ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA

Strategiile educaionale i sociale ale Romniei plaseaz coala ca factor de dezvoltare a capitalului social n relaia sa cu comunitatea pe care o deservete. Una dintre problemele permanente nscris printre prioritile colii i societii noastre , o constituie i orientarea colar i profesional. Actualitatea i importana ei este dat de contribuia esenial pe care coala o poate aduce la soluionarea i mbuntirea acesteia. Contribuia ei nu se reduce numai la pregtirea tinerilor pentru a ti cum s ia o decizie contient, liber dar ferm cu privire la devenirea lor colar i profesional, ci i la pregtirea i asigurarea unei fore de munc n stare s acopere cu succes toate sectoarele activitii sociale. O dat cu diversificarea domeniului muncii i cu progresele realizate de coala contemporan, problema orientrii colare i profesionale a devenit o preocupare sistematic a mai multor organisme particulare i de stat i n special a colii. Faptul c orientarea colar prezint interes att pentru individ ct i pentru stat i societate (privatizarea, cursuri de calificare, conversia cadrelor, omajul, asistena social, etc) a fcut ca problema s fie examinat de-a lungul anilor att sub aspectul su pedagogic, psihologic, social ct i sub cel umanitar, subliniindu-se caracterul su complex, interdisciplinar i multicondiionat. Orientarea scolara si profesionala (O.S.P.) reprezinta ansamblul actiunilor optionale si consultative realizate prin modalitati pedagogice, generale si speciale, subordonate, din punct de vedere al continutului, dimensiunii tehnologice/aplicative a educatiei, iar din perspectiva metodologica activitatii de asistenta psihopedagogica si sociala a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata la nivelul sistemului de invatamant. Din perspectiva continutului orientarea scolara si profesionala reprezinta un subsistem al dimensiunii tehnologice a educatiei care vizeaza formarea-dezvoltarea capacitatilor generale si specifice ale elevilor/ studentilor de aplicare a cunostintelor stiintifice in diferite situatii si contexte psihosociale (economice, culturale, politice, comunitare etc). Din perspectiva metodologica, orientarea scolara si profesionala
1

reprezinta un subsistem al activitatii de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata si realizata la nivelul sistemului de invatamant , intr-un cadru institutionalizat ( Asistenta psihopedagogica). Analiza activitatii de O.S.P. la nivelul unui concept pedagogic fundamental presupune delimitarea principiilor si a functiilor sale fundamentale care determina liniile principale de actiune definite prin intermediul obiectivelor generale si specifice. Principiile O.S.P. sintetizeaza cerintele care trebuie respectate de cei implicati in activitatea de orientare scolara si profesionala a elevilor. Sunt relevante cinci principii fundamentale: a) principiul corelarii actiunilor tuturor factorilor O.S.P. (scoala, familie, comunitate educationala nationala, teritoriala, locala) in conditiile cresterii rolului managerial al organizatiei scolare; b) principiul realizarii concordantei dintre aspiratiile si capacitatile elevului si cerintele dezvoltarii sociale exprimate in plan economic, politic, cultural, la nivel national, teritorial, local; c) principiul (auto)formarii-(auto)dezvoltarii elevului in vederea elaborarii si a definitivarii proiectului de (auto)orientare scolara si profesionala; d) principiul pregatirii psihopedagogice a elevilor si a parintilor in vederea definitivarii sfatului final de O.S.P. in conditii sociale optime; e) principiul valorificarii trasaturilor pozitive ale fiecarei personalitati in vederea activizarii tuturor resurselor de (auto)formare-(auto)dezvoltare permanenta a elevului pe tot parcursul procesului de O.S.P. Analiza activitatii de O.S.P. la nivel practic presupune, in acelasi timp valorificarea unor concepte operationale definite si dezbatute la diferite niveluri de exigenta pedagogica si sociala: abilitate, aptitudine, capacitate profesionala; aspiratie, atitudine profesionala; (auto)cunoasterea elevului; (auto)informare scolara, profesionala si sociala; cariera profesionala; centru, cabinet de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor; competenta scolara, profesionala; consiliere O.S.P.; cultura generala, de profil, de specialitate, profesionala, tehnica, tehnologica; decizie scolara. profesionala; fisa scolara/O.S.P.; ghid O.S.P.; integrare scolara, profesionala, sociala; interese socio-profesionale; invatamant profesional, monografie profesionala; motivatia O.S.P.; nivel de aspiratie scolara, profesionala, sociala; nomenclator scolar, profesional; planificare socioprofesionaia; perfectionare profesionala; profesiograma; profil psihologic; prognoza scolara, profesionala; randament
2

profesional: reciclare socioprofesionaia; reorientare socioprofesionaia; rol profesional: ruta profesionala: selectie scolara, profesionala; sfat (final) de O.S.P.; sistem national de O.S.P.; sociograrna; statut socioprofesional; structura socioprofesionaia; scoala profesionala; tehnologie de varf; teste pentru O.S.P.; vocatie scolara, profesionala, sociala ( Revista de pedagogie, nr. -/, Cariera: sansa sau planificare?; Dragan, Ion; Ozunu, Dumitru; Tomsa, Gheorghe, coordonator). Functiile O.S.P. vizeaza actiunile de investigare-informare-formare a factorilor implicati in activitatea de orientare scolara si profesionala, in general, a celor care trebuie orientati, in mod special. Dinamica lor este reflectata la nivelul obiectivelor activitatii de orientare scolara si profesionala angajate in cadrul sistemului si al procesului de invatamant: a) cunoasterea psihopedagogica si sociala a elevilor/studentilor, in calitatea lor de "obiect al educatiei" ( Fisa scolara), b) informarea scolara si profesionala a celor care constituie "obiectul educatiei" in vederea (re)integrarii lor optime in toate etapele educatiei ("ciclurile vietii"); c) stimularea procesului de adaptare sociala continua a obiectului educatiei In cadrul procesului de invatamant, orientarea scolara si profesionala angajeaza doua categorii de obiective pedagogice: A) obiective generale, valabile pe toate treptele scolaritatii, in contextul interactiunii educatiei tehnologice cu celelalte dimensiuni ale educatiei: a) formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea practica; b) asigurarea concordantei dintre nivelul de cunostinte si de aspiratii al elevului si cerintele si posibilitatile de integrare scolara, profesionala, sociala, existente in plan local, teritorial si national; c) stimularea capacitatilor creatoare necesare in perspectiva adaptarii scolarepro-fesionale-sociale optime a elevilor/studentilor in conditii de schimbare sociala rapida. B) obiective specifice, valabile la nivelul unor "cicluri de orientare" propuse, in mod special, pentru:
3

a) invatamantul prescolar - cultivarea respectului pentru profesiile practicate de diferite categorii de adulti; formarea-dezvoltarea deprinderilor de autoservire, auto-gospodarire; pregatirea procesului de integrare scolara in clasa I; b) invatamantul primar -formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea de invatare; cultivarea deprinderilor de munca independenta, integrabile in diferite activitati sociale utile; initirea in procesul de informare scolara si profesionala; c) invatamantul gimnazial - receptarea si aprofundarea informatiilor de baza despre reteaua scolara si profesionala locala, teritoriala, nationala; stimularea capacitatilor elevilor de (auto)cunoastere a personalitatii. indrumarea elevilor si a parintilor in vederea definitivarii unui sfat de O.S.P. optim; d) invatamantul liceal - formarea-dezvoltarea capacitatii elevilor de optiune scolara, profesionala, sociala optima; stimularea atitudinilor si a aptitudinilor socioprofe-sionale in vederea realizarii unor performante scolare superioare; aprofundarea procesului de informare scolara, profesionala, sociala la niveluri de competenta specifice educatiei tehnologice; sprijinirea elevilor in elaborarea si in perfectionarea propriului proiect de evolutie scolara, profesionala, sociala. Continutul activitatii de O.S.P. implica adoptarea unui model conceptual formativ, care pune accent pe "necesitatea educarii permanente a personalitatii" in vederea optimizarii procesului de integrare sociala a acesteia conform diferitelor roluri si statuturi asumate,longitudinal si transversal, la nivel institutional. Modelul conceptual formativ este superior altor modele exersate in practica pedagogica: modelul psiho-fiziologic, care pune accent doar pe depistarea anumitor insusiri individuale; modelul motivational, care pune accent doar pe depistarea "intereselor"; modelul clinic, care pune accent doar pe "dezvaluirea "inclinatiilor", in termeni de "psihodiagnoza", realizabila prin "teste proiective". Realizarea obiectivelor specifice O.S.P. presupune valorificarea unor metode si procedee integrate in diferite forme de activitate scolara (didactice si educative/orele de dirigentie etc.) si extrascolara ( instruirea nonformala): vizitele in unitati de productie; cercurile tehnice, expozitiile, concursurile, simpozioanele pe teme tehnologice; intalnirile si dezbaterile cu personalitati din domeniul vietii sociale (economice, politice, culturale etc); strategiile de organizare ergonomica a locului de munca si a relatiilor cu mediul etc; dezbaterile etice; chestionarele, convorbirea individuala, observatia sistematica, analiza rezultatelor in activitate (in mod special a rezultatelor obtinute la lucrarile practice, analiza informatiilor furnizate la nivelul massmedia; tehnicile de orientare si de autoorientare scolara, profesionala si sociala etc. Aceste metode si procedee au o arie de aplicabilitate mai larga,
4

determinata de mutatiile inregistrate la nivelul continutului educatiei tehnologice, a actiunilor si a efectelor declansate de aceasta in mediul scolar si extrascolar. Ele sunt realizabile in functie de specificul fiecarei varste psihologice si de dinamica fiecarui ciclu de evolutie al personalitatii umane. Perfectionarea activitatii de orientare scolara si profesionala ramane o problema deschisa, abordabila la nivel de politica a educatiei. Aceasta perspectiva angajeaza un ansamblu de decizii cu valoare macro si microstructurala, semnificative la nivelul sistemului si al procesului de invatamant: a) prelungirea momentului orientarii dupa - ani; b) integrarea orientarii in actiunea de asistenta psihopedagogica; c) intarirea pozitiva a motivatiei orientarii; d) sustinerea resurselor psihologice ale autoorientarii; e) asumarea resurselor sociale ale (re)orientarii.

Deciziile in domeniul orientarii scolare si profesionale reflecta in acelasi timp mutatiile fundamentale inregistrate in ceea ce priveste: - acumularea si evolutia cunostintelor stiintifice si scolare/universitare (cresterea cantitativa, transformarea calitativa); - dezvoltarea tehnologica si economica (evolutia socioprofesionala, evolutia notiunii de specializare/calificare socioprofesionala); - evolutia populatiei (structura, remuneratie, pregatire scolara); - evolutia unor factori bio-psiho-socio-culturali (originea socioculturala, originea geografica, sexul, premisa ereditatii). - Asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, Educatia tehnologica. Orientarea colar i profesional este influenat negativ de aa numita mod a profesiunilor i de sfaturile prietenilor i colegilor. Moda profesiunilor exprimat prin opinia public este un fenomen de psihologie social, cu efecte negative asupra procesului de orientare colar. Sunt ani i chiar perioade mai ntinse n care anumite profesiuni sunt la mod i au efecte de influenare a preferinelor i opiunilor elevilor i prinilor. A existat o mod a tiinelor juridice care a atras un numr mare de candidai la concursurile de admitere ale acestor faculti (18-20 candidai pe un loc). A existat i se menine moda medicinei i a tiinelor economice, dar la ora
5

actual facultatea cu cea mai mare atracie pentru tineri este Academia de Poliie unde numrul candidailor a ajuns la 20-25 pe loc. Moda are efecte negative mai ales prin consecinele ei, numrul mare de nereuii la concursurile de admitere care creeaz tot att de multe insatisfacii pentru cei n cauz i pentru prini. Pentru o bun orientare colar se recomand existena cu aceast specialitate n fiecare coal rolul de a-i cunoate pe elevi din toate punctele de vedere, de a le alimenta interesul pentru viitoarea profesiune i de a pune problema autocunoaterii aptitudinilor, abilitilor i performanelor de care sunt capabili.Mass-media poate furniza informaii obiective, verificate i actuale privitoare la funcionarea diferitelor sectoare ale vieii economicosociale i la cerinele care exist pe piaa de munc. Dup prezentarea iniial a ceea ce reprezint orientarea colar i profesional vom aprofunda problema legturii coalfamilie care este vital pentru viitorul copiilor. n tradiia colilor noastre s-au concretizat cteva forme de legtur cu prinii elevilor i anume: adunri, consultaii, vizite acas la elevi, lectorate pentru prini organizate cu concursul cadrelor didactice, gazete de perete pentru prini, adunri comune cu elevii i prinii, diferite sisteme de coresponden ntre cadre didactice i familiile copiilor. Sistemul activitii comune a colii cu familia a dus la nchegarea colectivului de elevi, a colectivului didactic i la unitatea de vederi i de aciuni comune a prinilor elevilor dintr-o clas. n luarea deciziilor privind orientarea colar i profesional s-a colaborat cu familia folosindu-se urmtoarele metode: observarea, convorbirile colective i individuale cu cadrele didactice i consilierul educativ al colii, studierea documentelor colare i a produselor activitii elevilor. Anchetele neau furnizat date importante despre ideile i concepiile ntregului colectiv de elevi i ale prinilor lor. Acestora din urm le-am cerut s rspund la un chestionar prin care urmream s cunoatem cum neleg ei colaborarea cu coala n luarea deciziilor privind viitorul copiilor lor i ce propuneri au de fcut n aceast direcie. Comentarea rezultatelor a dus la concluzia c prinii trebuie s ncurajeze interesul copiilor fa de o anumit activitate. De exemplu, prinii elevei, I.D din clasa a VIII a, care frecventa cursurile Palatului Copiilor seciile muzic-desen au fost sftuii s susin interesul fetei fa de pictur pentru a i se valorifica sensibilitatea fa de
6

frumos. Lipsa de iniiativ i de struin n desfurarea unor activiti instructiv-educative, dar nclinarea spre aciunile practice l-au desemnat pe elevul C.M. ca un posibil meseria, dei familia insista ca el s urmeze cursurile unui liceu teoretic, chiar dac el avea rezultate slabe la nvtur i se observa clar o orientare spre coala de Arte i Meserii. Prinii au fost sftuii s lase posibilitatea elevilor s-i decid viitorul, iar ei s-i pstreze poziia de observatori la distan i ndrumtori discrei ai alegerii pe care o va face copilul lor n legtur cu cariera. Nu trebuie s omitem importana edinelor cu prinii cnd sunt prezentate aprecierile profesorilor asupra felului n care nva i se comport toi elevii. De exemplu, profesorul de limba romn a ndrumat prinii elevelor B.N i A. L s le lase s-i pregteasc n comun temele pentru c exist o bun colaborare ntre ele i din schimbul de preri personale (brainstorming) rezult o eficientizare calitativ a procesului de instruire. Cele dou eleve au fost sftuite s urmeze un liceu pedagogic care le va permite dezvoltarea simului metodic n prezentarea informaiei. A.P., elev al colii Constantin Brncoveanu este un copil inimos, tandru, darnic, are simul umorului foarte dezvoltat, dar, el, personal, este dezordonat. Familia i recunotea ultimul aspect al caracterului i-i marginaliza calitile, dar la intervenia profesorului diriginte, n urma unor discuii colective cu prinii, elevul, profesorii, au fost lmurii c A.P. este capabil s urmeze o secie umanist a unui liceu fr a avea probleme de adaptare i chiar se poate remarca prin activitile lui creative. n concluzie, putem afirma c orientarea colar i profesional realizat corect reprezint premisa unei reuite integrri socio-profesionale i a unei afirmri sigure n domeniul pentru care individul a optat. Se evideniaz rolul profesorului n ridicarea calitii orientarea colar i profesional i chiar n deciderea viitorului unui colar pentru c el clarific o situaie, formuleaz un mod de gndire, intervine i ndrum elevul i familia n luarea deciziilor. Prinii n colaborare cu coala ofer copiilor deschiderea spre studiu i accesul la sursele de cunoatere care contribuie la efectul educaional la colii asupra elevului pentru c coala este a comunitii, iar prinii sunt parte din comunitate.

Bibliografie:

 Moisin, Anton- Prini i copii, Editura didactic i pedagogic, Bucureti 1995 Boro, Maximilian- Profesorul i elevii, Editura Gutinul, Colecia de pedagogie, Maramure, 1994 Narly Constantin- Pedagogie general, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1996 Iucu, B. Romi- Managementul i gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, 2000 Anghel, Petre- Stiluri i metode de comunicare, Editura Aramis, Bucureti 2003 Alfred, Adler- Cunoaterea omului, Editura tiinific, Bucureti,1991 Stanton, Nichi- Comunicarea, Societatea tiin i Tehnic, Bucureti,1995 Elena, Zamfir, Marian Preda- Diagnoza problemelor sociale i comunitare, Editura Expert, Bucureti 2000 Macavei Elena "Pedagogie-Teoria educatiei" Internet