RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL BAICOI JUDETUL PRAHOVA

FEBRUARIE 2011
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 1

BENEFICIAR: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI BAICOI JUDETUL PRAHOVA

SEF PROIECT: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 si 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA COLABORATORI: ING. MIHAELA BUTUFEI CHIM. RUSANDICA STOICA ING. MARIUS COJOACA

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 2

CUPRINS INFORMATII GENERALE CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORT DE MEDIU CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Situatia existenta a orasului Baicoi 1.3 Relatia cu alte programe si planuri relevante

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1. Descriere fizico-geografica 2.1.2. Factorul de mediu ”Apa” 2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” 2.1.4. Factorul de mediu ”Sol” 2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” 2.1.6. Zgomotul 2.1.7. Sanatatea populatiei 2.1.8. Peisajul 2.1.9. Monumente istorice şi arhitectura 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. CAPITOLUL 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 3

8.2.5.3. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 8.1. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 6. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. Baicoi asupra obiectivelor de mediu 6. vegetatiei. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 11. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei 8. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10.6. comunitar.2. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional.U. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 4 . interna ional 5. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL 8.3.2. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante CAPITOLUL 7.G. indicatori 5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8. peisajului 8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER CAPITOLUL 8. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii.4. tinte. Varianta propusa in PUG CAPITOLUL 6. Masuri de protectie a patrimoniului cultural CAPITOLUL 9. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.7.1. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului 8. Obiective de mediu.1.5.

Plan de incadrare in zona . Registru National) ale elaboratorului Raportului de Mediu RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 5 .CAPITOLUL 12.Plan de incadrare in teritoriu .Atestatele (conf. CONCLUZII SI RECOMANDARI Bibliografie ANEXE .

BLOM ROMÂNIA S. 1 Amplasament RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 6 .R.comuna Băneşti.L. comuna Măgureni.02 grade latitudine nordică şi 25. TÂRGOVIŞTE Titularul proiectului: PRIMĂRIA ORAŞULUI BĂICOI Amplasare: Oraşul Băicoi este situat în mijlocul jude ului Prahova pe următoarele coordonate: 45.comuna Ariceştii Rahtivani Sud-est .C. la un nivel mediu de 250m. înăl imea maximă (406m) atingându . comuna Floreşti Sud-vest . la o distan ă de 20 km nord de Ploieşti.52 grade longitudine sudică. Fig.comuna Scor eni si comuna Cocorăştii Mislii Vest . Vecinătă ile conform planului de încadrare în zonă sunt : Nord .comuna Păuleşti Vest .se în mijlocul oraşului (dealul intea).DATE GENERALE Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL BĂICOI – JUDE UL PRAHOVA Proiectant general : S.orasul Plopeni. respectiv 16 km sud de Câmpina.

351 din 06/07/2001 . 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe.privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional .pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi con inutul-cadru al planului urbanistic general". Lege nr. 50 din 29/07/1991 . indicativ GP038/99. aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD.CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia românească de Hotararea de Guvern nr. 13 din 10/03/1999 . Ordin nr. SI A RAPORTULUI DE MEDIU Planul urbanistic general al Oraşului Băicoi a fost elaborat de S.Sec iunea a IV-a Re eaua de localită i. 50/199.U. cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 7 . Alte acte legislative şi normative apărute. Hotărâre nr. Ordin nr. Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agen ia Na ionala de Protec ie a Mediului.C. 91 din 25/10/1991 . 2007). Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004. BLOM ROMÂNIA Târgovişte.pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.privind autorizarea executării construc iilor şi unele măsuri pentru realizarea locuin elor. anexa nr. în conformitate cu prevederile legale: Lege nr.pentru aprobarea formularelor. Lege nr. 525 din 27/06/1996 . 350 din 06/07/2001 . a procedurii de autorizare şi a con inutului documenta iilor prevăzute de Legea nr.G.privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și con inutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localită ii (apă. canal. 2008. • Ridicări topografice sc. Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse documentare. 1 :5000. • Studiu geotehnic de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova SC BLOM ROMANIA SRL.1. referitoare la stadiul actual de dezvoltare al oraşului Băicoi şi propunerile de perspectivă: • Memoriu General “Reactualizare Plan Urbanistic General al Oraşului Băicoi . directiilor principale de actiune şi măsurilor de dezvoltare a localită ii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situa iei existente şi a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. 1 :25000 planuri întocmite de SC BLOM ROMANIA SRL în anul 2008. • Strategia de dezvoltare a orasului. Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informa ional pentru planificare urbană.SC BLOM ROMANIA SRL. 2010. • Datele statistice furnizate de Centrul Jude ean de statistică Prahova şi de Primăria oraşului Băicoi. creşterea calită ii vie ii locuitorilor. comunica ii. • Enciclopedia României. • Studiu istoric de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova .Jude ul Prahova” SC BLOM ROMANIA SRL.). Planul Urbanistic General este un instrument opera ional al politicii de dezvoltare adoptată de administra ia locală. etc. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul localită ii şi le actualizează având în vedere: intravilanul localită ii să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare. precizarea zonelor cu grad mare de risc natural. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 8 . EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1. precizarea categoriilor de folosin ă ale terenurilor în intravilan şi extravilan şi bilan ul teritorial al categoriilor de folosin ă. şi are ca scop stabilirea obiectivelor. Scopul si obiectivele principale ale PUG Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi s-a întocmit în baza comenzii Primăriei Băicoi şi a contractului de proiectare aferent. 2010. re ele rutiere.1. energie.

1076/2004 privind stabilirea procedurii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 9 . să descrie şi sa cuantifice efectele directe şi indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu. Obiectivele lucrarii constau in: • raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor sale. Evaluarea impactului asupra mediului a Planului Urbanistic General al unei localită i urmăreşte să identifice. • evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia . • rela ionarea localită ii cu teritoriul său administrativ şi rela ionarea suprateritorială. • corelarea intereselor publice cu cele individuale. • stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. • stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica . • precizarea condi iilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate. • activarea economiei locale . Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul de Urbanism aferent devine după aprobare "act de autoritate al administratiei publice locale" pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism şi autoriza ii de construire pe teritoriul localită ii. • cresterea calitatii vietii . Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia româneasca prin Hotararea de Guvern nr. • Informa ii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadastrul funciar al intravilanului şi extravilanului oraşuli Băicoi. • delimitarea zonelor afectate de servitu i publice. • delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor). afectate de interdic ii temporare şi permanente de construire. • modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de extindere a intravilanului. • Lista agen ilor economici de pe raza oraşuli Băicoi. • relationarea din punct de vedere functional a spatiilor .• Anuar statistic al României. • punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de urbanism si autorizatii de construire) .

Activită ile industriale constituie elementul cel mai dinamic şi cu repercursiunile cele mai evidente asupra vie ii oraşului. agricole. de apă şi turistice. Oraşul se întinde pe o lungime de 17 km (de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieşirea spre Găgeni . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 10 . anexa nr.2. stabilirea obiectivelor de mediu. • analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea măsurilor din PUG precum şi o evaluare cumulativă. alcătuiesc baza economică a oraşului. Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004.Canton). Situa ia existentă a oraşului Baicoi Băicoiul se înscrie în categoria oraşelor de pozi ie geografică la contactul unor unită i naturale cu resurse complementare îmbinat cu existen a unor importante resurse minerale. • măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG. Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii). ceea ce se reflectă în poten ialul geo-economic. În func ie de aceste elemente. respectiv 16 km sud de Câmpina. Din punct de vedere administrativ oraşul Băicoi este situat în partea de nordvest a jude ului Prahova o distan ă de 20 km nord de Ploieşti. • elaborarea "Programului de monitorizare" a implementării obiectivelor stabilite prin PUG. 1. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. oraşul înregistrează valori cantitative şi calitative diferite. cum sunt DN1 şi calea ferată dublu electrificată Bucureşti –Braşov. la care se adaugă prezenta unor importante artere de comunica ie. aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG. Industria constituie motorul vie ii urbane. contribuind direct sau indirect la crearea serviciilor şi intensificarea rela iilor acestuia cu aria înconjurătoare. împreună cu mijloacele de produc ie. acestea nedepăşind însă ca lungime 2-3 km decât foarte rar. Activită ile. din care pleacă mai multe străzi.de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului Urbanistic General şi a presupus următoarele etape: • analiza stării actuale a mediului în Oraşul Băicoi. forestiere. • analiza alternativei "0" în condi iile neimplementării PUG.

cândva loc de promenadă şi de întâlniri pentru tinerii anilor '65-'80. Dealurile Tintea Baicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta înalta cuprinsa intre 400–500 m ceea ce face ca ele sa domine Campia inalta a Ploiestilor. Oprişan. paduri. spre ieşirea cu Scor eni • intea. Accesul î n teritoriu se face prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 11 . situată în SE. anume doamnele profesoare Popescu. pentru zăcămintele de petrol şi pentru proprietă ile apelor din Valea Stelii (Senin). care în urma amplasării aici a câtorva cvartale de locuin e în perioada comunistă. • DJ 102 Ploiesti–Păulesti–Băicoi • Calea ferată dublă electrificată Bucuresti–Brasov. tinde să devină centrul oraşului. orasul Băicoi este amplasat la contactul Subcarpatilor de Curbura cu Campia Ploiesti. întinzându-se până la ieşirea spre Găgeni. şi nu numai. reprezenta o atrac ie cu parfum interbelic datorita unora dintre cladiri si a domeniului Domnitei Cleopatra Trubetkoi. în care sunt concentrate cele mai importante unită i economice ale oraşului. cunoscută în ară.Paralela 45. sub îndrumarea caruia au activat cei mai straluci i profesori ai oraşului din perioada 1960-1980. Fisc). expozitia nordica si sudica a versantilor determina o utilizare diferita a terenurilor: pasuni. respectiv Plopeni. • Tufeni. domnul invatator Popescu si domnul profesor Iancu Constantin). • Lilieşti. situat la intrarea în oraş dinspre DN1 . latitudine nordica si limitat la est de meridianul de 25 grade si 52 secunde longitudine estica. cu aleea sa de plopi falnici. Tot in aceasta zona se află unită ile administrative ale oraşului (Primărie. Gradinita. • Dâmbu. Datorita faptului ca sunt plasate in exterior zone subcarpatice ce se gasesc sub influenta zone de campie. situat în estul oraşului. fostă comună. Şcoala generala "a domnului Ghenoiu" (Domnul Ghenoiu a fost un prestigios director al acestui lăcas. oarecum izolat de restul Băicoiului. Diaconu. Situat pe paralela de 45 grade si 2 secunde. arabil in sud. • "Centrul Vechi" al oraşului. alături de o mică zonă cunoscută sub numele de "Cotoiu".Oraşul Băicoi are în componen ă următoarele cartiere: • Schela. Dealurile subcarpatilor Baicoi – Tintea sunt incluse de unii autori Subcarpatilor Teleajenului si de altii Subcarpatilor Prahovei. Relatii in teritoriu • DN 1. liceul şi o zonă comercială şi de servicii. situat în nordul extrem al oraşului. Vasile.

Curtici). La intea au fost identificate monede dace imitând pe cele macedonene cu efigia lui Filip al II-lea.Arad. dar teritoriul administrativ este mărginit de două artere feroviare: • linia CF dublă electrificată Bucuresti . • DC215 de la intersectie DN 1 traverseaza teritoriul administrativ de la sud spre nord si leagă cartierele Băicoi de Dâmbu spre Bordenii Mici. la cca 4 km de oraş . legând în ordine cartierele componente. Din această perioada (341 î.Drumuri • DN1 ce traverseaza limitrof teritoriul.Tintea si intersectie DJ102 spre Plopeni. tatăl lui Alexandru Macedon (epoca fierului). cu lumea grecomacedoneană . gara cea mai apropiată fiind Floreşti. • DJ100 E traversează localitatea de la sud la nord si leagă Schela (Intersectie DJ102F) cu cartierul Tufeni. Cale ferată Oraşul nu este legat la reteaua feroviară. avand traseul paralel cu al Caii Ferate Ploiesti-Brasov.Satu Mare .H. Liliesti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 12 . dovedind intensificarea legăturilor geto – dacice de la sud de Carpa i. • DC100 traversează teritoriul administrativ al orasului la limita estică fiind un drum de legătură între Plopeni si Cocorăştii Mislii.Oradea . respectiv : Băicoi. • DJ100 F ce traverseaza teritoriul administrativ de la vest spre est.Braşov • linia CF Ploieşti – Plopeni Calea ferată pe apartenen ă la: • magistrale : -II (Bucuresti .Halmeu).Episcopia Bihorului) -IV (Bucuresti .prin intermediul statiei Plopeni. la cca 5 km de oraş.Slănic. • pe linii locale : -Ploieşti. spre Telega si Câmpina. Repere istorice Zona actualului oraş a fost intens populată încă din perioadele de timp îndepărtate chiar dacă suntem departe de a cunoaşte integral aşezările umene care sau succedat pe acest teritoriu.) datează şi tezaurul de tetradrahme (imita ii dacice ale monedei lui Filip al II-lea – regele macedonenilor) descoperite la intea. -III (Bucuresti .

la 20 mai 7105 (1597) şi din el reiese că moşia Ploieştilor este stăpânită de doi boieri mai mărun i. Între timp moşia apar inuse Mânăstirii Brebu şi mai apoi Mânăstirii Mărgineni. la o căpetenie tătară. Atestarea are loc în condi iile cotropirii satelor de ărani liberi. lui Stan Mazâlie şi Radului cu fra ii şi cetaşii lor. rezultă că numai o parte din ăranii Băicoiului au fost rumâniza i de Mihai şi au trecut în stăpânirea lui Manole şi Neculce Logofăt. dă în stăpânire moşnenilor Pavel Bustea şi Gavril “cu to i fra ii şi cetaşii lor”. de domni. Cu ocazia schimbului de moşie pentru moşie. crescător de oi. Basarab I făcea referire într-un hrisov dat între 1324 – 1328. Men iunile documentare folosite la atestarea locuitorilor şi localită ii Băicoi datează de pe vremea lui Radu Şerban.Ulterior Burebista a inclus această regiune statului dac (82 – 44 î. Radu Mihnea şi Gheorghe Duca. în schimb pentru satul Ploieşti. Hrisovul lui Radu Mihnea din anul 1615. care confirmă existen a drumului comercial între Transilvania şi teritoriul Prahovei. atestă o aşezare daco – romană şi ulterior una românească apar inând culturii Dridu (sec. Cartea de schimb a fost nesocotită de Radu Mihnea în anul 1615. Mihai Viteazul dă Băicoiul lui Manole şi lui Neculce Logofăt. cobora turma la iernat la Cotu Oii azi Cotoiu.). Băicoi”. Din documentele din anii 1610 şi 1675. apare o men iune referitoare la localitate: “Au luat parte la schimbul de mărfuri cu Braşovul.H. Tradi ia locală acordă un loc important începuturilor din vremea migra iilor tătare când un oarecare Baicu. marea invazie tătară. Din această perioadă atât la intea cât şi la Băicoi au fost descoperite urme ale unei aşezări dacice. Din hrisovul dat de Duca Voievod la 3 decembrie 1675 reiese că partea jupânesei Tudora şi a Radului (feciorul lui Manole) este dată în stăpânire postelnicului Vlaicu. satele Prahovei. Manole şi Neculce Logofăt. VIII .X). fiindcă n-a fost scrisă cu mâna lui Mihai Voievod şi de aceia jumătate din sat este luat pe seamă domnească. cu ocazia trecerii hardelor tătare prin aceste locuri. primul privilegiu comercial cunoscut. jumătate din sat în Băicoi pentru că este a lor bătrână şi dreaptă moşie schimbată în timpul lui Mihai Voievod pentru şase păr i la Ploieşti. După înfiin area Episcopiei Cumaniei care cuprindea şi Prahova are loc în anul 1241. negustori din Argeş. boieri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 13 . Alte urme. La 28 iunie 1358. Din documente reiese că satul Băicoi “au fost slobozi. În anul 1543 şi mai apoi în anul 1595 în socotelile oraşului Braşov. Atestarea documentară a localită ii Băicoi ca moşie domnească este strâns legată de întemeierea oraşului Ploieşti. Documentul a fost dat în Ploieşti. Baicu (posibil nume la originea oiconimului Băicoi). se acordă negu ătorilor prahoveni. apoi megiaşii din sat câ i au fost sau vândut lui Mihai Voievod”.

Unirea. Băicoi. Moşnenii din Băicoi devin liberi prin răscumpărarea acelei jumătă i rumânizate în timpul lui Mihai Viteazul. Băicoiul devine din nou moşie domnească. iar în anul 1879 Gara Floreşti Băicoi. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. celălalt colos agricol. Avicola . Concordia. În 11 iunie 1948 Băicoiul a devenit oraş.A. Astra Română. În martie 1907 la Băicoi şi Floreşti ăranii cer să li se arendeze sau sa li se vândă moşia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino. Schela Băicoi a fost bombardată de nem i.S. În timpul războiului. efortul na ional de ob inere a independen ei din anul 1877. “Drumul Belşugului” intea şi Ferma intea. Se realizează Clubul Schelei (1949).M. Singura unitate industrială a fost Intreprinderea de Stat Petrolieră Muntenia care între anii 1948 – 1955 s-a numit Sovrompetrol. căminul cultural intea. Columbia. După anul 1820. Băicoi şi S.P. După holera din 1831 Arcadie Zaporojski contractează cu Mânăstirea Mărgineni exploatarea i eiului din intea (1844) iar după anul 1864. o grădini ă. cumpărătorul vămii Câmpina să deschidă pu uri de păcură pe moşia intea. legat de colectivizarea for ată.Satele intea. Începe etapa petrolieră a localită ii când îşi fac apari ia societă i ca Steaua Română. Spitalul Petrolul (1955). Primii apărători ai gliei româneşti. primul domn regulamentar (1834 1842). alia ii au distrus instala iile petroliere şi s-a procedat la înfundarea sondelor şi incendierea rezervelor. au fost organizate în două comune: intea şi Băicoi. Se realizează calea ferată Bucureşti – Predeal. Lilieşti.A. al treilea din ară.M. In1916. a lui Nae Coconea. Apare I. etc… Se produc schimbări mari în agricultură. locuitorii zonei au sprijinit cu toate for ele lor. Dâmbu şi Lieşti apar ineau în anul 1832 Plăşii Filipeşti iar după 1864 până în 1925.A. exploatarea cu sonde . Zona Cotoiu a fost inundată cu petrol formându-se mlaştina de lângă hale. În anul 1962 sunt înfiin ate C. În timpul domniei lui Alexandru Ghica. Au fost construite S. Începând cu anul 1941 băicoienii sunt trimişi pe front. moşia Băicoi este dată zestre nepoatei sale Cleopatra Trubetkoi fiica lui Costache şi Ruxandrei Ghica. va aduce împroprietărirea a 600 ărani din localitate cu 1600 ha din moşia principesei Cleopatra Călinescu. au apărut unită i noi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 14 . un liceu seral (1957) care va deveni actualul liceu în anul 1960. Anul 1864. Tot acum începe exploatarea petrolului cu sonde. Tot acum se sapă pu ul lui Sfetescu la 240 m adâncime.şi mânăstiri precum şi a luptei de răscumpărare şi dobândire a drepturilor ărănimii. iar după anul 1899 rafinăria Aurora. Băicoi unde au fost plantate milioane de pomi fructiferi care au dus faima oraşului. domnul ării Româneşti hotărăşte ca Enache Ceauşu. În anul 1884 ia naştere prima distilerie din Băicoi.A. a fost creat în anul 1963 şi a avut în perioada sa cea mai bună 24 ferme cu o produc ie de 700 milioane leidin care 72 milioane din localitate.

Aici au loc manevrele armatei Pricipatelor Unite .T.Din aceste familii se trage prin esa Cleopatra Trubeskoi.P.P.H). cu rang de oraş. Anul 1978 marchează dezvoltarea industriei constructoare de maşini. trei lacrimi de argint. orasul Băicoi se uneste cu comuna intea. se află o acvilă bicefală ieşindă de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş). Prima parte. care a de inut în Băicoi un palat şi care a contribuit la ridicarea spirituală şi culturală a localită ii prin ctitorirea unei biserici şi prin înfiin area unei şcoli. care limitează navetismul. iar în câmpul inferior.Cu prilejul reorganizării administrativ-teritoriale a ării.H. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 15 . cuprinde sus. după anul 1989 se realizează depozitul de 5500 t fructe. Este vorba de un document domnesc prin care domnitorul da la schimb mosia Baicoiului. localitatea fiind cunoscută prin activitatea de extrac ie a i eiului.. apar F. se reface Casa de Cultură Lilieşti. • Coroana murală de argint. În partea din stânga. tăiată.C. • 1948 .Comuna Băicoi devine oraş . semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. Se realizează P. Şcoala cu 16 săli de clasă . Atestarea documentara: 20 mai 1597. şi I.. S-au descoperit si urme de asezari dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44I.H. se construieşte Biserica Tufeni.S. se desfiin ează C. pe azur. cu trei turnuri crenelate. • 1968 . în câmp verde.VII-X) . • Brâurile negre simbolizează i eiul. familii care au de inut proprietă i în localitate. Semnifica ia elementelor este: • Lacrimile de argint şi acvila bicefală de argint fac aluzie la familiile boiereşti Ghica şi Cantacuzino.precum Brutăria. iar terenurile se redau proprietarilor legali. data legata de intiul unificator al romanilor Mihai Viteazul. tot pe azur. Este vorba de monede dacice si un tezaur de tetradrahme.. lui Manole si Necula Logofat. pentru a primi mosia Ploiestilor. Vinalool etc.A. sub titulatura de Băicoi. sunt trei brâuri negre.T.U.-urile.R. Stema oraşului Băicoi este un scut despicat. Alte date importante din istoria orasului : • 1859-1860 . se reia tradi ia târgului. Se întăreşte func ia industrială a oraşului. Primele vestigii istorice descoperite pe raza orasului s-au gasit la Tintea si dateaza din aproximativ 341. sonda 7000 Tufeni produce gaze.I.Lilieşti (1980). precum si urme ale culturii Dridu (sec.

Poten ialul industrial principal este extrac ia i eiului. Pe aproape întreg teritoriul. industrial şi agricol. creşterea animalelor. Localitatea apar ine oraşelor de contact.ACTIVITĂ I ECONOMICE Oraşul Băicoi. Târgul a fost reluat cu succes după anul 1989. dovedind atractivitatea şi influen a oraşului în teritoriu. sub care se află un masiv important de sare. De altfel aici au fost utlizate gazele la încălzitul locuin elor prima dată în ară în anul 1865. a intrat de timpuriu în circuitul economic. Constantin Ghica ob inând carte domnească să facă pe moşia sa târg. condi iile naturale cu bogate resurse complementare constituind un mediu prielnic întemeierii în aceste locuri a comunită ilor umane cu mult timp în urmă. parcuri de rezervoare. numeroase pungi de petrol şi gaze din străfundurile cărora ies la suprafa ă izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase. atât în intravilan cât şi în extravilan sunt sonde şi instala ii. Economia oraşului a fost legată dintotdeauna de utilizarea resurselor naturale. sare. principalele ocupa ii fiind cultivarea pământului. compresoare şi ateliere. Pozi ia geografică a favorizat dezvoltarea comer ului încă din anul 1792. petrolului şi alte îndeletniciri mesteşugăreşti. După anul 1895 şi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial începe „etapa petrolieră” care a avut un rol primordial în dezvoltarea oraşului . Amplasat in apropierea unui mare centru industrial cum este orasul Ploiesti si pentru ca beneficiaza de importante resurse de petrol si gaze. care este atras pregnant in activitatea industrială a municipiului. Activită i economice specifice zonei: Profilul economic al oraşului Băicoi este mixt. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 16 . având o vechime de peste 100 ani. activitate cu tradi ie. terenuri agricole. În anul 1940 lucrau aici 1/7 din angaja ii industriei petrolului. subcarpa i–câmpie. traversat în partea sa vestica de drumul E60. o dată pe săptămână. iar Schela Băicoi a ob inut locul I în privin a produc iei de petrol. Pozitia sa in apropierea orasului Ploiesti a avut si are repercursiuni asupra orasului Băicoi. astfel încât există numeroase puncte în exploatare. dar si multe sonde şi instala ii abandonate. păduri. aşa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul descoperite la intea. este un inut favorizat. sunt exploatate zăcăminte de titei. exploatarea şi prelucrarea lemnului.

iar prin formele ei intensive. s-a dezvoltat industria alimentară. al plantelor tehnice. Terenurile arabile. favorizând păşunatul extensiv în alternan ă cu creşterea intensivă a animalelor. al legumiculturii etc.Complementar industriei grele. Păşunile şi fâne ele de in 8% din terenurile agricole. Agricultura a devenit în etapa actuală un factor de viabilitate urbană. Poten ialul agricol principal este reprezentat prin două activită i: • produc ie cerealieră • pomicultura –primul loc în jude ca suprafa ă Deşi în scădere vertiginoasă. În perioada 1977 – 1978 au fost amplasate în oraş două obiective ale industriei constructoare de maşini: F. oraşul se înscrie în grupa celor cu muta ii structurale nesemnificative i.C. reprezentată prin întreprinderea de morărit şi panifica ie Moara Lilieşti (1948) a treia moară pentru măcinatul porumbului în jude .P. la existen a pământului ca resursă a produc iei agricole. Acestea satisfac necesarul în produse agroalimentare şi reprezintă materii prime pentru industria alimentară mică şi artizanală etc.d. prin restructurare şi modernizare are şansa relansării acestui poten ial economic important până în 1989. Potentialul agricol al oraşului (eviden iat pentru întreaga suprafa ă agricolă) este determinat si de gradul de favorabilitate. În ceea ce priveşte indicele de diversificare a industriei. azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale şi I.S. Cadrul geografic favorabil se referă la structura economică a teritoriului. Aici se află cea mai mare suprafa ă de livezi pe locuitor pe jude .H. constituie suportul real al desfăşurării unor activită i agricole în domeniul culturilor cerealiere. zootehnia şi în special creşterea păsărilor. Brutăria Băicoi (1971) şi Vinalcool (1969). Produc iile ob inute depăşesc necesarul furnizând cantită i mari pie elor urbane şi fabricilor de prelucrare. Suprafe ele pomicole însumează 18% din terenul agricol al localită ii.. Activită i tipic rurale s-au dezvoltat legat de poten ialul agroproductiv pe terenurile intravilane şi extraurbane. care de in 47% din suprafa ă. Pomicultura a cunoscut o dezvoltare însemnată în condi iile intensivită ii culturilor.A.U. Agricultura este favorizată de solurile de calitate medie şi de ponderea mare a suprafe elor agricole (76%). azi „Camexip” S. fertililtate a solurilor pentru marile RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 17 .. uneori industrializate pe care le cunoaşte contribuie la întărirea bazei economice a oraşului.<1 şi puterea industrială este mai mică decât puterea demografică.

Ramura aducătoare de profituri a turismului nu prea este dezvoltată în Băicoi. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. Activitatea de crestere a animalelor se desfasoara aproape exclusiv in gospodariile populatiei. exprimat prin diversitatea şi amplitudinea acestora atât pentru oraş cât şi pentru zona sa de influen ă. afectiunilor sistemului nervos central si periferic. aflate în parcul de lângă Primărie. Sistemul individual este rudimentar si nerentabil. care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase. temperatura lacurilor variind cu + 6 . Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. Ferma de pe DN 1 a fost concesionată pentru activită i de depozitare. Un element fundamental în defini ia oraşului îl reprezintă gradul de dezvoltare şi extindere a serviciilor. prin care majoritatea terenurilor agricole se încadrează în clasa III-a de fertilitate pentru marile culturi din zona câmpie. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie.culturi. Avicola a înregistrat un adevărat dezastru. Creşterea animalelor printr-o alternan ă stabula ie . începând de la creşterea for ată a păsărilor la fermele 4 şi 7 ale Avicolei Băicoi şi terminând cu desfacerea pe pia ă a produselor. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45). necesită reconsiderarea locului. produc ia reducându-se de zece ori. păşunilor în contextul dezvoltării agricole.păşunat. Teritoriul a beneficiat de lucrări de îmbunătă iri funciare (desecări gravita ionale). care a prezentat şi posibilită i de industrializare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 18 . afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice.7ºC fa ă de mediul ambient. cu utilaje de mare capacitate.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate. plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea. baza materiala a fostelor ferme este distrusa aproape in intregime. Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. utilajele sunt putine si vechi. Activitatea de cultura plantelor se desfăsoară în sistem mixt: individual si în cadrul unor societă i comerciale.800 băi calde şi 1. pe suprafete mari. iar celelalte şiau redus activitatea. Zona de câmpie la întâlnirea cu dealurile în care se află orasul este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. mare parte din acestea fiind la ora actuală desfiin ate sau compromise. Ramura cea mai dinamică şi mai pu in poluantă a fost avicultura.

SUC. Sensul general al dezvoltării este ca sectorul ter iar să devină predominant. CAMEXIP S. S. chiar dacă există un echilibru între productia agricolă si cea industrială. aluminiu si PVC Producator si comercializare de produse apicole Tabla Lindab Tabla 627unită i RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 19 . se plasează sub media jude ului Prahova. la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă.A. acest fapt determinând necesitatea unor investi ii mai mari în acest sector pentru o mai bună servire a popula iei din oraş şi din zonele de influen ă. VIKING PROFILE DEPACO NUMĂR TOTAL SOCIETĂ I COMERCIALE Domeniul de activitate Exploatari petroliere Fabricatie utilaj tehnologic Fabricatie echipamente hidraulice si scule Prelucrare si comercializare piatra naturala Lucrari foraj Lucrari montaj echipament tehnologic electric Tamplarie metalica .A. FEHS S. În oraşul Băicoi nu se realizează o corela ie deplină între cele trei sectoare: primar. DOBRE SI FII S. S.Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale. ter iar.C.C.C. Dotările comerciale şi presta iile de servicii nu corespund normelor şi necesarului popula iei.L.A. atât în cazul Băilor Valea Stelii. Principalele unită i economice din oraş sunt (ordinea este aleatorie) : SOCIETĂ I COMERCIALE OMV-PETROM –FIELD BAICOI S. DOLARIS S. Activitati economice principale Oraşul Băicoi este o localitate a cărei economie are o ramură preponderentă. LAZARIDIS MARMURI SI GRANIT S. BAICOI COMPANIA ENERGOPETROL FIL. Activii din grupa de servire.C. S. secundar. S. cât şi în cazul monumentelor istorice. BAICOI S. FORAJ SONDE PLOIESTI S.A.A. dat fiind importan a implica iilor sale asupra celorlalte ramuri ale economiei.R.C.C.

H.676 1948 11.257 1977 17. după anul 1990 înregistrându-se o stagnare. a avut o evolu ie ascendentă marcând o creştere de şase ori în intervalul 1790-1980. Aceasta a fost perioada când s-a construit un număr mare de locuin e.E. menit să ridice nivelul calită ii vie ii muncitorilor şi personalului auxiliar. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE Oraşul Băicoi este. Evolu ia poate fi urmărită pe următoarele coordonate: ANI 1790 1835 1912 Popula ia (locuitori) ANI Popula ia (locuitori) 3.500 1930 10. În prezent. Se remarcă mai multe faze de populare: • 1790–1912 când popula ia s-a dublat pe baza sporului natural. care duc la cresterea productiei industriale si a numărului de locuri de muncă.085 1980 19. pe harta oraşului a dus la un aflux de for ă de muncă din alte localită i.659 După cum reiese din graficul alăturat.700 locuitori.440 4. • 1912–1930 când exploatarea petrolului a dus la creşterea rapidă a numărului locuitorilor. Datorită pozi iei favorabile la contactul subcarpa ilor cu câmpia.A. din punctul de vedere al numărului de locuitori. iar acum o uşoară reducere. curba evolu iei numărului de locuitori ai oraşului.681 1956 13.Tot in domeniul industriei. la nivelul localitatii functioneaza agenti economici de prestari servicii în diferite domenii.S şi CAMEXIP S.000 7. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 20 .117 1994 20. POPULA IE. al treilea oraş al jude ului Prahova. A fost o perioadă cu creşterea cea mai rapidă a numărului locuitorilor din evolu ia oraşului. • 1977–1980 când dezvoltarea celor două obiective industriale F. numărul locuitorilor a crescut rapid.711 2002 20.726 1987 20. oraşul are un număr de 20. ceea ce a dus la plasarea acestuia pe locul al III-lea după Ploieşti şi Câmpina. resurselor de petrol şi mai ales datorită industrializării.984 2008 19.

la 1 ianuarie (stabilă) Populatia la 1 ianuarie -femei Născuti vii Deceda i . Populatia si numărul de gospodării pe total oraş sunt: POPULA IA . chiar dacă condi iile de habitat şi de muncă auz fost mai bune.total Deceda i sub un an Căsătorii Divor uri Stabiliri de domiciliu în localitate Plecări cu domiciliul din localitate Stabiliri de resedin ă în localitate la 1 ianuarie Plecări cu resedin ă din localitate la 1 ianuarie 19659 10094 19672 19669 10095 160 259 1 110 54 262 226 201 295 Cea mai mare parte a popula iei este concentrată în Băicoi 56%.938 9. Tufeni 6%.TOTAL Masculin Feminin NUMĂR TOTAL DE GOSPODĂRII NUMĂR TOTAL DE LOCUIN E 19.48).la 1 iulie (stabilă) Populatia la 1 iulie – femei Populatia cu domiciliul în localitate la 1 iulie Populatia -totală .86 la 2. Lilieşti 10%.245 6.Datele generale de bază la nivelul anului 2008 (cu date statistice omologate) se prezintă astfel: Populatia -totală .600 Se constată o evolutie diferită a numărului populatiei si numărului gospodăriilor. persoane/ gospodarie pe total oraş (de la 2. evolutia negativă fiind mai pronun ată în zonele mai izolate si fără conditii de dezvoltare decât la zonele aglomerate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 21 . Schela 6%. intea 15%.693 10.901 7. Dâmbu 7%. ceea ce conduce la scăderea substantială a raportului nr.

s-au înregistrat valori negative.1. După anul 1990. dar şi prin existen a unei disperări relativ mari. 22. spa ii verzi.01 . dar şi migra iei for ei de muncă în alte localită i şi în străinătate. Densitatea popula iei este de 42 loc. grădini. deoarece cuprinde numeroase livezi. Dominarea grupei adulte. restul de 11% revenind popula iei peste 64 ani.0 1996 . indică faptul că se asigură necesarul for ei de muncă pentru economie. aceasta reflectând confortul ridicat pe care-l oferă oraşul locuitorilor săi prin dimensiunile mari ale locuin elor.0.4 1.9 1977 4. mult sub media pe ară de 136 loc/ha. pe hectar în perimetrul construibil.1985 s-a realizat un spor de 4500 locuitori realizându-se un ritm mediu de 1.1 0. Creşterea s-a realizat în propor ie de 50% pe seama sporului natural şi 50% pe seama sporului migrator./kmp. la 43% în anul 1992.7 2002 .18% este cuprinsă între 0-15 ani. propor ia celei ocupate a înregistrat o permanentă tendin ă de scădere de la 53% în anul 1987.0. Analiza popula iei pe grupe de vârstă indică o structură asemănătoare mediei pe jude şi ară. la 37% în anul 2002 şi 32% în anul 2008. Anul Sporul ‰ (natural) Sporul ‰ (migratoriu) 1966 5./kmp înscriindu-se printre localită ile cele mai dens populate din jude . Sensul mobilită ii spa iale a popula iei este redistribuirea între spa iul urban şi rural. 67% între 15-64 ani. Raportată numai la intravilan.64 2008 . Densitatea generală pentru localitatea Băicoi (în limitele sale administrative) este de 314 loc. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 22 .Scăderea numărului populatiei se datorează în principal sporului natural negativ (populatie îmbătrânită). Din totalul popula iei. etc.6 6. este 52 loc. Fa ă de totalul popula iei. adică cea provenită din raportarea popula iei numai la perimetrul clădit.1 1991 -1.6 1986 4.29% rezultatul industrializării oraşului.2 .1 .5. densitatea este 3400 loc. Densitatea rectificată.3./ha.6 20. apropiată de media na ională. relativ redusă fa ă de alte oraşe cu număr de locuitori asemănător.1.44 În perioada 1966 .

Trebuie subliniată de asemenea. Datele actuale la nivelul anului 2008 se prezintă astfel: Salariati .număr mediu . silvicultură. activită i de decontaminare. 70% în anul 1977 şi 77% în anul 1980. Fa ă de anul 2002. comer ul. sănătate care au beneficiat de o serie de hotărâri importante luate în procesul reformei (aprecierea nu con ine efectele măsurilor de redresare economică ca răspuns la criza economică mondială pe care o resimte şi via a tuturor românilor). Cu toate acestea unele ramuri au înregistrat mici creşteri neînsemnate: agricultura. În industrie era cuprinsă 40% din popula ia activă în anul 1930. 53% în 2002 şi 46% în anul 2008. popula ia ocupată în industrie (sector secundar) a scăzut până la 60% în 1992. în 1956.persoane Număr mediu salariati în industrie .persoane Număr mediu salariati în activită i profesionale.persoane Număr mediu salaria i în intermedieri financiare si asigurări-persoane Număr mediu salariati în tranzactii imobiliare . an cu oarecare relansare economică. prin relansare economică. în anul 2010 popula ia ocupată a scăzut cu 5.persoane Număr mediu salaria i în transport şi depozitare-persoane Număr mediu salaria i în hoteluri şi restaurante . salubritate. peste 300 femei şi 200 bărba i în anul 1992 şi peste 800 femei şi 600 bărba i în prezent şi persoane în căutarea unui loc de muncă ce reprezintă 6% din totalul popula iei active. Este de aşteptat ca cifrele anilor din urmă să reflecte profund criza economică traversată. 65% în anul 1966. ponderea bărba ilor în cadrul resurselor cât şi a popula iei ocupate. cu repercursiuni atât în plan demografic. stiintifice şi tehnice persoane Număr mediu salariati în activită i de servicii administrative si servicii suport .persoane Număr mediu salariati în comert . cu specifica ia că aceasta este mai mare la popula ia ocupată. Situa ia se poate modifica. După acest an.persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 3150 134 1970 868 896 133 93 180 69 17 42 36 3 37 15 Page 23 .persoane Număr mediu salariati în industria prelucrătoare . silvicultură şi pescuit .persoane Număr mediu salariati în distribu ia apei.Au apărut şomerii.persoane Număr mediu salariati în constructii . învă ământul.total .total -persoane Număr mediu salariati în industria extractivă . gestionarea deseurilor.persoane Număr mediu salariati în informa ii şi comunica ii .persoane Număr mediu salariati în agricultură.11%. cât şi în cel al vie ii sociale. situa ie agravată de criza economică mondială la dimensiuni încă neevaluate statistic.

conform datelor statistice – 1. culturale şi recreative persoane Număr mediu salariati în alte activită i ale economiei nationale.persoane Număr mediu salariati în învă ământ . Datele atatistice preliminare la 01. • nivelul nesatisfăcător al câştigurilor şi atrac ia câştigurilor salariale mai mare decât în ară la activită i de cele mai multe ori sub nivelul de pregătire sau de calificare din alte ări .829 (majoritatea din grupa de vârstă 18 . asigurări sociale din sistemul public . respectiv 78 persoane). asisten ă sanitară şi socială deficitară.30 ani. din care: .persoane 81 168 290 10 5 Numărul de someri înregistrati.persoane Număr mediu salaria i în sănătate si asistenta socială . structura si stabilitatea populatiei: • tendin a de îmbătrânire (structura necorespunzătoare pe grupe de vârstă si numărul de locuitori la o gospodărie în toate zonele izolate). din care în plată .407. echipare edilitară incompletă.feminin 10153 persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 24 . NUMĂRUL ŞOMERILOR .TOTAL Numărul şomerilor indemniza i Numărul şomerilor neindemniza i RATA ŞOMAJULUI 1407 829 578 14% Exista disfunctionalită i majore care determină evolutia.01 2010 arată astfel: Popula ia stabilă a oraşului Băicoi la 1 ianuarie 2010 (total) 19637 persoane. • lipsa temporară a atractivită ii pentru stabilizarea populatiei datorită infrastructurii necorespunzatoare (căi de comunicatie proaste.masculin 9484 persoane . etc. • absen a investitiilor în activită i economice care să creeze locuri de muncă în oraş .) .Număr mediu salariati în administratie publică si apărare.persoane Număr mediu salariati în activită i de spectacole.

CIRCULA IA Principala cale de comunicatie rutieră care străbate teritoriul oraşului (dar fără a trece prin intravilan este drumul na ional DN 1 Ploieşti – Braşov. Oraşul se află la circa 20 km distan ă fa ă de Ploieşti, resedin a de jude . Orasul Băicoi este strabatut de la vest Ia est de drumul judetean DJ 102B, care se racordează în DN 1 Bucuresti - Brasov Ia km. 82, străbate localitatea si se intersectează cu DJ 102 Ploiesti - Slănic la punctul Canton C.F. Găgeni, din aceasta arteră desprinzându-se, stânga-dreapta, o serie de strazi ce deservesc zonele de locuit. De asemenea, din DJ 102 B se desprinde DC 6 spre satul Mislea, DC 7 spre satul Bordeni şi DC 8 spre cartierul Liliesti. Pe aceasta stradă se suprapune traficul local, petrolier si de tranzit, strada fiind deosebit de aglomerată. Străzile orasului care se desprind din DJ 102 B au, în general, declivită i între 2 - 8 %, în special pe latura de nord a orasului. Reteaua stradală totală a localită ii este de cca. 63 km. şi cuprinde străzi în mare parte de categoria III si IV. Modernizarea retelei stradale necesită interventii în proportie de 60%. Principalele caracteristici ale drumurilor clasificate şi străzilor sunt sintetizate astfel: • • • • DN 1- 15Km – stare buna DJ 215, 100F, 100E – 21.7Km - stare mediocra DC8A, 7 – 4.85Km – stare rea Strazi – 40.43Km – pietruit 5.27Km - pamant

Privitor la lucrările de artă, chiar dacă nu sunt unele de amploare, acestea contribuie la realizarea unui confort urban care, în acest moment, nu poate fi remarcat. • reteaua de străzi din localită i este dezvoltată tentacular, având ca bază drumurile principale din teritoriu, într-o structura amorfă, dar compactă, cu exceptia unor lotizări cu structura rectangulară realizate în anii din urmă ;în afara unor por iuni scurte de străzi în zonele marginale din cartiere, străzile din localitate sunt modemizate; majoritatea au lă imea necesară pentru profilele transversale stabilite ; • în ceea ce priveste infrastructura localitatii, din totalul de 100,0 km străzi, 66,3 km străzi sunt asfaltate, iar restul sunt străzi nemodernizate, respectiv impietruite ;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 25

• intersectille principale din intravilan sunt neamenajate ; • traversările peste CF la limita teritoriului administrativ sunt la nivel; • căile de comunicatie feroviară si amenajările aferente cuprind zone şi din teritoriul oraşului; Pozi ionarea şi starea acestora : Poduri, pode e şi pasaje Localizare Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Dorobanti, peste pârâul Dâmbu Lungime totală Lă ime carosabilă (m Lungime=15 m Lă ime=12 m Tipul şi starea

Beton, stare bună Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=9 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=6 m mediocră Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=8 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=5 m mediocră Pod - Băicoi, cartierul Tintea, face legatura dintre Lungime=8 m Beton, strada Gladiolelor si strada Violetelor Lă ime=4 m stare buna Dale Pod - Băicoi, situat pe strada Dâmbului, la intersectie Lungime= 6m beton, cu strada Dorobanti Lă ime=4 m stare rea Pod - Băicoi, cartierul Tintea, situat pe strada Lungime= 12 m Beton, stare bună Independentei Lă ime=8 m Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime=11.5 m Metal, strada Dumbrava Rosie si strada Prundului Lă ime=2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Prundului si strada Narciselor Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime= 11 m Metal, Dumbrava Rosie, peste pârâul Dâmbu Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Dâmbului cu locuin ele unor persoane fizice Lă ime=2,2 m stare bună Transportul public local (în interiorul localită ii) şi cel de legătură cu localită ile învecinate si capitala jude ului sunt asigurate de o serie de societă i de transport personae:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 26

Operatori de transport local public şi/sau privat: S.C. „FERNY” S.R.L. S.C. „ELIRO” S.R.L. S.C. „VINOTRANS” S.R.L. S.C. „EDUGAB PROD” S.R.L. S.C. „STAMI CONS” S.R.L. S.C. „DUMIORI SERV” S.R.L. S.C. „DENEBOLA” S.R.L. S.C. „GIRUETA TUR” S.R.L. S.C. „GIRUP ATYC” S.R.L. INTRAVILANUL TERITORIAL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al oraşului Băicoi si in cadrul intravilanului localitatii. Aceasta abordare este indispensabila deoarece partile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri raspandite in teritoriu. Oraşul Băicoi se intinde pe o suprafata de 6523.73 ha din care intravilan aprobat cu suprafata de 1596,70 ha . In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru oraşul Băicoi si trupurile apartinatoare. Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 119,47 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (1596,70 ha ) si suprafata rezultata acum (1716,17 ha ). Bilantul teritorial existent, total si pe zone functionale, aşa cum se prezintă astăzi, respectiv corectat cu documenta iile de urbanism avizate şi aprobate potrivit Legii : ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL ZONA UNITĂ I AGRICOLE SI SERE ZONA UNITĂ I INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI TRANSPORT
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

45.41 35.36 91.79

2.65% 2.06% 5.35%
Page 27

AGREMENT.52 5.7 3. SPORT ZONA CU DESTINATIE SPECIALA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE / SPATIU VERDE.19 5 193.04% Page 28 . AGREMENT. ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA SPATII VERZI. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE. P+5 SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA PENTRU LOCUINTE P+3.35% 0. SPATII PLANTATE ZONA FUNCTIUNI MIXTE: UNITĂ I INDUSTRIALE.18% 0.07% 1. P+5 TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVĂ INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE:INSTITUTII PUBLICE SI RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 9.37 132.04% 0.84% 7.31 15.73 3.81 14. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: DEPOZITARE.59% 0. INDUCTRIE.11 782.12 22.03% 0.34 6.06 5.30% 0.95 1.77% 45. SPATIU PLANTAT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE / ZONA PENTRU LOCUINTE P+3. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: SPATII PLANTATE.4 10 130. AGREMENT. AGREMENT.58% 7.53% 0.89 26.TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILAN STRĂZI ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA CU DESTINATIE FORESTIERĂ ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRĂRILOR TEHNICO-EDILITARE ZONE SPATII VERZI.34% 1.7 17.22% 0. SPORT SI PADURI.37 0.92% 0. UNITĂ I INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PENTRU SPATII VERZI.44 0. P+4.68 0. INDUSTRIE. LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT.73 116.39 0. DE DEPOZITARE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA: CIMITIRE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT.15 6.29% 11. P+4. AGREMENT.32% 1.70% 0.01% 0.31% 0.57% 6.38% 0.60% 0.

numar 92 Locuinte din fondurile private .km 116.72% 0. P+4.ha 6536 Locuinte existente – total număr 6771 Locuinte in proprietate publica .47 0.03% 20.total mp 309682 Suprafata locuibila -proprietate publica .21% 1716. • un aport insemnat la aspectul general al localită ilor il au spatiile verzi de aliniament de la principalele drumuri clasificate si de pe parcelele cu locuinte • sunt bine reprezentate.km 20.34 0.84 1.3 Capacitatea instala iilor de producere a apei potabile – mc/zi 2600 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – mii mc 665 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – uz casnic – mii mc 646 Lungimea simpla a retelei de canalizare . atât ca prezen ă ale scuarurilor şi parcurilor publice. cât şi la nivelul bazelor sportive.17 100.9 Gaze naturale distribuite – mii mc 10423 Gaze naturale distribuite .km 106.uz casnic – mii mc 7431 Spa iile verzi amenajate şi pentru sport : • spatiile verzi de pe parcelele cu institutii publice sunt îngrijite necorespunzător.mp 2047 Suprafata locuibila -fondurile private .mp 307635 Suprafa a intravilana a oraşului – ha 1641 Suprafa a spa iilor verzi a oraşului – ha 11 Lungimea străzilor orăşeneşti – km 100 Lung. dotate mai ales cu terenuri de fotbal. simpla a retelei de distributie a apei potabile . P+5 ZONA AFLATA PERMANENT/TEMPORAR SUB APA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / AMENAJARI STRADALE ZONA DEPOZITARE REZIDUURI TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 2010 12.0 Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale .numar 6679 Suprafata locuibila .SERVICII / LOCUINTE P+3.00% Din punct de vedere a ocupării şi echipării teritoriului. situa ia se prezintă astfel : Suprafata totala . Succint situa ia acestora se prezintă astfel: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 29 .

dar nereprezentativă pentru un oraş cu o tentă industrială pronun ată.06 gospodării/ha în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 5. (de la 1790 mp în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 1103 la Lilieşti). • suprafata medie a unei gospodării este de 1395 mp.număr 35 35 35 • densitatea medie a gospodăriilor în zona de locuit poate fi considerată bună pentru mediul rural si tipologia satelor de dealuri joase-câmpie (7. • fondul construit este predominant în stare mediocră. într-o structură amorfă. ritmul anual de construire este mic (cca 80 . Locuin ele : • sunt zona functională cu cea mai mare pondere din total intravilan (cca. • zona loturilor s-a dezvoltat alungit pe directiile principale de circulatie. desi în intravilan există multe loturi libere. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 30 . 67 %).număr Locuin e terminate din fondurile populatiei . 1. de alungire pe drumurile na ionale şi jude ene şi pe alte drumuri principale din teritoriu. cu loturi înguste si adânci.58 gospodării/ha la Lilieşti). cartierul Tufeni Primăria Baza sportivă Tufeni Băicoi Băicoi.250 mp. Spre exemplificare. devenite cartiere. din care cca. completată cu zone lotizate în sistem rectangular în fostele sate. situa ia anului 2008: Locuin e terminate . 14.100 de autorizatii.număr Locuin e terminate din fonduri private . cu acces direct la un drum public.780 mp. cu diferente notabile între cartiere (de la 9. cartierul Liliesti Primăria Baza sportivă Liliesti Băicoi Băicoi. • tendinta de dezvoltare (sugerată si prin solicitările administratiei locale de introducere în intravilan) este tentaculară. cartierul Schela Sala de sport a orasului Primăria Băicoi Băicoi Suprafa ă 14.total Locuin e terminate din fondurile publice .Baze sportive şi de agrement Denumire Adresă Proprietar Băicoi.800 mp.16 gospodării/ha). 30 pentru construc ii complet noi).

ulterior acestea fiind preluate de catre S. Gospodarire locala De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14. etc. masturi. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. Unitatile economice sunt răspândite în teritoriu. Deseurile menajere rezultate din activitatea proprie a PETROM sunt colectate neselectiv in cadrul fiecarei facilitari a Structurii Baicoi(Parcuri de rezervoare. neecologică. deseurile sunt împrastiate dezordonat.C. • Deseuri periculoase: slam de extractie. scule RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 31 .L. de-a lungul principalelor căi de circulatie si este caractenizată de constructii individuale. resturi metalice rezultate de la debitari. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. substante chimice utilizate in procesul de exploatare. “FLORICON SALUB” S.C. P+ 1. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. Depozit Baicoi Vest. Institutiile si serviciile publice sunt bine reprezentate în general si amplasate în zona centrală. turle. fără o planificare a folosin ei urbane a teritoriului. produse contaminate cu titei. in colectarea deseurilor menajere. P+2.R.Zona destinată constructiilor de locuinte este răspândită în întreg intravilanul. Deseurile nepericuloase rezultate din activitatea de intretinere a obiectivelor Structurii Baicoi sunt in principal urmatoarele: ambalaje diverse. fiind mai greu de realizat o concentrare a acestora în anumite zone. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. Categoriile de deseuri rezultate din activitatea Structurii Baicoi sunt urmatoarele: • Deseuri menajere: rezultate de la personalul propriu angajat al PETROM. piese. Statii de Compresoare) in recipienti metalici si/sau de plastic. si respectiv anuala de 5267 to/an. tubulatura si motoare uzate. in anumite zone. Floricon Salub S. in baza contractului de furnizare a serviciilor de gospodarire comunala si duse la rampa ecologica Boldesti Scaieni. • Deseuri nepericuloase: rezultate din activitatea de mentenanta a echipamentelor si cladirilor facilitatilor Structurii Baicoi. cuponari. tip parter. se situează sub indicii medii.) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă.L. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata.R. în general. pentru o parte din populatia orasului. iar in zona centrala blocuri P+4.43 to/zi. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului. Indicii de locuibilitate si calitate a Iocuirii.).

In baza Contractului de Prestari Servicii incheiat intre PETROM si Petromservice. titeiul. Contractorul are obligatia de a dezvolta si transmite pentru aprobare la PETROM un plan de management al deseurilor/pierderilor care va trata cu toate deseurile periculoase si nepericuloase implicate. aceasta companie avand responsabilitatea executarii lucrarilor cu respectarea prevederilor legale privind protectia mediului in vigoare.deteriorate. Conform specificatiilor incluse in capitolul „Managementul Deseurilor si al Pierderilor". Conform clauzelor contractuale. uleiuri si cauciucuri uzate. activitatile de curatare a rezeivoarelor. procesul ce genereaza fluxul de deseuri. resturi metalice diverse rezultate de la cuponari. nerealizandu-se o decontaminare a zonelor poluate. echipamente de protectie si ambalaje contaminate cu produse petroliere. si orice corp de apa a oricarei substante care ar putea cauza poluare sau ar putea fi periculoasa pentru viata sau mediul inconjurator cum ar fi fumul. aceasta reprezentand o practica obisnuita a administrarii zonelor contaminate in cadrul obiectivelor de exploatare a Structurii Baicoi. produsele radioactive sau alti poluanti atmosferici. deseuri medicale. de depozitare. soluri si balast contaminat cu produse petroliere. dezmembrari. din orice sursa. pamant. capete electrozi si resturi de sarma de la operatiile de sudura. conform specificatiilor Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este colectat si transportat in scopul depozitarii in conditii de securitate (impreuna cu slamul de extractie la Depozitul Ecologic de slam Baicoi). si transportat ulterior la Depozitul Ecologic de slam Baicoi. praful. ca orice descarcare. dezafectari. Conform Contractului privind Prestarea de servicii. Planul va include fiecare flux de deseuri generat. reparatii. vidanjare. solizi. ultima locatie de depozitare si un program care va evalua si va oferi informatii despre toate locatiile folosite pentru depozitarea si reciclarea deseurilor. aflata sub controlul sau sau custodia sa in atmosfera. burlane. interventii. reducerea surselor de deseuri si posibilitatile de reciclare. intretinere. O parte din solul contaminat este acoperit cu balast. incheiat intre PETROM si PetromService. activitatea de intretinere si reparatii a instalatiilor si capacitatilor obiectivelor Structurii Baicoi sunt realizate de catre SC Petromservice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 32 . sau lichizi. Solurile si balastul utilizat pentru intretinerea spatiilor din interiorul obiectivelor Structurii Baicoi. sunt executate de PetromService. Contractorul va lua toate masurile necesare in scopul prevenirii sau limitarii in nivelele premise de legile aplicabile in Romania si Uniunea Europeana. de catre prestatori de servicii care executa aceste operatii. preluarea deseurilor menajere etc. debitari profile diverse. natura periculoasa a desurilor. in orice moment pe perioada executiei unei lucrari. Deseurile periculoase identificate in cadrul activitatii PETROM sunt: slam de extractie. Slamul de extractie este colectat prin activitati de curatire / reparatii capitale / dezafectari de echipamente. foraj.

Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie.număr Grădinite de copii .persoane Elevi înscrişi în învatamint gimnazial . la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă.total .total . temperatura lacurilor variind cu + 6 .persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 11 6 4 1 473 1774 1300 619 681 474 Page 33 . folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45). afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice.7ºC fa ă de mediul ambient. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. cât şi în cazul monumentelor istorice. plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională.Turismul Turismul nu prea este dezvoltat în Băicoi. care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase.800 băi calde şi 1. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi.număr Licee Copii înscrisi în grădini e .persoane Elevi înscrişi . atât în cazul Băilor Valea Stelii. Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale.persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar si gimnazial-persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar . afectiunilor sistemului nervos central si periferic.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate. aflate în parcul de lângă Primărie.număr Scoli din învă ământul primar si gimnazial .persoane Elevi înscrişi în învă ământ liceal . Invatamant Datele generale caracteristice tuturor nivelurilor de învă ământ din oraşul Băicoi se prezintă astfel: Unită i de învă ământ .

număr Terenuri de sport . Starea clădirii care adăposteşte activită ile Bună Bună Bună Bună - UNITĂ I ŞCOLARE ŞI PREŞCOLARE Grădini e Şcoli cu clasele I-IV Şcoli cu clasele V-VIII Şcoli cu clasele I-VIII Licee Colegii na ionale Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare Şcoli postliceale Număr unită i 6 1 3 1 - Număr elevi 473 89 1.persoane Personal didactic în învă ământ liceal .număr 134 18 84 32 52 32 54 11 2 5 2 In oraşul Băicoi sunt în prezent 11 unită i de învă ământ preuniversitar. • 6 grădini e.număr Laboratoare scolare . astfel: • 1 grup şcolar (liceu).persoane Personal didactic în învă ământ prescolar .număr Săli de gimnastică . • 4 şcoli generale.număr Ateliere scolare .persoane Personal didactic în învă ământ primar si gimnazial Personal didactic în învă ământ primar .persoane Săli de clasă si cabinete scolare .Personal didactic total .persoane Personal didactic în învă ământ gimnazial .211 474 - Sanatate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 34 .

o policlinică – ambulatoriu şi cabinete medicale individuale.Ambulatoriu Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Număr unită i 1 1 13 5 Stare clădire Mediocră Mediocră Bună Bună Activii din sectorul sănătate (personal medical) reprezintă cca. iar speran a de viată a crescut cu 20 de ani. cât şi ca stare de între inere : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 35 . mortalitatea infantilă a scăzut de 12 ori.6‰ <78 6 Din analiza comparativă a acestor date. Dorobanti nr. UNITĂ I SANITARE Spitale Policlinici . 6) – stare buna • Casa de Cultură intea – Băicoi (str.Serviciile de sănătate sunt reprezentate printr-un spital orăşenesc cu cca. Indici Personal medical cu studii superioare Asisten i şi surori Mortalitate infantilă Media de vârstă (speran a de via ă) Salvare 1944 3 6 150 . care realizează împreună peste 120.3% din activii oraşului şi datorită acestui fapt. cămine culturale existând numai în fostele reşedin e de comună Lilieşti şi intea. reiese că în 1944 unui medic îi reveneau 3. Cultura Spatiile pentru activitati culturale sunt slab reprezentate. atât ca număr. 177) – stare mediocra • Biblioteca – stare mediocra Sunt mai bine reprezentate lăcaşurile de cult. nr.200‰ 57 1988 52 137 23.000 de consulta ii pe an. 300 de paturi (înfrumuse at de câteva picturi murale realizate de Daniela Cepleanu. 3. Independentei.000 locuitori. • Casa de Cultură Liliesti .Băicoi (str. iar astăzi îi revin cca 430 de locuitori. fiica unui fost director).8‰ <75 5 2007 88 312 21.7‰ 75 2 1997 82 300 23. La acestea se pot adăuga şi cele 5 farmacii sau puncte farmaceutice şi un aşezământ de binefacere care oferă adăpost şi căldură sufletească la 75 de micu i din jude (Casa Copilului). evolu ia indicatorilor de sănătate din oraşul Băicoi au avut evolu ii pozitive.

la Curbura Carpatilor. Feleacului Biserica .Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descarcari bruste.1977.. Str. Victoriei Biserica .Sfântul Nicolae’’ – Parohia Liliesti... Albăstrelelor Biserica . Plevnei Biserica .1986-magnitudine-7.2. Str.1990 magnitudine-6.70" RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 36 .Sf. Adormirea Maicii Domnului’’.din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele : -Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=0. Nuferilor Biserica ..7).. Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor.cunosc in tara noastra o frecventa deosebita(intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare(1940-magnitudine7. Str.magnitudine-7.Sf. Str. Str.Duminica Tuturor Sfintilor’’ – Parohia Tintea. Impărati Constantin si Elena’’.Biserica Călătorului .. Fdt. Str. Primăverii..la intervale de 30-50 ani.Sf. Apostoli Mihail si Gavriil’’ – Parohia Dâmbu.Acestea au focarul in zona Vrancea.DN 1 ZONE CU RISCURI NATURALE ŞI ANTROPICE RISCURI NATURALE Riscul seismic Cutremurele de pamant. Ilie si Nicolae’’ – Parohia Băicoi II.Biserica .Nasterea Maicii Domnului’’ – Parohia Tufeni.violente.7.la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km(focare intermediare)pe asa-numitul plan Benioff. Biserica .Parohia Băicoi I.

Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").Fig. 2 -Coeficient "ag"=0. 3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 37 . Fig.28.

Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an.refacere si protectie a mediului. Aceasta disfunctionalitate trebuie asumata de cei interesati in amplasarea unor obiective sau constructii. O situatie specifica pentru teritoriul orasului Baicoi este existenta samburelui de sare ce prezinta un risc de instabulitate. exista alunecari relativ stabilizate. in zona fiind amplasate un numar mare de sonde de extractie. mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice. ca pe versantul nordic al dealului Tintea dar si alunecari active in sectoarele instabile de pe pantele sudice. indicativ GT006-97.Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie. Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu aceste perimetre intr-o zona de risc de instabilitate. respectiv exploatarea petrolului. S-au produs prabusiri datorita excesului de umiditate si dizolvarii sarii din subteran si formarea unor lacuri antropice. comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului.Conform STAS 11 100/1993. Consecinta a petrografiei si structurii. Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. Marea majoritate sau produs ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale) in timp RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 38 . Dupa stadiul dinamic in care se afla. Risc de inundabilitate Riscul de inundabilitate in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. Risc de instabilitate Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatarea constructiilor . riscul declansarii acetui tip de procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. a tectonicii deosebit de active. exista zone de risc pentru alunecari de teren. Procesele de versant cu raspandirea maxima si cu cele mai importante implicatii practice sunt alunecarile de teren de tip deplasiv.

Se recomanda refacerea si redimensionarea santurilor de-a lungul drumurilor ce preiau apele provenite din siroirea de pe versanti. Panta talvegurilor vailor nu permit scurgerea rapida a apelor din pecipitatii decat in zonele de versant si favorizeaza eroziunea malurilor precum si inundarea zonelor limitrofe. La precipitatii maxime. ce au tendinta sa curga prin interiorul zonei de locuit catre un colector natural sau sa stagneze in zonele cu o panta scazuta. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 39 . acesta nu poate prelua aportul suplimentar de apa provenit din afluienti si din siroirea de pe versanti precum si din topirea zapezilor. Fig.ce viiturile pluvio-nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. redimensionarea subtraversarilor si decolmatarea celor existente pentru a stopa fenomenul de inundabilitate. 4 Depozitare necontrolata a deseurilor in albia paraului Dambu Datorita slabei incastrari a albiei paraului Dambu si a colmatarii acestuia cu vegetatia crescuta in albie precum si a depozitarii necontrolate a deseurilor in cantitate mare in sectiunea de curgere este favorizata in cazul viiturilor pericolul de colmatare a albiilor si a inundarii zonelor vicinale. Risc de inundabilitate in zona de locuit Acesta disfunctionalitate din interiorul localitatii se manifesta datorita faptului ca nu exista o canalizare pluviala care sa preia apele provenite din precipitatii precum si apele de siroire de pe versanti.

Zone impropri de construit In functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale identificate pe teritoriul orasului Baicoi au fost conturate zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale retelei hidrografice si zonele de versant cu panta mare si potential de instabilitate ridicat. Pe teritoriul orasului au mai fost conturate urmatoarele zone: • Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa si versantii cu panta medie, cu potential de instabilitate mediu, neafectati de eroziuni la baza lor. • Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa inferioara si zonele de platou din cadrul culmilor deluroase precum si zona de campie. Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in orice directie, in functie de rezultate. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei , pe baza prospectiunii geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria de importanta redusa.Trebuie mentionat ca pe culmile deluroase terenul prezinta o panta mica si prezinta urmatoarea succesiune litologica: • in suprafata depozite eluvial – deluviale constituite din argile, argile nisipoase, nisipuri, cu structura neomogena • roca de baza constituita din argile, nisipuri si pietrisuri marunte in strate cu inclinari variate de 20 - 30°, motiv pentru care parametrii fizico – mecanici au valori reduse. Nivelul hidrostatic apare la adâncimi variabile si este influentat de volumul precipitatiilor sau de litologia si structura tectonica a zonei. Terenurile identificate in aceasta zona se pot incadra la terenuri bune-medii de fundare. La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili precum si o zona de protectie de minim 100 de m de acestia. Zonele de versant si terasa inalta pe care se pot amplasa constructii sunt cele care fac trecerea intre 2 nivele de terasa si prezinta o panta de pâna la 20 %. Zonele de versant se caracterizeaza prin urmatoarele depozite: • in suprafata depozite deluviale neomogene constituite din sol vegetal in amestec cu argile-prafuri-nisipuri pietris cu bolovanis; • urmeaza roca de argile cenusii verzui, nisipuri fine si strate de pietrisuri slab cimentate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 40

Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri dificile de fundare, din cauza pantei terenului. Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi mari in perioadele cu precipitatii normale. La proiectarea si executarea constructiilor, masurile speciale si lucrarile ce sunt necesare constau din: • amenajarea suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin, • lucrari de drenare a apei din precipitatii Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel ridicat. Zona de terasa joasa si campie Terenul este plan, stabil si afectat pe anumite suprafete de fenomene de inundabilitate in perioadele cu precipitatii excesive. Succesiunea litologica se prezinta astfel: • in suprafata strat de sol vegetal sau umplutura cu grosime variabila; • urmeaza depozit proluvial cu grosimea de 0.5 – 4.00 m constituit din argile prafoase cafenii galbui si argile nisipoase cu rar pietris; • in continuare apar depozite aluvionare constituite din pietrisuri cu bolovanis si nisip cu grosimi mari(peste 10 m) care apar pe alocuri la suprafata; Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri bune de fundare. Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel redus. RISCURI ANTROPICE Teritoriul administrativ al orasului Baicoi este traversat de o serie de retele de utilitati astfel: - cablu telefonic interurban; - cablu telefonic urban; - conducta distributie gaze; - conducta gaz metan; - conducta Petrotrans; - conducta transport titei si gaze de sonda; - linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune. Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste retele. Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ferata ce traverseaza teritoriul administrativ de sud-est la nord-vest.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 41

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A, Transgaz etc.) Dezvoltarea industriei petroliere, a fost favorizata de existenta resurselor de petrol din zona subcarpatica a cutelor diapire.Exploatarea petrolului se face in stratele noi la suprafata si din ce in ce mai vechi spre profunzime incepand cu dacianu, pontianul, meotianul, iar in profunzime miocenul, sarmatianul, helvetianul si sporadic oligocenul. Zacamintele, sunt cantonate de la 2000 la 3000 m.

Fig. 5 Sonde de extractie

Se vor pastra zonele de protectie in jurul sondelor de extractie atat in functiune precum si a celor abandonate pana la refacerea terenului si redarea acestuia in circuit. ECHIPAREA EDILITARA Alimentarea cu apa Oraşul Băicoi are 6 cartiere: Băicoi, Lilieşti, Schela (Cotoi), Tufeni, Dâmbu şi intea, cu o popula ie stabilă totală de cca. 20.000 de locuitori. Localitatea dispune de o dotare tehnico-edilitară care nu acoperă necesarul.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 42

amplasat la cota 331. Sursa principală este constituită din conducta de aduc iune Dn 800 Paltinu – Movila Vulpii. De aici. (30-40)%. iar cel cu V = 5800 mc . Re eaua de distribu ie structurată pe zone de presiune este inelară şi are diametre între 80 – 250 mm. de unde apa este distribuită gravita ional în cartierele Băicoi şi Lilieşti. amonte de localitatea Floreşti. situat pe str.0 – 318. . sursa Schelei şi alte surse locale. Ca urmare a executării în ultima perioadă a lucrărilor din pr. De asemenea. Rezervorul V = 1000 mc alimentează zona I de presiune. Re eaua de distribu ie este alimentată cu intermiten e. cu încă 47 l/s (deci preluarea unui debit final de 96 l/s.4/12919 „Îmbunătă irea alimentării cu apă a Oraşului Băicoi” s-au realizat următoarele obiective: • suplimentarea debitului preluat prin racordul existent din aduc iunea PaltinuMovila Vulpii. Prin intermediul unui racord Dn 350 amplasat înaintea căminului de rupere a presiunii Băicoi. Sursa Siliştea aflată în proprietatea Schelei este constituită din pu uri forate de mare adâncime. Cartierele intea. lângă fostele sere. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 43 .0 – 326.0 lângă clădirea Primăriei. apa este pompată în rezervorul existent V = 5800 mc.Republicii. există conducte de serviciu cu diametre mai mici – de până la 2”. Datorită configura iei terenului.) şi reechiparea corespunzătoare a sta iei de pompe existentă în Băicoi. Re eaua de distribu ie este ramificată şi are diametre cuprinse între 1” – 4”. pozi ionate pe malul stâng al râului Prahova. ceea ce între ine un deficit de apă considerabil la nivelul consumatorilor (pe străzile cu re ele din OL vechi din 1940).zona II de presiune.0.0 şi care cuprinde cea mai mare parte a oraşului.zona I: partea de vest cuprinsă între cotele 302. se preia din debit de 49 l/s cu care se alimentează rezervorul existent V = 1000 mc.nr. sta ia de clorinare şi grupul electrogen.zona II: între cotele 277. Lângă rezervor se află amplasată clădirea sta iei de pompe care mai cuprinde postul trafo. care însă nu mai furnizează debitul necesar. Unele conducte au grad de uzură foarte avansat şi înregistrează pierderi mari de apă – de cca. re eaua de distribu ie este împăr ită în două zone de presiune: .Alimentarea cu apă a localită ii Băicoi se realizează din mai multe surse: sursa Paltinu. este executată din eavă de o el cu diametre cuprinse între 50 – 150 mm şi prezintă un grad avansat de uzură. Cartierul Tufeni este alimentat cu apă din sursa proprie: pu uri forate. Dâmbu şi par ial Lilieşti sunt alimentate din sursa Siliştea III prin re eaua Schelei.

• 208 agen i economici. • 6 industriali. debitmetru. Oraşul dispune în prezent de o re ea de distribu ie având L = 105. sta ie de clorinare. Paralel cu acest sistem. sta ie de pompare • corectarea calită ii apei: sta ie de clorinare • utilizare:re ea de distribu ie din tubing O 2” – 6”. oraşul Băicoi are o re ea de canalizare formată dintr-un canal colextor principal cu diametru Dn 300 şi Dn 400 şi din canale secundare ce deservesc unită ile industriale şi zonele cu blocuri de locuin e. • racord de distribu ie în cartierele intea şi Dâmbu. există şi deserveşte localitatea sistemul de alimentare cu apă al Schelei Băicoi. Din zona industrială s-a realizat un colector pluvial cu diametru Dn 100 ce descarcă apele meteorice în pârâul Dâmbu.: • 4207 abona i casnici. platforme nămol. bazine de aerare cu nămol achy. prin şan uri şi rigole. bazine de contact cu clor activ. Unirii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 44 . Canalizarea Canalizare menajeră În prezent. având următoarele obiecte: grătar şi deznisipator. ajunge la sta ia de epurare amplasată pe malul stâng al pârâului Dâmbu în partea de S-E a localită ii. • 92 institu ii. Armoniei şi apoi pe un drum de câmp. compus din : • captări de mare adâncime – front captare pu uri Siliştea III cu rezervor tamp • transportul apei: conducta de aduc iune Siliştea – Băicoi.0 Km. 9 Mai. conducta de refulare şi rezervor V = 500 mc amplasat în intea. Crişan. Evacuarea apelor pluviale din teritoriu se face superficial la nivelul terenului. • gospodăria de apă Tufeni compusă din rezervor V = 100 mc. • racord nou în conducta de aduc iune Văleni – Movila Vulpii cu preluarea unui debit de 21 l/s. sta ie pompe nămol activ şi recirculat.• completarea re elei de distribu ie din Băicoi cu un tronson având Dn şi L = 400m. separator de grăsimi. sta ie de pompe. decantoare secundare. Sta ia de epurare are capacitatea de preluare şi epurare a unui debit de ape uzate de 27 l/s este compusă din treapta mecanică şi treapta biologică. • gospodărie de apă amplasată la Găgeni cuprinzând rezervor de aspira ie şi sta ie de pompe. Traseul colectorului principal urmăreşte străzile Republicii. decantoare primare.

in afara perimetrului acesteia si introduse in circuitul apei in natura. apele uzate trebuie colectate si indrumate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 45 .2 km • sta ie de epurare mecano-biologică. Situa ia este rezolvată local prin latrine uscate. Canalizare pluvială Apele pluviale.Cartierul Tufeni nu are re ea de canalizare. apele uzate se impart in trei categorii: menajere. Bazinele naturale de apă fiind intotdeauna destinate unor folosinte. Pentru păstrarea calită ii bazinelor naturale de apă este necesară epurarea apelor reziduale. oraşul Băicoi dispune concis de următoarele sisteme de restituire pentru apele reziduale: • canalizări stradale Dn 300 = 15. calită ile lor sunt degradate prin pătrunderea apelor reziduale. in conditiile lipsei unor masuri de epurare a acestora. Ele constituie factorul principal de poluare si degradare a solului si a bazinelor hidrografice. Find un factor de insalubritate pentru colectivitatea care le produce. În prezent. atunci când impurificarea produsă depăşeste capacitatea de autopurificare a receptoruiui. Dupa sursele de impurificare. sunt dirijate spre şan urile şi rigolele adiacente şi apoi către cei mai apropia i emisari. După acesta poate fi utilizat in agricultura pentru fertilizarea solului sau poate fi depozitat în rampa de gunoi sau în umpluturi de alte categorii. Restituirea sub forma de ape reziduale Apele reziduale sunt apele uzate şi reziduurile lichide provenite din diverse folosinte ale apei aflata la dispozitia colectivitatii. Epurarea apelor uzate menajere realizată în statia de epurare prin metode mecanice si biologice conduce la descărcarea în emisar a unei cantită i de apă epurată si deci reintregarea ei în circuitul natural si la depunerea pe platformele de nămol spre uscare a nămolului rezultat din decantoarele primare. colectate de pe acostamentul străzilor principale şi secundare. in bazinele naturale de apa. cu capacitatea de 27 l/s. meteorice si industriale. • colectare existentă care descarcă fără epurare direct în pârâul DÂMBU. • fose septice şi latrine uscate.

4207 abona i casnici 6 industriali . De aici există cablu de 20 Kv îngropat în lungul str. Datorită gradului înalt de coroziune a re elelor de distribu ie şi a lipsei reabilitării echipamentelor tehnologice.Alimentarea cu gaze naturale Oraşul Băicoi dispune de alimentare cu gaze naturale prin operatorul DISTRIGAZ SUD. -SRMP BUDA conducta comună cu oraşul Plopeni – medie presiune nouă din PEHD.92 institu ii . Alimentarea cu energie electrica Pe arealul oraşului Băicoi se regăsesc următoarele tipuri de re ele electrice: Re elele electrice de mediu tensiune (20 Kv) + posturi de transformare Oraşul Băicoi dispune de o sta ie de transformare 110 Kv (PT 71) racordat în LEA 400 Kv amplasat pe str. în gospodăriile individuale prin centrale statice de capacită i diferite în institu iile social-culturale.208 agen i economici Localitatea are două surse de alimentare: -SRMP Floreşti printr-o conductă de medie presiune din OL Ø 14”. ramificate pe străzi.Independen ei RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 46 .73 m. în prezent sistemul este nefunc ional. re eaua actuală satisface nevoile de siguran ă în exploatare şi între inere precum şi necesarul solicitat de localitate. Producerea energiei termice pentru încălzire se face în prezent în mod individual prin sobe. Conform operatorului Distrigaz Sud. În oraş există sta ii de reglare (SRS) de sector de la care se dezvoltă re ele redusă presiune .Republicii continuat cu str. Numărul de abona i se prezintă astfel : . administrative sau obiectivele economice. care dispune de o re ea de distribu ie de redusă presiune de 255. toate clădirile din oras si cartierele apartinătoare fiind încalzite în sistem local cu combustibil solid sau gaze (în sobe sau microcentrale). Centralele termice existente la câteva obiective din Băicoi au fost abandonate.Republicii la intrarea în localitate dinspre Dn 1. centrale termice. majoritatea reabilitate recent prin înlocuirea celor din OL cu conducte din PEHD. Alimentarea cu energie termica În oraşul Băicoi există o zonă de blocuri de locuin e dotată ini ial cu puncte termice de cartier. etc.839.

obiective social – culturale. în zona de locuit. Re ele electrice de joasă tensiune (220V/380V). montate pe stâlpii electrici din beton amplasa i de-a lungul străzilor. administra ie publică. Există în localitatea Băicoi o centrală telefonică amplasată în zona centrală. Pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor locali (gospodării individuale. Re elele electrice de joasă tensiune (220/380 V) sunt realizate cu preponderen ă în sistem aerian (stâlpi de beton – conductori electrici).şi ramifica iile care alimentează posturile de transformare amplasate în oraş conform planului prezentat. Sistemul public de recep ie a programelor TV În toate cartierele apar inătoare există re ea publică de cablu TV amplasată pe stâlpi electrici de joasă tensiune. Probleme de protec ia mediului. Disfunc ionalită i Principalele sunt: • • • • disfunctionalită i în domeniul protectiei mediului natural si construit Prezen a masivului de sare în subsolul localită ii. instala ii şi obiective industriale amplasate pe tot teritoriul intravilan. comanda aprinderii şi stingerii fiind realizată de la un „punct de aprindere” cu comandă automată prin ceas programator. Page 47 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . cu racorduri aeriene la abona i. şi unul de telefonie mobilă cu operatori na ionali. Unită i. O altă linie de alimentare este LEA 20 Kv Ploieşti Sud care intră în localitate pe DJ 215 (str. prestări servicii şi unită i furnizoare de utilită i) există branşamente electrice la U = 220/380 V racordate la posturile de transformare. Pârâul Dâmbu neregularizat pe aproape tot traseul din intravilan.Înfră irii).A. Telefonie Oraşul beneficiază de un sistem de telefonie fixă prin operatorul Romtelecom S. Iluminatul public stradal Iluminatul stradal există pe majoritatea străzilor principale şi secundare şi se realizează cu corpuri de iluminat de exterior. împreună cu un releu de transmisie cu func iuni multiple şi o centrală digitală conectată la cablul din fibră optică subteran. dar şi punctual cu cabluri electrice subterane.

• Traversarea zonelor reziden iale de traficul greu (atât cel de transport cât şi cel propriu oraşului). precum si a bisericilor neînscrise pe lista monumentelor. • Traversarea întregii localită i de drumul jude ean DJ 102B având un traseu sinuos. • Poluarea provenită de la circulatia pe drumuri. • Lipsa plantatiilor de protectie pe limita interioară a incintelor cimitirelor existente. • Infiltra ii de apă şi produse petroliere în lacurile din sta iunea Valea Stelii. Analizând din punct de vedere critic stadiul de dezvoltare urbanistică a oraşului şi trupurilor sale componente. modernizării şi retehnologizării unită ilor economice – industriale şi agricole. • Amplasarea necorespunzătoare a punctelor de precolectare a deşeurilor menajere. • Scăderea severă a locurilor de muncă. • există zone în care s-au produs prăbusiri şi au apărut lacuri. vin cca. • Lipsa masurilor de protectie si punere în valoare a monumentelor istorice clasate si a siturilor arheologice din teritoriul administrativ. • Re ea insuficientă de canalizare. • Poluarea provenită de la activită i economice. • Navetism încrucişat ridicat – pleacă cca. • Lipsa apei potabile. • Necesitatea restructurării. • Aruncarea gunoaielor şi molozului de către popula ie în numeroase locuri. mai ales în cazul celor nemodernizate. re ele şi funda ii de obiective şi activită i abandonate existente aproape pe tot teritoriul.000 de locuitori. cu unele declivită i mari şi numai două benzi de circula ie.. incinta si vecinată ile parcurilor de rezervoare pentru petrol. 2500.• Instala ii. urmare a proceselor de dizolvare a sării. care cuprind perimetrele adiacente sondelor. • Lipsa unei zone centrale bine organizate. • Lipsa parcurilor şi a zonelor de recreere şi sport necesare unei popula ii de peste 20. • pe suprafata unora dintre lacurile formate pe seama dizolvarii sării plutesc pelicule de produse petroliere. etc. 500 din afară. se conturează următoarele disfunc ionalită i principale: • existen a unor zone poluate cu produse petroliere. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 48 .

bataluri. în aceste zone fenomenele de dizolvare sunt inactive. • lipsa măsurilor de conservare şi protec ie a monumentelor istorice clasate. iar intersec iile necesită urgent amenajări specifice. etc. cât si mai cu seamă. puturi. conducte. captări izolate de ape subterane sau canalizări cu pierderi de apă. care pot produce poluări accidentale cu i ei si care necesită perimetre de protectie (a se vedea planul de situatie cu dispunerea sondelor).) în multe zone din teritoriu (peste tot unde a fost exploatat titeiul). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 49 . ancore şi blocuri de beton pentru instalatiile petroliere. abandonate. dar care se manifestă mai ales în extravilanul oraşului. începând imediat aval de confluenta acestor văi şi până la ieşirea de pe teritoriul oraşului. • nu există în oraş activită i de prelucrare a produselor agricole (vegetale şi animale). pe alocuri formându-se zone în care apa poate persista mult timp (inclusiv zona adiacentă statiei de epurare). în zonele de versant.La data cercetării terenului. • existen a sondelor petroliere si a batalurilor în functiune. de exploatare a titeiului (sonde. • structura necorespunzătoare a popula iei pe grupe de vârstă (popula ie relativ îmbătrânită). cu preluarea materiei prime de la popula ie. datorită si aportului suplimentar de apă adus de pârâul Valea Largă. cât si a celui din cartierul Tufeni. local la Tufeni si pe dealul intea). • practicarea agriculturii în sistem individual pe terenurile arabile în zonă impediment pentru o agricultură modernă şi eficientă. majoritatea străzilor fiind modernizate. • echiparea edilitară cu unele deficien e (lipsa canalizării şi pe alocuri a alimentării cu apă în sistem centralizat. • for a de muncă ocupată se regăseşte în special în industrie şi servicii . care sunt situate atât în apropierea lacurilor din zona Primăriei. deşi speran a de via ă a crescut. • lunca Dâmbului poate fi inundată la precipitatii abundente. dar cu profile şi amenajări necorespunzătoare ale zonelor stradale. etc. • existen a unor alunecări de teren şi eroziuni active. însă ele pot fi reactivate la producerea unor evenimente care modifică echilibrul hidrogeologic creat în timp (seisme.). precipitatii foarte abundente şi de lungă durată. atât în zonele de terasă. lipsa alimentării cu gaze şi a unor sisteme de încălzire eficiente). • existen a unor zone inundabile sau cu exces de umiditate. • numărul mic al utilajelor specializate adecvate agriculturii intensive. care afectează o mare parte a versantilor (în cartierul Dâmbu. • starea necorespunzătoare a re elei de circula ie rutieră. local strate de umplutură cu grosimi variabile. în special în zonele mai izolate. Aici se găsesc. • existenta unor lucrări vechi. care trebuie identificate în eventualitatea amplasării unor constructii noi.

• Planul de Dezvoltare Durabilă a Jude ului Prahova în perioada 2007-2013. • Plan jude ean de gestionare a deşeurilor – Prahova (2006 -2013). 1.2013. care reprezintă unul din cele mai importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor na ionale şi sectoriale de mediu. unită i economice). • Protec ia şi îmbunătă irea biodiversită ii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării re elei NATURA 2000. • Master plan jude ul Prahova privind apa-apa uzată. • Planul Na ional de Gestiune a Deşeurilor 2007 . • Ameliorarea calită ii solului prin îmbunătă irea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de jude e până în 2015. • POS Mediu 2007-2013. precum şi prevederile POS Mediu. Rela ia cu alte programe şi planuri relevante Planul Urbanistic General al Oraşului Băicoi a fost elaborat având în vedere Strategia Jude eană.Regiunea 3 Sud Muntenia. cu respectarea priorită ilor de dezvoltare na ionale după cum au fost stabilite în Planul Na ional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a priorită ilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul Na ional Strategic de Referin ă (CNSR). • starea necorespunzătoare a stabilimentelor balneare şi în general amenajări necorespunzătoare pentru valorificarea poten ialului extrem de valoros de care dispune localitatea. • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi preluate de localită i până în 2015. care ar necesita amenajări specifice şi în primul rând. • Planul Local de Ac iune pentru Mediu Prahova.• lipsa unui sistem de colectare si depozitare controlată a deseurilor menajere si de altă natură de la toate tipurile de func iuni (locuin e. Obiectivele POS sunt: • Îmbunătă irea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.3. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 50 . • Strategia Na ională pentru Gestionarea Deşeurilor. • Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025. Planul Urbanistic General se bazează pe obiectivele şi priorită ile strategice stabilite în documentele/strategiile jude ene şi na ionale: • Planul Na ional de Ac iune pentru Mediu. servicii. cunoaşterea şi cercetarea ştiin ifică a modalită ilor de exploatare. • Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor .

apa. solul/utilizarea terenului. se realizeaza prin intermediul imensului con de RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 51 . flora. popula ia. Descrierea fizico-geografică Din punct de vedere administrativ se situeaza in partea central .1. factori climatici. beneficiaza de o importanta retea de cai de comunicatie din care amintim: DN 1. patrimoniul cultural. care si-a restrans suprafata. sănătatea umana.estica a judetului Ploiesti la 20 de km de Ploiesti. Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate si campie. aerul. valorile materiale. cand au avut loc ultimele miscari de cutare iar intreaga regiune a suferit o miscare de ridicare in bloc impreuna cu muntii si lacul din campia Romana. patrimoniul arhitectural şi arheologic. • Strategia na ională privind alimentarea cu energie termică a localită ilor prin sisteme de producere şi distribu ie centralizate. Apele coborau din Carpati si formau o delta care inainta mereu. gestionarea deşeurilor. fauna. Relieful dealurilor subcarpatice s-a definitivat la sfarsitul pliocenului. 2. • Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbană. infrastructura rutieră. 2. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe sunt: biodiversitatea. In zona exista un golf cu contur neregulat pana la ultimele inaltimi subcarpatice.1. Umplerea golfului a coincis cu formarea terasei Baicoi. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informa iilor şi a datelor disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. Conform HG nr.1. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2. peisajul. DJ 102 Ploiesti–Paulesti–Baicoi si calea ferata dubla electrificata Bucuresti–Brasov. la 16 km de Campina si la 8 km de Plopeni.• Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al orasului Baicoi se inscrie pe contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor.

a celei mai importante terase de pe V.Ciobi – Strajistea. dovedind ca tectonica nu s–a desavarsit inca. dealurile izolate Tintea–Paulesti. El constituie prelungirea spre sud. tind sa se accentueze si sa se accentueze si sa se inalte pentru a strapunge aluviunile recente. Asadar. Teleajenului iar pe de alta parte. Terasa a IV–a (Campina) este situata la 30–50 m altitudine relativa. Campia Ploiestilor inclina de la 400 m la Banesti. cu inaltimi de 300–400 de m stau risipite in campie la cativa km sud de marginea compacta a inaltimilor subcarpatice. Fig. au constituit conditiile in care s-a definitivat relieful. iar pe de alta parte aluvionarea excesiva a impus divagarea raurilor. ce se desfasoara pe 30 km. Uneori sarea a reusit sa iasa la lumina la Tintea si Baicoi. cu precadere pe stanga pana sub poalele dealurilor Baicoi–Tintea–Gageni. Prahovei este incadrata de maluri ce scad la cativa metri si raul meandreaza. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 52 . pe de o parte formarea unor dealuri recente. stratele sunt bolite formand anticlinale scurte faliate. T.dejectie al Prahovei. V. Zona subcarpatica se caracterizeaza prin prezenta celor cinci terase ale Prahovei: Banesti-Campina .Baicoi Pitigaia . din care reprezentativa este Movila Vulpii. majoritatea cu samburi de sare in ax. dovedind ca pe masura formarii lor miscarile scoartei le–au inaltat si deformat. pe masura ce se departeaza de Subcarpati. prezentand o panta mare de 7. 6 Unitati geomorfologice Sub cuvertura de aluviuni. Adancita in propriul sau con aluvionar la Banesti cu 30–35 m. Singurele accidente sunt movilele. Intrepatrunderea dealuri–campie este un caz unic in tara noastra. Pe de–o parte campia se leaga de sesul Mislei prin seaua de la Gageni si pe V. Campina. Prahovei.5%. Terasa a III–a (Baicoi) este situata la 73–75 m altitudine relativa si pe ea se afla situata localitatea cu acelasi nume. Terasele inclina spre sud mai mult decat lunca. Anticlinalele cu samburi de sare. la 100 m in SE orasului Ploiesti.

Grosimea pietrisurilor acestei terase atinge 20–25 m, si se mentioneaza prezenta in cadrul terasei a unui strat de lut rosu de 1–1.5 m ceea ce denota un climat cald si umed in interglaciarul Mindell–Riss. Varsta Terasei Baicoi este atribuita fazei glaciare Riss care a avut extensiunea cea mai mare si coincide cu formarea bazinului Prahovei. Terasa Baicoi joaca rolul unei bare in dirijarea retelei hidrografice ramanand suspendata fata de Prahova si fata de Mislea. Eroziunea si acumularea au fost activate de miscarile neotectonice care accentuau forma anticlinalelor si sinclinalelor constituind noi piete de adunare a apelor, ca si depresiunea Mislea. In aval de Baicoi terasa cade in fundalul campiei.

Fig. 7 Zona de contact terasa – Campie in sud

Dambu si afluentul sau V. Larga, au vai care prezinta o alternanta de maluri abrupte si line. In localitatea Dambu se afla un sector de vale ingust, taiat in anticlinatul Baicoi. Pantele au inclinari de 8–10 grade pe stanga vaii si 5 grade pe dreapta. La iesirea din Subcarpati isi largeste albia, ceea ce a generat presupunerea ca a fost un curs vechi al Prahovei. Este un exemplu clasic de vale antecedenta. Dealurile Tintea–Baicoi domina depresiunea subcarpatica Mislea–Podeni. Contactul se realizeaza printr-o zona piemontana alcatuita din conuri de dejectie ingemanate si suprapuse. Culoarul de vale al Mislei, este considerat de G. Valsan, un curs al Teleajenului care se drena spre Prahova si se varsa la sud de Banesti, aducand ca principal argument, largimea de 15 km a culoarului care nu putea fi modelat de Mislea. Dealurile Tintea si Baicoi constituie o cumpana de ape, dezvoltata pe directia vest - est cu altitudini de 250 - 404,6 m. Desfasurate pe o lungime de 20 km, aceste
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 53

dealuri apar ca martori de eroziune intre Prahova si Teleajen. Dealul Gageni este continuarea spre est a dealului Tintea, iar dealul Baicoi, apare ca martor al eroziunii dealului Tintea. Individualizarea acestuia, nu poate fi decat rezultatul unui drenaj pe directia NS efectuat de V. Cosmina sau V. Mislea, fapt confirmat de inseunarea de la 250 m ce desparte Dambu de Gageni. Dealul Tintea, poate fi considerat martor al eroziunii subcarpatilor externi ai curburii. Configuratia interfluviilor, este rezultatul evolutiei arterelor hidrografice care se scurg catre nord (V. Mislea) si spre sud (V. Dambu).

Fig. 8 Dealul Tintea

Altitudinea maxima 404,6 m se inregistreaza in Dealul Tintea si se datoreaza gresiilor. In cadrul acestor interfluvii, se remarca o serie de umeri dispusi la altitudinea de 300–330 m, ei reprezentand rezultatul actiunii exercitate de afluentii Dambului. Un interfluviu mai larg dezvoltat apare in zona Dealului Baicoi aliniat pe 6 km est–vest. Suprafata prezinta denivelari de cca 25 m. Datorita pantelor mai mari de 20–30 grade, constitutiei litologice si despaduririlor, apar alunecari de teren, ogase, torenti precum depresiuni mici cvasirotunde dezvoltate pe sare. Se evidentiaza ogasele de pe V. Portarului, la limita superioara a padurii, ravenele de pe partea stanga a Vaii Dambului si torentii din sudul dealului Baicoi. Altitudinea vine si ea in sprijinul apartenentei subcarpatice a orasului Baicoi. In campie altitudinea creste lent de la 240–250 m in sud–est la 320–330 m in nord–vest. In zona predomina relieful fluvial ca urmare a actiunii erozive a raului Prahova, mai putin a Teleajenului in est. In aceste conditii, terasele constituie forma
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 54

dominanta a peisajului local. Sunt deosebit de mari, urmeaza vaile si ocupa interfluviile (Campul Urletei). Cea mai intinsa este Terasa Campina. Relieful de denudare este reprezentat prin: Ogase cu fund de vale foarte larg aproximativ 6 m, Ravene – V. Dambu, vestul dealului Tintea, Torentii in sudul T. Baicoi, Alunecari de teren (superficiale si deplasive). Relieful antropic este reprezentat mai ales prin movile (Movila Vulpii). Campia Ploiesti in sud cu procese acumulative, corespunzatoare conului Prahovei (alt. 250–300 m), strat de pietris 20–60 m, acoperit cu argile in nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzatoare Terasei Campina. Subcarpatii sunt reprezentati prin : Campul Urletei corespunzator T. Baicoi, relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea) Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. Pe acesta este dezvoltat orasul. Dealul Tintea (Gruiul) 404.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare, alunecari) Dealul Mislea la nord, intr o zona de subsidenta, drenat de Dambu si Mislea. Are altitudini de 290–310 m, desparte Subcarpatii externi de cei interni. Peisajul natural al asezarii a fost modificat datorita actiunii omului, fiind umanizat integral prin caile de comunicatie create, forajul sondelor, exploatarea petrolului, activitatea industriala si agricola. In concluzie, orasul s-a dezvoltat la contactul Subcarpatilor Prahovei cu Campia piemontana a Ploiestilor. Geologia regiunii In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 55

Fig. Orasul Baicoi est situat in Subcarpatii externi ai Curburii. In zona se intalnesc depozite geologice care apartin neogenului si sunt reprezentate prin: 1. situatie care a durat pana in pliocen. Levantin si holocen in lungul vailor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 56 . Miscarile de la sfarsitul pliocenului (faza valaha) au dus la cutarea sedimentelor. Tectonica a fost conditionata de evolutia Depresiunii Precarpatice (avanfosa carpatica). 9 Harta geologica a zonei In jurasic zona era acoperita de apele marii tarii. Miocen alcatuit din burdigalian badenian si sarmatian 2. formarea cutelor diapire si au ridicat in bloc intreaga regiune generand dealurile subcarpatice. In pleistocenul mediu s-au manifestat miscari intense de ridicare. Gh. limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni si la sud de zona de subsidenta de la marginea campiei Ploiestilor. potian. marne. pe a treia axa a anticlinatului diapir Tintea-Baicoi–Gura Ocnitei. tufuri. dacian romnanian (stratele de Valcanesti in care este cantonata structura petrolifera a orasului) 3. Pliocen in serie completa. In perioada ciclului de sedimentare mio–pliocen s-au depus gresii. nisipuri iar in lagune sarea si gipsul. meotian afectat de diapirism cu zacaminte de petrol si gaze. Niculescu a adus dovezi asupra unor inaltari neotectonice in zona pintenilor paleogeni si masivelor marginale si scufundari in zona mijlocie (MisleaPodeni) si la marginea campiei.In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea.

a determinat stilul tectonic complicat. este o clima temperat continentala de deal. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 57 . Tintea–est Din acest anticlinal diapir petrolul se exploateaza in dacian. peste formatiunile pliocene slab cutate sau orizontale. nisipuri si luturi aduse din munte si depuse la poalele dealurilor. Campia coincide cu cuvertura depozitelor cuaternare alcatuite din pietris. alunecarilor de teren si acumularea unor conuri de dejectie la marginea lacului levantin. In aceasta mare zona anticlinala diapira. Clima Clima orasului Baicoi se incadreaza. In cadrul structurii petroliere Baicoi–Tintea se disting trei sectoare separate prin falii traversate: 5. De asemenea. Cercetarile lui Gh. Baicoi–central (Central) 7. se constata mai multe ridicari axiale si scufundari. adancirea vailor.4. in general. Fragmentarea redusa a reliefului si vegetatia sunt elementele locale principale care influenteaza regimul elementelor climatice. Baicoi–vest (Cotoiu) 6. Prezenta sarii la suprafata. unde temperatura este mai ridicata. padurea exercita o influenta mai mare vara. meotian si sarmatian. in clima regiunii geografice in care este situata localitatea. Masele de aer rece se cantoneaza pe vai in comparatie cu regiunile mai inalte. Niculescu au adus dovezi certe depre o inaltare neotectonica in zona anticlinatului Boldesti–Baicoi. generand decrosarea stratelor dea lungul a numeroase accidente tectonice. avand ca rezultat fragmentarea reliefului in zona de deal. ca urmare a strapungerii sedimentelor de catre lama de sare. formarea teraselor. Gura Ocnitei si coborari compensatorii in sinclinatul Magurele si zona de subsidenta de la marginea campiei. extracarpatica cu nuante de tranzitie la continentalism. cand temperatura aerului este mai coborata in zona impadurita decat iarna cand diferntele sunt nesemnificative.

3 grade C. Pe an sunt in medie 104 zile cu ploi. Intervalul fara inghet insumeaza 180–190 zile permitand desfasurarea fara dificultati a activitatilor din agricultura. Perioadele de inghet sunt cuprinse intre 1–10 octombrie si 1-10 aprilie. au o importanta practica deosebita pentru agricultura. 122 cu cer acoperit. grindina a afectat RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 58 . incat din punct de vedere termic. intensitatea si forma sub care cad. 131 cu nori. este elementul care reda cel mai bine influenta radiatiei solara. urbanism. regimul. Anul cel mai ploios. cu multiplele lor aspecte legate de cantitate. Pe an sunt in medie 17 zile geroase. iar maxima 39. 99 calde si 30 tropicale. 112 cu cer senin. clima se caracterizeaza prin ierni blande (media lunii ianuarie 2 – 3 grade C) si veri calde (media lunii iulie 21–22 grade C) . produce ploile torentiale de vara.5 grade C iar maximele in luna iulie 31. hidrotehnica. iar cel mai secetos 1930. Cantitatea cea mai mare se inregistreaza in luna iunie. Minima absoluta a fost –30 grade C in ianuarie 1942.4 grade C in august 1945. Media precipitatiilor insumeaza 600mm fiind repartizate neuniform in functie de deplasarea fronturilor de aer dinspre Oceanul Atlantic sau dinspre continent. 26 reci. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9–10 grade C. Precipitatiile. etc. stratul de zapada are media de 10 cm grosime si se mentine 50–55 zile/an. cu 360mm. 120mm cand aerul umed patrunde dinspre ocean pana la nori si asociat cu procese de convectie.Temperatura aerului. Cantitatea cea mai mica de precipitatii se inregistreaza in lunile ianuarie 36mm si februarie 38mm. 26 cu ninsoare.Minimele se inregistreaza in luna ianuarie –16. Ninsorile nu sunt abundente. In anul 1996. a fost 1901 cu 9640mm. frecventa.

0 kN/m2 cu o perioada de revenire de 50 ani. Distrugerile au fost deosebi de mari. • Zonele de terase mai uscate si mai vantoase. -vânturile dominante din zona au directia NE si E.. • versantul nordic – umbrit cu zapezi ce persista mai mult.temperatura medie anuala a aerului.6 grade C fiind periculoase pentru pomii fructiferi.6°C. N – 11. Conform tabelului 1. ca de altfel si maxime verii +37 grade C. Vitezele sunt reduse 2–4 m/s iar calmul reprezinta 26% anual. + 9. canalizata preponderent pe directia vaii Prahova. Din analiza rozelor de frecventa medie a vanturilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 59 . E – 13. In concluzie.00 m (STAS 6054/77 ). Conform STAS 10101/20 . cu principale lor caracteristici de frecventa si viteza se disting printr-o fluctuatie in timp si spatiu. temperaturile minime ale iernii –26. Vanturile.90. Baicoi si Dambu. curentilor de convectie care au constituit nori Cumulonimbus. localitatea se incadreaza din punct de vedere al actiunii vântului in zona A. .4%. Cu privire la incarcarea data de zapada (STAS 10101 / 21 . . Orasul Baicoi se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici: . cu precipitatii maxime la sfarsitul primaverii si inceputul verii.5%. Dambului cu conditiile de adapost.zonele Schela. • V. rezulta ca sunt dominante vanturile din NE – 15%. se poate aprecia faptul ca orasul se caracterizeaza printr-un climat blad.precipitatii medii anuale . Cotoiu. viteza mediata pe 2” este de v2m = 22 m / sec. Topoclimatic se contureaza patru subunitati: • versantul sudic al dealului Tintea–Baicoi cu o expozitie favorabila si un grad mai mare de insolatie. cu o incarcare de referinta gz = 1. Tufeni.2 kN/m2 cu perioada de revenire de 10 ani si gz = 2.6% si SV – 10.600 mm.30 kN/m2. cu ierni nu prea friguroase si veri nu prea calduroase.adâncimea maxima de inghet h = 1. iar presiunea dinamica de baza stabilizata la inaltimea de 10 m este de 0. Ea s-a datorat aerului incarcat pana la saturatie cu apa. temperaturile mai mari de 30 grade C si celor sub 0 grade C din nori care au favorizat condensarea si sublimarea.92) orasul apartine zonei b.

dreneaza Depresiunea Mislea si atrage afluentii de pe pantele nordice alea Dealuli Tintea. Toamna sunt ape mari. Factorul de mediu “Apa” Re eaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al orasului. Raul Mislea.2. Fig. separa terasa Baicoi de dealul Tintea.2.1. cand nivelul creste la 0. cu ape mari la topirea zapezii si viituri in mai. Traversand diapirul salifer. Larga. iunie.4 km/kmp.5 m la 2 m. are ape clorurate 150 mg/l. stangul abrupt iar cel drept domol. s–a prevazut decolmatarea albiei pe o lungime de aproape 2 km ce cuprinde toata zona in care paraul traverseaza orasul Baicoi. Pe langa RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 60 . Apa este intens poluata cu reziduri petroliere si se varsa in Teleajen. dupa ce traverseaza orasul Ploiesti. care patrundea in campie la Gageni. apartine sistemului hidrografic Ialomi a (subbazinul hidrografic Prahova – Teleajen). Densitatea fragmentarii este de 0. prin afluentul său de ordinul IV pârâul Dâmbu. Valea sa este mult prea larga fata de puterea de eroziune si se crede ca a preluat un curs al Prahovei sau Teleajenului. Malurile sunt asimetrice. Paraul Dambu. are 42 km lungime si o suprafata a bazinului de receptie de 189 kmp. Regimul de scurgere apartine tipului pericarpatic sudic. La Baicoi. Pentru inlaturarea efectelor negative ale inundatiilor. 10 Paraul Dambu Pârâul Dâmbu izvoreste din Scorteni. primeste un afluent pe partea dreapta: V.

20–1. aceste lacuri au fost amenajate pentru tratament permitand conturarea aici a unei zone balneare. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.E. 161 din 16/02/2006. In apropiere se afla lacul cu namol sapropelic cu o suprafata de 228 mp si cu o adancime de 0. Stelii. Apa are o mineralizare de 10. exista lacul sarat Seninu. aflat intr-o faza avansata de colmatare in apropierea statiei P. Lacurile. Datorita concentratiei in minerale si a vietuitoarelor din namol.O. permanent sunt aproape 20 cursuri temporare (80%). Fig. iod. In adancime. Iarna. 11 Lac in faza avansata de colmatare In Livede. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 61 . Partea I nr.5 m. La V. Starea apelor de Suprafa ă Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordin nr. din ape subterane 20% si nivala 10%. temperatura este mai mare ca la suprafata.80 m. lacurile ingheata 30–40 mm. se intalnesc doua lacuri. cu suprafete de 1500 mp. Acest ultim lac are o suprafata de 270 mp si o adancime de aproape 1 m. Alimentarea este pluviala 70%. brom.Dambu. Publicat in Monitorul Oficial.11 mg/l si un continut bogat de clor. Mare Baicoi) formate din boltele diapirului salifer si un lac cu apa dulce. sunt reprezentate prin lacuri sarate (Seninu–Tintea si L. cu o suprafata de 1515 mp si o adancime de 1. resprectiv 900 mp si adancimi cuprinse intre 2–2.50 m.C.

sec iunea conf. pe întreg cursul: 47 km. reprezentând zone critice. • Râul Sărata.95 % s-au încadrat în clasa I de calitate – stare ecologică foarte bună. în Bazinul Hidrografic Ialomi a nici o sec iune de monitoring nu s-a încadrat în stare ecologică proastă. • Râul Snagov Ciaur.79 % s-au încadrat în a IV-a de calitate – stare ecologică slabă. 115 Km reprezentând 8.71 % s-au încadrat în a III-a de calitate – stare ecologică moderată.Din cei 1308 Km lungime râuri monitorizate în anul 2009 în Bazinul Hidrografic Ialomi a. • Râul Ialomi a. 624 Km reprezentând 47.P. sec iunea SE Târgovişte Nord – evacuare SE Târgovişte Sud: 7 km.55 % s-au încadrat în clasa a II-a de calitate – stare ecologică bună. Apele subterane Apele subterane din cuprinsul teritoriului orasului depind de gradul de permeabilitate. sec iunea evacuare Sta ie Epurare Câmpina – vărsare: 136 km. evacuare Sta ia de Epurare Jovila Păuleşti . • Râul Cricovul Sărat. grosimea si de extinderea stratelor geologice si tectonica lor. Din punct de vedere biologic ponderea cea mai mare o au apele din clasa a III-a de calitate sau stare ecologică moderată. Se constata situatii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite unitati morfologice. Asemănător anilor preceden i. izvoare – confluen a râul Naianca: 28 km. sec iunea S. • Râul Teleajen. râul Izvorul – confluen a râul Comana: 143 km.evacuare Sta ia de Epurare Ploieşti: 16 km. Apele freatice se intalnesc la adancimi mai mari de 70m la Tufeni. • Râul Prahova. • Râul Dâmbu. Condeşti – vârsare: 151Km. 308 Km reprezentând 23. în Bazinul Hidrografic Ialomi a din punct de vedere biologic numărul kilometrilor care nu s-au încadrat în clasa I şi a II-a de calitate a crescut de la 556 km la 739 km. in timpul caderii ploilor si topirii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 62 . la 10m in Baicoi din cauza permeabilitatii pietrisurilor in zona teraselor si la 4m in zona paraului Dambu. sec iunea confluen a Mati a – vărsare 65 km. 261 Km reprezentând 19. Clasa a III-a de calitate – stare ecologică moderată • Râul Ialomi a. Comparativ cu anul 2008. care necesită îmbunătă irea calită ii apei sub aspectul stării ecologice. Pe pantele domoale ale dealurilor. • Râul Ialomi a. confluen a râul Telega – confluen a râul Dâmbu: 31 km.

etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) .3. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi).zapezilor. emisiile de noxe gazoase. Surse de poluare a aerului: Sursele de poluare a atmosferei în oraş sunt: • naturale: solul lipsit de vegeta ie. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. ploile acide. si totodata capacitatea de a colecta si epura ulterior un poluant fiind cea mai scazuta. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. in urma exploatarii zacamintelor de petrol. 2. Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . Apa este vulnerabila la poluare. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. • antropice. s-a identificat existen a unei poluări semnificative. modificarea climei. şan uri şi bazine de colectare. capacitatea de dispersie a unui poluant fiind extrem de ridicata.1. În aceste condi ii. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). Compozi ia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activită ii omului. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma descompunerii o serie de substan e gazoase poluante. ca: poluarea urbană. Factorul de mediu “Aer” Aerul este factorul de mediu cu cel mai ridicat potential ca “vector de transport”. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 63 . de-a lungul timpului. se remarca o retea bogata de ape temporare ce alimenteaza paraul Dambu si constituie un factor important in declansarea alunecarilor de teren. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influen eze negativ sănătatea popula iei umane.

Alte tipuri de emisii in atmosfera sunt H2S. CH4 . metale grele. NH3. NMVOC. CO. CO. valve. Alte surse mobile şi utilaje PAH Tratarea şi depozitarea SOx. NOx.Principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în considera ie sunt: Grupa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Activitatea Arderi în energetică şi industrii de transformare Instala ii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de produc ie Extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili Utilizarea solven i a altor produse Transport rutier Principali poluan i SOx. CO2 NMVOC SOx. CO. incarcare. Orice exploatare de resurse minerale fosile solicita un consum ridicat de energie astfel ca 60% din emisii provin din producerea energiei necesare. si metale sub forma de particule (V. iar emisiile fugitive de la supape. CO. CO. NMVOC. metale grele SOx. Ni). NOx. neetanseitati. CO. metale grele. CO2 SOx. CO2 SOx. metale grele NMVOC.NH3 Activitatea cu cel mai mare grad de poluare a aerului din orasul Baicoi o reprezinta industria extractiva. NMVOC. transport. NOx. Cazanele utilizate pentru producerea agentului termic sunt principalele surse de emisii de CO. CH4 . HF. si particule in atmosfera (proces de combustie). CO. NOx. metale grele SOx. CO2. CO2. CH4 . SOx. CH4 . CO2. C02. NOx. NH3. Compusii organici volatili provin din stocare. CH4 . NOx. PCBS Agricultura CH4 . NOx. Principalii poluanti emisi in procesele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi si sursele de emisii sunt urmatorii: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 64 . NOx. NMVOC. CS2. CO2. NMVOC. NMVOC. CH4. deşeurilor DIOX. sisteme de separare produs/apa.

deoarece sunt potential periculoase si pot crea efecte adverse. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 65 . Sistemul de facie Procese de ardere. Sistemul de facie Procese de ardere.Poluanti errisi in procesele de exploatare a zamnintelor de hidrocarburi si surse de emisii Principalii poluanti Dioxid de carbon Oxid de carbon Oxizi de azot Particule Oxizi desulf Principalele surse Procese de ardere. Sistemul de facie Procese de ardere. iar in particular in conditii de ardere in atmosfera nesaturata. Gaze asociate titeiului de zacamant Stocare si manipulare titei si apa sarata. Principala sursa de emisie este producerea de energie. in timpul combustiei. Sistemul de facie Metan. cazane de abur. in special cand nu sunt asigurate conditiile optime de combustie. • Oxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca produs secundar in procesele de combustie. Sistemul de facie. • Oxizii de azot (NOx) cand sunt emisi in atmosfera se combina cu apa si formeaza o componenta a „ploii acide". Butan Emisii libere necaptate. Valve Efectele emisiilor atmosferice sunt prezentate in cele ce urmeaza: • Dioxid de carbon (CO2) este un gaz cu efect de sera care necesita o atentie deosebita in rolul pe care il are in schimbarile climaterice globale. Principala sursa de SOx este producerea de energie. in timpul arderii azotul (de obicei rezultat prin arderea aerului) este transformat intr-un amestec de N02 si NO. Emisiile de particule provin din arderea combustibilului. In general procentul de CO nu este mare in comparatie cu CO2. sulful din combustibil este transformat intr-o mixtura de S02 si S03. N20 este cel mai putemic gaz care afecteaza stratul de ozon. Sursa de NOx este in general procesul de combustie. cazane de abur. cazane de abur. Sisteme de Compusi organici volatili separatoare titei/apa. • Oxizii de sulf (SOx) cand sunt emisi in aer se pot combina cu apa si pot forma o componenta a „ploii acide". Propan. cazane de abur. • Emisiile de particule trebuie urmarite in mod deosebit. Emisii fugitive. Conditiile de ardere joaca un rol important. Etan. cazane de abur. Procese de ardere.

in mare masura determinate de caracteristicile energiei termice furnizate. Identificarea emisiilor atmosferice pe amplasament este dificil de realizat. Sursa de COV este evaporarea si scurgerea de fractii de hidrocarburi. evaluarile de teren realizate de catre evaluatorul raportului de mediu.gaz natural. Incalzitoarele din procesele de extractie sunt de obicei incinte dreptunghiulare sau cilindrice cu multiple arzatoare special proiectate sa foloseasca combustibil cu o capacitate scazuta de combustie (gaz „sarac"). Mai mult. In general sunt folosite o varietate de tipuri de arzatoare.700 MJ/t si o temperatura de circa 150 ÷ 200C. oxizi de azot.• Compusii organici volatili. Cazanul si sistemul de alimentare cu agent termic nu este tratat cu inhibitori de coroziune. in timpul stocarii. aceste emisii sunt relativ scazute. emisiile de COV pot crea probleme mari de odorizare care sa deranjeze pe locuitorii din vecinatati. pot reactiona cu NOx in prezenta luminii solare. Evaluarile realizate pentru determinarea emisiilor sunt realizate pe baza declaratiilor PETROM cu privire la sursele de emisii existente. precum si lipsa unor sisteme de masura a emisiilor. EMISII IN ATMOSFERA REZULTATE DIN INSTALATIILE DE ARDERE Generarea aburului tehnologic este una din principalele surse de emisii rezultate din instalatiile de ardere. emisiile de NOx fiind de asemenea mai mici decat in cazul folosirii de combustibil lichid. Daca totusi combustia nu este RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 66 . Eventualele incalzitoarele si boilere incalzite cu gaz genereaza putin praf si emisii scazute de S02. Principiul generarii agentului termic consta in incalzirea apei de alimentare a cazanului. Cele mai mari eliberari in aer de la procesele de combustie sunt gazele de cos continand oxizi de sulf. agenti de dezincrustare si eventual agenti antispumare. Hidrocarburile pot fi de asemenea emise in timpul arderilor in conditii de combustie improprii. transportului si distributiei. avand in vedere numarul surselor care conduc la emisii in atmosfera. care ajung in mod normal la o eficienta de peste 85%. Cand operarea este corespunzatoare si cand se ard agenti de curatire cum ar fi gazul natural sarac. sub presiune prin arderea de combustibil . oxid de carbon (monoxid de carbon si dioxid de carbon). procesul de tratare si uneori vehiculare a fluidului de extractie necesitand modificarea temperaturii acestuia. Agentul termic generat in cazanele dintr-o schela are un continut in caldura de circa 2. precum si metodele statistice de calcul al acestor emisii. determinand formarea de ozon. Combustibilul gaz natural sarac este un combustibil cu grad scazut de poluare. Cazanele sunt in general unitati standard de producere a agentului terrnic cu intensitate a arderii scazuta.

Nm³/h (variaza in functie de consumul pe fiecare baterie de cazane).5 N2O g/Gj 2. cu regim industrial si functionand pe baza de gaze naturale: Factori de emisie pentru instalatii de ardere Poluant NOx CH4 CO CO2 Factor g/Gj g/Gj g/Gj Kg/Gj emisie 67 1. de etan.1868 kj/kcal/1000000 GJ/kJ =…… GJ/h. propan. Volum specific.completa.4 Pulberi g/Nmc 0. teoretic.5547. Sursele de emisii in atmosfera din instalatii de ardere pentru Structura Baicoi sunt urmatoarele: • Cazane pentru producerea aburului tehnologic si incalzire. CAZANE PENTRU PRODUCEREA ABURULUI TEHNOLOGIC SI INCALZIRE Gazele naturale sunt amestecuri de parafine usoare in care predomina metanul (CH4) cu procente variabile. Pentru calculul statistic pot fi luati urmatorii parametrii: Consum maxim orar de combustibil (total): ∑Bhf =….4 13 55.. punct de fierbere: -164°C.04. Volum total orar de gaze de ardere in conditiile de functionare amintite va fi de: Vgt0 =∑BhfNm3/hx 11. pentru boilere cu puterea sub 50 MW.936 Nm3/Nm3 = .415. densitate: 0. • Masini si utilaje de transport si interventie. d° = 0..936 Nm3/Nm3 pentru fiecare metru cub de gaznatural ars.15 fiind de: Vg = 11. Arderea incompleta poate conduce si la emisia de monoxid de carbon.Nm3/h Plecand de la energia dezvoltata timp de o ora de arderea combustibilului care este de: ∑Bhf Nm3/hx 8550 kcal/Nm3 * 4. principalele caracteristici ale acestora fiind urmatoarele: masa moleculara:16.. butan. in general insa mici. punct topire: 184°C. lichid la -11°C si l80at. de gaze de ardere in conditii fizice normale si considerand un coeficiental excesului de aer de 1. ori incalzitoarele sunt alimentate cu gaze bogate emisiile pot fi semnificativ mai mari.1216 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 67 . si folosind factorii de emisie Corinair de mai jos.

). Concentratiile in imisiile din atmosfera se raporteaza la valorile limita stabilite prin STAS 12574/87 STAS 12574/87 si Ord. gudroane etc).756/97 1 · 106(1. ηsec . 70% din valorile limita la emisii ale concentratiilor substantelor.L.Ordin MAPM nr.ηsecβ) H 24. 462/1993 Prag de alerta Ordin nr.capacitatea calorica a combustililului. in %. • Prag de alerta .E. Valori limita la emisii conform Ord 462/1993 siOrd 756/1997 Indicatori Focare de alimentare cu gaze naturale Pulberi (PST) Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf (SO2) 5 100 35 3.sulful continut in reziduuri de ardere (cenusi. β . 462/1993 (prag de interventie).factorial de emisie specific. 592/2002 privind calitatea aerului. Pragurile de alerta reprezinta conform Ordin nr. in %.5 70 Limite de concentratie (mg/Nmc) V.continutul de sulf in combustibil. 462/1993. Concentratiile si debitele masice ale substantelor emise in atmosfera se raporteaza la valorile limita la emisii (V.5 Oxizi de azot (N02) 350 245 Marime de referinta – valorile se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 3% vol. prin depasirea acestora se produce impact asupra mediului. valorile ghid recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei. • VLE . α S . factorii de emisie aferenti sunt dependenti de continutul in sulf al combustibilului.α S) unde: EFRSOX .posibilitatea de a dispune de rnasuri secundare. 756/1997. acestea fiind urmatoarele: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 68 .Ordin MAPM nr. stabilite prin Ordin nr. Cs .In ceea ce priveste emisiile de oxizi de sulf (exprimate in SO2).L. in %. astfel: EFRSOx = 2Cscombustibil (1. 756/1997.eficienta masurilor de reducere secundara. Hu . valorile limita ale concentratiilor constituie pragurile de interventie.E. depasirea acestora constituie un impact potential asupra mediului. Ordin nr.

protectie ecosisteme.000 µg/m3 pentru t 400 µg/m3 pentru t = 1 ora. 150 µg/m3 pentru t = 24 ore = 8 ore. MAPPM nr. 30 µg/m3 ca medie anuala in prezenta a = 30 µg/m3 SO2 si a = 60 µg/m O3 . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 69 . Valori limita la emisii conform reocomandarilor de la Uniunea Intenationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei N02 95 µg/m33pentru expunere 4 ore.000 µg/m3 pentru t = 30 minute si 10. 3 3 3 SO2 150 µg/m pentru expunere < 1 ora.protective ecosisteme PM 10 VL=50µg/ m3 Particule in suspensie cu VL=40µg/ m3 pana in 2010 si 20µg/ m3 din anul 2010 ≤10µm CO SO2 8h 1h 24h 1an 24h 1an Valori limita la emisii conform recomandarilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) CO N02 60. 592/2002 VL=200µg/ m3 NO2 1h 3 VL=40µg/ m 1an 3 – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone NOx VG=30µg/ m 1an neconstruite VL=10000µg/ m3 VL=350µg/ m3 VL=125µg/ m3 VL=20µg/ m3. 30 µ/m ca medie anualt in prezenta a = 30 µg/m NO2 si a = 3 60 µg/m O3 .protectie ecosisteme.Valori limita la emisii conform STAS 12574-87 CMAprevazute de STAS 12574-87 30 minute 24 h 3 PST/particule 500 µ g/m 150 µ g/m3 Anual 75 µ g/m3 Valori limita la emisii conform Ord.

Emisiile fugitive din echipamentele de proces sunt cele mai mari surse de COV emis in atmosfera din procesele de extractie si pot acoperi in mod frecvent 50% din emisiile totale. cum ar fi cele de la sigiliile pompelor de scurgere. Calculul emisiilor fugitive poate fi realizat utilizandu-se metodologia DIAL. o diferentiere pe fiecare structura de exploatare fiind imposibila avand in vedere exploatarea diferita din punct de vedere administrativ a acestor structuri. emisia de aer. depozitarea si manipularea. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 70 . flanse si scurgeri din conducte si echipamente pot contribui cu 20 ÷ 50% la emisiile totale de COV. sistemele de apa uzata. sistemele de incarcare si descarcare. metoda absorbtiei si metoda API. o mare parte din emisiile fugitive rezulta dintr-o mica parte de surse (de exemplu. calitatea sistemelor de sigilare. care se evapora la temperatura ambientului si contribuie la formarea „cetii de vara" sau poluare olfactiva. Anumite scurgeri accidental pot fi continue. in multe dintre cazuri). supapele de scurgere si scurgerile de la conducte sau altele. Sursele de emisii difuze (fugitive) de COV cum ar fi sigiliile de la pompe. programele de mentenanta si proprietatile continutului liniei. mai putin de 1% din supapele din serviciul de gaze/aburi pot fi sursa a peste 70% din emisiile fugitive totale. Proiectele mai slabe cu tolerante mai mari. sistemele de evacuare.MASINI SI UTILAJE DE TRANSPORT SI INTERVENTIE Metodologia de calcul a emisiilor rezultate din combustia carburantilor utilizati pentru mijloacele auto este cea folosita in normativul AP 42. Mai mult. care sunt de natura permanenta. Este necesar a fi specificat faptul ca mijloacele auto deservesc activitatea intregii Scheie Baicoi. emisiile fugitive din sistemele de conducte. Factorii care conduc la aceste emisii de hidrocarburi sunt proiectarea echipamentelor. compresoare. Pierderile de COV pot fi calculate sau masurate direct (pot fi descoperite discrepante in cifrele de emisie in ambele metode. supape. sistemele proaste de sigilare (de exemplu inchiderile supapelor care sunt predispuse la scurgeri) si mentenanta limitata vor duce la emisii mai mari. dar pot aparea si din alte surse cum ar fi: defectiuni la echipamente si supraincarcarea rezervoarelor. Principalele surse de COV din procesele de extractie a titeiului si gazelor naturale sunt supapele. rezervoarele de depozitare. EMISIA DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI REZULTATI DIN SURSE DIFUZE „Compusii volatili organici" (COV) este un termen generic aplicat tuturor compusilor care contin carbon organic.

hexanul (emisii libere de gaz asociat necolectat).2. butanul.96 %. Heptani 3. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 71 . beciuri de sonda). NH3. Butan n .0. Pentan i -0. Pentan n .1.48 %. concentratia maxim admisa este de 150 mg/m3. Propan .0. ALTE EMISII IN ATMOSFERA Alti poluanti luati in considerare sunt monoxidul de carbon (boilere). Halcrow România pentru Petrom S. Etan . decantoare si habe conform bilantului de mediu elaborat de catre S. captarea acestora impreuna cu fluidul de extractie putand conduce la crearea unei peme de gaz in coloana si implicit reducerea productivitatii colectarii fluidului de extractie. propanul. Aceste emisii sunt intalnite in special la sondele de exploatare. • Emisii rezultate de la transportul fluidului de extractie (conducte de colectare. habe. conducte de pompare.Principalele surse difuze identificate pentru obiectivele Structurii Baicoi sunt: • Emisii rezultate de la recipienti/spatii de stocare a fludiului de extractie (rezervoare. si HF contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. decantoare. Alti poluanti care pot fi luati in considerare sunt substantele din echipamentele de protectie impotriva incendiilor.18 %. Metan .5.84 %. Compozitia procentuala gravimetrica a gazului asociat este urmatoarea: C02 0.67 %. metanul.7. • Emisii rezultate de la colectarea gazului asociat titeiului (conducte de colectare/pompare. CS2. In tabelul alaturat se prezinta calculul emisiilor rezultate de la rezervoare. 02 .66 %. CS2. compresoare).83 %. pragul de alerta fiind de 105 mg/m3. Una dintre cele mai importante emisii in atmosfera este reprezentata de gazul asociat titeiului. conform Ordinului 462/1993 (emisia maxima obtinuta conform metodelor utilizate). Pentru alcanii fara metan emisi cu un debit masic mai mare de 3 kg/h. Structura Băicoi in anul 2006.03 %. Butan i . Hexani . unde coloana de foraj este deschisa pentru a permite gazelor asociate sa fie evacuate in atmosfera.1. NH3.45 %.A.75. gaz care in cele mai multe din situatii este tehnologic eliberat in atmosfera.98 %.C. vidanje). supape la rece si scurgere si substanta din echipamentele de protectie impotriva incendiilor.62%. si HF care contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. separatoare.

79.habe/decantoare/beci 15. Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 .habe/decantoare/beci 31. Gestionarea deseurilor. decantoare si habe pentru obiectivele Structurii Băicoi CH4 NMVOC CO2 Cantitate Obiectiv produs (t) g/zi g/zi g/zi Parc 901 .2 199320 108720 36240 Depozit Baicoi . cu precadere traficul greu de tranzit care se desfasoara pe arterele din oras.rezervoare 79. aceasta se va face în asa fel încât să nu depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii. valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS .5 din acelasi STAS).6 10560 5760 1920 Total emisii 542520 295920 98640 Se considera ca o sursa semnificativa de poluare a aerului in cadrul orasului Baicoi o constituie si traficul rutier.Calculul emisiilor de la rezervoare. De asemenea. măsura la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 .7 35970 19620 6540 Parc 30 .7 87670 47820 15940 Parc 4 . deasemenea in zona de est a orasului exista o rampa ecologica de depozitare a deseurilor menajere si industriale nepericuloase care a fost inchisa.06.habe/decantoare/beci 41. in lipsa unui traseu ocolitor.4 49940 27240 9080 Parc 901 .rezervoare 25. dar care reprezinta o sursa de poluare prin modul in care sunt folosite atat de cei care depoziteaza gunoiul cat si de cei care asigura evacuarea si transportul la depozitul de deseuri. respectiv depozitarea acestora exista platforme gospodaresti prevazute cu containere.1 34210 18660 6220 Depozit Baicoi .5 17050 9300 3100 Parc 8 . la limita unei incinte industriale.habe/decantoare/beci 32. iar ceea ce priveste amplasarea clădirilor de locuit (tabelul 2.rezervoare 181.rezervoare 45.6 33660 18360 6120 Parc 30 .5 28050 15300 5100 Parc 8 .9 46090 25140 8380 Parc 4 . PH-15 din 10.ul amintit).88 şi prevăd.2005 dar care a expirat deoarece nu au fost demarate investitiile in termen de maximum 2 ani.rezervoare 30. care a fost extinsa printr-un PUZ in anul 2005 ce detine acordul de mediu nr. măsurate la bordura trotuarului ce RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 72 . tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANĂ Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al străzii.habe/decantoare 9.

la cel podzolic puternic în NV localitatii. s-a format solul brun roşcat luvic şi solul cenuşiu. activitatea economică (distribuitia sondelor si parcurilor de rezervoare este in proportie de 75% in apropierea zonelor reziden iale – in aceste conditii. s-a depus un strat subtire de lehm (lut roşu) care s-a solidificat sub influen a vegeta iei forestiere şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 73 . este extrem de mozaicat. de basculantele de mare tonaj care tranzitează orasul. Peste pietrişurile rulate. Sub vegeta ia de pădure încheiată. de la solul brun roşcat de pădure slab podzolit în est. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare si/sau de interventie poate conduce la depaşirea limitelor de zgomot). 2.4. Din evaluările efectuate rezultă următoarele aspecte: principala sursă de zgomot este reprezentată de traficul rutier. consecinta diversitatii factorilor geografici cu rol pedogeneti respectiv relieful variat sub raportul altitudinii. s-a format solul cenuşiu de pădure puternic podzolic. Factorul de mediu “Sol” Solul este în esen ă o resursă neregenerabilă. levigarea carbona ilor a fost intensă iar debazificarea complexului absorbit prin pătrunderea hidrogenului. În zona înaltă. Clima este un factor de contribu ie decisiv în formarea şi dezvoltarea solurilor. a foat determinat de natura substratului. care atrage după sine manifestarea variată a celorlalti componen i ai mediului. Calitatea solurilor Învelişul de sol de pe teritoriul oraşului şi din împrejurimi. Cantitatea de humus este mai mică şi creşte cantitatea acizilor fulvici. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa. În zona de terasă. se formează solul brun de padure slab si mediu podzolic. stabilite în func ie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului). expozi iei şi dinamicii.margineste partea carosabila. Branciogurile (rendzine) s-au format în campia deluvială a Ploieştilor.1. Solul brun roşcat de pădure se caracterizează prin acumularea unei cantita i mai mari de humus slab acid de tip mull cu formare de argilă coloidală sub un climat de deal. Pocesul de solidificare. sunt din ce în mai accentuate. Datorita precipita iilor mai mari (776 mm/an). Solul este un mijloc de produc ie natural care se formează şi evoluează in timp la suprafa a litosferei datorită interac iunii factorilor fizico-geografici. pe un material neeterogen format din luturi mamoase si intercala ii de pietrişuri. pe depozite de pietrişuri rulate în cea mai mare parte calcaroase. pe platourile colinare.

nămoluri de la sta iile de epurare. La baza pantelor. caracteristică întinselor păduri de cvercinee (din care azi au ramas doar pâlcuri). • depozitele neamenajate de deşeuri de orice tip: menajere. reziduuri zootehnice. de construc ii şi demolări. Boga ia de calciu a rocii şi marea permeabilitate. Pe terasa postpliocenă. viilor (pe pantele sudice). Oraşul Băicoi se află printre localită ile din jude ul Prahova men ionate în Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localită ilor pe jude e unde există surse de nitra i din activită i agricole pentru care se stabilesc programe de ac iune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii îngrăşămintelor pe terenurile agricole. Clasa argiluvisoluri. Solurile aluviale. solurile din zona apar in urmatoarele clase: • Molisoluri – rendzinele • Argiuvisoluri – soluri brun roşcate luvice – soluri cenuşii • Hidro – halomorfe – lacovistele • Slab evoluate aluviale. • agricultura – Utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati şi nitri i. Poluarea solurilor Principalele surse de poluare a solului sunt: • industria extractivă şi de distribu ie a i eiului • colectarea şi tratarea de ape uzate de tip menajer şi/sau industrial datorită neetanşeită ilor unor conducte. erodisoluri Solul reprezintă o importan ă resursa a zonei. cămine de vizitare. s-au format soluri aluvio-coluviale din transportarea materialului gravita ional şi cel depus de toren i. datorită pânzei freatice la mica adâncime şi stratului iluvial impermeabil s-au format lacovişti humico-gleice. este favorabilă pomiculturii (pe pante şi terase). chesoane. În clasificarea actuală a solurilor. pajistilor (pe pantele nordice) cu aportul unor lucrari de îmbogatire a humusului şi a culturilor agricole în zona teraselor Cămpina şi Băicoi. s-au format pe depozite aluviale şi au o culoare închisă datorită acizilor humici. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 74 . fac ca ac iunea apei să fie mai pu in persistentă. a aparut la zi orizontul iluvial si cel de acumulare a carbona ilor şi s-a format erodisolul.ierboase. Pe versantii colinari s-a produs eroziunea de suprafa ă şi datorită apei meteorice care a spălat orizontul fertilizant. • depozitele de materii prime şi materiale eco-toxice. bazine de stocare. • distribu ia combustibililor şi pierderile accidentale de materiale eco-toxice în trafic.

Perioada de iarnă favorizează apari ia acestor incidente. sol infestat cu produse petroliere şi băl i de fluide. prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar. solurile poluate cu i ei şi apă de zăcământ (contaminare directă) sunt dispersate in zona sondelor şi a traseelor conductelor de colectare/pompare a fluidelor şi concentrate în zona parcurilor de rezervoare. spărturi ale conductelor. SIRUP OBSERVATII Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul se află în aval de sursa de poluare Poluarea cu produse petroliere In general. În cazul rampelor amenajate pentru depozitarea i eilor şi materialului tubular în perioada interven iilor la sonde se remarca acumularea unor cantită i importante de slam. datorită temperaturilor scazute care determină creşterea presiunii in conducte prin creşterea vâscozită ii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 75 . oxizi de azot şi oxizi de sulf care. a depozitului de itei şi a sta iilor de compresoare.• industria prin pierderile de materiale pe/în sol/subsol şi prin poluantii cu efect acidifiant de tipul amoniac. care permit fluidelor să se scurga în careul sondelor (zona presupusă a fi careul sondelor acolo unde există) şi care nu cură ă terenul după efectuarea interven iilor. garnituri uzate. datorită corozivită ii ridicate ale fluidelor extrase. Trebuie remarcate însa şi neglijen ele echipelor de interven ie. rezultat al necură ării terenului de la incheierea interven iilor. neetanşeită i ale racordurilor conductelor. Accidental. Poluări ale solului apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte. Localitatea ARICEŞTII 1471 132075 RAHTIVANI COCORAŞTII 1483 132716 MISLII 1489 133330 1498 130847 1499 131443 1503 135164 FLOREŞTI PĂULEŞTI PLOPENI SCOR ENI Nr. Crt. se depun pe sol. conductele de colectare/pompare se pot sparge şi apar poluări locale ale solului si subsolului.

În general. conductele de colectare a produsului (cu urme de produse petroliere intr-o stare avansata de uzura fizica). fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). • Depozite de titei claviatura de intrare a sondelor proprii si/sau a legaturilor tehnologice (conducte de pompare) intre depozit si parcurile de rezervoare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). Prezentam in continuare principalele surse de poluare a solului: • Sondele de extractie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. conductele de injectie. habele sau decantoarele utilizate pentru colectarea fluidului de extractie. unitatea reductoare a unitatii de antrenare (pierderi de ulei). • Sondele de injectie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. conductele de colectare a titeiului. administrarea fluidului de extractie). Suprafe ele afectate ca urmare a acestor spărturi nu sunt mari. inclusiv slam). ventile de control a conductelor si a capului de pompare. interventiile la sonde (depozitarea tijelor de extractie. gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 76 . materiale si echipamente de protectie). • Sondele abandonate sau abandonabile: prin beciurile acestora (necuratate de titei si apa sarata. zona parcurilor şi a depozitelor de i ei prezintă riscul de poluare cel mai ridicat. separatoarele bifazice (fara sisteme de coelctare a scurgerilor). fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). fisuri in conducte). garnituri de etansare. unitatea de pompare (amplasata in aer liber. materiale si echipamente de protectie). conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. separatoarele bifazice (fara sisteme de colectare a scurgerilor). având în vedere concentrarea activită ii în această zonă. habele sau decantoarele utilizate pentru diverse operatii de intretinere a sondei. rezervoare de colectare (fisurate). • Parcurile de rezervoare: claviatura de intrare a sondelor in pare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). ventile de control a conductelor si a capului de pompare si/sau eruptie. gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. unitatea de pompare (amplasata in aer liber. fisuri in conducte). dar fluidele se pot dispersa pe suprafe e intinse şi pot fi drenate către apele de suprafa ă. rezervoare de colectare (fisurate). habele de colectare a unor deseuri produse si/sau alte deseuri chimice (utilizate in procesele de interventie). garnituri de etansare. bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte puncte de colectare.fluidelor transportate şi eventual apari ia unor dopuri de ghea ă.

rezultata prin deversari la nivel suprateran. produs principal asociat titeiului. soda caustica. • Deseuri rezultate din activitatea personalului. acid clorhidric.apa sarata si titei). din activitati de intretinere si/sa dezafectare a instalatiilor si echipamentelor specifice (deseuri metalice si nonmetalice. slamului de extractie) sau prin deversari de suprafata in conditiile existentei unei litologii permeabile a substratului geologic (nisipuri. • Polure de adancime: dezvoltata atat in plan orizontal cat si vertical. uleiuri de pompe. uleiuri de transformatoare si/sau condensatoare). constituit din minerale specifice stratului litologic care cantoneaza zacamantul de titei. uleiuri de compresoare. injectata ulterior in stratul geologic receptor. metanol. Principalele tipuri de poluare care pot fi intalnite in cazul solului sunt: • Poluare superficiala: dezvoltata in plan orizontal. cat si pentru orizonturile acvifere de adancime.puncte de colectare. atat pentru nivelul litologic al subasmentului. in conditiile in care exista premisele unei fisurari a coloanei de foraj. De asemenea. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 77 . rezultata prin deversari in adancime (fisuri in constructiile subterane. Principalii poluanti identificati. unsoare). azot lichid. produs principal exploatat. in conditiile in care natura litologica a acestuia este una semipermeabila sau impermeabila (argila). produs secundar asociat fluidului de extractie. respectiv decantoare. pietrisuri). cu potential impact asupra solului sunt: • Titei. coloana de foraj). • Statii de Compresoare: separatoarele bifazice (lipsa colectoarelor pentru scurgerile de produs lichid . contaminarea litologica fiind in aceasta situatie in profunzime. conducte de colectare/pompare. • Uleiuri specifice echipamentelor utilizate (uleiuri de reductoare. • Apa de zacammt (apa sarata). curele de transmisie si garnituri. constructii improvizate (gropi de pamant pentru colectarea titeiului si/sau a solului contaminat. • Substante chimice utilizate in procesele de tratare si/sau interventii pentru sondele active (dezemulsionanti tip E96. menajere). compresoare (sisteme imperfecte sau lipsa unor sisteme de colectare a scurgerilor de ulei). • Slam de extractie. claviatura intrare sonde si/sau parcuri de rezervoare (lipsa sistemelor de colectare a eventualelor scurgeri de produs). o potentiala sursa de poluare poate fi reprezentata de sondele de extractie si injectie. ambalaje si echipamente de protectie.

Pentru acest tip de activitate. determina fisurari ale peretilor beciurilor sondelor iar uneori chiar daramarea completa a unuia sau mai multor pereti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 78 . De asemenea. efectul careului in cazul acestor sonde este minimal. Avand in vedere potentialul de infiltrare in substrat a apei incarcate cu saruri minerale. se mentioneaza ca desi beciul sondei trebuie betonat. Agentul poluant in cazul sondelor de injectie este reprezentat de apa de zacamant ce poate determina saraturarea solului din vecinatate. nefiind insa utile in cazul infiltrarii fluidelor in substrat. sondele pot determina poluarea mediului inconjurator cu fluide de zacamant (titei si apa de zacamant). conditiile meteorologice joaca un rol semnificativ in propagarea efectelor unor poluari accidentale si uneori chiar in producerea acestora. Aceste accidente sunt datorate in principal agresivitatii fluidelor transportate. avand in vedere specificul zonei. In numeroase cazuri calitatea necorespunzatoare a betoanelor utilizate. in numeroase cazuri are doar peretii betonati. • Sondele de exploatare. conform normativelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor. pereti si baza.5 m. prin dispersia acestora crescand semnificativ suprafata de sol contaminat (contaninarea indirecta a solului). careurile de pamant din jurul sondelor trebuie curatate permanent de eventuala vegetatie ce ar putea creste in interior pentru a diminua riscul aparitiei incendiilor. au fost prevazute cu beciuri betonate si rigole de pamant in jurul sondelor.Principalul vector de transport al acestor deversari si/sau produse cu potential impact asupra calitatii solului sunt apele pluviale care spala zonele contaninate direct. Cele mai frecvente efecte nedorite (poluari accidentale ale solului si subsolului cu fluide de extractie) sunt semnalate in cazul conductelor. permitand infiltratrea fluidelor acumulate in beciul sondei si poluarea substratului si acviferului freatic. De asemenea. prin talpa putandu-se infiltra apa si astfel sarurile dizolvate ajungand in acviferul freatic. Careurile din jurul sondelor au suprafata de 900 m2 si sunt prevazute partial cu diguri perimetrale cu inaltimea de aproximativ 0. fiind si acestea prevazute cu beciuri betonate si partial cu careuri de pamant. conform standardelor. precum si interventiile repetate la sonde. In cazul aparitiei unor defectiuni sau in timpul interventiilor curente si a scurgerilor de la capul de pompare sau injectie a sondelor. Aceste careuri au rolul de a delimita suprafata pe care se pot imprastia eventualele scurgeri (de mica amploare). dar si vechimii si calitatii necorespunzatoare a materialelor si tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor. pentru retinerea pierderilor de mica amploare. • Sondele de injectie in general sunt foste sonde de exploatare epuizate care au fost adaptate pentru preluarea apei de zacamant rezultate in urma separarii primare a fluidelor.

“FLORICON SALUB”) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. distantele mari. La o parte dintre sondele scoase din functiune se presupune ca nu a fost realizata suflarea sau pomparea fluidelor aflate in interiorul acestor conducte.C. deseurile sunt împrastiate dezordonat. monitorizează calitatea solurilor.Conform informatiilor furnizate de beneficiar. Evidenta lungimii conductelor folosite si mai ales a celor abandonate este relativa. in cazul sondelor inchise si abandonate. depozite de deşuri. conductele noi sunt protejate anticoroziv la exterior cu izolatie din benzi de polietilena aplicate la rece. Ni.). De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14. pentru o parte din populatia orasului. neecologică. si respectiv anuala de 5267 t/an. din punct de vedere al con inutului de metale grele (Cd. Monitorizarea calită ii solurilor Agen ia pentru Protec ia Mediului Prahova. in momentul de fata posibilitatea curatarii lor este redusa avand in vedere gradul de coroziune avansat al acestor conducte si schimbarea probabila in timp a proprietatilor fluidului continut (cresterea viscozitatii si eventual solidificarea). Zn. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. pozate la adancimi variabile. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. iar din fabricatie prezinta protectie catodica. Poluarea cu deponii. halde. Totusi. iar in cazul supratraversarilor vailor permanente sau temporare nu au fost prevazute cu mansoane metalice de protectie si valve de inchidere. din imediata vecinătate a principalelor artere de circula ie (impactul traficului rutier asupra RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 79 . conductele nu au fost dezafectate si scoase de pe pozitie.43 t/zi. in anumite zone. Personalul din cadrul parcurilor (operatorii de linie) face inspectii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalarea in timp util a eventualelor accidente si interventie rapida pentru diminuarea efectelor acestora. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. in colectarea deseurilor menajere. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. conform prevederilor STAS 7335/1987. etc. Conductele sunt supraterane sau subterane. In general. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. Cu). Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului. terenul accidentat si personalul redus numeric pot determina intarzieri semnificative in semnalarea eventualelor accidente determinand agravarea efectelor prin acumularea in timp a cantitatilor deversate. Pb.

inclusiv pe DN1-Valea Prahovei in dreptul localită ii Băicoi În urma monitorizării calită ii solului din punct de vedere al con inutului de metale grele. uscata] 35.0 10. în cele 6 puncte de monitorizare de pe DN1 – Valea Prahovei.0 30.0 0.0 5. uscata] 25 20 15 10 5 0 Bai coi Valo are medie anuala CM A PLUMB Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A ZINC Conc.0 25. [mg/kg subst. Pentru indicatorii: plumb.0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga . valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru valorile masurate depăşesc valorile normale din sol. zinc si cadmiu valorile medii masurate se incadreaza in valorile normale . NICHEL Conc. Determinările au fost realizate. [mg/kg subst. Conc.0 15.calită ii solului). uscata] 120 100 80 60 40 20 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 80 . [mg/kg subst.conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997.0 20.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se gasesc mai multe situri contaminate Numele proprietarului. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. [mg/kg subst. uscata] 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A CADMIU 1.8 0. Depozitare Depozitare Depozitare Rezervoare. uscata] 1 0.4 0. Tipul de administratoru propriet lui asupra ate terenului Tipul activită ii poluatoare Natura sursei de poluare Natura poluan ilor Vârsta poluării Suprafa a contamina tă (m2) Batal depozitare şlam Băicoi Batal depozitare şlam Parc 710 Depozit Băicoi Vest (Plai) mixtă mixtă mixtă Industria petrolieră Extrac ie.2 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valoare medie anuala CM A .2 Conc.6 0. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. [mg/kg subst.CUPRU Conc. conducte Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1999 1970 1950 600 800 1600 Page 81 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .

conducte Parc de rezervoare.Parc 11 RA Băicoi mixtă Industria petrolieră Extrac ie. sonde. conducte Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. sonde. sonde. sonde. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. compres. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. 14 intea St. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Parc 165 intea mixtă Parc 177 intea Parc 30 RA Băicoi Parc 4 AR Băicoi Parc 4 VD intea mixtă mixtă mixtă mixtă Parc 426 intea Parc 8 AR Băicoi Punct de lucru 177 intea Punct de lucru Sonda 722 intea St. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte compresoare compresoare Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1950 150 Lipsa date Lipsa date Lipsa date 456 1950 10 1939 145 1963 2000 2000 30 1940 100 Lipsa date 150 Lipsa date 1963 Lipsa date Lipsa date 45 Page 82 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . conducte Parc de rezervoare. sonde. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. 30 Băicoi mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. compres.

inunda ii produse de pârâul Dâmbu. Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se desfasoară activită i de reconstructie ecologica a terenurilor degradate pentru situl “Batal Băicoi”. pierderea biodiversită ii solului. Depozitare mixtă compresoare Parc de rezervoare. utilizarea necorespunzătoare a nămolurilor de la sta iile de epurare. urmate de baltirea apei şi depunerea de aluviuni. depozitarea nămolurilor de la sta iile de epurare pe platforme neconforme legisla iei. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. eroziunea de suprafata a terenurilor nude.St. conducte Produs petrolier Produs petrolier 1950 1400 Lipsa date 65 • • • • • • • • • • • Degradarea solului este produsă de: compactarea / tasarea produsă de construc ii. depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere. bioremediere şi atenare naturală. alunecările în cadrul versan ilor cu pantă mare. Ac iuni întreprinse pentru reconstruc ia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 83 . compres. Fenomenele naturale care constau in: seceta sau excesul de umiditate. sonde. Poluări accidentale În oraşul Băicoi au existat si exista riscul producerii de poluări accidentale datorita industriei extractive şi de distribu ie a i eiului. 158 intea mixtă Industria petrolieră Extrac ie. lipsite de vegeta ie. poluările de tip accidental produse cu diferite substan e eco-toxice. contaminat cu hidrocarburi din petrol prin metoda de desorb ie termica. depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice. inj. 6 Băicoi St.

Syringa vulgaris. şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna (Legea 13/1993 pentru aderarea României la Conven ia privind conservarea vie ii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa): arici (Erinaceus europaeus). Defrisarile in folosul ogoarelor si pomilor fructiferi au declansat alunecarile de teren.vegeta ie silvostepică adaptată mediului antropic. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 84 . Padurile ocupa perimetrele mai mari in nordul localitatii la Tufeni (Tiganeasca) la Dambu si Tintea si predomina stejarul (Quergus Robur) in proportie de 80%. şacal (Canis aureus). pomi fructiferi – vegeta ie hidrofilă şi palustră. Quergus petraea. Apodemus sylvaticus. Vegetatia hidrofila indica surplusul de apa acumulat intre denivelarile generate de alunecari. capre. pir. Biocenozele sunt alcătuite dintr-un număr variat de specii heliofile .5 Factorul de mediu “Biodiversitate” Din punct de vedere fitogeografic. nevăstuică (Mustela nivalis). popândău (Citellus (Spermophilus) citellus).1. veveri ă (Sciurus vulgaris). gorunetele (Quergus dalechampii. Asa cum reseie din documentele cartografice mai vechi. Vegeta ia Silvostepa inainteaza in detrimetrul gorunetelor si este alcatuita din specii ca iarba vantului. dealurile au fost mai bine impadurite. Rattus rattus). plante ornamentale. câini. nurca (Mustela lutreola). lup (Canis lupus). Quergus pubescens. iepure (Lepus europaeus. localitatea apartine regiunii macaroneze– mediteraneene. districtul Subcarpatilor Orientali ai Munteniei. lemnul cainesc (Lingustrum vulgare) si porumbarul (Prunus spinosa). alunul (Corilus sanguinea). bovine. păsări şi familii de albine cu diferite grade de rezisten ă la invazia daunătorilor. provincia dacica. căprioara (Caprealus capreolus). porci. Chrysopogon grylus si a palcurilor de pajisti stepice. Lepus capensis). pisici. Quergus policarpo). orbete (Spalax leucondon).2. pisică sălbatică (Felis silvestris). subprovincia banato-getica. cabaline. vidră (Lutra lutra). ulmul (Ulmus foliaceea). paius rosu. mistre (Sus scrofa). dihor de stepă (Mustela eversmanni). In perimetrele impadurite mai pot aparea: carpenul (Carpenus betulus). viezure (Meles meles). Exemplu edificator este faptul ca cele mai multe alunecari de teren se intalnesc pe versantul sudic despadurit. hârcog (Cricetus cricetus). Fauna Zona localită ii Băicoi şi vecinătă ile constituie arealul următoarelor specii: • mamifere – şoarece (Mus musculus. faună adaptată acestora şi animale epigee oi. plante de cultură. vulpe (Vulpes vulpes crucigera). Aici se remarca prezenta elementelor sudice. frasinul (Fraxinus excelsior) iar dintre arbusti.

• păsări - vrabie (Passer domesticus) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: bufni a (Bubo bubo), cucuvea (Athene noctua), şorecar (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), cuc (Cuculus canorus), ciocanitoare (Picus canus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), rândunică (Hirundo rustica), lăstun (Delichon urbica), graur (Sturnus vulgaris), co ofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia megarhynchos), pi igoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus palumbus), collybita), gai a (Garrulus glandarius), porumbel (Columba turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc (Streptopelia decaocto), stăncu a (Corvus monedula), mierla (Turdus merula), dropie (Otis tarda), prepeli a/pitpalacul (Coturnix coturnix), fazan (Phasianus colchiaus), potârniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), codobatura (Motacilla alba), sitar (Scolopax rusticola), cioara (Corvus frugilegus, Corvus corone cornix), grangur (Oriolus oriolus), cârstei de câmp (Crex crex), ciocârlie (Calandrella brachydactyla), fâsa de câmp (Anthus campestris), barza/cocostârc (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), lebada (Cygnus atratus), cormoran (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus), sitar (Scolopax rusticola), pescăruş albastru (Alcedo atthis), cocor (Grus grus), stârc cenusiu/bâtlan (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), ciocârlan (Galerida cristat), nagâ (Vanellus vanellus), fluierar (Tringa totanus), fluierar de mlaştină (Tringa glareola), tiganuş (Plegadis falcinellus), lopatar (Platalea leucordia), gainusa de balta (Galinula chloropus), cârstel de baltă (Rallus aquaticus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic/pitic (Tachybaptus ruficollis), diferite specii de corcodei (Podiceps sp.), diferite specii de rate (Anas sp.) si gâste salbatice (Anser sp.); • peşti – crap (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), clean (Leuciscus Leuciscus, Squalius cephalus L.), caracuda (Carassius carassius), caras (Carassius auratus), lin (Tinca Tinca), biban (Perca Fluviatilis), babuşca (Rutilus rutilus), oblete (Alburus alburus), morunaş (Vimba vimba), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: orcuşor (Gobio obtusirostris), ghibor (Acerina cernua), şalău (Stizostedion Lucioperca), ştiuca (Esos lucius), avat (Aspius Aspius), cteno (Ctenopharyngodon idella), fusar (Aspro streber), somn (Silurus glanis), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), scobar (Chondrostoma nasus), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), viză (Ascipenser udiventris), cegă (Ascipenser ruthenus), rezeafcă de Dunăre (Alosa tanaica), mreană (Barbus barbus), mihal (Lotta lotta), săbi ă (Pelecus cultratus);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 85

• reptile – specii protejate de Conventia de la Berna: şarpele de casă (atrix natrix), şarpele rău (Coluber scapius), şopârle (Lacerta agilis, Lacerta praticola, Lacerta taurica), guşter (Lacerta viridis); • amfibieni - specii protejate de Conventia de la Berna: broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca săpătoare (Pelobates fuscus); • insecte, crustacei, fluturi, moluste – Orthoptere greieri de casa (Gryllus domesticus, greieri de camp (Liogryllus campestris), cosaşi, lăcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropişni a (Gryllotalpa gryllotalpa), călugări a (Mantis religiosa), Coleopere (calosoma, rădaşca (Lucanus cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), gărăgări e/buburuze (Coccinela septempunctata), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazarei (Bruchus pisorum), carab (Carabus auratus), cărăbuşi (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus)), Heteroptere (gândaci (Haltica quercetorum, Galerucella luteola, Dryocetes villossus, Scolytus scolytus, Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa decemlineata), ploşni e (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), Eurigaster maura (ploşni a cerealelor), Aelia acuminata, Palomena praxina (ploşni ă de câmp), Cimex lectularius (stelni a), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode (urechelni a (Lithobius forficatus), scolopandra / cârcâiac (Scolopendra cingulata), şarpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (muşte, ân ari), Lepidoptere (fluturi (ochi de păun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albini a Pieris brassicae, coada randunicii (Papilio machaon), fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar, Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, acarieni, viermi, râme, melci (Helix pomatia, limax), lipitoare (Hirudo medicinalis), scoica de lac, scoica de râu, racul de râu. Insectele care vie uiesc în vecinătatea sau în mediul acvatic: Ephemeroptera (rusalii Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris, Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tân ar (Culex pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelulă (Libellula quadrimaculata)), Dytiscite (cărăbuş-deapă (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (lă ăuş (Gammarus), Daphia, Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris lacustris, ;octoneca glauca, Ranata linearis, ;epa cinerea (scorpionul de apă)), viermi de apa (Lumbricus terrestris) şi larve, protozoare.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 86

Listele cu speciile protejate de plante şi de animale fac obiectul OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificata si completata cu OUG 184/2008. Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni este amplasat pe raza teritoriului administrativ al oraşului Băicoi, la limita dinspre oraşul Plopeni, fiind învecinat pe latura estică cu DJ 100D (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Pădurea Plopeni este recunoscută ca Sit Natura 2000 (RO-SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007, Anexa 6 (M.Of.nr.98 bis/07.02.2008) şi zonă protejată de interes na ional de 88,8 ha. Pădurea Plopeni este identificatã în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Slănic în Unitatea de Produc ie III Plopeni, unită ile amenajistice 20-25, face parte din fondul forestier na ional, proprietate publicã a statului, administrată de Regia Na ională a Pădurilor (RNP-Romsilva). Relieful este cel de câmpie înaltă-piemont (270m altitudine), Câmpia piemontană a Ploieştilor formată la ieşirea râului Prahova din zona mai înaltă a Subcarpa ilor Curburii unde, datorită rupturii de pantă, are loc o depunere bruscă a aluviunilor mari, transportate în re eaua hidrografică („câmpie de împrăştiere”). Regiunea biogeografică corespunzatoare este cea continenală şi anume zona pădurilor de foioase (silvostepă). Pădurea Plopeni se încadreaza în tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli (cf. Donita et coll., 2005). Asocia ia vegetală este Aceri tatarico-Quercetum patraeae-roboris (Soo 1951 em. Zolyomi 1957) iar tipul de ecosistem este Goruneto-Asperula-Asarum-Stellaria. În Pădurea Plopeni se întâlnesc specii de plante edificatoare şi reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen. Acestea se stratificã după cum urmeazã: Etajul arborilor este format din: • Quercus robur • Quercus petraea • Acer tataricum • Carpinus betulus Stratul arbustiv – subarborete este format din: • Crataegus monogyna • Cornus sanguineus Stratul ierbos – herbaceu – subarborete este format din: • Asperula odorata (Vinarita)
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 87

Timiş. Amenin ările pentru situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Pădurea Plopeni este amplasată de-a lungul DJ 102 (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Morimus funereus (croitorul de piatră). CaraşSeverin. Hunedoara. 12 Pădurea Plopeni În cea ce priveşte fauna Pădurea Plopeni adăposteşte o bogată faună de: • nevertebrate . Sympetrum sanguineum. Alba. Fig. în imediata vecinătate a oraşului Plopeni.Hyla arborea (brotacelul) şi Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) populeazã pădurea mai ales zonele ei mai umede iar Rana ridibunda (broasca verde de lac) este localizată în perimetrele micilor habitate de tip baltă.Cerambyx cerdo. Anax imperator şi Aeshna cyanea (libelulele) • amfibieni . Gala i.• Asarum europaeum (Pochivnic.piperul lupului) • Asparagus tenuifolius • Geranium phaeum (Palaria cucului) • Geranium robertianum (Napraznic) • Glechoma hirsute • Lilium martagon (Crin de pãdure) • Sanicula europea • Stellaria holostea (Rocotea) În Pădurea Plopeni se mai întâlnesc două specii endemice: • Hepatica transsilvanica – endemism pentru zona sudică şi estică a Mun ilor Carpa i. Argeş. deci într-o zonă cu un trafic auto şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 88 . Prahova. cervus (rădaşca). • Peucedanum rochelianum – specie endemică pentru România şi spa iul fostei Iugoslavii cu distribu ie restrânsă în jude ele: Sibiu. Gorj.

Starea factorilor de mediu. tornade. deficitul de umiditate. în special apa şi aerul. eroziuni de mal. interzicerea depozitării deşeurilor etc. Pădurea reprezintã chiar un loc de recreere pentru localnici. din vechile sonde. inclusiv asupra factorului uman. Accesul în pădure este facilitat de existen a drumurilor forestiere şi absen a oricărui obstacol între limita pădurii şi şosea. cu efect mai ales la limita sitului. de cca 4 mp. fiind extrem de uşor accesibilă. dispersia poluan ilor în interiorul pădurii fiind probabil îngreunată de stratul vegetal arboricol şi subarbustiv. Din această cauză există tendin a de acumulare a deşeurilor de diverse tipuri în por iunea adiacentă şoselei. Traficul uman nu constituie o amenin are pentru speciile ocrotite. incendii de origine naturală. La limita vestică a sitului se pot observa două bataluri mici. în scopul păstrării capitalului natural şi a unei diversită i biologice (protejarea florei şi faunei sălbatice. În interior. atacul de dăunători. În pădure există resturi de structuri metalice şi de beton. inundatii.uman relativ intens. cutremure. a ecosistemelor. acestea neprezentând vreun interes pentru culegătorii de plante medicinale sau din punct de vedere estetic comercial. dar care din nefericire sunt folosite pe post de gropi de gunoi de către popula ia locală. Observa iile au fost fãcute în ultimii 3 ani de reprezentan ii Agen iei pentru Protec ia Mediului Prahova în timpul vizitelor în teren efectuate împreună cu angaja ii Ocolului Silvic Slănic. interzicerea păşunatului. Atât în ariile naturale protejate cât şi în celelalte ecosisteme naturale au fost impuse măsuri de conservare a florei şi faunei sălbatice. dezafectate.) Impactul asupra biodversitatii se datorează: • activită ilor antropice. de reziduuri petroliere. trăsnete. alunecări de teren. situl este brăzdat pe alocuri de şan uri săpate de localnici în vederea sustragerii unor conducte vechi. se acumulează deşeuri aruncate de cei care vin la picninc în pădure. în jurul micilor acumulari de apă din interiorul sitului. inflentează impactul asupra biodiversita ii. dar pe traseul şanturilor nu creşte vegeta ie forestieră. Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 89 . fiind necesară astuparea lor. În prezent nu mai există această practică. Traficul auto generează poluare. Adâncul padurii este brăzdat de şleauri de căru ă în care natura îşi face loc prin apari ia muşchilor. • situatiilor de risc natural cum ar fi seceta. De asemenea. Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversită ii. rămase de la sondele ce func ionau cândva în apropiere.

pajiştile cu predominare a păiuşului stepic au fost transformate în pajişti de pir gros şi fânea ă cu bulbi. • utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele. • eutrofizarea apelor de suprafa ă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi sta iile de epurare. care determină micşorarea resurselor solului şi duce la eroziune severă şi degradarea ecosistemelor. linii de cale ferată. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 90 . Impactul activită ilor antropice asupra biodiversită ii este determinat de depozitarea necontrolată a deşeurilor în interiorul sau la periferia localită ilor. negara. Sub influen a păşunatului. apar ca specifice condi iilor de stepa şi unele specii de iliacee. afectează populatiile de păsări. poduri. conducte pentru transportul produselor petroliere.). Pe lângă păiuş. perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli.• tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora. • utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali. • importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază ştiin ifică. re ele de transport a energiei electrice. care se produce anual pe suprafe e variabile. • perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar. peşti şi mamifere. compozite şi leguminoase. colilie. ceea ce conduce la fragmentarea şi dispari ia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate. cauzată de braconajul cinegetic. barboasa. • practicarea păşunatului intensiv. • impurificarea apei. • turismul haotic. solului şi pânzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător. • incendierea ilegală a vegeta iei uscate. • îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei acvatice. dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implica ii asupra dezvoltării turismului local. • practicarea de sporturi în afara spa iilor amenajate. • defrişările necontrolate. etc. • construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică.

Evaluarea stării de sănătate a popula iei constă în identificarea factorilor de risc. Zgomotul Principalele surse de zgomot sunt: traficul rutier. In aceste conditii.). 536/1997 al Ministerului Sanatatii. Cu ocazia lucrarilor de intretinere si interventie la sonde. arterelor de trafic intens. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afectează popula ia. comportamentul inadecvat al vecinilor. obiectivele comerciale şi cele industriale şi în anumite cazuri unele zone de agrement. generand un nivel de zgomot inacceptabil pentru rezidenti.6.1. pentru intervale scurte de timp.7 Sanatatea populatiei Bolile cronice au o multitudine de factori favorizan i şi declanşatori. apă. care in de : • calitatea aerului. nu pot fi incrimina i numai factorii de mediu (aer. Cea mai la indemana solutie pentru evitatarea inconvenientelor este programarea si executia lucrarilor de intretinere si interventii la sonde intre orele 6 . cu distante medii in intervalul 50-150 m. Distributia obiectivelor Structurii Baicoi (sonde de exploatare si parcuri de rezervoare) este in proportie de 75 % in proximitatea unor zone rezidentiale. 2.2. chiar si cele recent fabricate depasesc 80 dB. Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei din Ordinul nr. exista posibilitatea ca pentru perioade scurte de timp si cu o frecventa redusa. in conditii normale de functionare acest nivel de zgomot nefiind depasit. santierele de construc ii. Utilajele folosite in cadul acestor lucrari (IC5. compresoare etc. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 91 . În privinta gradului de deranj. la depasirea limitelor de zgomot. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare poate conduce. cu referire speciala la cele din vecinatatea gospodariilor individuale insa. sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor. buldozere. impun ca pe timp de noapte nivelul de zgomot sa fie cu 10 dB mai scazut decat nivelul admis pe timp de zi. Lucrarile de intretinere si interventii sunt executate de formatiile din cadrul Sectiei de Interventii a Petromservice Baicoi dar. La nivelului oraşului Băicoi nu exista o harta strategica de zgomot.1.22. beneficiarul trebuie sa solicite executantului luarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea disconfortului fonic pentru populatia din zona. iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. valorile inregistrate sa depseasca limitele maxime admisibile pe timp de noapte. modificat Ordinul 1028/2004. cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe.

Caracteristic acestora este acumularea lor. calitatea serviciilor oferite popula iei. îşi exercită ac iunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman. rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburan ilor folosi i în sursele sta ionare (ca de exemplu: sobe) şi mobile. Dintre aceştia. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 92 . • poluan i toxici specifici – aceşti poluan i ac ionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman.). substan e oxidante etc. mercurul şi cadmiul. dioxidului de carbon. substan e fără prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen). după expunere de scurtă durată. se disting următoarele tipuri de poluan ii: iritan i. cum ar fi bronşita. Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluan ii iritan i sunt diferite func ie de perioada de expunere şi de natura poluantului. habitatul condi ii improprii (zgomot. producând hipersecre ie de mucus şi alterarea activită ii cililor vibran i. Bolile provocate de aceşti poluan i sunt asociate modificărilor la nivelul căilor respiratorii. hidrogenului sulfurat. alergizan i. infec ii respiratorii acute. în organismul uman. zgomot. cel mai periculos este monoxidul de carbon. • poluan ii asfixian i – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO). iluminat. până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare iritativ moderată. aglomerarea popula ională etc. colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic. asfixian i toxici specifici. • poluan ii iritan i – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf. precum şi afectarea alveolelor pulmonare. Poluan ii toxici sistemici. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. efectul fiind specific substan ei în cauză. amoniac. în timp. emfizemul pulmonar. de tipul metalelor grele. fluorul. cancerigeni chimici şi fibrozonan i. clor. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice.• • • • • alimentarea cu apă potabilă. dioxid de azot. astmul bronşic. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substan e cu pericol mare pentru sănătate. etc. În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. Cei mai frecvent întâlni i sunt plumbul. Poluan ii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de ac iune insuficient descifrat. procese industriale etc.

sistem imunitar insuficient dezvoltat).pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice. Este de men ionat faptul că morbiditatea prin afec iuni ale aparatului respirator la copii ridică în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecin e importante asupra capacită ii lor biologice. care s-a dovedit că au proprietă i cancerigene sau mutagene sau proprietă i care pot afecta tiroida. CCO-Cr). • substan e care contribuie la eutrofizare (nitra i şi fosfa i). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 93 . În cazul poluării aerului. • hidrocarburi persistente şi substan e toxice organice persistente sau care se pot bioacumula. fungii.• poluan ii alergizan i – pot fi naturali (polenul. • compuşi organofosforici. reproduc ia sau alte func ii endocrine în/sau prin mediu acvatic.) sau artificiali. Popula ia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularită ilor biologice (organism în creştere. • compuşi organostanici. Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer. Impactul acestor poluan i este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice. • substan e şi preparate sau produşi de degradare ai acestora. • arsenic şi compuşii lor. • materii în suspensie. • substan e care au o influen a nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen (care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. • metale şi compuşii lor. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în jude ul Prahova în anul 2009 la nivelul jude ului nu s-au efectuat astfel de studii. se disting următoarele tipuri de poluan ii: • compuşi organohalogena i şi substan e care pot forma astfel de compuşi în mediu acvati. produşi volatili rezulta i din anumite vegetale etc. • iocide şi produse de protec ia plantelor. • cianuri. care provin în special din industriile textilă şi chimică.

dizenteria. În Jude ul Prahova Agentia de Protectie a Mediului. lambliaza. pesticide. • maladii infec ioase transmise de viruşi: poliomielita. rezultând un deficit de oxigen. uleiuri uzate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 94 . Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ. cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii.Sursele de poluare a apei pot genera maladii infec ioase şi maladii neinfec ioase datorită prezen ei în apă a unor poluan i biologici. Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor. pot avea efecte grave asupra sănătă ii umane. Deşeurile de tip sanitar şi veterinar au con inut de agen i patogeni. febra tifoidă. datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă. aerul. mercur). PBC. solven i. toxice. • alte substan e toxice ca plumbul. boli cardiovasculare. factorii de mediu agresa i fiind solul. pesticidele. Maladia. cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică. Conform HGR 974/2004 DSP nu mai monitorizeaza calitatea apei brute intrate in statiile de tratare in vederea potabilizarii Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate Problema deşeurilor a devenit tot mai acută datorită gestionării deficitare şi impactului negativ tot mai pronun at asupra sănătă ii popula iei şi asupra mediului înconjurător. respectiv poluan i chimici: • maladiile infec ioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera. • intoxicarea cu nitra i şi nitri i prezen i în apă din ce în ce mai mult datorită industrializării şi chimizării agriculturii. cadmiul. Garda de Mediu si AN “Apele Romane” controleaza respectarea parametrilor de calitate impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor si de mediu. mercurul. tricomoniaza. hepatita virală. conjunctivita de bazine de îmbăiere. Maladiile care se datorează unor substan e chimice existente în apă (minerale. întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complica ii nervoase şi endocrine. cadmiu. apele (de suprafa ă şi subterane). precum şi metale grele (plumb. radioactive) pot fi: • guşa endemică. nitri ii pătrund în sânge şi în combina ie cu hemoglobina formează methemoglobina. Deşeurile constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice care contribuie la eutroficare (în special nitra i şi fosfa i) şi au o influen ă nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen. • parazi i care generează amibiaza.

fără o neutralizare. Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a popula iei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii. Pentru apari ia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor. luni) de unde pătrund în sol. cadmiu). aer. apă şi pe sol provenite de la industrii şi activită ile asociate. solven i.Deşeurile pot fi vectori importan i în răspândirea infec iilor. putând provoca astfel infec ii şi prin contact direct. uleiuri uzate. Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special constituie una din problemele majore de mediu cu care se confruntă autorită ile locale. Riscului utilizarii de substan e chimice periculoase asupra sănătă ii umane şi mediului Scopul principal al evaluării riscului este acela de diagnozare a realită ilor curente şi de a stabili strategiile care să permită diminuarea pierderilor de vie i omeneşti şi bunuri materiale. unii agen i patogeni din deşeuri rămân în via ă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helmin i şi sporozoare. în special cele industriale. agen ii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat (zile. iar deşeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infec iilor. în cazul producerii unui eveniment nedorit.). Deşeurile. apă. dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului. cele mai relevante tipuri şi surse de risc sunt următoarele: • emisii în aer. bacterii. Toate activită ile umane sunt posibile surse de risc. numărul suficient al agen ilor patogeni. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă. Îmbunătă irea calită ii vie ii presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene. Efectele gestionării de substan e chimice periculoase. Agen ii patogeni semnalează în deşeuri numai posibilitatea infec iilor. pesticide. În condi ii naturale. ouăle diverşilor helmin i etc. Deşeurile provenite din diferite surse con in foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agen i patogeni răspânditori de boli infec ioase (viruşi. sunt necesari şi al i factori cum ar fi receptivitatea organismului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 95 . care să presupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor. fumul provoacă dificultă i în respira ie. cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localită ilor şi cursurilor de apă. În condi ii prielnice. constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice precum şi metale grele (plumb. sol în zona depozitelor de deşeuri genereaza riscuri pentru sănătatea umană. Se consideră că impactul asupra sănătă ii umane este semnificativ datorită pericolului de producere a unor boli infec ioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. în afara pătrunderii în organismului uman a agen ilor patogeni.

distribuitorii şi utilizatorii de biocide care desfăşoară activită i cu produse de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate. până este vaporizat şi inhalat.• evacuări accidentale de substan e periculoase provenite din diferite industrii. Pătrund în organismul uman prin piele. ficat. creier. manipulării şi utilizării în siguran ă a acestor produse. muschi. • surse naturale care pot provoca accidente: cutremure. epuizare. Actiunea toxica în intoxicatiile acute constau într-o excitare initiala puternica şi apoi paralizarea sistemului nervos central. poate cauza efecte dăunătoare. temperaturi excesiv de ridicate sau scăzute. irita ii la ochi. tub digestiv şi căi respiratorii. inima. lipsa poftei de mâncare. iritabilitate. Trasatura caracteristica a substantelor chimice periculoase este afinitatea pentru tesutul adipos si o mare stabilitate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 96 . erup ii care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om. În intoxicatiile subacute. irita ii la plămâni. Moartea poate surveni ca o consecinta a paraliziei centrului respirator şi edemului pulmonar. Acestea se elimină încet. fără a pune în pericol sănătatea oamenilor şi mediului înconjurător. inunda ii. sunt persoane autorizate şi dispun de mijloace necesare depozitării. mâncărimi ale pielii. • urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare. • sisteme de transport a substan elor periculoase. ca nervozitate. Mici cantită i de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte. simptome insotite adesea de leziuni ale ficatului si rinichilor. În mod normal aceste cantită i de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare. Comercian ii. O expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp. Ini ial se observă o slabire generala. insecticide şi erbicide care pot să contamineze solul. Intoxicatiile care durează mult evolueaza spre tulburari ale sistemului nervos central. dureri de cap. rinichi. atrofia tesutului muscular. afec iuni ale creierului şi rinichilor. Aceste substante se acumuleaza în special în tesutul adipos. • activită i agricole care pot afecta sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte. apele subterane şi de suprafa ă. în decurs de un an. cu condi ia stopării inhalării unor noi cantită i de mercur. apar perturbari ale auzului. o dereglare a coordonarii miscarilor. Ele sunt influentate greu de transformarile metabolice si sunt eliminate încet. furtuni.

Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman şi fauna. respectiv de 49.7 V/m. stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesivă a esuturilor aflate în lângă sta ie. Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. ale sistemului nervos central cu senza ie de greutate în cap. dar mai ales antropice: utilaje. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 97 . cefalee (maxim 56 %). Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condi ii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular. Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. fiind plasate la o înăl ime între 15 şi 50 m fa ă de sol şi sunt destinate comunica iilor pe distan e de câ iva km. pentru grupa de vârstă de 15 . insomnii şi pierderea par ială a memoriei şi cum este cazul frecven elor de la 100 kHz până la 10 GHz. Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensită ii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor. Sta iile de bază pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular. Contribu ia cea mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati. oameni. Studiile indică o distan ă minimă de 2 m fa ă de sta iile de bază. Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sănătate Publică. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata. finalizat în 2000. pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială.09. care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41. 1193/29. Zgomotul are o ac iune complexă asupra organismului în functie de frecven ă. semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens. iritare. începând cu uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. tărie şi pozi ia surselor.64 de ani. oboseală. ame eli (maxim 25%).Efectele radia iilor electromagnetice de tip hertzian asupra stării de sănătate Acestea sunt generate de antenele de tip GSM. mijloace de transport. Este produs de surse naturale. Vodafone). in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote). pentru tulburările de somn (maxim 49%).25 V/m în cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange. aparate. astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acestora în intersectii precum şi în perioade meteorologice nefavorabile care îngreunează circula ia rutieră şi implicit amplifică solicitarea motoarelor. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte. stări de frică.

Câinii pot fi o sursă de infec ie şi de infesta ie parazitară pentru om. Saliva acestor animale poate con ine virusul turbării chiar cu 10 zile înainte de apari ia primelor semne clinice de boală. Se caracterizează clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburări senzoriale. în condi iile păstrării echilibrului fa ă de complexul de resurse ale capitalului natural. care se găseşte în cantitate mare în creier şi în saliva animalelor turbate. steriliza i si apoi sunt lasa i din nou in libertate. precum şi al re elei de localită i în teritoriu. Nu sunt date referitoare la numărul persoanelor vaccinate antirabic. la nivelul localită ilor urbane şi rurale.Animale abandonate şi influen a asupra stării de sănătate a popula iei Înmul irea excesivă a numărului de animale fără stăpân. sanc ionarea proprietarilor de câini care circulă cu aceştia pe domeniul public fără botni ă şi lesă costituie o necesitate. dar şi protec ia şi îmbunătă irea stării mediului. îndeosebi câini şi pisici în zonele urbane. Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zone urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătă irii calită ii acestui mediu revine autorită ilor locale. asisten a medicală veterinară şi efectuarea unor ac iuni sanitare veterinare prevazute de legisla ia sanitara veterinară. poate reprezenta un risc pentru sănătatea popula iei. Pentru aplicarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân consiliul local are obliga ia de a asigura personal de specialitate pentru eviden a. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 98 . Dintre toate bolile. Există peste 100 de boli infec ioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui. cât şi a celor viitoare. tendin a de a muşca. În oraşul Băicoi nu există un adăpost special pentru animale fără stăpân (câini) in momentut actual câinii fară stapân prinşi sunt deparazita i. numită şi rabie. Pe raza localită ii se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact. furie. Animalele abandonate au putut influen a starea de sănătate a popula iei prin agresarea fizică a oamenilor. ca singura cale pentru bunăstarea atât a genera iilor prezente. cea mai periculoasă pentru condi iile din ara noastră este turbarea. paralizii etc. Este produsă de către virusul rabic. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspira ii umane: necesitatea dezvoltării economice şi sociale. supravegherea. Prinderea şi transportul câinilor fără stăpân de pe străzile. din pie ele şi parcurile din jude ul Prahova. Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport func ional şi cultural.).

Campul Urletei corespunzator T. se disting: peisajul natural: • subcarpatic.Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. spa ii comerciale. spa ii de produc ie şi prestări servicii nepoluante. Spa iile verzi reprezintă circa 13.Dealul Mislea la nord.1. locaşe de cult. Din acest punct de vedere. de înhumare. spa ii verzi. de alimentare cu apă potabilă. Are altitudini de 290–310 m. fântâni. Pe acesta este dezvoltat orasul. stadion. fiind umanizat integral prin căile de comunica ie create. peisajul antropic: • urban. Baicoi. alunecari). Peisajul natural al aşezării a fost modificat datorită ac iunii omului. Subcarpatii sunt reprezentati prin : . împâslitură bituminoasă sau iglă având ca destina ie locuin e individuale şi colective. desparte Subcarpatii externi de cei interni.20 mp/locuitor. . relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea). şcoli. forajul sondelor. 250–300 m).6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare. Oraşul beneficiază de spa ii de agrement: parc. • agro-industrial. corespunzătoare conului Prahovei (alt. Peisajul urban este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+4 realizate din zidărie în diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizării acestora. platforme de deşeuri. • de câmpie. intr o zona de subsidenta. Câmpia Ploieşti este reprezentată în sud cu procese acumulative. grădini e. . activitatea industrială şi agricolă. . monumente istorice şi de arhitectură. de confort termic. feroviară şi lucrări de artă aferente acestora.Dealul Tintea (Gruiul) 404. de epurare a apelor uzate. sală de sport. sub valorile stabilite de OUG 114/2007 pentru RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 99 . cu învelitori din tablă zincată. de comunica ii. Se disting lucrări de infrastructură energetice. acoperit cu argile şi în nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzătoare Terasei Câmpina. strat de pietriş 20–60 m. lucrări de infrastructură rutieră.8 Peisajul Oraşul Băicoi se află la contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. spa ii de recreere şi agrement. Spa iile de recreere şi sport totalizează o suprafa ă de 26. exploatarea petrolului.2. drenat de Dambu si Mislea.31 ha.

• construc iile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural. • starea precară a spa iilor verzi şi elementelor de vegeta ie de pe acestea. cu învelitori din tablă zincată. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 100 . energetice. • lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate. • pana de disperie a poluan ilor gazoşi. • minim 26 mp/locuitor până la data de 31.2010. de colectare a apelor uzate. silozuri. de alimentare cu apă potabilă.12. Pitorescul natural poate fi compromis de: • poluarea atmosferei care în anumite condi ii meteorologice. • platformele neamenajate de deşeuri. • efluen ii neepura i sau incomplet epura i de la sta iile de epurare oraseneasca şi industrială.12. • depozitele de materiale de pe locurile publice. conduce la formarea smogului. • arborii tăia i sau rup i de pe marginea drumurilor sau pădurilor. • petele de hidrocarburi de pe luciul apei. • starea rampelor şi containerelor de deşeuri orasenesti şi starea de salubritate din locurile publice. • intensitatea traficului rutier. • vehiculele auto scoase din uz. • construc iile neterminate. împâslitură bituminoasă sau iglă. • nimalele fără stăpân. • locurile virane neamenajate. 195/2005 privind protec ia mediului prin care autorită ile administra iei publice locale au obliga ia de a asigura din terenul intravilan o suprafa ă de spa iu verde de: • minim 20 mp/locuitor până la data de 31. • starea malurilor şi digurilor. • circula ia autovehiculelor cu defec iuni la sistemul de combustie. • parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat. utilaje gricole şi mijloace de transport. lucrări de infrastructură termice. coşuri de dispersie a noxelor şi platforme de deşeuri. • accidentele terestre sau aeriene de orice natură şi poluările accidentale provocate de acestea. depozite de materii prime şi materiale. • gradul de salubritate a malurilor. • cablurile aeriene electrice sau de comunica ie.modificarea şi completarea OUG nr. Peisajul cu construc ii agro-industriale este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+1. dezafectate sau în stadiu avansat de degradare.2013. lucrări de infrastructură rutieră. realizate din zidărie şi materiale locale.

la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate. O a doua categorie o reprezintă cele câteva case de târg. de depozitele de deşeuri menajere.C. Totuşi. în satele componenete (astăzi cartiere ale oraşului). 2. de complexele zootehnice. din care mai rezistă. Biserica Cioara. Un element important îl constituie ruinele bisericii fostului domeniu boieresc al Cleopatrei Trube koi. 2. care pot ilustra devenirea oraşului şi care merită instituirea unui regim de protec ie. care amintesc urbanizarea ca centru petrolier. şi reprezinta starea factorilor de mediu şi a sanată ii popula iei din zona în lipsa implementarii PUG. începând cu a doua jumătate a sec. s-a considerat că există încă. industriale. nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. în lipsa implementării planului este similară cu starea actuală. Monumente istorice si arhitectura Conform Studiului Istoric realizat de către S. DOCT S. în fiecare din sate câteva exemplare. de la strada principală. în ciuda bogă iei istoriei sale şi a diveristă ii formelor de via ă pe care le prezintă.1. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG Starea actuala a mediului prezentată la acest capitol constituie „alternativa zero”. la nici una din categoriile de clasare. din Dâmbu. câteva construc ii suficient de valoroase. măcar de categorie B (de importan ă locală). zootehnice.R. O primă categorie o reprezintă locuin a tradi ională specifică zonei colinare prahovene. prin vechimea ei şi datorită faptului că s-au păstrat imagini fotografice ale formei originale. prezintă valoare istorică şi poate fi readusă la forma ini ială prin restaurare.9.L Oraşul Băicoi. cu func iune comercială sau administrativă. Evolu ia acestei stări de mediu. al XIX-lea.• mirosurile degajate de materialele organice deteriorate. PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradi iilor locale şi fondului natural aflat în proximitate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 101 .2.

În urma exploatarii zacamintelor de petrol. care să asigure şi protec ia P. .U. .000mc şi respectiv 1 x 1. s-a identificat existen a unei poluări semnificative Se va deteriora calitatea apelor de suprafa ă şi se va compromite calitatea freaticului si implicit sanatatea populatiei care nu beneficiaza de sistem centralizat de apa si canalizare.Apă . Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mocano-biologica Efecte în cazul neimplementării propunerii 1.Sta ia de epurare existentă subdimensionată . înlocuirea unei păr i a conductei de pompare (OL Ø 4”) prin conductă PEHD şi eventuala înlocuire a rezervoarelor vechi (V=5890mc şi V=1000mc Tufeni) cu rezervoare din beton armat 2 x 5.există conducte vechi pentru alimentarea cu apa potabila din otel. S-au avut în vedere extindere. modernizarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie apa potabila.C.000mc. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 102 .G. prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD. Montarea de hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm.Re eaua de canalizare este insuficienta .I.sistemul centralizat de alimentare cu apa este subdimensionat. doar o parte dintre locuitori beneficiaza de acest sistem centralizat. dea lungul timpului.Evolu ia factorilor de mediu în situa ia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.

scurt (pe durata execu iei) calitatea aerului. sunt: extrac ia şi distribu ia extinderea si modernizarea re elelor de apă. majore de poluare a aerului Propunerile din P.Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ si cantitatv . i eiului. 2. PETROM S.Aer Înlocuirea în cazul încalzirii tuturor locuin elor.C. cărbune. combustibililor tradi ionali (lemn. transportul rutier. Nemul umirea popula iei şi creşterea fenomenului migrator. „Programele de conformare” a agentilor agricultura. economici.U.nu exista centură ocolitoare Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ si construirea unei centuri ocolitoare pentru traficul greu Gradul de degradare al drumurilor va creşte şi traficul greu va trece in continuare prin zona locuită Relatiile de comunicare dintre localită i se vor restrânge Consumul de combustibil va creste şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. referitoare la prezente in oraşul Băicoi construc ia sau modernizarea drumurilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 103 . pentru schelele petroliere din orasul Baicoi. Obligativitatea aplicarii „Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale” elaborat de S. Utilizarea energiilor neconven ionale – Principalele surse antropice panouri solare.A. tratarea Implementarea masurilor propuse in şi depozitarea deşeurilor. produse petroliere) cu gaze naturale. instala iile de extinderea canalizării pot afecta pe termen ardere neindustriale.G.

Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. Sănătatea populatiei a. Apa potabilă . Condi ii igenico-sanitare Asigurarea cu apă potabilă.Eroziunea solurilor . Stagnare economică şi socială RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 104 .din subteran (fântâni. afectarea Monitorizarea modului de utilizare a calită ii apei din pânza fertilizan ilor freatică sau de suprafa ă.Exista mai multe situri contaminate cu produse petroliere 4. Sol . Confort al locuitorilor scăzut. captări de izvoare. din sistem precare – apari ia unor focare centralizat a tuturor de gospodăriilor din oraş de infec ii.. terenuri în intravilan cu o noua treapta mecano-biologica sau extravilan.Re eaua de canalizare este insuficienta . Stimularea combaterii eroziunii solurilor. Accentuarea alunecarilor de Realizarea de studii de specialitate pentru teren existente si apari ia de lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a noi zone cu risc de malurilor împotriva eroziunii şi a inunda iilor alunecare. foraje proprii) pentru popula ia din oraş nu îndeplineşte parametrii sanitari Degradarea solului şi a pânzei freatice din zonă. cu pericolul Colectarea selectiva a deşeurilor degradării solului. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit.Epurarea apelor uzate nu satisface nevoile actuale ale orasului 3. aspect dezagreabil. Extinderea re elei de canalizare si Depozitare necontrolată de modernizarea celei existente deseuri în special pe cursuri Modernizarea si extinderea statiei de epurare de apă.

terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului. Riscuri naturale Alunecări de teren şi inunda ii în intravilan Drumuri degradate sau Realizarea de studii de specialitate pentru întrerupte.b. Schimbări climatice Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. Apa menajeră – re ea de canalizare insuficientă. Mărirea suprafe elor degradate 6. Gestionarea deşeurilor Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. iar sta ia de epurare nu este la standardele necesare c. etc). metal. Poluarea pânzei freatice şi a solului Deșeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă. precum şi de combatere a eroziunii terenului. Condi ii igenico-sanitare precare. lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a Pierderi materiale în malurilor împotriva eroziunii. Confort al locuitorilor scăzut. PET-uri. Page 105 Nu sunt efecte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . afectarea calită ii apei din pânza freatică sau de suprafa ă Colectarea selectivă a deşeurilor. Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mecano-biologica. 5. a inunda iilor gospodăriile popula iei. apari ia unor focare de infec ii. Nu sunt identificate Nu se fac propuneri utilizări ale substan elor interzise prin Protocolul de la Montreal. transportarea deşeurilor biodegradabile la depozitul ecolgic de la Boldeşti Scăieni şi valorificarea celorlate deşeuri de catre agenti economici interesati(hârtie.

A fost localizat Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Men inerea şi chiar creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. măcar de categorie B 10. canalizare). Biodiversitate Utilizarea de materiale necorespunzătoare. Pe teritoriul oraşului Băicoi se găseşte .Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Conform Studiului Istoric Oraşul Băicoi nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. eoliană). • folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconven ionale (solară. care merită instituirea unui regim de protec ie. cu coeficien i de transfer termic mare. cu piederea construc iilor valoroase. Nu sunt efecte Pericol de degradare fizică a construc iilor cu valoare arhitecturală. Dezvoltare nera ională cu risipă de resurse (pământ) Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (extindere alimentare cu apa.7. Utilizare combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 106 . Schimbarea aspectului tradi ional. la nici una din categoriile de clasare Eficientizarea energetică prin: • reabilitarea termică a clădirilor. Zonarea teritorială Se introduce o suprafată mare în intravilan Creşterea suprafe ei intravilanului cu 870.73 ha fa ă de suprafa a existentă. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzire prin tăieri de vegeta ie forestieră. 9. Patrimoniu cultural Au fost identificate construc iile valoroase. Conservarea resurselor naturale 8. arhitectural. • modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 107 . Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiin area de noi servicii.11. Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştin a cetă enilor. Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de urbanism general al oraşului Băicoi nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă. Conştientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul PUG elaborat după consultarea administra iei şi a cererilor cetă enilor. Degradarea factorilor de mediu. Regres economic şi social. se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localită ii şi a fenomenului de migra ie sau navetă a for ei de muncă active cea ce va crea nemul umire în rândul popula iei. se vor men ine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere.

Deasemeni trebuie mentionat ca toti locuitorii orasului Baicoi trebuie sa beneficieze de sistemul centralizat de apa potabila prin extinderea si modernizarea retelei actuale. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major. Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0. major=2. catastrofal=3) Măsura prevăzută în PUG Apă Aer Sol Sănătate Riscuri naturale Schimbări climatice Conservarea resurselor Biodiversitate Patrimoniu cultural şi istoric Zonarea teritorială Conştientizarea popula iei EFECTUL nesemnificativ minor major X X X X X X X X X 0 -16 3 catastrofal X X Având în vedere consecin ele pe care le are neimplementarea măsurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare. poate să capete caracter catastrofic.Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al oraşului Băicoi. perpetuarea pericolului de inunda ii şi a alunecărilor de teren poate să aibă consecin e catastrofale prin pierderi materiale chiar. minor =1. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 108 . de vie i omeneşti. cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema extinderii canalizării şi tratării apelor uzate menajere prin sta ia de epurare existenta dar modernizata si marita cu o noua treapta. în caz extrem. Rezultă din această încadrare că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară. Pentru popula ie.

se vor lua măsuri de plantare de pomi (salcâm. • La proiectarea construc iilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi şi se va stabili distan a de amplasare fa a de versan ii instabili. S-au produs prăbuşiri datorită excesului de umiditate şi dizolvării sării din subteran şi formarea unor lacuri antropice.G. • Se vor efectua lucrări de drenare a apei din precipita ii. • În zonele fara vegetatie. frasin. transport. respectiv exploatarea petrolului. pin. respectiv ziduri de sprijin. ca pe versantul nordic al dealului intea dar şi alunecări active în sectoarele instabile de pe pantele sudice. După stadiul dinamic în care se află. Riscuri naturale Procesele de versant cu raspandirea maximă şi cu cele mai importante implica ii practice sunt alunecările de teren de tip deplasiv. pentru a stopa fenomenul. O situa ie specifică pentru teritoriul oraşului Băicoi este existen a sâmburelui de sare ce prezintă un risc de instabilitate. în zonă fiind amplasate un număr mare de sonde pentru extractie. anin. Consecin a a petrografiei şi structurii. • Pentru zonele cu risc mare se recomandă să nu se amplaseze construc ii.U. etc. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 109 . riscul declansării acestui tip de procese geomorfologice este amplificat şi de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. există alunecări relativ stabilizate. Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt: • Se vor executa lucrări de stabilizare pe zonele cu alunecări active. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. a tectonicii deosebit de active.3. mai ales a unor precipita ii cu caracter toren ial şi activită ii antropice. Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic general al oraşului Băicoi se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legisla iei sectoriale (sănătate. catina). drenaj. Vulnerabilitatea versantilor la alunecări de teren înscriu aceste perimetre într-o zonă de risc de instabilitate. Această disfunc ionalitate trebuie asumată de cei interesati în amplasarea unor obiective sau construc iii. • Se vor lua măsuri de amenajare a suprafe ei versan ilor cu platforme şi ziduri de sprijin. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.) şi cu prevederile legisla iei în domeniul protec iei mediului şi nu aduc atingere acestuia.

având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei).3. Amenajarea unor noi spa ii verzi pe terenurile degradate şi libere şi completarea planta iilor defrişate în ultimul timp în scopuri diverse vor contribui la îmbunătă irea calită ii aerului în oraş. Factorul De Mediu “Aer”. Dispunerea latrinelor în incinta proprietă ilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale şi ale dejectiilor de la animale. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). in urma exploatarii zacamintelor de petrol. În aceste condi ii. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). Apa este vulnerabila la poluare. în sobe. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. Calitatea apei la nivelul oraşului Băicoi Deoarece re eaua de canalizare este subdimensionată locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infectie şi de transmitere a bolilor. fără o bază tehnică corectă. • Treficul rutier datorită drumurilor necorespunzatoare si lipsa unei centuri ocolitoare. şan uri şi bazine de colectare. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). s-a identificat existen a unei poluări semnificative. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . situa ia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condi iilor de via ă ale comunită ii. Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. Rareori sunt amenajate la proprietă i fose vidanjabile construite etanş.1. etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . cât şi pe arterele de circula ie. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 110 . • Industriei extractive impact prezentat detaliat la capitolul 2. de-a lungul timpului. realizate după solu ii locale. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor.Calitatea aerului la nivelul oraşului Băicoi În zonele de locuin e este influen ată negativ de: • arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune). Vilele de odihna din oras sunt prevazute cu fose septice vidanjabile sau sunt racordate la reteaua de canalizare. cu implica ii asupra randamentului şi siguran ei în exploatare. atât în incinta proprietă ilor. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila.

• aerul. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. De acest aspect se va ine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investi ii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd această destina ie se vor impune condi iile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a popula iei şi confortul locuirii. pentru planuri şi programe. • apa. serviciilor şi turismului. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL În urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. • solul/utilizarea terenului. În urma implementării PUG calitatea apelor va fi îmbunătă ită prin racordarea intregului oras la re elele de apă potabila şi canalizare care se vor extinde la nevoile actuale. Totuşi deoarece Planul urbanistic general crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activită i economice. Riscuri Stabilirea func iunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activită ilor economice cu măsuri de protec ia mediului şi a popula iei. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 111 . În Plan se face referire la specificul activită ii economice care se poate dezvolta în oraşul Băicoi în domeniul industriei agriculturii şi creşterii animalelor precum şi cele în domeniul exploatarii materiilor prime. Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură baza dezvoltării durabile a localită ii. • sănătatea populatiei. 4.Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. au fost considerati relevanti urmatorii: • popula ia. a micii industrii.

126/2001 -243-SF-D-2001 ”Autostrada Page 112 Solul/utilizarea terenului RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Aceste situatii trebuie prevenite deoarece refacerea terenului este un proces de durata si anevoios ce presupune investii mari. Solul este constrans sa primeasca noxele industriale. densitatea de week end este de 1 locuitor la 80 mp. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru orasul Baicoi sunt prezentate în tabelul de mai jos. etc.densitatea populatiei aferenta în perimetrul construibil este de 42 locuitori pe hectar. incorporandu-le in produsele sale. astfel se induc. patrimoniul arhitectonic şi arheologic. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme. explozie sau degradarea terenurilor agricole prin poluarea cu produse petroliere. Nr. .valorile materiale. substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. patrimoniul cultural. biodiversitatea. Agricultura este puternic implicata in protectia mediului. fauna. peisajul. Conform pr. • • • • • • • Factor/Aspect de mediu Populatia si sanatatea umana Probleme actuale de mediu .infrastructură edilitară şi de mediu dezvoltată insuficient. In zonele sondelor de exploatare precum si a batalurilor sunt arii de poluare cu titei si au existat poluari acidentale prin fisurarea unor conducte de petrol. Avarierea conductelor de apa. Ca zone critice sub aspectul deteriorarii solului putem aminti zonele de exploatare a petrolui. gaze si petrol pot produce degradare mediului prin inundabilitate. . atat in recolte cat si in productia animala.popula ia este îmbătrânită. traficul si aglomerarile. ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. flora.

Proiectant general SEARCH CORPORATION. Ploiesti. teritoriul orasului Baicoi va fi traversat de traseul autostrazii.evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. -reciclarea deseurilor dupa caz. -intreruperea locala imediata a rigolelor. . -proiectarea si executia sistemelor de colectare. -defrisarea terenurilor se va face in limite optime. iunie 2003) masurile de protectie a mediului ce se propune a se executa sunt: . fiind poluate semnificativ Page 113 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . .in prezent orasul Baicoi este partial alimentat cu apa centralizat printr-un sistem de distributie stradal. . epurare si evacuare a apelor (meterorice. prafoase. nr. fine. -stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate. La constructia autostrazii. utilizandu-se si apa din fantani. reziduale. curatarea si neutralizarea santurilor. menajere si industriale).U. Studiu pilot – Actualizarea P. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol.-urilor din judetul Prahova traversate de autostrada Bucuresti – Brasov (S.A. CONSPROIECT S.Apa Bucuresti Brasov. canalizare. -diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare.apele de suprafata si cele freatice poarta amprenta exploatarii zacamintelor de petrol. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi. 30/15110. -umezirea.G. etc. strict necesareș -efectuarea plantatiilor de protectie -plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. conform pr.apele de suprafa ă şi subterane din straturile freatice sunt improprii alimentarii cu apa in scop menajer intrucat sunt poluate (sau pot fi foarte usor afectate calitativ) ca urmare a activită ilor din gospodariilor individuale si a schelei petroliere. pluviale. devierea circulatiei.C.

Vibra iile induse de trafic sunt imperceptibile. . CO) trebuie sa fie sub valorile limită legale. principala sursă de zgomot şi de vibra ii din zonă este reprezentată de traficul rutier. indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protec ia popula iei. de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul orasului.studiul istoric intocmit pentru fundamentarea PUG-ului istoric pune in evidenta că orasul Baicoi are în prezent o zestre edilitară veche de mare valoare arhitecturală şi istorică rezultat al sincretismului între ra ionalitatea şi modestia arhitecturală tradi ională cu expresivitatea şi decorativismul caracteristic stilurilor de circula ie europeană.Padurea Plopeni este recunoscut ca Sit Natura 2000 (RORAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 114 . fapt ce particularizează şi individualizează peisajul cultural local. .alte resurse sunt reprezentate de fanete. . particule. încălzirea reziden ială (aproape exclusiv cu lemne şi cu gaze). la niciuna din categoriile de clasare.Aerul .nivelurile concentra iilor în aerul ambiental al poluan ilor principali (NOx. Poluarea fonica si vibratiile produse de circulatia pe DN1 sunt receptionate doar de cateva locuinte aflate in imediata vecinatate a DN 1 Flora. calitatea aerului. Zgomot si vibratii .principalele surse de poluan i atmosferici din zona sunt reprezentate de industria extractiva a petrolului. microclimat. . -conform Studiului Istoric orasul Baicoi in ciuda bogatiei istoriei sale nu are in Lista monumentelor istorice nici o singura pozitie. Este un exemplu în care peisajul cultural local reflectă sincretismul tradi iei cu inova ia autohtonismului cu europenismul.resursele materiale ale zonei sunt reprezentate în primul rand de terenuri vazute prin prisma pozitie fata de Valea Prahovei.traficul rutier pe DN1 are cu totul alte dimensiuni. etc.în prezent. pasuni si paduri. . trend in relatie cu construirea caselor de vacanta. SO2. Valorile materiale .fauna. Patrimoniu cultural. care ocupă cea mai mare parte a extravilanului. determinate prin modelare matematică pe baza datelor de trafic. rezultând un produs arhitectural evident izvorât din tradi ie dar cu repere clare datorate contextului european.nivelurile de zgomot generate de traficul rutier pe drumurile interioare. .

Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae.structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influen ată de activită ile antropice. . unde să se mai regăsească echilibre naturale func ionale. .dat fiind faptul că nu s-au pus în eviden ă habitate unice.2008) si zona protejata de interes national de 88. etc.biodiversitatea.in Padurea Plopeni se intalnesc specii de plante edificative si reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar si stejar cu carpen. ştiin ific.un habitat de interes national este cel întâlnit în pădurea Plopeni deoarece adăposteşte o asocia ie vegetală endemică în România. pentru men inerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic. cheie. men ionate în Cartea Roşie. 1198/2005 .în cursurile apelor din zonă.conform OM nr.02. neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservării. nici unul dintre habitatele identificate în zona de influen ă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar".perimetrul se găseşte într-o zonă de interes major din punct de vedere al biodiversită ii. peisajul SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007..în zona investigată au fost identificate o serie de vertebrate. nu se justifică luarea unor măsuri de protec ie în scopul conservării unor specii. .Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 115 .81 ha. . Anexa 6 (M. .98 bis/07. .Of. . . Este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o oarecare integritate naturală. Prahova trăiesc peşti fara o importanta ecologica deosebita. nr.

sunt denumite inte.5. interna ional Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. comunitar. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015. indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. • Reducerea riscului la dezastre naturale. Pentru măsurarea progreselor în implementarea ac iunilor. în raport cu un set de obiective pentru protec ia mediului. deci în realizarea intelor. In cazul proiectului de Reactualizare PUG Baicoi evaluarea s-a realizat prin cuantificarea performan elor planului de urbanism propus. a ceea ce se doreşte a se ob ine. sunt necesare ac iuni concrete care. Obiectivele Reactualizarii PUG Baicoi vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe nationale: • POS Mediu . COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL 5. în final. prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional. în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori. • Strategia nationala de management al riscului la inundatii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 116 . prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. mai mult sau mai pu in general. precum şi.1. Pentru a se atinge un obiectiv. • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015. Trebuie precizat că un obiectiv este un angajament definit.care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”.Planul Operational Sectorial de MEDIU . • Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000. Obiectivele POS sunt: • Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa. • Ameliorarea calitatii solului. OBIECTIVELE DE PROTECTIEI A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL. în conformitate cu procedurile de planificare.

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport . mediu si lung. propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene IV.judetul Prahova prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile.Dezvoltarea resurselor umane. • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 . • conform PJGD – Prahova. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 117 . masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare: .Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii • Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I „Cai de comunicatie” defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie. identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt.Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului . • PRAM .Plan Local de Actiune pentru Mediu . • Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Prahova • Planul Regional de Gestiune a Deseurilor – regiunea 3 Sud Muntenia • Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 2006-2013 Prahova • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013.Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol . promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative .Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere .Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013.• Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor • Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013. • conform PJGD . VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013.Planul Regional de Actiune pentru Mediu • PLAM .

respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. In prezent se deruleaza cu Ministerul Transporturilor. reprezentand obiectivele stabilite la nivel national. Sintezele au fost realizate astfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate. precum si obiectivele la nivel local si regional. Factor/asp ect de mediu Apa Obiective strategice de mediu Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane Obiective specifice de mediu -eliminarea poluării apelor de suprafa ă si a apei subterane datorată evacuării apelor insuficient Tinte -extinderea si modernizarea sistemului de colectare. Locuintelor si Turismului un proiect PHARE pentru elaborarea unui Ghid de bune practici in constructii care sa contina si parte de gestionare a deseurilor din constructii si demolari. comunitar sau international. • obiectivele specifice de mediu. transport si epurare a apelor uzate Indicatori -indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA001). • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova. tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu. obiectivele specifice. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului. In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice. tinte.• colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute in planurile de management. Obiective de mediu. reprezentand obiectivele relevante pentru plan. indicatori Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau particulare (specifice) • obiective strategice de mediu. Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu.2. derivate din obiectivele strategice. 5. -mentinerea Page 118 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .

surse . -indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: caracteristicile tehnice ale echipamentelor sta ionare şi mobile.prevenirea. caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. -niveluri de zgomot la receptori.Aerul menajere. indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului. curateniei in albiile cursurilor de apa. -integritatea malurilor cursurilor de apa Zgomotul si vibratiile Limitarea la surse a poluării fonice. -extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa potabila pentru toti -combaterea degradarii malurilor locuitorii orasului Baicoi. acolo unde se impune. -inventarul anual al emisiilor de poluan i. poluan i la emisie controlul gestiunii (surse sta ionare deseurilor. cursurilor de apa -salubrizarea albiilor datorita eroziuniilor cursurilor de apa in laterale la debite zona administrativa. diminuarea si -reducerea emisiilor combaterea poluarilor de poluan i de la accidentale la sursele nedirijate exploatarile petroliere din schela Baicoi. mobile). -incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private epurate sau neepurate si datorita exploatarii zacamintelor de petrol. -concentra ii de poluan i la emisie pentru sursele dirijate. infiintarea unor perdele de arbori la DN1 cu rol de protectie fonica. -protejarea receptorilor sensibili la vibra ii. din orasul Baicoi. măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibra ii implementate. dirijate. mari. -regularizarea cursurilor de apa acolo unde se impun lucrari de stopare a degradarii terenurilor -Mentinerea -respectarea valorilor mentinerea calitatii calitatii aerului limită legale pentru cailor de rulare. respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică. -Limitarea nivelurilor de vibra ii. -niveluri de vibra ii la receptori Page 119 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . atmosferic concentra iile de salubrizarea strazilor.

-protejarea suprafetelor de livezi cu fâne e din centrul ilourilor evitându-se fărâmi area şi ocuparea acestor terenuri cu clădiri de locuit. -se vor utiliza materiale tradi ionale. deseurilor. ziduri şi socluri din piatră. -marirea suprafetei spatiilor verzi. -organizarea sistemelor de spa ii verzi şi construc ii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice -incadrarea in peisajul urbanistic actual. nespecifice localită ii. de foraj.Peisajul -Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural). în măsura posibilului. a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi minimizarea schimbărilor topografice. -tipuri şi număr de ac iuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construc ie. cu teşirea unghiului frontonului precum şi modele de tip multifronton. -reducerea degradării -prevenirea. -diminuarea poluării -implementarea solului prin prevederilor Planului depozitarea de management al corespunzătoare a deşeurilor. -limitarea gabaritului volumetric al viitoarelor edificii la dimensiuni conform RLU. -tipuri şi număr de ac iuni pentru Page 120 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . -indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului. -indepartarea cauzelor -men inerea. Solul/Utili zarea terenului -Limitarea impactului negativ asupra solului. -amplasarea noilor clădiri se va stabili în cadrul lotului respectiv evitându-se plasarea la trotuar şi crearea unor aliniamente stradale lungi. -masurarea dinamicii suprafetelor in zonele critice. -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor. -se vor utiliza cu precădere acoperişuri cu patru pante şi mai rar cu două pante. solului ca urmare a diminuarea si exploatarii combaterea poluarii zacamintelor de accidentale la schelele petrol.

P+2 /P+3. Compozi ie deşeuri pe tipuri. P+5 Zona de locuinte si functiuni complementare regim de inaltime mixt P. P+4. P+4. Colectarea selectiva a deşeurilor menajere si transportul acestora la depozitele ecologice amenajate fara depozitare temporara in teritoriul administrativ. -lucrari de stingere a torentilor. Varianta propusa in PUG In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele existente vor forma noul intravilan. diminuarea impactului asupra solului (terenurilor). Documente de expedi ie şi facturi emise de operatorii de deşeuri. Managementul deşeurilor -Respectarea legisla iei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor.3. -consolidari de versanti. Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor menajere. Cantită i de deşeuri pe tipuri.763 0. gospodarie comunala (suprafata totala a extinderilor este de 820.243 1. P+5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi S(ha) 1 122.73ha). P+1. de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor. BILANT FUNCTIONAL ORASUL BAICOI –PROPUS Zona locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P.-stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor.017 Page 121 .43 % 44. P+1. 5. Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte. Documente de raportare.41 44. -impaduriri de suprafete improprii pentru constructii. care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condi iile respectării legisla iei în vigoare.715 0. industriale din demolari etc. P+2 Zona de locuinte si funstiuni complementare regim de inaltime P+3.

de depozitare/institutii publice si servicii Cai de comunicatii rutiera si amenajari aferente Ape TOTAL INTRAVILAN 41. Prioritati. depozitare. agreement si sport Zona functiuni mixte: depozitare. agrement. echipare. cât şi în teritoriul administrativ. servicii.225 0. turism. de protectie si ambientale/zona sport Zona constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare Zona gospodarie comunala . P+4.Zona institutii publice si servicii de interes general Zona unitati industriale.104 2 536.482 25.722 5. în proximitatea actualului intravilan.117 0.638 1.164 3.031 0. P+5 si functiuni complementare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P. unitati agricole Zona mixta – spatii plantate.091 0.cimitire Zona cu destinatie speciala Zone depozitare reziduri Zona functiuni mixte: locuinte si functiuni complementare/spatiu verde. impaduriri. servicii. Sunt profitabile pentru comunitate initiative si actiuni în formule de parteneriat mixt (administratia publica locale + parteneri privati) indiferent de domeniu : economic.955 1.565 27.392 29. balneo.475 4.556 100 Propuneri de organizare urbanistica. P+2 Zona functiuni mixte: unitati industriale. in primul rând prin asociere pentru crearea de exploatatii mari si dezvoltarea activită ilor conexe. Este necesara retehnologizarea si eficientizarea activitatilor de productie agricola (vegetala si animala).953 1. productie.90 1.546 129.446 24.007 0.227 41.806 0. au fost rezervate terenuri libere atât in incintele fostelor ferme sau unită i industriale.639 6. de depozitaresi transport Zone unitati agricole si sere Zone verzi.290 0.711 652.18 20. loisir ş.822 14. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 122 . Pentru dezvoltarea unor activită i de tip industrial.183 0. P+1.69 3. Dezvoltarea economică este motorul dezvoltării urbanistice.027 4.584 176.642 5. agreement si sport Zona institutii publice si servicii/zona pentru locuinte P+3. Evolutie. paduri.119 0.712 0.682 113.536 83. ecologizare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/spatiu verde. industrie.a..

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 123 . Odată cu explozia economică a oraşului. etc. În scopul realizării unei evolu ii coordonate la nivel macroteritorial. ca si celelalte trupuri izolate. Trupul principal.De altfel. interdictii temporare. pe actuale terenuri degradate. De asemenea. vor creşte suprafe ele destinate zonelor verzi armenajate prin regularizarea si stabilizarea terenului prin planta ii masive.). institutii complexe). cu respectarea Codului Civil. Modul de construire în toate zonele este reglementat conform principiilor urbanistice si de ecologie urbană. zone cu terenuri improprii construirii. S-a propus concentrarea folosirii urbane a teritoriului intravilan (zone destinate locuirii. P+1. extinderile intravilanului fiind de preferat sa se facă în zone cu soluri de categorii inferioare si fără planta ii de vii sau livezi. agrement. Suprafata ocupata cu păduri nu va fi afectată si se va supune regimului Codului Silvic. Solicitările pentru constructii de locuinte vor fi limitate de reglementările impuse de legisla ie (zone de protec ie. atât pentru activitati economice. în special în zona unei infrastructuri tehnico-edilitare durabile şi la standarde europene. volumul investitiilor în infrastructură va creste si va atrage după sine si alte tipuri de investitii. prezintă o rezervă suficientă pentru constructii. actualele folosinte ale terenurilor din cadrul teritoriului administrativ ale orasului se men in. a normelor sanitare. cât si pentru functiunea de locuire. din care trupul principal este reprezentat de cartierele din localitatea propriuzisă. rezolvarea cu prioritate a echiparii edilitare este de natură a spori atractivitatea zonei. pentru sedii ale unită ilor agricole sau cele destinate gospodăriei comunale sau obiectivelor tehnicoedilitare. zone pentru activită i industriale şi de prestări de serviciu. Bilantul teritoriului intravilan prezintă indici de folosin ă îmbunătă i i fa ă de cei existen i.). indiferent de regimul de proprietate. Zona destinată institutiilor si serviciilor publice va fi extinsă pentru a primi eventuale obiective din domeniu unde patrimoniul este deficitar (cultură. Teritoriul intravilan. datorita răspândirii în teritoriu este organizat in mai multe trupuri. Pe zona masivului de sare este limitat regimul de înăl ime la max. în general. Cele mai multe modificări se vor înregistra la nivelul folosintelor teritoriului prin extinderea intravilanului localită ii în dauna terenului agricol. siguran a în exploatare si de protectie a mediului natural si construit. etc. legislatiei privind stabilitatea. Cu privire la zonificarea func ională.

concomitent cu amenajarea intersectiilor si modernizarea podurilor Program SI-1A-1: Reabilitarea/modernizarea re elei de drumuri locale (inclusiv pasaje şi poduri): • Proiect SI-1A-1a: Modernizare străzi în oraşul Băicoi . • Proiect SI-1A-1d: Creşterea calită ii infrastructurii sociale în scopul fluidizării şi sporirii siguran ei traficului urban. 100 F – aproximativ 22 km . aflată în faza de proiectare şi par ial în execu ie) va amplifica legăturile comerciale si deplasările pentru muncă în orasele mari din zonă. Pentru optimizarea relatiilor în interiorul teritoriului administrativ al oraşului (legatura cu satele din împrejurimi si cu DN 1) s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea lor. colaborări. • Proiect SI-1A-1c: Realizare centură ocolitoare oraş – 9 km .J. Optimizarea relatiilor in teritoriu Descongestionarea drumului national DN 1 Bucuresti .comunitatea este membru fondator şi. • Proiect SI-1A-1b: Creşterea gradului de accesibilitate.Braşov (odată cu realizarea autostrăzii Bucureşti – Braşov. prin construirea a două poduri peste pârâul Dâmbu . mobilitate şi siguran ă a persoanelor rezidente în oraşul Băicoi.: • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară de utilită i publice pentru serviciul de alimentare cu apă si canalizare “Parteneriatul pentru managementul apei Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul deseurilor Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Polul de creştere Ploieşti “ • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Valea Prahovei “. • Proiect SI-1A-1f: Extinderea şi reabilitarea legăturilor rutiere dintre municipiul Ploieşti şi oraşul Băicoi. conform traseelor de transport în comun . etc. în orice caz. precum şi a posibilită ilor de sporire a traficului de mărfuri. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 124 . Construirea unui pasaj rutier peste DN 1 la intersec ia cu DJ 215 . • Proiect SI-1A-1e: Reabilitarea şi amenajarea de rigole şi trotuare pietonale de-a lungul căilor de acces urbane : Republicii şi Independen ei D. asocia ii de dezvoltare intercomunitară. un membru activ la o serie de înfră iri.

vor fi modernizate tronsoanele ramase din drumurile jude ene. a prestărilor de servicii şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora.E. în valorificarea unor terenuri proprietate privată pentru activită i economice.Program SI-1A-2: Realizarea unui sistem de trafic modern • Proiect SI-1A-2a: Modernizarea infrastructurii de transport public. precum şi a activită ilor balneo-turistice s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i. cu forta de munca si utilaje adecvate (exploatatii agricole mari. bazate pe solicitări locale. în subsidiar apărând şi agricultura. Construirea de noi sta ii pentru mijloacele de transport / modernizarea celor existente şi aducerea la standarde similare celor din U. pentru realizarea de unitati zootehnice in incintele fostelor ferme sau pe alte amplasamente se va intocmi un PUZ. in situatii speciale) si se va implica. Pentru dezvoltarea activită ilor de produc ie industială si de depozitare. depozitare si comert en-gros este retinută o importantă zona. solicitate si de UE in vederea integrarii tarii noastre). cu suprafete de teren plan relativ intinse este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. eventual. comunale şi locale. (sau initierea unor alte documentatii de urbanism. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : • Proiect SIII-1A-1a: Realizarea unui incubator de afaceri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 125 . Pentru activită ile industriale. pe calea cea mai convenabilă pentru păr i (posibilită i de schimb. înstrăinare. asociere). pentru legătura cu comunele vecine şi exercitarea func iei de centru polarizator. cu acces direct la CF. prin dezvoltarea sistemului asociativ. cu accesibilitate uşoară şi micro . moderne. se propune refacerea bazei materiale la fermele existente din teritoriu . In faza urmatoare. de prestări servicii. amplasat favorabil. Pentru dezvoltarea în ansamblu a activită ilor de produc ie industrială şi agricolă. şi altele de importan ă secundară. cu cele două ramuri de bază: productia vegetală si creşterea animalelor. Administratia publica locala va sprijini initiativele locale sau investitori din afara oraşului în realizarea de activitati economice în zonele rezervate prin PUG. Pentru comertul cu produse vegetale si animale există un târg săptămânal. Zona de câmpie colinară în care se afla oraşul. amplasate favorabil fa ă de zona de locuit si fa ă de principalele căi de comunica ie. au fost men inute incintele fostelor ferme. Zootehnia este practicata tot in sistem individual. în gospodariile populatiei (cu o singura exceptie). Dezvoltarea activită ilor economice Profilul economic dominant rămâne tot industria extractivă şi industria grea. însotit de Studiu de Impact.pie e agroalimentare.

• amenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. Masuri in zonele cu riscuri naturale In urma analizei propunerilor de interventie si masurilor ce se impun. s-au evidentiat următoarele categorii de programe pentru refacere peisagistică şi reabilitare urbană: • păstrarea si refacerea echilibrului natural si factorilor de mediu. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. si de la sondele învecinate. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren si delimitarea si instituirea conform legii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. • limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu. produc ie şi servicii în vederea realizării de parteneriate de afaceri cu firme din Uniunea Europeană • Proiect SV-1A-2a: Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament“Valea Stelii” • Proiect SV-1A-2b: Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice • Proiect SV-1A-2c: Organizarea unui festival annual dedicat Băicoi în vederea promovării poten ialului turistic al zonei şi a încurajării activită ilor economice din zonă.M.-urilor din sectoarele de activitate.M.• Proiect SV-1A-1a: Promovarea I. Conservarea si punerea în valoare a peisajului se va realiza prin: • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 126 .

in zonele unde exista potential ridicat si mediu de instabilitate si prin pierderea coeziunii structurale si cresterea presiunii apei din pori. In pietrisuri si nisipuri. precum si de decolmatare si de recalibrare a albiei acestora. Zone afectate de inundatii Se vor tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa . drenaj. acestea se pot produce la pante foarte mici ale terenurilor. catina) . • La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili. anin. proiectarea constructiilor se va face in conformitate cu prevederile normativului Cod de proiectare seismica Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri . local. pentru a stopa efectul acestora si a prevenii fenomenul de instabilitate cauzat de acestea si de afluientii lui. Zone afectate de alunecari de teren Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt : • Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active. • In zonele fara vegetatie.seismele sunt mai distrugatoare. Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate. Riscul seismic depinde.desi viteza de propagare a undelor este mai mica. frasin. Paraul Dambu este regularizat partial doar pe o anumita portiune dar aceste lucrari sunt vechi iar albia este subdimensionata. se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm. • Pentru zonele cu risc mare se recomanda sa nu se amplaseze constructii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 127 . si de formatiunile geologice de suprafata si este diferit in rocile necoezive si in cele coezive. pentru a stopa fenomenul.conform ‘’Legii Apelor’’. respectiv ziduri de sprijin. • Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin. Fenomene de inundabilitate s-au manifestat in datorita siroirii apelor de pe versanti in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. • Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii . pin.aparari de mal pe intregul curs al paraului Dambu. Se vor efectua lucrari de regularizare .Zone afectate de cutremure de pamant Alunecarile de teren si prabusirile de roci sunt fenomene asociate frecvent seismelor. Tinand cont de aceste considerente.indicativ P-100/1-2006 si OG 20/1994.

are durata de amortizare depăşită. Propuneri Alimentarea cu apa Conform dezvoltării actuale a orasului şi inând cont de perspectivele de dezvoltare pe următorii 7 – 10 ani.ms = 10563 mc/zi = 122. creează în prezent probleme serioase privind între inerea şi igienizarea. a beneficiat în ultimii ani de investi ii aplicate. Qs. prin conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată.Zone afectate de risc antropic Administrarea si gospodărirea cartierelor şi zonelor componente ale orasului Băicoi se realizează de catre Consiliul Local si Primaria orasului şi cu ajutorul unor proiecte: Reabilitarea siturilor poluate ca urmare a interven iilor antropice: • Proiect SII-2B-1a: Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere şi reintegrarea acestora în circuitul agricol/industrial . • Proiect SII-5A-1a: Regularizare şi ecologizare pârâu Dâmbu • Proiect SIII-3A-1a: Ecologizare terenuri poluate şi transformarea acestora în spa iu verde cu func iune de agrement – amenajare parc dendrologic Dezvoltarea echipării tehnico – edilitare. Din analiza efectuată asupra sistemului actual. construc ie metalică datând din 1940.max = 648 mc/h = 180 l/s. Infrastructura sistemului de alimentare cu apă. • Înlocuirea conductei de pompare OL Ø 300 a sta iei de apă Băicoi către rezervorul de 5890 mc cu o conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată. sta ia de pompare Băicoi şi o parte din conductele de aduc iune sunt noi sau reabilitate. Independen ei până la inciden a cu tronsonul actual reabilitat deja. • Înlocuirea conductei de pompare (OL Ø 4”) de la sta ia de pompare pe str.3 l/s.zi. necesarul de apă calculat conform NR 1343-1/1995.c = 11965 mc/zi = 138. este următorul : Qs.indica iilor din planşa reglementări re ele edilitare).ma. incluzând şi necesarul industrial. • Se propune dezafectarea rezervorului metalic de 5890 mc. Se propune : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 128 .zi.o. Rezervorul actual. astfel încât parte dintre re elele de distribu ie. au rezultat următoarele propuneri de lucrări necesare a fi executate în perioada următoare: • Continuarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD îngropate în lungul străzilor (conf.5 l/s Qs.

Canalizarea Debitul de ape uzate menajere.zi = 8450 mc/zi = 97. cum s-a arătat la situa ia existentă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 129 . este : Quz. dacă analiza va stabili eventuala scoatere din serviciu. re eaua existentă este necorespunzătoare.I. Odată cu înlocuirea conductelor din OL existente cu conducte noi din PEHD se vor monta.E.zi.8 l/s Quz.C. • Rezervorul metalic V = 1000 mc din cartierul Tufeni prezintă de asemenea aceleaşi probleme de igienizare şi între inere. sporirea de capacitate ar asigura necesarul de apă pentru etapa de perspectivă şi o durată de exploatare de 50-60 ani conform prevederilor STAS 4163/1 – 95. se propune: • Realizarea unui colector menajer principal Dn 600 mm paralel cu cel Dn 300 existent pe toată lungimea localită ii până la sta ia de epurare existentă. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile : • Proiect SII-1A-2a: Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile la standarde europene.un studiu amănun it privind posibilită ile de eventuală reabilitare a rezervorului.max = 9572 mc/zi = 110 l/s Quz. eventual. Se propune. 22 (protectia mediului inconjurator). care să asigure şi protec ia P.max. înlocuirea acestuia cu unul de beton armat de aceeaşi capacitate şi realizarea unui pu forat nou în imediata vecinătate care să-i asigure alimentarea cu apă cu q = 5 l/s. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in U. calculat pentru localitate conform STAS 1343/1995 şi normativului P 66/2001 – pentru proiectarea şi execu ia lucrărilor m de alimentare cu apă şi canalizare. pentru eliminarea surselor actuale de poluare este necesară introducerea unui sistem performant de canalizare Deoarece. conform aquis-ului cominitar privind cap. se propune a se avea în vedere înlocuirea cu rezervoare din beton armat 2 x 5000 mc.ora = 518 mc/h = 144 l/s Având în vedere gradul de dezvoltare propus şi sporirea echipării hidroedilitare. pe acestea. hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm. Pentru dezvoltarea în ansamblu a asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i.

8 l/s şi monitorizarea permanentă a cantită ii şi calită ii apei uzate la intrarea şi ieşirea din sta ia de epurare.S. pierderi reduse şi durată de execu ie mică. În zonele unde nu se va putea asigura viteza minimă de cură ire (0. fără epurare.• Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă şi odată cu acestea desfiin area tuturor descărcărilor accidentale în pârâul Dâmbu. se vor institui zone de protec ie sanitară pe o rază de 300 m în jurul acestora. Recircularea apelor rezultate în urma epurării.. se poate realiza numai în cadrul sta iilor de preepurări locale industriale Colectarea apelor meteorice se va face separat de canalizarea menajeră.7 m/s) se vor efectua periodic lucrări de între inere şi spălare prin căminele din zonă. Deoarece relieful permite ca evacuarea apelor meteorice să se realizeze prin pantele naturale. • Extinderea sta iei de epurare existentă cu o nouă treaptă mecano – biologică care să asigure epurarea debitului Quz. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 130 . În conformitate cu Ordinul 536/1-1997 al M. func ie de pantele naturale. Sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice se va putea realiza în baza unui studiu de specialitate în baza căruia să fie colectate toate apele pluviale. suprafe ele de teren şi natura acestora astfel încât să se evite crearea de viituri ce pot provoca inunda ii sau pagube. Odată cu amenajarea şi dezvoltarea sta iunii balneoclimaterice „Valea Stelei” se propune echiparea zonei cu re ea de canalizare menajeră şi o sta şie de epurare tip BIOPAK de unde apele preepurate vor fi transferate la sta ia de epurare a oraşului. Pentru toate lucrările propuse va fi necesară întocmirea unor studii de specialitate pentru alegerea variantelor optime. Tuburile se vor monta îngropat sub adâncimea de înghe . Descărcările în pârâul DÂMBU vor fi guri de descărcare amenajate corespunzător şi care vor proteja şi respecta malurile naturale./zi = 97. cu excep ia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer ce pot fi dăunătoare pentru om şi animale. cheltuieli de operare şi între inere reduse. suprafe ele de teren incluse în zonele de protec ie sanitară pot fi exploatate agricol. cu pante cuprinse între 3-1%o către sta ia de epurare. Pentru lucrările propuse se recomandă utilizarea conductelor PVC – KG care prezintă avantajul unei etanşeită i bune a sistemului. Pentru preluare se vor realiza şan uri şi rigole pe străzile principale şi secundare cu pante de scurgere către văile şi toren ii naturali existen i şi de aici la emisarul natural pârâul DÂMBU. func ie de gradul şi natura impurificării. Apele uzate industriale trebuie colectate şi epurate separat în sta ii de preepurare cu tehnologii speciale. în jurul sta iilor de epurare propuse. se propune preluarea şi evacuarea acestora direct în emisar. ce se vor realiza la fiecare unitate industrială în urma unor studii de specialitate.

E. terenul RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 131 . Gospodărie comunală şi locativă Disfunc ionalită ile constatate au impus o serie de reglementări specifice privind un ansamblu de lucrări. si asigurarea etanseizării acestuia prin protectie cu geomembrană. Periodic. iar constructiile si instalatiile pentru administrarea si exploatarea rampei ocupa suprafata de 3. va fi inconjurat de diguri de protectie. dotat cu punct de spălare şi dezinfec ie. în interiorul zonelor de protec ie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective cu excep ia celor destinate accesului personalului de între inere şi interven ie. având la baza un strat de argilă bine compactată.De asemenea. în conformitate cu normativele în vigoare. protejată cu geomembrană textilă care asigura etanseizarea. rigole perimetrale si gard de beton. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EC) pe care Romania l-a asumat la aderarea in U. rigola si plantatia de pomi perimetrale si drumul de acces ocupa suprafata de 13. cu echipamente şi mijloace mecanizate pentru colectarea (preluarea) şi transportul deşeurilor la platforma ecologică de depozitare de zonă. stratul de gunoi foarte bine compactat este acoperit cu un strat de pământ compactat. • în gospodăriile popula iei precolectarea (strângerea şi depozitarea pe timp limitat) deşeurilor neutilizabile se va face manual în pubele situate în apropierea unui acces carosabil. Suprafata de teren ocupată de rampă va avea o durată de timp determinată în conditiile în care. conform aquis-ului comunitar privind cap. la sfârsitul perioadei de functionare a platformei de 10 ani. asigurandu-se astfel fermentarea ariaeroba. Suprafata totală a terenului de amplasament este S = 17. compuse din platforme betonate împrejmuite dotate cu pubele şi containere. Depozitul va fi realizat în mod ecologic. industriale şi agricole. perdea de pomi.000 mp. • se va constitui un serviciu de salubritate al orasului. precum si drenarea apelor uzate din rampă. Depozitul exploatat în sectoare (celule).100 mp.900 mp. amenajări şi activită i menite să contribuie la asigurarea condi iilor de igienă şi confort pe teritoriul orasului astfel: • pentru strângerea şi depozitarea pe timp limitat a deşeurilor se vor amenaja puncte de precolectare stradale şi la obiectivele publice. Solutia care se propune constă din realizarea unei rampe ecologice. din care rampa de gunoi propriu-zisa împreună cu digurile de protectie. 22(protectia mediului inconjurator). respectiv a unui depozit controlat de deseuri. urmată de transportul si epurarea acestora pe loc sau la statia de epurare orasenească.

Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%.folosit va avea o acoperire generală cu pământ vegetal. De asemenea. rampa ecologica de gunoi urmează să deservească mai multe localită i învecinate: Băicoi.C.proprietatea Consiliului Local. Sunt propuse câteva proiecte de perspectivă. In acest scop Primaria orasului Băicoi a propus un amplasament pentru realizarea unei rampe ecologice de depozitare a deseurilor urbane. în cadrul unui sistem integrat de colectare şi reciclare. pe un teren liber . construc ii şi demolări de construc ii. ateliere care nu au o activitate industrială propriu-zisă. Locuitorii orasului Baicoi. Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele aspecte: • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013. electronice. Plopeni si Păulesti. adică cele provenind în mod obisnuit din activitatea casnică. din care le considerăm relevante pe următoarele: Program SII-2A-1: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere : • Proiect SII-2A-1a: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere în oraşul Băicoi. în paralel cu campanii de informare a popula iei .Scaieni. magazine. a realizat studiile de specialitate si urmează să treacă la faza de executie a acesteia în momentul obtinerii fondurilor necesare. în zona de NE. conform unei în elegeri anterioare.. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 132 . cat si agentii economici din oras au contracte individuale cu S. • conform PJGD . gunoiul menajer fiind dus la rampa de gunoi Boldesti. Program SII-2A-2: Dezvoltarea infrastructurii de colectare a deşeurilor periculoase : • Proiect SII-2A-2a: Realizarea unui sistem de colectare şi transfer pentru deşeuri provenite din echipamente electrice.R. provenite de la persoane fizice şi juridice. oferind astfel posibilitatea recăpătării valorii economice initiale. piete alimentare. FLORICON SALUB S. • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 . precum si cele provenind de la unită ile publice.L. In aceasta rampa vor fi depozitate deseurile menajere. pe teritoriul administrativ al orasului.

G. protejarea surselor şi scăderea cheltuielilor de exploatare şi între inere. performante. în scopul reducerii poluării cu gaze arse şi a reducerii consumului de gaze naturale şi combustibili alternativi. în programe de reabilitare a construc iilor existente (prin realizarea de anvelope termice) iar. • colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. Pentru viitor. Pentru zonele noi de extindere a intravilanului. la faza autoriza iilor de construire. odată cu realizarea noilor căi de circula ie. este necesară creşterea de capacitate a posturilor existente: • Pentru dezvoltare capacitate STA IA DE EPURARE se consideră necesară înlocuirea postului existent cu unul nou dimensionat conform nevoilor tehnologice ale sta iei stabilite printr-un proiect ulterior. ca acestea să fie realizate în spiritul limitării pierderilor de căldură şi al folosirii de surse de energie moderne. noi.• conform PJGD – Prahova.-uri Pentru asigurarea cu energie electrică a obiectivelor existente nu este necesară realizarea de P. se va urmări. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 133 . Pentru conservarea energiei termice şi evitarea pierderilor se recomandă implicarea administra iei locale.U. Această măsură se poate realiza în urma unor studii de specialitate şi va avea drept urmare creşterea confortului spa iilor interioare. nu necesită interven ii de infrastructură. se recomandă introducerea sistemului de încălzire a spa iilor prin intermediul pompelor de căldură. va fi necesară şi extinderea re elei de distribu ie a gazelor de redusă presiune către consumatorii nou apăru i. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013. Alimentare cu energie electrica Retele electrice de medie tensiune si P. Pentru obiectivele propuse spre dezvoltare prin prezentul P. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri).T. Alimentare cu gaze naturale si energie termica Re eaua de distribu ie gaze naturale fiind bine structurată la nivelul întregii localită i şi recent reabilitată.T. pentru construc iile noi.

Se va respecta culoarele de protec ie ale re elelor de înaltă şi medie tensiune pe por iunile de intravilan (servitute de utilitate publică) şi se va solicita aviz CONEL prin Certificat de urbanism pentru amplasamentele noi.G. Retele electrice de joasa tensiune În prezent P.• Pentru gospodăria de apă din str. Page 134 • • • • RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .U. depozite. Se propune modernizarea re elelor de joasă tensiune cu un grad avansat de uzură şi se va extinde iluminatul public. statie de reglare gaze). Sistemul public de recep ie programe TV Deoarece dotarea orasului cu acest gen de utilitate publică este asigurată în propor ie de 90%. Zone de protectie/ interdictie S-au instituit urmatoarele zone de protectie si interdictie: zone de protectie a obiectivelor cu valoare de patrimoniu (monumente istorice) care au raza 200 m până la elaborarea documentatiei specifice de delimitare. se propune realizarea unui post de transformare nou corespunzător echipării noului obiectiv. de produc ie. zone protejate cu valoare ecologica . etc) vor fi extinse şi re elele de iluminat public stradal împreună cu re elele de joasă tensiune necesare noilor obiective. obiective comerciale. servicii. balneare. se propune prelungirea re elelor de cablu în zonele în care vor exista dezvoltări urbane prin extinderea zonelor de intravilan. la infrastructura CF. Viilor. se propune extinderea intravilanului în anumite zone. etc. zone de protectie la constructii si culoane tehnice ( retele electrice. În plus dezvoltarea re elelor de telefonie mobilă a câştigat un număr sporit de abona i astfel încât nu e necesară dezvoltarea centralelor existente. zone de protectie pe baza normelor sanitare la cimitire.albia apelor curgatoare. Iluminatul public stradal Pe toate zonele de extindere a arterelor principale şi secundare ca urmare a apari iei de noi construc ii (locuin e. amenajarea de zone pentru mica industrie. prin re ele aeriene sau subterane de joasă tensiune (380/220V) ce vor fi racordate la sistemul energetic al localită ii. Toate aceste zone necesită a fi alimentate cu energie electrică. Telefonie Capacitatea centralelor existente permite conectarea a circa 400 abona i. propusă să înlocuiască rezervorul metalic actual.

a celor privind siguranta în exploatare. terenuri miscătoare.). Obiective de utilitate pubilca In plansa “Proprietatea asupra terenurilor” sunt prezentate situatia existenta a tipurilor de proprietate asupra terenurilor din intravilan si propunerile privind circulatia terenurilor în vederea realizării obiectivelor de utilitate publică propuse si a altor obiective (dotări. căilor de comunicatie si a altor lucrări de utilitate publica. etc. biserici si cimitire. avalanse de zapada.• interdictie temporara de construire in zona unitatilor economice propuse. scurgeri de torenti. activită i economice. canalizare. parc. până la autorizarea obiectivului respectiv. conductelor de gaze. surpări de teren. Autorizarea lucrărilor de utilitate publică se face pe baza avizelor eliberate de autorită ile administratiei competente si a avizelor necesare. Terenurile ce se intentionează a fi trecute în domeniul public al oraşului sunt pentru drumuri propuse. dupa caz). statii de reglare gaze. zone inundabile. • autorizarea executării constructiilor în zonele expuse Ia riscuri tehnologice precum si în zonele de servitute pentru retelele magistrale. eroziuni. apei.10/1995 si normelor referitoare la rezistenta si stabilitatea constructiior. de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 135 . dislocări de stânci. până la elaborarea si aprobarea unor PUZ-uri cu regulament aferent. solului) se va face numai pe baza unui studiu de impact asupra mediului si a obtinerii acordului si autorizatiei de mediu (ARPM sau AJPM. se va solicita studiu de impact. radiatii. se realizeaza in conditiile respectarii pnevederilor puse in eviden ă în planşele de reglementări şi în Regulamentul aferent PUG. • autorizarea executării constructiilor cu functiuni generatoare de risc tehnologic (procese industniale sau agricole care prezintă penicol de incendii. terenuri mlăstinoase. masive de sare si altele asemenea) se vor realiza în condi iile respectării prevederilor legale în vigoare. Pentru amplasamentele rezervate obiectivelor de utilitate publică se instituie interdictie temporară de construire. poluare a aerului. zone verzi de protectie. • lucrările admise (constructii si amenajări) au drept scop limitarea riscurilor naturale si sunt conditionate de respectarea prevederilor Legii nr. apă. • autorizarea executării constructiilor si amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale (alunecări de teren. igiena şi sănătatea oamenilor si de obtinerea acordului de mediu.

in incinta cimitirelor. • măsuri pentru combaterea poluării cu produse petroliere a solului si a apei subterane. marimea sectiunii de trecere a apei la poduri. • plantarea de zone verzi de protectie la cursurile de apa (în intravilan). valuri de pământ) în timpul lucrărilor de constructie edilitar . • lucrări de drenare si canalizare a apelor din pluvia ie către cursurile de apă din zonă. • elaborarea unui studiu de specialitate pentru delimitarea zonei de protectie la monumentele istorice clasate si la bisericile si monumentele comemorative neincluse pe lista. locuinte. • lucrari de amenajare si inaltare maluri. spatii verzi de aliniament la strazi. pentru eliminarea pericolului de inundatii in intravilan. pietre arse. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 136 . metal. în scopul diminuării riscului de alunecare a terenului. in incintele cu activitati economice poluante.Terenurile aflate in domeniul privat al comunei pot fi concesionate in vederea realizarii functiunilor propuse : activitati economice. sau ale calamită ilor naturale.gospodăreşti. pentru a nu inunda zonele adiacente. scurte regularizari. Propuneri si masuri de interventie urbanistica: • se institule protectie ecologica pentru cursurile de apă care străbat teritoriul comunei. trebuie să se recupereze piesele. in zona CF. ceramică. În cazul descoperirii întâmplătoare de vestigii arheologice (piese litice. sau măcar de diminuare şi monitorizare a surselor de poluare. morminte. ziduri de piatra. pentru a se evita formarea zonelor mlăştinoase si scurgerea apelor infiltrate pe fruntile de terasă si pe versan i. să se împiedice distrugerea contextului din teren si să se anunte în 48 de ore Muzeul Judetean de Istorie şi Arheologie Prahova. • lucrari de regularizare şi corectare a traseului pârâului Dâmbu. Protectia mediului Pentru imbunătă irea cadrului natural si a conditiilor de locuit în orasul Băicoi. se recomandă următoarele: • lucrări de combatere a eroziunilor şi de consolidare a versantilor afectati de alunecari de teren. agricole. os. • protejarea zonelor de locuit prin măsuri de reducere a poluării (de toate tipurile ) la activită ile economice existente si solicitarea studiului de impact pentru activită i viitoare (inclusiv la extinderea unită ilor existente în zona de locuit sau la revitalizarea capacită ilor abandonate).

6. extinderea si modernizarea alimentarii cu apă. plantări de arbori si arbusti. amenajări florale. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG În conformitate cu prevederile Ordonan ei de urgen ă a guvernului 195/2005 privind protec ia mediului aprobată prin Legea 265/2005 și modificată și completată prin OUG nr. • amenajarea peisageră de spatii verzi (suprafete înierbate). Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al orasului Baicoi trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administra iei publice în alegerea priorită ilor și etapizarea interven iilor în teritoriul administrat. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 137 . Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direc ie (pozitiv sau negativ) va influien a calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. 114/2007. Se folosește o scală cu 5 nivele: Nivel +2 +1 0 -1 -2 Tip impact impact pozitiv semnificativ impact pozitiv niciun impact impact negativ impact negativ semnificativ Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt: 1. comunitar sau interna ional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localită ii. obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel na ional.• interventiile in zonele protejate se vor face conform Regulamentului Local de Urbanism.

zonarea teritorială.2. eficientizarea energetică prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor. modernizarea infrastructurii rutiere. 7. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 138 . modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. 5. 6. 4. depozitarea deseurilor. păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural. extinderea retelei de canalizare. 8. 9. cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu. 3. reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecări de teren).

6. Nu are impact Sol Sanatatea populatiei Fenomene sau riscuri natural Patrimoniu cultural Fenomene sau riscuri naturale Conservarea si utilizarea resurselor Constientizarea populatiei Protec ia solului si reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii vie ii. Temporar pe peritada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf.Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P. Page 139 TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi +5 .U.U. Nu are impact asupra calitatii aerului.G. – Extinderea şi îmbunătă irea re Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii 0 Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Aer elelor de alimentare cu apă Justificarea incadrarii Nu are impact asupra calitatii apei.G. asupra obiectivelor de mediu Măsura din P. a economiei si serviciilor Consum ra ional de apă Implicarea popula iei în păstrarea calită ii surselor de apă (respectarea zonelor de protec ie a surselor de apă). permite dezvoltarea urbana. creșterea confortului Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea inundatiilor Asigurarea protec iei peisajului natural.1. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta Conservarea resurselor Cresterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 +2 0 Asigurarea apei curente contribuie la îmbunătă irea confortului și a igienei Nu are impact 0 +1 +1 +1 Nu are impact asupra patrimoniului Impact pozitiv.

– Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. Temporar.G.Măsura din P. +2 Se elimină contaminarea Sol Protec ia solului și solului prin deversări reducerea suprafe ei necontrolate de ape afectate de depozitări menajere uzate.U. populatiei responsabilită ii publicului fa ă de mediu TOTAL +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 140 . cultural cultural și istoric Stabilirea func iunilor +1 Împact pozitiv. cresterea confortului si a igienei populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protec ia popula iei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inunda iilor Asigurarea protec iei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. modernizarea si extinderea statiei de epurare existente cu o noua treapta mecanobiologica Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii +2 Evacuarea de ape uzate Apa apelor de suprafata si corect epurate contribuie la subtarane men inerea calită ii bune a apelor de suprafa ă și elimină poluarea pânzei freatice Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra Aer calită ii aerului. permite Zonarea unită ilor teritoriale de dezvoltarea economică si teritoriala referin ă socială durabilă a orasului Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservarea si utilizarea resurselor +1 Implicarea popula iei în Constientizarea Creșterea managementul apelor uzate. pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf. necontrolate Îmbunătă irea calită ii +2 Contribuie la îmbunătă irea Sanatatea vie ii.

cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii populatiei publicului fata de mediu TOTAL +1 0 0 0 +2 +1 Nu are impact Nu are impact Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri Se elimina poluarea din surse difuze de la gospodariile populatiei. creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 141 . – Depozitarea deseurilor.G. cresterea populatiei confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii +1 Apa apelor de suprafata si subterane Aer Sol Protectia calitatii aerului +1 +1 Justificarea incadrarii Se elimina aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata Se elimina sursele de mirosuri dezagreabile Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitarile necontrolate Se imbunatatesc conditiile de igiena Nu are impact Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii Sanatatea vietii.Măsura din P.U.

G. Sanatatea vietii.Măsura din P. se asigura Zonarea unitatilor teritoriale de suprafetele necesare teritoriala referinta dezvoltarii infrastructurii rutiere +1 Se reduc emisiile GES prin Conservarea si Conservarea resurselor reducerea cantitatii de utilizarea combustibil resurselor +1 Creste grija fata de Constientizarea Cresterea responsabilitatii integritatea infrastructurii populatiei publicului fata de mediu rutiere TOTAL +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 142 . se Aer reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant Protectia solului si +1 Se reduce poluarea solului Sol reducerea suprafetei de-a lungul drumului afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii +1 Creste siguranta in trafic.U. cresterea confortul deplasarilor si populatiei confortului posibilitatile de comunicare 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. – Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv.

sanatate.) Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Asigurarea protectiei peisajului natural.U.. cresterea populatiei dezvoltate intr-o unitate confortului teritoriala.G. Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice(educatie. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta si Conservarea resurselor Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu +1 +1 0 0 +1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permanente sau temporare de construire Asigura perimetre de protectie a monumentelor Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG Nu are impact Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima Page 143 Conservarea utilizarea resurselor Constientizarea populatiei TOTAL +5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .cultura.agrement. – Zonarea teritorială Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Un afecteaza calitatea apei Apa apelor de suprafata si subtarane Protectia calitatii aerului +1 Separarea functiunilor in Aer intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze Protectia solului si +1 Asigura utilizarea rationala Sol reducerea suprafetei a terenurilor in intravilan afectate de depozitari necontrolate Asigura confort si protectie prin Imbunatatirea calitatii +1 Sanatatea stabilirea activitatilor ce pot fi vietii.etc.Măsura din P.

U. cresterea populatiei confortului +2 Protectia vietii si a bunurilor Fenomene sau Protectia populatiei prin populatiei riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei +1 Protejarea cadrului natural Patrimoniu peisajului natural. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda ii si alunecari de terenuri) Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si +2 Se elimina degradarea Sol reducerea suprafetei solului.G. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Crestere responsabilitatea Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de populatiei publicului fata de mediu integritatea lucrarilor de amenajare hidrotehnica si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren TOTAL +6 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 144 .Măsura din P. Se instituie masuri afectate de depozitari pentru protectia vietii si a necontrolate bunurilor populatiei Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii.

G. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu populatiei TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 0 0 +1 +1 +4 Nu are impact Nu are impact Se consuma o resursa neregenerabila.Măsura din P. cresterea confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural.se conserva padurea (consumator de CO2 din atmosfera) Sol Sanatatea populatiei Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate 0 +1 0 Nu are impact Creste confortul locuirii Nu are impact Imbunatatirea calitatii vietii. Scade consumul de combustibil Creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice Page 145 . Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Calitatea aerului mai buna prin: Protectia calitatii aerului +1 Aer . – Eficientizarea energetică prin extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale si reabilitarea termică a clădirilor. . .U.reabilitarea termica a cladirilor reduce necesarul de energie pentru incalzire.scade cantitatea de gaze cu efect de sera(instalatiile de producere a energiei termice cu randament mare).

U. coincide cu obiectivul PUG cultural cultural si istoric Se asigura pastrarea mostenirii culturale a traditiilor Stabilirea functiunilor +1 Stabileste zone de protectie Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Implica populatia in Constientizarea Cresterea responsabilitatii pastrarea patrimoniului populatiei publicului fata de mediu cultural si istoric TOTAL +2 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 146 .G.Măsura din P. – Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si 0 Nu are impact Sol reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii. cresterea populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Obiectivul de mediu Patrimoniu peisajului natural.

+1 Cea mai bună resursă Conservarea si Conservarea resurselor energetică este economia de utilizarea resurse.G. Protectia calitatii +1 Implicare constienta in Aer aerului economia de resurse energetice si energie Renuntarea la arderea resurselor vegeteale +1 Implementarea sistemului de Sol Protec ia solului și management al deșeurilor. creșterea confortului Protec ia popula iei +1 Participarea voluntară a Fenomene sau prin popula iei la implementarea riscuri naturale diminuarea/eliminarea măsurilor de prevenire a inunda iilor efectelor inunda iilor Asigurarea protec iei +1 Patrimoniu Instituirea și respectarea peisajului natural.U. Stabilirea func iunilor +1 Zonarea Creșterea responsabilită ii unită ilor teritoriale de teritoriala administra iei și a popula iei referin ă în respectarea destina iei terenurilor și a regimului de construire. resurselor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 147 . apelor de suprafa ă și Respectarea regimului subterane deșeurilor (interdic ia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă). cultural regulamentelor de urbanism cultural și istoric în zonele de protec ie a monumentelor. populatiei vie ii.Măsura din P. reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii +1 Respectare normelor Sanatatea igienico-sanitare. – Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact +1 Respectarea zonelor de Asigurarea calită ii Apa protec ie a surselor de apă.

eoliană). +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 148 .U.Constientizarea populatiei TOTAL Creșterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 Conservarea fondului forestier. Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P. Promovarea surselor alternative de producere energie (solară.G.

2. Baicoi asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.6. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P. Obiectivul de Extindere si mediu modernizar relevant e alimentare /obiectivul cu apă din PUG Protec ia 0 calită ii aerului Asigurarea 0 calită ii apelor de suprafa ă și subterane Protec ia 0 solului Îmbunătă ire +2 a calită ii vie ii Protec ia 0 popula iei la riscuri naturale Asigurarea 0 protec iei Canalizare și epurare ape uzate Deseuri Infrastructură rutieră Zonare Riscuri naturale Eficien ă energetică Păstrare Consti TOTAL a enpatrimo tizare -niului public 0 +2 +1 +1 +2 0 +1 0 0 0 +1 0 0 0 +1 +1 +6 +4 +2 +2 0 +1 +1 0 +1 +1 0 +1 +1 +1 +2 0 +2 0 +1 0 0 0 0 +1 +1 +1 +8 +9 +4 0 0 0 +1 +1 Page 149 0 0 +1 +3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .U.G.

peisajului Zonarea teritorială Conservarea resurselor Creșterea responsabilit ă ii popula iei TOTAL +1 +1 +1 +1 0 +1 0 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 0 0 +1 0 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 0 +5 +6 +8 +5 +8 +7 +7 +6 +6 +4 +2 +8 +53 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 150 .

U. vie ii au influien ă pozitivă asupra calită ii vie ii Protec ia popula iei la Obiectivele prevăzute în P.G.U. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu. au influien ă pozitivă asupra zonării teritoriului Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.U.G.G. au influien ă pozitivă asupra solului Îmbunătă irea calită ii Obiectivele prevăzute în P. peisajului au influien ă pozitivă asupra peisajului Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P. au influien ă pozitivă asupra apelor de suprafa ă și calită ii apelor de suprafa ă și subterane subteran Protec ia solului Obiectivele prevăzute în P.Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.G. au efect.G. au influien ă pozitivă asupra calită ii aerului Asigurarea calită ii Obiectivele prevăzute în P.G.U.U.G.U.G.U. Obiectiv de mediu Protec ia calită ii aerului Evaluare cumulativă Există premisele atingerii obiectivului? DA DA Obiectivele prevăzute în P.U. riscuri naturale au influien ă pozitivă asupra protec iei popula iei Asigurarea protec iei Obiectivele prevăzute în P.G. informarea și responsabilită ii participarea popula iei la luarea publicului fa ă de mediu deciziilor privind mediul DA DA DA DA DA DA DA RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 151 . în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu deși gazele naturale sunt o resursă neregenerabilă Creșterea Educarea.U.

Baicoi rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P. precum și faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului și a stării de sănătate a popula iei. 7. activită ile economice prezente și viitoare. După aprobare. mai ales în problemele privitoare la interdic iile de construire temporare și permanente.G. Administra ia publică locală RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 152 . Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al orasului Baicoi pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea intelor propuse în politicile de mediu adoptate de legisla ie pe factori de mediu. Consiliului Local al orasului Baicoi îi revine obliga ia respectării cu stricte e a destina iei terenurilor. se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului și sănătă ii în context transfrontalier. In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG orasul Baicoi.U. asa cum a fost indicat în plan. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER Având în vedere amplasarea localită ii. a zonelor cu riscuri naturale. a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală. 8. planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit și activită i complementare de activită ile economice. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive. se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului: În cazul zonării teritoriale este necesar ca destina ia terenurilor să fie respectată.

Asa cum s-a specificat. 8. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. • sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului. ar putea afecta calitatea acestuia. în scris. De asemenea. materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului Obiectivele prevazute in PUG. • sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai pu in vulnerabil. • sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad: • Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere. se va solicita. sau a executiei de constructii de noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii. pana la eliminare a emisiilor de pulberi. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de institu iile abilitate prin lege. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 153 .trebuie să respecte destina ia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor. extindere retea de alimentare apa potabila. zgomot sau vibratii. Evaluările de impact vor ine seama pe lângă conformarea cu prevederile legisla iei în vigoare și dacă: • s-au aplicat cele mai bune tehnici. • In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici. necesare dezvoltarii orasului. toate proiectele cu impact poten ial asupra mediului vor fi înso ite de studii de evaluare a impactului conform legisla iei în vigoare. extinderea retea de canalizare si statie de epurare.

• Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare si de interventie rapida in caz de avarie . • Substantele utillizate in tratarea apei potabile si epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislatiei in vigoare. • Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare. 930/2005 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica. Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa. conform Legii apelor nr. avand in vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos) .2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi exclusiv pozitive.107 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H. • Pentru captarile de apa si statiile de producere a apei potabile se vor constitui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor . reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora. • Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa. • Consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate va fi monitorizata prin montarea de aparatura de masura si control . • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. 8.G.situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. ele contribuind la cresterea calitatii acestora. • Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila. • Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. • Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 154 .

perdele de protectie stradala. stocării provizorii. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului.• Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de canalizare. în cadrul programului de ecologizare a oraşului . Constructorul are obligatia să mentină evidenta lunară a producerii. O parte a acestor deseuri. • Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. • In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora. vor fi reciclate in umpluturi si nivelări ca material inert. acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor locuitorilor(gospodariilor) la sistemul centralizat de canalizare. tinand cont de calitatea solului. insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul. cum ar fi: • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde amenajarea de noi spatii verzi. Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor. tratării si transportului. 8. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 155 . precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. • Se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor septice existente prin vidanjarea lor periodica. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. respectiv cele provenite din excavatii. reciclării si depozitării definitive a deseurilor.3.

tipuri de exploatare a unor zone. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populatiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare. împotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit. care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor. De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi. spatii verzi. lucrari importante pentru ecologizarea unor zone. Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de. La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii. Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului. vegetatiei. • extinderea si modernizarea statiei de epurare existente. • punerea în func iune a sistemului de colectare selectiva a deseurilor menajere în cartierele orasului. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii. Replantari de exemplare protejate. în temeiul legii. tipuri de utilizare a produselor rezultate. specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). reconversia altora si masuri administrative.4. spatii pentru sport.8. reconformarea circulatiilor majore. peisajului Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica.5.Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie. au fost propuse functiuni urbane noi. 8. • extinderea si modernizarea re elei de canalizare. Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 156 . in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor. daca este cazul. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei • lucrări pentru extinderea si modernizarea sistemului centralizat de distribu ie apă potabilă. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea orasului si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătătii umane.

112/2006.• asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare. pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei. a florei si faunei salbatice si Directivei „Pasari” 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice. • functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca. • respectarea distan elor de protec ie a cursurilor de apă. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren. lege care modifică şi completează Legea Apelor (107/1996). Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. Se impune respectarea prevederilor din Hotararea de Guvern nr. • interzicerea utilizarii semnalelor sonore. • interzicerea amplasării oricărui tip de construc ie pe traseul canalelor de desecare. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. delimitarea si instituirea conform Iegii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. a Directivei „Habitate” 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale. • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 157 . • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. 8. func ionabile sau colmatate. pentru evitarea întreruperii func ionării re elei de canale de desecare existentă pe teritoriul comunei. si de la sondele învecinate.6. • arnenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. • introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile posibil de construit. conform prevederilor din legea nr. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri: • pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public.

Masuri de protectie a patrimoniului cultural Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din orasul Baicoi vor fi protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la limitele lor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 158 . • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. Pana la definitivarea acestora. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate. cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. cu exceptia celor specifice de punere in valoare. dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. in zonele mentionate sunt interzise orice fel de constructii si amenajari. dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major. Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. restaurare. 8. 8. Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab.7.• limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice.8.

• insuficienta sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila. • nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite. relevand o serie de efecte negative: • existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte. • lipsa unor spatii pentru sport si agrement. • inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire. • neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile. • lipsa parcajelor publice. Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata. • insuficienta retelei de canalizare si a statiei de epurare. care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar. • starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasului. haotica a orasului Baicoi. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME S-au analizat doua variante la PUG: Varianta 0 – cazul neimplementarii planului. servicii de tranzit si depozitari. • slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice. • izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit. acestea necesitand reabilitare. • insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol). • existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie locala. • iluminat public deficitar. respectiv activitatile de comert.9. • retea electrica nemodernizata. • utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi. cu impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor. serviciilor generale si comertului in cadrul orasului. poluarea mediului. • starea precara a spatiilor verzi existente. • retea stradala nemodernizata si subdimensionata. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 159 .

Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). In fazele ulterioare de planuri PUZ si PUD se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare. Solu ia propusă de PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor. în special pe termen lung. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice. erori sau între inere necorespunzătoare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 160 . solului. lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca. Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul. In cazul planului de fata s-au avut in vedere : Criterii economice (respectiv eficien a). Propunerile PUG prezintă efecte negative minime si medii asupra peisajului. impactul pozitiv asupra locuitorilor localită ii este semnificativ. sociale si in special cele de mediu. pondere ridicata a populatiei varstnice. Propunerile PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protec iei factorului uman. precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv. în mod similar costurile de între inere sunt mai reduse. Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). în perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale. poluării aerului şi asupra patrimonului cultural. Preferin a pentru rezisten e la solicitări.• • • • • • depozitare necontrolata a deseurilor menajere. Diferen ele în poten ialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite op iuni de proiectare ulterioara implementarii propunerilor PUG ar putea fi legate de: • fiabilitatea lucrărilor. respectiv. Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului orasului si tipul de folosinta a terenului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura in aceste zone. mai mici comparativ cu alte variante avand in vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a orasului. pondere redusa a activitatilor neagricole. apei. lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole).

uşor de urmărit. hidrogeologice. detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. utilitatea tehnică. posibilitatea utilizării materialelor locale. exploatat şi monitorizat. Se va face recomandarea ca acolo unde spa iile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execu ie. Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescrip iilor tehnice. institu ionale ale zonei. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 161 . tipul şi natura lucrărilor. Solu iile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de: • • • • • condi iile de mediu. Preferin a pentru lucrări simple. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construc ie tradi ionale. în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. • vecinătă ile exisitente. deşi. func ională şi securitatea dezvoltării propuse.• calitatea lucrărilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerin ele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte. dotările. caracteristicile func ionale. geologice. Materialele de construc ie vor cuprinde materiale simple. Propunerile PUG satisfac normele tehnice în vigoare. • complexitatea lucrărilor. precum şi cu normele europene practicate actual în domeniul protec iei mediului. hidrologice.

• reducerea emisiilor de aerosoli cu con inut de carbon. spa ii parcare). Pentru limitarea emisiilor de poluan i în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale: • obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autoriza ia de mediu. precum şi surse mobile (trafic rutier. comerciale şi institutionale. oxizi de carbon. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 162 . În acelaşi timp. • utilizarea de tehnologii moderne. prin introducerea gazului metan.10. nepoluante. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene. Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri: 1. Relansarea puterii economice a orasului Baicoi se poate realiza prin: • Reactivarea unită ilor economice existente din industrie şi din agricultura. • Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice. • respectarea cu strictete a “Planului de conformare” pe care agentii economici il obtin odata cu autorizatia de mediu. aldehide şi cetone. Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. na ionale sau europene). • Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament “ Valea Stelii ”. implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natura economică sau socială orasului Baicoi. • Dezvoltarea serviciilor în sectorul public şi privat.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse sta ionare de ardere asociate încalzirii spa iilor reziden iale. Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. • Realizarea unor noi locuri de munca. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG Asa cum reiese din evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. • orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu poten ial redus de poluare sau nepoluante. eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document. regionale. prin mici întreprinzători.

NTPA 001/2005. emis de ANAR-Direc ia Apelor Prahova. se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protec ie şi cu acceptul autorită ii de gospodărirea apelor. • se vor extinde zonele verzi. nr. ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa. Alte masuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apa: • dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei.188/2002.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Alimentare cu apa şi canalizare Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al orasului Baicoi. în acest scop la eliberarea autoriza iilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafe ele minime de spa ii verzi şi plantate. orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 163 . • amplasarea de lucrări şi constructii în albiile inundabile ale cursurilor de apa.352/2005. conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism. • realizarea unui program de între inere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. 2. respectându-se normele legale în vigoare. se vor încadra in limitele impuse prin HGR. lucrări de aparari de maluri etc). • racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in func iune a sistemelor de canalizare. • indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localitatii. • precizarea în documentatiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restrictiilor la regimul construc iilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localită ii. re ele de distribu ie a apei potabile.• reabilitări de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. • se impune instituirea unor zone de protectie în lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire. în zonele de protec ie ale cursurilor de apă. sta ii de epurare. modificata şi completata cu HG nr. re ele de canalizare. • pentru toate lucrările de investi ii la nivel local al orasului Baicoi. Anexa 3 . lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice. re ele de aduc iune. se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documenta ii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare.

• se va realiza colectarea deşeurilor din toate cartierele orasului printr-un operator de salubritate autorizat. • se va interzice realizarea construc iilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile. statii tratare apa. • se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie. APE SUBTERANE" • se va realiza pentru toate strazile re ele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale. 47/2005. art. potrivit legii. alin.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protec ie sanitara şi hidrogeologică. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 164 .numai cu asigurarea condi iilor normale de scurgere a apelor în situa ia unor debite mari. • se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate. • pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii. colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje. în vederea atingerii obiectivelor na ionale privind gestiunea deşeurilor. reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice. precum si extragerea balastului din albie.2.). • se va face dimensionarea re elelor de apa şi canalizare în conformitate cu planul de extindere a zonei. gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate. a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL. 9. 3. SUBSOL. acumulatorilor si anvelopelor uzate. • se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ. electronice prin reciclare si valorificare. respectiv:reducerea cantită ilor de deseuri biodegradabile. cimitire şi urmărirea respectării acestora. modificată şi aprobată prin Legea nr. statii de epurare. • consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice. • se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. 73/2006. conform HG nr. • se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa.

47/2005. 536/1997 respectiv 50 m fa ă de împrejmuirea cimitirelor. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănăta ii popula iei. • se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare. optimizarea densită ii de locuire. 9. 3. estetică şi recreativă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 165 . nr.). se interzice realizarea de constructii care prin func iune. distrug coeren a specificului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia. • consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate. 5. 27/2007 care modifică Legea nr. • se vor realiza perdele verzi de protec ie pentru zonele incompatibile func ional şi cimitire. compromit aspectul general al zonei. • se va men ine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea zonei de protec ie. • se vor respecta distantele de protec ie stabilite conform Ordinului nr. ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direc iei monumentelor istorice. 4. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente • asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor.• consiliile locale au obliga ia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETA IE ŞI ASEZĂRI UMANE" • se va respecta zona de protec ie a monumentelor istorice delimitate prin PUG. 73/2006. conform legisla iei în vigoare. alin. modificata si aprobata prin Legea nr. • montarea conductelor si a cablurilor electrice. 78/2000 privind regimul deseurilor). • suprafe ele de spa iu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi între inute corespunzător. • se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. art. conform normelor in vigoare. • se va impune amenajarea de spa ii verzi in interiorul zonelor construite. configura ie arhitecturala sau amplasament. conform legisla iei în vigoare. • se vor asigura planta ii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului.

obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii. de profil. cantită i şi timp de execu ie. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 166 6. cu personal calificat. • • • • • • • • • • . instaurarea unui regim strict privind destina ia terenurilor. în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calită ii factorilor de mediu nu va putea sa fie facută. Modul de realizare a canalizării pentru ape uzate menajere pe toate străzile propuse prin PUG. Primaria orasului Baicoi va depune anual. de canalizare. Modul cum este aplicat ‘Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale’ la schela pertoliera din orasul Baicoi. Modul de respectare a zonelor de protec ie sanitară la cursurile de apa de pe suprafa a teritoriului administrativ al orasului. Modul de implementare a proiectului privind statia de epurare. până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării. interdic ia de construire pe terenuri forestiere. delimitarea prin PUG a zonelor de protec ie a monumentelor istorice şi de arhitectură şi a siturilor arheologice. • stabilirea de reguli privind realizarea de construc ii în zonele expuse la riscuri naturale. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activită i ce pot fi cuantificabile ca valori. Indicatori de calitate a apei potabile. Factor de mediu Indicatori monitoriza i Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apă.Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu extinderea zonelor verzi şi plantate. Aerul Modul de respectarea a programului de întretinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. interdic ia realizării de construc ii care depreciază peisajul. extinderea re elei de canalizare si de alimentare cu apa potabila. rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Prahova. reabilitări şi modernizări de drumuri. stabilirea de zone de protec ie sanitară. modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta.

Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuin e fa ă de sursele de zgomot şi vibra ii. amenajarea şi între inerea corespunzatoare a acestuia. Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor. Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de circula ie perimetrale şi interioare în raport cu necesită ile privind protejarea receptorilor sensibili (popula ie. Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007. ecosistemelor. Modul de respectare a procentului de spa iu verde propus. nepoluante. Modul de asigurare a zonei de protec ie pentru căi rutiere. precum realizarea perdelelor verzi de protec ie pentru zonele Page 167 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate. Modul de a asigura a facilită i educa ionale dezvoltate la nivelul orasului. Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită. Programe educa ionale adresate locuitorilor ansamblului. construc ii) la zgomot şi vibra ii. Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor. Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne. Masuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatura cu educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. 2. Modul de realizare a căilor de comunica ii şi transport. art.Solul Flora şi fauna Zgomotul Popula ia şi sănatatea umană Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. alin 1 cu privire la asigurarea suprafe ei de spa iu verde pe locuitor. Modul de realizare a prevederilor programului de management al deşeurilor. Concentra ii de poluan i în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protec ia popula iei. Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protec ie a zonelor împădurite. cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere şi a spa iilor plantate. Modul de a asigura facilită ile de agrement dezvoltate la nivelul orasului. vegeta iei.

si altor autoritati si institutii. estetică şi recreativă. Modul de distribuire a spa iilor plantate fa a de func iunile locuin e. Monitorizarea optimizarii densita ii de locuire. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti. mixte şi industriale. Modul de respectare a zonelor de protec ie a monumentelor istorice. APM Prahova. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru orasul Baicoi cu realizarea infrastructurii necesare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 168 . pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar. la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG.Peisajul incompatibile func ional şi cimitire.

• zone protejate şi limitele acestora. Planul Urbanistic General crează cadru pentru activită i şi proiecte noi. Sec iunea 5 . naturale şi construite. • interdic ii temporare şi definitive de construire. • dezvoltarea echipării edilitare. • Concluzii. toate sectiunile aprobate (Sec iunea 1 .11.Re eaua de localită i. • Planul de amenajare a teritoriului Jude ului Prahova. • organizarea circula iei. Sec iunea 2 . integrează prevederi punctuale referitoare la orasul Baicoi cu alte planuri şi programe. Sec iunea 3 .Apa. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. • intravilan propus. după cum urmează: • Planul de amenajare a teritoriului na ional. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 169 . zonificare. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea orasului corelată cu poten ialul zonei. • Propuneri de organizare urbanistică.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al orasului Baicoi.U. • măsuri în zonele cu riscuri naturale. Titularul planului este Consiliul Local al orasului Baicoi.Zone de riscuri naturale). Continutul şi obiectivele principale al P. Sec iunea 4 . obiectivul PUG. • Planul de Dezvoltare Durabilă a jude ului Prahova în perioada 2007-2013. • Stadiul actual al dezvoltării.Zone protejate. jude ul Prahova. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe. • evolu ia popula iei. Memoriul general este structurat pe următoarele capitole: • Introducere(date de recunoaştere PUG. surse de documentare).Căi de comunica ii. măsuri în continuare. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru orasul Baicoi. • Anexe Principalele obiective ale PUG se referă la: • dezvoltarea activită ilor. bilan teritorial.G. necesită ile populatiei şi programe regionale şi nationale.

inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv.2013. Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs: analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante. prin evaluarea facută. ajută la limitarea dintr-o faza incipientă a unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. evaluare mai corectă a proiectelor. mai bună atat pentru mediu cât şi din punct de vedere economic.Jude ul Prahova. • Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 3 Sud Muntenia. Raportul de mediu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 170 . Pentru factorii de decizie din administra ia publică a orasului Baicoi. • Prevederile legisla iei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. s-au stabilit măsuri de contracarare / minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului. • Sistem de Management Integrat al Deşeurile . Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru: cresterea eficien ei procesului decizional. întărirea sistemului de conducere şi a eficien ei institu ionale. Eviden ierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administra ia publică în alegerea priorită ilor în dezvoltarea urbanistică a localită ii. s-au analizat variantele posibile. Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor. Raportul de Mediu este un instrument care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor. • Planul jude ean de gestionare a deşeurilor Prahova. • PLAM pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activită i de planificare ale autorită ilor jude ene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu.Plan de Investi ii pe termen Lung .• Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri jude ene in perioada 2007 . să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale orasului Baicoi.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 171 .Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performan ă — se asigură controlul implementării şi eficacită ii măsurilor prevazute în PUG care işi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

• Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. • Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor pentru parametrii relevan i şi asigurarea permanenta a monitorizării şi informării consumatorilor asupra calită ii apei destinate consumului . metal ). • Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate • Interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol poten ial pentru sănătate. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. CONCLUZII SI RECOMANDARI Recomandari privind reducerea poluarii atmosferice • Diminuarea emisiilor specifice de poluare atmosferica din surse punctiforme prin implementarea măsurilor propuse in programele de conformare ale agentilor economici. parcuri etc. Recomandări privind reducerea poluării apelor • Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a oraşului cu o noua treapta mecano-biologica. Recomandări privind reducerea riscurilor de poluare a solului • Implementarea masurilor asumate in programele de comformare ale agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului. plastic.12. sticla. • Optimizarea preepurării apelor uzate pentru agentii economici. • Amenajarea de puncte de precolectare a deseurilor menajere. • Implementarea masurilor asumate in programele de conformare ale agentilor economici. • Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor verzi rezultate din grădini. sortate pe categorii diferite (carton. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 172 . • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament.

devierea circulatiei. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. în cadrul programului de ecologizare a oraşului . precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. perdele de protectie stradala. epurare si evacuare a apelor (meterorice.• Implementarea sistemului de depozitare a deseurilor electrice si electronice prin constientizarea populatiei. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 173 . • Intocmirea hărtii nivelului de zgomot a orasului. etc. Recomandări privind reducerea poluării datorate traficului rutier • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. Recomandări privind reducerea poluării datorate urbanizării mediului • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde . reziduale. strict necesare. • Diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. • Intreruperea locala imediata a rigolelor. a asociatiilor si a producătorilor de DEE privind existenta de puncte de colectare a DEE-urilor la oraşele şi municipiile cu o popula ie de peste 20.amenajarea de noi spatii verzi. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. • Umezirea. • Efectuarea plantatiilor de protectie. menajere si industriale). pluviale. prafoase.000 de locuitori . canalizare. curatarea si neutralizarea santurilor. • Plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • Stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate. imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare. • Defrisarea terenurilor se va face in limite optime. fine. • Evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. • Proiectarea si executia sistemelor de colectare.

acesta capătă şi valoare juridică constituindu-se în act de autoritate şi administra ie locală. • Execu ia lucrărilor de alimentare cu apă în toate zonele şi cartierele. aplicate în utilizarea terenurilor şi construc iilor din cadrul oraşului Băicoi. • Reabilitarea sistemului de management integrat a deşeurilor menajere. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 174 .G. • Încurajarea şi stimularea investirii în industria mică şi în prestări de servicii industriale. • Elaborarea documenta iei pentru varianta de rută ocolitoare a localită ii. • Valorificarea produselor agricole vegetale si animale prin comercializare sau prelucrare în zonă .-ului. priorită ile. • Executarea lucrărilor necesare pentru extinderea re elei de canalizare a apelor uzate şi de extindere şi retehnologizare a sta iei de epurare. Odată cu aprobarea P. • Întocmirea documenta iilor pentru reducerea poluării şi recuperării terenurilor degradate. retehnologizare şi modernizare a agen ilor economici. • Regularizarea pârâului Dâmbu. inclusiv colectare selectivă la sursă. • Efectuarea de lucrări de drenare şi canalizare la Băile „Valea Stelii” pentru înlăturarea infiltra iilor din ape pluviale şi infiltra ii din petrol. atât din industrie cât şi din agricultură . • Încurajarea diversificării şi extinderii activită ilor de prestări servicii pentru popula ie. Planul urbanistic general aprobat devine instrumentul tehnic în activitatea Consiliului local. • Restructurarea şi retehnologizarea SC AVICOLA.U. Pentru dezvoltarea în continuare a orasului se impun următoarele: • Ac iuni de restructurare. • Amplasarea judicioasă de obiective de interes public de interes general şi crearea unor centre secundare de interes. reglementările şi servitu ile de urbanism. pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea urbanistică a orasului. Au fost avute în vedere problemele principale rezultate din analiza situa iei existente. • Initiative si facilită i oferite de Consiliul Local pentru dezvoltarea activită ilor legate de resursele de bază ale oraşului. disfunc ionalită ile şi priorită ile de interven ie atât în teritoriul administrativ cât şi în cadrul localită ii.Concluzii si masuri La comanda Consiliului local al oraşului Băicoi s-a elaborat prezenta documenta ie „Plan Urbanistic General” pentru oraşul Băicoi con inând strategia. • Stimularea agen ilor economici în realizarea de obiective şi activită i noi.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 175 . dar care sa plece de la priontatea nr. măreste eforturile comunită ii si presiunea asupra bugetului local. Proiectantul apreciaza ca dezvoltarea extensiva a intravilanului (dezvoltarea tentaculara a zonei de locuit). • • • • In concluzie. distrac ii şi sport din zona Băicoi Nord.edilitară a zonelor noi. Amenajarea zonei de agrement.Măsuri pentru reducerea poluării aerului.. Administratia publica locala va intocmi programe de prioritati care sa corespunda necesitatilor populatiei..se pot ridica par ial sau total prin elaborarea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu.PU. pentru comunitate. Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru organizarea şi modernizarea zonei centrale şi a centrelor de cartiere. Amenajarea şi reabilitarea parcului din centrul cartierului Băicoi.G. va duce la dezvoltarea durabilă a localita ii pe termen mediu şi lung. se apreciază ca implementarea PUG pentru orasul Baicoi va avea un efect pozitiv asupra mediului. in conditiile unui ritm de construire relativ modest. Ordinea studiilor si proiectelor necesar a fi elaborate in perioada urmatoare va fi conformă cu programele de priorită i întocmite de administralia publică locală. apei şi solului. 1 .crearea de noi surse de venit pentru locuitori si implicit. pentru echiparea tehnico . Interdic iile propuse prin Planul Urbanistic General . • Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru noile zone introduse în intravilan.

• Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan ă comunitară. • Directiva nr. 352/2005.Bibliografie La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protec iei mediului din care enumerăm: • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 176 . 310/2004 si Legea nr. • Ordin nr. • Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului. • Hotărârea guvernului nr. • Hotărârea guvernului nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial. 112/2006. 114/ 2007. modificată si completată prin Hotărârea guvernului nr. inspec ie sanitară şi monitorizare a calită ii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a produc iei şi distribu iei apei potabile. • Hotărârea Guvernului nr. • Hotărârea Guvernului nr.974 din 15/06/2004 . 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. a florei și faunei sălbatice. 358 / 2007. 2001/42/CE – Directiva SEA. Partea I nr. ca parte integrantă a re elei ecologice europene Natura 2000 în România • Hotărâre nr.Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. 265/2006 și OUG nr. • Legea apelor nr. 856/2002 privind eviden a gestiunii deseurilor și aprobarea listei cuprinzând deseurile. 195/2005 privind protec ia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. • Ordinul comun nr. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei na ionale de gestionare a deșeurilor și a Planului na ional de gestionare a deseurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. conservarea habitatelor naturale. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protec ie sanitară și hidrogeologică. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor.

participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justi ie în probleme de mediu – Conven ia de la Aarhus (1998). • Ordin nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calită ii aerului în România • Lege nr. republicată în Monitorul Oficial nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial. Partea I nr.privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 938/2006. 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calită ii aerului. • Legea nr. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial. gazolinei. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III-a . Publicat in Monitorul Oficial. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. 196 din 10/10/2006. Partea I nr. • Ordinul nr. republicată în Monitorul Oficial nr. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localită ilor din cadrul Regiunii 3 în liste. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescrip iilor tehnice actualizate. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 177 . 161 din 16/02/2006. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial. 951/2006. specifice zonelor de protec ie şi zonelor de siguran ă aferente Sistemului na ional de transport al i eiului. 878 din 28/07/2005 . Partea I nr. condensatului şi etanului • Hotărâre nr. 352 din 21/04/2005 .privind accesul publicului la informa ia privind mediu • Hotărâre nr. 43/2000 privind protec ia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de interes na ional.• Conven ia privind accesul la informa ie. • Ordin nr. Partea I nr. potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protec iei mediului nr. Partea I nr. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele na ionale de emisie pentru anumi i poluan i atmosferici • Hotărâre nr.zone protejate • Ordin nr. modificată și completată. Publicat in Monitorul Oficial. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările si completările ulterioare.