Sunteți pe pagina 1din 8

www.e-referate.

ro

` Via de vie plantat pe lng cas poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini seminalte i nalte. Via de vie condus clasic, adic pe tulpini joase (reduse la simpla buturug) se cultiv n zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20...22 grade Celsius, fiind necesar protejarea prin ngropare n timpul iernii. Via de vie cu tulpini seminalte (0,7 m) i nalte (1-1,5 m) se pot cultiva n zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezisten, in general de -18...20 grade Celsius. Pentru completarea necesarului de elemente nutritive din sol, natura i omul au pus la dispoziia agriculturii o serie de produse care se numesc ngrminte.Prin ngrminte se neleg acele substane (materiale) de provenien organic sau mineral care se aplic n sol, la suprafaa lui sau pe plante, pentru completarea necesarului de elemente nutritive n scopul meninerii sau ridicrii produciei din punct de vedere cantitativ i calitativ. Administrarea ngrmintelor: Se impune mai ales acolo unde nu s-a fcut tratarea de baz cu ngrmnt i unde nu sau administrat ngrmintele nici la plantarea viei de vie. Se folosesc ngrminte naturale (gunoi de grajd bine descompus, compost) sau ngrminte minerale pe baz de azot, fosfor i potasiu. Cele azotoase se dau n prima parte a perioadei de vegetaie, in scopul stimulrii creterii viei de vie, cele fosfatice si potasice se dau n faza a doua a perioadei de vegetaie, pentru a stimula coacerea lemnului. ngrminte chimice cu azot n plant, coninutul n azot total variaz ntre 0,2 si 4,5% apreciat la substan uscat, fiind mai ridicat n semine i n plantele leguminoase. Carena n azot, duce la ncetinirea formrii substanelor proteice, la oprirea creterii si dezvoltrii plantelor. Plantele se opresc din cretere, frunzele rmn mici i au o culoare verde deschis i mor prematur. La pomi frunzele mature i fructele formate cad. Azotul n plante provine primordial din sol sau din fixarea azotului atmosferic din precipitaii. Pe aceast cale azotul este fixat biochimic printr-un proces enzimatic de reducere i trecere ntr-o legatura organica. Fixarea biochimic a azotului este un proces complex care este guvernat de unele enzime care duc la ruperea legaturii azotului molecular rezultnd compui intermediari ca hidrazina, hiroxilamina care n reacie cu compuii organici ce conin gruparea carbonil dau natere la substane organice azotate. Principalii compui anorganici ai azotului sunt:

NH3 HNO3 NH4Cl ( Sarurile de amoniu ) (NH4)2CO3 ( Praful de copt )

UTILITI ALE AZOTULUI:

Majoritatea azotului folosit n industrie este obinut prin distilarea aerului lichid. Acesta este apoi folosit pentru a sintetiza amoniacul. Din amoniacul produs in aceasta manier e obinut o mare varietate de produse chimice, incluznd fertilizatori, ngrminte chimice, etc. O alta folosire a azotului o reprezint, in combinaie cu oxigenul, obinerea unui anestezic folosit in medicin in timpul interveniilor chirurgicale. O aplicaie mai recent a azotului o reprezint folosirea in domeniul criogeniei. Nitrogenul este folosit de asemenea n industria coloranilor.

ngrminte chimice cu fosfor In sol, fosforul provine din roca parental pe care acesta s-a format. n orizontul arabil coninutul de fosfor total variaz ntre 0,03 i 0,24% P2O5. Fosforul din orizontul arabil scade cu adncimea i variaz ntre 0,02 i 0,16% P 2O5. Cea mai mare parte a fosforului n orizontul arabil este format din compui minerali (50 70%), iar restul este format din compui organici. In plant coninutul de fosfor variaz cu soiul i tipul organului (ntre 0,2 % n tulpini i frunze i 0,8 1,5%P2O5 n semine). Carena in fosfor se manifest printr-o ncetinire a creterii, ncetinirea formrii fosfoproteinelor, frunzele rmn subiri, peiolul se alungete, frunzele se nglbenesc sau se brunific devenind uneori violacee. Se reduce procesul de fructificare i se ntrzie maturarea fructelor. Clasificarea ngrmintelor cu fosfor Ingrmintele cu fosfor folosite n agricultur sunt sruri ale acidului fosforic, metafosforic sau polifosforic i au ca materie prim fosfaii care se gsesc n natur sub form de zcminte de provenien sedimentar, magmatic sau precipitare. Ele sunt clasificate dup solubilitatea lor n ap sau diferite soluii (solveni convenionali). ngrmintele chimice se administreaz n stare solid, n copci, n jurul plantei, dupa care se ud, sau se dau sub form lichid, dizolvate n ap. Dozele n care se dau variaz n funcie de gradul de fertilitate a solului, ajungnd pn la 70 g azot, 50 g potasiu si 60 g fosfor, substan brut (din comert), pentru fiecare vi. ngrmintele organice se dau n copci (gropie), cte 2-3 kg pentru fiecare vi, in 4 copci (gropie de circa 30 cm adncime).

Potasiul - indispensabil pentru producie i calitatea recoltei n viticultur 1. Importana general a potasiului pentru via de vie Potasiul este absorbit din sol de via de vie sub form ionic (K+) si spre deosebire de celelalte elemente nutritive eseniale, care dup absorbie sunt ncorporate n compui organici cu rol plastic, rmne liber n sucul celular, sub form ionic. Prezentnd o mare mobilitate n plant, potasiul joac un rol important n numeroase procese vitale, precum: activitatea enzimatic, regimul (economia) apei, fotosinteza, respiraia, metabolismul acizilor organici, sinteza hidrailor de carbon superiori si metabolismul substanelor azotate proteice si neproteice. Potasiul stimuleaz procesul de fotosintez prin mrire activittii asimilatoare a frunzelor si prin asigurarea unei mai bune utilizri a radiatiilor solare. Un roldeosebit de important i revine n reglarea regimului hidric al viei de vie, princontrolul exercitat asupra presiunii osmotice din celulele stomatice. n caz de carent de potasiu stomatele nu se nchid n timpul insolatiei puternice si plantele consum inutil o cantitate mare de ap, devenind astfel sensibile la secet. Potasiul joac un rol major si n metabolismul hidrailor de carbon, favoriznd att sinteza glucidelor simple si transformarea acestora n glucide complexe, ct si transportul glucidelor sintetizate n frunze spre organele de acumulare (struguri, rdcini, etc). Desi nu intr n compozitia proteinelor el joac un rol pozitiv n sinteza acestora, prin interventia sa enzimatic n momentul formrii legturilor peptidice. n cazul viei de vie o parte din potasiul absorbit (circa 40%) este utilizat pentru salificarea anumitor acizi organici, ndeosebi a acidului tartric, care este transformat n bitartrat de potasiu, acumulndu-se sub aceast form n boabe n cursul maturrii strugurilor. n acest fel este influentat aciditatea vinurilor, care n cazul unei carente n potasiu risc s devin prea ridicat, datorit slabei salificri a acidului tartric, procesul fiind invers n cazul unui exces de potasiu n must. 2. Potasiu n solurile viticole din Romnia Cultura vitei de vie n Romnia este cantonat ndeosebi n zona colinar, beneficiind de soluri cu fertilitate mai sczut, adesea afectate de procese intense de eroziune. Morfologia si fertilitatea natural a acestor soluri sufer de asemenea o serie de modificri n urma lucrrilor de desfundare si terasare efectuate cu prilejul nfiintrii plantatiilor viticole. Aceste procese, alturi de o litologie foarte diversificat, au indus o mare variatie a nivelului de aprovizionare n elemente nutritive a solurilor cu utilizare viticol din podgoriile trii. Majoritatea podgoriilor dispun de soluri cu un nivel mediu si

bun de aprovizionare n potasiu mobil, cuprins n general ntre 138 299 ppm. O slab aprovizionare cu potasiu este ntlnit numai n cazul solurilor brune eumezobazice (Drgsani, Blaj), brune podzolite (Stefnesti), cernoziomurilor levigate (Odobesti) si mai ales a psamosolurilor tipice (Dbuleni), reacia viei de vie la aplicarea ngrsmintelor cu potasiu fiind maxim pe aceste tipuri de soluri. Se consider ca limite de referint ce caracterizeaz starea de aprovizionare cu potasiu mobil a solurilor cu utilizare viticol, urmtoarele valori: - foarte slab - < 66,0 ppm - bun - 200,1-265,0 ppm - slab - 66,1-132,0 ppm - foarte bun - > 265,0 ppm - mijlocie -132,1-200,0 ppm 3. Potasiu la via de vie Via de vie extrage anual din sol pentru nevoile sale de crestere si rodire nsemnate cantitti de elemente nutritive, mrimea lor depinznd de factorii climatici, pedologici, genetici si agrotehnici angajati n ecosistemele viticole. n cadrul alimentatiei globale potasiul ocup adesea un loc dominant, depsind consumul de azot, ndeosebi n cazul soiurilor pentru vinuri albe si rosii de calitate superioar. Consumul de elemente nutritive Podgoria Soiul Prod. din care: t/ha Global N P2O5 K2O kg/ha kg/ha % kg/ha % kg/ha % Murfatlar Pinot gris 8,0 236 96 40,7 19 8,0 121 51,3 Valea Clugreasc Merlot 14,2 310 109 35,2 52 16,7 149 48,1 Drgsani Riesling italian 22,6 286 154 53,8 33 11,5 99 34,7 Cabernet Sauvignon 14,6 367 141 38,4 43 11,7 183 49,9 Minis Cadarc 14,8 233 90 38,6 30 12,9 113 48,5 Odobesti Riesling italian 30,6 539 303 56,2 42 7,8 194 36,0 Feteasc regal 41,7 663 372 56,1 45 6,8 246 37,1 Iasi Aligot 14,3 222 109 49,1 22 9,9 91 41,0 Greaca Cardinal 14,7 234 129 55,1 30 12,8 75 32,1 Consumurile specifice de elemente nutritive (N, P, K) nregistrate de principalele soiuri cultivate pentru realizarea unei tone de struguri (inclusiv organele vegetative anuale aferente) oscileaz ntre 6,0-14,8 kg N, 1,0-3,7 kg P2O5 si 3,8-15,2 kg K2O. Soiurile pentru vinuri de calitate superioar realizeaz consumuri specifice de elemente nutritive mai ridicate (mai ales de P si K), comparativ cu soiurile de mas si de vin de mare randament. Portaltoii prin capacitatea lor de absorbtie selectiv a elementelor nutritive din sol pot influenta consumul global de elemente nutritive realizat de soiurile vinifera si raportul dintre acestea, determinnd astfel anumite relatii ntre vigoare-rodire si cantitate-calitate. Cea mai ridicat absorie a potasiului se nregistreaz n cazul prezenei n combinaia de altoire a portaltoilor Berlandieri x Rupestris (ex.140 Ruggeri, 1103 Paulsen) si a portaltoiului Riparia gloire. Via de vie nregistreaz cel mai ridicat consum de potasiu n perioada cuprins ntre legarea florilor si prg (perioada iunie-august), n acest interval via de vie consumnd 62% din necesarul de potasiu.

Aprecierea nivelului si calittii nutritiei cu potasiu a viei de vie poate fi realizat pe baza diagnosticului foliar. Nivelul optim de referint privind continutul de potasiu n frunze (media fenofazelor nflorit si prg) este considerat 1,0-1,2% K (la s.u.), el fiind mai ridicat pentru realizarea optimului calitativ, respective 1,3% (Condei si colab., 1998). Nivelul critic, sub care productia si calitatea acesteia scad progresiv este considerat 0,9% K (la s.u.), ns simptomele vizibile ale carentei de potasiu apar la un continut sub 0,6% K. 4. Carena de potasiu la via de vie Carena de potasiu la via de vie apare ndeosebi pe solurile grele, foarte argiloase, ca o consecint a blocrii ionilor K+ prin adsorbtia acestora n reteaua mineralelor argiloase. Carena de potasiu poate apare si n plantatiile tinere amplasate pe soluri intens exploatate anterior si srcite n potasiu, sau pe soluri nisipoase ce permit o levigare rapid a potasiului. La via de vie riscul provocrii unei carente de potasiu prin antagonism ionic cu Mg, Ca sau NH4 este n general sczut. Primele simptome ale carenei de potasiu constau ntr-o schimbare de culoare si strlucire a frunzelor. Zona marginal a frunzelor ncepe s se decoloreze (la soiurile pentru vinuri rosii apare o pigmentatie antocianic), iar partea central capt o strlucire specific. Frunzele au tendinta de a se rsuci n afar. Pe msura intensificrii carentei decolorarea marginal se extinde si evolueaz n necroz. n cazurile grave se poate produce si o desicatie ntre nervuri sau la periferia frunzelor, ns acest fenomen apare mai ales la frunzele bazale n fenofaza maturrii strugurilor, cnd are loc un transfer intens al potasiului din frunze n struguri. n stadiul final frunzele necrozate se rsucesc n afar si ntregul frunzis capt aspectul de "ars". Distrugerea aparatului foliar poate determina o reducere cu 40-50% a activittii fotosintetice. Are loc o ntrziere a coacerii strugurilor, boabele rmn mici (fenomenul de mrgeluire), iar ciorchinele devine lax, productia de struguri fiind afectat att cantitativ ct si calitativ. Este influentat nefavorabil si fertilitatea ochilor pentru anul urmtor. Analiza foliar permite detectarea carentei de potasiu naintea aparitiei simptomelor vizuale. Pragul de la care se consider c vita de vie este insufficient aprovizionat cu potasiu este 0,9% K (la s.u.), ns simptomele vizibile ale carentei apare la un continut al frunzelor n K sub 0,6%. 5. Rezultatele experientelor cu ngrminte potasice n viticultur Dei relatiile stabilizate n timp n podgoriile Romniei ntre via de vie si ecotop posed o remarcabil mpotrivire la interventiile antropice, numeroasele studii si experimentri efectuate au evidentiat faptul c nutritia mineral a viei de vie poate fi optimizat agrochimic prin fertilizare. n acest context, cercetrile ce au vizat cunoasterea reactiei soiurilor vinifera la aplicarea dozelor diferentiate de potasiu, singulare, sau n amestecuri binare sau ternare cu N si P, au evidentiat faptul c fertilizarea cu potasiu a Indus sporuri de recolt cuprinse ntre 0,4-

3,2 t/ha, revenind pe kilogramul de K2O aplicat un spor de productie cuprins ntre 5,0 si 15,0 kg, n functie de agrofond si doza de potasiu aplicat . Fertilizarea cu potasiu a plantatiilor viticole si-a dovedit importanta nu numai n asigurarea unor recolte mari si constante dar si n obtinerea unei calitti superioare a productiei de struguri. Acest fapt este relevat de datele ce evidentiaz reetele de fertilizare ce au indus optimul cantitativ si calitativ n principalele podgorii din Romania, n cadrul crora potasiul detine o important pondere . Eficacitatea ngrsmintelor cu potasiu a fost strns corelat cu nsusirile fizice, chimice si biologice ale solurilor cu folosint viticol, care au indus coeficienti diferiti de utilizare a potasiului din ngrsmintele aplicate, cuprini n general ntre 34% (soluri brune argiloase) i 60% (regosoluri nisipoase). Datele experimentale obtinute la nivelul ntregii tri au evidentiat reactia pozitiv a vitei de vie la aplicarea K n podgoriile Blaj, Murfatlar, Drgsani, Valea Clugreasc, Stefnesti si Odobesti. Aplicarea K n combinatii binare cu N sau P a beneficiat de o reactie diferentiat a soiurilor vinifera n functie de conditiile ecopedologice concrete din cadrul fiecrei podgorii. Astfel, au reactionat favorabil la aplicarea NK soiurile vinifera din podgoriile Blaj, Minis, Pietroasa, iar la aplicarea PK soiurile vinifera din podgoriile Tg.-Bujoru, Iasi, Odobesti, Stefnesti si Drgsani. 6. Recomandri privind fertilizarea cu potasiu n viticultur Fertilizarea plantatiilor viticole privit ca mijloc profitabil de productie, dar si ca pericol potential de poluare ambiental si a nsusirilor sanogene ale strugurilor, trebuie s asigure o pondere ct mai just ntre "utilitate" si "periclitate" prin dimensionarea ct mai precis a dozelor de ngrsminte chimice n functie de rezerva solului n elemente nutritive si starea de nutritie mineral a viei de vie. Dozele de ngrsminte chimice cu K recomandate la nfiinare plantatiilor viticole (n completarea fertilizrii de baz cu gunoi de grajd) precum si cele aplicate n viile tinere nainte de intrarea pe rod (anii 2 3) sunt corelate cu rezerva solului n K mobil stabilit pe baza cartrilor agrochimice. n plantatiile viticole pe rod dozele de ngrsminte chimice cu potasiu se stabilesc cu ajutorul tabelelor agrochimice n functie de nivelul recoltelor scontate, care conditioneaz cantitatea de elemente nutritive extrase din sol prin recolt si n functie de oferta edafic exprimat de continutul solului n K mobil (ppm). Dozele de ngrsminte chimice cu potasiu (kg K2O/ha) recomandate la nfiintarea plantatiilor de vii roditoare si de portaltoi si pentru fertilizarea viilor tinere (anii 2-3) (Condei si colab., 1982). Specificaie Rezerva solului n K mobil (ppm) n stratul 0-60 cm (media) <60 80 100 120 140 160 180 >200 Doza recomandat, kg K2O/ha: a) la desfundatul terenului pentru 247 230 220 213 209 205 202 200 plantatii de vi de vie si portaltoi b) n viile tinere nainte de 107 90 80 73 69 65 62 60 intrarea pe rod P.O. Box 1609,

Avnd n vedere consumurile diferentiate de potasiu pentru realizarea recoltei n cadrul sortimentului de soiuri cultivate au fost elaborate tabele agrochimice pe directii de productie. Dozele de ngrsminte chimice cu potasiu (kg K2O/ha) recomandate n plantatiile de vii pe rod n functie de directia de productie (adaptare dup Condei si colab., 1982) Specificatie Rezerva solului n K mobil (ppm) n stratul 0-60 cm (media) <60 80 100 120 140 160 180 200 >220 1. Soiuri de mas Doza recomandat cu coacere timpurie (kg K2O/ha) pentru o si soiuri pentru recolt scontat de: vinuri de calitate 6 t/ha 155 147 139 132 127 122 120 118 116 superioar 8 t/ha 187 175 165 158 153 148 145 142 139 10 t/ha 208 195 185 177 172 167 162 158 155 12 t/ha 225 210 200 190 185 180 175 172 170 2. Soiuri de mas Doza recomandat cu coacere mijlocie (kg K2O/ha) pentru o si soiuri pentru recolt scontat de: vinuri de consum 8 t/ha 175 165 157 150 145 140 135 132 130 curent 10 t/ha 197 185 175 168 163 158 153 150 147 12 t/ha 212 200 190 183 176 171 166 162 158 14 t/ha 225 210 200 193 186 179 174 170 168 16 t/ha 235 218 208 200 193 188 183 178 174 18 t/ha 242 225 214 207 200 193 188 183 180 20 t/ha 247 230 218 211 204 197 192 187 184 n functie de reactia concret a viei de vie la dozele de potasiu aplicate, evidentiat pe baza diagnosticului foliar, dozele de ngrsminte chimice calculate cu ajutorul tabelelor agrochimice pot fi ajustate (corectate) cu ajutorul unui factor de corectie de diagnoz foliar, ce poate prelua valori cuprinse ntre 0 si 1,5, n functie de pozitionarea continutului n K al frunzelor fat de nivelul optim de referint considerat 1% K (la s.u.).

Bibliografie

International Potash Institute, Coordinator Central/Eastern Europe CH-4001 Basel/Switzerland www.ipipotash.org www.gradina-mea.ro Materiale de fertilizare i protecie fitosanitar curs editat la USAMVB

Powered by http://www.e-referate.ro/ Adevaratul tau prieten