DREPT Medicina legala 1

MULTIPLE CHOICE 1) Medicina legal este: 1. 2. 3. o disciplin socio-juridic; o stiint medical de sintez; o materie specific nvtmntului juridic.

2) Scopul medicinei legale este: 1. 2. 3. de a sprijini competent justitia prin elemente medico-biologice; de a stabili mprejurrile comiterii faptei; de a identifica fptuitorii.

3) Domeniul de activitate al medicinei legale cuprinde printre altele: 1. 2. 3. tanatologia medico-legal; clinica medico-legal terapeutic; numai autopsia judiciar.

4) Activitatea specific de medicin legal se poate desfsura n cadrul: 1. 2. 3. institutelor de medicin legal; laboratoarelor exterioare de medicin legal; birourilor de medicin legal.

5) Conform principiului competentei teritoriale: 1. 2. 3. institutele medico-legale sunt arondate unui seviciu de medicin-legal judetean; serviciile de medicin legal judetele se afl n structura unui cabinet de medicin legal; serviciile de medicin legal judetene, n structura organizatoric a crora se afl cabinetele de medicin legal, sunt arondate unui institut.

6) Comisia de control si avizare functioneaz n cadrul: 1. 2. 3. unui serviciu de medicin legal judetean; unui institut de medicin legal; numai la nivelul I.N.M.L. Mina Minovici Bucuresti.

7) Comisia superioar de medicin legal si desfsoar activitatea: 1. 2. 3. n cadrul oricrui institut de medicin legal; numai la nivelul I.N.M.L. Mina Minovici Bucuresti; la nivelul institutelor si serviciilor judetene de medicin legal.

8) Comisia superioar de medicin legal ntocmeste: 1. 2. 3. un aviz; un raport de nou expertiz; o constatare medico-legal.

9) Legtura de cauzalitate si raportul de cauzalitate, din punct de vedere medico-legal sunt: 1. 2. 3. sinonime; dou notiuni complet diferite; sintagme care semnific tanatogeneza.

10) Cnd ntre traumatism si deces nu se interpune nimic se poate stabili: 1. 2. 3. o legtur de cauzalitate direct conditionat; un raport de cauzalitate direct; o legtur de cauzalitate direct neconditionat

11) Cnd ntre traumatism si consecinta posttraumatic reprezentat prin deces sau vtmare corporal grav, se interpun factori preexistenti, din punct de vedere medico-legal se stabileste: 1. 2. 3. un raport de cauzalitate indirect; o legtur de cauzalitate direct conditionat; o legtur de cauzalitate direct complementar.

12) Autopsia medico-legal, sau judiciar este considerat: 1. 2. 3. o autopsie demonstrativ-stiintific; o autopsie anatomo-patologic; o autopsie oficial.

13) Spre deosebire de alte tipuri de autopsii, necropsia medico-legal trebuie s fie: 1. 2. 3. axat pe patologia preexistent; complet; centrat pe leziuni traumatice.

14) Autopsia medico-legal este obligatorie: 1. 2. 3. cnd decesul s-a produs ntr-o unitate sanitar; n caz de moarte patologic; n caz de moarte violent.

15) Necropsia medico-legal este efectuat de: 1. 2. 3. medicul legist; medicul anatomo-patolog; orice medic astfel nct s poat fi elucidat cauza mortii.

16) Etapele mortii organismului uman sunt: 1. 2. 3. coma, moartea aparent, moartea clinic; preagonia, moartea biologic, sincopa; agonia, moartea clinic, moartea biologic.

17) Criteriul mortii organismului uman l constituie: 1. 2. 3. moartea cordului; moartea creierului; moartea aparatului cardio-vascular si a aparatului respirator.

18) n urma efecturii autopsiei medicul legist poate stabili dac: 1. 2. 3. moartea a fost violent sau neviolent: este vorba despre o moarte suspect de a fi violent; moartea s-a produs n circumstantele unui accident.

19) Infiltratul sanguin reprezint: 1. 2. 3. un semn vital; o reactie vital de certitudine; o reactie supravital.

20) Reactia vital, n medicina legal, permite: 1. 2. 3. diferentierea ntre o leziune traumatic produs n timpul vietii si una produs post-mortem; stabilirea datei mortii; cuantificarea reactiei de aprare a organismului uman aflat n agonie.

21) Saponificarea reprezint: 1. 2. 3. o modificare intravital; un semn real, tardiv de moarte; o reactie vital diminuat.

22) Diagnosticul de certitudine al mortii se stabileste n functie de: 1. 2. 3. semnele pozitive, precoce de moarte; semnele negative de viat; semnele vitale.

23) Stabilirea distantei de tragere n cazul armelor de foc cu glont se face n functie de: 1. 2. 3. urmele induse de factorii tertiari; mrimea zonei de pseudotatuaj; urmele/leziunile provocate de factorii secundari.

24) Zona de tatuaj si zona de pseudotatuaj, n mpuscare: 1. 2. 3. sunt produse de factorii primari ai mpuscrii; sunt diferite fiind produse de factorii secundari, respectiv de factorii tertiali ai mpuscrii; sunt diferite fiind caracteristice, cea de tatuaj mpuscrii cu glont iar cea de pseudotatuaj, mpuscrii cu alice.

25) Stabilirea distantei de tragere n mpuscarea cu alice se face n functie de: 1. 2. 3. grosimea zonei de tatuaj ori, dup caz, a celei de pseudotatuaj; gradul de dispersie al alicelor; urmele induse de factorii suplimentari.

26) Inelul de contuzie, n mpuscare: 1. 2. 3. este situat n jurul orificiului de intrare; apare numai n mpuscarea cu glont, vital; poate fi produs, n unele cazuri si de factorii tertiali.

27) Asfixiile mecanice semnific, n medicina legal: 1. 2. 3. scderea acentuat a O2 n aerul expirat; anoxiile anoxice de cauze violente; anoxiile histotoxice.

28) Spnzurarea este considerat tipic, atunci cnd: 1. 2. 3. latul este dintr-un material moale si formeaz o dubl circular n jurul gtului; cadavrul atrn, fr sprijin, n lat; nodul latului este situat la ceaf.

29) Spnzurarea este considerat complet, atunci cnd: 1. 2. 3. cadavrul, suspendat n lat, nu atinge nici o suprafat de sprijin; moartea este consecutiv spnzurrii; latul formeaz o singur circular, complet, n jurul gtului

30) Strangularea si sugrumarea: 1. 2. 3. sunt dou forme distincte de asfixie mecanic; sunt identice, fiind produse cu mna; reprezint dou modalitti de producere a unor vtmri corporale grave.

31) Sufocarea este o form de asfixie mecanic produs prin: 1. 2. 3. comprimarea gtului cu minile; astuparea orificiilor buco-nazale cu diverse obiecte; mpingerea si mentinerea fetei pe un plan dur.

32) necarea este sinonim cu: 1. 2. 3. submersia; imersia; aspiratul gastric.

33) Ciuperca de spum de la cadavrele scoase din ap semnific: 1. 2. 3. mpreun cu petesiile asfixice c moartea s-a produs prin submersie; o modificare de putrefactie; o modificare produs prin flotarea cadavrului sau datorit manevrelor de reanimare.

34) Strangularea sau sugrumarea semnific, din punct de vedere criminalistic: 1. 2. 3. omuciderea; sinuciderea; morti violente n mprejurri incerte.

35) n medicina legal prin traumatism se ntelege: 1. 2. 3. leziunea produs de un agent traumatic; actiunea unui agent traumatic asupra organismului uman; orice agent traumatic care, actionnd asupra organismului uman viu, produce o leziune traumatic.

36) Infirmitatea este: 1. 2. 3. o consecint posttraumatic definitiv; o deficient functional ce afectez capacitatea de munc; o modificare posttraumatic care poate beneficia de corectie medico-chirurgical.

37) Slutirea este: 1. 2. 3. o vtmare corporal ce necesit peste 60 de zile de ngrijire medical; o vtmare corporal grav prevzut de art. 182 C.pen.; o consecint posttraumatic ce altereaz aspectul estetic pe o perioad mai mare de 20 zile.

38) Criteriile medico-legale, directe si indirecte, sunt folosite de medicul legist n vederea: 1. 2. 3. stabilirii formei de vinovtie; aprecierii gravittii unui traumatism asupra persoanei; elucidrii cauzelor si mprejurrilor n care a survenit decesul

39) Zilele de ngrijire medical reprezint: 1. 2. 3. perioada de internare posttramatic ntr-un spital; timpul tratamentului recuperator; riteriul medico-legal direct.

40) n situatia n care o persoan consider c evaluarea medico-legal posttraumatic, fcut de medicul legist ntr-un raport de expertiz, nu este obiectiv, poate solicita: 1. 2. 3. ntocmirea unui certificat medico-legal; avizul Comisiei de control si avizare a actelor medico-legale; avizul Comisiei superioare medico-legale.

41) Dup un raport de nou expertiz medico-legal, n aceeasi spet, se poate solicita: 1. 2. 3. ntocmirea unei constatri medico-legale; avizul Comisiei superioare medico-legale; completarea sau suplimentul de expertiz.

42) Se consider c o leziune traumatic este periculoas pentru viata unei persoane: 1. 2. 3. atunci cnd n lipsa unui tratament adecvat, se produce decesul persoanei respective; indiferent de tratamentul aplicat, persoana decedeaz si se efectueaz autopsia medico-legal; dac nu se aplic tratamentul medico-chirurgical corespunztor, se produc sechele imposibil de remediat ulterior.

43) Infirmitatea si slutirea reprezint: 1. consecinte posttraumatice care desi n timp, pot fi corectate, printr-o evolutie natural ori prin interventie chirurgical, genereaz un prejudiciu corporal persoanei vtmate o anumit perioad de timp; modificri posttraumatice ce permit ncadrarea faptei agresorului n conformitate cu prevederile art. 181 C.pen, ori la omorul din culp; criterii medico-legale indirecte de apreciere a gravittii unui traumatism asupra unei persoane.

2. 3.

44) Agentii traumatici care pot produce leziuni traumatice elementare corpului uman pot fi: 1. 2. 3. mecanici, fizici, chimici; biologici, casnici, electricitatea; psihici, terestri, cosmici.

45) Corpurile contondente fac parte din categoria agentilor traumatici: 1. 2. 3. fizici; mecanici; biologici.

46) Curentul electric si presiunea atmosferic sunt agenti traumatici: 1. 2. 3. cosmo-telurici; biochimici; fizici.

47) Din categoria agentilor traumatici chimici fac parte: 1. 2. 3. serpii; substantele toxice medicamentoase; proiectilele.

48) Prin sintagma ,,leziuni traumatice elementare sau primare sunt desemnate leziunile traumatice care: 1. 2. 3. sunt situate la nivelul tegumentului fiind vizibile la examenul extern; au fost produse prin mecanism direct; intereseaz articulatiile.

49) Leziunile traumatice primare sau elementare cu solutie de continuitate sunt: 1. 2. 3. hematoamele si zonele excoriate; plgile si eritemul posttraumatic; excoriatiile si plgile.

50) Echimozele sunt leziuni traumatice elementare: 1. 2. 3. cu solutie de continuitate; fr solutie de continuitate; cu sau fr solutie de continuitate n functie de grosimea pielii.

51) Leziunile traumatice elementare apar de regul: 1. 2. 3. la locul de actiune al agentului traumatic; diametral opus fat de locul de actiune al agentului traumatic; n vecintatea unui focar de fractur.

52) Se vindec fr sechele cicatriceale: 1. 2. 3. e continuitate; plgile situate la nivelul pielii proase a capului; leziunile traumatice elementare fr solutie de continuitate.

53) Plgile cu marginile netede si unghiurile ascutite semnific faptul c au fost produse de un corp dur ascutit: 1. 2. 3. cu ambele muchii tietoare; cu o muchie tietoare si una netietoare; ce a fost actionat de o fort exterioar printr-o actiune de ntepare, rsucire, extragere.

54) Leziunile traumatice de aprare activ se ntlnesc cu precdere la nivelul: 1. 2. 3. capului si gtului; membrelor pelvine; palmelor.

55) n situatia aprrii pasive leziunile traumatice vor putea fi constatate mai ales la nivelul: 1. 2. 3. minilor si gambelor; antebratelor; trunchiului;

56) Mecanismul activ de producere a leziunilor traumatice nseamn: 1. 2. 3. lovire de corp dur; zgriere; lovire cu corp dur.

57) Mecanismul activ de producere a leziunilor traumatice este caracteristic: 1. 2. 3. agresiunilor; lovirilor de plan dur; barotraumei.

58) Cderea, ca mprejurare de producere a leziunilor traumatice, nseamn pierderea echilibrului si lovirea de: 1. 2. 3. un plan situat inferior planului de sprijin; planul de sprijin; planul proxim vertical.

59) n precipitare leziunile traumatice sunt: 1. 2. 3. reduse, de gravitate mic, situate pe planul ventral al corpului, superficiale; unipolare, interseaz extremittile, nu pun n primejdie viata; diverse, multipolare, de regul mortale.

60) Leziunea traumatic specific care diferentiaz lovirea activ de cea pasiv, este: 1. 2. 3. leziunea traumatic produs la locul de actiune al agentului traumatic; produs prin mecanism direct, primar; leziunea de contralovitur.

61) Leziunile traumatice produse pietonului n mprejurrile unui politraumatism de trafic rutier sunt mai grave dac au fost determinate: 1. 2. 3. prin lovire trre; printr-un mecanism simplu de lovire cdere clcare; printr-un mecanism asociat de lovire proiectare.

62) n precipitare, ca principal modalitate de sinucidere, rezist: 1. 2. 3. viscerele toracice fiind protejate de cutia toracic; mduva spinrii fiind adpostit de coloana vertebral; pielea.

63) Ca mecanism simplu de producere a leziunilor traumatice pietonului, clcarea cu roata de cauciuc (anvelopa) produce si leziuni specifice reprezentate prin: 1. 2. 3. echimoze n ,, zig-zag, sub forma unor dungi; zone excoriat-pergamentate cu ltimea mai mic cu 2 cm dect ltimea anvelopei; zdrobirea tesuturilor moi cu exceptia pielii, care rmne sub forma benzii de excoriatie generat de banda de rulare.

64) Termoagresiunea la nivel local produce: 1. 2. 3. sincopa caloric; arsurile; marca electric;

65) Le nivel general, crioagresiunea poate detemina: 1. 2. 3. socul caloric; degerturi; hipotermia.

66) Arsurile si degerturile sunt posibile manifestri locale ale: 1. 2. 3. temperaturii crescute sau sczute, ca agent traumatic fizic; presiunii atmosferice hiperbare sau hipobare; actiunii agentilor traumatici biologici.

67) Presiunea atmosferic sczut este nociv asupra organismului uman datorit scderii concentratiei de O 2 (N = 20-21% n aer) putnd determina: 1. 2. 3. narcoza hiperbar; boal de cheson; rul de munte.

68) Presiunea atmosferic crescut responsabil printre altele de boala de cheson embolia de ascensionare, actioneaz prin intermediul: 1. 2. 3. O2 ; CO2; N2 .

69) Betia adncurilor este determinat de: 1. 2. 3. crioagresiune, presiunea atmosferic sczut; presiunea atmosferic crescut.

70) Radiatiile ultraviolete, naturale (soarele), sau artificiale (corpurile nclzite la temperaturi de peste 1500 C), au ca principal efect nociv: 1. 2. 3. aparitia cancerului cutanat; actiunea bactericid asupra solului; insolatia.

71) Radiatiile infrarosii pot produce: 1. 2. 3. miopie; insolatie; hipo sau anacuzie.

72) Electrotrauma tehnic - industrial sau casnic poate fi evidentiat necroptic, macroscopic, prin: 1. 2. 3. marca electric, arsura electric, epidermoliz etc; excoriatii arboriscente cu caracter vital; echimoze ovalar-alungite situate cu precdere la nivelul palmelor.

73) Eritemul ramificat (figura de trznet) ca efect caloric al electrotraumei atmosferice: 1. 2. 3. poate fi evidentiat necroptic macro si/sau microscopic; nu poate fi pus n evident la autopsie; poate fi pus n evident la autopsie prin tehnici speciale.

74) Simularea, latura inventiv-pozitiv a comportamentului duplicitar semnific ncercarea constient si premediatat a unei persoane: 1. 2. 3. de a ascunde unele tulburri morbide sau boli; de a imita, provoca sau exagera diferite boli psihice si/sau somatice; de a distorsiona realitatea prin prezentarea ca nereale a unor modificri obiective.

75) Simularea amplificatoare si suprasimularea sunt manifestri ale : 1. 2. 3. simulrii exagerare; metasimulrii; disimulrii.

76) Leziunile traumatice autoproduse n simulare care, n cele mai multe situatii, nu sunt periculoare pentru viata persoanei respective si sunt situate n regiuni corporale accesibile propriei mini, se nsotesc, de regul, cu: 1. 2. 3. leziuni de contralovitur; leziuni psihice; leziuni de tatonare ezitare.

77) Comportamentul simulant poate fi evidentiat prin: 1. 2. 3. expertiz medico-legal psihiatric; expertiz medico-legal anatomo-patologic; expertiz medico-legal toxicologic clinic. 8

78) Expertiza medico-legal psihiatric este efectuat de o comisie special format din: 1. 2. 3. trei medici legisti, un medic psihiatru si un medic neurolog; un medic legist si doi medici psihiatri; trei medici psihiatri dintre care unul din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

79) Discernmntul este o stare: 1. 2. 3. de fapt; de drept; de fapt ori de drept n functie de natura procesului civil sau penal.

80) Expertiza medico-legal psihiatric a fptuitorului este obligatorie: 1. 2. 3. n cazul vtmrilor corporale grave; n omorul din culp; n pruncucidere.

81) Dac n urma efecturii expertizei medico-legale psihiatrice discernmntul persoanei supuse examinrii este pstrat, aceasta echivaleaz, din punct de vedere juridic, cu: 1. 2. 3. iresponsabilitatea; responsabilitatea; responsabilitatea atenuat.

82) Instituirea msurii de sigurant, cu caracter medical, a internrii medicale obligatorii se poate lua n baza unei: 1. 2. 3. expertize medicale; expertize medico-legale psihiatrice; examinri psihiatrice efectuate prin internare ntr-un spital de specialitate.

83) Caracterul penal al faptei este nlturat de betia: 1. 2. 3. preordinat; circumstantial; accidental.

84) Betia voluntar produs de alcool sau alte substante: 1. 2. 3. nltur caracterul penal al faptei; poate constitui o circumstant agravant sau atenuant; este considerat infractiune n forma continuat.

85) Betia patologic este acea form de betie caracterizat prin manifestri ample de betie la ingestia: 1. 2. 3. unor cantitti mici de alcool; unor cantitti mari de alcool; unui amestec de buturi alcoolice.

86) Alcoolul etilic este considerat o substant toxic cu frecvente implicatii medico-legale datorit actiunii sale de: 1. 2. 3. a favoriza aparitia cancerului hepatic; a deprima activitatea sistemului nervos prin blocarea scoartei cerebrale; a produce o stare de excitatie sexual.

87) Cantitatea/concentratia alcoolului n snge exprimat n g %o, se numeste: 1. 2. 3. alcoolurie; alcoolomanie; alcoolemie.

88) Cantitatea/concentratia alcoolului n urin exprimat n g %o, se numeste: 1. 2. 3. alcoolurie; alcoolofilie; alcoolemie.

89) Pruncuciderea este considerat: 1. 2. 3. omor calificat; omor deosebit de grav; o form atenuat de omor.

90) Ca variant de specie a omorului, pruncuciderea trebuie realizat de mama: 1. 2. 3. genetic; gestational; social.

91) Pentru ca fapta mamei naturale, ca subiect activ nemijlocit si calificat, materializat n uciderea noului-nscut s constituie infractiunea de pruncucidere, trebuie s fie realizat datorit: 1. 2. 3. unei stri de tulburare psihic determinat de nastere; faptului c sarcina nu a fost dorit; intoxicatiei acute cu alcool etilic ce a determinat o alcoolemie mai mare de 1,5 g

92) Se consider c noul nscut a fost nscut viu dac: 1. 2. 3. a fost alimentat; a avut o greutate mai mare de 1000 g; a respirat.

93) Durata vietii intrauterine a produsului de conceptie uman, se poate face n functie de: 1. 2. 3. perimetrul cranian; lungimea ftului; dimensiunile pupilei.

94) Expertiza medico-legal pentru amnarea/ntreruperea executrii pedepsei privative de libertate este efectuat de o comisie medico-legal format din: 1. 2. 3. doi medici legisti din cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si un medic psihiatru; trei medici legisti, un medic psihiatru si un procuror; un medic legist, un medic din cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unul sau mai multi medici de specialitate ce apartin retelei sanitare a Ministerului Snttii.

95) Noua expertiz medico-legal pentru amnarea/ntreruperea executrii pedepsei privative de libertate se poate efectua la nivelul: 1. 2. 3. cabinetului medico-legal; serviciului medico-legal judetean; I.N.M.L. ,, Mina Minovici Bucuresti.

96) Dup efectuarea unui raport de nou expertiz medico-legal pentru amnarea/ntreruperea executrii pedepsei privative de libertate o alt expertiz medico-legal cu aceleasi obiective pentru aceeati persoan poate fi fcut numai la nivelul: 1. 2. 3. I.N.M.L. ,, Mina Minovici Bucuresti; unui institut de medicin legal teritorial; unui serviciu medico-legal judetean.

10

97) Prin boal care l pune pe condamnat n imposibilitatea de a executa pedeapsa se ntelege boala care: 1. 2. 3. necesit internare ntr-un spital penitenciar; nu poate beneficia de asistent medical n cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor; impune control medical periodic, de specialitate, chiar dac aceasta se poate realiza si sub paz ntr-o unitate sanitar ce apartine Ministerului Snttii.

98) Elementele caracteristice plgii mpuscate sunt: 1. 2. 3. plaga n seton si hemoragia n ,,T; orificiul de intrare, canalul si orificiul de iesire; pseudotatuajul si echimoza de impact.

99) Diferenta dintre o plag mpuscat si o plag ntepat se poate face, n functie de prezenta n jurul orificiului de intrare a: 1. 2. 3. inelelor (centuri sau gulerase); tatuajului dac tragerea s-a fcut n afara zonei de actiune a factorilor secundari; excoriatiei n ,,codit de soricel.

100) Certificatul medical constatator al decesului poate fi ntocmit si de medicul legist dac acesta: 1. 2. 3. a efectuat examinarea extern a cadavrului la fata locului; a efectuat autopsia; a constatat decesul si exist acordul expres al procurorului.

101) Certificatul medico-legal traumatologic poate atesta prezenta numai a leziunilor traumatice: 1. 2. 3. produse cu cel mult 10 zile anterior examinrii; recente; produse n mprejurrile unei heteroagresiuni.

102) Fat de un Raport de expertiz medico-legal, Certificatul medico-legal are o fort probatorie: 1. 2. 3. mai mic; mai mare; egal.

103) Raportul de expertiz medico-legal: 1. 2. 3. are caracter de urgent; se poate dispune n oricare din fazele procesului penal; se ntocmeste atunci cnd exist pericolul schimbrii unor stri de fapt.

104) Raportul de constatare medico-legal: 1. 2. 3. este exhaustiv; se ntocmeste cnd exist pericolul disparitiei unor mijloace de prob; se ntocmeste la solicitarea persoanei.

11