Cu spirit gospodaresc si idei practice, eu si sotul am inceput sa facem planuri de amenajari si rotiri de culturi in spatiul gradinii de legume.

Suprafata pe care o avem nu este prea mare, dar ingrijind-o bine, folosind culturi succesive si asociate, am legume si zarzavaturi intregul an. Din toamna, dupa ce am strans toate legumele, am sapat terenul cu harletul (cazmaua) si am ingropat totodata gunoiul de grajd. Primavara, cum se topeste zapada si terenul se zvanta, imprastii 2 kg de azotat de amoniu, 2 kg de superfosfat si 2 kg de ingrasaminte potasice la 600 mp, apoi maruntesc bine pamantul cu sapa. Impart terenul in straturi si parcele separate de poteci (carari). Asa dupa cum stiu si tinerii cititori, legumele se pot cultiva prin semanare directa in gradina sau prin rasaduri. Atentie! Direct in pamant eu seman morcovul, patrunjelul, pastarnacul, sfecla rosie, ridichile, spanacul, salata, loboda, mazarea, fasolea, castravetii, dovleceii. Prin rasad cultiv rosiile, vinetele, ardeii, varza, conopida, broccoli, gulii, telina si, in unii ani cand pun, salata cu capatana, ceapa din seminte si prazul, bamele si andivele. Arpagicul si usturoiul le plantez in randuri cu saditorul la sfarsitul lunii martie, inceputul lunii aprilie. Eu am pus si in toamna usturoi turcesc si ceapa arpagic pentru o recolta timpurie, la fel am procedat cu rasadul de salata, pe care o acoperim in februarie cu cercuri metalice si folie inchipuind un mic solar. Ma asigur ca in fiecare an sa am suficienta samanta. Pentru straturi fac santulete cu ajutorul cozii de la sapaliga si le aliniez intinzand o sfoara. Seman cu mana si imediat acopar semintele cu pamant reavan, batand apoi fiecare rand cu lopata ca pamantul sa se lipeasca de seminte, ceea ce este un lucru foarte important. Asa inlatur si gazele care pot manca semintele. Care este timpul semanarii si plantarii principalelor legume? Morcovul, pastarnacul si patrunjelul le seman de timpuriu in pamant ingrasat cu 1-2 ani inainte, la distanta de 20-30 cm, iar cand rasar le raresc pentru prima oara. Dupa ce plantutele au mai crescut, le raresc din nou si am grija ca intre ele sa ramana spatiu de 6-8 cm. Mararul, patrunjelul, cimbrul si tarhonul le seman pe marginea straturilor sau marginea gradinii. Urmeaza cartofii, pe care ii pun la incoltit in ladite si ii tin intr-o incapere potrivit de calda si luminoasa. Ii aleg pe cei care au colti scurti, grosi si colorati (verde, roz, violaceu, dupa soi) si ii plantez in cuiburi cu cate un pumn de mranita (gunoi de grajd bine fermentat sau resturi vegetale). Intre cuiburi las o distanta de 30 cm, iar intre randuri 50 cm. Fasolea o seman la sfarsitul lunii aprilie si astfel avem pastai toata vara. Cel mai bine este sa semeni esalonat, la 2-3 saptamani, ca ultima semanatura sa fie la inceputul lunii iulie. Cuiburile sunt dispuse la 40 cm, iar intre randuri ramane o distanta de 30 cm. Cand se formeaza carcei punem araci ca sa aiba pe ce se agata. Fasolea oloaga (pitica) o pun in cuiburi. Ce faci cu rasadurile? Rosiile este bine sa le plantezi la sfarsitul lunii aprilie, lasand o distanta de 80-85 cm intre plante, le prasesti apoi de 5-6 ori, le copilesti, le uzi la 2-3 zile. Le pui tutori (tarusi) si le stropesti cu solutii din comert, dar numai dupa ce a plouat. Vinetele si ardeii le plantezi intre 5-10 mai, dupa ce a trecut pericolul brumei. La plantare vei uda bine si tragi pamant uscat in jurul lor, apoi timp de 7-8 zile nu le mai dai apa ca sa li se formeze radacini bune. Distanta dintre plante este 40 cm si 60 cm intre randuri.

Varza de vara o plantezi incepand cu 25 martie, in timp ce varza de toamna da rezultate mai bune cand o plantezi dupa 15 iunie, dar nu mai tarziu de 5-10 iulie. O vei uda des si daca ai posibilitati pune si gunoi de grajd ca sa se dezvolte bine. Castravetii sa ii semeni direct in gradina dupa ce au trecut 100 de zile de la Anul Nou si pana la sfarsitul lunii aprilie. Pui in fiecare cuib cate 3-4 seminte, lasi o distanta de 20 cm intre cuiburi si 60 cm intre randuri. Cand incep sa infloreasca le intinzi pe spaliere si legi apoi cu sarma sau sfoara. Acum le uzi o data pe saptamana doar la radacina. Mazarea o semeni la inceputul lunii mai, tot esalonat intre randuri, lasand 10 cm intre plante si 30 cm intre randuri. Dupa aceea pui tarusi scurti de 60 cm, tesi lejer plantele si uzi o data sau de doua ori pe saptamana pana la inflorire. Telina o rasadesti la inceputul lunii iunie la distanta de 30/30 cm si o uzi in fiecare zi. Reusita culturii de legume depinde de modul si momentul plantarii, caci plantele cresc si rodesc daca sunt bine ingrijite. Eu le plivesc si le prasesc de cate ori este nevoie, iar pentru udat folosesc apa tinuta in butoaie, daca e prea rece dauneaza plantelor. Obtii rezultate bune daca uzi dimineata. "Gospodarul bun", cum se spune din batrani, "isi face vara sanie si iarna caruta", asa ca la scoala noastra pregatirea rasadurilor de flori anuale a inceput din vara, cand doamna laborant Florentina Vladut si elevii au strans seminte de flori: tagetes, verbine, portulaca, gazania, zinnia, cosmos, delphinium, datura, ciuneraria. Semintele au fost semanate in sera didactica a scolii, incalzita cu soba cu lemne. In acest scop, doamna maistru instructor Leonora Mosteanu si elevii au pregatit din luna decembrie amestecul din pamant de frunze, pamant de cartita, lucerna si mranita cernuta din gunoi de grajd fermentat. Cu acest amestec au umplut ramele de scandura fixate pe mese metalice. Semanatul propriu-zis l-au facut la jumatatea lunii februarie in randuri la 1-3 cm intre randuri, in functie de specie. Pentru trasarea corecta a randurilor au confectionat o matrita din sipci de lemn, care prin apasare cu mana marcheaza santuletele pentru seminte. Semintele mari, dupa insamantare, le acopera cu nisip sau mranita, iar in cazul semintelor mici, de exemplu: antirchinium, begonia, echeveria, gloxinia, lobelia, portulaca insamantarea o fac la suprafata solului, pe care in prealabil l-au nivelat, fara sa le acopere, doar taseaza pentru aderenta. Pana la rasarire, ramele vor fi acoperite cu doua randuri de folie, una direct pe sol, cealalta peste rama. Plantele care nu suporta repicatul, cum este delfinium, le seamana direct in pahare de unica folosinta. In functie de ritmul de crestere al plantelor, incepem repicatul (asa ca in fotografia anexata). Pentru aceasta lucrare confectionam din timp un solar tip tunel. Elevii confectioneaza din vreme ghivecele din fasii de folie cu ajutorul capselor pentru hartie si a unui capsator si le umplu cu amestec de pamant. Atentie! Amestecul de pamant nu contine nisip, deoarece la udare se risipeste. Astfel, plantutele repicate le asaza in solar pe specii pana cand le vor planta la locul definitiv. Aceleasi lucrari le pot efectua toti cititorii Practic(i) si acasa, bineinteles, la scara mai mica. Va dorim sa aveti o primavara si o vara plina de flori!

Cum imi fac eu rasadurile. Prima operatiune pe care o fac o data ce se inmoaie frigul si zapada se topeste este sa imi aduc pamant din padure. Rasadnita mea are in lungiwww.practic-idei.ro/nou/pics/2005/04/Tif2.jpgme 3 m si in latime aproximativ 1,30 m, iar semintele sunt din recolta proprie si nu le tratez cu nimic, nici nu le pun la incoltit. Pamantul adus din padure il cern printr-o sita si partea cernuta (care este si mai fina) o pun la rasadnita, iar pe cea ramasa (cu frunze si radacini) o folosesc pentru ghivecele mari pentru o drenare a apei mai usoara. Aleg locul viitoarei rasadnite si aduc gunoiul de grajd pe care il pun in strat gros de 40-50 cm bine batut cu picioarele. Peste el asez un strat de 20 cm de pamant de gradina si presar aici otrava de coropisnite, pe care o cumpar de la magazinele cu astfel de otravuri. Apoi pun pamantul de padure cernut si amestecat cu nisip. Din acesta opresc o cantitate mai mica, 1-2 galeti de 10 l, pe care il presar peste semintele sadite. Dupa ce am format patul acesta de pamant ud, nu prea mult, si acopar totul cu o folie mare de nailon cumparata si pe care dau circa 200-300.000 de lei. Pamantul acesta sta asa cateva zile pana ies primele buruieni si primele coropisnite, chiar si moarte. Atunci descopar totul, culeg buruienile mici, crescute intre timp si mai pun otrava de jur imprejur cu o grebla mica (de la galetuta de jucarii a fiului meu, Bogdan), greblez pamantul si impart totul pentru semanat. O jumatate de rasadnita o folosesc pentru legume si cealalta pentru flori. Insamantarea o fac prin imprastiere si pun seminte de rosii de vara, apoi o bucata de pamant cu ardei gras sau gogosar, urmata de rosii de toamna, gogosar inca o data, apoi rosii lunguiete, ardei de umplut, vinete, ardei iuti lungi, ardei iuti grasi pitici. Pun apoi conopida, varza de vara, putina varza de toamna si gulii. Dupa sadirea verzei de vara mai pun varza de toamna si gulii. Cealalta jumatate a rasadnitei, adica partea florilor, este cea mai interesanta si mai pun seminte de petunii simple, crete, carciumarese, caldaruse, balsamine de gradina cu floare dubla, busuioc, cimbru, craite, sporul-casei simplu, marul lui Adam si multe altele carora nici eu nu le stiu denumirea. Apoi peste toate cern pamantul ramas din galeti, care a fost amestecat cu nisip in parti egale si de jur imprejur pun bulbisori de gladiole (puii cepelor mari). Dupa aceasta ultima faza ud totul din abundenta, acopar totul cu nailonul fara a intra aer din afara. In noptile in care afara e mai frig, eu acopar rasadurile cu paturi pe care a doua zi le iau. Germinatia dureaza intre 4 si 10 zile si la vinete mai mult. Abia dupa ce au iesit majoritatea semintelor, descopar si ud cu apa mai calda si foarte repede, de obicei dupa-amiaza, cand aerul e mai cald. Intre timp, o data ce incep sa creasca plantele, necesarul de apa este mai mare. Plivesc de buruieni, raresc plantele mici. Eu le iau si le replantez in margine, intre bulbii de gladiole care vor inflori in anul acesta. Cand incepe sa fie cald, in timpul zilei las o portiune a rasadurilor descoperita prin care sa intre aerul. Treptat las plantele libere si dupa ce in luna aprilie vin dimineti calde, incep saditul in gradina. Eu sadesc in gradina doua plante de ardei, rosii sau vinete la un cuib.

Va trimit si cateva fotografii unde am rasadnita de anul trecut care mai are inca intr-un colt busuioc, cateva petunii si rasad de gulii. O alta cu plantarea lor din rasadnita in gradina si inca o fotografie in care am o floare nepretentioasa si poate stie cineva cum o cheama si imi scrie. Planta e o splendoare cand e inflorita si la baza are o gramada de puisori. Pregateste-te! Primavara in curtea si gradina ta Pun semintele in amestec de pamant si nisip in parti egale Calendaristic primavara a sosit, insa pentru a ma apuca de lucru, in gradina mai am de asteptat putin. Locuiesc intr-o zona de deal, in apropiere de munti, unde iarna este foarte capricioasa si nu doreste sa plece asa usor. La sfarsitul lunii martie pregatesc semintele pentru rasad, in special cel de petunii. Inca din toamna am strans pamant si nisip pe care le amestec in parti egale. La inceput folosesc jardinierele, in care presar semintele. Le acopar foarte putin cu pamant si le ud doar cu pulverizatorul. Cand plantele au crescut suficient iau fiecare fir in parte si il transfer in pahare de unica folosinta. Cand vine timpul sa le plantez afara imi este foarte usor. Scot florile cu tot cu pamant si le asez in ghivece suspendate si jardiniere. Lobelia este mai pretentioasa si nu credeam ca voi reusi sa-mi fac rasad. Semintele foarte fine le presar pe pamant fara insa a le acoperi si, la fel ca la petunii, le ud prin pulverizare. La inceput, le tin la loc intunecos pana ce incoltesc, apoi le mut la lumina, dar niciodata in plin soare. Verific bulbii de dalii, gherghine, gladiole si canna pe care ii ingrop in vase cu nisip, apoi ii aduc la caldura. In luna aprilie, cand deja au doua-trei frunze, plantez gladiolele si canna in gradina, sub sticle de plastic, deoarece pe timpul noptii este inca foarte frig. In luna mai, cand trece pericolul de inghet, plantele mele sunt deja mari si viguroase. La fel procedez si cu ricinul, deoarece daca il plantez mai tarziu, acesta nu va mai ajunge in toamna la maturitate si semintele vor ramane verzi. Bulbii de gladiole ii voi planta in luna mai in doua etape, asa cum am citit si in revista Practic-Idei. Astfel, voi avea flori toata vara. Le place orice fel de pamant. Dupa ce floarea s-a uscat aproape in totalitate, scot bulbii din pamant si ii pastrez pe timpul iernii intr-un loc cu o temperatura care sa nu depaseasca 10 grade Celsius. In mai ii plantez la o adancime de 10 cm. Rasad fac si din alte seminte, cum ar fi: cosmos, trompeta-ingerului, balsamine, nalba, lobularia si alte flori. In luna mai, dupa ce am sapat toata gradina, administrez gunoi putred. Plantez rasadul in functie de inaltimea plantelor. Cele inalte in spate si rand pe rand, pana la cele mai mici. Completez apoi si cu seminte de plante care vor iesi ceva mai tarziu si care vor inflori pana toamna tarziu, cand va cadea prima bruma. De la cele timpurii, facute din rasad, culeg semintele ajunse la maturitate si astfel nu risc niciodata sa pierd un anumit soi de floare. Tot in luna mai ingrijesc si trandafirii pe care am avut grija sa-i acopar bine cu pamant, sa nu inghete deoarece sunt foarte sensibili la ger. Ii scurtez pentru o inflorire abundenta si pentru a avea flori mari. Inca din luna februarie au inceput sa apara primele flori ale primaverii: narcisele, lalelele si zambilele. Fiind inca frig, le-am acoperit cu o folie sa nu inghete. La fel am procedat din toamna cu garofitele care sunt plante bianuale si din care am mai multe culori, de la alb la rosu sangeriu. Tulpina se ramifica formand la capat un buchet de flori dese. Se insamanteaza in luna mai, iar peste iarna au nevoie de protectie, caci abia in anul urmator, in iunie vor inflori. De-abia astept sa reincep munca in gradina de flori, dar si in cea de legume. Am inceput sa-mi cumpar semintele de la producatorii autorizati si nu iau niciodata de la comerciantii din piete. Intotdeauna am fost foarte multumita de seminte deoarece am avut recolte bogate si frumoase. Deja am achizitionat seminte de salata, ridichi, mazare, busuioc, cimbru si patrunjel.

In urma articolului publicat in Practic-Idei nr. 12/2004, la pag. 28, foarte multe persoane mi-au solicitat seminte de morcov. Intr-adevar este un soi foarte bun, dar pe care il obtin numai din seminte cumparate si nu din productia proprie. Din acest motiv sper sa nu se supere pe mine cititorii Practic(i) care mi-au scris.

Pun semintele de salata in doua feluri de rasadnite: calda si rece Satul unde avem o casuta cu gradina, curte si o micuta livada are un farmec irezistibil. Primavara se instaleaza putin mai tarziu, lucrarile in gradina sunt decalate, dar aceasta nu inseamna ca nu avem activitati timpurii. Prin curte am curatat canalul de scurgere a apei provenite din topirea zapezii. Nu este indicat ca pasarile de curte sa bea din aceasta apa si pentru a evita asiguram cu apa din fantana, in vasele special atribuite, cantitatile necesare. Zapada din gradina o depozitam langa tulpinile celor patru peri ce strajuiesc gardul gradinii. Pregatim apoi straturile pentru semanarea de primavara a salatei, spanacului, morcovilor si patrunjelului. Nu le seman in aceleasi straturi ca si anul trecut. Salata si spanacul nu le semanam dupa rosii sau ardei pentru a evita preluarea bolilor acestora. Alegem straturile in care au fost ceapa sau patrunjelul. Salata se poate semana din februarie pana in mai, la fel si spanacul. Ambele tipuri de seminte germineaza la 3-5 grade Celsius, rezista pana la -34 grade Celsius si se dezvolta bine la temperaturi de aproximativ 15 grade Celsius. Salata o seman in rasadnita calda pentru a o putea recolta in mai si in brazda rece pentru a o avea in iunie. Secretul reusitei pentru ambele: sol bine afanat, imbogatit cu gunoi de grajd, pentru a-i da putere si caldura, si amestecat cu nisip pentru a asigura permeabilitatea. Morcovii si patrunjelul ii semanam in jurul datei de 15 martie, in strat sapat adanc, din toamna, gunoit imediat dupa sapare pentru ca zapada sai asigure mustirea. In seminte strecuram si cateva seminte de salata deoarece aceasta rasare mai repede si ne indica randurile pentru prima sapare (de aerisire), cand morcovii si patrunjelul nu se vad prea bine si pot fi confundati usor cu alte plante mici. Intr-un colt al gradinii am macris, o planta necesara alimentatiei de primavara. Il ajut in crestere prin ingrasare suplimentara cu solutie din o lopata de gainat la o galeata de apa (10-12 l). Solutia o pregatesc cu o saptamana inainte de udare. Ajut si la aerisirea solului prin sapare si evitarea baltirii apei. O alta planta pitita intr-un coltisor este papadia, careia ii dau atentie pentru a ma putea bucura de frunzele ei in salate. Am pus seminte la incoltit in sticle de plastic intregi, netaiate Va descriu cateva lucrari pe care le fac eu in gradina acum, cand vremea imi permite, si pe care nu le mai termin pana la toamna, cand adun roadele muncii mele. Pentru ca am sapat gradina in toamna si am pus gunoi, acum necesita o greblare. Aceasta operatiune o voi face si pentru lucerna, capsunii si ovazul pe care il seman pe marginea gradinii. Fac o rasadnita in care seman: rosii, ardei (iute, gras), varza, vinete, zorele, salvie, micsunele, cuisoare, gura-leului, petunii, regina-noptii, cimbru, busuioc, telina. Pe fiecare le scriu pe o foaie, in ordine, ca sa stiu ce am semanat desi eu deja m-am obisnuit cu ele si cam stiu ce am pus. Prin rasaduri pot avea plantele mai repede si ma pot bucura de ele. Le mut cand este cald si ele sunt suficient de mature pentru aceasta. Prefer sa le plantez cand da o ploaie si reusita este sigura. Semintele de castraveti le pun in paharute de plastic si cand rasadurile au doua frunzulite, le pun afara, in gradina. Fasolea tucara o pun sub forma de cuiburi, dar in santuri adanci de o palma, pentru a putea, seara, sa le acopar cu folie. Asa protejez plantele de frig si mana si cresc si mai repede. Semintele de dovlecei le pun in sticle de plastic, iar cand este cald le iau dopurile si ud.

Pentru rosii, iau cateva fire facute la rasadnita calda de la cei care au si 10 fire de ardei iute, 10 fire de vinete. Pentru ca nu am solar, le pun araci inalti de 1 m, iar pe deasupra lor pun folie care ajunge pana jos si leg. Cand vreau sa le ud, o dau la o parte, pun arceag (arpagic), morcov, pastarnac, salata, piper de gradina, sfecla furajera, ridichi, spanac si un pic de mazare, patrunjel. Tai vita-de-vie si ii leg joardele; curat si pomii si daca mai am puieti noi, ii plantez; curat si trandafirii, liliacul, Mana-Maicii-Domnului. Sap putin cu o sapaliga pe la radacinile plantelor de primavara pentru a le ajuta sa iasa mai usor, cum ar fi: zambile, narcise, lalele, bujori, am si o tufa de iarba caprei. Tai uscaturile la tufanici si la gura-leului, sap pe langa crini, micsunele si cand tot este sapat, mai arunc pe parcele seminte de care mai am. Sap via si capsunii. In capatul parcelei de capsuni, mai am un teren si dupa ce-l sap, seman seminte de arceag, pentru a nu ramane gol. In luna mai plantez bulbii de gladiole, nu toate in aceeasi zi, pentru a avea flori inflorite toata vara. La fel procedez si cu bulbii de canna rosie, dalie mov. Tot in mai sunt gata si rasadurile, le fac biloane, le plantez in sol, pun si fasole lata pe araci, castraveti lungi, tartacute de ornament, leustean, marar. Dupa atata osteneala nu-mi ramane decat sa ingrijesc gradina si sa ma ocup de puii de gaina sau de rata care vor iesi cat de curand. Primavara pomii fructiferi chiar au nevoie de taieri! In pomicultura, dupa efectuarea taierilor si stropirilor de iarna urmeaza o serie de lucrari si stropiri care vor asigura recoltele acestui an. Taierile la pomii fructiferi se efectueaza in functie de mai multi factori. Astfel, la inceput, dupa plantare, in functie de forma de coroana pe care vrem s-o obtinem se fac taierile pentru formarea coroanei. De obicei, formarea unei coroane se obtine in 3-4 ani de la plantare, prin operatii de modificare a pozitiei de crestere a ramurilor si lastarilor (prin aplecare, arcuire etc.) si prin taieri propriu-zise, prin scurtari si suprimari de ramuri. Pe parcursul formarii coroanei sunt executate si unele lucrari "in verde", cum ar fi suprimarea mugurilor, ciupitul si plivitul lastarilor. Odata formata coroana pomilor, ea trebuie mentinuta prin taierile de intretinere si fructificare. Taierile anuale sunt necesare pentru a reduce incarcatura excesiva cu muguri de rod in anii cand este nevoie, pentru a preveni alternanta de rodire si a stabili marimea ramurilor, pentru a evita alungirea si intrepatrunderea lor, fiind stiut ca in coroanele dese, in care nu patrunde suficienta lumina, se formeaza un mediu propice pentru inmultirea si dezvoltarea bolilor si a unor daunatori. De asemenea, la pomii cu coroana deasa stropirile se efectueaza mult mai greu, existand riscul ca solutia de stropit sa nu poata fi aplicata pe toate ramurile. Tot prin taierile de intretinere se urmareste echilibrarea vegetatiei intre baza si varful coroanei. Taierile de fructificare au rolul de a mentine pomii intr-un echilibru fiziologic timp mai indelungat. La pomii aflati in plina rodire, se urmareste normarea incarcaturii cu muguri floriferi in raport cu potentialul pomilor. Fiecare specie pomicola are particularitatile sale pentru taierile de fructificare. O data cu inaintarea in varsta, pomii fructiferi au cresteri vegetative slabe si productii scazute. Pentru cresterea duratei de viata si a potentialului productiv al acestor pomi se aplica taieri de intinerire. Taierile de intinerire dau rezultate bune cand volumul coroanei se reduce considerabil si semischeletul se intinereste in mare majoritate. Taierile pomilor fructiferi se efectueaza in principal in perioada de repaus. Taierile facute primavara tarziu sunt recomandate numai cand pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sanatosi de cei atinsi de ger. Taierile "in verde" se executa la unele specii: cires, piersic (timpuriu), dupa culesul fructelor. In aceasta perioada, pe langa lucrarile curente ce se executa in livada (adunarea tuturor resturilor de la taieri, sapatul in jurul pomilor, varuitul trunchiurilor etc.) in functie de specia pomicola, este perioada unor stropiri fundamentale de care depind in mare masura viitoarele recolte.

La mar se aplica doua tratamente de baza cand: I. 10-20% din mugurii florali sunt la inceputul infrunzirii (sunt cat o urechiusa de iepure); II. 10-15% din flori si-au scuturat petalele. Ambele tratamente se executa impotriva rapanului si a fainarii. La aceste stropiri, eu folosesc unul dintre urmatoarele produse: Benlate 50WP 0,05-0,07%, Punch 40EC 0,005 - 0,0075%, Rasumin 0,15%, Systane 0,1 - 0,125%. Este indicat sa folositi solutiile alternative. La prun de o importanta covarsitoare sunt in aceasta perioada urmatoarele tratamente: I. Pentru reducerea rezervei de daunatori, stropirea se aplica intre fazele de buton verde si inaltarea inflorescentelor. Tratamentul se aplica cu zeama bordeleza 1% sau Turdacupral 50 PV 0,5%. II. La caderea petalelor, prunii ii stropesc cu unul din urmatoarele produse: Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2%. La par in aceasta perioada este obligatoriu tratamentul pentru rapan si defoliatoare care se executa cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% si se efectueaza in intervalul dintre inflorirea corolei si deschiderea primei flori. La cires si visin folosesc aceleasi produse ca la par, impotriva moniliozei si antracnozei si le aplic la scuturarea petalelor. La piersic si cais aplic o stropire impotriva moniliozei, fainarii cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% sau Sumilex 0,1%, cand 10-15% din flori si-au scuturat petalele. Este bine de retinut ca in perioada de vegetatie piersicul nu suporta stropiri cu zeama bordeleza. In ceea ce priveste gradina de legume si zarzavaturi, as vrea sa amintesc importanta rotirii culturilor. La stabilirea succesiunii culturilor, trebuie sa tineti cont de mai multe criterii: caracteristicile biologice ale speciei, felul de valorificare a ingrasamintelor, familia din care fac parte plantele, utilizarea eficienta a apei din sol, boli si daunatori comuni unor specii, plante premergatoare etc. De obicei, tomatele, ardeiul si vinetele se cultiva dupa castraveti si dovlecei, iar tomatele sunt bune premergatoare pentru cultivarea radacinoaselor si bulboaselor care la randul lor sunt indicate ca bune premergatoare pentru frunzoase, varza si conopida. Referitor la flori va prezint un mod de plantare a petuniilor dupa repicare. Am confectionat un schelet metalic din fier beton de 6 mm care consta din doua cercuri unite intre ele prin trei bare de fier beton pe care l-am "imbracat" cu plasa rabitz. In mijloc am fixat o teava in care am facut gauri 10, apoi am umplut cu pamant de la mijloc spre margine. Am udat pamantul prin intermediul tevii cu gauri, iar sotia a plantat printre ochiurile plasei rabitz rasadurile de petunii, asa cum observati in poza nr. 2. Tot aici se poate vedea splendida floare a unui cactus (in ghiveciul alb), precum si-n plan indepartat florile de piatra.