RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL BAICOI JUDETUL PRAHOVA

FEBRUARIE 2011
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 1

BENEFICIAR: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI BAICOI JUDETUL PRAHOVA

SEF PROIECT: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 si 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA COLABORATORI: ING. MIHAELA BUTUFEI CHIM. RUSANDICA STOICA ING. MARIUS COJOACA

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 2

CUPRINS INFORMATII GENERALE CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORT DE MEDIU CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Situatia existenta a orasului Baicoi 1.3 Relatia cu alte programe si planuri relevante

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1. Descriere fizico-geografica 2.1.2. Factorul de mediu ”Apa” 2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” 2.1.4. Factorul de mediu ”Sol” 2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” 2.1.6. Zgomotul 2.1.7. Sanatatea populatiei 2.1.8. Peisajul 2.1.9. Monumente istorice şi arhitectura 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. CAPITOLUL 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 3

3. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional.8. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante CAPITOLUL 7. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului 8.1.5.5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8. interna ional 5. vegetatiei. Masuri de protectie a patrimoniului cultural CAPITOLUL 9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI.U. Varianta propusa in PUG CAPITOLUL 6. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei 8.6. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI.2. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10.4. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 4 . comunitar. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 8. indicatori 5.1. Obiective de mediu.1.2. peisajului 8. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER CAPITOLUL 8.3. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.2.G. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 6. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL 8. tinte.7. Baicoi asupra obiectivelor de mediu 6. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 11.

Plan de incadrare in zona . CONCLUZII SI RECOMANDARI Bibliografie ANEXE .Atestatele (conf.CAPITOLUL 12.Plan de incadrare in teritoriu . Registru National) ale elaboratorului Raportului de Mediu RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 5 .

C. BLOM ROMÂNIA S.comuna Păuleşti Vest . la un nivel mediu de 250m. 1 Amplasament RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 6 .comuna Băneşti.orasul Plopeni. Fig.52 grade longitudine sudică. respectiv 16 km sud de Câmpina.02 grade latitudine nordică şi 25.se în mijlocul oraşului (dealul intea). TÂRGOVIŞTE Titularul proiectului: PRIMĂRIA ORAŞULUI BĂICOI Amplasare: Oraşul Băicoi este situat în mijlocul jude ului Prahova pe următoarele coordonate: 45.comuna Scor eni si comuna Cocorăştii Mislii Vest . Vecinătă ile conform planului de încadrare în zonă sunt : Nord .R. comuna Floreşti Sud-vest .L. comuna Măgureni.DATE GENERALE Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL BĂICOI – JUDE UL PRAHOVA Proiectant general : S. înăl imea maximă (406m) atingându . la o distan ă de 20 km nord de Ploieşti.comuna Ariceştii Rahtivani Sud-est .

91 din 25/10/1991 . Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004. Alte acte legislative şi normative apărute. SI A RAPORTULUI DE MEDIU Planul urbanistic general al Oraşului Băicoi a fost elaborat de S. Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agen ia Na ionala de Protec ie a Mediului. anexa nr.privind autorizarea executării construc iilor şi unele măsuri pentru realizarea locuin elor.Sec iunea a IV-a Re eaua de localită i.pentru aprobarea formularelor. în conformitate cu prevederile legale: Lege nr. 2007). 50/199. aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD. cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr.pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi con inutul-cadru al planului urbanistic general". Lege nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 7 .CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.G.U. 350 din 06/07/2001 . 13 din 10/03/1999 . Ordin nr. indicativ GP038/99. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe. a procedurii de autorizare şi a con inutului documenta iilor prevăzute de Legea nr. 351 din 06/07/2001 . Hotărâre nr.privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional .pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism. 525 din 27/06/1996 . 50 din 29/07/1991 . BLOM ROMÂNIA Târgovişte.C. Ordin nr. Lege nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia românească de Hotararea de Guvern nr.privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Planul Urbanistic General este un instrument opera ional al politicii de dezvoltare adoptată de administra ia locală. 2008. comunica ii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 8 . • Enciclopedia României.1. 2010. 2010. 1 :25000 planuri întocmite de SC BLOM ROMANIA SRL în anul 2008. Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și con inutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. 1 :5000. • Ridicări topografice sc. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul localită ii şi le actualizează având în vedere: intravilanul localită ii să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare. nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localită ii (apă. şi are ca scop stabilirea obiectivelor.SC BLOM ROMANIA SRL. re ele rutiere. Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informa ional pentru planificare urbană. • Strategia de dezvoltare a orasului. • Studiu geotehnic de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova SC BLOM ROMANIA SRL. canal. • Datele statistice furnizate de Centrul Jude ean de statistică Prahova şi de Primăria oraşului Băicoi. • Studiu istoric de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova .). referitoare la stadiul actual de dezvoltare al oraşului Băicoi şi propunerile de perspectivă: • Memoriu General “Reactualizare Plan Urbanistic General al Oraşului Băicoi . Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse documentare.Jude ul Prahova” SC BLOM ROMANIA SRL. precizarea categoriilor de folosin ă ale terenurilor în intravilan şi extravilan şi bilan ul teritorial al categoriilor de folosin ă. energie. directiilor principale de actiune şi măsurilor de dezvoltare a localită ii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situa iei existente şi a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1.1. Scopul si obiectivele principale ale PUG Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi s-a întocmit în baza comenzii Primăriei Băicoi şi a contractului de proiectare aferent. etc. precizarea zonelor cu grad mare de risc natural. creşterea calită ii vie ii locuitorilor.

• cresterea calitatii vietii . • corelarea intereselor publice cu cele individuale. • activarea economiei locale . să descrie şi sa cuantifice efectele directe şi indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu. • stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. afectate de interdic ii temporare şi permanente de construire. • evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia . • rela ionarea localită ii cu teritoriul său administrativ şi rela ionarea suprateritorială. • modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de extindere a intravilanului. 1076/2004 privind stabilirea procedurii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 9 . • Lista agen ilor economici de pe raza oraşuli Băicoi. • Informa ii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadastrul funciar al intravilanului şi extravilanului oraşuli Băicoi. • precizarea condi iilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate. Evaluarea impactului asupra mediului a Planului Urbanistic General al unei localită i urmăreşte să identifice. Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul de Urbanism aferent devine după aprobare "act de autoritate al administratiei publice locale" pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism şi autoriza ii de construire pe teritoriul localită ii. • punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de urbanism si autorizatii de construire) . • delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor). • relationarea din punct de vedere functional a spatiilor . Obiectivele lucrarii constau in: • raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor sale.• Anuar statistic al României. • stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica . Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia româneasca prin Hotararea de Guvern nr. • delimitarea zonelor afectate de servitu i publice.

la care se adaugă prezenta unor importante artere de comunica ie. • măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG. În func ie de aceste elemente. agricole. din care pleacă mai multe străzi. anexa nr. oraşul înregistrează valori cantitative şi calitative diferite. Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii). contribuind direct sau indirect la crearea serviciilor şi intensificarea rela iilor acestuia cu aria înconjurătoare. aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG.de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. 1. • analiza alternativei "0" în condi iile neimplementării PUG. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 10 . respectiv 16 km sud de Câmpina. Industria constituie motorul vie ii urbane. Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004. ceea ce se reflectă în poten ialul geo-economic.Canton). Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului Urbanistic General şi a presupus următoarele etape: • analiza stării actuale a mediului în Oraşul Băicoi. alcătuiesc baza economică a oraşului. stabilirea obiectivelor de mediu. • analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea măsurilor din PUG precum şi o evaluare cumulativă. • elaborarea "Programului de monitorizare" a implementării obiectivelor stabilite prin PUG. Activită ile industriale constituie elementul cel mai dinamic şi cu repercursiunile cele mai evidente asupra vie ii oraşului. Situa ia existentă a oraşului Baicoi Băicoiul se înscrie în categoria oraşelor de pozi ie geografică la contactul unor unită i naturale cu resurse complementare îmbinat cu existen a unor importante resurse minerale. de apă şi turistice. împreună cu mijloacele de produc ie. cum sunt DN1 şi calea ferată dublu electrificată Bucureşti –Braşov. Din punct de vedere administrativ oraşul Băicoi este situat în partea de nordvest a jude ului Prahova o distan ă de 20 km nord de Ploieşti. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. acestea nedepăşind însă ca lungime 2-3 km decât foarte rar. forestiere.2. Activită ile. Oraşul se întinde pe o lungime de 17 km (de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieşirea spre Găgeni .

cândva loc de promenadă şi de întâlniri pentru tinerii anilor '65-'80. Fisc). spre ieşirea cu Scor eni • intea. • Lilieşti. fostă comună. întinzându-se până la ieşirea spre Găgeni. situat la intrarea în oraş dinspre DN1 . domnul invatator Popescu si domnul profesor Iancu Constantin). paduri. Accesul î n teritoriu se face prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 11 . situat în nordul extrem al oraşului. Dealurile subcarpatilor Baicoi – Tintea sunt incluse de unii autori Subcarpatilor Teleajenului si de altii Subcarpatilor Prahovei.Paralela 45. Situat pe paralela de 45 grade si 2 secunde. Relatii in teritoriu • DN 1. Diaconu.Oraşul Băicoi are în componen ă următoarele cartiere: • Schela. şi nu numai. respectiv Plopeni. oarecum izolat de restul Băicoiului. cu aleea sa de plopi falnici. orasul Băicoi este amplasat la contactul Subcarpatilor de Curbura cu Campia Ploiesti. arabil in sud. cunoscută în ară. situat în estul oraşului. • Dâmbu. anume doamnele profesoare Popescu. care în urma amplasării aici a câtorva cvartale de locuin e în perioada comunistă. • "Centrul Vechi" al oraşului. tinde să devină centrul oraşului. pentru zăcămintele de petrol şi pentru proprietă ile apelor din Valea Stelii (Senin). alături de o mică zonă cunoscută sub numele de "Cotoiu". liceul şi o zonă comercială şi de servicii. Gradinita. Oprişan. Tot in aceasta zona se află unită ile administrative ale oraşului (Primărie. expozitia nordica si sudica a versantilor determina o utilizare diferita a terenurilor: pasuni. în care sunt concentrate cele mai importante unită i economice ale oraşului. Datorita faptului ca sunt plasate in exterior zone subcarpatice ce se gasesc sub influenta zone de campie. latitudine nordica si limitat la est de meridianul de 25 grade si 52 secunde longitudine estica. • DJ 102 Ploiesti–Păulesti–Băicoi • Calea ferată dublă electrificată Bucuresti–Brasov. Vasile. sub îndrumarea caruia au activat cei mai straluci i profesori ai oraşului din perioada 1960-1980. Şcoala generala "a domnului Ghenoiu" (Domnul Ghenoiu a fost un prestigios director al acestui lăcas. Dealurile Tintea Baicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta înalta cuprinsa intre 400–500 m ceea ce face ca ele sa domine Campia inalta a Ploiestilor. • Tufeni. situată în SE. reprezenta o atrac ie cu parfum interbelic datorita unora dintre cladiri si a domeniului Domnitei Cleopatra Trubetkoi.

• DC100 traversează teritoriul administrativ al orasului la limita estică fiind un drum de legătură între Plopeni si Cocorăştii Mislii. • DJ100 E traversează localitatea de la sud la nord si leagă Schela (Intersectie DJ102F) cu cartierul Tufeni. La intea au fost identificate monede dace imitând pe cele macedonene cu efigia lui Filip al II-lea. Din această perioada (341 î. legând în ordine cartierele componente. Repere istorice Zona actualului oraş a fost intens populată încă din perioadele de timp îndepărtate chiar dacă suntem departe de a cunoaşte integral aşezările umene care sau succedat pe acest teritoriu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 12 . dar teritoriul administrativ este mărginit de două artere feroviare: • linia CF dublă electrificată Bucuresti . avand traseul paralel cu al Caii Ferate Ploiesti-Brasov. -III (Bucuresti .prin intermediul statiei Plopeni.Oradea . • DJ100 F ce traverseaza teritoriul administrativ de la vest spre est. la cca 5 km de oraş. spre Telega si Câmpina.) datează şi tezaurul de tetradrahme (imita ii dacice ale monedei lui Filip al II-lea – regele macedonenilor) descoperite la intea.Drumuri • DN1 ce traverseaza limitrof teritoriul. tatăl lui Alexandru Macedon (epoca fierului).Satu Mare .Arad. la cca 4 km de oraş . dovedind intensificarea legăturilor geto – dacice de la sud de Carpa i.Slănic.H.Braşov • linia CF Ploieşti – Plopeni Calea ferată pe apartenen ă la: • magistrale : -II (Bucuresti . Cale ferată Oraşul nu este legat la reteaua feroviară.Episcopia Bihorului) -IV (Bucuresti . • pe linii locale : -Ploieşti.Curtici). • DC215 de la intersectie DN 1 traverseaza teritoriul administrativ de la sud spre nord si leagă cartierele Băicoi de Dâmbu spre Bordenii Mici.Halmeu). respectiv : Băicoi.Tintea si intersectie DJ102 spre Plopeni. gara cea mai apropiată fiind Floreşti. Liliesti. cu lumea grecomacedoneană .

la o căpetenie tătară. Hrisovul lui Radu Mihnea din anul 1615.). Basarab I făcea referire într-un hrisov dat între 1324 – 1328. Atestarea documentară a localită ii Băicoi ca moşie domnească este strâns legată de întemeierea oraşului Ploieşti. lui Stan Mazâlie şi Radului cu fra ii şi cetaşii lor. În anul 1543 şi mai apoi în anul 1595 în socotelile oraşului Braşov. dă în stăpânire moşnenilor Pavel Bustea şi Gavril “cu to i fra ii şi cetaşii lor”. apare o men iune referitoare la localitate: “Au luat parte la schimbul de mărfuri cu Braşovul. Alte urme. cu ocazia trecerii hardelor tătare prin aceste locuri. Cu ocazia schimbului de moşie pentru moşie. Între timp moşia apar inuse Mânăstirii Brebu şi mai apoi Mânăstirii Mărgineni. negustori din Argeş. După înfiin area Episcopiei Cumaniei care cuprindea şi Prahova are loc în anul 1241. atestă o aşezare daco – romană şi ulterior una românească apar inând culturii Dridu (sec. primul privilegiu comercial cunoscut. Din hrisovul dat de Duca Voievod la 3 decembrie 1675 reiese că partea jupânesei Tudora şi a Radului (feciorul lui Manole) este dată în stăpânire postelnicului Vlaicu. Manole şi Neculce Logofăt. Documentul a fost dat în Ploieşti.H. crescător de oi. Băicoi”. Mihai Viteazul dă Băicoiul lui Manole şi lui Neculce Logofăt. satele Prahovei. Din documente reiese că satul Băicoi “au fost slobozi. se acordă negu ătorilor prahoveni. boieri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 13 . Cartea de schimb a fost nesocotită de Radu Mihnea în anul 1615.Ulterior Burebista a inclus această regiune statului dac (82 – 44 î. Tradi ia locală acordă un loc important începuturilor din vremea migra iilor tătare când un oarecare Baicu. Din documentele din anii 1610 şi 1675. care confirmă existen a drumului comercial între Transilvania şi teritoriul Prahovei. Din această perioadă atât la intea cât şi la Băicoi au fost descoperite urme ale unei aşezări dacice. fiindcă n-a fost scrisă cu mâna lui Mihai Voievod şi de aceia jumătate din sat este luat pe seamă domnească. jumătate din sat în Băicoi pentru că este a lor bătrână şi dreaptă moşie schimbată în timpul lui Mihai Voievod pentru şase păr i la Ploieşti. Baicu (posibil nume la originea oiconimului Băicoi). VIII . Men iunile documentare folosite la atestarea locuitorilor şi localită ii Băicoi datează de pe vremea lui Radu Şerban. rezultă că numai o parte din ăranii Băicoiului au fost rumâniza i de Mihai şi au trecut în stăpânirea lui Manole şi Neculce Logofăt. de domni. La 28 iunie 1358. în schimb pentru satul Ploieşti.X). cobora turma la iernat la Cotu Oii azi Cotoiu. Radu Mihnea şi Gheorghe Duca. Atestarea are loc în condi iile cotropirii satelor de ărani liberi. apoi megiaşii din sat câ i au fost sau vândut lui Mihai Voievod”. marea invazie tătară. la 20 mai 7105 (1597) şi din el reiese că moşia Ploieştilor este stăpânită de doi boieri mai mărun i.

“Drumul Belşugului” intea şi Ferma intea. căminul cultural intea.M. Schela Băicoi a fost bombardată de nem i. al treilea din ară. După holera din 1831 Arcadie Zaporojski contractează cu Mânăstirea Mărgineni exploatarea i eiului din intea (1844) iar după anul 1864. Moşnenii din Băicoi devin liberi prin răscumpărarea acelei jumătă i rumânizate în timpul lui Mihai Viteazul. iar după anul 1899 rafinăria Aurora. va aduce împroprietărirea a 600 ărani din localitate cu 1600 ha din moşia principesei Cleopatra Călinescu. au apărut unită i noi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 14 . Singura unitate industrială a fost Intreprinderea de Stat Petrolieră Muntenia care între anii 1948 – 1955 s-a numit Sovrompetrol.A. In1916. În anul 1962 sunt înfiin ate C. Tot acum începe exploatarea petrolului cu sonde. legat de colectivizarea for ată. domnul ării Româneşti hotărăşte ca Enache Ceauşu. Avicola . Au fost construite S.S. Băicoi şi S. Concordia. Dâmbu şi Lieşti apar ineau în anul 1832 Plăşii Filipeşti iar după 1864 până în 1925. Astra Română. Unirea. au fost organizate în două comune: intea şi Băicoi. Spitalul Petrolul (1955). a fost creat în anul 1963 şi a avut în perioada sa cea mai bună 24 ferme cu o produc ie de 700 milioane leidin care 72 milioane din localitate.M. Se realizează Clubul Schelei (1949). moşia Băicoi este dată zestre nepoatei sale Cleopatra Trubetkoi fiica lui Costache şi Ruxandrei Ghica. Anul 1864. Columbia. un liceu seral (1957) care va deveni actualul liceu în anul 1960.P. Zona Cotoiu a fost inundată cu petrol formându-se mlaştina de lângă hale. Începe etapa petrolieră a localită ii când îşi fac apari ia societă i ca Steaua Română. Se realizează calea ferată Bucureşti – Predeal. Tot acum se sapă pu ul lui Sfetescu la 240 m adâncime. efortul na ional de ob inere a independen ei din anul 1877. În timpul domniei lui Alexandru Ghica.şi mânăstiri precum şi a luptei de răscumpărare şi dobândire a drepturilor ărănimii. Băicoi unde au fost plantate milioane de pomi fructiferi care au dus faima oraşului.A. etc… Se produc schimbări mari în agricultură. În timpul războiului. locuitorii zonei au sprijinit cu toate for ele lor. iar în anul 1879 Gara Floreşti Băicoi. După anul 1820. a lui Nae Coconea. o grădini ă.A.Satele intea. Băicoi. exploatarea cu sonde . În martie 1907 la Băicoi şi Floreşti ăranii cer să li se arendeze sau sa li se vândă moşia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino.A. cumpărătorul vămii Câmpina să deschidă pu uri de păcură pe moşia intea. În anul 1884 ia naştere prima distilerie din Băicoi. primul domn regulamentar (1834 1842). alia ii au distrus instala iile petroliere şi s-a procedat la înfundarea sondelor şi incendierea rezervelor. Apare I. În 11 iunie 1948 Băicoiul a devenit oraş. celălalt colos agricol. Lilieşti. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Începând cu anul 1941 băicoienii sunt trimişi pe front. Băicoiul devine din nou moşie domnească. Primii apărători ai gliei româneşti.

cu rang de oraş. Stema oraşului Băicoi este un scut despicat.P. semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. care limitează navetismul.T. pe azur.H. apar F. Este vorba de un document domnesc prin care domnitorul da la schimb mosia Baicoiului. precum si urme ale culturii Dridu (sec. care a de inut în Băicoi un palat şi care a contribuit la ridicarea spirituală şi culturală a localită ii prin ctitorirea unei biserici şi prin înfiin area unei şcoli. Vinalool etc. • 1968 .C.. Se întăreşte func ia industrială a oraşului. • Coroana murală de argint.I. Atestarea documentara: 20 mai 1597.Lilieşti (1980).Din aceste familii se trage prin esa Cleopatra Trubeskoi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 15 .. şi I. Se realizează P.U. sonda 7000 Tufeni produce gaze. orasul Băicoi se uneste cu comuna intea. data legata de intiul unificator al romanilor Mihai Viteazul. sub titulatura de Băicoi. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş). Semnifica ia elementelor este: • Lacrimile de argint şi acvila bicefală de argint fac aluzie la familiile boiereşti Ghica şi Cantacuzino.VII-X) . Alte date importante din istoria orasului : • 1859-1860 .Aici au loc manevrele armatei Pricipatelor Unite . Anul 1978 marchează dezvoltarea industriei constructoare de maşini. se reface Casa de Cultură Lilieşti.A. pentru a primi mosia Ploiestilor. lui Manole si Necula Logofat. familii care au de inut proprietă i în localitate. se construieşte Biserica Tufeni. Primele vestigii istorice descoperite pe raza orasului s-au gasit la Tintea si dateaza din aproximativ 341.. tot pe azur. sunt trei brâuri negre.Cu prilejul reorganizării administrativ-teritoriale a ării.S.H). localitatea fiind cunoscută prin activitatea de extrac ie a i eiului. iar în câmpul inferior. se desfiin ează C. iar terenurile se redau proprietarilor legali.precum Brutăria. • Brâurile negre simbolizează i eiul.Comuna Băicoi devine oraş . cuprinde sus. Este vorba de monede dacice si un tezaur de tetradrahme.-urile. În partea din stânga. cu trei turnuri crenelate. trei lacrimi de argint. în câmp verde. tăiată. se află o acvilă bicefală ieşindă de argint. • 1948 . Şcoala cu 16 săli de clasă . S-au descoperit si urme de asezari dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44I.P. se reia tradi ia târgului. după anul 1989 se realizează depozitul de 5500 t fructe.H. Prima parte.T.R.

Activită i economice specifice zonei: Profilul economic al oraşului Băicoi este mixt. principalele ocupa ii fiind cultivarea pământului. păduri. Economia oraşului a fost legată dintotdeauna de utilizarea resurselor naturale.ACTIVITĂ I ECONOMICE Oraşul Băicoi. terenuri agricole. compresoare şi ateliere. dovedind atractivitatea şi influen a oraşului în teritoriu. exploatarea şi prelucrarea lemnului. sunt exploatate zăcăminte de titei. Pe aproape întreg teritoriul. industrial şi agricol. Pozi ia geografică a favorizat dezvoltarea comer ului încă din anul 1792. petrolului şi alte îndeletniciri mesteşugăreşti. a intrat de timpuriu în circuitul economic. aşa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul descoperite la intea. subcarpa i–câmpie. În anul 1940 lucrau aici 1/7 din angaja ii industriei petrolului. este un inut favorizat. Târgul a fost reluat cu succes după anul 1989. Poten ialul industrial principal este extrac ia i eiului. sare. După anul 1895 şi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial începe „etapa petrolieră” care a avut un rol primordial în dezvoltarea oraşului . iar Schela Băicoi a ob inut locul I în privin a produc iei de petrol. care este atras pregnant in activitatea industrială a municipiului. Localitatea apar ine oraşelor de contact. dar si multe sonde şi instala ii abandonate. Pozitia sa in apropierea orasului Ploiesti a avut si are repercursiuni asupra orasului Băicoi. De altfel aici au fost utlizate gazele la încălzitul locuin elor prima dată în ară în anul 1865. astfel încât există numeroase puncte în exploatare. Amplasat in apropierea unui mare centru industrial cum este orasul Ploiesti si pentru ca beneficiaza de importante resurse de petrol si gaze. sub care se află un masiv important de sare. activitate cu tradi ie. parcuri de rezervoare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 16 . atât în intravilan cât şi în extravilan sunt sonde şi instala ii. traversat în partea sa vestica de drumul E60. având o vechime de peste 100 ani. condi iile naturale cu bogate resurse complementare constituind un mediu prielnic întemeierii în aceste locuri a comunită ilor umane cu mult timp în urmă. o dată pe săptămână. numeroase pungi de petrol şi gaze din străfundurile cărora ies la suprafa ă izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase. creşterea animalelor. Constantin Ghica ob inând carte domnească să facă pe moşia sa târg.

s-a dezvoltat industria alimentară. fertililtate a solurilor pentru marile RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 17 . iar prin formele ei intensive. Produc iile ob inute depăşesc necesarul furnizând cantită i mari pie elor urbane şi fabricilor de prelucrare. Cadrul geografic favorabil se referă la structura economică a teritoriului.U. zootehnia şi în special creşterea păsărilor. constituie suportul real al desfăşurării unor activită i agricole în domeniul culturilor cerealiere.. favorizând păşunatul extensiv în alternan ă cu creşterea intensivă a animalelor. azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale şi I.A.S. Pomicultura a cunoscut o dezvoltare însemnată în condi iile intensivită ii culturilor. Agricultura a devenit în etapa actuală un factor de viabilitate urbană. al plantelor tehnice. Brutăria Băicoi (1971) şi Vinalcool (1969). Suprafe ele pomicole însumează 18% din terenul agricol al localită ii. Poten ialul agricol principal este reprezentat prin două activită i: • produc ie cerealieră • pomicultura –primul loc în jude ca suprafa ă Deşi în scădere vertiginoasă. care de in 47% din suprafa ă.<1 şi puterea industrială este mai mică decât puterea demografică.P. oraşul se înscrie în grupa celor cu muta ii structurale nesemnificative i. Aici se află cea mai mare suprafa ă de livezi pe locuitor pe jude . azi „Camexip” S. Terenurile arabile. al legumiculturii etc. Potentialul agricol al oraşului (eviden iat pentru întreaga suprafa ă agricolă) este determinat si de gradul de favorabilitate. Agricultura este favorizată de solurile de calitate medie şi de ponderea mare a suprafe elor agricole (76%). În ceea ce priveşte indicele de diversificare a industriei.Complementar industriei grele. Activită i tipic rurale s-au dezvoltat legat de poten ialul agroproductiv pe terenurile intravilane şi extraurbane..C. uneori industrializate pe care le cunoaşte contribuie la întărirea bazei economice a oraşului.H. Păşunile şi fâne ele de in 8% din terenurile agricole. reprezentată prin întreprinderea de morărit şi panifica ie Moara Lilieşti (1948) a treia moară pentru măcinatul porumbului în jude . la existen a pământului ca resursă a produc iei agricole. Acestea satisfac necesarul în produse agroalimentare şi reprezintă materii prime pentru industria alimentară mică şi artizanală etc. În perioada 1977 – 1978 au fost amplasate în oraş două obiective ale industriei constructoare de maşini: F. prin restructurare şi modernizare are şansa relansării acestui poten ial economic important până în 1989.d.

exprimat prin diversitatea şi amplitudinea acestora atât pentru oraş cât şi pentru zona sa de influen ă. temperatura lacurilor variind cu + 6 .culturi. Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. prin care majoritatea terenurilor agricole se încadrează în clasa III-a de fertilitate pentru marile culturi din zona câmpie. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. Ferma de pe DN 1 a fost concesionată pentru activită i de depozitare. cu utilaje de mare capacitate. Creşterea animalelor printr-o alternan ă stabula ie . mare parte din acestea fiind la ora actuală desfiin ate sau compromise. Activitatea de crestere a animalelor se desfasoara aproape exclusiv in gospodariile populatiei.800 băi calde şi 1.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate. plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase. păşunilor în contextul dezvoltării agricole. începând de la creşterea for ată a păsărilor la fermele 4 şi 7 ale Avicolei Băicoi şi terminând cu desfacerea pe pia ă a produselor. produc ia reducându-se de zece ori. Ramura cea mai dinamică şi mai pu in poluantă a fost avicultura. afectiunilor sistemului nervos central si periferic. Sistemul individual este rudimentar si nerentabil. Zona de câmpie la întâlnirea cu dealurile în care se află orasul este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. necesită reconsiderarea locului.păşunat. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea. Activitatea de cultura plantelor se desfăsoară în sistem mixt: individual si în cadrul unor societă i comerciale. baza materiala a fostelor ferme este distrusa aproape in intregime. pe suprafete mari. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 18 .7ºC fa ă de mediul ambient. Avicola a înregistrat un adevărat dezastru. utilajele sunt putine si vechi. aflate în parcul de lângă Primărie. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. Un element fundamental în defini ia oraşului îl reprezintă gradul de dezvoltare şi extindere a serviciilor. Teritoriul a beneficiat de lucrări de îmbunătă iri funciare (desecări gravita ionale). care a prezentat şi posibilită i de industrializare. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45). iar celelalte şiau redus activitatea. afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice. Ramura aducătoare de profituri a turismului nu prea este dezvoltată în Băicoi. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie.

C.C. dat fiind importan a implica iilor sale asupra celorlalte ramuri ale economiei.C.L. S.A. atât în cazul Băilor Valea Stelii. acest fapt determinând necesitatea unor investi ii mai mari în acest sector pentru o mai bună servire a popula iei din oraş şi din zonele de influen ă. aluminiu si PVC Producator si comercializare de produse apicole Tabla Lindab Tabla 627unită i RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 19 . ter iar. Sensul general al dezvoltării este ca sectorul ter iar să devină predominant. Principalele unită i economice din oraş sunt (ordinea este aleatorie) : SOCIETĂ I COMERCIALE OMV-PETROM –FIELD BAICOI S. DOLARIS S. cât şi în cazul monumentelor istorice.A. LAZARIDIS MARMURI SI GRANIT S.C. S. S. BAICOI S.Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale. FORAJ SONDE PLOIESTI S. CAMEXIP S. SUC. FEHS S.C.A. În oraşul Băicoi nu se realizează o corela ie deplină între cele trei sectoare: primar. se plasează sub media jude ului Prahova. DOBRE SI FII S. secundar. Dotările comerciale şi presta iile de servicii nu corespund normelor şi necesarului popula iei.A. VIKING PROFILE DEPACO NUMĂR TOTAL SOCIETĂ I COMERCIALE Domeniul de activitate Exploatari petroliere Fabricatie utilaj tehnologic Fabricatie echipamente hidraulice si scule Prelucrare si comercializare piatra naturala Lucrari foraj Lucrari montaj echipament tehnologic electric Tamplarie metalica . BAICOI COMPANIA ENERGOPETROL FIL. Activii din grupa de servire. Activitati economice principale Oraşul Băicoi este o localitate a cărei economie are o ramură preponderentă.A.C. chiar dacă există un echilibru între productia agricolă si cea industrială. S.R. la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă.

000 7. resurselor de petrol şi mai ales datorită industrializării. iar acum o uşoară reducere. ceea ce a dus la plasarea acestuia pe locul al III-lea după Ploieşti şi Câmpina. din punctul de vedere al numărului de locuitori. curba evolu iei numărului de locuitori ai oraşului.711 2002 20.085 1980 19.984 2008 19. Datorită pozi iei favorabile la contactul subcarpa ilor cu câmpia.S şi CAMEXIP S. • 1912–1930 când exploatarea petrolului a dus la creşterea rapidă a numărului locuitorilor. al treilea oraş al jude ului Prahova.Tot in domeniul industriei. oraşul are un număr de 20.E. A fost o perioadă cu creşterea cea mai rapidă a numărului locuitorilor din evolu ia oraşului. În prezent. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE Oraşul Băicoi este. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 20 . Se remarcă mai multe faze de populare: • 1790–1912 când popula ia s-a dublat pe baza sporului natural. care duc la cresterea productiei industriale si a numărului de locuri de muncă.A. POPULA IE.H.726 1987 20. Aceasta a fost perioada când s-a construit un număr mare de locuin e.257 1977 17. Evolu ia poate fi urmărită pe următoarele coordonate: ANI 1790 1835 1912 Popula ia (locuitori) ANI Popula ia (locuitori) 3.117 1994 20.500 1930 10. la nivelul localitatii functioneaza agenti economici de prestari servicii în diferite domenii. • 1977–1980 când dezvoltarea celor două obiective industriale F. după anul 1990 înregistrându-se o stagnare. pe harta oraşului a dus la un aflux de for ă de muncă din alte localită i.700 locuitori.440 4.681 1956 13. a avut o evolu ie ascendentă marcând o creştere de şase ori în intervalul 1790-1980.659 După cum reiese din graficul alăturat. menit să ridice nivelul calită ii vie ii muncitorilor şi personalului auxiliar. numărul locuitorilor a crescut rapid.676 1948 11.

TOTAL Masculin Feminin NUMĂR TOTAL DE GOSPODĂRII NUMĂR TOTAL DE LOCUIN E 19.86 la 2.la 1 ianuarie (stabilă) Populatia la 1 ianuarie -femei Născuti vii Deceda i .la 1 iulie (stabilă) Populatia la 1 iulie – femei Populatia cu domiciliul în localitate la 1 iulie Populatia -totală . persoane/ gospodarie pe total oraş (de la 2.600 Se constată o evolutie diferită a numărului populatiei si numărului gospodăriilor.total Deceda i sub un an Căsătorii Divor uri Stabiliri de domiciliu în localitate Plecări cu domiciliul din localitate Stabiliri de resedin ă în localitate la 1 ianuarie Plecări cu resedin ă din localitate la 1 ianuarie 19659 10094 19672 19669 10095 160 259 1 110 54 262 226 201 295 Cea mai mare parte a popula iei este concentrată în Băicoi 56%. Schela 6%. evolutia negativă fiind mai pronun ată în zonele mai izolate si fără conditii de dezvoltare decât la zonele aglomerate. chiar dacă condi iile de habitat şi de muncă auz fost mai bune. intea 15%.938 9. Tufeni 6%.48).693 10.901 7. Lilieşti 10%. ceea ce conduce la scăderea substantială a raportului nr.245 6.Datele generale de bază la nivelul anului 2008 (cu date statistice omologate) se prezintă astfel: Populatia -totală . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 21 . Populatia si numărul de gospodării pe total oraş sunt: POPULA IA . Dâmbu 7%.

6 6. deoarece cuprinde numeroase livezi. spa ii verzi.01 .44 În perioada 1966 . etc.1985 s-a realizat un spor de 4500 locuitori realizându-se un ritm mediu de 1. 67% între 15-64 ani. este 52 loc. Analiza popula iei pe grupe de vârstă indică o structură asemănătoare mediei pe jude şi ară./kmp înscriindu-se printre localită ile cele mai dens populate din jude .Scăderea numărului populatiei se datorează în principal sporului natural negativ (populatie îmbătrânită).9 1977 4. la 37% în anul 2002 şi 32% în anul 2008.18% este cuprinsă între 0-15 ani. propor ia celei ocupate a înregistrat o permanentă tendin ă de scădere de la 53% în anul 1987. Fa ă de totalul popula iei. relativ redusă fa ă de alte oraşe cu număr de locuitori asemănător.0 1996 . Creşterea s-a realizat în propor ie de 50% pe seama sporului natural şi 50% pe seama sporului migrator./kmp.2 . restul de 11% revenind popula iei peste 64 ani. adică cea provenită din raportarea popula iei numai la perimetrul clădit.0. dar şi prin existen a unei disperări relativ mari. 22. indică faptul că se asigură necesarul for ei de muncă pentru economie.7 2002 . s-au înregistrat valori negative. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 22 . Raportată numai la intravilan.6 1986 4. După anul 1990.0. aceasta reflectând confortul ridicat pe care-l oferă oraşul locuitorilor săi prin dimensiunile mari ale locuin elor. Din totalul popula iei. Anul Sporul ‰ (natural) Sporul ‰ (migratoriu) 1966 5. dar şi migra iei for ei de muncă în alte localită i şi în străinătate.3. mult sub media pe ară de 136 loc/ha. la 43% în anul 1992.1.1 0. Densitatea popula iei este de 42 loc. grădini. Sensul mobilită ii spa iale a popula iei este redistribuirea între spa iul urban şi rural.29% rezultatul industrializării oraşului. Densitatea rectificată.4 1. Dominarea grupei adulte.64 2008 . densitatea este 3400 loc. pe hectar în perimetrul construibil. apropiată de media na ională./ha.5. Densitatea generală pentru localitatea Băicoi (în limitele sale administrative) este de 314 loc.1 1991 -1.6 20.1 .1.

popula ia ocupată în industrie (sector secundar) a scăzut până la 60% în 1992. ponderea bărba ilor în cadrul resurselor cât şi a popula iei ocupate.total -persoane Număr mediu salariati în industria extractivă .persoane Număr mediu salariati în agricultură. Fa ă de anul 2002. Este de aşteptat ca cifrele anilor din urmă să reflecte profund criza economică traversată.persoane Număr mediu salariati în activită i profesionale. 65% în anul 1966. silvicultură. gestionarea deseurilor. activită i de decontaminare. Trebuie subliniată de asemenea. 53% în 2002 şi 46% în anul 2008. peste 300 femei şi 200 bărba i în anul 1992 şi peste 800 femei şi 600 bărba i în prezent şi persoane în căutarea unui loc de muncă ce reprezintă 6% din totalul popula iei active.persoane Număr mediu salariati în distribu ia apei.total . învă ământul.persoane Număr mediu salariati în constructii . salubritate. în anul 2010 popula ia ocupată a scăzut cu 5. an cu oarecare relansare economică. Datele actuale la nivelul anului 2008 se prezintă astfel: Salariati . comer ul. cu specifica ia că aceasta este mai mare la popula ia ocupată.persoane Număr mediu salariati în industria prelucrătoare . cu repercursiuni atât în plan demografic.persoane Număr mediu salaria i în intermedieri financiare si asigurări-persoane Număr mediu salariati în tranzactii imobiliare . prin relansare economică.număr mediu . 70% în anul 1977 şi 77% în anul 1980. Situa ia se poate modifica. Cu toate acestea unele ramuri au înregistrat mici creşteri neînsemnate: agricultura.11%. situa ie agravată de criza economică mondială la dimensiuni încă neevaluate statistic. în 1956. sănătate care au beneficiat de o serie de hotărâri importante luate în procesul reformei (aprecierea nu con ine efectele măsurilor de redresare economică ca răspuns la criza economică mondială pe care o resimte şi via a tuturor românilor).Au apărut şomerii. silvicultură şi pescuit . cât şi în cel al vie ii sociale.persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 3150 134 1970 868 896 133 93 180 69 17 42 36 3 37 15 Page 23 .persoane Număr mediu salariati în industrie . stiintifice şi tehnice persoane Număr mediu salariati în activită i de servicii administrative si servicii suport .persoane Număr mediu salaria i în transport şi depozitare-persoane Număr mediu salaria i în hoteluri şi restaurante . După acest an.persoane Număr mediu salariati în informa ii şi comunica ii .persoane Număr mediu salariati în comert . În industrie era cuprinsă 40% din popula ia activă în anul 1930.

persoane Număr mediu salariati în activită i de spectacole.01 2010 arată astfel: Popula ia stabilă a oraşului Băicoi la 1 ianuarie 2010 (total) 19637 persoane. Datele atatistice preliminare la 01.persoane 81 168 290 10 5 Numărul de someri înregistrati. asigurări sociale din sistemul public .TOTAL Numărul şomerilor indemniza i Numărul şomerilor neindemniza i RATA ŞOMAJULUI 1407 829 578 14% Exista disfunctionalită i majore care determină evolutia. din care în plată . culturale şi recreative persoane Număr mediu salariati în alte activită i ale economiei nationale. asisten ă sanitară şi socială deficitară.829 (majoritatea din grupa de vârstă 18 . NUMĂRUL ŞOMERILOR . structura si stabilitatea populatiei: • tendin a de îmbătrânire (structura necorespunzătoare pe grupe de vârstă si numărul de locuitori la o gospodărie în toate zonele izolate).persoane Număr mediu salaria i în sănătate si asistenta socială .) .masculin 9484 persoane .30 ani. • absen a investitiilor în activită i economice care să creeze locuri de muncă în oraş . • lipsa temporară a atractivită ii pentru stabilizarea populatiei datorită infrastructurii necorespunzatoare (căi de comunicatie proaste.Număr mediu salariati în administratie publică si apărare. etc. respectiv 78 persoane). conform datelor statistice – 1.407. echipare edilitară incompletă.persoane Număr mediu salariati în învă ământ . din care: . • nivelul nesatisfăcător al câştigurilor şi atrac ia câştigurilor salariale mai mare decât în ară la activită i de cele mai multe ori sub nivelul de pregătire sau de calificare din alte ări .feminin 10153 persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 24 .

CIRCULA IA Principala cale de comunicatie rutieră care străbate teritoriul oraşului (dar fără a trece prin intravilan este drumul na ional DN 1 Ploieşti – Braşov. Oraşul se află la circa 20 km distan ă fa ă de Ploieşti, resedin a de jude . Orasul Băicoi este strabatut de la vest Ia est de drumul judetean DJ 102B, care se racordează în DN 1 Bucuresti - Brasov Ia km. 82, străbate localitatea si se intersectează cu DJ 102 Ploiesti - Slănic la punctul Canton C.F. Găgeni, din aceasta arteră desprinzându-se, stânga-dreapta, o serie de strazi ce deservesc zonele de locuit. De asemenea, din DJ 102 B se desprinde DC 6 spre satul Mislea, DC 7 spre satul Bordeni şi DC 8 spre cartierul Liliesti. Pe aceasta stradă se suprapune traficul local, petrolier si de tranzit, strada fiind deosebit de aglomerată. Străzile orasului care se desprind din DJ 102 B au, în general, declivită i între 2 - 8 %, în special pe latura de nord a orasului. Reteaua stradală totală a localită ii este de cca. 63 km. şi cuprinde străzi în mare parte de categoria III si IV. Modernizarea retelei stradale necesită interventii în proportie de 60%. Principalele caracteristici ale drumurilor clasificate şi străzilor sunt sintetizate astfel: • • • • DN 1- 15Km – stare buna DJ 215, 100F, 100E – 21.7Km - stare mediocra DC8A, 7 – 4.85Km – stare rea Strazi – 40.43Km – pietruit 5.27Km - pamant

Privitor la lucrările de artă, chiar dacă nu sunt unele de amploare, acestea contribuie la realizarea unui confort urban care, în acest moment, nu poate fi remarcat. • reteaua de străzi din localită i este dezvoltată tentacular, având ca bază drumurile principale din teritoriu, într-o structura amorfă, dar compactă, cu exceptia unor lotizări cu structura rectangulară realizate în anii din urmă ;în afara unor por iuni scurte de străzi în zonele marginale din cartiere, străzile din localitate sunt modemizate; majoritatea au lă imea necesară pentru profilele transversale stabilite ; • în ceea ce priveste infrastructura localitatii, din totalul de 100,0 km străzi, 66,3 km străzi sunt asfaltate, iar restul sunt străzi nemodernizate, respectiv impietruite ;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 25

• intersectille principale din intravilan sunt neamenajate ; • traversările peste CF la limita teritoriului administrativ sunt la nivel; • căile de comunicatie feroviară si amenajările aferente cuprind zone şi din teritoriul oraşului; Pozi ionarea şi starea acestora : Poduri, pode e şi pasaje Localizare Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Dorobanti, peste pârâul Dâmbu Lungime totală Lă ime carosabilă (m Lungime=15 m Lă ime=12 m Tipul şi starea

Beton, stare bună Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=9 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=6 m mediocră Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=8 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=5 m mediocră Pod - Băicoi, cartierul Tintea, face legatura dintre Lungime=8 m Beton, strada Gladiolelor si strada Violetelor Lă ime=4 m stare buna Dale Pod - Băicoi, situat pe strada Dâmbului, la intersectie Lungime= 6m beton, cu strada Dorobanti Lă ime=4 m stare rea Pod - Băicoi, cartierul Tintea, situat pe strada Lungime= 12 m Beton, stare bună Independentei Lă ime=8 m Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime=11.5 m Metal, strada Dumbrava Rosie si strada Prundului Lă ime=2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Prundului si strada Narciselor Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime= 11 m Metal, Dumbrava Rosie, peste pârâul Dâmbu Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Dâmbului cu locuin ele unor persoane fizice Lă ime=2,2 m stare bună Transportul public local (în interiorul localită ii) şi cel de legătură cu localită ile învecinate si capitala jude ului sunt asigurate de o serie de societă i de transport personae:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 26

Operatori de transport local public şi/sau privat: S.C. „FERNY” S.R.L. S.C. „ELIRO” S.R.L. S.C. „VINOTRANS” S.R.L. S.C. „EDUGAB PROD” S.R.L. S.C. „STAMI CONS” S.R.L. S.C. „DUMIORI SERV” S.R.L. S.C. „DENEBOLA” S.R.L. S.C. „GIRUETA TUR” S.R.L. S.C. „GIRUP ATYC” S.R.L. INTRAVILANUL TERITORIAL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al oraşului Băicoi si in cadrul intravilanului localitatii. Aceasta abordare este indispensabila deoarece partile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri raspandite in teritoriu. Oraşul Băicoi se intinde pe o suprafata de 6523.73 ha din care intravilan aprobat cu suprafata de 1596,70 ha . In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru oraşul Băicoi si trupurile apartinatoare. Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 119,47 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (1596,70 ha ) si suprafata rezultata acum (1716,17 ha ). Bilantul teritorial existent, total si pe zone functionale, aşa cum se prezintă astăzi, respectiv corectat cu documenta iile de urbanism avizate şi aprobate potrivit Legii : ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL ZONA UNITĂ I AGRICOLE SI SERE ZONA UNITĂ I INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI TRANSPORT
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

45.41 35.36 91.79

2.65% 2.06% 5.35%
Page 27

01% 0.06 5.29% 11. SPORT SI PADURI.31% 0. DE DEPOZITARE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA: CIMITIRE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT. P+5 SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA PENTRU LOCUINTE P+3. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: SPATII PLANTATE.18% 0.37 0.12 22.58% 7.44 0.19 5 193. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: DEPOZITARE.39 0.92% 0. SPORT ZONA CU DESTINATIE SPECIALA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE / SPATIU VERDE.59% 0.03% 0.7 3.37 132.7 17.11 782.95 1.30% 0. AGREMENT. P+4.84% 7. AGREMENT. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE.04% 0.TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILAN STRĂZI ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA CU DESTINATIE FORESTIERĂ ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRĂRILOR TEHNICO-EDILITARE ZONE SPATII VERZI. INDUSTRIE.31 15. INDUCTRIE.34% 1. AGREMENT.35% 0. SPATII PLANTATE ZONA FUNCTIUNI MIXTE: UNITĂ I INDUSTRIALE. ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA SPATII VERZI.89 26. LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT. UNITĂ I INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PENTRU SPATII VERZI.60% 0.57% 6.68 0.77% 45. P+4.34 6.70% 0. AGREMENT.4 10 130. P+5 TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVĂ INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE:INSTITUTII PUBLICE SI RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 9.04% Page 28 .53% 0.52 5.15 6.73 3.32% 1.81 14.07% 1.73 116.22% 0. SPATIU PLANTAT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE / ZONA PENTRU LOCUINTE P+3.38% 0. AGREMENT.

total mp 309682 Suprafata locuibila -proprietate publica . simpla a retelei de distributie a apei potabile .21% 1716.03% 20.17 100. Succint situa ia acestora se prezintă astfel: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 29 .47 0. P+5 ZONA AFLATA PERMANENT/TEMPORAR SUB APA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / AMENAJARI STRADALE ZONA DEPOZITARE REZIDUURI TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 2010 12.72% 0.9 Gaze naturale distribuite – mii mc 10423 Gaze naturale distribuite .mp 2047 Suprafata locuibila -fondurile private .34 0. dotate mai ales cu terenuri de fotbal.84 1.km 116. atât ca prezen ă ale scuarurilor şi parcurilor publice.0 Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale .uz casnic – mii mc 7431 Spa iile verzi amenajate şi pentru sport : • spatiile verzi de pe parcelele cu institutii publice sunt îngrijite necorespunzător.00% Din punct de vedere a ocupării şi echipării teritoriului. situa ia se prezintă astfel : Suprafata totala .numar 92 Locuinte din fondurile private .km 106.mp 307635 Suprafa a intravilana a oraşului – ha 1641 Suprafa a spa iilor verzi a oraşului – ha 11 Lungimea străzilor orăşeneşti – km 100 Lung. P+4.numar 6679 Suprafata locuibila . cât şi la nivelul bazelor sportive. • un aport insemnat la aspectul general al localită ilor il au spatiile verzi de aliniament de la principalele drumuri clasificate si de pe parcelele cu locuinte • sunt bine reprezentate.ha 6536 Locuinte existente – total număr 6771 Locuinte in proprietate publica .3 Capacitatea instala iilor de producere a apei potabile – mc/zi 2600 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – mii mc 665 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – uz casnic – mii mc 646 Lungimea simpla a retelei de canalizare .SERVICII / LOCUINTE P+3.km 20.

• fondul construit este predominant în stare mediocră.16 gospodării/ha).număr 35 35 35 • densitatea medie a gospodăriilor în zona de locuit poate fi considerată bună pentru mediul rural si tipologia satelor de dealuri joase-câmpie (7. Spre exemplificare. 14.total Locuin e terminate din fondurile publice .număr Locuin e terminate din fondurile populatiei . devenite cartiere. cartierul Liliesti Primăria Baza sportivă Liliesti Băicoi Băicoi.100 de autorizatii. cu diferente notabile între cartiere (de la 9. ritmul anual de construire este mic (cca 80 . într-o structură amorfă. cu acces direct la un drum public. • zona loturilor s-a dezvoltat alungit pe directiile principale de circulatie. 1. • suprafata medie a unei gospodării este de 1395 mp.250 mp. completată cu zone lotizate în sistem rectangular în fostele sate. de alungire pe drumurile na ionale şi jude ene şi pe alte drumuri principale din teritoriu. • tendinta de dezvoltare (sugerată si prin solicitările administratiei locale de introducere în intravilan) este tentaculară. situa ia anului 2008: Locuin e terminate . (de la 1790 mp în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 1103 la Lilieşti).58 gospodării/ha la Lilieşti). 67 %). Locuin ele : • sunt zona functională cu cea mai mare pondere din total intravilan (cca. cartierul Schela Sala de sport a orasului Primăria Băicoi Băicoi Suprafa ă 14.06 gospodării/ha în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 5.780 mp. desi în intravilan există multe loturi libere.Baze sportive şi de agrement Denumire Adresă Proprietar Băicoi.800 mp.număr Locuin e terminate din fonduri private . dar nereprezentativă pentru un oraş cu o tentă industrială pronun ată. cartierul Tufeni Primăria Baza sportivă Tufeni Băicoi Băicoi. din care cca. 30 pentru construc ii complet noi). cu loturi înguste si adânci. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 30 .

produse contaminate cu titei. • Deseuri nepericuloase: rezultate din activitatea de mentenanta a echipamentelor si cladirilor facilitatilor Structurii Baicoi. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri.R. Floricon Salub S.L. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales.R. Deseurile menajere rezultate din activitatea proprie a PETROM sunt colectate neselectiv in cadrul fiecarei facilitari a Structurii Baicoi(Parcuri de rezervoare. in anumite zone. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. de-a lungul principalelor căi de circulatie si este caractenizată de constructii individuale.Zona destinată constructiilor de locuinte este răspândită în întreg intravilanul. turle. masturi. pentru o parte din populatia orasului. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului. piese. in baza contractului de furnizare a serviciilor de gospodarire comunala si duse la rampa ecologica Boldesti Scaieni. Institutiile si serviciile publice sunt bine reprezentate în general si amplasate în zona centrală. Depozit Baicoi Vest. ulterior acestea fiind preluate de catre S. “FLORICON SALUB” S. se situează sub indicii medii. Categoriile de deseuri rezultate din activitatea Structurii Baicoi sunt urmatoarele: • Deseuri menajere: rezultate de la personalul propriu angajat al PETROM. etc. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. scule RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 31 . Deseurile nepericuloase rezultate din activitatea de intretinere a obiectivelor Structurii Baicoi sunt in principal urmatoarele: ambalaje diverse. • Deseuri periculoase: slam de extractie. tubulatura si motoare uzate. P+ 1. Statii de Compresoare) in recipienti metalici si/sau de plastic. substante chimice utilizate in procesul de exploatare. in colectarea deseurilor menajere.43 to/zi. fără o planificare a folosin ei urbane a teritoriului. în general.) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă.C. Gospodarire locala De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14. Indicii de locuibilitate si calitate a Iocuirii. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. si respectiv anuala de 5267 to/an.). transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. tip parter. resturi metalice rezultate de la debitari. fiind mai greu de realizat o concentrare a acestora în anumite zone.L. neecologică. deseurile sunt împrastiate dezordonat. Unitatile economice sunt răspândite în teritoriu. cuponari. iar in zona centrala blocuri P+4.C. P+2.

Slamul de extractie este colectat prin activitati de curatire / reparatii capitale / dezafectari de echipamente. burlane. intretinere. solizi. ca orice descarcare. praful. dezafectari. Conform clauzelor contractuale. echipamente de protectie si ambalaje contaminate cu produse petroliere. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 32 . foraj. din orice sursa. pamant. vidanjare. uleiuri si cauciucuri uzate. de depozitare. Conform specificatiilor incluse in capitolul „Managementul Deseurilor si al Pierderilor". ultima locatie de depozitare si un program care va evalua si va oferi informatii despre toate locatiile folosite pentru depozitarea si reciclarea deseurilor. Contractorul va lua toate masurile necesare in scopul prevenirii sau limitarii in nivelele premise de legile aplicabile in Romania si Uniunea Europeana. reparatii. procesul ce genereaza fluxul de deseuri. incheiat intre PETROM si PetromService. deseuri medicale. produsele radioactive sau alti poluanti atmosferici. Planul va include fiecare flux de deseuri generat. in orice moment pe perioada executiei unei lucrari. In baza Contractului de Prestari Servicii incheiat intre PETROM si Petromservice. interventii. reducerea surselor de deseuri si posibilitatile de reciclare. aceasta companie avand responsabilitatea executarii lucrarilor cu respectarea prevederilor legale privind protectia mediului in vigoare. capete electrozi si resturi de sarma de la operatiile de sudura. Deseurile periculoase identificate in cadrul activitatii PETROM sunt: slam de extractie. activitatile de curatare a rezeivoarelor. preluarea deseurilor menajere etc. debitari profile diverse. O parte din solul contaminat este acoperit cu balast. de catre prestatori de servicii care executa aceste operatii. Contractorul are obligatia de a dezvolta si transmite pentru aprobare la PETROM un plan de management al deseurilor/pierderilor care va trata cu toate deseurile periculoase si nepericuloase implicate. aceasta reprezentand o practica obisnuita a administrarii zonelor contaminate in cadrul obiectivelor de exploatare a Structurii Baicoi. soluri si balast contaminat cu produse petroliere. sau lichizi. Conform Contractului privind Prestarea de servicii. aflata sub controlul sau sau custodia sa in atmosfera. si orice corp de apa a oricarei substante care ar putea cauza poluare sau ar putea fi periculoasa pentru viata sau mediul inconjurator cum ar fi fumul.deteriorate. sunt executate de PetromService. natura periculoasa a desurilor. Solurile si balastul utilizat pentru intretinerea spatiilor din interiorul obiectivelor Structurii Baicoi. dezmembrari. titeiul. activitatea de intretinere si reparatii a instalatiilor si capacitatilor obiectivelor Structurii Baicoi sunt realizate de catre SC Petromservice. si transportat ulterior la Depozitul Ecologic de slam Baicoi. resturi metalice diverse rezultate de la cuponari. nerealizandu-se o decontaminare a zonelor poluate. conform specificatiilor Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este colectat si transportat in scopul depozitarii in conditii de securitate (impreuna cu slamul de extractie la Depozitul Ecologic de slam Baicoi).

persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar si gimnazial-persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar . Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. temperatura lacurilor variind cu + 6 .număr Grădinite de copii .7ºC fa ă de mediul ambient. care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45).800 băi calde şi 1. la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea. cât şi în cazul monumentelor istorice. atât în cazul Băilor Valea Stelii. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. Invatamant Datele generale caracteristice tuturor nivelurilor de învă ământ din oraşul Băicoi se prezintă astfel: Unită i de învă ământ . afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice. plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională. Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale.număr Scoli din învă ământul primar si gimnazial .total .persoane Elevi înscrişi în învatamint gimnazial . aflate în parcul de lângă Primărie. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie. afectiunilor sistemului nervos central si periferic.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate.persoane Elevi înscrişi .total .Turismul Turismul nu prea este dezvoltat în Băicoi.persoane Elevi înscrişi în învă ământ liceal .persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 11 6 4 1 473 1774 1300 619 681 474 Page 33 . Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat.număr Licee Copii înscrisi în grădini e .

persoane Personal didactic în învă ământ gimnazial .Personal didactic total .număr Laboratoare scolare .număr Săli de gimnastică . Starea clădirii care adăposteşte activită ile Bună Bună Bună Bună - UNITĂ I ŞCOLARE ŞI PREŞCOLARE Grădini e Şcoli cu clasele I-IV Şcoli cu clasele V-VIII Şcoli cu clasele I-VIII Licee Colegii na ionale Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare Şcoli postliceale Număr unită i 6 1 3 1 - Număr elevi 473 89 1.număr Terenuri de sport .număr 134 18 84 32 52 32 54 11 2 5 2 In oraşul Băicoi sunt în prezent 11 unită i de învă ământ preuniversitar.211 474 - Sanatate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 34 .persoane Săli de clasă si cabinete scolare .persoane Personal didactic în învă ământ primar si gimnazial Personal didactic în învă ământ primar .persoane Personal didactic în învă ământ liceal . • 6 grădini e. • 4 şcoli generale. astfel: • 1 grup şcolar (liceu).persoane Personal didactic în învă ământ prescolar .număr Ateliere scolare .

177) – stare mediocra • Biblioteca – stare mediocra Sunt mai bine reprezentate lăcaşurile de cult. care realizează împreună peste 120. La acestea se pot adăuga şi cele 5 farmacii sau puncte farmaceutice şi un aşezământ de binefacere care oferă adăpost şi căldură sufletească la 75 de micu i din jude (Casa Copilului). evolu ia indicatorilor de sănătate din oraşul Băicoi au avut evolu ii pozitive. Dorobanti nr.000 locuitori. nr. iar speran a de viată a crescut cu 20 de ani. 6) – stare buna • Casa de Cultură intea – Băicoi (str. Cultura Spatiile pentru activitati culturale sunt slab reprezentate. iar astăzi îi revin cca 430 de locuitori.Serviciile de sănătate sunt reprezentate printr-un spital orăşenesc cu cca. 3.Băicoi (str.Ambulatoriu Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Număr unită i 1 1 13 5 Stare clădire Mediocră Mediocră Bună Bună Activii din sectorul sănătate (personal medical) reprezintă cca. 300 de paturi (înfrumuse at de câteva picturi murale realizate de Daniela Cepleanu.3% din activii oraşului şi datorită acestui fapt. reiese că în 1944 unui medic îi reveneau 3.7‰ 75 2 1997 82 300 23. cămine culturale existând numai în fostele reşedin e de comună Lilieşti şi intea. Independentei.8‰ <75 5 2007 88 312 21. • Casa de Cultură Liliesti . atât ca număr.200‰ 57 1988 52 137 23. mortalitatea infantilă a scăzut de 12 ori.000 de consulta ii pe an. UNITĂ I SANITARE Spitale Policlinici . cât şi ca stare de între inere : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 35 . Indici Personal medical cu studii superioare Asisten i şi surori Mortalitate infantilă Media de vârstă (speran a de via ă) Salvare 1944 3 6 150 .6‰ <78 6 Din analiza comparativă a acestor date. fiica unui fost director). o policlinică – ambulatoriu şi cabinete medicale individuale.

.7).Sf. Str. Biserica ..cunosc in tara noastra o frecventa deosebita(intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare(1940-magnitudine7.70" RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 36 ..Biserica . Str.la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km(focare intermediare)pe asa-numitul plan Benioff. Adormirea Maicii Domnului’’.la Curbura Carpatilor. Albăstrelelor Biserica .Sfântul Nicolae’’ – Parohia Liliesti.Sf. Ilie si Nicolae’’ – Parohia Băicoi II.Parohia Băicoi I. Feleacului Biserica .7.2..1990 magnitudine-6. Apostoli Mihail si Gavriil’’ – Parohia Dâmbu. Victoriei Biserica ..Nasterea Maicii Domnului’’ – Parohia Tufeni. Str.Duminica Tuturor Sfintilor’’ – Parohia Tintea. Nuferilor Biserica .la intervale de 30-50 ani. Primăverii. Str.magnitudine-7.violente. Str.Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descarcari bruste. Impărati Constantin si Elena’’. Plevnei Biserica .Biserica Călătorului ...DN 1 ZONE CU RISCURI NATURALE ŞI ANTROPICE RISCURI NATURALE Riscul seismic Cutremurele de pamant.1986-magnitudine-7.din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele : -Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=0.Sf.1977. Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor. Fdt. Str.Acestea au focarul in zona Vrancea.

Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani"). 3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 37 .Fig. Fig.28. 2 -Coeficient "ag"=0.

Consecinta a petrografiei si structurii. O situatie specifica pentru teritoriul orasului Baicoi este existenta samburelui de sare ce prezinta un risc de instabulitate. ca pe versantul nordic al dealului Tintea dar si alunecari active in sectoarele instabile de pe pantele sudice. indicativ GT006-97. Marea majoritate sau produs ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale) in timp RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 38 .Conform STAS 11 100/1993.Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie. in zona fiind amplasate un numar mare de sonde de extractie. a tectonicii deosebit de active. exista alunecari relativ stabilizate. Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an. Risc de instabilitate Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatarea constructiilor . S-au produs prabusiri datorita excesului de umiditate si dizolvarii sarii din subteran si formarea unor lacuri antropice. Aceasta disfunctionalitate trebuie asumata de cei interesati in amplasarea unor obiective sau constructii. Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu aceste perimetre intr-o zona de risc de instabilitate. comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani. riscul declansarii acetui tip de procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. exista zone de risc pentru alunecari de teren. respectiv exploatarea petrolului.refacere si protectie a mediului. mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice. Procesele de versant cu raspandirea maxima si cu cele mai importante implicatii practice sunt alunecarile de teren de tip deplasiv. Dupa stadiul dinamic in care se afla. Risc de inundabilitate Riscul de inundabilitate in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului.

ce au tendinta sa curga prin interiorul zonei de locuit catre un colector natural sau sa stagneze in zonele cu o panta scazuta. 4 Depozitare necontrolata a deseurilor in albia paraului Dambu Datorita slabei incastrari a albiei paraului Dambu si a colmatarii acestuia cu vegetatia crescuta in albie precum si a depozitarii necontrolate a deseurilor in cantitate mare in sectiunea de curgere este favorizata in cazul viiturilor pericolul de colmatare a albiilor si a inundarii zonelor vicinale. Panta talvegurilor vailor nu permit scurgerea rapida a apelor din pecipitatii decat in zonele de versant si favorizeaza eroziunea malurilor precum si inundarea zonelor limitrofe. Fig. Risc de inundabilitate in zona de locuit Acesta disfunctionalitate din interiorul localitatii se manifesta datorita faptului ca nu exista o canalizare pluviala care sa preia apele provenite din precipitatii precum si apele de siroire de pe versanti. acesta nu poate prelua aportul suplimentar de apa provenit din afluienti si din siroirea de pe versanti precum si din topirea zapezilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 39 . La precipitatii maxime. Se recomanda refacerea si redimensionarea santurilor de-a lungul drumurilor ce preiau apele provenite din siroirea de pe versanti.ce viiturile pluvio-nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. redimensionarea subtraversarilor si decolmatarea celor existente pentru a stopa fenomenul de inundabilitate.

Zone impropri de construit In functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale identificate pe teritoriul orasului Baicoi au fost conturate zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale retelei hidrografice si zonele de versant cu panta mare si potential de instabilitate ridicat. Pe teritoriul orasului au mai fost conturate urmatoarele zone: • Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa si versantii cu panta medie, cu potential de instabilitate mediu, neafectati de eroziuni la baza lor. • Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa inferioara si zonele de platou din cadrul culmilor deluroase precum si zona de campie. Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in orice directie, in functie de rezultate. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei , pe baza prospectiunii geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria de importanta redusa.Trebuie mentionat ca pe culmile deluroase terenul prezinta o panta mica si prezinta urmatoarea succesiune litologica: • in suprafata depozite eluvial – deluviale constituite din argile, argile nisipoase, nisipuri, cu structura neomogena • roca de baza constituita din argile, nisipuri si pietrisuri marunte in strate cu inclinari variate de 20 - 30°, motiv pentru care parametrii fizico – mecanici au valori reduse. Nivelul hidrostatic apare la adâncimi variabile si este influentat de volumul precipitatiilor sau de litologia si structura tectonica a zonei. Terenurile identificate in aceasta zona se pot incadra la terenuri bune-medii de fundare. La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili precum si o zona de protectie de minim 100 de m de acestia. Zonele de versant si terasa inalta pe care se pot amplasa constructii sunt cele care fac trecerea intre 2 nivele de terasa si prezinta o panta de pâna la 20 %. Zonele de versant se caracterizeaza prin urmatoarele depozite: • in suprafata depozite deluviale neomogene constituite din sol vegetal in amestec cu argile-prafuri-nisipuri pietris cu bolovanis; • urmeaza roca de argile cenusii verzui, nisipuri fine si strate de pietrisuri slab cimentate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 40

Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri dificile de fundare, din cauza pantei terenului. Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi mari in perioadele cu precipitatii normale. La proiectarea si executarea constructiilor, masurile speciale si lucrarile ce sunt necesare constau din: • amenajarea suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin, • lucrari de drenare a apei din precipitatii Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel ridicat. Zona de terasa joasa si campie Terenul este plan, stabil si afectat pe anumite suprafete de fenomene de inundabilitate in perioadele cu precipitatii excesive. Succesiunea litologica se prezinta astfel: • in suprafata strat de sol vegetal sau umplutura cu grosime variabila; • urmeaza depozit proluvial cu grosimea de 0.5 – 4.00 m constituit din argile prafoase cafenii galbui si argile nisipoase cu rar pietris; • in continuare apar depozite aluvionare constituite din pietrisuri cu bolovanis si nisip cu grosimi mari(peste 10 m) care apar pe alocuri la suprafata; Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri bune de fundare. Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel redus. RISCURI ANTROPICE Teritoriul administrativ al orasului Baicoi este traversat de o serie de retele de utilitati astfel: - cablu telefonic interurban; - cablu telefonic urban; - conducta distributie gaze; - conducta gaz metan; - conducta Petrotrans; - conducta transport titei si gaze de sonda; - linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune. Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste retele. Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ferata ce traverseaza teritoriul administrativ de sud-est la nord-vest.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 41

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A, Transgaz etc.) Dezvoltarea industriei petroliere, a fost favorizata de existenta resurselor de petrol din zona subcarpatica a cutelor diapire.Exploatarea petrolului se face in stratele noi la suprafata si din ce in ce mai vechi spre profunzime incepand cu dacianu, pontianul, meotianul, iar in profunzime miocenul, sarmatianul, helvetianul si sporadic oligocenul. Zacamintele, sunt cantonate de la 2000 la 3000 m.

Fig. 5 Sonde de extractie

Se vor pastra zonele de protectie in jurul sondelor de extractie atat in functiune precum si a celor abandonate pana la refacerea terenului si redarea acestuia in circuit. ECHIPAREA EDILITARA Alimentarea cu apa Oraşul Băicoi are 6 cartiere: Băicoi, Lilieşti, Schela (Cotoi), Tufeni, Dâmbu şi intea, cu o popula ie stabilă totală de cca. 20.000 de locuitori. Localitatea dispune de o dotare tehnico-edilitară care nu acoperă necesarul.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 42

Re eaua de distribu ie structurată pe zone de presiune este inelară şi are diametre între 80 – 250 mm. (30-40)%.zona I: partea de vest cuprinsă între cotele 302. pozi ionate pe malul stâng al râului Prahova. lângă fostele sere. iar cel cu V = 5800 mc . există conducte de serviciu cu diametre mai mici – de până la 2”.0 – 326. re eaua de distribu ie este împăr ită în două zone de presiune: . Dâmbu şi par ial Lilieşti sunt alimentate din sursa Siliştea III prin re eaua Schelei. .zona II de presiune. cu încă 47 l/s (deci preluarea unui debit final de 96 l/s. Sursa principală este constituită din conducta de aduc iune Dn 800 Paltinu – Movila Vulpii. situat pe str. sursa Schelei şi alte surse locale.0 lângă clădirea Primăriei.zona II: între cotele 277.nr. se preia din debit de 49 l/s cu care se alimentează rezervorul existent V = 1000 mc. Prin intermediul unui racord Dn 350 amplasat înaintea căminului de rupere a presiunii Băicoi. Re eaua de distribu ie este ramificată şi are diametre cuprinse între 1” – 4”.0 – 318. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 43 . care însă nu mai furnizează debitul necesar. este executată din eavă de o el cu diametre cuprinse între 50 – 150 mm şi prezintă un grad avansat de uzură. apa este pompată în rezervorul existent V = 5800 mc. Lângă rezervor se află amplasată clădirea sta iei de pompe care mai cuprinde postul trafo. Cartierul Tufeni este alimentat cu apă din sursa proprie: pu uri forate. De aici. Rezervorul V = 1000 mc alimentează zona I de presiune. Sursa Siliştea aflată în proprietatea Schelei este constituită din pu uri forate de mare adâncime. sta ia de clorinare şi grupul electrogen. Cartierele intea.0 şi care cuprinde cea mai mare parte a oraşului.Alimentarea cu apă a localită ii Băicoi se realizează din mai multe surse: sursa Paltinu. amonte de localitatea Floreşti. Unele conducte au grad de uzură foarte avansat şi înregistrează pierderi mari de apă – de cca.Republicii.4/12919 „Îmbunătă irea alimentării cu apă a Oraşului Băicoi” s-au realizat următoarele obiective: • suplimentarea debitului preluat prin racordul existent din aduc iunea PaltinuMovila Vulpii.) şi reechiparea corespunzătoare a sta iei de pompe existentă în Băicoi. Re eaua de distribu ie este alimentată cu intermiten e.0. ceea ce între ine un deficit de apă considerabil la nivelul consumatorilor (pe străzile cu re ele din OL vechi din 1940). De asemenea. Datorită configura iei terenului. amplasat la cota 331. de unde apa este distribuită gravita ional în cartierele Băicoi şi Lilieşti. Ca urmare a executării în ultima perioadă a lucrărilor din pr.

• 6 industriali. sta ie de pompe. Crişan. • racord nou în conducta de aduc iune Văleni – Movila Vulpii cu preluarea unui debit de 21 l/s. ajunge la sta ia de epurare amplasată pe malul stâng al pârâului Dâmbu în partea de S-E a localită ii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 44 . • 92 institu ii. platforme nămol. Armoniei şi apoi pe un drum de câmp. Paralel cu acest sistem. având următoarele obiecte: grătar şi deznisipator. Sta ia de epurare are capacitatea de preluare şi epurare a unui debit de ape uzate de 27 l/s este compusă din treapta mecanică şi treapta biologică. debitmetru. bazine de aerare cu nămol achy. Din zona industrială s-a realizat un colector pluvial cu diametru Dn 100 ce descarcă apele meteorice în pârâul Dâmbu.• completarea re elei de distribu ie din Băicoi cu un tronson având Dn şi L = 400m. decantoare primare. 9 Mai. • gospodăria de apă Tufeni compusă din rezervor V = 100 mc. sta ie de clorinare. Traseul colectorului principal urmăreşte străzile Republicii. există şi deserveşte localitatea sistemul de alimentare cu apă al Schelei Băicoi. conducta de refulare şi rezervor V = 500 mc amplasat în intea. Evacuarea apelor pluviale din teritoriu se face superficial la nivelul terenului. Unirii. sta ie pompe nămol activ şi recirculat. • 208 agen i economici. • gospodărie de apă amplasată la Găgeni cuprinzând rezervor de aspira ie şi sta ie de pompe. oraşul Băicoi are o re ea de canalizare formată dintr-un canal colextor principal cu diametru Dn 300 şi Dn 400 şi din canale secundare ce deservesc unită ile industriale şi zonele cu blocuri de locuin e. decantoare secundare. separator de grăsimi.0 Km.: • 4207 abona i casnici. prin şan uri şi rigole. compus din : • captări de mare adâncime – front captare pu uri Siliştea III cu rezervor tamp • transportul apei: conducta de aduc iune Siliştea – Băicoi. bazine de contact cu clor activ. • racord de distribu ie în cartierele intea şi Dâmbu. Canalizarea Canalizare menajeră În prezent. Oraşul dispune în prezent de o re ea de distribu ie având L = 105. sta ie de pompare • corectarea calită ii apei: sta ie de clorinare • utilizare:re ea de distribu ie din tubing O 2” – 6”.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 45 . Epurarea apelor uzate menajere realizată în statia de epurare prin metode mecanice si biologice conduce la descărcarea în emisar a unei cantită i de apă epurată si deci reintregarea ei în circuitul natural si la depunerea pe platformele de nămol spre uscare a nămolului rezultat din decantoarele primare. sunt dirijate spre şan urile şi rigolele adiacente şi apoi către cei mai apropia i emisari. Find un factor de insalubritate pentru colectivitatea care le produce. oraşul Băicoi dispune concis de următoarele sisteme de restituire pentru apele reziduale: • canalizări stradale Dn 300 = 15.2 km • sta ie de epurare mecano-biologică. in afara perimetrului acesteia si introduse in circuitul apei in natura. Pentru păstrarea calită ii bazinelor naturale de apă este necesară epurarea apelor reziduale. in conditiile lipsei unor masuri de epurare a acestora. meteorice si industriale. După acesta poate fi utilizat in agricultura pentru fertilizarea solului sau poate fi depozitat în rampa de gunoi sau în umpluturi de alte categorii. • colectare existentă care descarcă fără epurare direct în pârâul DÂMBU. Dupa sursele de impurificare. calită ile lor sunt degradate prin pătrunderea apelor reziduale. În prezent. Ele constituie factorul principal de poluare si degradare a solului si a bazinelor hidrografice. Bazinele naturale de apă fiind intotdeauna destinate unor folosinte. cu capacitatea de 27 l/s. Situa ia este rezolvată local prin latrine uscate. apele uzate se impart in trei categorii: menajere. • fose septice şi latrine uscate. in bazinele naturale de apa. Restituirea sub forma de ape reziduale Apele reziduale sunt apele uzate şi reziduurile lichide provenite din diverse folosinte ale apei aflata la dispozitia colectivitatii. apele uzate trebuie colectate si indrumate. colectate de pe acostamentul străzilor principale şi secundare. atunci când impurificarea produsă depăşeste capacitatea de autopurificare a receptoruiui. Canalizare pluvială Apele pluviale.Cartierul Tufeni nu are re ea de canalizare.

De aici există cablu de 20 Kv îngropat în lungul str. centrale termice. Alimentarea cu energie termica În oraşul Băicoi există o zonă de blocuri de locuin e dotată ini ial cu puncte termice de cartier. administrative sau obiectivele economice. majoritatea reabilitate recent prin înlocuirea celor din OL cu conducte din PEHD.208 agen i economici Localitatea are două surse de alimentare: -SRMP Floreşti printr-o conductă de medie presiune din OL Ø 14”. Producerea energiei termice pentru încălzire se face în prezent în mod individual prin sobe.92 institu ii . Conform operatorului Distrigaz Sud. toate clădirile din oras si cartierele apartinătoare fiind încalzite în sistem local cu combustibil solid sau gaze (în sobe sau microcentrale). în prezent sistemul este nefunc ional.4207 abona i casnici 6 industriali . în gospodăriile individuale prin centrale statice de capacită i diferite în institu iile social-culturale. Centralele termice existente la câteva obiective din Băicoi au fost abandonate.Republicii continuat cu str.Independen ei RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 46 .73 m. Numărul de abona i se prezintă astfel : .Alimentarea cu gaze naturale Oraşul Băicoi dispune de alimentare cu gaze naturale prin operatorul DISTRIGAZ SUD. care dispune de o re ea de distribu ie de redusă presiune de 255. Alimentarea cu energie electrica Pe arealul oraşului Băicoi se regăsesc următoarele tipuri de re ele electrice: Re elele electrice de mediu tensiune (20 Kv) + posturi de transformare Oraşul Băicoi dispune de o sta ie de transformare 110 Kv (PT 71) racordat în LEA 400 Kv amplasat pe str. Datorită gradului înalt de coroziune a re elelor de distribu ie şi a lipsei reabilitării echipamentelor tehnologice.839. re eaua actuală satisface nevoile de siguran ă în exploatare şi între inere precum şi necesarul solicitat de localitate. ramificate pe străzi. etc. În oraş există sta ii de reglare (SRS) de sector de la care se dezvoltă re ele redusă presiune . -SRMP BUDA conducta comună cu oraşul Plopeni – medie presiune nouă din PEHD.Republicii la intrarea în localitate dinspre Dn 1.

O altă linie de alimentare este LEA 20 Kv Ploieşti Sud care intră în localitate pe DJ 215 (str. prestări servicii şi unită i furnizoare de utilită i) există branşamente electrice la U = 220/380 V racordate la posturile de transformare. instala ii şi obiective industriale amplasate pe tot teritoriul intravilan. comanda aprinderii şi stingerii fiind realizată de la un „punct de aprindere” cu comandă automată prin ceas programator. Re elele electrice de joasă tensiune (220/380 V) sunt realizate cu preponderen ă în sistem aerian (stâlpi de beton – conductori electrici).Înfră irii). Unită i. Probleme de protec ia mediului. şi unul de telefonie mobilă cu operatori na ionali. cu racorduri aeriene la abona i. montate pe stâlpii electrici din beton amplasa i de-a lungul străzilor. împreună cu un releu de transmisie cu func iuni multiple şi o centrală digitală conectată la cablul din fibră optică subteran. Page 47 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .A. în zona de locuit. Telefonie Oraşul beneficiază de un sistem de telefonie fixă prin operatorul Romtelecom S. administra ie publică. Există în localitatea Băicoi o centrală telefonică amplasată în zona centrală. dar şi punctual cu cabluri electrice subterane. Re ele electrice de joasă tensiune (220V/380V). Pârâul Dâmbu neregularizat pe aproape tot traseul din intravilan.şi ramifica iile care alimentează posturile de transformare amplasate în oraş conform planului prezentat. Iluminatul public stradal Iluminatul stradal există pe majoritatea străzilor principale şi secundare şi se realizează cu corpuri de iluminat de exterior. obiective social – culturale. Disfunc ionalită i Principalele sunt: • • • • disfunctionalită i în domeniul protectiei mediului natural si construit Prezen a masivului de sare în subsolul localită ii. Sistemul public de recep ie a programelor TV În toate cartierele apar inătoare există re ea publică de cablu TV amplasată pe stâlpi electrici de joasă tensiune. Pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor locali (gospodării individuale.

vin cca. • Poluarea provenită de la activită i economice. • Aruncarea gunoaielor şi molozului de către popula ie în numeroase locuri. • Infiltra ii de apă şi produse petroliere în lacurile din sta iunea Valea Stelii. modernizării şi retehnologizării unită ilor economice – industriale şi agricole. • Lipsa plantatiilor de protectie pe limita interioară a incintelor cimitirelor existente. 500 din afară. Analizând din punct de vedere critic stadiul de dezvoltare urbanistică a oraşului şi trupurilor sale componente. • Traversarea zonelor reziden iale de traficul greu (atât cel de transport cât şi cel propriu oraşului). • Necesitatea restructurării. • pe suprafata unora dintre lacurile formate pe seama dizolvarii sării plutesc pelicule de produse petroliere. • Lipsa parcurilor şi a zonelor de recreere şi sport necesare unei popula ii de peste 20. • Re ea insuficientă de canalizare. cu unele declivită i mari şi numai două benzi de circula ie. • Lipsa unei zone centrale bine organizate. incinta si vecinată ile parcurilor de rezervoare pentru petrol.• Instala ii. • Poluarea provenită de la circulatia pe drumuri. • Navetism încrucişat ridicat – pleacă cca. • Lipsa masurilor de protectie si punere în valoare a monumentelor istorice clasate si a siturilor arheologice din teritoriul administrativ. • Traversarea întregii localită i de drumul jude ean DJ 102B având un traseu sinuos. care cuprind perimetrele adiacente sondelor. re ele şi funda ii de obiective şi activită i abandonate existente aproape pe tot teritoriul.. • Amplasarea necorespunzătoare a punctelor de precolectare a deşeurilor menajere.000 de locuitori. precum si a bisericilor neînscrise pe lista monumentelor. • Lipsa apei potabile. mai ales în cazul celor nemodernizate. etc. urmare a proceselor de dizolvare a sării. • există zone în care s-au produs prăbusiri şi au apărut lacuri. 2500. se conturează următoarele disfunc ionalită i principale: • existen a unor zone poluate cu produse petroliere. • Scăderea severă a locurilor de muncă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 48 .

în zonele de versant. • existen a unor alunecări de teren şi eroziuni active. etc. deşi speran a de via ă a crescut. care pot produce poluări accidentale cu i ei si care necesită perimetre de protectie (a se vedea planul de situatie cu dispunerea sondelor). • existenta unor lucrări vechi. cu preluarea materiei prime de la popula ie. precipitatii foarte abundente şi de lungă durată. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 49 . local la Tufeni si pe dealul intea). • nu există în oraş activită i de prelucrare a produselor agricole (vegetale şi animale). local strate de umplutură cu grosimi variabile. ancore şi blocuri de beton pentru instalatiile petroliere. cât si mai cu seamă. conducte. dar care se manifestă mai ales în extravilanul oraşului. Aici se găsesc.). • echiparea edilitară cu unele deficien e (lipsa canalizării şi pe alocuri a alimentării cu apă în sistem centralizat. • lunca Dâmbului poate fi inundată la precipitatii abundente. însă ele pot fi reactivate la producerea unor evenimente care modifică echilibrul hidrogeologic creat în timp (seisme. bataluri. atât în zonele de terasă. abandonate. etc. de exploatare a titeiului (sonde. • existen a unor zone inundabile sau cu exces de umiditate. cât si a celui din cartierul Tufeni. în special în zonele mai izolate. • lipsa măsurilor de conservare şi protec ie a monumentelor istorice clasate. • structura necorespunzătoare a popula iei pe grupe de vârstă (popula ie relativ îmbătrânită). pe alocuri formându-se zone în care apa poate persista mult timp (inclusiv zona adiacentă statiei de epurare). care afectează o mare parte a versantilor (în cartierul Dâmbu.) în multe zone din teritoriu (peste tot unde a fost exploatat titeiul). puturi. • practicarea agriculturii în sistem individual pe terenurile arabile în zonă impediment pentru o agricultură modernă şi eficientă. datorită si aportului suplimentar de apă adus de pârâul Valea Largă. dar cu profile şi amenajări necorespunzătoare ale zonelor stradale. majoritatea străzilor fiind modernizate. • for a de muncă ocupată se regăseşte în special în industrie şi servicii . captări izolate de ape subterane sau canalizări cu pierderi de apă. lipsa alimentării cu gaze şi a unor sisteme de încălzire eficiente).La data cercetării terenului. iar intersec iile necesită urgent amenajări specifice. în aceste zone fenomenele de dizolvare sunt inactive. începând imediat aval de confluenta acestor văi şi până la ieşirea de pe teritoriul oraşului. • existen a sondelor petroliere si a batalurilor în functiune. care sunt situate atât în apropierea lacurilor din zona Primăriei. • starea necorespunzătoare a re elei de circula ie rutieră. • numărul mic al utilajelor specializate adecvate agriculturii intensive. care trebuie identificate în eventualitatea amplasării unor constructii noi.

care reprezintă unul din cele mai importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor na ionale şi sectoriale de mediu. unită i economice).Regiunea 3 Sud Muntenia. • Ameliorarea calită ii solului prin îmbunătă irea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de jude e până în 2015. precum şi prevederile POS Mediu. • Protec ia şi îmbunătă irea biodiversită ii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării re elei NATURA 2000. servicii. • Master plan jude ul Prahova privind apa-apa uzată.2013. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 50 . • POS Mediu 2007-2013. • Plan jude ean de gestionare a deşeurilor – Prahova (2006 -2013). • Planul de Dezvoltare Durabilă a Jude ului Prahova în perioada 2007-2013. Rela ia cu alte programe şi planuri relevante Planul Urbanistic General al Oraşului Băicoi a fost elaborat având în vedere Strategia Jude eană. • Planul Na ional de Gestiune a Deşeurilor 2007 . care ar necesita amenajări specifice şi în primul rând. 1. Obiectivele POS sunt: • Îmbunătă irea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015. • Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor . • Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025. • Strategia Na ională pentru Gestionarea Deşeurilor. • starea necorespunzătoare a stabilimentelor balneare şi în general amenajări necorespunzătoare pentru valorificarea poten ialului extrem de valoros de care dispune localitatea. cunoaşterea şi cercetarea ştiin ifică a modalită ilor de exploatare. • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi preluate de localită i până în 2015. Planul Urbanistic General se bazează pe obiectivele şi priorită ile strategice stabilite în documentele/strategiile jude ene şi na ionale: • Planul Na ional de Ac iune pentru Mediu. cu respectarea priorită ilor de dezvoltare na ionale după cum au fost stabilite în Planul Na ional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a priorită ilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul Na ional Strategic de Referin ă (CNSR).3.• lipsa unui sistem de colectare si depozitare controlată a deseurilor menajere si de altă natură de la toate tipurile de func iuni (locuin e. • Planul Local de Ac iune pentru Mediu Prahova.

• Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbană. la 16 km de Campina si la 8 km de Plopeni. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al orasului Baicoi se inscrie pe contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. solul/utilizarea terenului. fauna. Umplerea golfului a coincis cu formarea terasei Baicoi. Descrierea fizico-geografică Din punct de vedere administrativ se situeaza in partea central . 2. gestionarea deşeurilor. DJ 102 Ploiesti–Paulesti–Baicoi si calea ferata dubla electrificata Bucuresti–Brasov. sănătatea umana.1. peisajul. popula ia.• Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. cand au avut loc ultimele miscari de cutare iar intreaga regiune a suferit o miscare de ridicare in bloc impreuna cu muntii si lacul din campia Romana.estica a judetului Ploiesti la 20 de km de Ploiesti. patrimoniul cultural. care si-a restrans suprafata. flora. aerul. beneficiaza de o importanta retea de cai de comunicatie din care amintim: DN 1. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe sunt: biodiversitatea. Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate si campie. infrastructura rutieră. Conform HG nr. apa. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informa iilor şi a datelor disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. • Strategia na ională privind alimentarea cu energie termică a localită ilor prin sisteme de producere şi distribu ie centralizate. In zona exista un golf cu contur neregulat pana la ultimele inaltimi subcarpatice. 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2.1. se realizeaza prin intermediul imensului con de RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 51 . Relieful dealurilor subcarpatice s-a definitivat la sfarsitul pliocenului. factori climatici. patrimoniul arhitectural şi arheologic.1. valorile materiale. Apele coborau din Carpati si formau o delta care inainta mereu.

tind sa se accentueze si sa se accentueze si sa se inalte pentru a strapunge aluviunile recente. din care reprezentativa este Movila Vulpii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 52 . Anticlinalele cu samburi de sare. Campina. Zona subcarpatica se caracterizeaza prin prezenta celor cinci terase ale Prahovei: Banesti-Campina . pe de o parte formarea unor dealuri recente. Teleajenului iar pe de alta parte. 6 Unitati geomorfologice Sub cuvertura de aluviuni. dealurile izolate Tintea–Paulesti. dovedind ca pe masura formarii lor miscarile scoartei le–au inaltat si deformat. iar pe de alta parte aluvionarea excesiva a impus divagarea raurilor. Terasa a III–a (Baicoi) este situata la 73–75 m altitudine relativa si pe ea se afla situata localitatea cu acelasi nume. Uneori sarea a reusit sa iasa la lumina la Tintea si Baicoi. Adancita in propriul sau con aluvionar la Banesti cu 30–35 m.Ciobi – Strajistea. majoritatea cu samburi de sare in ax. a celei mai importante terase de pe V. El constituie prelungirea spre sud. cu precadere pe stanga pana sub poalele dealurilor Baicoi–Tintea–Gageni. Campia Ploiestilor inclina de la 400 m la Banesti. stratele sunt bolite formand anticlinale scurte faliate.Baicoi Pitigaia . Asadar. Terasele inclina spre sud mai mult decat lunca. au constituit conditiile in care s-a definitivat relieful.dejectie al Prahovei.5%. la 100 m in SE orasului Ploiesti. ce se desfasoara pe 30 km. Pe de–o parte campia se leaga de sesul Mislei prin seaua de la Gageni si pe V. Terasa a IV–a (Campina) este situata la 30–50 m altitudine relativa. prezentand o panta mare de 7. Fig. Singurele accidente sunt movilele. Prahovei. cu inaltimi de 300–400 de m stau risipite in campie la cativa km sud de marginea compacta a inaltimilor subcarpatice. V. Prahovei este incadrata de maluri ce scad la cativa metri si raul meandreaza. dovedind ca tectonica nu s–a desavarsit inca. pe masura ce se departeaza de Subcarpati. Intrepatrunderea dealuri–campie este un caz unic in tara noastra. T.

Grosimea pietrisurilor acestei terase atinge 20–25 m, si se mentioneaza prezenta in cadrul terasei a unui strat de lut rosu de 1–1.5 m ceea ce denota un climat cald si umed in interglaciarul Mindell–Riss. Varsta Terasei Baicoi este atribuita fazei glaciare Riss care a avut extensiunea cea mai mare si coincide cu formarea bazinului Prahovei. Terasa Baicoi joaca rolul unei bare in dirijarea retelei hidrografice ramanand suspendata fata de Prahova si fata de Mislea. Eroziunea si acumularea au fost activate de miscarile neotectonice care accentuau forma anticlinalelor si sinclinalelor constituind noi piete de adunare a apelor, ca si depresiunea Mislea. In aval de Baicoi terasa cade in fundalul campiei.

Fig. 7 Zona de contact terasa – Campie in sud

Dambu si afluentul sau V. Larga, au vai care prezinta o alternanta de maluri abrupte si line. In localitatea Dambu se afla un sector de vale ingust, taiat in anticlinatul Baicoi. Pantele au inclinari de 8–10 grade pe stanga vaii si 5 grade pe dreapta. La iesirea din Subcarpati isi largeste albia, ceea ce a generat presupunerea ca a fost un curs vechi al Prahovei. Este un exemplu clasic de vale antecedenta. Dealurile Tintea–Baicoi domina depresiunea subcarpatica Mislea–Podeni. Contactul se realizeaza printr-o zona piemontana alcatuita din conuri de dejectie ingemanate si suprapuse. Culoarul de vale al Mislei, este considerat de G. Valsan, un curs al Teleajenului care se drena spre Prahova si se varsa la sud de Banesti, aducand ca principal argument, largimea de 15 km a culoarului care nu putea fi modelat de Mislea. Dealurile Tintea si Baicoi constituie o cumpana de ape, dezvoltata pe directia vest - est cu altitudini de 250 - 404,6 m. Desfasurate pe o lungime de 20 km, aceste
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 53

dealuri apar ca martori de eroziune intre Prahova si Teleajen. Dealul Gageni este continuarea spre est a dealului Tintea, iar dealul Baicoi, apare ca martor al eroziunii dealului Tintea. Individualizarea acestuia, nu poate fi decat rezultatul unui drenaj pe directia NS efectuat de V. Cosmina sau V. Mislea, fapt confirmat de inseunarea de la 250 m ce desparte Dambu de Gageni. Dealul Tintea, poate fi considerat martor al eroziunii subcarpatilor externi ai curburii. Configuratia interfluviilor, este rezultatul evolutiei arterelor hidrografice care se scurg catre nord (V. Mislea) si spre sud (V. Dambu).

Fig. 8 Dealul Tintea

Altitudinea maxima 404,6 m se inregistreaza in Dealul Tintea si se datoreaza gresiilor. In cadrul acestor interfluvii, se remarca o serie de umeri dispusi la altitudinea de 300–330 m, ei reprezentand rezultatul actiunii exercitate de afluentii Dambului. Un interfluviu mai larg dezvoltat apare in zona Dealului Baicoi aliniat pe 6 km est–vest. Suprafata prezinta denivelari de cca 25 m. Datorita pantelor mai mari de 20–30 grade, constitutiei litologice si despaduririlor, apar alunecari de teren, ogase, torenti precum depresiuni mici cvasirotunde dezvoltate pe sare. Se evidentiaza ogasele de pe V. Portarului, la limita superioara a padurii, ravenele de pe partea stanga a Vaii Dambului si torentii din sudul dealului Baicoi. Altitudinea vine si ea in sprijinul apartenentei subcarpatice a orasului Baicoi. In campie altitudinea creste lent de la 240–250 m in sud–est la 320–330 m in nord–vest. In zona predomina relieful fluvial ca urmare a actiunii erozive a raului Prahova, mai putin a Teleajenului in est. In aceste conditii, terasele constituie forma
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 54

dominanta a peisajului local. Sunt deosebit de mari, urmeaza vaile si ocupa interfluviile (Campul Urletei). Cea mai intinsa este Terasa Campina. Relieful de denudare este reprezentat prin: Ogase cu fund de vale foarte larg aproximativ 6 m, Ravene – V. Dambu, vestul dealului Tintea, Torentii in sudul T. Baicoi, Alunecari de teren (superficiale si deplasive). Relieful antropic este reprezentat mai ales prin movile (Movila Vulpii). Campia Ploiesti in sud cu procese acumulative, corespunzatoare conului Prahovei (alt. 250–300 m), strat de pietris 20–60 m, acoperit cu argile in nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzatoare Terasei Campina. Subcarpatii sunt reprezentati prin : Campul Urletei corespunzator T. Baicoi, relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea) Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. Pe acesta este dezvoltat orasul. Dealul Tintea (Gruiul) 404.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare, alunecari) Dealul Mislea la nord, intr o zona de subsidenta, drenat de Dambu si Mislea. Are altitudini de 290–310 m, desparte Subcarpatii externi de cei interni. Peisajul natural al asezarii a fost modificat datorita actiunii omului, fiind umanizat integral prin caile de comunicatie create, forajul sondelor, exploatarea petrolului, activitatea industriala si agricola. In concluzie, orasul s-a dezvoltat la contactul Subcarpatilor Prahovei cu Campia piemontana a Ploiestilor. Geologia regiunii In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 55

In perioada ciclului de sedimentare mio–pliocen s-au depus gresii. dacian romnanian (stratele de Valcanesti in care este cantonata structura petrolifera a orasului) 3.Fig. Miscarile de la sfarsitul pliocenului (faza valaha) au dus la cutarea sedimentelor. Orasul Baicoi est situat in Subcarpatii externi ai Curburii. In zona se intalnesc depozite geologice care apartin neogenului si sunt reprezentate prin: 1. formarea cutelor diapire si au ridicat in bloc intreaga regiune generand dealurile subcarpatice. Pliocen in serie completa. Gh. Levantin si holocen in lungul vailor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 56 . nisipuri iar in lagune sarea si gipsul. Tectonica a fost conditionata de evolutia Depresiunii Precarpatice (avanfosa carpatica). limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni si la sud de zona de subsidenta de la marginea campiei Ploiestilor. Miocen alcatuit din burdigalian badenian si sarmatian 2. potian. 9 Harta geologica a zonei In jurasic zona era acoperita de apele marii tarii. meotian afectat de diapirism cu zacaminte de petrol si gaze. pe a treia axa a anticlinatului diapir Tintea-Baicoi–Gura Ocnitei. tufuri. Niculescu a adus dovezi asupra unor inaltari neotectonice in zona pintenilor paleogeni si masivelor marginale si scufundari in zona mijlocie (MisleaPodeni) si la marginea campiei. In pleistocenul mediu s-au manifestat miscari intense de ridicare.In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea. marne. situatie care a durat pana in pliocen.

se constata mai multe ridicari axiale si scufundari. Cercetarile lui Gh. In cadrul structurii petroliere Baicoi–Tintea se disting trei sectoare separate prin falii traversate: 5. Baicoi–central (Central) 7. extracarpatica cu nuante de tranzitie la continentalism. in general. formarea teraselor.4. nisipuri si luturi aduse din munte si depuse la poalele dealurilor. ca urmare a strapungerii sedimentelor de catre lama de sare. in clima regiunii geografice in care este situata localitatea. Niculescu au adus dovezi certe depre o inaltare neotectonica in zona anticlinatului Boldesti–Baicoi. De asemenea. a determinat stilul tectonic complicat. cand temperatura aerului este mai coborata in zona impadurita decat iarna cand diferntele sunt nesemnificative. Campia coincide cu cuvertura depozitelor cuaternare alcatuite din pietris. Clima Clima orasului Baicoi se incadreaza. meotian si sarmatian. padurea exercita o influenta mai mare vara. unde temperatura este mai ridicata. Baicoi–vest (Cotoiu) 6. Gura Ocnitei si coborari compensatorii in sinclinatul Magurele si zona de subsidenta de la marginea campiei. Tintea–est Din acest anticlinal diapir petrolul se exploateaza in dacian. adancirea vailor. este o clima temperat continentala de deal. avand ca rezultat fragmentarea reliefului in zona de deal. peste formatiunile pliocene slab cutate sau orizontale. Fragmentarea redusa a reliefului si vegetatia sunt elementele locale principale care influenteaza regimul elementelor climatice. In aceasta mare zona anticlinala diapira. generand decrosarea stratelor dea lungul a numeroase accidente tectonice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 57 . Prezenta sarii la suprafata. Masele de aer rece se cantoneaza pe vai in comparatie cu regiunile mai inalte. alunecarilor de teren si acumularea unor conuri de dejectie la marginea lacului levantin.

grindina a afectat RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 58 . frecventa. 122 cu cer acoperit. este elementul care reda cel mai bine influenta radiatiei solara. Pe an sunt in medie 17 zile geroase. urbanism. intensitatea si forma sub care cad. Cantitatea cea mai mica de precipitatii se inregistreaza in lunile ianuarie 36mm si februarie 38mm. 26 cu ninsoare. Cantitatea cea mai mare se inregistreaza in luna iunie. incat din punct de vedere termic. In anul 1996. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9–10 grade C. 120mm cand aerul umed patrunde dinspre ocean pana la nori si asociat cu procese de convectie.4 grade C in august 1945. iar maxima 39. Pe an sunt in medie 104 zile cu ploi. cu multiplele lor aspecte legate de cantitate. Precipitatiile. Minima absoluta a fost –30 grade C in ianuarie 1942. regimul. stratul de zapada are media de 10 cm grosime si se mentine 50–55 zile/an. 99 calde si 30 tropicale. Media precipitatiilor insumeaza 600mm fiind repartizate neuniform in functie de deplasarea fronturilor de aer dinspre Oceanul Atlantic sau dinspre continent.Minimele se inregistreaza in luna ianuarie –16. 26 reci. Anul cel mai ploios. 131 cu nori. etc. Intervalul fara inghet insumeaza 180–190 zile permitand desfasurarea fara dificultati a activitatilor din agricultura. iar cel mai secetos 1930.Temperatura aerului.5 grade C iar maximele in luna iulie 31. 112 cu cer senin. cu 360mm. au o importanta practica deosebita pentru agricultura. Perioadele de inghet sunt cuprinse intre 1–10 octombrie si 1-10 aprilie. Ninsorile nu sunt abundente. a fost 1901 cu 9640mm.3 grade C. clima se caracterizeaza prin ierni blande (media lunii ianuarie 2 – 3 grade C) si veri calde (media lunii iulie 21–22 grade C) . hidrotehnica. produce ploile torentiale de vara.

. canalizata preponderent pe directia vaii Prahova. cu principale lor caracteristici de frecventa si viteza se disting printr-o fluctuatie in timp si spatiu. Vanturile.6°C. Tufeni.6 grade C fiind periculoase pentru pomii fructiferi. localitatea se incadreaza din punct de vedere al actiunii vântului in zona A. Cu privire la incarcarea data de zapada (STAS 10101 / 21 . N – 11. • Zonele de terase mai uscate si mai vantoase. Cotoiu. viteza mediata pe 2” este de v2m = 22 m / sec. ca de altfel si maxime verii +37 grade C. + 9.30 kN/m2.adâncimea maxima de inghet h = 1. Distrugerile au fost deosebi de mari.600 mm. Conform tabelului 1. Topoclimatic se contureaza patru subunitati: • versantul sudic al dealului Tintea–Baicoi cu o expozitie favorabila si un grad mai mare de insolatie.precipitatii medii anuale . cu precipitatii maxime la sfarsitul primaverii si inceputul verii.4%. iar presiunea dinamica de baza stabilizata la inaltimea de 10 m este de 0.5%. se poate aprecia faptul ca orasul se caracterizeaza printr-un climat blad. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 59 . cu ierni nu prea friguroase si veri nu prea calduroase. Baicoi si Dambu. Din analiza rozelor de frecventa medie a vanturilor. cu o incarcare de referinta gz = 1.temperatura medie anuala a aerului. . rezulta ca sunt dominante vanturile din NE – 15%. curentilor de convectie care au constituit nori Cumulonimbus. In concluzie. Ea s-a datorat aerului incarcat pana la saturatie cu apa.00 m (STAS 6054/77 ). Dambului cu conditiile de adapost..zonele Schela.90. Vitezele sunt reduse 2–4 m/s iar calmul reprezinta 26% anual. temperaturile mai mari de 30 grade C si celor sub 0 grade C din nori care au favorizat condensarea si sublimarea.0 kN/m2 cu o perioada de revenire de 50 ani.2 kN/m2 cu perioada de revenire de 10 ani si gz = 2. temperaturile minime ale iernii –26.92) orasul apartine zonei b. E – 13. • V.6% si SV – 10. Orasul Baicoi se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici: . • versantul nordic – umbrit cu zapezi ce persista mai mult. -vânturile dominante din zona au directia NE si E. Conform STAS 10101/20 .

10 Paraul Dambu Pârâul Dâmbu izvoreste din Scorteni. Pe langa RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 60 . are ape clorurate 150 mg/l. are 42 km lungime si o suprafata a bazinului de receptie de 189 kmp. Densitatea fragmentarii este de 0. prin afluentul său de ordinul IV pârâul Dâmbu.4 km/kmp. cu ape mari la topirea zapezii si viituri in mai. Valea sa este mult prea larga fata de puterea de eroziune si se crede ca a preluat un curs al Prahovei sau Teleajenului. apartine sistemului hidrografic Ialomi a (subbazinul hidrografic Prahova – Teleajen). primeste un afluent pe partea dreapta: V. Apa este intens poluata cu reziduri petroliere si se varsa in Teleajen. Regimul de scurgere apartine tipului pericarpatic sudic. Larga.2. cand nivelul creste la 0. stangul abrupt iar cel drept domol. Traversand diapirul salifer. iunie. Raul Mislea. Malurile sunt asimetrice. Pentru inlaturarea efectelor negative ale inundatiilor. Fig. La Baicoi. Toamna sunt ape mari. dupa ce traverseaza orasul Ploiesti. Factorul de mediu “Apa” Re eaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al orasului.2. separa terasa Baicoi de dealul Tintea. Paraul Dambu. s–a prevazut decolmatarea albiei pe o lungime de aproape 2 km ce cuprinde toata zona in care paraul traverseaza orasul Baicoi.5 m la 2 m. care patrundea in campie la Gageni. dreneaza Depresiunea Mislea si atrage afluentii de pe pantele nordice alea Dealuli Tintea.1.

O. Datorita concentratiei in minerale si a vietuitoarelor din namol. permanent sunt aproape 20 cursuri temporare (80%).Dambu. 11 Lac in faza avansata de colmatare In Livede. Mare Baicoi) formate din boltele diapirului salifer si un lac cu apa dulce. La V. Partea I nr. Acest ultim lac are o suprafata de 270 mp si o adancime de aproape 1 m.11 mg/l si un continut bogat de clor.50 m. resprectiv 900 mp si adancimi cuprinse intre 2–2. exista lacul sarat Seninu. Starea apelor de Suprafa ă Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordin nr. 161 din 16/02/2006. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. aflat intr-o faza avansata de colmatare in apropierea statiei P. lacurile ingheata 30–40 mm. aceste lacuri au fost amenajate pentru tratament permitand conturarea aici a unei zone balneare. sunt reprezentate prin lacuri sarate (Seninu–Tintea si L.E. In adancime. Stelii. Alimentarea este pluviala 70%. iod. Apa are o mineralizare de 10. din ape subterane 20% si nivala 10%. brom.80 m. Iarna. cu o suprafata de 1515 mp si o adancime de 1. Publicat in Monitorul Oficial.5 m.C. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 61 . Lacurile.20–1. cu suprafete de 1500 mp. In apropiere se afla lacul cu namol sapropelic cu o suprafata de 228 mp si cu o adancime de 0. temperatura este mai mare ca la suprafata. se intalnesc doua lacuri. Fig.

evacuare Sta ia de Epurare Ploieşti: 16 km.P.55 % s-au încadrat în clasa a II-a de calitate – stare ecologică bună. sec iunea S. Asemănător anilor preceden i. care necesită îmbunătă irea calită ii apei sub aspectul stării ecologice. pe întreg cursul: 47 km. în Bazinul Hidrografic Ialomi a nici o sec iune de monitoring nu s-a încadrat în stare ecologică proastă. râul Izvorul – confluen a râul Comana: 143 km. 308 Km reprezentând 23. sec iunea evacuare Sta ie Epurare Câmpina – vărsare: 136 km. izvoare – confluen a râul Naianca: 28 km. Condeşti – vârsare: 151Km. Pe pantele domoale ale dealurilor. • Râul Sărata. în Bazinul Hidrografic Ialomi a din punct de vedere biologic numărul kilometrilor care nu s-au încadrat în clasa I şi a II-a de calitate a crescut de la 556 km la 739 km. sec iunea conf. Apele freatice se intalnesc la adancimi mai mari de 70m la Tufeni.79 % s-au încadrat în a IV-a de calitate – stare ecologică slabă. Comparativ cu anul 2008. in timpul caderii ploilor si topirii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 62 . • Râul Snagov Ciaur.Din cei 1308 Km lungime râuri monitorizate în anul 2009 în Bazinul Hidrografic Ialomi a. reprezentând zone critice. grosimea si de extinderea stratelor geologice si tectonica lor. • Râul Cricovul Sărat. • Râul Teleajen. 115 Km reprezentând 8. • Râul Ialomi a. Din punct de vedere biologic ponderea cea mai mare o au apele din clasa a III-a de calitate sau stare ecologică moderată. 261 Km reprezentând 19. • Râul Prahova. la 10m in Baicoi din cauza permeabilitatii pietrisurilor in zona teraselor si la 4m in zona paraului Dambu. confluen a râul Telega – confluen a râul Dâmbu: 31 km. • Râul Dâmbu. Clasa a III-a de calitate – stare ecologică moderată • Râul Ialomi a. 624 Km reprezentând 47.95 % s-au încadrat în clasa I de calitate – stare ecologică foarte bună.71 % s-au încadrat în a III-a de calitate – stare ecologică moderată. sec iunea confluen a Mati a – vărsare 65 km. sec iunea SE Târgovişte Nord – evacuare SE Târgovişte Sud: 7 km. Se constata situatii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite unitati morfologice. • Râul Ialomi a. evacuare Sta ia de Epurare Jovila Păuleşti . Apele subterane Apele subterane din cuprinsul teritoriului orasului depind de gradul de permeabilitate.

Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. ploile acide. se remarca o retea bogata de ape temporare ce alimenteaza paraul Dambu si constituie un factor important in declansarea alunecarilor de teren. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influen eze negativ sănătatea popula iei umane. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). in urma exploatarii zacamintelor de petrol. etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma descompunerii o serie de substan e gazoase poluante. • antropice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 63 . cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). ca: poluarea urbană. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. Factorul de mediu “Aer” Aerul este factorul de mediu cu cel mai ridicat potential ca “vector de transport”. pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu. şan uri şi bazine de colectare. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). Surse de poluare a aerului: Sursele de poluare a atmosferei în oraş sunt: • naturale: solul lipsit de vegeta ie. Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. 2. Compozi ia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activită ii omului. Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. de-a lungul timpului. si totodata capacitatea de a colecta si epura ulterior un poluant fiind cea mai scazuta.zapezilor. s-a identificat existen a unei poluări semnificative. În aceste condi ii.3. emisiile de noxe gazoase.1. capacitatea de dispersie a unui poluant fiind extrem de ridicata. Apa este vulnerabila la poluare. litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. modificarea climei. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol.

metale grele. Ni). NMVOC. valve. NOx. metale grele NMVOC. NOx. sisteme de separare produs/apa. NOx. CO2. metale grele SOx. si particule in atmosfera (proces de combustie). CO. CH4 . incarcare. deşeurilor DIOX. CO. CH4 . CS2. Orice exploatare de resurse minerale fosile solicita un consum ridicat de energie astfel ca 60% din emisii provin din producerea energiei necesare. CO.Principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în considera ie sunt: Grupa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Activitatea Arderi în energetică şi industrii de transformare Instala ii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de produc ie Extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili Utilizarea solven i a altor produse Transport rutier Principali poluan i SOx. CO2. NMVOC. NOx. transport. CH4 . CH4 . NMVOC. CO2 SOx. Alte tipuri de emisii in atmosfera sunt H2S. NOx. NH3. C02. metale grele. metale grele SOx. NMVOC. NOx. neetanseitati. SOx. CO.NH3 Activitatea cu cel mai mare grad de poluare a aerului din orasul Baicoi o reprezinta industria extractiva. CO2. HF. Principalii poluanti emisi in procesele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi si sursele de emisii sunt urmatorii: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 64 . CO. CO. CO2 NMVOC SOx. NMVOC. CH4 . NH3. Alte surse mobile şi utilaje PAH Tratarea şi depozitarea SOx. si metale sub forma de particule (V. NOx. CO. CH4. iar emisiile fugitive de la supape. NOx. CO2. NMVOC. PCBS Agricultura CH4 . Compusii organici volatili provin din stocare. Cazanele utilizate pentru producerea agentului termic sunt principalele surse de emisii de CO. CO2 SOx.

in special cand nu sunt asigurate conditiile optime de combustie. Butan Emisii libere necaptate. N20 este cel mai putemic gaz care afecteaza stratul de ozon. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 65 . Sistemul de facie Procese de ardere. • Oxizii de sulf (SOx) cand sunt emisi in aer se pot combina cu apa si pot forma o componenta a „ploii acide". Sistemul de facie Metan. Conditiile de ardere joaca un rol important. Emisiile de particule provin din arderea combustibilului. Sistemul de facie Procese de ardere. Gaze asociate titeiului de zacamant Stocare si manipulare titei si apa sarata. cazane de abur. Sursa de NOx este in general procesul de combustie. Procese de ardere. in timpul combustiei. cazane de abur. • Oxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca produs secundar in procesele de combustie. • Emisiile de particule trebuie urmarite in mod deosebit. Etan. cazane de abur. Emisii fugitive. Propan. Sistemul de facie Procese de ardere. Principala sursa de emisie este producerea de energie. Valve Efectele emisiilor atmosferice sunt prezentate in cele ce urmeaza: • Dioxid de carbon (CO2) este un gaz cu efect de sera care necesita o atentie deosebita in rolul pe care il are in schimbarile climaterice globale. sulful din combustibil este transformat intr-o mixtura de S02 si S03. deoarece sunt potential periculoase si pot crea efecte adverse. iar in particular in conditii de ardere in atmosfera nesaturata.Poluanti errisi in procesele de exploatare a zamnintelor de hidrocarburi si surse de emisii Principalii poluanti Dioxid de carbon Oxid de carbon Oxizi de azot Particule Oxizi desulf Principalele surse Procese de ardere. Sistemul de facie. cazane de abur. in timpul arderii azotul (de obicei rezultat prin arderea aerului) este transformat intr-un amestec de N02 si NO. In general procentul de CO nu este mare in comparatie cu CO2. Sisteme de Compusi organici volatili separatoare titei/apa. • Oxizii de azot (NOx) cand sunt emisi in atmosfera se combina cu apa si formeaza o componenta a „ploii acide". Principala sursa de SOx este producerea de energie. cazane de abur.

Evaluarile realizate pentru determinarea emisiilor sunt realizate pe baza declaratiilor PETROM cu privire la sursele de emisii existente. Incalzitoarele din procesele de extractie sunt de obicei incinte dreptunghiulare sau cilindrice cu multiple arzatoare special proiectate sa foloseasca combustibil cu o capacitate scazuta de combustie (gaz „sarac"). EMISII IN ATMOSFERA REZULTATE DIN INSTALATIILE DE ARDERE Generarea aburului tehnologic este una din principalele surse de emisii rezultate din instalatiile de ardere. precum si metodele statistice de calcul al acestor emisii. transportului si distributiei. Hidrocarburile pot fi de asemenea emise in timpul arderilor in conditii de combustie improprii. Mai mult. oxid de carbon (monoxid de carbon si dioxid de carbon). In general sunt folosite o varietate de tipuri de arzatoare.700 MJ/t si o temperatura de circa 150 ÷ 200C. Combustibilul gaz natural sarac este un combustibil cu grad scazut de poluare.• Compusii organici volatili. emisiile de NOx fiind de asemenea mai mici decat in cazul folosirii de combustibil lichid. Eventualele incalzitoarele si boilere incalzite cu gaz genereaza putin praf si emisii scazute de S02. procesul de tratare si uneori vehiculare a fluidului de extractie necesitand modificarea temperaturii acestuia. Principiul generarii agentului termic consta in incalzirea apei de alimentare a cazanului. Daca totusi combustia nu este RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 66 . Identificarea emisiilor atmosferice pe amplasament este dificil de realizat. in timpul stocarii. Cazanele sunt in general unitati standard de producere a agentului terrnic cu intensitate a arderii scazuta. oxizi de azot. in mare masura determinate de caracteristicile energiei termice furnizate. aceste emisii sunt relativ scazute. Agentul termic generat in cazanele dintr-o schela are un continut in caldura de circa 2. pot reactiona cu NOx in prezenta luminii solare. care ajung in mod normal la o eficienta de peste 85%. evaluarile de teren realizate de catre evaluatorul raportului de mediu.gaz natural. sub presiune prin arderea de combustibil . Cazanul si sistemul de alimentare cu agent termic nu este tratat cu inhibitori de coroziune. avand in vedere numarul surselor care conduc la emisii in atmosfera. precum si lipsa unor sisteme de masura a emisiilor. Cand operarea este corespunzatoare si cand se ard agenti de curatire cum ar fi gazul natural sarac. Cele mai mari eliberari in aer de la procesele de combustie sunt gazele de cos continand oxizi de sulf. agenti de dezincrustare si eventual agenti antispumare. Sursa de COV este evaporarea si scurgerea de fractii de hidrocarburi. emisiile de COV pot crea probleme mari de odorizare care sa deranjeze pe locuitorii din vecinatati. determinand formarea de ozon.

teoretic. d° = 0. densitate: 0. punct de fierbere: -164°C. punct topire: 184°C. de gaze de ardere in conditii fizice normale si considerand un coeficiental excesului de aer de 1.. Arderea incompleta poate conduce si la emisia de monoxid de carbon. cu regim industrial si functionand pe baza de gaze naturale: Factori de emisie pentru instalatii de ardere Poluant NOx CH4 CO CO2 Factor g/Gj g/Gj g/Gj Kg/Gj emisie 67 1. si folosind factorii de emisie Corinair de mai jos..936 Nm3/Nm3 = . principalele caracteristici ale acestora fiind urmatoarele: masa moleculara:16. CAZANE PENTRU PRODUCEREA ABURULUI TEHNOLOGIC SI INCALZIRE Gazele naturale sunt amestecuri de parafine usoare in care predomina metanul (CH4) cu procente variabile.5547. propan.5 N2O g/Gj 2.Nm³/h (variaza in functie de consumul pe fiecare baterie de cazane).1868 kj/kcal/1000000 GJ/kJ =…… GJ/h. pentru boilere cu puterea sub 50 MW. de etan. Sursele de emisii in atmosfera din instalatii de ardere pentru Structura Baicoi sunt urmatoarele: • Cazane pentru producerea aburului tehnologic si incalzire. lichid la -11°C si l80at.415. in general insa mici. Volum specific.15 fiind de: Vg = 11.04. Volum total orar de gaze de ardere in conditiile de functionare amintite va fi de: Vgt0 =∑BhfNm3/hx 11. butan.936 Nm3/Nm3 pentru fiecare metru cub de gaznatural ars.4 13 55.4 Pulberi g/Nmc 0. Pentru calculul statistic pot fi luati urmatorii parametrii: Consum maxim orar de combustibil (total): ∑Bhf =….completa.Nm3/h Plecand de la energia dezvoltata timp de o ora de arderea combustibilului care este de: ∑Bhf Nm3/hx 8550 kcal/Nm3 * 4.1216 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 67 . ori incalzitoarele sunt alimentate cu gaze bogate emisiile pot fi semnificativ mai mari. • Masini si utilaje de transport si interventie..

462/1993 Prag de alerta Ordin nr. 70% din valorile limita la emisii ale concentratiilor substantelor. β . • VLE . 462/1993. factorii de emisie aferenti sunt dependenti de continutul in sulf al combustibilului. depasirea acestora constituie un impact potential asupra mediului.α S) unde: EFRSOX .E. Concentratiile in imisiile din atmosfera se raporteaza la valorile limita stabilite prin STAS 12574/87 STAS 12574/87 si Ord. ηsec . • Prag de alerta . gudroane etc).L. stabilite prin Ordin nr. acestea fiind urmatoarele: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 68 . Hu . 592/2002 privind calitatea aerului. astfel: EFRSOx = 2Cscombustibil (1.Ordin MAPM nr.756/97 1 · 106(1. Pragurile de alerta reprezinta conform Ordin nr.sulful continut in reziduuri de ardere (cenusi.factorial de emisie specific.5 Oxizi de azot (N02) 350 245 Marime de referinta – valorile se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 3% vol.posibilitatea de a dispune de rnasuri secundare.ηsecβ) H 24. in %. Ordin nr.capacitatea calorica a combustililului.E. prin depasirea acestora se produce impact asupra mediului. in %. Concentratiile si debitele masice ale substantelor emise in atmosfera se raporteaza la valorile limita la emisii (V. Cs .).5 70 Limite de concentratie (mg/Nmc) V.eficienta masurilor de reducere secundara. 756/1997. 756/1997. 462/1993 (prag de interventie).Ordin MAPM nr.L. Valori limita la emisii conform Ord 462/1993 siOrd 756/1997 Indicatori Focare de alimentare cu gaze naturale Pulberi (PST) Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf (SO2) 5 100 35 3.continutul de sulf in combustibil.In ceea ce priveste emisiile de oxizi de sulf (exprimate in SO2). valorile limita ale concentratiilor constituie pragurile de interventie. valorile ghid recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei. α S . in %.

protective ecosisteme PM 10 VL=50µg/ m3 Particule in suspensie cu VL=40µg/ m3 pana in 2010 si 20µg/ m3 din anul 2010 ≤10µm CO SO2 8h 1h 24h 1an 24h 1an Valori limita la emisii conform recomandarilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) CO N02 60. 30 µg/m3 ca medie anuala in prezenta a = 30 µg/m3 SO2 si a = 60 µg/m O3 .protectie ecosisteme. Valori limita la emisii conform reocomandarilor de la Uniunea Intenationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei N02 95 µg/m33pentru expunere 4 ore. MAPPM nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 69 .000 µg/m3 pentru t 400 µg/m3 pentru t = 1 ora. 592/2002 VL=200µg/ m3 NO2 1h 3 VL=40µg/ m 1an 3 – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone NOx VG=30µg/ m 1an neconstruite VL=10000µg/ m3 VL=350µg/ m3 VL=125µg/ m3 VL=20µg/ m3.000 µg/m3 pentru t = 30 minute si 10. 30 µ/m ca medie anualt in prezenta a = 30 µg/m NO2 si a = 3 60 µg/m O3 . 3 3 3 SO2 150 µg/m pentru expunere < 1 ora. 150 µg/m3 pentru t = 24 ore = 8 ore.protectie ecosisteme.Valori limita la emisii conform STAS 12574-87 CMAprevazute de STAS 12574-87 30 minute 24 h 3 PST/particule 500 µ g/m 150 µ g/m3 Anual 75 µ g/m3 Valori limita la emisii conform Ord.

MASINI SI UTILAJE DE TRANSPORT SI INTERVENTIE Metodologia de calcul a emisiilor rezultate din combustia carburantilor utilizati pentru mijloacele auto este cea folosita in normativul AP 42. Factorii care conduc la aceste emisii de hidrocarburi sunt proiectarea echipamentelor. sistemele de evacuare. mai putin de 1% din supapele din serviciul de gaze/aburi pot fi sursa a peste 70% din emisiile fugitive totale. supape. Anumite scurgeri accidental pot fi continue. Mai mult. dar pot aparea si din alte surse cum ar fi: defectiuni la echipamente si supraincarcarea rezervoarelor. Emisiile fugitive din echipamentele de proces sunt cele mai mari surse de COV emis in atmosfera din procesele de extractie si pot acoperi in mod frecvent 50% din emisiile totale. Sursele de emisii difuze (fugitive) de COV cum ar fi sigiliile de la pompe. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 70 . sistemele de incarcare si descarcare. o diferentiere pe fiecare structura de exploatare fiind imposibila avand in vedere exploatarea diferita din punct de vedere administrativ a acestor structuri. emisiile fugitive din sistemele de conducte. EMISIA DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI REZULTATI DIN SURSE DIFUZE „Compusii volatili organici" (COV) este un termen generic aplicat tuturor compusilor care contin carbon organic. Proiectele mai slabe cu tolerante mai mari. cum ar fi cele de la sigiliile pompelor de scurgere. Calculul emisiilor fugitive poate fi realizat utilizandu-se metodologia DIAL. emisia de aer. metoda absorbtiei si metoda API. depozitarea si manipularea. care se evapora la temperatura ambientului si contribuie la formarea „cetii de vara" sau poluare olfactiva. compresoare. sistemele de apa uzata. sistemele proaste de sigilare (de exemplu inchiderile supapelor care sunt predispuse la scurgeri) si mentenanta limitata vor duce la emisii mai mari. programele de mentenanta si proprietatile continutului liniei. in multe dintre cazuri). o mare parte din emisiile fugitive rezulta dintr-o mica parte de surse (de exemplu. Pierderile de COV pot fi calculate sau masurate direct (pot fi descoperite discrepante in cifrele de emisie in ambele metode. supapele de scurgere si scurgerile de la conducte sau altele. rezervoarele de depozitare. care sunt de natura permanenta. Principalele surse de COV din procesele de extractie a titeiului si gazelor naturale sunt supapele. Este necesar a fi specificat faptul ca mijloacele auto deservesc activitatea intregii Scheie Baicoi. calitatea sistemelor de sigilare. flanse si scurgeri din conducte si echipamente pot contribui cu 20 ÷ 50% la emisiile totale de COV.

unde coloana de foraj este deschisa pentru a permite gazelor asociate sa fie evacuate in atmosfera. NH3. separatoare. concentratia maxim admisa este de 150 mg/m3. supape la rece si scurgere si substanta din echipamentele de protectie impotriva incendiilor. NH3. Alti poluanti care pot fi luati in considerare sunt substantele din echipamentele de protectie impotriva incendiilor.96 %. metanul.62%. Heptani 3.A.67 %. Structura Băicoi in anul 2006. Butan i .48 %. conform Ordinului 462/1993 (emisia maxima obtinuta conform metodelor utilizate). vidanje). Pentan n .84 %.1.0.2. pragul de alerta fiind de 105 mg/m3. captarea acestora impreuna cu fluidul de extractie putand conduce la crearea unei peme de gaz in coloana si implicit reducerea productivitatii colectarii fluidului de extractie.Principalele surse difuze identificate pentru obiectivele Structurii Baicoi sunt: • Emisii rezultate de la recipienti/spatii de stocare a fludiului de extractie (rezervoare.66 %. • Emisii rezultate de la colectarea gazului asociat titeiului (conducte de colectare/pompare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 71 . 02 . Etan . Compozitia procentuala gravimetrica a gazului asociat este urmatoarea: C02 0.03 %. Pentru alcanii fara metan emisi cu un debit masic mai mare de 3 kg/h.83 %.1. propanul.75. Metan . gaz care in cele mai multe din situatii este tehnologic eliberat in atmosfera. In tabelul alaturat se prezinta calculul emisiilor rezultate de la rezervoare. • Emisii rezultate de la transportul fluidului de extractie (conducte de colectare. beciuri de sonda). CS2. hexanul (emisii libere de gaz asociat necolectat). conducte de pompare.C. si HF care contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan.98 %. Una dintre cele mai importante emisii in atmosfera este reprezentata de gazul asociat titeiului.45 %. decantoare si habe conform bilantului de mediu elaborat de catre S. Propan . CS2. Pentan i -0.18 %. Aceste emisii sunt intalnite in special la sondele de exploatare. ALTE EMISII IN ATMOSFERA Alti poluanti luati in considerare sunt monoxidul de carbon (boilere).5. si HF contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. habe.0. butanul. decantoare. Hexani . Butan n . compresoare). Halcrow România pentru Petrom S.7.

rezervoare 79. dar care reprezinta o sursa de poluare prin modul in care sunt folosite atat de cei care depoziteaza gunoiul cat si de cei care asigura evacuarea si transportul la depozitul de deseuri. măsurate la bordura trotuarului ce RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 72 .rezervoare 25. iar ceea ce priveste amplasarea clădirilor de locuit (tabelul 2. care a fost extinsa printr-un PUZ in anul 2005 ce detine acordul de mediu nr.rezervoare 181.88 şi prevăd.79.habe/decantoare/beci 31.habe/decantoare 9.7 87670 47820 15940 Parc 4 . tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANĂ Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al străzii.Calculul emisiilor de la rezervoare. cu precadere traficul greu de tranzit care se desfasoara pe arterele din oras.rezervoare 30.4 49940 27240 9080 Parc 901 .ul amintit).2 199320 108720 36240 Depozit Baicoi . Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 . De asemenea.5 28050 15300 5100 Parc 8 .2005 dar care a expirat deoarece nu au fost demarate investitiile in termen de maximum 2 ani.6 33660 18360 6120 Parc 30 . deasemenea in zona de est a orasului exista o rampa ecologica de depozitare a deseurilor menajere si industriale nepericuloase care a fost inchisa.1 34210 18660 6220 Depozit Baicoi .rezervoare 45. Gestionarea deseurilor. la limita unei incinte industriale. decantoare si habe pentru obiectivele Structurii Băicoi CH4 NMVOC CO2 Cantitate Obiectiv produs (t) g/zi g/zi g/zi Parc 901 .7 35970 19620 6540 Parc 30 .habe/decantoare/beci 32. aceasta se va face în asa fel încât să nu depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii.6 10560 5760 1920 Total emisii 542520 295920 98640 Se considera ca o sursa semnificativa de poluare a aerului in cadrul orasului Baicoi o constituie si traficul rutier. măsura la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 .habe/decantoare/beci 15. respectiv depozitarea acestora exista platforme gospodaresti prevazute cu containere.habe/decantoare/beci 41.5 17050 9300 3100 Parc 8 . PH-15 din 10.06. valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS .9 46090 25140 8380 Parc 4 .5 din acelasi STAS). in lipsa unui traseu ocolitor.

Solul este un mijloc de produc ie natural care se formează şi evoluează in timp la suprafa a litosferei datorită interac iunii factorilor fizico-geografici. activitatea economică (distribuitia sondelor si parcurilor de rezervoare este in proportie de 75% in apropierea zonelor reziden iale – in aceste conditii. consecinta diversitatii factorilor geografici cu rol pedogeneti respectiv relieful variat sub raportul altitudinii. Branciogurile (rendzine) s-au format în campia deluvială a Ploieştilor. s-a depus un strat subtire de lehm (lut roşu) care s-a solidificat sub influen a vegeta iei forestiere şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 73 . de la solul brun roşcat de pădure slab podzolit în est. la cel podzolic puternic în NV localitatii. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare si/sau de interventie poate conduce la depaşirea limitelor de zgomot). care atrage după sine manifestarea variată a celorlalti componen i ai mediului. sunt din ce în mai accentuate.1. a foat determinat de natura substratului. pe depozite de pietrişuri rulate în cea mai mare parte calcaroase. Factorul de mediu “Sol” Solul este în esen ă o resursă neregenerabilă. Pocesul de solidificare. Din evaluările efectuate rezultă următoarele aspecte: principala sursă de zgomot este reprezentată de traficul rutier.margineste partea carosabila. pe platourile colinare. s-a format solul brun roşcat luvic şi solul cenuşiu. stabilite în func ie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului). În zona înaltă. se formează solul brun de padure slab si mediu podzolic. 2. este extrem de mozaicat. s-a format solul cenuşiu de pădure puternic podzolic. Calitatea solurilor Învelişul de sol de pe teritoriul oraşului şi din împrejurimi. Cantitatea de humus este mai mică şi creşte cantitatea acizilor fulvici.4. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa. Solul brun roşcat de pădure se caracterizează prin acumularea unei cantita i mai mari de humus slab acid de tip mull cu formare de argilă coloidală sub un climat de deal. de basculantele de mare tonaj care tranzitează orasul. pe un material neeterogen format din luturi mamoase si intercala ii de pietrişuri. În zona de terasă. expozi iei şi dinamicii. Sub vegeta ia de pădure încheiată. levigarea carbona ilor a fost intensă iar debazificarea complexului absorbit prin pătrunderea hidrogenului. Datorita precipita iilor mai mari (776 mm/an). Clima este un factor de contribu ie decisiv în formarea şi dezvoltarea solurilor. Peste pietrişurile rulate.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 74 . s-au format pe depozite aluviale şi au o culoare închisă datorită acizilor humici. s-au format soluri aluvio-coluviale din transportarea materialului gravita ional şi cel depus de toren i. de construc ii şi demolări. La baza pantelor.ierboase. erodisoluri Solul reprezintă o importan ă resursa a zonei. bazine de stocare. nămoluri de la sta iile de epurare. Solurile aluviale. este favorabilă pomiculturii (pe pante şi terase). • agricultura – Utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati şi nitri i. În clasificarea actuală a solurilor. Clasa argiluvisoluri. • distribu ia combustibililor şi pierderile accidentale de materiale eco-toxice în trafic. Oraşul Băicoi se află printre localită ile din jude ul Prahova men ionate în Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localită ilor pe jude e unde există surse de nitra i din activită i agricole pentru care se stabilesc programe de ac iune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii îngrăşămintelor pe terenurile agricole. Pe versantii colinari s-a produs eroziunea de suprafa ă şi datorită apei meteorice care a spălat orizontul fertilizant. fac ca ac iunea apei să fie mai pu in persistentă. cămine de vizitare. Poluarea solurilor Principalele surse de poluare a solului sunt: • industria extractivă şi de distribu ie a i eiului • colectarea şi tratarea de ape uzate de tip menajer şi/sau industrial datorită neetanşeită ilor unor conducte. • depozitele neamenajate de deşeuri de orice tip: menajere. reziduuri zootehnice. chesoane. pajistilor (pe pantele nordice) cu aportul unor lucrari de îmbogatire a humusului şi a culturilor agricole în zona teraselor Cămpina şi Băicoi. solurile din zona apar in urmatoarele clase: • Molisoluri – rendzinele • Argiuvisoluri – soluri brun roşcate luvice – soluri cenuşii • Hidro – halomorfe – lacovistele • Slab evoluate aluviale. caracteristică întinselor păduri de cvercinee (din care azi au ramas doar pâlcuri). a aparut la zi orizontul iluvial si cel de acumulare a carbona ilor şi s-a format erodisolul. Boga ia de calciu a rocii şi marea permeabilitate. viilor (pe pantele sudice). Pe terasa postpliocenă. datorită pânzei freatice la mica adâncime şi stratului iluvial impermeabil s-au format lacovişti humico-gleice. • depozitele de materii prime şi materiale eco-toxice.

conductele de colectare/pompare se pot sparge şi apar poluări locale ale solului si subsolului. solurile poluate cu i ei şi apă de zăcământ (contaminare directă) sunt dispersate in zona sondelor şi a traseelor conductelor de colectare/pompare a fluidelor şi concentrate în zona parcurilor de rezervoare. datorită temperaturilor scazute care determină creşterea presiunii in conducte prin creşterea vâscozită ii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 75 . se depun pe sol. prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar. Crt. neetanşeită i ale racordurilor conductelor. spărturi ale conductelor. a depozitului de itei şi a sta iilor de compresoare. Perioada de iarnă favorizează apari ia acestor incidente. sol infestat cu produse petroliere şi băl i de fluide. datorită corozivită ii ridicate ale fluidelor extrase. Localitatea ARICEŞTII 1471 132075 RAHTIVANI COCORAŞTII 1483 132716 MISLII 1489 133330 1498 130847 1499 131443 1503 135164 FLOREŞTI PĂULEŞTI PLOPENI SCOR ENI Nr. oxizi de azot şi oxizi de sulf care. Trebuie remarcate însa şi neglijen ele echipelor de interven ie. Poluări ale solului apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte. garnituri uzate. SIRUP OBSERVATII Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul se află în aval de sursa de poluare Poluarea cu produse petroliere In general. care permit fluidelor să se scurga în careul sondelor (zona presupusă a fi careul sondelor acolo unde există) şi care nu cură ă terenul după efectuarea interven iilor. În cazul rampelor amenajate pentru depozitarea i eilor şi materialului tubular în perioada interven iilor la sonde se remarca acumularea unor cantită i importante de slam. Accidental.• industria prin pierderile de materiale pe/în sol/subsol şi prin poluantii cu efect acidifiant de tipul amoniac. rezultat al necură ării terenului de la incheierea interven iilor.

materiale si echipamente de protectie). materiale si echipamente de protectie). Suprafe ele afectate ca urmare a acestor spărturi nu sunt mari. bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 76 . Prezentam in continuare principalele surse de poluare a solului: • Sondele de extractie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. separatoarele bifazice (fara sisteme de coelctare a scurgerilor). separatoarele bifazice (fara sisteme de colectare a scurgerilor). conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. administrarea fluidului de extractie). unitatea de pompare (amplasata in aer liber. conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. garnituri de etansare. În general. habele de colectare a unor deseuri produse si/sau alte deseuri chimice (utilizate in procesele de interventie). habele sau decantoarele utilizate pentru colectarea fluidului de extractie. • Sondele abandonate sau abandonabile: prin beciurile acestora (necuratate de titei si apa sarata. conductele de injectie. gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. conductele de colectare a produsului (cu urme de produse petroliere intr-o stare avansata de uzura fizica). dar fluidele se pot dispersa pe suprafe e intinse şi pot fi drenate către apele de suprafa ă. • Depozite de titei claviatura de intrare a sondelor proprii si/sau a legaturilor tehnologice (conducte de pompare) intre depozit si parcurile de rezervoare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). ventile de control a conductelor si a capului de pompare si/sau eruptie. inclusiv slam). gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). având în vedere concentrarea activită ii în această zonă. conductele de colectare a titeiului. unitatea reductoare a unitatii de antrenare (pierderi de ulei). interventiile la sonde (depozitarea tijelor de extractie. bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte puncte de colectare. fisuri in conducte).fluidelor transportate şi eventual apari ia unor dopuri de ghea ă. fisuri in conducte). garnituri de etansare. unitatea de pompare (amplasata in aer liber. • Parcurile de rezervoare: claviatura de intrare a sondelor in pare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). ventile de control a conductelor si a capului de pompare. rezervoare de colectare (fisurate). zona parcurilor şi a depozitelor de i ei prezintă riscul de poluare cel mai ridicat. rezervoare de colectare (fisurate). habele sau decantoarele utilizate pentru diverse operatii de intretinere a sondei. • Sondele de injectie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri).

acid clorhidric. menajere). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 77 . Principalii poluanti identificati. uleiuri de transformatoare si/sau condensatoare). produs secundar asociat fluidului de extractie. curele de transmisie si garnituri. claviatura intrare sonde si/sau parcuri de rezervoare (lipsa sistemelor de colectare a eventualelor scurgeri de produs). • Polure de adancime: dezvoltata atat in plan orizontal cat si vertical. compresoare (sisteme imperfecte sau lipsa unor sisteme de colectare a scurgerilor de ulei). slamului de extractie) sau prin deversari de suprafata in conditiile existentei unei litologii permeabile a substratului geologic (nisipuri. produs principal asociat titeiului. conducte de colectare/pompare. constructii improvizate (gropi de pamant pentru colectarea titeiului si/sau a solului contaminat. Principalele tipuri de poluare care pot fi intalnite in cazul solului sunt: • Poluare superficiala: dezvoltata in plan orizontal. atat pentru nivelul litologic al subasmentului. ambalaje si echipamente de protectie. metanol. • Deseuri rezultate din activitatea personalului. cu potential impact asupra solului sunt: • Titei. soda caustica. in conditiile in care natura litologica a acestuia este una semipermeabila sau impermeabila (argila). respectiv decantoare. De asemenea. uleiuri de pompe. in conditiile in care exista premisele unei fisurari a coloanei de foraj.apa sarata si titei). unsoare). coloana de foraj). uleiuri de compresoare. • Apa de zacammt (apa sarata).puncte de colectare. produs principal exploatat. • Slam de extractie. • Statii de Compresoare: separatoarele bifazice (lipsa colectoarelor pentru scurgerile de produs lichid . rezultata prin deversari in adancime (fisuri in constructiile subterane. constituit din minerale specifice stratului litologic care cantoneaza zacamantul de titei. • Substante chimice utilizate in procesele de tratare si/sau interventii pentru sondele active (dezemulsionanti tip E96. rezultata prin deversari la nivel suprateran. • Uleiuri specifice echipamentelor utilizate (uleiuri de reductoare. cat si pentru orizonturile acvifere de adancime. contaminarea litologica fiind in aceasta situatie in profunzime. din activitati de intretinere si/sa dezafectare a instalatiilor si echipamentelor specifice (deseuri metalice si nonmetalice. injectata ulterior in stratul geologic receptor. o potentiala sursa de poluare poate fi reprezentata de sondele de extractie si injectie. azot lichid. pietrisuri).

Avand in vedere potentialul de infiltrare in substrat a apei incarcate cu saruri minerale. careurile de pamant din jurul sondelor trebuie curatate permanent de eventuala vegetatie ce ar putea creste in interior pentru a diminua riscul aparitiei incendiilor. De asemenea. nefiind insa utile in cazul infiltrarii fluidelor in substrat. avand in vedere specificul zonei. In cazul aparitiei unor defectiuni sau in timpul interventiilor curente si a scurgerilor de la capul de pompare sau injectie a sondelor. Cele mai frecvente efecte nedorite (poluari accidentale ale solului si subsolului cu fluide de extractie) sunt semnalate in cazul conductelor. Agentul poluant in cazul sondelor de injectie este reprezentat de apa de zacamant ce poate determina saraturarea solului din vecinatate. se mentioneaza ca desi beciul sondei trebuie betonat. pereti si baza. Aceste careuri au rolul de a delimita suprafata pe care se pot imprastia eventualele scurgeri (de mica amploare). precum si interventiile repetate la sonde.5 m. De asemenea. conditiile meteorologice joaca un rol semnificativ in propagarea efectelor unor poluari accidentale si uneori chiar in producerea acestora. Aceste accidente sunt datorate in principal agresivitatii fluidelor transportate. In numeroase cazuri calitatea necorespunzatoare a betoanelor utilizate.Principalul vector de transport al acestor deversari si/sau produse cu potential impact asupra calitatii solului sunt apele pluviale care spala zonele contaninate direct. permitand infiltratrea fluidelor acumulate in beciul sondei si poluarea substratului si acviferului freatic. sondele pot determina poluarea mediului inconjurator cu fluide de zacamant (titei si apa de zacamant). Careurile din jurul sondelor au suprafata de 900 m2 si sunt prevazute partial cu diguri perimetrale cu inaltimea de aproximativ 0. conform normativelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor. fiind si acestea prevazute cu beciuri betonate si partial cu careuri de pamant. efectul careului in cazul acestor sonde este minimal. pentru retinerea pierderilor de mica amploare. prin talpa putandu-se infiltra apa si astfel sarurile dizolvate ajungand in acviferul freatic. prin dispersia acestora crescand semnificativ suprafata de sol contaminat (contaninarea indirecta a solului). • Sondele de injectie in general sunt foste sonde de exploatare epuizate care au fost adaptate pentru preluarea apei de zacamant rezultate in urma separarii primare a fluidelor. dar si vechimii si calitatii necorespunzatoare a materialelor si tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor. conform standardelor. determina fisurari ale peretilor beciurilor sondelor iar uneori chiar daramarea completa a unuia sau mai multor pereti. • Sondele de exploatare. au fost prevazute cu beciuri betonate si rigole de pamant in jurul sondelor. in numeroase cazuri are doar peretii betonati. Pentru acest tip de activitate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 78 .

accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. Totusi. si respectiv anuala de 5267 t/an. pozate la adancimi variabile. in momentul de fata posibilitatea curatarii lor este redusa avand in vedere gradul de coroziune avansat al acestor conducte si schimbarea probabila in timp a proprietatilor fluidului continut (cresterea viscozitatii si eventual solidificarea).Conform informatiilor furnizate de beneficiar. Monitorizarea calită ii solurilor Agen ia pentru Protec ia Mediului Prahova. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. La o parte dintre sondele scoase din functiune se presupune ca nu a fost realizata suflarea sau pomparea fluidelor aflate in interiorul acestor conducte. monitorizează calitatea solurilor. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. conform prevederilor STAS 7335/1987. conductele noi sunt protejate anticoroziv la exterior cu izolatie din benzi de polietilena aplicate la rece. Zn. din imediata vecinătate a principalelor artere de circula ie (impactul traficului rutier asupra RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 79 .43 t/zi. din punct de vedere al con inutului de metale grele (Cd. iar in cazul supratraversarilor vailor permanente sau temporare nu au fost prevazute cu mansoane metalice de protectie si valve de inchidere. Cu). terenul accidentat si personalul redus numeric pot determina intarzieri semnificative in semnalarea eventualelor accidente determinand agravarea efectelor prin acumularea in timp a cantitatilor deversate. Evidenta lungimii conductelor folosite si mai ales a celor abandonate este relativa. in cazul sondelor inchise si abandonate. distantele mari. depozite de deşuri. in colectarea deseurilor menajere. conductele nu au fost dezafectate si scoase de pe pozitie. Conductele sunt supraterane sau subterane. deseurile sunt împrastiate dezordonat. etc. Poluarea cu deponii. pentru o parte din populatia orasului.C. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. halde. Personalul din cadrul parcurilor (operatorii de linie) face inspectii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalarea in timp util a eventualelor accidente si interventie rapida pentru diminuarea efectelor acestora. In general. neecologică. De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14.). in anumite zone. “FLORICON SALUB”) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. Ni. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. Pb. iar din fabricatie prezinta protectie catodica. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului.

în cele 6 puncte de monitorizare de pe DN1 – Valea Prahovei. [mg/kg subst. valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru valorile masurate depăşesc valorile normale din sol. NICHEL Conc.0 15.0 20. zinc si cadmiu valorile medii masurate se incadreaza in valorile normale . Conc. uscata] 25 20 15 10 5 0 Bai coi Valo are medie anuala CM A PLUMB Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A ZINC Conc. [mg/kg subst. Pentru indicatorii: plumb.0 0. [mg/kg subst.0 5. Determinările au fost realizate. uscata] 120 100 80 60 40 20 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 80 .0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga . uscata] 35.conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997. inclusiv pe DN1-Valea Prahovei in dreptul localită ii Băicoi În urma monitorizării calită ii solului din punct de vedere al con inutului de metale grele.0 25.calită ii solului).0 10.0 30.

[mg/kg subst. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. uscata] 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A CADMIU 1. [mg/kg subst.CUPRU Conc. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se gasesc mai multe situri contaminate Numele proprietarului. Depozitare Depozitare Depozitare Rezervoare.2 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valoare medie anuala CM A . uscata] 1 0.8 0.6 0.4 0. conducte Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1999 1970 1950 600 800 1600 Page 81 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Tipul de administratoru propriet lui asupra ate terenului Tipul activită ii poluatoare Natura sursei de poluare Natura poluan ilor Vârsta poluării Suprafa a contamina tă (m2) Batal depozitare şlam Băicoi Batal depozitare şlam Parc 710 Depozit Băicoi Vest (Plai) mixtă mixtă mixtă Industria petrolieră Extrac ie.2 Conc. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.

Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare.Parc 11 RA Băicoi mixtă Industria petrolieră Extrac ie. sonde. sonde. compres. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. conducte Parc de rezervoare. conducte compresoare compresoare Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1950 150 Lipsa date Lipsa date Lipsa date 456 1950 10 1939 145 1963 2000 2000 30 1940 100 Lipsa date 150 Lipsa date 1963 Lipsa date Lipsa date 45 Page 82 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. 30 Băicoi mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă Parc de rezervoare. Depozitare Parc 165 intea mixtă Parc 177 intea Parc 30 RA Băicoi Parc 4 AR Băicoi Parc 4 VD intea mixtă mixtă mixtă mixtă Parc 426 intea Parc 8 AR Băicoi Punct de lucru 177 intea Punct de lucru Sonda 722 intea St. conducte Parc de rezervoare. compres. 14 intea St. sonde. conducte Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare.

alunecările în cadrul versan ilor cu pantă mare. Ac iuni întreprinse pentru reconstruc ia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor. urmate de baltirea apei şi depunerea de aluviuni. contaminat cu hidrocarburi din petrol prin metoda de desorb ie termica. pierderea biodiversită ii solului. inj. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. poluările de tip accidental produse cu diferite substan e eco-toxice. eroziunea de suprafata a terenurilor nude. bioremediere şi atenare naturală. 158 intea mixtă Industria petrolieră Extrac ie. inunda ii produse de pârâul Dâmbu. lipsite de vegeta ie. depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice.St. sonde. depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere. Depozitare mixtă compresoare Parc de rezervoare. utilizarea necorespunzătoare a nămolurilor de la sta iile de epurare. 6 Băicoi St. Poluări accidentale În oraşul Băicoi au existat si exista riscul producerii de poluări accidentale datorita industriei extractive şi de distribu ie a i eiului. depozitarea nămolurilor de la sta iile de epurare pe platforme neconforme legisla iei. conducte Produs petrolier Produs petrolier 1950 1400 Lipsa date 65 • • • • • • • • • • • Degradarea solului este produsă de: compactarea / tasarea produsă de construc ii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 83 . Fenomenele naturale care constau in: seceta sau excesul de umiditate. Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se desfasoară activită i de reconstructie ecologica a terenurilor degradate pentru situl “Batal Băicoi”. compres.

Exemplu edificator este faptul ca cele mai multe alunecari de teren se intalnesc pe versantul sudic despadurit. popândău (Citellus (Spermophilus) citellus). In perimetrele impadurite mai pot aparea: carpenul (Carpenus betulus). vidră (Lutra lutra). ulmul (Ulmus foliaceea). mistre (Sus scrofa). dihor de stepă (Mustela eversmanni). Quergus pubescens. districtul Subcarpatilor Orientali ai Munteniei. lemnul cainesc (Lingustrum vulgare) si porumbarul (Prunus spinosa). lup (Canis lupus). hârcog (Cricetus cricetus). câini. Quergus petraea. cabaline. nurca (Mustela lutreola). Lepus capensis). porci. alunul (Corilus sanguinea). capre. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 84 . faună adaptată acestora şi animale epigee oi. Fauna Zona localită ii Băicoi şi vecinătă ile constituie arealul următoarelor specii: • mamifere – şoarece (Mus musculus. pir.5 Factorul de mediu “Biodiversitate” Din punct de vedere fitogeografic. provincia dacica. frasinul (Fraxinus excelsior) iar dintre arbusti. gorunetele (Quergus dalechampii.2. iepure (Lepus europaeus. bovine. Aici se remarca prezenta elementelor sudice. paius rosu. localitatea apartine regiunii macaroneze– mediteraneene. Vegetatia hidrofila indica surplusul de apa acumulat intre denivelarile generate de alunecari. Quergus policarpo).1. plante ornamentale. viezure (Meles meles). pisică sălbatică (Felis silvestris). şacal (Canis aureus). Padurile ocupa perimetrele mai mari in nordul localitatii la Tufeni (Tiganeasca) la Dambu si Tintea si predomina stejarul (Quergus Robur) in proportie de 80%. căprioara (Caprealus capreolus). Asa cum reseie din documentele cartografice mai vechi. şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna (Legea 13/1993 pentru aderarea României la Conven ia privind conservarea vie ii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa): arici (Erinaceus europaeus). Apodemus sylvaticus. pomi fructiferi – vegeta ie hidrofilă şi palustră. orbete (Spalax leucondon). Rattus rattus). Chrysopogon grylus si a palcurilor de pajisti stepice. plante de cultură. Defrisarile in folosul ogoarelor si pomilor fructiferi au declansat alunecarile de teren. veveri ă (Sciurus vulgaris).vegeta ie silvostepică adaptată mediului antropic. Vegeta ia Silvostepa inainteaza in detrimetrul gorunetelor si este alcatuita din specii ca iarba vantului. nevăstuică (Mustela nivalis). vulpe (Vulpes vulpes crucigera). subprovincia banato-getica. Syringa vulgaris. pisici. păsări şi familii de albine cu diferite grade de rezisten ă la invazia daunătorilor. dealurile au fost mai bine impadurite. Biocenozele sunt alcătuite dintr-un număr variat de specii heliofile .

• păsări - vrabie (Passer domesticus) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: bufni a (Bubo bubo), cucuvea (Athene noctua), şorecar (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), cuc (Cuculus canorus), ciocanitoare (Picus canus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), rândunică (Hirundo rustica), lăstun (Delichon urbica), graur (Sturnus vulgaris), co ofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia megarhynchos), pi igoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus palumbus), collybita), gai a (Garrulus glandarius), porumbel (Columba turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc (Streptopelia decaocto), stăncu a (Corvus monedula), mierla (Turdus merula), dropie (Otis tarda), prepeli a/pitpalacul (Coturnix coturnix), fazan (Phasianus colchiaus), potârniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), codobatura (Motacilla alba), sitar (Scolopax rusticola), cioara (Corvus frugilegus, Corvus corone cornix), grangur (Oriolus oriolus), cârstei de câmp (Crex crex), ciocârlie (Calandrella brachydactyla), fâsa de câmp (Anthus campestris), barza/cocostârc (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), lebada (Cygnus atratus), cormoran (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus), sitar (Scolopax rusticola), pescăruş albastru (Alcedo atthis), cocor (Grus grus), stârc cenusiu/bâtlan (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), ciocârlan (Galerida cristat), nagâ (Vanellus vanellus), fluierar (Tringa totanus), fluierar de mlaştină (Tringa glareola), tiganuş (Plegadis falcinellus), lopatar (Platalea leucordia), gainusa de balta (Galinula chloropus), cârstel de baltă (Rallus aquaticus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic/pitic (Tachybaptus ruficollis), diferite specii de corcodei (Podiceps sp.), diferite specii de rate (Anas sp.) si gâste salbatice (Anser sp.); • peşti – crap (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), clean (Leuciscus Leuciscus, Squalius cephalus L.), caracuda (Carassius carassius), caras (Carassius auratus), lin (Tinca Tinca), biban (Perca Fluviatilis), babuşca (Rutilus rutilus), oblete (Alburus alburus), morunaş (Vimba vimba), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: orcuşor (Gobio obtusirostris), ghibor (Acerina cernua), şalău (Stizostedion Lucioperca), ştiuca (Esos lucius), avat (Aspius Aspius), cteno (Ctenopharyngodon idella), fusar (Aspro streber), somn (Silurus glanis), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), scobar (Chondrostoma nasus), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), viză (Ascipenser udiventris), cegă (Ascipenser ruthenus), rezeafcă de Dunăre (Alosa tanaica), mreană (Barbus barbus), mihal (Lotta lotta), săbi ă (Pelecus cultratus);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 85

• reptile – specii protejate de Conventia de la Berna: şarpele de casă (atrix natrix), şarpele rău (Coluber scapius), şopârle (Lacerta agilis, Lacerta praticola, Lacerta taurica), guşter (Lacerta viridis); • amfibieni - specii protejate de Conventia de la Berna: broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca săpătoare (Pelobates fuscus); • insecte, crustacei, fluturi, moluste – Orthoptere greieri de casa (Gryllus domesticus, greieri de camp (Liogryllus campestris), cosaşi, lăcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropişni a (Gryllotalpa gryllotalpa), călugări a (Mantis religiosa), Coleopere (calosoma, rădaşca (Lucanus cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), gărăgări e/buburuze (Coccinela septempunctata), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazarei (Bruchus pisorum), carab (Carabus auratus), cărăbuşi (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus)), Heteroptere (gândaci (Haltica quercetorum, Galerucella luteola, Dryocetes villossus, Scolytus scolytus, Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa decemlineata), ploşni e (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), Eurigaster maura (ploşni a cerealelor), Aelia acuminata, Palomena praxina (ploşni ă de câmp), Cimex lectularius (stelni a), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode (urechelni a (Lithobius forficatus), scolopandra / cârcâiac (Scolopendra cingulata), şarpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (muşte, ân ari), Lepidoptere (fluturi (ochi de păun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albini a Pieris brassicae, coada randunicii (Papilio machaon), fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar, Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, acarieni, viermi, râme, melci (Helix pomatia, limax), lipitoare (Hirudo medicinalis), scoica de lac, scoica de râu, racul de râu. Insectele care vie uiesc în vecinătatea sau în mediul acvatic: Ephemeroptera (rusalii Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris, Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tân ar (Culex pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelulă (Libellula quadrimaculata)), Dytiscite (cărăbuş-deapă (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (lă ăuş (Gammarus), Daphia, Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris lacustris, ;octoneca glauca, Ranata linearis, ;epa cinerea (scorpionul de apă)), viermi de apa (Lumbricus terrestris) şi larve, protozoare.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 86

Listele cu speciile protejate de plante şi de animale fac obiectul OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificata si completata cu OUG 184/2008. Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni este amplasat pe raza teritoriului administrativ al oraşului Băicoi, la limita dinspre oraşul Plopeni, fiind învecinat pe latura estică cu DJ 100D (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Pădurea Plopeni este recunoscută ca Sit Natura 2000 (RO-SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007, Anexa 6 (M.Of.nr.98 bis/07.02.2008) şi zonă protejată de interes na ional de 88,8 ha. Pădurea Plopeni este identificatã în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Slănic în Unitatea de Produc ie III Plopeni, unită ile amenajistice 20-25, face parte din fondul forestier na ional, proprietate publicã a statului, administrată de Regia Na ională a Pădurilor (RNP-Romsilva). Relieful este cel de câmpie înaltă-piemont (270m altitudine), Câmpia piemontană a Ploieştilor formată la ieşirea râului Prahova din zona mai înaltă a Subcarpa ilor Curburii unde, datorită rupturii de pantă, are loc o depunere bruscă a aluviunilor mari, transportate în re eaua hidrografică („câmpie de împrăştiere”). Regiunea biogeografică corespunzatoare este cea continenală şi anume zona pădurilor de foioase (silvostepă). Pădurea Plopeni se încadreaza în tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli (cf. Donita et coll., 2005). Asocia ia vegetală este Aceri tatarico-Quercetum patraeae-roboris (Soo 1951 em. Zolyomi 1957) iar tipul de ecosistem este Goruneto-Asperula-Asarum-Stellaria. În Pădurea Plopeni se întâlnesc specii de plante edificatoare şi reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen. Acestea se stratificã după cum urmeazã: Etajul arborilor este format din: • Quercus robur • Quercus petraea • Acer tataricum • Carpinus betulus Stratul arbustiv – subarborete este format din: • Crataegus monogyna • Cornus sanguineus Stratul ierbos – herbaceu – subarborete este format din: • Asperula odorata (Vinarita)
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 87

Amenin ările pentru situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Pădurea Plopeni este amplasată de-a lungul DJ 102 (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Gala i. Sympetrum sanguineum. 12 Pădurea Plopeni În cea ce priveşte fauna Pădurea Plopeni adăposteşte o bogată faună de: • nevertebrate . Fig.piperul lupului) • Asparagus tenuifolius • Geranium phaeum (Palaria cucului) • Geranium robertianum (Napraznic) • Glechoma hirsute • Lilium martagon (Crin de pãdure) • Sanicula europea • Stellaria holostea (Rocotea) În Pădurea Plopeni se mai întâlnesc două specii endemice: • Hepatica transsilvanica – endemism pentru zona sudică şi estică a Mun ilor Carpa i. • Peucedanum rochelianum – specie endemică pentru România şi spa iul fostei Iugoslavii cu distribu ie restrânsă în jude ele: Sibiu. Alba. Morimus funereus (croitorul de piatră). cervus (rădaşca). deci într-o zonă cu un trafic auto şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 88 . Hunedoara. Anax imperator şi Aeshna cyanea (libelulele) • amfibieni . Prahova.Cerambyx cerdo.Timiş.• Asarum europaeum (Pochivnic. Argeş. CaraşSeverin. Gorj.Hyla arborea (brotacelul) şi Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) populeazã pădurea mai ales zonele ei mai umede iar Rana ridibunda (broasca verde de lac) este localizată în perimetrele micilor habitate de tip baltă. în imediata vecinătate a oraşului Plopeni.

se acumulează deşeuri aruncate de cei care vin la picninc în pădure. La limita vestică a sitului se pot observa două bataluri mici. în special apa şi aerul. rămase de la sondele ce func ionau cândva în apropiere. trăsnete.uman relativ intens. a ecosistemelor. tornade. Atât în ariile naturale protejate cât şi în celelalte ecosisteme naturale au fost impuse măsuri de conservare a florei şi faunei sălbatice. inflentează impactul asupra biodiversita ii. Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 89 . Accesul în pădure este facilitat de existen a drumurilor forestiere şi absen a oricărui obstacol între limita pădurii şi şosea. dezafectate. interzicerea depozitării deşeurilor etc. fiind extrem de uşor accesibilă. inundatii. Starea factorilor de mediu. De asemenea. Traficul uman nu constituie o amenin are pentru speciile ocrotite. cutremure. incendii de origine naturală. interzicerea păşunatului. Pădurea reprezintã chiar un loc de recreere pentru localnici. În pădure există resturi de structuri metalice şi de beton. Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversită ii. Adâncul padurii este brăzdat de şleauri de căru ă în care natura îşi face loc prin apari ia muşchilor. în scopul păstrării capitalului natural şi a unei diversită i biologice (protejarea florei şi faunei sălbatice. inclusiv asupra factorului uman. atacul de dăunători. dar care din nefericire sunt folosite pe post de gropi de gunoi de către popula ia locală.) Impactul asupra biodversitatii se datorează: • activită ilor antropice. În prezent nu mai există această practică. dispersia poluan ilor în interiorul pădurii fiind probabil îngreunată de stratul vegetal arboricol şi subarbustiv. de cca 4 mp. fiind necesară astuparea lor. în jurul micilor acumulari de apă din interiorul sitului. alunecări de teren. situl este brăzdat pe alocuri de şan uri săpate de localnici în vederea sustragerii unor conducte vechi. dar pe traseul şanturilor nu creşte vegeta ie forestieră. acestea neprezentând vreun interes pentru culegătorii de plante medicinale sau din punct de vedere estetic comercial. cu efect mai ales la limita sitului. din vechile sonde. Traficul auto generează poluare. eroziuni de mal. • situatiilor de risc natural cum ar fi seceta. Observa iile au fost fãcute în ultimii 3 ani de reprezentan ii Agen iei pentru Protec ia Mediului Prahova în timpul vizitelor în teren efectuate împreună cu angaja ii Ocolului Silvic Slănic. Din această cauză există tendin a de acumulare a deşeurilor de diverse tipuri în por iunea adiacentă şoselei. În interior. deficitul de umiditate. de reziduuri petroliere.

perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli. • construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică. ceea ce conduce la fragmentarea şi dispari ia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate. re ele de transport a energiei electrice. • defrişările necontrolate. peşti şi mamifere. • îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei acvatice. • perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar. etc.). conducte pentru transportul produselor petroliere. care determină micşorarea resurselor solului şi duce la eroziune severă şi degradarea ecosistemelor. • utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele. • eutrofizarea apelor de suprafa ă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi sta iile de epurare. poduri. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 90 . linii de cale ferată. • turismul haotic. • practicarea păşunatului intensiv. afectează populatiile de păsări. • utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali. colilie. cauzată de braconajul cinegetic. • incendierea ilegală a vegeta iei uscate. apar ca specifice condi iilor de stepa şi unele specii de iliacee.• tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora. negara. • importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază ştiin ifică. compozite şi leguminoase. solului şi pânzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător. Sub influen a păşunatului. barboasa. Pe lângă păiuş. • impurificarea apei. dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implica ii asupra dezvoltării turismului local. pajiştile cu predominare a păiuşului stepic au fost transformate în pajişti de pir gros şi fânea ă cu bulbi. Impactul activită ilor antropice asupra biodiversită ii este determinat de depozitarea necontrolată a deşeurilor în interiorul sau la periferia localită ilor. • practicarea de sporturi în afara spa iilor amenajate. care se produce anual pe suprafe e variabile.

functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare poate conduce. Cu ocazia lucrarilor de intretinere si interventie la sonde. chiar si cele recent fabricate depasesc 80 dB. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afectează popula ia.7 Sanatatea populatiei Bolile cronice au o multitudine de factori favorizan i şi declanşatori. Zgomotul Principalele surse de zgomot sunt: traficul rutier. nu pot fi incrimina i numai factorii de mediu (aer. exista posibilitatea ca pentru perioade scurte de timp si cu o frecventa redusa. beneficiarul trebuie sa solicite executantului luarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea disconfortului fonic pentru populatia din zona. apă. cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe.6.). arterelor de trafic intens. La nivelului oraşului Băicoi nu exista o harta strategica de zgomot. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 91 .22. in conditii normale de functionare acest nivel de zgomot nefiind depasit. obiectivele comerciale şi cele industriale şi în anumite cazuri unele zone de agrement. la depasirea limitelor de zgomot. compresoare etc. In aceste conditii. cu distante medii in intervalul 50-150 m. Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei din Ordinul nr. cu referire speciala la cele din vecinatatea gospodariilor individuale insa. iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. Distributia obiectivelor Structurii Baicoi (sonde de exploatare si parcuri de rezervoare) este in proportie de 75 % in proximitatea unor zone rezidentiale. pentru intervale scurte de timp. modificat Ordinul 1028/2004. impun ca pe timp de noapte nivelul de zgomot sa fie cu 10 dB mai scazut decat nivelul admis pe timp de zi.1. generand un nivel de zgomot inacceptabil pentru rezidenti. Evaluarea stării de sănătate a popula iei constă în identificarea factorilor de risc. 536/1997 al Ministerului Sanatatii. buldozere. valorile inregistrate sa depseasca limitele maxime admisibile pe timp de noapte. sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor. santierele de construc ii.1. Lucrarile de intretinere si interventii sunt executate de formatiile din cadrul Sectiei de Interventii a Petromservice Baicoi dar.2. comportamentul inadecvat al vecinilor. care in de : • calitatea aerului. Cea mai la indemana solutie pentru evitatarea inconvenientelor este programarea si executia lucrarilor de intretinere si interventii la sonde intre orele 6 . Utilajele folosite in cadul acestor lucrari (IC5. 2. În privinta gradului de deranj.

procese industriale etc. substan e oxidante etc. Bolile provocate de aceşti poluan i sunt asociate modificărilor la nivelul căilor respiratorii. dioxidului de carbon. Dintre aceştia. • poluan i toxici specifici – aceşti poluan i ac ionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman. Poluan ii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de ac iune insuficient descifrat. precum şi afectarea alveolelor pulmonare. cum ar fi bronşita. amoniac. aglomerarea popula ională etc. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic. astmul bronşic. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substan e cu pericol mare pentru sănătate. asfixian i toxici specifici.). Caracteristic acestora este acumularea lor. alergizan i. rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburan ilor folosi i în sursele sta ionare (ca de exemplu: sobe) şi mobile. calitatea serviciilor oferite popula iei. • poluan ii asfixian i – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO). dioxid de azot. zgomot. În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. infec ii respiratorii acute. Poluan ii toxici sistemici. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 92 . habitatul condi ii improprii (zgomot. colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură. mercurul şi cadmiul.• • • • • alimentarea cu apă potabilă. în timp. se disting următoarele tipuri de poluan ii: iritan i. efectul fiind specific substan ei în cauză. producând hipersecre ie de mucus şi alterarea activită ii cililor vibran i. în organismul uman. Cei mai frecvent întâlni i sunt plumbul. cel mai periculos este monoxidul de carbon. substan e fără prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen). Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. îşi exercită ac iunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman. hidrogenului sulfurat. clor. emfizemul pulmonar. Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluan ii iritan i sunt diferite func ie de perioada de expunere şi de natura poluantului. după expunere de scurtă durată. etc. • poluan ii iritan i – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf. de tipul metalelor grele. cancerigeni chimici şi fibrozonan i. fluorul. până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare iritativ moderată. iluminat.

pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice. • materii în suspensie. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în jude ul Prahova în anul 2009 la nivelul jude ului nu s-au efectuat astfel de studii. Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer. Este de men ionat faptul că morbiditatea prin afec iuni ale aparatului respirator la copii ridică în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecin e importante asupra capacită ii lor biologice. sistem imunitar insuficient dezvoltat). În cazul poluării aerului. • substan e care contribuie la eutrofizare (nitra i şi fosfa i). se disting următoarele tipuri de poluan ii: • compuşi organohalogena i şi substan e care pot forma astfel de compuşi în mediu acvati. • compuşi organofosforici. • substan e şi preparate sau produşi de degradare ai acestora. fungii. CCO-Cr).• poluan ii alergizan i – pot fi naturali (polenul. care s-a dovedit că au proprietă i cancerigene sau mutagene sau proprietă i care pot afecta tiroida. • compuşi organostanici. • arsenic şi compuşii lor. produşi volatili rezulta i din anumite vegetale etc. reproduc ia sau alte func ii endocrine în/sau prin mediu acvatic. • iocide şi produse de protec ia plantelor. • cianuri. care provin în special din industriile textilă şi chimică. Popula ia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularită ilor biologice (organism în creştere.) sau artificiali. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. • hidrocarburi persistente şi substan e toxice organice persistente sau care se pot bioacumula. aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. • substan e care au o influen a nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen (care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 93 . • metale şi compuşii lor. Impactul acestor poluan i este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice.

PBC. • intoxicarea cu nitra i şi nitri i prezen i în apă din ce în ce mai mult datorită industrializării şi chimizării agriculturii. Deşeurile de tip sanitar şi veterinar au con inut de agen i patogeni. întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complica ii nervoase şi endocrine. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 94 .Sursele de poluare a apei pot genera maladii infec ioase şi maladii neinfec ioase datorită prezen ei în apă a unor poluan i biologici. Deşeurile constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice care contribuie la eutroficare (în special nitra i şi fosfa i) şi au o influen ă nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen. • parazi i care generează amibiaza. dizenteria. precum şi metale grele (plumb. aerul. rezultând un deficit de oxigen. Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor. apele (de suprafa ă şi subterane). Garda de Mediu si AN “Apele Romane” controleaza respectarea parametrilor de calitate impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor si de mediu. lambliaza. boli cardiovasculare. respectiv poluan i chimici: • maladiile infec ioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera. hepatita virală. tricomoniaza. În Jude ul Prahova Agentia de Protectie a Mediului. solven i. factorii de mediu agresa i fiind solul. toxice. nitri ii pătrund în sânge şi în combina ie cu hemoglobina formează methemoglobina. pesticide. mercurul. Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ. Maladiile care se datorează unor substan e chimice existente în apă (minerale. cadmiul. datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă. cadmiu. • alte substan e toxice ca plumbul. conjunctivita de bazine de îmbăiere. uleiuri uzate. pesticidele. pot avea efecte grave asupra sănătă ii umane. mercur). Maladia. cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică. Conform HGR 974/2004 DSP nu mai monitorizeaza calitatea apei brute intrate in statiile de tratare in vederea potabilizarii Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate Problema deşeurilor a devenit tot mai acută datorită gestionării deficitare şi impactului negativ tot mai pronun at asupra sănătă ii popula iei şi asupra mediului înconjurător. radioactive) pot fi: • guşa endemică. • maladii infec ioase transmise de viruşi: poliomielita. febra tifoidă. cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii.

numărul suficient al agen ilor patogeni. care să presupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor. în special cele industriale. aer. sunt necesari şi al i factori cum ar fi receptivitatea organismului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 95 . Se consideră că impactul asupra sănătă ii umane este semnificativ datorită pericolului de producere a unor boli infec ioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. Deşeurile provenite din diferite surse con in foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agen i patogeni răspânditori de boli infec ioase (viruşi. bacterii. Îmbunătă irea calită ii vie ii presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene. în afara pătrunderii în organismului uman a agen ilor patogeni. fumul provoacă dificultă i în respira ie. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă. constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice precum şi metale grele (plumb. Efectele gestionării de substan e chimice periculoase. în cazul producerii unui eveniment nedorit. În condi ii prielnice. Riscului utilizarii de substan e chimice periculoase asupra sănătă ii umane şi mediului Scopul principal al evaluării riscului este acela de diagnozare a realită ilor curente şi de a stabili strategiile care să permită diminuarea pierderilor de vie i omeneşti şi bunuri materiale.Deşeurile pot fi vectori importan i în răspândirea infec iilor. cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localită ilor şi cursurilor de apă. apă şi pe sol provenite de la industrii şi activită ile asociate. agen ii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat (zile. Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a popula iei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii. Agen ii patogeni semnalează în deşeuri numai posibilitatea infec iilor. Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special constituie una din problemele majore de mediu cu care se confruntă autorită ile locale. Toate activită ile umane sunt posibile surse de risc. cele mai relevante tipuri şi surse de risc sunt următoarele: • emisii în aer. apă. unii agen i patogeni din deşeuri rămân în via ă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helmin i şi sporozoare. dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului. Pentru apari ia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor. cadmiu). ouăle diverşilor helmin i etc.). solven i. luni) de unde pătrund în sol. În condi ii naturale. pesticide. putând provoca astfel infec ii şi prin contact direct. uleiuri uzate. iar deşeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infec iilor. sol în zona depozitelor de deşeuri genereaza riscuri pentru sănătatea umană. Deşeurile. fără o neutralizare.

în decurs de un an. o dereglare a coordonarii miscarilor. În intoxicatiile subacute. ca nervozitate. manipulării şi utilizării în siguran ă a acestor produse. irita ii la ochi. atrofia tesutului muscular. Intoxicatiile care durează mult evolueaza spre tulburari ale sistemului nervos central. Aceste substante se acumuleaza în special în tesutul adipos.• evacuări accidentale de substan e periculoase provenite din diferite industrii. O expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp. cu condi ia stopării inhalării unor noi cantită i de mercur. insecticide şi erbicide care pot să contamineze solul. sunt persoane autorizate şi dispun de mijloace necesare depozitării. inunda ii. tub digestiv şi căi respiratorii. Actiunea toxica în intoxicatiile acute constau într-o excitare initiala puternica şi apoi paralizarea sistemului nervos central. apar perturbari ale auzului. • surse naturale care pot provoca accidente: cutremure. • urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare. Mici cantită i de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte. iritabilitate. Moartea poate surveni ca o consecinta a paraliziei centrului respirator şi edemului pulmonar. irita ii la plămâni. furtuni. fără a pune în pericol sănătatea oamenilor şi mediului înconjurător. Ini ial se observă o slabire generala. distribuitorii şi utilizatorii de biocide care desfăşoară activită i cu produse de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate. până este vaporizat şi inhalat. Acestea se elimină încet. temperaturi excesiv de ridicate sau scăzute. Comercian ii. muschi. poate cauza efecte dăunătoare. mâncărimi ale pielii. rinichi. afec iuni ale creierului şi rinichilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 96 . lipsa poftei de mâncare. erup ii care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om. Pătrund în organismul uman prin piele. • activită i agricole care pot afecta sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte. ficat. În mod normal aceste cantită i de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare. inima. • sisteme de transport a substan elor periculoase. dureri de cap. epuizare. simptome insotite adesea de leziuni ale ficatului si rinichilor. Ele sunt influentate greu de transformarile metabolice si sunt eliminate încet. creier. Trasatura caracteristica a substantelor chimice periculoase este afinitatea pentru tesutul adipos si o mare stabilitate. apele subterane şi de suprafa ă.

ame eli (maxim 25%). stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesivă a esuturilor aflate în lângă sta ie. Este produs de surse naturale. Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote).Efectele radia iilor electromagnetice de tip hertzian asupra stării de sănătate Acestea sunt generate de antenele de tip GSM. astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acestora în intersectii precum şi în perioade meteorologice nefavorabile care îngreunează circula ia rutieră şi implicit amplifică solicitarea motoarelor. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata. Sta iile de bază pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular. insomnii şi pierderea par ială a memoriei şi cum este cazul frecven elor de la 100 kHz până la 10 GHz. tărie şi pozi ia surselor. Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensită ii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor. pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială. stări de frică. respectiv de 49. începând cu uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. finalizat în 2000. fiind plasate la o înăl ime între 15 şi 50 m fa ă de sol şi sunt destinate comunica iilor pe distan e de câ iva km. Studiile indică o distan ă minimă de 2 m fa ă de sta iile de bază. 1193/29. oameni.7 V/m. oboseală. ale sistemului nervos central cu senza ie de greutate în cap. Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman şi fauna.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41. mijloace de transport. aparate. pentru grupa de vârstă de 15 . dar mai ales antropice: utilaje.25 V/m în cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange. semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 97 . Contribu ia cea mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati. care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort. Zgomotul are o ac iune complexă asupra organismului în functie de frecven ă.09. pentru tulburările de somn (maxim 49%). Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sănătate Publică. cefalee (maxim 56 %). iritare.64 de ani. Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condi ii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular. Vodafone).

din pie ele şi parcurile din jude ul Prahova. Se caracterizează clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburări senzoriale.). Este produsă de către virusul rabic. precum şi al re elei de localită i în teritoriu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 98 . supravegherea. la nivelul localită ilor urbane şi rurale. În oraşul Băicoi nu există un adăpost special pentru animale fără stăpân (câini) in momentut actual câinii fară stapân prinşi sunt deparazita i. care se găseşte în cantitate mare în creier şi în saliva animalelor turbate. în condi iile păstrării echilibrului fa ă de complexul de resurse ale capitalului natural. Animalele abandonate au putut influen a starea de sănătate a popula iei prin agresarea fizică a oamenilor. poate reprezenta un risc pentru sănătatea popula iei. numită şi rabie. furie. tendin a de a muşca. paralizii etc. Pe raza localită ii se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact. asisten a medicală veterinară şi efectuarea unor ac iuni sanitare veterinare prevazute de legisla ia sanitara veterinară. Există peste 100 de boli infec ioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui. Saliva acestor animale poate con ine virusul turbării chiar cu 10 zile înainte de apari ia primelor semne clinice de boală. ca singura cale pentru bunăstarea atât a genera iilor prezente.Animale abandonate şi influen a asupra stării de sănătate a popula iei Înmul irea excesivă a numărului de animale fără stăpân. îndeosebi câini şi pisici în zonele urbane. cât şi a celor viitoare. Prinderea şi transportul câinilor fără stăpân de pe străzile. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspira ii umane: necesitatea dezvoltării economice şi sociale. Câinii pot fi o sursă de infec ie şi de infesta ie parazitară pentru om. Pentru aplicarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân consiliul local are obliga ia de a asigura personal de specialitate pentru eviden a. cea mai periculoasă pentru condi iile din ara noastră este turbarea. sanc ionarea proprietarilor de câini care circulă cu aceştia pe domeniul public fără botni ă şi lesă costituie o necesitate. dar şi protec ia şi îmbunătă irea stării mediului. Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zone urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătă irii calită ii acestui mediu revine autorită ilor locale. Nu sunt date referitoare la numărul persoanelor vaccinate antirabic. Dintre toate bolile. steriliza i si apoi sunt lasa i din nou in libertate. Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport func ional şi cultural.

se disting: peisajul natural: • subcarpatic. locaşe de cult. Se disting lucrări de infrastructură energetice. forajul sondelor. sală de sport. cu învelitori din tablă zincată. activitatea industrială şi agricolă.Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. de înhumare. Peisajul natural al aşezării a fost modificat datorită ac iunii omului. . feroviară şi lucrări de artă aferente acestora. Pe acesta este dezvoltat orasul. peisajul antropic: • urban. lucrări de infrastructură rutieră. drenat de Dambu si Mislea.20 mp/locuitor. intr o zona de subsidenta. desparte Subcarpatii externi de cei interni. Baicoi. • agro-industrial. platforme de deşeuri. . de epurare a apelor uzate. strat de pietriş 20–60 m.31 ha. relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea). fântâni.8 Peisajul Oraşul Băicoi se află la contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. de confort termic.1.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare. corespunzătoare conului Prahovei (alt.Campul Urletei corespunzator T. Oraşul beneficiază de spa ii de agrement: parc. spa ii comerciale. spa ii verzi. 250–300 m). de comunica ii. grădini e. spa ii de recreere şi agrement. Spa iile de recreere şi sport totalizează o suprafa ă de 26. fiind umanizat integral prin căile de comunica ie create. Are altitudini de 290–310 m. Subcarpatii sunt reprezentati prin : . sub valorile stabilite de OUG 114/2007 pentru RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 99 . . Spa iile verzi reprezintă circa 13. stadion. alunecari). monumente istorice şi de arhitectură. Peisajul urban este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+4 realizate din zidărie în diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizării acestora. spa ii de produc ie şi prestări servicii nepoluante.Dealul Tintea (Gruiul) 404. acoperit cu argile şi în nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzătoare Terasei Câmpina. şcoli. • de câmpie.Dealul Mislea la nord. împâslitură bituminoasă sau iglă având ca destina ie locuin e individuale şi colective. Câmpia Ploieşti este reprezentată în sud cu procese acumulative. exploatarea petrolului.2. Din acest punct de vedere. de alimentare cu apă potabilă.

depozite de materii prime şi materiale. • depozitele de materiale de pe locurile publice. energetice. • starea rampelor şi containerelor de deşeuri orasenesti şi starea de salubritate din locurile publice. de alimentare cu apă potabilă. coşuri de dispersie a noxelor şi platforme de deşeuri. • circula ia autovehiculelor cu defec iuni la sistemul de combustie. dezafectate sau în stadiu avansat de degradare. • starea malurilor şi digurilor.12. • construc iile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural. 195/2005 privind protec ia mediului prin care autorită ile administra iei publice locale au obliga ia de a asigura din terenul intravilan o suprafa ă de spa iu verde de: • minim 20 mp/locuitor până la data de 31. utilaje gricole şi mijloace de transport. • vehiculele auto scoase din uz. cu învelitori din tablă zincată. • efluen ii neepura i sau incomplet epura i de la sta iile de epurare oraseneasca şi industrială. • locurile virane neamenajate.2010.2013.12. • nimalele fără stăpân. • construc iile neterminate. • starea precară a spa iilor verzi şi elementelor de vegeta ie de pe acestea. conduce la formarea smogului. de colectare a apelor uzate. • minim 26 mp/locuitor până la data de 31. lucrări de infrastructură termice. • petele de hidrocarburi de pe luciul apei. • lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate. • cablurile aeriene electrice sau de comunica ie. • platformele neamenajate de deşeuri. • intensitatea traficului rutier. împâslitură bituminoasă sau iglă. • pana de disperie a poluan ilor gazoşi. lucrări de infrastructură rutieră. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 100 . silozuri.modificarea şi completarea OUG nr. • arborii tăia i sau rup i de pe marginea drumurilor sau pădurilor. Peisajul cu construc ii agro-industriale este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+1. • gradul de salubritate a malurilor. Pitorescul natural poate fi compromis de: • poluarea atmosferei care în anumite condi ii meteorologice. realizate din zidărie şi materiale locale. • parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat. • accidentele terestre sau aeriene de orice natură şi poluările accidentale provocate de acestea.

C. Un element important îl constituie ruinele bisericii fostului domeniu boieresc al Cleopatrei Trube koi. Totuşi. 2. O a doua categorie o reprezintă cele câteva case de târg. de depozitele de deşeuri menajere. care pot ilustra devenirea oraşului şi care merită instituirea unui regim de protec ie. Monumente istorice si arhitectura Conform Studiului Istoric realizat de către S. prin vechimea ei şi datorită faptului că s-au păstrat imagini fotografice ale formei originale. s-a considerat că există încă. în ciuda bogă iei istoriei sale şi a diveristă ii formelor de via ă pe care le prezintă. din Dâmbu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 101 . industriale. în lipsa implementării planului este similară cu starea actuală. de la strada principală.2.9. nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. din care mai rezistă. câteva construc ii suficient de valoroase.L Oraşul Băicoi.R. 2. Biserica Cioara.• mirosurile degajate de materialele organice deteriorate. la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate. în fiecare din sate câteva exemplare. şi reprezinta starea factorilor de mediu şi a sanată ii popula iei din zona în lipsa implementarii PUG. DOCT S. O primă categorie o reprezintă locuin a tradi ională specifică zonei colinare prahovene. începând cu a doua jumătate a sec. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG Starea actuala a mediului prezentată la acest capitol constituie „alternativa zero”. PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradi iilor locale şi fondului natural aflat în proximitate. Evolu ia acestei stări de mediu. în satele componenete (astăzi cartiere ale oraşului). prezintă valoare istorică şi poate fi readusă la forma ini ială prin restaurare. cu func iune comercială sau administrativă. care amintesc urbanizarea ca centru petrolier. măcar de categorie B (de importan ă locală).1. de complexele zootehnice. la nici una din categoriile de clasare. al XIX-lea. zootehnice.

. .Apă .sistemul centralizat de alimentare cu apa este subdimensionat. doar o parte dintre locuitori beneficiaza de acest sistem centralizat.I. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 102 . prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD.Evolu ia factorilor de mediu în situa ia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.000mc şi respectiv 1 x 1.Sta ia de epurare existentă subdimensionată .G.U.există conducte vechi pentru alimentarea cu apa potabila din otel.C. înlocuirea unei păr i a conductei de pompare (OL Ø 4”) prin conductă PEHD şi eventuala înlocuire a rezervoarelor vechi (V=5890mc şi V=1000mc Tufeni) cu rezervoare din beton armat 2 x 5.În urma exploatarii zacamintelor de petrol. Montarea de hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm. S-au avut în vedere extindere.000mc. care să asigure şi protec ia P. dea lungul timpului. Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mocano-biologica Efecte în cazul neimplementării propunerii 1.Re eaua de canalizare este insuficienta . modernizarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie apa potabila. s-a identificat existen a unei poluări semnificative Se va deteriora calitatea apelor de suprafa ă şi se va compromite calitatea freaticului si implicit sanatatea populatiei care nu beneficiaza de sistem centralizat de apa si canalizare.

pentru schelele petroliere din orasul Baicoi.A. scurt (pe durata execu iei) calitatea aerului.C. majore de poluare a aerului Propunerile din P. combustibililor tradi ionali (lemn. „Programele de conformare” a agentilor agricultura. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 103 . i eiului. Obligativitatea aplicarii „Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale” elaborat de S.Aer Înlocuirea în cazul încalzirii tuturor locuin elor. tratarea Implementarea masurilor propuse in şi depozitarea deşeurilor. transportul rutier. economici.G.nu exista centură ocolitoare Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ si construirea unei centuri ocolitoare pentru traficul greu Gradul de degradare al drumurilor va creşte şi traficul greu va trece in continuare prin zona locuită Relatiile de comunicare dintre localită i se vor restrânge Consumul de combustibil va creste şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. referitoare la prezente in oraşul Băicoi construc ia sau modernizarea drumurilor. instala iile de extinderea canalizării pot afecta pe termen ardere neindustriale. produse petroliere) cu gaze naturale. sunt: extrac ia şi distribu ia extinderea si modernizarea re elelor de apă.Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ si cantitatv . Utilizarea energiilor neconven ionale – Principalele surse antropice panouri solare. Nemul umirea popula iei şi creşterea fenomenului migrator. cărbune. PETROM S. 2.U.

Epurarea apelor uzate nu satisface nevoile actuale ale orasului 3. Apa potabilă . captări de izvoare.Eroziunea solurilor . Extinderea re elei de canalizare si Depozitare necontrolată de modernizarea celei existente deseuri în special pe cursuri Modernizarea si extinderea statiei de epurare de apă.Re eaua de canalizare este insuficienta . Sol . Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. Sănătatea populatiei a.din subteran (fântâni. aspect dezagreabil. afectarea Monitorizarea modului de utilizare a calită ii apei din pânza fertilizan ilor freatică sau de suprafa ă. Stagnare economică şi socială RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 104 . Stimularea combaterii eroziunii solurilor. Condi ii igenico-sanitare Asigurarea cu apă potabilă. Accentuarea alunecarilor de Realizarea de studii de specialitate pentru teren existente si apari ia de lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a noi zone cu risc de malurilor împotriva eroziunii şi a inunda iilor alunecare.. Confort al locuitorilor scăzut. cu pericolul Colectarea selectiva a deşeurilor degradării solului. foraje proprii) pentru popula ia din oraş nu îndeplineşte parametrii sanitari Degradarea solului şi a pânzei freatice din zonă. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. terenuri în intravilan cu o noua treapta mecano-biologica sau extravilan.Exista mai multe situri contaminate cu produse petroliere 4. din sistem precare – apari ia unor focare centralizat a tuturor de gospodăriilor din oraş de infec ii.

a inunda iilor gospodăriile popula iei. Nu sunt identificate Nu se fac propuneri utilizări ale substan elor interzise prin Protocolul de la Montreal. lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a Pierderi materiale în malurilor împotriva eroziunii. Confort al locuitorilor scăzut. Condi ii igenico-sanitare precare. Poluarea pânzei freatice şi a solului Deșeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă. metal. iar sta ia de epurare nu este la standardele necesare c. etc). Riscuri naturale Alunecări de teren şi inunda ii în intravilan Drumuri degradate sau Realizarea de studii de specialitate pentru întrerupte. afectarea calită ii apei din pânza freatică sau de suprafa ă Colectarea selectivă a deşeurilor. Page 105 Nu sunt efecte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .b. Gestionarea deşeurilor Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. PET-uri. apari ia unor focare de infec ii. Apa menajeră – re ea de canalizare insuficientă. precum şi de combatere a eroziunii terenului. Mărirea suprafe elor degradate 6. transportarea deşeurilor biodegradabile la depozitul ecolgic de la Boldeşti Scăieni şi valorificarea celorlate deşeuri de catre agenti economici interesati(hârtie. 5. Schimbări climatice Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mecano-biologica. terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului.

Dezvoltare nera ională cu risipă de resurse (pământ) Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (extindere alimentare cu apa. care merită instituirea unui regim de protec ie. Utilizare combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici. Schimbarea aspectului tradi ional. arhitectural. Patrimoniu cultural Au fost identificate construc iile valoroase. A fost localizat Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Men inerea şi chiar creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. Pe teritoriul oraşului Băicoi se găseşte . • modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice. Biodiversitate Utilizarea de materiale necorespunzătoare. Conservarea resurselor naturale 8. cu coeficien i de transfer termic mare.7.73 ha fa ă de suprafa a existentă. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzire prin tăieri de vegeta ie forestieră. 9. Nu sunt efecte Pericol de degradare fizică a construc iilor cu valoare arhitecturală. canalizare). Zonarea teritorială Se introduce o suprafată mare în intravilan Creşterea suprafe ei intravilanului cu 870. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 106 . măcar de categorie B 10. eoliană).Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Conform Studiului Istoric Oraşul Băicoi nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. • folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconven ionale (solară. la nici una din categoriile de clasare Eficientizarea energetică prin: • reabilitarea termică a clădirilor. cu piederea construc iilor valoroase.

se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localită ii şi a fenomenului de migra ie sau navetă a for ei de muncă active cea ce va crea nemul umire în rândul popula iei. Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de urbanism general al oraşului Băicoi nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă. se vor men ine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere. Conştientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul PUG elaborat după consultarea administra iei şi a cererilor cetă enilor.11. Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiin area de noi servicii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 107 . Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştin a cetă enilor. Degradarea factorilor de mediu. Regres economic şi social.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 108 . Pentru popula ie. Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0. Deasemeni trebuie mentionat ca toti locuitorii orasului Baicoi trebuie sa beneficieze de sistemul centralizat de apa potabila prin extinderea si modernizarea retelei actuale.Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al oraşului Băicoi. Rezultă din această încadrare că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară. poate să capete caracter catastrofic. catastrofal=3) Măsura prevăzută în PUG Apă Aer Sol Sănătate Riscuri naturale Schimbări climatice Conservarea resurselor Biodiversitate Patrimoniu cultural şi istoric Zonarea teritorială Conştientizarea popula iei EFECTUL nesemnificativ minor major X X X X X X X X X 0 -16 3 catastrofal X X Având în vedere consecin ele pe care le are neimplementarea măsurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare. major=2. cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema extinderii canalizării şi tratării apelor uzate menajere prin sta ia de epurare existenta dar modernizata si marita cu o noua treapta. perpetuarea pericolului de inunda ii şi a alunecărilor de teren poate să aibă consecin e catastrofale prin pierderi materiale chiar. minor =1. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major. de vie i omeneşti. în caz extrem.

riscul declansării acestui tip de procese geomorfologice este amplificat şi de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. Riscuri naturale Procesele de versant cu raspandirea maximă şi cu cele mai importante implica ii practice sunt alunecările de teren de tip deplasiv. mai ales a unor precipita ii cu caracter toren ial şi activită ii antropice. • La proiectarea construc iilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi şi se va stabili distan a de amplasare fa a de versan ii instabili. respectiv exploatarea petrolului. S-au produs prăbuşiri datorită excesului de umiditate şi dizolvării sării din subteran şi formarea unor lacuri antropice. • Se vor efectua lucrări de drenare a apei din precipita ii. Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic general al oraşului Băicoi se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legisla iei sectoriale (sănătate. anin.G. După stadiul dinamic în care se află.U. transport. ca pe versantul nordic al dealului intea dar şi alunecări active în sectoarele instabile de pe pantele sudice. pentru a stopa fenomenul. Această disfunc ionalitate trebuie asumată de cei interesati în amplasarea unor obiective sau construc iii. se vor lua măsuri de plantare de pomi (salcâm. etc. O situa ie specifică pentru teritoriul oraşului Băicoi este existen a sâmburelui de sare ce prezintă un risc de instabilitate. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. drenaj. catina). • Se vor lua măsuri de amenajare a suprafe ei versan ilor cu platforme şi ziduri de sprijin. Consecin a a petrografiei şi structurii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 109 . există alunecări relativ stabilizate. respectiv ziduri de sprijin. Vulnerabilitatea versantilor la alunecări de teren înscriu aceste perimetre într-o zonă de risc de instabilitate.3. în zonă fiind amplasate un număr mare de sonde pentru extractie. Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt: • Se vor executa lucrări de stabilizare pe zonele cu alunecări active. • În zonele fara vegetatie. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P. • Pentru zonele cu risc mare se recomandă să nu se amplaseze construc ii.) şi cu prevederile legisla iei în domeniul protec iei mediului şi nu aduc atingere acestuia. pin. frasin. a tectonicii deosebit de active.

Amenajarea unor noi spa ii verzi pe terenurile degradate şi libere şi completarea planta iilor defrişate în ultimul timp în scopuri diverse vor contribui la îmbunătă irea calită ii aerului în oraş. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. În aceste condi ii. Dispunerea latrinelor în incinta proprietă ilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale şi ale dejectiilor de la animale.3.1. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). Calitatea apei la nivelul oraşului Băicoi Deoarece re eaua de canalizare este subdimensionată locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infectie şi de transmitere a bolilor. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). fără o bază tehnică corectă. atât în incinta proprietă ilor.Calitatea aerului la nivelul oraşului Băicoi În zonele de locuin e este influen ată negativ de: • arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune). în sobe. • Treficul rutier datorită drumurilor necorespunzatoare si lipsa unei centuri ocolitoare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 110 . litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. situa ia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condi iilor de via ă ale comunită ii. Factorul De Mediu “Aer”. de-a lungul timpului. • Industriei extractive impact prezentat detaliat la capitolul 2. Rareori sunt amenajate la proprietă i fose vidanjabile construite etanş. Apa este vulnerabila la poluare. realizate după solu ii locale. cu implica ii asupra randamentului şi siguran ei în exploatare. Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). in urma exploatarii zacamintelor de petrol. etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . cât şi pe arterele de circula ie. Vilele de odihna din oras sunt prevazute cu fose septice vidanjabile sau sunt racordate la reteaua de canalizare. s-a identificat existen a unei poluări semnificative. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. şan uri şi bazine de colectare.

Riscuri Stabilirea func iunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activită ilor economice cu măsuri de protec ia mediului şi a popula iei. serviciilor şi turismului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 111 . Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. au fost considerati relevanti urmatorii: • popula ia. • solul/utilizarea terenului. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL În urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. • sănătatea populatiei. • apa. Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură baza dezvoltării durabile a localită ii.Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. De acest aspect se va ine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investi ii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd această destina ie se vor impune condi iile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a popula iei şi confortul locuirii. În Plan se face referire la specificul activită ii economice care se poate dezvolta în oraşul Băicoi în domeniul industriei agriculturii şi creşterii animalelor precum şi cele în domeniul exploatarii materiilor prime. • aerul. În urma implementării PUG calitatea apelor va fi îmbunătă ită prin racordarea intregului oras la re elele de apă potabila şi canalizare care se vor extinde la nevoile actuale. Totuşi deoarece Planul urbanistic general crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activită i economice. a micii industrii. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. pentru planuri şi programe. 4.

flora.densitatea populatiei aferenta în perimetrul construibil este de 42 locuitori pe hectar. Solul este constrans sa primeasca noxele industriale. . Aceste situatii trebuie prevenite deoarece refacerea terenului este un proces de durata si anevoios ce presupune investii mari. peisajul.infrastructură edilitară şi de mediu dezvoltată insuficient. traficul si aglomerarile. etc. 126/2001 -243-SF-D-2001 ”Autostrada Page 112 Solul/utilizarea terenului RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . biodiversitatea. atat in recolte cat si in productia animala. In zonele sondelor de exploatare precum si a batalurilor sunt arii de poluare cu titei si au existat poluari acidentale prin fisurarea unor conducte de petrol. . densitatea de week end este de 1 locuitor la 80 mp. • • • • • • • Factor/Aspect de mediu Populatia si sanatatea umana Probleme actuale de mediu . In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme. explozie sau degradarea terenurilor agricole prin poluarea cu produse petroliere. patrimoniul cultural. substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. Avarierea conductelor de apa.popula ia este îmbătrânită. fauna.valorile materiale. incorporandu-le in produsele sale. astfel se induc. patrimoniul arhitectonic şi arheologic. gaze si petrol pot produce degradare mediului prin inundabilitate. Conform pr. ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru orasul Baicoi sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ca zone critice sub aspectul deteriorarii solului putem aminti zonele de exploatare a petrolui. Nr. Agricultura este puternic implicata in protectia mediului.

-stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate. nr. Studiu pilot – Actualizarea P. strict necesareș -efectuarea plantatiilor de protectie -plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. -defrisarea terenurilor se va face in limite optime.apele de suprafa ă şi subterane din straturile freatice sunt improprii alimentarii cu apa in scop menajer intrucat sunt poluate (sau pot fi foarte usor afectate calitativ) ca urmare a activită ilor din gospodariilor individuale si a schelei petroliere.C.in prezent orasul Baicoi este partial alimentat cu apa centralizat printr-un sistem de distributie stradal.U. La constructia autostrazii. imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare. . CONSPROIECT S. teritoriul orasului Baicoi va fi traversat de traseul autostrazii. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi. 30/15110. Proiectant general SEARCH CORPORATION. Ploiesti. utilizandu-se si apa din fantani. -intreruperea locala imediata a rigolelor. epurare si evacuare a apelor (meterorice.G. menajere si industriale).apele de suprafata si cele freatice poarta amprenta exploatarii zacamintelor de petrol. etc. fine.evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. .Apa Bucuresti Brasov. fiind poluate semnificativ Page 113 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . pluviale. -diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. devierea circulatiei.A. -reciclarea deseurilor dupa caz. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. reziduale. curatarea si neutralizarea santurilor. . canalizare. conform pr.-urilor din judetul Prahova traversate de autostrada Bucuresti – Brasov (S. -umezirea. -proiectarea si executia sistemelor de colectare. prafoase. iunie 2003) masurile de protectie a mediului ce se propune a se executa sunt: .

trend in relatie cu construirea caselor de vacanta. pasuni si paduri.principalele surse de poluan i atmosferici din zona sunt reprezentate de industria extractiva a petrolului. . rezultând un produs arhitectural evident izvorât din tradi ie dar cu repere clare datorate contextului european.studiul istoric intocmit pentru fundamentarea PUG-ului istoric pune in evidenta că orasul Baicoi are în prezent o zestre edilitară veche de mare valoare arhitecturală şi istorică rezultat al sincretismului între ra ionalitatea şi modestia arhitecturală tradi ională cu expresivitatea şi decorativismul caracteristic stilurilor de circula ie europeană. etc. Valorile materiale . . indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protec ia popula iei. Vibra iile induse de trafic sunt imperceptibile. încălzirea reziden ială (aproape exclusiv cu lemne şi cu gaze).Aerul .Padurea Plopeni este recunoscut ca Sit Natura 2000 (RORAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 114 . particule.resursele materiale ale zonei sunt reprezentate în primul rand de terenuri vazute prin prisma pozitie fata de Valea Prahovei. de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul orasului. la niciuna din categoriile de clasare.traficul rutier pe DN1 are cu totul alte dimensiuni. . determinate prin modelare matematică pe baza datelor de trafic. . Zgomot si vibratii . Poluarea fonica si vibratiile produse de circulatia pe DN1 sunt receptionate doar de cateva locuinte aflate in imediata vecinatate a DN 1 Flora.nivelurile concentra iilor în aerul ambiental al poluan ilor principali (NOx.alte resurse sunt reprezentate de fanete. Este un exemplu în care peisajul cultural local reflectă sincretismul tradi iei cu inova ia autohtonismului cu europenismul. calitatea aerului. -conform Studiului Istoric orasul Baicoi in ciuda bogatiei istoriei sale nu are in Lista monumentelor istorice nici o singura pozitie. Patrimoniu cultural. microclimat. . principala sursă de zgomot şi de vibra ii din zonă este reprezentată de traficul rutier. CO) trebuie sa fie sub valorile limită legale.nivelurile de zgomot generate de traficul rutier pe drumurile interioare.în prezent. care ocupă cea mai mare parte a extravilanului. SO2.fauna. fapt ce particularizează şi individualizează peisajul cultural local. .

neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservării.in Padurea Plopeni se intalnesc specii de plante edificative si reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar si stejar cu carpen.structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influen ată de activită ile antropice. peisajul SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007.Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare. Este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o oarecare integritate naturală. 1198/2005 . . . nu se justifică luarea unor măsuri de protec ie în scopul conservării unor specii. unde să se mai regăsească echilibre naturale func ionale.Of. ştiin ific. Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae. men ionate în Cartea Roşie.dat fiind faptul că nu s-au pus în eviden ă habitate unice.perimetrul se găseşte într-o zonă de interes major din punct de vedere al biodiversită ii.conform OM nr.98 bis/07.în cursurile apelor din zonă. . . nici unul dintre habitatele identificate în zona de influen ă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar".2008) si zona protejata de interes national de 88.biodiversitatea.în zona investigată au fost identificate o serie de vertebrate.81 ha.un habitat de interes national este cel întâlnit în pădurea Plopeni deoarece adăposteşte o asocia ie vegetală endemică în România. . etc. cheie. pentru men inerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic. nr.. . Prahova trăiesc peşti fara o importanta ecologica deosebita. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 115 . .02. . Anexa 6 (M.

a ceea ce se doreşte a se ob ine. mai mult sau mai pu in general.5. deci în realizarea intelor. în conformitate cu procedurile de planificare. în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori. • Ameliorarea calitatii solului. OBIECTIVELE DE PROTECTIEI A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL. indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.1. precum şi. interna ional Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Obiectivele Reactualizarii PUG Baicoi vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe nationale: • POS Mediu . • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015. Pentru a se atinge un obiectiv. • Reducerea riscului la dezastre naturale. Obiectivele POS sunt: • Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa. sunt denumite inte. în final. In cazul proiectului de Reactualizare PUG Baicoi evaluarea s-a realizat prin cuantificarea performan elor planului de urbanism propus. COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL 5.care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”. prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015. în raport cu un set de obiective pentru protec ia mediului. comunitar. • Strategia nationala de management al riscului la inundatii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 116 . Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional. sunt necesare ac iuni concrete care. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015.Planul Operational Sectorial de MEDIU . prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. Trebuie precizat că un obiectiv este un angajament definit. • Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000. Pentru măsurarea progreselor în implementarea ac iunilor.

Plan Local de Actiune pentru Mediu .judetul Prahova prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile.Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii • Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I „Cai de comunicatie” defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie.Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport . identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt.Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului . • conform PJGD .Planul Regional de Actiune pentru Mediu • PLAM . • Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Prahova • Planul Regional de Gestiune a Deseurilor – regiunea 3 Sud Muntenia • Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 2006-2013 Prahova • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013.Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere .Dezvoltarea resurselor umane. • conform PJGD – Prahova. mediu si lung.• Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor • Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013.Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol . • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 . masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare: . promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 117 . VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei.Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%. propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene IV. • PRAM .

• obiectivele specifice de mediu.• colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu. -mentinerea Page 118 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. Factor/asp ect de mediu Apa Obiective strategice de mediu Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane Obiective specifice de mediu -eliminarea poluării apelor de suprafa ă si a apei subterane datorată evacuării apelor insuficient Tinte -extinderea si modernizarea sistemului de colectare. precum si obiectivele la nivel local si regional. transport si epurare a apelor uzate Indicatori -indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA001). tinte. In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice. reprezentand obiectivele stabilite la nivel national. derivate din obiectivele strategice. Sintezele au fost realizate astfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate. comunitar sau international. In prezent se deruleaza cu Ministerul Transporturilor. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute in planurile de management. Obiective de mediu. 5. indicatori Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau particulare (specifice) • obiective strategice de mediu. Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului. Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu. obiectivele specifice. Locuintelor si Turismului un proiect PHARE pentru elaborarea unui Ghid de bune practici in constructii care sa contina si parte de gestionare a deseurilor din constructii si demolari. reprezentand obiectivele relevante pentru plan. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova.2.

-extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa potabila pentru toti -combaterea degradarii malurilor locuitorii orasului Baicoi. -indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: caracteristicile tehnice ale echipamentelor sta ionare şi mobile. indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului. mobile). -concentra ii de poluan i la emisie pentru sursele dirijate. poluan i la emisie controlul gestiunii (surse sta ionare deseurilor. mari. acolo unde se impune. respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică. cursurilor de apa -salubrizarea albiilor datorita eroziuniilor cursurilor de apa in laterale la debite zona administrativa. dirijate.Aerul menajere. -inventarul anual al emisiilor de poluan i. curateniei in albiile cursurilor de apa. măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibra ii implementate. -niveluri de vibra ii la receptori Page 119 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . surse . -Limitarea nivelurilor de vibra ii. -niveluri de zgomot la receptori.prevenirea. -regularizarea cursurilor de apa acolo unde se impun lucrari de stopare a degradarii terenurilor -Mentinerea -respectarea valorilor mentinerea calitatii calitatii aerului limită legale pentru cailor de rulare. -integritatea malurilor cursurilor de apa Zgomotul si vibratiile Limitarea la surse a poluării fonice. -incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private epurate sau neepurate si datorita exploatarii zacamintelor de petrol. infiintarea unor perdele de arbori la DN1 cu rol de protectie fonica. caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. atmosferic concentra iile de salubrizarea strazilor. din orasul Baicoi. diminuarea si -reducerea emisiilor combaterea poluarilor de poluan i de la accidentale la sursele nedirijate exploatarile petroliere din schela Baicoi. -protejarea receptorilor sensibili la vibra ii.

nespecifice localită ii. -indepartarea cauzelor -men inerea. -tipuri şi număr de ac iuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construc ie. de foraj. -tipuri şi număr de ac iuni pentru Page 120 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . deseurilor. ziduri şi socluri din piatră. -protejarea suprafetelor de livezi cu fâne e din centrul ilourilor evitându-se fărâmi area şi ocuparea acestor terenuri cu clădiri de locuit. a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi minimizarea schimbărilor topografice. -se vor utiliza materiale tradi ionale. -diminuarea poluării -implementarea solului prin prevederilor Planului depozitarea de management al corespunzătoare a deşeurilor. -indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului.Peisajul -Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural). Solul/Utili zarea terenului -Limitarea impactului negativ asupra solului. -reducerea degradării -prevenirea. -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor. cu teşirea unghiului frontonului precum şi modele de tip multifronton. -masurarea dinamicii suprafetelor in zonele critice. -amplasarea noilor clădiri se va stabili în cadrul lotului respectiv evitându-se plasarea la trotuar şi crearea unor aliniamente stradale lungi. -limitarea gabaritului volumetric al viitoarelor edificii la dimensiuni conform RLU. -marirea suprafetei spatiilor verzi. în măsura posibilului. -organizarea sistemelor de spa ii verzi şi construc ii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice -incadrarea in peisajul urbanistic actual. -se vor utiliza cu precădere acoperişuri cu patru pante şi mai rar cu două pante. solului ca urmare a diminuarea si exploatarii combaterea poluarii zacamintelor de accidentale la schelele petrol.

P+4. Documente de raportare. Compozi ie deşeuri pe tipuri. care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condi iile respectării legisla iei în vigoare.3. BILANT FUNCTIONAL ORASUL BAICOI –PROPUS Zona locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P. -consolidari de versanti. P+5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi S(ha) 1 122.41 44. Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte. P+5 Zona de locuinte si functiuni complementare regim de inaltime mixt P. 5. de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor. gospodarie comunala (suprafata totala a extinderilor este de 820. P+2 Zona de locuinte si funstiuni complementare regim de inaltime P+3. Managementul deşeurilor -Respectarea legisla iei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor. diminuarea impactului asupra solului (terenurilor).715 0. P+4. Colectarea selectiva a deşeurilor menajere si transportul acestora la depozitele ecologice amenajate fara depozitare temporara in teritoriul administrativ. Documente de expedi ie şi facturi emise de operatorii de deşeuri. Cantită i de deşeuri pe tipuri. P+1.763 0.243 1.017 Page 121 . P+1. P+2 /P+3. Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor menajere. industriale din demolari etc. -lucrari de stingere a torentilor.-stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor. Varianta propusa in PUG In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele existente vor forma noul intravilan. -impaduriri de suprafete improprii pentru constructii.43 % 44.73ha).

unitati agricole Zona mixta – spatii plantate. P+2 Zona functiuni mixte: unitati industriale.642 5. P+4.18 20.584 176.712 0. industrie.953 1.565 27. balneo.a. de protectie si ambientale/zona sport Zona constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare Zona gospodarie comunala .Zona institutii publice si servicii de interes general Zona unitati industriale. turism. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 122 .446 24. de depozitare/institutii publice si servicii Cai de comunicatii rutiera si amenajari aferente Ape TOTAL INTRAVILAN 41. echipare.682 113. agrement. Este necesara retehnologizarea si eficientizarea activitatilor de productie agricola (vegetala si animala).290 0.091 0. productie..027 4. agreement si sport Zona institutii publice si servicii/zona pentru locuinte P+3.806 0.117 0. Sunt profitabile pentru comunitate initiative si actiuni în formule de parteneriat mixt (administratia publica locale + parteneri privati) indiferent de domeniu : economic. agreement si sport Zona functiuni mixte: depozitare.119 0. P+1. Evolutie.227 41. Pentru dezvoltarea unor activită i de tip industrial.007 0.822 14.722 5. P+5 si functiuni complementare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P.183 0.cimitire Zona cu destinatie speciala Zone depozitare reziduri Zona functiuni mixte: locuinte si functiuni complementare/spatiu verde. impaduriri. cât şi în teritoriul administrativ.69 3.556 100 Propuneri de organizare urbanistica.546 129. Dezvoltarea economică este motorul dezvoltării urbanistice. loisir ş.104 2 536.955 1.225 0. servicii.164 3.711 652.90 1. in primul rând prin asociere pentru crearea de exploatatii mari si dezvoltarea activită ilor conexe. de depozitaresi transport Zone unitati agricole si sere Zone verzi. paduri.392 29.475 4.536 83. servicii. Prioritati. în proximitatea actualului intravilan.482 25.031 0.639 6.638 1. ecologizare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/spatiu verde. au fost rezervate terenuri libere atât in incintele fostelor ferme sau unită i industriale. depozitare.

prezintă o rezervă suficientă pentru constructii. vor creşte suprafe ele destinate zonelor verzi armenajate prin regularizarea si stabilizarea terenului prin planta ii masive. atât pentru activitati economice. De asemenea. Trupul principal. a normelor sanitare. În scopul realizării unei evolu ii coordonate la nivel macroteritorial. legislatiei privind stabilitatea. P+1. Odată cu explozia economică a oraşului. pe actuale terenuri degradate. cu respectarea Codului Civil. Pe zona masivului de sare este limitat regimul de înăl ime la max. etc. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 123 .). extinderile intravilanului fiind de preferat sa se facă în zone cu soluri de categorii inferioare si fără planta ii de vii sau livezi. din care trupul principal este reprezentat de cartierele din localitatea propriuzisă.De altfel. volumul investitiilor în infrastructură va creste si va atrage după sine si alte tipuri de investitii. Solicitările pentru constructii de locuinte vor fi limitate de reglementările impuse de legisla ie (zone de protec ie. Teritoriul intravilan. Cele mai multe modificări se vor înregistra la nivelul folosintelor teritoriului prin extinderea intravilanului localită ii în dauna terenului agricol. etc. ca si celelalte trupuri izolate. Cu privire la zonificarea func ională. în special în zona unei infrastructuri tehnico-edilitare durabile şi la standarde europene. Zona destinată institutiilor si serviciilor publice va fi extinsă pentru a primi eventuale obiective din domeniu unde patrimoniul este deficitar (cultură. interdictii temporare. indiferent de regimul de proprietate. Bilantul teritoriului intravilan prezintă indici de folosin ă îmbunătă i i fa ă de cei existen i. Modul de construire în toate zonele este reglementat conform principiilor urbanistice si de ecologie urbană. cât si pentru functiunea de locuire. pentru sedii ale unită ilor agricole sau cele destinate gospodăriei comunale sau obiectivelor tehnicoedilitare. S-a propus concentrarea folosirii urbane a teritoriului intravilan (zone destinate locuirii. zone cu terenuri improprii construirii. siguran a în exploatare si de protectie a mediului natural si construit. Suprafata ocupata cu păduri nu va fi afectată si se va supune regimului Codului Silvic. institutii complexe). agrement. actualele folosinte ale terenurilor din cadrul teritoriului administrativ ale orasului se men in.). în general. datorita răspândirii în teritoriu este organizat in mai multe trupuri. zone pentru activită i industriale şi de prestări de serviciu. rezolvarea cu prioritate a echiparii edilitare este de natură a spori atractivitatea zonei.

mobilitate şi siguran ă a persoanelor rezidente în oraşul Băicoi.: • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară de utilită i publice pentru serviciul de alimentare cu apă si canalizare “Parteneriatul pentru managementul apei Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul deseurilor Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Polul de creştere Ploieşti “ • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Valea Prahovei “. precum şi a posibilită ilor de sporire a traficului de mărfuri. aflată în faza de proiectare şi par ial în execu ie) va amplifica legăturile comerciale si deplasările pentru muncă în orasele mari din zonă. colaborări. 100 F – aproximativ 22 km . • Proiect SI-1A-1f: Extinderea şi reabilitarea legăturilor rutiere dintre municipiul Ploieşti şi oraşul Băicoi. etc. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 124 . Pentru optimizarea relatiilor în interiorul teritoriului administrativ al oraşului (legatura cu satele din împrejurimi si cu DN 1) s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea lor. Optimizarea relatiilor in teritoriu Descongestionarea drumului national DN 1 Bucuresti . • Proiect SI-1A-1e: Reabilitarea şi amenajarea de rigole şi trotuare pietonale de-a lungul căilor de acces urbane : Republicii şi Independen ei D. prin construirea a două poduri peste pârâul Dâmbu . • Proiect SI-1A-1c: Realizare centură ocolitoare oraş – 9 km .comunitatea este membru fondator şi. • Proiect SI-1A-1b: Creşterea gradului de accesibilitate. asocia ii de dezvoltare intercomunitară. un membru activ la o serie de înfră iri.J. concomitent cu amenajarea intersectiilor si modernizarea podurilor Program SI-1A-1: Reabilitarea/modernizarea re elei de drumuri locale (inclusiv pasaje şi poduri): • Proiect SI-1A-1a: Modernizare străzi în oraşul Băicoi . Construirea unui pasaj rutier peste DN 1 la intersec ia cu DJ 215 . în orice caz.Braşov (odată cu realizarea autostrăzii Bucureşti – Braşov. • Proiect SI-1A-1d: Creşterea calită ii infrastructurii sociale în scopul fluidizării şi sporirii siguran ei traficului urban. conform traseelor de transport în comun .

în valorificarea unor terenuri proprietate privată pentru activită i economice. depozitare si comert en-gros este retinută o importantă zona. In faza urmatoare. pentru legătura cu comunele vecine şi exercitarea func iei de centru polarizator. Zona de câmpie colinară în care se afla oraşul. cu cele două ramuri de bază: productia vegetală si creşterea animalelor. se propune refacerea bazei materiale la fermele existente din teritoriu . pentru realizarea de unitati zootehnice in incintele fostelor ferme sau pe alte amplasamente se va intocmi un PUZ. Construirea de noi sta ii pentru mijloacele de transport / modernizarea celor existente şi aducerea la standarde similare celor din U.pie e agroalimentare. şi altele de importan ă secundară. Pentru dezvoltarea în ansamblu a activită ilor de produc ie industrială şi agricolă. în subsidiar apărând şi agricultura. vor fi modernizate tronsoanele ramase din drumurile jude ene. prin dezvoltarea sistemului asociativ. comunale şi locale. amplasate favorabil fa ă de zona de locuit si fa ă de principalele căi de comunica ie. a prestărilor de servicii şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora. cu acces direct la CF. cu forta de munca si utilaje adecvate (exploatatii agricole mari. însotit de Studiu de Impact. pe calea cea mai convenabilă pentru păr i (posibilită i de schimb. bazate pe solicitări locale. au fost men inute incintele fostelor ferme. amplasat favorabil.E. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : • Proiect SIII-1A-1a: Realizarea unui incubator de afaceri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 125 . (sau initierea unor alte documentatii de urbanism. în gospodariile populatiei (cu o singura exceptie). in situatii speciale) si se va implica. precum şi a activită ilor balneo-turistice s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i. cu suprafete de teren plan relativ intinse este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. Pentru dezvoltarea activită ilor de produc ie industială si de depozitare. asociere). eventual.Program SI-1A-2: Realizarea unui sistem de trafic modern • Proiect SI-1A-2a: Modernizarea infrastructurii de transport public. Dezvoltarea activită ilor economice Profilul economic dominant rămâne tot industria extractivă şi industria grea. înstrăinare. Administratia publica locala va sprijini initiativele locale sau investitori din afara oraşului în realizarea de activitati economice în zonele rezervate prin PUG. cu accesibilitate uşoară şi micro . Pentru activită ile industriale. de prestări servicii. moderne. Zootehnia este practicata tot in sistem individual. Pentru comertul cu produse vegetale si animale există un târg săptămânal. solicitate si de UE in vederea integrarii tarii noastre).

• limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 126 . • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren si delimitarea si instituirea conform legii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor.-urilor din sectoarele de activitate. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. si de la sondele învecinate. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative.M. s-au evidentiat următoarele categorii de programe pentru refacere peisagistică şi reabilitare urbană: • păstrarea si refacerea echilibrului natural si factorilor de mediu. • amenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. Conservarea si punerea în valoare a peisajului se va realiza prin: • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu. Masuri in zonele cu riscuri naturale In urma analizei propunerilor de interventie si masurilor ce se impun.M. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. produc ie şi servicii în vederea realizării de parteneriate de afaceri cu firme din Uniunea Europeană • Proiect SV-1A-2a: Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament“Valea Stelii” • Proiect SV-1A-2b: Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice • Proiect SV-1A-2c: Organizarea unui festival annual dedicat Băicoi în vederea promovării poten ialului turistic al zonei şi a încurajării activită ilor economice din zonă. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte.• Proiect SV-1A-1a: Promovarea I.

desi viteza de propagare a undelor este mai mica. pin. • In zonele fara vegetatie. acestea se pot produce la pante foarte mici ale terenurilor. respectiv ziduri de sprijin. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 127 . si de formatiunile geologice de suprafata si este diferit in rocile necoezive si in cele coezive. in zonele unde exista potential ridicat si mediu de instabilitate si prin pierderea coeziunii structurale si cresterea presiunii apei din pori. In pietrisuri si nisipuri.aparari de mal pe intregul curs al paraului Dambu.conform ‘’Legii Apelor’’. Paraul Dambu este regularizat partial doar pe o anumita portiune dar aceste lucrari sunt vechi iar albia este subdimensionata.indicativ P-100/1-2006 si OG 20/1994. proiectarea constructiilor se va face in conformitate cu prevederile normativului Cod de proiectare seismica Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri . • La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili. Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate. Tinand cont de aceste considerente. drenaj. Zone afectate de alunecari de teren Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt : • Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active. Riscul seismic depinde. Se vor efectua lucrari de regularizare . anin. se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm. catina) . pentru a stopa efectul acestora si a prevenii fenomenul de instabilitate cauzat de acestea si de afluientii lui. • Pentru zonele cu risc mare se recomanda sa nu se amplaseze constructii. • Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin.seismele sunt mai distrugatoare. • Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii . Fenomene de inundabilitate s-au manifestat in datorita siroirii apelor de pe versanti in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. pentru a stopa fenomenul. local.Zone afectate de cutremure de pamant Alunecarile de teren si prabusirile de roci sunt fenomene asociate frecvent seismelor. frasin. Zone afectate de inundatii Se vor tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa . precum si de decolmatare si de recalibrare a albiei acestora.

5 l/s Qs.indica iilor din planşa reglementări re ele edilitare). construc ie metalică datând din 1940. Propuneri Alimentarea cu apa Conform dezvoltării actuale a orasului şi inând cont de perspectivele de dezvoltare pe următorii 7 – 10 ani. Independen ei până la inciden a cu tronsonul actual reabilitat deja. Infrastructura sistemului de alimentare cu apă. • Se propune dezafectarea rezervorului metalic de 5890 mc. creează în prezent probleme serioase privind între inerea şi igienizarea.zi.3 l/s.ma. astfel încât parte dintre re elele de distribu ie.max = 648 mc/h = 180 l/s. Din analiza efectuată asupra sistemului actual.zi.o. necesarul de apă calculat conform NR 1343-1/1995. sta ia de pompare Băicoi şi o parte din conductele de aduc iune sunt noi sau reabilitate.ms = 10563 mc/zi = 122. Se propune : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 128 .c = 11965 mc/zi = 138. • Înlocuirea conductei de pompare (OL Ø 4”) de la sta ia de pompare pe str. • Proiect SII-5A-1a: Regularizare şi ecologizare pârâu Dâmbu • Proiect SIII-3A-1a: Ecologizare terenuri poluate şi transformarea acestora în spa iu verde cu func iune de agrement – amenajare parc dendrologic Dezvoltarea echipării tehnico – edilitare. are durata de amortizare depăşită. a beneficiat în ultimii ani de investi ii aplicate. este următorul : Qs.Zone afectate de risc antropic Administrarea si gospodărirea cartierelor şi zonelor componente ale orasului Băicoi se realizează de catre Consiliul Local si Primaria orasului şi cu ajutorul unor proiecte: Reabilitarea siturilor poluate ca urmare a interven iilor antropice: • Proiect SII-2B-1a: Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere şi reintegrarea acestora în circuitul agricol/industrial . incluzând şi necesarul industrial. au rezultat următoarele propuneri de lucrări necesare a fi executate în perioada următoare: • Continuarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD îngropate în lungul străzilor (conf. prin conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată. Rezervorul actual. Qs. • Înlocuirea conductei de pompare OL Ø 300 a sta iei de apă Băicoi către rezervorul de 5890 mc cu o conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată.

Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in U. care să asigure şi protec ia P. calculat pentru localitate conform STAS 1343/1995 şi normativului P 66/2001 – pentru proiectarea şi execu ia lucrărilor m de alimentare cu apă şi canalizare. dacă analiza va stabili eventuala scoatere din serviciu.ora = 518 mc/h = 144 l/s Având în vedere gradul de dezvoltare propus şi sporirea echipării hidroedilitare. • Rezervorul metalic V = 1000 mc din cartierul Tufeni prezintă de asemenea aceleaşi probleme de igienizare şi între inere. sporirea de capacitate ar asigura necesarul de apă pentru etapa de perspectivă şi o durată de exploatare de 50-60 ani conform prevederilor STAS 4163/1 – 95. eventual. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile : • Proiect SII-1A-2a: Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile la standarde europene. se propune a se avea în vedere înlocuirea cu rezervoare din beton armat 2 x 5000 mc. este : Quz. re eaua existentă este necorespunzătoare.zi.E. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 129 .max = 9572 mc/zi = 110 l/s Quz. Se propune.8 l/s Quz. pe acestea. Pentru dezvoltarea în ansamblu a asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i. Odată cu înlocuirea conductelor din OL existente cu conducte noi din PEHD se vor monta.I. hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm.max. 22 (protectia mediului inconjurator). înlocuirea acestuia cu unul de beton armat de aceeaşi capacitate şi realizarea unui pu forat nou în imediata vecinătate care să-i asigure alimentarea cu apă cu q = 5 l/s. pentru eliminarea surselor actuale de poluare este necesară introducerea unui sistem performant de canalizare Deoarece. conform aquis-ului cominitar privind cap.C. cum s-a arătat la situa ia existentă.un studiu amănun it privind posibilită ile de eventuală reabilitare a rezervorului.zi = 8450 mc/zi = 97. Canalizarea Debitul de ape uzate menajere. se propune: • Realizarea unui colector menajer principal Dn 600 mm paralel cu cel Dn 300 existent pe toată lungimea localită ii până la sta ia de epurare existentă.

în jurul sta iilor de epurare propuse. suprafe ele de teren şi natura acestora astfel încât să se evite crearea de viituri ce pot provoca inunda ii sau pagube. suprafe ele de teren incluse în zonele de protec ie sanitară pot fi exploatate agricol. Recircularea apelor rezultate în urma epurării. Pentru lucrările propuse se recomandă utilizarea conductelor PVC – KG care prezintă avantajul unei etanşeită i bune a sistemului. Pentru toate lucrările propuse va fi necesară întocmirea unor studii de specialitate pentru alegerea variantelor optime.. Apele uzate industriale trebuie colectate şi epurate separat în sta ii de preepurare cu tehnologii speciale. se poate realiza numai în cadrul sta iilor de preepurări locale industriale Colectarea apelor meteorice se va face separat de canalizarea menajeră.8 l/s şi monitorizarea permanentă a cantită ii şi calită ii apei uzate la intrarea şi ieşirea din sta ia de epurare. fără epurare.S. Odată cu amenajarea şi dezvoltarea sta iunii balneoclimaterice „Valea Stelei” se propune echiparea zonei cu re ea de canalizare menajeră şi o sta şie de epurare tip BIOPAK de unde apele preepurate vor fi transferate la sta ia de epurare a oraşului. Pentru preluare se vor realiza şan uri şi rigole pe străzile principale şi secundare cu pante de scurgere către văile şi toren ii naturali existen i şi de aici la emisarul natural pârâul DÂMBU. se vor institui zone de protec ie sanitară pe o rază de 300 m în jurul acestora. se propune preluarea şi evacuarea acestora direct în emisar. pierderi reduse şi durată de execu ie mică.7 m/s) se vor efectua periodic lucrări de între inere şi spălare prin căminele din zonă. func ie de gradul şi natura impurificării. func ie de pantele naturale. • Extinderea sta iei de epurare existentă cu o nouă treaptă mecano – biologică care să asigure epurarea debitului Quz./zi = 97. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 130 . ce se vor realiza la fiecare unitate industrială în urma unor studii de specialitate. cheltuieli de operare şi între inere reduse. Tuburile se vor monta îngropat sub adâncimea de înghe . cu pante cuprinse între 3-1%o către sta ia de epurare. Deoarece relieful permite ca evacuarea apelor meteorice să se realizeze prin pantele naturale.• Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă şi odată cu acestea desfiin area tuturor descărcărilor accidentale în pârâul Dâmbu. În conformitate cu Ordinul 536/1-1997 al M. Descărcările în pârâul DÂMBU vor fi guri de descărcare amenajate corespunzător şi care vor proteja şi respecta malurile naturale. cu excep ia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer ce pot fi dăunătoare pentru om şi animale. Sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice se va putea realiza în baza unui studiu de specialitate în baza căruia să fie colectate toate apele pluviale. În zonele unde nu se va putea asigura viteza minimă de cură ire (0.

stratul de gunoi foarte bine compactat este acoperit cu un strat de pământ compactat. Suprafata totală a terenului de amplasament este S = 17.000 mp. Suprafata de teren ocupată de rampă va avea o durată de timp determinată în conditiile în care. dotat cu punct de spălare şi dezinfec ie.100 mp. asigurandu-se astfel fermentarea ariaeroba. cu echipamente şi mijloace mecanizate pentru colectarea (preluarea) şi transportul deşeurilor la platforma ecologică de depozitare de zonă.900 mp.De asemenea. iar constructiile si instalatiile pentru administrarea si exploatarea rampei ocupa suprafata de 3. urmată de transportul si epurarea acestora pe loc sau la statia de epurare orasenească. la sfârsitul perioadei de functionare a platformei de 10 ani. în conformitate cu normativele în vigoare. respectiv a unui depozit controlat de deseuri. rigole perimetrale si gard de beton. Periodic. protejată cu geomembrană textilă care asigura etanseizarea. industriale şi agricole. perdea de pomi. rigola si plantatia de pomi perimetrale si drumul de acces ocupa suprafata de 13.E. din care rampa de gunoi propriu-zisa împreună cu digurile de protectie. conform aquis-ului comunitar privind cap. amenajări şi activită i menite să contribuie la asigurarea condi iilor de igienă şi confort pe teritoriul orasului astfel: • pentru strângerea şi depozitarea pe timp limitat a deşeurilor se vor amenaja puncte de precolectare stradale şi la obiectivele publice. Depozitul exploatat în sectoare (celule). terenul RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 131 . Gospodărie comunală şi locativă Disfunc ionalită ile constatate au impus o serie de reglementări specifice privind un ansamblu de lucrări. • în gospodăriile popula iei precolectarea (strângerea şi depozitarea pe timp limitat) deşeurilor neutilizabile se va face manual în pubele situate în apropierea unui acces carosabil. compuse din platforme betonate împrejmuite dotate cu pubele şi containere. precum si drenarea apelor uzate din rampă. va fi inconjurat de diguri de protectie. având la baza un strat de argilă bine compactată. Solutia care se propune constă din realizarea unei rampe ecologice. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EC) pe care Romania l-a asumat la aderarea in U. în interiorul zonelor de protec ie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective cu excep ia celor destinate accesului personalului de între inere şi interven ie. si asigurarea etanseizării acestuia prin protectie cu geomembrană. • se va constitui un serviciu de salubritate al orasului. 22(protectia mediului inconjurator). Depozitul va fi realizat în mod ecologic.

adică cele provenind în mod obisnuit din activitatea casnică. provenite de la persoane fizice şi juridice. FLORICON SALUB S. piete alimentare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 132 . gunoiul menajer fiind dus la rampa de gunoi Boldesti.proprietatea Consiliului Local. în cadrul unui sistem integrat de colectare şi reciclare. cat si agentii economici din oras au contracte individuale cu S. Plopeni si Păulesti. Program SII-2A-2: Dezvoltarea infrastructurii de colectare a deşeurilor periculoase : • Proiect SII-2A-2a: Realizarea unui sistem de colectare şi transfer pentru deşeuri provenite din echipamente electrice. ateliere care nu au o activitate industrială propriu-zisă. Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele aspecte: • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013. Locuitorii orasului Baicoi. în zona de NE. magazine.L. din care le considerăm relevante pe următoarele: Program SII-2A-1: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere : • Proiect SII-2A-1a: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere în oraşul Băicoi.C. construc ii şi demolări de construc ii. pe un teren liber .. conform unei în elegeri anterioare. • conform PJGD . De asemenea. • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 . In aceasta rampa vor fi depozitate deseurile menajere. oferind astfel posibilitatea recăpătării valorii economice initiale. a realizat studiile de specialitate si urmează să treacă la faza de executie a acesteia în momentul obtinerii fondurilor necesare.Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%.Scaieni. pe teritoriul administrativ al orasului.folosit va avea o acoperire generală cu pământ vegetal. precum si cele provenind de la unită ile publice. rampa ecologica de gunoi urmează să deservească mai multe localită i învecinate: Băicoi. în paralel cu campanii de informare a popula iei . electronice. Sunt propuse câteva proiecte de perspectivă.R. In acest scop Primaria orasului Băicoi a propus un amplasament pentru realizarea unei rampe ecologice de depozitare a deseurilor urbane.

U. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 133 . Pentru viitor. Pentru obiectivele propuse spre dezvoltare prin prezentul P. Alimentare cu gaze naturale si energie termica Re eaua de distribu ie gaze naturale fiind bine structurată la nivelul întregii localită i şi recent reabilitată.• conform PJGD – Prahova. Alimentare cu energie electrica Retele electrice de medie tensiune si P.T. ca acestea să fie realizate în spiritul limitării pierderilor de căldură şi al folosirii de surse de energie moderne. se recomandă introducerea sistemului de încălzire a spa iilor prin intermediul pompelor de căldură. nu necesită interven ii de infrastructură. la faza autoriza iilor de construire. • colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. în scopul reducerii poluării cu gaze arse şi a reducerii consumului de gaze naturale şi combustibili alternativi. se va urmări. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013. performante. în programe de reabilitare a construc iilor existente (prin realizarea de anvelope termice) iar. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). este necesară creşterea de capacitate a posturilor existente: • Pentru dezvoltare capacitate STA IA DE EPURARE se consideră necesară înlocuirea postului existent cu unul nou dimensionat conform nevoilor tehnologice ale sta iei stabilite printr-un proiect ulterior. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova.T.G. odată cu realizarea noilor căi de circula ie. noi. pentru construc iile noi. protejarea surselor şi scăderea cheltuielilor de exploatare şi între inere. va fi necesară şi extinderea re elei de distribu ie a gazelor de redusă presiune către consumatorii nou apăru i.-uri Pentru asigurarea cu energie electrică a obiectivelor existente nu este necesară realizarea de P. Pentru conservarea energiei termice şi evitarea pierderilor se recomandă implicarea administra iei locale. Această măsură se poate realiza în urma unor studii de specialitate şi va avea drept urmare creşterea confortului spa iilor interioare. Pentru zonele noi de extindere a intravilanului.

balneare. Toate aceste zone necesită a fi alimentate cu energie electrică. etc. zone protejate cu valoare ecologica . de produc ie. propusă să înlocuiască rezervorul metalic actual. zone de protectie la constructii si culoane tehnice ( retele electrice. Retele electrice de joasa tensiune În prezent P. Se propune modernizarea re elelor de joasă tensiune cu un grad avansat de uzură şi se va extinde iluminatul public. Sistemul public de recep ie programe TV Deoarece dotarea orasului cu acest gen de utilitate publică este asigurată în propor ie de 90%.• Pentru gospodăria de apă din str.G. statie de reglare gaze). depozite. la infrastructura CF. Zone de protectie/ interdictie S-au instituit urmatoarele zone de protectie si interdictie: zone de protectie a obiectivelor cu valoare de patrimoniu (monumente istorice) care au raza 200 m până la elaborarea documentatiei specifice de delimitare. Se va respecta culoarele de protec ie ale re elelor de înaltă şi medie tensiune pe por iunile de intravilan (servitute de utilitate publică) şi se va solicita aviz CONEL prin Certificat de urbanism pentru amplasamentele noi. servicii. se propune prelungirea re elelor de cablu în zonele în care vor exista dezvoltări urbane prin extinderea zonelor de intravilan. Iluminatul public stradal Pe toate zonele de extindere a arterelor principale şi secundare ca urmare a apari iei de noi construc ii (locuin e.albia apelor curgatoare. Viilor. zone de protectie pe baza normelor sanitare la cimitire. Page 134 • • • • RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . prin re ele aeriene sau subterane de joasă tensiune (380/220V) ce vor fi racordate la sistemul energetic al localită ii. Telefonie Capacitatea centralelor existente permite conectarea a circa 400 abona i. obiective comerciale.U. etc) vor fi extinse şi re elele de iluminat public stradal împreună cu re elele de joasă tensiune necesare noilor obiective. se propune extinderea intravilanului în anumite zone. În plus dezvoltarea re elelor de telefonie mobilă a câştigat un număr sporit de abona i astfel încât nu e necesară dezvoltarea centralelor existente. amenajarea de zone pentru mica industrie. se propune realizarea unui post de transformare nou corespunzător echipării noului obiectiv.

canalizare. masive de sare si altele asemenea) se vor realiza în condi iile respectării prevederilor legale în vigoare. radiatii. a celor privind siguranta în exploatare. apei. igiena şi sănătatea oamenilor si de obtinerea acordului de mediu. activită i economice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 135 . conductelor de gaze. biserici si cimitire. apă. de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică. până la elaborarea si aprobarea unor PUZ-uri cu regulament aferent.• interdictie temporara de construire in zona unitatilor economice propuse. dupa caz). • lucrările admise (constructii si amenajări) au drept scop limitarea riscurilor naturale si sunt conditionate de respectarea prevederilor Legii nr. surpări de teren. se va solicita studiu de impact. etc. scurgeri de torenti. Autorizarea lucrărilor de utilitate publică se face pe baza avizelor eliberate de autorită ile administratiei competente si a avizelor necesare. dislocări de stânci. • autorizarea executării constructiilor si amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale (alunecări de teren. parc. poluare a aerului. terenuri miscătoare. solului) se va face numai pe baza unui studiu de impact asupra mediului si a obtinerii acordului si autorizatiei de mediu (ARPM sau AJPM. căilor de comunicatie si a altor lucrări de utilitate publica. Pentru amplasamentele rezervate obiectivelor de utilitate publică se instituie interdictie temporară de construire.).10/1995 si normelor referitoare la rezistenta si stabilitatea constructiior. zone verzi de protectie. zone inundabile. se realizeaza in conditiile respectarii pnevederilor puse in eviden ă în planşele de reglementări şi în Regulamentul aferent PUG. statii de reglare gaze. eroziuni. • autorizarea executării constructiilor în zonele expuse Ia riscuri tehnologice precum si în zonele de servitute pentru retelele magistrale. Terenurile ce se intentionează a fi trecute în domeniul public al oraşului sunt pentru drumuri propuse. până la autorizarea obiectivului respectiv. avalanse de zapada. Obiective de utilitate pubilca In plansa “Proprietatea asupra terenurilor” sunt prezentate situatia existenta a tipurilor de proprietate asupra terenurilor din intravilan si propunerile privind circulatia terenurilor în vederea realizării obiectivelor de utilitate publică propuse si a altor obiective (dotări. terenuri mlăstinoase. • autorizarea executării constructiilor cu functiuni generatoare de risc tehnologic (procese industniale sau agricole care prezintă penicol de incendii.

• lucrari de amenajare si inaltare maluri. trebuie să se recupereze piesele. ceramică. Protectia mediului Pentru imbunătă irea cadrului natural si a conditiilor de locuit în orasul Băicoi. se recomandă următoarele: • lucrări de combatere a eroziunilor şi de consolidare a versantilor afectati de alunecari de teren. În cazul descoperirii întâmplătoare de vestigii arheologice (piese litice. morminte. marimea sectiunii de trecere a apei la poduri. in incinta cimitirelor. agricole.gospodăreşti. în scopul diminuării riscului de alunecare a terenului. • măsuri pentru combaterea poluării cu produse petroliere a solului si a apei subterane. spatii verzi de aliniament la strazi. ziduri de piatra. pentru a se evita formarea zonelor mlăştinoase si scurgerea apelor infiltrate pe fruntile de terasă si pe versan i. in incintele cu activitati economice poluante. Propuneri si masuri de interventie urbanistica: • se institule protectie ecologica pentru cursurile de apă care străbat teritoriul comunei. pentru a nu inunda zonele adiacente. scurte regularizari. os. locuinte. • elaborarea unui studiu de specialitate pentru delimitarea zonei de protectie la monumentele istorice clasate si la bisericile si monumentele comemorative neincluse pe lista. sau măcar de diminuare şi monitorizare a surselor de poluare. • protejarea zonelor de locuit prin măsuri de reducere a poluării (de toate tipurile ) la activită ile economice existente si solicitarea studiului de impact pentru activită i viitoare (inclusiv la extinderea unită ilor existente în zona de locuit sau la revitalizarea capacită ilor abandonate). • lucrări de drenare si canalizare a apelor din pluvia ie către cursurile de apă din zonă. pentru eliminarea pericolului de inundatii in intravilan.Terenurile aflate in domeniul privat al comunei pot fi concesionate in vederea realizarii functiunilor propuse : activitati economice. să se împiedice distrugerea contextului din teren si să se anunte în 48 de ore Muzeul Judetean de Istorie şi Arheologie Prahova. valuri de pământ) în timpul lucrărilor de constructie edilitar . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 136 . in zona CF. sau ale calamită ilor naturale. • lucrari de regularizare şi corectare a traseului pârâului Dâmbu. metal. • plantarea de zone verzi de protectie la cursurile de apa (în intravilan). pietre arse.

6. amenajări florale. extinderea si modernizarea alimentarii cu apă. Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al orasului Baicoi trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administra iei publice în alegerea priorită ilor și etapizarea interven iilor în teritoriul administrat. comunitar sau interna ional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localită ii. Se folosește o scală cu 5 nivele: Nivel +2 +1 0 -1 -2 Tip impact impact pozitiv semnificativ impact pozitiv niciun impact impact negativ impact negativ semnificativ Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt: 1. obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel na ional. • amenajarea peisageră de spatii verzi (suprafete înierbate). plantări de arbori si arbusti.• interventiile in zonele protejate se vor face conform Regulamentului Local de Urbanism. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG În conformitate cu prevederile Ordonan ei de urgen ă a guvernului 195/2005 privind protec ia mediului aprobată prin Legea 265/2005 și modificată și completată prin OUG nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 137 . 114/2007. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direc ie (pozitiv sau negativ) va influien a calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general.

reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecări de teren). 4. modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. 5. depozitarea deseurilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 138 . 6. extinderea retelei de canalizare. 9. păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural. 8.2. modernizarea infrastructurii rutiere. 7. zonarea teritorială. 3. eficientizarea energetică prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor. cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.

creșterea confortului Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea inundatiilor Asigurarea protec iei peisajului natural. a economiei si serviciilor Consum ra ional de apă Implicarea popula iei în păstrarea calită ii surselor de apă (respectarea zonelor de protec ie a surselor de apă). asupra obiectivelor de mediu Măsura din P.6. Temporar pe peritada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf. – Extinderea şi îmbunătă irea re Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii 0 Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Aer elelor de alimentare cu apă Justificarea incadrarii Nu are impact asupra calitatii apei.G. permite dezvoltarea urbana.G. Page 139 TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi +5 . cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta Conservarea resurselor Cresterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 +2 0 Asigurarea apei curente contribuie la îmbunătă irea confortului și a igienei Nu are impact 0 +1 +1 +1 Nu are impact asupra patrimoniului Impact pozitiv.U.1. Nu are impact asupra calitatii aerului.U. Nu are impact Sol Sanatatea populatiei Fenomene sau riscuri natural Patrimoniu cultural Fenomene sau riscuri naturale Conservarea si utilizarea resurselor Constientizarea populatiei Protec ia solului si reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii vie ii.Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.

– Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. permite Zonarea unită ilor teritoriale de dezvoltarea economică si teritoriala referin ă socială durabilă a orasului Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservarea si utilizarea resurselor +1 Implicarea popula iei în Constientizarea Creșterea managementul apelor uzate. +2 Se elimină contaminarea Sol Protec ia solului și solului prin deversări reducerea suprafe ei necontrolate de ape afectate de depozitări menajere uzate. pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.U.Măsura din P.G. cresterea confortului si a igienei populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protec ia popula iei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inunda iilor Asigurarea protec iei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. cultural cultural și istoric Stabilirea func iunilor +1 Împact pozitiv. modernizarea si extinderea statiei de epurare existente cu o noua treapta mecanobiologica Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii +2 Evacuarea de ape uzate Apa apelor de suprafata si corect epurate contribuie la subtarane men inerea calită ii bune a apelor de suprafa ă și elimină poluarea pânzei freatice Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra Aer calită ii aerului. necontrolate Îmbunătă irea calită ii +2 Contribuie la îmbunătă irea Sanatatea vie ii. populatiei responsabilită ii publicului fa ă de mediu TOTAL +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 140 . Temporar.

creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 141 . Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii +1 Apa apelor de suprafata si subterane Aer Sol Protectia calitatii aerului +1 +1 Justificarea incadrarii Se elimina aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata Se elimina sursele de mirosuri dezagreabile Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitarile necontrolate Se imbunatatesc conditiile de igiena Nu are impact Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii Sanatatea vietii.U.G. – Depozitarea deseurilor. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii populatiei publicului fata de mediu TOTAL +1 0 0 0 +2 +1 Nu are impact Nu are impact Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri Se elimina poluarea din surse difuze de la gospodariile populatiei.Măsura din P. cresterea populatiei confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural.

U. Sanatatea vietii.Măsura din P. se asigura Zonarea unitatilor teritoriale de suprafetele necesare teritoriala referinta dezvoltarii infrastructurii rutiere +1 Se reduc emisiile GES prin Conservarea si Conservarea resurselor reducerea cantitatii de utilizarea combustibil resurselor +1 Creste grija fata de Constientizarea Cresterea responsabilitatii integritatea infrastructurii populatiei publicului fata de mediu rutiere TOTAL +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 142 . se Aer reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant Protectia solului si +1 Se reduce poluarea solului Sol reducerea suprafetei de-a lungul drumului afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii +1 Creste siguranta in trafic. – Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv. cresterea confortul deplasarilor si populatiei confortului posibilitatile de comunicare 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural.G.

etc. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta si Conservarea resurselor Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu +1 +1 0 0 +1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permanente sau temporare de construire Asigura perimetre de protectie a monumentelor Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG Nu are impact Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima Page 143 Conservarea utilizarea resurselor Constientizarea populatiei TOTAL +5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .Măsura din P.G. – Zonarea teritorială Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Un afecteaza calitatea apei Apa apelor de suprafata si subtarane Protectia calitatii aerului +1 Separarea functiunilor in Aer intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze Protectia solului si +1 Asigura utilizarea rationala Sol reducerea suprafetei a terenurilor in intravilan afectate de depozitari necontrolate Asigura confort si protectie prin Imbunatatirea calitatii +1 Sanatatea stabilirea activitatilor ce pot fi vietii. cresterea populatiei dezvoltate intr-o unitate confortului teritoriala.. Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice(educatie.cultura.) Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Asigurarea protectiei peisajului natural.agrement. sanatate.U.

Măsura din P. cresterea populatiei confortului +2 Protectia vietii si a bunurilor Fenomene sau Protectia populatiei prin populatiei riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei +1 Protejarea cadrului natural Patrimoniu peisajului natural.U. Se instituie masuri afectate de depozitari pentru protectia vietii si a necontrolate bunurilor populatiei Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Crestere responsabilitatea Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de populatiei publicului fata de mediu integritatea lucrarilor de amenajare hidrotehnica si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren TOTAL +6 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 144 . – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda ii si alunecari de terenuri) Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si +2 Se elimina degradarea Sol reducerea suprafetei solului.G.

cresterea confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural. .scade cantitatea de gaze cu efect de sera(instalatiile de producere a energiei termice cu randament mare).se conserva padurea (consumator de CO2 din atmosfera) Sol Sanatatea populatiei Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate 0 +1 0 Nu are impact Creste confortul locuirii Nu are impact Imbunatatirea calitatii vietii.U.reabilitarea termica a cladirilor reduce necesarul de energie pentru incalzire.Măsura din P. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu populatiei TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 0 0 +1 +1 +4 Nu are impact Nu are impact Se consuma o resursa neregenerabila. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Calitatea aerului mai buna prin: Protectia calitatii aerului +1 Aer . . Scade consumul de combustibil Creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice Page 145 .G. – Eficientizarea energetică prin extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale si reabilitarea termică a clădirilor.

– Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si 0 Nu are impact Sol reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii.Măsura din P. cresterea populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Obiectivul de mediu Patrimoniu peisajului natural.G.U. coincide cu obiectivul PUG cultural cultural si istoric Se asigura pastrarea mostenirii culturale a traditiilor Stabilirea functiunilor +1 Stabileste zone de protectie Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Implica populatia in Constientizarea Cresterea responsabilitatii pastrarea patrimoniului populatiei publicului fata de mediu cultural si istoric TOTAL +2 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 146 .

Protectia calitatii +1 Implicare constienta in Aer aerului economia de resurse energetice si energie Renuntarea la arderea resurselor vegeteale +1 Implementarea sistemului de Sol Protec ia solului și management al deșeurilor. reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii +1 Respectare normelor Sanatatea igienico-sanitare. +1 Cea mai bună resursă Conservarea si Conservarea resurselor energetică este economia de utilizarea resurse.G.U. resurselor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 147 . Stabilirea func iunilor +1 Zonarea Creșterea responsabilită ii unită ilor teritoriale de teritoriala administra iei și a popula iei referin ă în respectarea destina iei terenurilor și a regimului de construire. populatiei vie ii. apelor de suprafa ă și Respectarea regimului subterane deșeurilor (interdic ia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă).Măsura din P. – Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact +1 Respectarea zonelor de Asigurarea calită ii Apa protec ie a surselor de apă. cultural regulamentelor de urbanism cultural și istoric în zonele de protec ie a monumentelor. creșterea confortului Protec ia popula iei +1 Participarea voluntară a Fenomene sau prin popula iei la implementarea riscuri naturale diminuarea/eliminarea măsurilor de prevenire a inunda iilor efectelor inunda iilor Asigurarea protec iei +1 Patrimoniu Instituirea și respectarea peisajului natural.

Constientizarea populatiei TOTAL Creșterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 Conservarea fondului forestier. Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P. eoliană).U. +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 148 . Promovarea surselor alternative de producere energie (solară.G.

6.U. Obiectivul de Extindere si mediu modernizar relevant e alimentare /obiectivul cu apă din PUG Protec ia 0 calită ii aerului Asigurarea 0 calită ii apelor de suprafa ă și subterane Protec ia 0 solului Îmbunătă ire +2 a calită ii vie ii Protec ia 0 popula iei la riscuri naturale Asigurarea 0 protec iei Canalizare și epurare ape uzate Deseuri Infrastructură rutieră Zonare Riscuri naturale Eficien ă energetică Păstrare Consti TOTAL a enpatrimo tizare -niului public 0 +2 +1 +1 +2 0 +1 0 0 0 +1 0 0 0 +1 +1 +6 +4 +2 +2 0 +1 +1 0 +1 +1 0 +1 +1 +1 +2 0 +2 0 +1 0 0 0 0 +1 +1 +1 +8 +9 +4 0 0 0 +1 +1 Page 149 0 0 +1 +3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .G. Baicoi asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.2.

peisajului Zonarea teritorială Conservarea resurselor Creșterea responsabilit ă ii popula iei TOTAL +1 +1 +1 +1 0 +1 0 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 0 0 +1 0 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 0 +5 +6 +8 +5 +8 +7 +7 +6 +6 +4 +2 +8 +53 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 150 .

U.U.G.Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. au influien ă pozitivă asupra apelor de suprafa ă și calită ii apelor de suprafa ă și subterane subteran Protec ia solului Obiectivele prevăzute în P. peisajului au influien ă pozitivă asupra peisajului Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P. au efect.G.G.G. au influien ă pozitivă asupra calită ii aerului Asigurarea calită ii Obiectivele prevăzute în P.G. vie ii au influien ă pozitivă asupra calită ii vie ii Protec ia popula iei la Obiectivele prevăzute în P. au influien ă pozitivă asupra solului Îmbunătă irea calită ii Obiectivele prevăzute în P.U. informarea și responsabilită ii participarea popula iei la luarea publicului fa ă de mediu deciziilor privind mediul DA DA DA DA DA DA DA RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 151 .U. riscuri naturale au influien ă pozitivă asupra protec iei popula iei Asigurarea protec iei Obiectivele prevăzute în P.U. în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu deși gazele naturale sunt o resursă neregenerabilă Creșterea Educarea.G. Obiectiv de mediu Protec ia calită ii aerului Evaluare cumulativă Există premisele atingerii obiectivului? DA DA Obiectivele prevăzute în P.U.U.G. au influien ă pozitivă asupra zonării teritoriului Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.G. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu.U.

se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului și sănătă ii în context transfrontalier. mai ales în problemele privitoare la interdic iile de construire temporare și permanente. planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit și activită i complementare de activită ile economice.G. activită ile economice prezente și viitoare. Administra ia publică locală RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 152 . INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER Având în vedere amplasarea localită ii. precum și faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului și a stării de sănătate a popula iei. In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG orasul Baicoi. este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive. se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului: În cazul zonării teritoriale este necesar ca destina ia terenurilor să fie respectată.U. asa cum a fost indicat în plan. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse. 8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. Baicoi rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. 7. Consiliului Local al orasului Baicoi îi revine obliga ia respectării cu stricte e a destina iei terenurilor.Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P. După aprobare. a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală. Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al orasului Baicoi pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea intelor propuse în politicile de mediu adoptate de legisla ie pe factori de mediu. a zonelor cu riscuri naturale. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI.

în scris. extindere retea de alimentare apa potabila. in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad: • Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere. • In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici. toate proiectele cu impact poten ial asupra mediului vor fi înso ite de studii de evaluare a impactului conform legisla iei în vigoare. pana la eliminare a emisiilor de pulberi. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. necesare dezvoltarii orasului. • sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului. zgomot sau vibratii. De asemenea. • sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai pu in vulnerabil. ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de institu iile abilitate prin lege. • sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. Evaluările de impact vor ine seama pe lângă conformarea cu prevederile legisla iei în vigoare și dacă: • s-au aplicat cele mai bune tehnici. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 153 . Asa cum s-a specificat. sau a executiei de constructii de noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua. se va solicita. materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului Obiectivele prevazute in PUG. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. ar putea afecta calitatea acestuia. 8. extinderea retea de canalizare si statie de epurare.trebuie să respecte destina ia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor.

• Consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate va fi monitorizata prin montarea de aparatura de masura si control . • Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare si de interventie rapida in caz de avarie .2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi exclusiv pozitive.G.107 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H. • Substantele utillizate in tratarea apei potabile si epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislatiei in vigoare. • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. • Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 154 . • Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa. Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa.situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. • Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate. avand in vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos) . • Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila. conform Legii apelor nr. 930/2005 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. 8. ele contribuind la cresterea calitatii acestora. • Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare. reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora. • Pentru captarile de apa si statiile de producere a apei potabile se vor constitui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor .

Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.• Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de canalizare. perdele de protectie stradala. Constructorul are obligatia să mentină evidenta lunară a producerii. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor. stocării provizorii. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul. în cadrul programului de ecologizare a oraşului . acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor locuitorilor(gospodariilor) la sistemul centralizat de canalizare. • In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 155 . vor fi reciclate in umpluturi si nivelări ca material inert. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. O parte a acestor deseuri. • Se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor septice existente prin vidanjarea lor periodica. • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde amenajarea de noi spatii verzi. tratării si transportului.3. 8. • Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare. reciclării si depozitării definitive a deseurilor. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. respectiv cele provenite din excavatii. tinand cont de calitatea solului. cum ar fi: • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie.

5. în temeiul legii. La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii. reconversia altora si masuri administrative. care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor. Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de. peisajului Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica. specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). vegetatiei.8. au fost propuse functiuni urbane noi. Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populatiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare. De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi. daca este cazul. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei • lucrări pentru extinderea si modernizarea sistemului centralizat de distribu ie apă potabilă. Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 156 . 8. in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor. lucrari importante pentru ecologizarea unor zone. • extinderea si modernizarea statiei de epurare existente. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii. tipuri de utilizare a produselor rezultate. spatii pentru sport. spatii verzi. • punerea în func iune a sistemului de colectare selectiva a deseurilor menajere în cartierele orasului. reconformarea circulatiilor majore. Replantari de exemplare protejate. împotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.4. • extinderea si modernizarea re elei de canalizare. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea orasului si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătătii umane. tipuri de exploatare a unor zone.

Se impune respectarea prevederilor din Hotararea de Guvern nr. 8. pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei. a Directivei „Habitate” 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale. • arnenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. a florei si faunei salbatice si Directivei „Pasari” 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice. pentru evitarea întreruperii func ionării re elei de canale de desecare existentă pe teritoriul comunei. • interzicerea utilizarii semnalelor sonore. lege care modifică şi completează Legea Apelor (107/1996). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 157 .6. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. delimitarea si instituirea conform Iegii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri: • pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public. si de la sondele învecinate. func ionabile sau colmatate. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. • interzicerea amplasării oricărui tip de construc ie pe traseul canalelor de desecare. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. conform prevederilor din legea nr. 112/2006. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. • respectarea distan elor de protec ie a cursurilor de apă. • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. • introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile posibil de construit. • functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren.• asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare.

dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. restaurare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 158 . Masuri de protectie a patrimoniului cultural Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din orasul Baicoi vor fi protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la limitele lor. dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi.• limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice. Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate.8. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. cu exceptia celor specifice de punere in valoare. in zonele mentionate sunt interzise orice fel de constructii si amenajari. 8. Pana la definitivarea acestora. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari.7. 8.

cu impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor. Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata. • starea precara a spatiilor verzi existente. • lipsa unor spatii pentru sport si agrement. respectiv activitatile de comert. • neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile. care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar. • insuficienta retelei de canalizare si a statiei de epurare.9. • insuficienta sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila. servicii de tranzit si depozitari. • lipsa parcajelor publice. • insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol). • inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire. • nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite. • iluminat public deficitar. • retea stradala nemodernizata si subdimensionata. acestea necesitand reabilitare. • existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie locala. serviciilor generale si comertului in cadrul orasului. poluarea mediului. • slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 159 . haotica a orasului Baicoi. • retea electrica nemodernizata. • utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME S-au analizat doua variante la PUG: Varianta 0 – cazul neimplementarii planului. • izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit. • starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasului. relevand o serie de efecte negative: • existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte.

Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului orasului si tipul de folosinta a terenului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura in aceste zone. lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole). Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul. apei. concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice. Diferen ele în poten ialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite op iuni de proiectare ulterioara implementarii propunerilor PUG ar putea fi legate de: • fiabilitatea lucrărilor. In cazul planului de fata s-au avut in vedere : Criterii economice (respectiv eficien a). în mod similar costurile de între inere sunt mai reduse. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 160 . impactul pozitiv asupra locuitorilor localită ii este semnificativ. Solu ia propusă de PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor. Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Preferin a pentru rezisten e la solicitări. Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). In fazele ulterioare de planuri PUZ si PUD se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. erori sau între inere necorespunzătoare. respectiv. sociale si in special cele de mediu.• • • • • • depozitare necontrolata a deseurilor menajere. lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca. Propunerile PUG prezintă efecte negative minime si medii asupra peisajului. în perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale. precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv. mai mici comparativ cu alte variante avand in vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a orasului. solului. poluării aerului şi asupra patrimonului cultural. pondere ridicata a populatiei varstnice. Propunerile PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protec iei factorului uman. pondere redusa a activitatilor neagricole. în special pe termen lung.

Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerin ele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte. deşi. Se va face recomandarea ca acolo unde spa iile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execu ie. uşor de urmărit. utilitatea tehnică.• calitatea lucrărilor. tipul şi natura lucrărilor. hidrologice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 161 . • complexitatea lucrărilor. Solu iile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de: • • • • • condi iile de mediu. hidrogeologice. institu ionale ale zonei. geologice. posibilitatea utilizării materialelor locale. în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. precum şi cu normele europene practicate actual în domeniul protec iei mediului. Materialele de construc ie vor cuprinde materiale simple. func ională şi securitatea dezvoltării propuse. caracteristicile func ionale. detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Preferin a pentru lucrări simple. • vecinătă ile exisitente. exploatat şi monitorizat. Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescrip iilor tehnice. dotările. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construc ie tradi ionale. Propunerile PUG satisfac normele tehnice în vigoare.

Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. spa ii parcare). Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. • Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice. na ionale sau europene). • Realizarea unor noi locuri de munca. eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document. Pentru limitarea emisiilor de poluan i în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale: • obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autoriza ia de mediu. • utilizarea de tehnologii moderne. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene. implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natura economică sau socială orasului Baicoi. • Dezvoltarea serviciilor în sectorul public şi privat. oxizi de carbon. prin mici întreprinzători. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 162 . prin introducerea gazului metan. • Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament “ Valea Stelii ”. • reducerea emisiilor de aerosoli cu con inut de carbon. nepoluante.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse sta ionare de ardere asociate încalzirii spa iilor reziden iale. Relansarea puterii economice a orasului Baicoi se poate realiza prin: • Reactivarea unită ilor economice existente din industrie şi din agricultura. aldehide şi cetone. regionale.10. Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri: 1. • orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu poten ial redus de poluare sau nepoluante. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG Asa cum reiese din evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. În acelaşi timp. • respectarea cu strictete a “Planului de conformare” pe care agentii economici il obtin odata cu autorizatia de mediu. precum şi surse mobile (trafic rutier. comerciale şi institutionale.

se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documenta ii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare. modificata şi completata cu HG nr. lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice. Alte masuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apa: • dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei. lucrări de aparari de maluri etc). în zonele de protec ie ale cursurilor de apă. • pentru toate lucrările de investi ii la nivel local al orasului Baicoi. se vor încadra in limitele impuse prin HGR. • indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localitatii. în acest scop la eliberarea autoriza iilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafe ele minime de spa ii verzi şi plantate. emis de ANAR-Direc ia Apelor Prahova. se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protec ie şi cu acceptul autorită ii de gospodărirea apelor. • racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in func iune a sistemelor de canalizare. • precizarea în documentatiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restrictiilor la regimul construc iilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localită ii.352/2005. re ele de distribu ie a apei potabile. conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism. re ele de canalizare. orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 163 . re ele de aduc iune. respectându-se normele legale în vigoare.• reabilitări de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. nr. ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Alimentare cu apa şi canalizare Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al orasului Baicoi.NTPA 001/2005. • realizarea unui program de între inere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens.188/2002. • se vor extinde zonele verzi. sta ii de epurare. Anexa 3 . 2. • amplasarea de lucrări şi constructii în albiile inundabile ale cursurilor de apa. • se impune instituirea unor zone de protectie în lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire.

APE SUBTERANE" • se va realiza pentru toate strazile re ele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale. electronice prin reciclare si valorificare. • se va realiza colectarea deşeurilor din toate cartierele orasului printr-un operator de salubritate autorizat. 9. conform HG nr. colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje.numai cu asigurarea condi iilor normale de scurgere a apelor în situa ia unor debite mari. SUBSOL. • se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. cimitire şi urmărirea respectării acestora. • se va interzice realizarea construc iilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile. reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice. • se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ. statii tratare apa. • se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie. a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa. în vederea atingerii obiectivelor na ionale privind gestiunea deşeurilor. precum si extragerea balastului din albie.). alin.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL. • se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protec ie sanitara şi hidrogeologică.2. statii de epurare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 164 . • pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii. • consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice. 47/2005. 73/2006. art. potrivit legii. 3. • se va face dimensionarea re elelor de apa şi canalizare în conformitate cu planul de extindere a zonei. gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate. modificată şi aprobată prin Legea nr. respectiv:reducerea cantită ilor de deseuri biodegradabile. acumulatorilor si anvelopelor uzate. • se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa.

). ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direc iei monumentelor istorice. • se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare. conform normelor in vigoare. alin. 9. • se vor respecta distantele de protec ie stabilite conform Ordinului nr. • se vor asigura planta ii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului. conform legisla iei în vigoare. pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănăta ii popula iei. art. 47/2005. 73/2006.• consiliile locale au obliga ia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. se interzice realizarea de constructii care prin func iune. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. configura ie arhitecturala sau amplasament. • se vor realiza perdele verzi de protec ie pentru zonele incompatibile func ional şi cimitire. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. optimizarea densită ii de locuire. 4. estetică şi recreativă. • se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. • montarea conductelor si a cablurilor electrice. nr. conform legisla iei în vigoare. • consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 165 . 27/2007 care modifică Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. 536/1997 respectiv 50 m fa ă de împrejmuirea cimitirelor. • suprafe ele de spa iu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi între inute corespunzător. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente • asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor. • se va men ine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea zonei de protec ie. 3. compromit aspectul general al zonei. distrug coeren a specificului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia. modificata si aprobata prin Legea nr. 78/2000 privind regimul deseurilor). • se va impune amenajarea de spa ii verzi in interiorul zonelor construite.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETA IE ŞI ASEZĂRI UMANE" • se va respecta zona de protec ie a monumentelor istorice delimitate prin PUG. 5.

până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării. Modul de implementare a proiectului privind statia de epurare. interdic ia realizării de construc ii care depreciază peisajul. obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii. extinderea re elei de canalizare si de alimentare cu apa potabila. • stabilirea de reguli privind realizarea de construc ii în zonele expuse la riscuri naturale. modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta.Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu extinderea zonelor verzi şi plantate. în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. interdic ia de construire pe terenuri forestiere. Modul de respectare a zonelor de protec ie sanitară la cursurile de apa de pe suprafa a teritoriului administrativ al orasului. Modul de realizare a canalizării pentru ape uzate menajere pe toate străzile propuse prin PUG. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului. de canalizare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 166 6. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calită ii factorilor de mediu nu va putea sa fie facută. cu personal calificat. Factor de mediu Indicatori monitoriza i Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apă. de profil. Modul cum este aplicat ‘Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale’ la schela pertoliera din orasul Baicoi. Indicatori de calitate a apei potabile. delimitarea prin PUG a zonelor de protec ie a monumentelor istorice şi de arhitectură şi a siturilor arheologice. stabilirea de zone de protec ie sanitară. reabilitări şi modernizări de drumuri. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activită i ce pot fi cuantificabile ca valori. Aerul Modul de respectarea a programului de întretinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Prahova. • • • • • • • • • • . cantită i şi timp de execu ie. Primaria orasului Baicoi va depune anual. instaurarea unui regim strict privind destina ia terenurilor.

vegeta iei. Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor. Modul de a asigura facilită ile de agrement dezvoltate la nivelul orasului. Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită. Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate. Modul de realizare a căilor de comunica ii şi transport. 2. Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne. Modul de realizare a prevederilor programului de management al deşeurilor. ecosistemelor. nepoluante. precum realizarea perdelelor verzi de protec ie pentru zonele Page 167 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .Solul Flora şi fauna Zgomotul Popula ia şi sănatatea umană Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. Modul de a asigura a facilită i educa ionale dezvoltate la nivelul orasului. Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007. Masuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatura cu educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protec ie a zonelor împădurite. construc ii) la zgomot şi vibra ii. Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de circula ie perimetrale şi interioare în raport cu necesită ile privind protejarea receptorilor sensibili (popula ie. Concentra ii de poluan i în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protec ia popula iei. art. amenajarea şi între inerea corespunzatoare a acestuia. Modul de asigurare a zonei de protec ie pentru căi rutiere. Programe educa ionale adresate locuitorilor ansamblului. Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor. Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuin e fa ă de sursele de zgomot şi vibra ii. cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere şi a spa iilor plantate. alin 1 cu privire la asigurarea suprafe ei de spa iu verde pe locuitor. Modul de respectare a procentului de spa iu verde propus.

Peisajul incompatibile func ional şi cimitire. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. estetică şi recreativă. la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG. Modul de respectare a zonelor de protec ie a monumentelor istorice. Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti. si altor autoritati si institutii. APM Prahova. Modul de distribuire a spa iilor plantate fa a de func iunile locuin e. Monitorizarea optimizarii densita ii de locuire. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar. Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru orasul Baicoi cu realizarea infrastructurii necesare. mixte şi industriale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 168 .

1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe.G. naturale şi construite. Sec iunea 4 .Zone protejate. • organizarea circula iei. • măsuri în zonele cu riscuri naturale. • Planul de amenajare a teritoriului Jude ului Prahova. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea orasului corelată cu poten ialul zonei. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. Memoriul general este structurat pe următoarele capitole: • Introducere(date de recunoaştere PUG.Apa. toate sectiunile aprobate (Sec iunea 1 .Căi de comunica ii. • zone protejate şi limitele acestora. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 169 . obiectivul PUG. Titularul planului este Consiliul Local al orasului Baicoi. Continutul şi obiectivele principale al P. Sec iunea 5 . Planul Urbanistic General crează cadru pentru activită i şi proiecte noi. Sec iunea 2 . integrează prevederi punctuale referitoare la orasul Baicoi cu alte planuri şi programe. • Stadiul actual al dezvoltării. jude ul Prahova. Sec iunea 3 . • Planul de Dezvoltare Durabilă a jude ului Prahova în perioada 2007-2013. bilan teritorial.11.Zone de riscuri naturale). • Propuneri de organizare urbanistică. • dezvoltarea echipării edilitare. surse de documentare). necesită ile populatiei şi programe regionale şi nationale. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru orasul Baicoi. • Concluzii.U. • Anexe Principalele obiective ale PUG se referă la: • dezvoltarea activită ilor. • evolu ia popula iei. • interdic ii temporare şi definitive de construire. după cum urmează: • Planul de amenajare a teritoriului na ional.Re eaua de localită i. • intravilan propus.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al orasului Baicoi. zonificare. măsuri în continuare.

Raportul de Mediu este un instrument care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor. evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor. evaluare mai corectă a proiectelor. Eviden ierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administra ia publică în alegerea priorită ilor în dezvoltarea urbanistică a localită ii. mai bună atat pentru mediu cât şi din punct de vedere economic. • Sistem de Management Integrat al Deşeurile . Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. s-au analizat variantele posibile.Plan de Investi ii pe termen Lung . întărirea sistemului de conducere şi a eficien ei institu ionale. s-au stabilit măsuri de contracarare / minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. ajută la limitarea dintr-o faza incipientă a unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. prin evaluarea facută. Pentru factorii de decizie din administra ia publică a orasului Baicoi. realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului. Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru: cresterea eficien ei procesului decizional. inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv. • Planul jude ean de gestionare a deşeurilor Prahova. • PLAM pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activită i de planificare ale autorită ilor jude ene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 170 . • Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 3 Sud Muntenia.Jude ul Prahova. Raportul de mediu. Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale orasului Baicoi.• Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri jude ene in perioada 2007 . • Prevederile legisla iei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs: analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante.2013.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 171 . Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performan ă — se asigură controlul implementării şi eficacită ii măsurilor prevazute în PUG care işi propun să producă efecte pozitive asupra mediului.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 172 . • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor pentru parametrii relevan i şi asigurarea permanenta a monitorizării şi informării consumatorilor asupra calită ii apei destinate consumului . Recomandări privind reducerea poluării apelor • Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a oraşului cu o noua treapta mecano-biologica. • Amenajarea de puncte de precolectare a deseurilor menajere. Recomandări privind reducerea riscurilor de poluare a solului • Implementarea masurilor asumate in programele de comformare ale agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului.12. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. • Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor verzi rezultate din grădini. plastic. • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. sortate pe categorii diferite (carton. metal ). • Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate • Interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol poten ial pentru sănătate. CONCLUZII SI RECOMANDARI Recomandari privind reducerea poluarii atmosferice • Diminuarea emisiilor specifice de poluare atmosferica din surse punctiforme prin implementarea măsurilor propuse in programele de conformare ale agentilor economici. parcuri etc. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. sticla. • Implementarea masurilor asumate in programele de conformare ale agentilor economici. • Optimizarea preepurării apelor uzate pentru agentii economici.

epurare si evacuare a apelor (meterorice. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului.• Implementarea sistemului de depozitare a deseurilor electrice si electronice prin constientizarea populatiei. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi. Recomandări privind reducerea poluării datorate urbanizării mediului • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde .000 de locuitori . reziduale. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • Umezirea. • Plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 173 . in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. menajere si industriale). • Intreruperea locala imediata a rigolelor. • Stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate.amenajarea de noi spatii verzi. prafoase. perdele de protectie stradala. devierea circulatiei. curatarea si neutralizarea santurilor. • Defrisarea terenurilor se va face in limite optime. etc. • Intocmirea hărtii nivelului de zgomot a orasului. pluviale. • Efectuarea plantatiilor de protectie. strict necesare. imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. în cadrul programului de ecologizare a oraşului . • Evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. a asociatiilor si a producătorilor de DEE privind existenta de puncte de colectare a DEE-urilor la oraşele şi municipiile cu o popula ie de peste 20. • Proiectarea si executia sistemelor de colectare. Recomandări privind reducerea poluării datorate traficului rutier • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. • Diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. fine. canalizare. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune.

• Executarea lucrărilor necesare pentru extinderea re elei de canalizare a apelor uzate şi de extindere şi retehnologizare a sta iei de epurare. acesta capătă şi valoare juridică constituindu-se în act de autoritate şi administra ie locală. • Execu ia lucrărilor de alimentare cu apă în toate zonele şi cartierele.U.Concluzii si masuri La comanda Consiliului local al oraşului Băicoi s-a elaborat prezenta documenta ie „Plan Urbanistic General” pentru oraşul Băicoi con inând strategia. • Stimularea agen ilor economici în realizarea de obiective şi activită i noi. • Initiative si facilită i oferite de Consiliul Local pentru dezvoltarea activită ilor legate de resursele de bază ale oraşului. pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea urbanistică a orasului. Au fost avute în vedere problemele principale rezultate din analiza situa iei existente. • Reabilitarea sistemului de management integrat a deşeurilor menajere. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 174 .-ului. • Restructurarea şi retehnologizarea SC AVICOLA. • Încurajarea diversificării şi extinderii activită ilor de prestări servicii pentru popula ie. • Valorificarea produselor agricole vegetale si animale prin comercializare sau prelucrare în zonă . • Regularizarea pârâului Dâmbu. • Întocmirea documenta iilor pentru reducerea poluării şi recuperării terenurilor degradate. Planul urbanistic general aprobat devine instrumentul tehnic în activitatea Consiliului local. • Elaborarea documenta iei pentru varianta de rută ocolitoare a localită ii. priorită ile. inclusiv colectare selectivă la sursă. atât din industrie cât şi din agricultură . aplicate în utilizarea terenurilor şi construc iilor din cadrul oraşului Băicoi.G. Pentru dezvoltarea în continuare a orasului se impun următoarele: • Ac iuni de restructurare. Odată cu aprobarea P. • Efectuarea de lucrări de drenare şi canalizare la Băile „Valea Stelii” pentru înlăturarea infiltra iilor din ape pluviale şi infiltra ii din petrol. retehnologizare şi modernizare a agen ilor economici. reglementările şi servitu ile de urbanism. • Încurajarea şi stimularea investirii în industria mică şi în prestări de servicii industriale. • Amplasarea judicioasă de obiective de interes public de interes general şi crearea unor centre secundare de interes. disfunc ionalită ile şi priorită ile de interven ie atât în teritoriul administrativ cât şi în cadrul localită ii.

Amenajarea zonei de agrement. apei şi solului. măreste eforturile comunită ii si presiunea asupra bugetului local.G. pentru echiparea tehnico .se pot ridica par ial sau total prin elaborarea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu. Amenajarea şi reabilitarea parcului din centrul cartierului Băicoi. 1 . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 175 . distrac ii şi sport din zona Băicoi Nord. se apreciază ca implementarea PUG pentru orasul Baicoi va avea un efect pozitiv asupra mediului. • Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru noile zone introduse în intravilan.edilitară a zonelor noi... Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru organizarea şi modernizarea zonei centrale şi a centrelor de cartiere. dar care sa plece de la priontatea nr. Proiectantul apreciaza ca dezvoltarea extensiva a intravilanului (dezvoltarea tentaculara a zonei de locuit). Administratia publica locala va intocmi programe de prioritati care sa corespunda necesitatilor populatiei. pentru comunitate. Ordinea studiilor si proiectelor necesar a fi elaborate in perioada urmatoare va fi conformă cu programele de priorită i întocmite de administralia publică locală.Măsuri pentru reducerea poluării aerului. Interdic iile propuse prin Planul Urbanistic General . • • • • In concluzie.crearea de noi surse de venit pentru locuitori si implicit.PU. in conditiile unui ritm de construire relativ modest. va duce la dezvoltarea durabilă a localita ii pe termen mediu şi lung.

conservarea habitatelor naturale. • Legea apelor nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial. • Hotărârea guvernului nr. a florei și faunei sălbatice. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor. 2001/42/CE – Directiva SEA. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. 265/2006 și OUG nr.974 din 15/06/2004 . 195/2005 privind protec ia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. 358 / 2007. • Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului. 112/2006. ca parte integrantă a re elei ecologice europene Natura 2000 în România • Hotărâre nr. • Directiva nr. 114/ 2007. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. inspec ie sanitară şi monitorizare a calită ii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a produc iei şi distribu iei apei potabile.Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. Partea I nr. • Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protec ie sanitară și hidrogeologică.Bibliografie La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protec iei mediului din care enumerăm: • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan ă comunitară. 1470/2004 privind aprobarea strategiei na ionale de gestionare a deșeurilor și a Planului na ional de gestionare a deseurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. • Hotărârea Guvernului nr. • Ordin nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. modificată si completată prin Hotărârea guvernului nr. • Ordinul comun nr. 856/2002 privind eviden a gestiunii deseurilor și aprobarea listei cuprinzând deseurile. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 176 . 310/2004 si Legea nr. • Hotărârea guvernului nr. • Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe. 352/2005.

878 din 28/07/2005 . 23 din 11/01/2006 privind plafoanele na ionale de emisie pentru anumi i poluan i atmosferici • Hotărâre nr. 951/2006. participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justi ie în probleme de mediu – Conven ia de la Aarhus (1998). Partea I nr. Partea I nr. condensatului şi etanului • Hotărâre nr. 196 din 10/10/2006. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localită ilor din cadrul Regiunii 3 în liste. 43/2000 privind protec ia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de interes na ional. Publicat in Monitorul Oficial. specifice zonelor de protec ie şi zonelor de siguran ă aferente Sistemului na ional de transport al i eiului. potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protec iei mediului nr. Partea I nr.privind accesul publicului la informa ia privind mediu • Hotărâre nr. 938/2006. 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calită ii aerului. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescrip iilor tehnice actualizate. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III-a . modificată și completată. • Ordin nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. gazolinei. • Ordinul nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările si completările ulterioare. Partea I nr. republicată în Monitorul Oficial nr.privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. Publicat in Monitorul Oficial. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial. 161 din 16/02/2006. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calită ii aerului în România • Lege nr.• Conven ia privind accesul la informa ie. 352 din 21/04/2005 .zone protejate • Ordin nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 177 . 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial. • Legea nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial. Partea I nr. • Ordin nr. republicată în Monitorul Oficial nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful