Sunteți pe pagina 1din 9

Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor Specializarea Dezvoltarea Durabila si Protectia Mediului

Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului

Cluj-Napoca, 2011
1. Introducere
1

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul poluantilor in mediu. Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii populatiei si poate provoca daune florei si faunei in general. Din aceste motive trebuie sa acordam o atentie deosebita activitatii de supraveghere si de imbunatatire a calitatii aerului. Monitorizarea calitatii aerului a ajuns sa ocupe un loc important in preocuparile nationale si internationale pentru mediu si conservarea acestuia. Substanele poluante prezente in aerul atmosferic au efect direct asupra capacitatii de suport a acestui sistem. Astfel acidifierea si eutrofizarea apelor si solurilor, conduce la degradarea ecosistemelor naturale, a culturilor, a mostenirilor culturale. Adesea poluarea aerului are efecte transfrontaliere - suferinta" nu mai este caracteristica unui singur stat, ci si a celor invecinate. In Romania, in prezent Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi in supensie (PM10 si PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului in fiecare statie este reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza valorilor concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati. 2. Structura Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului Reteaua Nationala de monitorizare a calitatii aerului (RNMCA) cuprinde 142 statii automate de monitorizare continua a calitatii aerului si 17 statii mobile:

24 statii de tip trafic - evalueaza influenta traficului asupra calitatii aerului raza ariei de reprezentativitate este 10-100 m poluantii monitorizati sunt SO2, NOx, CO, O3, COV si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)

57 statii de tip industrial evalueaza influenta activitatilor industriale asupra calitatii aerului
-

raza ariei de reprezentativitate este de 100m-1km poluantii monitorizati sunt SO2, NOx, CO, O3, COV, pulberi in suspensie si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii)

37 statii de tip fond urban evalueaza influenta asezarilor urbane asupra calitatii aerului
-

raza ariei de reprezentativitate este de 1-5km


2

poluantii monitorizati sunt SO2, NOx, CO, O3, COV, pulberi in suspensie si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii)

15 statii de tip fond suburban evalueaza influenta asezarilor suburbane asupra calitatii aerului
-

raza ariei de reprezentativitate este de 1-5km poluantii monitorizati sunt SO2, NOx, CO, O3, COV, pulberi in suspensie si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii)

6 statii de tip fond regional sunt statii de referinta pentru evaluarea calitatii aerului
-

Raza ariei de reprezentativitate este de 200-500 km poluantii monitorizati sunt SO2, NOx, CO, O3, COV, pulberi in suspensie si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii)

3 statii de tip EMEP monitorizeaza si evalueaza poluarea aerului in contextul transfrontalier la lunga distant
-

Sunt amplasate in zona mondata la medie altitudine: Fundata, Semenic si Poiana Stampei; poluantii monitorizati sunt SO2, NOx, CO, O3, COV, pulberi in suspensie si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii)

O statie de monitorizare furnizeaza date de calitatea aerului care sunt reprezentative pentru o anumita arie in jurul statiei.Aria in care concentratia nu difera de concentratia masurata la statie mai mult decat cu o "cantitate specifica" (+/- 20%) se numeste "arie de reprezentativitate". RNMCA cuprinde 41 de centre locale, care colecteaza si transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de statii, iar dupa validarea primara le transmit spre certificare Laboratorului National de Referinta din Bucuresti (LNR).
3

Sistemul de monitorizare a calitii aerului este un subsistem al sistemului general de monitorizare a mediului. Monitorizarea calitatii aerului presupune o serie de actiuni de observare si masurare cantitativa i calitativa a unor indicatori ai starii aerului (cum ar fi concentratii ale unor componente din aer). Sistemul de monitorizare permite autoritatilor locale pentru protectia mediului: sa evalueze, sa cunoasca si sa informeze in permanenta publicul, alte autoritati si institutii interesate, despre nivelul calitatii aerului sa ia, in timp util, masuri prompte pentru diminuarea si/sau eliminarea episoadelor de poluare sau in cazul unor situatii de urgenta; sa previna poluarile accidentale;
sa avertizeze si sa protejeze populatia in caz de urgent.

Informatiile privind calitatea aerului, provenite de la cele 142 de statii de monitorizare si datele meteorologice primite de la cele 119 statii de monitorizare vor fi transmise la Centrele locale de la cele 41 Agentii pentru Protectia Mediului. Datele despre calitatea aerului, provenite de la statii, vor fi prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare ( amplasate in zolene foarte populate ale oraselor) si a unor panouri de interior (amplasate la Primarii).
3. Indicii de calitate a aerului

Indicele specific de calitatea aerului, pe scurt "indice specific", reprezinta un sistem de codificare a concentratiilor inregistrate pentru fiecare dintre urmatorii poluanti monitorizati: a) Dioxid de sulf (SO2)
b) Dioxid de azot (NO2)

c) Ozon (O3) d) Monoxid de carbon (CO) e) Pulberi in suspensie (PM10) Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele general si indicii specifici sunt reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6, fiecare numar corespunzand unei culori (pe figura vor fi reprezentate atat culorile cat si numerele asociate acestora).
4

Indicii specifici si indicele general al statiei sunt afisati din ora in ora.

4. Pluantii atmosferici a) Dioxidul de sulf (SO2)

Metoda de masurare - Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este - metoda fluorescentei in ultraviolet. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Dioxidul de sulf - SO2

Prag de alerta

500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare. 350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane 20 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor (an calendarisitic si iarna 1 octombrie - 31 martie)

Valori limita

b) Oxizi de azot NOx (NO/NO2)

Metoda de masurare - Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot - metoda prin chemiluminiscenta. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002


5

Oxizi de azot - NOx Prag de alerta 400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare 200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane 30 ug/m3 NOx - valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei

Valori limita

c) Ozon (O3)

Metode de masurare

Metode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru ozon:


-

metoda de analiza : metoda fotometrica in UV; metoda de calibrare: fotometru de referinta in UV Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Ozon O3

Prag de alerta Valori tinta

240 ug/m3- media pe 1 h 120 ug/m3 - valoare tinta pentru protectia 18.000 ug/m3 x h - valoare tinta pentru protectia vegetatiei sanatatii umane

Obiectiv pe 120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii umane termen lung 6000 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei

d) Monoxid de carbon (CO)

Metoda de masurare - Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica in infrarosu nedispersiv Norme
6

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Monoxid de carbon - CO Valori limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane

e) Benzen (C6H6)

Metoda de masurare - Metoda de referinta pentru masurarea benzenului este metoda de prelevare prin aspirare printr-un cartus absorbant, urmata de determinare gazcromatografica Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Benzen C6H6

Valori limita

5 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane.

f) Pulberile in suspensie (PM10 si PM2.5)

Metode de masurare - colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita

Faza 1 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) 40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 2 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010) 20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana
7

la 1 ianuarie 2010)
g) Plumb si alte metale toxice (Cd, As, Ni si Hg)

Metode de masurare - Metoda de referinta pentru prelevarea plumbului este aceeasi cu metoda de prelevare pentru PM10. - Metoda de referinta pentru analiza plumbului este metoda - spectroscopie cu absorbtie atomica - Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu si nichel in aerul inconjurator - Retinerea pe filtru a probelor este urmata de mineralizare si de analiza prin spectrometrie cu absorbtie atomica (AAS) sau spectrometrie de emisie cu plasma cuplata inductiv si spectrometrie de masa. - Metoda de referinta pentru masurarea concentratiei de mercur gazos total in aerul inconjurator consta in analiza automata a mercurului folosind spectrometria de absorbtie atomica sau spectrometrie de fluorescenta atomica. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Plumb - Pb

Valori limita

0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni

Arsen Cadmiu Nichel

6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

h) Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) Metode de masurare - Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de

benzo(a)piren in aerul inconjurator are la baza prelevarea manuala a PM10 Norme ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP
8

Benzo(a)piren

1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic

5. Bibliografie http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/calitate_aer.htm http://www.calitateaer.ro/index.php http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/interpolated-air-quality-data-1 http://www.anpm.ro/articole/buletine_calitate_aer-163