RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL BAICOI JUDETUL PRAHOVA

FEBRUARIE 2011
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 1

BENEFICIAR: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI BAICOI JUDETUL PRAHOVA

SEF PROIECT: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 si 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA COLABORATORI: ING. MIHAELA BUTUFEI CHIM. RUSANDICA STOICA ING. MARIUS COJOACA

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 2

CUPRINS INFORMATII GENERALE CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORT DE MEDIU CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG 1.2 Situatia existenta a orasului Baicoi 1.3 Relatia cu alte programe si planuri relevante

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG
2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1. Descriere fizico-geografica 2.1.2. Factorul de mediu ”Apa” 2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” 2.1.4. Factorul de mediu ”Sol” 2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” 2.1.6. Zgomotul 2.1.7. Sanatatea populatiei 2.1.8. Peisajul 2.1.9. Monumente istorice şi arhitectura 2.2. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. CAPITOLUL 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 3

peisajului 8. Baicoi asupra obiectivelor de mediu 6.6. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional. Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului 8.3. INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER CAPITOLUL 8. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 4 .7. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale obiectivelor propuse prin PUG asupra asupra obiectivelor de mediu relevante CAPITOLUL 7. Masuri de protectie a patrimoniului cultural CAPITOLUL 9.8. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 6.G.2. Varianta propusa in PUG CAPITOLUL 6. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL 8.U.2. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG CAPITOLUL 11.1. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului 8.1. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii.5. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10.4.1. indicatori 5. Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei 8. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei 8. tinte. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. Obiective de mediu. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice 8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI.2. vegetatiei. interna ional 5.5.3. comunitar.

Registru National) ale elaboratorului Raportului de Mediu RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 5 . CONCLUZII SI RECOMANDARI Bibliografie ANEXE .CAPITOLUL 12.Atestatele (conf.Plan de incadrare in teritoriu .Plan de incadrare in zona .

02 grade latitudine nordică şi 25.comuna Băneşti.orasul Plopeni. comuna Floreşti Sud-vest . înăl imea maximă (406m) atingându .52 grade longitudine sudică. Fig. la o distan ă de 20 km nord de Ploieşti. respectiv 16 km sud de Câmpina.se în mijlocul oraşului (dealul intea).C. Vecinătă ile conform planului de încadrare în zonă sunt : Nord .comuna Păuleşti Vest . 1 Amplasament RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 6 .DATE GENERALE Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL BĂICOI – JUDE UL PRAHOVA Proiectant general : S. TÂRGOVIŞTE Titularul proiectului: PRIMĂRIA ORAŞULUI BĂICOI Amplasare: Oraşul Băicoi este situat în mijlocul jude ului Prahova pe următoarele coordonate: 45.R. comuna Măgureni.L. BLOM ROMÂNIA S.comuna Scor eni si comuna Cocorăştii Mislii Vest . la un nivel mediu de 250m.comuna Ariceştii Rahtivani Sud-est .

Ordin nr.pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi con inutul-cadru al planului urbanistic general". anexa nr. Alte acte legislative şi normative apărute. cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. a procedurii de autorizare şi a con inutului documenta iilor prevăzute de Legea nr.privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional . Hotărâre nr.privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. 351 din 06/07/2001 . 13 din 10/03/1999 . indicativ GP038/99. 50 din 29/07/1991 . Lege nr. BLOM ROMÂNIA Târgovişte.privind autorizarea executării construc iilor şi unele măsuri pentru realizarea locuin elor. 350 din 06/07/2001 .pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism. 50/199. Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agen ia Na ionala de Protec ie a Mediului. Lege nr. 525 din 27/06/1996 . SI A RAPORTULUI DE MEDIU Planul urbanistic general al Oraşului Băicoi a fost elaborat de S. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia românească de Hotararea de Guvern nr.C.Sec iunea a IV-a Re eaua de localită i. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 7 .pentru aprobarea formularelor.CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P. în conformitate cu prevederile legale: Lege nr. 2007). 91 din 25/10/1991 . 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.G. Ordin nr.U. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe. aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD. Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004.

• Enciclopedia României. Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informa ional pentru planificare urbană. referitoare la stadiul actual de dezvoltare al oraşului Băicoi şi propunerile de perspectivă: • Memoriu General “Reactualizare Plan Urbanistic General al Oraşului Băicoi . etc. • Ridicări topografice sc. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1.Jude ul Prahova” SC BLOM ROMANIA SRL.1. 2010. Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și con inutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. directiilor principale de actiune şi măsurilor de dezvoltare a localită ii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situa iei existente şi a strategiei de dezvoltare macroteritoriale.SC BLOM ROMANIA SRL. Scopul si obiectivele principale ale PUG Planul Urbanistic General al oraşului Băicoi s-a întocmit în baza comenzii Primăriei Băicoi şi a contractului de proiectare aferent. nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localită ii (apă. • Studiu istoric de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova . precizarea zonelor cu grad mare de risc natural. 1 :5000. creşterea calită ii vie ii locuitorilor. • Datele statistice furnizate de Centrul Jude ean de statistică Prahova şi de Primăria oraşului Băicoi. 2010. precizarea categoriilor de folosin ă ale terenurilor în intravilan şi extravilan şi bilan ul teritorial al categoriilor de folosin ă. şi are ca scop stabilirea obiectivelor. 1 :25000 planuri întocmite de SC BLOM ROMANIA SRL în anul 2008. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul localită ii şi le actualizează având în vedere: intravilanul localită ii să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare. Planul Urbanistic General este un instrument opera ional al politicii de dezvoltare adoptată de administra ia locală. comunica ii. • Strategia de dezvoltare a orasului. • Studiu geotehnic de fundamentare PUG oraşul Băicoi jude ul Prahova SC BLOM ROMANIA SRL. re ele rutiere.1. canal. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 8 . Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse documentare.). 2008. energie.

• punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de urbanism si autorizatii de construire) . afectate de interdic ii temporare şi permanente de construire. • Informa ii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadastrul funciar al intravilanului şi extravilanului oraşuli Băicoi. Evaluarea impactului asupra mediului a Planului Urbanistic General al unei localită i urmăreşte să identifice. • cresterea calitatii vietii . • stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica . Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul de Urbanism aferent devine după aprobare "act de autoritate al administratiei publice locale" pe baza căruia se eliberează certificate de urbanism şi autoriza ii de construire pe teritoriul localită ii. • precizarea condi iilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate. 1076/2004 privind stabilirea procedurii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 9 . • delimitarea zonelor afectate de servitu i publice. • delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor). • modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de extindere a intravilanului. • activarea economiei locale .• Anuar statistic al României. • evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia . • relationarea din punct de vedere functional a spatiilor . • stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. să descrie şi sa cuantifice efectele directe şi indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu. • Lista agen ilor economici de pe raza oraşuli Băicoi. Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legisla ia româneasca prin Hotararea de Guvern nr. • rela ionarea localită ii cu teritoriul său administrativ şi rela ionarea suprateritorială. Obiectivele lucrarii constau in: • raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor sale. • corelarea intereselor publice cu cele individuale.

Con inutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004. Activită ile. cum sunt DN1 şi calea ferată dublu electrificată Bucureşti –Braşov. Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului Urbanistic General şi a presupus următoarele etape: • analiza stării actuale a mediului în Oraşul Băicoi. Din punct de vedere administrativ oraşul Băicoi este situat în partea de nordvest a jude ului Prahova o distan ă de 20 km nord de Ploieşti. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 10 . • analiza alternativei "0" în condi iile neimplementării PUG. acestea nedepăşind însă ca lungime 2-3 km decât foarte rar. agricole. de apă şi turistice. anexa nr. În func ie de aceste elemente. • elaborarea "Programului de monitorizare" a implementării obiectivelor stabilite prin PUG. aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG. ceea ce se reflectă în poten ialul geo-economic. stabilirea obiectivelor de mediu. 1. Oraşul se întinde pe o lungime de 17 km (de la intrarea în Tufeni dinspre Mislea până la ieşirea spre Găgeni . la care se adaugă prezenta unor importante artere de comunica ie. din care pleacă mai multe străzi. • măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.Canton). Situa ia existentă a oraşului Baicoi Băicoiul se înscrie în categoria oraşelor de pozi ie geografică la contactul unor unită i naturale cu resurse complementare îmbinat cu existen a unor importante resurse minerale. Este dezvoltat practic de-a lungul arterei principale (Strada Republicii). Activită ile industriale constituie elementul cel mai dinamic şi cu repercursiunile cele mai evidente asupra vie ii oraşului. contribuind direct sau indirect la crearea serviciilor şi intensificarea rela iilor acestuia cu aria înconjurătoare. împreună cu mijloacele de produc ie. respectiv 16 km sud de Câmpina. oraşul înregistrează valori cantitative şi calitative diferite.2.de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. forestiere. alcătuiesc baza economică a oraşului. Industria constituie motorul vie ii urbane. • analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea măsurilor din PUG precum şi o evaluare cumulativă.

domnul invatator Popescu si domnul profesor Iancu Constantin). situat în nordul extrem al oraşului. Vasile.Paralela 45. cunoscută în ară. Oprişan. sub îndrumarea caruia au activat cei mai straluci i profesori ai oraşului din perioada 1960-1980. Tot in aceasta zona se află unită ile administrative ale oraşului (Primărie. • Dâmbu. Datorita faptului ca sunt plasate in exterior zone subcarpatice ce se gasesc sub influenta zone de campie. • "Centrul Vechi" al oraşului. întinzându-se până la ieşirea spre Găgeni. care în urma amplasării aici a câtorva cvartale de locuin e în perioada comunistă. fostă comună. spre ieşirea cu Scor eni • intea. situată în SE. pentru zăcămintele de petrol şi pentru proprietă ile apelor din Valea Stelii (Senin). Situat pe paralela de 45 grade si 2 secunde. orasul Băicoi este amplasat la contactul Subcarpatilor de Curbura cu Campia Ploiesti. situat la intrarea în oraş dinspre DN1 . liceul şi o zonă comercială şi de servicii. Diaconu. cu aleea sa de plopi falnici. în care sunt concentrate cele mai importante unită i economice ale oraşului.Oraşul Băicoi are în componen ă următoarele cartiere: • Schela. Dealurile Tintea Baicoi apar din punct de vedere hipsometric ca o treapta înalta cuprinsa intre 400–500 m ceea ce face ca ele sa domine Campia inalta a Ploiestilor. Şcoala generala "a domnului Ghenoiu" (Domnul Ghenoiu a fost un prestigios director al acestui lăcas. alături de o mică zonă cunoscută sub numele de "Cotoiu". tinde să devină centrul oraşului. Dealurile subcarpatilor Baicoi – Tintea sunt incluse de unii autori Subcarpatilor Teleajenului si de altii Subcarpatilor Prahovei. • Tufeni. Relatii in teritoriu • DN 1. anume doamnele profesoare Popescu. Fisc). şi nu numai. respectiv Plopeni. latitudine nordica si limitat la est de meridianul de 25 grade si 52 secunde longitudine estica. Gradinita. paduri. • Lilieşti. oarecum izolat de restul Băicoiului. cândva loc de promenadă şi de întâlniri pentru tinerii anilor '65-'80. arabil in sud. • DJ 102 Ploiesti–Păulesti–Băicoi • Calea ferată dublă electrificată Bucuresti–Brasov. situat în estul oraşului. reprezenta o atrac ie cu parfum interbelic datorita unora dintre cladiri si a domeniului Domnitei Cleopatra Trubetkoi. Accesul î n teritoriu se face prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 11 . expozitia nordica si sudica a versantilor determina o utilizare diferita a terenurilor: pasuni.

Satu Mare . La intea au fost identificate monede dace imitând pe cele macedonene cu efigia lui Filip al II-lea. • DC215 de la intersectie DN 1 traverseaza teritoriul administrativ de la sud spre nord si leagă cartierele Băicoi de Dâmbu spre Bordenii Mici. • DJ100 F ce traverseaza teritoriul administrativ de la vest spre est.Slănic. cu lumea grecomacedoneană . avand traseul paralel cu al Caii Ferate Ploiesti-Brasov.prin intermediul statiei Plopeni. • DJ100 E traversează localitatea de la sud la nord si leagă Schela (Intersectie DJ102F) cu cartierul Tufeni.Arad. tatăl lui Alexandru Macedon (epoca fierului). Liliesti.) datează şi tezaurul de tetradrahme (imita ii dacice ale monedei lui Filip al II-lea – regele macedonenilor) descoperite la intea. respectiv : Băicoi. • DC100 traversează teritoriul administrativ al orasului la limita estică fiind un drum de legătură între Plopeni si Cocorăştii Mislii.H. • pe linii locale : -Ploieşti. la cca 5 km de oraş. Repere istorice Zona actualului oraş a fost intens populată încă din perioadele de timp îndepărtate chiar dacă suntem departe de a cunoaşte integral aşezările umene care sau succedat pe acest teritoriu. -III (Bucuresti . gara cea mai apropiată fiind Floreşti. legând în ordine cartierele componente.Halmeu). dovedind intensificarea legăturilor geto – dacice de la sud de Carpa i. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 12 .Curtici).Oradea . spre Telega si Câmpina.Braşov • linia CF Ploieşti – Plopeni Calea ferată pe apartenen ă la: • magistrale : -II (Bucuresti . dar teritoriul administrativ este mărginit de două artere feroviare: • linia CF dublă electrificată Bucuresti . Din această perioada (341 î.Episcopia Bihorului) -IV (Bucuresti . Cale ferată Oraşul nu este legat la reteaua feroviară.Drumuri • DN1 ce traverseaza limitrof teritoriul.Tintea si intersectie DJ102 spre Plopeni. la cca 4 km de oraş .

Din această perioadă atât la intea cât şi la Băicoi au fost descoperite urme ale unei aşezări dacice. atestă o aşezare daco – romană şi ulterior una românească apar inând culturii Dridu (sec.H. satele Prahovei. marea invazie tătară. Mihai Viteazul dă Băicoiul lui Manole şi lui Neculce Logofăt. în schimb pentru satul Ploieşti. lui Stan Mazâlie şi Radului cu fra ii şi cetaşii lor. Radu Mihnea şi Gheorghe Duca. la o căpetenie tătară. fiindcă n-a fost scrisă cu mâna lui Mihai Voievod şi de aceia jumătate din sat este luat pe seamă domnească. La 28 iunie 1358. rezultă că numai o parte din ăranii Băicoiului au fost rumâniza i de Mihai şi au trecut în stăpânirea lui Manole şi Neculce Logofăt. Cartea de schimb a fost nesocotită de Radu Mihnea în anul 1615. VIII . Din documentele din anii 1610 şi 1675. Atestarea documentară a localită ii Băicoi ca moşie domnească este strâns legată de întemeierea oraşului Ploieşti. cu ocazia trecerii hardelor tătare prin aceste locuri. Din documente reiese că satul Băicoi “au fost slobozi. care confirmă existen a drumului comercial între Transilvania şi teritoriul Prahovei. cobora turma la iernat la Cotu Oii azi Cotoiu. Alte urme. Între timp moşia apar inuse Mânăstirii Brebu şi mai apoi Mânăstirii Mărgineni. Basarab I făcea referire într-un hrisov dat între 1324 – 1328. jumătate din sat în Băicoi pentru că este a lor bătrână şi dreaptă moşie schimbată în timpul lui Mihai Voievod pentru şase păr i la Ploieşti. Băicoi”. După înfiin area Episcopiei Cumaniei care cuprindea şi Prahova are loc în anul 1241.). Cu ocazia schimbului de moşie pentru moşie. dă în stăpânire moşnenilor Pavel Bustea şi Gavril “cu to i fra ii şi cetaşii lor”.Ulterior Burebista a inclus această regiune statului dac (82 – 44 î. Documentul a fost dat în Ploieşti. Manole şi Neculce Logofăt. Atestarea are loc în condi iile cotropirii satelor de ărani liberi. Baicu (posibil nume la originea oiconimului Băicoi). Hrisovul lui Radu Mihnea din anul 1615. crescător de oi. de domni. se acordă negu ătorilor prahoveni.X). negustori din Argeş. boieri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 13 . la 20 mai 7105 (1597) şi din el reiese că moşia Ploieştilor este stăpânită de doi boieri mai mărun i. Men iunile documentare folosite la atestarea locuitorilor şi localită ii Băicoi datează de pe vremea lui Radu Şerban. primul privilegiu comercial cunoscut. În anul 1543 şi mai apoi în anul 1595 în socotelile oraşului Braşov. Din hrisovul dat de Duca Voievod la 3 decembrie 1675 reiese că partea jupânesei Tudora şi a Radului (feciorul lui Manole) este dată în stăpânire postelnicului Vlaicu. apoi megiaşii din sat câ i au fost sau vândut lui Mihai Voievod”. apare o men iune referitoare la localitate: “Au luat parte la schimbul de mărfuri cu Braşovul. Tradi ia locală acordă un loc important începuturilor din vremea migra iilor tătare când un oarecare Baicu.

Tot acum se sapă pu ul lui Sfetescu la 240 m adâncime. au fost organizate în două comune: intea şi Băicoi.M. locuitorii zonei au sprijinit cu toate for ele lor. Începând cu anul 1941 băicoienii sunt trimişi pe front. Singura unitate industrială a fost Intreprinderea de Stat Petrolieră Muntenia care între anii 1948 – 1955 s-a numit Sovrompetrol. exploatarea cu sonde . căminul cultural intea. După anul 1820. Lilieşti. iar în anul 1879 Gara Floreşti Băicoi. Se realizează Clubul Schelei (1949). etc… Se produc schimbări mari în agricultură. Avicola .şi mânăstiri precum şi a luptei de răscumpărare şi dobândire a drepturilor ărănimii. Dâmbu şi Lieşti apar ineau în anul 1832 Plăşii Filipeşti iar după 1864 până în 1925.M. Băicoiul devine din nou moşie domnească. Columbia. alia ii au distrus instala iile petroliere şi s-a procedat la înfundarea sondelor şi incendierea rezervelor. In1916. Au fost construite S. “Drumul Belşugului” intea şi Ferma intea. În martie 1907 la Băicoi şi Floreşti ăranii cer să li se arendeze sau sa li se vândă moşia lui Gheorghe Grigore Cantacuzino. Apare I.A. Spitalul Petrolul (1955). au apărut unită i noi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 14 . a lui Nae Coconea. un liceu seral (1957) care va deveni actualul liceu în anul 1960. După holera din 1831 Arcadie Zaporojski contractează cu Mânăstirea Mărgineni exploatarea i eiului din intea (1844) iar după anul 1864. o grădini ă. cumpărătorul vămii Câmpina să deschidă pu uri de păcură pe moşia intea. legat de colectivizarea for ată. moşia Băicoi este dată zestre nepoatei sale Cleopatra Trubetkoi fiica lui Costache şi Ruxandrei Ghica. Tot acum începe exploatarea petrolului cu sonde.S. Băicoi şi S. Primii apărători ai gliei româneşti. În timpul domniei lui Alexandru Ghica. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.Satele intea. Se realizează calea ferată Bucureşti – Predeal. În anul 1884 ia naştere prima distilerie din Băicoi. Unirea. iar după anul 1899 rafinăria Aurora. va aduce împroprietărirea a 600 ărani din localitate cu 1600 ha din moşia principesei Cleopatra Călinescu. a fost creat în anul 1963 şi a avut în perioada sa cea mai bună 24 ferme cu o produc ie de 700 milioane leidin care 72 milioane din localitate.A. al treilea din ară. efortul na ional de ob inere a independen ei din anul 1877. Schela Băicoi a fost bombardată de nem i.A. Anul 1864. Concordia.P. În 11 iunie 1948 Băicoiul a devenit oraş. Moşnenii din Băicoi devin liberi prin răscumpărarea acelei jumătă i rumânizate în timpul lui Mihai Viteazul.A. primul domn regulamentar (1834 1842). În anul 1962 sunt înfiin ate C. celălalt colos agricol. domnul ării Româneşti hotărăşte ca Enache Ceauşu. Astra Română. Băicoi unde au fost plantate milioane de pomi fructiferi care au dus faima oraşului. În timpul războiului. Zona Cotoiu a fost inundată cu petrol formându-se mlaştina de lângă hale. Băicoi. Începe etapa petrolieră a localită ii când îşi fac apari ia societă i ca Steaua Română.

T. Semnifica ia elementelor este: • Lacrimile de argint şi acvila bicefală de argint fac aluzie la familiile boiereşti Ghica şi Cantacuzino. • 1968 .VII-X) .precum Brutăria. se desfiin ează C. data legata de intiul unificator al romanilor Mihai Viteazul.S.-urile. • 1948 . semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş. familii care au de inut proprietă i în localitate.. Stema oraşului Băicoi este un scut despicat. tot pe azur. sonda 7000 Tufeni produce gaze. trei lacrimi de argint. cu rang de oraş. sunt trei brâuri negre. se reia tradi ia târgului. • Brâurile negre simbolizează i eiul.T.Lilieşti (1980).P.Din aceste familii se trage prin esa Cleopatra Trubeskoi.I. Se realizează P. lui Manole si Necula Logofat.H). • Coroana murală de argint. se construieşte Biserica Tufeni. precum si urme ale culturii Dridu (sec. Este vorba de monede dacice si un tezaur de tetradrahme.. Vinalool etc. Prima parte. pentru a primi mosia Ploiestilor.Aici au loc manevrele armatei Pricipatelor Unite .Comuna Băicoi devine oraş . Şcoala cu 16 săli de clasă . cuprinde sus. localitatea fiind cunoscută prin activitatea de extrac ie a i eiului. care a de inut în Băicoi un palat şi care a contribuit la ridicarea spirituală şi culturală a localită ii prin ctitorirea unei biserici şi prin înfiin area unei şcoli.R. Primele vestigii istorice descoperite pe raza orasului s-au gasit la Tintea si dateaza din aproximativ 341. În partea din stânga.U. iar în câmpul inferior. cu trei turnuri crenelate. pe azur. iar terenurile se redau proprietarilor legali. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 15 . S-au descoperit si urme de asezari dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44I.H. care limitează navetismul. orasul Băicoi se uneste cu comuna intea. Se întăreşte func ia industrială a oraşului. Atestarea documentara: 20 mai 1597.H. se află o acvilă bicefală ieşindă de argint.P. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate (coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş). şi I. Este vorba de un document domnesc prin care domnitorul da la schimb mosia Baicoiului. Alte date importante din istoria orasului : • 1859-1860 ..C.A. Anul 1978 marchează dezvoltarea industriei constructoare de maşini. sub titulatura de Băicoi. în câmp verde. apar F. după anul 1989 se realizează depozitul de 5500 t fructe.Cu prilejul reorganizării administrativ-teritoriale a ării. tăiată. se reface Casa de Cultură Lilieşti.

aşa cum dovedesc monedele cu efigia lui Filip macedoneanul descoperite la intea. petrolului şi alte îndeletniciri mesteşugăreşti. dar si multe sonde şi instala ii abandonate. creşterea animalelor. Târgul a fost reluat cu succes după anul 1989. Economia oraşului a fost legată dintotdeauna de utilizarea resurselor naturale. atât în intravilan cât şi în extravilan sunt sonde şi instala ii. păduri. având o vechime de peste 100 ani. De altfel aici au fost utlizate gazele la încălzitul locuin elor prima dată în ară în anul 1865. Constantin Ghica ob inând carte domnească să facă pe moşia sa târg. sub care se află un masiv important de sare. Localitatea apar ine oraşelor de contact. Activită i economice specifice zonei: Profilul economic al oraşului Băicoi este mixt. numeroase pungi de petrol şi gaze din străfundurile cărora ies la suprafa ă izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase. După anul 1895 şi până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial începe „etapa petrolieră” care a avut un rol primordial în dezvoltarea oraşului . activitate cu tradi ie. subcarpa i–câmpie. astfel încât există numeroase puncte în exploatare.ACTIVITĂ I ECONOMICE Oraşul Băicoi. traversat în partea sa vestica de drumul E60. sare. industrial şi agricol. parcuri de rezervoare. iar Schela Băicoi a ob inut locul I în privin a produc iei de petrol. Amplasat in apropierea unui mare centru industrial cum este orasul Ploiesti si pentru ca beneficiaza de importante resurse de petrol si gaze. a intrat de timpuriu în circuitul economic. Pe aproape întreg teritoriul. care este atras pregnant in activitatea industrială a municipiului. principalele ocupa ii fiind cultivarea pământului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 16 . În anul 1940 lucrau aici 1/7 din angaja ii industriei petrolului. exploatarea şi prelucrarea lemnului. o dată pe săptămână. Poten ialul industrial principal este extrac ia i eiului. sunt exploatate zăcăminte de titei. compresoare şi ateliere. condi iile naturale cu bogate resurse complementare constituind un mediu prielnic întemeierii în aceste locuri a comunită ilor umane cu mult timp în urmă. Pozitia sa in apropierea orasului Ploiesti a avut si are repercursiuni asupra orasului Băicoi. dovedind atractivitatea şi influen a oraşului în teritoriu. este un inut favorizat. terenuri agricole. Pozi ia geografică a favorizat dezvoltarea comer ului încă din anul 1792.

prin restructurare şi modernizare are şansa relansării acestui poten ial economic important până în 1989. azi Fabrica de Echipamente Hidraulice Speciale şi I.S. Produc iile ob inute depăşesc necesarul furnizând cantită i mari pie elor urbane şi fabricilor de prelucrare. Activită i tipic rurale s-au dezvoltat legat de poten ialul agroproductiv pe terenurile intravilane şi extraurbane.. În ceea ce priveşte indicele de diversificare a industriei. Păşunile şi fâne ele de in 8% din terenurile agricole.. reprezentată prin întreprinderea de morărit şi panifica ie Moara Lilieşti (1948) a treia moară pentru măcinatul porumbului în jude . Poten ialul agricol principal este reprezentat prin două activită i: • produc ie cerealieră • pomicultura –primul loc în jude ca suprafa ă Deşi în scădere vertiginoasă.P. al legumiculturii etc. oraşul se înscrie în grupa celor cu muta ii structurale nesemnificative i. constituie suportul real al desfăşurării unor activită i agricole în domeniul culturilor cerealiere.A. Pomicultura a cunoscut o dezvoltare însemnată în condi iile intensivită ii culturilor. Cadrul geografic favorabil se referă la structura economică a teritoriului.<1 şi puterea industrială este mai mică decât puterea demografică. zootehnia şi în special creşterea păsărilor. În perioada 1977 – 1978 au fost amplasate în oraş două obiective ale industriei constructoare de maşini: F. al plantelor tehnice. Aici se află cea mai mare suprafa ă de livezi pe locuitor pe jude . uneori industrializate pe care le cunoaşte contribuie la întărirea bazei economice a oraşului. fertililtate a solurilor pentru marile RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 17 .H.U. azi „Camexip” S. Acestea satisfac necesarul în produse agroalimentare şi reprezintă materii prime pentru industria alimentară mică şi artizanală etc. favorizând păşunatul extensiv în alternan ă cu creşterea intensivă a animalelor. Agricultura a devenit în etapa actuală un factor de viabilitate urbană. Agricultura este favorizată de solurile de calitate medie şi de ponderea mare a suprafe elor agricole (76%). care de in 47% din suprafa ă. Terenurile arabile.Complementar industriei grele. la existen a pământului ca resursă a produc iei agricole. Potentialul agricol al oraşului (eviden iat pentru întreaga suprafa ă agricolă) este determinat si de gradul de favorabilitate. Suprafe ele pomicole însumează 18% din terenul agricol al localită ii. s-a dezvoltat industria alimentară.d. Brutăria Băicoi (1971) şi Vinalcool (1969).C. iar prin formele ei intensive.

800 băi calde şi 1. Teritoriul a beneficiat de lucrări de îmbunătă iri funciare (desecări gravita ionale). Un element fundamental în defini ia oraşului îl reprezintă gradul de dezvoltare şi extindere a serviciilor. Ramura cea mai dinamică şi mai pu in poluantă a fost avicultura. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45).păşunat. Zona de câmpie la întâlnirea cu dealurile în care se află orasul este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. Activitatea de crestere a animalelor se desfasoara aproape exclusiv in gospodariile populatiei. cu utilaje de mare capacitate. care a prezentat şi posibilită i de industrializare. iar celelalte şiau redus activitatea. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. afectiunilor sistemului nervos central si periferic. afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice. Sistemul individual este rudimentar si nerentabil. care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase. baza materiala a fostelor ferme este distrusa aproape in intregime. aflate în parcul de lângă Primărie. produc ia reducându-se de zece ori. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie. Ramura aducătoare de profituri a turismului nu prea este dezvoltată în Băicoi. păşunilor în contextul dezvoltării agricole. Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea. utilajele sunt putine si vechi. Creşterea animalelor printr-o alternan ă stabula ie . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 18 . Ferma de pe DN 1 a fost concesionată pentru activită i de depozitare. începând de la creşterea for ată a păsărilor la fermele 4 şi 7 ale Avicolei Băicoi şi terminând cu desfacerea pe pia ă a produselor. temperatura lacurilor variind cu + 6 . pe suprafete mari. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice. Avicola a înregistrat un adevărat dezastru. Activitatea de cultura plantelor se desfăsoară în sistem mixt: individual si în cadrul unor societă i comerciale.culturi. mare parte din acestea fiind la ora actuală desfiin ate sau compromise. Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. exprimat prin diversitatea şi amplitudinea acestora atât pentru oraş cât şi pentru zona sa de influen ă.7ºC fa ă de mediul ambient. plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională. necesită reconsiderarea locului. prin care majoritatea terenurilor agricole se încadrează în clasa III-a de fertilitate pentru marile culturi din zona câmpie.

Dotările comerciale şi presta iile de servicii nu corespund normelor şi necesarului popula iei. S.C. FORAJ SONDE PLOIESTI S. BAICOI COMPANIA ENERGOPETROL FIL. secundar. Activii din grupa de servire. cât şi în cazul monumentelor istorice. CAMEXIP S. DOLARIS S. ter iar. aluminiu si PVC Producator si comercializare de produse apicole Tabla Lindab Tabla 627unită i RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 19 . S. FEHS S.A.A. chiar dacă există un echilibru între productia agricolă si cea industrială. LAZARIDIS MARMURI SI GRANIT S. acest fapt determinând necesitatea unor investi ii mai mari în acest sector pentru o mai bună servire a popula iei din oraş şi din zonele de influen ă.Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale. În oraşul Băicoi nu se realizează o corela ie deplină între cele trei sectoare: primar. S.A. atât în cazul Băilor Valea Stelii. Activitati economice principale Oraşul Băicoi este o localitate a cărei economie are o ramură preponderentă. se plasează sub media jude ului Prahova. BAICOI S. DOBRE SI FII S. dat fiind importan a implica iilor sale asupra celorlalte ramuri ale economiei.R.C.A.C. Principalele unită i economice din oraş sunt (ordinea este aleatorie) : SOCIETĂ I COMERCIALE OMV-PETROM –FIELD BAICOI S.C. la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă. VIKING PROFILE DEPACO NUMĂR TOTAL SOCIETĂ I COMERCIALE Domeniul de activitate Exploatari petroliere Fabricatie utilaj tehnologic Fabricatie echipamente hidraulice si scule Prelucrare si comercializare piatra naturala Lucrari foraj Lucrari montaj echipament tehnologic electric Tamplarie metalica . Sensul general al dezvoltării este ca sectorul ter iar să devină predominant.L.C.C. S.A. SUC.

676 1948 11.257 1977 17.085 1980 19.440 4.711 2002 20. al treilea oraş al jude ului Prahova.S şi CAMEXIP S. POPULA IE.726 1987 20.984 2008 19. Datorită pozi iei favorabile la contactul subcarpa ilor cu câmpia.500 1930 10. pe harta oraşului a dus la un aflux de for ă de muncă din alte localită i. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 20 . Evolu ia poate fi urmărită pe următoarele coordonate: ANI 1790 1835 1912 Popula ia (locuitori) ANI Popula ia (locuitori) 3. • 1977–1980 când dezvoltarea celor două obiective industriale F. resurselor de petrol şi mai ales datorită industrializării. care duc la cresterea productiei industriale si a numărului de locuri de muncă. din punctul de vedere al numărului de locuitori. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE Oraşul Băicoi este. ceea ce a dus la plasarea acestuia pe locul al III-lea după Ploieşti şi Câmpina. după anul 1990 înregistrându-se o stagnare. numărul locuitorilor a crescut rapid. În prezent. a avut o evolu ie ascendentă marcând o creştere de şase ori în intervalul 1790-1980. A fost o perioadă cu creşterea cea mai rapidă a numărului locuitorilor din evolu ia oraşului.700 locuitori.Tot in domeniul industriei.H. la nivelul localitatii functioneaza agenti economici de prestari servicii în diferite domenii. menit să ridice nivelul calită ii vie ii muncitorilor şi personalului auxiliar. Se remarcă mai multe faze de populare: • 1790–1912 când popula ia s-a dublat pe baza sporului natural.000 7.659 După cum reiese din graficul alăturat.681 1956 13.A. Aceasta a fost perioada când s-a construit un număr mare de locuin e. curba evolu iei numărului de locuitori ai oraşului.117 1994 20. iar acum o uşoară reducere.E. • 1912–1930 când exploatarea petrolului a dus la creşterea rapidă a numărului locuitorilor. oraşul are un număr de 20.

938 9.693 10. Lilieşti 10%.245 6.48).TOTAL Masculin Feminin NUMĂR TOTAL DE GOSPODĂRII NUMĂR TOTAL DE LOCUIN E 19.la 1 iulie (stabilă) Populatia la 1 iulie – femei Populatia cu domiciliul în localitate la 1 iulie Populatia -totală . persoane/ gospodarie pe total oraş (de la 2. intea 15%. evolutia negativă fiind mai pronun ată în zonele mai izolate si fără conditii de dezvoltare decât la zonele aglomerate.Datele generale de bază la nivelul anului 2008 (cu date statistice omologate) se prezintă astfel: Populatia -totală . chiar dacă condi iile de habitat şi de muncă auz fost mai bune.86 la 2. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 21 .la 1 ianuarie (stabilă) Populatia la 1 ianuarie -femei Născuti vii Deceda i . Dâmbu 7%. Tufeni 6%. ceea ce conduce la scăderea substantială a raportului nr. Schela 6%. Populatia si numărul de gospodării pe total oraş sunt: POPULA IA .600 Se constată o evolutie diferită a numărului populatiei si numărului gospodăriilor.901 7.total Deceda i sub un an Căsătorii Divor uri Stabiliri de domiciliu în localitate Plecări cu domiciliul din localitate Stabiliri de resedin ă în localitate la 1 ianuarie Plecări cu resedin ă din localitate la 1 ianuarie 19659 10094 19672 19669 10095 160 259 1 110 54 262 226 201 295 Cea mai mare parte a popula iei este concentrată în Băicoi 56%.

Densitatea popula iei este de 42 loc.1 1991 -1. etc.4 1. aceasta reflectând confortul ridicat pe care-l oferă oraşul locuitorilor săi prin dimensiunile mari ale locuin elor. Raportată numai la intravilan.29% rezultatul industrializării oraşului. Anul Sporul ‰ (natural) Sporul ‰ (migratoriu) 1966 5. 22.0. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 22 . dar şi migra iei for ei de muncă în alte localită i şi în străinătate. Fa ă de totalul popula iei.2 ./kmp înscriindu-se printre localită ile cele mai dens populate din jude . indică faptul că se asigură necesarul for ei de muncă pentru economie. Din totalul popula iei.1 0.01 . este 52 loc. Densitatea rectificată.5.44 În perioada 1966 . la 43% în anul 1992. propor ia celei ocupate a înregistrat o permanentă tendin ă de scădere de la 53% în anul 1987. densitatea este 3400 loc. dar şi prin existen a unei disperări relativ mari.6 6. s-au înregistrat valori negative.3.Scăderea numărului populatiei se datorează în principal sporului natural negativ (populatie îmbătrânită).1 .9 1977 4. mult sub media pe ară de 136 loc/ha.18% este cuprinsă între 0-15 ani.7 2002 ./kmp.1. Densitatea generală pentru localitatea Băicoi (în limitele sale administrative) este de 314 loc. Creşterea s-a realizat în propor ie de 50% pe seama sporului natural şi 50% pe seama sporului migrator. spa ii verzi. relativ redusă fa ă de alte oraşe cu număr de locuitori asemănător.1. pe hectar în perimetrul construibil.1985 s-a realizat un spor de 4500 locuitori realizându-se un ritm mediu de 1. Dominarea grupei adulte.6 20. Analiza popula iei pe grupe de vârstă indică o structură asemănătoare mediei pe jude şi ară.64 2008 . apropiată de media na ională. la 37% în anul 2002 şi 32% în anul 2008. grădini. deoarece cuprinde numeroase livezi.0. După anul 1990. 67% între 15-64 ani.6 1986 4.0 1996 . Sensul mobilită ii spa iale a popula iei este redistribuirea între spa iul urban şi rural. restul de 11% revenind popula iei peste 64 ani./ha. adică cea provenită din raportarea popula iei numai la perimetrul clădit.

situa ie agravată de criza economică mondială la dimensiuni încă neevaluate statistic. cât şi în cel al vie ii sociale. activită i de decontaminare.persoane Număr mediu salariati în activită i profesionale. gestionarea deseurilor. Situa ia se poate modifica. Este de aşteptat ca cifrele anilor din urmă să reflecte profund criza economică traversată.persoane Număr mediu salariati în industrie .persoane Număr mediu salaria i în intermedieri financiare si asigurări-persoane Număr mediu salariati în tranzactii imobiliare . sănătate care au beneficiat de o serie de hotărâri importante luate în procesul reformei (aprecierea nu con ine efectele măsurilor de redresare economică ca răspuns la criza economică mondială pe care o resimte şi via a tuturor românilor). în 1956. Fa ă de anul 2002. popula ia ocupată în industrie (sector secundar) a scăzut până la 60% în 1992.Au apărut şomerii.persoane Număr mediu salariati în comert .persoane Număr mediu salariati în constructii . învă ământul. în anul 2010 popula ia ocupată a scăzut cu 5. ponderea bărba ilor în cadrul resurselor cât şi a popula iei ocupate. În industrie era cuprinsă 40% din popula ia activă în anul 1930.persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 3150 134 1970 868 896 133 93 180 69 17 42 36 3 37 15 Page 23 . cu repercursiuni atât în plan demografic.persoane Număr mediu salariati în distribu ia apei. stiintifice şi tehnice persoane Număr mediu salariati în activită i de servicii administrative si servicii suport .persoane Număr mediu salariati în informa ii şi comunica ii . comer ul. 53% în 2002 şi 46% în anul 2008.persoane Număr mediu salariati în agricultură. prin relansare economică. După acest an.persoane Număr mediu salaria i în transport şi depozitare-persoane Număr mediu salaria i în hoteluri şi restaurante .11%. Trebuie subliniată de asemenea.total .persoane Număr mediu salariati în industria prelucrătoare .număr mediu .total -persoane Număr mediu salariati în industria extractivă . an cu oarecare relansare economică. silvicultură. Cu toate acestea unele ramuri au înregistrat mici creşteri neînsemnate: agricultura. peste 300 femei şi 200 bărba i în anul 1992 şi peste 800 femei şi 600 bărba i în prezent şi persoane în căutarea unui loc de muncă ce reprezintă 6% din totalul popula iei active. silvicultură şi pescuit . 70% în anul 1977 şi 77% în anul 1980. cu specifica ia că aceasta este mai mare la popula ia ocupată. salubritate. Datele actuale la nivelul anului 2008 se prezintă astfel: Salariati . 65% în anul 1966.

structura si stabilitatea populatiei: • tendin a de îmbătrânire (structura necorespunzătoare pe grupe de vârstă si numărul de locuitori la o gospodărie în toate zonele izolate). echipare edilitară incompletă.TOTAL Numărul şomerilor indemniza i Numărul şomerilor neindemniza i RATA ŞOMAJULUI 1407 829 578 14% Exista disfunctionalită i majore care determină evolutia.Număr mediu salariati în administratie publică si apărare.30 ani.persoane Număr mediu salariati în învă ământ . culturale şi recreative persoane Număr mediu salariati în alte activită i ale economiei nationale.persoane Număr mediu salaria i în sănătate si asistenta socială . • nivelul nesatisfăcător al câştigurilor şi atrac ia câştigurilor salariale mai mare decât în ară la activită i de cele mai multe ori sub nivelul de pregătire sau de calificare din alte ări .01 2010 arată astfel: Popula ia stabilă a oraşului Băicoi la 1 ianuarie 2010 (total) 19637 persoane. din care: . asigurări sociale din sistemul public .persoane 81 168 290 10 5 Numărul de someri înregistrati. din care în plată . conform datelor statistice – 1. asisten ă sanitară şi socială deficitară. NUMĂRUL ŞOMERILOR . Datele atatistice preliminare la 01.feminin 10153 persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 24 . etc. • lipsa temporară a atractivită ii pentru stabilizarea populatiei datorită infrastructurii necorespunzatoare (căi de comunicatie proaste.407.persoane Număr mediu salariati în activită i de spectacole.829 (majoritatea din grupa de vârstă 18 .masculin 9484 persoane . respectiv 78 persoane). • absen a investitiilor în activită i economice care să creeze locuri de muncă în oraş .) .

CIRCULA IA Principala cale de comunicatie rutieră care străbate teritoriul oraşului (dar fără a trece prin intravilan este drumul na ional DN 1 Ploieşti – Braşov. Oraşul se află la circa 20 km distan ă fa ă de Ploieşti, resedin a de jude . Orasul Băicoi este strabatut de la vest Ia est de drumul judetean DJ 102B, care se racordează în DN 1 Bucuresti - Brasov Ia km. 82, străbate localitatea si se intersectează cu DJ 102 Ploiesti - Slănic la punctul Canton C.F. Găgeni, din aceasta arteră desprinzându-se, stânga-dreapta, o serie de strazi ce deservesc zonele de locuit. De asemenea, din DJ 102 B se desprinde DC 6 spre satul Mislea, DC 7 spre satul Bordeni şi DC 8 spre cartierul Liliesti. Pe aceasta stradă se suprapune traficul local, petrolier si de tranzit, strada fiind deosebit de aglomerată. Străzile orasului care se desprind din DJ 102 B au, în general, declivită i între 2 - 8 %, în special pe latura de nord a orasului. Reteaua stradală totală a localită ii este de cca. 63 km. şi cuprinde străzi în mare parte de categoria III si IV. Modernizarea retelei stradale necesită interventii în proportie de 60%. Principalele caracteristici ale drumurilor clasificate şi străzilor sunt sintetizate astfel: • • • • DN 1- 15Km – stare buna DJ 215, 100F, 100E – 21.7Km - stare mediocra DC8A, 7 – 4.85Km – stare rea Strazi – 40.43Km – pietruit 5.27Km - pamant

Privitor la lucrările de artă, chiar dacă nu sunt unele de amploare, acestea contribuie la realizarea unui confort urban care, în acest moment, nu poate fi remarcat. • reteaua de străzi din localită i este dezvoltată tentacular, având ca bază drumurile principale din teritoriu, într-o structura amorfă, dar compactă, cu exceptia unor lotizări cu structura rectangulară realizate în anii din urmă ;în afara unor por iuni scurte de străzi în zonele marginale din cartiere, străzile din localitate sunt modemizate; majoritatea au lă imea necesară pentru profilele transversale stabilite ; • în ceea ce priveste infrastructura localitatii, din totalul de 100,0 km străzi, 66,3 km străzi sunt asfaltate, iar restul sunt străzi nemodernizate, respectiv impietruite ;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 25

• intersectille principale din intravilan sunt neamenajate ; • traversările peste CF la limita teritoriului administrativ sunt la nivel; • căile de comunicatie feroviară si amenajările aferente cuprind zone şi din teritoriul oraşului; Pozi ionarea şi starea acestora : Poduri, pode e şi pasaje Localizare Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Dorobanti, peste pârâul Dâmbu Lungime totală Lă ime carosabilă (m Lungime=15 m Lă ime=12 m Tipul şi starea

Beton, stare bună Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=9 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=6 m mediocră Metal, Pod - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime=8 m stare Dâmbului, peste pârâul Dâmbu Lă ime=5 m mediocră Pod - Băicoi, cartierul Tintea, face legatura dintre Lungime=8 m Beton, strada Gladiolelor si strada Violetelor Lă ime=4 m stare buna Dale Pod - Băicoi, situat pe strada Dâmbului, la intersectie Lungime= 6m beton, cu strada Dorobanti Lă ime=4 m stare rea Pod - Băicoi, cartierul Tintea, situat pe strada Lungime= 12 m Beton, stare bună Independentei Lă ime=8 m Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime=11.5 m Metal, strada Dumbrava Rosie si strada Prundului Lă ime=2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Prundului si strada Narciselor Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, situat pe strada Lungime= 11 m Metal, Dumbrava Rosie, peste pârâul Dâmbu Lă ime=2,2 m stare rea Podet - Băicoi, cartierul Dâmbu, face legătura dintre Lungime= 11 m Metal, strada Dâmbului cu locuin ele unor persoane fizice Lă ime=2,2 m stare bună Transportul public local (în interiorul localită ii) şi cel de legătură cu localită ile învecinate si capitala jude ului sunt asigurate de o serie de societă i de transport personae:

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 26

Operatori de transport local public şi/sau privat: S.C. „FERNY” S.R.L. S.C. „ELIRO” S.R.L. S.C. „VINOTRANS” S.R.L. S.C. „EDUGAB PROD” S.R.L. S.C. „STAMI CONS” S.R.L. S.C. „DUMIORI SERV” S.R.L. S.C. „DENEBOLA” S.R.L. S.C. „GIRUETA TUR” S.R.L. S.C. „GIRUP ATYC” S.R.L. INTRAVILANUL TERITORIAL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al oraşului Băicoi si in cadrul intravilanului localitatii. Aceasta abordare este indispensabila deoarece partile ce compun intravilanul cuprind o serie de trupuri raspandite in teritoriu. Oraşul Băicoi se intinde pe o suprafata de 6523.73 ha din care intravilan aprobat cu suprafata de 1596,70 ha . In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru oraşul Băicoi si trupurile apartinatoare. Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 119,47 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (1596,70 ha ) si suprafata rezultata acum (1716,17 ha ). Bilantul teritorial existent, total si pe zone functionale, aşa cum se prezintă astăzi, respectiv corectat cu documenta iile de urbanism avizate şi aprobate potrivit Legii : ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL ZONA UNITĂ I AGRICOLE SI SERE ZONA UNITĂ I INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI TRANSPORT
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

45.41 35.36 91.79

2.65% 2.06% 5.35%
Page 27

P+4.68 0.38% 0. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE. SPATIU PLANTAT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE / ZONA PENTRU LOCUINTE P+3. AGREMENT.95 1.77% 45.06 5.58% 7.60% 0.4 10 130.53% 0.59% 0.18% 0.11 782. P+4. DE DEPOZITARE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA: CIMITIRE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: DEPOZITARE.92% 0.07% 1. ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / ZONA SPATII VERZI.19 5 193. AGREMENT.37 132.84% 7.39 0.89 26.73 3.34 6.01% 0. LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA GOSPODARIE COMUNALA TERENURI AGRICOLE REZERVATE PT.7 17.37 0.04% Page 28 . SPORT ZONA CU DESTINATIE SPECIALA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE / SPATIU VERDE.34% 1.15 6.12 22.52 5. UNITĂ I INDUSTRIALE SI DE DEPOZITARE TERENURI AGRICOLE REZERVATE PENTRU SPATII VERZI.03% 0.73 116.TERENURI AGRICOLE ÎN INTRAVILAN STRĂZI ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA CU DESTINATIE FORESTIERĂ ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRĂRILOR TEHNICO-EDILITARE ZONE SPATII VERZI. AGREMENT.22% 0.32% 1. SPORT SI PADURI.35% 0.31 15.70% 0. AGREMENT. SPORT ZONA FUNCTIUNI MIXTE: SPATII PLANTATE.7 3.57% 6.44 0. P+5 SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE ZONA PENTRU LOCUINTE P+3.81 14. P+5 TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVĂ INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII ZONA FUNCTIUNI MIXTE:INSTITUTII PUBLICE SI RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 9.30% 0. INDUCTRIE. INDUSTRIE.31% 0. SPATII PLANTATE ZONA FUNCTIUNI MIXTE: UNITĂ I INDUSTRIALE.04% 0.29% 11. AGREMENT.

34 0. P+5 ZONA AFLATA PERMANENT/TEMPORAR SUB APA ZONA FUNCTIUNI MIXTE: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / AMENAJARI STRADALE ZONA DEPOZITARE REZIDUURI TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 2010 12. cât şi la nivelul bazelor sportive.uz casnic – mii mc 7431 Spa iile verzi amenajate şi pentru sport : • spatiile verzi de pe parcelele cu institutii publice sunt îngrijite necorespunzător. situa ia se prezintă astfel : Suprafata totala .47 0. Succint situa ia acestora se prezintă astfel: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 29 .mp 2047 Suprafata locuibila -fondurile private .mp 307635 Suprafa a intravilana a oraşului – ha 1641 Suprafa a spa iilor verzi a oraşului – ha 11 Lungimea străzilor orăşeneşti – km 100 Lung.17 100.0 Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale .SERVICII / LOCUINTE P+3.9 Gaze naturale distribuite – mii mc 10423 Gaze naturale distribuite . atât ca prezen ă ale scuarurilor şi parcurilor publice.21% 1716.3 Capacitatea instala iilor de producere a apei potabile – mc/zi 2600 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – mii mc 665 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – uz casnic – mii mc 646 Lungimea simpla a retelei de canalizare .72% 0.km 116.00% Din punct de vedere a ocupării şi echipării teritoriului. • un aport insemnat la aspectul general al localită ilor il au spatiile verzi de aliniament de la principalele drumuri clasificate si de pe parcelele cu locuinte • sunt bine reprezentate.ha 6536 Locuinte existente – total număr 6771 Locuinte in proprietate publica .84 1.total mp 309682 Suprafata locuibila -proprietate publica . P+4.numar 92 Locuinte din fondurile private .numar 6679 Suprafata locuibila . simpla a retelei de distributie a apei potabile . dotate mai ales cu terenuri de fotbal.km 20.03% 20.km 106.

dar nereprezentativă pentru un oraş cu o tentă industrială pronun ată.16 gospodării/ha). • fondul construit este predominant în stare mediocră. cartierul Liliesti Primăria Baza sportivă Liliesti Băicoi Băicoi. cartierul Schela Sala de sport a orasului Primăria Băicoi Băicoi Suprafa ă 14.număr Locuin e terminate din fondurile populatiei . într-o structură amorfă.780 mp. de alungire pe drumurile na ionale şi jude ene şi pe alte drumuri principale din teritoriu. desi în intravilan există multe loturi libere. ritmul anual de construire este mic (cca 80 .06 gospodării/ha în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 5.număr 35 35 35 • densitatea medie a gospodăriilor în zona de locuit poate fi considerată bună pentru mediul rural si tipologia satelor de dealuri joase-câmpie (7. cu acces direct la un drum public. Locuin ele : • sunt zona functională cu cea mai mare pondere din total intravilan (cca.250 mp.800 mp. cu diferente notabile între cartiere (de la 9. • suprafata medie a unei gospodării este de 1395 mp. 14. (de la 1790 mp în zonele ce gravitează în jurul zonei centrale la 1103 la Lilieşti).58 gospodării/ha la Lilieşti). 1. cu loturi înguste si adânci.număr Locuin e terminate din fonduri private .total Locuin e terminate din fondurile publice . din care cca. Spre exemplificare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 30 . situa ia anului 2008: Locuin e terminate . 67 %). • zona loturilor s-a dezvoltat alungit pe directiile principale de circulatie. • tendinta de dezvoltare (sugerată si prin solicitările administratiei locale de introducere în intravilan) este tentaculară. devenite cartiere.Baze sportive şi de agrement Denumire Adresă Proprietar Băicoi. cartierul Tufeni Primăria Baza sportivă Tufeni Băicoi Băicoi.100 de autorizatii. completată cu zone lotizate în sistem rectangular în fostele sate. 30 pentru construc ii complet noi).

in anumite zone. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. deseurile sunt împrastiate dezordonat. iar in zona centrala blocuri P+4. P+ 1. Floricon Salub S. produse contaminate cu titei. care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. Statii de Compresoare) in recipienti metalici si/sau de plastic.R. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri.). Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. tubulatura si motoare uzate. fiind mai greu de realizat o concentrare a acestora în anumite zone.L. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. in baza contractului de furnizare a serviciilor de gospodarire comunala si duse la rampa ecologica Boldesti Scaieni.C. “FLORICON SALUB” S. masturi. Categoriile de deseuri rezultate din activitatea Structurii Baicoi sunt urmatoarele: • Deseuri menajere: rezultate de la personalul propriu angajat al PETROM. se situează sub indicii medii. pentru o parte din populatia orasului. scule RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 31 .R. substante chimice utilizate in procesul de exploatare. Depozit Baicoi Vest. • Deseuri nepericuloase: rezultate din activitatea de mentenanta a echipamentelor si cladirilor facilitatilor Structurii Baicoi. turle. in colectarea deseurilor menajere. Gospodarire locala De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14.43 to/zi.L.Zona destinată constructiilor de locuinte este răspândită în întreg intravilanul. în general. piese. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. Indicii de locuibilitate si calitate a Iocuirii. Deseurile nepericuloase rezultate din activitatea de intretinere a obiectivelor Structurii Baicoi sunt in principal urmatoarele: ambalaje diverse. ulterior acestea fiind preluate de catre S. Institutiile si serviciile publice sunt bine reprezentate în general si amplasate în zona centrală. etc. • Deseuri periculoase: slam de extractie.) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. fără o planificare a folosin ei urbane a teritoriului. cuponari. P+2. de-a lungul principalelor căi de circulatie si este caractenizată de constructii individuale. Deseurile menajere rezultate din activitatea proprie a PETROM sunt colectate neselectiv in cadrul fiecarei facilitari a Structurii Baicoi(Parcuri de rezervoare. Unitatile economice sunt răspândite în teritoriu. si respectiv anuala de 5267 to/an. resturi metalice rezultate de la debitari. tip parter.C. neecologică.

debitari profile diverse. titeiul. de depozitare. Conform clauzelor contractuale. aceasta companie avand responsabilitatea executarii lucrarilor cu respectarea prevederilor legale privind protectia mediului in vigoare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 32 . capete electrozi si resturi de sarma de la operatiile de sudura. uleiuri si cauciucuri uzate.deteriorate. pamant. Contractorul are obligatia de a dezvolta si transmite pentru aprobare la PETROM un plan de management al deseurilor/pierderilor care va trata cu toate deseurile periculoase si nepericuloase implicate. conform specificatiilor Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale este colectat si transportat in scopul depozitarii in conditii de securitate (impreuna cu slamul de extractie la Depozitul Ecologic de slam Baicoi). aceasta reprezentand o practica obisnuita a administrarii zonelor contaminate in cadrul obiectivelor de exploatare a Structurii Baicoi. si transportat ulterior la Depozitul Ecologic de slam Baicoi. produsele radioactive sau alti poluanti atmosferici. soluri si balast contaminat cu produse petroliere. ca orice descarcare. sunt executate de PetromService. din orice sursa. dezafectari. reparatii. Planul va include fiecare flux de deseuri generat. Contractorul va lua toate masurile necesare in scopul prevenirii sau limitarii in nivelele premise de legile aplicabile in Romania si Uniunea Europeana. foraj. preluarea deseurilor menajere etc. si orice corp de apa a oricarei substante care ar putea cauza poluare sau ar putea fi periculoasa pentru viata sau mediul inconjurator cum ar fi fumul. natura periculoasa a desurilor. interventii. in orice moment pe perioada executiei unei lucrari. Deseurile periculoase identificate in cadrul activitatii PETROM sunt: slam de extractie. dezmembrari. Conform Contractului privind Prestarea de servicii. aflata sub controlul sau sau custodia sa in atmosfera. praful. incheiat intre PETROM si PetromService. solizi. procesul ce genereaza fluxul de deseuri. Solurile si balastul utilizat pentru intretinerea spatiilor din interiorul obiectivelor Structurii Baicoi. In baza Contractului de Prestari Servicii incheiat intre PETROM si Petromservice. de catre prestatori de servicii care executa aceste operatii. resturi metalice diverse rezultate de la cuponari. intretinere. deseuri medicale. sau lichizi. Conform specificatiilor incluse in capitolul „Managementul Deseurilor si al Pierderilor". Slamul de extractie este colectat prin activitati de curatire / reparatii capitale / dezafectari de echipamente. nerealizandu-se o decontaminare a zonelor poluate. reducerea surselor de deseuri si posibilitatile de reciclare. burlane. O parte din solul contaminat este acoperit cu balast. activitatile de curatare a rezeivoarelor. vidanjare. echipamente de protectie si ambalaje contaminate cu produse petroliere. activitatea de intretinere si reparatii a instalatiilor si capacitatilor obiectivelor Structurii Baicoi sunt realizate de catre SC Petromservice. ultima locatie de depozitare si un program care va evalua si va oferi informatii despre toate locatiile folosite pentru depozitarea si reciclarea deseurilor.

Cu adevărat atractivă este statiunea Valea Stelii din intea. Există câteva locuri ce pot stârni interesul turistilor precum: “Biserica Sfintii Impărati Constantin si Elena” care are în interior picturi realizate de Nicolae Grigorescu în debutul carierei sale sau ruinele capelei printesei Trube coi. Con inutul mare în săruri al apei îi dă un caracter de termostat. afectiunilor cardio–vasculare si ginecologice. Poten ialul turistic este superior amenajării şi folosin ei actuale.persoane Elevi înscrişi în învatamint gimnazial . la biserica Cioara din Dâmbu şi capela neogotică a Cleopatrei deteriorarea fiind evidentă. care este o sta iune balneo-climaterică ce are în componenta sa un lac cu ape sulfuroase.Turismul Turismul nu prea este dezvoltat în Băicoi. Efectele apelor sale clorosodice–iodurate sunt recomandate în tratarea afectiunilor reumatismale si post traumatice.persoane Elevi înscrişi în învă ământ liceal .număr Grădinite de copii . temperatura lacurilor variind cu + 6 . atât în cazul Băilor Valea Stelii.număr Licee Copii înscrisi în grădini e . cât şi în cazul monumentelor istorice.persoane Elevi înscrişi . afectiunilor sistemului nervos central si periferic.persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar si gimnazial-persoane Elevi înscrişi în învă ământ primar . aflate în parcul de lângă Primărie.800 băi calde şi 1. Capacită i de cazare există la motelul–restaurant “Casa Românească” aflat la ieşirea din oraş spre Câmpina pe DN1 (Paralela 45).număr Scoli din învă ământul primar si gimnazial . Invatamant Datele generale caracteristice tuturor nivelurilor de învă ământ din oraşul Băicoi se prezintă astfel: Unită i de învă ământ .total .7ºC fa ă de mediul ambient. folosit încă din anul 1910 şi unde în anii ’50 se realizau în medie anual 3.total .persoane RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 11 6 4 1 473 1774 1300 619 681 474 Page 33 . plin de nămol sapropelic de o calitate exceptională. Sezonul dureaza în mod obişnuit între 1 mai–30 octombrie.800 băi reci (date din registrele băilor) în condi ii improvizate.

număr 134 18 84 32 52 32 54 11 2 5 2 In oraşul Băicoi sunt în prezent 11 unită i de învă ământ preuniversitar.Personal didactic total . • 4 şcoli generale.211 474 - Sanatate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 34 .persoane Personal didactic în învă ământ liceal .număr Laboratoare scolare . astfel: • 1 grup şcolar (liceu).persoane Personal didactic în învă ământ gimnazial .număr Săli de gimnastică .număr Ateliere scolare . • 6 grădini e.persoane Săli de clasă si cabinete scolare . Starea clădirii care adăposteşte activită ile Bună Bună Bună Bună - UNITĂ I ŞCOLARE ŞI PREŞCOLARE Grădini e Şcoli cu clasele I-IV Şcoli cu clasele V-VIII Şcoli cu clasele I-VIII Licee Colegii na ionale Şcoli de arte şi meserii Grupuri şcolare Şcoli postliceale Număr unită i 6 1 3 1 - Număr elevi 473 89 1.număr Terenuri de sport .persoane Personal didactic în învă ământ primar si gimnazial Personal didactic în învă ământ primar .persoane Personal didactic în învă ământ prescolar .

Independentei. 3. cât şi ca stare de între inere : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 35 .000 locuitori.Serviciile de sănătate sunt reprezentate printr-un spital orăşenesc cu cca.Băicoi (str. o policlinică – ambulatoriu şi cabinete medicale individuale. Dorobanti nr. UNITĂ I SANITARE Spitale Policlinici . iar astăzi îi revin cca 430 de locuitori. fiica unui fost director). 177) – stare mediocra • Biblioteca – stare mediocra Sunt mai bine reprezentate lăcaşurile de cult. nr. La acestea se pot adăuga şi cele 5 farmacii sau puncte farmaceutice şi un aşezământ de binefacere care oferă adăpost şi căldură sufletească la 75 de micu i din jude (Casa Copilului). evolu ia indicatorilor de sănătate din oraşul Băicoi au avut evolu ii pozitive.7‰ 75 2 1997 82 300 23. reiese că în 1944 unui medic îi reveneau 3. 6) – stare buna • Casa de Cultură intea – Băicoi (str. iar speran a de viată a crescut cu 20 de ani. care realizează împreună peste 120. Indici Personal medical cu studii superioare Asisten i şi surori Mortalitate infantilă Media de vârstă (speran a de via ă) Salvare 1944 3 6 150 .6‰ <78 6 Din analiza comparativă a acestor date. • Casa de Cultură Liliesti . mortalitatea infantilă a scăzut de 12 ori.8‰ <75 5 2007 88 312 21.Ambulatoriu Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Număr unită i 1 1 13 5 Stare clădire Mediocră Mediocră Bună Bună Activii din sectorul sănătate (personal medical) reprezintă cca. cămine culturale existând numai în fostele reşedin e de comună Lilieşti şi intea. Cultura Spatiile pentru activitati culturale sunt slab reprezentate.200‰ 57 1988 52 137 23.000 de consulta ii pe an. atât ca număr. 300 de paturi (înfrumuse at de câteva picturi murale realizate de Daniela Cepleanu.3% din activii oraşului şi datorită acestui fapt.

Albăstrelelor Biserica .la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km(focare intermediare)pe asa-numitul plan Benioff.7).DN 1 ZONE CU RISCURI NATURALE ŞI ANTROPICE RISCURI NATURALE Riscul seismic Cutremurele de pamant. Primăverii.Duminica Tuturor Sfintilor’’ – Parohia Tintea.2. Fdt.. Victoriei Biserica .violente. Str. Adormirea Maicii Domnului’’.Sfântul Nicolae’’ – Parohia Liliesti. Str. Apostoli Mihail si Gavriil’’ – Parohia Dâmbu. Impărati Constantin si Elena’’..Biserica Călătorului .Sf. Biserica .1986-magnitudine-7.Parohia Băicoi I.. Ilie si Nicolae’’ – Parohia Băicoi II. Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor..Zona corespunde unei parti din regiunea in care se produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta de energie seismica si de descarcari bruste.Acestea au focarul in zona Vrancea. Plevnei Biserica . Str.cunosc in tara noastra o frecventa deosebita(intre 1901 si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare(1940-magnitudine7.Sf.magnitudine-7.1977.Sf.Biserica .Nasterea Maicii Domnului’’ – Parohia Tufeni. Str..la Curbura Carpatilor.1990 magnitudine-6. Str.70" RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 36 ...din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele : -Perioada de colt a spectrului de rasuns "Tc=0.la intervale de 30-50 ani.7. Nuferilor Biserica . Feleacului Biserica . Str.

Fig. Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").28. 3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 37 . 2 -Coeficient "ag"=0.Fig.

riscul declansarii acetui tip de procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari. in zona fiind amplasate un numar mare de sonde de extractie. Risc de inundabilitate Riscul de inundabilitate in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. Marea majoritate sau produs ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale) in timp RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 38 . Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului. Aceasta disfunctionalitate trebuie asumata de cei interesati in amplasarea unor obiective sau constructii. Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. respectiv exploatarea petrolului.refacere si protectie a mediului. comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani. O situatie specifica pentru teritoriul orasului Baicoi este existenta samburelui de sare ce prezinta un risc de instabulitate. exista alunecari relativ stabilizate. Risc de instabilitate Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatarea constructiilor . a tectonicii deosebit de active. Procesele de versant cu raspandirea maxima si cu cele mai importante implicatii practice sunt alunecarile de teren de tip deplasiv. Consecinta a petrografiei si structurii. mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice. Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu aceste perimetre intr-o zona de risc de instabilitate. indicativ GT006-97. Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an.Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie.Conform STAS 11 100/1993. S-au produs prabusiri datorita excesului de umiditate si dizolvarii sarii din subteran si formarea unor lacuri antropice. ca pe versantul nordic al dealului Tintea dar si alunecari active in sectoarele instabile de pe pantele sudice. exista zone de risc pentru alunecari de teren. Dupa stadiul dinamic in care se afla.

ce au tendinta sa curga prin interiorul zonei de locuit catre un colector natural sau sa stagneze in zonele cu o panta scazuta. Panta talvegurilor vailor nu permit scurgerea rapida a apelor din pecipitatii decat in zonele de versant si favorizeaza eroziunea malurilor precum si inundarea zonelor limitrofe. acesta nu poate prelua aportul suplimentar de apa provenit din afluienti si din siroirea de pe versanti precum si din topirea zapezilor. Fig.ce viiturile pluvio-nivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. La precipitatii maxime. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 39 . Risc de inundabilitate in zona de locuit Acesta disfunctionalitate din interiorul localitatii se manifesta datorita faptului ca nu exista o canalizare pluviala care sa preia apele provenite din precipitatii precum si apele de siroire de pe versanti. 4 Depozitare necontrolata a deseurilor in albia paraului Dambu Datorita slabei incastrari a albiei paraului Dambu si a colmatarii acestuia cu vegetatia crescuta in albie precum si a depozitarii necontrolate a deseurilor in cantitate mare in sectiunea de curgere este favorizata in cazul viiturilor pericolul de colmatare a albiilor si a inundarii zonelor vicinale. Se recomanda refacerea si redimensionarea santurilor de-a lungul drumurilor ce preiau apele provenite din siroirea de pe versanti. redimensionarea subtraversarilor si decolmatarea celor existente pentru a stopa fenomenul de inundabilitate.

Zone impropri de construit In functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale identificate pe teritoriul orasului Baicoi au fost conturate zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale retelei hidrografice si zonele de versant cu panta mare si potential de instabilitate ridicat. Pe teritoriul orasului au mai fost conturate urmatoarele zone: • Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse zonele de culme deluroasa si versantii cu panta medie, cu potential de instabilitate mediu, neafectati de eroziuni la baza lor. • Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa inferioara si zonele de platou din cadrul culmilor deluroase precum si zona de campie. Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in orice directie, in functie de rezultate. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei , pe baza prospectiunii geologo – geotehnice de detaliu s-au identificat preliminar urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria de importanta redusa.Trebuie mentionat ca pe culmile deluroase terenul prezinta o panta mica si prezinta urmatoarea succesiune litologica: • in suprafata depozite eluvial – deluviale constituite din argile, argile nisipoase, nisipuri, cu structura neomogena • roca de baza constituita din argile, nisipuri si pietrisuri marunte in strate cu inclinari variate de 20 - 30°, motiv pentru care parametrii fizico – mecanici au valori reduse. Nivelul hidrostatic apare la adâncimi variabile si este influentat de volumul precipitatiilor sau de litologia si structura tectonica a zonei. Terenurile identificate in aceasta zona se pot incadra la terenuri bune-medii de fundare. La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili precum si o zona de protectie de minim 100 de m de acestia. Zonele de versant si terasa inalta pe care se pot amplasa constructii sunt cele care fac trecerea intre 2 nivele de terasa si prezinta o panta de pâna la 20 %. Zonele de versant se caracterizeaza prin urmatoarele depozite: • in suprafata depozite deluviale neomogene constituite din sol vegetal in amestec cu argile-prafuri-nisipuri pietris cu bolovanis; • urmeaza roca de argile cenusii verzui, nisipuri fine si strate de pietrisuri slab cimentate;
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 40

Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri dificile de fundare, din cauza pantei terenului. Nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi mari in perioadele cu precipitatii normale. La proiectarea si executarea constructiilor, masurile speciale si lucrarile ce sunt necesare constau din: • amenajarea suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin, • lucrari de drenare a apei din precipitatii Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel ridicat. Zona de terasa joasa si campie Terenul este plan, stabil si afectat pe anumite suprafete de fenomene de inundabilitate in perioadele cu precipitatii excesive. Succesiunea litologica se prezinta astfel: • in suprafata strat de sol vegetal sau umplutura cu grosime variabila; • urmeaza depozit proluvial cu grosimea de 0.5 – 4.00 m constituit din argile prafoase cafenii galbui si argile nisipoase cu rar pietris; • in continuare apar depozite aluvionare constituite din pietrisuri cu bolovanis si nisip cu grosimi mari(peste 10 m) care apar pe alocuri la suprafata; Terenurile identificate in aceasta zona se incadreaza la terenuri bune de fundare. Pentru constructii cu categoria de importanta redusa, riscul geotehnic al executiei lucrarilor pe aceste zone este de nivel redus. RISCURI ANTROPICE Teritoriul administrativ al orasului Baicoi este traversat de o serie de retele de utilitati astfel: - cablu telefonic interurban; - cablu telefonic urban; - conducta distributie gaze; - conducta gaz metan; - conducta Petrotrans; - conducta transport titei si gaze de sonda; - linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune. Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste retele. Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ferata ce traverseaza teritoriul administrativ de sud-est la nord-vest.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 41

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Române, Electrica S.A, Transgaz etc.) Dezvoltarea industriei petroliere, a fost favorizata de existenta resurselor de petrol din zona subcarpatica a cutelor diapire.Exploatarea petrolului se face in stratele noi la suprafata si din ce in ce mai vechi spre profunzime incepand cu dacianu, pontianul, meotianul, iar in profunzime miocenul, sarmatianul, helvetianul si sporadic oligocenul. Zacamintele, sunt cantonate de la 2000 la 3000 m.

Fig. 5 Sonde de extractie

Se vor pastra zonele de protectie in jurul sondelor de extractie atat in functiune precum si a celor abandonate pana la refacerea terenului si redarea acestuia in circuit. ECHIPAREA EDILITARA Alimentarea cu apa Oraşul Băicoi are 6 cartiere: Băicoi, Lilieşti, Schela (Cotoi), Tufeni, Dâmbu şi intea, cu o popula ie stabilă totală de cca. 20.000 de locuitori. Localitatea dispune de o dotare tehnico-edilitară care nu acoperă necesarul.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 42

0 şi care cuprinde cea mai mare parte a oraşului. de unde apa este distribuită gravita ional în cartierele Băicoi şi Lilieşti. Rezervorul V = 1000 mc alimentează zona I de presiune. Cartierul Tufeni este alimentat cu apă din sursa proprie: pu uri forate. Cartierele intea. (30-40)%.0. situat pe str. Datorită configura iei terenului. Ca urmare a executării în ultima perioadă a lucrărilor din pr.0 – 318. Dâmbu şi par ial Lilieşti sunt alimentate din sursa Siliştea III prin re eaua Schelei. apa este pompată în rezervorul existent V = 5800 mc. Prin intermediul unui racord Dn 350 amplasat înaintea căminului de rupere a presiunii Băicoi. De aici.zona I: partea de vest cuprinsă între cotele 302. Sursa principală este constituită din conducta de aduc iune Dn 800 Paltinu – Movila Vulpii. lângă fostele sere.0 – 326. pozi ionate pe malul stâng al râului Prahova. Re eaua de distribu ie este ramificată şi are diametre cuprinse între 1” – 4”. iar cel cu V = 5800 mc . se preia din debit de 49 l/s cu care se alimentează rezervorul existent V = 1000 mc. re eaua de distribu ie este împăr ită în două zone de presiune: . cu încă 47 l/s (deci preluarea unui debit final de 96 l/s. Unele conducte au grad de uzură foarte avansat şi înregistrează pierderi mari de apă – de cca.nr. Lângă rezervor se află amplasată clădirea sta iei de pompe care mai cuprinde postul trafo.zona II: între cotele 277.Republicii.) şi reechiparea corespunzătoare a sta iei de pompe existentă în Băicoi.4/12919 „Îmbunătă irea alimentării cu apă a Oraşului Băicoi” s-au realizat următoarele obiective: • suplimentarea debitului preluat prin racordul existent din aduc iunea PaltinuMovila Vulpii. . sta ia de clorinare şi grupul electrogen. amonte de localitatea Floreşti. sursa Schelei şi alte surse locale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 43 . este executată din eavă de o el cu diametre cuprinse între 50 – 150 mm şi prezintă un grad avansat de uzură. ceea ce între ine un deficit de apă considerabil la nivelul consumatorilor (pe străzile cu re ele din OL vechi din 1940). De asemenea. există conducte de serviciu cu diametre mai mici – de până la 2”.zona II de presiune. Sursa Siliştea aflată în proprietatea Schelei este constituită din pu uri forate de mare adâncime. Re eaua de distribu ie este alimentată cu intermiten e. amplasat la cota 331. care însă nu mai furnizează debitul necesar. Re eaua de distribu ie structurată pe zone de presiune este inelară şi are diametre între 80 – 250 mm.Alimentarea cu apă a localită ii Băicoi se realizează din mai multe surse: sursa Paltinu.0 lângă clădirea Primăriei.

• 92 institu ii. 9 Mai. Paralel cu acest sistem. având următoarele obiecte: grătar şi deznisipator. există şi deserveşte localitatea sistemul de alimentare cu apă al Schelei Băicoi. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 44 . Unirii.0 Km. • gospodărie de apă amplasată la Găgeni cuprinzând rezervor de aspira ie şi sta ie de pompe. sta ie de pompare • corectarea calită ii apei: sta ie de clorinare • utilizare:re ea de distribu ie din tubing O 2” – 6”. • 208 agen i economici. sta ie de clorinare. bazine de aerare cu nămol achy. sta ie de pompe. decantoare secundare. Oraşul dispune în prezent de o re ea de distribu ie având L = 105. • racord nou în conducta de aduc iune Văleni – Movila Vulpii cu preluarea unui debit de 21 l/s.• completarea re elei de distribu ie din Băicoi cu un tronson având Dn şi L = 400m. platforme nămol. separator de grăsimi. sta ie pompe nămol activ şi recirculat. Sta ia de epurare are capacitatea de preluare şi epurare a unui debit de ape uzate de 27 l/s este compusă din treapta mecanică şi treapta biologică. debitmetru. oraşul Băicoi are o re ea de canalizare formată dintr-un canal colextor principal cu diametru Dn 300 şi Dn 400 şi din canale secundare ce deservesc unită ile industriale şi zonele cu blocuri de locuin e. • gospodăria de apă Tufeni compusă din rezervor V = 100 mc. bazine de contact cu clor activ. • racord de distribu ie în cartierele intea şi Dâmbu. ajunge la sta ia de epurare amplasată pe malul stâng al pârâului Dâmbu în partea de S-E a localită ii. Canalizarea Canalizare menajeră În prezent. Crişan. decantoare primare. Traseul colectorului principal urmăreşte străzile Republicii. conducta de refulare şi rezervor V = 500 mc amplasat în intea. Evacuarea apelor pluviale din teritoriu se face superficial la nivelul terenului. compus din : • captări de mare adâncime – front captare pu uri Siliştea III cu rezervor tamp • transportul apei: conducta de aduc iune Siliştea – Băicoi. Armoniei şi apoi pe un drum de câmp. Din zona industrială s-a realizat un colector pluvial cu diametru Dn 100 ce descarcă apele meteorice în pârâul Dâmbu. • 6 industriali.: • 4207 abona i casnici. prin şan uri şi rigole.

Find un factor de insalubritate pentru colectivitatea care le produce. in afara perimetrului acesteia si introduse in circuitul apei in natura. Situa ia este rezolvată local prin latrine uscate. Dupa sursele de impurificare. colectate de pe acostamentul străzilor principale şi secundare. apele uzate se impart in trei categorii: menajere. • fose septice şi latrine uscate. În prezent. oraşul Băicoi dispune concis de următoarele sisteme de restituire pentru apele reziduale: • canalizări stradale Dn 300 = 15. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 45 . in conditiile lipsei unor masuri de epurare a acestora. Ele constituie factorul principal de poluare si degradare a solului si a bazinelor hidrografice.2 km • sta ie de epurare mecano-biologică. in bazinele naturale de apa. Epurarea apelor uzate menajere realizată în statia de epurare prin metode mecanice si biologice conduce la descărcarea în emisar a unei cantită i de apă epurată si deci reintregarea ei în circuitul natural si la depunerea pe platformele de nămol spre uscare a nămolului rezultat din decantoarele primare. Bazinele naturale de apă fiind intotdeauna destinate unor folosinte. Restituirea sub forma de ape reziduale Apele reziduale sunt apele uzate şi reziduurile lichide provenite din diverse folosinte ale apei aflata la dispozitia colectivitatii. cu capacitatea de 27 l/s. apele uzate trebuie colectate si indrumate. • colectare existentă care descarcă fără epurare direct în pârâul DÂMBU. calită ile lor sunt degradate prin pătrunderea apelor reziduale. atunci când impurificarea produsă depăşeste capacitatea de autopurificare a receptoruiui.Cartierul Tufeni nu are re ea de canalizare. După acesta poate fi utilizat in agricultura pentru fertilizarea solului sau poate fi depozitat în rampa de gunoi sau în umpluturi de alte categorii. Pentru păstrarea calită ii bazinelor naturale de apă este necesară epurarea apelor reziduale. Canalizare pluvială Apele pluviale. meteorice si industriale. sunt dirijate spre şan urile şi rigolele adiacente şi apoi către cei mai apropia i emisari.

În oraş există sta ii de reglare (SRS) de sector de la care se dezvoltă re ele redusă presiune . Numărul de abona i se prezintă astfel : . Conform operatorului Distrigaz Sud. care dispune de o re ea de distribu ie de redusă presiune de 255.Republicii continuat cu str.Independen ei RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 46 . centrale termice.208 agen i economici Localitatea are două surse de alimentare: -SRMP Floreşti printr-o conductă de medie presiune din OL Ø 14”.Alimentarea cu gaze naturale Oraşul Băicoi dispune de alimentare cu gaze naturale prin operatorul DISTRIGAZ SUD. administrative sau obiectivele economice. De aici există cablu de 20 Kv îngropat în lungul str. toate clădirile din oras si cartierele apartinătoare fiind încalzite în sistem local cu combustibil solid sau gaze (în sobe sau microcentrale). Producerea energiei termice pentru încălzire se face în prezent în mod individual prin sobe. în prezent sistemul este nefunc ional.4207 abona i casnici 6 industriali . majoritatea reabilitate recent prin înlocuirea celor din OL cu conducte din PEHD. etc. Centralele termice existente la câteva obiective din Băicoi au fost abandonate. în gospodăriile individuale prin centrale statice de capacită i diferite în institu iile social-culturale. re eaua actuală satisface nevoile de siguran ă în exploatare şi între inere precum şi necesarul solicitat de localitate.839.73 m. -SRMP BUDA conducta comună cu oraşul Plopeni – medie presiune nouă din PEHD. Datorită gradului înalt de coroziune a re elelor de distribu ie şi a lipsei reabilitării echipamentelor tehnologice.92 institu ii . Alimentarea cu energie termica În oraşul Băicoi există o zonă de blocuri de locuin e dotată ini ial cu puncte termice de cartier. Alimentarea cu energie electrica Pe arealul oraşului Băicoi se regăsesc următoarele tipuri de re ele electrice: Re elele electrice de mediu tensiune (20 Kv) + posturi de transformare Oraşul Băicoi dispune de o sta ie de transformare 110 Kv (PT 71) racordat în LEA 400 Kv amplasat pe str.Republicii la intrarea în localitate dinspre Dn 1. ramificate pe străzi.

prestări servicii şi unită i furnizoare de utilită i) există branşamente electrice la U = 220/380 V racordate la posturile de transformare. montate pe stâlpii electrici din beton amplasa i de-a lungul străzilor. în zona de locuit. instala ii şi obiective industriale amplasate pe tot teritoriul intravilan. Page 47 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . Probleme de protec ia mediului. Disfunc ionalită i Principalele sunt: • • • • disfunctionalită i în domeniul protectiei mediului natural si construit Prezen a masivului de sare în subsolul localită ii.şi ramifica iile care alimentează posturile de transformare amplasate în oraş conform planului prezentat. împreună cu un releu de transmisie cu func iuni multiple şi o centrală digitală conectată la cablul din fibră optică subteran. Telefonie Oraşul beneficiază de un sistem de telefonie fixă prin operatorul Romtelecom S. şi unul de telefonie mobilă cu operatori na ionali.Înfră irii). dar şi punctual cu cabluri electrice subterane. Pârâul Dâmbu neregularizat pe aproape tot traseul din intravilan. cu racorduri aeriene la abona i. Există în localitatea Băicoi o centrală telefonică amplasată în zona centrală. O altă linie de alimentare este LEA 20 Kv Ploieşti Sud care intră în localitate pe DJ 215 (str. Iluminatul public stradal Iluminatul stradal există pe majoritatea străzilor principale şi secundare şi se realizează cu corpuri de iluminat de exterior. administra ie publică. Sistemul public de recep ie a programelor TV În toate cartierele apar inătoare există re ea publică de cablu TV amplasată pe stâlpi electrici de joasă tensiune. comanda aprinderii şi stingerii fiind realizată de la un „punct de aprindere” cu comandă automată prin ceas programator. Pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor locali (gospodării individuale.A. obiective social – culturale. Unită i. Re ele electrice de joasă tensiune (220V/380V). Re elele electrice de joasă tensiune (220/380 V) sunt realizate cu preponderen ă în sistem aerian (stâlpi de beton – conductori electrici).

. re ele şi funda ii de obiective şi activită i abandonate existente aproape pe tot teritoriul. incinta si vecinată ile parcurilor de rezervoare pentru petrol. • Navetism încrucişat ridicat – pleacă cca. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 48 .000 de locuitori. • Lipsa masurilor de protectie si punere în valoare a monumentelor istorice clasate si a siturilor arheologice din teritoriul administrativ. • Aruncarea gunoaielor şi molozului de către popula ie în numeroase locuri. • Traversarea zonelor reziden iale de traficul greu (atât cel de transport cât şi cel propriu oraşului). • Poluarea provenită de la activită i economice. • Necesitatea restructurării. • Poluarea provenită de la circulatia pe drumuri. vin cca. Analizând din punct de vedere critic stadiul de dezvoltare urbanistică a oraşului şi trupurilor sale componente. se conturează următoarele disfunc ionalită i principale: • existen a unor zone poluate cu produse petroliere. • Lipsa plantatiilor de protectie pe limita interioară a incintelor cimitirelor existente. etc. • Amplasarea necorespunzătoare a punctelor de precolectare a deşeurilor menajere. • Lipsa apei potabile. modernizării şi retehnologizării unită ilor economice – industriale şi agricole. 2500. • Infiltra ii de apă şi produse petroliere în lacurile din sta iunea Valea Stelii. cu unele declivită i mari şi numai două benzi de circula ie. • Lipsa unei zone centrale bine organizate. mai ales în cazul celor nemodernizate. precum si a bisericilor neînscrise pe lista monumentelor. • Re ea insuficientă de canalizare. • Traversarea întregii localită i de drumul jude ean DJ 102B având un traseu sinuos. care cuprind perimetrele adiacente sondelor. 500 din afară. urmare a proceselor de dizolvare a sării. • există zone în care s-au produs prăbusiri şi au apărut lacuri. • pe suprafata unora dintre lacurile formate pe seama dizolvarii sării plutesc pelicule de produse petroliere. • Scăderea severă a locurilor de muncă.• Instala ii. • Lipsa parcurilor şi a zonelor de recreere şi sport necesare unei popula ii de peste 20.

) în multe zone din teritoriu (peste tot unde a fost exploatat titeiul). • existenta unor lucrări vechi. pe alocuri formându-se zone în care apa poate persista mult timp (inclusiv zona adiacentă statiei de epurare). care afectează o mare parte a versantilor (în cartierul Dâmbu. datorită si aportului suplimentar de apă adus de pârâul Valea Largă. ancore şi blocuri de beton pentru instalatiile petroliere. • echiparea edilitară cu unele deficien e (lipsa canalizării şi pe alocuri a alimentării cu apă în sistem centralizat. dar care se manifestă mai ales în extravilanul oraşului. • nu există în oraş activită i de prelucrare a produselor agricole (vegetale şi animale). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 49 . în zonele de versant. conducte. • lunca Dâmbului poate fi inundată la precipitatii abundente. • existen a unor zone inundabile sau cu exces de umiditate.La data cercetării terenului. etc. care sunt situate atât în apropierea lacurilor din zona Primăriei. • structura necorespunzătoare a popula iei pe grupe de vârstă (popula ie relativ îmbătrânită). • existen a unor alunecări de teren şi eroziuni active. local la Tufeni si pe dealul intea). cât si mai cu seamă. atât în zonele de terasă. etc. puturi. local strate de umplutură cu grosimi variabile. care pot produce poluări accidentale cu i ei si care necesită perimetre de protectie (a se vedea planul de situatie cu dispunerea sondelor). • existen a sondelor petroliere si a batalurilor în functiune. cât si a celui din cartierul Tufeni. începând imediat aval de confluenta acestor văi şi până la ieşirea de pe teritoriul oraşului. deşi speran a de via ă a crescut.). Aici se găsesc. dar cu profile şi amenajări necorespunzătoare ale zonelor stradale. care trebuie identificate în eventualitatea amplasării unor constructii noi. • for a de muncă ocupată se regăseşte în special în industrie şi servicii . în aceste zone fenomenele de dizolvare sunt inactive. majoritatea străzilor fiind modernizate. abandonate. • starea necorespunzătoare a re elei de circula ie rutieră. bataluri. • numărul mic al utilajelor specializate adecvate agriculturii intensive. de exploatare a titeiului (sonde. • practicarea agriculturii în sistem individual pe terenurile arabile în zonă impediment pentru o agricultură modernă şi eficientă. însă ele pot fi reactivate la producerea unor evenimente care modifică echilibrul hidrogeologic creat în timp (seisme. captări izolate de ape subterane sau canalizări cu pierderi de apă. în special în zonele mai izolate. • lipsa măsurilor de conservare şi protec ie a monumentelor istorice clasate. lipsa alimentării cu gaze şi a unor sisteme de încălzire eficiente). precipitatii foarte abundente şi de lungă durată. iar intersec iile necesită urgent amenajări specifice. cu preluarea materiei prime de la popula ie.

• Planul de Dezvoltare Durabilă a Jude ului Prahova în perioada 2007-2013. care reprezintă unul din cele mai importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor na ionale şi sectoriale de mediu.Regiunea 3 Sud Muntenia. precum şi prevederile POS Mediu. Rela ia cu alte programe şi planuri relevante Planul Urbanistic General al Oraşului Băicoi a fost elaborat având în vedere Strategia Jude eană. • Protec ia şi îmbunătă irea biodiversită ii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării re elei NATURA 2000. care ar necesita amenajări specifice şi în primul rând. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 50 . • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi preluate de localită i până în 2015. • Master plan jude ul Prahova privind apa-apa uzată. cu respectarea priorită ilor de dezvoltare na ionale după cum au fost stabilite în Planul Na ional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a priorită ilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul Na ional Strategic de Referin ă (CNSR).2013.• lipsa unui sistem de colectare si depozitare controlată a deseurilor menajere si de altă natură de la toate tipurile de func iuni (locuin e. cunoaşterea şi cercetarea ştiin ifică a modalită ilor de exploatare.3. • Planul Na ional de Gestiune a Deşeurilor 2007 . • Ameliorarea calită ii solului prin îmbunătă irea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de jude e până în 2015. servicii. • Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor . • POS Mediu 2007-2013. 1. • Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025. unită i economice). Planul Urbanistic General se bazează pe obiectivele şi priorită ile strategice stabilite în documentele/strategiile jude ene şi na ionale: • Planul Na ional de Ac iune pentru Mediu. • Planul Local de Ac iune pentru Mediu Prahova. Obiectivele POS sunt: • Îmbunătă irea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015. • starea necorespunzătoare a stabilimentelor balneare şi în general amenajări necorespunzătoare pentru valorificarea poten ialului extrem de valoros de care dispune localitatea. • Plan jude ean de gestionare a deşeurilor – Prahova (2006 -2013). • Strategia Na ională pentru Gestionarea Deşeurilor.

fauna. 2. patrimoniul arhitectural şi arheologic. • Strategia na ională privind alimentarea cu energie termică a localită ilor prin sisteme de producere şi distribu ie centralizate. care si-a restrans suprafata. • Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbană. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informa iilor şi a datelor disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. valorile materiale. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe sunt: biodiversitatea. patrimoniul cultural. apa.• Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. sănătatea umana.estica a judetului Ploiesti la 20 de km de Ploiesti. Descrierea fizico-geografică Din punct de vedere administrativ se situeaza in partea central . beneficiaza de o importanta retea de cai de comunicatie din care amintim: DN 1. Relieful dealurilor subcarpatice s-a definitivat la sfarsitul pliocenului.1. 2.1. solul/utilizarea terenului. la 16 km de Campina si la 8 km de Plopeni. Conform HG nr. Sudura zonei subcarpatice cu terase bine individualizate si campie.1. Umplerea golfului a coincis cu formarea terasei Baicoi. DJ 102 Ploiesti–Paulesti–Baicoi si calea ferata dubla electrificata Bucuresti–Brasov. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al orasului Baicoi se inscrie pe contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. cand au avut loc ultimele miscari de cutare iar intreaga regiune a suferit o miscare de ridicare in bloc impreuna cu muntii si lacul din campia Romana. Apele coborau din Carpati si formau o delta care inainta mereu. gestionarea deşeurilor. peisajul. infrastructura rutieră. aerul. se realizeaza prin intermediul imensului con de RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 51 . flora. In zona exista un golf cu contur neregulat pana la ultimele inaltimi subcarpatice. factori climatici. popula ia.

majoritatea cu samburi de sare in ax. 6 Unitati geomorfologice Sub cuvertura de aluviuni. T. Terasele inclina spre sud mai mult decat lunca. prezentand o panta mare de 7. ce se desfasoara pe 30 km. Singurele accidente sunt movilele. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 52 . pe masura ce se departeaza de Subcarpati. Asadar. a celei mai importante terase de pe V. dealurile izolate Tintea–Paulesti.5%. Intrepatrunderea dealuri–campie este un caz unic in tara noastra. cu precadere pe stanga pana sub poalele dealurilor Baicoi–Tintea–Gageni. tind sa se accentueze si sa se accentueze si sa se inalte pentru a strapunge aluviunile recente. Teleajenului iar pe de alta parte. El constituie prelungirea spre sud. Anticlinalele cu samburi de sare.Baicoi Pitigaia . Prahovei este incadrata de maluri ce scad la cativa metri si raul meandreaza.Ciobi – Strajistea. V. Adancita in propriul sau con aluvionar la Banesti cu 30–35 m. Pe de–o parte campia se leaga de sesul Mislei prin seaua de la Gageni si pe V. iar pe de alta parte aluvionarea excesiva a impus divagarea raurilor. Campia Ploiestilor inclina de la 400 m la Banesti. Terasa a III–a (Baicoi) este situata la 73–75 m altitudine relativa si pe ea se afla situata localitatea cu acelasi nume. pe de o parte formarea unor dealuri recente. Uneori sarea a reusit sa iasa la lumina la Tintea si Baicoi. Terasa a IV–a (Campina) este situata la 30–50 m altitudine relativa. dovedind ca pe masura formarii lor miscarile scoartei le–au inaltat si deformat.dejectie al Prahovei. dovedind ca tectonica nu s–a desavarsit inca. Campina. Zona subcarpatica se caracterizeaza prin prezenta celor cinci terase ale Prahovei: Banesti-Campina . au constituit conditiile in care s-a definitivat relieful. cu inaltimi de 300–400 de m stau risipite in campie la cativa km sud de marginea compacta a inaltimilor subcarpatice. Prahovei. stratele sunt bolite formand anticlinale scurte faliate. Fig. din care reprezentativa este Movila Vulpii. la 100 m in SE orasului Ploiesti.

Grosimea pietrisurilor acestei terase atinge 20–25 m, si se mentioneaza prezenta in cadrul terasei a unui strat de lut rosu de 1–1.5 m ceea ce denota un climat cald si umed in interglaciarul Mindell–Riss. Varsta Terasei Baicoi este atribuita fazei glaciare Riss care a avut extensiunea cea mai mare si coincide cu formarea bazinului Prahovei. Terasa Baicoi joaca rolul unei bare in dirijarea retelei hidrografice ramanand suspendata fata de Prahova si fata de Mislea. Eroziunea si acumularea au fost activate de miscarile neotectonice care accentuau forma anticlinalelor si sinclinalelor constituind noi piete de adunare a apelor, ca si depresiunea Mislea. In aval de Baicoi terasa cade in fundalul campiei.

Fig. 7 Zona de contact terasa – Campie in sud

Dambu si afluentul sau V. Larga, au vai care prezinta o alternanta de maluri abrupte si line. In localitatea Dambu se afla un sector de vale ingust, taiat in anticlinatul Baicoi. Pantele au inclinari de 8–10 grade pe stanga vaii si 5 grade pe dreapta. La iesirea din Subcarpati isi largeste albia, ceea ce a generat presupunerea ca a fost un curs vechi al Prahovei. Este un exemplu clasic de vale antecedenta. Dealurile Tintea–Baicoi domina depresiunea subcarpatica Mislea–Podeni. Contactul se realizeaza printr-o zona piemontana alcatuita din conuri de dejectie ingemanate si suprapuse. Culoarul de vale al Mislei, este considerat de G. Valsan, un curs al Teleajenului care se drena spre Prahova si se varsa la sud de Banesti, aducand ca principal argument, largimea de 15 km a culoarului care nu putea fi modelat de Mislea. Dealurile Tintea si Baicoi constituie o cumpana de ape, dezvoltata pe directia vest - est cu altitudini de 250 - 404,6 m. Desfasurate pe o lungime de 20 km, aceste
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 53

dealuri apar ca martori de eroziune intre Prahova si Teleajen. Dealul Gageni este continuarea spre est a dealului Tintea, iar dealul Baicoi, apare ca martor al eroziunii dealului Tintea. Individualizarea acestuia, nu poate fi decat rezultatul unui drenaj pe directia NS efectuat de V. Cosmina sau V. Mislea, fapt confirmat de inseunarea de la 250 m ce desparte Dambu de Gageni. Dealul Tintea, poate fi considerat martor al eroziunii subcarpatilor externi ai curburii. Configuratia interfluviilor, este rezultatul evolutiei arterelor hidrografice care se scurg catre nord (V. Mislea) si spre sud (V. Dambu).

Fig. 8 Dealul Tintea

Altitudinea maxima 404,6 m se inregistreaza in Dealul Tintea si se datoreaza gresiilor. In cadrul acestor interfluvii, se remarca o serie de umeri dispusi la altitudinea de 300–330 m, ei reprezentand rezultatul actiunii exercitate de afluentii Dambului. Un interfluviu mai larg dezvoltat apare in zona Dealului Baicoi aliniat pe 6 km est–vest. Suprafata prezinta denivelari de cca 25 m. Datorita pantelor mai mari de 20–30 grade, constitutiei litologice si despaduririlor, apar alunecari de teren, ogase, torenti precum depresiuni mici cvasirotunde dezvoltate pe sare. Se evidentiaza ogasele de pe V. Portarului, la limita superioara a padurii, ravenele de pe partea stanga a Vaii Dambului si torentii din sudul dealului Baicoi. Altitudinea vine si ea in sprijinul apartenentei subcarpatice a orasului Baicoi. In campie altitudinea creste lent de la 240–250 m in sud–est la 320–330 m in nord–vest. In zona predomina relieful fluvial ca urmare a actiunii erozive a raului Prahova, mai putin a Teleajenului in est. In aceste conditii, terasele constituie forma
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 54

dominanta a peisajului local. Sunt deosebit de mari, urmeaza vaile si ocupa interfluviile (Campul Urletei). Cea mai intinsa este Terasa Campina. Relieful de denudare este reprezentat prin: Ogase cu fund de vale foarte larg aproximativ 6 m, Ravene – V. Dambu, vestul dealului Tintea, Torentii in sudul T. Baicoi, Alunecari de teren (superficiale si deplasive). Relieful antropic este reprezentat mai ales prin movile (Movila Vulpii). Campia Ploiesti in sud cu procese acumulative, corespunzatoare conului Prahovei (alt. 250–300 m), strat de pietris 20–60 m, acoperit cu argile in nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzatoare Terasei Campina. Subcarpatii sunt reprezentati prin : Campul Urletei corespunzator T. Baicoi, relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea) Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. Pe acesta este dezvoltat orasul. Dealul Tintea (Gruiul) 404.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare, alunecari) Dealul Mislea la nord, intr o zona de subsidenta, drenat de Dambu si Mislea. Are altitudini de 290–310 m, desparte Subcarpatii externi de cei interni. Peisajul natural al asezarii a fost modificat datorita actiunii omului, fiind umanizat integral prin caile de comunicatie create, forajul sondelor, exploatarea petrolului, activitatea industriala si agricola. In concluzie, orasul s-a dezvoltat la contactul Subcarpatilor Prahovei cu Campia piemontana a Ploiestilor. Geologia regiunii In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 55

Levantin si holocen in lungul vailor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 56 . Miscarile de la sfarsitul pliocenului (faza valaha) au dus la cutarea sedimentelor. nisipuri iar in lagune sarea si gipsul. Pliocen in serie completa. In pleistocenul mediu s-au manifestat miscari intense de ridicare. potian. Miocen alcatuit din burdigalian badenian si sarmatian 2. limitat la nord de sinclinatul Mislea Podeni si la sud de zona de subsidenta de la marginea campiei Ploiestilor. formarea cutelor diapire si au ridicat in bloc intreaga regiune generand dealurile subcarpatice.Fig. In zona se intalnesc depozite geologice care apartin neogenului si sunt reprezentate prin: 1. tufuri. 9 Harta geologica a zonei In jurasic zona era acoperita de apele marii tarii. Niculescu a adus dovezi asupra unor inaltari neotectonice in zona pintenilor paleogeni si masivelor marginale si scufundari in zona mijlocie (MisleaPodeni) si la marginea campiei. meotian afectat de diapirism cu zacaminte de petrol si gaze. dacian romnanian (stratele de Valcanesti in care este cantonata structura petrolifera a orasului) 3. Orasul Baicoi est situat in Subcarpatii externi ai Curburii. Gh. situatie care a durat pana in pliocen. In perioada ciclului de sedimentare mio–pliocen s-au depus gresii. Tectonica a fost conditionata de evolutia Depresiunii Precarpatice (avanfosa carpatica). pe a treia axa a anticlinatului diapir Tintea-Baicoi–Gura Ocnitei.In evolutia zonei se disting mai multe faze de sedimentare intrerupte de cateva faze orogenice care au cutat formatiunile si inaltat in bloc regiunea. marne.

Cercetarile lui Gh. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 57 . De asemenea. in general.4. Fragmentarea redusa a reliefului si vegetatia sunt elementele locale principale care influenteaza regimul elementelor climatice. a determinat stilul tectonic complicat. in clima regiunii geografice in care este situata localitatea. generand decrosarea stratelor dea lungul a numeroase accidente tectonice. Baicoi–vest (Cotoiu) 6. extracarpatica cu nuante de tranzitie la continentalism. padurea exercita o influenta mai mare vara. In cadrul structurii petroliere Baicoi–Tintea se disting trei sectoare separate prin falii traversate: 5. ca urmare a strapungerii sedimentelor de catre lama de sare. formarea teraselor. adancirea vailor. alunecarilor de teren si acumularea unor conuri de dejectie la marginea lacului levantin. Baicoi–central (Central) 7. Gura Ocnitei si coborari compensatorii in sinclinatul Magurele si zona de subsidenta de la marginea campiei. Tintea–est Din acest anticlinal diapir petrolul se exploateaza in dacian. Clima Clima orasului Baicoi se incadreaza. Campia coincide cu cuvertura depozitelor cuaternare alcatuite din pietris. se constata mai multe ridicari axiale si scufundari. este o clima temperat continentala de deal. unde temperatura este mai ridicata. peste formatiunile pliocene slab cutate sau orizontale. avand ca rezultat fragmentarea reliefului in zona de deal. Masele de aer rece se cantoneaza pe vai in comparatie cu regiunile mai inalte. meotian si sarmatian. In aceasta mare zona anticlinala diapira. Prezenta sarii la suprafata. cand temperatura aerului este mai coborata in zona impadurita decat iarna cand diferntele sunt nesemnificative. nisipuri si luturi aduse din munte si depuse la poalele dealurilor. Niculescu au adus dovezi certe depre o inaltare neotectonica in zona anticlinatului Boldesti–Baicoi.

a fost 1901 cu 9640mm. 99 calde si 30 tropicale. grindina a afectat RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 58 . Pe an sunt in medie 104 zile cu ploi. regimul.4 grade C in august 1945. iar maxima 39. cu 360mm. Cantitatea cea mai mare se inregistreaza in luna iunie. 120mm cand aerul umed patrunde dinspre ocean pana la nori si asociat cu procese de convectie. hidrotehnica. 131 cu nori.Temperatura aerului. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9–10 grade C. Minima absoluta a fost –30 grade C in ianuarie 1942. intensitatea si forma sub care cad. au o importanta practica deosebita pentru agricultura. Perioadele de inghet sunt cuprinse intre 1–10 octombrie si 1-10 aprilie. Cantitatea cea mai mica de precipitatii se inregistreaza in lunile ianuarie 36mm si februarie 38mm. Anul cel mai ploios. este elementul care reda cel mai bine influenta radiatiei solara. 26 reci.3 grade C. 112 cu cer senin. Precipitatiile.5 grade C iar maximele in luna iulie 31. Pe an sunt in medie 17 zile geroase. frecventa. Media precipitatiilor insumeaza 600mm fiind repartizate neuniform in functie de deplasarea fronturilor de aer dinspre Oceanul Atlantic sau dinspre continent. In anul 1996. etc. clima se caracterizeaza prin ierni blande (media lunii ianuarie 2 – 3 grade C) si veri calde (media lunii iulie 21–22 grade C) . 122 cu cer acoperit. Ninsorile nu sunt abundente. 26 cu ninsoare. incat din punct de vedere termic. stratul de zapada are media de 10 cm grosime si se mentine 50–55 zile/an. iar cel mai secetos 1930. produce ploile torentiale de vara. cu multiplele lor aspecte legate de cantitate. Intervalul fara inghet insumeaza 180–190 zile permitand desfasurarea fara dificultati a activitatilor din agricultura. urbanism.Minimele se inregistreaza in luna ianuarie –16.

temperatura medie anuala a aerului.90. Conform tabelului 1.adâncimea maxima de inghet h = 1.6% si SV – 10.precipitatii medii anuale . Distrugerile au fost deosebi de mari.6 grade C fiind periculoase pentru pomii fructiferi. • V. Vitezele sunt reduse 2–4 m/s iar calmul reprezinta 26% anual.2 kN/m2 cu perioada de revenire de 10 ani si gz = 2. viteza mediata pe 2” este de v2m = 22 m / sec. E – 13.4%. . temperaturile mai mari de 30 grade C si celor sub 0 grade C din nori care au favorizat condensarea si sublimarea.30 kN/m2. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 59 . temperaturile minime ale iernii –26.600 mm. Din analiza rozelor de frecventa medie a vanturilor. rezulta ca sunt dominante vanturile din NE – 15%. cu precipitatii maxime la sfarsitul primaverii si inceputul verii. Baicoi si Dambu. In concluzie. • versantul nordic – umbrit cu zapezi ce persista mai mult. + 9. Cotoiu. Ea s-a datorat aerului incarcat pana la saturatie cu apa. .92) orasul apartine zonei b. Topoclimatic se contureaza patru subunitati: • versantul sudic al dealului Tintea–Baicoi cu o expozitie favorabila si un grad mai mare de insolatie. localitatea se incadreaza din punct de vedere al actiunii vântului in zona A. cu principale lor caracteristici de frecventa si viteza se disting printr-o fluctuatie in timp si spatiu. ca de altfel si maxime verii +37 grade C. Tufeni.5%.00 m (STAS 6054/77 ). canalizata preponderent pe directia vaii Prahova.6°C. Vanturile. N – 11. cu ierni nu prea friguroase si veri nu prea calduroase. Conform STAS 10101/20 . -vânturile dominante din zona au directia NE si E. curentilor de convectie care au constituit nori Cumulonimbus.0 kN/m2 cu o perioada de revenire de 50 ani. se poate aprecia faptul ca orasul se caracterizeaza printr-un climat blad. Cu privire la incarcarea data de zapada (STAS 10101 / 21 . • Zonele de terase mai uscate si mai vantoase.zonele Schela.. iar presiunea dinamica de baza stabilizata la inaltimea de 10 m este de 0. Orasul Baicoi se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici: . cu o incarcare de referinta gz = 1. Dambului cu conditiile de adapost.

Toamna sunt ape mari.5 m la 2 m. iunie. are 42 km lungime si o suprafata a bazinului de receptie de 189 kmp. Pentru inlaturarea efectelor negative ale inundatiilor. La Baicoi.4 km/kmp. Paraul Dambu. Regimul de scurgere apartine tipului pericarpatic sudic. stangul abrupt iar cel drept domol. apartine sistemului hidrografic Ialomi a (subbazinul hidrografic Prahova – Teleajen). Larga. Fig. cand nivelul creste la 0. care patrundea in campie la Gageni. dupa ce traverseaza orasul Ploiesti. s–a prevazut decolmatarea albiei pe o lungime de aproape 2 km ce cuprinde toata zona in care paraul traverseaza orasul Baicoi. Traversand diapirul salifer. cu ape mari la topirea zapezii si viituri in mai. Densitatea fragmentarii este de 0. prin afluentul său de ordinul IV pârâul Dâmbu. primeste un afluent pe partea dreapta: V. dreneaza Depresiunea Mislea si atrage afluentii de pe pantele nordice alea Dealuli Tintea.1. are ape clorurate 150 mg/l. separa terasa Baicoi de dealul Tintea. Pe langa RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 60 . Factorul de mediu “Apa” Re eaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al orasului.2. Raul Mislea. Malurile sunt asimetrice.2. Apa este intens poluata cu reziduri petroliere si se varsa in Teleajen. 10 Paraul Dambu Pârâul Dâmbu izvoreste din Scorteni. Valea sa este mult prea larga fata de puterea de eroziune si se crede ca a preluat un curs al Prahovei sau Teleajenului.

161 din 16/02/2006. temperatura este mai mare ca la suprafata. 11 Lac in faza avansata de colmatare In Livede. cu suprafete de 1500 mp. Lacurile. exista lacul sarat Seninu. aceste lacuri au fost amenajate pentru tratament permitand conturarea aici a unei zone balneare.50 m. permanent sunt aproape 20 cursuri temporare (80%). Partea I nr. In apropiere se afla lacul cu namol sapropelic cu o suprafata de 228 mp si cu o adancime de 0. sunt reprezentate prin lacuri sarate (Seninu–Tintea si L.E.80 m. cu o suprafata de 1515 mp si o adancime de 1. In adancime.11 mg/l si un continut bogat de clor. Fig. aflat intr-o faza avansata de colmatare in apropierea statiei P. resprectiv 900 mp si adancimi cuprinse intre 2–2. brom.Dambu. Datorita concentratiei in minerale si a vietuitoarelor din namol. Starea apelor de Suprafa ă Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordin nr. Acest ultim lac are o suprafata de 270 mp si o adancime de aproape 1 m. Alimentarea este pluviala 70%. La V.O.20–1.5 m. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 61 . 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Stelii. lacurile ingheata 30–40 mm. Mare Baicoi) formate din boltele diapirului salifer si un lac cu apa dulce. Apa are o mineralizare de 10. iod. din ape subterane 20% si nivala 10%. Iarna.C. Publicat in Monitorul Oficial. se intalnesc doua lacuri.

care necesită îmbunătă irea calită ii apei sub aspectul stării ecologice. • Râul Prahova. sec iunea conf. Asemănător anilor preceden i. Se constata situatii diferite ale prezentei apei freatice pe diferite unitati morfologice. 261 Km reprezentând 19. 624 Km reprezentând 47. la 10m in Baicoi din cauza permeabilitatii pietrisurilor in zona teraselor si la 4m in zona paraului Dambu. sec iunea SE Târgovişte Nord – evacuare SE Târgovişte Sud: 7 km. sec iunea confluen a Mati a – vărsare 65 km.Din cei 1308 Km lungime râuri monitorizate în anul 2009 în Bazinul Hidrografic Ialomi a. Comparativ cu anul 2008. 115 Km reprezentând 8. izvoare – confluen a râul Naianca: 28 km. Pe pantele domoale ale dealurilor.55 % s-au încadrat în clasa a II-a de calitate – stare ecologică bună. • Râul Teleajen.79 % s-au încadrat în a IV-a de calitate – stare ecologică slabă. râul Izvorul – confluen a râul Comana: 143 km. Apele subterane Apele subterane din cuprinsul teritoriului orasului depind de gradul de permeabilitate.evacuare Sta ia de Epurare Ploieşti: 16 km. • Râul Snagov Ciaur. • Râul Cricovul Sărat. pe întreg cursul: 47 km. grosimea si de extinderea stratelor geologice si tectonica lor. 308 Km reprezentând 23.71 % s-au încadrat în a III-a de calitate – stare ecologică moderată.P. Apele freatice se intalnesc la adancimi mai mari de 70m la Tufeni. • Râul Sărata. confluen a râul Telega – confluen a râul Dâmbu: 31 km. • Râul Ialomi a. sec iunea evacuare Sta ie Epurare Câmpina – vărsare: 136 km. evacuare Sta ia de Epurare Jovila Păuleşti . în Bazinul Hidrografic Ialomi a din punct de vedere biologic numărul kilometrilor care nu s-au încadrat în clasa I şi a II-a de calitate a crescut de la 556 km la 739 km. în Bazinul Hidrografic Ialomi a nici o sec iune de monitoring nu s-a încadrat în stare ecologică proastă.95 % s-au încadrat în clasa I de calitate – stare ecologică foarte bună. • Râul Dâmbu. Condeşti – vârsare: 151Km. Clasa a III-a de calitate – stare ecologică moderată • Râul Ialomi a. • Râul Ialomi a. in timpul caderii ploilor si topirii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 62 . Din punct de vedere biologic ponderea cea mai mare o au apele din clasa a III-a de calitate sau stare ecologică moderată. reprezentând zone critice. sec iunea S.

ploile acide. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). 2. Compozi ia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activită ii omului. reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma descompunerii o serie de substan e gazoase poluante. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) .3. având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). capacitatea de dispersie a unui poluant fiind extrem de ridicata. se remarca o retea bogata de ape temporare ce alimenteaza paraul Dambu si constituie un factor important in declansarea alunecarilor de teren. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. si totodata capacitatea de a colecta si epura ulterior un poluant fiind cea mai scazuta. modificarea climei. s-a identificat existen a unei poluări semnificative.1. Apa este vulnerabila la poluare. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. emisiile de noxe gazoase. Surse de poluare a aerului: Sursele de poluare a atmosferei în oraş sunt: • naturale: solul lipsit de vegeta ie. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influen eze negativ sănătatea popula iei umane. • antropice. Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor. in urma exploatarii zacamintelor de petrol. Factorul de mediu “Aer” Aerul este factorul de mediu cu cel mai ridicat potential ca “vector de transport”. ca: poluarea urbană.zapezilor. În aceste condi ii. şan uri şi bazine de colectare. de-a lungul timpului. litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 63 . Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu.

C02. NOx. NOx. CO2. CO2 NMVOC SOx. Alte surse mobile şi utilaje PAH Tratarea şi depozitarea SOx. NOx. NOx. NMVOC. metale grele SOx. NMVOC. CH4. NOx. NH3. NMVOC. Cazanele utilizate pentru producerea agentului termic sunt principalele surse de emisii de CO. CO. Alte tipuri de emisii in atmosfera sunt H2S. sisteme de separare produs/apa. NOx. NMVOC. NOx. CO2 SOx. si metale sub forma de particule (V. CO. CH4 . CH4 . PCBS Agricultura CH4 . CO. CO2. metale grele NMVOC. CO. NOx. CO. Principalii poluanti emisi in procesele de exploatare a zacamintelor de hidrocarburi si sursele de emisii sunt urmatorii: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 64 . CH4 . NMVOC. neetanseitati. NH3. transport. CH4 . Ni). SOx. CS2. CO2 SOx. valve. HF. CO2. metale grele. NMVOC. CO. CO. Orice exploatare de resurse minerale fosile solicita un consum ridicat de energie astfel ca 60% din emisii provin din producerea energiei necesare. iar emisiile fugitive de la supape. metale grele.NH3 Activitatea cu cel mai mare grad de poluare a aerului din orasul Baicoi o reprezinta industria extractiva.Principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în considera ie sunt: Grupa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Activitatea Arderi în energetică şi industrii de transformare Instala ii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de produc ie Extrac ia şi distribu ia combustibililor fosili Utilizarea solven i a altor produse Transport rutier Principali poluan i SOx. CH4 . incarcare. metale grele SOx. CO2. Compusii organici volatili provin din stocare. si particule in atmosfera (proces de combustie). deşeurilor DIOX.

cazane de abur. Sisteme de Compusi organici volatili separatoare titei/apa. Emisii fugitive. cazane de abur. sulful din combustibil este transformat intr-o mixtura de S02 si S03. cazane de abur. Sistemul de facie Procese de ardere. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 65 . • Emisiile de particule trebuie urmarite in mod deosebit. deoarece sunt potential periculoase si pot crea efecte adverse. Sursa de NOx este in general procesul de combustie. iar in particular in conditii de ardere in atmosfera nesaturata. cazane de abur. Gaze asociate titeiului de zacamant Stocare si manipulare titei si apa sarata. • Oxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca produs secundar in procesele de combustie. Conditiile de ardere joaca un rol important. N20 este cel mai putemic gaz care afecteaza stratul de ozon. in timpul arderii azotul (de obicei rezultat prin arderea aerului) este transformat intr-un amestec de N02 si NO. Emisiile de particule provin din arderea combustibilului. Propan. Sistemul de facie Procese de ardere. Sistemul de facie Metan. • Oxizii de azot (NOx) cand sunt emisi in atmosfera se combina cu apa si formeaza o componenta a „ploii acide". in special cand nu sunt asigurate conditiile optime de combustie. Sistemul de facie. Valve Efectele emisiilor atmosferice sunt prezentate in cele ce urmeaza: • Dioxid de carbon (CO2) este un gaz cu efect de sera care necesita o atentie deosebita in rolul pe care il are in schimbarile climaterice globale. Sistemul de facie Procese de ardere. Principala sursa de SOx este producerea de energie. Butan Emisii libere necaptate. Principala sursa de emisie este producerea de energie. in timpul combustiei. cazane de abur. Etan. • Oxizii de sulf (SOx) cand sunt emisi in aer se pot combina cu apa si pot forma o componenta a „ploii acide". Procese de ardere. In general procentul de CO nu este mare in comparatie cu CO2.Poluanti errisi in procesele de exploatare a zamnintelor de hidrocarburi si surse de emisii Principalii poluanti Dioxid de carbon Oxid de carbon Oxizi de azot Particule Oxizi desulf Principalele surse Procese de ardere.

aceste emisii sunt relativ scazute. Agentul termic generat in cazanele dintr-o schela are un continut in caldura de circa 2. agenti de dezincrustare si eventual agenti antispumare. evaluarile de teren realizate de catre evaluatorul raportului de mediu. sub presiune prin arderea de combustibil . oxid de carbon (monoxid de carbon si dioxid de carbon). Cazanul si sistemul de alimentare cu agent termic nu este tratat cu inhibitori de coroziune. Identificarea emisiilor atmosferice pe amplasament este dificil de realizat. in mare masura determinate de caracteristicile energiei termice furnizate. determinand formarea de ozon. care ajung in mod normal la o eficienta de peste 85%.700 MJ/t si o temperatura de circa 150 ÷ 200C. EMISII IN ATMOSFERA REZULTATE DIN INSTALATIILE DE ARDERE Generarea aburului tehnologic este una din principalele surse de emisii rezultate din instalatiile de ardere. Hidrocarburile pot fi de asemenea emise in timpul arderilor in conditii de combustie improprii. pot reactiona cu NOx in prezenta luminii solare. transportului si distributiei. In general sunt folosite o varietate de tipuri de arzatoare. Cele mai mari eliberari in aer de la procesele de combustie sunt gazele de cos continand oxizi de sulf. precum si lipsa unor sisteme de masura a emisiilor. Daca totusi combustia nu este RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 66 . oxizi de azot. Combustibilul gaz natural sarac este un combustibil cu grad scazut de poluare. Cand operarea este corespunzatoare si cand se ard agenti de curatire cum ar fi gazul natural sarac. emisiile de COV pot crea probleme mari de odorizare care sa deranjeze pe locuitorii din vecinatati. precum si metodele statistice de calcul al acestor emisii. emisiile de NOx fiind de asemenea mai mici decat in cazul folosirii de combustibil lichid. Incalzitoarele din procesele de extractie sunt de obicei incinte dreptunghiulare sau cilindrice cu multiple arzatoare special proiectate sa foloseasca combustibil cu o capacitate scazuta de combustie (gaz „sarac").gaz natural. Eventualele incalzitoarele si boilere incalzite cu gaz genereaza putin praf si emisii scazute de S02. Sursa de COV este evaporarea si scurgerea de fractii de hidrocarburi. Cazanele sunt in general unitati standard de producere a agentului terrnic cu intensitate a arderii scazuta. Mai mult. avand in vedere numarul surselor care conduc la emisii in atmosfera.• Compusii organici volatili. in timpul stocarii. procesul de tratare si uneori vehiculare a fluidului de extractie necesitand modificarea temperaturii acestuia. Principiul generarii agentului termic consta in incalzirea apei de alimentare a cazanului. Evaluarile realizate pentru determinarea emisiilor sunt realizate pe baza declaratiilor PETROM cu privire la sursele de emisii existente.

04. d° = 0.Nm3/h Plecand de la energia dezvoltata timp de o ora de arderea combustibilului care este de: ∑Bhf Nm3/hx 8550 kcal/Nm3 * 4. Volum specific. ori incalzitoarele sunt alimentate cu gaze bogate emisiile pot fi semnificativ mai mari. propan.936 Nm3/Nm3 pentru fiecare metru cub de gaznatural ars. Sursele de emisii in atmosfera din instalatii de ardere pentru Structura Baicoi sunt urmatoarele: • Cazane pentru producerea aburului tehnologic si incalzire.15 fiind de: Vg = 11.4 Pulberi g/Nmc 0. Pentru calculul statistic pot fi luati urmatorii parametrii: Consum maxim orar de combustibil (total): ∑Bhf =…. punct topire: 184°C.1868 kj/kcal/1000000 GJ/kJ =…… GJ/h.415. Volum total orar de gaze de ardere in conditiile de functionare amintite va fi de: Vgt0 =∑BhfNm3/hx 11. butan.completa. CAZANE PENTRU PRODUCEREA ABURULUI TEHNOLOGIC SI INCALZIRE Gazele naturale sunt amestecuri de parafine usoare in care predomina metanul (CH4) cu procente variabile.936 Nm3/Nm3 = . si folosind factorii de emisie Corinair de mai jos. Arderea incompleta poate conduce si la emisia de monoxid de carbon.4 13 55. • Masini si utilaje de transport si interventie. in general insa mici. teoretic.. densitate: 0. lichid la -11°C si l80at.5547. punct de fierbere: -164°C.. principalele caracteristici ale acestora fiind urmatoarele: masa moleculara:16. de gaze de ardere in conditii fizice normale si considerand un coeficiental excesului de aer de 1.. pentru boilere cu puterea sub 50 MW. cu regim industrial si functionand pe baza de gaze naturale: Factori de emisie pentru instalatii de ardere Poluant NOx CH4 CO CO2 Factor g/Gj g/Gj g/Gj Kg/Gj emisie 67 1.5 N2O g/Gj 2. de etan.1216 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 67 .Nm³/h (variaza in functie de consumul pe fiecare baterie de cazane).

In ceea ce priveste emisiile de oxizi de sulf (exprimate in SO2). 756/1997.posibilitatea de a dispune de rnasuri secundare.E.756/97 1 · 106(1.). Hu .L.Ordin MAPM nr.eficienta masurilor de reducere secundara.5 70 Limite de concentratie (mg/Nmc) V. 462/1993 Prag de alerta Ordin nr. valorile ghid recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei. gudroane etc). • Prag de alerta . prin depasirea acestora se produce impact asupra mediului.Ordin MAPM nr. astfel: EFRSOx = 2Cscombustibil (1.factorial de emisie specific. depasirea acestora constituie un impact potential asupra mediului.capacitatea calorica a combustililului. in %. stabilite prin Ordin nr.ηsecβ) H 24. Pragurile de alerta reprezinta conform Ordin nr.5 Oxizi de azot (N02) 350 245 Marime de referinta – valorile se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 3% vol.α S) unde: EFRSOX .continutul de sulf in combustibil. Concentratiile si debitele masice ale substantelor emise in atmosfera se raporteaza la valorile limita la emisii (V. ηsec . in %. in %. Ordin nr.L. Cs . • VLE .E. valorile limita ale concentratiilor constituie pragurile de interventie. 462/1993. acestea fiind urmatoarele: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 68 . 592/2002 privind calitatea aerului.sulful continut in reziduuri de ardere (cenusi. factorii de emisie aferenti sunt dependenti de continutul in sulf al combustibilului. β . 756/1997. Valori limita la emisii conform Ord 462/1993 siOrd 756/1997 Indicatori Focare de alimentare cu gaze naturale Pulberi (PST) Monoxid de carbon (CO) Oxizi de sulf (SO2) 5 100 35 3. α S . Concentratiile in imisiile din atmosfera se raporteaza la valorile limita stabilite prin STAS 12574/87 STAS 12574/87 si Ord. 70% din valorile limita la emisii ale concentratiilor substantelor. 462/1993 (prag de interventie).

150 µg/m3 pentru t = 24 ore = 8 ore. 30 µ/m ca medie anualt in prezenta a = 30 µg/m NO2 si a = 3 60 µg/m O3 . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 69 . MAPPM nr.000 µg/m3 pentru t = 30 minute si 10.protectie ecosisteme. 3 3 3 SO2 150 µg/m pentru expunere < 1 ora. 592/2002 VL=200µg/ m3 NO2 1h 3 VL=40µg/ m 1an 3 – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone NOx VG=30µg/ m 1an neconstruite VL=10000µg/ m3 VL=350µg/ m3 VL=125µg/ m3 VL=20µg/ m3.000 µg/m3 pentru t 400 µg/m3 pentru t = 1 ora. Valori limita la emisii conform reocomandarilor de la Uniunea Intenationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei N02 95 µg/m33pentru expunere 4 ore.protectie ecosisteme.protective ecosisteme PM 10 VL=50µg/ m3 Particule in suspensie cu VL=40µg/ m3 pana in 2010 si 20µg/ m3 din anul 2010 ≤10µm CO SO2 8h 1h 24h 1an 24h 1an Valori limita la emisii conform recomandarilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) CO N02 60.Valori limita la emisii conform STAS 12574-87 CMAprevazute de STAS 12574-87 30 minute 24 h 3 PST/particule 500 µ g/m 150 µ g/m3 Anual 75 µ g/m3 Valori limita la emisii conform Ord. 30 µg/m3 ca medie anuala in prezenta a = 30 µg/m3 SO2 si a = 60 µg/m O3 .

Mai mult. metoda absorbtiei si metoda API. depozitarea si manipularea. sistemele de apa uzata. cum ar fi cele de la sigiliile pompelor de scurgere. sistemele de evacuare. Anumite scurgeri accidental pot fi continue. dar pot aparea si din alte surse cum ar fi: defectiuni la echipamente si supraincarcarea rezervoarelor. sistemele proaste de sigilare (de exemplu inchiderile supapelor care sunt predispuse la scurgeri) si mentenanta limitata vor duce la emisii mai mari. programele de mentenanta si proprietatile continutului liniei. care se evapora la temperatura ambientului si contribuie la formarea „cetii de vara" sau poluare olfactiva. Principalele surse de COV din procesele de extractie a titeiului si gazelor naturale sunt supapele. rezervoarele de depozitare. o diferentiere pe fiecare structura de exploatare fiind imposibila avand in vedere exploatarea diferita din punct de vedere administrativ a acestor structuri. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 70 . emisia de aer. Proiectele mai slabe cu tolerante mai mari. Pierderile de COV pot fi calculate sau masurate direct (pot fi descoperite discrepante in cifrele de emisie in ambele metode. calitatea sistemelor de sigilare. in multe dintre cazuri). EMISIA DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI REZULTATI DIN SURSE DIFUZE „Compusii volatili organici" (COV) este un termen generic aplicat tuturor compusilor care contin carbon organic. Sursele de emisii difuze (fugitive) de COV cum ar fi sigiliile de la pompe. Factorii care conduc la aceste emisii de hidrocarburi sunt proiectarea echipamentelor. supapele de scurgere si scurgerile de la conducte sau altele.MASINI SI UTILAJE DE TRANSPORT SI INTERVENTIE Metodologia de calcul a emisiilor rezultate din combustia carburantilor utilizati pentru mijloacele auto este cea folosita in normativul AP 42. emisiile fugitive din sistemele de conducte. Calculul emisiilor fugitive poate fi realizat utilizandu-se metodologia DIAL. o mare parte din emisiile fugitive rezulta dintr-o mica parte de surse (de exemplu. Emisiile fugitive din echipamentele de proces sunt cele mai mari surse de COV emis in atmosfera din procesele de extractie si pot acoperi in mod frecvent 50% din emisiile totale. supape. sistemele de incarcare si descarcare. flanse si scurgeri din conducte si echipamente pot contribui cu 20 ÷ 50% la emisiile totale de COV. care sunt de natura permanenta. compresoare. Este necesar a fi specificat faptul ca mijloacele auto deservesc activitatea intregii Scheie Baicoi. mai putin de 1% din supapele din serviciul de gaze/aburi pot fi sursa a peste 70% din emisiile fugitive totale.

Una dintre cele mai importante emisii in atmosfera este reprezentata de gazul asociat titeiului.7.67 %. CS2. propanul. gaz care in cele mai multe din situatii este tehnologic eliberat in atmosfera. si HF care contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. Butan n .66 %.C. compresoare).62%. Aceste emisii sunt intalnite in special la sondele de exploatare. decantoare. Compozitia procentuala gravimetrica a gazului asociat este urmatoarea: C02 0. Hexani . hexanul (emisii libere de gaz asociat necolectat). metanul.96 %. Pentan n .Principalele surse difuze identificate pentru obiectivele Structurii Baicoi sunt: • Emisii rezultate de la recipienti/spatii de stocare a fludiului de extractie (rezervoare.83 %.48 %.1. beciuri de sonda).45 %.5. Structura Băicoi in anul 2006. NH3. • Emisii rezultate de la transportul fluidului de extractie (conducte de colectare. Butan i . Halcrow România pentru Petrom S.18 %. conform Ordinului 462/1993 (emisia maxima obtinuta conform metodelor utilizate). NH3. conducte de pompare. concentratia maxim admisa este de 150 mg/m3. habe. ALTE EMISII IN ATMOSFERA Alti poluanti luati in considerare sunt monoxidul de carbon (boilere). • Emisii rezultate de la colectarea gazului asociat titeiului (conducte de colectare/pompare.75. Pentan i -0. captarea acestora impreuna cu fluidul de extractie putand conduce la crearea unei peme de gaz in coloana si implicit reducerea productivitatii colectarii fluidului de extractie. Pentru alcanii fara metan emisi cu un debit masic mai mare de 3 kg/h.03 %. Propan . si HF contribuie de asemenea la emisiile de aer intr-un proces de extractie a titeiului si gazului metan. Heptani 3. Metan . 02 .0.1. vidanje). Alti poluanti care pot fi luati in considerare sunt substantele din echipamentele de protectie impotriva incendiilor. decantoare si habe conform bilantului de mediu elaborat de catre S.0. Etan . separatoare.A. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 71 .2. supape la rece si scurgere si substanta din echipamentele de protectie impotriva incendiilor. butanul. pragul de alerta fiind de 105 mg/m3.84 %. CS2.98 %. In tabelul alaturat se prezinta calculul emisiilor rezultate de la rezervoare. unde coloana de foraj este deschisa pentru a permite gazelor asociate sa fie evacuate in atmosfera.

măsurate la bordura trotuarului ce RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 72 . in lipsa unui traseu ocolitor.habe/decantoare/beci 32.habe/decantoare 9. PH-15 din 10.06. tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANĂ Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al străzii. la limita unei incinte industriale.rezervoare 181.rezervoare 25.1 34210 18660 6220 Depozit Baicoi .6 33660 18360 6120 Parc 30 .5 din acelasi STAS). deasemenea in zona de est a orasului exista o rampa ecologica de depozitare a deseurilor menajere si industriale nepericuloase care a fost inchisa.7 35970 19620 6540 Parc 30 .habe/decantoare/beci 15.habe/decantoare/beci 41. care a fost extinsa printr-un PUZ in anul 2005 ce detine acordul de mediu nr. De asemenea. măsura la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 . aceasta se va face în asa fel încât să nu depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii.habe/decantoare/beci 31.Calculul emisiilor de la rezervoare. Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 .7 87670 47820 15940 Parc 4 .rezervoare 30.2 199320 108720 36240 Depozit Baicoi . respectiv depozitarea acestora exista platforme gospodaresti prevazute cu containere.4 49940 27240 9080 Parc 901 .88 şi prevăd. decantoare si habe pentru obiectivele Structurii Băicoi CH4 NMVOC CO2 Cantitate Obiectiv produs (t) g/zi g/zi g/zi Parc 901 . cu precadere traficul greu de tranzit care se desfasoara pe arterele din oras.rezervoare 79.5 28050 15300 5100 Parc 8 .rezervoare 45.ul amintit).9 46090 25140 8380 Parc 4 .6 10560 5760 1920 Total emisii 542520 295920 98640 Se considera ca o sursa semnificativa de poluare a aerului in cadrul orasului Baicoi o constituie si traficul rutier.79. iar ceea ce priveste amplasarea clădirilor de locuit (tabelul 2. Gestionarea deseurilor.5 17050 9300 3100 Parc 8 .2005 dar care a expirat deoarece nu au fost demarate investitiile in termen de maximum 2 ani. dar care reprezinta o sursa de poluare prin modul in care sunt folosite atat de cei care depoziteaza gunoiul cat si de cei care asigura evacuarea si transportul la depozitul de deseuri. valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS .

s-a depus un strat subtire de lehm (lut roşu) care s-a solidificat sub influen a vegeta iei forestiere şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 73 . pe depozite de pietrişuri rulate în cea mai mare parte calcaroase. Datorita precipita iilor mai mari (776 mm/an).margineste partea carosabila.4. Din evaluările efectuate rezultă următoarele aspecte: principala sursă de zgomot este reprezentată de traficul rutier. Cantitatea de humus este mai mică şi creşte cantitatea acizilor fulvici. de basculantele de mare tonaj care tranzitează orasul. pe un material neeterogen format din luturi mamoase si intercala ii de pietrişuri. consecinta diversitatii factorilor geografici cu rol pedogeneti respectiv relieful variat sub raportul altitudinii. Calitatea solurilor Învelişul de sol de pe teritoriul oraşului şi din împrejurimi. levigarea carbona ilor a fost intensă iar debazificarea complexului absorbit prin pătrunderea hidrogenului. stabilite în func ie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului).1. Solul brun roşcat de pădure se caracterizează prin acumularea unei cantita i mai mari de humus slab acid de tip mull cu formare de argilă coloidală sub un climat de deal. s-a format solul brun roşcat luvic şi solul cenuşiu. expozi iei şi dinamicii. se formează solul brun de padure slab si mediu podzolic. Peste pietrişurile rulate. În zona înaltă. care atrage după sine manifestarea variată a celorlalti componen i ai mediului. În zona de terasă. Pocesul de solidificare. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa. sunt din ce în mai accentuate. este extrem de mozaicat. 2. Sub vegeta ia de pădure încheiată. activitatea economică (distribuitia sondelor si parcurilor de rezervoare este in proportie de 75% in apropierea zonelor reziden iale – in aceste conditii. de la solul brun roşcat de pădure slab podzolit în est. Factorul de mediu “Sol” Solul este în esen ă o resursă neregenerabilă. la cel podzolic puternic în NV localitatii. pe platourile colinare. Clima este un factor de contribu ie decisiv în formarea şi dezvoltarea solurilor. Branciogurile (rendzine) s-au format în campia deluvială a Ploieştilor. s-a format solul cenuşiu de pădure puternic podzolic. Solul este un mijloc de produc ie natural care se formează şi evoluează in timp la suprafa a litosferei datorită interac iunii factorilor fizico-geografici. a foat determinat de natura substratului. functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare si/sau de interventie poate conduce la depaşirea limitelor de zgomot).

s-au format soluri aluvio-coluviale din transportarea materialului gravita ional şi cel depus de toren i. nămoluri de la sta iile de epurare. • depozitele de materii prime şi materiale eco-toxice. • distribu ia combustibililor şi pierderile accidentale de materiale eco-toxice în trafic. caracteristică întinselor păduri de cvercinee (din care azi au ramas doar pâlcuri). Pe terasa postpliocenă. solurile din zona apar in urmatoarele clase: • Molisoluri – rendzinele • Argiuvisoluri – soluri brun roşcate luvice – soluri cenuşii • Hidro – halomorfe – lacovistele • Slab evoluate aluviale. bazine de stocare. viilor (pe pantele sudice). cămine de vizitare. Poluarea solurilor Principalele surse de poluare a solului sunt: • industria extractivă şi de distribu ie a i eiului • colectarea şi tratarea de ape uzate de tip menajer şi/sau industrial datorită neetanşeită ilor unor conducte. reziduuri zootehnice. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 74 . a aparut la zi orizontul iluvial si cel de acumulare a carbona ilor şi s-a format erodisolul. Solurile aluviale. • depozitele neamenajate de deşeuri de orice tip: menajere. chesoane. este favorabilă pomiculturii (pe pante şi terase). Pe versantii colinari s-a produs eroziunea de suprafa ă şi datorită apei meteorice care a spălat orizontul fertilizant.ierboase. fac ca ac iunea apei să fie mai pu in persistentă. datorită pânzei freatice la mica adâncime şi stratului iluvial impermeabil s-au format lacovişti humico-gleice. Oraşul Băicoi se află printre localită ile din jude ul Prahova men ionate în Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localită ilor pe jude e unde există surse de nitra i din activită i agricole pentru care se stabilesc programe de ac iune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii îngrăşămintelor pe terenurile agricole. s-au format pe depozite aluviale şi au o culoare închisă datorită acizilor humici. de construc ii şi demolări. Boga ia de calciu a rocii şi marea permeabilitate. În clasificarea actuală a solurilor. erodisoluri Solul reprezintă o importan ă resursa a zonei. La baza pantelor. pajistilor (pe pantele nordice) cu aportul unor lucrari de îmbogatire a humusului şi a culturilor agricole în zona teraselor Cămpina şi Băicoi. Clasa argiluvisoluri. • agricultura – Utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati şi nitri i.

conductele de colectare/pompare se pot sparge şi apar poluări locale ale solului si subsolului. Accidental. datorită temperaturilor scazute care determină creşterea presiunii in conducte prin creşterea vâscozită ii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 75 . se depun pe sol. a depozitului de itei şi a sta iilor de compresoare. Perioada de iarnă favorizează apari ia acestor incidente. rezultat al necură ării terenului de la incheierea interven iilor. Crt. sol infestat cu produse petroliere şi băl i de fluide. Trebuie remarcate însa şi neglijen ele echipelor de interven ie. SIRUP OBSERVATII Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul nu poate fi afectat de sursa de poluare Fa ă de direc ia de scurgere a apei freatice oraşul se află în aval de sursa de poluare Poluarea cu produse petroliere In general. Localitatea ARICEŞTII 1471 132075 RAHTIVANI COCORAŞTII 1483 132716 MISLII 1489 133330 1498 130847 1499 131443 1503 135164 FLOREŞTI PĂULEŞTI PLOPENI SCOR ENI Nr. solurile poluate cu i ei şi apă de zăcământ (contaminare directă) sunt dispersate in zona sondelor şi a traseelor conductelor de colectare/pompare a fluidelor şi concentrate în zona parcurilor de rezervoare.• industria prin pierderile de materiale pe/în sol/subsol şi prin poluantii cu efect acidifiant de tipul amoniac. spărturi ale conductelor. În cazul rampelor amenajate pentru depozitarea i eilor şi materialului tubular în perioada interven iilor la sonde se remarca acumularea unor cantită i importante de slam. datorită corozivită ii ridicate ale fluidelor extrase. oxizi de azot şi oxizi de sulf care. Poluări ale solului apar ca urmare a scurgerilor de fluide la ventilele defecte. neetanşeită i ale racordurilor conductelor. care permit fluidelor să se scurga în careul sondelor (zona presupusă a fi careul sondelor acolo unde există) şi care nu cură ă terenul după efectuarea interven iilor. garnituri uzate. prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar.

administrarea fluidului de extractie). fisuri in conducte). rezervoare de colectare (fisurate). bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 76 . habele sau decantoarele utilizate pentru diverse operatii de intretinere a sondei. Suprafe ele afectate ca urmare a acestor spărturi nu sunt mari. • Depozite de titei claviatura de intrare a sondelor proprii si/sau a legaturilor tehnologice (conducte de pompare) intre depozit si parcurile de rezervoare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). conductele de colectare a produsului (cu urme de produse petroliere intr-o stare avansata de uzura fizica). gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. zona parcurilor şi a depozitelor de i ei prezintă riscul de poluare cel mai ridicat. materiale si echipamente de protectie). unitatea de pompare (amplasata in aer liber. Prezentam in continuare principalele surse de poluare a solului: • Sondele de extractie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. materiale si echipamente de protectie). inclusiv slam). conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. conducte tehnologice de legatura intre echipamente (ventile de control. fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). ventile de control a conductelor si a capului de pompare. unitatea de pompare (amplasata in aer liber. garnituri de etansare. interventiile la sonde (depozitarea tijelor de extractie. unitatea reductoare a unitatii de antrenare (pierderi de ulei).fluidelor transportate şi eventual apari ia unor dopuri de ghea ă. • Sondele abandonate sau abandonabile: prin beciurile acestora (necuratate de titei si apa sarata. ventile de control a conductelor si a capului de pompare si/sau eruptie. • Sondele de injectie: prin beciurile acestora (fisurate sau constitute din sol vegetal) inclusiv nevidanjate in timp util. conductele de colectare a titeiului. bazine decantoare utilizate in fluxul tehnologic si/sau pentru descarcarea vidanjelor care colecteaza produsul petrolier de la sonde si/sau alte puncte de colectare. • Parcurile de rezervoare: claviatura de intrare a sondelor in pare (fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). În general. având în vedere concentrarea activită ii în această zonă. rezervoare de colectare (fisurate). dar fluidele se pot dispersa pe suprafe e intinse şi pot fi drenate către apele de suprafa ă. fara sisteme de colectare a eventualelor scurgeri). separatoarele bifazice (fara sisteme de coelctare a scurgerilor). conductele de injectie. habele sau decantoarele utilizate pentru colectarea fluidului de extractie. separatoarele bifazice (fara sisteme de colectare a scurgerilor). gestiunea deseurilor contaminate (ambalaje de plastic. habele de colectare a unor deseuri produse si/sau alte deseuri chimice (utilizate in procesele de interventie). fisuri in conducte). garnituri de etansare.

puncte de colectare. produs secundar asociat fluidului de extractie. metanol. pietrisuri). • Polure de adancime: dezvoltata atat in plan orizontal cat si vertical. menajere). ambalaje si echipamente de protectie. coloana de foraj). soda caustica. produs principal exploatat. • Slam de extractie. • Statii de Compresoare: separatoarele bifazice (lipsa colectoarelor pentru scurgerile de produs lichid . Principalele tipuri de poluare care pot fi intalnite in cazul solului sunt: • Poluare superficiala: dezvoltata in plan orizontal. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 77 . contaminarea litologica fiind in aceasta situatie in profunzime. unsoare). uleiuri de transformatoare si/sau condensatoare). uleiuri de compresoare. o potentiala sursa de poluare poate fi reprezentata de sondele de extractie si injectie. • Apa de zacammt (apa sarata). din activitati de intretinere si/sa dezafectare a instalatiilor si echipamentelor specifice (deseuri metalice si nonmetalice. produs principal asociat titeiului. uleiuri de pompe. rezultata prin deversari in adancime (fisuri in constructiile subterane. in conditiile in care exista premisele unei fisurari a coloanei de foraj. in conditiile in care natura litologica a acestuia este una semipermeabila sau impermeabila (argila). • Deseuri rezultate din activitatea personalului. slamului de extractie) sau prin deversari de suprafata in conditiile existentei unei litologii permeabile a substratului geologic (nisipuri. curele de transmisie si garnituri. respectiv decantoare. conducte de colectare/pompare. constructii improvizate (gropi de pamant pentru colectarea titeiului si/sau a solului contaminat. claviatura intrare sonde si/sau parcuri de rezervoare (lipsa sistemelor de colectare a eventualelor scurgeri de produs). cu potential impact asupra solului sunt: • Titei. acid clorhidric. cat si pentru orizonturile acvifere de adancime. compresoare (sisteme imperfecte sau lipsa unor sisteme de colectare a scurgerilor de ulei). rezultata prin deversari la nivel suprateran. • Substante chimice utilizate in procesele de tratare si/sau interventii pentru sondele active (dezemulsionanti tip E96. constituit din minerale specifice stratului litologic care cantoneaza zacamantul de titei. injectata ulterior in stratul geologic receptor. atat pentru nivelul litologic al subasmentului. Principalii poluanti identificati.apa sarata si titei). azot lichid. De asemenea. • Uleiuri specifice echipamentelor utilizate (uleiuri de reductoare.

De asemenea. conditiile meteorologice joaca un rol semnificativ in propagarea efectelor unor poluari accidentale si uneori chiar in producerea acestora.5 m. prin talpa putandu-se infiltra apa si astfel sarurile dizolvate ajungand in acviferul freatic. Aceste careuri au rolul de a delimita suprafata pe care se pot imprastia eventualele scurgeri (de mica amploare). pentru retinerea pierderilor de mica amploare. pereti si baza. fiind si acestea prevazute cu beciuri betonate si partial cu careuri de pamant. Avand in vedere potentialul de infiltrare in substrat a apei incarcate cu saruri minerale. careurile de pamant din jurul sondelor trebuie curatate permanent de eventuala vegetatie ce ar putea creste in interior pentru a diminua riscul aparitiei incendiilor. Pentru acest tip de activitate. In cazul aparitiei unor defectiuni sau in timpul interventiilor curente si a scurgerilor de la capul de pompare sau injectie a sondelor. Aceste accidente sunt datorate in principal agresivitatii fluidelor transportate. conform standardelor.Principalul vector de transport al acestor deversari si/sau produse cu potential impact asupra calitatii solului sunt apele pluviale care spala zonele contaninate direct. avand in vedere specificul zonei. se mentioneaza ca desi beciul sondei trebuie betonat. efectul careului in cazul acestor sonde este minimal. determina fisurari ale peretilor beciurilor sondelor iar uneori chiar daramarea completa a unuia sau mai multor pereti. sondele pot determina poluarea mediului inconjurator cu fluide de zacamant (titei si apa de zacamant). dar si vechimii si calitatii necorespunzatoare a materialelor si tehnologiilor folosite la realizarea sau repararea conductelor. De asemenea. In numeroase cazuri calitatea necorespunzatoare a betoanelor utilizate. au fost prevazute cu beciuri betonate si rigole de pamant in jurul sondelor. Cele mai frecvente efecte nedorite (poluari accidentale ale solului si subsolului cu fluide de extractie) sunt semnalate in cazul conductelor. • Sondele de exploatare. conform normativelor pentru prevenirea si stingerea incendiilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 78 . precum si interventiile repetate la sonde. nefiind insa utile in cazul infiltrarii fluidelor in substrat. in numeroase cazuri are doar peretii betonati. • Sondele de injectie in general sunt foste sonde de exploatare epuizate care au fost adaptate pentru preluarea apei de zacamant rezultate in urma separarii primare a fluidelor. permitand infiltratrea fluidelor acumulate in beciul sondei si poluarea substratului si acviferului freatic. prin dispersia acestora crescand semnificativ suprafata de sol contaminat (contaninarea indirecta a solului). Agentul poluant in cazul sondelor de injectie este reprezentat de apa de zacamant ce poate determina saraturarea solului din vecinatate. Careurile din jurul sondelor au suprafata de 900 m2 si sunt prevazute partial cu diguri perimetrale cu inaltimea de aproximativ 0.

care este propusă spre desfiintare şi închidere definitivă (amplasament impropriu ales. depozite de deşuri. Localitatea utilizează rampa ecologică BOLDESTI (Operator: S. monitorizează calitatea solurilor. si respectiv anuala de 5267 t/an. transportul si depozitarea acestora in rampa de gunoi existentă în nordul cartierului Dâmbu. iar in cazul supratraversarilor vailor permanente sau temporare nu au fost prevazute cu mansoane metalice de protectie si valve de inchidere. Personalul din cadrul parcurilor (operatorii de linie) face inspectii zilnice pe traseul conductelor pentru semnalarea in timp util a eventualelor accidente si interventie rapida pentru diminuarea efectelor acestora. pozate la adancimi variabile. De la locuitorii orasului Baicoi se colecteaza o cantitate zilnica de deseuri menajere de 14. distantele mari. Ni. “FLORICON SALUB”) Serviciul de colectare si transport a deseurilor menajere constă. Pb.C. pentru o parte din populatia orasului. terenul accidentat si personalul redus numeric pot determina intarzieri semnificative in semnalarea eventualelor accidente determinand agravarea efectelor prin acumularea in timp a cantitatilor deversate. cu urmări care aduc mari prejudicii factorilor de mediu. Zn. Poluarea cu deponii. accesul fiind permis practic oricui este interesat sa se debaraseze de deseuri. La o parte dintre sondele scoase din functiune se presupune ca nu a fost realizata suflarea sau pomparea fluidelor aflate in interiorul acestor conducte. etc. Monitorizarea calită ii solurilor Agen ia pentru Protec ia Mediului Prahova. Orasul Baicoi nu dispune în prezent de o rampa de gunoi organizata si autorizata. Totusi. in anumite zone. Conductele sunt supraterane sau subterane. conductele noi sunt protejate anticoroziv la exterior cu izolatie din benzi de polietilena aplicate la rece. in cazul sondelor inchise si abandonate.).43 t/zi. din punct de vedere al con inutului de metale grele (Cd. din imediata vecinătate a principalelor artere de circula ie (impactul traficului rutier asupra RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 79 . deseurile sunt împrastiate dezordonat. Evidenta lungimii conductelor folosite si mai ales a celor abandonate este relativa. in colectarea deseurilor menajere. neecologică. conform prevederilor STAS 7335/1987. Pe teritoriul cartierelor componente ale orasului. iar din fabricatie prezinta protectie catodica. In general. conductele nu au fost dezafectate si scoase de pe pozitie. halde.Conform informatiilor furnizate de beneficiar. Cu). in momentul de fata posibilitatea curatarii lor este redusa avand in vedere gradul de coroziune avansat al acestor conducte si schimbarea probabila in timp a proprietatilor fluidului continut (cresterea viscozitatii si eventual solidificarea).

NICHEL Conc.calită ii solului).0 25. uscata] 25 20 15 10 5 0 Bai coi Valo are medie anuala CM A PLUMB Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A ZINC Conc. [mg/kg subst. uscata] 35.conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997. [mg/kg subst. Pentru indicatorii: plumb.0 0. [mg/kg subst. inclusiv pe DN1-Valea Prahovei in dreptul localită ii Băicoi În urma monitorizării calită ii solului din punct de vedere al con inutului de metale grele. zinc si cadmiu valorile medii masurate se incadreaza in valorile normale .0 20.0 30. valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel şi cupru valorile masurate depăşesc valorile normale din sol. uscata] 120 100 80 60 40 20 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 80 . Determinările au fost realizate.0 5. în cele 6 puncte de monitorizare de pe DN1 – Valea Prahovei.0 15. Conc.0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga .0 10.

uscata] 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valo are medie anuala CM A CADMIU 1. Depozitare Depozitare Depozitare Rezervoare. uscata] 1 0. [mg/kg subst. conducte Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1999 1970 1950 600 800 1600 Page 81 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .2 Conc.8 0.2 0 Bai coi Campi na Comar ni c Si nai a Busteni Azuga Valoare medie anuala CM A . Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. [mg/kg subst.4 0. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.CUPRU Conc.6 0. Tipul de administratoru propriet lui asupra ate terenului Tipul activită ii poluatoare Natura sursei de poluare Natura poluan ilor Vârsta poluării Suprafa a contamina tă (m2) Batal depozitare şlam Băicoi Batal depozitare şlam Parc 710 Depozit Băicoi Vest (Plai) mixtă mixtă mixtă Industria petrolieră Extrac ie. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se gasesc mai multe situri contaminate Numele proprietarului.

sonde. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.Parc 11 RA Băicoi mixtă Industria petrolieră Extrac ie. compres. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. compres. sonde. Depozitare Parc 165 intea mixtă Parc 177 intea Parc 30 RA Băicoi Parc 4 AR Băicoi Parc 4 VD intea mixtă mixtă mixtă mixtă Parc 426 intea Parc 8 AR Băicoi Punct de lucru 177 intea Punct de lucru Sonda 722 intea St. 14 intea St. conducte Parc de rezervoare. conducte compresoare compresoare Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier Produs petrolier 1950 150 Lipsa date Lipsa date Lipsa date 456 1950 10 1939 145 1963 2000 2000 30 1940 100 Lipsa date 150 Lipsa date 1963 Lipsa date Lipsa date 45 Page 82 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . conducte Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. sonde. 30 Băicoi mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă mixtă Parc de rezervoare. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. sonde. sonde. conducte Parc de rezervoare. sonde. conducte Parc de rezervoare. sonde. conducte Parc de rezervoare. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie.

depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere. utilizarea necorespunzătoare a nămolurilor de la sta iile de epurare. bioremediere şi atenare naturală. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 83 . eroziunea de suprafata a terenurilor nude. conducte Produs petrolier Produs petrolier 1950 1400 Lipsa date 65 • • • • • • • • • • • Degradarea solului este produsă de: compactarea / tasarea produsă de construc ii. Ac iuni întreprinse pentru reconstruc ia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor. Depozitare Industria petrolieră Extrac ie. Poluări accidentale În oraşul Băicoi au existat si exista riscul producerii de poluări accidentale datorita industriei extractive şi de distribu ie a i eiului. depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice. compres. Fenomenele naturale care constau in: seceta sau excesul de umiditate.St. 6 Băicoi St. poluările de tip accidental produse cu diferite substan e eco-toxice. depozitarea nămolurilor de la sta iile de epurare pe platforme neconforme legisla iei. inunda ii produse de pârâul Dâmbu. sonde. lipsite de vegeta ie. pierderea biodiversită ii solului. contaminat cu hidrocarburi din petrol prin metoda de desorb ie termica. urmate de baltirea apei şi depunerea de aluviuni. 158 intea mixtă Industria petrolieră Extrac ie. alunecările în cadrul versan ilor cu pantă mare. Conform APM Prahova pe teritoriul oraşului Băicoi se desfasoară activită i de reconstructie ecologica a terenurilor degradate pentru situl “Batal Băicoi”. inj. Depozitare mixtă compresoare Parc de rezervoare.

popândău (Citellus (Spermophilus) citellus). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 84 . gorunetele (Quergus dalechampii. Quergus pubescens. cabaline. mistre (Sus scrofa). porci. nurca (Mustela lutreola). dihor de stepă (Mustela eversmanni). In perimetrele impadurite mai pot aparea: carpenul (Carpenus betulus). câini. Syringa vulgaris. Quergus policarpo). Padurile ocupa perimetrele mai mari in nordul localitatii la Tufeni (Tiganeasca) la Dambu si Tintea si predomina stejarul (Quergus Robur) in proportie de 80%. alunul (Corilus sanguinea). pir. localitatea apartine regiunii macaroneze– mediteraneene. viezure (Meles meles). lup (Canis lupus). Apodemus sylvaticus.5 Factorul de mediu “Biodiversitate” Din punct de vedere fitogeografic. Lepus capensis). şacal (Canis aureus). capre. Rattus rattus). ulmul (Ulmus foliaceea). vulpe (Vulpes vulpes crucigera).vegeta ie silvostepică adaptată mediului antropic. pomi fructiferi – vegeta ie hidrofilă şi palustră. vidră (Lutra lutra).1. Asa cum reseie din documentele cartografice mai vechi. Biocenozele sunt alcătuite dintr-un număr variat de specii heliofile . Defrisarile in folosul ogoarelor si pomilor fructiferi au declansat alunecarile de teren. Exemplu edificator este faptul ca cele mai multe alunecari de teren se intalnesc pe versantul sudic despadurit. paius rosu. subprovincia banato-getica. pisici. Aici se remarca prezenta elementelor sudice. provincia dacica. nevăstuică (Mustela nivalis). districtul Subcarpatilor Orientali ai Munteniei. plante ornamentale. veveri ă (Sciurus vulgaris). iepure (Lepus europaeus. pisică sălbatică (Felis silvestris). orbete (Spalax leucondon). Chrysopogon grylus si a palcurilor de pajisti stepice. Vegeta ia Silvostepa inainteaza in detrimetrul gorunetelor si este alcatuita din specii ca iarba vantului. Vegetatia hidrofila indica surplusul de apa acumulat intre denivelarile generate de alunecari. frasinul (Fraxinus excelsior) iar dintre arbusti. dealurile au fost mai bine impadurite. hârcog (Cricetus cricetus). plante de cultură. bovine. şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna (Legea 13/1993 pentru aderarea României la Conven ia privind conservarea vie ii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa): arici (Erinaceus europaeus). căprioara (Caprealus capreolus). lemnul cainesc (Lingustrum vulgare) si porumbarul (Prunus spinosa). faună adaptată acestora şi animale epigee oi. păsări şi familii de albine cu diferite grade de rezisten ă la invazia daunătorilor. Quergus petraea.2. Fauna Zona localită ii Băicoi şi vecinătă ile constituie arealul următoarelor specii: • mamifere – şoarece (Mus musculus.

• păsări - vrabie (Passer domesticus) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: bufni a (Bubo bubo), cucuvea (Athene noctua), şorecar (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), cuc (Cuculus canorus), ciocanitoare (Picus canus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), rândunică (Hirundo rustica), lăstun (Delichon urbica), graur (Sturnus vulgaris), co ofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia megarhynchos), pi igoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus palumbus), collybita), gai a (Garrulus glandarius), porumbel (Columba turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc (Streptopelia decaocto), stăncu a (Corvus monedula), mierla (Turdus merula), dropie (Otis tarda), prepeli a/pitpalacul (Coturnix coturnix), fazan (Phasianus colchiaus), potârniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), codobatura (Motacilla alba), sitar (Scolopax rusticola), cioara (Corvus frugilegus, Corvus corone cornix), grangur (Oriolus oriolus), cârstei de câmp (Crex crex), ciocârlie (Calandrella brachydactyla), fâsa de câmp (Anthus campestris), barza/cocostârc (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), lebada (Cygnus atratus), cormoran (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus), sitar (Scolopax rusticola), pescăruş albastru (Alcedo atthis), cocor (Grus grus), stârc cenusiu/bâtlan (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), ciocârlan (Galerida cristat), nagâ (Vanellus vanellus), fluierar (Tringa totanus), fluierar de mlaştină (Tringa glareola), tiganuş (Plegadis falcinellus), lopatar (Platalea leucordia), gainusa de balta (Galinula chloropus), cârstel de baltă (Rallus aquaticus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic/pitic (Tachybaptus ruficollis), diferite specii de corcodei (Podiceps sp.), diferite specii de rate (Anas sp.) si gâste salbatice (Anser sp.); • peşti – crap (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), clean (Leuciscus Leuciscus, Squalius cephalus L.), caracuda (Carassius carassius), caras (Carassius auratus), lin (Tinca Tinca), biban (Perca Fluviatilis), babuşca (Rutilus rutilus), oblete (Alburus alburus), morunaş (Vimba vimba), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: orcuşor (Gobio obtusirostris), ghibor (Acerina cernua), şalău (Stizostedion Lucioperca), ştiuca (Esos lucius), avat (Aspius Aspius), cteno (Ctenopharyngodon idella), fusar (Aspro streber), somn (Silurus glanis), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), scobar (Chondrostoma nasus), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), viză (Ascipenser udiventris), cegă (Ascipenser ruthenus), rezeafcă de Dunăre (Alosa tanaica), mreană (Barbus barbus), mihal (Lotta lotta), săbi ă (Pelecus cultratus);

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi

Page 85

• reptile – specii protejate de Conventia de la Berna: şarpele de casă (atrix natrix), şarpele rău (Coluber scapius), şopârle (Lacerta agilis, Lacerta praticola, Lacerta taurica), guşter (Lacerta viridis); • amfibieni - specii protejate de Conventia de la Berna: broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca săpătoare (Pelobates fuscus); • insecte, crustacei, fluturi, moluste – Orthoptere greieri de casa (Gryllus domesticus, greieri de camp (Liogryllus campestris), cosaşi, lăcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropişni a (Gryllotalpa gryllotalpa), călugări a (Mantis religiosa), Coleopere (calosoma, rădaşca (Lucanus cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), gărăgări e/buburuze (Coccinela septempunctata), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazarei (Bruchus pisorum), carab (Carabus auratus), cărăbuşi (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus)), Heteroptere (gândaci (Haltica quercetorum, Galerucella luteola, Dryocetes villossus, Scolytus scolytus, Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa decemlineata), ploşni e (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), Eurigaster maura (ploşni a cerealelor), Aelia acuminata, Palomena praxina (ploşni ă de câmp), Cimex lectularius (stelni a), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode (urechelni a (Lithobius forficatus), scolopandra / cârcâiac (Scolopendra cingulata), şarpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (muşte, ân ari), Lepidoptere (fluturi (ochi de păun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albini a Pieris brassicae, coada randunicii (Papilio machaon), fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar, Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, acarieni, viermi, râme, melci (Helix pomatia, limax), lipitoare (Hirudo medicinalis), scoica de lac, scoica de râu, racul de râu. Insectele care vie uiesc în vecinătatea sau în mediul acvatic: Ephemeroptera (rusalii Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris, Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tân ar (Culex pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelulă (Libellula quadrimaculata)), Dytiscite (cărăbuş-deapă (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (lă ăuş (Gammarus), Daphia, Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris lacustris, ;octoneca glauca, Ranata linearis, ;epa cinerea (scorpionul de apă)), viermi de apa (Lumbricus terrestris) şi larve, protozoare.
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 86

Listele cu speciile protejate de plante şi de animale fac obiectul OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificata si completata cu OUG 184/2008. Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni este amplasat pe raza teritoriului administrativ al oraşului Băicoi, la limita dinspre oraşul Plopeni, fiind învecinat pe latura estică cu DJ 100D (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Pădurea Plopeni este recunoscută ca Sit Natura 2000 (RO-SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007, Anexa 6 (M.Of.nr.98 bis/07.02.2008) şi zonă protejată de interes na ional de 88,8 ha. Pădurea Plopeni este identificatã în amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Slănic în Unitatea de Produc ie III Plopeni, unită ile amenajistice 20-25, face parte din fondul forestier na ional, proprietate publicã a statului, administrată de Regia Na ională a Pădurilor (RNP-Romsilva). Relieful este cel de câmpie înaltă-piemont (270m altitudine), Câmpia piemontană a Ploieştilor formată la ieşirea râului Prahova din zona mai înaltă a Subcarpa ilor Curburii unde, datorită rupturii de pantă, are loc o depunere bruscă a aluviunilor mari, transportate în re eaua hidrografică („câmpie de împrăştiere”). Regiunea biogeografică corespunzatoare este cea continenală şi anume zona pădurilor de foioase (silvostepă). Pădurea Plopeni se încadreaza în tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli (cf. Donita et coll., 2005). Asocia ia vegetală este Aceri tatarico-Quercetum patraeae-roboris (Soo 1951 em. Zolyomi 1957) iar tipul de ecosistem este Goruneto-Asperula-Asarum-Stellaria. În Pădurea Plopeni se întâlnesc specii de plante edificatoare şi reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen. Acestea se stratificã după cum urmeazã: Etajul arborilor este format din: • Quercus robur • Quercus petraea • Acer tataricum • Carpinus betulus Stratul arbustiv – subarborete este format din: • Crataegus monogyna • Cornus sanguineus Stratul ierbos – herbaceu – subarborete este format din: • Asperula odorata (Vinarita)
RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 87

Alba.Cerambyx cerdo. 12 Pădurea Plopeni În cea ce priveşte fauna Pădurea Plopeni adăposteşte o bogată faună de: • nevertebrate .• Asarum europaeum (Pochivnic. Sympetrum sanguineum. în imediata vecinătate a oraşului Plopeni. cervus (rădaşca). • Peucedanum rochelianum – specie endemică pentru România şi spa iul fostei Iugoslavii cu distribu ie restrânsă în jude ele: Sibiu. Morimus funereus (croitorul de piatră).Timiş. Gorj. Amenin ările pentru situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Pădurea Plopeni este amplasată de-a lungul DJ 102 (Ploieşti-Cocorăştii Mislii). Argeş. Prahova.Hyla arborea (brotacelul) şi Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) populeazã pădurea mai ales zonele ei mai umede iar Rana ridibunda (broasca verde de lac) este localizată în perimetrele micilor habitate de tip baltă. deci într-o zonă cu un trafic auto şi RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 88 . Hunedoara. CaraşSeverin. Gala i. Anax imperator şi Aeshna cyanea (libelulele) • amfibieni .piperul lupului) • Asparagus tenuifolius • Geranium phaeum (Palaria cucului) • Geranium robertianum (Napraznic) • Glechoma hirsute • Lilium martagon (Crin de pãdure) • Sanicula europea • Stellaria holostea (Rocotea) În Pădurea Plopeni se mai întâlnesc două specii endemice: • Hepatica transsilvanica – endemism pentru zona sudică şi estică a Mun ilor Carpa i. Fig.

fiind extrem de uşor accesibilă. incendii de origine naturală. La limita vestică a sitului se pot observa două bataluri mici. se acumulează deşeuri aruncate de cei care vin la picninc în pădure.) Impactul asupra biodversitatii se datorează: • activită ilor antropice. în scopul păstrării capitalului natural şi a unei diversită i biologice (protejarea florei şi faunei sălbatice. de reziduuri petroliere. Accesul în pădure este facilitat de existen a drumurilor forestiere şi absen a oricărui obstacol între limita pădurii şi şosea. Atât în ariile naturale protejate cât şi în celelalte ecosisteme naturale au fost impuse măsuri de conservare a florei şi faunei sălbatice. inflentează impactul asupra biodiversita ii. interzicerea păşunatului. Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversită ii. Traficul auto generează poluare. interzicerea depozitării deşeurilor etc. deficitul de umiditate. de cca 4 mp. eroziuni de mal. rămase de la sondele ce func ionau cândva în apropiere. dezafectate. trăsnete. • situatiilor de risc natural cum ar fi seceta. inundatii. cu efect mai ales la limita sitului. situl este brăzdat pe alocuri de şan uri săpate de localnici în vederea sustragerii unor conducte vechi. dar pe traseul şanturilor nu creşte vegeta ie forestieră. În prezent nu mai există această practică. De asemenea. Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 89 . Adâncul padurii este brăzdat de şleauri de căru ă în care natura îşi face loc prin apari ia muşchilor.uman relativ intens. Observa iile au fost fãcute în ultimii 3 ani de reprezentan ii Agen iei pentru Protec ia Mediului Prahova în timpul vizitelor în teren efectuate împreună cu angaja ii Ocolului Silvic Slănic. În interior. Pădurea reprezintã chiar un loc de recreere pentru localnici. în special apa şi aerul. cutremure. alunecări de teren. dar care din nefericire sunt folosite pe post de gropi de gunoi de către popula ia locală. În pădure există resturi de structuri metalice şi de beton. din vechile sonde. Traficul uman nu constituie o amenin are pentru speciile ocrotite. fiind necesară astuparea lor. tornade. în jurul micilor acumulari de apă din interiorul sitului. Starea factorilor de mediu. inclusiv asupra factorului uman. dispersia poluan ilor în interiorul pădurii fiind probabil îngreunată de stratul vegetal arboricol şi subarbustiv. a ecosistemelor. acestea neprezentând vreun interes pentru culegătorii de plante medicinale sau din punct de vedere estetic comercial. atacul de dăunători. Din această cauză există tendin a de acumulare a deşeurilor de diverse tipuri în por iunea adiacentă şoselei.

perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli. cauzată de braconajul cinegetic. • impurificarea apei. Sub influen a păşunatului. • perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar. care se produce anual pe suprafe e variabile. linii de cale ferată. peşti şi mamifere. negara. • îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei acvatice. • turismul haotic. etc. Pe lângă păiuş. • eutrofizarea apelor de suprafa ă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi sta iile de epurare. barboasa. • utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali. compozite şi leguminoase. pajiştile cu predominare a păiuşului stepic au fost transformate în pajişti de pir gros şi fânea ă cu bulbi. dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implica ii asupra dezvoltării turismului local. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 90 .). • incendierea ilegală a vegeta iei uscate. solului şi pânzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător. colilie. apar ca specifice condi iilor de stepa şi unele specii de iliacee.• tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora. Impactul activită ilor antropice asupra biodiversită ii este determinat de depozitarea necontrolată a deşeurilor în interiorul sau la periferia localită ilor. • practicarea de sporturi în afara spa iilor amenajate. • utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele. • practicarea păşunatului intensiv. • importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază ştiin ifică. • construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică. conducte pentru transportul produselor petroliere. re ele de transport a energiei electrice. ceea ce conduce la fragmentarea şi dispari ia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate. afectează populatiile de păsări. care determină micşorarea resurselor solului şi duce la eroziune severă şi degradarea ecosistemelor. • defrişările necontrolate. poduri.

buldozere. apă.6.22. Lucrarile de intretinere si interventii sunt executate de formatiile din cadrul Sectiei de Interventii a Petromservice Baicoi dar. chiar si cele recent fabricate depasesc 80 dB. la depasirea limitelor de zgomot. 2. impun ca pe timp de noapte nivelul de zgomot sa fie cu 10 dB mai scazut decat nivelul admis pe timp de zi. sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor. exista posibilitatea ca pentru perioade scurte de timp si cu o frecventa redusa. 536/1997 al Ministerului Sanatatii. comportamentul inadecvat al vecinilor. compresoare etc. In aceste conditii. modificat Ordinul 1028/2004. cu referire speciala la cele din vecinatatea gospodariilor individuale insa. Distributia obiectivelor Structurii Baicoi (sonde de exploatare si parcuri de rezervoare) este in proportie de 75 % in proximitatea unor zone rezidentiale. iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. În privinta gradului de deranj.1. La nivelului oraşului Băicoi nu exista o harta strategica de zgomot. nu pot fi incrimina i numai factorii de mediu (aer. cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe. Evaluarea stării de sănătate a popula iei constă în identificarea factorilor de risc. obiectivele comerciale şi cele industriale şi în anumite cazuri unele zone de agrement. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 91 . functionarea necorespunzatoare a unor echipamente de pompare poate conduce. santierele de construc ii. cu distante medii in intervalul 50-150 m.7 Sanatatea populatiei Bolile cronice au o multitudine de factori favorizan i şi declanşatori. Cu ocazia lucrarilor de intretinere si interventie la sonde. care in de : • calitatea aerului. Utilajele folosite in cadul acestor lucrari (IC5. Cea mai la indemana solutie pentru evitatarea inconvenientelor este programarea si executia lucrarilor de intretinere si interventii la sonde intre orele 6 . valorile inregistrate sa depseasca limitele maxime admisibile pe timp de noapte.). Zgomotul Principalele surse de zgomot sunt: traficul rutier. in conditii normale de functionare acest nivel de zgomot nefiind depasit. generand un nivel de zgomot inacceptabil pentru rezidenti. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afectează popula ia.1. pentru intervale scurte de timp. arterelor de trafic intens. beneficiarul trebuie sa solicite executantului luarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea disconfortului fonic pentru populatia din zona.2. Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei din Ordinul nr.

dioxid de azot. colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură. se disting următoarele tipuri de poluan ii: iritan i. Caracteristic acestora este acumularea lor. Poluan ii toxici sistemici. Cei mai frecvent întâlni i sunt plumbul. iluminat. fluorul. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice. efectul fiind specific substan ei în cauză. Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluan ii iritan i sunt diferite func ie de perioada de expunere şi de natura poluantului. producând hipersecre ie de mucus şi alterarea activită ii cililor vibran i. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substan e cu pericol mare pentru sănătate. infec ii respiratorii acute. dioxidului de carbon.• • • • • alimentarea cu apă potabilă. emfizemul pulmonar. calitatea serviciilor oferite popula iei. procese industriale etc. substan e oxidante etc. • poluan ii iritan i – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf. de tipul metalelor grele. • poluan i toxici specifici – aceşti poluan i ac ionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman. cum ar fi bronşita. alergizan i. precum şi afectarea alveolelor pulmonare. rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburan ilor folosi i în sursele sta ionare (ca de exemplu: sobe) şi mobile. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic. • poluan ii asfixian i – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO). aglomerarea popula ională etc. zgomot.). habitatul condi ii improprii (zgomot. asfixian i toxici specifici. cancerigeni chimici şi fibrozonan i. hidrogenului sulfurat. amoniac. până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare iritativ moderată. mercurul şi cadmiul. substan e fără prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen). clor. cel mai periculos este monoxidul de carbon. îşi exercită ac iunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman. în timp. În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. astmul bronşic. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. după expunere de scurtă durată. Dintre aceştia. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 92 . Poluan ii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de ac iune insuficient descifrat. în organismul uman. etc. Bolile provocate de aceşti poluan i sunt asociate modificărilor la nivelul căilor respiratorii.

sistem imunitar insuficient dezvoltat). aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. În cazul poluării aerului. • hidrocarburi persistente şi substan e toxice organice persistente sau care se pot bioacumula. fungii.pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice.) sau artificiali. • compuşi organofosforici. CCO-Cr). Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În func ie de impactul asupra sănătă ii umane. • metale şi compuşii lor. Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer. Popula ia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularită ilor biologice (organism în creştere. care s-a dovedit că au proprietă i cancerigene sau mutagene sau proprietă i care pot afecta tiroida. • substan e şi preparate sau produşi de degradare ai acestora. Este de men ionat faptul că morbiditatea prin afec iuni ale aparatului respirator la copii ridică în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecin e importante asupra capacită ii lor biologice. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în jude ul Prahova în anul 2009 la nivelul jude ului nu s-au efectuat astfel de studii. • substan e care au o influen a nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen (care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5. care provin în special din industriile textilă şi chimică. • materii în suspensie. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 93 .• poluan ii alergizan i – pot fi naturali (polenul. se disting următoarele tipuri de poluan ii: • compuşi organohalogena i şi substan e care pot forma astfel de compuşi în mediu acvati. produşi volatili rezulta i din anumite vegetale etc. • iocide şi produse de protec ia plantelor. Impactul acestor poluan i este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice. • compuşi organostanici. • arsenic şi compuşii lor. reproduc ia sau alte func ii endocrine în/sau prin mediu acvatic. • cianuri. • substan e care contribuie la eutrofizare (nitra i şi fosfa i).

boli cardiovasculare. • alte substan e toxice ca plumbul. respectiv poluan i chimici: • maladiile infec ioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera. datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă. apele (de suprafa ă şi subterane). rezultând un deficit de oxigen. Maladia. Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ. factorii de mediu agresa i fiind solul. Deşeurile constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice care contribuie la eutroficare (în special nitra i şi fosfa i) şi au o influen ă nefavorabilă asupra bilan ului de oxigen. pot avea efecte grave asupra sănătă ii umane. radioactive) pot fi: • guşa endemică. solven i. cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică. cadmiu. mercur). aerul. întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complica ii nervoase şi endocrine.Sursele de poluare a apei pot genera maladii infec ioase şi maladii neinfec ioase datorită prezen ei în apă a unor poluan i biologici. febra tifoidă. Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor. cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii. În Jude ul Prahova Agentia de Protectie a Mediului. Conform HGR 974/2004 DSP nu mai monitorizeaza calitatea apei brute intrate in statiile de tratare in vederea potabilizarii Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate Problema deşeurilor a devenit tot mai acută datorită gestionării deficitare şi impactului negativ tot mai pronun at asupra sănătă ii popula iei şi asupra mediului înconjurător. hepatita virală. tricomoniaza. pesticide. conjunctivita de bazine de îmbăiere. mercurul. PBC. Garda de Mediu si AN “Apele Romane” controleaza respectarea parametrilor de calitate impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor si de mediu. cadmiul. • maladii infec ioase transmise de viruşi: poliomielita. lambliaza. toxice. Deşeurile de tip sanitar şi veterinar au con inut de agen i patogeni. dizenteria. pesticidele. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 94 . Maladiile care se datorează unor substan e chimice existente în apă (minerale. precum şi metale grele (plumb. uleiuri uzate. • parazi i care generează amibiaza. nitri ii pătrund în sânge şi în combina ie cu hemoglobina formează methemoglobina. • intoxicarea cu nitra i şi nitri i prezen i în apă din ce în ce mai mult datorită industrializării şi chimizării agriculturii.

luni) de unde pătrund în sol. Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special constituie una din problemele majore de mediu cu care se confruntă autorită ile locale. bacterii. care să presupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor. apă. uleiuri uzate. Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a popula iei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii. Toate activită ile umane sunt posibile surse de risc. Îmbunătă irea calită ii vie ii presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene. cadmiu). constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită con inutului lor în substan e toxice precum şi metale grele (plumb. Riscului utilizarii de substan e chimice periculoase asupra sănătă ii umane şi mediului Scopul principal al evaluării riscului este acela de diagnozare a realită ilor curente şi de a stabili strategiile care să permită diminuarea pierderilor de vie i omeneşti şi bunuri materiale. fumul provoacă dificultă i în respira ie. apă şi pe sol provenite de la industrii şi activită ile asociate. unii agen i patogeni din deşeuri rămân în via ă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helmin i şi sporozoare. Agen ii patogeni semnalează în deşeuri numai posibilitatea infec iilor. Deşeurile provenite din diferite surse con in foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agen i patogeni răspânditori de boli infec ioase (viruşi. în special cele industriale. sunt necesari şi al i factori cum ar fi receptivitatea organismului. În condi ii prielnice. Efectele gestionării de substan e chimice periculoase. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă. dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului. ouăle diverşilor helmin i etc. în afara pătrunderii în organismului uman a agen ilor patogeni. solven i. cele mai relevante tipuri şi surse de risc sunt următoarele: • emisii în aer. agen ii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat (zile. iar deşeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infec iilor. cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localită ilor şi cursurilor de apă. Deşeurile. aer. Pentru apari ia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor. fără o neutralizare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 95 . numărul suficient al agen ilor patogeni.Deşeurile pot fi vectori importan i în răspândirea infec iilor. putând provoca astfel infec ii şi prin contact direct. în cazul producerii unui eveniment nedorit. În condi ii naturale.). Se consideră că impactul asupra sănătă ii umane este semnificativ datorită pericolului de producere a unor boli infec ioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. pesticide. sol în zona depozitelor de deşeuri genereaza riscuri pentru sănătatea umană.

simptome insotite adesea de leziuni ale ficatului si rinichilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 96 . distribuitorii şi utilizatorii de biocide care desfăşoară activită i cu produse de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate. • urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare. apar perturbari ale auzului. Pătrund în organismul uman prin piele. irita ii la ochi. Mici cantită i de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte. Aceste substante se acumuleaza în special în tesutul adipos. iritabilitate. temperaturi excesiv de ridicate sau scăzute. furtuni. • surse naturale care pot provoca accidente: cutremure. Moartea poate surveni ca o consecinta a paraliziei centrului respirator şi edemului pulmonar. În intoxicatiile subacute. insecticide şi erbicide care pot să contamineze solul. afec iuni ale creierului şi rinichilor. O expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp. În mod normal aceste cantită i de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare. ca nervozitate. muschi. fără a pune în pericol sănătatea oamenilor şi mediului înconjurător. inima. Ele sunt influentate greu de transformarile metabolice si sunt eliminate încet. lipsa poftei de mâncare. în decurs de un an. Ini ial se observă o slabire generala. irita ii la plămâni. erup ii care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om.• evacuări accidentale de substan e periculoase provenite din diferite industrii. dureri de cap. epuizare. sunt persoane autorizate şi dispun de mijloace necesare depozitării. poate cauza efecte dăunătoare. mâncărimi ale pielii. Acestea se elimină încet. tub digestiv şi căi respiratorii. Comercian ii. creier. • sisteme de transport a substan elor periculoase. ficat. cu condi ia stopării inhalării unor noi cantită i de mercur. Actiunea toxica în intoxicatiile acute constau într-o excitare initiala puternica şi apoi paralizarea sistemului nervos central. • activită i agricole care pot afecta sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte. manipulării şi utilizării în siguran ă a acestor produse. Trasatura caracteristica a substantelor chimice periculoase este afinitatea pentru tesutul adipos si o mare stabilitate. apele subterane şi de suprafa ă. atrofia tesutului muscular. rinichi. Intoxicatiile care durează mult evolueaza spre tulburari ale sistemului nervos central. o dereglare a coordonarii miscarilor. până este vaporizat şi inhalat. inunda ii.

Contribu ia cea mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati. pentru tulburările de somn (maxim 49%). Vodafone). pentru grupa de vârstă de 15 .25 V/m în cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange. 1193/29. cefalee (maxim 56 %).Efectele radia iilor electromagnetice de tip hertzian asupra stării de sănătate Acestea sunt generate de antenele de tip GSM. Sta iile de bază pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular. pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială. oboseală.7 V/m. stări de frică. insomnii şi pierderea par ială a memoriei şi cum este cazul frecven elor de la 100 kHz până la 10 GHz. Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman şi fauna. fiind plasate la o înăl ime între 15 şi 50 m fa ă de sol şi sunt destinate comunica iilor pe distan e de câ iva km.64 de ani.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata. astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acestora în intersectii precum şi în perioade meteorologice nefavorabile care îngreunează circula ia rutieră şi implicit amplifică solicitarea motoarelor. semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens. care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort. Este produs de surse naturale. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 97 .09. oameni. tărie şi pozi ia surselor. Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. finalizat în 2000. in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote). Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sănătate Publică. respectiv de 49. mijloace de transport. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte. stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesivă a esuturilor aflate în lângă sta ie. aparate. Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. ale sistemului nervos central cu senza ie de greutate în cap. Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensită ii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor. iritare. Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condi ii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular. dar mai ales antropice: utilaje. începând cu uşoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. ame eli (maxim 25%). Zgomotul are o ac iune complexă asupra organismului în functie de frecven ă. Studiile indică o distan ă minimă de 2 m fa ă de sta iile de bază.

Animale abandonate şi influen a asupra stării de sănătate a popula iei Înmul irea excesivă a numărului de animale fără stăpân. Se caracterizează clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburări senzoriale. sanc ionarea proprietarilor de câini care circulă cu aceştia pe domeniul public fără botni ă şi lesă costituie o necesitate. Prinderea şi transportul câinilor fără stăpân de pe străzile. dar şi protec ia şi îmbunătă irea stării mediului. asisten a medicală veterinară şi efectuarea unor ac iuni sanitare veterinare prevazute de legisla ia sanitara veterinară. Animalele abandonate au putut influen a starea de sănătate a popula iei prin agresarea fizică a oamenilor. în condi iile păstrării echilibrului fa ă de complexul de resurse ale capitalului natural. Saliva acestor animale poate con ine virusul turbării chiar cu 10 zile înainte de apari ia primelor semne clinice de boală. Dintre toate bolile. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 98 . poate reprezenta un risc pentru sănătatea popula iei. Este produsă de către virusul rabic. furie. Există peste 100 de boli infec ioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui. din pie ele şi parcurile din jude ul Prahova. cea mai periculoasă pentru condi iile din ara noastră este turbarea. ca singura cale pentru bunăstarea atât a genera iilor prezente. care se găseşte în cantitate mare în creier şi în saliva animalelor turbate. cât şi a celor viitoare. steriliza i si apoi sunt lasa i din nou in libertate. numită şi rabie. tendin a de a muşca. Pe raza localită ii se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact. Câinii pot fi o sursă de infec ie şi de infesta ie parazitară pentru om. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspira ii umane: necesitatea dezvoltării economice şi sociale. Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zone urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătă irii calită ii acestui mediu revine autorită ilor locale.). Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport func ional şi cultural. Nu sunt date referitoare la numărul persoanelor vaccinate antirabic. În oraşul Băicoi nu există un adăpost special pentru animale fără stăpân (câini) in momentut actual câinii fară stapân prinşi sunt deparazita i. la nivelul localită ilor urbane şi rurale. Pentru aplicarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân consiliul local are obliga ia de a asigura personal de specialitate pentru eviden a. paralizii etc. supravegherea. precum şi al re elei de localită i în teritoriu. îndeosebi câini şi pisici în zonele urbane.

Dealul Tintea (Gruiul) 404. Peisajul urban este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+4 realizate din zidărie în diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizării acestora. lucrări de infrastructură rutieră. şcoli. • agro-industrial.Campul Urletei corespunzator T.8 Peisajul Oraşul Băicoi se află la contactul Subcarpatilor de la Curbura cu Campia Ploiestilor. Oraşul beneficiază de spa ii de agrement: parc.Dealul Baicoi – partea de sud a terasei respective. spa ii de recreere şi agrement.31 ha.2. intr o zona de subsidenta. Se disting lucrări de infrastructură energetice. desparte Subcarpatii externi de cei interni. peisajul antropic: • urban. fiind umanizat integral prin căile de comunica ie create. Pe acesta este dezvoltat orasul. Câmpia Ploieşti este reprezentată în sud cu procese acumulative. . de confort termic. Baicoi. . spa ii comerciale. Peisajul natural al aşezării a fost modificat datorită ac iunii omului. Are altitudini de 290–310 m.Dealul Mislea la nord. locaşe de cult. relicva unui vechi con al Prahovei (cumpana dintre Prahova si Mislea). drenat de Dambu si Mislea. 250–300 m). spa ii verzi. alunecari). de alimentare cu apă potabilă. Din acest punct de vedere. feroviară şi lucrări de artă aferente acestora.6 m predomina procesele de eroziune (pluviodenudare. Spa iile de recreere şi sport totalizează o suprafa ă de 26. . grădini e. Subcarpatii sunt reprezentati prin : . acoperit cu argile şi în nord–vest cu procese eroziv acumulative corespunzătoare Terasei Câmpina. activitatea industrială şi agricolă.20 mp/locuitor. stadion.1. monumente istorice şi de arhitectură. spa ii de produc ie şi prestări servicii nepoluante. de înhumare. corespunzătoare conului Prahovei (alt. Spa iile verzi reprezintă circa 13. platforme de deşeuri. forajul sondelor. împâslitură bituminoasă sau iglă având ca destina ie locuin e individuale şi colective. de epurare a apelor uzate. exploatarea petrolului. sub valorile stabilite de OUG 114/2007 pentru RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 99 . se disting: peisajul natural: • subcarpatic. de comunica ii. strat de pietriş 20–60 m. fântâni. cu învelitori din tablă zincată. • de câmpie. sală de sport.

dezafectate sau în stadiu avansat de degradare. • gradul de salubritate a malurilor. • circula ia autovehiculelor cu defec iuni la sistemul de combustie. • starea rampelor şi containerelor de deşeuri orasenesti şi starea de salubritate din locurile publice. • depozitele de materiale de pe locurile publice. • efluen ii neepura i sau incomplet epura i de la sta iile de epurare oraseneasca şi industrială. • lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate. lucrări de infrastructură rutieră. • petele de hidrocarburi de pe luciul apei. de colectare a apelor uzate. • construc iile neterminate. utilaje gricole şi mijloace de transport. • starea precară a spa iilor verzi şi elementelor de vegeta ie de pe acestea. împâslitură bituminoasă sau iglă. Pitorescul natural poate fi compromis de: • poluarea atmosferei care în anumite condi ii meteorologice. • nimalele fără stăpân.2010. lucrări de infrastructură termice. • starea malurilor şi digurilor. Peisajul cu construc ii agro-industriale este alcătuit din clădiri cu regim de construc ie P/P+1. • construc iile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural. de alimentare cu apă potabilă. • intensitatea traficului rutier.2013. cu învelitori din tablă zincată. 195/2005 privind protec ia mediului prin care autorită ile administra iei publice locale au obliga ia de a asigura din terenul intravilan o suprafa ă de spa iu verde de: • minim 20 mp/locuitor până la data de 31. • pana de disperie a poluan ilor gazoşi.12. realizate din zidărie şi materiale locale.12. • cablurile aeriene electrice sau de comunica ie. • minim 26 mp/locuitor până la data de 31. • accidentele terestre sau aeriene de orice natură şi poluările accidentale provocate de acestea. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 100 . energetice. coşuri de dispersie a noxelor şi platforme de deşeuri.modificarea şi completarea OUG nr. • arborii tăia i sau rup i de pe marginea drumurilor sau pădurilor. • locurile virane neamenajate. • parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat. depozite de materii prime şi materiale. • platformele neamenajate de deşeuri. silozuri. conduce la formarea smogului. • vehiculele auto scoase din uz.

O primă categorie o reprezintă locuin a tradi ională specifică zonei colinare prahovene. cu func iune comercială sau administrativă. DOCT S. al XIX-lea. începând cu a doua jumătate a sec. la nici una din categoriile de clasare. Evolutia probabila in situatia neimplementarii masurilor din PUG Starea actuala a mediului prezentată la acest capitol constituie „alternativa zero”. de complexele zootehnice. în fiecare din sate câteva exemplare.R. Evolu ia acestei stări de mediu. prin vechimea ei şi datorită faptului că s-au păstrat imagini fotografice ale formei originale. în lipsa implementării planului este similară cu starea actuală. 2. la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate. câteva construc ii suficient de valoroase. măcar de categorie B (de importan ă locală). industriale.L Oraşul Băicoi. din Dâmbu. s-a considerat că există încă. de la strada principală. Monumente istorice si arhitectura Conform Studiului Istoric realizat de către S. PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradi iilor locale şi fondului natural aflat în proximitate. în satele componenete (astăzi cartiere ale oraşului).• mirosurile degajate de materialele organice deteriorate. şi reprezinta starea factorilor de mediu şi a sanată ii popula iei din zona în lipsa implementarii PUG. Biserica Cioara. 2. care amintesc urbanizarea ca centru petrolier. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 101 . Un element important îl constituie ruinele bisericii fostului domeniu boieresc al Cleopatrei Trube koi. prezintă valoare istorică şi poate fi readusă la forma ini ială prin restaurare. Totuşi. de depozitele de deşeuri menajere. nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie.9. din care mai rezistă.2.1. zootehnice. în ciuda bogă iei istoriei sale şi a diveristă ii formelor de via ă pe care le prezintă. care pot ilustra devenirea oraşului şi care merită instituirea unui regim de protec ie.C. O a doua categorie o reprezintă cele câteva case de târg.

Montarea de hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm.000mc şi respectiv 1 x 1. doar o parte dintre locuitori beneficiaza de acest sistem centralizat.U.Sta ia de epurare existentă subdimensionată .Evolu ia factorilor de mediu în situa ia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general Factori de mediu Aspect identificat Propunere P. modernizarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie apa potabila. . s-a identificat existen a unei poluări semnificative Se va deteriora calitatea apelor de suprafa ă şi se va compromite calitatea freaticului si implicit sanatatea populatiei care nu beneficiaza de sistem centralizat de apa si canalizare.C. .G. înlocuirea unei păr i a conductei de pompare (OL Ø 4”) prin conductă PEHD şi eventuala înlocuire a rezervoarelor vechi (V=5890mc şi V=1000mc Tufeni) cu rezervoare din beton armat 2 x 5. prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD.000mc.I.sistemul centralizat de alimentare cu apa este subdimensionat.În urma exploatarii zacamintelor de petrol. care să asigure şi protec ia P. dea lungul timpului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 102 .Re eaua de canalizare este insuficienta . S-au avut în vedere extindere.Apă .există conducte vechi pentru alimentarea cu apa potabila din otel. Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mocano-biologica Efecte în cazul neimplementării propunerii 1.

instala iile de extinderea canalizării pot afecta pe termen ardere neindustriale. majore de poluare a aerului Propunerile din P. 2.U. referitoare la prezente in oraşul Băicoi construc ia sau modernizarea drumurilor.C. PETROM S.nu exista centură ocolitoare Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ si construirea unei centuri ocolitoare pentru traficul greu Gradul de degradare al drumurilor va creşte şi traficul greu va trece in continuare prin zona locuită Relatiile de comunicare dintre localită i se vor restrânge Consumul de combustibil va creste şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră.Aer Înlocuirea în cazul încalzirii tuturor locuin elor. Obligativitatea aplicarii „Planului de prevenire si combatere a poluarii accidentale” elaborat de S. economici. tratarea Implementarea masurilor propuse in şi depozitarea deşeurilor. produse petroliere) cu gaze naturale. Utilizarea energiilor neconven ionale – Principalele surse antropice panouri solare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 103 . combustibililor tradi ionali (lemn.A. i eiului. „Programele de conformare” a agentilor agricultura. cărbune.Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ si cantitatv . sunt: extrac ia şi distribu ia extinderea si modernizarea re elelor de apă. scurt (pe durata execu iei) calitatea aerului. Nemul umirea popula iei şi creşterea fenomenului migrator. transportul rutier. pentru schelele petroliere din orasul Baicoi.G.

Exista mai multe situri contaminate cu produse petroliere 4. Apa potabilă . Extinderea re elei de canalizare si Depozitare necontrolată de modernizarea celei existente deseuri în special pe cursuri Modernizarea si extinderea statiei de epurare de apă. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. captări de izvoare. Sănătatea populatiei a. Sol .Eroziunea solurilor . foraje proprii) pentru popula ia din oraş nu îndeplineşte parametrii sanitari Degradarea solului şi a pânzei freatice din zonă. Accentuarea alunecarilor de Realizarea de studii de specialitate pentru teren existente si apari ia de lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a noi zone cu risc de malurilor împotriva eroziunii şi a inunda iilor alunecare.. cu pericolul Colectarea selectiva a deşeurilor degradării solului. aspect dezagreabil. terenuri în intravilan cu o noua treapta mecano-biologica sau extravilan.Epurarea apelor uzate nu satisface nevoile actuale ale orasului 3. Stimularea combaterii eroziunii solurilor. afectarea Monitorizarea modului de utilizare a calită ii apei din pânza fertilizan ilor freatică sau de suprafa ă. Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune.din subteran (fântâni. Stagnare economică şi socială RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 104 . Condi ii igenico-sanitare Asigurarea cu apă potabilă.Re eaua de canalizare este insuficienta . Confort al locuitorilor scăzut. din sistem precare – apari ia unor focare centralizat a tuturor de gospodăriilor din oraş de infec ii.

metal. Modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta mecano-biologica. Page 105 Nu sunt efecte RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului. Condi ii igenico-sanitare precare. etc). afectarea calită ii apei din pânza freatică sau de suprafa ă Colectarea selectivă a deşeurilor. 5. Schimbări climatice Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. transportarea deşeurilor biodegradabile la depozitul ecolgic de la Boldeşti Scăieni şi valorificarea celorlate deşeuri de catre agenti economici interesati(hârtie. iar sta ia de epurare nu este la standardele necesare c. Poluarea pânzei freatice şi a solului Deșeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă. PET-uri. precum şi de combatere a eroziunii terenului. Mărirea suprafe elor degradate 6. Apa menajeră – re ea de canalizare insuficientă. Nu sunt identificate Nu se fac propuneri utilizări ale substan elor interzise prin Protocolul de la Montreal.b. Gestionarea deşeurilor Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. Confort al locuitorilor scăzut. apari ia unor focare de infec ii. Riscuri naturale Alunecări de teren şi inunda ii în intravilan Drumuri degradate sau Realizarea de studii de specialitate pentru întrerupte. a inunda iilor gospodăriile popula iei. lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a Pierderi materiale în malurilor împotriva eroziunii.

Pe teritoriul oraşului Băicoi se găseşte .Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Conform Studiului Istoric Oraşul Băicoi nu are în Lista monumentelor istorice nici o singură pozi ie. A fost localizat Situl Natura 2000 Pădurea Plopeni Men inerea şi chiar creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. 9. la nici una din categoriile de clasare Eficientizarea energetică prin: • reabilitarea termică a clădirilor. Biodiversitate Utilizarea de materiale necorespunzătoare. • modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice. Conservarea resurselor naturale 8. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzire prin tăieri de vegeta ie forestieră. • folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconven ionale (solară. Schimbarea aspectului tradi ional. Patrimoniu cultural Au fost identificate construc iile valoroase. eoliană). Utilizare combustibili cu putere calorifică mică și surse de producere a energiei termice cu randamente mici. cu coeficien i de transfer termic mare. care merită instituirea unui regim de protec ie.7.73 ha fa ă de suprafa a existentă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 106 . canalizare). Dezvoltare nera ională cu risipă de resurse (pământ) Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (extindere alimentare cu apa. Nu sunt efecte Pericol de degradare fizică a construc iilor cu valoare arhitecturală. arhitectural. cu piederea construc iilor valoroase. Zonarea teritorială Se introduce o suprafată mare în intravilan Creşterea suprafe ei intravilanului cu 870. măcar de categorie B 10.

Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de urbanism general al oraşului Băicoi nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă. se vor men ine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere. Degradarea factorilor de mediu. Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştin a cetă enilor. Conştientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul PUG elaborat după consultarea administra iei şi a cererilor cetă enilor. se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localită ii şi a fenomenului de migra ie sau navetă a for ei de muncă active cea ce va crea nemul umire în rândul popula iei. Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiin area de noi servicii.11. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 107 . Regres economic şi social.

în caz extrem. Deasemeni trebuie mentionat ca toti locuitorii orasului Baicoi trebuie sa beneficieze de sistemul centralizat de apa potabila prin extinderea si modernizarea retelei actuale. de vie i omeneşti. cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema extinderii canalizării şi tratării apelor uzate menajere prin sta ia de epurare existenta dar modernizata si marita cu o noua treapta. perpetuarea pericolului de inunda ii şi a alunecărilor de teren poate să aibă consecin e catastrofale prin pierderi materiale chiar. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 108 . Rezultă din această încadrare că implementarea măsurilor prevăzute în PUG este imperios necesară. minor =1. Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0. Pentru popula ie.Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al oraşului Băicoi. catastrofal=3) Măsura prevăzută în PUG Apă Aer Sol Sănătate Riscuri naturale Schimbări climatice Conservarea resurselor Biodiversitate Patrimoniu cultural şi istoric Zonarea teritorială Conştientizarea popula iei EFECTUL nesemnificativ minor major X X X X X X X X X 0 -16 3 catastrofal X X Având în vedere consecin ele pe care le are neimplementarea măsurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare. poate să capete caracter catastrofic. major=2.

• În zonele fara vegetatie. etc. frasin. Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt: • Se vor executa lucrări de stabilizare pe zonele cu alunecări active. ca pe versantul nordic al dealului intea dar şi alunecări active în sectoarele instabile de pe pantele sudice. • La proiectarea construc iilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi şi se va stabili distan a de amplasare fa a de versan ii instabili. • Se vor lua măsuri de amenajare a suprafe ei versan ilor cu platforme şi ziduri de sprijin. mai ales a unor precipita ii cu caracter toren ial şi activită ii antropice.G. drenaj. • Pentru zonele cu risc mare se recomandă să nu se amplaseze construc ii.3. în zonă fiind amplasate un număr mare de sonde pentru extractie. • Se vor efectua lucrări de drenare a apei din precipita ii. Vulnerabilitatea versantilor la alunecări de teren înscriu aceste perimetre într-o zonă de risc de instabilitate. Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic general al oraşului Băicoi se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legisla iei sectoriale (sănătate. catina). Riscuri naturale Procesele de versant cu raspandirea maximă şi cu cele mai importante implica ii practice sunt alunecările de teren de tip deplasiv. a tectonicii deosebit de active. respectiv ziduri de sprijin. pentru a stopa fenomenul. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P. S-au produs prăbuşiri datorită excesului de umiditate şi dizolvării sării din subteran şi formarea unor lacuri antropice. se vor lua măsuri de plantare de pomi (salcâm. transport.) şi cu prevederile legisla iei în domeniul protec iei mediului şi nu aduc atingere acestuia. Consecin a a petrografiei şi structurii. Această disfunc ionalitate trebuie asumată de cei interesati în amplasarea unor obiective sau construc iii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 109 . anin. pin. riscul declansării acestui tip de procese geomorfologice este amplificat şi de asocierea hazardului producerii seismelor de amplitudini mari.U. După stadiul dinamic în care se află. O situa ie specifică pentru teritoriul oraşului Băicoi este existen a sâmburelui de sare ce prezintă un risc de instabilitate. respectiv exploatarea petrolului. există alunecări relativ stabilizate. Efectele acestora influenteaza pe termen lung capacitatea de locuire si utilizarea optima a spatiului.

Dispunerea latrinelor în incinta proprietă ilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii abundente la deversări ale materiilor fecale şi ale dejectiilor de la animale. impraştierea şlamului şi a reziduurilor petroliere in spa iul de lucru al instala iilor.3. litologia de suprafa a a zonei este una semipermeabila.1. • Industriei extractive impact prezentat detaliat la capitolul 2. de aceea s-a optat pentru alimentarea cu apa in sistem centralizat . Amenajarea unor noi spa ii verzi pe terenurile degradate şi libere şi completarea planta iilor defrişate în ultimul timp în scopuri diverse vor contribui la îmbunătă irea calită ii aerului în oraş. Din punct de vedere al calita ii apelor subterane. Aceasta se datoreaza spargerilor de conducte tehnologice. Apa este vulnerabila la poluare. fără o bază tehnică corectă. s-a identificat existen a unei poluări semnificative. cât şi din surse de adâncime (acumulări naturale de i ei şi apă sărată). în sobe. Calitatea apei la nivelul oraşului Băicoi Deoarece re eaua de canalizare este subdimensionată locuitorii folosesc pentru colectarea apelor reziduale menajere latrine care constituie un permanent focar de infectie şi de transmitere a bolilor. calitatea pânzei freatice poate fi afectată atât din surse de suprafa ă (instala iile de suprafa ă ale Structurii Băicoi). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 110 . având de asemenea eviden iat un “geofond” natural ridicat (aflorimente de sare şi i ei). In cea ce priveste poluarea apelor (de suprafata si subterante). În aceste condi ii. realizate după solu ii locale.Calitatea aerului la nivelul oraşului Băicoi În zonele de locuin e este influen ată negativ de: • arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune). cât şi pe arterele de circula ie. situa ia respectivă generând un puternic impact negativ asupra condi iilor de via ă ale comunită ii. etanşeitatea şi indiguirea corectă a careului sondei) . atât în incinta proprietă ilor. Vilele de odihna din oras sunt prevazute cu fose septice vidanjabile sau sunt racordate la reteaua de canalizare. lipsei unui sistem corespunzător de re inere (beci la gura sondei. de-a lungul timpului. Factorul De Mediu “Aer”. cu implica ii asupra randamentului şi siguran ei în exploatare. in urma exploatarii zacamintelor de petrol. depozitării necontrolate a reziduurilor de petrol. şan uri şi bazine de colectare. • Treficul rutier datorită drumurilor necorespunzatoare si lipsa unei centuri ocolitoare. Rareori sunt amenajate la proprietă i fose vidanjabile construite etanş.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 111 . Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avu i în vedere în cadrul evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. • aerul. Riscuri Stabilirea func iunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activită ilor economice cu măsuri de protec ia mediului şi a popula iei. 4. • sănătatea populatiei. devenind improprii utilizarii sale ca sursa de apa. au fost considerati relevanti urmatorii: • popula ia.Activitatile economice ale orasului Baicoi au condus la deteriorarea calitatii apei din panza freatica din zonele adiacente. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL În urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. • solul/utilizarea terenului. De acest aspect se va ine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investi ii. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. În Plan se face referire la specificul activită ii economice care se poate dezvolta în oraşul Băicoi în domeniul industriei agriculturii şi creşterii animalelor precum şi cele în domeniul exploatarii materiilor prime. În urma implementării PUG calitatea apelor va fi îmbunătă ită prin racordarea intregului oras la re elele de apă potabila şi canalizare care se vor extinde la nevoile actuale. pentru planuri şi programe. a micii industrii. Totuşi deoarece Planul urbanistic general crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activită i economice. serviciilor şi turismului. Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură baza dezvoltării durabile a localită ii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd această destina ie se vor impune condi iile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sănătate a popula iei şi confortul locuirii. • apa.

Avarierea conductelor de apa. .infrastructură edilitară şi de mediu dezvoltată insuficient. patrimoniul arhitectonic şi arheologic.valorile materiale. atat in recolte cat si in productia animala. Solul este constrans sa primeasca noxele industriale. patrimoniul cultural. Agricultura este puternic implicata in protectia mediului. fauna. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme. etc. densitatea de week end este de 1 locuitor la 80 mp. In zonele sondelor de exploatare precum si a batalurilor sunt arii de poluare cu titei si au existat poluari acidentale prin fisurarea unor conducte de petrol. gaze si petrol pot produce degradare mediului prin inundabilitate. peisajul. biodiversitatea.densitatea populatiei aferenta în perimetrul construibil este de 42 locuitori pe hectar. • • • • • • • Factor/Aspect de mediu Populatia si sanatatea umana Probleme actuale de mediu . flora. .popula ia este îmbătrânită. incorporandu-le in produsele sale. explozie sau degradarea terenurilor agricole prin poluarea cu produse petroliere. 126/2001 -243-SF-D-2001 ”Autostrada Page 112 Solul/utilizarea terenului RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Ca zone critice sub aspectul deteriorarii solului putem aminti zonele de exploatare a petrolui. traficul si aglomerarile. Conform pr. substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. Nr. Aceste situatii trebuie prevenite deoarece refacerea terenului este un proces de durata si anevoios ce presupune investii mari. astfel se induc. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru orasul Baicoi sunt prezentate în tabelul de mai jos.

utilizandu-se si apa din fantani. -reciclarea deseurilor dupa caz. CONSPROIECT S. strict necesareș -efectuarea plantatiilor de protectie -plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. menajere si industriale).in prezent orasul Baicoi este partial alimentat cu apa centralizat printr-un sistem de distributie stradal. conform pr.apele de suprafa ă şi subterane din straturile freatice sunt improprii alimentarii cu apa in scop menajer intrucat sunt poluate (sau pot fi foarte usor afectate calitativ) ca urmare a activită ilor din gospodariilor individuale si a schelei petroliere. .-urilor din judetul Prahova traversate de autostrada Bucuresti – Brasov (S. imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare.A. fiind poluate semnificativ Page 113 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . -diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. -umezirea.evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. curatarea si neutralizarea santurilor. devierea circulatiei. pluviale.apele de suprafata si cele freatice poarta amprenta exploatarii zacamintelor de petrol. -stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate.U. nr. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi. teritoriul orasului Baicoi va fi traversat de traseul autostrazii. fine. La constructia autostrazii. iunie 2003) masurile de protectie a mediului ce se propune a se executa sunt: . prafoase. Ploiesti. Studiu pilot – Actualizarea P. reziduale.G. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. -proiectarea si executia sistemelor de colectare. Proiectant general SEARCH CORPORATION.Apa Bucuresti Brasov. canalizare. -intreruperea locala imediata a rigolelor. epurare si evacuare a apelor (meterorice.C. 30/15110. -defrisarea terenurilor se va face in limite optime. etc. . .

Este un exemplu în care peisajul cultural local reflectă sincretismul tradi iei cu inova ia autohtonismului cu europenismul. indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protec ia popula iei. Poluarea fonica si vibratiile produse de circulatia pe DN1 sunt receptionate doar de cateva locuinte aflate in imediata vecinatate a DN 1 Flora. Zgomot si vibratii . . . la niciuna din categoriile de clasare.resursele materiale ale zonei sunt reprezentate în primul rand de terenuri vazute prin prisma pozitie fata de Valea Prahovei. . etc. pasuni si paduri. determinate prin modelare matematică pe baza datelor de trafic. de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul orasului. particule. calitatea aerului. CO) trebuie sa fie sub valorile limită legale. fapt ce particularizează şi individualizează peisajul cultural local. Vibra iile induse de trafic sunt imperceptibile. .nivelurile concentra iilor în aerul ambiental al poluan ilor principali (NOx.fauna.studiul istoric intocmit pentru fundamentarea PUG-ului istoric pune in evidenta că orasul Baicoi are în prezent o zestre edilitară veche de mare valoare arhitecturală şi istorică rezultat al sincretismului între ra ionalitatea şi modestia arhitecturală tradi ională cu expresivitatea şi decorativismul caracteristic stilurilor de circula ie europeană.traficul rutier pe DN1 are cu totul alte dimensiuni.Padurea Plopeni este recunoscut ca Sit Natura 2000 (RORAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 114 . microclimat.alte resurse sunt reprezentate de fanete.în prezent.Aerul . care ocupă cea mai mare parte a extravilanului. -conform Studiului Istoric orasul Baicoi in ciuda bogatiei istoriei sale nu are in Lista monumentelor istorice nici o singura pozitie.principalele surse de poluan i atmosferici din zona sunt reprezentate de industria extractiva a petrolului. . trend in relatie cu construirea caselor de vacanta. rezultând un produs arhitectural evident izvorât din tradi ie dar cu repere clare datorate contextului european.nivelurile de zgomot generate de traficul rutier pe drumurile interioare. SO2. . principala sursă de zgomot şi de vibra ii din zonă este reprezentată de traficul rutier. încălzirea reziden ială (aproape exclusiv cu lemne şi cu gaze). Patrimoniu cultural. Valorile materiale .

.81 ha. 1198/2005 . nici unul dintre habitatele identificate în zona de influen ă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar".Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare.2008) si zona protejata de interes national de 88. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 115 .dat fiind faptul că nu s-au pus în eviden ă habitate unice. peisajul SCI 0164) declarat prin Ordinul 1964/2007. Prahova trăiesc peşti fara o importanta ecologica deosebita. neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservării.în zona investigată au fost identificate o serie de vertebrate. . men ionate în Cartea Roşie.in Padurea Plopeni se intalnesc specii de plante edificative si reprezentative pentru tipul de habitat 9160 – Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar si stejar cu carpen.conform OM nr. nu se justifică luarea unor măsuri de protec ie în scopul conservării unor specii.în cursurile apelor din zonă. .structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influen ată de activită ile antropice. . nr.98 bis/07. Este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o oarecare integritate naturală. ştiin ific.perimetrul se găseşte într-o zonă de interes major din punct de vedere al biodiversită ii.un habitat de interes national este cel întâlnit în pădurea Plopeni deoarece adăposteşte o asocia ie vegetală endemică în România. Anexa 6 (M. . unde să se mai regăsească echilibre naturale func ionale.. Peucedano rocheliani-Molinietum coeruleae. .Of. etc. pentru men inerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic. cheie.biodiversitatea. .02. .

comunitar. în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori. In cazul proiectului de Reactualizare PUG Baicoi evaluarea s-a realizat prin cuantificarea performan elor planului de urbanism propus. COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL 5. Obiectivele Reactualizarii PUG Baicoi vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri si Programe nationale: • POS Mediu . • Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000. precum şi. • Strategia nationala de management al riscului la inundatii RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 116 . prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015. Obiectivele POS sunt: • Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa. a ceea ce se doreşte a se ob ine. sunt denumite inte. indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. Pentru a se atinge un obiectiv. în conformitate cu procedurile de planificare.1.care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”. • Reducerea riscului la dezastre naturale.5. în raport cu un set de obiective pentru protec ia mediului. OBIECTIVELE DE PROTECTIEI A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL. Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional.Planul Operational Sectorial de MEDIU . • Ameliorarea calitatii solului. interna ional Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Trebuie precizat că un obiectiv este un angajament definit. sunt necesare ac iuni concrete care. în final. Pentru măsurarea progreselor în implementarea ac iunilor. deci în realizarea intelor. • Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015. prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015. mai mult sau mai pu in general.

• conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 .Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol .Plan Local de Actiune pentru Mediu . • conform PJGD – Prahova.Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere .Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport . propune solutii care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene IV. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 117 .Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%.• Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor • Planului National de Dezvoltare 2007 – 2013.Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii • Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I „Cai de comunicatie” defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie. promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative . • conform PJGD .Planul Regional de Actiune pentru Mediu • PLAM .Dezvoltarea resurselor umane. • PRAM .Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului . In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013. VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei. mediu si lung.judetul Prahova prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile. masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare: . identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt. • Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Prahova • Planul Regional de Gestiune a Deseurilor – regiunea 3 Sud Muntenia • Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 2006-2013 Prahova • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013.

reprezentand obiectivele relevante pentru plan. 5. precum si obiectivele la nivel local si regional. tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu. Factor/asp ect de mediu Apa Obiective strategice de mediu Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si a apelor subterane Obiective specifice de mediu -eliminarea poluării apelor de suprafa ă si a apei subterane datorată evacuării apelor insuficient Tinte -extinderea si modernizarea sistemului de colectare. Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu.2. Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului. Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute in planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). -mentinerea Page 118 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova. Locuintelor si Turismului un proiect PHARE pentru elaborarea unui Ghid de bune practici in constructii care sa contina si parte de gestionare a deseurilor din constructii si demolari.• colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. Obiective de mediu. tinte. comunitar sau international. indicatori Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau particulare (specifice) • obiective strategice de mediu. respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare. reprezentand obiectivele stabilite la nivel national. derivate din obiectivele strategice. obiectivele specifice. • obiectivele specifice de mediu. In prezent se deruleaza cu Ministerul Transporturilor. transport si epurare a apelor uzate Indicatori -indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA001). In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice.

infiintarea unor perdele de arbori la DN1 cu rol de protectie fonica. -niveluri de vibra ii la receptori Page 119 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . -regularizarea cursurilor de apa acolo unde se impun lucrari de stopare a degradarii terenurilor -Mentinerea -respectarea valorilor mentinerea calitatii calitatii aerului limită legale pentru cailor de rulare. caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. diminuarea si -reducerea emisiilor combaterea poluarilor de poluan i de la accidentale la sursele nedirijate exploatarile petroliere din schela Baicoi. surse . -Limitarea nivelurilor de vibra ii.prevenirea. dirijate. mari. -niveluri de zgomot la receptori. atmosferic concentra iile de salubrizarea strazilor. -inventarul anual al emisiilor de poluan i. -extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa potabila pentru toti -combaterea degradarii malurilor locuitorii orasului Baicoi. -integritatea malurilor cursurilor de apa Zgomotul si vibratiile Limitarea la surse a poluării fonice. -incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private epurate sau neepurate si datorita exploatarii zacamintelor de petrol. din orasul Baicoi. -indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: caracteristicile tehnice ale echipamentelor sta ionare şi mobile. acolo unde se impune. respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică. indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului. cursurilor de apa -salubrizarea albiilor datorita eroziuniilor cursurilor de apa in laterale la debite zona administrativa. curateniei in albiile cursurilor de apa. poluan i la emisie controlul gestiunii (surse sta ionare deseurilor. măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibra ii implementate.Aerul menajere. -protejarea receptorilor sensibili la vibra ii. -concentra ii de poluan i la emisie pentru sursele dirijate. mobile).

-se vor utiliza cu precădere acoperişuri cu patru pante şi mai rar cu două pante. în măsura posibilului. -diminuarea poluării -implementarea solului prin prevederilor Planului depozitarea de management al corespunzătoare a deşeurilor. -reducerea degradării -prevenirea. -masurarea dinamicii suprafetelor in zonele critice. cu teşirea unghiului frontonului precum şi modele de tip multifronton. Solul/Utili zarea terenului -Limitarea impactului negativ asupra solului. -tipuri şi număr de ac iuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construc ie. -indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului. -organizarea sistemelor de spa ii verzi şi construc ii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice -incadrarea in peisajul urbanistic actual. -indepartarea cauzelor -men inerea. nespecifice localită ii. de foraj. -amplasarea noilor clădiri se va stabili în cadrul lotului respectiv evitându-se plasarea la trotuar şi crearea unor aliniamente stradale lungi. -limitarea gabaritului volumetric al viitoarelor edificii la dimensiuni conform RLU. -se vor utiliza materiale tradi ionale. solului ca urmare a diminuarea si exploatarii combaterea poluarii zacamintelor de accidentale la schelele petrol. a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi minimizarea schimbărilor topografice. -protejarea suprafetelor de livezi cu fâne e din centrul ilourilor evitându-se fărâmi area şi ocuparea acestor terenuri cu clădiri de locuit. -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor. ziduri şi socluri din piatră. -marirea suprafetei spatiilor verzi.Peisajul -Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural). deseurilor. -tipuri şi număr de ac iuni pentru Page 120 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .

-impaduriri de suprafete improprii pentru constructii. P+2 Zona de locuinte si funstiuni complementare regim de inaltime P+3. industriale din demolari etc. diminuarea impactului asupra solului (terenurilor).3. P+5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi S(ha) 1 122.43 % 44. P+5 Zona de locuinte si functiuni complementare regim de inaltime mixt P.243 1.-stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor. P+4.715 0.73ha). BILANT FUNCTIONAL ORASUL BAICOI –PROPUS Zona locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P. 5. Cantită i de deşeuri pe tipuri.41 44. Managementul deşeurilor -Respectarea legisla iei privind colectarea şi depozitarea deşeurilor. Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor menajere. Varianta propusa in PUG In cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi de cele existente vor forma noul intravilan. Documente de raportare. -lucrari de stingere a torentilor. P+4. Documente de expedi ie şi facturi emise de operatorii de deşeuri. Compozi ie deşeuri pe tipuri. P+1. P+1. Colectarea selectiva a deşeurilor menajere si transportul acestora la depozitele ecologice amenajate fara depozitare temporara in teritoriul administrativ. de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor. -consolidari de versanti. P+2 /P+3. gospodarie comunala (suprafata totala a extinderilor este de 820. Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinte. care ia în considerare reducerea/eliminarea efectelor asupra mediului în condi iile respectării legisla iei în vigoare.017 Page 121 .763 0.

642 5.a.953 1.446 24.119 0.556 100 Propuneri de organizare urbanistica.482 25.546 129. industrie. unitati agricole Zona mixta – spatii plantate.392 29. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 122 .69 3. loisir ş.722 5.091 0. Prioritati.117 0.639 6. P+4. agrement. de depozitare/institutii publice si servicii Cai de comunicatii rutiera si amenajari aferente Ape TOTAL INTRAVILAN 41. P+1. servicii.164 3.682 113. balneo. de depozitaresi transport Zone unitati agricole si sere Zone verzi.806 0.712 0.565 27.536 83. in primul rând prin asociere pentru crearea de exploatatii mari si dezvoltarea activită ilor conexe.Zona institutii publice si servicii de interes general Zona unitati industriale. servicii.031 0. Dezvoltarea economică este motorul dezvoltării urbanistice.183 0. echipare.711 652. impaduriri.90 1.822 14. de protectie si ambientale/zona sport Zona constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare Zona gospodarie comunala . Sunt profitabile pentru comunitate initiative si actiuni în formule de parteneriat mixt (administratia publica locale + parteneri privati) indiferent de domeniu : economic. agreement si sport Zona institutii publice si servicii/zona pentru locuinte P+3. paduri.227 41. cât şi în teritoriul administrativ. Este necesara retehnologizarea si eficientizarea activitatilor de productie agricola (vegetala si animala).290 0. în proximitatea actualului intravilan. ecologizare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/spatiu verde.225 0.955 1. turism. P+5 si functiuni complementare Zona functiuni mixte: institutii publice si servicii/locuinte si functiuni complementare regim de inaltime P. Evolutie.18 20. productie.104 2 536. Pentru dezvoltarea unor activită i de tip industrial.027 4. depozitare.638 1. au fost rezervate terenuri libere atât in incintele fostelor ferme sau unită i industriale. agreement si sport Zona functiuni mixte: depozitare.584 176. P+2 Zona functiuni mixte: unitati industriale.475 4..cimitire Zona cu destinatie speciala Zone depozitare reziduri Zona functiuni mixte: locuinte si functiuni complementare/spatiu verde.007 0.

actualele folosinte ale terenurilor din cadrul teritoriului administrativ ale orasului se men in. Pe zona masivului de sare este limitat regimul de înăl ime la max. din care trupul principal este reprezentat de cartierele din localitatea propriuzisă. volumul investitiilor în infrastructură va creste si va atrage după sine si alte tipuri de investitii. Cele mai multe modificări se vor înregistra la nivelul folosintelor teritoriului prin extinderea intravilanului localită ii în dauna terenului agricol. rezolvarea cu prioritate a echiparii edilitare este de natură a spori atractivitatea zonei. etc. S-a propus concentrarea folosirii urbane a teritoriului intravilan (zone destinate locuirii. P+1. în special în zona unei infrastructuri tehnico-edilitare durabile şi la standarde europene. cât si pentru functiunea de locuire. Suprafata ocupata cu păduri nu va fi afectată si se va supune regimului Codului Silvic. De asemenea. cu respectarea Codului Civil. legislatiei privind stabilitatea. zone cu terenuri improprii construirii. Zona destinată institutiilor si serviciilor publice va fi extinsă pentru a primi eventuale obiective din domeniu unde patrimoniul este deficitar (cultură.De altfel. datorita răspândirii în teritoriu este organizat in mai multe trupuri. pentru sedii ale unită ilor agricole sau cele destinate gospodăriei comunale sau obiectivelor tehnicoedilitare. prezintă o rezervă suficientă pentru constructii. ca si celelalte trupuri izolate. institutii complexe). siguran a în exploatare si de protectie a mediului natural si construit. Odată cu explozia economică a oraşului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 123 . atât pentru activitati economice. vor creşte suprafe ele destinate zonelor verzi armenajate prin regularizarea si stabilizarea terenului prin planta ii masive.). pe actuale terenuri degradate. a normelor sanitare. etc. Modul de construire în toate zonele este reglementat conform principiilor urbanistice si de ecologie urbană. Teritoriul intravilan. indiferent de regimul de proprietate. în general. Cu privire la zonificarea func ională. În scopul realizării unei evolu ii coordonate la nivel macroteritorial. extinderile intravilanului fiind de preferat sa se facă în zone cu soluri de categorii inferioare si fără planta ii de vii sau livezi. Trupul principal. Solicitările pentru constructii de locuinte vor fi limitate de reglementările impuse de legisla ie (zone de protec ie. agrement. Bilantul teritoriului intravilan prezintă indici de folosin ă îmbunătă i i fa ă de cei existen i. interdictii temporare.). zone pentru activită i industriale şi de prestări de serviciu.

prin construirea a două poduri peste pârâul Dâmbu .comunitatea este membru fondator şi. Pentru optimizarea relatiilor în interiorul teritoriului administrativ al oraşului (legatura cu satele din împrejurimi si cu DN 1) s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea lor. • Proiect SI-1A-1d: Creşterea calită ii infrastructurii sociale în scopul fluidizării şi sporirii siguran ei traficului urban. conform traseelor de transport în comun . precum şi a posibilită ilor de sporire a traficului de mărfuri. mobilitate şi siguran ă a persoanelor rezidente în oraşul Băicoi.Braşov (odată cu realizarea autostrăzii Bucureşti – Braşov. un membru activ la o serie de înfră iri.J. • Proiect SI-1A-1f: Extinderea şi reabilitarea legăturilor rutiere dintre municipiul Ploieşti şi oraşul Băicoi. • Proiect SI-1A-1e: Reabilitarea şi amenajarea de rigole şi trotuare pietonale de-a lungul căilor de acces urbane : Republicii şi Independen ei D. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 124 . în orice caz. asocia ii de dezvoltare intercomunitară.: • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară de utilită i publice pentru serviciul de alimentare cu apă si canalizare “Parteneriatul pentru managementul apei Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “Parteneriatul pentru managementul deseurilor Prahova” • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Polul de creştere Ploieşti “ • Asocia ia de Dezvoltare Intercomunitară “ Valea Prahovei “. 100 F – aproximativ 22 km . • Proiect SI-1A-1c: Realizare centură ocolitoare oraş – 9 km . Optimizarea relatiilor in teritoriu Descongestionarea drumului national DN 1 Bucuresti . Construirea unui pasaj rutier peste DN 1 la intersec ia cu DJ 215 . etc. colaborări. concomitent cu amenajarea intersectiilor si modernizarea podurilor Program SI-1A-1: Reabilitarea/modernizarea re elei de drumuri locale (inclusiv pasaje şi poduri): • Proiect SI-1A-1a: Modernizare străzi în oraşul Băicoi . • Proiect SI-1A-1b: Creşterea gradului de accesibilitate. aflată în faza de proiectare şi par ial în execu ie) va amplifica legăturile comerciale si deplasările pentru muncă în orasele mari din zonă.

concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : • Proiect SIII-1A-1a: Realizarea unui incubator de afaceri RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 125 . vor fi modernizate tronsoanele ramase din drumurile jude ene. Construirea de noi sta ii pentru mijloacele de transport / modernizarea celor existente şi aducerea la standarde similare celor din U. in situatii speciale) si se va implica. comunale şi locale. Pentru dezvoltarea activită ilor de produc ie industială si de depozitare. cu forta de munca si utilaje adecvate (exploatatii agricole mari. moderne. în subsidiar apărând şi agricultura. pe calea cea mai convenabilă pentru păr i (posibilită i de schimb. asociere). cu accesibilitate uşoară şi micro . Pentru dezvoltarea în ansamblu a activită ilor de produc ie industrială şi agricolă.E. pentru realizarea de unitati zootehnice in incintele fostelor ferme sau pe alte amplasamente se va intocmi un PUZ. Pentru comertul cu produse vegetale si animale există un târg săptămânal. a prestărilor de servicii şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora. eventual. amplasat favorabil. bazate pe solicitări locale. Pentru activită ile industriale. cu suprafete de teren plan relativ intinse este propice pentru practicarea unei agriculturi intensive. amplasate favorabil fa ă de zona de locuit si fa ă de principalele căi de comunica ie. înstrăinare. Administratia publica locala va sprijini initiativele locale sau investitori din afara oraşului în realizarea de activitati economice în zonele rezervate prin PUG. de prestări servicii. Zootehnia este practicata tot in sistem individual.pie e agroalimentare. au fost men inute incintele fostelor ferme. cu acces direct la CF. în valorificarea unor terenuri proprietate privată pentru activită i economice. însotit de Studiu de Impact. depozitare si comert en-gros este retinută o importantă zona. precum şi a activită ilor balneo-turistice s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i. solicitate si de UE in vederea integrarii tarii noastre). Zona de câmpie colinară în care se afla oraşul.Program SI-1A-2: Realizarea unui sistem de trafic modern • Proiect SI-1A-2a: Modernizarea infrastructurii de transport public. Dezvoltarea activită ilor economice Profilul economic dominant rămâne tot industria extractivă şi industria grea. în gospodariile populatiei (cu o singura exceptie). pentru legătura cu comunele vecine şi exercitarea func iei de centru polarizator. cu cele două ramuri de bază: productia vegetală si creşterea animalelor. şi altele de importan ă secundară. In faza urmatoare. (sau initierea unor alte documentatii de urbanism. prin dezvoltarea sistemului asociativ. se propune refacerea bazei materiale la fermele existente din teritoriu .

• dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi.-urilor din sectoarele de activitate. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 126 .M. s-au evidentiat următoarele categorii de programe pentru refacere peisagistică şi reabilitare urbană: • păstrarea si refacerea echilibrului natural si factorilor de mediu. produc ie şi servicii în vederea realizării de parteneriate de afaceri cu firme din Uniunea Europeană • Proiect SV-1A-2a: Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament“Valea Stelii” • Proiect SV-1A-2b: Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice • Proiect SV-1A-2c: Organizarea unui festival annual dedicat Băicoi în vederea promovării poten ialului turistic al zonei şi a încurajării activită ilor economice din zonă. • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren si delimitarea si instituirea conform legii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor.M. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. si de la sondele învecinate. Conservarea si punerea în valoare a peisajului se va realiza prin: • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. • amenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. • limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice.• Proiect SV-1A-1a: Promovarea I. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu. Masuri in zonele cu riscuri naturale In urma analizei propunerilor de interventie si masurilor ce se impun.

se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm. pentru a stopa efectul acestora si a prevenii fenomenul de instabilitate cauzat de acestea si de afluientii lui.seismele sunt mai distrugatoare. si de formatiunile geologice de suprafata si este diferit in rocile necoezive si in cele coezive. Se vor efectua lucrari de regularizare . pentru a stopa fenomenul. Tinand cont de aceste considerente. • In zonele fara vegetatie. precum si de decolmatare si de recalibrare a albiei acestora. pin. Paraul Dambu este regularizat partial doar pe o anumita portiune dar aceste lucrari sunt vechi iar albia este subdimensionata. Zone afectate de alunecari de teren Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt : • Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active.aparari de mal pe intregul curs al paraului Dambu. local. anin. In pietrisuri si nisipuri.Zone afectate de cutremure de pamant Alunecarile de teren si prabusirile de roci sunt fenomene asociate frecvent seismelor. in zonele unde exista potential ridicat si mediu de instabilitate si prin pierderea coeziunii structurale si cresterea presiunii apei din pori.indicativ P-100/1-2006 si OG 20/1994. acestea se pot produce la pante foarte mici ale terenurilor. proiectarea constructiilor se va face in conformitate cu prevederile normativului Cod de proiectare seismica Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri .conform ‘’Legii Apelor’’. Zone afectate de inundatii Se vor tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa . drenaj. frasin. • La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili. respectiv ziduri de sprijin. • Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin. Riscul seismic depinde. Fenomene de inundabilitate s-au manifestat in datorita siroirii apelor de pe versanti in zona vicinala a cursurilor de apa permanente si torentiale. Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate. catina) . RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 127 .desi viteza de propagare a undelor este mai mica. • Pentru zonele cu risc mare se recomanda sa nu se amplaseze constructii. • Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii .

astfel încât parte dintre re elele de distribu ie. necesarul de apă calculat conform NR 1343-1/1995. creează în prezent probleme serioase privind între inerea şi igienizarea.c = 11965 mc/zi = 138. este următorul : Qs. Din analiza efectuată asupra sistemului actual. Infrastructura sistemului de alimentare cu apă. • Înlocuirea conductei de pompare (OL Ø 4”) de la sta ia de pompare pe str. Qs.zi. prin conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată. Propuneri Alimentarea cu apa Conform dezvoltării actuale a orasului şi inând cont de perspectivele de dezvoltare pe următorii 7 – 10 ani. incluzând şi necesarul industrial.5 l/s Qs. au rezultat următoarele propuneri de lucrări necesare a fi executate în perioada următoare: • Continuarea lucrărilor de reabilitare a re elei de distribu ie prin înlocuirea conductelor vechi din o el cu conducte noi din PEHD îngropate în lungul străzilor (conf.zi. • Se propune dezafectarea rezervorului metalic de 5890 mc. are durata de amortizare depăşită.max = 648 mc/h = 180 l/s. • Proiect SII-5A-1a: Regularizare şi ecologizare pârâu Dâmbu • Proiect SIII-3A-1a: Ecologizare terenuri poluate şi transformarea acestora în spa iu verde cu func iune de agrement – amenajare parc dendrologic Dezvoltarea echipării tehnico – edilitare.Zone afectate de risc antropic Administrarea si gospodărirea cartierelor şi zonelor componente ale orasului Băicoi se realizează de catre Consiliul Local si Primaria orasului şi cu ajutorul unor proiecte: Reabilitarea siturilor poluate ca urmare a interven iilor antropice: • Proiect SII-2B-1a: Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere şi reintegrarea acestora în circuitul agricol/industrial .indica iilor din planşa reglementări re ele edilitare).ms = 10563 mc/zi = 122. Se propune : RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 128 .o. • Înlocuirea conductei de pompare OL Ø 300 a sta iei de apă Băicoi către rezervorul de 5890 mc cu o conductă PEHD cu o durată de serviciu îndelungată.3 l/s. Rezervorul actual.ma. construc ie metalică datând din 1940. Independen ei până la inciden a cu tronsonul actual reabilitat deja. a beneficiat în ultimii ani de investi ii aplicate. sta ia de pompare Băicoi şi o parte din conductele de aduc iune sunt noi sau reabilitate.

Se propune.max.zi. dacă analiza va stabili eventuala scoatere din serviciu. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 129 .ora = 518 mc/h = 144 l/s Având în vedere gradul de dezvoltare propus şi sporirea echipării hidroedilitare.E.un studiu amănun it privind posibilită ile de eventuală reabilitare a rezervorului. Pentru dezvoltarea în ansamblu a asigurării alimentării cu apă potabilă şi industrială şi a tuturor activită ilor conexe ale acestora s-au propus o serie de proiecte privind modernizarea acestor activită i.C. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in U. este : Quz.zi = 8450 mc/zi = 97. cum s-a arătat la situa ia existentă. hidran i de incendiu subterani Dn 110 mm. calculat pentru localitate conform STAS 1343/1995 şi normativului P 66/2001 – pentru proiectarea şi execu ia lucrărilor m de alimentare cu apă şi canalizare. înlocuirea acestuia cu unul de beton armat de aceeaşi capacitate şi realizarea unui pu forat nou în imediata vecinătate care să-i asigure alimentarea cu apă cu q = 5 l/s. pe acestea. se propune: • Realizarea unui colector menajer principal Dn 600 mm paralel cu cel Dn 300 existent pe toată lungimea localită ii până la sta ia de epurare existentă. sporirea de capacitate ar asigura necesarul de apă pentru etapa de perspectivă şi o durată de exploatare de 50-60 ani conform prevederilor STAS 4163/1 – 95. care să asigure şi protec ia P.max = 9572 mc/zi = 110 l/s Quz.I.8 l/s Quz. Canalizarea Debitul de ape uzate menajere. eventual. se propune a se avea în vedere înlocuirea cu rezervoare din beton armat 2 x 5000 mc. • Rezervorul metalic V = 1000 mc din cartierul Tufeni prezintă de asemenea aceleaşi probleme de igienizare şi între inere. conform aquis-ului cominitar privind cap. Odată cu înlocuirea conductelor din OL existente cu conducte noi din PEHD se vor monta. 22 (protectia mediului inconjurator). re eaua existentă este necorespunzătoare. concomitent cu amenajarea cadrului adecvat desfăşurării lor : Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile : • Proiect SII-1A-2a: Extinderea şi modernizarea re elei de distribu ie a apei potabile la standarde europene. pentru eliminarea surselor actuale de poluare este necesară introducerea unui sistem performant de canalizare Deoarece.

Pentru toate lucrările propuse va fi necesară întocmirea unor studii de specialitate pentru alegerea variantelor optime. func ie de gradul şi natura impurificării. se propune preluarea şi evacuarea acestora direct în emisar. Sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice se va putea realiza în baza unui studiu de specialitate în baza căruia să fie colectate toate apele pluviale. În zonele unde nu se va putea asigura viteza minimă de cură ire (0. se vor institui zone de protec ie sanitară pe o rază de 300 m în jurul acestora. Pentru lucrările propuse se recomandă utilizarea conductelor PVC – KG care prezintă avantajul unei etanşeită i bune a sistemului. se poate realiza numai în cadrul sta iilor de preepurări locale industriale Colectarea apelor meteorice se va face separat de canalizarea menajeră. Odată cu amenajarea şi dezvoltarea sta iunii balneoclimaterice „Valea Stelei” se propune echiparea zonei cu re ea de canalizare menajeră şi o sta şie de epurare tip BIOPAK de unde apele preepurate vor fi transferate la sta ia de epurare a oraşului. cheltuieli de operare şi între inere reduse. suprafe ele de teren şi natura acestora astfel încât să se evite crearea de viituri ce pot provoca inunda ii sau pagube. Tuburile se vor monta îngropat sub adâncimea de înghe . Deoarece relieful permite ca evacuarea apelor meteorice să se realizeze prin pantele naturale. cu pante cuprinse între 3-1%o către sta ia de epurare.S. func ie de pantele naturale. în jurul sta iilor de epurare propuse. suprafe ele de teren incluse în zonele de protec ie sanitară pot fi exploatate agricol.7 m/s) se vor efectua periodic lucrări de între inere şi spălare prin căminele din zonă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 130 . Recircularea apelor rezultate în urma epurării. Descărcările în pârâul DÂMBU vor fi guri de descărcare amenajate corespunzător şi care vor proteja şi respecta malurile naturale. ce se vor realiza la fiecare unitate industrială în urma unor studii de specialitate./zi = 97. Pentru preluare se vor realiza şan uri şi rigole pe străzile principale şi secundare cu pante de scurgere către văile şi toren ii naturali existen i şi de aici la emisarul natural pârâul DÂMBU. • Extinderea sta iei de epurare existentă cu o nouă treaptă mecano – biologică care să asigure epurarea debitului Quz.8 l/s şi monitorizarea permanentă a cantită ii şi calită ii apei uzate la intrarea şi ieşirea din sta ia de epurare. pierderi reduse şi durată de execu ie mică. fără epurare.• Extinderea re elei de canalizare pe toate străzile care au re ele de apă şi odată cu acestea desfiin area tuturor descărcărilor accidentale în pârâul Dâmbu.. Apele uzate industriale trebuie colectate şi epurate separat în sta ii de preepurare cu tehnologii speciale. cu excep ia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer ce pot fi dăunătoare pentru om şi animale. În conformitate cu Ordinul 536/1-1997 al M.

E. stratul de gunoi foarte bine compactat este acoperit cu un strat de pământ compactat. Gospodărie comunală şi locativă Disfunc ionalită ile constatate au impus o serie de reglementări specifice privind un ansamblu de lucrări. • în gospodăriile popula iei precolectarea (strângerea şi depozitarea pe timp limitat) deşeurilor neutilizabile se va face manual în pubele situate în apropierea unui acces carosabil. • se va constitui un serviciu de salubritate al orasului. la sfârsitul perioadei de functionare a platformei de 10 ani. conform aquis-ului comunitar privind cap. urmată de transportul si epurarea acestora pe loc sau la statia de epurare orasenească. Depozitul exploatat în sectoare (celule). Suprafata totală a terenului de amplasament este S = 17. cu echipamente şi mijloace mecanizate pentru colectarea (preluarea) şi transportul deşeurilor la platforma ecologică de depozitare de zonă. industriale şi agricole. respectiv a unui depozit controlat de deseuri. precum si drenarea apelor uzate din rampă. din care rampa de gunoi propriu-zisa împreună cu digurile de protectie. perdea de pomi. având la baza un strat de argilă bine compactată. rigola si plantatia de pomi perimetrale si drumul de acces ocupa suprafata de 13. si asigurarea etanseizării acestuia prin protectie cu geomembrană. asigurandu-se astfel fermentarea ariaeroba.100 mp. Solutia care se propune constă din realizarea unei rampe ecologice. 22(protectia mediului inconjurator). Periodic. Suprafata de teren ocupată de rampă va avea o durată de timp determinată în conditiile în care.900 mp. compuse din platforme betonate împrejmuite dotate cu pubele şi containere. terenul RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 131 .De asemenea. în interiorul zonelor de protec ie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective cu excep ia celor destinate accesului personalului de între inere şi interven ie. Trebuie mentionat ca autoritatile locale ale orasului Baicoi trebuie sa respecte termenul privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EC) pe care Romania l-a asumat la aderarea in U. iar constructiile si instalatiile pentru administrarea si exploatarea rampei ocupa suprafata de 3. dotat cu punct de spălare şi dezinfec ie. va fi inconjurat de diguri de protectie. Depozitul va fi realizat în mod ecologic. în conformitate cu normativele în vigoare. protejată cu geomembrană textilă care asigura etanseizarea. rigole perimetrale si gard de beton.000 mp. amenajări şi activită i menite să contribuie la asigurarea condi iilor de igienă şi confort pe teritoriul orasului astfel: • pentru strângerea şi depozitarea pe timp limitat a deşeurilor se vor amenaja puncte de precolectare stradale şi la obiectivele publice.

Plopeni si Păulesti. Sunt propuse câteva proiecte de perspectivă.Scaieni. a realizat studiile de specialitate si urmează să treacă la faza de executie a acesteia în momentul obtinerii fondurilor necesare.R. oferind astfel posibilitatea recăpătării valorii economice initiale. rampa ecologica de gunoi urmează să deservească mai multe localită i învecinate: Băicoi. Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele aspecte: • conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientu de colectare selectiva a deseurilor va fi de 70% in mediu urban (deci si in orasul Baicoi) pana in anul 2013.Prahova pana cel tarziu in anul 2010 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul urban va fi de 100%. De asemenea. magazine. cat si agentii economici din oras au contracte individuale cu S. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 132 . adică cele provenind în mod obisnuit din activitatea casnică. conform unei în elegeri anterioare. construc ii şi demolări de construc ii. provenite de la persoane fizice şi juridice. în cadrul unui sistem integrat de colectare şi reciclare. • conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul urban trebuie sa ajunga la 44% in perioada 2008-2038 . pe un teren liber .C. pe teritoriul administrativ al orasului. electronice. în paralel cu campanii de informare a popula iei . In acest scop Primaria orasului Băicoi a propus un amplasament pentru realizarea unei rampe ecologice de depozitare a deseurilor urbane. în zona de NE. Program SII-2A-2: Dezvoltarea infrastructurii de colectare a deşeurilor periculoase : • Proiect SII-2A-2a: Realizarea unui sistem de colectare şi transfer pentru deşeuri provenite din echipamente electrice. gunoiul menajer fiind dus la rampa de gunoi Boldesti..folosit va avea o acoperire generală cu pământ vegetal.L.proprietatea Consiliului Local. ateliere care nu au o activitate industrială propriu-zisă. In aceasta rampa vor fi depozitate deseurile menajere. precum si cele provenind de la unită ile publice. • conform PJGD . piete alimentare. din care le considerăm relevante pe următoarele: Program SII-2A-1: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere : • Proiect SII-2A-1a: Dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor menajere în oraşul Băicoi. FLORICON SALUB S. Locuitorii orasului Baicoi.

noi. se recomandă introducerea sistemului de încălzire a spa iilor prin intermediul pompelor de căldură. Pentru obiectivele propuse spre dezvoltare prin prezentul P.T. în scopul reducerii poluării cu gaze arse şi a reducerii consumului de gaze naturale şi combustibili alternativi. • deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 133 . • colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Prahova. Pentru conservarea energiei termice şi evitarea pierderilor se recomandă implicarea administra iei locale. ca acestea să fie realizate în spiritul limitării pierderilor de căldură şi al folosirii de surse de energie moderne. Pentru zonele noi de extindere a intravilanului.U. în programe de reabilitare a construc iilor existente (prin realizarea de anvelope termice) iar. Alimentare cu gaze naturale si energie termica Re eaua de distribu ie gaze naturale fiind bine structurată la nivelul întregii localită i şi recent reabilitată. pentru construc iile noi. se va urmări. Această măsură se poate realiza în urma unor studii de specialitate şi va avea drept urmare creşterea confortului spa iilor interioare. Pentru viitor. protejarea surselor şi scăderea cheltuielilor de exploatare şi între inere. este necesară creşterea de capacitate a posturilor existente: • Pentru dezvoltare capacitate STA IA DE EPURARE se consideră necesară înlocuirea postului existent cu unul nou dimensionat conform nevoilor tehnologice ale sta iei stabilite printr-un proiect ulterior.• conform PJGD – Prahova.-uri Pentru asigurarea cu energie electrică a obiectivelor existente nu este necesară realizarea de P. recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013. • colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova. Alimentare cu energie electrica Retele electrice de medie tensiune si P.G. va fi necesară şi extinderea re elei de distribu ie a gazelor de redusă presiune către consumatorii nou apăru i. nu necesită interven ii de infrastructură. odată cu realizarea noilor căi de circula ie. performante.T. la faza autoriza iilor de construire.

zone de protectie pe baza normelor sanitare la cimitire. se propune realizarea unui post de transformare nou corespunzător echipării noului obiectiv. Se va respecta culoarele de protec ie ale re elelor de înaltă şi medie tensiune pe por iunile de intravilan (servitute de utilitate publică) şi se va solicita aviz CONEL prin Certificat de urbanism pentru amplasamentele noi. servicii. Sistemul public de recep ie programe TV Deoarece dotarea orasului cu acest gen de utilitate publică este asigurată în propor ie de 90%.G. zone protejate cu valoare ecologica . etc) vor fi extinse şi re elele de iluminat public stradal împreună cu re elele de joasă tensiune necesare noilor obiective. Iluminatul public stradal Pe toate zonele de extindere a arterelor principale şi secundare ca urmare a apari iei de noi construc ii (locuin e. balneare. Se propune modernizarea re elelor de joasă tensiune cu un grad avansat de uzură şi se va extinde iluminatul public. statie de reglare gaze). de produc ie. amenajarea de zone pentru mica industrie. se propune prelungirea re elelor de cablu în zonele în care vor exista dezvoltări urbane prin extinderea zonelor de intravilan. Telefonie Capacitatea centralelor existente permite conectarea a circa 400 abona i. prin re ele aeriene sau subterane de joasă tensiune (380/220V) ce vor fi racordate la sistemul energetic al localită ii. depozite. etc. Retele electrice de joasa tensiune În prezent P. Toate aceste zone necesită a fi alimentate cu energie electrică. Zone de protectie/ interdictie S-au instituit urmatoarele zone de protectie si interdictie: zone de protectie a obiectivelor cu valoare de patrimoniu (monumente istorice) care au raza 200 m până la elaborarea documentatiei specifice de delimitare. Page 134 • • • • RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . zone de protectie la constructii si culoane tehnice ( retele electrice. obiective comerciale.U. Viilor.• Pentru gospodăria de apă din str. se propune extinderea intravilanului în anumite zone. În plus dezvoltarea re elelor de telefonie mobilă a câştigat un număr sporit de abona i astfel încât nu e necesară dezvoltarea centralelor existente.albia apelor curgatoare. propusă să înlocuiască rezervorul metalic actual. la infrastructura CF.

activită i economice. biserici si cimitire. avalanse de zapada. zone verzi de protectie. dislocări de stânci. surpări de teren. se va solicita studiu de impact. parc. se realizeaza in conditiile respectarii pnevederilor puse in eviden ă în planşele de reglementări şi în Regulamentul aferent PUG. căilor de comunicatie si a altor lucrări de utilitate publica. Pentru amplasamentele rezervate obiectivelor de utilitate publică se instituie interdictie temporară de construire.). statii de reglare gaze. până la elaborarea si aprobarea unor PUZ-uri cu regulament aferent. solului) se va face numai pe baza unui studiu de impact asupra mediului si a obtinerii acordului si autorizatiei de mediu (ARPM sau AJPM. Autorizarea lucrărilor de utilitate publică se face pe baza avizelor eliberate de autorită ile administratiei competente si a avizelor necesare. etc. Obiective de utilitate pubilca In plansa “Proprietatea asupra terenurilor” sunt prezentate situatia existenta a tipurilor de proprietate asupra terenurilor din intravilan si propunerile privind circulatia terenurilor în vederea realizării obiectivelor de utilitate publică propuse si a altor obiective (dotări. conductelor de gaze. • lucrările admise (constructii si amenajări) au drept scop limitarea riscurilor naturale si sunt conditionate de respectarea prevederilor Legii nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 135 .• interdictie temporara de construire in zona unitatilor economice propuse. terenuri mlăstinoase. • autorizarea executării constructiilor în zonele expuse Ia riscuri tehnologice precum si în zonele de servitute pentru retelele magistrale. poluare a aerului. eroziuni. apă. canalizare. apei. dupa caz). până la autorizarea obiectivului respectiv. scurgeri de torenti. Terenurile ce se intentionează a fi trecute în domeniul public al oraşului sunt pentru drumuri propuse. • autorizarea executării constructiilor cu functiuni generatoare de risc tehnologic (procese industniale sau agricole care prezintă penicol de incendii. de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică. zone inundabile. masive de sare si altele asemenea) se vor realiza în condi iile respectării prevederilor legale în vigoare. • autorizarea executării constructiilor si amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale (alunecări de teren. radiatii. a celor privind siguranta în exploatare. igiena şi sănătatea oamenilor si de obtinerea acordului de mediu. terenuri miscătoare.10/1995 si normelor referitoare la rezistenta si stabilitatea constructiior.

În cazul descoperirii întâmplătoare de vestigii arheologice (piese litice. sau măcar de diminuare şi monitorizare a surselor de poluare. trebuie să se recupereze piesele. agricole. valuri de pământ) în timpul lucrărilor de constructie edilitar . • plantarea de zone verzi de protectie la cursurile de apa (în intravilan). marimea sectiunii de trecere a apei la poduri. • lucrari de amenajare si inaltare maluri. pietre arse. in zona CF. in incintele cu activitati economice poluante. ceramică. ziduri de piatra. sau ale calamită ilor naturale. locuinte. să se împiedice distrugerea contextului din teren si să se anunte în 48 de ore Muzeul Judetean de Istorie şi Arheologie Prahova. • măsuri pentru combaterea poluării cu produse petroliere a solului si a apei subterane.Terenurile aflate in domeniul privat al comunei pot fi concesionate in vederea realizarii functiunilor propuse : activitati economice. în scopul diminuării riscului de alunecare a terenului. os. pentru a se evita formarea zonelor mlăştinoase si scurgerea apelor infiltrate pe fruntile de terasă si pe versan i. Protectia mediului Pentru imbunătă irea cadrului natural si a conditiilor de locuit în orasul Băicoi. in incinta cimitirelor. scurte regularizari. • lucrari de regularizare şi corectare a traseului pârâului Dâmbu. • elaborarea unui studiu de specialitate pentru delimitarea zonei de protectie la monumentele istorice clasate si la bisericile si monumentele comemorative neincluse pe lista. pentru a nu inunda zonele adiacente. pentru eliminarea pericolului de inundatii in intravilan. morminte.gospodăreşti. • lucrări de drenare si canalizare a apelor din pluvia ie către cursurile de apă din zonă. • protejarea zonelor de locuit prin măsuri de reducere a poluării (de toate tipurile ) la activită ile economice existente si solicitarea studiului de impact pentru activită i viitoare (inclusiv la extinderea unită ilor existente în zona de locuit sau la revitalizarea capacită ilor abandonate). RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 136 . metal. se recomandă următoarele: • lucrări de combatere a eroziunilor şi de consolidare a versantilor afectati de alunecari de teren. spatii verzi de aliniament la strazi. Propuneri si masuri de interventie urbanistica: • se institule protectie ecologica pentru cursurile de apă care străbat teritoriul comunei.

Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direc ie (pozitiv sau negativ) va influien a calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. 6. Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al orasului Baicoi trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administra iei publice în alegerea priorită ilor și etapizarea interven iilor în teritoriul administrat. POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG În conformitate cu prevederile Ordonan ei de urgen ă a guvernului 195/2005 privind protec ia mediului aprobată prin Legea 265/2005 și modificată și completată prin OUG nr. Se folosește o scală cu 5 nivele: Nivel +2 +1 0 -1 -2 Tip impact impact pozitiv semnificativ impact pozitiv niciun impact impact negativ impact negativ semnificativ Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt: 1. 114/2007. amenajări florale. • amenajarea peisageră de spatii verzi (suprafete înierbate). comunitar sau interna ional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localită ii.• interventiile in zonele protejate se vor face conform Regulamentului Local de Urbanism. extinderea si modernizarea alimentarii cu apă. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 137 . obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel na ional. plantări de arbori si arbusti.

reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecări de teren). modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. depozitarea deseurilor. 9. zonarea teritorială. modernizarea infrastructurii rutiere. 8. păstrarea și restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural. 4. 5. 6. cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu. extinderea retelei de canalizare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 138 . 3. 7. eficientizarea energetică prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor.2.

cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta Conservarea resurselor Cresterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 +2 0 Asigurarea apei curente contribuie la îmbunătă irea confortului și a igienei Nu are impact 0 +1 +1 +1 Nu are impact asupra patrimoniului Impact pozitiv. asupra obiectivelor de mediu Măsura din P. permite dezvoltarea urbana. Page 139 TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi +5 . creșterea confortului Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea inundatiilor Asigurarea protec iei peisajului natural. Temporar pe peritada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf.U.1.6.G.Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P. a economiei si serviciilor Consum ra ional de apă Implicarea popula iei în păstrarea calită ii surselor de apă (respectarea zonelor de protec ie a surselor de apă).U. – Extinderea şi îmbunătă irea re Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii 0 Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Aer elelor de alimentare cu apă Justificarea incadrarii Nu are impact asupra calitatii apei. Nu are impact Sol Sanatatea populatiei Fenomene sau riscuri natural Patrimoniu cultural Fenomene sau riscuri naturale Conservarea si utilizarea resurselor Constientizarea populatiei Protec ia solului si reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii vie ii. Nu are impact asupra calitatii aerului.G.

+2 Se elimină contaminarea Sol Protec ia solului și solului prin deversări reducerea suprafe ei necontrolate de ape afectate de depozitări menajere uzate. Temporar. – Extinderea si modernizarea re elei de canalizare. populatiei responsabilită ii publicului fa ă de mediu TOTAL +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 140 .G. permite Zonarea unită ilor teritoriale de dezvoltarea economică si teritoriala referin ă socială durabilă a orasului Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservarea si utilizarea resurselor +1 Implicarea popula iei în Constientizarea Creșterea managementul apelor uzate.U. modernizarea si extinderea statiei de epurare existente cu o noua treapta mecanobiologica Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii +2 Evacuarea de ape uzate Apa apelor de suprafata si corect epurate contribuie la subtarane men inerea calită ii bune a apelor de suprafa ă și elimină poluarea pânzei freatice Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra Aer calită ii aerului. necontrolate Îmbunătă irea calită ii +2 Contribuie la îmbunătă irea Sanatatea vie ii. cultural cultural și istoric Stabilirea func iunilor +1 Împact pozitiv.Măsura din P. cresterea confortului si a igienei populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protec ia popula iei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inunda iilor Asigurarea protec iei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.

cresterea populatiei confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural. creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 141 .Măsura din P. – Depozitarea deseurilor.G. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii populatiei publicului fata de mediu TOTAL +1 0 0 0 +2 +1 Nu are impact Nu are impact Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri Se elimina poluarea din surse difuze de la gospodariile populatiei.U. Factor de mediu Obiective de mediu Nivel relevante impact Asigurarea calitatii +1 Apa apelor de suprafata si subterane Aer Sol Protectia calitatii aerului +1 +1 Justificarea incadrarii Se elimina aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata Se elimina sursele de mirosuri dezagreabile Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitarile necontrolate Se imbunatatesc conditiile de igiena Nu are impact Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii Sanatatea vietii.

Sanatatea vietii.Măsura din P.G. cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor +1 Impact pozitiv. cresterea confortul deplasarilor si populatiei confortului posibilitatile de comunicare 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Nu are impact Patrimoniu peisajului natural. se Aer reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant Protectia solului si +1 Se reduce poluarea solului Sol reducerea suprafetei de-a lungul drumului afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii +1 Creste siguranta in trafic. se asigura Zonarea unitatilor teritoriale de suprafetele necesare teritoriala referinta dezvoltarii infrastructurii rutiere +1 Se reduc emisiile GES prin Conservarea si Conservarea resurselor reducerea cantitatii de utilizarea combustibil resurselor +1 Creste grija fata de Constientizarea Cresterea responsabilitatii integritatea infrastructurii populatiei publicului fata de mediu rutiere TOTAL +7 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 142 . – Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul.U.

etc.) Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea inundatiilor Patrimoniu cultural Zonarea teritoriala Asigurarea protectiei peisajului natural.cultura.. Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice(educatie.G. cultural si istoric Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta si Conservarea resurselor Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu +1 +1 0 0 +1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permanente sau temporare de construire Asigura perimetre de protectie a monumentelor Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG Nu are impact Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima Page 143 Conservarea utilizarea resurselor Constientizarea populatiei TOTAL +5 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . – Zonarea teritorială Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Un afecteaza calitatea apei Apa apelor de suprafata si subtarane Protectia calitatii aerului +1 Separarea functiunilor in Aer intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze Protectia solului si +1 Asigura utilizarea rationala Sol reducerea suprafetei a terenurilor in intravilan afectate de depozitari necontrolate Asigura confort si protectie prin Imbunatatirea calitatii +1 Sanatatea stabilirea activitatilor ce pot fi vietii. sanatate.agrement.Măsura din P. cresterea populatiei dezvoltate intr-o unitate confortului teritoriala.U.

cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor 0 Nu are impact Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Crestere responsabilitatea Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de populatiei publicului fata de mediu integritatea lucrarilor de amenajare hidrotehnica si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren TOTAL +6 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 144 .G.U. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda ii si alunecari de terenuri) Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si +2 Se elimina degradarea Sol reducerea suprafetei solului. Se instituie masuri afectate de depozitari pentru protectia vietii si a necontrolate bunurilor populatiei Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii.Măsura din P. cresterea populatiei confortului +2 Protectia vietii si a bunurilor Fenomene sau Protectia populatiei prin populatiei riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei +1 Protejarea cadrului natural Patrimoniu peisajului natural.

cresterea confortului Protectia populatiei prin Fenomene sau riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei Patrimoniu peisajului natural.U. . Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Calitatea aerului mai buna prin: Protectia calitatii aerului +1 Aer . – Eficientizarea energetică prin extinderea re elei de alimentare cu gaze naturale si reabilitarea termică a clădirilor. Scade consumul de combustibil Creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice Page 145 .scade cantitatea de gaze cu efect de sera(instalatiile de producere a energiei termice cu randament mare).G.reabilitarea termica a cladirilor reduce necesarul de energie pentru incalzire.Măsura din P.se conserva padurea (consumator de CO2 din atmosfera) Sol Sanatatea populatiei Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate 0 +1 0 Nu are impact Creste confortul locuirii Nu are impact Imbunatatirea calitatii vietii. . cultural cultural si istoric Stabilirea functiunilor Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor Constientizarea Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu populatiei TOTAL RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi 0 0 +1 +1 +4 Nu are impact Nu are impact Se consuma o resursa neregenerabila.

Măsura din P.U.G. coincide cu obiectivul PUG cultural cultural si istoric Se asigura pastrarea mostenirii culturale a traditiilor Stabilirea functiunilor +1 Stabileste zone de protectie Zonarea unitatilor teritoriale de teritoriala referinta 0 Nu are impact Conservarea si Conservarea resurselor utilizarea resurselor +1 Implica populatia in Constientizarea Cresterea responsabilitatii pastrarea patrimoniului populatiei publicului fata de mediu cultural si istoric TOTAL +2 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 146 . – Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact Asigurarea calitatii 0 Nu are impact Apa apelor de suprafata si subterane Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Aer Protectia solului si 0 Nu are impact Sol reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate Imbunatatirea calitatii 0 Nu are impact Sanatatea vietii. cresterea populatiei confortului 0 Nu are impact Fenomene sau Protectia populatiei prin riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor Asigurarea protectiei 0 Obiectivul de mediu Patrimoniu peisajului natural.

cultural regulamentelor de urbanism cultural și istoric în zonele de protec ie a monumentelor. Stabilirea func iunilor +1 Zonarea Creșterea responsabilită ii unită ilor teritoriale de teritoriala administra iei și a popula iei referin ă în respectarea destina iei terenurilor și a regimului de construire. resurselor RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 147 .U. – Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea incadrarii relevante impact +1 Respectarea zonelor de Asigurarea calită ii Apa protec ie a surselor de apă. apelor de suprafa ă și Respectarea regimului subterane deșeurilor (interdic ia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă). creșterea confortului Protec ia popula iei +1 Participarea voluntară a Fenomene sau prin popula iei la implementarea riscuri naturale diminuarea/eliminarea măsurilor de prevenire a inunda iilor efectelor inunda iilor Asigurarea protec iei +1 Patrimoniu Instituirea și respectarea peisajului natural. reducerea suprafe ei afectate de depozitări necontrolate Îmbunătă irea calită ii +1 Respectare normelor Sanatatea igienico-sanitare.G. Protectia calitatii +1 Implicare constienta in Aer aerului economia de resurse energetice si energie Renuntarea la arderea resurselor vegeteale +1 Implementarea sistemului de Sol Protec ia solului și management al deșeurilor. populatiei vie ii.Măsura din P. +1 Cea mai bună resursă Conservarea si Conservarea resurselor energetică este economia de utilizarea resurse.

Promovarea surselor alternative de producere energie (solară. +8 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 148 . Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P. eoliană).U.G.Constientizarea populatiei TOTAL Creșterea responsabilită ii publicului fa ă de mediu 0 Conservarea fondului forestier.

G.6.2. Baicoi asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P. Obiectivul de Extindere si mediu modernizar relevant e alimentare /obiectivul cu apă din PUG Protec ia 0 calită ii aerului Asigurarea 0 calită ii apelor de suprafa ă și subterane Protec ia 0 solului Îmbunătă ire +2 a calită ii vie ii Protec ia 0 popula iei la riscuri naturale Asigurarea 0 protec iei Canalizare și epurare ape uzate Deseuri Infrastructură rutieră Zonare Riscuri naturale Eficien ă energetică Păstrare Consti TOTAL a enpatrimo tizare -niului public 0 +2 +1 +1 +2 0 +1 0 0 0 +1 0 0 0 +1 +1 +6 +4 +2 +2 0 +1 +1 0 +1 +1 0 +1 +1 +1 +2 0 +2 0 +1 0 0 0 0 +1 +1 +1 +8 +9 +4 0 0 0 +1 +1 Page 149 0 0 +1 +3 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi .U.

peisajului Zonarea teritorială Conservarea resurselor Creșterea responsabilit ă ii popula iei TOTAL +1 +1 +1 +1 0 +1 0 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 0 0 +1 0 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 0 +5 +6 +8 +5 +8 +7 +7 +6 +6 +4 +2 +8 +53 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 150 .

s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu.U.U.U.G.G. Obiectiv de mediu Protec ia calită ii aerului Evaluare cumulativă Există premisele atingerii obiectivului? DA DA Obiectivele prevăzute în P.G. au influien ă pozitivă asupra apelor de suprafa ă și calită ii apelor de suprafa ă și subterane subteran Protec ia solului Obiectivele prevăzute în P. au efect.G.G. peisajului au influien ă pozitivă asupra peisajului Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.U.G.U. vie ii au influien ă pozitivă asupra calită ii vie ii Protec ia popula iei la Obiectivele prevăzute în P.U.U. în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu deși gazele naturale sunt o resursă neregenerabilă Creșterea Educarea.U.U. informarea și responsabilită ii participarea popula iei la luarea publicului fa ă de mediu deciziilor privind mediul DA DA DA DA DA DA DA RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 151 .G.G.Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P. au influien ă pozitivă asupra calită ii aerului Asigurarea calită ii Obiectivele prevăzute în P.G. riscuri naturale au influien ă pozitivă asupra protec iei popula iei Asigurarea protec iei Obiectivele prevăzute în P. au influien ă pozitivă asupra solului Îmbunătă irea calită ii Obiectivele prevăzute în P. au influien ă pozitivă asupra zonării teritoriului Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.

INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER Având în vedere amplasarea localită ii. mai ales în problemele privitoare la interdic iile de construire temporare și permanente. asa cum a fost indicat în plan. După aprobare. se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului și sănătă ii în context transfrontalier.G. activită ile economice prezente și viitoare. Administra ia publică locală RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 152 . 7.Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P. In cazul concret al implementarii prevederilor din PUG orasul Baicoi. 8. Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al orasului Baicoi pe termen mediu și lung se va concretiza în respectarea intelor propuse în politicile de mediu adoptate de legisla ie pe factori de mediu. Consiliului Local al orasului Baicoi îi revine obliga ia respectării cu stricte e a destina iei terenurilor.U. a zonelor cu riscuri naturale. planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit și activită i complementare de activită ile economice. Baicoi rezultă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. este necesar sa se stabileasca masuri atat pentru compensarea oricarui efect negativ cat si pentru intarirea efectelor pozitive. REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL Cu toate ca din analiza evaluarii obiectivelor PUG rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse. a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. precum și faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului și a stării de sănătate a popula iei. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. se recomanda urmatoarele masuri de prevenire si reducere a efectelor aplicarii proiectului: În cazul zonării teritoriale este necesar ca destina ia terenurilor să fie respectată.

pana la eliminare a emisiilor de pulberi. extindere retea de alimentare apa potabila. ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de institu iile abilitate prin lege. • In cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de poluanti atmosferici. sau a executiei de constructii de noi obiective se vor lua masuri pentru a diminua. Asa cum s-a specificat. Ca masuri de protejare a calitatii aerului se prevad: • Pe toata perioada modernizarii retelei rutiere. De asemenea. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament.trebuie să respecte destina ia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor. extinderea retea de canalizare si statie de epurare. zgomot sau vibratii. necesare dezvoltarii orasului.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului Obiectivele prevazute in PUG. Evaluările de impact vor ine seama pe lângă conformarea cu prevederile legisla iei în vigoare și dacă: • s-au aplicat cele mai bune tehnici. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa se RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 153 . • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. se va solicita. ar putea afecta calitatea acestuia. 8. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. • sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului. in faza de executie a lucrarilor pentru: executarea lucrarilor de constructii. toate proiectele cu impact poten ial asupra mediului vor fi înso ite de studii de evaluare a impactului conform legisla iei în vigoare. în scris. materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de acces. • sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului. • sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai pu in vulnerabil.

G. • Monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calitatii apelor uzate epurate evacuate din statia de epurare astfel incat sa se incadreze in limitele impuse de NTPA 001/2005 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate orasenesti isi industriale la evacuarea in receptori naturali. • Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare si de interventie rapida in caz de avarie . 930/2005 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 154 . avand in vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos) . • Consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate va fi monitorizata prin montarea de aparatura de masura si control . ele contribuind la cresterea calitatii acestora. • Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate.situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. • Pentru captarile de apa si statiile de producere a apei potabile se vor constitui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor . • Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila. • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. conform Legii apelor nr. 8. Se recomanda totusi masuri de prevenire cu privire la asigurarea protectiei calitatii surselor de apa. reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora. • Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare.107 cu respectarea distantei de 50 m fata de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H. • Substantele utillizate in tratarea apei potabile si epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislatiei in vigoare. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. • Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei Prin implementarea obiectivelor propuse in PUG efectele asupra resurselor de apa vor fi exclusiv pozitive.

cum ar fi: • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG. perdele de protectie stradala. • In timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora. insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului care diminueaza impactul.3. 8. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. tratării si transportului. • Se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor septice existente prin vidanjarea lor periodica. vor fi reciclate in umpluturi si nivelări ca material inert. Pe perioada efectuării lucrarilor de constructii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor. • Deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare. stocării provizorii. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 155 . reciclării si depozitării definitive a deseurilor. în cadrul programului de ecologizare a oraşului . • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde amenajarea de noi spatii verzi. respectiv cele provenite din excavatii.• Se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de canalizare. tinand cont de calitatea solului. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. Constructorul are obligatia să mentină evidenta lunară a producerii. O parte a acestor deseuri. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. acestea urmand sa fie dezafectate odata cu racordarea tuturor locuitorilor(gospodariilor) la sistemul centralizat de canalizare.

în temeiul legii. peisajului Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica. reconformarea circulatiilor majore. De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi. in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor. • extinderea si modernizarea statiei de epurare existente. spatii pentru sport. lucrari importante pentru ecologizarea unor zone. • punerea în func iune a sistemului de colectare selectiva a deseurilor menajere în cartierele orasului. La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătătii umane. 8. Replantari de exemplare protejate. au fost propuse functiuni urbane noi. tipuri de exploatare a unor zone.8. care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populatiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare. daca este cazul. Masuri de prevenire si reducere a poluarii sanatatii populatiei • lucrări pentru extinderea si modernizarea sistemului centralizat de distribu ie apă potabilă.Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie. împotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit. Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de. specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG prin: RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 156 . tipuri de utilizare a produselor rezultate. spatii verzi. Masuri de prevenire si reducere a poluarii biodiversitatii. Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului. • extinderea si modernizarea re elei de canalizare.4. reconversia altora si masuri administrative. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind imaginea orasului si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.5. vegetatiei.

• arnenajarea malurilor si regularizarea pârâului Dâmbu. • interzicerea amplasării oricărui tip de construc ie pe traseul canalelor de desecare. delimitarea si instituirea conform Iegii a zonelor de risc si demararea programelor de combatere a eroziunii solurilor. a Directivei „Habitate” 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale. Se impune respectarea prevederilor din Hotararea de Guvern nr. Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri: • pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public. • dezvoltarea si întretinerea zonelor verzi. • amenajarea unor zone de agrement în zona lacurilor sărate si băilor “Valea Stelii”. • introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru terenurile posibil de construit. func ionabile sau colmatate.6. lege care modifică şi completează Legea Apelor (107/1996). • stabilirea reglementărilor pentru zone protejate. Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. • interzicerea utilizarii semnalelor sonore.• asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in vigoare. pentru evitarea efectelor negative si deranjarea faunei. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 157 . • restrictii de construire în zonele cu pericol de alunecare teren. conform prevederilor din legea nr. unde se propune si îndepărtarea riscului de scurgere si contaminare a locurilor cu produse petroliere de la parcul de rezervoare din amonte. • respectarea distan elor de protec ie a cursurilor de apă. • recuperarea terenurilor (soluri) afectate de depozite sterile si depozitări deşeuri. si de la sondele învecinate. a florei si faunei salbatice si Directivei „Pasari” 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice. pentru evitarea întreruperii func ionării re elei de canale de desecare existentă pe teritoriul comunei. • amenajarea unei zone de agrement în zona plantată prin disponibilizarea unor terenuri aferente lucrărilor de amenajare a pârâului Dâmbu. 112/2006. 8. • functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca.

8. Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. restaurare. • controlul factorilor de poluare antropici si limitarea până la eliminare a efectelor negative. Masuri de protectie a patrimoniului cultural Monumentele istorice cu valoare de patrimoniu din orasul Baicoi vor fi protejate prin delimitarea unor zone de protectie cu raza de 100 de metri de la limitele lor. 8. cu exceptia celor specifice de punere in valoare.• limitarea si controlul extinderii zonei construite prin respectarea prevederilor urbanistice.7. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab. Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi. dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major. Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major.8. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 158 . in zonele mentionate sunt interzise orice fel de constructii si amenajari. Pana la definitivarea acestora. Delimitarea exacta a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe baza de studii de specialitate. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab.

• starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul orasului. • slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice. • inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire. serviciilor generale si comertului in cadrul orasului. Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata. respectiv activitatile de comert. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 159 . • lipsa parcajelor publice. acestea necesitand reabilitare. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME S-au analizat doua variante la PUG: Varianta 0 – cazul neimplementarii planului. • neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile. poluarea mediului. servicii de tranzit si depozitari. • insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic (lacurile cu potential piscicol). • retea stradala nemodernizata si subdimensionata. • starea precara a spatiilor verzi existente.9. • iluminat public deficitar. • lipsa unor spatii pentru sport si agrement. • nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite. • utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi. haotica a orasului Baicoi. • izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit. • retea electrica nemodernizata. care nu au acces direct la drumuri publice (enclave neconstruite) si nu sunt echipate edilitar. cu impact negativ asupra mediului prin taierea padurilor. • insuficienta sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila. relevand o serie de efecte negative: • existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte. • insuficienta retelei de canalizare si a statiei de epurare. • existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie locala.

Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului orasului si tipul de folosinta a terenului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura in aceste zone. sociale si in special cele de mediu. Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Diferen ele în poten ialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite op iuni de proiectare ulterioara implementarii propunerilor PUG ar putea fi legate de: • fiabilitatea lucrărilor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 160 . solului. Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). Solu ia propusă de PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor. în perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale. poluării aerului şi asupra patrimonului cultural. impactul pozitiv asupra locuitorilor localită ii este semnificativ. lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca. pondere redusa a activitatilor neagricole. Propunerile PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protec iei factorului uman.• • • • • • depozitare necontrolata a deseurilor menajere. respectiv. Preferin a pentru rezisten e la solicitări. In cazul planului de fata s-au avut in vedere : Criterii economice (respectiv eficien a). In fazele ulterioare de planuri PUZ si PUD se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare. pondere ridicata a populatiei varstnice. apei. Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul. mai mici comparativ cu alte variante avand in vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a orasului. în mod similar costurile de între inere sunt mai reduse. erori sau între inere necorespunzătoare. lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole). Propunerile PUG prezintă efecte negative minime si medii asupra peisajului. precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv. în special pe termen lung. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului. concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice.

uşor de urmărit. caracteristicile func ionale. posibilitatea utilizării materialelor locale. Preferin a pentru lucrări simple. func ională şi securitatea dezvoltării propuse. • vecinătă ile exisitente. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerin ele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte. tipul şi natura lucrărilor. în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. Se va face recomandarea ca acolo unde spa iile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execu ie. detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. geologice. hidrologice. utilitatea tehnică. Materialele de construc ie vor cuprinde materiale simple. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 161 . Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construc ie tradi ionale. institu ionale ale zonei. Propunerile PUG satisfac normele tehnice în vigoare.• calitatea lucrărilor. deşi. Solu iile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de: • • • • • condi iile de mediu. exploatat şi monitorizat. precum şi cu normele europene practicate actual în domeniul protec iei mediului. Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescrip iilor tehnice. • complexitatea lucrărilor. hidrogeologice. dotările.

• Realizarea unor noi locuri de munca. oxizi de carbon.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse sta ionare de ardere asociate încalzirii spa iilor reziden iale. Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. spa ii parcare). precum şi surse mobile (trafic rutier. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 162 . • Dezvoltarea serviciilor în sectorul public şi privat. eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document. prin introducerea gazului metan. Relansarea puterii economice a orasului Baicoi se poate realiza prin: • Reactivarea unită ilor economice existente din industrie şi din agricultura. na ionale sau europene). • reducerea emisiilor de aerosoli cu con inut de carbon. Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. aldehide şi cetone. prin mici întreprinzători. nepoluante. Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri: 1. În acelaşi timp. • orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu poten ial redus de poluare sau nepoluante. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG Asa cum reiese din evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. • Dezvoltarea şi promovarea poten ialului bazei de tratament “ Valea Stelii ”. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene. regionale. • utilizarea de tehnologii moderne.10. • Realizarea de spa ii de cazare pentru zona adiacentă şi încurajarea activită ilor turistice. Pentru limitarea emisiilor de poluan i în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale: • obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autoriza ia de mediu. comerciale şi institutionale. • respectarea cu strictete a “Planului de conformare” pe care agentii economici il obtin odata cu autorizatia de mediu. implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natura economică sau socială orasului Baicoi.

• amplasarea de lucrări şi constructii în albiile inundabile ale cursurilor de apa.• reabilitări de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. • pentru toate lucrările de investi ii la nivel local al orasului Baicoi.NTPA 001/2005. orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 163 .352/2005. • racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in func iune a sistemelor de canalizare. respectându-se normele legale în vigoare. re ele de distribu ie a apei potabile. lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice. lucrări de aparari de maluri etc). • indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localitatii.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Alimentare cu apa şi canalizare Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al orasului Baicoi. în acest scop la eliberarea autoriza iilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafe ele minime de spa ii verzi şi plantate. modificata şi completata cu HG nr. nr. sta ii de epurare. re ele de aduc iune. ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa. • se vor extinde zonele verzi. se vor încadra in limitele impuse prin HGR. se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protec ie şi cu acceptul autorită ii de gospodărirea apelor. • precizarea în documentatiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restrictiilor la regimul construc iilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localită ii.188/2002. Anexa 3 . conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism. • realizarea unui program de între inere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. în zonele de protec ie ale cursurilor de apă. se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documenta ii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare. emis de ANAR-Direc ia Apelor Prahova. re ele de canalizare. • se impune instituirea unor zone de protectie în lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire. Alte masuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apa: • dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei. 2.

gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate. 73/2006. • se va interzice realizarea construc iilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile. • se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. art.2. respectiv:reducerea cantită ilor de deseuri biodegradabile. colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje. • se va realiza colectarea deşeurilor din toate cartierele orasului printr-un operator de salubritate autorizat. statii tratare apa. • consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr.numai cu asigurarea condi iilor normale de scurgere a apelor în situa ia unor debite mari. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 164 . statii de epurare. alin. conform HG nr. 3. precum si extragerea balastului din albie. gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice. electronice prin reciclare si valorificare. reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice. • se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate. modificată şi aprobată prin Legea nr. • se va face dimensionarea re elelor de apa şi canalizare în conformitate cu planul de extindere a zonei. • se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ. 47/2005. a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa. • se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa. SUBSOL. acumulatorilor si anvelopelor uzate. • se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL. 9.). APE SUBTERANE" • se va realiza pentru toate strazile re ele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale. potrivit legii. în vederea atingerii obiectivelor na ionale privind gestiunea deşeurilor. cimitire şi urmărirea respectării acestora.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protec ie sanitara şi hidrogeologică. • pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii.

Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETA IE ŞI ASEZĂRI UMANE" • se va respecta zona de protec ie a monumentelor istorice delimitate prin PUG. 78/2000 privind regimul deseurilor). 47/2005.• consiliile locale au obliga ia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. estetică şi recreativă. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănăta ii popula iei. • suprafe ele de spa iu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi între inute corespunzător. alin. • se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. • se va men ine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea zonei de protec ie. se interzice realizarea de constructii care prin func iune. distrug coeren a specificului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia. 5. configura ie arhitecturala sau amplasament. 3. conform legisla iei în vigoare. 4. modificata si aprobata prin Legea nr. • se vor realiza perdele verzi de protec ie pentru zonele incompatibile func ional şi cimitire. • se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare.). • se va impune amenajarea de spa ii verzi in interiorul zonelor construite. conform normelor in vigoare. art. nr. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. conform legisla iei în vigoare. • se vor asigura planta ii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului. • montarea conductelor si a cablurilor electrice. 27/2007 care modifică Legea nr. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente • asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor. compromit aspectul general al zonei. • consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate. ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direc iei monumentelor istorice. 536/1997 respectiv 50 m fa ă de împrejmuirea cimitirelor. • se vor respecta distantele de protec ie stabilite conform Ordinului nr. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 165 . 9. 73/2006. optimizarea densită ii de locuire. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr.

instaurarea unui regim strict privind destina ia terenurilor. Aerul Modul de respectarea a programului de întretinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens. Factor de mediu Indicatori monitoriza i Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apă. extinderea re elei de canalizare si de alimentare cu apa potabila. Modul cum este aplicat ‘Planul de prevenire si combatere a poluarii accidentale’ la schela pertoliera din orasul Baicoi. Indicatori de calitate a apei potabile. Modul de respectare a zonelor de protec ie sanitară la cursurile de apa de pe suprafa a teritoriului administrativ al orasului. Modul de implementare a proiectului privind statia de epurare. Primaria orasului Baicoi va depune anual. de canalizare. modernizarea si extinderea statiei de epurare cu o noua treapta. • • • • • • • • • • . de profil. interdic ia de construire pe terenuri forestiere. delimitarea prin PUG a zonelor de protec ie a monumentelor istorice şi de arhitectură şi a siturilor arheologice. reabilitări şi modernizări de drumuri. până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 166 6. rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Prahova. cu personal calificat. stabilirea de zone de protec ie sanitară. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calită ii factorilor de mediu nu va putea sa fie facută. în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. • stabilirea de reguli privind realizarea de construc ii în zonele expuse la riscuri naturale. interdic ia realizării de construc ii care depreciază peisajul. obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii.Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu extinderea zonelor verzi şi plantate. Modul de realizare a canalizării pentru ape uzate menajere pe toate străzile propuse prin PUG. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activită i ce pot fi cuantificabile ca valori. cantită i şi timp de execu ie.

ecosistemelor. 2. Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007. Programe educa ionale adresate locuitorilor ansamblului. Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor. construc ii) la zgomot şi vibra ii.Solul Flora şi fauna Zgomotul Popula ia şi sănatatea umană Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire. art. Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate. amenajarea şi între inerea corespunzatoare a acestuia. alin 1 cu privire la asigurarea suprafe ei de spa iu verde pe locuitor. Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne. Modul de asigurare a zonei de protec ie pentru căi rutiere. cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere şi a spa iilor plantate. Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la popula ie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor. nepoluante. Modul de a asigura a facilită i educa ionale dezvoltate la nivelul orasului. precum realizarea perdelelor verzi de protec ie pentru zonele Page 167 RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi . vegeta iei. Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuin e fa ă de sursele de zgomot şi vibra ii. Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de circula ie perimetrale şi interioare în raport cu necesită ile privind protejarea receptorilor sensibili (popula ie. Modul de realizare a căilor de comunica ii şi transport. Modul de a asigura facilită ile de agrement dezvoltate la nivelul orasului. Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protec ie a zonelor împădurite. Modul de realizare a prevederilor programului de management al deşeurilor. Concentra ii de poluan i în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protec ia popula iei. Masuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatura cu educarea cetă enilor pentru reducerea cantită ilor de deşeuri. Modul de respectare a procentului de spa iu verde propus. Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită.

Modul de respectare a zonelor de protec ie a monumentelor istorice. mixte şi industriale. concomitent cu men inerea şi dezvoltarea spa iilor verzi. Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru orasul Baicoi cu realizarea infrastructurii necesare. pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar. a amenajarilor peisagistice cu func ie ecologică. APM Prahova. si altor autoritati si institutii. Modul de distribuire a spa iilor plantate fa a de func iunile locuin e.Peisajul incompatibile func ional şi cimitire. Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti. estetică şi recreativă. la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 168 . Monitorizarea optimizarii densita ii de locuire.

Apa. necesită ile populatiei şi programe regionale şi nationale. Sec iunea 5 .G. Sec iunea 4 .11. • zone protejate şi limitele acestora. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe. • intravilan propus. • evolu ia popula iei. după cum urmează: • Planul de amenajare a teritoriului na ional.U. surse de documentare). Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea orasului corelată cu poten ialul zonei.Căi de comunica ii. • Anexe Principalele obiective ale PUG se referă la: • dezvoltarea activită ilor. • dezvoltarea echipării edilitare.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al orasului Baicoi. Sec iunea 2 . jude ul Prahova. bilan teritorial. • măsuri în zonele cu riscuri naturale. • Propuneri de organizare urbanistică.Re eaua de localită i. • Planul de amenajare a teritoriului Jude ului Prahova. măsuri în continuare. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 169 .Zone de riscuri naturale). • Concluzii. toate sectiunile aprobate (Sec iunea 1 .Zone protejate. Planul Urbanistic General crează cadru pentru activită i şi proiecte noi. zonificare. • Planul de Dezvoltare Durabilă a jude ului Prahova în perioada 2007-2013. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. Continutul şi obiectivele principale al P. Sec iunea 3 . • Stadiul actual al dezvoltării. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru orasul Baicoi. integrează prevederi punctuale referitoare la orasul Baicoi cu alte planuri şi programe. Titularul planului este Consiliul Local al orasului Baicoi. naturale şi construite. Memoriul general este structurat pe următoarele capitole: • Introducere(date de recunoaştere PUG. • organizarea circula iei. • interdic ii temporare şi definitive de construire. obiectivul PUG.

s-au stabilit măsuri de contracarare / minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs: analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante. Raportul de mediu.Jude ul Prahova.Plan de Investi ii pe termen Lung .2013.• Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri jude ene in perioada 2007 . s-au analizat variantele posibile. • Sistem de Management Integrat al Deşeurile . realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului. Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. Eviden ierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administra ia publică în alegerea priorită ilor în dezvoltarea urbanistică a localită ii. Pentru factorii de decizie din administra ia publică a orasului Baicoi. ajută la limitarea dintr-o faza incipientă a unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. întărirea sistemului de conducere şi a eficien ei institu ionale. evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor. mai bună atat pentru mediu cât şi din punct de vedere economic. prin evaluarea facută. • Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 3 Sud Muntenia. să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale orasului Baicoi. Raportul de Mediu este un instrument care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor. • Planul jude ean de gestionare a deşeurilor Prahova. inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv. • PLAM pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activită i de planificare ale autorită ilor jude ene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu. Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru: cresterea eficien ei procesului decizional. • Prevederile legisla iei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. evaluare mai corectă a proiectelor. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 170 .

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performan ă — se asigură controlul implementării şi eficacită ii măsurilor prevazute în PUG care işi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 171 . Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

• Amenajarea de puncte de precolectare a deseurilor menajere. • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzatoare de combustie. • Optimizarea preepurării apelor uzate pentru agentii economici. • Asigurarea ca substan ele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ia sănătă ii publice. Recomandări privind reducerea poluării apelor • Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a oraşului cu o noua treapta mecano-biologica. plastic. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament.12. parcuri etc. • Reducerea impactului emisiilor din trafic asupra calitatii atmosferei prin costruirea de trasee ocolitoare pentru autovehiculele de mare tonaj. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 172 . sticla. CONCLUZII SI RECOMANDARI Recomandari privind reducerea poluarii atmosferice • Diminuarea emisiilor specifice de poluare atmosferica din surse punctiforme prin implementarea măsurilor propuse in programele de conformare ale agentilor economici. • Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate • Interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol poten ial pentru sănătate. • Implementarea masurilor asumate in programele de conformare ale agentilor economici. • Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor verzi rezultate din grădini. • Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor pentru parametrii relevan i şi asigurarea permanenta a monitorizării şi informării consumatorilor asupra calită ii apei destinate consumului . Recomandări privind reducerea riscurilor de poluare a solului • Implementarea masurilor asumate in programele de comformare ale agentilor economici cu impact semnificativ asupra mediului. sortate pe categorii diferite (carton. metal ).

curatarea si neutralizarea santurilor. Recomandări privind reducerea poluării datorate traficului rutier • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunzătoare de combustie. • Fluidizarea traficului rutier prin construirea unui drum de centură a orasului. fine. • Plantarea vegetatiei lemnoase de fixare si stabilizarea in zonele cu versanti abrupti. etc. in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol. pluviale. menajere si industriale). prafoase. • Diminuarea concentratiilor de poluanti din ape. a asociatiilor si a producătorilor de DEE privind existenta de puncte de colectare a DEE-urilor la oraşele şi municipiile cu o popula ie de peste 20. strict necesare. devierea circulatiei.000 de locuitori . reziduale. • Umezirea. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 173 . • Intocmirea hărtii nivelului de zgomot a orasului.amenajarea de noi spatii verzi. • Proiectarea si executia sistemelor de colectare. Recomandări privind reducerea poluării datorate urbanizării mediului • Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde . imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare. epurare si evacuare a apelor (meterorice. • Defrisarea terenurilor se va face in limite optime. precum si a celor abandonate până la refacerea terenului si redarea acestuia în circuit. • Intreruperea locala imediata a rigolelor. prin bazine de sedimentare si separatoare de grasimi. • Efectuarea plantatiilor de protectie. • Evitarea amplasarii organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa. • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament. • Stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate.• Implementarea sistemului de depozitare a deseurilor electrice si electronice prin constientizarea populatiei. • Păstrarea zonelor de protectie în jurul sondelor de extractie atât a celor în functiune. perdele de protectie stradala. • Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiva a deseurilor. canalizare. în cadrul programului de ecologizare a oraşului .

Pentru dezvoltarea în continuare a orasului se impun următoarele: • Ac iuni de restructurare. • Încurajarea şi stimularea investirii în industria mică şi în prestări de servicii industriale. retehnologizare şi modernizare a agen ilor economici. Planul urbanistic general aprobat devine instrumentul tehnic în activitatea Consiliului local. pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea urbanistică a orasului. • Valorificarea produselor agricole vegetale si animale prin comercializare sau prelucrare în zonă . acesta capătă şi valoare juridică constituindu-se în act de autoritate şi administra ie locală.Concluzii si masuri La comanda Consiliului local al oraşului Băicoi s-a elaborat prezenta documenta ie „Plan Urbanistic General” pentru oraşul Băicoi con inând strategia. Odată cu aprobarea P. • Restructurarea şi retehnologizarea SC AVICOLA. priorită ile. • Întocmirea documenta iilor pentru reducerea poluării şi recuperării terenurilor degradate. atât din industrie cât şi din agricultură . • Reabilitarea sistemului de management integrat a deşeurilor menajere. reglementările şi servitu ile de urbanism. aplicate în utilizarea terenurilor şi construc iilor din cadrul oraşului Băicoi. • Execu ia lucrărilor de alimentare cu apă în toate zonele şi cartierele. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 174 . • Elaborarea documenta iei pentru varianta de rută ocolitoare a localită ii. • Amplasarea judicioasă de obiective de interes public de interes general şi crearea unor centre secundare de interes. • Initiative si facilită i oferite de Consiliul Local pentru dezvoltarea activită ilor legate de resursele de bază ale oraşului. • Efectuarea de lucrări de drenare şi canalizare la Băile „Valea Stelii” pentru înlăturarea infiltra iilor din ape pluviale şi infiltra ii din petrol.G. disfunc ionalită ile şi priorită ile de interven ie atât în teritoriul administrativ cât şi în cadrul localită ii. • Încurajarea diversificării şi extinderii activită ilor de prestări servicii pentru popula ie.U. • Executarea lucrărilor necesare pentru extinderea re elei de canalizare a apelor uzate şi de extindere şi retehnologizare a sta iei de epurare. • Stimularea agen ilor economici în realizarea de obiective şi activită i noi. inclusiv colectare selectivă la sursă. Au fost avute în vedere problemele principale rezultate din analiza situa iei existente. • Regularizarea pârâului Dâmbu.-ului.

RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 175 . Administratia publica locala va intocmi programe de prioritati care sa corespunda necesitatilor populatiei. măreste eforturile comunită ii si presiunea asupra bugetului local.crearea de noi surse de venit pentru locuitori si implicit. Interdic iile propuse prin Planul Urbanistic General . Amenajarea zonei de agrement. Ordinea studiilor si proiectelor necesar a fi elaborate in perioada urmatoare va fi conformă cu programele de priorită i întocmite de administralia publică locală.edilitară a zonelor noi. in conditiile unui ritm de construire relativ modest. • Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru noile zone introduse în intravilan. pentru comunitate.se pot ridica par ial sau total prin elaborarea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu. pentru echiparea tehnico . • • • • In concluzie.. Elaborarea documenta iilor de urbanism pentru organizarea şi modernizarea zonei centrale şi a centrelor de cartiere. va duce la dezvoltarea durabilă a localita ii pe termen mediu şi lung.. dar care sa plece de la priontatea nr. 1 . distrac ii şi sport din zona Băicoi Nord. apei şi solului. Proiectantul apreciaza ca dezvoltarea extensiva a intravilanului (dezvoltarea tentaculara a zonei de locuit).Măsuri pentru reducerea poluării aerului. Amenajarea şi reabilitarea parcului din centrul cartierului Băicoi.PU. se apreciază ca implementarea PUG pentru orasul Baicoi va avea un efect pozitiv asupra mediului.G.

Bibliografie La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protec iei mediului din care enumerăm: • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr.974 din 15/06/2004 . • Ordinul comun nr. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importan ă comunitară. ca parte integrantă a re elei ecologice europene Natura 2000 în România • Hotărâre nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei na ionale de gestionare a deșeurilor și a Planului na ional de gestionare a deseurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. 195/2005 privind protec ia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. modificată si completată prin Hotărârea guvernului nr. 352/2005. • Ordin nr. 856/2002 privind eviden a gestiunii deseurilor și aprobarea listei cuprinzând deseurile. • Hotărârea Guvernului nr. • Directiva nr. • Legea apelor nr. 112/2006. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protec ie sanitară și hidrogeologică. • Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului. • Hotărârea guvernului nr. 114/ 2007. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. a florei și faunei sălbatice. 2001/42/CE – Directiva SEA. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 176 . Partea I nr. 265/2006 și OUG nr. 358 / 2007. conservarea habitatelor naturale. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. inspec ie sanitară şi monitorizare a calită ii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a produc iei şi distribu iei apei potabile. • Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere. • Hotărârea Guvernului nr. • Hotărârea guvernului nr. 310/2004 si Legea nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial.

• Legea nr. condensatului şi etanului • Hotărâre nr. Partea I nr. 938/2006.• Conven ia privind accesul la informa ie. participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justi ie în probleme de mediu – Conven ia de la Aarhus (1998). • Ordinul nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calită ii aerului în România • Lege nr. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial. 43/2000 privind protec ia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de interes na ional. Publicat in Monitorul Oficial. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial. gazolinei.zone protejate • Ordin nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calită ii apelor de suprafa ă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. 161 din 16/02/2006. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localită ilor din cadrul Regiunii 3 în liste. modificată și completată. • Ordonan a de urgen ă a guvernului nr.privind accesul publicului la informa ia privind mediu • Hotărâre nr. specifice zonelor de protec ie şi zonelor de siguran ă aferente Sistemului na ional de transport al i eiului. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III-a . potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protec iei mediului nr. • Ordin nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările si completările ulterioare. 196 din 10/10/2006. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele na ionale de emisie pentru anumi i poluan i atmosferici • Hotărâre nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate RAPORT DE MEDIU Orasul Baicoi Page 177 .privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescrip iilor tehnice actualizate. 352 din 21/04/2005 . 35 / 2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calită ii aerului. Partea I nr. Partea I nr. Partea I nr. Publicat in Monitorul Oficial. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial. 878 din 28/07/2005 . 951/2006. • Ordin nr. Partea I nr. republicată în Monitorul Oficial nr. republicată în Monitorul Oficial nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful