RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL BAICOI JUDETUL PRAHOVA

FEBRUARIE 2011
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 1

BENEFICIAR: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI BAICOI JUDETUL PRAHOVA

SEF PROIECT: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 si 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA COLABORATORI: ING. MIHAELA BUTUFEI CHIM. RUSANDICA STOICA ING. MARIUS COJOACA

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 2

CUPRINS INFORMATII GENERALE CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORT DE MEDIU CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Situatia existenta a orasului Baicoi 1.3 Relatia cu alte programe si planuri relevante

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1. Descriere fizico-geografica 2.1.2. Factorul de mediu ”Apa” 2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” 2.1.4. Factorul de mediu ”Sol” 2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” 2.1.6. Zgomotul 2.1.7. Sanatatea populatiei 2.1.8. Peisajul 2.1.9. Monumente istorice şi arhitectura 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. CAPITOLUL 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 3

8. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL 8.2. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 11. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii.4. interna ional 5.5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei 8. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 4 . Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante CAPITOLUL 7. Baicoi asupra obiectivelor de mediu 6. Varianta propusa in PUG CAPITOLUL 6. comunitar. indicatori 5. peisajului 8.1. Obiective de mediu. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 8. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 6.2.3.3. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER CAPITOLUL 8. Masuri de protectie a patrimoniului cultural CAPITOLUL 9.G. vegetatiei.2.1. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.5.U. tinte.6. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului 8.1.7. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI.

Plan de incadrare in teritoriu .Plan de incadrare in zona .Atestatele (conf.CAPITOLUL 12. CONCLUZII SI RECOMANDARI Bibliografie ANEXE . Registru National) ale elaboratorului Raportului de Mediu RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 5 .

comuna Scor eni si comuna Cocorăştii Mislii Vest . 1 Amplasament RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 6 .02 grade latitudine nordică şi 25. Vecinătă ile conform planului de încadrare în zonă sunt : Nord . TÂRGOVIŞTE Titularul proiectului: PRIMĂRIA ORAŞULUI BĂICOI Amplasare: Oraşul Băicoi este situat în mijlocul jude ului Prahova pe următoarele coordonate: 45.52 grade longitudine sudică. respectiv 16 km sud de Câmpina. BLOM ROMÂNIA S.L.comuna Păuleşti Vest .DATE GENERALE Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL BĂICOI – JUDE UL PRAHOVA Proiectant general : S. Fig.se în mijlocul oraşului (dealul intea).orasul Plopeni. înăl imea maximă (406m) atingându .comuna Băneşti. comuna Floreşti Sud-vest .comuna Ariceştii Rahtivani Sud-est . la un nivel mediu de 250m.R. la o distan ă de 20 km nord de Ploieşti.C. comuna Măgureni.

1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe.privind autorizarea executării construc iilor şi unele măsuri pentru realizarea locuin elor. Lege nr. Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agen ia Na ionala de Protec ie a Mediului. aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD. indicativ GP038/99. Alte acte legislative şi normative apărute.CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.Sec iunea a IV-a Re eaua de localită i. 2007). BLOM ROMÂNIA Târgovişte.privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional . 350 din 06/07/2001 .G. 91 din 25/10/1991 .U. Ordin nr. cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr.pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism. 13 din 10/03/1999 . SI A RAPORTULUI DE MEDIU Planul urbanistic general al Oraşului Băicoi a fost elaborat de S. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia românească de Hotararea de Guvern nr. 525 din 27/06/1996 . 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Ordin nr. a procedurii de autorizare şi a con inutului documenta iilor prevăzute de Legea nr. 351 din 06/07/2001 . în conformitate cu prevederile legale: Lege nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 7 .C. Lege nr. 50/199. anexa nr. Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004.privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi con inutul-cadru al planului urbanistic general". 50 din 29/07/1991 .pentru aprobarea formularelor. Hotărâre nr.

Scopul si obiectivele principale ale PUG Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi s-a întocmit în baza comenzii Primăriei Băicoi şi a contractului de proiectare aferent. 1 :5000. energie. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1.). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 8 . 1 :25000 planuri întocmite de SC BLOM ROMANIA SRL în anul 2008. referitoare la stadiul actual de dezvoltare al oraşului Băicoi şi propunerile de perspectivă: • Memoriu General “Reactualizare Plan Urbanistic General al Oraşului Băicoi . canal.1.1. Planul Urbanistic General este un instrument opera ional al politicii de dezvoltare adoptată de administra ia locală. 2010. re ele rutiere. 2008. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul localită ii şi le actualizează având în vedere: intravilanul localită ii să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare. nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localită ii (apă.SC BLOM ROMANIA SRL. creşterea calită ii vie ii locuitorilor. 2010. Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informa ional pentru planificare urbană. Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și con inutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. • Enciclopedia României. • Studiu istoric de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova . Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse documentare. comunica ii. • Datele statistice furnizate de Centrul Jude ean de statistică Prahova şi de Primăria oraşului Băicoi.Jude ul Prahova” SC BLOM ROMANIA SRL. şi are ca scop stabilirea obiectivelor. directiilor principale de actiune şi măsurilor de dezvoltare a localită ii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situa iei existente şi a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. precizarea zonelor cu grad mare de risc natural. • Strategia de dezvoltare a orasului. precizarea categoriilor de folosin ă ale terenurilor în intravilan şi extravilan şi bilan ul teritorial al categoriilor de folosin ă. etc. • Studiu geotehnic de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova SC BLOM ROMANIA SRL. • Ridicări topografice sc.

Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia româneasca prin Hotararea de Guvern nr. • modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de extindere a intravilanului. • cresterea calitatii vietii . • stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. • stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica . să descrie şi sa cuantifice efectele directe şi indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu. • punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de urbanism si autorizatii de construire) . • evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia . Obiectivele lucrarii constau in: • raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor sale. • activarea economiei locale .• Anuar statistic al României. • delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor). • rela ionarea localită ii cu teritoriul său administrativ şi rela ionarea suprateritorială. • relationarea din punct de vedere functional a spatiilor . 1076/2004 privind stabilirea procedurii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 9 . • delimitarea zonelor afectate de servitu i publice. • Informa ii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadastrul funciar al intravilanului şi extravilanului oraşuli Băicoi. • Lista agen ilor economici de pe raza oraşuli Băicoi. afectate de interdic ii temporare şi permanente de construire. Evaluarea impactului asupra mediului a Planului Urbanistic General al unei localită i urmăreşte să identifice. Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul de Urbanism aferent devine după aprobare "act de autoritate al administratiei publice locale" pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism şi autoriza ii de construire pe teritoriul localită ii. • corelarea intereselor publice cu cele individuale. • precizarea condi iilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate.

din care pleacă mai multe străzi. • analiza alternativei "0" în condi iile neimplementării PUG. oraşul înregistrează valori cantitative şi calitative diferite. Activită ile industriale constituie elementul cel mai dinamic şi cu repercursiunile cele mai evidente asupra vie ii oraşului. În func ie de aceste elemente. stabilirea obiectivelor de mediu. contribuind direct sau indirect la crearea serviciilor şi intensificarea rela iilor acestuia cu aria înconjurătoare. • măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG. cum sunt DN1 şi calea ferată dublu electrificată Bucureşti –Braşov. aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG. Situa ia existentă a oraşului Baicoi Băicoiul se înscrie în categoria oraşelor de pozi ie geografică la contactul unor unită i naturale cu resurse complementare îmbinat cu existen a unor importante resurse minerale. agricole. Din punct de vedere administrativ oraşul Băicoi este situat în partea de nordvest a jude ului Prahova o distan ă de 20 km nord de Ploieşti. • analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea măsurilor din PUG precum şi o evaluare cumulativă. Industria constituie motorul vie ii urbane. 1. Activită ile. ceea ce se reflectă în poten ialul geo-economic. forestiere. • elaborarea "Programului de monitorizare" a implementării obiectivelor stabilite prin PUG. Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului Urbanistic General şi a presupus următoarele etape: • analiza stării actuale a mediului în Oraşul Băicoi. împreună cu mijloacele de produc ie. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. anexa nr. alcătuiesc baza economică a oraşului. de apă şi turistice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 10 . acestea nedepăşind însă ca lungime 2-3 km decât foarte rar. Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004. respectiv 16 km sud de Câmpina.de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.Canton).2. la care se adaugă prezenta unor importante artere de comunica ie. Oraşul se întinde pe o lungime de 17 km (de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieşirea spre Găgeni . Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii).

cu aleea sa de plopi falnici. arabil in sud.Oraşul Băicoi are în componen ă următoarele cartiere: • Schela. Vasile. Relatii in teritoriu • DN 1. • Tufeni. situat la intrarea în oraş dinspre DN1 .Paralela 45. situat în nordul extrem al oraşului. anume doamnele profesoare Popescu. orasul Băicoi este amplasat la contactul Subcarpatilor de Curbura cu Campia Ploiesti. sub îndrumarea caruia au activat cei mai straluci i profesori ai oraşului din perioada 1960-1980. în care sunt concentrate cele mai importante unită i economice ale oraşului. alături de o mică zonă cunoscută sub numele de "Cotoiu". cândva loc de promenadă şi de întâlniri pentru tinerii anilor '65-'80. Datorita faptului ca sunt plasate in exterior zone subcarpatice ce se gasesc sub influenta zone de campie. fostă comună. tinde să devină centrul oraşului. • Lilieşti. • "Centrul Vechi" al oraşului. pentru zăcămintele de petrol şi pentru proprietă ile apelor din Valea Stelii (Senin). paduri. întinzându-se până la ieşirea spre Găgeni. situată în SE. şi nu numai. Dealurile subcarpatilor Baicoi – Tintea sunt incluse de unii autori Subcarpatilor Teleajenului si de altii Subcarpatilor Prahovei. liceul şi o zonă comercială şi de servicii. Gradinita. Oprişan. situat în estul oraşului. Dealurile Tintea Baicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta înalta cuprinsa intre 400–500 m ceea ce face ca ele sa domine Campia inalta a Ploiestilor. Fisc). Tot in aceasta zona se află unită ile administrative ale oraşului (Primărie. latitudine nordica si limitat la est de meridianul de 25 grade si 52 secunde longitudine estica. expozitia nordica si sudica a versantilor determina o utilizare diferita a terenurilor: pasuni. Şcoala generala "a domnului Ghenoiu" (Domnul Ghenoiu a fost un prestigios director al acestui lăcas. • Dâmbu. • DJ 102 Ploiesti–Păulesti–Băicoi • Calea ferată dublă electrificată Bucuresti–Brasov. spre ieşirea cu Scor eni • intea. Situat pe paralela de 45 grade si 2 secunde. Accesul î n teritoriu se face prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 11 . care în urma amplasării aici a câtorva cvartale de locuin e în perioada comunistă. oarecum izolat de restul Băicoiului. domnul invatator Popescu si domnul profesor Iancu Constantin). cunoscută în ară. Diaconu. reprezenta o atrac ie cu parfum interbelic datorita unora dintre cladiri si a domeniului Domnitei Cleopatra Trubetkoi. respectiv Plopeni.

legând în ordine cartierele componente.Episcopia Bihorului) -IV (Bucuresti . cu lumea grecomacedoneană . respectiv : Băicoi.) datează şi tezaurul de tetradrahme (imita ii dacice ale monedei lui Filip al II-lea – regele macedonenilor) descoperite la intea. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 12 . • pe linii locale : -Ploieşti. Repere istorice Zona actualului oraş a fost intens populată încă din perioadele de timp îndepărtate chiar dacă suntem departe de a cunoaşte integral aşezările umene care sau succedat pe acest teritoriu.Oradea . tatăl lui Alexandru Macedon (epoca fierului).Arad. avand traseul paralel cu al Caii Ferate Ploiesti-Brasov.H. la cca 5 km de oraş. Liliesti.Curtici). • DC100 traversează teritoriul administrativ al orasului la limita estică fiind un drum de legătură între Plopeni si Cocorăştii Mislii.Tintea si intersectie DJ102 spre Plopeni. Din această perioada (341 î.Drumuri • DN1 ce traverseaza limitrof teritoriul.Slănic. La intea au fost identificate monede dace imitând pe cele macedonene cu efigia lui Filip al II-lea. dovedind intensificarea legăturilor geto – dacice de la sud de Carpa i. Cale ferată Oraşul nu este legat la reteaua feroviară.prin intermediul statiei Plopeni. la cca 4 km de oraş . gara cea mai apropiată fiind Floreşti. • DJ100 F ce traverseaza teritoriul administrativ de la vest spre est. dar teritoriul administrativ este mărginit de două artere feroviare: • linia CF dublă electrificată Bucuresti .Braşov • linia CF Ploieşti – Plopeni Calea ferată pe apartenen ă la: • magistrale : -II (Bucuresti . • DJ100 E traversează localitatea de la sud la nord si leagă Schela (Intersectie DJ102F) cu cartierul Tufeni. -III (Bucuresti .Halmeu).Satu Mare . • DC215 de la intersectie DN 1 traverseaza teritoriul administrativ de la sud spre nord si leagă cartierele Băicoi de Dâmbu spre Bordenii Mici. spre Telega si Câmpina.

X). Baicu (posibil nume la originea oiconimului Băicoi). Tradi ia locală acordă un loc important începuturilor din vremea migra iilor tătare când un oarecare Baicu. Din documente reiese că satul Băicoi “au fost slobozi. lui Stan Mazâlie şi Radului cu fra ii şi cetaşii lor. Din documentele din anii 1610 şi 1675. jumătate din sat în Băicoi pentru că este a lor bătrână şi dreaptă moşie schimbată în timpul lui Mihai Voievod pentru şase păr i la Ploieşti. crescător de oi. Cartea de schimb a fost nesocotită de Radu Mihnea în anul 1615.).H. dă în stăpânire moşnenilor Pavel Bustea şi Gavril “cu to i fra ii şi cetaşii lor”. atestă o aşezare daco – romană şi ulterior una românească apar inând culturii Dridu (sec. Alte urme. Din această perioadă atât la intea cât şi la Băicoi au fost descoperite urme ale unei aşezări dacice. Documentul a fost dat în Ploieşti. se acordă negu ătorilor prahoveni. Radu Mihnea şi Gheorghe Duca. în schimb pentru satul Ploieşti. satele Prahovei. primul privilegiu comercial cunoscut. Băicoi”. la o căpetenie tătară.Ulterior Burebista a inclus această regiune statului dac (82 – 44 î. VIII . După înfiin area Episcopiei Cumaniei care cuprindea şi Prahova are loc în anul 1241. Cu ocazia schimbului de moşie pentru moşie. la 20 mai 7105 (1597) şi din el reiese că moşia Ploieştilor este stăpânită de doi boieri mai mărun i. Între timp moşia apar inuse Mânăstirii Brebu şi mai apoi Mânăstirii Mărgineni. cobora turma la iernat la Cotu Oii azi Cotoiu. fiindcă n-a fost scrisă cu mâna lui Mihai Voievod şi de aceia jumătate din sat este luat pe seamă domnească. Mihai Viteazul dă Băicoiul lui Manole şi lui Neculce Logofăt. apare o men iune referitoare la localitate: “Au luat parte la schimbul de mărfuri cu Braşovul. apoi megiaşii din sat câ i au fost sau vândut lui Mihai Voievod”. În anul 1543 şi mai apoi în anul 1595 în socotelile oraşului Braşov. Hrisovul lui Radu Mihnea din anul 1615. Manole şi Neculce Logofăt. marea invazie tătară. Din hrisovul dat de Duca Voievod la 3 decembrie 1675 reiese că partea jupânesei Tudora şi a Radului (feciorul lui Manole) este dată în stăpânire postelnicului Vlaicu. La 28 iunie 1358. Atestarea documentară a localită ii Băicoi ca moşie domnească este strâns legată de întemeierea oraşului Ploieşti. de domni. Basarab I făcea referire într-un hrisov dat între 1324 – 1328. cu ocazia trecerii hardelor tătare prin aceste locuri. negustori din Argeş. rezultă că numai o parte din ăranii Băicoiului au fost rumâniza i de Mihai şi au trecut în stăpânirea lui Manole şi Neculce Logofăt. boieri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 13 . Men iunile documentare folosite la atestarea locuitorilor şi localită ii Băicoi datează de pe vremea lui Radu Şerban. Atestarea are loc în condi iile cotropirii satelor de ărani liberi. care confirmă existen a drumului comercial între Transilvania şi teritoriul Prahovei.

iar în anul 1879 Gara Floreşti Băicoi. Spitalul Petrolul (1955). În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Concordia. locuitorii zonei au sprijinit cu toate for ele lor. În anul 1962 sunt înfiin ate C. efortul na ional de ob inere a independen ei din anul 1877.M.P. Singura unitate industrială a fost Intreprinderea de Stat Petrolieră Muntenia care între anii 1948 – 1955 s-a numit Sovrompetrol. Apare I. Lilieşti. domnul ării Româneşti hotărăşte ca Enache Ceauşu. Primii apărători ai gliei româneşti. căminul cultural intea.A. exploatarea cu sonde .Satele intea. Unirea. Tot acum începe exploatarea petrolului cu sonde. moşia Băicoi este dată zestre nepoatei sale Cleopatra Trubetkoi fiica lui Costache şi Ruxandrei Ghica. Băicoi şi S. Schela Băicoi a fost bombardată de nem i. Avicola . alia ii au distrus instala iile petroliere şi s-a procedat la înfundarea sondelor şi incendierea rezervelor. va aduce împroprietărirea a 600 ărani din localitate cu 1600 ha din moşia principesei Cleopatra Călinescu. Se realizează calea ferată Bucureşti – Predeal. legat de colectivizarea for ată. În martie 1907 la Băicoi şi Floreşti ăranii cer să li se arendeze sau sa li se vândă moşia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino. Columbia. În 11 iunie 1948 Băicoiul a devenit oraş.M. Zona Cotoiu a fost inundată cu petrol formându-se mlaştina de lângă hale. După anul 1820.S. iar după anul 1899 rafinăria Aurora. După holera din 1831 Arcadie Zaporojski contractează cu Mânăstirea Mărgineni exploatarea i eiului din intea (1844) iar după anul 1864. Au fost construite S.A. au apărut unită i noi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 14 . “Drumul Belşugului” intea şi Ferma intea.A. etc… Se produc schimbări mari în agricultură.şi mânăstiri precum şi a luptei de răscumpărare şi dobândire a drepturilor ărănimii. Băicoi unde au fost plantate milioane de pomi fructiferi care au dus faima oraşului. Băicoiul devine din nou moşie domnească. o grădini ă. Tot acum se sapă pu ul lui Sfetescu la 240 m adâncime. Dâmbu şi Lieşti apar ineau în anul 1832 Plăşii Filipeşti iar după 1864 până în 1925. Moşnenii din Băicoi devin liberi prin răscumpărarea acelei jumătă i rumânizate în timpul lui Mihai Viteazul. celălalt colos agricol.A. a lui Nae Coconea. Astra Română. un liceu seral (1957) care va deveni actualul liceu în anul 1960. cumpărătorul vămii Câmpina să deschidă pu uri de păcură pe moşia intea. a fost creat în anul 1963 şi a avut în perioada sa cea mai bună 24 ferme cu o produc ie de 700 milioane leidin care 72 milioane din localitate. primul domn regulamentar (1834 1842). Începe etapa petrolieră a localită ii când îşi fac apari ia societă i ca Steaua Română. Începând cu anul 1941 băicoienii sunt trimişi pe front. Se realizează Clubul Schelei (1949). În timpul domniei lui Alexandru Ghica. In1916. Băicoi. Anul 1864. al treilea din ară. În anul 1884 ia naştere prima distilerie din Băicoi. În timpul războiului. au fost organizate în două comune: intea şi Băicoi.

care a de inut în Băicoi un palat şi care a contribuit la ridicarea spirituală şi culturală a localită ii prin ctitorirea unei biserici şi prin înfiin area unei şcoli.VII-X) .C.P.H). familii care au de inut proprietă i în localitate. apar F.precum Brutăria. lui Manole si Necula Logofat. Se realizează P. cu trei turnuri crenelate. care limitează navetismul. Prima parte. Alte date importante din istoria orasului : • 1859-1860 . Atestarea documentara: 20 mai 1597.Din aceste familii se trage prin esa Cleopatra Trubeskoi.I. Anul 1978 marchează dezvoltarea industriei constructoare de maşini. Stema oraşului Băicoi este un scut despicat. se reface Casa de Cultură Lilieşti. şi I. tot pe azur. se află o acvilă bicefală ieşindă de argint. cuprinde sus.Aici au loc manevrele armatei Pricipatelor Unite .A. sonda 7000 Tufeni produce gaze.Lilieşti (1980). • Brâurile negre simbolizează i eiul.. Este vorba de un document domnesc prin care domnitorul da la schimb mosia Baicoiului. • Coroana murală de argint.T.Cu prilejul reorganizării administrativ-teritoriale a ării. Vinalool etc. se construieşte Biserica Tufeni. pe azur. semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.T. data legata de intiul unificator al romanilor Mihai Viteazul.H. În partea din stânga. • 1948 . localitatea fiind cunoscută prin activitatea de extrac ie a i eiului.R. • 1968 . se desfiin ează C. tăiată.Comuna Băicoi devine oraş . Şcoala cu 16 săli de clasă . trei lacrimi de argint.U. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş). pentru a primi mosia Ploiestilor. orasul Băicoi se uneste cu comuna intea. în câmp verde. S-au descoperit si urme de asezari dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44I.H. iar în câmpul inferior. iar terenurile se redau proprietarilor legali. cu rang de oraş.. sub titulatura de Băicoi.S.P. Este vorba de monede dacice si un tezaur de tetradrahme. după anul 1989 se realizează depozitul de 5500 t fructe. sunt trei brâuri negre. se reia tradi ia târgului. Primele vestigii istorice descoperite pe raza orasului s-au gasit la Tintea si dateaza din aproximativ 341. precum si urme ale culturii Dridu (sec. Se întăreşte func ia industrială a oraşului..-urile. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 15 . Semnifica ia elementelor este: • Lacrimile de argint şi acvila bicefală de argint fac aluzie la familiile boiereşti Ghica şi Cantacuzino.

păduri. Constantin Ghica ob inând carte domnească să facă pe moşia sa târg. După anul 1895 şi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial începe „etapa petrolieră” care a avut un rol primordial în dezvoltarea oraşului .ACTIVITĂ I ECONOMICE Oraşul Băicoi. dar si multe sonde şi instala ii abandonate. sub care se află un masiv important de sare. traversat în partea sa vestica de drumul E60. Pozitia sa in apropierea orasului Ploiesti a avut si are repercursiuni asupra orasului Băicoi. iar Schela Băicoi a ob inut locul I în privin a produc iei de petrol. În anul 1940 lucrau aici 1/7 din angaja ii industriei petrolului. Poten ialul industrial principal este extrac ia i eiului. parcuri de rezervoare. terenuri agricole. dovedind atractivitatea şi influen a oraşului în teritoriu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 16 . o dată pe săptămână. Amplasat in apropierea unui mare centru industrial cum este orasul Ploiesti si pentru ca beneficiaza de importante resurse de petrol si gaze. sunt exploatate zăcăminte de titei. condi iile naturale cu bogate resurse complementare constituind un mediu prielnic întemeierii în aceste locuri a comunită ilor umane cu mult timp în urmă. Activită i economice specifice zonei: Profilul economic al oraşului Băicoi este mixt. Pozi ia geografică a favorizat dezvoltarea comer ului încă din anul 1792. sare. exploatarea şi prelucrarea lemnului. principalele ocupa ii fiind cultivarea pământului. petrolului şi alte îndeletniciri mesteşugăreşti. având o vechime de peste 100 ani. numeroase pungi de petrol şi gaze din străfundurile cărora ies la suprafa ă izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase. compresoare şi ateliere. a intrat de timpuriu în circuitul economic. subcarpa i–câmpie. creşterea animalelor. Târgul a fost reluat cu succes după anul 1989. activitate cu tradi ie. De altfel aici au fost utlizate gazele la încălzitul locuin elor prima dată în ară în anul 1865. industrial şi agricol. este un inut favorizat. Pe aproape întreg teritoriul. astfel încât există numeroase puncte în exploatare. Localitatea apar ine oraşelor de contact. Economia oraşului a fost legată dintotdeauna de utilizarea resurselor naturale. aşa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul descoperite la intea. atât în intravilan cât şi în extravilan sunt sonde şi instala ii. care este atras pregnant in activitatea industrială a municipiului.

prin restructurare şi modernizare are şansa relansării acestui poten ial economic important până în 1989.<1 şi puterea industrială este mai mică decât puterea demografică. al plantelor tehnice. reprezentată prin întreprinderea de morărit şi panifica ie Moara Lilieşti (1948) a treia moară pentru măcinatul porumbului în jude .Complementar industriei grele. Potentialul agricol al oraşului (eviden iat pentru întreaga suprafa ă agricolă) este determinat si de gradul de favorabilitate.A. care de in 47% din suprafa ă.U. favorizând păşunatul extensiv în alternan ă cu creşterea intensivă a animalelor.C. Aici se află cea mai mare suprafa ă de livezi pe locuitor pe jude . iar prin formele ei intensive. constituie suportul real al desfăşurării unor activită i agricole în domeniul culturilor cerealiere. Activită i tipic rurale s-au dezvoltat legat de poten ialul agroproductiv pe terenurile intravilane şi extraurbane.P. Suprafe ele pomicole însumează 18% din terenul agricol al localită ii. În ceea ce priveşte indicele de diversificare a industriei. Pomicultura a cunoscut o dezvoltare însemnată în condi iile intensivită ii culturilor. Acestea satisfac necesarul în produse agroalimentare şi reprezintă materii prime pentru industria alimentară mică şi artizanală etc. Agricultura a devenit în etapa actuală un factor de viabilitate urbană. oraşul se înscrie în grupa celor cu muta ii structurale nesemnificative i. În perioada 1977 – 1978 au fost amplasate în oraş două obiective ale industriei constructoare de maşini: F.d. azi „Camexip” S..H. Produc iile ob inute depăşesc necesarul furnizând cantită i mari pie elor urbane şi fabricilor de prelucrare.. Păşunile şi fâne ele de in 8% din terenurile agricole. Cadrul geografic favorabil se referă la structura economică a teritoriului. Agricultura este favorizată de solurile de calitate medie şi de ponderea mare a suprafe elor agricole (76%). zootehnia şi în special creşterea păsărilor.S. Terenurile arabile. s-a dezvoltat industria alimentară. al legumiculturii etc. Poten ialul agricol principal este reprezentat prin două activită i: • produc ie cerealieră • pomicultura –primul loc în jude ca suprafa ă Deşi în scădere vertiginoasă. uneori industrializate pe care le cunoaşte contribuie la întărirea bazei economice a oraşului. azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale şi I. la existen a pământului ca resursă a produc iei agricole. Brutăria Băicoi (1971) şi Vinalcool (1969). fertililtate a solurilor pentru marile RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 17 .

culturi. cu utilaje de mare capacitate. începând de la creşterea for ată a păsărilor la fermele 4 şi 7 ale Avicolei Băicoi şi terminând cu desfacerea pe pia ă a produselor.păşunat. afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice. păşunilor în contextul dezvoltării agricole. Ferma de pe DN 1 a fost concesionată pentru activită i de depozitare.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3. Zona de câmpie la întâlnirea cu dealurile în care se află orasul este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. aflate în parcul de lângă Primărie. Creşterea animalelor printr-o alternan ă stabula ie . Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45). care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase. Activitatea de crestere a animalelor se desfasoara aproape exclusiv in gospodariile populatiei. afectiunilor sistemului nervos central si periferic. Un element fundamental în defini ia oraşului îl reprezintă gradul de dezvoltare şi extindere a serviciilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 18 . baza materiala a fostelor ferme este distrusa aproape in intregime. Ramura aducătoare de profituri a turismului nu prea este dezvoltată în Băicoi. iar celelalte şiau redus activitatea. Avicola a înregistrat un adevărat dezastru. care a prezentat şi posibilită i de industrializare. necesită reconsiderarea locului. produc ia reducându-se de zece ori. pe suprafete mari. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea.7ºC fa ă de mediul ambient. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie. Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. prin care majoritatea terenurilor agricole se încadrează în clasa III-a de fertilitate pentru marile culturi din zona câmpie. Teritoriul a beneficiat de lucrări de îmbunătă iri funciare (desecări gravita ionale). Sistemul individual este rudimentar si nerentabil. Ramura cea mai dinamică şi mai pu in poluantă a fost avicultura. plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională. mare parte din acestea fiind la ora actuală desfiin ate sau compromise. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. exprimat prin diversitatea şi amplitudinea acestora atât pentru oraş cât şi pentru zona sa de influen ă.800 băi calde şi 1. Activitatea de cultura plantelor se desfăsoară în sistem mixt: individual si în cadrul unor societă i comerciale. utilajele sunt putine si vechi. temperatura lacurilor variind cu + 6 .

C. dat fiind importan a implica iilor sale asupra celorlalte ramuri ale economiei. DOBRE SI FII S. BAICOI COMPANIA ENERGOPETROL FIL.L.Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale. aluminiu si PVC Producator si comercializare de produse apicole Tabla Lindab Tabla 627unită i RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 19 .C. FEHS S.C. DOLARIS S.C. acest fapt determinând necesitatea unor investi ii mai mari în acest sector pentru o mai bună servire a popula iei din oraş şi din zonele de influen ă.A. Dotările comerciale şi presta iile de servicii nu corespund normelor şi necesarului popula iei.A. S. Sensul general al dezvoltării este ca sectorul ter iar să devină predominant.A. ter iar. S.A. la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă. cât şi în cazul monumentelor istorice. Activii din grupa de servire. SUC.C. chiar dacă există un echilibru între productia agricolă si cea industrială. BAICOI S.A. S. secundar. În oraşul Băicoi nu se realizează o corela ie deplină între cele trei sectoare: primar. Principalele unită i economice din oraş sunt (ordinea este aleatorie) : SOCIETĂ I COMERCIALE OMV-PETROM –FIELD BAICOI S. VIKING PROFILE DEPACO NUMĂR TOTAL SOCIETĂ I COMERCIALE Domeniul de activitate Exploatari petroliere Fabricatie utilaj tehnologic Fabricatie echipamente hidraulice si scule Prelucrare si comercializare piatra naturala Lucrari foraj Lucrari montaj echipament tehnologic electric Tamplarie metalica . FORAJ SONDE PLOIESTI S. Activitati economice principale Oraşul Băicoi este o localitate a cărei economie are o ramură preponderentă. se plasează sub media jude ului Prahova. LAZARIDIS MARMURI SI GRANIT S.R. atât în cazul Băilor Valea Stelii. S. CAMEXIP S.C.

E. Datorită pozi iei favorabile la contactul subcarpa ilor cu câmpia. În prezent. POPULA IE. numărul locuitorilor a crescut rapid. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE Oraşul Băicoi este. Se remarcă mai multe faze de populare: • 1790–1912 când popula ia s-a dublat pe baza sporului natural. pe harta oraşului a dus la un aflux de for ă de muncă din alte localită i. iar acum o uşoară reducere.117 1994 20. oraşul are un număr de 20.A.H.S şi CAMEXIP S. menit să ridice nivelul calită ii vie ii muncitorilor şi personalului auxiliar. • 1912–1930 când exploatarea petrolului a dus la creşterea rapidă a numărului locuitorilor.711 2002 20. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 20 .726 1987 20.500 1930 10. a avut o evolu ie ascendentă marcând o creştere de şase ori în intervalul 1790-1980.000 7. din punctul de vedere al numărului de locuitori.676 1948 11. ceea ce a dus la plasarea acestuia pe locul al III-lea după Ploieşti şi Câmpina.681 1956 13. la nivelul localitatii functioneaza agenti economici de prestari servicii în diferite domenii. Aceasta a fost perioada când s-a construit un număr mare de locuin e. • 1977–1980 când dezvoltarea celor două obiective industriale F. care duc la cresterea productiei industriale si a numărului de locuri de muncă.257 1977 17. curba evolu iei numărului de locuitori ai oraşului.984 2008 19.Tot in domeniul industriei. Evolu ia poate fi urmărită pe următoarele coordonate: ANI 1790 1835 1912 Popula ia (locuitori) ANI Popula ia (locuitori) 3.659 După cum reiese din graficul alăturat. resurselor de petrol şi mai ales datorită industrializării. după anul 1990 înregistrându-se o stagnare.700 locuitori.085 1980 19.440 4. A fost o perioadă cu creşterea cea mai rapidă a numărului locuitorilor din evolu ia oraşului. al treilea oraş al jude ului Prahova.

total Deceda i sub un an Căsătorii Divor uri Stabiliri de domiciliu în localitate Plecări cu domiciliul din localitate Stabiliri de resedin ă în localitate la 1 ianuarie Plecări cu resedin ă din localitate la 1 ianuarie 19659 10094 19672 19669 10095 160 259 1 110 54 262 226 201 295 Cea mai mare parte a popula iei este concentrată în Băicoi 56%. persoane/ gospodarie pe total oraş (de la 2. Dâmbu 7%. evolutia negativă fiind mai pronun ată în zonele mai izolate si fără conditii de dezvoltare decât la zonele aglomerate.245 6.600 Se constată o evolutie diferită a numărului populatiei si numărului gospodăriilor.TOTAL Masculin Feminin NUMĂR TOTAL DE GOSPODĂRII NUMĂR TOTAL DE LOCUIN E 19.86 la 2.693 10. Lilieşti 10%. chiar dacă condi iile de habitat şi de muncă auz fost mai bune. Tufeni 6%.la 1 iulie (stabilă) Populatia la 1 iulie – femei Populatia cu domiciliul în localitate la 1 iulie Populatia -totală .901 7. ceea ce conduce la scăderea substantială a raportului nr.938 9.Datele generale de bază la nivelul anului 2008 (cu date statistice omologate) se prezintă astfel: Populatia -totală . Schela 6%.la 1 ianuarie (stabilă) Populatia la 1 ianuarie -femei Născuti vii Deceda i . Populatia si numărul de gospodării pe total oraş sunt: POPULA IA .48). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 21 . intea 15%.

22.29% rezultatul industrializării oraşului. propor ia celei ocupate a înregistrat o permanentă tendin ă de scădere de la 53% în anul 1987. Densitatea popula iei este de 42 loc. Sensul mobilită ii spa iale a popula iei este redistribuirea între spa iul urban şi rural.1 .5.1 0.3. spa ii verzi.0. Dominarea grupei adulte. indică faptul că se asigură necesarul for ei de muncă pentru economie. aceasta reflectând confortul ridicat pe care-l oferă oraşul locuitorilor săi prin dimensiunile mari ale locuin elor./ha. densitatea este 3400 loc. este 52 loc./kmp.0 1996 .44 În perioada 1966 .1 1991 -1.1985 s-a realizat un spor de 4500 locuitori realizându-se un ritm mediu de 1. Analiza popula iei pe grupe de vârstă indică o structură asemănătoare mediei pe jude şi ară. Densitatea generală pentru localitatea Băicoi (în limitele sale administrative) este de 314 loc.1. 67% între 15-64 ani.64 2008 . Densitatea rectificată.6 20. grădini. dar şi migra iei for ei de muncă în alte localită i şi în străinătate.6 1986 4. După anul 1990. pe hectar în perimetrul construibil. adică cea provenită din raportarea popula iei numai la perimetrul clădit. dar şi prin existen a unei disperări relativ mari. Creşterea s-a realizat în propor ie de 50% pe seama sporului natural şi 50% pe seama sporului migrator. Anul Sporul ‰ (natural) Sporul ‰ (migratoriu) 1966 5. apropiată de media na ională.4 1. la 37% în anul 2002 şi 32% în anul 2008. s-au înregistrat valori negative.6 6.1. la 43% în anul 1992. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 22 . Fa ă de totalul popula iei./kmp înscriindu-se printre localită ile cele mai dens populate din jude .9 1977 4. relativ redusă fa ă de alte oraşe cu număr de locuitori asemănător.0.01 . restul de 11% revenind popula iei peste 64 ani.2 .7 2002 . mult sub media pe ară de 136 loc/ha. deoarece cuprinde numeroase livezi.18% este cuprinsă între 0-15 ani. etc.Scăderea numărului populatiei se datorează în principal sporului natural negativ (populatie îmbătrânită). Raportată numai la intravilan. Din totalul popula iei.

peste 300 femei şi 200 bărba i în anul 1992 şi peste 800 femei şi 600 bărba i în prezent şi persoane în căutarea unui loc de muncă ce reprezintă 6% din totalul popula iei active. învă ământul. Datele actuale la nivelul anului 2008 se prezintă astfel: Salariati . 65% în anul 1966.persoane Număr mediu salariati în informa ii şi comunica ii . în anul 2010 popula ia ocupată a scăzut cu 5.număr mediu .persoane Număr mediu salariati în industrie . comer ul.persoane Număr mediu salariati în industria prelucrătoare .persoane Număr mediu salaria i în transport şi depozitare-persoane Număr mediu salaria i în hoteluri şi restaurante . ponderea bărba ilor în cadrul resurselor cât şi a popula iei ocupate. prin relansare economică.persoane Număr mediu salariati în activită i profesionale.total . 70% în anul 1977 şi 77% în anul 1980. 53% în 2002 şi 46% în anul 2008.persoane Număr mediu salariati în distribu ia apei. Situa ia se poate modifica. cât şi în cel al vie ii sociale. Trebuie subliniată de asemenea. an cu oarecare relansare economică. în 1956. cu specifica ia că aceasta este mai mare la popula ia ocupată. popula ia ocupată în industrie (sector secundar) a scăzut până la 60% în 1992. gestionarea deseurilor. Cu toate acestea unele ramuri au înregistrat mici creşteri neînsemnate: agricultura. stiintifice şi tehnice persoane Număr mediu salariati în activită i de servicii administrative si servicii suport . situa ie agravată de criza economică mondială la dimensiuni încă neevaluate statistic. În industrie era cuprinsă 40% din popula ia activă în anul 1930. Este de aşteptat ca cifrele anilor din urmă să reflecte profund criza economică traversată. silvicultură şi pescuit .persoane Număr mediu salariati în agricultură.Au apărut şomerii.persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 3150 134 1970 868 896 133 93 180 69 17 42 36 3 37 15 Page 23 .persoane Număr mediu salaria i în intermedieri financiare si asigurări-persoane Număr mediu salariati în tranzactii imobiliare . cu repercursiuni atât în plan demografic. Fa ă de anul 2002. sănătate care au beneficiat de o serie de hotărâri importante luate în procesul reformei (aprecierea nu con ine efectele măsurilor de redresare economică ca răspuns la criza economică mondială pe care o resimte şi via a tuturor românilor).persoane Număr mediu salariati în constructii . După acest an. activită i de decontaminare. silvicultură. salubritate.persoane Număr mediu salariati în comert .total -persoane Număr mediu salariati în industria extractivă .11%.

persoane Număr mediu salaria i în sănătate si asistenta socială .829 (majoritatea din grupa de vârstă 18 . din care: .persoane Număr mediu salariati în învă ământ .persoane Număr mediu salariati în activită i de spectacole. structura si stabilitatea populatiei: • tendin a de îmbătrânire (structura necorespunzătoare pe grupe de vârstă si numărul de locuitori la o gospodărie în toate zonele izolate).feminin 10153 persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 24 .TOTAL Numărul şomerilor indemniza i Numărul şomerilor neindemniza i RATA ŞOMAJULUI 1407 829 578 14% Exista disfunctionalită i majore care determină evolutia.) .01 2010 arată astfel: Popula ia stabilă a oraşului Băicoi la 1 ianuarie 2010 (total) 19637 persoane. conform datelor statistice – 1. • nivelul nesatisfăcător al câştigurilor şi atrac ia câştigurilor salariale mai mare decât în ară la activită i de cele mai multe ori sub nivelul de pregătire sau de calificare din alte ări .persoane 81 168 290 10 5 Numărul de someri înregistrati. echipare edilitară incompletă. NUMĂRUL ŞOMERILOR . etc.Număr mediu salariati în administratie publică si apărare. respectiv 78 persoane). asisten ă sanitară şi socială deficitară. asigurări sociale din sistemul public .407. • absen a investitiilor în activită i economice care să creeze locuri de muncă în oraş .masculin 9484 persoane . din care în plată . culturale şi recreative persoane Număr mediu salariati în alte activită i ale economiei nationale. • lipsa temporară a atractivită ii pentru stabilizarea populatiei datorită infrastructurii necorespunzatoare (căi de comunicatie proaste.30 ani. Datele atatistice preliminare la 01.

CIRCULA IA Principala cale de comunicatie rutieră care străbate teritoriul oraşului (dar fără a trece prin intravilan este drumul na ional DN 1 Ploieşti – Braşov. Oraşul se află la circa 20 km distan ă fa ă de Ploieşti, resedin a de jude . Orasul Băicoi este strabatut de la vest Ia est de drumul judetean DJ 102B, care se racordează în DN 1 Bucuresti - Brasov Ia km. 82, străbate localitatea si se intersectează cu DJ 102 Ploiesti - Slănic la punctul Canton C.F. Găgeni, din aceasta arteră desprinzându-se, stânga-dreapta, o serie de strazi ce deservesc zonele de locuit. De asemenea, din DJ 102 B se desprinde DC 6 spre satul Mislea, DC 7 spre satul Bordeni şi DC 8 spre cartierul Liliesti. Pe aceasta stradă se suprapune traficul local, petrolier si de tranzit, strada fiind deosebit de aglomerată. Străzile orasului care se desprind din DJ 102 B au, în general, declivită i între 2 - 8 %, în special pe latura de nord a orasului. Reteaua stradală totală a localită ii este de cca. 63 km. şi cuprinde străzi în mare parte de categoria III si IV. Modernizarea retelei stradale necesită interventii în proportie de 60%. Principalele caracteristici ale drumurilor clasificate şi străzilor sunt sintetizate astfel: • • • • DN 1- 15Km – stare buna DJ 215, 100F, 100E – 21.7Km - stare mediocra DC8A, 7 – 4.85Km – stare rea Strazi – 40.43Km – pietruit 5.27Km - pamant

Privitor la lucrările de artă, chiar dacă nu sunt unele de amploare, acestea contribuie la realizarea unui confort urban care, în acest moment, nu poate fi remarcat. • reteaua de străzi din localită i este dezvoltată tentacular, având ca bază drumurile principale din teritoriu, într-o structura amorfă, dar compactă, cu exceptia unor lotizări cu structura rectangulară realizate în anii din urmă ;în afara unor por iuni scurte de străzi în zonele marginale din cartiere, străzile din localitate sunt modemizate; majoritatea au lă imea necesară pentru profilele transversale stabilite ; • în ceea ce priveste infrastructura localitatii, din totalul de 100,0 km străzi, 66,3 km străzi sunt asfaltate, iar restul sunt străzi nemodernizate, respectiv impietruite ;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 25

• intersectille principale din intravilan sunt neamenajate ; • traversările peste CF la limita teritoriului administrativ sunt la nivel; • căile de comunicatie feroviară si amenajările aferente cuprind zone şi din teritoriul oraşului; Pozi ionarea şi starea acestora : Poduri, pode e şi pasaje Localizare Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Dorobanti, peste pârâul Dâmbu Lungime totală Lă ime carosabilă (m Lungime=15 m Lă ime=12 m Tipul şi starea

Beton, stare bună Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=9 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=6 m mediocră Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=8 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=5 m mediocră Pod - Băicoi, cartierul Tintea, face legatura dintre Lungime=8 m Beton, strada Gladiolelor si strada Violetelor Lă ime=4 m stare buna Dale Pod - Băicoi, situat pe strada Dâmbului, la intersectie Lungime= 6m beton, cu strada Dorobanti Lă ime=4 m stare rea Pod - Băicoi, cartierul Tintea, situat pe strada Lungime= 12 m Beton, stare bună Independentei Lă ime=8 m Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime=11.5 m Metal, strada Dumbrava Rosie si strada Prundului Lă ime=2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Prundului si strada Narciselor Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime= 11 m Metal, Dumbrava Rosie, peste pârâul Dâmbu Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Dâmbului cu locuin ele unor persoane fizice Lă ime=2,2 m stare bună Transportul public local (în interiorul localită ii) şi cel de legătură cu localită ile învecinate si capitala jude ului sunt asigurate de o serie de societă i de transport personae:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 26

Operatori de transport local public şi/sau privat: S.C. „FERNY” S.R.L. S.C. „ELIRO” S.R.L. S.C. „VINOTRANS” S.R.L. S.C. „EDUGAB PROD” S.R.L. S.C. „STAMI CONS” S.R.L. S.C. „DUMIORI SERV” S.R.L. S.C. „DENEBOLA” S.R.L. S.C. „GIRUETA TUR” S.R.L. S.C. „GIRUP ATYC” S.R.L. INTRAVILANUL TERITORIAL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al oraşului Băicoi si in cadrul intravilanului localitatii. Aceasta abordare este indispensabila deoarece partile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri raspandite in teritoriu. Oraşul Băicoi se intinde pe o suprafata de 6523.73 ha din care intravilan aprobat cu suprafata de 1596,70 ha . In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru oraşul Băicoi si trupurile apartinatoare. Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 119,47 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (1596,70 ha ) si suprafata rezultata acum (1716,17 ha ). Bilantul teritorial existent, total si pe zone functionale, aşa cum se prezintă astăzi, respectiv corectat cu documenta iile de urbanism avizate şi aprobate potrivit Legii : ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL ZONA UNITĂ I AGRICOLE SI SERE ZONA UNITĂ I INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI TRANSPORT
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

45.41 35.36 91.79

2.65% 2.06% 5.35%
Page 27

AGREMENT.58% 7.60% 0.70% 0.31% 0.35% 0.57% 6.73 3.30% 0.34 6. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE.95 1. P+4. AGREMENT. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: SPATII PLANTATE.44 0.52 5.89 26. P+5 TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVĂ INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE:INSTITUTII PUBLICE SI RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 9.04% Page 28 .59% 0.7 17. SPATIU PLANTAT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE / ZONA PENTRU LOCUINTE P+3. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: DEPOZITARE.22% 0.18% 0.07% 1. SPATII PLANTATE ZONA FUNCTIUNI MIXTE: UNITĂ I INDUSTRIALE.77% 45. AGREMENT. SPORT SI PADURI.37 0.06 5.7 3.39 0. INDUSTRIE.31 15. AGREMENT. ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA SPATII VERZI.68 0.53% 0.4 10 130.73 116. DE DEPOZITARE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA: CIMITIRE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT. P+5 SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA PENTRU LOCUINTE P+3.38% 0.92% 0.01% 0.29% 11. SPORT ZONA CU DESTINATIE SPECIALA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE / SPATIU VERDE.19 5 193.84% 7.37 132.15 6. LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT. INDUCTRIE. AGREMENT.32% 1.11 782.03% 0.12 22.81 14. P+4.TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILAN STRĂZI ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA CU DESTINATIE FORESTIERĂ ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRĂRILOR TEHNICO-EDILITARE ZONE SPATII VERZI.34% 1.04% 0. UNITĂ I INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PENTRU SPATII VERZI.

km 106.total mp 309682 Suprafata locuibila -proprietate publica . atât ca prezen ă ale scuarurilor şi parcurilor publice.34 0. P+5 ZONA AFLATA PERMANENT/TEMPORAR SUB APA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / AMENAJARI STRADALE ZONA DEPOZITARE REZIDUURI TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 2010 12.numar 6679 Suprafata locuibila .ha 6536 Locuinte existente – total număr 6771 Locuinte in proprietate publica .3 Capacitatea instala iilor de producere a apei potabile – mc/zi 2600 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – mii mc 665 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – uz casnic – mii mc 646 Lungimea simpla a retelei de canalizare .47 0.00% Din punct de vedere a ocupării şi echipării teritoriului. dotate mai ales cu terenuri de fotbal.mp 307635 Suprafa a intravilana a oraşului – ha 1641 Suprafa a spa iilor verzi a oraşului – ha 11 Lungimea străzilor orăşeneşti – km 100 Lung. • un aport insemnat la aspectul general al localită ilor il au spatiile verzi de aliniament de la principalele drumuri clasificate si de pe parcelele cu locuinte • sunt bine reprezentate.uz casnic – mii mc 7431 Spa iile verzi amenajate şi pentru sport : • spatiile verzi de pe parcelele cu institutii publice sunt îngrijite necorespunzător.mp 2047 Suprafata locuibila -fondurile private .9 Gaze naturale distribuite – mii mc 10423 Gaze naturale distribuite .03% 20.km 20. Succint situa ia acestora se prezintă astfel: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 29 .km 116. cât şi la nivelul bazelor sportive.84 1.0 Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale .SERVICII / LOCUINTE P+3.17 100.21% 1716.numar 92 Locuinte din fondurile private . simpla a retelei de distributie a apei potabile .72% 0. P+4. situa ia se prezintă astfel : Suprafata totala .

250 mp. completată cu zone lotizate în sistem rectangular în fostele sate.16 gospodării/ha). (de la 1790 mp în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 1103 la Lilieşti). Locuin ele : • sunt zona functională cu cea mai mare pondere din total intravilan (cca. • zona loturilor s-a dezvoltat alungit pe directiile principale de circulatie.număr Locuin e terminate din fonduri private . 14. cartierul Schela Sala de sport a orasului Primăria Băicoi Băicoi Suprafa ă 14. cu loturi înguste si adânci. cu diferente notabile între cartiere (de la 9. cu acces direct la un drum public. de alungire pe drumurile na ionale şi jude ene şi pe alte drumuri principale din teritoriu. ritmul anual de construire este mic (cca 80 . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 30 . • fondul construit este predominant în stare mediocră.100 de autorizatii. Spre exemplificare.număr Locuin e terminate din fondurile populatiei . • tendinta de dezvoltare (sugerată si prin solicitările administratiei locale de introducere în intravilan) este tentaculară. cartierul Tufeni Primăria Baza sportivă Tufeni Băicoi Băicoi. cartierul Liliesti Primăria Baza sportivă Liliesti Băicoi Băicoi. dar nereprezentativă pentru un oraş cu o tentă industrială pronun ată. din care cca.780 mp. devenite cartiere.58 gospodării/ha la Lilieşti).06 gospodării/ha în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 5. 30 pentru construc ii complet noi). 67 %). într-o structură amorfă.total Locuin e terminate din fondurile publice . desi în intravilan există multe loturi libere. situa ia anului 2008: Locuin e terminate .800 mp.Baze sportive şi de agrement Denumire Adresă Proprietar Băicoi. • suprafata medie a unei gospodării este de 1395 mp.număr 35 35 35 • densitatea medie a gospodăriilor în zona de locuit poate fi considerată bună pentru mediul rural si tipologia satelor de dealuri joase-câmpie (7. 1.

iar in zona centrala blocuri P+4. fiind mai greu de realizat o concentrare a acestora în anumite zone. de-a lungul principalelor căi de circulatie si este caractenizată de constructii individuale. Unitatile economice sunt răspândite în teritoriu.R. produse contaminate cu titei. si respectiv anuala de 5267 to/an. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. Deseurile menajere rezultate din activitatea proprie a PETROM sunt colectate neselectiv in cadrul fiecarei facilitari a Structurii Baicoi(Parcuri de rezervoare. deseurile sunt împrastiate dezordonat. Deseurile nepericuloase rezultate din activitatea de intretinere a obiectivelor Structurii Baicoi sunt in principal urmatoarele: ambalaje diverse. tubulatura si motoare uzate. in anumite zone. resturi metalice rezultate de la debitari.C.) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. Indicii de locuibilitate si calitate a Iocuirii. Institutiile si serviciile publice sunt bine reprezentate în general si amplasate în zona centrală. neecologică. Statii de Compresoare) in recipienti metalici si/sau de plastic.). in baza contractului de furnizare a serviciilor de gospodarire comunala si duse la rampa ecologica Boldesti Scaieni. se situează sub indicii medii. Depozit Baicoi Vest.L. “FLORICON SALUB” S. în general. etc. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. in colectarea deseurilor menajere.L. P+2. cuponari. fără o planificare a folosin ei urbane a teritoriului.43 to/zi. piese. turle. • Deseuri periculoase: slam de extractie. Categoriile de deseuri rezultate din activitatea Structurii Baicoi sunt urmatoarele: • Deseuri menajere: rezultate de la personalul propriu angajat al PETROM. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului. masturi. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. substante chimice utilizate in procesul de exploatare. P+ 1.R. tip parter. Gospodarire locala De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14.C. • Deseuri nepericuloase: rezultate din activitatea de mentenanta a echipamentelor si cladirilor facilitatilor Structurii Baicoi. scule RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 31 .Zona destinată constructiilor de locuinte este răspândită în întreg intravilanul. ulterior acestea fiind preluate de catre S. pentru o parte din populatia orasului. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. Floricon Salub S. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata.

dezafectari. Conform specificatiilor incluse in capitolul „Managementul Deseurilor si al Pierderilor". aceasta companie avand responsabilitatea executarii lucrarilor cu respectarea prevederilor legale privind protectia mediului in vigoare. preluarea deseurilor menajere etc. activitatea de intretinere si reparatii a instalatiilor si capacitatilor obiectivelor Structurii Baicoi sunt realizate de catre SC Petromservice. Conform clauzelor contractuale.deteriorate. titeiul. reparatii. O parte din solul contaminat este acoperit cu balast. interventii. soluri si balast contaminat cu produse petroliere. activitatile de curatare a rezeivoarelor. Solurile si balastul utilizat pentru intretinerea spatiilor din interiorul obiectivelor Structurii Baicoi. foraj. echipamente de protectie si ambalaje contaminate cu produse petroliere. in orice moment pe perioada executiei unei lucrari. nerealizandu-se o decontaminare a zonelor poluate. solizi. conform specificatiilor Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este colectat si transportat in scopul depozitarii in conditii de securitate (impreuna cu slamul de extractie la Depozitul Ecologic de slam Baicoi). reducerea surselor de deseuri si posibilitatile de reciclare. resturi metalice diverse rezultate de la cuponari. si orice corp de apa a oricarei substante care ar putea cauza poluare sau ar putea fi periculoasa pentru viata sau mediul inconjurator cum ar fi fumul. Contractorul va lua toate masurile necesare in scopul prevenirii sau limitarii in nivelele premise de legile aplicabile in Romania si Uniunea Europeana. aceasta reprezentand o practica obisnuita a administrarii zonelor contaminate in cadrul obiectivelor de exploatare a Structurii Baicoi. pamant. intretinere. Deseurile periculoase identificate in cadrul activitatii PETROM sunt: slam de extractie. capete electrozi si resturi de sarma de la operatiile de sudura. si transportat ulterior la Depozitul Ecologic de slam Baicoi. sau lichizi. produsele radioactive sau alti poluanti atmosferici. Slamul de extractie este colectat prin activitati de curatire / reparatii capitale / dezafectari de echipamente. debitari profile diverse. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 32 . dezmembrari. de catre prestatori de servicii care executa aceste operatii. uleiuri si cauciucuri uzate. deseuri medicale. In baza Contractului de Prestari Servicii incheiat intre PETROM si Petromservice. de depozitare. incheiat intre PETROM si PetromService. sunt executate de PetromService. din orice sursa. Conform Contractului privind Prestarea de servicii. ultima locatie de depozitare si un program care va evalua si va oferi informatii despre toate locatiile folosite pentru depozitarea si reciclarea deseurilor. natura periculoasa a desurilor. praful. vidanjare. ca orice descarcare. aflata sub controlul sau sau custodia sa in atmosfera. Planul va include fiecare flux de deseuri generat. Contractorul are obligatia de a dezvolta si transmite pentru aprobare la PETROM un plan de management al deseurilor/pierderilor care va trata cu toate deseurile periculoase si nepericuloase implicate. burlane. procesul ce genereaza fluxul de deseuri.

7ºC fa ă de mediul ambient.Turismul Turismul nu prea este dezvoltat în Băicoi. Invatamant Datele generale caracteristice tuturor nivelurilor de învă ământ din oraşul Băicoi se prezintă astfel: Unită i de învă ământ . Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat.persoane Elevi înscrişi . cât şi în cazul monumentelor istorice.persoane Elevi înscrişi în învatamint gimnazial . afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice.persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 11 6 4 1 473 1774 1300 619 681 474 Page 33 . Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45).total . la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă.total .persoane Elevi înscrişi în învă ământ liceal . temperatura lacurilor variind cu + 6 . atât în cazul Băilor Valea Stelii.persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar si gimnazial-persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar .număr Grădinite de copii .800 băi calde şi 1. plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională.număr Licee Copii înscrisi în grădini e . afectiunilor sistemului nervos central si periferic. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea. Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. aflate în parcul de lângă Primărie. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3.număr Scoli din învă ământul primar si gimnazial . care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate.

număr Săli de gimnastică .număr Laboratoare scolare . astfel: • 1 grup şcolar (liceu).număr 134 18 84 32 52 32 54 11 2 5 2 In oraşul Băicoi sunt în prezent 11 unită i de învă ământ preuniversitar.211 474 - Sanatate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 34 . • 6 grădini e.persoane Personal didactic în învă ământ liceal .număr Ateliere scolare .persoane Personal didactic în învă ământ gimnazial . • 4 şcoli generale.persoane Săli de clasă si cabinete scolare .persoane Personal didactic în învă ământ prescolar .Personal didactic total .persoane Personal didactic în învă ământ primar si gimnazial Personal didactic în învă ământ primar .număr Terenuri de sport . Starea clădirii care adăposteşte activită ile Bună Bună Bună Bună - UNITĂ I ŞCOLARE ŞI PREŞCOLARE Grădini e Şcoli cu clasele I-IV Şcoli cu clasele V-VIII Şcoli cu clasele I-VIII Licee Colegii na ionale Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare Şcoli postliceale Număr unită i 6 1 3 1 - Număr elevi 473 89 1.

mortalitatea infantilă a scăzut de 12 ori. Dorobanti nr. • Casa de Cultură Liliesti .Băicoi (str.000 de consulta ii pe an. fiica unui fost director).Ambulatoriu Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Număr unită i 1 1 13 5 Stare clădire Mediocră Mediocră Bună Bună Activii din sectorul sănătate (personal medical) reprezintă cca. Indici Personal medical cu studii superioare Asisten i şi surori Mortalitate infantilă Media de vârstă (speran a de via ă) Salvare 1944 3 6 150 . 6) – stare buna • Casa de Cultură intea – Băicoi (str. 300 de paturi (înfrumuse at de câteva picturi murale realizate de Daniela Cepleanu. Cultura Spatiile pentru activitati culturale sunt slab reprezentate.Serviciile de sănătate sunt reprezentate printr-un spital orăşenesc cu cca. 3. evolu ia indicatorilor de sănătate din oraşul Băicoi au avut evolu ii pozitive.8‰ <75 5 2007 88 312 21.6‰ <78 6 Din analiza comparativă a acestor date.200‰ 57 1988 52 137 23. La acestea se pot adăuga şi cele 5 farmacii sau puncte farmaceutice şi un aşezământ de binefacere care oferă adăpost şi căldură sufletească la 75 de micu i din jude (Casa Copilului). nr. atât ca număr. cămine culturale existând numai în fostele reşedin e de comună Lilieşti şi intea.7‰ 75 2 1997 82 300 23. care realizează împreună peste 120. iar speran a de viată a crescut cu 20 de ani. Independentei. 177) – stare mediocra • Biblioteca – stare mediocra Sunt mai bine reprezentate lăcaşurile de cult. reiese că în 1944 unui medic îi reveneau 3. o policlinică – ambulatoriu şi cabinete medicale individuale. iar astăzi îi revin cca 430 de locuitori. cât şi ca stare de între inere : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 35 . UNITĂ I SANITARE Spitale Policlinici .000 locuitori.3% din activii oraşului şi datorită acestui fapt.

Apostoli Mihail si Gavriil’’ – Parohia Dâmbu. Ilie si Nicolae’’ – Parohia Băicoi II.Nasterea Maicii Domnului’’ – Parohia Tufeni. Str.violente..la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km(focare intermediare)pe asa-numitul plan Benioff. Adormirea Maicii Domnului’’.2.7.Biserica Călătorului .7). Albăstrelelor Biserica .la Curbura Carpatilor. Fdt.Sf. Str. Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor.la intervale de 30-50 ani. Biserica .1977.Sf. Impărati Constantin si Elena’’.din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele : -Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=0. Feleacului Biserica . Str. Str.cunosc in tara noastra o frecventa deosebita(intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare(1940-magnitudine7.. Str.DN 1 ZONE CU RISCURI NATURALE ŞI ANTROPICE RISCURI NATURALE Riscul seismic Cutremurele de pamant. Primăverii.Biserica .70" RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 36 .magnitudine-7.Acestea au focarul in zona Vrancea.Parohia Băicoi I. Victoriei Biserica .Sf. Nuferilor Biserica . Plevnei Biserica ....Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descarcari bruste.Sfântul Nicolae’’ – Parohia Liliesti. Str..1990 magnitudine-6.1986-magnitudine-7.Duminica Tuturor Sfintilor’’ – Parohia Tintea..

Fig. 3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 37 . Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani"). 2 -Coeficient "ag"=0.28.Fig.

Consecinta a petrografiei si structurii. riscul declansarii acetui tip de procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. indicativ GT006-97. Aceasta disfunctionalitate trebuie asumata de cei interesati in amplasarea unor obiective sau constructii. Marea majoritate sau produs ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale) in timp RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 38 . ca pe versantul nordic al dealului Tintea dar si alunecari active in sectoarele instabile de pe pantele sudice. Procesele de versant cu raspandirea maxima si cu cele mai importante implicatii practice sunt alunecarile de teren de tip deplasiv.Conform STAS 11 100/1993. S-au produs prabusiri datorita excesului de umiditate si dizolvarii sarii din subteran si formarea unor lacuri antropice. Risc de instabilitate Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatarea constructiilor . O situatie specifica pentru teritoriul orasului Baicoi este existenta samburelui de sare ce prezinta un risc de instabulitate. exista alunecari relativ stabilizate.Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie. Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu aceste perimetre intr-o zona de risc de instabilitate. respectiv exploatarea petrolului. Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. in zona fiind amplasate un numar mare de sonde de extractie.refacere si protectie a mediului. a tectonicii deosebit de active. Risc de inundabilitate Riscul de inundabilitate in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. Dupa stadiul dinamic in care se afla. comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani. Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice. exista zone de risc pentru alunecari de teren.

Fig. redimensionarea subtraversarilor si decolmatarea celor existente pentru a stopa fenomenul de inundabilitate. La precipitatii maxime.ce viiturile pluvio-nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. Risc de inundabilitate in zona de locuit Acesta disfunctionalitate din interiorul localitatii se manifesta datorita faptului ca nu exista o canalizare pluviala care sa preia apele provenite din precipitatii precum si apele de siroire de pe versanti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 39 . ce au tendinta sa curga prin interiorul zonei de locuit catre un colector natural sau sa stagneze in zonele cu o panta scazuta. 4 Depozitare necontrolata a deseurilor in albia paraului Dambu Datorita slabei incastrari a albiei paraului Dambu si a colmatarii acestuia cu vegetatia crescuta in albie precum si a depozitarii necontrolate a deseurilor in cantitate mare in sectiunea de curgere este favorizata in cazul viiturilor pericolul de colmatare a albiilor si a inundarii zonelor vicinale. Se recomanda refacerea si redimensionarea santurilor de-a lungul drumurilor ce preiau apele provenite din siroirea de pe versanti. Panta talvegurilor vailor nu permit scurgerea rapida a apelor din pecipitatii decat in zonele de versant si favorizeaza eroziunea malurilor precum si inundarea zonelor limitrofe. acesta nu poate prelua aportul suplimentar de apa provenit din afluienti si din siroirea de pe versanti precum si din topirea zapezilor.

Zone impropri de construit In functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale identificate pe teritoriul orasului Baicoi au fost conturate zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale retelei hidrografice si zonele de versant cu panta mare si potential de instabilitate ridicat. Pe teritoriul orasului au mai fost conturate urmatoarele zone: • Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa si versantii cu panta medie, cu potential de instabilitate mediu, neafectati de eroziuni la baza lor. • Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa inferioara si zonele de platou din cadrul culmilor deluroase precum si zona de campie. Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in orice directie, in functie de rezultate. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei , pe baza prospectiunii geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria de importanta redusa.Trebuie mentionat ca pe culmile deluroase terenul prezinta o panta mica si prezinta urmatoarea succesiune litologica: • in suprafata depozite eluvial – deluviale constituite din argile, argile nisipoase, nisipuri, cu structura neomogena • roca de baza constituita din argile, nisipuri si pietrisuri marunte in strate cu inclinari variate de 20 - 30°, motiv pentru care parametrii fizico – mecanici au valori reduse. Nivelul hidrostatic apare la adâncimi variabile si este influentat de volumul precipitatiilor sau de litologia si structura tectonica a zonei. Terenurile identificate in aceasta zona se pot incadra la terenuri bune-medii de fundare. La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili precum si o zona de protectie de minim 100 de m de acestia. Zonele de versant si terasa inalta pe care se pot amplasa constructii sunt cele care fac trecerea intre 2 nivele de terasa si prezinta o panta de pâna la 20 %. Zonele de versant se caracterizeaza prin urmatoarele depozite: • in suprafata depozite deluviale neomogene constituite din sol vegetal in amestec cu argile-prafuri-nisipuri pietris cu bolovanis; • urmeaza roca de argile cenusii verzui, nisipuri fine si strate de pietrisuri slab cimentate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 40

Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri dificile de fundare, din cauza pantei terenului. Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi mari in perioadele cu precipitatii normale. La proiectarea si executarea constructiilor, masurile speciale si lucrarile ce sunt necesare constau din: • amenajarea suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin, • lucrari de drenare a apei din precipitatii Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel ridicat. Zona de terasa joasa si campie Terenul este plan, stabil si afectat pe anumite suprafete de fenomene de inundabilitate in perioadele cu precipitatii excesive. Succesiunea litologica se prezinta astfel: • in suprafata strat de sol vegetal sau umplutura cu grosime variabila; • urmeaza depozit proluvial cu grosimea de 0.5 – 4.00 m constituit din argile prafoase cafenii galbui si argile nisipoase cu rar pietris; • in continuare apar depozite aluvionare constituite din pietrisuri cu bolovanis si nisip cu grosimi mari(peste 10 m) care apar pe alocuri la suprafata; Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri bune de fundare. Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel redus. RISCURI ANTROPICE Teritoriul administrativ al orasului Baicoi este traversat de o serie de retele de utilitati astfel: - cablu telefonic interurban; - cablu telefonic urban; - conducta distributie gaze; - conducta gaz metan; - conducta Petrotrans; - conducta transport titei si gaze de sonda; - linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune. Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste retele. Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ferata ce traverseaza teritoriul administrativ de sud-est la nord-vest.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 41

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A, Transgaz etc.) Dezvoltarea industriei petroliere, a fost favorizata de existenta resurselor de petrol din zona subcarpatica a cutelor diapire.Exploatarea petrolului se face in stratele noi la suprafata si din ce in ce mai vechi spre profunzime incepand cu dacianu, pontianul, meotianul, iar in profunzime miocenul, sarmatianul, helvetianul si sporadic oligocenul. Zacamintele, sunt cantonate de la 2000 la 3000 m.

Fig. 5 Sonde de extractie

Se vor pastra zonele de protectie in jurul sondelor de extractie atat in functiune precum si a celor abandonate pana la refacerea terenului si redarea acestuia in circuit. ECHIPAREA EDILITARA Alimentarea cu apa Oraşul Băicoi are 6 cartiere: Băicoi, Lilieşti, Schela (Cotoi), Tufeni, Dâmbu şi intea, cu o popula ie stabilă totală de cca. 20.000 de locuitori. Localitatea dispune de o dotare tehnico-edilitară care nu acoperă necesarul.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 42

ceea ce între ine un deficit de apă considerabil la nivelul consumatorilor (pe străzile cu re ele din OL vechi din 1940).0.4/12919 „Îmbunătă irea alimentării cu apă a Oraşului Băicoi” s-au realizat următoarele obiective: • suplimentarea debitului preluat prin racordul existent din aduc iunea PaltinuMovila Vulpii. de unde apa este distribuită gravita ional în cartierele Băicoi şi Lilieşti. Unele conducte au grad de uzură foarte avansat şi înregistrează pierderi mari de apă – de cca.nr. Dâmbu şi par ial Lilieşti sunt alimentate din sursa Siliştea III prin re eaua Schelei. amplasat la cota 331. De aici. . De asemenea. sursa Schelei şi alte surse locale. apa este pompată în rezervorul existent V = 5800 mc. este executată din eavă de o el cu diametre cuprinse între 50 – 150 mm şi prezintă un grad avansat de uzură.zona II: între cotele 277. cu încă 47 l/s (deci preluarea unui debit final de 96 l/s. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 43 .Alimentarea cu apă a localită ii Băicoi se realizează din mai multe surse: sursa Paltinu.) şi reechiparea corespunzătoare a sta iei de pompe existentă în Băicoi.0 – 318.zona I: partea de vest cuprinsă între cotele 302. Datorită configura iei terenului.0 – 326. Sursa Siliştea aflată în proprietatea Schelei este constituită din pu uri forate de mare adâncime. sta ia de clorinare şi grupul electrogen. se preia din debit de 49 l/s cu care se alimentează rezervorul existent V = 1000 mc.0 şi care cuprinde cea mai mare parte a oraşului. (30-40)%. Lângă rezervor se află amplasată clădirea sta iei de pompe care mai cuprinde postul trafo.0 lângă clădirea Primăriei. amonte de localitatea Floreşti. Rezervorul V = 1000 mc alimentează zona I de presiune. re eaua de distribu ie este împăr ită în două zone de presiune: .Republicii. există conducte de serviciu cu diametre mai mici – de până la 2”. care însă nu mai furnizează debitul necesar. Prin intermediul unui racord Dn 350 amplasat înaintea căminului de rupere a presiunii Băicoi.zona II de presiune. Re eaua de distribu ie este alimentată cu intermiten e. Re eaua de distribu ie este ramificată şi are diametre cuprinse între 1” – 4”. Cartierul Tufeni este alimentat cu apă din sursa proprie: pu uri forate. Cartierele intea. Re eaua de distribu ie structurată pe zone de presiune este inelară şi are diametre între 80 – 250 mm. pozi ionate pe malul stâng al râului Prahova. Ca urmare a executării în ultima perioadă a lucrărilor din pr. iar cel cu V = 5800 mc . Sursa principală este constituită din conducta de aduc iune Dn 800 Paltinu – Movila Vulpii. situat pe str. lângă fostele sere.

Sta ia de epurare are capacitatea de preluare şi epurare a unui debit de ape uzate de 27 l/s este compusă din treapta mecanică şi treapta biologică.• completarea re elei de distribu ie din Băicoi cu un tronson având Dn şi L = 400m. există şi deserveşte localitatea sistemul de alimentare cu apă al Schelei Băicoi. bazine de contact cu clor activ. compus din : • captări de mare adâncime – front captare pu uri Siliştea III cu rezervor tamp • transportul apei: conducta de aduc iune Siliştea – Băicoi. prin şan uri şi rigole. decantoare secundare. Paralel cu acest sistem. Evacuarea apelor pluviale din teritoriu se face superficial la nivelul terenului. sta ie de pompare • corectarea calită ii apei: sta ie de clorinare • utilizare:re ea de distribu ie din tubing O 2” – 6”. sta ie pompe nămol activ şi recirculat. • 6 industriali. Unirii. separator de grăsimi. Crişan. • gospodărie de apă amplasată la Găgeni cuprinzând rezervor de aspira ie şi sta ie de pompe. decantoare primare. sta ie de pompe. Traseul colectorului principal urmăreşte străzile Republicii. ajunge la sta ia de epurare amplasată pe malul stâng al pârâului Dâmbu în partea de S-E a localită ii. platforme nămol.: • 4207 abona i casnici. debitmetru. Canalizarea Canalizare menajeră În prezent. Din zona industrială s-a realizat un colector pluvial cu diametru Dn 100 ce descarcă apele meteorice în pârâul Dâmbu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 44 . având următoarele obiecte: grătar şi deznisipator. 9 Mai. • 208 agen i economici. • racord nou în conducta de aduc iune Văleni – Movila Vulpii cu preluarea unui debit de 21 l/s. • racord de distribu ie în cartierele intea şi Dâmbu. • gospodăria de apă Tufeni compusă din rezervor V = 100 mc. Armoniei şi apoi pe un drum de câmp. • 92 institu ii. bazine de aerare cu nămol achy.0 Km. Oraşul dispune în prezent de o re ea de distribu ie având L = 105. conducta de refulare şi rezervor V = 500 mc amplasat în intea. sta ie de clorinare. oraşul Băicoi are o re ea de canalizare formată dintr-un canal colextor principal cu diametru Dn 300 şi Dn 400 şi din canale secundare ce deservesc unită ile industriale şi zonele cu blocuri de locuin e.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 45 . apele uzate trebuie colectate si indrumate. După acesta poate fi utilizat in agricultura pentru fertilizarea solului sau poate fi depozitat în rampa de gunoi sau în umpluturi de alte categorii. atunci când impurificarea produsă depăşeste capacitatea de autopurificare a receptoruiui. cu capacitatea de 27 l/s. in bazinele naturale de apa. • fose septice şi latrine uscate. Situa ia este rezolvată local prin latrine uscate. Ele constituie factorul principal de poluare si degradare a solului si a bazinelor hidrografice. oraşul Băicoi dispune concis de următoarele sisteme de restituire pentru apele reziduale: • canalizări stradale Dn 300 = 15. colectate de pe acostamentul străzilor principale şi secundare. Dupa sursele de impurificare. Pentru păstrarea calită ii bazinelor naturale de apă este necesară epurarea apelor reziduale. calită ile lor sunt degradate prin pătrunderea apelor reziduale. apele uzate se impart in trei categorii: menajere.Cartierul Tufeni nu are re ea de canalizare. sunt dirijate spre şan urile şi rigolele adiacente şi apoi către cei mai apropia i emisari. Restituirea sub forma de ape reziduale Apele reziduale sunt apele uzate şi reziduurile lichide provenite din diverse folosinte ale apei aflata la dispozitia colectivitatii.2 km • sta ie de epurare mecano-biologică. Canalizare pluvială Apele pluviale. meteorice si industriale. in conditiile lipsei unor masuri de epurare a acestora. Bazinele naturale de apă fiind intotdeauna destinate unor folosinte. Epurarea apelor uzate menajere realizată în statia de epurare prin metode mecanice si biologice conduce la descărcarea în emisar a unei cantită i de apă epurată si deci reintregarea ei în circuitul natural si la depunerea pe platformele de nămol spre uscare a nămolului rezultat din decantoarele primare. Find un factor de insalubritate pentru colectivitatea care le produce. in afara perimetrului acesteia si introduse in circuitul apei in natura. În prezent. • colectare existentă care descarcă fără epurare direct în pârâul DÂMBU.

4207 abona i casnici 6 industriali .208 agen i economici Localitatea are două surse de alimentare: -SRMP Floreşti printr-o conductă de medie presiune din OL Ø 14”. -SRMP BUDA conducta comună cu oraşul Plopeni – medie presiune nouă din PEHD. Centralele termice existente la câteva obiective din Băicoi au fost abandonate. Datorită gradului înalt de coroziune a re elelor de distribu ie şi a lipsei reabilitării echipamentelor tehnologice. în prezent sistemul este nefunc ional. Producerea energiei termice pentru încălzire se face în prezent în mod individual prin sobe. Conform operatorului Distrigaz Sud. ramificate pe străzi. De aici există cablu de 20 Kv îngropat în lungul str. care dispune de o re ea de distribu ie de redusă presiune de 255.73 m. toate clădirile din oras si cartierele apartinătoare fiind încalzite în sistem local cu combustibil solid sau gaze (în sobe sau microcentrale).92 institu ii . administrative sau obiectivele economice.Republicii la intrarea în localitate dinspre Dn 1. Alimentarea cu energie termica În oraşul Băicoi există o zonă de blocuri de locuin e dotată ini ial cu puncte termice de cartier. În oraş există sta ii de reglare (SRS) de sector de la care se dezvoltă re ele redusă presiune .Alimentarea cu gaze naturale Oraşul Băicoi dispune de alimentare cu gaze naturale prin operatorul DISTRIGAZ SUD. etc. Alimentarea cu energie electrica Pe arealul oraşului Băicoi se regăsesc următoarele tipuri de re ele electrice: Re elele electrice de mediu tensiune (20 Kv) + posturi de transformare Oraşul Băicoi dispune de o sta ie de transformare 110 Kv (PT 71) racordat în LEA 400 Kv amplasat pe str. majoritatea reabilitate recent prin înlocuirea celor din OL cu conducte din PEHD. re eaua actuală satisface nevoile de siguran ă în exploatare şi între inere precum şi necesarul solicitat de localitate. în gospodăriile individuale prin centrale statice de capacită i diferite în institu iile social-culturale. Numărul de abona i se prezintă astfel : .Independen ei RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 46 .Republicii continuat cu str. centrale termice.839.

Pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor locali (gospodării individuale. Iluminatul public stradal Iluminatul stradal există pe majoritatea străzilor principale şi secundare şi se realizează cu corpuri de iluminat de exterior. şi unul de telefonie mobilă cu operatori na ionali. montate pe stâlpii electrici din beton amplasa i de-a lungul străzilor. instala ii şi obiective industriale amplasate pe tot teritoriul intravilan. Pârâul Dâmbu neregularizat pe aproape tot traseul din intravilan. Disfunc ionalită i Principalele sunt: • • • • disfunctionalită i în domeniul protectiei mediului natural si construit Prezen a masivului de sare în subsolul localită ii. în zona de locuit. Re ele electrice de joasă tensiune (220V/380V). împreună cu un releu de transmisie cu func iuni multiple şi o centrală digitală conectată la cablul din fibră optică subteran. cu racorduri aeriene la abona i. Re elele electrice de joasă tensiune (220/380 V) sunt realizate cu preponderen ă în sistem aerian (stâlpi de beton – conductori electrici). dar şi punctual cu cabluri electrice subterane. comanda aprinderii şi stingerii fiind realizată de la un „punct de aprindere” cu comandă automată prin ceas programator. obiective social – culturale.A. Unită i. prestări servicii şi unită i furnizoare de utilită i) există branşamente electrice la U = 220/380 V racordate la posturile de transformare. Probleme de protec ia mediului. Există în localitatea Băicoi o centrală telefonică amplasată în zona centrală. Page 47 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .Înfră irii). administra ie publică. Telefonie Oraşul beneficiază de un sistem de telefonie fixă prin operatorul Romtelecom S.şi ramifica iile care alimentează posturile de transformare amplasate în oraş conform planului prezentat. Sistemul public de recep ie a programelor TV În toate cartierele apar inătoare există re ea publică de cablu TV amplasată pe stâlpi electrici de joasă tensiune. O altă linie de alimentare este LEA 20 Kv Ploieşti Sud care intră în localitate pe DJ 215 (str.

• Lipsa parcurilor şi a zonelor de recreere şi sport necesare unei popula ii de peste 20. cu unele declivită i mari şi numai două benzi de circula ie. vin cca. urmare a proceselor de dizolvare a sării. re ele şi funda ii de obiective şi activită i abandonate existente aproape pe tot teritoriul. • Amplasarea necorespunzătoare a punctelor de precolectare a deşeurilor menajere. • Poluarea provenită de la circulatia pe drumuri. mai ales în cazul celor nemodernizate. • Scăderea severă a locurilor de muncă. se conturează următoarele disfunc ionalită i principale: • existen a unor zone poluate cu produse petroliere. • Lipsa unei zone centrale bine organizate. • Lipsa apei potabile. 500 din afară. Analizând din punct de vedere critic stadiul de dezvoltare urbanistică a oraşului şi trupurilor sale componente. care cuprind perimetrele adiacente sondelor. • Infiltra ii de apă şi produse petroliere în lacurile din sta iunea Valea Stelii. modernizării şi retehnologizării unită ilor economice – industriale şi agricole. incinta si vecinată ile parcurilor de rezervoare pentru petrol. precum si a bisericilor neînscrise pe lista monumentelor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 48 . • Re ea insuficientă de canalizare. • Lipsa plantatiilor de protectie pe limita interioară a incintelor cimitirelor existente.. • Traversarea zonelor reziden iale de traficul greu (atât cel de transport cât şi cel propriu oraşului). • Lipsa masurilor de protectie si punere în valoare a monumentelor istorice clasate si a siturilor arheologice din teritoriul administrativ. 2500. • Traversarea întregii localită i de drumul jude ean DJ 102B având un traseu sinuos. • Aruncarea gunoaielor şi molozului de către popula ie în numeroase locuri. • pe suprafata unora dintre lacurile formate pe seama dizolvarii sării plutesc pelicule de produse petroliere. • există zone în care s-au produs prăbusiri şi au apărut lacuri.000 de locuitori.• Instala ii. • Navetism încrucişat ridicat – pleacă cca. etc. • Necesitatea restructurării. • Poluarea provenită de la activită i economice.

care sunt situate atât în apropierea lacurilor din zona Primăriei. care pot produce poluări accidentale cu i ei si care necesită perimetre de protectie (a se vedea planul de situatie cu dispunerea sondelor). cât si mai cu seamă. • lunca Dâmbului poate fi inundată la precipitatii abundente. • starea necorespunzătoare a re elei de circula ie rutieră. • existen a sondelor petroliere si a batalurilor în functiune. • lipsa măsurilor de conservare şi protec ie a monumentelor istorice clasate. • practicarea agriculturii în sistem individual pe terenurile arabile în zonă impediment pentru o agricultură modernă şi eficientă. etc. datorită si aportului suplimentar de apă adus de pârâul Valea Largă. • existen a unor zone inundabile sau cu exces de umiditate. • structura necorespunzătoare a popula iei pe grupe de vârstă (popula ie relativ îmbătrânită). lipsa alimentării cu gaze şi a unor sisteme de încălzire eficiente).La data cercetării terenului. • echiparea edilitară cu unele deficien e (lipsa canalizării şi pe alocuri a alimentării cu apă în sistem centralizat. • for a de muncă ocupată se regăseşte în special în industrie şi servicii . captări izolate de ape subterane sau canalizări cu pierderi de apă. • numărul mic al utilajelor specializate adecvate agriculturii intensive. puturi. etc. precipitatii foarte abundente şi de lungă durată. conducte. care afectează o mare parte a versantilor (în cartierul Dâmbu. în special în zonele mai izolate. abandonate. care trebuie identificate în eventualitatea amplasării unor constructii noi. cât si a celui din cartierul Tufeni. local strate de umplutură cu grosimi variabile. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 49 . începând imediat aval de confluenta acestor văi şi până la ieşirea de pe teritoriul oraşului. • existen a unor alunecări de teren şi eroziuni active. local la Tufeni si pe dealul intea). atât în zonele de terasă. pe alocuri formându-se zone în care apa poate persista mult timp (inclusiv zona adiacentă statiei de epurare). de exploatare a titeiului (sonde. iar intersec iile necesită urgent amenajări specifice. în zonele de versant. Aici se găsesc. • nu există în oraş activită i de prelucrare a produselor agricole (vegetale şi animale). însă ele pot fi reactivate la producerea unor evenimente care modifică echilibrul hidrogeologic creat în timp (seisme. ancore şi blocuri de beton pentru instalatiile petroliere. bataluri. • existenta unor lucrări vechi.).) în multe zone din teritoriu (peste tot unde a fost exploatat titeiul). deşi speran a de via ă a crescut. cu preluarea materiei prime de la popula ie. dar care se manifestă mai ales în extravilanul oraşului. în aceste zone fenomenele de dizolvare sunt inactive. majoritatea străzilor fiind modernizate. dar cu profile şi amenajări necorespunzătoare ale zonelor stradale.

Rela ia cu alte programe şi planuri relevante Planul Urbanistic General al Oraşului Băicoi a fost elaborat având în vedere Strategia Jude eană. Planul Urbanistic General se bazează pe obiectivele şi priorită ile strategice stabilite în documentele/strategiile jude ene şi na ionale: • Planul Na ional de Ac iune pentru Mediu. • Planul de Dezvoltare Durabilă a Jude ului Prahova în perioada 2007-2013.3. servicii. care ar necesita amenajări specifice şi în primul rând. precum şi prevederile POS Mediu. cu respectarea priorită ilor de dezvoltare na ionale după cum au fost stabilite în Planul Na ional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a priorită ilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul Na ional Strategic de Referin ă (CNSR). • Planul Local de Ac iune pentru Mediu Prahova. • Strategia Na ională pentru Gestionarea Deşeurilor. • Planul Na ional de Gestiune a Deşeurilor 2007 . • Ameliorarea calită ii solului prin îmbunătă irea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de jude e până în 2015. • starea necorespunzătoare a stabilimentelor balneare şi în general amenajări necorespunzătoare pentru valorificarea poten ialului extrem de valoros de care dispune localitatea.2013. • POS Mediu 2007-2013. cunoaşterea şi cercetarea ştiin ifică a modalită ilor de exploatare. 1. • Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 50 .• lipsa unui sistem de colectare si depozitare controlată a deseurilor menajere si de altă natură de la toate tipurile de func iuni (locuin e. unită i economice).Regiunea 3 Sud Muntenia. • Plan jude ean de gestionare a deşeurilor – Prahova (2006 -2013). • Protec ia şi îmbunătă irea biodiversită ii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării re elei NATURA 2000. • Master plan jude ul Prahova privind apa-apa uzată. • Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025. • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi preluate de localită i până în 2015. care reprezintă unul din cele mai importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor na ionale şi sectoriale de mediu. Obiectivele POS sunt: • Îmbunătă irea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.

Conform HG nr. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informa iilor şi a datelor disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. la 16 km de Campina si la 8 km de Plopeni. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe sunt: biodiversitatea. infrastructura rutieră.estica a judetului Ploiesti la 20 de km de Ploiesti. Descrierea fizico-geografică Din punct de vedere administrativ se situeaza in partea central . • Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbană. solul/utilizarea terenului. Relieful dealurilor subcarpatice s-a definitivat la sfarsitul pliocenului. DJ 102 Ploiesti–Paulesti–Baicoi si calea ferata dubla electrificata Bucuresti–Brasov.• Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. beneficiaza de o importanta retea de cai de comunicatie din care amintim: DN 1. 2. se realizeaza prin intermediul imensului con de RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 51 . In zona exista un golf cu contur neregulat pana la ultimele inaltimi subcarpatice. Apele coborau din Carpati si formau o delta care inainta mereu. Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate si campie. fauna. Umplerea golfului a coincis cu formarea terasei Baicoi. • Strategia na ională privind alimentarea cu energie termică a localită ilor prin sisteme de producere şi distribu ie centralizate. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2. sănătatea umana. patrimoniul cultural. aerul.1. popula ia. cand au avut loc ultimele miscari de cutare iar intreaga regiune a suferit o miscare de ridicare in bloc impreuna cu muntii si lacul din campia Romana.1. 2. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al orasului Baicoi se inscrie pe contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. gestionarea deşeurilor. flora. care si-a restrans suprafata. apa.1. valorile materiale. peisajul. factori climatici. patrimoniul arhitectural şi arheologic.

cu inaltimi de 300–400 de m stau risipite in campie la cativa km sud de marginea compacta a inaltimilor subcarpatice. Prahovei este incadrata de maluri ce scad la cativa metri si raul meandreaza. Uneori sarea a reusit sa iasa la lumina la Tintea si Baicoi. iar pe de alta parte aluvionarea excesiva a impus divagarea raurilor. Intrepatrunderea dealuri–campie este un caz unic in tara noastra.Ciobi – Strajistea.dejectie al Prahovei. Campia Ploiestilor inclina de la 400 m la Banesti. Terasa a IV–a (Campina) este situata la 30–50 m altitudine relativa. cu precadere pe stanga pana sub poalele dealurilor Baicoi–Tintea–Gageni. Campina. Adancita in propriul sau con aluvionar la Banesti cu 30–35 m. Zona subcarpatica se caracterizeaza prin prezenta celor cinci terase ale Prahovei: Banesti-Campina . au constituit conditiile in care s-a definitivat relieful. Prahovei. 6 Unitati geomorfologice Sub cuvertura de aluviuni. Terasele inclina spre sud mai mult decat lunca. V. majoritatea cu samburi de sare in ax. dealurile izolate Tintea–Paulesti.Baicoi Pitigaia . prezentand o panta mare de 7. Teleajenului iar pe de alta parte. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 52 . Terasa a III–a (Baicoi) este situata la 73–75 m altitudine relativa si pe ea se afla situata localitatea cu acelasi nume. Pe de–o parte campia se leaga de sesul Mislei prin seaua de la Gageni si pe V. a celei mai importante terase de pe V. dovedind ca pe masura formarii lor miscarile scoartei le–au inaltat si deformat. Anticlinalele cu samburi de sare. Singurele accidente sunt movilele. la 100 m in SE orasului Ploiesti. dovedind ca tectonica nu s–a desavarsit inca. pe de o parte formarea unor dealuri recente. ce se desfasoara pe 30 km. din care reprezentativa este Movila Vulpii. Asadar. tind sa se accentueze si sa se accentueze si sa se inalte pentru a strapunge aluviunile recente. stratele sunt bolite formand anticlinale scurte faliate. pe masura ce se departeaza de Subcarpati. El constituie prelungirea spre sud. Fig.5%. T.

Grosimea pietrisurilor acestei terase atinge 20–25 m, si se mentioneaza prezenta in cadrul terasei a unui strat de lut rosu de 1–1.5 m ceea ce denota un climat cald si umed in interglaciarul Mindell–Riss. Varsta Terasei Baicoi este atribuita fazei glaciare Riss care a avut extensiunea cea mai mare si coincide cu formarea bazinului Prahovei. Terasa Baicoi joaca rolul unei bare in dirijarea retelei hidrografice ramanand suspendata fata de Prahova si fata de Mislea. Eroziunea si acumularea au fost activate de miscarile neotectonice care accentuau forma anticlinalelor si sinclinalelor constituind noi piete de adunare a apelor, ca si depresiunea Mislea. In aval de Baicoi terasa cade in fundalul campiei.

Fig. 7 Zona de contact terasa – Campie in sud

Dambu si afluentul sau V. Larga, au vai care prezinta o alternanta de maluri abrupte si line. In localitatea Dambu se afla un sector de vale ingust, taiat in anticlinatul Baicoi. Pantele au inclinari de 8–10 grade pe stanga vaii si 5 grade pe dreapta. La iesirea din Subcarpati isi largeste albia, ceea ce a generat presupunerea ca a fost un curs vechi al Prahovei. Este un exemplu clasic de vale antecedenta. Dealurile Tintea–Baicoi domina depresiunea subcarpatica Mislea–Podeni. Contactul se realizeaza printr-o zona piemontana alcatuita din conuri de dejectie ingemanate si suprapuse. Culoarul de vale al Mislei, este considerat de G. Valsan, un curs al Teleajenului care se drena spre Prahova si se varsa la sud de Banesti, aducand ca principal argument, largimea de 15 km a culoarului care nu putea fi modelat de Mislea. Dealurile Tintea si Baicoi constituie o cumpana de ape, dezvoltata pe directia vest - est cu altitudini de 250 - 404,6 m. Desfasurate pe o lungime de 20 km, aceste
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 53

dealuri apar ca martori de eroziune intre Prahova si Teleajen. Dealul Gageni este continuarea spre est a dealului Tintea, iar dealul Baicoi, apare ca martor al eroziunii dealului Tintea. Individualizarea acestuia, nu poate fi decat rezultatul unui drenaj pe directia NS efectuat de V. Cosmina sau V. Mislea, fapt confirmat de inseunarea de la 250 m ce desparte Dambu de Gageni. Dealul Tintea, poate fi considerat martor al eroziunii subcarpatilor externi ai curburii. Configuratia interfluviilor, este rezultatul evolutiei arterelor hidrografice care se scurg catre nord (V. Mislea) si spre sud (V. Dambu).

Fig. 8 Dealul Tintea

Altitudinea maxima 404,6 m se inregistreaza in Dealul Tintea si se datoreaza gresiilor. In cadrul acestor interfluvii, se remarca o serie de umeri dispusi la altitudinea de 300–330 m, ei reprezentand rezultatul actiunii exercitate de afluentii Dambului. Un interfluviu mai larg dezvoltat apare in zona Dealului Baicoi aliniat pe 6 km est–vest. Suprafata prezinta denivelari de cca 25 m. Datorita pantelor mai mari de 20–30 grade, constitutiei litologice si despaduririlor, apar alunecari de teren, ogase, torenti precum depresiuni mici cvasirotunde dezvoltate pe sare. Se evidentiaza ogasele de pe V. Portarului, la limita superioara a padurii, ravenele de pe partea stanga a Vaii Dambului si torentii din sudul dealului Baicoi. Altitudinea vine si ea in sprijinul apartenentei subcarpatice a orasului Baicoi. In campie altitudinea creste lent de la 240–250 m in sud–est la 320–330 m in nord–vest. In zona predomina relieful fluvial ca urmare a actiunii erozive a raului Prahova, mai putin a Teleajenului in est. In aceste conditii, terasele constituie forma
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 54

dominanta a peisajului local. Sunt deosebit de mari, urmeaza vaile si ocupa interfluviile (Campul Urletei). Cea mai intinsa este Terasa Campina. Relieful de denudare este reprezentat prin: Ogase cu fund de vale foarte larg aproximativ 6 m, Ravene – V. Dambu, vestul dealului Tintea, Torentii in sudul T. Baicoi, Alunecari de teren (superficiale si deplasive). Relieful antropic este reprezentat mai ales prin movile (Movila Vulpii). Campia Ploiesti in sud cu procese acumulative, corespunzatoare conului Prahovei (alt. 250–300 m), strat de pietris 20–60 m, acoperit cu argile in nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzatoare Terasei Campina. Subcarpatii sunt reprezentati prin : Campul Urletei corespunzator T. Baicoi, relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea) Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. Pe acesta este dezvoltat orasul. Dealul Tintea (Gruiul) 404.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare, alunecari) Dealul Mislea la nord, intr o zona de subsidenta, drenat de Dambu si Mislea. Are altitudini de 290–310 m, desparte Subcarpatii externi de cei interni. Peisajul natural al asezarii a fost modificat datorita actiunii omului, fiind umanizat integral prin caile de comunicatie create, forajul sondelor, exploatarea petrolului, activitatea industriala si agricola. In concluzie, orasul s-a dezvoltat la contactul Subcarpatilor Prahovei cu Campia piemontana a Ploiestilor. Geologia regiunii In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 55

In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea. tufuri. Tectonica a fost conditionata de evolutia Depresiunii Precarpatice (avanfosa carpatica). dacian romnanian (stratele de Valcanesti in care este cantonata structura petrolifera a orasului) 3. Pliocen in serie completa. Miscarile de la sfarsitul pliocenului (faza valaha) au dus la cutarea sedimentelor. marne. potian. situatie care a durat pana in pliocen. Gh. Niculescu a adus dovezi asupra unor inaltari neotectonice in zona pintenilor paleogeni si masivelor marginale si scufundari in zona mijlocie (MisleaPodeni) si la marginea campiei. nisipuri iar in lagune sarea si gipsul. Levantin si holocen in lungul vailor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 56 . Miocen alcatuit din burdigalian badenian si sarmatian 2. In perioada ciclului de sedimentare mio–pliocen s-au depus gresii. meotian afectat de diapirism cu zacaminte de petrol si gaze. In zona se intalnesc depozite geologice care apartin neogenului si sunt reprezentate prin: 1. formarea cutelor diapire si au ridicat in bloc intreaga regiune generand dealurile subcarpatice.Fig. pe a treia axa a anticlinatului diapir Tintea-Baicoi–Gura Ocnitei. limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni si la sud de zona de subsidenta de la marginea campiei Ploiestilor. 9 Harta geologica a zonei In jurasic zona era acoperita de apele marii tarii. In pleistocenul mediu s-au manifestat miscari intense de ridicare. Orasul Baicoi est situat in Subcarpatii externi ai Curburii.

avand ca rezultat fragmentarea reliefului in zona de deal. cand temperatura aerului este mai coborata in zona impadurita decat iarna cand diferntele sunt nesemnificative. formarea teraselor. alunecarilor de teren si acumularea unor conuri de dejectie la marginea lacului levantin. In aceasta mare zona anticlinala diapira. Clima Clima orasului Baicoi se incadreaza. Prezenta sarii la suprafata. Campia coincide cu cuvertura depozitelor cuaternare alcatuite din pietris. Masele de aer rece se cantoneaza pe vai in comparatie cu regiunile mai inalte. Gura Ocnitei si coborari compensatorii in sinclinatul Magurele si zona de subsidenta de la marginea campiei. Tintea–est Din acest anticlinal diapir petrolul se exploateaza in dacian. nisipuri si luturi aduse din munte si depuse la poalele dealurilor. peste formatiunile pliocene slab cutate sau orizontale. unde temperatura este mai ridicata. a determinat stilul tectonic complicat. adancirea vailor. Niculescu au adus dovezi certe depre o inaltare neotectonica in zona anticlinatului Boldesti–Baicoi. Fragmentarea redusa a reliefului si vegetatia sunt elementele locale principale care influenteaza regimul elementelor climatice. De asemenea. Baicoi–vest (Cotoiu) 6. este o clima temperat continentala de deal. In cadrul structurii petroliere Baicoi–Tintea se disting trei sectoare separate prin falii traversate: 5. se constata mai multe ridicari axiale si scufundari.4. generand decrosarea stratelor dea lungul a numeroase accidente tectonice. ca urmare a strapungerii sedimentelor de catre lama de sare. Cercetarile lui Gh. padurea exercita o influenta mai mare vara. in general. meotian si sarmatian. Baicoi–central (Central) 7. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 57 . extracarpatica cu nuante de tranzitie la continentalism. in clima regiunii geografice in care este situata localitatea.

Anul cel mai ploios. In anul 1996. iar maxima 39. cu multiplele lor aspecte legate de cantitate. Intervalul fara inghet insumeaza 180–190 zile permitand desfasurarea fara dificultati a activitatilor din agricultura. hidrotehnica.4 grade C in august 1945. etc. cu 360mm. stratul de zapada are media de 10 cm grosime si se mentine 50–55 zile/an. intensitatea si forma sub care cad. Pe an sunt in medie 104 zile cu ploi. a fost 1901 cu 9640mm. iar cel mai secetos 1930. 26 reci. 99 calde si 30 tropicale. 112 cu cer senin. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9–10 grade C. grindina a afectat RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 58 . Cantitatea cea mai mica de precipitatii se inregistreaza in lunile ianuarie 36mm si februarie 38mm. urbanism. Pe an sunt in medie 17 zile geroase.3 grade C. Cantitatea cea mai mare se inregistreaza in luna iunie. frecventa.5 grade C iar maximele in luna iulie 31. au o importanta practica deosebita pentru agricultura. Media precipitatiilor insumeaza 600mm fiind repartizate neuniform in functie de deplasarea fronturilor de aer dinspre Oceanul Atlantic sau dinspre continent. clima se caracterizeaza prin ierni blande (media lunii ianuarie 2 – 3 grade C) si veri calde (media lunii iulie 21–22 grade C) . este elementul care reda cel mai bine influenta radiatiei solara. 26 cu ninsoare. Minima absoluta a fost –30 grade C in ianuarie 1942. 131 cu nori. produce ploile torentiale de vara. 122 cu cer acoperit. Precipitatiile. Perioadele de inghet sunt cuprinse intre 1–10 octombrie si 1-10 aprilie. Ninsorile nu sunt abundente.Temperatura aerului.Minimele se inregistreaza in luna ianuarie –16. 120mm cand aerul umed patrunde dinspre ocean pana la nori si asociat cu procese de convectie. regimul. incat din punct de vedere termic.

ca de altfel si maxime verii +37 grade C. Orasul Baicoi se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici: .. .0 kN/m2 cu o perioada de revenire de 50 ani.5%. + 9. . cu o incarcare de referinta gz = 1.6 grade C fiind periculoase pentru pomii fructiferi. Tufeni. iar presiunea dinamica de baza stabilizata la inaltimea de 10 m este de 0. In concluzie. Cu privire la incarcarea data de zapada (STAS 10101 / 21 . • versantul nordic – umbrit cu zapezi ce persista mai mult. • V.30 kN/m2. canalizata preponderent pe directia vaii Prahova.4%. Conform tabelului 1. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 59 .6% si SV – 10. • Zonele de terase mai uscate si mai vantoase.2 kN/m2 cu perioada de revenire de 10 ani si gz = 2. viteza mediata pe 2” este de v2m = 22 m / sec. Topoclimatic se contureaza patru subunitati: • versantul sudic al dealului Tintea–Baicoi cu o expozitie favorabila si un grad mai mare de insolatie. Vanturile. temperaturile mai mari de 30 grade C si celor sub 0 grade C din nori care au favorizat condensarea si sublimarea. cu ierni nu prea friguroase si veri nu prea calduroase. Ea s-a datorat aerului incarcat pana la saturatie cu apa.6°C.precipitatii medii anuale . curentilor de convectie care au constituit nori Cumulonimbus. cu principale lor caracteristici de frecventa si viteza se disting printr-o fluctuatie in timp si spatiu. Din analiza rozelor de frecventa medie a vanturilor.600 mm. temperaturile minime ale iernii –26. -vânturile dominante din zona au directia NE si E. localitatea se incadreaza din punct de vedere al actiunii vântului in zona A.adâncimea maxima de inghet h = 1. rezulta ca sunt dominante vanturile din NE – 15%.90.temperatura medie anuala a aerului.92) orasul apartine zonei b. E – 13. Dambului cu conditiile de adapost. Vitezele sunt reduse 2–4 m/s iar calmul reprezinta 26% anual. N – 11.zonele Schela. Baicoi si Dambu. Distrugerile au fost deosebi de mari. Cotoiu.00 m (STAS 6054/77 ). se poate aprecia faptul ca orasul se caracterizeaza printr-un climat blad. Conform STAS 10101/20 . cu precipitatii maxime la sfarsitul primaverii si inceputul verii.

Pe langa RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 60 .2. Densitatea fragmentarii este de 0. Fig. iunie. Toamna sunt ape mari. prin afluentul său de ordinul IV pârâul Dâmbu. cand nivelul creste la 0. primeste un afluent pe partea dreapta: V. Malurile sunt asimetrice. Pentru inlaturarea efectelor negative ale inundatiilor. dreneaza Depresiunea Mislea si atrage afluentii de pe pantele nordice alea Dealuli Tintea. Apa este intens poluata cu reziduri petroliere si se varsa in Teleajen. Paraul Dambu.2. apartine sistemului hidrografic Ialomi a (subbazinul hidrografic Prahova – Teleajen). 10 Paraul Dambu Pârâul Dâmbu izvoreste din Scorteni. Valea sa este mult prea larga fata de puterea de eroziune si se crede ca a preluat un curs al Prahovei sau Teleajenului. Factorul de mediu “Apa” Re eaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al orasului. Larga. Regimul de scurgere apartine tipului pericarpatic sudic. Traversand diapirul salifer.5 m la 2 m.1. cu ape mari la topirea zapezii si viituri in mai. Raul Mislea.4 km/kmp. separa terasa Baicoi de dealul Tintea. La Baicoi. s–a prevazut decolmatarea albiei pe o lungime de aproape 2 km ce cuprinde toata zona in care paraul traverseaza orasul Baicoi. are 42 km lungime si o suprafata a bazinului de receptie de 189 kmp. dupa ce traverseaza orasul Ploiesti. stangul abrupt iar cel drept domol. are ape clorurate 150 mg/l. care patrundea in campie la Gageni.

La V.5 m. exista lacul sarat Seninu. din ape subterane 20% si nivala 10%. Publicat in Monitorul Oficial. Stelii. Partea I nr. brom. Alimentarea este pluviala 70%. 11 Lac in faza avansata de colmatare In Livede. In apropiere se afla lacul cu namol sapropelic cu o suprafata de 228 mp si cu o adancime de 0. Mare Baicoi) formate din boltele diapirului salifer si un lac cu apa dulce. Datorita concentratiei in minerale si a vietuitoarelor din namol.50 m. Fig.O. In adancime. aflat intr-o faza avansata de colmatare in apropierea statiei P. permanent sunt aproape 20 cursuri temporare (80%). Acest ultim lac are o suprafata de 270 mp si o adancime de aproape 1 m.80 m.11 mg/l si un continut bogat de clor.20–1. se intalnesc doua lacuri. Starea apelor de Suprafa ă Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordin nr.E. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Lacurile. cu suprafete de 1500 mp.Dambu. Iarna. 161 din 16/02/2006. cu o suprafata de 1515 mp si o adancime de 1. iod. lacurile ingheata 30–40 mm. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 61 . Apa are o mineralizare de 10.C. aceste lacuri au fost amenajate pentru tratament permitand conturarea aici a unei zone balneare. sunt reprezentate prin lacuri sarate (Seninu–Tintea si L. resprectiv 900 mp si adancimi cuprinse intre 2–2. temperatura este mai mare ca la suprafata.

Se constata situatii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite unitati morfologice. • Râul Dâmbu. sec iunea SE Târgovişte Nord – evacuare SE Târgovişte Sud: 7 km. râul Izvorul – confluen a râul Comana: 143 km. grosimea si de extinderea stratelor geologice si tectonica lor. izvoare – confluen a râul Naianca: 28 km. sec iunea conf. in timpul caderii ploilor si topirii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 62 . Pe pantele domoale ale dealurilor. reprezentând zone critice.71 % s-au încadrat în a III-a de calitate – stare ecologică moderată. confluen a râul Telega – confluen a râul Dâmbu: 31 km. Din punct de vedere biologic ponderea cea mai mare o au apele din clasa a III-a de calitate sau stare ecologică moderată. 261 Km reprezentând 19. Comparativ cu anul 2008. • Râul Prahova. Apele freatice se intalnesc la adancimi mai mari de 70m la Tufeni.55 % s-au încadrat în clasa a II-a de calitate – stare ecologică bună. Apele subterane Apele subterane din cuprinsul teritoriului orasului depind de gradul de permeabilitate. Clasa a III-a de calitate – stare ecologică moderată • Râul Ialomi a. care necesită îmbunătă irea calită ii apei sub aspectul stării ecologice. Asemănător anilor preceden i.P. 308 Km reprezentând 23. • Râul Teleajen. pe întreg cursul: 47 km.95 % s-au încadrat în clasa I de calitate – stare ecologică foarte bună. în Bazinul Hidrografic Ialomi a din punct de vedere biologic numărul kilometrilor care nu s-au încadrat în clasa I şi a II-a de calitate a crescut de la 556 km la 739 km. • Râul Cricovul Sărat. Condeşti – vârsare: 151Km.Din cei 1308 Km lungime râuri monitorizate în anul 2009 în Bazinul Hidrografic Ialomi a. sec iunea evacuare Sta ie Epurare Câmpina – vărsare: 136 km. • Râul Sărata.evacuare Sta ia de Epurare Ploieşti: 16 km. 115 Km reprezentând 8. în Bazinul Hidrografic Ialomi a nici o sec iune de monitoring nu s-a încadrat în stare ecologică proastă. evacuare Sta ia de Epurare Jovila Păuleşti . • Râul Ialomi a.79 % s-au încadrat în a IV-a de calitate – stare ecologică slabă. la 10m in Baicoi din cauza permeabilitatii pietrisurilor in zona teraselor si la 4m in zona paraului Dambu. • Râul Ialomi a. • Râul Snagov Ciaur. sec iunea confluen a Mati a – vărsare 65 km. sec iunea S. 624 Km reprezentând 47.

Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 63 . capacitatea de dispersie a unui poluant fiind extrem de ridicata. pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu. reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma descompunerii o serie de substan e gazoase poluante. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice.1.zapezilor. Surse de poluare a aerului: Sursele de poluare a atmosferei în oraş sunt: • naturale: solul lipsit de vegeta ie. modificarea climei. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . Compozi ia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activită ii omului. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influen eze negativ sănătatea popula iei umane. in urma exploatarii zacamintelor de petrol. 2. ca: poluarea urbană. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. se remarca o retea bogata de ape temporare ce alimenteaza paraul Dambu si constituie un factor important in declansarea alunecarilor de teren. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). s-a identificat existen a unei poluări semnificative. • antropice. emisiile de noxe gazoase. si totodata capacitatea de a colecta si epura ulterior un poluant fiind cea mai scazuta. Factorul de mediu “Aer” Aerul este factorul de mediu cu cel mai ridicat potential ca “vector de transport”. şan uri şi bazine de colectare.3. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. ploile acide. de-a lungul timpului. Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). Apa este vulnerabila la poluare. În aceste condi ii. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol.

neetanseitati. CH4 . NMVOC. CO. CO. CO2. si metale sub forma de particule (V. transport. CO. CH4 . CH4 . SOx. Ni). NOx. NOx. Alte surse mobile şi utilaje PAH Tratarea şi depozitarea SOx. NOx. metale grele SOx. metale grele NMVOC.NH3 Activitatea cu cel mai mare grad de poluare a aerului din orasul Baicoi o reprezinta industria extractiva. CO2 NMVOC SOx. si particule in atmosfera (proces de combustie). iar emisiile fugitive de la supape. CO. NOx. deşeurilor DIOX. Principalii poluanti emisi in procesele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi si sursele de emisii sunt urmatorii: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 64 . CO2. NH3. valve. incarcare. CH4. Orice exploatare de resurse minerale fosile solicita un consum ridicat de energie astfel ca 60% din emisii provin din producerea energiei necesare. NMVOC. NMVOC. NMVOC. NOx. NOx. NH3. Cazanele utilizate pentru producerea agentului termic sunt principalele surse de emisii de CO. NMVOC. CO2 SOx. metale grele. NOx. metale grele. Alte tipuri de emisii in atmosfera sunt H2S. CS2. sisteme de separare produs/apa. NOx. CO. NMVOC. CO. Compusii organici volatili provin din stocare. CO2. CH4 .Principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în considera ie sunt: Grupa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Activitatea Arderi în energetică şi industrii de transformare Instala ii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de produc ie Extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili Utilizarea solven i a altor produse Transport rutier Principali poluan i SOx. CO2. CO2 SOx. HF. CH4 . CO. metale grele SOx. C02. PCBS Agricultura CH4 .

Emisiile de particule provin din arderea combustibilului. Sistemul de facie Procese de ardere. • Emisiile de particule trebuie urmarite in mod deosebit. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 65 . in timpul arderii azotul (de obicei rezultat prin arderea aerului) este transformat intr-un amestec de N02 si NO. Conditiile de ardere joaca un rol important. N20 este cel mai putemic gaz care afecteaza stratul de ozon. • Oxizii de sulf (SOx) cand sunt emisi in aer se pot combina cu apa si pot forma o componenta a „ploii acide". in timpul combustiei. cazane de abur. Etan. Sistemul de facie Procese de ardere. Gaze asociate titeiului de zacamant Stocare si manipulare titei si apa sarata. In general procentul de CO nu este mare in comparatie cu CO2. Principala sursa de emisie este producerea de energie. Sursa de NOx este in general procesul de combustie. sulful din combustibil este transformat intr-o mixtura de S02 si S03. Emisii fugitive. Valve Efectele emisiilor atmosferice sunt prezentate in cele ce urmeaza: • Dioxid de carbon (CO2) este un gaz cu efect de sera care necesita o atentie deosebita in rolul pe care il are in schimbarile climaterice globale. • Oxizii de azot (NOx) cand sunt emisi in atmosfera se combina cu apa si formeaza o componenta a „ploii acide". cazane de abur. cazane de abur. Butan Emisii libere necaptate. Procese de ardere. cazane de abur. Principala sursa de SOx este producerea de energie. cazane de abur. Propan. Sisteme de Compusi organici volatili separatoare titei/apa. iar in particular in conditii de ardere in atmosfera nesaturata.Poluanti errisi in procesele de exploatare a zamnintelor de hidrocarburi si surse de emisii Principalii poluanti Dioxid de carbon Oxid de carbon Oxizi de azot Particule Oxizi desulf Principalele surse Procese de ardere. deoarece sunt potential periculoase si pot crea efecte adverse. in special cand nu sunt asigurate conditiile optime de combustie. Sistemul de facie. Sistemul de facie Metan. • Oxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca produs secundar in procesele de combustie. Sistemul de facie Procese de ardere.

oxid de carbon (monoxid de carbon si dioxid de carbon).700 MJ/t si o temperatura de circa 150 ÷ 200C. Cand operarea este corespunzatoare si cand se ard agenti de curatire cum ar fi gazul natural sarac. Daca totusi combustia nu este RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 66 . sub presiune prin arderea de combustibil . pot reactiona cu NOx in prezenta luminii solare. Incalzitoarele din procesele de extractie sunt de obicei incinte dreptunghiulare sau cilindrice cu multiple arzatoare special proiectate sa foloseasca combustibil cu o capacitate scazuta de combustie (gaz „sarac"). transportului si distributiei. Mai mult. precum si lipsa unor sisteme de masura a emisiilor. Cazanul si sistemul de alimentare cu agent termic nu este tratat cu inhibitori de coroziune. in timpul stocarii. avand in vedere numarul surselor care conduc la emisii in atmosfera. agenti de dezincrustare si eventual agenti antispumare. In general sunt folosite o varietate de tipuri de arzatoare. Hidrocarburile pot fi de asemenea emise in timpul arderilor in conditii de combustie improprii. Combustibilul gaz natural sarac este un combustibil cu grad scazut de poluare. procesul de tratare si uneori vehiculare a fluidului de extractie necesitand modificarea temperaturii acestuia. Cazanele sunt in general unitati standard de producere a agentului terrnic cu intensitate a arderii scazuta. oxizi de azot. emisiile de COV pot crea probleme mari de odorizare care sa deranjeze pe locuitorii din vecinatati. precum si metodele statistice de calcul al acestor emisii. evaluarile de teren realizate de catre evaluatorul raportului de mediu. Principiul generarii agentului termic consta in incalzirea apei de alimentare a cazanului. Sursa de COV este evaporarea si scurgerea de fractii de hidrocarburi. aceste emisii sunt relativ scazute. determinand formarea de ozon. emisiile de NOx fiind de asemenea mai mici decat in cazul folosirii de combustibil lichid. Identificarea emisiilor atmosferice pe amplasament este dificil de realizat. care ajung in mod normal la o eficienta de peste 85%.• Compusii organici volatili. Evaluarile realizate pentru determinarea emisiilor sunt realizate pe baza declaratiilor PETROM cu privire la sursele de emisii existente. Eventualele incalzitoarele si boilere incalzite cu gaz genereaza putin praf si emisii scazute de S02.gaz natural. Cele mai mari eliberari in aer de la procesele de combustie sunt gazele de cos continand oxizi de sulf. Agentul termic generat in cazanele dintr-o schela are un continut in caldura de circa 2. in mare masura determinate de caracteristicile energiei termice furnizate. EMISII IN ATMOSFERA REZULTATE DIN INSTALATIILE DE ARDERE Generarea aburului tehnologic este una din principalele surse de emisii rezultate din instalatiile de ardere.

Nm³/h (variaza in functie de consumul pe fiecare baterie de cazane).15 fiind de: Vg = 11. punct de fierbere: -164°C. cu regim industrial si functionand pe baza de gaze naturale: Factori de emisie pentru instalatii de ardere Poluant NOx CH4 CO CO2 Factor g/Gj g/Gj g/Gj Kg/Gj emisie 67 1. ori incalzitoarele sunt alimentate cu gaze bogate emisiile pot fi semnificativ mai mari.936 Nm3/Nm3 = . butan. Volum specific.. CAZANE PENTRU PRODUCEREA ABURULUI TEHNOLOGIC SI INCALZIRE Gazele naturale sunt amestecuri de parafine usoare in care predomina metanul (CH4) cu procente variabile.4 13 55. Volum total orar de gaze de ardere in conditiile de functionare amintite va fi de: Vgt0 =∑BhfNm3/hx 11. propan.4 Pulberi g/Nmc 0. d° = 0. Pentru calculul statistic pot fi luati urmatorii parametrii: Consum maxim orar de combustibil (total): ∑Bhf =…. si folosind factorii de emisie Corinair de mai jos. punct topire: 184°C. de gaze de ardere in conditii fizice normale si considerand un coeficiental excesului de aer de 1. in general insa mici.1868 kj/kcal/1000000 GJ/kJ =…… GJ/h.5547. pentru boilere cu puterea sub 50 MW. densitate: 0. • Masini si utilaje de transport si interventie. principalele caracteristici ale acestora fiind urmatoarele: masa moleculara:16.04. lichid la -11°C si l80at.1216 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 67 ..936 Nm3/Nm3 pentru fiecare metru cub de gaznatural ars. de etan. teoretic.Nm3/h Plecand de la energia dezvoltata timp de o ora de arderea combustibilului care este de: ∑Bhf Nm3/hx 8550 kcal/Nm3 * 4..completa.5 N2O g/Gj 2. Arderea incompleta poate conduce si la emisia de monoxid de carbon. Sursele de emisii in atmosfera din instalatii de ardere pentru Structura Baicoi sunt urmatoarele: • Cazane pentru producerea aburului tehnologic si incalzire.415.

ηsecβ) H 24. β . 70% din valorile limita la emisii ale concentratiilor substantelor. Concentratiile in imisiile din atmosfera se raporteaza la valorile limita stabilite prin STAS 12574/87 STAS 12574/87 si Ord.L.5 Oxizi de azot (N02) 350 245 Marime de referinta – valorile se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 3% vol. ηsec .756/97 1 · 106(1. Valori limita la emisii conform Ord 462/1993 siOrd 756/1997 Indicatori Focare de alimentare cu gaze naturale Pulberi (PST) Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf (SO2) 5 100 35 3.continutul de sulf in combustibil.posibilitatea de a dispune de rnasuri secundare. acestea fiind urmatoarele: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 68 .5 70 Limite de concentratie (mg/Nmc) V. in %.α S) unde: EFRSOX . 756/1997. Pragurile de alerta reprezinta conform Ordin nr. in %. gudroane etc).capacitatea calorica a combustililului. in %. astfel: EFRSOx = 2Cscombustibil (1.sulful continut in reziduuri de ardere (cenusi. 462/1993 (prag de interventie). • VLE . prin depasirea acestora se produce impact asupra mediului. valorile limita ale concentratiilor constituie pragurile de interventie. Cs . depasirea acestora constituie un impact potential asupra mediului. 462/1993. valorile ghid recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei.E. Ordin nr.L. Hu . α S .In ceea ce priveste emisiile de oxizi de sulf (exprimate in SO2).factorial de emisie specific. factorii de emisie aferenti sunt dependenti de continutul in sulf al combustibilului.). • Prag de alerta .eficienta masurilor de reducere secundara. 592/2002 privind calitatea aerului. 756/1997.Ordin MAPM nr. Concentratiile si debitele masice ale substantelor emise in atmosfera se raporteaza la valorile limita la emisii (V.E. stabilite prin Ordin nr. 462/1993 Prag de alerta Ordin nr.Ordin MAPM nr.

Valori limita la emisii conform reocomandarilor de la Uniunea Intenationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei N02 95 µg/m33pentru expunere 4 ore. MAPPM nr.000 µg/m3 pentru t = 30 minute si 10.protective ecosisteme PM 10 VL=50µg/ m3 Particule in suspensie cu VL=40µg/ m3 pana in 2010 si 20µg/ m3 din anul 2010 ≤10µm CO SO2 8h 1h 24h 1an 24h 1an Valori limita la emisii conform recomandarilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) CO N02 60. 3 3 3 SO2 150 µg/m pentru expunere < 1 ora. 30 µg/m3 ca medie anuala in prezenta a = 30 µg/m3 SO2 si a = 60 µg/m O3 . 150 µg/m3 pentru t = 24 ore = 8 ore.Valori limita la emisii conform STAS 12574-87 CMAprevazute de STAS 12574-87 30 minute 24 h 3 PST/particule 500 µ g/m 150 µ g/m3 Anual 75 µ g/m3 Valori limita la emisii conform Ord.protectie ecosisteme. 30 µ/m ca medie anualt in prezenta a = 30 µg/m NO2 si a = 3 60 µg/m O3 .protectie ecosisteme.000 µg/m3 pentru t 400 µg/m3 pentru t = 1 ora. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 69 . 592/2002 VL=200µg/ m3 NO2 1h 3 VL=40µg/ m 1an 3 – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone NOx VG=30µg/ m 1an neconstruite VL=10000µg/ m3 VL=350µg/ m3 VL=125µg/ m3 VL=20µg/ m3.

Sursele de emisii difuze (fugitive) de COV cum ar fi sigiliile de la pompe. EMISIA DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI REZULTATI DIN SURSE DIFUZE „Compusii volatili organici" (COV) este un termen generic aplicat tuturor compusilor care contin carbon organic. rezervoarele de depozitare. Este necesar a fi specificat faptul ca mijloacele auto deservesc activitatea intregii Scheie Baicoi. Mai mult. Calculul emisiilor fugitive poate fi realizat utilizandu-se metodologia DIAL.MASINI SI UTILAJE DE TRANSPORT SI INTERVENTIE Metodologia de calcul a emisiilor rezultate din combustia carburantilor utilizati pentru mijloacele auto este cea folosita in normativul AP 42. flanse si scurgeri din conducte si echipamente pot contribui cu 20 ÷ 50% la emisiile totale de COV. Pierderile de COV pot fi calculate sau masurate direct (pot fi descoperite discrepante in cifrele de emisie in ambele metode. emisia de aer. Proiectele mai slabe cu tolerante mai mari. dar pot aparea si din alte surse cum ar fi: defectiuni la echipamente si supraincarcarea rezervoarelor. Factorii care conduc la aceste emisii de hidrocarburi sunt proiectarea echipamentelor. programele de mentenanta si proprietatile continutului liniei. care se evapora la temperatura ambientului si contribuie la formarea „cetii de vara" sau poluare olfactiva. metoda absorbtiei si metoda API. calitatea sistemelor de sigilare. mai putin de 1% din supapele din serviciul de gaze/aburi pot fi sursa a peste 70% din emisiile fugitive totale. Principalele surse de COV din procesele de extractie a titeiului si gazelor naturale sunt supapele. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 70 . supapele de scurgere si scurgerile de la conducte sau altele. compresoare. o diferentiere pe fiecare structura de exploatare fiind imposibila avand in vedere exploatarea diferita din punct de vedere administrativ a acestor structuri. depozitarea si manipularea. Anumite scurgeri accidental pot fi continue. o mare parte din emisiile fugitive rezulta dintr-o mica parte de surse (de exemplu. sistemele de evacuare. sistemele de apa uzata. care sunt de natura permanenta. Emisiile fugitive din echipamentele de proces sunt cele mai mari surse de COV emis in atmosfera din procesele de extractie si pot acoperi in mod frecvent 50% din emisiile totale. emisiile fugitive din sistemele de conducte. sistemele de incarcare si descarcare. in multe dintre cazuri). cum ar fi cele de la sigiliile pompelor de scurgere. sistemele proaste de sigilare (de exemplu inchiderile supapelor care sunt predispuse la scurgeri) si mentenanta limitata vor duce la emisii mai mari. supape.

Butan i . In tabelul alaturat se prezinta calculul emisiilor rezultate de la rezervoare. Pentan i -0. ALTE EMISII IN ATMOSFERA Alti poluanti luati in considerare sunt monoxidul de carbon (boilere). vidanje).Principalele surse difuze identificate pentru obiectivele Structurii Baicoi sunt: • Emisii rezultate de la recipienti/spatii de stocare a fludiului de extractie (rezervoare. conducte de pompare. • Emisii rezultate de la transportul fluidului de extractie (conducte de colectare. separatoare. captarea acestora impreuna cu fluidul de extractie putand conduce la crearea unei peme de gaz in coloana si implicit reducerea productivitatii colectarii fluidului de extractie. Halcrow România pentru Petrom S.0. Hexani . Propan . 02 . Compozitia procentuala gravimetrica a gazului asociat este urmatoarea: C02 0.45 %.62%.66 %. • Emisii rezultate de la colectarea gazului asociat titeiului (conducte de colectare/pompare. supape la rece si scurgere si substanta din echipamentele de protectie impotriva incendiilor. butanul. decantoare si habe conform bilantului de mediu elaborat de catre S. compresoare). Heptani 3.5. pragul de alerta fiind de 105 mg/m3. habe. Una dintre cele mai importante emisii in atmosfera este reprezentata de gazul asociat titeiului. Butan n . conform Ordinului 462/1993 (emisia maxima obtinuta conform metodelor utilizate). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 71 . beciuri de sonda). Etan . propanul. gaz care in cele mai multe din situatii este tehnologic eliberat in atmosfera.0. CS2.C.84 %. hexanul (emisii libere de gaz asociat necolectat).18 %.96 %. Alti poluanti care pot fi luati in considerare sunt substantele din echipamentele de protectie impotriva incendiilor. Metan . decantoare.A. unde coloana de foraj este deschisa pentru a permite gazelor asociate sa fie evacuate in atmosfera. Aceste emisii sunt intalnite in special la sondele de exploatare. NH3. metanul.2. Pentan n .75.03 %. NH3.98 %. Structura Băicoi in anul 2006. Pentru alcanii fara metan emisi cu un debit masic mai mare de 3 kg/h.7. CS2.1.67 %.1. concentratia maxim admisa este de 150 mg/m3. si HF care contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan.48 %.83 %. si HF contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan.

9 46090 25140 8380 Parc 4 .rezervoare 45. in lipsa unui traseu ocolitor.5 17050 9300 3100 Parc 8 .rezervoare 30.habe/decantoare/beci 41.5 28050 15300 5100 Parc 8 .6 33660 18360 6120 Parc 30 .2 199320 108720 36240 Depozit Baicoi . deasemenea in zona de est a orasului exista o rampa ecologica de depozitare a deseurilor menajere si industriale nepericuloase care a fost inchisa.06.habe/decantoare/beci 31. cu precadere traficul greu de tranzit care se desfasoara pe arterele din oras. tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANĂ Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al străzii.rezervoare 79. măsurate la bordura trotuarului ce RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 72 . PH-15 din 10.7 35970 19620 6540 Parc 30 . iar ceea ce priveste amplasarea clădirilor de locuit (tabelul 2. decantoare si habe pentru obiectivele Structurii Băicoi CH4 NMVOC CO2 Cantitate Obiectiv produs (t) g/zi g/zi g/zi Parc 901 .habe/decantoare 9. De asemenea. aceasta se va face în asa fel încât să nu depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii.habe/decantoare/beci 32.Calculul emisiilor de la rezervoare.ul amintit). Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 . Gestionarea deseurilor. dar care reprezinta o sursa de poluare prin modul in care sunt folosite atat de cei care depoziteaza gunoiul cat si de cei care asigura evacuarea si transportul la depozitul de deseuri.4 49940 27240 9080 Parc 901 .1 34210 18660 6220 Depozit Baicoi .rezervoare 25. la limita unei incinte industriale. valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS .7 87670 47820 15940 Parc 4 . măsura la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 .habe/decantoare/beci 15.rezervoare 181.2005 dar care a expirat deoarece nu au fost demarate investitiile in termen de maximum 2 ani.79. care a fost extinsa printr-un PUZ in anul 2005 ce detine acordul de mediu nr. respectiv depozitarea acestora exista platforme gospodaresti prevazute cu containere.5 din acelasi STAS).88 şi prevăd.6 10560 5760 1920 Total emisii 542520 295920 98640 Se considera ca o sursa semnificativa de poluare a aerului in cadrul orasului Baicoi o constituie si traficul rutier.

consecinta diversitatii factorilor geografici cu rol pedogeneti respectiv relieful variat sub raportul altitudinii. de basculantele de mare tonaj care tranzitează orasul. levigarea carbona ilor a fost intensă iar debazificarea complexului absorbit prin pătrunderea hidrogenului. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare si/sau de interventie poate conduce la depaşirea limitelor de zgomot). Peste pietrişurile rulate. la cel podzolic puternic în NV localitatii. de la solul brun roşcat de pădure slab podzolit în est. s-a format solul cenuşiu de pădure puternic podzolic. Sub vegeta ia de pădure încheiată. s-a format solul brun roşcat luvic şi solul cenuşiu. Calitatea solurilor Învelişul de sol de pe teritoriul oraşului şi din împrejurimi. Solul brun roşcat de pădure se caracterizează prin acumularea unei cantita i mai mari de humus slab acid de tip mull cu formare de argilă coloidală sub un climat de deal. expozi iei şi dinamicii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa. Factorul de mediu “Sol” Solul este în esen ă o resursă neregenerabilă. Datorita precipita iilor mai mari (776 mm/an).4. a foat determinat de natura substratului. Din evaluările efectuate rezultă următoarele aspecte: principala sursă de zgomot este reprezentată de traficul rutier. Solul este un mijloc de produc ie natural care se formează şi evoluează in timp la suprafa a litosferei datorită interac iunii factorilor fizico-geografici.1. Cantitatea de humus este mai mică şi creşte cantitatea acizilor fulvici. 2. care atrage după sine manifestarea variată a celorlalti componen i ai mediului. Pocesul de solidificare. Clima este un factor de contribu ie decisiv în formarea şi dezvoltarea solurilor. În zona de terasă.margineste partea carosabila. se formează solul brun de padure slab si mediu podzolic. este extrem de mozaicat. pe platourile colinare. stabilite în func ie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului). pe un material neeterogen format din luturi mamoase si intercala ii de pietrişuri. În zona înaltă. activitatea economică (distribuitia sondelor si parcurilor de rezervoare este in proportie de 75% in apropierea zonelor reziden iale – in aceste conditii. pe depozite de pietrişuri rulate în cea mai mare parte calcaroase. Branciogurile (rendzine) s-au format în campia deluvială a Ploieştilor. sunt din ce în mai accentuate. s-a depus un strat subtire de lehm (lut roşu) care s-a solidificat sub influen a vegeta iei forestiere şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 73 .

ierboase. • depozitele de materii prime şi materiale eco-toxice. a aparut la zi orizontul iluvial si cel de acumulare a carbona ilor şi s-a format erodisolul. nămoluri de la sta iile de epurare. cămine de vizitare. erodisoluri Solul reprezintă o importan ă resursa a zonei. este favorabilă pomiculturii (pe pante şi terase). Poluarea solurilor Principalele surse de poluare a solului sunt: • industria extractivă şi de distribu ie a i eiului • colectarea şi tratarea de ape uzate de tip menajer şi/sau industrial datorită neetanşeită ilor unor conducte. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 74 . Pe versantii colinari s-a produs eroziunea de suprafa ă şi datorită apei meteorice care a spălat orizontul fertilizant. chesoane. solurile din zona apar in urmatoarele clase: • Molisoluri – rendzinele • Argiuvisoluri – soluri brun roşcate luvice – soluri cenuşii • Hidro – halomorfe – lacovistele • Slab evoluate aluviale. În clasificarea actuală a solurilor. caracteristică întinselor păduri de cvercinee (din care azi au ramas doar pâlcuri). • distribu ia combustibililor şi pierderile accidentale de materiale eco-toxice în trafic. s-au format soluri aluvio-coluviale din transportarea materialului gravita ional şi cel depus de toren i. Clasa argiluvisoluri. datorită pânzei freatice la mica adâncime şi stratului iluvial impermeabil s-au format lacovişti humico-gleice. bazine de stocare. Oraşul Băicoi se află printre localită ile din jude ul Prahova men ionate în Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localită ilor pe jude e unde există surse de nitra i din activită i agricole pentru care se stabilesc programe de ac iune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii îngrăşămintelor pe terenurile agricole. La baza pantelor. s-au format pe depozite aluviale şi au o culoare închisă datorită acizilor humici. reziduuri zootehnice. Boga ia de calciu a rocii şi marea permeabilitate. • depozitele neamenajate de deşeuri de orice tip: menajere. • agricultura – Utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati şi nitri i. fac ca ac iunea apei să fie mai pu in persistentă. Pe terasa postpliocenă. pajistilor (pe pantele nordice) cu aportul unor lucrari de îmbogatire a humusului şi a culturilor agricole în zona teraselor Cămpina şi Băicoi. Solurile aluviale. de construc ii şi demolări. viilor (pe pantele sudice).

Trebuie remarcate însa şi neglijen ele echipelor de interven ie. solurile poluate cu i ei şi apă de zăcământ (contaminare directă) sunt dispersate in zona sondelor şi a traseelor conductelor de colectare/pompare a fluidelor şi concentrate în zona parcurilor de rezervoare. sol infestat cu produse petroliere şi băl i de fluide. SIRUP OBSERVATII Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul se află în aval de sursa de poluare Poluarea cu produse petroliere In general. Poluări ale solului apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte. datorită corozivită ii ridicate ale fluidelor extrase. neetanşeită i ale racordurilor conductelor. oxizi de azot şi oxizi de sulf care. Perioada de iarnă favorizează apari ia acestor incidente. prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar.• industria prin pierderile de materiale pe/în sol/subsol şi prin poluantii cu efect acidifiant de tipul amoniac. care permit fluidelor să se scurga în careul sondelor (zona presupusă a fi careul sondelor acolo unde există) şi care nu cură ă terenul după efectuarea interven iilor. garnituri uzate. Accidental. În cazul rampelor amenajate pentru depozitarea i eilor şi materialului tubular în perioada interven iilor la sonde se remarca acumularea unor cantită i importante de slam. Crt. a depozitului de itei şi a sta iilor de compresoare. conductele de colectare/pompare se pot sparge şi apar poluări locale ale solului si subsolului. se depun pe sol. Localitatea ARICEŞTII 1471 132075 RAHTIVANI COCORAŞTII 1483 132716 MISLII 1489 133330 1498 130847 1499 131443 1503 135164 FLOREŞTI PĂULEŞTI PLOPENI SCOR ENI Nr. spărturi ale conductelor. rezultat al necură ării terenului de la incheierea interven iilor. datorită temperaturilor scazute care determină creşterea presiunii in conducte prin creşterea vâscozită ii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 75 .

În general. unitatea de pompare (amplasata in aer liber. având în vedere concentrarea activită ii în această zonă. • Depozite de titei claviatura de intrare a sondelor proprii si/sau a legaturilor tehnologice (conducte de pompare) intre depozit si parcurile de rezervoare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. fisuri in conducte). habele sau decantoarele utilizate pentru diverse operatii de intretinere a sondei. conductele de injectie. • Parcurile de rezervoare: claviatura de intrare a sondelor in pare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). ventile de control a conductelor si a capului de pompare. conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. habele de colectare a unor deseuri produse si/sau alte deseuri chimice (utilizate in procesele de interventie). Prezentam in continuare principalele surse de poluare a solului: • Sondele de extractie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. materiale si echipamente de protectie). Suprafe ele afectate ca urmare a acestor spărturi nu sunt mari. unitatea reductoare a unitatii de antrenare (pierderi de ulei). fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). ventile de control a conductelor si a capului de pompare si/sau eruptie. garnituri de etansare. garnituri de etansare. • Sondele abandonate sau abandonabile: prin beciurile acestora (necuratate de titei si apa sarata. fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). conductele de colectare a produsului (cu urme de produse petroliere intr-o stare avansata de uzura fizica). zona parcurilor şi a depozitelor de i ei prezintă riscul de poluare cel mai ridicat. • Sondele de injectie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. inclusiv slam).fluidelor transportate şi eventual apari ia unor dopuri de ghea ă. conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. habele sau decantoarele utilizate pentru colectarea fluidului de extractie. conductele de colectare a titeiului. bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 76 . separatoarele bifazice (fara sisteme de coelctare a scurgerilor). unitatea de pompare (amplasata in aer liber. administrarea fluidului de extractie). fisuri in conducte). separatoarele bifazice (fara sisteme de colectare a scurgerilor). materiale si echipamente de protectie). rezervoare de colectare (fisurate). interventiile la sonde (depozitarea tijelor de extractie. rezervoare de colectare (fisurate). dar fluidele se pot dispersa pe suprafe e intinse şi pot fi drenate către apele de suprafa ă. bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte puncte de colectare.

cu potential impact asupra solului sunt: • Titei. constructii improvizate (gropi de pamant pentru colectarea titeiului si/sau a solului contaminat. produs principal exploatat. rezultata prin deversari la nivel suprateran. azot lichid. conducte de colectare/pompare. produs principal asociat titeiului. • Apa de zacammt (apa sarata). uleiuri de transformatoare si/sau condensatoare). Principalele tipuri de poluare care pot fi intalnite in cazul solului sunt: • Poluare superficiala: dezvoltata in plan orizontal. • Statii de Compresoare: separatoarele bifazice (lipsa colectoarelor pentru scurgerile de produs lichid . o potentiala sursa de poluare poate fi reprezentata de sondele de extractie si injectie. • Deseuri rezultate din activitatea personalului. pietrisuri). soda caustica. uleiuri de pompe. in conditiile in care exista premisele unei fisurari a coloanei de foraj. curele de transmisie si garnituri. Principalii poluanti identificati. unsoare). De asemenea. menajere). slamului de extractie) sau prin deversari de suprafata in conditiile existentei unei litologii permeabile a substratului geologic (nisipuri.apa sarata si titei). rezultata prin deversari in adancime (fisuri in constructiile subterane. respectiv decantoare. • Slam de extractie. metanol. claviatura intrare sonde si/sau parcuri de rezervoare (lipsa sistemelor de colectare a eventualelor scurgeri de produs). in conditiile in care natura litologica a acestuia este una semipermeabila sau impermeabila (argila). atat pentru nivelul litologic al subasmentului. • Substante chimice utilizate in procesele de tratare si/sau interventii pentru sondele active (dezemulsionanti tip E96. • Polure de adancime: dezvoltata atat in plan orizontal cat si vertical. • Uleiuri specifice echipamentelor utilizate (uleiuri de reductoare. constituit din minerale specifice stratului litologic care cantoneaza zacamantul de titei. din activitati de intretinere si/sa dezafectare a instalatiilor si echipamentelor specifice (deseuri metalice si nonmetalice. compresoare (sisteme imperfecte sau lipsa unor sisteme de colectare a scurgerilor de ulei). acid clorhidric. contaminarea litologica fiind in aceasta situatie in profunzime. ambalaje si echipamente de protectie. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 77 . injectata ulterior in stratul geologic receptor. coloana de foraj). cat si pentru orizonturile acvifere de adancime. produs secundar asociat fluidului de extractie. uleiuri de compresoare.puncte de colectare.

precum si interventiile repetate la sonde.5 m. conditiile meteorologice joaca un rol semnificativ in propagarea efectelor unor poluari accidentale si uneori chiar in producerea acestora. Cele mai frecvente efecte nedorite (poluari accidentale ale solului si subsolului cu fluide de extractie) sunt semnalate in cazul conductelor. De asemenea. permitand infiltratrea fluidelor acumulate in beciul sondei si poluarea substratului si acviferului freatic. au fost prevazute cu beciuri betonate si rigole de pamant in jurul sondelor. conform standardelor. prin dispersia acestora crescand semnificativ suprafata de sol contaminat (contaninarea indirecta a solului). fiind si acestea prevazute cu beciuri betonate si partial cu careuri de pamant. conform normativelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor.Principalul vector de transport al acestor deversari si/sau produse cu potential impact asupra calitatii solului sunt apele pluviale care spala zonele contaninate direct. In cazul aparitiei unor defectiuni sau in timpul interventiilor curente si a scurgerilor de la capul de pompare sau injectie a sondelor. • Sondele de injectie in general sunt foste sonde de exploatare epuizate care au fost adaptate pentru preluarea apei de zacamant rezultate in urma separarii primare a fluidelor. sondele pot determina poluarea mediului inconjurator cu fluide de zacamant (titei si apa de zacamant). careurile de pamant din jurul sondelor trebuie curatate permanent de eventuala vegetatie ce ar putea creste in interior pentru a diminua riscul aparitiei incendiilor. pereti si baza. Agentul poluant in cazul sondelor de injectie este reprezentat de apa de zacamant ce poate determina saraturarea solului din vecinatate. Pentru acest tip de activitate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 78 . determina fisurari ale peretilor beciurilor sondelor iar uneori chiar daramarea completa a unuia sau mai multor pereti. In numeroase cazuri calitatea necorespunzatoare a betoanelor utilizate. in numeroase cazuri are doar peretii betonati. avand in vedere specificul zonei. De asemenea. dar si vechimii si calitatii necorespunzatoare a materialelor si tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor. Avand in vedere potentialul de infiltrare in substrat a apei incarcate cu saruri minerale. efectul careului in cazul acestor sonde este minimal. prin talpa putandu-se infiltra apa si astfel sarurile dizolvate ajungand in acviferul freatic. Careurile din jurul sondelor au suprafata de 900 m2 si sunt prevazute partial cu diguri perimetrale cu inaltimea de aproximativ 0. Aceste accidente sunt datorate in principal agresivitatii fluidelor transportate. nefiind insa utile in cazul infiltrarii fluidelor in substrat. pentru retinerea pierderilor de mica amploare. • Sondele de exploatare. Aceste careuri au rolul de a delimita suprafata pe care se pot imprastia eventualele scurgeri (de mica amploare). se mentioneaza ca desi beciul sondei trebuie betonat.

Ni. Cu). neecologică. In general. pentru o parte din populatia orasului. conductele noi sunt protejate anticoroziv la exterior cu izolatie din benzi de polietilena aplicate la rece. din punct de vedere al con inutului de metale grele (Cd. La o parte dintre sondele scoase din functiune se presupune ca nu a fost realizata suflarea sau pomparea fluidelor aflate in interiorul acestor conducte. conductele nu au fost dezafectate si scoase de pe pozitie. etc. pozate la adancimi variabile. conform prevederilor STAS 7335/1987. Evidenta lungimii conductelor folosite si mai ales a celor abandonate este relativa. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. Pb. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. terenul accidentat si personalul redus numeric pot determina intarzieri semnificative in semnalarea eventualelor accidente determinand agravarea efectelor prin acumularea in timp a cantitatilor deversate. “FLORICON SALUB”) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. Poluarea cu deponii. iar in cazul supratraversarilor vailor permanente sau temporare nu au fost prevazute cu mansoane metalice de protectie si valve de inchidere. si respectiv anuala de 5267 t/an.C. Zn. Conductele sunt supraterane sau subterane. iar din fabricatie prezinta protectie catodica. Personalul din cadrul parcurilor (operatorii de linie) face inspectii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalarea in timp util a eventualelor accidente si interventie rapida pentru diminuarea efectelor acestora. distantele mari. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales.). Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. depozite de deşuri. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. halde. in anumite zone. De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14. monitorizează calitatea solurilor. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu.43 t/zi. in momentul de fata posibilitatea curatarii lor este redusa avand in vedere gradul de coroziune avansat al acestor conducte si schimbarea probabila in timp a proprietatilor fluidului continut (cresterea viscozitatii si eventual solidificarea). din imediata vecinătate a principalelor artere de circula ie (impactul traficului rutier asupra RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 79 . deseurile sunt împrastiate dezordonat. in cazul sondelor inchise si abandonate. Monitorizarea calită ii solurilor Agen ia pentru Protec ia Mediului Prahova. in colectarea deseurilor menajere.Conform informatiilor furnizate de beneficiar. Totusi. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului.

[mg/kg subst. zinc si cadmiu valorile medii masurate se incadreaza in valorile normale . Pentru indicatorii: plumb.conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997. uscata] 35.0 20. NICHEL Conc.0 15. valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru valorile masurate depăşesc valorile normale din sol.calită ii solului).0 0. în cele 6 puncte de monitorizare de pe DN1 – Valea Prahovei. Determinările au fost realizate.0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga .0 25.0 5.0 30. uscata] 120 100 80 60 40 20 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 80 . uscata] 25 20 15 10 5 0 Bai coi Valo are medie anuala CM A PLUMB Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A ZINC Conc.0 10. Conc. [mg/kg subst. inclusiv pe DN1-Valea Prahovei in dreptul localită ii Băicoi În urma monitorizării calită ii solului din punct de vedere al con inutului de metale grele. [mg/kg subst.

[mg/kg subst.6 0. conducte Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1999 1970 1950 600 800 1600 Page 81 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . uscata] 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A CADMIU 1.2 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valoare medie anuala CM A . Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Depozitare Depozitare Rezervoare.4 0.8 0. uscata] 1 0. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se gasesc mai multe situri contaminate Numele proprietarului.2 Conc. Tipul de administratoru propriet lui asupra ate terenului Tipul activită ii poluatoare Natura sursei de poluare Natura poluan ilor Vârsta poluării Suprafa a contamina tă (m2) Batal depozitare şlam Băicoi Batal depozitare şlam Parc 710 Depozit Băicoi Vest (Plai) mixtă mixtă mixtă Industria petrolieră Extrac ie.CUPRU Conc. [mg/kg subst. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.

conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. sonde. sonde. sonde. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. sonde. conducte Parc de rezervoare. conducte compresoare compresoare Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1950 150 Lipsa date Lipsa date Lipsa date 456 1950 10 1939 145 1963 2000 2000 30 1940 100 Lipsa date 150 Lipsa date 1963 Lipsa date Lipsa date 45 Page 82 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . conducte Parc de rezervoare. sonde. compres. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Parc 165 intea mixtă Parc 177 intea Parc 30 RA Băicoi Parc 4 AR Băicoi Parc 4 VD intea mixtă mixtă mixtă mixtă Parc 426 intea Parc 8 AR Băicoi Punct de lucru 177 intea Punct de lucru Sonda 722 intea St. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. 30 Băicoi mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare.Parc 11 RA Băicoi mixtă Industria petrolieră Extrac ie. 14 intea St. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. compres.

Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se desfasoară activită i de reconstructie ecologica a terenurilor degradate pentru situl “Batal Băicoi”. pierderea biodiversită ii solului. bioremediere şi atenare naturală. Ac iuni întreprinse pentru reconstruc ia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor. poluările de tip accidental produse cu diferite substan e eco-toxice. inj. sonde. 158 intea mixtă Industria petrolieră Extrac ie.St. utilizarea necorespunzătoare a nămolurilor de la sta iile de epurare. Depozitare mixtă compresoare Parc de rezervoare. eroziunea de suprafata a terenurilor nude. 6 Băicoi St. depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice. contaminat cu hidrocarburi din petrol prin metoda de desorb ie termica. compres. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 83 . inunda ii produse de pârâul Dâmbu. depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere. Poluări accidentale În oraşul Băicoi au existat si exista riscul producerii de poluări accidentale datorita industriei extractive şi de distribu ie a i eiului. depozitarea nămolurilor de la sta iile de epurare pe platforme neconforme legisla iei. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Fenomenele naturale care constau in: seceta sau excesul de umiditate. urmate de baltirea apei şi depunerea de aluviuni. conducte Produs petrolier Produs petrolier 1950 1400 Lipsa date 65 • • • • • • • • • • • Degradarea solului este produsă de: compactarea / tasarea produsă de construc ii. alunecările în cadrul versan ilor cu pantă mare. lipsite de vegeta ie.

porci. Biocenozele sunt alcătuite dintr-un număr variat de specii heliofile .1. viezure (Meles meles). In perimetrele impadurite mai pot aparea: carpenul (Carpenus betulus). Fauna Zona localită ii Băicoi şi vecinătă ile constituie arealul următoarelor specii: • mamifere – şoarece (Mus musculus. ulmul (Ulmus foliaceea). Lepus capensis). provincia dacica. pomi fructiferi – vegeta ie hidrofilă şi palustră. subprovincia banato-getica. hârcog (Cricetus cricetus). dealurile au fost mai bine impadurite. vulpe (Vulpes vulpes crucigera). orbete (Spalax leucondon). pisică sălbatică (Felis silvestris). popândău (Citellus (Spermophilus) citellus). plante de cultură. Exemplu edificator este faptul ca cele mai multe alunecari de teren se intalnesc pe versantul sudic despadurit. paius rosu. pisici. bovine. Apodemus sylvaticus. alunul (Corilus sanguinea). Padurile ocupa perimetrele mai mari in nordul localitatii la Tufeni (Tiganeasca) la Dambu si Tintea si predomina stejarul (Quergus Robur) in proportie de 80%. Defrisarile in folosul ogoarelor si pomilor fructiferi au declansat alunecarile de teren. Quergus policarpo). câini. Quergus pubescens. capre.5 Factorul de mediu “Biodiversitate” Din punct de vedere fitogeografic. lemnul cainesc (Lingustrum vulgare) si porumbarul (Prunus spinosa). şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna (Legea 13/1993 pentru aderarea României la Conven ia privind conservarea vie ii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa): arici (Erinaceus europaeus).2. plante ornamentale. frasinul (Fraxinus excelsior) iar dintre arbusti. pir. localitatea apartine regiunii macaroneze– mediteraneene. veveri ă (Sciurus vulgaris). Asa cum reseie din documentele cartografice mai vechi. iepure (Lepus europaeus. districtul Subcarpatilor Orientali ai Munteniei. şacal (Canis aureus). nevăstuică (Mustela nivalis). lup (Canis lupus). nurca (Mustela lutreola).vegeta ie silvostepică adaptată mediului antropic. mistre (Sus scrofa). păsări şi familii de albine cu diferite grade de rezisten ă la invazia daunătorilor. Vegeta ia Silvostepa inainteaza in detrimetrul gorunetelor si este alcatuita din specii ca iarba vantului. cabaline. Syringa vulgaris. Vegetatia hidrofila indica surplusul de apa acumulat intre denivelarile generate de alunecari. gorunetele (Quergus dalechampii. vidră (Lutra lutra). Aici se remarca prezenta elementelor sudice. căprioara (Caprealus capreolus). faună adaptată acestora şi animale epigee oi. Quergus petraea. dihor de stepă (Mustela eversmanni). Rattus rattus). Chrysopogon grylus si a palcurilor de pajisti stepice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 84 .

• păsări - vrabie (Passer domesticus) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: bufni a (Bubo bubo), cucuvea (Athene noctua), şorecar (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), cuc (Cuculus canorus), ciocanitoare (Picus canus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), rândunică (Hirundo rustica), lăstun (Delichon urbica), graur (Sturnus vulgaris), co ofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia megarhynchos), pi igoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus palumbus), collybita), gai a (Garrulus glandarius), porumbel (Columba turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc (Streptopelia decaocto), stăncu a (Corvus monedula), mierla (Turdus merula), dropie (Otis tarda), prepeli a/pitpalacul (Coturnix coturnix), fazan (Phasianus colchiaus), potârniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), codobatura (Motacilla alba), sitar (Scolopax rusticola), cioara (Corvus frugilegus, Corvus corone cornix), grangur (Oriolus oriolus), cârstei de câmp (Crex crex), ciocârlie (Calandrella brachydactyla), fâsa de câmp (Anthus campestris), barza/cocostârc (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), lebada (Cygnus atratus), cormoran (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus), sitar (Scolopax rusticola), pescăruş albastru (Alcedo atthis), cocor (Grus grus), stârc cenusiu/bâtlan (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), ciocârlan (Galerida cristat), nagâ (Vanellus vanellus), fluierar (Tringa totanus), fluierar de mlaştină (Tringa glareola), tiganuş (Plegadis falcinellus), lopatar (Platalea leucordia), gainusa de balta (Galinula chloropus), cârstel de baltă (Rallus aquaticus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic/pitic (Tachybaptus ruficollis), diferite specii de corcodei (Podiceps sp.), diferite specii de rate (Anas sp.) si gâste salbatice (Anser sp.); • peşti – crap (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), clean (Leuciscus Leuciscus, Squalius cephalus L.), caracuda (Carassius carassius), caras (Carassius auratus), lin (Tinca Tinca), biban (Perca Fluviatilis), babuşca (Rutilus rutilus), oblete (Alburus alburus), morunaş (Vimba vimba), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: orcuşor (Gobio obtusirostris), ghibor (Acerina cernua), şalău (Stizostedion Lucioperca), ştiuca (Esos lucius), avat (Aspius Aspius), cteno (Ctenopharyngodon idella), fusar (Aspro streber), somn (Silurus glanis), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), scobar (Chondrostoma nasus), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), viză (Ascipenser udiventris), cegă (Ascipenser ruthenus), rezeafcă de Dunăre (Alosa tanaica), mreană (Barbus barbus), mihal (Lotta lotta), săbi ă (Pelecus cultratus);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 85

• reptile – specii protejate de Conventia de la Berna: şarpele de casă (atrix natrix), şarpele rău (Coluber scapius), şopârle (Lacerta agilis, Lacerta praticola, Lacerta taurica), guşter (Lacerta viridis); • amfibieni - specii protejate de Conventia de la Berna: broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca săpătoare (Pelobates fuscus); • insecte, crustacei, fluturi, moluste – Orthoptere greieri de casa (Gryllus domesticus, greieri de camp (Liogryllus campestris), cosaşi, lăcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropişni a (Gryllotalpa gryllotalpa), călugări a (Mantis religiosa), Coleopere (calosoma, rădaşca (Lucanus cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), gărăgări e/buburuze (Coccinela septempunctata), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazarei (Bruchus pisorum), carab (Carabus auratus), cărăbuşi (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus)), Heteroptere (gândaci (Haltica quercetorum, Galerucella luteola, Dryocetes villossus, Scolytus scolytus, Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa decemlineata), ploşni e (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), Eurigaster maura (ploşni a cerealelor), Aelia acuminata, Palomena praxina (ploşni ă de câmp), Cimex lectularius (stelni a), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode (urechelni a (Lithobius forficatus), scolopandra / cârcâiac (Scolopendra cingulata), şarpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (muşte, ân ari), Lepidoptere (fluturi (ochi de păun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albini a Pieris brassicae, coada randunicii (Papilio machaon), fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar, Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, acarieni, viermi, râme, melci (Helix pomatia, limax), lipitoare (Hirudo medicinalis), scoica de lac, scoica de râu, racul de râu. Insectele care vie uiesc în vecinătatea sau în mediul acvatic: Ephemeroptera (rusalii Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris, Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tân ar (Culex pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelulă (Libellula quadrimaculata)), Dytiscite (cărăbuş-deapă (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (lă ăuş (Gammarus), Daphia, Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris lacustris, ;octoneca glauca, Ranata linearis, ;epa cinerea (scorpionul de apă)), viermi de apa (Lumbricus terrestris) şi larve, protozoare.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 86

Listele cu speciile protejate de plante şi de animale fac obiectul OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificata si completata cu OUG 184/2008. Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni este amplasat pe raza teritoriului administrativ al oraşului Băicoi, la limita dinspre oraşul Plopeni, fiind învecinat pe latura estică cu DJ 100D (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Pădurea Plopeni este recunoscută ca Sit Natura 2000 (RO-SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007, Anexa 6 (M.Of.nr.98 bis/07.02.2008) şi zonă protejată de interes na ional de 88,8 ha. Pădurea Plopeni este identificatã în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Slănic în Unitatea de Produc ie III Plopeni, unită ile amenajistice 20-25, face parte din fondul forestier na ional, proprietate publicã a statului, administrată de Regia Na ională a Pădurilor (RNP-Romsilva). Relieful este cel de câmpie înaltă-piemont (270m altitudine), Câmpia piemontană a Ploieştilor formată la ieşirea râului Prahova din zona mai înaltă a Subcarpa ilor Curburii unde, datorită rupturii de pantă, are loc o depunere bruscă a aluviunilor mari, transportate în re eaua hidrografică („câmpie de împrăştiere”). Regiunea biogeografică corespunzatoare este cea continenală şi anume zona pădurilor de foioase (silvostepă). Pădurea Plopeni se încadreaza în tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli (cf. Donita et coll., 2005). Asocia ia vegetală este Aceri tatarico-Quercetum patraeae-roboris (Soo 1951 em. Zolyomi 1957) iar tipul de ecosistem este Goruneto-Asperula-Asarum-Stellaria. În Pădurea Plopeni se întâlnesc specii de plante edificatoare şi reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen. Acestea se stratificã după cum urmeazã: Etajul arborilor este format din: • Quercus robur • Quercus petraea • Acer tataricum • Carpinus betulus Stratul arbustiv – subarborete este format din: • Crataegus monogyna • Cornus sanguineus Stratul ierbos – herbaceu – subarborete este format din: • Asperula odorata (Vinarita)
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 87

piperul lupului) • Asparagus tenuifolius • Geranium phaeum (Palaria cucului) • Geranium robertianum (Napraznic) • Glechoma hirsute • Lilium martagon (Crin de pãdure) • Sanicula europea • Stellaria holostea (Rocotea) În Pădurea Plopeni se mai întâlnesc două specii endemice: • Hepatica transsilvanica – endemism pentru zona sudică şi estică a Mun ilor Carpa i. Gorj. cervus (rădaşca). Gala i. Anax imperator şi Aeshna cyanea (libelulele) • amfibieni .Hyla arborea (brotacelul) şi Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) populeazã pădurea mai ales zonele ei mai umede iar Rana ridibunda (broasca verde de lac) este localizată în perimetrele micilor habitate de tip baltă. • Peucedanum rochelianum – specie endemică pentru România şi spa iul fostei Iugoslavii cu distribu ie restrânsă în jude ele: Sibiu. Fig. Argeş. Alba. Sympetrum sanguineum. în imediata vecinătate a oraşului Plopeni. CaraşSeverin. deci într-o zonă cu un trafic auto şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 88 .Timiş.Cerambyx cerdo. Prahova. 12 Pădurea Plopeni În cea ce priveşte fauna Pădurea Plopeni adăposteşte o bogată faună de: • nevertebrate .• Asarum europaeum (Pochivnic. Morimus funereus (croitorul de piatră). Amenin ările pentru situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Pădurea Plopeni este amplasată de-a lungul DJ 102 (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Hunedoara.

Observa iile au fost fãcute în ultimii 3 ani de reprezentan ii Agen iei pentru Protec ia Mediului Prahova în timpul vizitelor în teren efectuate împreună cu angaja ii Ocolului Silvic Slănic. situl este brăzdat pe alocuri de şan uri săpate de localnici în vederea sustragerii unor conducte vechi. cutremure. dar pe traseul şanturilor nu creşte vegeta ie forestieră. Traficul uman nu constituie o amenin are pentru speciile ocrotite. în special apa şi aerul. eroziuni de mal. fiind necesară astuparea lor.uman relativ intens. De asemenea. Pădurea reprezintã chiar un loc de recreere pentru localnici. inflentează impactul asupra biodiversita ii. dar care din nefericire sunt folosite pe post de gropi de gunoi de către popula ia locală. de cca 4 mp. interzicerea păşunatului. dezafectate. alunecări de teren. se acumulează deşeuri aruncate de cei care vin la picninc în pădure. tornade. În pădure există resturi de structuri metalice şi de beton. inundatii. Traficul auto generează poluare. Din această cauză există tendin a de acumulare a deşeurilor de diverse tipuri în por iunea adiacentă şoselei. În prezent nu mai există această practică. în jurul micilor acumulari de apă din interiorul sitului. În interior. din vechile sonde. cu efect mai ales la limita sitului. dispersia poluan ilor în interiorul pădurii fiind probabil îngreunată de stratul vegetal arboricol şi subarbustiv. în scopul păstrării capitalului natural şi a unei diversită i biologice (protejarea florei şi faunei sălbatice. de reziduuri petroliere. incendii de origine naturală. a ecosistemelor. deficitul de umiditate. Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversită ii. Accesul în pădure este facilitat de existen a drumurilor forestiere şi absen a oricărui obstacol între limita pădurii şi şosea. La limita vestică a sitului se pot observa două bataluri mici. atacul de dăunători. fiind extrem de uşor accesibilă. Starea factorilor de mediu. interzicerea depozitării deşeurilor etc. • situatiilor de risc natural cum ar fi seceta. inclusiv asupra factorului uman. Adâncul padurii este brăzdat de şleauri de căru ă în care natura îşi face loc prin apari ia muşchilor. rămase de la sondele ce func ionau cândva în apropiere. trăsnete.) Impactul asupra biodversitatii se datorează: • activită ilor antropice. Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 89 . acestea neprezentând vreun interes pentru culegătorii de plante medicinale sau din punct de vedere estetic comercial. Atât în ariile naturale protejate cât şi în celelalte ecosisteme naturale au fost impuse măsuri de conservare a florei şi faunei sălbatice.

poduri. afectează populatiile de păsări. perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli. • perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar. Sub influen a păşunatului. • impurificarea apei. • construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică. apar ca specifice condi iilor de stepa şi unele specii de iliacee. colilie. • importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază ştiin ifică. etc. solului şi pânzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător. care determină micşorarea resurselor solului şi duce la eroziune severă şi degradarea ecosistemelor. conducte pentru transportul produselor petroliere. barboasa. • defrişările necontrolate. linii de cale ferată. ceea ce conduce la fragmentarea şi dispari ia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate. dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implica ii asupra dezvoltării turismului local. • incendierea ilegală a vegeta iei uscate. • turismul haotic. • utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali.• tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora. Impactul activită ilor antropice asupra biodiversită ii este determinat de depozitarea necontrolată a deşeurilor în interiorul sau la periferia localită ilor. • practicarea de sporturi în afara spa iilor amenajate. cauzată de braconajul cinegetic.). • eutrofizarea apelor de suprafa ă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi sta iile de epurare. Pe lângă păiuş. care se produce anual pe suprafe e variabile. • utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 90 . compozite şi leguminoase. • practicarea păşunatului intensiv. negara. peşti şi mamifere. re ele de transport a energiei electrice. • îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei acvatice. pajiştile cu predominare a păiuşului stepic au fost transformate în pajişti de pir gros şi fânea ă cu bulbi.

impun ca pe timp de noapte nivelul de zgomot sa fie cu 10 dB mai scazut decat nivelul admis pe timp de zi. beneficiarul trebuie sa solicite executantului luarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea disconfortului fonic pentru populatia din zona.1. pentru intervale scurte de timp.2. iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. arterelor de trafic intens. exista posibilitatea ca pentru perioade scurte de timp si cu o frecventa redusa. modificat Ordinul 1028/2004. chiar si cele recent fabricate depasesc 80 dB. care in de : • calitatea aerului. 2. comportamentul inadecvat al vecinilor. cu distante medii in intervalul 50-150 m. obiectivele comerciale şi cele industriale şi în anumite cazuri unele zone de agrement. Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei din Ordinul nr. santierele de construc ii. generand un nivel de zgomot inacceptabil pentru rezidenti. In aceste conditii. valorile inregistrate sa depseasca limitele maxime admisibile pe timp de noapte. Zgomotul Principalele surse de zgomot sunt: traficul rutier.6.). Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afectează popula ia. in conditii normale de functionare acest nivel de zgomot nefiind depasit. cu referire speciala la cele din vecinatatea gospodariilor individuale insa. Distributia obiectivelor Structurii Baicoi (sonde de exploatare si parcuri de rezervoare) este in proportie de 75 % in proximitatea unor zone rezidentiale.22. Lucrarile de intretinere si interventii sunt executate de formatiile din cadrul Sectiei de Interventii a Petromservice Baicoi dar. sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 91 . compresoare etc. În privinta gradului de deranj. Cu ocazia lucrarilor de intretinere si interventie la sonde. apă. 536/1997 al Ministerului Sanatatii. la depasirea limitelor de zgomot. cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe. Utilajele folosite in cadul acestor lucrari (IC5. La nivelului oraşului Băicoi nu exista o harta strategica de zgomot.1. Evaluarea stării de sănătate a popula iei constă în identificarea factorilor de risc. Cea mai la indemana solutie pentru evitatarea inconvenientelor este programarea si executia lucrarilor de intretinere si interventii la sonde intre orele 6 . functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare poate conduce. buldozere. nu pot fi incrimina i numai factorii de mediu (aer.7 Sanatatea populatiei Bolile cronice au o multitudine de factori favorizan i şi declanşatori.

colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură. calitatea serviciilor oferite popula iei. infec ii respiratorii acute. rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburan ilor folosi i în sursele sta ionare (ca de exemplu: sobe) şi mobile. Poluan ii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de ac iune insuficient descifrat. procese industriale etc. dioxid de azot. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 92 . habitatul condi ii improprii (zgomot. precum şi afectarea alveolelor pulmonare. etc. producând hipersecre ie de mucus şi alterarea activită ii cililor vibran i. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice. • poluan i toxici specifici – aceşti poluan i ac ionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman. Caracteristic acestora este acumularea lor. dioxidului de carbon. în organismul uman. Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluan ii iritan i sunt diferite func ie de perioada de expunere şi de natura poluantului.). Dintre aceştia. până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare iritativ moderată. îşi exercită ac iunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman. mercurul şi cadmiul. se disting următoarele tipuri de poluan ii: iritan i. hidrogenului sulfurat. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substan e cu pericol mare pentru sănătate. emfizemul pulmonar. În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. • poluan ii iritan i – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf. clor. Bolile provocate de aceşti poluan i sunt asociate modificărilor la nivelul căilor respiratorii. efectul fiind specific substan ei în cauză. fluorul. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. după expunere de scurtă durată. zgomot. cum ar fi bronşita. alergizan i. astmul bronşic. cancerigeni chimici şi fibrozonan i.• • • • • alimentarea cu apă potabilă. cel mai periculos este monoxidul de carbon. asfixian i toxici specifici. Cei mai frecvent întâlni i sunt plumbul. de tipul metalelor grele. aglomerarea popula ională etc. substan e oxidante etc. amoniac. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic. iluminat. Poluan ii toxici sistemici. în timp. • poluan ii asfixian i – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO). substan e fără prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen).

reproduc ia sau alte func ii endocrine în/sau prin mediu acvatic. • hidrocarburi persistente şi substan e toxice organice persistente sau care se pot bioacumula. Impactul acestor poluan i este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în jude ul Prahova în anul 2009 la nivelul jude ului nu s-au efectuat astfel de studii. se disting următoarele tipuri de poluan ii: • compuşi organohalogena i şi substan e care pot forma astfel de compuşi în mediu acvati. Popula ia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularită ilor biologice (organism în creştere. fungii.) sau artificiali. • substan e care au o influen a nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen (care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5. aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. CCO-Cr). • metale şi compuşii lor. • substan e care contribuie la eutrofizare (nitra i şi fosfa i). • compuşi organostanici. • cianuri. Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. • materii în suspensie. În cazul poluării aerului. care s-a dovedit că au proprietă i cancerigene sau mutagene sau proprietă i care pot afecta tiroida.pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice. • arsenic şi compuşii lor. • compuşi organofosforici. Este de men ionat faptul că morbiditatea prin afec iuni ale aparatului respirator la copii ridică în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecin e importante asupra capacită ii lor biologice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 93 .• poluan ii alergizan i – pot fi naturali (polenul. • substan e şi preparate sau produşi de degradare ai acestora. care provin în special din industriile textilă şi chimică. produşi volatili rezulta i din anumite vegetale etc. sistem imunitar insuficient dezvoltat). • iocide şi produse de protec ia plantelor.

În Jude ul Prahova Agentia de Protectie a Mediului. factorii de mediu agresa i fiind solul. Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ. • alte substan e toxice ca plumbul. hepatita virală. întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complica ii nervoase şi endocrine. dizenteria. boli cardiovasculare. tricomoniaza. mercurul. Garda de Mediu si AN “Apele Romane” controleaza respectarea parametrilor de calitate impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor si de mediu. precum şi metale grele (plumb. pesticidele. cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică. apele (de suprafa ă şi subterane). • parazi i care generează amibiaza. cadmiul. PBC. Conform HGR 974/2004 DSP nu mai monitorizeaza calitatea apei brute intrate in statiile de tratare in vederea potabilizarii Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate Problema deşeurilor a devenit tot mai acută datorită gestionării deficitare şi impactului negativ tot mai pronun at asupra sănătă ii popula iei şi asupra mediului înconjurător. toxice. Deşeurile constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice care contribuie la eutroficare (în special nitra i şi fosfa i) şi au o influen ă nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen. febra tifoidă. cadmiu. Maladiile care se datorează unor substan e chimice existente în apă (minerale. aerul.Sursele de poluare a apei pot genera maladii infec ioase şi maladii neinfec ioase datorită prezen ei în apă a unor poluan i biologici. datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă. • intoxicarea cu nitra i şi nitri i prezen i în apă din ce în ce mai mult datorită industrializării şi chimizării agriculturii. respectiv poluan i chimici: • maladiile infec ioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 94 . Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor. pot avea efecte grave asupra sănătă ii umane. solven i. lambliaza. mercur). conjunctivita de bazine de îmbăiere. cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii. Deşeurile de tip sanitar şi veterinar au con inut de agen i patogeni. pesticide. nitri ii pătrund în sânge şi în combina ie cu hemoglobina formează methemoglobina. • maladii infec ioase transmise de viruşi: poliomielita. Maladia. uleiuri uzate. rezultând un deficit de oxigen. radioactive) pot fi: • guşa endemică.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 95 . luni) de unde pătrund în sol. sol în zona depozitelor de deşeuri genereaza riscuri pentru sănătatea umană. Toate activită ile umane sunt posibile surse de risc. iar deşeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infec iilor. sunt necesari şi al i factori cum ar fi receptivitatea organismului. pesticide. uleiuri uzate. Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a popula iei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii. fumul provoacă dificultă i în respira ie. aer. Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special constituie una din problemele majore de mediu cu care se confruntă autorită ile locale. apă şi pe sol provenite de la industrii şi activită ile asociate. cele mai relevante tipuri şi surse de risc sunt următoarele: • emisii în aer. Efectele gestionării de substan e chimice periculoase. unii agen i patogeni din deşeuri rămân în via ă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helmin i şi sporozoare. cadmiu). bacterii. Riscului utilizarii de substan e chimice periculoase asupra sănătă ii umane şi mediului Scopul principal al evaluării riscului este acela de diagnozare a realită ilor curente şi de a stabili strategiile care să permită diminuarea pierderilor de vie i omeneşti şi bunuri materiale. în special cele industriale. Îmbunătă irea calită ii vie ii presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene. Deşeurile. În condi ii naturale. agen ii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat (zile. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă. constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice precum şi metale grele (plumb. în cazul producerii unui eveniment nedorit. Deşeurile provenite din diferite surse con in foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agen i patogeni răspânditori de boli infec ioase (viruşi. solven i. cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localită ilor şi cursurilor de apă. fără o neutralizare. în afara pătrunderii în organismului uman a agen ilor patogeni. ouăle diverşilor helmin i etc. numărul suficient al agen ilor patogeni. Agen ii patogeni semnalează în deşeuri numai posibilitatea infec iilor. Pentru apari ia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor. dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului. Se consideră că impactul asupra sănătă ii umane este semnificativ datorită pericolului de producere a unor boli infec ioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. În condi ii prielnice. care să presupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor. apă.Deşeurile pot fi vectori importan i în răspândirea infec iilor.). putând provoca astfel infec ii şi prin contact direct.

În mod normal aceste cantită i de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare. afec iuni ale creierului şi rinichilor. epuizare. irita ii la plămâni. ficat.• evacuări accidentale de substan e periculoase provenite din diferite industrii. manipulării şi utilizării în siguran ă a acestor produse. muschi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 96 . inima. simptome insotite adesea de leziuni ale ficatului si rinichilor. cu condi ia stopării inhalării unor noi cantită i de mercur. până este vaporizat şi inhalat. Comercian ii. Aceste substante se acumuleaza în special în tesutul adipos. furtuni. Mici cantită i de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte. • sisteme de transport a substan elor periculoase. temperaturi excesiv de ridicate sau scăzute. fără a pune în pericol sănătatea oamenilor şi mediului înconjurător. Ini ial se observă o slabire generala. Actiunea toxica în intoxicatiile acute constau într-o excitare initiala puternica şi apoi paralizarea sistemului nervos central. O expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp. Intoxicatiile care durează mult evolueaza spre tulburari ale sistemului nervos central. În intoxicatiile subacute. erup ii care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om. • urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare. Moartea poate surveni ca o consecinta a paraliziei centrului respirator şi edemului pulmonar. dureri de cap. lipsa poftei de mâncare. inunda ii. apar perturbari ale auzului. • activită i agricole care pot afecta sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte. în decurs de un an. Acestea se elimină încet. irita ii la ochi. Trasatura caracteristica a substantelor chimice periculoase este afinitatea pentru tesutul adipos si o mare stabilitate. iritabilitate. • surse naturale care pot provoca accidente: cutremure. insecticide şi erbicide care pot să contamineze solul. Ele sunt influentate greu de transformarile metabolice si sunt eliminate încet. Pătrund în organismul uman prin piele. atrofia tesutului muscular. ca nervozitate. tub digestiv şi căi respiratorii. rinichi. mâncărimi ale pielii. distribuitorii şi utilizatorii de biocide care desfăşoară activită i cu produse de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate. poate cauza efecte dăunătoare. creier. o dereglare a coordonarii miscarilor. apele subterane şi de suprafa ă. sunt persoane autorizate şi dispun de mijloace necesare depozitării.

Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. pentru tulburările de somn (maxim 49%).09. pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata. insomnii şi pierderea par ială a memoriei şi cum este cazul frecven elor de la 100 kHz până la 10 GHz. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 97 . Zgomotul are o ac iune complexă asupra organismului în functie de frecven ă. aparate. ale sistemului nervos central cu senza ie de greutate în cap. iritare. Studiile indică o distan ă minimă de 2 m fa ă de sta iile de bază. începând cu uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.64 de ani. respectiv de 49. 1193/29. oameni. Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman şi fauna. Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. finalizat în 2000.Efectele radia iilor electromagnetice de tip hertzian asupra stării de sănătate Acestea sunt generate de antenele de tip GSM. Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condi ii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular. care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort. pentru grupa de vârstă de 15 . fiind plasate la o înăl ime între 15 şi 50 m fa ă de sol şi sunt destinate comunica iilor pe distan e de câ iva km.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41. Contribu ia cea mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati. astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acestora în intersectii precum şi în perioade meteorologice nefavorabile care îngreunează circula ia rutieră şi implicit amplifică solicitarea motoarelor. Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sănătate Publică. dar mai ales antropice: utilaje. ame eli (maxim 25%). cefalee (maxim 56 %). oboseală. Vodafone). Sta iile de bază pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular.7 V/m. stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesivă a esuturilor aflate în lângă sta ie. mijloace de transport.25 V/m în cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange. semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens. Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensită ii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor. tărie şi pozi ia surselor. stări de frică. in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote). Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte. Este produs de surse naturale.

dar şi protec ia şi îmbunătă irea stării mediului. din pie ele şi parcurile din jude ul Prahova. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 98 . Animalele abandonate au putut influen a starea de sănătate a popula iei prin agresarea fizică a oamenilor. paralizii etc. ca singura cale pentru bunăstarea atât a genera iilor prezente.). Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zone urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătă irii calită ii acestui mediu revine autorită ilor locale. tendin a de a muşca. Pe raza localită ii se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact. supravegherea. Este produsă de către virusul rabic. cât şi a celor viitoare. îndeosebi câini şi pisici în zonele urbane. Câinii pot fi o sursă de infec ie şi de infesta ie parazitară pentru om. Există peste 100 de boli infec ioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspira ii umane: necesitatea dezvoltării economice şi sociale. Dintre toate bolile.Animale abandonate şi influen a asupra stării de sănătate a popula iei Înmul irea excesivă a numărului de animale fără stăpân. steriliza i si apoi sunt lasa i din nou in libertate. poate reprezenta un risc pentru sănătatea popula iei. furie. care se găseşte în cantitate mare în creier şi în saliva animalelor turbate. Nu sunt date referitoare la numărul persoanelor vaccinate antirabic. Pentru aplicarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân consiliul local are obliga ia de a asigura personal de specialitate pentru eviden a. În oraşul Băicoi nu există un adăpost special pentru animale fără stăpân (câini) in momentut actual câinii fară stapân prinşi sunt deparazita i. Saliva acestor animale poate con ine virusul turbării chiar cu 10 zile înainte de apari ia primelor semne clinice de boală. la nivelul localită ilor urbane şi rurale. asisten a medicală veterinară şi efectuarea unor ac iuni sanitare veterinare prevazute de legisla ia sanitara veterinară. precum şi al re elei de localită i în teritoriu. sanc ionarea proprietarilor de câini care circulă cu aceştia pe domeniul public fără botni ă şi lesă costituie o necesitate. numită şi rabie. cea mai periculoasă pentru condi iile din ara noastră este turbarea. Prinderea şi transportul câinilor fără stăpân de pe străzile. Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport func ional şi cultural. în condi iile păstrării echilibrului fa ă de complexul de resurse ale capitalului natural. Se caracterizează clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburări senzoriale.

stadion. Spa iile verzi reprezintă circa 13. drenat de Dambu si Mislea. acoperit cu argile şi în nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzătoare Terasei Câmpina. monumente istorice şi de arhitectură. Oraşul beneficiază de spa ii de agrement: parc. feroviară şi lucrări de artă aferente acestora.20 mp/locuitor.Dealul Mislea la nord. cu învelitori din tablă zincată. • de câmpie. exploatarea petrolului. Are altitudini de 290–310 m.8 Peisajul Oraşul Băicoi se află la contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. Peisajul urban este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+4 realizate din zidărie în diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizării acestora.Campul Urletei corespunzator T. 250–300 m). se disting: peisajul natural: • subcarpatic.2. sub valorile stabilite de OUG 114/2007 pentru RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 99 .1. forajul sondelor. alunecari).Dealul Tintea (Gruiul) 404. desparte Subcarpatii externi de cei interni. de confort termic. . de epurare a apelor uzate. Spa iile de recreere şi sport totalizează o suprafa ă de 26. relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea). locaşe de cult. peisajul antropic: • urban. spa ii de recreere şi agrement. platforme de deşeuri. şcoli. . lucrări de infrastructură rutieră. spa ii verzi.Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. grădini e. de comunica ii. spa ii de produc ie şi prestări servicii nepoluante. Pe acesta este dezvoltat orasul. .6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare. fiind umanizat integral prin căile de comunica ie create. activitatea industrială şi agricolă. împâslitură bituminoasă sau iglă având ca destina ie locuin e individuale şi colective. de alimentare cu apă potabilă. • agro-industrial. spa ii comerciale. de înhumare. Peisajul natural al aşezării a fost modificat datorită ac iunii omului. Din acest punct de vedere. Se disting lucrări de infrastructură energetice. corespunzătoare conului Prahovei (alt. Câmpia Ploieşti este reprezentată în sud cu procese acumulative. sală de sport. fântâni. intr o zona de subsidenta. Subcarpatii sunt reprezentati prin : .31 ha. Baicoi. strat de pietriş 20–60 m.

• starea rampelor şi containerelor de deşeuri orasenesti şi starea de salubritate din locurile publice. • arborii tăia i sau rup i de pe marginea drumurilor sau pădurilor. • construc iile neterminate. • petele de hidrocarburi de pe luciul apei.2013. • cablurile aeriene electrice sau de comunica ie. • starea malurilor şi digurilor. conduce la formarea smogului. realizate din zidărie şi materiale locale. • vehiculele auto scoase din uz. • efluen ii neepura i sau incomplet epura i de la sta iile de epurare oraseneasca şi industrială. • parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat. • starea precară a spa iilor verzi şi elementelor de vegeta ie de pe acestea.2010. 195/2005 privind protec ia mediului prin care autorită ile administra iei publice locale au obliga ia de a asigura din terenul intravilan o suprafa ă de spa iu verde de: • minim 20 mp/locuitor până la data de 31. coşuri de dispersie a noxelor şi platforme de deşeuri. • circula ia autovehiculelor cu defec iuni la sistemul de combustie. energetice. • pana de disperie a poluan ilor gazoşi. dezafectate sau în stadiu avansat de degradare. depozite de materii prime şi materiale. • accidentele terestre sau aeriene de orice natură şi poluările accidentale provocate de acestea. • lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate. Peisajul cu construc ii agro-industriale este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+1. de colectare a apelor uzate. • platformele neamenajate de deşeuri. • nimalele fără stăpân. • minim 26 mp/locuitor până la data de 31. împâslitură bituminoasă sau iglă. • construc iile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 100 . lucrări de infrastructură termice.modificarea şi completarea OUG nr. Pitorescul natural poate fi compromis de: • poluarea atmosferei care în anumite condi ii meteorologice. • gradul de salubritate a malurilor.12. • intensitatea traficului rutier. cu învelitori din tablă zincată.12. utilaje gricole şi mijloace de transport. de alimentare cu apă potabilă. lucrări de infrastructură rutieră. • locurile virane neamenajate. • depozitele de materiale de pe locurile publice. silozuri.

PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradi iilor locale şi fondului natural aflat în proximitate. Un element important îl constituie ruinele bisericii fostului domeniu boieresc al Cleopatrei Trube koi. de complexele zootehnice. care amintesc urbanizarea ca centru petrolier. din Dâmbu. 2. de depozitele de deşeuri menajere. O primă categorie o reprezintă locuin a tradi ională specifică zonei colinare prahovene. măcar de categorie B (de importan ă locală). DOCT S. industriale. Totuşi.C. la nici una din categoriile de clasare.• mirosurile degajate de materialele organice deteriorate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 101 . câteva construc ii suficient de valoroase. Biserica Cioara. începând cu a doua jumătate a sec. la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate. în ciuda bogă iei istoriei sale şi a diveristă ii formelor de via ă pe care le prezintă. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG Starea actuala a mediului prezentată la acest capitol constituie „alternativa zero”.2. în fiecare din sate câteva exemplare. prin vechimea ei şi datorită faptului că s-au păstrat imagini fotografice ale formei originale. Monumente istorice si arhitectura Conform Studiului Istoric realizat de către S. prezintă valoare istorică şi poate fi readusă la forma ini ială prin restaurare. nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie.L Oraşul Băicoi. O a doua categorie o reprezintă cele câteva case de târg. al XIX-lea. în lipsa implementării planului este similară cu starea actuală. care pot ilustra devenirea oraşului şi care merită instituirea unui regim de protec ie. din care mai rezistă. şi reprezinta starea factorilor de mediu şi a sanată ii popula iei din zona în lipsa implementarii PUG.1.R. s-a considerat că există încă. zootehnice. în satele componenete (astăzi cartiere ale oraşului). cu func iune comercială sau administrativă. 2. de la strada principală. Evolu ia acestei stări de mediu.9.

U. .000mc.C. s-a identificat existen a unei poluări semnificative Se va deteriora calitatea apelor de suprafa ă şi se va compromite calitatea freaticului si implicit sanatatea populatiei care nu beneficiaza de sistem centralizat de apa si canalizare. doar o parte dintre locuitori beneficiaza de acest sistem centralizat. prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD.000mc şi respectiv 1 x 1. . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 102 .există conducte vechi pentru alimentarea cu apa potabila din otel.Apă .Evolu ia factorilor de mediu în situa ia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.G.sistemul centralizat de alimentare cu apa este subdimensionat. modernizarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie apa potabila.Sta ia de epurare existentă subdimensionată . S-au avut în vedere extindere. Montarea de hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm.În urma exploatarii zacamintelor de petrol.I. Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mocano-biologica Efecte în cazul neimplementării propunerii 1. înlocuirea unei păr i a conductei de pompare (OL Ø 4”) prin conductă PEHD şi eventuala înlocuire a rezervoarelor vechi (V=5890mc şi V=1000mc Tufeni) cu rezervoare din beton armat 2 x 5. care să asigure şi protec ia P.Re eaua de canalizare este insuficienta . dea lungul timpului.

Obligativitatea aplicarii „Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale” elaborat de S.Aer Înlocuirea în cazul încalzirii tuturor locuin elor. produse petroliere) cu gaze naturale. instala iile de extinderea canalizării pot afecta pe termen ardere neindustriale.nu exista centură ocolitoare Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ si construirea unei centuri ocolitoare pentru traficul greu Gradul de degradare al drumurilor va creşte şi traficul greu va trece in continuare prin zona locuită Relatiile de comunicare dintre localită i se vor restrânge Consumul de combustibil va creste şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. Nemul umirea popula iei şi creşterea fenomenului migrator. Utilizarea energiilor neconven ionale – Principalele surse antropice panouri solare.G.C. PETROM S. i eiului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 103 .Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ si cantitatv . transportul rutier.A. scurt (pe durata execu iei) calitatea aerului. 2. tratarea Implementarea masurilor propuse in şi depozitarea deşeurilor. referitoare la prezente in oraşul Băicoi construc ia sau modernizarea drumurilor. majore de poluare a aerului Propunerile din P. sunt: extrac ia şi distribu ia extinderea si modernizarea re elelor de apă.U. pentru schelele petroliere din orasul Baicoi. cărbune. economici. combustibililor tradi ionali (lemn. „Programele de conformare” a agentilor agricultura.

Sol . cu pericolul Colectarea selectiva a deşeurilor degradării solului. foraje proprii) pentru popula ia din oraş nu îndeplineşte parametrii sanitari Degradarea solului şi a pânzei freatice din zonă.Epurarea apelor uzate nu satisface nevoile actuale ale orasului 3. Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune.din subteran (fântâni. terenuri în intravilan cu o noua treapta mecano-biologica sau extravilan. Confort al locuitorilor scăzut. aspect dezagreabil. Stimularea combaterii eroziunii solurilor. Accentuarea alunecarilor de Realizarea de studii de specialitate pentru teren existente si apari ia de lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a noi zone cu risc de malurilor împotriva eroziunii şi a inunda iilor alunecare.Re eaua de canalizare este insuficienta . afectarea Monitorizarea modului de utilizare a calită ii apei din pânza fertilizan ilor freatică sau de suprafa ă.. Stagnare economică şi socială RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 104 . din sistem precare – apari ia unor focare centralizat a tuturor de gospodăriilor din oraş de infec ii.Exista mai multe situri contaminate cu produse petroliere 4. Apa potabilă . captări de izvoare. Condi ii igenico-sanitare Asigurarea cu apă potabilă. Sănătatea populatiei a. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. Extinderea re elei de canalizare si Depozitare necontrolată de modernizarea celei existente deseuri în special pe cursuri Modernizarea si extinderea statiei de epurare de apă.Eroziunea solurilor .

b. metal. Confort al locuitorilor scăzut. Condi ii igenico-sanitare precare. Gestionarea deşeurilor Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. afectarea calită ii apei din pânza freatică sau de suprafa ă Colectarea selectivă a deşeurilor. apari ia unor focare de infec ii. 5. lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a Pierderi materiale în malurilor împotriva eroziunii. iar sta ia de epurare nu este la standardele necesare c. PET-uri. transportarea deşeurilor biodegradabile la depozitul ecolgic de la Boldeşti Scăieni şi valorificarea celorlate deşeuri de catre agenti economici interesati(hârtie. Apa menajeră – re ea de canalizare insuficientă. Poluarea pânzei freatice şi a solului Deșeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă. Nu sunt identificate Nu se fac propuneri utilizări ale substan elor interzise prin Protocolul de la Montreal. Mărirea suprafe elor degradate 6. a inunda iilor gospodăriile popula iei. Riscuri naturale Alunecări de teren şi inunda ii în intravilan Drumuri degradate sau Realizarea de studii de specialitate pentru întrerupte. Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mecano-biologica. Page 105 Nu sunt efecte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului. Schimbări climatice Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. precum şi de combatere a eroziunii terenului. etc).

A fost localizat Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Men inerea şi chiar creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. care merită instituirea unui regim de protec ie. măcar de categorie B 10. Schimbarea aspectului tradi ional. Conservarea resurselor naturale 8. Pe teritoriul oraşului Băicoi se găseşte . eoliană). arhitectural. Patrimoniu cultural Au fost identificate construc iile valoroase. 9. Zonarea teritorială Se introduce o suprafată mare în intravilan Creşterea suprafe ei intravilanului cu 870. la nici una din categoriile de clasare Eficientizarea energetică prin: • reabilitarea termică a clădirilor. • folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconven ionale (solară. Biodiversitate Utilizarea de materiale necorespunzătoare.73 ha fa ă de suprafa a existentă. cu piederea construc iilor valoroase. cu coeficien i de transfer termic mare. Nu sunt efecte Pericol de degradare fizică a construc iilor cu valoare arhitecturală.7. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzire prin tăieri de vegeta ie forestieră. Utilizare combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici. • modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 106 .Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Conform Studiului Istoric Oraşul Băicoi nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. canalizare). Dezvoltare nera ională cu risipă de resurse (pământ) Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (extindere alimentare cu apa.

Conştientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul PUG elaborat după consultarea administra iei şi a cererilor cetă enilor.11. Regres economic şi social. se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localită ii şi a fenomenului de migra ie sau navetă a for ei de muncă active cea ce va crea nemul umire în rândul popula iei. Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştin a cetă enilor. Degradarea factorilor de mediu. Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiin area de noi servicii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 107 . Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de urbanism general al oraşului Băicoi nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă. se vor men ine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere.

catastrofal=3) Măsura prevăzută în PUG Apă Aer Sol Sănătate Riscuri naturale Schimbări climatice Conservarea resurselor Biodiversitate Patrimoniu cultural şi istoric Zonarea teritorială Conştientizarea popula iei EFECTUL nesemnificativ minor major X X X X X X X X X 0 -16 3 catastrofal X X Având în vedere consecin ele pe care le are neimplementarea măsurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare. în caz extrem. major=2. cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema extinderii canalizării şi tratării apelor uzate menajere prin sta ia de epurare existenta dar modernizata si marita cu o noua treapta. minor =1. perpetuarea pericolului de inunda ii şi a alunecărilor de teren poate să aibă consecin e catastrofale prin pierderi materiale chiar. de vie i omeneşti.Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al oraşului Băicoi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 108 . poate să capete caracter catastrofic. Rezultă din această încadrare că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară. Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major. Deasemeni trebuie mentionat ca toti locuitorii orasului Baicoi trebuie sa beneficieze de sistemul centralizat de apa potabila prin extinderea si modernizarea retelei actuale. Pentru popula ie.

Consecin a a petrografiei şi structurii. anin. • La proiectarea construc iilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi şi se va stabili distan a de amplasare fa a de versan ii instabili. • Se vor efectua lucrări de drenare a apei din precipita ii. se vor lua măsuri de plantare de pomi (salcâm. frasin. pentru a stopa fenomenul. riscul declansării acestui tip de procese geomorfologice este amplificat şi de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. pin. • Pentru zonele cu risc mare se recomandă să nu se amplaseze construc ii. • În zonele fara vegetatie. Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt: • Se vor executa lucrări de stabilizare pe zonele cu alunecări active. Riscuri naturale Procesele de versant cu raspandirea maximă şi cu cele mai importante implica ii practice sunt alunecările de teren de tip deplasiv. în zonă fiind amplasate un număr mare de sonde pentru extractie.G. S-au produs prăbuşiri datorită excesului de umiditate şi dizolvării sării din subteran şi formarea unor lacuri antropice. Vulnerabilitatea versantilor la alunecări de teren înscriu aceste perimetre într-o zonă de risc de instabilitate. respectiv exploatarea petrolului. a tectonicii deosebit de active. respectiv ziduri de sprijin. ca pe versantul nordic al dealului intea dar şi alunecări active în sectoarele instabile de pe pantele sudice. transport. Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic general al oraşului Băicoi se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legisla iei sectoriale (sănătate. După stadiul dinamic în care se află.) şi cu prevederile legisla iei în domeniul protec iei mediului şi nu aduc atingere acestuia. mai ales a unor precipita ii cu caracter toren ial şi activită ii antropice. O situa ie specifică pentru teritoriul oraşului Băicoi este existen a sâmburelui de sare ce prezintă un risc de instabilitate. Această disfunc ionalitate trebuie asumată de cei interesati în amplasarea unor obiective sau construc iii. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului.U. catina). etc. drenaj. • Se vor lua măsuri de amenajare a suprafe ei versan ilor cu platforme şi ziduri de sprijin. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 109 . există alunecări relativ stabilizate.3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.

Calitatea apei la nivelul oraşului Băicoi Deoarece re eaua de canalizare este subdimensionată locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infectie şi de transmitere a bolilor. • Treficul rutier datorită drumurilor necorespunzatoare si lipsa unei centuri ocolitoare. • Industriei extractive impact prezentat detaliat la capitolul 2. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. Din punct de vedere al calita ii apelor subterane.1. Factorul De Mediu “Aer”. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. şan uri şi bazine de colectare. Rareori sunt amenajate la proprietă i fose vidanjabile construite etanş. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . situa ia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condi iilor de via ă ale comunită ii. cât şi pe arterele de circula ie. realizate după solu ii locale. fără o bază tehnică corectă. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. Dispunerea latrinelor în incinta proprietă ilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale şi ale dejectiilor de la animale. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). cu implica ii asupra randamentului şi siguran ei în exploatare. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). Vilele de odihna din oras sunt prevazute cu fose septice vidanjabile sau sunt racordate la reteaua de canalizare. in urma exploatarii zacamintelor de petrol. Amenajarea unor noi spa ii verzi pe terenurile degradate şi libere şi completarea planta iilor defrişate în ultimul timp în scopuri diverse vor contribui la îmbunătă irea calită ii aerului în oraş. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. s-a identificat existen a unei poluări semnificative. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei).3. atât în incinta proprietă ilor. în sobe. Apa este vulnerabila la poluare.Calitatea aerului la nivelul oraşului Băicoi În zonele de locuin e este influen ată negativ de: • arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune). litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. de-a lungul timpului. etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 110 . În aceste condi ii.

• aerul. • apa. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 111 . serviciilor şi turismului. au fost considerati relevanti urmatorii: • popula ia. 4. Riscuri Stabilirea func iunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activită ilor economice cu măsuri de protec ia mediului şi a popula iei. Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură baza dezvoltării durabile a localită ii. a micii industrii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd această destina ie se vor impune condi iile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a popula iei şi confortul locuirii. În Plan se face referire la specificul activită ii economice care se poate dezvolta în oraşul Băicoi în domeniul industriei agriculturii şi creşterii animalelor precum şi cele în domeniul exploatarii materiilor prime.Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. De acest aspect se va ine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investi ii. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL În urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. În urma implementării PUG calitatea apelor va fi îmbunătă ită prin racordarea intregului oras la re elele de apă potabila şi canalizare care se vor extinde la nevoile actuale. pentru planuri şi programe. Totuşi deoarece Planul urbanistic general crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activită i economice. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. • sănătatea populatiei. • solul/utilizarea terenului.

Agricultura este puternic implicata in protectia mediului. ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. 126/2001 -243-SF-D-2001 ”Autostrada Page 112 Solul/utilizarea terenului RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .popula ia este îmbătrânită. incorporandu-le in produsele sale. traficul si aglomerarile. atat in recolte cat si in productia animala.valorile materiale. densitatea de week end este de 1 locuitor la 80 mp. substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. • • • • • • • Factor/Aspect de mediu Populatia si sanatatea umana Probleme actuale de mediu .infrastructură edilitară şi de mediu dezvoltată insuficient. explozie sau degradarea terenurilor agricole prin poluarea cu produse petroliere. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme. In zonele sondelor de exploatare precum si a batalurilor sunt arii de poluare cu titei si au existat poluari acidentale prin fisurarea unor conducte de petrol. Ca zone critice sub aspectul deteriorarii solului putem aminti zonele de exploatare a petrolui. . Solul este constrans sa primeasca noxele industriale. biodiversitatea. fauna. flora. peisajul. patrimoniul arhitectonic şi arheologic. Avarierea conductelor de apa. gaze si petrol pot produce degradare mediului prin inundabilitate. astfel se induc. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru orasul Baicoi sunt prezentate în tabelul de mai jos.densitatea populatiei aferenta în perimetrul construibil este de 42 locuitori pe hectar. . patrimoniul cultural. etc. Aceste situatii trebuie prevenite deoarece refacerea terenului este un proces de durata si anevoios ce presupune investii mari. Nr. Conform pr.

CONSPROIECT S. epurare si evacuare a apelor (meterorice. nr. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol.evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa.G. reziduale. -reciclarea deseurilor dupa caz.-urilor din judetul Prahova traversate de autostrada Bucuresti – Brasov (S.U. Proiectant general SEARCH CORPORATION. 30/15110. Studiu pilot – Actualizarea P.A. . curatarea si neutralizarea santurilor. -proiectarea si executia sistemelor de colectare. canalizare. . etc.in prezent orasul Baicoi este partial alimentat cu apa centralizat printr-un sistem de distributie stradal.C. -stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate. fine. strict necesareș -efectuarea plantatiilor de protectie -plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. . iunie 2003) masurile de protectie a mediului ce se propune a se executa sunt: . utilizandu-se si apa din fantani.apele de suprafa ă şi subterane din straturile freatice sunt improprii alimentarii cu apa in scop menajer intrucat sunt poluate (sau pot fi foarte usor afectate calitativ) ca urmare a activită ilor din gospodariilor individuale si a schelei petroliere. imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi.apele de suprafata si cele freatice poarta amprenta exploatarii zacamintelor de petrol. -defrisarea terenurilor se va face in limite optime. -diminuarea concentratiilor de poluanti din ape.Apa Bucuresti Brasov. Ploiesti. La constructia autostrazii. devierea circulatiei. fiind poluate semnificativ Page 113 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . pluviale. conform pr. teritoriul orasului Baicoi va fi traversat de traseul autostrazii. -umezirea. menajere si industriale). prafoase. -intreruperea locala imediata a rigolelor.

Valorile materiale . indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protec ia popula iei. . la niciuna din categoriile de clasare.nivelurile de zgomot generate de traficul rutier pe drumurile interioare. încălzirea reziden ială (aproape exclusiv cu lemne şi cu gaze). principala sursă de zgomot şi de vibra ii din zonă este reprezentată de traficul rutier.alte resurse sunt reprezentate de fanete. .resursele materiale ale zonei sunt reprezentate în primul rand de terenuri vazute prin prisma pozitie fata de Valea Prahovei. de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul orasului. determinate prin modelare matematică pe baza datelor de trafic. .fauna.în prezent. Zgomot si vibratii .Aerul .principalele surse de poluan i atmosferici din zona sunt reprezentate de industria extractiva a petrolului. trend in relatie cu construirea caselor de vacanta. fapt ce particularizează şi individualizează peisajul cultural local.Padurea Plopeni este recunoscut ca Sit Natura 2000 (RORAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 114 . SO2. Este un exemplu în care peisajul cultural local reflectă sincretismul tradi iei cu inova ia autohtonismului cu europenismul. -conform Studiului Istoric orasul Baicoi in ciuda bogatiei istoriei sale nu are in Lista monumentelor istorice nici o singura pozitie. rezultând un produs arhitectural evident izvorât din tradi ie dar cu repere clare datorate contextului european. . calitatea aerului. particule.nivelurile concentra iilor în aerul ambiental al poluan ilor principali (NOx. etc. Poluarea fonica si vibratiile produse de circulatia pe DN1 sunt receptionate doar de cateva locuinte aflate in imediata vecinatate a DN 1 Flora. . . Vibra iile induse de trafic sunt imperceptibile.traficul rutier pe DN1 are cu totul alte dimensiuni. CO) trebuie sa fie sub valorile limită legale. Patrimoniu cultural. pasuni si paduri.studiul istoric intocmit pentru fundamentarea PUG-ului istoric pune in evidenta că orasul Baicoi are în prezent o zestre edilitară veche de mare valoare arhitecturală şi istorică rezultat al sincretismului între ra ionalitatea şi modestia arhitecturală tradi ională cu expresivitatea şi decorativismul caracteristic stilurilor de circula ie europeană. care ocupă cea mai mare parte a extravilanului. microclimat.

pentru men inerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic.2008) si zona protejata de interes national de 88.81 ha. nr.dat fiind faptul că nu s-au pus în eviden ă habitate unice.. Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae. .biodiversitatea.un habitat de interes national este cel întâlnit în pădurea Plopeni deoarece adăposteşte o asocia ie vegetală endemică în România. ştiin ific. . .structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influen ată de activită ile antropice.02. Anexa 6 (M.Of. Este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o oarecare integritate naturală. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 115 . . neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservării. . . . peisajul SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007. unde să se mai regăsească echilibre naturale func ionale.în zona investigată au fost identificate o serie de vertebrate.98 bis/07. men ionate în Cartea Roşie. Prahova trăiesc peşti fara o importanta ecologica deosebita. nu se justifică luarea unor măsuri de protec ie în scopul conservării unor specii.perimetrul se găseşte într-o zonă de interes major din punct de vedere al biodiversită ii. 1198/2005 .conform OM nr.în cursurile apelor din zonă. cheie.Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare. . etc. nici unul dintre habitatele identificate în zona de influen ă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar".in Padurea Plopeni se intalnesc specii de plante edificative si reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar si stejar cu carpen.

care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”. Trebuie precizat că un obiectiv este un angajament definit. prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. • Ameliorarea calitatii solului. OBIECTIVELE DE PROTECTIEI A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL. precum şi. mai mult sau mai pu in general. COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL 5. • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015. a ceea ce se doreşte a se ob ine. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015. interna ional Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.5.Planul Operational Sectorial de MEDIU . • Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000. prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015. în conformitate cu procedurile de planificare. în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori. în final. Obiectivele POS sunt: • Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa. sunt necesare ac iuni concrete care. sunt denumite inte. în raport cu un set de obiective pentru protec ia mediului. • Reducerea riscului la dezastre naturale. indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. deci în realizarea intelor. Pentru măsurarea progreselor în implementarea ac iunilor.1. • Strategia nationala de management al riscului la inundatii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 116 . Pentru a se atinge un obiectiv. comunitar. Obiectivele Reactualizarii PUG Baicoi vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe nationale: • POS Mediu . Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional. In cazul proiectului de Reactualizare PUG Baicoi evaluarea s-a realizat prin cuantificarea performan elor planului de urbanism propus.

Dezvoltarea resurselor umane. VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei.• Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor • Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013.Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere . • Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Prahova • Planul Regional de Gestiune a Deseurilor – regiunea 3 Sud Muntenia • Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 2006-2013 Prahova • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013. • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 . • conform PJGD – Prahova.Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii • Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I „Cai de comunicatie” defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013.Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului . identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt. promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative . mediu si lung.Planul Regional de Actiune pentru Mediu • PLAM . propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene IV.Plan Local de Actiune pentru Mediu . In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 117 .Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%.judetul Prahova prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile.Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol . • PRAM . • conform PJGD . masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare: .Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport .

2. • obiectivele specifice de mediu. respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. In prezent se deruleaza cu Ministerul Transporturilor. reprezentand obiectivele stabilite la nivel national. Locuintelor si Turismului un proiect PHARE pentru elaborarea unui Ghid de bune practici in constructii care sa contina si parte de gestionare a deseurilor din constructii si demolari. Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului. Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu. Factor/asp ect de mediu Apa Obiective strategice de mediu Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane Obiective specifice de mediu -eliminarea poluării apelor de suprafa ă si a apei subterane datorată evacuării apelor insuficient Tinte -extinderea si modernizarea sistemului de colectare.• colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. Sintezele au fost realizate astfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). precum si obiectivele la nivel local si regional. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova. derivate din obiectivele strategice. obiectivele specifice. tinte. comunitar sau international. reprezentand obiectivele relevante pentru plan. In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice. Obiective de mediu. -mentinerea Page 118 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute in planurile de management. 5. tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu. transport si epurare a apelor uzate Indicatori -indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA001). indicatori Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau particulare (specifice) • obiective strategice de mediu.

caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. -Limitarea nivelurilor de vibra ii. -concentra ii de poluan i la emisie pentru sursele dirijate. -incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private epurate sau neepurate si datorita exploatarii zacamintelor de petrol. cursurilor de apa -salubrizarea albiilor datorita eroziuniilor cursurilor de apa in laterale la debite zona administrativa. mobile). mari. infiintarea unor perdele de arbori la DN1 cu rol de protectie fonica. -niveluri de zgomot la receptori. -inventarul anual al emisiilor de poluan i.prevenirea. poluan i la emisie controlul gestiunii (surse sta ionare deseurilor. surse . -niveluri de vibra ii la receptori Page 119 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . diminuarea si -reducerea emisiilor combaterea poluarilor de poluan i de la accidentale la sursele nedirijate exploatarile petroliere din schela Baicoi. măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibra ii implementate. respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică. curateniei in albiile cursurilor de apa.Aerul menajere. dirijate. atmosferic concentra iile de salubrizarea strazilor. acolo unde se impune. -protejarea receptorilor sensibili la vibra ii. -indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: caracteristicile tehnice ale echipamentelor sta ionare şi mobile. -extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa potabila pentru toti -combaterea degradarii malurilor locuitorii orasului Baicoi. indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului. -regularizarea cursurilor de apa acolo unde se impun lucrari de stopare a degradarii terenurilor -Mentinerea -respectarea valorilor mentinerea calitatii calitatii aerului limită legale pentru cailor de rulare. din orasul Baicoi. -integritatea malurilor cursurilor de apa Zgomotul si vibratiile Limitarea la surse a poluării fonice.

cu teşirea unghiului frontonului precum şi modele de tip multifronton. -masurarea dinamicii suprafetelor in zonele critice. ziduri şi socluri din piatră. -protejarea suprafetelor de livezi cu fâne e din centrul ilourilor evitându-se fărâmi area şi ocuparea acestor terenuri cu clădiri de locuit. a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi minimizarea schimbărilor topografice. de foraj. solului ca urmare a diminuarea si exploatarii combaterea poluarii zacamintelor de accidentale la schelele petrol. -diminuarea poluării -implementarea solului prin prevederilor Planului depozitarea de management al corespunzătoare a deşeurilor. -organizarea sistemelor de spa ii verzi şi construc ii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice -incadrarea in peisajul urbanistic actual. -indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului. -marirea suprafetei spatiilor verzi. -tipuri şi număr de ac iuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construc ie. -reducerea degradării -prevenirea. -se vor utiliza materiale tradi ionale. -tipuri şi număr de ac iuni pentru Page 120 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . -limitarea gabaritului volumetric al viitoarelor edificii la dimensiuni conform RLU. -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor.Peisajul -Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural). nespecifice localită ii. deseurilor. -indepartarea cauzelor -men inerea. -se vor utiliza cu precădere acoperişuri cu patru pante şi mai rar cu două pante. în măsura posibilului. -amplasarea noilor clădiri se va stabili în cadrul lotului respectiv evitându-se plasarea la trotuar şi crearea unor aliniamente stradale lungi. Solul/Utili zarea terenului -Limitarea impactului negativ asupra solului.

Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte. Managementul deşeurilor -Respectarea legisla iei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor. P+2 /P+3. Cantită i de deşeuri pe tipuri. Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor menajere. P+1. P+5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi S(ha) 1 122. industriale din demolari etc. Varianta propusa in PUG In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele existente vor forma noul intravilan. Documente de raportare. P+4. P+1. gospodarie comunala (suprafata totala a extinderilor este de 820. de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor. P+2 Zona de locuinte si funstiuni complementare regim de inaltime P+3. P+4. BILANT FUNCTIONAL ORASUL BAICOI –PROPUS Zona locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P. -consolidari de versanti. care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condi iile respectării legisla iei în vigoare. Compozi ie deşeuri pe tipuri.715 0. -lucrari de stingere a torentilor.41 44.-stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor. Colectarea selectiva a deşeurilor menajere si transportul acestora la depozitele ecologice amenajate fara depozitare temporara in teritoriul administrativ.763 0. P+5 Zona de locuinte si functiuni complementare regim de inaltime mixt P.017 Page 121 .43 % 44. 5. diminuarea impactului asupra solului (terenurilor). Documente de expedi ie şi facturi emise de operatorii de deşeuri. -impaduriri de suprafete improprii pentru constructii.243 1.3.73ha).

953 1. de protectie si ambientale/zona sport Zona constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare Zona gospodarie comunala . in primul rând prin asociere pentru crearea de exploatatii mari si dezvoltarea activită ilor conexe. industrie. ecologizare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/spatiu verde.584 176.806 0. paduri.225 0. impaduriri. servicii.392 29.638 1.227 41.290 0. agreement si sport Zona institutii publice si servicii/zona pentru locuinte P+3. în proximitatea actualului intravilan.027 4.565 27.642 5.a.722 5.cimitire Zona cu destinatie speciala Zone depozitare reziduri Zona functiuni mixte: locuinte si functiuni complementare/spatiu verde.90 1. echipare. Prioritati. depozitare. P+2 Zona functiuni mixte: unitati industriale.Zona institutii publice si servicii de interes general Zona unitati industriale.711 652. servicii. Dezvoltarea economică este motorul dezvoltării urbanistice.031 0. balneo.546 129. turism.007 0. P+5 si functiuni complementare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P.119 0. de depozitaresi transport Zone unitati agricole si sere Zone verzi.536 83.117 0.183 0. P+1.639 6.18 20. Evolutie.682 113.69 3. agreement si sport Zona functiuni mixte: depozitare.822 14.955 1. cât şi în teritoriul administrativ.. Sunt profitabile pentru comunitate initiative si actiuni în formule de parteneriat mixt (administratia publica locale + parteneri privati) indiferent de domeniu : economic. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 122 . unitati agricole Zona mixta – spatii plantate. P+4. au fost rezervate terenuri libere atât in incintele fostelor ferme sau unită i industriale.104 2 536. Pentru dezvoltarea unor activită i de tip industrial. loisir ş. de depozitare/institutii publice si servicii Cai de comunicatii rutiera si amenajari aferente Ape TOTAL INTRAVILAN 41.475 4.556 100 Propuneri de organizare urbanistica. Este necesara retehnologizarea si eficientizarea activitatilor de productie agricola (vegetala si animala).446 24.164 3. agrement. productie.482 25.091 0.712 0.

în special în zona unei infrastructuri tehnico-edilitare durabile şi la standarde europene. prezintă o rezervă suficientă pentru constructii. pentru sedii ale unită ilor agricole sau cele destinate gospodăriei comunale sau obiectivelor tehnicoedilitare. atât pentru activitati economice. legislatiei privind stabilitatea. ca si celelalte trupuri izolate. Teritoriul intravilan. pe actuale terenuri degradate. Modul de construire în toate zonele este reglementat conform principiilor urbanistice si de ecologie urbană.De altfel. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 123 . Pe zona masivului de sare este limitat regimul de înăl ime la max. Suprafata ocupata cu păduri nu va fi afectată si se va supune regimului Codului Silvic. zone cu terenuri improprii construirii. vor creşte suprafe ele destinate zonelor verzi armenajate prin regularizarea si stabilizarea terenului prin planta ii masive.). Zona destinată institutiilor si serviciilor publice va fi extinsă pentru a primi eventuale obiective din domeniu unde patrimoniul este deficitar (cultură. Bilantul teritoriului intravilan prezintă indici de folosin ă îmbunătă i i fa ă de cei existen i. a normelor sanitare. zone pentru activită i industriale şi de prestări de serviciu. Cele mai multe modificări se vor înregistra la nivelul folosintelor teritoriului prin extinderea intravilanului localită ii în dauna terenului agricol. siguran a în exploatare si de protectie a mediului natural si construit. datorita răspândirii în teritoriu este organizat in mai multe trupuri. Solicitările pentru constructii de locuinte vor fi limitate de reglementările impuse de legisla ie (zone de protec ie. S-a propus concentrarea folosirii urbane a teritoriului intravilan (zone destinate locuirii. rezolvarea cu prioritate a echiparii edilitare este de natură a spori atractivitatea zonei. din care trupul principal este reprezentat de cartierele din localitatea propriuzisă. În scopul realizării unei evolu ii coordonate la nivel macroteritorial. în general. indiferent de regimul de proprietate. interdictii temporare. etc. volumul investitiilor în infrastructură va creste si va atrage după sine si alte tipuri de investitii. extinderile intravilanului fiind de preferat sa se facă în zone cu soluri de categorii inferioare si fără planta ii de vii sau livezi. cât si pentru functiunea de locuire. P+1. Cu privire la zonificarea func ională. Trupul principal. De asemenea.). institutii complexe). actualele folosinte ale terenurilor din cadrul teritoriului administrativ ale orasului se men in. agrement. cu respectarea Codului Civil. etc. Odată cu explozia economică a oraşului.

etc.Braşov (odată cu realizarea autostrăzii Bucureşti – Braşov. aflată în faza de proiectare şi par ial în execu ie) va amplifica legăturile comerciale si deplasările pentru muncă în orasele mari din zonă. asocia ii de dezvoltare intercomunitară. 100 F – aproximativ 22 km . în orice caz. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 124 . • Proiect SI-1A-1c: Realizare centură ocolitoare oraş – 9 km . precum şi a posibilită ilor de sporire a traficului de mărfuri. prin construirea a două poduri peste pârâul Dâmbu . Pentru optimizarea relatiilor în interiorul teritoriului administrativ al oraşului (legatura cu satele din împrejurimi si cu DN 1) s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea lor. • Proiect SI-1A-1f: Extinderea şi reabilitarea legăturilor rutiere dintre municipiul Ploieşti şi oraşul Băicoi. • Proiect SI-1A-1e: Reabilitarea şi amenajarea de rigole şi trotuare pietonale de-a lungul căilor de acces urbane : Republicii şi Independen ei D. conform traseelor de transport în comun . Optimizarea relatiilor in teritoriu Descongestionarea drumului national DN 1 Bucuresti . mobilitate şi siguran ă a persoanelor rezidente în oraşul Băicoi.comunitatea este membru fondator şi. concomitent cu amenajarea intersectiilor si modernizarea podurilor Program SI-1A-1: Reabilitarea/modernizarea re elei de drumuri locale (inclusiv pasaje şi poduri): • Proiect SI-1A-1a: Modernizare străzi în oraşul Băicoi . Construirea unui pasaj rutier peste DN 1 la intersec ia cu DJ 215 . colaborări. un membru activ la o serie de înfră iri. • Proiect SI-1A-1d: Creşterea calită ii infrastructurii sociale în scopul fluidizării şi sporirii siguran ei traficului urban.J. • Proiect SI-1A-1b: Creşterea gradului de accesibilitate.: • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară de utilită i publice pentru serviciul de alimentare cu apă si canalizare “Parteneriatul pentru managementul apei Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul deseurilor Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Polul de creştere Ploieşti “ • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Valea Prahovei “.

comunale şi locale.Program SI-1A-2: Realizarea unui sistem de trafic modern • Proiect SI-1A-2a: Modernizarea infrastructurii de transport public. pe calea cea mai convenabilă pentru păr i (posibilită i de schimb. Pentru comertul cu produse vegetale si animale există un târg săptămânal. Pentru activită ile industriale. cu cele două ramuri de bază: productia vegetală si creşterea animalelor. Pentru dezvoltarea în ansamblu a activită ilor de produc ie industrială şi agricolă. solicitate si de UE in vederea integrarii tarii noastre). amplasat favorabil. depozitare si comert en-gros este retinută o importantă zona. (sau initierea unor alte documentatii de urbanism. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : • Proiect SIII-1A-1a: Realizarea unui incubator de afaceri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 125 . eventual. cu acces direct la CF. Administratia publica locala va sprijini initiativele locale sau investitori din afara oraşului în realizarea de activitati economice în zonele rezervate prin PUG. a prestărilor de servicii şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora. Construirea de noi sta ii pentru mijloacele de transport / modernizarea celor existente şi aducerea la standarde similare celor din U. Zootehnia este practicata tot in sistem individual. asociere). au fost men inute incintele fostelor ferme. de prestări servicii.pie e agroalimentare. precum şi a activită ilor balneo-turistice s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i. cu accesibilitate uşoară şi micro . moderne. prin dezvoltarea sistemului asociativ. în valorificarea unor terenuri proprietate privată pentru activită i economice. vor fi modernizate tronsoanele ramase din drumurile jude ene. bazate pe solicitări locale. însotit de Studiu de Impact. în gospodariile populatiei (cu o singura exceptie). in situatii speciale) si se va implica. în subsidiar apărând şi agricultura. pentru realizarea de unitati zootehnice in incintele fostelor ferme sau pe alte amplasamente se va intocmi un PUZ. Dezvoltarea activită ilor economice Profilul economic dominant rămâne tot industria extractivă şi industria grea. înstrăinare.E. cu suprafete de teren plan relativ intinse este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. cu forta de munca si utilaje adecvate (exploatatii agricole mari. se propune refacerea bazei materiale la fermele existente din teritoriu . pentru legătura cu comunele vecine şi exercitarea func iei de centru polarizator. Zona de câmpie colinară în care se afla oraşul. amplasate favorabil fa ă de zona de locuit si fa ă de principalele căi de comunica ie. In faza urmatoare. Pentru dezvoltarea activită ilor de produc ie industială si de depozitare. şi altele de importan ă secundară.

• restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren si delimitarea si instituirea conform legii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. Conservarea si punerea în valoare a peisajului se va realiza prin: • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative.-urilor din sectoarele de activitate. • limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice.• Proiect SV-1A-1a: Promovarea I. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu.M. s-au evidentiat următoarele categorii de programe pentru refacere peisagistică şi reabilitare urbană: • păstrarea si refacerea echilibrului natural si factorilor de mediu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 126 . produc ie şi servicii în vederea realizării de parteneriate de afaceri cu firme din Uniunea Europeană • Proiect SV-1A-2a: Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament“Valea Stelii” • Proiect SV-1A-2b: Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice • Proiect SV-1A-2c: Organizarea unui festival annual dedicat Băicoi în vederea promovării poten ialului turistic al zonei şi a încurajării activită ilor economice din zonă. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. si de la sondele învecinate. • amenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. Masuri in zonele cu riscuri naturale In urma analizei propunerilor de interventie si masurilor ce se impun.M.

drenaj. Se vor efectua lucrari de regularizare .aparari de mal pe intregul curs al paraului Dambu. • La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili.Zone afectate de cutremure de pamant Alunecarile de teren si prabusirile de roci sunt fenomene asociate frecvent seismelor. pentru a stopa fenomenul. • In zonele fara vegetatie. Zone afectate de alunecari de teren Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt : • Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active. respectiv ziduri de sprijin. Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate. Tinand cont de aceste considerente. anin. • Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii . In pietrisuri si nisipuri. pin. local. Paraul Dambu este regularizat partial doar pe o anumita portiune dar aceste lucrari sunt vechi iar albia este subdimensionata. • Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin. Riscul seismic depinde. proiectarea constructiilor se va face in conformitate cu prevederile normativului Cod de proiectare seismica Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri . acestea se pot produce la pante foarte mici ale terenurilor. precum si de decolmatare si de recalibrare a albiei acestora. pentru a stopa efectul acestora si a prevenii fenomenul de instabilitate cauzat de acestea si de afluientii lui. catina) .seismele sunt mai distrugatoare.indicativ P-100/1-2006 si OG 20/1994.conform ‘’Legii Apelor’’. si de formatiunile geologice de suprafata si este diferit in rocile necoezive si in cele coezive. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 127 . se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm. in zonele unde exista potential ridicat si mediu de instabilitate si prin pierderea coeziunii structurale si cresterea presiunii apei din pori. Fenomene de inundabilitate s-au manifestat in datorita siroirii apelor de pe versanti in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale.desi viteza de propagare a undelor este mai mica. • Pentru zonele cu risc mare se recomanda sa nu se amplaseze constructii. Zone afectate de inundatii Se vor tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa . frasin.

Rezervorul actual. construc ie metalică datând din 1940.5 l/s Qs.ma. are durata de amortizare depăşită. • Înlocuirea conductei de pompare (OL Ø 4”) de la sta ia de pompare pe str. • Proiect SII-5A-1a: Regularizare şi ecologizare pârâu Dâmbu • Proiect SIII-3A-1a: Ecologizare terenuri poluate şi transformarea acestora în spa iu verde cu func iune de agrement – amenajare parc dendrologic Dezvoltarea echipării tehnico – edilitare. sta ia de pompare Băicoi şi o parte din conductele de aduc iune sunt noi sau reabilitate.indica iilor din planşa reglementări re ele edilitare).zi. incluzând şi necesarul industrial. au rezultat următoarele propuneri de lucrări necesare a fi executate în perioada următoare: • Continuarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD îngropate în lungul străzilor (conf.3 l/s. prin conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată. este următorul : Qs. Infrastructura sistemului de alimentare cu apă.c = 11965 mc/zi = 138.o. astfel încât parte dintre re elele de distribu ie. Independen ei până la inciden a cu tronsonul actual reabilitat deja. • Înlocuirea conductei de pompare OL Ø 300 a sta iei de apă Băicoi către rezervorul de 5890 mc cu o conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată. Propuneri Alimentarea cu apa Conform dezvoltării actuale a orasului şi inând cont de perspectivele de dezvoltare pe următorii 7 – 10 ani. Se propune : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 128 .ms = 10563 mc/zi = 122. Din analiza efectuată asupra sistemului actual. • Se propune dezafectarea rezervorului metalic de 5890 mc. creează în prezent probleme serioase privind între inerea şi igienizarea.zi.max = 648 mc/h = 180 l/s. necesarul de apă calculat conform NR 1343-1/1995. a beneficiat în ultimii ani de investi ii aplicate.Zone afectate de risc antropic Administrarea si gospodărirea cartierelor şi zonelor componente ale orasului Băicoi se realizează de catre Consiliul Local si Primaria orasului şi cu ajutorul unor proiecte: Reabilitarea siturilor poluate ca urmare a interven iilor antropice: • Proiect SII-2B-1a: Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere şi reintegrarea acestora în circuitul agricol/industrial . Qs.

care să asigure şi protec ia P.zi. re eaua existentă este necorespunzătoare. dacă analiza va stabili eventuala scoatere din serviciu. hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm. calculat pentru localitate conform STAS 1343/1995 şi normativului P 66/2001 – pentru proiectarea şi execu ia lucrărilor m de alimentare cu apă şi canalizare. este : Quz. Odată cu înlocuirea conductelor din OL existente cu conducte noi din PEHD se vor monta.un studiu amănun it privind posibilită ile de eventuală reabilitare a rezervorului.C. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 129 . sporirea de capacitate ar asigura necesarul de apă pentru etapa de perspectivă şi o durată de exploatare de 50-60 ani conform prevederilor STAS 4163/1 – 95. se propune: • Realizarea unui colector menajer principal Dn 600 mm paralel cu cel Dn 300 existent pe toată lungimea localită ii până la sta ia de epurare existentă.max = 9572 mc/zi = 110 l/s Quz. cum s-a arătat la situa ia existentă.I.ora = 518 mc/h = 144 l/s Având în vedere gradul de dezvoltare propus şi sporirea echipării hidroedilitare. înlocuirea acestuia cu unul de beton armat de aceeaşi capacitate şi realizarea unui pu forat nou în imediata vecinătate care să-i asigure alimentarea cu apă cu q = 5 l/s. Canalizarea Debitul de ape uzate menajere. pentru eliminarea surselor actuale de poluare este necesară introducerea unui sistem performant de canalizare Deoarece. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile : • Proiect SII-1A-2a: Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile la standarde europene. Se propune.E. eventual. conform aquis-ului cominitar privind cap. pe acestea.8 l/s Quz. se propune a se avea în vedere înlocuirea cu rezervoare din beton armat 2 x 5000 mc. 22 (protectia mediului inconjurator).zi = 8450 mc/zi = 97.max. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in U. • Rezervorul metalic V = 1000 mc din cartierul Tufeni prezintă de asemenea aceleaşi probleme de igienizare şi între inere. Pentru dezvoltarea în ansamblu a asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i.

Tuburile se vor monta îngropat sub adâncimea de înghe .. suprafe ele de teren incluse în zonele de protec ie sanitară pot fi exploatate agricol. Descărcările în pârâul DÂMBU vor fi guri de descărcare amenajate corespunzător şi care vor proteja şi respecta malurile naturale. În conformitate cu Ordinul 536/1-1997 al M. suprafe ele de teren şi natura acestora astfel încât să se evite crearea de viituri ce pot provoca inunda ii sau pagube. func ie de gradul şi natura impurificării.8 l/s şi monitorizarea permanentă a cantită ii şi calită ii apei uzate la intrarea şi ieşirea din sta ia de epurare./zi = 97. Pentru lucrările propuse se recomandă utilizarea conductelor PVC – KG care prezintă avantajul unei etanşeită i bune a sistemului. Pentru preluare se vor realiza şan uri şi rigole pe străzile principale şi secundare cu pante de scurgere către văile şi toren ii naturali existen i şi de aici la emisarul natural pârâul DÂMBU. Odată cu amenajarea şi dezvoltarea sta iunii balneoclimaterice „Valea Stelei” se propune echiparea zonei cu re ea de canalizare menajeră şi o sta şie de epurare tip BIOPAK de unde apele preepurate vor fi transferate la sta ia de epurare a oraşului. Pentru toate lucrările propuse va fi necesară întocmirea unor studii de specialitate pentru alegerea variantelor optime. ce se vor realiza la fiecare unitate industrială în urma unor studii de specialitate. se poate realiza numai în cadrul sta iilor de preepurări locale industriale Colectarea apelor meteorice se va face separat de canalizarea menajeră. Deoarece relieful permite ca evacuarea apelor meteorice să se realizeze prin pantele naturale. func ie de pantele naturale. Recircularea apelor rezultate în urma epurării. în jurul sta iilor de epurare propuse. cu pante cuprinse între 3-1%o către sta ia de epurare. cu excep ia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer ce pot fi dăunătoare pentru om şi animale.• Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă şi odată cu acestea desfiin area tuturor descărcărilor accidentale în pârâul Dâmbu. • Extinderea sta iei de epurare existentă cu o nouă treaptă mecano – biologică care să asigure epurarea debitului Quz. Sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice se va putea realiza în baza unui studiu de specialitate în baza căruia să fie colectate toate apele pluviale. se vor institui zone de protec ie sanitară pe o rază de 300 m în jurul acestora. se propune preluarea şi evacuarea acestora direct în emisar.S. pierderi reduse şi durată de execu ie mică. cheltuieli de operare şi între inere reduse. În zonele unde nu se va putea asigura viteza minimă de cură ire (0.7 m/s) se vor efectua periodic lucrări de între inere şi spălare prin căminele din zonă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 130 . fără epurare. Apele uzate industriale trebuie colectate şi epurate separat în sta ii de preepurare cu tehnologii speciale.

rigole perimetrale si gard de beton. în interiorul zonelor de protec ie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective cu excep ia celor destinate accesului personalului de între inere şi interven ie. Suprafata totală a terenului de amplasament este S = 17. Depozitul va fi realizat în mod ecologic. în conformitate cu normativele în vigoare. conform aquis-ului comunitar privind cap. va fi inconjurat de diguri de protectie. Periodic. rigola si plantatia de pomi perimetrale si drumul de acces ocupa suprafata de 13. Suprafata de teren ocupată de rampă va avea o durată de timp determinată în conditiile în care. precum si drenarea apelor uzate din rampă.000 mp.E. si asigurarea etanseizării acestuia prin protectie cu geomembrană. perdea de pomi. terenul RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 131 . din care rampa de gunoi propriu-zisa împreună cu digurile de protectie. având la baza un strat de argilă bine compactată. iar constructiile si instalatiile pentru administrarea si exploatarea rampei ocupa suprafata de 3.900 mp.100 mp. Gospodărie comunală şi locativă Disfunc ionalită ile constatate au impus o serie de reglementări specifice privind un ansamblu de lucrări. 22(protectia mediului inconjurator). Solutia care se propune constă din realizarea unei rampe ecologice. dotat cu punct de spălare şi dezinfec ie. Depozitul exploatat în sectoare (celule). industriale şi agricole. compuse din platforme betonate împrejmuite dotate cu pubele şi containere. • se va constitui un serviciu de salubritate al orasului. urmată de transportul si epurarea acestora pe loc sau la statia de epurare orasenească. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EC) pe care Romania l-a asumat la aderarea in U. stratul de gunoi foarte bine compactat este acoperit cu un strat de pământ compactat. • în gospodăriile popula iei precolectarea (strângerea şi depozitarea pe timp limitat) deşeurilor neutilizabile se va face manual în pubele situate în apropierea unui acces carosabil. amenajări şi activită i menite să contribuie la asigurarea condi iilor de igienă şi confort pe teritoriul orasului astfel: • pentru strângerea şi depozitarea pe timp limitat a deşeurilor se vor amenaja puncte de precolectare stradale şi la obiectivele publice. la sfârsitul perioadei de functionare a platformei de 10 ani. cu echipamente şi mijloace mecanizate pentru colectarea (preluarea) şi transportul deşeurilor la platforma ecologică de depozitare de zonă.De asemenea. respectiv a unui depozit controlat de deseuri. asigurandu-se astfel fermentarea ariaeroba. protejată cu geomembrană textilă care asigura etanseizarea.

electronice. In acest scop Primaria orasului Băicoi a propus un amplasament pentru realizarea unei rampe ecologice de depozitare a deseurilor urbane. pe teritoriul administrativ al orasului. în paralel cu campanii de informare a popula iei . • conform PJGD .. construc ii şi demolări de construc ii. piete alimentare. • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 . rampa ecologica de gunoi urmează să deservească mai multe localită i învecinate: Băicoi. Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele aspecte: • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013. în zona de NE. a realizat studiile de specialitate si urmează să treacă la faza de executie a acesteia în momentul obtinerii fondurilor necesare.C. FLORICON SALUB S. ateliere care nu au o activitate industrială propriu-zisă. Program SII-2A-2: Dezvoltarea infrastructurii de colectare a deşeurilor periculoase : • Proiect SII-2A-2a: Realizarea unui sistem de colectare şi transfer pentru deşeuri provenite din echipamente electrice. provenite de la persoane fizice şi juridice. oferind astfel posibilitatea recăpătării valorii economice initiale. Plopeni si Păulesti.R.Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%. Sunt propuse câteva proiecte de perspectivă.L. Locuitorii orasului Baicoi. pe un teren liber . conform unei în elegeri anterioare. în cadrul unui sistem integrat de colectare şi reciclare.proprietatea Consiliului Local. precum si cele provenind de la unită ile publice. magazine. cat si agentii economici din oras au contracte individuale cu S. De asemenea.folosit va avea o acoperire generală cu pământ vegetal. In aceasta rampa vor fi depozitate deseurile menajere.Scaieni. gunoiul menajer fiind dus la rampa de gunoi Boldesti. din care le considerăm relevante pe următoarele: Program SII-2A-1: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere : • Proiect SII-2A-1a: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere în oraşul Băicoi. adică cele provenind în mod obisnuit din activitatea casnică. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 132 .

Pentru viitor.G. se recomandă introducerea sistemului de încălzire a spa iilor prin intermediul pompelor de căldură. Pentru conservarea energiei termice şi evitarea pierderilor se recomandă implicarea administra iei locale. Această măsură se poate realiza în urma unor studii de specialitate şi va avea drept urmare creşterea confortului spa iilor interioare. Alimentare cu gaze naturale si energie termica Re eaua de distribu ie gaze naturale fiind bine structurată la nivelul întregii localită i şi recent reabilitată. protejarea surselor şi scăderea cheltuielilor de exploatare şi între inere. noi. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova.-uri Pentru asigurarea cu energie electrică a obiectivelor existente nu este necesară realizarea de P. • colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. va fi necesară şi extinderea re elei de distribu ie a gazelor de redusă presiune către consumatorii nou apăru i. performante. Pentru obiectivele propuse spre dezvoltare prin prezentul P. în programe de reabilitare a construc iilor existente (prin realizarea de anvelope termice) iar.T.T. odată cu realizarea noilor căi de circula ie. Pentru zonele noi de extindere a intravilanului.U. Alimentare cu energie electrica Retele electrice de medie tensiune si P. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 133 . pentru construc iile noi. este necesară creşterea de capacitate a posturilor existente: • Pentru dezvoltare capacitate STA IA DE EPURARE se consideră necesară înlocuirea postului existent cu unul nou dimensionat conform nevoilor tehnologice ale sta iei stabilite printr-un proiect ulterior. ca acestea să fie realizate în spiritul limitării pierderilor de căldură şi al folosirii de surse de energie moderne. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013. în scopul reducerii poluării cu gaze arse şi a reducerii consumului de gaze naturale şi combustibili alternativi. se va urmări. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). la faza autoriza iilor de construire. nu necesită interven ii de infrastructură.• conform PJGD – Prahova.

albia apelor curgatoare. se propune realizarea unui post de transformare nou corespunzător echipării noului obiectiv. prin re ele aeriene sau subterane de joasă tensiune (380/220V) ce vor fi racordate la sistemul energetic al localită ii. servicii. Zone de protectie/ interdictie S-au instituit urmatoarele zone de protectie si interdictie: zone de protectie a obiectivelor cu valoare de patrimoniu (monumente istorice) care au raza 200 m până la elaborarea documentatiei specifice de delimitare. Telefonie Capacitatea centralelor existente permite conectarea a circa 400 abona i. zone protejate cu valoare ecologica . Sistemul public de recep ie programe TV Deoarece dotarea orasului cu acest gen de utilitate publică este asigurată în propor ie de 90%. Viilor. etc) vor fi extinse şi re elele de iluminat public stradal împreună cu re elele de joasă tensiune necesare noilor obiective. propusă să înlocuiască rezervorul metalic actual. etc. zone de protectie la constructii si culoane tehnice ( retele electrice. Iluminatul public stradal Pe toate zonele de extindere a arterelor principale şi secundare ca urmare a apari iei de noi construc ii (locuin e. zone de protectie pe baza normelor sanitare la cimitire. depozite. amenajarea de zone pentru mica industrie. Retele electrice de joasa tensiune În prezent P. statie de reglare gaze). obiective comerciale. Page 134 • • • • RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . la infrastructura CF.• Pentru gospodăria de apă din str. Toate aceste zone necesită a fi alimentate cu energie electrică.G. Se propune modernizarea re elelor de joasă tensiune cu un grad avansat de uzură şi se va extinde iluminatul public.U. În plus dezvoltarea re elelor de telefonie mobilă a câştigat un număr sporit de abona i astfel încât nu e necesară dezvoltarea centralelor existente. se propune prelungirea re elelor de cablu în zonele în care vor exista dezvoltări urbane prin extinderea zonelor de intravilan. se propune extinderea intravilanului în anumite zone. Se va respecta culoarele de protec ie ale re elelor de înaltă şi medie tensiune pe por iunile de intravilan (servitute de utilitate publică) şi se va solicita aviz CONEL prin Certificat de urbanism pentru amplasamentele noi. de produc ie. balneare.

până la autorizarea obiectivului respectiv. • lucrările admise (constructii si amenajări) au drept scop limitarea riscurilor naturale si sunt conditionate de respectarea prevederilor Legii nr. radiatii. poluare a aerului. de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică. canalizare. • autorizarea executării constructiilor si amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale (alunecări de teren. biserici si cimitire. dislocări de stânci. dupa caz). Obiective de utilitate pubilca In plansa “Proprietatea asupra terenurilor” sunt prezentate situatia existenta a tipurilor de proprietate asupra terenurilor din intravilan si propunerile privind circulatia terenurilor în vederea realizării obiectivelor de utilitate publică propuse si a altor obiective (dotări. terenuri mlăstinoase. Pentru amplasamentele rezervate obiectivelor de utilitate publică se instituie interdictie temporară de construire. zone inundabile. apei. terenuri miscătoare. apă. se va solicita studiu de impact. zone verzi de protectie.). se realizeaza in conditiile respectarii pnevederilor puse in eviden ă în planşele de reglementări şi în Regulamentul aferent PUG. statii de reglare gaze. activită i economice. solului) se va face numai pe baza unui studiu de impact asupra mediului si a obtinerii acordului si autorizatiei de mediu (ARPM sau AJPM. eroziuni. până la elaborarea si aprobarea unor PUZ-uri cu regulament aferent. etc. parc. căilor de comunicatie si a altor lucrări de utilitate publica. Terenurile ce se intentionează a fi trecute în domeniul public al oraşului sunt pentru drumuri propuse. a celor privind siguranta în exploatare.• interdictie temporara de construire in zona unitatilor economice propuse.10/1995 si normelor referitoare la rezistenta si stabilitatea constructiior. igiena şi sănătatea oamenilor si de obtinerea acordului de mediu. • autorizarea executării constructiilor în zonele expuse Ia riscuri tehnologice precum si în zonele de servitute pentru retelele magistrale. Autorizarea lucrărilor de utilitate publică se face pe baza avizelor eliberate de autorită ile administratiei competente si a avizelor necesare. masive de sare si altele asemenea) se vor realiza în condi iile respectării prevederilor legale în vigoare. scurgeri de torenti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 135 . • autorizarea executării constructiilor cu functiuni generatoare de risc tehnologic (procese industniale sau agricole care prezintă penicol de incendii. surpări de teren. avalanse de zapada. conductelor de gaze.

pentru eliminarea pericolului de inundatii in intravilan. • lucrări de drenare si canalizare a apelor din pluvia ie către cursurile de apă din zonă. os. ziduri de piatra. spatii verzi de aliniament la strazi. morminte. trebuie să se recupereze piesele. pietre arse. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 136 . Protectia mediului Pentru imbunătă irea cadrului natural si a conditiilor de locuit în orasul Băicoi. În cazul descoperirii întâmplătoare de vestigii arheologice (piese litice. in incinta cimitirelor. pentru a nu inunda zonele adiacente. agricole. • măsuri pentru combaterea poluării cu produse petroliere a solului si a apei subterane. se recomandă următoarele: • lucrări de combatere a eroziunilor şi de consolidare a versantilor afectati de alunecari de teren. pentru a se evita formarea zonelor mlăştinoase si scurgerea apelor infiltrate pe fruntile de terasă si pe versan i. in incintele cu activitati economice poluante. • lucrari de amenajare si inaltare maluri. ceramică. Propuneri si masuri de interventie urbanistica: • se institule protectie ecologica pentru cursurile de apă care străbat teritoriul comunei. • protejarea zonelor de locuit prin măsuri de reducere a poluării (de toate tipurile ) la activită ile economice existente si solicitarea studiului de impact pentru activită i viitoare (inclusiv la extinderea unită ilor existente în zona de locuit sau la revitalizarea capacită ilor abandonate).gospodăreşti. • elaborarea unui studiu de specialitate pentru delimitarea zonei de protectie la monumentele istorice clasate si la bisericile si monumentele comemorative neincluse pe lista. valuri de pământ) în timpul lucrărilor de constructie edilitar . sau măcar de diminuare şi monitorizare a surselor de poluare.Terenurile aflate in domeniul privat al comunei pot fi concesionate in vederea realizarii functiunilor propuse : activitati economice. scurte regularizari. metal. • lucrari de regularizare şi corectare a traseului pârâului Dâmbu. în scopul diminuării riscului de alunecare a terenului. marimea sectiunii de trecere a apei la poduri. in zona CF. sau ale calamită ilor naturale. locuinte. • plantarea de zone verzi de protectie la cursurile de apa (în intravilan). să se împiedice distrugerea contextului din teren si să se anunte în 48 de ore Muzeul Judetean de Istorie şi Arheologie Prahova.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 137 . obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel na ional. amenajări florale. comunitar sau interna ional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localită ii. extinderea si modernizarea alimentarii cu apă. 114/2007. Se folosește o scală cu 5 nivele: Nivel +2 +1 0 -1 -2 Tip impact impact pozitiv semnificativ impact pozitiv niciun impact impact negativ impact negativ semnificativ Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt: 1.• interventiile in zonele protejate se vor face conform Regulamentului Local de Urbanism. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG În conformitate cu prevederile Ordonan ei de urgen ă a guvernului 195/2005 privind protec ia mediului aprobată prin Legea 265/2005 și modificată și completată prin OUG nr. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direc ie (pozitiv sau negativ) va influien a calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. plantări de arbori si arbusti. Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al orasului Baicoi trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administra iei publice în alegerea priorită ilor și etapizarea interven iilor în teritoriul administrat. • amenajarea peisageră de spatii verzi (suprafete înierbate). 6.

modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. depozitarea deseurilor. reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecări de teren). extinderea retelei de canalizare. 4. 9. modernizarea infrastructurii rutiere. 3.2. 5. 8. 7. zonarea teritorială. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 138 . 6. păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural. eficientizarea energetică prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor. cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.

Nu are impact asupra calitatii aerului. Temporar pe peritada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf. – Extinderea şi îmbunătă irea re Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii 0 Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Aer elelor de alimentare cu apă Justificarea incadrarii Nu are impact asupra calitatii apei.Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.G. a economiei si serviciilor Consum ra ional de apă Implicarea popula iei în păstrarea calită ii surselor de apă (respectarea zonelor de protec ie a surselor de apă).U.U. permite dezvoltarea urbana. Nu are impact Sol Sanatatea populatiei Fenomene sau riscuri natural Patrimoniu cultural Fenomene sau riscuri naturale Conservarea si utilizarea resurselor Constientizarea populatiei Protec ia solului si reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii vie ii. Page 139 TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi +5 .G.6. creșterea confortului Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea inundatiilor Asigurarea protec iei peisajului natural.1. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta Conservarea resurselor Cresterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 +2 0 Asigurarea apei curente contribuie la îmbunătă irea confortului și a igienei Nu are impact 0 +1 +1 +1 Nu are impact asupra patrimoniului Impact pozitiv. asupra obiectivelor de mediu Măsura din P.

Temporar. modernizarea si extinderea statiei de epurare existente cu o noua treapta mecanobiologica Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii +2 Evacuarea de ape uzate Apa apelor de suprafata si corect epurate contribuie la subtarane men inerea calită ii bune a apelor de suprafa ă și elimină poluarea pânzei freatice Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra Aer calită ii aerului. necontrolate Îmbunătă irea calită ii +2 Contribuie la îmbunătă irea Sanatatea vie ii. +2 Se elimină contaminarea Sol Protec ia solului și solului prin deversări reducerea suprafe ei necontrolate de ape afectate de depozitări menajere uzate. permite Zonarea unită ilor teritoriale de dezvoltarea economică si teritoriala referin ă socială durabilă a orasului Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservarea si utilizarea resurselor +1 Implicarea popula iei în Constientizarea Creșterea managementul apelor uzate. – Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. cresterea confortului si a igienei populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protec ia popula iei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inunda iilor Asigurarea protec iei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. cultural cultural și istoric Stabilirea func iunilor +1 Împact pozitiv.G.U. pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf. populatiei responsabilită ii publicului fa ă de mediu TOTAL +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 140 .Măsura din P.

cresterea populatiei confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii populatiei publicului fata de mediu TOTAL +1 0 0 0 +2 +1 Nu are impact Nu are impact Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri Se elimina poluarea din surse difuze de la gospodariile populatiei.U.G.Măsura din P. – Depozitarea deseurilor. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii +1 Apa apelor de suprafata si subterane Aer Sol Protectia calitatii aerului +1 +1 Justificarea incadrarii Se elimina aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata Se elimina sursele de mirosuri dezagreabile Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitarile necontrolate Se imbunatatesc conditiile de igiena Nu are impact Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii Sanatatea vietii. creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 141 .

Măsura din P. – Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul. cresterea confortul deplasarilor si populatiei confortului posibilitatile de comunicare 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. se asigura Zonarea unitatilor teritoriale de suprafetele necesare teritoriala referinta dezvoltarii infrastructurii rutiere +1 Se reduc emisiile GES prin Conservarea si Conservarea resurselor reducerea cantitatii de utilizarea combustibil resurselor +1 Creste grija fata de Constientizarea Cresterea responsabilitatii integritatea infrastructurii populatiei publicului fata de mediu rutiere TOTAL +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 142 .G. Sanatatea vietii.U. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv. se Aer reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant Protectia solului si +1 Se reduce poluarea solului Sol reducerea suprafetei de-a lungul drumului afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii +1 Creste siguranta in trafic.

U.etc. – Zonarea teritorială Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Un afecteaza calitatea apei Apa apelor de suprafata si subtarane Protectia calitatii aerului +1 Separarea functiunilor in Aer intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze Protectia solului si +1 Asigura utilizarea rationala Sol reducerea suprafetei a terenurilor in intravilan afectate de depozitari necontrolate Asigura confort si protectie prin Imbunatatirea calitatii +1 Sanatatea stabilirea activitatilor ce pot fi vietii.agrement. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta si Conservarea resurselor Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu +1 +1 0 0 +1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permanente sau temporare de construire Asigura perimetre de protectie a monumentelor Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG Nu are impact Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima Page 143 Conservarea utilizarea resurselor Constientizarea populatiei TOTAL +5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .Măsura din P. Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice(educatie.G.. sanatate. cresterea populatiei dezvoltate intr-o unitate confortului teritoriala.cultura.) Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Asigurarea protectiei peisajului natural.

G.Măsura din P. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Crestere responsabilitatea Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de populatiei publicului fata de mediu integritatea lucrarilor de amenajare hidrotehnica si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren TOTAL +6 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 144 . Se instituie masuri afectate de depozitari pentru protectia vietii si a necontrolate bunurilor populatiei Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda ii si alunecari de terenuri) Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si +2 Se elimina degradarea Sol reducerea suprafetei solului. cresterea populatiei confortului +2 Protectia vietii si a bunurilor Fenomene sau Protectia populatiei prin populatiei riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei +1 Protejarea cadrului natural Patrimoniu peisajului natural.U.

Scade consumul de combustibil Creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice Page 145 .reabilitarea termica a cladirilor reduce necesarul de energie pentru incalzire. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu populatiei TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 0 0 +1 +1 +4 Nu are impact Nu are impact Se consuma o resursa neregenerabila.scade cantitatea de gaze cu efect de sera(instalatiile de producere a energiei termice cu randament mare).U.se conserva padurea (consumator de CO2 din atmosfera) Sol Sanatatea populatiei Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate 0 +1 0 Nu are impact Creste confortul locuirii Nu are impact Imbunatatirea calitatii vietii. cresterea confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural. . – Eficientizarea energetică prin extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale si reabilitarea termică a clădirilor. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Calitatea aerului mai buna prin: Protectia calitatii aerului +1 Aer .G. .Măsura din P.

cresterea populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Obiectivul de mediu Patrimoniu peisajului natural.U.Măsura din P. – Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si 0 Nu are impact Sol reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii.G. coincide cu obiectivul PUG cultural cultural si istoric Se asigura pastrarea mostenirii culturale a traditiilor Stabilirea functiunilor +1 Stabileste zone de protectie Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Implica populatia in Constientizarea Cresterea responsabilitatii pastrarea patrimoniului populatiei publicului fata de mediu cultural si istoric TOTAL +2 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 146 .

U. apelor de suprafa ă și Respectarea regimului subterane deșeurilor (interdic ia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă). cultural regulamentelor de urbanism cultural și istoric în zonele de protec ie a monumentelor.G. Protectia calitatii +1 Implicare constienta in Aer aerului economia de resurse energetice si energie Renuntarea la arderea resurselor vegeteale +1 Implementarea sistemului de Sol Protec ia solului și management al deșeurilor. – Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact +1 Respectarea zonelor de Asigurarea calită ii Apa protec ie a surselor de apă. populatiei vie ii. resurselor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 147 . +1 Cea mai bună resursă Conservarea si Conservarea resurselor energetică este economia de utilizarea resurse. Stabilirea func iunilor +1 Zonarea Creșterea responsabilită ii unită ilor teritoriale de teritoriala administra iei și a popula iei referin ă în respectarea destina iei terenurilor și a regimului de construire. reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii +1 Respectare normelor Sanatatea igienico-sanitare. creșterea confortului Protec ia popula iei +1 Participarea voluntară a Fenomene sau prin popula iei la implementarea riscuri naturale diminuarea/eliminarea măsurilor de prevenire a inunda iilor efectelor inunda iilor Asigurarea protec iei +1 Patrimoniu Instituirea și respectarea peisajului natural.Măsura din P.

+8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 148 . Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P. Promovarea surselor alternative de producere energie (solară.U. eoliană).G.Constientizarea populatiei TOTAL Creșterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 Conservarea fondului forestier.

U. Obiectivul de Extindere si mediu modernizar relevant e alimentare /obiectivul cu apă din PUG Protec ia 0 calită ii aerului Asigurarea 0 calită ii apelor de suprafa ă și subterane Protec ia 0 solului Îmbunătă ire +2 a calită ii vie ii Protec ia 0 popula iei la riscuri naturale Asigurarea 0 protec iei Canalizare și epurare ape uzate Deseuri Infrastructură rutieră Zonare Riscuri naturale Eficien ă energetică Păstrare Consti TOTAL a enpatrimo tizare -niului public 0 +2 +1 +1 +2 0 +1 0 0 0 +1 0 0 0 +1 +1 +6 +4 +2 +2 0 +1 +1 0 +1 +1 0 +1 +1 +1 +2 0 +2 0 +1 0 0 0 0 +1 +1 +1 +8 +9 +4 0 0 0 +1 +1 Page 149 0 0 +1 +3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .G. Baicoi asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.

peisajului Zonarea teritorială Conservarea resurselor Creșterea responsabilit ă ii popula iei TOTAL +1 +1 +1 +1 0 +1 0 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 0 0 +1 0 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 0 +5 +6 +8 +5 +8 +7 +7 +6 +6 +4 +2 +8 +53 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 150 .

G.G.U.U. peisajului au influien ă pozitivă asupra peisajului Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.U.U.G.G.G. au influien ă pozitivă asupra solului Îmbunătă irea calită ii Obiectivele prevăzute în P.G.G. riscuri naturale au influien ă pozitivă asupra protec iei popula iei Asigurarea protec iei Obiectivele prevăzute în P. Obiectiv de mediu Protec ia calită ii aerului Evaluare cumulativă Există premisele atingerii obiectivului? DA DA Obiectivele prevăzute în P. vie ii au influien ă pozitivă asupra calită ii vie ii Protec ia popula iei la Obiectivele prevăzute în P.U.U.U. în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu deși gazele naturale sunt o resursă neregenerabilă Creșterea Educarea. au efect. au influien ă pozitivă asupra apelor de suprafa ă și calită ii apelor de suprafa ă și subterane subteran Protec ia solului Obiectivele prevăzute în P.G.U. au influien ă pozitivă asupra calită ii aerului Asigurarea calită ii Obiectivele prevăzute în P. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu. informarea și responsabilită ii participarea popula iei la luarea publicului fa ă de mediu deciziilor privind mediul DA DA DA DA DA DA DA RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 151 .G. au influien ă pozitivă asupra zonării teritoriului Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.

este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive. După aprobare. precum și faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului și a stării de sănătate a popula iei.G. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER Având în vedere amplasarea localită ii. se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului: În cazul zonării teritoriale este necesar ca destina ia terenurilor să fie respectată. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse. 7. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit și activită i complementare de activită ile economice. Administra ia publică locală RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 152 . Consiliului Local al orasului Baicoi îi revine obliga ia respectării cu stricte e a destina iei terenurilor. Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al orasului Baicoi pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea intelor propuse în politicile de mediu adoptate de legisla ie pe factori de mediu. Baicoi rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. 8.Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P. se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului și sănătă ii în context transfrontalier. asa cum a fost indicat în plan. mai ales în problemele privitoare la interdic iile de construire temporare și permanente.U. activită ile economice prezente și viitoare. In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG orasul Baicoi. a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală. a zonelor cu riscuri naturale. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI.

• Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. • sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai pu in vulnerabil. necesare dezvoltarii orasului. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad: • Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere. De asemenea. toate proiectele cu impact poten ial asupra mediului vor fi înso ite de studii de evaluare a impactului conform legisla iei în vigoare. extindere retea de alimentare apa potabila. materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces. ar putea afecta calitatea acestuia. Evaluările de impact vor ine seama pe lângă conformarea cu prevederile legisla iei în vigoare și dacă: • s-au aplicat cele mai bune tehnici. • In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici.trebuie să respecte destina ia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor. sau a executiei de constructii de noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 153 .1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului Obiectivele prevazute in PUG. in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii. pana la eliminare a emisiilor de pulberi. în scris. extinderea retea de canalizare si statie de epurare. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. • sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului. Asa cum s-a specificat. se va solicita. 8. zgomot sau vibratii. ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de institu iile abilitate prin lege.

930/2005 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica. • Consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate va fi monitorizata prin montarea de aparatura de masura si control . 8. • Pentru captarile de apa si statiile de producere a apei potabile se vor constitui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor .2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi exclusiv pozitive. avand in vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos) . 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. • Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare. • Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali. ele contribuind la cresterea calitatii acestora.situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora. • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. • Substantele utillizate in tratarea apei potabile si epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislatiei in vigoare. • Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila. conform Legii apelor nr. • Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate.107 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H. Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 154 .G. • Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa. • Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare si de interventie rapida in caz de avarie .

• Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de canalizare. • Se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor septice existente prin vidanjarea lor periodica. acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor locuitorilor(gospodariilor) la sistemul centralizat de canalizare. vor fi reciclate in umpluturi si nivelări ca material inert. respectiv cele provenite din excavatii.3. cum ar fi: • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. O parte a acestor deseuri. • In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora. • Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare. 8. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. reciclării si depozitării definitive a deseurilor. perdele de protectie stradala. în cadrul programului de ecologizare a oraşului . • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor. tratării si transportului. insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. stocării provizorii. Constructorul are obligatia să mentină evidenta lunară a producerii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 155 . • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. tinand cont de calitatea solului. • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde amenajarea de noi spatii verzi.

Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populatiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare. care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor. spatii verzi. Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătătii umane. peisajului Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica. vegetatiei. De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii. daca este cazul. tipuri de exploatare a unor zone.4.5.Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei • lucrări pentru extinderea si modernizarea sistemului centralizat de distribu ie apă potabilă. tipuri de utilizare a produselor rezultate. 8. in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor. au fost propuse functiuni urbane noi. împotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.8. lucrari importante pentru ecologizarea unor zone. La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii. • extinderea si modernizarea statiei de epurare existente. Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 156 . reconversia altora si masuri administrative. Replantari de exemplare protejate. specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). • punerea în func iune a sistemului de colectare selectiva a deseurilor menajere în cartierele orasului. • extinderea si modernizarea re elei de canalizare. spatii pentru sport. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea orasului si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei. reconformarea circulatiilor majore. în temeiul legii.

• recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. a florei si faunei salbatice si Directivei „Pasari” 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu.6. • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. • interzicerea utilizarii semnalelor sonore. a Directivei „Habitate” 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale. • arnenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri: • pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public. 112/2006. 8. • interzicerea amplasării oricărui tip de construc ie pe traseul canalelor de desecare. Se impune respectarea prevederilor din Hotararea de Guvern nr. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. conform prevederilor din legea nr. si de la sondele învecinate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 157 . delimitarea si instituirea conform Iegii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. pentru evitarea întreruperii func ionării re elei de canale de desecare existentă pe teritoriul comunei.• asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare. lege care modifică şi completează Legea Apelor (107/1996). • respectarea distan elor de protec ie a cursurilor de apă. func ionabile sau colmatate. • functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren. pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei. • introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile posibil de construit.

8. 8. restaurare.7. cu exceptia celor specifice de punere in valoare. cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate. Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 158 . Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. Pana la definitivarea acestora. in zonele mentionate sunt interzise orice fel de constructii si amenajari.8. dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative.• limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice. Masuri de protectie a patrimoniului cultural Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din orasul Baicoi vor fi protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la limitele lor.

serviciilor generale si comertului in cadrul orasului. • existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie locala. • retea stradala nemodernizata si subdimensionata. • iluminat public deficitar. • izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit. haotica a orasului Baicoi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 159 . • insuficienta retelei de canalizare si a statiei de epurare. relevand o serie de efecte negative: • existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte. • neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME S-au analizat doua variante la PUG: Varianta 0 – cazul neimplementarii planului. • lipsa unor spatii pentru sport si agrement. • insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol). servicii de tranzit si depozitari. acestea necesitand reabilitare. • retea electrica nemodernizata.9. • nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite. • slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice. • starea precara a spatiilor verzi existente. Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata. • starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasului. • lipsa parcajelor publice. • insuficienta sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila. cu impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor. poluarea mediului. care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar. • inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire. • utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi. respectiv activitatile de comert.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 160 . In fazele ulterioare de planuri PUZ si PUD se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare. pondere redusa a activitatilor neagricole. în perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale. Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului orasului si tipul de folosinta a terenului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura in aceste zone. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. mai mici comparativ cu alte variante avand in vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a orasului. Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). pondere ridicata a populatiei varstnice. erori sau între inere necorespunzătoare. In cazul planului de fata s-au avut in vedere : Criterii economice (respectiv eficien a). Solu ia propusă de PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor. precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv. sociale si in special cele de mediu. în mod similar costurile de între inere sunt mai reduse. concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice. impactul pozitiv asupra locuitorilor localită ii este semnificativ. Diferen ele în poten ialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite op iuni de proiectare ulterioara implementarii propunerilor PUG ar putea fi legate de: • fiabilitatea lucrărilor. lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole). în special pe termen lung. poluării aerului şi asupra patrimonului cultural. apei. lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca.• • • • • • depozitare necontrolata a deseurilor menajere. respectiv. Propunerile PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protec iei factorului uman. Preferin a pentru rezisten e la solicitări. Propunerile PUG prezintă efecte negative minime si medii asupra peisajului. Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). solului. Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul.

• vecinătă ile exisitente. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerin ele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte. Preferin a pentru lucrări simple. Materialele de construc ie vor cuprinde materiale simple. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construc ie tradi ionale. caracteristicile func ionale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 161 . utilitatea tehnică. dotările. detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Solu iile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de: • • • • • condi iile de mediu. deşi. geologice. tipul şi natura lucrărilor. hidrogeologice. Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescrip iilor tehnice. uşor de urmărit. exploatat şi monitorizat. • complexitatea lucrărilor. în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. Se va face recomandarea ca acolo unde spa iile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execu ie. precum şi cu normele europene practicate actual în domeniul protec iei mediului. hidrologice. posibilitatea utilizării materialelor locale. institu ionale ale zonei. func ională şi securitatea dezvoltării propuse. Propunerile PUG satisfac normele tehnice în vigoare.• calitatea lucrărilor.

Pentru limitarea emisiilor de poluan i în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale: • obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autoriza ia de mediu. • Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament “ Valea Stelii ”. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene. implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natura economică sau socială orasului Baicoi. Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri: 1. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG Asa cum reiese din evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. Relansarea puterii economice a orasului Baicoi se poate realiza prin: • Reactivarea unită ilor economice existente din industrie şi din agricultura. spa ii parcare). comerciale şi institutionale. nepoluante. prin mici întreprinzători. • orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu poten ial redus de poluare sau nepoluante. • Dezvoltarea serviciilor în sectorul public şi privat. • respectarea cu strictete a “Planului de conformare” pe care agentii economici il obtin odata cu autorizatia de mediu. • Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice.10. aldehide şi cetone.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse sta ionare de ardere asociate încalzirii spa iilor reziden iale. • Realizarea unor noi locuri de munca. În acelaşi timp. • reducerea emisiilor de aerosoli cu con inut de carbon. oxizi de carbon. precum şi surse mobile (trafic rutier. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 162 . prin introducerea gazului metan. regionale. Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document. na ionale sau europene). Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. • utilizarea de tehnologii moderne.

2. conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism. • racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in func iune a sistemelor de canalizare. Anexa 3 . • indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localitatii. • pentru toate lucrările de investi ii la nivel local al orasului Baicoi. emis de ANAR-Direc ia Apelor Prahova. orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 163 . se vor încadra in limitele impuse prin HGR. lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice. se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protec ie şi cu acceptul autorită ii de gospodărirea apelor.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Alimentare cu apa şi canalizare Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al orasului Baicoi. se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documenta ii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare. în zonele de protec ie ale cursurilor de apă. • amplasarea de lucrări şi constructii în albiile inundabile ale cursurilor de apa. sta ii de epurare. re ele de aduc iune. nr. • precizarea în documentatiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restrictiilor la regimul construc iilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localită ii. • se impune instituirea unor zone de protectie în lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire. ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa.188/2002. • se vor extinde zonele verzi. lucrări de aparari de maluri etc). • realizarea unui program de între inere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. re ele de canalizare. în acest scop la eliberarea autoriza iilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafe ele minime de spa ii verzi şi plantate.• reabilitări de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. re ele de distribu ie a apei potabile. modificata şi completata cu HG nr. Alte masuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apa: • dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei.NTPA 001/2005.352/2005. respectându-se normele legale în vigoare.

cimitire şi urmărirea respectării acestora. în vederea atingerii obiectivelor na ionale privind gestiunea deşeurilor.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL. • se va interzice realizarea construc iilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile. art. 9. • se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. 47/2005.numai cu asigurarea condi iilor normale de scurgere a apelor în situa ia unor debite mari. a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa. precum si extragerea balastului din albie. • se va realiza colectarea deşeurilor din toate cartierele orasului printr-un operator de salubritate autorizat. • se va face dimensionarea re elelor de apa şi canalizare în conformitate cu planul de extindere a zonei. gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate. • se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ. APE SUBTERANE" • se va realiza pentru toate strazile re ele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 164 . acumulatorilor si anvelopelor uzate. reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice. SUBSOL. • consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. respectiv:reducerea cantită ilor de deseuri biodegradabile. 3.). • se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate. electronice prin reciclare si valorificare.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protec ie sanitara şi hidrogeologică. • pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii. statii tratare apa.2. gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice. 73/2006. modificată şi aprobată prin Legea nr. statii de epurare. potrivit legii. colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje. conform HG nr. alin. • se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa. • se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie.

• se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. conform legisla iei în vigoare. pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănăta ii popula iei. compromit aspectul general al zonei. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente • asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor. configura ie arhitecturala sau amplasament. 47/2005. se interzice realizarea de constructii care prin func iune. estetică şi recreativă. distrug coeren a specificului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia.). 27/2007 care modifică Legea nr.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETA IE ŞI ASEZĂRI UMANE" • se va respecta zona de protec ie a monumentelor istorice delimitate prin PUG.• consiliile locale au obliga ia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. • se vor asigura planta ii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului. • se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare. 9. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. 5. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. 78/2000 privind regimul deseurilor). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 165 . 4. optimizarea densită ii de locuire. conform legisla iei în vigoare. 3. • se va impune amenajarea de spa ii verzi in interiorul zonelor construite. modificata si aprobata prin Legea nr. art. nr. • se vor respecta distantele de protec ie stabilite conform Ordinului nr. • consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate. • montarea conductelor si a cablurilor electrice. 73/2006. • suprafe ele de spa iu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi între inute corespunzător. alin. • se vor realiza perdele verzi de protec ie pentru zonele incompatibile func ional şi cimitire. ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direc iei monumentelor istorice. 536/1997 respectiv 50 m fa ă de împrejmuirea cimitirelor. conform normelor in vigoare. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. • se va men ine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea zonei de protec ie.

modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. cantită i şi timp de execu ie. reabilitări şi modernizări de drumuri. Primaria orasului Baicoi va depune anual. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activită i ce pot fi cuantificabile ca valori. interdic ia de construire pe terenuri forestiere. Modul de implementare a proiectului privind statia de epurare. Aerul Modul de respectarea a programului de întretinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii. de profil. extinderea re elei de canalizare si de alimentare cu apa potabila. rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Prahova. Indicatori de calitate a apei potabile. • stabilirea de reguli privind realizarea de construc ii în zonele expuse la riscuri naturale. de canalizare. interdic ia realizării de construc ii care depreciază peisajul. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului. Modul de realizare a canalizării pentru ape uzate menajere pe toate străzile propuse prin PUG. • • • • • • • • • • . până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării. în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. Modul de respectare a zonelor de protec ie sanitară la cursurile de apa de pe suprafa a teritoriului administrativ al orasului. cu personal calificat. instaurarea unui regim strict privind destina ia terenurilor. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calită ii factorilor de mediu nu va putea sa fie facută. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 166 6. Modul cum este aplicat ‘Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale’ la schela pertoliera din orasul Baicoi.Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu extinderea zonelor verzi şi plantate. stabilirea de zone de protec ie sanitară. delimitarea prin PUG a zonelor de protec ie a monumentelor istorice şi de arhitectură şi a siturilor arheologice. Factor de mediu Indicatori monitoriza i Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apă.

Concentra ii de poluan i în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protec ia popula iei. cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere şi a spa iilor plantate.Solul Flora şi fauna Zgomotul Popula ia şi sănatatea umană Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate. amenajarea şi între inerea corespunzatoare a acestuia. Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor. Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită. Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuin e fa ă de sursele de zgomot şi vibra ii. art. Modul de a asigura a facilită i educa ionale dezvoltate la nivelul orasului. Modul de realizare a căilor de comunica ii şi transport. precum realizarea perdelelor verzi de protec ie pentru zonele Page 167 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Modul de respectare a procentului de spa iu verde propus. Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne. alin 1 cu privire la asigurarea suprafe ei de spa iu verde pe locuitor. Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protec ie a zonelor împădurite. ecosistemelor. 2. Masuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatura cu educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. nepoluante. Modul de a asigura facilită ile de agrement dezvoltate la nivelul orasului. Modul de realizare a prevederilor programului de management al deşeurilor. vegeta iei. Modul de asigurare a zonei de protec ie pentru căi rutiere. Programe educa ionale adresate locuitorilor ansamblului. Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor. construc ii) la zgomot şi vibra ii. Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de circula ie perimetrale şi interioare în raport cu necesită ile privind protejarea receptorilor sensibili (popula ie. Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007.

Modul de distribuire a spa iilor plantate fa a de func iunile locuin e. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. APM Prahova. mixte şi industriale. si altor autoritati si institutii. estetică şi recreativă. Modul de respectare a zonelor de protec ie a monumentelor istorice. Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru orasul Baicoi cu realizarea infrastructurii necesare. Monitorizarea optimizarii densita ii de locuire. la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG. Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti.Peisajul incompatibile func ional şi cimitire. pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 168 .

• organizarea circula iei. bilan teritorial. toate sectiunile aprobate (Sec iunea 1 . • Planul de amenajare a teritoriului Jude ului Prahova. surse de documentare).Apa. • intravilan propus.Căi de comunica ii.Zone protejate. • Propuneri de organizare urbanistică.U. Titularul planului este Consiliul Local al orasului Baicoi. Memoriul general este structurat pe următoarele capitole: • Introducere(date de recunoaştere PUG. • Anexe Principalele obiective ale PUG se referă la: • dezvoltarea activită ilor. Sec iunea 4 .Re eaua de localită i. după cum urmează: • Planul de amenajare a teritoriului na ional. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr.G.Zone de riscuri naturale). • interdic ii temporare şi definitive de construire. Sec iunea 5 . Continutul şi obiectivele principale al P. • dezvoltarea echipării edilitare. zonificare. necesită ile populatiei şi programe regionale şi nationale. • măsuri în zonele cu riscuri naturale. • zone protejate şi limitele acestora. integrează prevederi punctuale referitoare la orasul Baicoi cu alte planuri şi programe. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru orasul Baicoi. jude ul Prahova. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea orasului corelată cu poten ialul zonei. • evolu ia popula iei. Planul Urbanistic General crează cadru pentru activită i şi proiecte noi. naturale şi construite. Sec iunea 3 . • Stadiul actual al dezvoltării. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 169 . • Planul de Dezvoltare Durabilă a jude ului Prahova în perioada 2007-2013.11. • Concluzii. măsuri în continuare. Sec iunea 2 .REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al orasului Baicoi. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe. obiectivul PUG.

Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs: analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante. s-au stabilit măsuri de contracarare / minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu.Jude ul Prahova. Raportul de Mediu este un instrument care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor.• Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri jude ene in perioada 2007 . Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. întărirea sistemului de conducere şi a eficien ei institu ionale. s-au analizat variantele posibile. • PLAM pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activită i de planificare ale autorită ilor jude ene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu.2013. • Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 3 Sud Muntenia. prin evaluarea facută. Eviden ierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administra ia publică în alegerea priorită ilor în dezvoltarea urbanistică a localită ii. • Prevederile legisla iei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv. Raportul de mediu. evaluare mai corectă a proiectelor. Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru: cresterea eficien ei procesului decizional.Plan de Investi ii pe termen Lung . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 170 . ajută la limitarea dintr-o faza incipientă a unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. • Sistem de Management Integrat al Deşeurile . mai bună atat pentru mediu cât şi din punct de vedere economic. Pentru factorii de decizie din administra ia publică a orasului Baicoi. evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor. realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului. să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale orasului Baicoi. • Planul jude ean de gestionare a deşeurilor Prahova.

Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 171 .Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performan ă — se asigură controlul implementării şi eficacită ii măsurilor prevazute în PUG care işi propun să producă efecte pozitive asupra mediului.

parcuri etc. metal ). • Optimizarea preepurării apelor uzate pentru agentii economici. • Implementarea masurilor asumate in programele de conformare ale agentilor economici. • Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor pentru parametrii relevan i şi asigurarea permanenta a monitorizării şi informării consumatorilor asupra calită ii apei destinate consumului . plastic. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 172 . Recomandări privind reducerea poluării apelor • Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a oraşului cu o noua treapta mecano-biologica. CONCLUZII SI RECOMANDARI Recomandari privind reducerea poluarii atmosferice • Diminuarea emisiilor specifice de poluare atmosferica din surse punctiforme prin implementarea măsurilor propuse in programele de conformare ale agentilor economici. Recomandări privind reducerea riscurilor de poluare a solului • Implementarea masurilor asumate in programele de comformare ale agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului. • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. • Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate • Interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol poten ial pentru sănătate. • Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor verzi rezultate din grădini. • Amenajarea de puncte de precolectare a deseurilor menajere. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj.12. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. sticla. sortate pe categorii diferite (carton. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament.

imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. epurare si evacuare a apelor (meterorice. • Efectuarea plantatiilor de protectie. reziduale. • Evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. prafoase.000 de locuitori . a asociatiilor si a producătorilor de DEE privind existenta de puncte de colectare a DEE-urilor la oraşele şi municipiile cu o popula ie de peste 20. • Intreruperea locala imediata a rigolelor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 173 . • Intocmirea hărtii nivelului de zgomot a orasului.• Implementarea sistemului de depozitare a deseurilor electrice si electronice prin constientizarea populatiei. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. curatarea si neutralizarea santurilor. devierea circulatiei. • Plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. • Defrisarea terenurilor se va face in limite optime. strict necesare. Recomandări privind reducerea poluării datorate urbanizării mediului • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde . canalizare. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. perdele de protectie stradala. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. în cadrul programului de ecologizare a oraşului . fine. Recomandări privind reducerea poluării datorate traficului rutier • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. • Diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. menajere si industriale). • Umezirea. etc. pluviale.amenajarea de noi spatii verzi. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi. • Proiectarea si executia sistemelor de colectare. • Stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate.

acesta capătă şi valoare juridică constituindu-se în act de autoritate şi administra ie locală. • Initiative si facilită i oferite de Consiliul Local pentru dezvoltarea activită ilor legate de resursele de bază ale oraşului. • Încurajarea diversificării şi extinderii activită ilor de prestări servicii pentru popula ie. • Încurajarea şi stimularea investirii în industria mică şi în prestări de servicii industriale. disfunc ionalită ile şi priorită ile de interven ie atât în teritoriul administrativ cât şi în cadrul localită ii. • Restructurarea şi retehnologizarea SC AVICOLA. • Regularizarea pârâului Dâmbu. reglementările şi servitu ile de urbanism.G. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 174 . inclusiv colectare selectivă la sursă. • Întocmirea documenta iilor pentru reducerea poluării şi recuperării terenurilor degradate. retehnologizare şi modernizare a agen ilor economici. • Efectuarea de lucrări de drenare şi canalizare la Băile „Valea Stelii” pentru înlăturarea infiltra iilor din ape pluviale şi infiltra ii din petrol. • Amplasarea judicioasă de obiective de interes public de interes general şi crearea unor centre secundare de interes. pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea urbanistică a orasului. • Executarea lucrărilor necesare pentru extinderea re elei de canalizare a apelor uzate şi de extindere şi retehnologizare a sta iei de epurare. priorită ile. atât din industrie cât şi din agricultură . • Execu ia lucrărilor de alimentare cu apă în toate zonele şi cartierele. • Valorificarea produselor agricole vegetale si animale prin comercializare sau prelucrare în zonă . Planul urbanistic general aprobat devine instrumentul tehnic în activitatea Consiliului local. aplicate în utilizarea terenurilor şi construc iilor din cadrul oraşului Băicoi. • Elaborarea documenta iei pentru varianta de rută ocolitoare a localită ii. Au fost avute în vedere problemele principale rezultate din analiza situa iei existente. • Reabilitarea sistemului de management integrat a deşeurilor menajere.-ului. Odată cu aprobarea P. Pentru dezvoltarea în continuare a orasului se impun următoarele: • Ac iuni de restructurare.U.Concluzii si masuri La comanda Consiliului local al oraşului Băicoi s-a elaborat prezenta documenta ie „Plan Urbanistic General” pentru oraşul Băicoi con inând strategia. • Stimularea agen ilor economici în realizarea de obiective şi activită i noi.

edilitară a zonelor noi. pentru echiparea tehnico . apei şi solului.crearea de noi surse de venit pentru locuitori si implicit. va duce la dezvoltarea durabilă a localita ii pe termen mediu şi lung. in conditiile unui ritm de construire relativ modest. Interdic iile propuse prin Planul Urbanistic General . • • • • In concluzie.se pot ridica par ial sau total prin elaborarea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu. Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru organizarea şi modernizarea zonei centrale şi a centrelor de cartiere. pentru comunitate. Ordinea studiilor si proiectelor necesar a fi elaborate in perioada urmatoare va fi conformă cu programele de priorită i întocmite de administralia publică locală. 1 . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 175 . Proiectantul apreciaza ca dezvoltarea extensiva a intravilanului (dezvoltarea tentaculara a zonei de locuit).. măreste eforturile comunită ii si presiunea asupra bugetului local. Amenajarea şi reabilitarea parcului din centrul cartierului Băicoi.. distrac ii şi sport din zona Băicoi Nord.PU. Administratia publica locala va intocmi programe de prioritati care sa corespunda necesitatilor populatiei. dar care sa plece de la priontatea nr. se apreciază ca implementarea PUG pentru orasul Baicoi va avea un efect pozitiv asupra mediului. Amenajarea zonei de agrement.G. • Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru noile zone introduse în intravilan.Măsuri pentru reducerea poluării aerului.

modificată si completată prin Hotărârea guvernului nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor. 265/2006 și OUG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe. 195/2005 privind protec ia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. conservarea habitatelor naturale. • Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan ă comunitară. 114/ 2007. 112/2006. 310/2004 si Legea nr. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. • Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului. 1470/2004 privind aprobarea strategiei na ionale de gestionare a deșeurilor și a Planului na ional de gestionare a deseurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. • Hotărârea guvernului nr. • Hotărârea Guvernului nr. 358 / 2007.Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. 2001/42/CE – Directiva SEA.974 din 15/06/2004 . 856/2002 privind eviden a gestiunii deseurilor și aprobarea listei cuprinzând deseurile.Bibliografie La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protec iei mediului din care enumerăm: • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. Partea I nr. a florei și faunei sălbatice. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protec ie sanitară și hidrogeologică. ca parte integrantă a re elei ecologice europene Natura 2000 în România • Hotărâre nr. • Hotărârea Guvernului nr. inspec ie sanitară şi monitorizare a calită ii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a produc iei şi distribu iei apei potabile. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. • Hotărârea Guvernului nr. • Hotărârea guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. 352/2005. • Ordinul comun nr. • Directiva nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 176 . • Legea apelor nr.

316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localită ilor din cadrul Regiunii 3 în liste. republicată în Monitorul Oficial nr. Partea I nr. republicată în Monitorul Oficial nr. Publicat in Monitorul Oficial. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial. specifice zonelor de protec ie şi zonelor de siguran ă aferente Sistemului na ional de transport al i eiului. • Ordin nr. 938/2006. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele na ionale de emisie pentru anumi i poluan i atmosferici • Hotărâre nr. modificată și completată. Partea I nr. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescrip iilor tehnice actualizate.privind accesul publicului la informa ia privind mediu • Hotărâre nr.zone protejate • Ordin nr. condensatului şi etanului • Hotărâre nr. 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calită ii aerului. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calită ii aerului în România • Lege nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările si completările ulterioare. 161 din 16/02/2006. 878 din 28/07/2005 . gazolinei. Partea I nr. • Ordinul nr. participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justi ie în probleme de mediu – Conven ia de la Aarhus (1998). 951/2006. 43/2000 privind protec ia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de interes na ional. • Legea nr. potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protec iei mediului nr. 196 din 10/10/2006. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III-a . 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial.privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. Partea I nr. Publicat in Monitorul Oficial. 352 din 21/04/2005 . • Ordin nr.• Conven ia privind accesul la informa ie. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 177 . Partea I nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful