Pitagora

Pitagora (c. 580 .Hr. - c.500 .Hr.)[necesit citare] a fost un filozof i matematician grec, originar din insula Samos, ntemeietorul pitagorismului, care punea la baza ntregii realiti teoria numerelor i a armoniei. A fost i conductorul partidului aristocratic din Crotone (sudul Italiei). Scrierile sale nu s-au pstrat. Tradiia i atribuie descoperirea teoremei geometrice i a tablei de nmulire, care i poart numele. Ideile i descoperirile lui nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor apropiai. Pitagora a fost un mare educator i nvtor al spiritului grecesc i se spune c a fost i un atlet puternic, aa cum sttea bine atunci poeilor, filosofilor (de exemplu, Platon nsui) i comandanilor militari etc. Pitagora era ionian, originar din insula Samos, dar a emigrat la Crotone, n Italia de sud, unde a ntemeiat coala ce-i poart numele, cea dinti coal italic a Greciei antice. Pitagora pare s nu fi scris nimic. Doctrina filosofic a pitagorismului ne este totui destul de bine cunoscut din lucrrile lui Aristotel i Sextus Empiricus, precum i din lucrri ale pitagoricienilor de mai trziu. Totui, nu se poate stabili cu precizie ce aparine lui Pitagora i ce au adugat pitagoricienii ulteriori. Celebrele texte "pitagoriciene" Versurile de aur ale lui Pitagora i Legile morale i politice ale lui Pitagora, existente i n traduceri romneti, aparin unei epoci ulterioare.

Prezentarea filosofiei lui Pitagora

Ideea filosofic principal a pitagorismului este c numerele reprezint esena lucrurilor, iar universul este un sistem ordonat i armonios de numere i raporturi numerice. Aristotel ne spune c n concepia pitagoreic numrul constituie substana tuturor lucrurilor (Metafizica, 987a) i c lucrurile constau din imitaia numerelor (ibid., 987b), adic numrul este un fel de paradigm a crei imitaie snt lucrurile.