Sunteți pe pagina 1din 4

..

CIVI
O Domnia lui Carol' (1625-1649) a fost o perioada deconflicte intre rege ~i parlament. Dupa execu'ia acestuia, Anglia a devenit republica, cunoscuta sub numele de Commonwealth. O Aceasta harta a Angliei indica teritoriile pierdute treptat de regali~ti. O Sentin,a de condamnare la moarte a lui Carol con,inea 59 de semnaturi, inclusiv cea a lui Cromwell (a treia in partea dreapta). Noua dintre persoanele care au semnat sentin,a au fost executate pentru tradare dupa Restaura,ie.

Rebeliun~ riizboi civi~ tronuri pierdute -5i cii-5tigate -secolul XVII s-a numiirat printre ce1e mai dramatice perioade din istoria Marii Britanii Mi-5ciiri1e politice -5i religioase au continuat piinii ciind Revolutia Glorioasii din 1688 a adus o solutie de lungii duratii.
ltima din dinastia Tudorilor, regina Elizabeta, a murit fara mo~tenitori in 1603. Tronul i-a revenit celei mai apropiate rude, James al VI-lea de Scotia, care a primit numele de James I al Angliei ~i primul monarh din dinastia Stuart. De vreme ce Scotia ~i Anglia erau arum conduse de acela~i rege, vechiul antagonism dintre acestea parea sa dispara incetul ru incetul. Insa, cele doua J;ariau U

~ continuat sa fie separate (fiecare avea propriul parlament ~i propriile legi), iar speranta lui James privind o unificare completa a fost spulberata. James a fost cel care a folosit pentru prima data termenul "Marea Britanie" pentru a desemna regatele sale engleze, galeze ~i scotiene. La Inceputul domniei lui James (1605), un grup de conspiratori catolici au Incercat sa arunce In aer parlamentul ~i pe rege. Acesta a fost celebrul Complot al Prafului de pu~ca, care a culminat cu arestarea lui Guy Fawkes ~i a altora. Totu~i, In ciuda acestui inceput nefericit, catolicii nu aveau sa reprezinte un pericol major pentru James, de~i au ramas o minoritate cu greu acceptata ~i adeseori persecutata. Conflicte Mai amenintatoare Insa erau conflictele din ce In ce mai ample dintre rege ~i parlamentarii englezi. Membrii parlamentului puteau sa se opuna vointei regelui, deoarece Coroana saracise ~i nu se mai putea baza doar pe sursele de venit traditionale. Aceasta era adesea nevoita sa ceara fonduri parlamentlilui (impozite), ceea ce 1nsemna ca membrii parlamentului puteau dezbate politica regala ~i cere "solutionarea revendicarilor" lor (reforme sau concesii) In schimbul acordarii de fonduri. Dispute ~i mai severe s-au iscat 1n jurul stabilirii prerogativelor regale -puterile ce li reveneau numai regelui ~i care puteau fi analizate sau criticate de parlament. Asemenea dispute au 1nceput In ultimii ani de domnie a reginei Elizabeta, cand razboiul de lunga durata Impotriva Spaniei a secat resursele coroanei. Prestigiul reginei Elizabeta a ajutat-o sa mentina situa1;iasub control, Insa James a fost mai ghinionist ~i lipsit de tactica. El a pretins ca "dreptul divin al regilQr" le conferea monarhilor o autoritate divina, dar era imposibil sa impuna aceasta autoritate deoarece coroana era slabita, iar aceasta convingere nu facea altceva decat sa-i irite pe parlamentari. Mai mult, atat James cat ~i fiul sau Carol I (1625-1649) l~i Intaratau supu~ii, 1n special prin faptul ca se bazau pe favoriti Instariti, dar 139

RAzBOIUL

CIVIL

ENGLEZ

piciunile au fost In~rite ~i de faptul cl sotia de nationalitate france~ a lui Carol, pe nume Henrietta Maria, era catolica. Numero~i protestanti doreau sa adopte Intocmai calea opusa, pentru a "purifica" Biserica (de aici denumirea de puritani). "Purificarea" Insemna de obicei simplificarea formelor de cult ~i adoptarea doctrinelor strict calviniste; dar existau ~i grupuri mai radicale de protestanti, atat In cadrul bisericii engleze cat ~i In afara acesteia: Conflictele dintre rege ~i parlament au atins prima da~ apogeul In 1629, cand membrii Camerei Comunelor au imobilizat pe speaker (pentru a nu se suspenda ~edinta) In timp ce Sir John Eliot a tinut un discurs anti-regal. Carol a dizolvat imediat parlamentul, l-a Intemnitat pe Eliot ~i a decis sa guvemeze In viitor fara parlament. Acest lucru era perfect legal, cu conditia ca regele sa poa~ supravietui fara subventiile pe care doar parlamentul i le putea acorda. 11 ani de tiranie Carol a reu~it sa faca acest lucru, in perioada pe care d~manii sai au numit-o Tirania de 11 ani (1629-1640), sfatuit de Contele de Strafford ~i arhiepiscopul Laud. in ciuda faptului ca facea economii, coroana a reu~it sa supravietuiasca doar prin punerea in aplicare a vechilor drepturi regale ~i prin Incalcarea legii In diverse moduri. Cea mai celebra a fost colectarea taxelor navale, destinate sprijinului marinei. Suportata la Inceput doar de locuitorii tinuturilor invecinate cu marea, aceas~ taxa a fost ulterior colecta~ de la Intreaga populatie din regat. Unul dintre liderii parlamentului, John Hampden, s-a facut cunoscut datori~ procesului care i s-a intentat pentru ca a refuzat sa plateasca aceas~ taxa, multi altii urmandu-i exemplul. Totu~i, se parea ca in lipsa rezistentei opusa de parlament Carol putea sa-~i cladeasca cu timpul o autoritate absolu~. Ulterior, acesta a gre~it implicandu-se intr-un razboi care a generat cheltuieli enorme pe care coroana nu ~i le putea permite. incurajat de Laud, Carol a Incercat sa impuna episcopatul (conducerea bisericii sa fie exercita~ de episcopi) asupra Scotiei, unde sistemul prezbiterian avea radacini adanci. (Membrii mai in vars~ ai congregatiei conduceau biserica, ~i nu preotii sau episcopii.) Scotienii s-au unit infocati de sentimentul national, semnand un document denumit Liga ~i Pactul Solemn ~i au opus rezistent:l arrna~. Parlamentul cel lung in timpul Razboiului Episcopilor din 1639-40, Carol nu a reu~it sa-~i atinga telurile ~i ~i-a epuizat resursele. Falit flind, el a fost nevoit sa ceara ajutorul parlamentului. Profitand de situatia In care se afla regele, Parlamentul cel lung din 1640 i-a eliminat pe Strafford ~i pe Laud (ambii au fost executati) ~i a Intocmit o serie de legi pentru anularea taxelor arbitrare ~i limitarea puterii regelui. Carol a acceptat cu greu aceste masuri, care eliminau posibilitatea absolutismului regal; aceste legi s-au pastrat In timpul tulburarilor secolului XVII, fiind cele mai de seama realizari ale Parlamentului cellung. in 1640, Carol, fara alt sprijin decat cel acordat de propriii sai curter1i, era aproape neajutorat. insa radicalismul unor lideri parlamentari a inceput sa provoace o schimbare In opinia modera~. Aceasta a dever1it ~i mai pronuntata cand partidul "Celor de rand" condus de John pym a decis impunerea unui sistem prezbiterian asupra Bisericii Engleze. Un

O Procesullui Carol 1, ilustrat in aceasta imagine, a inceput la Londra la 20 ianuarie 1649, in fa,a a 70 de comisari -o combina,ie intre membri ai parlamentului, solda,i ~i avoca,i, convoca,i pentru acest eveniment. Regele a fost gasit vinovat de inalta tradare pentru ca a luptat impotriva parlamentului. Carol a refuzat sa se apere, pretinznd ca "un rege nu poate ti judecat de nici o jurisdic~ie superioara din lume".
E ~ ~ ~ t ] ~ ] ~ 9 ~ ~ O I o "0)

'J;

O Bustul remarcabilului general ~i lider parlamentar Oliver Cromwell, care in 1653 a devenit conducatorul statului englez in calitate de lord protector. antipatici, ca de exemplu ducele de Buckingham (care a fost asasinat In 1628). Prin urmare, Carol $i liderii parlamentului erau suspiciO$i unii fa!;ade ceilalti Inca de la inceput. Acest lucru a fost evident Inca de la inceputul donmiei, cand parlamentul i-a acordat regelui dreptul de a colecta taxe vamale timp de un singur an, in loc de toata viata cum era obiceiul. Conflictele s-au intensificat $i s-au afir140

mat noi lideri din ce In ce mai intransigenti, ca Sir John Eliot. Diferentele religioase ;)Ci-au spus cuvantul, existand numeroase grupari ostile In cadrul Bisericii engleze. Caroll favoriza anumite doctrine ;)Ci fom1il relativ complexa de adoratie o (denumita uneori laudism dupa numele consilierului sau William Laud, arhiepiscop de Canterbury), pe care criticii sai o considerau o lndreptare sinistra spre catolicismul roman; st\s-

ISTORIE

UNIVERSALA

46

num:lr mare de sustinatori ai episcopatului s-au aliat cu Carol, fonnandu-se un paltid regalist de mari propoI1ii. Conflictul s-a Intetit cand o revolta catolica a izbucnit In Irlanda. De~i doreau fmantarea unei armate care sa Inabu~e revolta, pym ~i adeptii sai s-au temut ca regele va folosi o asemenea forta militar:I 1mpotriva lor -o team:l perfect justificabila, caci regele, lipsit de scrupule, avea astfel ocazia sa-~i apere propriile drepturi. Insistentele lui Pym ca parlamentul sa detina controlul asupra armatei violau dreptul traditional aI regelui de ada ordine; ca reactie, Carol a Incercat far:I succes sa aresteze cinci dintre cei mai Inve~unati oponenti ai sai din Camera Comunelor. Aceasta era o chemare deschisa la forta, iar r:Izboiul a izbucnit cucind.

~ ~ ~ ~ ~ ~ o

Razboiul civil ~ La Inceputul Razboiului civil din Anglia (1642- 8 46), victoria regala parea posibila. Norocul a fost Insa de partea parlamentului, care controla tinuO Carol I a fost executat pe 30 ianuarie turile cele mai prospere ~i mai populate din tar:I. 1649, in afara Palatului Whitehall, eveniment in 1643, scotienii au intrat In r:Izboi de partea ilustrat in aceasta imagine. parlamentului. .)i, pe m:lsur:I ce influentele moderate slabeau, o noua armata putemica, O Dup3 moartea lui Oliver Cromwell, parlaAnnata de tip nou, a fost formata din radicali mentul era considerat singura autoritate legi religio~i englezi. Printre ace~tia se afla un lider tim3 din regat. ins3 11 ani de experien~e incontestabil, Oliver Cromwell, ale carui politice au "r3corit" fervoarea republicanilor , aptitudini militare se facuser:I remarcate, Inainte iar lumea era dornic3 s3-1 aduc3 inapoi pe ca Razboiul civil sa se Incheie cu victoria parlaCarol al II-Iea, care se afla in exil in Fran~a. mentului. Carol a prom is st3panire de sine, toleran~3 Parlamentul nu luptase pentru a-l detrona pe religioas3 ~i ~i-a cerut scuze. monarh, ci pentru a-llmpiedica sa faca abuz de putere. Dupa terminarea r:Izboiului, au Inceput pentru a-i expulza pe membrii suspecti negocieii1e cu regele aflat In captivitate. Carol (Sp;llarea Mandriei); cei rama(;i fonnau rama(;ita Insa a jucat un joc periculos, amestecand Parlamentului cellung. prornisiuni ~i sustrageri In timp ce Incerca sa in ianuarie 1649, Carol a fost judecat de un exploateze diferendele dintre du~manii sai. in tribunal special, condamnat pentru tradare (;i cele din unn:I, In decembrie 1647, a Incheiat un decapitat. Anglia a devenit republica cunoscuta tratat secret cu scotienii, care se pregateau sa sub numele de Commonwealth (1649-1660). atace Anglia. Regal~tii englezi au profitat de Cromwell i-a infcint atat pe irlandezi cat (;i pe ocazie pentru a se r:Iscula, dar au fost 1nfcinti scotieni, impunand pentru prima data o singura din nou. Cromwel! i-a Invins pescotieni In lupta autoritate asupra tuturor insulelor britanice. Mai de la Preston, In august 1648, punand capat tarziu, in anti 1650, armata (;i marina republicti astfel celui de-al doilea Razboi civil. au obtinut victorii pe uscat (;i pe mare Impotriva Armata detinea acum controlul asupra olandezilor (;i spaniolilor. situatiei ~i era hotacita sa-l pedepseasca pe insa, Commonwealth-ul nu a reu(;it sa creeze Carol. cand parlamentul parea domic sa reia o fonru1 stabil;l de guvemamant indeob(;te negocierile cu regele, au fost trimise trupe
O James a! 1I-!ea, in

calitate de duce de York. Datorita faptului ca s-a convertit la catolicism, a devenit suspect in fa~a multor protestan~i. Comportamentul sau nesabuit l-a facut sa~i piarda tronul. O Dupa numai cinci ani de la restaurarea lui Carol al II-Iea, Anglia a fost bantuita de ciuma. Un an mai tarziu, in 1666, marele incendiu din Londra a lasat peste 100.000 de oameni fara case -dar a distrus ~i zonele afectate de ciuma.
41

E ~ s ~

~ ~ ] " 9 >

RAzBOIUL CIVIL ENGLEZ

C Sosirea regelui Wilhelm de Orania la Torbay cu 13.000 de solda'i. in noiembrie 1688. Pe 23 februarie 1689. Wilhelm ~i Maria au fost proclama'i conducatori comuni ~i au acceptat Declara,ia Drepturilor. intocmita de Parlamentul care a redactat noi documente legale fundamentale. Declari1'ia Drepturilor stabilea ..religia. legile ~i liberta,ile regatului...

" gj " O "

acceptata. Dup~ Spalarea Mandriei, puterea se afla 1:nmainile arn1atei, iar 1:n1653, comandantul acesteia, Oliver Cromwell, a devenit conducatorul statului englez, In calitate de lord protector. De~i a numit cateva parlamente, ai caror membri i-a ales cu grija, Cromwell nu a putut colabora cu acestea, ajungand s~ guvemeze cu ajutorul arn1atei. Atat din punct de vedere religios cat ~i politic, guvemul s~u era reprezentat de o minoritate (sectele radicale) ~i, de~i Cromwell era o persoana relativ toleranta, austeritatea puritana a regimului sau a fost Indelung pomenita ~i detestata. Restaurarea regelui Cromwell a reu~it s~ mentina Commonwealthul unit, Ins~, dupa moartea sa 1:n1658, acesta sa dezintegrat sub conducerea fiului sau Richard. Dupa ce conducerea militara a luat sfa~it, fiul lui Carol la fost a~ezat pe tron In 1660, sub numele de Carol alll-lea. Parlamentul a cap~tat de asemenea pozitia pe care o ocupase 1:n 1641, de~i acum era regalist ~i ostil fata de radicalismul religios. Bapti~tii, prezbiterienii, independentii ~i alte secte care refuzau s~ se conformeze Bisericii engleze erau aspru pedepsiti. Printre altele, ace~i neconfo~ti nu puteau deveni membri ai parlamentului sau detine posturi pe langa rege. La fel ca ~i catolicii, ace~tia au fost marginalizati fata de restul societatii. "Complotul papal" Conflictele dintre rege ~i parlament au izbucnit din nou In anii 1670. in cel mai grav conflict era implicat James, duce de York, fratele ~i mo~tenitorul regelui Carol alll-lea, care nu avea copii. James s-a convertit la catolicism -care continua sa fie un subiect detestat de majoritatea protestantilor -iar acest fapt a dus la 1:ncerc:lriale parlamentului de a-l exclude de la tron. De asemenea, acest lucru a generat o credinta 1:ntr-un "complot papal" fictiv, In urma caruia oameni nevinovati erau Intemnitati sau executati. in timpul acestor crize, au aparut partide politice rudimentare -Toryi care reprezentau Biserica ~i pe rege ~i Whigii sau 142

O Parlamentul in sesiune la Capela St Stephen, Westminster, in timpul domniei reginei Ana (1702-1714).

partidul poporului, sustinut de magnati aristocrati ambitio~i, de ora~ul Londra ~i de neconform~ti. Carol al ll-lea, rnai iscusit decat tatal sau, a facut fat:l situatiei, lasand tronul aparent in sigurant:l fratelui sau. insa, James alll-lea (16851688), lipsit de tact ~i incapatilnat, parea hotacit sa impuruI supu~ilor sai absolutismul regal ~i catolicismul. Nici Toryi ~i nici Whigti nu au fost de acord, fapt ce a dus la izbucnirea Revolutiei Glorioase din 1688, cand James a fost respins in favoarea flicei sale protestante, Maria, ~i a sotului sau olandez, Wilhelm de Orania. O monarhie protestanta Declaratia Drepturilor (1689) prevedea o monarhie protestanta ~i un parteneriat intre regalitate ~i parlament, care s-a dovedit a fi de lunga durata. James, sustinut de francezi ~i benefictind de un sprijin substantial in Irlanda ~i Scotia, rilmanea o amenintare. Urma~ti sai, cunoscuti sub numele de iacobiti (de la Iacob, echivalentul in latinil allui James), au declan~at rebeliuni de marl proportii in 1689-90, 1715 ~i 1745. Wilhelm ~i Maria (1688-1702) au fost urrnati la tron de cea de-a doua fiica a luiJames, regina Ana (1702-1714). Ambele domnti au fost dominate de rilzboaie lungi impotriva regelui Ludovic al XIV -lea al Frantei; unele dintre victoriile militare britanice celebre au fost obtinute in anti 1700 de ducele de Marlborough. La fel de important a fost ~i Actul Uniunii din 1707, care prevedea unirea Angliei cu Scotia. Monopolul Whigilor in parlament s-a destrarnat spre sfar~itul domniei reginei Ana, pentru a fi apoi conftnnat la moartea ei, cilnd tronul a revenit unui mo~tenitor protestant. in 1714, stranepotul de nationalitate gerrnana al lui James I, George, elector de Hanovra, a fost proclarnat monarh ~i a fondat noua dinastie de Hanovra.

S-ar putea să vă placă și