P. 1
Metode Instrument Ale de Analiza a Operelor de Arta (S.S.a.)

Metode Instrument Ale de Analiza a Operelor de Arta (S.S.a.)

|Views: 193|Likes:
Published by Stanimir Ioana

More info:

Published by: Stanimir Ioana on Aug 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/09/2013

pdf

text

original

Metode instrumentale de analiza a operelor de arta

Student: Serban Sorin Alexandru Coordonator: Lect.dr. Daniela Turcanu Carutiu

1

Implica. Selectarea mostrelor are la baza rezultatele obtinute in urma cercetarii nondistructive. se integreaza sau se combina. pigmentilor. pentru a determina autorul. disocierea elementelor ei constructive. cele mai bune rezultate se obtin pornind de la o interpretare corecta a datelor obtinuta. Acestea se realizeaza prin metode de natura fizica in vederea studiului direct al operei fara a o altera sau modifica. Scopul acestor investigatii este de a intra in viata lucrarii. ingaduind regasirea etapelor elaborarii unei picturi. tehnica de lucru. iar rezultatele reprezinta date pretioase. ce permit reevaluarea lucrarilor. preparatiilor. liantilor. imbogatirea patrimoniului national cu valori de necontestat si informatii care sa poata confirma sau infirma concluziile sugerate de studio stilistic. modificarea si distrugerea substantelor examinate( prepararea specifica a mostrelor semnificative). analizarea lor. 1 . Tehnica pune la dispozitie o serie de mijloace ce permit analiza detaliata a operei. Utilizarea anumitor tehnici nu este suficienta. metodele de cercetare stiintifica. Necesitatea asocierii operei la autor impune studierea lucrarilor acestuia prin examinare si analiza cu mijloace tehnice specific. compozitia si comportamentul materialelor folosite la alcatuirea suporturilor. in vederea cunoasterii compozitiei si structurii sale. acestea pot fi reutilizate pentru alte analize. de a-i cunoaste structura. verniurilor. . Metode de analiza non-distructive Cercetarea stiintifica prin mijloace tehnice moderne este esentiala pentru autentificarea operelor de arta. desi ocazional. 2) Metode de analiza distructive Acestea se realizeza plecand de la mostre sau fragmente prelevate din obiect. Ambele metode de studio se completeaza deseori. care ne permit datarea si autentificarea pot fi clasificate in: 1) Metode de analiza non-distructive. aproape intotdeauna .Metode instrumentale de analiza a operelor de arta In functie de metoda de abordare a operelor de arta. verniurilor.

Toate materialele care compun tabloul pictat tind sa stabileasca un echilibru fizico-chimic cu mediul inconjurator. Metodele de analiza non-distructiva utilizate in studierea operelor de arta se bazeaza in general pe folosirea radiatiilor. atat vizibile cat si invizibile ochiului uman. etc si influenta acestora au efecte asupra rezultatelor analizelor.Este foarte important de stiut si de studiat mediul inconjurator in care sunt plasate sau unde au fost pastrate. Cauzele generale ale deteriorarii obiectelor sunt accidentele natural si umane si agentii naturali de deteriorare lenta: fizici. fotografiere si analiza digitala a imaginilor Infrarosii Invizibile Ultraviolete Raze X 1 . chimici . posibilele mutatii. Acesti factori externi duc de multe ori la obtinerea unor rezultate diferite in analiza de autentificare la acelasi pigment sau support utilizat. in cazul de fata tablourile. biologici. deoarece variatia factorilor de clima. Principalele metode de observare si obtinere a imaginilor sunt prezentate in tabelul urmator: Radiatii Metoda de analiza Observare cu ochiul liber si cu iluminare tangential si transmisa Radiatie monocromatica de sodium Lupa si microscopul stereoscopic Calorimetrie Holografie Fotografiere( 750-900 nm) Reflectografie in Infrarosu ( pana la 2000 nm) Termografie(Infrarosii departate) Reflexie UV(350-200 nm) Fluorescenta vizibila exictata cu radiiatie UV Radiografie: Autoradiografie Inregistrari Fenomene vizibile Vizibile(400750 nm) Fenomene imperceptibilie Observare. De aceea conditiile la care sunt expuse obiectele de arta constituie o amprenta care trebuie luata in consideratie in analiza lor. in special factorul de umiditate.

degradarile pe care le prezinta si interventiile aplicate anterioare. apropiindu-se. lumina putand traversa partial obiectele translucide. concentrate si in intuneric. atat pentru a stabili tehnica si structura operei cat si stadiul sau de conservare si orice interventii anterioare. iar albastrul si violetul se transforma in negru.Fenomene vizibile Prima data cercetarea unui tablou a apelat la observarea cu ochiul liber atenta si detaliata a intregii suprafete.0 MP si zoom optic de 10. care functioneaza pe baza generarii de vapori de sodium la 589 nm in domeniul radiatiilor vizibile Aceasta permite studierea detaliilor. Registrul de imagini ale obiectelor si cele generate prin utilizarea metodelor de cercetare globala descrisa in acest capitol. Fotografia vizibila se poate realize cu ajutorul unei camere digitala cu o rezolutie de 6. In general se poate obtine o marime a imaginii de 4 ori pana la 12 ori. AStfel poate fi stabilita tehnica si stadiul de conservare. Observarea se realizeaza cu ajutorul unei lampi de sodium cu lumina galbena. inclusive microscopia. Lupa simpla consta dintr-o lentila unica de marire. Fenomene imperceptibile Distanta minima de perceptive vizuala clara ( 25 cm) este cea la care un ochi omenesc normal. 1 . Pentru a putea stabili posibilele cauze ale degradarii a fost necesar sa se cunoasca istoria materiala si provenienta obiectului. Fotografia dezvaluie detalii imperceptibile in zonele de umbra datorita imprimarii sodiului in infrarosu la 819 nm. Utilizarea fotografiei in cercetarea stiintifica a operelor de arta permite obtinerea unor documente permanente referitoare la diversele faze ale tratamentului. curbare bombardare indoire si alte deformarii in generale liniile de rupere. fotografia cu lumina transmisa. relatia dintre dimensiunea imaginii si ce reala crescand pana se ajunge la unitate. sau chiar obiectele opace care prezinta crapaturi zgarieturi sau portiuni care s-au pierdut sau transparente. cu lumina tangential sau razanta. lumina polarizata sau lumina monocromatica si stereofotografia aplicata obiectelor tridimensionale. care apar formand o gama bogata de nuante de gri. Se pot evidentia rugozitatea si neregularitatile respective suprafete. Culoarea galbena nu se modifica in timp ce nuantele de verde portocaliu si rosu se transforma in gri. Lumina monocromatica de sodium permite studierea obiectelor cu mai multa acuratete. sa cad pe suprafata obiectului intr-un unghi de la 5 la 30 grade. fac ca fotografia sa fie un document indispensabil in utilizarea si interpretarea metodelor analitice. Lumina transmisa se utilizeaza de obicei pentru a evidential partile pierdute si lipsa de coeziune dintr-un obiect. se utilizeaza fotografia alb. la lumina zilei care permite stabilirea naturii si starii material. Scopul sau este acela de a documenta o imagine in cel mai fidel mod posibil fixand un moment privilegiat al analizei vizuale. Iluminarea tangentiala sau razanta consta in a face ca o sursa de lumina alba formata intr-un fascicol de raze paralele. poate percepe imaginea clara a unui obiect. inclusive faza initiala si finala si obtinerea imaginii vizibile necesare pentru compararea sa cu alte documente in vederea interpretarii datelor obtinute prin intermediul diverselor metode de analiza. pornind de la documentatia cea mai completa posibil.De la caz la caz. cutare.negru sau color. Este utilizata pentru observarea izolata a detaliilor de interes specific.

Aceasta permite stabilirea lungimii de unda dominante.Microscopul stereoscopic reprezinta un sistem dublu de lentile ce serveste la observarea obiectelor in relief. 400-750 nm: portiune vizibila ( tehnici in domeniul vizibil déjà studiate) 400-300 nm: fotografie fluorescent UV. a luminozitatii si saturatiei unei suprafete pictate. prin urmare in ordine descrescatoare a lungimilor de unda dupa cum urmeaza: 2000 nm: reflectografie IR.. densitatea acesteia etc. Indicele de refractive al materialelor descreste pe masura ce creste lungimea de unda a radiatiei incidente. care contine theoretic toate culorile existente in natura. permit observarea detaliilor de pe suprafete plane si rugoase. in cazul operelor restaurate. putem studia obiectele de interes artistic profitand de o serie de tehnnici radiante prezentate in ordinea crescatoare a energiilor. sub forma de coordinate tridimensionale din diagram cromatica C. Aceasta tehnica duce la caracterizarea culorii. 750-900 nm: fotografie IR. Colorimetria reprezinta o metoda de reducere la termini numerici a spectrelor de reflectanta a unei suprafete colorate. cu ajutorul transformarilor matematice. Cu toate acestea. Colorimetria se utilizeaza in general in stabilirea variatiilor de culoare produse datorita expunerii excessive ( timp X de intensitate) a materialelor sensibile la lumina si in detectarea celei de-a doua picture sau adaugirilor. 300-200 nm: fotografie reflexie UV. comparand aceste date cu cele obtinute prin intermediul etaloanelor de pigmenti puri.I. iluminarea este incidenta . Se constata de asemenea variatia saturatiei indusa prin tehnica de executie specifica fiecarui artist si variatiile colorimetrice care au avut loc in procesul de curatare si stabilitatea cromatica a operelor respective. Acestea transmit substantelor pe care le traverseaza o “intensitate calorifica” depinzand de material traversata . 1 . iar observarea se face prin reflexive.E. Radiatiile infrarosii In cadrul cercetarii globale a operelor de arta se utilizeaza doar domeniul IR apropiat evitandu-se pe cat posibil incalzirea obiectului cercetat. <200 nm: radiografie . insa cu o mai mare claritate si amplificari mai mari si pot fi adaptate unui aparat de fotografiat. Radiatiile electromagnetice in afara domeniului vizibil Am mentionat deja faptul ca intervalul de radiatii ale vederii umane este foarte limitat. Utilizarea colorimetriei in studierea operelor de arta permite recunoasterea anumitor pigmenti. Ca si in cazul anterior.

Se obtin in tuburile de gaz sau tuburile termionice. Dace se proiecteaza un fascicol de radiatii UV asupra unui obiect. Radiatiile ultraviolete Lungimea de unda a acestora se situeaza dincolo de portiunea vizibila. este evidentiata fluorescent emisa vizibila a unora dintre materialele din care este construit. Recomandari privind metodologia de abordare stiintifica in analiza operelor de arta Pana acum cativa ani in Romania analizele fizico-chimicesi microbiologice se limitau la rezultatul imediat. ce cuprinde intr-o prima etapa cunoasterea generala a obiectului. Radiografierea are utilizari multiple si variate in cercetarea interna sau in profunzime a operelor de arta si etnologie. in functie de natura chimica a acestora. de aceea se utilizeaza placile capsulate fara a se scoate din ambalajul sau de protectie. Radiografierea consta in traversarea obiectului cu un fascicule de raze X si intregistrarea imaginii pe o placa radiografica. Ce poate servii drept ghid in individualizarea analizelor succesive culminand cu analizele cantitative pentru aprofundarea tuturor problemelor specific. Sunt mai puternice decat lumina vizibila si este neaparat necesara luarea de masuri pentru protejarea ochilor cu ajutorul ochelarilor cu filtru UV. respectand integritatea fizica a materialului sau obiectului 1 . O metoda ideala de analiza a obiectelor idin patrimoniu cultural ar trebui sa in deplineasca urmatoarele conditii: ~sa fie nedistructiva. In momentul in care un electron apartinand unui orbital vacant. pregatire si stratul de vopsea utilizate. Au proprietatea de a stimuli fluorescent anumitor substante. chiar daca nu sunt considerate invazive. alcatuita in general dintr-o emulsie fotografica pe amble fetze ale unui support de celuloza. Lumina vizibila poate inegri placa. Energia pierduta de catre acesti electroni la contactul cu metalul se transforma intr-o radiatie continua.Razele X Aceste radiatii traverseaza obiectele in fucntie de numarul atomic al elementelor densitatea materialelor din care sunt formate si lungimea de unda a radiatiei incidente. fiind necesara protejarea acesteia. care depinde de numarul atomic al elementului bombardat. Este utilizata in cadrul studiului picturii pe sevalet in vederea stabilirii starii sale material si dimensiunea degradarii si interventiilor anterioare. ferind informatii despre support. In studiul unei opera este necesar sa se urmeze un anumit demerss. la o viteza foarte mare. prin impactul dintre un fascicule de electroni si o suprafata de metal situate in fata acestuia. Pe de alta parte insa trebuie sa se limiteze numarul de analize mai ales cele cu prelevare de probe avand in vedere ca majoritatea lor sunt distructive. fara a urma un plan de lucru care sa permita orentarea cercetarii inm mod sistematic. sub 400 nm. emitand in acelasi timp un foton de raze X. dupa o metoda stiintifica.

care ar putea fi utila pentru individualizare a eventualelor puncte de prelevare a probelor si in studiile de compatibilizare. Este esential ca cercetatorii si laboratoarele care s eocupa cu efectuare analizelor si interpretarea rezultatelor sa fie specializati in problemele de conservare a bunurilor cultural. fara a pleca de la o atitudine preconceputa deoarece rezultatele se pot dovedi a fi surprinzatoare si nu pot fi anticipate. foarte des se aplica analizele de tip incrucisat care se verifica unele cu altele sau care dau rezultate cumulative. orice studio stiintific trebuie sa fie precedat de o cercetare preliminara a operei care va indica tipul si stadiul sau de conservare si care va determina momentul de realizare a analizei asupra originalului. 1 . Actuala orientare generala este de a se limita la minim analize micro-chimice insistand mai mult pe metodele instrumentale nedistructinve. trebuie sa se realizeze in colaborare cu arheolog. In acest sens. chiar daca ocazional la aceste teme vor lua parte si alte institutii stiintifice. In primul rand. pentru a evita falsificarea rezultatelor. das a se poata analiza suprafete mici de ordinal milimetrilor sau micro-metrilor in cazul materialelor eterogene ~ sa permita analiza multi element printr-o singura masuratoare sa se obtina simultan informatii despre mai multe elemente presente in proba. istrociul si restauratorul. care nu prevad prelevare de probe.~sa fie rapida pentru a fi analizate un numar cat mai mare de probe si din mai multe zone ale aceluiasi obiect: ~sa fie sensibila analiza sa se poate efectua atat pentru elementele majore cat si pentru cele in urme ~sa fie universal. cu un minim pre-tratament al probei ~sa fie usor adaptabila. Acestea din urma pot servii la cunoasterea extensive a operei a caracteristicilor sale structural.functionale respective la obtinerea unei diagrame de dispunere a materialelor. Este de asemenea necesar ca cercetatorul sa cunoasca scopul analizei si tipul operei pentru a putea allege metodele adecvate.un singur aparat sa poata fi utilizat pentru analiza mai multor material si obiecte. In final seminficatia analizelor referitoare la o opera complexa. Exista o serie de norme si recomandari pe care este necesar sa le urmam in ceea ce priveste desfasurarea analizelor si alegerea metodelor in vederea obtinerii de rezultate optime. astfel incat prin aceasi tehnica sa se poata obtine informatii despre compozitia probei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->