RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL BAICOI JUDETUL PRAHOVA

FEBRUARIE 2011
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 1

BENEFICIAR: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI BAICOI JUDETUL PRAHOVA

SEF PROIECT: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 si 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA COLABORATORI: ING. MIHAELA BUTUFEI CHIM. RUSANDICA STOICA ING. MARIUS COJOACA

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 2

CUPRINS INFORMATII GENERALE CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORT DE MEDIU CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Situatia existenta a orasului Baicoi 1.3 Relatia cu alte programe si planuri relevante

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1. Descriere fizico-geografica 2.1.2. Factorul de mediu ”Apa” 2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” 2.1.4. Factorul de mediu ”Sol” 2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” 2.1.6. Zgomotul 2.1.7. Sanatatea populatiei 2.1.8. Peisajul 2.1.9. Monumente istorice şi arhitectura 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. CAPITOLUL 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 3

2. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului 8. Obiective de mediu. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 11. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL 8. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii. interna ional 5. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 4 . EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10.7. Masuri de protectie a patrimoniului cultural CAPITOLUL 9. peisajului 8. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER CAPITOLUL 8. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 6.6. comunitar. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 8.2. vegetatiei. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional. tinte. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8.G. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante CAPITOLUL 7.U.1. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei 8.3.4. Varianta propusa in PUG CAPITOLUL 6. indicatori 5.8.3. Baicoi asupra obiectivelor de mediu 6.2.5.1.5.1. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.

Atestatele (conf.Plan de incadrare in teritoriu .Plan de incadrare in zona . Registru National) ale elaboratorului Raportului de Mediu RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 5 .CAPITOLUL 12. CONCLUZII SI RECOMANDARI Bibliografie ANEXE .

R. înăl imea maximă (406m) atingându .52 grade longitudine sudică.L.DATE GENERALE Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL BĂICOI – JUDE UL PRAHOVA Proiectant general : S. TÂRGOVIŞTE Titularul proiectului: PRIMĂRIA ORAŞULUI BĂICOI Amplasare: Oraşul Băicoi este situat în mijlocul jude ului Prahova pe următoarele coordonate: 45. Vecinătă ile conform planului de încadrare în zonă sunt : Nord . BLOM ROMÂNIA S. la o distan ă de 20 km nord de Ploieşti.comuna Ariceştii Rahtivani Sud-est .02 grade latitudine nordică şi 25.se în mijlocul oraşului (dealul intea). comuna Floreşti Sud-vest .comuna Scor eni si comuna Cocorăştii Mislii Vest .comuna Păuleşti Vest .comuna Băneşti. comuna Măgureni.orasul Plopeni. 1 Amplasament RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 6 . Fig. la un nivel mediu de 250m. respectiv 16 km sud de Câmpina.C.

indicativ GP038/99. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe. aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD.privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Alte acte legislative şi normative apărute.U. 525 din 27/06/1996 . 13 din 10/03/1999 . Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agen ia Na ionala de Protec ie a Mediului. Ordin nr. Lege nr.pentru aprobarea formularelor. Hotărâre nr.C.pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi con inutul-cadru al planului urbanistic general". Ordin nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia românească de Hotararea de Guvern nr. 50 din 29/07/1991 . în conformitate cu prevederile legale: Lege nr.privind autorizarea executării construc iilor şi unele măsuri pentru realizarea locuin elor. Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004. 350 din 06/07/2001 . 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. BLOM ROMÂNIA Târgovişte. 91 din 25/10/1991 .Sec iunea a IV-a Re eaua de localită i. a procedurii de autorizare şi a con inutului documenta iilor prevăzute de Legea nr.G.privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional .CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P. cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. anexa nr. 351 din 06/07/2001 . 50/199. Lege nr. 2007). SI A RAPORTULUI DE MEDIU Planul urbanistic general al Oraşului Băicoi a fost elaborat de S. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 7 .pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism.

• Studiu istoric de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 8 . Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse documentare. energie.Jude ul Prahova” SC BLOM ROMANIA SRL. 1 :5000.). precizarea categoriilor de folosin ă ale terenurilor în intravilan şi extravilan şi bilan ul teritorial al categoriilor de folosin ă. şi are ca scop stabilirea obiectivelor. Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și con inutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. precizarea zonelor cu grad mare de risc natural.SC BLOM ROMANIA SRL. creşterea calită ii vie ii locuitorilor. 2008. • Enciclopedia României. • Datele statistice furnizate de Centrul Jude ean de statistică Prahova şi de Primăria oraşului Băicoi. 2010. Scopul si obiectivele principale ale PUG Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi s-a întocmit în baza comenzii Primăriei Băicoi şi a contractului de proiectare aferent. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul localită ii şi le actualizează având în vedere: intravilanul localită ii să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare. Planul Urbanistic General este un instrument opera ional al politicii de dezvoltare adoptată de administra ia locală. directiilor principale de actiune şi măsurilor de dezvoltare a localită ii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situa iei existente şi a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. referitoare la stadiul actual de dezvoltare al oraşului Băicoi şi propunerile de perspectivă: • Memoriu General “Reactualizare Plan Urbanistic General al Oraşului Băicoi . Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informa ional pentru planificare urbană. • Studiu geotehnic de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova SC BLOM ROMANIA SRL. 1 :25000 planuri întocmite de SC BLOM ROMANIA SRL în anul 2008.1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1. canal. • Ridicări topografice sc.1. etc. • Strategia de dezvoltare a orasului. re ele rutiere. nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localită ii (apă. 2010. comunica ii.

• activarea economiei locale . afectate de interdic ii temporare şi permanente de construire. • precizarea condi iilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate. • delimitarea zonelor afectate de servitu i publice. • evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia . Evaluarea impactului asupra mediului a Planului Urbanistic General al unei localită i urmăreşte să identifice. Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia româneasca prin Hotararea de Guvern nr. • relationarea din punct de vedere functional a spatiilor . 1076/2004 privind stabilirea procedurii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 9 .• Anuar statistic al României. • stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica . • Informa ii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadastrul funciar al intravilanului şi extravilanului oraşuli Băicoi. • punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de urbanism si autorizatii de construire) . • rela ionarea localită ii cu teritoriul său administrativ şi rela ionarea suprateritorială. • Lista agen ilor economici de pe raza oraşuli Băicoi. • delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor). • stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. • modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de extindere a intravilanului. Obiectivele lucrarii constau in: • raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor sale. Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul de Urbanism aferent devine după aprobare "act de autoritate al administratiei publice locale" pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism şi autoriza ii de construire pe teritoriul localită ii. • corelarea intereselor publice cu cele individuale. să descrie şi sa cuantifice efectele directe şi indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu. • cresterea calitatii vietii .

de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.2. Activită ile. Situa ia existentă a oraşului Baicoi Băicoiul se înscrie în categoria oraşelor de pozi ie geografică la contactul unor unită i naturale cu resurse complementare îmbinat cu existen a unor importante resurse minerale. aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG. • măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG. respectiv 16 km sud de Câmpina. Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii). Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004. Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului Urbanistic General şi a presupus următoarele etape: • analiza stării actuale a mediului în Oraşul Băicoi. forestiere. • analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea măsurilor din PUG precum şi o evaluare cumulativă. Activită ile industriale constituie elementul cel mai dinamic şi cu repercursiunile cele mai evidente asupra vie ii oraşului. la care se adaugă prezenta unor importante artere de comunica ie. În func ie de aceste elemente. acestea nedepăşind însă ca lungime 2-3 km decât foarte rar. cum sunt DN1 şi calea ferată dublu electrificată Bucureşti –Braşov. din care pleacă mai multe străzi. contribuind direct sau indirect la crearea serviciilor şi intensificarea rela iilor acestuia cu aria înconjurătoare. alcătuiesc baza economică a oraşului. Oraşul se întinde pe o lungime de 17 km (de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieşirea spre Găgeni . 1. • analiza alternativei "0" în condi iile neimplementării PUG. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 10 . stabilirea obiectivelor de mediu. ceea ce se reflectă în poten ialul geo-economic. anexa nr. Din punct de vedere administrativ oraşul Băicoi este situat în partea de nordvest a jude ului Prahova o distan ă de 20 km nord de Ploieşti. • elaborarea "Programului de monitorizare" a implementării obiectivelor stabilite prin PUG. agricole. Industria constituie motorul vie ii urbane. de apă şi turistice. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.Canton). oraşul înregistrează valori cantitative şi calitative diferite. împreună cu mijloacele de produc ie.

Paralela 45. situat la intrarea în oraş dinspre DN1 . situat în nordul extrem al oraşului. Şcoala generala "a domnului Ghenoiu" (Domnul Ghenoiu a fost un prestigios director al acestui lăcas. şi nu numai. cunoscută în ară. Datorita faptului ca sunt plasate in exterior zone subcarpatice ce se gasesc sub influenta zone de campie. tinde să devină centrul oraşului. care în urma amplasării aici a câtorva cvartale de locuin e în perioada comunistă. liceul şi o zonă comercială şi de servicii. spre ieşirea cu Scor eni • intea. Accesul î n teritoriu se face prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 11 . latitudine nordica si limitat la est de meridianul de 25 grade si 52 secunde longitudine estica. alături de o mică zonă cunoscută sub numele de "Cotoiu". în care sunt concentrate cele mai importante unită i economice ale oraşului. cândva loc de promenadă şi de întâlniri pentru tinerii anilor '65-'80. reprezenta o atrac ie cu parfum interbelic datorita unora dintre cladiri si a domeniului Domnitei Cleopatra Trubetkoi. fostă comună. respectiv Plopeni. • Lilieşti. Dealurile Tintea Baicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta înalta cuprinsa intre 400–500 m ceea ce face ca ele sa domine Campia inalta a Ploiestilor. Tot in aceasta zona se află unită ile administrative ale oraşului (Primărie. Vasile.Oraşul Băicoi are în componen ă următoarele cartiere: • Schela. sub îndrumarea caruia au activat cei mai straluci i profesori ai oraşului din perioada 1960-1980. arabil in sud. Diaconu. anume doamnele profesoare Popescu. Situat pe paralela de 45 grade si 2 secunde. • DJ 102 Ploiesti–Păulesti–Băicoi • Calea ferată dublă electrificată Bucuresti–Brasov. situat în estul oraşului. • Tufeni. cu aleea sa de plopi falnici. Gradinita. paduri. domnul invatator Popescu si domnul profesor Iancu Constantin). Dealurile subcarpatilor Baicoi – Tintea sunt incluse de unii autori Subcarpatilor Teleajenului si de altii Subcarpatilor Prahovei. oarecum izolat de restul Băicoiului. Fisc). întinzându-se până la ieşirea spre Găgeni. • Dâmbu. situată în SE. orasul Băicoi este amplasat la contactul Subcarpatilor de Curbura cu Campia Ploiesti. Oprişan. expozitia nordica si sudica a versantilor determina o utilizare diferita a terenurilor: pasuni. pentru zăcămintele de petrol şi pentru proprietă ile apelor din Valea Stelii (Senin). • "Centrul Vechi" al oraşului. Relatii in teritoriu • DN 1.

Halmeu). Cale ferată Oraşul nu este legat la reteaua feroviară.) datează şi tezaurul de tetradrahme (imita ii dacice ale monedei lui Filip al II-lea – regele macedonenilor) descoperite la intea. • DC215 de la intersectie DN 1 traverseaza teritoriul administrativ de la sud spre nord si leagă cartierele Băicoi de Dâmbu spre Bordenii Mici. Repere istorice Zona actualului oraş a fost intens populată încă din perioadele de timp îndepărtate chiar dacă suntem departe de a cunoaşte integral aşezările umene care sau succedat pe acest teritoriu. -III (Bucuresti . • DC100 traversează teritoriul administrativ al orasului la limita estică fiind un drum de legătură între Plopeni si Cocorăştii Mislii.Arad. dovedind intensificarea legăturilor geto – dacice de la sud de Carpa i. Liliesti.Episcopia Bihorului) -IV (Bucuresti .prin intermediul statiei Plopeni. gara cea mai apropiată fiind Floreşti. • DJ100 F ce traverseaza teritoriul administrativ de la vest spre est.Curtici).Satu Mare . legând în ordine cartierele componente. dar teritoriul administrativ este mărginit de două artere feroviare: • linia CF dublă electrificată Bucuresti .Braşov • linia CF Ploieşti – Plopeni Calea ferată pe apartenen ă la: • magistrale : -II (Bucuresti .Slănic.Tintea si intersectie DJ102 spre Plopeni. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 12 . • DJ100 E traversează localitatea de la sud la nord si leagă Schela (Intersectie DJ102F) cu cartierul Tufeni.Drumuri • DN1 ce traverseaza limitrof teritoriul. tatăl lui Alexandru Macedon (epoca fierului).H. Din această perioada (341 î.Oradea . respectiv : Băicoi. spre Telega si Câmpina. la cca 5 km de oraş. avand traseul paralel cu al Caii Ferate Ploiesti-Brasov. cu lumea grecomacedoneană . La intea au fost identificate monede dace imitând pe cele macedonene cu efigia lui Filip al II-lea. la cca 4 km de oraş . • pe linii locale : -Ploieşti.

Manole şi Neculce Logofăt. satele Prahovei. Documentul a fost dat în Ploieşti. Mihai Viteazul dă Băicoiul lui Manole şi lui Neculce Logofăt. Radu Mihnea şi Gheorghe Duca. în schimb pentru satul Ploieşti.Ulterior Burebista a inclus această regiune statului dac (82 – 44 î. boieri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 13 . Baicu (posibil nume la originea oiconimului Băicoi). Basarab I făcea referire într-un hrisov dat între 1324 – 1328. care confirmă existen a drumului comercial între Transilvania şi teritoriul Prahovei. lui Stan Mazâlie şi Radului cu fra ii şi cetaşii lor. negustori din Argeş. atestă o aşezare daco – romană şi ulterior una românească apar inând culturii Dridu (sec. Din această perioadă atât la intea cât şi la Băicoi au fost descoperite urme ale unei aşezări dacice. la 20 mai 7105 (1597) şi din el reiese că moşia Ploieştilor este stăpânită de doi boieri mai mărun i. marea invazie tătară. primul privilegiu comercial cunoscut. rezultă că numai o parte din ăranii Băicoiului au fost rumâniza i de Mihai şi au trecut în stăpânirea lui Manole şi Neculce Logofăt. Men iunile documentare folosite la atestarea locuitorilor şi localită ii Băicoi datează de pe vremea lui Radu Şerban. cu ocazia trecerii hardelor tătare prin aceste locuri. Cu ocazia schimbului de moşie pentru moşie. Din documente reiese că satul Băicoi “au fost slobozi. Tradi ia locală acordă un loc important începuturilor din vremea migra iilor tătare când un oarecare Baicu. Cartea de schimb a fost nesocotită de Radu Mihnea în anul 1615. crescător de oi. se acordă negu ătorilor prahoveni. de domni. apoi megiaşii din sat câ i au fost sau vândut lui Mihai Voievod”. Atestarea are loc în condi iile cotropirii satelor de ărani liberi. Alte urme. Între timp moşia apar inuse Mânăstirii Brebu şi mai apoi Mânăstirii Mărgineni.X). dă în stăpânire moşnenilor Pavel Bustea şi Gavril “cu to i fra ii şi cetaşii lor”. apare o men iune referitoare la localitate: “Au luat parte la schimbul de mărfuri cu Braşovul. fiindcă n-a fost scrisă cu mâna lui Mihai Voievod şi de aceia jumătate din sat este luat pe seamă domnească. După înfiin area Episcopiei Cumaniei care cuprindea şi Prahova are loc în anul 1241. Hrisovul lui Radu Mihnea din anul 1615. la o căpetenie tătară. Din hrisovul dat de Duca Voievod la 3 decembrie 1675 reiese că partea jupânesei Tudora şi a Radului (feciorul lui Manole) este dată în stăpânire postelnicului Vlaicu. Din documentele din anii 1610 şi 1675. La 28 iunie 1358. jumătate din sat în Băicoi pentru că este a lor bătrână şi dreaptă moşie schimbată în timpul lui Mihai Voievod pentru şase păr i la Ploieşti. Atestarea documentară a localită ii Băicoi ca moşie domnească este strâns legată de întemeierea oraşului Ploieşti.H. cobora turma la iernat la Cotu Oii azi Cotoiu. VIII . În anul 1543 şi mai apoi în anul 1595 în socotelile oraşului Braşov.). Băicoi”.

au fost organizate în două comune: intea şi Băicoi. În martie 1907 la Băicoi şi Floreşti ăranii cer să li se arendeze sau sa li se vândă moşia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino.S. După holera din 1831 Arcadie Zaporojski contractează cu Mânăstirea Mărgineni exploatarea i eiului din intea (1844) iar după anul 1864. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.M. căminul cultural intea. În timpul războiului. Moşnenii din Băicoi devin liberi prin răscumpărarea acelei jumătă i rumânizate în timpul lui Mihai Viteazul. efortul na ional de ob inere a independen ei din anul 1877.A. Tot acum începe exploatarea petrolului cu sonde. Băicoi unde au fost plantate milioane de pomi fructiferi care au dus faima oraşului. au apărut unită i noi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 14 . După anul 1820. va aduce împroprietărirea a 600 ărani din localitate cu 1600 ha din moşia principesei Cleopatra Călinescu. o grădini ă. Concordia. domnul ării Româneşti hotărăşte ca Enache Ceauşu. Băicoiul devine din nou moşie domnească. Se realizează calea ferată Bucureşti – Predeal.A. exploatarea cu sonde . legat de colectivizarea for ată. a lui Nae Coconea. Anul 1864.A. Au fost construite S. celălalt colos agricol. Lilieşti. Avicola . locuitorii zonei au sprijinit cu toate for ele lor. Astra Română. a fost creat în anul 1963 şi a avut în perioada sa cea mai bună 24 ferme cu o produc ie de 700 milioane leidin care 72 milioane din localitate. În anul 1962 sunt înfiin ate C. În anul 1884 ia naştere prima distilerie din Băicoi. Dâmbu şi Lieşti apar ineau în anul 1832 Plăşii Filipeşti iar după 1864 până în 1925.M. Columbia. al treilea din ară. Singura unitate industrială a fost Intreprinderea de Stat Petrolieră Muntenia care între anii 1948 – 1955 s-a numit Sovrompetrol.Satele intea. primul domn regulamentar (1834 1842). În 11 iunie 1948 Băicoiul a devenit oraş. alia ii au distrus instala iile petroliere şi s-a procedat la înfundarea sondelor şi incendierea rezervelor. Schela Băicoi a fost bombardată de nem i. In1916. iar în anul 1879 Gara Floreşti Băicoi.A. Începând cu anul 1941 băicoienii sunt trimişi pe front. cumpărătorul vămii Câmpina să deschidă pu uri de păcură pe moşia intea. Spitalul Petrolul (1955). moşia Băicoi este dată zestre nepoatei sale Cleopatra Trubetkoi fiica lui Costache şi Ruxandrei Ghica. Zona Cotoiu a fost inundată cu petrol formându-se mlaştina de lângă hale. Unirea. Primii apărători ai gliei româneşti. Băicoi. În timpul domniei lui Alexandru Ghica. iar după anul 1899 rafinăria Aurora. Apare I. etc… Se produc schimbări mari în agricultură. Băicoi şi S.P. un liceu seral (1957) care va deveni actualul liceu în anul 1960.şi mânăstiri precum şi a luptei de răscumpărare şi dobândire a drepturilor ărănimii. “Drumul Belşugului” intea şi Ferma intea. Se realizează Clubul Schelei (1949). Începe etapa petrolieră a localită ii când îşi fac apari ia societă i ca Steaua Română. Tot acum se sapă pu ul lui Sfetescu la 240 m adâncime.

H). • 1948 .Comuna Băicoi devine oraş .H. Se întăreşte func ia industrială a oraşului. S-au descoperit si urme de asezari dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44I. • 1968 . se reia tradi ia târgului. pe azur. se desfiin ează C. localitatea fiind cunoscută prin activitatea de extrac ie a i eiului.R. lui Manole si Necula Logofat.C.Aici au loc manevrele armatei Pricipatelor Unite . sonda 7000 Tufeni produce gaze. în câmp verde. tăiată. apar F. • Brâurile negre simbolizează i eiul.. familii care au de inut proprietă i în localitate. • Coroana murală de argint. Şcoala cu 16 săli de clasă . Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş).H. Stema oraşului Băicoi este un scut despicat. se reface Casa de Cultură Lilieşti. care limitează navetismul. după anul 1989 se realizează depozitul de 5500 t fructe. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 15 . Este vorba de un document domnesc prin care domnitorul da la schimb mosia Baicoiului. Alte date importante din istoria orasului : • 1859-1860 . pentru a primi mosia Ploiestilor.P. Se realizează P. sunt trei brâuri negre..A. data legata de intiul unificator al romanilor Mihai Viteazul.S. şi I. se construieşte Biserica Tufeni. cu rang de oraş. semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. Semnifica ia elementelor este: • Lacrimile de argint şi acvila bicefală de argint fac aluzie la familiile boiereşti Ghica şi Cantacuzino. tot pe azur. care a de inut în Băicoi un palat şi care a contribuit la ridicarea spirituală şi culturală a localită ii prin ctitorirea unei biserici şi prin înfiin area unei şcoli.T. cuprinde sus. Primele vestigii istorice descoperite pe raza orasului s-au gasit la Tintea si dateaza din aproximativ 341.P. Atestarea documentara: 20 mai 1597.T. iar în câmpul inferior. sub titulatura de Băicoi. trei lacrimi de argint.U. cu trei turnuri crenelate.I.-urile. În partea din stânga.Cu prilejul reorganizării administrativ-teritoriale a ării.precum Brutăria. Anul 1978 marchează dezvoltarea industriei constructoare de maşini. Este vorba de monede dacice si un tezaur de tetradrahme. se află o acvilă bicefală ieşindă de argint. iar terenurile se redau proprietarilor legali.Lilieşti (1980). Vinalool etc. orasul Băicoi se uneste cu comuna intea.. precum si urme ale culturii Dridu (sec. Prima parte.VII-X) .Din aceste familii se trage prin esa Cleopatra Trubeskoi.

aşa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul descoperite la intea. Constantin Ghica ob inând carte domnească să facă pe moşia sa târg. După anul 1895 şi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial începe „etapa petrolieră” care a avut un rol primordial în dezvoltarea oraşului . Localitatea apar ine oraşelor de contact. parcuri de rezervoare. este un inut favorizat. principalele ocupa ii fiind cultivarea pământului. terenuri agricole. subcarpa i–câmpie. Economia oraşului a fost legată dintotdeauna de utilizarea resurselor naturale. având o vechime de peste 100 ani. Pe aproape întreg teritoriul. dovedind atractivitatea şi influen a oraşului în teritoriu. sare. În anul 1940 lucrau aici 1/7 din angaja ii industriei petrolului. iar Schela Băicoi a ob inut locul I în privin a produc iei de petrol. compresoare şi ateliere. numeroase pungi de petrol şi gaze din străfundurile cărora ies la suprafa ă izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase. Târgul a fost reluat cu succes după anul 1989. astfel încât există numeroase puncte în exploatare. petrolului şi alte îndeletniciri mesteşugăreşti. păduri. Amplasat in apropierea unui mare centru industrial cum este orasul Ploiesti si pentru ca beneficiaza de importante resurse de petrol si gaze. sub care se află un masiv important de sare. o dată pe săptămână. activitate cu tradi ie. dar si multe sonde şi instala ii abandonate. exploatarea şi prelucrarea lemnului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 16 . creşterea animalelor. Pozi ia geografică a favorizat dezvoltarea comer ului încă din anul 1792. Poten ialul industrial principal este extrac ia i eiului. atât în intravilan cât şi în extravilan sunt sonde şi instala ii. a intrat de timpuriu în circuitul economic. Activită i economice specifice zonei: Profilul economic al oraşului Băicoi este mixt. Pozitia sa in apropierea orasului Ploiesti a avut si are repercursiuni asupra orasului Băicoi. industrial şi agricol. condi iile naturale cu bogate resurse complementare constituind un mediu prielnic întemeierii în aceste locuri a comunită ilor umane cu mult timp în urmă. traversat în partea sa vestica de drumul E60.ACTIVITĂ I ECONOMICE Oraşul Băicoi. care este atras pregnant in activitatea industrială a municipiului. De altfel aici au fost utlizate gazele la încălzitul locuin elor prima dată în ară în anul 1865. sunt exploatate zăcăminte de titei.

fertililtate a solurilor pentru marile RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 17 . Cadrul geografic favorabil se referă la structura economică a teritoriului.P. azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale şi I. Produc iile ob inute depăşesc necesarul furnizând cantită i mari pie elor urbane şi fabricilor de prelucrare. Aici se află cea mai mare suprafa ă de livezi pe locuitor pe jude .Complementar industriei grele. Pomicultura a cunoscut o dezvoltare însemnată în condi iile intensivită ii culturilor. reprezentată prin întreprinderea de morărit şi panifica ie Moara Lilieşti (1948) a treia moară pentru măcinatul porumbului în jude . În perioada 1977 – 1978 au fost amplasate în oraş două obiective ale industriei constructoare de maşini: F. al legumiculturii etc. Potentialul agricol al oraşului (eviden iat pentru întreaga suprafa ă agricolă) este determinat si de gradul de favorabilitate. prin restructurare şi modernizare are şansa relansării acestui poten ial economic important până în 1989. azi „Camexip” S.U. Terenurile arabile. Agricultura este favorizată de solurile de calitate medie şi de ponderea mare a suprafe elor agricole (76%). Agricultura a devenit în etapa actuală un factor de viabilitate urbană.C. care de in 47% din suprafa ă. Activită i tipic rurale s-au dezvoltat legat de poten ialul agroproductiv pe terenurile intravilane şi extraurbane.H. favorizând păşunatul extensiv în alternan ă cu creşterea intensivă a animalelor. iar prin formele ei intensive. Suprafe ele pomicole însumează 18% din terenul agricol al localită ii.. Brutăria Băicoi (1971) şi Vinalcool (1969). la existen a pământului ca resursă a produc iei agricole. oraşul se înscrie în grupa celor cu muta ii structurale nesemnificative i. Păşunile şi fâne ele de in 8% din terenurile agricole. Poten ialul agricol principal este reprezentat prin două activită i: • produc ie cerealieră • pomicultura –primul loc în jude ca suprafa ă Deşi în scădere vertiginoasă. În ceea ce priveşte indicele de diversificare a industriei. constituie suportul real al desfăşurării unor activită i agricole în domeniul culturilor cerealiere.S. Acestea satisfac necesarul în produse agroalimentare şi reprezintă materii prime pentru industria alimentară mică şi artizanală etc. zootehnia şi în special creşterea păsărilor.d.A. s-a dezvoltat industria alimentară.<1 şi puterea industrială este mai mică decât puterea demografică.. al plantelor tehnice. uneori industrializate pe care le cunoaşte contribuie la întărirea bazei economice a oraşului.

baza materiala a fostelor ferme este distrusa aproape in intregime. utilajele sunt putine si vechi. produc ia reducându-se de zece ori.păşunat. Ramura aducătoare de profituri a turismului nu prea este dezvoltată în Băicoi. Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. cu utilaje de mare capacitate. afectiunilor sistemului nervos central si periferic. Sistemul individual este rudimentar si nerentabil. temperatura lacurilor variind cu + 6 . Activitatea de cultura plantelor se desfăsoară în sistem mixt: individual si în cadrul unor societă i comerciale. plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională.800 băi calde şi 1.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate. începând de la creşterea for ată a păsărilor la fermele 4 şi 7 ale Avicolei Băicoi şi terminând cu desfacerea pe pia ă a produselor. necesită reconsiderarea locului. Teritoriul a beneficiat de lucrări de îmbunătă iri funciare (desecări gravita ionale). pe suprafete mari. Avicola a înregistrat un adevărat dezastru. Un element fundamental în defini ia oraşului îl reprezintă gradul de dezvoltare şi extindere a serviciilor. aflate în parcul de lângă Primărie. exprimat prin diversitatea şi amplitudinea acestora atât pentru oraş cât şi pentru zona sa de influen ă. Ramura cea mai dinamică şi mai pu in poluantă a fost avicultura. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie. prin care majoritatea terenurilor agricole se încadrează în clasa III-a de fertilitate pentru marile culturi din zona câmpie. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45). Zona de câmpie la întâlnirea cu dealurile în care se află orasul este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. Activitatea de crestere a animalelor se desfasoara aproape exclusiv in gospodariile populatiei. care a prezentat şi posibilită i de industrializare. Creşterea animalelor printr-o alternan ă stabula ie . care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase. iar celelalte şiau redus activitatea. Ferma de pe DN 1 a fost concesionată pentru activită i de depozitare.7ºC fa ă de mediul ambient. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea.culturi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 18 . mare parte din acestea fiind la ora actuală desfiin ate sau compromise. păşunilor în contextul dezvoltării agricole.

cât şi în cazul monumentelor istorice.C. BAICOI S. În oraşul Băicoi nu se realizează o corela ie deplină între cele trei sectoare: primar.A.C. Sensul general al dezvoltării este ca sectorul ter iar să devină predominant. Activitati economice principale Oraşul Băicoi este o localitate a cărei economie are o ramură preponderentă. S. FEHS S. FORAJ SONDE PLOIESTI S.R.A.A. chiar dacă există un echilibru între productia agricolă si cea industrială. Dotările comerciale şi presta iile de servicii nu corespund normelor şi necesarului popula iei. LAZARIDIS MARMURI SI GRANIT S.A. acest fapt determinând necesitatea unor investi ii mai mari în acest sector pentru o mai bună servire a popula iei din oraş şi din zonele de influen ă. S. CAMEXIP S. BAICOI COMPANIA ENERGOPETROL FIL. la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă.C. dat fiind importan a implica iilor sale asupra celorlalte ramuri ale economiei.Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale. ter iar. atât în cazul Băilor Valea Stelii. DOLARIS S. secundar.C. se plasează sub media jude ului Prahova. VIKING PROFILE DEPACO NUMĂR TOTAL SOCIETĂ I COMERCIALE Domeniul de activitate Exploatari petroliere Fabricatie utilaj tehnologic Fabricatie echipamente hidraulice si scule Prelucrare si comercializare piatra naturala Lucrari foraj Lucrari montaj echipament tehnologic electric Tamplarie metalica .L.C.C. Principalele unită i economice din oraş sunt (ordinea este aleatorie) : SOCIETĂ I COMERCIALE OMV-PETROM –FIELD BAICOI S. SUC. aluminiu si PVC Producator si comercializare de produse apicole Tabla Lindab Tabla 627unită i RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 19 . DOBRE SI FII S. S. S. Activii din grupa de servire.A.

726 1987 20.E.659 După cum reiese din graficul alăturat.Tot in domeniul industriei. • 1977–1980 când dezvoltarea celor două obiective industriale F.440 4. Datorită pozi iei favorabile la contactul subcarpa ilor cu câmpia. POPULA IE. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 20 . după anul 1990 înregistrându-se o stagnare.500 1930 10. Se remarcă mai multe faze de populare: • 1790–1912 când popula ia s-a dublat pe baza sporului natural. pe harta oraşului a dus la un aflux de for ă de muncă din alte localită i. iar acum o uşoară reducere. la nivelul localitatii functioneaza agenti economici de prestari servicii în diferite domenii. numărul locuitorilor a crescut rapid.000 7.S şi CAMEXIP S. menit să ridice nivelul calită ii vie ii muncitorilor şi personalului auxiliar. curba evolu iei numărului de locuitori ai oraşului. din punctul de vedere al numărului de locuitori.H.711 2002 20. ceea ce a dus la plasarea acestuia pe locul al III-lea după Ploieşti şi Câmpina. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE Oraşul Băicoi este.676 1948 11. În prezent.700 locuitori. oraşul are un număr de 20. Aceasta a fost perioada când s-a construit un număr mare de locuin e.A. resurselor de petrol şi mai ales datorită industrializării. A fost o perioadă cu creşterea cea mai rapidă a numărului locuitorilor din evolu ia oraşului.085 1980 19. al treilea oraş al jude ului Prahova. a avut o evolu ie ascendentă marcând o creştere de şase ori în intervalul 1790-1980. • 1912–1930 când exploatarea petrolului a dus la creşterea rapidă a numărului locuitorilor.257 1977 17. care duc la cresterea productiei industriale si a numărului de locuri de muncă.984 2008 19. Evolu ia poate fi urmărită pe următoarele coordonate: ANI 1790 1835 1912 Popula ia (locuitori) ANI Popula ia (locuitori) 3.117 1994 20.681 1956 13.

Dâmbu 7%.600 Se constată o evolutie diferită a numărului populatiei si numărului gospodăriilor. Schela 6%. intea 15%.48).245 6. chiar dacă condi iile de habitat şi de muncă auz fost mai bune.Datele generale de bază la nivelul anului 2008 (cu date statistice omologate) se prezintă astfel: Populatia -totală .86 la 2. Populatia si numărul de gospodării pe total oraş sunt: POPULA IA . Tufeni 6%.901 7.la 1 ianuarie (stabilă) Populatia la 1 ianuarie -femei Născuti vii Deceda i .938 9. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 21 .total Deceda i sub un an Căsătorii Divor uri Stabiliri de domiciliu în localitate Plecări cu domiciliul din localitate Stabiliri de resedin ă în localitate la 1 ianuarie Plecări cu resedin ă din localitate la 1 ianuarie 19659 10094 19672 19669 10095 160 259 1 110 54 262 226 201 295 Cea mai mare parte a popula iei este concentrată în Băicoi 56%. persoane/ gospodarie pe total oraş (de la 2.693 10.TOTAL Masculin Feminin NUMĂR TOTAL DE GOSPODĂRII NUMĂR TOTAL DE LOCUIN E 19.la 1 iulie (stabilă) Populatia la 1 iulie – femei Populatia cu domiciliul în localitate la 1 iulie Populatia -totală . evolutia negativă fiind mai pronun ată în zonele mai izolate si fără conditii de dezvoltare decât la zonele aglomerate. ceea ce conduce la scăderea substantială a raportului nr. Lilieşti 10%.

indică faptul că se asigură necesarul for ei de muncă pentru economie. Fa ă de totalul popula iei./kmp./kmp înscriindu-se printre localită ile cele mai dens populate din jude .1 1991 -1. s-au înregistrat valori negative. restul de 11% revenind popula iei peste 64 ani. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 22 .1.5.4 1. 22. 67% între 15-64 ani. Anul Sporul ‰ (natural) Sporul ‰ (migratoriu) 1966 5. Din totalul popula iei.0. mult sub media pe ară de 136 loc/ha. Densitatea popula iei este de 42 loc.6 20. Dominarea grupei adulte. spa ii verzi.9 1977 4. apropiată de media na ională. deoarece cuprinde numeroase livezi. dar şi migra iei for ei de muncă în alte localită i şi în străinătate. Densitatea rectificată. propor ia celei ocupate a înregistrat o permanentă tendin ă de scădere de la 53% în anul 1987.0 1996 . la 43% în anul 1992. Densitatea generală pentru localitatea Băicoi (în limitele sale administrative) este de 314 loc.3.6 6.7 2002 . Raportată numai la intravilan.2 .44 În perioada 1966 .64 2008 . pe hectar în perimetrul construibil.Scăderea numărului populatiei se datorează în principal sporului natural negativ (populatie îmbătrânită).18% este cuprinsă între 0-15 ani. dar şi prin existen a unei disperări relativ mari. relativ redusă fa ă de alte oraşe cu număr de locuitori asemănător.1 0.6 1986 4. După anul 1990.01 .1985 s-a realizat un spor de 4500 locuitori realizându-se un ritm mediu de 1. Analiza popula iei pe grupe de vârstă indică o structură asemănătoare mediei pe jude şi ară.29% rezultatul industrializării oraşului.1 . densitatea este 3400 loc. la 37% în anul 2002 şi 32% în anul 2008. este 52 loc.1./ha. Creşterea s-a realizat în propor ie de 50% pe seama sporului natural şi 50% pe seama sporului migrator. adică cea provenită din raportarea popula iei numai la perimetrul clădit. grădini. etc. aceasta reflectând confortul ridicat pe care-l oferă oraşul locuitorilor săi prin dimensiunile mari ale locuin elor. Sensul mobilită ii spa iale a popula iei este redistribuirea între spa iul urban şi rural.0.

persoane Număr mediu salariati în distribu ia apei. situa ie agravată de criza economică mondială la dimensiuni încă neevaluate statistic. cu specifica ia că aceasta este mai mare la popula ia ocupată.număr mediu .persoane Număr mediu salariati în industria prelucrătoare .total . an cu oarecare relansare economică. peste 300 femei şi 200 bărba i în anul 1992 şi peste 800 femei şi 600 bărba i în prezent şi persoane în căutarea unui loc de muncă ce reprezintă 6% din totalul popula iei active. gestionarea deseurilor. în anul 2010 popula ia ocupată a scăzut cu 5. în 1956. Fa ă de anul 2002.persoane Număr mediu salariati în agricultură. Cu toate acestea unele ramuri au înregistrat mici creşteri neînsemnate: agricultura. Datele actuale la nivelul anului 2008 se prezintă astfel: Salariati .11%.persoane Număr mediu salaria i în intermedieri financiare si asigurări-persoane Număr mediu salariati în tranzactii imobiliare . 65% în anul 1966. 70% în anul 1977 şi 77% în anul 1980. salubritate.persoane Număr mediu salariati în industrie .Au apărut şomerii. Este de aşteptat ca cifrele anilor din urmă să reflecte profund criza economică traversată. 53% în 2002 şi 46% în anul 2008. învă ământul. cât şi în cel al vie ii sociale. cu repercursiuni atât în plan demografic.persoane Număr mediu salariati în constructii .persoane Număr mediu salariati în activită i profesionale. activită i de decontaminare.persoane Număr mediu salariati în informa ii şi comunica ii . sănătate care au beneficiat de o serie de hotărâri importante luate în procesul reformei (aprecierea nu con ine efectele măsurilor de redresare economică ca răspuns la criza economică mondială pe care o resimte şi via a tuturor românilor). comer ul.persoane Număr mediu salariati în comert . În industrie era cuprinsă 40% din popula ia activă în anul 1930. prin relansare economică. Trebuie subliniată de asemenea. ponderea bărba ilor în cadrul resurselor cât şi a popula iei ocupate.persoane Număr mediu salaria i în transport şi depozitare-persoane Număr mediu salaria i în hoteluri şi restaurante . popula ia ocupată în industrie (sector secundar) a scăzut până la 60% în 1992. stiintifice şi tehnice persoane Număr mediu salariati în activită i de servicii administrative si servicii suport . După acest an.total -persoane Număr mediu salariati în industria extractivă . Situa ia se poate modifica. silvicultură şi pescuit . silvicultură.persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 3150 134 1970 868 896 133 93 180 69 17 42 36 3 37 15 Page 23 .

conform datelor statistice – 1.Număr mediu salariati în administratie publică si apărare. din care: . NUMĂRUL ŞOMERILOR . asisten ă sanitară şi socială deficitară.persoane Număr mediu salaria i în sănătate si asistenta socială .) .TOTAL Numărul şomerilor indemniza i Numărul şomerilor neindemniza i RATA ŞOMAJULUI 1407 829 578 14% Exista disfunctionalită i majore care determină evolutia. Datele atatistice preliminare la 01. • nivelul nesatisfăcător al câştigurilor şi atrac ia câştigurilor salariale mai mare decât în ară la activită i de cele mai multe ori sub nivelul de pregătire sau de calificare din alte ări . respectiv 78 persoane). etc.01 2010 arată astfel: Popula ia stabilă a oraşului Băicoi la 1 ianuarie 2010 (total) 19637 persoane.30 ani.persoane 81 168 290 10 5 Numărul de someri înregistrati.829 (majoritatea din grupa de vârstă 18 . echipare edilitară incompletă. • lipsa temporară a atractivită ii pentru stabilizarea populatiei datorită infrastructurii necorespunzatoare (căi de comunicatie proaste.persoane Număr mediu salariati în activită i de spectacole.persoane Număr mediu salariati în învă ământ .407. culturale şi recreative persoane Număr mediu salariati în alte activită i ale economiei nationale.feminin 10153 persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 24 . din care în plată . • absen a investitiilor în activită i economice care să creeze locuri de muncă în oraş .masculin 9484 persoane . asigurări sociale din sistemul public . structura si stabilitatea populatiei: • tendin a de îmbătrânire (structura necorespunzătoare pe grupe de vârstă si numărul de locuitori la o gospodărie în toate zonele izolate).

CIRCULA IA Principala cale de comunicatie rutieră care străbate teritoriul oraşului (dar fără a trece prin intravilan este drumul na ional DN 1 Ploieşti – Braşov. Oraşul se află la circa 20 km distan ă fa ă de Ploieşti, resedin a de jude . Orasul Băicoi este strabatut de la vest Ia est de drumul judetean DJ 102B, care se racordează în DN 1 Bucuresti - Brasov Ia km. 82, străbate localitatea si se intersectează cu DJ 102 Ploiesti - Slănic la punctul Canton C.F. Găgeni, din aceasta arteră desprinzându-se, stânga-dreapta, o serie de strazi ce deservesc zonele de locuit. De asemenea, din DJ 102 B se desprinde DC 6 spre satul Mislea, DC 7 spre satul Bordeni şi DC 8 spre cartierul Liliesti. Pe aceasta stradă se suprapune traficul local, petrolier si de tranzit, strada fiind deosebit de aglomerată. Străzile orasului care se desprind din DJ 102 B au, în general, declivită i între 2 - 8 %, în special pe latura de nord a orasului. Reteaua stradală totală a localită ii este de cca. 63 km. şi cuprinde străzi în mare parte de categoria III si IV. Modernizarea retelei stradale necesită interventii în proportie de 60%. Principalele caracteristici ale drumurilor clasificate şi străzilor sunt sintetizate astfel: • • • • DN 1- 15Km – stare buna DJ 215, 100F, 100E – 21.7Km - stare mediocra DC8A, 7 – 4.85Km – stare rea Strazi – 40.43Km – pietruit 5.27Km - pamant

Privitor la lucrările de artă, chiar dacă nu sunt unele de amploare, acestea contribuie la realizarea unui confort urban care, în acest moment, nu poate fi remarcat. • reteaua de străzi din localită i este dezvoltată tentacular, având ca bază drumurile principale din teritoriu, într-o structura amorfă, dar compactă, cu exceptia unor lotizări cu structura rectangulară realizate în anii din urmă ;în afara unor por iuni scurte de străzi în zonele marginale din cartiere, străzile din localitate sunt modemizate; majoritatea au lă imea necesară pentru profilele transversale stabilite ; • în ceea ce priveste infrastructura localitatii, din totalul de 100,0 km străzi, 66,3 km străzi sunt asfaltate, iar restul sunt străzi nemodernizate, respectiv impietruite ;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 25

• intersectille principale din intravilan sunt neamenajate ; • traversările peste CF la limita teritoriului administrativ sunt la nivel; • căile de comunicatie feroviară si amenajările aferente cuprind zone şi din teritoriul oraşului; Pozi ionarea şi starea acestora : Poduri, pode e şi pasaje Localizare Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Dorobanti, peste pârâul Dâmbu Lungime totală Lă ime carosabilă (m Lungime=15 m Lă ime=12 m Tipul şi starea

Beton, stare bună Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=9 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=6 m mediocră Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=8 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=5 m mediocră Pod - Băicoi, cartierul Tintea, face legatura dintre Lungime=8 m Beton, strada Gladiolelor si strada Violetelor Lă ime=4 m stare buna Dale Pod - Băicoi, situat pe strada Dâmbului, la intersectie Lungime= 6m beton, cu strada Dorobanti Lă ime=4 m stare rea Pod - Băicoi, cartierul Tintea, situat pe strada Lungime= 12 m Beton, stare bună Independentei Lă ime=8 m Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime=11.5 m Metal, strada Dumbrava Rosie si strada Prundului Lă ime=2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Prundului si strada Narciselor Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime= 11 m Metal, Dumbrava Rosie, peste pârâul Dâmbu Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Dâmbului cu locuin ele unor persoane fizice Lă ime=2,2 m stare bună Transportul public local (în interiorul localită ii) şi cel de legătură cu localită ile învecinate si capitala jude ului sunt asigurate de o serie de societă i de transport personae:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 26

Operatori de transport local public şi/sau privat: S.C. „FERNY” S.R.L. S.C. „ELIRO” S.R.L. S.C. „VINOTRANS” S.R.L. S.C. „EDUGAB PROD” S.R.L. S.C. „STAMI CONS” S.R.L. S.C. „DUMIORI SERV” S.R.L. S.C. „DENEBOLA” S.R.L. S.C. „GIRUETA TUR” S.R.L. S.C. „GIRUP ATYC” S.R.L. INTRAVILANUL TERITORIAL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al oraşului Băicoi si in cadrul intravilanului localitatii. Aceasta abordare este indispensabila deoarece partile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri raspandite in teritoriu. Oraşul Băicoi se intinde pe o suprafata de 6523.73 ha din care intravilan aprobat cu suprafata de 1596,70 ha . In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru oraşul Băicoi si trupurile apartinatoare. Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 119,47 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (1596,70 ha ) si suprafata rezultata acum (1716,17 ha ). Bilantul teritorial existent, total si pe zone functionale, aşa cum se prezintă astăzi, respectiv corectat cu documenta iile de urbanism avizate şi aprobate potrivit Legii : ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL ZONA UNITĂ I AGRICOLE SI SERE ZONA UNITĂ I INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI TRANSPORT
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

45.41 35.36 91.79

2.65% 2.06% 5.35%
Page 27

89 26. LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT. SPORT ZONA CU DESTINATIE SPECIALA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE / SPATIU VERDE.15 6. P+4.29% 11. UNITĂ I INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PENTRU SPATII VERZI.4 10 130. DE DEPOZITARE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA: CIMITIRE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT.22% 0. P+5 SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA PENTRU LOCUINTE P+3.32% 1.39 0.03% 0. INDUCTRIE.34 6.31 15.44 0.84% 7.95 1.92% 0. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: DEPOZITARE.77% 45. AGREMENT.59% 0. AGREMENT. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE.19 5 193. SPATIU PLANTAT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE / ZONA PENTRU LOCUINTE P+3. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: SPATII PLANTATE.11 782.37 0.04% Page 28 . AGREMENT.70% 0. ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA SPATII VERZI.57% 6.06 5.73 116. SPATII PLANTATE ZONA FUNCTIUNI MIXTE: UNITĂ I INDUSTRIALE.31% 0.53% 0.07% 1. AGREMENT.7 3.81 14.52 5. P+4.18% 0.35% 0.01% 0.38% 0.7 17.12 22.60% 0.30% 0.04% 0. P+5 TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVĂ INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE:INSTITUTII PUBLICE SI RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 9.73 3.58% 7.TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILAN STRĂZI ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA CU DESTINATIE FORESTIERĂ ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRĂRILOR TEHNICO-EDILITARE ZONE SPATII VERZI.34% 1. INDUSTRIE. AGREMENT. SPORT SI PADURI.68 0.37 132.

uz casnic – mii mc 7431 Spa iile verzi amenajate şi pentru sport : • spatiile verzi de pe parcelele cu institutii publice sunt îngrijite necorespunzător.km 116.21% 1716.SERVICII / LOCUINTE P+3. P+4.mp 307635 Suprafa a intravilana a oraşului – ha 1641 Suprafa a spa iilor verzi a oraşului – ha 11 Lungimea străzilor orăşeneşti – km 100 Lung.9 Gaze naturale distribuite – mii mc 10423 Gaze naturale distribuite .0 Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale . cât şi la nivelul bazelor sportive.mp 2047 Suprafata locuibila -fondurile private .3 Capacitatea instala iilor de producere a apei potabile – mc/zi 2600 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – mii mc 665 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – uz casnic – mii mc 646 Lungimea simpla a retelei de canalizare . atât ca prezen ă ale scuarurilor şi parcurilor publice.03% 20.34 0.km 106. situa ia se prezintă astfel : Suprafata totala .00% Din punct de vedere a ocupării şi echipării teritoriului. simpla a retelei de distributie a apei potabile .72% 0. dotate mai ales cu terenuri de fotbal. • un aport insemnat la aspectul general al localită ilor il au spatiile verzi de aliniament de la principalele drumuri clasificate si de pe parcelele cu locuinte • sunt bine reprezentate. Succint situa ia acestora se prezintă astfel: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 29 .84 1.numar 92 Locuinte din fondurile private .17 100.numar 6679 Suprafata locuibila .ha 6536 Locuinte existente – total număr 6771 Locuinte in proprietate publica . P+5 ZONA AFLATA PERMANENT/TEMPORAR SUB APA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / AMENAJARI STRADALE ZONA DEPOZITARE REZIDUURI TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 2010 12.47 0.total mp 309682 Suprafata locuibila -proprietate publica .km 20.

cu acces direct la un drum public. din care cca. 30 pentru construc ii complet noi). 1.100 de autorizatii. • tendinta de dezvoltare (sugerată si prin solicitările administratiei locale de introducere în intravilan) este tentaculară.800 mp. • suprafata medie a unei gospodării este de 1395 mp. 14.total Locuin e terminate din fondurile publice . într-o structură amorfă.număr Locuin e terminate din fondurile populatiei . de alungire pe drumurile na ionale şi jude ene şi pe alte drumuri principale din teritoriu. • fondul construit este predominant în stare mediocră.06 gospodării/ha în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 5.250 mp. cu loturi înguste si adânci. cu diferente notabile între cartiere (de la 9. ritmul anual de construire este mic (cca 80 . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 30 . completată cu zone lotizate în sistem rectangular în fostele sate.58 gospodării/ha la Lilieşti). 67 %).număr Locuin e terminate din fonduri private . dar nereprezentativă pentru un oraş cu o tentă industrială pronun ată. • zona loturilor s-a dezvoltat alungit pe directiile principale de circulatie. Spre exemplificare. cartierul Tufeni Primăria Baza sportivă Tufeni Băicoi Băicoi. situa ia anului 2008: Locuin e terminate .Baze sportive şi de agrement Denumire Adresă Proprietar Băicoi.16 gospodării/ha).780 mp. Locuin ele : • sunt zona functională cu cea mai mare pondere din total intravilan (cca. devenite cartiere.număr 35 35 35 • densitatea medie a gospodăriilor în zona de locuit poate fi considerată bună pentru mediul rural si tipologia satelor de dealuri joase-câmpie (7. cartierul Schela Sala de sport a orasului Primăria Băicoi Băicoi Suprafa ă 14. cartierul Liliesti Primăria Baza sportivă Liliesti Băicoi Băicoi. (de la 1790 mp în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 1103 la Lilieşti). desi în intravilan există multe loturi libere.

fiind mai greu de realizat o concentrare a acestora în anumite zone. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. ulterior acestea fiind preluate de catre S. tip parter. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. • Deseuri nepericuloase: rezultate din activitatea de mentenanta a echipamentelor si cladirilor facilitatilor Structurii Baicoi.C. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului. tubulatura si motoare uzate. neecologică. Deseurile menajere rezultate din activitatea proprie a PETROM sunt colectate neselectiv in cadrul fiecarei facilitari a Structurii Baicoi(Parcuri de rezervoare. Unitatile economice sunt răspândite în teritoriu. etc. resturi metalice rezultate de la debitari.). accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. Statii de Compresoare) in recipienti metalici si/sau de plastic.L. în general. piese. masturi. de-a lungul principalelor căi de circulatie si este caractenizată de constructii individuale. P+2.R. se situează sub indicii medii. iar in zona centrala blocuri P+4. produse contaminate cu titei.L. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. Indicii de locuibilitate si calitate a Iocuirii. Institutiile si serviciile publice sunt bine reprezentate în general si amplasate în zona centrală. pentru o parte din populatia orasului. “FLORICON SALUB” S. • Deseuri periculoase: slam de extractie. Floricon Salub S. in baza contractului de furnizare a serviciilor de gospodarire comunala si duse la rampa ecologica Boldesti Scaieni. fără o planificare a folosin ei urbane a teritoriului.Zona destinată constructiilor de locuinte este răspândită în întreg intravilanul. cuponari.) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. in anumite zone. Depozit Baicoi Vest. Categoriile de deseuri rezultate din activitatea Structurii Baicoi sunt urmatoarele: • Deseuri menajere: rezultate de la personalul propriu angajat al PETROM. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. deseurile sunt împrastiate dezordonat. Gospodarire locala De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14. si respectiv anuala de 5267 to/an. turle.R. substante chimice utilizate in procesul de exploatare. Deseurile nepericuloase rezultate din activitatea de intretinere a obiectivelor Structurii Baicoi sunt in principal urmatoarele: ambalaje diverse. scule RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 31 . P+ 1. in colectarea deseurilor menajere.43 to/zi.C.

Deseurile periculoase identificate in cadrul activitatii PETROM sunt: slam de extractie. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 32 . deseuri medicale. Planul va include fiecare flux de deseuri generat. foraj. solizi. activitatea de intretinere si reparatii a instalatiilor si capacitatilor obiectivelor Structurii Baicoi sunt realizate de catre SC Petromservice. Solurile si balastul utilizat pentru intretinerea spatiilor din interiorul obiectivelor Structurii Baicoi. dezafectari. praful. ca orice descarcare. sau lichizi. Contractorul are obligatia de a dezvolta si transmite pentru aprobare la PETROM un plan de management al deseurilor/pierderilor care va trata cu toate deseurile periculoase si nepericuloase implicate. conform specificatiilor Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este colectat si transportat in scopul depozitarii in conditii de securitate (impreuna cu slamul de extractie la Depozitul Ecologic de slam Baicoi). Slamul de extractie este colectat prin activitati de curatire / reparatii capitale / dezafectari de echipamente. vidanjare. Conform Contractului privind Prestarea de servicii. intretinere. dezmembrari. soluri si balast contaminat cu produse petroliere. procesul ce genereaza fluxul de deseuri. din orice sursa. aflata sub controlul sau sau custodia sa in atmosfera. uleiuri si cauciucuri uzate. pamant. de catre prestatori de servicii care executa aceste operatii. nerealizandu-se o decontaminare a zonelor poluate.deteriorate. burlane. si transportat ulterior la Depozitul Ecologic de slam Baicoi. reparatii. Conform clauzelor contractuale. activitatile de curatare a rezeivoarelor. produsele radioactive sau alti poluanti atmosferici. natura periculoasa a desurilor. Conform specificatiilor incluse in capitolul „Managementul Deseurilor si al Pierderilor". incheiat intre PETROM si PetromService. si orice corp de apa a oricarei substante care ar putea cauza poluare sau ar putea fi periculoasa pentru viata sau mediul inconjurator cum ar fi fumul. preluarea deseurilor menajere etc. in orice moment pe perioada executiei unei lucrari. titeiul. O parte din solul contaminat este acoperit cu balast. aceasta companie avand responsabilitatea executarii lucrarilor cu respectarea prevederilor legale privind protectia mediului in vigoare. interventii. resturi metalice diverse rezultate de la cuponari. de depozitare. echipamente de protectie si ambalaje contaminate cu produse petroliere. debitari profile diverse. capete electrozi si resturi de sarma de la operatiile de sudura. In baza Contractului de Prestari Servicii incheiat intre PETROM si Petromservice. ultima locatie de depozitare si un program care va evalua si va oferi informatii despre toate locatiile folosite pentru depozitarea si reciclarea deseurilor. reducerea surselor de deseuri si posibilitatile de reciclare. Contractorul va lua toate masurile necesare in scopul prevenirii sau limitarii in nivelele premise de legile aplicabile in Romania si Uniunea Europeana. sunt executate de PetromService. aceasta reprezentand o practica obisnuita a administrarii zonelor contaminate in cadrul obiectivelor de exploatare a Structurii Baicoi.

Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. cât şi în cazul monumentelor istorice. la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă.persoane Elevi înscrişi în învă ământ liceal .persoane Elevi înscrişi în învatamint gimnazial .total . temperatura lacurilor variind cu + 6 . afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice.persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar si gimnazial-persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar .număr Scoli din învă ământul primar si gimnazial .Turismul Turismul nu prea este dezvoltat în Băicoi. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. Invatamant Datele generale caracteristice tuturor nivelurilor de învă ământ din oraşul Băicoi se prezintă astfel: Unită i de învă ământ . plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate.persoane Elevi înscrişi . Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie.800 băi calde şi 1. aflate în parcul de lângă Primărie. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea.număr Licee Copii înscrisi în grădini e . afectiunilor sistemului nervos central si periferic. care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase.număr Grădinite de copii . Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. atât în cazul Băilor Valea Stelii.persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 11 6 4 1 473 1774 1300 619 681 474 Page 33 .7ºC fa ă de mediul ambient. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45).total .

număr Terenuri de sport .persoane Personal didactic în învă ământ liceal . • 4 şcoli generale. • 6 grădini e.persoane Personal didactic în învă ământ primar si gimnazial Personal didactic în învă ământ primar . astfel: • 1 grup şcolar (liceu).număr Ateliere scolare .număr Săli de gimnastică .număr Laboratoare scolare .persoane Personal didactic în învă ământ gimnazial .persoane Personal didactic în învă ământ prescolar . Starea clădirii care adăposteşte activită ile Bună Bună Bună Bună - UNITĂ I ŞCOLARE ŞI PREŞCOLARE Grădini e Şcoli cu clasele I-IV Şcoli cu clasele V-VIII Şcoli cu clasele I-VIII Licee Colegii na ionale Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare Şcoli postliceale Număr unită i 6 1 3 1 - Număr elevi 473 89 1.persoane Săli de clasă si cabinete scolare .Personal didactic total .211 474 - Sanatate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 34 .număr 134 18 84 32 52 32 54 11 2 5 2 In oraşul Băicoi sunt în prezent 11 unită i de învă ământ preuniversitar.

Ambulatoriu Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Număr unită i 1 1 13 5 Stare clădire Mediocră Mediocră Bună Bună Activii din sectorul sănătate (personal medical) reprezintă cca. 6) – stare buna • Casa de Cultură intea – Băicoi (str. cămine culturale existând numai în fostele reşedin e de comună Lilieşti şi intea.Băicoi (str.000 de consulta ii pe an.8‰ <75 5 2007 88 312 21. • Casa de Cultură Liliesti . cât şi ca stare de între inere : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 35 . Indici Personal medical cu studii superioare Asisten i şi surori Mortalitate infantilă Media de vârstă (speran a de via ă) Salvare 1944 3 6 150 . Independentei.200‰ 57 1988 52 137 23. UNITĂ I SANITARE Spitale Policlinici . fiica unui fost director). La acestea se pot adăuga şi cele 5 farmacii sau puncte farmaceutice şi un aşezământ de binefacere care oferă adăpost şi căldură sufletească la 75 de micu i din jude (Casa Copilului). Cultura Spatiile pentru activitati culturale sunt slab reprezentate.3% din activii oraşului şi datorită acestui fapt. 177) – stare mediocra • Biblioteca – stare mediocra Sunt mai bine reprezentate lăcaşurile de cult. mortalitatea infantilă a scăzut de 12 ori. o policlinică – ambulatoriu şi cabinete medicale individuale. Dorobanti nr. 3. iar astăzi îi revin cca 430 de locuitori. evolu ia indicatorilor de sănătate din oraşul Băicoi au avut evolu ii pozitive. atât ca număr.6‰ <78 6 Din analiza comparativă a acestor date. 300 de paturi (înfrumuse at de câteva picturi murale realizate de Daniela Cepleanu. care realizează împreună peste 120. nr.7‰ 75 2 1997 82 300 23.Serviciile de sănătate sunt reprezentate printr-un spital orăşenesc cu cca. reiese că în 1944 unui medic îi reveneau 3.000 locuitori. iar speran a de viată a crescut cu 20 de ani.

Biserica Călătorului .. Str. Primăverii.Sf...Parohia Băicoi I.cunosc in tara noastra o frecventa deosebita(intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare(1940-magnitudine7. Str.la Curbura Carpatilor. Str. Plevnei Biserica .din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele : -Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=0. Str. Apostoli Mihail si Gavriil’’ – Parohia Dâmbu.Sf.Acestea au focarul in zona Vrancea.70" RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 36 .la intervale de 30-50 ani. Str. Impărati Constantin si Elena’’.Sf.1990 magnitudine-6.7). Adormirea Maicii Domnului’’.Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descarcari bruste.. Feleacului Biserica ..Sfântul Nicolae’’ – Parohia Liliesti.DN 1 ZONE CU RISCURI NATURALE ŞI ANTROPICE RISCURI NATURALE Riscul seismic Cutremurele de pamant.Biserica .la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km(focare intermediare)pe asa-numitul plan Benioff. Ilie si Nicolae’’ – Parohia Băicoi II. Albăstrelelor Biserica .violente.Duminica Tuturor Sfintilor’’ – Parohia Tintea. Nuferilor Biserica .1977. Str. Fdt.magnitudine-7.1986-magnitudine-7.7.2. Biserica . Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor.. Victoriei Biserica .Nasterea Maicii Domnului’’ – Parohia Tufeni..

28. 2 -Coeficient "ag"=0.Fig. Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani"). 3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 37 . Fig.

Consecinta a petrografiei si structurii. Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. Aceasta disfunctionalitate trebuie asumata de cei interesati in amplasarea unor obiective sau constructii. indicativ GT006-97. riscul declansarii acetui tip de procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. O situatie specifica pentru teritoriul orasului Baicoi este existenta samburelui de sare ce prezinta un risc de instabulitate. mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice. exista zone de risc pentru alunecari de teren. comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani. ca pe versantul nordic al dealului Tintea dar si alunecari active in sectoarele instabile de pe pantele sudice. Dupa stadiul dinamic in care se afla. S-au produs prabusiri datorita excesului de umiditate si dizolvarii sarii din subteran si formarea unor lacuri antropice. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. respectiv exploatarea petrolului. Marea majoritate sau produs ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale) in timp RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 38 . Procesele de versant cu raspandirea maxima si cu cele mai importante implicatii practice sunt alunecarile de teren de tip deplasiv.Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie. Risc de instabilitate Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatarea constructiilor . Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an. Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu aceste perimetre intr-o zona de risc de instabilitate.Conform STAS 11 100/1993.refacere si protectie a mediului. a tectonicii deosebit de active. Risc de inundabilitate Riscul de inundabilitate in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. in zona fiind amplasate un numar mare de sonde de extractie. exista alunecari relativ stabilizate.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 39 . Risc de inundabilitate in zona de locuit Acesta disfunctionalitate din interiorul localitatii se manifesta datorita faptului ca nu exista o canalizare pluviala care sa preia apele provenite din precipitatii precum si apele de siroire de pe versanti. Fig.ce viiturile pluvio-nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. redimensionarea subtraversarilor si decolmatarea celor existente pentru a stopa fenomenul de inundabilitate. La precipitatii maxime. Panta talvegurilor vailor nu permit scurgerea rapida a apelor din pecipitatii decat in zonele de versant si favorizeaza eroziunea malurilor precum si inundarea zonelor limitrofe. acesta nu poate prelua aportul suplimentar de apa provenit din afluienti si din siroirea de pe versanti precum si din topirea zapezilor. Se recomanda refacerea si redimensionarea santurilor de-a lungul drumurilor ce preiau apele provenite din siroirea de pe versanti. ce au tendinta sa curga prin interiorul zonei de locuit catre un colector natural sau sa stagneze in zonele cu o panta scazuta. 4 Depozitare necontrolata a deseurilor in albia paraului Dambu Datorita slabei incastrari a albiei paraului Dambu si a colmatarii acestuia cu vegetatia crescuta in albie precum si a depozitarii necontrolate a deseurilor in cantitate mare in sectiunea de curgere este favorizata in cazul viiturilor pericolul de colmatare a albiilor si a inundarii zonelor vicinale.

Zone impropri de construit In functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale identificate pe teritoriul orasului Baicoi au fost conturate zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale retelei hidrografice si zonele de versant cu panta mare si potential de instabilitate ridicat. Pe teritoriul orasului au mai fost conturate urmatoarele zone: • Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa si versantii cu panta medie, cu potential de instabilitate mediu, neafectati de eroziuni la baza lor. • Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa inferioara si zonele de platou din cadrul culmilor deluroase precum si zona de campie. Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in orice directie, in functie de rezultate. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei , pe baza prospectiunii geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria de importanta redusa.Trebuie mentionat ca pe culmile deluroase terenul prezinta o panta mica si prezinta urmatoarea succesiune litologica: • in suprafata depozite eluvial – deluviale constituite din argile, argile nisipoase, nisipuri, cu structura neomogena • roca de baza constituita din argile, nisipuri si pietrisuri marunte in strate cu inclinari variate de 20 - 30°, motiv pentru care parametrii fizico – mecanici au valori reduse. Nivelul hidrostatic apare la adâncimi variabile si este influentat de volumul precipitatiilor sau de litologia si structura tectonica a zonei. Terenurile identificate in aceasta zona se pot incadra la terenuri bune-medii de fundare. La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili precum si o zona de protectie de minim 100 de m de acestia. Zonele de versant si terasa inalta pe care se pot amplasa constructii sunt cele care fac trecerea intre 2 nivele de terasa si prezinta o panta de pâna la 20 %. Zonele de versant se caracterizeaza prin urmatoarele depozite: • in suprafata depozite deluviale neomogene constituite din sol vegetal in amestec cu argile-prafuri-nisipuri pietris cu bolovanis; • urmeaza roca de argile cenusii verzui, nisipuri fine si strate de pietrisuri slab cimentate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 40

Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri dificile de fundare, din cauza pantei terenului. Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi mari in perioadele cu precipitatii normale. La proiectarea si executarea constructiilor, masurile speciale si lucrarile ce sunt necesare constau din: • amenajarea suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin, • lucrari de drenare a apei din precipitatii Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel ridicat. Zona de terasa joasa si campie Terenul este plan, stabil si afectat pe anumite suprafete de fenomene de inundabilitate in perioadele cu precipitatii excesive. Succesiunea litologica se prezinta astfel: • in suprafata strat de sol vegetal sau umplutura cu grosime variabila; • urmeaza depozit proluvial cu grosimea de 0.5 – 4.00 m constituit din argile prafoase cafenii galbui si argile nisipoase cu rar pietris; • in continuare apar depozite aluvionare constituite din pietrisuri cu bolovanis si nisip cu grosimi mari(peste 10 m) care apar pe alocuri la suprafata; Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri bune de fundare. Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel redus. RISCURI ANTROPICE Teritoriul administrativ al orasului Baicoi este traversat de o serie de retele de utilitati astfel: - cablu telefonic interurban; - cablu telefonic urban; - conducta distributie gaze; - conducta gaz metan; - conducta Petrotrans; - conducta transport titei si gaze de sonda; - linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune. Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste retele. Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ferata ce traverseaza teritoriul administrativ de sud-est la nord-vest.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 41

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A, Transgaz etc.) Dezvoltarea industriei petroliere, a fost favorizata de existenta resurselor de petrol din zona subcarpatica a cutelor diapire.Exploatarea petrolului se face in stratele noi la suprafata si din ce in ce mai vechi spre profunzime incepand cu dacianu, pontianul, meotianul, iar in profunzime miocenul, sarmatianul, helvetianul si sporadic oligocenul. Zacamintele, sunt cantonate de la 2000 la 3000 m.

Fig. 5 Sonde de extractie

Se vor pastra zonele de protectie in jurul sondelor de extractie atat in functiune precum si a celor abandonate pana la refacerea terenului si redarea acestuia in circuit. ECHIPAREA EDILITARA Alimentarea cu apa Oraşul Băicoi are 6 cartiere: Băicoi, Lilieşti, Schela (Cotoi), Tufeni, Dâmbu şi intea, cu o popula ie stabilă totală de cca. 20.000 de locuitori. Localitatea dispune de o dotare tehnico-edilitară care nu acoperă necesarul.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 42

Re eaua de distribu ie structurată pe zone de presiune este inelară şi are diametre între 80 – 250 mm. Unele conducte au grad de uzură foarte avansat şi înregistrează pierderi mari de apă – de cca. Sursa principală este constituită din conducta de aduc iune Dn 800 Paltinu – Movila Vulpii. Prin intermediul unui racord Dn 350 amplasat înaintea căminului de rupere a presiunii Băicoi. Ca urmare a executării în ultima perioadă a lucrărilor din pr. apa este pompată în rezervorul existent V = 5800 mc. Cartierul Tufeni este alimentat cu apă din sursa proprie: pu uri forate. Lângă rezervor se află amplasată clădirea sta iei de pompe care mai cuprinde postul trafo. Datorită configura iei terenului.0 – 326. Dâmbu şi par ial Lilieşti sunt alimentate din sursa Siliştea III prin re eaua Schelei. care însă nu mai furnizează debitul necesar.Alimentarea cu apă a localită ii Băicoi se realizează din mai multe surse: sursa Paltinu.0 lângă clădirea Primăriei. amonte de localitatea Floreşti. Rezervorul V = 1000 mc alimentează zona I de presiune. sta ia de clorinare şi grupul electrogen. sursa Schelei şi alte surse locale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 43 . se preia din debit de 49 l/s cu care se alimentează rezervorul existent V = 1000 mc. Sursa Siliştea aflată în proprietatea Schelei este constituită din pu uri forate de mare adâncime.4/12919 „Îmbunătă irea alimentării cu apă a Oraşului Băicoi” s-au realizat următoarele obiective: • suplimentarea debitului preluat prin racordul existent din aduc iunea PaltinuMovila Vulpii. De asemenea.zona I: partea de vest cuprinsă între cotele 302. amplasat la cota 331. iar cel cu V = 5800 mc . . Re eaua de distribu ie este ramificată şi are diametre cuprinse între 1” – 4”.0 – 318. Re eaua de distribu ie este alimentată cu intermiten e.zona II de presiune. este executată din eavă de o el cu diametre cuprinse între 50 – 150 mm şi prezintă un grad avansat de uzură. cu încă 47 l/s (deci preluarea unui debit final de 96 l/s.zona II: între cotele 277. (30-40)%. ceea ce între ine un deficit de apă considerabil la nivelul consumatorilor (pe străzile cu re ele din OL vechi din 1940). de unde apa este distribuită gravita ional în cartierele Băicoi şi Lilieşti. situat pe str.Republicii.0 şi care cuprinde cea mai mare parte a oraşului. De aici.0. lângă fostele sere. re eaua de distribu ie este împăr ită în două zone de presiune: .) şi reechiparea corespunzătoare a sta iei de pompe existentă în Băicoi. există conducte de serviciu cu diametre mai mici – de până la 2”. pozi ionate pe malul stâng al râului Prahova. Cartierele intea.nr.

debitmetru. conducta de refulare şi rezervor V = 500 mc amplasat în intea. prin şan uri şi rigole. • racord de distribu ie în cartierele intea şi Dâmbu. Oraşul dispune în prezent de o re ea de distribu ie având L = 105. separator de grăsimi. platforme nămol. sta ie de pompe. Evacuarea apelor pluviale din teritoriu se face superficial la nivelul terenului. Crişan. oraşul Băicoi are o re ea de canalizare formată dintr-un canal colextor principal cu diametru Dn 300 şi Dn 400 şi din canale secundare ce deservesc unită ile industriale şi zonele cu blocuri de locuin e.• completarea re elei de distribu ie din Băicoi cu un tronson având Dn şi L = 400m. Unirii. Canalizarea Canalizare menajeră În prezent. ajunge la sta ia de epurare amplasată pe malul stâng al pârâului Dâmbu în partea de S-E a localită ii. bazine de contact cu clor activ. Traseul colectorului principal urmăreşte străzile Republicii. 9 Mai. bazine de aerare cu nămol achy. • 6 industriali. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 44 . având următoarele obiecte: grătar şi deznisipator.: • 4207 abona i casnici. sta ie pompe nămol activ şi recirculat. Din zona industrială s-a realizat un colector pluvial cu diametru Dn 100 ce descarcă apele meteorice în pârâul Dâmbu. există şi deserveşte localitatea sistemul de alimentare cu apă al Schelei Băicoi. compus din : • captări de mare adâncime – front captare pu uri Siliştea III cu rezervor tamp • transportul apei: conducta de aduc iune Siliştea – Băicoi. Paralel cu acest sistem. decantoare primare. Sta ia de epurare are capacitatea de preluare şi epurare a unui debit de ape uzate de 27 l/s este compusă din treapta mecanică şi treapta biologică. sta ie de clorinare. • racord nou în conducta de aduc iune Văleni – Movila Vulpii cu preluarea unui debit de 21 l/s. • 208 agen i economici. decantoare secundare. • 92 institu ii. Armoniei şi apoi pe un drum de câmp.0 Km. • gospodărie de apă amplasată la Găgeni cuprinzând rezervor de aspira ie şi sta ie de pompe. • gospodăria de apă Tufeni compusă din rezervor V = 100 mc. sta ie de pompare • corectarea calită ii apei: sta ie de clorinare • utilizare:re ea de distribu ie din tubing O 2” – 6”.

În prezent. sunt dirijate spre şan urile şi rigolele adiacente şi apoi către cei mai apropia i emisari. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 45 . Ele constituie factorul principal de poluare si degradare a solului si a bazinelor hidrografice. Restituirea sub forma de ape reziduale Apele reziduale sunt apele uzate şi reziduurile lichide provenite din diverse folosinte ale apei aflata la dispozitia colectivitatii. Situa ia este rezolvată local prin latrine uscate. Epurarea apelor uzate menajere realizată în statia de epurare prin metode mecanice si biologice conduce la descărcarea în emisar a unei cantită i de apă epurată si deci reintregarea ei în circuitul natural si la depunerea pe platformele de nămol spre uscare a nămolului rezultat din decantoarele primare. in afara perimetrului acesteia si introduse in circuitul apei in natura. Pentru păstrarea calită ii bazinelor naturale de apă este necesară epurarea apelor reziduale. • fose septice şi latrine uscate. calită ile lor sunt degradate prin pătrunderea apelor reziduale. Bazinele naturale de apă fiind intotdeauna destinate unor folosinte. colectate de pe acostamentul străzilor principale şi secundare. oraşul Băicoi dispune concis de următoarele sisteme de restituire pentru apele reziduale: • canalizări stradale Dn 300 = 15. Dupa sursele de impurificare. in conditiile lipsei unor masuri de epurare a acestora. apele uzate se impart in trei categorii: menajere. meteorice si industriale. in bazinele naturale de apa.Cartierul Tufeni nu are re ea de canalizare. Find un factor de insalubritate pentru colectivitatea care le produce. • colectare existentă care descarcă fără epurare direct în pârâul DÂMBU.2 km • sta ie de epurare mecano-biologică. apele uzate trebuie colectate si indrumate. atunci când impurificarea produsă depăşeste capacitatea de autopurificare a receptoruiui. cu capacitatea de 27 l/s. Canalizare pluvială Apele pluviale. După acesta poate fi utilizat in agricultura pentru fertilizarea solului sau poate fi depozitat în rampa de gunoi sau în umpluturi de alte categorii.

4207 abona i casnici 6 industriali . re eaua actuală satisface nevoile de siguran ă în exploatare şi între inere precum şi necesarul solicitat de localitate.839.Republicii continuat cu str. Numărul de abona i se prezintă astfel : . etc. Datorită gradului înalt de coroziune a re elelor de distribu ie şi a lipsei reabilitării echipamentelor tehnologice. în gospodăriile individuale prin centrale statice de capacită i diferite în institu iile social-culturale. Alimentarea cu energie termica În oraşul Băicoi există o zonă de blocuri de locuin e dotată ini ial cu puncte termice de cartier.Republicii la intrarea în localitate dinspre Dn 1. Centralele termice existente la câteva obiective din Băicoi au fost abandonate.Independen ei RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 46 . În oraş există sta ii de reglare (SRS) de sector de la care se dezvoltă re ele redusă presiune . administrative sau obiectivele economice. Alimentarea cu energie electrica Pe arealul oraşului Băicoi se regăsesc următoarele tipuri de re ele electrice: Re elele electrice de mediu tensiune (20 Kv) + posturi de transformare Oraşul Băicoi dispune de o sta ie de transformare 110 Kv (PT 71) racordat în LEA 400 Kv amplasat pe str.208 agen i economici Localitatea are două surse de alimentare: -SRMP Floreşti printr-o conductă de medie presiune din OL Ø 14”. -SRMP BUDA conducta comună cu oraşul Plopeni – medie presiune nouă din PEHD.73 m. Producerea energiei termice pentru încălzire se face în prezent în mod individual prin sobe. majoritatea reabilitate recent prin înlocuirea celor din OL cu conducte din PEHD. ramificate pe străzi. în prezent sistemul este nefunc ional.Alimentarea cu gaze naturale Oraşul Băicoi dispune de alimentare cu gaze naturale prin operatorul DISTRIGAZ SUD. centrale termice. De aici există cablu de 20 Kv îngropat în lungul str. Conform operatorului Distrigaz Sud.92 institu ii . toate clădirile din oras si cartierele apartinătoare fiind încalzite în sistem local cu combustibil solid sau gaze (în sobe sau microcentrale). care dispune de o re ea de distribu ie de redusă presiune de 255.

în zona de locuit. instala ii şi obiective industriale amplasate pe tot teritoriul intravilan. Pârâul Dâmbu neregularizat pe aproape tot traseul din intravilan. prestări servicii şi unită i furnizoare de utilită i) există branşamente electrice la U = 220/380 V racordate la posturile de transformare.şi ramifica iile care alimentează posturile de transformare amplasate în oraş conform planului prezentat. Page 47 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Iluminatul public stradal Iluminatul stradal există pe majoritatea străzilor principale şi secundare şi se realizează cu corpuri de iluminat de exterior. montate pe stâlpii electrici din beton amplasa i de-a lungul străzilor. Probleme de protec ia mediului.Înfră irii). cu racorduri aeriene la abona i. obiective social – culturale. Telefonie Oraşul beneficiază de un sistem de telefonie fixă prin operatorul Romtelecom S. şi unul de telefonie mobilă cu operatori na ionali.A. Pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor locali (gospodării individuale. administra ie publică. Re elele electrice de joasă tensiune (220/380 V) sunt realizate cu preponderen ă în sistem aerian (stâlpi de beton – conductori electrici). O altă linie de alimentare este LEA 20 Kv Ploieşti Sud care intră în localitate pe DJ 215 (str. dar şi punctual cu cabluri electrice subterane. Re ele electrice de joasă tensiune (220V/380V). comanda aprinderii şi stingerii fiind realizată de la un „punct de aprindere” cu comandă automată prin ceas programator. împreună cu un releu de transmisie cu func iuni multiple şi o centrală digitală conectată la cablul din fibră optică subteran. Disfunc ionalită i Principalele sunt: • • • • disfunctionalită i în domeniul protectiei mediului natural si construit Prezen a masivului de sare în subsolul localită ii. Există în localitatea Băicoi o centrală telefonică amplasată în zona centrală. Unită i. Sistemul public de recep ie a programelor TV În toate cartierele apar inătoare există re ea publică de cablu TV amplasată pe stâlpi electrici de joasă tensiune.

• Re ea insuficientă de canalizare. • Lipsa masurilor de protectie si punere în valoare a monumentelor istorice clasate si a siturilor arheologice din teritoriul administrativ. • Traversarea zonelor reziden iale de traficul greu (atât cel de transport cât şi cel propriu oraşului). • Traversarea întregii localită i de drumul jude ean DJ 102B având un traseu sinuos. • există zone în care s-au produs prăbusiri şi au apărut lacuri. 500 din afară. modernizării şi retehnologizării unită ilor economice – industriale şi agricole.. • pe suprafata unora dintre lacurile formate pe seama dizolvarii sării plutesc pelicule de produse petroliere. vin cca. Analizând din punct de vedere critic stadiul de dezvoltare urbanistică a oraşului şi trupurilor sale componente. • Amplasarea necorespunzătoare a punctelor de precolectare a deşeurilor menajere. • Lipsa unei zone centrale bine organizate. care cuprind perimetrele adiacente sondelor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 48 . • Poluarea provenită de la activită i economice. re ele şi funda ii de obiective şi activită i abandonate existente aproape pe tot teritoriul. cu unele declivită i mari şi numai două benzi de circula ie. etc. incinta si vecinată ile parcurilor de rezervoare pentru petrol. • Necesitatea restructurării. mai ales în cazul celor nemodernizate. • Aruncarea gunoaielor şi molozului de către popula ie în numeroase locuri. • Infiltra ii de apă şi produse petroliere în lacurile din sta iunea Valea Stelii. • Lipsa apei potabile. precum si a bisericilor neînscrise pe lista monumentelor. • Lipsa plantatiilor de protectie pe limita interioară a incintelor cimitirelor existente. • Poluarea provenită de la circulatia pe drumuri. urmare a proceselor de dizolvare a sării. • Navetism încrucişat ridicat – pleacă cca. • Scăderea severă a locurilor de muncă.• Instala ii. se conturează următoarele disfunc ionalită i principale: • existen a unor zone poluate cu produse petroliere. 2500. • Lipsa parcurilor şi a zonelor de recreere şi sport necesare unei popula ii de peste 20.000 de locuitori.

atât în zonele de terasă. • structura necorespunzătoare a popula iei pe grupe de vârstă (popula ie relativ îmbătrânită). care sunt situate atât în apropierea lacurilor din zona Primăriei. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 49 . captări izolate de ape subterane sau canalizări cu pierderi de apă. pe alocuri formându-se zone în care apa poate persista mult timp (inclusiv zona adiacentă statiei de epurare). însă ele pot fi reactivate la producerea unor evenimente care modifică echilibrul hidrogeologic creat în timp (seisme. iar intersec iile necesită urgent amenajări specifice. • nu există în oraş activită i de prelucrare a produselor agricole (vegetale şi animale).La data cercetării terenului. cât si mai cu seamă. dar care se manifestă mai ales în extravilanul oraşului. majoritatea străzilor fiind modernizate. care trebuie identificate în eventualitatea amplasării unor constructii noi. local la Tufeni si pe dealul intea). ancore şi blocuri de beton pentru instalatiile petroliere. • echiparea edilitară cu unele deficien e (lipsa canalizării şi pe alocuri a alimentării cu apă în sistem centralizat. • existen a unor zone inundabile sau cu exces de umiditate. • lunca Dâmbului poate fi inundată la precipitatii abundente. • practicarea agriculturii în sistem individual pe terenurile arabile în zonă impediment pentru o agricultură modernă şi eficientă. cu preluarea materiei prime de la popula ie. care afectează o mare parte a versantilor (în cartierul Dâmbu. dar cu profile şi amenajări necorespunzătoare ale zonelor stradale. care pot produce poluări accidentale cu i ei si care necesită perimetre de protectie (a se vedea planul de situatie cu dispunerea sondelor). precipitatii foarte abundente şi de lungă durată. • lipsa măsurilor de conservare şi protec ie a monumentelor istorice clasate. local strate de umplutură cu grosimi variabile. datorită si aportului suplimentar de apă adus de pârâul Valea Largă. în aceste zone fenomenele de dizolvare sunt inactive.) în multe zone din teritoriu (peste tot unde a fost exploatat titeiul). etc. lipsa alimentării cu gaze şi a unor sisteme de încălzire eficiente). puturi. • existen a unor alunecări de teren şi eroziuni active. bataluri. abandonate. • existenta unor lucrări vechi. • existen a sondelor petroliere si a batalurilor în functiune. începând imediat aval de confluenta acestor văi şi până la ieşirea de pe teritoriul oraşului.). • starea necorespunzătoare a re elei de circula ie rutieră. în zonele de versant. • for a de muncă ocupată se regăseşte în special în industrie şi servicii . • numărul mic al utilajelor specializate adecvate agriculturii intensive. cât si a celui din cartierul Tufeni. Aici se găsesc. de exploatare a titeiului (sonde. în special în zonele mai izolate. conducte. deşi speran a de via ă a crescut. etc.

servicii. unită i economice). • Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor . • Plan jude ean de gestionare a deşeurilor – Prahova (2006 -2013). cunoaşterea şi cercetarea ştiin ifică a modalită ilor de exploatare.3. • Strategia Na ională pentru Gestionarea Deşeurilor. 1. • starea necorespunzătoare a stabilimentelor balneare şi în general amenajări necorespunzătoare pentru valorificarea poten ialului extrem de valoros de care dispune localitatea. • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi preluate de localită i până în 2015. care ar necesita amenajări specifice şi în primul rând. Rela ia cu alte programe şi planuri relevante Planul Urbanistic General al Oraşului Băicoi a fost elaborat având în vedere Strategia Jude eană. precum şi prevederile POS Mediu. • Planul de Dezvoltare Durabilă a Jude ului Prahova în perioada 2007-2013. • Master plan jude ul Prahova privind apa-apa uzată.2013. • Planul Local de Ac iune pentru Mediu Prahova. • POS Mediu 2007-2013. cu respectarea priorită ilor de dezvoltare na ionale după cum au fost stabilite în Planul Na ional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a priorită ilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul Na ional Strategic de Referin ă (CNSR).Regiunea 3 Sud Muntenia. • Planul Na ional de Gestiune a Deşeurilor 2007 . • Protec ia şi îmbunătă irea biodiversită ii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării re elei NATURA 2000. Planul Urbanistic General se bazează pe obiectivele şi priorită ile strategice stabilite în documentele/strategiile jude ene şi na ionale: • Planul Na ional de Ac iune pentru Mediu. • Ameliorarea calită ii solului prin îmbunătă irea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de jude e până în 2015. care reprezintă unul din cele mai importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor na ionale şi sectoriale de mediu.• lipsa unui sistem de colectare si depozitare controlată a deseurilor menajere si de altă natură de la toate tipurile de func iuni (locuin e. • Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 50 . Obiectivele POS sunt: • Îmbunătă irea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.

2. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe sunt: biodiversitatea. apa. Relieful dealurilor subcarpatice s-a definitivat la sfarsitul pliocenului.1. la 16 km de Campina si la 8 km de Plopeni. flora. infrastructura rutieră. Umplerea golfului a coincis cu formarea terasei Baicoi. 2. se realizeaza prin intermediul imensului con de RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 51 .estica a judetului Ploiesti la 20 de km de Ploiesti. fauna. aerul.1. patrimoniul cultural.1. Apele coborau din Carpati si formau o delta care inainta mereu. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2. • Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbană. beneficiaza de o importanta retea de cai de comunicatie din care amintim: DN 1. patrimoniul arhitectural şi arheologic. Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate si campie. solul/utilizarea terenului. factori climatici. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al orasului Baicoi se inscrie pe contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. DJ 102 Ploiesti–Paulesti–Baicoi si calea ferata dubla electrificata Bucuresti–Brasov. popula ia. gestionarea deşeurilor. care si-a restrans suprafata. In zona exista un golf cu contur neregulat pana la ultimele inaltimi subcarpatice. peisajul. • Strategia na ională privind alimentarea cu energie termică a localită ilor prin sisteme de producere şi distribu ie centralizate.• Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. Descrierea fizico-geografică Din punct de vedere administrativ se situeaza in partea central . Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informa iilor şi a datelor disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. valorile materiale. cand au avut loc ultimele miscari de cutare iar intreaga regiune a suferit o miscare de ridicare in bloc impreuna cu muntii si lacul din campia Romana. Conform HG nr. sănătatea umana.

Asadar. Intrepatrunderea dealuri–campie este un caz unic in tara noastra. cu precadere pe stanga pana sub poalele dealurilor Baicoi–Tintea–Gageni.Ciobi – Strajistea. Zona subcarpatica se caracterizeaza prin prezenta celor cinci terase ale Prahovei: Banesti-Campina . pe masura ce se departeaza de Subcarpati. Anticlinalele cu samburi de sare. Prahovei este incadrata de maluri ce scad la cativa metri si raul meandreaza. dovedind ca pe masura formarii lor miscarile scoartei le–au inaltat si deformat. V. pe de o parte formarea unor dealuri recente. cu inaltimi de 300–400 de m stau risipite in campie la cativa km sud de marginea compacta a inaltimilor subcarpatice. stratele sunt bolite formand anticlinale scurte faliate. El constituie prelungirea spre sud. dealurile izolate Tintea–Paulesti.dejectie al Prahovei. Fig. T. Terasa a IV–a (Campina) este situata la 30–50 m altitudine relativa. Singurele accidente sunt movilele. majoritatea cu samburi de sare in ax. au constituit conditiile in care s-a definitivat relieful. 6 Unitati geomorfologice Sub cuvertura de aluviuni. dovedind ca tectonica nu s–a desavarsit inca. a celei mai importante terase de pe V. Uneori sarea a reusit sa iasa la lumina la Tintea si Baicoi. Terasa a III–a (Baicoi) este situata la 73–75 m altitudine relativa si pe ea se afla situata localitatea cu acelasi nume. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 52 . Pe de–o parte campia se leaga de sesul Mislei prin seaua de la Gageni si pe V. la 100 m in SE orasului Ploiesti. din care reprezentativa este Movila Vulpii. Teleajenului iar pe de alta parte. iar pe de alta parte aluvionarea excesiva a impus divagarea raurilor. Adancita in propriul sau con aluvionar la Banesti cu 30–35 m. Campia Ploiestilor inclina de la 400 m la Banesti. Prahovei. prezentand o panta mare de 7.5%.Baicoi Pitigaia . tind sa se accentueze si sa se accentueze si sa se inalte pentru a strapunge aluviunile recente. Campina. Terasele inclina spre sud mai mult decat lunca. ce se desfasoara pe 30 km.

Grosimea pietrisurilor acestei terase atinge 20–25 m, si se mentioneaza prezenta in cadrul terasei a unui strat de lut rosu de 1–1.5 m ceea ce denota un climat cald si umed in interglaciarul Mindell–Riss. Varsta Terasei Baicoi este atribuita fazei glaciare Riss care a avut extensiunea cea mai mare si coincide cu formarea bazinului Prahovei. Terasa Baicoi joaca rolul unei bare in dirijarea retelei hidrografice ramanand suspendata fata de Prahova si fata de Mislea. Eroziunea si acumularea au fost activate de miscarile neotectonice care accentuau forma anticlinalelor si sinclinalelor constituind noi piete de adunare a apelor, ca si depresiunea Mislea. In aval de Baicoi terasa cade in fundalul campiei.

Fig. 7 Zona de contact terasa – Campie in sud

Dambu si afluentul sau V. Larga, au vai care prezinta o alternanta de maluri abrupte si line. In localitatea Dambu se afla un sector de vale ingust, taiat in anticlinatul Baicoi. Pantele au inclinari de 8–10 grade pe stanga vaii si 5 grade pe dreapta. La iesirea din Subcarpati isi largeste albia, ceea ce a generat presupunerea ca a fost un curs vechi al Prahovei. Este un exemplu clasic de vale antecedenta. Dealurile Tintea–Baicoi domina depresiunea subcarpatica Mislea–Podeni. Contactul se realizeaza printr-o zona piemontana alcatuita din conuri de dejectie ingemanate si suprapuse. Culoarul de vale al Mislei, este considerat de G. Valsan, un curs al Teleajenului care se drena spre Prahova si se varsa la sud de Banesti, aducand ca principal argument, largimea de 15 km a culoarului care nu putea fi modelat de Mislea. Dealurile Tintea si Baicoi constituie o cumpana de ape, dezvoltata pe directia vest - est cu altitudini de 250 - 404,6 m. Desfasurate pe o lungime de 20 km, aceste
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 53

dealuri apar ca martori de eroziune intre Prahova si Teleajen. Dealul Gageni este continuarea spre est a dealului Tintea, iar dealul Baicoi, apare ca martor al eroziunii dealului Tintea. Individualizarea acestuia, nu poate fi decat rezultatul unui drenaj pe directia NS efectuat de V. Cosmina sau V. Mislea, fapt confirmat de inseunarea de la 250 m ce desparte Dambu de Gageni. Dealul Tintea, poate fi considerat martor al eroziunii subcarpatilor externi ai curburii. Configuratia interfluviilor, este rezultatul evolutiei arterelor hidrografice care se scurg catre nord (V. Mislea) si spre sud (V. Dambu).

Fig. 8 Dealul Tintea

Altitudinea maxima 404,6 m se inregistreaza in Dealul Tintea si se datoreaza gresiilor. In cadrul acestor interfluvii, se remarca o serie de umeri dispusi la altitudinea de 300–330 m, ei reprezentand rezultatul actiunii exercitate de afluentii Dambului. Un interfluviu mai larg dezvoltat apare in zona Dealului Baicoi aliniat pe 6 km est–vest. Suprafata prezinta denivelari de cca 25 m. Datorita pantelor mai mari de 20–30 grade, constitutiei litologice si despaduririlor, apar alunecari de teren, ogase, torenti precum depresiuni mici cvasirotunde dezvoltate pe sare. Se evidentiaza ogasele de pe V. Portarului, la limita superioara a padurii, ravenele de pe partea stanga a Vaii Dambului si torentii din sudul dealului Baicoi. Altitudinea vine si ea in sprijinul apartenentei subcarpatice a orasului Baicoi. In campie altitudinea creste lent de la 240–250 m in sud–est la 320–330 m in nord–vest. In zona predomina relieful fluvial ca urmare a actiunii erozive a raului Prahova, mai putin a Teleajenului in est. In aceste conditii, terasele constituie forma
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 54

dominanta a peisajului local. Sunt deosebit de mari, urmeaza vaile si ocupa interfluviile (Campul Urletei). Cea mai intinsa este Terasa Campina. Relieful de denudare este reprezentat prin: Ogase cu fund de vale foarte larg aproximativ 6 m, Ravene – V. Dambu, vestul dealului Tintea, Torentii in sudul T. Baicoi, Alunecari de teren (superficiale si deplasive). Relieful antropic este reprezentat mai ales prin movile (Movila Vulpii). Campia Ploiesti in sud cu procese acumulative, corespunzatoare conului Prahovei (alt. 250–300 m), strat de pietris 20–60 m, acoperit cu argile in nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzatoare Terasei Campina. Subcarpatii sunt reprezentati prin : Campul Urletei corespunzator T. Baicoi, relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea) Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. Pe acesta este dezvoltat orasul. Dealul Tintea (Gruiul) 404.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare, alunecari) Dealul Mislea la nord, intr o zona de subsidenta, drenat de Dambu si Mislea. Are altitudini de 290–310 m, desparte Subcarpatii externi de cei interni. Peisajul natural al asezarii a fost modificat datorita actiunii omului, fiind umanizat integral prin caile de comunicatie create, forajul sondelor, exploatarea petrolului, activitatea industriala si agricola. In concluzie, orasul s-a dezvoltat la contactul Subcarpatilor Prahovei cu Campia piemontana a Ploiestilor. Geologia regiunii In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 55

dacian romnanian (stratele de Valcanesti in care este cantonata structura petrolifera a orasului) 3. Pliocen in serie completa. formarea cutelor diapire si au ridicat in bloc intreaga regiune generand dealurile subcarpatice. tufuri.Fig. situatie care a durat pana in pliocen. In perioada ciclului de sedimentare mio–pliocen s-au depus gresii. limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni si la sud de zona de subsidenta de la marginea campiei Ploiestilor. In zona se intalnesc depozite geologice care apartin neogenului si sunt reprezentate prin: 1. Gh. In pleistocenul mediu s-au manifestat miscari intense de ridicare. Tectonica a fost conditionata de evolutia Depresiunii Precarpatice (avanfosa carpatica). Orasul Baicoi est situat in Subcarpatii externi ai Curburii. Niculescu a adus dovezi asupra unor inaltari neotectonice in zona pintenilor paleogeni si masivelor marginale si scufundari in zona mijlocie (MisleaPodeni) si la marginea campiei. 9 Harta geologica a zonei In jurasic zona era acoperita de apele marii tarii.In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea. meotian afectat de diapirism cu zacaminte de petrol si gaze. Miocen alcatuit din burdigalian badenian si sarmatian 2. pe a treia axa a anticlinatului diapir Tintea-Baicoi–Gura Ocnitei. marne. Levantin si holocen in lungul vailor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 56 . potian. nisipuri iar in lagune sarea si gipsul. Miscarile de la sfarsitul pliocenului (faza valaha) au dus la cutarea sedimentelor.

Baicoi–central (Central) 7. ca urmare a strapungerii sedimentelor de catre lama de sare. Tintea–est Din acest anticlinal diapir petrolul se exploateaza in dacian. nisipuri si luturi aduse din munte si depuse la poalele dealurilor. Campia coincide cu cuvertura depozitelor cuaternare alcatuite din pietris. a determinat stilul tectonic complicat. De asemenea. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 57 . avand ca rezultat fragmentarea reliefului in zona de deal. padurea exercita o influenta mai mare vara.4. Cercetarile lui Gh. cand temperatura aerului este mai coborata in zona impadurita decat iarna cand diferntele sunt nesemnificative. Masele de aer rece se cantoneaza pe vai in comparatie cu regiunile mai inalte. adancirea vailor. se constata mai multe ridicari axiale si scufundari. Niculescu au adus dovezi certe depre o inaltare neotectonica in zona anticlinatului Boldesti–Baicoi. generand decrosarea stratelor dea lungul a numeroase accidente tectonice. peste formatiunile pliocene slab cutate sau orizontale. Prezenta sarii la suprafata. Baicoi–vest (Cotoiu) 6. In cadrul structurii petroliere Baicoi–Tintea se disting trei sectoare separate prin falii traversate: 5. Gura Ocnitei si coborari compensatorii in sinclinatul Magurele si zona de subsidenta de la marginea campiei. unde temperatura este mai ridicata. in general. Fragmentarea redusa a reliefului si vegetatia sunt elementele locale principale care influenteaza regimul elementelor climatice. Clima Clima orasului Baicoi se incadreaza. alunecarilor de teren si acumularea unor conuri de dejectie la marginea lacului levantin. formarea teraselor. este o clima temperat continentala de deal. In aceasta mare zona anticlinala diapira. extracarpatica cu nuante de tranzitie la continentalism. meotian si sarmatian. in clima regiunii geografice in care este situata localitatea.

Perioadele de inghet sunt cuprinse intre 1–10 octombrie si 1-10 aprilie. 99 calde si 30 tropicale. 122 cu cer acoperit. 131 cu nori. Pe an sunt in medie 17 zile geroase. grindina a afectat RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 58 . au o importanta practica deosebita pentru agricultura. este elementul care reda cel mai bine influenta radiatiei solara. cu 360mm. Cantitatea cea mai mare se inregistreaza in luna iunie. Precipitatiile. incat din punct de vedere termic. Minima absoluta a fost –30 grade C in ianuarie 1942. etc. 112 cu cer senin. 26 reci.Minimele se inregistreaza in luna ianuarie –16. Pe an sunt in medie 104 zile cu ploi. Ninsorile nu sunt abundente. Media precipitatiilor insumeaza 600mm fiind repartizate neuniform in functie de deplasarea fronturilor de aer dinspre Oceanul Atlantic sau dinspre continent. In anul 1996. Anul cel mai ploios. urbanism. frecventa. Intervalul fara inghet insumeaza 180–190 zile permitand desfasurarea fara dificultati a activitatilor din agricultura. intensitatea si forma sub care cad. Cantitatea cea mai mica de precipitatii se inregistreaza in lunile ianuarie 36mm si februarie 38mm. clima se caracterizeaza prin ierni blande (media lunii ianuarie 2 – 3 grade C) si veri calde (media lunii iulie 21–22 grade C) . 26 cu ninsoare. a fost 1901 cu 9640mm. iar cel mai secetos 1930. hidrotehnica. regimul. produce ploile torentiale de vara. stratul de zapada are media de 10 cm grosime si se mentine 50–55 zile/an. cu multiplele lor aspecte legate de cantitate.3 grade C.4 grade C in august 1945. 120mm cand aerul umed patrunde dinspre ocean pana la nori si asociat cu procese de convectie. iar maxima 39.Temperatura aerului.5 grade C iar maximele in luna iulie 31. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9–10 grade C.

Din analiza rozelor de frecventa medie a vanturilor. Vitezele sunt reduse 2–4 m/s iar calmul reprezinta 26% anual.5%.30 kN/m2.0 kN/m2 cu o perioada de revenire de 50 ani. viteza mediata pe 2” este de v2m = 22 m / sec. In concluzie. Orasul Baicoi se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici: . cu ierni nu prea friguroase si veri nu prea calduroase. Conform STAS 10101/20 . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 59 .precipitatii medii anuale . . cu precipitatii maxime la sfarsitul primaverii si inceputul verii.6 grade C fiind periculoase pentru pomii fructiferi. canalizata preponderent pe directia vaii Prahova.92) orasul apartine zonei b. Conform tabelului 1. cu principale lor caracteristici de frecventa si viteza se disting printr-o fluctuatie in timp si spatiu. cu o incarcare de referinta gz = 1. localitatea se incadreaza din punct de vedere al actiunii vântului in zona A. • V. • versantul nordic – umbrit cu zapezi ce persista mai mult. Tufeni.2 kN/m2 cu perioada de revenire de 10 ani si gz = 2. iar presiunea dinamica de baza stabilizata la inaltimea de 10 m este de 0. Dambului cu conditiile de adapost. -vânturile dominante din zona au directia NE si E. Topoclimatic se contureaza patru subunitati: • versantul sudic al dealului Tintea–Baicoi cu o expozitie favorabila si un grad mai mare de insolatie. N – 11. Distrugerile au fost deosebi de mari. Cotoiu. • Zonele de terase mai uscate si mai vantoase. se poate aprecia faptul ca orasul se caracterizeaza printr-un climat blad.00 m (STAS 6054/77 ). temperaturile minime ale iernii –26.zonele Schela. curentilor de convectie care au constituit nori Cumulonimbus. Baicoi si Dambu. ca de altfel si maxime verii +37 grade C. + 9. .temperatura medie anuala a aerului..adâncimea maxima de inghet h = 1.6% si SV – 10. Vanturile.90. E – 13.6°C.600 mm. Cu privire la incarcarea data de zapada (STAS 10101 / 21 .4%. rezulta ca sunt dominante vanturile din NE – 15%. temperaturile mai mari de 30 grade C si celor sub 0 grade C din nori care au favorizat condensarea si sublimarea. Ea s-a datorat aerului incarcat pana la saturatie cu apa.

Valea sa este mult prea larga fata de puterea de eroziune si se crede ca a preluat un curs al Prahovei sau Teleajenului. Larga. are ape clorurate 150 mg/l. primeste un afluent pe partea dreapta: V. apartine sistemului hidrografic Ialomi a (subbazinul hidrografic Prahova – Teleajen). Fig. cand nivelul creste la 0. dupa ce traverseaza orasul Ploiesti. Factorul de mediu “Apa” Re eaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al orasului. are 42 km lungime si o suprafata a bazinului de receptie de 189 kmp. Raul Mislea. s–a prevazut decolmatarea albiei pe o lungime de aproape 2 km ce cuprinde toata zona in care paraul traverseaza orasul Baicoi. Toamna sunt ape mari.2.2. iunie. 10 Paraul Dambu Pârâul Dâmbu izvoreste din Scorteni.4 km/kmp.1. Pe langa RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 60 .5 m la 2 m. separa terasa Baicoi de dealul Tintea. cu ape mari la topirea zapezii si viituri in mai. stangul abrupt iar cel drept domol. La Baicoi. prin afluentul său de ordinul IV pârâul Dâmbu. Paraul Dambu. care patrundea in campie la Gageni. Traversand diapirul salifer. Pentru inlaturarea efectelor negative ale inundatiilor. dreneaza Depresiunea Mislea si atrage afluentii de pe pantele nordice alea Dealuli Tintea. Regimul de scurgere apartine tipului pericarpatic sudic. Densitatea fragmentarii este de 0. Apa este intens poluata cu reziduri petroliere si se varsa in Teleajen. Malurile sunt asimetrice.

E. temperatura este mai mare ca la suprafata. Datorita concentratiei in minerale si a vietuitoarelor din namol.50 m.80 m. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Iarna. aflat intr-o faza avansata de colmatare in apropierea statiei P.5 m. Acest ultim lac are o suprafata de 270 mp si o adancime de aproape 1 m. sunt reprezentate prin lacuri sarate (Seninu–Tintea si L.11 mg/l si un continut bogat de clor. La V. Partea I nr. Publicat in Monitorul Oficial. iod. cu o suprafata de 1515 mp si o adancime de 1. Starea apelor de Suprafa ă Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordin nr. brom. Alimentarea este pluviala 70%. 161 din 16/02/2006.Dambu. Lacurile. In adancime. Apa are o mineralizare de 10. cu suprafete de 1500 mp. resprectiv 900 mp si adancimi cuprinse intre 2–2. exista lacul sarat Seninu. Mare Baicoi) formate din boltele diapirului salifer si un lac cu apa dulce.O.C. se intalnesc doua lacuri.20–1. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 61 . permanent sunt aproape 20 cursuri temporare (80%). Stelii. 11 Lac in faza avansata de colmatare In Livede. Fig. aceste lacuri au fost amenajate pentru tratament permitand conturarea aici a unei zone balneare. din ape subterane 20% si nivala 10%. lacurile ingheata 30–40 mm. In apropiere se afla lacul cu namol sapropelic cu o suprafata de 228 mp si cu o adancime de 0.

• Râul Ialomi a. sec iunea SE Târgovişte Nord – evacuare SE Târgovişte Sud: 7 km. Pe pantele domoale ale dealurilor. evacuare Sta ia de Epurare Jovila Păuleşti . Asemănător anilor preceden i.55 % s-au încadrat în clasa a II-a de calitate – stare ecologică bună. sec iunea conf. Din punct de vedere biologic ponderea cea mai mare o au apele din clasa a III-a de calitate sau stare ecologică moderată. izvoare – confluen a râul Naianca: 28 km.P. Apele freatice se intalnesc la adancimi mai mari de 70m la Tufeni. Clasa a III-a de calitate – stare ecologică moderată • Râul Ialomi a.Din cei 1308 Km lungime râuri monitorizate în anul 2009 în Bazinul Hidrografic Ialomi a. pe întreg cursul: 47 km. reprezentând zone critice. • Râul Snagov Ciaur. Comparativ cu anul 2008.95 % s-au încadrat în clasa I de calitate – stare ecologică foarte bună. • Râul Sărata. sec iunea evacuare Sta ie Epurare Câmpina – vărsare: 136 km. grosimea si de extinderea stratelor geologice si tectonica lor. în Bazinul Hidrografic Ialomi a din punct de vedere biologic numărul kilometrilor care nu s-au încadrat în clasa I şi a II-a de calitate a crescut de la 556 km la 739 km. 624 Km reprezentând 47. • Râul Ialomi a. 261 Km reprezentând 19. 308 Km reprezentând 23. Apele subterane Apele subterane din cuprinsul teritoriului orasului depind de gradul de permeabilitate.evacuare Sta ia de Epurare Ploieşti: 16 km. sec iunea confluen a Mati a – vărsare 65 km. Condeşti – vârsare: 151Km. în Bazinul Hidrografic Ialomi a nici o sec iune de monitoring nu s-a încadrat în stare ecologică proastă. Se constata situatii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite unitati morfologice. • Râul Teleajen. • Râul Dâmbu. râul Izvorul – confluen a râul Comana: 143 km. confluen a râul Telega – confluen a râul Dâmbu: 31 km. la 10m in Baicoi din cauza permeabilitatii pietrisurilor in zona teraselor si la 4m in zona paraului Dambu. • Râul Cricovul Sărat. care necesită îmbunătă irea calită ii apei sub aspectul stării ecologice.71 % s-au încadrat în a III-a de calitate – stare ecologică moderată. 115 Km reprezentând 8.79 % s-au încadrat în a IV-a de calitate – stare ecologică slabă. in timpul caderii ploilor si topirii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 62 . sec iunea S. • Râul Prahova.

s-a identificat existen a unei poluări semnificative. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. Apa este vulnerabila la poluare. etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . se remarca o retea bogata de ape temporare ce alimenteaza paraul Dambu si constituie un factor important in declansarea alunecarilor de teren. 2. ploile acide. de-a lungul timpului. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 63 . Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influen eze negativ sănătatea popula iei umane. • antropice. În aceste condi ii. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma descompunerii o serie de substan e gazoase poluante. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). modificarea climei. emisiile de noxe gazoase. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. ca: poluarea urbană. si totodata capacitatea de a colecta si epura ulterior un poluant fiind cea mai scazuta. şan uri şi bazine de colectare. Factorul de mediu “Aer” Aerul este factorul de mediu cu cel mai ridicat potential ca “vector de transport”.3. pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu. capacitatea de dispersie a unui poluant fiind extrem de ridicata. Surse de poluare a aerului: Sursele de poluare a atmosferei în oraş sunt: • naturale: solul lipsit de vegeta ie. Compozi ia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activită ii omului.zapezilor. Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. in urma exploatarii zacamintelor de petrol.1.

CS2. metale grele NMVOC. PCBS Agricultura CH4 . CO2. NMVOC. CO. CO2 SOx. Alte tipuri de emisii in atmosfera sunt H2S.NH3 Activitatea cu cel mai mare grad de poluare a aerului din orasul Baicoi o reprezinta industria extractiva. NOx. CO2. CO. CH4 . NOx. NH3. metale grele. valve. NMVOC. NOx. NMVOC. Cazanele utilizate pentru producerea agentului termic sunt principalele surse de emisii de CO. CO2 NMVOC SOx. Ni). NMVOC. Orice exploatare de resurse minerale fosile solicita un consum ridicat de energie astfel ca 60% din emisii provin din producerea energiei necesare. NOx. neetanseitati. incarcare. si particule in atmosfera (proces de combustie). CH4. CO2 SOx. HF. NMVOC. CO. NMVOC. CH4 . CO.Principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în considera ie sunt: Grupa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Activitatea Arderi în energetică şi industrii de transformare Instala ii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de produc ie Extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili Utilizarea solven i a altor produse Transport rutier Principali poluan i SOx. NOx. CH4 . sisteme de separare produs/apa. SOx. iar emisiile fugitive de la supape. metale grele SOx. si metale sub forma de particule (V. NH3. transport. CO2. NOx. Compusii organici volatili provin din stocare. CH4 . CO. deşeurilor DIOX. NOx. metale grele. CO2. Principalii poluanti emisi in procesele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi si sursele de emisii sunt urmatorii: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 64 . Alte surse mobile şi utilaje PAH Tratarea şi depozitarea SOx. metale grele SOx. CO. CH4 . NOx. C02. CO.

• Oxizii de sulf (SOx) cand sunt emisi in aer se pot combina cu apa si pot forma o componenta a „ploii acide". Emisiile de particule provin din arderea combustibilului. Conditiile de ardere joaca un rol important. cazane de abur. Principala sursa de SOx este producerea de energie. Emisii fugitive. cazane de abur. cazane de abur. Propan. In general procentul de CO nu este mare in comparatie cu CO2. Sisteme de Compusi organici volatili separatoare titei/apa. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 65 . Valve Efectele emisiilor atmosferice sunt prezentate in cele ce urmeaza: • Dioxid de carbon (CO2) este un gaz cu efect de sera care necesita o atentie deosebita in rolul pe care il are in schimbarile climaterice globale. Procese de ardere. iar in particular in conditii de ardere in atmosfera nesaturata. Gaze asociate titeiului de zacamant Stocare si manipulare titei si apa sarata. Sistemul de facie Metan. Principala sursa de emisie este producerea de energie.Poluanti errisi in procesele de exploatare a zamnintelor de hidrocarburi si surse de emisii Principalii poluanti Dioxid de carbon Oxid de carbon Oxizi de azot Particule Oxizi desulf Principalele surse Procese de ardere. in timpul arderii azotul (de obicei rezultat prin arderea aerului) este transformat intr-un amestec de N02 si NO. Butan Emisii libere necaptate. • Oxizii de azot (NOx) cand sunt emisi in atmosfera se combina cu apa si formeaza o componenta a „ploii acide". Sistemul de facie. sulful din combustibil este transformat intr-o mixtura de S02 si S03. Sistemul de facie Procese de ardere. • Emisiile de particule trebuie urmarite in mod deosebit. cazane de abur. Sistemul de facie Procese de ardere. in special cand nu sunt asigurate conditiile optime de combustie. N20 este cel mai putemic gaz care afecteaza stratul de ozon. in timpul combustiei. cazane de abur. deoarece sunt potential periculoase si pot crea efecte adverse. Sistemul de facie Procese de ardere. Sursa de NOx este in general procesul de combustie. • Oxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca produs secundar in procesele de combustie. Etan.

precum si lipsa unor sisteme de masura a emisiilor. Cazanele sunt in general unitati standard de producere a agentului terrnic cu intensitate a arderii scazuta. evaluarile de teren realizate de catre evaluatorul raportului de mediu. transportului si distributiei. Identificarea emisiilor atmosferice pe amplasament este dificil de realizat. Sursa de COV este evaporarea si scurgerea de fractii de hidrocarburi. avand in vedere numarul surselor care conduc la emisii in atmosfera. Cele mai mari eliberari in aer de la procesele de combustie sunt gazele de cos continand oxizi de sulf.700 MJ/t si o temperatura de circa 150 ÷ 200C. Cazanul si sistemul de alimentare cu agent termic nu este tratat cu inhibitori de coroziune. Evaluarile realizate pentru determinarea emisiilor sunt realizate pe baza declaratiilor PETROM cu privire la sursele de emisii existente. Incalzitoarele din procesele de extractie sunt de obicei incinte dreptunghiulare sau cilindrice cu multiple arzatoare special proiectate sa foloseasca combustibil cu o capacitate scazuta de combustie (gaz „sarac").• Compusii organici volatili. pot reactiona cu NOx in prezenta luminii solare. oxid de carbon (monoxid de carbon si dioxid de carbon). Eventualele incalzitoarele si boilere incalzite cu gaz genereaza putin praf si emisii scazute de S02. care ajung in mod normal la o eficienta de peste 85%. in mare masura determinate de caracteristicile energiei termice furnizate. agenti de dezincrustare si eventual agenti antispumare. Cand operarea este corespunzatoare si cand se ard agenti de curatire cum ar fi gazul natural sarac. aceste emisii sunt relativ scazute. oxizi de azot. Combustibilul gaz natural sarac este un combustibil cu grad scazut de poluare. Hidrocarburile pot fi de asemenea emise in timpul arderilor in conditii de combustie improprii. Mai mult. Daca totusi combustia nu este RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 66 . Agentul termic generat in cazanele dintr-o schela are un continut in caldura de circa 2. emisiile de NOx fiind de asemenea mai mici decat in cazul folosirii de combustibil lichid. sub presiune prin arderea de combustibil . in timpul stocarii.gaz natural. emisiile de COV pot crea probleme mari de odorizare care sa deranjeze pe locuitorii din vecinatati. precum si metodele statistice de calcul al acestor emisii. procesul de tratare si uneori vehiculare a fluidului de extractie necesitand modificarea temperaturii acestuia. In general sunt folosite o varietate de tipuri de arzatoare. determinand formarea de ozon. Principiul generarii agentului termic consta in incalzirea apei de alimentare a cazanului. EMISII IN ATMOSFERA REZULTATE DIN INSTALATIILE DE ARDERE Generarea aburului tehnologic este una din principalele surse de emisii rezultate din instalatiile de ardere.

propan. punct de fierbere: -164°C. teoretic. de etan. Volum total orar de gaze de ardere in conditiile de functionare amintite va fi de: Vgt0 =∑BhfNm3/hx 11. butan.1216 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 67 . Arderea incompleta poate conduce si la emisia de monoxid de carbon. • Masini si utilaje de transport si interventie. d° = 0. pentru boilere cu puterea sub 50 MW.Nm3/h Plecand de la energia dezvoltata timp de o ora de arderea combustibilului care este de: ∑Bhf Nm3/hx 8550 kcal/Nm3 * 4.. lichid la -11°C si l80at. cu regim industrial si functionand pe baza de gaze naturale: Factori de emisie pentru instalatii de ardere Poluant NOx CH4 CO CO2 Factor g/Gj g/Gj g/Gj Kg/Gj emisie 67 1.04. punct topire: 184°C. Sursele de emisii in atmosfera din instalatii de ardere pentru Structura Baicoi sunt urmatoarele: • Cazane pentru producerea aburului tehnologic si incalzire.415.5 N2O g/Gj 2.. CAZANE PENTRU PRODUCEREA ABURULUI TEHNOLOGIC SI INCALZIRE Gazele naturale sunt amestecuri de parafine usoare in care predomina metanul (CH4) cu procente variabile.completa. si folosind factorii de emisie Corinair de mai jos.Nm³/h (variaza in functie de consumul pe fiecare baterie de cazane). densitate: 0.1868 kj/kcal/1000000 GJ/kJ =…… GJ/h. ori incalzitoarele sunt alimentate cu gaze bogate emisiile pot fi semnificativ mai mari. Pentru calculul statistic pot fi luati urmatorii parametrii: Consum maxim orar de combustibil (total): ∑Bhf =….936 Nm3/Nm3 pentru fiecare metru cub de gaznatural ars.15 fiind de: Vg = 11.4 Pulberi g/Nmc 0. in general insa mici.4 13 55. principalele caracteristici ale acestora fiind urmatoarele: masa moleculara:16.936 Nm3/Nm3 = . Volum specific.5547.. de gaze de ardere in conditii fizice normale si considerand un coeficiental excesului de aer de 1.

).In ceea ce priveste emisiile de oxizi de sulf (exprimate in SO2). depasirea acestora constituie un impact potential asupra mediului. Cs .L. • VLE . 592/2002 privind calitatea aerului. 756/1997.5 Oxizi de azot (N02) 350 245 Marime de referinta – valorile se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 3% vol.sulful continut in reziduuri de ardere (cenusi.ηsecβ) H 24. prin depasirea acestora se produce impact asupra mediului.Ordin MAPM nr. in %. in %. astfel: EFRSOx = 2Cscombustibil (1. Ordin nr. 756/1997. Valori limita la emisii conform Ord 462/1993 siOrd 756/1997 Indicatori Focare de alimentare cu gaze naturale Pulberi (PST) Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf (SO2) 5 100 35 3. factorii de emisie aferenti sunt dependenti de continutul in sulf al combustibilului. valorile limita ale concentratiilor constituie pragurile de interventie.5 70 Limite de concentratie (mg/Nmc) V. Concentratiile si debitele masice ale substantelor emise in atmosfera se raporteaza la valorile limita la emisii (V. 462/1993. valorile ghid recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei.posibilitatea de a dispune de rnasuri secundare.L.eficienta masurilor de reducere secundara.Ordin MAPM nr.E. in %. Concentratiile in imisiile din atmosfera se raporteaza la valorile limita stabilite prin STAS 12574/87 STAS 12574/87 si Ord. acestea fiind urmatoarele: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 68 .factorial de emisie specific.capacitatea calorica a combustililului. ηsec .continutul de sulf in combustibil. 462/1993 Prag de alerta Ordin nr. 462/1993 (prag de interventie). Hu . stabilite prin Ordin nr. • Prag de alerta .756/97 1 · 106(1.α S) unde: EFRSOX . α S .E. 70% din valorile limita la emisii ale concentratiilor substantelor. gudroane etc). Pragurile de alerta reprezinta conform Ordin nr. β .

protective ecosisteme PM 10 VL=50µg/ m3 Particule in suspensie cu VL=40µg/ m3 pana in 2010 si 20µg/ m3 din anul 2010 ≤10µm CO SO2 8h 1h 24h 1an 24h 1an Valori limita la emisii conform recomandarilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) CO N02 60. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 69 .protectie ecosisteme.000 µg/m3 pentru t 400 µg/m3 pentru t = 1 ora.000 µg/m3 pentru t = 30 minute si 10.protectie ecosisteme. MAPPM nr. 30 µg/m3 ca medie anuala in prezenta a = 30 µg/m3 SO2 si a = 60 µg/m O3 . 30 µ/m ca medie anualt in prezenta a = 30 µg/m NO2 si a = 3 60 µg/m O3 . 592/2002 VL=200µg/ m3 NO2 1h 3 VL=40µg/ m 1an 3 – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone NOx VG=30µg/ m 1an neconstruite VL=10000µg/ m3 VL=350µg/ m3 VL=125µg/ m3 VL=20µg/ m3. 150 µg/m3 pentru t = 24 ore = 8 ore. 3 3 3 SO2 150 µg/m pentru expunere < 1 ora.Valori limita la emisii conform STAS 12574-87 CMAprevazute de STAS 12574-87 30 minute 24 h 3 PST/particule 500 µ g/m 150 µ g/m3 Anual 75 µ g/m3 Valori limita la emisii conform Ord. Valori limita la emisii conform reocomandarilor de la Uniunea Intenationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei N02 95 µg/m33pentru expunere 4 ore.

o mare parte din emisiile fugitive rezulta dintr-o mica parte de surse (de exemplu. emisiile fugitive din sistemele de conducte. supape. Mai mult. Calculul emisiilor fugitive poate fi realizat utilizandu-se metodologia DIAL. o diferentiere pe fiecare structura de exploatare fiind imposibila avand in vedere exploatarea diferita din punct de vedere administrativ a acestor structuri. sistemele de apa uzata. sistemele de incarcare si descarcare. mai putin de 1% din supapele din serviciul de gaze/aburi pot fi sursa a peste 70% din emisiile fugitive totale. programele de mentenanta si proprietatile continutului liniei. Pierderile de COV pot fi calculate sau masurate direct (pot fi descoperite discrepante in cifrele de emisie in ambele metode. emisia de aer. dar pot aparea si din alte surse cum ar fi: defectiuni la echipamente si supraincarcarea rezervoarelor. sistemele de evacuare.MASINI SI UTILAJE DE TRANSPORT SI INTERVENTIE Metodologia de calcul a emisiilor rezultate din combustia carburantilor utilizati pentru mijloacele auto este cea folosita in normativul AP 42. Este necesar a fi specificat faptul ca mijloacele auto deservesc activitatea intregii Scheie Baicoi. care sunt de natura permanenta. Principalele surse de COV din procesele de extractie a titeiului si gazelor naturale sunt supapele. Emisiile fugitive din echipamentele de proces sunt cele mai mari surse de COV emis in atmosfera din procesele de extractie si pot acoperi in mod frecvent 50% din emisiile totale. calitatea sistemelor de sigilare. in multe dintre cazuri). EMISIA DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI REZULTATI DIN SURSE DIFUZE „Compusii volatili organici" (COV) este un termen generic aplicat tuturor compusilor care contin carbon organic. Sursele de emisii difuze (fugitive) de COV cum ar fi sigiliile de la pompe. metoda absorbtiei si metoda API. rezervoarele de depozitare. compresoare. care se evapora la temperatura ambientului si contribuie la formarea „cetii de vara" sau poluare olfactiva. depozitarea si manipularea. Proiectele mai slabe cu tolerante mai mari. flanse si scurgeri din conducte si echipamente pot contribui cu 20 ÷ 50% la emisiile totale de COV. Factorii care conduc la aceste emisii de hidrocarburi sunt proiectarea echipamentelor. Anumite scurgeri accidental pot fi continue. supapele de scurgere si scurgerile de la conducte sau altele. sistemele proaste de sigilare (de exemplu inchiderile supapelor care sunt predispuse la scurgeri) si mentenanta limitata vor duce la emisii mai mari. cum ar fi cele de la sigiliile pompelor de scurgere. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 70 .

Pentan i -0. NH3.62%. CS2. Pentan n . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 71 .5.2. propanul.Principalele surse difuze identificate pentru obiectivele Structurii Baicoi sunt: • Emisii rezultate de la recipienti/spatii de stocare a fludiului de extractie (rezervoare.18 %. compresoare). Metan . decantoare. 02 . supape la rece si scurgere si substanta din echipamentele de protectie impotriva incendiilor. gaz care in cele mai multe din situatii este tehnologic eliberat in atmosfera. Butan i . Propan .66 %. decantoare si habe conform bilantului de mediu elaborat de catre S.67 %.84 %. Etan . unde coloana de foraj este deschisa pentru a permite gazelor asociate sa fie evacuate in atmosfera. vidanje). • Emisii rezultate de la transportul fluidului de extractie (conducte de colectare. concentratia maxim admisa este de 150 mg/m3. Heptani 3. NH3. In tabelul alaturat se prezinta calculul emisiilor rezultate de la rezervoare.45 %.C.7. Butan n . Alti poluanti care pot fi luati in considerare sunt substantele din echipamentele de protectie impotriva incendiilor.0. metanul. Una dintre cele mai importante emisii in atmosfera este reprezentata de gazul asociat titeiului. Structura Băicoi in anul 2006.1. butanul. habe.96 %.48 %. • Emisii rezultate de la colectarea gazului asociat titeiului (conducte de colectare/pompare.1. Halcrow România pentru Petrom S. Compozitia procentuala gravimetrica a gazului asociat este urmatoarea: C02 0.83 %. conducte de pompare.75.0.98 %. hexanul (emisii libere de gaz asociat necolectat). Hexani . si HF contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. si HF care contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. beciuri de sonda). Pentru alcanii fara metan emisi cu un debit masic mai mare de 3 kg/h. ALTE EMISII IN ATMOSFERA Alti poluanti luati in considerare sunt monoxidul de carbon (boilere). separatoare. CS2. Aceste emisii sunt intalnite in special la sondele de exploatare. conform Ordinului 462/1993 (emisia maxima obtinuta conform metodelor utilizate). captarea acestora impreuna cu fluidul de extractie putand conduce la crearea unei peme de gaz in coloana si implicit reducerea productivitatii colectarii fluidului de extractie. pragul de alerta fiind de 105 mg/m3.03 %.A.

5 din acelasi STAS).rezervoare 181.rezervoare 79.habe/decantoare/beci 32.1 34210 18660 6220 Depozit Baicoi .habe/decantoare/beci 15. măsura la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 . măsurate la bordura trotuarului ce RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 72 .habe/decantoare/beci 41.79. dar care reprezinta o sursa de poluare prin modul in care sunt folosite atat de cei care depoziteaza gunoiul cat si de cei care asigura evacuarea si transportul la depozitul de deseuri. cu precadere traficul greu de tranzit care se desfasoara pe arterele din oras. Gestionarea deseurilor.2 199320 108720 36240 Depozit Baicoi . valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS . care a fost extinsa printr-un PUZ in anul 2005 ce detine acordul de mediu nr.rezervoare 45.88 şi prevăd.06.habe/decantoare 9. decantoare si habe pentru obiectivele Structurii Băicoi CH4 NMVOC CO2 Cantitate Obiectiv produs (t) g/zi g/zi g/zi Parc 901 . Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 .9 46090 25140 8380 Parc 4 .habe/decantoare/beci 31.Calculul emisiilor de la rezervoare. la limita unei incinte industriale.rezervoare 25.ul amintit). De asemenea.5 28050 15300 5100 Parc 8 .7 87670 47820 15940 Parc 4 .2005 dar care a expirat deoarece nu au fost demarate investitiile in termen de maximum 2 ani. respectiv depozitarea acestora exista platforme gospodaresti prevazute cu containere. in lipsa unui traseu ocolitor.4 49940 27240 9080 Parc 901 .6 33660 18360 6120 Parc 30 .7 35970 19620 6540 Parc 30 .5 17050 9300 3100 Parc 8 .rezervoare 30. tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANĂ Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al străzii. iar ceea ce priveste amplasarea clădirilor de locuit (tabelul 2. PH-15 din 10. deasemenea in zona de est a orasului exista o rampa ecologica de depozitare a deseurilor menajere si industriale nepericuloase care a fost inchisa. aceasta se va face în asa fel încât să nu depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii.6 10560 5760 1920 Total emisii 542520 295920 98640 Se considera ca o sursa semnificativa de poluare a aerului in cadrul orasului Baicoi o constituie si traficul rutier.

2. de la solul brun roşcat de pădure slab podzolit în est. În zona înaltă. Solul este un mijloc de produc ie natural care se formează şi evoluează in timp la suprafa a litosferei datorită interac iunii factorilor fizico-geografici. s-a depus un strat subtire de lehm (lut roşu) care s-a solidificat sub influen a vegeta iei forestiere şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 73 . Calitatea solurilor Învelişul de sol de pe teritoriul oraşului şi din împrejurimi. Din evaluările efectuate rezultă următoarele aspecte: principala sursă de zgomot este reprezentată de traficul rutier. Sub vegeta ia de pădure încheiată. stabilite în func ie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului). pe platourile colinare. s-a format solul brun roşcat luvic şi solul cenuşiu. a foat determinat de natura substratului. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare si/sau de interventie poate conduce la depaşirea limitelor de zgomot).margineste partea carosabila. pe un material neeterogen format din luturi mamoase si intercala ii de pietrişuri. Cantitatea de humus este mai mică şi creşte cantitatea acizilor fulvici. pe depozite de pietrişuri rulate în cea mai mare parte calcaroase. Datorita precipita iilor mai mari (776 mm/an). consecinta diversitatii factorilor geografici cu rol pedogeneti respectiv relieful variat sub raportul altitudinii.1. expozi iei şi dinamicii. Pocesul de solidificare. care atrage după sine manifestarea variată a celorlalti componen i ai mediului. s-a format solul cenuşiu de pădure puternic podzolic. este extrem de mozaicat. Solul brun roşcat de pădure se caracterizează prin acumularea unei cantita i mai mari de humus slab acid de tip mull cu formare de argilă coloidală sub un climat de deal. de basculantele de mare tonaj care tranzitează orasul. levigarea carbona ilor a fost intensă iar debazificarea complexului absorbit prin pătrunderea hidrogenului. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa. sunt din ce în mai accentuate. se formează solul brun de padure slab si mediu podzolic. la cel podzolic puternic în NV localitatii. În zona de terasă. Branciogurile (rendzine) s-au format în campia deluvială a Ploieştilor. Clima este un factor de contribu ie decisiv în formarea şi dezvoltarea solurilor. Factorul de mediu “Sol” Solul este în esen ă o resursă neregenerabilă.4. activitatea economică (distribuitia sondelor si parcurilor de rezervoare este in proportie de 75% in apropierea zonelor reziden iale – in aceste conditii. Peste pietrişurile rulate.

Solurile aluviale. de construc ii şi demolări. a aparut la zi orizontul iluvial si cel de acumulare a carbona ilor şi s-a format erodisolul. Pe versantii colinari s-a produs eroziunea de suprafa ă şi datorită apei meteorice care a spălat orizontul fertilizant. este favorabilă pomiculturii (pe pante şi terase). pajistilor (pe pantele nordice) cu aportul unor lucrari de îmbogatire a humusului şi a culturilor agricole în zona teraselor Cămpina şi Băicoi. s-au format pe depozite aluviale şi au o culoare închisă datorită acizilor humici. erodisoluri Solul reprezintă o importan ă resursa a zonei. Oraşul Băicoi se află printre localită ile din jude ul Prahova men ionate în Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localită ilor pe jude e unde există surse de nitra i din activită i agricole pentru care se stabilesc programe de ac iune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii îngrăşămintelor pe terenurile agricole. s-au format soluri aluvio-coluviale din transportarea materialului gravita ional şi cel depus de toren i. chesoane. caracteristică întinselor păduri de cvercinee (din care azi au ramas doar pâlcuri). solurile din zona apar in urmatoarele clase: • Molisoluri – rendzinele • Argiuvisoluri – soluri brun roşcate luvice – soluri cenuşii • Hidro – halomorfe – lacovistele • Slab evoluate aluviale. • agricultura – Utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati şi nitri i. cămine de vizitare. viilor (pe pantele sudice). bazine de stocare. Boga ia de calciu a rocii şi marea permeabilitate. Clasa argiluvisoluri. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 74 . • depozitele neamenajate de deşeuri de orice tip: menajere. reziduuri zootehnice. Poluarea solurilor Principalele surse de poluare a solului sunt: • industria extractivă şi de distribu ie a i eiului • colectarea şi tratarea de ape uzate de tip menajer şi/sau industrial datorită neetanşeită ilor unor conducte. • depozitele de materii prime şi materiale eco-toxice. datorită pânzei freatice la mica adâncime şi stratului iluvial impermeabil s-au format lacovişti humico-gleice.ierboase. nămoluri de la sta iile de epurare. Pe terasa postpliocenă. În clasificarea actuală a solurilor. fac ca ac iunea apei să fie mai pu in persistentă. • distribu ia combustibililor şi pierderile accidentale de materiale eco-toxice în trafic. La baza pantelor.

care permit fluidelor să se scurga în careul sondelor (zona presupusă a fi careul sondelor acolo unde există) şi care nu cură ă terenul după efectuarea interven iilor. Perioada de iarnă favorizează apari ia acestor incidente. solurile poluate cu i ei şi apă de zăcământ (contaminare directă) sunt dispersate in zona sondelor şi a traseelor conductelor de colectare/pompare a fluidelor şi concentrate în zona parcurilor de rezervoare. Localitatea ARICEŞTII 1471 132075 RAHTIVANI COCORAŞTII 1483 132716 MISLII 1489 133330 1498 130847 1499 131443 1503 135164 FLOREŞTI PĂULEŞTI PLOPENI SCOR ENI Nr. prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar. Trebuie remarcate însa şi neglijen ele echipelor de interven ie. se depun pe sol. spărturi ale conductelor.• industria prin pierderile de materiale pe/în sol/subsol şi prin poluantii cu efect acidifiant de tipul amoniac. Crt. Poluări ale solului apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte. oxizi de azot şi oxizi de sulf care. neetanşeită i ale racordurilor conductelor. SIRUP OBSERVATII Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul se află în aval de sursa de poluare Poluarea cu produse petroliere In general. sol infestat cu produse petroliere şi băl i de fluide. garnituri uzate. În cazul rampelor amenajate pentru depozitarea i eilor şi materialului tubular în perioada interven iilor la sonde se remarca acumularea unor cantită i importante de slam. conductele de colectare/pompare se pot sparge şi apar poluări locale ale solului si subsolului. datorită temperaturilor scazute care determină creşterea presiunii in conducte prin creşterea vâscozită ii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 75 . rezultat al necură ării terenului de la incheierea interven iilor. Accidental. datorită corozivită ii ridicate ale fluidelor extrase. a depozitului de itei şi a sta iilor de compresoare.

• Sondele abandonate sau abandonabile: prin beciurile acestora (necuratate de titei si apa sarata.fluidelor transportate şi eventual apari ia unor dopuri de ghea ă. ventile de control a conductelor si a capului de pompare si/sau eruptie. unitatea de pompare (amplasata in aer liber. separatoarele bifazice (fara sisteme de coelctare a scurgerilor). habele sau decantoarele utilizate pentru diverse operatii de intretinere a sondei. garnituri de etansare. materiale si echipamente de protectie). având în vedere concentrarea activită ii în această zonă. ventile de control a conductelor si a capului de pompare. garnituri de etansare. conductele de colectare a titeiului. fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). Suprafe ele afectate ca urmare a acestor spărturi nu sunt mari. habele de colectare a unor deseuri produse si/sau alte deseuri chimice (utilizate in procesele de interventie). unitatea reductoare a unitatii de antrenare (pierderi de ulei). bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte puncte de colectare. rezervoare de colectare (fisurate). habele sau decantoarele utilizate pentru colectarea fluidului de extractie. • Parcurile de rezervoare: claviatura de intrare a sondelor in pare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). fisuri in conducte). administrarea fluidului de extractie). Prezentam in continuare principalele surse de poluare a solului: • Sondele de extractie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 76 . zona parcurilor şi a depozitelor de i ei prezintă riscul de poluare cel mai ridicat. separatoarele bifazice (fara sisteme de colectare a scurgerilor). inclusiv slam). rezervoare de colectare (fisurate). gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. În general. fisuri in conducte). materiale si echipamente de protectie). conductele de colectare a produsului (cu urme de produse petroliere intr-o stare avansata de uzura fizica). unitatea de pompare (amplasata in aer liber. • Depozite de titei claviatura de intrare a sondelor proprii si/sau a legaturilor tehnologice (conducte de pompare) intre depozit si parcurile de rezervoare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). conductele de injectie. conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. dar fluidele se pot dispersa pe suprafe e intinse şi pot fi drenate către apele de suprafa ă. interventiile la sonde (depozitarea tijelor de extractie. • Sondele de injectie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util.

acid clorhidric. injectata ulterior in stratul geologic receptor. o potentiala sursa de poluare poate fi reprezentata de sondele de extractie si injectie. rezultata prin deversari in adancime (fisuri in constructiile subterane. menajere). in conditiile in care natura litologica a acestuia este una semipermeabila sau impermeabila (argila). respectiv decantoare. slamului de extractie) sau prin deversari de suprafata in conditiile existentei unei litologii permeabile a substratului geologic (nisipuri. azot lichid. coloana de foraj). • Apa de zacammt (apa sarata). rezultata prin deversari la nivel suprateran. • Uleiuri specifice echipamentelor utilizate (uleiuri de reductoare. • Polure de adancime: dezvoltata atat in plan orizontal cat si vertical. uleiuri de compresoare. conducte de colectare/pompare. constituit din minerale specifice stratului litologic care cantoneaza zacamantul de titei. • Deseuri rezultate din activitatea personalului. unsoare). in conditiile in care exista premisele unei fisurari a coloanei de foraj. • Substante chimice utilizate in procesele de tratare si/sau interventii pentru sondele active (dezemulsionanti tip E96. pietrisuri). constructii improvizate (gropi de pamant pentru colectarea titeiului si/sau a solului contaminat.apa sarata si titei). produs principal asociat titeiului. soda caustica. Principalele tipuri de poluare care pot fi intalnite in cazul solului sunt: • Poluare superficiala: dezvoltata in plan orizontal. cat si pentru orizonturile acvifere de adancime. produs secundar asociat fluidului de extractie. din activitati de intretinere si/sa dezafectare a instalatiilor si echipamentelor specifice (deseuri metalice si nonmetalice. Principalii poluanti identificati. produs principal exploatat. compresoare (sisteme imperfecte sau lipsa unor sisteme de colectare a scurgerilor de ulei). uleiuri de pompe. metanol. cu potential impact asupra solului sunt: • Titei. curele de transmisie si garnituri. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 77 . • Slam de extractie. contaminarea litologica fiind in aceasta situatie in profunzime. De asemenea. • Statii de Compresoare: separatoarele bifazice (lipsa colectoarelor pentru scurgerile de produs lichid . uleiuri de transformatoare si/sau condensatoare). ambalaje si echipamente de protectie. claviatura intrare sonde si/sau parcuri de rezervoare (lipsa sistemelor de colectare a eventualelor scurgeri de produs).puncte de colectare. atat pentru nivelul litologic al subasmentului.

careurile de pamant din jurul sondelor trebuie curatate permanent de eventuala vegetatie ce ar putea creste in interior pentru a diminua riscul aparitiei incendiilor. conditiile meteorologice joaca un rol semnificativ in propagarea efectelor unor poluari accidentale si uneori chiar in producerea acestora. • Sondele de exploatare. In numeroase cazuri calitatea necorespunzatoare a betoanelor utilizate. conform standardelor. sondele pot determina poluarea mediului inconjurator cu fluide de zacamant (titei si apa de zacamant). Aceste accidente sunt datorate in principal agresivitatii fluidelor transportate. pentru retinerea pierderilor de mica amploare. prin talpa putandu-se infiltra apa si astfel sarurile dizolvate ajungand in acviferul freatic. Careurile din jurul sondelor au suprafata de 900 m2 si sunt prevazute partial cu diguri perimetrale cu inaltimea de aproximativ 0. Pentru acest tip de activitate. De asemenea. fiind si acestea prevazute cu beciuri betonate si partial cu careuri de pamant. se mentioneaza ca desi beciul sondei trebuie betonat. In cazul aparitiei unor defectiuni sau in timpul interventiilor curente si a scurgerilor de la capul de pompare sau injectie a sondelor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 78 . dar si vechimii si calitatii necorespunzatoare a materialelor si tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor. • Sondele de injectie in general sunt foste sonde de exploatare epuizate care au fost adaptate pentru preluarea apei de zacamant rezultate in urma separarii primare a fluidelor. in numeroase cazuri are doar peretii betonati.Principalul vector de transport al acestor deversari si/sau produse cu potential impact asupra calitatii solului sunt apele pluviale care spala zonele contaninate direct. prin dispersia acestora crescand semnificativ suprafata de sol contaminat (contaninarea indirecta a solului). Cele mai frecvente efecte nedorite (poluari accidentale ale solului si subsolului cu fluide de extractie) sunt semnalate in cazul conductelor. Aceste careuri au rolul de a delimita suprafata pe care se pot imprastia eventualele scurgeri (de mica amploare). Avand in vedere potentialul de infiltrare in substrat a apei incarcate cu saruri minerale. permitand infiltratrea fluidelor acumulate in beciul sondei si poluarea substratului si acviferului freatic. efectul careului in cazul acestor sonde este minimal. nefiind insa utile in cazul infiltrarii fluidelor in substrat. au fost prevazute cu beciuri betonate si rigole de pamant in jurul sondelor. conform normativelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor. avand in vedere specificul zonei. precum si interventiile repetate la sonde. Agentul poluant in cazul sondelor de injectie este reprezentat de apa de zacamant ce poate determina saraturarea solului din vecinatate. De asemenea. determina fisurari ale peretilor beciurilor sondelor iar uneori chiar daramarea completa a unuia sau mai multor pereti.5 m. pereti si baza.

in momentul de fata posibilitatea curatarii lor este redusa avand in vedere gradul de coroziune avansat al acestor conducte si schimbarea probabila in timp a proprietatilor fluidului continut (cresterea viscozitatii si eventual solidificarea). in colectarea deseurilor menajere. pozate la adancimi variabile. conform prevederilor STAS 7335/1987. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului.C. Zn. Totusi. conductele noi sunt protejate anticoroziv la exterior cu izolatie din benzi de polietilena aplicate la rece. depozite de deşuri. in anumite zone. conductele nu au fost dezafectate si scoase de pe pozitie.Conform informatiilor furnizate de beneficiar. neecologică. “FLORICON SALUB”) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. Cu). Ni. din imediata vecinătate a principalelor artere de circula ie (impactul traficului rutier asupra RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 79 . Poluarea cu deponii. iar din fabricatie prezinta protectie catodica. in cazul sondelor inchise si abandonate. etc. din punct de vedere al con inutului de metale grele (Cd. deseurile sunt împrastiate dezordonat. halde. distantele mari. Pb.). si respectiv anuala de 5267 t/an. monitorizează calitatea solurilor. La o parte dintre sondele scoase din functiune se presupune ca nu a fost realizata suflarea sau pomparea fluidelor aflate in interiorul acestor conducte. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14. iar in cazul supratraversarilor vailor permanente sau temporare nu au fost prevazute cu mansoane metalice de protectie si valve de inchidere. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S.43 t/zi. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. terenul accidentat si personalul redus numeric pot determina intarzieri semnificative in semnalarea eventualelor accidente determinand agravarea efectelor prin acumularea in timp a cantitatilor deversate. In general. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. pentru o parte din populatia orasului. Evidenta lungimii conductelor folosite si mai ales a celor abandonate este relativa. Personalul din cadrul parcurilor (operatorii de linie) face inspectii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalarea in timp util a eventualelor accidente si interventie rapida pentru diminuarea efectelor acestora. Monitorizarea calită ii solurilor Agen ia pentru Protec ia Mediului Prahova. Conductele sunt supraterane sau subterane.

Conc.0 15. Pentru indicatorii: plumb. inclusiv pe DN1-Valea Prahovei in dreptul localită ii Băicoi În urma monitorizării calită ii solului din punct de vedere al con inutului de metale grele. valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru valorile masurate depăşesc valorile normale din sol.0 30. [mg/kg subst.0 0.conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997.calită ii solului). uscata] 120 100 80 60 40 20 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 80 .0 20.0 10. zinc si cadmiu valorile medii masurate se incadreaza in valorile normale .0 25. [mg/kg subst.0 5. Determinările au fost realizate. NICHEL Conc. [mg/kg subst. uscata] 35. în cele 6 puncte de monitorizare de pe DN1 – Valea Prahovei. uscata] 25 20 15 10 5 0 Bai coi Valo are medie anuala CM A PLUMB Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A ZINC Conc.0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga .

Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.2 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valoare medie anuala CM A . Zone critice sub aspectul degradării solurilor Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se gasesc mai multe situri contaminate Numele proprietarului.6 0. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Depozitare Depozitare Rezervoare.4 0. [mg/kg subst. conducte Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1999 1970 1950 600 800 1600 Page 81 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Tipul de administratoru propriet lui asupra ate terenului Tipul activită ii poluatoare Natura sursei de poluare Natura poluan ilor Vârsta poluării Suprafa a contamina tă (m2) Batal depozitare şlam Băicoi Batal depozitare şlam Parc 710 Depozit Băicoi Vest (Plai) mixtă mixtă mixtă Industria petrolieră Extrac ie. [mg/kg subst.2 Conc.CUPRU Conc. uscata] 1 0. uscata] 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A CADMIU 1.8 0.

sonde. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. sonde. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. 14 intea St. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. compres. sonde. Depozitare Parc 165 intea mixtă Parc 177 intea Parc 30 RA Băicoi Parc 4 AR Băicoi Parc 4 VD intea mixtă mixtă mixtă mixtă Parc 426 intea Parc 8 AR Băicoi Punct de lucru 177 intea Punct de lucru Sonda 722 intea St. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. conducte Parc de rezervoare. compres. sonde. conducte compresoare compresoare Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1950 150 Lipsa date Lipsa date Lipsa date 456 1950 10 1939 145 1963 2000 2000 30 1940 100 Lipsa date 150 Lipsa date 1963 Lipsa date Lipsa date 45 Page 82 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . sonde. sonde. conducte Parc de rezervoare.Parc 11 RA Băicoi mixtă Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. 30 Băicoi mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă Parc de rezervoare.

depozitarea nămolurilor de la sta iile de epurare pe platforme neconforme legisla iei. Fenomenele naturale care constau in: seceta sau excesul de umiditate. sonde. utilizarea necorespunzătoare a nămolurilor de la sta iile de epurare.St. inj. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 83 . alunecările în cadrul versan ilor cu pantă mare. 6 Băicoi St. depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere. eroziunea de suprafata a terenurilor nude. Depozitare mixtă compresoare Parc de rezervoare. contaminat cu hidrocarburi din petrol prin metoda de desorb ie termica. Poluări accidentale În oraşul Băicoi au existat si exista riscul producerii de poluări accidentale datorita industriei extractive şi de distribu ie a i eiului. poluările de tip accidental produse cu diferite substan e eco-toxice. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice. conducte Produs petrolier Produs petrolier 1950 1400 Lipsa date 65 • • • • • • • • • • • Degradarea solului este produsă de: compactarea / tasarea produsă de construc ii. urmate de baltirea apei şi depunerea de aluviuni. pierderea biodiversită ii solului. lipsite de vegeta ie. 158 intea mixtă Industria petrolieră Extrac ie. compres. Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se desfasoară activită i de reconstructie ecologica a terenurilor degradate pentru situl “Batal Băicoi”. inunda ii produse de pârâul Dâmbu. bioremediere şi atenare naturală. Ac iuni întreprinse pentru reconstruc ia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor.

Quergus petraea. Defrisarile in folosul ogoarelor si pomilor fructiferi au declansat alunecarile de teren. localitatea apartine regiunii macaroneze– mediteraneene. câini. ulmul (Ulmus foliaceea). pir. hârcog (Cricetus cricetus). districtul Subcarpatilor Orientali ai Munteniei. păsări şi familii de albine cu diferite grade de rezisten ă la invazia daunătorilor. Rattus rattus). şacal (Canis aureus). subprovincia banato-getica. Quergus policarpo). nurca (Mustela lutreola). orbete (Spalax leucondon). cabaline. pisici. căprioara (Caprealus capreolus). nevăstuică (Mustela nivalis). frasinul (Fraxinus excelsior) iar dintre arbusti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 84 . Biocenozele sunt alcătuite dintr-un număr variat de specii heliofile . Fauna Zona localită ii Băicoi şi vecinătă ile constituie arealul următoarelor specii: • mamifere – şoarece (Mus musculus.5 Factorul de mediu “Biodiversitate” Din punct de vedere fitogeografic. vulpe (Vulpes vulpes crucigera). Lepus capensis). dealurile au fost mai bine impadurite. şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna (Legea 13/1993 pentru aderarea României la Conven ia privind conservarea vie ii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa): arici (Erinaceus europaeus). Asa cum reseie din documentele cartografice mai vechi. lup (Canis lupus). Syringa vulgaris. porci. alunul (Corilus sanguinea). paius rosu. Vegeta ia Silvostepa inainteaza in detrimetrul gorunetelor si este alcatuita din specii ca iarba vantului.1. capre. In perimetrele impadurite mai pot aparea: carpenul (Carpenus betulus). mistre (Sus scrofa). vidră (Lutra lutra). Vegetatia hidrofila indica surplusul de apa acumulat intre denivelarile generate de alunecari. Quergus pubescens. faună adaptată acestora şi animale epigee oi. plante ornamentale. popândău (Citellus (Spermophilus) citellus). Chrysopogon grylus si a palcurilor de pajisti stepice. viezure (Meles meles). Aici se remarca prezenta elementelor sudice. plante de cultură. Padurile ocupa perimetrele mai mari in nordul localitatii la Tufeni (Tiganeasca) la Dambu si Tintea si predomina stejarul (Quergus Robur) in proportie de 80%. dihor de stepă (Mustela eversmanni). gorunetele (Quergus dalechampii.vegeta ie silvostepică adaptată mediului antropic. iepure (Lepus europaeus. pisică sălbatică (Felis silvestris). Exemplu edificator este faptul ca cele mai multe alunecari de teren se intalnesc pe versantul sudic despadurit. Apodemus sylvaticus. provincia dacica. pomi fructiferi – vegeta ie hidrofilă şi palustră. lemnul cainesc (Lingustrum vulgare) si porumbarul (Prunus spinosa). bovine.2. veveri ă (Sciurus vulgaris).

• păsări - vrabie (Passer domesticus) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: bufni a (Bubo bubo), cucuvea (Athene noctua), şorecar (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), cuc (Cuculus canorus), ciocanitoare (Picus canus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), rândunică (Hirundo rustica), lăstun (Delichon urbica), graur (Sturnus vulgaris), co ofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia megarhynchos), pi igoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus palumbus), collybita), gai a (Garrulus glandarius), porumbel (Columba turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc (Streptopelia decaocto), stăncu a (Corvus monedula), mierla (Turdus merula), dropie (Otis tarda), prepeli a/pitpalacul (Coturnix coturnix), fazan (Phasianus colchiaus), potârniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), codobatura (Motacilla alba), sitar (Scolopax rusticola), cioara (Corvus frugilegus, Corvus corone cornix), grangur (Oriolus oriolus), cârstei de câmp (Crex crex), ciocârlie (Calandrella brachydactyla), fâsa de câmp (Anthus campestris), barza/cocostârc (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), lebada (Cygnus atratus), cormoran (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus), sitar (Scolopax rusticola), pescăruş albastru (Alcedo atthis), cocor (Grus grus), stârc cenusiu/bâtlan (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), ciocârlan (Galerida cristat), nagâ (Vanellus vanellus), fluierar (Tringa totanus), fluierar de mlaştină (Tringa glareola), tiganuş (Plegadis falcinellus), lopatar (Platalea leucordia), gainusa de balta (Galinula chloropus), cârstel de baltă (Rallus aquaticus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic/pitic (Tachybaptus ruficollis), diferite specii de corcodei (Podiceps sp.), diferite specii de rate (Anas sp.) si gâste salbatice (Anser sp.); • peşti – crap (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), clean (Leuciscus Leuciscus, Squalius cephalus L.), caracuda (Carassius carassius), caras (Carassius auratus), lin (Tinca Tinca), biban (Perca Fluviatilis), babuşca (Rutilus rutilus), oblete (Alburus alburus), morunaş (Vimba vimba), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: orcuşor (Gobio obtusirostris), ghibor (Acerina cernua), şalău (Stizostedion Lucioperca), ştiuca (Esos lucius), avat (Aspius Aspius), cteno (Ctenopharyngodon idella), fusar (Aspro streber), somn (Silurus glanis), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), scobar (Chondrostoma nasus), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), viză (Ascipenser udiventris), cegă (Ascipenser ruthenus), rezeafcă de Dunăre (Alosa tanaica), mreană (Barbus barbus), mihal (Lotta lotta), săbi ă (Pelecus cultratus);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 85

• reptile – specii protejate de Conventia de la Berna: şarpele de casă (atrix natrix), şarpele rău (Coluber scapius), şopârle (Lacerta agilis, Lacerta praticola, Lacerta taurica), guşter (Lacerta viridis); • amfibieni - specii protejate de Conventia de la Berna: broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca săpătoare (Pelobates fuscus); • insecte, crustacei, fluturi, moluste – Orthoptere greieri de casa (Gryllus domesticus, greieri de camp (Liogryllus campestris), cosaşi, lăcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropişni a (Gryllotalpa gryllotalpa), călugări a (Mantis religiosa), Coleopere (calosoma, rădaşca (Lucanus cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), gărăgări e/buburuze (Coccinela septempunctata), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazarei (Bruchus pisorum), carab (Carabus auratus), cărăbuşi (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus)), Heteroptere (gândaci (Haltica quercetorum, Galerucella luteola, Dryocetes villossus, Scolytus scolytus, Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa decemlineata), ploşni e (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), Eurigaster maura (ploşni a cerealelor), Aelia acuminata, Palomena praxina (ploşni ă de câmp), Cimex lectularius (stelni a), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode (urechelni a (Lithobius forficatus), scolopandra / cârcâiac (Scolopendra cingulata), şarpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (muşte, ân ari), Lepidoptere (fluturi (ochi de păun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albini a Pieris brassicae, coada randunicii (Papilio machaon), fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar, Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, acarieni, viermi, râme, melci (Helix pomatia, limax), lipitoare (Hirudo medicinalis), scoica de lac, scoica de râu, racul de râu. Insectele care vie uiesc în vecinătatea sau în mediul acvatic: Ephemeroptera (rusalii Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris, Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tân ar (Culex pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelulă (Libellula quadrimaculata)), Dytiscite (cărăbuş-deapă (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (lă ăuş (Gammarus), Daphia, Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris lacustris, ;octoneca glauca, Ranata linearis, ;epa cinerea (scorpionul de apă)), viermi de apa (Lumbricus terrestris) şi larve, protozoare.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 86

Listele cu speciile protejate de plante şi de animale fac obiectul OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificata si completata cu OUG 184/2008. Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni este amplasat pe raza teritoriului administrativ al oraşului Băicoi, la limita dinspre oraşul Plopeni, fiind învecinat pe latura estică cu DJ 100D (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Pădurea Plopeni este recunoscută ca Sit Natura 2000 (RO-SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007, Anexa 6 (M.Of.nr.98 bis/07.02.2008) şi zonă protejată de interes na ional de 88,8 ha. Pădurea Plopeni este identificatã în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Slănic în Unitatea de Produc ie III Plopeni, unită ile amenajistice 20-25, face parte din fondul forestier na ional, proprietate publicã a statului, administrată de Regia Na ională a Pădurilor (RNP-Romsilva). Relieful este cel de câmpie înaltă-piemont (270m altitudine), Câmpia piemontană a Ploieştilor formată la ieşirea râului Prahova din zona mai înaltă a Subcarpa ilor Curburii unde, datorită rupturii de pantă, are loc o depunere bruscă a aluviunilor mari, transportate în re eaua hidrografică („câmpie de împrăştiere”). Regiunea biogeografică corespunzatoare este cea continenală şi anume zona pădurilor de foioase (silvostepă). Pădurea Plopeni se încadreaza în tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli (cf. Donita et coll., 2005). Asocia ia vegetală este Aceri tatarico-Quercetum patraeae-roboris (Soo 1951 em. Zolyomi 1957) iar tipul de ecosistem este Goruneto-Asperula-Asarum-Stellaria. În Pădurea Plopeni se întâlnesc specii de plante edificatoare şi reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen. Acestea se stratificã după cum urmeazã: Etajul arborilor este format din: • Quercus robur • Quercus petraea • Acer tataricum • Carpinus betulus Stratul arbustiv – subarborete este format din: • Crataegus monogyna • Cornus sanguineus Stratul ierbos – herbaceu – subarborete este format din: • Asperula odorata (Vinarita)
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 87

• Asarum europaeum (Pochivnic. Sympetrum sanguineum. Anax imperator şi Aeshna cyanea (libelulele) • amfibieni .piperul lupului) • Asparagus tenuifolius • Geranium phaeum (Palaria cucului) • Geranium robertianum (Napraznic) • Glechoma hirsute • Lilium martagon (Crin de pãdure) • Sanicula europea • Stellaria holostea (Rocotea) În Pădurea Plopeni se mai întâlnesc două specii endemice: • Hepatica transsilvanica – endemism pentru zona sudică şi estică a Mun ilor Carpa i.Hyla arborea (brotacelul) şi Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) populeazã pădurea mai ales zonele ei mai umede iar Rana ridibunda (broasca verde de lac) este localizată în perimetrele micilor habitate de tip baltă. Alba. Amenin ările pentru situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Pădurea Plopeni este amplasată de-a lungul DJ 102 (Ploieşti-Cocorăştii Mislii).Timiş. Hunedoara. 12 Pădurea Plopeni În cea ce priveşte fauna Pădurea Plopeni adăposteşte o bogată faună de: • nevertebrate . Argeş. Morimus funereus (croitorul de piatră). în imediata vecinătate a oraşului Plopeni.Cerambyx cerdo. Prahova. Gala i. Gorj. Fig. cervus (rădaşca). deci într-o zonă cu un trafic auto şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 88 . • Peucedanum rochelianum – specie endemică pentru România şi spa iul fostei Iugoslavii cu distribu ie restrânsă în jude ele: Sibiu. CaraşSeverin.

) Impactul asupra biodversitatii se datorează: • activită ilor antropice. Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 89 . Traficul uman nu constituie o amenin are pentru speciile ocrotite. În prezent nu mai există această practică. tornade. din vechile sonde. dezafectate. de cca 4 mp. dispersia poluan ilor în interiorul pădurii fiind probabil îngreunată de stratul vegetal arboricol şi subarbustiv. inundatii. inflentează impactul asupra biodiversita ii. atacul de dăunători. în jurul micilor acumulari de apă din interiorul sitului. în special apa şi aerul. situl este brăzdat pe alocuri de şan uri săpate de localnici în vederea sustragerii unor conducte vechi. Din această cauză există tendin a de acumulare a deşeurilor de diverse tipuri în por iunea adiacentă şoselei. acestea neprezentând vreun interes pentru culegătorii de plante medicinale sau din punct de vedere estetic comercial. În pădure există resturi de structuri metalice şi de beton. în scopul păstrării capitalului natural şi a unei diversită i biologice (protejarea florei şi faunei sălbatice. cutremure. fiind extrem de uşor accesibilă. eroziuni de mal. Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversită ii. • situatiilor de risc natural cum ar fi seceta. fiind necesară astuparea lor. trăsnete. La limita vestică a sitului se pot observa două bataluri mici. Adâncul padurii este brăzdat de şleauri de căru ă în care natura îşi face loc prin apari ia muşchilor. Starea factorilor de mediu. dar pe traseul şanturilor nu creşte vegeta ie forestieră. Observa iile au fost fãcute în ultimii 3 ani de reprezentan ii Agen iei pentru Protec ia Mediului Prahova în timpul vizitelor în teren efectuate împreună cu angaja ii Ocolului Silvic Slănic.uman relativ intens. rămase de la sondele ce func ionau cândva în apropiere. se acumulează deşeuri aruncate de cei care vin la picninc în pădure. interzicerea păşunatului. de reziduuri petroliere. dar care din nefericire sunt folosite pe post de gropi de gunoi de către popula ia locală. incendii de origine naturală. De asemenea. Pădurea reprezintã chiar un loc de recreere pentru localnici. Accesul în pădure este facilitat de existen a drumurilor forestiere şi absen a oricărui obstacol între limita pădurii şi şosea. Atât în ariile naturale protejate cât şi în celelalte ecosisteme naturale au fost impuse măsuri de conservare a florei şi faunei sălbatice. alunecări de teren. a ecosistemelor. Traficul auto generează poluare. În interior. deficitul de umiditate. cu efect mai ales la limita sitului. interzicerea depozitării deşeurilor etc. inclusiv asupra factorului uman.

pajiştile cu predominare a păiuşului stepic au fost transformate în pajişti de pir gros şi fânea ă cu bulbi. • utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali. • practicarea păşunatului intensiv. • eutrofizarea apelor de suprafa ă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi sta iile de epurare. ceea ce conduce la fragmentarea şi dispari ia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate. • practicarea de sporturi în afara spa iilor amenajate. afectează populatiile de păsări. • defrişările necontrolate. re ele de transport a energiei electrice. cauzată de braconajul cinegetic. etc. • impurificarea apei. compozite şi leguminoase. • construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică.). dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implica ii asupra dezvoltării turismului local. • turismul haotic. Sub influen a păşunatului. perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli. • utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele. peşti şi mamifere. • importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază ştiin ifică. • perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar. barboasa. apar ca specifice condi iilor de stepa şi unele specii de iliacee. solului şi pânzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător. negara. care determină micşorarea resurselor solului şi duce la eroziune severă şi degradarea ecosistemelor. Impactul activită ilor antropice asupra biodiversită ii este determinat de depozitarea necontrolată a deşeurilor în interiorul sau la periferia localită ilor.• tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora. linii de cale ferată. conducte pentru transportul produselor petroliere. poduri. colilie. • incendierea ilegală a vegeta iei uscate. care se produce anual pe suprafe e variabile. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 90 . Pe lângă păiuş. • îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei acvatice.

in conditii normale de functionare acest nivel de zgomot nefiind depasit. modificat Ordinul 1028/2004. compresoare etc. iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. santierele de construc ii. chiar si cele recent fabricate depasesc 80 dB. pentru intervale scurte de timp.2. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare poate conduce.1. comportamentul inadecvat al vecinilor. nu pot fi incrimina i numai factorii de mediu (aer. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 91 . Zgomotul Principalele surse de zgomot sunt: traficul rutier. Cu ocazia lucrarilor de intretinere si interventie la sonde. În privinta gradului de deranj. Evaluarea stării de sănătate a popula iei constă în identificarea factorilor de risc. arterelor de trafic intens. valorile inregistrate sa depseasca limitele maxime admisibile pe timp de noapte. Distributia obiectivelor Structurii Baicoi (sonde de exploatare si parcuri de rezervoare) este in proportie de 75 % in proximitatea unor zone rezidentiale. Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei din Ordinul nr.6.1.7 Sanatatea populatiei Bolile cronice au o multitudine de factori favorizan i şi declanşatori. exista posibilitatea ca pentru perioade scurte de timp si cu o frecventa redusa.22. Utilajele folosite in cadul acestor lucrari (IC5. generand un nivel de zgomot inacceptabil pentru rezidenti. impun ca pe timp de noapte nivelul de zgomot sa fie cu 10 dB mai scazut decat nivelul admis pe timp de zi. La nivelului oraşului Băicoi nu exista o harta strategica de zgomot. la depasirea limitelor de zgomot. buldozere. 536/1997 al Ministerului Sanatatii. sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor. In aceste conditii. Lucrarile de intretinere si interventii sunt executate de formatiile din cadrul Sectiei de Interventii a Petromservice Baicoi dar. care in de : • calitatea aerului. cu referire speciala la cele din vecinatatea gospodariilor individuale insa. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afectează popula ia. obiectivele comerciale şi cele industriale şi în anumite cazuri unele zone de agrement. apă. beneficiarul trebuie sa solicite executantului luarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea disconfortului fonic pentru populatia din zona.). cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe. cu distante medii in intervalul 50-150 m. Cea mai la indemana solutie pentru evitatarea inconvenientelor este programarea si executia lucrarilor de intretinere si interventii la sonde intre orele 6 . 2.

alergizan i. astmul bronşic. Cei mai frecvent întâlni i sunt plumbul. cancerigeni chimici şi fibrozonan i. Dintre aceştia. în timp. Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluan ii iritan i sunt diferite func ie de perioada de expunere şi de natura poluantului. de tipul metalelor grele. iluminat. se disting următoarele tipuri de poluan ii: iritan i. dioxid de azot. până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare iritativ moderată. etc. emfizemul pulmonar. după expunere de scurtă durată. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic.• • • • • alimentarea cu apă potabilă. Caracteristic acestora este acumularea lor.). hidrogenului sulfurat. • poluan ii iritan i – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf. zgomot. Poluan ii toxici sistemici. îşi exercită ac iunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman. Bolile provocate de aceşti poluan i sunt asociate modificărilor la nivelul căilor respiratorii. habitatul condi ii improprii (zgomot. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice. producând hipersecre ie de mucus şi alterarea activită ii cililor vibran i. substan e oxidante etc. amoniac. procese industriale etc. rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburan ilor folosi i în sursele sta ionare (ca de exemplu: sobe) şi mobile. fluorul. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Poluan ii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de ac iune insuficient descifrat. • poluan i toxici specifici – aceşti poluan i ac ionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman. clor. mercurul şi cadmiul. efectul fiind specific substan ei în cauză. infec ii respiratorii acute. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substan e cu pericol mare pentru sănătate. dioxidului de carbon. colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 92 . substan e fără prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen). În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. asfixian i toxici specifici. calitatea serviciilor oferite popula iei. cel mai periculos este monoxidul de carbon. • poluan ii asfixian i – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO). în organismul uman. aglomerarea popula ională etc. cum ar fi bronşita. precum şi afectarea alveolelor pulmonare.

aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer. Este de men ionat faptul că morbiditatea prin afec iuni ale aparatului respirator la copii ridică în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecin e importante asupra capacită ii lor biologice. Popula ia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularită ilor biologice (organism în creştere.• poluan ii alergizan i – pot fi naturali (polenul.) sau artificiali. produşi volatili rezulta i din anumite vegetale etc. • compuşi organofosforici. reproduc ia sau alte func ii endocrine în/sau prin mediu acvatic. • arsenic şi compuşii lor. • substan e şi preparate sau produşi de degradare ai acestora. • cianuri. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. • substan e care contribuie la eutrofizare (nitra i şi fosfa i). care s-a dovedit că au proprietă i cancerigene sau mutagene sau proprietă i care pot afecta tiroida.pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice. • hidrocarburi persistente şi substan e toxice organice persistente sau care se pot bioacumula. • metale şi compuşii lor. Impactul acestor poluan i este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 93 . • materii în suspensie. • substan e care au o influen a nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen (care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5. • compuşi organostanici. se disting următoarele tipuri de poluan ii: • compuşi organohalogena i şi substan e care pot forma astfel de compuşi în mediu acvati. CCO-Cr). sistem imunitar insuficient dezvoltat). • iocide şi produse de protec ia plantelor. În cazul poluării aerului. fungii. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în jude ul Prahova în anul 2009 la nivelul jude ului nu s-au efectuat astfel de studii. care provin în special din industriile textilă şi chimică.

Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor. nitri ii pătrund în sânge şi în combina ie cu hemoglobina formează methemoglobina. rezultând un deficit de oxigen. cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică. • maladii infec ioase transmise de viruşi: poliomielita. toxice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 94 . Garda de Mediu si AN “Apele Romane” controleaza respectarea parametrilor de calitate impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor si de mediu. • parazi i care generează amibiaza. radioactive) pot fi: • guşa endemică. hepatita virală. pot avea efecte grave asupra sănătă ii umane. Deşeurile constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice care contribuie la eutroficare (în special nitra i şi fosfa i) şi au o influen ă nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen. mercurul. febra tifoidă. factorii de mediu agresa i fiind solul. Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ. datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă. dizenteria. Maladia. respectiv poluan i chimici: • maladiile infec ioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera. mercur). • alte substan e toxice ca plumbul. cadmiul.Sursele de poluare a apei pot genera maladii infec ioase şi maladii neinfec ioase datorită prezen ei în apă a unor poluan i biologici. Deşeurile de tip sanitar şi veterinar au con inut de agen i patogeni. Conform HGR 974/2004 DSP nu mai monitorizeaza calitatea apei brute intrate in statiile de tratare in vederea potabilizarii Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate Problema deşeurilor a devenit tot mai acută datorită gestionării deficitare şi impactului negativ tot mai pronun at asupra sănătă ii popula iei şi asupra mediului înconjurător. conjunctivita de bazine de îmbăiere. lambliaza. • intoxicarea cu nitra i şi nitri i prezen i în apă din ce în ce mai mult datorită industrializării şi chimizării agriculturii. cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii. Maladiile care se datorează unor substan e chimice existente în apă (minerale. PBC. uleiuri uzate. boli cardiovasculare. apele (de suprafa ă şi subterane). cadmiu. pesticidele. tricomoniaza. solven i. pesticide. aerul. întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complica ii nervoase şi endocrine. În Jude ul Prahova Agentia de Protectie a Mediului. precum şi metale grele (plumb.

cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localită ilor şi cursurilor de apă. sunt necesari şi al i factori cum ar fi receptivitatea organismului. pesticide. constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice precum şi metale grele (plumb. sol în zona depozitelor de deşeuri genereaza riscuri pentru sănătatea umană. cadmiu). Se consideră că impactul asupra sănătă ii umane este semnificativ datorită pericolului de producere a unor boli infec ioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. bacterii. Riscului utilizarii de substan e chimice periculoase asupra sănătă ii umane şi mediului Scopul principal al evaluării riscului este acela de diagnozare a realită ilor curente şi de a stabili strategiile care să permită diminuarea pierderilor de vie i omeneşti şi bunuri materiale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 95 . Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a popula iei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii. unii agen i patogeni din deşeuri rămân în via ă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helmin i şi sporozoare. uleiuri uzate. În condi ii prielnice. aer.). luni) de unde pătrund în sol. iar deşeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infec iilor. Deşeurile provenite din diferite surse con in foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agen i patogeni răspânditori de boli infec ioase (viruşi. Toate activită ile umane sunt posibile surse de risc. Îmbunătă irea calită ii vie ii presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene. Efectele gestionării de substan e chimice periculoase.Deşeurile pot fi vectori importan i în răspândirea infec iilor. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă. fără o neutralizare. apă şi pe sol provenite de la industrii şi activită ile asociate. apă. numărul suficient al agen ilor patogeni. agen ii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat (zile. putând provoca astfel infec ii şi prin contact direct. în afara pătrunderii în organismului uman a agen ilor patogeni. Pentru apari ia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor. solven i. în cazul producerii unui eveniment nedorit. fumul provoacă dificultă i în respira ie. în special cele industriale. Deşeurile. Agen ii patogeni semnalează în deşeuri numai posibilitatea infec iilor. care să presupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor. cele mai relevante tipuri şi surse de risc sunt următoarele: • emisii în aer. ouăle diverşilor helmin i etc. În condi ii naturale. Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special constituie una din problemele majore de mediu cu care se confruntă autorită ile locale. dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului.

creier. fără a pune în pericol sănătatea oamenilor şi mediului înconjurător. poate cauza efecte dăunătoare. Comercian ii. În intoxicatiile subacute. Acestea se elimină încet. temperaturi excesiv de ridicate sau scăzute. Ele sunt influentate greu de transformarile metabolice si sunt eliminate încet. ficat. apele subterane şi de suprafa ă. rinichi. Actiunea toxica în intoxicatiile acute constau într-o excitare initiala puternica şi apoi paralizarea sistemului nervos central. tub digestiv şi căi respiratorii. ca nervozitate. manipulării şi utilizării în siguran ă a acestor produse. în decurs de un an. inunda ii. mâncărimi ale pielii. muschi. dureri de cap. irita ii la plămâni. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 96 . Intoxicatiile care durează mult evolueaza spre tulburari ale sistemului nervos central. Pătrund în organismul uman prin piele. Aceste substante se acumuleaza în special în tesutul adipos. sunt persoane autorizate şi dispun de mijloace necesare depozitării. lipsa poftei de mâncare. o dereglare a coordonarii miscarilor. • activită i agricole care pot afecta sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte. simptome insotite adesea de leziuni ale ficatului si rinichilor. afec iuni ale creierului şi rinichilor. Ini ial se observă o slabire generala. furtuni. distribuitorii şi utilizatorii de biocide care desfăşoară activită i cu produse de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate. Mici cantită i de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte.• evacuări accidentale de substan e periculoase provenite din diferite industrii. cu condi ia stopării inhalării unor noi cantită i de mercur. apar perturbari ale auzului. iritabilitate. Moartea poate surveni ca o consecinta a paraliziei centrului respirator şi edemului pulmonar. În mod normal aceste cantită i de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare. insecticide şi erbicide care pot să contamineze solul. • urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare. atrofia tesutului muscular. epuizare. erup ii care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om. inima. irita ii la ochi. O expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp. • sisteme de transport a substan elor periculoase. până este vaporizat şi inhalat. • surse naturale care pot provoca accidente: cutremure. Trasatura caracteristica a substantelor chimice periculoase este afinitatea pentru tesutul adipos si o mare stabilitate.

pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială. Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensită ii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor. Este produs de surse naturale. Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman şi fauna.Efectele radia iilor electromagnetice de tip hertzian asupra stării de sănătate Acestea sunt generate de antenele de tip GSM. astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acestora în intersectii precum şi în perioade meteorologice nefavorabile care îngreunează circula ia rutieră şi implicit amplifică solicitarea motoarelor. Studiile indică o distan ă minimă de 2 m fa ă de sta iile de bază. mijloace de transport. stări de frică. cefalee (maxim 56 %).09. dar mai ales antropice: utilaje. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte. Contribu ia cea mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati.7 V/m. pentru grupa de vârstă de 15 . pentru tulburările de somn (maxim 49%). iritare. respectiv de 49. oameni. Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condi ii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular. începând cu uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata. oboseală. Sta iile de bază pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular. Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. Vodafone). Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sănătate Publică. tărie şi pozi ia surselor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 97 . Zgomotul are o ac iune complexă asupra organismului în functie de frecven ă. aparate. finalizat în 2000. fiind plasate la o înăl ime între 15 şi 50 m fa ă de sol şi sunt destinate comunica iilor pe distan e de câ iva km.25 V/m în cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange. stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesivă a esuturilor aflate în lângă sta ie. in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote). ame eli (maxim 25%). 1193/29. ale sistemului nervos central cu senza ie de greutate în cap. insomnii şi pierderea par ială a memoriei şi cum este cazul frecven elor de la 100 kHz până la 10 GHz.64 de ani. care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort. Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41.

paralizii etc. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspira ii umane: necesitatea dezvoltării economice şi sociale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 98 . care se găseşte în cantitate mare în creier şi în saliva animalelor turbate.). Nu sunt date referitoare la numărul persoanelor vaccinate antirabic. Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport func ional şi cultural. îndeosebi câini şi pisici în zonele urbane. precum şi al re elei de localită i în teritoriu. furie. Se caracterizează clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburări senzoriale. poate reprezenta un risc pentru sănătatea popula iei. din pie ele şi parcurile din jude ul Prahova. În oraşul Băicoi nu există un adăpost special pentru animale fără stăpân (câini) in momentut actual câinii fară stapân prinşi sunt deparazita i. asisten a medicală veterinară şi efectuarea unor ac iuni sanitare veterinare prevazute de legisla ia sanitara veterinară. Este produsă de către virusul rabic. Animalele abandonate au putut influen a starea de sănătate a popula iei prin agresarea fizică a oamenilor. Saliva acestor animale poate con ine virusul turbării chiar cu 10 zile înainte de apari ia primelor semne clinice de boală.Animale abandonate şi influen a asupra stării de sănătate a popula iei Înmul irea excesivă a numărului de animale fără stăpân. Există peste 100 de boli infec ioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui. Dintre toate bolile. supravegherea. sanc ionarea proprietarilor de câini care circulă cu aceştia pe domeniul public fără botni ă şi lesă costituie o necesitate. Pe raza localită ii se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact. ca singura cale pentru bunăstarea atât a genera iilor prezente. cât şi a celor viitoare. cea mai periculoasă pentru condi iile din ara noastră este turbarea. Câinii pot fi o sursă de infec ie şi de infesta ie parazitară pentru om. tendin a de a muşca. steriliza i si apoi sunt lasa i din nou in libertate. numită şi rabie. Prinderea şi transportul câinilor fără stăpân de pe străzile. dar şi protec ia şi îmbunătă irea stării mediului. Pentru aplicarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân consiliul local are obliga ia de a asigura personal de specialitate pentru eviden a. în condi iile păstrării echilibrului fa ă de complexul de resurse ale capitalului natural. Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zone urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătă irii calită ii acestui mediu revine autorită ilor locale. la nivelul localită ilor urbane şi rurale.

relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea). împâslitură bituminoasă sau iglă având ca destina ie locuin e individuale şi colective. fântâni. desparte Subcarpatii externi de cei interni.8 Peisajul Oraşul Băicoi se află la contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. cu învelitori din tablă zincată. şcoli. platforme de deşeuri.1. locaşe de cult. Spa iile verzi reprezintă circa 13. Are altitudini de 290–310 m. activitatea industrială şi agricolă. alunecari). . de epurare a apelor uzate. Spa iile de recreere şi sport totalizează o suprafa ă de 26.Campul Urletei corespunzator T. se disting: peisajul natural: • subcarpatic. Peisajul natural al aşezării a fost modificat datorită ac iunii omului. intr o zona de subsidenta. de comunica ii. stadion. spa ii de recreere şi agrement. monumente istorice şi de arhitectură. . 250–300 m).31 ha. drenat de Dambu si Mislea. spa ii verzi. grădini e. forajul sondelor. lucrări de infrastructură rutieră. • agro-industrial. Peisajul urban este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+4 realizate din zidărie în diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizării acestora. Subcarpatii sunt reprezentati prin : . de înhumare.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare. sală de sport. acoperit cu argile şi în nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzătoare Terasei Câmpina. Baicoi. Din acest punct de vedere. sub valorile stabilite de OUG 114/2007 pentru RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 99 . de confort termic. Câmpia Ploieşti este reprezentată în sud cu procese acumulative. strat de pietriş 20–60 m. Pe acesta este dezvoltat orasul.Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. de alimentare cu apă potabilă. peisajul antropic: • urban. fiind umanizat integral prin căile de comunica ie create. corespunzătoare conului Prahovei (alt. Oraşul beneficiază de spa ii de agrement: parc. Se disting lucrări de infrastructură energetice. . spa ii de produc ie şi prestări servicii nepoluante. feroviară şi lucrări de artă aferente acestora.Dealul Tintea (Gruiul) 404.20 mp/locuitor. exploatarea petrolului.2.Dealul Mislea la nord. • de câmpie. spa ii comerciale.

dezafectate sau în stadiu avansat de degradare. • platformele neamenajate de deşeuri. • minim 26 mp/locuitor până la data de 31. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 100 . • vehiculele auto scoase din uz. utilaje gricole şi mijloace de transport. coşuri de dispersie a noxelor şi platforme de deşeuri. realizate din zidărie şi materiale locale. lucrări de infrastructură termice. împâslitură bituminoasă sau iglă.modificarea şi completarea OUG nr.2013. • parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat. silozuri. • petele de hidrocarburi de pe luciul apei. lucrări de infrastructură rutieră. conduce la formarea smogului. • accidentele terestre sau aeriene de orice natură şi poluările accidentale provocate de acestea.12. • construc iile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural. de alimentare cu apă potabilă. • lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate.2010. • nimalele fără stăpân. • starea rampelor şi containerelor de deşeuri orasenesti şi starea de salubritate din locurile publice. • starea malurilor şi digurilor. 195/2005 privind protec ia mediului prin care autorită ile administra iei publice locale au obliga ia de a asigura din terenul intravilan o suprafa ă de spa iu verde de: • minim 20 mp/locuitor până la data de 31. de colectare a apelor uzate. energetice. cu învelitori din tablă zincată. Pitorescul natural poate fi compromis de: • poluarea atmosferei care în anumite condi ii meteorologice. • starea precară a spa iilor verzi şi elementelor de vegeta ie de pe acestea. • intensitatea traficului rutier. • gradul de salubritate a malurilor. • circula ia autovehiculelor cu defec iuni la sistemul de combustie. • pana de disperie a poluan ilor gazoşi. depozite de materii prime şi materiale. • efluen ii neepura i sau incomplet epura i de la sta iile de epurare oraseneasca şi industrială. • construc iile neterminate. Peisajul cu construc ii agro-industriale este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+1. • cablurile aeriene electrice sau de comunica ie. • arborii tăia i sau rup i de pe marginea drumurilor sau pădurilor. • locurile virane neamenajate.12. • depozitele de materiale de pe locurile publice.

măcar de categorie B (de importan ă locală). Biserica Cioara.• mirosurile degajate de materialele organice deteriorate. din care mai rezistă. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG Starea actuala a mediului prezentată la acest capitol constituie „alternativa zero”. de complexele zootehnice.2. în satele componenete (astăzi cartiere ale oraşului). 2. câteva construc ii suficient de valoroase. care pot ilustra devenirea oraşului şi care merită instituirea unui regim de protec ie. s-a considerat că există încă. O a doua categorie o reprezintă cele câteva case de târg. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 101 . la nici una din categoriile de clasare. nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. O primă categorie o reprezintă locuin a tradi ională specifică zonei colinare prahovene. în fiecare din sate câteva exemplare. Monumente istorice si arhitectura Conform Studiului Istoric realizat de către S. 2. prezintă valoare istorică şi poate fi readusă la forma ini ială prin restaurare. PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradi iilor locale şi fondului natural aflat în proximitate. Totuşi. şi reprezinta starea factorilor de mediu şi a sanată ii popula iei din zona în lipsa implementarii PUG. Evolu ia acestei stări de mediu.C. în ciuda bogă iei istoriei sale şi a diveristă ii formelor de via ă pe care le prezintă. începând cu a doua jumătate a sec. al XIX-lea. la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate. cu func iune comercială sau administrativă.R. prin vechimea ei şi datorită faptului că s-au păstrat imagini fotografice ale formei originale. DOCT S.1. Un element important îl constituie ruinele bisericii fostului domeniu boieresc al Cleopatrei Trube koi. în lipsa implementării planului este similară cu starea actuală.L Oraşul Băicoi. de depozitele de deşeuri menajere. zootehnice. industriale. din Dâmbu. de la strada principală.9. care amintesc urbanizarea ca centru petrolier.

U. dea lungul timpului. care să asigure şi protec ia P. Montarea de hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm.Evolu ia factorilor de mediu în situa ia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general Factori de mediu Aspect identificat Propunere P. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 102 .000mc. doar o parte dintre locuitori beneficiaza de acest sistem centralizat. s-a identificat existen a unei poluări semnificative Se va deteriora calitatea apelor de suprafa ă şi se va compromite calitatea freaticului si implicit sanatatea populatiei care nu beneficiaza de sistem centralizat de apa si canalizare. .Apă .000mc şi respectiv 1 x 1.sistemul centralizat de alimentare cu apa este subdimensionat. modernizarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie apa potabila. prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD.I. Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mocano-biologica Efecte în cazul neimplementării propunerii 1.C. .există conducte vechi pentru alimentarea cu apa potabila din otel.Sta ia de epurare existentă subdimensionată .Re eaua de canalizare este insuficienta .În urma exploatarii zacamintelor de petrol. înlocuirea unei păr i a conductei de pompare (OL Ø 4”) prin conductă PEHD şi eventuala înlocuire a rezervoarelor vechi (V=5890mc şi V=1000mc Tufeni) cu rezervoare din beton armat 2 x 5. S-au avut în vedere extindere.G.

instala iile de extinderea canalizării pot afecta pe termen ardere neindustriale.nu exista centură ocolitoare Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ si construirea unei centuri ocolitoare pentru traficul greu Gradul de degradare al drumurilor va creşte şi traficul greu va trece in continuare prin zona locuită Relatiile de comunicare dintre localită i se vor restrânge Consumul de combustibil va creste şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. combustibililor tradi ionali (lemn. economici. majore de poluare a aerului Propunerile din P. i eiului.C. Obligativitatea aplicarii „Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale” elaborat de S. Nemul umirea popula iei şi creşterea fenomenului migrator. referitoare la prezente in oraşul Băicoi construc ia sau modernizarea drumurilor.U. sunt: extrac ia şi distribu ia extinderea si modernizarea re elelor de apă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 103 . 2. pentru schelele petroliere din orasul Baicoi. tratarea Implementarea masurilor propuse in şi depozitarea deşeurilor.A. cărbune.Aer Înlocuirea în cazul încalzirii tuturor locuin elor. transportul rutier. produse petroliere) cu gaze naturale.Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ si cantitatv . PETROM S. Utilizarea energiilor neconven ionale – Principalele surse antropice panouri solare. scurt (pe durata execu iei) calitatea aerului. „Programele de conformare” a agentilor agricultura.G.

. terenuri în intravilan cu o noua treapta mecano-biologica sau extravilan. aspect dezagreabil. Extinderea re elei de canalizare si Depozitare necontrolată de modernizarea celei existente deseuri în special pe cursuri Modernizarea si extinderea statiei de epurare de apă.Re eaua de canalizare este insuficienta . Apa potabilă .Exista mai multe situri contaminate cu produse petroliere 4. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit.Epurarea apelor uzate nu satisface nevoile actuale ale orasului 3. captări de izvoare. din sistem precare – apari ia unor focare centralizat a tuturor de gospodăriilor din oraş de infec ii. Condi ii igenico-sanitare Asigurarea cu apă potabilă.Eroziunea solurilor . Confort al locuitorilor scăzut. Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. foraje proprii) pentru popula ia din oraş nu îndeplineşte parametrii sanitari Degradarea solului şi a pânzei freatice din zonă. cu pericolul Colectarea selectiva a deşeurilor degradării solului. afectarea Monitorizarea modului de utilizare a calită ii apei din pânza fertilizan ilor freatică sau de suprafa ă. Stagnare economică şi socială RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 104 . Sol . Stimularea combaterii eroziunii solurilor. Sănătatea populatiei a. Accentuarea alunecarilor de Realizarea de studii de specialitate pentru teren existente si apari ia de lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a noi zone cu risc de malurilor împotriva eroziunii şi a inunda iilor alunecare.din subteran (fântâni.

Condi ii igenico-sanitare precare. Poluarea pânzei freatice şi a solului Deșeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă. transportarea deşeurilor biodegradabile la depozitul ecolgic de la Boldeşti Scăieni şi valorificarea celorlate deşeuri de catre agenti economici interesati(hârtie. Schimbări climatice Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. PET-uri. Apa menajeră – re ea de canalizare insuficientă. Gestionarea deşeurilor Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. iar sta ia de epurare nu este la standardele necesare c.b. Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mecano-biologica. apari ia unor focare de infec ii. Nu sunt identificate Nu se fac propuneri utilizări ale substan elor interzise prin Protocolul de la Montreal. Riscuri naturale Alunecări de teren şi inunda ii în intravilan Drumuri degradate sau Realizarea de studii de specialitate pentru întrerupte. lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a Pierderi materiale în malurilor împotriva eroziunii. metal. Page 105 Nu sunt efecte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . afectarea calită ii apei din pânza freatică sau de suprafa ă Colectarea selectivă a deşeurilor. Mărirea suprafe elor degradate 6. 5. a inunda iilor gospodăriile popula iei. precum şi de combatere a eroziunii terenului. Confort al locuitorilor scăzut. etc). terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului.

cu piederea construc iilor valoroase. cu coeficien i de transfer termic mare. care merită instituirea unui regim de protec ie. Zonarea teritorială Se introduce o suprafată mare în intravilan Creşterea suprafe ei intravilanului cu 870. canalizare). Pe teritoriul oraşului Băicoi se găseşte . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 106 . măcar de categorie B 10. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzire prin tăieri de vegeta ie forestieră. eoliană). A fost localizat Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Men inerea şi chiar creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros.7. Nu sunt efecte Pericol de degradare fizică a construc iilor cu valoare arhitecturală. 9. Dezvoltare nera ională cu risipă de resurse (pământ) Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (extindere alimentare cu apa. Biodiversitate Utilizarea de materiale necorespunzătoare. • folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconven ionale (solară. • modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice. Utilizare combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici. Patrimoniu cultural Au fost identificate construc iile valoroase.73 ha fa ă de suprafa a existentă.Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Conform Studiului Istoric Oraşul Băicoi nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. la nici una din categoriile de clasare Eficientizarea energetică prin: • reabilitarea termică a clădirilor. arhitectural. Conservarea resurselor naturale 8. Schimbarea aspectului tradi ional.

Degradarea factorilor de mediu. Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiin area de noi servicii. Regres economic şi social.11. Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştin a cetă enilor. Conştientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul PUG elaborat după consultarea administra iei şi a cererilor cetă enilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 107 . Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de urbanism general al oraşului Băicoi nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă. se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localită ii şi a fenomenului de migra ie sau navetă a for ei de muncă active cea ce va crea nemul umire în rândul popula iei. se vor men ine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere.

în caz extrem. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 108 . de vie i omeneşti. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major. cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema extinderii canalizării şi tratării apelor uzate menajere prin sta ia de epurare existenta dar modernizata si marita cu o noua treapta. Deasemeni trebuie mentionat ca toti locuitorii orasului Baicoi trebuie sa beneficieze de sistemul centralizat de apa potabila prin extinderea si modernizarea retelei actuale. Pentru popula ie. minor =1.Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al oraşului Băicoi. poate să capete caracter catastrofic. catastrofal=3) Măsura prevăzută în PUG Apă Aer Sol Sănătate Riscuri naturale Schimbări climatice Conservarea resurselor Biodiversitate Patrimoniu cultural şi istoric Zonarea teritorială Conştientizarea popula iei EFECTUL nesemnificativ minor major X X X X X X X X X 0 -16 3 catastrofal X X Având în vedere consecin ele pe care le are neimplementarea măsurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare. Rezultă din această încadrare că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară. Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0. major=2. perpetuarea pericolului de inunda ii şi a alunecărilor de teren poate să aibă consecin e catastrofale prin pierderi materiale chiar.

• La proiectarea construc iilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi şi se va stabili distan a de amplasare fa a de versan ii instabili. catina). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 109 . pentru a stopa fenomenul. S-au produs prăbuşiri datorită excesului de umiditate şi dizolvării sării din subteran şi formarea unor lacuri antropice. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. pin. se vor lua măsuri de plantare de pomi (salcâm. riscul declansării acestui tip de procese geomorfologice este amplificat şi de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. După stadiul dinamic în care se află.G. • Pentru zonele cu risc mare se recomandă să nu se amplaseze construc ii. transport. Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt: • Se vor executa lucrări de stabilizare pe zonele cu alunecări active. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P. O situa ie specifică pentru teritoriul oraşului Băicoi este existen a sâmburelui de sare ce prezintă un risc de instabilitate. Riscuri naturale Procesele de versant cu raspandirea maximă şi cu cele mai importante implica ii practice sunt alunecările de teren de tip deplasiv.3. anin. frasin. Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic general al oraşului Băicoi se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legisla iei sectoriale (sănătate. drenaj. ca pe versantul nordic al dealului intea dar şi alunecări active în sectoarele instabile de pe pantele sudice. • În zonele fara vegetatie. etc.) şi cu prevederile legisla iei în domeniul protec iei mediului şi nu aduc atingere acestuia. mai ales a unor precipita ii cu caracter toren ial şi activită ii antropice. a tectonicii deosebit de active. în zonă fiind amplasate un număr mare de sonde pentru extractie.U. Această disfunc ionalitate trebuie asumată de cei interesati în amplasarea unor obiective sau construc iii. • Se vor efectua lucrări de drenare a apei din precipita ii. respectiv ziduri de sprijin. Vulnerabilitatea versantilor la alunecări de teren înscriu aceste perimetre într-o zonă de risc de instabilitate. respectiv exploatarea petrolului. există alunecări relativ stabilizate. • Se vor lua măsuri de amenajare a suprafe ei versan ilor cu platforme şi ziduri de sprijin. Consecin a a petrografiei şi structurii.

cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). Calitatea apei la nivelul oraşului Băicoi Deoarece re eaua de canalizare este subdimensionată locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infectie şi de transmitere a bolilor. fără o bază tehnică corectă. cu implica ii asupra randamentului şi siguran ei în exploatare.3. litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. Factorul De Mediu “Aer”. Apa este vulnerabila la poluare. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. Dispunerea latrinelor în incinta proprietă ilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale şi ale dejectiilor de la animale. in urma exploatarii zacamintelor de petrol. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). realizate după solu ii locale. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. • Industriei extractive impact prezentat detaliat la capitolul 2. Amenajarea unor noi spa ii verzi pe terenurile degradate şi libere şi completarea planta iilor defrişate în ultimul timp în scopuri diverse vor contribui la îmbunătă irea calită ii aerului în oraş. situa ia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condi iilor de via ă ale comunită ii. cât şi pe arterele de circula ie. Vilele de odihna din oras sunt prevazute cu fose septice vidanjabile sau sunt racordate la reteaua de canalizare. de-a lungul timpului. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei.Calitatea aerului la nivelul oraşului Băicoi În zonele de locuin e este influen ată negativ de: • arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune). şan uri şi bazine de colectare.1. În aceste condi ii. s-a identificat existen a unei poluări semnificative. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. atât în incinta proprietă ilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 110 . etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). • Treficul rutier datorită drumurilor necorespunzatoare si lipsa unei centuri ocolitoare. Rareori sunt amenajate la proprietă i fose vidanjabile construite etanş. în sobe.

a micii industrii. • sănătatea populatiei. Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură baza dezvoltării durabile a localită ii. pentru planuri şi programe. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. • aerul. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd această destina ie se vor impune condi iile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a popula iei şi confortul locuirii. au fost considerati relevanti urmatorii: • popula ia. Riscuri Stabilirea func iunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activită ilor economice cu măsuri de protec ia mediului şi a popula iei. De acest aspect se va ine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investi ii. • solul/utilizarea terenului. În urma implementării PUG calitatea apelor va fi îmbunătă ită prin racordarea intregului oras la re elele de apă potabila şi canalizare care se vor extinde la nevoile actuale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 111 . Totuşi deoarece Planul urbanistic general crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activită i economice. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL În urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. 4. • apa.Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. serviciilor şi turismului. În Plan se face referire la specificul activită ii economice care se poate dezvolta în oraşul Băicoi în domeniul industriei agriculturii şi creşterii animalelor precum şi cele în domeniul exploatarii materiilor prime.

Ca zone critice sub aspectul deteriorarii solului putem aminti zonele de exploatare a petrolui. substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate.valorile materiale.popula ia este îmbătrânită. etc. Agricultura este puternic implicata in protectia mediului. traficul si aglomerarile. patrimoniul cultural. Avarierea conductelor de apa. gaze si petrol pot produce degradare mediului prin inundabilitate. ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. • • • • • • • Factor/Aspect de mediu Populatia si sanatatea umana Probleme actuale de mediu . flora. atat in recolte cat si in productia animala. In zonele sondelor de exploatare precum si a batalurilor sunt arii de poluare cu titei si au existat poluari acidentale prin fisurarea unor conducte de petrol. fauna. Conform pr. biodiversitatea.infrastructură edilitară şi de mediu dezvoltată insuficient. patrimoniul arhitectonic şi arheologic. densitatea de week end este de 1 locuitor la 80 mp. . . Solul este constrans sa primeasca noxele industriale. astfel se induc.densitatea populatiei aferenta în perimetrul construibil este de 42 locuitori pe hectar. Aceste situatii trebuie prevenite deoarece refacerea terenului este un proces de durata si anevoios ce presupune investii mari. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru orasul Baicoi sunt prezentate în tabelul de mai jos. explozie sau degradarea terenurilor agricole prin poluarea cu produse petroliere. Nr. incorporandu-le in produsele sale. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme. 126/2001 -243-SF-D-2001 ”Autostrada Page 112 Solul/utilizarea terenului RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . peisajul.

menajere si industriale).C. fine.Apa Bucuresti Brasov.U. .A. curatarea si neutralizarea santurilor. pluviale. nr. Ploiesti. canalizare. imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare.in prezent orasul Baicoi este partial alimentat cu apa centralizat printr-un sistem de distributie stradal. -stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate. -proiectarea si executia sistemelor de colectare. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. Proiectant general SEARCH CORPORATION. -reciclarea deseurilor dupa caz. .G. -intreruperea locala imediata a rigolelor. -diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. utilizandu-se si apa din fantani. conform pr. La constructia autostrazii. epurare si evacuare a apelor (meterorice. fiind poluate semnificativ Page 113 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi. devierea circulatiei. teritoriul orasului Baicoi va fi traversat de traseul autostrazii. etc. . Studiu pilot – Actualizarea P.apele de suprafa ă şi subterane din straturile freatice sunt improprii alimentarii cu apa in scop menajer intrucat sunt poluate (sau pot fi foarte usor afectate calitativ) ca urmare a activită ilor din gospodariilor individuale si a schelei petroliere. strict necesareș -efectuarea plantatiilor de protectie -plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. CONSPROIECT S.evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. reziduale. iunie 2003) masurile de protectie a mediului ce se propune a se executa sunt: . -defrisarea terenurilor se va face in limite optime.-urilor din judetul Prahova traversate de autostrada Bucuresti – Brasov (S.apele de suprafata si cele freatice poarta amprenta exploatarii zacamintelor de petrol. 30/15110. -umezirea. prafoase.

.Padurea Plopeni este recunoscut ca Sit Natura 2000 (RORAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 114 . . Valorile materiale . Poluarea fonica si vibratiile produse de circulatia pe DN1 sunt receptionate doar de cateva locuinte aflate in imediata vecinatate a DN 1 Flora. . de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul orasului. calitatea aerului.resursele materiale ale zonei sunt reprezentate în primul rand de terenuri vazute prin prisma pozitie fata de Valea Prahovei. -conform Studiului Istoric orasul Baicoi in ciuda bogatiei istoriei sale nu are in Lista monumentelor istorice nici o singura pozitie. Zgomot si vibratii . . care ocupă cea mai mare parte a extravilanului. CO) trebuie sa fie sub valorile limită legale.în prezent. particule. Este un exemplu în care peisajul cultural local reflectă sincretismul tradi iei cu inova ia autohtonismului cu europenismul.alte resurse sunt reprezentate de fanete.studiul istoric intocmit pentru fundamentarea PUG-ului istoric pune in evidenta că orasul Baicoi are în prezent o zestre edilitară veche de mare valoare arhitecturală şi istorică rezultat al sincretismului între ra ionalitatea şi modestia arhitecturală tradi ională cu expresivitatea şi decorativismul caracteristic stilurilor de circula ie europeană. SO2. rezultând un produs arhitectural evident izvorât din tradi ie dar cu repere clare datorate contextului european. Vibra iile induse de trafic sunt imperceptibile.nivelurile de zgomot generate de traficul rutier pe drumurile interioare.traficul rutier pe DN1 are cu totul alte dimensiuni. încălzirea reziden ială (aproape exclusiv cu lemne şi cu gaze). determinate prin modelare matematică pe baza datelor de trafic. etc.fauna.Aerul . trend in relatie cu construirea caselor de vacanta.nivelurile concentra iilor în aerul ambiental al poluan ilor principali (NOx.principalele surse de poluan i atmosferici din zona sunt reprezentate de industria extractiva a petrolului. fapt ce particularizează şi individualizează peisajul cultural local. . microclimat. pasuni si paduri. . la niciuna din categoriile de clasare. principala sursă de zgomot şi de vibra ii din zonă este reprezentată de traficul rutier. Patrimoniu cultural. indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protec ia popula iei.

.02. men ionate în Cartea Roşie. . nu se justifică luarea unor măsuri de protec ie în scopul conservării unor specii. 1198/2005 .2008) si zona protejata de interes national de 88.conform OM nr.în zona investigată au fost identificate o serie de vertebrate. .un habitat de interes national este cel întâlnit în pădurea Plopeni deoarece adăposteşte o asocia ie vegetală endemică în România. . neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservării.98 bis/07. Este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o oarecare integritate naturală. Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae. etc. peisajul SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007. cheie. unde să se mai regăsească echilibre naturale func ionale. . . pentru men inerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic.Of.biodiversitatea.structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influen ată de activită ile antropice.. Anexa 6 (M.dat fiind faptul că nu s-au pus în eviden ă habitate unice.în cursurile apelor din zonă. nici unul dintre habitatele identificate în zona de influen ă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar".perimetrul se găseşte într-o zonă de interes major din punct de vedere al biodiversită ii. ştiin ific. . nr. . Prahova trăiesc peşti fara o importanta ecologica deosebita. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 115 .Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare.in Padurea Plopeni se intalnesc specii de plante edificative si reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar si stejar cu carpen.81 ha.

Pentru măsurarea progreselor în implementarea ac iunilor. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional. OBIECTIVELE DE PROTECTIEI A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL. în final. prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015.5. sunt denumite inte. In cazul proiectului de Reactualizare PUG Baicoi evaluarea s-a realizat prin cuantificarea performan elor planului de urbanism propus. • Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000. indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. mai mult sau mai pu in general. • Reducerea riscului la dezastre naturale. în conformitate cu procedurile de planificare. Pentru a se atinge un obiectiv. Obiectivele POS sunt: • Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa. • Ameliorarea calitatii solului. Obiectivele Reactualizarii PUG Baicoi vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe nationale: • POS Mediu .care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”.1.Planul Operational Sectorial de MEDIU . prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015. • Strategia nationala de management al riscului la inundatii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 116 . COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL 5. în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori. Trebuie precizat că un obiectiv este un angajament definit. sunt necesare ac iuni concrete care. • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015. interna ional Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. comunitar. prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. deci în realizarea intelor. în raport cu un set de obiective pentru protec ia mediului. a ceea ce se doreşte a se ob ine. precum şi.

recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013. propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene IV. • Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Prahova • Planul Regional de Gestiune a Deseurilor – regiunea 3 Sud Muntenia • Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 2006-2013 Prahova • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013. • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 .Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%.• Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor • Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013.Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport .Dezvoltarea resurselor umane. • conform PJGD . • conform PJGD – Prahova.judetul Prahova prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile.Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 117 . mediu si lung. masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare: . identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt.Plan Local de Actiune pentru Mediu .Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere . In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013.Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii • Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I „Cai de comunicatie” defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie.Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol . VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei.Planul Regional de Actiune pentru Mediu • PLAM . • PRAM . promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative .

2. In prezent se deruleaza cu Ministerul Transporturilor. 5.• colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. derivate din obiectivele strategice. comunitar sau international. Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu. precum si obiectivele la nivel local si regional. Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului. tinte. Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute in planurile de management. respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. obiectivele specifice. Locuintelor si Turismului un proiect PHARE pentru elaborarea unui Ghid de bune practici in constructii care sa contina si parte de gestionare a deseurilor din constructii si demolari. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). Sintezele au fost realizate astfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova. tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu. • obiectivele specifice de mediu. Factor/asp ect de mediu Apa Obiective strategice de mediu Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane Obiective specifice de mediu -eliminarea poluării apelor de suprafa ă si a apei subterane datorată evacuării apelor insuficient Tinte -extinderea si modernizarea sistemului de colectare. -mentinerea Page 118 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Obiective de mediu. transport si epurare a apelor uzate Indicatori -indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA001). reprezentand obiectivele relevante pentru plan. reprezentand obiectivele stabilite la nivel national. In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice. indicatori Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau particulare (specifice) • obiective strategice de mediu.

-concentra ii de poluan i la emisie pentru sursele dirijate. dirijate. surse . -Limitarea nivelurilor de vibra ii. poluan i la emisie controlul gestiunii (surse sta ionare deseurilor.prevenirea. -niveluri de zgomot la receptori. -inventarul anual al emisiilor de poluan i. caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. -indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: caracteristicile tehnice ale echipamentelor sta ionare şi mobile. din orasul Baicoi. infiintarea unor perdele de arbori la DN1 cu rol de protectie fonica. indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului. diminuarea si -reducerea emisiilor combaterea poluarilor de poluan i de la accidentale la sursele nedirijate exploatarile petroliere din schela Baicoi. -integritatea malurilor cursurilor de apa Zgomotul si vibratiile Limitarea la surse a poluării fonice.Aerul menajere. atmosferic concentra iile de salubrizarea strazilor. mobile). -extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa potabila pentru toti -combaterea degradarii malurilor locuitorii orasului Baicoi. măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibra ii implementate. -regularizarea cursurilor de apa acolo unde se impun lucrari de stopare a degradarii terenurilor -Mentinerea -respectarea valorilor mentinerea calitatii calitatii aerului limită legale pentru cailor de rulare. -protejarea receptorilor sensibili la vibra ii. -niveluri de vibra ii la receptori Page 119 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . acolo unde se impune. mari. curateniei in albiile cursurilor de apa. cursurilor de apa -salubrizarea albiilor datorita eroziuniilor cursurilor de apa in laterale la debite zona administrativa. respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică. -incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private epurate sau neepurate si datorita exploatarii zacamintelor de petrol.

-tipuri şi număr de ac iuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construc ie. Solul/Utili zarea terenului -Limitarea impactului negativ asupra solului. nespecifice localită ii. solului ca urmare a diminuarea si exploatarii combaterea poluarii zacamintelor de accidentale la schelele petrol. -amplasarea noilor clădiri se va stabili în cadrul lotului respectiv evitându-se plasarea la trotuar şi crearea unor aliniamente stradale lungi. a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi minimizarea schimbărilor topografice. -protejarea suprafetelor de livezi cu fâne e din centrul ilourilor evitându-se fărâmi area şi ocuparea acestor terenuri cu clădiri de locuit. -marirea suprafetei spatiilor verzi. deseurilor. cu teşirea unghiului frontonului precum şi modele de tip multifronton. -se vor utiliza cu precădere acoperişuri cu patru pante şi mai rar cu două pante. de foraj. ziduri şi socluri din piatră. -se vor utiliza materiale tradi ionale. -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor. -diminuarea poluării -implementarea solului prin prevederilor Planului depozitarea de management al corespunzătoare a deşeurilor. -tipuri şi număr de ac iuni pentru Page 120 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . -indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului. -limitarea gabaritului volumetric al viitoarelor edificii la dimensiuni conform RLU.Peisajul -Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural). -indepartarea cauzelor -men inerea. -reducerea degradării -prevenirea. -masurarea dinamicii suprafetelor in zonele critice. în măsura posibilului. -organizarea sistemelor de spa ii verzi şi construc ii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice -incadrarea in peisajul urbanistic actual.

763 0. Compozi ie deşeuri pe tipuri. P+4. Documente de expedi ie şi facturi emise de operatorii de deşeuri. P+1.3. Managementul deşeurilor -Respectarea legisla iei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor. Cantită i de deşeuri pe tipuri. diminuarea impactului asupra solului (terenurilor).43 % 44. P+5 Zona de locuinte si functiuni complementare regim de inaltime mixt P. 5.243 1. BILANT FUNCTIONAL ORASUL BAICOI –PROPUS Zona locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P. care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condi iile respectării legisla iei în vigoare.73ha). -consolidari de versanti. -impaduriri de suprafete improprii pentru constructii. Colectarea selectiva a deşeurilor menajere si transportul acestora la depozitele ecologice amenajate fara depozitare temporara in teritoriul administrativ. P+1. P+2 Zona de locuinte si funstiuni complementare regim de inaltime P+3. P+5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi S(ha) 1 122. gospodarie comunala (suprafata totala a extinderilor este de 820. Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor menajere. de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor.017 Page 121 .715 0. Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte.41 44.-stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor. P+2 /P+3. -lucrari de stingere a torentilor. P+4. Documente de raportare. Varianta propusa in PUG In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele existente vor forma noul intravilan. industriale din demolari etc.

031 0.482 25.290 0.69 3.556 100 Propuneri de organizare urbanistica. Dezvoltarea economică este motorul dezvoltării urbanistice. servicii.953 1. agreement si sport Zona institutii publice si servicii/zona pentru locuinte P+3.164 3.027 4. impaduriri.711 652.806 0. productie. servicii.712 0.565 27.638 1. depozitare. P+2 Zona functiuni mixte: unitati industriale. P+4. agrement.a. in primul rând prin asociere pentru crearea de exploatatii mari si dezvoltarea activită ilor conexe.682 113. balneo. Pentru dezvoltarea unor activită i de tip industrial. ecologizare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/spatiu verde.546 129. de depozitaresi transport Zone unitati agricole si sere Zone verzi.392 29.18 20. Sunt profitabile pentru comunitate initiative si actiuni în formule de parteneriat mixt (administratia publica locale + parteneri privati) indiferent de domeniu : economic.642 5.475 4. Evolutie. agreement si sport Zona functiuni mixte: depozitare. P+1. industrie.cimitire Zona cu destinatie speciala Zone depozitare reziduri Zona functiuni mixte: locuinte si functiuni complementare/spatiu verde. Este necesara retehnologizarea si eficientizarea activitatilor de productie agricola (vegetala si animala).227 41.119 0.117 0.90 1. cât şi în teritoriul administrativ. unitati agricole Zona mixta – spatii plantate.639 6. Prioritati.007 0.Zona institutii publice si servicii de interes general Zona unitati industriale.225 0.955 1.536 83.. echipare.446 24. P+5 si functiuni complementare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 122 .091 0. paduri.584 176. de protectie si ambientale/zona sport Zona constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare Zona gospodarie comunala . turism.104 2 536. loisir ş. au fost rezervate terenuri libere atât in incintele fostelor ferme sau unită i industriale. în proximitatea actualului intravilan.183 0. de depozitare/institutii publice si servicii Cai de comunicatii rutiera si amenajari aferente Ape TOTAL INTRAVILAN 41.722 5.822 14.

indiferent de regimul de proprietate. zone pentru activită i industriale şi de prestări de serviciu. volumul investitiilor în infrastructură va creste si va atrage după sine si alte tipuri de investitii. Odată cu explozia economică a oraşului. În scopul realizării unei evolu ii coordonate la nivel macroteritorial. pentru sedii ale unită ilor agricole sau cele destinate gospodăriei comunale sau obiectivelor tehnicoedilitare. vor creşte suprafe ele destinate zonelor verzi armenajate prin regularizarea si stabilizarea terenului prin planta ii masive. datorita răspândirii în teritoriu este organizat in mai multe trupuri. din care trupul principal este reprezentat de cartierele din localitatea propriuzisă. prezintă o rezervă suficientă pentru constructii. etc. extinderile intravilanului fiind de preferat sa se facă în zone cu soluri de categorii inferioare si fără planta ii de vii sau livezi. Trupul principal.).De altfel. Modul de construire în toate zonele este reglementat conform principiilor urbanistice si de ecologie urbană. cu respectarea Codului Civil. Suprafata ocupata cu păduri nu va fi afectată si se va supune regimului Codului Silvic. institutii complexe). P+1.). în general. ca si celelalte trupuri izolate. legislatiei privind stabilitatea. atât pentru activitati economice. interdictii temporare. rezolvarea cu prioritate a echiparii edilitare este de natură a spori atractivitatea zonei. Pe zona masivului de sare este limitat regimul de înăl ime la max. etc. cât si pentru functiunea de locuire. actualele folosinte ale terenurilor din cadrul teritoriului administrativ ale orasului se men in. Cele mai multe modificări se vor înregistra la nivelul folosintelor teritoriului prin extinderea intravilanului localită ii în dauna terenului agricol. Zona destinată institutiilor si serviciilor publice va fi extinsă pentru a primi eventuale obiective din domeniu unde patrimoniul este deficitar (cultură. agrement. pe actuale terenuri degradate. S-a propus concentrarea folosirii urbane a teritoriului intravilan (zone destinate locuirii. De asemenea. a normelor sanitare. Solicitările pentru constructii de locuinte vor fi limitate de reglementările impuse de legisla ie (zone de protec ie. siguran a în exploatare si de protectie a mediului natural si construit. Bilantul teritoriului intravilan prezintă indici de folosin ă îmbunătă i i fa ă de cei existen i. în special în zona unei infrastructuri tehnico-edilitare durabile şi la standarde europene. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 123 . zone cu terenuri improprii construirii. Teritoriul intravilan. Cu privire la zonificarea func ională.

conform traseelor de transport în comun . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 124 . Optimizarea relatiilor in teritoriu Descongestionarea drumului national DN 1 Bucuresti . asocia ii de dezvoltare intercomunitară. mobilitate şi siguran ă a persoanelor rezidente în oraşul Băicoi. Pentru optimizarea relatiilor în interiorul teritoriului administrativ al oraşului (legatura cu satele din împrejurimi si cu DN 1) s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea lor. colaborări. • Proiect SI-1A-1b: Creşterea gradului de accesibilitate. în orice caz. • Proiect SI-1A-1d: Creşterea calită ii infrastructurii sociale în scopul fluidizării şi sporirii siguran ei traficului urban. aflată în faza de proiectare şi par ial în execu ie) va amplifica legăturile comerciale si deplasările pentru muncă în orasele mari din zonă.J. • Proiect SI-1A-1e: Reabilitarea şi amenajarea de rigole şi trotuare pietonale de-a lungul căilor de acces urbane : Republicii şi Independen ei D.comunitatea este membru fondator şi.: • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară de utilită i publice pentru serviciul de alimentare cu apă si canalizare “Parteneriatul pentru managementul apei Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul deseurilor Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Polul de creştere Ploieşti “ • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Valea Prahovei “. • Proiect SI-1A-1c: Realizare centură ocolitoare oraş – 9 km .Braşov (odată cu realizarea autostrăzii Bucureşti – Braşov. concomitent cu amenajarea intersectiilor si modernizarea podurilor Program SI-1A-1: Reabilitarea/modernizarea re elei de drumuri locale (inclusiv pasaje şi poduri): • Proiect SI-1A-1a: Modernizare străzi în oraşul Băicoi . • Proiect SI-1A-1f: Extinderea şi reabilitarea legăturilor rutiere dintre municipiul Ploieşti şi oraşul Băicoi. Construirea unui pasaj rutier peste DN 1 la intersec ia cu DJ 215 . precum şi a posibilită ilor de sporire a traficului de mărfuri. etc. 100 F – aproximativ 22 km . prin construirea a două poduri peste pârâul Dâmbu . un membru activ la o serie de înfră iri.

precum şi a activită ilor balneo-turistice s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i. Pentru activită ile industriale. Pentru dezvoltarea în ansamblu a activită ilor de produc ie industrială şi agricolă. asociere). prin dezvoltarea sistemului asociativ. în gospodariile populatiei (cu o singura exceptie). de prestări servicii. comunale şi locale. cu accesibilitate uşoară şi micro . In faza urmatoare. pentru legătura cu comunele vecine şi exercitarea func iei de centru polarizator. (sau initierea unor alte documentatii de urbanism. Construirea de noi sta ii pentru mijloacele de transport / modernizarea celor existente şi aducerea la standarde similare celor din U. Zootehnia este practicata tot in sistem individual. cu acces direct la CF. in situatii speciale) si se va implica. în valorificarea unor terenuri proprietate privată pentru activită i economice. au fost men inute incintele fostelor ferme. în subsidiar apărând şi agricultura. înstrăinare. Pentru comertul cu produse vegetale si animale există un târg săptămânal. amplasate favorabil fa ă de zona de locuit si fa ă de principalele căi de comunica ie. şi altele de importan ă secundară.pie e agroalimentare. moderne. depozitare si comert en-gros este retinută o importantă zona. bazate pe solicitări locale. amplasat favorabil. pe calea cea mai convenabilă pentru păr i (posibilită i de schimb. se propune refacerea bazei materiale la fermele existente din teritoriu . însotit de Studiu de Impact. Pentru dezvoltarea activită ilor de produc ie industială si de depozitare.Program SI-1A-2: Realizarea unui sistem de trafic modern • Proiect SI-1A-2a: Modernizarea infrastructurii de transport public. Administratia publica locala va sprijini initiativele locale sau investitori din afara oraşului în realizarea de activitati economice în zonele rezervate prin PUG. Dezvoltarea activită ilor economice Profilul economic dominant rămâne tot industria extractivă şi industria grea. cu cele două ramuri de bază: productia vegetală si creşterea animalelor. cu forta de munca si utilaje adecvate (exploatatii agricole mari. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : • Proiect SIII-1A-1a: Realizarea unui incubator de afaceri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 125 . pentru realizarea de unitati zootehnice in incintele fostelor ferme sau pe alte amplasamente se va intocmi un PUZ. eventual. cu suprafete de teren plan relativ intinse este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. solicitate si de UE in vederea integrarii tarii noastre).E. vor fi modernizate tronsoanele ramase din drumurile jude ene. Zona de câmpie colinară în care se afla oraşul. a prestărilor de servicii şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora.

• recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri.M. Masuri in zonele cu riscuri naturale In urma analizei propunerilor de interventie si masurilor ce se impun. produc ie şi servicii în vederea realizării de parteneriate de afaceri cu firme din Uniunea Europeană • Proiect SV-1A-2a: Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament“Valea Stelii” • Proiect SV-1A-2b: Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice • Proiect SV-1A-2c: Organizarea unui festival annual dedicat Băicoi în vederea promovării poten ialului turistic al zonei şi a încurajării activită ilor economice din zonă. s-au evidentiat următoarele categorii de programe pentru refacere peisagistică şi reabilitare urbană: • păstrarea si refacerea echilibrului natural si factorilor de mediu. • amenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 126 . • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”.• Proiect SV-1A-1a: Promovarea I. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi.-urilor din sectoarele de activitate. si de la sondele învecinate. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren si delimitarea si instituirea conform legii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor.M. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. • limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice. Conservarea si punerea în valoare a peisajului se va realiza prin: • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate.

indicativ P-100/1-2006 si OG 20/1994.Zone afectate de cutremure de pamant Alunecarile de teren si prabusirile de roci sunt fenomene asociate frecvent seismelor. pentru a stopa efectul acestora si a prevenii fenomenul de instabilitate cauzat de acestea si de afluientii lui. • Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii .desi viteza de propagare a undelor este mai mica. si de formatiunile geologice de suprafata si este diferit in rocile necoezive si in cele coezive.aparari de mal pe intregul curs al paraului Dambu. In pietrisuri si nisipuri. pin. Tinand cont de aceste considerente. se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm. acestea se pot produce la pante foarte mici ale terenurilor. Fenomene de inundabilitate s-au manifestat in datorita siroirii apelor de pe versanti in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. anin. • Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin. • In zonele fara vegetatie. Zone afectate de inundatii Se vor tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa . Zone afectate de alunecari de teren Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt : • Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active. proiectarea constructiilor se va face in conformitate cu prevederile normativului Cod de proiectare seismica Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri . Se vor efectua lucrari de regularizare . catina) . • Pentru zonele cu risc mare se recomanda sa nu se amplaseze constructii. in zonele unde exista potential ridicat si mediu de instabilitate si prin pierderea coeziunii structurale si cresterea presiunii apei din pori. • La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili. Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate.conform ‘’Legii Apelor’’. Riscul seismic depinde. respectiv ziduri de sprijin. drenaj. Paraul Dambu este regularizat partial doar pe o anumita portiune dar aceste lucrari sunt vechi iar albia este subdimensionata. pentru a stopa fenomenul.seismele sunt mai distrugatoare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 127 . frasin. local. precum si de decolmatare si de recalibrare a albiei acestora.

ma.5 l/s Qs. este următorul : Qs.3 l/s. • Înlocuirea conductei de pompare (OL Ø 4”) de la sta ia de pompare pe str. Propuneri Alimentarea cu apa Conform dezvoltării actuale a orasului şi inând cont de perspectivele de dezvoltare pe următorii 7 – 10 ani.c = 11965 mc/zi = 138. • Proiect SII-5A-1a: Regularizare şi ecologizare pârâu Dâmbu • Proiect SIII-3A-1a: Ecologizare terenuri poluate şi transformarea acestora în spa iu verde cu func iune de agrement – amenajare parc dendrologic Dezvoltarea echipării tehnico – edilitare.o. Infrastructura sistemului de alimentare cu apă. Qs. construc ie metalică datând din 1940. Rezervorul actual. necesarul de apă calculat conform NR 1343-1/1995. incluzând şi necesarul industrial. creează în prezent probleme serioase privind între inerea şi igienizarea.indica iilor din planşa reglementări re ele edilitare). sta ia de pompare Băicoi şi o parte din conductele de aduc iune sunt noi sau reabilitate.max = 648 mc/h = 180 l/s. a beneficiat în ultimii ani de investi ii aplicate. are durata de amortizare depăşită.ms = 10563 mc/zi = 122. au rezultat următoarele propuneri de lucrări necesare a fi executate în perioada următoare: • Continuarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD îngropate în lungul străzilor (conf.zi. prin conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată.Zone afectate de risc antropic Administrarea si gospodărirea cartierelor şi zonelor componente ale orasului Băicoi se realizează de catre Consiliul Local si Primaria orasului şi cu ajutorul unor proiecte: Reabilitarea siturilor poluate ca urmare a interven iilor antropice: • Proiect SII-2B-1a: Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere şi reintegrarea acestora în circuitul agricol/industrial .zi. Independen ei până la inciden a cu tronsonul actual reabilitat deja. astfel încât parte dintre re elele de distribu ie. • Înlocuirea conductei de pompare OL Ø 300 a sta iei de apă Băicoi către rezervorul de 5890 mc cu o conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată. Din analiza efectuată asupra sistemului actual. Se propune : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 128 . • Se propune dezafectarea rezervorului metalic de 5890 mc.

eventual. pe acestea. dacă analiza va stabili eventuala scoatere din serviciu.E.C. înlocuirea acestuia cu unul de beton armat de aceeaşi capacitate şi realizarea unui pu forat nou în imediata vecinătate care să-i asigure alimentarea cu apă cu q = 5 l/s. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in U. sporirea de capacitate ar asigura necesarul de apă pentru etapa de perspectivă şi o durată de exploatare de 50-60 ani conform prevederilor STAS 4163/1 – 95.max. Pentru dezvoltarea în ansamblu a asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i.8 l/s Quz.zi. se propune: • Realizarea unui colector menajer principal Dn 600 mm paralel cu cel Dn 300 existent pe toată lungimea localită ii până la sta ia de epurare existentă. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile : • Proiect SII-1A-2a: Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile la standarde europene. care să asigure şi protec ia P. re eaua existentă este necorespunzătoare. pentru eliminarea surselor actuale de poluare este necesară introducerea unui sistem performant de canalizare Deoarece. hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm. este : Quz.max = 9572 mc/zi = 110 l/s Quz.un studiu amănun it privind posibilită ile de eventuală reabilitare a rezervorului.ora = 518 mc/h = 144 l/s Având în vedere gradul de dezvoltare propus şi sporirea echipării hidroedilitare. se propune a se avea în vedere înlocuirea cu rezervoare din beton armat 2 x 5000 mc. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 129 .zi = 8450 mc/zi = 97.I. conform aquis-ului cominitar privind cap. Canalizarea Debitul de ape uzate menajere. • Rezervorul metalic V = 1000 mc din cartierul Tufeni prezintă de asemenea aceleaşi probleme de igienizare şi între inere. calculat pentru localitate conform STAS 1343/1995 şi normativului P 66/2001 – pentru proiectarea şi execu ia lucrărilor m de alimentare cu apă şi canalizare. cum s-a arătat la situa ia existentă. Odată cu înlocuirea conductelor din OL existente cu conducte noi din PEHD se vor monta. Se propune. 22 (protectia mediului inconjurator).

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 130 . în jurul sta iilor de epurare propuse. Odată cu amenajarea şi dezvoltarea sta iunii balneoclimaterice „Valea Stelei” se propune echiparea zonei cu re ea de canalizare menajeră şi o sta şie de epurare tip BIOPAK de unde apele preepurate vor fi transferate la sta ia de epurare a oraşului. Tuburile se vor monta îngropat sub adâncimea de înghe . • Extinderea sta iei de epurare existentă cu o nouă treaptă mecano – biologică care să asigure epurarea debitului Quz. suprafe ele de teren şi natura acestora astfel încât să se evite crearea de viituri ce pot provoca inunda ii sau pagube.S. se vor institui zone de protec ie sanitară pe o rază de 300 m în jurul acestora. se poate realiza numai în cadrul sta iilor de preepurări locale industriale Colectarea apelor meteorice se va face separat de canalizarea menajeră. cu excep ia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer ce pot fi dăunătoare pentru om şi animale. Pentru lucrările propuse se recomandă utilizarea conductelor PVC – KG care prezintă avantajul unei etanşeită i bune a sistemului./zi = 97. Pentru preluare se vor realiza şan uri şi rigole pe străzile principale şi secundare cu pante de scurgere către văile şi toren ii naturali existen i şi de aici la emisarul natural pârâul DÂMBU. În zonele unde nu se va putea asigura viteza minimă de cură ire (0. În conformitate cu Ordinul 536/1-1997 al M.8 l/s şi monitorizarea permanentă a cantită ii şi calită ii apei uzate la intrarea şi ieşirea din sta ia de epurare. func ie de pantele naturale. pierderi reduse şi durată de execu ie mică. ce se vor realiza la fiecare unitate industrială în urma unor studii de specialitate. Recircularea apelor rezultate în urma epurării. Pentru toate lucrările propuse va fi necesară întocmirea unor studii de specialitate pentru alegerea variantelor optime. Sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice se va putea realiza în baza unui studiu de specialitate în baza căruia să fie colectate toate apele pluviale. cheltuieli de operare şi între inere reduse. cu pante cuprinse între 3-1%o către sta ia de epurare. suprafe ele de teren incluse în zonele de protec ie sanitară pot fi exploatate agricol. Apele uzate industriale trebuie colectate şi epurate separat în sta ii de preepurare cu tehnologii speciale. fără epurare. func ie de gradul şi natura impurificării.7 m/s) se vor efectua periodic lucrări de între inere şi spălare prin căminele din zonă. se propune preluarea şi evacuarea acestora direct în emisar.• Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă şi odată cu acestea desfiin area tuturor descărcărilor accidentale în pârâul Dâmbu. Deoarece relieful permite ca evacuarea apelor meteorice să se realizeze prin pantele naturale. Descărcările în pârâul DÂMBU vor fi guri de descărcare amenajate corespunzător şi care vor proteja şi respecta malurile naturale..

rigola si plantatia de pomi perimetrale si drumul de acces ocupa suprafata de 13. protejată cu geomembrană textilă care asigura etanseizarea. în conformitate cu normativele în vigoare. Depozitul va fi realizat în mod ecologic. • în gospodăriile popula iei precolectarea (strângerea şi depozitarea pe timp limitat) deşeurilor neutilizabile se va face manual în pubele situate în apropierea unui acces carosabil.900 mp. la sfârsitul perioadei de functionare a platformei de 10 ani. având la baza un strat de argilă bine compactată. perdea de pomi.000 mp. conform aquis-ului comunitar privind cap. asigurandu-se astfel fermentarea ariaeroba. Depozitul exploatat în sectoare (celule). va fi inconjurat de diguri de protectie. cu echipamente şi mijloace mecanizate pentru colectarea (preluarea) şi transportul deşeurilor la platforma ecologică de depozitare de zonă. Periodic. urmată de transportul si epurarea acestora pe loc sau la statia de epurare orasenească. Solutia care se propune constă din realizarea unei rampe ecologice. 22(protectia mediului inconjurator). Gospodărie comunală şi locativă Disfunc ionalită ile constatate au impus o serie de reglementări specifice privind un ansamblu de lucrări.E.De asemenea. dotat cu punct de spălare şi dezinfec ie. industriale şi agricole. compuse din platforme betonate împrejmuite dotate cu pubele şi containere. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EC) pe care Romania l-a asumat la aderarea in U. amenajări şi activită i menite să contribuie la asigurarea condi iilor de igienă şi confort pe teritoriul orasului astfel: • pentru strângerea şi depozitarea pe timp limitat a deşeurilor se vor amenaja puncte de precolectare stradale şi la obiectivele publice. terenul RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 131 . • se va constitui un serviciu de salubritate al orasului. în interiorul zonelor de protec ie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective cu excep ia celor destinate accesului personalului de între inere şi interven ie. rigole perimetrale si gard de beton. iar constructiile si instalatiile pentru administrarea si exploatarea rampei ocupa suprafata de 3. respectiv a unui depozit controlat de deseuri.100 mp. Suprafata totală a terenului de amplasament este S = 17. Suprafata de teren ocupată de rampă va avea o durată de timp determinată în conditiile în care. si asigurarea etanseizării acestuia prin protectie cu geomembrană. din care rampa de gunoi propriu-zisa împreună cu digurile de protectie. stratul de gunoi foarte bine compactat este acoperit cu un strat de pământ compactat. precum si drenarea apelor uzate din rampă.

In aceasta rampa vor fi depozitate deseurile menajere. precum si cele provenind de la unită ile publice. piete alimentare. pe un teren liber . în zona de NE. magazine. • conform PJGD .Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%. în cadrul unui sistem integrat de colectare şi reciclare.C. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 132 . provenite de la persoane fizice şi juridice. Sunt propuse câteva proiecte de perspectivă. In acest scop Primaria orasului Băicoi a propus un amplasament pentru realizarea unei rampe ecologice de depozitare a deseurilor urbane.L. din care le considerăm relevante pe următoarele: Program SII-2A-1: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere : • Proiect SII-2A-1a: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere în oraşul Băicoi. conform unei în elegeri anterioare. pe teritoriul administrativ al orasului. Locuitorii orasului Baicoi. Program SII-2A-2: Dezvoltarea infrastructurii de colectare a deşeurilor periculoase : • Proiect SII-2A-2a: Realizarea unui sistem de colectare şi transfer pentru deşeuri provenite din echipamente electrice. oferind astfel posibilitatea recăpătării valorii economice initiale. electronice. De asemenea. adică cele provenind în mod obisnuit din activitatea casnică.Scaieni. FLORICON SALUB S. gunoiul menajer fiind dus la rampa de gunoi Boldesti. Plopeni si Păulesti. rampa ecologica de gunoi urmează să deservească mai multe localită i învecinate: Băicoi. în paralel cu campanii de informare a popula iei .proprietatea Consiliului Local. ateliere care nu au o activitate industrială propriu-zisă. • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 .. construc ii şi demolări de construc ii. cat si agentii economici din oras au contracte individuale cu S.folosit va avea o acoperire generală cu pământ vegetal. Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele aspecte: • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013.R. a realizat studiile de specialitate si urmează să treacă la faza de executie a acesteia în momentul obtinerii fondurilor necesare.

-uri Pentru asigurarea cu energie electrică a obiectivelor existente nu este necesară realizarea de P.G. va fi necesară şi extinderea re elei de distribu ie a gazelor de redusă presiune către consumatorii nou apăru i. se recomandă introducerea sistemului de încălzire a spa iilor prin intermediul pompelor de căldură. pentru construc iile noi. performante.• conform PJGD – Prahova. noi. în scopul reducerii poluării cu gaze arse şi a reducerii consumului de gaze naturale şi combustibili alternativi. la faza autoriza iilor de construire.T. Pentru viitor. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova. se va urmări.U. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 133 . este necesară creşterea de capacitate a posturilor existente: • Pentru dezvoltare capacitate STA IA DE EPURARE se consideră necesară înlocuirea postului existent cu unul nou dimensionat conform nevoilor tehnologice ale sta iei stabilite printr-un proiect ulterior. ca acestea să fie realizate în spiritul limitării pierderilor de căldură şi al folosirii de surse de energie moderne. Alimentare cu energie electrica Retele electrice de medie tensiune si P. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013. Această măsură se poate realiza în urma unor studii de specialitate şi va avea drept urmare creşterea confortului spa iilor interioare. Pentru conservarea energiei termice şi evitarea pierderilor se recomandă implicarea administra iei locale. nu necesită interven ii de infrastructură. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). în programe de reabilitare a construc iilor existente (prin realizarea de anvelope termice) iar. Pentru zonele noi de extindere a intravilanului.T. • colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. protejarea surselor şi scăderea cheltuielilor de exploatare şi între inere. odată cu realizarea noilor căi de circula ie. Alimentare cu gaze naturale si energie termica Re eaua de distribu ie gaze naturale fiind bine structurată la nivelul întregii localită i şi recent reabilitată. Pentru obiectivele propuse spre dezvoltare prin prezentul P.

depozite.U. etc. Page 134 • • • • RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . zone de protectie la constructii si culoane tehnice ( retele electrice. amenajarea de zone pentru mica industrie. se propune extinderea intravilanului în anumite zone. Sistemul public de recep ie programe TV Deoarece dotarea orasului cu acest gen de utilitate publică este asigurată în propor ie de 90%. Se propune modernizarea re elelor de joasă tensiune cu un grad avansat de uzură şi se va extinde iluminatul public. Iluminatul public stradal Pe toate zonele de extindere a arterelor principale şi secundare ca urmare a apari iei de noi construc ii (locuin e. statie de reglare gaze). balneare. Se va respecta culoarele de protec ie ale re elelor de înaltă şi medie tensiune pe por iunile de intravilan (servitute de utilitate publică) şi se va solicita aviz CONEL prin Certificat de urbanism pentru amplasamentele noi. Zone de protectie/ interdictie S-au instituit urmatoarele zone de protectie si interdictie: zone de protectie a obiectivelor cu valoare de patrimoniu (monumente istorice) care au raza 200 m până la elaborarea documentatiei specifice de delimitare. Viilor. se propune prelungirea re elelor de cablu în zonele în care vor exista dezvoltări urbane prin extinderea zonelor de intravilan. etc) vor fi extinse şi re elele de iluminat public stradal împreună cu re elele de joasă tensiune necesare noilor obiective. zone de protectie pe baza normelor sanitare la cimitire. Telefonie Capacitatea centralelor existente permite conectarea a circa 400 abona i. de produc ie. În plus dezvoltarea re elelor de telefonie mobilă a câştigat un număr sporit de abona i astfel încât nu e necesară dezvoltarea centralelor existente. propusă să înlocuiască rezervorul metalic actual. servicii.• Pentru gospodăria de apă din str.albia apelor curgatoare. Retele electrice de joasa tensiune În prezent P. zone protejate cu valoare ecologica . se propune realizarea unui post de transformare nou corespunzător echipării noului obiectiv. la infrastructura CF.G. Toate aceste zone necesită a fi alimentate cu energie electrică. obiective comerciale. prin re ele aeriene sau subterane de joasă tensiune (380/220V) ce vor fi racordate la sistemul energetic al localită ii.

dupa caz). surpări de teren. • autorizarea executării constructiilor cu functiuni generatoare de risc tehnologic (procese industniale sau agricole care prezintă penicol de incendii. etc. până la autorizarea obiectivului respectiv. • lucrările admise (constructii si amenajări) au drept scop limitarea riscurilor naturale si sunt conditionate de respectarea prevederilor Legii nr. poluare a aerului. terenuri mlăstinoase. Obiective de utilitate pubilca In plansa “Proprietatea asupra terenurilor” sunt prezentate situatia existenta a tipurilor de proprietate asupra terenurilor din intravilan si propunerile privind circulatia terenurilor în vederea realizării obiectivelor de utilitate publică propuse si a altor obiective (dotări. se va solicita studiu de impact. Pentru amplasamentele rezervate obiectivelor de utilitate publică se instituie interdictie temporară de construire. scurgeri de torenti. igiena şi sănătatea oamenilor si de obtinerea acordului de mediu. canalizare. conductelor de gaze. Terenurile ce se intentionează a fi trecute în domeniul public al oraşului sunt pentru drumuri propuse. radiatii. • autorizarea executării constructiilor în zonele expuse Ia riscuri tehnologice precum si în zonele de servitute pentru retelele magistrale. biserici si cimitire. activită i economice. a celor privind siguranta în exploatare. solului) se va face numai pe baza unui studiu de impact asupra mediului si a obtinerii acordului si autorizatiei de mediu (ARPM sau AJPM.• interdictie temporara de construire in zona unitatilor economice propuse. apă. avalanse de zapada. zone inundabile. statii de reglare gaze. terenuri miscătoare. se realizeaza in conditiile respectarii pnevederilor puse in eviden ă în planşele de reglementări şi în Regulamentul aferent PUG. eroziuni. • autorizarea executării constructiilor si amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale (alunecări de teren. Autorizarea lucrărilor de utilitate publică se face pe baza avizelor eliberate de autorită ile administratiei competente si a avizelor necesare. apei. căilor de comunicatie si a altor lucrări de utilitate publica. parc. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 135 . zone verzi de protectie. masive de sare si altele asemenea) se vor realiza în condi iile respectării prevederilor legale în vigoare. până la elaborarea si aprobarea unor PUZ-uri cu regulament aferent.). dislocări de stânci. de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică.10/1995 si normelor referitoare la rezistenta si stabilitatea constructiior.

sau măcar de diminuare şi monitorizare a surselor de poluare.gospodăreşti. trebuie să se recupereze piesele. ceramică. marimea sectiunii de trecere a apei la poduri. morminte. În cazul descoperirii întâmplătoare de vestigii arheologice (piese litice. pentru eliminarea pericolului de inundatii in intravilan. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 136 . în scopul diminuării riscului de alunecare a terenului.Terenurile aflate in domeniul privat al comunei pot fi concesionate in vederea realizarii functiunilor propuse : activitati economice. Propuneri si masuri de interventie urbanistica: • se institule protectie ecologica pentru cursurile de apă care străbat teritoriul comunei. • elaborarea unui studiu de specialitate pentru delimitarea zonei de protectie la monumentele istorice clasate si la bisericile si monumentele comemorative neincluse pe lista. in incinta cimitirelor. • lucrari de amenajare si inaltare maluri. se recomandă următoarele: • lucrări de combatere a eroziunilor şi de consolidare a versantilor afectati de alunecari de teren. spatii verzi de aliniament la strazi. • plantarea de zone verzi de protectie la cursurile de apa (în intravilan). să se împiedice distrugerea contextului din teren si să se anunte în 48 de ore Muzeul Judetean de Istorie şi Arheologie Prahova. valuri de pământ) în timpul lucrărilor de constructie edilitar . agricole. sau ale calamită ilor naturale. os. • lucrări de drenare si canalizare a apelor din pluvia ie către cursurile de apă din zonă. scurte regularizari. metal. pentru a se evita formarea zonelor mlăştinoase si scurgerea apelor infiltrate pe fruntile de terasă si pe versan i. in zona CF. Protectia mediului Pentru imbunătă irea cadrului natural si a conditiilor de locuit în orasul Băicoi. ziduri de piatra. • lucrari de regularizare şi corectare a traseului pârâului Dâmbu. pentru a nu inunda zonele adiacente. • protejarea zonelor de locuit prin măsuri de reducere a poluării (de toate tipurile ) la activită ile economice existente si solicitarea studiului de impact pentru activită i viitoare (inclusiv la extinderea unită ilor existente în zona de locuit sau la revitalizarea capacită ilor abandonate). in incintele cu activitati economice poluante. locuinte. pietre arse. • măsuri pentru combaterea poluării cu produse petroliere a solului si a apei subterane.

Se folosește o scală cu 5 nivele: Nivel +2 +1 0 -1 -2 Tip impact impact pozitiv semnificativ impact pozitiv niciun impact impact negativ impact negativ semnificativ Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt: 1. plantări de arbori si arbusti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 137 . • amenajarea peisageră de spatii verzi (suprafete înierbate). Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direc ie (pozitiv sau negativ) va influien a calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel na ional. extinderea si modernizarea alimentarii cu apă. comunitar sau interna ional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localită ii. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG În conformitate cu prevederile Ordonan ei de urgen ă a guvernului 195/2005 privind protec ia mediului aprobată prin Legea 265/2005 și modificată și completată prin OUG nr.• interventiile in zonele protejate se vor face conform Regulamentului Local de Urbanism. Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al orasului Baicoi trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administra iei publice în alegerea priorită ilor și etapizarea interven iilor în teritoriul administrat. 6. amenajări florale. 114/2007.

zonarea teritorială. 3. 4. 5. extinderea retelei de canalizare. 7. eficientizarea energetică prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor. depozitarea deseurilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 138 . reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecări de teren). cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu. 6. 9.2. modernizarea infrastructurii rutiere. 8. modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural.

U. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta Conservarea resurselor Cresterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 +2 0 Asigurarea apei curente contribuie la îmbunătă irea confortului și a igienei Nu are impact 0 +1 +1 +1 Nu are impact asupra patrimoniului Impact pozitiv. Temporar pe peritada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf.G. – Extinderea şi îmbunătă irea re Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii 0 Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Aer elelor de alimentare cu apă Justificarea incadrarii Nu are impact asupra calitatii apei. Nu are impact asupra calitatii aerului. asupra obiectivelor de mediu Măsura din P. Nu are impact Sol Sanatatea populatiei Fenomene sau riscuri natural Patrimoniu cultural Fenomene sau riscuri naturale Conservarea si utilizarea resurselor Constientizarea populatiei Protec ia solului si reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii vie ii. permite dezvoltarea urbana.1.G.U. Page 139 TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi +5 .Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P. creșterea confortului Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea inundatiilor Asigurarea protec iei peisajului natural. a economiei si serviciilor Consum ra ional de apă Implicarea popula iei în păstrarea calită ii surselor de apă (respectarea zonelor de protec ie a surselor de apă).6.

+2 Se elimină contaminarea Sol Protec ia solului și solului prin deversări reducerea suprafe ei necontrolate de ape afectate de depozitări menajere uzate. permite Zonarea unită ilor teritoriale de dezvoltarea economică si teritoriala referin ă socială durabilă a orasului Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservarea si utilizarea resurselor +1 Implicarea popula iei în Constientizarea Creșterea managementul apelor uzate.U. cultural cultural și istoric Stabilirea func iunilor +1 Împact pozitiv.G.Măsura din P. populatiei responsabilită ii publicului fa ă de mediu TOTAL +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 140 . pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf. cresterea confortului si a igienei populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protec ia popula iei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inunda iilor Asigurarea protec iei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. necontrolate Îmbunătă irea calită ii +2 Contribuie la îmbunătă irea Sanatatea vie ii. modernizarea si extinderea statiei de epurare existente cu o noua treapta mecanobiologica Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii +2 Evacuarea de ape uzate Apa apelor de suprafata si corect epurate contribuie la subtarane men inerea calită ii bune a apelor de suprafa ă și elimină poluarea pânzei freatice Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra Aer calită ii aerului. – Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. Temporar.

– Depozitarea deseurilor.G. cresterea populatiei confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural. creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 141 . cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii populatiei publicului fata de mediu TOTAL +1 0 0 0 +2 +1 Nu are impact Nu are impact Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri Se elimina poluarea din surse difuze de la gospodariile populatiei.Măsura din P. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii +1 Apa apelor de suprafata si subterane Aer Sol Protectia calitatii aerului +1 +1 Justificarea incadrarii Se elimina aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata Se elimina sursele de mirosuri dezagreabile Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitarile necontrolate Se imbunatatesc conditiile de igiena Nu are impact Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii Sanatatea vietii.U.

cresterea confortul deplasarilor si populatiei confortului posibilitatile de comunicare 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv.U. – Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul. se asigura Zonarea unitatilor teritoriale de suprafetele necesare teritoriala referinta dezvoltarii infrastructurii rutiere +1 Se reduc emisiile GES prin Conservarea si Conservarea resurselor reducerea cantitatii de utilizarea combustibil resurselor +1 Creste grija fata de Constientizarea Cresterea responsabilitatii integritatea infrastructurii populatiei publicului fata de mediu rutiere TOTAL +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 142 . se Aer reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant Protectia solului si +1 Se reduce poluarea solului Sol reducerea suprafetei de-a lungul drumului afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii +1 Creste siguranta in trafic.G. Sanatatea vietii.Măsura din P.

U.agrement.Măsura din P.cultura.) Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Asigurarea protectiei peisajului natural. sanatate. cresterea populatiei dezvoltate intr-o unitate confortului teritoriala. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta si Conservarea resurselor Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu +1 +1 0 0 +1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permanente sau temporare de construire Asigura perimetre de protectie a monumentelor Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG Nu are impact Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima Page 143 Conservarea utilizarea resurselor Constientizarea populatiei TOTAL +5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice(educatie. – Zonarea teritorială Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Un afecteaza calitatea apei Apa apelor de suprafata si subtarane Protectia calitatii aerului +1 Separarea functiunilor in Aer intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze Protectia solului si +1 Asigura utilizarea rationala Sol reducerea suprafetei a terenurilor in intravilan afectate de depozitari necontrolate Asigura confort si protectie prin Imbunatatirea calitatii +1 Sanatatea stabilirea activitatilor ce pot fi vietii.G..etc.

Se instituie masuri afectate de depozitari pentru protectia vietii si a necontrolate bunurilor populatiei Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Crestere responsabilitatea Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de populatiei publicului fata de mediu integritatea lucrarilor de amenajare hidrotehnica si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren TOTAL +6 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 144 .U.G.Măsura din P. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda ii si alunecari de terenuri) Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si +2 Se elimina degradarea Sol reducerea suprafetei solului. cresterea populatiei confortului +2 Protectia vietii si a bunurilor Fenomene sau Protectia populatiei prin populatiei riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei +1 Protejarea cadrului natural Patrimoniu peisajului natural.

cresterea confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural. – Eficientizarea energetică prin extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale si reabilitarea termică a clădirilor.reabilitarea termica a cladirilor reduce necesarul de energie pentru incalzire. . .scade cantitatea de gaze cu efect de sera(instalatiile de producere a energiei termice cu randament mare).se conserva padurea (consumator de CO2 din atmosfera) Sol Sanatatea populatiei Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate 0 +1 0 Nu are impact Creste confortul locuirii Nu are impact Imbunatatirea calitatii vietii. Scade consumul de combustibil Creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice Page 145 .Măsura din P. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu populatiei TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 0 0 +1 +1 +4 Nu are impact Nu are impact Se consuma o resursa neregenerabila.G. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Calitatea aerului mai buna prin: Protectia calitatii aerului +1 Aer .U.

– Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si 0 Nu are impact Sol reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii.G.U.Măsura din P. coincide cu obiectivul PUG cultural cultural si istoric Se asigura pastrarea mostenirii culturale a traditiilor Stabilirea functiunilor +1 Stabileste zone de protectie Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Implica populatia in Constientizarea Cresterea responsabilitatii pastrarea patrimoniului populatiei publicului fata de mediu cultural si istoric TOTAL +2 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 146 . cresterea populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Obiectivul de mediu Patrimoniu peisajului natural.

– Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact +1 Respectarea zonelor de Asigurarea calită ii Apa protec ie a surselor de apă. +1 Cea mai bună resursă Conservarea si Conservarea resurselor energetică este economia de utilizarea resurse.U.G. Protectia calitatii +1 Implicare constienta in Aer aerului economia de resurse energetice si energie Renuntarea la arderea resurselor vegeteale +1 Implementarea sistemului de Sol Protec ia solului și management al deșeurilor. creșterea confortului Protec ia popula iei +1 Participarea voluntară a Fenomene sau prin popula iei la implementarea riscuri naturale diminuarea/eliminarea măsurilor de prevenire a inunda iilor efectelor inunda iilor Asigurarea protec iei +1 Patrimoniu Instituirea și respectarea peisajului natural. Stabilirea func iunilor +1 Zonarea Creșterea responsabilită ii unită ilor teritoriale de teritoriala administra iei și a popula iei referin ă în respectarea destina iei terenurilor și a regimului de construire. populatiei vie ii. reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii +1 Respectare normelor Sanatatea igienico-sanitare. apelor de suprafa ă și Respectarea regimului subterane deșeurilor (interdic ia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă). cultural regulamentelor de urbanism cultural și istoric în zonele de protec ie a monumentelor. resurselor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 147 .Măsura din P.

Constientizarea populatiei TOTAL Creșterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 Conservarea fondului forestier. Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P.U. eoliană).G. +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 148 . Promovarea surselor alternative de producere energie (solară.

U. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P. Obiectivul de Extindere si mediu modernizar relevant e alimentare /obiectivul cu apă din PUG Protec ia 0 calită ii aerului Asigurarea 0 calită ii apelor de suprafa ă și subterane Protec ia 0 solului Îmbunătă ire +2 a calită ii vie ii Protec ia 0 popula iei la riscuri naturale Asigurarea 0 protec iei Canalizare și epurare ape uzate Deseuri Infrastructură rutieră Zonare Riscuri naturale Eficien ă energetică Păstrare Consti TOTAL a enpatrimo tizare -niului public 0 +2 +1 +1 +2 0 +1 0 0 0 +1 0 0 0 +1 +1 +6 +4 +2 +2 0 +1 +1 0 +1 +1 0 +1 +1 +1 +2 0 +2 0 +1 0 0 0 0 +1 +1 +1 +8 +9 +4 0 0 0 +1 +1 Page 149 0 0 +1 +3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Baicoi asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.G.2.6.

peisajului Zonarea teritorială Conservarea resurselor Creșterea responsabilit ă ii popula iei TOTAL +1 +1 +1 +1 0 +1 0 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 0 0 +1 0 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 0 +5 +6 +8 +5 +8 +7 +7 +6 +6 +4 +2 +8 +53 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 150 .

Obiectiv de mediu Protec ia calită ii aerului Evaluare cumulativă Există premisele atingerii obiectivului? DA DA Obiectivele prevăzute în P.G. riscuri naturale au influien ă pozitivă asupra protec iei popula iei Asigurarea protec iei Obiectivele prevăzute în P.U.G.U.U. au efect. au influien ă pozitivă asupra solului Îmbunătă irea calită ii Obiectivele prevăzute în P.G. vie ii au influien ă pozitivă asupra calită ii vie ii Protec ia popula iei la Obiectivele prevăzute în P.U.G. în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu deși gazele naturale sunt o resursă neregenerabilă Creșterea Educarea. au influien ă pozitivă asupra calită ii aerului Asigurarea calită ii Obiectivele prevăzute în P. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu. peisajului au influien ă pozitivă asupra peisajului Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.G. au influien ă pozitivă asupra apelor de suprafa ă și calită ii apelor de suprafa ă și subterane subteran Protec ia solului Obiectivele prevăzute în P.U. informarea și responsabilită ii participarea popula iei la luarea publicului fa ă de mediu deciziilor privind mediul DA DA DA DA DA DA DA RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 151 .G. au influien ă pozitivă asupra zonării teritoriului Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.U.G.U.G.G.U.U.

REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse. planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit și activită i complementare de activită ile economice.Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER Având în vedere amplasarea localită ii. precum și faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului și a stării de sănătate a popula iei. asa cum a fost indicat în plan. Consiliului Local al orasului Baicoi îi revine obliga ia respectării cu stricte e a destina iei terenurilor. se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului: În cazul zonării teritoriale este necesar ca destina ia terenurilor să fie respectată. Administra ia publică locală RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 152 . Baicoi rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. După aprobare.G. activită ile economice prezente și viitoare. 8. a zonelor cu riscuri naturale.U. a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală. este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. mai ales în problemele privitoare la interdic iile de construire temporare și permanente. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului și sănătă ii în context transfrontalier. 7. In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG orasul Baicoi. Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al orasului Baicoi pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea intelor propuse în politicile de mediu adoptate de legisla ie pe factori de mediu.

Asa cum s-a specificat. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai pu in vulnerabil. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. Evaluările de impact vor ine seama pe lângă conformarea cu prevederile legisla iei în vigoare și dacă: • s-au aplicat cele mai bune tehnici. • sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului. pana la eliminare a emisiilor de pulberi. • In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici. extinderea retea de canalizare si statie de epurare. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad: • Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere. De asemenea. ar putea afecta calitatea acestuia. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. 8. ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de institu iile abilitate prin lege. se va solicita. zgomot sau vibratii. • sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului. sau a executiei de constructii de noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului Obiectivele prevazute in PUG.trebuie să respecte destina ia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor. extindere retea de alimentare apa potabila. in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii. în scris. materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces. toate proiectele cu impact poten ial asupra mediului vor fi înso ite de studii de evaluare a impactului conform legisla iei în vigoare. necesare dezvoltarii orasului. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 153 .

• Substantele utillizate in tratarea apei potabile si epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislatiei in vigoare. • Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate. • Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila.107 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H. • Pentru captarile de apa si statiile de producere a apei potabile se vor constitui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor . 930/2005 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica. Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa. • Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare si de interventie rapida in caz de avarie . reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora. ele contribuind la cresterea calitatii acestora. • Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali.G. • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. 8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi exclusiv pozitive. • Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 154 . • Consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate va fi monitorizata prin montarea de aparatura de masura si control . • Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa. conform Legii apelor nr. avand in vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos) .

stocării provizorii. tinand cont de calitatea solului. acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor locuitorilor(gospodariilor) la sistemul centralizat de canalizare. în cadrul programului de ecologizare a oraşului . 8.• Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de canalizare. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul. perdele de protectie stradala. • Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare. • Se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor septice existente prin vidanjarea lor periodica. reciclării si depozitării definitive a deseurilor. respectiv cele provenite din excavatii. Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor. Constructorul are obligatia să mentină evidenta lunară a producerii. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. O parte a acestor deseuri. • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde amenajarea de noi spatii verzi. vor fi reciclate in umpluturi si nivelări ca material inert. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. cum ar fi: • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie.3. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. tratării si transportului. • In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 155 .

au fost propuse functiuni urbane noi. peisajului Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica. Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de. daca este cazul. La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii.5. împotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populatiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare. spatii pentru sport. Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului. reconformarea circulatiilor majore. care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei • lucrări pentru extinderea si modernizarea sistemului centralizat de distribu ie apă potabilă. Replantari de exemplare protejate. • extinderea si modernizarea statiei de epurare existente. in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor. • punerea în func iune a sistemului de colectare selectiva a deseurilor menajere în cartierele orasului.4. reconversia altora si masuri administrative. De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi.Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie. • extinderea si modernizarea re elei de canalizare. în temeiul legii. 8. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătătii umane. specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea orasului si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei. Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 156 . tipuri de exploatare a unor zone. vegetatiei. spatii verzi. lucrari importante pentru ecologizarea unor zone.8. tipuri de utilizare a produselor rezultate.

• arnenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. 112/2006. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu. pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei. a Directivei „Habitate” 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale. 8. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 157 . • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri: • pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public.6. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren. • introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile posibil de construit.• asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. a florei si faunei salbatice si Directivei „Pasari” 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. • respectarea distan elor de protec ie a cursurilor de apă. pentru evitarea întreruperii func ionării re elei de canale de desecare existentă pe teritoriul comunei. • interzicerea utilizarii semnalelor sonore. • interzicerea amplasării oricărui tip de construc ie pe traseul canalelor de desecare. lege care modifică şi completează Legea Apelor (107/1996). • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. conform prevederilor din legea nr. func ionabile sau colmatate. si de la sondele învecinate. delimitarea si instituirea conform Iegii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. • functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca. Se impune respectarea prevederilor din Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major. 8.• limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. restaurare.8. cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. Pana la definitivarea acestora.7. in zonele mentionate sunt interzise orice fel de constructii si amenajari. Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi. Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate. Masuri de protectie a patrimoniului cultural Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din orasul Baicoi vor fi protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la limitele lor. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. 8. dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major. cu exceptia celor specifice de punere in valoare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 158 .

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME S-au analizat doua variante la PUG: Varianta 0 – cazul neimplementarii planului. • starea precara a spatiilor verzi existente. • lipsa unor spatii pentru sport si agrement. serviciilor generale si comertului in cadrul orasului. Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata. • izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit. • retea electrica nemodernizata. • iluminat public deficitar. • nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite. • utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi. • insuficienta retelei de canalizare si a statiei de epurare. respectiv activitatile de comert. • inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire. • insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol).9. • retea stradala nemodernizata si subdimensionata. • slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice. care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar. • neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile. servicii de tranzit si depozitari. • existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie locala. cu impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor. poluarea mediului. • lipsa parcajelor publice. haotica a orasului Baicoi. • insuficienta sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila. acestea necesitand reabilitare. • starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasului. relevand o serie de efecte negative: • existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 159 .

respectiv. Diferen ele în poten ialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite op iuni de proiectare ulterioara implementarii propunerilor PUG ar putea fi legate de: • fiabilitatea lucrărilor. Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). poluării aerului şi asupra patrimonului cultural. impactul pozitiv asupra locuitorilor localită ii este semnificativ. pondere ridicata a populatiei varstnice. pondere redusa a activitatilor neagricole. concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice. In fazele ulterioare de planuri PUZ si PUD se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare. lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca.• • • • • • depozitare necontrolata a deseurilor menajere. Solu ia propusă de PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor. Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul. erori sau între inere necorespunzătoare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 160 . Propunerile PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protec iei factorului uman. mai mici comparativ cu alte variante avand in vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a orasului. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. în perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale. lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole). solului. In cazul planului de fata s-au avut in vedere : Criterii economice (respectiv eficien a). în special pe termen lung. precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv. Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului orasului si tipul de folosinta a terenului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura in aceste zone. în mod similar costurile de între inere sunt mai reduse. Propunerile PUG prezintă efecte negative minime si medii asupra peisajului. Preferin a pentru rezisten e la solicitări. apei. Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). sociale si in special cele de mediu.

detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Se va face recomandarea ca acolo unde spa iile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execu ie. dotările. geologice. caracteristicile func ionale. func ională şi securitatea dezvoltării propuse.• calitatea lucrărilor. hidrogeologice. • vecinătă ile exisitente. uşor de urmărit. Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescrip iilor tehnice. Propunerile PUG satisfac normele tehnice în vigoare. Preferin a pentru lucrări simple. hidrologice. precum şi cu normele europene practicate actual în domeniul protec iei mediului. în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerin ele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 161 . utilitatea tehnică. • complexitatea lucrărilor. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construc ie tradi ionale. deşi. tipul şi natura lucrărilor. institu ionale ale zonei. posibilitatea utilizării materialelor locale. Solu iile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de: • • • • • condi iile de mediu. Materialele de construc ie vor cuprinde materiale simple. exploatat şi monitorizat.

Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri: 1. eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document. • orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu poten ial redus de poluare sau nepoluante. În acelaşi timp. prin mici întreprinzători. • Realizarea unor noi locuri de munca. • utilizarea de tehnologii moderne. prin introducerea gazului metan. nepoluante. comerciale şi institutionale. Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. aldehide şi cetone. na ionale sau europene). oxizi de carbon. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG Asa cum reiese din evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. • Dezvoltarea serviciilor în sectorul public şi privat.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse sta ionare de ardere asociate încalzirii spa iilor reziden iale. regionale. • Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice. Pentru limitarea emisiilor de poluan i în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale: • obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autoriza ia de mediu. implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natura economică sau socială orasului Baicoi. Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. • Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament “ Valea Stelii ”. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene. • respectarea cu strictete a “Planului de conformare” pe care agentii economici il obtin odata cu autorizatia de mediu.10. precum şi surse mobile (trafic rutier. Relansarea puterii economice a orasului Baicoi se poate realiza prin: • Reactivarea unită ilor economice existente din industrie şi din agricultura. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 162 . • reducerea emisiilor de aerosoli cu con inut de carbon. spa ii parcare).

nr. lucrări de aparari de maluri etc). conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism. • amplasarea de lucrări şi constructii în albiile inundabile ale cursurilor de apa. • se vor extinde zonele verzi. în acest scop la eliberarea autoriza iilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafe ele minime de spa ii verzi şi plantate. • indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localitatii. • precizarea în documentatiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restrictiilor la regimul construc iilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localită ii. respectându-se normele legale în vigoare. • racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in func iune a sistemelor de canalizare. • se impune instituirea unor zone de protectie în lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire. în zonele de protec ie ale cursurilor de apă.NTPA 001/2005. • realizarea unui program de între inere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documenta ii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare.352/2005. se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protec ie şi cu acceptul autorită ii de gospodărirea apelor. Anexa 3 . emis de ANAR-Direc ia Apelor Prahova. sta ii de epurare. re ele de canalizare. lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice. se vor încadra in limitele impuse prin HGR.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Alimentare cu apa şi canalizare Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al orasului Baicoi. • pentru toate lucrările de investi ii la nivel local al orasului Baicoi. ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa.188/2002. modificata şi completata cu HG nr. re ele de aduc iune. Alte masuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apa: • dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei. 2.• reabilitări de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 163 . re ele de distribu ie a apei potabile.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 164 . • se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ. potrivit legii.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protec ie sanitara şi hidrogeologică. colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje. • pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii. • consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. 73/2006. • se va interzice realizarea construc iilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile. statii tratare apa. 3. 9. • se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie. alin. • se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa. APE SUBTERANE" • se va realiza pentru toate strazile re ele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale. • se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate. modificată şi aprobată prin Legea nr. • se va face dimensionarea re elelor de apa şi canalizare în conformitate cu planul de extindere a zonei. acumulatorilor si anvelopelor uzate. 47/2005. reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice. cimitire şi urmărirea respectării acestora.). respectiv:reducerea cantită ilor de deseuri biodegradabile. gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice. electronice prin reciclare si valorificare. statii de epurare. în vederea atingerii obiectivelor na ionale privind gestiunea deşeurilor.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL.2. art. conform HG nr. gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate.numai cu asigurarea condi iilor normale de scurgere a apelor în situa ia unor debite mari. SUBSOL. • se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa. precum si extragerea balastului din albie. • se va realiza colectarea deşeurilor din toate cartierele orasului printr-un operator de salubritate autorizat.

configura ie arhitecturala sau amplasament.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETA IE ŞI ASEZĂRI UMANE" • se va respecta zona de protec ie a monumentelor istorice delimitate prin PUG. nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 165 . • montarea conductelor si a cablurilor electrice. distrug coeren a specificului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia. • se va men ine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea zonei de protec ie. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente • asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor. 3. • se vor asigura planta ii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului. ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direc iei monumentelor istorice. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănăta ii popula iei. alin. • se vor respecta distantele de protec ie stabilite conform Ordinului nr. 9. • se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. • suprafe ele de spa iu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi între inute corespunzător.• consiliile locale au obliga ia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. conform legisla iei în vigoare. art. se interzice realizarea de constructii care prin func iune. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. compromit aspectul general al zonei. modificata si aprobata prin Legea nr. 536/1997 respectiv 50 m fa ă de împrejmuirea cimitirelor. 78/2000 privind regimul deseurilor). • consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate. • se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare. conform normelor in vigoare. conform legisla iei în vigoare. • se va impune amenajarea de spa ii verzi in interiorul zonelor construite. 5. optimizarea densită ii de locuire. 73/2006. 47/2005. 4. 27/2007 care modifică Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr.). estetică şi recreativă. • se vor realiza perdele verzi de protec ie pentru zonele incompatibile func ional şi cimitire.

interdic ia de construire pe terenuri forestiere. instaurarea unui regim strict privind destina ia terenurilor. Indicatori de calitate a apei potabile. extinderea re elei de canalizare si de alimentare cu apa potabila. modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. Primaria orasului Baicoi va depune anual. de profil. Aerul Modul de respectarea a programului de întretinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului. obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii. interdic ia realizării de construc ii care depreciază peisajul. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 166 6. de canalizare. Modul de respectare a zonelor de protec ie sanitară la cursurile de apa de pe suprafa a teritoriului administrativ al orasului. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activită i ce pot fi cuantificabile ca valori. stabilirea de zone de protec ie sanitară. • • • • • • • • • • . • stabilirea de reguli privind realizarea de construc ii în zonele expuse la riscuri naturale. cu personal calificat. Modul de realizare a canalizării pentru ape uzate menajere pe toate străzile propuse prin PUG. Modul cum este aplicat ‘Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale’ la schela pertoliera din orasul Baicoi. Modul de implementare a proiectului privind statia de epurare. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calită ii factorilor de mediu nu va putea sa fie facută. delimitarea prin PUG a zonelor de protec ie a monumentelor istorice şi de arhitectură şi a siturilor arheologice. cantită i şi timp de execu ie. reabilitări şi modernizări de drumuri. rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Prahova.Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu extinderea zonelor verzi şi plantate. Factor de mediu Indicatori monitoriza i Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apă. în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării.

Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate. construc ii) la zgomot şi vibra ii. amenajarea şi între inerea corespunzatoare a acestuia. alin 1 cu privire la asigurarea suprafe ei de spa iu verde pe locuitor. Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită. Concentra ii de poluan i în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protec ia popula iei. cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere şi a spa iilor plantate. Modul de respectare a procentului de spa iu verde propus. ecosistemelor. Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor. 2. Modul de a asigura facilită ile de agrement dezvoltate la nivelul orasului. Masuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatura cu educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri.Solul Flora şi fauna Zgomotul Popula ia şi sănatatea umană Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protec ie a zonelor împădurite. Modul de realizare a căilor de comunica ii şi transport. Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007. Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor. Programe educa ionale adresate locuitorilor ansamblului. Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuin e fa ă de sursele de zgomot şi vibra ii. Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne. vegeta iei. Modul de a asigura a facilită i educa ionale dezvoltate la nivelul orasului. Modul de realizare a prevederilor programului de management al deşeurilor. Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de circula ie perimetrale şi interioare în raport cu necesită ile privind protejarea receptorilor sensibili (popula ie. nepoluante. Modul de asigurare a zonei de protec ie pentru căi rutiere. art. precum realizarea perdelelor verzi de protec ie pentru zonele Page 167 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .

a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. Modul de respectare a zonelor de protec ie a monumentelor istorice. mixte şi industriale. estetică şi recreativă. pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar.Peisajul incompatibile func ional şi cimitire. si altor autoritati si institutii. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 168 . Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru orasul Baicoi cu realizarea infrastructurii necesare. Monitorizarea optimizarii densita ii de locuire. la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG. Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti. APM Prahova. Modul de distribuire a spa iilor plantate fa a de func iunile locuin e.

Căi de comunica ii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 169 . • intravilan propus. • Propuneri de organizare urbanistică. Sec iunea 2 . obiectivul PUG. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe. Sec iunea 4 .Zone protejate. surse de documentare). zonificare.11. Continutul şi obiectivele principale al P. • Stadiul actual al dezvoltării. măsuri în continuare.Re eaua de localită i. Memoriul general este structurat pe următoarele capitole: • Introducere(date de recunoaştere PUG. naturale şi construite. • Planul de Dezvoltare Durabilă a jude ului Prahova în perioada 2007-2013. • zone protejate şi limitele acestora. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. Sec iunea 3 . • interdic ii temporare şi definitive de construire. • Anexe Principalele obiective ale PUG se referă la: • dezvoltarea activită ilor.G. • evolu ia popula iei. • dezvoltarea echipării edilitare. Sec iunea 5 . Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru orasul Baicoi. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea orasului corelată cu poten ialul zonei. bilan teritorial. Planul Urbanistic General crează cadru pentru activită i şi proiecte noi. • organizarea circula iei. • Planul de amenajare a teritoriului Jude ului Prahova. după cum urmează: • Planul de amenajare a teritoriului na ional.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al orasului Baicoi. jude ul Prahova.Apa. • Concluzii. • măsuri în zonele cu riscuri naturale. Titularul planului este Consiliul Local al orasului Baicoi. necesită ile populatiei şi programe regionale şi nationale. toate sectiunile aprobate (Sec iunea 1 . integrează prevederi punctuale referitoare la orasul Baicoi cu alte planuri şi programe.U.Zone de riscuri naturale).

realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului. Eviden ierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administra ia publică în alegerea priorită ilor în dezvoltarea urbanistică a localită ii. Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs: analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante. Raportul de Mediu este un instrument care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor.Plan de Investi ii pe termen Lung . Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu.Jude ul Prahova. • Sistem de Management Integrat al Deşeurile . să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale orasului Baicoi. întărirea sistemului de conducere şi a eficien ei institu ionale. • Prevederile legisla iei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. • PLAM pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activită i de planificare ale autorită ilor jude ene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu. Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru: cresterea eficien ei procesului decizional.2013. Raportul de mediu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 170 . evaluare mai corectă a proiectelor. inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv. • Planul jude ean de gestionare a deşeurilor Prahova. ajută la limitarea dintr-o faza incipientă a unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. prin evaluarea facută. s-au analizat variantele posibile. s-au stabilit măsuri de contracarare / minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. mai bună atat pentru mediu cât şi din punct de vedere economic. evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor. • Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 3 Sud Muntenia. Pentru factorii de decizie din administra ia publică a orasului Baicoi. Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ.• Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri jude ene in perioada 2007 .

Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 171 .Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performan ă — se asigură controlul implementării şi eficacită ii măsurilor prevazute în PUG care işi propun să producă efecte pozitive asupra mediului.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 172 . • Optimizarea preepurării apelor uzate pentru agentii economici. Recomandări privind reducerea riscurilor de poluare a solului • Implementarea masurilor asumate in programele de comformare ale agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. parcuri etc. • Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor pentru parametrii relevan i şi asigurarea permanenta a monitorizării şi informării consumatorilor asupra calită ii apei destinate consumului . • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. plastic. • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. metal ). sortate pe categorii diferite (carton. • Amenajarea de puncte de precolectare a deseurilor menajere. • Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate • Interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol poten ial pentru sănătate.12. • Implementarea masurilor asumate in programele de conformare ale agentilor economici. CONCLUZII SI RECOMANDARI Recomandari privind reducerea poluarii atmosferice • Diminuarea emisiilor specifice de poluare atmosferica din surse punctiforme prin implementarea măsurilor propuse in programele de conformare ale agentilor economici. • Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor verzi rezultate din grădini. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. Recomandări privind reducerea poluării apelor • Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a oraşului cu o noua treapta mecano-biologica. sticla.

• Plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. a asociatiilor si a producătorilor de DEE privind existenta de puncte de colectare a DEE-urilor la oraşele şi municipiile cu o popula ie de peste 20. fine. devierea circulatiei. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. epurare si evacuare a apelor (meterorice. în cadrul programului de ecologizare a oraşului .000 de locuitori . menajere si industriale). • Diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. etc. prafoase. • Stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate.amenajarea de noi spatii verzi. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. Recomandări privind reducerea poluării datorate traficului rutier • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi. pluviale. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. • Proiectarea si executia sistemelor de colectare. • Umezirea. • Efectuarea plantatiilor de protectie. perdele de protectie stradala. • Defrisarea terenurilor se va face in limite optime. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 173 . curatarea si neutralizarea santurilor. Recomandări privind reducerea poluării datorate urbanizării mediului • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde . canalizare. • Intreruperea locala imediata a rigolelor. strict necesare.• Implementarea sistemului de depozitare a deseurilor electrice si electronice prin constientizarea populatiei. • Intocmirea hărtii nivelului de zgomot a orasului. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. reziduale. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • Evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa.

atât din industrie cât şi din agricultură . • Încurajarea şi stimularea investirii în industria mică şi în prestări de servicii industriale. • Amplasarea judicioasă de obiective de interes public de interes general şi crearea unor centre secundare de interes. • Încurajarea diversificării şi extinderii activită ilor de prestări servicii pentru popula ie. pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea urbanistică a orasului. • Regularizarea pârâului Dâmbu. priorită ile. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 174 . Planul urbanistic general aprobat devine instrumentul tehnic în activitatea Consiliului local. Au fost avute în vedere problemele principale rezultate din analiza situa iei existente. inclusiv colectare selectivă la sursă.Concluzii si masuri La comanda Consiliului local al oraşului Băicoi s-a elaborat prezenta documenta ie „Plan Urbanistic General” pentru oraşul Băicoi con inând strategia. Odată cu aprobarea P.U. • Executarea lucrărilor necesare pentru extinderea re elei de canalizare a apelor uzate şi de extindere şi retehnologizare a sta iei de epurare. • Stimularea agen ilor economici în realizarea de obiective şi activită i noi. • Elaborarea documenta iei pentru varianta de rută ocolitoare a localită ii. • Reabilitarea sistemului de management integrat a deşeurilor menajere.G. aplicate în utilizarea terenurilor şi construc iilor din cadrul oraşului Băicoi.-ului. acesta capătă şi valoare juridică constituindu-se în act de autoritate şi administra ie locală. reglementările şi servitu ile de urbanism. Pentru dezvoltarea în continuare a orasului se impun următoarele: • Ac iuni de restructurare. • Restructurarea şi retehnologizarea SC AVICOLA. • Valorificarea produselor agricole vegetale si animale prin comercializare sau prelucrare în zonă . • Initiative si facilită i oferite de Consiliul Local pentru dezvoltarea activită ilor legate de resursele de bază ale oraşului. • Întocmirea documenta iilor pentru reducerea poluării şi recuperării terenurilor degradate. retehnologizare şi modernizare a agen ilor economici. disfunc ionalită ile şi priorită ile de interven ie atât în teritoriul administrativ cât şi în cadrul localită ii. • Efectuarea de lucrări de drenare şi canalizare la Băile „Valea Stelii” pentru înlăturarea infiltra iilor din ape pluviale şi infiltra ii din petrol. • Execu ia lucrărilor de alimentare cu apă în toate zonele şi cartierele.

Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru organizarea şi modernizarea zonei centrale şi a centrelor de cartiere.. Ordinea studiilor si proiectelor necesar a fi elaborate in perioada urmatoare va fi conformă cu programele de priorită i întocmite de administralia publică locală.. pentru comunitate. Amenajarea şi reabilitarea parcului din centrul cartierului Băicoi.crearea de noi surse de venit pentru locuitori si implicit. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 175 . pentru echiparea tehnico .G. se apreciază ca implementarea PUG pentru orasul Baicoi va avea un efect pozitiv asupra mediului. Proiectantul apreciaza ca dezvoltarea extensiva a intravilanului (dezvoltarea tentaculara a zonei de locuit). 1 .se pot ridica par ial sau total prin elaborarea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu. va duce la dezvoltarea durabilă a localita ii pe termen mediu şi lung. Amenajarea zonei de agrement. • Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru noile zone introduse în intravilan.PU. Interdic iile propuse prin Planul Urbanistic General .Măsuri pentru reducerea poluării aerului.edilitară a zonelor noi. măreste eforturile comunită ii si presiunea asupra bugetului local. in conditiile unui ritm de construire relativ modest. apei şi solului. • • • • In concluzie. dar care sa plece de la priontatea nr. Administratia publica locala va intocmi programe de prioritati care sa corespunda necesitatilor populatiei. distrac ii şi sport din zona Băicoi Nord.

• Ordin nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei na ionale de gestionare a deșeurilor și a Planului na ional de gestionare a deseurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. • Hotărârea Guvernului nr.974 din 15/06/2004 . 265/2006 și OUG nr. • Legea apelor nr. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. • Hotărârea guvernului nr. 195/2005 privind protec ia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. • Hotărârea Guvernului nr. a florei și faunei sălbatice.Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. 358 / 2007. ca parte integrantă a re elei ecologice europene Natura 2000 în România • Hotărâre nr. 856/2002 privind eviden a gestiunii deseurilor și aprobarea listei cuprinzând deseurile. Partea I nr. • Hotărârea Guvernului nr. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan ă comunitară. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial. 352/2005. • Hotărârea guvernului nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 176 . conservarea habitatelor naturale. • Ordinul comun nr. • Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului. 2001/42/CE – Directiva SEA. modificată si completată prin Hotărârea guvernului nr. 112/2006. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. 310/2004 si Legea nr.Bibliografie La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protec iei mediului din care enumerăm: • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. • Directiva nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe. inspec ie sanitară şi monitorizare a calită ii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a produc iei şi distribu iei apei potabile. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protec ie sanitară și hidrogeologică. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. 114/ 2007.

privind accesul publicului la informa ia privind mediu • Hotărâre nr. • Ordin nr. Partea I nr. Partea I nr.• Conven ia privind accesul la informa ie. potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protec iei mediului nr. Publicat in Monitorul Oficial. 938/2006. specifice zonelor de protec ie şi zonelor de siguran ă aferente Sistemului na ional de transport al i eiului. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările si completările ulterioare. Partea I nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial. • Ordin nr. • Ordinul nr. republicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. 196 din 10/10/2006. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele na ionale de emisie pentru anumi i poluan i atmosferici • Hotărâre nr. • Legea nr. 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calită ii aerului. republicată în Monitorul Oficial nr. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III-a . modificată și completată. 951/2006. condensatului şi etanului • Hotărâre nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial. gazolinei.privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. Partea I nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 177 . Publicat in Monitorul Oficial. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial. 43/2000 privind protec ia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de interes na ional. 878 din 28/07/2005 . 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescrip iilor tehnice actualizate. Partea I nr. 352 din 21/04/2005 .zone protejate • Ordin nr. 161 din 16/02/2006. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localită ilor din cadrul Regiunii 3 în liste. participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justi ie în probleme de mediu – Conven ia de la Aarhus (1998). 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calită ii aerului în România • Lege nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful