demonstratia apartenentei unui text liric studiat la estetica directiei traditio naliste )

Ion Pillat este un poet traditionalist a carui activitate literara poate fi ncad rata n perioada interbelica. Opera sa se afla la confluenta curentelor literare, n globnd elemente romantice, parnasiene, simboliste clasice, dar si motive autohton e, deci traditionaliste. Poetul debuteaza cu volumul Visari pagne n 1912 dupa care urmeaza Eternitat i de-o clipa unde se observa atasamentul lui fata de simbolism. Poezia maturitati i este reprezentata de volumele Gradina ntre ziduri si Pe Arges n sus unde se evident aza foarte bine legatura cu pamntul si locurile natale. Volumul Biserica de altada ta reliefeaza ortodoxismul, iar Limpezimi si Poeme ntr-un vers sunt volume de orient re clasica. Poezia Aci sosi pe vremuri face parte din volumul Pe Arges n sus aparut n 192 . Acest volum este reprezentativ pentru traditionalismul poetului ntruct poeziile incluse realizeaza imaginea spatiului natal, casa parinteasca, natura cmpeneasca n sufletita de amintirile copilariei. Temele predilecte ale liricii lui Ion Pillat sunt: timpul, spatiul n atal si renvierea trecutului acestea fiind regasite si n poezia Aci sosi pe vremuri . Poezia este o meditatie nostalgica pe tema trecerii ireversibile a timpului as ociata cu repetabilitatea destinului uman, ciclicitatea vietii. Titlul este o sintagma ce fixeaza cadrul spatio-temporal al iubirii ce va fi evocata (timp si spatiu mitic, nedefinit), prin indicii de spatiu (adve rbul de loc cu forma regionala aci ), de timp (locutiune adverbiala de timp pe vremu ri ) si forma verbala de perfect simplu ( sosi ). Acestea sugereaza ca existenta umana se bazeaza pe experiente repetabile, reluate si retraite de fiecare generatie n parte care simte si traieste asemenea predecesorilor. Compozitional, poezia este alcatuita din nouasprezece distihuri si un vers final avnd rolul de laitmotiv al poeziei. Distihurile sunt organizate n mai m ulte secvente poetice: incipitul, evocarea iubirii de ieri a bunicilor, meditatia asupra efemeritatii conditiei umane, iubirea de acum a tinerilor si epilogul poezi ei. Cele doua planuri, trecutul si prezentul sunt redate succesiv ceea ce accent ueaza ideea de ciclicitate a vietii si a iubirii. Se utilizeaza elemente de sime trie si opozitie a planurilor construite pe relatia atunci acum . Elemente de recuren ta sunt spre exemplu motivul clopotului, nsotind doua momente esentiale ale exist entei umane nunta si moartea, simbol al trecerii timpului si laitmotivul din ver sul final. Primele doua distihuri reprezinta incipitul poeziei si fixeaza prin intermediul unei metafore: casa amintirii , spatiul rememorarii nostalgice a trecut ului. Aceste prime versuri reprezinta un pastel n care este descrisa casa ce arat a imaginea unor amintiri. Elementele asociate casei obloane , poarta , zavor , versul Paianjeni zabrel si poarta, si zavor si personificarea mbatrnira plopii sugereaza trecerea timpului, degradarea elementelor survenita odata cu trecerea timpului; se contureaza astfe l o imagine a unui loc pustiu si parasit, dar se si accentueaza ideea de spatiu privilegiat, izolat, accesibil numai urmasului care poate renvia trecutul n aminti re. Trecutul este activat prin prezentarea bunicii cu nume mitologic Cal iopy (muza poeziei si a elocintei n mitologia greaca). Urmeaza o zona narativ-epica unde se poate urmari ntlnirea bunicilor, n dragostitii de altadata. Totul se desfasoara respectnd un ceremonial. Bunicul ast eapta sosirea berlinei din care coboara tnara n larga crinolina . Prezenta berlinei a ccentueaza imaginea trecutului. Bunicul i recita iubitei capodopere ale literatur ii romantice, iar sunetul clopotului nsoteste protector cuplul de ndragostiti. Ace stia par ca vor sa conserve momentele, dar trecerea timpului a afectat pna si ac easta atmosfera de basm. Meditatia poetica, tonalitatea elegiaca evidentiaza ide ea ca eternizarea fiintei umane este posibila doar prin iubire. Eternitatea iubi rii, clipa de fericire, este urmata n versul urmator de revenirea la realitatea t impului care trece ireversibil: De mult e mort bunicul, bunica e batrna , portretele fiind singurele care pastreaza imaginile de odinioara ale stramosilor( Ce straniu

lucru: vremea! Deodata pe perete/ Te vezi aievea numai n stersele portrete. ) Prin intermediul unei comparatii se realizeaza o paralela trecut-pre zent si se face trecerea la planul prezentului: Ca ieri sosi bunica...si vii acum a tu . Ca ntr-un ritual, nepotii repeta gesturile bunicilor. Diferentele tin de mod a vremii: iubita coboara acum din trasura, iar ndragostitul i recita poeme simboli ste. Din portretul fizic al iubitei se retine doar detaliul spiritualizat, imagi nea ochilor, ieri ochi de peruzea , acum ochi de ametist . Sunetul clopotului nsoteste din nou momentul ntlnirii ndragostitilor si su gereaza repetabilitatea existentei umane, iar versul final accentueaza trecerea iremediabila a timpului ( De nunta sau de moarte, n turnul vechi din sat ). Muzicalitatea e conferita att de elementele prozodiei clasice rima mpere cheata, ritmul iambic, masura de 13-14 silabe, de motivul clopotului care este u n posibil refren ct si de numele cu sonoritate din secolul al XIX-lea (Eliad, Le lac, Sburatorul) si moderne de la nceputul secolului al XX-lea (Francis Jammes, H oria Furtuna) La nivel morfo-sintactic, timpurile verbale au rolul de a sugera planul trecut si planul prezent evocate n poezie. Verbele la timpul prezent fie ilustre aza permanenta sentimentului de iubire ( vii , calci ) fie nsotesc meditatia pe tema tre cerii timpului ( te vezi , te recunosti ). Verbele la perfectul simplu ( sosi , sari , s rolul de a reda rapiditatea gesturilor. O particularitate a nivelului lexical este folosirea cuvintelor arhaice si regionale n evocarea trecutului: haiduc , potera , berlina , crinolina . Din punct de vedere stilistic, la nivel structural se utilizeaza parale lismul, simetria, antiteza, iar dintre figurile de stil se foloseste cu precader e metafora: casa amintirii , ochi de peruzea , ochi de ametist si comparatia care susti e ideea ciclicitatii ( Ca ieri sosi bunica ...si vii acuma tu ). n concluzie, prin tematica - amintirea trecutului, evocarea copilariei, c iclicitate, simetria povestilor si tonalitatea elegiaca poezia Aci sosi pe vremur i apartine liricii traditionaliste.