Sunteți pe pagina 1din 38

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE ISTORIE SI GEOGRAFIE SPECIALIZAREA RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE

INTEGRAREA ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA

2009

MACOVEI ADRIAN IONUT AN I GR II

CUPRINS:
1/38

INTRODUCERE..2 CAP.1 DIMENSIUNILE INTEGRARII...5 1.1 1.2 CAP. 2 2.1 2.2 2.3 2.3.1 2.3.2 2.3.3 2.3.4 2.3.5 CAP. 3 3.1 3.1.1 3.1.2 3.1.3 DIMENSIUNEA POLITICA 5 DIMENSIUNEA ECONOMICA.. 6 COSTURILE INTEGRARII 11 TIPOLOGIA COSTURILOR INTEGRARII11 PARTICIPAREA ROMANIEI LA INSTITUTIILOR EUROPENE..13 IDENTIFICAREA PATRIMONIULUI ROMANESC.15 AGRICULTURA16 INDUSTRIA...17 CERCETAREA.18 PIATA FORTEI DE MUNCA. 19 ARMONIZAREA CRITERIULUI ECONOMIC..20 SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE PENTRU ADERARE..23 INSTRUMENTELE PRE-ADERARE.23 PHARE...24 ISPA27 SAPARD29

CONCLUZII.30 BIBLIOGRAFIE......37

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana


2/38

INTRODUCERE

Uniunea Europeana
Apariia Comunitilor Europene are la baza declaraia ministrului francez de externe Robert Schuman, care la data de 9 mai 1950 a prezentat un plan, pus la punct mpreuna cu Jean Monnet, comisar al planului de modernizare a Franei de dup rzboi. Planul Schuman a devenit realitate la 18 aprilie 1951 prin semnarea la Paris, de ctre 6 tari europene (Belgia, Olanda, Luxemburg, RF Germania, Frana, Italia) a Tratatului instituind Comunitatea Europeana a Crbunelui si Otelului (CECO), care a intrat in vigoare la 23 iulie 1952. Prin urmare, Uniunea Europeana este rezultatul procesului de cooperare si integrare care a nceput in anul 1951, intre cele sase tari europene fondatoare. Dup cincizeci de ani in care au fost patru valuri de aderare, respectiv: - 1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; - 1981: Grecia; - 1986: Spania si Portugalia; - 1995: Austria, Finlanda si Suedia, Uniunea Europeana are astzi cincisprezece state membre si se pregtete pentru a cincea extindere, de data aceasta catre Europa Centrala si de Est (Bulgaria, Republica Ceh, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cipru i Malta). Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avnd drept suport solidaritatea. Principalele obiective sunt: - promovarea progresului economic si social (pia unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999); - sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaionala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internaionale, poziii comune in cadrul organizaiilor internaionale); - sa instituie cetenia europeana (care nu inlocuieste cetenia naionala dar o completeaz, conferind un numr de drepturi civile si politice cettenilor europeni); - sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justiie (legata de funcionarea pieei interne si in particular de libera circulaie a persoanelor); - sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislaiei adoptate de ctre instituiile europene, mpreuna cu tratatele fondatoare).
3/38

In conducerea Uniunii Europene sunt implicate cinci instituii: Parlamentul European (ales de ctre popoarele statelor membre), Consiliul (reprezentnd guvernele statelor membre), Comisia (executivul si organismul cu drept de a iniia legislaie), Curtea de Justiie (care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar), Curtea de Conturi (responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare). Aceste instituii sunt sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor (organisme consultative care acorda sprijin ca poziiile diferitelor categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene sa fie luate in considerare), Avocatul Poporului in Uniunea Europeana (care se ocupa de plngerile cetenilor cu privire la administraia la nivel european), Banca Europeana de Investiii (instituia financiara a UE) si Banca Centrala Europeana (rspunztoare de politica monetara in zona euro). mistea au fost pa valuri de aderare: Simbolurile Uniunii Europene Drapelul european este albastru, cu 12 stele. A fost adoptat iniial de ctre Consiliul Europei, n 1955, si a devenit drapelul oficial al Comunitii Europene n mai, 1986. Numrul stelelor nu are legtur cu numrul statelor membre; ele formeaz un cerc si sunt dispuse precum orele pe cadranul unui ceas, simboliznd plenitudinea si perfeciunea. Imnul european, adoptat n iunie 1985 de ctre Consiliul european de la Milano, este Oda bucuriei, preludiul celei de-a patra pri a Simfoniei a IX-a de Beethoven. Moneda unic european Euro a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1999 si a nceput s fie distribuit, n bancnote si monede, n toate statele membre UE, ncepnd cu 1 ianuarie 2002. Sigla monedei este litera inspirat din litera greceasc epsilon si de prima liter a cuvntului Europa, iar cele dou linii paralele simbolizeaz stabilitatea. Din mai 2000, Europa are si o deviz Unitate n diversitate Aderarea Romniei la Uniunea Europeana reprezint pentru ntreaga societate romaneasca un obiectiv strategic de maxima importanta, fiind susinut in mod constant de toate instituiile statului, precum si de forele politice parlamentare, de societatea civila in general. Realizarea reformei si dezvoltarea Romniei pe principiile economiei de piaa impun,
4/38

printre altele, o larga deschidere in economia mondiala. Apropierea geografica, complementaritatea si potenialul economic, fac din U.E. principalul partener comercial al tarii noastre. Romnia are legturi tradiionale cu Uniunea Europeana, fiind printre primele tari din Europa de Est care, nc din anii 70, a avut un cadru juridic bine definit in relaiile cu C.E.E. ,iar in 1980 a procedat la recunoaterea de facto a acestei grupri economice (la acea data), prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte Romnia -C.E.E.. Acordul de Asociere al Romniei la U.E. (Acordul European), semnat la 1 februarie 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995, statueaz cadrul juridic si instituional al raporturilor romano-comunitare, avnd ca obiectiv fundamental pregtirea integrrii Romniei in Uniunea Europeana. Cererea oficiala de aderare a Romniei la U.E. a fost naintata la 22 iunie 1995 . Obiectivele majore ale Romniei in vederea integrrii in structurile comunitare vizeaz : -consolidarea sistemului politic si a instituiilor democratice; -crearea unui climat economic si social care sa ofere maximum de satisfacie si beneficii cetenilor ei; -eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de pia; -ntrirea cooperrii politice, economice si culturale cu statele membre ale U.E. ; -consolidarea statutului Romniei pe scena europeana si internaional. Pentru Romnia, integrarea in U.E. nu nseamn doar ndeplinirea unui set de criterii politice si economice sau negocierea unor capitole de acquis comunitar. Pentru noi, integrarea nseamn ansa dezvoltrii moderne si a dobndirii de performante, de bunstare si de securitate sporita. Negocierile cu U.E. au contribuit la modernizarea legislaiei, la consolidarea instituionala, la impulsionarea reformelor in diferite sectoare economice si sociale.

5/38

CAP.1 DIMENSIUNILE INTEGRRII DIMENSIUNEA POLITICA Securitatea in Europa de sud-est, ca tip de securitate colectiva, va fi rezultatul raportului dintre resursele de insecuritate locale, regionale, zonale si chiar continentale, care pot apare sub forma riscurilor, ameninrilor, pericolelor, sfidrilor si agresiunilor neconvenionale, ce se manifesta in toate dimensiunile ei ( politica, economica, militar, culturala, juridica, spirituala ) si interesele statelor, regiunilor, zonei si general europene. Pentru securitatea fiecrui stat si realizarea securitii colective in regiunile si in zona sud-est europeana, la nceput rolul cel mai important l-a jucat dimensiunea sa politica. In acest sens mai sunt nc multe de fcut si de perfecionat la nivelul statului, puterii sistemelor si regimurilor politice pentru instaurarea valorilor europene, precum pluripartidismul si democraia si elaborarea de strategii, planuri si programe in folosul ntririi ordinii constituionale, respectrii drepturilor omului si dezvoltrii societii civile. Sistemele politice specifice democraiilor moderne existente deja in cteva state ale Europei de sud-est se caracterizeaz printr-o conducere activa, se manifesta convingtor prin instituii reprezentative si prin matricea instituiilor publice. Dezvoltarea politica nseamn dezvoltarea democraiei interne si prin urmare desprirea totala de atitudinile, comportamentele si obiceiurile regimurilor autoritare si a le societii autarhice. Una din condiiile dezvoltrii democraiei in unele state din regiunea balcanica este consacrarea societii civile, care are proprietatea de a se autoconstrui si automobiliza. Pentru a consolida democraia si societatea civila implicit, trebuie limitata extensia statului Instituiile informale orizontale ( din spaiul civic ) sunt de fapt cele care duc la multiplicarea relaiilor bazate pe ncredere, cooperare si angajare, cele care reduc ansele apariiei tipului de cenzura politica, corupiei si relaiilor obscure, crend astfel, condiii de sancionare a guvernrilor ineficiente sau ostile. Astfel in cazul Romniei, trebuie subliniate ca succese politice dezvoltarea relaiilor economice cu UE, trecerea de la dolar la euro ca moneda de referina si faptul ca procesul de privatizare economica a dobndit un ritm mai alert. ncepnd cu 2002, Romnia a reuit reducerea ratei omajului, a inflaiei, respectarea intr-o mare

6/38

msura, a programelor de reforma si austeritate convenite cu Banca Mondiala si FMI si sporirea rezervelor valutare pana la un nivel dublu fata de 1998. Toate acestea au determinat pe de o parte ridicarea ,, calificativului de tara stabilit de Agenia Moody si a ,, calificativului bancar dat de Japan Credit Rating Agency, iar pe de alta parte cretere nsemnata a PIB ului. In acest cadru, sistemul politic romanesc se prezint mai stabil si mai bine ancorat in relaiile zonale, europene si euroatlantice. In aceste condiii, exista premisele favorabile care sa-i permit Romniei sa joace un rol politic proeminent la nivel regional si interregional, cu att mai mult cu cat tara noastr a demonstrat ca este si un productor , nu numai un consumator de stabilitate, ca este un pilon trainic implicat activ in toate structurile regionale de cooperare si securitate si are capacitatea de a-si asuma acest rol. In vederea asumrii rolului de factor de stabilitate si actor de prim-plan a securitii zonei sud-est europene, Romnia va aciona la nivel bilateral si multilateral in primul rnd pentru dezvoltarea unei politici coerente, care sa susin aspiraiile tarii de a exercita un rol de autoritate zonala si regionala prin ntrirea relaiilor de cooperare cu tarile din spaiul geografic proxim si participarea activa la toate structurile politice si militare multinaionale constituite la niveluri regionale si la cele zonale. In al doilea rnd, iniierea si susinerea politica si promovarea unor programe comune cu state din diferite regiuni. Nu in ultimul rnd susinerea statelor din alte regiuni ale zonei in demersurile lor europene si desigur optimizarea capacitilor de participare a Romniei la managementul crizelor si la operaiuni in sprijinul pcii. 1.2 DIMENSIUNEA ECONOMICA O alta componenta majora a securitii naionale si colective este de natura economica. In Europa de sud-est aceasta a constituit si va reprezenta premisa stabilitii, dezvoltrii, integrrii si cooperrii locale si regionale, fapt pentru care toate statele ii acorda atenia necesara. Avnd in vedere situaia economica precara a majoritii statelor din sud-estul Europei, aceasta abordare procesual-organica se impune cu necesitate nu numai datorita implicaiilor pe termen lung, dar si ca urmare a particularitilor complexe ale tranziiei de la o economie centralizata pe plan intern si prioritar regionalizat pe plan

7/38

extern, la o economie de pia ( in diferite forme ) pe plan intern si prioritar de asociere si partenariat mult mai larg pe plan extern. Noul peisaj geopolitic si geoeconomic zonal obliga Romnia alturi de celelalte tari sa neleag actualul si viitorul circuit economic internaional nu numai ca pe un flux de factori de producie, dar si ca pe un flux de factori de dezvoltare, de cooperare, de colaborare, de stabilitate si de garanii internaionale de securitate in toate domeniile si dimensiunile. Avantajele economice ale integrrii Romniei in U.E. sunt ; -cretere economica; -creterea investiiilor strine directe, crearea unor noi structuri de producie, care sa permit fabricarea de produse finite cu valoare adugata mai mare si calitate superioara conform standardelor U.E.; -creterea economiilor si investiiilor populaiei, micorarea fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pieelor de capital ; -dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea concurentei (scderea preturilor) ; -imbunatatirea substaniala a standardului de viata al populaiei. Alturi de aceste avantaje vor aprea si urmtoarele constrngeri principale : -presiunile concurentiale ale pieei unice ; -competiia dura dintre firmele romaneti si cele din statele membre dezvoltate ; -necesitatea transformrilor tehnologice , toate acestea ducnd pe termen scurt la creterea omajului, odat cu restructurarea ntreprinderilor si a unor sectoare industriale. In domeniul agriculturii, pe termen mediu si lung, prin integrare se obin urmtoarele avantaje: -creterea productivitii agricole; -stimularea dezvoltrii exploataiilor agricole mijlocii si mari; -mbuntirea accesului produselor agricole pe piaa U.E. si dispariia tuturor barierelor comerciale; -ncetinirea migrrii forei de munca din agricultura. Constrngerile in acest sector de activitate vor fi impuse de aplicarea Politicii Agricole Comune (reducerea subveniilor si a preturilor de sprijin) si de Organizaia Mondiala a Comerului in ce privete comerul agricol (necesitatea respectrii normelor de calitate, igiena si sntate ale U.E.), reducerea ocuprii forei de munca din

8/38

agricultura (prin restructurarea sectorului, prin creterea productivitii si atingerea performantei in agricultura ), etc. Accesul la fondurile structurale comunitare va da posibilitatea Romniei sa dezvolte echilibrat regiunile ramase in urma, sa modernizeze infrastructura de transporturi si de mediu; sa asigure o dezvoltare rurala susinuta, sa creeze noi oportuniti de ocupare a forei de munca, mai ales in mediul rural, sa promoveze politici sociale care sa duca la standarde de viata de o calitate superioare. Provocrile poteniale legate de accesul la fondurile structurale ( in calitate de viitor stat membru UE ), in de capacitatea structurilor instituionale si administrative adecvate, pentru gestionarea acestor fonduri, de posibilitile autoritilor centrale si locale, a comunitilor regionale, de a participa la Cofinanarea proiectelor ce beneficiaz de finanare, de capacitatea administraiei centrale, regionale si locale, de a apela si la alte credite de la BEI, BERD, si alte instituii financiare. Pentru orice cetean, apartenena tarii la Uniunea Europeana asigura o mbuntire continua a calitii vieii, prin asigurarea unor standarde nalte in ceea ce privete sntatea, protecia sociala, sigurana la locurile de munca, protecia mediului, etc. Cetenia europeana confer dreptul de a calatori, a munci sau a se stabili in orice stat membru. Un cetean al unui stat membru poate vota si chiar candida in statul de rezidenta in alegerile locale si pentru Parlamentul European. In acelai timp, toi cetenii UE au dreptul la protecie consulara si diplomatica, atunci cnd viziteaz tarile din afara Uniunii. Romnia a orientat pregtirile negocierilor spre capitolele eseniale legate de cele patru liberti fundamentale ( libera circulaie a mrfurilor, libera circulaie a serviciilor, libera circulaie a capitalului si libera circulaie a persoanelor). Capitolele abordate au accentuat pregtirea economiei naionale conform standardelor europene, prin crearea unui mediu de afaceri si conectarea la mediul de afaceri internaional si la Piaa Interna a UE. De asemenea, Romnia a urmrit abordarea gradual a capitolelor cu impact bugetar major. In anii 2000 2002, asistenta financiara totala a UE, disponibila pentru Romnia, se ridica anual, in medie , la 270 milioane euro din programul PHARE, 153 milioane euro din SAPARD si intre 208 si 270 milioane euro pentru ISPA.

9/38

IMPACTUL EURO ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI n contextul n care pentru majoritatea arilor vest europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizrii monedei unice, se apreciaz c i pentru Romnia, al crei comer exterior este orientat n proporie de aproximativ 2/3 ctre aceast pia, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii. Pentru a deveni stat membru al U.E., Romnia va trebui s-i cldeasc un sistem de referin, n care moneda de referin s fie EURO, i nu dolarul american. Noua moned va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agenilor comerciali autohtoni datorit fluctuaiilor dolarului fa de valutele rilor din U.E. Avnd n vedere perspectivele monedei euro, interesul Romniei de aderare la structurile europene i semnalele pozitive pe care le-am primit n acest sens, bncile autohtone i manifest interesul s construiasc i s dezvolte depozite n moneda european (EURO), folosind astfel o singura moned fa de cele 15 utilizate n prezent, valabil pentru toate operaiunile financiare, bancare i comerciale. n prezent, agenii economici pot alege pentru derularea tranzaciilor fie euro, fie moneda naional. Se ateapt ca marile companii multinaionale s fie deschiztorii de drumuri n utilizarea euro. Acestea vor ncepe s opereze n euro i vor influena clienii s procedeze la fel. Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comerului exterior al Romniei, avnd n vedere c 2/3 este orientat ctre rile U.E. Noua moned va stimula importurile i exporturile firmelor romaneti. Pan n prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate n dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Frana, Marea Britanie erau exprimate n moneda naional a acestora. n tranzaciile cu rile a cror moned este mai slab (Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzacii se folosete euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influenelor de curs datorate fluctuaiilor dolarului fa de valutele rilor din U.E. Romnia a pierdut sume mai de bani datorit faptului c pn acum erau alese ca moned de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor ri din U.E. al cror curs fluctua. Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agenilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar.
10/38

Pentru nceput, agenii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, s foloseasc n tranzaciile pe care le efectueaz att euro, ca moned de plat, cat i dolarul SUA, ca moned de consolidare, spunea Mihai Ionescu secretar general al Asociaiei Exportatorilor i Importatorilor din Romnia. Euro va reduce costurile pe care firmele le suport ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzaciei. Tot datorit euro se economisete timp preios n activitatea de gestiune, disprnd necesitatea analizei riscului i a raportului cheltuieli profit pentru fiecare n parte, efectuat de firm. De asemenea, se monedei. O dat eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pieele oricreia dintre rile membre. Astfel se va reduce numrul de intermediari, ntreprinderile mrindu-i veniturile ca urmare a exporturilor directe. Un alt avantaj important oferit de moneda unic este transparena. Exprimarea tuturor preurilor n euro va ajuta firmele romneti s i aleag furnizorii care s le asigure cele mai mici cheltuieli i s exporte n rile de unde pot obine veniturile cele mai mari. Alturi de moneda euro, o importan deosebit pentru Romnia o are i Banca Centrala European, care i-a nceput activitatea la Frankfurt i a preluat o serie de atribuii ale F.M.I. privind finanarea i urmrirea unor politici consecvente de stabilitate a preurilor. simplific evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al ntreprinderii, nemaifiind necesar s se in cont de volatilitatea

11/38

CAP. 2 COSTURILE INTEGRRII EUROPENE 2.1 TIPOLOGIA COSTURILOR ADERARII In primul rnd, studiile de impact au artat ca aderarea Romniei la UE in 2007 este cea mai avantajoasa perspectiva att din punct de vedere financiar, cat si ca dezvoltare economica, cretere a nivelului de trai si modernizare a tarii noastre dect o aderare ntrziat sau un scenariu izolaionist. Aadar, daca nu am adera la Uniunea Europeana in 2007, costurile ar fi mult mai mari. Costurile care se vehiculeaz ca fiind ale integrrii, sunt, de fapt, costuri ale modernizrii Romniei, care a vor fi trebuit realizate oricum, chiar fr sprijin comunitar, in cazul in care nu ne-am fi integrat. Putem spune ca investim in autostrzi pentru ca ne integram, sau ar fi, de fapt, corect, sa spunem ca vrem sa avem drumuri mai bune, care sa contribuie la dezvoltarea economiei si, implicit, la crearea de noi locuri de munca? Putem spune ca investiiile pentru reducerea polurii sau pentru mbuntirea calitii apei potabile sunt fcute de dragul Uniunii Europene? Cred ca ar fi corect sa spunem ca noi nine suntem interesai sa avem o apa mai buna si un mediu mai curat pentru fiecare dintre noi. La fel, cred ca fiecare dintre noi vrem ca toate condiiile igienice sa fie respectate de ctre abatoare si fabrici de lapte, pentru a ne garanta sigurana alimentara. Aadar, cea mai mare parte a costurilor considerate ale aderrii sunt legate de mbuntirea vieii noastre. Acestea ar fi trebuit realizate oricum. Acum, acestea sunt susinute cu fonduri comunitare. De exemplu, costurile pentru mediu au fost evaluate, pentru urmtorii 20 de ani, la circa 29 de miliarde de euro. Acestea vor fi acoperite din bugetul public central si cele locale, dar si de la bugetele companiilor. In perioada 2005-2025, Romnia va aloca anual circa 1% din PIB pentru mediu si transport, iar Uniunea Europeana, 1,7% din PIB-ul Romniei. Este adevrat ca, la sumele oferite de Uniunea Europeana trebuie sa adugam si o cofinanare. Aceasta nu nseamn insa contribuie la bugetul comunitar, ci este o investiie in proiecte de dezvoltare a Romniei. Cu siguran nu ar fi fost mai suportabil pentru populaie daca ar fi trebuit sa facem aceste investiii cu fonduri 100% romaneti. Aadar, contribuia Romniei la bugetul comunitar este de aproximativ 2,5 miliarde de euro in perioada 2007-2009 (800 de milioane in 2007 si cate aproximativ 900 de milioane in 2008, 2009) si nu 5,6 miliarde, cum greit se vehiculeaz in presa. Co-finanarea nu este contribuie la bugetul comunitar. Aceti bani nu pleac din tara, ci

12/38

sunt investii aici, in proiecte pentru modernizarea Romniei (drumuri, canalizri, modernizri de ferme, ntreprinderi, locuri de munca etc.). Dar Romnia va primi de la bugetul comunitar, in aceeai perioada (2007-2009), 11 miliarde de euro, dintre care, 6 miliarde de euro pli, urmnd ca restul plilor sa se fac pe msura derulrii proiectelor. Probabil ca singurele costuri care pot fi asociate strict integrrii sunt cele legate de crearea unor instituii specifice: de gestionare a fondurilor comunitare, in agricultura etc. Dar beneficiile pe care le aduce acest sistem de management al influxurilor financiare europene sunt exponenial mai mari raportate la costuri. Si ar mai fi ceva: costurile monetare care trebuie acceptate, cum spuneam, drept costuri de cretere sau dezvoltare/modernizare, produc efecte pe termen mediu si lung mult amplificate fata de fiecare euro cheltuit. Si, oricum, beneficiile integrrii trebuie evaluate si in planul efectelor non-monetare: modificarea comportamentului economic bazat acum, in mare msur, pe hazardul moral; creterea competitivitii tehnologice, economice si comerciale; mbuntirea mediului de afaceri, sub aspectul previzibilitii si reducerii riscului de incertitudine. Si, poate, cel mai important beneficiu este cel al posibilitii Romniei de a participa activ la elaborarea noului acquis comunitar, in aa fel nct sa fie servite in mod maximal interesele tarii noastre. Oare nu este cu mult mai bine sa fii parte la luarea unor decizii care au impact asupra ta dect sa fii, pur si simplu, inta pasiva a acestor decizii? Cred ca este cazul sa depim abordarea demagogica si sa evaluam impactul aderrii in mod global. Uniunea Europeana nu impune standarde arbitrare pentru a genera costuri suplimentare, ci stabilete anumite standarde pentru a aduce un plus in calitatea vieii fiecrui cetean si a crea un mediu economic dinamic si competitiv. Este clar ca exista costuri pentru modernizarea Romniei, care este subsumata acum procesului de aderare la Uniunea Europeana. Dar aceste costuri au existat si in ultimii ani pentru eficientizarea economiei romaneti. Acum beneficiem de sprijinul UE, ne vom integra intr-un spaiu care va garanta, pe termen mediu si lung, o viata mai buna pentru fiecare dintre noi, iar exemplul altor state membre este elocvent in acest sens. Consider ca, in loc de a discuta demagogic despre acest subiect, trebuie sa informam companiile si cetenii pentru a-i ajuta sa se pregteasc bine pentru statutul de membru al Uniunii Europene.

13/38

Cred ca luciditatea, onestitatea si responsabilitatea evalurii impactului aderrii (si, ulterior, a integrrii propriu-zise) a Romniei la Uniunea Europeana trebuie sa constituie ingrediente intelectuale obligatorii. Nota de plata a integrrii se va ridica la cel puin 17 miliarde de euro pentru urmtorii cinci ani. Cei patru milioane de salariai din Romnia urmeaz sa suporte fiecare o cheltuiala de 4.200 de euro in plus fata de contribuiile actuale prin taxe. In urmtorii cinci ani, Romnia va trebui sa cheltuiasc peste 17 miliarde de euro pentru a atinge standardele UE. Cea mai mare parte a acestei sume va fi pltit de cetenii si firmele din Romnia. Costurile aderrii, pe care romanii le vor suporta, sunt de trei tipuri: costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de societile comerciale) si costuri individuale (ce vor fi pltite de fiecare cetean romn pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesional, pentru alt standard de viat). Pentru primele doua tipuri de costuri se poate face o estimare, chiar si generala, a valorii acestora, insa pentru cele individuale este imposibil de fcut o apreciere. Studiile pun in lumina aspecte importante ale aderrii la Uniunea Europeana: 1. gradul de concordanta a legislaiei romaneti si a celei comunitare; 2. strategii de politica monetara si curs de schimb; 3. implicaiile adoptrii acquis-ului comunitar asupra controlului financiar; 4. politica europeana de securitate si aprare; 5. fenomenul migraiei si imigraiei; 6. fondurile structurale - experiena tarilor candidate; 7. planul de aciune privind depozitarea deeurilor industriale; 8. analiza comparativa intre statele membre in domeniul insolvabilitatii si al falimentului; 9. soluii si opiuni de management financiar pentru asigurarea unei creteri reale a pensiilor; 10. ajutoarele de stat in sectoarele sensibile concurenial; 11. prioriti de dezvoltare agricol si rural; 12. costurile i beneficiile aderrii.

2.2 PARTICIPAREA ROMNIEI LA INSTITUTIILE EUROPENE


14/38

a. Cu privire la Instituii Romnia a acceptat s fie reprezentat n Parlamentul European de 33 de membri din totalul celor 732 de membri. Romnia a luat not c numrul de reprezentani care vor fi alei pentru mandatul 2004-2009 va trebui s creasc temporar prin aplicarea unei corecii pro-rata care va fi decis de Consiliu, astfel nct numrul total al membrilor s rmn ct mai aproape de 732. Romnia a acceptat numrul de 14 voturi care i sunt alocate din totalul de 345 voturi ale Consiliului. Romnia a acceptat ca de la data aderrii s aib dreptul la un naional ca membru al Comisiei Europene, n mod similar cu celelalte State Membre UE i n conformitate cu Protocolul privind extinderea UE. Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat de un judector n Curtea de Justiie i de cel puin un alt judector n Curtea de Prim Instan. Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat de un naional ca membru al Curii de Auditori i ca acesta s fie numit de Consiliu, cu majoritate calificat, dup consultarea Parlamentului. b. Cu privire la alte organisme stabilite prin Tratate Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n Comitetul Economic i Social de 15 membri ai diferitelor componente economice i sociale ale societii civile organizate. Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n Comitetul Regiunilor de 15 membri, fiecare deinnd un mandat electoral - regional sau local sau fiind responsabil politic fa de o adunare aleas. Romnia a luat not c numrul membrilor Comitetului tiinific i Tehnic al EURATOM va fi mrit corespunztor pentru a permite numirea ad-personam a membrilor adiionali pentru noile State Membre de ctre Consiliu, dup consultarea Comisiei. Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n Consiliul General al Bncii Centrale Europene de ctre Guvernatorul Bncii Naionale a Romniei. Romnia a acceptat ca de la data aderrii s devin acionar al Bncii Europene de Investiii.

15/38

Romnia a acceptat s fie reprezentat de un membru n Consiliul Guvernatorilor i de un numr corespunztor de directori i directori adjunci n Consiliul Directorilor, a cror compoziie i funcionare poate fi modificat de Consiliu. Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n toate Comitetele stabilite prin Tratate n conformitate cu reglementrile existente. Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n Agenia de furnizare EURATOM n conformitate cu reglementrile existente. c. Cu privire la Comitete, Agenii i alte organisme stabilite de legislaia secundar Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n toate comitetele stabilite prin legislaia secundar, n conformitate cu reglementrile existente. Romnia a acceptat ca de la data aderrii s fie reprezentat n diferitele agenii stabilite anterior acestei date, n conformitate cu reglementrile existente. d. Aspecte diverse Romnia a luat not c Articolul 299 al Tratatului CE va fi amendat pentru ca Romnia s fie inclus n domeniul geografic al Uniunii Europene. Romnia a luat not c de la data aderrii limba romn va fi recunoscut ca limb autentic a Tratatelor, precum i ca limb oficial i de lucru, care va fi utilizat de instituiile europene. Romnia a luat not c de la data aderrii Reglementrile referitoare la personal i Condiiile de angajare vor fi aplicate oficialilor i altor funcionari provenind din Romnia. 2.3 IDENTIFICAREA PATRIMONIULUI ECONOMIC Alturarea Romniei la UE presupune renunarea la prerogativele naionale de baza in materie de formulare si aplicare de politici economice dar aceasta renunare nu este un simplu act de transfer de prerogative, deoarece privete capacitatea unei economii de a-si compatibiliza funcionarea cu un alt spaiu (UE), fr costuri excesive, de o parte si de alta. Exista un exemplu sui generis de extindere a UE, care privete o fosta tara comunista si care conine multe lecii; - landurile estice ale Germaniei unificate. Astzi, la mai bine de un deceniu de la unificare si dup transferuri de cca

16/38

800 miliarde Euro, omajul in aceste landuri rmne in apropierea a 20%, iar stagnarea economica este o constanta a anilor din urma. Cteva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaz pentru acest aranjament monetar par sa conceap spaiul economic unde s-ar aplica schema ca o simpla anexa, fr viata interna complexa. Se omit, de pilda, consecinele unui deficit comercial major, care ar reduce automat si sever cantitatea de moneda interna (fr ca Banca Centrala sa mai poat interveni), ceea ce ar provoca o deflaie si o recesiune de amploare, greu de suportat economic si social. In plus sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca urmare a dobnzilor ridicate. ansa istorica a Romniei de modernizare prin alturarea la UE trebuie judecata si prin prisma nevoii de adpostire fata de incertitudinile si volatilitatea din spaiul economic mondial. Avnd in vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romniei ,cu UE, la aceasta data variaz intre 60-65% respectiv 50-55% din total. Cifrele fiind comparabile cu - exceptnd unele bariere netarifare pentru ponderea comerului intra-european al multora dintre statele UE. Se poate spune ca cel puin din punct de vedere economic integrata in comerul comunitar. Datele statistice din ultimii ani indica o imbunttire al gradului de acoperire a importurilor prin exporturi pe relaia UE. Orientarea comerului ctre UE a fost insotit de o semnificativa creare de comer mai ales dup semnarea Acordului de Asociere in Februarie 1993. 2.3.1 AGRICULTURA Concesiile asimetrice ale Acordului de Asociere cu UE au protejat multe din produsele agricole romaneti de competiia cu cele europene, in timp ce concesiile simetrice ale acordului CEFTA au adus deficite semnificative la acest capitol de comert, produsele comerului extern al Romniei fiind mai puin competitive dect al principalilor parteneri din cauza diferenei de productivitate. Importurile de produse agricole din zona UE reprezint aproximativ 7% cele din zona CEFTA fiind de 27,34% din total ceea ce ne face sa presupunem ca avem deja de a face cu competiia europeana prin intermediari reexportatorii din zona CEFTA ,ocolind barierele tarifare. Aderarea la UE a tarilor din primul val va face ca deficitul agricultura si citeva sectoare industriale protejate de UE Romnia este de facto

17/38

comerului cu produse agricole sa se inrautateasca rapid ca de altfel si Avantajul Comparativ al Romniei fata de UE. Agricultura Romniei nu va putea face fata rigorilor PAC fr o intervenie puternica din partea statului pentru a rentabiliza acest sector in vederea aderrii, dei exista semne clare a suportrii din ce in ce mai greu al rigorilor PAC in europa (ex: Olanda) aceasta nu se va schimba din cauza lobby-ului puternic exercitat de productorii din UE .Este posibil totui ca fermieri din UE sa fie atrai, odat cu aderarea Romniei, in scopul realizrii unor producii ecologice pe terenuri ce s-au odihnit mai mult de 15 ani. Exemplul Spaniei unde ,odat cu intrarea in CEE, veniturile unor productori s-au dublat nu este concludent. Romnia are cel mai ridicat nivel al ocuprii forei de munca in agricultura 27,9%. Agricultura , a crei producie se bazeaz pe ferme mici , folosind in mod intensiv munca, va trebui sa fac fata celei mai mari restructurri de for de munca, deci o buna parte din costul integrrii va fi pltit de cei angajai in agricultura. Pe lng omaj mai pot exista costuri psihologice sau de transfer. 2.3.2 INDUSTRIA Avantajul comparativ cu UE are un trend accentuat descresctor, in timp ce cu restul lumii nc mai avem un uor avantaj. In ceea ce privete industria chimica aceasta va avea de pierdut , in condiiile in care ,procentul importurilor din UE a rmas constant, insa exporturile de produse chimice a sczut de mai mult de doua ori in ultimii cinci ani; acest fapt dovedind slaba productivitate si competitivitate al acestei industrii. Fr o restructurare adecvata pn in momentul aderrii aceasta nu va avea anse in competiie cu UE. Industria materialelor plastice, pielriei si al articolelor din piele , celulozei si hrtiei sunt slab performante, Romnia fiind la acest capitol mai puin competitiva dect oricare din tarile CEFTA, structura produciei interne fiind necompetitiva in general , aceste industrii vor supravieui numai prin preluarea de ctre marile companii Vestice la momentul aderrii. Industria lemnului si prelucrtoare este intr-o situaie de avantaj comparativ cu tarile UE, meninnd acest trend prin investiii in tehnologie si atragere de capital, la momentul integrarii acest sector va avea de ctigat dezvoltndu-se si crend locuri de munca.

18/38

Industria de incltminte si textila cu o competitivitate destul de ridicata actualmente reprezentnd 32,43% din totalul exportului si 47,04% din exportul romanesc ctre UE dovedete ca este viabila, chiar daca majoritatea produciei este in lohn, gradul de calificare si salarizare al forei de munca in acest domeniu, o face viabila. Integrarea va duce la creterea productivitii acestei ramuri cit si la o scdere a costurilor unitare ale forei de munca. Industria sticli si ceramicii va avea de pierdut nc de la aderarea primului val la UE din cauza competitivitii reduse si datorita costurilor unitare ale forei de munca. Pentru ca, tarile ce vor intra in primul val vor fi avantajate, cu cit va fi mai mare UE cu att mai mari vor fi ctigurile pentru tarile membre si pierderile pentru tarile nemembre. Actualmente tarile dezvoltndu-se si ctignd pe seama pierderilor altor tari. In domeniul Industriei metalurgice, maini si echipamente daca se va menine trendul importurilor de tehnologi Romnia va avea de ctigat in acest domeniu la momentul integrarii. Costurile unitare ale forei de munca in industria metalurgica este cu mult sub media restului industriei. Faptul ca in prezent exportam multe echipamente dar mai ales subansamble dovedete viabilitatea acestui sector de activitate. 2.3.3 CERCETAREA La nivel guvernamental, cercetarea si dezvoltarea au o susinere totui slaba, in Romnia ponderea cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea in PIB fiind mai mica de 45 ori dect cea a tarilor UE, mai mica chiar dect in celelalte tari candidate. La capitolul educaie Romnia este in urma mediei UE la nr. de studeni / locuitor, cei mai buni plecnd peste hotare. Cu toate acestea mbinarea dintre cercetare ,dezvoltare si educaie poate da rezultate spectaculoase. Productorii si exportatorii de romani de software sunt o categorie de ctigtori de exemplu, SOFTWIN a creat primul software din lume care folosete tehnologia WAP pentru accesul si controlul de la distanta al reelelor de securitate. Acest produs a fost cumprat prin internet de aproape de 500 mii de utilizatori din SUA numai in ultimele 45 zile ale anului 200, fcnd ca Softwin sa-si realizeze obiectivul de a deine 1% din piaa mondiala a produselor antivirus in 2001, iar pentru anul 2006 spernd sa ajung la o cota de 6% din piaa.

19/38

2.3.4.

PIATA FORTEI DE MUNCA Odat cu integrarea pieelor, firmele vor trebui sa fac fata competiiei tot mai

puternice de pe piaa bunurilor. Drept urmare , vor trebuisa elimine forta de munca in exces pentru a-si imbuntti productivitatea. Forta de munca este mpins spre a-si gsi noi locuri de munca in alte firme, sectoare de activitate sau chiar sa isi schimbe radical ocupaia. Realitatea este ca avem o subutilizare a forei de munca substaniala si, in contextul viitorului deficit de forta de munca in UE, Romnia are anse sa devin o sursa pentru atragerea capitalului uman de ctre industriile europene (fie direct prin migrarea forei de munca, fie indirect prin subcontractare). Chiar si acum, cnd exista bariere severe in calea migrrii fotei de munca ( vize, permise de munca), Romnia este alturi de Polonia, singura tara din Europa Centrala care a nregistrat un flux pozitiv al migrrii ctre UE. In funcie de mobilitatea forei de munca si de rapiditatea adaptrii , costul integrrii suportat de aceasta poate fi mai mare sau mai mic. O realocare rapida a resurselor va fi insotit de o realocare a forei de munca, pentru ca oamenii vor trebui sa se ndrepte catre acele sectoare care creeaz locuri de munca. Cazul ntoarcerii spre agricultura ca ultim angajator, (ex: Botoani, Iai etc) nu este o soluie agricultura fiind si ea restructurata pe criteriul productivitii. Mai nti, realocarea forei de munca este necesara deoarece firmele trebuie sa supravieuiasc si sa isi desfoare afacerile intr-un mediu cu totul nou. In acelasi timp, sectoarele care au fost neglijate in timpul comunismului, si anume serviciile, sunt in cretere si cererea lor de forta de munca creste. Ex post, procesul este benefic pentru ntreaga economie, dar pe moment vor fi oameni care pierd si oameni care ctig. Logica ne spune ca perdanti vor fi aceia care sunt aproape de vrsta pensionarii, in sectoarele in declin economic, care dein calificri specifice ce nu pot fi uor folosite in alt domeniu, in timp ce ctigtorii vor fi cei tineri, cu calificri in sectoarele aflate in cretere.

20/38

Cu alte cuvinte, pentru a atinge structura ocuprii din tarile mediteraneene ale UE, in Romnia anilor 1989, 31,3% din populaia ocupata trebuia sa isi schimbe sectorul de activitate, ocupatia si calificarea. De aceea, comparata cu celelalte tari, Romnia va avea populaia cea mai afectata de integrare, avnd nevoie de o mare flexibilitate pentru a se adapta noilor condiii de pe piaa muncii. 2.3.6 ARMONIZAREA CRITERIULUI ECONOMIC n conformitate cu obiectivul major stabilit de Romnia pentru actuala etap de dezvoltare, crearea condiiilor pentru aderarea, ntr-o perspectiv apropiat , la U.E., principiile fundamentale ce stau la baza dezvoltrii economiei i nfptuirii reformei sunt: reforma societii romneti pentru recunoaterea i afirmarea valorilor morale i democratice, aezarea dreptului de proprietate la temelia societii romneti, accelerarea reformei instituionale ncepnd cu Guvernul Romniei pentru crearea unui stat modern, restructurarea i modernizarea industriei romneti n sensul redimensionrii i privatizrii acesteia n vederea asigurrii unei creteri economice durabile, reorientarea i dezvoltarea agriculturii n direcia cerinelor economiei de pia prin sprijinirea sistemelor de producie i valorificare, reforma sistemului finanelor publice potrivit principiului finanrii obiectivelor viabile economic, distribuirea echitabil a costurilor tranziiei n sprijinul solidaritii sociale, aezarea Romniei cu demnitate n lumea democratic i dezvoltat a Europei. Aeznd la baza dezvoltrii economico-sociale aceste principii, strategia aderrii Romniei la U.E. cuprinde o serie de obiective sintetizate n urmtoarele politici : politica macroeconomic, politica de restructurare a economiei, politici privind drepturile omului, culte i minoriti i politici privind capitalul uman. Politica macroeconomic a guvernului i propune n domeniul valutar-monetar urmtoarele: reducerea inflaiei, nfptuirea stabilitii interne i externe a monedei naionale, respectiv introducerea unor msuri de politic economic menite s asigure previziunea evoluiei cursului monedei; rectigarea ncrederii n moneda naional i creterea vitezei de rotaie a limitarea deficitului bugetar n vederea diminurii ponderii statului n utilizarea banilor; resurselor financiare ale economiei;
21/38

meninerea ratelor dobnzii la niveluri pozitive, n termeni reali, pentru a asigura asigurarea unui nivel competitiv i realist al cursului de schimb valutar; asigurarea deplinei convertibiliti a contului curent i pregtirea condiiilor de administrarea cu pruden sporit i ntr-o manier transparent a datoriei publice practicarea unor dobnzi pentru depozite bancare ale bncilor comerciale la diversificarea emiterii de obligaiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al finanarea

creterea i utilizarea eficient a resurselor de capital financiar;

trecere gradual la convertibilitatea contului de capital; interne i externe; Banca Naional a Romniei sub nivelul dobnzii pe piaa interbancar; Bncii Naionale a Romniei de reglare a masei monetare i pentru deficitului bugetar. Politicile de restructurare a economiei i propun mai nti msuri de consolidare a mecanismelor concureniale care s permit Romniei ndeplinirea condiiilor necesare semnrii Acordului European de evaluare a conformitii. Va fi ncurajat activitatea Consiliului Concurenei pentru a ntri capacitatea acestuia de a pune n aplicare legislaia proteciei concurenei. n prezent, aciunile privind crearea condiiilor de aderare a Romniei la U.E. vizeaz: includerea permanent a problematicii specifice a integrrii pe agenda contactelor politice bilaterale i multilaterale; pregtirea temeinic a fiecrei etape de negociere n formarea unui corp de negociatori competeni; consolidarea coordonrii de ctre Departamentul pentru Integrare European a procesului, alturi de alte instituii cu responsabiliti n domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane i materiale) capabile s gestioneze n mod adecvat acest proces; utilizarea cu eficien maxim a programelor comunitare de asisten i colaborare; obinerea unui acces mai larg, n condiii echitabile, la sursele de finanare i investiii; ameliorarea regimului de liber circulaie n spaiul comunitar a cetenilor romni. ara noastr va trebui s pun ct mai curnd n aplicare prevederile Programului de pre-aderare pentru a pregti ct mai bine condiiile pentru nceperea negocierilor n vederea aderrii ca membru cu drepturi depline la U.E. Dintre msurile cele mai importante a cror punere n aplicare a nceput menionm: realizarea programului naional de armonizare legislativ viznd ndeosebi crearea unui cadru adecvat de participare la piaa unic a U.E.;
22/38

pregtirea condiiilor pentru punerea n aplicare a prevederilor din acordul de

asociere referitoare la libera circulaie a forei de munc i a capitalului i elemente complementare dezvoltrii comerului i investiiilor; dezvoltarea de proiecte specifice pentru valorificarea ntregului pachet de asisten european n domeniul restructurrii si privatizrii, pentru desvrirea procesului de ajustare structural, al proteciei sociale, al dezvoltrii infrastructurii si al edificrii societii civile; dezvoltarea cooperrii i ncheierii de acorduri de liber schimb cu rile asociate Derularea contemporan a procesului de integrare a rilor din U.E., caracterizat de adncirea acestuia i marcat de ncheierea procesului de formare a pieei unice i pregtirea uniunii monetare, ridic probleme noi i deloc uoare pentru nite candidai cu economiile n transformri profunde, care doar de civa ani au trecut la convertibilitatea de cont curent a monedei naionale, liberalizarea comerului exterior, crearea i consolidarea mecanismelor de pia concurenial etc. Analiza costurilor i beneficiilor extinderii U.E. prezint o msur important pentru Romnia. Studiile efectuate relev c riscurile poteniale ale neextinderii sunt mai mari pentru rile U.E. dect pentru cele candidate, pe cnd beneficiile extinderii sunt mai mari dect costurile pentru rile U.E. Efectele pe termen lung ale integrrii i implicaiile cantitative ale acestora constituie un puternic stimulent pentru impulsionarea eforturilor de integrare. Se poate aprecia c procesul de ndeplinire a criteriilor de aderare la U.E. de ctre rile candidate se va desfura n mod continuu, pe parcursul mai multor ani. Dialogul instituionalizat cu U.E. va stabili nu cnd o ar dorete s adere la U.E., ci cnd este pregtit s fac acest demers n conformitate cu strategia de la Essen (decembrie 1994) i cu hotrrile Consililui European de la Luxemburg (1997) i Conferinei Europene de la Londra (1998). Romnia consider c ndeplinirea criteriilor stabilite de U.E. implic o redresare economic cat mai puternic i accelerat a rii, prin mobilizarea factorilor interni, potentai de cooperarea cat mai strans cu rile comunitare, al cror sprijin ndeosebi financiar i tehnico-economic trebuie s fie mai substanial, dar i de o colaborare multilateral cu celelalte ri aderente la U.E. Perspectivele integrrii rapide n U.E. vor trebui s determine autoritile romane s analizeze cu seriozitate costurile acestui proces n raport cu beneficiile scontate,
23/38

la U.E., ca baz a revigorrii comerului dintre ele.

termenul necesar armonizrii legislative i cat de benefic este procesul pentru reforma n curs de desfurare in ara noastr.

CAP.3 SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE PENTRU ADERARE 3.1 INSTRUMENTELE DE PRE-ADERARE


Pentru a sprijini pregtirea tarilor candidate in vederea dobndirii statutului de membru al Uniunii, Comunitatea Europeana a decis sa acorde o asistenta financiara fr precedent, in valoare de peste 3 miliarde de euro anual. Fondurile sunt furnizate prin cele trei instrumente de pre-aderare Phare, ISPA si Sapard. ntregul proces al extinderii, la nivel de negocieri, pregtiri interne ale tarilor si utilizarea asistentei de preaderare este in prezent accelerat, iar perspectiva primelor aderri a devenit cu adevrat tangibil. In perioada 2000-2006, Comunitatea Europeana ofer asisten financiar tarilor candidate din Europa Centrala si de Est prin intermediul a trei instrumente: programul Phare (Regulamentul Consiliului 3906/89), ISPA (Regulamentul Consiliului 1267/99) si Sapard (Regulamentul Consiliului 1268/99). Cele zece tari care au naintat cerere oficiala pentru a deveni membre ale Uniunii Europene sunt: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia si Slovenia. Anul 2000 a marcat punerea in practica a doua noi instrumente financiare de pre-aderare: ISPA si Sapard. Valoarea totala a asistentei de preaderare se ridica la 3 miliarde de euro pe an (cifre din 1997) in perioada 20002006, din care jumatate este alocata programului Phare . ISPA finaneaz in mod egal proiecte mari de infrastructura din domeniul transportului si al mediului, iar Sapard sprijin pregtirea tarilor in vederea prelurii acquis-ului comunitar in domeniul agriculturii si al dezvoltrii rurale. In perspectiva crerii celor doua instrumente, ISPA si Sapard, sprijinul investiional acordat prin programul Phare a trebuit sa fie re-orientat, astfel nct sa se evite orice suprapunere. Asistenta oferita prin fiecare dintre aceste instrumente este coordonata in conformitate cu Regulamentul Consiliului 1266/99. Asistenta este acordata in cadrul

24/38

general creat de Acordurile de Asociere ncheiate cu aceste tari, innd cont de obiectivele Parteneriatelor pentru Aderare.
Alocarea fondurilor UE pe tari candidate

Alocarea anuala indicativa

Alocarea anuala indicativa SAPARD

Alocarea anuala indicativa

PHARE (programe nationale)

alocare anuala indicativa

Tara

MEU RO
Bulgaria Cehia Estonia Ungaria Letonia Lituania Polonia Romnia Slovacia Slovenia

MEU RO

MEU RO

MEU RO

MEU RO

MEU RO

MEUR O

Total

100 79 24 96 30 42 398 250 49 25 1093

52 22 12 38 22 30 169 151 18 6 520

min 83 57 21 73 36 42 312 208 36 10 1040


25/38

max 125 83 36 104 57 62 385 270 57 21

min 235 158 57 207 88 113 879 609 104 42 2814

max 277 184 73 238 109 134 952 671 125 52

83 69 24 96 30 42 203 110 48 25 730

1995-1999

ISPA

Alocare medie PHARE

TOTAL

3.1.1 PHARE - Intensificarea pregatirilor pentru extindere


Programul Phare rmne singurul instrument prin care se acorda sprijin de preaderare pentru construcie instituionala in toate domeniile acquis-ului. A fost creat in 1989 pentru a sprijini procesul de reforma si tranziie economica si politica din Polonia si Ungaria. Urmare a Consiliului European de la Essen, din decembrie 1994, Phare a devenit instrumentul financiar al strategiei de pre-aderare, scopul final fiind integrarea in Uniunea Europeana a celor zece tari asociate din Europa Centrala si de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Phare sprijin si alte tari neasociate din regiune, respectiv Albania, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM) si Bosnia-Herzegovina, aflate in tranziie spre democraie si economia de pia. Programul Phare are doua prioriti: construcia instituionala: 30% din bugetul PHARE; investiiile legate de transpunerea si implementarea acquis-ului: 70% din

bugetul PHARE. Prima dintre cele doua prioriti, respectiv construcia instituionala, pentru care se aloca aproximativ 30% din buget, este definita ca fiind procesul de sprijinire a tarilor candidate in vederea dezvoltrii structurii, strategiilor, resurselor umane si a abilitailor manageriale necesare consolidrii capacitii lor economice, sociale, legislative si administrative. Pentru a atinge acest obiectiv, a fost creat un instrument novator: nfrirea pe termen lung (twinning) la nivel de administraii si agenii. Chiar de la nceput, acest nou instrument a ocupat un loc central in ansamblul asistentei de pre-aderare. Cu sprijin din partea UE, competenta Statelor Membre este pusa la dispoziia tarilor candidate, prin detari pe termen lung ale funcionarilor publici si misiuni de experi, cu scopul de a sprijini tarile candidate in efortul de adoptare, implementare si aplicare a principalelor domenii ale acquis-ului. Procesul se desfoar dup cum urmeaz: Comisia Europeana identifica lacunele din administraia tarilor candidate; tara candidata trebuie sa elaboreze un proiect concret de reforma a administraiei, dup care Comisia solicita Statelor Membre sa mobilizeze o echipa de experi, condusa de un lider de proiect si un consilier pe probleme de pre-aderare, care

26/38

sa sprijine tara candidata in reformarea propriei administraii. Este o metoda foarte pragmatica, de abordare caz-cu-caz a reformei administraiei publice. Iniial, programele de twinning s-au axat pe domeniile: agricultura, mediu nconjurtor, finane publice, justiie si afaceri interne, politica regionala; in prezent, instrumentul de twinning acoper ntregul acquis. In perioada 1998-2001, au fost programate peste 500 de proiecte de twinning. Implementarea lor a implicat deseori mai multe State Membre. Un raport de evaluare din iulie 2000 a confirmat justeea abordrii in cazul programului de twinning, dar a fcut si cteva sugestii valoroase de mbuntire, dintre care majoritatea au fost incluse in metodologie. In plus, a fost pus la punct un mecanism de twinning light, pe termen mediu, care vizeaz nevoi specifice, cu acoperire limitata, care apar in stadiile finale ale pregtirilor pentru aderare. Cea de a doua prioritate - investiiile legate de transpunerea si implementarea acquis-ului (pentru care se aloca 70% din bugetul total al programului Phare) - consta din doua tipuri principale de activiti: 1. Cofinanarea investiiilor in cadrul legislativ al tarii candidate, cu scopul de a consolida infrastructura legislativa necesara asigurrii conformitii cu acquis-ul. Cu alte cuvinte, investiii in toate echipamentele necesare funcionrii pieei interne, cum ar fi crearea structurii de securitate alimentara, securizarea frontierelor, procurarea echipamentelor de testare si msurare de care depinde funcionarea pieei interne, sau de echipamente de laborator si control din domeniul proteciei consumatorilor. 2. Cofinanarea investiiilor in coeziunea economica si sociala, iniiat in programele Phare 2000, prin masuri similare celor sprijinite in Statele Membre prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si Fondul Social European (FSE). Aceasta cofinanare susine funcionarea economiei de pia si capacitatea de a face fata presiunii concureniale si forelor pieei din interiorul Uniunii si reprezint aproximativ o treime din fiecare Program Naional Phare. Asistenta acordata prin Phare ia in general forma finanrilor nerambursabile si nu a mprumuturilor. Ajutorul financiar este acordat fie in mod independent de ctre Comunitate, fie prin co-finanare din partea Statelor Membre, a Bncii Europene de Investiii, a unor tari tere sau a unor organisme din tarile beneficiare. Alocrile indicative multi-anuale sunt stabilite de ctre Comisia Europeana, pe baza, in principal, a populaiei si a PIB-ului pe cap de locuitor, dar si prin luarea in considerare a performantelor, nevoilor, capacitii de absorbie si a progresului nregistrat in implementarea Parteneriatului de Aderare.

27/38

ncepnd cu anul 2000, bugetul anual al programului Phare se situeaz la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Programul Phare este elaborat in ntregime prin luarea in considerare a cerinelor procesului de aderare la Uniunea Europeana. In practica, aceasta nseamn ca, spre deosebire de perioada 1989-1997, cnd Phare era axat pe sprijinirea procesului de tranzitie a economiilor din Europa Centrala si de Est si funciona pe principiul ntmpinrii solicitrilor tarilor candidate (demand-driven), in prezent programul trebuie sa se concentreze exclusiv pe prioritile aderrii (accession-driven), aa cum au fost acestea definite de Consiliu in Parteneriatele pentru Aderare. Actuala orientare a Programului PHARE 2002 265 MEURO

Investiii in implementarea Acquis-ului in domenii ca: concurenta, energie, transport, comer, mediu nconjurtor etc.

Construcie instituionala prin legislatie, infratire institutionala etc.

1/3 1/3

1/3

Coeziune economica si sociala prioriti indicate de Guvernul Romniei (Planul Naional de Dezvoltare) nvmnt tehnic si profesional dezvoltarea resurselor umane infrastructura regionala si locala

3.1.2 ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-aderare)

28/38

Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare (ISPA) furnizeaz sprijin financiar pentru investiii in domeniile mediului nconjurtor si al transporturilor, in scopul accelerrii alinierii legislaiei tarilor candidate la legislaia europeana in vigoare in aceste doua sectoare, pe o perioada de apte ani (2000-2006). Bugetul prevzut pentru aceasta perioada este de aproximativ 7 miliarde de euro. ISPA are un caracter hibrid, situndu-se intre sprijinul financiar acordat tarilor tere (prin Phare) si sprijinul financiar acordat Statelor Membre (prin Fondul de Coeziune). ISPA este concentrata pe procesul de aderare, are o abordare similara celei a Fondului de Coeziune si se aplica sectoarelor Mediu nconjurtor si Transporturi. In transport, investiiile sunt legate de adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar si privesc in special coridoarele europene de transport si reeaua TINA (Transport Infrastructure Needs Assessment). Se includ aici proiecte de extindere a reelelor europene de transport (TEN), al cror scop este mbuntirea legturilor dintre Uniune si tarile candidate, precum si a inter-conexiunilor dintre reelele naionale si a legturilor dintre acestea si reelele europene de transport. In acest context, reeaua TINA constituie o referina importanta in identificarea proiectelor. Prin urmare, ISPA contribuie la finanarea dezvoltrii cailor ferate, a drumurilor, a cailor navigabile si a infrastructurii aferente porturilor si aeroporturilor. Asistenta in domeniul infrastructurii de mediu se concentreaz pe investiii majore privind: apa potabila, tratamentul apelor uzate, gestiunea deeurilor solide si poluarea aerului. Resursele aferente programului ISPA nsumeaz 1080 milioane de euro pe an (la preturile anului 2001). Aceste cifre sunt adaptate anual, pentru a tine cont de inflaie. Comisia Europeana, aplicnd aceleai criterii ca si in cazul Fondului de Coeziune, a decis alocarea resurselor ISPA intre tarile beneficiare in funcie de populaie, de PIB pe cap de locuitor si de suprafaa tarii. Regulamentul ISPA precizeaz necesitatea echilibrrii masurilor aferente celor doua sectoare (mediu nconjurtor si transporturi) si, in consecina, Comisia a reuit o alocare in raport de 50/50 a bugetului intre transporturi si mediu. ISPA poate finana pana la 75% din costurile proiectului, dar in cazuri excepionale procentul poate creste pana la 85%. Prin urmare, este nevoie de cofinanare (prin BEI, BERD, Banca de Investiii a Nordului, Fondul Nordic pentru Mediu, precum si surse nationale). Comisia Europeana are in vedere dezvoltarea

29/38

cofinanrii, prin implicarea Instituiilor Financiare Internaionale si a sectorului privat (parteneriate intre sectorul public si cel privat).

3.1.3 SAPARD (Programul Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala)


Sapard are ca scop sprijinirea eforturilor tarilor candidate de pregtire pentru participarea la Politica Agricola Comuna si la Piaa Unica. Programul implica doua obiective majore, explicite, operaionale: sprijin pentru rezolvarea problemelor prioritare, specifice, legate de contribuie la implementarea acquis-ului comunitar (ansamblul legislaiei agricultura si dezvoltare rurala; Comunitare) referitor la PAC si alte prioriti din domeniul agricol. Sapard are la baza Regulamentul Consiliului 1268/1999, adoptat in iunie 1999. Regulamentul precizeaz parametrii sprijinului Comunitar concretizat in masuri pentru agricultura si dezvoltare rurala acordat celor 10 tari candidate din Europa Centrala si de Est in perioada de pre-aderare. Conform Regulamentului, ajutorul oferit prin programul Sapard trebuie sa ia forma unei contribuii financiare acordate in baza unor reguli conforme celor stabilite pentru finanarea Politicii Agricole Comune prin Regulamentul 1258/1999. Baza legala a descentralizrii este Regulamentul privind coordonarea (1266/1999), care permite conferirea sarcinilor de management, ce in mod normal revin Comisiei, unor agentii de implementare care funcioneaz sub rspunderea respectivei ri tere. Fondurile Sapard totalizeaz 540 milioane de euro anual (in preturile anului 2001). Alocarea pe tari se bazeaz pe anumite criterii, incluznd suprafaa agricola, populaia ocupata in agricultura si PIB pe locuitor. In consecina, alocrile pe tari difer considerabil: Polonia primete cea mai mare suma, de 175 milioane de euro anual, pe cnd Slovenia are alocate cele mai mici fonduri: 6,6 milioane de euro anual. Este important de observat ca unele dintre aceste criterii difer de cele aplicate in cazul programelor Phare si ISPA.
30/38

Contribuia Comunitii poate ajunge pana la 75% din cheltuielile publice eligibile totale, si chiar pana la 100% din aceste costuri, pentru anumite masuri. Pentru toate investiiile generatoare de venituri exista o limita a intensitii asistentei, care in practica nseamn toate investiiile, cu excepia celor in infrastructura, care nu genereaz venituri nete substaniale. Pentru aceste investiii, ajutorul public poate ajunge pana la 50% din costul total eligibil, in cazul in care contribuia Comunitii nu depete plafoanele stabilite prin politica privind ajutorul de stat.

CONCLUZII
Principalele beneficii ale aderrii Romniei la Uniunea European pot fi clasificate astfel: 1. suplimentarea i diversificarea resurselor financiare Statutul de membru al Uniunii Europene asigur accesul Romniei la fondurile structurale i la fondurile de coeziune. Volumul acestor transferuri de fonduri ctre Romnia nu poate fi evaluat la acest moment (i implicit nici efectele derivate), alocrile financiare naionale din fondurile structurale fcnd obiectul noii perioade programare 2007- 2013. O parte din aceste beneficii poate fi evideniat i anterior momentului aderrii i surprinde cuantumul i efectele pozitive ale intrrilor de fonduri prin intermediul instrumentelor financiare de preaderare i a altor instrumente i programe dezvoltate de UE pentru rile candidate. 2. beneficii derivate din statutul de membru. Aceste beneficii vor aprea dup aderarea la UE i sunt derivate din participarea la piaa unic, la uniunea economic i monetar, o mai bun susinere a intereselor naionale prin participarea la instituiile UE etc. 3. accelerarea reformelor i susinerea tranziiei prin furnizarea elementelor de baz pentru definirea politicilor economice naionale. Trecerea de la regimul economiei de comand la economia de pia nu are precedent istoric. n aceste condiii, pe toata perioada de tranziie, pn la aderare, UE a furnizat Romniei un model de elaborare a politicilor sale economice (date fiind criteriile de aderare i dorina de integrare n UE, aceasta a nsemnat, n cele mai multe cazuri, chiar preluarea obiectivelor i politicilor comunitare respective n ansamblul lor sau copierea politicilor anumitor state membre, n msura n care politica respectiv nu este comunitar). Aceste beneficii sunt dificil de estimat i pot mbrca forma scurtrii perioadei de tranziie. Asistena tehnic acordat
31/38

de UE Romniei n diferite domenii constituie un exemplu de beneficiu din aceast categorie. Din punct de vedere metodologic, apare ca dificil distincia clar ntre efectele integrrii i cele ale procesului de tranziie. Pe de alt parte, dihotomia ctigtor/perdant este relativ. Identificarea unui sector drept ctigtor sau perdant n procesul de integrare nu nseamn c acelai lucru se poate spune despre orice firm sau individ din acel sector. n plus, analiza sectorial nu corespunde neaprat unei influene pozitive/negative asupra bunstrii ntregii societi. Un sector perdant poate elibera resurse pentru alte sectoare, mbuntind astfel eficiena alocrii resurselor n economie. Integrarea reprezint i atingerea intelor de convergen socio-economic, inte definite i actualizate periodic conform imperativelor momentului istoric. Din punct de vedere prospectiv, convergena se definete printr-un set de indicatori alei ca reflectnd acele criterii care se afl dincolo de cerina de convergen. Uniunea European a trecut la monitorizarea progreselor nregistrate pe calea ndeplinirii obiectivelor propuse n Consiliul de la Lisabona, urmrind s devin cea mai dinamic i competitiv Economie Bazat pe Cunoatere din lume pn n 2010, meninnd i chiar accentund coeziunea social. Acest obiectiv va trebui s fie atins prin aa numita metod de coordonare deschis, n cadrul creia monitorizarea joac un rol foarte important. Analiza de impact a procesului de integrare european a Romniei trebuie efectuat separat pentru perioada de pre-aderare i perioada post-integrare. De asemenea, scenariile avute n vedere pentru evaluarea impactului, trebuie i acestea gndite difereniat. La nivel macroeconomic, un tip de analiz se va referi la diverse simulri ncadrate temporal n perioada 2000-2004 (deja parcurs), pentru a compara realitatea petrecut cu ceea ce s-ar fi putut ntmpla n societatea romneasc dac nu ar fi fost demarat procesul de negociere. Al doilea tip de analiz este de tip prospectiv, comparnd scenarii distincte plauzibile pentru perioada 2005-2015 (n care va fi inclus i momentul aderrii, mai devreme 2007-2008 sau mai trziu 2011-2012, n raport cu evoluia procesului de pre-aderare i a celui de negociere. n scopul cuantificrii efectelor integrrii asupra macro-economiei romneti au fost realizate cte dou scenarii alternative pentru fiecare dintre cele dou perioade (2000-2004 i respectiv 2005-2015).

32/38

Unul dintre elementele importante generatoare de impact este reprezentat de fluxurile financiare transferate ntre UE i Romnia, care pe durata perioadei analizate vor fi influxuri nete dinspre UE ctre ara noastr. ncepnd cu anul 2000, a existat un program pre-stabilit agreat ntre cei doi parteneri de negociere, conform cruia fluxurile financiare transferate direct s-au conformat sau urmeaz a se conforma urmtoarei scheme de finanare de fonduri pre-structurale Pachetul financiar pentru Romnia pli (milioane euro, preuri 2004) ( tabel 1 )

Dup anul 2007 (cu acord de principiu pn n 2013), angajamentele UE cresc ca volum de fluxuri financiare, n timp ce efortul bugetar al Romniei este determinat pe baza principiilor de cofinanare stabilite prin metodologiile de acces la fondurile structurale i de coeziune ale Uniunii Europene, precum i considernd contribuia Romniei la bugetul Uniunii Europene. Plile echivalente sunt clar stabilite pentru primii trei ani considerai post-integrare ( tabel 2)

Impactul macro-economic al pachetului financiar nu poate fi redus doar la valoarea absolut a sumelor acordate Romniei. Aceasta deoarece programele i aciunile structurale dezvoltate pornind de la sumele respective pot genera i susine un proces de cretere economica durabil, cel puin n domeniul agriculturii, al infrastructurii i
33/38

mediului, al resurselor umane, o cretere a coeziunii sociale prin dezvoltarea rural i dezvoltarea regional echilibrat. Analizele sectoriale prezentate n lucrarea de fa induc la rndul lor anumite concluzii importante: 1. Dezvoltarea economiei nu se va face omogen ntre sectoarele economice, n niciunul dintre scenariile posibile de dezvoltare. Vor exista ntotdeauna perdani i ctigtori relativi. Una dintre problemele eseniale pentru decidenii politici va fi s gseasc soluiile i msurile de politic economico-sociale necesare pentru a diminua pierderile (costurile) acolo unde apar sau sunt pronunate, sau, n cazul cel mai fericit, de a gsi metode pentru a transfera toate diferenele sectoriale ntr-o zon de cretere global. 2. Din cifrele prezentate dezagregat pe sectoare de activitate economic sau social, rezult c costurile i beneficiile posibile ale integrrii sau izolrii europene a Romniei nu sunt distribuite omogen n timp. Exist perioade n care costurile pot prevala n anumite sectoare sau chiar pe ansamblul economiei, urmate de perioade de prevalena beneficiilor. Analizele ar trebui efectuate pe termen mediu i lung, iar rezultatele discutate pe baza tendinelor evideniate ctre sfritul intervalelor de prognoz. 3. La nivel micro-economic, din punct de vedere al sectorului corporatist, costurile intagrrii vor fi, exceptnd cele financiare, directe, legate de posibilitatea gsirii resurselor necesare restructurrii i finanrii investiiilor de infrastructur (cu precdere n transporturi i sectorul informaional), costurile impactului unei competiii crescute n multe sectoare ale economiei romneti expuse Pieei Unice Europene (industriile chimic, de maini i echipamente, de prelucrare a materialelor nemetalice, de mijloace de transport). 4. Cea mai mare parte a costurilor legate de aderarea Romniei la UE n ceea ce privete agricultura i politica agricol deriv din competitivitatea i gradul redus de dezvoltare al agriculturii romneti fa de standardele comunitare. Date fiind preponderena suprafeei agricole n totalul suprafeei arabile, preponderena proprietii private i dimensiunea medie redus exploataiilor agricole, se poate afirma c Politica Agricol Comun (PAC) va avea un efect semnificativ asupra Romniei. Producia realizat de Romnia n acest sector se afl sub incidena PAC: n 2002, 57% din producia agricol a fost reprezentat de producia vegetal (dominat de cereale) care reprezint principala

34/38

grup de produse sub incidena PAC, i 41% de producie animal - aflat n totalitate sub incidena politicii agricole comune. Astfel, n Documentul comun de poziie prin care s-au nchis provizoriu negocierile (la 4 iunie 2004), au fost identificate cinci domenii strategice: dezvoltarea rural, suprafa cultivabil pentru cereale, zootehniecreterea animalelor, sectorul vitivinicol, agro-industrie (prelucrarea zahrului si laptelui). 5. Un factor esenial n asigurarea creterii economiei romneti pe termen lung i de manier sustenabil-durabil va fi reprezentat de programele care vizeaz dezvoltarea treptat a capitalului uman. Evident, pe termen scurt i mediu sunt implicate costuri inerente care apar n sfera sectorului educaional, a celui de cercetare-dezvoltare, a sectorului de sntate i a sectorului infrastructurii informaionale. 6. Este necesar creterea cheltuielilor cu educaia ca pondere n PIB. Cu o singur excepie n 1998, cheltuielile publice cu educaia ca procent din PIB au oscilat n jurul a 3%, n ciuda faptului c Legea Educaiei prevede un minim de 4%. Acest cost trebuie complementat cu eforturile pentru a realiza integrarea Romniei n spaiul european al nvmntului superior i al cercetrii, precum i redefinirea cadrului general al educaiei, formrii i calificrilor profesionale i costurile legate de recalificarea si reorientarea personalului. Dintre beneficiile implicate de adoptarea acquis-ului comunitar n ceea ce privete educaia pot fi menionate: creterea nivelului mediu de educaie, ceea ce n plan economic creeaz premisele pentru cretere a nivelului de sofisticare att a activitilor productive ct i a cererii; creterea gradului de corelare dintre abilitile pe care le dezvolt sistemul educaional i cele cerute pe piaa muncii, fapt ce contribuie la creterea gradului de utilizare a potenialului uman; asigurarea unui cadru uniform al calificrilor i standardelor ocupaionale, ceea ce va crea premisele unei bune funcionri a libertii de circulaie a forei de munc cu efecte pozitive i pe linia reglrii dezechilibrelor existente pe piaa muncii. 7. n raport cu majoritatea statelor membre ale UE, sprijinul acordat n Romnia activitilor legate de cunoatere (inovaie, cercetare-dezvoltare i nvmnt superior) este situat la un nivel sczut, ceea ce afecteaz flexibilitatea economiei noastre i a populaiei i diminueaz potenialul de cretere n viitor. Nu ntmpltor Consiliul de la Lisabona a propus ca el principal al UE atingerea statului de cea mai competitiv economie a lumii pentru UE, iar Consiliul de la Barcelona a legat aceast int de factorul esenial numit politici n domeniul cercetrii-dezvoltrii. Costurile implicate de atingerea unui astfel de obiectiv nu sunt din pcate doar cele directe care ar

35/38

nsemna atingerea unui nivel de 3% din PIB cu cheltuielile totale n domeniul C-D, din care o treime cheltuieli guvernamentale, restul fiind asigurat de sectorul privat. Problema esenial este pe de o parte dificultatea extrem i costurile mari adiacente necesare pentru a impulsiona sectorul privat s creasc investiiile n C-D pe plan intern, iar pe de alt parte costul uria de oportunitate pe care l ascunde nerealizarea acestui obiectiv. 8. Din rezultatele pariale prezentate n capitolele anterioare, sectoarele care par a avea de ctigat pe termen lung, datorit proceselor specifice pre sau post-aderrii, sunt: serviciile de pia, care i vor continua procesul de dezvoltare nceput dup 1990 n ritm superior restului economiei, agricultura, datorit eforturilor concertate de restructurare pe care Romnia le va face cu un ajutor financiar i de capital cognitiv important din partea UE, precum i sectoarele foarte expuse competiiei internaionale care au supravieuit impactului concurenial iniial i diminurii cererii interne din primii ani de tranziie. Dezvoltarea exporturilor i importurilor va continua n ritm susinut, ceea ce va mri suplimentar competitivitatea extern a acestor sectoare. 9. n domeniul tehnologiei informaiilor si comunicaiilor costurile sunt legate de asigurarea supravegherii concurenei pe piaa serviciilor TIC, de finanarea programelor de e-Government i aplicarea Planului Europe+ i susinerea dezvoltrii infrastructurii, precum i de informatizarea sistemul educaional. Beneficiile sunt scderea tarifelor la serviciile TIC, creterea ratelor de penetrare a telefoniei i Internetului, participarea la programul eTen, dar i cele generale aduse de dezvoltarea societii informaionale (reducerea corupiei administrative, creteri de productivitate, reduceri de costuri de producie). 10. Sectoarele de activitate economico-social care pot fi afectate n viitor, cel puin pe termen scurt i mediu, de costuri superioare beneficiilor, vor fi cele relaionate cu necesitatea restructurrii pe linia proteciei mediului nconjurtor i sectoarele de utiliti publice. Piaa forei de munc poate experimenta fenomene distorsionate n anii urmtori, indiferent de scenariul ales de decidenii politici pentru dezvoltarea Romniei, nainte de a resimi favorabil efectele dezvoltrii sustenabile, ntre care vom aminti n principal generarea de locuri noi de munc. Sectoarele care vor avea de castigat in urma aderarii Romniei la UE : exportatorii de produse din lemn; cei care dezvolta produse de inalta tehnologie (in acest moment numarul lor nu

este semnificativ, iar efectul de angrenare este scazut);


36/38

cei care lucreaza in servicii Cel mai putin favorizate sectoare sunt:

Industria chimica ; Industria mineritului; Cei care se s-au intors la agricultura ca la un angajator de ultima instanta

OPORTUNITATI DE AFACERI IN PERIOADA PRE-ADERARE


Segmentul de pia reprezentat de serviciile ctre companii si persoane fizice ofer multe oportuniti pentru firmele nou lansate pe pia. Afacerile pe nie de pia nu aduc profituri spectaculoase, dar veniturile sunt constante si pe termen lung. Daca la nceputul anilor 1990 aproape orice afacere lansata cu putini bani devenea imediat un succes, indiferent de domeniul de activitate, intre timp lucrurile s-au schimbat. In ultimii ani multe segmente de pia au nceput sa se consolideze. Juctorii internaionali importani si-au lansat afaceri aici si au adus cu ei know-how si strategii bine puse la punct. La rndul lor, companiile romaneti mari, cu vechime sau asigurat ca au un loc stabil in pia. In plus nivelul investiiei iniiale a crescut foarte mult pe aceste piee, datorita concurentei ridicate, ceea ce scoate automat din joc firmele mici. Ce rmne insa de fcut pentru cei care vor sa nceap o afacere pe cont propriu anul acesta dar nu dispun de un capital generos pentru investiii iniiale si extindere? Chiar daca aparent perspectivele nu arata foarte bine, au rmas destul de multe locuri goale in diferite domenii unde se pot ncepe afaceri mici cu bugete accesibile pentru investiia iniiala. Un element important de luat in seama atunci cnd stabilii ce afacere sa ncepei anul acesta este faptul ca in civa ani puterea de cumprare a romanilor va creste. Acest lucru nseamn ca ei vor putea sa-si permit sa cumpere produse si servicii pe care astzi aproape le ignora. Lansarea din timp a unei afaceri cu perspective pe termen lung poate asigura un loc stabil in pia pana in momentul ali oameni de afaceri vad oportunitatea domeniului respectiv si ncep o afacere. In clipa in care concurenii i vor face apariia, compania dv. Este deja bine cunoscuta in pia si poate face fata mai uor.
37/38

O dezvoltare importanta o vor avea serviciile ctre persoane fizice si companiile. Cteva exemple ar fi companiile care efectueaz diverse reparaii, firmele de curenie, spltoriile auto sau firmele care asigura ngrijirea animalelor de casa in perioada cnd stpnii lor sunt plecai. Tocmai pentru ca acum nivelul concurentei este mult mai ridicat, antreprenorii trebuie sa aib mare grija la calitatea serviciilor si a produselor pe care le ofer. De acest lucru trebuie sa tina seama mai ales firmele care se gndesc ca au acum o afacere sigura si stabila in pia dar nu iau in calcul momentul 2007. Dup aderarea la Uniunea Europeana, multe companii mici trebuie sa devin competitive daca vor sa rmn in piaa pentru ca vor trebui sa se confrunte cu firme concurente europene. Acestea vin cu mai multa experiena si o mai mare putere financiara si vor putea specula foarte uor slbiciunea concurentei reprezentate de companiile autohtone.

BIBLIOGRAFIE - Dr. Sorin FRUNZAVERDE, Dr. Constantin ONISOR - Abraham Frois G. - Institutul European din Romania -- Site uri - EUROPA DE SUD-EST Ed. A92- Bucuresti 2004 Economie politica, Paris 1992 - Studii de impact PAIS II - Ministerul Integrarii Europene - Asociatia Oamenilor de Afaceri

38/38