RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL BAICOI JUDETUL PRAHOVA

FEBRUARIE 2011
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 1

BENEFICIAR: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI BAICOI JUDETUL PRAHOVA

SEF PROIECT: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 si 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA COLABORATORI: ING. MIHAELA BUTUFEI CHIM. RUSANDICA STOICA ING. MARIUS COJOACA

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 2

CUPRINS INFORMATII GENERALE CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORT DE MEDIU CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Situatia existenta a orasului Baicoi 1.3 Relatia cu alte programe si planuri relevante

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1. Descriere fizico-geografica 2.1.2. Factorul de mediu ”Apa” 2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” 2.1.4. Factorul de mediu ”Sol” 2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” 2.1.6. Zgomotul 2.1.7. Sanatatea populatiei 2.1.8. Peisajul 2.1.9. Monumente istorice şi arhitectura 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. CAPITOLUL 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 3

Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei 8. tinte.5.3. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.7. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL 8. Baicoi asupra obiectivelor de mediu 6.8. Obiective de mediu. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.1.4. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 11. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8.1.2. Masuri de protectie a patrimoniului cultural CAPITOLUL 9. vegetatiei. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului 8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. interna ional 5.G. peisajului 8. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 8. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante CAPITOLUL 7. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER CAPITOLUL 8.3.2. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10. indicatori 5. comunitar.5. Varianta propusa in PUG CAPITOLUL 6. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8.6. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 6.U. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii.2. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 4 .1.

Plan de incadrare in zona .CAPITOLUL 12.Atestatele (conf. Registru National) ale elaboratorului Raportului de Mediu RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 5 . CONCLUZII SI RECOMANDARI Bibliografie ANEXE .Plan de incadrare in teritoriu .

TÂRGOVIŞTE Titularul proiectului: PRIMĂRIA ORAŞULUI BĂICOI Amplasare: Oraşul Băicoi este situat în mijlocul jude ului Prahova pe următoarele coordonate: 45.52 grade longitudine sudică.comuna Ariceştii Rahtivani Sud-est .orasul Plopeni.comuna Scor eni si comuna Cocorăştii Mislii Vest . comuna Măgureni.L.se în mijlocul oraşului (dealul intea). respectiv 16 km sud de Câmpina.C.comuna Păuleşti Vest . BLOM ROMÂNIA S. la un nivel mediu de 250m. Vecinătă ile conform planului de încadrare în zonă sunt : Nord .comuna Băneşti. la o distan ă de 20 km nord de Ploieşti.R.02 grade latitudine nordică şi 25. înăl imea maximă (406m) atingându . comuna Floreşti Sud-vest . Fig.DATE GENERALE Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL BĂICOI – JUDE UL PRAHOVA Proiectant general : S. 1 Amplasament RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 6 .

2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia românească de Hotararea de Guvern nr.pentru aprobarea formularelor.G. 50/199.U. indicativ GP038/99. 91 din 25/10/1991 . Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agen ia Na ionala de Protec ie a Mediului. 13 din 10/03/1999 . 351 din 06/07/2001 . Alte acte legislative şi normative apărute. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 7 .CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P. Ordin nr.privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi con inutul-cadru al planului urbanistic general". aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD. Lege nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. a procedurii de autorizare şi a con inutului documenta iilor prevăzute de Legea nr. 525 din 27/06/1996 . 350 din 06/07/2001 .pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism.Sec iunea a IV-a Re eaua de localită i. anexa nr. 2007).privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional .privind autorizarea executării construc iilor şi unele măsuri pentru realizarea locuin elor. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe. BLOM ROMÂNIA Târgovişte. Ordin nr. Lege nr. cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr.C. SI A RAPORTULUI DE MEDIU Planul urbanistic general al Oraşului Băicoi a fost elaborat de S. Hotărâre nr. în conformitate cu prevederile legale: Lege nr. 50 din 29/07/1991 . Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004.

etc. directiilor principale de actiune şi măsurilor de dezvoltare a localită ii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situa iei existente şi a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. şi are ca scop stabilirea obiectivelor. precizarea categoriilor de folosin ă ale terenurilor în intravilan şi extravilan şi bilan ul teritorial al categoriilor de folosin ă. nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localită ii (apă. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1. Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și con inutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. re ele rutiere. referitoare la stadiul actual de dezvoltare al oraşului Băicoi şi propunerile de perspectivă: • Memoriu General “Reactualizare Plan Urbanistic General al Oraşului Băicoi . Scopul si obiectivele principale ale PUG Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi s-a întocmit în baza comenzii Primăriei Băicoi şi a contractului de proiectare aferent. Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse documentare.). creşterea calită ii vie ii locuitorilor. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul localită ii şi le actualizează având în vedere: intravilanul localită ii să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare. energie. 2010. 2010. 1 :5000. • Strategia de dezvoltare a orasului. Planul Urbanistic General este un instrument opera ional al politicii de dezvoltare adoptată de administra ia locală. precizarea zonelor cu grad mare de risc natural. 1 :25000 planuri întocmite de SC BLOM ROMANIA SRL în anul 2008. 2008. • Studiu geotehnic de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova SC BLOM ROMANIA SRL. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 8 .SC BLOM ROMANIA SRL. • Datele statistice furnizate de Centrul Jude ean de statistică Prahova şi de Primăria oraşului Băicoi.1. Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informa ional pentru planificare urbană. comunica ii. canal.Jude ul Prahova” SC BLOM ROMANIA SRL. • Studiu istoric de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova . • Ridicări topografice sc. • Enciclopedia României.1.

Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia româneasca prin Hotararea de Guvern nr. • stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. • corelarea intereselor publice cu cele individuale.• Anuar statistic al României. • stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica . • delimitarea zonelor afectate de servitu i publice. • Informa ii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadastrul funciar al intravilanului şi extravilanului oraşuli Băicoi. • evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia . afectate de interdic ii temporare şi permanente de construire. • cresterea calitatii vietii . să descrie şi sa cuantifice efectele directe şi indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu. • punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de urbanism si autorizatii de construire) . Obiectivele lucrarii constau in: • raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor sale. • delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor). • relationarea din punct de vedere functional a spatiilor . • activarea economiei locale . Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul de Urbanism aferent devine după aprobare "act de autoritate al administratiei publice locale" pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism şi autoriza ii de construire pe teritoriul localită ii. • Lista agen ilor economici de pe raza oraşuli Băicoi. • modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de extindere a intravilanului. Evaluarea impactului asupra mediului a Planului Urbanistic General al unei localită i urmăreşte să identifice. 1076/2004 privind stabilirea procedurii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 9 . • rela ionarea localită ii cu teritoriul său administrativ şi rela ionarea suprateritorială. • precizarea condi iilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate.

• măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG. din care pleacă mai multe străzi. Situa ia existentă a oraşului Baicoi Băicoiul se înscrie în categoria oraşelor de pozi ie geografică la contactul unor unită i naturale cu resurse complementare îmbinat cu existen a unor importante resurse minerale. agricole. 1. de apă şi turistice. Industria constituie motorul vie ii urbane. Activită ile. oraşul înregistrează valori cantitative şi calitative diferite. Oraşul se întinde pe o lungime de 17 km (de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieşirea spre Găgeni .Canton). 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. • analiza alternativei "0" în condi iile neimplementării PUG.de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. respectiv 16 km sud de Câmpina. Din punct de vedere administrativ oraşul Băicoi este situat în partea de nordvest a jude ului Prahova o distan ă de 20 km nord de Ploieşti. aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG. contribuind direct sau indirect la crearea serviciilor şi intensificarea rela iilor acestuia cu aria înconjurătoare.2. • analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea măsurilor din PUG precum şi o evaluare cumulativă. • elaborarea "Programului de monitorizare" a implementării obiectivelor stabilite prin PUG. împreună cu mijloacele de produc ie. Activită ile industriale constituie elementul cel mai dinamic şi cu repercursiunile cele mai evidente asupra vie ii oraşului. cum sunt DN1 şi calea ferată dublu electrificată Bucureşti –Braşov. la care se adaugă prezenta unor importante artere de comunica ie. stabilirea obiectivelor de mediu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 10 . alcătuiesc baza economică a oraşului. Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004. anexa nr. Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii). acestea nedepăşind însă ca lungime 2-3 km decât foarte rar. În func ie de aceste elemente. Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului Urbanistic General şi a presupus următoarele etape: • analiza stării actuale a mediului în Oraşul Băicoi. ceea ce se reflectă în poten ialul geo-economic. forestiere.

• Tufeni. • Dâmbu. situat în estul oraşului. • Lilieşti. oarecum izolat de restul Băicoiului. Oprişan. Datorita faptului ca sunt plasate in exterior zone subcarpatice ce se gasesc sub influenta zone de campie. în care sunt concentrate cele mai importante unită i economice ale oraşului. fostă comună. Vasile. Tot in aceasta zona se află unită ile administrative ale oraşului (Primărie. Diaconu. reprezenta o atrac ie cu parfum interbelic datorita unora dintre cladiri si a domeniului Domnitei Cleopatra Trubetkoi. Situat pe paralela de 45 grade si 2 secunde. tinde să devină centrul oraşului. şi nu numai. liceul şi o zonă comercială şi de servicii. alături de o mică zonă cunoscută sub numele de "Cotoiu". expozitia nordica si sudica a versantilor determina o utilizare diferita a terenurilor: pasuni. latitudine nordica si limitat la est de meridianul de 25 grade si 52 secunde longitudine estica. orasul Băicoi este amplasat la contactul Subcarpatilor de Curbura cu Campia Ploiesti.Oraşul Băicoi are în componen ă următoarele cartiere: • Schela. • "Centrul Vechi" al oraşului. Accesul î n teritoriu se face prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 11 . spre ieşirea cu Scor eni • intea. care în urma amplasării aici a câtorva cvartale de locuin e în perioada comunistă. cândva loc de promenadă şi de întâlniri pentru tinerii anilor '65-'80. Dealurile Tintea Baicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta înalta cuprinsa intre 400–500 m ceea ce face ca ele sa domine Campia inalta a Ploiestilor. respectiv Plopeni. Gradinita. situat în nordul extrem al oraşului. Dealurile subcarpatilor Baicoi – Tintea sunt incluse de unii autori Subcarpatilor Teleajenului si de altii Subcarpatilor Prahovei. • DJ 102 Ploiesti–Păulesti–Băicoi • Calea ferată dublă electrificată Bucuresti–Brasov. întinzându-se până la ieşirea spre Găgeni. pentru zăcămintele de petrol şi pentru proprietă ile apelor din Valea Stelii (Senin). Fisc). cu aleea sa de plopi falnici. domnul invatator Popescu si domnul profesor Iancu Constantin). cunoscută în ară. Relatii in teritoriu • DN 1. Şcoala generala "a domnului Ghenoiu" (Domnul Ghenoiu a fost un prestigios director al acestui lăcas. situat la intrarea în oraş dinspre DN1 . paduri.Paralela 45. arabil in sud. sub îndrumarea caruia au activat cei mai straluci i profesori ai oraşului din perioada 1960-1980. anume doamnele profesoare Popescu. situată în SE.

la cca 5 km de oraş. Din această perioada (341 î. legând în ordine cartierele componente.H. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 12 . respectiv : Băicoi. • DC100 traversează teritoriul administrativ al orasului la limita estică fiind un drum de legătură între Plopeni si Cocorăştii Mislii. Cale ferată Oraşul nu este legat la reteaua feroviară.Curtici).Braşov • linia CF Ploieşti – Plopeni Calea ferată pe apartenen ă la: • magistrale : -II (Bucuresti . • DJ100 F ce traverseaza teritoriul administrativ de la vest spre est. La intea au fost identificate monede dace imitând pe cele macedonene cu efigia lui Filip al II-lea.) datează şi tezaurul de tetradrahme (imita ii dacice ale monedei lui Filip al II-lea – regele macedonenilor) descoperite la intea. -III (Bucuresti . spre Telega si Câmpina. la cca 4 km de oraş . cu lumea grecomacedoneană . Repere istorice Zona actualului oraş a fost intens populată încă din perioadele de timp îndepărtate chiar dacă suntem departe de a cunoaşte integral aşezările umene care sau succedat pe acest teritoriu.Oradea .Slănic.Drumuri • DN1 ce traverseaza limitrof teritoriul.Tintea si intersectie DJ102 spre Plopeni.Satu Mare .Episcopia Bihorului) -IV (Bucuresti . dovedind intensificarea legăturilor geto – dacice de la sud de Carpa i.prin intermediul statiei Plopeni. • DC215 de la intersectie DN 1 traverseaza teritoriul administrativ de la sud spre nord si leagă cartierele Băicoi de Dâmbu spre Bordenii Mici. avand traseul paralel cu al Caii Ferate Ploiesti-Brasov. gara cea mai apropiată fiind Floreşti. Liliesti. dar teritoriul administrativ este mărginit de două artere feroviare: • linia CF dublă electrificată Bucuresti .Halmeu). • DJ100 E traversează localitatea de la sud la nord si leagă Schela (Intersectie DJ102F) cu cartierul Tufeni. • pe linii locale : -Ploieşti. tatăl lui Alexandru Macedon (epoca fierului).Arad.

la 20 mai 7105 (1597) şi din el reiese că moşia Ploieştilor este stăpânită de doi boieri mai mărun i. Alte urme.Ulterior Burebista a inclus această regiune statului dac (82 – 44 î. Cartea de schimb a fost nesocotită de Radu Mihnea în anul 1615. Atestarea documentară a localită ii Băicoi ca moşie domnească este strâns legată de întemeierea oraşului Ploieşti.X). în schimb pentru satul Ploieşti. crescător de oi.). jumătate din sat în Băicoi pentru că este a lor bătrână şi dreaptă moşie schimbată în timpul lui Mihai Voievod pentru şase păr i la Ploieşti. Cu ocazia schimbului de moşie pentru moşie. Baicu (posibil nume la originea oiconimului Băicoi). Basarab I făcea referire într-un hrisov dat între 1324 – 1328. După înfiin area Episcopiei Cumaniei care cuprindea şi Prahova are loc în anul 1241. Hrisovul lui Radu Mihnea din anul 1615. Atestarea are loc în condi iile cotropirii satelor de ărani liberi. cu ocazia trecerii hardelor tătare prin aceste locuri. care confirmă existen a drumului comercial între Transilvania şi teritoriul Prahovei. satele Prahovei. lui Stan Mazâlie şi Radului cu fra ii şi cetaşii lor. Între timp moşia apar inuse Mânăstirii Brebu şi mai apoi Mânăstirii Mărgineni. VIII . Din documentele din anii 1610 şi 1675. dă în stăpânire moşnenilor Pavel Bustea şi Gavril “cu to i fra ii şi cetaşii lor”. de domni. rezultă că numai o parte din ăranii Băicoiului au fost rumâniza i de Mihai şi au trecut în stăpânirea lui Manole şi Neculce Logofăt. apoi megiaşii din sat câ i au fost sau vândut lui Mihai Voievod”. fiindcă n-a fost scrisă cu mâna lui Mihai Voievod şi de aceia jumătate din sat este luat pe seamă domnească. se acordă negu ătorilor prahoveni. atestă o aşezare daco – romană şi ulterior una românească apar inând culturii Dridu (sec. Din această perioadă atât la intea cât şi la Băicoi au fost descoperite urme ale unei aşezări dacice. cobora turma la iernat la Cotu Oii azi Cotoiu. marea invazie tătară. apare o men iune referitoare la localitate: “Au luat parte la schimbul de mărfuri cu Braşovul. boieri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 13 . Manole şi Neculce Logofăt.H. Din hrisovul dat de Duca Voievod la 3 decembrie 1675 reiese că partea jupânesei Tudora şi a Radului (feciorul lui Manole) este dată în stăpânire postelnicului Vlaicu. la o căpetenie tătară. negustori din Argeş. La 28 iunie 1358. Băicoi”. Radu Mihnea şi Gheorghe Duca. primul privilegiu comercial cunoscut. Documentul a fost dat în Ploieşti. Din documente reiese că satul Băicoi “au fost slobozi. Mihai Viteazul dă Băicoiul lui Manole şi lui Neculce Logofăt. Men iunile documentare folosite la atestarea locuitorilor şi localită ii Băicoi datează de pe vremea lui Radu Şerban. Tradi ia locală acordă un loc important începuturilor din vremea migra iilor tătare când un oarecare Baicu. În anul 1543 şi mai apoi în anul 1595 în socotelile oraşului Braşov.

primul domn regulamentar (1834 1842).A. o grădini ă. Dâmbu şi Lieşti apar ineau în anul 1832 Plăşii Filipeşti iar după 1864 până în 1925. Schela Băicoi a fost bombardată de nem i. va aduce împroprietărirea a 600 ărani din localitate cu 1600 ha din moşia principesei Cleopatra Călinescu. alia ii au distrus instala iile petroliere şi s-a procedat la înfundarea sondelor şi incendierea rezervelor. Moşnenii din Băicoi devin liberi prin răscumpărarea acelei jumătă i rumânizate în timpul lui Mihai Viteazul. al treilea din ară. Tot acum începe exploatarea petrolului cu sonde. În timpul domniei lui Alexandru Ghica. Avicola .M. În anul 1962 sunt înfiin ate C.A. Spitalul Petrolul (1955). Zona Cotoiu a fost inundată cu petrol formându-se mlaştina de lângă hale. Astra Română. Începând cu anul 1941 băicoienii sunt trimişi pe front. După anul 1820. domnul ării Româneşti hotărăşte ca Enache Ceauşu. un liceu seral (1957) care va deveni actualul liceu în anul 1960. efortul na ional de ob inere a independen ei din anul 1877. În martie 1907 la Băicoi şi Floreşti ăranii cer să li se arendeze sau sa li se vândă moşia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino. au apărut unită i noi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 14 . Unirea.Satele intea. Băicoiul devine din nou moşie domnească. Apare I. legat de colectivizarea for ată. Lilieşti.A.A.M. Băicoi şi S. Se realizează calea ferată Bucureşti – Predeal. au fost organizate în două comune: intea şi Băicoi. moşia Băicoi este dată zestre nepoatei sale Cleopatra Trubetkoi fiica lui Costache şi Ruxandrei Ghica. celălalt colos agricol. În 11 iunie 1948 Băicoiul a devenit oraş.P.S. Concordia. “Drumul Belşugului” intea şi Ferma intea. Au fost construite S. iar în anul 1879 Gara Floreşti Băicoi. Se realizează Clubul Schelei (1949). Columbia. a lui Nae Coconea. Primii apărători ai gliei româneşti. locuitorii zonei au sprijinit cu toate for ele lor. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. In1916. etc… Se produc schimbări mari în agricultură. În anul 1884 ia naştere prima distilerie din Băicoi. a fost creat în anul 1963 şi a avut în perioada sa cea mai bună 24 ferme cu o produc ie de 700 milioane leidin care 72 milioane din localitate. Începe etapa petrolieră a localită ii când îşi fac apari ia societă i ca Steaua Română. După holera din 1831 Arcadie Zaporojski contractează cu Mânăstirea Mărgineni exploatarea i eiului din intea (1844) iar după anul 1864. Tot acum se sapă pu ul lui Sfetescu la 240 m adâncime. Singura unitate industrială a fost Intreprinderea de Stat Petrolieră Muntenia care între anii 1948 – 1955 s-a numit Sovrompetrol. căminul cultural intea. cumpărătorul vămii Câmpina să deschidă pu uri de păcură pe moşia intea. exploatarea cu sonde . Anul 1864. În timpul războiului. iar după anul 1899 rafinăria Aurora. Băicoi. Băicoi unde au fost plantate milioane de pomi fructiferi care au dus faima oraşului.şi mânăstiri precum şi a luptei de răscumpărare şi dobândire a drepturilor ărănimii.

care limitează navetismul.Aici au loc manevrele armatei Pricipatelor Unite .U.S. orasul Băicoi se uneste cu comuna intea. se reface Casa de Cultură Lilieşti. Se întăreşte func ia industrială a oraşului.I. sunt trei brâuri negre. Şcoala cu 16 săli de clasă . semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. cuprinde sus. Se realizează P. • Brâurile negre simbolizează i eiul. Primele vestigii istorice descoperite pe raza orasului s-au gasit la Tintea si dateaza din aproximativ 341. tăiată. Este vorba de un document domnesc prin care domnitorul da la schimb mosia Baicoiului. Stema oraşului Băicoi este un scut despicat.. cu rang de oraş. şi I.A. • 1968 .Din aceste familii se trage prin esa Cleopatra Trubeskoi.. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 15 . pentru a primi mosia Ploiestilor. se construieşte Biserica Tufeni.H. precum si urme ale culturii Dridu (sec. localitatea fiind cunoscută prin activitatea de extrac ie a i eiului.T. pe azur.P.VII-X) . familii care au de inut proprietă i în localitate.H). • 1948 .H.C. cu trei turnuri crenelate. Atestarea documentara: 20 mai 1597. se află o acvilă bicefală ieşindă de argint. Semnifica ia elementelor este: • Lacrimile de argint şi acvila bicefală de argint fac aluzie la familiile boiereşti Ghica şi Cantacuzino. Prima parte. Este vorba de monede dacice si un tezaur de tetradrahme. sub titulatura de Băicoi.precum Brutăria.T. după anul 1989 se realizează depozitul de 5500 t fructe. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş). sonda 7000 Tufeni produce gaze. Vinalool etc. Anul 1978 marchează dezvoltarea industriei constructoare de maşini. Alte date importante din istoria orasului : • 1859-1860 . iar în câmpul inferior. trei lacrimi de argint.P. în câmp verde. În partea din stânga.R. apar F. lui Manole si Necula Logofat. care a de inut în Băicoi un palat şi care a contribuit la ridicarea spirituală şi culturală a localită ii prin ctitorirea unei biserici şi prin înfiin area unei şcoli.-urile. • Coroana murală de argint. iar terenurile se redau proprietarilor legali.. se reia tradi ia târgului.Comuna Băicoi devine oraş . se desfiin ează C.Cu prilejul reorganizării administrativ-teritoriale a ării. tot pe azur.Lilieşti (1980). S-au descoperit si urme de asezari dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44I. data legata de intiul unificator al romanilor Mihai Viteazul.

dar si multe sonde şi instala ii abandonate. condi iile naturale cu bogate resurse complementare constituind un mediu prielnic întemeierii în aceste locuri a comunită ilor umane cu mult timp în urmă. o dată pe săptămână. Amplasat in apropierea unui mare centru industrial cum este orasul Ploiesti si pentru ca beneficiaza de importante resurse de petrol si gaze. compresoare şi ateliere. este un inut favorizat. aşa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul descoperite la intea. De altfel aici au fost utlizate gazele la încălzitul locuin elor prima dată în ară în anul 1865. principalele ocupa ii fiind cultivarea pământului. având o vechime de peste 100 ani. atât în intravilan cât şi în extravilan sunt sonde şi instala ii. astfel încât există numeroase puncte în exploatare. Localitatea apar ine oraşelor de contact. Economia oraşului a fost legată dintotdeauna de utilizarea resurselor naturale. sunt exploatate zăcăminte de titei. sare. traversat în partea sa vestica de drumul E60. subcarpa i–câmpie. Târgul a fost reluat cu succes după anul 1989. dovedind atractivitatea şi influen a oraşului în teritoriu. activitate cu tradi ie.ACTIVITĂ I ECONOMICE Oraşul Băicoi. Pozitia sa in apropierea orasului Ploiesti a avut si are repercursiuni asupra orasului Băicoi. care este atras pregnant in activitatea industrială a municipiului. creşterea animalelor. parcuri de rezervoare. numeroase pungi de petrol şi gaze din străfundurile cărora ies la suprafa ă izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase. Pe aproape întreg teritoriul. Poten ialul industrial principal este extrac ia i eiului. sub care se află un masiv important de sare. petrolului şi alte îndeletniciri mesteşugăreşti. Constantin Ghica ob inând carte domnească să facă pe moşia sa târg. exploatarea şi prelucrarea lemnului. Activită i economice specifice zonei: Profilul economic al oraşului Băicoi este mixt. Pozi ia geografică a favorizat dezvoltarea comer ului încă din anul 1792. păduri. În anul 1940 lucrau aici 1/7 din angaja ii industriei petrolului. După anul 1895 şi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial începe „etapa petrolieră” care a avut un rol primordial în dezvoltarea oraşului . terenuri agricole. a intrat de timpuriu în circuitul economic. industrial şi agricol. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 16 . iar Schela Băicoi a ob inut locul I în privin a produc iei de petrol.

s-a dezvoltat industria alimentară. al legumiculturii etc.d. oraşul se înscrie în grupa celor cu muta ii structurale nesemnificative i.S.A. azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale şi I. Păşunile şi fâne ele de in 8% din terenurile agricole.U. zootehnia şi în special creşterea păsărilor. În ceea ce priveşte indicele de diversificare a industriei. reprezentată prin întreprinderea de morărit şi panifica ie Moara Lilieşti (1948) a treia moară pentru măcinatul porumbului în jude . În perioada 1977 – 1978 au fost amplasate în oraş două obiective ale industriei constructoare de maşini: F. al plantelor tehnice.C. Suprafe ele pomicole însumează 18% din terenul agricol al localită ii. uneori industrializate pe care le cunoaşte contribuie la întărirea bazei economice a oraşului. constituie suportul real al desfăşurării unor activită i agricole în domeniul culturilor cerealiere. iar prin formele ei intensive. fertililtate a solurilor pentru marile RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 17 . Brutăria Băicoi (1971) şi Vinalcool (1969).<1 şi puterea industrială este mai mică decât puterea demografică.. Agricultura este favorizată de solurile de calitate medie şi de ponderea mare a suprafe elor agricole (76%). azi „Camexip” S.. Poten ialul agricol principal este reprezentat prin două activită i: • produc ie cerealieră • pomicultura –primul loc în jude ca suprafa ă Deşi în scădere vertiginoasă. Produc iile ob inute depăşesc necesarul furnizând cantită i mari pie elor urbane şi fabricilor de prelucrare.Complementar industriei grele. Potentialul agricol al oraşului (eviden iat pentru întreaga suprafa ă agricolă) este determinat si de gradul de favorabilitate. Agricultura a devenit în etapa actuală un factor de viabilitate urbană. prin restructurare şi modernizare are şansa relansării acestui poten ial economic important până în 1989. Acestea satisfac necesarul în produse agroalimentare şi reprezintă materii prime pentru industria alimentară mică şi artizanală etc. la existen a pământului ca resursă a produc iei agricole. Activită i tipic rurale s-au dezvoltat legat de poten ialul agroproductiv pe terenurile intravilane şi extraurbane.P. favorizând păşunatul extensiv în alternan ă cu creşterea intensivă a animalelor. care de in 47% din suprafa ă.H. Pomicultura a cunoscut o dezvoltare însemnată în condi iile intensivită ii culturilor. Cadrul geografic favorabil se referă la structura economică a teritoriului. Terenurile arabile. Aici se află cea mai mare suprafa ă de livezi pe locuitor pe jude .

800 băi calde şi 1. Ferma de pe DN 1 a fost concesionată pentru activită i de depozitare. baza materiala a fostelor ferme este distrusa aproape in intregime. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 18 . afectiunilor sistemului nervos central si periferic. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. Zona de câmpie la întâlnirea cu dealurile în care se află orasul este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională.păşunat. prin care majoritatea terenurilor agricole se încadrează în clasa III-a de fertilitate pentru marile culturi din zona câmpie. cu utilaje de mare capacitate. Activitatea de crestere a animalelor se desfasoara aproape exclusiv in gospodariile populatiei.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate.culturi. Ramura cea mai dinamică şi mai pu in poluantă a fost avicultura. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45). care a prezentat şi posibilită i de industrializare. Avicola a înregistrat un adevărat dezastru. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. Activitatea de cultura plantelor se desfăsoară în sistem mixt: individual si în cadrul unor societă i comerciale. exprimat prin diversitatea şi amplitudinea acestora atât pentru oraş cât şi pentru zona sa de influen ă. Sistemul individual este rudimentar si nerentabil. temperatura lacurilor variind cu + 6 . care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase.7ºC fa ă de mediul ambient. produc ia reducându-se de zece ori. pe suprafete mari. Creşterea animalelor printr-o alternan ă stabula ie . utilajele sunt putine si vechi. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea. necesită reconsiderarea locului. Un element fundamental în defini ia oraşului îl reprezintă gradul de dezvoltare şi extindere a serviciilor. păşunilor în contextul dezvoltării agricole. aflate în parcul de lângă Primărie. mare parte din acestea fiind la ora actuală desfiin ate sau compromise. afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice. Ramura aducătoare de profituri a turismului nu prea este dezvoltată în Băicoi. Teritoriul a beneficiat de lucrări de îmbunătă iri funciare (desecări gravita ionale). Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. începând de la creşterea for ată a păsărilor la fermele 4 şi 7 ale Avicolei Băicoi şi terminând cu desfacerea pe pia ă a produselor. iar celelalte şiau redus activitatea.

R. dat fiind importan a implica iilor sale asupra celorlalte ramuri ale economiei. CAMEXIP S.C.A. Principalele unită i economice din oraş sunt (ordinea este aleatorie) : SOCIETĂ I COMERCIALE OMV-PETROM –FIELD BAICOI S. se plasează sub media jude ului Prahova. aluminiu si PVC Producator si comercializare de produse apicole Tabla Lindab Tabla 627unită i RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 19 . În oraşul Băicoi nu se realizează o corela ie deplină între cele trei sectoare: primar.C. acest fapt determinând necesitatea unor investi ii mai mari în acest sector pentru o mai bună servire a popula iei din oraş şi din zonele de influen ă.L. atât în cazul Băilor Valea Stelii. LAZARIDIS MARMURI SI GRANIT S. S. BAICOI COMPANIA ENERGOPETROL FIL. DOLARIS S. cât şi în cazul monumentelor istorice.A.C. FEHS S.C. SUC.A. Sensul general al dezvoltării este ca sectorul ter iar să devină predominant. secundar. BAICOI S.Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale. Activii din grupa de servire. ter iar. la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă. DOBRE SI FII S.C. S. S.A. VIKING PROFILE DEPACO NUMĂR TOTAL SOCIETĂ I COMERCIALE Domeniul de activitate Exploatari petroliere Fabricatie utilaj tehnologic Fabricatie echipamente hidraulice si scule Prelucrare si comercializare piatra naturala Lucrari foraj Lucrari montaj echipament tehnologic electric Tamplarie metalica . FORAJ SONDE PLOIESTI S. Activitati economice principale Oraşul Băicoi este o localitate a cărei economie are o ramură preponderentă. Dotările comerciale şi presta iile de servicii nu corespund normelor şi necesarului popula iei. chiar dacă există un echilibru între productia agricolă si cea industrială. S.C.A.

Tot in domeniul industriei. la nivelul localitatii functioneaza agenti economici de prestari servicii în diferite domenii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 20 . Aceasta a fost perioada când s-a construit un număr mare de locuin e.676 1948 11. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE Oraşul Băicoi este.000 7. Datorită pozi iei favorabile la contactul subcarpa ilor cu câmpia. curba evolu iei numărului de locuitori ai oraşului. • 1912–1930 când exploatarea petrolului a dus la creşterea rapidă a numărului locuitorilor. POPULA IE.500 1930 10. menit să ridice nivelul calită ii vie ii muncitorilor şi personalului auxiliar. al treilea oraş al jude ului Prahova. pe harta oraşului a dus la un aflux de for ă de muncă din alte localită i.H. iar acum o uşoară reducere.085 1980 19.711 2002 20. numărul locuitorilor a crescut rapid. care duc la cresterea productiei industriale si a numărului de locuri de muncă.S şi CAMEXIP S. • 1977–1980 când dezvoltarea celor două obiective industriale F. oraşul are un număr de 20. ceea ce a dus la plasarea acestuia pe locul al III-lea după Ploieşti şi Câmpina. Evolu ia poate fi urmărită pe următoarele coordonate: ANI 1790 1835 1912 Popula ia (locuitori) ANI Popula ia (locuitori) 3.257 1977 17. a avut o evolu ie ascendentă marcând o creştere de şase ori în intervalul 1790-1980. În prezent. după anul 1990 înregistrându-se o stagnare.E.726 1987 20.A.117 1994 20. A fost o perioadă cu creşterea cea mai rapidă a numărului locuitorilor din evolu ia oraşului.659 După cum reiese din graficul alăturat. din punctul de vedere al numărului de locuitori.700 locuitori. resurselor de petrol şi mai ales datorită industrializării. Se remarcă mai multe faze de populare: • 1790–1912 când popula ia s-a dublat pe baza sporului natural.440 4.984 2008 19.681 1956 13.

86 la 2.245 6. ceea ce conduce la scăderea substantială a raportului nr. Lilieşti 10%. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 21 . Populatia si numărul de gospodării pe total oraş sunt: POPULA IA .901 7. Schela 6%. evolutia negativă fiind mai pronun ată în zonele mai izolate si fără conditii de dezvoltare decât la zonele aglomerate.la 1 ianuarie (stabilă) Populatia la 1 ianuarie -femei Născuti vii Deceda i .Datele generale de bază la nivelul anului 2008 (cu date statistice omologate) se prezintă astfel: Populatia -totală .693 10. persoane/ gospodarie pe total oraş (de la 2.la 1 iulie (stabilă) Populatia la 1 iulie – femei Populatia cu domiciliul în localitate la 1 iulie Populatia -totală .TOTAL Masculin Feminin NUMĂR TOTAL DE GOSPODĂRII NUMĂR TOTAL DE LOCUIN E 19. Dâmbu 7%.total Deceda i sub un an Căsătorii Divor uri Stabiliri de domiciliu în localitate Plecări cu domiciliul din localitate Stabiliri de resedin ă în localitate la 1 ianuarie Plecări cu resedin ă din localitate la 1 ianuarie 19659 10094 19672 19669 10095 160 259 1 110 54 262 226 201 295 Cea mai mare parte a popula iei este concentrată în Băicoi 56%.48). intea 15%. chiar dacă condi iile de habitat şi de muncă auz fost mai bune.600 Se constată o evolutie diferită a numărului populatiei si numărului gospodăriilor.938 9. Tufeni 6%.

0. dar şi prin existen a unei disperări relativ mari. Din totalul popula iei.18% este cuprinsă între 0-15 ani.5. densitatea este 3400 loc./ha.1.7 2002 .1 . Densitatea popula iei este de 42 loc.Scăderea numărului populatiei se datorează în principal sporului natural negativ (populatie îmbătrânită). Sensul mobilită ii spa iale a popula iei este redistribuirea între spa iul urban şi rural. relativ redusă fa ă de alte oraşe cu număr de locuitori asemănător.44 În perioada 1966 . Dominarea grupei adulte./kmp înscriindu-se printre localită ile cele mai dens populate din jude .3. restul de 11% revenind popula iei peste 64 ani. 67% între 15-64 ani. grădini.0. etc. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 22 . la 37% în anul 2002 şi 32% în anul 2008. Creşterea s-a realizat în propor ie de 50% pe seama sporului natural şi 50% pe seama sporului migrator. propor ia celei ocupate a înregistrat o permanentă tendin ă de scădere de la 53% în anul 1987. Fa ă de totalul popula iei. Raportată numai la intravilan.2 . Anul Sporul ‰ (natural) Sporul ‰ (migratoriu) 1966 5. pe hectar în perimetrul construibil.6 20.1 1991 -1.6 6. Analiza popula iei pe grupe de vârstă indică o structură asemănătoare mediei pe jude şi ară.1985 s-a realizat un spor de 4500 locuitori realizându-se un ritm mediu de 1.29% rezultatul industrializării oraşului. Densitatea generală pentru localitatea Băicoi (în limitele sale administrative) este de 314 loc.4 1. indică faptul că se asigură necesarul for ei de muncă pentru economie.0 1996 . apropiată de media na ională. este 52 loc. dar şi migra iei for ei de muncă în alte localită i şi în străinătate.64 2008 . aceasta reflectând confortul ridicat pe care-l oferă oraşul locuitorilor săi prin dimensiunile mari ale locuin elor. 22.01 .9 1977 4. Densitatea rectificată. După anul 1990. la 43% în anul 1992.1. mult sub media pe ară de 136 loc/ha. s-au înregistrat valori negative. adică cea provenită din raportarea popula iei numai la perimetrul clădit.6 1986 4. deoarece cuprinde numeroase livezi. spa ii verzi.1 0./kmp.

număr mediu . peste 300 femei şi 200 bărba i în anul 1992 şi peste 800 femei şi 600 bărba i în prezent şi persoane în căutarea unui loc de muncă ce reprezintă 6% din totalul popula iei active. 70% în anul 1977 şi 77% în anul 1980. 65% în anul 1966. popula ia ocupată în industrie (sector secundar) a scăzut până la 60% în 1992.persoane Număr mediu salaria i în intermedieri financiare si asigurări-persoane Număr mediu salariati în tranzactii imobiliare . silvicultură. în anul 2010 popula ia ocupată a scăzut cu 5. cu specifica ia că aceasta este mai mare la popula ia ocupată.persoane Număr mediu salariati în agricultură. După acest an. în 1956.persoane Număr mediu salariati în industrie .persoane Număr mediu salariati în informa ii şi comunica ii . comer ul. 53% în 2002 şi 46% în anul 2008. prin relansare economică.persoane Număr mediu salariati în comert . silvicultură şi pescuit .total . activită i de decontaminare. cu repercursiuni atât în plan demografic.persoane Număr mediu salariati în constructii . situa ie agravată de criza economică mondială la dimensiuni încă neevaluate statistic. cât şi în cel al vie ii sociale. învă ământul. salubritate. Situa ia se poate modifica.persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 3150 134 1970 868 896 133 93 180 69 17 42 36 3 37 15 Page 23 . sănătate care au beneficiat de o serie de hotărâri importante luate în procesul reformei (aprecierea nu con ine efectele măsurilor de redresare economică ca răspuns la criza economică mondială pe care o resimte şi via a tuturor românilor).11%. Trebuie subliniată de asemenea. Cu toate acestea unele ramuri au înregistrat mici creşteri neînsemnate: agricultura. În industrie era cuprinsă 40% din popula ia activă în anul 1930.persoane Număr mediu salariati în activită i profesionale. ponderea bărba ilor în cadrul resurselor cât şi a popula iei ocupate.persoane Număr mediu salaria i în transport şi depozitare-persoane Număr mediu salaria i în hoteluri şi restaurante . gestionarea deseurilor.persoane Număr mediu salariati în distribu ia apei. Datele actuale la nivelul anului 2008 se prezintă astfel: Salariati . stiintifice şi tehnice persoane Număr mediu salariati în activită i de servicii administrative si servicii suport . Fa ă de anul 2002.total -persoane Număr mediu salariati în industria extractivă .persoane Număr mediu salariati în industria prelucrătoare .Au apărut şomerii. Este de aşteptat ca cifrele anilor din urmă să reflecte profund criza economică traversată. an cu oarecare relansare economică.

• lipsa temporară a atractivită ii pentru stabilizarea populatiei datorită infrastructurii necorespunzatoare (căi de comunicatie proaste.persoane Număr mediu salariati în învă ământ . • absen a investitiilor în activită i economice care să creeze locuri de muncă în oraş . respectiv 78 persoane).feminin 10153 persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 24 .persoane Număr mediu salaria i în sănătate si asistenta socială .407. NUMĂRUL ŞOMERILOR .persoane Număr mediu salariati în activită i de spectacole.persoane 81 168 290 10 5 Numărul de someri înregistrati. asisten ă sanitară şi socială deficitară. structura si stabilitatea populatiei: • tendin a de îmbătrânire (structura necorespunzătoare pe grupe de vârstă si numărul de locuitori la o gospodărie în toate zonele izolate). din care în plată .) .Număr mediu salariati în administratie publică si apărare.30 ani. • nivelul nesatisfăcător al câştigurilor şi atrac ia câştigurilor salariale mai mare decât în ară la activită i de cele mai multe ori sub nivelul de pregătire sau de calificare din alte ări .01 2010 arată astfel: Popula ia stabilă a oraşului Băicoi la 1 ianuarie 2010 (total) 19637 persoane.829 (majoritatea din grupa de vârstă 18 . culturale şi recreative persoane Număr mediu salariati în alte activită i ale economiei nationale. etc. asigurări sociale din sistemul public . Datele atatistice preliminare la 01.masculin 9484 persoane . conform datelor statistice – 1. echipare edilitară incompletă.TOTAL Numărul şomerilor indemniza i Numărul şomerilor neindemniza i RATA ŞOMAJULUI 1407 829 578 14% Exista disfunctionalită i majore care determină evolutia. din care: .

CIRCULA IA Principala cale de comunicatie rutieră care străbate teritoriul oraşului (dar fără a trece prin intravilan este drumul na ional DN 1 Ploieşti – Braşov. Oraşul se află la circa 20 km distan ă fa ă de Ploieşti, resedin a de jude . Orasul Băicoi este strabatut de la vest Ia est de drumul judetean DJ 102B, care se racordează în DN 1 Bucuresti - Brasov Ia km. 82, străbate localitatea si se intersectează cu DJ 102 Ploiesti - Slănic la punctul Canton C.F. Găgeni, din aceasta arteră desprinzându-se, stânga-dreapta, o serie de strazi ce deservesc zonele de locuit. De asemenea, din DJ 102 B se desprinde DC 6 spre satul Mislea, DC 7 spre satul Bordeni şi DC 8 spre cartierul Liliesti. Pe aceasta stradă se suprapune traficul local, petrolier si de tranzit, strada fiind deosebit de aglomerată. Străzile orasului care se desprind din DJ 102 B au, în general, declivită i între 2 - 8 %, în special pe latura de nord a orasului. Reteaua stradală totală a localită ii este de cca. 63 km. şi cuprinde străzi în mare parte de categoria III si IV. Modernizarea retelei stradale necesită interventii în proportie de 60%. Principalele caracteristici ale drumurilor clasificate şi străzilor sunt sintetizate astfel: • • • • DN 1- 15Km – stare buna DJ 215, 100F, 100E – 21.7Km - stare mediocra DC8A, 7 – 4.85Km – stare rea Strazi – 40.43Km – pietruit 5.27Km - pamant

Privitor la lucrările de artă, chiar dacă nu sunt unele de amploare, acestea contribuie la realizarea unui confort urban care, în acest moment, nu poate fi remarcat. • reteaua de străzi din localită i este dezvoltată tentacular, având ca bază drumurile principale din teritoriu, într-o structura amorfă, dar compactă, cu exceptia unor lotizări cu structura rectangulară realizate în anii din urmă ;în afara unor por iuni scurte de străzi în zonele marginale din cartiere, străzile din localitate sunt modemizate; majoritatea au lă imea necesară pentru profilele transversale stabilite ; • în ceea ce priveste infrastructura localitatii, din totalul de 100,0 km străzi, 66,3 km străzi sunt asfaltate, iar restul sunt străzi nemodernizate, respectiv impietruite ;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 25

• intersectille principale din intravilan sunt neamenajate ; • traversările peste CF la limita teritoriului administrativ sunt la nivel; • căile de comunicatie feroviară si amenajările aferente cuprind zone şi din teritoriul oraşului; Pozi ionarea şi starea acestora : Poduri, pode e şi pasaje Localizare Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Dorobanti, peste pârâul Dâmbu Lungime totală Lă ime carosabilă (m Lungime=15 m Lă ime=12 m Tipul şi starea

Beton, stare bună Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=9 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=6 m mediocră Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=8 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=5 m mediocră Pod - Băicoi, cartierul Tintea, face legatura dintre Lungime=8 m Beton, strada Gladiolelor si strada Violetelor Lă ime=4 m stare buna Dale Pod - Băicoi, situat pe strada Dâmbului, la intersectie Lungime= 6m beton, cu strada Dorobanti Lă ime=4 m stare rea Pod - Băicoi, cartierul Tintea, situat pe strada Lungime= 12 m Beton, stare bună Independentei Lă ime=8 m Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime=11.5 m Metal, strada Dumbrava Rosie si strada Prundului Lă ime=2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Prundului si strada Narciselor Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime= 11 m Metal, Dumbrava Rosie, peste pârâul Dâmbu Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Dâmbului cu locuin ele unor persoane fizice Lă ime=2,2 m stare bună Transportul public local (în interiorul localită ii) şi cel de legătură cu localită ile învecinate si capitala jude ului sunt asigurate de o serie de societă i de transport personae:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 26

Operatori de transport local public şi/sau privat: S.C. „FERNY” S.R.L. S.C. „ELIRO” S.R.L. S.C. „VINOTRANS” S.R.L. S.C. „EDUGAB PROD” S.R.L. S.C. „STAMI CONS” S.R.L. S.C. „DUMIORI SERV” S.R.L. S.C. „DENEBOLA” S.R.L. S.C. „GIRUETA TUR” S.R.L. S.C. „GIRUP ATYC” S.R.L. INTRAVILANUL TERITORIAL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al oraşului Băicoi si in cadrul intravilanului localitatii. Aceasta abordare este indispensabila deoarece partile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri raspandite in teritoriu. Oraşul Băicoi se intinde pe o suprafata de 6523.73 ha din care intravilan aprobat cu suprafata de 1596,70 ha . In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru oraşul Băicoi si trupurile apartinatoare. Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 119,47 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (1596,70 ha ) si suprafata rezultata acum (1716,17 ha ). Bilantul teritorial existent, total si pe zone functionale, aşa cum se prezintă astăzi, respectiv corectat cu documenta iile de urbanism avizate şi aprobate potrivit Legii : ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL ZONA UNITĂ I AGRICOLE SI SERE ZONA UNITĂ I INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI TRANSPORT
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

45.41 35.36 91.79

2.65% 2.06% 5.35%
Page 27

SPATII PLANTATE ZONA FUNCTIUNI MIXTE: UNITĂ I INDUSTRIALE.22% 0. UNITĂ I INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PENTRU SPATII VERZI.31 15. SPORT SI PADURI.57% 6.58% 7. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: DEPOZITARE.59% 0.04% Page 28 . P+4.35% 0. AGREMENT.89 26.38% 0.31% 0.32% 1.37 0.73 3.4 10 130. AGREMENT.34 6.34% 1. AGREMENT.68 0.11 782. P+5 TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVĂ INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE:INSTITUTII PUBLICE SI RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 9.52 5.19 5 193.03% 0.12 22. INDUCTRIE. P+5 SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA PENTRU LOCUINTE P+3. P+4. SPATIU PLANTAT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE / ZONA PENTRU LOCUINTE P+3.77% 45.30% 0. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE.07% 1. AGREMENT. INDUSTRIE. LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT.73 116.70% 0.53% 0.84% 7. SPORT ZONA CU DESTINATIE SPECIALA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE / SPATIU VERDE.7 3.81 14. AGREMENT.01% 0. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: SPATII PLANTATE.15 6.04% 0.TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILAN STRĂZI ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA CU DESTINATIE FORESTIERĂ ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRĂRILOR TEHNICO-EDILITARE ZONE SPATII VERZI.18% 0.60% 0.95 1.06 5.92% 0.44 0.37 132. DE DEPOZITARE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA: CIMITIRE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT.7 17. ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA SPATII VERZI.39 0.29% 11.

0 Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale .km 116.9 Gaze naturale distribuite – mii mc 10423 Gaze naturale distribuite .mp 2047 Suprafata locuibila -fondurile private .numar 6679 Suprafata locuibila .total mp 309682 Suprafata locuibila -proprietate publica .uz casnic – mii mc 7431 Spa iile verzi amenajate şi pentru sport : • spatiile verzi de pe parcelele cu institutii publice sunt îngrijite necorespunzător.numar 92 Locuinte din fondurile private .ha 6536 Locuinte existente – total număr 6771 Locuinte in proprietate publica .SERVICII / LOCUINTE P+3.47 0. atât ca prezen ă ale scuarurilor şi parcurilor publice. P+4. situa ia se prezintă astfel : Suprafata totala .34 0. • un aport insemnat la aspectul general al localită ilor il au spatiile verzi de aliniament de la principalele drumuri clasificate si de pe parcelele cu locuinte • sunt bine reprezentate.3 Capacitatea instala iilor de producere a apei potabile – mc/zi 2600 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – mii mc 665 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – uz casnic – mii mc 646 Lungimea simpla a retelei de canalizare . cât şi la nivelul bazelor sportive. simpla a retelei de distributie a apei potabile .mp 307635 Suprafa a intravilana a oraşului – ha 1641 Suprafa a spa iilor verzi a oraşului – ha 11 Lungimea străzilor orăşeneşti – km 100 Lung. dotate mai ales cu terenuri de fotbal.km 106.17 100. P+5 ZONA AFLATA PERMANENT/TEMPORAR SUB APA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / AMENAJARI STRADALE ZONA DEPOZITARE REZIDUURI TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 2010 12.km 20.00% Din punct de vedere a ocupării şi echipării teritoriului.72% 0.84 1. Succint situa ia acestora se prezintă astfel: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 29 .03% 20.21% 1716.

total Locuin e terminate din fondurile publice . 1. (de la 1790 mp în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 1103 la Lilieşti). 14. devenite cartiere. din care cca. ritmul anual de construire este mic (cca 80 . • zona loturilor s-a dezvoltat alungit pe directiile principale de circulatie.număr Locuin e terminate din fonduri private . • tendinta de dezvoltare (sugerată si prin solicitările administratiei locale de introducere în intravilan) este tentaculară. cu loturi înguste si adânci. cartierul Schela Sala de sport a orasului Primăria Băicoi Băicoi Suprafa ă 14. desi în intravilan există multe loturi libere.250 mp. cu acces direct la un drum public. Spre exemplificare.Baze sportive şi de agrement Denumire Adresă Proprietar Băicoi. cartierul Tufeni Primăria Baza sportivă Tufeni Băicoi Băicoi. situa ia anului 2008: Locuin e terminate . 30 pentru construc ii complet noi). într-o structură amorfă.800 mp. • suprafata medie a unei gospodării este de 1395 mp.număr Locuin e terminate din fondurile populatiei .număr 35 35 35 • densitatea medie a gospodăriilor în zona de locuit poate fi considerată bună pentru mediul rural si tipologia satelor de dealuri joase-câmpie (7.780 mp. • fondul construit este predominant în stare mediocră. de alungire pe drumurile na ionale şi jude ene şi pe alte drumuri principale din teritoriu. 67 %).100 de autorizatii. cartierul Liliesti Primăria Baza sportivă Liliesti Băicoi Băicoi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 30 .58 gospodării/ha la Lilieşti).16 gospodării/ha).06 gospodării/ha în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 5. Locuin ele : • sunt zona functională cu cea mai mare pondere din total intravilan (cca. cu diferente notabile între cartiere (de la 9. dar nereprezentativă pentru un oraş cu o tentă industrială pronun ată. completată cu zone lotizate în sistem rectangular în fostele sate.

R. Categoriile de deseuri rezultate din activitatea Structurii Baicoi sunt urmatoarele: • Deseuri menajere: rezultate de la personalul propriu angajat al PETROM. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. se situează sub indicii medii. Unitatile economice sunt răspândite în teritoriu. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. de-a lungul principalelor căi de circulatie si este caractenizată de constructii individuale. tubulatura si motoare uzate. • Deseuri nepericuloase: rezultate din activitatea de mentenanta a echipamentelor si cladirilor facilitatilor Structurii Baicoi. resturi metalice rezultate de la debitari. Floricon Salub S. etc.43 to/zi. ulterior acestea fiind preluate de catre S.C. fără o planificare a folosin ei urbane a teritoriului. în general.L.L. substante chimice utilizate in procesul de exploatare. pentru o parte din populatia orasului.Zona destinată constructiilor de locuinte este răspândită în întreg intravilanul. Indicii de locuibilitate si calitate a Iocuirii. Deseurile menajere rezultate din activitatea proprie a PETROM sunt colectate neselectiv in cadrul fiecarei facilitari a Structurii Baicoi(Parcuri de rezervoare. Gospodarire locala De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14. piese.). transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. P+2.C. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului. deseurile sunt împrastiate dezordonat. cuponari. fiind mai greu de realizat o concentrare a acestora în anumite zone. “FLORICON SALUB” S. produse contaminate cu titei. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. P+ 1. • Deseuri periculoase: slam de extractie. scule RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 31 .R. Depozit Baicoi Vest. turle. masturi. neecologică.) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. Statii de Compresoare) in recipienti metalici si/sau de plastic. Institutiile si serviciile publice sunt bine reprezentate în general si amplasate în zona centrală. si respectiv anuala de 5267 to/an. iar in zona centrala blocuri P+4. in baza contractului de furnizare a serviciilor de gospodarire comunala si duse la rampa ecologica Boldesti Scaieni. tip parter. in colectarea deseurilor menajere. in anumite zone. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. Deseurile nepericuloase rezultate din activitatea de intretinere a obiectivelor Structurii Baicoi sunt in principal urmatoarele: ambalaje diverse.

ca orice descarcare. Slamul de extractie este colectat prin activitati de curatire / reparatii capitale / dezafectari de echipamente. de depozitare. si orice corp de apa a oricarei substante care ar putea cauza poluare sau ar putea fi periculoasa pentru viata sau mediul inconjurator cum ar fi fumul. echipamente de protectie si ambalaje contaminate cu produse petroliere. Contractorul are obligatia de a dezvolta si transmite pentru aprobare la PETROM un plan de management al deseurilor/pierderilor care va trata cu toate deseurile periculoase si nepericuloase implicate. produsele radioactive sau alti poluanti atmosferici. titeiul. reparatii. deseuri medicale. in orice moment pe perioada executiei unei lucrari. vidanjare. In baza Contractului de Prestari Servicii incheiat intre PETROM si Petromservice. pamant. aceasta companie avand responsabilitatea executarii lucrarilor cu respectarea prevederilor legale privind protectia mediului in vigoare. solizi. ultima locatie de depozitare si un program care va evalua si va oferi informatii despre toate locatiile folosite pentru depozitarea si reciclarea deseurilor. sau lichizi. debitari profile diverse. sunt executate de PetromService. incheiat intre PETROM si PetromService. Contractorul va lua toate masurile necesare in scopul prevenirii sau limitarii in nivelele premise de legile aplicabile in Romania si Uniunea Europeana. Conform specificatiilor incluse in capitolul „Managementul Deseurilor si al Pierderilor". reducerea surselor de deseuri si posibilitatile de reciclare. intretinere. de catre prestatori de servicii care executa aceste operatii.deteriorate. activitatile de curatare a rezeivoarelor. uleiuri si cauciucuri uzate. natura periculoasa a desurilor. aceasta reprezentand o practica obisnuita a administrarii zonelor contaminate in cadrul obiectivelor de exploatare a Structurii Baicoi. Conform Contractului privind Prestarea de servicii. procesul ce genereaza fluxul de deseuri. dezmembrari. foraj. Solurile si balastul utilizat pentru intretinerea spatiilor din interiorul obiectivelor Structurii Baicoi. dezafectari. Planul va include fiecare flux de deseuri generat. din orice sursa. soluri si balast contaminat cu produse petroliere. aflata sub controlul sau sau custodia sa in atmosfera. si transportat ulterior la Depozitul Ecologic de slam Baicoi. praful. O parte din solul contaminat este acoperit cu balast. nerealizandu-se o decontaminare a zonelor poluate. Conform clauzelor contractuale. interventii. capete electrozi si resturi de sarma de la operatiile de sudura. burlane. Deseurile periculoase identificate in cadrul activitatii PETROM sunt: slam de extractie. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 32 . resturi metalice diverse rezultate de la cuponari. activitatea de intretinere si reparatii a instalatiilor si capacitatilor obiectivelor Structurii Baicoi sunt realizate de catre SC Petromservice. preluarea deseurilor menajere etc. conform specificatiilor Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este colectat si transportat in scopul depozitarii in conditii de securitate (impreuna cu slamul de extractie la Depozitul Ecologic de slam Baicoi).

total .număr Licee Copii înscrisi în grădini e . temperatura lacurilor variind cu + 6 .800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie. afectiunilor sistemului nervos central si periferic. aflate în parcul de lângă Primărie. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45). cât şi în cazul monumentelor istorice.persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 11 6 4 1 473 1774 1300 619 681 474 Page 33 . atât în cazul Băilor Valea Stelii. care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase.persoane Elevi înscrişi în învă ământ liceal . Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea.800 băi calde şi 1.persoane Elevi înscrişi în învatamint gimnazial .număr Scoli din învă ământul primar si gimnazial . plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice.7ºC fa ă de mediul ambient.persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar si gimnazial-persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar .Turismul Turismul nu prea este dezvoltat în Băicoi.număr Grădinite de copii .persoane Elevi înscrişi . Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale. Invatamant Datele generale caracteristice tuturor nivelurilor de învă ământ din oraşul Băicoi se prezintă astfel: Unită i de învă ământ .total . la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă.

persoane Săli de clasă si cabinete scolare .persoane Personal didactic în învă ământ prescolar .număr Terenuri de sport . astfel: • 1 grup şcolar (liceu).număr Săli de gimnastică .persoane Personal didactic în învă ământ liceal .număr Ateliere scolare . • 6 grădini e.număr 134 18 84 32 52 32 54 11 2 5 2 In oraşul Băicoi sunt în prezent 11 unită i de învă ământ preuniversitar.persoane Personal didactic în învă ământ primar si gimnazial Personal didactic în învă ământ primar .211 474 - Sanatate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 34 . Starea clădirii care adăposteşte activită ile Bună Bună Bună Bună - UNITĂ I ŞCOLARE ŞI PREŞCOLARE Grădini e Şcoli cu clasele I-IV Şcoli cu clasele V-VIII Şcoli cu clasele I-VIII Licee Colegii na ionale Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare Şcoli postliceale Număr unită i 6 1 3 1 - Număr elevi 473 89 1. • 4 şcoli generale.persoane Personal didactic în învă ământ gimnazial .Personal didactic total .număr Laboratoare scolare .

care realizează împreună peste 120. Independentei. • Casa de Cultură Liliesti . 300 de paturi (înfrumuse at de câteva picturi murale realizate de Daniela Cepleanu. Cultura Spatiile pentru activitati culturale sunt slab reprezentate.3% din activii oraşului şi datorită acestui fapt.000 de consulta ii pe an. Indici Personal medical cu studii superioare Asisten i şi surori Mortalitate infantilă Media de vârstă (speran a de via ă) Salvare 1944 3 6 150 . cât şi ca stare de între inere : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 35 . fiica unui fost director). UNITĂ I SANITARE Spitale Policlinici .8‰ <75 5 2007 88 312 21. La acestea se pot adăuga şi cele 5 farmacii sau puncte farmaceutice şi un aşezământ de binefacere care oferă adăpost şi căldură sufletească la 75 de micu i din jude (Casa Copilului). iar astăzi îi revin cca 430 de locuitori. nr. Dorobanti nr. cămine culturale existând numai în fostele reşedin e de comună Lilieşti şi intea. mortalitatea infantilă a scăzut de 12 ori.000 locuitori. reiese că în 1944 unui medic îi reveneau 3.6‰ <78 6 Din analiza comparativă a acestor date.Serviciile de sănătate sunt reprezentate printr-un spital orăşenesc cu cca. 177) – stare mediocra • Biblioteca – stare mediocra Sunt mai bine reprezentate lăcaşurile de cult.7‰ 75 2 1997 82 300 23.Băicoi (str. atât ca număr. iar speran a de viată a crescut cu 20 de ani. 6) – stare buna • Casa de Cultură intea – Băicoi (str.200‰ 57 1988 52 137 23.Ambulatoriu Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Număr unită i 1 1 13 5 Stare clădire Mediocră Mediocră Bună Bună Activii din sectorul sănătate (personal medical) reprezintă cca. o policlinică – ambulatoriu şi cabinete medicale individuale. 3. evolu ia indicatorilor de sănătate din oraşul Băicoi au avut evolu ii pozitive.

Str.1986-magnitudine-7.Acestea au focarul in zona Vrancea.. Str. Feleacului Biserica .violente.magnitudine-7.la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km(focare intermediare)pe asa-numitul plan Benioff. Nuferilor Biserica .din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele : -Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=0.Sfântul Nicolae’’ – Parohia Liliesti.1977.. Adormirea Maicii Domnului’’..Sf.Nasterea Maicii Domnului’’ – Parohia Tufeni. Str.Sf. Str..Sf. Albăstrelelor Biserica .. Str.cunosc in tara noastra o frecventa deosebita(intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare(1940-magnitudine7. Plevnei Biserica .. Biserica .Parohia Băicoi I.la intervale de 30-50 ani.Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descarcari bruste. Fdt.7).Duminica Tuturor Sfintilor’’ – Parohia Tintea. Ilie si Nicolae’’ – Parohia Băicoi II.70" RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 36 .1990 magnitudine-6. Primăverii.. Apostoli Mihail si Gavriil’’ – Parohia Dâmbu.Biserica Călătorului . Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor. Str.2.DN 1 ZONE CU RISCURI NATURALE ŞI ANTROPICE RISCURI NATURALE Riscul seismic Cutremurele de pamant. Victoriei Biserica .7.Biserica . Impărati Constantin si Elena’’.la Curbura Carpatilor.

2 -Coeficient "ag"=0.28. Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").Fig. Fig. 3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 37 .

Risc de instabilitate Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatarea constructiilor . Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an. Consecinta a petrografiei si structurii. Aceasta disfunctionalitate trebuie asumata de cei interesati in amplasarea unor obiective sau constructii. Procesele de versant cu raspandirea maxima si cu cele mai importante implicatii practice sunt alunecarile de teren de tip deplasiv. Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu aceste perimetre intr-o zona de risc de instabilitate. respectiv exploatarea petrolului. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. a tectonicii deosebit de active. Risc de inundabilitate Riscul de inundabilitate in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. indicativ GT006-97. riscul declansarii acetui tip de procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. exista zone de risc pentru alunecari de teren. comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani. mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice.Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie. Marea majoritate sau produs ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale) in timp RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 38 . Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. S-au produs prabusiri datorita excesului de umiditate si dizolvarii sarii din subteran si formarea unor lacuri antropice. exista alunecari relativ stabilizate. O situatie specifica pentru teritoriul orasului Baicoi este existenta samburelui de sare ce prezinta un risc de instabulitate. in zona fiind amplasate un numar mare de sonde de extractie. Dupa stadiul dinamic in care se afla. ca pe versantul nordic al dealului Tintea dar si alunecari active in sectoarele instabile de pe pantele sudice.Conform STAS 11 100/1993.refacere si protectie a mediului.

acesta nu poate prelua aportul suplimentar de apa provenit din afluienti si din siroirea de pe versanti precum si din topirea zapezilor. ce au tendinta sa curga prin interiorul zonei de locuit catre un colector natural sau sa stagneze in zonele cu o panta scazuta. Fig. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 39 . La precipitatii maxime. redimensionarea subtraversarilor si decolmatarea celor existente pentru a stopa fenomenul de inundabilitate.ce viiturile pluvio-nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. Panta talvegurilor vailor nu permit scurgerea rapida a apelor din pecipitatii decat in zonele de versant si favorizeaza eroziunea malurilor precum si inundarea zonelor limitrofe. Risc de inundabilitate in zona de locuit Acesta disfunctionalitate din interiorul localitatii se manifesta datorita faptului ca nu exista o canalizare pluviala care sa preia apele provenite din precipitatii precum si apele de siroire de pe versanti. Se recomanda refacerea si redimensionarea santurilor de-a lungul drumurilor ce preiau apele provenite din siroirea de pe versanti. 4 Depozitare necontrolata a deseurilor in albia paraului Dambu Datorita slabei incastrari a albiei paraului Dambu si a colmatarii acestuia cu vegetatia crescuta in albie precum si a depozitarii necontrolate a deseurilor in cantitate mare in sectiunea de curgere este favorizata in cazul viiturilor pericolul de colmatare a albiilor si a inundarii zonelor vicinale.

Zone impropri de construit In functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale identificate pe teritoriul orasului Baicoi au fost conturate zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale retelei hidrografice si zonele de versant cu panta mare si potential de instabilitate ridicat. Pe teritoriul orasului au mai fost conturate urmatoarele zone: • Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa si versantii cu panta medie, cu potential de instabilitate mediu, neafectati de eroziuni la baza lor. • Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa inferioara si zonele de platou din cadrul culmilor deluroase precum si zona de campie. Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in orice directie, in functie de rezultate. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei , pe baza prospectiunii geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria de importanta redusa.Trebuie mentionat ca pe culmile deluroase terenul prezinta o panta mica si prezinta urmatoarea succesiune litologica: • in suprafata depozite eluvial – deluviale constituite din argile, argile nisipoase, nisipuri, cu structura neomogena • roca de baza constituita din argile, nisipuri si pietrisuri marunte in strate cu inclinari variate de 20 - 30°, motiv pentru care parametrii fizico – mecanici au valori reduse. Nivelul hidrostatic apare la adâncimi variabile si este influentat de volumul precipitatiilor sau de litologia si structura tectonica a zonei. Terenurile identificate in aceasta zona se pot incadra la terenuri bune-medii de fundare. La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili precum si o zona de protectie de minim 100 de m de acestia. Zonele de versant si terasa inalta pe care se pot amplasa constructii sunt cele care fac trecerea intre 2 nivele de terasa si prezinta o panta de pâna la 20 %. Zonele de versant se caracterizeaza prin urmatoarele depozite: • in suprafata depozite deluviale neomogene constituite din sol vegetal in amestec cu argile-prafuri-nisipuri pietris cu bolovanis; • urmeaza roca de argile cenusii verzui, nisipuri fine si strate de pietrisuri slab cimentate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 40

Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri dificile de fundare, din cauza pantei terenului. Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi mari in perioadele cu precipitatii normale. La proiectarea si executarea constructiilor, masurile speciale si lucrarile ce sunt necesare constau din: • amenajarea suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin, • lucrari de drenare a apei din precipitatii Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel ridicat. Zona de terasa joasa si campie Terenul este plan, stabil si afectat pe anumite suprafete de fenomene de inundabilitate in perioadele cu precipitatii excesive. Succesiunea litologica se prezinta astfel: • in suprafata strat de sol vegetal sau umplutura cu grosime variabila; • urmeaza depozit proluvial cu grosimea de 0.5 – 4.00 m constituit din argile prafoase cafenii galbui si argile nisipoase cu rar pietris; • in continuare apar depozite aluvionare constituite din pietrisuri cu bolovanis si nisip cu grosimi mari(peste 10 m) care apar pe alocuri la suprafata; Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri bune de fundare. Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel redus. RISCURI ANTROPICE Teritoriul administrativ al orasului Baicoi este traversat de o serie de retele de utilitati astfel: - cablu telefonic interurban; - cablu telefonic urban; - conducta distributie gaze; - conducta gaz metan; - conducta Petrotrans; - conducta transport titei si gaze de sonda; - linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune. Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste retele. Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ferata ce traverseaza teritoriul administrativ de sud-est la nord-vest.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 41

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A, Transgaz etc.) Dezvoltarea industriei petroliere, a fost favorizata de existenta resurselor de petrol din zona subcarpatica a cutelor diapire.Exploatarea petrolului se face in stratele noi la suprafata si din ce in ce mai vechi spre profunzime incepand cu dacianu, pontianul, meotianul, iar in profunzime miocenul, sarmatianul, helvetianul si sporadic oligocenul. Zacamintele, sunt cantonate de la 2000 la 3000 m.

Fig. 5 Sonde de extractie

Se vor pastra zonele de protectie in jurul sondelor de extractie atat in functiune precum si a celor abandonate pana la refacerea terenului si redarea acestuia in circuit. ECHIPAREA EDILITARA Alimentarea cu apa Oraşul Băicoi are 6 cartiere: Băicoi, Lilieşti, Schela (Cotoi), Tufeni, Dâmbu şi intea, cu o popula ie stabilă totală de cca. 20.000 de locuitori. Localitatea dispune de o dotare tehnico-edilitară care nu acoperă necesarul.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 42

amplasat la cota 331. Lângă rezervor se află amplasată clădirea sta iei de pompe care mai cuprinde postul trafo. Unele conducte au grad de uzură foarte avansat şi înregistrează pierderi mari de apă – de cca.zona II de presiune. .0. Sursa Siliştea aflată în proprietatea Schelei este constituită din pu uri forate de mare adâncime.) şi reechiparea corespunzătoare a sta iei de pompe existentă în Băicoi. Sursa principală este constituită din conducta de aduc iune Dn 800 Paltinu – Movila Vulpii. ceea ce între ine un deficit de apă considerabil la nivelul consumatorilor (pe străzile cu re ele din OL vechi din 1940).0 lângă clădirea Primăriei. este executată din eavă de o el cu diametre cuprinse între 50 – 150 mm şi prezintă un grad avansat de uzură. Prin intermediul unui racord Dn 350 amplasat înaintea căminului de rupere a presiunii Băicoi. Datorită configura iei terenului. pozi ionate pe malul stâng al râului Prahova. Re eaua de distribu ie este ramificată şi are diametre cuprinse între 1” – 4”.0 şi care cuprinde cea mai mare parte a oraşului.Republicii. situat pe str.zona II: între cotele 277.4/12919 „Îmbunătă irea alimentării cu apă a Oraşului Băicoi” s-au realizat următoarele obiective: • suplimentarea debitului preluat prin racordul existent din aduc iunea PaltinuMovila Vulpii. care însă nu mai furnizează debitul necesar. De asemenea. cu încă 47 l/s (deci preluarea unui debit final de 96 l/s. re eaua de distribu ie este împăr ită în două zone de presiune: . (30-40)%. Rezervorul V = 1000 mc alimentează zona I de presiune. De aici. lângă fostele sere. se preia din debit de 49 l/s cu care se alimentează rezervorul existent V = 1000 mc. de unde apa este distribuită gravita ional în cartierele Băicoi şi Lilieşti.nr. iar cel cu V = 5800 mc .0 – 326. Ca urmare a executării în ultima perioadă a lucrărilor din pr. apa este pompată în rezervorul existent V = 5800 mc. Re eaua de distribu ie este alimentată cu intermiten e.zona I: partea de vest cuprinsă între cotele 302.Alimentarea cu apă a localită ii Băicoi se realizează din mai multe surse: sursa Paltinu. sta ia de clorinare şi grupul electrogen. există conducte de serviciu cu diametre mai mici – de până la 2”. Re eaua de distribu ie structurată pe zone de presiune este inelară şi are diametre între 80 – 250 mm.0 – 318. Dâmbu şi par ial Lilieşti sunt alimentate din sursa Siliştea III prin re eaua Schelei. Cartierul Tufeni este alimentat cu apă din sursa proprie: pu uri forate. Cartierele intea. sursa Schelei şi alte surse locale. amonte de localitatea Floreşti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 43 .

există şi deserveşte localitatea sistemul de alimentare cu apă al Schelei Băicoi. • racord nou în conducta de aduc iune Văleni – Movila Vulpii cu preluarea unui debit de 21 l/s. bazine de aerare cu nămol achy. • 92 institu ii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 44 . având următoarele obiecte: grătar şi deznisipator. • 208 agen i economici. decantoare primare. oraşul Băicoi are o re ea de canalizare formată dintr-un canal colextor principal cu diametru Dn 300 şi Dn 400 şi din canale secundare ce deservesc unită ile industriale şi zonele cu blocuri de locuin e.0 Km. Armoniei şi apoi pe un drum de câmp. • gospodăria de apă Tufeni compusă din rezervor V = 100 mc. Canalizarea Canalizare menajeră În prezent. Unirii. Sta ia de epurare are capacitatea de preluare şi epurare a unui debit de ape uzate de 27 l/s este compusă din treapta mecanică şi treapta biologică. Din zona industrială s-a realizat un colector pluvial cu diametru Dn 100 ce descarcă apele meteorice în pârâul Dâmbu. sta ie pompe nămol activ şi recirculat. platforme nămol. Crişan.• completarea re elei de distribu ie din Băicoi cu un tronson având Dn şi L = 400m. sta ie de pompare • corectarea calită ii apei: sta ie de clorinare • utilizare:re ea de distribu ie din tubing O 2” – 6”. sta ie de pompe. compus din : • captări de mare adâncime – front captare pu uri Siliştea III cu rezervor tamp • transportul apei: conducta de aduc iune Siliştea – Băicoi. bazine de contact cu clor activ. prin şan uri şi rigole. • 6 industriali. ajunge la sta ia de epurare amplasată pe malul stâng al pârâului Dâmbu în partea de S-E a localită ii. • racord de distribu ie în cartierele intea şi Dâmbu. conducta de refulare şi rezervor V = 500 mc amplasat în intea. Paralel cu acest sistem. • gospodărie de apă amplasată la Găgeni cuprinzând rezervor de aspira ie şi sta ie de pompe. decantoare secundare. debitmetru. Evacuarea apelor pluviale din teritoriu se face superficial la nivelul terenului. Oraşul dispune în prezent de o re ea de distribu ie având L = 105.: • 4207 abona i casnici. separator de grăsimi. sta ie de clorinare. Traseul colectorului principal urmăreşte străzile Republicii. 9 Mai.

După acesta poate fi utilizat in agricultura pentru fertilizarea solului sau poate fi depozitat în rampa de gunoi sau în umpluturi de alte categorii. in bazinele naturale de apa. apele uzate se impart in trei categorii: menajere. sunt dirijate spre şan urile şi rigolele adiacente şi apoi către cei mai apropia i emisari. in afara perimetrului acesteia si introduse in circuitul apei in natura. Canalizare pluvială Apele pluviale. calită ile lor sunt degradate prin pătrunderea apelor reziduale. Bazinele naturale de apă fiind intotdeauna destinate unor folosinte. Restituirea sub forma de ape reziduale Apele reziduale sunt apele uzate şi reziduurile lichide provenite din diverse folosinte ale apei aflata la dispozitia colectivitatii. Situa ia este rezolvată local prin latrine uscate. in conditiile lipsei unor masuri de epurare a acestora. Ele constituie factorul principal de poluare si degradare a solului si a bazinelor hidrografice. Epurarea apelor uzate menajere realizată în statia de epurare prin metode mecanice si biologice conduce la descărcarea în emisar a unei cantită i de apă epurată si deci reintregarea ei în circuitul natural si la depunerea pe platformele de nămol spre uscare a nămolului rezultat din decantoarele primare. Pentru păstrarea calită ii bazinelor naturale de apă este necesară epurarea apelor reziduale. • colectare existentă care descarcă fără epurare direct în pârâul DÂMBU. cu capacitatea de 27 l/s. Find un factor de insalubritate pentru colectivitatea care le produce. În prezent. colectate de pe acostamentul străzilor principale şi secundare. oraşul Băicoi dispune concis de următoarele sisteme de restituire pentru apele reziduale: • canalizări stradale Dn 300 = 15. atunci când impurificarea produsă depăşeste capacitatea de autopurificare a receptoruiui. • fose septice şi latrine uscate. Dupa sursele de impurificare.2 km • sta ie de epurare mecano-biologică. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 45 . apele uzate trebuie colectate si indrumate. meteorice si industriale.Cartierul Tufeni nu are re ea de canalizare.

73 m.Alimentarea cu gaze naturale Oraşul Băicoi dispune de alimentare cu gaze naturale prin operatorul DISTRIGAZ SUD. în prezent sistemul este nefunc ional.92 institu ii . Centralele termice existente la câteva obiective din Băicoi au fost abandonate.4207 abona i casnici 6 industriali . etc. re eaua actuală satisface nevoile de siguran ă în exploatare şi între inere precum şi necesarul solicitat de localitate.839. De aici există cablu de 20 Kv îngropat în lungul str. Alimentarea cu energie termica În oraşul Băicoi există o zonă de blocuri de locuin e dotată ini ial cu puncte termice de cartier. În oraş există sta ii de reglare (SRS) de sector de la care se dezvoltă re ele redusă presiune . -SRMP BUDA conducta comună cu oraşul Plopeni – medie presiune nouă din PEHD. majoritatea reabilitate recent prin înlocuirea celor din OL cu conducte din PEHD. administrative sau obiectivele economice. ramificate pe străzi. Producerea energiei termice pentru încălzire se face în prezent în mod individual prin sobe. Alimentarea cu energie electrica Pe arealul oraşului Băicoi se regăsesc următoarele tipuri de re ele electrice: Re elele electrice de mediu tensiune (20 Kv) + posturi de transformare Oraşul Băicoi dispune de o sta ie de transformare 110 Kv (PT 71) racordat în LEA 400 Kv amplasat pe str.Republicii continuat cu str. Numărul de abona i se prezintă astfel : . Datorită gradului înalt de coroziune a re elelor de distribu ie şi a lipsei reabilitării echipamentelor tehnologice.Independen ei RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 46 .Republicii la intrarea în localitate dinspre Dn 1. Conform operatorului Distrigaz Sud. în gospodăriile individuale prin centrale statice de capacită i diferite în institu iile social-culturale.208 agen i economici Localitatea are două surse de alimentare: -SRMP Floreşti printr-o conductă de medie presiune din OL Ø 14”. centrale termice. toate clădirile din oras si cartierele apartinătoare fiind încalzite în sistem local cu combustibil solid sau gaze (în sobe sau microcentrale). care dispune de o re ea de distribu ie de redusă presiune de 255.

Iluminatul public stradal Iluminatul stradal există pe majoritatea străzilor principale şi secundare şi se realizează cu corpuri de iluminat de exterior. prestări servicii şi unită i furnizoare de utilită i) există branşamente electrice la U = 220/380 V racordate la posturile de transformare. Telefonie Oraşul beneficiază de un sistem de telefonie fixă prin operatorul Romtelecom S. Page 47 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Pârâul Dâmbu neregularizat pe aproape tot traseul din intravilan.A. O altă linie de alimentare este LEA 20 Kv Ploieşti Sud care intră în localitate pe DJ 215 (str. Sistemul public de recep ie a programelor TV În toate cartierele apar inătoare există re ea publică de cablu TV amplasată pe stâlpi electrici de joasă tensiune. cu racorduri aeriene la abona i. Unită i. dar şi punctual cu cabluri electrice subterane. împreună cu un releu de transmisie cu func iuni multiple şi o centrală digitală conectată la cablul din fibră optică subteran. Re elele electrice de joasă tensiune (220/380 V) sunt realizate cu preponderen ă în sistem aerian (stâlpi de beton – conductori electrici). Disfunc ionalită i Principalele sunt: • • • • disfunctionalită i în domeniul protectiei mediului natural si construit Prezen a masivului de sare în subsolul localită ii. Există în localitatea Băicoi o centrală telefonică amplasată în zona centrală. comanda aprinderii şi stingerii fiind realizată de la un „punct de aprindere” cu comandă automată prin ceas programator. Probleme de protec ia mediului. instala ii şi obiective industriale amplasate pe tot teritoriul intravilan. administra ie publică.şi ramifica iile care alimentează posturile de transformare amplasate în oraş conform planului prezentat. Pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor locali (gospodării individuale. Re ele electrice de joasă tensiune (220V/380V). obiective social – culturale. şi unul de telefonie mobilă cu operatori na ionali.Înfră irii). montate pe stâlpii electrici din beton amplasa i de-a lungul străzilor. în zona de locuit.

000 de locuitori. etc.• Instala ii. 500 din afară. Analizând din punct de vedere critic stadiul de dezvoltare urbanistică a oraşului şi trupurilor sale componente. • Aruncarea gunoaielor şi molozului de către popula ie în numeroase locuri. mai ales în cazul celor nemodernizate. se conturează următoarele disfunc ionalită i principale: • existen a unor zone poluate cu produse petroliere. • Scăderea severă a locurilor de muncă. urmare a proceselor de dizolvare a sării. incinta si vecinată ile parcurilor de rezervoare pentru petrol.. • Lipsa masurilor de protectie si punere în valoare a monumentelor istorice clasate si a siturilor arheologice din teritoriul administrativ. re ele şi funda ii de obiective şi activită i abandonate existente aproape pe tot teritoriul. • Poluarea provenită de la circulatia pe drumuri. • Amplasarea necorespunzătoare a punctelor de precolectare a deşeurilor menajere. cu unele declivită i mari şi numai două benzi de circula ie. precum si a bisericilor neînscrise pe lista monumentelor. care cuprind perimetrele adiacente sondelor. • Lipsa unei zone centrale bine organizate. • Traversarea zonelor reziden iale de traficul greu (atât cel de transport cât şi cel propriu oraşului). • Lipsa parcurilor şi a zonelor de recreere şi sport necesare unei popula ii de peste 20. • există zone în care s-au produs prăbusiri şi au apărut lacuri. • Necesitatea restructurării. 2500. • Lipsa apei potabile. • pe suprafata unora dintre lacurile formate pe seama dizolvarii sării plutesc pelicule de produse petroliere. • Re ea insuficientă de canalizare. • Poluarea provenită de la activită i economice. vin cca. • Lipsa plantatiilor de protectie pe limita interioară a incintelor cimitirelor existente. • Navetism încrucişat ridicat – pleacă cca. • Infiltra ii de apă şi produse petroliere în lacurile din sta iunea Valea Stelii. modernizării şi retehnologizării unită ilor economice – industriale şi agricole. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 48 . • Traversarea întregii localită i de drumul jude ean DJ 102B având un traseu sinuos.

cât si mai cu seamă. care afectează o mare parte a versantilor (în cartierul Dâmbu. captări izolate de ape subterane sau canalizări cu pierderi de apă. • existenta unor lucrări vechi. • existen a unor alunecări de teren şi eroziuni active. datorită si aportului suplimentar de apă adus de pârâul Valea Largă. • practicarea agriculturii în sistem individual pe terenurile arabile în zonă impediment pentru o agricultură modernă şi eficientă. dar care se manifestă mai ales în extravilanul oraşului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 49 . abandonate. care pot produce poluări accidentale cu i ei si care necesită perimetre de protectie (a se vedea planul de situatie cu dispunerea sondelor). local la Tufeni si pe dealul intea). • structura necorespunzătoare a popula iei pe grupe de vârstă (popula ie relativ îmbătrânită). atât în zonele de terasă. începând imediat aval de confluenta acestor văi şi până la ieşirea de pe teritoriul oraşului. iar intersec iile necesită urgent amenajări specifice. • nu există în oraş activită i de prelucrare a produselor agricole (vegetale şi animale). puturi. • existen a sondelor petroliere si a batalurilor în functiune. • for a de muncă ocupată se regăseşte în special în industrie şi servicii .). majoritatea străzilor fiind modernizate. cu preluarea materiei prime de la popula ie. conducte. în special în zonele mai izolate. în zonele de versant. • lunca Dâmbului poate fi inundată la precipitatii abundente. care trebuie identificate în eventualitatea amplasării unor constructii noi. de exploatare a titeiului (sonde. precipitatii foarte abundente şi de lungă durată. însă ele pot fi reactivate la producerea unor evenimente care modifică echilibrul hidrogeologic creat în timp (seisme. • starea necorespunzătoare a re elei de circula ie rutieră. local strate de umplutură cu grosimi variabile. • existen a unor zone inundabile sau cu exces de umiditate.) în multe zone din teritoriu (peste tot unde a fost exploatat titeiul). etc.La data cercetării terenului. • numărul mic al utilajelor specializate adecvate agriculturii intensive. Aici se găsesc. ancore şi blocuri de beton pentru instalatiile petroliere. etc. care sunt situate atât în apropierea lacurilor din zona Primăriei. • echiparea edilitară cu unele deficien e (lipsa canalizării şi pe alocuri a alimentării cu apă în sistem centralizat. deşi speran a de via ă a crescut. în aceste zone fenomenele de dizolvare sunt inactive. lipsa alimentării cu gaze şi a unor sisteme de încălzire eficiente). cât si a celui din cartierul Tufeni. pe alocuri formându-se zone în care apa poate persista mult timp (inclusiv zona adiacentă statiei de epurare). dar cu profile şi amenajări necorespunzătoare ale zonelor stradale. bataluri. • lipsa măsurilor de conservare şi protec ie a monumentelor istorice clasate.

• Plan jude ean de gestionare a deşeurilor – Prahova (2006 -2013).• lipsa unui sistem de colectare si depozitare controlată a deseurilor menajere si de altă natură de la toate tipurile de func iuni (locuin e. • Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025. care ar necesita amenajări specifice şi în primul rând. • Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor . • Planul Na ional de Gestiune a Deşeurilor 2007 . servicii. precum şi prevederile POS Mediu. 1. Rela ia cu alte programe şi planuri relevante Planul Urbanistic General al Oraşului Băicoi a fost elaborat având în vedere Strategia Jude eană. • Protec ia şi îmbunătă irea biodiversită ii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării re elei NATURA 2000.2013. • Planul de Dezvoltare Durabilă a Jude ului Prahova în perioada 2007-2013. • Ameliorarea calită ii solului prin îmbunătă irea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de jude e până în 2015. cu respectarea priorită ilor de dezvoltare na ionale după cum au fost stabilite în Planul Na ional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a priorită ilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul Na ional Strategic de Referin ă (CNSR). • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi preluate de localită i până în 2015. • Master plan jude ul Prahova privind apa-apa uzată. care reprezintă unul din cele mai importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor na ionale şi sectoriale de mediu.3. Obiectivele POS sunt: • Îmbunătă irea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015. unită i economice). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 50 . Planul Urbanistic General se bazează pe obiectivele şi priorită ile strategice stabilite în documentele/strategiile jude ene şi na ionale: • Planul Na ional de Ac iune pentru Mediu. • POS Mediu 2007-2013. • Strategia Na ională pentru Gestionarea Deşeurilor. • Planul Local de Ac iune pentru Mediu Prahova. cunoaşterea şi cercetarea ştiin ifică a modalită ilor de exploatare.Regiunea 3 Sud Muntenia. • starea necorespunzătoare a stabilimentelor balneare şi în general amenajări necorespunzătoare pentru valorificarea poten ialului extrem de valoros de care dispune localitatea.

gestionarea deşeurilor. flora. 2. Umplerea golfului a coincis cu formarea terasei Baicoi. Relieful dealurilor subcarpatice s-a definitivat la sfarsitul pliocenului. peisajul. care si-a restrans suprafata. factori climatici. DJ 102 Ploiesti–Paulesti–Baicoi si calea ferata dubla electrificata Bucuresti–Brasov. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe sunt: biodiversitatea. patrimoniul cultural. patrimoniul arhitectural şi arheologic. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al orasului Baicoi se inscrie pe contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informa iilor şi a datelor disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. aerul. valorile materiale. 2.estica a judetului Ploiesti la 20 de km de Ploiesti. popula ia. se realizeaza prin intermediul imensului con de RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 51 .1.1. la 16 km de Campina si la 8 km de Plopeni.• Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. In zona exista un golf cu contur neregulat pana la ultimele inaltimi subcarpatice. Conform HG nr. Descrierea fizico-geografică Din punct de vedere administrativ se situeaza in partea central . cand au avut loc ultimele miscari de cutare iar intreaga regiune a suferit o miscare de ridicare in bloc impreuna cu muntii si lacul din campia Romana. • Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbană. Apele coborau din Carpati si formau o delta care inainta mereu. fauna. sănătatea umana. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2. Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate si campie. solul/utilizarea terenului. • Strategia na ională privind alimentarea cu energie termică a localită ilor prin sisteme de producere şi distribu ie centralizate. beneficiaza de o importanta retea de cai de comunicatie din care amintim: DN 1. infrastructura rutieră. apa.

Teleajenului iar pe de alta parte. T. dealurile izolate Tintea–Paulesti. Prahovei este incadrata de maluri ce scad la cativa metri si raul meandreaza. Zona subcarpatica se caracterizeaza prin prezenta celor cinci terase ale Prahovei: Banesti-Campina . Campia Ploiestilor inclina de la 400 m la Banesti. stratele sunt bolite formand anticlinale scurte faliate. Fig. a celei mai importante terase de pe V. Asadar. Pe de–o parte campia se leaga de sesul Mislei prin seaua de la Gageni si pe V. El constituie prelungirea spre sud. Prahovei. Intrepatrunderea dealuri–campie este un caz unic in tara noastra. iar pe de alta parte aluvionarea excesiva a impus divagarea raurilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 52 . la 100 m in SE orasului Ploiesti. dovedind ca pe masura formarii lor miscarile scoartei le–au inaltat si deformat. Terasa a IV–a (Campina) este situata la 30–50 m altitudine relativa. ce se desfasoara pe 30 km.Ciobi – Strajistea. Singurele accidente sunt movilele. Adancita in propriul sau con aluvionar la Banesti cu 30–35 m.5%. din care reprezentativa este Movila Vulpii. Anticlinalele cu samburi de sare. V. cu precadere pe stanga pana sub poalele dealurilor Baicoi–Tintea–Gageni. majoritatea cu samburi de sare in ax. Campina. pe masura ce se departeaza de Subcarpati. au constituit conditiile in care s-a definitivat relieful.dejectie al Prahovei. 6 Unitati geomorfologice Sub cuvertura de aluviuni. Terasa a III–a (Baicoi) este situata la 73–75 m altitudine relativa si pe ea se afla situata localitatea cu acelasi nume. prezentand o panta mare de 7. cu inaltimi de 300–400 de m stau risipite in campie la cativa km sud de marginea compacta a inaltimilor subcarpatice. Terasele inclina spre sud mai mult decat lunca. pe de o parte formarea unor dealuri recente. tind sa se accentueze si sa se accentueze si sa se inalte pentru a strapunge aluviunile recente. dovedind ca tectonica nu s–a desavarsit inca. Uneori sarea a reusit sa iasa la lumina la Tintea si Baicoi.Baicoi Pitigaia .

Grosimea pietrisurilor acestei terase atinge 20–25 m, si se mentioneaza prezenta in cadrul terasei a unui strat de lut rosu de 1–1.5 m ceea ce denota un climat cald si umed in interglaciarul Mindell–Riss. Varsta Terasei Baicoi este atribuita fazei glaciare Riss care a avut extensiunea cea mai mare si coincide cu formarea bazinului Prahovei. Terasa Baicoi joaca rolul unei bare in dirijarea retelei hidrografice ramanand suspendata fata de Prahova si fata de Mislea. Eroziunea si acumularea au fost activate de miscarile neotectonice care accentuau forma anticlinalelor si sinclinalelor constituind noi piete de adunare a apelor, ca si depresiunea Mislea. In aval de Baicoi terasa cade in fundalul campiei.

Fig. 7 Zona de contact terasa – Campie in sud

Dambu si afluentul sau V. Larga, au vai care prezinta o alternanta de maluri abrupte si line. In localitatea Dambu se afla un sector de vale ingust, taiat in anticlinatul Baicoi. Pantele au inclinari de 8–10 grade pe stanga vaii si 5 grade pe dreapta. La iesirea din Subcarpati isi largeste albia, ceea ce a generat presupunerea ca a fost un curs vechi al Prahovei. Este un exemplu clasic de vale antecedenta. Dealurile Tintea–Baicoi domina depresiunea subcarpatica Mislea–Podeni. Contactul se realizeaza printr-o zona piemontana alcatuita din conuri de dejectie ingemanate si suprapuse. Culoarul de vale al Mislei, este considerat de G. Valsan, un curs al Teleajenului care se drena spre Prahova si se varsa la sud de Banesti, aducand ca principal argument, largimea de 15 km a culoarului care nu putea fi modelat de Mislea. Dealurile Tintea si Baicoi constituie o cumpana de ape, dezvoltata pe directia vest - est cu altitudini de 250 - 404,6 m. Desfasurate pe o lungime de 20 km, aceste
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 53

dealuri apar ca martori de eroziune intre Prahova si Teleajen. Dealul Gageni este continuarea spre est a dealului Tintea, iar dealul Baicoi, apare ca martor al eroziunii dealului Tintea. Individualizarea acestuia, nu poate fi decat rezultatul unui drenaj pe directia NS efectuat de V. Cosmina sau V. Mislea, fapt confirmat de inseunarea de la 250 m ce desparte Dambu de Gageni. Dealul Tintea, poate fi considerat martor al eroziunii subcarpatilor externi ai curburii. Configuratia interfluviilor, este rezultatul evolutiei arterelor hidrografice care se scurg catre nord (V. Mislea) si spre sud (V. Dambu).

Fig. 8 Dealul Tintea

Altitudinea maxima 404,6 m se inregistreaza in Dealul Tintea si se datoreaza gresiilor. In cadrul acestor interfluvii, se remarca o serie de umeri dispusi la altitudinea de 300–330 m, ei reprezentand rezultatul actiunii exercitate de afluentii Dambului. Un interfluviu mai larg dezvoltat apare in zona Dealului Baicoi aliniat pe 6 km est–vest. Suprafata prezinta denivelari de cca 25 m. Datorita pantelor mai mari de 20–30 grade, constitutiei litologice si despaduririlor, apar alunecari de teren, ogase, torenti precum depresiuni mici cvasirotunde dezvoltate pe sare. Se evidentiaza ogasele de pe V. Portarului, la limita superioara a padurii, ravenele de pe partea stanga a Vaii Dambului si torentii din sudul dealului Baicoi. Altitudinea vine si ea in sprijinul apartenentei subcarpatice a orasului Baicoi. In campie altitudinea creste lent de la 240–250 m in sud–est la 320–330 m in nord–vest. In zona predomina relieful fluvial ca urmare a actiunii erozive a raului Prahova, mai putin a Teleajenului in est. In aceste conditii, terasele constituie forma
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 54

dominanta a peisajului local. Sunt deosebit de mari, urmeaza vaile si ocupa interfluviile (Campul Urletei). Cea mai intinsa este Terasa Campina. Relieful de denudare este reprezentat prin: Ogase cu fund de vale foarte larg aproximativ 6 m, Ravene – V. Dambu, vestul dealului Tintea, Torentii in sudul T. Baicoi, Alunecari de teren (superficiale si deplasive). Relieful antropic este reprezentat mai ales prin movile (Movila Vulpii). Campia Ploiesti in sud cu procese acumulative, corespunzatoare conului Prahovei (alt. 250–300 m), strat de pietris 20–60 m, acoperit cu argile in nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzatoare Terasei Campina. Subcarpatii sunt reprezentati prin : Campul Urletei corespunzator T. Baicoi, relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea) Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. Pe acesta este dezvoltat orasul. Dealul Tintea (Gruiul) 404.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare, alunecari) Dealul Mislea la nord, intr o zona de subsidenta, drenat de Dambu si Mislea. Are altitudini de 290–310 m, desparte Subcarpatii externi de cei interni. Peisajul natural al asezarii a fost modificat datorita actiunii omului, fiind umanizat integral prin caile de comunicatie create, forajul sondelor, exploatarea petrolului, activitatea industriala si agricola. In concluzie, orasul s-a dezvoltat la contactul Subcarpatilor Prahovei cu Campia piemontana a Ploiestilor. Geologia regiunii In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 55

Levantin si holocen in lungul vailor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 56 . In zona se intalnesc depozite geologice care apartin neogenului si sunt reprezentate prin: 1. Miocen alcatuit din burdigalian badenian si sarmatian 2. In perioada ciclului de sedimentare mio–pliocen s-au depus gresii. In pleistocenul mediu s-au manifestat miscari intense de ridicare. potian. limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni si la sud de zona de subsidenta de la marginea campiei Ploiestilor. 9 Harta geologica a zonei In jurasic zona era acoperita de apele marii tarii. Gh. Pliocen in serie completa. marne. formarea cutelor diapire si au ridicat in bloc intreaga regiune generand dealurile subcarpatice.Fig. dacian romnanian (stratele de Valcanesti in care este cantonata structura petrolifera a orasului) 3. meotian afectat de diapirism cu zacaminte de petrol si gaze.In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea. situatie care a durat pana in pliocen. Tectonica a fost conditionata de evolutia Depresiunii Precarpatice (avanfosa carpatica). pe a treia axa a anticlinatului diapir Tintea-Baicoi–Gura Ocnitei. nisipuri iar in lagune sarea si gipsul. Niculescu a adus dovezi asupra unor inaltari neotectonice in zona pintenilor paleogeni si masivelor marginale si scufundari in zona mijlocie (MisleaPodeni) si la marginea campiei. Miscarile de la sfarsitul pliocenului (faza valaha) au dus la cutarea sedimentelor. Orasul Baicoi est situat in Subcarpatii externi ai Curburii. tufuri.

4. Baicoi–vest (Cotoiu) 6. padurea exercita o influenta mai mare vara. extracarpatica cu nuante de tranzitie la continentalism. in general. Tintea–est Din acest anticlinal diapir petrolul se exploateaza in dacian. Baicoi–central (Central) 7. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 57 . peste formatiunile pliocene slab cutate sau orizontale. adancirea vailor. nisipuri si luturi aduse din munte si depuse la poalele dealurilor. De asemenea. Niculescu au adus dovezi certe depre o inaltare neotectonica in zona anticlinatului Boldesti–Baicoi. este o clima temperat continentala de deal. Cercetarile lui Gh. unde temperatura este mai ridicata. formarea teraselor. Campia coincide cu cuvertura depozitelor cuaternare alcatuite din pietris. generand decrosarea stratelor dea lungul a numeroase accidente tectonice. ca urmare a strapungerii sedimentelor de catre lama de sare. in clima regiunii geografice in care este situata localitatea. se constata mai multe ridicari axiale si scufundari. alunecarilor de teren si acumularea unor conuri de dejectie la marginea lacului levantin. meotian si sarmatian. In aceasta mare zona anticlinala diapira. avand ca rezultat fragmentarea reliefului in zona de deal. a determinat stilul tectonic complicat. Gura Ocnitei si coborari compensatorii in sinclinatul Magurele si zona de subsidenta de la marginea campiei. cand temperatura aerului este mai coborata in zona impadurita decat iarna cand diferntele sunt nesemnificative. Prezenta sarii la suprafata. Masele de aer rece se cantoneaza pe vai in comparatie cu regiunile mai inalte. Fragmentarea redusa a reliefului si vegetatia sunt elementele locale principale care influenteaza regimul elementelor climatice. In cadrul structurii petroliere Baicoi–Tintea se disting trei sectoare separate prin falii traversate: 5. Clima Clima orasului Baicoi se incadreaza.

120mm cand aerul umed patrunde dinspre ocean pana la nori si asociat cu procese de convectie.Temperatura aerului. a fost 1901 cu 9640mm. au o importanta practica deosebita pentru agricultura. grindina a afectat RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 58 . Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9–10 grade C. Pe an sunt in medie 17 zile geroase. hidrotehnica. iar maxima 39. stratul de zapada are media de 10 cm grosime si se mentine 50–55 zile/an. 131 cu nori. Perioadele de inghet sunt cuprinse intre 1–10 octombrie si 1-10 aprilie. cu 360mm. Precipitatiile. 112 cu cer senin. 26 reci. Pe an sunt in medie 104 zile cu ploi. Media precipitatiilor insumeaza 600mm fiind repartizate neuniform in functie de deplasarea fronturilor de aer dinspre Oceanul Atlantic sau dinspre continent. incat din punct de vedere termic.3 grade C. Minima absoluta a fost –30 grade C in ianuarie 1942. Intervalul fara inghet insumeaza 180–190 zile permitand desfasurarea fara dificultati a activitatilor din agricultura. intensitatea si forma sub care cad. In anul 1996. etc. Cantitatea cea mai mare se inregistreaza in luna iunie. iar cel mai secetos 1930. Ninsorile nu sunt abundente. Anul cel mai ploios. cu multiplele lor aspecte legate de cantitate.5 grade C iar maximele in luna iulie 31. 122 cu cer acoperit. Cantitatea cea mai mica de precipitatii se inregistreaza in lunile ianuarie 36mm si februarie 38mm. urbanism.Minimele se inregistreaza in luna ianuarie –16. frecventa.4 grade C in august 1945. regimul. este elementul care reda cel mai bine influenta radiatiei solara. produce ploile torentiale de vara. clima se caracterizeaza prin ierni blande (media lunii ianuarie 2 – 3 grade C) si veri calde (media lunii iulie 21–22 grade C) . 99 calde si 30 tropicale. 26 cu ninsoare.

.92) orasul apartine zonei b.90. Conform tabelului 1. cu principale lor caracteristici de frecventa si viteza se disting printr-o fluctuatie in timp si spatiu.adâncimea maxima de inghet h = 1.zonele Schela. cu o incarcare de referinta gz = 1. Cotoiu.2 kN/m2 cu perioada de revenire de 10 ani si gz = 2.00 m (STAS 6054/77 ). . • Zonele de terase mai uscate si mai vantoase.30 kN/m2. Topoclimatic se contureaza patru subunitati: • versantul sudic al dealului Tintea–Baicoi cu o expozitie favorabila si un grad mai mare de insolatie. N – 11. temperaturile minime ale iernii –26. cu ierni nu prea friguroase si veri nu prea calduroase.5%. E – 13.600 mm. se poate aprecia faptul ca orasul se caracterizeaza printr-un climat blad. Conform STAS 10101/20 .0 kN/m2 cu o perioada de revenire de 50 ani. • V. Tufeni. In concluzie.temperatura medie anuala a aerului. viteza mediata pe 2” este de v2m = 22 m / sec. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 59 . Distrugerile au fost deosebi de mari. localitatea se incadreaza din punct de vedere al actiunii vântului in zona A.4%. Dambului cu conditiile de adapost. -vânturile dominante din zona au directia NE si E. temperaturile mai mari de 30 grade C si celor sub 0 grade C din nori care au favorizat condensarea si sublimarea.6 grade C fiind periculoase pentru pomii fructiferi. + 9. iar presiunea dinamica de baza stabilizata la inaltimea de 10 m este de 0. Baicoi si Dambu. Vitezele sunt reduse 2–4 m/s iar calmul reprezinta 26% anual. • versantul nordic – umbrit cu zapezi ce persista mai mult. ca de altfel si maxime verii +37 grade C. .6% si SV – 10.precipitatii medii anuale . Cu privire la incarcarea data de zapada (STAS 10101 / 21 . Vanturile.6°C. curentilor de convectie care au constituit nori Cumulonimbus. Din analiza rozelor de frecventa medie a vanturilor. cu precipitatii maxime la sfarsitul primaverii si inceputul verii. rezulta ca sunt dominante vanturile din NE – 15%. Ea s-a datorat aerului incarcat pana la saturatie cu apa. canalizata preponderent pe directia vaii Prahova. Orasul Baicoi se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici: .

Traversand diapirul salifer. are 42 km lungime si o suprafata a bazinului de receptie de 189 kmp. are ape clorurate 150 mg/l. cand nivelul creste la 0.5 m la 2 m. stangul abrupt iar cel drept domol. Paraul Dambu. dupa ce traverseaza orasul Ploiesti.2. Pe langa RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 60 . Regimul de scurgere apartine tipului pericarpatic sudic. Densitatea fragmentarii este de 0. cu ape mari la topirea zapezii si viituri in mai. Toamna sunt ape mari. Valea sa este mult prea larga fata de puterea de eroziune si se crede ca a preluat un curs al Prahovei sau Teleajenului. dreneaza Depresiunea Mislea si atrage afluentii de pe pantele nordice alea Dealuli Tintea. Raul Mislea. La Baicoi. Pentru inlaturarea efectelor negative ale inundatiilor.2. separa terasa Baicoi de dealul Tintea. prin afluentul său de ordinul IV pârâul Dâmbu.4 km/kmp. Factorul de mediu “Apa” Re eaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al orasului. apartine sistemului hidrografic Ialomi a (subbazinul hidrografic Prahova – Teleajen). iunie. Larga. 10 Paraul Dambu Pârâul Dâmbu izvoreste din Scorteni. Malurile sunt asimetrice. s–a prevazut decolmatarea albiei pe o lungime de aproape 2 km ce cuprinde toata zona in care paraul traverseaza orasul Baicoi. primeste un afluent pe partea dreapta: V. Fig. Apa este intens poluata cu reziduri petroliere si se varsa in Teleajen. care patrundea in campie la Gageni.1.

Iarna. Fig. cu suprafete de 1500 mp. La V.O. iod. Apa are o mineralizare de 10. Alimentarea este pluviala 70%. In adancime.C. 161 din 16/02/2006. din ape subterane 20% si nivala 10%.11 mg/l si un continut bogat de clor. temperatura este mai mare ca la suprafata. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.Dambu. cu o suprafata de 1515 mp si o adancime de 1.50 m. se intalnesc doua lacuri. permanent sunt aproape 20 cursuri temporare (80%). resprectiv 900 mp si adancimi cuprinse intre 2–2. exista lacul sarat Seninu. brom. Lacurile. Publicat in Monitorul Oficial.20–1. sunt reprezentate prin lacuri sarate (Seninu–Tintea si L. In apropiere se afla lacul cu namol sapropelic cu o suprafata de 228 mp si cu o adancime de 0. lacurile ingheata 30–40 mm. aflat intr-o faza avansata de colmatare in apropierea statiei P.5 m. Starea apelor de Suprafa ă Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordin nr. aceste lacuri au fost amenajate pentru tratament permitand conturarea aici a unei zone balneare. Stelii.E. Mare Baicoi) formate din boltele diapirului salifer si un lac cu apa dulce. 11 Lac in faza avansata de colmatare In Livede. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 61 . Datorita concentratiei in minerale si a vietuitoarelor din namol. Acest ultim lac are o suprafata de 270 mp si o adancime de aproape 1 m.80 m. Partea I nr.

Apele freatice se intalnesc la adancimi mai mari de 70m la Tufeni. • Râul Teleajen. sec iunea evacuare Sta ie Epurare Câmpina – vărsare: 136 km. • Râul Snagov Ciaur. care necesită îmbunătă irea calită ii apei sub aspectul stării ecologice. Din punct de vedere biologic ponderea cea mai mare o au apele din clasa a III-a de calitate sau stare ecologică moderată. în Bazinul Hidrografic Ialomi a nici o sec iune de monitoring nu s-a încadrat în stare ecologică proastă. pe întreg cursul: 47 km.95 % s-au încadrat în clasa I de calitate – stare ecologică foarte bună. reprezentând zone critice.P. Condeşti – vârsare: 151Km. Se constata situatii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite unitati morfologice.79 % s-au încadrat în a IV-a de calitate – stare ecologică slabă.55 % s-au încadrat în clasa a II-a de calitate – stare ecologică bună. la 10m in Baicoi din cauza permeabilitatii pietrisurilor in zona teraselor si la 4m in zona paraului Dambu. în Bazinul Hidrografic Ialomi a din punct de vedere biologic numărul kilometrilor care nu s-au încadrat în clasa I şi a II-a de calitate a crescut de la 556 km la 739 km. • Râul Ialomi a. râul Izvorul – confluen a râul Comana: 143 km. Asemănător anilor preceden i. • Râul Prahova. sec iunea conf. Pe pantele domoale ale dealurilor. • Râul Ialomi a. Clasa a III-a de calitate – stare ecologică moderată • Râul Ialomi a.71 % s-au încadrat în a III-a de calitate – stare ecologică moderată. Apele subterane Apele subterane din cuprinsul teritoriului orasului depind de gradul de permeabilitate. sec iunea confluen a Mati a – vărsare 65 km. 308 Km reprezentând 23. • Râul Cricovul Sărat. in timpul caderii ploilor si topirii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 62 . • Râul Dâmbu. confluen a râul Telega – confluen a râul Dâmbu: 31 km. • Râul Sărata. sec iunea S. 115 Km reprezentând 8.evacuare Sta ia de Epurare Ploieşti: 16 km. 624 Km reprezentând 47. sec iunea SE Târgovişte Nord – evacuare SE Târgovişte Sud: 7 km. 261 Km reprezentând 19.Din cei 1308 Km lungime râuri monitorizate în anul 2009 în Bazinul Hidrografic Ialomi a. evacuare Sta ia de Epurare Jovila Păuleşti . grosimea si de extinderea stratelor geologice si tectonica lor. Comparativ cu anul 2008. izvoare – confluen a râul Naianca: 28 km.

de-a lungul timpului. capacitatea de dispersie a unui poluant fiind extrem de ridicata. Factorul de mediu “Aer” Aerul este factorul de mediu cu cel mai ridicat potential ca “vector de transport”. reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma descompunerii o serie de substan e gazoase poluante. şan uri şi bazine de colectare. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. Compozi ia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activită ii omului. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 63 . În aceste condi ii. Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. Apa este vulnerabila la poluare. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). si totodata capacitatea de a colecta si epura ulterior un poluant fiind cea mai scazuta. 2. se remarca o retea bogata de ape temporare ce alimenteaza paraul Dambu si constituie un factor important in declansarea alunecarilor de teren. emisiile de noxe gazoase. Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. in urma exploatarii zacamintelor de petrol. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. • antropice. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. ploile acide. ca: poluarea urbană.1. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influen eze negativ sănătatea popula iei umane. Surse de poluare a aerului: Sursele de poluare a atmosferei în oraş sunt: • naturale: solul lipsit de vegeta ie. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa.3. s-a identificat existen a unei poluări semnificative.zapezilor. modificarea climei. litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila.

HF. CO2. metale grele SOx. SOx. NH3. PCBS Agricultura CH4 . Alte tipuri de emisii in atmosfera sunt H2S. CO2. metale grele NMVOC. Ni). NMVOC. si particule in atmosfera (proces de combustie). CS2. NMVOC. NOx. CO2. CO2 NMVOC SOx. CH4 . neetanseitati. sisteme de separare produs/apa. deşeurilor DIOX. CO. Compusii organici volatili provin din stocare. transport. NMVOC. metale grele SOx. C02. NOx.NH3 Activitatea cu cel mai mare grad de poluare a aerului din orasul Baicoi o reprezinta industria extractiva. CO. NOx. CO2 SOx. CH4. NMVOC. NOx. metale grele. NOx. Alte surse mobile şi utilaje PAH Tratarea şi depozitarea SOx. NMVOC. Cazanele utilizate pentru producerea agentului termic sunt principalele surse de emisii de CO. Principalii poluanti emisi in procesele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi si sursele de emisii sunt urmatorii: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 64 . CO. NOx. CO. metale grele. CO2 SOx. CH4 . NMVOC. valve. NOx. si metale sub forma de particule (V. NOx. CO2. CO. CO. CH4 . iar emisiile fugitive de la supape. CH4 . NH3. incarcare.Principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în considera ie sunt: Grupa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Activitatea Arderi în energetică şi industrii de transformare Instala ii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de produc ie Extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili Utilizarea solven i a altor produse Transport rutier Principali poluan i SOx. Orice exploatare de resurse minerale fosile solicita un consum ridicat de energie astfel ca 60% din emisii provin din producerea energiei necesare. CH4 . CO.

Sistemul de facie Procese de ardere. Valve Efectele emisiilor atmosferice sunt prezentate in cele ce urmeaza: • Dioxid de carbon (CO2) este un gaz cu efect de sera care necesita o atentie deosebita in rolul pe care il are in schimbarile climaterice globale. cazane de abur. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 65 . Sistemul de facie Procese de ardere. In general procentul de CO nu este mare in comparatie cu CO2. Etan. Principala sursa de emisie este producerea de energie. Sistemul de facie. in special cand nu sunt asigurate conditiile optime de combustie. Sisteme de Compusi organici volatili separatoare titei/apa. cazane de abur. cazane de abur. Conditiile de ardere joaca un rol important. Butan Emisii libere necaptate. Sursa de NOx este in general procesul de combustie. Sistemul de facie Metan. Emisii fugitive. Principala sursa de SOx este producerea de energie. N20 este cel mai putemic gaz care afecteaza stratul de ozon. in timpul arderii azotul (de obicei rezultat prin arderea aerului) este transformat intr-un amestec de N02 si NO. Propan.Poluanti errisi in procesele de exploatare a zamnintelor de hidrocarburi si surse de emisii Principalii poluanti Dioxid de carbon Oxid de carbon Oxizi de azot Particule Oxizi desulf Principalele surse Procese de ardere. in timpul combustiei. iar in particular in conditii de ardere in atmosfera nesaturata. sulful din combustibil este transformat intr-o mixtura de S02 si S03. • Emisiile de particule trebuie urmarite in mod deosebit. Procese de ardere. cazane de abur. deoarece sunt potential periculoase si pot crea efecte adverse. Emisiile de particule provin din arderea combustibilului. • Oxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca produs secundar in procesele de combustie. • Oxizii de sulf (SOx) cand sunt emisi in aer se pot combina cu apa si pot forma o componenta a „ploii acide". Sistemul de facie Procese de ardere. • Oxizii de azot (NOx) cand sunt emisi in atmosfera se combina cu apa si formeaza o componenta a „ploii acide". cazane de abur. Gaze asociate titeiului de zacamant Stocare si manipulare titei si apa sarata.

determinand formarea de ozon.gaz natural. Cazanul si sistemul de alimentare cu agent termic nu este tratat cu inhibitori de coroziune. Cazanele sunt in general unitati standard de producere a agentului terrnic cu intensitate a arderii scazuta. Mai mult.700 MJ/t si o temperatura de circa 150 ÷ 200C. Cand operarea este corespunzatoare si cand se ard agenti de curatire cum ar fi gazul natural sarac. transportului si distributiei. procesul de tratare si uneori vehiculare a fluidului de extractie necesitand modificarea temperaturii acestuia. avand in vedere numarul surselor care conduc la emisii in atmosfera. evaluarile de teren realizate de catre evaluatorul raportului de mediu. Combustibilul gaz natural sarac este un combustibil cu grad scazut de poluare. Sursa de COV este evaporarea si scurgerea de fractii de hidrocarburi. emisiile de NOx fiind de asemenea mai mici decat in cazul folosirii de combustibil lichid. in timpul stocarii. Cele mai mari eliberari in aer de la procesele de combustie sunt gazele de cos continand oxizi de sulf. oxizi de azot. Evaluarile realizate pentru determinarea emisiilor sunt realizate pe baza declaratiilor PETROM cu privire la sursele de emisii existente. precum si metodele statistice de calcul al acestor emisii. in mare masura determinate de caracteristicile energiei termice furnizate. care ajung in mod normal la o eficienta de peste 85%. Incalzitoarele din procesele de extractie sunt de obicei incinte dreptunghiulare sau cilindrice cu multiple arzatoare special proiectate sa foloseasca combustibil cu o capacitate scazuta de combustie (gaz „sarac"). Daca totusi combustia nu este RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 66 . EMISII IN ATMOSFERA REZULTATE DIN INSTALATIILE DE ARDERE Generarea aburului tehnologic este una din principalele surse de emisii rezultate din instalatiile de ardere. aceste emisii sunt relativ scazute. emisiile de COV pot crea probleme mari de odorizare care sa deranjeze pe locuitorii din vecinatati. precum si lipsa unor sisteme de masura a emisiilor.• Compusii organici volatili. oxid de carbon (monoxid de carbon si dioxid de carbon). Eventualele incalzitoarele si boilere incalzite cu gaz genereaza putin praf si emisii scazute de S02. Identificarea emisiilor atmosferice pe amplasament este dificil de realizat. In general sunt folosite o varietate de tipuri de arzatoare. pot reactiona cu NOx in prezenta luminii solare. Principiul generarii agentului termic consta in incalzirea apei de alimentare a cazanului. Hidrocarburile pot fi de asemenea emise in timpul arderilor in conditii de combustie improprii. sub presiune prin arderea de combustibil . Agentul termic generat in cazanele dintr-o schela are un continut in caldura de circa 2. agenti de dezincrustare si eventual agenti antispumare.

Sursele de emisii in atmosfera din instalatii de ardere pentru Structura Baicoi sunt urmatoarele: • Cazane pentru producerea aburului tehnologic si incalzire. d° = 0. • Masini si utilaje de transport si interventie.completa. de gaze de ardere in conditii fizice normale si considerand un coeficiental excesului de aer de 1. in general insa mici. propan. Volum total orar de gaze de ardere in conditiile de functionare amintite va fi de: Vgt0 =∑BhfNm3/hx 11. lichid la -11°C si l80at.15 fiind de: Vg = 11.. teoretic. densitate: 0. CAZANE PENTRU PRODUCEREA ABURULUI TEHNOLOGIC SI INCALZIRE Gazele naturale sunt amestecuri de parafine usoare in care predomina metanul (CH4) cu procente variabile..936 Nm3/Nm3 = .Nm3/h Plecand de la energia dezvoltata timp de o ora de arderea combustibilului care este de: ∑Bhf Nm3/hx 8550 kcal/Nm3 * 4. pentru boilere cu puterea sub 50 MW. Arderea incompleta poate conduce si la emisia de monoxid de carbon. cu regim industrial si functionand pe baza de gaze naturale: Factori de emisie pentru instalatii de ardere Poluant NOx CH4 CO CO2 Factor g/Gj g/Gj g/Gj Kg/Gj emisie 67 1.04. Pentru calculul statistic pot fi luati urmatorii parametrii: Consum maxim orar de combustibil (total): ∑Bhf =….1868 kj/kcal/1000000 GJ/kJ =…… GJ/h.. butan. principalele caracteristici ale acestora fiind urmatoarele: masa moleculara:16. ori incalzitoarele sunt alimentate cu gaze bogate emisiile pot fi semnificativ mai mari. de etan.4 Pulberi g/Nmc 0.936 Nm3/Nm3 pentru fiecare metru cub de gaznatural ars. Volum specific. punct de fierbere: -164°C.5547. si folosind factorii de emisie Corinair de mai jos.5 N2O g/Gj 2.Nm³/h (variaza in functie de consumul pe fiecare baterie de cazane).1216 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 67 .4 13 55. punct topire: 184°C.415.

Concentratiile in imisiile din atmosfera se raporteaza la valorile limita stabilite prin STAS 12574/87 STAS 12574/87 si Ord.L. depasirea acestora constituie un impact potential asupra mediului. Cs . in %. 756/1997. stabilite prin Ordin nr.posibilitatea de a dispune de rnasuri secundare. 592/2002 privind calitatea aerului. β .L. 462/1993 Prag de alerta Ordin nr.Ordin MAPM nr.E. in %. • VLE .eficienta masurilor de reducere secundara.Ordin MAPM nr.factorial de emisie specific.ηsecβ) H 24. Pragurile de alerta reprezinta conform Ordin nr. • Prag de alerta . 70% din valorile limita la emisii ale concentratiilor substantelor.In ceea ce priveste emisiile de oxizi de sulf (exprimate in SO2). Ordin nr. valorile ghid recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei. in %. 462/1993 (prag de interventie).E. Hu .5 70 Limite de concentratie (mg/Nmc) V. acestea fiind urmatoarele: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 68 .sulful continut in reziduuri de ardere (cenusi. 756/1997. prin depasirea acestora se produce impact asupra mediului. Valori limita la emisii conform Ord 462/1993 siOrd 756/1997 Indicatori Focare de alimentare cu gaze naturale Pulberi (PST) Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf (SO2) 5 100 35 3. ηsec . gudroane etc). astfel: EFRSOx = 2Cscombustibil (1. Concentratiile si debitele masice ale substantelor emise in atmosfera se raporteaza la valorile limita la emisii (V. α S .α S) unde: EFRSOX . factorii de emisie aferenti sunt dependenti de continutul in sulf al combustibilului.continutul de sulf in combustibil.756/97 1 · 106(1.). valorile limita ale concentratiilor constituie pragurile de interventie.capacitatea calorica a combustililului.5 Oxizi de azot (N02) 350 245 Marime de referinta – valorile se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 3% vol. 462/1993.

150 µg/m3 pentru t = 24 ore = 8 ore. 592/2002 VL=200µg/ m3 NO2 1h 3 VL=40µg/ m 1an 3 – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone NOx VG=30µg/ m 1an neconstruite VL=10000µg/ m3 VL=350µg/ m3 VL=125µg/ m3 VL=20µg/ m3. 30 µg/m3 ca medie anuala in prezenta a = 30 µg/m3 SO2 si a = 60 µg/m O3 .000 µg/m3 pentru t 400 µg/m3 pentru t = 1 ora.protective ecosisteme PM 10 VL=50µg/ m3 Particule in suspensie cu VL=40µg/ m3 pana in 2010 si 20µg/ m3 din anul 2010 ≤10µm CO SO2 8h 1h 24h 1an 24h 1an Valori limita la emisii conform recomandarilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) CO N02 60.Valori limita la emisii conform STAS 12574-87 CMAprevazute de STAS 12574-87 30 minute 24 h 3 PST/particule 500 µ g/m 150 µ g/m3 Anual 75 µ g/m3 Valori limita la emisii conform Ord. Valori limita la emisii conform reocomandarilor de la Uniunea Intenationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei N02 95 µg/m33pentru expunere 4 ore.000 µg/m3 pentru t = 30 minute si 10. 3 3 3 SO2 150 µg/m pentru expunere < 1 ora. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 69 .protectie ecosisteme.protectie ecosisteme. 30 µ/m ca medie anualt in prezenta a = 30 µg/m NO2 si a = 3 60 µg/m O3 . MAPPM nr.

EMISIA DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI REZULTATI DIN SURSE DIFUZE „Compusii volatili organici" (COV) este un termen generic aplicat tuturor compusilor care contin carbon organic. programele de mentenanta si proprietatile continutului liniei. emisia de aer. care sunt de natura permanenta. sistemele proaste de sigilare (de exemplu inchiderile supapelor care sunt predispuse la scurgeri) si mentenanta limitata vor duce la emisii mai mari. Calculul emisiilor fugitive poate fi realizat utilizandu-se metodologia DIAL. sistemele de evacuare. mai putin de 1% din supapele din serviciul de gaze/aburi pot fi sursa a peste 70% din emisiile fugitive totale. metoda absorbtiei si metoda API. Factorii care conduc la aceste emisii de hidrocarburi sunt proiectarea echipamentelor. sistemele de apa uzata. cum ar fi cele de la sigiliile pompelor de scurgere. o mare parte din emisiile fugitive rezulta dintr-o mica parte de surse (de exemplu. flanse si scurgeri din conducte si echipamente pot contribui cu 20 ÷ 50% la emisiile totale de COV. Anumite scurgeri accidental pot fi continue. Emisiile fugitive din echipamentele de proces sunt cele mai mari surse de COV emis in atmosfera din procesele de extractie si pot acoperi in mod frecvent 50% din emisiile totale. rezervoarele de depozitare. dar pot aparea si din alte surse cum ar fi: defectiuni la echipamente si supraincarcarea rezervoarelor.MASINI SI UTILAJE DE TRANSPORT SI INTERVENTIE Metodologia de calcul a emisiilor rezultate din combustia carburantilor utilizati pentru mijloacele auto este cea folosita in normativul AP 42. depozitarea si manipularea. supape. sistemele de incarcare si descarcare. Pierderile de COV pot fi calculate sau masurate direct (pot fi descoperite discrepante in cifrele de emisie in ambele metode. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 70 . o diferentiere pe fiecare structura de exploatare fiind imposibila avand in vedere exploatarea diferita din punct de vedere administrativ a acestor structuri. compresoare. Este necesar a fi specificat faptul ca mijloacele auto deservesc activitatea intregii Scheie Baicoi. supapele de scurgere si scurgerile de la conducte sau altele. Proiectele mai slabe cu tolerante mai mari. in multe dintre cazuri). calitatea sistemelor de sigilare. care se evapora la temperatura ambientului si contribuie la formarea „cetii de vara" sau poluare olfactiva. emisiile fugitive din sistemele de conducte. Principalele surse de COV din procesele de extractie a titeiului si gazelor naturale sunt supapele. Mai mult. Sursele de emisii difuze (fugitive) de COV cum ar fi sigiliile de la pompe.

98 %. Heptani 3. concentratia maxim admisa este de 150 mg/m3. Hexani . Una dintre cele mai importante emisii in atmosfera este reprezentata de gazul asociat titeiului. decantoare si habe conform bilantului de mediu elaborat de catre S. Halcrow România pentru Petrom S.75.18 %. propanul. separatoare. • Emisii rezultate de la transportul fluidului de extractie (conducte de colectare.0. 02 .67 %. ALTE EMISII IN ATMOSFERA Alti poluanti luati in considerare sunt monoxidul de carbon (boilere). NH3. si HF care contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. Alti poluanti care pot fi luati in considerare sunt substantele din echipamentele de protectie impotriva incendiilor.2. Metan . habe.96 %. In tabelul alaturat se prezinta calculul emisiilor rezultate de la rezervoare. Pentan i -0.C. beciuri de sonda). supape la rece si scurgere si substanta din echipamentele de protectie impotriva incendiilor.Principalele surse difuze identificate pentru obiectivele Structurii Baicoi sunt: • Emisii rezultate de la recipienti/spatii de stocare a fludiului de extractie (rezervoare.62%.A.03 %. • Emisii rezultate de la colectarea gazului asociat titeiului (conducte de colectare/pompare. decantoare. Butan i .7.45 %. Compozitia procentuala gravimetrica a gazului asociat este urmatoarea: C02 0. metanul.66 %. pragul de alerta fiind de 105 mg/m3. CS2. compresoare). Etan . Propan . captarea acestora impreuna cu fluidul de extractie putand conduce la crearea unei peme de gaz in coloana si implicit reducerea productivitatii colectarii fluidului de extractie. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 71 . Structura Băicoi in anul 2006. Pentru alcanii fara metan emisi cu un debit masic mai mare de 3 kg/h.0.1.84 %. unde coloana de foraj este deschisa pentru a permite gazelor asociate sa fie evacuate in atmosfera.48 %. Butan n . conform Ordinului 462/1993 (emisia maxima obtinuta conform metodelor utilizate).1.5. NH3. CS2. si HF contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. vidanje). Aceste emisii sunt intalnite in special la sondele de exploatare. gaz care in cele mai multe din situatii este tehnologic eliberat in atmosfera. Pentan n . butanul. hexanul (emisii libere de gaz asociat necolectat). conducte de pompare.83 %.

la limita unei incinte industriale. in lipsa unui traseu ocolitor.79. respectiv depozitarea acestora exista platforme gospodaresti prevazute cu containere.6 10560 5760 1920 Total emisii 542520 295920 98640 Se considera ca o sursa semnificativa de poluare a aerului in cadrul orasului Baicoi o constituie si traficul rutier. măsurate la bordura trotuarului ce RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 72 .habe/decantoare/beci 32. cu precadere traficul greu de tranzit care se desfasoara pe arterele din oras.Calculul emisiilor de la rezervoare. iar ceea ce priveste amplasarea clădirilor de locuit (tabelul 2.2 199320 108720 36240 Depozit Baicoi .6 33660 18360 6120 Parc 30 . măsura la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 .5 din acelasi STAS). valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS .habe/decantoare/beci 31.7 87670 47820 15940 Parc 4 .5 28050 15300 5100 Parc 8 .habe/decantoare/beci 41.1 34210 18660 6220 Depozit Baicoi .habe/decantoare 9. Gestionarea deseurilor.rezervoare 30.rezervoare 181. tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANĂ Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al străzii.9 46090 25140 8380 Parc 4 . De asemenea.2005 dar care a expirat deoarece nu au fost demarate investitiile in termen de maximum 2 ani.06.habe/decantoare/beci 15. Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 . care a fost extinsa printr-un PUZ in anul 2005 ce detine acordul de mediu nr.88 şi prevăd. decantoare si habe pentru obiectivele Structurii Băicoi CH4 NMVOC CO2 Cantitate Obiectiv produs (t) g/zi g/zi g/zi Parc 901 . PH-15 din 10.rezervoare 25.rezervoare 45.ul amintit). deasemenea in zona de est a orasului exista o rampa ecologica de depozitare a deseurilor menajere si industriale nepericuloase care a fost inchisa. dar care reprezinta o sursa de poluare prin modul in care sunt folosite atat de cei care depoziteaza gunoiul cat si de cei care asigura evacuarea si transportul la depozitul de deseuri.4 49940 27240 9080 Parc 901 .rezervoare 79.5 17050 9300 3100 Parc 8 .7 35970 19620 6540 Parc 30 . aceasta se va face în asa fel încât să nu depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii.

levigarea carbona ilor a fost intensă iar debazificarea complexului absorbit prin pătrunderea hidrogenului. sunt din ce în mai accentuate. pe platourile colinare. Solul brun roşcat de pădure se caracterizează prin acumularea unei cantita i mai mari de humus slab acid de tip mull cu formare de argilă coloidală sub un climat de deal. a foat determinat de natura substratului. se formează solul brun de padure slab si mediu podzolic. Factorul de mediu “Sol” Solul este în esen ă o resursă neregenerabilă. Branciogurile (rendzine) s-au format în campia deluvială a Ploieştilor. În zona înaltă. Cantitatea de humus este mai mică şi creşte cantitatea acizilor fulvici. În zona de terasă. 2. s-a depus un strat subtire de lehm (lut roşu) care s-a solidificat sub influen a vegeta iei forestiere şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 73 . Solul este un mijloc de produc ie natural care se formează şi evoluează in timp la suprafa a litosferei datorită interac iunii factorilor fizico-geografici. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare si/sau de interventie poate conduce la depaşirea limitelor de zgomot). s-a format solul cenuşiu de pădure puternic podzolic. Calitatea solurilor Învelişul de sol de pe teritoriul oraşului şi din împrejurimi. Din evaluările efectuate rezultă următoarele aspecte: principala sursă de zgomot este reprezentată de traficul rutier. Datorita precipita iilor mai mari (776 mm/an).1. Peste pietrişurile rulate.4. pe depozite de pietrişuri rulate în cea mai mare parte calcaroase. expozi iei şi dinamicii. Sub vegeta ia de pădure încheiată. este extrem de mozaicat. consecinta diversitatii factorilor geografici cu rol pedogeneti respectiv relieful variat sub raportul altitudinii. s-a format solul brun roşcat luvic şi solul cenuşiu.margineste partea carosabila. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa. de la solul brun roşcat de pădure slab podzolit în est. stabilite în func ie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului). care atrage după sine manifestarea variată a celorlalti componen i ai mediului. pe un material neeterogen format din luturi mamoase si intercala ii de pietrişuri. activitatea economică (distribuitia sondelor si parcurilor de rezervoare este in proportie de 75% in apropierea zonelor reziden iale – in aceste conditii. de basculantele de mare tonaj care tranzitează orasul. la cel podzolic puternic în NV localitatii. Clima este un factor de contribu ie decisiv în formarea şi dezvoltarea solurilor. Pocesul de solidificare.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 74 . caracteristică întinselor păduri de cvercinee (din care azi au ramas doar pâlcuri). Clasa argiluvisoluri. reziduuri zootehnice. Boga ia de calciu a rocii şi marea permeabilitate. nămoluri de la sta iile de epurare. • depozitele neamenajate de deşeuri de orice tip: menajere. • depozitele de materii prime şi materiale eco-toxice.ierboase. • distribu ia combustibililor şi pierderile accidentale de materiale eco-toxice în trafic. solurile din zona apar in urmatoarele clase: • Molisoluri – rendzinele • Argiuvisoluri – soluri brun roşcate luvice – soluri cenuşii • Hidro – halomorfe – lacovistele • Slab evoluate aluviale. • agricultura – Utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati şi nitri i. s-au format soluri aluvio-coluviale din transportarea materialului gravita ional şi cel depus de toren i. este favorabilă pomiculturii (pe pante şi terase). s-au format pe depozite aluviale şi au o culoare închisă datorită acizilor humici. Pe terasa postpliocenă. chesoane. Solurile aluviale. Pe versantii colinari s-a produs eroziunea de suprafa ă şi datorită apei meteorice care a spălat orizontul fertilizant. bazine de stocare. Poluarea solurilor Principalele surse de poluare a solului sunt: • industria extractivă şi de distribu ie a i eiului • colectarea şi tratarea de ape uzate de tip menajer şi/sau industrial datorită neetanşeită ilor unor conducte. La baza pantelor. cămine de vizitare. pajistilor (pe pantele nordice) cu aportul unor lucrari de îmbogatire a humusului şi a culturilor agricole în zona teraselor Cămpina şi Băicoi. datorită pânzei freatice la mica adâncime şi stratului iluvial impermeabil s-au format lacovişti humico-gleice. Oraşul Băicoi se află printre localită ile din jude ul Prahova men ionate în Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localită ilor pe jude e unde există surse de nitra i din activită i agricole pentru care se stabilesc programe de ac iune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii îngrăşămintelor pe terenurile agricole. erodisoluri Solul reprezintă o importan ă resursa a zonei. fac ca ac iunea apei să fie mai pu in persistentă. a aparut la zi orizontul iluvial si cel de acumulare a carbona ilor şi s-a format erodisolul. viilor (pe pantele sudice). de construc ii şi demolări. În clasificarea actuală a solurilor.

Localitatea ARICEŞTII 1471 132075 RAHTIVANI COCORAŞTII 1483 132716 MISLII 1489 133330 1498 130847 1499 131443 1503 135164 FLOREŞTI PĂULEŞTI PLOPENI SCOR ENI Nr. a depozitului de itei şi a sta iilor de compresoare. datorită temperaturilor scazute care determină creşterea presiunii in conducte prin creşterea vâscozită ii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 75 . solurile poluate cu i ei şi apă de zăcământ (contaminare directă) sunt dispersate in zona sondelor şi a traseelor conductelor de colectare/pompare a fluidelor şi concentrate în zona parcurilor de rezervoare. Perioada de iarnă favorizează apari ia acestor incidente.• industria prin pierderile de materiale pe/în sol/subsol şi prin poluantii cu efect acidifiant de tipul amoniac. spărturi ale conductelor. Trebuie remarcate însa şi neglijen ele echipelor de interven ie. Crt. conductele de colectare/pompare se pot sparge şi apar poluări locale ale solului si subsolului. care permit fluidelor să se scurga în careul sondelor (zona presupusă a fi careul sondelor acolo unde există) şi care nu cură ă terenul după efectuarea interven iilor. Poluări ale solului apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte. garnituri uzate. SIRUP OBSERVATII Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul se află în aval de sursa de poluare Poluarea cu produse petroliere In general. datorită corozivită ii ridicate ale fluidelor extrase. oxizi de azot şi oxizi de sulf care. neetanşeită i ale racordurilor conductelor. În cazul rampelor amenajate pentru depozitarea i eilor şi materialului tubular în perioada interven iilor la sonde se remarca acumularea unor cantită i importante de slam. sol infestat cu produse petroliere şi băl i de fluide. rezultat al necură ării terenului de la incheierea interven iilor. se depun pe sol. prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar. Accidental.

rezervoare de colectare (fisurate). având în vedere concentrarea activită ii în această zonă. În general. • Depozite de titei claviatura de intrare a sondelor proprii si/sau a legaturilor tehnologice (conducte de pompare) intre depozit si parcurile de rezervoare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri).fluidelor transportate şi eventual apari ia unor dopuri de ghea ă. separatoarele bifazice (fara sisteme de coelctare a scurgerilor). unitatea reductoare a unitatii de antrenare (pierderi de ulei). unitatea de pompare (amplasata in aer liber. zona parcurilor şi a depozitelor de i ei prezintă riscul de poluare cel mai ridicat. fisuri in conducte). garnituri de etansare. • Parcurile de rezervoare: claviatura de intrare a sondelor in pare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). conductele de injectie. fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). garnituri de etansare. fisuri in conducte). bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 76 . gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. interventiile la sonde (depozitarea tijelor de extractie. Prezentam in continuare principalele surse de poluare a solului: • Sondele de extractie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. • Sondele de injectie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. ventile de control a conductelor si a capului de pompare si/sau eruptie. habele sau decantoarele utilizate pentru colectarea fluidului de extractie. materiale si echipamente de protectie). unitatea de pompare (amplasata in aer liber. gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. separatoarele bifazice (fara sisteme de colectare a scurgerilor). ventile de control a conductelor si a capului de pompare. conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. dar fluidele se pot dispersa pe suprafe e intinse şi pot fi drenate către apele de suprafa ă. habele sau decantoarele utilizate pentru diverse operatii de intretinere a sondei. inclusiv slam). bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte puncte de colectare. • Sondele abandonate sau abandonabile: prin beciurile acestora (necuratate de titei si apa sarata. Suprafe ele afectate ca urmare a acestor spărturi nu sunt mari. conductele de colectare a titeiului. rezervoare de colectare (fisurate). administrarea fluidului de extractie). materiale si echipamente de protectie). conductele de colectare a produsului (cu urme de produse petroliere intr-o stare avansata de uzura fizica). fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). habele de colectare a unor deseuri produse si/sau alte deseuri chimice (utilizate in procesele de interventie).

metanol. acid clorhidric. contaminarea litologica fiind in aceasta situatie in profunzime. uleiuri de pompe.puncte de colectare. o potentiala sursa de poluare poate fi reprezentata de sondele de extractie si injectie. unsoare). menajere). curele de transmisie si garnituri. uleiuri de compresoare. azot lichid. injectata ulterior in stratul geologic receptor. slamului de extractie) sau prin deversari de suprafata in conditiile existentei unei litologii permeabile a substratului geologic (nisipuri. produs secundar asociat fluidului de extractie. in conditiile in care natura litologica a acestuia este una semipermeabila sau impermeabila (argila). cat si pentru orizonturile acvifere de adancime. in conditiile in care exista premisele unei fisurari a coloanei de foraj. uleiuri de transformatoare si/sau condensatoare). soda caustica. produs principal exploatat. • Substante chimice utilizate in procesele de tratare si/sau interventii pentru sondele active (dezemulsionanti tip E96. • Statii de Compresoare: separatoarele bifazice (lipsa colectoarelor pentru scurgerile de produs lichid . • Slam de extractie. din activitati de intretinere si/sa dezafectare a instalatiilor si echipamentelor specifice (deseuri metalice si nonmetalice. Principalii poluanti identificati. • Deseuri rezultate din activitatea personalului. coloana de foraj). rezultata prin deversari in adancime (fisuri in constructiile subterane. De asemenea. ambalaje si echipamente de protectie. cu potential impact asupra solului sunt: • Titei. rezultata prin deversari la nivel suprateran. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 77 . constituit din minerale specifice stratului litologic care cantoneaza zacamantul de titei. constructii improvizate (gropi de pamant pentru colectarea titeiului si/sau a solului contaminat. • Apa de zacammt (apa sarata). pietrisuri). conducte de colectare/pompare. • Polure de adancime: dezvoltata atat in plan orizontal cat si vertical. • Uleiuri specifice echipamentelor utilizate (uleiuri de reductoare. produs principal asociat titeiului. claviatura intrare sonde si/sau parcuri de rezervoare (lipsa sistemelor de colectare a eventualelor scurgeri de produs). respectiv decantoare. atat pentru nivelul litologic al subasmentului.apa sarata si titei). compresoare (sisteme imperfecte sau lipsa unor sisteme de colectare a scurgerilor de ulei). Principalele tipuri de poluare care pot fi intalnite in cazul solului sunt: • Poluare superficiala: dezvoltata in plan orizontal.

dar si vechimii si calitatii necorespunzatoare a materialelor si tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor. prin talpa putandu-se infiltra apa si astfel sarurile dizolvate ajungand in acviferul freatic. pereti si baza. In numeroase cazuri calitatea necorespunzatoare a betoanelor utilizate. conditiile meteorologice joaca un rol semnificativ in propagarea efectelor unor poluari accidentale si uneori chiar in producerea acestora. • Sondele de exploatare. precum si interventiile repetate la sonde. efectul careului in cazul acestor sonde este minimal. sondele pot determina poluarea mediului inconjurator cu fluide de zacamant (titei si apa de zacamant). nefiind insa utile in cazul infiltrarii fluidelor in substrat. Aceste accidente sunt datorate in principal agresivitatii fluidelor transportate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 78 . au fost prevazute cu beciuri betonate si rigole de pamant in jurul sondelor. careurile de pamant din jurul sondelor trebuie curatate permanent de eventuala vegetatie ce ar putea creste in interior pentru a diminua riscul aparitiei incendiilor. Pentru acest tip de activitate. conform normativelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor. determina fisurari ale peretilor beciurilor sondelor iar uneori chiar daramarea completa a unuia sau mai multor pereti. permitand infiltratrea fluidelor acumulate in beciul sondei si poluarea substratului si acviferului freatic. Agentul poluant in cazul sondelor de injectie este reprezentat de apa de zacamant ce poate determina saraturarea solului din vecinatate.Principalul vector de transport al acestor deversari si/sau produse cu potential impact asupra calitatii solului sunt apele pluviale care spala zonele contaninate direct. De asemenea. Avand in vedere potentialul de infiltrare in substrat a apei incarcate cu saruri minerale. Cele mai frecvente efecte nedorite (poluari accidentale ale solului si subsolului cu fluide de extractie) sunt semnalate in cazul conductelor. fiind si acestea prevazute cu beciuri betonate si partial cu careuri de pamant. De asemenea. • Sondele de injectie in general sunt foste sonde de exploatare epuizate care au fost adaptate pentru preluarea apei de zacamant rezultate in urma separarii primare a fluidelor. Careurile din jurul sondelor au suprafata de 900 m2 si sunt prevazute partial cu diguri perimetrale cu inaltimea de aproximativ 0. prin dispersia acestora crescand semnificativ suprafata de sol contaminat (contaninarea indirecta a solului). in numeroase cazuri are doar peretii betonati. pentru retinerea pierderilor de mica amploare. conform standardelor. In cazul aparitiei unor defectiuni sau in timpul interventiilor curente si a scurgerilor de la capul de pompare sau injectie a sondelor. se mentioneaza ca desi beciul sondei trebuie betonat.5 m. Aceste careuri au rolul de a delimita suprafata pe care se pot imprastia eventualele scurgeri (de mica amploare). avand in vedere specificul zonei.

C. depozite de deşuri. in anumite zone. iar in cazul supratraversarilor vailor permanente sau temporare nu au fost prevazute cu mansoane metalice de protectie si valve de inchidere. etc. Cu). Conductele sunt supraterane sau subterane. halde. Zn. iar din fabricatie prezinta protectie catodica. Pb. in momentul de fata posibilitatea curatarii lor este redusa avand in vedere gradul de coroziune avansat al acestor conducte si schimbarea probabila in timp a proprietatilor fluidului continut (cresterea viscozitatii si eventual solidificarea). Totusi. terenul accidentat si personalul redus numeric pot determina intarzieri semnificative in semnalarea eventualelor accidente determinand agravarea efectelor prin acumularea in timp a cantitatilor deversate. “FLORICON SALUB”) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. conform prevederilor STAS 7335/1987. In general. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. pozate la adancimi variabile. in colectarea deseurilor menajere. Monitorizarea calită ii solurilor Agen ia pentru Protec ia Mediului Prahova. De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14. pentru o parte din populatia orasului. La o parte dintre sondele scoase din functiune se presupune ca nu a fost realizata suflarea sau pomparea fluidelor aflate in interiorul acestor conducte. Poluarea cu deponii. din punct de vedere al con inutului de metale grele (Cd. Personalul din cadrul parcurilor (operatorii de linie) face inspectii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalarea in timp util a eventualelor accidente si interventie rapida pentru diminuarea efectelor acestora. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. in cazul sondelor inchise si abandonate. Ni. Evidenta lungimii conductelor folosite si mai ales a celor abandonate este relativa. din imediata vecinătate a principalelor artere de circula ie (impactul traficului rutier asupra RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 79 . Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului. distantele mari. si respectiv anuala de 5267 t/an.43 t/zi. monitorizează calitatea solurilor. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. neecologică. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. conductele nu au fost dezafectate si scoase de pe pozitie. conductele noi sunt protejate anticoroziv la exterior cu izolatie din benzi de polietilena aplicate la rece.).Conform informatiilor furnizate de beneficiar. deseurile sunt împrastiate dezordonat.

0 0.0 30.0 25. NICHEL Conc. [mg/kg subst. [mg/kg subst.conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997. [mg/kg subst. inclusiv pe DN1-Valea Prahovei in dreptul localită ii Băicoi În urma monitorizării calită ii solului din punct de vedere al con inutului de metale grele.0 15.calită ii solului). uscata] 120 100 80 60 40 20 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 80 . uscata] 35. Conc. valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru valorile masurate depăşesc valorile normale din sol. uscata] 25 20 15 10 5 0 Bai coi Valo are medie anuala CM A PLUMB Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A ZINC Conc.0 10. zinc si cadmiu valorile medii masurate se incadreaza in valorile normale . Pentru indicatorii: plumb.0 5.0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga . în cele 6 puncte de monitorizare de pe DN1 – Valea Prahovei. Determinările au fost realizate.0 20.

CUPRU Conc.2 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valoare medie anuala CM A . Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.8 0. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.2 Conc. conducte Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1999 1970 1950 600 800 1600 Page 81 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .4 0. uscata] 1 0. Tipul de administratoru propriet lui asupra ate terenului Tipul activită ii poluatoare Natura sursei de poluare Natura poluan ilor Vârsta poluării Suprafa a contamina tă (m2) Batal depozitare şlam Băicoi Batal depozitare şlam Parc 710 Depozit Băicoi Vest (Plai) mixtă mixtă mixtă Industria petrolieră Extrac ie. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se gasesc mai multe situri contaminate Numele proprietarului. Depozitare Depozitare Depozitare Rezervoare. [mg/kg subst.6 0. [mg/kg subst. uscata] 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A CADMIU 1.

Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. sonde. sonde. conducte Parc de rezervoare. compres. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. conducte compresoare compresoare Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1950 150 Lipsa date Lipsa date Lipsa date 456 1950 10 1939 145 1963 2000 2000 30 1940 100 Lipsa date 150 Lipsa date 1963 Lipsa date Lipsa date 45 Page 82 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Parc 165 intea mixtă Parc 177 intea Parc 30 RA Băicoi Parc 4 AR Băicoi Parc 4 VD intea mixtă mixtă mixtă mixtă Parc 426 intea Parc 8 AR Băicoi Punct de lucru 177 intea Punct de lucru Sonda 722 intea St. 30 Băicoi mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. 14 intea St. conducte Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. sonde. sonde.Parc 11 RA Băicoi mixtă Industria petrolieră Extrac ie. sonde. compres. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.

contaminat cu hidrocarburi din petrol prin metoda de desorb ie termica. urmate de baltirea apei şi depunerea de aluviuni. lipsite de vegeta ie. Fenomenele naturale care constau in: seceta sau excesul de umiditate. bioremediere şi atenare naturală. utilizarea necorespunzătoare a nămolurilor de la sta iile de epurare. 6 Băicoi St.St. compres. 158 intea mixtă Industria petrolieră Extrac ie. poluările de tip accidental produse cu diferite substan e eco-toxice. conducte Produs petrolier Produs petrolier 1950 1400 Lipsa date 65 • • • • • • • • • • • Degradarea solului este produsă de: compactarea / tasarea produsă de construc ii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 83 . pierderea biodiversită ii solului. inunda ii produse de pârâul Dâmbu. alunecările în cadrul versan ilor cu pantă mare. eroziunea de suprafata a terenurilor nude. Depozitare mixtă compresoare Parc de rezervoare. Ac iuni întreprinse pentru reconstruc ia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor. depozitarea nămolurilor de la sta iile de epurare pe platforme neconforme legisla iei. depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere. depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se desfasoară activită i de reconstructie ecologica a terenurilor degradate pentru situl “Batal Băicoi”. inj. Poluări accidentale În oraşul Băicoi au existat si exista riscul producerii de poluări accidentale datorita industriei extractive şi de distribu ie a i eiului.

nevăstuică (Mustela nivalis). Quergus policarpo). Lepus capensis). Quergus pubescens. Asa cum reseie din documentele cartografice mai vechi. plante ornamentale. capre. pir. orbete (Spalax leucondon). Apodemus sylvaticus. Syringa vulgaris. Quergus petraea. Vegetatia hidrofila indica surplusul de apa acumulat intre denivelarile generate de alunecari.2. In perimetrele impadurite mai pot aparea: carpenul (Carpenus betulus). faună adaptată acestora şi animale epigee oi. popândău (Citellus (Spermophilus) citellus). păsări şi familii de albine cu diferite grade de rezisten ă la invazia daunătorilor. şacal (Canis aureus). Exemplu edificator este faptul ca cele mai multe alunecari de teren se intalnesc pe versantul sudic despadurit. Vegeta ia Silvostepa inainteaza in detrimetrul gorunetelor si este alcatuita din specii ca iarba vantului.1. Chrysopogon grylus si a palcurilor de pajisti stepice. ulmul (Ulmus foliaceea). alunul (Corilus sanguinea). gorunetele (Quergus dalechampii. lemnul cainesc (Lingustrum vulgare) si porumbarul (Prunus spinosa). dihor de stepă (Mustela eversmanni). paius rosu. nurca (Mustela lutreola). cabaline. pisică sălbatică (Felis silvestris). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 84 . subprovincia banato-getica. pisici. localitatea apartine regiunii macaroneze– mediteraneene. Padurile ocupa perimetrele mai mari in nordul localitatii la Tufeni (Tiganeasca) la Dambu si Tintea si predomina stejarul (Quergus Robur) in proportie de 80%.vegeta ie silvostepică adaptată mediului antropic. căprioara (Caprealus capreolus). veveri ă (Sciurus vulgaris). porci. dealurile au fost mai bine impadurite. districtul Subcarpatilor Orientali ai Munteniei. iepure (Lepus europaeus. Rattus rattus). Biocenozele sunt alcătuite dintr-un număr variat de specii heliofile . mistre (Sus scrofa). viezure (Meles meles). Defrisarile in folosul ogoarelor si pomilor fructiferi au declansat alunecarile de teren. hârcog (Cricetus cricetus). câini.5 Factorul de mediu “Biodiversitate” Din punct de vedere fitogeografic. provincia dacica. frasinul (Fraxinus excelsior) iar dintre arbusti. pomi fructiferi – vegeta ie hidrofilă şi palustră. Fauna Zona localită ii Băicoi şi vecinătă ile constituie arealul următoarelor specii: • mamifere – şoarece (Mus musculus. vulpe (Vulpes vulpes crucigera). plante de cultură. lup (Canis lupus). Aici se remarca prezenta elementelor sudice. şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna (Legea 13/1993 pentru aderarea României la Conven ia privind conservarea vie ii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa): arici (Erinaceus europaeus). bovine. vidră (Lutra lutra).

• păsări - vrabie (Passer domesticus) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: bufni a (Bubo bubo), cucuvea (Athene noctua), şorecar (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), cuc (Cuculus canorus), ciocanitoare (Picus canus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), rândunică (Hirundo rustica), lăstun (Delichon urbica), graur (Sturnus vulgaris), co ofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia megarhynchos), pi igoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus palumbus), collybita), gai a (Garrulus glandarius), porumbel (Columba turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc (Streptopelia decaocto), stăncu a (Corvus monedula), mierla (Turdus merula), dropie (Otis tarda), prepeli a/pitpalacul (Coturnix coturnix), fazan (Phasianus colchiaus), potârniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), codobatura (Motacilla alba), sitar (Scolopax rusticola), cioara (Corvus frugilegus, Corvus corone cornix), grangur (Oriolus oriolus), cârstei de câmp (Crex crex), ciocârlie (Calandrella brachydactyla), fâsa de câmp (Anthus campestris), barza/cocostârc (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), lebada (Cygnus atratus), cormoran (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus), sitar (Scolopax rusticola), pescăruş albastru (Alcedo atthis), cocor (Grus grus), stârc cenusiu/bâtlan (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), ciocârlan (Galerida cristat), nagâ (Vanellus vanellus), fluierar (Tringa totanus), fluierar de mlaştină (Tringa glareola), tiganuş (Plegadis falcinellus), lopatar (Platalea leucordia), gainusa de balta (Galinula chloropus), cârstel de baltă (Rallus aquaticus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic/pitic (Tachybaptus ruficollis), diferite specii de corcodei (Podiceps sp.), diferite specii de rate (Anas sp.) si gâste salbatice (Anser sp.); • peşti – crap (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), clean (Leuciscus Leuciscus, Squalius cephalus L.), caracuda (Carassius carassius), caras (Carassius auratus), lin (Tinca Tinca), biban (Perca Fluviatilis), babuşca (Rutilus rutilus), oblete (Alburus alburus), morunaş (Vimba vimba), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: orcuşor (Gobio obtusirostris), ghibor (Acerina cernua), şalău (Stizostedion Lucioperca), ştiuca (Esos lucius), avat (Aspius Aspius), cteno (Ctenopharyngodon idella), fusar (Aspro streber), somn (Silurus glanis), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), scobar (Chondrostoma nasus), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), viză (Ascipenser udiventris), cegă (Ascipenser ruthenus), rezeafcă de Dunăre (Alosa tanaica), mreană (Barbus barbus), mihal (Lotta lotta), săbi ă (Pelecus cultratus);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 85

• reptile – specii protejate de Conventia de la Berna: şarpele de casă (atrix natrix), şarpele rău (Coluber scapius), şopârle (Lacerta agilis, Lacerta praticola, Lacerta taurica), guşter (Lacerta viridis); • amfibieni - specii protejate de Conventia de la Berna: broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca săpătoare (Pelobates fuscus); • insecte, crustacei, fluturi, moluste – Orthoptere greieri de casa (Gryllus domesticus, greieri de camp (Liogryllus campestris), cosaşi, lăcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropişni a (Gryllotalpa gryllotalpa), călugări a (Mantis religiosa), Coleopere (calosoma, rădaşca (Lucanus cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), gărăgări e/buburuze (Coccinela septempunctata), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazarei (Bruchus pisorum), carab (Carabus auratus), cărăbuşi (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus)), Heteroptere (gândaci (Haltica quercetorum, Galerucella luteola, Dryocetes villossus, Scolytus scolytus, Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa decemlineata), ploşni e (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), Eurigaster maura (ploşni a cerealelor), Aelia acuminata, Palomena praxina (ploşni ă de câmp), Cimex lectularius (stelni a), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode (urechelni a (Lithobius forficatus), scolopandra / cârcâiac (Scolopendra cingulata), şarpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (muşte, ân ari), Lepidoptere (fluturi (ochi de păun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albini a Pieris brassicae, coada randunicii (Papilio machaon), fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar, Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, acarieni, viermi, râme, melci (Helix pomatia, limax), lipitoare (Hirudo medicinalis), scoica de lac, scoica de râu, racul de râu. Insectele care vie uiesc în vecinătatea sau în mediul acvatic: Ephemeroptera (rusalii Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris, Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tân ar (Culex pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelulă (Libellula quadrimaculata)), Dytiscite (cărăbuş-deapă (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (lă ăuş (Gammarus), Daphia, Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris lacustris, ;octoneca glauca, Ranata linearis, ;epa cinerea (scorpionul de apă)), viermi de apa (Lumbricus terrestris) şi larve, protozoare.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 86

Listele cu speciile protejate de plante şi de animale fac obiectul OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificata si completata cu OUG 184/2008. Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni este amplasat pe raza teritoriului administrativ al oraşului Băicoi, la limita dinspre oraşul Plopeni, fiind învecinat pe latura estică cu DJ 100D (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Pădurea Plopeni este recunoscută ca Sit Natura 2000 (RO-SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007, Anexa 6 (M.Of.nr.98 bis/07.02.2008) şi zonă protejată de interes na ional de 88,8 ha. Pădurea Plopeni este identificatã în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Slănic în Unitatea de Produc ie III Plopeni, unită ile amenajistice 20-25, face parte din fondul forestier na ional, proprietate publicã a statului, administrată de Regia Na ională a Pădurilor (RNP-Romsilva). Relieful este cel de câmpie înaltă-piemont (270m altitudine), Câmpia piemontană a Ploieştilor formată la ieşirea râului Prahova din zona mai înaltă a Subcarpa ilor Curburii unde, datorită rupturii de pantă, are loc o depunere bruscă a aluviunilor mari, transportate în re eaua hidrografică („câmpie de împrăştiere”). Regiunea biogeografică corespunzatoare este cea continenală şi anume zona pădurilor de foioase (silvostepă). Pădurea Plopeni se încadreaza în tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli (cf. Donita et coll., 2005). Asocia ia vegetală este Aceri tatarico-Quercetum patraeae-roboris (Soo 1951 em. Zolyomi 1957) iar tipul de ecosistem este Goruneto-Asperula-Asarum-Stellaria. În Pădurea Plopeni se întâlnesc specii de plante edificatoare şi reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen. Acestea se stratificã după cum urmeazã: Etajul arborilor este format din: • Quercus robur • Quercus petraea • Acer tataricum • Carpinus betulus Stratul arbustiv – subarborete este format din: • Crataegus monogyna • Cornus sanguineus Stratul ierbos – herbaceu – subarborete este format din: • Asperula odorata (Vinarita)
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 87

• Peucedanum rochelianum – specie endemică pentru România şi spa iul fostei Iugoslavii cu distribu ie restrânsă în jude ele: Sibiu.Hyla arborea (brotacelul) şi Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) populeazã pădurea mai ales zonele ei mai umede iar Rana ridibunda (broasca verde de lac) este localizată în perimetrele micilor habitate de tip baltă. Morimus funereus (croitorul de piatră). Alba. Fig. 12 Pădurea Plopeni În cea ce priveşte fauna Pădurea Plopeni adăposteşte o bogată faună de: • nevertebrate . cervus (rădaşca).• Asarum europaeum (Pochivnic. Prahova. Gala i. Gorj. Argeş. Anax imperator şi Aeshna cyanea (libelulele) • amfibieni .Cerambyx cerdo. în imediata vecinătate a oraşului Plopeni. Amenin ările pentru situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Pădurea Plopeni este amplasată de-a lungul DJ 102 (Ploieşti-Cocorăştii Mislii).piperul lupului) • Asparagus tenuifolius • Geranium phaeum (Palaria cucului) • Geranium robertianum (Napraznic) • Glechoma hirsute • Lilium martagon (Crin de pãdure) • Sanicula europea • Stellaria holostea (Rocotea) În Pădurea Plopeni se mai întâlnesc două specii endemice: • Hepatica transsilvanica – endemism pentru zona sudică şi estică a Mun ilor Carpa i. CaraşSeverin. deci într-o zonă cu un trafic auto şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 88 . Hunedoara.Timiş. Sympetrum sanguineum.

Traficul uman nu constituie o amenin are pentru speciile ocrotite. deficitul de umiditate. eroziuni de mal.uman relativ intens. cu efect mai ales la limita sitului. cutremure. Pădurea reprezintã chiar un loc de recreere pentru localnici. incendii de origine naturală. inundatii. Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversită ii. Starea factorilor de mediu. inflentează impactul asupra biodiversita ii. Din această cauză există tendin a de acumulare a deşeurilor de diverse tipuri în por iunea adiacentă şoselei. dezafectate. fiind extrem de uşor accesibilă. în scopul păstrării capitalului natural şi a unei diversită i biologice (protejarea florei şi faunei sălbatice. în jurul micilor acumulari de apă din interiorul sitului. interzicerea depozitării deşeurilor etc. în special apa şi aerul.) Impactul asupra biodversitatii se datorează: • activită ilor antropice. situl este brăzdat pe alocuri de şan uri săpate de localnici în vederea sustragerii unor conducte vechi. Traficul auto generează poluare. alunecări de teren. inclusiv asupra factorului uman. acestea neprezentând vreun interes pentru culegătorii de plante medicinale sau din punct de vedere estetic comercial. În interior. dar pe traseul şanturilor nu creşte vegeta ie forestieră. de reziduuri petroliere. interzicerea păşunatului. Observa iile au fost fãcute în ultimii 3 ani de reprezentan ii Agen iei pentru Protec ia Mediului Prahova în timpul vizitelor în teren efectuate împreună cu angaja ii Ocolului Silvic Slănic. de cca 4 mp. atacul de dăunători. trăsnete. În pădure există resturi de structuri metalice şi de beton. În prezent nu mai există această practică. • situatiilor de risc natural cum ar fi seceta. din vechile sonde. Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 89 . fiind necesară astuparea lor. dar care din nefericire sunt folosite pe post de gropi de gunoi de către popula ia locală. a ecosistemelor. se acumulează deşeuri aruncate de cei care vin la picninc în pădure. Accesul în pădure este facilitat de existen a drumurilor forestiere şi absen a oricărui obstacol între limita pădurii şi şosea. Atât în ariile naturale protejate cât şi în celelalte ecosisteme naturale au fost impuse măsuri de conservare a florei şi faunei sălbatice. La limita vestică a sitului se pot observa două bataluri mici. rămase de la sondele ce func ionau cândva în apropiere. Adâncul padurii este brăzdat de şleauri de căru ă în care natura îşi face loc prin apari ia muşchilor. dispersia poluan ilor în interiorul pădurii fiind probabil îngreunată de stratul vegetal arboricol şi subarbustiv. tornade. De asemenea.

• utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele. perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli. dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implica ii asupra dezvoltării turismului local. care se produce anual pe suprafe e variabile. ceea ce conduce la fragmentarea şi dispari ia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate. linii de cale ferată. • importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază ştiin ifică. compozite şi leguminoase. re ele de transport a energiei electrice. • impurificarea apei.). • perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar. poduri. • turismul haotic. etc. apar ca specifice condi iilor de stepa şi unele specii de iliacee. afectează populatiile de păsări. • eutrofizarea apelor de suprafa ă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi sta iile de epurare. Sub influen a păşunatului. • utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali. • construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică. • defrişările necontrolate. colilie. • practicarea de sporturi în afara spa iilor amenajate. solului şi pânzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător. care determină micşorarea resurselor solului şi duce la eroziune severă şi degradarea ecosistemelor. • incendierea ilegală a vegeta iei uscate. • practicarea păşunatului intensiv. cauzată de braconajul cinegetic. Impactul activită ilor antropice asupra biodiversită ii este determinat de depozitarea necontrolată a deşeurilor în interiorul sau la periferia localită ilor. peşti şi mamifere. negara. Pe lângă păiuş. • îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei acvatice. barboasa. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 90 .• tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora. conducte pentru transportul produselor petroliere. pajiştile cu predominare a păiuşului stepic au fost transformate în pajişti de pir gros şi fânea ă cu bulbi.

pentru intervale scurte de timp. În privinta gradului de deranj. in conditii normale de functionare acest nivel de zgomot nefiind depasit. buldozere. Zgomotul Principalele surse de zgomot sunt: traficul rutier. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afectează popula ia. sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor. In aceste conditii. Lucrarile de intretinere si interventii sunt executate de formatiile din cadrul Sectiei de Interventii a Petromservice Baicoi dar. Evaluarea stării de sănătate a popula iei constă în identificarea factorilor de risc.1. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare poate conduce. cu referire speciala la cele din vecinatatea gospodariilor individuale insa.7 Sanatatea populatiei Bolile cronice au o multitudine de factori favorizan i şi declanşatori. 536/1997 al Ministerului Sanatatii. Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei din Ordinul nr.2. impun ca pe timp de noapte nivelul de zgomot sa fie cu 10 dB mai scazut decat nivelul admis pe timp de zi.1. valorile inregistrate sa depseasca limitele maxime admisibile pe timp de noapte. comportamentul inadecvat al vecinilor. care in de : • calitatea aerului. nu pot fi incrimina i numai factorii de mediu (aer. Distributia obiectivelor Structurii Baicoi (sonde de exploatare si parcuri de rezervoare) este in proportie de 75 % in proximitatea unor zone rezidentiale. beneficiarul trebuie sa solicite executantului luarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea disconfortului fonic pentru populatia din zona.22. cu distante medii in intervalul 50-150 m. La nivelului oraşului Băicoi nu exista o harta strategica de zgomot. apă. exista posibilitatea ca pentru perioade scurte de timp si cu o frecventa redusa. 2. Cea mai la indemana solutie pentru evitatarea inconvenientelor este programarea si executia lucrarilor de intretinere si interventii la sonde intre orele 6 . santierele de construc ii.). generand un nivel de zgomot inacceptabil pentru rezidenti. Utilajele folosite in cadul acestor lucrari (IC5. compresoare etc. obiectivele comerciale şi cele industriale şi în anumite cazuri unele zone de agrement. la depasirea limitelor de zgomot. Cu ocazia lucrarilor de intretinere si interventie la sonde. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 91 . chiar si cele recent fabricate depasesc 80 dB. cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe. arterelor de trafic intens. iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. modificat Ordinul 1028/2004.6.

asfixian i toxici specifici. Caracteristic acestora este acumularea lor. până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare iritativ moderată. procese industriale etc. în organismul uman. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic. Bolile provocate de aceşti poluan i sunt asociate modificărilor la nivelul căilor respiratorii. producând hipersecre ie de mucus şi alterarea activită ii cililor vibran i. Poluan ii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de ac iune insuficient descifrat. infec ii respiratorii acute.• • • • • alimentarea cu apă potabilă. cancerigeni chimici şi fibrozonan i. colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură. alergizan i. iluminat. precum şi afectarea alveolelor pulmonare. se disting următoarele tipuri de poluan ii: iritan i. dioxidului de carbon. mercurul şi cadmiul. habitatul condi ii improprii (zgomot. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substan e cu pericol mare pentru sănătate. aglomerarea popula ională etc. fluorul. hidrogenului sulfurat. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Cei mai frecvent întâlni i sunt plumbul. cum ar fi bronşita. • poluan i toxici specifici – aceşti poluan i ac ionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman. etc. calitatea serviciilor oferite popula iei. astmul bronşic. zgomot. • poluan ii iritan i – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf. În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice. clor. Dintre aceştia. în timp. efectul fiind specific substan ei în cauză. • poluan ii asfixian i – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO). dioxid de azot. de tipul metalelor grele. substan e fără prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen). Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluan ii iritan i sunt diferite func ie de perioada de expunere şi de natura poluantului. cel mai periculos este monoxidul de carbon. Poluan ii toxici sistemici. substan e oxidante etc. rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburan ilor folosi i în sursele sta ionare (ca de exemplu: sobe) şi mobile. îşi exercită ac iunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman. emfizemul pulmonar. după expunere de scurtă durată. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 92 .). amoniac.

reproduc ia sau alte func ii endocrine în/sau prin mediu acvatic. CCO-Cr). Este de men ionat faptul că morbiditatea prin afec iuni ale aparatului respirator la copii ridică în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecin e importante asupra capacită ii lor biologice. • metale şi compuşii lor. produşi volatili rezulta i din anumite vegetale etc. • arsenic şi compuşii lor.• poluan ii alergizan i – pot fi naturali (polenul. • cianuri. care s-a dovedit că au proprietă i cancerigene sau mutagene sau proprietă i care pot afecta tiroida. • materii în suspensie. • iocide şi produse de protec ia plantelor. aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. • substan e şi preparate sau produşi de degradare ai acestora. care provin în special din industriile textilă şi chimică. • substan e care au o influen a nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen (care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5. fungii. Impactul acestor poluan i este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice. sistem imunitar insuficient dezvoltat). • compuşi organofosforici. Popula ia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularită ilor biologice (organism în creştere. • hidrocarburi persistente şi substan e toxice organice persistente sau care se pot bioacumula.) sau artificiali. • substan e care contribuie la eutrofizare (nitra i şi fosfa i). Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în jude ul Prahova în anul 2009 la nivelul jude ului nu s-au efectuat astfel de studii.pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 93 . Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer. În cazul poluării aerului. se disting următoarele tipuri de poluan ii: • compuşi organohalogena i şi substan e care pot forma astfel de compuşi în mediu acvati. • compuşi organostanici.

• alte substan e toxice ca plumbul. febra tifoidă. precum şi metale grele (plumb. • intoxicarea cu nitra i şi nitri i prezen i în apă din ce în ce mai mult datorită industrializării şi chimizării agriculturii.Sursele de poluare a apei pot genera maladii infec ioase şi maladii neinfec ioase datorită prezen ei în apă a unor poluan i biologici. boli cardiovasculare. Conform HGR 974/2004 DSP nu mai monitorizeaza calitatea apei brute intrate in statiile de tratare in vederea potabilizarii Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate Problema deşeurilor a devenit tot mai acută datorită gestionării deficitare şi impactului negativ tot mai pronun at asupra sănătă ii popula iei şi asupra mediului înconjurător. apele (de suprafa ă şi subterane). pesticide. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 94 . solven i. pesticidele. nitri ii pătrund în sânge şi în combina ie cu hemoglobina formează methemoglobina. tricomoniaza. datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă. lambliaza. întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complica ii nervoase şi endocrine. Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor. uleiuri uzate. Deşeurile de tip sanitar şi veterinar au con inut de agen i patogeni. Deşeurile constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice care contribuie la eutroficare (în special nitra i şi fosfa i) şi au o influen ă nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen. Maladiile care se datorează unor substan e chimice existente în apă (minerale. cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică. cadmiul. mercur). • maladii infec ioase transmise de viruşi: poliomielita. mercurul. conjunctivita de bazine de îmbăiere. Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ. rezultând un deficit de oxigen. • parazi i care generează amibiaza. PBC. cadmiu. Maladia. hepatita virală. dizenteria. Garda de Mediu si AN “Apele Romane” controleaza respectarea parametrilor de calitate impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor si de mediu. radioactive) pot fi: • guşa endemică. factorii de mediu agresa i fiind solul. cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii. aerul. respectiv poluan i chimici: • maladiile infec ioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera. toxice. pot avea efecte grave asupra sănătă ii umane. În Jude ul Prahova Agentia de Protectie a Mediului.

Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă. Pentru apari ia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor. Îmbunătă irea calită ii vie ii presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene. Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special constituie una din problemele majore de mediu cu care se confruntă autorită ile locale. agen ii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat (zile. Agen ii patogeni semnalează în deşeuri numai posibilitatea infec iilor. sunt necesari şi al i factori cum ar fi receptivitatea organismului.Deşeurile pot fi vectori importan i în răspândirea infec iilor. În condi ii prielnice. care să presupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor. în cazul producerii unui eveniment nedorit. Riscului utilizarii de substan e chimice periculoase asupra sănătă ii umane şi mediului Scopul principal al evaluării riscului este acela de diagnozare a realită ilor curente şi de a stabili strategiile care să permită diminuarea pierderilor de vie i omeneşti şi bunuri materiale. solven i. aer. dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului. apă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 95 . numărul suficient al agen ilor patogeni. Se consideră că impactul asupra sănătă ii umane este semnificativ datorită pericolului de producere a unor boli infec ioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. unii agen i patogeni din deşeuri rămân în via ă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helmin i şi sporozoare. Deşeurile. Deşeurile provenite din diferite surse con in foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agen i patogeni răspânditori de boli infec ioase (viruşi. pesticide. apă şi pe sol provenite de la industrii şi activită ile asociate. în special cele industriale. Toate activită ile umane sunt posibile surse de risc. constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice precum şi metale grele (plumb. Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a popula iei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii. în afara pătrunderii în organismului uman a agen ilor patogeni. ouăle diverşilor helmin i etc. cadmiu).). În condi ii naturale. cele mai relevante tipuri şi surse de risc sunt următoarele: • emisii în aer. uleiuri uzate. fără o neutralizare. Efectele gestionării de substan e chimice periculoase. sol în zona depozitelor de deşeuri genereaza riscuri pentru sănătatea umană. luni) de unde pătrund în sol. putând provoca astfel infec ii şi prin contact direct. fumul provoacă dificultă i în respira ie. bacterii. iar deşeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infec iilor. cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localită ilor şi cursurilor de apă.

poate cauza efecte dăunătoare. rinichi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 96 . inima. Intoxicatiile care durează mult evolueaza spre tulburari ale sistemului nervos central. o dereglare a coordonarii miscarilor. dureri de cap. Ini ial se observă o slabire generala.• evacuări accidentale de substan e periculoase provenite din diferite industrii. epuizare. Moartea poate surveni ca o consecinta a paraliziei centrului respirator şi edemului pulmonar. până este vaporizat şi inhalat. tub digestiv şi căi respiratorii. creier. lipsa poftei de mâncare. irita ii la plămâni. • surse naturale care pot provoca accidente: cutremure. În intoxicatiile subacute. în decurs de un an. insecticide şi erbicide care pot să contamineze solul. erup ii care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om. sunt persoane autorizate şi dispun de mijloace necesare depozitării. Trasatura caracteristica a substantelor chimice periculoase este afinitatea pentru tesutul adipos si o mare stabilitate. Pătrund în organismul uman prin piele. mâncărimi ale pielii. manipulării şi utilizării în siguran ă a acestor produse. furtuni. apar perturbari ale auzului. simptome insotite adesea de leziuni ale ficatului si rinichilor. Mici cantită i de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte. Comercian ii. afec iuni ale creierului şi rinichilor. Actiunea toxica în intoxicatiile acute constau într-o excitare initiala puternica şi apoi paralizarea sistemului nervos central. temperaturi excesiv de ridicate sau scăzute. ficat. Ele sunt influentate greu de transformarile metabolice si sunt eliminate încet. Aceste substante se acumuleaza în special în tesutul adipos. apele subterane şi de suprafa ă. inunda ii. • activită i agricole care pot afecta sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte. fără a pune în pericol sănătatea oamenilor şi mediului înconjurător. ca nervozitate. O expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp. În mod normal aceste cantită i de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare. cu condi ia stopării inhalării unor noi cantită i de mercur. distribuitorii şi utilizatorii de biocide care desfăşoară activită i cu produse de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate. irita ii la ochi. • urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare. Acestea se elimină încet. • sisteme de transport a substan elor periculoase. atrofia tesutului muscular. muschi. iritabilitate.

Vodafone). oameni. respectiv de 49. Este produs de surse naturale. Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensită ii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor.7 V/m. Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condi ii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular. Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesivă a esuturilor aflate în lângă sta ie. pentru grupa de vârstă de 15 . finalizat în 2000. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41. Zgomotul are o ac iune complexă asupra organismului în functie de frecven ă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 97 . Sta iile de bază pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular. Contribu ia cea mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati. insomnii şi pierderea par ială a memoriei şi cum este cazul frecven elor de la 100 kHz până la 10 GHz. care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort. fiind plasate la o înăl ime între 15 şi 50 m fa ă de sol şi sunt destinate comunica iilor pe distan e de câ iva km. 1193/29. aparate.64 de ani. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte. Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant.Efectele radia iilor electromagnetice de tip hertzian asupra stării de sănătate Acestea sunt generate de antenele de tip GSM. semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens. ame eli (maxim 25%). stări de frică.25 V/m în cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange. oboseală. iritare. începând cu uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. cefalee (maxim 56 %). Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sănătate Publică. astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acestora în intersectii precum şi în perioade meteorologice nefavorabile care îngreunează circula ia rutieră şi implicit amplifică solicitarea motoarelor. mijloace de transport. tărie şi pozi ia surselor. in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote). Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman şi fauna. ale sistemului nervos central cu senza ie de greutate în cap. dar mai ales antropice: utilaje.09. pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială. Studiile indică o distan ă minimă de 2 m fa ă de sta iile de bază. pentru tulburările de somn (maxim 49%).

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 98 . sanc ionarea proprietarilor de câini care circulă cu aceştia pe domeniul public fără botni ă şi lesă costituie o necesitate. cât şi a celor viitoare. Saliva acestor animale poate con ine virusul turbării chiar cu 10 zile înainte de apari ia primelor semne clinice de boală. la nivelul localită ilor urbane şi rurale. în condi iile păstrării echilibrului fa ă de complexul de resurse ale capitalului natural. Se caracterizează clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburări senzoriale. Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport func ional şi cultural. numită şi rabie. Există peste 100 de boli infec ioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui. tendin a de a muşca. cea mai periculoasă pentru condi iile din ara noastră este turbarea. din pie ele şi parcurile din jude ul Prahova. Dintre toate bolile. Pe raza localită ii se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact.). furie. Câinii pot fi o sursă de infec ie şi de infesta ie parazitară pentru om. supravegherea. asisten a medicală veterinară şi efectuarea unor ac iuni sanitare veterinare prevazute de legisla ia sanitara veterinară. dar şi protec ia şi îmbunătă irea stării mediului. Pentru aplicarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân consiliul local are obliga ia de a asigura personal de specialitate pentru eviden a. precum şi al re elei de localită i în teritoriu. ca singura cale pentru bunăstarea atât a genera iilor prezente. poate reprezenta un risc pentru sănătatea popula iei.Animale abandonate şi influen a asupra stării de sănătate a popula iei Înmul irea excesivă a numărului de animale fără stăpân. paralizii etc. steriliza i si apoi sunt lasa i din nou in libertate. În oraşul Băicoi nu există un adăpost special pentru animale fără stăpân (câini) in momentut actual câinii fară stapân prinşi sunt deparazita i. Nu sunt date referitoare la numărul persoanelor vaccinate antirabic. îndeosebi câini şi pisici în zonele urbane. Prinderea şi transportul câinilor fără stăpân de pe străzile. Animalele abandonate au putut influen a starea de sănătate a popula iei prin agresarea fizică a oamenilor. Este produsă de către virusul rabic. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspira ii umane: necesitatea dezvoltării economice şi sociale. care se găseşte în cantitate mare în creier şi în saliva animalelor turbate. Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zone urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătă irii calită ii acestui mediu revine autorită ilor locale.

8 Peisajul Oraşul Băicoi se află la contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. de înhumare. Oraşul beneficiază de spa ii de agrement: parc. cu învelitori din tablă zincată. drenat de Dambu si Mislea. spa ii de recreere şi agrement. se disting: peisajul natural: • subcarpatic. de confort termic.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare. • de câmpie. . fântâni. peisajul antropic: • urban. stadion. Câmpia Ploieşti este reprezentată în sud cu procese acumulative. strat de pietriş 20–60 m. locaşe de cult.31 ha.Dealul Mislea la nord. • agro-industrial. lucrări de infrastructură rutieră. platforme de deşeuri. relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea). intr o zona de subsidenta. de comunica ii. alunecari).Campul Urletei corespunzator T. spa ii comerciale. Pe acesta este dezvoltat orasul. sub valorile stabilite de OUG 114/2007 pentru RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 99 . spa ii verzi.2. de epurare a apelor uzate. spa ii de produc ie şi prestări servicii nepoluante. corespunzătoare conului Prahovei (alt.Dealul Tintea (Gruiul) 404. .20 mp/locuitor. Subcarpatii sunt reprezentati prin : . şcoli. de alimentare cu apă potabilă. 250–300 m). sală de sport. desparte Subcarpatii externi de cei interni. grădini e. Spa iile de recreere şi sport totalizează o suprafa ă de 26.Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. Din acest punct de vedere.1. forajul sondelor. acoperit cu argile şi în nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzătoare Terasei Câmpina. fiind umanizat integral prin căile de comunica ie create. Are altitudini de 290–310 m. împâslitură bituminoasă sau iglă având ca destina ie locuin e individuale şi colective. Baicoi. exploatarea petrolului. . Peisajul urban este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+4 realizate din zidărie în diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizării acestora. Se disting lucrări de infrastructură energetice. Peisajul natural al aşezării a fost modificat datorită ac iunii omului. Spa iile verzi reprezintă circa 13. activitatea industrială şi agricolă. monumente istorice şi de arhitectură. feroviară şi lucrări de artă aferente acestora.

împâslitură bituminoasă sau iglă. Peisajul cu construc ii agro-industriale este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+1.12.12. • efluen ii neepura i sau incomplet epura i de la sta iile de epurare oraseneasca şi industrială. • petele de hidrocarburi de pe luciul apei. depozite de materii prime şi materiale. • depozitele de materiale de pe locurile publice. • nimalele fără stăpân. de colectare a apelor uzate. lucrări de infrastructură rutieră. utilaje gricole şi mijloace de transport. Pitorescul natural poate fi compromis de: • poluarea atmosferei care în anumite condi ii meteorologice. • gradul de salubritate a malurilor.2013. • construc iile neterminate. cu învelitori din tablă zincată.modificarea şi completarea OUG nr. • platformele neamenajate de deşeuri. lucrări de infrastructură termice. silozuri. • arborii tăia i sau rup i de pe marginea drumurilor sau pădurilor. coşuri de dispersie a noxelor şi platforme de deşeuri. • accidentele terestre sau aeriene de orice natură şi poluările accidentale provocate de acestea. • vehiculele auto scoase din uz. • minim 26 mp/locuitor până la data de 31. • intensitatea traficului rutier. realizate din zidărie şi materiale locale. • starea precară a spa iilor verzi şi elementelor de vegeta ie de pe acestea. • lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate. • construc iile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural. • parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat. de alimentare cu apă potabilă. • cablurile aeriene electrice sau de comunica ie. energetice. • circula ia autovehiculelor cu defec iuni la sistemul de combustie. • starea malurilor şi digurilor. 195/2005 privind protec ia mediului prin care autorită ile administra iei publice locale au obliga ia de a asigura din terenul intravilan o suprafa ă de spa iu verde de: • minim 20 mp/locuitor până la data de 31. • pana de disperie a poluan ilor gazoşi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 100 . • locurile virane neamenajate. conduce la formarea smogului. dezafectate sau în stadiu avansat de degradare.2010. • starea rampelor şi containerelor de deşeuri orasenesti şi starea de salubritate din locurile publice.

prin vechimea ei şi datorită faptului că s-au păstrat imagini fotografice ale formei originale. s-a considerat că există încă. în fiecare din sate câteva exemplare. în satele componenete (astăzi cartiere ale oraşului). care amintesc urbanizarea ca centru petrolier.2. al XIX-lea. Monumente istorice si arhitectura Conform Studiului Istoric realizat de către S. în ciuda bogă iei istoriei sale şi a diveristă ii formelor de via ă pe care le prezintă. câteva construc ii suficient de valoroase. O primă categorie o reprezintă locuin a tradi ională specifică zonei colinare prahovene.C.9.R. zootehnice. PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradi iilor locale şi fondului natural aflat în proximitate. DOCT S. Evolu ia acestei stări de mediu. şi reprezinta starea factorilor de mediu şi a sanată ii popula iei din zona în lipsa implementarii PUG. la nici una din categoriile de clasare. 2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG Starea actuala a mediului prezentată la acest capitol constituie „alternativa zero”.• mirosurile degajate de materialele organice deteriorate. de depozitele de deşeuri menajere.L Oraşul Băicoi. începând cu a doua jumătate a sec. de la strada principală. Un element important îl constituie ruinele bisericii fostului domeniu boieresc al Cleopatrei Trube koi. la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate. O a doua categorie o reprezintă cele câteva case de târg. cu func iune comercială sau administrativă. în lipsa implementării planului este similară cu starea actuală. Totuşi. de complexele zootehnice. măcar de categorie B (de importan ă locală). 2. din Dâmbu.1. industriale. din care mai rezistă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 101 . nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. care pot ilustra devenirea oraşului şi care merită instituirea unui regim de protec ie. prezintă valoare istorică şi poate fi readusă la forma ini ială prin restaurare. Biserica Cioara.

Sta ia de epurare existentă subdimensionată . Montarea de hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm. s-a identificat existen a unei poluări semnificative Se va deteriora calitatea apelor de suprafa ă şi se va compromite calitatea freaticului si implicit sanatatea populatiei care nu beneficiaza de sistem centralizat de apa si canalizare. . modernizarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie apa potabila. prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD.U. dea lungul timpului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 102 .sistemul centralizat de alimentare cu apa este subdimensionat.000mc. Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mocano-biologica Efecte în cazul neimplementării propunerii 1.Evolu ia factorilor de mediu în situa ia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.C. S-au avut în vedere extindere. doar o parte dintre locuitori beneficiaza de acest sistem centralizat. înlocuirea unei păr i a conductei de pompare (OL Ø 4”) prin conductă PEHD şi eventuala înlocuire a rezervoarelor vechi (V=5890mc şi V=1000mc Tufeni) cu rezervoare din beton armat 2 x 5.I.În urma exploatarii zacamintelor de petrol.există conducte vechi pentru alimentarea cu apa potabila din otel. .Apă .G. care să asigure şi protec ia P.000mc şi respectiv 1 x 1.Re eaua de canalizare este insuficienta .

cărbune.G. scurt (pe durata execu iei) calitatea aerului.Aer Înlocuirea în cazul încalzirii tuturor locuin elor. transportul rutier. economici.Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ si cantitatv . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 103 . majore de poluare a aerului Propunerile din P. instala iile de extinderea canalizării pot afecta pe termen ardere neindustriale.A. referitoare la prezente in oraşul Băicoi construc ia sau modernizarea drumurilor. Nemul umirea popula iei şi creşterea fenomenului migrator. 2. produse petroliere) cu gaze naturale. i eiului. sunt: extrac ia şi distribu ia extinderea si modernizarea re elelor de apă.C. Utilizarea energiilor neconven ionale – Principalele surse antropice panouri solare.U.nu exista centură ocolitoare Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ si construirea unei centuri ocolitoare pentru traficul greu Gradul de degradare al drumurilor va creşte şi traficul greu va trece in continuare prin zona locuită Relatiile de comunicare dintre localită i se vor restrânge Consumul de combustibil va creste şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. „Programele de conformare” a agentilor agricultura. tratarea Implementarea masurilor propuse in şi depozitarea deşeurilor. PETROM S. pentru schelele petroliere din orasul Baicoi. Obligativitatea aplicarii „Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale” elaborat de S. combustibililor tradi ionali (lemn.

cu pericolul Colectarea selectiva a deşeurilor degradării solului. Apa potabilă . Stimularea combaterii eroziunii solurilor..Exista mai multe situri contaminate cu produse petroliere 4. Confort al locuitorilor scăzut. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. Stagnare economică şi socială RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 104 . Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune.Re eaua de canalizare este insuficienta . Sol . din sistem precare – apari ia unor focare centralizat a tuturor de gospodăriilor din oraş de infec ii.Epurarea apelor uzate nu satisface nevoile actuale ale orasului 3. Extinderea re elei de canalizare si Depozitare necontrolată de modernizarea celei existente deseuri în special pe cursuri Modernizarea si extinderea statiei de epurare de apă. terenuri în intravilan cu o noua treapta mecano-biologica sau extravilan. Condi ii igenico-sanitare Asigurarea cu apă potabilă. Accentuarea alunecarilor de Realizarea de studii de specialitate pentru teren existente si apari ia de lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a noi zone cu risc de malurilor împotriva eroziunii şi a inunda iilor alunecare. aspect dezagreabil.Eroziunea solurilor . afectarea Monitorizarea modului de utilizare a calită ii apei din pânza fertilizan ilor freatică sau de suprafa ă. captări de izvoare.din subteran (fântâni. foraje proprii) pentru popula ia din oraş nu îndeplineşte parametrii sanitari Degradarea solului şi a pânzei freatice din zonă. Sănătatea populatiei a.

a inunda iilor gospodăriile popula iei. Schimbări climatice Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. Mărirea suprafe elor degradate 6.b. Page 105 Nu sunt efecte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Riscuri naturale Alunecări de teren şi inunda ii în intravilan Drumuri degradate sau Realizarea de studii de specialitate pentru întrerupte. Apa menajeră – re ea de canalizare insuficientă. transportarea deşeurilor biodegradabile la depozitul ecolgic de la Boldeşti Scăieni şi valorificarea celorlate deşeuri de catre agenti economici interesati(hârtie. apari ia unor focare de infec ii. Condi ii igenico-sanitare precare. lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a Pierderi materiale în malurilor împotriva eroziunii. 5. Gestionarea deşeurilor Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. precum şi de combatere a eroziunii terenului. etc). Poluarea pânzei freatice şi a solului Deșeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă. metal. Confort al locuitorilor scăzut. iar sta ia de epurare nu este la standardele necesare c. terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului. Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mecano-biologica. Nu sunt identificate Nu se fac propuneri utilizări ale substan elor interzise prin Protocolul de la Montreal. afectarea calită ii apei din pânza freatică sau de suprafa ă Colectarea selectivă a deşeurilor. PET-uri.

cu piederea construc iilor valoroase. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 106 . Dezvoltare nera ională cu risipă de resurse (pământ) Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (extindere alimentare cu apa. Biodiversitate Utilizarea de materiale necorespunzătoare. Conservarea resurselor naturale 8. Nu sunt efecte Pericol de degradare fizică a construc iilor cu valoare arhitecturală. măcar de categorie B 10. 9. Schimbarea aspectului tradi ional. • modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice. la nici una din categoriile de clasare Eficientizarea energetică prin: • reabilitarea termică a clădirilor. A fost localizat Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Men inerea şi chiar creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. • folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconven ionale (solară. Zonarea teritorială Se introduce o suprafată mare în intravilan Creşterea suprafe ei intravilanului cu 870. Pe teritoriul oraşului Băicoi se găseşte . canalizare). Utilizare combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici. arhitectural. cu coeficien i de transfer termic mare. Patrimoniu cultural Au fost identificate construc iile valoroase.73 ha fa ă de suprafa a existentă. care merită instituirea unui regim de protec ie. eoliană). Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzire prin tăieri de vegeta ie forestieră.7.Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Conform Studiului Istoric Oraşul Băicoi nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie.

se vor men ine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere. Regres economic şi social. Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiin area de noi servicii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 107 . Conştientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul PUG elaborat după consultarea administra iei şi a cererilor cetă enilor. Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştin a cetă enilor.11. se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localită ii şi a fenomenului de migra ie sau navetă a for ei de muncă active cea ce va crea nemul umire în rândul popula iei. Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de urbanism general al oraşului Băicoi nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă. Degradarea factorilor de mediu.

Deasemeni trebuie mentionat ca toti locuitorii orasului Baicoi trebuie sa beneficieze de sistemul centralizat de apa potabila prin extinderea si modernizarea retelei actuale.Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al oraşului Băicoi. Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0. poate să capete caracter catastrofic. catastrofal=3) Măsura prevăzută în PUG Apă Aer Sol Sănătate Riscuri naturale Schimbări climatice Conservarea resurselor Biodiversitate Patrimoniu cultural şi istoric Zonarea teritorială Conştientizarea popula iei EFECTUL nesemnificativ minor major X X X X X X X X X 0 -16 3 catastrofal X X Având în vedere consecin ele pe care le are neimplementarea măsurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare. minor =1. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major. Rezultă din această încadrare că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 108 . în caz extrem. perpetuarea pericolului de inunda ii şi a alunecărilor de teren poate să aibă consecin e catastrofale prin pierderi materiale chiar. Pentru popula ie. de vie i omeneşti. major=2. cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema extinderii canalizării şi tratării apelor uzate menajere prin sta ia de epurare existenta dar modernizata si marita cu o noua treapta.

Consecin a a petrografiei şi structurii. S-au produs prăbuşiri datorită excesului de umiditate şi dizolvării sării din subteran şi formarea unor lacuri antropice. frasin. transport. a tectonicii deosebit de active. Riscuri naturale Procesele de versant cu raspandirea maximă şi cu cele mai importante implica ii practice sunt alunecările de teren de tip deplasiv. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 109 . • Se vor efectua lucrări de drenare a apei din precipita ii. • Se vor lua măsuri de amenajare a suprafe ei versan ilor cu platforme şi ziduri de sprijin. Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt: • Se vor executa lucrări de stabilizare pe zonele cu alunecări active. catina). După stadiul dinamic în care se află. Vulnerabilitatea versantilor la alunecări de teren înscriu aceste perimetre într-o zonă de risc de instabilitate. • Pentru zonele cu risc mare se recomandă să nu se amplaseze construc ii. riscul declansării acestui tip de procese geomorfologice este amplificat şi de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. O situa ie specifică pentru teritoriul oraşului Băicoi este existen a sâmburelui de sare ce prezintă un risc de instabilitate. Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic general al oraşului Băicoi se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legisla iei sectoriale (sănătate. respectiv exploatarea petrolului. Această disfunc ionalitate trebuie asumată de cei interesati în amplasarea unor obiective sau construc iii.3. există alunecări relativ stabilizate. anin.U. etc. pin. drenaj. respectiv ziduri de sprijin. mai ales a unor precipita ii cu caracter toren ial şi activită ii antropice. ca pe versantul nordic al dealului intea dar şi alunecări active în sectoarele instabile de pe pantele sudice. pentru a stopa fenomenul. • În zonele fara vegetatie.G. se vor lua măsuri de plantare de pomi (salcâm. • La proiectarea construc iilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi şi se va stabili distan a de amplasare fa a de versan ii instabili. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.) şi cu prevederile legisla iei în domeniul protec iei mediului şi nu aduc atingere acestuia. în zonă fiind amplasate un număr mare de sonde pentru extractie. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului.

litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. şan uri şi bazine de colectare. realizate după solu ii locale. • Treficul rutier datorită drumurilor necorespunzatoare si lipsa unei centuri ocolitoare. Dispunerea latrinelor în incinta proprietă ilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale şi ale dejectiilor de la animale. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). Amenajarea unor noi spa ii verzi pe terenurile degradate şi libere şi completarea planta iilor defrişate în ultimul timp în scopuri diverse vor contribui la îmbunătă irea calită ii aerului în oraş. s-a identificat existen a unei poluări semnificative. Vilele de odihna din oras sunt prevazute cu fose septice vidanjabile sau sunt racordate la reteaua de canalizare. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. atât în incinta proprietă ilor. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. de-a lungul timpului. în sobe. Din punct de vedere al calita ii apelor subterane.3. in urma exploatarii zacamintelor de petrol. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. Factorul De Mediu “Aer”. • Industriei extractive impact prezentat detaliat la capitolul 2. situa ia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condi iilor de via ă ale comunită ii. În aceste condi ii. fără o bază tehnică corectă. Rareori sunt amenajate la proprietă i fose vidanjabile construite etanş. Apa este vulnerabila la poluare. Calitatea apei la nivelul oraşului Băicoi Deoarece re eaua de canalizare este subdimensionată locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infectie şi de transmitere a bolilor.1. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). cât şi pe arterele de circula ie. etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat .Calitatea aerului la nivelul oraşului Băicoi În zonele de locuin e este influen ată negativ de: • arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune). cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 110 . având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). cu implica ii asupra randamentului şi siguran ei în exploatare.

devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. • aerul. Totuşi deoarece Planul urbanistic general crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activită i economice. Riscuri Stabilirea func iunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activită ilor economice cu măsuri de protec ia mediului şi a popula iei. Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. • sănătatea populatiei. Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură baza dezvoltării durabile a localită ii. a micii industrii.Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL În urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. au fost considerati relevanti urmatorii: • popula ia. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd această destina ie se vor impune condi iile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a popula iei şi confortul locuirii. În Plan se face referire la specificul activită ii economice care se poate dezvolta în oraşul Băicoi în domeniul industriei agriculturii şi creşterii animalelor precum şi cele în domeniul exploatarii materiilor prime. • solul/utilizarea terenului. 4. În urma implementării PUG calitatea apelor va fi îmbunătă ită prin racordarea intregului oras la re elele de apă potabila şi canalizare care se vor extinde la nevoile actuale. De acest aspect se va ine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investi ii. • apa. serviciilor şi turismului. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 111 . pentru planuri şi programe.

Avarierea conductelor de apa. etc.valorile materiale. fauna. Agricultura este puternic implicata in protectia mediului. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru orasul Baicoi sunt prezentate în tabelul de mai jos. patrimoniul cultural.popula ia este îmbătrânită. In zonele sondelor de exploatare precum si a batalurilor sunt arii de poluare cu titei si au existat poluari acidentale prin fisurarea unor conducte de petrol. biodiversitatea. Nr. ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. atat in recolte cat si in productia animala. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme. explozie sau degradarea terenurilor agricole prin poluarea cu produse petroliere. traficul si aglomerarile. Conform pr.infrastructură edilitară şi de mediu dezvoltată insuficient. • • • • • • • Factor/Aspect de mediu Populatia si sanatatea umana Probleme actuale de mediu . Aceste situatii trebuie prevenite deoarece refacerea terenului este un proces de durata si anevoios ce presupune investii mari. densitatea de week end este de 1 locuitor la 80 mp. substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. . Solul este constrans sa primeasca noxele industriale. astfel se induc. peisajul. flora. Ca zone critice sub aspectul deteriorarii solului putem aminti zonele de exploatare a petrolui. gaze si petrol pot produce degradare mediului prin inundabilitate.densitatea populatiei aferenta în perimetrul construibil este de 42 locuitori pe hectar. 126/2001 -243-SF-D-2001 ”Autostrada Page 112 Solul/utilizarea terenului RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . . incorporandu-le in produsele sale. patrimoniul arhitectonic şi arheologic.

evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. Ploiesti.apele de suprafata si cele freatice poarta amprenta exploatarii zacamintelor de petrol. etc. Proiectant general SEARCH CORPORATION. Studiu pilot – Actualizarea P. epurare si evacuare a apelor (meterorice. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. . strict necesareș -efectuarea plantatiilor de protectie -plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare. CONSPROIECT S.apele de suprafa ă şi subterane din straturile freatice sunt improprii alimentarii cu apa in scop menajer intrucat sunt poluate (sau pot fi foarte usor afectate calitativ) ca urmare a activită ilor din gospodariilor individuale si a schelei petroliere. iunie 2003) masurile de protectie a mediului ce se propune a se executa sunt: .-urilor din judetul Prahova traversate de autostrada Bucuresti – Brasov (S.A. -stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate.C. -diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. -proiectarea si executia sistemelor de colectare.G. pluviale. utilizandu-se si apa din fantani.U. curatarea si neutralizarea santurilor. -intreruperea locala imediata a rigolelor. La constructia autostrazii. menajere si industriale). . prafoase. -umezirea. devierea circulatiei. fiind poluate semnificativ Page 113 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . -reciclarea deseurilor dupa caz. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi.Apa Bucuresti Brasov. 30/15110. canalizare. teritoriul orasului Baicoi va fi traversat de traseul autostrazii. -defrisarea terenurilor se va face in limite optime. reziduale. fine.in prezent orasul Baicoi este partial alimentat cu apa centralizat printr-un sistem de distributie stradal. nr. . conform pr.

principalele surse de poluan i atmosferici din zona sunt reprezentate de industria extractiva a petrolului.Padurea Plopeni este recunoscut ca Sit Natura 2000 (RORAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 114 . particule. . . Patrimoniu cultural. Este un exemplu în care peisajul cultural local reflectă sincretismul tradi iei cu inova ia autohtonismului cu europenismul. microclimat. rezultând un produs arhitectural evident izvorât din tradi ie dar cu repere clare datorate contextului european. principala sursă de zgomot şi de vibra ii din zonă este reprezentată de traficul rutier. pasuni si paduri. calitatea aerului. la niciuna din categoriile de clasare. CO) trebuie sa fie sub valorile limită legale. Poluarea fonica si vibratiile produse de circulatia pe DN1 sunt receptionate doar de cateva locuinte aflate in imediata vecinatate a DN 1 Flora. Valorile materiale . -conform Studiului Istoric orasul Baicoi in ciuda bogatiei istoriei sale nu are in Lista monumentelor istorice nici o singura pozitie.nivelurile de zgomot generate de traficul rutier pe drumurile interioare.traficul rutier pe DN1 are cu totul alte dimensiuni. .fauna. Vibra iile induse de trafic sunt imperceptibile. SO2. de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul orasului. încălzirea reziden ială (aproape exclusiv cu lemne şi cu gaze). .în prezent.Aerul . etc.nivelurile concentra iilor în aerul ambiental al poluan ilor principali (NOx. . Zgomot si vibratii . fapt ce particularizează şi individualizează peisajul cultural local. trend in relatie cu construirea caselor de vacanta. indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protec ia popula iei. care ocupă cea mai mare parte a extravilanului. determinate prin modelare matematică pe baza datelor de trafic.resursele materiale ale zonei sunt reprezentate în primul rand de terenuri vazute prin prisma pozitie fata de Valea Prahovei.studiul istoric intocmit pentru fundamentarea PUG-ului istoric pune in evidenta că orasul Baicoi are în prezent o zestre edilitară veche de mare valoare arhitecturală şi istorică rezultat al sincretismului între ra ionalitatea şi modestia arhitecturală tradi ională cu expresivitatea şi decorativismul caracteristic stilurilor de circula ie europeană.alte resurse sunt reprezentate de fanete. .

neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservării.Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare.în cursurile apelor din zonă. .98 bis/07. 1198/2005 .02.perimetrul se găseşte într-o zonă de interes major din punct de vedere al biodiversită ii.. pentru men inerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic.conform OM nr. ştiin ific. men ionate în Cartea Roşie.2008) si zona protejata de interes national de 88. nr. .un habitat de interes national este cel întâlnit în pădurea Plopeni deoarece adăposteşte o asocia ie vegetală endemică în România. Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 115 . Prahova trăiesc peşti fara o importanta ecologica deosebita.biodiversitatea.dat fiind faptul că nu s-au pus în eviden ă habitate unice. Anexa 6 (M. unde să se mai regăsească echilibre naturale func ionale. . nu se justifică luarea unor măsuri de protec ie în scopul conservării unor specii. . Este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o oarecare integritate naturală.81 ha. nici unul dintre habitatele identificate în zona de influen ă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar". . . peisajul SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007.structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influen ată de activită ile antropice. . cheie.Of.în zona investigată au fost identificate o serie de vertebrate.in Padurea Plopeni se intalnesc specii de plante edificative si reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar si stejar cu carpen. . etc.

în final. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015. sunt denumite inte. • Ameliorarea calitatii solului.1. OBIECTIVELE DE PROTECTIEI A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL.care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”. Obiectivele Reactualizarii PUG Baicoi vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe nationale: • POS Mediu . a ceea ce se doreşte a se ob ine. deci în realizarea intelor. în raport cu un set de obiective pentru protec ia mediului. în conformitate cu procedurile de planificare. • Strategia nationala de management al riscului la inundatii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 116 . în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori. prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015. comunitar. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional. In cazul proiectului de Reactualizare PUG Baicoi evaluarea s-a realizat prin cuantificarea performan elor planului de urbanism propus. Pentru a se atinge un obiectiv.Planul Operational Sectorial de MEDIU . interna ional Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. sunt necesare ac iuni concrete care. • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015. prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. • Reducerea riscului la dezastre naturale. Obiectivele POS sunt: • Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa. precum şi. Trebuie precizat că un obiectiv este un angajament definit. Pentru măsurarea progreselor în implementarea ac iunilor. • Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000. mai mult sau mai pu in general. COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL 5. indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.5.

promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative . identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt.Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport .Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii • Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I „Cai de comunicatie” defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 117 . • PRAM . • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 .Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere .Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol .judetul Prahova prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013.Planul Regional de Actiune pentru Mediu • PLAM . masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare: . mediu si lung.Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului .Plan Local de Actiune pentru Mediu .• Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor • Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013. VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei. • Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Prahova • Planul Regional de Gestiune a Deseurilor – regiunea 3 Sud Muntenia • Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 2006-2013 Prahova • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013. • conform PJGD . propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene IV. • conform PJGD – Prahova.Dezvoltarea resurselor umane.Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013.

-mentinerea Page 118 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Locuintelor si Turismului un proiect PHARE pentru elaborarea unui Ghid de bune practici in constructii care sa contina si parte de gestionare a deseurilor din constructii si demolari. precum si obiectivele la nivel local si regional. derivate din obiectivele strategice. In prezent se deruleaza cu Ministerul Transporturilor. reprezentand obiectivele relevante pentru plan. comunitar sau international. tinte. Sintezele au fost realizate astfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute in planurile de management. transport si epurare a apelor uzate Indicatori -indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA001). obiectivele specifice. Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova. reprezentand obiectivele stabilite la nivel national.2.• colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. Obiective de mediu. • obiectivele specifice de mediu. tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu. Factor/asp ect de mediu Apa Obiective strategice de mediu Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane Obiective specifice de mediu -eliminarea poluării apelor de suprafa ă si a apei subterane datorată evacuării apelor insuficient Tinte -extinderea si modernizarea sistemului de colectare. indicatori Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau particulare (specifice) • obiective strategice de mediu. Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu. respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. 5. In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice.

cursurilor de apa -salubrizarea albiilor datorita eroziuniilor cursurilor de apa in laterale la debite zona administrativa. -protejarea receptorilor sensibili la vibra ii. curateniei in albiile cursurilor de apa. -incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private epurate sau neepurate si datorita exploatarii zacamintelor de petrol. diminuarea si -reducerea emisiilor combaterea poluarilor de poluan i de la accidentale la sursele nedirijate exploatarile petroliere din schela Baicoi.prevenirea. indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului. mari. -Limitarea nivelurilor de vibra ii. -integritatea malurilor cursurilor de apa Zgomotul si vibratiile Limitarea la surse a poluării fonice. -niveluri de vibra ii la receptori Page 119 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . -niveluri de zgomot la receptori. infiintarea unor perdele de arbori la DN1 cu rol de protectie fonica. atmosferic concentra iile de salubrizarea strazilor.Aerul menajere. acolo unde se impune. poluan i la emisie controlul gestiunii (surse sta ionare deseurilor. mobile). respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică. -indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: caracteristicile tehnice ale echipamentelor sta ionare şi mobile. măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibra ii implementate. dirijate. -concentra ii de poluan i la emisie pentru sursele dirijate. surse . -extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa potabila pentru toti -combaterea degradarii malurilor locuitorii orasului Baicoi. caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. -regularizarea cursurilor de apa acolo unde se impun lucrari de stopare a degradarii terenurilor -Mentinerea -respectarea valorilor mentinerea calitatii calitatii aerului limită legale pentru cailor de rulare. din orasul Baicoi. -inventarul anual al emisiilor de poluan i.

-indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului. -se vor utiliza materiale tradi ionale. deseurilor. ziduri şi socluri din piatră. -organizarea sistemelor de spa ii verzi şi construc ii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice -incadrarea in peisajul urbanistic actual. -indepartarea cauzelor -men inerea. a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi minimizarea schimbărilor topografice. -protejarea suprafetelor de livezi cu fâne e din centrul ilourilor evitându-se fărâmi area şi ocuparea acestor terenuri cu clădiri de locuit. -tipuri şi număr de ac iuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construc ie. Solul/Utili zarea terenului -Limitarea impactului negativ asupra solului. -limitarea gabaritului volumetric al viitoarelor edificii la dimensiuni conform RLU. de foraj. -tipuri şi număr de ac iuni pentru Page 120 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . cu teşirea unghiului frontonului precum şi modele de tip multifronton. -marirea suprafetei spatiilor verzi. -amplasarea noilor clădiri se va stabili în cadrul lotului respectiv evitându-se plasarea la trotuar şi crearea unor aliniamente stradale lungi.Peisajul -Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural). -se vor utiliza cu precădere acoperişuri cu patru pante şi mai rar cu două pante. -diminuarea poluării -implementarea solului prin prevederilor Planului depozitarea de management al corespunzătoare a deşeurilor. -reducerea degradării -prevenirea. solului ca urmare a diminuarea si exploatarii combaterea poluarii zacamintelor de accidentale la schelele petrol. -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor. în măsura posibilului. -masurarea dinamicii suprafetelor in zonele critice. nespecifice localită ii.

41 44. P+4. Varianta propusa in PUG In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele existente vor forma noul intravilan. Cantită i de deşeuri pe tipuri. diminuarea impactului asupra solului (terenurilor). P+1.715 0. 5. P+5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi S(ha) 1 122. gospodarie comunala (suprafata totala a extinderilor este de 820.73ha). BILANT FUNCTIONAL ORASUL BAICOI –PROPUS Zona locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P. industriale din demolari etc.3. -impaduriri de suprafete improprii pentru constructii. Managementul deşeurilor -Respectarea legisla iei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor. Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor menajere.017 Page 121 . -consolidari de versanti. P+5 Zona de locuinte si functiuni complementare regim de inaltime mixt P. Colectarea selectiva a deşeurilor menajere si transportul acestora la depozitele ecologice amenajate fara depozitare temporara in teritoriul administrativ. P+2 Zona de locuinte si funstiuni complementare regim de inaltime P+3.763 0.-stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor. P+1. care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condi iile respectării legisla iei în vigoare. de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor. Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte. Compozi ie deşeuri pe tipuri. P+2 /P+3. P+4.243 1. Documente de raportare. -lucrari de stingere a torentilor. Documente de expedi ie şi facturi emise de operatorii de deşeuri.43 % 44.

au fost rezervate terenuri libere atât in incintele fostelor ferme sau unită i industriale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 122 . impaduriri.117 0.639 6. agreement si sport Zona institutii publice si servicii/zona pentru locuinte P+3. paduri. Dezvoltarea economică este motorul dezvoltării urbanistice.953 1.712 0.536 83. Evolutie. loisir ş.18 20.104 2 536. P+4.565 27. balneo.392 29.290 0. depozitare. industrie.027 4.955 1.722 5. Prioritati. Pentru dezvoltarea unor activită i de tip industrial.556 100 Propuneri de organizare urbanistica.225 0. de depozitaresi transport Zone unitati agricole si sere Zone verzi.584 176.682 113.711 652.69 3. de protectie si ambientale/zona sport Zona constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare Zona gospodarie comunala . agreement si sport Zona functiuni mixte: depozitare.Zona institutii publice si servicii de interes general Zona unitati industriale.031 0.091 0.007 0.a. Sunt profitabile pentru comunitate initiative si actiuni în formule de parteneriat mixt (administratia publica locale + parteneri privati) indiferent de domeniu : economic. agrement.119 0.638 1. echipare.475 4. productie.546 129.164 3.. P+1. in primul rând prin asociere pentru crearea de exploatatii mari si dezvoltarea activită ilor conexe.cimitire Zona cu destinatie speciala Zone depozitare reziduri Zona functiuni mixte: locuinte si functiuni complementare/spatiu verde. cât şi în teritoriul administrativ. turism.446 24.642 5. unitati agricole Zona mixta – spatii plantate.822 14. Este necesara retehnologizarea si eficientizarea activitatilor de productie agricola (vegetala si animala). P+2 Zona functiuni mixte: unitati industriale.90 1. în proximitatea actualului intravilan.227 41. de depozitare/institutii publice si servicii Cai de comunicatii rutiera si amenajari aferente Ape TOTAL INTRAVILAN 41. ecologizare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/spatiu verde.482 25. servicii.806 0. servicii. P+5 si functiuni complementare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P.183 0.

Suprafata ocupata cu păduri nu va fi afectată si se va supune regimului Codului Silvic. Teritoriul intravilan. P+1. etc. interdictii temporare. Solicitările pentru constructii de locuinte vor fi limitate de reglementările impuse de legisla ie (zone de protec ie. atât pentru activitati economice. volumul investitiilor în infrastructură va creste si va atrage după sine si alte tipuri de investitii. Odată cu explozia economică a oraşului. vor creşte suprafe ele destinate zonelor verzi armenajate prin regularizarea si stabilizarea terenului prin planta ii masive. Cele mai multe modificări se vor înregistra la nivelul folosintelor teritoriului prin extinderea intravilanului localită ii în dauna terenului agricol. Bilantul teritoriului intravilan prezintă indici de folosin ă îmbunătă i i fa ă de cei existen i. agrement. prezintă o rezervă suficientă pentru constructii. în special în zona unei infrastructuri tehnico-edilitare durabile şi la standarde europene.). institutii complexe). pe actuale terenuri degradate. a normelor sanitare. Trupul principal. indiferent de regimul de proprietate. ca si celelalte trupuri izolate. De asemenea.De altfel. etc. Cu privire la zonificarea func ională. cu respectarea Codului Civil. zone pentru activită i industriale şi de prestări de serviciu.). pentru sedii ale unită ilor agricole sau cele destinate gospodăriei comunale sau obiectivelor tehnicoedilitare. din care trupul principal este reprezentat de cartierele din localitatea propriuzisă. Pe zona masivului de sare este limitat regimul de înăl ime la max. zone cu terenuri improprii construirii. S-a propus concentrarea folosirii urbane a teritoriului intravilan (zone destinate locuirii. în general. datorita răspândirii în teritoriu este organizat in mai multe trupuri. siguran a în exploatare si de protectie a mediului natural si construit. cât si pentru functiunea de locuire. legislatiei privind stabilitatea. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 123 . Zona destinată institutiilor si serviciilor publice va fi extinsă pentru a primi eventuale obiective din domeniu unde patrimoniul este deficitar (cultură. rezolvarea cu prioritate a echiparii edilitare este de natură a spori atractivitatea zonei. Modul de construire în toate zonele este reglementat conform principiilor urbanistice si de ecologie urbană. extinderile intravilanului fiind de preferat sa se facă în zone cu soluri de categorii inferioare si fără planta ii de vii sau livezi. În scopul realizării unei evolu ii coordonate la nivel macroteritorial. actualele folosinte ale terenurilor din cadrul teritoriului administrativ ale orasului se men in.

• Proiect SI-1A-1f: Extinderea şi reabilitarea legăturilor rutiere dintre municipiul Ploieşti şi oraşul Băicoi. Pentru optimizarea relatiilor în interiorul teritoriului administrativ al oraşului (legatura cu satele din împrejurimi si cu DN 1) s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea lor. colaborări. 100 F – aproximativ 22 km . aflată în faza de proiectare şi par ial în execu ie) va amplifica legăturile comerciale si deplasările pentru muncă în orasele mari din zonă. • Proiect SI-1A-1b: Creşterea gradului de accesibilitate. concomitent cu amenajarea intersectiilor si modernizarea podurilor Program SI-1A-1: Reabilitarea/modernizarea re elei de drumuri locale (inclusiv pasaje şi poduri): • Proiect SI-1A-1a: Modernizare străzi în oraşul Băicoi . în orice caz.J. un membru activ la o serie de înfră iri.Braşov (odată cu realizarea autostrăzii Bucureşti – Braşov. precum şi a posibilită ilor de sporire a traficului de mărfuri.comunitatea este membru fondator şi. • Proiect SI-1A-1e: Reabilitarea şi amenajarea de rigole şi trotuare pietonale de-a lungul căilor de acces urbane : Republicii şi Independen ei D. mobilitate şi siguran ă a persoanelor rezidente în oraşul Băicoi. prin construirea a două poduri peste pârâul Dâmbu . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 124 .: • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară de utilită i publice pentru serviciul de alimentare cu apă si canalizare “Parteneriatul pentru managementul apei Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul deseurilor Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Polul de creştere Ploieşti “ • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Valea Prahovei “. etc. Construirea unui pasaj rutier peste DN 1 la intersec ia cu DJ 215 . conform traseelor de transport în comun . • Proiect SI-1A-1c: Realizare centură ocolitoare oraş – 9 km . • Proiect SI-1A-1d: Creşterea calită ii infrastructurii sociale în scopul fluidizării şi sporirii siguran ei traficului urban. Optimizarea relatiilor in teritoriu Descongestionarea drumului national DN 1 Bucuresti . asocia ii de dezvoltare intercomunitară.

eventual. amplasate favorabil fa ă de zona de locuit si fa ă de principalele căi de comunica ie. comunale şi locale. înstrăinare. pe calea cea mai convenabilă pentru păr i (posibilită i de schimb. Pentru comertul cu produse vegetale si animale există un târg săptămânal. cu forta de munca si utilaje adecvate (exploatatii agricole mari. Administratia publica locala va sprijini initiativele locale sau investitori din afara oraşului în realizarea de activitati economice în zonele rezervate prin PUG. în valorificarea unor terenuri proprietate privată pentru activită i economice. Zootehnia este practicata tot in sistem individual. au fost men inute incintele fostelor ferme. precum şi a activită ilor balneo-turistice s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i. in situatii speciale) si se va implica. bazate pe solicitări locale. a prestărilor de servicii şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora. moderne. vor fi modernizate tronsoanele ramase din drumurile jude ene. Pentru dezvoltarea în ansamblu a activită ilor de produc ie industrială şi agricolă. cu accesibilitate uşoară şi micro . asociere). solicitate si de UE in vederea integrarii tarii noastre). Zona de câmpie colinară în care se afla oraşul. însotit de Studiu de Impact. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : • Proiect SIII-1A-1a: Realizarea unui incubator de afaceri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 125 . în subsidiar apărând şi agricultura. Dezvoltarea activită ilor economice Profilul economic dominant rămâne tot industria extractivă şi industria grea. de prestări servicii. Pentru activită ile industriale. amplasat favorabil.E. cu acces direct la CF. şi altele de importan ă secundară. se propune refacerea bazei materiale la fermele existente din teritoriu . Pentru dezvoltarea activită ilor de produc ie industială si de depozitare. In faza urmatoare. pentru legătura cu comunele vecine şi exercitarea func iei de centru polarizator. cu cele două ramuri de bază: productia vegetală si creşterea animalelor. în gospodariile populatiei (cu o singura exceptie). pentru realizarea de unitati zootehnice in incintele fostelor ferme sau pe alte amplasamente se va intocmi un PUZ.pie e agroalimentare. Construirea de noi sta ii pentru mijloacele de transport / modernizarea celor existente şi aducerea la standarde similare celor din U. prin dezvoltarea sistemului asociativ. cu suprafete de teren plan relativ intinse este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive.Program SI-1A-2: Realizarea unui sistem de trafic modern • Proiect SI-1A-2a: Modernizarea infrastructurii de transport public. (sau initierea unor alte documentatii de urbanism. depozitare si comert en-gros este retinută o importantă zona.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 126 . • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. Conservarea si punerea în valoare a peisajului se va realiza prin: • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. si de la sondele învecinate. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. s-au evidentiat următoarele categorii de programe pentru refacere peisagistică şi reabilitare urbană: • păstrarea si refacerea echilibrului natural si factorilor de mediu. • amenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. • limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice.• Proiect SV-1A-1a: Promovarea I. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative.M. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren si delimitarea si instituirea conform legii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi.-urilor din sectoarele de activitate. Masuri in zonele cu riscuri naturale In urma analizei propunerilor de interventie si masurilor ce se impun. produc ie şi servicii în vederea realizării de parteneriate de afaceri cu firme din Uniunea Europeană • Proiect SV-1A-2a: Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament“Valea Stelii” • Proiect SV-1A-2b: Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice • Proiect SV-1A-2c: Organizarea unui festival annual dedicat Băicoi în vederea promovării poten ialului turistic al zonei şi a încurajării activită ilor economice din zonă.M. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu.

In pietrisuri si nisipuri. Se vor efectua lucrari de regularizare . • La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili. • Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin. frasin. respectiv ziduri de sprijin. • In zonele fara vegetatie. Paraul Dambu este regularizat partial doar pe o anumita portiune dar aceste lucrari sunt vechi iar albia este subdimensionata. se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm. pentru a stopa efectul acestora si a prevenii fenomenul de instabilitate cauzat de acestea si de afluientii lui. proiectarea constructiilor se va face in conformitate cu prevederile normativului Cod de proiectare seismica Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri .seismele sunt mai distrugatoare. • Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii .aparari de mal pe intregul curs al paraului Dambu.conform ‘’Legii Apelor’’. Tinand cont de aceste considerente. local.indicativ P-100/1-2006 si OG 20/1994. si de formatiunile geologice de suprafata si este diferit in rocile necoezive si in cele coezive. Zone afectate de alunecari de teren Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt : • Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active. precum si de decolmatare si de recalibrare a albiei acestora.desi viteza de propagare a undelor este mai mica. • Pentru zonele cu risc mare se recomanda sa nu se amplaseze constructii.Zone afectate de cutremure de pamant Alunecarile de teren si prabusirile de roci sunt fenomene asociate frecvent seismelor. pentru a stopa fenomenul. acestea se pot produce la pante foarte mici ale terenurilor. Fenomene de inundabilitate s-au manifestat in datorita siroirii apelor de pe versanti in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. in zonele unde exista potential ridicat si mediu de instabilitate si prin pierderea coeziunii structurale si cresterea presiunii apei din pori. Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate. drenaj. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 127 . anin. catina) . Zone afectate de inundatii Se vor tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa . pin. Riscul seismic depinde.

incluzând şi necesarul industrial. Qs. creează în prezent probleme serioase privind între inerea şi igienizarea. Rezervorul actual. construc ie metalică datând din 1940.zi. Independen ei până la inciden a cu tronsonul actual reabilitat deja. sta ia de pompare Băicoi şi o parte din conductele de aduc iune sunt noi sau reabilitate.zi. Infrastructura sistemului de alimentare cu apă. au rezultat următoarele propuneri de lucrări necesare a fi executate în perioada următoare: • Continuarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD îngropate în lungul străzilor (conf. este următorul : Qs.o.indica iilor din planşa reglementări re ele edilitare). necesarul de apă calculat conform NR 1343-1/1995. prin conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată.5 l/s Qs. • Înlocuirea conductei de pompare (OL Ø 4”) de la sta ia de pompare pe str.ms = 10563 mc/zi = 122.3 l/s.ma. a beneficiat în ultimii ani de investi ii aplicate. astfel încât parte dintre re elele de distribu ie.Zone afectate de risc antropic Administrarea si gospodărirea cartierelor şi zonelor componente ale orasului Băicoi se realizează de catre Consiliul Local si Primaria orasului şi cu ajutorul unor proiecte: Reabilitarea siturilor poluate ca urmare a interven iilor antropice: • Proiect SII-2B-1a: Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere şi reintegrarea acestora în circuitul agricol/industrial . • Proiect SII-5A-1a: Regularizare şi ecologizare pârâu Dâmbu • Proiect SIII-3A-1a: Ecologizare terenuri poluate şi transformarea acestora în spa iu verde cu func iune de agrement – amenajare parc dendrologic Dezvoltarea echipării tehnico – edilitare. • Înlocuirea conductei de pompare OL Ø 300 a sta iei de apă Băicoi către rezervorul de 5890 mc cu o conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată.max = 648 mc/h = 180 l/s.c = 11965 mc/zi = 138. Din analiza efectuată asupra sistemului actual. Se propune : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 128 . are durata de amortizare depăşită. • Se propune dezafectarea rezervorului metalic de 5890 mc. Propuneri Alimentarea cu apa Conform dezvoltării actuale a orasului şi inând cont de perspectivele de dezvoltare pe următorii 7 – 10 ani.

zi. sporirea de capacitate ar asigura necesarul de apă pentru etapa de perspectivă şi o durată de exploatare de 50-60 ani conform prevederilor STAS 4163/1 – 95. re eaua existentă este necorespunzătoare. pe acestea. cum s-a arătat la situa ia existentă.C. hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm. Pentru dezvoltarea în ansamblu a asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 129 . se propune: • Realizarea unui colector menajer principal Dn 600 mm paralel cu cel Dn 300 existent pe toată lungimea localită ii până la sta ia de epurare existentă. • Rezervorul metalic V = 1000 mc din cartierul Tufeni prezintă de asemenea aceleaşi probleme de igienizare şi între inere. este : Quz.I.ora = 518 mc/h = 144 l/s Având în vedere gradul de dezvoltare propus şi sporirea echipării hidroedilitare. Se propune.8 l/s Quz. calculat pentru localitate conform STAS 1343/1995 şi normativului P 66/2001 – pentru proiectarea şi execu ia lucrărilor m de alimentare cu apă şi canalizare.un studiu amănun it privind posibilită ile de eventuală reabilitare a rezervorului.max = 9572 mc/zi = 110 l/s Quz. eventual. conform aquis-ului cominitar privind cap. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in U.E. Canalizarea Debitul de ape uzate menajere. Odată cu înlocuirea conductelor din OL existente cu conducte noi din PEHD se vor monta. care să asigure şi protec ia P. 22 (protectia mediului inconjurator). înlocuirea acestuia cu unul de beton armat de aceeaşi capacitate şi realizarea unui pu forat nou în imediata vecinătate care să-i asigure alimentarea cu apă cu q = 5 l/s.max. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile : • Proiect SII-1A-2a: Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile la standarde europene. se propune a se avea în vedere înlocuirea cu rezervoare din beton armat 2 x 5000 mc.zi = 8450 mc/zi = 97. pentru eliminarea surselor actuale de poluare este necesară introducerea unui sistem performant de canalizare Deoarece. dacă analiza va stabili eventuala scoatere din serviciu.

cheltuieli de operare şi între inere reduse.7 m/s) se vor efectua periodic lucrări de între inere şi spălare prin căminele din zonă. func ie de pantele naturale. suprafe ele de teren şi natura acestora astfel încât să se evite crearea de viituri ce pot provoca inunda ii sau pagube. • Extinderea sta iei de epurare existentă cu o nouă treaptă mecano – biologică care să asigure epurarea debitului Quz. fără epurare. În conformitate cu Ordinul 536/1-1997 al M. în jurul sta iilor de epurare propuse./zi = 97. se poate realiza numai în cadrul sta iilor de preepurări locale industriale Colectarea apelor meteorice se va face separat de canalizarea menajeră. func ie de gradul şi natura impurificării. Pentru preluare se vor realiza şan uri şi rigole pe străzile principale şi secundare cu pante de scurgere către văile şi toren ii naturali existen i şi de aici la emisarul natural pârâul DÂMBU. suprafe ele de teren incluse în zonele de protec ie sanitară pot fi exploatate agricol.S. Recircularea apelor rezultate în urma epurării.. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 130 . se propune preluarea şi evacuarea acestora direct în emisar. pierderi reduse şi durată de execu ie mică. se vor institui zone de protec ie sanitară pe o rază de 300 m în jurul acestora. cu excep ia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer ce pot fi dăunătoare pentru om şi animale. Deoarece relieful permite ca evacuarea apelor meteorice să se realizeze prin pantele naturale. Sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice se va putea realiza în baza unui studiu de specialitate în baza căruia să fie colectate toate apele pluviale. Pentru toate lucrările propuse va fi necesară întocmirea unor studii de specialitate pentru alegerea variantelor optime. Descărcările în pârâul DÂMBU vor fi guri de descărcare amenajate corespunzător şi care vor proteja şi respecta malurile naturale. Apele uzate industriale trebuie colectate şi epurate separat în sta ii de preepurare cu tehnologii speciale.8 l/s şi monitorizarea permanentă a cantită ii şi calită ii apei uzate la intrarea şi ieşirea din sta ia de epurare.• Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă şi odată cu acestea desfiin area tuturor descărcărilor accidentale în pârâul Dâmbu. Odată cu amenajarea şi dezvoltarea sta iunii balneoclimaterice „Valea Stelei” se propune echiparea zonei cu re ea de canalizare menajeră şi o sta şie de epurare tip BIOPAK de unde apele preepurate vor fi transferate la sta ia de epurare a oraşului. În zonele unde nu se va putea asigura viteza minimă de cură ire (0. ce se vor realiza la fiecare unitate industrială în urma unor studii de specialitate. cu pante cuprinse între 3-1%o către sta ia de epurare. Tuburile se vor monta îngropat sub adâncimea de înghe . Pentru lucrările propuse se recomandă utilizarea conductelor PVC – KG care prezintă avantajul unei etanşeită i bune a sistemului.

precum si drenarea apelor uzate din rampă. protejată cu geomembrană textilă care asigura etanseizarea.000 mp. industriale şi agricole. si asigurarea etanseizării acestuia prin protectie cu geomembrană. • în gospodăriile popula iei precolectarea (strângerea şi depozitarea pe timp limitat) deşeurilor neutilizabile se va face manual în pubele situate în apropierea unui acces carosabil. din care rampa de gunoi propriu-zisa împreună cu digurile de protectie. terenul RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 131 . asigurandu-se astfel fermentarea ariaeroba.De asemenea. în conformitate cu normativele în vigoare. Solutia care se propune constă din realizarea unei rampe ecologice. Gospodărie comunală şi locativă Disfunc ionalită ile constatate au impus o serie de reglementări specifice privind un ansamblu de lucrări.100 mp. amenajări şi activită i menite să contribuie la asigurarea condi iilor de igienă şi confort pe teritoriul orasului astfel: • pentru strângerea şi depozitarea pe timp limitat a deşeurilor se vor amenaja puncte de precolectare stradale şi la obiectivele publice. Depozitul exploatat în sectoare (celule).900 mp. Depozitul va fi realizat în mod ecologic. va fi inconjurat de diguri de protectie. perdea de pomi. dotat cu punct de spălare şi dezinfec ie. • se va constitui un serviciu de salubritate al orasului. conform aquis-ului comunitar privind cap. rigole perimetrale si gard de beton. stratul de gunoi foarte bine compactat este acoperit cu un strat de pământ compactat. 22(protectia mediului inconjurator). Suprafata totală a terenului de amplasament este S = 17. compuse din platforme betonate împrejmuite dotate cu pubele şi containere. cu echipamente şi mijloace mecanizate pentru colectarea (preluarea) şi transportul deşeurilor la platforma ecologică de depozitare de zonă. iar constructiile si instalatiile pentru administrarea si exploatarea rampei ocupa suprafata de 3. Suprafata de teren ocupată de rampă va avea o durată de timp determinată în conditiile în care. urmată de transportul si epurarea acestora pe loc sau la statia de epurare orasenească.E. având la baza un strat de argilă bine compactată. rigola si plantatia de pomi perimetrale si drumul de acces ocupa suprafata de 13. în interiorul zonelor de protec ie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective cu excep ia celor destinate accesului personalului de între inere şi interven ie. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EC) pe care Romania l-a asumat la aderarea in U. la sfârsitul perioadei de functionare a platformei de 10 ani. Periodic. respectiv a unui depozit controlat de deseuri.

L. oferind astfel posibilitatea recăpătării valorii economice initiale. în paralel cu campanii de informare a popula iei . ateliere care nu au o activitate industrială propriu-zisă. • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 . în zona de NE.C. a realizat studiile de specialitate si urmează să treacă la faza de executie a acesteia în momentul obtinerii fondurilor necesare. Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele aspecte: • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013. provenite de la persoane fizice şi juridice.Scaieni. Plopeni si Păulesti. De asemenea. In acest scop Primaria orasului Băicoi a propus un amplasament pentru realizarea unei rampe ecologice de depozitare a deseurilor urbane. pe un teren liber . pe teritoriul administrativ al orasului. Program SII-2A-2: Dezvoltarea infrastructurii de colectare a deşeurilor periculoase : • Proiect SII-2A-2a: Realizarea unui sistem de colectare şi transfer pentru deşeuri provenite din echipamente electrice. conform unei în elegeri anterioare. In aceasta rampa vor fi depozitate deseurile menajere.folosit va avea o acoperire generală cu pământ vegetal. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 132 . electronice. Sunt propuse câteva proiecte de perspectivă. rampa ecologica de gunoi urmează să deservească mai multe localită i învecinate: Băicoi. adică cele provenind în mod obisnuit din activitatea casnică. • conform PJGD . cat si agentii economici din oras au contracte individuale cu S. piete alimentare.R. precum si cele provenind de la unită ile publice. Locuitorii orasului Baicoi. în cadrul unui sistem integrat de colectare şi reciclare. gunoiul menajer fiind dus la rampa de gunoi Boldesti. construc ii şi demolări de construc ii.. FLORICON SALUB S. magazine.Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%. din care le considerăm relevante pe următoarele: Program SII-2A-1: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere : • Proiect SII-2A-1a: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere în oraşul Băicoi.proprietatea Consiliului Local.

va fi necesară şi extinderea re elei de distribu ie a gazelor de redusă presiune către consumatorii nou apăru i.T. în scopul reducerii poluării cu gaze arse şi a reducerii consumului de gaze naturale şi combustibili alternativi. ca acestea să fie realizate în spiritul limitării pierderilor de căldură şi al folosirii de surse de energie moderne. Pentru zonele noi de extindere a intravilanului. Alimentare cu gaze naturale si energie termica Re eaua de distribu ie gaze naturale fiind bine structurată la nivelul întregii localită i şi recent reabilitată. se recomandă introducerea sistemului de încălzire a spa iilor prin intermediul pompelor de căldură.G. se va urmări.T. nu necesită interven ii de infrastructură. Pentru obiectivele propuse spre dezvoltare prin prezentul P. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 133 .U. este necesară creşterea de capacitate a posturilor existente: • Pentru dezvoltare capacitate STA IA DE EPURARE se consideră necesară înlocuirea postului existent cu unul nou dimensionat conform nevoilor tehnologice ale sta iei stabilite printr-un proiect ulterior. în programe de reabilitare a construc iilor existente (prin realizarea de anvelope termice) iar. noi. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013. pentru construc iile noi.-uri Pentru asigurarea cu energie electrică a obiectivelor existente nu este necesară realizarea de P. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova. performante. Pentru conservarea energiei termice şi evitarea pierderilor se recomandă implicarea administra iei locale. odată cu realizarea noilor căi de circula ie. • colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. protejarea surselor şi scăderea cheltuielilor de exploatare şi între inere. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). la faza autoriza iilor de construire.• conform PJGD – Prahova. Alimentare cu energie electrica Retele electrice de medie tensiune si P. Pentru viitor. Această măsură se poate realiza în urma unor studii de specialitate şi va avea drept urmare creşterea confortului spa iilor interioare.

Retele electrice de joasa tensiune În prezent P. Iluminatul public stradal Pe toate zonele de extindere a arterelor principale şi secundare ca urmare a apari iei de noi construc ii (locuin e. statie de reglare gaze). balneare. Viilor. Page 134 • • • • RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Se propune modernizarea re elelor de joasă tensiune cu un grad avansat de uzură şi se va extinde iluminatul public. se propune prelungirea re elelor de cablu în zonele în care vor exista dezvoltări urbane prin extinderea zonelor de intravilan. etc. servicii. În plus dezvoltarea re elelor de telefonie mobilă a câştigat un număr sporit de abona i astfel încât nu e necesară dezvoltarea centralelor existente.U. se propune extinderea intravilanului în anumite zone. la infrastructura CF. zone protejate cu valoare ecologica . Toate aceste zone necesită a fi alimentate cu energie electrică. obiective comerciale. Telefonie Capacitatea centralelor existente permite conectarea a circa 400 abona i. propusă să înlocuiască rezervorul metalic actual. prin re ele aeriene sau subterane de joasă tensiune (380/220V) ce vor fi racordate la sistemul energetic al localită ii. zone de protectie pe baza normelor sanitare la cimitire. zone de protectie la constructii si culoane tehnice ( retele electrice.G. Sistemul public de recep ie programe TV Deoarece dotarea orasului cu acest gen de utilitate publică este asigurată în propor ie de 90%. depozite. Se va respecta culoarele de protec ie ale re elelor de înaltă şi medie tensiune pe por iunile de intravilan (servitute de utilitate publică) şi se va solicita aviz CONEL prin Certificat de urbanism pentru amplasamentele noi. amenajarea de zone pentru mica industrie. se propune realizarea unui post de transformare nou corespunzător echipării noului obiectiv. de produc ie. Zone de protectie/ interdictie S-au instituit urmatoarele zone de protectie si interdictie: zone de protectie a obiectivelor cu valoare de patrimoniu (monumente istorice) care au raza 200 m până la elaborarea documentatiei specifice de delimitare. etc) vor fi extinse şi re elele de iluminat public stradal împreună cu re elele de joasă tensiune necesare noilor obiective.• Pentru gospodăria de apă din str.albia apelor curgatoare.

dislocări de stânci. biserici si cimitire. statii de reglare gaze. până la elaborarea si aprobarea unor PUZ-uri cu regulament aferent. parc. zone verzi de protectie. apă. surpări de teren. igiena şi sănătatea oamenilor si de obtinerea acordului de mediu. poluare a aerului. se va solicita studiu de impact. masive de sare si altele asemenea) se vor realiza în condi iile respectării prevederilor legale în vigoare. • autorizarea executării constructiilor în zonele expuse Ia riscuri tehnologice precum si în zonele de servitute pentru retelele magistrale. eroziuni. Obiective de utilitate pubilca In plansa “Proprietatea asupra terenurilor” sunt prezentate situatia existenta a tipurilor de proprietate asupra terenurilor din intravilan si propunerile privind circulatia terenurilor în vederea realizării obiectivelor de utilitate publică propuse si a altor obiective (dotări. Autorizarea lucrărilor de utilitate publică se face pe baza avizelor eliberate de autorită ile administratiei competente si a avizelor necesare. • autorizarea executării constructiilor cu functiuni generatoare de risc tehnologic (procese industniale sau agricole care prezintă penicol de incendii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 135 . Pentru amplasamentele rezervate obiectivelor de utilitate publică se instituie interdictie temporară de construire. zone inundabile. solului) se va face numai pe baza unui studiu de impact asupra mediului si a obtinerii acordului si autorizatiei de mediu (ARPM sau AJPM. de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică.). căilor de comunicatie si a altor lucrări de utilitate publica. terenuri mlăstinoase. Terenurile ce se intentionează a fi trecute în domeniul public al oraşului sunt pentru drumuri propuse. activită i economice. • lucrările admise (constructii si amenajări) au drept scop limitarea riscurilor naturale si sunt conditionate de respectarea prevederilor Legii nr.• interdictie temporara de construire in zona unitatilor economice propuse. a celor privind siguranta în exploatare. • autorizarea executării constructiilor si amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale (alunecări de teren. terenuri miscătoare. radiatii. conductelor de gaze. etc. până la autorizarea obiectivului respectiv. dupa caz). apei.10/1995 si normelor referitoare la rezistenta si stabilitatea constructiior. se realizeaza in conditiile respectarii pnevederilor puse in eviden ă în planşele de reglementări şi în Regulamentul aferent PUG. scurgeri de torenti. canalizare. avalanse de zapada.

sau măcar de diminuare şi monitorizare a surselor de poluare. scurte regularizari. ziduri de piatra. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 136 . În cazul descoperirii întâmplătoare de vestigii arheologice (piese litice. in incinta cimitirelor. Propuneri si masuri de interventie urbanistica: • se institule protectie ecologica pentru cursurile de apă care străbat teritoriul comunei. morminte. pentru a nu inunda zonele adiacente. se recomandă următoarele: • lucrări de combatere a eroziunilor şi de consolidare a versantilor afectati de alunecari de teren. trebuie să se recupereze piesele. spatii verzi de aliniament la strazi. • elaborarea unui studiu de specialitate pentru delimitarea zonei de protectie la monumentele istorice clasate si la bisericile si monumentele comemorative neincluse pe lista. să se împiedice distrugerea contextului din teren si să se anunte în 48 de ore Muzeul Judetean de Istorie şi Arheologie Prahova.Terenurile aflate in domeniul privat al comunei pot fi concesionate in vederea realizarii functiunilor propuse : activitati economice. • măsuri pentru combaterea poluării cu produse petroliere a solului si a apei subterane. • lucrari de amenajare si inaltare maluri. pietre arse. metal. in incintele cu activitati economice poluante. in zona CF. ceramică. os. pentru eliminarea pericolului de inundatii in intravilan. • lucrări de drenare si canalizare a apelor din pluvia ie către cursurile de apă din zonă. • plantarea de zone verzi de protectie la cursurile de apa (în intravilan). marimea sectiunii de trecere a apei la poduri. • protejarea zonelor de locuit prin măsuri de reducere a poluării (de toate tipurile ) la activită ile economice existente si solicitarea studiului de impact pentru activită i viitoare (inclusiv la extinderea unită ilor existente în zona de locuit sau la revitalizarea capacită ilor abandonate). sau ale calamită ilor naturale. pentru a se evita formarea zonelor mlăştinoase si scurgerea apelor infiltrate pe fruntile de terasă si pe versan i. locuinte. Protectia mediului Pentru imbunătă irea cadrului natural si a conditiilor de locuit în orasul Băicoi. valuri de pământ) în timpul lucrărilor de constructie edilitar . agricole. în scopul diminuării riscului de alunecare a terenului.gospodăreşti. • lucrari de regularizare şi corectare a traseului pârâului Dâmbu.

• amenajarea peisageră de spatii verzi (suprafete înierbate). Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al orasului Baicoi trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administra iei publice în alegerea priorită ilor și etapizarea interven iilor în teritoriul administrat. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 137 . comunitar sau interna ional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localită ii. Se folosește o scală cu 5 nivele: Nivel +2 +1 0 -1 -2 Tip impact impact pozitiv semnificativ impact pozitiv niciun impact impact negativ impact negativ semnificativ Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt: 1. 114/2007. extinderea si modernizarea alimentarii cu apă. plantări de arbori si arbusti. amenajări florale. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG În conformitate cu prevederile Ordonan ei de urgen ă a guvernului 195/2005 privind protec ia mediului aprobată prin Legea 265/2005 și modificată și completată prin OUG nr. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direc ie (pozitiv sau negativ) va influien a calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. 6. obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel na ional.• interventiile in zonele protejate se vor face conform Regulamentului Local de Urbanism.

păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural. 7.2. reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecări de teren). extinderea retelei de canalizare. 9. 3. cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu. modernizarea infrastructurii rutiere. 4. 8. 5. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 138 . 6. zonarea teritorială. eficientizarea energetică prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor. depozitarea deseurilor. modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta.

Page 139 TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi +5 .6. Nu are impact asupra calitatii aerului. creșterea confortului Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea inundatiilor Asigurarea protec iei peisajului natural. – Extinderea şi îmbunătă irea re Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii 0 Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Aer elelor de alimentare cu apă Justificarea incadrarii Nu are impact asupra calitatii apei. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta Conservarea resurselor Cresterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 +2 0 Asigurarea apei curente contribuie la îmbunătă irea confortului și a igienei Nu are impact 0 +1 +1 +1 Nu are impact asupra patrimoniului Impact pozitiv.U.Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.G. a economiei si serviciilor Consum ra ional de apă Implicarea popula iei în păstrarea calită ii surselor de apă (respectarea zonelor de protec ie a surselor de apă). permite dezvoltarea urbana.U.1. Nu are impact Sol Sanatatea populatiei Fenomene sau riscuri natural Patrimoniu cultural Fenomene sau riscuri naturale Conservarea si utilizarea resurselor Constientizarea populatiei Protec ia solului si reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii vie ii.G. asupra obiectivelor de mediu Măsura din P. Temporar pe peritada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf.

Temporar. cultural cultural și istoric Stabilirea func iunilor +1 Împact pozitiv.G. permite Zonarea unită ilor teritoriale de dezvoltarea economică si teritoriala referin ă socială durabilă a orasului Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservarea si utilizarea resurselor +1 Implicarea popula iei în Constientizarea Creșterea managementul apelor uzate. cresterea confortului si a igienei populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protec ia popula iei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inunda iilor Asigurarea protec iei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.U. populatiei responsabilită ii publicului fa ă de mediu TOTAL +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 140 . modernizarea si extinderea statiei de epurare existente cu o noua treapta mecanobiologica Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii +2 Evacuarea de ape uzate Apa apelor de suprafata si corect epurate contribuie la subtarane men inerea calită ii bune a apelor de suprafa ă și elimină poluarea pânzei freatice Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra Aer calită ii aerului.Măsura din P. – Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. necontrolate Îmbunătă irea calită ii +2 Contribuie la îmbunătă irea Sanatatea vie ii. +2 Se elimină contaminarea Sol Protec ia solului și solului prin deversări reducerea suprafe ei necontrolate de ape afectate de depozitări menajere uzate.

cresterea populatiei confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural.U. creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 141 .G. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii populatiei publicului fata de mediu TOTAL +1 0 0 0 +2 +1 Nu are impact Nu are impact Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri Se elimina poluarea din surse difuze de la gospodariile populatiei.Măsura din P. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii +1 Apa apelor de suprafata si subterane Aer Sol Protectia calitatii aerului +1 +1 Justificarea incadrarii Se elimina aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata Se elimina sursele de mirosuri dezagreabile Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitarile necontrolate Se imbunatatesc conditiile de igiena Nu are impact Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii Sanatatea vietii. – Depozitarea deseurilor.

Măsura din P.U.G. se Aer reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant Protectia solului si +1 Se reduce poluarea solului Sol reducerea suprafetei de-a lungul drumului afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii +1 Creste siguranta in trafic. – Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul. Sanatatea vietii. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv. cresterea confortul deplasarilor si populatiei confortului posibilitatile de comunicare 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. se asigura Zonarea unitatilor teritoriale de suprafetele necesare teritoriala referinta dezvoltarii infrastructurii rutiere +1 Se reduc emisiile GES prin Conservarea si Conservarea resurselor reducerea cantitatii de utilizarea combustibil resurselor +1 Creste grija fata de Constientizarea Cresterea responsabilitatii integritatea infrastructurii populatiei publicului fata de mediu rutiere TOTAL +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 142 .

agrement.) Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Asigurarea protectiei peisajului natural.. cresterea populatiei dezvoltate intr-o unitate confortului teritoriala.G.cultura. – Zonarea teritorială Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Un afecteaza calitatea apei Apa apelor de suprafata si subtarane Protectia calitatii aerului +1 Separarea functiunilor in Aer intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze Protectia solului si +1 Asigura utilizarea rationala Sol reducerea suprafetei a terenurilor in intravilan afectate de depozitari necontrolate Asigura confort si protectie prin Imbunatatirea calitatii +1 Sanatatea stabilirea activitatilor ce pot fi vietii. sanatate. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta si Conservarea resurselor Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu +1 +1 0 0 +1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permanente sau temporare de construire Asigura perimetre de protectie a monumentelor Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG Nu are impact Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima Page 143 Conservarea utilizarea resurselor Constientizarea populatiei TOTAL +5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .Măsura din P.U. Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice(educatie.etc.

cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Crestere responsabilitatea Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de populatiei publicului fata de mediu integritatea lucrarilor de amenajare hidrotehnica si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren TOTAL +6 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 144 . Se instituie masuri afectate de depozitari pentru protectia vietii si a necontrolate bunurilor populatiei Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii.U.G. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda ii si alunecari de terenuri) Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si +2 Se elimina degradarea Sol reducerea suprafetei solului.Măsura din P. cresterea populatiei confortului +2 Protectia vietii si a bunurilor Fenomene sau Protectia populatiei prin populatiei riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei +1 Protejarea cadrului natural Patrimoniu peisajului natural.

. Scade consumul de combustibil Creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice Page 145 . Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Calitatea aerului mai buna prin: Protectia calitatii aerului +1 Aer . cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu populatiei TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 0 0 +1 +1 +4 Nu are impact Nu are impact Se consuma o resursa neregenerabila.Măsura din P. .U. – Eficientizarea energetică prin extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale si reabilitarea termică a clădirilor.se conserva padurea (consumator de CO2 din atmosfera) Sol Sanatatea populatiei Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate 0 +1 0 Nu are impact Creste confortul locuirii Nu are impact Imbunatatirea calitatii vietii. cresterea confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural.scade cantitatea de gaze cu efect de sera(instalatiile de producere a energiei termice cu randament mare).G.reabilitarea termica a cladirilor reduce necesarul de energie pentru incalzire.

cresterea populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Obiectivul de mediu Patrimoniu peisajului natural.Măsura din P. – Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si 0 Nu are impact Sol reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii.U. coincide cu obiectivul PUG cultural cultural si istoric Se asigura pastrarea mostenirii culturale a traditiilor Stabilirea functiunilor +1 Stabileste zone de protectie Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Implica populatia in Constientizarea Cresterea responsabilitatii pastrarea patrimoniului populatiei publicului fata de mediu cultural si istoric TOTAL +2 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 146 .G.

U. populatiei vie ii. +1 Cea mai bună resursă Conservarea si Conservarea resurselor energetică este economia de utilizarea resurse. Stabilirea func iunilor +1 Zonarea Creșterea responsabilită ii unită ilor teritoriale de teritoriala administra iei și a popula iei referin ă în respectarea destina iei terenurilor și a regimului de construire.G. Protectia calitatii +1 Implicare constienta in Aer aerului economia de resurse energetice si energie Renuntarea la arderea resurselor vegeteale +1 Implementarea sistemului de Sol Protec ia solului și management al deșeurilor. resurselor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 147 . reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii +1 Respectare normelor Sanatatea igienico-sanitare.Măsura din P. creșterea confortului Protec ia popula iei +1 Participarea voluntară a Fenomene sau prin popula iei la implementarea riscuri naturale diminuarea/eliminarea măsurilor de prevenire a inunda iilor efectelor inunda iilor Asigurarea protec iei +1 Patrimoniu Instituirea și respectarea peisajului natural. apelor de suprafa ă și Respectarea regimului subterane deșeurilor (interdic ia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă). – Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact +1 Respectarea zonelor de Asigurarea calită ii Apa protec ie a surselor de apă. cultural regulamentelor de urbanism cultural și istoric în zonele de protec ie a monumentelor.

Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P. eoliană).G. +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 148 .U. Promovarea surselor alternative de producere energie (solară.Constientizarea populatiei TOTAL Creșterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 Conservarea fondului forestier.

Baicoi asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.2.G.U. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.6. Obiectivul de Extindere si mediu modernizar relevant e alimentare /obiectivul cu apă din PUG Protec ia 0 calită ii aerului Asigurarea 0 calită ii apelor de suprafa ă și subterane Protec ia 0 solului Îmbunătă ire +2 a calită ii vie ii Protec ia 0 popula iei la riscuri naturale Asigurarea 0 protec iei Canalizare și epurare ape uzate Deseuri Infrastructură rutieră Zonare Riscuri naturale Eficien ă energetică Păstrare Consti TOTAL a enpatrimo tizare -niului public 0 +2 +1 +1 +2 0 +1 0 0 0 +1 0 0 0 +1 +1 +6 +4 +2 +2 0 +1 +1 0 +1 +1 0 +1 +1 +1 +2 0 +2 0 +1 0 0 0 0 +1 +1 +1 +8 +9 +4 0 0 0 +1 +1 Page 149 0 0 +1 +3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .

peisajului Zonarea teritorială Conservarea resurselor Creșterea responsabilit ă ii popula iei TOTAL +1 +1 +1 +1 0 +1 0 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 0 0 +1 0 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 0 +5 +6 +8 +5 +8 +7 +7 +6 +6 +4 +2 +8 +53 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 150 .

au efect. Obiectiv de mediu Protec ia calită ii aerului Evaluare cumulativă Există premisele atingerii obiectivului? DA DA Obiectivele prevăzute în P. în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu deși gazele naturale sunt o resursă neregenerabilă Creșterea Educarea.U.G. au influien ă pozitivă asupra calită ii aerului Asigurarea calită ii Obiectivele prevăzute în P.U.U.U.G.U.U.G.U. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu.G.G. vie ii au influien ă pozitivă asupra calită ii vie ii Protec ia popula iei la Obiectivele prevăzute în P. riscuri naturale au influien ă pozitivă asupra protec iei popula iei Asigurarea protec iei Obiectivele prevăzute în P.U. informarea și responsabilită ii participarea popula iei la luarea publicului fa ă de mediu deciziilor privind mediul DA DA DA DA DA DA DA RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 151 . peisajului au influien ă pozitivă asupra peisajului Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P. au influien ă pozitivă asupra apelor de suprafa ă și calită ii apelor de suprafa ă și subterane subteran Protec ia solului Obiectivele prevăzute în P.G.G. au influien ă pozitivă asupra zonării teritoriului Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.G.Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. au influien ă pozitivă asupra solului Îmbunătă irea calită ii Obiectivele prevăzute în P.

In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG orasul Baicoi.Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P. 7. a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală. mai ales în problemele privitoare la interdic iile de construire temporare și permanente. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse.G. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. Baicoi rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER Având în vedere amplasarea localită ii. a zonelor cu riscuri naturale. 8. se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului și sănătă ii în context transfrontalier. este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive. După aprobare. planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit și activită i complementare de activită ile economice. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. activită ile economice prezente și viitoare. precum și faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului și a stării de sănătate a popula iei. se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului: În cazul zonării teritoriale este necesar ca destina ia terenurilor să fie respectată. Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al orasului Baicoi pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea intelor propuse în politicile de mediu adoptate de legisla ie pe factori de mediu. Consiliului Local al orasului Baicoi îi revine obliga ia respectării cu stricte e a destina iei terenurilor. Administra ia publică locală RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 152 .U. asa cum a fost indicat în plan.

zgomot sau vibratii. sau a executiei de constructii de noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. toate proiectele cu impact poten ial asupra mediului vor fi înso ite de studii de evaluare a impactului conform legisla iei în vigoare. ar putea afecta calitatea acestuia. Evaluările de impact vor ine seama pe lângă conformarea cu prevederile legisla iei în vigoare și dacă: • s-au aplicat cele mai bune tehnici. se va solicita. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 153 . in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii. 8. • In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici. • sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai pu in vulnerabil. extindere retea de alimentare apa potabila. materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de institu iile abilitate prin lege. De asemenea. • sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului. Asa cum s-a specificat. • sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului. pana la eliminare a emisiilor de pulberi.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului Obiectivele prevazute in PUG. în scris. necesare dezvoltarii orasului. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. extinderea retea de canalizare si statie de epurare. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad: • Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere.trebuie să respecte destina ia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor.

Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa. • Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali. • Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare si de interventie rapida in caz de avarie .G.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi exclusiv pozitive. • Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa. • Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. avand in vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos) . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 154 . • Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila. conform Legii apelor nr. • Substantele utillizate in tratarea apei potabile si epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislatiei in vigoare. • Pentru captarile de apa si statiile de producere a apei potabile se vor constitui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor . • Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare. ele contribuind la cresterea calitatii acestora.107 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H. 8. reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora. • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. 930/2005 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica. • Consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate va fi monitorizata prin montarea de aparatura de masura si control .situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr.

Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor. 8. tratării si transportului. Constructorul are obligatia să mentină evidenta lunară a producerii. • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde amenajarea de noi spatii verzi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 155 . • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor locuitorilor(gospodariilor) la sistemul centralizat de canalizare.• Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de canalizare. • Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare. perdele de protectie stradala. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. • Se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor septice existente prin vidanjarea lor periodica. stocării provizorii. O parte a acestor deseuri. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament.3. • In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora. vor fi reciclate in umpluturi si nivelări ca material inert. reciclării si depozitării definitive a deseurilor. insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul. cum ar fi: • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. tinand cont de calitatea solului. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. respectiv cele provenite din excavatii. în cadrul programului de ecologizare a oraşului .

De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi.5. tipuri de utilizare a produselor rezultate. Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului. lucrari importante pentru ecologizarea unor zone.4. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei • lucrări pentru extinderea si modernizarea sistemului centralizat de distribu ie apă potabilă. spatii verzi. in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea orasului si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei. vegetatiei. • extinderea si modernizarea re elei de canalizare. tipuri de exploatare a unor zone. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii. au fost propuse functiuni urbane noi. Replantari de exemplare protejate. 8. • punerea în func iune a sistemului de colectare selectiva a deseurilor menajere în cartierele orasului. Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 156 . spatii pentru sport. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătătii umane.Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populatiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare. daca este cazul.8. La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii. reconformarea circulatiilor majore. reconversia altora si masuri administrative. Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de. specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor. • extinderea si modernizarea statiei de epurare existente. împotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit. în temeiul legii. peisajului Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica.

• amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. • interzicerea amplasării oricărui tip de construc ie pe traseul canalelor de desecare.• asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. • respectarea distan elor de protec ie a cursurilor de apă. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. • introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile posibil de construit. delimitarea si instituirea conform Iegii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. pentru evitarea întreruperii func ionării re elei de canale de desecare existentă pe teritoriul comunei. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 157 . func ionabile sau colmatate. a florei si faunei salbatice si Directivei „Pasari” 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice. si de la sondele învecinate. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. • interzicerea utilizarii semnalelor sonore. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Se impune respectarea prevederilor din Hotararea de Guvern nr. • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. 8. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu. 112/2006.6. a Directivei „Habitate” 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale. lege care modifică şi completează Legea Apelor (107/1996). Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri: • pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public. • arnenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei. conform prevederilor din legea nr. • functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca.

Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major. Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi. restaurare. cu exceptia celor specifice de punere in valoare. in zonele mentionate sunt interzise orice fel de constructii si amenajari.7. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. 8. Pana la definitivarea acestora.8.• limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice. Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. 8. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. Masuri de protectie a patrimoniului cultural Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din orasul Baicoi vor fi protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la limitele lor. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 158 .

care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar.9. serviciilor generale si comertului in cadrul orasului. • insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol). • nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite. • insuficienta sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila. • retea stradala nemodernizata si subdimensionata. servicii de tranzit si depozitari. • retea electrica nemodernizata. • utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi. relevand o serie de efecte negative: • existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte. • existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie locala. • iluminat public deficitar. • inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire. cu impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor. • slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice. • neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile. • starea precara a spatiilor verzi existente. • starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasului. • lipsa unor spatii pentru sport si agrement. poluarea mediului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 159 . Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME S-au analizat doua variante la PUG: Varianta 0 – cazul neimplementarii planului. • lipsa parcajelor publice. • izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit. haotica a orasului Baicoi. acestea necesitand reabilitare. • insuficienta retelei de canalizare si a statiei de epurare. respectiv activitatile de comert.

pondere ridicata a populatiei varstnice. solului. poluării aerului şi asupra patrimonului cultural. Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul. Propunerile PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protec iei factorului uman. pondere redusa a activitatilor neagricole. în special pe termen lung. Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului orasului si tipul de folosinta a terenului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura in aceste zone. în perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale. Preferin a pentru rezisten e la solicitări. In fazele ulterioare de planuri PUZ si PUD se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare. în mod similar costurile de între inere sunt mai reduse. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. apei. precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv. Solu ia propusă de PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor. Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice. lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole). impactul pozitiv asupra locuitorilor localită ii este semnificativ. Propunerile PUG prezintă efecte negative minime si medii asupra peisajului. In cazul planului de fata s-au avut in vedere : Criterii economice (respectiv eficien a). sociale si in special cele de mediu. Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). respectiv. mai mici comparativ cu alte variante avand in vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a orasului. lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 160 . Diferen ele în poten ialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite op iuni de proiectare ulterioara implementarii propunerilor PUG ar putea fi legate de: • fiabilitatea lucrărilor. erori sau între inere necorespunzătoare.• • • • • • depozitare necontrolata a deseurilor menajere.

precum şi cu normele europene practicate actual în domeniul protec iei mediului.• calitatea lucrărilor. utilitatea tehnică. tipul şi natura lucrărilor. caracteristicile func ionale. Materialele de construc ie vor cuprinde materiale simple. func ională şi securitatea dezvoltării propuse. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construc ie tradi ionale. dotările. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 161 . Propunerile PUG satisfac normele tehnice în vigoare. hidrologice. uşor de urmărit. Se va face recomandarea ca acolo unde spa iile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execu ie. în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. exploatat şi monitorizat. • complexitatea lucrărilor. hidrogeologice. geologice. Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescrip iilor tehnice. institu ionale ale zonei. detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. • vecinătă ile exisitente. deşi. posibilitatea utilizării materialelor locale. Preferin a pentru lucrări simple. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerin ele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte. Solu iile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de: • • • • • condi iile de mediu.

În acelaşi timp. • Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament “ Valea Stelii ”. prin introducerea gazului metan. • reducerea emisiilor de aerosoli cu con inut de carbon. comerciale şi institutionale. precum şi surse mobile (trafic rutier. eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document. nepoluante. Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri: 1. Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. • Dezvoltarea serviciilor în sectorul public şi privat. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 162 .10. oxizi de carbon. na ionale sau europene). aldehide şi cetone. Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. • Realizarea unor noi locuri de munca. • orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu poten ial redus de poluare sau nepoluante. prin mici întreprinzători. spa ii parcare). implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natura economică sau socială orasului Baicoi. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG Asa cum reiese din evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. • respectarea cu strictete a “Planului de conformare” pe care agentii economici il obtin odata cu autorizatia de mediu. Relansarea puterii economice a orasului Baicoi se poate realiza prin: • Reactivarea unită ilor economice existente din industrie şi din agricultura. regionale. • Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice. • utilizarea de tehnologii moderne. Pentru limitarea emisiilor de poluan i în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale: • obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autoriza ia de mediu.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse sta ionare de ardere asociate încalzirii spa iilor reziden iale. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene.

se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documenta ii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare. ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa. respectându-se normele legale în vigoare. • realizarea unui program de între inere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. • se vor extinde zonele verzi. 2. • racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in func iune a sistemelor de canalizare. se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protec ie şi cu acceptul autorită ii de gospodărirea apelor. re ele de aduc iune.NTPA 001/2005. se vor încadra in limitele impuse prin HGR. Anexa 3 . în zonele de protec ie ale cursurilor de apă. re ele de canalizare. emis de ANAR-Direc ia Apelor Prahova. • indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localitatii.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Alimentare cu apa şi canalizare Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al orasului Baicoi.• reabilitări de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. • amplasarea de lucrări şi constructii în albiile inundabile ale cursurilor de apa.188/2002. orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 163 . • precizarea în documentatiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restrictiilor la regimul construc iilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localită ii. lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice. re ele de distribu ie a apei potabile. în acest scop la eliberarea autoriza iilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafe ele minime de spa ii verzi şi plantate.352/2005. • pentru toate lucrările de investi ii la nivel local al orasului Baicoi. conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism. modificata şi completata cu HG nr. lucrări de aparari de maluri etc). • se impune instituirea unor zone de protectie în lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire. sta ii de epurare. Alte masuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apa: • dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei. nr.

numai cu asigurarea condi iilor normale de scurgere a apelor în situa ia unor debite mari. • se va interzice realizarea construc iilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile. electronice prin reciclare si valorificare. APE SUBTERANE" • se va realiza pentru toate strazile re ele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale. • se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate. statii tratare apa. • se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie. potrivit legii. gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 164 . modificată şi aprobată prin Legea nr. art. în vederea atingerii obiectivelor na ionale privind gestiunea deşeurilor. colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje. • pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii. SUBSOL.2. acumulatorilor si anvelopelor uzate. cimitire şi urmărirea respectării acestora. • se va realiza colectarea deşeurilor din toate cartierele orasului printr-un operator de salubritate autorizat. • consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL. conform HG nr. respectiv:reducerea cantită ilor de deseuri biodegradabile. a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa.). statii de epurare.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protec ie sanitara şi hidrogeologică. 3. • se va face dimensionarea re elelor de apa şi canalizare în conformitate cu planul de extindere a zonei. 47/2005. precum si extragerea balastului din albie. • se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ. 73/2006. • se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. alin. • se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa. 9. reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice.

modificata si aprobata prin Legea nr. • suprafe ele de spa iu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi între inute corespunzător. ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direc iei monumentelor istorice. • se vor asigura planta ii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului. 73/2006. • se vor respecta distantele de protec ie stabilite conform Ordinului nr. 9. estetică şi recreativă.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETA IE ŞI ASEZĂRI UMANE" • se va respecta zona de protec ie a monumentelor istorice delimitate prin PUG. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 165 . configura ie arhitecturala sau amplasament. 4. optimizarea densită ii de locuire. • se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. • se va impune amenajarea de spa ii verzi in interiorul zonelor construite. se interzice realizarea de constructii care prin func iune. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. • consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate. • se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare. • se va men ine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea zonei de protec ie. alin. 3. 5. conform normelor in vigoare. 78/2000 privind regimul deseurilor). • se vor realiza perdele verzi de protec ie pentru zonele incompatibile func ional şi cimitire. 27/2007 care modifică Legea nr. pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănăta ii popula iei. art.• consiliile locale au obliga ia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente • asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor.). 536/1997 respectiv 50 m fa ă de împrejmuirea cimitirelor. 47/2005. • montarea conductelor si a cablurilor electrice. distrug coeren a specificului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. compromit aspectul general al zonei. conform legisla iei în vigoare. nr. conform legisla iei în vigoare.

• • • • • • • • • • . cu personal calificat. Modul cum este aplicat ‘Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale’ la schela pertoliera din orasul Baicoi. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 166 6. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calită ii factorilor de mediu nu va putea sa fie facută. Aerul Modul de respectarea a programului de întretinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. reabilitări şi modernizări de drumuri. • stabilirea de reguli privind realizarea de construc ii în zonele expuse la riscuri naturale. modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activită i ce pot fi cuantificabile ca valori. delimitarea prin PUG a zonelor de protec ie a monumentelor istorice şi de arhitectură şi a siturilor arheologice. cantită i şi timp de execu ie. interdic ia realizării de construc ii care depreciază peisajul. extinderea re elei de canalizare si de alimentare cu apa potabila. obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii. interdic ia de construire pe terenuri forestiere. Modul de implementare a proiectului privind statia de epurare. în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. stabilirea de zone de protec ie sanitară. Factor de mediu Indicatori monitoriza i Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apă. rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Prahova. de canalizare. Primaria orasului Baicoi va depune anual. Modul de respectare a zonelor de protec ie sanitară la cursurile de apa de pe suprafa a teritoriului administrativ al orasului. instaurarea unui regim strict privind destina ia terenurilor. de profil.Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu extinderea zonelor verzi şi plantate. Indicatori de calitate a apei potabile. până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării. Modul de realizare a canalizării pentru ape uzate menajere pe toate străzile propuse prin PUG.

Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită. Modul de realizare a căilor de comunica ii şi transport. Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne. Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate. Modul de a asigura facilită ile de agrement dezvoltate la nivelul orasului. Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuin e fa ă de sursele de zgomot şi vibra ii. ecosistemelor. 2. Modul de respectare a procentului de spa iu verde propus. amenajarea şi între inerea corespunzatoare a acestuia. alin 1 cu privire la asigurarea suprafe ei de spa iu verde pe locuitor. Concentra ii de poluan i în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protec ia popula iei. Modul de asigurare a zonei de protec ie pentru căi rutiere. vegeta iei. Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protec ie a zonelor împădurite.Solul Flora şi fauna Zgomotul Popula ia şi sănatatea umană Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. Masuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatura cu educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. nepoluante. art. Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor. Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor. Modul de realizare a prevederilor programului de management al deşeurilor. Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de circula ie perimetrale şi interioare în raport cu necesită ile privind protejarea receptorilor sensibili (popula ie. cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere şi a spa iilor plantate. Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007. precum realizarea perdelelor verzi de protec ie pentru zonele Page 167 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Modul de a asigura a facilită i educa ionale dezvoltate la nivelul orasului. construc ii) la zgomot şi vibra ii. Programe educa ionale adresate locuitorilor ansamblului.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 168 . Modul de distribuire a spa iilor plantate fa a de func iunile locuin e. APM Prahova. Monitorizarea optimizarii densita ii de locuire. Modul de respectare a zonelor de protec ie a monumentelor istorice.Peisajul incompatibile func ional şi cimitire. estetică şi recreativă. Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru orasul Baicoi cu realizarea infrastructurii necesare. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar. la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. mixte şi industriale. si altor autoritati si institutii. Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti.

Sec iunea 5 . • evolu ia popula iei. • Anexe Principalele obiective ale PUG se referă la: • dezvoltarea activită ilor. naturale şi construite. măsuri în continuare. • Propuneri de organizare urbanistică. • Concluzii. • organizarea circula iei. Sec iunea 4 . Titularul planului este Consiliul Local al orasului Baicoi. toate sectiunile aprobate (Sec iunea 1 . integrează prevederi punctuale referitoare la orasul Baicoi cu alte planuri şi programe.Căi de comunica ii. • măsuri în zonele cu riscuri naturale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 169 . • intravilan propus. obiectivul PUG. • interdic ii temporare şi definitive de construire. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru orasul Baicoi. Continutul şi obiectivele principale al P. Sec iunea 2 .Zone protejate. • zone protejate şi limitele acestora.U.G. • dezvoltarea echipării edilitare.Apa. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al orasului Baicoi. zonificare. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea orasului corelată cu poten ialul zonei.Re eaua de localită i. după cum urmează: • Planul de amenajare a teritoriului na ional.11. surse de documentare). bilan teritorial.Zone de riscuri naturale). • Planul de Dezvoltare Durabilă a jude ului Prahova în perioada 2007-2013. jude ul Prahova. Planul Urbanistic General crează cadru pentru activită i şi proiecte noi. • Planul de amenajare a teritoriului Jude ului Prahova. • Stadiul actual al dezvoltării. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. necesită ile populatiei şi programe regionale şi nationale. Memoriul general este structurat pe următoarele capitole: • Introducere(date de recunoaştere PUG. Sec iunea 3 .

• Planul jude ean de gestionare a deşeurilor Prahova. Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru: cresterea eficien ei procesului decizional. întărirea sistemului de conducere şi a eficien ei institu ionale. mai bună atat pentru mediu cât şi din punct de vedere economic. Eviden ierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administra ia publică în alegerea priorită ilor în dezvoltarea urbanistică a localită ii. prin evaluarea facută. Raportul de mediu. Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. • Prevederile legisla iei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. • PLAM pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activită i de planificare ale autorită ilor jude ene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu. • Sistem de Management Integrat al Deşeurile . s-au analizat variantele posibile. realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului.2013. Pentru factorii de decizie din administra ia publică a orasului Baicoi.Plan de Investi ii pe termen Lung . ajută la limitarea dintr-o faza incipientă a unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor. s-au stabilit măsuri de contracarare / minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 170 . Raportul de Mediu este un instrument care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor. să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale orasului Baicoi.Jude ul Prahova. inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv. Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. • Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 3 Sud Muntenia. evaluare mai corectă a proiectelor.• Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri jude ene in perioada 2007 . Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs: analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 171 .Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performan ă — se asigură controlul implementării şi eficacită ii măsurilor prevazute în PUG care işi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

• Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor pentru parametrii relevan i şi asigurarea permanenta a monitorizării şi informării consumatorilor asupra calită ii apei destinate consumului . sticla. Recomandări privind reducerea riscurilor de poluare a solului • Implementarea masurilor asumate in programele de comformare ale agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului. parcuri etc. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. metal ). Recomandări privind reducerea poluării apelor • Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a oraşului cu o noua treapta mecano-biologica. CONCLUZII SI RECOMANDARI Recomandari privind reducerea poluarii atmosferice • Diminuarea emisiilor specifice de poluare atmosferica din surse punctiforme prin implementarea măsurilor propuse in programele de conformare ale agentilor economici. • Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor verzi rezultate din grădini. • Optimizarea preepurării apelor uzate pentru agentii economici.12. • Amenajarea de puncte de precolectare a deseurilor menajere. plastic. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. sortate pe categorii diferite (carton. • Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate • Interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol poten ial pentru sănătate. • Implementarea masurilor asumate in programele de conformare ale agentilor economici. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 172 .

a asociatiilor si a producătorilor de DEE privind existenta de puncte de colectare a DEE-urilor la oraşele şi municipiile cu o popula ie de peste 20.000 de locuitori . • Plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 173 . precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. • Diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. etc.amenajarea de noi spatii verzi. prafoase. Recomandări privind reducerea poluării datorate urbanizării mediului • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde . perdele de protectie stradala. pluviale. menajere si industriale). imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare. • Intreruperea locala imediata a rigolelor. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • Intocmirea hărtii nivelului de zgomot a orasului. • Defrisarea terenurilor se va face in limite optime. • Umezirea. în cadrul programului de ecologizare a oraşului . epurare si evacuare a apelor (meterorice. • Proiectarea si executia sistemelor de colectare. • Evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa.• Implementarea sistemului de depozitare a deseurilor electrice si electronice prin constientizarea populatiei. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. canalizare. curatarea si neutralizarea santurilor. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. fine. devierea circulatiei. • Efectuarea plantatiilor de protectie. Recomandări privind reducerea poluării datorate traficului rutier • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. reziduale. strict necesare. • Stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate.

Odată cu aprobarea P. • Reabilitarea sistemului de management integrat a deşeurilor menajere. • Stimularea agen ilor economici în realizarea de obiective şi activită i noi. Planul urbanistic general aprobat devine instrumentul tehnic în activitatea Consiliului local. • Elaborarea documenta iei pentru varianta de rută ocolitoare a localită ii.-ului. • Valorificarea produselor agricole vegetale si animale prin comercializare sau prelucrare în zonă . • Initiative si facilită i oferite de Consiliul Local pentru dezvoltarea activită ilor legate de resursele de bază ale oraşului. • Întocmirea documenta iilor pentru reducerea poluării şi recuperării terenurilor degradate. • Amplasarea judicioasă de obiective de interes public de interes general şi crearea unor centre secundare de interes. retehnologizare şi modernizare a agen ilor economici. acesta capătă şi valoare juridică constituindu-se în act de autoritate şi administra ie locală. priorită ile.U. inclusiv colectare selectivă la sursă.Concluzii si masuri La comanda Consiliului local al oraşului Băicoi s-a elaborat prezenta documenta ie „Plan Urbanistic General” pentru oraşul Băicoi con inând strategia. • Execu ia lucrărilor de alimentare cu apă în toate zonele şi cartierele. • Încurajarea şi stimularea investirii în industria mică şi în prestări de servicii industriale. • Încurajarea diversificării şi extinderii activită ilor de prestări servicii pentru popula ie. • Efectuarea de lucrări de drenare şi canalizare la Băile „Valea Stelii” pentru înlăturarea infiltra iilor din ape pluviale şi infiltra ii din petrol. Au fost avute în vedere problemele principale rezultate din analiza situa iei existente. aplicate în utilizarea terenurilor şi construc iilor din cadrul oraşului Băicoi.G. • Restructurarea şi retehnologizarea SC AVICOLA. disfunc ionalită ile şi priorită ile de interven ie atât în teritoriul administrativ cât şi în cadrul localită ii. • Regularizarea pârâului Dâmbu. pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea urbanistică a orasului. reglementările şi servitu ile de urbanism. atât din industrie cât şi din agricultură . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 174 . Pentru dezvoltarea în continuare a orasului se impun următoarele: • Ac iuni de restructurare. • Executarea lucrărilor necesare pentru extinderea re elei de canalizare a apelor uzate şi de extindere şi retehnologizare a sta iei de epurare.

1 .G.crearea de noi surse de venit pentru locuitori si implicit.edilitară a zonelor noi. • Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru noile zone introduse în intravilan.. pentru echiparea tehnico . Amenajarea zonei de agrement. distrac ii şi sport din zona Băicoi Nord. Proiectantul apreciaza ca dezvoltarea extensiva a intravilanului (dezvoltarea tentaculara a zonei de locuit). Amenajarea şi reabilitarea parcului din centrul cartierului Băicoi. Administratia publica locala va intocmi programe de prioritati care sa corespunda necesitatilor populatiei. • • • • In concluzie. va duce la dezvoltarea durabilă a localita ii pe termen mediu şi lung. se apreciază ca implementarea PUG pentru orasul Baicoi va avea un efect pozitiv asupra mediului. apei şi solului. măreste eforturile comunită ii si presiunea asupra bugetului local.. Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru organizarea şi modernizarea zonei centrale şi a centrelor de cartiere. Ordinea studiilor si proiectelor necesar a fi elaborate in perioada urmatoare va fi conformă cu programele de priorită i întocmite de administralia publică locală. dar care sa plece de la priontatea nr. Interdic iile propuse prin Planul Urbanistic General . pentru comunitate.se pot ridica par ial sau total prin elaborarea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 175 .Măsuri pentru reducerea poluării aerului. in conditiile unui ritm de construire relativ modest.PU.

Partea I nr. • Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului. • Directiva nr. a florei și faunei sălbatice.Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe. 112/2006. modificată si completată prin Hotărârea guvernului nr. • Hotărârea Guvernului nr.974 din 15/06/2004 . 1470/2004 privind aprobarea strategiei na ionale de gestionare a deșeurilor și a Planului na ional de gestionare a deseurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. 310/2004 si Legea nr. • Legea apelor nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 176 . 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protec ie sanitară și hidrogeologică. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. inspec ie sanitară şi monitorizare a calită ii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a produc iei şi distribu iei apei potabile. • Ordinul comun nr. 856/2002 privind eviden a gestiunii deseurilor și aprobarea listei cuprinzând deseurile. 114/ 2007. ca parte integrantă a re elei ecologice europene Natura 2000 în România • Hotărâre nr. 195/2005 privind protec ia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial. 2001/42/CE – Directiva SEA. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor. • Ordin nr. 352/2005. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan ă comunitară.Bibliografie La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protec iei mediului din care enumerăm: • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. • Hotărârea guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. • Hotărârea Guvernului nr. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. conservarea habitatelor naturale. 265/2006 și OUG nr. • Hotărârea guvernului nr. • Hotărârea Guvernului nr. 358 / 2007.

196 din 10/10/2006. Partea I nr.• Conven ia privind accesul la informa ie. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial. condensatului şi etanului • Hotărâre nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial. republicată în Monitorul Oficial nr. gazolinei. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localită ilor din cadrul Regiunii 3 în liste.zone protejate • Ordin nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 177 . 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III-a .privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial. potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protec iei mediului nr. 951/2006. 938/2006. • Ordinul nr. specifice zonelor de protec ie şi zonelor de siguran ă aferente Sistemului na ional de transport al i eiului. Partea I nr. republicată în Monitorul Oficial nr. 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calită ii aerului. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. Partea I nr. participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justi ie în probleme de mediu – Conven ia de la Aarhus (1998). Publicat in Monitorul Oficial. • Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările si completările ulterioare. • Ordin nr.privind accesul publicului la informa ia privind mediu • Hotărâre nr. 43/2000 privind protec ia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de interes na ional. Publicat in Monitorul Oficial. Partea I nr. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele na ionale de emisie pentru anumi i poluan i atmosferici • Hotărâre nr. modificată și completată. 161 din 16/02/2006. • Ordin nr. 878 din 28/07/2005 . 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescrip iilor tehnice actualizate. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calită ii aerului în România • Lege nr. Partea I nr. 352 din 21/04/2005 .