Sunteți pe pagina 1din 4

Dupa

perioada

de

retragere

part;ialii

din

viafa

internafion-

alii,

in

1941

SUA

intrat

in

cele

din

urma

in

al

doilea

razboi

mondiaL

Contribuind

la

victo-

ria

Aliafilor,

prestigiul

SUA

crescut

treptat,

ajungilnd

sa

domine

politica

mondialii.

upa dureroasa participare la priffiul razboi ffiondial, SUA a raffiaS neutra pana In anli 1920. Guvemul a evitat orice alianta intemationala ~i a refuzat sa se alature noli Ligi a Natiunilor (care a precedat actuala organizatie a Natiunilor Unite). Feffieilor li s-a acordat dreptulla vot ~i, din pacate, a fost introdusa "Prohibitia" -interzicerea tuturor bauturilor alcoolice. Aceasta a dus la o adevarata fascinatie fata de consuffiul de alcool, astfel Incat cluburile ilegale fu care se COnsuffia alcool ~i gangsterii care le aprovizionau au devenit parte a legendei "freIrultatilor ani douazeci", o perioada de libertate post-victoriana ~i de mare prosperitate. Insa aceasta prosperitate a disparut rapid dupa 1929, cand preturile actiunilor de pe Wall Street- Bursa din New York -au scazut. "Criza Wall Street" a fost urmata de "Marea Criza", cand fabricile au dat faliffient, ffiilioane de
O Un copil coreean in ruinele ora~ului Inchon intalne~te un soldat american. SUA a furnizat cea mai mare parte a for~elor armate americane in timpul Razboiului din Coreea, care a durat intre 1950-53.

I ~
O liderii Alia,ilor intruni,i la Yalta in 1945, pentru a discuta noua ordine mondiala de dupa razboi. De la stanga la dreapta: Stalin (URSS); Roosevelt (USA); ~i Churchill (Marea Britanie).
O Figura istovita a lui Richard Nixon anun~andu-~i demisia la televizor in 9 august 1974, dupa scandalul "Watergate".

oameni pierzandu-~i locurile de munca. Pre~edintele republican Herbert Hoover parea incapabil de a controla evenimentele, iar in 1933 a fost inlocuit cu Franklin Delano Roosevelt, care le-a promis americanilor o "Noua Intelegere" (New Deal) ~i, printre altele, a pus capat Prohibitiei. Roosevelt a introdus multe proiecte finantate de stat -de exemplu, alocarea de fonduri bane~ti pentru construirea de locuinte, pentru sprijinirea fermierilor ~i pentru asigurarea de 1ocuri de munca. creaza locuri de munca Industria americana a revenit in cele din urma la normal, stimulata de reinarmare ~i razboi, care a furnizat locuri de munca pentru toti. In criza din anti 1930, Roosevelt s-a aratat ostil 287 Razboiul

~ ~ ~ :f

SUA: O sUPERPUTERE

~ ~ fata de agresiunile lui Hider, iar cand rnzboiul a izbucnit in Europa, in 1939.. a acordat ajutor democratiilor europene.. culminand cu Actul Lease-Lend din 1941. Acesta .le permitea SUA s~ trimit:l ajutoare in Marea Britanie, grav afectat~ de r~zboi, de~i opinia public~ american~ se a~tepta ca SUA s~ nu fie implicate sub nici o form~ in acest conflict. Tara a intrat in r~zboi abia dup~ atacul japonez asupra flotei din Pacific a Statelor Unite, la Pearl Harbor in decembrie 1941. SUA a devenit apoi "Arsenalul democratiei", fabricand cantit~ti enorme de materiale de r~zboi pentru ea ins~~i ~i pentru aliati. Fortele armate americane au jucat un rol important in infrangerea lui Hider, fiind principalii combatanti in rnzboiul din Pacific impotriva ]aponiei. In 1944, Roosevelt a fost ales pre~edinte a patra oarn, lucru f~rn precedent, dar a murit anul urm~tor. A fost urmat de vice-pre~edintele Harry S. Truman -o figur~ aparent nesemnificativ~ care s-a dovedit ins~ un pre~edinte putemic. Truman a fost cel care a luat decizia lans~rii primei bombe atomice, pentru a obliga ]aponia s~ se predea. Curand dup~ aceea, pe m~surn ce relatiile cu Uniunea Sovietic~ se inr~ut~teau, a formulat doctrina Truman de ajutorare a t~rilor amenintate de comunism, urmat~ de planul Marshall pentru revigorarea dup~ r~zboi a tarilor europene. ARizboi impotriva comunismului In timpul mandatului lui Truman a prins contur r~zboiul rece dintre Est (statele comuniste) ~i Vest, iar SUA a devenit liderul unanim al aliantei vestice prin intermediul NATO (Tratatul Organizatiei Adanticului de Nord) ~i altor grup~ri. In Coreea (1950-53), SUA a asigurat cea mai mare parte a fortelor armate din 288 Natiunile Unite, care au venit In ajutorul Coreei de Sud, lupt.1nd mai Int.1i Impotriva nord-coreenilor, iar apoi Impotriva chinezilor. R~zboiul rece a creat un puternic curent anti-comunist In SUA. O serie de comuni~ti americani au fost Inchi~i, vehicul.1ndu-se temeri privind existenta unor influente comuniste ascunse. Aceste temeri au fost exploatate de senatorul Joseph McCarthy, care sustinea c~ existau multi simpatizanti comuni~ti In guvern. Frenezia provocat~ de "McCarthyism" -unul dintre cele mai controversate episoade din istoria american~ -a dus la o serie de episoade regretabile care au afectat viata unor cet~teni americani. Criza rachetelor din Cuba SUA a cunoscut o perioad~ de prosperitate In anii 1950, c.1nd eroul de r~zboi Dwight D. Eisenhower a devenit pre~edinte (republican, 1953-61), iar Inceputul unei ere ~i mai dinamice a fost marcat de alegerea lui John F. Kennedy In v.1rst~ de 43 de ani (democrat, 1961-63). Kennedy a fost primul romanocatolic devenit pre~edinte Intr-o tara: care fusese Intotdeauna condus~ de "WASP" (albi, anglo-saxoni, protestanti). Cu toate acestea, r~zboiul r~ce continua s~ ameninte iar guvernul american era iritat de existenta statului communist Cuba at.1t de aproape de granitele americane. in 1961, Kennedy a sprijinit o tentativ~ de invazie a exilatilor cubanezi, sf.1r~it printr-un fiasco In Golful Pigs. ins~ anul urm~tor, acesta a avut un mare succes politic Impiedic.1nd instalarea rachetelor sovietice In Cuba. Pre~edintele Kennedy s-a angajat la reforme In tara: ~i sprijinirea lumii In curs de dezvoltare, dar nu a mai avut timp s~-~i realizeze O john F. Kennedy in timpul stralucitei sale campanii din cadrul alegerilor preziden~iale ( 1960). Pe un steag din mul~ime este scris: ..jFK se afla aici pentru a ramne'.. insa trei ani mai trziu a fost asasinat in Dallas. Texas. scopul: in 22 noiembt:ie 1963 a fast asasinat In Dallas, Texas -aparent de catre Lee Harvey Oswald, de~i controversele continua sa existe In jurul circumstantelor asasinatului ~i a adevaratei identitati a asasinului. Pentru un timp, In anti 1960, asasinarea oamenilor politici a devenit foarte rasp3-ndita: printre victime s-a aflat fratele lui John F. Kennedy, Robert, el Insu~i un candidat la pre~edintie. Drepturi civile Urma~ul lui Kennedy a fast fostul vice-pre~edinte, Lyndon B. Johnson (democrat, 196369), care a sprijinit a serie de reforme, menite sa creeze "Marea Societate". Una dintre cele mai acute probleme ale perioadei a fast stabilirea drepturilor civile ale negrilor. in ciuda abolirii sclaviei cu 100 de ani In urma, negrii continuau sa fie foarte saraci, ~i lipsiti de diverse drepturi fundamentale, inclusiv dreptul la vat. De asemenea, ei erau obligati sa urmeze ~coli diferite de cele ale albilor, sa foloseasca facilitati publice ~i autobuze separate, politica numita segregatie. Progresul s-a facut simtit abia In 1954, c3-nd segregatia In ~co1ile publice a fast declarata neconstitutionala. in 1957, a fast nevoie de interventia trupelor militare pentru a elimina segregatia la Little Rock, Arkansas, ~i, In ciuda noilor le~i federale, au existat numeroase confruntari. In 1963, actiunile In rnasa ale negrilor ~i ale simpatizantilor albi au culminat intr-un rnar~ de proportti In Washington DC, condus

O Martin Luther King (in centru, in costum negru) ~i so~ia sa conduc un mar~ pentru drepturi civile in Alabama. Campaniile lui King s-au extins de la comunitatea negrilor la to~i americanii saraci. El a fost asasinat in 1968. de Martin Luther King, un preot baptist de culoare, cu o personalitate putemic~. In 196465, metodele de privare a negrilor de drepturi civile au fost scoase In afara legti, Ins~ s~r~cia lor a persistat, iar c3.tiva militanti negri se s~turaser~ de metodele non-violente ale lui King. King a fost asasinat In 1968. Vremea protestelor Protestele negrilor au continuat p3.n~ la sf3.r$itul anilor '60 ~i Inceputul anilor '70. Aceasta a fost o perioad~ agita~, celebra pentru aparitia unei culturi a tineretului, care a creat curentul non-violent hippie "flower-power", $i variate forme de radicalism. Protestele de mas~ din America $i din alte zone erau Indreptate In special asupra implic~rii americanilor In Vietnam, unde sprijinul acordat Vietnamului de Sud anti-comunist se transformase Intr-o interventie militara de proportti. in lupta Impotriva Vietnamului de Nord ~i a gherilelor comuniste din sud, SUA risipea mult~ va:rsare de s3.nge $i bani, pentru a distruge un inamic aparent nelnsemnat, dar periculos. Multi americani tineri evitau serviciul militar, desf~$ur3.ndu-se $i multe proteste de mas~; cel mai celebru, la Universitatea de Stat din Kent, Ohio, s-a soldat cu Impu$carea studentilor de c~tre Garda National~. Violenta din tar~ $i e$ecul trupelor americane In Vietnam au afectat moralul americanilor In anti urma:tori. Un aspect pozitiv a avut faptul c~ SUA a Intrecut Uniunea Sovietic~ In "cursa spatial~" $i, In 1969, a trimis primti astronauti pe lun~. Majoritatea americanilor ct,l drept de vot au reactionat Impotriva protestelor $i culturii tineretului, aleg3.ndu-l pe conservatorul Richard Nixon (republican, 1969-74) la Casa Alb~. De$i initial a extins razboiul In Asia de Sud-Est, autoriz3.nd bombardarea Cambodgiei, Nixon a decis In cele din urma: retragerea fortelor americane din Vietnam In 1973. De asemenea, el a stabilit contactul cu China comunis~ $i a reu$it s~ elimine lntr-o anurni~ m~sura tensiunea din relatiile americano-sovietice. A Scandaluri la Washington Intre timp, un mare scandal politic national l-a pus pe pre$edinte Intr-o situatie dificil~. Investigatiile privind spargerea din cl~direa Watergate din Washington, sugerau faptul c~ Nixon Insu$i a autorizat aceast~ actiune, sau c~ a Incercat s~ o acopere. in cele din urm~, In 1974, scandalul "Watergate" l-a determinat s~ dernisioneze -ftind primul pre$edinte american care a f~cut acest lucru. Fostul vice-pre$edinte Gerald Ford a completat restul mandatului lui Nixon (1974-77). Acesta a fost urmat de pre$edintele Jimmy Carter (1977-81), av3.nd rezultate In politica extem~ prin pacea israelito-egiptean~. Cu toate acestea, Carter a fost cople$it de regimul
O Trupe americane in Vietnam. Sub Lyndon :s. Johnson, congresul american a autorizat sprijinul nelimitat in favoarea Vietnamului de .5 sud. in final 600.000 de solda'i americani au o ~ ajuns implica,i in conflict.

289

SUA: O sUPERPUTERE

O Pre~edintele Ronald Reagan s-a concentrat asupra afirmarii puterii SUA dinc010 de grani,e. Cand a izbucnit scandalul "Irangate", popularitatea sa a suferit un ~OC teribil. O in 1983, guvernul insulei caraibiene Grenada a fost rasturnat de trupele americane. Reagan considera ca acesta este "0 amenin,are a securita,ii SUA".

~ ~ l ~ ~ E ii I I

Fundamentalist Islamic militant din Iran, care i-a tinut ostatici pe merobrii arobasadei americane timp de 444 zile. incercarea de salvare a acestora a e~uat, iar acest fiasco a afectat considerabil popularitatea lui Carter printre americani. Din nefericire pentru el, criza nu s-a rezolvat decat dup~ expirarea mandatului s~u. Ce! mai im-portant ro! a! !ui

Reagan Urrmltorul pre~edinte american a fost Ronald Reagan (republican, 1981-89), fost actor de ciriema, conservator indarjit ~i du~man adev~rat al "imperiului raului" al comunismului -fosta URSS. Reagan s-a ocupat mai putin de agenda favorit~ a organizatiilor civile militante ~i a dat atentie proiectelor militare majore, fiind hot~rat s~ consolideze puterea american~ dincolo de granite. Prin urmare, SUA au subventionat ~i inarmat rebelii Contra iropotriva regiroului marxist Sandinist din Nicaragua, iar in 1983 trupele americane au invadat Grenada, inl~turand dictatura de stanga. in 1987, avioanele militare americane au borobardat Libia, despre care se credea c~ ad~poste~te ~i sprijin~ terori~ti internationali. in general, politica extern~ a lui Reagan a fost popular~, restaurand increderea national~ a SUA. Totu~i, in 1983, Congresul a decis restrangerea activitatii americane in America Central~. Aceasta a dus la un nou scandal, prin dezv~luirea faptului c~ armele americane erau vandute Iranului -violind propriul embargo commercialal SUA -~i c~ profiturile erau folosite pentru finantarea rebelilor Contra. 290 ~