P. 1
Vasile Voiculescu - Şarpele Aliodor

Vasile Voiculescu - Şarpele Aliodor

|Views: 9,417|Likes:
Published by Dan Vasile Flavius
proză epică
proză epică

More info:

Published by: Dan Vasile Flavius on Aug 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/20/2015

pdf

text

original

P R OZA E P IC A

$ a rp e le

A l i odor

A N u t, c Ro z Av DE E c o N o lr in ploi, sesfirgise mai zgircitin zigi pezi.Eraiarni plini, dar numai cu ingheq. Vremuisela inceputun pospaide zipadi, pe care vintul o micinase, zvirlind-o de colo-colo. $i oamenii se indreptauingrijoraqicitre un Criciun negrugi uscat,semnriu pentru siminituri, ca gi dinspre parteasinitigii. Cei mai necijiqieraucopiii. ln loc si zburdecu sania derdelusuri, trebupe ei iau si careacasi,cu spinarea, crogniide crengisi vreascuri. Noroc ci in privinqa lemnelorsatuleralinigtit. Nu avea nevoiesi porneascila pnduriindepirtate.Se incdlzea aproape numai cu usciturile ce-i daupetecuqele cring rimase codede vilmigie din falnicul codru sub careodinioarl secuibirise celdintii strimog. Copiii gospodarilor foloseau prilejul ci usciturile nu erautroienitede zdpezi gi seintreceausi aduci acasisarciniintregi, pe carele trinteaulingl vetreleduduind incinse.Cind nu mai incipeau acolo,le ingrimideau, la indemini, prin tindeleintunecoase. lntr-o zi, copilagulcel mai mic al lui Padeg la vatri.gi sejuca zvirlind in sta foc glteje, casi le priveascicum liuie si sezvircolesc, canigtegerpigori vii luminogi.Umblind astfelcu mina prin vreascurisi le aleagd, detede o ramuri. mai moalegi mai cirnoasi, pe careincerci.zadarnic o rupi: vreascul, si negrugi alunecos, mlediasubminuqele in toatepi4ile. Tocmai sepregiteasi-l arunce se lui in jar asaintreg, cind intrari pe ugi cei doi fragiai lui mai mlrisori. Copilul le arilti,creanga ciudati, pe carenumaidecitcel marei-o smulse. - E o curea,strigi el bucuros,ia si vedeqi cum mi incing eu cu ea! incolnci briul subqirel pestecimagi, cu mlediqa sesupunea ce asculti$i-gi toare ca o cordea,plimbindu-seaga,mindru, prin odaie.Mijlociul ceru si
236

gisiti. Nu puteasi se ci incercegi el cureluga, 9i el cirasecrengileunde fusese faci numaiunul singurstipin pe ea.Fratelemai mareseimpotrivi cu hotlrire si i-o imprumute. Celilalt pusemina si i-o smulgi. De unde harqi ;i inciierare' cue Cel mic, nipistuit, seporni si plingi 9i si strigecL dacd pe buni dreptate, reauae a lui, cd el a gisit-o intii. buclucagi,seivi soramai ln toiul gilcevei,cind citegitreitrigeau de cureaua si-i impace.$i, cu autoritateapalmei ridicate, lui vreasculdin mare, sirind miinile celui mai argigos.Dar numaidecit il azvirli insplimintati, qipind ca luati de iele: ! ! - E garpe... $arpele Nu vi atingeqi pagiindirit giincremeniri. MeziCei doi copii mai mirigori sedeteri ciqiva in nul, negtiutor,prinseprilejul ;i-gi lui odorul inapoi,virinduJ repede sin.Nimeni nu mai indrizne a acumsi seapropiede el. Era tabu. ale La $peteleinvergunate fetei, alergi speriati mama'crezindci s-aaprins involbunu pricepunimic.Vorbeleseimbulzeauqi seincilceau La casa. inceput Fata,ingilbeniti 9i ameqitide inci fierbintaqide sfad;. ratela gurile beieqilor, jicu spaimi,tremuratoati gi sefrecade zor cu scuipatpe degetele careapucase gura.Numai Prisleasta linigtit, cu mina in sin gadina,filrit se poati desclegta strinsi pe preluita curelugi. ! garpele giparl in sfirgit cei trei. - Mami, garpele, - Ce garpe Unde ?intrebi femeia. ? ei - ln sin la Ionici... ariltard infiorati. e, Marioari ?Nu te mai face! porunci mama. ce - Spune, intimplarea.Cum printre vreascuricopiii aduseFatasedezmeticisi spuse in pe degerat, careacumil linea ascuns sin Ionici. seri din cring un garpe Mama nu credea. - Cum un ga{pe Ci am auzit ceartd... ? Totug| temitoare,porunci copilului si scoati gi si aratece a pitit in sin' Ionici nu vru. Maici-sa cerci si-l sperie.Dar mina lui mingiia cu plicere cum la cildura trupului siu dulce ca o zi de pradajinduiti de fragi.O simqea incet. sedezmorqea aprilie cureluga Femeianu gtiace si faci. Nu cutezasi apucepe copil gi si-l cautein sin cu jivini ascunsiacolo'Agaci nimeni nu mai indrizsila.Setemeade misterioasa garneasI seapropiegi si brutalizezecopilul, careacumseafla sub protecqia pelui. Ea trebui si iasl gi si chemeberbatul. Gospodarulsehotiri cu greu si-gi lasetreburile Pentru o cearti a copiilor. gi Numai la strigitele nefiregtialenevestei fetei seinduri si zvirle toporul 9i intri cu eleodati. Asculti gi el intimplareagi nu crezu. Ia - Vi se ndzarevoui,fricoaselor. si vedem,Ionici, ce ai tu acolo?

V

Votr ril',(

rl

Pnozn r pr cA

l)ru. lorriciinu sc incluplecinici la cererea tatilui. A ! Nu tc supui ? Stai tu, c\,-ti arateu...si vru si-l prindd, ca si-l caute. l):rr copilul zvicni in fundul sub-patului, unde se ghemui, cu nepreruita corr.rrrri la cl, irr cuibarul pisicilor. Nici ameninprile, nici rugiminlile nu l-au inrlrrlrlccirt iasi. s:i - Am si te las acolo nemincat, il procitea maici-sa. Si-1i dea migile si sugi ! l)irinqii, dupi oarecari opinteli zadarnicesi-l scoati, se linistiri. Copilului nu i s ;r intimplat nici un riu. Ceilalqi fragi, pizmasi, il iscodeau,plecindu-se la incelrut tcmitori, apoi tot maiindrazneti sub margineapatului. Cu ochii lor ageri, z.irrcauacolo ca intr-o taini pe Ionici infigurind gi desfigurind cureluga minurrirti, cu care le ficea in ciudi. ln sfirsit, dupi multe ademeneli gi figiduieli, ci nu-i ia nimeni curelusa, care rrimine a lui, numai si le-o arate, copilul iegi din ascunzdtoare.insi, neincrezitor, virise iar odorul la loc, sub cimasi. La urmi se invoi si-l scoati, penrru un bricegut...si intinse pe pat sub ochii speriagi gospodineiun sarpe,lung ca de un cor, negru pe spatesi cevamai desai chis pe pintece, cu capul mic si rotunjor, pe laturile ciruia sclipeau doul mirgeluqede sticli rosie, ochii fer; pleoape.Numai coada subqiresi ascutiti tresirea usor. lncolo, zdceainert dar se simtea cn pilpiie in el un firigor palid de viaqi. Gospodarul cunoscu numaidecit ci e vorba de un sarpeneveninos,un biet sarpenevinovat de pidure, care nu poate face nici un riu. Femeia ceru totusi si stirui cu incipitinare si-l arunce in foc. Omul nu se invoi. El se pregitea si-l ia cu doui beqigoare, si-l scoar; gi si-l zvirle undeva departe, ce-o vrea Dumnezeu cu el, dar Ionici se repezi ca un uliu gi-l viri din nou in sin. Acum toqi copiii slrira si luari intr-un suflet apirarea sirmanei jivine. Plinseri, se rugari, gipardca au si vadi de el gi au si-l ingrijeasci numai si lil lasetovaris de joaci. $i gospodarul,milos, seinvoi si-l opreasca casalui. Nuin mai femeia, ?nvergunati,cereaalungareasarpelui, certindu-i qi ocirindu-i cu ce-i venea la guri. Dupi multi tirguiala, paceas-a ficut. $arpele ri.maseintre copii. Aveau voie si sejoace fiecarepe rind cu el, firi si se certe. La cel mai mic semn de neinlelegere, lighioana are sa fie zvirlitape api... Raminea insi statornicit ci era al lui lonici, singurul lui stipin, care seindarora sal imprumure si fraqilor sii. Ziua,fiara se dezmortea lingi vatri gi blindi seincolicea fie de bra6 fie, ca un colan, de gitul frn,tinilor de joc. Dar ?i plicea mai alesin sin, pe pielea caldi, cingdtoarein jurul mijlocului ori covrig in fundul cimigii la spate. Incepusesi-si cunoasci prietenii, care nu se mai dezlipeau de el, era bun ;i drigistos indeosebi cu Ionici, pe pieptul ciruia dormea invirtit ca un colac. Copiii il ficeau sau braqari cu spiralele urcind de la cot pini la git, unde cipgorul lui juca ager sub berbia biiatului. Ori gi-l implereau cununi pe cu limbi ascuqite

cap, lan! de picior, sau ce li se nizdrea lor, si sarpelesesupuneala toate jocurile. Sedomesticisede-a binelea. Copiii ilbotezardAliodor, dupi numele unui viteaz din basme,si se parea ci garpelerispundea cind era chemat pe nume. Venea mai alescind era suierat usor pe limba lui cum numai Ionici stia s-o faci. ii puneau regulat sub pat un blid cu lapte dulce, pe care-l giseau totdeauna golit, nu se gtie,de garpesau de miqe. La inceput a fost foarte greu cu el in odaie...indati ce-l lisau jos, unde era frig, amorgea.Atunci il putea cilca gi strivi oricine intra. Trebuia sd-l pdzeasci toli ca pe ochii din cap...Ionici il culca totdeauna searacu el. Iar noaptea,cind adormea el, i-l luau de pe piept gi il aruncau sub pat, unde sta ingepenit pini a doua zi, cind iar il scoteau la 1oacd. Numai femeia nu se deprindeacu el. il privea mereu cu spaimi si nu suferea cu nici un chip si se atingi de ea. Au trecut agaiarna si primavara, ca in basmele cu gerpi vrijili, in pielea cirora se ascund geniile binelui sau ale riului. Ajunsesera si creadi ci poate era un pui riticit de-al impiratului gerpilor, care, cind o afla unde se giseqtefeciorul, are si vie ;i si-l riscumpere de la cei ce l-au primit gi ingrijit, cu o baniqi de aur qi de nestemate. Cind a dat cildura ;arpele a inceput si se migte mai slobod prin casi. Nu mai sta cuminte sub pat sau unde il puneau. Umbla mereu, se strecura, nesimlit, de colo pini colo. Era foarte curios si stie tot. ii pl;cea si cerceteze si se vire in si locurile cele mai ascunse.ll giseau cind in colqarul cu blide, cind in dulapul cu haine, mai des dupi cotlon. Altidati, la cald, in cuibarul clo;telor, care sireau spiimintate de pe oua. De citeva ori l-au descoperit in vatra cu cenusi, unde fusesegatasa-l coaci de-a binelea. Odati s-a plimbat citava vreme in buzunarul lui Padeg.Noaptea pirisea copiii gi vizitape ceilalgimembri ai familiei. Gospodarul nu spuneanimic, doar punea mina pe el 9i-l zvidea cit colo. Dar gospodina, iesita din minqi, cum il simlea, gipade scula toati casa.Trebuia si sari altcineva,de obicei Ionici, gi si i-l culeagi. Femeia ocira gi blestemapini ce adormea iar,tirziu. Trebuia si se faci insi la un fel. Nu se indurau si-l ucidi. Nu atit de mili sau de hatirul copiilor, cit de teami. S-ar putea ca un sarpe,venit agadin senin la casa Ior, sa fie un semn trimis de pricopseali. Ar fi fost si-gi ucidi norocul. Acum inadins ii lisau mereu uga deschisi si-l inlesneausa plece. $arpeleiesea,seplimba pe unde-i plicea 9i se intorcea iar statornic la ciminul lui. IJneori, cind copiii zburdau pe a{ari, se lua gi se tinea, tiptil, dupi ei, alunecind voios prin iarba umedi sub prunii incircaqi de rod. Caci fapd vrednic de luat aminte, dinffe toate, numai livada lui Padegnu fuseseatinsi de un ingheg venit fari veste peste flori si isi pistrase roadele toate. $i inci un lucru bagaseri de seami. De cind garpeleintrase in casi, se stirpiseri toqi

218

239

V.

V trti

tJl l ',(

tJ

Pnozn t Pt tA

i;oarccii;i gindacii stricitori. E drept ci din cind in cind pierea si cite un puisor rlt' ckr;ci. Iierneiainvinuia invergunati garpele. Dar nimeni nu-l prinsese. pin; $i ,rtrrrrci rirr.rinea doar un ponos pe capul blindului tovari;. lntimplarea ficuse inconjurul satului, care lua parte cu insufletire la peripegiilc crrsciunde se aciuase lighioana. Cei mai mulli erau de partea garpeluigi-l soc()tcau piazabuna. Alqii, dimpotrivi, il fneau drept un semn riu gi sfdtuiau sa se ilrLlncedin casaspurciciunea, care nu putea fi decit unealta diavolului. Daci-l rrraiqin,are si le aduci nenorocire. O si mugtevitele, are sa apucevacade uger. ( ) si sugrume copiii, stringindu-se ca o fringhie de gitul lor. Mai alesvecina Dobra era dusmananeinduplecati a bietei tiritoare. - Nu-l mai qine,surata, pe lingi casi. Asta i1i intri o data pe git gi nu-l mai poqi scoatecu nici un chip din pintece.Nu gtii ce-apigit Maranda ? $i-i biga a zeceaoari in cap femeii povesteaMarandei, care dormise in cimp si un sarpe ii pitrunsese prin guri in burti. A chinuit-o mulgi ani. Numai cu fum de argint viu l-a scos afara.L-avdrsat buciqi-bucili, amestecat cheaguri cu de singe. $i povegti de-asteacu gerpi oplogiqi in pintecele oamenilor impuiau zilnic minqile bietei gospodine, care incepuse si intre la griji si sa slabeascdvdzind cu ochii. intr-o zi a gdsit garpelein putineiul cu pulin lapte pe fund, din care mincaseri toqi. Din acel ceasfemeia a inceput si bagede seami ci o doare gi o arde in capul pieptului, la lingurici, acolo unde ajunsesemincarea spurcati de lighioani. igi simlise stomacul intors, rdzvrdtit ca de o bube. $i sinitatea ei porni si mearga la vale, din riu in mai rau. lnt.-o r,o"pte, era acum vari, dormeau toli afara,pe prispi. Deodati, femeia incepu si geami 9i si se zbati. $arpelese urcasepe pieptul ei si se tirise pini la gur;. ii mirosise alaptedulce. Ea se lupta, dar cu toate opintelile nu-l putea dezpini la pintece,unde lipi. $arpelese furigi ca pe o gauri pe gitlejul ei in spasme, se intinse, coardd,si rimase cu dingii infipli in rinza ei. Gospodarul, tezitde qipetelegi zvircolirile nevestei,o zgilgii gi o degtepti. - Ce visezi. femeie? o intrebi el. - Nici un vis, strigainnebuniti femeia.A intrat ;arpele in mine. De acumamor. $i, cu miinile inclestate pe pintece, se framinta in dureri grozave. De atunci a fost cu neputingi s-o mai linisteasca cineva. garpelea pieChiar din noapteaaceea $i lucru ciudat, careii intirea spusele. rit;i nu s-a mai gisit. L-au ciutat pretutindeni, l-au chemat,l-au suierat copiii. - Parci a intrat in pimint ! spuneaPadeg. - Nu in pdmint, ci in pintecele meu ! tinea una, viicirindu-se, femeia. $i se apasacu pumnul sub furca pieptului, unde o virii incordatd se zbdtea,neastimparata si dureroasa,gatasa crape parca.

Satulacum era,tot, impotriva garpeluigi oliciia pe biata femeie: ca intotdeape una, lighioanei ii mirosise a lapte si se strecurase guri, ca de acolo si alunece intr-o scorburi, unde coadai se zbltea fard de tigaz. mai departein stomac,ca I s-au f;cut bolnavei descintece.A dormit nopli multe cu o strachini de lapte dulce la guri, ca si ademeneascljivina sdiasd afara.$arpele venea pini la inghititoare qiru rr.." si urce mai departe.Sta pindind acolo. Bolnavabaga degetele pe git si-l apuce gi nuJ ajungea. Spurciciunea se cobora iar repede in frnza rdscoliti de virsaturi acre gi galbene ca veninul. Au afumat-o iar, au otrivit-o cu buruieni, pini ce, in sfirgit, Padega chemat doctorul phgii in rreacdtpe la primirie. A"esta a asculat, a intrebat, a pipnit gi a spus ci e o boali de stomac pricinuiti de prea mult rachiu b;ut pe inima goali gi de prea multa mincare de ceapi gi o1et. - Dar drugul care se zbate aici? spunea femeia pierduti. $i plimba mina uscatepe umflitura dureroasi de deasupra buricului. -- E o vini mare, plini cu singe, o lamuri doctorul. Aga zvicnegte la oamenii slabi 9i nervogi. nu le putu citi nimeni. $i pleci, lisind o hirtie cu citeva slove incilcite, Pe care potrivit doctorului ? Aici, igi dideau seamato!i, trebuiau descins-a b". "ir. tece tari, de vraci dibaci gi puternici. qiginci vrijitoare si preoli $i s-au perindat fel gi chip de babe si mosi, de b.rrri l" Du-nezer.r, fAl s;-i brodeascaunul leacul. $arpelecrestea9i se umfla, cici tot ce inghilea bolnava ii pria numai lui. Vilva cu femeia care a inghilit un garpe a ficut astfel ocolul satului, al phgii, al judeplui 9i a ajuns infloriti de atitea guri in origelul de regedinqi. O gazerdlocaiaa gasitbun prilej pentru un articol senzalional in care gfichiuia autoritlqile vitrege cu sinitatea gi igiena satenilor de sub obliduirea lor. Piefectul, supirat, a dat ordin pretorului si faci numaidecit o cercetare si sdraportezede uigengi. Pretod a ordonat la r?ndul lui primarului, care,negtiind sAf"ci gi ce sd ,;sp,rndi, aufcatcu sila pe bolnavi in ciru1i 9i impreuni cu bar". spitalului din orag,cum ficea cu mugcalii de ciini turbaqi. barul i-ainaintat pegcheg Aici au rr.nitln pelerinaj la patul femeii si se interesezeprefectul judelului, primarul urbei, proiurorul, directo rul gazetei gi alf mulqi. Toli au.cules chiar ii., gur" pacient;i, al cirei chip impodobea cu urilenia lui pagina intfia a gazetei, ga.p.le cuibirit in miruntaiele ei. $i arita la togi, firi nici o stinjenire, istoiia "., pintecele galben, umflat ;i zvicnitor. ^ 1.r ."rrcelaria spitalului medicul le-a explicat ci nu poate fi vorba de garpe. E probabil un ulcer stomacal sau mai degrabi un cancerfoarte repede crescut gi inoperabil. ' prefectului, fiu al poporului, care auzise si el acolo in Dit la insistenqele povesti, medicul se invoi si faci o operalie de satul copiliriei multe asemenea

240

24'1

V. Votr lI t',( rl

A Pnozn Lt 't <

cxPlor',rlc. culn cru un tinir nu numai cu stiinla, dar si cu suflet,se hotiri sa $i la timp alta asultrrrccrrrLi o irrrlriti operatie: una asuprastomacului gi in acelagi de lrlir irrchipuirii,asupramoralului bolnavei,obsedata gindul garpelui.Era el irtstrsi loartc curios de rezultat. A ciutat, dcci, si a procurar de la farmacist un $arpedin aceiaginuli in bor(',ur('cu spirt la ferestrelespigiriilor, pe carel-a pistrat la indemini. Lrr opcragie, gisit, cum era de asteptat,un cancer. a firsri, un lucru straniu. Tumora nu aveaforma obisnuiti de ciuperci infloriti siruclc rac. Ci inchipuia aidoma un sarpe.o cordea crunti, care,dupi ce i9i infipsescr::rl'ritul mai rotund in stomac, se risucea peste el gi, incolicindu-I, isi aducea crr:rrlasubgirepini la ficatul luat in pleasni. Sub el aorra se zbiteadeznidijduiti. Medicul, infiorat de infricogitoarele puteri ale inchipuirii, a cusut f;ri si se atingi de miruntaie pinrecele la loc. Dar cind femeia s-a desteptat ei i-a ardtat triumfator garpeledin borcan. - Iatd! L-am gisit si 9i l-am scos! ii strigi el. De acum trebuie si te faci repcde bine. $i ciuta si-i altoiasci adinc gindul insinitogirii pe amigirea cu sarpelestriin. I'lra o incercare caremerita osteneala.Ya aveaspiritul, imaginaqia,din nou putcre asupramateriei, caremicar si usureze,dacanu mai putea si vindece,ravagiile cumplite ale bolii pe care o stirnise? Femeia, dupi ce iegi din amorleali, lui de data astafilrdnici o sili sarpelein mini si-l privi cu luare-aminte. Dar in loc si se bucure intoarse cu amiriciune capul, care se bllinginea de gitul subgireca o r;rticuti pe vrej. - Nu mi minqi dumnearape mine, facu ea semn cu privirile. Arta rrr, . gu.pele meu ! - Cum nu e garpeletiu ? Dar al cui e ? - Al meu e negru, mai mic 9i mai sublire. Art" e pestritat cu galben. - Este el ! spusemedicul incurcat. A mai crescut, gi, stind acolo in zemurile acrealepintecelui, gi-a schimbat culoarea.s-a ingrlbenit de fiereape care a supr-o. Femeia da cu indiritnicie din cap in semn ci nu e asa. $i nu vrea si iasi din ale ei. * $-apoi ista miroasea spirt. Si eu n-ampus in guri de-o luna micar o picituri. Planul si viclenia medicului erau asdel date pestecap. lnchipuirea puruse si inlesneasci zbucnrreacancerului gi si-i inteqeascicresterea.Dar putere ca si lucrezeacum de-a-ndoaselea mai avea. nu Femeia a fost luata acasi, unde dupa citeva zile a murit. lnmormintarea, cu marea ei p"r.l...., a pus in fierbere toate satele dimprejur, adunate si insoteasci la groapivictima garpelui fabulos. Toati vina cadea pe copiii care opriseri. dihania in casi, si mai alespe bietul Ionici. Oropsiqi qi huiduigi, ei plingeau singuri si razleti, nemingiiaqi de nimeni.

I)upi inmormintare lumea s-aintors la casamoartei, unde gospodarul,migcat 9i mindru de atita cinste, a poftit pe toli la praznicul ritual, dezlanquit dupi vechile datine cu belgug de biuturi si mincare, cu risete, glume 9i veseliede-a lungul a cinci meseintinse in bitituri. S-a cerur gi s-a biut mai alesmulta pici, ficuti chiar de viduv din livezile lui. incit repedebalercadinpivni$ se goli, agaci trebui si o ristoarne cu vrana in jos, ca s-o poat; stoarcede cele din urmi picdturi. Cind cei trei oameni voinici, cirmuiqi de Padeg, o deteri peste cap' ceva suni acolo iniuntrul gol al vasului. il cHtinar; din nou cu putere. Se lovea incoace si incolo de pereqi un Iucru tare. cizut iniuntru. Unul puse ochiul la preduf ;i privi in pintecul balercii. Nu se putea deosebi nimic. tntoarseri din nou butoiul gi il potriviri cu gura in jos, smucindu-l ugor 9i a;a cu megtegug, ca lucrul striin si ajungi gi si vie la gura vranei. $iJ traseri afari. Iegi de acolo, geapin gi ugor zbircit de alcoolul in care se pistrase neatins, Aliodor, puiul impiratului gerpilor, nevinovatul tovarig de joc al copiilor. Tot aga de negru, de subqire gi nevitimitor cum era inainte de a-l duce la pieire neastimpirata lui curiozitate si ndravul de a-;i viri cipqorul peste tot' Oamenii incepuri sa strige gi scoaseri garpelemort in mijlocul curlii, unde ocirind pomenirea lui spurcata.Dar acum se ademullimea bea gi seinveselea, verea ci nu era el cel vinovat. Copiii siriri cei dintii gi sejeluiri dupi Aliodor mai abitir decit dupl maicalor. O femeie carebiuse cam multi quici din balercaunde se plamldise garpele, privindu-I, simqi greaqi gi incepu si verse. Alta, citind si-i vie in ajutor, se porni gi ea pe acelasilucru. $i in urma lor alte zece.Care cum afla de ce e vorba nu mai se aqtepta, punea pe icnit. Apoi se urniri la treaba astabirbagii cu duiumul' O adevdratdmolimi dasein toqi cili gustaseri dingrozavaguicl, a cirei tirie, sl-gi spargi gura, li sepirea cS.eraoperajigadinei. $i nu azvirleau din ei numai ce mincaseri atunci la pomani, ci tot ce duseseri in guri cu o ziinainte. Doar mlruntaiele din ei nu le-au dat afardPraznicde pomini. Asta a fost rdzbunarealui Aliodor, nipistuit pe nedrept de oameni. Folosindu-se de viicirelile gi icniturile obqtegti,Ionica a ridicat garpeledin qirini gi, stringindu-l ca odinioari la piept, a fugit cu el in fundul ogrizii. Acolo i-a sipat o groapi gi bocindu-l l-a inmormintat, asacum vizuse ci au ficut cu biata maici-sa.
1947, martie 7, Bwcwrepti

242

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->