P. 1
RUJETUL

RUJETUL

|Views: 1,474|Likes:
Published by Madalina Stanciu

More info:

Published by: Madalina Stanciu on Jul 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2015

pdf

text

original

RUJETUL (Brânca porcului) Definiţie:- boala infecţioasă a suinelor şi a altor câteva specii domestice (ovine, curci); omul prezintă

erizipeloidul lui Rosenbach; - clinic: febră, tulburări generale grave; - anatomopatologic: dermatită eritematoasă, urticariformă şi necrotică. Istoric, răspândire, importanţă: - 1878→Koch identifică germenul; - 1882→Pasteur izolează bacilul rujetului şi reproduce experimental boala pe iepure, porumbel şi porc; - 1883→Pasteur şi Thuiller prepară vaccin din tulpini atenuate pe iepure şi porumbel; - 1887→Rosenbach izolează bacilul de la oameni bolnavi de erizipeloid; - 1894-1901→Riegler în România : metoda serovaccinării antirujetice; - boala este răspândită în zonele cu climă temperată, rar în ţările nordice; - importanţa economică: morbiditatea, mortalitatea, tratament-combatere; - importanţa sanitară: boala este transmisibilă la om. Etiopatogenie:- agentul etiologic→ ” ERYSIPELOTHRIX RHUSIOPATIAE” - germen comensal al organismelor; - structură antigenică: un antigen termostabil şi 2 haptene termolabile; - 22 serotipuri notate A1, A2, B1,B2,C, D; →A1- virulente, determină infecţii acute; →A2- hipovirulente, determină infecţii cronice; →B- imunizante. - rezistent în culturi, cadavre în putrefacţie; - sensibil la abtibiotice(peniciline); Pătrunde în organism ► se multiplică la poarta de intrare ► cale limfatică ► sânge (septicemie) ► localizare în ţesuturi şi organe ►modificări cardiovasculare: edem, tromboze, hiperemie, fenomene cutanate urticariforme, necrotice. Caractere epizootologice: Receptivitate: porcinele (mai ales cele de 3-12 luni), mai rar ovine, viţei, curci; Surse de infecţie: - animalele bolnave cu forme septicemice, animalele trecute prin boală sau purtători şi eliminatori (amigdale, limfoganglioni); - cadavrele animalelor moarte de rujet, carnea şi preparatele din carne; - solul, apa, furajele;

Căi de contaminare: - exogene→digestivă, transcutanată (insecte) - endogene→sub acţiunea factorilor de stres. Dinamica: evoluţie sporadică sau enzootică; Tabloul clinic: perioada de incubaţie→ 1-8 zile; - Forma supraacută: → fulgerătoare; febră, tulburări generale grave; →moarte în 12-24 ore(fără pete cutanate)=RUJET ALB -Forma acută: → febră, tulburări generale grave, conjunctivită, vomă, epistaxis; →după 12-24 ore apar pete cutanate→eritem →evoluţie de 3-5 zile; →mortalitate = 90%. Forma subacută (urticariformă): → la tineret cu evoluţie benignă; →după 1-2 zile apare dermatita urticariformă; → rar”rujet maculat”: care evoluează 10-12 zile. Forma cronică: cu trei localizări: → cutanată: gangrena uscată a pielii cu sfacelări şi cicatrizări mutilante; articulară: artrite acute la membre, anchiloze; cardiacă: endocardita rujetică; La ovine: mieii de 2-4 săpt → evoluează acut sau cronic cu localizare articulară; La curci: dermatită necrotică la cap şi gât. Tabloul anatomopatologic: -Forma acută: dermatită eritematoasă, edem pulmonar, gastroenterită catarală, congestii hepatice şi splenice; -Forma subacută: dermatita urticariformă; Forma cronică: endocardita vegetantă, dermatita gangrenoasă, artrite anchilozante. Aspecte lezionale – endocardita vegetantǎ

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->