REGII DACIEI

DECEBAL Mare rege dac(87-106 en) fiu al lui Scorillo.I-a urmat la tron lui Duras.Strateg talentat,Decebal reuseste sa zdrobeasca armata trimisa impotriva sa de imparatu l Domitian,sub comanda lui Cornelius Fuscus(87 en).Invins, un an mai tirziu la T apae ,de Tetius Iulianus,incheie o pace onorabila,profitind de infringerea sufer ita de romani din partea qvazilor si marcomanilor.Conditiile pacii,favorabile ro manilor(Decebal devenea rege clientelar al Romei si ceda anumite capete de pod i n stinga Dunarii) au fost exploatate cu multa abilitate in folosul sau.Decebal u tilizeaza sudsidiile,inginerii si instructorii militari,primiti conform conditii lor pacii,pentru a se intari in vederea viitoarelor ciocniri cu Roma,amplifica s i desavirseste sistemul de fortificatii din Muntii Orastiei,isi echipeaza si ins truieste oastea.Ajuns imparat in 98 en,Traian suspenda orice ajutor catre Dcebal si se pregateste activ pentru cucerirea Daciei.Razboiul incepe in 101 en.Invins la Tapae, Decebal incearca zadarnic,impreuna cu aliatii germani,roxolani si cel ti,organizind un amplu atac de diversiune asupra garnizoanelor de la Dunarea de Jos.In anul 102 romanii patrund in Muntii Orastiei ,cuceresc cetatea de la Coste sti si se apropie de Sarmizegetusa.Decebal cere pace si o obtine in conditii gre le,pierzind teritorii ,obligindu-se sa darime fortificatiile si sa renunte la po litica externa independenta.Traian ,care privea pacea numai ca pe un ragaz intre doua razboaie,concentreaza noi trupe si construieste podul de la Drobeta.Deceba l dindu-si seama de inevitabilitatea unui nou razboi,incalca pacea din 102 si se pregateste febril de aparare.Dupa inceperea ostilitatilor (105en),il captureaza pe Longinus,comandantul trupelor romane din Dacia incercind sa il determine pe imparatu sa incheie pacea dar generalul roman se sinucide..Razboiul i-a sfirsit in 106 en prin cucerirea cetatilor din Muntii Orastiei,Decebal se retrage spre n ord dar este ajuns de cavaleria romana si pentru a nu fi capturat se sinucide.Ca pul sau a fost adus imparatului de catre cercetasul Claudius Maximus Tiberius ,l a Ranisstorum si trimis apoi la Roma,unde a fost aruncat pe treptele Gemoniae. D upa ultimile cercetari numele de Decebal ar fi o porecla ,insemnind CEL VITEAZ,n umele real a lui Decebal fiind DIURPANEU. Un important scriitor roman,Dio Cassiu s,s-a folosit pentru a-si scrie opera de o serie de o serie de autori antici,ca Polybius sau Titus Livius dar i-a trecut cu vederea pe Caesar ,Salustius, Tacitu s sau suetonius care i-ar fi largit mult baza de informare.Cu privire la Decebal el spune: "Cel mai insemnat razboi al romanilor de atunci a fost cel impotriva dacilor ,asupra carora ,in vremea aceea,domnea Decebal.Duras care domnise mai in ainte lasase lui Decebal de bunavoie domnia" ( cartea LXVII,cap. 6 ,paragraful 1 ). Este vorba de evenimentele petrecute la inceputul anului 86 en cind domitian a inceput razboiul impotriva dacilor.referindu-se la acest moment ,Gh. Sincai,in Hronica Romanilor (vol.I,pag.5) scria : "Imparatul Dometian,carele era nu numai nesuferitoriu de osteneli ,ci si fricos, slab de fire..Drept aceia el nu s-a at ins de razboiu,fara numai prin povatuitori s-au ostit cu Decebal .Unul dintre ac estia era Cornelius Fuscus,comandantul cohortelor pretoriene ,caruia i-a fost in credintata conducerea armatelor romane ce au suferit mari dezastre ,Fuscus insus i gasindu-si moartea" Din relatarea lui Dio Cassius,fara sa stim pe ce izvoare s ebazeaza,reiese ca in vremea razboiului lui Domitian ,rege al dacilor era Deceb al si ca acesta primise conducerea ,cedata de bunavoie,de regele Duras. Sincai c onfirma si el ca luptele lui Domitian au fost conduse de Decebal.Dar Tacitus,con siderat cel mai mare istoric roman si care in plus a fost contemporan cu evenime ntele ,afirma in "Istorii" ca luptele au fost purtate de Diurpaneus,regele dacil or.Lucrarea sa s-a pierdut dar fragmentul care descrie evenimentul s-a pastrat i ntr-o lucrare a lui Paulus Orosius ,scriitor de la inceputul sec.V en.In lucrare a "Istoria impotriva paginilor" ( VII,10,4) el scrie : "caci cit de mari au fost luptele lui Diurpaneus ,regele dacilor,cu generalul Fuscus si cit de mari dezas trele romanilor,le-as enumera,intr-o insiruire lunga,daca Cornelius Tacitus,care a tratat in mod organic si cu foarte mare exactitate aceste evenimente istorice

, nu le-ar fi povestit pe indelete" Asadar potrivit lui Orosius ,armatele dacilo r ar fi fost conduse de regele Diurpaneus,informatie preluata de la Tacitus. Alt autor a carui opera s-a pastrat si care este bine informat este Iordanes.Iata c e scrie el despre acest moment : "Domitian a plecat cu toate fortele sale in Ili rya si incredintind conducerea aproape intregii armate generalului Fuscus, si ci torva barbati alesi,i-a obligat sa treaca peste Dunare impotriva armatei lui Dor paneus,pe un pod de corabii legate intre ele .Atunci gotii[getii,]care n-au fost luati pe neasteptate,au pus mina pe arme si chiar de la prima ciocnire au invin s pe romani,omorind pe comandantul acestora Fuscus.Pentru dobindirea acestei mar i victorii ,ei i-au numit pe conducatorii lor semizei"( Getica,77-78) Iordanes a putut prelua informatii din scrierile lui Cassiodorus,Dio Crysostomus sau Tacit dar datorita detaliilor cu care descrie campania din 86-87 el poate fi consider at un bun cunoscator si dovedesc buna lui informare. Despre dezastrul lui Fuscus din anul 87 en mai vorbesc si Martial (Epigrame, VI, 76,1-6) ,Iuvenal (Satire,I V,109-112),amindoi contemporani cu evenimentele dar fara sa aminteasca de cine e rau conduse ostile dacilor sau numele regelui lor. Din toate izvoarele antice se desprinde limpede concluzia ca armata romana a suferit un dezastru in Dacia dar se aceste izvoare se contrazic atunci cind amintesc de conducatorul armatei sau al statului dac.Pe fondul acestei confuzii,istoriografia moderna a incercat sa schiteze un tablou al situatiei din Dacia. Intru-cit regele Duras este mentionat doar de Dio Cassius ,s-a formlat ipoteza potrivit careia Duras si Diurpaneus ar fi una si aceiasi persoana si care i-ar fi cedat tronul ,la o data neprecizata lui Decebal invingatorul lui Fuscus,ipoteza sprijinita de C.Brandis;C.Patsch;C.D aiciviciu.Aceasta ipoteza nu poate fi acceptata intru-cit este contrazisa de Tac itus si de Iordanes care afirma limpede ca Fuscus a fost invins de regele Diurpa neus. Toate datele converg in a da crezare lui Tacitus,contemporan si bine infor mat asupra evenimentelor si trebuie admis ca victoria asupra lui Fuscus apartine regelui Diurpaneus.In acest caz Decebal este un supranume! Iordanes spune clar ca dacii in cinstea victoriei si-au numit conducatorii semizei.Acum regele Diurp aneus, ca urmare a vitejiei demonstrate in lupta va fi primit supranumele de Dec ebal care inseamna potrivit lingvistilor,inseamna : "CEL VITEAZ".In sprijinul ac estei logici vin esi Gh.Sincai care in opera sa ,care a fost intocmita pe surse si date la care noi ,azi nu mai avem acces , spune : "Decheval, craiul Daciei-ce lei vechi -carele si Diurpaneus s-au numit" Asadar regele Duras,batrin fiind nep utind purta povara unui razboi cu romanii la granitele Daciei,cedeaza tronul de bunavoie,lucru extrem de rar in istorie,nepotului Diurpaneus,fiul fratelui sau , care frate domnise inaintea lui si deci tinarul Diurpaneus (orfanul) avea dreptu ri la tron ,care invingindu-l pe Fuscus si luindu-i capul trofeu obtine o victor ie in urma careia regele dac a primit un nou nume cu care a intrat in istorie si in constiinta urmasilor. Mai trebuie amintit ca neamurile tracice,si dealtfel t oate neamurile de la nord de Dunare purtau un singur nume,facind astfel improbab ila existenta numelui Duras-Diurpaneus ----------------------------------------------------------------------------BUREBISTA -REGELE REGILOR DACI Cum va fi aratat acel stralucit barbat,care ,acum doua milenii,ridicindu-se dint re ai lui,a unit triburile geto-dace,faurind un imperiu dacic?Care vor fi fost i nsusirile lui morale si fizice? Documentele vremii nu spun nimic despre acest lu cru sau cele care spun s-au pierdut,in schimb in cele ramase se fac aprecieri ad mirative despre faptele si izbinzile sale si ale neamului sau, ceea ce obliga sa credem ca BUREBISTA avea neobisnuite virtuti ostasesti .politice si diplomatice . Strabon.contemporan cu marele rege dac ,spune:" Burebista,barbat get,luind con ducerea neamului sau ,prin abstinenta si ascultare de porunci,a ridicat pe oamen ii acestia,asa incit ,in numai citiva ani,a intemeiat o mare imparatie si a supu s getilor pe aproape toti vecinii;ba a ajuns sa fie temut chiar si de romani pen tru ca trecea Istrul fara frica,pradind Tracia pina in Macedonia si Iliria,iar p e celtii cei ce se amestecasera cu tracii si iliriii-a pustiit cu totul ,iar pe boii de sub conducerea lui Cristasiro,precum si pe taurisci i-a nimicit cu desav rsire" Burebista a fost un rege pe masura cerintelor si virtutilor neamului sau,

geto-dacii ,care reprezinta ramura nordica a marelui popor trac,care l-a rindul sau are radacini adinci in spatiul carapato-danubiano-pontic.Despre traci Herodo t spune:"Neamul tracilor este cel mai numeros din lume dupa cel al inzilor.Daca ar avea un singur cirmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei ,el ar fi de nebiruit si cu mult mai puternic decit toate neamurile. Dar acest lucru este cu neputinta si niciodata nu se va infaptui.De aceea sint acestia slabi" Statul dac ,sub BUREBISTA a fost rezultatul dezvoltarii vietii materiale si spirituale, pr elucrarea fierului,roata olarului,olaritul in sine,agricultura practicata intens si organizat desi cunoscute din vechime acum au luat o deosebita amploare.Ca do vada a acestor dezvoltari este si sporirea populatiei,cind pe linga cresterea nu marului de localitati se pot observa si infiintarea unor asezari de tip protourb an-centre militare,religioase,politice pe care dacii le numeau in limba lor DAVA . Lumea geto-daca se caracteriza prin continuitate,particularitate transmisa si rominilor .Izvoarele istorice,la care se adauga numeroase marturii arheologice,v orbesc de existenta ,inca din veacurile precedente,a unor capetenii iscusite : D ROMIHETE(300),OROLES(sec 2 ien) ,RUBOBOSTES (sec 2 ien) si altii nenumiti care i n fruntea ostirilor dace au infruntat pe sciti,persi.germani,celti,romani.In pre ajma crearii statului dac condus de BUREBISTA ,existau 4 mari uniuni de triburi, care aveau moneda proprie ,cu o arie de raspindire foarte mare de la Morava(riu ce desparte Moravia de Slovacia)si pina la Bug si Olbia si din Rodopi pina la Vi stula.Dezvoltarea interna a societatii geto-dace ajunsese la un stadiu ce impune a trecerea la un sistem de organizare sociala superioara.BUREBISTA ,prin marea s a opera de unificare ,a raspuns acestei cerinte istorice,intemeind un stat centr alizat,puternic pe care l-a condus timp de 4 decenii! Unirea triburilor geto-dac e a fost posibila datorita premiselor etnice,culturale,lingvistice , spirituale si geopolitice.Unitatea etno-lingvistica este explicit aratata de autori antici (Strabon;Sallustius;Trogus Pompeius;Cassius Dio) iar Ptolemeu din Alexandria in "Indreptar geografic" mentioneaza citeva triburi dace (albocensi; buri; costoboc i; piefigi; ratacensi;saboci) iar poemul anonim "Mingiierea Liviei "consemneaza tribul dacilor apuli.Unitatea religioasa se baza pe credinta in acelasi zeu ZAMO LXE si pe credinta in nemurire a tuturor tracilor si era deasemenea intarita de prezenta pe tot teritoriul locuit de geto-daci a anahoretilor numiti KAPNOBATAI si KTISTAI.Caile unirii sint doar doua: pe calea diplomatiei,care a strins in ju rul lui Burebista acele capetenii care au inteles necesitatea unei singure autor itati politice si calea razboiului ,a armelor pentru cei ce incercau sa-si pastr eze privilegiile regionale.Exista posibilitatea ca insusi Burebista sa fi condus cetele geto-bastarne care l-au infrint pe C.Antonius Hybrida in batalia de ling a Histria. Dupa ce a reusit sa unifice triburile geto-dace si le-a impus discipl ina si respectul fata de legi,BUREBISTA si-a consolidat statul si si-a extins st apinirea,folosind iscusinta sa militara ,politica si diplomatica , a distrus put erea celtilor,pina in Slovacia,apoi a cucerit orasele grecesti de pe coasta de v est si de nord a Marii Negre de la Apollonia(Szopol-Bulgaria)pina la Olbia(la li manul Bugului).Intr-un timp relativ scurt .marele rege,a izbutit sa intemeieze u n mare regat care se intindea spre vest si si nord-vest pina la Dunarea de mijlo c si Morava,spre nord pina la Carpatii Padurosi spre est pina la Bug si Marea Ne agra iar spre sud ,peste Dobrogea, pina in Balcani.Toate partile locuite de geto -daci ,de la cursul superior al Dunarii pina la mare,formau un adevarat imperiu getic ,asa cum il numeste Strabon,putind ridica la lupta ,potrivit aceluiasi aut or,o armata de 200000 de oameni,cifra impresionanta pentru acele timpuri! Primel e expeditii organizate de Burebista asigura flancul estic si sud -estic al regat ului sau,intre Carpati si Nistru unde ii supune pe bastarni si ii infringe pe sc iti apoi se ocupa de orasele traco-celtilor scordisci.Urmeaza apoi campania impo triva oraselor grecesti de la Pont.Se supun fara lupta :Tyras;Tomis;Callatis;Dyo nisopolis;Apollonia in timp ce Olbia; Histria; Odessos si Mesembria sint atacate violent si supuse.Expeditiile apusene au ca scop asigurarea flancului vestic,un de dupa celto-tracii scordisci din SV,sint atacate triburile celtice ale Boiilor si Tauriscilor din NV. Stapinind o Dacie asa de mare si putenica,BUREBISTA a in tervenit si in politica Romei,care stapinind acum Macedonia constituia un perico l pentru statul dac.Pentru a preintimpina un atac roman ,BUREBISTA a luat partea lui Pompei in confruntarea acestuia cu Cezar.Dupa batalia de la Dyrrachium(Dura

zzo,Durreo-Albania),regele dac a trimis invingatorului o solie cu misiunea de a negocia o alinta.Regele Daciei oferea lui Pompei ajutor militar in schimbul recu noasterii de catre acesta a cuceririlor sale.Dar inainte ca oastea daca sa ajung a la locul bataliei ,teatru de lupta aflat la o asa mare distanta,Pompei a fost invins de Cezar in batalia de la Pharsala.Cu toate acestea amenintarea getica a continuat sa produca ingrijorare la Roma ,incit insusi Cezar se pregatea sa porn easca asupra Daciei,in fruntea unei mari armate pe care o concentrase in Macedon ia.Planul nu a mai fost pus in aplicare deoarece in 44 ien Cezar este asasinat i n senat. In ce priveste politica interna,sub marele rege dac se stabilesc norme juridice si etice prin indemnarea la sobrietate si abstinenta si desigur prin pi uterea exemplului.noul mod de viata are ca centru spiritual Muntele sfint KOGAIO N dar s-au mentinut si incintele sacre locale.Pe plan local ,Burebista mentine i n conducere pe sefii de trib localicare s-au supus ,in timp ce pe plan central r ecruteaza oameni noi ,insarcinati cu administrarea activitatilor productive ,str ingerea darilor si supravegherea muncilor obstesti.Astfel se realizeaza sistemul de fortificatii din muntii Surianul intre vaile Sebesului ,Muresului ,Streiului si Jiului,cuprinzind cetatile de la Costesti,Blidaru,Piatra Rosie,Banita,Capiln a,Cugir si Virful lui Hulpe.Exista trei tipuri de cetati astfel construite: ------cetati de piatra ecarisata(blocuri de calcar fasonate) ------ cetati de piatr a nefasonata legate cu lut -------cetati simple de pamint si lemn. Teama ca arma tele lui BUREBISTA ar putea ocupa provinciile romane a continuat sa ingrijoreze Roma.La un moment dat s-a raspindit zvonul ca dacii au invadat Macedonia,obligin d senatul roman sa trimita o delegatie la fata locului pentru a cunoaste adevaru l.Marc Antoniu,fostul adjunct a lui Cezar,s-a folosit de zvonurile care circulau pentru a obtine conducerea unei mari armate -lucru initial refuzat de senat-in vederea unei confruntari cu ostile lui BUREBISTA.Odata ajuns la comanda ,Marc An toniu,si-a adus armata in Italia si a pornit al doilea razboi civil. Statul geto -dac intemeiat de BUREBISTA,prima formatiune politica de asa amploare atit in is toria noastra cit si printre primele in Europa,a avut o puternica o puternica in riurire asupra urmasilor,favorizind o intensa circulatie economica si o rapida r aspindire a formelor culturii geto-dacice in tot arealul stapinit de marele rege ,contribuind prin marea opera politica a lui BUREBISTA la formarea unui statorn ic indemn la unitate si independenta ,atit de necesara,deziderat implinit de a i ntregul abia 1842 de ani mai tirziu. NUMELE MARELUI REGE Textele antice si martu riile epigrafice cu privire la BUREBISTA sint putine si nici macar toate nu sint in deplin acord cu numele sau.Ele n-i l-au transmis ortografiat in diferite var iante.Astfel in textul lui Strabon,il gasim mentionat de 4 ori.cel mai des folos it esteBUREBISTAS.In unele manuscrise intinim insa Burebistas apoi Boirebistas s i chiar Beirebistas.In inscriptia dedicata de dionysopolitani lui Acornion numel e figureaza in doua feluri:in rindul 22 in grafia Burebista si in rindul 33 apar e sub forma Burabeista. Forma Burebeistas se intilneste si pe o epigrafa ,pastra ta partial,descoperita la Mesembria(Nesebar-Bulgaria) ridicata in onoarea unor c omandanti locali care s-au distins"conducind oastea in razboiul impotriva lui Bu rebeistas"- Trecind la autori antici de limba latina numele regelui dac apare la :Iordanes(Getica 11,67)sub forma Buruista(Dehinc regnante gothis Buruista),la T rogus Pompeius (Historiae Philippicae in prologul cartii XXXII intocmita de Iust inus)se spune de o incrementa Dacorum per Rubobostem regem pe care unii autori m oderni afirma ca ar fi o transcriere gresita a numelui Burebista.Ultimele cercet ari insa arata ca cresterea puterii dacilor a avut loc cu mai mult de un secol i nainte de Burebista ca o contra pondere la slabirea puterii celtilor ,si deci este vorba de doua personalitati diferite. Ca orisicare geto-dac BUREB ISTA avea un singur nume ,obicei vechi aryan,si ca atare este specific traco-dac si face parte din grupa acelor antroponime ce nu se intilnesc la alte neamuri.A ceste nume sint alcatuite din sufixe si elemente lexicale,curente in vorbirea uz uala,apartinind fazei in care au luat nastere numele proprii.Astfel de nume ,com puse din doua teme sint numite de lingvisti nume compuse,pline(zweistammige Voll namen). Primul dintre elementele numelui Burebista,Bur-Bure-Buris-se intilneste si la alte antroponime sau toponime tracice:Bur-re-nus;Bur-ena;Bour-keistos;Burgaena;Bour-feitos;Bor-brefa;Piro-Bori-Dava.Cea dea a doua parte,finala,isi gases te numeroase analogii:numele proprii din lumea traco-geto-daca sint numeroase:Za

eri-vista;Aulu-beista si altele cit si in numele compus Tara-bostes sau Costo-bo stes.Radacina cuvintului poate proveni din sanscritul -bhuri-h- care inseamna bo gat,puternic,mult, iar a doua parte are radacini in bho-s-k care inseamna "stral ucit""nobil" sau"prea cunoscut"!Majoritatea cercetatorilor sint insa de caord ca numele BUREBISTA ar insemna: "stralucit, nobil binecunoscut,primul intre barbat i,puternic" Faptul ca numele marelui rege apare in atitea ipostaze unele pe acel asi monument sugereaza ca acest nume are in componenta vocale tracice care nu av eau corespondent in limba greaca sau latina ori are sunete ca "a"sau"i"pe care e vident autorii antici sau lapicizii sculptori in piatra ,incercau in zadar sa le redea in alfabetul latin sau grecesc ,dar care sunete se regasesc in limba romi na Cele doua mari realizari ale luu Burebista,pe linga alte multe alte infaptuir i,sint realizarea primul stat al dacilor in accepiunea moderna a civintului si u nificarea triburilor geto-dace in cadrul acestui stat.Acest sta va supravietui c reatorului sau si numai timpul scurt pe care l-a avut pentru a se intari a facut ca Roma sa cucereasca Dacia si nu invers. BUREBISTA a fost singurul om capabil ca intr-un timp relativ scurt sa uneasca toate semintiile certarete ale traco-da co-getilor,sa supuna pe toti vecinii si dusmanii Daciei ,sa stapineasca toate or asele de pe tarmul Pontului Euxin,Dacii sub domnia de 40 de ani a regeleui, fiin d neinvinsi in toatre bataliile,realizind ceea ce lui Herodot ii parea imposibil dar confirmindu-l pe acesta.Uniti dacii ar fi putut stapinii lumea! Tot el este cel ce a pus sa se cladeasca in piatra formidabilul sistem de cetati din Muntii Orastiei,a ridicat temple in care preotii daci au timp si se si dedica cercetar ilor astronomice ,de botanica farmaceutica si medicina,si tot sub indelungata lu i domnie numarul davelor creste vertiginos. Unirea tuturor geto-dacilor a transf ormat neamul getic intr-o mare putere europeana, facind din Burebista"cel dintii si cel mai mare rege dintre cei ce au domnit cindva pesteTracia",stapin a ambel or maluri ale Dunarii pe aproape intreg cursul acesteia.Marea forta pe care neam ul getic a pus-o in slujba regelui ,i-a permis acestuia sa porneasca lupta impot riva celtilor si sa-i alunge din Dacia,ajungind astfel vecin cu neamurile german ice de sub conducerea suebului Ariovist.Victorios in luptele cu Boii si Taurisci i,apoi supunind pe celtii scordisci,va face incursiuni in teritoriile romane din Balcani,va supune pe Bastarni si va cuceri orasele-state grecesti de pe malul m arii.Stapin pe un imens teritoriu,dispunind de forte uriase ,militare si economi ce,Burebista isi putea permite sa se amestece in politica Romei.Numai norocul a facut ca armata lui Cezar sa nu ajunga sa dea piept cu ostile dace,otelite prin disciplina si fanatism religios.Alta ar fi fost soarta viitorului stapin al Rome i. Amenintarea uriasei puteri de la nord de Dunare a continuat sa obsedeze Roma si dupa moartea lui Burebista.Lucanus,contemporan cu Nero,in opera sa intitulata "Pharsalia",in care a descris razboiul dintre Caesar si Pompei pune in gura lui Cato urmatoarele"feriti-ne,zei ceresti,ca,printr-un dezastru care i-ar pune in miscare pe geti si pe daci,Roma sa cada ,iar eu sa mai ramin teafar"! Burebista si geto-dacii vor ramine in istoriografia erudita a evului mediu occidental fiin d revendicati ca stramosi de diferite popoare:gotii,danezii,spaniolii.In "Cronic a Generala" regele Alfonso el Sabio povesteste cu entuziasm si admiratie despre ZAMOLXE,BUREBISTA si DECENEU. -----------------------------------------------------------------------CHARNABON Rege get mentionat in tragedia lui Sofocle "Triptolemos" ca domnind peste geti f ara insa a se putea limita exact geografic arealul regatului sau. (Tragicorum Gr aecorum Fragmenta ,210,frag.543) -----------------------------------------------------------------------------COMOSICUS Rege si mare preot al statului dac intracarpatic,urmas direct al lui Deceneu,pro babil in perioada cuprinsa intre 44 ien---28/29 en . Comosicus trebuie sa fi fos

t un om matur la urcarea pe tron,fiind greu de presupus ca ar fi existat sansa s a ajunga in pozitia lui daca nu ar fi avut experienta si implicit virsta necesar a.Despre perioada in care a trait ,cercetatorii afirma ca domnia lui se intinde pe timpul lui Augustus si Tiberiu .Este neindoielnic ca acest mare preot si ulte rior rege dac a fost ales si pregatit de Deceneu.Despre el,Iordanes spune"iar du pa ce Deceneu a murit,(dacii)l-au avut in ,aproape aceiasi veneratie, pe Comosic us,deoarece acesta nu era mai prejos in iscusinta.El era socotit,datorita pricep erii sale,si rege peste dinsii si Mare Preot,si judeca poporul ca judecator supr em" (Iordanes;Getica;73-74)Acest intelept rege a domnit in Dacia intracarpatica ,avind o domnie destul de indelungata iar ca Mare Preot ,Comosicus a desfasurat o intensa activitate pentru a mentine nestirbita autoritatea lui Zamolxe si pent ru practicarea virtutilor.Este sigur ca ,acolo unde nu izbutea cu legea,Comosicu s intervenea cu simtul sau de echitate vestit si cugeta in spiritul moralei zamo lxiene.Doctrina nemuririi sufletului dadea cadrul general al judecatilor caci ea presupunea recompensa fericirii postume pentru cei ce traisera respectind sacra lege.Religia si justitia se imbinau astfel ducind la fanatism si nu odat ala sa crificiul suprem.Sigur este ca in timpul domniei lui Comosicus,dacii au pierdut teritoriul stapinit de ei intre creasta muntilor Haemus si Dunare -----------------------------------------------------------------------------COSON Din cauza lipsei izvoarelor scrise ajunse pina la noi ,cu privire la istoria get o-dacilor multe nume importante ale civilizatiei acestora raman fie necunoscute fie controversate.In rindul acestora de pe urma se numara si numele regelui Coso n.Controversa asupra acestui rege are ca temei decoperirea unor monede de aur ce poara legenda - K O S O N -scrisa cu caractere grecesti.Asemenea monede au fost descoperite in Transilvania in numar mare ,de foarte multa vreme si au intrat i n atentia carturarilor inca din sec.XVI-lea.Despre ele vorbeste Erasmus din Rott erdam la 1520 sau umanistul Stefan Zamosius la 1593. Monedele cu legenda KOSON a u facut parte din citeva mari tezaure de aur descoperite de-a lungul vremii in T ransilvania.Primul dintre acestea s-a gasit la 1543 si continea citeva mii de pi ese impreuna cu obiecte de aur.Despre acest tezaur s-a spus ca ar fi fost scos d intr-o incapere boltita situata sub albia riului Strei,pe care umanistii care ne dau informatia il identifica cu Sargetia ,amintit de Dio Cassius.Cercetarile ul terioare infirma acest lucru si localizeaza descoperirea tezaurului intr-una din cetatile dacice din muntii Orastiei,foarte probabil chiar la Sarmizegetusa.Fapt ul este dovedit si de imprejurarea ca pe acelasi loc s-au mai descoperit ulterio r doua tezaure,unul in 1803 si al doilea in 1804 Numarul exact nu se poate stabi li dar fiecare tezaur continea in jur de 1000 de kosoni.Pe baza documentelor car e pomenesc despre descoperirea celor doua tezaure s-a ajuns la cifra de 2143 de monede de aur,din care 1412 poarta legenda Koson .400 dintre acestea au ajuns la monetaria imperiala austriaca de la Alba-Iulia unde au fost topite!Un numar mic de monede gasite la Gradistea Muncelului au ajuns la Muzeul de la Viena,unde si nt pastrate si azi. In afara de tezaurele de la Sarmizegetusa,alte doua tezaure s-au gasit la Axente Sever si si la Cozma,in Transilvania ,la care se aduga desc operiri izolate in sudul Moldovei,in Oltenia si in Banat.In total se mai pastrea za azi in jur de 150 de monede descoperite exclusiv in spatiul daco-getic de la nordul Dunarii si in special in zona cetatilor de la Gradistea Muncelului.Aceast a constatare ne ofera cheia rezolvarii intrebarii puse in legatura cu regele COS ON. Faptul ca pe monedele de aur au reproduse,pe o fata un vultur,si pe cealalta un personaj insotit de doi lictori,imagini ce se regasesc si pe monedele romane emise de Q.C.Brutus conduce la concluzia ca monedele au fost emise in intervalu l 43-42 ien de catre Brutus(unul din ucigasii lui Cezar)care se pregatea de lupt a cu triumvirii.Dupa lupta de la Philippi in 42 ien invinsul Brutus s-a sinucis. Pregatindu-se de lupta,Brutus ar fi emis monede de aur pentru a plati pe oamenii lui Coson folositi ca mercenari.Inainte de a da credibilitate acestei ipoteze t rebuie spus ca numele regelui dac apare si intr-un izvor literar.Este vorba de o pera cu privire la viata celor 12 cezari a lui Suetonius,care ne vorbeste de reg

ele get COTISO ,al carui nume apare in manuscrisele mai vechi sub forma Coson ,f orma probabil corecta ea intinindu-se si pe monedele amintite.Ca aceste monede a u fost emise de un dinast dac din interiorul arcului carpatic o dovedeste si fap tul ca pe primele emisiuni numele regelui apare scris corect pe cind pe cele ult erioare scrierea apare doar schitata,mesterii nemai fiind interesati de trascrie rea fidela a numelui. Se desprinde deci concluzia ca regele COSON a fost unul di ntre urmasii directi ai marelui rege BUREBISTA,despre a carui domnie din pacate nu stim nimic in afara relatarii lui Suetonius,de la care aflam ca inparatul Aug ustus a fost invinuit de intentia de a-si da fiica in casatorie regelui get COTI SO-COSON. Suetonius spune"M.Antonius scribit,primum cun Antonius filio despondis se Iuliam,dein Cotisoni Getarum regi,quo tempore sibi Quoque in vicem filiam reg is in matrimonium petisset"(M.Antonius scrie ca el(Octavian) a fagaduit-o pe Iul ia mai intii fiului sau,Antonius,apoi lui Cotiso,regele getilor,si ca tot atunci a cerut in schimb,in casatorie,chiar pentru el,pe fiica regelui).O serie de man uscrise poarta in locul cuvintelor Cotisoni Getarum cuvintele Cosoni Getarum reg i Acest rege intrat in legatura cu Brutus( ucigas a lui Cezar ,dusmanul lui Bure bista),la 42 ien .Prin sustinerea acestuia in lupta cu triumvirii, se pledeaza p entru apartenenta lui COSON la partida credincioasa marelui rege si a nealinieri i lui la grupul de rasculati care l-au ucis pe acesta.Dobindind mai tirziu ierta rea de la Octavian ,pentru neinspirata alianta cu Brutus,Coson ajunge in destul de bune relatii cu imparatul pentru ca prin anii 32-31 ien zvonurile despre o pr oiectata incuscrire sa poata fi puse in circulatie la Roma si sa fie credibile. Cert este ca pe timpul acestui rege navalirile dacilor nelinisteau in asa hal pe romani incit poetul Horatiu este adesea intrebat: "quinque obvius est me consul it:o bone nam te scire,deos quoniam proprius contingis,oportet Num quid de dacis audisti?" (---ce se mai aude despre Daci?----Horatius,Satirae,II,6,versul 53) D aca se admite grafia gresita a numelui Cotiso,si majoritatea cecetatorilor inlin a spre aceasta ,atunci mai trebuie spus ca acest rege a fost amintit si de Horat iu(Satire,II,6,51-53)sau si mai sugestiv spune in Ode;III;6;13-16 ca"n-a lipsit mult ca Roma sa fie nimicita de dacii cei mesteri in azvirlirea sagetilor" si de Florus care spune"dacii stau aninati de munti.De acolo sub conducerea regeleui Cotiso,de cite ori Dunarea inghetata lega cele doua maluri,obisnuiau(deci nu num ai o data!) sa navaleasca si sa devasteze tinuturile vecine"(Epitome;II;28;18).I ndicatiile lui Florus ,privind muntii in care salasluiesc dacii au facut ca rega tul acestuia sa fie localizat undeva in zona Olteniei si a Banatului,de ambele p arti ale muntilor. -----------------------------------------------------------------------------DAPYX Rege al unui trib sau uniuni de triburi getice din Dobrogea .Dion Cassius(Istori i Romane,51,26,1-3)il aminteste in legatura cu campaniile lui M.Licinus Crassus la Dunarea de Jos,ii da titlul de rege si situeaza stapinirea acestuia undeva in partea centrala a Scythiei Minor.Intrind in conflict cu alt rege get,Rholes,cli ent al Romei ,este infrint in cimp deschis de trupele romane si de cetele gete a le lui Roles,Dapyx se refugiaza in cetatea sa!Cetatea este cucerita cu ajutorul unui tradator grec si regele se sinucide.Fratele sau cade prizonier dar isi reca pata libertatea .Populatia se refugiaza in pestera Keiris.Crassus ,comandantul a rmatei romane porunceste sa se zideasca toate intrarile in pestera si astfel sil este pe cei adapostiti acolo sa se predea.(Cassius Dio LI 26) -----------------------------------------------------------------------------DECEBAL Mare rege dac(87-106 en) fiu al lui Scorillo.I-a urmat la tron lui Duras.Strateg talentat,Decebal reuseste sa zdrobeasca armata trimisa impotriva sa de imparatu l Domitian,sub comanda lui Cornelius Fuscus(87 en).Invins, un an mai tirziu la T apae ,de Tetius Iulianus,incheie o pace onorabila,profitind de infringerea sufer

ita de romani din partea qvazilor si marcomanilor.Conditiile pacii,favorabile ro manilor(Decebal devenea rege clientelar al Romei si ceda anumite capete de pod i n stinga Dunarii) au fost exploatate cu multa abilitate in folosul sau.Decebal u tilizeaza sudsidiile,inginerii si instructorii militari,primiti conform conditii lor pacii,pentru a se intari in vederea viitoarelor ciocniri cu Roma,amplifica s i desavirseste sistemul de fortificatii din Muntii Orastiei,isi echipeaza si ins truieste oastea.Ajuns imparat in 98 en,Traian suspenda orice ajutor catre Dcebal si se pregateste activ pentru cucerirea Daciei.Razboiul incepe in 101 en.Invins la Tapae, Decebal incearca zadarnic,impreuna cu aliatii germani,roxolani si alt ii,organizind un amplu atac de diversiune asupra garnizoanelor de la Dunarea de Jos.In anul 102 romanii patrund in Muntii Orastiei ,cuceresc cetatea de la Coste sti si se apropie de Sarmizegetusa.Decebal cere pace si o obtine in conditii gre le,pierzind teritorii ,obligindu-se sa darime fortificatiile si sa renunte la po litica externa independenta.Traian ,care privea pacea numai ca pe un ragaz intre doua razboaie,concentreaza noi trupe si construieste podul de la Drobeta.Deceba l dindu-si seama de inevitabilitatea unui nou razboi,incalca pacea din 102 si se pregateste febril de aparare.Dupa inceperea ostilitatilor (105en),il captureaza pe Longinus,comandantul trupelor romane din Dacia incercind sa il determine pe imparatu sa incheie pacea dar generalul roman se sinucide..Razboiul i-a sfirsit in 106 en prin cucerirea cetatilor din Muntii Orastiei,Decebal se retrage spre n ord dar este ajuns de cavaleria romana si pentru a nu fi capturat se sinucide.Ca pul sau a fost adus imparatului de catre cercetasul Claudius Maximus Tiberius ,l a Ranisstorum si trimis apoi la Roma,unde a fost aruncat pe treptele Gemoniae. D upa ultimile cercetari numele de Decebal ar fi o porecla ,insemnind CEL VITEAZ,n umele real a lui Decebal fiind DIURPANEU. -----------------------------------------------------------------------------DECENEU Sacerdot dac ,mare preot ,sfetnic si colaborator apropiat a lui Burebista.Cel ma i important personaj dupa rege in statul dac.Deceneu l-a ajutat considerabil pe marele rege in opera sa de unificare si organizare a triburilor geto-dace.Dupa m oartea lui Burebista si destramarea stapinirii acestuia(44 ien)Deceneu isi asuma si puterea regala in statul dac intracarpatic.O informatie din Iordanes(Getica: XI,67)indica venirea lui Deceneu la putere ca vicerege,Burebista acordindu-i o p utere aproape regala.Strabon spune:"Burebista.si-a luat ca ajutor pe Deceneu ,un barbat vrajitor,care umblase multa vreme prin Egipt ,invatind acolo unele semne profetice,datorita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor.Ba inca ,de la u n timp era socotit si zeu,asa cum am aratat cind am vorbit de Zamolxe.Ca o dovad a de ascultarea ce i-o dadeau getii,este si faptul ca ei s-au lasat induplecati sa-si stirpeasca viile si sa traiasca fara vin"(Geografia:VII,3,11) Dupa Iordane s ,Deceneu era un om de o vasta eruditie.Relatarea istoricului got contine date deosebite privind rolul cultural si religios indeplinit de catre Deceneu in inst ruirea spirituala a stratului ierarhic superior de sacerdoti si tarabostesi daci :"Observind inclinatia lor de al asculta in toate si inteligeta lor nativa,el ia initiat in aproape toata filozofia,caci era maestru priceput in aceasta.El i-a invatat etica,dezvatindu-i de obiceiurile lor barbare,i-a instruit in fizica ,f acindu-i sa traiasca potrivit cu legile naturii,pe care gotii[getii]transcriindu -le le pastreaza pina azi[sec VI en] cu numele de belagines;i-a invatat logica,f acindui-i superiori celorlalte popoare in ce priveste mintea;aratindu-le practic a i-a indemnat sa-si traiasca viata in fapte bune; demonstrindu-le teoria,i-a in vatat sa contemple cele 12 semne ale zodiacului iar prin ele mersul planetelor s i toata astronomia,lamurindu-i cum creste si scade discul lunii si cu cit globul de foc al soarelui intrece masura rotunjimii pamintului si le-a expus sub ce nu me si sub ce semne cele 345 de stele trec de la rasarit la apus ,ca sa se apropi e sau sa se departeze de polul ceresc.Vezi ce placere (este) ca niste oameni pre a viteji sa se indeletnceasca cu doctrinele filosofice,cind mai aveau putin raga z de razboaie.Putea sa-l vezi pe unul cercetind pozitia cerului,pe altul proprie tatile ierburilor si ale arbustilor,pe acesta studiind cresterea si scaderea Lun

ii pe celalalt observind eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului,Soarele vrind sa atinga regiunea orientala,este adus inapoi in regiunea occidentala Get ul se linisteste de indata ce primeste explicatia acestor lucruri.Aceasta si mul te altele,invatind Deceneu pe geti ,prin stiinta sa,a stralucit in mijlocul lor ca o adevarata minune."(Getica;XI;69-70)>prin felul acesta Iordanes ne infatisea za seriozitatea si priceperea cu care ,cel putin clasa sacerdotala, privea preoc uparile stiintifice iar mai departe"pe barbatii cei mai de seama si mai intelept i pe care i-a invatat teologia,i-a sfatuit sa cinsteasca anumite divinitati si s anctuare,facindu-i preoti si dindu-le numele de pileati" (Getica;XI,71) Deceneu a revigorat spiritualitatea geto-dacilor,inlaturind cultul bahic sau dyonisiac a sociat cu cultura vitei de vie si cu orgii.El este cel dintii care s-a opus vigu ros patrunderii in Dacia a cultelor straine ,vatamatoare pentru sanatatea spirit uala si corporala a geto-dacilor.De aceea nu este intimplator si fara rezonante religioase profunde ca el a determinat autoritatea regala sa dispuna distrugerea vitei de vie-planta sacra a lui Dyonisos-si ca toata preotimea dacica l-a sprij init in acest act extraordinar. Ca mare preot si vicerege , apoi el insusi rege Deceneu,a dispus de dubla autoritate ,morala (stirpind viciul betiei)si politica (organizeaza triburile si casta sacerdotala ),facind dintre nobili o clasa de pi lleati,ca si din categoria privilegiata mai larga ,capillati(sau comatti),din ac easta facind pentru clerul de rind o clasa asimilabila cu clasa cavalerilor roma ni-equites. Deceneu considera ca viitorul si stralucirea poporului sau depind nu mai de inalta tinuta morala si plecind de la aceasta premisa se poate cladi un e dificiu statal si social trainic,motiv pentru care , sprijinit de BUREBISTA, a i nfaptuit o profunda reforma sociala si religioasa a poporului geto-dac..Aceasta reforma , celebra in lumea antica ,a fost pusa in practica nu prin legi oficiale si seci ci prin rabdare si educatie.Deceneu a impus sobrietatea si cumpatarea , acea modestie a sufletului ale carei valente razbat din textul lui Platon.Decene u a cerut poporului"ascultarea de porunci" ca efect al educatiei prin dreptate.G etii fiind recunoscuti in antichitate ca fiind "cei mai drepti"dintre cei cu car e se inrudeau,caracteristica desigur foarte veche . Deceneu a fost una din acele impresionante personalitati care si-au creat un loc de frunte in istoria lumii. Un factor care l-a ajutat sa se realizeze pe sine insusi si prin asta sa fie de folos neamului sau ,a fost prietenia si sprijinul pe care Burebista i le-a acord at,lucru rar in istorie.Ei s-au inteles si au claborat ,armonios si eficient inc it,in putini ani,au izbutit sa dureze un stat puternic atit social cit si moral -----------------------------------------------------------------------------DROMIHETE Important rege (sec 4-3 ien)al triburilor getilor ordessensi din Cimpia Munteana cu centrul in cetatea Helis.Din relatarile lui Diodor din Sicilia rezulta ca la capatul unor lupte impotriva getilor,in cursul carora a cazut prizonier Agatocl es,fiul lui Lisimah,a avut loc o noua campanie de pedepsire condusa de insusi Li simah.Prins cu armata cu tot si dus la Helis ,diadohul macedonean a fost tratat cu toate onorurile.Se considera ca tinutul strabatut de macedoneni era Cimpia Mu nteana si ca tot acolo se afla si cetatea Helis ,probabil la asezarea de la Pisc ul Crasanilor,iar intariturile restituite getilor la incheierea pacii erau pe ma lurile Dunarii.Conflictul dintre monarhul macedonean si regele get este de fapt o lupta pentru asigurarea frontierei statului lui Lisimah ,pe linia Dunarii de J os(ca o continuare a politicii lui Alexandru cel Mare)si este o manifestare a ri valitatii dintre puterea macedoneana si getii din nordul fluviului ,pentru stapi nirea oraselor grecesti de pe litoralul Marii Negre.Ajutorul dat de geti oraselo r pontice rasculate impotriva lui Lisimah a constituit baza conflictului dintre regele Thraciei si Dromihete care ,profitind de luptele interne dintre diadohi s i-au extins influenta in sudul Dunarii. (Pausanias,I,9;Strabo,VII,3,8;Diodor Sic ulus,XXI,11-12) Regatul get este un tip clasic de democratie militara condusa de un sef militar cu atributii clare si de necontestat doar in perioada campaniilo r militare.Diodor relateaza ca ostenii geti ai lui Dromihete cereau sa hotarasca EI asupra sortii lui Lisimah,si ca regele get a trebuit sa ii convinga de neces

itatea eliberarii captivului. Se admite, indeobste ca prima expeditie a avut loc cam pe la 300 ien , condusa de Agatocles ,expeditie care a avut un sfirsit nefe ricit pentru fiul regelui Thraciei.Prins de geti a fost tinut in captivitate mul ta vreme.Abia in 292 ien ,Dromihete ii da drumul si-l trimise,incarcat de daruri si desigur cu lectia invatata,la tatal sau,sperind zice Diodor ca v-a dobindi g ratuit teritoriul ocupat de Lisimah.Departe de a intelege gestul getului,indata ce si-a vazut miinile dezlegate,Lisimah a organizat o noua expeditie,trecind in persoana Dunarea.Getii s-au retras pustiind totul inaintea invadatorilor astfel ca in curind ,armata macedoneana a ajuns sa sufere de foame..Pentru a-si desavir si opera tactica,Dromihete se foloseste de iscusinta unui fals dezertor,un capit an din armata sa pe nume SEUTHES care ,dupa ce cistiga increderea lui Lisimah ,r euseste a rataci pe macedoneni prin locuri grele de umblat pe unde curind si foa mea si setea ii face prada usoara pentru geti.Istovita si ratacita,armata macedo neana a sfirsit prin a fi inconjurata si capturata de getii lui Dromihete si dus a la Helis ,cetatea de scaun a dinastului get.Se spune ca Lisimah,sorbind cu nes at apa proaspata oferita de biruitori ,dupa atitea zile de insetare, ar fi excla mat",pentru cit de mica placere am ajuns rob din rege ce eram"(Plutarch) Dupa vi ctorie ,Dromihete s-a dovedit nu numai un bun comandant de oaste ci si un abil p olitician .Diodor spune ca"getii incepura sa strige si sa ceara ca regele prins in lupta sa fie adus inaintea lor si pedepsit cu moartea(fiindca e drept ca popo rul care s-a primejduit in lupta sa hotarasca dupa voia sa asupra dusmanilor pri nsi),Dromichaites ,impotrivindu-se la pedepsirea regelui le-a spus ca este in in teresul lor ca omul sa ramina neatins.Caci daca el ar fi ucis,numaidecit alti re gi vor ocupa domnia lui Lisimah si vor fi pentru ei o primejdie si mai mare deci t Lisimah.Dimpotriva ,daca ar scapa,el v-a purta recunostinta getilor iar cetati le,cite mai inainte fusesera in stapinirea getilor,le vor cistiga din nou fara n ici un pericol"Scena este tipica pentru o democratie militara.Poporul inarmat re vendica dreptul de a hotari soarta prinsilor,regele nu poate sa hotarasca singur sau sa nesocoteasca pur si simplu dorinta adunarii,el ii CONVINGE pe luptatorii sai asupra avantajelor diplomatiei. Diodor spune in continuare ca Dromihete i-a invitat pe regele thrac si si pe apropiatii sai la un ospat,pregatindu-le masa cu fastul obisnuit la curtile elenistice.El insusi ,impreuna cu fruntasii geti,m incau din vase simple mincaruri saracacioase iar vinul il beau din cupe de lemn si cornuri de vita(Diodor spune"precum era obiceiul la geti").Lasindu-l pe Lisim ah sa se patrunda de deosebirea dintre cele doua mese si implicit cele doua civi lizatii ,regele get l-a mustrat apoi parinteste pentru ca si-a parasit curtea sa stralucita si regatul sau bogat pentru a duce razboi impotriva unor oameni sara ci si simpli.Lisimah ,recunoscindu-si greseala ,este lasat liber,Dromihete primi nd inapoi cetatile pierdute mai inainte.Pausanias adauga ,ca de nevoie ,Lisimah si-a dat fiica in casatorie dupa regele get.Cert este ca Dromihete victorios dar neincrezator in trainicia victoriei ,reuseste ,printr-un amestec de forta si ab ilitate sa smulga adeversarului o pace mai mult decit favorabila,pace intarita p rintr-o casatorie dinastica -----------------------------------------------------------------------------DURAS Rege dac (c.68/69-87 en) dupa toate probabilitatile frate a lui Scorilo si unchi a lui Decebal.(Dion Cassius LXVII,6;Orosius,VII,10,4;Iordanes,Getica,76) .In an ul 69 in timpul luptelor dintre Vespasian si Vitellius,legiunile din Moesia au f ost chemate in Italia,lasind descoperita provincia.Profitind de acest lucru,daci i aliati cu sarmatii,au trecut Dunarea si au distrus armata romana comandata de Pompeius Agrippa care cade in lupta.Vespasian il infringe pe Vitellius si trimit e trupe ,intre care legiunea a VI-a.Dupa lupte grele dacii si sarmatii au fost r espinsi peste Dunare.Constient de pericolul roman Duras amplifica punctele forti ficate si in special ansamblul intariturilor din Muntii Orastiei.Urmind pe tronu l cezarilor Domitian a pregatit razboiul impotriva qvazilor,marcomanilor si daci lor.Pentru a preintimpina un atac roman Duras denunta tratatul incheiat cu impar atul Vespasian si considerindu-se liber de obligatii ataca fortaretele romane"pe

cind domnea imparatul Domitian,de teama lacomiei acestuia,getii desfacura alian ta pe care o incheiasera odinioara cu alti imparati si incepura sa devasteze mal ul Dunarii,stapinit de multa vreme de imperiul roman,nimicind armatele (romane) si pe comandantiilor.In fruntea acestor provincii(Moesia) era pe atunci,dupa Agr ippa,Oppius Sabinus,iar la geti domnia o avea Dorpaneus.Dindu-se lupta romanii a u fost invinsi .Lui oppius sabinus is-a taiat capul,iar getii navalind asupra mu ltor castre si orase,au pradat tinuturile ce tineau de imperiu"(Iordanes,Getica, 76) Este foarte probabil ca sub domnia lui unificarea majoritatii triburilor se infatuise deja si ca inafara controlului sau mai ramasesera putine forte dace.Na vala asupra posesiunilor romane ar fi aminat astfel ,daca nu inlatura complet,pr imejdia romana si l-ar fi silit pe Domitian sa restabileasca subsidiile suspenda te.Dupa obiceiul lor ,dacii trecura Dunarea pe gheata in iarna anului 85/86.Ofen siva lor ,condusa probabil de tinarul nepot al regelui,Decebal, a semanat panica in imperiu.Asa cum spune Tacitus"erau puse in cumpana taberele intarite ale leg iunilor si insasi stapinirea noastra" (Tacitus,Agricola,41) Pregatirile romane d e riposta nu scapa vigilentei dacilor.Momentul era greu ,inclestarea se anunta c rincena si era nevoie de o maxima incordarea a statului dac si mai cu seama de o priceputa conducere militara,pe care batrinul rege Duras nu se mai simtea in st are sa o asigure.In fata pericolului el cedeaza tronul dupa 18 ani de domnie, ma i tinarului Decebal ,fiul lui Scorilo,gest pe cit de intelept pe atit de rar in lumea antica. -----------------------------------------------------------------------------HISTRIANORUM rex ---rege al histrienilor--Denumire sub care e cunoscut un conducator get din nordul Dobrogei(cca 342-338 i en)) ,mentionat de Trogus-Iustin in legatura cu rezistenta pe care a opus-o patr underii in dreapta Dunarii a scitilor condusi de Atheas(Hist.Philipp.IX,2,1).In forma care a ajuns la noi titlul poate insemna fie :"rege al locuitorilor din Is tros=Histria" fie "rege al bastinasilor de pe malurile Istrului(gr.Istros=Dunare ),dar deoarece Histria nu a fost niciodata guvernata monarhic,nici nu a cunoscut vre-un magistrat care sa poarte titlul de basileu ,ramine valabila notiunea de rege al bastinasilor(getilor) de pe malul drept al Dunarii de Jos."Istrienii"(ge tii) il ataca pe Atheas si reusesc sa il aduca la mare strimtoare astfel incit a cesta cere ajutorul regelui macedonean Filip al II-lea. Moartea capeteniei gete face ca cete scitice sa poata trece spre sud si sud vest.Iata ce se spune despre acest razboi "in acea vreme era rege al scitilor Atheas ,care ,deoarece era la strimtoare in razboiul cu istrienii,a cerut ajutor lui Filip prin mijlocirea loc uitorilor din Apopllonia, promitind ca il va lasa mostenitor al tronului,dar int re timp,regele istrienilor a murit si asta i-a dezlegat pe sciti si de frica raz boiului si de nevoia de ajutor.[.]si astfel Atheas a poruncit macedonenilor pe c are i-a trimis inapoi ,sa-i spuna din nou lui Filip ca nici el nu i-a acerut aju tor,nici nu I-au propus sa il lase mostenitor[..]caci are un fiu sanatos.Filip,f acut de ris cu asemenea vorbe,a desfacut asediul Byzantionului,a pornit la razbo aie cu scitii[.]Desi scitii erau mai numerosi si mai tari ,Filip I-a invins prin siretenie.Au fost robite 20000 de femei si copii,o multime uriasa de vite,dar n ici un pic de aur sau argint.[.]dar in intimpinarea lui Filip care se intorcea d in Scitia au venit tribalii(alt trib traco-get! N.n.);declara ca nu-i vor ingadu i trecerea daca nu primesc o parte din prada.De aici a iesit cearta si repede ap oi lupta ; in care lupta a fost ranit si Filip la coapsa,cindi i-a fost ucis cal ul de o lovitura care a trecut prin trupul sau.Deoarece toti il crezusera mort a u parasit prada.Si astfel prazile scitice,de parca ar fi fost blestemate,aproape ca au devenit motiv de doliu pentru macedoneni" (Iustinus,IX,2;conf.Trog.,Prol. 9 si Aeschines III,128 si urm.) Impingerea spre apus a scythilor nomazi de catre sarmatii migratori,ce veneau de la rasarit,a provocat o mare tulburare in masa getica,locuitoare statornica, agricola care era asezata atit in nordul Dunarii c it si in sudul ei,de la Nistru si pina la Varna si Balcic.Contraofensiva getica, un moment biruitoare sub acest rex histrianorum,nenumit si mort prea devreme,nu pare sa fi schimbat ceva pina la Dromihete.E drept ca Atheas e batut si ucis de

Filip ,dar acesta pleaca si e batut de triballi care ii iau si prada .Lucrurile ramin oarecum neschimbate;la Dunarea de Jos getii sint in lupta cu scythii migra tori ,pe care nu-i pot opri dar pe care mai tirziu ii vor supune si asimila ,rei ntinzind stapinirea getica pina la Borysthenes.Aceasta stare de lucruri se care se va repeta si cu celtii si cu bastarnii germanici apoi cu sarmatii roxolani si la urma cu gotii .Getii vor ramine pe loc suportind cu rabdare,la adapostul pad urii, toate migratiile ce vor veni din stepa de nord-est si le vor birui pastrin du-se statornic in tinutul Dunarii de Jos. -----------------------------------------------------------------------------MOSKON Rege traco-getic(sec 3 ien) care a stapinit prin partile de nord ale Dobrogei.Si ngurele documente care atesta prezenta lui sint citeva monede de argint descoper ite in partile Tulcei.Toate aceste emisiuni redau pe avers un cap de tinar cu pl ete prinse in diadema iar pe revers apare un calaret si inscriptia BASILEUS MOSK ONOS scrisa cu caractere grecesti,iar sub cal monograma AV.Monedele sint didrahm e in majoritate si intr-un singur caz este vorba de o subdiviziune.MOSKON pare s a fi fost seful unei uniuni de triburi getice destul de puternica si bogata pent ru a putea bate moneda si de a-si aroga titlul de rege! -----------------------------------------------------------------------------RHEMAXOS Rege get(cca 200 ien) din stinga Dunarii,pomenit in decretul histrian pentru Agh atocles in calitate de ocrotitor al cetatilor grecesti de pe litoralul dobrogean ,de la care percepea tribut si pe care se obliga sa le apere de eventualele atac uri din afara.Legatura dintre Rhemaxos si cetati pare sa fi fost de durata,consf intita prin tratate ,stipulind angajamente bilaterale.In cazul Histriei,document ul mentioneaza tributul-phoros-datorat de cetate la date fixe dar si ajutorul mi litar oferit de rege in cel putin doua rinduri.Majoritatea cercetatorilor il con sidera conducatorul unei uniuni tribale cu centrul in cimpia Munteniei.O inscrip tie,datind de le inceputul secolului al II ien se refera la grelele imprejurari prin care a trecutHistria,atacata de fortele unei capetenii trace pe nume Zoltes ,impotriva careia cetatea s-a putut apara cu succes numai datorita ajutorului mi litar,un corp de arcasi calari,trimis de protectorul cetatii,puternicul rege get Rhemaxos -----------------------------------------------------------------------------DICOMES Rege al getilor ( a doua jumatate a sec.I ien) ,a carui stapinire includea pe li nga cimpia Munteniei si sud-estul Transilvaniei si sudul Moldovei si care a stap init dupa moartea lui Burebista.S-a amestecat in luptele interne de la Roma ajut indu-l pe Marc Antoniu impotriva lui Octavian(Plutarch;Antonius,63).Dintre aliat ii lui Antonius,Rhoemetalces,regele Traciei si Deiotarus regele Paphlagoniei vaz ind ca victoria ii apartine lui Octavian au trecut de partea acestuia.Nu toti al iatii acestuia s-au facut,insa ,vinovati de tradare.Printre cei care au luptat p ina la capat se aflau si dacii lui Dicomes care ,scrie Plutarch"ii fagaduise(lui Antoniu)ca-l va ajuta cu armata numeroasa".Luati prizonieri de Octavian,ostenii daci ai lui Dicomes sint dusi la Roma (31 ien)si pusi sa lupte in arena ,ca gla diatori impotriva unor captivi suebi.(Cassius Dio:LI;22). -----------------------------------------------------------------------------Cotiso (Cotyso)

Ciocniri cu armata romana, in epoca lui Burebista, s-au produs mai mult la perif eria "imperiului" si s-au datorat unor "regi locali" din regiunile "autonome", i n speciale in Oltenia si Banat. Florus spunea ca : "Dacii stau aninati de munti" , zice dansul. "De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, de cate ori Dunarea ing hetata lega cele doua maluri, obisnuiau sa navaleasca si sa devasteze tinuturile vecine". Cotiso a fost unul din rege local, urmas a lui Burebista, in fruntea u neia din cele cinci mari "provinci" dacice, probabil cea care cuprindea Banatul si Oltenia de astazi. Dupa victoria lui Octavian in razboaiele civile, romanii i au masuri si Cotiso e infrant, poate de catre generalul Marcus Licinius Crassus; intr-o oda dedicata protectorului sau Mecena, poetul Horatiu il sfatuieste pe a cesta sa nu mai fie framantat de grija Romei, caci armata lui Cotiso a pierit. U nele manuscrise ale biografiei lui Augustus scrise de istoricul Suetoniu vorbesc despre Cotiso in legatura cu o imprejurare din epoca razboaielor civile; dar ma nuscrisele cele mai bune poarta in acel loc nu numele lui Cotiso, ci pe acela al lui Coson(Koson). Eroarea de a confunda pe Cotiso cu Coson este des facuta si d e cercetatorii actuali insa cei doi sunt doi regi diferiti. Cotiso a fost un dus man inversunat al Romei pe cand Coson s-a aliat cu Brutus implicandu-se astfel i n razboiul civil care se desfasura in interiorul imperiului. -----------------------------------------------------------------------------RHOLES Rege al getilor din sudul Dobrogei(a doua jumatate a sec I ien) cu principala ce tatea la Durostorum,aliat al romanilor in razboiul cu bastarnii, e rasplatit de Octavian cu titlul de "amicus et socius populi Romani"(Dion Cassius;51;24;6---7) .Rholes a fost primit de Octavian la Corint in iarna29/28 ien.In anul urmator pr evalindu-se de aceasta calitate Rholes cere ajutorul lui Crassus impotriva lui D apyx,vecinul sau din nord ,cu care intrase in conflict.Cu ajutorul acestora infr inge pe Dapyx si cucereste toata Dobrogea,inclusiv regatul altui rege get,Zyraxe s si stapineste acest tinut in numele si spre folosul romanilor. -----------------------------------------------------------------------------RUBOBOSTES Rege dac din Transilvania(prima jumatate a secolului II ien).In timpul domniei l ui a avut loc o crestere a puterii dacilor ca urmare a lichidarii dominatiei cel tice din interiorul arcului carpatic,ceea ce a constituit o premisa importanta a formarii statului dac centralizat sub Burebista.Este pomenit de Trogus Pompeius -Iustinus in Prolegomena,32"incrementa Dacorum per Rubobosten regem"- "cresterea (puterii)dacilor prin(sau sub)regele Rubobostes"(Pompeius Trogus-Iustinus; Prole gomena;32) -----------------------------------------------------------------------------