P. 1
TEZA DOCTORAT

TEZA DOCTORAT

|Views: 138|Likes:

More info:

Published by: Baciu Adrian Catalin on Aug 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2013

pdf

text

original

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Cu titlu de manuscris CZU 371(043.3)

KEREKEŞ ADELHAIDA

CONCEPTUALIZAREA ŞI PROIECTAREA DISCIPLINEI INTEGRATE ŞTIINŢE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL 13.00.01 – Pedagogie generală

AUTOREFERAT al tezei de doctor în pedagogie

CHIŞINĂU 2006

Teza a fost elaborată în laboratorul Curriculum, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Conducător ştiinţific: Ion Botgros, dr în şt. fiz.-mat, conf. univ.,

Referenţi oficiali: 1. Guţu Vladimir, dr hab în ped., prof. univ., Universitatea de Stat din Moldova 2. Bocancea Viorel, dr în ped., conf. univ., Universitatea de Stat din Tiraspol

Susţinerea va avea loc la _____________2006, ora ___, în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 38 13.00.01 – 08 din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, str. Magda Isanos, 16, Chişinău, MD2020 Teza de doctorat şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. Autoreferatul a fost expediat la __________________2006

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, dr în ped. Conducător ştiinţific, dr în şt. fiz.-mat. Autor

Cara Angela Botgros Ion Kerekeş Adelhaida
© Kerekeş Adelhaida

noile educaţii sunt purtătoare de noi obiective şi mesaje. au durat ale curriculumului şcolar (epistemologică. care se realizează la nivel proiectiv şi la nivelul transpunerii concrete. şi cunoscând obiectivele generale ale disciplinei integrate Ştiinţe din învăţământul primar. interdisciplinaritatea reprezintă manifestarea concretă în educaţie şi învăţământ a principiului general universal al unităţii lumii – integralitatea. Ca principiu general de cunoaştere. Conform lui L. metodologică). Integralizarea cunoaşterii ştiinţifice în învăţământul modern se dovedeşte a fi astfel principiul şi activitatea definitorie a acestuia. interdisciplinaritatea. Preocuparea noastră în cercetarea descrisă în teză s-a manifestat la nivelul proiectării educaţiei ştiinţifice (EŞ). Necesitatea abordării interdisciplinare a problemelor ştiinţei.-A. noutatea provocărilor sau a problemelor conduce la noutatea răspunsurilor. Boisot consideră necesar a extinde investigaţia la nivelul învăţământului gimnazial. sed multum. ca şi proiectele privind integrarea ştiinţelor exacte. rezultatele sale putând reprezenta ca posibile soluţii pentru alte ştiinţe. cultură şi societate. vieţii sociale şi învăţământului derivă din imposibilitatea unei ştiinţe. Dezbaterile şi studiile cu privire la problematica interdisciplinarităţii. conţinutală. M. iar rezolvarea lor reclamă reunirea eforturilor factorilor de cultură. Un alt principiu congruent interdisciplinarităţii este unitatea epistemologică a cunoaşterii ştiinţifice. tehnologie. Stenhouse. devine tot mai actuală maxima Non multa. marcat şi de o explozie informaţională fără precedent. Or. şi reprezintă modele limitate de cercetare a fiinţei umane şi a lumii. În general însă rezultatele fiecărei ştiinţe sunt specifice disciplinei date.K. oricare ar fi aceea. precum şi practicii. după cum „caracterul global al PLC (problematicii lumii contemporane . la precizarea naturii ei filozofice. se deduce astfel că nici şcoala contemporană nu poate ocoli problematica 1 . care consideră esenţială nu volumul cunoştinţelor ci calitatea lor. devine unul constitutiv.PRELIMINARII Actualitatea temei. Efortul însă se soldează cu perfecţionarea metodologilor de investigaţie. ştiinţă şi educaţie. de a cerceta global problemele complexe ale realităţii. În acest context. Problemele actuale ale învăţământului sunt deosebit de complexe datorită progresului cunoaşterii umane şi interacţiunii dintre ştiinţă. Gradul de cercetare a problemei. teleologică. Deoarece ştiinţa este foarte semnificativă în elaborarea tuturor componentelor educaţiei şi învăţământului modern. Pornind de la ideea unităţii epistemologice a cunoaşterii lumii.) determină caracterul inter.sau transdisciplinar al acestor noi conţinuturi”. inclusiv interdisciplinară. educaţie. dintr-un principiu regulativ al educaţiei şi învăţământului. epistemologice şi pedagogice.

conceptele fundamentale comune” ale disciplinelor care făcea trecere de la interdisciplinaritate spre transdisciplinaritatea instrumentală. în baza epistemologică comună a disciplinelor şcolare Fizica. Un exemplu impresionant este cel al proiectului Ştiinţe integrate. problematica interdisciplinarităţii în învăţământul românesc a rămas la nivelul unor studii. la experienţe şi la idei de integralizare a conţinuturilor educaţionale. izolat al educaţiei ştiinţifice în şcoala modernă. A.Collin. au elaborat un proiect privind .Birişcan. rămâne la latitudinea cadrelor didactice.remediilor” ce trebuiau aplicate tentativelor viitoare. tentative etc. 2 . XX şi supus evaluării zece ani mai târziu în 1985 cu tema Promovarea interdisciplinarităţii în învăţământul preuniversitar.Luca. Astfel se conturează problema cercetării care constă în creşterea tot mai evidentă a rolului interdisciplinarităţii în cunoaşterea modernă a lumii şi caracterul încă vădit separat. Biologia. în baza teoriilor şi conceptelor de cunoaştere integralizată a lumii. Bilanţul a fost mai degrabă pozitiv. Cozma. T. s-a făcut simţită cu claritate tendinţa de aplicare a principiului interdisciplinarităţii în învăţământ.. Abia în anii '80. Plomp. Excepţionala sinteză a lui G. cu consideraţii la tipurile de curriculum. trecând prin formularea scopurilor. de Landsheere despre reformele din Franţa şi Anglia arată că s-a vizat reforma curriculară. care încearcă să dezvolte noile modalităţi de organizare şi transmitere a conţinuturilor legate de evoluţia cunoaşterii şi a culturii. Gugiuman. H. Al. Văideanu.D. Văideanu. În încercările de aplicare în câteva şcoli şi licee (la câteva discipline). la toate nivelurile. N. R. arată G. cu deschidere spre sesizarea relaţiilor diferitelor discipline menită să permită accesul spre inter-/transdisciplinaritate şi sfârşind cu sistemele de evaluare în direcţia eficientizării externe a sistemului educativ. Chimia şi predarea-învăţarea acestora în discipline separate. La începutul anilor optzeci G. lansat de UNESCO în zece ţări din întreaga lume la începutul deceniului al şaptelea din sec..şi transdisciplinar se regăsesc în lucrările lui F. obiectivelor şi prin încorporarea acestora în conţinuturi. Obiectul investigaţiei: integralizarea educaţiei ştiinţifice a elevilor din clasele gimnaziale. R. începând cu redefinirea idealului educaţional şi cu a misiunilor educaţiei.Cerchez. O cercetare valoroasă cu privire la integralizarea conţinuturilor disciplinelor şcolare a realizat T. Gonod. Dar transpunerea interdisciplinarităţii în mediile educaţionale ale învăţământului. Pelgrum. inclusiv prin depistarea .aproape două decenii. Cercetări aferente abordării de tip inter. Se simte nevoia conceptualizării disciplinei şcolare Ştiinţe pe principiile integralizării şi interdisciplinarităţii. cu ajutorul mai multor cercetători şi zeci de profesori.

în baza unor principii psihopedagogice specifice educaţiei ştiinţifice a elevilor. Botgros). Epistemologia cercetării s-a constituit din concepte. Vl. L. Biologia în disciplina şcolară Ştiinţe. L. • Elaborarea unui sistem de obiective pentru educaţia ştiinţifică a elevilor claselor gimnaziale.Scopul cercetării: stabilirea/elaborarea unor repere psihopedagogice (principii. teorii şi modele educaţionale. Goodlad. C. Chimia. G. Ciomoş. H. • Validarea prin experiment a modelului de curriculum disciplinar Ştiinţe. care principii. I. Biologia. • vor sistematiza conţinuturile educaţiei ştiinţifice ale celor trei discipline şcolare tradiţionale. Ipoteza cercetării: Formarea la elevii claselor gimnaziale a viziunii unitare asupra integrităţii tabloului ştiinţific al lumii este esenţial determinată de proiectarea şi realizarea unui curriculum disciplinar Ştiinţe. S. C. Tyler. M. În mod particular. Obiectivele generale ale cercetării: • Stabilirea reperelor pedagogice şi epistemologice de formare la elevi a viziunii unitare asupra tabloului ştiinţific al lumii. Biologia. Văideanu. teoria curriculumului (J. H. Schwas. în particular: • vor determina şi argumenta reperele conceptuale ale disciplinei şcolare Ştiinţe. modelul de interdisciplinaritate (G. a disciplinelor şcolare Fizica. Vl.T. Ionescu. Biologia. B. Chimia. Baez. Al. Predescu. • Elaborarea unui model de curriculum pentru disciplina integralizată Ştiinţe. V. idei. Cucoş. Cristea. la nivel de curriculum proiectat. Creţu. filozofice. Not. Pâslaru. Sharen. Tabler. M. Ferenczi.J. R. Preda. Hameyer. A. Ciascai). I. Văideanu. Boisot). R.Pâslaru). sociologice etc. • vor marca metodologii de educaţiei ştiinţifică în baza unei epistemologii de integralizare a lumii vii. • vor fundamenta un sistem integralizat de obiective pentru educaţia ştiinţifică a elevilor. • Stabilirea/elaborarea principiilor de integralizare a educaţiei ştiinţifice a elevilor claselor gimnaziale. F. J. metoda integrativă (L. drept bază de cercetare au servit: conceptul de interdisciplinaritate (C. • Integralizarea conţinuturilor de educaţie ştiinţifică ale disciplinelor Fizica. prin integralizarea teleologiei disciplinelor tradiţionale Fizica. concepte) de integralizare. I. Chimia într-un sistem unitar de obiective. 3 . psihologice. Not. Seguin. B. Radu.Bloom. Chimia. conţinuturi şi metodologii de educaţie ştiinţifică. Crişan. Vl. care să integralizeze disciplinele şcolare tradiţionale Fizica. Guţu. • Formularea unor metodologii specifice educaţiei ştiinţifice integralizate a elevilor.

Chimia şi integralizarea tuturor componentelor definitorii ale celor trei discipline. care antrenează toate componentele curriculumului (obiective. III . principiul interdisciplinarităţii etc.experimentarea curriculumului integrat la clase în paralel cu implementarea curriculumului naţional. • organizarea obiectivelor. pe etapele: I . conţinuturi. teoriilor. Biologia. principiilor.). criteriile. • chestionarea. timp de un an. modelizarea teoretică. Cercetarea experimentală s-a desfăşurat în România. • matematice: prelucrarea matematică a datelor statistice ale experimentului. convorbirea. principiilor metodologice. II . Experimentul s-a desfăşurat în anii de învăţământ 2002-2003 şi 2003-2004. Metodologia cercetării a inclus următoarele tipuri de metode: • teoretice: cercetarea teoretică a tezelor. unităţile de învăţare.. ideilor. Baza experimentală a cercetării au constituit-o clasele a V-B (de control. IV . • corelarea interdisciplinară a monodisciplinelor Fizica. Biologia.aplicarea acestor probe eşantionului de elevi. 24 de elevi) de la Liceul Teoretic Avram Iancu din Cluj-Napoca – mediu urban. • conceptul de trecere de la interdisciplinaritate (care vizează doar conţinutul educaţiei şi exprimă conceptul unei învăţări centrate pe conţinuturi) la integralizare. 28 de elevi) şi a VI-B (experimentală. oferind o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul disciplinelor Fizica. Chimia. • stabilirea reperelor teoretice pentru integralizarea disciplinei şcolare Ştiinţe. şi exprimă conceptul învăţământului formativ. etapele şi nivelurile ştiinţifice. Inovaţia ştiinţifică şi valoarea teoretică a cercetării constă în: • elaborarea modelului curriculumului integralizat la disciplina Ştiinţe. conţinuturilor şi metodologiilor învăţării cu implicaţii asupra strategiei de proiectare a curriculumului.idei şi principii cu privire la integralizarea disciplinelor şcolare (principiul integralizării cunoaşterii umane. Valoarea praxiologică a investigaţiei constă în: 4 . şi clasele a VI-A (de control.interpretarea rezultatelor experimentului. metodologii). 22 de elevi) de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Turda – mediu urban. legităţile. conceptelor.elaborarea probelor de evaluare şi aplicarea lor la clasele de control şi cele experimentale. • experimentul pedagogic. 28 elevi) şi a V-C (experimentală.

5. 6. punctelor slabe. care permit individului de a-şi continua pregătirea. strategică şi praxiologică. orientarea lor la formarea unei personalităţi apte să producă şi să fie receptivă la schimbare. reflectarea mai deplină a problematicii lumii contemporane în conţinuturile educaţiei ştiinţifice. Modelul integralizat al curriculumului la Ştiinţe contribuie la realizarea unui învăţământ formativ. epistemologică. Evaluarea formării elevilor prin instruire interdisciplinară conduce la stabilirea punctelor tari. având atitudine pozitivă faţă de învăţare. iar demersul metodologic interactiv proiectat de curriculum asigură o interevaluare pe principiul a învăţa să acţionezi. Elaborarea conţinuturilor integralizate ale educaţiei ştiinţifice constă în selectarea unor teme cu caracter interdisciplinar. Conceptualizarea şi proiectarea disciplinei integralizate Ştiinţe reprezintă un instrument important de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice. nonformală şi informală. Integralizarea pe verticală a conţinuturilor educaţiei ştiinţifice constă în continuitatea cunoştinţelor de la o clasă la alta. ceea ce va duce la o descongestionarea conţinutului informaţional. 2. la nivelul conţinuturilor (fizică. 4. 3. Obiectivele educaţiei ştiinţifice în cadrul disciplinei integrate Ştiinţe se definesc în baza principiilor integralizării cunoaşterii şi educaţiei ştiinţifice. care se vor reflecta în programele şcolare. a oportunităţilor şi ameninţărilor. biologie. la 5 . în baza curriculumului integralizat.• identificarea obiectivelor educaţionale integralizate. • valorificarea complexă a performanţelor elevilor. Curriculumul integralizat la disciplina Ştiinţe se fundamentează pe dimensiunile teleologică. Tezele ştiinţifice propuse pentru susţinere: 1. iar integralizarea pe orizontală – în transferarea cunoştinţelor dintr-un domeniu al cunoaşterii în alte domenii de cunoaştere şi de viaţă. care pot acoperi cât mai deplin cunoştinţele de bază ale celor trei discipline tradiţionale (Fizica. către educaţia formală. caracterul lor operaţional. • asigurarea unor conţinuturi de educaţie ştiinţifică flexibile şi diversificate. receptive la demersul educaţional al societăţii moderne. Chimia Biologia). • elaborarea unei metodologii a educaţiei ştiinţifice integralizate. chimie). la valorificarea relaţiilor interdisciplinare. şi în conformitate cu tendinţele individului de a se forma ca entitate. iau în considerare tipul de comportament pe care învăţământul vrea să-l determine în elev. • accentuarea codurilor de referinţă şi de interpretare. deschiderea către problemele de viaţă. de a se reorienta spre alte domenii ale cunoaşterii şi ale profesiilor. • realizarea de transferuri.

obiectivele. Epistemologic. III – 2004-2005: prelucrarea datelor. Stanciu cu privire la interdisciplinaritate ca una dintre trăsăturile definitorii ale progresului ştiinţei contemporane. integralitatea şi unitatea fiinţei umane şi a lumii. Chimia. Perspectiva interdisciplinară. precum şi experienţele unor ţări europene de integralizare a acestei discipline.2000-2003: conceptualizarea teoretică şi proiectarea curriculumului integrat. a subiectului şi obiectului cunoaşterii. engleză. rusă). bibliografie (183 de titluri). programe analitice. acesta este reprezentat de principiul integralizării. CONŢINUTUL DE BAZĂ AL TEZEI În Capitolul I. concluzii generale şi recomandări practice. Teza s-a constituit din preliminarii. asociat/concretizat în/cu interdisciplinaritatea. expertizarea tezei şi îmbunătăţirea textului. II – 2002 -2004: desfăşurarea experimentului pedagogic. Este precizată noţiunea de interdisciplinaritate. elaborarea concluziilor şi recomandărilor practice. pe următoarele etape: I . trei capitole. care integralizează. cu finalităţile de formare. Ca şi concept general. Curriculumul disciplinei şcolare integrate Ştiinţe reprezintă un construct teoretic-aplicativ. Aprobarea rezultatelor investigaţiei s-a făcut prin publicaţii. Conceptul de disciplină şcolară integrată a antrenat idei ale unor autori de referinţă: • Ideea lui M. 15 anexe. activitate didactic-educativă de validare a curriculumului integralizat la Ştiinţe şi participare la foruri ştiinţifice şi numeroase seminarii metodologice: Structura disertaţiei. în baza unei epistemologii constituite din teorii integraliste. Ştiinţele reclamă un concept nou de disciplină şcolară. Fundamentele psihopedagogice ale integralizării obiectivelor. conform lui M. Reperele conceptuale ale disciplinei şcolare Ştiinţe sunt şi reperele conceptuale (epistemologia) ale unui posibil curriculum de Ştiinţe.Stanciu. cele care redau epistemologia fiecărei componente ale acesteia. Biologia. adnotare şi termenii cheie (în română. Etapele cercetării. În teză sunt inserate 28 tabele şi 24 figuri. Cercetarea s-a desfăşurat în anii 2000-2005. conţinuturilor şi metodologiilor educaţiei ştiinţifice a elevilor din clasele gimnaziale. antrenează câteva categorii de argumente interdependente: 6 . sunt prezentate ideile şi conceptele principale care au condus la integralizarea disciplinei şcolare Ştiinţe. conţinuturile şi metodologiile celor trei discipline şcolare tradiţionale: Fizica.compatibilizarea conţinuturilor şi tehnologiilor educaţiei ştiinţifice cu planurile şi programele analitice.

epistemologică. procesele de socializare a naturii.epistemologice: dezvoltarea unor structuri de ordin epistemologic sau îmbunătăţirea caracteristicilor generale calitative ale cunoaşterii ştiinţifice. . 7 .de ordin psihopedagogic: în acest aspect. Smirnov.de ordin social: dinamica fenomenelor vieţii sociale se înscrie pe coordonatele aceleiaşi logici a complexităţii. interdisciplinaritatea este tratată ca demers al practicii educaţionale. dar şi a integrării diverselor sfere şi paliere. Morin) sau a unei .unitatea esenţială a diferitelor domenii de studiu ale ştiinţei . Cucoş a interdisciplinarităţii (1996) angajează două categorii de funcţii: .şi epistemologic . ştiinţei şi tehnologiei a unei politici coerente. . Botezatu).. ca manifestare în spaţiu şi timp. . La nivel teoretic. S. Interdisciplinaritatea se realizează la nivel teoretic şi social.logici naturale” (P. unificându-le în contextul transpunerii didactice cunoaştere – acţiune.. . aplicarea în domeniul învăţământului. UNESCO. interdisciplinaritatea se defineşte din dublă perspectivă: şi pragmatică. Ionescu şi I. precum şi PLC reclamă cu necesitate o gândire interdisciplinară. fundamentul interdisciplinarităţii se află sub influenţa a două aspecte: ontologic .de ordin ontologic: în plan existenţial.de ordin epistemologic: interdisciplinaritatea rezultă din valorizarea în plan epistemologic a ideii de totalitate ontologică: „Fundamentul epistemologic al interdisciplinarităţii ţine de unitatea întregii cunoaşteri ştiinţifice. N. prin cele trei niveluri ale sale – aplicativ. prin intersecţia teoretico-metodologică a disciplinelor în procesul de cercetare..logici a complexităţii” (E. 1986). • Definiţia lui C. Radu). ca dinamică a ştiinţei şi vieţii sociale. finalitatea sa fiind ea însăşi una interdisciplinară. Astfel. a unei . strâns corelată cu dezvoltarea socială şi economică.unitatea întregii cunoaşteri ştiinţifice (M.sociale: elaborarea fundamentelor teoretice necesare rezolvării problemelor importante de ordin social.cel puţin la nivelul ştiinţei contemporane .ca o totalitate. Conceptul pedagogic al interdisciplinarităţii valorifică ambele perspective. Interdisciplinaritatea. …de unitatea crescândă a structurii epistemologice a ştiinţelor” (Cf. epistemologic şi de generarea de noi discipline – vizează transferul metodologic dintr-o disciplină în alta. surprinderea complexităţii vieţii reclamă elaborarea unei paradigme corespunzătoare. ca aplicare a soluţiilor elaborate prin valorificarea mai multor ştiinţe la luarea unei decizii sau la proiectarea unei acţiuni. lumea ni se dezvăluie .

1976). inclusiv axiologice – criteriile şi modalităţile de stabilire a interesului în studierea problemelor Psihopedagogic. Sintetiza experienţelor mondiale cu privire la integralizarea EŞ ne-a condus la concluziile: . Din această perspectivă se conturează posibilitatea a două concepte de cercetare: principiul integralizării cunoaşterii umane. 1979). Rutheford şi H. Watson).transferul şi rezolvarea de noi probleme. care duc la un anumit tip de reducţionism (J. Astfel. . sunt: problemele de evaluare a elementelor constituente ale acţiunii educaţiei. cooperare interdisciplinară. şi principiul interdisciplinarităţii. atribuie integritate procesului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice. coordonatele integralizării la disciplina Ştiinţe. . Gardner. antrenând ca domenii privilegiate teoria generală a sistemelor.studiul disciplinei Ştiinţe în clasele primare realizează fundamentul ştiinţific necesar studiului ulterior al disciplinelor particulare. Stilbeck). în generalizări abuzive. ontologice – analiza determinărilor valorice ale EŞ. interdisciplinaritatea în învăţământ are următoarele aplicaţii practice: poate modifică actualele planuri şi programe de învăţământ. sinteze interdisciplinare (N. ca strategie inovatoare de organizare a conţinuturilor. dar care integrează principii. principiilor şi conceptelor activităţii intelectuale.corelarea disciplinelor. discipline similare. Dezavantajele sunt legate de faptul că uneori se poate cădea într-un dogmatism interdisciplinar.sinteze integrative în interiorul unei ramuri ştiinţifice. probleme şi materiale noi (E. teoria ansamblurilor. abordarea economică a raportului dintre cantitatea de cunoştinţe şi volumul de învăţare. interdisciplinaritatea a devenit un principiu orientativ (regulativ) fundamental. epistemologice – realizarea analizei conceptuale şi a metodelor de cunoaştere ştiinţifică.• Conform lui G. Gazzer. concepute pe strategii intradisciplinare. metodologice – alegerea modalităţilor corecte de abordare a problematicii integralizării. generale (aplicate unui număr foarte mare de discipline) şi specifice (proprii unei discipline). . logica. facilitează transferul. permiţând mai multe demersuri de abordare a învăţământului integrat: . combinaţia a două sau mai multe discipline în proporţii egale. corelaţii interdisciplinare în jurul unei discipline-axă. 8 . din viziune epistemologică. se asociază cu informatizarea. epistemologia (D’Hainaut. lingvistica.niveluri de integrare: în interiorul unei discipline. urmărite în cercetare. pedagogice interdisciplinare.

realizează deschiderea spre folosirea de tehnologii moderne.Moldova. şi exprimă conceptul învăţământului formativ. .interdisciplinarităţii . 1988). Ambele principii orientează EŞ a elevilor spre perceperea-înţelegerea unitară a lumii şi a cunoaşterii.. ideea potrivit căreia învăţământul ar avea ca unic obiectiv instruirea sau transmiterea de cunoştinţe este anulată de principiul integralizării cunoaşterii şi EŞ.stimulează cunoaşterea ştiinţifică şi dezvoltă atitudini noi faţă de experienţa proprie. . .formează viziune unitară asupra lumii vii. Vlăsceanu. soluţii pertinente fiind elaborate pentru integralizarea disciplinelor Fizică. . • de individualizare a obiectivelor: ancorarea unor obiective ale programelor şcolare într-un spaţiu educativ concret.promovează autoinstruirea şi educaţia permanentă. de asemenea. Astfel.integralizării cunoaşterii umane: omul cunoaşte în mod integrat tabloul unit al lumii. În baza acestora am stabilit repere de integralizare a tuturor componentelor (teleologice. Or. Integralizarea obiectivelor EŞ urmează să se realizeze pe direcţiile: • axiologică: obiectivele constituie o expresie esenţială a .principiul general al ştiinţei şi EŞ. 1971). normelor de selecţie.. că experienţele mondiale pozitive în abordarea interdisciplinară a Ştiinţelor sunt preluate creativ în ambele ţări româneşti. S-a constatat. . L. duce spre dezvoltarea priceperilor ştiinţifice şi deschide drumul spre o gândire integralizată. propunem trecerea de la interdisciplinaritate (care vizează doar conţinutul educaţiei şi exprimă conceptul unei învăţări centrate pe conţinuturi) spre cel al integralizării. conţinutale şi metodologice) curriculumului Ştiinţe. structurarea celor trei discipline pe conţinuturi integrate şi sistematizarea unor metodologii comune de EŞ. obiectivelor. Curriculumul integrat la Ştiinţe presupune crearea unui nou sistem de obiective. pe care tinerele generaţii le asimilează treptat sub influenţa educaţiei” (B. • metodologică: perfecţionarea criteriilor. cu menţinerea logicii specifice fiecăreia. care se adresează tuturor componentelor curriculumului. Chimie în disciplina Ştiinţe. în primul rând. sistematizare şi definire a obiectivelor (I. Bloom.la clasele gimnaziale se sintetizează disciplinele de graniţă. în baza unui concept unic. Biologie. România şi R.valorilor general-umane. care este dat de principiile: .pornind de la curiozitatea naturală a copilului. Cerghit. . 9 .

nonformale şi informale. ceea ce va duce la o descongestionare a conţinutului informaţional al EŞ. Modelizarea curriculumului integrat ştiinţe pentru învăţământul gimnazial. stabilirea obiectivelor şi experienţelor educaţionale susceptibil a fi integralizate. chimie. • promovarea metodelor activ-participative.Integralizarea conţinuturilor EŞ presupune: • identificarea obiectivelor EŞ integralizate în programele şcolare. pregătirea elevului ca agent al schimbării). aria aspectelor activităţii şcolare asupra cărora interdisciplinaritatea are incidenţă evidentă. • asigurarea unui conţinut de EŞ flexibil şi diversificat. multi. • formarea educaţilor a tehnicilor de muncă intelectuală. • realizarea de transferuri. a aspectelor comune şi a notelor deosebitoare a inter-. Or. Piaget). • asigurarea cu prioritate a unui caracter operaţional conţinuturilor EŞ (o legătură mai strânsă cu viaţa. Cercetarea teoretică a marcat mai multe probleme ale procesului de integralizare: determinarea categoriilor şi conceptelor cu care se operează. V-VI: • plasarea învăţării în centrul demersului şcolii – important este nu ceea ce profesorul a predat. Integralizarea metodologiilor EŞ antrenează: • principiul interiorizării în plan mintal a operaţiilor realizate în plan extern cu obiectele (J. • reflectarea mai activă a PLC în conţinuturile EŞ. care să contribuie realizării educaţiei formale. • accentuarea codurilor de referinţă şi de interpretare în conţinuturile EŞ. În Capitolul II. ci ceea ce elevul a învăţat. interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a obiectivelor. Biologie. Chimie şi integralizarea tuturor componentelor definitorii ale celor trei discipline. sunt prezentate coordonatele concrete ale integralizării curriculumului la disciplina Ştiinţe. conţinuturilor şi metodologiilor învăţării cu implicaţii asupra întregii strategii de proiectare a curriculumului. biologie. cl. în concordanţă cu exigenţele societăţii şi cu tendinţele de dezvoltare în ritm propriu ale individului. • organizarea în viziune interdisciplinară a conţinuturilor EŞ pe verticală. natura schimbărilor pe care le provoacă în diferitele planuri ale activităţii de învăţământ. angajarea în schimbare. 10 . la nivelul conţinuturilor de fizică.şi transdisciplinarităţii. • orientarea conţinuturilor EŞ la cultivarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare. oferind o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul disciplinelor Fizică. care să-l conducă pe elev la o pregătire continuă. la reorientarea oportună în domeniile cunoaşterii şi profesional (Ibidem).

Integralizarea obiectivelor EŞ în baza disciplinelor Fizică. În selectarea conţinuturilor am folosit Cadrul metodologic propus pentru conţinuturi al lui G. Pentru a deveni operante. prin corelarea/corespondenţa dintre: . Chimie.obiectivele de referinţă şi conţinuturile propuse. • posibilitatea realizării unor parcursuri şcolare individualizate. S-a urmărit structurarea competenţelor în generale. interesele şi aptitudinile elevilor. Proiectarea curriculară integralizată. a atitudinilor şi comportamentelor acestora. de relaţionare socială. V. motivante pentru elevi. pe care o propunem spre susţinere. precum şi prin folosirea strategiilor participative în activitatea didactic-educativă. Biologie s-a realizat în aşa fel încât să se poată dezvolta la elevi competenţe specifice gândirii integrate. biologie. ci bine. Cât de bine?. Păun şi D. Potolea. Când? şi De ce? se învaţă ceea ce se învaţă.Ferenczi. ca repere teleologice în formarea/dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe educaţionale.obiectivele EŞ în cl. Noi considerăm conţinuturile drept mijloace de atingere a obiectivelor curriculare.instruirea interactivă şi tehnologia didactică propuse de E. competenţele s-au articulat în structuri operaţionale. S-a conturat astfel şi o nouă paradigmă a proiectării demersurilor didactic-educative. 11 . iar a tehnologiilor . Preda). • flexibilitatea ofertei de învăţare venită dinspre şcoală. . asigurând rezolvarea creatoare a problemelor de natură intelectuală şi practică. .la practici didactice reflexive autentice. Integralizarea Curriculumului la Ştiinţe a avut ca bază definirea modernă a curriculumului (R. chimie şi obiectivele de referinţă propuse. la demersuri didactice personalizate. intelectuale (cognitive). renunţă la programele analitice elaborate ca inventare ale unor unităţi de conţinut. de comunicare. Ingram. la citirea personalizată a manualului. fără o precizare clară a finalităţilor educaţiei. Văideanu şi Piramida informaţiilor ştiinţifice (I. Tyler) şi modelul de curriculum integrat al lui M. prin dezvoltarea competenţelor proprii rezolvării de probleme.W.conceptele de fizică. conform principiului Nu mult. la selectarea şi structurarea conţinuturilor de către profesori. prezentate în manuale unice . de luare a deciziilor etc. a IV-a cu cele pentru cl. care presupune trecerea de la o succesiune fixă a conţinuturilor educaţionale. • adaptarea conţinuturilor învăţării la realitatea cotidiană şi la preocupările..• orientarea învăţării spre formarea de capacităţi şi atitudini. la valorificarea personalizată a programei. şi la ce anume serveşte mai târziu ceea ce s-a învăţat în şcoală. specifice şi transversale. a V-a şi a VI-a. • introducerea unor noi modalităţi de selectare şi de organizare a obiectivelor şi a conţinuturilor.

care cuprinde demersuri pentru o instruire interactivă. alături de autoevaluare. Biologia).obiectivele de referinţă urmărite şi instrumentele de evaluare. apoi priceperile şi obişnuinţele. de Landsheere). ulterior continuându-se cu teme care le dezvoltă.A. Definirea şi realizarea obiectivelor EŞ s-a realizat în raport cu categoriile care definesc/provoacă comportamentele: valori (convingeri etice) – scopuri – obiective . Potolea. Modelul indică transformări esenţiale atât în optica gândirii pedagogice cât şi în tehnologia didactic-educativă. timpul pe care elevul este dispus să-l aloce. . E. La conceperea conţinuturilor pentru curriculumul integrat Ştiinţe s-a „răsturnat” triada tradiţionale a structurii obiectivelor. continuu şi dinamic. Chimia. corelat cu modelul învăţării eficiente al lui D . . şi interevaluarea. care sunt educative. în ghid şi supraveghetor al activităţii didactic-educative. Integrarea conţinuturilor s-a urmărit pe verticală (între clasele V-VI) şi pe orizontală (în cadrul unei clase). Sarcinile de învăţare au fost concepute astfel în cercetare încât să fie măsurabile în unităţi de timp. calitatea instruirii. Au fost selectate temele care pot acoperii cel mai mult cunoştinţele vizate de cele trei discipline (Fizica. ca evaluare alternativă. timpul didactic pus la dispoziţia elevului. el transformându-se în organizator al experienţelor de învăţare ale elevilor. 12 . Factorii care determină timpul de parcurgere al unei sarcini la clasele experimentale au fost: aptitudinea specifică elevului faţă de sarcina respectivă. rolul autoevaluării sistemice fiind mult sporit.Ciocan). Metodologiile educaţiei ştiinţifice recomandate de Curriculumul integralizat la Ştiinţe prevăd creşterea rolului şi responsabilităţilor profesorului. şi în sfârşit cunoştinţele (concepte şi metodologii). D. care identifică patru stiluri de învăţare. Acesta este centrat pe competenţele transversale (CT). formator. Kolb (1984). În evaluare.. accentul este pus pe caracterul său formativ. L.conţinuturile propuse şi instrumentele de evaluare (Cf. tot mai mult teren câştigând. Iambert-Jamati ne-au condus la stabilirea obiectivelor care integralizează cunoştinţele ce produc elevilor transformări de comportament. pe primul plan trecând atitudinile şi capacităţile. Păun. includ obiective socio-afective şi cognitive. a căror combinare determină comportamentul de învăţare al elevilor: experienţă concretă (EC) – observare reflexivă (OR) – conceptualizare abstractă (CA) – experimentare activă (EA) şi care circumscriu două dimensiuni polar opuse: EC/CA şi OR/EA.situaţii de învăţare (G. în moderator al actelor de învăţare ale acestora. capacitatea de a înţelege. Proiectarea curriculară s-a rezultat cu un Model al curriculumului la Ştiinţe (Modelul). Ideile lui V.

pe metodologie şi pe atitudini. talent pedagogic. Feed (a alimenta) + forward (înainte) 13 . Stabilirea temei de către profesor se face pe baza lecturii programei. Au fost abordate ca şi conţinut principal temele Arborii şi Energia. profesor) şi Modelul sistemic de tehnologie didactică pentru instruirea interactivă (pt. În Capitolul III. Valori ale cunoaşterii ştiinţifice performate de elevi în baza studierii integralizate a Ştiinţelor. Identificarea unei unităţi de învăţare se face prin tema acesteia.Relaţia dintre cei doi subiecţi ai actului educaţional a fost proiectată de două modele tehnologice. pot duce la dezvoltarea unei gândiri integrate. Modelul a luat în considerare şi trebuinţele elevilor. care reprezintă esenţa retroacţiunii în învăţare eficientă. elaborată de noi. inspiraţie creativă. Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare. Structura programei include o componentă generală. Conexiunea inversă rapidă a fost reglementată de mecanismele de feed-back şi de feed-forward1. iar instrumentul acestuia este unitatea de învăţare. Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza obiectivelor EŞ. Biologia. capabile să determine reuşita acţiunilor didactic-educative şi estomparea sau chiar dispariţia influenţelor factorilor aleatori. părţi componente ale Modelului: Modelul sistemic de tehnologie didactică interactivă (pt. chimie). Experimentul a demonstrat posibilitatea de aplicare a interdisciplinarităţii şi a demersului interdisciplinar la clasele V-VI. Rezultatele experimentului s-au explicat raportate la competenţele de cunoaştere ştiinţifică integralizate pe discipline. având în vedere cunoştinţele. a distribuţiei conţinutului pentru predarea disciplinei Ştiinţe la clasele V-VI. şi una particularizată la o arie curriculară. Aceste mecanisme au fost aplicate şi la evaluarea elevilor din clasele experimentale şi din cele de control. biologie. valabilă pentru toate ariile curriculare. Programa începe cu regândirea detaliată a obiectivelor de referinţă. Astfel. disciplinele şcolare Fizica. care vizează coerenţa transversală şi verticală a competenţelor. utilizând surse diverse (de fizică. clasele V-VI. elev). Fiecare unitate de învăţare se încheie cu o evaluare sumativă şi formativă. care reclamă profesorului o înţelegere profundă a scopurilor activităţii sale. Conceptul central al proiectării didactice este demersul didactic personalizat. Chimia. pornind de la considerentul că aceste teme dezvoltate pe o programă integralizată. sistemul obiectivelor interdisciplinare pentru învăţământul general a fost: 1 Feed (a alimenta) + back (înapoi). Forma imediat manifestată a curriculumului proiectat este Programa integralizată a disciplinei şcolare Ştiinţe. capacităţile şi atitudinile preconizate a fi formate/dezvoltate la clasele primare atât în România cât şi în Republica Moldova. sunt examinate rezultatele experimentului.

a) Competenţe disciplinare: culegerea şi vehicularea informaţiei. învăţarea bazată pe participare. Fiecare competenţă întemeiată pe principiul integralizării cunoaşterii umane indică modul de corelare a valorilor competenţelor cu valorile conţinuturilor (interdisciplinaritatea axiologică). disciplina integralizată Ştiinţe. atitudini faţă de propria persoană. c) Atitudini fundamentale: atitudini şi comportamente necesare integrării într-o cultură ştiinţifică. capacităţi de comunicare. asigură demersul interdisciplinar axiologic şi transferul sistemului de valori de la o disciplină la alta. realizează corelaţii interdisciplinare prin legături logice. inclusiv stimularea curiozităţii şi a inventivităţii în investigarea mediului apropiat. Obiectivele şi conţinuturile integralizate asigură transferuri de cunoştinţe. Sinteza datelor experimentului demonstrează un plus semnificativ în formarea la elevii din clasele V-VI unei comprehensiuni integre a tabloului ştiinţific al lumii. perspectivele pe care le oferă această disciplină prin atingerea obiectivelor integralizate. ci pe formarea de competenţe educaţionale complexe. formarea de atitudini. Astfel. unde conţinuturile sunt considerate vectori principali în instruire). care s-a experimentat. astfel ca acestea să reflecte unitatea şi întrepătrunderea disciplinelor Fizică. pe parcursul anului şcolar. utilizarea informaţiei. informaţiile asimilate de elevi sunt integrate în cunoştinţe. ceea ce a confirmat ipoteza cercetării noastre. studiu individual. transformarea valorilor în modele atitudinale şi comportamentale. înţelegerea şi valorificarea informaţiilor tehnice. Competenţele urmărite în Curriculumul integralizat la Ştiinţe se referă la comunicare. capacităţile proprii unei gândiri sistemice.reglarea activităţii didactice. 14 . care dau sens cunoaşterii. Planificării calendaristice anuale şi semestriale i-a urmat proiectarea unităţilor de învăţare. relaţionarea mediului natural şi social. Or. nu mai centrează acţiunea educaţională pe conţinuturi (ca în instruirea tradiţională. Biologie. căutare şi descoperire. În elaborarea tehnologiei didactic-educative s-au parcurs patru etape: proiectarea – realizarea – evaluarea . Eficienţei învăţării s-a urmărit prin identificarea unor nevoi în formarea de competenţe: dezvoltarea conceptelor ştiinţifice şi a gândirii integrate. b) Capacităţi metodologice: capacităţile de muncă intelectuală. respectiv cu metodologiile de predare-învăţare-evaluare. iar cunoştinţele integrate şi relaţionate în scheme cognitive. Chimie. urmărirea eficienţei realizării obiectivelor integralizate de EŞ.

distribuţia cunoştinţelor integrate rămâne uniformă. Media rezultatelor şcolare la clasele V-VI. Pentru evaluarea rezultatelor şcolare s-a folosit o matrice de evaluare.Primul exemplu a reprezentat un exerciţiu de proiectare la clasele V-C (experimentală) şi V-B (de control) de la Liceul teoretic Avram Iancu din Cluj-Napoca.50 Testul final a fost dat la cele două clase. 15 . Schimbări în mediul nostru. Tabelul 1. Tabelul 2. S-au monitorizat pe parcursul anului şcolar 2002-2003 clasa V-C şi VI-B (experimentale) şi V-B şi VI-A (de control). După un an s-au putut înregistra progresele elevilor din clasele experimentale.90 V-B 6. Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Turda. din cadrul unităţii de conţinut Populaţia din iarbă. S-au folosit notele şi standardele de performanţă. iar la clasa de control atingerea obiectivelor educaţionale. 7 ore.92 VI-A 5.37 VI-B 6. unitatea de învăţare ARBORII. Fiecare obiectiv de referinţă a unităţii de învăţare a fost trecută în matricea de evaluare. încadrată într-o unitate mai mare de conţinut. testul final Eşantion experimental Eşantion de control/martor Rezultatele testului final V-C 8. Media rezultatelor şcolare la clasele V-VI. testul formativ Eşantion experimental Eşantion de control/martor Rezultatele testului formativ V-C 8. Figura 1).67 VI-A 5. 8 ore. după un an de experimentare. care progrese confirmă ipoteza că sporirea coerenţei conţinuturilor şi amplificarea conexiunilor disciplinare duc la sporirea eficienţei învăţării (Tabelul 1). Activitatea didactic-educativă s-a centrat pe unitatea de învăţare ENERGIA. iar rezultatele arată că la clasa experimentală competenţele elevilor se grupează preponderent în jurul valorilor foarte bune. neobservându-se nici un salt calitativ (Tabelul 2).81 V-B 6.25 Saltul calitativ este foarte evident în cazul clasei unde s-a aplicat curriculumul integralizat şi metodele de lucru au fost cele interactive (Tabelul 3. Al doilea exemplu a reprezentat experimentul cu elevi din clasa VI. Elevii au fost evaluaţi după modelarea grafică a posibilităţilor de realizare a feed-backului. care evidenţiază instrumentele prin care profesorul determină măsura în care a realizat obiectivele EŞ pe care şi le-a propus.75 VI-B 7.

punţile care le leagă.92 5. întrucât acestea au caracter interdisciplinar.25 test initial test formativ test final VI A (de control) Figura 1.Tabelul 3.21 Experimentală (test formativ) 8.27 7 6 5 4 3 2 1 0 Clasele V C (experimental) V B (de control) VI B (experimental) 6. educaţia pentru sănătate etc.75 9 7.92 8 6. în clasele de control se explică (definiţii. 16 .90 6. precizări ale conceptelor etc. Pe măsură ce conexiunile se amplifică ei descoperă din ce în ce mai bine unitatea disciplinelor. social etc.87 6.87 7.27 7.46 6. Aşa se produc lucrurile cu concepte cum sunt sistem (natural. văd mai clar ideile principale. pe căutare şi descoperire.67 5.) iar în clasele experimentale se descoperă şi se formulează de către elevi.67 6.37 8.46 6..50 5. • Amplificarea şi sistematizarea conexiunilor deschide perspectiva unei mai temeinice realizări a obiectivelor (integralizate) specifice disciplinei Ştiinţe: educaţia relativă la mediu.81 6.25 Rezultatele şcolare mai semnificative la educaţia ştiinţifică prin aplicarea Curriculumului integralizat la Ştiinţe sunt: • Elevii stăpânesc mai bine partea conceptuală a disciplinelor.).21 5. Rezultatele şcolare la finele experimentului • Capacitatea elevilor de a opera extrapolări de concepte şi metodologii sporeşte: învăţarea bazată mai mult pe participare. Sinteza datelor la cele trei etape ale experimentului Etape experiment Eşantion Experimental De control Clasa V-C VI-B V-B VI-A Preexperimentală (pretest) 7. ecosistem etc.81 6. Comparatrea datelor si rezultatelor 10 Notele Mediile claselor 8.75 7.. subsistem.37 6.90 7.50 Postexperimentală (test final) 8.

Alături de aspectele teoretice. este şi o alternativă de evaluare la cea bazată pe note. înţelegerea mai profundă a complexităţii situaţiilor sau fenomenelor sociale. ştiinţifice. dintre tehnologie şi cultură. capacităţi şi atitudini – precum şi criteriile de evaluare a performanţelor la disciplina Ştiinţe. biologie. Ne-a interesat în ce măsură conţinuturile manualelor actuale îndeplinesc anumite criterii de pertinenţă. mult 1 1 2 1 5 Mult 4 5 1 3 2 15 Suficient 7 6 5 10 7 35 Puţin 4 5 3 5 3 20 F. însă cu deschideri spre discipline integralizate. puţin 1 2 1 3 3 10 Luarea în considerare a principiului integralizării în selectarea şi ordonarea conţinutului învăţământului asigură un fond real şi pentru explicarea şi soluţionarea problemei transferului.• Noi perspective se deschid şi în cazul atingerii unor obiective globale sau a unor finalităţi cum sunt: descoperirea interdependenţelor dintre fenomene. cunoştinţe. 17 . Elaborarea acestor categorii şi niveluri ale disciplinei integralizate Ştiinţe. clasele V-VI. Valorificarea răspunsurilor obţinute arată următoarele rezultate (Tabelul 4). care desigur vor găsi şi locul precis al unor discipline particulare. Rezultatele experimentului confirmă ideea fundamentală a unităţii dintre instruire şi educaţie. operaţiilor mintale). economice. Opiniile profesorilor de fizică. eşalonarea orizontală (în aceeaşi clasă şcolară) şi verticală (în succesiunea claselor şcolare) în funcţie de scopul şi obiectivele urmărite presupune experimente riguroase interdisciplinare. cât şi sub aspect operaţional (transferul schemelor. Tabelul 4. Model al curriculumului la Ştiinţe. Atitudinile profesorilor faţă de conţinuturile manualelor şcolare Criteriul Esenţializarea cunoştinţelor Caracterul formativ-educativ Sugestii practice în tripla specializare Promovează interdiasciplinaritatea Viziunea modulară TOTAL F. care a fost aplicat în experiment. atât sub aspect informaţional. la ce discipline se poate realiza cu eficienţă conţinutul integralizat şi la ce nivel de abstractizare şi generalizare. chimie în această problemă au fost stabilite prin aplicarea unui chestionar unui număr de 85 de cadre didactice. dintre ştiinţele naturii şi cele socio-umane. o problemă de ordin tehnologic care se ridică în perspectiva realizării unui învăţământ integralizat este aceea de a preciza în ce clasă şcolară este posibilă integrarea informaţiilor. Astfel: elevii au ştiut care au fost aşteptările explicite în ceea ce priveşte învăţarea – în termeni de profesorii şi-au reglat demersul didactic în funcţie de limitele stabilite de standarde. înţelegerea şi trăirea valorilor culturale.

a descriptorilor şi a itemilor de evaluare. formative şi finale la clasele a V-a Clasa Test iniţial Test formativ Test final V-C (experimentală) 7. Testul a câştigat în calitate şi rigoare. Standardele EŞ.87 8. VI-B).46 6.75 V-B (de control) 7. aplicate în evaluarea elevilor. a unei gândiri sumative la elevi.67 Tabelul 6. fiind astfel 18 . unde s-a urmărit această triadă de obiective. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI Cercetarea efectuată a permis să stabilim posibilităţile dezvoltării şi valorificării gândirii integrate a elevilor din clasele V-VI. Media testelor iniţiale. Media testelor iniţiale.37 8.81 7. ci teste centrate pe obiectivele de atins. el nu mai defineşte ce se poate aştepta de la elev. Fişele de analiză şi interpretare a evaluării arată că testele date la cele două clase urmăresc triada de obiective capacităţi – priceperi . De aceea. Pentru atingerea standardelor s-au folosit teste de o nouă generaţie.27 6.21 5. Tabelul 5.50 5. Biologie. La clasele experimentale (V-C. Chimie.92 6. aplicând principii şi metode de integralizare a demersului didactic-educativ la disciplinele Fizică. Biologie şi Chimie în mod separat. performanţă.cunoştinţe (Tabelele 5 şi 6). ci îl descrie doar. în baza unui curriculum integralizat la disciplina Ştiinţe. VI-A) cunoştinţele formate prin învăţarea tradiţională a ştiinţelor Fizică. recunoscându-se că îi sunt deschise toate uşile. dar cu aplicarea metodelor interactive.25 La clasele de control (V-B. sunt centrate pe elev şi sunt relevante din punctul de vedere al motivării acestuia pentru învăţare. a dus la formarea unei gândiri integrate. Ele au motivat elevii pentru învăţarea continuă şi au condus la structurarea capacităţilor proprii învăţării active.- conceptul de curriculum integralizat a asigurat un sistem de referinţă coerent şi unitar cu privire evaluatorii au avut la dispoziţie repere de la care să pornească elaborarea nivelurilor de la performanţele elevilor. Diagnosticarea rezultatelor s-a accentuat pe descoperirea şi explicarea punctelor slabe şi a deprinderilor defectuoase care s-au manifestat la clasele unde s-au predat disciplinele Fizică. Biologie şi Chimie au dus la dezvoltarea.90 VI-A (de control) 6. formative şi finale la clasele a VI-a Clasa Test iniţial Test formativ Test final VI-B (experimentală) 6. testele utilizate în teză nu sunt teste de selecţie. condiţia de a-şi găsi drumul. în general.

Criteriile determină coerenţa funcţională metodologică a întregului curriculum integralizat: centrarea curriculumului pe obiective care urmăresc formarea de cunoştinţe. (conţinuturile educaţionale) şi tehnologiei ca şi de 19 . atitudinile. prin care s-a urmărit formarea la elevi a unei viziuni sistemice. confirmată ipoteza cercetării. care au contribuit la sistematizarea cunoştinţelor. integralizate asupra ştiinţelor. conţinuturi semnificative psihopedagogic. • . 3. • principii privind predarea-învăţarea-evaluarea etc. conţinutal şi metodologic în baza principiului integralizării. teleologic.principiul integralizării cunoaşterii umane. capacităţi şi atitudini. care-i asigură coerenţă la nivelul proiectării. axiologiei educaţionale. iar pentru soluţionarea acestei probleme educaţia ştiinţifică ar trebui să fie reconsiderată conceptual. Se asigură trecerea de la nivelul general al principiilor la cel concret. Elemente de integralizare a educaţiei ştiinţifice se găsesc în număr suficient în toate componentele învăţământului general din România şi Republica Moldova. 1. reprezentate de inovaţia ştiinţifică. statuarea explicită a unei paradigme didactice relevante pentru disciplina Ştiinţe. chimie. activităţi centrate pe elev. practică şi experimentală a unor valori. Curriculumul integralizat la Ştiinţe reprezintă un model conceptual şi practic de integralizare a demersului educaţiei ştiinţifice la nivelul teleologiei (sistemele de obiective). conform căruia omul cunoaşte lumea în mod integrat. Un învăţământ interdisciplinar poate fi realizat printr-un curriculum integralizat. 2. aplicării şi dezvoltării: • principii fundamentale ale cunoaşterii şi educaţiei moderne: . În baza curriculumului actual monodisciplinar. prezentele concluzii generale şi recomandări practice. care fapt s-a rezultat cu validarea teoretică.principiul interdisciplinarităţii. adică o organizare a acţiunii educative în care elevul este plasat în situaţii educative semnificative şi efectuează activităţi care cer competenţe dobândite la mai multe discipline şcolare. al elaborării curriculumului şcolar. comune educaţiei ştiinţelor pe materii din fizică. valoarea teoretică şi valoarea practică a cercetării. biologie. propriu educaţiei ştiinţifice moderne. Demersurile metodologice folosite au fost cele interactive. precum şi de tezele înaintate pentru susţinere. capacităţile şi cunoştinţele elevilor nu se dezvoltă la nivelul potenţialului lor real. . 4. asigurarea unui nivel mediu de generalitate şi complexitate a obiectivelor curriculare (obiective cadru şi obiective de referinţă) şi a standardelor de performanţă. Curriculumul integralizat la Ştiinţe a fost elaborat în baza unui sistem de principii corelate epistemologic.atins scopul cercetării şi obiectivele generale.principii privind curriculumul ca întreg.

numite şi competenţe transversale. 6. 7. progresive. valoarea cărora constă în caracterul lor complex. adică o învăţare inovatoare. ele integralizând demersurile a şti cu a şti să faci. Biologia în vederea elaborării unui curriculum integralizat pentru toate clasele învăţământului general. În contextul aplicării Curriculumului integralizat la Ştiinţe. cu denumirea Ştiinţe. Prin aplicarea Curriculumului integralizat la Ştiinţe se poate ajunge la o reformă în domeniul educaţiei şi formării profesionale. care conduc la perceperea ca întreg al tabloului ştiinţific al lumii. revendicate de procesele de europenizare şi globalizare şi acceptată de România prin aderarea la programul Educaţie şi Formare Profesională 2010. 3. Deoarece Curriculumul integralizat la Ştiinţe oferă deschideri pentru formarea unor competenţe specifice educaţiei ştiinţifice. ca subiecţi principali ai acţiunii educaţionale. inclusiv prin integralizarea conţinuturilor educaţionale la disciplinele şcolare Fizică. Chimie. Biologie. ar trebui ca cercetarea şi dezvoltarea lui să-i antreneze şi pe profesori. Recomandări practice: 1. Curriculumul integralizat la Ştiinţe arată aspectele pozitive pentru promovarea interdisciplinarităţii în învăţământ. Aplicarea Curriculumului integralizat la Ştiinţe este semnificativă atât formării la elevi a concepţiei unitare asupra tabloului ştiinţific al lumii cât şi profesorilor. Cu atât mai actuală este această revendicare cu cât curriculumul la Ştiinţe are caracter integralist. contribuie la însuşirea unor metode active. Fiind curriculumul documentul normativ principal şi instrumentul de lucru de bază al cadrului didactic. a şti să devii (a învăţa să înveţi). Chimia. întregi. 2. restructurarea şi reformularea de probleme.5. unitare de abordare a realităţii. s-a obţinut dezvoltarea la elevii din clasele V-VI a unor competenţe specifice educaţiei ştiinţifice. 20 . a şti să fii. atrage atenţia că este nevoie de o educaţie care să aducă schimbarea. care obţin instrumente eficiente de formare elevilor a gândirii integralizate. este evidentă oportunitatea reconsiderării curriculumului la disciplinele Fizica. Perspectiva interdisciplinară este în momentul de faţă cea mai adecvată pentru abordarea fenomenelor complexe.

Kerekeş. p.5 / Consiliul Naţional pentru Curriculum..9 c. A. Şcoala de vară. Kerekeş. Ediţia I. Ed.a. 19-24 iulie / Universitatea Babeş-Bolyai. nr. 2. Formarea competenţelor viitorilor profesori în perspectiva aderării la Declaraţia de la Bologna. 2005.18 c. M. 9. Conceptualizarea şi proiectarea disciplinei integrate Ştiinţe în învăţământul gimnazial.7. În: Conferinţa Internaţională Predarea de calitate pentru învăţarea de calitate a Geografiei şi prin geografie.. Turda.0.0.. 7. iunie 2003 .. A. Bucureşti. A.-0. V. Predarea integrată a disciplinei Ştiinţe în învăţământul gimnazial // Biomet. p. Aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe ale naturii” (Ştiinţe.3c. 4. 3. 3. Predarea integrată în cadrul disciplinei Ştiinţe. M.a.3. cl.a.4 c. nr.Ideile principale ale tezei sunt reflectate în următoarele publicaţii de autor: 1. (coord.a. p. Programe şcolare pentru clasele V-VIII. 1999. A.0 c. Copil. Copil. Kerekeş.45 c.. 2004 .a.Bucureşti. 5. Ed. Aria curriculară „Matematică şi Ştiinţe ale naturii” (Biologie).. p.a.. III-VI). În: Noi tendinţe în Educaţie.. p.Cluj-Napoca. PRO VITA.).5 c.15 c.. 2000 . Programe şcolare pentru clasele V-VIII. Bucureşti. 10.16-21 . 2004. Kerekeş. A.. 1999.1. Metodologia proiectării curriculumului integrat Ştiinţe pentru învăţământul gimnazial..Cluj-Napoca. p. nr.a. Vol.0. nr. Sesiunea judeţeană de comunicări pentru elevi şi profesori „Ştiinţă şi tehnică”.Cluj-Napoca. p. 35-39 . 11.11-25 . A..a. A. E. et al.Kerekeş.1. 39-52 . Manual de biologie pentru clasa a IX-a . În: Supliment la revista Univers pedagogic.. 12-13 .a. 2005. A. 2004. A.92 p. 2005.48-75 .5 / Consiliul Naţional pentru Curriculum.a. ALL. A.0. 6.. Ciobanu. Conceptualizarea proiectării disciplinei integrate Ştiinţe în învăţământul gimnazial // Buletin de informare şi documentare a cadrelor didactice. 2005 .. RISOPRINT. Ed.. A. Vol.0. Kerekeş. Kerekeş. Ciobanu. Conceptualizarea şi proiectarea disciplinei integrate Ştiinţe în învăţământul gimnazial .4 .. 21 . În: Curriculum Naţional.0 c. V. p. În: Curriculum Naţional.. V. 8. Kerekeş. et al. 25-27 noiembrie 2005 .. 5.6.... Predarea integrată în cadrul disciplinei Ştiinţe. Cluj-Napoca. Abordarea interdisciplinară în proiectarea disciplinei integrate Ştiinţe în învăţământul gimnazial // Univers Pedagogic.a.25 c. Copil.18 c. Kerekeş.77-102 . Kerekeş. Kerekeş.. Huţanu.0..7.

According to the test of the curricular monodisciplinary capacity in Physics. responsible for the world unitary and scientific picture. and with epistemological. the theleology of scientific education. The author recommends the elaboration of an integrated curriculum in Science for all grades and levels of study. which have been materialized in principles specific to the integrated scientific education. contents and educational technologies. the scientific education. the school curriculum. realized on the international and worldwide level. It has been proved that education in the two countries contains numerous elements in favor of the students’ integrated scientific education. KEY WOARD The human knowledge. as well as on the comparative level. the integrated concept in scientific education of children. which integrates the three traditional disciplines at the level of teleology (of systems of objectives).SUMMARY The research Conceptualizing and projecting the integrated discipline Sciences in secondary education is dedicated to the problem of developing the integrated thinking of the students in secondary school by means of an integrated curriculum at Science discipline. competences in scientific knowledge. the concept of integrated school. the methodology of scientific education to children. the contents of scientific education. on the basis of integrated knowledge and interdisciplinary education. In Romania. grades V-VI. because this offers great possibilities so that the contemporary students’ scientific education should become efficient. focused on the already mentioned aspects. as well. The Science curriculum is a theoretic-practicing notion. the experimental appliance of the integrated curriculum in Sciences. The actuality of the investigation is determined by the processes of integration of the modern scientific knowledge as well as by the tendencies of integrating the modern educational approach. axiological and technological perspectives for the teachers who are students in the accomplishment of the modern integrated scientific educational approach. Chemistry and Biology. both of them being included by their definition in the processes of globalization and Europeanizing of modernity. the scientific world frame 22 . in Romania and in Moldavia: the principles of the integration of the human cognition and of the interdisciplinary education. the author proves that these subjects offer only partial solutions for the modern approach of integrated scientific education and suggests an original curriculum integrating all the three subjects. The author synthesizes theoretic and epistemological references for the knowledge and the scientific education of the people. has been concluded with the formation of the students’ transversal abilities.

научное воспитание. Биология в указанном аспекте. в Румынии. ибо такой куррикулум открывает широкие возможности улучшения научного воспитания современных учащихся. который интегрирует три традиционные предметы на уровне телеологии (системы целей). интегрированный школьный предмет. На основе изучения способности монопредметов Физика. способствовало формированию у учащихся сквозных компетенций. что общее среднее образование двух названных стран содержит многочисленные элементы для интегрированного нучного позния мира учащимися. конкретизируются в специфических прнципах интегрированного научного познания. Доказано. на основе принципов интегрированного познания мира и межпредметности. Куррикулум учебного предмета Познание мира представляет собой теоретико-практический проект. Автор синтетизирует. содержания и технологий воспитания. автор продемонстрировала. как и тенденциями интегрирования современного овразования. на национальном и всемирном уровне. телеология научного воспитания. в свою очередь. Актуальность исследования определено процессами интегрирования современного научного познания. теоретические и эпистемологические основы научного познания и воспитания. посредством интегрированного куррикулума по предмету Познание мира. компетенции научного познания мира. обе тенденции органично вписываясь в процессы европеизации и глобализации современности. интегрированного куррикулума по предмету Познание мира. в Румынии и в Республике Молдова: принципы интегрализации в человеческом познании и междисциплинарности в воспитании. в V-VI классах. содержание научного воспитания. в результате предлагая оригинальный интегрированный куррикулум для вышеназванных учебных предметов. Экспериментальное применение. Познание КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА Интегрализация человеческого познания. Химия. а также в сравнительном плане. что они содержат лишь незначительные возможности для осуществления современной концепции научного интегрированного воспитания. аксиологического и технологического порядка в современном научном воспитании.РЕЗЮМЕ Исследование Концептуализация и проектирование интегрированного учебного предмета мира в гимназическом образовании посвящено проблеме формироования интегрированного мышления учащимся средних классов. и др. ответственные за создание единой научной картины мира. методология научного воспитания учащихся. школьный куррикулум. принципы интегрализации научного воспитания учащихся. которые. научная картина мира. Автор указывает на необходимость разработки интегрированного куррикулума для всего учебного предмета Познание мира. по всем классам и ступеням обучения. 23 . а также открывающие учителям неизвестные возможности эпистемологического.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->