STUDIU DE CAZ

Pacienta M.V.n vrsta de 45 ani ,cu domiciliul n Ploiesti apeleaza la consilier intrucat nu este capabila sa isi gestioneze singura boala si se simte acaparata de aceasta. Beneficiara prezenta cefalee,vertij,tulburari de echilibru, palpitatii, greturi si varsaturi. CULEGEREA DE DATE Nume:R. Prenume:V. Sex: feminin Domiciliul: Ploiesti, Judetul Prahova Data nasterii: 16 ianuarie 1966 Vrsta: 45 ani Pregatire scolara: Liceul Diagnostic clinic: HTA std.I-II Date subiective:
Bolnava acuza dureri precordiale, cefalee occipitala, vertij, dispnee, palpitatii,astenie,insomnie,greturi. Antecedente personale: -boli ale copilariei:rujeol -menarha la 14 ani Antecedente patologice: -spondiloza cervicala -ulcer duodenal -HTA

Antecedente in familie: -Mama hipertensiva

-Tatal hipertensiv Conditii de mediu : locuinta salubra Gusturi personale: nu a buzat de bauturi alcoolice bea cafea ocazional,nu fumeaza i plac mncarurile condimentate,grase

Istoricul bolii: Bolnava este cunoscuta ca hipertensiva de aproximativ 3 ani,cu ascensiune maxima pna la 190 mmHg.A urmat tratament ambulatoriu si internare n spital n urma cu un an de zile.n urma cu doua saptamni a prezentat o durere de cap intensa nsotita de ameteli si tulburari de echilibru.A fost examinata de medicul salvarii care i-a prescris tratament.Prezinta o usoara scadere de tensiune,si rencepe activitatea nsa,TA se mentine crescuta,pacienta avnd perioade de cefalee,ameteli,si instabilitate emotionala.

ANALIZA DATELOR

Nevoi afectate:

Nevoia de a respira Nevoia de a evita pericolele Nevoia de a avea o buna circulatie Nevoia de a se alimenta si hidrata Nevoia de a dormi si a se odihni Nevoia de a comunica Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Nevoia de a fi curat ngrijit,

Probleme:

Insomnie Circulatie inadecvata Dificultate de a urma dieta Vulnerabilitatea fata de pericole Dificultate de a ndeplini actiuni recreative Durere Alimentatie inadecvata Eliminare inadecvata calitativ si cantitativ Disconfort Carente de igiena

Surse de dificultate :

Cunostinte Obisnuinte

insuficiente alimentare

despre

alimentatia de

echilibrata

diferite,lipsa

cunoastere

Tulburari de vedere,tulburari de echilibru Tulburari circulatorii cerebrale Cefalee,vertij Dureri precordiale Insuficienta cardiaca Insuficienta circulatorie Durere,anxietate Tulburari circulatorii cerebrale Tulburari de echilibru

Manifestari de dependenta

Neliniste,oboseala,somn superficial Cresterea valorilor tensiunii arteriale Mese neechilibrate,consum de alimente interzise Predispozitie la accidente,stare de nesiguranta Dependent de repausul la pat Oboseala la efort Greturi si varsaturi Iritabilitate,incomoditate

Dificultate de schimbare a pozitiei Dezinteres fata de masurile de igiena

Hipertensiunea arteriala este cea mai rspndit boal cronic. Este foarte cunoscut faptul c hipertensiunea este factor de risc pentru atacul vascular cerebral, infarct de miocard, afectarea vaselor sanguine, afectarea rinichilor, pierderea vederii si alte complicaii. Valorile tensiunii arteriale variaz de la un om la altul, depinznd de activitatea lor. De exemplu, in timpul relaxrii, a odihnei, inima nu este nevoita sa fac prea mult efort, sa pompeze prea repede sngele Tensiunea (presiunea) arterial (TA) ia natere prin activitatea ritmic de contracie i relaxare a inimii prin care se asigur aprovizionarea cu snge a organismului. se poate modifica de la or la or i chiar de la minut la minut. O valoare ridicat a TA obinut la o singur msurare nu nseamn neaprat c exist HTA.

Implicatii sociale ale pacientilor cu boli cronice Acestia se nscriu n categoria pacientilor consumatori cronici de retete compensate "i gratuite, la care, daca mai adaugam si posibilitatea de obtinere a certificatului de handicap, ntrunim criteriile pentru a strni o adevarata revolta mpotriva unor astfel de pacienti.Astfel, de multe ori, datorita acestorbeneficii sociale, pacientii sunt stigmatizati si marginalizati.Un alt aspect n plan social extrem de important este legat de modificarea stilului de viata , fapt ce poate afecta, de exemplu activitatea profesionala . Persoana cu boala cronica trebuie sa aiba un anumit regim de masa la ore regulate dar si o reducere a stresului psihic- aceste lucruri i pot afecta viata profesionaal si nu ntotdeauna aceste lucruri sunt ntelese de angajator sau de colegii de serviciu.
Obiectivul interventiei asistentei sociale este de a i sprijini pe cei aflati n dificultate sa obtina conditiile necesare unei vieti decente, ajutndu-i sa-si dezvolte propriile capacitati si competente. Aceste persoane sau grupuri, pe o perioada mai scurta sau mai lunga, nu pot duce o viata activa autosuficienta fara un ajutor economic sau fara un suport fizic, moral, social, cultural, ajutor venit din exterior. Acest ajutor are n vedere o perioada limitata de timp, care dureaza pna cnd persoana cu nevoi speciale si gaseste resurse sociale, psihologice, economice pentru a putea duce o viata normala. Sistemul de asistenta sociala se bazeaza pe principiul sprijinirii persoanelor aflate n dificultate la un moment dat n functie de necesitatile lor, sursa financiara fiind reprezentata de fonduri bugetare de stat sau fonduri obtinute de la indivizi sau comunitate; n acest caz, prestatia se face n functie de nevoile existente, conform principiului solidaritatii sociale si nu dependent de contributia personala anterioara.

Sprijinul acordat persoanelor n nevoie prin sistemul de asigurari sociale nu este precizat dect n limite mici prin lege, urmnd a fi specificat prin analiza individuala a cazurilor, pentru care este nevoie de anchete sociale efectuate de specialisti. 1.1. Functii ale asistentei sociale n societatea contemporana Identifica si nregistreaza segmentul populational care face obiectivul activitatii sociale. Realizeaza o diagnoza a problemelor socio-umane cu care persoanele vulnerabile sau grupurile cu risc crescut se pot confrunta ntr-o anumita perioada si n anumite conditii socio-economice si culturale date. Dezvoltarea unui sistem coerent de programe, activitati profesionalizate, de protectie si suport al acestora. Identificarea surselor de finantare a programelor de sprijin. Constientizarea propriilor probleme de catre cei aflati n situatie de risc. Stabilirea drepturilor si modalitatilor concrete de acces la serviciile specializate de asistenta sociala cu ajutorul cadrului legislativ institutional. Suportul prin consiliere, terapie individuala sau de grup n vederea refacerii capacitatilor de integrare socio-culturala si economica. Promovarea unor strategii de prevenire a situatiilor defavorizante. Dezvoltarea unui program de cercetare stiintifica la nivel national si local privind dimensiunea problemelor celor aflati n situatii speciale.

. REACII sI RSPUNSURI LA BOLILE CRONICE

Reactiile la aflarea diagnosticului unei boli cronice difera de la o persoana la alta. Asa cum am mai mentionat durerea este un proces individual. Fiecare individ coopereaza cu pierderea ntr-o modalitate unica si personala. Unii cercetatori considera ca a distinge ntre normal si anormal, ntre patologic si nonpatologic n sfera suferintei este extrem de dificil. 3.1. Reactii emotionale si comportamentale la aflarea diagnosticului n ceea ce priveste reactia emotionala si comportamentala la aflarea tristului diagnostic, ntlnim doua categorii mari de raspunsuri: intrapsihice si interpersonale.

Raspunsurile intrapsihice sunt raspunsurile ndreptate catre propriul sine, iar cele interpersonale sunt raspunsurile ndreptate catre ceilalti. Cele mai raspndite reactii care apar cnd suntem pusi n fata unei astfel de "vesti" sunt:

negarea rusinea si vinovatia ideatie suicidara anxietatea abuzul de substante chimice crize ale relatiilor interpersonale comportamentele de evitare supararea culpabilizarea

3.2. Raspunsuri stadiale la pierderile suferite Kubler-Ross (1969) considera ca persoanele care se confrunta cu bolile cronice si n mod special cele infectate cu HIV/SIDA parcurg urmatoarele stadii: negare si izolare (nu, nu eu), furie si revolta (de ce eu?), trguiala, negociere (bine eu, dar...), depresie (da, eu), acceptare (viata merge mai departe).

Granitele dintre aceste stadii nu sunt precise, ci mai degraba fluide si ntr-o agitatie continua. Dupa alti autori este mentionata o alta clasificare a stadiilor: soc si negare supralicitare si confuzie acoperirea realitatii reevaluare si redresare.

4. PRINCIPII N CONSILIERE

Scopul consilierii este de a ajuta beneficiarii sa gaseasca solutii adecvate pentru a face fata cu bine noilor situatii aparute n viata lor. 4.1. Calitati necesare consilierului Nu price persoana, chiar daca poseda pregatirea profesionala necesara, are un nivel nalt de cunostinte de specialitate, poate fi un bun consilier. Sunt necesare anumite calitati native, calitati ce nu se pot obtine din carti sau biblioteci, ci se afla, poate uneori ascunse, n sufletul nostru, n fiinta naostra, ne-am nascut cu ele si putem doar sa le scoatem la lumina sau nu.

4.1.1. Calmul Un bun consilier trebuie sa-si pastreze calmul n situatii de criza. Nu este indicat sa intram si noi n criza. Tonul vocii consilierului, calitatea, viteza vorbirii si inflexiunea trebuie sa reflecte ncredere si sprijin. 4.1.2. Atitudinea non-critica Consilierul trebuie sa demonstreze respect pentru beneficiari prin respectarea dreptului acestora de a-si mentine propriile standarde. Desi n viata personala consilierii nu ar fi ales aceeasi optiune, nu trebuie sa-si impuna valorile si morala lor asupra beneficiarilor. 4.1.3. ncrederea n sine Pentru a fi eficace, un consilier trebuie mai ntai sa se considere eficace. ncrederea n noi nsine va creste odata cu pregatirea, dezvoltarea deprinderilor si experienta pozitiva pe care le vom cstiga prin munca intensa si pregatire profesionala. 4.1.4. Abilitatea de a empatiza si preocuparea sincera pentru celalalt

Motivatia principala a unui consilier o reprezinta preocuparea sincera pentru oameni. Ea reprezinta capacitatea de a ntelege si de a se identifica cu sentimentele, gndurile si experientele cuiva, fara ca acestea sa fie direct communicate, l ajuta pe consilier sa stabileasca o legatura cu beneficiarul. Trebuie evitat riscul de a supraestima capacitatea proprie de ntelegere a ceea ce simte beneficiarul. Relatia stabilita se bazeaza pe consideratie si respect fata de beneficiar, n mod special atunci cnd exista diferente ntre atitudinile privitoare la credinte sau comportamente. Capacitatea consilierului de a demonstra caldura si interes fata de beneficiar va ncuraja ncrederea si deschiderea acestuia, lucru att de necesar n relatia dintre cei doi. 4.1.5. Rabdarea Este foarte posibil ca beneficiarii sa nu urmeze imediat sfaturile consilierilor, ei nu au totdeauna capacitatea de a exprima problemele cu care se confrunta, chiar le este greu sa

gaseasca cuvintele. Consilierul trebuie sa astepte cu rabdare si sa nu forteze beneficiarul, sau sa-i impuna valorile / parerile sale.

4.1.6. Constiinta de sine Valorile personale influenteaza reactiile consilierului care, la rndul sau va influenta modul n care va reactiona beneficiarul. Valorile si credintele consilierului pot fi diferite de cele ale beneficiarului iar greutatile personale din viata consilierului pot afecta capacitatea acestuia de a asculta n mod eficient si de a raspunde pacientului. 4.1.7. Deprinderi de consiliere Deprinderile de consiliere se deosebesc de calitatile de consiliere prin faptul ca deprinderile pot fi nvatate, pot fi nsusite de catre consilier ca un material nou. Spre exemplu, deprinderea de a fi un bun ascultator se poate nvata n timp si cu multa rabdare.

5. FORME DE SPRIJIN 5.1. Grupurile de suport

n sprijinul alinarii si mentinerii unui echilibru psihosocial al persoanelor cu boli cronice si SIDA se pot constitui grupurile de suport, att de necesare celor ce se trezesc dintr-o data ca sunt "altfel dect ceilalti oamni".

5.1.1. Obiectivul grupurilor de suport Obiectivul grupurilor de suport este acela de a dezvolta un mediu securizant unde beneficiarii si pot mpartasi experienta proprie, dificultati si probleme ntmpinate dar si modalitati de solutionare a acestora. Constituirea grupurilor de suport include selectia participantilor, stabilirea continutului si a regulilor de grup, folosirea relaxarii, informare, evaluare continua, psihoterapie. Se poate utiliza si umorul. Deseori sunt invitati diversi specialisti cu diverse preocupari: asistent social, medic, jurist, psiholog, psihoterapeut. Regula de baza a grupului de suport o reprezinta confidentialitatea. Se asculta si respecta unul pe altul, o singura persoana vorbeste la un momet dat, se schimba numarul de telefon dar nu adresa, se respecta punctualitatea n nceperea si terminarea sedintelor, nu se accepta utilizarea alcoolului. Continutul se poate axa pe discutii asupra procesului durerii si suferintei provocat de bolile cronice ca si pe efectele acestora la nivel social. Se fofosesc: casete, fotografi, muzica, poezie; recunoasterea si exprimarea sentimentelor negative (furie, vinovatie, blamul); comunicarea si nvatarea deprinderilor;

discutii despre alimentatia celui infectat cu HIV; exercitii de exprimare a stresului; probleme religioase si spirituale. Structura unui grup de suport difera n functie de specificul grupului si de problemele pe care le abordeaza. La un numar de 6 - 10 participanti se recomanda doi moderatori. Selectia participantilor se face n functie de scopul grupului, bolile cronice si tematica de discutii. 5.1.2. Ritualurile si ceremoniile 0 alta modalitate cu valente terapeutice o constituie ritualurile si ceremoniile. Ritualurile sunt extrem de necesare si utile n comemorarea pierderilor, dezvolta o perspectiva controlabila asupra separarii si mprospateaza aducerea aminte. Ritualurile sunt proceduri formale si solemne, obiceiuri practicate pentru a comemora ceva anume. Simbolizeaza tranzitia, vindecarea si continuitatea. Sunt investite cu sens si multe ntelesuri. Ritualurile sunt o forma a vindecarii, o evidenta a modului n care suferinta provocata de bolile cronice afecteaza mintea, vointa si psihicul. Ritualurile pot fi modalitati practice de rezolvare cu succes a durerii individuale sau familiale. Ele sunt o modalitate excelenta de actualizare a pierderii, simboliznd natura irevocabila a acestora. Serviciile memoriale, funerariile si veghea sunt cele mai comune forme de ritualuri pentru cazurile de deces. Acestea sunt extrem de importante n mod special pentru supravietuitorii din mediul rural. Aceste ceremonii ndeplinesc urmatoarele functii: ntrerup rutina zilnica; aduc n prim plan realitatea pierderii; ofera oportunitate pentru suport; stabilesc o punte de legatura ntre supravietuitor si cel decedat.

Ceremoniile demonstreaza ntelegerea continuitatii legaturii dintre viata si moarte. Varietatea ritualurilor difera de la o regiune la alta, de la o latura la alta, de la un popor la altul, de la o tara la alta. Specialistii cei mai apropiati de sufletul celor care au trecut prin durerosul proces al multiplelor pierderi sunt consilierii, psihoterapeutii si asistentii sociali. Un rol important l detin adesea si voluntarii implicati ntr-o asemenea munca. Profesionistul trebuie sa fie constient de unicitatea pierderilor suferite si de specificitatea sa n comparatie cu alte probleme care necesita terapie si sprijin psihosocial. Evaluarea initiala include gndurile clientului, deprinderile acestuia, pierderile anterioare, stresorii existenti, magnitudinea si impactul pierderilor, strategiile de care dispune, reteaua sociala n care convietuieste. Supravietuitorul vine la consiliere pentru a gasi usurare pentru problemele si durerea sa, pentru a descoperi o alta perspectiva asupra

pierderilor, pentru a obtine mpreuna cu terapeutul o reasezare si o interiorizare corecta a celor ntmplate. Cel mai util consilier este acela care detine deprinderile fundamentale pentru munca de consiliere si cel care este constient de specificul problemei cu care se confrunta. Calitatea personalului afecteaza calitatea ngrijirii primite. Un bun consilier trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici: sa detina deprinderi foarte bune de comunicare, empatie, compasiune, sensibilitate, abilitatea de a fi alaturi de oameni, constiinta limitelor personale. Consilierul trebuie sa aibe atitudini de acceptare neconditionata a diferentelor si sa respecte diversitatea. Este extrem de important ca dialogul sa nu se focalizeze n mod exclusiv pe problemele prezentate. Consilierul ajuta beneficiarul sa evalueze situatia n care se gaseste, sa identifice ceea ce vor n fapt, sa exploreze alternativele de atingere a scopurilor propuse si sa-i ncurajeze n efortul de realizare a acestora. Clientii pot prezenta o varietate de probleme: anxietate, ahedonism, depresie, abuz de substante chimice, probleme de relationare, angoasa existentiala, complicatii somatice. 5.2. Retele de sprijin social Una dintre cele mai importante directii n domeniul asistentei si consilierii este analiza retelelor din cadrul sistemelor de sprijin/suport social. Analiza se concentreaza att asupra grupurilor de sprijin formal cat s asupra sprijinului informal oferit persoanelor aflate n situatii de dificultate de catre prieteni, vecini si membri familiali (boli cronice, SIDA, abandon, divort, violenta domestica). Orice persoana convietuiste n cadrul unor retele formale sau informale iar gradul de conectivitate la aceste retele asigura socializare, adaptabilitate si functionare la parametrii optimi dn punct de vedere psihosocial. Prin retea sociala ntelegem un ansamblu de relatii sociale ce variaza de-a lungul vietii n functie de diverse statusuri si roluri sociale, contexte socio-culturale, obiceiuri si traditii, zona de existenta, tipul si caracterul persoanei, migratia, evenimente de viata, etc. Reteaua de sprijin social reprezinta o parte a retelei sociale a persoanei ce corespunde si satisface unele nevoi psihosociale ale acesteia cursul vietii zilnice s-au n situatii de criza, asigurnd sprijin afectiv, emotional si instrumental, concret persoanei n cauza. 0 retea puternica este protectiva iar una slaba sau absenta vulnerabilizeaza persoana la evenimente de viata negative. Orice retea de sprijin social ndeplinette doua functii foarte importante: (a) functia de suport psihologic sau afectiv care asigura comunicare intima, ncredere, confidenta, apreciere si acceptare;

(b) functia de suport instrumental care asigura rezolvarea unor probleme concrete, practice n viata de zi cu zi sau n situatii de criza (pierderi, schimbari, boli cronice). 5.2.1. Structura retelei de sprijin social Structura retelei de sprijin social cuprinde: numarul total al persoanelor, caracteristicile demografice ale membrilor retelei, pregnanta contactelor (frecventa ntlnirilor si comunicarilor), modalitatea legaturilor (simetrice, asimetrice), intensitatea legaturilor reciproce, gradul de accesibilitate al persoanei aflate n relatie, tipul de relatie, stabilitatea si durata legaturilor, proportia legaturilor multiple, contextual n care se realizeaza legaturile.

Se poate interveni fie la nivel personal (sprijin psihologic, dezvoltarea deprinderilor, dezvoltarea competentei si a abilitatilor n rezolvarea propriilor probleme) fie la nivel social (educatie si informare). Sprijinul personal si social are drept scop sustinerea clientilor capabili sa se implice n reteaua sociala ce le ofera resursele necesare dar n acelasi timp acestia trebuie sa contribuie la rndul lor la sprijinirea altor persoane aflate n situatii similare. Rolul asistentului social este acela de a fi mai degraba un intermediar ntre oameni, de a realiza o interdependenta ntre client si alte persoane si mai putin de a realiza independenta clientului. Mai degraba un consultant dect un clinician, mai degraba realizeaza abilitarea indivizilor dect o simpla acordare de servicii

Scopul principal al tratamentului bolnavilor cu hipertensiune arterial este reducerea la maxim a riscului
total la morbiditii i mortalitii cardiovasculare. Acesta se realizeaz prin: tratamentul tuturor factorilor de risc reversibili identificai la bolnavul hipertensiv (fumatul, colesterolul crescut, diabetul);

managementul corespunztor al afeciunilor asociate; tratamentului hipertensiunii arteriale (prin reducerea ei la valorile normale).

Medicul cardiolog va stabilii obiective terapeutice specifice fiecrui bolnav de hipertensiune arterial, pe baza unui plan de reducere a tensiunii arteriale i a riscurilor cardiovasculare prin: monitorizarea sistematic a tensiunii arteriale i acelorlali factori de risc cardiovascular;

msuri de modificare a stilului de via pentru a reduce tensiunea arterial i a controla ali factori de risc cardiovascular; tratament medicamentos destinat reducerii tensiunii arteriale i controlului celorlali factori de risc cardiovascular i a afeciunilor asociate.

Modificarea stilului de via (tratamente non-farmacologice) va fi recomandat tuturor pacienilor cu hipertensiune arterial (inclusiv a celor care primesc tratament pentru reducerea tensiunii arteriale). Aceasta are urmtoarele obiective: reducerea tensiunii arteriale specifice pacientului;

reducerea nevoii de medicamente antihipertensive i creterea eficacitii lor; eliminarea sau diminuarea altor factori de risc cardiovascular asociai hipertensiunii arteriale; profilaxia primar (prevenia) apariiei hipertensiunii arteriale i a bolilor cardiovasculare la populaia nc sntoas

Schimbarea stilului de via a bolnavilor de hipertensiune arterial se bazeaz n principal pe urmtoarele msuri: renunarea la fumat, care este cea mai eficient msur de modificare a stilului de via pentru prevenirea apariiei bolilor cardiovasculare i non-cardiovasculare la pacienii hipertensivi;

reducerea greutii corporale, deoarece excesul de grsime n corpul uman contribuie la creterea tensiunii arteriale nc din copilrie i este cel mai important factor care predispune la hipertensiune arterial; consumul moderat de alcool: 1-3 pahare de vin pe zi adic nu mai mult de 20-30g etanol pe zi pentru brbai i nu mai mult de 10-20g de etanol pe zii pentru femei; consumul moderat de sare (sub 6g pe zi); trecerea treptat la o alimentaie bazat pe vegetale, fructe i pete; micare moderat de 3-4 ori pe sptmn a 30-45 minute (mers rapid sau not), dar evitarea joghingului, alergrii, exerciiilor n for ( ridicarea greutilor sau la aparatele de gimnastic care pot produce chiar hipertensiune arterial); gestionarea stresului, prin ajutarea fiecrei persoane s s coopereze cu agenii stresori de fiecare zi.

Cu privire la cauzele hipertensiunii arteriale, medicina modern trebuie s-i recunoasc nc limitele, deoarece n 90-95% din cazuri, nu se pot stabili cauzele exacte. Cert este c mediul, mai exact stilul de via, joac un rol important. ntre factorii incriminai care contribuie la apariia hipertensiunii arteriale sunt inclui: consumul de excesiv de sare, obezitatea, consumul de alcool, profesia, domiciliul n mediu urban i mai nou privarea de somn. Stresul urban. Hipertensiunea este o boal mult mai frecvent la locuitorii din orae dect la cei care locuiesc la ar. Deasemenea, boala hipertensiv este mai frecvent n societile sau rile care trec prin situaii de instabilitate, prin frmntri sociale, rzboaie. Toate aceste date atrag atenia asupra rolului stresului psihic i sistemului nervos n producerea bolii hipertensive.

 Excesul de sare. Consumul exagerat de sare este considerat un factor de risc nsemnat n apariia bolii hipertensive. La circa 60 la sut dintre bolnavii cu tensiune arterial mrit s-a observat o sensibilitate deosebit la sodiu. Deficitul de calciu. n rile unde apa de but are duritate sczut boala hipertensiv este mai des ntlnit. Studiile evideniaz c la populaiile care au un aport sczut de calciu alimentar, au valori ale tensiunii arteriale mai mari. Greutatea corporal. Greutatea corporal are o influen marcat asupra tensiunii arteriale. Hipertensiunea nsoete aproape ca o umbr obezitatea. Creterea n greutate este nsoit de o frecven crescut a hipertensiunii arteriale. Consumul de alcool. Abuzul de buturi alcoolice favorizeaz apariia hipertensiunii arteriale. Aproape jumtate dintre alcoolici au tensiunea arterial crescut. Efectul cel mai intens l are berea urmat de vin i de buturile tari.

Complicaiile hipertensiunii
Boala hipertensiv netratat duce la moarte prematur. Principalele organe afectate sunt inima, creierul i rinichii. La aceste organe apar de regul aa numitele complicaii grave ale bolii hipertensive: angina pectoral, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral i insuficiena renal

BIBLIOGRAFIE
Colledge, R., 2002, Mastering counselling fheory, New York: Polgrave Macmillan. Kubler-Ross, E., 1987, AIDS: The ultimate challenge, New York: Macmillan. Manea, L., 2000, Protectia sociala a persoanelor cu handicap, Bucuresti, Editura sansa. May, R., 1981, Freedom and destiny, New York: Dell. Mitrofan, I., Buzducea, D., 2002, Psihologia pierderii si terapia durerii, Bucuresti, Editura SPER. Pop, L. M., coord., 2002, Dicttionar de politici sociale, Bucuresti, Editura Expert. Vladescu, C., 1999, Politica de reforma a sistemului de sanatate din Romnia, Bucuresti, Editura Infomedica.

Zamfir, E., 1997, Psihologie sociala - texte alese, Iasi, Editura Ankarom. Zamfir, E., Zamfir, C., (coord.) 1995, Politici Sociale. Romnia n context european, Bucuresti, Editura Alternative. Zarkovic, G., Enachescu, D., 1998, Politicile de sanatate n tarile Europei Centrale si de Rasarit, Bucuresti, Editura Infomedica. Buzducea, D., 2007 / 2008, Asistenta persoanelor cu boli cronice, Bucuresti, Suport de curs - Specializarea - Asistenta Sociala

Bibliografie [1]. Assal J.Ph., Lacroix A., Leducation therapeutique des patients. Nouvelles aproches de la maladie chronique, Ed Vigot, Paris, 72-75, 52-59, 1998 [2]. Gavrilovici C., Introducere n Bioetic" - Note de curs, Editura Junimea, Ia"i, 2007 [3]. Haffner S., Letho S., Ronnemaa T. "i colaboratorii, Mortality from coronary heart disease in subjects with type 2 diabetes and in nondiabetic subjects with and without prior myocardial infarction, N Engl J Med, 339: 229 234, 1998 [4]. Huzum E., Cteva obstacole n calea aplic"rii principiului responsabilit"$ii individuale pentru boal" n ra$ionalizarea serviciilor medicale, Revista Romna de Bioetic , vol 8,

nr.2, aprilie-iunie, 2010 [5]. Lo B., Resolving Ethical Dilemmas-A Guide for Clinicians, 4th Edition, Lippincott Williams&Wilkins, 2009 [6]. Stafie C., Educa$ia terapeutic" #i responsabilizarea pacien$ilor cu boli cronice, Revista Romn de Bioetic , vol. 7, nr. 2, aprilie-iunie, 2009 [7]. Vaughn L., Bioethics- Principles, Issues and Cases, Oxford
Harrison, Principiile medicinei interne, ed. a II-a Teora, 2003 Jones D. W., Delivering the Promise: Progress, Challenges, Opportunities, Hypertension. 2008;51:1399-1402; 01.06.2008. Mancia G, De Backer G, Dominiczak A et al. Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007. Grupul de lucru pentru managementul hipertensiunii arteriale al Societii Europene de Hipertensiune (ESH) i al Societii Europene de Cardiologie (ESC). Revista Romn de Cardiologie Vol. XXII, Nr. 3, 2007, p 225-319.