CURS 1.

Programarea productiei de c-tii; Struct de productie = ansamblu de locuri de munca, fronturi de lucru, sectii de prod sau puncte de lucru, mijloace sau utilaje de c-tii etc. Procesul de prod = totalit activit si a proceselor naturale care au loc in transformarea organizata condusa si infaptuita de oameni cu ajutorul mijloacelor de munca in scopul obtinerii de bunuri materiale. Proc de productie are 2 laturi: latura procesului tehnologic si latura de munca. Proc tehnologic reprez ansamblul transform cantit + calit a obiectelor muncii; Proc de muca este activitatea de participare directa a executantului individual sau colectiv in procesul de prod sau circulatie a bunurilor materiale sau a indeplinirii unei functii de conducere sau administrativa. Categorii de productii. Productia de baza = acea productie din care rezulta obiecte de c-tii. Prod auxiliara = productia de materii + materiale semifabricate sau prefab in ateliere sau statii cu caracter mai mult sau mai putin industrial. Productia de prestaii = este pentru terti, fara constructii noi (reparatii, intretineri etc). Tipuri de productii: productie de unicat; de serie mica, medie, mare; de masa. Structuri de productie: Locul de munca: este un sist elementar si de baza al intreprinderii si se defineste ca fiind spatiul pregatit in care isi desfasoara activit unul sau mai multi executanti avand mijloacele de munca aferente. Functionarea sist va fi dependenta de sarcina de munca si de solicitarea omului, ritmul muncii, pauzele si lungimea schimbului. In c-tii, spatiul pregatit este ocupat de rezultatul muncii. Ca atare, executantul va trebui sa se retraga din acest spatiu si sa pregateasca un nou spatiu de munca. Acest nou spatiu va trebui reorganizat de fiecare data. In principiu, spatiul pregatit se imparte pe oriz se pe vert. Pe oriz se pot evidentia mai multe zone de activitati (supraf de lucru, supraf de circulatie, supraf de depozitare). La impartirea pe vertic, nivelul de lucru intre 2 etaje nu se schimba tehnologic, dar variaza productivitatea muncii in fct de nivelul la care se lucra. Curs 2. Frontul de lucru. Front.de lucru = spatiul in care isi desfasoara activit o formatie de munca ce executa un proces de munca,indeplinite fiind niste conditii:procesele precedente terminate;-spatiul degajat de resturile materiale;-asig.mas.de protectie a muncii. Fr.de lucru poate fi:integral sau partial. Dupa continuit.f. de lucru paote fi: -f.de lucru curente in care formatiile de munca se succed in cadrul tehnolog.alese;-f.de lucru de rezerva cu ajut.caruia se asig.continuitatea activi.formatiilor de munca. Sectorul de lucru repr. agregarea mai multor f.de lucru. Formatia de munca = reuninea a 2 s.m.m. persoane dotate cu mij.de munca nec,org in cadrul unui sis.de productie cu scopul de a realiz.unele bunuri. Formatia min de munca = min.de muncitori de gr.de calificare dif.ce pot executa eficient un proc de munca. Echipa este formatia alcat.din 1 s.m.m.formatii minime.Caracteristici:limita inf.a echipei=1 formatie min; -lim.sup.a echipei este fct.de cap.de conducere a sefului de echipa si de mar.frontului de lucru;-mar.optima a echipei=mar.la care randamentul este max. Brigada este formata din m.m.echipe care executa un gr.de proc.de munca. Grup de utilaje = mai multe utilaje de acelasi fel sau nu,care numai impreuna pot executa in mod eficient un proc de munca. Obiect de ctii -este o ctie.delimitata spatial cu o anumita functionalitate si care poate fi exploatata independent. Procesul de munca -este un elem.fundamental al pr.de organiz.si conducere si are m.m.componente: (1)-nat proc de munca. Este prcizata in normele de deviz; (2)-unit.de mas.a proc.de munca; (3)-cantit.proc de munca; (4)-normale de consum de resurse; (5)-vol.de munca Vm=CxNT; (6)resursele necesare; (7)-durata de executie a proc.de munca d=Vm/R. Clasif proc demunca. Dupa nat sist pe care le executa: normale, mecanice, automate. Dupa complxitate: simple, complexe. Dupa gr de dependenta: dependente, independente. Dupa ritm: ritmice, neritmice.Reprezentarea proc.de munca.-fituica Curs 3. Metode fundamentale de executare a proceselor de munca: 1)met succesiva; 2)met paralele; 3)met mixta (3 desene cu cele trei metode 1 ). Dintre cele 3 variante, cea mai intalnita este cea mixta care ofera sol de compromis intre dorinte si posibilitati, pe de o parte dorinta duratei reduse a beneficiarului si disponibilitatile lui financiare, pe de alta parte posibilit + disponibilit tehnice ale executantului. Exista posibilitatea optimizarii productiei pe unit de timp prin folosirea la nevoie a proceselor ritmice si neritmice. Principii fund ale programarii lucrarilor: 1) Orice activit de planificare respectiv programere incepe cu structura sistemului de prod asupra caruia intervenim: - structura precisa = raspunsul la mai multe intrebari (calitatea personalului, capacit de prod, starea resurselor...); - programarea lucrarilor de c-tii (in fct de raspunsurile la intrebari, raspunsuri care pot fi date cel mai bine de conducatorul sistemului). 2) Incadrarea in durata optima: - optimul rezulta din diagrama de timp-cost si coresp nivelului de cheltuieli minime. (Desen 2 ). Situatia de intarziere a receptiei lucrarii este nedorita atat de beneficiar cat si de executant. Se noteaza Dd = durata disponibila (din ziua licitatiei pana la incheierea lucrarilor). Dd-T=RTF unde: TRF = rezerva de timp finala (aproximativ 20% din Dd); T = durata programata. 3) Respectarea succesiunii normale dpdv tehnologic. 4) Introducerea in grafic a asteptarilor tehnologice inevitabile. 5) Punerea de acord a fazelor de executie cu fortele de productie mobilizate pe santier. 6) Optimizarea necesarului de resurse si a costului. 7) Asigurarea continuitatii frontului de lucru (are un aspect tehnic pt ca orice proces continuu este mai eficient ca unul discontinuu). Metode de programare a activitatilor in ctii. Metoda Gantt (met cu bare). Presupune o bara proportionala cu timpul, de durata d. Mai presupune o procedura de esalonare succesiva in paralel sau mu, cu un procedeu tehnologic adoptat. Ca scop are incadrarea lucrarii in durata disponibila si folosirea cat mai uniforma a resurselor. Este necesara analiza lucrarii si lista activitatilor. Pt o durata de timp T impartita in durate mai mici de timp i, se recomanda: i<2*n = nr activ si 30 <= i <=60. Este necesar calculul parametrilor activi Vm pt fiecare activitate dupa care se alege resursa si durata (Vm=R*d; poate fi manual sau mecanizat). Se stabileste Vm hotarator. Resursa va trebui aleasa in fct de disponibilitatea si marimea frontului de lucru pt un Vm manual hotarator (d=Vm/R). Pt Vm mecanizat se calculeaza pt durata data d, resursa R (R=Vm/d). (Desen). Rmed=VMT/T; Rmin=0.6*Rmed; Rmax=1.6*Rmed; Ca = ((R))/(Rmax*T) = S1/ (S1+S2) >=0.65 = coeficient de aplatizare. Ca satisface folosirea resurselor si atinge al 2-lea scop. Situatia ideala este pt Ca=1, iar valorile bune sunt in jur de 0,8. Se calculeaza indicele de indeplinire a normelor (0.95 <In < 1.05; In = VMT/RT). Curs 4. Metoda in lant. Este o met clasica. Se aplica bine numai la lucr cu caracter repetitiv. Met.este o combinatie intre procedura succesiva si cea paralela de org a proc de munca in care proc tehnologic este impartit in m.m.grupe(lanturi) iar lucrarea in sectoare pt a folosi efectul poz al reluarii acelorasi proc in fiecare sector.(Desene 3 )

Sector de lucru. (Si)=sect.min in care poate fi impartita lucrarea, a.i. fiecare activit.sa poata fi org rational. Lantul (Lj)=grupul de proc.de munca ce va fi real.de o aceeasi echipa in fiecare sector i. Vol.de munca pe sector si lant(Vmij)=vol de munca in sectorul i real de catre lantul j. Formatia de munca(ej)=nr.de muncitori din echipa ce executa lantul j. Durata de executie Dij=Vmij/ej. Nr de echipe(Pj)=nr de echipe ce executa acelasi lant. Durata unui sector Ti=dij+xi; Xi=asteptari tehnologice. Pasul lantului=int de timp dintre mom.de icepere a activit in 2 sectoare consecutive. Princ.ale met.in lant. (1)-impartirea lucrarii in sectoare de lucru; (2)-asigurarea sect.la 1 sau m.m. obiective; (3)-deplsarea cont.a formatiilor de munca de un sector la altul; (4)-succesiunea in lant a formatiilor dif. intrun sector; (5)-efectivele formatiilor raman ct.; (6)-unit.de mas.a timpului comuna pt.toate formatiile; (7)asig.continuit.frontului de lucru pt. toate cap.de productie: a)ocupere permanenta a frontului de lucru devenit liber; b)introd.in fiecare front a max. de cap.de productie posibila. Psibilit de reprezentare a proc si sectoarelor in met in lant. (4 desene:doua reprezentari Gant si doua ciclografice).Posibilitati de reprez.a proc si sectoarelor in met in lant(Desene 4) Curs 5. Clasificarea lanturilor: lanturi ritmice cu durata ct.si cu durata oarecare, laturi neritmice cu durata ce variza dupa o lege intamplatoare si variatie intaplatoare a duratei. Lanturi cu durata ct. T=t1+,t1=dij=n x d=n x k;n=nr.de lanturi;d=durata;k=d;=(N-1)d=(N-1)k;T=(N-1)k+n x k;T=(N+n-1)k.Tc=(n-1)d;Ts=(N+n-1)k-2(n1)k;Ts=(N-n+1)k;Tc,Ts=durata de crestere,stabilitate.In per.de stabilitate productia se desfasoara in flux continu,perioada care este cu atat mai mare cu cat caracterul repetitiv este mai mare.1=Emed/Emax >0.7;1-indice de uniformitate a sursei.2=Ts/T >0.5; 2-indice de uniformitate in timp. Obs: durata totala T creste repede cand N si d cresc. Durata de crestere si de descrestere creste cand n si d cresc. Durata de stbilitate scade cand n creste. Durata de stabilitate creste cand N si d cresc. Reducerea duratei de executie in met.in lant. In caz.lant.ritmice cu durata ct.,reducerea duratei T se poate face actionand asupra parmetrilor N,d,n.In caz.lant.ritmice cu durata multipla sunt m.m.posibilitati:1)daca rap.duratelor lanturilor unul fata de altul este 1 la 2 sau 1 la 3 se poate org.lucrul in m.m.schimburi;2)daca duratele catorva sau a tuturor lanturilor au un divizor comun at.se pote apele la modularea lanturilor.Adica:a)divizarea lanturilor prin folos.m.m.echipe cu aclasi efectiv ce sa execute lantul tot in int. Dij dar in sect.diferite;b)anularea intreruperilor Xi dintre proc.alaturate.Obs.:Daca durata proc.manuale este m.m.decat proc.mecanizate,pt.reducerea lui T se poate inlocui masina cu o alta de productivitate mai mare. CURS 6. Lanturile nertmice. Se intalnesc lant.neritmice at.cand sectoarele nu sunt egale si vol.de munca a lantului pe sector este variabil.Exista 2 situatii:cand lucrarea este gandita dupa met.de org.paralela sau nu Met.succesiunii sincronizate. Are ca scop asig.continuit.front.de lucru pt.toate echipele dar cu reducerea duratei de exec.Aceaste se real.prin sincroniz.lanturilor ce se rel.grfic sau analitic.Grafic se va desena lantul Lj in portativ iar lantul Lj+1 la scara aceluiasi portativ pe hartie transparenta.Se vor suprapune pana cand intr-un sect.se obs.sinncronizarea lanturilor. Met.analitica. Se va calc.mar.not.cu Z ca fiind int.de timp mas.in sectorul 1 intre inceperea a 2 lanturi consid.la sincronizare.Z=max(Dij-Di,i+1),(i=1,N). Aplicarea in practica a met.in lant. Pt.ca planificarea teoretica sa pota fi aplicata trebuie indeplinite niste cond.:-formatiile de munca sa ramana ct.;-aprovizionarea cu mat.sa nu deranjeze productia;-utilajele sa nu se defecteze;-intemperiile sa nu deranjeze productia.Aceste cond.nu pot fi respectate in totalitate si deci durata de real.a lucrului este incerta.Mas.ce se pot lua pt.reducerea incertitudinii:-introd.unor pauze intre lanturi pt a compensa eventualele intarzieri;-locul si mar.pauzelor este in funct.de nat.lucrarilor,durata planificata a lucrarii etc. Curs 7. Metoda drumului critic. Def.-este un model matematic al proiect de executie gandit intr-o anumita conceptie tehnologica. Caracteristici-modelul accepta principiile fundamentale ale programarii lucrari de c-tii; -modelul matematic deriva din teoria grafelor. Accepta orice gandire tehnologica si organizatorica putand fi modelate si proceduri necorespunz. Modelul nu ne scuteste de greseli tehnologice. Scoate in evidenta acele activ care conditioneaza termenul final. Permite lucrul cu orice fel de operatii: marimi de lucru,procese,grupe rezulta ca numim lucru de acest fel activitate. Permite tratarea problemei d.p.d.v. probabilistic. Permite optimizarea folosirii resurse, se pot reduce durate de executie. Dezav. : Preg date necesita un volum de munca mai mare si calc manual poate fi facut pana la 100 de activit , dincolo de aceasta existand calculatoare. Notiuni de baza. Eveniment: este un moment in desfas unei actiuni rez ca nu are durata. Avem: evenim initial,final,decizional,cheie. Nod: este semnul care marcheaza eveniment (se des un cerc mic,patrat mic, triunghi mic).Evenim se numerot secvential-continuu sau secvential cu lacune sau arbitrar. Regula de numerotare (regula de aur) cifra care se afla la varful sagetii treb sa fie mai mare dacat cifra care se afla la originea sagetii. Activitate.-deosebim activ reale care presup un volum de munca .durata si consum de resurse; -se not cu sageata( sag. dreapta, sag curba, sau sag franta), iar lung sagetii nu are legatura cu durata;-avem si activ de asteptare(pe sageata se scrie denum activ). Activ de asteptare consuma timp dar nu consuma resurse. Sub sageata se scrie durata(desen cu 2 puncte,in stg avem cerculet I cu evenim initial,sub bara se scrie dij iar in cerculet dreapta se scrie j adica evenim final). Activ fictiva(se not cu sageata cu linie intrerupta)-nu consuma nici resurse si nici timp , putem reprezenta toate conditionarile ei. Durata activ dij=Vmij/ej , adica volum de munca /resursa. Exista dij min si max. (desen diagrama: pe oriz x-durata, pe vert frecventa aparitiei). Integrala de la 0 la dmin din f(x)dx=0,01A. dmin este aceea pt care sansa de a scurta aceasta durata este de 1% din aria A. dmax: integrala de la dmax la infinit din f(x)dx=0,01A. dmax se afla acolo unde probabilit de a depasi aceasta valoare este de 1%. Se mas in stg si in dr frecventa cea mai mare sigma(abaterea medie patratica-imprastierea valorilor). Se not dmin=a, dmax=b. d p(durata cea mai probabila Gauss)=(a+4df+b)/6 mai este numita si relat lui Simpson; beta: d p=(3a+2b)/5; pt val minima a acceptam urm forma: a=alfa*d ; alfa=(1/Imax)=1/1,3=0,76, unde Imax este indice de indeplinire a norme maxime; se alege alfa=0,7-0,8; a=(0,70,8)d. Pt val maxima b=Kp*a unde Kp este coef de pesimism; Kp=1/cftl care este coef de folos al timp de lucru. Graf-este model matem al proiect. Grafic retea-este desen care reprez model matem (reprez grafica a graf.). Topologia grafic retea-este modul in care au fost aratate amplasarea si relatiile reciproce intre activ unui graf. Drum:-succesiunea continua de activ intre 2 evenimente oarecare. Drum critic-drumul cu durata maxima. Graful este

un cuplu intre 2 multimi ; o multime este multimea elemente graf si a 2-a multime este legatura elemente.(desen cu E1,E2,E3,E4,E5). Activ critice si evenim critice-sunt situate de-a lungul drum critic. Reprezentarea grafic retea-se face pe baza unor reguli de topologie. Reguli de topologie sunt in varianta CPM adica cu activ pe arc.1). fiecare evenim se identifica printr-un nr de ordine;2)activ se deseneaza de la stg catre dr.3)prin conventie o activ nu poate incepe decat dupa ce toate activ precedente sunt terminate.4)intr-un nod pot sosi si pot pleca oricate activ.5)intre 2 noduri poate figura o singura activ.6).grafic retea se deseneaza pe baza unei liste de activ in care obligatoriu avem un singur nod initial si un singur nod final.(desene cu activ in paralel,activ intersectate,exemplu de grafic retea). Scara tehnologica(desen). Erorile care pot fi facute in graficele retea: Circuitul(cerc vicios) care este posibil sa apara astfel: desen cu 3 cercuri in triunghi si cu sageata gresita de la dr la stg.(inca 2 desene).Costruirea unui grafic retea pe baza listei activ si a ordidei de precedenta(2 tabele si 2 desene; un exemplu de depozit de combustibil pe santier: 1-org de santier,2-trasare lucrari,3-sapatura incinta,4-sapatura fundatie stalp,5-amenajare platforma,6-montaj stalpi,7-aproviz prefabr,8-montaj prefabr gard,9-asteptare intarire beton stalp). CURS 8.Termenele evenimentelor. Termenul min.al evenim."i"repr.cel mai devreme mom.la care evenim."i"se pote produce.Ri=ti-ti,Ri=rezerva.Termenul min.se calc.prin insumarea duratelor activit.pe drumul cel mai lung de la evenim.in cauza iar termenele max.se calc. scszand din termanul max.al evenim.final drumul cel mai lung intre evenim.final si cel in cauza.Acele evenim.a caror termene sunt egale(R=0)sunt evenim.critice.Activit.critice sunt itottdeauna intre 2 evenim.critice.Dealungul dum.critic vor fi numai activit.critice.Intr-un grfic retea exista cel putin un dr.critic. Stabilirea trseului dr.critic.Exista 2 procedee:simplificat si cu ajut.rezervelor de timp. Met.simplificata.Se pun 2 intrebari la care rasp.sa fi afirmativ.Activit.dealungul dr.critic sunt f.importante deoarece ele nu au rezerva de timp.Ele vor det.termenul final al lucr. Met cu ajut rezervelor de timp. (Desen:5 se figureaza: ti,ti,tj, tj;Rt,Rl,Ri,Rs) Rezervele de timp ale activit sunt: Rt=rez.totala, Rl=rez.libera, Ri=rez.intermediara, RS=rez.sigura. Activit a caror Rs devine negativa prin calcul sunt numite subcritice si care untr-un mom. urmator pot deveni critice. Rez.totala ne arata cu cat putem prelungi durata activit.afectand insa rezerva de timp a tuturor evenim.din grafic.Rl ne arata cu cat se poate prelungii durata activit. Afectand posibil rezervele activit.si evenim.prcedente activit.in cauza. Reducerea duratei de executie. Tc<Dd;Tcdurata calculata; Dd-durata disponibila. Reducerea duratei de executie se pate face prin:-consumarea rezervelor de timp ele activit.necritice prin lungirea duratelor acestora dat.retragerii unor resurse care apoi se introd.in activit.critice;-sporirea resurselor la lim. posibilit.santierului;- subampartirea unei activit.de pe dr.critic si inceperea unei activit.dependente de aceaste dupa ce exista front de lucru asigurat;-lucru la scara tehnologica;-executarea unor activit.critice in mai multe schimburi;-schimbarea tehnologiei de lucru. C 9. Problema in conditii probabilistice si calc probabilitatii de incadrare in durata disponibila: aceste activit ale graficului retea sunt valori aleatoare, in consecinta calc duratei poate fi obtinuta cu aceste relatii: dp=(3a+2b)/5; dp=(a+4df+b)/6 (Gauss) in fct de natura distributiei de frecventa a aparitiei duratelor (fenomenelor) studiate, urmand ca imprastierea valorilor acestor durate sa fie masurate cu abaterea medie patratice, fct de natura distributiei:<=(b-a)/5; =(b-a)/6 (Gauss) . Activit de pe drumul critic care determ durata calculata dc se presup ca fiind niste activit disjuncte (adica dijdjk=0). Suma finita a acestor marimi aleatoare este tot o marime aleatoare deci termenul calculat Tc=(ijcr)dij, este tot o marime aleatoare. Suma dispersiilor marimilor aleatoare=dispersia sumei acestor marimi, adica=cu dispersia termenului calculat. (ijcr)ij2=Tc2 Tc=radical((ijcr)ij2). Experimental s-a constatat ca indiferent de natura distributiei duratelor activit critice, legea de distributie a frecventelor termenului calculat, este o distributie de tip Gauss-La Place normal, simetrica, cu conditia sa se insumeze suficient de multi termeni (durate de activitati) care formeaza drumul critic. Practic de la 6 termeni in sus constatarile de mai sus sunt valabile. Calc probabilitatii de incadrare in durata disponibila p%; z-variabila normala intamplatoare. z=(Dd-Tc)/Tc(tab)p% (desene 6 -3cazuri). Constructia practica a graficului retea:-se refera la etapele succesive care treb parcurse: -stabilirea listei activitatilor; -calc parametrilor activitatii(Ni,vol de munca,etc);-stabilirea ordinei de succesiune si de precedenta ale activitatii; -desenarea graficului retea fara numerotarea evenimentelor;-eliminarea erorilor de logica si de frumusete si numerotarea nodurilor; -inscrierea duratelor fiecarei activitati, in conditii deterministe sau probabilistice; -calc termenelor evenimentelor si compararea termenului calculat cu durata disponibila. (este gata cand Tc<Dd daca Tc>Dd se fac artificiile de reducere a lui Tc); -in cazul cond probabiliste se calculeaza probabilit de incadrare a lui Tc in Dd; -transpunerea rezultatelor in graficul de esalonare calendaristica de tip Gantt. La repr grafica se reprez o activit cu termenul ti o-ptr conditii optimiste, considerand ca cifra din casuta este egala cu sfarsitul intervalului respectiv. Coef. De calitate a graficului retea:-coef complexitatii: Cc=nr total de activitati/nr total de evenimente1.5; -coef densitatii: Cd=suma duratelor activitatiilor/suma(durata activit+rezervele evenimentelor); Cd0.25; -coef relatiilor: Cr=nr activit critice/nr total de activitati0.7; Reactualizarea graficelor retea: se face un control pe santier: Data controlului este unitatea 8. In acest moment se lucra pe santier la activit 4-6 si 3-5. Activitatea : 4-6mai are de lucru inca 4 unitati de timp (la data de 8); 35mai are de lucru inca 6 unit de timp. Se sectioneaza graficul retea, eliminandu-se partea din grafic care s-a executat (desen) Acum nu mai avem un grafic retea ptr ca acest grafic are 2 noduri de inceput. Transformam acest grafic intr-un grafic retea (desen) activit 4-6 este vinovata ptr intarzierea cu 2 unit de timp. Met potentialelor: activitatea nu mai este pe arc ci se afla pe nod. In generatia I se pun activit care nu depind de alte activit. In general nu se pun activit dependente de alte activitati. START-este un eveniment de inceput (nu este activitate); TERMINUS- evenim de sfarsit. (ptr a nu avea penduli se adauga nodurile start si terminus). C10 Reguli pt. org. muncii la sist. cu 1 executant. 1)Reguli privind economia de micri:-folosirea micrilor balistice duce la reducerea consumullui de energie, putem apela la percuie, vibrare, vibropercuie;-folosirea forei vii, intr buldozerul, face parte din categ util grele. La micrile repetate se fol ineria, aici intr prese, ghilotine. 2)Reguli privind amenajarea loc de munc:-omul

care st la locul de munc s aib o poziie definit i stabil;acele scule fol mai des s fie mai apropiate i aezate n reze de aciune a muncit;la deplasarea ac scule s se fol gravitaia;e bine ca i spinarea muncit s fie dreapt n timpul lucrului. 3)Reguli privind concepia sculelor: -s fie uoare i robuste;s permit mai multe operaii;efortul de mnuire s fieminim dar coresp forei degetelor;-lucrul minilor s fie ajutat de lucrul picioarelor. Sistem cu mai muli executani (de la 2 la n echipe). Met de studiu: -fotografierea zilei de munc; -cronometrarea zi de munc; -filmarea zi de munc. Productivitatea ntregii formaii < suma productivitilor individuale ale fiecrui membru pt c n formaie exist jenri reciproce pe msur ce nrmembrilor crete motiv pt care scade randamentul pe ansamblu al formaiei. (grafic cu Pm(n) i nr pers) Pm(n)=productivit muncii individuale. Pm(n)=Pm(1)*(e la puterea k(n-1)); k=factor de stnjenire (este raport intre volumul de munca executat in comun supra volum de munca executat individual; este subunitar); Pm(1)=productivit muncii pt 1 pers;k=raportul dintre vol de munc executat n comun i vol de munc total; k=0,05-0,5 pt c-ii; Pf=n*Pm(n); Pf=n*Pm(1)*(e la puterea k(n-1)); Pf=productivit formaiei. Pt a afla nmax anulez derivatele I ale lui Pf; DPf/dn=0 rezulta k*n2-n-1=0 rezulta noptim=21..3; (grafic cu Pf i nmax cu curba teotetic). Cauzele care genereaz reducerea productivit formaiilor cu n > 1 membri: -jenri reciproce;necesit unei explicaii suplimentare;-lipsa de responsabilit a unor oameni a cror munc nu poate fi evaluat separat;plimbri fr rost;-aspectul formal sau informal al grupului(grup informal se alc spontan pe baza unor afiniti ntre membrii grupului, grup formal este alc pe baza unei decizii superioare fr a se ine cont de deciziile membrillor. Regului de organizare a muncii la sist cu mai muli executani. -alc de grupuri informale;-sarcinile s fie cunoscute din timp de fiecare membru al formaiei;-s se aplice policalificarea;-dac se poate s se aplice programarea lucrrilor dup Met n Lan;-evitarea intersectrilor de trasee de circulaie n frontul de lucru pt reducerea jenrilor reciproce;deservirea fiecrui loc de munc s se fac n cond optime. Normarea Muncii. Privind Normarea muncii trebuie urmrit corelarea ntre categ medie de ncadrare a muncitorilor: Cm i categ medie de ncadrare a lucrrilor Cl Cm<Cl-lucrri de slab calit din cauza nivelului redus de cunotiine cu repercursiuni economice iremedieri ulterioare Cm>Cl-lucrrile pot fi de bun calit dar formaia este ineficien folosit cu consecine i greuti n retribuirea oamenilor. Trebuie ca Cm=Cl. Proiecte de org de antier. Proiectul reprez o documentaie tehnico-economic complet format din piese scrise i desenate, dar a cror coninut reprez problematica org procesului de producie pe antier innd seama de situaia org la obiect sau a org n baza de producie. n cadrul ac pr se vor stabili acele capacit de producie care sunt necesare real obiectivelor n ritmul i n termenele stabilite prin contract. Atunci cnd lucrrile sunt f mari, pr de org se face n 2 faze:1 faz se face de proiectant, care rezolv n linii generale proiectul plecnd de la graficul de ealonare a investiiei, la stabilirea unui necesar general de resurse fr s fac extrase de material n detaliu, o evaluare aproximativ a principalelor cap de prod, alegerea sol opt de amlasare i concepe un plan general de amplasare a lucrrii; faza2 este fcut ntotdeauna de executant. ine cont de faza 1, dac exist , dac nu, atunci trebuie s rezolve toate aspectele de mai sus i le duce n detaliu, fcnd proiectul pe obiecte individuale. Ac pr de org fcut n faz unic (sau numai faza 2) reprez o documentaie complet.Etapizarea ac proiectri i coninutul lor este n faz unic. Curs11.Conventiile de succesiune in metoda Potentialelor. Avem mai multe conv.de succesiune, in principiu 4 dar 3 sunt cele mai obisnuite(uzuale). Conv de succes.au rol de a stab.raportul intre activ grafic retea respectiv precedenta sau succesiunea acestor activ in succesiunea aleasa. Aceste conventi au urmatoarele denumiri:1.conv inceput-terminat ;2.incep.-incep ;3.trminat-terminat ;4.terminat-inceput; Conventia.terminat-inceput: Des1(7casute ;sus :Timi,di,timt ;jos :TiMi,Ri,tiMt;mijloc.I)des2(sus:Tjmi,dj,tjmt;jos:tjMi,Rj, tjMt,mijloc:j) des.3(sus:tkmi,dk, mt Mi ,tk ; mi mt mt mi Mt Mi Mi Mt tk ;jos:tk ,Rk mt mijloc:k); tj =maxti ; tj =tj +dj;tj = mintk ;tj =tj -j; Conventia incepu-inceput(desene lafel); tjmi=max(timi+tij); tjmt=tjmi+dj;tjMi=min(tkMi-tjj); tjMt=tjmi+dj;Conventia term.-term.(des.la fel); tjmt=max(timt+tij; tjmi=tjmt-dj;tjMt=min(tkMt-tjk);tjMi=tjMt-dj; Aprovizionarea tehnico-materiala; reserve si stocuri;Stocul este o cantitate existenta intr-un deposit la un moment dat(este o functie de timp)rezerva este o cantitate aprioric calculata ca fiind necesara in deposit pt.a acoperi diferenta intre aproviz.si consum.Functiunea stocurilor:functiunea de regularizare,adica asig.echilibru intre aproviz.si consum in asa fel incat fata de conditii concrete ale santierului. Productia sa nu sufere din lipsa de materiale;Functiunea de prevedere=asig acticitatea neintrerupta si in cazul unor evenimente neprevazute9avarii, nerespect.contract de catre furnizori, falimenttl colaborat, mater.de calit.necoresp;pt.aceste doua situatii se calc reserve de regularizare si reserve de prevedere(cele de prevedere treb.sa fie >.rezerva de depozitare=(rezerva cea>la un moment dat pe un interval de timp si pt.care dimensionam santierul). Curs12.Costuri in gestiunea stocurilor-Cheltuieli cu aproviz :comenzi, delegati, emiteri de facturi, transport,etc ;Cheltuieli de depozitare :amortizarea magaziilor,plata personal din depozit,perisajul,chirii ;Cheltuiei de stagnare a productie din lipsa de material :un venit paltit de furnizorul care nu si-a respectat contract de furnizare ;penalizari pentru predarea lucrarilor cu intarziere; Metode de calcul al rezervelor de material: Met.tehnice si metode ec :pot fi deterministe sau probabiliste.Met.tehnice tin cont uneori de necesitatea asigurarii continuitatii productiei fara sa urmareasca costurile.Met.ec minimizeaza costuri provocate de pierderi de materiale indif.ca provin aproviz.sau consum.Met.deterministe presupun ca aproviz. Si consum se fac la aproviz.si in cantit.precise.met.probabiliste accepta caracter.intamplator al livrarii si consumului. Met tehnica determinista(clasica)ea tine seama numai de media valorilor consumului si marimile normate de intervalle intre 2 livrari succesive.Notam cu Vi cantit.de mater.de aproviz. i care-l luam din extras de mater)Di-durata totala de consum a materialului i pe santier conform programarii conform programarii facute, inclusiv intreruperile dintre prima si ultima folosire a acestui material ;Ri-perioada de timp normata intre 2 livrari succesive,se exprima in unit de timp ;Obs :Ri si Di trb.expim.in acelasi unitai de timp ;P%-procentul de pierderi(perisajul) prin manipulari in depozit.Rri=Vi*Ri/Di= (p%+100)/100 ;rel rez.de regularizare ;Rpi=Rri**(rez.de prevedere) ;=1,25-2,25 si tine seama de gradul de sig.a furnizorului ;=1/cftl ;cftl-coef de folos a timp de lucru ; Rdi=Rri+Vi/Di ;rez de depozitare;

Metoda probabilista :metPoisson; Nmr.de intervalle pt.care se recomanda aceasta metoda10-30).Se consid.fenomene aleatoare marimea medie a livrarii pe interval, marimea medie a consumuli/interval si marimea intervalelor intre livrari si consum. Avem3multimi :mult.livrari,multconsumuri si ele pot fi conjugate.Dorim ca multimile sa fie disjuncte, deci consumuri sa nu fie influnt nici de livrari si nici de intervalele de timp. Mia dorim sa gasim acea marime arezervei care sa sig continuitatea productiei si in cond.aleatoare,probabiliste.Obs :Dispersia ansamblului celor 3 multimi este=prod.dispersiilor acestor multimi ;A,B,C ;D=ABC ;D=A*B*C ; 2D= 2A* 2B+2C ;Abatera medie patratica este egala cu radacina patrata amedie=radM ;Rr-rez.de regulariz ;vom considera marimea medie a livrari notate cu L=A/n ;A-aproviz ;n-nr.de interv.C=Q/n ;C-marimea medie a cons ;Q-necesar total obiectiv ;N=n/lp ;Nmarime medie a intervaleleor intre livrari sau consumuri ;lp-nr de livrari planificate ;L=radL ;C=radC ;N=radN ;in caz in care C>LsauC<L abaterea medie patratica L si C sunt mai mari decat in caz in care C>L.relatia treb.corectata cu un coef care reduce/mareste rez.at.cand LdifC.Rr=radN*rad(LC+(C-L) 2) ;=1cand C>L ;=1candC<L ;Rp=ZRr; (rez.de producere) ;Rd(rez de depozitare)=(RrsiRp)+(LsiC); Asig cu mijloace de munca; asig.cu utilaje se face pe baza unui plan de asig intocmit pe un interval de timp in functie de contractele incheiate cu furnizorii de utilaje at.cand nu avem utilaje proprii sau utilaje inchiriate ;Mecanizarea productiei-este o cale princip aindustializ.dc urmarim max.efectelor atunci act.de mecaniz.se va orienta cu prioritate spre procesele cu un volum mare de lucru sau cu un grad mare de repetabilitate sau care necesita un consum mare de energie-se orienteaza catre procese cu fronturi de lucru reduse, spre procese cu grad mare de nocivitate ;In practica mecanizarea se real.prin 3 cai :calea strategica(mecaniz.simpa)creste prod.de 10-50ori ;calea tactica=mecanizare complexa-creste prod.de 5080% fata de mec.simpla ;calea operativa=mica mecanizare realiprin dotarea ccu unelte,scule cu actionare electrica, moderna=>creste prod.de 2-5ori. Princip.mecanizarii: treb asig corelatia intre marimea front de lucru si parametric utilajului.Asig.lucrului in grup de utilaje, plata muncii in acord, organiz.si prog.roductiei dupa metLant, evitarea locuri inguste ;Folosirea intensiva a utilajelor-Alocarea utilajelor sa fie facuta astfel incat sa realiz.costuri totale de productie minime.Grupul de utilaje are mai multe utilaje de tipuri dif,numai impreuna real.un proces de munca.In grup exista 1 utilaj conducator care exec.activ.principala si dee a carei productiv depinde prod.intreg.grup.Utilaje.auxiliare ajuta utilaj.conducator prin mecaniz,.complexa.Nuc=Vmuc/D ;Nuc-nr.de utilaj.conducator ;Vmuc=c*/Pr ;Volum munca utilaj conducator ;varianta optima va fi acea grupa pt.care costul unitar al productiei este minim. Costuil unitar este raportul dintre costul total al exploatarii/productie totala realiz.in unit.fizice. Transporturi.chelt.tot.de transp.in special de materiale ajung la 16-28% din chelt.de C-M.Crestera chelt.de transp nu inseamna cresteraer valorii de intrebuintare a produsului. Org.transp.se bazeaza pe notiunea de flux de transport si priveste materialul prin natura si cantitate, mijloc de transport prin natura, capacitate si viteza si calea de transport prin lungime, elemente geometrice, natura si starea caii.Avem :fluxuri ext=>furnizor-santier ;int=>in santier=>depozit-santier. Programarea productiei de c-tii. Categorii de productii. Tipuri de productii. Structuri de productie. Locul de munca Frontul de lucru. Front.de lucru Sectorul de lucru Formatia de munca Formatia min de munca. Echipa Brigada Grup de utilaje Obiect de ctii. Procesul de munca Clasif proc demunca Reprezentarea proc.de munca-fituica Metode fundamentale de executare a proceselor de munca Principii fund ale programarii lucrarilor Metode de programare a activitatilor in c-tii. Metoda Gantt (met cu bare). Metoda in lant. Sector de lucru. Lantul. Vol.de munca pe sector si lant Formatia de munca. Durata de executie Nr de echipe Durata unui sector Pasul lantului Princ.ale met.in lant. Posibilitati de reprez.a proc si sectoarelor in met in lant Clasificarea lanturilor Lanturi cu durata ct. Reducerea duratei de executie in met.in lant. Lanturile nertmice Met.succesiunii sincronizate Met.analitica Aplicarea in practica a met.in lant. Metoda drumului critic Notiuni de baza. Nod Regula de Activitate Activ critice si evenim critice Erorile care pot fi facute in graficele retea. Termenele evenimentelor Stabilirea trseului dr.critic. Met cu ajut rezervelor de timp. Reducerea duratei de executie Problema in conditii probabilistice si calc probabilitatii de incadrare in durata disponibila Constructia practica a graficului retea Coef. De calitate a graficului retea Reactualizarea graficelor retea Met potentialelor Reguli pt. org. muncii la sist. cu 1 executant Sistem cu mai muli executani (de la 2 la n echipe). Met de studiu Cauzele care genereaz reducerea productivit formaiilor cu n > 1 membri. Regului de organizare a muncii la sist cu mai muli executani. Normarea Muncii Proiecte de org de antier. .Conventiile de succesiune in metoda Potentialelor Conventia incepu-inceput Aprovizionarea tehnico-materiala. Costuri in gestiunea stocurilorMetode de calcul al rezervelor de material. Met tehnica determinista(clasica) Metoda probabilista :metPoisson; Asig cu mijloace de munca Princip.mecanizarii: Transporturi.