P. 1
Pug Baicoi v Pag 15

Pug Baicoi v Pag 15

|Views: 902|Likes:
Published by andreiromania

More info:

Published by: andreiromania on Jul 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2013

pdf

text

original

RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL BAICOI JUDETUL PRAHOVA

FEBRUARIE 2011
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 1

BENEFICIAR: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI BAICOI JUDETUL PRAHOVA

SEF PROIECT: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 si 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA COLABORATORI: ING. MIHAELA BUTUFEI CHIM. RUSANDICA STOICA ING. MARIUS COJOACA

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 2

CUPRINS INFORMATII GENERALE CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORT DE MEDIU CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Situatia existenta a orasului Baicoi 1.3 Relatia cu alte programe si planuri relevante

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1. Descriere fizico-geografica 2.1.2. Factorul de mediu ”Apa” 2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” 2.1.4. Factorul de mediu ”Sol” 2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” 2.1.6. Zgomotul 2.1.7. Sanatatea populatiei 2.1.8. Peisajul 2.1.9. Monumente istorice şi arhitectura 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. CAPITOLUL 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 3

5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului 8. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER CAPITOLUL 8. peisajului 8. interna ional 5. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante CAPITOLUL 7. Varianta propusa in PUG CAPITOLUL 6. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL 8. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei 8. indicatori 5. tinte. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional.3. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 4 . POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10.7.2.1. comunitar.3. vegetatiei. Masuri de protectie a patrimoniului cultural CAPITOLUL 9.1.1. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 11.2.4.2.5. Obiective de mediu. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 6. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8.6. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 8. Baicoi asupra obiectivelor de mediu 6.8.U.G. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI.

CAPITOLUL 12. CONCLUZII SI RECOMANDARI Bibliografie ANEXE .Atestatele (conf.Plan de incadrare in teritoriu . Registru National) ale elaboratorului Raportului de Mediu RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 5 .Plan de incadrare in zona .

înăl imea maximă (406m) atingându .R. la o distan ă de 20 km nord de Ploieşti.comuna Scor eni si comuna Cocorăştii Mislii Vest . BLOM ROMÂNIA S. Vecinătă ile conform planului de încadrare în zonă sunt : Nord .L. 1 Amplasament RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 6 .comuna Băneşti.se în mijlocul oraşului (dealul intea). Fig.orasul Plopeni.52 grade longitudine sudică. comuna Măgureni.comuna Păuleşti Vest . la un nivel mediu de 250m.02 grade latitudine nordică şi 25.C.DATE GENERALE Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL BĂICOI – JUDE UL PRAHOVA Proiectant general : S. respectiv 16 km sud de Câmpina. comuna Floreşti Sud-vest . TÂRGOVIŞTE Titularul proiectului: PRIMĂRIA ORAŞULUI BĂICOI Amplasare: Oraşul Băicoi este situat în mijlocul jude ului Prahova pe următoarele coordonate: 45.comuna Ariceştii Rahtivani Sud-est .

G. 50 din 29/07/1991 . în conformitate cu prevederile legale: Lege nr.C. Hotărâre nr. Alte acte legislative şi normative apărute. Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agen ia Na ionala de Protec ie a Mediului. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe. Ordin nr.pentru aprobarea formularelor. a procedurii de autorizare şi a con inutului documenta iilor prevăzute de Legea nr.Sec iunea a IV-a Re eaua de localită i. indicativ GP038/99. anexa nr.pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi con inutul-cadru al planului urbanistic general". 50/199. Ordin nr. 351 din 06/07/2001 .privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.privind autorizarea executării construc iilor şi unele măsuri pentru realizarea locuin elor. Lege nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 7 . cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD. 525 din 27/06/1996 . Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004.CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P. SI A RAPORTULUI DE MEDIU Planul urbanistic general al Oraşului Băicoi a fost elaborat de S. 13 din 10/03/1999 .U. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia românească de Hotararea de Guvern nr. 2007).privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional . 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. 91 din 25/10/1991 .pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism. BLOM ROMÂNIA Târgovişte. 350 din 06/07/2001 . Lege nr.

Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informa ional pentru planificare urbană. creşterea calită ii vie ii locuitorilor. Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse documentare. • Studiu geotehnic de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova SC BLOM ROMANIA SRL. referitoare la stadiul actual de dezvoltare al oraşului Băicoi şi propunerile de perspectivă: • Memoriu General “Reactualizare Plan Urbanistic General al Oraşului Băicoi . precizarea zonelor cu grad mare de risc natural. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1. 1 :5000. • Studiu istoric de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova . Scopul si obiectivele principale ale PUG Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi s-a întocmit în baza comenzii Primăriei Băicoi şi a contractului de proiectare aferent. • Strategia de dezvoltare a orasului. precizarea categoriilor de folosin ă ale terenurilor în intravilan şi extravilan şi bilan ul teritorial al categoriilor de folosin ă.SC BLOM ROMANIA SRL. canal.Jude ul Prahova” SC BLOM ROMANIA SRL. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 8 . 2010. etc. Planul Urbanistic General este un instrument opera ional al politicii de dezvoltare adoptată de administra ia locală. directiilor principale de actiune şi măsurilor de dezvoltare a localită ii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situa iei existente şi a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. comunica ii. 1 :25000 planuri întocmite de SC BLOM ROMANIA SRL în anul 2008. • Enciclopedia României. nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localită ii (apă. • Ridicări topografice sc. 2008.1. Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și con inutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul localită ii şi le actualizează având în vedere: intravilanul localită ii să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare.1. re ele rutiere.). • Datele statistice furnizate de Centrul Jude ean de statistică Prahova şi de Primăria oraşului Băicoi. şi are ca scop stabilirea obiectivelor. energie. 2010.

1076/2004 privind stabilirea procedurii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 9 . • activarea economiei locale . • relationarea din punct de vedere functional a spatiilor . • rela ionarea localită ii cu teritoriul său administrativ şi rela ionarea suprateritorială. • modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de extindere a intravilanului. • delimitarea zonelor afectate de servitu i publice. să descrie şi sa cuantifice efectele directe şi indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu. • precizarea condi iilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate. Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia româneasca prin Hotararea de Guvern nr. • cresterea calitatii vietii . • corelarea intereselor publice cu cele individuale. Obiectivele lucrarii constau in: • raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor sale. • delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor). • punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de urbanism si autorizatii de construire) . afectate de interdic ii temporare şi permanente de construire. Evaluarea impactului asupra mediului a Planului Urbanistic General al unei localită i urmăreşte să identifice. • stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. • stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica . • Lista agen ilor economici de pe raza oraşuli Băicoi. • Informa ii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadastrul funciar al intravilanului şi extravilanului oraşuli Băicoi. Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul de Urbanism aferent devine după aprobare "act de autoritate al administratiei publice locale" pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism şi autoriza ii de construire pe teritoriul localită ii.• Anuar statistic al României. • evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia .

alcătuiesc baza economică a oraşului. • elaborarea "Programului de monitorizare" a implementării obiectivelor stabilite prin PUG. • analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea măsurilor din PUG precum şi o evaluare cumulativă.de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Din punct de vedere administrativ oraşul Băicoi este situat în partea de nordvest a jude ului Prahova o distan ă de 20 km nord de Ploieşti. cum sunt DN1 şi calea ferată dublu electrificată Bucureşti –Braşov. agricole. Situa ia existentă a oraşului Baicoi Băicoiul se înscrie în categoria oraşelor de pozi ie geografică la contactul unor unită i naturale cu resurse complementare îmbinat cu existen a unor importante resurse minerale. Industria constituie motorul vie ii urbane. Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii). În func ie de aceste elemente. de apă şi turistice. Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului Urbanistic General şi a presupus următoarele etape: • analiza stării actuale a mediului în Oraşul Băicoi. ceea ce se reflectă în poten ialul geo-economic. împreună cu mijloacele de produc ie. Activită ile. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 10 .2. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Oraşul se întinde pe o lungime de 17 km (de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieşirea spre Găgeni . din care pleacă mai multe străzi. acestea nedepăşind însă ca lungime 2-3 km decât foarte rar. forestiere. • măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG. aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG. anexa nr. Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004. • analiza alternativei "0" în condi iile neimplementării PUG. 1.Canton). oraşul înregistrează valori cantitative şi calitative diferite. contribuind direct sau indirect la crearea serviciilor şi intensificarea rela iilor acestuia cu aria înconjurătoare. stabilirea obiectivelor de mediu. la care se adaugă prezenta unor importante artere de comunica ie. respectiv 16 km sud de Câmpina. Activită ile industriale constituie elementul cel mai dinamic şi cu repercursiunile cele mai evidente asupra vie ii oraşului.

• Tufeni. Datorita faptului ca sunt plasate in exterior zone subcarpatice ce se gasesc sub influenta zone de campie. Oprişan. Vasile. Fisc). situat în estul oraşului. în care sunt concentrate cele mai importante unită i economice ale oraşului. Dealurile Tintea Baicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta înalta cuprinsa intre 400–500 m ceea ce face ca ele sa domine Campia inalta a Ploiestilor. şi nu numai. fostă comună. Gradinita. orasul Băicoi este amplasat la contactul Subcarpatilor de Curbura cu Campia Ploiesti. spre ieşirea cu Scor eni • intea. paduri. domnul invatator Popescu si domnul profesor Iancu Constantin). arabil in sud. reprezenta o atrac ie cu parfum interbelic datorita unora dintre cladiri si a domeniului Domnitei Cleopatra Trubetkoi. situat la intrarea în oraş dinspre DN1 . pentru zăcămintele de petrol şi pentru proprietă ile apelor din Valea Stelii (Senin). liceul şi o zonă comercială şi de servicii. latitudine nordica si limitat la est de meridianul de 25 grade si 52 secunde longitudine estica. alături de o mică zonă cunoscută sub numele de "Cotoiu". Diaconu. respectiv Plopeni. • Dâmbu. Situat pe paralela de 45 grade si 2 secunde. cu aleea sa de plopi falnici. • Lilieşti. Şcoala generala "a domnului Ghenoiu" (Domnul Ghenoiu a fost un prestigios director al acestui lăcas. sub îndrumarea caruia au activat cei mai straluci i profesori ai oraşului din perioada 1960-1980.Paralela 45. situată în SE. care în urma amplasării aici a câtorva cvartale de locuin e în perioada comunistă. Relatii in teritoriu • DN 1. cândva loc de promenadă şi de întâlniri pentru tinerii anilor '65-'80. Dealurile subcarpatilor Baicoi – Tintea sunt incluse de unii autori Subcarpatilor Teleajenului si de altii Subcarpatilor Prahovei. Accesul î n teritoriu se face prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 11 . expozitia nordica si sudica a versantilor determina o utilizare diferita a terenurilor: pasuni. oarecum izolat de restul Băicoiului. • "Centrul Vechi" al oraşului. anume doamnele profesoare Popescu. Tot in aceasta zona se află unită ile administrative ale oraşului (Primărie. cunoscută în ară.Oraşul Băicoi are în componen ă următoarele cartiere: • Schela. situat în nordul extrem al oraşului. întinzându-se până la ieşirea spre Găgeni. tinde să devină centrul oraşului. • DJ 102 Ploiesti–Păulesti–Băicoi • Calea ferată dublă electrificată Bucuresti–Brasov.

dar teritoriul administrativ este mărginit de două artere feroviare: • linia CF dublă electrificată Bucuresti . spre Telega si Câmpina.Drumuri • DN1 ce traverseaza limitrof teritoriul.prin intermediul statiei Plopeni.Oradea . Liliesti.Slănic. dovedind intensificarea legăturilor geto – dacice de la sud de Carpa i. Din această perioada (341 î.Episcopia Bihorului) -IV (Bucuresti . avand traseul paralel cu al Caii Ferate Ploiesti-Brasov. La intea au fost identificate monede dace imitând pe cele macedonene cu efigia lui Filip al II-lea.Halmeu). respectiv : Băicoi.H. • DC100 traversează teritoriul administrativ al orasului la limita estică fiind un drum de legătură între Plopeni si Cocorăştii Mislii. • pe linii locale : -Ploieşti. • DJ100 F ce traverseaza teritoriul administrativ de la vest spre est. • DC215 de la intersectie DN 1 traverseaza teritoriul administrativ de la sud spre nord si leagă cartierele Băicoi de Dâmbu spre Bordenii Mici.Curtici). Repere istorice Zona actualului oraş a fost intens populată încă din perioadele de timp îndepărtate chiar dacă suntem departe de a cunoaşte integral aşezările umene care sau succedat pe acest teritoriu.Arad. gara cea mai apropiată fiind Floreşti.Braşov • linia CF Ploieşti – Plopeni Calea ferată pe apartenen ă la: • magistrale : -II (Bucuresti . la cca 5 km de oraş. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 12 . Cale ferată Oraşul nu este legat la reteaua feroviară.Tintea si intersectie DJ102 spre Plopeni. tatăl lui Alexandru Macedon (epoca fierului). legând în ordine cartierele componente. la cca 4 km de oraş . • DJ100 E traversează localitatea de la sud la nord si leagă Schela (Intersectie DJ102F) cu cartierul Tufeni. -III (Bucuresti .) datează şi tezaurul de tetradrahme (imita ii dacice ale monedei lui Filip al II-lea – regele macedonenilor) descoperite la intea. cu lumea grecomacedoneană .Satu Mare .

Între timp moşia apar inuse Mânăstirii Brebu şi mai apoi Mânăstirii Mărgineni. Manole şi Neculce Logofăt. care confirmă existen a drumului comercial între Transilvania şi teritoriul Prahovei. marea invazie tătară. apare o men iune referitoare la localitate: “Au luat parte la schimbul de mărfuri cu Braşovul.Ulterior Burebista a inclus această regiune statului dac (82 – 44 î. se acordă negu ătorilor prahoveni. în schimb pentru satul Ploieşti.X). Tradi ia locală acordă un loc important începuturilor din vremea migra iilor tătare când un oarecare Baicu. În anul 1543 şi mai apoi în anul 1595 în socotelile oraşului Braşov. jumătate din sat în Băicoi pentru că este a lor bătrână şi dreaptă moşie schimbată în timpul lui Mihai Voievod pentru şase păr i la Ploieşti. cu ocazia trecerii hardelor tătare prin aceste locuri. boieri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 13 . Cartea de schimb a fost nesocotită de Radu Mihnea în anul 1615. crescător de oi. După înfiin area Episcopiei Cumaniei care cuprindea şi Prahova are loc în anul 1241. Documentul a fost dat în Ploieşti. dă în stăpânire moşnenilor Pavel Bustea şi Gavril “cu to i fra ii şi cetaşii lor”. Atestarea are loc în condi iile cotropirii satelor de ărani liberi. fiindcă n-a fost scrisă cu mâna lui Mihai Voievod şi de aceia jumătate din sat este luat pe seamă domnească.H. la 20 mai 7105 (1597) şi din el reiese că moşia Ploieştilor este stăpânită de doi boieri mai mărun i.). Radu Mihnea şi Gheorghe Duca. Cu ocazia schimbului de moşie pentru moşie. Din documentele din anii 1610 şi 1675. la o căpetenie tătară. Baicu (posibil nume la originea oiconimului Băicoi). atestă o aşezare daco – romană şi ulterior una românească apar inând culturii Dridu (sec. Băicoi”. La 28 iunie 1358. Din documente reiese că satul Băicoi “au fost slobozi. lui Stan Mazâlie şi Radului cu fra ii şi cetaşii lor. cobora turma la iernat la Cotu Oii azi Cotoiu. Hrisovul lui Radu Mihnea din anul 1615. satele Prahovei. Din această perioadă atât la intea cât şi la Băicoi au fost descoperite urme ale unei aşezări dacice. rezultă că numai o parte din ăranii Băicoiului au fost rumâniza i de Mihai şi au trecut în stăpânirea lui Manole şi Neculce Logofăt. Basarab I făcea referire într-un hrisov dat între 1324 – 1328. Mihai Viteazul dă Băicoiul lui Manole şi lui Neculce Logofăt. Atestarea documentară a localită ii Băicoi ca moşie domnească este strâns legată de întemeierea oraşului Ploieşti. VIII . Men iunile documentare folosite la atestarea locuitorilor şi localită ii Băicoi datează de pe vremea lui Radu Şerban. apoi megiaşii din sat câ i au fost sau vândut lui Mihai Voievod”. primul privilegiu comercial cunoscut. de domni. Din hrisovul dat de Duca Voievod la 3 decembrie 1675 reiese că partea jupânesei Tudora şi a Radului (feciorul lui Manole) este dată în stăpânire postelnicului Vlaicu. negustori din Argeş. Alte urme.

iar după anul 1899 rafinăria Aurora. Spitalul Petrolul (1955). un liceu seral (1957) care va deveni actualul liceu în anul 1960.şi mânăstiri precum şi a luptei de răscumpărare şi dobândire a drepturilor ărănimii. Concordia. “Drumul Belşugului” intea şi Ferma intea.P. o grădini ă. au apărut unită i noi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 14 . Unirea.A. primul domn regulamentar (1834 1842).A. exploatarea cu sonde . După anul 1820. alia ii au distrus instala iile petroliere şi s-a procedat la înfundarea sondelor şi incendierea rezervelor. etc… Se produc schimbări mari în agricultură. a fost creat în anul 1963 şi a avut în perioada sa cea mai bună 24 ferme cu o produc ie de 700 milioane leidin care 72 milioane din localitate. În anul 1962 sunt înfiin ate C. Tot acum se sapă pu ul lui Sfetescu la 240 m adâncime. moşia Băicoi este dată zestre nepoatei sale Cleopatra Trubetkoi fiica lui Costache şi Ruxandrei Ghica. Columbia. legat de colectivizarea for ată. Astra Română. În martie 1907 la Băicoi şi Floreşti ăranii cer să li se arendeze sau sa li se vândă moşia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino. Lilieşti. al treilea din ară.M. Începe etapa petrolieră a localită ii când îşi fac apari ia societă i ca Steaua Română. locuitorii zonei au sprijinit cu toate for ele lor. Avicola . Băicoiul devine din nou moşie domnească. Schela Băicoi a fost bombardată de nem i. Începând cu anul 1941 băicoienii sunt trimişi pe front. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.M. Dâmbu şi Lieşti apar ineau în anul 1832 Plăşii Filipeşti iar după 1864 până în 1925. Băicoi. celălalt colos agricol. domnul ării Româneşti hotărăşte ca Enache Ceauşu. Se realizează Clubul Schelei (1949).S. Apare I. va aduce împroprietărirea a 600 ărani din localitate cu 1600 ha din moşia principesei Cleopatra Călinescu.A.A. În anul 1884 ia naştere prima distilerie din Băicoi. a lui Nae Coconea. Zona Cotoiu a fost inundată cu petrol formându-se mlaştina de lângă hale. efortul na ional de ob inere a independen ei din anul 1877. Singura unitate industrială a fost Intreprinderea de Stat Petrolieră Muntenia care între anii 1948 – 1955 s-a numit Sovrompetrol. Moşnenii din Băicoi devin liberi prin răscumpărarea acelei jumătă i rumânizate în timpul lui Mihai Viteazul. Anul 1864. căminul cultural intea. Tot acum începe exploatarea petrolului cu sonde. iar în anul 1879 Gara Floreşti Băicoi. Băicoi unde au fost plantate milioane de pomi fructiferi care au dus faima oraşului. În timpul războiului. În timpul domniei lui Alexandru Ghica. Se realizează calea ferată Bucureşti – Predeal. In1916. După holera din 1831 Arcadie Zaporojski contractează cu Mânăstirea Mărgineni exploatarea i eiului din intea (1844) iar după anul 1864. Băicoi şi S. cumpărătorul vămii Câmpina să deschidă pu uri de păcură pe moşia intea. au fost organizate în două comune: intea şi Băicoi. Primii apărători ai gliei româneşti.Satele intea. În 11 iunie 1948 Băicoiul a devenit oraş. Au fost construite S.

cu trei turnuri crenelate. În partea din stânga. Semnifica ia elementelor este: • Lacrimile de argint şi acvila bicefală de argint fac aluzie la familiile boiereşti Ghica şi Cantacuzino. Se realizează P. care limitează navetismul. Atestarea documentara: 20 mai 1597.C.. Alte date importante din istoria orasului : • 1859-1860 . sunt trei brâuri negre. • Coroana murală de argint. Prima parte. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş). iar terenurile se redau proprietarilor legali.. Şcoala cu 16 săli de clasă .A. trei lacrimi de argint. localitatea fiind cunoscută prin activitatea de extrac ie a i eiului. semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. S-au descoperit si urme de asezari dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44I. tot pe azur. Se întăreşte func ia industrială a oraşului. pe azur. pentru a primi mosia Ploiestilor.R. sub titulatura de Băicoi. se desfiin ează C.. • Brâurile negre simbolizează i eiul. se află o acvilă bicefală ieşindă de argint. după anul 1989 se realizează depozitul de 5500 t fructe.T. tăiată. iar în câmpul inferior.-urile.T.precum Brutăria.VII-X) . • 1948 . orasul Băicoi se uneste cu comuna intea. • 1968 . care a de inut în Băicoi un palat şi care a contribuit la ridicarea spirituală şi culturală a localită ii prin ctitorirea unei biserici şi prin înfiin area unei şcoli.Aici au loc manevrele armatei Pricipatelor Unite . cuprinde sus. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 15 .I.P. Este vorba de monede dacice si un tezaur de tetradrahme. sonda 7000 Tufeni produce gaze. Primele vestigii istorice descoperite pe raza orasului s-au gasit la Tintea si dateaza din aproximativ 341.Din aceste familii se trage prin esa Cleopatra Trubeskoi.H).H.P. familii care au de inut proprietă i în localitate. precum si urme ale culturii Dridu (sec. apar F. se construieşte Biserica Tufeni. se reia tradi ia târgului. Este vorba de un document domnesc prin care domnitorul da la schimb mosia Baicoiului.Cu prilejul reorganizării administrativ-teritoriale a ării.Comuna Băicoi devine oraş . în câmp verde. data legata de intiul unificator al romanilor Mihai Viteazul. Stema oraşului Băicoi este un scut despicat.H. se reface Casa de Cultură Lilieşti. Vinalool etc. lui Manole si Necula Logofat. Anul 1978 marchează dezvoltarea industriei constructoare de maşini. cu rang de oraş.Lilieşti (1980). şi I.U.S.

activitate cu tradi ie. Târgul a fost reluat cu succes după anul 1989. terenuri agricole. aşa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul descoperite la intea. a intrat de timpuriu în circuitul economic. creşterea animalelor. sare. compresoare şi ateliere. o dată pe săptămână. care este atras pregnant in activitatea industrială a municipiului. este un inut favorizat. Poten ialul industrial principal este extrac ia i eiului. Pe aproape întreg teritoriul. dar si multe sonde şi instala ii abandonate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 16 . numeroase pungi de petrol şi gaze din străfundurile cărora ies la suprafa ă izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase. Pozitia sa in apropierea orasului Ploiesti a avut si are repercursiuni asupra orasului Băicoi. atât în intravilan cât şi în extravilan sunt sonde şi instala ii. astfel încât există numeroase puncte în exploatare. dovedind atractivitatea şi influen a oraşului în teritoriu. principalele ocupa ii fiind cultivarea pământului. Economia oraşului a fost legată dintotdeauna de utilizarea resurselor naturale. parcuri de rezervoare. subcarpa i–câmpie. păduri. sub care se află un masiv important de sare. sunt exploatate zăcăminte de titei. După anul 1895 şi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial începe „etapa petrolieră” care a avut un rol primordial în dezvoltarea oraşului . petrolului şi alte îndeletniciri mesteşugăreşti. având o vechime de peste 100 ani. industrial şi agricol. În anul 1940 lucrau aici 1/7 din angaja ii industriei petrolului.ACTIVITĂ I ECONOMICE Oraşul Băicoi. exploatarea şi prelucrarea lemnului. Constantin Ghica ob inând carte domnească să facă pe moşia sa târg. Localitatea apar ine oraşelor de contact. Activită i economice specifice zonei: Profilul economic al oraşului Băicoi este mixt. traversat în partea sa vestica de drumul E60. Pozi ia geografică a favorizat dezvoltarea comer ului încă din anul 1792. De altfel aici au fost utlizate gazele la încălzitul locuin elor prima dată în ară în anul 1865. condi iile naturale cu bogate resurse complementare constituind un mediu prielnic întemeierii în aceste locuri a comunită ilor umane cu mult timp în urmă. Amplasat in apropierea unui mare centru industrial cum este orasul Ploiesti si pentru ca beneficiaza de importante resurse de petrol si gaze. iar Schela Băicoi a ob inut locul I în privin a produc iei de petrol.

oraşul se înscrie în grupa celor cu muta ii structurale nesemnificative i. iar prin formele ei intensive. Agricultura a devenit în etapa actuală un factor de viabilitate urbană. Aici se află cea mai mare suprafa ă de livezi pe locuitor pe jude . care de in 47% din suprafa ă. Brutăria Băicoi (1971) şi Vinalcool (1969). s-a dezvoltat industria alimentară.C. Activită i tipic rurale s-au dezvoltat legat de poten ialul agroproductiv pe terenurile intravilane şi extraurbane. azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale şi I. În ceea ce priveşte indicele de diversificare a industriei. Poten ialul agricol principal este reprezentat prin două activită i: • produc ie cerealieră • pomicultura –primul loc în jude ca suprafa ă Deşi în scădere vertiginoasă. Păşunile şi fâne ele de in 8% din terenurile agricole.<1 şi puterea industrială este mai mică decât puterea demografică. al legumiculturii etc.S..U.A. Terenurile arabile.Complementar industriei grele.d. Agricultura este favorizată de solurile de calitate medie şi de ponderea mare a suprafe elor agricole (76%). Pomicultura a cunoscut o dezvoltare însemnată în condi iile intensivită ii culturilor. azi „Camexip” S. la existen a pământului ca resursă a produc iei agricole. fertililtate a solurilor pentru marile RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 17 .. Potentialul agricol al oraşului (eviden iat pentru întreaga suprafa ă agricolă) este determinat si de gradul de favorabilitate. zootehnia şi în special creşterea păsărilor. Cadrul geografic favorabil se referă la structura economică a teritoriului. Suprafe ele pomicole însumează 18% din terenul agricol al localită ii. Produc iile ob inute depăşesc necesarul furnizând cantită i mari pie elor urbane şi fabricilor de prelucrare. reprezentată prin întreprinderea de morărit şi panifica ie Moara Lilieşti (1948) a treia moară pentru măcinatul porumbului în jude .P. În perioada 1977 – 1978 au fost amplasate în oraş două obiective ale industriei constructoare de maşini: F. prin restructurare şi modernizare are şansa relansării acestui poten ial economic important până în 1989. al plantelor tehnice. Acestea satisfac necesarul în produse agroalimentare şi reprezintă materii prime pentru industria alimentară mică şi artizanală etc.H. uneori industrializate pe care le cunoaşte contribuie la întărirea bazei economice a oraşului. constituie suportul real al desfăşurării unor activită i agricole în domeniul culturilor cerealiere. favorizând păşunatul extensiv în alternan ă cu creşterea intensivă a animalelor.

aflate în parcul de lângă Primărie. care a prezentat şi posibilită i de industrializare. afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice.culturi. Sistemul individual este rudimentar si nerentabil. necesită reconsiderarea locului. Teritoriul a beneficiat de lucrări de îmbunătă iri funciare (desecări gravita ionale). Activitatea de crestere a animalelor se desfasoara aproape exclusiv in gospodariile populatiei. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 18 . Zona de câmpie la întâlnirea cu dealurile în care se află orasul este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. baza materiala a fostelor ferme este distrusa aproape in intregime. Avicola a înregistrat un adevărat dezastru.păşunat. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie. temperatura lacurilor variind cu + 6 . folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. iar celelalte şiau redus activitatea. produc ia reducându-se de zece ori. Ramura aducătoare de profituri a turismului nu prea este dezvoltată în Băicoi. Ramura cea mai dinamică şi mai pu in poluantă a fost avicultura. Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională. pe suprafete mari. exprimat prin diversitatea şi amplitudinea acestora atât pentru oraş cât şi pentru zona sa de influen ă. Activitatea de cultura plantelor se desfăsoară în sistem mixt: individual si în cadrul unor societă i comerciale. Ferma de pe DN 1 a fost concesionată pentru activită i de depozitare. mare parte din acestea fiind la ora actuală desfiin ate sau compromise. începând de la creşterea for ată a păsărilor la fermele 4 şi 7 ale Avicolei Băicoi şi terminând cu desfacerea pe pia ă a produselor.7ºC fa ă de mediul ambient. Creşterea animalelor printr-o alternan ă stabula ie . Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat.800 băi calde şi 1. păşunilor în contextul dezvoltării agricole. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. utilajele sunt putine si vechi. care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase. Un element fundamental în defini ia oraşului îl reprezintă gradul de dezvoltare şi extindere a serviciilor. afectiunilor sistemului nervos central si periferic. cu utilaje de mare capacitate. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45).800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate. prin care majoritatea terenurilor agricole se încadrează în clasa III-a de fertilitate pentru marile culturi din zona câmpie.

DOLARIS S.C. CAMEXIP S. VIKING PROFILE DEPACO NUMĂR TOTAL SOCIETĂ I COMERCIALE Domeniul de activitate Exploatari petroliere Fabricatie utilaj tehnologic Fabricatie echipamente hidraulice si scule Prelucrare si comercializare piatra naturala Lucrari foraj Lucrari montaj echipament tehnologic electric Tamplarie metalica . aluminiu si PVC Producator si comercializare de produse apicole Tabla Lindab Tabla 627unită i RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 19 . BAICOI COMPANIA ENERGOPETROL FIL.A. ter iar. SUC. la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă.R. Activii din grupa de servire. S.C.C. se plasează sub media jude ului Prahova. FORAJ SONDE PLOIESTI S. S. S.A. DOBRE SI FII S. chiar dacă există un echilibru între productia agricolă si cea industrială. LAZARIDIS MARMURI SI GRANIT S. atât în cazul Băilor Valea Stelii.A. acest fapt determinând necesitatea unor investi ii mai mari în acest sector pentru o mai bună servire a popula iei din oraş şi din zonele de influen ă. cât şi în cazul monumentelor istorice. Dotările comerciale şi presta iile de servicii nu corespund normelor şi necesarului popula iei. Principalele unită i economice din oraş sunt (ordinea este aleatorie) : SOCIETĂ I COMERCIALE OMV-PETROM –FIELD BAICOI S.C. În oraşul Băicoi nu se realizează o corela ie deplină între cele trei sectoare: primar.L. Activitati economice principale Oraşul Băicoi este o localitate a cărei economie are o ramură preponderentă. secundar.A. BAICOI S.Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale.C. dat fiind importan a implica iilor sale asupra celorlalte ramuri ale economiei. S. Sensul general al dezvoltării este ca sectorul ter iar să devină predominant.C.A. FEHS S.

În prezent. pe harta oraşului a dus la un aflux de for ă de muncă din alte localită i. POPULA IE.440 4. Datorită pozi iei favorabile la contactul subcarpa ilor cu câmpia.A.676 1948 11. ceea ce a dus la plasarea acestuia pe locul al III-lea după Ploieşti şi Câmpina.E.500 1930 10. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 20 . • 1912–1930 când exploatarea petrolului a dus la creşterea rapidă a numărului locuitorilor. oraşul are un număr de 20.S şi CAMEXIP S.Tot in domeniul industriei. numărul locuitorilor a crescut rapid.681 1956 13. Aceasta a fost perioada când s-a construit un număr mare de locuin e.984 2008 19. Evolu ia poate fi urmărită pe următoarele coordonate: ANI 1790 1835 1912 Popula ia (locuitori) ANI Popula ia (locuitori) 3. curba evolu iei numărului de locuitori ai oraşului. a avut o evolu ie ascendentă marcând o creştere de şase ori în intervalul 1790-1980. A fost o perioadă cu creşterea cea mai rapidă a numărului locuitorilor din evolu ia oraşului. care duc la cresterea productiei industriale si a numărului de locuri de muncă. iar acum o uşoară reducere.659 După cum reiese din graficul alăturat. menit să ridice nivelul calită ii vie ii muncitorilor şi personalului auxiliar.257 1977 17.711 2002 20.000 7.H.726 1987 20. resurselor de petrol şi mai ales datorită industrializării. al treilea oraş al jude ului Prahova. din punctul de vedere al numărului de locuitori.117 1994 20.700 locuitori.085 1980 19. după anul 1990 înregistrându-se o stagnare. Se remarcă mai multe faze de populare: • 1790–1912 când popula ia s-a dublat pe baza sporului natural. la nivelul localitatii functioneaza agenti economici de prestari servicii în diferite domenii. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE Oraşul Băicoi este. • 1977–1980 când dezvoltarea celor două obiective industriale F.

chiar dacă condi iile de habitat şi de muncă auz fost mai bune.693 10.Datele generale de bază la nivelul anului 2008 (cu date statistice omologate) se prezintă astfel: Populatia -totală .938 9. Dâmbu 7%. evolutia negativă fiind mai pronun ată în zonele mai izolate si fără conditii de dezvoltare decât la zonele aglomerate.245 6. Schela 6%. persoane/ gospodarie pe total oraş (de la 2.86 la 2. Lilieşti 10%. Tufeni 6%.901 7. intea 15%. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 21 .48).la 1 ianuarie (stabilă) Populatia la 1 ianuarie -femei Născuti vii Deceda i .TOTAL Masculin Feminin NUMĂR TOTAL DE GOSPODĂRII NUMĂR TOTAL DE LOCUIN E 19.total Deceda i sub un an Căsătorii Divor uri Stabiliri de domiciliu în localitate Plecări cu domiciliul din localitate Stabiliri de resedin ă în localitate la 1 ianuarie Plecări cu resedin ă din localitate la 1 ianuarie 19659 10094 19672 19669 10095 160 259 1 110 54 262 226 201 295 Cea mai mare parte a popula iei este concentrată în Băicoi 56%.la 1 iulie (stabilă) Populatia la 1 iulie – femei Populatia cu domiciliul în localitate la 1 iulie Populatia -totală .600 Se constată o evolutie diferită a numărului populatiei si numărului gospodăriilor. Populatia si numărul de gospodării pe total oraş sunt: POPULA IA . ceea ce conduce la scăderea substantială a raportului nr.

1 1991 -1.1. pe hectar în perimetrul construibil.5. la 37% în anul 2002 şi 32% în anul 2008. Densitatea rectificată. Fa ă de totalul popula iei.1. la 43% în anul 1992. Dominarea grupei adulte. Densitatea generală pentru localitatea Băicoi (în limitele sale administrative) este de 314 loc./ha.9 1977 4.6 6. este 52 loc. spa ii verzi. indică faptul că se asigură necesarul for ei de muncă pentru economie.1 0. Densitatea popula iei este de 42 loc.18% este cuprinsă între 0-15 ani. dar şi migra iei for ei de muncă în alte localită i şi în străinătate.7 2002 .29% rezultatul industrializării oraşului. Sensul mobilită ii spa iale a popula iei este redistribuirea între spa iul urban şi rural. dar şi prin existen a unei disperări relativ mari. etc. Creşterea s-a realizat în propor ie de 50% pe seama sporului natural şi 50% pe seama sporului migrator. propor ia celei ocupate a înregistrat o permanentă tendin ă de scădere de la 53% în anul 1987. mult sub media pe ară de 136 loc/ha./kmp. apropiată de media na ională. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 22 . densitatea este 3400 loc. restul de 11% revenind popula iei peste 64 ani.6 20. relativ redusă fa ă de alte oraşe cu număr de locuitori asemănător. aceasta reflectând confortul ridicat pe care-l oferă oraşul locuitorilor săi prin dimensiunile mari ale locuin elor.0. grădini.0.1 .Scăderea numărului populatiei se datorează în principal sporului natural negativ (populatie îmbătrânită). Anul Sporul ‰ (natural) Sporul ‰ (migratoriu) 1966 5. 22.2 .64 2008 .44 În perioada 1966 . deoarece cuprinde numeroase livezi. Raportată numai la intravilan. După anul 1990. Din totalul popula iei.1985 s-a realizat un spor de 4500 locuitori realizându-se un ritm mediu de 1./kmp înscriindu-se printre localită ile cele mai dens populate din jude .0 1996 .3.6 1986 4.01 .4 1. Analiza popula iei pe grupe de vârstă indică o structură asemănătoare mediei pe jude şi ară. adică cea provenită din raportarea popula iei numai la perimetrul clădit. s-au înregistrat valori negative. 67% între 15-64 ani.

popula ia ocupată în industrie (sector secundar) a scăzut până la 60% în 1992. ponderea bărba ilor în cadrul resurselor cât şi a popula iei ocupate. an cu oarecare relansare economică. învă ământul. prin relansare economică.persoane Număr mediu salaria i în intermedieri financiare si asigurări-persoane Număr mediu salariati în tranzactii imobiliare .persoane Număr mediu salariati în industrie . în 1956. gestionarea deseurilor. silvicultură. 70% în anul 1977 şi 77% în anul 1980. stiintifice şi tehnice persoane Număr mediu salariati în activită i de servicii administrative si servicii suport . Cu toate acestea unele ramuri au înregistrat mici creşteri neînsemnate: agricultura. comer ul.număr mediu .total . Situa ia se poate modifica. În industrie era cuprinsă 40% din popula ia activă în anul 1930.persoane Număr mediu salariati în distribu ia apei.total -persoane Număr mediu salariati în industria extractivă . activită i de decontaminare.persoane Număr mediu salaria i în transport şi depozitare-persoane Număr mediu salaria i în hoteluri şi restaurante . 65% în anul 1966.persoane Număr mediu salariati în agricultură. cu specifica ia că aceasta este mai mare la popula ia ocupată. Este de aşteptat ca cifrele anilor din urmă să reflecte profund criza economică traversată.persoane Număr mediu salariati în industria prelucrătoare . După acest an.11%.persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 3150 134 1970 868 896 133 93 180 69 17 42 36 3 37 15 Page 23 . sănătate care au beneficiat de o serie de hotărâri importante luate în procesul reformei (aprecierea nu con ine efectele măsurilor de redresare economică ca răspuns la criza economică mondială pe care o resimte şi via a tuturor românilor). silvicultură şi pescuit .persoane Număr mediu salariati în constructii . cât şi în cel al vie ii sociale. Datele actuale la nivelul anului 2008 se prezintă astfel: Salariati .persoane Număr mediu salariati în informa ii şi comunica ii .persoane Număr mediu salariati în comert . în anul 2010 popula ia ocupată a scăzut cu 5. 53% în 2002 şi 46% în anul 2008.Au apărut şomerii. salubritate. situa ie agravată de criza economică mondială la dimensiuni încă neevaluate statistic. Fa ă de anul 2002.persoane Număr mediu salariati în activită i profesionale. cu repercursiuni atât în plan demografic. peste 300 femei şi 200 bărba i în anul 1992 şi peste 800 femei şi 600 bărba i în prezent şi persoane în căutarea unui loc de muncă ce reprezintă 6% din totalul popula iei active. Trebuie subliniată de asemenea.

echipare edilitară incompletă.829 (majoritatea din grupa de vârstă 18 .) . din care: .TOTAL Numărul şomerilor indemniza i Numărul şomerilor neindemniza i RATA ŞOMAJULUI 1407 829 578 14% Exista disfunctionalită i majore care determină evolutia. din care în plată . etc.persoane Număr mediu salariati în învă ământ .persoane Număr mediu salaria i în sănătate si asistenta socială .persoane 81 168 290 10 5 Numărul de someri înregistrati.persoane Număr mediu salariati în activită i de spectacole. asigurări sociale din sistemul public . culturale şi recreative persoane Număr mediu salariati în alte activită i ale economiei nationale. asisten ă sanitară şi socială deficitară. NUMĂRUL ŞOMERILOR .01 2010 arată astfel: Popula ia stabilă a oraşului Băicoi la 1 ianuarie 2010 (total) 19637 persoane. • absen a investitiilor în activită i economice care să creeze locuri de muncă în oraş .feminin 10153 persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 24 . • nivelul nesatisfăcător al câştigurilor şi atrac ia câştigurilor salariale mai mare decât în ară la activită i de cele mai multe ori sub nivelul de pregătire sau de calificare din alte ări .407.Număr mediu salariati în administratie publică si apărare. structura si stabilitatea populatiei: • tendin a de îmbătrânire (structura necorespunzătoare pe grupe de vârstă si numărul de locuitori la o gospodărie în toate zonele izolate). conform datelor statistice – 1. • lipsa temporară a atractivită ii pentru stabilizarea populatiei datorită infrastructurii necorespunzatoare (căi de comunicatie proaste. respectiv 78 persoane).30 ani. Datele atatistice preliminare la 01.masculin 9484 persoane .

CIRCULA IA Principala cale de comunicatie rutieră care străbate teritoriul oraşului (dar fără a trece prin intravilan este drumul na ional DN 1 Ploieşti – Braşov. Oraşul se află la circa 20 km distan ă fa ă de Ploieşti, resedin a de jude . Orasul Băicoi este strabatut de la vest Ia est de drumul judetean DJ 102B, care se racordează în DN 1 Bucuresti - Brasov Ia km. 82, străbate localitatea si se intersectează cu DJ 102 Ploiesti - Slănic la punctul Canton C.F. Găgeni, din aceasta arteră desprinzându-se, stânga-dreapta, o serie de strazi ce deservesc zonele de locuit. De asemenea, din DJ 102 B se desprinde DC 6 spre satul Mislea, DC 7 spre satul Bordeni şi DC 8 spre cartierul Liliesti. Pe aceasta stradă se suprapune traficul local, petrolier si de tranzit, strada fiind deosebit de aglomerată. Străzile orasului care se desprind din DJ 102 B au, în general, declivită i între 2 - 8 %, în special pe latura de nord a orasului. Reteaua stradală totală a localită ii este de cca. 63 km. şi cuprinde străzi în mare parte de categoria III si IV. Modernizarea retelei stradale necesită interventii în proportie de 60%. Principalele caracteristici ale drumurilor clasificate şi străzilor sunt sintetizate astfel: • • • • DN 1- 15Km – stare buna DJ 215, 100F, 100E – 21.7Km - stare mediocra DC8A, 7 – 4.85Km – stare rea Strazi – 40.43Km – pietruit 5.27Km - pamant

Privitor la lucrările de artă, chiar dacă nu sunt unele de amploare, acestea contribuie la realizarea unui confort urban care, în acest moment, nu poate fi remarcat. • reteaua de străzi din localită i este dezvoltată tentacular, având ca bază drumurile principale din teritoriu, într-o structura amorfă, dar compactă, cu exceptia unor lotizări cu structura rectangulară realizate în anii din urmă ;în afara unor por iuni scurte de străzi în zonele marginale din cartiere, străzile din localitate sunt modemizate; majoritatea au lă imea necesară pentru profilele transversale stabilite ; • în ceea ce priveste infrastructura localitatii, din totalul de 100,0 km străzi, 66,3 km străzi sunt asfaltate, iar restul sunt străzi nemodernizate, respectiv impietruite ;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 25

• intersectille principale din intravilan sunt neamenajate ; • traversările peste CF la limita teritoriului administrativ sunt la nivel; • căile de comunicatie feroviară si amenajările aferente cuprind zone şi din teritoriul oraşului; Pozi ionarea şi starea acestora : Poduri, pode e şi pasaje Localizare Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Dorobanti, peste pârâul Dâmbu Lungime totală Lă ime carosabilă (m Lungime=15 m Lă ime=12 m Tipul şi starea

Beton, stare bună Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=9 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=6 m mediocră Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=8 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=5 m mediocră Pod - Băicoi, cartierul Tintea, face legatura dintre Lungime=8 m Beton, strada Gladiolelor si strada Violetelor Lă ime=4 m stare buna Dale Pod - Băicoi, situat pe strada Dâmbului, la intersectie Lungime= 6m beton, cu strada Dorobanti Lă ime=4 m stare rea Pod - Băicoi, cartierul Tintea, situat pe strada Lungime= 12 m Beton, stare bună Independentei Lă ime=8 m Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime=11.5 m Metal, strada Dumbrava Rosie si strada Prundului Lă ime=2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Prundului si strada Narciselor Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime= 11 m Metal, Dumbrava Rosie, peste pârâul Dâmbu Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Dâmbului cu locuin ele unor persoane fizice Lă ime=2,2 m stare bună Transportul public local (în interiorul localită ii) şi cel de legătură cu localită ile învecinate si capitala jude ului sunt asigurate de o serie de societă i de transport personae:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 26

Operatori de transport local public şi/sau privat: S.C. „FERNY” S.R.L. S.C. „ELIRO” S.R.L. S.C. „VINOTRANS” S.R.L. S.C. „EDUGAB PROD” S.R.L. S.C. „STAMI CONS” S.R.L. S.C. „DUMIORI SERV” S.R.L. S.C. „DENEBOLA” S.R.L. S.C. „GIRUETA TUR” S.R.L. S.C. „GIRUP ATYC” S.R.L. INTRAVILANUL TERITORIAL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al oraşului Băicoi si in cadrul intravilanului localitatii. Aceasta abordare este indispensabila deoarece partile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri raspandite in teritoriu. Oraşul Băicoi se intinde pe o suprafata de 6523.73 ha din care intravilan aprobat cu suprafata de 1596,70 ha . In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru oraşul Băicoi si trupurile apartinatoare. Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 119,47 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (1596,70 ha ) si suprafata rezultata acum (1716,17 ha ). Bilantul teritorial existent, total si pe zone functionale, aşa cum se prezintă astăzi, respectiv corectat cu documenta iile de urbanism avizate şi aprobate potrivit Legii : ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL ZONA UNITĂ I AGRICOLE SI SERE ZONA UNITĂ I INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI TRANSPORT
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

45.41 35.36 91.79

2.65% 2.06% 5.35%
Page 27

92% 0. AGREMENT. INDUCTRIE. SPORT ZONA CU DESTINATIE SPECIALA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE / SPATIU VERDE. P+5 TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVĂ INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE:INSTITUTII PUBLICE SI RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 9.18% 0. SPORT SI PADURI. AGREMENT.04% Page 28 .58% 7.29% 11.37 0.19 5 193.70% 0.4 10 130.7 17.31 15. DE DEPOZITARE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA: CIMITIRE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT. AGREMENT.15 6.37 132.73 116.32% 1. P+4.84% 7. P+5 SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA PENTRU LOCUINTE P+3.60% 0.04% 0.03% 0.35% 0. LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT.34% 1. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: DEPOZITARE.01% 0.TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILAN STRĂZI ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA CU DESTINATIE FORESTIERĂ ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRĂRILOR TEHNICO-EDILITARE ZONE SPATII VERZI.11 782. AGREMENT. UNITĂ I INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PENTRU SPATII VERZI.53% 0.34 6.12 22.30% 0.07% 1.39 0.68 0.06 5.89 26. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE. P+4.22% 0. INDUSTRIE.57% 6. SPATIU PLANTAT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE / ZONA PENTRU LOCUINTE P+3.95 1.81 14.44 0.77% 45. ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA SPATII VERZI. SPATII PLANTATE ZONA FUNCTIUNI MIXTE: UNITĂ I INDUSTRIALE.31% 0.59% 0. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: SPATII PLANTATE.7 3.73 3. AGREMENT.52 5.38% 0.

21% 1716. atât ca prezen ă ale scuarurilor şi parcurilor publice.numar 6679 Suprafata locuibila .00% Din punct de vedere a ocupării şi echipării teritoriului.0 Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale .72% 0.9 Gaze naturale distribuite – mii mc 10423 Gaze naturale distribuite .3 Capacitatea instala iilor de producere a apei potabile – mc/zi 2600 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – mii mc 665 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – uz casnic – mii mc 646 Lungimea simpla a retelei de canalizare .17 100.numar 92 Locuinte din fondurile private .km 20.47 0.uz casnic – mii mc 7431 Spa iile verzi amenajate şi pentru sport : • spatiile verzi de pe parcelele cu institutii publice sunt îngrijite necorespunzător. P+4. situa ia se prezintă astfel : Suprafata totala .mp 2047 Suprafata locuibila -fondurile private .SERVICII / LOCUINTE P+3.km 106.84 1. P+5 ZONA AFLATA PERMANENT/TEMPORAR SUB APA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / AMENAJARI STRADALE ZONA DEPOZITARE REZIDUURI TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 2010 12.km 116. simpla a retelei de distributie a apei potabile . • un aport insemnat la aspectul general al localită ilor il au spatiile verzi de aliniament de la principalele drumuri clasificate si de pe parcelele cu locuinte • sunt bine reprezentate.total mp 309682 Suprafata locuibila -proprietate publica .mp 307635 Suprafa a intravilana a oraşului – ha 1641 Suprafa a spa iilor verzi a oraşului – ha 11 Lungimea străzilor orăşeneşti – km 100 Lung.ha 6536 Locuinte existente – total număr 6771 Locuinte in proprietate publica . dotate mai ales cu terenuri de fotbal. Succint situa ia acestora se prezintă astfel: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 29 . cât şi la nivelul bazelor sportive.34 0.03% 20.

• zona loturilor s-a dezvoltat alungit pe directiile principale de circulatie. dar nereprezentativă pentru un oraş cu o tentă industrială pronun ată. completată cu zone lotizate în sistem rectangular în fostele sate. cu diferente notabile între cartiere (de la 9.număr Locuin e terminate din fonduri private .număr Locuin e terminate din fondurile populatiei . 30 pentru construc ii complet noi).număr 35 35 35 • densitatea medie a gospodăriilor în zona de locuit poate fi considerată bună pentru mediul rural si tipologia satelor de dealuri joase-câmpie (7. 67 %). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 30 . cartierul Schela Sala de sport a orasului Primăria Băicoi Băicoi Suprafa ă 14. • suprafata medie a unei gospodării este de 1395 mp. 14. de alungire pe drumurile na ionale şi jude ene şi pe alte drumuri principale din teritoriu. din care cca. cartierul Tufeni Primăria Baza sportivă Tufeni Băicoi Băicoi. într-o structură amorfă. cartierul Liliesti Primăria Baza sportivă Liliesti Băicoi Băicoi. • fondul construit este predominant în stare mediocră. situa ia anului 2008: Locuin e terminate .16 gospodării/ha). 1.total Locuin e terminate din fondurile publice .06 gospodării/ha în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 5. devenite cartiere. • tendinta de dezvoltare (sugerată si prin solicitările administratiei locale de introducere în intravilan) este tentaculară. Spre exemplificare.58 gospodării/ha la Lilieşti).780 mp.Baze sportive şi de agrement Denumire Adresă Proprietar Băicoi. cu loturi înguste si adânci. cu acces direct la un drum public. Locuin ele : • sunt zona functională cu cea mai mare pondere din total intravilan (cca.100 de autorizatii. (de la 1790 mp în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 1103 la Lilieşti).250 mp. desi în intravilan există multe loturi libere.800 mp. ritmul anual de construire este mic (cca 80 .

de-a lungul principalelor căi de circulatie si este caractenizată de constructii individuale. produse contaminate cu titei. P+ 1. etc. turle. in colectarea deseurilor menajere.Zona destinată constructiilor de locuinte este răspândită în întreg intravilanul. Floricon Salub S. pentru o parte din populatia orasului. fiind mai greu de realizat o concentrare a acestora în anumite zone. cuponari. neecologică.) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului.43 to/zi. masturi. resturi metalice rezultate de la debitari. se situează sub indicii medii. ulterior acestea fiind preluate de catre S. si respectiv anuala de 5267 to/an.R.L. fără o planificare a folosin ei urbane a teritoriului. “FLORICON SALUB” S. Categoriile de deseuri rezultate din activitatea Structurii Baicoi sunt urmatoarele: • Deseuri menajere: rezultate de la personalul propriu angajat al PETROM. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. P+2. Depozit Baicoi Vest. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. Unitatile economice sunt răspândite în teritoriu. scule RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 31 . • Deseuri nepericuloase: rezultate din activitatea de mentenanta a echipamentelor si cladirilor facilitatilor Structurii Baicoi. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. in anumite zone. • Deseuri periculoase: slam de extractie. Deseurile menajere rezultate din activitatea proprie a PETROM sunt colectate neselectiv in cadrul fiecarei facilitari a Structurii Baicoi(Parcuri de rezervoare. Deseurile nepericuloase rezultate din activitatea de intretinere a obiectivelor Structurii Baicoi sunt in principal urmatoarele: ambalaje diverse. Institutiile si serviciile publice sunt bine reprezentate în general si amplasate în zona centrală. piese. deseurile sunt împrastiate dezordonat.L. iar in zona centrala blocuri P+4.C. în general. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales.R. Statii de Compresoare) in recipienti metalici si/sau de plastic. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S.C. substante chimice utilizate in procesul de exploatare. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. Gospodarire locala De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14. Indicii de locuibilitate si calitate a Iocuirii.). in baza contractului de furnizare a serviciilor de gospodarire comunala si duse la rampa ecologica Boldesti Scaieni. tip parter. tubulatura si motoare uzate.

Deseurile periculoase identificate in cadrul activitatii PETROM sunt: slam de extractie. produsele radioactive sau alti poluanti atmosferici. interventii. Contractorul va lua toate masurile necesare in scopul prevenirii sau limitarii in nivelele premise de legile aplicabile in Romania si Uniunea Europeana. Conform specificatiilor incluse in capitolul „Managementul Deseurilor si al Pierderilor". procesul ce genereaza fluxul de deseuri. preluarea deseurilor menajere etc. capete electrozi si resturi de sarma de la operatiile de sudura. nerealizandu-se o decontaminare a zonelor poluate. si transportat ulterior la Depozitul Ecologic de slam Baicoi. Contractorul are obligatia de a dezvolta si transmite pentru aprobare la PETROM un plan de management al deseurilor/pierderilor care va trata cu toate deseurile periculoase si nepericuloase implicate. soluri si balast contaminat cu produse petroliere. uleiuri si cauciucuri uzate. conform specificatiilor Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este colectat si transportat in scopul depozitarii in conditii de securitate (impreuna cu slamul de extractie la Depozitul Ecologic de slam Baicoi). aceasta companie avand responsabilitatea executarii lucrarilor cu respectarea prevederilor legale privind protectia mediului in vigoare. sau lichizi. ultima locatie de depozitare si un program care va evalua si va oferi informatii despre toate locatiile folosite pentru depozitarea si reciclarea deseurilor. dezmembrari. solizi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 32 . praful. sunt executate de PetromService. O parte din solul contaminat este acoperit cu balast. aceasta reprezentand o practica obisnuita a administrarii zonelor contaminate in cadrul obiectivelor de exploatare a Structurii Baicoi. incheiat intre PETROM si PetromService. Solurile si balastul utilizat pentru intretinerea spatiilor din interiorul obiectivelor Structurii Baicoi. reducerea surselor de deseuri si posibilitatile de reciclare. din orice sursa. si orice corp de apa a oricarei substante care ar putea cauza poluare sau ar putea fi periculoasa pentru viata sau mediul inconjurator cum ar fi fumul. Conform clauzelor contractuale. Conform Contractului privind Prestarea de servicii. resturi metalice diverse rezultate de la cuponari. ca orice descarcare. de depozitare. intretinere. Slamul de extractie este colectat prin activitati de curatire / reparatii capitale / dezafectari de echipamente. vidanjare. In baza Contractului de Prestari Servicii incheiat intre PETROM si Petromservice. titeiul. dezafectari. debitari profile diverse. burlane. aflata sub controlul sau sau custodia sa in atmosfera. reparatii. activitatile de curatare a rezeivoarelor. pamant. deseuri medicale. activitatea de intretinere si reparatii a instalatiilor si capacitatilor obiectivelor Structurii Baicoi sunt realizate de catre SC Petromservice. foraj. in orice moment pe perioada executiei unei lucrari. natura periculoasa a desurilor. Planul va include fiecare flux de deseuri generat.deteriorate. echipamente de protectie si ambalaje contaminate cu produse petroliere. de catre prestatori de servicii care executa aceste operatii.

Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. atât în cazul Băilor Valea Stelii. Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale.persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar si gimnazial-persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar . cât şi în cazul monumentelor istorice.persoane Elevi înscrişi .număr Licee Copii înscrisi în grădini e .Turismul Turismul nu prea este dezvoltat în Băicoi.7ºC fa ă de mediul ambient. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie. aflate în parcul de lângă Primărie. temperatura lacurilor variind cu + 6 .număr Grădinite de copii . plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională. afectiunilor sistemului nervos central si periferic.persoane Elevi înscrişi în învatamint gimnazial . Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea.număr Scoli din învă ământul primar si gimnazial . afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice.800 băi calde şi 1. Invatamant Datele generale caracteristice tuturor nivelurilor de învă ământ din oraşul Băicoi se prezintă astfel: Unită i de învă ământ .total .total .persoane Elevi înscrişi în învă ământ liceal .persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 11 6 4 1 473 1774 1300 619 681 474 Page 33 . care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45).800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate. la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă.

număr Ateliere scolare .persoane Săli de clasă si cabinete scolare . • 4 şcoli generale.persoane Personal didactic în învă ământ gimnazial . • 6 grădini e.număr Săli de gimnastică .211 474 - Sanatate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 34 .persoane Personal didactic în învă ământ prescolar .persoane Personal didactic în învă ământ primar si gimnazial Personal didactic în învă ământ primar .număr 134 18 84 32 52 32 54 11 2 5 2 In oraşul Băicoi sunt în prezent 11 unită i de învă ământ preuniversitar.număr Laboratoare scolare . astfel: • 1 grup şcolar (liceu).număr Terenuri de sport .Personal didactic total . Starea clădirii care adăposteşte activită ile Bună Bună Bună Bună - UNITĂ I ŞCOLARE ŞI PREŞCOLARE Grădini e Şcoli cu clasele I-IV Şcoli cu clasele V-VIII Şcoli cu clasele I-VIII Licee Colegii na ionale Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare Şcoli postliceale Număr unită i 6 1 3 1 - Număr elevi 473 89 1.persoane Personal didactic în învă ământ liceal .

Cultura Spatiile pentru activitati culturale sunt slab reprezentate.Băicoi (str. cămine culturale existând numai în fostele reşedin e de comună Lilieşti şi intea.200‰ 57 1988 52 137 23. iar astăzi îi revin cca 430 de locuitori. 6) – stare buna • Casa de Cultură intea – Băicoi (str.Ambulatoriu Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Număr unită i 1 1 13 5 Stare clădire Mediocră Mediocră Bună Bună Activii din sectorul sănătate (personal medical) reprezintă cca. 177) – stare mediocra • Biblioteca – stare mediocra Sunt mai bine reprezentate lăcaşurile de cult. La acestea se pot adăuga şi cele 5 farmacii sau puncte farmaceutice şi un aşezământ de binefacere care oferă adăpost şi căldură sufletească la 75 de micu i din jude (Casa Copilului). iar speran a de viată a crescut cu 20 de ani. care realizează împreună peste 120. fiica unui fost director). • Casa de Cultură Liliesti . atât ca număr.000 de consulta ii pe an. mortalitatea infantilă a scăzut de 12 ori. Dorobanti nr. evolu ia indicatorilor de sănătate din oraşul Băicoi au avut evolu ii pozitive. UNITĂ I SANITARE Spitale Policlinici . Indici Personal medical cu studii superioare Asisten i şi surori Mortalitate infantilă Media de vârstă (speran a de via ă) Salvare 1944 3 6 150 . 300 de paturi (înfrumuse at de câteva picturi murale realizate de Daniela Cepleanu.6‰ <78 6 Din analiza comparativă a acestor date.Serviciile de sănătate sunt reprezentate printr-un spital orăşenesc cu cca. o policlinică – ambulatoriu şi cabinete medicale individuale. 3. reiese că în 1944 unui medic îi reveneau 3.7‰ 75 2 1997 82 300 23. nr.8‰ <75 5 2007 88 312 21.000 locuitori. Independentei. cât şi ca stare de între inere : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 35 .3% din activii oraşului şi datorită acestui fapt.

la intervale de 30-50 ani.Sf. Biserica .Nasterea Maicii Domnului’’ – Parohia Tufeni.DN 1 ZONE CU RISCURI NATURALE ŞI ANTROPICE RISCURI NATURALE Riscul seismic Cutremurele de pamant. Apostoli Mihail si Gavriil’’ – Parohia Dâmbu.7.la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km(focare intermediare)pe asa-numitul plan Benioff. Str. Str. Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor.magnitudine-7. Str..Duminica Tuturor Sfintilor’’ – Parohia Tintea.1990 magnitudine-6.Parohia Băicoi I.70" RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 36 .Biserica Călătorului .. Nuferilor Biserica .. Impărati Constantin si Elena’’.. Feleacului Biserica .Sfântul Nicolae’’ – Parohia Liliesti.la Curbura Carpatilor.Biserica .cunosc in tara noastra o frecventa deosebita(intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare(1940-magnitudine7. Str.2. Victoriei Biserica .violente.1977.Sf. Plevnei Biserica ..Acestea au focarul in zona Vrancea.7). Str.din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele : -Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=0..Sf.Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descarcari bruste. Ilie si Nicolae’’ – Parohia Băicoi II. Albăstrelelor Biserica . Primăverii..1986-magnitudine-7. Fdt. Adormirea Maicii Domnului’’. Str.

3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 37 .Fig. Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani"). Fig. 2 -Coeficient "ag"=0.28.

respectiv exploatarea petrolului. Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an. mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. O situatie specifica pentru teritoriul orasului Baicoi este existenta samburelui de sare ce prezinta un risc de instabulitate. indicativ GT006-97. Dupa stadiul dinamic in care se afla. Consecinta a petrografiei si structurii. Procesele de versant cu raspandirea maxima si cu cele mai importante implicatii practice sunt alunecarile de teren de tip deplasiv. Risc de instabilitate Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatarea constructiilor . Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu aceste perimetre intr-o zona de risc de instabilitate. comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani. Aceasta disfunctionalitate trebuie asumata de cei interesati in amplasarea unor obiective sau constructii. exista alunecari relativ stabilizate.Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie. Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. a tectonicii deosebit de active. Marea majoritate sau produs ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale) in timp RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 38 . exista zone de risc pentru alunecari de teren. S-au produs prabusiri datorita excesului de umiditate si dizolvarii sarii din subteran si formarea unor lacuri antropice.refacere si protectie a mediului. Risc de inundabilitate Riscul de inundabilitate in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. ca pe versantul nordic al dealului Tintea dar si alunecari active in sectoarele instabile de pe pantele sudice. riscul declansarii acetui tip de procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari.Conform STAS 11 100/1993. in zona fiind amplasate un numar mare de sonde de extractie.

redimensionarea subtraversarilor si decolmatarea celor existente pentru a stopa fenomenul de inundabilitate. Fig. ce au tendinta sa curga prin interiorul zonei de locuit catre un colector natural sau sa stagneze in zonele cu o panta scazuta. La precipitatii maxime. Panta talvegurilor vailor nu permit scurgerea rapida a apelor din pecipitatii decat in zonele de versant si favorizeaza eroziunea malurilor precum si inundarea zonelor limitrofe. 4 Depozitare necontrolata a deseurilor in albia paraului Dambu Datorita slabei incastrari a albiei paraului Dambu si a colmatarii acestuia cu vegetatia crescuta in albie precum si a depozitarii necontrolate a deseurilor in cantitate mare in sectiunea de curgere este favorizata in cazul viiturilor pericolul de colmatare a albiilor si a inundarii zonelor vicinale. Se recomanda refacerea si redimensionarea santurilor de-a lungul drumurilor ce preiau apele provenite din siroirea de pe versanti.ce viiturile pluvio-nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 39 . Risc de inundabilitate in zona de locuit Acesta disfunctionalitate din interiorul localitatii se manifesta datorita faptului ca nu exista o canalizare pluviala care sa preia apele provenite din precipitatii precum si apele de siroire de pe versanti. acesta nu poate prelua aportul suplimentar de apa provenit din afluienti si din siroirea de pe versanti precum si din topirea zapezilor.

Zone impropri de construit In functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale identificate pe teritoriul orasului Baicoi au fost conturate zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale retelei hidrografice si zonele de versant cu panta mare si potential de instabilitate ridicat. Pe teritoriul orasului au mai fost conturate urmatoarele zone: • Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa si versantii cu panta medie, cu potential de instabilitate mediu, neafectati de eroziuni la baza lor. • Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa inferioara si zonele de platou din cadrul culmilor deluroase precum si zona de campie. Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in orice directie, in functie de rezultate. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei , pe baza prospectiunii geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria de importanta redusa.Trebuie mentionat ca pe culmile deluroase terenul prezinta o panta mica si prezinta urmatoarea succesiune litologica: • in suprafata depozite eluvial – deluviale constituite din argile, argile nisipoase, nisipuri, cu structura neomogena • roca de baza constituita din argile, nisipuri si pietrisuri marunte in strate cu inclinari variate de 20 - 30°, motiv pentru care parametrii fizico – mecanici au valori reduse. Nivelul hidrostatic apare la adâncimi variabile si este influentat de volumul precipitatiilor sau de litologia si structura tectonica a zonei. Terenurile identificate in aceasta zona se pot incadra la terenuri bune-medii de fundare. La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili precum si o zona de protectie de minim 100 de m de acestia. Zonele de versant si terasa inalta pe care se pot amplasa constructii sunt cele care fac trecerea intre 2 nivele de terasa si prezinta o panta de pâna la 20 %. Zonele de versant se caracterizeaza prin urmatoarele depozite: • in suprafata depozite deluviale neomogene constituite din sol vegetal in amestec cu argile-prafuri-nisipuri pietris cu bolovanis; • urmeaza roca de argile cenusii verzui, nisipuri fine si strate de pietrisuri slab cimentate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 40

Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri dificile de fundare, din cauza pantei terenului. Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi mari in perioadele cu precipitatii normale. La proiectarea si executarea constructiilor, masurile speciale si lucrarile ce sunt necesare constau din: • amenajarea suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin, • lucrari de drenare a apei din precipitatii Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel ridicat. Zona de terasa joasa si campie Terenul este plan, stabil si afectat pe anumite suprafete de fenomene de inundabilitate in perioadele cu precipitatii excesive. Succesiunea litologica se prezinta astfel: • in suprafata strat de sol vegetal sau umplutura cu grosime variabila; • urmeaza depozit proluvial cu grosimea de 0.5 – 4.00 m constituit din argile prafoase cafenii galbui si argile nisipoase cu rar pietris; • in continuare apar depozite aluvionare constituite din pietrisuri cu bolovanis si nisip cu grosimi mari(peste 10 m) care apar pe alocuri la suprafata; Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri bune de fundare. Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel redus. RISCURI ANTROPICE Teritoriul administrativ al orasului Baicoi este traversat de o serie de retele de utilitati astfel: - cablu telefonic interurban; - cablu telefonic urban; - conducta distributie gaze; - conducta gaz metan; - conducta Petrotrans; - conducta transport titei si gaze de sonda; - linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune. Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste retele. Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ferata ce traverseaza teritoriul administrativ de sud-est la nord-vest.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 41

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A, Transgaz etc.) Dezvoltarea industriei petroliere, a fost favorizata de existenta resurselor de petrol din zona subcarpatica a cutelor diapire.Exploatarea petrolului se face in stratele noi la suprafata si din ce in ce mai vechi spre profunzime incepand cu dacianu, pontianul, meotianul, iar in profunzime miocenul, sarmatianul, helvetianul si sporadic oligocenul. Zacamintele, sunt cantonate de la 2000 la 3000 m.

Fig. 5 Sonde de extractie

Se vor pastra zonele de protectie in jurul sondelor de extractie atat in functiune precum si a celor abandonate pana la refacerea terenului si redarea acestuia in circuit. ECHIPAREA EDILITARA Alimentarea cu apa Oraşul Băicoi are 6 cartiere: Băicoi, Lilieşti, Schela (Cotoi), Tufeni, Dâmbu şi intea, cu o popula ie stabilă totală de cca. 20.000 de locuitori. Localitatea dispune de o dotare tehnico-edilitară care nu acoperă necesarul.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 42

care însă nu mai furnizează debitul necesar. cu încă 47 l/s (deci preluarea unui debit final de 96 l/s. lângă fostele sere. situat pe str.) şi reechiparea corespunzătoare a sta iei de pompe existentă în Băicoi. iar cel cu V = 5800 mc .nr.0. pozi ionate pe malul stâng al râului Prahova. Unele conducte au grad de uzură foarte avansat şi înregistrează pierderi mari de apă – de cca. Datorită configura iei terenului. Cartierul Tufeni este alimentat cu apă din sursa proprie: pu uri forate. . apa este pompată în rezervorul existent V = 5800 mc. amonte de localitatea Floreşti. Sursa Siliştea aflată în proprietatea Schelei este constituită din pu uri forate de mare adâncime. Re eaua de distribu ie este ramificată şi are diametre cuprinse între 1” – 4”. re eaua de distribu ie este împăr ită în două zone de presiune: .Alimentarea cu apă a localită ii Băicoi se realizează din mai multe surse: sursa Paltinu. sursa Schelei şi alte surse locale.zona I: partea de vest cuprinsă între cotele 302.0 – 318.zona II de presiune. De aici.0 şi care cuprinde cea mai mare parte a oraşului. Re eaua de distribu ie este alimentată cu intermiten e. există conducte de serviciu cu diametre mai mici – de până la 2”.Republicii.zona II: între cotele 277. Lângă rezervor se află amplasată clădirea sta iei de pompe care mai cuprinde postul trafo. este executată din eavă de o el cu diametre cuprinse între 50 – 150 mm şi prezintă un grad avansat de uzură. Re eaua de distribu ie structurată pe zone de presiune este inelară şi are diametre între 80 – 250 mm. (30-40)%. Ca urmare a executării în ultima perioadă a lucrărilor din pr. Sursa principală este constituită din conducta de aduc iune Dn 800 Paltinu – Movila Vulpii. Rezervorul V = 1000 mc alimentează zona I de presiune. ceea ce între ine un deficit de apă considerabil la nivelul consumatorilor (pe străzile cu re ele din OL vechi din 1940). De asemenea. amplasat la cota 331. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 43 . Cartierele intea.0 lângă clădirea Primăriei. de unde apa este distribuită gravita ional în cartierele Băicoi şi Lilieşti. se preia din debit de 49 l/s cu care se alimentează rezervorul existent V = 1000 mc. sta ia de clorinare şi grupul electrogen.0 – 326. Dâmbu şi par ial Lilieşti sunt alimentate din sursa Siliştea III prin re eaua Schelei. Prin intermediul unui racord Dn 350 amplasat înaintea căminului de rupere a presiunii Băicoi.4/12919 „Îmbunătă irea alimentării cu apă a Oraşului Băicoi” s-au realizat următoarele obiective: • suplimentarea debitului preluat prin racordul existent din aduc iunea PaltinuMovila Vulpii.

Sta ia de epurare are capacitatea de preluare şi epurare a unui debit de ape uzate de 27 l/s este compusă din treapta mecanică şi treapta biologică. • 92 institu ii. conducta de refulare şi rezervor V = 500 mc amplasat în intea. Armoniei şi apoi pe un drum de câmp. platforme nămol. separator de grăsimi. oraşul Băicoi are o re ea de canalizare formată dintr-un canal colextor principal cu diametru Dn 300 şi Dn 400 şi din canale secundare ce deservesc unită ile industriale şi zonele cu blocuri de locuin e. 9 Mai. • gospodăria de apă Tufeni compusă din rezervor V = 100 mc. prin şan uri şi rigole. ajunge la sta ia de epurare amplasată pe malul stâng al pârâului Dâmbu în partea de S-E a localită ii. sta ie de clorinare. debitmetru. Din zona industrială s-a realizat un colector pluvial cu diametru Dn 100 ce descarcă apele meteorice în pârâul Dâmbu. decantoare primare. Evacuarea apelor pluviale din teritoriu se face superficial la nivelul terenului. sta ie de pompare • corectarea calită ii apei: sta ie de clorinare • utilizare:re ea de distribu ie din tubing O 2” – 6”. având următoarele obiecte: grătar şi deznisipator.• completarea re elei de distribu ie din Băicoi cu un tronson având Dn şi L = 400m. • 208 agen i economici. Crişan. Unirii. • racord nou în conducta de aduc iune Văleni – Movila Vulpii cu preluarea unui debit de 21 l/s.0 Km. Oraşul dispune în prezent de o re ea de distribu ie având L = 105. decantoare secundare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 44 . sta ie pompe nămol activ şi recirculat. • racord de distribu ie în cartierele intea şi Dâmbu. Traseul colectorului principal urmăreşte străzile Republicii. • 6 industriali. • gospodărie de apă amplasată la Găgeni cuprinzând rezervor de aspira ie şi sta ie de pompe. Paralel cu acest sistem.: • 4207 abona i casnici. compus din : • captări de mare adâncime – front captare pu uri Siliştea III cu rezervor tamp • transportul apei: conducta de aduc iune Siliştea – Băicoi. sta ie de pompe. există şi deserveşte localitatea sistemul de alimentare cu apă al Schelei Băicoi. bazine de aerare cu nămol achy. Canalizarea Canalizare menajeră În prezent. bazine de contact cu clor activ.

in afara perimetrului acesteia si introduse in circuitul apei in natura. calită ile lor sunt degradate prin pătrunderea apelor reziduale. Dupa sursele de impurificare. Restituirea sub forma de ape reziduale Apele reziduale sunt apele uzate şi reziduurile lichide provenite din diverse folosinte ale apei aflata la dispozitia colectivitatii. meteorice si industriale. În prezent. • colectare existentă care descarcă fără epurare direct în pârâul DÂMBU. Epurarea apelor uzate menajere realizată în statia de epurare prin metode mecanice si biologice conduce la descărcarea în emisar a unei cantită i de apă epurată si deci reintregarea ei în circuitul natural si la depunerea pe platformele de nămol spre uscare a nămolului rezultat din decantoarele primare. Find un factor de insalubritate pentru colectivitatea care le produce. • fose septice şi latrine uscate. atunci când impurificarea produsă depăşeste capacitatea de autopurificare a receptoruiui. Canalizare pluvială Apele pluviale. apele uzate trebuie colectate si indrumate. Pentru păstrarea calită ii bazinelor naturale de apă este necesară epurarea apelor reziduale. Situa ia este rezolvată local prin latrine uscate. cu capacitatea de 27 l/s.Cartierul Tufeni nu are re ea de canalizare. oraşul Băicoi dispune concis de următoarele sisteme de restituire pentru apele reziduale: • canalizări stradale Dn 300 = 15. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 45 . După acesta poate fi utilizat in agricultura pentru fertilizarea solului sau poate fi depozitat în rampa de gunoi sau în umpluturi de alte categorii. sunt dirijate spre şan urile şi rigolele adiacente şi apoi către cei mai apropia i emisari. Ele constituie factorul principal de poluare si degradare a solului si a bazinelor hidrografice. apele uzate se impart in trei categorii: menajere. in conditiile lipsei unor masuri de epurare a acestora. Bazinele naturale de apă fiind intotdeauna destinate unor folosinte. colectate de pe acostamentul străzilor principale şi secundare.2 km • sta ie de epurare mecano-biologică. in bazinele naturale de apa.

Alimentarea cu gaze naturale Oraşul Băicoi dispune de alimentare cu gaze naturale prin operatorul DISTRIGAZ SUD. în gospodăriile individuale prin centrale statice de capacită i diferite în institu iile social-culturale. Conform operatorului Distrigaz Sud. ramificate pe străzi. Datorită gradului înalt de coroziune a re elelor de distribu ie şi a lipsei reabilitării echipamentelor tehnologice.208 agen i economici Localitatea are două surse de alimentare: -SRMP Floreşti printr-o conductă de medie presiune din OL Ø 14”. în prezent sistemul este nefunc ional.Republicii continuat cu str.839. Alimentarea cu energie termica În oraşul Băicoi există o zonă de blocuri de locuin e dotată ini ial cu puncte termice de cartier. toate clădirile din oras si cartierele apartinătoare fiind încalzite în sistem local cu combustibil solid sau gaze (în sobe sau microcentrale).Republicii la intrarea în localitate dinspre Dn 1. administrative sau obiectivele economice. Numărul de abona i se prezintă astfel : . care dispune de o re ea de distribu ie de redusă presiune de 255. Alimentarea cu energie electrica Pe arealul oraşului Băicoi se regăsesc următoarele tipuri de re ele electrice: Re elele electrice de mediu tensiune (20 Kv) + posturi de transformare Oraşul Băicoi dispune de o sta ie de transformare 110 Kv (PT 71) racordat în LEA 400 Kv amplasat pe str. re eaua actuală satisface nevoile de siguran ă în exploatare şi între inere precum şi necesarul solicitat de localitate.73 m.4207 abona i casnici 6 industriali . Producerea energiei termice pentru încălzire se face în prezent în mod individual prin sobe. De aici există cablu de 20 Kv îngropat în lungul str. Centralele termice existente la câteva obiective din Băicoi au fost abandonate.Independen ei RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 46 . În oraş există sta ii de reglare (SRS) de sector de la care se dezvoltă re ele redusă presiune . etc.92 institu ii . majoritatea reabilitate recent prin înlocuirea celor din OL cu conducte din PEHD. -SRMP BUDA conducta comună cu oraşul Plopeni – medie presiune nouă din PEHD. centrale termice.

dar şi punctual cu cabluri electrice subterane. în zona de locuit. Pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor locali (gospodării individuale. instala ii şi obiective industriale amplasate pe tot teritoriul intravilan. împreună cu un releu de transmisie cu func iuni multiple şi o centrală digitală conectată la cablul din fibră optică subteran. O altă linie de alimentare este LEA 20 Kv Ploieşti Sud care intră în localitate pe DJ 215 (str. Pârâul Dâmbu neregularizat pe aproape tot traseul din intravilan. Sistemul public de recep ie a programelor TV În toate cartierele apar inătoare există re ea publică de cablu TV amplasată pe stâlpi electrici de joasă tensiune. Re ele electrice de joasă tensiune (220V/380V).A. Există în localitatea Băicoi o centrală telefonică amplasată în zona centrală. Re elele electrice de joasă tensiune (220/380 V) sunt realizate cu preponderen ă în sistem aerian (stâlpi de beton – conductori electrici). Disfunc ionalită i Principalele sunt: • • • • disfunctionalită i în domeniul protectiei mediului natural si construit Prezen a masivului de sare în subsolul localită ii. montate pe stâlpii electrici din beton amplasa i de-a lungul străzilor. obiective social – culturale. cu racorduri aeriene la abona i. Probleme de protec ia mediului. Unită i.Înfră irii). comanda aprinderii şi stingerii fiind realizată de la un „punct de aprindere” cu comandă automată prin ceas programator. şi unul de telefonie mobilă cu operatori na ionali.şi ramifica iile care alimentează posturile de transformare amplasate în oraş conform planului prezentat. Iluminatul public stradal Iluminatul stradal există pe majoritatea străzilor principale şi secundare şi se realizează cu corpuri de iluminat de exterior. Page 47 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . administra ie publică. Telefonie Oraşul beneficiază de un sistem de telefonie fixă prin operatorul Romtelecom S. prestări servicii şi unită i furnizoare de utilită i) există branşamente electrice la U = 220/380 V racordate la posturile de transformare.

. 500 din afară.000 de locuitori. • Aruncarea gunoaielor şi molozului de către popula ie în numeroase locuri. precum si a bisericilor neînscrise pe lista monumentelor. • Traversarea zonelor reziden iale de traficul greu (atât cel de transport cât şi cel propriu oraşului). re ele şi funda ii de obiective şi activită i abandonate existente aproape pe tot teritoriul. • Amplasarea necorespunzătoare a punctelor de precolectare a deşeurilor menajere. • Scăderea severă a locurilor de muncă. • Lipsa parcurilor şi a zonelor de recreere şi sport necesare unei popula ii de peste 20. 2500. etc. mai ales în cazul celor nemodernizate. Analizând din punct de vedere critic stadiul de dezvoltare urbanistică a oraşului şi trupurilor sale componente. • există zone în care s-au produs prăbusiri şi au apărut lacuri. • Navetism încrucişat ridicat – pleacă cca. • Lipsa apei potabile. • Lipsa masurilor de protectie si punere în valoare a monumentelor istorice clasate si a siturilor arheologice din teritoriul administrativ. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 48 . incinta si vecinată ile parcurilor de rezervoare pentru petrol. urmare a proceselor de dizolvare a sării. cu unele declivită i mari şi numai două benzi de circula ie. • Poluarea provenită de la circulatia pe drumuri. • Poluarea provenită de la activită i economice.• Instala ii. • Necesitatea restructurării. • Lipsa unei zone centrale bine organizate. • pe suprafata unora dintre lacurile formate pe seama dizolvarii sării plutesc pelicule de produse petroliere. • Re ea insuficientă de canalizare. • Traversarea întregii localită i de drumul jude ean DJ 102B având un traseu sinuos. • Lipsa plantatiilor de protectie pe limita interioară a incintelor cimitirelor existente. se conturează următoarele disfunc ionalită i principale: • existen a unor zone poluate cu produse petroliere. • Infiltra ii de apă şi produse petroliere în lacurile din sta iunea Valea Stelii. vin cca. modernizării şi retehnologizării unită ilor economice – industriale şi agricole. care cuprind perimetrele adiacente sondelor.

majoritatea străzilor fiind modernizate. Aici se găsesc. cât si a celui din cartierul Tufeni. • lipsa măsurilor de conservare şi protec ie a monumentelor istorice clasate. • existen a unor alunecări de teren şi eroziuni active. etc. însă ele pot fi reactivate la producerea unor evenimente care modifică echilibrul hidrogeologic creat în timp (seisme.La data cercetării terenului.) în multe zone din teritoriu (peste tot unde a fost exploatat titeiul). precipitatii foarte abundente şi de lungă durată. etc. care afectează o mare parte a versantilor (în cartierul Dâmbu. • lunca Dâmbului poate fi inundată la precipitatii abundente. lipsa alimentării cu gaze şi a unor sisteme de încălzire eficiente). dar cu profile şi amenajări necorespunzătoare ale zonelor stradale. în zonele de versant. pe alocuri formându-se zone în care apa poate persista mult timp (inclusiv zona adiacentă statiei de epurare). puturi. cât si mai cu seamă. • echiparea edilitară cu unele deficien e (lipsa canalizării şi pe alocuri a alimentării cu apă în sistem centralizat. bataluri. • practicarea agriculturii în sistem individual pe terenurile arabile în zonă impediment pentru o agricultură modernă şi eficientă. • existen a unor zone inundabile sau cu exces de umiditate. cu preluarea materiei prime de la popula ie. dar care se manifestă mai ales în extravilanul oraşului. care sunt situate atât în apropierea lacurilor din zona Primăriei. datorită si aportului suplimentar de apă adus de pârâul Valea Largă. abandonate.). iar intersec iile necesită urgent amenajări specifice. • existen a sondelor petroliere si a batalurilor în functiune. în special în zonele mai izolate. care pot produce poluări accidentale cu i ei si care necesită perimetre de protectie (a se vedea planul de situatie cu dispunerea sondelor). captări izolate de ape subterane sau canalizări cu pierderi de apă. • starea necorespunzătoare a re elei de circula ie rutieră. • for a de muncă ocupată se regăseşte în special în industrie şi servicii . local la Tufeni si pe dealul intea). începând imediat aval de confluenta acestor văi şi până la ieşirea de pe teritoriul oraşului. • numărul mic al utilajelor specializate adecvate agriculturii intensive. • nu există în oraş activită i de prelucrare a produselor agricole (vegetale şi animale). în aceste zone fenomenele de dizolvare sunt inactive. ancore şi blocuri de beton pentru instalatiile petroliere. de exploatare a titeiului (sonde. local strate de umplutură cu grosimi variabile. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 49 . • structura necorespunzătoare a popula iei pe grupe de vârstă (popula ie relativ îmbătrânită). • existenta unor lucrări vechi. care trebuie identificate în eventualitatea amplasării unor constructii noi. atât în zonele de terasă. conducte. deşi speran a de via ă a crescut.

Planul Urbanistic General se bazează pe obiectivele şi priorită ile strategice stabilite în documentele/strategiile jude ene şi na ionale: • Planul Na ional de Ac iune pentru Mediu. • Protec ia şi îmbunătă irea biodiversită ii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării re elei NATURA 2000.3. • Planul Na ional de Gestiune a Deşeurilor 2007 . care ar necesita amenajări specifice şi în primul rând.Regiunea 3 Sud Muntenia. • Strategia Na ională pentru Gestionarea Deşeurilor. Obiectivele POS sunt: • Îmbunătă irea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015. • Planul Local de Ac iune pentru Mediu Prahova.• lipsa unui sistem de colectare si depozitare controlată a deseurilor menajere si de altă natură de la toate tipurile de func iuni (locuin e. • Ameliorarea calită ii solului prin îmbunătă irea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de jude e până în 2015. • Planul de Dezvoltare Durabilă a Jude ului Prahova în perioada 2007-2013. • Master plan jude ul Prahova privind apa-apa uzată. cu respectarea priorită ilor de dezvoltare na ionale după cum au fost stabilite în Planul Na ional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a priorită ilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul Na ional Strategic de Referin ă (CNSR). care reprezintă unul din cele mai importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor na ionale şi sectoriale de mediu. cunoaşterea şi cercetarea ştiin ifică a modalită ilor de exploatare. • POS Mediu 2007-2013. • Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor . • starea necorespunzătoare a stabilimentelor balneare şi în general amenajări necorespunzătoare pentru valorificarea poten ialului extrem de valoros de care dispune localitatea. servicii. • Plan jude ean de gestionare a deşeurilor – Prahova (2006 -2013). • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi preluate de localită i până în 2015. Rela ia cu alte programe şi planuri relevante Planul Urbanistic General al Oraşului Băicoi a fost elaborat având în vedere Strategia Jude eană. 1. unită i economice). precum şi prevederile POS Mediu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 50 .2013. • Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025.

sănătatea umana. DJ 102 Ploiesti–Paulesti–Baicoi si calea ferata dubla electrificata Bucuresti–Brasov. peisajul. beneficiaza de o importanta retea de cai de comunicatie din care amintim: DN 1. Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate si campie. care si-a restrans suprafata. Relieful dealurilor subcarpatice s-a definitivat la sfarsitul pliocenului.1. aerul. fauna. la 16 km de Campina si la 8 km de Plopeni. patrimoniul cultural. gestionarea deşeurilor.• Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. flora. apa. • Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbană. infrastructura rutieră. patrimoniul arhitectural şi arheologic. valorile materiale. In zona exista un golf cu contur neregulat pana la ultimele inaltimi subcarpatice.1. 2. popula ia.estica a judetului Ploiesti la 20 de km de Ploiesti. solul/utilizarea terenului. se realizeaza prin intermediul imensului con de RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 51 . factori climatici. 2. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al orasului Baicoi se inscrie pe contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informa iilor şi a datelor disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. Umplerea golfului a coincis cu formarea terasei Baicoi. Apele coborau din Carpati si formau o delta care inainta mereu.1. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe sunt: biodiversitatea. • Strategia na ională privind alimentarea cu energie termică a localită ilor prin sisteme de producere şi distribu ie centralizate. cand au avut loc ultimele miscari de cutare iar intreaga regiune a suferit o miscare de ridicare in bloc impreuna cu muntii si lacul din campia Romana. Descrierea fizico-geografică Din punct de vedere administrativ se situeaza in partea central . ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2. Conform HG nr.

Ciobi – Strajistea. Fig. cu inaltimi de 300–400 de m stau risipite in campie la cativa km sud de marginea compacta a inaltimilor subcarpatice.dejectie al Prahovei. V. dovedind ca tectonica nu s–a desavarsit inca. Campina. la 100 m in SE orasului Ploiesti. Singurele accidente sunt movilele. Asadar. Terasa a III–a (Baicoi) este situata la 73–75 m altitudine relativa si pe ea se afla situata localitatea cu acelasi nume. T. 6 Unitati geomorfologice Sub cuvertura de aluviuni. iar pe de alta parte aluvionarea excesiva a impus divagarea raurilor. au constituit conditiile in care s-a definitivat relieful. prezentand o panta mare de 7. dealurile izolate Tintea–Paulesti. dovedind ca pe masura formarii lor miscarile scoartei le–au inaltat si deformat. Teleajenului iar pe de alta parte. Campia Ploiestilor inclina de la 400 m la Banesti.Baicoi Pitigaia . majoritatea cu samburi de sare in ax. Uneori sarea a reusit sa iasa la lumina la Tintea si Baicoi. pe de o parte formarea unor dealuri recente.5%. Anticlinalele cu samburi de sare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 52 . Intrepatrunderea dealuri–campie este un caz unic in tara noastra. Zona subcarpatica se caracterizeaza prin prezenta celor cinci terase ale Prahovei: Banesti-Campina . tind sa se accentueze si sa se accentueze si sa se inalte pentru a strapunge aluviunile recente. pe masura ce se departeaza de Subcarpati. din care reprezentativa este Movila Vulpii. ce se desfasoara pe 30 km. Pe de–o parte campia se leaga de sesul Mislei prin seaua de la Gageni si pe V. El constituie prelungirea spre sud. a celei mai importante terase de pe V. Prahovei. Terasele inclina spre sud mai mult decat lunca. Terasa a IV–a (Campina) este situata la 30–50 m altitudine relativa. stratele sunt bolite formand anticlinale scurte faliate. Prahovei este incadrata de maluri ce scad la cativa metri si raul meandreaza. Adancita in propriul sau con aluvionar la Banesti cu 30–35 m. cu precadere pe stanga pana sub poalele dealurilor Baicoi–Tintea–Gageni.

Grosimea pietrisurilor acestei terase atinge 20–25 m, si se mentioneaza prezenta in cadrul terasei a unui strat de lut rosu de 1–1.5 m ceea ce denota un climat cald si umed in interglaciarul Mindell–Riss. Varsta Terasei Baicoi este atribuita fazei glaciare Riss care a avut extensiunea cea mai mare si coincide cu formarea bazinului Prahovei. Terasa Baicoi joaca rolul unei bare in dirijarea retelei hidrografice ramanand suspendata fata de Prahova si fata de Mislea. Eroziunea si acumularea au fost activate de miscarile neotectonice care accentuau forma anticlinalelor si sinclinalelor constituind noi piete de adunare a apelor, ca si depresiunea Mislea. In aval de Baicoi terasa cade in fundalul campiei.

Fig. 7 Zona de contact terasa – Campie in sud

Dambu si afluentul sau V. Larga, au vai care prezinta o alternanta de maluri abrupte si line. In localitatea Dambu se afla un sector de vale ingust, taiat in anticlinatul Baicoi. Pantele au inclinari de 8–10 grade pe stanga vaii si 5 grade pe dreapta. La iesirea din Subcarpati isi largeste albia, ceea ce a generat presupunerea ca a fost un curs vechi al Prahovei. Este un exemplu clasic de vale antecedenta. Dealurile Tintea–Baicoi domina depresiunea subcarpatica Mislea–Podeni. Contactul se realizeaza printr-o zona piemontana alcatuita din conuri de dejectie ingemanate si suprapuse. Culoarul de vale al Mislei, este considerat de G. Valsan, un curs al Teleajenului care se drena spre Prahova si se varsa la sud de Banesti, aducand ca principal argument, largimea de 15 km a culoarului care nu putea fi modelat de Mislea. Dealurile Tintea si Baicoi constituie o cumpana de ape, dezvoltata pe directia vest - est cu altitudini de 250 - 404,6 m. Desfasurate pe o lungime de 20 km, aceste
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 53

dealuri apar ca martori de eroziune intre Prahova si Teleajen. Dealul Gageni este continuarea spre est a dealului Tintea, iar dealul Baicoi, apare ca martor al eroziunii dealului Tintea. Individualizarea acestuia, nu poate fi decat rezultatul unui drenaj pe directia NS efectuat de V. Cosmina sau V. Mislea, fapt confirmat de inseunarea de la 250 m ce desparte Dambu de Gageni. Dealul Tintea, poate fi considerat martor al eroziunii subcarpatilor externi ai curburii. Configuratia interfluviilor, este rezultatul evolutiei arterelor hidrografice care se scurg catre nord (V. Mislea) si spre sud (V. Dambu).

Fig. 8 Dealul Tintea

Altitudinea maxima 404,6 m se inregistreaza in Dealul Tintea si se datoreaza gresiilor. In cadrul acestor interfluvii, se remarca o serie de umeri dispusi la altitudinea de 300–330 m, ei reprezentand rezultatul actiunii exercitate de afluentii Dambului. Un interfluviu mai larg dezvoltat apare in zona Dealului Baicoi aliniat pe 6 km est–vest. Suprafata prezinta denivelari de cca 25 m. Datorita pantelor mai mari de 20–30 grade, constitutiei litologice si despaduririlor, apar alunecari de teren, ogase, torenti precum depresiuni mici cvasirotunde dezvoltate pe sare. Se evidentiaza ogasele de pe V. Portarului, la limita superioara a padurii, ravenele de pe partea stanga a Vaii Dambului si torentii din sudul dealului Baicoi. Altitudinea vine si ea in sprijinul apartenentei subcarpatice a orasului Baicoi. In campie altitudinea creste lent de la 240–250 m in sud–est la 320–330 m in nord–vest. In zona predomina relieful fluvial ca urmare a actiunii erozive a raului Prahova, mai putin a Teleajenului in est. In aceste conditii, terasele constituie forma
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 54

dominanta a peisajului local. Sunt deosebit de mari, urmeaza vaile si ocupa interfluviile (Campul Urletei). Cea mai intinsa este Terasa Campina. Relieful de denudare este reprezentat prin: Ogase cu fund de vale foarte larg aproximativ 6 m, Ravene – V. Dambu, vestul dealului Tintea, Torentii in sudul T. Baicoi, Alunecari de teren (superficiale si deplasive). Relieful antropic este reprezentat mai ales prin movile (Movila Vulpii). Campia Ploiesti in sud cu procese acumulative, corespunzatoare conului Prahovei (alt. 250–300 m), strat de pietris 20–60 m, acoperit cu argile in nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzatoare Terasei Campina. Subcarpatii sunt reprezentati prin : Campul Urletei corespunzator T. Baicoi, relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea) Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. Pe acesta este dezvoltat orasul. Dealul Tintea (Gruiul) 404.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare, alunecari) Dealul Mislea la nord, intr o zona de subsidenta, drenat de Dambu si Mislea. Are altitudini de 290–310 m, desparte Subcarpatii externi de cei interni. Peisajul natural al asezarii a fost modificat datorita actiunii omului, fiind umanizat integral prin caile de comunicatie create, forajul sondelor, exploatarea petrolului, activitatea industriala si agricola. In concluzie, orasul s-a dezvoltat la contactul Subcarpatilor Prahovei cu Campia piemontana a Ploiestilor. Geologia regiunii In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 55

In pleistocenul mediu s-au manifestat miscari intense de ridicare. 9 Harta geologica a zonei In jurasic zona era acoperita de apele marii tarii. In perioada ciclului de sedimentare mio–pliocen s-au depus gresii. Pliocen in serie completa. limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni si la sud de zona de subsidenta de la marginea campiei Ploiestilor. Miscarile de la sfarsitul pliocenului (faza valaha) au dus la cutarea sedimentelor. situatie care a durat pana in pliocen.In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea. Niculescu a adus dovezi asupra unor inaltari neotectonice in zona pintenilor paleogeni si masivelor marginale si scufundari in zona mijlocie (MisleaPodeni) si la marginea campiei. potian. nisipuri iar in lagune sarea si gipsul. Levantin si holocen in lungul vailor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 56 . pe a treia axa a anticlinatului diapir Tintea-Baicoi–Gura Ocnitei. dacian romnanian (stratele de Valcanesti in care este cantonata structura petrolifera a orasului) 3. In zona se intalnesc depozite geologice care apartin neogenului si sunt reprezentate prin: 1. marne. Miocen alcatuit din burdigalian badenian si sarmatian 2. meotian afectat de diapirism cu zacaminte de petrol si gaze. tufuri. formarea cutelor diapire si au ridicat in bloc intreaga regiune generand dealurile subcarpatice. Orasul Baicoi est situat in Subcarpatii externi ai Curburii. Gh.Fig. Tectonica a fost conditionata de evolutia Depresiunii Precarpatice (avanfosa carpatica).

a determinat stilul tectonic complicat. Masele de aer rece se cantoneaza pe vai in comparatie cu regiunile mai inalte. este o clima temperat continentala de deal. alunecarilor de teren si acumularea unor conuri de dejectie la marginea lacului levantin. extracarpatica cu nuante de tranzitie la continentalism. se constata mai multe ridicari axiale si scufundari. Gura Ocnitei si coborari compensatorii in sinclinatul Magurele si zona de subsidenta de la marginea campiei. Baicoi–central (Central) 7. avand ca rezultat fragmentarea reliefului in zona de deal. peste formatiunile pliocene slab cutate sau orizontale. unde temperatura este mai ridicata. De asemenea. ca urmare a strapungerii sedimentelor de catre lama de sare. Campia coincide cu cuvertura depozitelor cuaternare alcatuite din pietris. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 57 . Fragmentarea redusa a reliefului si vegetatia sunt elementele locale principale care influenteaza regimul elementelor climatice. meotian si sarmatian. Niculescu au adus dovezi certe depre o inaltare neotectonica in zona anticlinatului Boldesti–Baicoi. adancirea vailor.4. Prezenta sarii la suprafata. in clima regiunii geografice in care este situata localitatea. Cercetarile lui Gh. In cadrul structurii petroliere Baicoi–Tintea se disting trei sectoare separate prin falii traversate: 5. formarea teraselor. Baicoi–vest (Cotoiu) 6. padurea exercita o influenta mai mare vara. Clima Clima orasului Baicoi se incadreaza. cand temperatura aerului este mai coborata in zona impadurita decat iarna cand diferntele sunt nesemnificative. generand decrosarea stratelor dea lungul a numeroase accidente tectonice. nisipuri si luturi aduse din munte si depuse la poalele dealurilor. Tintea–est Din acest anticlinal diapir petrolul se exploateaza in dacian. in general. In aceasta mare zona anticlinala diapira.

etc. 26 reci. iar maxima 39. frecventa. 122 cu cer acoperit. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9–10 grade C. este elementul care reda cel mai bine influenta radiatiei solara. 99 calde si 30 tropicale. Media precipitatiilor insumeaza 600mm fiind repartizate neuniform in functie de deplasarea fronturilor de aer dinspre Oceanul Atlantic sau dinspre continent. In anul 1996.Minimele se inregistreaza in luna ianuarie –16.Temperatura aerului. cu 360mm. Perioadele de inghet sunt cuprinse intre 1–10 octombrie si 1-10 aprilie. incat din punct de vedere termic. grindina a afectat RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 58 . stratul de zapada are media de 10 cm grosime si se mentine 50–55 zile/an. cu multiplele lor aspecte legate de cantitate. Minima absoluta a fost –30 grade C in ianuarie 1942.5 grade C iar maximele in luna iulie 31. urbanism. Pe an sunt in medie 17 zile geroase. iar cel mai secetos 1930. intensitatea si forma sub care cad. 112 cu cer senin. 26 cu ninsoare. hidrotehnica. produce ploile torentiale de vara. Ninsorile nu sunt abundente. 120mm cand aerul umed patrunde dinspre ocean pana la nori si asociat cu procese de convectie. au o importanta practica deosebita pentru agricultura. a fost 1901 cu 9640mm.3 grade C. regimul. Pe an sunt in medie 104 zile cu ploi. Precipitatiile. clima se caracterizeaza prin ierni blande (media lunii ianuarie 2 – 3 grade C) si veri calde (media lunii iulie 21–22 grade C) . Cantitatea cea mai mare se inregistreaza in luna iunie. Anul cel mai ploios. 131 cu nori. Cantitatea cea mai mica de precipitatii se inregistreaza in lunile ianuarie 36mm si februarie 38mm.4 grade C in august 1945. Intervalul fara inghet insumeaza 180–190 zile permitand desfasurarea fara dificultati a activitatilor din agricultura.

Cotoiu. cu principale lor caracteristici de frecventa si viteza se disting printr-o fluctuatie in timp si spatiu. E – 13.600 mm. cu ierni nu prea friguroase si veri nu prea calduroase. Tufeni. -vânturile dominante din zona au directia NE si E. cu o incarcare de referinta gz = 1. Vanturile.zonele Schela. ..6% si SV – 10. Topoclimatic se contureaza patru subunitati: • versantul sudic al dealului Tintea–Baicoi cu o expozitie favorabila si un grad mai mare de insolatie. canalizata preponderent pe directia vaii Prahova. • V.2 kN/m2 cu perioada de revenire de 10 ani si gz = 2. Distrugerile au fost deosebi de mari. curentilor de convectie care au constituit nori Cumulonimbus.90. rezulta ca sunt dominante vanturile din NE – 15%. In concluzie.adâncimea maxima de inghet h = 1.6°C. Conform tabelului 1. cu precipitatii maxime la sfarsitul primaverii si inceputul verii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 59 . • Zonele de terase mai uscate si mai vantoase. ca de altfel si maxime verii +37 grade C. • versantul nordic – umbrit cu zapezi ce persista mai mult. se poate aprecia faptul ca orasul se caracterizeaza printr-un climat blad. Dambului cu conditiile de adapost. Baicoi si Dambu. temperaturile mai mari de 30 grade C si celor sub 0 grade C din nori care au favorizat condensarea si sublimarea.30 kN/m2. viteza mediata pe 2” este de v2m = 22 m / sec. temperaturile minime ale iernii –26.4%.5%. + 9.temperatura medie anuala a aerului. Conform STAS 10101/20 .92) orasul apartine zonei b. iar presiunea dinamica de baza stabilizata la inaltimea de 10 m este de 0. Cu privire la incarcarea data de zapada (STAS 10101 / 21 .00 m (STAS 6054/77 ). localitatea se incadreaza din punct de vedere al actiunii vântului in zona A.0 kN/m2 cu o perioada de revenire de 50 ani.precipitatii medii anuale . Vitezele sunt reduse 2–4 m/s iar calmul reprezinta 26% anual. Orasul Baicoi se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici: .6 grade C fiind periculoase pentru pomii fructiferi. Ea s-a datorat aerului incarcat pana la saturatie cu apa. Din analiza rozelor de frecventa medie a vanturilor. . N – 11.

10 Paraul Dambu Pârâul Dâmbu izvoreste din Scorteni. Malurile sunt asimetrice.5 m la 2 m. s–a prevazut decolmatarea albiei pe o lungime de aproape 2 km ce cuprinde toata zona in care paraul traverseaza orasul Baicoi. Pe langa RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 60 . prin afluentul său de ordinul IV pârâul Dâmbu. are 42 km lungime si o suprafata a bazinului de receptie de 189 kmp. separa terasa Baicoi de dealul Tintea. Densitatea fragmentarii este de 0. Traversand diapirul salifer. are ape clorurate 150 mg/l.4 km/kmp. stangul abrupt iar cel drept domol.2. Factorul de mediu “Apa” Re eaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al orasului. La Baicoi. primeste un afluent pe partea dreapta: V. Toamna sunt ape mari. cu ape mari la topirea zapezii si viituri in mai. iunie. Raul Mislea.1. dreneaza Depresiunea Mislea si atrage afluentii de pe pantele nordice alea Dealuli Tintea. apartine sistemului hidrografic Ialomi a (subbazinul hidrografic Prahova – Teleajen). Fig. Paraul Dambu. Valea sa este mult prea larga fata de puterea de eroziune si se crede ca a preluat un curs al Prahovei sau Teleajenului. Apa este intens poluata cu reziduri petroliere si se varsa in Teleajen. Regimul de scurgere apartine tipului pericarpatic sudic.2. cand nivelul creste la 0. dupa ce traverseaza orasul Ploiesti. Pentru inlaturarea efectelor negative ale inundatiilor. care patrundea in campie la Gageni. Larga.

In apropiere se afla lacul cu namol sapropelic cu o suprafata de 228 mp si cu o adancime de 0. Publicat in Monitorul Oficial.80 m.C. Acest ultim lac are o suprafata de 270 mp si o adancime de aproape 1 m. Alimentarea este pluviala 70%. Lacurile. Mare Baicoi) formate din boltele diapirului salifer si un lac cu apa dulce.Dambu. se intalnesc doua lacuri. 161 din 16/02/2006.O. cu suprafete de 1500 mp. Fig. lacurile ingheata 30–40 mm. iod.20–1. aflat intr-o faza avansata de colmatare in apropierea statiei P. permanent sunt aproape 20 cursuri temporare (80%). temperatura este mai mare ca la suprafata. Iarna. din ape subterane 20% si nivala 10%.5 m. In adancime. Stelii. Datorita concentratiei in minerale si a vietuitoarelor din namol. brom. 11 Lac in faza avansata de colmatare In Livede.50 m. exista lacul sarat Seninu.E. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Apa are o mineralizare de 10. La V. cu o suprafata de 1515 mp si o adancime de 1. Starea apelor de Suprafa ă Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordin nr. resprectiv 900 mp si adancimi cuprinse intre 2–2.11 mg/l si un continut bogat de clor. sunt reprezentate prin lacuri sarate (Seninu–Tintea si L. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 61 . aceste lacuri au fost amenajate pentru tratament permitand conturarea aici a unei zone balneare. Partea I nr.

care necesită îmbunătă irea calită ii apei sub aspectul stării ecologice. sec iunea SE Târgovişte Nord – evacuare SE Târgovişte Sud: 7 km. Pe pantele domoale ale dealurilor. in timpul caderii ploilor si topirii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 62 . • Râul Snagov Ciaur. Apele freatice se intalnesc la adancimi mai mari de 70m la Tufeni.Din cei 1308 Km lungime râuri monitorizate în anul 2009 în Bazinul Hidrografic Ialomi a.P. Comparativ cu anul 2008. râul Izvorul – confluen a râul Comana: 143 km. izvoare – confluen a râul Naianca: 28 km. în Bazinul Hidrografic Ialomi a nici o sec iune de monitoring nu s-a încadrat în stare ecologică proastă. sec iunea evacuare Sta ie Epurare Câmpina – vărsare: 136 km.55 % s-au încadrat în clasa a II-a de calitate – stare ecologică bună. Se constata situatii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite unitati morfologice. sec iunea confluen a Mati a – vărsare 65 km. • Râul Teleajen. • Râul Prahova. 115 Km reprezentând 8. • Râul Dâmbu.95 % s-au încadrat în clasa I de calitate – stare ecologică foarte bună. grosimea si de extinderea stratelor geologice si tectonica lor. Clasa a III-a de calitate – stare ecologică moderată • Râul Ialomi a. pe întreg cursul: 47 km. evacuare Sta ia de Epurare Jovila Păuleşti . • Râul Cricovul Sărat. Din punct de vedere biologic ponderea cea mai mare o au apele din clasa a III-a de calitate sau stare ecologică moderată. • Râul Ialomi a.evacuare Sta ia de Epurare Ploieşti: 16 km. • Râul Sărata. • Râul Ialomi a. Apele subterane Apele subterane din cuprinsul teritoriului orasului depind de gradul de permeabilitate. 624 Km reprezentând 47. sec iunea S. Asemănător anilor preceden i. în Bazinul Hidrografic Ialomi a din punct de vedere biologic numărul kilometrilor care nu s-au încadrat în clasa I şi a II-a de calitate a crescut de la 556 km la 739 km.79 % s-au încadrat în a IV-a de calitate – stare ecologică slabă. confluen a râul Telega – confluen a râul Dâmbu: 31 km. sec iunea conf. Condeşti – vârsare: 151Km. 261 Km reprezentând 19.71 % s-au încadrat în a III-a de calitate – stare ecologică moderată. reprezentând zone critice. la 10m in Baicoi din cauza permeabilitatii pietrisurilor in zona teraselor si la 4m in zona paraului Dambu. 308 Km reprezentând 23.

ca: poluarea urbană. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . se remarca o retea bogata de ape temporare ce alimenteaza paraul Dambu si constituie un factor important in declansarea alunecarilor de teren. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. capacitatea de dispersie a unui poluant fiind extrem de ridicata. in urma exploatarii zacamintelor de petrol. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). de-a lungul timpului. ploile acide.zapezilor. emisiile de noxe gazoase. În aceste condi ii. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . • antropice. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influen eze negativ sănătatea popula iei umane. şan uri şi bazine de colectare. reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma descompunerii o serie de substan e gazoase poluante. Factorul de mediu “Aer” Aerul este factorul de mediu cu cel mai ridicat potential ca “vector de transport”. Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. Surse de poluare a aerului: Sursele de poluare a atmosferei în oraş sunt: • naturale: solul lipsit de vegeta ie. si totodata capacitatea de a colecta si epura ulterior un poluant fiind cea mai scazuta. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. Apa este vulnerabila la poluare. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. Compozi ia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activită ii omului. pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). s-a identificat existen a unei poluări semnificative. 2. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 63 .1.3. modificarea climei.

CO2 SOx. incarcare. Alte tipuri de emisii in atmosfera sunt H2S. CO2. NMVOC. CO. NH3. NOx. CH4 . metale grele. sisteme de separare produs/apa. si metale sub forma de particule (V. si particule in atmosfera (proces de combustie). Principalii poluanti emisi in procesele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi si sursele de emisii sunt urmatorii: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 64 . CO. NMVOC. deşeurilor DIOX. CO2 NMVOC SOx. NMVOC. CO. Compusii organici volatili provin din stocare. PCBS Agricultura CH4 . CH4 . CO2. SOx. CO2. Cazanele utilizate pentru producerea agentului termic sunt principalele surse de emisii de CO. C02. NMVOC. CO2 SOx. CH4. CH4 . CH4 . NOx.NH3 Activitatea cu cel mai mare grad de poluare a aerului din orasul Baicoi o reprezinta industria extractiva. NOx. NH3. NOx. CO. valve. CO. CO. HF. transport. Ni).Principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în considera ie sunt: Grupa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Activitatea Arderi în energetică şi industrii de transformare Instala ii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de produc ie Extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili Utilizarea solven i a altor produse Transport rutier Principali poluan i SOx. metale grele SOx. neetanseitati. CS2. metale grele. Alte surse mobile şi utilaje PAH Tratarea şi depozitarea SOx. metale grele NMVOC. iar emisiile fugitive de la supape. NOx. CH4 . NMVOC. Orice exploatare de resurse minerale fosile solicita un consum ridicat de energie astfel ca 60% din emisii provin din producerea energiei necesare. NOx. metale grele SOx. CO. CO2. NMVOC. NOx. NOx.

Sistemul de facie Procese de ardere. Sursa de NOx este in general procesul de combustie. • Oxizii de sulf (SOx) cand sunt emisi in aer se pot combina cu apa si pot forma o componenta a „ploii acide". Procese de ardere. N20 este cel mai putemic gaz care afecteaza stratul de ozon. Gaze asociate titeiului de zacamant Stocare si manipulare titei si apa sarata. Valve Efectele emisiilor atmosferice sunt prezentate in cele ce urmeaza: • Dioxid de carbon (CO2) este un gaz cu efect de sera care necesita o atentie deosebita in rolul pe care il are in schimbarile climaterice globale. Sistemul de facie. deoarece sunt potential periculoase si pot crea efecte adverse. Propan. in special cand nu sunt asigurate conditiile optime de combustie. iar in particular in conditii de ardere in atmosfera nesaturata. cazane de abur. Butan Emisii libere necaptate. cazane de abur. cazane de abur. In general procentul de CO nu este mare in comparatie cu CO2. Conditiile de ardere joaca un rol important. in timpul arderii azotul (de obicei rezultat prin arderea aerului) este transformat intr-un amestec de N02 si NO. Etan. Sistemul de facie Procese de ardere. cazane de abur. Principala sursa de SOx este producerea de energie. in timpul combustiei. Sistemul de facie Procese de ardere. Sistemul de facie Metan. Sisteme de Compusi organici volatili separatoare titei/apa.Poluanti errisi in procesele de exploatare a zamnintelor de hidrocarburi si surse de emisii Principalii poluanti Dioxid de carbon Oxid de carbon Oxizi de azot Particule Oxizi desulf Principalele surse Procese de ardere. • Oxizii de azot (NOx) cand sunt emisi in atmosfera se combina cu apa si formeaza o componenta a „ploii acide". • Emisiile de particule trebuie urmarite in mod deosebit. • Oxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca produs secundar in procesele de combustie. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 65 . Emisiile de particule provin din arderea combustibilului. sulful din combustibil este transformat intr-o mixtura de S02 si S03. cazane de abur. Principala sursa de emisie este producerea de energie. Emisii fugitive.

precum si lipsa unor sisteme de masura a emisiilor. Daca totusi combustia nu este RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 66 . Hidrocarburile pot fi de asemenea emise in timpul arderilor in conditii de combustie improprii. emisiile de COV pot crea probleme mari de odorizare care sa deranjeze pe locuitorii din vecinatati. agenti de dezincrustare si eventual agenti antispumare. sub presiune prin arderea de combustibil . Principiul generarii agentului termic consta in incalzirea apei de alimentare a cazanului. emisiile de NOx fiind de asemenea mai mici decat in cazul folosirii de combustibil lichid. in timpul stocarii. Mai mult. Cazanele sunt in general unitati standard de producere a agentului terrnic cu intensitate a arderii scazuta. Cazanul si sistemul de alimentare cu agent termic nu este tratat cu inhibitori de coroziune. transportului si distributiei. Sursa de COV este evaporarea si scurgerea de fractii de hidrocarburi. oxid de carbon (monoxid de carbon si dioxid de carbon). care ajung in mod normal la o eficienta de peste 85%. Combustibilul gaz natural sarac este un combustibil cu grad scazut de poluare.gaz natural. Identificarea emisiilor atmosferice pe amplasament este dificil de realizat. Incalzitoarele din procesele de extractie sunt de obicei incinte dreptunghiulare sau cilindrice cu multiple arzatoare special proiectate sa foloseasca combustibil cu o capacitate scazuta de combustie (gaz „sarac"). procesul de tratare si uneori vehiculare a fluidului de extractie necesitand modificarea temperaturii acestuia. Cele mai mari eliberari in aer de la procesele de combustie sunt gazele de cos continand oxizi de sulf. Eventualele incalzitoarele si boilere incalzite cu gaz genereaza putin praf si emisii scazute de S02. avand in vedere numarul surselor care conduc la emisii in atmosfera. Evaluarile realizate pentru determinarea emisiilor sunt realizate pe baza declaratiilor PETROM cu privire la sursele de emisii existente. precum si metodele statistice de calcul al acestor emisii. in mare masura determinate de caracteristicile energiei termice furnizate.700 MJ/t si o temperatura de circa 150 ÷ 200C. EMISII IN ATMOSFERA REZULTATE DIN INSTALATIILE DE ARDERE Generarea aburului tehnologic este una din principalele surse de emisii rezultate din instalatiile de ardere. pot reactiona cu NOx in prezenta luminii solare. evaluarile de teren realizate de catre evaluatorul raportului de mediu. Agentul termic generat in cazanele dintr-o schela are un continut in caldura de circa 2. aceste emisii sunt relativ scazute.• Compusii organici volatili. determinand formarea de ozon. In general sunt folosite o varietate de tipuri de arzatoare. oxizi de azot. Cand operarea este corespunzatoare si cand se ard agenti de curatire cum ar fi gazul natural sarac.

1868 kj/kcal/1000000 GJ/kJ =…… GJ/h.4 13 55.Nm³/h (variaza in functie de consumul pe fiecare baterie de cazane). punct topire: 184°C. d° = 0.5547. principalele caracteristici ale acestora fiind urmatoarele: masa moleculara:16. in general insa mici.4 Pulberi g/Nmc 0. pentru boilere cu puterea sub 50 MW.04.Nm3/h Plecand de la energia dezvoltata timp de o ora de arderea combustibilului care este de: ∑Bhf Nm3/hx 8550 kcal/Nm3 * 4.415.5 N2O g/Gj 2. de etan. Volum specific. ori incalzitoarele sunt alimentate cu gaze bogate emisiile pot fi semnificativ mai mari. CAZANE PENTRU PRODUCEREA ABURULUI TEHNOLOGIC SI INCALZIRE Gazele naturale sunt amestecuri de parafine usoare in care predomina metanul (CH4) cu procente variabile.15 fiind de: Vg = 11.. • Masini si utilaje de transport si interventie. Pentru calculul statistic pot fi luati urmatorii parametrii: Consum maxim orar de combustibil (total): ∑Bhf =…. teoretic. Arderea incompleta poate conduce si la emisia de monoxid de carbon..936 Nm3/Nm3 = .completa. si folosind factorii de emisie Corinair de mai jos. cu regim industrial si functionand pe baza de gaze naturale: Factori de emisie pentru instalatii de ardere Poluant NOx CH4 CO CO2 Factor g/Gj g/Gj g/Gj Kg/Gj emisie 67 1. propan. punct de fierbere: -164°C..1216 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 67 .936 Nm3/Nm3 pentru fiecare metru cub de gaznatural ars. lichid la -11°C si l80at. Sursele de emisii in atmosfera din instalatii de ardere pentru Structura Baicoi sunt urmatoarele: • Cazane pentru producerea aburului tehnologic si incalzire. densitate: 0. de gaze de ardere in conditii fizice normale si considerand un coeficiental excesului de aer de 1. Volum total orar de gaze de ardere in conditiile de functionare amintite va fi de: Vgt0 =∑BhfNm3/hx 11. butan.

gudroane etc).sulful continut in reziduuri de ardere (cenusi.). Hu . Ordin nr. 70% din valorile limita la emisii ale concentratiilor substantelor. Valori limita la emisii conform Ord 462/1993 siOrd 756/1997 Indicatori Focare de alimentare cu gaze naturale Pulberi (PST) Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf (SO2) 5 100 35 3. 462/1993. Cs . 756/1997. Pragurile de alerta reprezinta conform Ordin nr.α S) unde: EFRSOX .capacitatea calorica a combustililului.In ceea ce priveste emisiile de oxizi de sulf (exprimate in SO2).ηsecβ) H 24. factorii de emisie aferenti sunt dependenti de continutul in sulf al combustibilului. 592/2002 privind calitatea aerului.756/97 1 · 106(1.Ordin MAPM nr.5 Oxizi de azot (N02) 350 245 Marime de referinta – valorile se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 3% vol. depasirea acestora constituie un impact potential asupra mediului. • VLE . ηsec . Concentratiile si debitele masice ale substantelor emise in atmosfera se raporteaza la valorile limita la emisii (V. • Prag de alerta . in %.L.posibilitatea de a dispune de rnasuri secundare.factorial de emisie specific. valorile limita ale concentratiilor constituie pragurile de interventie. astfel: EFRSOx = 2Cscombustibil (1.E. acestea fiind urmatoarele: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 68 .L. valorile ghid recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei. 462/1993 (prag de interventie). α S .5 70 Limite de concentratie (mg/Nmc) V. in %. stabilite prin Ordin nr. prin depasirea acestora se produce impact asupra mediului.E.eficienta masurilor de reducere secundara. in %.continutul de sulf in combustibil. 462/1993 Prag de alerta Ordin nr. Concentratiile in imisiile din atmosfera se raporteaza la valorile limita stabilite prin STAS 12574/87 STAS 12574/87 si Ord. β . 756/1997.Ordin MAPM nr.

protectie ecosisteme.protectie ecosisteme. MAPPM nr. 150 µg/m3 pentru t = 24 ore = 8 ore. 592/2002 VL=200µg/ m3 NO2 1h 3 VL=40µg/ m 1an 3 – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone NOx VG=30µg/ m 1an neconstruite VL=10000µg/ m3 VL=350µg/ m3 VL=125µg/ m3 VL=20µg/ m3.000 µg/m3 pentru t 400 µg/m3 pentru t = 1 ora. Valori limita la emisii conform reocomandarilor de la Uniunea Intenationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei N02 95 µg/m33pentru expunere 4 ore. 30 µ/m ca medie anualt in prezenta a = 30 µg/m NO2 si a = 3 60 µg/m O3 .000 µg/m3 pentru t = 30 minute si 10. 30 µg/m3 ca medie anuala in prezenta a = 30 µg/m3 SO2 si a = 60 µg/m O3 . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 69 .Valori limita la emisii conform STAS 12574-87 CMAprevazute de STAS 12574-87 30 minute 24 h 3 PST/particule 500 µ g/m 150 µ g/m3 Anual 75 µ g/m3 Valori limita la emisii conform Ord. 3 3 3 SO2 150 µg/m pentru expunere < 1 ora.protective ecosisteme PM 10 VL=50µg/ m3 Particule in suspensie cu VL=40µg/ m3 pana in 2010 si 20µg/ m3 din anul 2010 ≤10µm CO SO2 8h 1h 24h 1an 24h 1an Valori limita la emisii conform recomandarilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) CO N02 60.

sistemele de evacuare. metoda absorbtiei si metoda API. mai putin de 1% din supapele din serviciul de gaze/aburi pot fi sursa a peste 70% din emisiile fugitive totale. Este necesar a fi specificat faptul ca mijloacele auto deservesc activitatea intregii Scheie Baicoi. Factorii care conduc la aceste emisii de hidrocarburi sunt proiectarea echipamentelor. o diferentiere pe fiecare structura de exploatare fiind imposibila avand in vedere exploatarea diferita din punct de vedere administrativ a acestor structuri. care se evapora la temperatura ambientului si contribuie la formarea „cetii de vara" sau poluare olfactiva. depozitarea si manipularea. in multe dintre cazuri). programele de mentenanta si proprietatile continutului liniei. Principalele surse de COV din procesele de extractie a titeiului si gazelor naturale sunt supapele. sistemele de apa uzata. emisia de aer. sistemele proaste de sigilare (de exemplu inchiderile supapelor care sunt predispuse la scurgeri) si mentenanta limitata vor duce la emisii mai mari. supapele de scurgere si scurgerile de la conducte sau altele. EMISIA DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI REZULTATI DIN SURSE DIFUZE „Compusii volatili organici" (COV) este un termen generic aplicat tuturor compusilor care contin carbon organic. Anumite scurgeri accidental pot fi continue. compresoare. flanse si scurgeri din conducte si echipamente pot contribui cu 20 ÷ 50% la emisiile totale de COV. rezervoarele de depozitare. dar pot aparea si din alte surse cum ar fi: defectiuni la echipamente si supraincarcarea rezervoarelor.MASINI SI UTILAJE DE TRANSPORT SI INTERVENTIE Metodologia de calcul a emisiilor rezultate din combustia carburantilor utilizati pentru mijloacele auto este cea folosita in normativul AP 42. calitatea sistemelor de sigilare. care sunt de natura permanenta. cum ar fi cele de la sigiliile pompelor de scurgere. emisiile fugitive din sistemele de conducte. o mare parte din emisiile fugitive rezulta dintr-o mica parte de surse (de exemplu. Pierderile de COV pot fi calculate sau masurate direct (pot fi descoperite discrepante in cifrele de emisie in ambele metode. sistemele de incarcare si descarcare. Sursele de emisii difuze (fugitive) de COV cum ar fi sigiliile de la pompe. Calculul emisiilor fugitive poate fi realizat utilizandu-se metodologia DIAL. Proiectele mai slabe cu tolerante mai mari. supape. Emisiile fugitive din echipamentele de proces sunt cele mai mari surse de COV emis in atmosfera din procesele de extractie si pot acoperi in mod frecvent 50% din emisiile totale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 70 . Mai mult.

Una dintre cele mai importante emisii in atmosfera este reprezentata de gazul asociat titeiului. Halcrow România pentru Petrom S. conducte de pompare.7.83 %.98 %. gaz care in cele mai multe din situatii este tehnologic eliberat in atmosfera. • Emisii rezultate de la colectarea gazului asociat titeiului (conducte de colectare/pompare. In tabelul alaturat se prezinta calculul emisiilor rezultate de la rezervoare.1. decantoare.0. Butan n .48 %. Alti poluanti care pot fi luati in considerare sunt substantele din echipamentele de protectie impotriva incendiilor. butanul. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 71 . Heptani 3. Etan . ALTE EMISII IN ATMOSFERA Alti poluanti luati in considerare sunt monoxidul de carbon (boilere). Structura Băicoi in anul 2006. Hexani . si HF contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. metanul. pragul de alerta fiind de 105 mg/m3. NH3. Pentan i -0.45 %. CS2. vidanje). concentratia maxim admisa este de 150 mg/m3.5. propanul.62%. Pentru alcanii fara metan emisi cu un debit masic mai mare de 3 kg/h. Compozitia procentuala gravimetrica a gazului asociat este urmatoarea: C02 0. separatoare.75. hexanul (emisii libere de gaz asociat necolectat). decantoare si habe conform bilantului de mediu elaborat de catre S. si HF care contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. captarea acestora impreuna cu fluidul de extractie putand conduce la crearea unei peme de gaz in coloana si implicit reducerea productivitatii colectarii fluidului de extractie.0. Pentan n . supape la rece si scurgere si substanta din echipamentele de protectie impotriva incendiilor. CS2.1. Aceste emisii sunt intalnite in special la sondele de exploatare. Propan .66 %.03 %. compresoare).A.C. conform Ordinului 462/1993 (emisia maxima obtinuta conform metodelor utilizate). 02 .Principalele surse difuze identificate pentru obiectivele Structurii Baicoi sunt: • Emisii rezultate de la recipienti/spatii de stocare a fludiului de extractie (rezervoare. habe. unde coloana de foraj este deschisa pentru a permite gazelor asociate sa fie evacuate in atmosfera.84 %. Metan .2. NH3. Butan i .18 %. • Emisii rezultate de la transportul fluidului de extractie (conducte de colectare.67 %.96 %. beciuri de sonda).

9 46090 25140 8380 Parc 4 .7 87670 47820 15940 Parc 4 .habe/decantoare/beci 32.6 33660 18360 6120 Parc 30 .2005 dar care a expirat deoarece nu au fost demarate investitiile in termen de maximum 2 ani.5 28050 15300 5100 Parc 8 .habe/decantoare/beci 31. decantoare si habe pentru obiectivele Structurii Băicoi CH4 NMVOC CO2 Cantitate Obiectiv produs (t) g/zi g/zi g/zi Parc 901 .rezervoare 30.7 35970 19620 6540 Parc 30 .rezervoare 181.ul amintit). măsurate la bordura trotuarului ce RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 72 . aceasta se va face în asa fel încât să nu depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii.6 10560 5760 1920 Total emisii 542520 295920 98640 Se considera ca o sursa semnificativa de poluare a aerului in cadrul orasului Baicoi o constituie si traficul rutier.06. PH-15 din 10.habe/decantoare/beci 41. măsura la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 .habe/decantoare/beci 15. in lipsa unui traseu ocolitor. tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANĂ Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al străzii.4 49940 27240 9080 Parc 901 . De asemenea.rezervoare 25.habe/decantoare 9.2 199320 108720 36240 Depozit Baicoi .88 şi prevăd.rezervoare 79.1 34210 18660 6220 Depozit Baicoi .5 din acelasi STAS).rezervoare 45. dar care reprezinta o sursa de poluare prin modul in care sunt folosite atat de cei care depoziteaza gunoiul cat si de cei care asigura evacuarea si transportul la depozitul de deseuri. respectiv depozitarea acestora exista platforme gospodaresti prevazute cu containere.79. iar ceea ce priveste amplasarea clădirilor de locuit (tabelul 2. Gestionarea deseurilor. valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS . cu precadere traficul greu de tranzit care se desfasoara pe arterele din oras. Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 . deasemenea in zona de est a orasului exista o rampa ecologica de depozitare a deseurilor menajere si industriale nepericuloase care a fost inchisa.5 17050 9300 3100 Parc 8 .Calculul emisiilor de la rezervoare. la limita unei incinte industriale. care a fost extinsa printr-un PUZ in anul 2005 ce detine acordul de mediu nr.

Din evaluările efectuate rezultă următoarele aspecte: principala sursă de zgomot este reprezentată de traficul rutier. În zona înaltă.1. sunt din ce în mai accentuate. Sub vegeta ia de pădure încheiată. s-a depus un strat subtire de lehm (lut roşu) care s-a solidificat sub influen a vegeta iei forestiere şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 73 . care atrage după sine manifestarea variată a celorlalti componen i ai mediului. s-a format solul cenuşiu de pădure puternic podzolic. Calitatea solurilor Învelişul de sol de pe teritoriul oraşului şi din împrejurimi. Datorita precipita iilor mai mari (776 mm/an). Solul este un mijloc de produc ie natural care se formează şi evoluează in timp la suprafa a litosferei datorită interac iunii factorilor fizico-geografici. Clima este un factor de contribu ie decisiv în formarea şi dezvoltarea solurilor. de la solul brun roşcat de pădure slab podzolit în est. se formează solul brun de padure slab si mediu podzolic. la cel podzolic puternic în NV localitatii. Cantitatea de humus este mai mică şi creşte cantitatea acizilor fulvici. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa. 2. este extrem de mozaicat. Factorul de mediu “Sol” Solul este în esen ă o resursă neregenerabilă. Pocesul de solidificare. Branciogurile (rendzine) s-au format în campia deluvială a Ploieştilor. Solul brun roşcat de pădure se caracterizează prin acumularea unei cantita i mai mari de humus slab acid de tip mull cu formare de argilă coloidală sub un climat de deal. pe un material neeterogen format din luturi mamoase si intercala ii de pietrişuri. stabilite în func ie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului). Peste pietrişurile rulate. activitatea economică (distribuitia sondelor si parcurilor de rezervoare este in proportie de 75% in apropierea zonelor reziden iale – in aceste conditii. a foat determinat de natura substratului. s-a format solul brun roşcat luvic şi solul cenuşiu. pe depozite de pietrişuri rulate în cea mai mare parte calcaroase. În zona de terasă. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare si/sau de interventie poate conduce la depaşirea limitelor de zgomot). pe platourile colinare. consecinta diversitatii factorilor geografici cu rol pedogeneti respectiv relieful variat sub raportul altitudinii. expozi iei şi dinamicii.4.margineste partea carosabila. de basculantele de mare tonaj care tranzitează orasul. levigarea carbona ilor a fost intensă iar debazificarea complexului absorbit prin pătrunderea hidrogenului.

Solurile aluviale. caracteristică întinselor păduri de cvercinee (din care azi au ramas doar pâlcuri). este favorabilă pomiculturii (pe pante şi terase). La baza pantelor. datorită pânzei freatice la mica adâncime şi stratului iluvial impermeabil s-au format lacovişti humico-gleice. s-au format pe depozite aluviale şi au o culoare închisă datorită acizilor humici. Poluarea solurilor Principalele surse de poluare a solului sunt: • industria extractivă şi de distribu ie a i eiului • colectarea şi tratarea de ape uzate de tip menajer şi/sau industrial datorită neetanşeită ilor unor conducte. viilor (pe pantele sudice). erodisoluri Solul reprezintă o importan ă resursa a zonei. solurile din zona apar in urmatoarele clase: • Molisoluri – rendzinele • Argiuvisoluri – soluri brun roşcate luvice – soluri cenuşii • Hidro – halomorfe – lacovistele • Slab evoluate aluviale. s-au format soluri aluvio-coluviale din transportarea materialului gravita ional şi cel depus de toren i.ierboase. Oraşul Băicoi se află printre localită ile din jude ul Prahova men ionate în Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localită ilor pe jude e unde există surse de nitra i din activită i agricole pentru care se stabilesc programe de ac iune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii îngrăşămintelor pe terenurile agricole. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 74 . de construc ii şi demolări. bazine de stocare. Boga ia de calciu a rocii şi marea permeabilitate. cămine de vizitare. reziduuri zootehnice. • depozitele de materii prime şi materiale eco-toxice. • distribu ia combustibililor şi pierderile accidentale de materiale eco-toxice în trafic. pajistilor (pe pantele nordice) cu aportul unor lucrari de îmbogatire a humusului şi a culturilor agricole în zona teraselor Cămpina şi Băicoi. Pe terasa postpliocenă. a aparut la zi orizontul iluvial si cel de acumulare a carbona ilor şi s-a format erodisolul. Pe versantii colinari s-a produs eroziunea de suprafa ă şi datorită apei meteorice care a spălat orizontul fertilizant. chesoane. În clasificarea actuală a solurilor. • depozitele neamenajate de deşeuri de orice tip: menajere. • agricultura – Utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati şi nitri i. nămoluri de la sta iile de epurare. Clasa argiluvisoluri. fac ca ac iunea apei să fie mai pu in persistentă.

Poluări ale solului apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte. În cazul rampelor amenajate pentru depozitarea i eilor şi materialului tubular în perioada interven iilor la sonde se remarca acumularea unor cantită i importante de slam. sol infestat cu produse petroliere şi băl i de fluide. rezultat al necură ării terenului de la incheierea interven iilor. spărturi ale conductelor. Crt. SIRUP OBSERVATII Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul se află în aval de sursa de poluare Poluarea cu produse petroliere In general. Trebuie remarcate însa şi neglijen ele echipelor de interven ie. datorită temperaturilor scazute care determină creşterea presiunii in conducte prin creşterea vâscozită ii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 75 . Accidental. Localitatea ARICEŞTII 1471 132075 RAHTIVANI COCORAŞTII 1483 132716 MISLII 1489 133330 1498 130847 1499 131443 1503 135164 FLOREŞTI PĂULEŞTI PLOPENI SCOR ENI Nr. conductele de colectare/pompare se pot sparge şi apar poluări locale ale solului si subsolului. a depozitului de itei şi a sta iilor de compresoare. solurile poluate cu i ei şi apă de zăcământ (contaminare directă) sunt dispersate in zona sondelor şi a traseelor conductelor de colectare/pompare a fluidelor şi concentrate în zona parcurilor de rezervoare. care permit fluidelor să se scurga în careul sondelor (zona presupusă a fi careul sondelor acolo unde există) şi care nu cură ă terenul după efectuarea interven iilor. datorită corozivită ii ridicate ale fluidelor extrase. garnituri uzate. se depun pe sol. oxizi de azot şi oxizi de sulf care. prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar. Perioada de iarnă favorizează apari ia acestor incidente.• industria prin pierderile de materiale pe/în sol/subsol şi prin poluantii cu efect acidifiant de tipul amoniac. neetanşeită i ale racordurilor conductelor.

habele sau decantoarele utilizate pentru colectarea fluidului de extractie. unitatea de pompare (amplasata in aer liber. • Parcurile de rezervoare: claviatura de intrare a sondelor in pare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). fisuri in conducte). materiale si echipamente de protectie). rezervoare de colectare (fisurate). zona parcurilor şi a depozitelor de i ei prezintă riscul de poluare cel mai ridicat. administrarea fluidului de extractie). În general. • Sondele de injectie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. conductele de colectare a titeiului. conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. separatoarele bifazice (fara sisteme de coelctare a scurgerilor). unitatea reductoare a unitatii de antrenare (pierderi de ulei). conductele de injectie. • Depozite de titei claviatura de intrare a sondelor proprii si/sau a legaturilor tehnologice (conducte de pompare) intre depozit si parcurile de rezervoare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). unitatea de pompare (amplasata in aer liber. interventiile la sonde (depozitarea tijelor de extractie. inclusiv slam). conductele de colectare a produsului (cu urme de produse petroliere intr-o stare avansata de uzura fizica). fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 76 . rezervoare de colectare (fisurate). garnituri de etansare. garnituri de etansare. gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic.fluidelor transportate şi eventual apari ia unor dopuri de ghea ă. conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. separatoarele bifazice (fara sisteme de colectare a scurgerilor). materiale si echipamente de protectie). • Sondele abandonate sau abandonabile: prin beciurile acestora (necuratate de titei si apa sarata. fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). ventile de control a conductelor si a capului de pompare si/sau eruptie. fisuri in conducte). habele de colectare a unor deseuri produse si/sau alte deseuri chimice (utilizate in procesele de interventie). habele sau decantoarele utilizate pentru diverse operatii de intretinere a sondei. dar fluidele se pot dispersa pe suprafe e intinse şi pot fi drenate către apele de suprafa ă. bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte puncte de colectare. ventile de control a conductelor si a capului de pompare. având în vedere concentrarea activită ii în această zonă. gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. Suprafe ele afectate ca urmare a acestor spărturi nu sunt mari. Prezentam in continuare principalele surse de poluare a solului: • Sondele de extractie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util.

curele de transmisie si garnituri. uleiuri de transformatoare si/sau condensatoare). constituit din minerale specifice stratului litologic care cantoneaza zacamantul de titei. compresoare (sisteme imperfecte sau lipsa unor sisteme de colectare a scurgerilor de ulei). respectiv decantoare. Principalele tipuri de poluare care pot fi intalnite in cazul solului sunt: • Poluare superficiala: dezvoltata in plan orizontal. uleiuri de pompe. o potentiala sursa de poluare poate fi reprezentata de sondele de extractie si injectie. produs secundar asociat fluidului de extractie. slamului de extractie) sau prin deversari de suprafata in conditiile existentei unei litologii permeabile a substratului geologic (nisipuri. • Slam de extractie. injectata ulterior in stratul geologic receptor. constructii improvizate (gropi de pamant pentru colectarea titeiului si/sau a solului contaminat. conducte de colectare/pompare. claviatura intrare sonde si/sau parcuri de rezervoare (lipsa sistemelor de colectare a eventualelor scurgeri de produs). • Substante chimice utilizate in procesele de tratare si/sau interventii pentru sondele active (dezemulsionanti tip E96. cat si pentru orizonturile acvifere de adancime. • Polure de adancime: dezvoltata atat in plan orizontal cat si vertical.apa sarata si titei). rezultata prin deversari la nivel suprateran.puncte de colectare. menajere). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 77 . Principalii poluanti identificati. ambalaje si echipamente de protectie. De asemenea. atat pentru nivelul litologic al subasmentului. uleiuri de compresoare. contaminarea litologica fiind in aceasta situatie in profunzime. • Uleiuri specifice echipamentelor utilizate (uleiuri de reductoare. rezultata prin deversari in adancime (fisuri in constructiile subterane. coloana de foraj). din activitati de intretinere si/sa dezafectare a instalatiilor si echipamentelor specifice (deseuri metalice si nonmetalice. unsoare). azot lichid. cu potential impact asupra solului sunt: • Titei. soda caustica. pietrisuri). • Deseuri rezultate din activitatea personalului. produs principal exploatat. produs principal asociat titeiului. • Apa de zacammt (apa sarata). metanol. in conditiile in care exista premisele unei fisurari a coloanei de foraj. in conditiile in care natura litologica a acestuia este una semipermeabila sau impermeabila (argila). acid clorhidric. • Statii de Compresoare: separatoarele bifazice (lipsa colectoarelor pentru scurgerile de produs lichid .

De asemenea.5 m. conditiile meteorologice joaca un rol semnificativ in propagarea efectelor unor poluari accidentale si uneori chiar in producerea acestora. Aceste careuri au rolul de a delimita suprafata pe care se pot imprastia eventualele scurgeri (de mica amploare). fiind si acestea prevazute cu beciuri betonate si partial cu careuri de pamant. In cazul aparitiei unor defectiuni sau in timpul interventiilor curente si a scurgerilor de la capul de pompare sau injectie a sondelor. De asemenea. dar si vechimii si calitatii necorespunzatoare a materialelor si tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor. Cele mai frecvente efecte nedorite (poluari accidentale ale solului si subsolului cu fluide de extractie) sunt semnalate in cazul conductelor. • Sondele de exploatare. pereti si baza. nefiind insa utile in cazul infiltrarii fluidelor in substrat. conform normativelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor.Principalul vector de transport al acestor deversari si/sau produse cu potential impact asupra calitatii solului sunt apele pluviale care spala zonele contaninate direct. Avand in vedere potentialul de infiltrare in substrat a apei incarcate cu saruri minerale. avand in vedere specificul zonei. • Sondele de injectie in general sunt foste sonde de exploatare epuizate care au fost adaptate pentru preluarea apei de zacamant rezultate in urma separarii primare a fluidelor. efectul careului in cazul acestor sonde este minimal. conform standardelor. careurile de pamant din jurul sondelor trebuie curatate permanent de eventuala vegetatie ce ar putea creste in interior pentru a diminua riscul aparitiei incendiilor. permitand infiltratrea fluidelor acumulate in beciul sondei si poluarea substratului si acviferului freatic. pentru retinerea pierderilor de mica amploare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 78 . precum si interventiile repetate la sonde. Pentru acest tip de activitate. Careurile din jurul sondelor au suprafata de 900 m2 si sunt prevazute partial cu diguri perimetrale cu inaltimea de aproximativ 0. Aceste accidente sunt datorate in principal agresivitatii fluidelor transportate. determina fisurari ale peretilor beciurilor sondelor iar uneori chiar daramarea completa a unuia sau mai multor pereti. Agentul poluant in cazul sondelor de injectie este reprezentat de apa de zacamant ce poate determina saraturarea solului din vecinatate. se mentioneaza ca desi beciul sondei trebuie betonat. au fost prevazute cu beciuri betonate si rigole de pamant in jurul sondelor. In numeroase cazuri calitatea necorespunzatoare a betoanelor utilizate. sondele pot determina poluarea mediului inconjurator cu fluide de zacamant (titei si apa de zacamant). in numeroase cazuri are doar peretii betonati. prin talpa putandu-se infiltra apa si astfel sarurile dizolvate ajungand in acviferul freatic. prin dispersia acestora crescand semnificativ suprafata de sol contaminat (contaninarea indirecta a solului).

In general. Cu).C. in colectarea deseurilor menajere. distantele mari. Conductele sunt supraterane sau subterane. Personalul din cadrul parcurilor (operatorii de linie) face inspectii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalarea in timp util a eventualelor accidente si interventie rapida pentru diminuarea efectelor acestora. conductele noi sunt protejate anticoroziv la exterior cu izolatie din benzi de polietilena aplicate la rece. monitorizează calitatea solurilor. terenul accidentat si personalul redus numeric pot determina intarzieri semnificative in semnalarea eventualelor accidente determinand agravarea efectelor prin acumularea in timp a cantitatilor deversate. in anumite zone. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. La o parte dintre sondele scoase din functiune se presupune ca nu a fost realizata suflarea sau pomparea fluidelor aflate in interiorul acestor conducte. Totusi. si respectiv anuala de 5267 t/an. pentru o parte din populatia orasului. etc. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului. Zn. depozite de deşuri.). cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. Pb. in momentul de fata posibilitatea curatarii lor este redusa avand in vedere gradul de coroziune avansat al acestor conducte si schimbarea probabila in timp a proprietatilor fluidului continut (cresterea viscozitatii si eventual solidificarea). conductele nu au fost dezafectate si scoase de pe pozitie. din punct de vedere al con inutului de metale grele (Cd. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. halde. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. iar in cazul supratraversarilor vailor permanente sau temporare nu au fost prevazute cu mansoane metalice de protectie si valve de inchidere. Monitorizarea calită ii solurilor Agen ia pentru Protec ia Mediului Prahova. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. conform prevederilor STAS 7335/1987. din imediata vecinătate a principalelor artere de circula ie (impactul traficului rutier asupra RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 79 . neecologică. Evidenta lungimii conductelor folosite si mai ales a celor abandonate este relativa. iar din fabricatie prezinta protectie catodica. in cazul sondelor inchise si abandonate. Poluarea cu deponii. Ni. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. “FLORICON SALUB”) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. deseurile sunt împrastiate dezordonat.Conform informatiilor furnizate de beneficiar.43 t/zi. pozate la adancimi variabile. De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14.

0 0. [mg/kg subst. uscata] 25 20 15 10 5 0 Bai coi Valo are medie anuala CM A PLUMB Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A ZINC Conc. inclusiv pe DN1-Valea Prahovei in dreptul localită ii Băicoi În urma monitorizării calită ii solului din punct de vedere al con inutului de metale grele.0 5. Determinările au fost realizate. uscata] 35. Conc. NICHEL Conc.conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997. Pentru indicatorii: plumb. [mg/kg subst.0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga . valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru valorile masurate depăşesc valorile normale din sol. zinc si cadmiu valorile medii masurate se incadreaza in valorile normale .0 10. uscata] 120 100 80 60 40 20 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 80 .0 25.calită ii solului). în cele 6 puncte de monitorizare de pe DN1 – Valea Prahovei.0 15.0 30.0 20. [mg/kg subst.

2 Conc. uscata] 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A CADMIU 1.8 0.6 0.4 0. Depozitare Depozitare Depozitare Rezervoare. [mg/kg subst.2 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valoare medie anuala CM A . Zone critice sub aspectul degradării solurilor Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se gasesc mai multe situri contaminate Numele proprietarului. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.CUPRU Conc. Tipul de administratoru propriet lui asupra ate terenului Tipul activită ii poluatoare Natura sursei de poluare Natura poluan ilor Vârsta poluării Suprafa a contamina tă (m2) Batal depozitare şlam Băicoi Batal depozitare şlam Parc 710 Depozit Băicoi Vest (Plai) mixtă mixtă mixtă Industria petrolieră Extrac ie. [mg/kg subst. conducte Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1999 1970 1950 600 800 1600 Page 81 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. uscata] 1 0.

14 intea St. Depozitare Parc 165 intea mixtă Parc 177 intea Parc 30 RA Băicoi Parc 4 AR Băicoi Parc 4 VD intea mixtă mixtă mixtă mixtă Parc 426 intea Parc 8 AR Băicoi Punct de lucru 177 intea Punct de lucru Sonda 722 intea St. conducte Parc de rezervoare. sonde. conducte Parc de rezervoare. sonde. conducte Parc de rezervoare.Parc 11 RA Băicoi mixtă Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte compresoare compresoare Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1950 150 Lipsa date Lipsa date Lipsa date 456 1950 10 1939 145 1963 2000 2000 30 1940 100 Lipsa date 150 Lipsa date 1963 Lipsa date Lipsa date 45 Page 82 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. 30 Băicoi mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. conducte Parc de rezervoare. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. compres. compres. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.

depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice. bioremediere şi atenare naturală. urmate de baltirea apei şi depunerea de aluviuni. 6 Băicoi St. lipsite de vegeta ie. conducte Produs petrolier Produs petrolier 1950 1400 Lipsa date 65 • • • • • • • • • • • Degradarea solului este produsă de: compactarea / tasarea produsă de construc ii. Ac iuni întreprinse pentru reconstruc ia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor. inj. inunda ii produse de pârâul Dâmbu. depozitarea nămolurilor de la sta iile de epurare pe platforme neconforme legisla iei. compres. alunecările în cadrul versan ilor cu pantă mare. sonde. Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se desfasoară activită i de reconstructie ecologica a terenurilor degradate pentru situl “Batal Băicoi”. pierderea biodiversită ii solului. contaminat cu hidrocarburi din petrol prin metoda de desorb ie termica. 158 intea mixtă Industria petrolieră Extrac ie. depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere. Fenomenele naturale care constau in: seceta sau excesul de umiditate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 83 . Depozitare mixtă compresoare Parc de rezervoare. eroziunea de suprafata a terenurilor nude.St. poluările de tip accidental produse cu diferite substan e eco-toxice. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. utilizarea necorespunzătoare a nămolurilor de la sta iile de epurare. Poluări accidentale În oraşul Băicoi au existat si exista riscul producerii de poluări accidentale datorita industriei extractive şi de distribu ie a i eiului.

păsări şi familii de albine cu diferite grade de rezisten ă la invazia daunătorilor. subprovincia banato-getica. capre. paius rosu. pir.1. mistre (Sus scrofa). lup (Canis lupus). şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna (Legea 13/1993 pentru aderarea României la Conven ia privind conservarea vie ii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa): arici (Erinaceus europaeus). vulpe (Vulpes vulpes crucigera). pomi fructiferi – vegeta ie hidrofilă şi palustră. Vegetatia hidrofila indica surplusul de apa acumulat intre denivelarile generate de alunecari. iepure (Lepus europaeus.vegeta ie silvostepică adaptată mediului antropic. districtul Subcarpatilor Orientali ai Munteniei. In perimetrele impadurite mai pot aparea: carpenul (Carpenus betulus). localitatea apartine regiunii macaroneze– mediteraneene. şacal (Canis aureus). nurca (Mustela lutreola). Quergus pubescens. Asa cum reseie din documentele cartografice mai vechi. căprioara (Caprealus capreolus). porci. Chrysopogon grylus si a palcurilor de pajisti stepice. Rattus rattus). Defrisarile in folosul ogoarelor si pomilor fructiferi au declansat alunecarile de teren. Vegeta ia Silvostepa inainteaza in detrimetrul gorunetelor si este alcatuita din specii ca iarba vantului. ulmul (Ulmus foliaceea). frasinul (Fraxinus excelsior) iar dintre arbusti. lemnul cainesc (Lingustrum vulgare) si porumbarul (Prunus spinosa).2. veveri ă (Sciurus vulgaris). Fauna Zona localită ii Băicoi şi vecinătă ile constituie arealul următoarelor specii: • mamifere – şoarece (Mus musculus. bovine. alunul (Corilus sanguinea). gorunetele (Quergus dalechampii. câini. Exemplu edificator este faptul ca cele mai multe alunecari de teren se intalnesc pe versantul sudic despadurit. Quergus petraea. provincia dacica. Lepus capensis). Quergus policarpo). faună adaptată acestora şi animale epigee oi. hârcog (Cricetus cricetus). plante de cultură. Biocenozele sunt alcătuite dintr-un număr variat de specii heliofile . viezure (Meles meles). orbete (Spalax leucondon). vidră (Lutra lutra). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 84 .5 Factorul de mediu “Biodiversitate” Din punct de vedere fitogeografic. Apodemus sylvaticus. Syringa vulgaris. dealurile au fost mai bine impadurite. cabaline. Padurile ocupa perimetrele mai mari in nordul localitatii la Tufeni (Tiganeasca) la Dambu si Tintea si predomina stejarul (Quergus Robur) in proportie de 80%. dihor de stepă (Mustela eversmanni). plante ornamentale. pisici. nevăstuică (Mustela nivalis). Aici se remarca prezenta elementelor sudice. pisică sălbatică (Felis silvestris). popândău (Citellus (Spermophilus) citellus).

• păsări - vrabie (Passer domesticus) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: bufni a (Bubo bubo), cucuvea (Athene noctua), şorecar (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), cuc (Cuculus canorus), ciocanitoare (Picus canus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), rândunică (Hirundo rustica), lăstun (Delichon urbica), graur (Sturnus vulgaris), co ofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia megarhynchos), pi igoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus palumbus), collybita), gai a (Garrulus glandarius), porumbel (Columba turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc (Streptopelia decaocto), stăncu a (Corvus monedula), mierla (Turdus merula), dropie (Otis tarda), prepeli a/pitpalacul (Coturnix coturnix), fazan (Phasianus colchiaus), potârniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), codobatura (Motacilla alba), sitar (Scolopax rusticola), cioara (Corvus frugilegus, Corvus corone cornix), grangur (Oriolus oriolus), cârstei de câmp (Crex crex), ciocârlie (Calandrella brachydactyla), fâsa de câmp (Anthus campestris), barza/cocostârc (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), lebada (Cygnus atratus), cormoran (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus), sitar (Scolopax rusticola), pescăruş albastru (Alcedo atthis), cocor (Grus grus), stârc cenusiu/bâtlan (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), ciocârlan (Galerida cristat), nagâ (Vanellus vanellus), fluierar (Tringa totanus), fluierar de mlaştină (Tringa glareola), tiganuş (Plegadis falcinellus), lopatar (Platalea leucordia), gainusa de balta (Galinula chloropus), cârstel de baltă (Rallus aquaticus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic/pitic (Tachybaptus ruficollis), diferite specii de corcodei (Podiceps sp.), diferite specii de rate (Anas sp.) si gâste salbatice (Anser sp.); • peşti – crap (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), clean (Leuciscus Leuciscus, Squalius cephalus L.), caracuda (Carassius carassius), caras (Carassius auratus), lin (Tinca Tinca), biban (Perca Fluviatilis), babuşca (Rutilus rutilus), oblete (Alburus alburus), morunaş (Vimba vimba), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: orcuşor (Gobio obtusirostris), ghibor (Acerina cernua), şalău (Stizostedion Lucioperca), ştiuca (Esos lucius), avat (Aspius Aspius), cteno (Ctenopharyngodon idella), fusar (Aspro streber), somn (Silurus glanis), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), scobar (Chondrostoma nasus), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), viză (Ascipenser udiventris), cegă (Ascipenser ruthenus), rezeafcă de Dunăre (Alosa tanaica), mreană (Barbus barbus), mihal (Lotta lotta), săbi ă (Pelecus cultratus);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 85

• reptile – specii protejate de Conventia de la Berna: şarpele de casă (atrix natrix), şarpele rău (Coluber scapius), şopârle (Lacerta agilis, Lacerta praticola, Lacerta taurica), guşter (Lacerta viridis); • amfibieni - specii protejate de Conventia de la Berna: broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca săpătoare (Pelobates fuscus); • insecte, crustacei, fluturi, moluste – Orthoptere greieri de casa (Gryllus domesticus, greieri de camp (Liogryllus campestris), cosaşi, lăcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropişni a (Gryllotalpa gryllotalpa), călugări a (Mantis religiosa), Coleopere (calosoma, rădaşca (Lucanus cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), gărăgări e/buburuze (Coccinela septempunctata), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazarei (Bruchus pisorum), carab (Carabus auratus), cărăbuşi (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus)), Heteroptere (gândaci (Haltica quercetorum, Galerucella luteola, Dryocetes villossus, Scolytus scolytus, Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa decemlineata), ploşni e (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), Eurigaster maura (ploşni a cerealelor), Aelia acuminata, Palomena praxina (ploşni ă de câmp), Cimex lectularius (stelni a), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode (urechelni a (Lithobius forficatus), scolopandra / cârcâiac (Scolopendra cingulata), şarpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (muşte, ân ari), Lepidoptere (fluturi (ochi de păun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albini a Pieris brassicae, coada randunicii (Papilio machaon), fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar, Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, acarieni, viermi, râme, melci (Helix pomatia, limax), lipitoare (Hirudo medicinalis), scoica de lac, scoica de râu, racul de râu. Insectele care vie uiesc în vecinătatea sau în mediul acvatic: Ephemeroptera (rusalii Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris, Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tân ar (Culex pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelulă (Libellula quadrimaculata)), Dytiscite (cărăbuş-deapă (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (lă ăuş (Gammarus), Daphia, Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris lacustris, ;octoneca glauca, Ranata linearis, ;epa cinerea (scorpionul de apă)), viermi de apa (Lumbricus terrestris) şi larve, protozoare.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 86

Listele cu speciile protejate de plante şi de animale fac obiectul OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificata si completata cu OUG 184/2008. Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni este amplasat pe raza teritoriului administrativ al oraşului Băicoi, la limita dinspre oraşul Plopeni, fiind învecinat pe latura estică cu DJ 100D (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Pădurea Plopeni este recunoscută ca Sit Natura 2000 (RO-SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007, Anexa 6 (M.Of.nr.98 bis/07.02.2008) şi zonă protejată de interes na ional de 88,8 ha. Pădurea Plopeni este identificatã în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Slănic în Unitatea de Produc ie III Plopeni, unită ile amenajistice 20-25, face parte din fondul forestier na ional, proprietate publicã a statului, administrată de Regia Na ională a Pădurilor (RNP-Romsilva). Relieful este cel de câmpie înaltă-piemont (270m altitudine), Câmpia piemontană a Ploieştilor formată la ieşirea râului Prahova din zona mai înaltă a Subcarpa ilor Curburii unde, datorită rupturii de pantă, are loc o depunere bruscă a aluviunilor mari, transportate în re eaua hidrografică („câmpie de împrăştiere”). Regiunea biogeografică corespunzatoare este cea continenală şi anume zona pădurilor de foioase (silvostepă). Pădurea Plopeni se încadreaza în tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli (cf. Donita et coll., 2005). Asocia ia vegetală este Aceri tatarico-Quercetum patraeae-roboris (Soo 1951 em. Zolyomi 1957) iar tipul de ecosistem este Goruneto-Asperula-Asarum-Stellaria. În Pădurea Plopeni se întâlnesc specii de plante edificatoare şi reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen. Acestea se stratificã după cum urmeazã: Etajul arborilor este format din: • Quercus robur • Quercus petraea • Acer tataricum • Carpinus betulus Stratul arbustiv – subarborete este format din: • Crataegus monogyna • Cornus sanguineus Stratul ierbos – herbaceu – subarborete este format din: • Asperula odorata (Vinarita)
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 87

Prahova. CaraşSeverin. Morimus funereus (croitorul de piatră).Timiş. Alba. • Peucedanum rochelianum – specie endemică pentru România şi spa iul fostei Iugoslavii cu distribu ie restrânsă în jude ele: Sibiu. Sympetrum sanguineum. în imediata vecinătate a oraşului Plopeni. Anax imperator şi Aeshna cyanea (libelulele) • amfibieni . cervus (rădaşca). Hunedoara. Gorj. Gala i. deci într-o zonă cu un trafic auto şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 88 . Argeş.Hyla arborea (brotacelul) şi Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) populeazã pădurea mai ales zonele ei mai umede iar Rana ridibunda (broasca verde de lac) este localizată în perimetrele micilor habitate de tip baltă.Cerambyx cerdo. 12 Pădurea Plopeni În cea ce priveşte fauna Pădurea Plopeni adăposteşte o bogată faună de: • nevertebrate .• Asarum europaeum (Pochivnic. Amenin ările pentru situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Pădurea Plopeni este amplasată de-a lungul DJ 102 (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Fig.piperul lupului) • Asparagus tenuifolius • Geranium phaeum (Palaria cucului) • Geranium robertianum (Napraznic) • Glechoma hirsute • Lilium martagon (Crin de pãdure) • Sanicula europea • Stellaria holostea (Rocotea) În Pădurea Plopeni se mai întâlnesc două specii endemice: • Hepatica transsilvanica – endemism pentru zona sudică şi estică a Mun ilor Carpa i.

incendii de origine naturală. • situatiilor de risc natural cum ar fi seceta. Traficul auto generează poluare. dispersia poluan ilor în interiorul pădurii fiind probabil îngreunată de stratul vegetal arboricol şi subarbustiv. în jurul micilor acumulari de apă din interiorul sitului. trăsnete. Adâncul padurii este brăzdat de şleauri de căru ă în care natura îşi face loc prin apari ia muşchilor. interzicerea păşunatului. a ecosistemelor. din vechile sonde. cu efect mai ales la limita sitului. Accesul în pădure este facilitat de existen a drumurilor forestiere şi absen a oricărui obstacol între limita pădurii şi şosea. interzicerea depozitării deşeurilor etc. în special apa şi aerul. se acumulează deşeuri aruncate de cei care vin la picninc în pădure. De asemenea. dar care din nefericire sunt folosite pe post de gropi de gunoi de către popula ia locală. Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversită ii. inclusiv asupra factorului uman. Starea factorilor de mediu. de reziduuri petroliere. Atât în ariile naturale protejate cât şi în celelalte ecosisteme naturale au fost impuse măsuri de conservare a florei şi faunei sălbatice. Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 89 . La limita vestică a sitului se pot observa două bataluri mici. În interior. deficitul de umiditate. acestea neprezentând vreun interes pentru culegătorii de plante medicinale sau din punct de vedere estetic comercial. fiind extrem de uşor accesibilă. în scopul păstrării capitalului natural şi a unei diversită i biologice (protejarea florei şi faunei sălbatice. În prezent nu mai există această practică. rămase de la sondele ce func ionau cândva în apropiere.) Impactul asupra biodversitatii se datorează: • activită ilor antropice. alunecări de teren. Din această cauză există tendin a de acumulare a deşeurilor de diverse tipuri în por iunea adiacentă şoselei. atacul de dăunători. Observa iile au fost fãcute în ultimii 3 ani de reprezentan ii Agen iei pentru Protec ia Mediului Prahova în timpul vizitelor în teren efectuate împreună cu angaja ii Ocolului Silvic Slănic. inundatii. fiind necesară astuparea lor. dar pe traseul şanturilor nu creşte vegeta ie forestieră. Traficul uman nu constituie o amenin are pentru speciile ocrotite. Pădurea reprezintã chiar un loc de recreere pentru localnici. În pădure există resturi de structuri metalice şi de beton. eroziuni de mal. cutremure.uman relativ intens. inflentează impactul asupra biodiversita ii. tornade. de cca 4 mp. situl este brăzdat pe alocuri de şan uri săpate de localnici în vederea sustragerii unor conducte vechi. dezafectate.

linii de cale ferată. care se produce anual pe suprafe e variabile. • îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei acvatice. ceea ce conduce la fragmentarea şi dispari ia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate. afectează populatiile de păsări. • construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică. Sub influen a păşunatului. barboasa. poduri. solului şi pânzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător. Pe lângă păiuş. conducte pentru transportul produselor petroliere. • importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază ştiin ifică. • incendierea ilegală a vegeta iei uscate. • defrişările necontrolate. • perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar. • practicarea păşunatului intensiv. pajiştile cu predominare a păiuşului stepic au fost transformate în pajişti de pir gros şi fânea ă cu bulbi. • utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele. perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli. peşti şi mamifere. re ele de transport a energiei electrice. • practicarea de sporturi în afara spa iilor amenajate. • impurificarea apei. compozite şi leguminoase. • eutrofizarea apelor de suprafa ă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi sta iile de epurare. Impactul activită ilor antropice asupra biodiversită ii este determinat de depozitarea necontrolată a deşeurilor în interiorul sau la periferia localită ilor. apar ca specifice condi iilor de stepa şi unele specii de iliacee. colilie. • turismul haotic. negara. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 90 . care determină micşorarea resurselor solului şi duce la eroziune severă şi degradarea ecosistemelor. dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implica ii asupra dezvoltării turismului local. etc.• tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora.). • utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali. cauzată de braconajul cinegetic.

cu referire speciala la cele din vecinatatea gospodariilor individuale insa.2. Distributia obiectivelor Structurii Baicoi (sonde de exploatare si parcuri de rezervoare) este in proportie de 75 % in proximitatea unor zone rezidentiale. Zgomotul Principalele surse de zgomot sunt: traficul rutier.1. În privinta gradului de deranj. care in de : • calitatea aerului. Utilajele folosite in cadul acestor lucrari (IC5. Cu ocazia lucrarilor de intretinere si interventie la sonde. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare poate conduce. cu distante medii in intervalul 50-150 m. sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 91 .22. exista posibilitatea ca pentru perioade scurte de timp si cu o frecventa redusa. generand un nivel de zgomot inacceptabil pentru rezidenti.6. valorile inregistrate sa depseasca limitele maxime admisibile pe timp de noapte. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afectează popula ia. In aceste conditii. chiar si cele recent fabricate depasesc 80 dB. Lucrarile de intretinere si interventii sunt executate de formatiile din cadrul Sectiei de Interventii a Petromservice Baicoi dar. comportamentul inadecvat al vecinilor. modificat Ordinul 1028/2004. compresoare etc. impun ca pe timp de noapte nivelul de zgomot sa fie cu 10 dB mai scazut decat nivelul admis pe timp de zi. in conditii normale de functionare acest nivel de zgomot nefiind depasit. Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei din Ordinul nr. La nivelului oraşului Băicoi nu exista o harta strategica de zgomot.).7 Sanatatea populatiei Bolile cronice au o multitudine de factori favorizan i şi declanşatori. pentru intervale scurte de timp. Evaluarea stării de sănătate a popula iei constă în identificarea factorilor de risc. Cea mai la indemana solutie pentru evitatarea inconvenientelor este programarea si executia lucrarilor de intretinere si interventii la sonde intre orele 6 . nu pot fi incrimina i numai factorii de mediu (aer. 2. iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. 536/1997 al Ministerului Sanatatii. santierele de construc ii. apă. cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe. obiectivele comerciale şi cele industriale şi în anumite cazuri unele zone de agrement.1. buldozere. beneficiarul trebuie sa solicite executantului luarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea disconfortului fonic pentru populatia din zona. la depasirea limitelor de zgomot. arterelor de trafic intens.

hidrogenului sulfurat. substan e oxidante etc. Dintre aceştia. dioxid de azot. cel mai periculos este monoxidul de carbon. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 92 . habitatul condi ii improprii (zgomot. • poluan ii iritan i – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf. efectul fiind specific substan ei în cauză. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice. infec ii respiratorii acute. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. după expunere de scurtă durată. mercurul şi cadmiul. cum ar fi bronşita. amoniac. astmul bronşic. emfizemul pulmonar. Poluan ii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de ac iune insuficient descifrat. substan e fără prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen). în timp. clor. se disting următoarele tipuri de poluan ii: iritan i. zgomot. până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare iritativ moderată.• • • • • alimentarea cu apă potabilă. Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluan ii iritan i sunt diferite func ie de perioada de expunere şi de natura poluantului. dioxidului de carbon. • poluan ii asfixian i – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO). Caracteristic acestora este acumularea lor. iluminat. Cei mai frecvent întâlni i sunt plumbul. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substan e cu pericol mare pentru sănătate. de tipul metalelor grele. procese industriale etc. calitatea serviciilor oferite popula iei. cancerigeni chimici şi fibrozonan i. • poluan i toxici specifici – aceşti poluan i ac ionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman. alergizan i. Poluan ii toxici sistemici. etc. În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. fluorul. îşi exercită ac iunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman. Bolile provocate de aceşti poluan i sunt asociate modificărilor la nivelul căilor respiratorii. aglomerarea popula ională etc. în organismul uman. asfixian i toxici specifici.). colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură. rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburan ilor folosi i în sursele sta ionare (ca de exemplu: sobe) şi mobile. precum şi afectarea alveolelor pulmonare. producând hipersecre ie de mucus şi alterarea activită ii cililor vibran i. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic.

• compuşi organofosforici. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în jude ul Prahova în anul 2009 la nivelul jude ului nu s-au efectuat astfel de studii. care provin în special din industriile textilă şi chimică. • iocide şi produse de protec ia plantelor. sistem imunitar insuficient dezvoltat). În cazul poluării aerului. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În func ie de impactul asupra sănătă ii umane.• poluan ii alergizan i – pot fi naturali (polenul. • materii în suspensie. • metale şi compuşii lor. fungii. • substan e care au o influen a nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen (care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5. Este de men ionat faptul că morbiditatea prin afec iuni ale aparatului respirator la copii ridică în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecin e importante asupra capacită ii lor biologice.pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice.) sau artificiali. aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 93 . CCO-Cr). • hidrocarburi persistente şi substan e toxice organice persistente sau care se pot bioacumula. reproduc ia sau alte func ii endocrine în/sau prin mediu acvatic. Popula ia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularită ilor biologice (organism în creştere. • cianuri. • compuşi organostanici. • substan e care contribuie la eutrofizare (nitra i şi fosfa i). • arsenic şi compuşii lor. produşi volatili rezulta i din anumite vegetale etc. care s-a dovedit că au proprietă i cancerigene sau mutagene sau proprietă i care pot afecta tiroida. Impactul acestor poluan i este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice. se disting următoarele tipuri de poluan ii: • compuşi organohalogena i şi substan e care pot forma astfel de compuşi în mediu acvati. Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer. • substan e şi preparate sau produşi de degradare ai acestora.

rezultând un deficit de oxigen. Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor. apele (de suprafa ă şi subterane). dizenteria. • intoxicarea cu nitra i şi nitri i prezen i în apă din ce în ce mai mult datorită industrializării şi chimizării agriculturii. PBC. radioactive) pot fi: • guşa endemică. hepatita virală. conjunctivita de bazine de îmbăiere. cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică. febra tifoidă. Garda de Mediu si AN “Apele Romane” controleaza respectarea parametrilor de calitate impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor si de mediu. mercur). factorii de mediu agresa i fiind solul. Deşeurile de tip sanitar şi veterinar au con inut de agen i patogeni. pot avea efecte grave asupra sănătă ii umane. • alte substan e toxice ca plumbul. cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii. respectiv poluan i chimici: • maladiile infec ioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera. Maladiile care se datorează unor substan e chimice existente în apă (minerale.Sursele de poluare a apei pot genera maladii infec ioase şi maladii neinfec ioase datorită prezen ei în apă a unor poluan i biologici. cadmiu. Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ. cadmiul. tricomoniaza. întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complica ii nervoase şi endocrine. datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă. Deşeurile constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice care contribuie la eutroficare (în special nitra i şi fosfa i) şi au o influen ă nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen. pesticidele. boli cardiovasculare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 94 . Maladia. mercurul. uleiuri uzate. aerul. Conform HGR 974/2004 DSP nu mai monitorizeaza calitatea apei brute intrate in statiile de tratare in vederea potabilizarii Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate Problema deşeurilor a devenit tot mai acută datorită gestionării deficitare şi impactului negativ tot mai pronun at asupra sănătă ii popula iei şi asupra mediului înconjurător. lambliaza. În Jude ul Prahova Agentia de Protectie a Mediului. solven i. precum şi metale grele (plumb. nitri ii pătrund în sânge şi în combina ie cu hemoglobina formează methemoglobina. • maladii infec ioase transmise de viruşi: poliomielita. pesticide. toxice. • parazi i care generează amibiaza.

uleiuri uzate. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă. Pentru apari ia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor. Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special constituie una din problemele majore de mediu cu care se confruntă autorită ile locale. cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localită ilor şi cursurilor de apă. putând provoca astfel infec ii şi prin contact direct. fără o neutralizare. Se consideră că impactul asupra sănătă ii umane este semnificativ datorită pericolului de producere a unor boli infec ioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice precum şi metale grele (plumb. În condi ii prielnice. care să presupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor. Riscului utilizarii de substan e chimice periculoase asupra sănătă ii umane şi mediului Scopul principal al evaluării riscului este acela de diagnozare a realită ilor curente şi de a stabili strategiile care să permită diminuarea pierderilor de vie i omeneşti şi bunuri materiale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 95 . ouăle diverşilor helmin i etc. sunt necesari şi al i factori cum ar fi receptivitatea organismului. în cazul producerii unui eveniment nedorit. Deşeurile. Toate activită ile umane sunt posibile surse de risc. cele mai relevante tipuri şi surse de risc sunt următoarele: • emisii în aer. În condi ii naturale.Deşeurile pot fi vectori importan i în răspândirea infec iilor. pesticide. Efectele gestionării de substan e chimice periculoase. cadmiu). iar deşeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infec iilor. sol în zona depozitelor de deşeuri genereaza riscuri pentru sănătatea umană.). dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului. Îmbunătă irea calită ii vie ii presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene. solven i. agen ii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat (zile. apă. unii agen i patogeni din deşeuri rămân în via ă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helmin i şi sporozoare. numărul suficient al agen ilor patogeni. bacterii. fumul provoacă dificultă i în respira ie. Deşeurile provenite din diferite surse con in foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agen i patogeni răspânditori de boli infec ioase (viruşi. aer. în special cele industriale. apă şi pe sol provenite de la industrii şi activită ile asociate. Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a popula iei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii. luni) de unde pătrund în sol. în afara pătrunderii în organismului uman a agen ilor patogeni. Agen ii patogeni semnalează în deşeuri numai posibilitatea infec iilor.

inima. Aceste substante se acumuleaza în special în tesutul adipos. • activită i agricole care pot afecta sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte. distribuitorii şi utilizatorii de biocide care desfăşoară activită i cu produse de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate. apele subterane şi de suprafa ă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 96 . poate cauza efecte dăunătoare. • surse naturale care pot provoca accidente: cutremure. furtuni. în decurs de un an. cu condi ia stopării inhalării unor noi cantită i de mercur. manipulării şi utilizării în siguran ă a acestor produse. Trasatura caracteristica a substantelor chimice periculoase este afinitatea pentru tesutul adipos si o mare stabilitate. irita ii la plămâni. Comercian ii. Ele sunt influentate greu de transformarile metabolice si sunt eliminate încet. ficat. până este vaporizat şi inhalat. irita ii la ochi. lipsa poftei de mâncare. Mici cantită i de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte. tub digestiv şi căi respiratorii. epuizare. Intoxicatiile care durează mult evolueaza spre tulburari ale sistemului nervos central. În mod normal aceste cantită i de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare. o dereglare a coordonarii miscarilor. atrofia tesutului muscular. O expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp. mâncărimi ale pielii. Ini ial se observă o slabire generala. dureri de cap. erup ii care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om. afec iuni ale creierului şi rinichilor. În intoxicatiile subacute. temperaturi excesiv de ridicate sau scăzute. creier. rinichi. muschi. • sisteme de transport a substan elor periculoase. iritabilitate. insecticide şi erbicide care pot să contamineze solul. Acestea se elimină încet. Actiunea toxica în intoxicatiile acute constau într-o excitare initiala puternica şi apoi paralizarea sistemului nervos central.• evacuări accidentale de substan e periculoase provenite din diferite industrii. inunda ii. sunt persoane autorizate şi dispun de mijloace necesare depozitării. • urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare. Moartea poate surveni ca o consecinta a paraliziei centrului respirator şi edemului pulmonar. Pătrund în organismul uman prin piele. apar perturbari ale auzului. fără a pune în pericol sănătatea oamenilor şi mediului înconjurător. ca nervozitate. simptome insotite adesea de leziuni ale ficatului si rinichilor.

ale sistemului nervos central cu senza ie de greutate în cap. Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condi ii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular. Studiile indică o distan ă minimă de 2 m fa ă de sta iile de bază. fiind plasate la o înăl ime între 15 şi 50 m fa ă de sol şi sunt destinate comunica iilor pe distan e de câ iva km. tărie şi pozi ia surselor. aparate.7 V/m. Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman şi fauna. Sta iile de bază pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular. care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort. Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensită ii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor. începând cu uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. iritare. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata. respectiv de 49. Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. Zgomotul are o ac iune complexă asupra organismului în functie de frecven ă. 1193/29.09.Efectele radia iilor electromagnetice de tip hertzian asupra stării de sănătate Acestea sunt generate de antenele de tip GSM. pentru tulburările de somn (maxim 49%). dar mai ales antropice: utilaje. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 97 . pentru grupa de vârstă de 15 .64 de ani. cefalee (maxim 56 %). semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens. astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acestora în intersectii precum şi în perioade meteorologice nefavorabile care îngreunează circula ia rutieră şi implicit amplifică solicitarea motoarelor. stări de frică. insomnii şi pierderea par ială a memoriei şi cum este cazul frecven elor de la 100 kHz până la 10 GHz. stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesivă a esuturilor aflate în lângă sta ie. in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote). finalizat în 2000. oboseală. ame eli (maxim 25%). Este produs de surse naturale. oameni.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41. mijloace de transport.25 V/m în cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange. Vodafone). Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte. pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială. Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sănătate Publică. Contribu ia cea mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati.

Pentru aplicarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân consiliul local are obliga ia de a asigura personal de specialitate pentru eviden a. steriliza i si apoi sunt lasa i din nou in libertate. Nu sunt date referitoare la numărul persoanelor vaccinate antirabic. Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zone urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătă irii calită ii acestui mediu revine autorită ilor locale. Pe raza localită ii se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 98 . dar şi protec ia şi îmbunătă irea stării mediului. sanc ionarea proprietarilor de câini care circulă cu aceştia pe domeniul public fără botni ă şi lesă costituie o necesitate. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspira ii umane: necesitatea dezvoltării economice şi sociale. cea mai periculoasă pentru condi iile din ara noastră este turbarea. furie. Saliva acestor animale poate con ine virusul turbării chiar cu 10 zile înainte de apari ia primelor semne clinice de boală. Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport func ional şi cultural. numită şi rabie. Animalele abandonate au putut influen a starea de sănătate a popula iei prin agresarea fizică a oamenilor. ca singura cale pentru bunăstarea atât a genera iilor prezente. supravegherea. din pie ele şi parcurile din jude ul Prahova. paralizii etc.Animale abandonate şi influen a asupra stării de sănătate a popula iei Înmul irea excesivă a numărului de animale fără stăpân. Se caracterizează clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburări senzoriale. cât şi a celor viitoare. precum şi al re elei de localită i în teritoriu. care se găseşte în cantitate mare în creier şi în saliva animalelor turbate. la nivelul localită ilor urbane şi rurale. în condi iile păstrării echilibrului fa ă de complexul de resurse ale capitalului natural. În oraşul Băicoi nu există un adăpost special pentru animale fără stăpân (câini) in momentut actual câinii fară stapân prinşi sunt deparazita i. îndeosebi câini şi pisici în zonele urbane. Câinii pot fi o sursă de infec ie şi de infesta ie parazitară pentru om.). poate reprezenta un risc pentru sănătatea popula iei. Există peste 100 de boli infec ioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui. tendin a de a muşca. asisten a medicală veterinară şi efectuarea unor ac iuni sanitare veterinare prevazute de legisla ia sanitara veterinară. Dintre toate bolile. Prinderea şi transportul câinilor fără stăpân de pe străzile. Este produsă de către virusul rabic.

locaşe de cult.Campul Urletei corespunzator T. cu învelitori din tablă zincată. relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea). Pe acesta este dezvoltat orasul. stadion. spa ii de produc ie şi prestări servicii nepoluante. Spa iile verzi reprezintă circa 13.20 mp/locuitor. spa ii comerciale. peisajul antropic: • urban. acoperit cu argile şi în nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzătoare Terasei Câmpina. desparte Subcarpatii externi de cei interni. se disting: peisajul natural: • subcarpatic. intr o zona de subsidenta. Baicoi. Oraşul beneficiază de spa ii de agrement: parc. de alimentare cu apă potabilă. Subcarpatii sunt reprezentati prin : . lucrări de infrastructură rutieră. • agro-industrial. de comunica ii. Are altitudini de 290–310 m.Dealul Tintea (Gruiul) 404. feroviară şi lucrări de artă aferente acestora. alunecari). drenat de Dambu si Mislea. activitatea industrială şi agricolă.2. monumente istorice şi de arhitectură.31 ha. .6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare. Se disting lucrări de infrastructură energetice. spa ii verzi. şcoli.8 Peisajul Oraşul Băicoi se află la contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. Peisajul urban este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+4 realizate din zidărie în diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizării acestora. sală de sport. de confort termic. • de câmpie. strat de pietriş 20–60 m. fiind umanizat integral prin căile de comunica ie create. platforme de deşeuri. grădini e. Peisajul natural al aşezării a fost modificat datorită ac iunii omului. Câmpia Ploieşti este reprezentată în sud cu procese acumulative.Dealul Mislea la nord. de înhumare. exploatarea petrolului. împâslitură bituminoasă sau iglă având ca destina ie locuin e individuale şi colective. de epurare a apelor uzate. corespunzătoare conului Prahovei (alt. spa ii de recreere şi agrement.Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. sub valorile stabilite de OUG 114/2007 pentru RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 99 . . fântâni.1. . forajul sondelor. Spa iile de recreere şi sport totalizează o suprafa ă de 26. 250–300 m). Din acest punct de vedere.

12. 195/2005 privind protec ia mediului prin care autorită ile administra iei publice locale au obliga ia de a asigura din terenul intravilan o suprafa ă de spa iu verde de: • minim 20 mp/locuitor până la data de 31. • starea precară a spa iilor verzi şi elementelor de vegeta ie de pe acestea. • starea malurilor şi digurilor. • platformele neamenajate de deşeuri. • locurile virane neamenajate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 100 . energetice. silozuri.2010. • starea rampelor şi containerelor de deşeuri orasenesti şi starea de salubritate din locurile publice. Pitorescul natural poate fi compromis de: • poluarea atmosferei care în anumite condi ii meteorologice. de colectare a apelor uzate. cu învelitori din tablă zincată. • construc iile neterminate. dezafectate sau în stadiu avansat de degradare. • arborii tăia i sau rup i de pe marginea drumurilor sau pădurilor. • intensitatea traficului rutier. • parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat. împâslitură bituminoasă sau iglă. • pana de disperie a poluan ilor gazoşi. • accidentele terestre sau aeriene de orice natură şi poluările accidentale provocate de acestea. • petele de hidrocarburi de pe luciul apei. • construc iile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural.modificarea şi completarea OUG nr. • gradul de salubritate a malurilor. utilaje gricole şi mijloace de transport. • minim 26 mp/locuitor până la data de 31. realizate din zidărie şi materiale locale. Peisajul cu construc ii agro-industriale este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+1. lucrări de infrastructură rutieră. • cablurile aeriene electrice sau de comunica ie.2013. • efluen ii neepura i sau incomplet epura i de la sta iile de epurare oraseneasca şi industrială. de alimentare cu apă potabilă.12. lucrări de infrastructură termice. coşuri de dispersie a noxelor şi platforme de deşeuri. depozite de materii prime şi materiale. • circula ia autovehiculelor cu defec iuni la sistemul de combustie. • nimalele fără stăpân. • lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate. • depozitele de materiale de pe locurile publice. conduce la formarea smogului. • vehiculele auto scoase din uz.

C.L Oraşul Băicoi.2. al XIX-lea. care pot ilustra devenirea oraşului şi care merită instituirea unui regim de protec ie. Biserica Cioara. câteva construc ii suficient de valoroase. la nici una din categoriile de clasare. zootehnice. care amintesc urbanizarea ca centru petrolier.R. DOCT S. în satele componenete (astăzi cartiere ale oraşului). cu func iune comercială sau administrativă. la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate. PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradi iilor locale şi fondului natural aflat în proximitate. 2. prin vechimea ei şi datorită faptului că s-au păstrat imagini fotografice ale formei originale. măcar de categorie B (de importan ă locală). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 101 . începând cu a doua jumătate a sec. din care mai rezistă. în lipsa implementării planului este similară cu starea actuală. Totuşi. de depozitele de deşeuri menajere.1. şi reprezinta starea factorilor de mediu şi a sanată ii popula iei din zona în lipsa implementarii PUG. O primă categorie o reprezintă locuin a tradi ională specifică zonei colinare prahovene. nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. prezintă valoare istorică şi poate fi readusă la forma ini ială prin restaurare.9. industriale. Un element important îl constituie ruinele bisericii fostului domeniu boieresc al Cleopatrei Trube koi. din Dâmbu. Evolu ia acestei stări de mediu. Monumente istorice si arhitectura Conform Studiului Istoric realizat de către S.• mirosurile degajate de materialele organice deteriorate. 2. de complexele zootehnice. în fiecare din sate câteva exemplare. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG Starea actuala a mediului prezentată la acest capitol constituie „alternativa zero”. s-a considerat că există încă. O a doua categorie o reprezintă cele câteva case de târg. în ciuda bogă iei istoriei sale şi a diveristă ii formelor de via ă pe care le prezintă. de la strada principală.

care să asigure şi protec ia P. prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD. Montarea de hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 102 . înlocuirea unei păr i a conductei de pompare (OL Ø 4”) prin conductă PEHD şi eventuala înlocuire a rezervoarelor vechi (V=5890mc şi V=1000mc Tufeni) cu rezervoare din beton armat 2 x 5.Sta ia de epurare existentă subdimensionată .G.sistemul centralizat de alimentare cu apa este subdimensionat.C. doar o parte dintre locuitori beneficiaza de acest sistem centralizat.000mc.Re eaua de canalizare este insuficienta .În urma exploatarii zacamintelor de petrol. Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mocano-biologica Efecte în cazul neimplementării propunerii 1.000mc şi respectiv 1 x 1.Evolu ia factorilor de mediu în situa ia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.există conducte vechi pentru alimentarea cu apa potabila din otel.Apă . S-au avut în vedere extindere.U. modernizarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie apa potabila. s-a identificat existen a unei poluări semnificative Se va deteriora calitatea apelor de suprafa ă şi se va compromite calitatea freaticului si implicit sanatatea populatiei care nu beneficiaza de sistem centralizat de apa si canalizare. .I. . dea lungul timpului.

Aer Înlocuirea în cazul încalzirii tuturor locuin elor. i eiului.Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ si cantitatv . Nemul umirea popula iei şi creşterea fenomenului migrator. tratarea Implementarea masurilor propuse in şi depozitarea deşeurilor. instala iile de extinderea canalizării pot afecta pe termen ardere neindustriale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 103 . pentru schelele petroliere din orasul Baicoi.nu exista centură ocolitoare Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ si construirea unei centuri ocolitoare pentru traficul greu Gradul de degradare al drumurilor va creşte şi traficul greu va trece in continuare prin zona locuită Relatiile de comunicare dintre localită i se vor restrânge Consumul de combustibil va creste şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. produse petroliere) cu gaze naturale.U. referitoare la prezente in oraşul Băicoi construc ia sau modernizarea drumurilor. „Programele de conformare” a agentilor agricultura. 2.G. sunt: extrac ia şi distribu ia extinderea si modernizarea re elelor de apă. majore de poluare a aerului Propunerile din P. Utilizarea energiilor neconven ionale – Principalele surse antropice panouri solare. Obligativitatea aplicarii „Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale” elaborat de S. economici. scurt (pe durata execu iei) calitatea aerului. PETROM S. combustibililor tradi ionali (lemn.A. transportul rutier.C. cărbune.

cu pericolul Colectarea selectiva a deşeurilor degradării solului. Stagnare economică şi socială RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 104 . precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit.Epurarea apelor uzate nu satisface nevoile actuale ale orasului 3. Extinderea re elei de canalizare si Depozitare necontrolată de modernizarea celei existente deseuri în special pe cursuri Modernizarea si extinderea statiei de epurare de apă.din subteran (fântâni. Confort al locuitorilor scăzut. aspect dezagreabil. Accentuarea alunecarilor de Realizarea de studii de specialitate pentru teren existente si apari ia de lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a noi zone cu risc de malurilor împotriva eroziunii şi a inunda iilor alunecare. Condi ii igenico-sanitare Asigurarea cu apă potabilă. afectarea Monitorizarea modului de utilizare a calită ii apei din pânza fertilizan ilor freatică sau de suprafa ă. Stimularea combaterii eroziunii solurilor. terenuri în intravilan cu o noua treapta mecano-biologica sau extravilan. Apa potabilă .Exista mai multe situri contaminate cu produse petroliere 4. Sol . Sănătatea populatiei a. foraje proprii) pentru popula ia din oraş nu îndeplineşte parametrii sanitari Degradarea solului şi a pânzei freatice din zonă.Eroziunea solurilor . din sistem precare – apari ia unor focare centralizat a tuturor de gospodăriilor din oraş de infec ii.. Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. captări de izvoare.Re eaua de canalizare este insuficienta .

Schimbări climatice Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. Gestionarea deşeurilor Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mecano-biologica. lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a Pierderi materiale în malurilor împotriva eroziunii. afectarea calită ii apei din pânza freatică sau de suprafa ă Colectarea selectivă a deşeurilor. precum şi de combatere a eroziunii terenului. a inunda iilor gospodăriile popula iei. PET-uri. transportarea deşeurilor biodegradabile la depozitul ecolgic de la Boldeşti Scăieni şi valorificarea celorlate deşeuri de catre agenti economici interesati(hârtie. Poluarea pânzei freatice şi a solului Deșeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă. iar sta ia de epurare nu este la standardele necesare c. Confort al locuitorilor scăzut. apari ia unor focare de infec ii.b. etc). Riscuri naturale Alunecări de teren şi inunda ii în intravilan Drumuri degradate sau Realizarea de studii de specialitate pentru întrerupte. Condi ii igenico-sanitare precare. Mărirea suprafe elor degradate 6. metal. 5. terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului. Apa menajeră – re ea de canalizare insuficientă. Page 105 Nu sunt efecte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Nu sunt identificate Nu se fac propuneri utilizări ale substan elor interzise prin Protocolul de la Montreal.

cu coeficien i de transfer termic mare. Zonarea teritorială Se introduce o suprafată mare în intravilan Creşterea suprafe ei intravilanului cu 870. arhitectural. • modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice.7. la nici una din categoriile de clasare Eficientizarea energetică prin: • reabilitarea termică a clădirilor. eoliană).73 ha fa ă de suprafa a existentă. Dezvoltare nera ională cu risipă de resurse (pământ) Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (extindere alimentare cu apa. Nu sunt efecte Pericol de degradare fizică a construc iilor cu valoare arhitecturală. Biodiversitate Utilizarea de materiale necorespunzătoare.Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Conform Studiului Istoric Oraşul Băicoi nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. • folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconven ionale (solară. cu piederea construc iilor valoroase. A fost localizat Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Men inerea şi chiar creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. canalizare). Utilizare combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici. Schimbarea aspectului tradi ional. Patrimoniu cultural Au fost identificate construc iile valoroase. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzire prin tăieri de vegeta ie forestieră. Pe teritoriul oraşului Băicoi se găseşte . măcar de categorie B 10. 9. Conservarea resurselor naturale 8. care merită instituirea unui regim de protec ie. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 106 .

Conştientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul PUG elaborat după consultarea administra iei şi a cererilor cetă enilor. Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de urbanism general al oraşului Băicoi nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă. se vor men ine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere. Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştin a cetă enilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 107 . Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiin area de noi servicii. se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localită ii şi a fenomenului de migra ie sau navetă a for ei de muncă active cea ce va crea nemul umire în rândul popula iei.11. Degradarea factorilor de mediu. Regres economic şi social.

perpetuarea pericolului de inunda ii şi a alunecărilor de teren poate să aibă consecin e catastrofale prin pierderi materiale chiar. poate să capete caracter catastrofic. minor =1. major=2. în caz extrem. catastrofal=3) Măsura prevăzută în PUG Apă Aer Sol Sănătate Riscuri naturale Schimbări climatice Conservarea resurselor Biodiversitate Patrimoniu cultural şi istoric Zonarea teritorială Conştientizarea popula iei EFECTUL nesemnificativ minor major X X X X X X X X X 0 -16 3 catastrofal X X Având în vedere consecin ele pe care le are neimplementarea măsurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 108 .Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al oraşului Băicoi. Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0. de vie i omeneşti. Rezultă din această încadrare că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major. Deasemeni trebuie mentionat ca toti locuitorii orasului Baicoi trebuie sa beneficieze de sistemul centralizat de apa potabila prin extinderea si modernizarea retelei actuale. Pentru popula ie. cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema extinderii canalizării şi tratării apelor uzate menajere prin sta ia de epurare existenta dar modernizata si marita cu o noua treapta.

O situa ie specifică pentru teritoriul oraşului Băicoi este existen a sâmburelui de sare ce prezintă un risc de instabilitate.) şi cu prevederile legisla iei în domeniul protec iei mediului şi nu aduc atingere acestuia. • Pentru zonele cu risc mare se recomandă să nu se amplaseze construc ii. Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic general al oraşului Băicoi se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legisla iei sectoriale (sănătate. ca pe versantul nordic al dealului intea dar şi alunecări active în sectoarele instabile de pe pantele sudice. pentru a stopa fenomenul. există alunecări relativ stabilizate. S-au produs prăbuşiri datorită excesului de umiditate şi dizolvării sării din subteran şi formarea unor lacuri antropice. Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt: • Se vor executa lucrări de stabilizare pe zonele cu alunecări active. Vulnerabilitatea versantilor la alunecări de teren înscriu aceste perimetre într-o zonă de risc de instabilitate. mai ales a unor precipita ii cu caracter toren ial şi activită ii antropice. respectiv exploatarea petrolului. După stadiul dinamic în care se află.3. • La proiectarea construc iilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi şi se va stabili distan a de amplasare fa a de versan ii instabili. Consecin a a petrografiei şi structurii. • Se vor lua măsuri de amenajare a suprafe ei versan ilor cu platforme şi ziduri de sprijin. Riscuri naturale Procesele de versant cu raspandirea maximă şi cu cele mai importante implica ii practice sunt alunecările de teren de tip deplasiv. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 109 .G. etc. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P. catina). transport.U. • În zonele fara vegetatie. riscul declansării acestui tip de procese geomorfologice este amplificat şi de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. • Se vor efectua lucrări de drenare a apei din precipita ii. pin. Această disfunc ionalitate trebuie asumată de cei interesati în amplasarea unor obiective sau construc iii. respectiv ziduri de sprijin. frasin. a tectonicii deosebit de active. în zonă fiind amplasate un număr mare de sonde pentru extractie. se vor lua măsuri de plantare de pomi (salcâm. anin. drenaj.

Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. • Industriei extractive impact prezentat detaliat la capitolul 2. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 110 . litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. Apa este vulnerabila la poluare. Vilele de odihna din oras sunt prevazute cu fose septice vidanjabile sau sunt racordate la reteaua de canalizare.3. În aceste condi ii. Dispunerea latrinelor în incinta proprietă ilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale şi ale dejectiilor de la animale. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). atât în incinta proprietă ilor. fără o bază tehnică corectă. situa ia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condi iilor de via ă ale comunită ii. şan uri şi bazine de colectare.Calitatea aerului la nivelul oraşului Băicoi În zonele de locuin e este influen ată negativ de: • arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune). de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat .1. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. in urma exploatarii zacamintelor de petrol. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). Amenajarea unor noi spa ii verzi pe terenurile degradate şi libere şi completarea planta iilor defrişate în ultimul timp în scopuri diverse vor contribui la îmbunătă irea calită ii aerului în oraş. realizate după solu ii locale. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. cât şi pe arterele de circula ie. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). Calitatea apei la nivelul oraşului Băicoi Deoarece re eaua de canalizare este subdimensionată locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infectie şi de transmitere a bolilor. s-a identificat existen a unei poluări semnificative. cu implica ii asupra randamentului şi siguran ei în exploatare. de-a lungul timpului. Factorul De Mediu “Aer”. • Treficul rutier datorită drumurilor necorespunzatoare si lipsa unei centuri ocolitoare. etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . Rareori sunt amenajate la proprietă i fose vidanjabile construite etanş. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). în sobe.

PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL În urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. a micii industrii. În urma implementării PUG calitatea apelor va fi îmbunătă ită prin racordarea intregului oras la re elele de apă potabila şi canalizare care se vor extinde la nevoile actuale. Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură baza dezvoltării durabile a localită ii. 4. Riscuri Stabilirea func iunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activită ilor economice cu măsuri de protec ia mediului şi a popula iei. au fost considerati relevanti urmatorii: • popula ia. • solul/utilizarea terenului. • aerul. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd această destina ie se vor impune condi iile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a popula iei şi confortul locuirii. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 111 . Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. De acest aspect se va ine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investi ii. • sănătatea populatiei. pentru planuri şi programe.Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Totuşi deoarece Planul urbanistic general crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activită i economice. serviciilor şi turismului. • apa. În Plan se face referire la specificul activită ii economice care se poate dezvolta în oraşul Băicoi în domeniul industriei agriculturii şi creşterii animalelor precum şi cele în domeniul exploatarii materiilor prime.

patrimoniul arhitectonic şi arheologic.valorile materiale.densitatea populatiei aferenta în perimetrul construibil este de 42 locuitori pe hectar. etc. explozie sau degradarea terenurilor agricole prin poluarea cu produse petroliere. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme. Nr. Ca zone critice sub aspectul deteriorarii solului putem aminti zonele de exploatare a petrolui. Conform pr. astfel se induc. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru orasul Baicoi sunt prezentate în tabelul de mai jos.popula ia este îmbătrânită. Solul este constrans sa primeasca noxele industriale. gaze si petrol pot produce degradare mediului prin inundabilitate. . traficul si aglomerarile. patrimoniul cultural. Avarierea conductelor de apa. Agricultura este puternic implicata in protectia mediului. . biodiversitatea. incorporandu-le in produsele sale. In zonele sondelor de exploatare precum si a batalurilor sunt arii de poluare cu titei si au existat poluari acidentale prin fisurarea unor conducte de petrol. 126/2001 -243-SF-D-2001 ”Autostrada Page 112 Solul/utilizarea terenului RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . • • • • • • • Factor/Aspect de mediu Populatia si sanatatea umana Probleme actuale de mediu . flora. ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. densitatea de week end este de 1 locuitor la 80 mp. Aceste situatii trebuie prevenite deoarece refacerea terenului este un proces de durata si anevoios ce presupune investii mari.infrastructură edilitară şi de mediu dezvoltată insuficient. atat in recolte cat si in productia animala. substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. peisajul. fauna.

imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare.A. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. menajere si industriale). -defrisarea terenurilor se va face in limite optime. curatarea si neutralizarea santurilor. iunie 2003) masurile de protectie a mediului ce se propune a se executa sunt: . . reziduale. -reciclarea deseurilor dupa caz. strict necesareș -efectuarea plantatiilor de protectie -plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti.in prezent orasul Baicoi este partial alimentat cu apa centralizat printr-un sistem de distributie stradal.apele de suprafa ă şi subterane din straturile freatice sunt improprii alimentarii cu apa in scop menajer intrucat sunt poluate (sau pot fi foarte usor afectate calitativ) ca urmare a activită ilor din gospodariilor individuale si a schelei petroliere.apele de suprafata si cele freatice poarta amprenta exploatarii zacamintelor de petrol. epurare si evacuare a apelor (meterorice. pluviale.C. teritoriul orasului Baicoi va fi traversat de traseul autostrazii. -diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. canalizare. devierea circulatiei. fiind poluate semnificativ Page 113 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . -intreruperea locala imediata a rigolelor. Studiu pilot – Actualizarea P. Ploiesti.-urilor din judetul Prahova traversate de autostrada Bucuresti – Brasov (S. nr. -proiectarea si executia sistemelor de colectare. -stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate. prafoase.U.G.evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. -umezirea. La constructia autostrazii. conform pr. . CONSPROIECT S. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi.Apa Bucuresti Brasov. Proiectant general SEARCH CORPORATION. utilizandu-se si apa din fantani. etc. . 30/15110. fine.

.alte resurse sunt reprezentate de fanete. trend in relatie cu construirea caselor de vacanta.nivelurile concentra iilor în aerul ambiental al poluan ilor principali (NOx. etc. . Patrimoniu cultural. Poluarea fonica si vibratiile produse de circulatia pe DN1 sunt receptionate doar de cateva locuinte aflate in imediata vecinatate a DN 1 Flora. încălzirea reziden ială (aproape exclusiv cu lemne şi cu gaze). calitatea aerului. rezultând un produs arhitectural evident izvorât din tradi ie dar cu repere clare datorate contextului european. . indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protec ia popula iei. particule.Aerul . -conform Studiului Istoric orasul Baicoi in ciuda bogatiei istoriei sale nu are in Lista monumentelor istorice nici o singura pozitie. . la niciuna din categoriile de clasare.principalele surse de poluan i atmosferici din zona sunt reprezentate de industria extractiva a petrolului.resursele materiale ale zonei sunt reprezentate în primul rand de terenuri vazute prin prisma pozitie fata de Valea Prahovei. principala sursă de zgomot şi de vibra ii din zonă este reprezentată de traficul rutier. care ocupă cea mai mare parte a extravilanului. Vibra iile induse de trafic sunt imperceptibile. determinate prin modelare matematică pe baza datelor de trafic. Zgomot si vibratii .Padurea Plopeni este recunoscut ca Sit Natura 2000 (RORAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 114 . fapt ce particularizează şi individualizează peisajul cultural local.în prezent. Valorile materiale .nivelurile de zgomot generate de traficul rutier pe drumurile interioare. Este un exemplu în care peisajul cultural local reflectă sincretismul tradi iei cu inova ia autohtonismului cu europenismul. microclimat. de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul orasului.studiul istoric intocmit pentru fundamentarea PUG-ului istoric pune in evidenta că orasul Baicoi are în prezent o zestre edilitară veche de mare valoare arhitecturală şi istorică rezultat al sincretismului între ra ionalitatea şi modestia arhitecturală tradi ională cu expresivitatea şi decorativismul caracteristic stilurilor de circula ie europeană. CO) trebuie sa fie sub valorile limită legale. . pasuni si paduri. SO2. .fauna.traficul rutier pe DN1 are cu totul alte dimensiuni.

. . .structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influen ată de activită ile antropice. peisajul SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 115 . . neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservării.dat fiind faptul că nu s-au pus în eviden ă habitate unice. ştiin ific. . . Anexa 6 (M. 1198/2005 .în zona investigată au fost identificate o serie de vertebrate.2008) si zona protejata de interes national de 88. .conform OM nr. men ionate în Cartea Roşie.98 bis/07.81 ha. Prahova trăiesc peşti fara o importanta ecologica deosebita. Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae.Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare. nici unul dintre habitatele identificate în zona de influen ă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar". nr.in Padurea Plopeni se intalnesc specii de plante edificative si reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar si stejar cu carpen. cheie. Este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o oarecare integritate naturală. etc.în cursurile apelor din zonă.. .biodiversitatea.un habitat de interes national este cel întâlnit în pădurea Plopeni deoarece adăposteşte o asocia ie vegetală endemică în România. nu se justifică luarea unor măsuri de protec ie în scopul conservării unor specii.Of.perimetrul se găseşte într-o zonă de interes major din punct de vedere al biodiversită ii.02. unde să se mai regăsească echilibre naturale func ionale. pentru men inerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic.

COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL 5. mai mult sau mai pu in general. indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. Pentru a se atinge un obiectiv. In cazul proiectului de Reactualizare PUG Baicoi evaluarea s-a realizat prin cuantificarea performan elor planului de urbanism propus. în final. a ceea ce se doreşte a se ob ine. Trebuie precizat că un obiectiv este un angajament definit. Obiectivele POS sunt: • Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa. OBIECTIVELE DE PROTECTIEI A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL. • Strategia nationala de management al riscului la inundatii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 116 . precum şi. în raport cu un set de obiective pentru protec ia mediului. • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional. • Reducerea riscului la dezastre naturale.5. interna ional Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. în conformitate cu procedurile de planificare. Pentru măsurarea progreselor în implementarea ac iunilor. sunt denumite inte. • Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000. • Ameliorarea calitatii solului. deci în realizarea intelor.Planul Operational Sectorial de MEDIU .care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”. prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori. Obiectivele Reactualizarii PUG Baicoi vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe nationale: • POS Mediu . prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015. comunitar.1. sunt necesare ac iuni concrete care.

mediu si lung.Dezvoltarea resurselor umane. propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene IV. VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei.Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii • Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I „Cai de comunicatie” defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie.Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere . • Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Prahova • Planul Regional de Gestiune a Deseurilor – regiunea 3 Sud Muntenia • Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 2006-2013 Prahova • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013. promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative . • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 117 .Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol .• Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor • Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013. masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare: .Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport . • conform PJGD . identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt. • conform PJGD – Prahova.Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%. • PRAM .Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului .judetul Prahova prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013.Plan Local de Actiune pentru Mediu .Planul Regional de Actiune pentru Mediu • PLAM . recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013.

-mentinerea Page 118 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu. transport si epurare a apelor uzate Indicatori -indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA001). In prezent se deruleaza cu Ministerul Transporturilor. indicatori Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau particulare (specifice) • obiective strategice de mediu. • obiectivele specifice de mediu. reprezentand obiectivele stabilite la nivel national. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). precum si obiectivele la nivel local si regional. 5. obiectivele specifice. Sintezele au fost realizate astfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate. derivate din obiectivele strategice. Locuintelor si Turismului un proiect PHARE pentru elaborarea unui Ghid de bune practici in constructii care sa contina si parte de gestionare a deseurilor din constructii si demolari. Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului. Obiective de mediu. In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice.• colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. comunitar sau international. respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. tinte. Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute in planurile de management. Factor/asp ect de mediu Apa Obiective strategice de mediu Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane Obiective specifice de mediu -eliminarea poluării apelor de suprafa ă si a apei subterane datorată evacuării apelor insuficient Tinte -extinderea si modernizarea sistemului de colectare. reprezentand obiectivele relevante pentru plan. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova.2. tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu.

dirijate. -incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private epurate sau neepurate si datorita exploatarii zacamintelor de petrol. mobile). -niveluri de vibra ii la receptori Page 119 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . mari. surse . atmosferic concentra iile de salubrizarea strazilor.prevenirea. respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică. poluan i la emisie controlul gestiunii (surse sta ionare deseurilor. diminuarea si -reducerea emisiilor combaterea poluarilor de poluan i de la accidentale la sursele nedirijate exploatarile petroliere din schela Baicoi. acolo unde se impune. -niveluri de zgomot la receptori. -concentra ii de poluan i la emisie pentru sursele dirijate. indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului. -indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: caracteristicile tehnice ale echipamentelor sta ionare şi mobile. -protejarea receptorilor sensibili la vibra ii. măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibra ii implementate. infiintarea unor perdele de arbori la DN1 cu rol de protectie fonica. caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. -Limitarea nivelurilor de vibra ii. -integritatea malurilor cursurilor de apa Zgomotul si vibratiile Limitarea la surse a poluării fonice. cursurilor de apa -salubrizarea albiilor datorita eroziuniilor cursurilor de apa in laterale la debite zona administrativa.Aerul menajere. -regularizarea cursurilor de apa acolo unde se impun lucrari de stopare a degradarii terenurilor -Mentinerea -respectarea valorilor mentinerea calitatii calitatii aerului limită legale pentru cailor de rulare. din orasul Baicoi. -inventarul anual al emisiilor de poluan i. curateniei in albiile cursurilor de apa. -extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa potabila pentru toti -combaterea degradarii malurilor locuitorii orasului Baicoi.

-organizarea sistemelor de spa ii verzi şi construc ii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice -incadrarea in peisajul urbanistic actual. nespecifice localită ii. -indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului. -indepartarea cauzelor -men inerea. -amplasarea noilor clădiri se va stabili în cadrul lotului respectiv evitându-se plasarea la trotuar şi crearea unor aliniamente stradale lungi. -diminuarea poluării -implementarea solului prin prevederilor Planului depozitarea de management al corespunzătoare a deşeurilor. -masurarea dinamicii suprafetelor in zonele critice. solului ca urmare a diminuarea si exploatarii combaterea poluarii zacamintelor de accidentale la schelele petrol. Solul/Utili zarea terenului -Limitarea impactului negativ asupra solului.Peisajul -Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural). -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor. -limitarea gabaritului volumetric al viitoarelor edificii la dimensiuni conform RLU. -se vor utiliza materiale tradi ionale. -marirea suprafetei spatiilor verzi. -protejarea suprafetelor de livezi cu fâne e din centrul ilourilor evitându-se fărâmi area şi ocuparea acestor terenuri cu clădiri de locuit. de foraj. -se vor utiliza cu precădere acoperişuri cu patru pante şi mai rar cu două pante. a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi minimizarea schimbărilor topografice. în măsura posibilului. deseurilor. ziduri şi socluri din piatră. -reducerea degradării -prevenirea. cu teşirea unghiului frontonului precum şi modele de tip multifronton. -tipuri şi număr de ac iuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construc ie. -tipuri şi număr de ac iuni pentru Page 120 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .

Managementul deşeurilor -Respectarea legisla iei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor. Colectarea selectiva a deşeurilor menajere si transportul acestora la depozitele ecologice amenajate fara depozitare temporara in teritoriul administrativ.-stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor. Compozi ie deşeuri pe tipuri. Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor menajere. 5.715 0. P+2 Zona de locuinte si funstiuni complementare regim de inaltime P+3. Documente de raportare. Varianta propusa in PUG In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele existente vor forma noul intravilan. -consolidari de versanti. diminuarea impactului asupra solului (terenurilor). Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte. P+1. de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor.017 Page 121 . P+2 /P+3. P+4. P+4. P+1. P+5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi S(ha) 1 122. -lucrari de stingere a torentilor. gospodarie comunala (suprafata totala a extinderilor este de 820. -impaduriri de suprafete improprii pentru constructii.43 % 44.243 1. care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condi iile respectării legisla iei în vigoare. BILANT FUNCTIONAL ORASUL BAICOI –PROPUS Zona locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P. P+5 Zona de locuinte si functiuni complementare regim de inaltime mixt P.41 44.763 0.73ha). industriale din demolari etc. Cantită i de deşeuri pe tipuri. Documente de expedi ie şi facturi emise de operatorii de deşeuri.3.

69 3.584 176. loisir ş.225 0. Este necesara retehnologizarea si eficientizarea activitatilor de productie agricola (vegetala si animala).027 4.712 0. P+5 si functiuni complementare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P.Zona institutii publice si servicii de interes general Zona unitati industriale.806 0.556 100 Propuneri de organizare urbanistica. agrement. ecologizare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/spatiu verde. Pentru dezvoltarea unor activită i de tip industrial.164 3.a. în proximitatea actualului intravilan.639 6.711 652.682 113.007 0.536 83. depozitare.822 14. P+4. productie. P+1.446 24. de depozitaresi transport Zone unitati agricole si sere Zone verzi. agreement si sport Zona institutii publice si servicii/zona pentru locuinte P+3.104 2 536.565 27.117 0.119 0.183 0. in primul rând prin asociere pentru crearea de exploatatii mari si dezvoltarea activită ilor conexe. agreement si sport Zona functiuni mixte: depozitare. Sunt profitabile pentru comunitate initiative si actiuni în formule de parteneriat mixt (administratia publica locale + parteneri privati) indiferent de domeniu : economic. paduri. Evolutie. impaduriri.482 25.392 29.cimitire Zona cu destinatie speciala Zone depozitare reziduri Zona functiuni mixte: locuinte si functiuni complementare/spatiu verde. Prioritati. unitati agricole Zona mixta – spatii plantate. turism.722 5. industrie. Dezvoltarea economică este motorul dezvoltării urbanistice. echipare. de depozitare/institutii publice si servicii Cai de comunicatii rutiera si amenajari aferente Ape TOTAL INTRAVILAN 41.031 0. P+2 Zona functiuni mixte: unitati industriale.227 41.546 129.18 20.955 1. servicii. au fost rezervate terenuri libere atât in incintele fostelor ferme sau unită i industriale. servicii.90 1.638 1.642 5.290 0. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 122 . de protectie si ambientale/zona sport Zona constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare Zona gospodarie comunala .475 4..953 1. balneo.091 0. cât şi în teritoriul administrativ.

zone pentru activită i industriale şi de prestări de serviciu. actualele folosinte ale terenurilor din cadrul teritoriului administrativ ale orasului se men in. Pe zona masivului de sare este limitat regimul de înăl ime la max.). ca si celelalte trupuri izolate. Zona destinată institutiilor si serviciilor publice va fi extinsă pentru a primi eventuale obiective din domeniu unde patrimoniul este deficitar (cultură. În scopul realizării unei evolu ii coordonate la nivel macroteritorial. Trupul principal. Suprafata ocupata cu păduri nu va fi afectată si se va supune regimului Codului Silvic. prezintă o rezervă suficientă pentru constructii. Cele mai multe modificări se vor înregistra la nivelul folosintelor teritoriului prin extinderea intravilanului localită ii în dauna terenului agricol. De asemenea. Solicitările pentru constructii de locuinte vor fi limitate de reglementările impuse de legisla ie (zone de protec ie. rezolvarea cu prioritate a echiparii edilitare este de natură a spori atractivitatea zonei. extinderile intravilanului fiind de preferat sa se facă în zone cu soluri de categorii inferioare si fără planta ii de vii sau livezi. etc. în special în zona unei infrastructuri tehnico-edilitare durabile şi la standarde europene. Bilantul teritoriului intravilan prezintă indici de folosin ă îmbunătă i i fa ă de cei existen i. pentru sedii ale unită ilor agricole sau cele destinate gospodăriei comunale sau obiectivelor tehnicoedilitare. agrement. zone cu terenuri improprii construirii. Cu privire la zonificarea func ională. Odată cu explozia economică a oraşului.De altfel. Modul de construire în toate zonele este reglementat conform principiilor urbanistice si de ecologie urbană. cât si pentru functiunea de locuire. cu respectarea Codului Civil. siguran a în exploatare si de protectie a mediului natural si construit. etc. pe actuale terenuri degradate. volumul investitiilor în infrastructură va creste si va atrage după sine si alte tipuri de investitii. atât pentru activitati economice. Teritoriul intravilan. legislatiei privind stabilitatea. din care trupul principal este reprezentat de cartierele din localitatea propriuzisă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 123 . vor creşte suprafe ele destinate zonelor verzi armenajate prin regularizarea si stabilizarea terenului prin planta ii masive. S-a propus concentrarea folosirii urbane a teritoriului intravilan (zone destinate locuirii. interdictii temporare. indiferent de regimul de proprietate. P+1.). datorita răspândirii în teritoriu este organizat in mai multe trupuri. institutii complexe). a normelor sanitare. în general.

100 F – aproximativ 22 km .Braşov (odată cu realizarea autostrăzii Bucureşti – Braşov.: • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară de utilită i publice pentru serviciul de alimentare cu apă si canalizare “Parteneriatul pentru managementul apei Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul deseurilor Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Polul de creştere Ploieşti “ • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Valea Prahovei “. colaborări. • Proiect SI-1A-1f: Extinderea şi reabilitarea legăturilor rutiere dintre municipiul Ploieşti şi oraşul Băicoi. asocia ii de dezvoltare intercomunitară. • Proiect SI-1A-1d: Creşterea calită ii infrastructurii sociale în scopul fluidizării şi sporirii siguran ei traficului urban. Optimizarea relatiilor in teritoriu Descongestionarea drumului national DN 1 Bucuresti . un membru activ la o serie de înfră iri.comunitatea este membru fondator şi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 124 . • Proiect SI-1A-1b: Creşterea gradului de accesibilitate. aflată în faza de proiectare şi par ial în execu ie) va amplifica legăturile comerciale si deplasările pentru muncă în orasele mari din zonă. în orice caz. • Proiect SI-1A-1e: Reabilitarea şi amenajarea de rigole şi trotuare pietonale de-a lungul căilor de acces urbane : Republicii şi Independen ei D. • Proiect SI-1A-1c: Realizare centură ocolitoare oraş – 9 km . concomitent cu amenajarea intersectiilor si modernizarea podurilor Program SI-1A-1: Reabilitarea/modernizarea re elei de drumuri locale (inclusiv pasaje şi poduri): • Proiect SI-1A-1a: Modernizare străzi în oraşul Băicoi . mobilitate şi siguran ă a persoanelor rezidente în oraşul Băicoi. Pentru optimizarea relatiilor în interiorul teritoriului administrativ al oraşului (legatura cu satele din împrejurimi si cu DN 1) s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea lor. precum şi a posibilită ilor de sporire a traficului de mărfuri. conform traseelor de transport în comun .J. Construirea unui pasaj rutier peste DN 1 la intersec ia cu DJ 215 . prin construirea a două poduri peste pârâul Dâmbu . etc.

comunale şi locale. se propune refacerea bazei materiale la fermele existente din teritoriu . cu accesibilitate uşoară şi micro . pentru legătura cu comunele vecine şi exercitarea func iei de centru polarizator. precum şi a activită ilor balneo-turistice s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i. au fost men inute incintele fostelor ferme. Administratia publica locala va sprijini initiativele locale sau investitori din afara oraşului în realizarea de activitati economice în zonele rezervate prin PUG. In faza urmatoare. însotit de Studiu de Impact. Construirea de noi sta ii pentru mijloacele de transport / modernizarea celor existente şi aducerea la standarde similare celor din U. cu acces direct la CF. prin dezvoltarea sistemului asociativ. solicitate si de UE in vederea integrarii tarii noastre). de prestări servicii. şi altele de importan ă secundară. cu suprafete de teren plan relativ intinse este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. eventual. Pentru comertul cu produse vegetale si animale există un târg săptămânal. asociere). înstrăinare. pentru realizarea de unitati zootehnice in incintele fostelor ferme sau pe alte amplasamente se va intocmi un PUZ. in situatii speciale) si se va implica. Pentru dezvoltarea activită ilor de produc ie industială si de depozitare. pe calea cea mai convenabilă pentru păr i (posibilită i de schimb. Zona de câmpie colinară în care se afla oraşul. a prestărilor de servicii şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora. în valorificarea unor terenuri proprietate privată pentru activită i economice. Pentru dezvoltarea în ansamblu a activită ilor de produc ie industrială şi agricolă. depozitare si comert en-gros este retinută o importantă zona. bazate pe solicitări locale. cu forta de munca si utilaje adecvate (exploatatii agricole mari. în gospodariile populatiei (cu o singura exceptie). amplasat favorabil. moderne. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : • Proiect SIII-1A-1a: Realizarea unui incubator de afaceri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 125 . vor fi modernizate tronsoanele ramase din drumurile jude ene. Dezvoltarea activită ilor economice Profilul economic dominant rămâne tot industria extractivă şi industria grea. amplasate favorabil fa ă de zona de locuit si fa ă de principalele căi de comunica ie. în subsidiar apărând şi agricultura. Zootehnia este practicata tot in sistem individual. (sau initierea unor alte documentatii de urbanism.Program SI-1A-2: Realizarea unui sistem de trafic modern • Proiect SI-1A-2a: Modernizarea infrastructurii de transport public.E. Pentru activită ile industriale. cu cele două ramuri de bază: productia vegetală si creşterea animalelor.pie e agroalimentare.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 126 .M. • amenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu.-urilor din sectoarele de activitate. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. produc ie şi servicii în vederea realizării de parteneriate de afaceri cu firme din Uniunea Europeană • Proiect SV-1A-2a: Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament“Valea Stelii” • Proiect SV-1A-2b: Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice • Proiect SV-1A-2c: Organizarea unui festival annual dedicat Băicoi în vederea promovării poten ialului turistic al zonei şi a încurajării activită ilor economice din zonă. Conservarea si punerea în valoare a peisajului se va realiza prin: • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative.• Proiect SV-1A-1a: Promovarea I. s-au evidentiat următoarele categorii de programe pentru refacere peisagistică şi reabilitare urbană: • păstrarea si refacerea echilibrului natural si factorilor de mediu. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren si delimitarea si instituirea conform legii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. • limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice.M. Masuri in zonele cu riscuri naturale In urma analizei propunerilor de interventie si masurilor ce se impun. si de la sondele învecinate.

catina) . Paraul Dambu este regularizat partial doar pe o anumita portiune dar aceste lucrari sunt vechi iar albia este subdimensionata. • In zonele fara vegetatie. Zone afectate de alunecari de teren Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt : • Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active. In pietrisuri si nisipuri. proiectarea constructiilor se va face in conformitate cu prevederile normativului Cod de proiectare seismica Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri . • Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin. • La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili. Zone afectate de inundatii Se vor tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa .desi viteza de propagare a undelor este mai mica. Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate. precum si de decolmatare si de recalibrare a albiei acestora. • Pentru zonele cu risc mare se recomanda sa nu se amplaseze constructii. in zonele unde exista potential ridicat si mediu de instabilitate si prin pierderea coeziunii structurale si cresterea presiunii apei din pori.seismele sunt mai distrugatoare. si de formatiunile geologice de suprafata si este diferit in rocile necoezive si in cele coezive. pentru a stopa efectul acestora si a prevenii fenomenul de instabilitate cauzat de acestea si de afluientii lui. local.conform ‘’Legii Apelor’’. respectiv ziduri de sprijin. anin. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 127 .aparari de mal pe intregul curs al paraului Dambu.indicativ P-100/1-2006 si OG 20/1994. Fenomene de inundabilitate s-au manifestat in datorita siroirii apelor de pe versanti in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. Tinand cont de aceste considerente. drenaj. pentru a stopa fenomenul. Riscul seismic depinde. pin. • Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii . acestea se pot produce la pante foarte mici ale terenurilor. Se vor efectua lucrari de regularizare . frasin. se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm.Zone afectate de cutremure de pamant Alunecarile de teren si prabusirile de roci sunt fenomene asociate frecvent seismelor.

ms = 10563 mc/zi = 122. Propuneri Alimentarea cu apa Conform dezvoltării actuale a orasului şi inând cont de perspectivele de dezvoltare pe următorii 7 – 10 ani. Independen ei până la inciden a cu tronsonul actual reabilitat deja. au rezultat următoarele propuneri de lucrări necesare a fi executate în perioada următoare: • Continuarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD îngropate în lungul străzilor (conf. este următorul : Qs.3 l/s. a beneficiat în ultimii ani de investi ii aplicate. astfel încât parte dintre re elele de distribu ie. • Proiect SII-5A-1a: Regularizare şi ecologizare pârâu Dâmbu • Proiect SIII-3A-1a: Ecologizare terenuri poluate şi transformarea acestora în spa iu verde cu func iune de agrement – amenajare parc dendrologic Dezvoltarea echipării tehnico – edilitare. sta ia de pompare Băicoi şi o parte din conductele de aduc iune sunt noi sau reabilitate.5 l/s Qs.max = 648 mc/h = 180 l/s. • Se propune dezafectarea rezervorului metalic de 5890 mc.zi.indica iilor din planşa reglementări re ele edilitare).ma. Din analiza efectuată asupra sistemului actual. • Înlocuirea conductei de pompare OL Ø 300 a sta iei de apă Băicoi către rezervorul de 5890 mc cu o conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată.c = 11965 mc/zi = 138. • Înlocuirea conductei de pompare (OL Ø 4”) de la sta ia de pompare pe str. incluzând şi necesarul industrial.Zone afectate de risc antropic Administrarea si gospodărirea cartierelor şi zonelor componente ale orasului Băicoi se realizează de catre Consiliul Local si Primaria orasului şi cu ajutorul unor proiecte: Reabilitarea siturilor poluate ca urmare a interven iilor antropice: • Proiect SII-2B-1a: Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere şi reintegrarea acestora în circuitul agricol/industrial . Se propune : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 128 . Rezervorul actual. are durata de amortizare depăşită.o. construc ie metalică datând din 1940. Qs. Infrastructura sistemului de alimentare cu apă.zi. creează în prezent probleme serioase privind între inerea şi igienizarea. prin conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată. necesarul de apă calculat conform NR 1343-1/1995.

dacă analiza va stabili eventuala scoatere din serviciu. se propune: • Realizarea unui colector menajer principal Dn 600 mm paralel cu cel Dn 300 existent pe toată lungimea localită ii până la sta ia de epurare existentă. Se propune. re eaua existentă este necorespunzătoare. se propune a se avea în vedere înlocuirea cu rezervoare din beton armat 2 x 5000 mc.8 l/s Quz.I. eventual. pentru eliminarea surselor actuale de poluare este necesară introducerea unui sistem performant de canalizare Deoarece. Canalizarea Debitul de ape uzate menajere. care să asigure şi protec ia P. cum s-a arătat la situa ia existentă. calculat pentru localitate conform STAS 1343/1995 şi normativului P 66/2001 – pentru proiectarea şi execu ia lucrărilor m de alimentare cu apă şi canalizare.un studiu amănun it privind posibilită ile de eventuală reabilitare a rezervorului. este : Quz. sporirea de capacitate ar asigura necesarul de apă pentru etapa de perspectivă şi o durată de exploatare de 50-60 ani conform prevederilor STAS 4163/1 – 95. 22 (protectia mediului inconjurator). Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in U. Pentru dezvoltarea în ansamblu a asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i. • Rezervorul metalic V = 1000 mc din cartierul Tufeni prezintă de asemenea aceleaşi probleme de igienizare şi între inere. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 129 .max = 9572 mc/zi = 110 l/s Quz. hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm.ora = 518 mc/h = 144 l/s Având în vedere gradul de dezvoltare propus şi sporirea echipării hidroedilitare. înlocuirea acestuia cu unul de beton armat de aceeaşi capacitate şi realizarea unui pu forat nou în imediata vecinătate care să-i asigure alimentarea cu apă cu q = 5 l/s.zi. pe acestea.zi = 8450 mc/zi = 97.max.E.C. Odată cu înlocuirea conductelor din OL existente cu conducte noi din PEHD se vor monta. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile : • Proiect SII-1A-2a: Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile la standarde europene. conform aquis-ului cominitar privind cap.

. se propune preluarea şi evacuarea acestora direct în emisar. ce se vor realiza la fiecare unitate industrială în urma unor studii de specialitate. În zonele unde nu se va putea asigura viteza minimă de cură ire (0.8 l/s şi monitorizarea permanentă a cantită ii şi calită ii apei uzate la intrarea şi ieşirea din sta ia de epurare. se poate realiza numai în cadrul sta iilor de preepurări locale industriale Colectarea apelor meteorice se va face separat de canalizarea menajeră. Tuburile se vor monta îngropat sub adâncimea de înghe . Pentru toate lucrările propuse va fi necesară întocmirea unor studii de specialitate pentru alegerea variantelor optime. Descărcările în pârâul DÂMBU vor fi guri de descărcare amenajate corespunzător şi care vor proteja şi respecta malurile naturale.• Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă şi odată cu acestea desfiin area tuturor descărcărilor accidentale în pârâul Dâmbu. Pentru preluare se vor realiza şan uri şi rigole pe străzile principale şi secundare cu pante de scurgere către văile şi toren ii naturali existen i şi de aici la emisarul natural pârâul DÂMBU. în jurul sta iilor de epurare propuse. pierderi reduse şi durată de execu ie mică. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 130 . Odată cu amenajarea şi dezvoltarea sta iunii balneoclimaterice „Valea Stelei” se propune echiparea zonei cu re ea de canalizare menajeră şi o sta şie de epurare tip BIOPAK de unde apele preepurate vor fi transferate la sta ia de epurare a oraşului./zi = 97. • Extinderea sta iei de epurare existentă cu o nouă treaptă mecano – biologică care să asigure epurarea debitului Quz. Recircularea apelor rezultate în urma epurării. func ie de pantele naturale. cu excep ia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer ce pot fi dăunătoare pentru om şi animale. fără epurare. Deoarece relieful permite ca evacuarea apelor meteorice să se realizeze prin pantele naturale. suprafe ele de teren şi natura acestora astfel încât să se evite crearea de viituri ce pot provoca inunda ii sau pagube.S. În conformitate cu Ordinul 536/1-1997 al M. suprafe ele de teren incluse în zonele de protec ie sanitară pot fi exploatate agricol. Pentru lucrările propuse se recomandă utilizarea conductelor PVC – KG care prezintă avantajul unei etanşeită i bune a sistemului. cheltuieli de operare şi între inere reduse. cu pante cuprinse între 3-1%o către sta ia de epurare. Apele uzate industriale trebuie colectate şi epurate separat în sta ii de preepurare cu tehnologii speciale. se vor institui zone de protec ie sanitară pe o rază de 300 m în jurul acestora.7 m/s) se vor efectua periodic lucrări de între inere şi spălare prin căminele din zonă. func ie de gradul şi natura impurificării. Sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice se va putea realiza în baza unui studiu de specialitate în baza căruia să fie colectate toate apele pluviale.

va fi inconjurat de diguri de protectie. Suprafata de teren ocupată de rampă va avea o durată de timp determinată în conditiile în care. precum si drenarea apelor uzate din rampă. iar constructiile si instalatiile pentru administrarea si exploatarea rampei ocupa suprafata de 3. Periodic. din care rampa de gunoi propriu-zisa împreună cu digurile de protectie. protejată cu geomembrană textilă care asigura etanseizarea. asigurandu-se astfel fermentarea ariaeroba. Depozitul va fi realizat în mod ecologic. stratul de gunoi foarte bine compactat este acoperit cu un strat de pământ compactat. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EC) pe care Romania l-a asumat la aderarea in U. rigola si plantatia de pomi perimetrale si drumul de acces ocupa suprafata de 13. conform aquis-ului comunitar privind cap. si asigurarea etanseizării acestuia prin protectie cu geomembrană.900 mp. 22(protectia mediului inconjurator). Solutia care se propune constă din realizarea unei rampe ecologice. terenul RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 131 .100 mp.000 mp. Gospodărie comunală şi locativă Disfunc ionalită ile constatate au impus o serie de reglementări specifice privind un ansamblu de lucrări. • în gospodăriile popula iei precolectarea (strângerea şi depozitarea pe timp limitat) deşeurilor neutilizabile se va face manual în pubele situate în apropierea unui acces carosabil.E. dotat cu punct de spălare şi dezinfec ie. Suprafata totală a terenului de amplasament este S = 17.De asemenea. • se va constitui un serviciu de salubritate al orasului. în interiorul zonelor de protec ie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective cu excep ia celor destinate accesului personalului de între inere şi interven ie. respectiv a unui depozit controlat de deseuri. la sfârsitul perioadei de functionare a platformei de 10 ani. compuse din platforme betonate împrejmuite dotate cu pubele şi containere. amenajări şi activită i menite să contribuie la asigurarea condi iilor de igienă şi confort pe teritoriul orasului astfel: • pentru strângerea şi depozitarea pe timp limitat a deşeurilor se vor amenaja puncte de precolectare stradale şi la obiectivele publice. cu echipamente şi mijloace mecanizate pentru colectarea (preluarea) şi transportul deşeurilor la platforma ecologică de depozitare de zonă. în conformitate cu normativele în vigoare. urmată de transportul si epurarea acestora pe loc sau la statia de epurare orasenească. industriale şi agricole. rigole perimetrale si gard de beton. Depozitul exploatat în sectoare (celule). perdea de pomi. având la baza un strat de argilă bine compactată.

In acest scop Primaria orasului Băicoi a propus un amplasament pentru realizarea unei rampe ecologice de depozitare a deseurilor urbane. electronice. Sunt propuse câteva proiecte de perspectivă. în cadrul unui sistem integrat de colectare şi reciclare.proprietatea Consiliului Local. ateliere care nu au o activitate industrială propriu-zisă. Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele aspecte: • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013. adică cele provenind în mod obisnuit din activitatea casnică. • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 .. pe teritoriul administrativ al orasului. cat si agentii economici din oras au contracte individuale cu S.C. conform unei în elegeri anterioare.Scaieni. provenite de la persoane fizice şi juridice.L. din care le considerăm relevante pe următoarele: Program SII-2A-1: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere : • Proiect SII-2A-1a: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere în oraşul Băicoi. In aceasta rampa vor fi depozitate deseurile menajere. a realizat studiile de specialitate si urmează să treacă la faza de executie a acesteia în momentul obtinerii fondurilor necesare. pe un teren liber . în zona de NE. Program SII-2A-2: Dezvoltarea infrastructurii de colectare a deşeurilor periculoase : • Proiect SII-2A-2a: Realizarea unui sistem de colectare şi transfer pentru deşeuri provenite din echipamente electrice.Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%. • conform PJGD . magazine. construc ii şi demolări de construc ii. precum si cele provenind de la unită ile publice. rampa ecologica de gunoi urmează să deservească mai multe localită i învecinate: Băicoi. piete alimentare. oferind astfel posibilitatea recăpătării valorii economice initiale.R.folosit va avea o acoperire generală cu pământ vegetal. Plopeni si Păulesti. De asemenea. în paralel cu campanii de informare a popula iei . gunoiul menajer fiind dus la rampa de gunoi Boldesti. Locuitorii orasului Baicoi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 132 . FLORICON SALUB S.

Alimentare cu gaze naturale si energie termica Re eaua de distribu ie gaze naturale fiind bine structurată la nivelul întregii localită i şi recent reabilitată. protejarea surselor şi scăderea cheltuielilor de exploatare şi între inere. Pentru zonele noi de extindere a intravilanului. la faza autoriza iilor de construire. Pentru obiectivele propuse spre dezvoltare prin prezentul P.U. în programe de reabilitare a construc iilor existente (prin realizarea de anvelope termice) iar. în scopul reducerii poluării cu gaze arse şi a reducerii consumului de gaze naturale şi combustibili alternativi. odată cu realizarea noilor căi de circula ie. noi. va fi necesară şi extinderea re elei de distribu ie a gazelor de redusă presiune către consumatorii nou apăru i. este necesară creşterea de capacitate a posturilor existente: • Pentru dezvoltare capacitate STA IA DE EPURARE se consideră necesară înlocuirea postului existent cu unul nou dimensionat conform nevoilor tehnologice ale sta iei stabilite printr-un proiect ulterior. se va urmări. Pentru viitor. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova. nu necesită interven ii de infrastructură.T.• conform PJGD – Prahova.T.G. performante. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). se recomandă introducerea sistemului de încălzire a spa iilor prin intermediul pompelor de căldură. Alimentare cu energie electrica Retele electrice de medie tensiune si P.-uri Pentru asigurarea cu energie electrică a obiectivelor existente nu este necesară realizarea de P. Pentru conservarea energiei termice şi evitarea pierderilor se recomandă implicarea administra iei locale. Această măsură se poate realiza în urma unor studii de specialitate şi va avea drept urmare creşterea confortului spa iilor interioare. ca acestea să fie realizate în spiritul limitării pierderilor de căldură şi al folosirii de surse de energie moderne. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013. pentru construc iile noi. • colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 133 .

statie de reglare gaze). servicii. Se propune modernizarea re elelor de joasă tensiune cu un grad avansat de uzură şi se va extinde iluminatul public. Se va respecta culoarele de protec ie ale re elelor de înaltă şi medie tensiune pe por iunile de intravilan (servitute de utilitate publică) şi se va solicita aviz CONEL prin Certificat de urbanism pentru amplasamentele noi. amenajarea de zone pentru mica industrie. balneare. se propune prelungirea re elelor de cablu în zonele în care vor exista dezvoltări urbane prin extinderea zonelor de intravilan. zone protejate cu valoare ecologica .U. la infrastructura CF. etc) vor fi extinse şi re elele de iluminat public stradal împreună cu re elele de joasă tensiune necesare noilor obiective. Toate aceste zone necesită a fi alimentate cu energie electrică. Page 134 • • • • RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Retele electrice de joasa tensiune În prezent P. prin re ele aeriene sau subterane de joasă tensiune (380/220V) ce vor fi racordate la sistemul energetic al localită ii. etc. propusă să înlocuiască rezervorul metalic actual. Viilor. zone de protectie la constructii si culoane tehnice ( retele electrice. se propune extinderea intravilanului în anumite zone.• Pentru gospodăria de apă din str. de produc ie. depozite. Zone de protectie/ interdictie S-au instituit urmatoarele zone de protectie si interdictie: zone de protectie a obiectivelor cu valoare de patrimoniu (monumente istorice) care au raza 200 m până la elaborarea documentatiei specifice de delimitare.albia apelor curgatoare.G. zone de protectie pe baza normelor sanitare la cimitire. obiective comerciale. Telefonie Capacitatea centralelor existente permite conectarea a circa 400 abona i. Iluminatul public stradal Pe toate zonele de extindere a arterelor principale şi secundare ca urmare a apari iei de noi construc ii (locuin e. Sistemul public de recep ie programe TV Deoarece dotarea orasului cu acest gen de utilitate publică este asigurată în propor ie de 90%. În plus dezvoltarea re elelor de telefonie mobilă a câştigat un număr sporit de abona i astfel încât nu e necesară dezvoltarea centralelor existente. se propune realizarea unui post de transformare nou corespunzător echipării noului obiectiv.

Obiective de utilitate pubilca In plansa “Proprietatea asupra terenurilor” sunt prezentate situatia existenta a tipurilor de proprietate asupra terenurilor din intravilan si propunerile privind circulatia terenurilor în vederea realizării obiectivelor de utilitate publică propuse si a altor obiective (dotări. conductelor de gaze. surpări de teren. a celor privind siguranta în exploatare. • autorizarea executării constructiilor si amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale (alunecări de teren. Terenurile ce se intentionează a fi trecute în domeniul public al oraşului sunt pentru drumuri propuse. radiatii. canalizare. dupa caz).). • autorizarea executării constructiilor cu functiuni generatoare de risc tehnologic (procese industniale sau agricole care prezintă penicol de incendii. biserici si cimitire. avalanse de zapada. căilor de comunicatie si a altor lucrări de utilitate publica. zone inundabile.10/1995 si normelor referitoare la rezistenta si stabilitatea constructiior. statii de reglare gaze. etc. poluare a aerului. până la autorizarea obiectivului respectiv. scurgeri de torenti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 135 . • lucrările admise (constructii si amenajări) au drept scop limitarea riscurilor naturale si sunt conditionate de respectarea prevederilor Legii nr. până la elaborarea si aprobarea unor PUZ-uri cu regulament aferent. Pentru amplasamentele rezervate obiectivelor de utilitate publică se instituie interdictie temporară de construire. igiena şi sănătatea oamenilor si de obtinerea acordului de mediu. eroziuni. apei. de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică. solului) se va face numai pe baza unui studiu de impact asupra mediului si a obtinerii acordului si autorizatiei de mediu (ARPM sau AJPM. Autorizarea lucrărilor de utilitate publică se face pe baza avizelor eliberate de autorită ile administratiei competente si a avizelor necesare. terenuri miscătoare. activită i economice. terenuri mlăstinoase. • autorizarea executării constructiilor în zonele expuse Ia riscuri tehnologice precum si în zonele de servitute pentru retelele magistrale. apă. dislocări de stânci.• interdictie temporara de construire in zona unitatilor economice propuse. se realizeaza in conditiile respectarii pnevederilor puse in eviden ă în planşele de reglementări şi în Regulamentul aferent PUG. masive de sare si altele asemenea) se vor realiza în condi iile respectării prevederilor legale în vigoare. se va solicita studiu de impact. parc. zone verzi de protectie.

pentru a nu inunda zonele adiacente. pentru a se evita formarea zonelor mlăştinoase si scurgerea apelor infiltrate pe fruntile de terasă si pe versan i. ziduri de piatra. spatii verzi de aliniament la strazi. in incintele cu activitati economice poluante. os. in zona CF.gospodăreşti. trebuie să se recupereze piesele. morminte. in incinta cimitirelor. Protectia mediului Pentru imbunătă irea cadrului natural si a conditiilor de locuit în orasul Băicoi. • măsuri pentru combaterea poluării cu produse petroliere a solului si a apei subterane. • lucrări de drenare si canalizare a apelor din pluvia ie către cursurile de apă din zonă. În cazul descoperirii întâmplătoare de vestigii arheologice (piese litice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 136 . valuri de pământ) în timpul lucrărilor de constructie edilitar . metal. în scopul diminuării riscului de alunecare a terenului. agricole. • elaborarea unui studiu de specialitate pentru delimitarea zonei de protectie la monumentele istorice clasate si la bisericile si monumentele comemorative neincluse pe lista. se recomandă următoarele: • lucrări de combatere a eroziunilor şi de consolidare a versantilor afectati de alunecari de teren. • plantarea de zone verzi de protectie la cursurile de apa (în intravilan).Terenurile aflate in domeniul privat al comunei pot fi concesionate in vederea realizarii functiunilor propuse : activitati economice. marimea sectiunii de trecere a apei la poduri. locuinte. • lucrari de regularizare şi corectare a traseului pârâului Dâmbu. Propuneri si masuri de interventie urbanistica: • se institule protectie ecologica pentru cursurile de apă care străbat teritoriul comunei. sau ale calamită ilor naturale. pietre arse. ceramică. sau măcar de diminuare şi monitorizare a surselor de poluare. scurte regularizari. • lucrari de amenajare si inaltare maluri. să se împiedice distrugerea contextului din teren si să se anunte în 48 de ore Muzeul Judetean de Istorie şi Arheologie Prahova. pentru eliminarea pericolului de inundatii in intravilan. • protejarea zonelor de locuit prin măsuri de reducere a poluării (de toate tipurile ) la activită ile economice existente si solicitarea studiului de impact pentru activită i viitoare (inclusiv la extinderea unită ilor existente în zona de locuit sau la revitalizarea capacită ilor abandonate).

plantări de arbori si arbusti. 6. extinderea si modernizarea alimentarii cu apă. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG În conformitate cu prevederile Ordonan ei de urgen ă a guvernului 195/2005 privind protec ia mediului aprobată prin Legea 265/2005 și modificată și completată prin OUG nr.• interventiile in zonele protejate se vor face conform Regulamentului Local de Urbanism. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 137 . Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direc ie (pozitiv sau negativ) va influien a calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. comunitar sau interna ional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localită ii. • amenajarea peisageră de spatii verzi (suprafete înierbate). 114/2007. Se folosește o scală cu 5 nivele: Nivel +2 +1 0 -1 -2 Tip impact impact pozitiv semnificativ impact pozitiv niciun impact impact negativ impact negativ semnificativ Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt: 1. Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al orasului Baicoi trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administra iei publice în alegerea priorită ilor și etapizarea interven iilor în teritoriul administrat. obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel na ional. amenajări florale.

cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu. păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural. 9. extinderea retelei de canalizare. 3. zonarea teritorială. modernizarea infrastructurii rutiere. modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. 7.2. eficientizarea energetică prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor. 8. reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecări de teren). depozitarea deseurilor. 6. 5. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 138 . 4.

Nu are impact Sol Sanatatea populatiei Fenomene sau riscuri natural Patrimoniu cultural Fenomene sau riscuri naturale Conservarea si utilizarea resurselor Constientizarea populatiei Protec ia solului si reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii vie ii. Temporar pe peritada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf.U.1. – Extinderea şi îmbunătă irea re Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii 0 Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Aer elelor de alimentare cu apă Justificarea incadrarii Nu are impact asupra calitatii apei. Nu are impact asupra calitatii aerului.U.Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.G.6. Page 139 TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi +5 . cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta Conservarea resurselor Cresterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 +2 0 Asigurarea apei curente contribuie la îmbunătă irea confortului și a igienei Nu are impact 0 +1 +1 +1 Nu are impact asupra patrimoniului Impact pozitiv. asupra obiectivelor de mediu Măsura din P.G. permite dezvoltarea urbana. creșterea confortului Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea inundatiilor Asigurarea protec iei peisajului natural. a economiei si serviciilor Consum ra ional de apă Implicarea popula iei în păstrarea calită ii surselor de apă (respectarea zonelor de protec ie a surselor de apă).

cultural cultural și istoric Stabilirea func iunilor +1 Împact pozitiv. pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf. modernizarea si extinderea statiei de epurare existente cu o noua treapta mecanobiologica Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii +2 Evacuarea de ape uzate Apa apelor de suprafata si corect epurate contribuie la subtarane men inerea calită ii bune a apelor de suprafa ă și elimină poluarea pânzei freatice Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra Aer calită ii aerului. Temporar. necontrolate Îmbunătă irea calită ii +2 Contribuie la îmbunătă irea Sanatatea vie ii. cresterea confortului si a igienei populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protec ia popula iei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inunda iilor Asigurarea protec iei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. permite Zonarea unită ilor teritoriale de dezvoltarea economică si teritoriala referin ă socială durabilă a orasului Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservarea si utilizarea resurselor +1 Implicarea popula iei în Constientizarea Creșterea managementul apelor uzate.Măsura din P. populatiei responsabilită ii publicului fa ă de mediu TOTAL +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 140 . – Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. +2 Se elimină contaminarea Sol Protec ia solului și solului prin deversări reducerea suprafe ei necontrolate de ape afectate de depozitări menajere uzate.U.G.

– Depozitarea deseurilor. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii populatiei publicului fata de mediu TOTAL +1 0 0 0 +2 +1 Nu are impact Nu are impact Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri Se elimina poluarea din surse difuze de la gospodariile populatiei.U. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii +1 Apa apelor de suprafata si subterane Aer Sol Protectia calitatii aerului +1 +1 Justificarea incadrarii Se elimina aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata Se elimina sursele de mirosuri dezagreabile Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitarile necontrolate Se imbunatatesc conditiile de igiena Nu are impact Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii Sanatatea vietii.G.Măsura din P. creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 141 . cresterea populatiei confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural.

G. cresterea confortul deplasarilor si populatiei confortului posibilitatile de comunicare 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. – Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul. se Aer reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant Protectia solului si +1 Se reduce poluarea solului Sol reducerea suprafetei de-a lungul drumului afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii +1 Creste siguranta in trafic. se asigura Zonarea unitatilor teritoriale de suprafetele necesare teritoriala referinta dezvoltarii infrastructurii rutiere +1 Se reduc emisiile GES prin Conservarea si Conservarea resurselor reducerea cantitatii de utilizarea combustibil resurselor +1 Creste grija fata de Constientizarea Cresterea responsabilitatii integritatea infrastructurii populatiei publicului fata de mediu rutiere TOTAL +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 142 . cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv.Măsura din P. Sanatatea vietii.U.

Măsura din P.U..G.) Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Asigurarea protectiei peisajului natural. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta si Conservarea resurselor Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu +1 +1 0 0 +1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permanente sau temporare de construire Asigura perimetre de protectie a monumentelor Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG Nu are impact Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima Page 143 Conservarea utilizarea resurselor Constientizarea populatiei TOTAL +5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .etc. – Zonarea teritorială Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Un afecteaza calitatea apei Apa apelor de suprafata si subtarane Protectia calitatii aerului +1 Separarea functiunilor in Aer intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze Protectia solului si +1 Asigura utilizarea rationala Sol reducerea suprafetei a terenurilor in intravilan afectate de depozitari necontrolate Asigura confort si protectie prin Imbunatatirea calitatii +1 Sanatatea stabilirea activitatilor ce pot fi vietii. cresterea populatiei dezvoltate intr-o unitate confortului teritoriala.cultura.agrement. sanatate. Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice(educatie.

U. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda ii si alunecari de terenuri) Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si +2 Se elimina degradarea Sol reducerea suprafetei solului.Măsura din P. Se instituie masuri afectate de depozitari pentru protectia vietii si a necontrolate bunurilor populatiei Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii. cresterea populatiei confortului +2 Protectia vietii si a bunurilor Fenomene sau Protectia populatiei prin populatiei riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei +1 Protejarea cadrului natural Patrimoniu peisajului natural. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Crestere responsabilitatea Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de populatiei publicului fata de mediu integritatea lucrarilor de amenajare hidrotehnica si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren TOTAL +6 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 144 .G.

cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu populatiei TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 0 0 +1 +1 +4 Nu are impact Nu are impact Se consuma o resursa neregenerabila.se conserva padurea (consumator de CO2 din atmosfera) Sol Sanatatea populatiei Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate 0 +1 0 Nu are impact Creste confortul locuirii Nu are impact Imbunatatirea calitatii vietii.Măsura din P.U. . .reabilitarea termica a cladirilor reduce necesarul de energie pentru incalzire. – Eficientizarea energetică prin extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale si reabilitarea termică a clădirilor.G. cresterea confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Calitatea aerului mai buna prin: Protectia calitatii aerului +1 Aer . Scade consumul de combustibil Creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice Page 145 .scade cantitatea de gaze cu efect de sera(instalatiile de producere a energiei termice cu randament mare).

U. coincide cu obiectivul PUG cultural cultural si istoric Se asigura pastrarea mostenirii culturale a traditiilor Stabilirea functiunilor +1 Stabileste zone de protectie Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Implica populatia in Constientizarea Cresterea responsabilitatii pastrarea patrimoniului populatiei publicului fata de mediu cultural si istoric TOTAL +2 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 146 .Măsura din P. cresterea populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Obiectivul de mediu Patrimoniu peisajului natural.G. – Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si 0 Nu are impact Sol reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii.

cultural regulamentelor de urbanism cultural și istoric în zonele de protec ie a monumentelor. +1 Cea mai bună resursă Conservarea si Conservarea resurselor energetică este economia de utilizarea resurse. – Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact +1 Respectarea zonelor de Asigurarea calită ii Apa protec ie a surselor de apă. resurselor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 147 .Măsura din P. apelor de suprafa ă și Respectarea regimului subterane deșeurilor (interdic ia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă).U. reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii +1 Respectare normelor Sanatatea igienico-sanitare. Stabilirea func iunilor +1 Zonarea Creșterea responsabilită ii unită ilor teritoriale de teritoriala administra iei și a popula iei referin ă în respectarea destina iei terenurilor și a regimului de construire. Protectia calitatii +1 Implicare constienta in Aer aerului economia de resurse energetice si energie Renuntarea la arderea resurselor vegeteale +1 Implementarea sistemului de Sol Protec ia solului și management al deșeurilor. creșterea confortului Protec ia popula iei +1 Participarea voluntară a Fenomene sau prin popula iei la implementarea riscuri naturale diminuarea/eliminarea măsurilor de prevenire a inunda iilor efectelor inunda iilor Asigurarea protec iei +1 Patrimoniu Instituirea și respectarea peisajului natural.G. populatiei vie ii.

Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P. eoliană).G. +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 148 .U.Constientizarea populatiei TOTAL Creșterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 Conservarea fondului forestier. Promovarea surselor alternative de producere energie (solară.

2. Obiectivul de Extindere si mediu modernizar relevant e alimentare /obiectivul cu apă din PUG Protec ia 0 calită ii aerului Asigurarea 0 calită ii apelor de suprafa ă și subterane Protec ia 0 solului Îmbunătă ire +2 a calită ii vie ii Protec ia 0 popula iei la riscuri naturale Asigurarea 0 protec iei Canalizare și epurare ape uzate Deseuri Infrastructură rutieră Zonare Riscuri naturale Eficien ă energetică Păstrare Consti TOTAL a enpatrimo tizare -niului public 0 +2 +1 +1 +2 0 +1 0 0 0 +1 0 0 0 +1 +1 +6 +4 +2 +2 0 +1 +1 0 +1 +1 0 +1 +1 +1 +2 0 +2 0 +1 0 0 0 0 +1 +1 +1 +8 +9 +4 0 0 0 +1 +1 Page 149 0 0 +1 +3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .G.6. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.U. Baicoi asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.

peisajului Zonarea teritorială Conservarea resurselor Creșterea responsabilit ă ii popula iei TOTAL +1 +1 +1 +1 0 +1 0 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 0 0 +1 0 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 0 +5 +6 +8 +5 +8 +7 +7 +6 +6 +4 +2 +8 +53 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 150 .

G.U.U. Obiectiv de mediu Protec ia calită ii aerului Evaluare cumulativă Există premisele atingerii obiectivului? DA DA Obiectivele prevăzute în P.G. au influien ă pozitivă asupra solului Îmbunătă irea calită ii Obiectivele prevăzute în P. au influien ă pozitivă asupra zonării teritoriului Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P. peisajului au influien ă pozitivă asupra peisajului Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P. riscuri naturale au influien ă pozitivă asupra protec iei popula iei Asigurarea protec iei Obiectivele prevăzute în P.G.U.U. au influien ă pozitivă asupra apelor de suprafa ă și calită ii apelor de suprafa ă și subterane subteran Protec ia solului Obiectivele prevăzute în P. au efect.U.U.G. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu.U.G.G.U.G.G.U. vie ii au influien ă pozitivă asupra calită ii vie ii Protec ia popula iei la Obiectivele prevăzute în P. în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu deși gazele naturale sunt o resursă neregenerabilă Creșterea Educarea. au influien ă pozitivă asupra calită ii aerului Asigurarea calită ii Obiectivele prevăzute în P. informarea și responsabilită ii participarea popula iei la luarea publicului fa ă de mediu deciziilor privind mediul DA DA DA DA DA DA DA RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 151 .G.

Baicoi rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului și sănătă ii în context transfrontalier. mai ales în problemele privitoare la interdic iile de construire temporare și permanente. In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG orasul Baicoi.G.Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P. planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit și activită i complementare de activită ile economice. precum și faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului și a stării de sănătate a popula iei. Administra ia publică locală RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 152 . REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse. activită ile economice prezente și viitoare. a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală. 7. este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al orasului Baicoi pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea intelor propuse în politicile de mediu adoptate de legisla ie pe factori de mediu. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER Având în vedere amplasarea localită ii. După aprobare. se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului: În cazul zonării teritoriale este necesar ca destina ia terenurilor să fie respectată. a zonelor cu riscuri naturale.U. asa cum a fost indicat în plan. 8. Consiliului Local al orasului Baicoi îi revine obliga ia respectării cu stricte e a destina iei terenurilor.

ar putea afecta calitatea acestuia. extinderea retea de canalizare si statie de epurare. extindere retea de alimentare apa potabila. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. necesare dezvoltarii orasului.trebuie să respecte destina ia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor. Asa cum s-a specificat. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 153 .1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului Obiectivele prevazute in PUG. în scris. in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii. 8. pana la eliminare a emisiilor de pulberi. • sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului. Evaluările de impact vor ine seama pe lângă conformarea cu prevederile legisla iei în vigoare și dacă: • s-au aplicat cele mai bune tehnici. zgomot sau vibratii. • In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici. se va solicita. materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. • sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului. sau a executiei de constructii de noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua. ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de institu iile abilitate prin lege. • sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai pu in vulnerabil. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad: • Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere. De asemenea. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. toate proiectele cu impact poten ial asupra mediului vor fi înso ite de studii de evaluare a impactului conform legisla iei în vigoare.

• Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora.G. conform Legii apelor nr. 930/2005 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica. avand in vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos) . Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa. • Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate. • Pentru captarile de apa si statiile de producere a apei potabile se vor constitui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor . • Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 154 . • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. • Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare. ele contribuind la cresterea calitatii acestora. 8. • Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare si de interventie rapida in caz de avarie .situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. • Substantele utillizate in tratarea apei potabile si epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislatiei in vigoare.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi exclusiv pozitive.107 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H. • Consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate va fi monitorizata prin montarea de aparatura de masura si control . • Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa.

• Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de canalizare. Constructorul are obligatia să mentină evidenta lunară a producerii. în cadrul programului de ecologizare a oraşului . respectiv cele provenite din excavatii. acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor locuitorilor(gospodariilor) la sistemul centralizat de canalizare. vor fi reciclate in umpluturi si nivelări ca material inert. • Se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor septice existente prin vidanjarea lor periodica. perdele de protectie stradala. insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. • In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora.3. reciclării si depozitării definitive a deseurilor. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. 8. tinand cont de calitatea solului. cum ar fi: • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor. stocării provizorii. • Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare. tratării si transportului. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 155 . • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde amenajarea de noi spatii verzi. O parte a acestor deseuri.

8. au fost propuse functiuni urbane noi. în temeiul legii. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătătii umane. • extinderea si modernizarea re elei de canalizare. tipuri de exploatare a unor zone. De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi. in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor. care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor. lucrari importante pentru ecologizarea unor zone. peisajului Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica. spatii verzi. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populatiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii. 8. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea orasului si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei. împotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie. Replantari de exemplare protejate. • extinderea si modernizarea statiei de epurare existente. reconversia altora si masuri administrative. La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii. Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 156 .5. • punerea în func iune a sistemului de colectare selectiva a deseurilor menajere în cartierele orasului. daca este cazul. tipuri de utilizare a produselor rezultate.4. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei • lucrări pentru extinderea si modernizarea sistemului centralizat de distribu ie apă potabilă. specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). reconformarea circulatiilor majore. Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de. Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului. vegetatiei. spatii pentru sport.

112/2006.6. • arnenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. func ionabile sau colmatate. • introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile posibil de construit. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. pentru evitarea întreruperii func ionării re elei de canale de desecare existentă pe teritoriul comunei. si de la sondele învecinate. • interzicerea amplasării oricărui tip de construc ie pe traseul canalelor de desecare. Se impune respectarea prevederilor din Hotararea de Guvern nr. a florei si faunei salbatice si Directivei „Pasari” 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu. a Directivei „Habitate” 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale. • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri: • pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public. • respectarea distan elor de protec ie a cursurilor de apă. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. conform prevederilor din legea nr.• asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 157 . • interzicerea utilizarii semnalelor sonore. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren. 8. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. • functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca. pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. delimitarea si instituirea conform Iegii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. lege care modifică şi completează Legea Apelor (107/1996).

in zonele mentionate sunt interzise orice fel de constructii si amenajari. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. 8. 8. cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi. Masuri de protectie a patrimoniului cultural Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din orasul Baicoi vor fi protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la limitele lor. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab.7. restaurare.8. Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate.• limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice. dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major. dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major. cu exceptia celor specifice de punere in valoare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 158 . Pana la definitivarea acestora.

serviciilor generale si comertului in cadrul orasului. • insuficienta retelei de canalizare si a statiei de epurare. acestea necesitand reabilitare. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME S-au analizat doua variante la PUG: Varianta 0 – cazul neimplementarii planului. • lipsa unor spatii pentru sport si agrement. • starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasului. poluarea mediului. Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata. • retea stradala nemodernizata si subdimensionata. • insuficienta sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila. care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar.9. • insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol). cu impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 159 . • neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile. • inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire. • slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice. • starea precara a spatiilor verzi existente. • retea electrica nemodernizata. servicii de tranzit si depozitari. • lipsa parcajelor publice. • existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie locala. • utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi. haotica a orasului Baicoi. relevand o serie de efecte negative: • existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte. • iluminat public deficitar. respectiv activitatile de comert. • nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite. • izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit.

sociale si in special cele de mediu. Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială).• • • • • • depozitare necontrolata a deseurilor menajere. apei. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. impactul pozitiv asupra locuitorilor localită ii este semnificativ. lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole). In cazul planului de fata s-au avut in vedere : Criterii economice (respectiv eficien a). Diferen ele în poten ialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite op iuni de proiectare ulterioara implementarii propunerilor PUG ar putea fi legate de: • fiabilitatea lucrărilor. Preferin a pentru rezisten e la solicitări. respectiv. mai mici comparativ cu alte variante avand in vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a orasului. Solu ia propusă de PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor. concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice. solului. pondere ridicata a populatiei varstnice. In fazele ulterioare de planuri PUZ si PUD se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare. Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul. în special pe termen lung. Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). în mod similar costurile de între inere sunt mai reduse. Propunerile PUG prezintă efecte negative minime si medii asupra peisajului. poluării aerului şi asupra patrimonului cultural. pondere redusa a activitatilor neagricole. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 160 . în perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale. Propunerile PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protec iei factorului uman. lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca. precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv. erori sau între inere necorespunzătoare. Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului orasului si tipul de folosinta a terenului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura in aceste zone.

Preferin a pentru lucrări simple. func ională şi securitatea dezvoltării propuse. exploatat şi monitorizat. Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescrip iilor tehnice.• calitatea lucrărilor. utilitatea tehnică. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerin ele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte. • complexitatea lucrărilor. posibilitatea utilizării materialelor locale. Materialele de construc ie vor cuprinde materiale simple. deşi. hidrologice. • vecinătă ile exisitente. Se va face recomandarea ca acolo unde spa iile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execu ie. precum şi cu normele europene practicate actual în domeniul protec iei mediului. geologice. uşor de urmărit. tipul şi natura lucrărilor. Propunerile PUG satisfac normele tehnice în vigoare. institu ionale ale zonei. Solu iile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de: • • • • • condi iile de mediu. dotările. caracteristicile func ionale. hidrogeologice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 161 . în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construc ie tradi ionale.

implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natura economică sau socială orasului Baicoi. • utilizarea de tehnologii moderne. eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document. comerciale şi institutionale. prin mici întreprinzători. • respectarea cu strictete a “Planului de conformare” pe care agentii economici il obtin odata cu autorizatia de mediu.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse sta ionare de ardere asociate încalzirii spa iilor reziden iale. prin introducerea gazului metan. precum şi surse mobile (trafic rutier. • Realizarea unor noi locuri de munca. • Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament “ Valea Stelii ”. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG Asa cum reiese din evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. Relansarea puterii economice a orasului Baicoi se poate realiza prin: • Reactivarea unită ilor economice existente din industrie şi din agricultura. • Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice. aldehide şi cetone. oxizi de carbon. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 162 . • Dezvoltarea serviciilor în sectorul public şi privat. regionale. În acelaşi timp. • reducerea emisiilor de aerosoli cu con inut de carbon. nepoluante. Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri: 1.10. na ionale sau europene). spa ii parcare). • orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu poten ial redus de poluare sau nepoluante. Pentru limitarea emisiilor de poluan i în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale: • obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autoriza ia de mediu. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene. Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile.

2. lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice. • se impune instituirea unor zone de protectie în lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire. nr. • pentru toate lucrările de investi ii la nivel local al orasului Baicoi. Anexa 3 . în acest scop la eliberarea autoriza iilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafe ele minime de spa ii verzi şi plantate.352/2005. re ele de distribu ie a apei potabile. re ele de canalizare.188/2002.NTPA 001/2005.• reabilitări de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. în zonele de protec ie ale cursurilor de apă. se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documenta ii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare. se vor încadra in limitele impuse prin HGR. ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa. Alte masuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apa: • dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei. • se vor extinde zonele verzi. • precizarea în documentatiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restrictiilor la regimul construc iilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localită ii. modificata şi completata cu HG nr. orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 163 . • amplasarea de lucrări şi constructii în albiile inundabile ale cursurilor de apa. emis de ANAR-Direc ia Apelor Prahova. • indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localitatii. lucrări de aparari de maluri etc). se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protec ie şi cu acceptul autorită ii de gospodărirea apelor. • realizarea unui program de între inere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Alimentare cu apa şi canalizare Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al orasului Baicoi. sta ii de epurare. respectându-se normele legale în vigoare. • racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in func iune a sistemelor de canalizare. conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism. re ele de aduc iune.

SUBSOL. 73/2006. electronice prin reciclare si valorificare. respectiv:reducerea cantită ilor de deseuri biodegradabile. • se va face dimensionarea re elelor de apa şi canalizare în conformitate cu planul de extindere a zonei. acumulatorilor si anvelopelor uzate. reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice.). 9. • consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. alin. în vederea atingerii obiectivelor na ionale privind gestiunea deşeurilor. gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice. 47/2005. precum si extragerea balastului din albie. conform HG nr. potrivit legii. • se va realiza colectarea deşeurilor din toate cartierele orasului printr-un operator de salubritate autorizat. • se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. statii tratare apa. 3. art. APE SUBTERANE" • se va realiza pentru toate strazile re ele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale. colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje. gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate. • se va interzice realizarea construc iilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile.2. • se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ. • pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protec ie sanitara şi hidrogeologică. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 164 . modificată şi aprobată prin Legea nr. • se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie.numai cu asigurarea condi iilor normale de scurgere a apelor în situa ia unor debite mari. • se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL. statii de epurare. cimitire şi urmărirea respectării acestora. a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa. • se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa.

compromit aspectul general al zonei. ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direc iei monumentelor istorice. • se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. distrug coeren a specificului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia. 5. configura ie arhitecturala sau amplasament. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi.• consiliile locale au obliga ia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. • se vor asigura planta ii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente • asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor. nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 165 . • se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare. • se vor respecta distantele de protec ie stabilite conform Ordinului nr. • se vor realiza perdele verzi de protec ie pentru zonele incompatibile func ional şi cimitire.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETA IE ŞI ASEZĂRI UMANE" • se va respecta zona de protec ie a monumentelor istorice delimitate prin PUG. alin. 4. art. 536/1997 respectiv 50 m fa ă de împrejmuirea cimitirelor. 3. • se va impune amenajarea de spa ii verzi in interiorul zonelor construite. 9. • montarea conductelor si a cablurilor electrice. optimizarea densită ii de locuire. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănăta ii popula iei. se interzice realizarea de constructii care prin func iune. conform normelor in vigoare. conform legisla iei în vigoare. estetică şi recreativă. 27/2007 care modifică Legea nr. 73/2006. • consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate. • se va men ine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea zonei de protec ie. modificata si aprobata prin Legea nr. 47/2005.). a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. 78/2000 privind regimul deseurilor). conform legisla iei în vigoare. • suprafe ele de spa iu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi între inute corespunzător.

Modul de realizare a canalizării pentru ape uzate menajere pe toate străzile propuse prin PUG. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activită i ce pot fi cuantificabile ca valori. cu personal calificat. până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării.Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu extinderea zonelor verzi şi plantate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 166 6. rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Prahova. instaurarea unui regim strict privind destina ia terenurilor. • • • • • • • • • • . obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului. Primaria orasului Baicoi va depune anual. delimitarea prin PUG a zonelor de protec ie a monumentelor istorice şi de arhitectură şi a siturilor arheologice. Modul de implementare a proiectului privind statia de epurare. de canalizare. interdic ia realizării de construc ii care depreciază peisajul. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calită ii factorilor de mediu nu va putea sa fie facută. stabilirea de zone de protec ie sanitară. Modul de respectare a zonelor de protec ie sanitară la cursurile de apa de pe suprafa a teritoriului administrativ al orasului. Modul cum este aplicat ‘Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale’ la schela pertoliera din orasul Baicoi. interdic ia de construire pe terenuri forestiere. Factor de mediu Indicatori monitoriza i Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apă. cantită i şi timp de execu ie. reabilitări şi modernizări de drumuri. • stabilirea de reguli privind realizarea de construc ii în zonele expuse la riscuri naturale. Indicatori de calitate a apei potabile. de profil. extinderea re elei de canalizare si de alimentare cu apa potabila. în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. Aerul Modul de respectarea a programului de întretinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens.

Modul de realizare a prevederilor programului de management al deşeurilor. art. amenajarea şi între inerea corespunzatoare a acestuia. nepoluante. Modul de realizare a căilor de comunica ii şi transport. cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere şi a spa iilor plantate. Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protec ie a zonelor împădurite. Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate. vegeta iei. alin 1 cu privire la asigurarea suprafe ei de spa iu verde pe locuitor. Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuin e fa ă de sursele de zgomot şi vibra ii. Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne. Programe educa ionale adresate locuitorilor ansamblului. Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007. 2. Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor. Masuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatura cu educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. Modul de respectare a procentului de spa iu verde propus. Concentra ii de poluan i în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protec ia popula iei. Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită. construc ii) la zgomot şi vibra ii. Modul de a asigura facilită ile de agrement dezvoltate la nivelul orasului. Modul de asigurare a zonei de protec ie pentru căi rutiere.Solul Flora şi fauna Zgomotul Popula ia şi sănatatea umană Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor. precum realizarea perdelelor verzi de protec ie pentru zonele Page 167 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Modul de a asigura a facilită i educa ionale dezvoltate la nivelul orasului. ecosistemelor. Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de circula ie perimetrale şi interioare în raport cu necesită ile privind protejarea receptorilor sensibili (popula ie.

concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. estetică şi recreativă. si altor autoritati si institutii. Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti. pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar.Peisajul incompatibile func ional şi cimitire. Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru orasul Baicoi cu realizarea infrastructurii necesare. la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG. APM Prahova. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 168 . a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. Modul de distribuire a spa iilor plantate fa a de func iunile locuin e. Monitorizarea optimizarii densita ii de locuire. Modul de respectare a zonelor de protec ie a monumentelor istorice. mixte şi industriale.

integrează prevederi punctuale referitoare la orasul Baicoi cu alte planuri şi programe. • măsuri în zonele cu riscuri naturale. Sec iunea 5 . obiectivul PUG. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 169 . • evolu ia popula iei. • Planul de amenajare a teritoriului Jude ului Prahova. surse de documentare).Zone protejate. după cum urmează: • Planul de amenajare a teritoriului na ional. Sec iunea 4 . • Concluzii.11.Re eaua de localită i.Apa. • Stadiul actual al dezvoltării. • organizarea circula iei. • dezvoltarea echipării edilitare. • zone protejate şi limitele acestora.G. Planul Urbanistic General crează cadru pentru activită i şi proiecte noi. toate sectiunile aprobate (Sec iunea 1 . Sec iunea 2 . Memoriul general este structurat pe următoarele capitole: • Introducere(date de recunoaştere PUG. bilan teritorial. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru orasul Baicoi. • Anexe Principalele obiective ale PUG se referă la: • dezvoltarea activită ilor. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea orasului corelată cu poten ialul zonei. • interdic ii temporare şi definitive de construire. Continutul şi obiectivele principale al P.Căi de comunica ii. Titularul planului este Consiliul Local al orasului Baicoi.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al orasului Baicoi. • intravilan propus. jude ul Prahova. măsuri în continuare. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe.U. necesită ile populatiei şi programe regionale şi nationale. • Planul de Dezvoltare Durabilă a jude ului Prahova în perioada 2007-2013.Zone de riscuri naturale). zonificare. naturale şi construite. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. • Propuneri de organizare urbanistică. Sec iunea 3 .

Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs: analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante. Raportul de mediu.• Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri jude ene in perioada 2007 .Jude ul Prahova. Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor. prin evaluarea facută. s-au analizat variantele posibile. Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu.2013. să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale orasului Baicoi. Eviden ierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administra ia publică în alegerea priorită ilor în dezvoltarea urbanistică a localită ii.Plan de Investi ii pe termen Lung . • Prevederile legisla iei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Pentru factorii de decizie din administra ia publică a orasului Baicoi. ajută la limitarea dintr-o faza incipientă a unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. • PLAM pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activită i de planificare ale autorită ilor jude ene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu. inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv. mai bună atat pentru mediu cât şi din punct de vedere economic. Raportul de Mediu este un instrument care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 170 . evaluare mai corectă a proiectelor. • Sistem de Management Integrat al Deşeurile . • Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 3 Sud Muntenia. realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului. s-au stabilit măsuri de contracarare / minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru: cresterea eficien ei procesului decizional. • Planul jude ean de gestionare a deşeurilor Prahova. întărirea sistemului de conducere şi a eficien ei institu ionale.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performan ă — se asigură controlul implementării şi eficacită ii măsurilor prevazute în PUG care işi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 171 .

• Optimizarea preepurării apelor uzate pentru agentii economici. parcuri etc. Recomandări privind reducerea riscurilor de poluare a solului • Implementarea masurilor asumate in programele de comformare ale agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 172 . • Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate • Interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol poten ial pentru sănătate.12. • Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor pentru parametrii relevan i şi asigurarea permanenta a monitorizării şi informării consumatorilor asupra calită ii apei destinate consumului . • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. Recomandări privind reducerea poluării apelor • Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a oraşului cu o noua treapta mecano-biologica. metal ). sticla. CONCLUZII SI RECOMANDARI Recomandari privind reducerea poluarii atmosferice • Diminuarea emisiilor specifice de poluare atmosferica din surse punctiforme prin implementarea măsurilor propuse in programele de conformare ale agentilor economici. • Implementarea masurilor asumate in programele de conformare ale agentilor economici. • Amenajarea de puncte de precolectare a deseurilor menajere. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. plastic. sortate pe categorii diferite (carton. • Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor verzi rezultate din grădini.

prafoase. reziduale. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. curatarea si neutralizarea santurilor. Recomandări privind reducerea poluării datorate urbanizării mediului • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde . • Plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. perdele de protectie stradala. fine. pluviale. epurare si evacuare a apelor (meterorice. strict necesare. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. menajere si industriale). în cadrul programului de ecologizare a oraşului . etc. devierea circulatiei. • Defrisarea terenurilor se va face in limite optime.• Implementarea sistemului de depozitare a deseurilor electrice si electronice prin constientizarea populatiei. • Evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 173 . • Proiectarea si executia sistemelor de colectare.amenajarea de noi spatii verzi. • Diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. Recomandări privind reducerea poluării datorate traficului rutier • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare. • Umezirea. • Stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate. • Intreruperea locala imediata a rigolelor. canalizare. • Efectuarea plantatiilor de protectie.000 de locuitori . precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. • Intocmirea hărtii nivelului de zgomot a orasului. a asociatiilor si a producătorilor de DEE privind existenta de puncte de colectare a DEE-urilor la oraşele şi municipiile cu o popula ie de peste 20. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi.

• Întocmirea documenta iilor pentru reducerea poluării şi recuperării terenurilor degradate. Au fost avute în vedere problemele principale rezultate din analiza situa iei existente.-ului. • Regularizarea pârâului Dâmbu. • Initiative si facilită i oferite de Consiliul Local pentru dezvoltarea activită ilor legate de resursele de bază ale oraşului. pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea urbanistică a orasului. • Reabilitarea sistemului de management integrat a deşeurilor menajere. inclusiv colectare selectivă la sursă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 174 . • Executarea lucrărilor necesare pentru extinderea re elei de canalizare a apelor uzate şi de extindere şi retehnologizare a sta iei de epurare.Concluzii si masuri La comanda Consiliului local al oraşului Băicoi s-a elaborat prezenta documenta ie „Plan Urbanistic General” pentru oraşul Băicoi con inând strategia. Planul urbanistic general aprobat devine instrumentul tehnic în activitatea Consiliului local. Pentru dezvoltarea în continuare a orasului se impun următoarele: • Ac iuni de restructurare. • Încurajarea diversificării şi extinderii activită ilor de prestări servicii pentru popula ie. priorită ile. • Restructurarea şi retehnologizarea SC AVICOLA. • Stimularea agen ilor economici în realizarea de obiective şi activită i noi.U. Odată cu aprobarea P. • Elaborarea documenta iei pentru varianta de rută ocolitoare a localită ii. • Efectuarea de lucrări de drenare şi canalizare la Băile „Valea Stelii” pentru înlăturarea infiltra iilor din ape pluviale şi infiltra ii din petrol. retehnologizare şi modernizare a agen ilor economici. aplicate în utilizarea terenurilor şi construc iilor din cadrul oraşului Băicoi. disfunc ionalită ile şi priorită ile de interven ie atât în teritoriul administrativ cât şi în cadrul localită ii. • Execu ia lucrărilor de alimentare cu apă în toate zonele şi cartierele. atât din industrie cât şi din agricultură . acesta capătă şi valoare juridică constituindu-se în act de autoritate şi administra ie locală. • Valorificarea produselor agricole vegetale si animale prin comercializare sau prelucrare în zonă . reglementările şi servitu ile de urbanism. • Încurajarea şi stimularea investirii în industria mică şi în prestări de servicii industriale.G. • Amplasarea judicioasă de obiective de interes public de interes general şi crearea unor centre secundare de interes.

apei şi solului. Ordinea studiilor si proiectelor necesar a fi elaborate in perioada urmatoare va fi conformă cu programele de priorită i întocmite de administralia publică locală. măreste eforturile comunită ii si presiunea asupra bugetului local. Administratia publica locala va intocmi programe de prioritati care sa corespunda necesitatilor populatiei. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 175 . Amenajarea şi reabilitarea parcului din centrul cartierului Băicoi. in conditiile unui ritm de construire relativ modest. Interdic iile propuse prin Planul Urbanistic General .crearea de noi surse de venit pentru locuitori si implicit. Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru organizarea şi modernizarea zonei centrale şi a centrelor de cartiere... pentru comunitate.Măsuri pentru reducerea poluării aerului.se pot ridica par ial sau total prin elaborarea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu. se apreciază ca implementarea PUG pentru orasul Baicoi va avea un efect pozitiv asupra mediului.edilitară a zonelor noi.G. Amenajarea zonei de agrement.PU. Proiectantul apreciaza ca dezvoltarea extensiva a intravilanului (dezvoltarea tentaculara a zonei de locuit). 1 . pentru echiparea tehnico . dar care sa plece de la priontatea nr. distrac ii şi sport din zona Băicoi Nord. • Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru noile zone introduse în intravilan. va duce la dezvoltarea durabilă a localita ii pe termen mediu şi lung. • • • • In concluzie.

modificată si completată prin Hotărârea guvernului nr. 358 / 2007. 265/2006 și OUG nr.974 din 15/06/2004 . • Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind eviden a gestiunii deseurilor și aprobarea listei cuprinzând deseurile. 195/2005 privind protec ia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. • Hotărârea guvernului nr. • Ordin nr.Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere.Bibliografie La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protec iei mediului din care enumerăm: • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. • Directiva nr. • Ordinul comun nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protec ie sanitară și hidrogeologică. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe. • Hotărârea Guvernului nr. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. 2001/42/CE – Directiva SEA. 114/ 2007. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan ă comunitară. 112/2006. a florei și faunei sălbatice. • Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. ca parte integrantă a re elei ecologice europene Natura 2000 în România • Hotărâre nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. • Legea apelor nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor. • Hotărârea guvernului nr. 352/2005. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 176 . inspec ie sanitară şi monitorizare a calită ii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a produc iei şi distribu iei apei potabile. conservarea habitatelor naturale. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial. 1470/2004 privind aprobarea strategiei na ionale de gestionare a deșeurilor și a Planului na ional de gestionare a deseurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. 310/2004 si Legea nr. Partea I nr. • Hotărârea Guvernului nr.

• Conven ia privind accesul la informa ie. 878 din 28/07/2005 . Partea I nr. Publicat in Monitorul Oficial. 196 din 10/10/2006. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele na ionale de emisie pentru anumi i poluan i atmosferici • Hotărâre nr. 352 din 21/04/2005 .zone protejate • Ordin nr. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III-a . • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. • Ordin nr. condensatului şi etanului • Hotărâre nr. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localită ilor din cadrul Regiunii 3 în liste. • Legea nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial. 938/2006. potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protec iei mediului nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial. republicată în Monitorul Oficial nr. 161 din 16/02/2006. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescrip iilor tehnice actualizate. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările si completările ulterioare. Partea I nr.privind accesul publicului la informa ia privind mediu • Hotărâre nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Partea I nr. 951/2006. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calită ii aerului în România • Lege nr. • Ordinul nr. gazolinei.privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. Partea I nr. 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calită ii aerului. modificată și completată. participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justi ie în probleme de mediu – Conven ia de la Aarhus (1998). Publicat in Monitorul Oficial. republicată în Monitorul Oficial nr. • Ordin nr. 43/2000 privind protec ia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de interes na ional. Partea I nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 177 . specifice zonelor de protec ie şi zonelor de siguran ă aferente Sistemului na ional de transport al i eiului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->