Sunteți pe pagina 1din 177

RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL BAICOI JUDETUL PRAHOVA

FEBRUARIE 2011
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 1

BENEFICIAR: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI BAICOI JUDETUL PRAHOVA

SEF PROIECT: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 si 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA COLABORATORI: ING. MIHAELA BUTUFEI CHIM. RUSANDICA STOICA ING. MARIUS COJOACA

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 2

CUPRINS INFORMATII GENERALE CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORT DE MEDIU CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Situatia existenta a orasului Baicoi 1.3 Relatia cu alte programe si planuri relevante

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale strii actuale a mediului 2.1.1. Descriere fizico-geografica 2.1.2. Factorul de mediu Apa 2.1.3. Factorul de mediu Aer 2.1.4. Factorul de mediu Sol 2.1.5. Factorul de mediu Biodiversitate 2.1.6. Zgomotul 2.1.7. Sanatatea populatiei 2.1.8. Peisajul 2.1.9. Monumente istorice i arhitectura 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MSURILE PROPUSE N P.U.G. CAPITOLUL 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 3

5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional, comunitar, interna ional 5.2. Obiective de mediu, tinte, indicatori 5.3. Varianta propusa in PUG

CAPITOLUL 6. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG
6.1. Evaluarea efectelor implementrii obiectivelor P.U.G. Baicoi asupra obiectivelor de mediu 6.2. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante

CAPITOLUL 7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SNT II N CONTEXT TRANSFRONTALIER CAPITOLUL 8. MSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL
8.1. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.2. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8.3. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului 8.4. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei 8.5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii, vegetatiei, peisajului 8.6. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8.7. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 8.8. Masuri de protectie a patrimoniului cultural

CAPITOLUL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 4

CAPITOLUL 12. CONCLUZII SI RECOMANDARI


Bibliografie ANEXE - Plan de incadrare in teritoriu - Plan de incadrare in zona - Atestatele (conf. Registru National) ale elaboratorului Raportului de Mediu

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 5

DATE GENERALE Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAUL BICOI JUDE UL PRAHOVA Proiectant general : S.C. BLOM ROMNIA S.R.L. TRGOVITE Titularul proiectului: PRIMRIA ORAULUI BICOI Amplasare: Oraul Bicoi este situat n mijlocul jude ului Prahova pe urmtoarele coordonate: 45,02 grade latitudine nordic i 25,52 grade longitudine sudic, la o distan de 20 km nord de Ploieti, respectiv 16 km sud de Cmpina, la un nivel mediu de 250m, nl imea maxim (406m) atingndu - se n mijlocul oraului (dealul intea). Vecint ile conform planului de ncadrare n zon sunt : Nord - comuna Scor eni si comuna Cocortii Mislii Vest - comuna Bneti, comuna Mgureni, comuna Floreti Sud-vest - comuna Aricetii Rahtivani Sud-est - comuna Puleti Vest - orasul Plopeni.

Fig. 1 Amplasament RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 6

CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. SI A RAPORTULUI DE MEDIU


Planul urbanistic general al Oraului Bicoi a fost elaborat de S.C. BLOM ROMNIA Trgovite, n conformitate cu prevederile legale: Lege nr. 350 din 06/07/2001 - privind amenajarea teritoriului i urbanismul; Lege nr. 351 din 06/07/2001 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a IV-a Re eaua de localit i; Ordin nr. 13 din 10/03/1999 - pentru aprobarea reglementrii tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare i con inutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99; Lege nr. 50 din 29/07/1991 - privind autorizarea executrii construc iilor i unele msuri pentru realizarea locuin elor; Ordin nr. 91 din 25/10/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare i a con inutului documenta iilor prevzute de Legea nr. 50/199; Hotrre nr. 525 din 27/06/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; Alte acte legislative i normative aprute, cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului Raportul de mediu s-a realizat n baza cerin elor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri i programe asupra mediului transpus n legisla ia romneasc de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri i programe. Con inutul Raportului de mediu respect prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe. Metodologia utilizat n evaluarea strategiei de mediu include i recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe elaborat de Ministerul Mediului i Gospodriei Apelor i Agen ia Na ionala de Protec ie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 i "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri i programe de amenajare a teritoriului i urbanism" (MMDD, 2007).

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 7

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1.1. Scopul si obiectivele principale ale PUG
Planul Urbanistic General al oraului Bicoi s-a ntocmit n baza comenzii Primriei Bicoi i a contractului de proiectare aferent, i are ca scop stabilirea obiectivelor, directiilor principale de actiune i msurilor de dezvoltare a localit ii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situa iei existente i a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. Planul Urbanistic General este un instrument opera ional al politicii de dezvoltare adoptat de administra ia local. Planul Urbanistic General al oraului Bicoi este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare i con inutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. Planul este elaborat n format digital cu posibilitatea de a fi preluat ntr-un sistem geografic informa ional pentru planificare urban. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul localit ii i le actualizeaz avnd n vedere: intravilanul localit ii s cuprind numai necesarul de teren pentru dezvoltare; precizarea categoriilor de folosin ale terenurilor n intravilan i extravilan i bilan ul teritorial al categoriilor de folosin ; nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localit ii (ap, canal, energie, comunica ii, re ele rutiere, etc.); precizarea zonelor cu grad mare de risc natural, creterea calit ii vie ii locuitorilor. Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al oraului Bicoi i propunerile de perspectiv: Memoriu General Reactualizare Plan Urbanistic General al Oraului Bicoi - Jude ul Prahova SC BLOM ROMANIA SRL, 2010; Studiu geotehnic de fundamentare PUG oraul Bicoi jude ul Prahova SC BLOM ROMANIA SRL, 2008; Studiu istoric de fundamentare PUG oraul Bicoi jude ul Prahova - SC BLOM ROMANIA SRL, 2010; Ridicri topografice sc. 1 :5000, 1 :25000 planuri ntocmite de SC BLOM ROMANIA SRL n anul 2008; Strategia de dezvoltare a orasului; Datele statistice furnizate de Centrul Jude ean de statistic Prahova i de Primria oraului Bicoi; Enciclopedia Romniei;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 8

Anuar statistic al Romniei; Lista agen ilor economici de pe raza orauli Bicoi; Informa ii furnizate de organismele teritoriale n ceea ce privete cadastrul funciar al intravilanului i extravilanului orauli Bicoi; Obiectivele lucrarii constau in: raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor sale; rela ionarea localit ii cu teritoriul su administrativ i rela ionarea suprateritorial; relationarea din punct de vedere functional a spatiilor ; stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor); delimitarea zonelor afectate de servitu i publice, afectate de interdic ii temporare i permanente de construire; evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia ; modernizarea i dezvoltarea echiprii i a infrastructurii edilitare aferent zonelor de extindere a intravilanului; cresterea calitatii vietii ; activarea economiei locale ; stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica ; precizarea condi iilor de amplasare i conformare a volumelor construite i amenajate; punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de urbanism si autorizatii de construire) ; corelarea intereselor publice cu cele individuale; Planul Urbanistic General mpreun cu Regulamentul de Urbanism aferent devine dup aprobare "act de autoritate al administratiei publice locale" pe baza cruia se elibereaz certificate de urbanism i autoriza ii de construire pe teritoriul localit ii. Evaluarea impactului asupra mediului a Planului Urbanistic General al unei localit i urmrete s identifice, s descrie i sa cuantifice efectele directe i indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu. Raportul de mediu s-a realizat n baza cerin elor Directivei SEA privind efectele anumitor planuri i programe asupra mediului transpus n legisla ia romneasca prin Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 9

de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Con inutul Raportului de mediu respect prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe. Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta final a Planului Urbanistic General i a presupus urmtoarele etape: analiza strii actuale a mediului n Oraul Bicoi; aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG; stabilirea obiectivelor de mediu; analiza alternativei "0" n condi iile neimplementrii PUG; analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea msurilor din PUG precum i o evaluare cumulativ; msuri propuse pentru reducerea/compensarea oricrui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG; elaborarea "Programului de monitorizare" a implementrii obiectivelor stabilite prin PUG.

1.2. Situa ia existent a oraului Baicoi


Bicoiul se nscrie n categoria oraelor de pozi ie geografic la contactul unor unit i naturale cu resurse complementare mbinat cu existen a unor importante resurse minerale, agricole, forestiere, de ap i turistice, la care se adaug prezenta unor importante artere de comunica ie, cum sunt DN1 i calea ferat dublu electrificat Bucureti Braov. n func ie de aceste elemente, oraul nregistreaz valori cantitative i calitative diferite, ceea ce se reflect n poten ialul geo-economic. Activit ile, mpreun cu mijloacele de produc ie, alctuiesc baza economic a oraului. Activit ile industriale constituie elementul cel mai dinamic i cu repercursiunile cele mai evidente asupra vie ii oraului. Industria constituie motorul vie ii urbane, contribuind direct sau indirect la crearea serviciilor i intensificarea rela iilor acestuia cu aria nconjurtoare. Din punct de vedere administrativ oraul Bicoi este situat n partea de nordvest a jude ului Prahova o distan de 20 km nord de Ploieti, respectiv 16 km sud de Cmpina. Oraul se ntinde pe o lungime de 17 km (de la intrarea n Tufeni dinspre Mislea pn la ieirea spre Ggeni - Canton). Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii), din care pleac mai multe strzi, acestea nedepind ns ca lungime 2-3 km dect foarte rar.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 10

Oraul Bicoi are n componen urmtoarele cartiere: Schela, n care sunt concentrate cele mai importante unit i economice ale oraului, situat la intrarea n ora dinspre DN1 - Paralela 45; Tufeni, situat n nordul extrem al oraului, oarecum izolat de restul Bicoiului, alturi de o mic zon cunoscut sub numele de "Cotoiu". "Centrul Vechi" al oraului, cndva loc de promenad i de ntlniri pentru tinerii anilor '65-'80, cu aleea sa de plopi falnici, reprezenta o atrac ie cu parfum interbelic datorita unora dintre cladiri si a domeniului Domnitei Cleopatra Trubetkoi. Tot in aceasta zona se afl unit ile administrative ale oraului (Primrie, Fisc), Gradinita, coala generala "a domnului Ghenoiu" (Domnul Ghenoiu a fost un prestigios director al acestui lcas, sub ndrumarea caruia au activat cei mai straluci i profesori ai oraului din perioada 1960-1980, anume doamnele profesoare Popescu, Vasile, Oprian, Diaconu, domnul invatator Popescu si domnul profesor Iancu Constantin), liceul i o zon comercial i de servicii; Lilieti, care n urma amplasrii aici a ctorva cvartale de locuin e n perioada comunist, tinde s devin centrul oraului. Dmbu, situat n estul oraului, spre ieirea cu Scor eni intea, fost comun, situat n SE, ntinzndu-se pn la ieirea spre Ggeni, respectiv Plopeni, cunoscut n ar, i nu numai, pentru zcmintele de petrol i pentru propriet ile apelor din Valea Stelii (Senin). Situat pe paralela de 45 grade si 2 secunde, latitudine nordica si limitat la est de meridianul de 25 grade si 52 secunde longitudine estica, orasul Bicoi este amplasat la contactul Subcarpatilor de Curbura cu Campia Ploiesti. Dealurile subcarpatilor Baicoi Tintea sunt incluse de unii autori Subcarpatilor Teleajenului si de altii Subcarpatilor Prahovei. Dealurile Tintea Baicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta nalta cuprinsa intre 400500 m ceea ce face ca ele sa domine Campia inalta a Ploiestilor. Datorita faptului ca sunt plasate in exterior zone subcarpatice ce se gasesc sub influenta zone de campie, expozitia nordica si sudica a versantilor determina o utilizare diferita a terenurilor: pasuni, paduri, arabil in sud. Relatii in teritoriu DN 1, DJ 102 PloiestiPulestiBicoi Calea ferat dubl electrificat BucurestiBrasov. Accesul n teritoriu se face prin:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 11

Drumuri DN1 ce traverseaza limitrof teritoriul, avand traseul paralel cu al Caii Ferate Ploiesti-Brasov. DJ100 F ce traverseaza teritoriul administrativ de la vest spre est, legnd n ordine cartierele componente, respectiv : Bicoi, Liliesti,Tintea si intersectie DJ102 spre Plopeni. DJ100 E traverseaz localitatea de la sud la nord si leag Schela (Intersectie DJ102F) cu cartierul Tufeni, spre Telega si Cmpina. DC215 de la intersectie DN 1 traverseaza teritoriul administrativ de la sud spre nord si leag cartierele Bicoi de Dmbu spre Bordenii Mici. DC100 traverseaz teritoriul administrativ al orasului la limita estic fiind un drum de legtur ntre Plopeni si Cocortii Mislii. Cale ferat Oraul nu este legat la reteaua feroviar, dar teritoriul administrativ este mrginit de dou artere feroviare: linia CF dubl electrificat Bucuresti - Braov linia CF Ploieti Plopeni Calea ferat pe apartenen la: magistrale : -II (Bucuresti - Arad- Curtici), -III (Bucuresti - Oradea - Episcopia Bihorului) -IV (Bucuresti - Satu Mare - Halmeu), gara cea mai apropiat fiind Floreti, la cca 4 km de ora ; pe linii locale : -Ploieti- Slnic- prin intermediul statiei Plopeni, la cca 5 km de ora. Repere istorice Zona actualului ora a fost intens populat nc din perioadele de timp ndeprtate chiar dac suntem departe de a cunoate integral aezrile umene care sau succedat pe acest teritoriu. La intea au fost identificate monede dace imitnd pe cele macedonene cu efigia lui Filip al II-lea, tatl lui Alexandru Macedon (epoca fierului). Din aceast perioada (341 .H.) dateaz i tezaurul de tetradrahme (imita ii dacice ale monedei lui Filip al II-lea regele macedonenilor) descoperite la intea, dovedind intensificarea legturilor geto dacice de la sud de Carpa i, cu lumea grecomacedonean .
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 12

Ulterior Burebista a inclus aceast regiune statului dac (82 44 .H.). Din aceast perioad att la intea ct i la Bicoi au fost descoperite urme ale unei aezri dacice. Alte urme, atest o aezare daco roman i ulterior una romneasc apar innd culturii Dridu (sec. VIII - X). Dup nfiin area Episcopiei Cumaniei care cuprindea i Prahova are loc n anul 1241, marea invazie ttar. Basarab I fcea referire ntr-un hrisov dat ntre 1324 1328, la o cpetenie ttar, Baicu (posibil nume la originea oiconimului Bicoi), cu ocazia trecerii hardelor ttare prin aceste locuri. La 28 iunie 1358, se acord negu torilor prahoveni, primul privilegiu comercial cunoscut, care confirm existen a drumului comercial ntre Transilvania i teritoriul Prahovei. Tradi ia local acord un loc important nceputurilor din vremea migra iilor ttare cnd un oarecare Baicu, cresctor de oi, cobora turma la iernat la Cotu Oii azi Cotoiu. n anul 1543 i mai apoi n anul 1595 n socotelile oraului Braov, apare o men iune referitoare la localitate: Au luat parte la schimbul de mrfuri cu Braovul, negustori din Arge, satele Prahovei, Bicoi. Atestarea documentar a localit ii Bicoi ca moie domneasc este strns legat de ntemeierea oraului Ploieti. Cu ocazia schimbului de moie pentru moie, Mihai Viteazul d Bicoiul lui Manole i lui Neculce Logoft, n schimb pentru satul Ploieti. Documentul a fost dat n Ploieti, la 20 mai 7105 (1597) i din el reiese c moia Ploietilor este stpnit de doi boieri mai mrun i, Manole i Neculce Logoft. Cartea de schimb a fost nesocotit de Radu Mihnea n anul 1615, fiindc n-a fost scris cu mna lui Mihai Voievod i de aceia jumtate din sat este luat pe seam domneasc. Din documentele din anii 1610 i 1675, rezult c numai o parte din ranii Bicoiului au fost rumniza i de Mihai i au trecut n stpnirea lui Manole i Neculce Logoft. Hrisovul lui Radu Mihnea din anul 1615, d n stpnire monenilor Pavel Bustea i Gavril cu to i fra ii i cetaii lor, jumtate din sat n Bicoi pentru c este a lor btrn i dreapt moie schimbat n timpul lui Mihai Voievod pentru ase pr i la Ploieti. Men iunile documentare folosite la atestarea locuitorilor i localit ii Bicoi dateaz de pe vremea lui Radu erban, Radu Mihnea i Gheorghe Duca. Din documente reiese c satul Bicoi au fost slobozi, apoi megiaii din sat c i au fost sau vndut lui Mihai Voievod. Din hrisovul dat de Duca Voievod la 3 decembrie 1675 reiese c partea jupnesei Tudora i a Radului (feciorul lui Manole) este dat n stpnire postelnicului Vlaicu, lui Stan Mazlie i Radului cu fra ii i cetaii lor. ntre timp moia apar inuse Mnstirii Brebu i mai apoi Mnstirii Mrgineni. Atestarea are loc n condi iile cotropirii satelor de rani liberi, de domni, boieri
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 13

i mnstiri precum i a luptei de rscumprare i dobndire a drepturilor rnimii. Monenii din Bicoi devin liberi prin rscumprarea acelei jumt i rumnizate n timpul lui Mihai Viteazul. n timpul domniei lui Constantin Brncoveanu, Bicoiul devine din nou moie domneasc. Dup anul 1820, domnul rii Romneti hotrte ca Enache Ceauu, cumprtorul vmii Cmpina s deschid pu uri de pcur pe moia intea. Dup holera din 1831 Arcadie Zaporojski contracteaz cu Mnstirea Mrgineni exploatarea i eiului din intea (1844) iar dup anul 1864, exploatarea cu sonde .Satele intea, Bicoi, Dmbu i Lieti apar ineau n anul 1832 Plii Filipeti iar dup 1864 pn n 1925, au fost organizate n dou comune: intea i Bicoi. n timpul domniei lui Alexandru Ghica, primul domn regulamentar (1834 1842), moia Bicoi este dat zestre nepoatei sale Cleopatra Trubetkoi fiica lui Costache i Ruxandrei Ghica. Anul 1864, va aduce mproprietrirea a 600 rani din localitate cu 1600 ha din moia principesei Cleopatra Clinescu. Tot acum ncepe exploatarea petrolului cu sonde. Primii aprtori ai gliei romneti, locuitorii zonei au sprijinit cu toate for ele lor, efortul na ional de ob inere a independen ei din anul 1877. Se realizeaz calea ferat Bucureti Predeal, iar n anul 1879 Gara Floreti Bicoi. ncepe etapa petrolier a localit ii cnd i fac apari ia societ i ca Steaua Romn, Concordia, Columbia, Astra Romn, Unirea. Tot acum se sap pu ul lui Sfetescu la 240 m adncime, al treilea din ar. n anul 1884 ia natere prima distilerie din Bicoi, a lui Nae Coconea, iar dup anul 1899 rafinria Aurora. n martie 1907 la Bicoi i Floreti ranii cer s li se arendeze sau sa li se vnd moia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino. n timpul rzboiului, alia ii au distrus instala iile petroliere i s-a procedat la nfundarea sondelor i incendierea rezervelor. Zona Cotoiu a fost inundat cu petrol formndu-se mlatina de lng hale. In1916, Schela Bicoi a fost bombardat de nem i. ncepnd cu anul 1941 bicoienii sunt trimii pe front. n 11 iunie 1948 Bicoiul a devenit ora. Singura unitate industrial a fost Intreprinderea de Stat Petrolier Muntenia care ntre anii 1948 1955 s-a numit Sovrompetrol. Se realizeaz Clubul Schelei (1949), Spitalul Petrolul (1955), un liceu seral (1957) care va deveni actualul liceu n anul 1960, cminul cultural intea, o grdini , etc Se produc schimbri mari n agricultur, legat de colectivizarea for at. n anul 1962 sunt nfiin ate C.A.P. Drumul Belugului intea i Ferma intea. Apare I.A.S. Bicoi unde au fost plantate milioane de pomi fructiferi care au dus faima oraului. Avicola , cellalt colos agricol, a fost creat n anul 1963 i a avut n perioada sa cea mai bun 24 ferme cu o produc ie de 700 milioane leidin care 72 milioane din localitate. Au fost construite S.M.A. Bicoi i S.M.A. Lilieti, au aprut unit i noi
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 14

precum Brutria, Vinalool etc... Anul 1978 marcheaz dezvoltarea industriei constructoare de maini, apar F.S.H. i I.U.P.C. care limiteaz navetismul. Se realizeaz P.T.T.R., coala cu 16 sli de clas - Lilieti (1980). Se ntrete func ia industrial a oraului, sonda 7000 Tufeni produce gaze, dup anul 1989 se realizeaz depozitul de 5500 t fructe, se reia tradi ia trgului, se construiete Biserica Tufeni, se reface Casa de Cultur Lilieti, se desfiin eaz C.A.P.-urile, iar terenurile se redau proprietarilor legali. Primele vestigii istorice descoperite pe raza orasului s-au gasit la Tintea si dateaza din aproximativ 341.I.H. Este vorba de monede dacice si un tezaur de tetradrahme. S-au descoperit si urme de asezari dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44I.H), precum si urme ale culturii Dridu (sec.VII-X) . Atestarea documentara: 20 mai 1597, data legata de intiul unificator al romanilor Mihai Viteazul. Este vorba de un document domnesc prin care domnitorul da la schimb mosia Baicoiului, lui Manole si Necula Logofat, pentru a primi mosia Ploiestilor. Alte date importante din istoria orasului : 1859-1860 - Aici au loc manevrele armatei Pricipatelor Unite ; 1948 - Comuna Bicoi devine ora ; 1968 - Cu prilejul reorganizrii administrativ-teritoriale a rii, orasul Bicoi se uneste cu comuna intea, sub titulatura de Bicoi, cu rang de ora. Stema oraului Bicoi este un scut despicat. Prima parte, tiat, cuprinde sus, n cmp verde, trei lacrimi de argint, iar n cmpul inferior, pe azur, se afl o acvil bicefal ieind de argint. n partea din stnga, tot pe azur, sunt trei bruri negre. Scutul este timbrat cu o coroan mural de argint cu trei turnuri crenelate (coroana mural cu trei turnuri crenelate semnific faptul c localitatea are rangul de ora). Semnifica ia elementelor este: Lacrimile de argint i acvila bicefal de argint fac aluzie la familiile boiereti Ghica i Cantacuzino, familii care au de inut propriet i n localitate.Din aceste familii se trage prin esa Cleopatra Trubeskoi, care a de inut n Bicoi un palat i care a contribuit la ridicarea spiritual i cultural a localit ii prin ctitorirea unei biserici i prin nfiin area unei coli. Brurile negre simbolizeaz i eiul, localitatea fiind cunoscut prin activitatea de extrac ie a i eiului, Coroana mural de argint, cu trei turnuri crenelate, semnific faptul c localitatea are rangul de ora,

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 15

ACTIVIT I ECONOMICE Oraul Bicoi, traversat n partea sa vestica de drumul E60, este un inut favorizat, sub care se afl un masiv important de sare, numeroase pungi de petrol i gaze din strfundurile crora ies la suprafa izvoare cu ap srat sau cu efecte miraculoase. Localitatea apar ine oraelor de contact, subcarpa icmpie, condi iile naturale cu bogate resurse complementare constituind un mediu prielnic ntemeierii n aceste locuri a comunit ilor umane cu mult timp n urm, aa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul descoperite la intea. Pozi ia geografic a favorizat dezvoltarea comer ului nc din anul 1792, Constantin Ghica ob innd carte domneasc s fac pe moia sa trg, o dat pe sptmn. Trgul a fost reluat cu succes dup anul 1989, dovedind atractivitatea i influen a oraului n teritoriu. Amplasat in apropierea unui mare centru industrial cum este orasul Ploiesti si pentru ca beneficiaza de importante resurse de petrol si gaze, sare, pduri, terenuri agricole, a intrat de timpuriu n circuitul economic. Pozitia sa in apropierea orasului Ploiesti a avut si are repercursiuni asupra orasului Bicoi, care este atras pregnant in activitatea industrial a municipiului. Activit i economice specifice zonei: Profilul economic al oraului Bicoi este mixt, industrial i agricol. Economia oraului a fost legat dintotdeauna de utilizarea resurselor naturale, principalele ocupa ii fiind cultivarea pmntului, creterea animalelor, exploatarea i prelucrarea lemnului, petrolului i alte ndeletniciri mesteugreti. Poten ialul industrial principal este extrac ia i eiului, activitate cu tradi ie, avnd o vechime de peste 100 ani. Pe aproape ntreg teritoriul, att n intravilan ct i n extravilan sunt sonde i instala ii, parcuri de rezervoare, compresoare i ateliere, sunt exploatate zcminte de titei, astfel nct exist numeroase puncte n exploatare, dar si multe sonde i instala ii abandonate. Dup anul 1895 i pn la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial ncepe etapa petrolier care a avut un rol primordial n dezvoltarea oraului . n anul 1940 lucrau aici 1/7 din angaja ii industriei petrolului, iar Schela Bicoi a ob inut locul I n privin a produc iei de petrol. De altfel aici au fost utlizate gazele la nclzitul locuin elor prima dat n ar n anul 1865.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 16

Complementar industriei grele, s-a dezvoltat industria alimentar, reprezentat prin ntreprinderea de morrit i panifica ie Moara Lilieti (1948) a treia moar pentru mcinatul porumbului n jude , Brutria Bicoi (1971) i Vinalcool (1969). n ceea ce privete indicele de diversificare a industriei, oraul se nscrie n grupa celor cu muta ii structurale nesemnificative i.d.<1 i puterea industrial este mai mic dect puterea demografic. n perioada 1977 1978 au fost amplasate n ora dou obiective ale industriei constructoare de maini: F.S.H., azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale i I.U.P.C., azi Camexip S.A. Activit i tipic rurale s-au dezvoltat legat de poten ialul agroproductiv pe terenurile intravilane i extraurbane. Agricultura a devenit n etapa actual un factor de viabilitate urban, iar prin formele ei intensive, uneori industrializate pe care le cunoate contribuie la ntrirea bazei economice a oraului. Cadrul geografic favorabil se refer la structura economic a teritoriului, la existen a pmntului ca resurs a produc iei agricole. Poten ialul agricol principal este reprezentat prin dou activit i: produc ie cerealier pomicultura primul loc n jude ca suprafa Dei n scdere vertiginoas, zootehnia i n special creterea psrilor, prin restructurare i modernizare are ansa relansrii acestui poten ial economic important pn n 1989. Agricultura este favorizat de solurile de calitate medie i de ponderea mare a suprafe elor agricole (76%). Aici se afl cea mai mare suprafa de livezi pe locuitor pe jude . Terenurile arabile, care de in 47% din suprafa , constituie suportul real al desfurrii unor activit i agricole n domeniul culturilor cerealiere, al plantelor tehnice, al legumiculturii etc. Acestea satisfac necesarul n produse agroalimentare i reprezint materii prime pentru industria alimentar mic i artizanal etc. Pomicultura a cunoscut o dezvoltare nsemnat n condi iile intensivit ii culturilor. Suprafe ele pomicole nsumeaz 18% din terenul agricol al localit ii. Produc iile ob inute depesc necesarul furniznd cantit i mari pie elor urbane i fabricilor de prelucrare. Punile i fne ele de in 8% din terenurile agricole, favoriznd punatul extensiv n alternan cu creterea intensiv a animalelor. Potentialul agricol al oraului (eviden iat pentru ntreaga suprafa agricol) este determinat si de gradul de favorabilitate, fertililtate a solurilor pentru marile
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 17

culturi, prin care majoritatea terenurilor agricole se ncadreaz n clasa III-a de fertilitate pentru marile culturi din zona cmpie. Teritoriul a beneficiat de lucrri de mbunt iri funciare (desecri gravita ionale), mare parte din acestea fiind la ora actual desfiin ate sau compromise. Zona de cmpie la ntlnirea cu dealurile n care se afl orasul este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive, pe suprafete mari, cu utilaje de mare capacitate. Activitatea de cultura plantelor se desfsoar n sistem mixt: individual si n cadrul unor societ i comerciale. Sistemul individual este rudimentar si nerentabil, utilajele sunt putine si vechi. Activitatea de crestere a animalelor se desfasoara aproape exclusiv in gospodariile populatiei, baza materiala a fostelor ferme este distrusa aproape in intregime. Creterea animalelor printr-o alternan stabula ie - punat, necesit reconsiderarea locului, punilor n contextul dezvoltrii agricole. Ramura cea mai dinamic i mai pu in poluant a fost avicultura, care a prezentat i posibilit i de industrializare, ncepnd de la creterea for at a psrilor la fermele 4 i 7 ale Avicolei Bicoi i terminnd cu desfacerea pe pia a produselor. Avicola a nregistrat un adevrat dezastru, produc ia reducndu-se de zece ori. Ferma de pe DN 1 a fost concesionat pentru activit i de depozitare, iar celelalte iau redus activitatea. Un element fundamental n defini ia oraului l reprezint gradul de dezvoltare i extindere a serviciilor, exprimat prin diversitatea i amplitudinea acestora att pentru ora ct i pentru zona sa de influen . Ramura aductoare de profituri a turismului nu prea este dezvoltat n Bicoi. Exist cteva locuri ce pot strni interesul turistilor precum: Biserica Sfintii Imprati Constantin si Elena care are n interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu n debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi, aflate n parcul de lng Primrie. Cu adevrat atractiv este statiunea Valea Stelii din intea, care este o sta iune balneo-climateric ce are n componenta sa un lac cu ape sulfuroase, plin de nmol sapropelic de o calitate exceptional, folosit nc din anul 1910 i unde n anii 50 se realizau n medie anual 3.800 bi calde i 1.800 bi reci (date din registrele bilor) n condi ii improvizate. Con inutul mare n sruri al apei i d un caracter de termostat, temperatura lacurilor variind cu + 6 - 7C fa de mediul ambient. Efectele apelor sale clorosodiceiodurate sunt recomandate n tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice, afectiunilor sistemului nervos central si periferic, afectiunilor cardiovasculare si ginecologice. Sezonul dureaza n mod obinuit ntre 1 mai30 octombrie. Capacit i de cazare exist la motelulrestaurant Casa Romneasc aflat la ieirea din ora spre Cmpina pe DN1 (Paralela 45).
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 18

Poten ialul turistic este superior amenajrii i folosin ei actuale, att n cazul Bilor Valea Stelii, ct i n cazul monumentelor istorice, la biserica Cioara din Dmbu i capela neogotic a Cleopatrei deteriorarea fiind evident. n oraul Bicoi nu se realizeaz o corela ie deplin ntre cele trei sectoare: primar, secundar, ter iar. Activii din grupa de servire, se plaseaz sub media jude ului Prahova, acest fapt determinnd necesitatea unor investi ii mai mari n acest sector pentru o mai bun servire a popula iei din ora i din zonele de influen . Dotrile comerciale i presta iile de servicii nu corespund normelor i necesarului popula iei. Sensul general al dezvoltrii este ca sectorul ter iar s devin predominant, dat fiind importan a implica iilor sale asupra celorlalte ramuri ale economiei. Activitati economice principale Oraul Bicoi este o localitate a crei economie are o ramur preponderent, chiar dac exist un echilibru ntre productia agricol si cea industrial. Principalele unit i economice din ora sunt (ordinea este aleatorie) : SOCIET I COMERCIALE OMV-PETROM FIELD BAICOI S.C. CAMEXIP S.A. S.C. FEHS S.A. S.C. LAZARIDIS MARMURI SI GRANIT S.A. S.C. FORAJ SONDE PLOIESTI S.A. SUC. BAICOI COMPANIA ENERGOPETROL FIL. BAICOI S.C. DOLARIS S.A. S.C. DOBRE SI FII S.R.L. VIKING PROFILE DEPACO NUMR TOTAL SOCIET I COMERCIALE Domeniul de activitate Exploatari petroliere Fabricatie utilaj tehnologic Fabricatie echipamente hidraulice si scule Prelucrare si comercializare piatra naturala Lucrari foraj Lucrari montaj echipament tehnologic electric Tamplarie metalica , aluminiu si PVC Producator si comercializare de produse apicole Tabla Lindab Tabla 627unit i

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 19

Tot in domeniul industriei, la nivelul localitatii functioneaza agenti economici de prestari servicii n diferite domenii, care duc la cresterea productiei industriale si a numrului de locuri de munc. POPULA IE. ELEMENTE DEMOGRAFICE I SOCIALE Oraul Bicoi este, din punctul de vedere al numrului de locuitori, al treilea ora al jude ului Prahova. n prezent, oraul are un numr de 20.700 locuitori. Datorit pozi iei favorabile la contactul subcarpa ilor cu cmpia, resurselor de petrol i mai ales datorit industrializrii, numrul locuitorilor a crescut rapid. Evolu ia poate fi urmrit pe urmtoarele coordonate: ANI 1790 1835 1912 Popula ia (locuitori) ANI Popula ia (locuitori) 3.257 1977 17.440 4.085 1980 19.000 7.726 1987 20.500 1930 10.117 1994 20.676 1948 11.711 2002 20.681 1956 13.984 2008 19.659

Dup cum reiese din graficul alturat, curba evolu iei numrului de locuitori ai oraului, a avut o evolu ie ascendent marcnd o cretere de ase ori n intervalul 1790-1980, dup anul 1990 nregistrndu-se o stagnare, iar acum o uoar reducere. Se remarc mai multe faze de populare: 17901912 cnd popula ia s-a dublat pe baza sporului natural; 19121930 cnd exploatarea petrolului a dus la creterea rapid a numrului locuitorilor. 19771980 cnd dezvoltarea celor dou obiective industriale F.E.H.S i CAMEXIP S.A. pe harta oraului a dus la un aflux de for de munc din alte localit i. Aceasta a fost perioada cnd s-a construit un numr mare de locuin e, menit s ridice nivelul calit ii vie ii muncitorilor i personalului auxiliar. A fost o perioad cu creterea cea mai rapid a numrului locuitorilor din evolu ia oraului, ceea ce a dus la plasarea acestuia pe locul al III-lea dup Ploieti i Cmpina.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 20

Datele generale de baz la nivelul anului 2008 (cu date statistice omologate) se prezint astfel: Populatia -total - la 1 iulie (stabil) Populatia la 1 iulie femei Populatia cu domiciliul n localitate la 1 iulie Populatia -total - la 1 ianuarie (stabil) Populatia la 1 ianuarie -femei Nscuti vii Deceda i - total Deceda i sub un an Cstorii Divor uri Stabiliri de domiciliu n localitate Plecri cu domiciliul din localitate Stabiliri de resedin n localitate la 1 ianuarie Plecri cu resedin din localitate la 1 ianuarie 19659 10094 19672 19669 10095 160 259 1 110 54 262 226 201 295

Cea mai mare parte a popula iei este concentrat n Bicoi 56%, intea 15%, Lilieti 10%, Dmbu 7%, Tufeni 6%, Schela 6%. Populatia si numrul de gospodrii pe total ora sunt: POPULA IA - TOTAL Masculin Feminin NUMR TOTAL DE GOSPODRII NUMR TOTAL DE LOCUIN E 19.938 9.693 10.245 6.901 7.600

Se constat o evolutie diferit a numrului populatiei si numrului gospodriilor, ceea ce conduce la scderea substantial a raportului nr. persoane/ gospodarie pe total ora (de la 2,86 la 2,48), evolutia negativ fiind mai pronun at n zonele mai izolate si fr conditii de dezvoltare dect la zonele aglomerate, chiar dac condi iile de habitat i de munc auz fost mai bune.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 21

Scderea numrului populatiei se datoreaz n principal sporului natural negativ (populatie mbtrnit), dar i migra iei for ei de munc n alte localit i i n strintate. Anul Sporul (natural) Sporul (migratoriu) 1966 5,4 1,9 1977 4,6 20,6 1986 4,6 6,1 1991 -1,1 - 5,0 1996 - 0,1 0,7 2002 - 0,2 - 1,64 2008 - 1,01 - 3,44

n perioada 1966 - 1985 s-a realizat un spor de 4500 locuitori realizndu-se un ritm mediu de 1,29% rezultatul industrializrii oraului. Dup anul 1990, s-au nregistrat valori negative. Creterea s-a realizat n propor ie de 50% pe seama sporului natural i 50% pe seama sporului migrator. Sensul mobilit ii spa iale a popula iei este redistribuirea ntre spa iul urban i rural. Densitatea popula iei este de 42 loc. pe hectar n perimetrul construibil, apropiat de media na ional. Densitatea rectificat, adic cea provenit din raportarea popula iei numai la perimetrul cldit, este 52 loc./ha, mult sub media pe ar de 136 loc/ha, aceasta reflectnd confortul ridicat pe care-l ofer oraul locuitorilor si prin dimensiunile mari ale locuin elor, dar i prin existen a unei disperri relativ mari. Densitatea general pentru localitatea Bicoi (n limitele sale administrative) este de 314 loc./kmp nscriindu-se printre localit ile cele mai dens populate din jude . Raportat numai la intravilan, densitatea este 3400 loc./kmp, relativ redus fa de alte orae cu numr de locuitori asemntor, deoarece cuprinde numeroase livezi, grdini, spa ii verzi, etc. Analiza popula iei pe grupe de vrst indic o structur asemntoare mediei pe jude i ar. Din totalul popula iei, 22,18% este cuprins ntre 0-15 ani, 67% ntre 15-64 ani, restul de 11% revenind popula iei peste 64 ani. Dominarea grupei adulte, indic faptul c se asigur necesarul for ei de munc pentru economie. Fa de totalul popula iei, propor ia celei ocupate a nregistrat o permanent tendin de scdere de la 53% n anul 1987, la 43% n anul 1992, la 37% n anul 2002 i 32% n anul 2008.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 22

Au aprut omerii, peste 300 femei i 200 brba i n anul 1992 i peste 800 femei i 600 brba i n prezent i persoane n cutarea unui loc de munc ce reprezint 6% din totalul popula iei active, situa ie agravat de criza economic mondial la dimensiuni nc neevaluate statistic. Situa ia se poate modifica, prin relansare economic. Trebuie subliniat de asemenea, ponderea brba ilor n cadrul resurselor ct i a popula iei ocupate, cu specifica ia c aceasta este mai mare la popula ia ocupat. Fa de anul 2002, n anul 2010 popula ia ocupat a sczut cu 5,11%. Cu toate acestea unele ramuri au nregistrat mici creteri nensemnate: agricultura, silvicultur, comer ul, nv mntul, sntate care au beneficiat de o serie de hotrri importante luate n procesul reformei (aprecierea nu con ine efectele msurilor de redresare economic ca rspuns la criza economic mondial pe care o resimte i via a tuturor romnilor). n industrie era cuprins 40% din popula ia activ n anul 1930; n 1956; 65% n anul 1966, 70% n anul 1977 i 77% n anul 1980. Dup acest an, popula ia ocupat n industrie (sector secundar) a sczut pn la 60% n 1992, 53% n 2002 i 46% n anul 2008, an cu oarecare relansare economic. Este de ateptat ca cifrele anilor din urm s reflecte profund criza economic traversat, cu repercursiuni att n plan demografic, ct i n cel al vie ii sociale. Datele actuale la nivelul anului 2008 se prezint astfel: Salariati - total - numr mediu - persoane Numr mediu salariati n agricultur, silvicultur i pescuit - persoane Numr mediu salariati n industrie - total -persoane Numr mediu salariati n industria extractiv - persoane Numr mediu salariati n industria prelucrtoare - persoane Numr mediu salariati n distribu ia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activit i de decontaminare- persoane Numr mediu salariati n constructii - persoane Numr mediu salariati n comert - persoane Numr mediu salaria i n transport i depozitare-persoane Numr mediu salaria i n hoteluri i restaurante - persoane Numr mediu salariati n informa ii i comunica ii - persoane Numr mediu salaria i n intermedieri financiare si asigurri-persoane Numr mediu salariati n tranzactii imobiliare - persoane Numr mediu salariati n activit i profesionale, stiintifice i tehnice persoane Numr mediu salariati n activit i de servicii administrative si servicii suport - persoane
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

3150 134 1970 868 896 133 93 180 69 17 42 36 3 37 15


Page 23

Numr mediu salariati n administratie public si aprare, asigurri sociale din sistemul public - persoane Numr mediu salariati n nv mnt - persoane Numr mediu salaria i n sntate si asistenta social - persoane Numr mediu salariati n activit i de spectacole, culturale i recreative persoane Numr mediu salariati n alte activit i ale economiei nationale- persoane

81 168 290 10 5

Numrul de someri nregistrati, conform datelor statistice 1.407, din care n plat - 829 (majoritatea din grupa de vrst 18 - 30 ani, respectiv 78 persoane). NUMRUL OMERILOR - TOTAL Numrul omerilor indemniza i Numrul omerilor neindemniza i RATA OMAJULUI 1407 829 578 14%

Exista disfunctionalit i majore care determin evolutia, structura si stabilitatea populatiei: tendin a de mbtrnire (structura necorespunztoare pe grupe de vrst si numrul de locuitori la o gospodrie n toate zonele izolate); lipsa temporar a atractivit ii pentru stabilizarea populatiei datorit infrastructurii necorespunzatoare (ci de comunicatie proaste, echipare edilitar incomplet, asisten sanitar i social deficitar, etc.) ; absen a investitiilor n activit i economice care s creeze locuri de munc n ora ; nivelul nesatisfctor al ctigurilor i atrac ia ctigurilor salariale mai mare dect n ar la activit i de cele mai multe ori sub nivelul de pregtire sau de calificare din alte ri ; Datele atatistice preliminare la 01.01 2010 arat astfel: Popula ia stabil a oraului Bicoi la 1 ianuarie 2010 (total) 19637 persoane. din care: - masculin 9484 persoane - feminin 10153 persoane

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 24

CIRCULA IA Principala cale de comunicatie rutier care strbate teritoriul oraului (dar fr a trece prin intravilan este drumul na ional DN 1 Ploieti Braov. Oraul se afl la circa 20 km distan fa de Ploieti, resedin a de jude . Orasul Bicoi este strabatut de la vest Ia est de drumul judetean DJ 102B, care se racordeaz n DN 1 Bucuresti - Brasov Ia km. 82, strbate localitatea si se intersecteaz cu DJ 102 Ploiesti - Slnic la punctul Canton C.F. Ggeni, din aceasta arter desprinzndu-se, stnga-dreapta, o serie de strazi ce deservesc zonele de locuit. De asemenea, din DJ 102 B se desprinde DC 6 spre satul Mislea, DC 7 spre satul Bordeni i DC 8 spre cartierul Liliesti. Pe aceasta strad se suprapune traficul local, petrolier si de tranzit, strada fiind deosebit de aglomerat. Strzile orasului care se desprind din DJ 102 B au, n general, declivit i ntre 2 - 8 %, n special pe latura de nord a orasului. Reteaua stradal total a localit ii este de cca. 63 km. i cuprinde strzi n mare parte de categoria III si IV. Modernizarea retelei stradale necesit interventii n proportie de 60%. Principalele caracteristici ale drumurilor clasificate i strzilor sunt sintetizate astfel: DN 1- 15Km stare buna DJ 215, 100F, 100E 21.7Km - stare mediocra DC8A, 7 4.85Km stare rea Strazi 40.43Km pietruit 5.27Km - pamant

Privitor la lucrrile de art, chiar dac nu sunt unele de amploare, acestea contribuie la realizarea unui confort urban care, n acest moment, nu poate fi remarcat. reteaua de strzi din localit i este dezvoltat tentacular, avnd ca baz drumurile principale din teritoriu, ntr-o structura amorf, dar compact, cu exceptia unor lotizri cu structura rectangular realizate n anii din urm ;n afara unor por iuni scurte de strzi n zonele marginale din cartiere, strzile din localitate sunt modemizate; majoritatea au l imea necesar pentru profilele transversale stabilite ; n ceea ce priveste infrastructura localitatii, din totalul de 100,0 km strzi, 66,3 km strzi sunt asfaltate, iar restul sunt strzi nemodernizate, respectiv impietruite ;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 25

intersectille principale din intravilan sunt neamenajate ; traversrile peste CF la limita teritoriului administrativ sunt la nivel; cile de comunicatie feroviar si amenajrile aferente cuprind zone i din teritoriul oraului; Pozi ionarea i starea acestora : Poduri, pode e i pasaje Localizare Pod - Bicoi, cartierul Dmbu, situat pe strada Dorobanti, peste prul Dmbu Lungime total L ime carosabil (m Lungime=15 m L ime=12 m Tipul i starea

Beton, stare bun Metal, Pod - Bicoi, cartierul Dmbu, situat pe strada Lungime=9 m stare Dmbului, peste prul Dmbu L ime=6 m mediocr Metal, Pod - Bicoi, cartierul Dmbu, situat pe strada Lungime=8 m stare Dmbului, peste prul Dmbu L ime=5 m mediocr Pod - Bicoi, cartierul Tintea, face legatura dintre Lungime=8 m Beton, strada Gladiolelor si strada Violetelor L ime=4 m stare buna Dale Pod - Bicoi, situat pe strada Dmbului, la intersectie Lungime= 6m beton, cu strada Dorobanti L ime=4 m stare rea Pod - Bicoi, cartierul Tintea, situat pe strada Lungime= 12 m Beton, stare bun Independentei L ime=8 m Podet - Bicoi, cartierul Dmbu, face legtura dintre Lungime=11.5 m Metal, strada Dumbrava Rosie si strada Prundului L ime=2 m stare rea Podet - Bicoi, cartierul Dmbu, face legtura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Prundului si strada Narciselor L ime=2,2 m stare rea Podet - Bicoi, cartierul Dmbu, situat pe strada Lungime= 11 m Metal, Dumbrava Rosie, peste prul Dmbu L ime=2,2 m stare rea Podet - Bicoi, cartierul Dmbu, face legtura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Dmbului cu locuin ele unor persoane fizice L ime=2,2 m stare bun Transportul public local (n interiorul localit ii) i cel de legtur cu localit ile nvecinate si capitala jude ului sunt asigurate de o serie de societ i de transport personae:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 26

Operatori de transport local public i/sau privat: S.C. FERNY S.R.L. S.C. ELIRO S.R.L. S.C. VINOTRANS S.R.L. S.C. EDUGAB PROD S.R.L. S.C. STAMI CONS S.R.L. S.C. DUMIORI SERV S.R.L. S.C. DENEBOLA S.R.L. S.C. GIRUETA TUR S.R.L. S.C. GIRUP ATYC S.R.L. INTRAVILANUL TERITORIAL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al oraului Bicoi si in cadrul intravilanului localitatii. Aceasta abordare este indispensabila deoarece partile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri raspandite in teritoriu. Oraul Bicoi se intinde pe o suprafata de 6523.73 ha din care intravilan aprobat cu suprafata de 1596,70 ha . In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru oraul Bicoi si trupurile apartinatoare. Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 119,47 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (1596,70 ha ) si suprafata rezultata acum (1716,17 ha ). Bilantul teritorial existent, total si pe zone functionale, aa cum se prezint astzi, respectiv corectat cu documenta iile de urbanism avizate i aprobate potrivit Legii : ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL ZONA UNIT I AGRICOLE SI SERE ZONA UNIT I INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI TRANSPORT
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

45.41 35.36 91.79

2.65% 2.06% 5.35%


Page 27

TERENURI AGRICOLE N INTRAVILAN STRZI ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA CU DESTINATIE FORESTIER ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRRILOR TEHNICO-EDILITARE ZONE SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: DEPOZITARE, INDUSTRIE, SPATII PLANTATE ZONA FUNCTIUNI MIXTE: UNIT I INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA: CIMITIRE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT. LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT. UNIT I INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PENTRU SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT SI PADURI, ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA SPATII VERZI, AGREMENT, SPORT ZONA CU DESTINATIE SPECIALA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE / SPATIU VERDE, AGREMENT, SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE, INDUCTRIE, SPATIU PLANTAT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE / ZONA PENTRU LOCUINTE P+3, P+4, P+5 SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA PENTRU LOCUINTE P+3, P+4, P+5 TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERV INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE:INSTITUTII PUBLICE SI
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

9.73 116.11 782.34 6.52 5.89 26.31 15.81 14.37 132.19 5 193.95 1.12 22.7 17.4 10 130.37 0.7 3.73 3.15 6.06 5.39 0.44 0.68

0.57% 6.77% 45.59% 0.38% 0.34% 1.53% 0.92% 0.84% 7.70% 0.29% 11.30% 0.07% 1.32% 1.01% 0.58% 7.60% 0.04% 0.22% 0.18% 0.35% 0.31% 0.03% 0.04%
Page 28

SERVICII / LOCUINTE P+3, P+4, P+5 ZONA AFLATA PERMANENT/TEMPORAR SUB APA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / AMENAJARI STRADALE ZONA DEPOZITARE REZIDUURI TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 2010

12.34

0.72%

0.47 0.03% 20.84 1.21% 1716.17 100.00%

Din punct de vedere a ocuprii i echiprii teritoriului, situa ia se prezint astfel : Suprafata totala - ha 6536 Locuinte existente total numr 6771 Locuinte in proprietate publica - numar 92 Locuinte din fondurile private - numar 6679 Suprafata locuibila - total mp 309682 Suprafata locuibila -proprietate publica - mp 2047 Suprafata locuibila -fondurile private - mp 307635 Suprafa a intravilana a oraului ha 1641 Suprafa a spa iilor verzi a oraului ha 11 Lungimea strzilor oreneti km 100 Lung. simpla a retelei de distributie a apei potabile - km 116,3 Capacitatea instala iilor de producere a apei potabile mc/zi 2600 Cantitatea de ap potabil distribuit consumatorilor mii mc 665 Cantitatea de ap potabil distribuit consumatorilor uz casnic mii mc 646 Lungimea simpla a retelei de canalizare - km 20,0 Lungimea simpl a conductelor de distribuire a gazelor naturale - km 106,9 Gaze naturale distribuite mii mc 10423 Gaze naturale distribuite - uz casnic mii mc 7431 Spa iile verzi amenajate i pentru sport : spatiile verzi de pe parcelele cu institutii publice sunt ngrijite necorespunztor; un aport insemnat la aspectul general al localit ilor il au spatiile verzi de aliniament de la principalele drumuri clasificate si de pe parcelele cu locuinte sunt bine reprezentate, att ca prezen ale scuarurilor i parcurilor publice, ct i la nivelul bazelor sportive, dotate mai ales cu terenuri de fotbal. Succint situa ia acestora se prezint astfel:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 29

Baze sportive i de agrement Denumire Adres Proprietar Bicoi, cartierul Liliesti Primria Baza sportiv Liliesti Bicoi Bicoi, cartierul Tufeni Primria Baza sportiv Tufeni Bicoi Bicoi, cartierul Schela Sala de sport a orasului Primria Bicoi Bicoi

Suprafa 14.800 mp. 14.250 mp. 1.780 mp.

Locuin ele : sunt zona functional cu cea mai mare pondere din total intravilan (cca. 67 %); zona loturilor s-a dezvoltat alungit pe directiile principale de circulatie, ntr-o structur amorf, cu loturi nguste si adnci, completat cu zone lotizate n sistem rectangular n fostele sate, devenite cartiere; tendinta de dezvoltare (sugerat si prin solicitrile administratiei locale de introducere n intravilan) este tentacular, de alungire pe drumurile na ionale i jude ene i pe alte drumuri principale din teritoriu, desi n intravilan exist multe loturi libere, cu acces direct la un drum public; fondul construit este predominant n stare mediocr; ritmul anual de construire este mic (cca 80 - 100 de autorizatii, din care cca. 30 pentru construc ii complet noi); Spre exemplificare, situa ia anului 2008: Locuin e terminate - total Locuin e terminate din fondurile publice - numr Locuin e terminate din fonduri private - numr Locuin e terminate din fondurile populatiei - numr 35 35 35

densitatea medie a gospodriilor n zona de locuit poate fi considerat bun pentru mediul rural si tipologia satelor de dealuri joase-cmpie (7,16 gospodrii/ha), cu diferente notabile ntre cartiere (de la 9,06 gospodrii/ha n zonele ce graviteaz n jurul zonei centrale la 5,58 gospodrii/ha la Lilieti), dar nereprezentativ pentru un ora cu o tent industrial pronun at; suprafata medie a unei gospodrii este de 1395 mp. (de la 1790 mp n zonele ce graviteaz n jurul zonei centrale la 1103 la Lilieti);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 30

Zona destinat constructiilor de locuinte este rspndit n ntreg intravilanul, de-a lungul principalelor ci de circulatie si este caractenizat de constructii individuale, tip parter, P+ 1, P+2, iar in zona centrala blocuri P+4. Indicii de locuibilitate si calitate a Iocuirii, n general, se situeaz sub indicii medii. Institutiile si serviciile publice sunt bine reprezentate n general si amplasate n zona central. Unitatile economice sunt rspndite n teritoriu, fiind mai greu de realizat o concentrare a acestora n anumite zone, fr o planificare a folosin ei urbane a teritoriului. Gospodarire locala De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14,43 to/zi, si respectiv anuala de 5267 to/an. Orasul Baicoi nu dispune n prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. Localitatea utilizeaz rampa ecologic BOLDESTI (Operator: S.C. FLORICON SALUB S.R.L.) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere const, pentru o parte din populatia orasului, in colectarea deseurilor menajere, transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existent n nordul cartierului Dmbu, care este propus spre desfiintare i nchidere definitiv (amplasament impropriu ales, neecologic, etc.). Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului, in anumite zone, deseurile sunt mprastiate dezordonat, accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri, cu urmri care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. Categoriile de deseuri rezultate din activitatea Structurii Baicoi sunt urmatoarele: Deseuri menajere: rezultate de la personalul propriu angajat al PETROM; Deseuri nepericuloase: rezultate din activitatea de mentenanta a echipamentelor si cladirilor facilitatilor Structurii Baicoi; Deseuri periculoase: slam de extractie, produse contaminate cu titei, substante chimice utilizate in procesul de exploatare. Deseurile menajere rezultate din activitatea proprie a PETROM sunt colectate neselectiv in cadrul fiecarei facilitari a Structurii Baicoi(Parcuri de rezervoare, Depozit Baicoi Vest, Statii de Compresoare) in recipienti metalici si/sau de plastic, ulterior acestea fiind preluate de catre S.C. Floricon Salub S.R.L. in baza contractului de furnizare a serviciilor de gospodarire comunala si duse la rampa ecologica Boldesti Scaieni. Deseurile nepericuloase rezultate din activitatea de intretinere a obiectivelor Structurii Baicoi sunt in principal urmatoarele: ambalaje diverse, piese, tubulatura si motoare uzate, turle, masturi, resturi metalice rezultate de la debitari, cuponari, scule
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 31

deteriorate, resturi metalice diverse rezultate de la cuponari, burlane, foraj, debitari profile diverse, capete electrozi si resturi de sarma de la operatiile de sudura, uleiuri si cauciucuri uzate. In baza Contractului de Prestari Servicii incheiat intre PETROM si Petromservice, activitatea de intretinere si reparatii a instalatiilor si capacitatilor obiectivelor Structurii Baicoi sunt realizate de catre SC Petromservice. Conform clauzelor contractuale, in orice moment pe perioada executiei unei lucrari, Contractorul va lua toate masurile necesare in scopul prevenirii sau limitarii in nivelele premise de legile aplicabile in Romania si Uniunea Europeana, ca orice descarcare, din orice sursa, aflata sub controlul sau sau custodia sa in atmosfera, pamant, si orice corp de apa a oricarei substante care ar putea cauza poluare sau ar putea fi periculoasa pentru viata sau mediul inconjurator cum ar fi fumul, praful, titeiul, produsele radioactive sau alti poluanti atmosferici, solizi, sau lichizi. Conform specificatiilor incluse in capitolul Managementul Deseurilor si al Pierderilor", Contractorul are obligatia de a dezvolta si transmite pentru aprobare la PETROM un plan de management al deseurilor/pierderilor care va trata cu toate deseurile periculoase si nepericuloase implicate. Planul va include fiecare flux de deseuri generat, procesul ce genereaza fluxul de deseuri, natura periculoasa a desurilor, reducerea surselor de deseuri si posibilitatile de reciclare, de depozitare, ultima locatie de depozitare si un program care va evalua si va oferi informatii despre toate locatiile folosite pentru depozitarea si reciclarea deseurilor. Deseurile periculoase identificate in cadrul activitatii PETROM sunt: slam de extractie, soluri si balast contaminat cu produse petroliere, echipamente de protectie si ambalaje contaminate cu produse petroliere, deseuri medicale. Slamul de extractie este colectat prin activitati de curatire / reparatii capitale / dezafectari de echipamente, de catre prestatori de servicii care executa aceste operatii, si transportat ulterior la Depozitul Ecologic de slam Baicoi. Solurile si balastul utilizat pentru intretinerea spatiilor din interiorul obiectivelor Structurii Baicoi, conform specificatiilor Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este colectat si transportat in scopul depozitarii in conditii de securitate (impreuna cu slamul de extractie la Depozitul Ecologic de slam Baicoi). O parte din solul contaminat este acoperit cu balast, nerealizandu-se o decontaminare a zonelor poluate, aceasta reprezentand o practica obisnuita a administrarii zonelor contaminate in cadrul obiectivelor de exploatare a Structurii Baicoi. Conform Contractului privind Prestarea de servicii, incheiat intre PETROM si PetromService, activitatile de curatare a rezeivoarelor, dezmembrari, dezafectari, interventii, reparatii, intretinere, vidanjare, preluarea deseurilor menajere etc. sunt executate de PetromService, aceasta companie avand responsabilitatea executarii lucrarilor cu respectarea prevederilor legale privind protectia mediului in vigoare.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 32

Turismul Turismul nu prea este dezvoltat n Bicoi. Exist cteva locuri ce pot strni interesul turistilor precum: Biserica Sfintii Imprati Constantin si Elena care are n interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu n debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi, aflate n parcul de lng Primrie. Cu adevrat atractiv este statiunea Valea Stelii din intea, care este o sta iune balneo-climateric ce are n componenta sa un lac cu ape sulfuroase, plin de nmol sapropelic de o calitate exceptional, folosit nc din anul 1910 i unde n anii 50 se realizau n medie anual 3.800 bi calde i 1.800 bi reci (date din registrele bilor) n condi ii improvizate. Con inutul mare n sruri al apei i d un caracter de termostat, temperatura lacurilor variind cu + 6 - 7C fa de mediul ambient. Efectele apelor sale clorosodiceiodurate sunt recomandate n tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice, afectiunilor sistemului nervos central si periferic, afectiunilor cardiovasculare si ginecologice. Sezonul dureaza n mod obinuit ntre 1 mai30 octombrie. Capacit i de cazare exist la motelulrestaurant Casa Romneasc aflat la ieirea din ora spre Cmpina pe DN1 (Paralela 45). Poten ialul turistic este superior amenajrii i folosin ei actuale, att n cazul Bilor Valea Stelii, ct i n cazul monumentelor istorice, la biserica Cioara din Dmbu i capela neogotic a Cleopatrei deteriorarea fiind evident. Invatamant Datele generale caracteristice tuturor nivelurilor de nv mnt din oraul Bicoi se prezint astfel: Unit i de nv mnt - total - numr Grdinite de copii - numr Scoli din nv mntul primar si gimnazial - numr Licee Copii nscrisi n grdini e - persoane Elevi nscrii - total - persoane Elevi nscrii n nv mnt primar si gimnazial-persoane Elevi nscrii n nv mnt primar - persoane Elevi nscrii n nvatamint gimnazial - persoane Elevi nscrii n nv mnt liceal - persoane
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

11 6 4 1 473 1774 1300 619 681 474


Page 33

Personal didactic total - persoane Personal didactic n nv mnt prescolar - persoane Personal didactic n nv mnt primar si gimnazial Personal didactic n nv mnt primar - persoane Personal didactic n nv mnt gimnazial - persoane Personal didactic n nv mnt liceal - persoane Sli de clas si cabinete scolare - numr Laboratoare scolare - numr Ateliere scolare - numr Sli de gimnastic - numr Terenuri de sport - numr

134 18 84 32 52 32 54 11 2 5 2

In oraul Bicoi sunt n prezent 11 unit i de nv mnt preuniversitar, astfel: 1 grup colar (liceu); 4 coli generale; 6 grdini e. Starea cldirii care adpostete activit ile Bun Bun Bun Bun -

UNIT I COLARE I PRECOLARE Grdini e coli cu clasele I-IV coli cu clasele V-VIII coli cu clasele I-VIII Licee Colegii na ionale coli de arte i meserii Grupuri colare coli postliceale

Numr unit i 6 1 3 1 -

Numr elevi 473 89 1.211 474 -

Sanatate

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 34

Serviciile de sntate sunt reprezentate printr-un spital orenesc cu cca. 300 de paturi (nfrumuse at de cteva picturi murale realizate de Daniela Cepleanu, fiica unui fost director), o policlinic ambulatoriu i cabinete medicale individuale, care realizeaz mpreun peste 120.000 de consulta ii pe an. La acestea se pot aduga i cele 5 farmacii sau puncte farmaceutice i un aezmnt de binefacere care ofer adpost i cldur sufleteasc la 75 de micu i din jude (Casa Copilului). UNIT I SANITARE Spitale Policlinici - Ambulatoriu Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Numr unit i 1 1 13 5 Stare cldire Mediocr Mediocr Bun Bun

Activii din sectorul sntate (personal medical) reprezint cca. 3,3% din activii oraului i datorit acestui fapt, evolu ia indicatorilor de sntate din oraul Bicoi au avut evolu ii pozitive. Indici Personal medical cu studii superioare Asisten i i surori Mortalitate infantil Media de vrst (speran a de via ) Salvare 1944 3 6 150 - 200 57 1988 52 137 23,7 75 2 1997 82 300 23,8 <75 5 2007 88 312 21,6 <78 6

Din analiza comparativ a acestor date, reiese c n 1944 unui medic i reveneau 3.000 locuitori, iar astzi i revin cca 430 de locuitori, mortalitatea infantil a sczut de 12 ori, iar speran a de viat a crescut cu 20 de ani. Cultura Spatiile pentru activitati culturale sunt slab reprezentate, cmine culturale existnd numai n fostele reedin e de comun Lilieti i intea. Casa de Cultur Liliesti - Bicoi (str. Dorobanti nr. 6) stare buna Casa de Cultur intea Bicoi (str. Independentei, nr. 177) stare mediocra Biblioteca stare mediocra Sunt mai bine reprezentate lcaurile de cult, att ca numr, ct i ca stare de ntre inere :
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 35

Biserica ,,Duminica Tuturor Sfintilor Parohia Tintea, Str. Albstrelelor Biserica ,,Sfntul Nicolae Parohia Liliesti, Str. Nuferilor Biserica ,,Sf. Apostoli Mihail si Gavriil Parohia Dmbu, Str. Fdt. Feleacului Biserica ,,Sf. Ilie si Nicolae Parohia Bicoi II, Str. Victoriei Biserica ,,Sf. Imprati Constantin si Elena- Parohia Bicoi I, Str. Plevnei Biserica ,,Nasterea Maicii Domnului Parohia Tufeni, Str. Primverii. Biserica ,, Adormirea Maicii Domnului- Biserica Cltorului - DN 1

ZONE CU RISCURI NATURALE I ANTROPICE


RISCURI NATURALE Riscul seismic Cutremurele de pamant,cunosc in tara noastra o frecventa deosebita(intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare(1940-magnitudine7,7;1977,magnitudine-7,2;1986-magnitudine-7;1990 magnitudine-6,7).Acestea au focarul in zona Vrancea,la Curbura Carpatilor,la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km(focare intermediare)pe asa-numitul plan Benioff.Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descarcari bruste,violente,la intervale de 30-50 ani. Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor,din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele : -Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=0,70"

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 36

Fig. 2

-Coeficient "ag"=0,28. Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").

Fig. 3

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 37

Conform STAS 11 100/1993, comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani. Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an.Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie. Risc de instabilitate Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatarea constructiilor ,refacere si protectie a mediului, indicativ GT006-97, exista zone de risc pentru alunecari de teren. Procesele de versant cu raspandirea maxima si cu cele mai importante implicatii practice sunt alunecarile de teren de tip deplasiv. Consecinta a petrografiei si structurii, a tectonicii deosebit de active, riscul declansarii acetui tip de procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari, mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice, respectiv exploatarea petrolului, in zona fiind amplasate un numar mare de sonde de extractie. Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu aceste perimetre intr-o zona de risc de instabilitate. Dupa stadiul dinamic in care se afla, exista alunecari relativ stabilizate, ca pe versantul nordic al dealului Tintea dar si alunecari active in sectoarele instabile de pe pantele sudice. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. O situatie specifica pentru teritoriul orasului Baicoi este existenta samburelui de sare ce prezinta un risc de instabulitate. S-au produs prabusiri datorita excesului de umiditate si dizolvarii sarii din subteran si formarea unor lacuri antropice. Aceasta disfunctionalitate trebuie asumata de cei interesati in amplasarea unor obiective sau constructii. Risc de inundabilitate Riscul de inundabilitate in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. Marea majoritate sau produs ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale) in timp
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 38

ce viiturile pluvio-nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. Panta talvegurilor vailor nu permit scurgerea rapida a apelor din pecipitatii decat in zonele de versant si favorizeaza eroziunea malurilor precum si inundarea zonelor limitrofe.

Fig. 4 Depozitare necontrolata a deseurilor in albia paraului Dambu

Datorita slabei incastrari a albiei paraului Dambu si a colmatarii acestuia cu vegetatia crescuta in albie precum si a depozitarii necontrolate a deseurilor in cantitate mare in sectiunea de curgere este favorizata in cazul viiturilor pericolul de colmatare a albiilor si a inundarii zonelor vicinale. La precipitatii maxime, acesta nu poate prelua aportul suplimentar de apa provenit din afluienti si din siroirea de pe versanti precum si din topirea zapezilor. Risc de inundabilitate in zona de locuit Acesta disfunctionalitate din interiorul localitatii se manifesta datorita faptului ca nu exista o canalizare pluviala care sa preia apele provenite din precipitatii precum si apele de siroire de pe versanti, ce au tendinta sa curga prin interiorul zonei de locuit catre un colector natural sau sa stagneze in zonele cu o panta scazuta. Se recomanda refacerea si redimensionarea santurilor de-a lungul drumurilor ce preiau apele provenite din siroirea de pe versanti, redimensionarea subtraversarilor si decolmatarea celor existente pentru a stopa fenomenul de inundabilitate.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 39

Zone impropri de construit In functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale identificate pe teritoriul orasului Baicoi au fost conturate zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale retelei hidrografice si zonele de versant cu panta mare si potential de instabilitate ridicat. Pe teritoriul orasului au mai fost conturate urmatoarele zone: Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa si versantii cu panta medie, cu potential de instabilitate mediu, neafectati de eroziuni la baza lor. Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa inferioara si zonele de platou din cadrul culmilor deluroase precum si zona de campie. Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in orice directie, in functie de rezultate. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei , pe baza prospectiunii geologo geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria de importanta redusa.Trebuie mentionat ca pe culmile deluroase terenul prezinta o panta mica si prezinta urmatoarea succesiune litologica: in suprafata depozite eluvial deluviale constituite din argile, argile nisipoase, nisipuri, cu structura neomogena roca de baza constituita din argile, nisipuri si pietrisuri marunte in strate cu inclinari variate de 20 - 30, motiv pentru care parametrii fizico mecanici au valori reduse. Nivelul hidrostatic apare la adncimi variabile si este influentat de volumul precipitatiilor sau de litologia si structura tectonica a zonei. Terenurile identificate in aceasta zona se pot incadra la terenuri bune-medii de fundare. La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili precum si o zona de protectie de minim 100 de m de acestia. Zonele de versant si terasa inalta pe care se pot amplasa constructii sunt cele care fac trecerea intre 2 nivele de terasa si prezinta o panta de pna la 20 %. Zonele de versant se caracterizeaza prin urmatoarele depozite: in suprafata depozite deluviale neomogene constituite din sol vegetal in amestec cu argile-prafuri-nisipuri pietris cu bolovanis; urmeaza roca de argile cenusii verzui, nisipuri fine si strate de pietrisuri slab cimentate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 40

Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri dificile de fundare, din cauza pantei terenului. Nivelul hidrostatic se situeaza la adncimi mari in perioadele cu precipitatii normale. La proiectarea si executarea constructiilor, masurile speciale si lucrarile ce sunt necesare constau din: amenajarea suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin, lucrari de drenare a apei din precipitatii Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel ridicat. Zona de terasa joasa si campie Terenul este plan, stabil si afectat pe anumite suprafete de fenomene de inundabilitate in perioadele cu precipitatii excesive. Succesiunea litologica se prezinta astfel: in suprafata strat de sol vegetal sau umplutura cu grosime variabila; urmeaza depozit proluvial cu grosimea de 0.5 4.00 m constituit din argile prafoase cafenii galbui si argile nisipoase cu rar pietris; in continuare apar depozite aluvionare constituite din pietrisuri cu bolovanis si nisip cu grosimi mari(peste 10 m) care apar pe alocuri la suprafata; Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri bune de fundare. Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel redus. RISCURI ANTROPICE Teritoriul administrativ al orasului Baicoi este traversat de o serie de retele de utilitati astfel: - cablu telefonic interurban; - cablu telefonic urban; - conducta distributie gaze; - conducta gaz metan; - conducta Petrotrans; - conducta transport titei si gaze de sonda; - linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune. Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste retele. Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ferata ce traverseaza teritoriul administrativ de sud-est la nord-vest.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 41

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Romne, Electrica S.A, Transgaz etc.) Dezvoltarea industriei petroliere, a fost favorizata de existenta resurselor de petrol din zona subcarpatica a cutelor diapire.Exploatarea petrolului se face in stratele noi la suprafata si din ce in ce mai vechi spre profunzime incepand cu dacianu, pontianul, meotianul, iar in profunzime miocenul, sarmatianul, helvetianul si sporadic oligocenul. Zacamintele, sunt cantonate de la 2000 la 3000 m.

Fig. 5 Sonde de extractie

Se vor pastra zonele de protectie in jurul sondelor de extractie atat in functiune precum si a celor abandonate pana la refacerea terenului si redarea acestuia in circuit. ECHIPAREA EDILITARA Alimentarea cu apa Oraul Bicoi are 6 cartiere: Bicoi, Lilieti, Schela (Cotoi), Tufeni, Dmbu i intea, cu o popula ie stabil total de cca. 20.000 de locuitori. Localitatea dispune de o dotare tehnico-edilitar care nu acoper necesarul.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 42

Alimentarea cu ap a localit ii Bicoi se realizeaz din mai multe surse: sursa Paltinu, sursa Schelei i alte surse locale. Sursa principal este constituit din conducta de aduc iune Dn 800 Paltinu Movila Vulpii. Prin intermediul unui racord Dn 350 amplasat naintea cminului de rupere a presiunii Bicoi, se preia din debit de 49 l/s cu care se alimenteaz rezervorul existent V = 1000 mc, situat pe str.Republicii, lng fostele sere. Lng rezervor se afl amplasat cldirea sta iei de pompe care mai cuprinde postul trafo, sta ia de clorinare i grupul electrogen. De aici, apa este pompat n rezervorul existent V = 5800 mc, amplasat la cota 331,0 lng cldirea Primriei, de unde apa este distribuit gravita ional n cartierele Bicoi i Lilieti. Datorit configura iei terenului, re eaua de distribu ie este mpr it n dou zone de presiune: - zona I: partea de vest cuprins ntre cotele 302,0 326,0. - zona II: ntre cotele 277,0 318,0 i care cuprinde cea mai mare parte a oraului. Rezervorul V = 1000 mc alimenteaz zona I de presiune, iar cel cu V = 5800 mc - zona II de presiune. Re eaua de distribu ie structurat pe zone de presiune este inelar i are diametre ntre 80 250 mm. De asemenea, exist conducte de serviciu cu diametre mai mici de pn la 2. Unele conducte au grad de uzur foarte avansat i nregistreaz pierderi mari de ap de cca. (30-40)%, ceea ce ntre ine un deficit de ap considerabil la nivelul consumatorilor (pe strzile cu re ele din OL vechi din 1940). Cartierele intea, Dmbu i par ial Lilieti sunt alimentate din sursa Silitea III prin re eaua Schelei. Sursa Silitea aflat n proprietatea Schelei este constituit din pu uri forate de mare adncime, pozi ionate pe malul stng al rului Prahova, amonte de localitatea Floreti. Re eaua de distribu ie este alimentat cu intermiten e, este executat din eav de o el cu diametre cuprinse ntre 50 150 mm i prezint un grad avansat de uzur. Cartierul Tufeni este alimentat cu ap din sursa proprie: pu uri forate, care ns nu mai furnizeaz debitul necesar. Re eaua de distribu ie este ramificat i are diametre cuprinse ntre 1 4. Ca urmare a executrii n ultima perioad a lucrrilor din pr.nr.4/12919 mbunt irea alimentrii cu ap a Oraului Bicoi s-au realizat urmtoarele obiective: suplimentarea debitului preluat prin racordul existent din aduc iunea PaltinuMovila Vulpii, cu nc 47 l/s (deci preluarea unui debit final de 96 l/s.) i reechiparea corespunztoare a sta iei de pompe existent n Bicoi.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 43

completarea re elei de distribu ie din Bicoi cu un tronson avnd Dn i L = 400m. racord nou n conducta de aduc iune Vleni Movila Vulpii cu preluarea unui debit de 21 l/s. gospodrie de ap amplasat la Ggeni cuprinznd rezervor de aspira ie i sta ie de pompe, conducta de refulare i rezervor V = 500 mc amplasat n intea. racord de distribu ie n cartierele intea i Dmbu. gospodria de ap Tufeni compus din rezervor V = 100 mc, sta ie de pompe, sta ie de clorinare. Paralel cu acest sistem, exist i deservete localitatea sistemul de alimentare cu ap al Schelei Bicoi, compus din : captri de mare adncime front captare pu uri Silitea III cu rezervor tamp transportul apei: conducta de aduc iune Silitea Bicoi, sta ie de pompare corectarea calit ii apei: sta ie de clorinare utilizare:re ea de distribu ie din tubing O 2 6. Oraul dispune n prezent de o re ea de distribu ie avnd L = 105,0 Km.: 4207 abona i casnici; 6 industriali; 92 institu ii; 208 agen i economici; Canalizarea Canalizare menajer n prezent, oraul Bicoi are o re ea de canalizare format dintr-un canal colextor principal cu diametru Dn 300 i Dn 400 i din canale secundare ce deservesc unit ile industriale i zonele cu blocuri de locuin e. Traseul colectorului principal urmrete strzile Republicii, Crian, 9 Mai, Unirii, Armoniei i apoi pe un drum de cmp, ajunge la sta ia de epurare amplasat pe malul stng al prului Dmbu n partea de S-E a localit ii. Sta ia de epurare are capacitatea de preluare i epurare a unui debit de ape uzate de 27 l/s este compus din treapta mecanic i treapta biologic, avnd urmtoarele obiecte: grtar i deznisipator, separator de grsimi, debitmetru, decantoare primare, bazine de aerare cu nmol achy, decantoare secundare, bazine de contact cu clor activ, sta ie pompe nmol activ i recirculat, platforme nmol. Evacuarea apelor pluviale din teritoriu se face superficial la nivelul terenului, prin an uri i rigole. Din zona industrial s-a realizat un colector pluvial cu diametru Dn 100 ce descarc apele meteorice n prul Dmbu.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 44

Cartierul Tufeni nu are re ea de canalizare. Situa ia este rezolvat local prin latrine uscate. n prezent, oraul Bicoi dispune concis de urmtoarele sisteme de restituire pentru apele reziduale: canalizri stradale Dn 300 = 15,2 km sta ie de epurare mecano-biologic, cu capacitatea de 27 l/s. colectare existent care descarc fr epurare direct n prul DMBU. fose septice i latrine uscate. Canalizare pluvial Apele pluviale, colectate de pe acostamentul strzilor principale i secundare, sunt dirijate spre an urile i rigolele adiacente i apoi ctre cei mai apropia i emisari. Restituirea sub forma de ape reziduale Apele reziduale sunt apele uzate i reziduurile lichide provenite din diverse folosinte ale apei aflata la dispozitia colectivitatii. Ele constituie factorul principal de poluare si degradare a solului si a bazinelor hidrografice, in conditiile lipsei unor masuri de epurare a acestora. Dupa sursele de impurificare, apele uzate se impart in trei categorii: menajere, meteorice si industriale. Find un factor de insalubritate pentru colectivitatea care le produce, apele uzate trebuie colectate si indrumate, in afara perimetrului acesteia si introduse in circuitul apei in natura, in bazinele naturale de apa. Bazinele naturale de ap fiind intotdeauna destinate unor folosinte, calit ile lor sunt degradate prin ptrunderea apelor reziduale, atunci cnd impurificarea produs depeste capacitatea de autopurificare a receptoruiui. Pentru pstrarea calit ii bazinelor naturale de ap este necesar epurarea apelor reziduale. Epurarea apelor uzate menajere realizat n statia de epurare prin metode mecanice si biologice conduce la descrcarea n emisar a unei cantit i de ap epurat si deci reintregarea ei n circuitul natural si la depunerea pe platformele de nmol spre uscare a nmolului rezultat din decantoarele primare. Dup acesta poate fi utilizat in agricultura pentru fertilizarea solului sau poate fi depozitat n rampa de gunoi sau n umpluturi de alte categorii.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 45

Alimentarea cu gaze naturale Oraul Bicoi dispune de alimentare cu gaze naturale prin operatorul DISTRIGAZ SUD, care dispune de o re ea de distribu ie de redus presiune de 255.839,73 m. Numrul de abona i se prezint astfel : - 4207 abona i casnici 6 industriali - 92 institu ii - 208 agen i economici Localitatea are dou surse de alimentare: -SRMP Floreti printr-o conduct de medie presiune din OL 14. -SRMP BUDA conducta comun cu oraul Plopeni medie presiune nou din PEHD. n ora exist sta ii de reglare (SRS) de sector de la care se dezvolt re ele redus presiune , ramificate pe strzi, majoritatea reabilitate recent prin nlocuirea celor din OL cu conducte din PEHD. Conform operatorului Distrigaz Sud; re eaua actual satisface nevoile de siguran n exploatare i ntre inere precum i necesarul solicitat de localitate. Alimentarea cu energie termica n oraul Bicoi exist o zon de blocuri de locuin e dotat ini ial cu puncte termice de cartier. Datorit gradului nalt de coroziune a re elelor de distribu ie i a lipsei reabilitrii echipamentelor tehnologice, n prezent sistemul este nefunc ional. Producerea energiei termice pentru nclzire se face n prezent n mod individual prin sobe, centrale termice, etc. n gospodriile individuale prin centrale statice de capacit i diferite n institu iile social-culturale, administrative sau obiectivele economice. Centralele termice existente la cteva obiective din Bicoi au fost abandonate, toate cldirile din oras si cartierele apartintoare fiind ncalzite n sistem local cu combustibil solid sau gaze (n sobe sau microcentrale). Alimentarea cu energie electrica Pe arealul oraului Bicoi se regsesc urmtoarele tipuri de re ele electrice: Re elele electrice de mediu tensiune (20 Kv) + posturi de transformare Oraul Bicoi dispune de o sta ie de transformare 110 Kv (PT 71) racordat n LEA 400 Kv amplasat pe str.Republicii la intrarea n localitate dinspre Dn 1. De aici exist cablu de 20 Kv ngropat n lungul str.Republicii continuat cu str.Independen ei
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 46

i ramifica iile care alimenteaz posturile de transformare amplasate n ora conform planului prezentat. O alt linie de alimentare este LEA 20 Kv Ploieti Sud care intr n localitate pe DJ 215 (str.nfr irii). Re ele electrice de joas tensiune (220V/380V). Pentru alimentarea cu energie electric a consumatorilor locali (gospodrii individuale, obiective social culturale, administra ie public, prestri servicii i unit i furnizoare de utilit i) exist branamente electrice la U = 220/380 V racordate la posturile de transformare. Re elele electrice de joas tensiune (220/380 V) sunt realizate cu preponderen n sistem aerian (stlpi de beton conductori electrici), dar i punctual cu cabluri electrice subterane. Iluminatul public stradal Iluminatul stradal exist pe majoritatea strzilor principale i secundare i se realizeaz cu corpuri de iluminat de exterior, montate pe stlpii electrici din beton amplasa i de-a lungul strzilor, comanda aprinderii i stingerii fiind realizat de la un punct de aprindere cu comand automat prin ceas programator. Sistemul public de recep ie a programelor TV n toate cartierele apar intoare exist re ea public de cablu TV amplasat pe stlpi electrici de joas tensiune, cu racorduri aeriene la abona i. Telefonie Oraul beneficiaz de un sistem de telefonie fix prin operatorul Romtelecom S.A. i unul de telefonie mobil cu operatori na ionali. Exist n localitatea Bicoi o central telefonic amplasat n zona central, mpreun cu un releu de transmisie cu func iuni multiple i o central digital conectat la cablul din fibr optic subteran. Probleme de protec ia mediului. Disfunc ionalit i Principalele sunt: disfunctionalit i n domeniul protectiei mediului natural si construit Prezen a masivului de sare n subsolul localit ii; Prul Dmbu neregularizat pe aproape tot traseul din intravilan; Unit i, instala ii i obiective industriale amplasate pe tot teritoriul intravilan, n zona de locuit;
Page 47

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Instala ii, re ele i funda ii de obiective i activit i abandonate existente aproape pe tot teritoriul; Infiltra ii de ap i produse petroliere n lacurile din sta iunea Valea Stelii; Necesitatea restructurrii, modernizrii i retehnologizrii unit ilor economice industriale i agricole; Amplasarea necorespunztoare a punctelor de precolectare a deeurilor menajere; Aruncarea gunoaielor i molozului de ctre popula ie n numeroase locuri; Lipsa parcurilor i a zonelor de recreere i sport necesare unei popula ii de peste 20.000 de locuitori; Scderea sever a locurilor de munc; Navetism ncruciat ridicat pleac cca. 2500, vin cca. 500 din afar; Traversarea ntregii localit i de drumul jude ean DJ 102B avnd un traseu sinuos, cu unele declivit i mari i numai dou benzi de circula ie; Traversarea zonelor reziden iale de traficul greu (att cel de transport ct i cel propriu oraului); Lipsa unei zone centrale bine organizate; Lipsa apei potabile; Re ea insuficient de canalizare; Lipsa plantatiilor de protectie pe limita interioar a incintelor cimitirelor existente; Poluarea provenit de la activit i economice; Poluarea provenit de la circulatia pe drumuri, mai ales n cazul celor nemodernizate; Lipsa masurilor de protectie si punere n valoare a monumentelor istorice clasate si a siturilor arheologice din teritoriul administrativ, precum si a bisericilor nenscrise pe lista monumentelor. Analiznd din punct de vedere critic stadiul de dezvoltare urbanistic a oraului i trupurilor sale componente, se contureaz urmtoarele disfunc ionalit i principale: existen a unor zone poluate cu produse petroliere, care cuprind perimetrele adiacente sondelor, incinta si vecinat ile parcurilor de rezervoare pentru petrol, etc.; pe suprafata unora dintre lacurile formate pe seama dizolvarii srii plutesc pelicule de produse petroliere; exist zone n care s-au produs prbusiri i au aprut lacuri, urmare a proceselor de dizolvare a srii;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 48

La data cercetrii terenului, n aceste zone fenomenele de dizolvare sunt inactive, ns ele pot fi reactivate la producerea unor evenimente care modific echilibrul hidrogeologic creat n timp (seisme, precipitatii foarte abundente i de lung durat, captri izolate de ape subterane sau canalizri cu pierderi de ap, etc.). existenta unor lucrri vechi, abandonate, de exploatare a titeiului (sonde, puturi, bataluri, conducte, ancore i blocuri de beton pentru instalatiile petroliere, etc.) n multe zone din teritoriu (peste tot unde a fost exploatat titeiul). Aici se gsesc, local strate de umplutur cu grosimi variabile, care trebuie identificate n eventualitatea amplasrii unor constructii noi; existen a sondelor petroliere si a batalurilor n functiune, care pot produce poluri accidentale cu i ei si care necesit perimetre de protectie (a se vedea planul de situatie cu dispunerea sondelor), att n zonele de teras, ct si mai cu seam, n zonele de versant; existen a unor zone inundabile sau cu exces de umiditate, care sunt situate att n apropierea lacurilor din zona Primriei, ct si a celui din cartierul Tufeni; lunca Dmbului poate fi inundat la precipitatii abundente, datorit si aportului suplimentar de ap adus de prul Valea Larg, ncepnd imediat aval de confluenta acestor vi i pn la ieirea de pe teritoriul oraului, pe alocuri formndu-se zone n care apa poate persista mult timp (inclusiv zona adiacent statiei de epurare); existen a unor alunecri de teren i eroziuni active, care afecteaz o mare parte a versantilor (n cartierul Dmbu, local la Tufeni si pe dealul intea), dar care se manifest mai ales n extravilanul oraului; structura necorespunztoare a popula iei pe grupe de vrst (popula ie relativ mbtrnit), n special n zonele mai izolate, dei speran a de via a crescut; for a de munc ocupat se regsete n special n industrie i servicii ; nu exist n ora activit i de prelucrare a produselor agricole (vegetale i animale), cu preluarea materiei prime de la popula ie; practicarea agriculturii n sistem individual pe terenurile arabile n zon impediment pentru o agricultur modern i eficient; numrul mic al utilajelor specializate adecvate agriculturii intensive; echiparea edilitar cu unele deficien e (lipsa canalizrii i pe alocuri a alimentrii cu ap n sistem centralizat, lipsa alimentrii cu gaze i a unor sisteme de nclzire eficiente); starea necorespunztoare a re elei de circula ie rutier, majoritatea strzilor fiind modernizate, dar cu profile i amenajri necorespunztoare ale zonelor stradale, iar intersec iile necesit urgent amenajri specifice; lipsa msurilor de conservare i protec ie a monumentelor istorice clasate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 49

lipsa unui sistem de colectare si depozitare controlat a deseurilor menajere si de alt natur de la toate tipurile de func iuni (locuin e, servicii, unit i economice); starea necorespunztoare a stabilimentelor balneare i n general amenajri necorespunztoare pentru valorificarea poten ialului extrem de valoros de care dispune localitatea, care ar necesita amenajri specifice i n primul rnd, cunoaterea i cercetarea tiin ific a modalit ilor de exploatare;

1.3. Rela ia cu alte programe i planuri relevante


Planul Urbanistic General al Oraului Bicoi a fost elaborat avnd n vedere Strategia Jude ean, precum i prevederile POS Mediu, care reprezint unul din cele mai importante documente de programare i care contribuie la implementarea strategiilor na ionale i sectoriale de mediu, cu respectarea priorit ilor de dezvoltare na ionale dup cum au fost stabilite n Planul Na ional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) i a priorit ilor strategice pentru fondurile structurale i de coeziune stabilite n Cadrul Na ional Strategic de Referin (CNSR). Planul Urbanistic General se bazeaz pe obiectivele i priorit ile strategice stabilite n documentele/strategiile jude ene i na ionale: Planul Na ional de Ac iune pentru Mediu; Planul Local de Ac iune pentru Mediu Prahova; Strategia de Dezvoltare Durabil a Romniei orizont 2025; Planul de Dezvoltare Durabil a Jude ului Prahova n perioada 2007-2013; Master plan jude ul Prahova privind apa-apa uzat; Strategia Na ional pentru Gestionarea Deeurilor; Planul Regional de Gestionare a Deeurilor - Regiunea 3 Sud Muntenia; Planul Na ional de Gestiune a Deeurilor 2007 - 2013; Plan jude ean de gestionare a deeurilor Prahova (2006 -2013); POS Mediu 2007-2013; Obiectivele POS sunt: mbunt irea accesului la infrastructura de ap prin asigurarea serviciilor de alimentare cu ap i canalizare n majoritatea zonelor urbane pn n 2015; Ameliorarea calit ii solului prin mbunt irea managementului deeurilor i reducerea numrului de zone poluate istoric n minimum 30 de jude e pn n 2015; Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi preluate de localit i pn n 2015; Protec ia i mbunt irea biodiversit ii i a patrimoniului natural prin sprijinirea implementrii re elei NATURA 2000;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 50

Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea msurilor preventive n cele mai vulnerabile zone pn n 2015; Strategia na ional privind alimentarea cu energie termic a localit ilor prin sisteme de producere i distribu ie centralizate; Strategia cu privire la serviciile publice de ncalzire urban;

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STRII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2.1. Aspecte relevante ale strii actuale a mediului
Evaluarea strii actuale a mediului s-a facut pe baza informa iilor i a datelor disponibile n momentul elaborrii Raportului de mediu. Conform HG nr. 1076/2004 i ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avu i n vedere n cadrul evalurii de mediu pentru planuri i programe sunt: biodiversitatea, popula ia, sntatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural i arheologic, peisajul, gestionarea deeurilor, infrastructura rutier.

2.1.1. Descrierea fizico-geografic


Din punct de vedere administrativ se situeaza in partea central - estica a judetului Ploiesti la 20 de km de Ploiesti, la 16 km de Campina si la 8 km de Plopeni, beneficiaza de o importanta retea de cai de comunicatie din care amintim: DN 1, DJ 102 PloiestiPaulestiBaicoi si calea ferata dubla electrificata BucurestiBrasov. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al orasului Baicoi se inscrie pe contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. Relieful dealurilor subcarpatice s-a definitivat la sfarsitul pliocenului, cand au avut loc ultimele miscari de cutare iar intreaga regiune a suferit o miscare de ridicare in bloc impreuna cu muntii si lacul din campia Romana, care si-a restrans suprafata. In zona exista un golf cu contur neregulat pana la ultimele inaltimi subcarpatice. Apele coborau din Carpati si formau o delta care inainta mereu. Umplerea golfului a coincis cu formarea terasei Baicoi. Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate si campie, se realizeaza prin intermediul imensului con de
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 51

dejectie al Prahovei, ce se desfasoara pe 30 km, cu precadere pe stanga pana sub poalele dealurilor BaicoiTinteaGageni. El constituie prelungirea spre sud, a celei mai importante terase de pe V. Prahovei, T. Campina. Intrepatrunderea dealuricampie este un caz unic in tara noastra. Pe deo parte campia se leaga de sesul Mislei prin seaua de la Gageni si pe V. Teleajenului iar pe de alta parte, dealurile izolate TinteaPaulesti, cu inaltimi de 300400 de m stau risipite in campie la cativa km sud de marginea compacta a inaltimilor subcarpatice.

Fig. 6 Unitati geomorfologice

Sub cuvertura de aluviuni, stratele sunt bolite formand anticlinale scurte faliate, majoritatea cu samburi de sare in ax, dovedind ca tectonica nu sa desavarsit inca. Anticlinalele cu samburi de sare, tind sa se accentueze si sa se accentueze si sa se inalte pentru a strapunge aluviunile recente. Uneori sarea a reusit sa iasa la lumina la Tintea si Baicoi. Asadar, pe de o parte formarea unor dealuri recente, iar pe de alta parte aluvionarea excesiva a impus divagarea raurilor, au constituit conditiile in care s-a definitivat relieful. Campia Ploiestilor inclina de la 400 m la Banesti, la 100 m in SE orasului Ploiesti, prezentand o panta mare de 7,5%. Singurele accidente sunt movilele, din care reprezentativa este Movila Vulpii. Adancita in propriul sau con aluvionar la Banesti cu 3035 m, pe masura ce se departeaza de Subcarpati, V. Prahovei este incadrata de maluri ce scad la cativa metri si raul meandreaza. Zona subcarpatica se caracterizeaza prin prezenta celor cinci terase ale Prahovei: Banesti-Campina - Baicoi Pitigaia - Ciobi Strajistea. Terasele inclina spre sud mai mult decat lunca, dovedind ca pe masura formarii lor miscarile scoartei leau inaltat si deformat. Terasa a IVa (Campina) este situata la 3050 m altitudine relativa. Terasa a IIIa (Baicoi) este situata la 7375 m altitudine relativa si pe ea se afla situata localitatea cu acelasi nume.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 52

Grosimea pietrisurilor acestei terase atinge 2025 m, si se mentioneaza prezenta in cadrul terasei a unui strat de lut rosu de 11.5 m ceea ce denota un climat cald si umed in interglaciarul MindellRiss. Varsta Terasei Baicoi este atribuita fazei glaciare Riss care a avut extensiunea cea mai mare si coincide cu formarea bazinului Prahovei. Terasa Baicoi joaca rolul unei bare in dirijarea retelei hidrografice ramanand suspendata fata de Prahova si fata de Mislea. Eroziunea si acumularea au fost activate de miscarile neotectonice care accentuau forma anticlinalelor si sinclinalelor constituind noi piete de adunare a apelor, ca si depresiunea Mislea. In aval de Baicoi terasa cade in fundalul campiei.

Fig. 7 Zona de contact terasa Campie in sud

Dambu si afluentul sau V. Larga, au vai care prezinta o alternanta de maluri abrupte si line. In localitatea Dambu se afla un sector de vale ingust, taiat in anticlinatul Baicoi. Pantele au inclinari de 810 grade pe stanga vaii si 5 grade pe dreapta. La iesirea din Subcarpati isi largeste albia, ceea ce a generat presupunerea ca a fost un curs vechi al Prahovei. Este un exemplu clasic de vale antecedenta. Dealurile TinteaBaicoi domina depresiunea subcarpatica MisleaPodeni. Contactul se realizeaza printr-o zona piemontana alcatuita din conuri de dejectie ingemanate si suprapuse. Culoarul de vale al Mislei, este considerat de G. Valsan, un curs al Teleajenului care se drena spre Prahova si se varsa la sud de Banesti, aducand ca principal argument, largimea de 15 km a culoarului care nu putea fi modelat de Mislea. Dealurile Tintea si Baicoi constituie o cumpana de ape, dezvoltata pe directia vest - est cu altitudini de 250 - 404,6 m. Desfasurate pe o lungime de 20 km, aceste
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 53

dealuri apar ca martori de eroziune intre Prahova si Teleajen. Dealul Gageni este continuarea spre est a dealului Tintea, iar dealul Baicoi, apare ca martor al eroziunii dealului Tintea. Individualizarea acestuia, nu poate fi decat rezultatul unui drenaj pe directia NS efectuat de V. Cosmina sau V. Mislea, fapt confirmat de inseunarea de la 250 m ce desparte Dambu de Gageni. Dealul Tintea, poate fi considerat martor al eroziunii subcarpatilor externi ai curburii. Configuratia interfluviilor, este rezultatul evolutiei arterelor hidrografice care se scurg catre nord (V. Mislea) si spre sud (V. Dambu).

Fig. 8 Dealul Tintea

Altitudinea maxima 404,6 m se inregistreaza in Dealul Tintea si se datoreaza gresiilor. In cadrul acestor interfluvii, se remarca o serie de umeri dispusi la altitudinea de 300330 m, ei reprezentand rezultatul actiunii exercitate de afluentii Dambului. Un interfluviu mai larg dezvoltat apare in zona Dealului Baicoi aliniat pe 6 km estvest. Suprafata prezinta denivelari de cca 25 m. Datorita pantelor mai mari de 2030 grade, constitutiei litologice si despaduririlor, apar alunecari de teren, ogase, torenti precum depresiuni mici cvasirotunde dezvoltate pe sare. Se evidentiaza ogasele de pe V. Portarului, la limita superioara a padurii, ravenele de pe partea stanga a Vaii Dambului si torentii din sudul dealului Baicoi. Altitudinea vine si ea in sprijinul apartenentei subcarpatice a orasului Baicoi. In campie altitudinea creste lent de la 240250 m in sudest la 320330 m in nordvest. In zona predomina relieful fluvial ca urmare a actiunii erozive a raului Prahova, mai putin a Teleajenului in est. In aceste conditii, terasele constituie forma
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 54

dominanta a peisajului local. Sunt deosebit de mari, urmeaza vaile si ocupa interfluviile (Campul Urletei). Cea mai intinsa este Terasa Campina. Relieful de denudare este reprezentat prin: Ogase cu fund de vale foarte larg aproximativ 6 m, Ravene V. Dambu, vestul dealului Tintea, Torentii in sudul T. Baicoi, Alunecari de teren (superficiale si deplasive). Relieful antropic este reprezentat mai ales prin movile (Movila Vulpii). Campia Ploiesti in sud cu procese acumulative, corespunzatoare conului Prahovei (alt. 250300 m), strat de pietris 2060 m, acoperit cu argile in nordvest cu procese eroziv acumulative corespunzatoare Terasei Campina. Subcarpatii sunt reprezentati prin : Campul Urletei corespunzator T. Baicoi, relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea) Dealul Baicoi partea de sud a terasei respective. Pe acesta este dezvoltat orasul. Dealul Tintea (Gruiul) 404.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare, alunecari) Dealul Mislea la nord, intr o zona de subsidenta, drenat de Dambu si Mislea. Are altitudini de 290310 m, desparte Subcarpatii externi de cei interni. Peisajul natural al asezarii a fost modificat datorita actiunii omului, fiind umanizat integral prin caile de comunicatie create, forajul sondelor, exploatarea petrolului, activitatea industriala si agricola. In concluzie, orasul s-a dezvoltat la contactul Subcarpatilor Prahovei cu Campia piemontana a Ploiestilor. Geologia regiunii In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 55

Fig. 9 Harta geologica a zonei

In jurasic zona era acoperita de apele marii tarii, situatie care a durat pana in pliocen. In perioada ciclului de sedimentare miopliocen s-au depus gresii, tufuri, marne, nisipuri iar in lagune sarea si gipsul. Miscarile de la sfarsitul pliocenului (faza valaha) au dus la cutarea sedimentelor, formarea cutelor diapire si au ridicat in bloc intreaga regiune generand dealurile subcarpatice. In pleistocenul mediu s-au manifestat miscari intense de ridicare. Gh. Niculescu a adus dovezi asupra unor inaltari neotectonice in zona pintenilor paleogeni si masivelor marginale si scufundari in zona mijlocie (MisleaPodeni) si la marginea campiei. Tectonica a fost conditionata de evolutia Depresiunii Precarpatice (avanfosa carpatica).In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea. Orasul Baicoi est situat in Subcarpatii externi ai Curburii, pe a treia axa a anticlinatului diapir Tintea-BaicoiGura Ocnitei, limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni si la sud de zona de subsidenta de la marginea campiei Ploiestilor. In zona se intalnesc depozite geologice care apartin neogenului si sunt reprezentate prin: 1. Miocen alcatuit din burdigalian badenian si sarmatian 2. Pliocen in serie completa, meotian afectat de diapirism cu zacaminte de petrol si gaze, potian, dacian romnanian (stratele de Valcanesti in care este cantonata structura petrolifera a orasului) 3. Levantin si holocen in lungul vailor
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 56

4. In cadrul structurii petroliere BaicoiTintea se disting trei sectoare separate prin falii traversate: 5. Baicoivest (Cotoiu) 6. Baicoicentral (Central) 7. Tinteaest Din acest anticlinal diapir petrolul se exploateaza in dacian, meotian si sarmatian. Prezenta sarii la suprafata, ca urmare a strapungerii sedimentelor de catre lama de sare, a determinat stilul tectonic complicat, generand decrosarea stratelor dea lungul a numeroase accidente tectonice. Campia coincide cu cuvertura depozitelor cuaternare alcatuite din pietris, nisipuri si luturi aduse din munte si depuse la poalele dealurilor, peste formatiunile pliocene slab cutate sau orizontale, avand ca rezultat fragmentarea reliefului in zona de deal, adancirea vailor, formarea teraselor, alunecarilor de teren si acumularea unor conuri de dejectie la marginea lacului levantin. In aceasta mare zona anticlinala diapira, se constata mai multe ridicari axiale si scufundari. Cercetarile lui Gh. Niculescu au adus dovezi certe depre o inaltare neotectonica in zona anticlinatului BoldestiBaicoi, Gura Ocnitei si coborari compensatorii in sinclinatul Magurele si zona de subsidenta de la marginea campiei. Clima Clima orasului Baicoi se incadreaza, in general, in clima regiunii geografice in care este situata localitatea, este o clima temperat continentala de deal, extracarpatica cu nuante de tranzitie la continentalism. Fragmentarea redusa a reliefului si vegetatia sunt elementele locale principale care influenteaza regimul elementelor climatice. Masele de aer rece se cantoneaza pe vai in comparatie cu regiunile mai inalte, unde temperatura este mai ridicata. De asemenea, padurea exercita o influenta mai mare vara, cand temperatura aerului este mai coborata in zona impadurita decat iarna cand diferntele sunt nesemnificative.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 57

Temperatura aerului, este elementul care reda cel mai bine influenta radiatiei solara. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 910 grade C, incat din punct de vedere termic, clima se caracterizeaza prin ierni blande (media lunii ianuarie 2 3 grade C) si veri calde (media lunii iulie 2122 grade C) .Minimele se inregistreaza in luna ianuarie 16,5 grade C iar maximele in luna iulie 31,3 grade C. Perioadele de inghet sunt cuprinse intre 110 octombrie si 1-10 aprilie. Intervalul fara inghet insumeaza 180190 zile permitand desfasurarea fara dificultati a activitatilor din agricultura. Minima absoluta a fost 30 grade C in ianuarie 1942, iar maxima 39,4 grade C in august 1945. Pe an sunt in medie 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde si 30 tropicale. Precipitatiile, cu multiplele lor aspecte legate de cantitate, regimul, frecventa, intensitatea si forma sub care cad, au o importanta practica deosebita pentru agricultura, hidrotehnica, urbanism, etc. Media precipitatiilor insumeaza 600mm fiind repartizate neuniform in functie de deplasarea fronturilor de aer dinspre Oceanul Atlantic sau dinspre continent. Anul cel mai ploios, a fost 1901 cu 9640mm, iar cel mai secetos 1930, cu 360mm. Pe an sunt in medie 104 zile cu ploi, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu nori, 122 cu cer acoperit. Cantitatea cea mai mare se inregistreaza in luna iunie, 120mm cand aerul umed patrunde dinspre ocean pana la nori si asociat cu procese de convectie, produce ploile torentiale de vara. Cantitatea cea mai mica de precipitatii se inregistreaza in lunile ianuarie 36mm si februarie 38mm. Ninsorile nu sunt abundente, stratul de zapada are media de 10 cm grosime si se mentine 5055 zile/an. In anul 1996, grindina a afectat
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 58

zonele Schela, Cotoiu, Tufeni, Baicoi si Dambu. Ea s-a datorat aerului incarcat pana la saturatie cu apa, curentilor de convectie care au constituit nori Cumulonimbus, temperaturile mai mari de 30 grade C si celor sub 0 grade C din nori care au favorizat condensarea si sublimarea. Distrugerile au fost deosebi de mari. Vanturile, cu principale lor caracteristici de frecventa si viteza se disting printr-o fluctuatie in timp si spatiu. Din analiza rozelor de frecventa medie a vanturilor, rezulta ca sunt dominante vanturile din NE 15%, E 13,5%, N 11,6% si SV 10,4%. Vitezele sunt reduse 24 m/s iar calmul reprezinta 26% anual. In concluzie, se poate aprecia faptul ca orasul se caracterizeaza printr-un climat blad, cu ierni nu prea friguroase si veri nu prea calduroase, cu precipitatii maxime la sfarsitul primaverii si inceputul verii, temperaturile minime ale iernii 26,6 grade C fiind periculoase pentru pomii fructiferi, ca de altfel si maxime verii +37 grade C. Topoclimatic se contureaza patru subunitati: versantul sudic al dealului TinteaBaicoi cu o expozitie favorabila si un grad mai mare de insolatie; versantul nordic umbrit cu zapezi ce persista mai mult; V. Dambului cu conditiile de adapost; Zonele de terase mai uscate si mai vantoase. Orasul Baicoi se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici: - temperatura medie anuala a aerului, + 9,6C; - precipitatii medii anuale - 600 mm; - adncimea maxima de inghet h = 1.00 m (STAS 6054/77 ); -vnturile dominante din zona au directia NE si E., canalizata preponderent pe directia vaii Prahova. Conform STAS 10101/20 - 90, localitatea se incadreaza din punct de vedere al actiunii vntului in zona A. Conform tabelului 1, viteza mediata pe 2 este de v2m = 22 m / sec, iar presiunea dinamica de baza stabilizata la inaltimea de 10 m este de 0.30 kN/m2. Cu privire la incarcarea data de zapada (STAS 10101 / 21 - 92) orasul apartine zonei b, cu o incarcare de referinta gz = 1,2 kN/m2 cu perioada de revenire de 10 ani si gz = 2,0 kN/m2 cu o perioada de revenire de 50 ani.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 59

2.1.2. Factorul de mediu Apa


Re eaua hidrografic de pe teritoriul administrativ al orasului, apartine sistemului hidrografic Ialomi a (subbazinul hidrografic Prahova Teleajen), prin afluentul su de ordinul IV prul Dmbu.

Fig. 10 Paraul Dambu

Prul Dmbu izvoreste din Scorteni, are 42 km lungime si o suprafata a bazinului de receptie de 189 kmp. Traversand diapirul salifer, are ape clorurate 150 mg/l. La Baicoi, primeste un afluent pe partea dreapta: V. Larga. Malurile sunt asimetrice, stangul abrupt iar cel drept domol. Valea sa este mult prea larga fata de puterea de eroziune si se crede ca a preluat un curs al Prahovei sau Teleajenului, care patrundea in campie la Gageni. Paraul Dambu, separa terasa Baicoi de dealul Tintea. Apa este intens poluata cu reziduri petroliere si se varsa in Teleajen, dupa ce traverseaza orasul Ploiesti. Pentru inlaturarea efectelor negative ale inundatiilor, cand nivelul creste la 0,5 m la 2 m, sa prevazut decolmatarea albiei pe o lungime de aproape 2 km ce cuprinde toata zona in care paraul traverseaza orasul Baicoi. Regimul de scurgere apartine tipului pericarpatic sudic, cu ape mari la topirea zapezii si viituri in mai, iunie. Toamna sunt ape mari. Raul Mislea, dreneaza Depresiunea Mislea si atrage afluentii de pe pantele nordice alea Dealuli Tintea. Densitatea fragmentarii este de 0,4 km/kmp. Pe langa
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 60

Dambu, permanent sunt aproape 20 cursuri temporare (80%). Alimentarea este pluviala 70%, din ape subterane 20% si nivala 10%. Lacurile, sunt reprezentate prin lacuri sarate (SeninuTintea si L. Mare Baicoi) formate din boltele diapirului salifer si un lac cu apa dulce, aflat intr-o faza avansata de colmatare in apropierea statiei P.E.C.O. Acest ultim lac are o suprafata de 270 mp si o adancime de aproape 1 m.

Fig. 11 Lac in faza avansata de colmatare

In Livede, se intalnesc doua lacuri, cu suprafete de 1500 mp, resprectiv 900 mp si adancimi cuprinse intre 22,5 m. Iarna, lacurile ingheata 3040 mm. La V. Stelii, exista lacul sarat Seninu, cu o suprafata de 1515 mp si o adancime de 1,201,50 m. Apa are o mineralizare de 10,11 mg/l si un continut bogat de clor, iod, brom. In apropiere se afla lacul cu namol sapropelic cu o suprafata de 228 mp si cu o adancime de 0,80 m. In adancime, temperatura este mai mare ca la suprafata. Datorita concentratiei in minerale si a vietuitoarelor din namol, aceste lacuri au fost amenajate pentru tratament permitand conturarea aici a unei zone balneare. Starea apelor de Suprafa ncadrarea n clase de calitate se face conform Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calit ii apelor de suprafa n vederea stabilirii strii ecologice a corpurilor de ap.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 61

Din cei 1308 Km lungime ruri monitorizate n anul 2009 n Bazinul Hidrografic Ialomi a, 261 Km reprezentnd 19,95 % s-au ncadrat n clasa I de calitate stare ecologic foarte bun, 308 Km reprezentnd 23,55 % s-au ncadrat n clasa a II-a de calitate stare ecologic bun, 624 Km reprezentnd 47,71 % s-au ncadrat n a III-a de calitate stare ecologic moderat, 115 Km reprezentnd 8,79 % s-au ncadrat n a IV-a de calitate stare ecologic slab. Asemntor anilor preceden i, n Bazinul Hidrografic Ialomi a nici o sec iune de monitoring nu s-a ncadrat n stare ecologic proast. Din punct de vedere biologic ponderea cea mai mare o au apele din clasa a III-a de calitate sau stare ecologic moderat. Comparativ cu anul 2008, n Bazinul Hidrografic Ialomi a din punct de vedere biologic numrul kilometrilor care nu s-au ncadrat n clasa I i a II-a de calitate a crescut de la 556 km la 739 km, reprezentnd zone critice, care necesit mbunt irea calit ii apei sub aspectul strii ecologice. Clasa a III-a de calitate stare ecologic moderat Rul Ialomi a, sec iunea SE Trgovite Nord evacuare SE Trgovite Sud: 7 km; Rul Ialomi a, sec iunea conf. rul Izvorul confluen a rul Comana: 143 km; Rul Ialomi a, sec iunea S.P. Condeti vrsare: 151Km; Rul Prahova, sec iunea evacuare Sta ie Epurare Cmpina vrsare: 136 km; Rul Cricovul Srat, sec iunea confluen a Mati a vrsare 65 km; Rul Snagov Ciaur, pe ntreg cursul: 47 km; Rul Teleajen, confluen a rul Telega confluen a rul Dmbu: 31 km; Rul Dmbu, evacuare Sta ia de Epurare Jovila Puleti - evacuare Sta ia de Epurare Ploieti: 16 km; Rul Srata, izvoare confluen a rul Naianca: 28 km; Apele subterane Apele subterane din cuprinsul teritoriului orasului depind de gradul de permeabilitate, grosimea si de extinderea stratelor geologice si tectonica lor. Se constata situatii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite unitati morfologice. Apele freatice se intalnesc la adancimi mai mari de 70m la Tufeni, la 10m in Baicoi din cauza permeabilitatii pietrisurilor in zona teraselor si la 4m in zona paraului Dambu. Pe pantele domoale ale dealurilor, in timpul caderii ploilor si topirii

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 62

zapezilor, se remarca o retea bogata de ape temporare ce alimenteaza paraul Dambu si constituie un factor important in declansarea alunecarilor de teren. Apa este vulnerabila la poluare, de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante), in urma exploatarii zacamintelor de petrol, de-a lungul timpului, s-a identificat existen a unei poluri semnificative. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice, impratierea lamului i a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor, depozitrii necontrolate a reziduurilor de petrol, lipsei unui sistem corespunztor de re inere (beci la gura sondei, an uri i bazine de colectare, etaneitatea i indiguirea corect a careului sondei) . Din punct de vedere al calita ii apelor subterane, litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila, avnd de asemenea eviden iat un geofond natural ridicat (aflorimente de sare i i ei). n aceste condi ii, calitatea pnzei freatice poate fi afectat att din surse de suprafa (instala iile de suprafa ale Structurii Bicoi), ct i din surse de adncime (acumulri naturale de i ei i ap srat). Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente, devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa.

2.1.3. Factorul de mediu Aer


Aerul este factorul de mediu cu cel mai ridicat potential ca vector de transport, capacitatea de dispersie a unui poluant fiind extrem de ridicata, si totodata capacitatea de a colecta si epura ulterior un poluant fiind cea mai scazuta. Compozi ia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activit ii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi i aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca: poluarea urban, ploile acide, modificarea climei. Surse de poluare a aerului: Sursele de poluare a atmosferei n ora sunt: naturale: solul lipsit de vegeta ie, reziduurile vegetale i animale care degaj n urma descompunerii o serie de substan e gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care s influen eze negativ sntatea popula iei umane; antropice.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 63

Principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate n considera ie sunt: Grupa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Activitatea Arderi n energetic i industrii de transformare Instala ii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de produc ie Extrac ia i distribu ia combustibililor fosili Utilizarea solven i a altor produse Transport rutier Principali poluan i SOx, NOx, NMVOC, CH4 , CO, CO2 SOx, NOx, NMVOC, CH4 , CO, CO2 SOx, NOx, NMVOC, CH4 , CO, CO2, metale grele SOx, NOx, NMVOC, CH4 , CO, NH3, metale grele NMVOC, CH4, CO2

NMVOC SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, metale grele SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, metale grele, Alte surse mobile i utilaje PAH Tratarea i depozitarea SOx, NOx, CH4 , CO, CO2, metale grele, deeurilor DIOX, PCBS Agricultura CH4 ,NH3

Activitatea cu cel mai mare grad de poluare a aerului din orasul Baicoi o reprezinta industria extractiva. Cazanele utilizate pentru producerea agentului termic sunt principalele surse de emisii de CO, C02, NOx, SOx, si particule in atmosfera (proces de combustie). Orice exploatare de resurse minerale fosile solicita un consum ridicat de energie astfel ca 60% din emisii provin din producerea energiei necesare. Compusii organici volatili provin din stocare, transport, incarcare, sisteme de separare produs/apa, iar emisiile fugitive de la supape, valve, neetanseitati. Alte tipuri de emisii in atmosfera sunt H2S, NH3, CS2, HF, si metale sub forma de particule (V, Ni). Principalii poluanti emisi in procesele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi si sursele de emisii sunt urmatorii:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 64

Poluanti errisi in procesele de exploatare a zamnintelor de hidrocarburi si surse de emisii Principalii poluanti Dioxid de carbon Oxid de carbon Oxizi de azot Particule Oxizi desulf Principalele surse Procese de ardere, cazane de abur; Sistemul de facie Procese de ardere, cazane de abur; Sistemul de facie Procese de ardere, cazane de abur; Sistemul de facie Procese de ardere, cazane de abur; Procese de ardere, cazane de abur; Sistemul de facie

Metan, Etan, Propan, Butan Emisii libere necaptate; Gaze asociate titeiului de zacamant Stocare si manipulare titei si apa sarata; Sisteme de Compusi organici volatili separatoare titei/apa; Emisii fugitive; Sistemul de facie; Valve Efectele emisiilor atmosferice sunt prezentate in cele ce urmeaza: Dioxid de carbon (CO2) este un gaz cu efect de sera care necesita o atentie deosebita in rolul pe care il are in schimbarile climaterice globale. Principala sursa de emisie este producerea de energie. Oxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca produs secundar in procesele de combustie, iar in particular in conditii de ardere in atmosfera nesaturata. In general procentul de CO nu este mare in comparatie cu CO2. Oxizii de azot (NOx) cand sunt emisi in atmosfera se combina cu apa si formeaza o componenta a ploii acide". Sursa de NOx este in general procesul de combustie; in timpul arderii azotul (de obicei rezultat prin arderea aerului) este transformat intr-un amestec de N02 si NO. Conditiile de ardere joaca un rol important. N20 este cel mai putemic gaz care afecteaza stratul de ozon. Emisiile de particule trebuie urmarite in mod deosebit, deoarece sunt potential periculoase si pot crea efecte adverse. Emisiile de particule provin din arderea combustibilului, in special cand nu sunt asigurate conditiile optime de combustie. Oxizii de sulf (SOx) cand sunt emisi in aer se pot combina cu apa si pot forma o componenta a ploii acide". Principala sursa de SOx este producerea de energie; in timpul combustiei, sulful din combustibil este transformat intr-o mixtura de S02 si S03.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 65

Compusii organici volatili, pot reactiona cu NOx in prezenta luminii solare, determinand formarea de ozon. Mai mult, emisiile de COV pot crea probleme mari de odorizare care sa deranjeze pe locuitorii din vecinatati. Sursa de COV este evaporarea si scurgerea de fractii de hidrocarburi, in timpul stocarii, transportului si distributiei. Hidrocarburile pot fi de asemenea emise in timpul arderilor in conditii de combustie improprii. Identificarea emisiilor atmosferice pe amplasament este dificil de realizat, avand in vedere numarul surselor care conduc la emisii in atmosfera, precum si lipsa unor sisteme de masura a emisiilor. Evaluarile realizate pentru determinarea emisiilor sunt realizate pe baza declaratiilor PETROM cu privire la sursele de emisii existente, evaluarile de teren realizate de catre evaluatorul raportului de mediu, precum si metodele statistice de calcul al acestor emisii. EMISII IN ATMOSFERA REZULTATE DIN INSTALATIILE DE ARDERE Generarea aburului tehnologic este una din principalele surse de emisii rezultate din instalatiile de ardere, procesul de tratare si uneori vehiculare a fluidului de extractie necesitand modificarea temperaturii acestuia. Principiul generarii agentului termic consta in incalzirea apei de alimentare a cazanului, sub presiune prin arderea de combustibil - gaz natural. In general sunt folosite o varietate de tipuri de arzatoare, in mare masura determinate de caracteristicile energiei termice furnizate. Incalzitoarele din procesele de extractie sunt de obicei incinte dreptunghiulare sau cilindrice cu multiple arzatoare special proiectate sa foloseasca combustibil cu o capacitate scazuta de combustie (gaz sarac"). Cazanele sunt in general unitati standard de producere a agentului terrnic cu intensitate a arderii scazuta, care ajung in mod normal la o eficienta de peste 85%. Agentul termic generat in cazanele dintr-o schela are un continut in caldura de circa 2.700 MJ/t si o temperatura de circa 150 200C. Cazanul si sistemul de alimentare cu agent termic nu este tratat cu inhibitori de coroziune, agenti de dezincrustare si eventual agenti antispumare. Cele mai mari eliberari in aer de la procesele de combustie sunt gazele de cos continand oxizi de sulf, oxizi de azot, oxid de carbon (monoxid de carbon si dioxid de carbon). Combustibilul gaz natural sarac este un combustibil cu grad scazut de poluare. Eventualele incalzitoarele si boilere incalzite cu gaz genereaza putin praf si emisii scazute de S02, emisiile de NOx fiind de asemenea mai mici decat in cazul folosirii de combustibil lichid. Cand operarea este corespunzatoare si cand se ard agenti de curatire cum ar fi gazul natural sarac, aceste emisii sunt relativ scazute. Daca totusi combustia nu este

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 66

completa, ori incalzitoarele sunt alimentate cu gaze bogate emisiile pot fi semnificativ mai mari. Arderea incompleta poate conduce si la emisia de monoxid de carbon. Sursele de emisii in atmosfera din instalatii de ardere pentru Structura Baicoi sunt urmatoarele: Cazane pentru producerea aburului tehnologic si incalzire; Masini si utilaje de transport si interventie. CAZANE PENTRU PRODUCEREA ABURULUI TEHNOLOGIC SI INCALZIRE Gazele naturale sunt amestecuri de parafine usoare in care predomina metanul (CH4) cu procente variabile, in general insa mici, de etan, propan, butan, principalele caracteristici ale acestora fiind urmatoarele: masa moleculara:16,04; punct topire: 184C; punct de fierbere: -164C; densitate: 0,415; d = 0,5547; lichid la -11C si l80at. Pentru calculul statistic pot fi luati urmatorii parametrii: Consum maxim orar de combustibil (total): Bhf =...Nm/h (variaza in functie de consumul pe fiecare baterie de cazane); Volum specific, teoretic, de gaze de ardere in conditii fizice normale si considerand un coeficiental excesului de aer de 1,15 fiind de: Vg = 11,936 Nm3/Nm3 pentru fiecare metru cub de gaznatural ars; Volum total orar de gaze de ardere in conditiile de functionare amintite va fi de: Vgt0 =BhfNm3/hx 11,936 Nm3/Nm3 = ..Nm3/h Plecand de la energia dezvoltata timp de o ora de arderea combustibilului care este de: Bhf Nm3/hx 8550 kcal/Nm3 * 4.1868 kj/kcal/1000000 GJ/kJ = GJ/h, si folosind factorii de emisie Corinair de mai jos, pentru boilere cu puterea sub 50 MW, cu regim industrial si functionand pe baza de gaze naturale: Factori de emisie pentru instalatii de ardere Poluant NOx CH4 CO CO2 Factor g/Gj g/Gj g/Gj Kg/Gj emisie 67 1,4 13 55,5

N2O g/Gj 2,4

Pulberi g/Nmc 0.1216

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 67

In ceea ce priveste emisiile de oxizi de sulf (exprimate in SO2), factorii de emisie aferenti sunt dependenti de continutul in sulf al combustibilului, astfel: EFRSOx = 2Cscombustibil (1- S) unde: EFRSOX - factorial de emisie specific; Cs - continutul de sulf in combustibil, in %; S - sulful continut in reziduuri de ardere (cenusi, gudroane etc); Hu - capacitatea calorica a combustililului; sec - eficienta masurilor de reducere secundara, in %; - posibilitatea de a dispune de rnasuri secundare, in %. Concentratiile si debitele masice ale substantelor emise in atmosfera se raporteaza la valorile limita la emisii (V.L.E.), stabilite prin Ordin nr. 462/1993, valorile limita ale concentratiilor constituie pragurile de interventie; prin depasirea acestora se produce impact asupra mediului. Pragurile de alerta reprezinta conform Ordin nr. 756/1997, 70% din valorile limita la emisii ale concentratiilor substantelor; depasirea acestora constituie un impact potential asupra mediului. VLE - Ordin MAPM nr. 462/1993 (prag de interventie); Prag de alerta - Ordin MAPM nr. 756/1997. Valori limita la emisii conform Ord 462/1993 siOrd 756/1997 Indicatori
Focare de alimentare cu gaze naturale Pulberi (PST) Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf (SO2) 5 100 35 3,5
70 Limite de concentratie (mg/Nmc) V.L.E. Ordin nr. 462/1993 Prag de alerta Ordin nr.756/97

1 106(1- sec) H

24,5

Oxizi de azot (N02) 350 245 Marime de referinta valorile se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 3% vol.

Concentratiile in imisiile din atmosfera se raporteaza la valorile limita stabilite prin STAS 12574/87 STAS 12574/87 si Ord. 592/2002 privind calitatea aerului, valorile ghid recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei, acestea fiind urmatoarele:
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 68

Valori limita la emisii conform STAS 12574-87


CMAprevazute de STAS 12574-87 30 minute 24 h 3 PST/particule 500 g/m 150 g/m3 Anual 75 g/m3

Valori limita la emisii conform Ord. MAPPM nr. 592/2002 VL=200g/ m3 NO2 1h 3 VL=40g/ m 1an 3 pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone NOx VG=30g/ m 1an
neconstruite

VL=10000g/ m3 VL=350g/ m3 VL=125g/ m3 VL=20g/ m3- protective ecosisteme PM 10 VL=50g/ m3 Particule in suspensie cu VL=40g/ m3 pana in 2010 si 20g/ m3 din anul 2010 10m CO SO2

8h 1h 24h 1an 24h 1an

Valori limita la emisii conform recomandarilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) CO N02 60.000 g/m3 pentru t = 30 minute si 10.000 g/m3 pentru t 400 g/m3 pentru t = 1 ora, 150 g/m3 pentru t = 24 ore = 8 ore;

Valori limita la emisii conform reocomandarilor de la Uniunea Intenationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei
N02 95 g/m33pentru expunere 4 ore, 30 g/m3 ca medie anuala in prezenta a = 30 g/m3 SO2 si a = 60 g/m O3 - protectie ecosisteme;

3 3 3 SO2 150 g/m pentru expunere < 1 ora, 30 /m ca medie anualt in prezenta a = 30 g/m NO2 si a = 3 60 g/m O3 - protectie ecosisteme.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 69

MASINI SI UTILAJE DE TRANSPORT SI INTERVENTIE Metodologia de calcul a emisiilor rezultate din combustia carburantilor utilizati pentru mijloacele auto este cea folosita in normativul AP 42. Este necesar a fi specificat faptul ca mijloacele auto deservesc activitatea intregii Scheie Baicoi, o diferentiere pe fiecare structura de exploatare fiind imposibila avand in vedere exploatarea diferita din punct de vedere administrativ a acestor structuri. EMISIA DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI REZULTATI DIN SURSE DIFUZE Compusii volatili organici" (COV) este un termen generic aplicat tuturor compusilor care contin carbon organic, care se evapora la temperatura ambientului si contribuie la formarea cetii de vara" sau poluare olfactiva. Pierderile de COV pot fi calculate sau masurate direct (pot fi descoperite discrepante in cifrele de emisie in ambele metode, in multe dintre cazuri). Principalele surse de COV din procesele de extractie a titeiului si gazelor naturale sunt supapele, emisia de aer, sistemele de evacuare, emisiile fugitive din sistemele de conducte, sistemele de apa uzata, rezervoarele de depozitare, sistemele de incarcare si descarcare, depozitarea si manipularea. Emisiile fugitive din echipamentele de proces sunt cele mai mari surse de COV emis in atmosfera din procesele de extractie si pot acoperi in mod frecvent 50% din emisiile totale. Sursele de emisii difuze (fugitive) de COV cum ar fi sigiliile de la pompe, compresoare, supape, flanse si scurgeri din conducte si echipamente pot contribui cu 20 50% la emisiile totale de COV. Mai mult, o mare parte din emisiile fugitive rezulta dintr-o mica parte de surse (de exemplu, mai putin de 1% din supapele din serviciul de gaze/aburi pot fi sursa a peste 70% din emisiile fugitive totale. Anumite scurgeri accidental pot fi continue, cum ar fi cele de la sigiliile pompelor de scurgere, supapele de scurgere si scurgerile de la conducte sau altele, care sunt de natura permanenta, dar pot aparea si din alte surse cum ar fi: defectiuni la echipamente si supraincarcarea rezervoarelor. Factorii care conduc la aceste emisii de hidrocarburi sunt proiectarea echipamentelor, calitatea sistemelor de sigilare, programele de mentenanta si proprietatile continutului liniei. Proiectele mai slabe cu tolerante mai mari, sistemele proaste de sigilare (de exemplu inchiderile supapelor care sunt predispuse la scurgeri) si mentenanta limitata vor duce la emisii mai mari. Calculul emisiilor fugitive poate fi realizat utilizandu-se metodologia DIAL, metoda absorbtiei si metoda API.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 70

Principalele surse difuze identificate pentru obiectivele Structurii Baicoi sunt: Emisii rezultate de la recipienti/spatii de stocare a fludiului de extractie (rezervoare, habe, decantoare, beciuri de sonda); Emisii rezultate de la transportul fluidului de extractie (conducte de colectare, conducte de pompare, vidanje); Emisii rezultate de la colectarea gazului asociat titeiului (conducte de colectare/pompare, separatoare, compresoare).

ALTE EMISII IN ATMOSFERA


Alti poluanti luati in considerare sunt monoxidul de carbon (boilere), metanul, propanul, butanul, hexanul (emisii libere de gaz asociat necolectat), supape la rece si scurgere si substanta din echipamentele de protectie impotriva incendiilor. NH3, CS2, si HF contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. Una dintre cele mai importante emisii in atmosfera este reprezentata de gazul asociat titeiului, gaz care in cele mai multe din situatii este tehnologic eliberat in atmosfera. Aceste emisii sunt intalnite in special la sondele de exploatare, unde coloana de foraj este deschisa pentru a permite gazelor asociate sa fie evacuate in atmosfera, captarea acestora impreuna cu fluidul de extractie putand conduce la crearea unei peme de gaz in coloana si implicit reducerea productivitatii colectarii fluidului de extractie. Compozitia procentuala gravimetrica a gazului asociat este urmatoarea: C02 0,03 %, 02 - 0,96 %, Metan - 75,66 %, Etan - 7,67 %, Propan - 5,62%, Butan i - 1,45 %, Butan n - 2,48 %, Pentan i -0,83 %, Pentan n - 0,98 %, Hexani - 1,18 %, Heptani 3,84 %. Alti poluanti care pot fi luati in considerare sunt substantele din echipamentele de protectie impotriva incendiilor, NH3, CS2, si HF care contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. Pentru alcanii fara metan emisi cu un debit masic mai mare de 3 kg/h, conform Ordinului 462/1993 (emisia maxima obtinuta conform metodelor utilizate), concentratia maxim admisa este de 150 mg/m3, pragul de alerta fiind de 105 mg/m3. In tabelul alaturat se prezinta calculul emisiilor rezultate de la rezervoare, decantoare si habe conform bilantului de mediu elaborat de catre S.C. Halcrow Romnia pentru Petrom S.A. Structura Bicoi in anul 2006.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 71

Calculul emisiilor de la rezervoare, decantoare si habe pentru obiectivele Structurii Bicoi CH4 NMVOC CO2 Cantitate Obiectiv produs (t) g/zi g/zi g/zi Parc 901 - rezervoare 45.4 49940 27240 9080 Parc 901 - habe/decantoare/beci 32.7 35970 19620 6540 Parc 30 - rezervoare 30.6 33660 18360 6120 Parc 30 - habe/decantoare/beci 15.5 17050 9300 3100 Parc 8 - rezervoare 25.5 28050 15300 5100 Parc 8 - habe/decantoare/beci 41.9 46090 25140 8380 Parc 4 - rezervoare 79.7 87670 47820 15940 Parc 4 - habe/decantoare/beci 31.1 34210 18660 6220 Depozit Baicoi - rezervoare 181.2 199320 108720 36240 Depozit Baicoi - habe/decantoare 9.6 10560 5760 1920 Total emisii 542520 295920 98640 Se considera ca o sursa semnificativa de poluare a aerului in cadrul orasului Baicoi o constituie si traficul rutier, cu precadere traficul greu de tranzit care se desfasoara pe arterele din oras, in lipsa unui traseu ocolitor. Gestionarea deseurilor, respectiv depozitarea acestora exista platforme gospodaresti prevazute cu containere, dar care reprezinta o sursa de poluare prin modul in care sunt folosite atat de cei care depoziteaza gunoiul cat si de cei care asigura evacuarea si transportul la depozitul de deseuri, deasemenea in zona de est a orasului exista o rampa ecologica de depozitare a deseurilor menajere si industriale nepericuloase care a fost inchisa, care a fost extinsa printr-un PUZ in anul 2005 ce detine acordul de mediu nr. PH-15 din 10.06.2005 dar care a expirat deoarece nu au fost demarate investitiile in termen de maximum 2 ani; Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului din punct de vedere acustic n zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate n STAS 10009 - 88 i prevd, la limita unei incinte industriale, valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea ce priveste amplasarea cldirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face n asa fel nct s nu depeasc valoarea maxim de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cldirii, msura la 2 m n fatada acesteia n conformitate cu STAS 6161/1 - 79. De asemenea, tot n STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBAN Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al strzii, msurate la bordura trotuarului ce
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 72

margineste partea carosabila, stabilite n func ie de categoria tehnic a strzilor (respectiv de intensitatea traficului). Din evalurile efectuate rezult urmtoarele aspecte: principala surs de zgomot este reprezentat de traficul rutier, de basculantele de mare tonaj care tranziteaz orasul; activitatea economic (distribuitia sondelor si parcurilor de rezervoare este in proportie de 75% in apropierea zonelor reziden iale in aceste conditii, functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare si/sau de interventie poate conduce la depairea limitelor de zgomot).

2.1.4. Factorul de mediu Sol


Solul este n esen o resurs neregenerabil. Solul este un mijloc de produc ie natural care se formeaz i evolueaz in timp la suprafa a litosferei datorit interac iunii factorilor fizico-geografici. Clima este un factor de contribu ie decisiv n formarea i dezvoltarea solurilor. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa. Calitatea solurilor nveliul de sol de pe teritoriul oraului i din mprejurimi, este extrem de mozaicat, consecinta diversitatii factorilor geografici cu rol pedogeneti respectiv relieful variat sub raportul altitudinii, expozi iei i dinamicii, care atrage dup sine manifestarea variat a celorlalti componen i ai mediului. n zona nalt, s-a format solul brun rocat luvic i solul cenuiu. Solul brun rocat de pdure se caracterizeaz prin acumularea unei cantita i mai mari de humus slab acid de tip mull cu formare de argil coloidal sub un climat de deal. Sub vegeta ia de pdure ncheiat, pe platourile colinare, s-a format solul cenuiu de pdure puternic podzolic. Cantitatea de humus este mai mic i crete cantitatea acizilor fulvici. Datorita precipita iilor mai mari (776 mm/an), levigarea carbona ilor a fost intens iar debazificarea complexului absorbit prin ptrunderea hidrogenului, sunt din ce n mai accentuate, de la solul brun rocat de pdure slab podzolit n est, la cel podzolic puternic n NV localitatii. n zona de teras, pe un material neeterogen format din luturi mamoase si intercala ii de pietriuri, se formeaz solul brun de padure slab si mediu podzolic. Branciogurile (rendzine) s-au format n campia deluvial a Ploietilor, pe depozite de pietriuri rulate n cea mai mare parte calcaroase. Pocesul de solidificare, a foat determinat de natura substratului. Peste pietriurile rulate, s-a depus un strat subtire de lehm (lut rou) care s-a solidificat sub influen a vegeta iei forestiere i
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 73

ierboase. Boga ia de calciu a rocii i marea permeabilitate, fac ca ac iunea apei s fie mai pu in persistent. Solurile aluviale, s-au format pe depozite aluviale i au o culoare nchis datorit acizilor humici. La baza pantelor, s-au format soluri aluvio-coluviale din transportarea materialului gravita ional i cel depus de toren i. Pe terasa postpliocen, datorit pnzei freatice la mica adncime i stratului iluvial impermeabil s-au format lacoviti humico-gleice. Pe versantii colinari s-a produs eroziunea de suprafa i datorit apei meteorice care a splat orizontul fertilizant, a aparut la zi orizontul iluvial si cel de acumulare a carbona ilor i s-a format erodisolul. n clasificarea actual a solurilor, solurile din zona apar in urmatoarele clase: Molisoluri rendzinele Argiuvisoluri soluri brun rocate luvice soluri cenuii Hidro halomorfe lacovistele Slab evoluate aluviale, erodisoluri Solul reprezint o importan resursa a zonei. Clasa argiluvisoluri, caracteristic ntinselor pduri de cvercinee (din care azi au ramas doar plcuri), este favorabil pomiculturii (pe pante i terase), viilor (pe pantele sudice), pajistilor (pe pantele nordice) cu aportul unor lucrari de mbogatire a humusului i a culturilor agricole n zona teraselor Cmpina i Bicoi. Poluarea solurilor Principalele surse de poluare a solului sunt: industria extractiv i de distribu ie a i eiului colectarea i tratarea de ape uzate de tip menajer i/sau industrial datorit neetaneit ilor unor conducte, chesoane, cmine de vizitare, bazine de stocare; depozitele neamenajate de deeuri de orice tip: menajere, de construc ii i demolri, reziduuri zootehnice, nmoluri de la sta iile de epurare; agricultura Utilizarea necorespunztoare a ngrsmintelor chimice i naturale determin poluarea solului i stratului freatic cu nitrati i nitri i. Oraul Bicoi se afl printre localit ile din jude ul Prahova men ionate n Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localit ilor pe jude e unde exist surse de nitra i din activit i agricole pentru care se stabilesc programe de ac iune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ngrmintelor pe terenurile agricole. depozitele de materii prime i materiale eco-toxice; distribu ia combustibililor i pierderile accidentale de materiale eco-toxice n trafic;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 74

industria prin pierderile de materiale pe/n sol/subsol i prin poluantii cu efect acidifiant de tipul amoniac, oxizi de azot i oxizi de sulf care, prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar, se depun pe sol; Localitatea ARICETII 1471 132075 RAHTIVANI COCORATII 1483 132716 MISLII 1489 133330 1498 130847 1499 131443 1503 135164 FLORETI PULETI PLOPENI SCOR ENI Nr. Crt. SIRUP OBSERVATII Fa de direc ia de scurgere a apei freatice oraul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa de direc ia de scurgere a apei freatice oraul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa de direc ia de scurgere a apei freatice oraul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa de direc ia de scurgere a apei freatice oraul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa de direc ia de scurgere a apei freatice oraul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa de direc ia de scurgere a apei freatice oraul se afl n aval de sursa de poluare

Poluarea cu produse petroliere In general, solurile poluate cu i ei i ap de zcmnt (contaminare direct) sunt dispersate in zona sondelor i a traseelor conductelor de colectare/pompare a fluidelor i concentrate n zona parcurilor de rezervoare, a depozitului de itei i a sta iilor de compresoare. Poluri ale solului apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte, garnituri uzate, neetaneit i ale racordurilor conductelor, sprturi ale conductelor. Trebuie remarcate nsa i neglijen ele echipelor de interven ie, care permit fluidelor s se scurga n careul sondelor (zona presupus a fi careul sondelor acolo unde exist) i care nu cur terenul dup efectuarea interven iilor. n cazul rampelor amenajate pentru depozitarea i eilor i materialului tubular n perioada interven iilor la sonde se remarca acumularea unor cantit i importante de slam, sol infestat cu produse petroliere i bl i de fluide, rezultat al necur rii terenului de la incheierea interven iilor. Accidental, datorit corozivit ii ridicate ale fluidelor extrase, conductele de colectare/pompare se pot sparge i apar poluri locale ale solului si subsolului. Perioada de iarn favorizeaz apari ia acestor incidente, datorit temperaturilor scazute care determin creterea presiunii in conducte prin creterea vscozit ii
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 75

fluidelor transportate i eventual apari ia unor dopuri de ghea . Suprafe ele afectate ca urmare a acestor sprturi nu sunt mari, dar fluidele se pot dispersa pe suprafe e intinse i pot fi drenate ctre apele de suprafa . n general, zona parcurilor i a depozitelor de i ei prezint riscul de poluare cel mai ridicat, avnd n vedere concentrarea activit ii n aceast zon. Prezentam in continuare principalele surse de poluare a solului: Sondele de extractie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util, ventile de control a conductelor si a capului de pompare si/sau eruptie, conductele de colectare a titeiului, habele sau decantoarele utilizate pentru colectarea fluidului de extractie, unitatea reductoare a unitatii de antrenare (pierderi de ulei), interventiile la sonde (depozitarea tijelor de extractie, administrarea fluidului de extractie), gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic, garnituri de etansare, materiale si echipamente de protectie); Sondele de injectie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util, ventile de control a conductelor si a capului de pompare, conductele de injectie, habele sau decantoarele utilizate pentru diverse operatii de intretinere a sondei, gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic, garnituri de etansare, materiale si echipamente de protectie); Sondele abandonate sau abandonabile: prin beciurile acestora (necuratate de titei si apa sarata, inclusiv slam), conductele de colectare a produsului (cu urme de produse petroliere intr-o stare avansata de uzura fizica), habele de colectare a unor deseuri produse si/sau alte deseuri chimice (utilizate in procesele de interventie); Parcurile de rezervoare: claviatura de intrare a sondelor in pare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri), unitatea de pompare (amplasata in aer liber, fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri), rezervoare de colectare (fisurate), conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control, fisuri in conducte), separatoarele bifazice (fara sisteme de coelctare a scurgerilor), bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte puncte de colectare; Depozite de titei claviatura de intrare a sondelor proprii si/sau a legaturilor tehnologice (conducte de pompare) intre depozit si parcurile de rezervoare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri), unitatea de pompare (amplasata in aer liber, fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri), rezervoare de colectare (fisurate), conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control, fisuri in conducte), separatoarele bifazice (fara sisteme de colectare a scurgerilor), bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 76

puncte de colectare; Statii de Compresoare: separatoarele bifazice (lipsa colectoarelor pentru scurgerile de produs lichid - apa sarata si titei), claviatura intrare sonde si/sau parcuri de rezervoare (lipsa sistemelor de colectare a eventualelor scurgeri de produs), compresoare (sisteme imperfecte sau lipsa unor sisteme de colectare a scurgerilor de ulei). De asemenea, o potentiala sursa de poluare poate fi reprezentata de sondele de extractie si injectie, in conditiile in care exista premisele unei fisurari a coloanei de foraj, contaminarea litologica fiind in aceasta situatie in profunzime, atat pentru nivelul litologic al subasmentului, cat si pentru orizonturile acvifere de adancime. Principalii poluanti identificati, cu potential impact asupra solului sunt: Titei, produs principal exploatat; Apa de zacammt (apa sarata), produs principal asociat titeiului, injectata ulterior in stratul geologic receptor; Slam de extractie, produs secundar asociat fluidului de extractie, constituit din minerale specifice stratului litologic care cantoneaza zacamantul de titei; Uleiuri specifice echipamentelor utilizate (uleiuri de reductoare, uleiuri de compresoare, uleiuri de pompe, uleiuri de transformatoare si/sau condensatoare); Substante chimice utilizate in procesele de tratare si/sau interventii pentru sondele active (dezemulsionanti tip E96, soda caustica, acid clorhidric, azot lichid, metanol, unsoare); Deseuri rezultate din activitatea personalului, din activitati de intretinere si/sa dezafectare a instalatiilor si echipamentelor specifice (deseuri metalice si nonmetalice, ambalaje si echipamente de protectie, curele de transmisie si garnituri, menajere). Principalele tipuri de poluare care pot fi intalnite in cazul solului sunt: Poluare superficiala: dezvoltata in plan orizontal, rezultata prin deversari la nivel suprateran, in conditiile in care natura litologica a acestuia este una semipermeabila sau impermeabila (argila); Polure de adancime: dezvoltata atat in plan orizontal cat si vertical, rezultata prin deversari in adancime (fisuri in constructiile subterane, respectiv decantoare, conducte de colectare/pompare, coloana de foraj), constructii improvizate (gropi de pamant pentru colectarea titeiului si/sau a solului contaminat, slamului de extractie) sau prin deversari de suprafata in conditiile existentei unei litologii permeabile a substratului geologic (nisipuri, pietrisuri).
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 77

Principalul vector de transport al acestor deversari si/sau produse cu potential impact asupra calitatii solului sunt apele pluviale care spala zonele contaninate direct, prin dispersia acestora crescand semnificativ suprafata de sol contaminat (contaninarea indirecta a solului). Pentru acest tip de activitate, conditiile meteorologice joaca un rol semnificativ in propagarea efectelor unor poluari accidentale si uneori chiar in producerea acestora, avand in vedere specificul zonei. In cazul aparitiei unor defectiuni sau in timpul interventiilor curente si a scurgerilor de la capul de pompare sau injectie a sondelor, sondele pot determina poluarea mediului inconjurator cu fluide de zacamant (titei si apa de zacamant). Sondele de exploatare, conform standardelor, pentru retinerea pierderilor de mica amploare, au fost prevazute cu beciuri betonate si rigole de pamant in jurul sondelor. Careurile din jurul sondelor au suprafata de 900 m2 si sunt prevazute partial cu diguri perimetrale cu inaltimea de aproximativ 0,5 m. Aceste careuri au rolul de a delimita suprafata pe care se pot imprastia eventualele scurgeri (de mica amploare), nefiind insa utile in cazul infiltrarii fluidelor in substrat. De asemenea, conform normativelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor, careurile de pamant din jurul sondelor trebuie curatate permanent de eventuala vegetatie ce ar putea creste in interior pentru a diminua riscul aparitiei incendiilor. Sondele de injectie in general sunt foste sonde de exploatare epuizate care au fost adaptate pentru preluarea apei de zacamant rezultate in urma separarii primare a fluidelor, fiind si acestea prevazute cu beciuri betonate si partial cu careuri de pamant. Agentul poluant in cazul sondelor de injectie este reprezentat de apa de zacamant ce poate determina saraturarea solului din vecinatate. Avand in vedere potentialul de infiltrare in substrat a apei incarcate cu saruri minerale, efectul careului in cazul acestor sonde este minimal. De asemenea, se mentioneaza ca desi beciul sondei trebuie betonat, pereti si baza, in numeroase cazuri are doar peretii betonati, prin talpa putandu-se infiltra apa si astfel sarurile dizolvate ajungand in acviferul freatic. In numeroase cazuri calitatea necorespunzatoare a betoanelor utilizate, precum si interventiile repetate la sonde, determina fisurari ale peretilor beciurilor sondelor iar uneori chiar daramarea completa a unuia sau mai multor pereti, permitand infiltratrea fluidelor acumulate in beciul sondei si poluarea substratului si acviferului freatic. Cele mai frecvente efecte nedorite (poluari accidentale ale solului si subsolului cu fluide de extractie) sunt semnalate in cazul conductelor. Aceste accidente sunt datorate in principal agresivitatii fluidelor transportate, dar si vechimii si calitatii necorespunzatoare a materialelor si tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 78

Conform informatiilor furnizate de beneficiar, conductele noi sunt protejate anticoroziv la exterior cu izolatie din benzi de polietilena aplicate la rece, conform prevederilor STAS 7335/1987, iar din fabricatie prezinta protectie catodica. Conductele sunt supraterane sau subterane, pozate la adancimi variabile, iar in cazul supratraversarilor vailor permanente sau temporare nu au fost prevazute cu mansoane metalice de protectie si valve de inchidere. Personalul din cadrul parcurilor (operatorii de linie) face inspectii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalarea in timp util a eventualelor accidente si interventie rapida pentru diminuarea efectelor acestora. Totusi, distantele mari, terenul accidentat si personalul redus numeric pot determina intarzieri semnificative in semnalarea eventualelor accidente determinand agravarea efectelor prin acumularea in timp a cantitatilor deversate. Evidenta lungimii conductelor folosite si mai ales a celor abandonate este relativa. In general, in cazul sondelor inchise si abandonate, conductele nu au fost dezafectate si scoase de pe pozitie. La o parte dintre sondele scoase din functiune se presupune ca nu a fost realizata suflarea sau pomparea fluidelor aflate in interiorul acestor conducte, in momentul de fata posibilitatea curatarii lor este redusa avand in vedere gradul de coroziune avansat al acestor conducte si schimbarea probabila in timp a proprietatilor fluidului continut (cresterea viscozitatii si eventual solidificarea). Poluarea cu deponii, halde, depozite de deuri. De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14,43 t/zi, si respectiv anuala de 5267 t/an. Orasul Baicoi nu dispune n prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. Localitatea utilizeaz rampa ecologic BOLDESTI (Operator: S.C. FLORICON SALUB) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere const, pentru o parte din populatia orasului, in colectarea deseurilor menajere, transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existent n nordul cartierului Dmbu, care este propus spre desfiintare i nchidere definitiv (amplasament impropriu ales, neecologic, etc.). Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului, in anumite zone, deseurile sunt mprastiate dezordonat, accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri, cu urmri care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. Monitorizarea calit ii solurilor Agen ia pentru Protec ia Mediului Prahova, monitorizeaz calitatea solurilor, din punct de vedere al con inutului de metale grele (Cd, Pb, Zn, Ni, Cu), din imediata vecintate a principalelor artere de circula ie (impactul traficului rutier asupra
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 79

calit ii solului). Determinrile au fost realizate, inclusiv pe DN1-Valea Prahovei in dreptul localit ii Bicoi n urma monitorizrii calit ii solului din punct de vedere al con inutului de metale grele, n cele 6 puncte de monitorizare de pe DN1 Valea Prahovei, valorile medii anuale msurate pentru indicatorii: nichel i cupru valorile masurate depesc valorile normale din sol. Pentru indicatorii: plumb, zinc si cadmiu valorile medii masurate se incadreaza in valorile normale - conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997.
NICHEL
Conc. [mg/kg subst. uscata]
35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0
Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga

.
Conc. [mg/kg subst. uscata]
25 20 15 10 5 0
Bai coi

Valo are medie anuala

CM A

PLUMB

Campi na

Comar ni c

Si nai a

Busteni

Azuga

Valo are medie anuala

CM A

ZINC
Conc. [mg/kg subst. uscata]
120 100 80 60 40 20 0
Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga

Valo are medie anuala

CM A

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 80

CUPRU
Conc. [mg/kg subst. uscata]
45 40 35 30 25 20 15 10 5 0
Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga

Valo are medie anuala

CM A

CADMIU
1.2

Conc. [mg/kg subst. uscata]

1 0.8 0.6 0.4 0.2 0


Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga

Valoare medie anuala

CM A

. Zone critice sub aspectul degradrii solurilor Conform APM Prahova pe teritoriul oraului Bicoi se gasesc mai multe situri contaminate
Numele proprietarului, Tipul de administratoru propriet lui asupra ate terenului

Tipul activit ii poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluan ilor

Vrsta polurii

Suprafa a contamina t (m2)

Batal depozitare lam Bicoi Batal depozitare lam Parc 710 Depozit Bicoi Vest (Plai)

mixt mixt mixt

Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare

Depozitare Depozitare Rezervoare, conducte

Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier

1999 1970 1950

600 800 1600


Page 81

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Parc 11 RA Bicoi

mixt

Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare

Parc 165 intea

mixt

Parc 177 intea Parc 30 RA Bicoi Parc 4 AR Bicoi Parc 4 VD intea

mixt

mixt

mixt

mixt

Parc 426 intea Parc 8 AR Bicoi Punct de lucru 177 intea Punct de lucru Sonda 722 intea St. compres. 14 intea St. compres. 30 Bicoi

mixt

mixt

mixt

mixt mixt mixt

Parc de rezervoare, sonde, conducte Parc de rezervoare, sonde, conducte Parc de rezervoare, sonde, conducte Parc de rezervoare, sonde, conducte Parc de rezervoare, sonde, conducte Parc de rezervoare, sonde, conducte Parc de rezervoare, sonde, conducte Parc de rezervoare, sonde, conducte Parc de rezervoare, sonde, conducte Parc de rezervoare, sonde, conducte compresoare compresoare

Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier

1950

150

Lipsa date

Lipsa date

Lipsa date

456

1950

10

1939

145

1963

2000

2000

30

1940

100

Lipsa date

150

Lipsa date 1963 Lipsa date Lipsa date 45


Page 82

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

St. compres. 6 Bicoi St. inj. 158 intea

mixt

Industria petrolier Extrac ie, Depozitare Industria petrolier Extrac ie, Depozitare

mixt

compresoare Parc de rezervoare, sonde, conducte

Produs petrolier Produs petrolier

1950

1400

Lipsa date

65

Degradarea solului este produs de: compactarea / tasarea produs de construc ii; depozitarea necontrolat a reziduurilor zootehnice; depozitarea necontrolat a deeurilor menajere; depozitarea nmolurilor de la sta iile de epurare pe platforme neconforme legisla iei; utilizarea necorespunztoare a nmolurilor de la sta iile de epurare; polurile de tip accidental produse cu diferite substan e eco-toxice; pierderea biodiversit ii solului; Fenomenele naturale care constau in: seceta sau excesul de umiditate; eroziunea de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegeta ie; inunda ii produse de prul Dmbu, urmate de baltirea apei i depunerea de aluviuni; alunecrile n cadrul versan ilor cu pant mare;

Poluri accidentale n oraul Bicoi au existat si exista riscul producerii de poluri accidentale datorita industriei extractive i de distribu ie a i eiului. Ac iuni ntreprinse pentru reconstruc ia ecologic a terenurilor degradate i pentru ameliorarea strii de calitate a solurilor. Conform APM Prahova pe teritoriul oraului Bicoi se desfasoar activit i de reconstructie ecologica a terenurilor degradate pentru situl Batal Bicoi, contaminat cu hidrocarburi din petrol prin metoda de desorb ie termica, bioremediere i atenare natural.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 83

2.1.5 Factorul de mediu Biodiversitate


Din punct de vedere fitogeografic, localitatea apartine regiunii macaroneze mediteraneene, provincia dacica, subprovincia banato-getica, districtul Subcarpatilor Orientali ai Munteniei. Aici se remarca prezenta elementelor sudice, Quergus pubescens, Syringa vulgaris, Chrysopogon grylus si a palcurilor de pajisti stepice. Biocenozele sunt alctuite dintr-un numr variat de specii heliofile - vegeta ie silvostepic adaptat mediului antropic, plante de cultur, plante ornamentale, pomi fructiferi vegeta ie hidrofil i palustr, faun adaptat acestora i animale epigee oi, capre, porci, bovine, cabaline, cini, pisici, psri i familii de albine cu diferite grade de rezisten la invazia dauntorilor. Vegeta ia Silvostepa inainteaza in detrimetrul gorunetelor si este alcatuita din specii ca iarba vantului, pir, paius rosu. Padurile ocupa perimetrele mai mari in nordul localitatii la Tufeni (Tiganeasca) la Dambu si Tintea si predomina stejarul (Quergus Robur) in proportie de 80%, gorunetele (Quergus dalechampii, Quergus petraea, Quergus policarpo). In perimetrele impadurite mai pot aparea: carpenul (Carpenus betulus), ulmul (Ulmus foliaceea), frasinul (Fraxinus excelsior) iar dintre arbusti, alunul (Corilus sanguinea), lemnul cainesc (Lingustrum vulgare) si porumbarul (Prunus spinosa). Asa cum reseie din documentele cartografice mai vechi, dealurile au fost mai bine impadurite. Defrisarile in folosul ogoarelor si pomilor fructiferi au declansat alunecarile de teren. Exemplu edificator este faptul ca cele mai multe alunecari de teren se intalnesc pe versantul sudic despadurit. Vegetatia hidrofila indica surplusul de apa acumulat intre denivelarile generate de alunecari. Fauna Zona localit ii Bicoi i vecint ile constituie arealul urmtoarelor specii: mamifere oarece (Mus musculus, Apodemus sylvaticus, Rattus rattus), oarecele de cmp (Mesocricetus newtoni) i urmtoarele specii protejate de Conventia de la Berna (Legea 13/1993 pentru aderarea Romniei la Conven ia privind conservarea vie ii slbatice i a habitatelor naturale din Europa): arici (Erinaceus europaeus), veveri (Sciurus vulgaris), iepure (Lepus europaeus, Lepus capensis), dihor de step (Mustela eversmanni), popndu (Citellus (Spermophilus) citellus), hrcog (Cricetus cricetus), orbete (Spalax leucondon), nevstuic (Mustela nivalis), cprioara (Caprealus capreolus), mistre (Sus scrofa), viezure (Meles meles), lup (Canis lupus), pisic slbatic (Felis silvestris), vidr (Lutra lutra), nurca (Mustela lutreola), acal (Canis aureus), vulpe (Vulpes vulpes crucigera);
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 84

psri - vrabie (Passer domesticus) i urmtoarele specii protejate de Conventia de la Berna: bufni a (Bubo bubo), cucuvea (Athene noctua), orecar (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul psrar (Accipiter nisus), cuc (Cuculus canorus), ciocanitoare (Picus canus), dumbrveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), rndunic (Hirundo rustica), lstun (Delichon urbica), graur (Sturnus vulgaris), co ofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia megarhynchos), pi igoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus palumbus), collybita), gai a (Garrulus glandarius), porumbel (Columba turturica (Streptopelia turtur), gugutiuc (Streptopelia decaocto), stncu a (Corvus monedula), mierla (Turdus merula), dropie (Otis tarda), prepeli a/pitpalacul (Coturnix coturnix), fazan (Phasianus colchiaus), potrniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), codobatura (Motacilla alba), sitar (Scolopax rusticola), cioara (Corvus frugilegus, Corvus corone cornix), grangur (Oriolus oriolus), crstei de cmp (Crex crex), ciocrlie (Calandrella brachydactyla), fsa de cmp (Anthus campestris), barza/cocostrc (Ciconia ciconia), barza neagr (Ciconia nigra), lebada (Cygnus atratus), cormoran (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus), sitar (Scolopax rusticola), pescru albastru (Alcedo atthis), cocor (Grus grus), strc cenusiu/btlan (Ardea cinerea), egreta mic (Egretta garzetta), ciocrlan (Galerida cristat), nag (Vanellus vanellus), fluierar (Tringa totanus), fluierar de mlatin (Tringa glareola), tiganu (Plegadis falcinellus), lopatar (Platalea leucordia), gainusa de balta (Galinula chloropus), crstel de balt (Rallus aquaticus), buhaiul de balt (Botaurus stellaris), corcodel mic/pitic (Tachybaptus ruficollis), diferite specii de corcodei (Podiceps sp.), diferite specii de rate (Anas sp.) si gste salbatice (Anser sp.); peti crap (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), clean (Leuciscus Leuciscus, Squalius cephalus L.), caracuda (Carassius carassius), caras (Carassius auratus), lin (Tinca Tinca), biban (Perca Fluviatilis), babuca (Rutilus rutilus), oblete (Alburus alburus), moruna (Vimba vimba), roioara (Scardinius erythrorhtalmus), i urmtoarele specii protejate de Conventia de la Berna: orcuor (Gobio obtusirostris), ghibor (Acerina cernua), alu (Stizostedion Lucioperca), tiuca (Esos lucius), avat (Aspius Aspius), cteno (Ctenopharyngodon idella), fusar (Aspro streber), somn (Silurus glanis), scrumbia de Dunre (Alosa pontica), scobar (Chondrostoma nasus), nisetru (Acipenser guldenstaedti), pstrug (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), viz (Ascipenser udiventris), ceg (Ascipenser ruthenus), rezeafc de Dunre (Alosa tanaica), mrean (Barbus barbus), mihal (Lotta lotta), sbi (Pelecus cultratus);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 85

reptile specii protejate de Conventia de la Berna: arpele de cas (atrix natrix), arpele ru (Coluber scapius), oprle (Lacerta agilis, Lacerta praticola, Lacerta taurica), guter (Lacerta viridis); amfibieni - specii protejate de Conventia de la Berna: broasca roie de pdure (Rana dalmatina), broasca rioas (Bufo bufo), broasca rioas verde (Bufo viridis), broasca sptoare (Pelobates fuscus); insecte, crustacei, fluturi, moluste Orthoptere greieri de casa (Gryllus domesticus, greieri de camp (Liogryllus campestris), cosai, lcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropini a (Gryllotalpa gryllotalpa), clugri a (Mantis religiosa), Coleopere (calosoma, rdaca (Lucanus cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), grgri e/buburuze (Coccinela septempunctata), gndacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazarei (Bruchus pisorum), carab (Carabus auratus), crbui (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus)), Heteroptere (gndaci (Haltica quercetorum, Galerucella luteola, Dryocetes villossus, Scolytus scolytus, Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa decemlineata), ploni e (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), Eurigaster maura (ploni a cerealelor), Aelia acuminata, Palomena praxina (ploni de cmp), Cimex lectularius (stelni a), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode (urechelni a (Lithobius forficatus), scolopandra / crciac (Scolopendra cingulata), arpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (mute, n ari), Lepidoptere (fluturi (ochi de pun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albini a Pieris brassicae, coada randunicii (Papilio machaon), fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar, Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, acarieni, viermi, rme, melci (Helix pomatia, limax), lipitoare (Hirudo medicinalis), scoica de lac, scoica de ru, racul de ru. Insectele care vie uiesc n vecintatea sau n mediul acvatic: Ephemeroptera (rusalii Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris, Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tn ar (Culex pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelul (Libellula quadrimaculata)), Dytiscite (crbu-deap (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (l u (Gammarus), Daphia, Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris lacustris, ;octoneca glauca, Ranata linearis, ;epa cinerea (scorpionul de ap)), viermi de apa (Lumbricus terrestris) i larve, protozoare.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 86

Listele cu speciile protejate de plante i de animale fac obiectul OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice modificata si completata cu OUG 184/2008. Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Situl Natura 2000 Pdurea Plopeni este amplasat pe raza teritoriului administrativ al oraului Bicoi, la limita dinspre oraul Plopeni, fiind nvecinat pe latura estic cu DJ 100D (Ploieti-Cocortii Mislii). Pdurea Plopeni este recunoscut ca Sit Natura 2000 (RO-SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007, Anexa 6 (M.Of.nr.98 bis/07.02.2008) i zon protejat de interes na ional de 88,8 ha. Pdurea Plopeni este identificat n amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Slnic n Unitatea de Produc ie III Plopeni, unit ile amenajistice 20-25, face parte din fondul forestier na ional, proprietate public a statului, administrat de Regia Na ional a Pdurilor (RNP-Romsilva). Relieful este cel de cmpie nalt-piemont (270m altitudine), Cmpia piemontan a Ploietilor format la ieirea rului Prahova din zona mai nalt a Subcarpa ilor Curburii unde, datorit rupturii de pant, are loc o depunere brusc a aluviunilor mari, transportate n re eaua hidrografic (cmpie de mprtiere). Regiunea biogeografic corespunzatoare este cea continenal i anume zona pdurilor de foioase (silvostep). Pdurea Plopeni se ncadreaza n tipul de habitat 9160 Pduri subatlantice i medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli (cf. Donita et coll., 2005). Asocia ia vegetal este Aceri tatarico-Quercetum patraeae-roboris (Soo 1951 em. Zolyomi 1957) iar tipul de ecosistem este Goruneto-Asperula-Asarum-Stellaria. n Pdurea Plopeni se ntlnesc specii de plante edificatoare i reprezentative pentru tipul de habitat 9160 Pduri subatlantice i medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen. Acestea se stratific dup cum urmeaz: Etajul arborilor este format din: Quercus robur Quercus petraea Acer tataricum Carpinus betulus Stratul arbustiv subarborete este format din: Crataegus monogyna Cornus sanguineus Stratul ierbos herbaceu subarborete este format din: Asperula odorata (Vinarita)
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 87

Asarum europaeum (Pochivnic,piperul lupului) Asparagus tenuifolius Geranium phaeum (Palaria cucului) Geranium robertianum (Napraznic) Glechoma hirsute Lilium martagon (Crin de pdure) Sanicula europea Stellaria holostea (Rocotea) n Pdurea Plopeni se mai ntlnesc dou specii endemice: Hepatica transsilvanica endemism pentru zona sudic i estic a Mun ilor Carpa i; Peucedanum rochelianum specie endemic pentru Romnia i spa iul fostei Iugoslavii cu distribu ie restrns n jude ele: Sibiu, Alba, Hunedoara,Timi, CaraSeverin, Gorj, Arge, Prahova, Gala i.

Fig. 12 Pdurea Plopeni

n cea ce privete fauna Pdurea Plopeni adpostete o bogat faun de: nevertebrate - Cerambyx cerdo, Morimus funereus (croitorul de piatr), cervus (rdaca), Sympetrum sanguineum, Anax imperator i Aeshna cyanea (libelulele) amfibieni - Hyla arborea (brotacelul) i Rana dalmatina (broasca roie de pdure) populeaz pdurea mai ales zonele ei mai umede iar Rana ridibunda (broasca verde de lac) este localizat n perimetrele micilor habitate de tip balt. Amenin rile pentru situl Natura 2000 Pdurea Plopeni Pdurea Plopeni este amplasat de-a lungul DJ 102 (Ploieti-Cocortii Mislii), n imediata vecintate a oraului Plopeni, deci ntr-o zon cu un trafic auto i
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 88

uman relativ intens. Pdurea reprezint chiar un loc de recreere pentru localnici, fiind extrem de uor accesibil. Accesul n pdure este facilitat de existen a drumurilor forestiere i absen a oricrui obstacol ntre limita pdurii i osea. Din aceast cauz exist tendin a de acumulare a deeurilor de diverse tipuri n por iunea adiacent oselei. De asemenea, n jurul micilor acumulari de ap din interiorul sitului, se acumuleaz deeuri aruncate de cei care vin la picninc n pdure. Traficul auto genereaz poluare, cu efect mai ales la limita sitului, dispersia poluan ilor n interiorul pdurii fiind probabil ngreunat de stratul vegetal arboricol i subarbustiv. Traficul uman nu constituie o amenin are pentru speciile ocrotite, acestea neprezentnd vreun interes pentru culegtorii de plante medicinale sau din punct de vedere estetic comercial. n interior, situl este brzdat pe alocuri de an uri spate de localnici n vederea sustragerii unor conducte vechi, dezafectate. n prezent nu mai exist aceast practic, dar pe traseul anturilor nu crete vegeta ie forestier, fiind necesar astuparea lor. La limita vestic a sitului se pot observa dou bataluri mici, de cca 4 mp, de reziduuri petroliere, rmase de la sondele ce func ionau cndva n apropiere. n pdure exist resturi de structuri metalice i de beton, din vechile sonde. Observa iile au fost fcute n ultimii 3 ani de reprezentan ii Agen iei pentru Protec ia Mediului Prahova n timpul vizitelor n teren efectuate mpreun cu angaja ii Ocolului Silvic Slnic. Adncul padurii este brzdat de leauri de cru n care natura i face loc prin apari ia muchilor, dar care din nefericire sunt folosite pe post de gropi de gunoi de ctre popula ia local. Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversit ii. Starea factorilor de mediu, n special apa i aerul, inflenteaz impactul asupra biodiversita ii, inclusiv asupra factorului uman. Att n ariile naturale protejate ct i n celelalte ecosisteme naturale au fost impuse msuri de conservare a florei i faunei slbatice, a ecosistemelor, n scopul pstrrii capitalului natural i a unei diversit i biologice (protejarea florei i faunei slbatice, interzicerea punatului, interzicerea depozitrii deeurilor etc.) Impactul asupra biodversitatii se datoreaz: activit ilor antropice; situatiilor de risc natural cum ar fi seceta, deficitul de umiditate, alunecri de teren, eroziuni de mal, inundatii, tornade, cutremure, trsnete, incendii de origine natural, atacul de duntori; Se exercit urmtoarele tipuri de presiuni antropice:
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 89

tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora, afecteaz populatiile de psri, peti i mamifere; utilizarea de ngrminte chimice n dauna fertilizatorilor naturali; impurificarea apei, solului i pnzei freatice datorit depozitelor de deeuri care nu sunt amenajate corespunztor. Impactul activit ilor antropice asupra biodiversit ii este determinat de depozitarea necontrolat a deeurilor n interiorul sau la periferia localit ilor, perimetre care constituie zone insalubre i adevrate focare generatoare de boli, dar afectnd i estetica rural/urban cu implica ii asupra dezvoltrii turismului local; practicarea punatului intensiv, care determin micorarea resurselor solului i duce la eroziune sever i degradarea ecosistemelor. Sub influen a punatului, pajitile cu predominare a piuului stepic au fost transformate n pajiti de pir gros i fnea cu bulbi. Pe lng piu, colilie, negara, barboasa, apar ca specifice condi iilor de stepa i unele specii de iliacee, compozite i leguminoase; eutrofizarea apelor de suprafa datorit evacurilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice i sta iile de epurare; incendierea ilegal a vegeta iei uscate, care se produce anual pe suprafe e variabile, ceea ce conduce la fragmentarea i dispari ia temporar a habitatului natural al unor specii de psri protejate; perturbarea n perioada de cuibrit a speciilor de psri de interes comunitar, cauzat de braconajul cinegetic; ndiguirea cursurilor de ap care restrnge habitatul faunei acvatice; construirea de obiective urbane i industriale n zone cu o mare valoare ecologic; defririle necontrolate; importul sau exportul de specii de flor i faun fr o baz tiin ific; utilizarea de tehnici neadecvate n construirea unor obiective de infrastructur (osele, linii de cale ferat, poduri, re ele de transport a energiei electrice, conducte pentru transportul produselor petroliere, etc.); turismul haotic; practicarea de sporturi n afara spa iilor amenajate;

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 90

2.1.6. Zgomotul
Principalele surse de zgomot sunt: traficul rutier, santierele de construc ii, obiectivele comerciale i cele industriale i n anumite cazuri unele zone de agrement, comportamentul inadecvat al vecinilor. n privinta gradului de deranj, cel sever predomin n cazul zonelor limitrofe, arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afecteaz popula ia. Distributia obiectivelor Structurii Baicoi (sonde de exploatare si parcuri de rezervoare) este in proportie de 75 % in proximitatea unor zone rezidentiale, cu distante medii in intervalul 50-150 m. In aceste conditii, functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare poate conduce, pentru intervale scurte de timp, la depasirea limitelor de zgomot. Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei din Ordinul nr. 536/1997 al Ministerului Sanatatii, modificat Ordinul 1028/2004, impun ca pe timp de noapte nivelul de zgomot sa fie cu 10 dB mai scazut decat nivelul admis pe timp de zi, in conditii normale de functionare acest nivel de zgomot nefiind depasit. Cu ocazia lucrarilor de intretinere si interventie la sonde, cu referire speciala la cele din vecinatatea gospodariilor individuale insa, exista posibilitatea ca pentru perioade scurte de timp si cu o frecventa redusa, valorile inregistrate sa depseasca limitele maxime admisibile pe timp de noapte. Utilajele folosite in cadul acestor lucrari (IC5, buldozere, compresoare etc.), chiar si cele recent fabricate depasesc 80 dB, generand un nivel de zgomot inacceptabil pentru rezidenti. Lucrarile de intretinere si interventii sunt executate de formatiile din cadrul Sectiei de Interventii a Petromservice Baicoi dar, beneficiarul trebuie sa solicite executantului luarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea disconfortului fonic pentru populatia din zona. Cea mai la indemana solutie pentru evitatarea inconvenientelor este programarea si executia lucrarilor de intretinere si interventii la sonde intre orele 6 - 22. La nivelului oraului Bicoi nu exista o harta strategica de zgomot.

2.1.7 Sanatatea populatiei


Bolile cronice au o multitudine de factori favorizan i i declanatori, nu pot fi incrimina i numai factorii de mediu (aer, ap, sol) i nici nu se poate determina n ce masur acetia sunt responsabili de producerea i agravarea bolilor. Evaluarea strii de sntate a popula iei const n identificarea factorilor de risc, care in de : calitatea aerului;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 91

alimentarea cu ap potabil; colectarea i ndeprtarea reziduurilor lichide i solide de orice natur; zgomot; habitatul condi ii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea popula ional etc.); calitatea serviciilor oferite popula iei;

Efectele polurii aerului asupra strii de sntate Poluarea atmosferei produce n primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Efectele asupra snttii dup expunerea la poluan ii iritan i sunt diferite func ie de perioada de expunere i de natura poluantului. Astfel pot aprea efecte acute sau acutizri ale bolilor cronice, dup expunere de scurt durat, pn la efecte cronice dup expuneri de lung durat la nivelele de poluare iritativ moderat. n func ie de impactul asupra snt ii umane, se disting urmtoarele tipuri de poluan ii: iritan i, asfixian i toxici specifici, alergizan i, cancerigeni chimici i fibrozonan i. poluan ii iritan i sunt rezultatul polurii aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf, dioxid de azot, clor, amoniac, substan e oxidante etc. Bolile provocate de aceti poluan i sunt asociate modificrilor la nivelul cilor respiratorii, producnd hipersecre ie de mucus i alterarea activit ii cililor vibran i, precum i afectarea alveolelor pulmonare, cum ar fi bronita, emfizemul pulmonar, astmul bronic, infec ii respiratorii acute. poluan ii asfixian i sunt rezultatul emisiilor n aer a monoxidului de carbon (CO), dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat, etc. Dintre acetia, cel mai periculos este monoxidul de carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor i carburan ilor folosi i n sursele sta ionare (ca de exemplu: sobe) i mobile, procese industriale etc. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic. poluan i toxici specifici aceti poluan i ac ioneaz fiecare numai asupra anumitor organe i sisteme ale organismului uman. Cei mai frecvent ntlni i sunt plumbul, fluorul, mercurul i cadmiul. Caracteristic acestora este acumularea lor, n timp, n organismul uman. Poluan ii toxici sistemici, de tipul metalelor grele, i exercit ac iunea asupra diferitelor organe i sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substan ei n cauz. Poluan ii cancerigeni organici i anorganici prezint un mecanism de ac iune insuficient descifrat. Exist ns suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substan e cu pericol mare pentru sntate, substan e fr prag (care n orice cantitate constituie pericol cancerigen).

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 92

poluan ii alergizan i pot fi naturali (polenul, fungii, produi volatili rezulta i din anumite vegetale etc.) sau artificiali, care provin n special din industriile textil i chimic. Impactul acestor poluan i este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice. n cazul polurii aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. Este de men ionat faptul c morbiditatea prin afec iuni ale aparatului respirator la copii ridic n prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecin e importante asupra capacit ii lor biologice. Popula ia infantil reprezint categoria cu risc la mbolnviri mai crescut datorit particularit ilor biologice (organism n cretere, sistem imunitar insuficient dezvoltat). Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer- pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu n jude ul Prahova n anul 2009 la nivelul jude ului nu s-au efectuat astfel de studii. Efectele polurii apei asupra strii de sntate n func ie de impactul asupra snt ii umane, se disting urmtoarele tipuri de poluan ii: compui organohalogena i i substan e care pot forma astfel de compui n mediu acvati; compui organofosforici; compui organostanici; substan e i preparate sau produi de degradare ai acestora, care s-a dovedit c au propriet i cancerigene sau mutagene sau propriet i care pot afecta tiroida, reproduc ia sau alte func ii endocrine n/sau prin mediu acvatic; hidrocarburi persistente i substan e toxice organice persistente sau care se pot bioacumula; cianuri; metale i compuii lor; arsenic i compuii lor; iocide i produse de protec ia plantelor; materii n suspensie; substan e care contribuie la eutrofizare (nitra i i fosfa i); substan e care au o influen a nefavorabil asupra bilan ului de oxigen (care poate fi msurat folosind parametri ca CBO5, CCO-Cr);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 93

Sursele de poluare a apei pot genera maladii infec ioase i maladii neinfec ioase datorit prezen ei n ap a unor poluan i biologici, respectiv poluan i chimici: maladiile infec ioase transmise prin ap de bacterii pot fi: holera, febra tifoid, dizenteria; maladii infec ioase transmise de virui: poliomielita, hepatita viral, conjunctivita de bazine de mbiere; parazi i care genereaz amibiaza, cea mai rspndit parazitoz de natur hidric, lambliaza, tricomoniaza; Maladiile care se datoreaz unor substan e chimice existente n ap (minerale, toxice, radioactive) pot fi: gua endemic, ntlnit n regiunile submontane i care d natere la complica ii nervoase i endocrine, boli cardiovasculare, datorate lipsei de calciu i magneziu din apa potabil; intoxicarea cu nitra i i nitri i prezen i n ap din ce n ce mai mult datorit industrializrii i chimizrii agriculturii; nitri ii ptrund n snge i n combina ie cu hemoglobina formeaz methemoglobina, rezultnd un deficit de oxigen. Maladia, cunoscut sub numele de cianoz infantil este des ntlnit la copii; alte substan e toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul, pesticidele, pot avea efecte grave asupra snt ii umane; n Jude ul Prahova Agentia de Protectie a Mediului, Garda de Mediu si AN Apele Romane controleaza respectarea parametrilor de calitate impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor si de mediu. Conform HGR 974/2004 DSP nu mai monitorizeaza calitatea apei brute intrate in statiile de tratare in vederea potabilizarii Efectele gestionrii deeurilor asupra strii de sntate Problema deeurilor a devenit tot mai acut datorit gestionrii deficitare i impactului negativ tot mai pronun at asupra snt ii popula iei i asupra mediului nconjurtor. Impactul depozitrii deeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresa i fiind solul, aerul, apele (de suprafa i subterane). Aceste probleme sunt create datorit unei gestionri necorespunztoare a deeurilor. Deeurile constituie surse de risc pentru sntate i mediu datorit con inutului lor n substan e toxice care contribuie la eutroficare (n special nitra i i fosfa i) i au o influen nefavorabil asupra bilan ului de oxigen, precum i metale grele (plumb, cadmiu, mercur), pesticide, solven i, uleiuri uzate, PBC. Deeurile de tip sanitar i veterinar au con inut de agen i patogeni.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 94

Deeurile pot fi vectori importan i n rspndirea infec iilor. Deeurile provenite din diferite surse con in foarte des o gam variat de microorganisme printre care i agen i patogeni rspnditori de boli infec ioase (virui, bacterii, oule diverilor helmin i etc.). n condi ii prielnice, agen ii patogeni pot tri n deeuri timp ndelungat (zile, luni) de unde ptrund n sol, ap, putnd provoca astfel infec ii i prin contact direct. n condi ii naturale, fr o neutralizare, unii agen i patogeni din deeuri rmn n via timp ndelungat (luni i chiar peste un an) n special oule diverilor helmin i i sporozoare. Agen ii patogeni semnaleaz n deeuri numai posibilitatea infec iilor, iar deeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infec iilor. Pentru apari ia mbolnvirilor i n special a epidemiilor, n afara ptrunderii n organismului uman a agen ilor patogeni, sunt necesari i al i factori cum ar fi receptivitatea organismului, numrul suficient al agen ilor patogeni. Deeurile, n special cele industriale, constituie surse de risc pentru sntate i mediu datorit con inutului lor n substan e toxice precum i metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solven i, uleiuri uzate. Incendiile de la depozitele de deeuri pot avea efect negativ asupra strii de sntate a popula iei gazele eliberate din arderea deeurilor pot provoca iritarea cilor respiratorii, fumul provoac dificult i n respira ie. Gospodrirea deeurilor n general i a deeurilor menajere n special constituie una din problemele majore de mediu cu care se confrunt autorit ile locale. Se consider c impactul asupra snt ii umane este semnificativ datorit pericolului de producere a unor boli infec ioase prin consumul de ap potabil provenit din stratul freatic afectat de infiltrri ale levigatului. Gradul de contaminare microbiologic a factorilor de mediu: ap, aer, sol n zona depozitelor de deeuri genereaza riscuri pentru sntatea uman, cu precdere n cazul celor amplasate n zona limitrof localit ilor i cursurilor de ap. mbunt irea calit ii vie ii presupune i o strategie de gestionare a deeurilor conform normelor europene, care s presupun un grad ridicat de reciclare i valorificare a deeurilor. Efectele gestionrii de substan e chimice periculoase. Riscului utilizarii de substan e chimice periculoase asupra snt ii umane i mediului Scopul principal al evalurii riscului este acela de diagnozare a realit ilor curente i de a stabili strategiile care s permit diminuarea pierderilor de vie i omeneti i bunuri materiale, n cazul producerii unui eveniment nedorit. Toate activit ile umane sunt posibile surse de risc, dar n contextul evalurii i gestionrii integrate a riscului, cele mai relevante tipuri i surse de risc sunt urmtoarele: emisii n aer, ap i pe sol provenite de la industrii i activit ile asociate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 95

evacuri accidentale de substan e periculoase provenite din diferite industrii; sisteme de transport a substan elor periculoase; surse naturale care pot provoca accidente: cutremure, furtuni, inunda ii, temperaturi excesiv de ridicate sau sczute, erup ii care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om; activit i agricole care pot afecta sntatea i mediul: mprtierea de ngrminte, insecticide i erbicide care pot s contamineze solul, apele subterane i de suprafa ; urbanizarea i infrastructura asociat sunt o surs de perturbare a mediului i generatoare de poluare. Comercian ii, distribuitorii i utilizatorii de biocide care desfoar activit i cu produse de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate, sunt persoane autorizate i dispun de mijloace necesare depozitrii, manipulrii i utilizrii n siguran a acestor produse, fr a pune n pericol sntatea oamenilor i mediului nconjurtor. Trasatura caracteristica a substantelor chimice periculoase este afinitatea pentru tesutul adipos si o mare stabilitate. Ptrund n organismul uman prin piele, tub digestiv i ci respiratorii. Ele sunt influentate greu de transformarile metabolice si sunt eliminate ncet. Aceste substante se acumuleaza n special n tesutul adipos, ficat, creier, muschi, rinichi, inima. Actiunea toxica n intoxicatiile acute constau ntr-o excitare initiala puternica i apoi paralizarea sistemului nervos central. Moartea poate surveni ca o consecinta a paraliziei centrului respirator i edemului pulmonar. n intoxicatiile subacute, apar perturbari ale auzului, o dereglare a coordonarii miscarilor, atrofia tesutului muscular, simptome insotite adesea de leziuni ale ficatului si rinichilor. Intoxicatiile care dureaz mult evolueaza spre tulburari ale sistemului nervos central. Ini ial se observ o slabire generala, epuizare, lipsa poftei de mncare, dureri de cap, iritabilitate. O expunere semnificativ la mercur pentru o perioad scurt de timp, pn este vaporizat i inhalat, poate cauza efecte duntoare, ca nervozitate, afec iuni ale creierului i rinichilor, irita ii la plmni, irita ii la ochi, mncrimi ale pielii. Mici cantit i de mercur se acumuleaz n organism ca urmare a consumului de carne de pete. Acestea se elimin ncet, n decurs de un an, cu condi ia stoprii inhalrii unor noi cantit i de mercur. n mod normal aceste cantit i de mercur pot fi nocive n cazul unui ft n dezvoltare.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 96

Efectele radia iilor electromagnetice de tip hertzian asupra strii de sntate Acestea sunt generate de antenele de tip GSM. Sta iile de baz pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular, fiind plasate la o nl ime ntre 15 i 50 m fa de sol i sunt destinate comunica iilor pe distan e de c iva km. Cmpurile electromagnetice pot provoca n anumite condi ii de expunere dereglri ale sistemului cardiovascular, ale sistemului nervos central cu senza ie de greutate n cap, oboseal, iritare, stri de fric, insomnii i pierderea par ial a memoriei i cum este cazul frecven elor de la 100 kHz pn la 10 GHz, stres termic generalizat al corpului i o nclzire localizata excesiv a esuturilor aflate n lng sta ie. Aceste efecte acute sunt n esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata. Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193/29.09.2006 prevede un nivel admis al intensitatii cmpului electric de 41,25 V/m n cazul emiterii n cmpul de frecventa de 900 MHz (Orange, Vodafone), respectiv de 49,7 V/m, in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote). Studiile indic o distan minim de 2 m fa de sta iile de baz. Efectele polurii sonore asupra strii de sntate Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman i fauna. Este produs de surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Poluarea sonor provoac la nivelul organismului uman o serie ntreag de efecte, ncepnd cu uoare oboseli auditive pn la stri nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sntate Public, finalizat n 2000, semnaleaz n general manifestri ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens, pentru grupa de vrst de 15 - 64 de ani, pentru tulburrile de somn (maxim 49%), cefalee (maxim 56 %), ame eli (maxim 25%), pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidential, care nregistreaz niveluri de zgomot superioare celor de confort. Agresiunea datorat zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. Zgomotul are o ac iune complex asupra organismului n functie de frecven , trie i pozi ia surselor. Contribu ia cea mai mare la poluarea fonic o au autovehiculele cu motoare cu ardere intern in localitati. Determinrile sonometrice au evidentiat dependenta intensit ii polurii sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor, astfel c valorile maxime sunt nregistrate datorit turrii motoarelor la demararea acestora n intersectii precum i n perioade meteorologice nefavorabile care ngreuneaz circula ia rutier i implicit amplific solicitarea motoarelor.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 97

Animale abandonate i influen a asupra strii de sntate a popula iei nmul irea excesiv a numrului de animale fr stpn, ndeosebi cini i pisici n zonele urbane, poate reprezenta un risc pentru sntatea popula iei. Animalele abandonate au putut influen a starea de sntate a popula iei prin agresarea fizic a oamenilor. Nu sunt date referitoare la numrul persoanelor vaccinate antirabic. Pe raza localit ii se pot identifica cini fr stpn care creeaz disconfort i constituie un risc pentru sntatea persoanelor care vin n contact. Cinii pot fi o surs de infec ie i de infesta ie parazitar pentru om. Exist peste 100 de boli infec ioase i parazitare care sunt comune omului i cinelui. Dintre toate bolile, cea mai periculoas pentru condi iile din ara noastr este turbarea, numit i rabie. Se caracterizeaz clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburri senzoriale, furie, tendin a de a muca, paralizii etc.). Este produs de ctre virusul rabic, care se gsete n cantitate mare n creier i n saliva animalelor turbate. Saliva acestor animale poate con ine virusul turbrii chiar cu 10 zile nainte de apari ia primelor semne clinice de boal. Sensul dezvoltrii durabile al aezrilor umane l constituie asigurarea unui mediu sntos i coerent sub raport func ional i cultural, la nivelul localit ilor urbane i rurale, precum i al re elei de localit i n teritoriu, n condi iile pstrrii echilibrului fa de complexul de resurse ale capitalului natural. Responsabilitatea pentru calitatea mediului n zone urbane i pentru luarea msurilor necesare remedierii sau mbunt irii calit ii acestui mediu revine autorit ilor locale. Problema cheie a dezvoltrii durabile o constituie reconcilierea ntre dou aspira ii umane: necesitatea dezvoltrii economice i sociale, dar i protec ia i mbunt irea strii mediului, ca singura cale pentru bunstarea att a genera iilor prezente, ct i a celor viitoare. Prinderea i transportul cinilor fr stpn de pe strzile, din pie ele i parcurile din jude ul Prahova, sanc ionarea proprietarilor de cini care circul cu acetia pe domeniul public fr botni i les costituie o necesitate. Pentru aplicarea programului de gestionare a cinilor fr stpn consiliul local are obliga ia de a asigura personal de specialitate pentru eviden a, supravegherea, asisten a medical veterinar i efectuarea unor ac iuni sanitare veterinare prevazute de legisla ia sanitara veterinar. n oraul Bicoi nu exist un adpost special pentru animale fr stpn (cini) in momentut actual cinii far stapn prini sunt deparazita i, steriliza i si apoi sunt lasa i din nou in libertate.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 98

2.1.8 Peisajul
Oraul Bicoi se afl la contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. Din acest punct de vedere, se disting: peisajul natural: subcarpatic, de cmpie, peisajul antropic: urban, agro-industrial, Subcarpatii sunt reprezentati prin : - Campul Urletei corespunzator T. Baicoi, relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea); - Dealul Baicoi partea de sud a terasei respective. Pe acesta este dezvoltat orasul; - Dealul Tintea (Gruiul) 404.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare, alunecari); - Dealul Mislea la nord, intr o zona de subsidenta, drenat de Dambu si Mislea. Are altitudini de 290310 m, desparte Subcarpatii externi de cei interni. Cmpia Ploieti este reprezentat n sud cu procese acumulative, corespunztoare conului Prahovei (alt. 250300 m), strat de pietri 2060 m, acoperit cu argile i n nordvest cu procese eroziv acumulative corespunztoare Terasei Cmpina. Peisajul natural al aezrii a fost modificat datorit ac iunii omului, fiind umanizat integral prin cile de comunica ie create, forajul sondelor, exploatarea petrolului, activitatea industrial i agricol. Peisajul urban este alctuit din cldiri cu regim de construc ie P/P+4 realizate din zidrie n diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizrii acestora, cu nvelitori din tabl zincat, mpslitur bituminoas sau igl avnd ca destina ie locuin e individuale i colective, spa ii comerciale, spa ii de produc ie i prestri servicii nepoluante. Se disting lucrri de infrastructur energetice, de comunica ii, de alimentare cu ap potabil, de epurare a apelor uzate, de confort termic, lucrri de infrastructur rutier, feroviar i lucrri de art aferente acestora, coli, grdini e, locae de cult, de nhumare, monumente istorice i de arhitectur, spa ii verzi, fntni, spa ii de recreere i agrement, platforme de deeuri. Oraul beneficiaz de spa ii de agrement: parc, stadion, sal de sport. Spa iile de recreere i sport totalizeaz o suprafa de 26,31 ha. Spa iile verzi reprezint circa 13,20 mp/locuitor, sub valorile stabilite de OUG 114/2007 pentru
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 99

modificarea i completarea OUG nr. 195/2005 privind protec ia mediului prin care autorit ile administra iei publice locale au obliga ia de a asigura din terenul intravilan o suprafa de spa iu verde de: minim 20 mp/locuitor pn la data de 31.12.2010, minim 26 mp/locuitor pn la data de 31.12.2013, Peisajul cu construc ii agro-industriale este alctuit din cldiri cu regim de construc ie P/P+1, realizate din zidrie i materiale locale, cu nvelitori din tabl zincat, mpslitur bituminoas sau igl, silozuri, lucrri de infrastructur termice, energetice, de alimentare cu ap potabil, de colectare a apelor uzate, lucrri de infrastructur rutier, utilaje gricole i mijloace de transport, depozite de materii prime i materiale, couri de dispersie a noxelor i platforme de deeuri. Pitorescul natural poate fi compromis de: poluarea atmosferei care n anumite condi ii meteorologice, conduce la formarea smogului; pana de disperie a poluan ilor gazoi; petele de hidrocarburi de pe luciul apei; efluen ii neepura i sau incomplet epura i de la sta iile de epurare oraseneasca i industrial; starea malurilor i digurilor; gradul de salubritate a malurilor; starea rampelor i containerelor de deeuri orasenesti i starea de salubritate din locurile publice; platformele neamenajate de deeuri; construc iile neterminate, dezafectate sau n stadiu avansat de degradare; vehiculele auto scoase din uz; intensitatea traficului rutier; circula ia autovehiculelor cu defec iuni la sistemul de combustie; depozitele de materiale de pe locurile publice; accidentele terestre sau aeriene de orice natur i polurile accidentale provocate de acestea; construc iile arhitecturale care fac not discordant cu fondul natural; lucrrile de infrastructur neterminate sau executate cu superficialitate; cablurile aeriene electrice sau de comunica ie; starea precar a spa iilor verzi i elementelor de vegeta ie de pe acestea; arborii tia i sau rup i de pe marginea drumurilor sau pdurilor; parcelele de teren necultivate sau cu nveliul de sol degradat; locurile virane neamenajate; nimalele fr stpn;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 100

mirosurile degajate de materialele organice deteriorate, de complexele zootehnice, la procesarea tehnologic a unor materii prime sau ape uzate, de depozitele de deeuri menajere, zootehnice, industriale; PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradi iilor locale i fondului natural aflat n proximitate.

2.1.9. Monumente istorice si arhitectura


Conform Studiului Istoric realizat de ctre S.C. DOCT S.R.L Oraul Bicoi, n ciuda bog iei istoriei sale i a diverist ii formelor de via pe care le prezint, nu are n Lista monumentelor istorice nici o singur pozi ie, la nici una din categoriile de clasare. Totui, s-a considerat c exist nc, n satele componenete (astzi cartiere ale oraului), cteva construc ii suficient de valoroase, care pot ilustra devenirea oraului i care merit instituirea unui regim de protec ie, mcar de categorie B (de importan local). O prim categorie o reprezint locuin a tradi ional specific zonei colinare prahovene, din care mai rezist, n fiecare din sate cteva exemplare. O a doua categorie o reprezint cele cteva case de trg, de la strada principal, cu func iune comercial sau administrativ, care amintesc urbanizarea ca centru petrolier, ncepnd cu a doua jumtate a sec. al XIX-lea. Un element important l constituie ruinele bisericii fostului domeniu boieresc al Cleopatrei Trube koi. Biserica Cioara, din Dmbu, prin vechimea ei i datorit faptului c s-au pstrat imagini fotografice ale formei originale, prezint valoare istoric i poate fi readus la forma ini ial prin restaurare.

2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG


Starea actuala a mediului prezentat la acest capitol constituie alternativa zero, i reprezinta starea factorilor de mediu i a sanat ii popula iei din zona n lipsa implementarii PUG. Evolu ia acestei stri de mediu, n lipsa implementrii planului este similar cu starea actual.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 101

Evolu ia factorilor de mediu n situa ia neimplementrii msurilor din Planul urbanistic general Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.U.G. S-au avut n vedere extindere, modernizarea lucrrilor de reabilitare a re elei de distribu ie apa potabila, prin nlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD, nlocuirea unei pr i a conductei de pompare (OL 4) prin conduct PEHD i eventuala nlocuire a rezervoarelor vechi (V=5890mc i V=1000mc Tufeni) cu rezervoare din beton armat 2 x 5.000mc i respectiv 1 x 1.000mc. Montarea de hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm. care s asigure i protec ia P.C.I. Extinderea re elei de canalizare pe toate strzile care au re ele de ap Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mocano-biologica Efecte n cazul neimplementrii propunerii

1.Ap

- sistemul centralizat de alimentare cu apa este subdimensionat, doar o parte dintre locuitori beneficiaza de acest sistem centralizat; - exist conducte vechi pentru alimentarea cu apa potabila din otel. - Re eaua de canalizare este insuficienta - Sta ia de epurare existent subdimensionat - n urma exploatarii zacamintelor de petrol, dea lungul timpului, s-a identificat existen a unei poluri semnificative

Se va deteriora calitatea apelor de suprafa i se va compromite calitatea freaticului si implicit sanatatea populatiei care nu beneficiaza de sistem centralizat de apa si canalizare.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 102

Infrastructur rutier necorespunztoare calitativ si cantitatv - nu exista centur ocolitoare

Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaz teritoriul administrativ si construirea unei centuri ocolitoare pentru traficul greu Gradul de degradare al drumurilor va crete i traficul greu va trece in continuare prin zona locuit Relatiile de comunicare dintre localit i se vor restrnge Consumul de combustibil va creste i implicit emisiile de gaze cu efect de ser. Nemul umirea popula iei i creterea fenomenului migrator.

2.Aer

nlocuirea n cazul ncalzirii tuturor locuin elor. combustibililor tradi ionali (lemn, crbune, produse petroliere) cu gaze naturale; Utilizarea energiilor neconven ionale Principalele surse antropice panouri solare; majore de poluare a aerului Propunerile din P.U.G. referitoare la prezente in oraul Bicoi construc ia sau modernizarea drumurilor, sunt: extrac ia i distribu ia extinderea si modernizarea re elelor de ap, i eiului, instala iile de extinderea canalizrii pot afecta pe termen ardere neindustriale, scurt (pe durata execu iei) calitatea aerului. transportul rutier, tratarea Implementarea masurilor propuse in i depozitarea deeurilor, Programele de conformare a agentilor agricultura. economici; Obligativitatea aplicarii Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale elaborat de S.C. PETROM S.A. pentru schelele petroliere din orasul Baicoi.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 103

- Re eaua de canalizare este insuficienta - Epurarea apelor uzate nu satisface nevoile actuale ale orasului 3. Sol - Eroziunea solurilor

- Exista mai multe situri contaminate cu produse petroliere 4. Sntatea populatiei a. Apa potabil - din subteran (fntni, captri de izvoare, foraje proprii) pentru popula ia din ora nu ndeplinete parametrii sanitari

Degradarea solului i a pnzei freatice din zon. Extinderea re elei de canalizare si Depozitare necontrolat de modernizarea celei existente deseuri n special pe cursuri Modernizarea si extinderea statiei de epurare de ap, terenuri n intravilan cu o noua treapta mecano-biologica sau extravilan, cu pericolul Colectarea selectiva a deeurilor degradrii solului, afectarea Monitorizarea modului de utilizare a calit ii apei din pnza fertilizan ilor freatic sau de suprafa , aspect dezagreabil. Stimularea combaterii eroziunii solurilor. Accentuarea alunecarilor de Realizarea de studii de specialitate pentru teren existente si apari ia de lucrri hidrotehnice cu rol de aprare a noi zone cu risc de malurilor mpotriva eroziunii i a inunda iilor alunecare. Pstrarea zonelor de protectie n jurul sondelor de extractie att a celor n functiune, precum si a celor abandonate pn la refacerea terenului si redarea acestuia n circuit. Confort al locuitorilor sczut; Condi ii igenico-sanitare Asigurarea cu ap potabil, din sistem precare apari ia unor focare centralizat a tuturor de gospodriilor din ora de infec ii; Stagnare economic i social

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 104

b. Apa menajer re ea de canalizare insuficient, iar sta ia de epurare nu este la standardele necesare c. Gestionarea deeurilor

Extinderea si modernizarea re elei de canalizare; Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mecano-biologica.

Confort al locuitorilor sczut; Condi ii igenico-sanitare precare, apari ia unor focare de infec ii; Poluarea pnzei freatice i a solului Deeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de ap, terenuri n intravilan sau extravilan cu pericolul degradrii solului, afectarea calit ii apei din pnza freatic sau de suprafa

Colectarea selectiv a deeurilor, transportarea deeurilor biodegradabile la depozitul ecolgic de la Boldeti Scieni i valorificarea celorlate deeuri de catre agenti economici interesati(hrtie, PET-uri, metal, etc).

5. Riscuri naturale

Alunecri de teren i inunda ii n intravilan

Drumuri degradate sau Realizarea de studii de specialitate pentru ntrerupte; lucrri hidrotehnice cu rol de aprare a Pierderi materiale n malurilor mpotriva eroziunii, a inunda iilor gospodriile popula iei. precum i de combatere a eroziunii terenului; Mrirea suprafe elor degradate

6. Schimbri climatice

Sursele de emisii cu efect de ser sunt minore. Nu sunt identificate Nu se fac propuneri utilizri ale substan elor interzise prin Protocolul de la Montreal.
Page 105

Nu sunt efecte

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

7. Conservarea resurselor naturale

8. Biodiversitate

Utilizarea de materiale necorespunztoare, cu coeficien i de transfer termic mare. Utilizare combustibili cu putere calorific mic i surse de producere a energiei termice cu randamente mici. Pe teritoriul oraului Bicoi se gsete - Situl Natura 2000 Pdurea Plopeni Conform Studiului Istoric Oraul Bicoi nu are n Lista monumentelor istorice nici o singur pozi ie, la nici una din categoriile de clasare

Eficientizarea energetic prin: reabilitarea termic a cldirilor; modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice; folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconven ionale (solar, eolian). A fost localizat Situl Natura 2000 Pdurea Plopeni

Men inerea i chiar creterea emisiilor de gaze de ardere n perioada de timp friguros. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei i nclzire prin tieri de vegeta ie forestier. Nu sunt efecte Pericol de degradare fizic a construc iilor cu valoare arhitectural. Schimbarea aspectului tradi ional, arhitectural, cu piederea construc iilor valoroase. Dezvoltare nera ional cu risip de resurse (pmnt) Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (extindere alimentare cu apa, canalizare).

9. Patrimoniu cultural

Au fost identificate construc iile valoroase, care merit instituirea unui regim de protec ie, mcar de categorie B

10. Zonarea teritorial

Se introduce o suprafat mare n intravilan

Creterea suprafe ei intravilanului cu 870,73 ha fa de suprafa a existent.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 106

11. Contientizarea publicului n luarea deciziilor privind mediul

PUG elaborat dup consultarea administra iei i a cererilor cet enilor. Hotrrile Consiliului Local sunt aduse la cunotin a cet enilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG i a studiilor pentru extinderea sau nfiin area de noi servicii.

Degradarea factorilor de mediu. Regres economic i social.

Din analiza alternativei 0 rezult c neaplicarea msurilor din Planul de urbanism general al oraului Bicoi nu creaz premise pentru dezvoltare urban modern; se vor men ine i accentua presiuni asupra factorilor de mediu a cror calitate va fi n scdere, se va perpetua nivelul sczut al dezvoltrii economice i sociale al localit ii i a fenomenului de migra ie sau navet a for ei de munc active cea ce va crea nemul umire n rndul popula iei.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 107

Calculul riscului neimplementrii Planului urbanistic al oraului Bicoi. Aplicnd valori pentru efectul pe care l reprezint neimplementarea msurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezult riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3) Msura prevzut n PUG Ap Aer Sol Sntate Riscuri naturale Schimbri climatice Conservarea resurselor Biodiversitate Patrimoniu cultural i istoric Zonarea teritorial Contientizarea popula iei EFECTUL nesemnificativ minor major X X X X X X X X X 0 -16 3 catastrofal

X X

Avnd n vedere consecin ele pe care le are neimplementarea msurilor (alternativa 0) asupra factorilor de mediu se poate aprecia c riscul degradrii acestora este foarte mare. Pentru popula ie, perpetuarea pericolului de inunda ii i a alunecrilor de teren poate s aib consecin e catastrofale prin pierderi materiale chiar, n caz extrem, de vie i omeneti. Pentru factorul de mediu apa cu toate c s-a ncadrat efectul ca major, poate s capete caracter catastrofic, cu poluarea grav a pnzei de ap din subteran dac nu se rezolv problema extinderii canalizrii i tratrii apelor uzate menajere prin sta ia de epurare existenta dar modernizata si marita cu o noua treapta. Deasemeni trebuie mentionat ca toti locuitorii orasului Baicoi trebuie sa beneficieze de sistemul centralizat de apa potabila prin extinderea si modernizarea retelei actuale. Rezult din aceast ncadrare c implementarea msurilor prevzute n PUG este imperios necesar.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 108

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MSURILE PROPUSE N P.U.G.
Din analiza obiectivelor prevzute n Planul Urbanistic general al oraului Bicoi se poate aprecia c toate propunerile sunt n corelare cu prevederile legisla iei sectoriale (sntate, transport, etc.) i cu prevederile legisla iei n domeniul protec iei mediului i nu aduc atingere acestuia. Riscuri naturale Procesele de versant cu raspandirea maxim i cu cele mai importante implica ii practice sunt alunecrile de teren de tip deplasiv. Consecin a a petrografiei i structurii, a tectonicii deosebit de active, riscul declansrii acestui tip de procese geomorfologice este amplificat i de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari, mai ales a unor precipita ii cu caracter toren ial i activit ii antropice, respectiv exploatarea petrolului, n zon fiind amplasate un numr mare de sonde pentru extractie. Vulnerabilitatea versantilor la alunecri de teren nscriu aceste perimetre ntr-o zon de risc de instabilitate. Dup stadiul dinamic n care se afl, exist alunecri relativ stabilizate, ca pe versantul nordic al dealului intea dar i alunecri active n sectoarele instabile de pe pantele sudice. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. O situa ie specific pentru teritoriul oraului Bicoi este existen a smburelui de sare ce prezint un risc de instabilitate. S-au produs prbuiri datorit excesului de umiditate i dizolvrii srii din subteran i formarea unor lacuri antropice. Aceast disfunc ionalitate trebuie asumat de cei interesati n amplasarea unor obiective sau construc iii. Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt: Se vor executa lucrri de stabilizare pe zonele cu alunecri active, respectiv ziduri de sprijin, drenaj, pentru a stopa fenomenul; La proiectarea construc iilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi i se va stabili distan a de amplasare fa a de versan ii instabili; Se vor lua msuri de amenajare a suprafe ei versan ilor cu platforme i ziduri de sprijin; n zonele fara vegetatie, se vor lua msuri de plantare de pomi (salcm, anin, pin, frasin, catina); Se vor efectua lucrri de drenare a apei din precipita ii; Pentru zonele cu risc mare se recomand s nu se amplaseze construc ii;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 109

Calitatea aerului la nivelul oraului Bicoi n zonele de locuin e este influen at negativ de: arderea combustibililor solizi (lemn i crbune), n sobe, realizate dup solu ii locale, fr o baz tehnic corect, cu implica ii asupra randamentului i siguran ei n exploatare; Treficul rutier datorit drumurilor necorespunzatoare si lipsa unei centuri ocolitoare; Industriei extractive impact prezentat detaliat la capitolul 2.1.3. Factorul De Mediu Aer; Amenajarea unor noi spa ii verzi pe terenurile degradate i libere i completarea planta iilor defriate n ultimul timp n scopuri diverse vor contribui la mbunt irea calit ii aerului n ora. Calitatea apei la nivelul oraului Bicoi Deoarece re eaua de canalizare este subdimensionat locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infectie i de transmitere a bolilor. Rareori sunt amenajate la propriet i fose vidanjabile construite etan. Dispunerea latrinelor n incinta propriet ilor conduce mai ales n perioadele cu precipitatii abundente la deversri ale materiilor fecale i ale dejectiilor de la animale, att n incinta propriet ilor, ct i pe arterele de circula ie, situa ia respectiv genernd un puternic impact negativ asupra condi iilor de via ale comunit ii. Vilele de odihna din oras sunt prevazute cu fose septice vidanjabile sau sunt racordate la reteaua de canalizare. Apa este vulnerabila la poluare, de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante), in urma exploatarii zacamintelor de petrol, de-a lungul timpului, s-a identificat existen a unei poluri semnificative. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice, impratierea lamului i a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor, depozitrii necontrolate a reziduurilor de petrol, lipsei unui sistem corespunztor de re inere (beci la gura sondei, an uri i bazine de colectare, etaneitatea i indiguirea corect a careului sondei) . Din punct de vedere al calita ii apelor subterane, litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila, avnd de asemenea eviden iat un geofond natural ridicat (aflorimente de sare i i ei). n aceste condi ii, calitatea pnzei freatice poate fi afectat att din surse de suprafa (instala iile de suprafa ale Structurii Bicoi), ct i din surse de adncime (acumulri naturale de i ei i ap srat).
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 110

Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente, devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. n urma implementrii PUG calitatea apelor va fi mbunt it prin racordarea intregului oras la re elele de ap potabila i canalizare care se vor extinde la nevoile actuale. Riscuri Stabilirea func iunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorial creaz posibilitatea mbinrii activit ilor economice cu msuri de protec ia mediului i a popula iei. Totui deoarece Planul urbanistic general creaz numai cadrul organizatoric al zonrii teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltri de activit i economice. n Plan se face referire la specificul activit ii economice care se poate dezvolta n oraul Bicoi n domeniul industriei agriculturii i creterii animalelor precum i cele n domeniul exploatarii materiilor prime, a micii industrii, serviciilor i turismului. De acest aspect se va ine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investi ii. Prin amplasarea noilor obiective economice n zonele acceptate prin PUG ca avnd aceast destina ie se vor impune condi iile pe care trebuie s le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sntate a popula iei i confortul locuirii. Aplicarea msurilor prevzute n PUG limiteaz fenomenele de poluare i asigur baza dezvoltrii durabile a localit ii.

4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL


n urma analizei strii actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice i problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avu i n vedere n cadrul evalurii de mediu conform prevederilor HG nr. 1076/2004 i ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, pentru planuri i programe, au fost considerati relevanti urmatorii: popula ia; sntatea populatiei; solul/utilizarea terenului; apa; aerul;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 111

valorile materiale; patrimoniul cultural; patrimoniul arhitectonic i arheologic; fauna; flora; peisajul. biodiversitatea; Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru orasul Baicoi sunt prezentate n tabelul de mai jos. Factor/Aspect de mediu Populatia si sanatatea umana Probleme actuale de mediu - densitatea populatiei aferenta n perimetrul construibil este de 42 locuitori pe hectar, densitatea de week end este de 1 locuitor la 80 mp; - popula ia este mbtrnit; - infrastructur edilitar i de mediu dezvoltat insuficient. Ca zone critice sub aspectul deteriorarii solului putem aminti zonele de exploatare a petrolui, etc. Avarierea conductelor de apa, gaze si petrol pot produce degradare mediului prin inundabilitate, explozie sau degradarea terenurilor agricole prin poluarea cu produse petroliere. In zonele sondelor de exploatare precum si a batalurilor sunt arii de poluare cu titei si au existat poluari acidentale prin fisurarea unor conducte de petrol. Aceste situatii trebuie prevenite deoarece refacerea terenului este un proces de durata si anevoios ce presupune investii mari. Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul este constrans sa primeasca noxele industriale, traficul si aglomerarile, incorporandu-le in produsele sale; astfel se induc, atat in recolte cat si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme. Conform pr. Nr. 126/2001 -243-SF-D-2001 Autostrada
Page 112

Solul/utilizarea terenului

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Apa

Bucuresti Brasov, Proiectant general SEARCH CORPORATION, teritoriul orasului Baicoi va fi traversat de traseul autostrazii. La constructia autostrazii, conform pr. nr. 30/15110, Studiu pilot Actualizarea P.U.G.-urilor din judetul Prahova traversate de autostrada Bucuresti Brasov (S.C. CONSPROIECT S.A. Ploiesti, iunie 2003) masurile de protectie a mediului ce se propune a se executa sunt: - evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa; -proiectarea si executia sistemelor de colectare, canalizare, epurare si evacuare a apelor (meterorice, pluviale, reziduale, menajere si industriale); -diminuarea concentratiilor de poluanti din ape, prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi; -intreruperea locala imediata a rigolelor, devierea circulatiei, curatarea si neutralizarea santurilor, etc. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol; -stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate; -umezirea, imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare, fine, prafoase; -defrisarea terenurilor se va face in limite optime, strict necesare -efectuarea plantatiilor de protectie -plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti; -reciclarea deseurilor dupa caz. - apele de suprafa i subterane din straturile freatice sunt improprii alimentarii cu apa in scop menajer intrucat sunt poluate (sau pot fi foarte usor afectate calitativ) ca urmare a activit ilor din gospodariilor individuale si a schelei petroliere; - in prezent orasul Baicoi este partial alimentat cu apa centralizat printr-un sistem de distributie stradal, utilizandu-se si apa din fantani; - apele de suprafata si cele freatice poarta amprenta exploatarii zacamintelor de petrol, fiind poluate semnificativ
Page 113

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Aerul

- principalele surse de poluan i atmosferici din zona sunt reprezentate de industria extractiva a petrolului, nclzirea reziden ial (aproape exclusiv cu lemne i cu gaze), de traficul rutier din interiorul i din exteriorul orasului; - nivelurile concentra iilor n aerul ambiental al poluan ilor principali (NOx, SO2, particule, CO) trebuie sa fie sub valorile limit legale. Valorile materiale - resursele materiale ale zonei sunt reprezentate n primul rand de terenuri vazute prin prisma pozitie fata de Valea Prahovei, calitatea aerului, microclimat, trend in relatie cu construirea caselor de vacanta, etc; - alte resurse sunt reprezentate de fanete, pasuni si paduri, care ocup cea mai mare parte a extravilanului. Patrimoniu cultural, - studiul istoric intocmit pentru fundamentarea PUG-ului istoric pune in evidenta c orasul Baicoi are n prezent o zestre edilitar veche de mare valoare arhitectural i istoric rezultat al sincretismului ntre ra ionalitatea i modestia arhitectural tradi ional cu expresivitatea i decorativismul caracteristic stilurilor de circula ie european. Este un exemplu n care peisajul cultural local reflect sincretismul tradi iei cu inova ia autohtonismului cu europenismul, rezultnd un produs arhitectural evident izvort din tradi ie dar cu repere clare datorate contextului european, fapt ce particularizeaz i individualizeaz peisajul cultural local. -conform Studiului Istoric orasul Baicoi in ciuda bogatiei istoriei sale nu are in Lista monumentelor istorice nici o singura pozitie, la niciuna din categoriile de clasare. Zgomot si vibratii - n prezent, principala surs de zgomot i de vibra ii din zon este reprezentat de traficul rutier; - nivelurile de zgomot generate de traficul rutier pe drumurile interioare, determinate prin modelare matematic pe baza datelor de trafic, indic valori care se ncadreaz n valorile limit pentru protec ia popula iei. Vibra iile induse de trafic sunt imperceptibile; - traficul rutier pe DN1 are cu totul alte dimensiuni. Poluarea fonica si vibratiile produse de circulatia pe DN1 sunt receptionate doar de cateva locuinte aflate in imediata vecinatate a DN 1 Flora,fauna, - Padurea Plopeni este recunoscut ca Sit Natura 2000 (RORAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 114

biodiversitatea, peisajul

SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007, Anexa 6 (M.Of. nr.98 bis/07.02.2008) si zona protejata de interes national de 88,81 ha. - in Padurea Plopeni se intalnesc specii de plante edificative si reprezentative pentru tipul de habitat 9160 Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar si stejar cu carpen; - perimetrul se gsete ntr-o zon de interes major din punct de vedere al biodiversit ii; - un habitat de interes national este cel ntlnit n pdurea Plopeni deoarece adpostete o asocia ie vegetal endemic n Romnia, Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae; - structura peisajului i a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influen at de activit ile antropice, neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservrii. Este extrem de dificil a se identifica zone ce i-au pstrat o oarecare integritate natural, unde s se mai regseasc echilibre naturale func ionale. - n cursurile apelor din zon, Prahova triesc peti fara o importanta ecologica deosebita; - conform OM nr. 1198/2005 - Tipuri de habitate naturale a cror conservare necesit declararea ariilor speciale de conservare, nici unul dintre habitatele identificate n zona de influen a proiectului nu are statutul de habitat prioritar"; - n zona investigat au fost identificate o serie de vertebrate, men ionate n Cartea Roie; - dat fiind faptul c nu s-au pus n eviden habitate unice, cheie, pentru men inerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic, tiin ific, etc., nu se justific luarea unor msuri de protec ie n scopul conservrii unor specii.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 115

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIEI A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL 5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional, comunitar, interna ional
Scopul evalurii de mediu pentru planuri i programe const n determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. In cazul proiectului de Reactualizare PUG Baicoi evaluarea s-a realizat prin cuantificarea performan elor planului de urbanism propus, n raport cu un set de obiective pentru protec ia mediului. Trebuie precizat c un obiectiv este un angajament definit, mai mult sau mai pu in general, a ceea ce se dorete a se ob ine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare ac iuni concrete care, n conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite inte. Pentru msurarea progreselor n implementarea ac iunilor, deci n realizarea intelor, precum i, n final, n atingerea obiectivelor se utilizeaz indicatori, indicatorii reprezentnd de fapt acele elemente care permit monitorizarea i cuantificarea rezultatelor unui plan. Obiectivele Reactualizarii PUG Baicoi vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe nationale: POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013 Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. Obiectivele POS sunt: Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015; Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015; Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015; Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000; Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. Strategia nationala de management al riscului la inundatii
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 116

Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor Planului National de Dezvoltare 2007 2013. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare: - Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere - Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport - Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative - Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol - Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I Cai de comunicatie defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie, identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene IV, VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei. PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Prahova prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile. Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Prahova Planul Regional de Gestiune a Deseurilor regiunea 3 Sud Muntenia Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 2006-2013 Prahova conform PRGD Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013; conform PJGD - Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%; conform PJGD Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 ; conform PJGD Prahova, recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 117

colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD Prahova; colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD Prahova; deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri); In prezent se deruleaza cu Ministerul Transporturilor, Locuintelor si Turismului un proiect PHARE pentru elaborarea unui Ghid de bune practici in constructii care sa contina si parte de gestionare a deseurilor din constructii si demolari.

5.2. Obiective de mediu, tinte, indicatori


Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau particulare (specifice) obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel national, comunitar sau international; obiectivele specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele la nivel local si regional. Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute in planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate. Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului. Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice, obiectivele specifice, tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu. Factor/asp ect de mediu Apa Obiective strategice de mediu
Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane

Obiective specifice de mediu


-eliminarea polurii apelor de suprafa si a apei subterane datorat evacurii apelor insuficient

Tinte
-extinderea si modernizarea sistemului de colectare, transport si epurare a apelor uzate

Indicatori
-indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA001); -mentinerea Page 118

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Aerul

menajere, din orasul Baicoi; -extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa potabila pentru toti -combaterea degradarii malurilor locuitorii orasului Baicoi; cursurilor de apa -salubrizarea albiilor datorita eroziuniilor cursurilor de apa in laterale la debite zona administrativa; mari. -regularizarea cursurilor de apa acolo unde se impun lucrari de stopare a degradarii terenurilor -Mentinerea -respectarea valorilor mentinerea calitatii calitatii aerului limit legale pentru cailor de rulare, atmosferic concentra iile de salubrizarea strazilor, poluan i la emisie controlul gestiunii (surse sta ionare deseurilor; dirijate, surse - prevenirea, mobile); diminuarea si -reducerea emisiilor combaterea poluarilor de poluan i de la accidentale la sursele nedirijate exploatarile petroliere din schela Baicoi; -incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private

epurate sau neepurate si datorita exploatarii zacamintelor de petrol;

curateniei in albiile cursurilor de apa; -integritatea malurilor cursurilor de apa

Zgomotul si vibratiile

Limitarea la surse a polurii fonice; -Limitarea nivelurilor de vibra ii;

respectarea valorilor limit legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonic; -protejarea receptorilor sensibili la vibra ii;

infiintarea unor perdele de arbori la DN1 cu rol de protectie fonica, acolo unde se impune;

indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului; -concentra ii de poluan i la emisie pentru sursele dirijate; -inventarul anual al emisiilor de poluan i; -indicatori pentru monitorizarea msurilor tehnice: caracteristicile tehnice ale echipamentelor sta ionare i mobile, caracteristicile geometrice ale courilor de dispersie. msurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot i de vibra ii implementate; -niveluri de zgomot la receptori; -niveluri de vibra ii la receptori Page 119

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Peisajul

-Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural);

Solul/Utili zarea terenului

-Limitarea impactului negativ asupra solului; -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor;

-marirea suprafetei spatiilor verzi; -protejarea suprafetelor de livezi cu fne e din centrul ilourilor evitndu-se frmi area i ocuparea acestor terenuri cu cldiri de locuit; -limitarea gabaritului volumetric al viitoarelor edificii la dimensiuni conform RLU; -amplasarea noilor cldiri se va stabili n cadrul lotului respectiv evitndu-se plasarea la trotuar i crearea unor aliniamente stradale lungi, nespecifice localit ii; -se vor utiliza cu precdere acoperiuri cu patru pante i mai rar cu dou pante, cu teirea unghiului frontonului precum i modele de tip multifronton; -se vor utiliza materiale tradi ionale, ziduri i socluri din piatr. -reducerea degradrii -prevenirea, solului ca urmare a diminuarea si exploatarii combaterea poluarii zacamintelor de accidentale la schelele petrol; de foraj; -diminuarea polurii -implementarea solului prin prevederilor Planului depozitarea de management al corespunztoare a deeurilor; deseurilor; -indepartarea cauzelor -men inerea, n msura posibilului, a trsturilor de continuitate a formei terenului i minimizarea schimbrilor topografice; -organizarea sistemelor de spa ii verzi i construc ii astfel nct s se realizeze continuitatea cu peisajul natural i s se creeze ansambluri ct mai estetice -incadrarea in peisajul urbanistic actual;

-tipuri i numr de ac iuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului n etapele de construc ie,

-indicatori specifici pentru starea terenurilor i pentru calitatea solului; -masurarea dinamicii suprafetelor in zonele critice; -tipuri i numr de ac iuni pentru Page 120

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

-stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor;

Managementul deeurilor

-Respectarea legisla iei privind colectarea i depozitarea deeurilor;

Colectarea selectiva a deeurilor menajere si transportul acestora la depozitele ecologice amenajate fara depozitare temporara in teritoriul administrativ.

de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor; -impaduriri de suprafete improprii pentru constructii; -consolidari de versanti; -lucrari de stingere a torentilor; Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deeurilor menajere, industriale din demolari etc, care ia n considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului n condi iile respectrii legisla iei n vigoare.

diminuarea impactului asupra solului (terenurilor).

Cantit i de deeuri pe tipuri; Compozi ie deeuri pe tipuri; Documente de raportare; Documente de expedi ie i facturi emise de operatorii de deeuri.

5.3. Varianta propusa in PUG


In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte, gospodarie comunala (suprafata totala a extinderilor este de 820,73ha). BILANT FUNCTIONAL ORASUL BAICOI PROPUS Zona locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P, P+1, P+2 Zona de locuinte si funstiuni complementare regim de inaltime P+3, P+4, P+5 Zona de locuinte si functiuni complementare regim de inaltime mixt P, P+1, P+2 /P+3, P+4, P+5
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

S(ha) 1 122.41 44.715 0.43

% 44.243 1.763 0.017


Page 121

Zona institutii publice si servicii de interes general Zona unitati industriale, de depozitaresi transport Zone unitati agricole si sere Zone verzi, de protectie si ambientale/zona sport Zona constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare Zona gospodarie comunala - cimitire Zona cu destinatie speciala Zone depozitare reziduri Zona functiuni mixte: locuinte si functiuni complementare/spatiu verde, agreement si sport Zona functiuni mixte: depozitare, industrie, unitati agricole Zona mixta spatii plantate, agrement, paduri, impaduriri, ecologizare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/spatiu verde, agreement si sport Zona institutii publice si servicii/zona pentru locuinte P+3, P+4, P+5 si functiuni complementare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P, P+1, P+2 Zona functiuni mixte: unitati industriale, de depozitare/institutii publice si servicii Cai de comunicatii rutiera si amenajari aferente Ape TOTAL INTRAVILAN

41.584 176.392 29.536 83.475 4.642 5.712 0.18 20.446 24.227 41.565 27.69 3.031 0.682 113.711 652.546 129.822 14.104 2 536.90

1.639 6.953 1.164 3.290 0.183 0.225 0.007 0.806 0.955 1.638 1.091 0.119 0.027 4.482 25.722 5.117 0.556 100

Propuneri de organizare urbanistica. Evolutie. Prioritati. Dezvoltarea economic este motorul dezvoltrii urbanistice. Pentru dezvoltarea unor activit i de tip industrial, productie, depozitare, servicii, au fost rezervate terenuri libere att in incintele fostelor ferme sau unit i industriale, ct i n teritoriul administrativ, n proximitatea actualului intravilan. Este necesara retehnologizarea si eficientizarea activitatilor de productie agricola (vegetala si animala), in primul rnd prin asociere pentru crearea de exploatatii mari si dezvoltarea activit ilor conexe. Sunt profitabile pentru comunitate initiative si actiuni n formule de parteneriat mixt (administratia publica locale + parteneri privati) indiferent de domeniu : economic, echipare, servicii, turism, balneo, loisir .a..

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 122

De altfel, rezolvarea cu prioritate a echiparii edilitare este de natur a spori atractivitatea zonei, att pentru activitati economice, ct si pentru functiunea de locuire. Odat cu explozia economic a oraului, volumul investitiilor n infrastructur va creste si va atrage dup sine si alte tipuri de investitii. Cu privire la zonificarea func ional, n general, actualele folosinte ale terenurilor din cadrul teritoriului administrativ ale orasului se men in. Cele mai multe modificri se vor nregistra la nivelul folosintelor teritoriului prin extinderea intravilanului localit ii n dauna terenului agricol. De asemenea, vor crete suprafe ele destinate zonelor verzi armenajate prin regularizarea si stabilizarea terenului prin planta ii masive, pe actuale terenuri degradate. Suprafata ocupata cu pduri nu va fi afectat si se va supune regimului Codului Silvic, indiferent de regimul de proprietate. Teritoriul intravilan, datorita rspndirii n teritoriu este organizat in mai multe trupuri, din care trupul principal este reprezentat de cartierele din localitatea propriuzis. Trupul principal, ca si celelalte trupuri izolate, prezint o rezerv suficient pentru constructii, extinderile intravilanului fiind de preferat sa se fac n zone cu soluri de categorii inferioare si fr planta ii de vii sau livezi. S-a propus concentrarea folosirii urbane a teritoriului intravilan (zone destinate locuirii, zone pentru activit i industriale i de prestri de serviciu, pentru sedii ale unit ilor agricole sau cele destinate gospodriei comunale sau obiectivelor tehnicoedilitare, etc.). Solicitrile pentru constructii de locuinte vor fi limitate de reglementrile impuse de legisla ie (zone de protec ie, zone cu terenuri improprii construirii, interdictii temporare, etc.). Zona destinat institutiilor si serviciilor publice va fi extins pentru a primi eventuale obiective din domeniu unde patrimoniul este deficitar (cultur, agrement, institutii complexe). Modul de construire n toate zonele este reglementat conform principiilor urbanistice si de ecologie urban, cu respectarea Codului Civil, a normelor sanitare, legislatiei privind stabilitatea, siguran a n exploatare si de protectie a mediului natural si construit. Pe zona masivului de sare este limitat regimul de nl ime la max. P+1. Bilantul teritoriului intravilan prezint indici de folosin mbunt i i fa de cei existen i. n scopul realizrii unei evolu ii coordonate la nivel macroteritorial, n special n zona unei infrastructuri tehnico-edilitare durabile i la standarde europene,
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 123

comunitatea este membru fondator i, n orice caz, un membru activ la o serie de nfr iri, colaborri, asocia ii de dezvoltare intercomunitar, etc.: Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitar de utilit i publice pentru serviciul de alimentare cu ap si canalizare Parteneriatul pentru managementul apei Prahova Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitar Parteneriatul pentru managementul deseurilor Prahova Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitar Polul de cretere Ploieti Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitar Valea Prahovei . Optimizarea relatiilor in teritoriu Descongestionarea drumului national DN 1 Bucuresti - Braov (odat cu realizarea autostrzii Bucureti Braov, aflat n faza de proiectare i par ial n execu ie) va amplifica legturile comerciale si deplasrile pentru munc n orasele mari din zon. Pentru optimizarea relatiilor n interiorul teritoriului administrativ al oraului (legatura cu satele din mprejurimi si cu DN 1) s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea lor, concomitent cu amenajarea intersectiilor si modernizarea podurilor Program SI-1A-1: Reabilitarea/modernizarea re elei de drumuri locale (inclusiv pasaje i poduri): Proiect SI-1A-1a: Modernizare strzi n oraul Bicoi ; Proiect SI-1A-1b: Creterea gradului de accesibilitate, mobilitate i siguran a persoanelor rezidente n oraul Bicoi, precum i a posibilit ilor de sporire a traficului de mrfuri. Construirea unui pasaj rutier peste DN 1 la intersec ia cu DJ 215 ; Proiect SI-1A-1c: Realizare centur ocolitoare ora 9 km ; Proiect SI-1A-1d: Creterea calit ii infrastructurii sociale n scopul fluidizrii i sporirii siguran ei traficului urban, prin construirea a dou poduri peste prul Dmbu ; Proiect SI-1A-1e: Reabilitarea i amenajarea de rigole i trotuare pietonale de-a lungul cilor de acces urbane : Republicii i Independen ei D.J. 100 F aproximativ 22 km ; Proiect SI-1A-1f: Extinderea i reabilitarea legturilor rutiere dintre municipiul Ploieti i oraul Bicoi, conform traseelor de transport n comun ;

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 124

Program SI-1A-2: Realizarea unui sistem de trafic modern Proiect SI-1A-2a: Modernizarea infrastructurii de transport public. Construirea de noi sta ii pentru mijloacele de transport / modernizarea celor existente i aducerea la standarde similare celor din U.E. In faza urmatoare, vor fi modernizate tronsoanele ramase din drumurile jude ene, comunale i locale, pentru legtura cu comunele vecine i exercitarea func iei de centru polarizator. Dezvoltarea activit ilor economice Profilul economic dominant rmne tot industria extractiv i industria grea, n subsidiar aprnd i agricultura, cu cele dou ramuri de baz: productia vegetal si creterea animalelor. Zona de cmpie colinar n care se afla oraul, cu suprafete de teren plan relativ intinse este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive, moderne, prin dezvoltarea sistemului asociativ, cu forta de munca si utilaje adecvate (exploatatii agricole mari, solicitate si de UE in vederea integrarii tarii noastre). Zootehnia este practicata tot in sistem individual, n gospodariile populatiei (cu o singura exceptie); se propune refacerea bazei materiale la fermele existente din teritoriu ; pentru realizarea de unitati zootehnice in incintele fostelor ferme sau pe alte amplasamente se va intocmi un PUZ, nsotit de Studiu de Impact. Pentru comertul cu produse vegetale si animale exist un trg sptmnal, amplasat favorabil, cu accesibilitate uoar i micro - pie e agroalimentare. Pentru dezvoltarea activit ilor de produc ie industial si de depozitare, au fost men inute incintele fostelor ferme, amplasate favorabil fa de zona de locuit si fa de principalele ci de comunica ie. Pentru activit ile industriale, de prestri servicii, depozitare si comert en-gros este retinut o important zona, cu acces direct la CF, i altele de importan secundar, bazate pe solicitri locale. Administratia publica locala va sprijini initiativele locale sau investitori din afara oraului n realizarea de activitati economice n zonele rezervate prin PUG, (sau initierea unor alte documentatii de urbanism, in situatii speciale) si se va implica, eventual, n valorificarea unor terenuri proprietate privat pentru activit i economice, pe calea cea mai convenabil pentru pr i (posibilit i de schimb, nstrinare, asociere). Pentru dezvoltarea n ansamblu a activit ilor de produc ie industrial i agricol, a prestrilor de servicii i a tuturor activit ilor conexe ale acestora, precum i a activit ilor balneo-turistice s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activit i, concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfurrii lor : Proiect SIII-1A-1a: Realizarea unui incubator de afaceri
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 125

Proiect SV-1A-1a: Promovarea I.M.M.-urilor din sectoarele de activitate, produc ie i servicii n vederea realizrii de parteneriate de afaceri cu firme din Uniunea European Proiect SV-1A-2a: Dezvoltarea i promovarea poten ialului bazei de tratamentValea Stelii Proiect SV-1A-2b: Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacent i ncurajarea activit ilor turistice Proiect SV-1A-2c: Organizarea unui festival annual dedicat Bicoi n vederea promovrii poten ialului turistic al zonei i a ncurajrii activit ilor economice din zon. Masuri in zonele cu riscuri naturale In urma analizei propunerilor de interventie si masurilor ce se impun, s-au evidentiat urmtoarele categorii de programe pentru refacere peisagistic i reabilitare urban: pstrarea si refacerea echilibrului natural si factorilor de mediu; restrictii de construire n zonele cu pericol de alunecare teren si delimitarea si instituirea conform legii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor; recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitri deeuri; amenajarea malurilor si regularizarea prului Dmbu; limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice; controlul factorilor de poluare antropici si limitarea pn la eliminare a efectelor negative. Conservarea si punerea n valoare a peisajului se va realiza prin: stabilirea reglementrilor pentru zone protejate; amenajarea unei zone de agrement n zona plantat prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrrilor de amenajare a prului Dmbu; amenajarea unor zone de agrement n zona lacurilor srate si bilor Valea Stelii, unde se propune si ndeprtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte, si de la sondele nvecinate; dezvoltarea si ntretinerea zonelor verzi.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 126

Zone afectate de cutremure de pamant Alunecarile de teren si prabusirile de roci sunt fenomene asociate frecvent seismelor, in zonele unde exista potential ridicat si mediu de instabilitate si prin pierderea coeziunii structurale si cresterea presiunii apei din pori, acestea se pot produce la pante foarte mici ale terenurilor. Riscul seismic depinde, local, si de formatiunile geologice de suprafata si este diferit in rocile necoezive si in cele coezive. Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate. In pietrisuri si nisipuri,desi viteza de propagare a undelor este mai mica,seismele sunt mai distrugatoare. Tinand cont de aceste considerente, proiectarea constructiilor se va face in conformitate cu prevederile normativului Cod de proiectare seismica Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri ,indicativ P-100/1-2006 si OG 20/1994. Zone afectate de inundatii Se vor tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa ,conform Legii Apelor. Fenomene de inundabilitate s-au manifestat in datorita siroirii apelor de pe versanti in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. Se vor efectua lucrari de regularizare ,aparari de mal pe intregul curs al paraului Dambu, pentru a stopa efectul acestora si a prevenii fenomenul de instabilitate cauzat de acestea si de afluientii lui, precum si de decolmatare si de recalibrare a albiei acestora. Paraul Dambu este regularizat partial doar pe o anumita portiune dar aceste lucrari sunt vechi iar albia este subdimensionata. Zone afectate de alunecari de teren Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt : Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active, respectiv ziduri de sprijin, drenaj, pentru a stopa fenomenul; La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili; Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin; In zonele fara vegetatie, se vor lua masuri de plantare de pomi (salcm, anin, pin, frasin, catina) ; Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii ; Pentru zonele cu risc mare se recomanda sa nu se amplaseze constructii;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 127

Zone afectate de risc antropic Administrarea si gospodrirea cartierelor i zonelor componente ale orasului Bicoi se realizeaz de catre Consiliul Local si Primaria orasului i cu ajutorul unor proiecte: Reabilitarea siturilor poluate ca urmare a interven iilor antropice: Proiect SII-2B-1a: Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere i reintegrarea acestora n circuitul agricol/industrial ; Proiect SII-5A-1a: Regularizare i ecologizare pru Dmbu Proiect SIII-3A-1a: Ecologizare terenuri poluate i transformarea acestora n spa iu verde cu func iune de agrement amenajare parc dendrologic

Dezvoltarea echiprii tehnico edilitare. Propuneri


Alimentarea cu apa Conform dezvoltrii actuale a orasului i innd cont de perspectivele de dezvoltare pe urmtorii 7 10 ani, necesarul de ap calculat conform NR 1343-1/1995, incluznd i necesarul industrial, este urmtorul : Qs.zi.ms = 10563 mc/zi = 122,3 l/s. Qs.zi.ma.c = 11965 mc/zi = 138,5 l/s Qs.o.max = 648 mc/h = 180 l/s. Infrastructura sistemului de alimentare cu ap, a beneficiat n ultimii ani de investi ii aplicate, astfel nct parte dintre re elele de distribu ie, sta ia de pompare Bicoi i o parte din conductele de aduc iune sunt noi sau reabilitate. Din analiza efectuat asupra sistemului actual, au rezultat urmtoarele propuneri de lucrri necesare a fi executate n perioada urmtoare: Continuarea lucrrilor de reabilitare a re elei de distribu ie prin nlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD ngropate n lungul strzilor (conf.indica iilor din plana reglementri re ele edilitare). nlocuirea conductei de pompare (OL 4) de la sta ia de pompare pe str. Independen ei pn la inciden a cu tronsonul actual reabilitat deja, prin conduct PEHD cu o durat de serviciu ndelungat. nlocuirea conductei de pompare OL 300 a sta iei de ap Bicoi ctre rezervorul de 5890 mc cu o conduct PEHD cu o durat de serviciu ndelungat. Se propune dezafectarea rezervorului metalic de 5890 mc. Rezervorul actual, construc ie metalic datnd din 1940, are durata de amortizare depit, creeaz n prezent probleme serioase privind ntre inerea i igienizarea. Se propune :

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 128

un studiu amnun it privind posibilit ile de eventual reabilitare a rezervorului; dac analiza va stabili eventuala scoatere din serviciu, se propune a se avea n vedere nlocuirea cu rezervoare din beton armat 2 x 5000 mc; sporirea de capacitate ar asigura necesarul de ap pentru etapa de perspectiv i o durat de exploatare de 50-60 ani conform prevederilor STAS 4163/1 95; Rezervorul metalic V = 1000 mc din cartierul Tufeni prezint de asemenea aceleai probleme de igienizare i ntre inere. Se propune, eventual, nlocuirea acestuia cu unul de beton armat de aceeai capacitate i realizarea unui pu forat nou n imediata vecintate care s-i asigure alimentarea cu ap cu q = 5 l/s. Odat cu nlocuirea conductelor din OL existente cu conducte noi din PEHD se vor monta, pe acestea, hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm. care s asigure i protec ia P.C.I. Pentru dezvoltarea n ansamblu a asigurrii alimentrii cu ap potabil i industrial i a tuturor activit ilor conexe ale acestora s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activit i, concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfurrii lor : Extinderea i modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile : Proiect SII-1A-2a: Extinderea i modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile la standarde europene. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in U.E. conform aquis-ului cominitar privind cap. 22 (protectia mediului inconjurator). Canalizarea Debitul de ape uzate menajere, calculat pentru localitate conform STAS 1343/1995 i normativului P 66/2001 pentru proiectarea i execu ia lucrrilor m de alimentare cu ap i canalizare, este : Quz.zi = 8450 mc/zi = 97,8 l/s Quz.zi.max = 9572 mc/zi = 110 l/s Quz.max.ora = 518 mc/h = 144 l/s Avnd n vedere gradul de dezvoltare propus i sporirea echiprii hidroedilitare, pentru eliminarea surselor actuale de poluare este necesar introducerea unui sistem performant de canalizare Deoarece, cum s-a artat la situa ia existent, re eaua existent este necorespunztoare, se propune: Realizarea unui colector menajer principal Dn 600 mm paralel cu cel Dn 300 existent pe toat lungimea localit ii pn la sta ia de epurare existent.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 129

Extinderea re elei de canalizare pe toate strzile care au re ele de ap i odat cu acestea desfiin area tuturor descrcrilor accidentale n prul Dmbu. Extinderea sta iei de epurare existent cu o nou treapt mecano biologic care s asigure epurarea debitului Quz./zi = 97,8 l/s i monitorizarea permanent a cantit ii i calit ii apei uzate la intrarea i ieirea din sta ia de epurare. Odat cu amenajarea i dezvoltarea sta iunii balneoclimaterice Valea Stelei se propune echiparea zonei cu re ea de canalizare menajer i o sta ie de epurare tip BIOPAK de unde apele preepurate vor fi transferate la sta ia de epurare a oraului. Pentru lucrrile propuse se recomand utilizarea conductelor PVC KG care prezint avantajul unei etaneit i bune a sistemului, cheltuieli de operare i ntre inere reduse, pierderi reduse i durat de execu ie mic. Tuburile se vor monta ngropat sub adncimea de nghe , cu pante cuprinse ntre 3-1%o ctre sta ia de epurare. n zonele unde nu se va putea asigura viteza minim de cur ire (0,7 m/s) se vor efectua periodic lucrri de ntre inere i splare prin cminele din zon. Pentru toate lucrrile propuse va fi necesar ntocmirea unor studii de specialitate pentru alegerea variantelor optime. Apele uzate industriale trebuie colectate i epurate separat n sta ii de preepurare cu tehnologii speciale, func ie de gradul i natura impurificrii, ce se vor realiza la fiecare unitate industrial n urma unor studii de specialitate. Recircularea apelor rezultate n urma epurrii, se poate realiza numai n cadrul sta iilor de preepurri locale industriale Colectarea apelor meteorice se va face separat de canalizarea menajer. Deoarece relieful permite ca evacuarea apelor meteorice s se realizeze prin pantele naturale, se propune preluarea i evacuarea acestora direct n emisar, fr epurare. Pentru preluare se vor realiza an uri i rigole pe strzile principale i secundare cu pante de scurgere ctre vile i toren ii naturali existen i i de aici la emisarul natural prul DMBU. Sistemul de colectare i evacuare a apelor meteorice se va putea realiza n baza unui studiu de specialitate n baza cruia s fie colectate toate apele pluviale, func ie de pantele naturale, suprafe ele de teren i natura acestora astfel nct s se evite crearea de viituri ce pot provoca inunda ii sau pagube. Descrcrile n prul DMBU vor fi guri de descrcare amenajate corespunztor i care vor proteja i respecta malurile naturale. n conformitate cu Ordinul 536/1-1997 al M.S., n jurul sta iilor de epurare propuse, se vor institui zone de protec ie sanitar pe o raz de 300 m n jurul acestora; suprafe ele de teren incluse n zonele de protec ie sanitar pot fi exploatate agricol, cu excep ia culturilor de plante utilizate n scop alimentar sau furajer ce pot fi duntoare pentru om i animale.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 130

De asemenea, n interiorul zonelor de protec ie sanitar se interzice amplasarea oricror obiective cu excep ia celor destinate accesului personalului de ntre inere i interven ie. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EC) pe care Romania l-a asumat la aderarea in U.E. conform aquis-ului comunitar privind cap. 22(protectia mediului inconjurator). Gospodrie comunal i locativ Disfunc ionalit ile constatate au impus o serie de reglementri specifice privind un ansamblu de lucrri, amenajri i activit i menite s contribuie la asigurarea condi iilor de igien i confort pe teritoriul orasului astfel: pentru strngerea i depozitarea pe timp limitat a deeurilor se vor amenaja puncte de precolectare stradale i la obiectivele publice, industriale i agricole, compuse din platforme betonate mprejmuite dotate cu pubele i containere; n gospodriile popula iei precolectarea (strngerea i depozitarea pe timp limitat) deeurilor neutilizabile se va face manual n pubele situate n apropierea unui acces carosabil; se va constitui un serviciu de salubritate al orasului, dotat cu punct de splare i dezinfec ie, cu echipamente i mijloace mecanizate pentru colectarea (preluarea) i transportul deeurilor la platforma ecologic de depozitare de zon. Solutia care se propune const din realizarea unei rampe ecologice, respectiv a unui depozit controlat de deseuri, si asigurarea etanseizrii acestuia prin protectie cu geomembran, precum si drenarea apelor uzate din ramp, urmat de transportul si epurarea acestora pe loc sau la statia de epurare oraseneasc, n conformitate cu normativele n vigoare. Depozitul va fi realizat n mod ecologic, avnd la baza un strat de argil bine compactat, protejat cu geomembran textil care asigura etanseizarea. Depozitul exploatat n sectoare (celule), va fi inconjurat de diguri de protectie, perdea de pomi, rigole perimetrale si gard de beton. Periodic, stratul de gunoi foarte bine compactat este acoperit cu un strat de pmnt compactat, asigurandu-se astfel fermentarea ariaeroba. Suprafata total a terenului de amplasament este S = 17.000 mp, din care rampa de gunoi propriu-zisa mpreun cu digurile de protectie, rigola si plantatia de pomi perimetrale si drumul de acces ocupa suprafata de 13.100 mp, iar constructiile si instalatiile pentru administrarea si exploatarea rampei ocupa suprafata de 3.900 mp. Suprafata de teren ocupat de ramp va avea o durat de timp determinat n conditiile n care, la sfrsitul perioadei de functionare a platformei de 10 ani, terenul
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 131

folosit va avea o acoperire general cu pmnt vegetal, oferind astfel posibilitatea recptrii valorii economice initiale. In acest scop Primaria orasului Bicoi a propus un amplasament pentru realizarea unei rampe ecologice de depozitare a deseurilor urbane, pe teritoriul administrativ al orasului, n zona de NE, pe un teren liber - proprietatea Consiliului Local, a realizat studiile de specialitate si urmeaz s treac la faza de executie a acesteia n momentul obtinerii fondurilor necesare. De asemenea, rampa ecologica de gunoi urmeaz s deserveasc mai multe localit i nvecinate: Bicoi, Plopeni si Pulesti, conform unei n elegeri anterioare. In aceasta rampa vor fi depozitate deseurile menajere, adic cele provenind n mod obisnuit din activitatea casnic, precum si cele provenind de la unit ile publice, magazine, piete alimentare, ateliere care nu au o activitate industrial propriu-zis. Locuitorii orasului Baicoi, cat si agentii economici din oras au contracte individuale cu S.C. FLORICON SALUB S.R.L., gunoiul menajer fiind dus la rampa de gunoi Boldesti- Scaieni. Sunt propuse cteva proiecte de perspectiv, din care le considerm relevante pe urmtoarele: Program SII-2A-1: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectiv a deeurilor menajere : Proiect SII-2A-1a: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectiv a deeurilor menajere n oraul Bicoi, n cadrul unui sistem integrat de colectare i reciclare, n paralel cu campanii de informare a popula iei ; Program SII-2A-2: Dezvoltarea infrastructurii de colectare a deeurilor periculoase : Proiect SII-2A-2a: Realizarea unui sistem de colectare i transfer pentru deeuri provenite din echipamente electrice, electronice, construc ii i demolri de construc ii, provenite de la persoane fizice i juridice; Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele aspecte: conform PRGD Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013; conform PJGD - Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%; conform PJGD Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 ;

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 132

conform PJGD Prahova, recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013; colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD Prahova; colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD Prahova; deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri); Alimentare cu gaze naturale si energie termica Re eaua de distribu ie gaze naturale fiind bine structurat la nivelul ntregii localit i i recent reabilitat, nu necesit interven ii de infrastructur. Pentru zonele noi de extindere a intravilanului, odat cu realizarea noilor ci de circula ie, va fi necesar i extinderea re elei de distribu ie a gazelor de redus presiune ctre consumatorii nou apru i. Pentru viitor, n scopul reducerii polurii cu gaze arse i a reducerii consumului de gaze naturale i combustibili alternativi, se recomand introducerea sistemului de nclzire a spa iilor prin intermediul pompelor de cldur. Aceast msur se poate realiza n urma unor studii de specialitate i va avea drept urmare creterea confortului spa iilor interioare, protejarea surselor i scderea cheltuielilor de exploatare i ntre inere. Pentru conservarea energiei termice i evitarea pierderilor se recomand implicarea administra iei locale, n programe de reabilitare a construc iilor existente (prin realizarea de anvelope termice) iar, pentru construc iile noi, se va urmri, la faza autoriza iilor de construire, ca acestea s fie realizate n spiritul limitrii pierderilor de cldur i al folosirii de surse de energie moderne, performante. Alimentare cu energie electrica Retele electrice de medie tensiune si P.T.-uri Pentru asigurarea cu energie electric a obiectivelor existente nu este necesar realizarea de P.T. noi. Pentru obiectivele propuse spre dezvoltare prin prezentul P.U.G. este necesar creterea de capacitate a posturilor existente: Pentru dezvoltare capacitate STA IA DE EPURARE se consider necesar nlocuirea postului existent cu unul nou dimensionat conform nevoilor tehnologice ale sta iei stabilite printr-un proiect ulterior.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 133

Pentru gospodria de ap din str. Viilor, propus s nlocuiasc rezervorul metalic actual, se propune realizarea unui post de transformare nou corespunztor echiprii noului obiectiv. Retele electrice de joasa tensiune n prezent P.U.G. se propune extinderea intravilanului n anumite zone, amenajarea de zone pentru mica industrie, balneare, etc. Toate aceste zone necesit a fi alimentate cu energie electric, prin re ele aeriene sau subterane de joas tensiune (380/220V) ce vor fi racordate la sistemul energetic al localit ii. Iluminatul public stradal Pe toate zonele de extindere a arterelor principale i secundare ca urmare a apari iei de noi construc ii (locuin e, obiective comerciale, de produc ie, servicii, depozite, etc) vor fi extinse i re elele de iluminat public stradal mpreun cu re elele de joas tensiune necesare noilor obiective. Se propune modernizarea re elelor de joas tensiune cu un grad avansat de uzur i se va extinde iluminatul public. Se va respecta culoarele de protec ie ale re elelor de nalt i medie tensiune pe por iunile de intravilan (servitute de utilitate public) i se va solicita aviz CONEL prin Certificat de urbanism pentru amplasamentele noi. Telefonie Capacitatea centralelor existente permite conectarea a circa 400 abona i. n plus dezvoltarea re elelor de telefonie mobil a ctigat un numr sporit de abona i astfel nct nu e necesar dezvoltarea centralelor existente. Sistemul public de recep ie programe TV Deoarece dotarea orasului cu acest gen de utilitate public este asigurat n propor ie de 90%, se propune prelungirea re elelor de cablu n zonele n care vor exista dezvoltri urbane prin extinderea zonelor de intravilan. Zone de protectie/ interdictie S-au instituit urmatoarele zone de protectie si interdictie: zone de protectie a obiectivelor cu valoare de patrimoniu (monumente istorice) care au raza 200 m pn la elaborarea documentatiei specifice de delimitare; zone de protectie pe baza normelor sanitare la cimitire; zone de protectie la constructii si culoane tehnice ( retele electrice, statie de reglare gaze), la infrastructura CF; zone protejate cu valoare ecologica - albia apelor curgatoare;
Page 134

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

interdictie temporara de construire in zona unitatilor economice propuse, pn la elaborarea si aprobarea unor PUZ-uri cu regulament aferent, se va solicita studiu de impact; autorizarea executrii constructiilor si amenajrilor n zonele expuse la riscuri naturale (alunecri de teren, terenuri misctoare, terenuri mlstinoase, scurgeri de torenti, eroziuni, avalanse de zapada, dislocri de stnci, zone inundabile, masive de sare si altele asemenea) se vor realiza n condi iile respectrii prevederilor legale n vigoare; lucrrile admise (constructii si amenajri) au drept scop limitarea riscurilor naturale si sunt conditionate de respectarea prevederilor Legii nr.10/1995 si normelor referitoare la rezistenta si stabilitatea constructiior, a celor privind siguranta n exploatare, igiena i sntatea oamenilor si de obtinerea acordului de mediu; autorizarea executrii constructiilor cu functiuni generatoare de risc tehnologic (procese industniale sau agricole care prezint penicol de incendii, radiatii, surpri de teren, poluare a aerului, apei, solului) se va face numai pe baza unui studiu de impact asupra mediului si a obtinerii acordului si autorizatiei de mediu (ARPM sau AJPM, dupa caz); autorizarea executrii constructiilor n zonele expuse Ia riscuri tehnologice precum si n zonele de servitute pentru retelele magistrale, de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electric, conductelor de gaze, ap, canalizare, cilor de comunicatie si a altor lucrri de utilitate publica, se realizeaza in conditiile respectarii pnevederilor puse in eviden n planele de reglementri i n Regulamentul aferent PUG. Obiective de utilitate pubilca In plansa Proprietatea asupra terenurilor sunt prezentate situatia existenta a tipurilor de proprietate asupra terenurilor din intravilan si propunerile privind circulatia terenurilor n vederea realizrii obiectivelor de utilitate public propuse si a altor obiective (dotri, activit i economice, etc.). Terenurile ce se intentioneaz a fi trecute n domeniul public al oraului sunt pentru drumuri propuse, parc, zone verzi de protectie, statii de reglare gaze, biserici si cimitire. Pentru amplasamentele rezervate obiectivelor de utilitate public se instituie interdictie temporar de construire, pn la autorizarea obiectivului respectiv. Autorizarea lucrrilor de utilitate public se face pe baza avizelor eliberate de autorit ile administratiei competente si a avizelor necesare.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 135

Terenurile aflate in domeniul privat al comunei pot fi concesionate in vederea realizarii functiunilor propuse : activitati economice, locuinte. n cazul descoperirii ntmpltoare de vestigii arheologice (piese litice, os, ceramic, metal, pietre arse, morminte, ziduri de piatra, valuri de pmnt) n timpul lucrrilor de constructie edilitar - gospodreti, agricole, sau ale calamit ilor naturale, trebuie s se recupereze piesele, s se mpiedice distrugerea contextului din teren si s se anunte n 48 de ore Muzeul Judetean de Istorie i Arheologie Prahova. Protectia mediului Pentru imbunt irea cadrului natural si a conditiilor de locuit n orasul Bicoi, se recomand urmtoarele: lucrri de combatere a eroziunilor i de consolidare a versantilor afectati de alunecari de teren; msuri pentru combaterea polurii cu produse petroliere a solului si a apei subterane, sau mcar de diminuare i monitorizare a surselor de poluare; lucrri de drenare si canalizare a apelor din pluvia ie ctre cursurile de ap din zon, pentru a se evita formarea zonelor mltinoase si scurgerea apelor infiltrate pe fruntile de teras si pe versan i, n scopul diminurii riscului de alunecare a terenului; lucrari de regularizare i corectare a traseului prului Dmbu, pentru a nu inunda zonele adiacente. Propuneri si masuri de interventie urbanistica: se institule protectie ecologica pentru cursurile de ap care strbat teritoriul comunei; protejarea zonelor de locuit prin msuri de reducere a polurii (de toate tipurile ) la activit ile economice existente si solicitarea studiului de impact pentru activit i viitoare (inclusiv la extinderea unit ilor existente n zona de locuit sau la revitalizarea capacit ilor abandonate); lucrari de amenajare si inaltare maluri, scurte regularizari, marimea sectiunii de trecere a apei la poduri, pentru eliminarea pericolului de inundatii in intravilan; plantarea de zone verzi de protectie la cursurile de apa (n intravilan), in incinta cimitirelor, in incintele cu activitati economice poluante, in zona CF, spatii verzi de aliniament la strazi; elaborarea unui studiu de specialitate pentru delimitarea zonei de protectie la monumentele istorice clasate si la bisericile si monumentele comemorative neincluse pe lista;

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 136

interventiile in zonele protejate se vor face conform Regulamentului Local de Urbanism; amenajarea peisager de spatii verzi (suprafete nierbate), amenajri florale, plantri de arbori si arbusti;

6. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG


n conformitate cu prevederile Ordonan ei de urgen a guvernului 195/2005 privind protec ia mediului aprobat prin Legea 265/2005 i modificat i completat prin OUG nr. 114/2007, obiectivele planului de urbanism general trebuie s duc la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel na ional, comunitar sau interna ional pentru a asigura o dezvoltare durabil a localit ii. Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al orasului Baicoi trebuie s fie un instrument care s vin n sprijinul administra iei publice n alegerea priorit ilor i etapizarea interven iilor n teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corect a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi n analiz o scal care s ierarhizeze n ce direc ie (pozitiv sau negativ) va influien a calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. Se folosete o scal cu 5 nivele: Nivel +2 +1 0 -1 -2 Tip impact impact pozitiv semnificativ impact pozitiv niciun impact impact negativ impact negativ semnificativ

Principalele obiective din PUG prezentate n Raport sunt: 1. extinderea si modernizarea alimentarii cu ap;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 137

2. extinderea retelei de canalizare, modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta; 3. depozitarea deseurilor; 4. modernizarea infrastructurii rutiere; 5. zonarea teritorial; 6. reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecri de teren). 7. eficientizarea energetic prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor; 8. pstrarea i restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural; 9. cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 138

6.1.Evaluarea efectelor implementrii obiectivelor P.U.G. asupra obiectivelor de mediu


Msura din P.U.G. Extinderea i mbunt irea re Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii 0 Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Aer elelor de alimentare cu ap Justificarea incadrarii Nu are impact asupra calitatii apei. Nu are impact asupra calitatii aerului. Temporar pe peritada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf. Nu are impact

Sol

Sanatatea populatiei Fenomene sau riscuri natural Patrimoniu cultural Fenomene sau riscuri naturale Conservarea si utilizarea resurselor Constientizarea populatiei

Protec ia solului si reducerea suprafe ei afectate de depozitri necontrolate mbunt irea calit ii vie ii, creterea confortului Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea inundatiilor Asigurarea protec iei peisajului natural, cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta Conservarea resurselor Cresterea responsabilit ii publicului fa de mediu

+2 0

Asigurarea apei curente contribuie la mbunt irea confortului i a igienei Nu are impact

0 +1 +1 +1

Nu are impact asupra patrimoniului Impact pozitiv; permite dezvoltarea urbana, a economiei si serviciilor Consum ra ional de ap Implicarea popula iei n pstrarea calit ii surselor de ap (respectarea zonelor de protec ie a surselor de ap).
Page 139

TOTAL
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

+5

Msura din P.U.G. Extinderea si modernizarea re elei de canalizare, modernizarea si extinderea statiei de epurare existente cu o noua treapta mecanobiologica Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii +2 Evacuarea de ape uzate Apa apelor de suprafata si corect epurate contribuie la subtarane men inerea calit ii bune a apelor de suprafa i elimin poluarea pnzei freatice Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra Aer calit ii aerului. Temporar, pe perioada executrii lucrrilor pot s apar emisii de praf. +2 Se elimin contaminarea Sol Protec ia solului i solului prin deversri reducerea suprafe ei necontrolate de ape afectate de depozitri menajere uzate. necontrolate mbunt irea calit ii +2 Contribuie la mbunt irea Sanatatea vie ii, cresterea confortului si a igienei populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protec ia popula iei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inunda iilor Asigurarea protec iei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural, cultural cultural i istoric Stabilirea func iunilor +1 mpact pozitiv; permite Zonarea unit ilor teritoriale de dezvoltarea economic si teritoriala referin social durabil a orasului Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservarea si utilizarea resurselor +1 Implicarea popula iei n Constientizarea Creterea managementul apelor uzate. populatiei responsabilit ii publicului fa de mediu TOTAL +8
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 140

Msura din P.U.G. Depozitarea deseurilor; Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii +1 Apa apelor de suprafata si subterane Aer Sol Protectia calitatii aerului +1 +1

Justificarea incadrarii Se elimina aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata Se elimina sursele de mirosuri dezagreabile Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitarile necontrolate Se imbunatatesc conditiile de igiena Nu are impact

Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii Sanatatea vietii, cresterea populatiei confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural, cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii populatiei publicului fata de mediu TOTAL

+1 0

0 0 +2 +1

Nu are impact Nu are impact Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri Se elimina poluarea din surse difuze de la gospodariile populatiei, creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa

+7

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 141

Msura din P.U.G. Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul, se Aer reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant Protectia solului si +1 Se reduce poluarea solului Sol reducerea suprafetei de-a lungul drumului afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii +1 Creste siguranta in trafic, Sanatatea vietii, cresterea confortul deplasarilor si populatiei confortului posibilitatile de comunicare 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural, cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv; se asigura Zonarea unitatilor teritoriale de suprafetele necesare teritoriala referinta dezvoltarii infrastructurii rutiere +1 Se reduc emisiile GES prin Conservarea si Conservarea resurselor reducerea cantitatii de utilizarea combustibil resurselor +1 Creste grija fata de Constientizarea Cresterea responsabilitatii integritatea infrastructurii populatiei publicului fata de mediu rutiere TOTAL +7

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 142

Msura din P.U.G. Zonarea teritorial Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Un afecteaza calitatea apei Apa apelor de suprafata si subtarane Protectia calitatii aerului +1 Separarea functiunilor in Aer intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze Protectia solului si +1 Asigura utilizarea rationala Sol reducerea suprafetei a terenurilor in intravilan afectate de depozitari necontrolate Asigura confort si protectie prin Imbunatatirea calitatii +1 Sanatatea stabilirea activitatilor ce pot fi vietii, cresterea populatiei dezvoltate intr-o unitate confortului
teritoriala. Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice(educatie, sanatate,cultura,agrement,etc..)

Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta si Conservarea resurselor Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1

+1 0 0 +1

Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permanente sau temporare de construire Asigura perimetre de protectie a monumentelor Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG Nu are impact Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima
Page 143

Conservarea utilizarea resurselor Constientizarea populatiei TOTAL

+5

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Msura din P.U.G. Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda ii si alunecari de terenuri) Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si +2 Se elimina degradarea Sol reducerea suprafetei solului. Se instituie masuri afectate de depozitari pentru protectia vietii si a necontrolate bunurilor populatiei Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii, cresterea populatiei confortului +2 Protectia vietii si a bunurilor Fenomene sau Protectia populatiei prin populatiei riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei +1 Protejarea cadrului natural Patrimoniu peisajului natural, cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Crestere responsabilitatea Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de populatiei publicului fata de mediu integritatea lucrarilor de amenajare hidrotehnica si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren TOTAL +6

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 144

Msura din P.U.G. Eficientizarea energetic prin extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale si reabilitarea termic a cldirilor. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Calitatea aerului mai buna prin: Protectia calitatii aerului +1 Aer
- scade cantitatea de gaze cu efect de sera(instalatiile de producere a energiei termice cu randament mare); - reabilitarea termica a cladirilor reduce necesarul de energie pentru incalzire; - se conserva padurea (consumator de CO2 din atmosfera)

Sol Sanatatea populatiei

Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

0 +1 0

Nu are impact Creste confortul locuirii Nu are impact

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural, cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu populatiei TOTAL
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

0 0 +1 +1 +4

Nu are impact Nu are impact


Se consuma o resursa neregenerabila; Scade consumul de combustibil Creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice

Page 145

Msura din P.U.G. Pstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si 0 Nu are impact Sol reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii, cresterea populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Obiectivul de mediu Patrimoniu peisajului natural, coincide cu obiectivul PUG cultural cultural si istoric Se asigura pastrarea mostenirii culturale a traditiilor Stabilirea functiunilor +1 Stabileste zone de protectie Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Implica populatia in Constientizarea Cresterea responsabilitatii pastrarea patrimoniului populatiei publicului fata de mediu cultural si istoric TOTAL +2

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 146

Msura din P.U.G. Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact +1 Respectarea zonelor de Asigurarea calit ii Apa protec ie a surselor de ap; apelor de suprafa i Respectarea regimului subterane deeurilor (interdic ia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de ap). Protectia calitatii +1 Implicare constienta in Aer aerului economia de resurse energetice si energie Renuntarea la arderea resurselor vegeteale +1 Implementarea sistemului de Sol Protec ia solului i management al deeurilor. reducerea suprafe ei afectate de depozitri necontrolate mbunt irea calit ii +1 Respectare normelor Sanatatea igienico-sanitare. populatiei vie ii, creterea confortului Protec ia popula iei +1 Participarea voluntar a Fenomene sau prin popula iei la implementarea riscuri naturale diminuarea/eliminarea msurilor de prevenire a inunda iilor efectelor inunda iilor Asigurarea protec iei +1 Patrimoniu Instituirea i respectarea peisajului natural, cultural regulamentelor de urbanism cultural i istoric n zonele de protec ie a monumentelor. Stabilirea func iunilor +1 Zonarea Creterea responsabilit ii unit ilor teritoriale de teritoriala administra iei i a popula iei referin n respectarea destina iei terenurilor i a regimului de construire. +1 Cea mai bun resurs Conservarea si Conservarea resurselor energetic este economia de utilizarea resurse; resurselor
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 147

Constientizarea populatiei TOTAL

Creterea responsabilit ii publicului fa de mediu

Conservarea fondului forestier; Promovarea surselor alternative de producere energie (solar, eolian). Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P.U.G.

+8

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 148

6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementrii P.U.G. Baicoi asupra obiectivelor de mediu
Evaluarea efectului cumulativ al impelemtrii PUG s-a realizat pe baza nsumrii punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.
Obiectivul de Extindere si mediu modernizar relevant e alimentare /obiectivul cu ap din PUG Protec ia 0 calit ii aerului Asigurarea 0 calit ii apelor de suprafa i subterane Protec ia 0 solului mbunt ire +2 a calit ii vie ii Protec ia 0 popula iei la riscuri naturale Asigurarea 0 protec iei Canalizare i epurare ape uzate Deseuri Infrastructur rutier Zonare Riscuri naturale Eficien energetic Pstrare Consti TOTAL a enpatrimo tizare -niului public

0 +2

+1 +1

+2 0

+1 0

0 0

+1 0

0 0

+1 +1

+6 +4

+2 +2 0

+1 +1 0

+1 +1 0

+1 +1 +1

+2 0 +2

0 +1 0

0 0 0

+1 +1 +1

+8 +9 +4

+1

+1
Page 149

+1

+3

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

peisajului Zonarea teritorial Conservarea resurselor Creterea responsabilit ii popula iei TOTAL

+1 +1 +1

+1 0 +1

0 +2 +1

+1 +1 +1

0 0 +1

0 0 +1

0 +1 +1

+1 0 +1

+1 +1 0

+5 +6 +8

+5

+8

+7

+7

+6

+6

+4

+2

+8

+53

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 150

Pe baza evalurii efectelor cumulative ale implementrii obiectivelor din P.U.G. s-a analizat dac obiectivele de mediu se pot atinge sau exist riscul nclcrii standardelor de mediu. Obiectiv de mediu Protec ia calit ii aerului Evaluare cumulativ Exist premisele atingerii obiectivului? DA DA

Obiectivele prevzute n P.U.G. au influien pozitiv asupra calit ii aerului Asigurarea calit ii Obiectivele prevzute n P.U.G. au influien pozitiv asupra apelor de suprafa i calit ii apelor de suprafa i subterane subteran Protec ia solului Obiectivele prevzute n P.U.G. au influien pozitiv asupra solului mbunt irea calit ii Obiectivele prevzute n P.U.G. vie ii au influien pozitiv asupra calit ii vie ii Protec ia popula iei la Obiectivele prevzute n P.U.G. riscuri naturale au influien pozitiv asupra protec iei popula iei Asigurarea protec iei Obiectivele prevzute n P.U.G. peisajului au influien pozitiv asupra peisajului Zonarea teritorial Obiectivele prevzute n P.U.G. au influien pozitiv asupra zonrii teritoriului Conservarea resurselor Obiectivele prevzute n P.U.G. au efect, n general pozitiv asupra obiectivelor de mediu dei gazele naturale sunt o resurs neregenerabil Creterea Educarea, informarea i responsabilit ii participarea popula iei la luarea publicului fa de mediu deciziilor privind mediul

DA DA DA DA DA DA

DA

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 151

Din evaluarea cumulativ a implementrii obiectivelor P.U.G. Baicoi rezult un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al orasului Baicoi pe termen mediu i lung se va concretiza n respectarea intelor propuse n politicile de mediu adoptate de legisla ie pe factori de mediu.

7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SNT II N CONTEXT TRANSFRONTALIER
Avnd n vedere amplasarea localit ii, activit ile economice prezente i viitoare, precum i faptul c aplicarea msurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului i a strii de sntate a popula iei, se poate aprecia c nu vor exista efecte semnificative asupra mediului i snt ii n context transfrontalier.

8. MSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL
Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive. In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG orasul Baicoi, se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului: n cazul zonrii teritoriale este necesar ca destina ia terenurilor s fie respectat, asa cum a fost indicat n plan. Consiliului Local al orasului Baicoi i revine obliga ia respectrii cu stricte e a destina iei terenurilor, mai ales n problemele privitoare la interdic iile de construire temporare i permanente, a culoarelor i terenurilor destinate dezvoltrii infrastructurii de servicii de gospodrie comunal, a zonelor cu riscuri naturale. Dup aprobare, planul avnd caracter legislativ local n problemele dezvoltrii urbane este necesar s se respecte separarea zonei de locuit i activit i complementare de activit ile economice. Administra ia public local
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 152

trebuie s respecte destina ia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism s specifice regimul juridic i tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, n scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economic s se elibereze acord de mediu de institu iile abilitate prin lege. Asa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact poten ial asupra mediului vor fi nso ite de studii de evaluare a impactului conform legisla iei n vigoare. Evalurile de impact vor ine seama pe lng conformarea cu prevederile legisla iei n vigoare i dac: s-au aplicat cele mai bune tehnici; sunt prevzute msuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului; sunt prevzute msuri care s fac mediul receptor mai pu in vulnerabil; sunt prevzute msuri de monitorizare a efectelor asupra mediului dup implementarea proiectului.

8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului


Obiectivele prevazute in PUG, necesare dezvoltarii orasului, ar putea afecta calitatea acestuia, in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii, extindere retea de alimentare apa potabila, extinderea retea de canalizare si statie de epurare. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad: Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de constructii de noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua, pana la eliminare a emisiilor de pulberi, zgomot sau vibratii, materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces; Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj; Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea n trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie; Intensificarea actiunilor de control n trafic a emisiilor la esapament; In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 153

situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;

8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei


Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi exclusiv pozitive, ele contribuind la cresterea calitatii acestora. Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa. Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila, conform Legii apelor nr.107 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H.G. 930/2005 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica. Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa; Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora; Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare; Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali; Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia snt ii publice; Pentru captarile de apa si statiile de producere a apei potabile se vor constitui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor ; Consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate va fi monitorizata prin montarea de aparatura de masura si control ; Substantele utillizate in tratarea apei potabile si epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislatiei in vigoare, avand in vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos) ; Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare si de interventie rapida in caz de avarie ;

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 154

Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de canalizare; In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora; Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare;

8.3. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului


Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. Pe perioada efecturii lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a spturilor si excavatiilor, insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi: Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea n trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunztoare de combustie; Intensificarea actiunilor de control n trafic a emisiilor la esapament; Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centur a orasului; Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde amenajarea de noi spatii verzi, perdele de protectie stradala, n cadrul programului de ecologizare a oraului ; Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor; Se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor septice existente prin vidanjarea lor periodica, acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor locuitorilor(gospodariilor) la sistemul centralizat de canalizare; Pstrarea zonelor de protectie n jurul sondelor de extractie att a celor n functiune, precum si a celor abandonate pn la refacerea terenului si redarea acestuia n circuit. Constructorul are obligatia s mentin evidenta lunar a producerii, stocrii provizorii, tratrii si transportului, reciclrii si depozitrii definitive a deseurilor. O parte a acestor deseuri, respectiv cele provenite din excavatii, vor fi reciclate in umpluturi si nivelri ca material inert, tinand cont de calitatea solului.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 155

8.4. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei


lucrri pentru extinderea si modernizarea sistemului centralizat de distribu ie ap potabil; extinderea si modernizarea re elei de canalizare; extinderea si modernizarea statiei de epurare existente; punerea n func iune a sistemului de colectare selectiva a deseurilor menajere n cartierele orasului; Msurile prevzute au un impact pozitiv asupra snttii umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodrie comunal trebuie completate cu o ampl campanie de contientizare a populatiei privind necesitatea respectrii normelor de igien i sntate asociate cu msuri disciplinare, n temeiul legii, mpotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.

8.5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii, vegetatiei, peisajului


Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica. Replantari de exemplare protejate, care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor, daca este cazul, in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor. Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului, au fost propuse functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri administrative, tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulatiilor majore, lucrari importante pentru ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea orasului si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei. Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de, spatii verzi, spatii pentru sport.Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie. La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii, specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi. Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG prin:
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 156

asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei; interzicerea utilizarii semnalelor sonore; stabilirea reglementrilor pentru zone protejate; amenajarea unei zone de agrement n zona plantat prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrrilor de amenajare a prului Dmbu; amenajarea unor zone de agrement n zona lacurilor srate si bilor Valea Stelii, unde se propune si ndeprtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte, si de la sondele nvecinate; dezvoltarea si ntretinerea zonelor verzi; Se impune respectarea prevederilor din Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, a Directivei Habitate 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si Directivei Pasari 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice.

8.6. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale


Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri: pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public; functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca; introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile posibil de construit. interzicerea amplasrii oricrui tip de construc ie pe traseul canalelor de desecare, func ionabile sau colmatate, pentru evitarea ntreruperii func ionrii re elei de canale de desecare existent pe teritoriul comunei. respectarea distan elor de protec ie a cursurilor de ap, conform prevederilor din legea nr. 112/2006, lege care modific i completeaz Legea Apelor (107/1996). restrictii de construire n zonele cu pericol de alunecare teren, delimitarea si instituirea conform Iegii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor; recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitri deeuri; arnenajarea malurilor si regularizarea prului Dmbu;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 157

limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice; controlul factorilor de poluare antropici si limitarea pn la eliminare a efectelor negative.

8.7. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice


controlul factorilor de poluare antropici si limitarea pn la eliminare a efectelor negative. Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major. Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi, cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major.

8.8. Masuri de protectie a patrimoniului cultural


Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din orasul Baicoi vor fi protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la limitele lor. Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate. Pana la definitivarea acestora, in zonele mentionate sunt interzise orice fel de constructii si amenajari, cu exceptia celor specifice de punere in valoare, restaurare.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 158

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME


S-au analizat doua variante la PUG: Varianta 0 cazul neimplementarii planului; Varianta propusa varianta in care se va implementa planul Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a orasului Baicoi, relevand o serie de efecte negative: existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar; slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si comertului in cadrul orasului; starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasului, acestea necesitand reabilitare; insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol); neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit si depozitari; lipsa unor spatii pentru sport si agrement; starea precara a spatiilor verzi existente; retea stradala nemodernizata si subdimensionata; lipsa parcajelor publice; insuficienta sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila; existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie locala; insuficienta retelei de canalizare si a statiei de epurare; izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit; retea electrica nemodernizata; iluminat public deficitar; utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi, cu impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor, poluarea mediului; nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite; inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 159

depozitare necontrolata a deseurilor menajere; precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv; lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca; pondere redusa a activitatilor neagricole; lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole); pondere ridicata a populatiei varstnice.

Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului orasului si tipul de folosinta a terenului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura in aceste zone. La aceasta faza a planului nu se poate spune dect c obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. In fazele ulterioare de planuri PUZ si PUD se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice, sociale si in special cele de mediu. In cazul planului de fata s-au avut in vedere : Criterii economice (respectiv eficien a). Solu ia propus de PUG prezint cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante avand in vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a orasului, n mod similar costurile de ntre inere sunt mai reduse. Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea social). Propunerile PUG prezint cele mai bune rezultate din punct de vedere al protec iei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localit ii este semnificativ. Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezint efecte negative minime si medii asupra peisajului, solului, apei, polurii aerului i asupra patrimonului cultural, n special pe termen lung, respectiv, n perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale. Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementeaz activitatea de proiectare n domeniul. Diferen ele n poten ialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite op iuni de proiectare ulterioara implementarii propunerilor PUG ar putea fi legate de: fiabilitatea lucrrilor. Preferin a pentru rezisten e la solicitri, erori sau ntre inere necorespunztoare;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 160

calitatea lucrrilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabil pe termen lung a tuturor lucrrilor care s respecte cerin ele impuse prin normativele de calitate specifice fiecrui tip de lucrare n parte; complexitatea lucrrilor. Preferin a pentru lucrri simple, uor de urmrit, exploatat i monitorizat; Propunerile PUG satisfac normele tehnice n vigoare. Materialele de construc ie vor cuprinde materiale simple, n general utilizate in lucrri de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. Se anticipeaz c se vor folosi materiale i tehnici de construc ie tradi ionale, dei, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Solu iile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de: condi iile de mediu; tipul i natura lucrrilor; posibilitatea utilizrii materialelor locale; utilitatea tehnic, func ional i securitatea dezvoltrii propuse; dotrile, caracteristicile func ionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, institu ionale ale zonei; vecint ile exisitente;

Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente i utilaje moderne care s fie conforme cu prescrip iilor tehnice, precum i cu normele europene practicate actual n domeniul protec iei mediului. Se va face recomandarea ca acolo unde spa iile de lucru sunt limitate s fie folosite cu precdere munca manual pentru a reduce la minim impactul lucrrilor de execu ie.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 161

10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG
Asa cum reiese din evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. n acelai timp, implementarea PUG-ului poate sa aduc importante schimbri de natura economic sau social orasului Baicoi. Relansarea puterii economice a orasului Baicoi se poate realiza prin: Reactivarea unit ilor economice existente din industrie i din agricultura; Realizarea unor noi locuri de munca, prin mici ntreprinztori; Dezvoltarea serviciilor n sectorul public i privat; Dezvoltarea i promovarea poten ialului bazei de tratament Valea Stelii ; Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacent i ncurajarea activit ilor turistice; Efectele implementrii PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii msurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesit eforturi financiare considerabile. Determinant in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene, regionale, na ionale sau europene). Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea urmtoarelor msuri: 1.Msuri pentru protejarea factorului de mediu AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse sta ionare de ardere asociate ncalzirii spa iilor reziden iale, comerciale i institutionale, precum i surse mobile (trafic rutier, spa ii parcare). Pentru limitarea emisiilor de poluan i n aerul atmosferic se vor lua urmtoarele msuri generale: obiectivele existente s fie supuse reevalurii din punct de vedere al emisiilor obtinndu-se pentru acestea autoriza ia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document; respectarea cu strictete a Planului de conformare pe care agentii economici il obtin odata cu autorizatia de mediu; orientarea n viitor pentru implementarea de tehnologii cu poten ial redus de poluare sau nepoluante; utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; reducerea emisiilor de aerosoli cu con inut de carbon, oxizi de carbon, aldehide i cetone, prin introducerea gazului metan;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 162

reabilitri de drumuri i modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire; realizarea unui program de ntre inere periodic a carosabilului i a cilor pietonale n vederea diminurii emisiilor de pulberi n suspensie care sunt generate de traficul intens; se vor extinde zonele verzi, n acest scop la eliberarea autoriza iilor de construire pentru obiective noi se va impune i respecta suprafe ele minime de spa ii verzi i plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism. 2.Msuri pentru protejarea factorului de mediu APA" Alimentare cu apa i canalizare Respectarea Avizului de gospodrire a apelor pentru PUG al orasului Baicoi, emis de ANAR-Direc ia Apelor Prahova. Alte masuri prevzute pentru protejarea factorului de mediu apa: dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei; indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate n receptorii naturali de pe teritoriul localitatii, se vor ncadra in limitele impuse prin HGR. nr.188/2002, Anexa 3 - NTPA 001/2005, modificata i completata cu HG nr.352/2005; racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in func iune a sistemelor de canalizare; se impune instituirea unor zone de protectie n lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire; precizarea n documentatiile de urbanism ulterioare adoptrii PUG-ului a restrictiilor la regimul construc iilor tinndu-se cont de limita de inundabilitate a localit ii; amplasarea de lucrri i constructii n albiile inundabile ale cursurilor de apa, n zonele de protec ie ale cursurilor de ap, lucrrilor de gospodrirea apelor i a altor lucrri hidrotehnice, se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protec ie i cu acceptul autorit ii de gospodrirea apelor, respectndu-se normele legale n vigoare; pentru toate lucrrile de investi ii la nivel local al orasului Baicoi, ce vor avea legatur cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa, re ele de aduc iune, re ele de distribu ie a apei potabile, re ele de canalizare, sta ii de epurare, lucrri de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documenta ii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare; orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 163

numai cu asigurarea condi iilor normale de scurgere a apelor n situa ia unor debite mari; pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii, a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastului din albie. 3.Msuri pentru protejarea factorului de mediu SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE" se va realiza pentru toate strazile re ele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodriile individuale; se va face dimensionarea re elelor de apa i canalizare n conformitate cu planul de extindere a zonei; se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa, statii tratare apa, statii de epurare, cimitire i urmrirea respectrii acestora, conform HG nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protec ie sanitara i hidrogeologic; se va interzice realizarea construc iilor de orice fel n albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile; se va interzice depozitarea deeurilor n locuri neautorizate; se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deeuri pe teritoriul administrativ; se va implementa sistemul de colectare selectiv a tuturor categoriilor de deeuri de la popula ie, n vederea atingerii obiectivelor na ionale privind gestiunea deeurilor, respectiv:reducerea cantit ilor de deseuri biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice; se va asigura managementul deeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cet enilor pentru reducerea cantit ilor de deeuri; se va realiza colectarea deeurilor din toate cartierele orasului printr-un operator de salubritate autorizat, potrivit legii; consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. 47/2005, modificat i aprobat prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin.2.);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 164

consiliile locale au obliga ia de a-i asigura contractual serviciile unei unitti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. nr. 47/2005, modificata si aprobata prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin. 3.); se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deeurilor (conform Legii nr. 27/2007 care modific Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor). 4.Msuri pentru protejarea factorului de mediu VEGETA IE I ASEZRI UMANE" se va respecta zona de protec ie a monumentelor istorice delimitate prin PUG, ca urmare a studiilor de specialitate ntocmite prin grija Direc iei monumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii care prin func iune, configura ie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coeren a specificului urban existent sau afecteaz valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia; consiliul local va rspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densit ii de locuire, concomitent cu men inerea i dezvoltarea spa iilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologic, estetic i recreativ; se vor realiza perdele verzi de protec ie pentru zonele incompatibile func ional i cimitire; se va impune amenajarea de spa ii verzi in interiorul zonelor construite; suprafe ele de spa iu verde prevzute prin PUG vor fi amenajate i ntre inute corespunztor; se va men ine n extravilan suprafata de pdure i se va impune respectarea zonei de protec ie, conform legisla iei n vigoare; se vor asigura msuri pentru ncadrarea nivelului de zgomot ambiental n prevederile legislatiei n vigoare, pentru evitarea disconfortului i a efectelor negative asupra snta ii popula iei; se vor respecta distantele de protec ie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m fa de mprejmuirea cimitirelor; se vor asigura planta ii nalte pe aleile principale i la limita exterioar a incintei n proportie de minim 5% din suprafata total a cimitirului. 5. Msuri PSI i de evitare a riscurilor unor accidente asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legisla iei n vigoare; montarea conductelor si a cablurilor electrice, conform normelor in vigoare.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 165

Msuri de supraveghere i control a factorilor de mediu extinderea zonelor verzi i plantate; reabilitri i modernizri de drumuri; extinderea re elei de canalizare si de alimentare cu apa potabila; modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta; stabilirea de zone de protec ie sanitar; instaurarea unui regim strict privind destina ia terenurilor; interdic ia de construire pe terenuri forestiere; interdic ia realizrii de construc ii care depreciaz peisajul; obligativitatea respectrii regimului de administrare a monumentelor naturii; delimitarea prin PUG a zonelor de protec ie a monumentelor istorice i de arhitectur i a siturilor arheologice; stabilirea de reguli privind realizarea de construc ii n zonele expuse la riscuri naturale. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calit ii factorilor de mediu nu va putea sa fie facut, n exclusivitate de titular datorit lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea n timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze n colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activit i ce pot fi cuantificabile ca valori, cantit i i timp de execu ie. Primaria orasului Baicoi va depune anual, pn la sfritul primului trimestru al anului ulterior realizrii monitorizrii, rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Prahova. Factor de mediu Indicatori monitoriza i Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu ap, de canalizare; Modul de implementare a proiectului privind statia de epurare; Indicatori de calitate a apei potabile; Modul de realizare a canalizrii pentru ape uzate menajere pe toate strzile propuse prin PUG; Modul cum este aplicat Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale la schela pertoliera din orasul Baicoi; Modul de respectare a zonelor de protec ie sanitar la cursurile de apa de pe suprafa a teritoriului administrativ al orasului; Aerul Modul de respectarea a programului de ntretinere periodic a carosabilului i a cilor pietonale n vederea diminurii emisiilor de pulberi n suspensie care sunt generate de traficul intens;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 166

6.

Solul

Flora i fauna

Zgomotul

Popula ia i snatatea uman

Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri i modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire; Modul de respectare a utilizrii tehnologiilor moderne, nepoluante; Concentra ii de poluan i n aerul ambiental n raport cu valorile limit pentru protec ia popula iei, vegeta iei, ecosistemelor; Modul de realizare a prevederilor programului de management al deeurilor; Modul de implementare a sistemului de colectare selectiv a tuturor categoriilor de deeuri de la popula ie i realizarea infrastructurii necesare colectrii selective a deeurilor; Masuri incluse n planul de management al deeurilor n legatura cu educarea cet enilor pentru reducerea cantit ilor de deeuri; Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate; Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protec ie a zonelor mpdurite; Msuri incluse n planul de management al deeurilor n legatur cu prevenirea eliminrii necontrolate a deeurilor; Programe educa ionale adresate locuitorilor ansamblului, cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere i a spa iilor plantate; Elemente privind amplasarea i amenajarea cilor de circula ie perimetrale i interioare n raport cu necesit ile privind protejarea receptorilor sensibili (popula ie, construc ii) la zgomot i vibra ii; Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuin e fa de sursele de zgomot i vibra ii; Modul de asigurare a zonei de protec ie pentru ci rutiere. Niveluri de zgomot n raport cu valorile limit. Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007, art. 2, alin 1 cu privire la asigurarea suprafe ei de spa iu verde pe locuitor; Modul de a asigura facilit ile de agrement dezvoltate la nivelul orasului; Modul de a asigura a facilit i educa ionale dezvoltate la nivelul orasului; Modul de realizare a cilor de comunica ii i transport; Modul de respectare a procentului de spa iu verde propus, amenajarea i ntre inerea corespunzatoare a acestuia, precum realizarea perdelelor verzi de protec ie pentru zonele
Page 167

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Peisajul

incompatibile func ional i cimitire. Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru orasul Baicoi cu realizarea infrastructurii necesare. Monitorizarea optimizarii densita ii de locuire, concomitent cu men inerea i dezvoltarea spa iilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologic, estetic i recreativ. Modul de distribuire a spa iilor plantate fa a de func iunile locuin e, mixte i industriale. Modul de respectare a zonelor de protec ie a monumentelor istorice.

Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti, APM Prahova, si altor autoritati si institutii, pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar, la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 168

11.REZUMAT FR CARACTER TEHNIC


Lucrarea reprezint Raportul de mediu pentru evaluarea strategic de mediu a Planului Urbanistic General al orasului Baicoi, jude ul Prahova. Raportul de mediu a fost ntocmit n conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri i programe. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru orasul Baicoi. Titularul planului este Consiliul Local al orasului Baicoi. Scopul PUG l reprezint dezvoltarea orasului corelat cu poten ialul zonei, necesit ile populatiei i programe regionale i nationale. Continutul i obiectivele principale al P.U.G. Memoriul general este structurat pe urmtoarele capitole: Introducere(date de recunoatere PUG, obiectivul PUG, surse de documentare); Stadiul actual al dezvoltrii; Propuneri de organizare urbanistic; Concluzii, msuri n continuare; Anexe Principalele obiective ale PUG se refer la: dezvoltarea activit ilor; intravilan propus, zonificare, bilan teritorial; organizarea circula iei; evolu ia popula iei; msuri n zonele cu riscuri naturale; dezvoltarea echiprii edilitare; zone protejate i limitele acestora; interdic ii temporare i definitive de construire; Planul Urbanistic General creaz cadru pentru activit i i proiecte noi, integreaz prevederi punctuale referitoare la orasul Baicoi cu alte planuri i programe, dup cum urmeaz: Planul de amenajare a teritoriului na ional, toate sectiunile aprobate (Sec iunea 1 - Ci de comunica ii; Sec iunea 2 - Apa; Sec iunea 3 - Zone protejate, naturale i construite; Sec iunea 4 - Re eaua de localit i; Sec iunea 5 - Zone de riscuri naturale); Planul de amenajare a teritoriului Jude ului Prahova; Planul de Dezvoltare Durabil a jude ului Prahova n perioada 2007-2013;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 169

Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri i poduri jude ene in perioada 2007 - 2013; Sistem de Management Integrat al Deeurile - Plan de Investi ii pe termen Lung - Jude ul Prahova; Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 3 Sud Muntenia; Planul jude ean de gestionare a deeurilor Prahova; Prevederile legisla iei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local; PLAM pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activit i de planificare ale autorit ilor jude ene i reflect opinia publicului n ceea ce privete problemele prioritare de mediu. Raportul de mediu a urmrit sa evalueze impactul pe care l va avea implementarea fiecrui obiectiv din PUG asupra mediului i de a stabili msuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administra ia public a orasului Baicoi, Raportul de Mediu este un instrument care mpreun cu Planul Urbanistic General poate s sprijine fundamentarea deciziilor n implementarea unor proiecte care s reduc la minim impactul negativ al investitiilor, s ntreasc i s accentueze aspectele pozitive ale dezvoltrii urbanistice viitoare ale orasului Baicoi. Evaluarea strategic de mediu creaza baz pentru: cresterea eficien ei procesului decizional; realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului; ntrirea sistemului de conducere i a eficien ei institu ionale; evaluare mai corect a proiectelor. Raportul de mediu, prin evaluarea facut, ajut la limitarea dintr-o faza incipient a unor greeli n ceea ce privete realizarea unor proiecte evitndu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevzute n PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu, s-au stabilit msuri de contracarare / minimizare a oricrui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Eviden ierea riscurilor generate de neimplementarea msurilor poate constitui baza pentru administra ia public n alegerea priorit ilor n dezvoltarea urbanistic a localit ii. Evaluarea a presupus mai multe etape n care s-a parcurs: analiza strii actuale a mediului n urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante, evaluarea a presupus analizarea modului n care PUG contribuie la atingerea obiectivelor; s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta "0" i s-a concluzionat ca varianta definitiv va avea un efect general pozitiv, mai bun atat pentru mediu ct i din punct de vedere economic.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 170

Programul de monitorizare se bazeaz pe monitorizarea obiectivelor de mediu i pe performan se asigur controlul implementrii i eficacit ii msurilor prevazute n PUG care ii propun s produc efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica dac sunt necesare msuri suplimentare.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 171

12. CONCLUZII SI RECOMANDARI


Recomandari privind reducerea poluarii atmosferice Diminuarea emisiilor specifice de poluare atmosferica din surse punctiforme prin implementarea msurilor propuse in programele de conformare ale agentilor economici; Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj; Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea n trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie; Intensificarea actiunilor de control n trafic a emisiilor la esapament; Recomandri privind reducerea polurii apelor Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a oraului cu o noua treapta mecano-biologica; Implementarea masurilor asumate in programele de conformare ale agentilor economici; Optimizarea preepurrii apelor uzate pentru agentii economici; Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinat consumului uman i valorilor pentru parametrii relevan i i asigurarea permanenta a monitorizrii i informrii consumatorilor asupra calit ii apei destinate consumului ; Asigurarea ca toate msurile necesare de remediere s fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate Interzicerea folosirii apei a crei calitate constituie un pericol poten ial pentru sntate; Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia snt ii publice; Recomandri privind reducerea riscurilor de poluare a solului Implementarea masurilor asumate in programele de comformare ale agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului; Amenajarea de puncte de precolectare a deseurilor menajere, sortate pe categorii diferite (carton, plastic, sticla, metal ); Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor verzi rezultate din grdini, parcuri etc;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 172

Implementarea sistemului de depozitare a deseurilor electrice si electronice prin constientizarea populatiei, a asociatiilor si a productorilor de DEE privind existenta de puncte de colectare a DEE-urilor la oraele i municipiile cu o popula ie de peste 20.000 de locuitori ; Evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa; Proiectarea si executia sistemelor de colectare, canalizare, epurare si evacuare a apelor (meterorice, pluviale, reziduale, menajere si industriale); Diminuarea concentratiilor de poluanti din ape, prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi; Intreruperea locala imediata a rigolelor, devierea circulatiei, curatarea si neutralizarea santurilor, etc. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol; Stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate; Umezirea, imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare, fine, prafoase; Defrisarea terenurilor se va face in limite optime, strict necesare; Efectuarea plantatiilor de protectie; Plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti; Recomandri privind reducerea polurii datorate traficului rutier Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea n trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunztoare de combustie; Intensificarea actiunilor de control n trafic a emisiilor la esapament; Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centur a orasului; Intocmirea hrtii nivelului de zgomot a orasului; Recomandri privind reducerea polurii datorate urbanizrii mediului Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde - amenajarea de noi spatii verzi, perdele de protectie stradala, n cadrul programului de ecologizare a oraului ; Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor; Pstrarea zonelor de protectie n jurul sondelor de extractie att a celor n functiune, precum si a celor abandonate pn la refacerea terenului si redarea acestuia n circuit.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 173

Concluzii si masuri La comanda Consiliului local al oraului Bicoi s-a elaborat prezenta documenta ie Plan Urbanistic General pentru oraul Bicoi con innd strategia, priorit ile, reglementrile i servitu ile de urbanism, aplicate n utilizarea terenurilor i construc iilor din cadrul oraului Bicoi. Au fost avute n vedere problemele principale rezultate din analiza situa iei existente, disfunc ionalit ile i priorit ile de interven ie att n teritoriul administrativ ct i n cadrul localit ii. Planul urbanistic general aprobat devine instrumentul tehnic n activitatea Consiliului local, pe probleme legate de gestiunea i dezvoltarea urbanistic a orasului. Odat cu aprobarea P.U.G.-ului, acesta capt i valoare juridic constituindu-se n act de autoritate i administra ie local. Pentru dezvoltarea n continuare a orasului se impun urmtoarele: Ac iuni de restructurare, retehnologizare i modernizare a agen ilor economici, att din industrie ct i din agricultur ; Initiative si facilit i oferite de Consiliul Local pentru dezvoltarea activit ilor legate de resursele de baz ale oraului; Stimularea agen ilor economici n realizarea de obiective i activit i noi; ncurajarea i stimularea investirii n industria mic i n prestri de servicii industriale; ncurajarea diversificrii i extinderii activit ilor de prestri servicii pentru popula ie; Valorificarea produselor agricole vegetale si animale prin comercializare sau prelucrare n zon ; Restructurarea i retehnologizarea SC AVICOLA; Efectuarea de lucrri de drenare i canalizare la Bile Valea Stelii pentru nlturarea infiltra iilor din ape pluviale i infiltra ii din petrol; Elaborarea documenta iei pentru varianta de rut ocolitoare a localit ii; Regularizarea prului Dmbu; Execu ia lucrrilor de alimentare cu ap n toate zonele i cartierele; Executarea lucrrilor necesare pentru extinderea re elei de canalizare a apelor uzate i de extindere i retehnologizare a sta iei de epurare; Reabilitarea sistemului de management integrat a deeurilor menajere, inclusiv colectare selectiv la surs; Amplasarea judicioas de obiective de interes public de interes general i crearea unor centre secundare de interes; ntocmirea documenta iilor pentru reducerea polurii i recuperrii terenurilor degradate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 174

Msuri pentru reducerea polurii aerului, apei i solului; Amenajarea i reabilitarea parcului din centrul cartierului Bicoi; Amenajarea zonei de agrement, distrac ii i sport din zona Bicoi Nord; Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru organizarea i modernizarea zonei centrale i a centrelor de cartiere; Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru noile zone introduse n intravilan; Interdic iile propuse prin Planul Urbanistic General - .PU.G.- se pot ridica par ial sau total prin elaborarea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu. Proiectantul apreciaza ca dezvoltarea extensiva a intravilanului (dezvoltarea tentaculara a zonei de locuit), in conditiile unui ritm de construire relativ modest, mreste eforturile comunit ii si presiunea asupra bugetului local, pentru echiparea tehnico - edilitar a zonelor noi. Administratia publica locala va intocmi programe de prioritati care sa corespunda necesitatilor populatiei, dar care sa plece de la priontatea nr. 1 - crearea de noi surse de venit pentru locuitori si implicit, pentru comunitate. Ordinea studiilor si proiectelor necesar a fi elaborate in perioada urmatoare va fi conform cu programele de priorit i ntocmite de administralia public local.

In concluzie, se apreciaz ca implementarea PUG pentru orasul Baicoi va avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabil a localita ii pe termen mediu i lung.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 175

Bibliografie
La elaborarea lucrrii s-au avut n vedere reglementri specifice n domeniul protec iei mediului din care enumerm: Ordonan a de urgen a guvernului nr. 195/2005 privind protec ia mediului aprobat i modificat prin Legea nr. 265/2006 i OUG nr. 114/ 2007; Hotrrea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri si programe; Directiva nr. 2001/42/CE Directiva SEA; Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului; Hotrrea Guvernului nr. 856/2002 privind eviden a gestiunii deseurilor i aprobarea listei cuprinznd deseurile; Hotrrea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei na ionale de gestionare a deeurilor i a Planului na ional de gestionare a deseurilor modificate prin Hotrrea de guvern nr. 358 / 2007; Ordinul comun nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului i Gospodriei Apelor i Ministerul Integrrii Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deeurilor; Ordonan a de urgen a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice; Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a re elei ecologice europene Natura 2000 n Romnia Hotrre nr.974 din 15/06/2004 - Intrare n vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspec ie sanitar i monitorizare a calit ii apei potabile i a Procedurii de autorizare sanitar a produc iei i distribu iei apei potabile; Legea apelor nr. 107/1996 modificat i completat de Legea nr. 310/2004 si Legea nr. 112/2006; Hotrrea guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate, modificat si completat prin Hotrrea guvernului nr. 352/2005; Hotrrea guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protec ie sanitar i hidrogeologic;

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 176

Conven ia privind accesul la informa ie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justi ie n probleme de mediu Conven ia de la Aarhus (1998); Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificrile si completrile ulterioare, republicat n Monitorul Oficial nr. 938/2006; Ordonan a de urgen a guvernului nr. 43/2000 privind protec ia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de interes na ional, modificat i completat, republicat n Monitorul Oficial nr. 951/2006. Ordinul nr. 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare i punere n aplicare a planurilor i programelor de gestionare a calit ii aerului; Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calit ii apelor de suprafa n vederea stabilirii strii ecologice a corpurilor de ap; Ordin nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea ncadrrii localit ilor din cadrul Regiunii 3 n liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor i protec iei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calit ii aerului n Romnia Lege nr. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III-a - zone protejate Ordin nr. 196 din 10/10/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor i prescrip iilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protec ie i zonelor de siguran aferente Sistemului na ional de transport al i eiului, gazolinei, condensatului i etanului Hotrre nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele na ionale de emisie pentru anumi i poluan i atmosferici Hotrre nr. 878 din 28/07/2005 - privind accesul publicului la informa ia privind mediu Hotrre nr. 352 din 21/04/2005 - privind modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 177