Sunteți pe pagina 1din 8

CURS 1 - DER Semnale aleatoare. Semnificatie fizica. Necesitate.

Functii de repartitie si densitati de probabilitate Valori medii statistice si temporale Stationaritate Exemple

1. Introducere In sistemele electrice se utilizeaza forme de unda de curent si tensiune pentru achizitia, transmiterea si procesarea informatiei. Semnalele, indiferent daca sunt de tensiune sau de curent, sunt functii de timp si fac parte din una din clasele: determinist sau aleator. Semnalele deterministe pot fi descrise prin functii matematice cu un numar finit de parametrii, cu variabila t, cu semnificatie de timp, ca variabila independenta. In contrast cu semnalele deterministe, un semnal aleator are intotdeauna cateva elemente de incertitudine, astfel incat nu este posibila determinarea exacta a valorii la un moment dat de timp. Cu alte cuvinte, functia matematica ce descrie un semnal aleator are un numar infinit de parametri. Cateva exemple de semnale aletoare sunt: semnalul audio transmis pe un canal telefonic sau sarcina instantanee a unui sistem energetic. In aceste exemple nu vom putea preciza in avans exact valoarea semnalului aleator. Vom putea insa sa descriem semnalul aleator in termeni: de proprietati medii, cum ar fi puterea medie a semnalului; distributia valorilor fata de medie; probabilitatea ca semnalul aleator sa depaseasca o anumita valoare. Modelul probabilistic utilizat pentru caracterizarea semnalului aleator din sistemele de transmisiune a informatiei este numit proces aleator, intalnit si sub numele de proces stochastic sau serie de timp. In figura 1 s-a prezentat un exemplu de forme de unda tipice dintr-un sistem de comunicatie dintr-un terminal si un calculator central, ca destinatar. Terminalul emite simboluri binare a(k), emitatorul transforma simbolurile binare in semnale electrice (impulsuri) cu amplitudine 1 si durata T, capabile sa se propage pe canlul de transmisiune. Forma de unda receptionata este distorsionata si afectata de zgomotul de pe canal. Din semnalul receptionat receptorul trebuie sa extraga simbolurile transmise. Este usor de observat ca daca zgomotul de pe canal depaseste o anumita valoare, secventa binara extrasa din semnalul receptionat poate sa contina erori. In legatura cu acest exemplu tipic, trebuie rezolvate o serie de probleme: 1. Cum afecteaza zgomotul performantele receptorului de a reface informatia binara din semnalul receptionat ? 2. Care este algoritmul de procesare cel mai indicat al semnalului receptionat, pentru obtinerea unor performante impuse ? In continuare se vor prezenta pe scurt notatiile, terminologia si definitiile aferente proceselor aleatoare.

Decizie, estimare si filtrare

Figura 1: Forme de unda in sistemele de transmisiune Exemplu 2: In figura 2 se prezinta un sistem de transmisiune compus dintr-un emitator si mai multe receptoare, distribuite aleator in spatiul de receptie.

Figura 2: Exemplu de sistem de transmisiune (radiodifuziune) Semnale determinte sunt exprimate simplu prin functii de forma
x (t ) = 20 sin(10t ) sau y (t ) = e t
2

Considerand un emitator cu modulatie in frecventa (MF) cu semnal modulator dat de un ton (semnal sinusoidal) se poate scrie

Semnale aleatoare

x MF (t ) = 100 cos(10 8 t ) Amplitudinea si faza formelor de unda receptionate de fiecare receptor vor depinde de distanta dintre emitator si receptor. Intrucat numarul de receptoare este mare si este distribuit aleator in spatiu, distanta dintre emitator si receptor poate fi considerata ca o variabila aleatoare continua. Intrucat atenuarea si faza sunt dependente de distanta, acestea vor fi de asemena variabile aleatoare, si se poate reprezenta multimea formelor de unda receptionate printr-un proces aleator de forma Y (t ) = A(t ) cos(108 t + (t )) unde A(t) si (t ) sunt variabile aletoare reprezentand amplitudinea si faza formelor de unda receptionate. Pentru acestea din urma se presupune de obicei distributii uniforme. Reprezentarea proceselor aleatoare sub forma uneia sau mai multor variabile aleatoare cu lege de probabilitate cunoscuta este utilizata in multe aplicatii din sistemele de comunicatii. In sistemele de comunicatii zgomotul si distorsiunile sunt marimile cele mai perturbatoare ce creaza cele mai mari probleme sistemelor de comunicatii. Zgomotele au de obicei o natura aleatoare. Intelegem prin perturbatii acele semnale, determinsite sau aleatoare, care deranjeaza sistemul de comunicatii. Perturbatiile introduse de semnalele deterministe pot fi generate de interferente cu celelalte cai de comunicatii. Perturbatiile introduse de zgomote sunt generate de sursele de zgomot de pe canalul de comunicatie. Clasificarea perturbatiilor Din punct de vedere fizic se pot evidentia mai ulte tipuri de zgomote: zgomotul acustic: provine de la obiectele in miscare, vibratii. Cateva exemple pot fi date: masini, aer conditionat, ventilatoare, vocea umana din fundal, ploaie, vant etc. zgomot electromagnetic: este present in toate frecventele. Toate dispozitivele electrice, cum sunt receptoarele si emitatoarele radio si TV, genereaza zgomot electromagnetic; zgomot electrostatic: este generat de prezenta tensiunii cu sau fara circulatie de curent. Surse comuna de zgomot electrostatic sunt lampile fluorescente. Zgomotele de canal (ecou, fading): sunt cauzate de caracteristicile ne-ideale ale canalelor de transmisiune. Semnalelel cu frecventele radio, in particular cele folosite in comunicatiile mobile, sunt sensibile la caracteristicile de propagare (atenuare si intarziere selective); Zgomotul de procesare: este zgomotul ce rezulta din erorile de procesare la operatiile de distretizare (esantionare + cuantizare), deci la trecerea de la valorile continue la cele discrete. Din punctul de vedere al caracteristicilor in timp si frecventa, zgomotele pot fi clasificate in cateva categorii: 1). Zgomot de banda ingusta. Exemplul cel mai simplu este cel dat de zomotul de retea cu frecventa de 50-60 Hz.

Decizie, estimare si filtrare

2). Zgomotul alb: Este un semnal aleatoar cu spectrul de putere plat. Este un zgomot important din punct de vedere teoretic numai, avand aceleasi componente spectrale indiferent de frceventa, intrucat in practica componentele au amplitudini diferite. 3). Zgomot alb de banda limitata (sau zgomot cvasialb) este un zgomot cu spectru plat doar intr-o anumita banda de frecventa; in mod uzual caracterizeaza dispozitivele cu banda limitata in frecventa. 4). Zgomot colorat: este zgomotul care nu este alb sau orice alt zgomot de banda larga care nu are spectru constant. 5). Zgomotul impulsiv: consta din impulsuri de scurta durata cu amplituine si durata aleatoare.

Tabel 1 - Clasificarea semnalelor aleatoare dupa codomeniul variabilelor x si t X(t) \ t Continuu Discret Proces aleator continuu Serie(secventa) aleatoare continua

Continu a

Proces aleator discret

Serie aleatoare discreta

Discreta

Intre densitatile de probabilitate si probabilitati exista o serie de analogii, care au fost sintetizate in tabelul 1, in cazul particualr al unei densitati de probabilitate de ordinul 2. Tabel 2 Similaritati probabilitati densitati de probabilitate Probabilitati Densitati de probabilitate 0 P ( xi x j ) 1 w2 ( xi , x j ) 0

Nr. 1. 2.

i =1 j =1

P ( xi x j ) = 1

N M

+ +

w2 ( xi , x j )dxi dx j = 1

3.

P ( x i x j ) = P ( xi ) P ( x j / xi ) = = P ( x j ) P ( xi / x j )

w( xi , x j ) = w( xi ) w( x j / xi ) = = w( x j ) w( xi / x j )

Semnale aleatoare
+

4.

P ( xi ) =

P ( xi x j )
j =1
N i =1

w( xi ) =

5.

P ( x j ) = P ( xi x j )

w( xi , x j )dx j

w( x j ) =

w( xi , x j )dxi

6.

P ( xi x j ) = P ( xi ) P ( x j ) pentru evenimnete independente

w( xi , x j ) = w( xi ) w( x j )
pentru variabile aleatoare independente

O scurta caracterizare a zgomotelor presentate anterior, cu observatia ca se va reveni asupra modului de descriere.

1). Zgomotul alb: este definit ca un semnal necorelat cu putere egala la toate frecventele, asa cum s-a prezentat in figura 3.

Figura 3 (a) zgomot alb; (b) autocorelatie; (c) spectrul de putere. Un zgomot care are aceeasi putere la toate frecventele, de la inf la + inf, are in mod necesar o putere infinita si este deci un concept teoretic. In practica se accpeta ca fiind zgomot alb orice zgomot care are spectrul de putere constant intr-o banda de frecventa mai mare decat a sistemului de comunicatie considerat. Acest caz este cunoscut sub numele de zgomot cvasialb. 2). Zgomotul colorat: Termenul de zgomot colorat se refera la orice zgomot care nu are spectru de zgomot alb. De exemplu, zgomotuld e audiofrecventa (de la masini, zgomotul de calculator, vorbirea umana in background sunt zgomote colorate. Toate acestea au un spectru dominant in partea de joasa frecventa. De asemenea, un zgomot alb ce traverseaza un canal va fi modelat (colorat) de forma caracteristii de frecventa a canalului. Dou tipuri de zgomote colorate sunt zgomotul roz (pink noise) si zgomotul maro (Brown noise) (aproximativ 12-14 Hz, deci inaudibila) asa cum se prezinta in figurile 4 si 5.

Decizie, estimare si filtrare

Figura 4 : (a) zgomot roz ; (b) Spectrul de putere

Figura 5 : Zgomot maro (cafeniu) a) evolutie in timp si (b) in frecventa 3). Zgomotul impulsiv: consta din impulsuri de scurta durata on/off, cauzat de surse variate: zgomot de comutatie, caile auxiliare dintr-un sistem de comunicatie, clikurile de la tastatura unui calculator.

Figura 6: Comportare timp frecventa (a) impuls idela; (b), (c) impulsuri de scurta durata In sistemele de comunicatii, zgomotul de tip impulsuri are o durata mai mica decat durata unui simbol transmis (o perioada, cel mai des). Zgomotul de tip impuls este localizat in timp si spatiu ca aparitie insa apoi se propaga pe canal pana l locul de receptie. Ca atare,

Semnale aleatoare

zgomotul rceptionat este dispersat in timp si modelat de canal, si poate fi considerat ca raspunsul canalului la impuls.

3. Zgomot de tip impuls tranzitoriu


Constau des dintr-un impuls initial relativ scurt in timp urmat de o oscilatie amortizata de joasa frecventa, ca in figura 7. Impulsul initial este data de surse externe sau de interferentele interne in timp ce oscilatiile sunt date adesea de rezonanta sistemului de comunicatie excitat de impulsul initial, si poate fi considerat ca raspuns al canalului la impulsul initial.

Figura 7: Zgomot de tip impuls tranzitoriu

4. Zgomotul termic (denumit si zgomotul Johnson, dupa descoperitorul J.B. Johnson) este
generat de miscarile aleatoare ale particulele energizate de temperatura. Concepetul are radacinile in termodinamica si este asociat cu miscarea libera a particlulelor in mod aleator dependent de temperatura. Zgomotul termic este de tip zgomot alb, intrucat are carcateristica spectrala de pueter constanta cu frecventa.

5. Shot noise (zgomot de alice). Este caracteristic dispozitivelor electronice si este dat de
miscarea aleatoare a electronilor dintr-un curgere de particule. Sunt modelate cu distributii Poisson. Diferenta dintre zgomotul termic si cel de alice se refera la faptul ca in timp ce cel termic este dat de miscarera libera, nefortata, a electronilor, zgomutul de alice este dat de miscarea directionata a acestora. Zgomot electromagnetic. Este generat de dispozitivele care consuma sau transmit putere. In general cu cat tensiunea su curentul sunt mai mari, cu atat zgomotul indus va fi mai marte. Sursele comune de zgomot electromagnetic sunt: transformatoarele, emitaoarele radio-tv, telefoanele mobile, motoarele, releele, lampile fluorescente. Modelarea zgomotului Multe dintre modelele zgomotelor presupun adevarate ipoteze de staionaritate si gausianitate. Zgomotele nestationare si ne-Gausiene pot fi modelate prin lantuti Markov de procese stationare. Majoritatea modelelor necesita calculul unor marimi (momente) statistice: media, varianta si spectrul de putere, care pot sa descrie preocesul aleator daca este stationar sau nu daca procesul este nestationar. In acest din urma caz se pot folosi modele Markov, asa cum se prezinta principial in figura 9.

Decizie, estimare si filtrare

Figura 8: Spectrele de putere ale unor zgomote de masini: (a) BMW la 70 mph; (b) Volvo la 70mph.

Figura 9: O secventa de zgomot impulsiv; (b) un model de stare binar