P. 1
P100-2011 Anexe Si Exemple

P100-2011 Anexe Si Exemple

|Views: 829|Likes:
Published by Marian Christian

More info:

Published by: Marian Christian on Aug 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

COD DE PROIECTARE SEISMICĂ P100


PARTEA I - P100-1/2011
PREVEDERI DE PROIECTARE
PENTRU CLĂDIRI


COMENTARII





CONTRACT: 454/12.04.2010
REDACTAREA I-a


BENEFICIAR:
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI


- Aprilie 2011 -







COLECTIV DE ELABORATORI:


Capitolul C 2 Tudor Postelnicu

Capitolul C 3 Dan Lungu
Cristian Arion
Alexandru Aldea
Radu Văcăreanu

Capitolul C 4 Tudor Postelnicu
Secțiunea C 4.5 Dan Crețu

Capitolul C 5 Tudor Postelnicu
Viorel Popa

Anexa D Tudor Postelnicu

Anexa E Tudor Postelnicu
Dan Zamfirescu



Șef proiect, UTCB: Viorel Popa
Coordonarea lucrării: Tudor Postelnicu
I
Cuprins :

VOLUMUL II :

COMENTARII
C2 CERINŢE DE PERFORMANŢĂ ŞI CONDIŢII DE ÎNDEPLINIRE
C3 ACTIUNEA SEISMICA
C 4. PREVEDERI GENERALE DE AMPLASARE SI DE ALCATUIRE A CONSTRUCTIILOR
C 5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR DE BETON

C Anexa D Procedeu de calcul static neliniar (biografic) al structurilor
C Anexa E Procedeu de verificare a deplasării laterale a structurilor

C 2-1
C 2. CERINŢE DE PERFORMANŢĂ ŞI CONDIŢII DE ÎNDEPLINIRE
C 2.1. Cerinţe fundamentale
C 2.1(1) P100-1: 2006 este primul cod de proiectare românesc, care poate fi considerat
ca aparţinând noii generaţii de coduri de proiectare seismică, bazate pe stabilirea
explicită a performanţei seismice aşteptate.
Experienţa cutremurelor de la Northridge (1994) şi Kobe (1995) au evidenţiat
insuficienţa vechilor coduri de proiectare care considerau răspunsul seismic al
structurilor pentru o singură stare limită.
Bazele proiectării seismice moderne au fost puse în special de seria de documente
FEMA (Federal Emergency Management Agency) care au fost elaborate în deceniul
trecut, declarat ca deceniu de luptă împotriva dezastrelor. Ideile proiectării bazată pe
performanţe au fost preluate în marea majoritate a ţărilor cu inginerie seismică
avansată (Japonia, Noua Zeelanda), precum şi de ţările EU, prin intermediul
Eurocodurilor.
Proiectarea bazată pe performanţe implică mai multe obiective de performanţă,
respectiv mai multe niveluri ale performanţei seismice a construcţiilor (structurale şi
nestructurale), fiecare din acestea asociat unui anumit nivel de hazard seismic, definit
de un cutremur cu un anumt interval mediu de recurenţă.
Performanţa seismică a clădirilor se poate descrie calitativ în termeni de siguranţa
oferită ocupanţilor clădirii, pe durata şi după evenimentul seismic, costul şi
fezabilitatea unor lucrări de consolidare, durata pe care se întrerupe total sau parţial
funcţiunea construcţiei, impactul economic, architectural sau social asupra comunităţii
etc.
Aceste caracteristici de performanţă sunt direct legate de întinderea degradărilor pe
care le suportă clădirea.
Codul FEMA, cel care a iniţiat mutaţia conceptuală în proiectarea seismică, prevede 4
obiective de performanţă de bază, aşa cum se arată în Figura C 2.1.

Operaţional (OP)
Toate funcţiunile sunt
operaţionale
Degradări insignifiante
Ocupanţa imediată (OI)
Clădirea rămâne sigură
pentru ocupanţi.
Reparaţii necesare minore
Siguranţa vieţii (SV)
Structura rămâne stabilă şi
păstrează rezerve de
rezistenţă.
Stabilitatea elementelor
nestructurale este
controlată
Prevenirea prăbuşirii (PP)
Construcţia rămâne în
picioare, susţinând
încărcarea gravitaţională.
Orice alte degradări şi
pagube sunt acceptabile.

Figura C 2.1.
Deşi proiectarea seismică cu 4 obiective de performanţă din codul FEMA este
atrăgătoare şi justificată din punct de vedere principial, aplicarea acesteia întâmpină
dificultăţi practice importante, în special datorită volumului mare al operatiilor
Performanţă mai înaltă,
pagube mai mici
Performanţă mai joasă,
pagube mai mari
IMR = 72 ani
225 ani
475 ani 2475 ani
C 2-2
implicate şi dificultăţii stabilirii unor criterii de proiectare concrete, suficient de simple,
asociate celor 4 stări limită.
Din aceste motive, codul European EN 1998-1 are în vedere numai două cerinţe de
performanţă: cerinţa de siguranţă a vieţii (SV) şi cerinţa de limitare a degradărilor
(LD). Ultima dintre acestea nu se suprapune peste nici una dintre obiectivele de
performanţă din codul FEMA, fiind mai apropiată de SV şi fiind mai semnificativă
pentru comportarea structurii decât OI.
Această abordare a fost adoptată şi în P100-1: 2006, cu diferenţa că nivelul de hazard
era semnificativ mai mic decât în norma europeană, potrivit posibilităţilor economice
ale ţării noastre. Astfel, valorile IMR adoptate în P100-1:2006 pentru SV şi respectiv
LD au fost de numai 100 ani şi 30 ani, faţă de 475 ani şi 100 ani în EN.
In urma actiunii de revizuire a codului, în P100-1 :2011 s-a considerat necesar ca
pentru construcțiile de importanță deosebită, având funcțiuni esențiale, și clădirile cu
regim foarte mare de înălțime sau care adăpostesc aglomerări foarte mari de persoane,
sa fie ridicat nivelul de hazard. Astfel, pentru aceste categorii de clădiri, valorile IMR
adoptate corespund unui cutremur cu intervalul mediu de recurenţă de referinţă de 475
de ani pentru cerința de siguranță a vieții și 50 de ani pentru cerința de limitare a
degradărilor.
C2.1(2) Pentru simplificare, diferenţierea asigurării unor construcţii de importanţe
diferite sau a unor construcţii pe care proprietarii doresc să le asigure mai mult decât
prevăd la minimum normele (vezi 2.2.4), se face nu prin considerarea explicită a unor
cutremure mai rare şi mai puternice, ci, indirect, prin amplificarea parametrilor acţiunii
seismice prin factorii de importanţă.
C2.2.1.2 Cele două categorii de exigenţe sunt satisfăcute dacă sunt satisfăcute
condiţiile de verificare stabilite pentru cele două stări limită asociate: SLU şi SLS.
Verificările la starea limită ultimă implică verificarea rezistenţei, stabilităţii şi
deplasării laterale pentru cutremurul de proiectare pe amplasament, corespunzător
obiectivului de performanţă de siguranţa vieţii. Această stare limită are în vedere
condiţii limită admise pentru elementele structurale, dar şi condiţia de evitare a
prăbuşirii elementelor nestructurale şi echipamentelor cu posibil risc pentru viaţa şi
integritatea corporală a oamenilor.
Verificarea la starea limită de serviciu are în vedere protecţia elementelor nestructurale
şi echipamentelor pentru cutremure relativ frecvente.
C 2.2. Condiţii pentru controlul îndeplinirii cerinţelor
2.2.4 Măsuri suplimentare
C2.2.4 Prevederile de la acest paragraf sunt preluate integral din P100/1992. Acestea
prezintă sintetic măsurile de corectă amplasare şi conformare structurală, precum şi
condiţiile esenţiale ale proiectării mecanismului structural de disipare a energiei
seismice.
În cazul unor construcţii complexe sau al căror răspuns seismic prezintă incertitudini
sunt recomandabile studii suplimentare, teoretice sau experimentale, peste cele
minime impuse în textul de bază al codului.


C 2-3
Bibliografie:

ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATC 40,
Redwood City, CA.
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1:
General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
FEMA (1997a). NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings, FEMA
273. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (1997b). NEHRP commentary on the guidelines for the seismic rehabilitation
of buildings, FEMA 274. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (2000). Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of
buildings, FEMA 356. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (2003). Prestandard and commentary for the seismic design of buildings,
FEMA 450. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings,
Bulletin 25, Lausanne, Elveţia, 192 pp.
Ministerul Lucrărilor Publice (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea
antiseismică a construcţiilor de locuinţe, agrozootehnice şi industriale, INCERC
Bucureşti, Buletinul Construcţiilor, no. 1-2, 1992, 151 p.
Newmark, N. M. şi Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake
Engineering Research Institute, Berkeley, CA, USA.
Paulay, T. şi Priestley, M.J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry
Buildings, John Wiley & Sons Inc., New York, 744 p.
Postelnicu, T. and Zamfirescu, D. (2000). Towards performance – based seismic
design. Bulletin of the Technical University of Civil Engineering, Bucharest, no.
1/2000, pp. 19-29.
Postelnicu, T. şi Zamfirescu, D. (2001). Towards displacement - based methods in
Romanian seismic design code. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing
Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucureşti, pp. 169-142.
SEAOC (1995), Vision 2000 a Framework for Performance-Based Engineering,
Structural Engineers Association of California, Sacramento, CA.
C 2-4

C 3-1

C 3 ACŢIUNEA SEISMICĂ



C 3.1 Reprezentarea acţiunii seismice pentru proiectare

Pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea seismică, nivelul de hazard seismic indicat în codul
P100-1: 2011 este un nivel minim pentru proiectare. Valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a
miscarii terenului, a
g,
numita acceleraţia terenului pentru proiectare, corespunde unui interval
mediu de recurenţă al evenimentului seismic (respectiv a magnitudinii acestuia) IMR = 475ani
(ceea ce corespunde unui eveniment seismic a carui magnitudine are o probabilitate de depasire
de 64% în 50 de ani), pentru construcțiile de importanță deosebită încadrate în clasele III și IV de
importanță și de expunere la cutremur și pentru clădirile cu regim foarte mare de înălțime sau
care adăpostesc aglomerări mari de persoane.

Pentru celelalte categorii de clădiri, valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a miscarii terenului,
a
g
, corespunde unui interval mediu de recurență al evenimentului seismic (respectiv a
magnitudinii acestuia) IMR=100 ani. Totusi, pentru toate categoriile de clădiri noi se recomandă
utilizarea valorilor a
g
pentru cutremure având intervalul mediu de recurentă IMR = 475 ani,
recomandat de documentul european EN1998-1:2004, în scopul ridicării nivelului de siguranță la
acțiuni seismice din Romania la nivelul recomandat de UE.

Pentru proiectarea construcţiilor teritoriul tarii este împărţit în mai multe zone de hazard seismic,
caracterizate de o valoare a acceleratiei terenului pentru proiectare a
g
constanta în interiorul
fiecarei zone.
Hartile de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare a
g
din P100-1: 2011 se utilizeaza
pentru proiectarea la starea limita ultima.

Pentru zonele unde hazardul seismic este dominat de sursa subcrustala Vrancea (Moldova,
Campia Romana, Dobrogea), harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare se bazeaza
pe o analiza de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor Vrancene din Secolul
20 (cel mai sever secol din cele 10 secole pentru care se dispune de catalog) si un set de 80 de
accelerograme înregistrate în 1977, 1986 si 1990 în conditii ce pot fi apreciate ca fiind de câmp
liber. Distribuţia accelerogramelor pe evenimente si pe retele seismice este prezentata în Tabelul
1.
Tabelul C 1. Distributia accelerogramelor utilizate în analiza de hazard seismic
Reteaua seismica Romania Republica Moldova Bulgaria Total
Seismul INCERC
1)
INFP
2)
GEOTEC
3)
IGG
4)

4 Martie 1977 1 - - - - 1
30 Aug. 1986 24 8 3 2 - 37
30 Mai 1990 23 10 2 2 5 42
Total 48 18 5 4 5 80
1)
INCERC, Institutul National de cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor, Bucuresti
2)
INFP, Institutul National pentru Fizica Pamantului , Bucuresti-Magurele
3)
GEOTEC, Institutul de Studii Geotehnice si Geologice, Bucuresti
4)
IGG, Institutul de Geofizica si Geologie, Chisinau

Catalogul de cutremure Vrancene ce a stat la baza analizei de recurenta a magnitudinilor a
utilizat un model de recurenta ce tine seama de magnitudinea moment minima (pragul inferior de
interes) M
w,min
= 6.3 si de magnitudinea moment maxima credibila (posibila) pentru sursa
subcrustala Vrancea.

C 3-2

Setul de 80 accelerograme ce a stat la baza analizei de atenuare a acceleratiei maxime a terenului
pentru seismele subcrustale Vrancene a furnizat acceleratia maxima dintre cele doua componente
orizontale inregistrate în fiecare statie. Relatia de atenuare include un termen care tine seama în
mod explicit de influenta adancimii evenimentelor seismice din sursa Vrancea. S-a utilizat un
model de atenuare de tip Joyner-Boore, iar coeficientii relatiei de atenuare s-au determinat prin
multiregresie. Modelul obtinut este asemanator cu modele elaborate în SUA si Japonia pentru
surse subcrustale.

Pentru constructia hartii de zonare în celelalte regiuni din tara au fost analizate datele
macroseismice istorice. Pentru zone largi din teritoriul Romaniei inca nu sunt disponibile
inregistrari seismice care sa permita o zonare pe baze instrumentale. Chiar si în cazul zonei
Banat datele instrumentale existente sunt insuficiente ca numar, domeniu de magnitudini si
dispozitie geografica.

Harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare, a
g
, din P100-1:2011 pentru
IMR=100ani reprezintă o solutie tranzitorie urmand ca, în viitor, pentru toate categoriile de
clădiri să utilizeze harta de zonare corespunzatoare unui interval mediu de recurenta IMR=475
ani (10% probabilitate de depasire în 50 de ani). Acest nivel de hazard este cel recomandat atat
de Eurocode 8 cat si de codurile de proiectare din SUA.

Spectrul de raspuns elastic S
e
(T) pentru acceleratii absolute în amplasament este obtinut prin
produsul dintre spectrul de raspuns elastic normalizat β(T) si acceleratia terenului pentru
proiectare a
g
.

Formele spectrelor normalizate β(T) au fost obtinute pe baza analizei statistice a spectrelor
elastice de raspuns calculate din seturile de accelerograme generate de sursa Vrancea în 1997,
1986 si 1990 si grupate pe clase de compozitie spectrala (de frecvente). Pentru zona Banat s-au
utilizat inregistrari ale seismelor din sursele de suprafata din zona. Formele spectrelor
normalizate sunt definite în formatul Eurocode 8 prin perioade de control (colt) ale spectrelor de
raspuns (T
B
, T
C
si T
D
) si prin amplificarea dinamica maxima β
0
.

Valorile perioadelor de control (colt) ale spectrelor de raspuns au fost calculate utilizand
definitiile si relatiile din Anexa A, paragraful A.1 din P100-1: 2011.

Condiţiile locale de teren în amplasamentul constructiei sunt descrise prin valorile perioadei de
control (colţ) T
C
a spectrului de răspuns elastic în amplasament. Aceste valori caracterizează
sintetic compoziţia de frecvenţe a mişcărilor seismice.

Analiza valorilor perioadei de control (colt) T
C în
statiile seismice cu inregistrari din Romania,
combinata cu elemente de ordin general privind geologia Romaniei a condus la harta de zonare a
teritoriului în termeni perioada de control (colt) T
C
din P100-1: 2011.

Perioada de control (colţ) T
C
este utilizata ca principalul descriptor al condiţiilor locale de teren si
al continutului de frecvente al miscarilor seismice. Aceasta abordare este o alternativa la sistemul
folosit de generatia actuala de reglementari internationale care utilizeaza o clasificare a conditiilor
locale de teren în functie de caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament pe minim 30m
de la suprafata terenului. Aceste caracteristici sunt definite calitativ prin statigrafie si cantitativ prin
proprietati ale stratelor de teren din amplasament, dintre care cea mai importanta este viteza medie
ponderata a undelor de forfecare. în Anexa A, paragraful A.3 din P100-1: 2011 sunt prezentate
C 3-3

(simplificat) principalele clase de teren din Eurocodul 8 si vitezele medii ponderate ale undelor
de forfecare corespunzatoare acestora.

Atunci cand este necesar, spectrul de răspuns elastic pentru deplasari pentru componentele
orizontale ale mişcării terenului, S
De
(T) se obtine prin transformarea directa a spectrului de
raspuns elastic pentru acceleratie S
e
(T). Aceste transformari sunt conservative.

Pentru componenta verticala a miscarii terenului sunt prezentate în P100-1: 2011 forme spectrale
β
v
(T), se utilizeaza perioade de control (colţ) obtinute în mod simplificat astfel: T
Bv
= 0,1T
Cv,
T
Cv
= 0,45T
C
, T
Dv
= T
D
. Factorul de amplificare dinamică maximă a acceleratiei verticale a terenului
de catre structuri este β
0v
= 3,0, iar valoarea de vârf a acceleraţiei componentei verticală este
considerata simplificat a
vg
= 0,7 a
g
.

Toate spectrele de raspuns elastic pentru componentele orizontale si pentru componenta verticala
ale miscarii terenului si valorile asociate acestora indicate în P100-1: 2011 sunt pentru fracţiunea
din amortizarea critica ξ = 0,05.

In P100-1: 2011 nu s-a introdus în mod explicit o modificare a ordonatelor spectrelor de raspuns
în functie de fractiunea din amortizarea critica (de exemplu pentru ξ = 0,02, ξ=0,10, etc.) pentru
a permite calibrarea factorilor de comportare q acceptati de practica americana în care efectul
amortizarii nu este explicit considerat.

Hartile de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare a
g
si harta de a zonare a perioadei de
control (colţ) sunt dependente de baza de date disponibile utilizata în analize. De aceea aceste
harti trebuie considerate ca fiind evolutive, în functie de nivelul cunoasterii seismice
instrumentale din România atat privind geologia superficiala cât si accelerogramele inregistrate
la viitoare cutremure, în cat mai multe alte amplasamente, astfel incat hartile si formele spectrale
sa poata fi imbunatatite pe paza evidentelor instrumentale.

C 3.1.1 Descrieri alternative ale acţiunii seismice

În calculul dinamic al structurilor se utilizeaza accelerograme, acestea putand fi de mai multe
tipuri: artificiale, inregistrate si simulate.

Accelerogramele artificiale sunt generate pe baza spectrului de raspuns elastic pentru acceleratii
absolute ce trebuie utilizat în amplasamentul în cauza, conform prevederilor în paragraful 3.1 din
P100-1: 2011. Cerinţele minimale, dar obligatorii ce trebuiesc respectate în generarea acestui tip
de accelerograme sunt indicate în paragraful 3.3.1 din P100-1: 2011.

Accelerogramele înregistrate (paragraful 3.3.2 din P100-1: 2011) trebuie sa fie compatibile cu
conditiile seismice caracteristice amplasamentului (tip de sursa seismica, mecanism de rupere,
pozitie fata de focar, conditii locale de teren, etc.), în primul rand valoarea acceleratiei terenului
pentru proiectare a
g
în amplasament, etc.

Comentariu final

Tendinta la nivel mondial este aceea de crestere a nivelului de sigurata al constructiilor noi,
speciale ca regim de inaltime, conformatie arhitecturala, dimensiuni urbane, importanta pentru
proprietar sau pentru societate, aceasta crestere efectuandu-se în principal prin luarea în
considerare a unui nivel superior actualului nivel de hazard al actiunii seismice de proiectare.
C 3-4


C 4-1
C 4. PROIECTAREA CLĂDIRILOR
C4.1 Generalităţi
C4.1 P100-1:2011 este complet armonizat, conceptual şi formal, cu codul european
SR EN 1998-1. Acest cod preia elementele de bază ale normei europene, dar menţine
o serie de prevederi de detaliu din normele româneşti anterioare care, în opinia
elaboratorilor, şi-au dovedit valabilitatea şi utilitatea în practica proiectării seismice.
Codul preia modelele, metodele de calcul, terminologia, simbolurile şi structurarea pe
capitole din SR EN, astfel încât corespondenţa dintre cele două coduri sa fie asigurată
de la sine.
În raport cu ediţia anterioară din 2006 , noua ediţie beneficiază de un context mai
favorabil de aplicare.
În prezent, o bună parte din pachetul de coduri structurale destinate proiectării
structurilor din beton, oţel, zidărie, etc., pe care proiectarea seismică se bazează direct,
estearmonizată cu normele europene, inclusiv din punct de vedere al formatului şi
terminologiei.
C4.3 Condiţii privind amplasarea construcţiilor
C4.3 Realizarea unui sistem de fundare robust, în măsură să realizeze controlat şi
avantajos transferul încărcărilor de diferite naturi la teren, este influenţat decisiv de
caracteristicile mecanice ale acestuia şi de condiţiile hidrologice pe amplasament.
Din acest motiv alegerea amplasamentelor, atunci când acestea nu sunt impuse, mai
ales la construcţii importante sau de mari dimensiuni, trebuie facută cu toată atenţia.
Cu prioritate trebuie evitate amplasamentele cu risc de lunecare, surpare, lichefiere, etc.
în caz de cutremur. În acest scop, un rol important revine cercetarii geotehnice şi,
eventual, cercetării geologice tehnice pe amplasament.
Trebuie subliniat şi faptul că realizarea unor sisteme de fundare sigure pe
amplasamente nefavorabile presupune eforturi materiale şi costuri suplimentare, care
pot scumpi substanţial lucrarea în ansamblul ei.
C4.4 Alcătuirea de ansamblu a construcţiilor
C4.4.1 Aspecte de bază ale concepţiei de proiectare
C4.4.1 În aceasta secţiune sunt identificate principiile esenţiale pentru o alcătuire
corectă a construcţiilor din zonele cu seismicitate semnificativă.
Respectarea acestor principii permite atât o comportare favorabilă, dar şi controlul
sigur al raspunsului seismic al structurii, chiar cu mijloace de calcul mai simple.
C4.4.1.1 Deşi apare de domeniul evidenţei, condiţia traseului sigur, direct şi scurt, al
încărcărilor până la terenul de fundare nu a fost prevazută în mod explicit în normele
de proiectare până la jumatatea anilor ‘90 din secolul trecut.
Orice verigă absentă sau slabă pe acest traseu - de exemplu, lipsa conectării între
planşee şi pereţi, sau o înnădire prin petrecere prea scurtă - poate duce la ruperi locale
sau generalizate. Orice lungire, cu ocolişuri, a acestui traseu produce eforturi mai mari
şi, ca urmare, costuri mai mari.
C4.4.1.2 Redundanţa este o caracteristică foarte necesară structurilor seismice.
Aceasta permite ca, atunci când unele elemente îşi ating capacitatea de rezistenţă,
C 4-2
sporul de forţă laterală să fie distribuit la alte elemente ale sistemului cu condiţia ca în
elementele plastificate să nu se depăşească capacitatea de deformare.
C4.4.1.3 Calitatea răspunsului seismic al structurii este influenţată esenţial de
configuraţia ordonată, sau nu, a acesteia. Din acest punct de vedere, simetria pe două
direcţii în plan a clădirii, dar şi a structurii însăşi, reprezintă condiţia cea mai
importantă. Asimetriile induc oscilaţii de torsiune substanţiale şi concentrări de
eforturi.
De asemenea, discontinuităţile pe verticală ale structurii, aşa cum s-a arătat şi la
C4.4.1.1, produc devieri ale traseului încărcărilor, dar şi modificări bruşte ale
rigidităţii şi rezistenţei laterale la anumite niveluri. Atunci când asemenea
caracteristici de neregularitate sunt inevitabile, la proiectarea structurală trebuie să se
ţină cont de caracteristicile de vibraţie deosebite care intervin, de caracterul spaţial al
transferului de forţe şi de concentrările de eforturi în zonele de schimbare bruscă a
unor caracteristici structurale.
În orice caz, inginerul structurist trebuie să manifeste preocupare pentru obţinerea unei
structuri regulate, încă din primele faze de proiectare, în discuţiile cu proiectantul
funcţiunii, arhitectul. Rezolvarea iniţială corectă a structurii poate economisi timp şi
bani, fără să afecteze semnificativ funcţiunea sau aspectul clădirii.
C4.4.1.4 Direcţia de acţiune a seismului este aleatoare, apărând eforturi pe toate
direcţiile. Din acest motiv, structura trebuie să aibă o rigiditate suficientă în orice
direcţie. Aceasta se poate realiza, mai simplu, prin asigurarea rigidităţii necesare pe
două direcţii ortogonale în plan.
Astăzi este recunoscut pretutindeni faptul că parametrul esenţial în caracterizarea
răspunsului seismic, atât în satisfacerea exigenţelor de siguranţă a vieţii, cât şi a celor
de limitare a degradărilor, este deplasarea laterală.
Din acest motiv, asigurarea prin proiectare a unei rigidităţi laterale suficiente este
primordială în proiectarea seismică. Această condiţie este în mod particular importantă
pentru zonele aflate în Câmpia Română, ca urmare a cerinţelor mari de deplasare
specifice impuse de cutremurele vrâncene în această regiune.
C4.4.1.5 Răspunsul seismic al construcţiilor cu vibraţii de torsiune majore este unul
nefavorabil, cu sporuri semnificative ale deplasărilor laterale, cu efectele negative
aferente asupra stării de degradare a elementelor structurale şi nestructurale. Pe de altă
parte, gradul de încredere în rezultatele calculului structural, cu alte cuvinte controlul
răspunsului seismic prin calcul, este mult mai mic decât în cazul unor structuri
simetrice.
Prin dispunerea adecvată a elementelor structurale verticale, în primul rând a
elementelor cu rigiditate mare, pereţii şi cadrele contravântuite, trebuie reduse la
maximum excentricităţile maselor în raport cu centrul rigidităţilor şi cu cel al
rezistenţelor laterale.
Optimizarea răspunsului seismic din acest punct de vedere este maximă atunci când
cuplarea modurilor de torsiune cu cele de translaţie este practic eliminată sau redusă
substanţial.
Chiar şi în cazul structurilor simetrice spaţiale apar oscilaţii de torsiune accidentale.
Controlul acestora poate fi realizat prin dispunerea periferică (pentru realizarea
braţului cuplului) a unor elemente de contravântuire cu rigiditate suficientă la
deplasări laterale.
C 4-3
Numărul minim specificat (2 x 2) asigură, cu o probabilitate mare, ca pentru fiecare
direcţie măcar o pereche de elemente rigide să lucreze în domeniul “elastic”.
C4.4.1.6 În structurile supuse acţiunii forţelor laterale seismice, planşeele au rol
esenţial pentru asigurarea unui răspuns seismic favorabil.
Realizarea planşeelor ca diafragme orizontale foarte rigide şi rezistente pentru forţe în
planul lor permite şi un control sigur al răspunsului seismic aşteptat prin metode de
calcul adecvate.
Planşeele dintre zone structurale cu rigidităţi şi rezistenţe foarte diferite ca mărime şi
distribuţie în plan pot fi supuse unor forţe foarte mari. Acesta este cazul, de multe ori,
al planşeelor de transfer dintre infrastructură şi suprastructură. Preluarea eforturilor
corespunzătoare funcţiei de diafragmă orizontală presupune prevederea în planşeu a
unor armături cu rol de conectori, colectori, tiranţi, dimensionate adecvat (vezi 4.4.4).
C4.4.1.7 Fundaţiile trebuie să realizeze transferul eforturilor dezvoltate la baza
structurii, realizată din beton armat sau din oţel, la terenul de fundare constituit dintr-
un material mult mai slab, lipsit de rezistenţă la întindere şi cu o rezistenţă la
compresiune de sute sau mii de ori mai mică decât a materialului din suprastructură. În
cazul structurilor solicitate seismic, forţele ce trebuie transmise la teren corespund
mecanismului structural de disipare de energie, care implică plastificarea la bază a
elementelor structurale verticale.
Această funcţie a fundaţiilor presupune dezvoltarea substanţială în plan, în raport cu
dimensiunile elementelor suprastructurii, şi dimensiuni consistente pentru preluarea
eforturilor rezultate din acest rol.
Există mai multe moduri de rezolvare a fundaţiilor care se înscriu între două limite
(Figura C 4.1):
- o variantă limită o constituie cea în care fiecare din elementele verticale
aparţinând structurii capătă propria fundaţie; fundarea poate fi directă, de tip
masiv ca în cazul peretelui din Figura C 4.1, a, atunci când suprafaţa de
fundare poate fi dezvoltată cât este necesar şi echilibrul poate fi realizat numai
prin presiuni pe talpa fundaţiei, sau de adâncime, prin piloţi, chesoane etc.,
dacă suprafaţa de rezemare este limitată şi echilibrarea forţelor la nivelul tălpii
face necesară dezvoltarea unor forţe de întindere (Figura C 4.1, b).
- cealaltă variantă limită este prezentată în Figura C 4.1, c și d, unde se
prevede o fundaţie comună pentru toate elementele verticale ale structurii;
poate rezulta o infrastructură de tipul unui bloc de beton armat, suficient de
rigid şi rezistent, în măsură să asigure deformaţii liniare ale terenului la nivelul
contactului cu fundaţia. Infrastuctura poate fi un radier masiv sau un radier
casetat. În acest din urmă caz, cutia rigidă poate fi realizată la nivelul
subsolului (subsolurilor) clădirii, angajând pereţii perimetrali, pereţii interiori
ai subsolului, radierul şi plăcile subsolurilor (Figura C 4.1, c). O altă rezolvare
este cea din Figura C 4.1, d, cu radier general şi piloţi (eventual barete) cu
capacitatea de a prelua atât eforturi de întindere, cât şi de compresiune.
Grosimea şi armarea radierului sunt dimensionate pentru a prelua eforturile
rezultate din funcţia de transfer a acestui element.
C 4-4

Figura C 4.1.
Între cele două variante limită se situează soluţiile intermediare cu tălpi (grinzi) de
fundare rigide şi rezistente dispusepe o direcţie sau pe două direcţii, după caz.
Proiectarea unui sistem de fundare corect este de cea mai mare importanţă pentru
asigurarea unei comportări seismice favorabile a construcţiei şi pentru economicitatea
soluţiei de ansamblu. Din acest motiv, în unele situaţii este posibil ca exigenţele de
realizare a unei fundaţii să influenţeze alcătuirea suprastructurii.
C4.4.1.8 Forţele seismice sunt forţe de inerţie (masice), astfel încât valorile acestora şi,
implicit, ale eforturilor din structură sunt dependente direct de masa construcţiei.
Prevederile de la 4.4.1.8 urmăresc reducerea eforturilor produse de forţele seismice
prin 3 categorii de măsuri:
- măsuri care să permită reducerea masei prin folosirea unor materiale
structurale şi nestructurale uşoare sau mai eficiente (de ex. betonul de înaltă
rezistenţă);
- măsuri de poziţionare uniformă a maselor pentru a evita efecte de răsucire
generală a clădirilor;
- măsuri de plasare a maselor mari la nivelurile inferioare ale clădirii pentru
reducerea momentelor de răsturnare din forţele seismice.
C4.4.2 Elemente structurale principale şi secundare în preluarea forţelor seismice
C4.4.2 În alcătuirea unor clădiri pot apărea elemente structurale al căror rol se rezumă
practic la preluarea încărcărilor verticale, contribuţia lor la structura laterală putând fi
neglijată. De exemplu, asemenea situaţii pot apărea la sistemele structurale cu pereţi
b)
a)
c) d)


C 4-5
puternici şi planşee dală rezemând pe stâlpii cu rigiditate laterală neglijabilă în raport
cu cea a pereţilor. Aceşti stâlpi pot fi consideraţi ca elemente secundare, rezultând
două avantaje: un model de calcul mai simplu şi o economie de beton şi oţel, datorită
faptului ca aceste elemente nu reclamă măsurile de ductilizare specifice elementelor
participante la preluarea forţelor laterale, respectiv elementelor principale.
Aceste elemente vor fi dimensionate ca elemente neseismice. De exemplu, elementele
de beton armat vor fi proiectate pe baza prevederilor din SR EN 1992-1:2004 pentru
elementele neparticipante la preluarea acţiunilor seismice.
Aceste măsuri asigură elementelor secundare capacitatea minimală de ductilitate
necesară pentru urmărirea deformaţiilor laterale dezvoltate în timpul acţiunii
cutremurelor.
C4.4.3 Condiţii pentru evaluarea regularităţii structurale
C4.4.3.1 Răspunsul seismic al structurilor neregulate este mult mai dificil de controlat
prin proiectare decât cel al construcţiilor simetrice regulate.
În situaţiile când neregularitatea structurală nu se poate evita datorită unor condiţionări
legate de teren sau funcţiuni, gradul de încredere mai scăzut în rezultatul proiectării se
poate compensa pe două căi.
- prin penalizarea structurii cu forţe seismice de proiectare sporite;
- prin alegerea unor modele mai riguroase şi a unor metode de calcul mai
performante.
Tabelul 4.1 realizează sinteza acestor tipuri de măsuri
C4.4.3.2 Condiţiile de regularitate în plan date în această secţiune provin parţial din
vechea versiune P100/92 şi parţial din SR EN 1998-1. Prevederile de la (3) urmăresc
evitarea rezemărilor indirecte, care produc sporuri de forţe semnificative produse de
componenta verticală a cutremurelor.
Prevederile de la (5), (6) şi (7) urmăresc reducerea efectelor de torsiune generală.
În cazul în care construcţii cu forme în plan neregulate nu pot fi tronsonate, se vor
utiliza modele şi scenarii de comportare care să evidenţieze eforturile suplimentare
care decurg din neregularitatea structurii.
Condiţia de rigiditate în planul planşeelor de la (4) se consideră satisfacută dacă
săgeata orizontală a acestora nu depaşeşte 1/10 din deschidere.
Condiţiile (4.1) şi (4.2) sunt comune cu cele date în SR EN 1998-1 :2004. Primele
funcţionează, în sensul că evidenţiază sensibilitatea la torsiune la clădirile alungite, cu
nesimetrii pronunţate de rigiditate.
Condiţiile (4.2) funcţionează la construcţia de tip “punct”, cu elementele rigide
concentrate spre centrul clădirii şi cu elemente flexibile pe contur.
În actuala edţie a Codului, s-a dat la 4.4.3.2(7) o condiţie alternativă, existentă și în
normele americane, care este mai simplă pentru că deplasările laterale sunt furnizate
direct de programele de calcul structural. În schimb, verificarea condiţiei implică
efectuarea în prealabil a unui calcul structural, urmând ca pe aceeaşi bază să se
stabilească apoi valorile q şi valorile forţelor seismice de proiectare.

C 4-6
C4.4.3.3 Reducerea brusca la un anumit nivel al clădirii a proprietăţilor de rigiditate şi
rezistenţă la forţe laterale duce la concentrarea deformaţiilor plastice şi, implicit, a
consumului energiei seismice, la nivelul slab. În consecinţă, degradările acestui nivel
sunt foarte extinse, periclitând stabilitatea construcţiei. Sunt cunoscute situaţiile unor
clădiri etajate din Kobe la care , cu ocazia cutremurului din 1995, asemenea etaje slabe,
situate deasupra unor niveluri puternice, s-au zdrobit complet, dispărând cu totul
(Figura C 4.2).

Figura C 4.2.
Limita o constituie situaţia în care o structură puternică (de exemplu, o structură cu
pereţi) reazemă la bază pe o structură mult mai flexibilă şi mai slabă ca rezistenţă. În
Figura C 4.3 se exemplifică comportarea acestui tip de structură prin cazul spitalului
Olive View, în urma cutremurului de la San-Fernando din 1971.
Regulile privind reducerea graduală a dimensiunilor elementelor structurale şi
distribuţia maselor pe înălţimea clădirii, date la 4.4.3.3, sunt similare cu cele din SR
EN 1998-1 şi FEMA 273.

Figura C 4.3.
Regulile privind monotonia structurilor pe verticală şi menţinerea unui traseu cât mai
direct şi scurt al încărcărilor către terenul de fundare, date la (6), urmăresc să evite
sporurile excesive de eforturi în elemente verticale de la nivelurile cu modificări
structurale (de exemplu, în stâlpii care susţin pereţii întrerupţi la parter în construcţia
din Figura C 4.4, a) şi în planşeul-diafragmă care trebuie să realizeze transferul dintre
elementele verticale în acelaşi plan (Figura C 4.4, b) sau între planuri diferite (Figura
C 4.4, c).
C 4-7


Figura C 4.4.
C4.4.4. Condiţii pentru alcătuirea planşeelor
C4.4.4.1 La 4.4.1.6 s-au identificat principalele roluri pe care le îndeplineşte planşeul -
diafragmă orizontală, în vederea preluării încărcărilor seismice din planul său.
Rigiditatea practic infinită a diafragmelor orizontale face ca deplasările elementelor
verticale să fie distribuite liniar în plan, asigurându-se o interacţiune eficientă a
componentelor sistemului structural. Această proprietate a planşeului permite în
acelaşi timp un control sigur al comportării de ansamblu prin intermediul calculului
structural. Comportarea de corp rigid a planşeului permite ca modelul de calcul să
reţină numai 3 deplasări semnificative la fiecare nivel: 2 translaţii şi o rotire. Având în
vedere acest rol, este esenţial ca prin proiectarea cu un grad de asigurare superior să se
evite deformaţiile neliniare (plastice) în planşeu. În acest scop, la dimensionarea
elementelor planşeului (de exemplu, armăturile planşeelor de beton armat cu rol de
corzi, conectori, colectori) se vor considera forţele asociate mecanismului de
plastificare (de disipare de energie). Modelul structural al planşeului solicitat de forţe
aplicate în planul lui poate fi, după caz, acela de grindă - perete sau grindă cu zăbrele
(model ”strut-and-tie”), recomandabil în situaţiile în care în planşeu sunt prevăzute
goluri cu dimensiuni mari (Figura C 4.5). Modelul trebuie ales astfel încât diagonalele
sistemului să ocolească golurile.

a) c)
b)
C 4-8

Figura C 4.5.
C4.4.4.2 Prevederea de la (2) are în vedere situatii de tipul celei din Figura C 4.3.
Reazemele planşeului sunt în realitate reazeme deplasabile pentru că pereţii suferă
deplasări laterale. Dacă rigidităţile pereţilor sunt inegale, ”tasările” grinzii (planşeului)
sunt diferite, afectând distribuţia de eforturi.

Figura C 4.6.
Prevederea de la (4) are în vedere situaţia unui planşeu ca cel reprezentat în Figura C
4.6 Pentru evitarea ruperii plăcii în zona intrândului trebuie prevăzute armături ca cele
figurate cu linie întreruptă.
C4.4.4.3 şi 4.4.4.4 Transmiterea forţelor orizontale din planul planşeului este
exemplificată în Figura C 4.7, a, pentru cazul unui perete structural de beton armat
împreună cu zona de placă aferentă.
În acest caz, descărcarea planşeului la perete se face prin:
- compresiune directă pe capătul peretelui;
- armături întinse “care colectează” forţele distribuite în masa plăcii;
- prin lunecări între inima pereţilor şi placă, pentru care se prevăd conectori
(armături transversale) ancoraţi adecvat în grosimea plăcii.
Pentru reducerea valorilor forţelor de contact se poate evaza placa sub forma unei
centuri (Figura C 4.7, b).

C 4-9

Figura C 4.7.
C 4.4.5 Clase de importanţă şi de expunere la cutremur şi factori de importanţă
C4.4.5 Faţă de ediţiile mai vechi ale codului, în care clasificarea construcţiilor se făcea
după importanţa lor, în prezenta ediţie clasificarea se face funcţie de importanţa şi de
efectele expunerii la acţiunea cutremurelor.
Importanţa construcţiilor are în vedere în special funcţiunea clădirii, în timp ce
expunerea la cutremur are în vedere în special pagubele de diferite naturi, care pot fi
provocate de acţiunea cutremurelor puternice (de exemplu, prin distrugerea unor
rezervoare de gaze toxice, sau pierderile de vieţi omeneşti din clădirile cu mulţi
ocupanţi).
În categoria I-a sunt încadrate construcţii a căror funcţiune/integritate pe durata
cutremurului şi după atacul seismic este obligatorie pentru desfăşurarea activităţilor
esenţiale în zona afectată de cutremur.
În categoria a II-a sunt încadrate, în principal, construcţiile care adună un număr mare
de persoane, sau care adăpostesc valori importante.
Până la întocmirea unor hărţi de hazard seismic pe teritoriul naţional şi dezvoltarea
procedurilor de verificare a performanţelor structurale la cutremure cu diferite
perioade de revenire, calea cea mai simplă pentru diferenţierea asigurării clădirilor, ca
importanţă şi expunere seismică, este prin intermediul amplificării forţelor de
proiectare cu factorii de importanţă γ
Ι
din tabelul 4.2.
C4.5 Calculul structurilor la acţiunea seismică
C4.5.2 Modelarea comportării structurale
C4.5.2 Configuraţia regulată sau neregulată în plan si/sau în elevație a unei structuri
influenteaza semnificativ performanta în comportare la cutremure puternice.
Daca miscarile de translatie laterala ale structurii sunt clar decuplate, se poate
considera un model bidimensional cu cate un grad de libertate dinamica de translatie la
nivelul fiecarui planseu. Daca mişcările de translaţie şi de torsiune sunt cuplate, atunci
se impune alegerea unui model tridimensional cu cel putin trei grade de libertate
dinamica (doua translatii orizontale şi o rotatie în jurul unei axe verticale) pentru
fiecare planşeu indeformabil în planul său.
C 4-10
Pentru cladiri cu plansee flexibile, nu sunt utilizabile modelele cu trei grade de
libertate dinamica la fiecare nivel. Diferentele semnificative de rigiditate intre diferite
zone ale planseului pot conduce la modificari ale distributiei fortelor seismice laterale
la elementele verticale de rezistenta şi pot genera şi efecte de torsiune. Pentru
includerea efectelor generate de plansee flexibile, modelul dinamic spatial trebuie sa
cuprinda un numar suplimentar de puncte de concentrare a masei, respectiv de grade
de libertate dinamica.
Daca sunt semnificative, efectele de interacţiune dintre sistemele rezistenţe la forţe
seismice laterale şi elementele nestructurale care nu apartin acestor sisteme, spre
exemplu pereţii de compartimentare, trebuie considerate în modelul structural. Dacă
pereţii de compartimentare nu sunt distribuiti uniform în plan şi în elevaţie, sau
participă efectiv la capacităţile de rezistenta la forţe laterale, pot apare neregularitati
torsionale sau neregularitati specifice etajelor flexibile. Efectele de torsiune conduc
la cresteri ale eforturilor şi deformatiilor în elementele perimetrale.
O configuratie neregulata pe verticala afecteaza raspunsul local la diferite cote ale
structurii şi induce forţe seismice diferite de cele evaluate prin metoda fortelor
echivalente. Existenta unor etajele flexibile conduce la modificari ale configuratiei
deformatei de ansamblu, deplasarile importante fiind localizate în zonele
corespunzatoare unor reduceri bruste de rigiditate şi de rezistenta laterala.
Modelul structural de calcul devine mai cuprinzator şi mai riguros daca sunt
considerate, când sunt importante, efectele interactiunii teren-structura asupra
raspunsului seismic.
C4.5.2.1 Variaţiile distribuţiilor de mase si/sau de rigiditati fata de distributiile
nominale considerate în calcul, precum şi posibilitatea unei componente de rotatie în
jurul unei axe verticale generata de variabilitatea spatiala a miscarii terenului, pot
produce efecte de torsiune. Aceste efecte pot apare, chiar şi în structurile complet
simetrice "echilibrate torsional", în care pozitiile nominale ale centrului maselor şi
centrului de rigiditate coincid la fiecare nivel.
Pentru limitarea efectelor de torsiune şi asigurarea unor rigiditati şi capacitati de
rezistenta adecvate la torsiune, se introduce excentricitatea accidentala. Aceasta
excentricitate, egala cu 5% din dimensiunea clădirii perpendiculara pe direcţia acţiunii
seismice, se măsoară fata de pozitia nominala a centrului maselor de la fiecare nivel.
Toate excentricitatile accidentale sunt "simultan" considerate la nivelurile structurii, în
aceeasi directie şi acelasi sens (pozitiv sau negativ), efectele fiind calculate static.
C4.5.3 Metode de calcul structural
C4.5.3.1 Codul cuprinde diferite metode pentru calculul raspunsului seismic :
- Metoda fortelor seismice echivalente (calcul static liniar) ;
- Metoda de calcul modal cu spectru de raspuns ;
- Metoda de calcul dinamic liniar prin integrarea directa a a ecuaţiilor
diferentiale modale decuplate ;
- Metoda de calcul static neliniar incremental ("push-over") ;
- Metoda de calcul dinamic neliniar cu integrarea directa a ecuaţiilor
diferentiale de miscare cuplate.
C 4-11
Codul P100-1/2011 recomanda pentru proiectarea curentă cele două metode
consacrate, metoda forţelor seismice echivalente asociate modului fundamental de
vibraţie de translatie şi metoda de calcul modal cu spectru de răspuns, precizand
condiţiile în care aceste metode se pot aplica. Se indică alegerea procedeului de calcul
în funcţie de tipul construcţiei - regulate sau neregulate în plan şi/sau în elevaţie,
precum şi necesitatea reducerii factorului de comportare q în cazul structurilor
neregulate.
În codul P100-1/2011, metoda de calcul modal cu spectru de raspuns este metoda de
referinta pentru determinarea raspunsului structurilor expuse acţiunii seismice. Acesta
metoda este aplicabilă, fără limitări, clădirilor şi altor construcţii la care se referă codul.
În calculul seismic spaţial, metoda de calcul modal oferă un echilibru între acurateţea
rezultatelor şi costuri. Pentru aplicaţiile practice sunt disponibile numeroase programe
de calcul pe modele structurale tridimensionale.
Metodele liniare reprezintă instrumente simplificate de calcul pentru proiectarea
practica, care nu conduc la un răspuns seismic efectiv elastic. În metoda fortelor
seismice echivalente şi în metoda de calcul modal, eforturile se determina printr-un
calcul liniar în care actiunea seismică este caracterizata prin spectrul de proiectare
obtinut prin reducerea spectrului de raspuns elastic (definit pentru o valoare standard
de 5% a fractiunii din amortizarea critica) cu factorul de comportare q. Deplasările
laterale rezultă prin multiplicarea deplasărilor calculate liniar cu factorul de
comportare q.
În metoda de calcul modal cu spectru de răspuns, distribuţia forţelor seismice se
bazează pe proprietăţile modale, determinate în funcţie de distribuţiile maselor şi
rigidităţilor structurale.
În metoda forţelor seismice echivalente, distribuţia forţelor laterale se poate obţine pe
baza unor relaţii simplificate adecvate pentru structurile regulate.
În metodele de calcul neliniar, eforturile şi deplasările inelastice se obţin direct.
C4.5.3.2.1 Metoda fortelor seismice echivalente este varianta simplificată a metodei
de calcul modal cu spectru de răspuns, în care modul propriu fundamental de translaţie
este predominant în răspunsul seismic.
Metoda simplificata "unimodala" este calibrata pentru a obtine efecte globale (forta
tăietoare de baza, moment de rasturnare) apropiate de aceleasi efecte calculate, mai
riguros, prin metoda "multimodală" cu spectru de răspuns. Efectele acţiunii seismice
se determină prin calcul static liniar cu forţe seismice echivalente laterale aplicate
separat pe doua directii orizontale principale ale structurii.
Metoda fortelor seismice echivalente este intuitiva şi simpla din punct de vedere
ingineresc, fiind potrivita pentru structuri care satisfac urmatoarele conditii:
(i) Perioadele proprii ale primelor moduri de vibratie de translatie corespunzatoare
directiilor principale ale structurii sunt mai mici ca 1.6 s.
(ii) Structura satisface criteriile de regularitate în elevatie definite în cod ( )
Din considerente practice, pentru aplicarea metodei fortelor seismice laterale, ambele
conditii trebuie satisfacute pe cele doua directii principale orizontale.Dacă prima
condiţie nu este satisfacută, considerarea modurilor proprii superioare este esentiala,
datorita contributiei acestor moduri în raspunsul total. La structurile cu neregularităţi
C 4-12
în elevatie, efectele modurilor proprii superioare pot fi semnificative, fiind localizate
în zonele cu variatii bruste ale caracteristilor de inertie sau de rigiditate.
În acest caz, aproximarea formei proprii fundamentale prin configuraţii simplificate nu
este valabilă.
C4.5.3.2.2 Forţa tăietoare de bază se determină separat pe fiecare din direcţiile
principale orizontale pentru primul mod propriu de vibraţie de translaţie pe acea
direcţie.
În relaţia (4.4) pentru determinarea fortei tăietoare de baza, λ
m
reprezintă masa modală
efectivă asociată modului propriu fundamental de vibraţie de translaţie.
Factorul de echivalenţă modala λ = 0,85 se considera pentru
C
T T ≤
1
şi clădiri cu mai
mult de două etaje. Acesta valoare corespunde unei mase modale efective (asociată
primului mod de vibraţie de translaţie) care este, în medie, aproximativ 85% din masa
totala a clădirii. Valoarea 0 , 1 = λ se considera pentru cladiri parter sau parter cu un
etaj, dar şi în cazul când perioada proprie de vibratie T
1
> Tc, pentru includerea unor
moduri proprii superioare care pot fi semnificative .
Importanţa modurilor proprii superioare în raspunsul seismic depinde de proprietatile
dinamice ale structurii, dar şi de continutul de frecvente (perioade) al miscarii
terenului descris de spectrul de raspuns. De aceea, în afara regimului de inaltime al
clădirii, parametru principal este perioada de control (colţ) Tc.
Codul recomanda determinarea modurilor proprii de vibratie ale structurilor, în
particular calculul perioadei şi formei proprii fundamentale de vibratie de translatie,
prin metodele dinamicii structurilor pentru rezolvarea problemei de valori şi vectori
proprii.
O estimatie suficient de precisa a perioadei proprii fundamentale de vibratie de
translatie este data de metoda energetica Rayleigh, în care deplasarile laterale se
calculeaza neglijind efectele torsiunii.
Posibilitatea estimarii perioadei fundamentale de vibraţie cu formulele simplificate din
anexa B este indicata numai în calcule preliminare pentru conformarea şi
predimensionarea structurii. Formulele aproximative includ o caracterizare generala a
clădirii (sistem structural, materiale), cat şi dimensiunile globale în plan şi inaltimea
totala a acesteia.
Relatii simplificate, de tipul
4 3
1
H C T
t
= obtinute din considerente teoretice şi prin
analize de regresie ale unor date experimentale pentru diferite tipuri de cladiri, sunt
incluse în norma europeana EN1998-1– Partea 1 şi în diferite coduri de proiectare
(ASCE 7-98, California Building Code 2002, FEMA 450, NBC-2005, s.a).
În codul de proiectare P100-1:2011, ca şi în EN1998-1, aplicarea acestor relaţii
simplificate este limitată la clădiri cu înălţimi mai mici de 40 m.
Relaţia alternativă (B4) propusă pentru estimarea perioadei fundamentale a clădirilor
etajate cu pereţi structurali din beton armat sau zidărie include ariile efective ale
secţiunilor transversale şi lungimi ale pereţilor structurali. Limita superioară 0,9
(relatia B6) este specificată pentru evitarea unor valori exagerate ale raportului l
wi
/ H
specifice clădirilor cu dimensiuni în plan mult mai mari ca înălţimea.
C4.5.3.2.3 Pentru fiecare din cele doua modele plane, forţa tăietoare de bază F
b

corespunzătoare modului propriu fundamental de translaţie pe direcţia de calcul se
C 4-13
distribuie pe înălţimea clădirii, la nivelele structurii, pe direcţiile gradelor de libertate
dinamică de translaţie orizontală.
La nivelul fiecărui planşeu, forţă seismică echivalenta orizontala F
i
aplicata în centrul
maselor, este proporţională cu masa de nivel m
i
şi cu componenta formei proprii
fundamentale şi pe directia gradului de libertate dinamica i de translatie orizontala.
Vectorul propriu fundamental se determină printr-un calcul dinamic.
In conditiile de aplicare ale metodei fortelor seismice echivalente, forma proprie
fundamentală se poate aproxima printr-o variaţie liniară crescatoare pe înălţime, în
funcţie de cota de nivel z
i
.
Simplificarile şi aproximatiile din metoda forţelor seimice echivalente sunt inadecvate
în urmatoarele cazuri:
- structuri cu neregularitati semnificative ale caracteristilor de inertie şi de
rigiditate la care miscarile de raspuns de translatie pe doua direcţii laterale
ortogonale şi de torsiune sunt cuplate ;
- structuri cu o distributie neregulata a capacitatilor de rezistenta care conduce
la posibile concentrari ale cerintelor de ductilitate.
C4.5.3.3 Metoda modala cu spectru de raspuns are la baza suprapunerea raspunsurilor
modale maxime asociate modurilor proprii semnificative. Fiecare mod propriu de
vibratie este caracterizat de frecventa (perioada) proprie de vibratie, de vectorul
propriu (forma proprie) şi de fractiunea din amortizarea critica modala. Se determina
raspunsul maxim pentru fiecare mod propriu de vibratie semnificativ şi prin
suprapunerea raspunsurilor maxime cu reguli de compunere modala se calculeaza
raspunsului maxim total.
Chiar daca este posibil un calcul liniar independent pentru fiecare din cele doua
directii ortogonale principale, este recomandata şi o analiza spatiala completa pe un
model tridimensional cu cel putin trei grade de libertate dinamica la nivelul fiecarui
planşeu indeformabil în planul sau: doua grade de translatie în plan orizontal şi un
grad de rotatie în jurul unei axe verticale. Fiecare forma proprie de vibratie include
componente (deplasari şi rotatii) pe directiile gradelor de libertate dinamica.
În calculul modal, trebuie considerate toate modurile proprii care contribuie
semnificativ la raspunsul total. Criteriul frecvent utilizat în codurile de proiectare
considera un numar de moduri proprii pentru care, masa modala efectiva totala
obtinuta prin sumarea maselor modale individuale (pentru fiecare din directiile X, Y, Z
sau pentru alte directii relevante) este cel putin 90% din masa totala a structurii.
Daca acest criteriu nu este satisfacut, trebuie considerate toate modurile proprii care au
masele modale efective mai mari ca 5% din masa totala a structurii.
Pentru situatii dificile (spre exemplu: cladiri cu o contributie semnificativa a modurile
de torsiune sau includerea componentei verticale a acţiunii seismice în proiectare),
numarul minim de moduri proprii trebuie sa fie cel putin egal cu 3 n , n fiind
numarul de niveluri deasupra fundatiei sau extremitatii superioare a bazei rigide, iar
perioadele proprii de vibratie considerate trebuie sa depaseasca o valoare limita
definita în functie de perioada de colt T
c
. Acest criteriu trebuie aplicat daca nu a fost
posibila satisfacerea unuia din cele doua criterii de mai sus referitoare la masele
modale efective.
C 4-14
Alte marimi de raspuns (de exemplu: momentul de rasturnare la baza, deplasarea
maxima la extremitatea superioara a cladirii) sunt mai putin sensibile ca forta tăietoare
de baza la considerarea tuturor modurilor proprii semnificative. Marimile locale de
raspuns (deplasari relative de nivel, eforturi din elemente) sunt mult mai sensibile la
contributiile modurilor proprii semnificative. Considerarea unui numar suficient de
moduri proprii permite determinarea cu acuratete a raspunsului dinamic maxim local.
C4.5.3.3.2 Raspunsul total maxim nu se poate determina prin suprapunerea directa a
maximelor modale, datorita nesimultaneitatii acestor maxime.
Daca raspunsurile modale care au contributii semnificative în raspunsul total, pot fi
considerate independente, efectul total maxim produs de actiunea seismică este estimat
prin regula de combinare modala SRSS - radacina patrata din suma patratelor, cu
relatia (4.12). Regula SRSS de compunere a maximelor modale este adecvata în cazul
structurilor cu moduri proprii de vibratie clar separate.
Daca raspunsurile corespunzatoare modurilor proprii j şi k nu pot fi considerate
independente, o regula mai precisa de combinare a raspunsurilor maxime modale este
CQC - combinatia patratica completa:

∑∑
= =
=
N
j
Ek Ej
N
k
jk E
E E E
1 1
ρ
(C 4.1)
unde
E
E
efectul total maxim
E
Ek
efectul maxim în modul propriu k de vibraţie
E
Ej
efectul maxim în modul propriu j de vibraţie
jk
ρ coeficientul de corelatie dintre modurile proprii j şi k
N numarul modurilor proprii considerate
Coeficientii de corelatie modala se calculeaza cu urmatoarea relatie:

2 2 2 2 2 2
) ( 4 ) 1 ( 4 ) 1 (
) ( 8
2
3
r r r r
r r
k j k j
k j k j
jk
ξ ξ ξ ξ
ξ ξ ξ ξ
ρ
+ + + + −
+
= (C 4.2)
unde
j
k
T
T
r = este raportul perioadelor proprii, iar
j
ξ şi
k
ξ sunt fractiuni din
amortizarea critica asociate modurilor proprii j şi k. Daca pentru modurile proprii se
considera aceeasi valoare pentru fractiunea din amortizarea critica
k j
ξ ξ ξ = = ,
relatia de mai sus devine:

2 2 2 2
2
) 1 ( 4 ) 1 (
8
2
3
r r r
r
jk
+ + −
=
ξ
ξ
ρ (C 4.3)
Daca doua moduri proprii de vibratie cu aceeasi amortizare, au perioadele proprii
foarte apropiate ( raportul r este apropiat de 1) şi coeficientul de corelatie modala are o
valoare apropiata de 1. în Figura C 4.8 sunt reprezentate valorile coeficientului de
corelatie în functie de raportul perioadelor proprii r, pentru diferite fractiunii din
amortizarea critica vascoasa modala = ξ 0,02 , 0,05 şi 0,10.
C 4-15

Figura C 4.8.
Pentru valori ale raportului r egale cu 0,9 şi respectiv 1/0,9 =1,11 şi o fractiune din
amortizarea critica 0,05 (5%), corelatia modala devine semnificativa cu un coeficient
de corelatie 0,47, iar modurile proprii nu mai pot fi considerate independente.
Comparatiile dintre rezultate obtinute cu metoda dinamica liniara şi metoda modala cu
spectru de raspuns evidentiaza acuratetea compunerii CQC pentru cazuri în care
precizia rezultatelor obtinute prin compunere SRSS este afectata (subestimata) de
corelatiile modale şi de termenii comuni corespunzatori. CQC este denumita
combinatia patratica completa deoarece include, atat termeni patratici modali
individuali, cat şi termeni modali comuni. Termenii modali comuni pot fi pozitivi sau
negativi, în functie de semnele efectelor modale corespunzatoare.
De altfel, compunerea modala SRSS este un caz particular al compunerii patratice
complete CQC, pentru
jk
ρ

= 0 daca j ≠ k

şi evident
jk
ρ

=1 daca j = k .
Regulile de compunere a maximelor modale SRSS şi CQC au fost dezvoltate pe baza
teoriei vibratiilor aleatoare. Estimatiile raspunsului maxim total sunt mai precise
pentru miscari seismice caracterizate de o compozitie spectrala cu banda lata de
frecvente şi o durata efectiva asociata fazei puternice sensibil mai mare ca perioada
fundamentala de vibratie a structurii. Pentru miscari seismice impulsive, cu durate
efective scurte, precizia rezultatelor este mai redusă. Regulile SRSS şi CQC sunt
adecvate pentru estimarea raspunsului total maxim daca actiunea seismică pentru
proiectare este reprezentata printr-un spectru neted de raspuns, obtinut prin medierea
statistica a spectrelor de raspuns corespunzatoare unui set de accelerograme seismice.
Fiecare raspuns total maxim total trebuie estimat numai prin compunerea maximelor
modale ale aceluiasi tip de marime de raspuns, determinarea indirecta prin utilizarea
altor marimi diferite de raspuns maxim modal fiind incorectă.
C4.5.3.5 Metoda fortelor laterale şi calculul modal conduc sistematic la rezultate
neconservative, când capacităţile de rezistenta ale etajelor au o distributie neregulata
pe inaltime, aparand o concentrare a cerintelor de ductilitate la anumite etaje ale
cladirii. În zonele cu iregularităţi unde se localizează comportarea inelastica, se pot
produce ruperi ale elementelor structurale şi pot apare eforturi suplimentare care nu au
fost anticipate în proiectarea detaliata a structurii. Raspunsul seismic al structurii este
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
0,5 1 1,5 2
r
C
o
e
f
.

c
o
r
e
l
.
0,02
0,05
0,1
C 4-16
foarte sensibil la comportarea inelastica din zonele "critice", precum şi la detalierea
acestor zone.
În structurile regulate, cerintele de deformare inelastica tind sa se distribuie în intreaga
structura, obtinindu-se o "dispersie" a disiparii de energie şi degradarilor posibile.
Calculul static neliniar incremental considera, cu acurateţe, distributii neregulate de
capacitati de rezistenta. Procedeul are o serie de limitari şi nu poate fi aplicat, spre
exemplu, structurilor de cladiri inalte (flexibile) cu perioade fundamentale de vibratie
foarte lungi.
În calculul raspunsului dinamic inelastic prin integrarea directa a ecuaţiilor diferentiale
cuplate care descriu miscarea seismică a structurii, capacităţile de rezistenta ale
diferitelor componente structurale sunt tratate adecvat.
Rezultatele obtinute prin calcul dinamic inelastic sunt apropiate de realitate, daca
vibraţiile structurale au amplitudini suficient de mari pentru a produce curgeri
semnificative în timpul unui cutremur puternic. în plus, aceste rezultate sunt fiabile
daca au fost obtinute pe baza prelucrarii statistice a raspunsurilor inelastice obtinute
pentru un set de accelerograme seismice ale terenului inregistrate /simulate, selectate
şi calibrate corespunzator.
Acurateţea rezultatelor unui calcul dinamic inelastic este sensibila la:
- numarul de accelerograme seismice compatibile cu amplasamentul clădirii
analizate;
- limitele practice de modelarea efectelor de interactiune intre elementele cu
comportare inelastica;
- algoritmul de calcul neliniar;
- legea constitutiva care descrie comportarea histeretica a componentelor
structurale
C4.5.3.6 Datorită naturii multidirectionale a miscarii terenului, componentele
orizontale şi componenta verticala (când este considerată) ale acţiunii seismice sunt
aplicate asupra unei structuri.
Simultaneitatea celor doua componente pe directii ortogonale în plan orizontal sau a
celor 3 componente de translatie pe directii ortogonale ale miscarii terenului poate fi
considerata numai în calculul raspunsului seismic spatial (liniar/neliniar) prin integrare
directa a ecuaţiilor diferentiale de miscare pe directiile gradelor de libertate dinamica
ale unui model structural tridimensional.
Deoarece valorile maxime ale efectelor produse de componentele acţiunii seismice nu
sunt simultane, pentru estimarea efectului maxim E produs prin aplicarea simultana a
celor trei componente ale acţiunii seismice, se utilizeaza reguli de combinare
fundamentate probabilistic. Regula de referinta pentru compunerea “spatiala” a
efectelor maxime E
x
, E
y
, E
z
produse prin aplicarea separata a fiecareia din
componentele acţiunii seismice este radacina patrata din suma patratelor (SRSS) :

2 2 2
z y x
E E E E + + =
(C 4.4)
Daca fiecare din efectele E
x
, E
y
şi E
z
sunt calculate prin compunerea CQC a
contribuţiilor modale maxime şi componentele acţiunii seismice pe directiile X, Y, Z
sunt statistic independente, atunci E reprezintă o estimatie a efectului maxim produs
C 4-17
prin aplicarea simultana a celor trei componente ale acţiunii seismice, independenta de
orientarea axelor orizontale X şi Y.
SRSS este regula de referinta pentru combinatia spatiala de efecte, nu numai în
conditiile aplicarii metodei modale cu spectre de raspuns şi compunerii CQC
unidirectionale pentru contributiile modale maxime, dar şi în calculul static liniar cu
forţe seismice echivalente sau în calculul static neliniar incremental (“pushover”).
Codul accepta ca regula de compunere alternativa, combinatia liniara procentuala:

Edx
E ”+” 0,30
Edy
E ”+” 0,30
Edz
E
0,30
Edx
E ”+” 0,30
Edy
E ”+”
Edz
E
0,30
Edx
E ”+”
Edy
E ”+” 0,30
Edz
E
(C 4.5)
Cand cei trei termeni au acelasi semn, valoarea 0.275 corespunde celei mai bune
aproximatii liniare în medie a combinatiei SRSS. Rotunjirea acestei valori la 0,3
conduce la valori subestimate sau supraestimate cu cel mult 10%.
La structurile regulate în plan, cu sisteme rezistente la forţe laterale, independente pe
doua directii orizontale principale, componenta acţiunii seismice aplicata pe o directie
nu produce efecte semnificative în sistemul rezistent situat pe directia ortogonala. Din
acest motiv, pentru cladirile regulate în plan, cu sisteme independente alcatuite din
pereti structurali sau din contravantuiri verticale, nu este necesară combinaţia spatială
a efectelor produse de cele doua componente orizontale ale acţiunii seismice.
C4.5.3.6.2 Codul P100-1/2011 considera componenta verticala a acţiunii seismice
numai când efectele sale sunt semnificative. Conditiile şi modelul de calcul sunt
asemanatoare cu cele specificate de norma europeana ENV 1–Eurocode 8.
În general, componenta verticală a acţiunii seismice se poate neglija, cu anumite
exceptii, deoarece:
- efectele sale pot fi acoperite prin proiectare la incarcari permanente şi utile ;
- perioadele proprii de vibratie de translatie pe directia verticala ale
ansamblului structural sunt foarte scurte, fiind determinate de rigiditati axiale
mari ale elementelor structurale verticale, iar amplificarile spectrale de raspuns
verticale corespunzatoare acestor perioade sunt.
Spre exemplu, în EN1998-1:2004, componenta verticală este considerata în calcul,
când urmatoarele conditii sunt satisfacute:
(1) valoarea de varf a acceleratiei verticale depaseste 0,25g
(2) cladirea şi componentele structurale se inscriu în urmatoarele categorii: (0)
(a) clădirea are bază izolată seismic
(b) elemente orizontale sau aproape orizontale cu deschideri de cel putin 20 m
console cu lungimi mai mari ca 5m; elemente alcatuite din beton precomprimat;
elemente orizontale care suporta unul sau mai multi stalpi în puncte de rezemare
indirectă. ( )
În cazurile detaliate de conditia (2b), raspunsul dinamic la componenta verticala are un
caracter local, implicând un model partial care descrie aspectele importante ale
raspunsului seismic pe directie verticala. Modelul partial include elementele orizontale
pentru care se considera actiunea componentei verticale, dar şi elemente sau
C 4-18
substructuri care constituie reazeme pentru aceste elemente, elementele adiacente (din
deschideri adiacente) putind fi considerate prin rigiditatile lor.
C4.6 Verificarea siguranţei
C 4.6.2 Starea limită ultimă
C4.6.2 Concepţia modernă a proiectării seismice are în vedere un răspuns seismic
neliniar al structurii. Acesta este definit de „echilibrul” dintre cele două proprietăţi
esenţiale ale structurii, rezistenţa şi ductilitatea, reprezentată schematic în Figura C 4.9

Figura C 4.9.
Această reprezentare admite ipoteza că cerinţa de deplasare în răspunsul seismic
elastic mărgineşte superior cerinţa de deplasare în răspunsul neliniar. Această ipoteză,
enunţată de Newmark şi Hall pentru domeniul structurilor cu perioada de vibraţie mai
mare decât perioada predominantă a spectrului de răspuns în acceleraţii, este
confirmată de numeroase studii şi a fundamentat aşa numita “regulă a deplasării egale”
Odată fixată capacitatea de deformare în domeniul neliniar (ductilitatea caracterizată
de raportul d
u
/d
y
), rezultă rezistenţa laterală necesară.
Codurile de proiectare moderne se bazează pe urmatoarea filozofie:
- alcătuirea elementelor (de exemplu, mărimea secţiunii de beton raportată la
forţa axială şi forţa tăietoare, armarea longitudinală şi transversală în cazul
elementelor de beton armat) asigură implicit o anumită ductilitate pentru
sistemul structural.
- forţele seismice de proiectare se stabilesc pe baza unui coeficient de reducere
q, corelat cu ductilitatea potenţială a structurii. În felul acesta valorile
eforturilor secţionale de proiectare (cerinţa de rezistenţă) sunt fixate. Condiţia
de rezistenţă a structurii implică atunci verificarea relaţiei (4.23) exprimată în
termeni de rezistenţă (încovoiere cu forţă axială, forţă tăietoare) pentru toate
elementele structurii. Rezistenţa secţiunilor corespunde, atunci când se
efectuează proiectarea la starea limită de rezistenţă, stadiului ultim de solicitare
a secţiunilor. De exemplu, pentru solicitarea de încovoiere cu forţa axială
pentru elemente de beton armat stadiul ultim este cel corespunzător atingerii
deformaţiei ultime în betonul comprimat sau în armătura cea mai întinsă,
distribuţia eforturilor în beton şi armături deducându-se în consecinţă.
In cazurile in care este necesar un control mai sigur al proprietatilor de ductilitate de
ductilitate acestea se verifica explicit prin calcul.
C 4-19
C4.6.2 (2)…(5) Relaţia (4.22) exprimă condiţia de limitare a efectelor de ordinul 2
prin limitarea raportului dintre valorile aproximative ale sporului de moment în stâlpi,
datorată acestui efect, determinat pe baza echilibrului în poziţia deformată a structurii
şi, respectiv, a momentului de etaj (Figura C 4.10).

Figura C 4.10.
Expresia (4.24) şi întreaga procedură de evaluare a efectelor de ordinul 2 preluată din
codurile americane au fost fundamentate prin studii speciale având acest obiectiv.
Metodologia este similară cu cea prevăzută în STAS 10107/0-90 pentru stâlpii flexibili
de beton armat, cu excepţia faptului că parametrul este diferit. Astfel, în locul
amplificatorului 1/(1-θ), în standardul românesc înlocuit de SR EN 1992-1:2004 de la
1.01.2011 amplificatorul era ( )
cr
N N − = 1 / 1 η , stabilit prin aşa numita formulă a lui
Perry. Ncr este forta de fambaj Euler.
C4.6.2 (6) Procedura prezentată mai sus corespunde fazei de proiectare a structurilor.
Metodele de calcul neliniar se aplică unor structuri cu alcătuire cunoscută, de exemplu,
unor structuri proiectate cu metodologia indicată la (1).
La aceste structuri se cunoaşte deci rezistenţa elementelor şi a ansamblului, ceea ce
permite ca verificarea siguranţei exprimată de condiţia (4.24) să se facă în termeni de
deformaţie.
De exemplu, în cazul aplicării calculului neliniar aceasta înseamnă verificarea
deformaţiilor elementelor (rotiri plastice, deplasări relative de nivel), cu cerinţele
corespunzătoare stării limită considerate.
În cazul ruperilor de tip fragil, cum este cea prin forţă tăietoare, verificarea nu se poate
face decât în termeni de forţă. Valorile de proiectare ale forţelor se deduc din
echilibrul la limită pe mecanismul potenţial de disipare de energie. De exemplu,
valorile forţelor tăietoare de proiectare din grinzi corespund dezvoltării articulaţiilor
plastice la extremităţi sub momentele capabile.
C4.6.2.3 În această secţiune se prezintă condiţiile generale pe care trebuie să le
îndeplinească un mecanism de disipare de energie favorabil. Astfel, mecanismul
plastic cinematic trebuie să aibă articulaţiile plastice distribuite în întreaga structură
pentru ca cerinţele de rotire plastice sa fie minime. Pentru o structură etajată de clădire,
acest mecanism presupune formarea articulaţiilor plastice la extremităţile grinzilor şi
la baza stâlpilor.
C 4-20
Un mecanism de etaj, cu deformaţiile plastice concentrate în stâlpii unui singur nivel
este cu totul indezirabil. Deplasarile structurale sunt foarte mari în acest caz şi pot
pune în pericol stabilitatea construcţiei. Pe de altă parte, zonele cu deformaţii plastice
trebuie astfel alcătuite încât să posede o ductilitate foarte înaltă.
Pentru ca mecanismul dorit de disipare de energie să poată fi realizat este esenţial ca
legăturile între elementele structurale (de exemplu, nodurile structurilor în cadre) şi
planşee să rămână solicitate în domeniul elastic de comportare. În caz contrar,
deformaţiile structurii pot creşte excesiv şi necontrolat. De exemplu, deformaţii
neliniare relativ mici ale nodurilor pot duce la dublarea deplasărilor laterale. Din punct
de vedere practic, impunerea mecanismului de disipare a energiei seismice se
realizează prin proiectarea adecvată a rezistenţei elementelor - metoda ierarhizării
capacităţii de rezistenţă. Potrivit acestei metode, elementelor cărora se doreşte să li se
impună o comportare elastică li se asigură prin dimensionare o rezistenţă suficient
sporită faţă de cea rezultată strict din echilibrul mecanismului structural sub sistemul
forţelor de proiectare.
C4.6.2.5 Concepţia de proiectare seismică curentă are în vedere dezvoltarea
deformaţiilor plastice în suprastructură, cu menţinerea infrastructurii şi fundaţiilor,
adică a bazei construcţiilor, în domeniul elastic de comportare.
Realizarea în practică a acestui concept se face, aşa cum s-a aratat în secţiunea
precedentă, prin evaluarea la nivelul maxim probabil a eforturilor aplicate efectiv de
suprastructură elementelor infrastructurii şi fundaţiilor, inclusiv cu considerarea unor
efecte de suprarezistenţă. În cazul unei structuri etajate de beton armat, aceasta ar
implica, de exemplu, considerarea secţiunii efective de armătură longitudinală în stâlpi
şi pereţi, mai mare, în majoritatea cazurilor, decât cea strict necesară rezultată din
calcul, si considerand, cu caracter acoperitor, si posibilitatea, foarte probabila, ca in
armaturile din zonele plastice sa se dezvolte eforturi unitare decat limiae de curgere a
minimă specificată. Expresia (4.25) rezultă dintr-o asemenea abordare. Altfel spus,
încărcările aplicate de suprastructură bazei sale corespund mecanismului structural de
disipare de energie. Valoarea γ
Rd
Ω = 1,5, din cazul infrastructurilor şi a unor sisteme
de fundare comune elementelor verticale, ia în considerare anumite componente ale
mecanismului de rezistenţă ignorate în modelul de calcul, cum ar fi, de exemplu,
mobilizarea rigidităţii la torsiune a cutiei infrastructurii sau contribuţia împingerii
pasive şi a frecării pe pereţii perimetrali ai subsolurilor.
Alte aspecte ale proiectării fundaţiilor se discută la 5.8.
C4.6.2.5 Starea limită ultimă se raportează la un stadiu de solicitare al construcţiei
care prezintă o marjă de siguranţă suficientă faţă de stadiul în care vieţile oamenilor
pot fi puse în pericol. Obiectivele explicite prezentate la (1) exprimă această concepţie.
În versiunile mai vechi ale codurilor de proiectare se prevedeau verificări ale
deplasărilor laterale numai pentru starea limită de serviciu.
Aşa cum este astăzi larg recunoscut, parametrul cel mai semnificativ pentru calitatea
răspunsului seismic este deplasarea laterală. Din acest motiv, pe lângă verificările de
rezistenţă şi măsurile de alcătuire pentru asigurarea ductilităţii elementelor structurale,
P100-1: 2011 a introdus şi obligativitatea verificării deplasărilor la SLU. Este de
observat că în cazul aplicării metodelor de calcul neliniar, verificările se fac numai în
termeni de deplasare. Din raţiuni de simplificare a proiectării, în situaţiile în care
cerinţele de deplasare impuse de cutremur sunt suficient de mici şi ele se încadrează cu
uşurinţă în limitele admise, se poate renunţa la verificarea explicită a deplasărilor. De
C 4-21
exemplu, în cazul cutremurelor din Banat, caracterizate de perioade predominante
scurte, pentru clădiri relativ flexibile, de tipul cadrelor etajate, cerinţele de deplasari
calculate cu:
S
d
= (T/2π)
2
S
a
(C 4.6)
se încadrează, de regulă, în limitele admise datorită coeficientul de amplificare mic,
corespunzător domeniului specific din spectrul de răspuns pe amplasament.
C4.6.2.7(4) Noua ediţie a Codului de proiectare seismică prevede pentru lăţimea
necesară a rostului seismic o valoare mai mică decât în ediţia precedentă.
Această modificare este justificată pentru că probabilitatea ca cele două clădiri vecine
să înregistreze deplasările maxime, în sensuri diferite, în acelaşi moment de timp, este
extrem de mică. Relaţia (4.27) este similară ca structură cu relaţiile pentru stabilirea
efectelor maxime ale acţiunii în răspunsul modal cu aşa numita regulă (statistică) a
rădăcinii pătrate din suma pătratelor răspunsurilor modale maxime.
C4.6.3.2(1) Starea limită de serviciu are în vedere satisfacerea exigenţei de limitare a
degradarilor. SLS prevede, din acest motiv, numai verificări ale deplasărilor relative
de nivel asociate acţiunii unor cutremure mai frecvente decât cele considerate pentru
verificările SLU.
Verificările cu relaţiile (4.28) și (4.29) sunt identice cu cele prevăzute în EC 8.
Până când vor fi disponibile harta de hazard seismic şi cea a unor spectre de răspuns
asociate cutremurului asociat SLS, cerinţele de deplasare se stabilesc aproximativ ca o
fracţiune din deplasarea laterală calculată la SLU pentru cutremurul de proiectare.
În noua ediţie s-a introdus o condiţie distinctă pentru verificarea rigidităţilor laterale la
construcţiile cu componente nestructurale ancorate de structură, dar care nu stânjenesc
deformaţiile elemenelor structurale.
În comentariile la Anexa E se discută alte aspecte de concepţie şi de detaliu referitoare
la verificările structurilor la deplasările laterale.
C4.7 Sinteza metodelor de proiectare
C4.7 În actuala versiune a codului s-a preluat tabelul cu sinteza metodelor de
proiectare la acţiuni seismice din P100/1992.
Sinteza pune în evidenţă elementele esenţiale ale proiectării seismice bazate pe
calculul structural elastic, respectiv neliniar. În timp ce în primul caz,metoda curenta
de proiectare, impunerea mecanismului de plastificare urmărit se realizează prin
ierarhizarea rezistenţelor elementelor, în cel de-al doilea caz, metoda „avansata” de
proiectare, cerinţele şi capacităţile se determină direct, pe baza răspunsului seismic
neliniar calculat, care se apropie cel mai mult de cel efectiv.

Bibliografie:

ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATC 40,
Redwood City, CA.
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1:
General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
C 4-22
Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 – A method for non-linear seismic analysis of
RC buildings, Proc. of the 9
th
WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-116.
Fajfar, P. (2000). A nonlinear analysis method for performance-based seismic design.
Earthq. Spectra, 16(8).
Ministerul Lucrărilor Publice (2006), CR 2 – 1 – 1.1: Cod de proiectare a
construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat, Bucureşti.
Ministerul Lucrărilor Publice (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea
antiseismică a construcţiilor de locuinţe, agrozootehnice şi industriale, INCERC
Bucureşti, Buletinul Construcţiilor, no. 1-2, 1992, 151 p.
Newmark, N. M. şi Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake
Engineering Research Institute, Berkeley, CA, USA.
Anagnostoupoulos, S.A, Chapter 8. Buildings, în Computer Analysis and Design of
Earthquake Resistant Structures. A Handbook, Editors Beskos D., Anagnostoupoulos,
S.A, Computational Mechanics Publications, Southampton, 1997
Anastassiadis, K., Avramidis I.E., Athanatopoulou, A. Critical Comments on
Eurocode 8 Sections 3 and 4, Draft no.1/2000, 12
th
European Conference on
Earthquake Engineering, London , 2002, Paper No.095
Anastassiadis, K., Avramidis I.E., Athanatopoulou, A. Critical Comments on
Eurocode 8 Parts 1-1 and 1-2, 11
th
European Conference on Earthquake Engineering,
Paris , 1998, Balkema Rotterdam, Paper No.095
Chopra A. K., Dynamics of Structures, Prentice Hall, 2001
Clough, R.W, Penzien,J.,Dynamics of Structures, McGraw-Hill,Second Edition, 1993
Cosenza, E., Manfredi, G., Realfonzo, R., Torsional effects and regularity conditions
în RC buildings, 12
th
World Conference on Earthquake Engineering, Auckland , New
Zeeland, 2000, Paper No. 2551
Der Kiureghian, A., A Response Spectrum Method for Random Vibration Analysis of
MDOF Systems, Earthquake Engineering and Structural Dynamics,Vol.9,419-435,
John Willey and Sons,1981
Dubină D., Lungu D. coordonatori, Construcţii amplasate în zone cu mişcări seismice
puternice, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003
Fardis, M.N, Chapter 9. Reinforced concrete structures, în Computer Analysis and
Design of Earthquake Resistant Structures.A Handbook, Editors Beskos D.E,
Anagnostoupoulos, S.A , Computational Mechanics Publications, Southampton,1997
Fardis M.N, Current developments and future prospects of the European Code for
seismic design and rehabilitation of Buildings: Eurocode 8, 13
th
World Conference on
Earthquake Engineering, Vancouver , Canada, August 1-6, 2004, Paper No. 2025
Fardis M.N, Code Deveopments în Earthquake Engineering, 12
th
European
Conference on Earthquake Engineering, London , 2002, Paper No.845
Ifrim M., Dinamica structurilor şi inginerie seismică, EDP, Bucureşti, 1984
Mazzolani F. M., Piluso V., Theory and Design of Seismic Resistant Steel Frames,
E&FN Spon, 1996
C 4-23
Paulay, T, Priestley, M.J.N, Seismic Design of Reinforced Concrete and Masonry
Buildings, John Willley& Sons, 1992
Penelis G.E, Kappos, A.J., Earthquake Resistant Concrete Structures, E&FN Spoon,
London, 1997
Saatcioglu, M., Humar, J., Dynamic Analysis of Buildings for Earthquake Resistant-
design, Canadian Journal of Civ. Engn, Vol.30, 338-359, 2003
Wilson E.L., Three–Dimensional Static and Dynamic Analysis of Structures,
Computers and Structures Inc., Berkeley, California, USA, 2002
Wilson E.L., Der Kiureghian A., Bayo, E.P., A Replacement for the SRSS Method în
Seismic Analysis, Earthquake Engineering and Structural Dynamics,Vol.9,187-194,
John Willey and Sons,1981
Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale,
agrozootehnice şi industriale P100-92, Buletinul Construcţiilor, vol.2, 1992
Comite Europeen de Normalisation, 2004, Eurocode 8: Design of Structures for
Earthquake resistance, Part 1: General Rules, Seismic Actions and Rules for
Buildings, CEN Brussels , EN 1998-1 , December 2004
Regulations for Seimic Design – A World List, Suplement 2000, Editor Katayama, T.
International Association for Earthquake Engineering , 2000
2001 California Building Code, California Code of Regulation, Volume 2, based on
1997 Uniform Building Code , ICBO, 2002
ASCE 4-98, Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures and Commentary,
ASCE, 2000
ASCE 7-98, Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures,ASCE, 2000
Draft Regulatory Guide DG-1127 , Combining Modal Responses and Spatial
Components în Seismic Response Analysis, US- NUREG Commision, February 2005
NEHRP Recommended Provisions for Seismic Regulations for New Buildings and
other Structures, (FEMA 450), Part 1 Provisions, 2003 Edition, Buiding Seismic
Safety Council
NEHRP Recommended Provisions for Seismic Regulations for New Buildings and
other Structures, (FEMA 450 ) , Part 2 Commentary, 2003 Edition, Buiding Seismic
Safety Council
Paulay, T. şi Priestley, M.J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry
Buildings, John Wiley & Sons Inc., New York, 744 p.
Postelnicu, T. şi Zamfirescu, D., (1998), Methodology for the calibration of the
seismic forces, 11
th
European Conference on Earthquake Engineering, Paris.
Postelnicu, T. şi Zamfirescu, D. (2001). Towards displacement-based methods in
Romanian seismic design code. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing
Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucureşti, pp. 169-142.
C 4-24

C 5-1
C 5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCŢIILOR DE BETON
C 5.1. Generalităţi
C5.2.1 Definiţiile de la acestă secţiune au fost preluate practic nemodificate din SR
EN 1998-1. Majoritatea lor corespund semnificaţiilor termenilor utilizaţi în prezent şi
în ţara noastră.
Sunt necesare câteva precizări:
(a) S-a preferat denumirea mai convenţională de zonă „critică”, în locul denumirii
de zonă „disipativă”, pentru motivul că în aplicarea metodei de proiectare a ierarhizării
capacităţii de rezistenţă a elementelor structurale există posibilitatea ca în aceaste zone
să nu se formeze articulaţii plastice, sau ca incursiunile la atacul cutremurului de
proiectare, în domeniul postelastic de deformare, să fie slabe. De exemplu,
extremităţile stâlpilor la structurile în cadre proiectate pentru clasa DCH. În acest fel
se evidenţiază faptul că aceste zone sunt cele mai solicitate.
(b) Proporţia referitoare la contribuţia pereţilor structurali, respectiv a cadrelor, în
rezistenţa ansamblului structural, se exprimă prin fracţiunea din forţa tăietoare de bază
in combinatia seismica de incarcari, preluată de cele două subsisteme structurale.
(c) Structurile flexibile la torsiune prezintă un răspuns seismic nefavorabil şi, din
acest motiv, li se atribuie prevederi de proiectare speciale. Astfel de structuri sunt, de
exemplu, sistemele cu elemente rigide concentrate într-o zonă cu dimensiuni relativ
reduse, situată spre mijlocul clădirii, şi cu elemente mult mai flexibile în restul
construcţiei. Aceste sisteme prezintă, de regulă, rotiri de torsiune foarte importante, cu
amplificări periculoase ale deplasărilor elementelor dispuse periferic. Calculul modal
al structurii evidenţiază în asemenea cazuri moduri de bază (primele moduri)
preponderent de torsiune sau care cuplează vibraţiile de translaţie cu vibraţii de
torsiune, cu ponderi apropiate, făcând dificil controlul comportării structurii.
Asemenea moduri de comportare sunt, în principiu, nerecomandate. În acest scop,
pentru echilibrarea structurii din punct de vedere al rigidităţii se recomandă plasarea
unor pereţi pe contur, dispuşi în poziţie avantajoasă, sau mărirea rigidităţii cadrelor
perimetrale, cel mai eficient prin sporirea dimensiunilor (înălţimii) grinzilor. Eficienţa
acestor intervenţii se poate verifica printr-un efect de decuplare a vibraţiilor de
translaţie de cele de răsucire de ansamblu.
În Figura C 5.1se prezintă, de exemplu, o structură cu moduri cuplate, sensibilă la
răsucire (a), şi aceeaşi structură îmbunătăţită prin sporirea rigităţii elementelor de pe
contur (b).

Figura C 5.1.
a) b)
C 5-2
În caz că măsurile de echilibrare ale rigidăţii sistemului nu sunt posibile, răspunsul
seismic este mai greu controlabil. În asemenea cazuri este necesară sporirea gradului
de asigurare prin sporirea forţelor seismice de proiectare.
(d) Sistemele de tip pendul inversat reprezintă structuri lipsite de redundanţă,
respectiv de rezerve structurale. În structuri ingineresti, cum sunt castelele de apă,
turnurile de televiziune, coşurile de fum, disiparea de energie are loc, de regulă, numai
în zona de la baza trunchiului, singurul element al structurii. Şi în aceste situaţii este
necesară sporirea siguranţei prin mărirea forţelor de calcul, de această dată pentru
compensarea lipsei de redundanţă. ( )
În cazul halelor parter, dacă planşeul de acoperiş realizează rolul de diafragmă legând
capetele stâlpilor, situaţia structurii în ansamblu este mai bună decât în cazul unei
structuri realizate din elemente neconectate, lucrând individual. Dacă legăturile
acoperişului de stâlpi sunt articulate, stâlpii lucrează pe o schemă de consolă. Cu toată
lipsa aparentă de redundanţă, sistemul în ansamblu poate evidenţia o anumită
suprarezistenţă, stâlpii intrând succesiv (nu simultan) în domeniul plastic de deformare,
ca urmare a variabilităţii rezistenţelor materialelor. Dacă stâlpii au încărcări axiale
relativ mici, atunci ei posedă o ductilitate substanţială, similară cu cea a elementelor
încovoiate dublu armate. Pe această bază, structurile halelor care respectă condiţiile
notei de la sfârşitul secţiunii nu sunt penalizate prin sporirea forţelor seismice de
calcul (vezi 5.2.2.2) şi nu se încadrează în sistemul de tip pendul inversat.
De asemenea, nu se încadrează în această categorie cadrele cu un singur nivel, cu rigle
legate de stâlpi prin noduri rigide, indiferent de mărimea eforturilor unitare de
compresiune din stâlpi.
C 5.2. Principii de proiectare
C5.2 (1)-(3) Răspunsul seismic al unei structuri este dependent de relaţia dintre doi
factori majori: rezistenţa şi ductilitatea. Cu cât structura este mai puternică, cu atât
cerinţa de ductilitate este mai mică, şi invers. De asemenea, dacă structura este
înzestrată cu o ductilitate substanţială, care este mobilizată la acţiunea cutremurului,
aceasta poate fi mai puţin rezistentă decât o construcţie cu o ductilitate capabilă mai
mică. Acest “echilibru” între rezistenţă şi ductilitate (exprimata prin raportul intre
deplasarea ultima si cea de la initierea curgerii) este reprezentat schematic în Figura C
5.2, unde comportarea structurilor se aproximează prin relaţii ideal elasto-plastice.

Figura C 5.2.
C 5-3
Relaţia între rezistenţă şi ductilitate are corespondent în alcătuirea secţiunilor
elementelor structurale. La structuri de beton armat, rezistenţa la încovoiere, cu sau
fără forţă axială, este dependentă de armăturile longitudinale, în timp ce ductilitatea
depinde în special de armarea transversală în zonele critice (disipative).
Proiectantul, în principiu, poate opta pentru soluţii diferite, alegând capacităţi de
rezistenţă mai mari şi ductilităţi capabile mai mici, sau invers. În contextul aplicării
codului de proiectare, apare necesitatea optării între proiectarea în condiţiile clasei de
ductilitate înaltă, DCH, sau medii, DCM. Pentru construcţiile curente, codurile de
proiectare au în vedere un răspuns seismic în care să nu se impună structurilor
deplasări mai mari decât cele corespunzătoare unor factori de ductilitate de 4 - 5,
pentru a evita degradările structurale şi deformaţiile remanente prea mari. Până la
această limită comportarea ductilă este preferabilă unui răspuns mai puţin ductil, mai
ales în zonele seismice cu valori a
g
mari. Un asemenea răpuns se obţine proiectând
clădirea pentru clasa DCH.
În zonele cu seismicitate slabă, sau la construcţii cu capacitate de rezistenţă mare, ca
urmare a dimensiunilor impuse pe alte criterii decât cele structurale, este de aşteptat ca
o ductilitate mare să nu fie mobilizată integral şi, din acest motiv, la aceste construcţii
măsurile de ductilizare şi, inclusiv, clasa de ductilitate pot fi reduse. Proiectarea pentru
clasa DCM corespunde acestor condiţii. În principiu, însă, proiectarea la DCM poate
constitui o opţiune şi pentru regiunile seismice cu seismicitate mai înaltă.
Proiectarea la DCM este mai simplă şi poate conferi o comportare mai bună pentru
cutremure moderate. DCH oferă o siguranţă superioară clasei DCM în ceea ce priveşte
prăbuşirea la acţiuni seismice mai puternice decât cea de proiectare. Din acest motiv,
proiectarea la DCM este întotdeauna de preferat în zone seismice cu seismicitate foarte
înaltă.
C.5.2.1 (4) P100-1:2011 admite proiectarea structurilor numai pe considerente de
rezistenţă, dacă şi forţele de proiectare sunt suficient de mari pentru a se obţine un
răspuns seismic practic elastic. În aceste condiţii nu trebuie să se prevadă măsuri de
ductilizare (clasa de ductilitate joasă DCL). Factorul de comportare supraunitar, 1.5, ia
în considerare suprarezistenţa structurii datorata in special diferenţei între valorile de
proiectare şi cele efective ale rezistentelor de proiectare.
P100 recomandă alegerea DCL numai pentru regiunile cu seismicitate joasă pentru că
structurile astfel proiectate pot să nu aibe o margine de siguranţă suficientă fata de
cutremure mai puternice decât cel de proiectare.
C5.2.2.1 În această secţiune sunt identificate tipurile de structuri pentru clădiri.
Definirea lor a fost facută la 5.1.
C5.2.2.2 (1)..(3) Forţa seismică de proiectare poate fi redusă în raport cu valoarea
forţei în răspunsul seismic elastic datorită:
- dezvoltării unor deformaţii postelastice consistente (ductilitatea)
- rezervelor de rezistenţă pe care structura le capătă ca urmare a metologiei de
proiectare, adică aşa numitei suprarezistenţe a structurii.


C 5-4

Figura C 5.3.
Suprarezistenţa are trei surse principale (Figura C 5.3):
(i) Suprarezistenţa rezultată din faptul că rezistenţele efective ale materialelor
(după caz, beton, oţel, zidărie) sunt în realitate mai mari decât rezistenţele de
proiectare, care sunt rezistenţele minime probabile.
(ii) Suprarezistenţa rezultată din modul concret în care se realizează proiectarea
elementelor.
Astfel, la o clădire etajată, de cele mai multe ori secţiunile stâlpilor şi pereţilor sunt
menţinute constante pe toată înălţimea clădirii, deşi eforturile scad de la bază către
vârful acesteia. De asemenea, dimensiunile minime constructive, sau procentele
minime de armare, sunt de multe ori superioare dimensiunilor rezultate efectiv din
calcul, iar la alcătuirea secţiunilor, în marea majoritate a cazurilor, rotunjirea
secţiunilor necesare se face în plus.
(iii) Suprarezistenţa de sistem, rezultată din faptul că articulaţiile plastice nu se
formează simultan, ci pe masură ce forţele orizontale cresc, astfel încât curba forţă -
deplasare a structurii nu prezintă un palier orizontal, ci este ascendentă după apariţia
primei plastificări. Aceasta este manifestarea redundanţei structurale. ( )
Reprezentarea din Figura C 5.3este una schematică pentru că influenţa celor 3 surse de
suprarezistenţă se manifestă împreună la orice nivel de solicitare.
În normele româneşti, separarea factorului de reducere datorat ductilităţii de cel
datorat suprarezistenţei apare pentru prima oară în P100-1:2004, procedura fiind
similară cu cea din Eurocod.
În tabelul 5.1 factorul de reducere apare sub forma produsului q
µ
q
sr
dintre cei doi
factori parţiali, fără ca aceste notaţii să apară explicit.
Fractiunea din factorul de comportare care ia ia in considerare ductilitatea potentiala a
structurii si efectele de supraezistenta identificate la (i) si (ii) ia valori între 5 şi 2,
funcţie de ductilitatea potenţială a sistemului şi de clasa de ductilitate aleasă. Aceasta
este separata de fractiunea α
u

1
care reprezintă raportul dintre forţa înregistrată de
structură în momentul ultim şi forţa corespunzătoare iniţierii curgerii (altfel spus,
formării primei articulaţii plastice). Factorul α
u

1
≥ 1 exprimă astfel, formal, numai
suprarezistenţa de sistem, fiind cu atât mai mare cu cât este mai redundantă structura.
C 5-5
La clădirile din clasa DCL se presupune că suprarezistenţa materialelor şi a
elementelor corespunde, asa cums-a aratat, unui factor de comportare q = 1,5. De
asemenea, se presupune, că aceasta valoare este deja inclusa în valorile din tabelul 5.1
pentru clădirile din DCM şi DCH.
α
1
poate fi considerat ca factor multiplicativ pentru efectele acţiunii seismice din
calculul elastic pentru acţiunea seismică de proiectare. Valoarea sa poate fi calculată
ca valoarea cea mai mică, de la toate capetele elementelor de structură, a raportului
V E
V Rd
M M
M M


,unde M
Rd
este valoarea de proiectare a capacităţii momentului la capătul
elementului, iar M
E
şi M
V
sunt momentele încovoietoare din seism şi, respectiv,
încărcări gravitaţionale incluse în combinaţia de încărcări a situaţiei de proiectare
seismică. Valoarea lui α
u
poate fi calculată ca raportul dintre forţa tăietoare de bază din
dezvoltarea unui mecanism complet plastic conform unei analize pushover (calcul
„biografic” static neliniar) şi forţa tăietoare de bază datorată acţiunii seismice de
proiectare (Figura C 5.2). Forţele gravitaţionale considerate că acţionează simultan cu
acţiunea seismică trebuie menţinute constante în analiza pushover, în timp ce forţele
laterale cresc. Pentru consecvenţă, la calcularea lui α
1
, în analiza pushover capacităţile
de moment ale capetelor elementului trebuie să ia valorile de proiectare M
Rd
. Dacă
sunt folosite valorile medii ale capacităţilor de moment, cum se obişnuieşte în analiza
pushover, aceleaşi valori vor fi folosite şi pentru calculul lui α
1
.

Figura C 5.4.
În faza iniţială a proiectării nu se cunoaşte alcătuirea (armarea) structurii astfel încât
procedeul descris mai sus poate fi aplicat pentru verificări ale comportării structurale.
În proiectarea curentă se folosesc valorile propuse în Cod, care sunt definitivate în
funcţie de numărul nivelurilor şi deschiderilor construcţiei, cu alte cuvinte de gradul
de nedeterminare statică (redundanţa) a construcţiei.
Tabelul 5.1 cu valorile maxime ale factorului de comportare q prezintă două noutăţi
faţă de precedenta ediţie a codului.
(i) Valori distincte pentru clasa DCL
Valoarea q = 2 > 1,5, propusă pentru structurile parter cu ν
d
≤ 0,4, are în vedere
ductilitatea „naturală”, fără măsuri de confinare a elementelor de beton armat cu forţe
de compresiune relativ mici.
V
b

α
u
V
db

V
db

α
y
V
db

d
V
b
forţa tăietoare de bază
V
bd
forţa tăietoare de proiectare
Curba forță-depasare
rezultată dintr-un
calcul ”pushover”
C 5-6
(ii) Includerea în componenţa factorului k
w
din componenţa factorului de
comportare pentru structurile cu pereţi. ( )
C.5.2.2.2(4)(5) O serie de construcţii relativ frecvente în prezent, cum sunt parcajele şi
tribunele stadioanelor, pot include pereţi scurţi cu ductilitatea potenţială inferioară
pereţilor lungi din construcţiile de tip obişnuit. Factorul subunitar k
w
este identic cu cel
prevăzut în EC8, în care valorile acestuia depind de raportul între înălţimea şi
lungimea pereţilor.
C.5.2.2.2 (6) Aşa cum s-a arătat la 4.4.3.3, penalizarea structurilor neregulate prin
mărirea forţelor seismice de proiectare se face prin intermediul factorilor de reducere
(vezi şi 5.2.2.2). Invers, în cazul unor structuri care respectă toate regulile de
conformare corectă, se aplică o “bonificaţie” prin sporirea cu 20% a factorului de
reducere.
C.5.2.2.2(8) Proiectarea seismică actuală dispune de instrumente performante de
control al răspunsului seismic, cum sunt metodele de calcul static şi dinamic neliniar.
Acestea permit verificarea explicită a condiţiei
Cerinţa seismică < Capacitate seismică
pentru o construcţie cu alcătuire cunoscută. Pe această cale pot fi validate din punct de
vedere seismic şi construcţii proiectate la forţe seismice corespunzătoare unor valori q
mai mari decât cele indicate în tabelul 5.1
C5.3.2 Condiţiile generale de verificare ale rezistenţei şi ductilităţii structurii au fost
discutate la C4.6.2.2 şi C4.6.2.3. Comentariile făcute acolo sunt valabile şi se referă
aici la structurile de beton armat.
C5.2.3.2(1) Realizarea de incursiuni în domeniul plastic fără reduceri semnificative
ale capacităţii de rezistenţă, înseamnă bucle histeretice stabile care se pot realiza prin
(a) limitarea forţei axiale relative
(b) limitarea forţei tăietoare relative
(c) alcătuirea adecvată a armării ( )
(vezi C5.3.4.1.2, C5.3.4.2.2, C5.3.4.3.2).
C.5.2.3.3.1(6) Răspunsul seismic neliniar al structurilor de beton armat depinde de
„funcţionarea” articulaţiilor plastice. Din acest motiv, prevederile de calcul şi de
alcătuire privesc aceste zone, urmărind să asigure o comportare histeretică stabilă
pentru acestea. În restul zonelor elementelor structurale, de regulă nu se depăşeşte
pragul elastic de deformare. În mod firesc pentru aceste zone, sunt suficiente regulile
pentru elemente structurale „neseismice” din SR EN 1998-1.
C.5.2.3.3.2(2) Relaţiile (5.4) sunt stabilite prin prelucrarea rezultatelor spectrelor
răspunsului seismic dinamic neliniar pentru un domeniu larg de variaţie a parametrilor
T
1
(perioada de oscilaţie) şi valoarea factorului de comportare. Studiul intocmit la
catedra Constructii de beton armat a Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti s-a
bazat pe conditiile seismice specifice teritoriului tarii noastre, utilizand accelerograme
artificiale compatibile cu spectrul de proiectare din P 100.
Răspunsul este exprimat prin valorile cerinţelor de ductilitate de deplasare. Trecerea
de la aceste valori la cele pentru ductilitatea de curbura, conform relatiilor (5.2) se
bazează pe o relaţie aproximativă între factorul de ductilitate de curbură, µ
Φ
, şi factorul
de ductilitate al deplasării, µ
Φ
= 2µ
δ
– 1. Această expresie se bazează pe relaţia
C 5-7
obişnuită între µ
δ
şi µ
Φ
pentru bare fixate la un capăt şi libere la celălalt( intre nod si
sectiunea de moment nul), considerând o lungime a zonei plastice de cca 20% din
lungimea elementului.
Spre deosebire de relatiile date in EC 8, propuse de Fajfar si Vidici, în zona 0–0.7T
c
a
perioadelor de vibraţie a structurilor, unde raspunsul seismic neliniar de deplasare este
superior raspunsului elastic, sporul de deplasare, in raport cu cel corespunzator regulii
„deplasarii egale” (Newmark si Hall), este dependent se rezistenta structurii.
Fundamentarea valorilor coeficientului de amplificare a deplasarilor, c, este prezentată
in comentariile referitoare la anexa E.
C5.2.3.3.3(1) Această secţiune include prevederile de aplicare a metodei ierarhizarii
capacităţii de rezistenţă a elementelor structurale (“capacity design method”), prin care
se impune structurii mecanismul dorit de disipare a energiei.
Aceste mecanisme prevăd în cazul structurilor în cadre formarea articulaţiilor plastice
în grinzi, şi nu în stâlpi: aşa numitul mecanism stâlpi puternici - grinzi slabe. În P100-
1:2006 s-a preluat din Eurocod, în acest scop, relaţia prin care se determină momentele
de proiectare în stâlpi. Condiţia (5.5) exprimă faptul că aceste momente trebuie să fie
mai mari cu 30% pentru clasa H, respectiv cu 20% pentru clasa M, decât momentele
de plastificare a grinzilor, pentru fiecare direcţie şi sens de acţiune ale cutremurului.
Acest ecart este considerat suficient pentru a asigura mecanismul stâlpi puternici -
grinzi slabe, chiar şi pentru un atac seismic în direcţie oblică.
Studii efectuate cu instrumentul calculului dinamic neliniar demonstrează însă că,
ocazional, la construcţii mai deosebite, coeficientul γ
Rd
necesar poate ajunge la valori
de cca 2-2,2.
O altă cauză pentru care relaţia (5.5) poate fi neasigurătoare pentru evitarea apariţiei
articulaţiilor plastice în stâlpi este aceea că distribuţia momentelor încovoietoare în
lungul stâlpului cadrelor etajate pe durata acţiunii seismice poate diferi substanţial de
cea furnizată de calculul elastic la forţele statice echivalente. Răspunsul dinamic
neliniar evidenţiază faptul că poziţia punctului de inflexiune se modifică permanent.
În [Paulay, 1986] se arată că la structuri respectând condiţia (5.5) pot apărea situaţii în
care se formează articulaţii plastice sub grinzi, în timp ce secţiunile de deasupra
acestora sunt supuse la momente cu valori foarte reduse. De altfel, însuşi calculul
elastic pune în evidenţă situaţii în care momentele pe stâlpi, deasupra şi dedesubtul
grinzii, sunt de acelaşi semn (Error! Reference source not found.) atunci când
grinzile sunt relativ flexibile în raport cu stâlpii. În aceste cazuri condiţia (5.5) ar
trebui înlocuită, în principiu, cu o relaţie de forma:


≥ −
Rb Rd coresp Rc
M M M γ
inf sup

sau

≥ −
Rb Rd coresp Rc
M M M γ
sup inf

(C 5.1)
C 5-8
după cum momentul în stâlp deasupra nodului, furnizat de calculul elastic, este mai
mare sau mai mic decât cel din secţiunea de sub grindă. Cu
inf
coresp
M şi
sup
coresp
M s-au
notat momentele care intervin în stâlp în secţiunile de sub nod şi de deasupra nodului,
în situaţia în care stâlpul s-ar plastifica deasupra nodului, respectiv dedesubtul nodului.
O valoare aproximativă a acestor momente se obţine amplificând valorile rezultate din
calculul static la încărcări seismice de proiectare cu raportul între suma momentelor
capabile în grinzile adiacente nodului şi suma momentelor în grinzi rezultate din
calculul static la încărcări de proiectare.
Figura C 5.5.
P100-1:2011 urmează SR EN 1998-1 și nu prevede verificarea unor asemenea situaţii.
Se consideră că aceste cazuri sunt foarte dificil de identificat, pe de o parte, iar
plastificarea accidentală, cu cerinţe de rotire mici, nu este periculoasă.
În anexa D a normativului P100/92 condiţia între momentele capabile de la stâlpi şi
cele din grinzi este extinsă la toate nodurile de cadru de la un anumit nivel, sau pentru
nodurile dintr-un anumit plan al structurii. Aceasta înseamnă că dacă condiţia nu este
respectată pentru un anumit nod, dar este îndeplinită la nivelul ansamblului,
mecanismul de plastificare potenţial este satisfăcător. Într-adevar, chiar dacă ar apărea
una sau câteva articulaţii plastice la extremităţile stâlpilor de la un anumit nivel, atâta
vreme cât majoritatea stâlpilor lucrează în domeniul elastic (Figura C 5.6,b), nu se
poate forma un mecanism tip “nivel slab”. Deplasările sunt controlate în acest caz, iar
rotirile în articulaţiile plastice din stâlpi sunt cu totul moderate.
Varianta din P100/92, mai simplu de aplicat si mai corectă principial, care a fost
preluată ca procedeu alternativ (relatia 5.6), recomandabil, in noua editie a codului de
proiectare seismica, poate fi utilizată opţional aşa cum se arată la (3).

Figura C 5.6.
C 5-9
Situaţiile în care satisfacerea condiţiei (5.5) este exceptată are în vedere stâlpi la care,
datorită încărcării axiale relativ mici, ductilitatea la încovoiere este consistentă, astfel
încât dezvoltarea unor deformaţii plastice controlate nu este periculoasă.
La cazurile indicate la (3) mai trebuie adăugat acela al stâlpilor marginali, în situaţia în
care sunt descărcaţi puternic, uneori total, de forţele de compresiune, prin efectul
indirect al forţelor orizontale. În cazul în care forţa axială este întindere sau o
compresiune mică, ductilitatea secţională este substanţială fără măsuri de armare
transversală deosebite. Plastificarea locală a unui singur stâlp din şirul de stâlpi de la
un anumit nivel nu este periculoasă, pentru că nu implică dezvoltarea unor mecanisme
de etaj. Pe de altă parte, satisfacerea condiţiei (5.5) ar atrage o sporire excesivă a
armăturii longitudinale.
Impunerea prin proiectare a poziţiei articulaţiilor plastice (a zonelor disipative) aduce
avantaje importante:
(i) Menţinerea stâlpilor în domeniul elastic de comportare face ca fretarea
(confinarea) miezului de beton al stâlpului să nu mai fie necesară, astfel încât măsurile
de armare transversală se pot reduce substanţial.
(ii) Capacitatea betonului din stâlpi de a prelua forţa tăietoare, în zonele de la
capetele stalpilor, ”ferite” de plastificare, sporeşte.
(iii) Se îmbunătăţesc condiţiile de aderenţă ale armăturilor, ca urmare a faptului că
acestea nu mai sunt solicitate ciclic alternant în domeniul postelastic. Ca urmare, se
pot accepta îmbinări prin suprapunerea barelor verticale pe lungimi mai reduse,
corespunzătoare condiţiilor normale de solicitare.
(iv) Faptul că stâlpii nu se plastifică îmbunătăţeşte comportarea nodurilor grindă-
stâlp. ( )
Aceste argumente arată, pe de altă parte, că aplicarea metodei capacităţii pentru
impunerea unor mecanisme de plastificare favorabile nu înseamnă sporuri deosebite de
armătură, în special ca urmare a reducerii armăturii transversale necesare (5.2.3.3.2(4)).
C.5.2.3.3.2(4) În ediţia din 2011 a Codului de proiectare seismică s-a renunţat la
procedeul de evaluare a momentelor de proiectare din SR EN 1998-1:2004. Deşi în
acest document se face afirmaţia că diagrama de momente înfăşurătoare de proiectare
propusă este acoperitoare, fiind în măsură să acopere incertitudinile legate de
distribuţia eforturilor în răspunsul inelastic, testările efectuate în proiectarea cladirilor
au infirmat acestă apreciere. Este contestabil, în primul rând, că diagrama SR EN 1998
nu este legată de mecanismul de cedare cu plastificarea secţiunilor de la baza pereţilor.
În consecinţă, atât valorile momentelor încovoietoare de proiectare, dar şi valorile
forţelor tăietoare de proiectare din EC 8 au un caracter convenţional şi nu pot evita
unele plastificări necontrolate pe înălţimea clădirii şi, mai cu seamă, ruperile fragile la
forţă tăietoare.
Din acest motiv, P100-1:2011 prevede pentru evaluarea eforturilor de proiectare din
pereţi procedeul din CR2-1-1.1, bazat consecvent pe ierarhizarea capacităţii de
rezistenţă în vederea impunerii mecanismului de disipare de energie urmărit. Întrucât
procedeul este prezentat detaliat în Codul pentru proiectarea structurilor cu pereţi şi
comentat pe larg în volumul de comentarii la Cod, P100-1 face numai unele precizari
de bază si face trimitere la codul CR2-1-1.1:2011 pentru prevederi suplimentare.
C5.2.3.3.2(5) Redistibuţiile admise ale momentelor de dimensionare între elementele
verticale, respectiv între elementele orizontale ale aceluiaşi şir de goluri, se bazează pe
C 5-10
ductilitatea substanţială a elementelor structurale proiectate pe baza codului. Dacă
redistribuţiile se încadrează în limita a 30% (respectiv 20%), nu se depăşesc
capacităţile de rotire în secţiunile cele mai solicitate.
Redistribuţiile permit optimizarea armării, în sensul economiei de oţel şi al realizării
constructive mai simple. De exemplu, se pot transfera momente de la pereţii (stâlpii)
mai puţin încărcaţi axial la cei supuşi la compresiuni mai mari, unde se pot prelua
momente sporite cu sporuri de armătură relativ mici. De asemenea, redistribuţia
momentelor între grinzile dintre doi pereţi (stâlpi) poate uniformiza sistemul de armare
şi reduce numărul de tipuri de armare (Figura C 5.7,b).

Figura C 5.7.
C5.2.3.3.4 (1)(2) Mobilizarea mecanismului de disipare de energie proiectat
presupune că sunt evitate ruperile premature de tip fragil sau mai puţin ductil. În
această secţiune sunt identificate asemenea tipuri de cedare:
(i) În vederea evitării ruperii la forţă tăietoare în secţiuni înclinate se iau
următoarele măsuri:
- Valorile forţelor de proiectare sunt cele maxime care pot acţiona asupra
elementelor, respectiv cele care corespund mecanismului de plastificare. La
evaluarea momentelor capabile asociate acestui mecanism se ia în
considerare posibilitatea solicitării oţelului în domeniul de consolidare,
funcţie de mărimea aşteptată a incursiunilor în domeniul neliniar, respectiv
de clasa de ductilitate, medie (DCM) sau înaltă (DCH), pentru care este
proiectată structura.
- În zonele plastice potenţiale (zone critice sau zone disipative), se ţine seama
de scăderea capacităţii betonului de a prelua forţa tăietoare, datorită solicitării
ciclice, uneori alternante.
Pentru evitarea ruperilor produse de forţele de lunecare în rosturi de lucru, de
asemenea se evaluează la maximum aceste forţe, ca fiind cele asociate mecanismului
de plastificare. Un exemplu edificator este ilustrat în Figura C 5.8 unde se reprezintă
schema de calcul a forţelor de lunecare acţionând într-o îmbinare verticală a unui
perete prefabricat din panori mari.
Din examinarea echilibrului forţelor rezultă că, în momentul ultim, forţele de lunecare
au valori compuse dintr-o componentă rezultată din variaţia momentului încovoietor
pe înălţimea peretelui (lunecare Jurawsky) şi alta care echilibrează încărcările aplicate
pe planşee. Rezultă că forţa de lunecare asociată mecanismului de plastificare este
substanţial mai mare decât cea dată de calculul elastic.
Montantul 1 Montantul 2 Montantul 1 Montantul 2
Deformata pereților cuplați Diagrame de momente în montanți
După
redistribuție
Înainte de
redistribuție
Înainte de
redistribuție
După
redistribuție
C 5-11

Figura C 5.8.
(ii) Degradarea aderenţei între armătură şi beton, în special în zona ei de ancorare
(în multe cazuri aceasta reprezintă zona de îmbinare între elemente - nodul structural),
poate, la limită, scoate bara din lucru şi deci reduce rezistenţa. În cazul acţiunii
seismice acest risc este amplificat de efectul încărcărilor ciclice, alternante, şi de
efectul fisurilor de despicare a betonului în lungul barei în zona nodului structural.
Pentru a reduce acest risc :
- se folosesc bare cu profil periodic;
- se iau măsuri speciale de ancorare;
- se sporeşte lungimea de ancorare a barelor drepte. În sectiunea 5.7 se prevede
sporirea cu 20% a lungimilor de ancorare ale barelor longitudinale întinse în
elementele participante la preluarea acţiunii seismice, în raport cu lungimile
de ancorare ale armăturilor cu condiţii normale de solicitare. Pentru
asigurarea unei bune ancorări a etrierilor cu rol de fretare în zonele critice din
elementele structurale, cârligele acestora au forma şi dimensiunile din Figura
C 5.9,a. Prin pătrunderea cârligului în miezul de beton al secţiunii (Figura C
5.9,a) se crează condiţii mai bune de ancorare decât prin poziţionarea lui în
imediata apropiere a stratului de beton de acoperire, care se poate pierde la o
solicitare seismică intensă.
(iii) Pe baza aceloraşi considerente, este necesar să se evite înnădirile (în special
cele prin suprapunere cu sudură) în zonele critice. Această problemă apare în special la
înnădirea armăturilor verticale din stâlpi şi pereţi, la care apar întreruperi ale
continuităţii la fiecare nivel, datorate tehnologiei de execuţie. Cea mai simplă soluţie
pentru evitarea înnădirii din zona disipativă de la baza stâlpilor sau a pereţilor este să
se prevadă armături cu lungimea a două niveluri.
În cazul pereţilor cu un raport mare între înălţime şi lungime (cu o înălţime relativ
mică a zonei plastice), atunci când soluţii ca cele indicate mai sus nu sunt posibile sau
sunt dificil de executat, se poate accepta şi ideea dezvoltării zonei critice deasupra
zonei de înnădire a armăturilor verticale (Figura C 5.10). Pentru aceasta, zona de
înnădire trebuie sa fie sensibil mai puternica decât zona de deasupra, condiţie
îndeplinită montând mustăţi suficient de puternice. Mutarea zonei critice mai sus nu
implică sporuri substanţiale ale forţei tăietoare asociate, situaţie care intevine la stâlpi,
datorită configuraţiei diagramei de momente specifice pereţilor, caracterizaţi de un
braţ de forfecare mult mai mare.
C 5-12

Figura C 5.9.


Figura C 5.10.

Figura C 5.11.


a) b)
C 5-13
(iv) Problema evitării ruperii zonelor întinse se pune şi in proiectarea gravitaţională.
După fisurarea betonului întins, eforturile preluate până în acel moment de betonul
întins trebuie preluate de armătură, a cărei secţiune este necesar să fie suficient de
mare astfel încât să nu se rupă în urma acestui transfer brusc de efort. Aceasta este de
fapt condiţia pentru determinarea armării minime (adică a procentelor minime de
armare) necesare în zonele întinse. ( )
În cazul acţiunii seimice, fisurarea unei secţiuni cu armătură insuficientă nu este
urmată neaparat de ruperea armăturii, pentru că efortul aplicat scade până la valoarea
pe care aceasta o poate suporta (Figura C 5.11).
Trebuie avute în vedere două probleme:
- În cazul unor secţiunii dezvoltate în zona comprimată, înălţimea zonei
comprimate la rupere este foarte mică, rezultând deformaţii foarte ample în
armătura întinsă. Dacă cerinţa de rotire este mare, armătura întinsă, cu
secţiune insuficientă, se poate rupe.
- În cazul unor secţiunii foarte dezvoltate în zona întinsă, chiar dacă armătura
dispusă raportată la secţiunea inimii poate apărea suficientă, momentul de
fisurare (M
cr
) poate fi superior momentului de curgere (M
y
) al secţiunii de
beton armat. Aceasta înseamnă că şi forţa tăietoare asociată momentului de
fisurare este mai mare decât cea asociată mecanismului de plastificare şi
dimensionarea armării transversale trebuie facută la cea mai mare valoare a
forţei tăietoare care poate acţiona asupra elementului.
C5.2.3.5(1) Ductilitatea structurii în ansamblul ei poate fi mobilizată în zonele critice
ale elementelor structurale. Capacitatea de deformare plastică a zonelor disipative este
direct dependentă de rotirea specifică (curbura) ultimă dezvoltată în secţiunea cea mai
solicitată după cum ruperea în secţiune se atinge prin depăşirea deformaţiei ultime de
compresiune ε
cu
a betonului, sau a deformaţiei ultime ε
su
a armăturii întinse (Figura C
5.12, a și b). Cu x s-a notat inălţimea zonei comprimate.

Figura C 5.12.

x
cu
u
ε
φ =
x d
su
u

=
ε
φ
(C 5.2)
Valorile φ
u
, în situaţiile în care acestea sunt stabilite prin relaţia ( ) x d
su u
− = ε φ
(întâlnite la unele elemente solicitate la întindere excentrică sau, mai rar, la încovoiere
sau compresiune excentrică cu forţe axiale reduse şi secţiuni de armătură întinse mici),
asigură, de regulă în exces, cerinţele de ductilitate asociate unei comportări favorabile
la solicitări seismice.
a)
b)
x
cu
u
ε
φ =
x d
su
u

=
ε
φ
C 5-14
În cazul obişnuit în care se aplică relaţia se constată că valorile φ
u
pot fi mărite, fie prin
măsuri care să ducă la reducerea înălţimii zonei comprimate, fie prin măsuri care să
sporescă valoarea ε
cu
.
Primul obiectiv poate fi realizat (vezi ecuaţia care descrie echilibrul proiecţiei forţelor
la rupere într-o secţiune de beton armat) prin:
- alegerea unor secţiuni evazate (cu tălpi) în zona comprimată,
- reducerea eforturilor unitare medii de compresiune, respectiv prin mărirea
secţiunii de beton,
- sporirea armăturii din zona comprimată,
- limitarea armăturii din zona întinsă,
- mărirea clasei de beton.
Sporirea deformabilităţii betonului se obţine prin efectul de confinare realizat de o
armare transversală eficientă. Armarea transversală mai are şi alte roluri. Astfel, o
armare transversală corect alcătuită asigură integritatea betonului închis între etrieri şi,
în consecinţă, contribuie la stabilitatea histeretică a comportării elementului, inclusiv
prin conservarea capacităţii betonului de a prelua forţa tăietoare.
De asemenea, în măsura în care este dispusă judicios, armătura transversală susţinută
de etrieri şi agrafe împiedică flambajul lateral al barelor de armătură longitudinale
comprimate.
C5.2.3.4(2)(c) Rezistenţa betonului influenţează pozitiv, sub toate aspectele,
ductilitatea şi capacitatea de disipare a energiei. Astfel, un beton mai rezistent are o
aderenţă superioară la armăturile de oţel şi o capacitate superioară de a prelua forţa
tăietoare. De asemenea, sporirea rezistenţei betonului duce la sporirea directă a
ductilităţii de curbură prin reducerea dimensiunilor zonelor comprimate în secţiunile
elementelor. P100 prevede, din acest motiv, limite inferioare pentru clasa betonului
utilizat în structuri, mai mari pentru clasa DCH decât pentru clasa DCM.
Anumite proprietăţi ale oţelului prezintă importanţă din punct de vedere al comportării
structurilor de beton armat la acţiuni seismice:
(i) Oţelul trebuie să prezinte deformaţii ultime suficient de mari, astfel încât
incursiunile în domeniul postelastic înregistrate de armăturile solicitate la acţiuni
seismice intense, însumate pe toată viaţa construcţiei, să nu consume alungirea
capabilă a acestora. Condiţiile fixate sunt ca alungirea minimă sub efortul unitar
maxim, ε
su
, denumită uneori alungire uniformă la rupere, să fie 5% pentru clasa DCM
şi 7,5% pentru clasa DCH.
(ii) Raportul între rezistenţa ultimă şi cea de curgere are importanţă din mai multe
puncte de vedere (Figura C 5.13). Astfel:
- consolidarea oţelului este una din sursele dezvoltării deformaţiilor plastice pe
o anumită zonă. Cu cât este mai mare lungimea l
p
a zonei plastice, cu atât
capacitatea de rotire plastică este mai mare. Din acest motiv, unele coduri de
proiectare prevăd condiţia ca raportul σ
su

sy
să fie cel puţin 1,15.
- un raport prea mare σ
su

sy
, precum şi o variabilitate prea mare a valorii f
y
pot
mări exagerat raportul între momentul ultim şi cel de iniţiere a curgerii.
Efectele unei asemenea suprarezistenţe datorate oţelului pot fi ruperea
prematură a elementului la forţă tăietoare, datorită creşterii neprevăzute a
C 5-15
valorii asociate momentului ultim dezvoltat la capete, şi schimbarea
raportului între momentele grinzilor (solicitate amplu în domeniul postelastic)
şi momentele de la extremităţile stâlpilor, în jurul nodurilor, până la
neasigurarea condiţiei mecanismului grindă slabă - stâlp puternic.
Din acest motiv raportul σ
su

sy
se limitează superior la 1,35. Din acelaşi motiv, la
evaluarea forţelor tăietoare asociate şi la verificarea condiţiei dintre momentele barelor
care converg într-un nod, momentele capabile ale grinzilor se amplifică prin înmulţirea
cu factorul γ
Rd
.

Figura C 5.13.
Condiţiile menţionate sunt îndeplinite de oţelurile de clasă B şi C pentru clasa DCM,
şi numai de clasă C pentru clasa DCH (vezi tabelul C1 din SR EN 1992-1).
(iii) Sub încărcări ciclice alternante oţelul laminat la cald evidenţiază aşa numitul
efect Bauschinger care constă în reducerea aparentă a modulului de elasticitate tangent,
după prima încărcare în domeniul postelastic (Figura C 5.14), altfel spus, în
nelinearizarea relaţiei σ-ε la valori substanţial mai mici decât limita iniţială de curgere
înregistrată la prima incursiune în domeniul plastic. Una din consecinţele acestei
proprietăţi este reducerea lungimii de flambaj a armăturilor în raport cu cea
corespunzătoare comportării în domeniul elastic. Din acest motiv, P 100 -1:2011, ca şi
SR EN 1998-1, prevede distanţe mici între prinderile barelor comprimate în zonele
disipative.


Figura C 5.14.
C 5-16
(iv) Conlucrarea oţelului cu betonul, ancorarea sa eficientă în beton, astfel încât
lunecarea să fie evitată sau limitată rezonabil, sunt decisive pentru comportarea
favorabilă a zonelor disipative solicitate ciclic şi alternant. Din acest motiv utilizarea
unor oţeluri cu un profil eficient este obligatorie. ( )
C5.2.3.7 Investigarea răspunsului seismic al structurilor de beton armat utilizând
instrumentul de calcul dinamic neliniar, cel mai performant de care se dispune,
evidenţiază faptul că tabloul real al articulaţiilor plastice şi distribuţia eforturilor pot
diferi sensibil de cele presupuse prin aplicarea metodelor de proiectare curente.
Măsurile suplimentare date la aceste secţiuni urmăresc să acopere într-o manieră nu
foarte precisă, dar suficient de sigură, asemenea diferenţe. Se discută cu caracter de
exemplu câteva situaţii de acest fel care apar în proiectarea seismică a construcţiilor de
beton armat.
(i) În cazurile obişnuite, mecanismele de plastificare ale structurilor în cadre,
mobilizate la acţiunea cutremurelor asociate cerinţei de performanţă de siguranţă a
vieţii, implică, pentru fiecare sens de acţiune al cutremurului, formarea de articulaţii
plastice cu acelaşi sens de rotire la cele două extremităţi ale grinzilor. Dat fiind nivelul
scăzut al forţelor seismice de proiectare în raport cu cele corespunzătoare răspunsului
seismic elastic, dezvoltarea articulaţiilor plastice ca în Figura C 5.15,c. reprezintă o
ipoteză de lucru cu o probabilitate apropiată de certitudine, indiferent de configuraţia
diagramelor de momente de proiectare înfăşurătoare (Figura C 5.15, a și b).

Figura C 5.15.
Comportarea histeretică stabilă a celor două articulaţii plastice face necesară şi
realizarea unei capacităţi de a prelua momente pozitive pe reazem, respectiv
prevederea unei armături minime la partea inferioară de la capetele grinzii. Această
cantitate minimă este dată în P100-1:2004, ca şi în alte coduri, ca o fracţiune din
armarea prevazută la partea superioară a grinzilor pentru preluarea momentelor
negative.
(ii) Dezvoltarea momentelor negative în câmpul grinzii depinde de mai mulţi
factori, cum sunt: mărimea deschiderii, raportul dintre momentele din încărcările
verticale şi cele orizontale, dispoziţia articulaţiilor plastice (vezi (iii)), etc.
O situaţie tipică este reprezentată în Figura C 5.16. Ţinând seama de dilatarea
diagramei de momente pentru a introduce efectul fisurilor înclinate asupra efortului
din armăturile întinse şi de ancorajul necesar al barelor, se constată că nu există practic
secţiune în care să nu fie necesară prevederea unor armături la partea superioara în
câmp. Pe aceasta bază, P100-1:2004 prevede obligativitatea poziţionării unor armături
minime continue la partea superioară a grinzilor.
(iii) Determinarea poziţiei articulaţiilor plastice din grinzi, influenţa acesteia asupra
asigurării la forţă tăietoare şi a măsurilor de confinare prin armături transversale
reclamă o discuţie specială.
a) b c)
C 5-17

Figura C 5.16.


Figura C 5.17.

C 5-18
Poziţiile în lungul grinzii ale celor două articulaţii plastice depind de maniera în care
diagrama de momente capabile, corespunzătoare detalierii armării longitudinale,
„îmbracă” diagrama de momente încovoietoare maxime de proiectare. Două situaţii
posibile sunt ilustrate în Figura C 5.17. Astfel, în cazul reprezentat în Figura C 5.17, a,
articulaţiile plastice apar la extremităţile grinzilor, iar în situaţia din Figura C 5.17, b, o
articulaţie plastică apare la o extremitate a grinzii, în timp ce cealaltă apare în câmpul
grinzii.
Există mai multe argumente care fac ca prima situaţie să fie considerată mai
avantajoasă. Într-adevăr, atunci când articulaţiile plastice apar la capetele grinzii:
- pentru aceleaşi rotiri de noduri, deformaţiile impuse grinzii şi, în consecinţă,
cerinţa de ductilitate la rotire în zona plastică sunt mai mici (Figura C 5.17, c
și d); pentru claritate, în Figura C 5.17 se indică deformaţiile la iniţierea
curgerii.
- forţa tăietoare asociată mecanismului de plastificare poate fi mai mică;
- armarea transversală minimă prevazută pentru zona plastică se întinde pe o
lungime mai mică; în Figura C 5.17, a și b, care ilustrează cazurile distincte
care pot apărea în practică, se indică modul specific de armare transversală a
grinzii.
Este de menţionat că există şi situaţii când, urmărindu-se în principal protejarea
nodului, prin modul concret de realizare a armăturii longitudinale a grinzii se dirijează
apariţia zonelor plastice la distanţe suficient de mari de extremităţile grinzii, evitându-
se în acest mod plastificarea (curgerea) şi lunecarea armăturii în nodul structurii şi
implicit degradarea betonului din nod (Figura C 5.18).
(iv) În cazul în care, din diferite motive, secţiunea stâlpilor nu poate fi dezvoltată
astfel încât să se asigure zone comprimate suficient de restrânse, se aplică metode de
confinare a betonului pentru sporirea proprietăţilor de ductilitate. Confinarea betonului
sporeşte însă şi rezistenţa betonului comprimat, astfel încât zona critică a stâlpului se
poate muta deasupra zonei confinate. Pentru a asigura proprietăţi de deformabilitate
suficiente se recomandă prevederea măsurilor de armare transversală din zonele
plastice şi în aceste porţiuni de stâlp (Figura C 5.19). ( )


Figura C 5.18.

C 5-19

Figura C 5.19.


Figura C 5.20.


Figura C 5.21.



1
0
γ
Rd
M
Rc,0

1 , Rc Rd
Rc
Rb
1 , Rc Rd
M
M
M
M γ ≤ γ


C 5-20
C 5.3. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate înaltă (H)
C5.3 Prevederile acestei secţiuni urmăresc înzestrarea elementelor de beton armat din
categoria (DH) cu o capacitate de deformare în domeniul postelastic (ductilitate)
suficientă faţă de nivelul redus al forţelor seismice de proiectare (faţă de valorile mari
ale coeficientului de reducere).
C 5.3.1. Condiţii referitoare la materiale
C5.3.1 Solicitarea seismică intensă impune utilizarea unor materiale de rezistenţă
suficient de înaltă, iar în cazul armăturilor, şi cu proprietăţi de ductilitate şi de aderenţă
superioare.
C 5.3.2. Condiţii geometrice
C5.3.2(1)-(3) Condiţiile legate de grosimea şi configuraţia geometrică a elementelor
urmăresc asigurarea unor valori minime de rezistenţă, o bună execuţie (betonare) şi
evitarea apariţiei unor fenomene de instabilitate geometrică.
Limitarea excentricităţii dintre axele grinzilor şi stâlpilor are în vedere limitarea
momentelor încovoietoare suplimentare produse de aceasta şi realizarea unui nod de
cadru robust prin angajarea adecvată a betonului stâlpului pe înălţimea nodului.
C5.3.3.2 Secţiunea se referă, în principal, la evaluarea forţelor tăietoare de proiectare
în grinzi, pe schema mecanismului de plastificare.
Pentru a nu evalua valori în exces ale forţelor tăietoare, relaţia (5.10) are în vedere şi
situaţia în care la extremitatea grinzii nu apare articulaţie plastică, momentul rezultat
în această secţiune fiind plafonat de capacitatea mai mică a stâlpilor în raport cu
momentele capabile ale grinzii (Figura C 5.20).
Cerinţele de ductilitate în articulaţiile plastice din grinzi sunt în general substanţiale,
astfel încât oţelul armăturilor longitudinale poate fi deformat în domeniul de
consolidare.
C5.3.3.3 Concepţia de evaluare a forţelor tăietoare de proiectare în stâlpi este identică
cu cea descrisă la 5.3.3.2 în cazul grinzilor. Schema de calcul este sugerată în Figura C
5.21, pentru primul nivel al structurii.
Este de observat că adoptarea unor valori γ
Rd
>1 în secţiunile stâlpilor, cu excepţia
bazei, are caracter acoperitor. În principiu, dacă dirijarea mecanismului de plastificare
prin relaţia (5.5) este realizată, atunci nu se formează articulaţii plastice în stâlpi.
C5.3.3.4 Valoarea forţei tăietoare maxime ce se poate dezvolta în nodul de cadru
corespunde situaţiei în care secţiunile grinzilor adiacente nodului ajung în stadiul ultim
de solicitare. Din echilibrul forţelor din jurul nodului (Figura C 5.22) rezultă relaţia
(5.12) pentru noduri interiore şi (5.13) pentru noduri marginale.
C.5.3.3.5(2) La C5.3.3.3.2(4) s-au arătat argumentele pentru care în Codul naţional
P100-1:2011 s-au eliminat prevederile Eurocodului referitoare la procedeul de stabilire
a momentelor încovoietoare de proiectare în structurile cu pereţi şi s-au înlocuit cu
prevederile Codului naţional de proiectare pentru structuri cu pereţi, consecvente, în
concepţia generală, răspunsului seismic neliniar pe care se bazează P100-1:2011.
În mod firesc, se preia şi procedeul de evaluare a forţelor tăietoare de proiectare care,
numai pentru clasa DCH, coincide practic cu procedeul din SR EN 1998-1-2004.
C 5-21
Informaţii privitoare la fundamentarea procedeului precum si prevederi suplimentare
privind aplicarea acestuia se găsesc în secţiunile relevante ale CR2-1-11 şi ale
comentariilor ataşate.


Figura C 5.22.
C.5.3.3.5(3) O discuţie separată este necesară în ceea ce priveşte procedeul de
evaluare a valorilor de proiectare ale forţelor tăietoare din pereţii structurilor duale.
Valorile diagramei înfăşurătoare din Figura 5.2 (din cod) au fost modificate faţă de
cele din ediţia anterioară a Codului.
Aceste diagrame prezintă valori de proiectare în partea superioară a clădirii, sporite
faţă de cele asociate diagramei obţinute din calculul structural sub acţiunea seismică
de proiectare şi multiplicată prin factorul de suprarezistenţă Ω. Această sporire are în
vedere fapul că în zona superioară a clădirii se fac simţite efectele modurilor
superioare de vibraţie. Pe de altă parte, trebuie ţinut seama de faptul că, în răspunsul
elastic, în zona superioară pereţii sunt relativ descărcaţi ca urmare a interacţiunii cu
cadrele, astfel încât forţele rezultate din calcul care revin pereţilor pot avea valori
neînsemnate. Asemenea valori sunt evident neacoperitoare dacă se are în vedere
răspunsul dinamic neliniar al structurii ductile.
C5.3.3.6 În cazul pereţilor scurţi, influenţa modurilor superioare de vibraţie este
neglijabilă, astfel încât ε=1, așa cum este dat în relația 5.15.
C5.3.4.1.1(2)Valorile b
eff
date aici variază în funcţie de o condiţie ignorată în normele
anterioare româneşti şi anume prezenţa, sau nu, în nod a unei grinzi transversale pe
direcţia grinzii care se calculează. Lăţimea efectivă a aripilor, b
eff
, delimitează şi
armăturile din placa planşeului care contribuie la capacitatea grinzii la încovoiere.
C.5.3.4.1.1(3)(4) În zonele critice supuse la solicitări alternante la moment încovoietor,
fisurarea ciclică a betonului duce la degradarea betonului şi la reducerea capacităţii
acestuia la preluarea forţelor tăietoare. Testele de laborator evidenţiază faptul că
modelul clasic de grindă cu zăbrele, înclinarea diagonalelor cu 45° şi ignorarea
aportului contribuţiei în preluarea forţei tăietoare reprezintă o schemă de dimensionare
a etrierilor suficient de acoperitoare. Din acest motiv, P100-1:2011 modifică în
consecinţă prevederile SR SR EN 1992-1 aplicabile elementelor solicitate la încărcări
neseismice (gravitaţionale).
V
hd
Nod marginal
A
s2
f
yd
A
s2
f
yd V
c
Nod interior
C 5-22
Un caz special este cel al grinzilor la care forţa tăietoare de proiectare schimbă de
semn pentru cele două sensuri ale acţiunii seismice, pentru care P100-1:2011 prevede
reguli diferite de SR EN 1998-1:2004.
Grinzile din această categorie sunt în general grinzi scurte, cu încărcări gravitaţionale
relativ mici, sau grinzile unor cadre spaţiale la care descărcarea unidirecţonală a
planşeelor face ca grinzile după o direcţie să fie supuse practic exclusiv la forţele din
acţiunea seismică.
Regulile de dimensionare sunt diferenţiate funcţie de doi parametri:
- valoarea ζ =
max , min , Ed Ed
V V între valorile algebrice ale forţelor tăietoare de
proiectare în cele două sensuri ale acţiunii seismice;
- valoarea absolută a forţei tăietoare maxime.
În cazul cel mai sever de solicitare, ζ < - 0,5 şi
max
E
V ≥ (2+ξ)f
ctd
bd, poate apărea
pericolul unei lunecări în secţiunea de la extremitatea grinzii.
La schimbarea de semn a momentului poate apărea o fisură verticală deschisă pe toată
înălţimea secţiunii până la recuperarea deformaţiei plastice în armătura întinsă în ciclul
anterior. În aceste condiţii, încărcările verticale aplicate grinzii pot provoca lunecarea
pe verticală a grinzii, deformaţie care reduce capacitatea de rezistenţă ulterioară a
grinzii. Pentru a evita asemenea lunecări, P100 impune ca în această situaţie să se
prevadă armături înclinate pe două direcţii, dimensionate pentru a prelua jumătate din
valoarea de proiectare a forţei tăietoare. Diferenţa de forţe tăietoare trebuie preluată
prin etrieri verticali, care au avantajul că sunt activi pentru ambele sensuri ale forţei
tăietoare.
C5.3.4.1.2 (1) În realitate, zonele critice în lungul cărora se dezvoltă deformaţiile
plastice au dimensiuni mai mici, de ordinul înălţimii grinzii. Valorile prescrise la acest
paragraf iau în considerare incertitudinile legate de poziţia articulaţiilor plastice (vezi
C5.2.3.6). Pe aceste zone trebuie prevazută o armare transversală mai puternică decât
în restul grinzii.
C5.3.4.1.2 (2) şi (6), (a) şi (b), Prevederile de la aceste aliniate reprezintă măsuri
suplimentare în spiritul secţiunii 5.2.3.6. Aceste măsuri de armare minimă pot fi
considerate şi măsuri de sporire a ductilităţii în elemente, atunci când armarea minimă
se dispune în zona comprimată.
C.5.3.4.1.2 (4) Cantitatea de armătură longitudinală din grinzi trebuie să se încadreze
între o limită inferioară şi una superioară.
Elementele încovoiate de beton armat trebuie să aibe suficientă armătură în zonele
întinse astfel încât momentul iniţierii curgerii în armatura întinsă să fie mai mare (in
suficientă măsură) decât momentul care produce fisurarea zonei întinse. În caz contrar,
după fisurarea zonei întinse, efortul preluat până atunci de betonul întins trebuie
preluat de armătura întinsă. Energia de deformaţie eliberată duce la o creştere rapidă a
deformaţiilor armăturii (şi, implicit, a deformaţiilor de încovoiere ale grinzii). Dacă
armătura este prea puţină, momentul secţiunii scade, iar deformaţiile armăturii pot
atinge rapid şi deformaţia ultimă a oţelului. Comportarea este de tip casant şi trebuie
evitată.
În cazul acţiunii statice de tip gravitaţional, dacă momentul de fisurare M
cr
> M
y
, după
fisurare grinda se rupe, dacă nu există posibilitatea unor redistribuţii (Figura C 5.11).
C 5-23
În cazul acţiunii seismice, grinda nu se rupe instantaneu pentru că forţa (momentul)
scade până la capacitatea elementului, dar deformaţiile cresc brusc şi pot ajunge rapid
până la deformaţiile de rupere ale oţelului chiar dacă cerinţele de ductilitate de curbură
sunt mici.
C.5.3.4.1.2(5) Cantitatea de armătură din zona întinsă a grinzilor trebuie limitată şi
superior pentru a limita dezvoltarea zonei comprimate din secţiunea zonelor critice de
la extremitate.
Dacă armătura comprimată este mai mare decât cea întinsă, cum se întâmplă de regulă
la extremităţile grinzilor supuse la momente pozitive, ruperea intervine prin depăşirea
capacităţii de alungire a armăturii de oţel întins.
Dacă armătura din zona întinsă este mai mare decât cea din zona comprimată, nu
trebuie să fie mai mare decât cea care permite atingerea unei anumite valori µ
Φ
(a unei
anumite curburi ultime). SR EN 1998-1 propune relaţia:
ρ
1,max
= ρ
2
+ (0,0018/ ε
sy
µ
Φ
) f
cd
/ f
yd
(C 5.3)
în care ρ
1
şi ρ
2
reprezintă coeficienţii armăturilor din zona întinsă şi cea comprimată.
În locul acestei relaţii dificil de folosit, pentru că se presupune cunoscută cerinţa de
ductilitate de curbură, P100 prevede o condiţie mai simplă de îndeplinit practic,
limitând x
u
≤ 0,25 d. Această condiţie oferă o ductilitate de curbură generoasă.
C.5.3.4.1.2 (7) În cazul grinzilor, etrierii dispuşi în zonele critice au rolul de a prelua
forţa tăietoare şi de a împiedica flambajul armăturilor comprimate, rol care, în fapt,
fixează distanţa dintre etrieri. Aşa cum s-a arătat la 5.3.4.1.2(5), capacitatea de
deformare a grinzilor în domeniul postelastic se controlează printr-o proporţie
adecvată a armăturilor comprimate şi întinse şi, în mult mai mică măsură, prin
confinarea betonului.
C.5.3.4.2.1 Aplicarea metodei de proiectare la capacitate prevăzută de codul de
proiectare seismică permite, cu mare probabilitate, evitarea mecanismelor de
plastificare de etaj şi, în consecinţă, cerinţele de ductilitate în stâlpii unei structuri
astfel dimensionate sunt modeste. Ca urmare, este de aşteptat ca acţiunea ciclică să
reducă în mult mai mică măsură capacitatea de rezistenţă la forţa tăietoare a stâlpilor,
faţă de cazul grinzilor.
În viziunea codului, aplicarea factorilor γ la evaluarea forţelor tăietoare de proiectare
asigură un caracter suficient de acoperitor acţiunii de proiectare pentru a nu mai
modifica expresia rezistenţei la forţa tăietoare dată în EN1992-1:2004.
În Codul de evaluare european SR EN 1998-3, în expresia de dimensionare a armăturii
transversale se adaugă contribuţia forţei axiale de compresiune. Rezultă expresia:
V
w
= ρ
w
b
w
z f
w
ctgθ + N(d – d
1
) / l
cl
(C 5.4)
Unghiul θ ia valori ca cele pentru stâlpii proiectaţi la acţiuni neseismice (conform
prevederilor EN1998-1:2004), cu ctg θ între 1 şi 2,5.
În cazul stâlpilor structurilor laterale, alternanţa eforturilor este aproape completă, ζ
fiind egal cu -1. De asemenea, valoarea forţei tăietoare de proiectare este, de regulă,
înaltă. Cu toate acestea, prevederea armăturilor înclinate nu este considerată necesară.
Prezenţa forţei axiale de compresiune şi a deformaţiilor plastice moderate din
armăturile longitudinale fac ca în cazul stâlpilor să nu se înregistreze situaţii în care
C 5-24
fisurile traversează complet secţiunile. Pe de altă parte, lunecarea în lungul rostului de
lucru este împiedicată, în bună parte, de acţiunea de dorn şi de efectul de strângere
exercitat de barele verticale intermediare cu diametru mare situate între armăturile de
la extremităţi, care sunt solicitate în domeniul elastic.
C5.3.4.2.2 (1) Limitarea valorii normalizate a forţei axiale are drept scop asigurarea
unei ductilităţi de curbură minimale, prin limitarea înălţimii zonei comprimate în
momentul cedării. Alte căi de sporire a ductilităţii sunt, în principal, limitarea cantităţii
de armătură din zona întinsă, sporirea armăturii comprimate (la stâlpii armaţi
nesimetric), creşterea clasei de beton şi sporirea deformaţiei ultime a betonului
comprimat, ε
cu
,

prin confinare cu armătură transversală. Pentru a lua în considerare
efectul de confinare se pot folosi modelele de calcul din SR EN 1992-1 sau SR EN
1998-3.
C5.3.4.2.2 (2) Valoarea minimă a procentului de armare urmăreşte înzestrarea
stâlpului cu o rezistenţă minimă necesară în zone seismice, cu stabilitate histeretică.
Limita superioară se justifică prin consideraţii economice, dar şi prin intenţia de a
limita nivelul eforturilor de aderenţă, care la procente prea mari pot deveni critice.
C5.3.4.2.2 (3) O armare longitudinală distribuită asigură o comportare omogenă,
confinare eficientă şi o limitare a deschiderii fisurilor de întindere pe latura stalpului
(Figura C 5.23).

Figura C 5.23.
C5.3.4.2.2 (4) Prevederea are un caracter acoperitor evident. Aşa cum s-a arătat la
C5.2.3.3.2, impunerea mecanismului de disipare de energie prin ierarhizarea
rezistenţelor elementelor ar trebui, în principiu, să asigure că articulaţiile plastice în
stâlpi (cu excepţia bazei acestora) pot apărea numai accidental şi cu cerinţe mici de
ductilitate.
C5.3.4.2.2 (5) Prevederea are caracter acoperitor şi ia în considerare numai parametrii
geometrici. În realitate, lungimea zonei critice depinde şi de alti factori cum sunt,
cantitatea si distributia armaturilor, braţul de forfecare (M/V), etc.
C5.3.4.2.2 (6) În cazul stâlpilor cu proprietăţi de elemente scurte, fisurile înclinate şi
lunecarea aproape inevitabilă a armăturilor propagă curgerea armăturii pe aproape
toată înălţimea. Din acest punct de vedere, stâlpii scurţi au o comportare similară cu
grinzile de cuplare scurte. Pe de altă parte, stâlpii scurţi necesită o armare transversală
puternică pe toată înălţimea lor şi pentru împiedicarea ruperilor înclinate cu caracter
casant.
C5.3.4.2.2(7) Regulile de armare transversală date la acest paragraf urmăresc
realizarea unui efect de confinare (fretare) suficient de eficient pentru asigurarea unei
comportari histeretice stabile a zonelor critice (Figura C 5.24).
C 5-25

Figura C 5.24.

Figura C 5.25.
Din analiza efectului de compresiune triaxială exercitat prin mecanismul de arc cu
tirant constituit din împingerile bolţilor înscrise în masa betonului, echilibrate de
tensiunea din armăturile longitudinale şi transversale, rezultă că acest efect poate spori
prin:
- reducerea distanţelor dintre punctele de fixare ale armăturilor verticale
(reducerea distanţelor s şi al);
- sporirea secţiunii etrierilor;
- prevederea unor armături longitudinale suficient de groase pentru a limita
mărimea presiunilor reciproce oţel-beton la „naşterea” bolţilor de beton;
- sporirea limitei de curgere a oţelului din etrieri şi agrafe.

Expresiile de calcul ale rezistentei şi deformaţiilor ultime ale betonului confinat pun în
evidenţă principalul parametru de care depind acestea: presiunea transversală
echilibrată la limită (la curgere) de armătura transversală (Figura C 5.25).
C.5.3.4.2.2 (8) (9) și (10) În situaţiile în care valorile ν
d
depăşesc 0,4, și întotdeauna în
secţiunile de la baza stâlpilor este necesară explicitarea capacităţii de ductilitate de
curbură, care trebuie să fie inferioară cerinţei estimate cu relaţiile (5.4).
În celelalte zone critice de pe înălţimea stâlpilor, cerinţele de ductilitate sunt reduse
prin înmulţirea cu 2/3 pentru a marca faptul că metoda proiectării la capacitate face ca
probabilitatea unor deformări plastice substanţiale în aceste zone să fie foarte scăzută.
C 5-26
Relaţia 5.23 se obţine punând condiţia ca cerinţa de ductilitate µ
φ
≤ φ
u,ef

y,ef,
în care
φ
u,ef
şi φ
y,ef
sunt valorile efective ale curburilor la limită în stadiul ultim, respectiv la
iniţierea curgerii în structura întinsă pentru secţiunea stâlpului analizat cu miezul de
beton confinat.
S-a considerat φ
y
≈ 1,5ε
y
/h şi deformaţia ultimă a betonului confinat, delimitată de
axele etrierilor, ε
cu2,c
=0,0035+0,1αω
wd
, cu notaţiile precizate la 5.3.4.3.2(10).
C.5.3.4.2.2 (11) În P100-1:2011, pentru prima oară condiţiile de armare minimă sunt
exprimate şi prin intermediul coeficientului mecanic de armare. O asemenea opţiune a
devenit necesară în ultimii ani când pe şantierele din ţară au apărut sortimente de oţel
noi faţă de cele tradiţionale folosite până de curând.
C.5.3.4.2.2 (10) Această prevedere are în vedere posibilitatea deplasării zonei plastice
(critice) deasupra zonei confinate (vezi C5.2.3.6 şi Figura C 5.19).
C.5.3.4.2.2(13) Pe zona de înnădire, rezistenţa stâlpului la încovoiere poate spori
datorită creşterii numărului de bare active, dar şi ca urmare a confinării puternice a
betonului. În aceste condiţii, există posibilitatea ca imediat deasupra zonei de înnădire
secţiunea stâlpului să fie mai slabă decât dedesubtul acesteia şi barele verticale să fie
solicitate dincolo de pragul de curgere. Prin măsura indicată se prelungesc măsurile de
confinare în zona potenţial plastică de deasupra zonei de înnădire.
C5.3.4.2.3 O comportare bună a nodurilor este esenţială pentru obţinerea unui răspuns
seismic favorabil al structurilor în cadre ductile. În acest scop trebuie îndeplinite
urmatoarele conditii:
(i) Rezistenţa nodului trebuie să fie superioară cerinţei maxime asociate
mecanismului de disipare de energie a structurii. Prin aceasta se elimină disiparea de
energie în interiorul nodului şi necesitatea reparării unei componente structurale
practic nereparabilă. Altfel apar degrădari severe ale rigidităţii şi rezistenţei nodurilor
sub cicluri alternante cu solicitări în domeniul inelastic.
(ii) Rezistenţa stâlpului să nu fie afectată negativ de degradarea nodului, care
constituie de altfel o parte a stâlpului;
(iii) Răspunsul seismic al nodurilor la cutremure moderate trebuie să fie elastic;
(iv) Deformaţiile nodurilor datorate fisurării înclinate şi lunecării armăturilor
longitudinale din grinzi trebuie sa fie cât mai reduse. În caz contrar, deplasările
laterale ale structurii pot creşte foarte mult;
(v) Armătura nodului să fie realizată cât mai simplu, ţinând seama şi de faptul că
în nod pătrund şi armăturile longitudinale ale grinzilor şi stâlpilor. ( )
Nodul trebuie să preia forţe tăietoare înalte a căror valoare se calculează cu expresia
(5.13) sau (5.14). Mecanismul de preluare a forţei tăietoare în nod implică doua
mecanisme:
(a) un mecanism de diagonală comprimată asociat forţelor interioare dezvoltate în
beton (Figura C 5.26,a);
(b) un mecanism de grindă cu zăbrele “încărcat” prin eforturile de aderenţă între
armăturile longitudinale ale grinzilor şi stâlpilor de beton (Figura C 5.26, b); din
Fig.C5.26 se constată că eforturile de aderenţă pe lungimea nodului sunt foarte mari,
fiind produse de suma eforturilor din armăturile din grinzi la stânga şi la dreapta
nodului (Figura C 5.26, c) ( )
C 5-27

Figura C 5.26.
C5.3.4.2.3 (1) şi (2) Dacă armătura de forfecare este suficientă pentru a controla
limitarea incursiunilor în domeniul postelastic, zdrobirea betonului prin compresiune
diagonală poate reprezenta un mod potenţial de rupere. Acest mod de rupere poate fi
evitat prin limitarea superioară a eforturilor de compresiune diagonală. În practică
aceasta se realizeaza prin limitarea echivalentă a eforturilor de forfecare în nod,
exprimate prin relaţiile (5.32) şi (5.33).
Verificarea la compresiune înclinată se bazează pe teoria câmpului de compresiune
modificat [Vecchio şi Collins, 1986], care arată că rezistenţa la compresiune a
betonului scade în prezenţa deformaţiilor transversale de întindere.
Se consideră în mod simplificat că aceasta este σ
2
= ηf
cd
.
Efortul unitar principal de compresiune σ
2
este dat de relaţia cunoscută din rezistenţa
materialelor pentru starea plană de eforturi:

2
2
2
2 2
xy
y x y x
τ
σ σ σ σ
σ +
|
|
¹
|

\
| −

+
=
(C 5.5)
Unde: σ
x
= 0 (în direcţia axei grinzilor)
σ
y
= η
d
f
cd
(efortul unitar de compresiune în stâlp)
Valoarea capabilă a efortului unitar tangenţial este:

cd d
y
xy
f ν
η
η
σ
σ
σ τ
cd
cd
2
2
f
1 f 1 − = − = (C 5.6)
Condiţia de rezistenţă este:

cd d
xy
cd j
jhd
f f b
V
ν
η
η τ
cd
cd
f
1 f − = ≤ (C 5.7)
De unde rezultă imediat relaţia (5.32).
Coeficientul 0,8 adăugat în cazul nodurilor exterioare ţine seama de reducerea
eficienţei mecanismului de diagonală comprimată datorită absenţei grinzii la o
margine a nodului şi de reducere a efectului de confinare a betonului nodului, din
acelaşi motiv.
h
c
h
b
h
c
(a)
(b)
(c)

C 5-28
Limitarea ) 5 , 0 ; min(
c w c j
h b b b + = funcţionează în cazul stâlpilor laţi în care intră o
grindă îngustă, situaţie la care, evident, transmiterea eforturilor de la grindă la stâlp se
face pe o zonă mai mică decât întreaga dimensiune a stâlpului (Figura C 5.27).

Figura C 5.27.

Figura C 5.28.
Secţiunea efectivă (activă) a nodului se ia în considerare, atât la calculul capacităţii
nodului, cât şi la montarea armăturii efective a nodului pe orizontală şi pe verticală.
C5.3.4.2.3 (3) Expresiile (5.35) și (5.36) servesc la dimensionarea armăturilor de
preluare a forţei tăietoare a nodului prin mecanismul de grindă cu zăbrele. Membrul
drept al expresiei reprezintă forţa tăietoare transmisă nodului prin eforturile de
aderenţă dezvoltate pe suprafaţa laterală a armăturii superioare a grinzii, pe zona
aferentă fisurii de întindere de la baza secţiunii stâlpului superior. Aceasta se obţine
scăzând din valoarea forţei tăietoare totale din nod a valorii forţei tăietoare preluate de
mecanismul de diagonală comprimată (numit uneori şi mecanism de arc pentru că este
caracterizat de preluarea unei impingeri înclinate).
C
c
C
s
T
s
C’
s
C’
c
V
col
f
y
f’
s
≤f
y
τ ττ τ
m

distribuţia eforturilor σ în
armătura superioară
distribuţia eforturilor
de aderenţă
eforturi preluate prin mecanism de
grindă cu zăbrele
eforturi preluate prin
mecanism de arc
zona inactivă
1/2
zona activă
a nodului
b
c
b
w
h
j
= h
c

¹
´
¦
+
=
c w
c
j
h . b
b
min b
5 0
C 5-29
Forţa aferentă mecanismului de arc include suma eforturilor de aderenţă dezvoltată pe
o lungime egală cu înălţimea zonei comprimate de la baza stâlpului superior (solicitate
în stadiul II, dacă mecanismul de plastificare este de tip stâlpi puternici - grinzi slabe).
Din examinarea relaţiilor (5.35) și (5.36) se constată că forţa tăietoare ce trebuie
preluată prin armături este cu atât mai mică cu cât este mai mare efortul de
compresiune din stâlpul superior. Aceasta se justifică dacă se are în vedere că forţele
preluate prin mecanismul de arc sunt cu atât mai mari cu cât este mai mare zona
comprimată (Figura C 5.26, c).
Fata de expresiile de dimensionare date in EC 8, in relatiile din P100-1:2011s-au
introdus corectii in scopul apropierii rezultatelor obtinute prin calcul cu cele furnizate
de studiile experimentale. Aceste studii dovedesc ca rezistenta efectiva a nodurilor este
sensibil mai mare decat cea furnizata de expresiile de calcul asociate modelelor
teoretice prezentate mai sus.
Este de menţionat că în normele americane (UBC, ACI 318), spre deosebire de
normele europene şi cele neo-zeelandeze, care le-au inspirat, se consideră că forţa
tăietoare se preia integral printr-un mecanism de diagonala comprimată (Figura C 5.26,
a). Acest mecanism se consideră activ atâta vreme cât eforturile unitare respective nu
depăşesc o anumită valoare şi dacă diagonala comprimată este asigurată transversal
printr-un efect de confinare exercitat de grinzile transversale şi de armăturile
orizontale ale nodului realizate din etrieri.
Se consideră că prevederea pe înălţimea nodului a armăturii transversale îndesite din
zonele critice este suficientă pentru aceasta.
În aceste condiţii, ACI 318 prevede următoarele relaţii de verificare:
-
e j ck jhd
h b f 70 , 1 V ≤ , pentru noduri confinate pe 4 laturi;
-
e j ck jhd
h b f 25 , 1 V ≤ , pentru noduri confinate pe 3 laturi;
-
e j ck jhd
h b f 00 , 1 V ≤ , pentru celelalte noduri.
Se consideră că o grindă asigură nodului un efect de confinare suficient dacă are
lăţimea cel putin 3/4 din lăţimea nodului.

C5.3.4.2.3 (4) și (6) În legatură cu alcătuirea armăturii A
jh
trebuie făcute câteva
precizări:
- armăturile rombice sau poligonale contribuie la preluarea forţei tăietoare din
nod numai prin proiecţia eforturilor paralele cu direcţia acestora;
- sunt eficiente numai armăturile poziţionate la interiorul secţiunii efective a
nodului (b
j
h
j
);
- armăturile trebuie distribuite pe înălţimea nodului pentru a obţine o acţiune
eficientă dacă se are în vedere configuraţia mecanismului de grindă cu
zăbrele;
- agrafele prea scurte nu sunt eficiente pentru că pot să nu intersecteze planul
de rupere (0,a). Se recomandă să se neglijeze agrafele mai scurte de
3
1
h
j
.
C 5-30
- câmpul de compresiune diagonală este mobilizat eficient numai dacă se
prevăd etrieri cu ramuri multiple (0, b și c);
- armătura orizontală a nodului nu va fi mai mică decât armarea transversală
de la extremităţile stâlpilor pentru a asigura rezemarea laterală a barelor
longitudinale comprimate, în special a celor din colţuri.

Figura C 5.29.
C5.3.4.2.3 (5) Din examinarea echilibrului de forţe tangenţiale reprezentat în Figura C
5.26, rezultă că forţa tăietoare verticală în nod poate fi estimată suficient de exact cu
relaţia:

( )
jh c b jv
V h h V =
(C 5.8)
Din această valoare se consideră că armăturile verticale trebuie să preia prin
mecanismul de grindă cu zăbrele numai fracţiunea
jv
V
3
2
, având în vedere că
prevederile de proiectare limitează sau chiar evită plastificarea stâlpilor.
C5.3.4.3.1 (1) și (2) Codul de proiectare seismică aduce modificări ale procedeelor de
dimensionare a pereţilor încărcaţi static monoton (conf. SR EN 1992-1-1:2004), atunci
când pereţii structurali sunt supuşi acţiunilor ciclice seismice.
Pentru calculul sectiunilor de baton armat ale peretilor se face trimitere la CR 2-1.1.1-
2011, asa cum s-a procedat si in cazul elementelor structurilor in cadre pentru care sa-
facut trimitere la SR EN 1992-1:2004. Cu toate acestea, pentru ca aplicarea codului sa
sefaca cu intelegerea deplina a prevederilor in prezentele comentarii se prezinta
fundamentarea relatiilor de calcul pentru pereti.
Ca şi în cazul stâlpilor structurilor în cadre, se dau prevederi distincte pentru
asigurarea în raport cu cedarea betonului prin compresiune şi, respectiv, pentru
asigurarea faţă de aşa numita rupere prin întindere diagonală a pereţilor.
În primul caz, betonul comprimat se rupe brusc înainte de curgerea armăturilor
transversale, în timp ce, în al doilea caz, ruperea intervine după dezvoltarea
deformaţiilor plastice în armături.
De asemenea, codul stabileşte modele de calcul în vederea ruperii prin lunecare în
lungul rosturilor de turnare.
(a) Asigurarea faţă de ruperea prin compresiune diagonală
Se prezintă pentru început prevederile date în SR EN 1998-1:2004.
(a)
(b)
V
sh
V
sh

(c)
C 5-31
Dimensionarea secţiunilor de beton, respectiv evaluarea forţei tăietoare maxime
V
Rd,max
, se face diferit pentru elementele proiectate pentru DCH şi DCM, pe de o parte,
şi între zonele plastice şi zonele din afara acestora, pe de altă parte. Astfel:
(i) Pentru pereţii proiectaţi pentru clasa de ductilitate medie se preiau
nemodificate prevederile de dimensionare la forţa tăietoare date în EN1992–
1.1:2004 pentru pereţii solicitaţi static monoton.
(ii) Pentru pereţii proiectaţi pentru clasa de ductilitate înaltă, procedura de
calcul este: ( )
- În afara zonelor critice, valoarea V
Rd,max
se calculează cu relaţiile EN1992–
1.1:2004, considerând ctgθ = 1 (θ = 45°), iar braţul de pârghie al eforturilor
interioare z ≈ 0,8l
w
.
- În zona critică de la baza peretelui, V
Rd,max
este 0,5 din valoarea determinată
pentru zonele situate în afara acestei zone.
Această reducere a rezistenţei de proiectare a pereţilor în zona critică de la baza
acestora, pentru structuri cu cerinţe de ductilitate mari (clasa DCH), este foarte
drastică. Ea se bazează pe studiile experimentale conduse de autorii Eurocodului care
au evidenţiat asemenea scăderi ale capacităţilor pereţilor încărcaţi, în raport cu valorile
obţinute prin aplicarea SR EN 1992.
Şi în cazul pereţilor proiectaţi pentru clasa de ductilitatea medie, aceştia urmând să
suporte cicluri de încărcări alternante în domeniul postelastic, rezistenţa lor va fi, în
mod firesc, afectată negativ.
Cu toate acestea, Eurocodul nu prevede pentru aceştia adoptarea altor expresii de
calcul decât cele date în En1992-1-1
Aplicarea acestor prevederi la proiectarea structurilor cu pereţi în zone cu seismicitate
înaltă, cum ar fi, de exemplu, zonele cu acceleraţia maximă de proiectare, a
g
≥ 0,24 de
pe teritoriul României, duce evident la următoarele consecinţe:
- Dimensiuni excesive, pentru practica de la noi din ţară, ale pereţilor. De
exemplu, pentru structuri duale de tip curent, cu 10 – 15 niveluri, grosimea
necesară rezultată din calcul este, functie de deschideri, de 90 – 120 cm. În
aceste condiţii, consumurile pot deveni prohibitive şi ca urmare a faptului că
greutatea pereţilor intervine cu ponderea cea mai mare în greutatea totală a
construcţiei.
- Sporuri majore ale armăturilor longitudinale de încovoiere pentru structurile
din clasa DCM, în raport cu cele proiectate pentru DCH. Clasa de ductilitate
înaltă este, în principiu, cea mai indicată în zonele expuse la atacul unor
cutremure puternice. Pe de altă parte, sporul capacităţii de rezistenţă la
încovoiere atrage şi sporul forţelor tăietoare de proiectare şi, implicit, al
consumurilor de beton şi armătură transversală, pentru a asigura rezistenţa
necesară la aceste acţiuni.
Experienţa acumulată în urma cutremurelor pe care le-a suportat teritoriul României în
ultimii 35 de ani nu par să confirme aceste procedee de dimensionare foarte severe.
Astfel, de exemplu, la marele cutremur din 1977, construcţiile cu structuri cu pereţi de
beton armat s-au comportat relativ bine în pofida faptului că dimensiunile şi armarea
acestora erau cu totul inadecvate şi insuficiente ca urmare a proiectării pe baza unui
cod mult sub nivelul codurilor avansate de astăzi.
C 5-32
Din acest motiv, se pastreaza procedeele din CR 2-1-1.1:2011 pentru evaluarea
rezistenţei de compresiune diagonală. O asemenea optiune este justificata si de faptul
ca aplicarea acestor procedee duce la rezultate foarte apropiate de aplicarea codurilor
de proiectare din SUA si Noua Zeelanda, tari in care ingineria seismica este foarte
avansata.
Expresia pentru verificarea rezistenţei betonului inimii pereţilor la eforturi principale
în zona critică de la baza pereţilor (zona A) se face cu relaţia:
V
Ed
≤ 0,15 b
w
l
w
f
cd
(C 5.9)
Se remarcă faptul că rezistenţa la compresiune diagonlă este exprimată funcţie de
rezistenţa de proiectare a betonului comprimat şi nu funcţie de rezistenţa betonului
întins, ca în ediţia precedentă a Codului CR 2-1-1.1:2006. Scrierea în acest fel a
relaţiei este cea corectă, din moment ce exprimă rezistenţa la un efort de compresiune.
Factorul 0,15 ţine sema de dependenţa rezistenţei la compresiune a betonului, de
mărimea eforturilor de întindere normale pe diagonală (eforturile principale de
întindere, preluate de armăturile transversale) şi de reducerea rezistenţei betonului la
solicitarea statică produsă de acţiunea ciclică a forţelor orizontale.
Deşi semnificativ mai mare decât valoarea rezistenţei date de SR EN 1998-1:2011,
valoare furnizată de relaţia (C 5.9) se potriveşte, asa cum s-a aratat, cu cea prescrisă de
normele americane şi neo-zeelandeze.
În afara zonei critice, rezistenţa inimii de beton a peretelui se stabileşte cu relaţia:
V
Ed
≤ 0,2 b
w
l
w
f
cd
(C 5.10)
Trebuie însă observat că dacă clădirea nu are foarte multe etaje este recomandabil să
se menţină grosimea pereţilor pe toată înălţimea. Este posibil însă sa se reduca clasa
betonului.
(b) Asigurarea faţă de rupere prin întindere diagonală( )
Expresiile de calcul suferă funcţie de mărimea raportului (deschiderii) de forfecare
α
s
= M
Ed
/ V
Ed
l
w
.
(i) În cazul pereţilor lungi şi medii, categorie definită de αs ≤ 2, calculul se
efectuează, conform prevederilor SR EN 1992 -1-1/2004, considerând înclinarea
fisurii critice θ = 45° şi z = 0,8 lw.
(ii) În cazul pereţilor scurţi, definiţi de un raport αs< 2, la care ponderea relativă a
efectelor forţei tăietoare este mai mare, se utilizează expresiile: ( )
- Pentru armăturilre orizontale:
V
Ed
=V
Rd,c
+0,75ρ
h
f
yd,h
b
w0
α
s
l
w
. (C 5.11)
în care:
ρ
h
coeficientul de armare al barelor orizontale din inima peretelui
f
yd,h
valoarea de proiectarea a limitei de curgere a armăturii orizontale din
inimă
V
Rd,c
valoarea de proiectare a forţei tăietoarea capabile pentru elemente fără
armare de forţă tăietoare conform SR EN 1992 – 1-1:2004
C 5-33
Factorul α
s
pune în evidenţă faptul că la elementele scurte şi armăturile verticale sunt
active în preluarea forţei tăietoare, astfel încât eficienţa armăturii orizontale este
sporită convenţional.
Examinarea expresiei (C 5.11) arată că aceasta exprimă un echilibru la limită într-o
secţiune înclinată considerată, în mod convenţional, fisura de rupere care uneşte
punctul de aplicaţie convenţional al rezultantei forţelor orizontale cu colţul comprimat
de la baza peretelui.
Contribuţia armăturii orizontale este dată de termenul al doilea din relaţia (C 5.11),
care poate fi scris, ignorând factorul α
s
,

şi sub forma:
V
Ed
= (A
h
/b
0
w
S
h
) b
0
w
(M
Ed
/V
Ed
)0,75f
yh,d
= Ah(Z/S
h
)0,75f
yh,d
. (C 5.12)
Raportul z/s
h
indică numărul armăturilor transversale cu secţiunea A
h
interceptate de
fisura de rupere, iar factorul 0,75 ia în considerare eficienţa acestor armături şi anume
a armăturilor din apropierea colţului comprimat, unde fisura este puţin deschisă şi,
deci, nu se ajunge la curgere.
Modelul de dimensionare al armăturii orizontale este comun ce cel din Codul de
proiectare a construcţiilor cu pereţi CR 2-1-1.1-2006 şi a fost reţinut şi pentru prezenta
ediţie a P100.
Întrucât V
Rd,c
prescrisă de Eurocod nu este justificată principial, pentru contribuţia
betonului în preluarea forţei tăietoare se dau relaţiile:

V
Ed
≤ V
Rd,c
+

ρ
h
f
yd,h
b
w
l
w
.V
Rd,c
= 0, în zona A
V
Rd,c
= 0,5 σ
0
b
w
l
w
în zona B
(C 5.13)
în care σ
0
este efortul unitar mediu de compresiune în inima peretelui, pentru a ţine
seama de efectul favorabil al forţei verticale de compresiune aplicate secţiunii
peretelui.
Deoarece pentru evaluarea pereţilor scurţi majoritatea normelor de proiectare aplică
modelul de grindă cu zăbrele, în CR 2 s-a menţinut procedura de dimensionare a
armăturilor inimii bazată pe acest model.
Şi în ceea ce priveşte rezistenţa pereţilor în lungul rosturilor de lunecare a altor planuri
prefisurate se menţine modelul rezistenţei la lunecare prin frecare din CR 2.
Argumentele pentru această opţiune se găsesc în comentariile la acest Cod.
C5.3.4.3.2(3) Inegalitatea (5.40) reprezintă o condiţie de ductilitate de curbură minimă.
Spre deosebire de P85/82, această condiţie este exprimată într-o formă mai generală şi
mai riguroasă prin intermediul limitării înălţimii zonei comprimate a secţiunilor de
beton. Pe această cale se poate lua în considerare influenţa tuturor factorilor de care
depinde mărimea acesteia (cantitatea de armătură pe inimă, tălpile intermediare, etc.).
Valorile x
u
s-au stabilit considerând cazul pereţilor lungi (cu raportul între lungimea şi
lăţimea secţiunii H/h>4) şi valori ale ductilităţii de structură în domeniul 4-6.
Convertind condiţia de ductilitate de deplasare a structurii în condiţii de ductilitate de
curbură şi ţinând seama de raportul dintre rezistenţele de calcul şi cele medii
considerate, de regulă, în calculul deformaţiilor efective, se poate obţine o valoare x
u

0,3 l
u
. Pentru a ţine seama de faptul că cerinţele de ductilitate scad pe măsura sporirii
capacităţii de rezistenţă, valoarea x
u
a fost corectată prin includerea raportului Ω.
C 5-34
C.5.3.4.3.2 (7) Integritatea zonei de beton vizate în acestă secţiune este esenţială
pentru buna comportare a peretelui la acţiunea seismică ciclică alternantă. În situaţia în
care aceasta este comprimată, prinderea barelor verticale cu etrieri contribuie la
aceasta, în plus faţă de armătura transversală curentă a inimii sau a tălpii. În situaţia
când extremitatea peretelui este supusă la întindere, armătura transversală de tip stâlp
contribuie la realizarea unor condiţii bune de aderenţă pentru armăturile verticale şi la
limitarea deschiderii fisurilor.
C.5.3.4.4(2) Testele de laborator şi comportarea grinzilor de cuplare la atacul
cutremurelor intense evidenţiază faptul că grinzile armate cu bare ortogonale cu bare
longitudinale şi etrieri verticali suferă degradări foarte mari ale betonului, însoţite de
reducerea rezistenţei. Acestea sunt expuse, în principal, la ruperea prin lunecare în
rosturile verticale deschise între pereţi şi extremitatea grinzii.
C.5.3.4.4(3) Din acest motiv, armarea „clasică” cu bare ortogonale este admisă numai
dacă nivelul de solicitări la forţă tăietoare, exprimat prin mărimea eforturilor unitare
tangenţiale, este relativ mic (relaţia 5.43).
În caz contrar, este obligatorie armarea cu bare diagonale, strânse cu etrieri sau fretă,
formând carcase de tipul celor utilizate la armarea stâlpilor. Se contează pe aportul
egal al barelor întinse şi al celor comprimate.
Pentru o bună comportare este esenţial ca armăturile să fie generos ancorate şi să nu
flambeze.

C 5.4. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie (DCM)
C.5.4 În cazul construcţiilor proiectate pentru clasa DCM, rezistenţa laterală este mai
apropiată de valoarea forţei tăietoare de bază în răspunsul seismic elastic decât în
cazul construcţiilor aparţinând clasei DCH.
Ca urmare, deformaţiile plastice aşteptate în zonele plastice ale elementelor structurale
vor fi mai mici, iar deformarea plastică în elementele şi zonele proiectate ca
nedisipative prin ierarhizarea adecvată a capacităţii de rezistenţă va fi, cu mare
probabilitate, rară.
Pe această bază, măsurile de proiectare privind dirijarea mecanismului de disipare a
energiei şi măsurile de ductilizare a elementelor structurale sunt în mod firesc mai
relaxate pentru construcţiile din clasa DCH, în raport cu cele din clasa DCM.
Principalele diferenţe între măsurile de proiectare pentru cele două clase se discută în
ansamblu, şi nu în detaliu, pe categorii de probleme. Cele mai importante sunt:
(i) Valorile factorilor γ
Rd
,

la toate categoriile de elemente, sunt mai mici pe
considerentul că, prin avansarea moderată în domeniul de consolidare a oţelului,
efectele de suprarezistenţă sunt mai mici.
(ii) La fiecare nivel al unui cadru etajat se consideră zone plastice în stâlpi numai
zonele de la partea inferioară a acestor elemente. Face excepţie primul nivel de la bază,
unde zonele de la ambele extremităţi se consideră critice.
Sunt două argumente pentru aceasta şi anume:
- Răspunsul seismic al cadrelor de beton armat proiectate cu metoda capacităţii
de rezistenţă nu evidenţiază, de regulă, plastificări pe înălţimea stâlpilor.
C 5-35
Atunci când, ocazional, apar articulaţii plastice la niveluri inferioare, unde
ductilitatea stâpilor este mai mică, ca urmare a forţelor axiale de compresiune
mai mari, acestea se dezvoltă la baza fiecare nivel. Pe de altă parte, măsurile
curente de armare transversală în stâlpi asigură un nivel semnificativ de
confinare.
- Datorită lungimii mari a zonelor critice, în condiţiile în care acestea se
consideră că există la ambele extremităţi ale stâlpilor, zona mediană
„necritică” este nesemnificativă ca dezvoltare. Aceasta face ca, în mod
nejustificat, măsurile severe de armare transversală specifice zonelor critice
să fie prevăzute practic pe toată înălţimea stâlpilor.
(iii) Măsurile de ductilizare, în primul rând cele de armare transversală, sunt reduse
faţă de clasa DCH, adoptându-se distanţe maxime între etrieri mai mari şi diametre de
etrieri mai mici.
(iv) Se renunţă la verificarea prin calcul a nodurilor de cadru. Testele dovedesc că
rezistenţa la forţă tăietoare a nodurilor este mult superioară celei determinate prin
modelele de calcul adoptate în Cod.
(v) În consecinţă, în cazul structurilor proiectate pentru clasa DCM, la care
deformaţia grinzilor în domeniul plan este limitată, rezistenţa nodurilor poate fi
asigurată numai prin respectarea unor reguli constructive.
(vi) La pereţi, condiţia de limitare a zonei comprimate a secţiunilor în vederea
asigurării ductilităţii de curbură necesare este, la rândul ei, relaxată faţă de cea
prevăzută pentru DCH.
(vii) Condiţia care permite armarea ortogonală a grinzilor de cuplare este relaxată
prin sporirea valorii maxime a forţei tăietoare de proiectare cu 50%.( )

C 5.5. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate joasa (L)
C.5.5 Structurile proiectate pentru DCL sunt teoretic lipsite de ductilitate.
Sensibilitatea lor majoră priveşte comportarea lor la acţiunea cutremurelor mai
puternice decât cea a cutremurului de proiectare. Din acest motiv, adoptarea acestei
clase de ductilitate este admisă numai pentru regiuni seismice cu seismicitate joasă, a
g

≤ 0,12 g.
Pentru a înzestra elementele structurale esenţiale cu un minim de ductilitate, în zonele
critice de la baza stâlpilor şi pereţilor se prevede o armare transversală minimă.

C 5.6. Proiectarea structurilor duale
C.5.6 Până la prezenta ediţie a Codului de proiectare seismică, în normele româneşti
nu se făcea deosebire între cele două categorii de structuri duale, cu cadre
preponderente şi cu pereţi preponderenţi. Ca urmare, în practica de proiectare se
obişnuieşte ca, indiferent de apartenenţa la o categorie sau alta, grinzile şi stâlpii să fie
proiectaţi ca elemente ale unor cadre pure.
C 5-36

Figura C 5.30.
O asemenea abordare este nejustificată şi are ca efect o procedură de proiectare mai
complicată şi un consum de material mai mare decât cel necesar în stâlpi.
Aşa cum se prezintă schematic în Figura C 5.30 a, b și c, rigiditatea mare a pereţilor
face ca deplasările orizontale să fie inferioare celor care produc articularea plastică la
capetele stâlpilor.
În aceste condiţii nu se pot dezvolta mecanisme de plastificare de etaj şi, ca urmare, nu
este necesară respectarea relaţiei (5.5), care are drept scop tocmai evitarea formării
unor asemenea mecanisme. Pe de altă parte, nu sunt necesare măsuri speciale de
sporire a ductilităţii stâlpilor(pentru că ductilitatea acestora nu va fi mobilizată). În
consecinţă, se pot accepta valori ν
d
mai mari decât în cazul structurilor în cadre pure,
iar măsurile de armare transversală la extremităţile stâlpilor pot fi relaxate. Orientativ,
cu caracter acoperitor, la stâlpii proiectaţi pentru clasa DCH pot fi aplicate regulile
pentru clasa DCM, iar la stâlpii proiectaţi pentru clasa DCM, regulile pentru DCL.
C 5.7. Ancorarea şi înnădirea armăturilor
C.5.7.1 (4) Măsura de sporire a lungimii de ancorare a armăturilor din zona plastică
are în vedere degradarea aderenţei produse de alternanţa eforturilor întindere –
compresiune provocate de acţiunea seismică ciclică.
O măsură similară era prevăzută şi în STAS 10107/0 – 90 unde se indica o sporire cu
20% a lungimii de ancorare în cazul elementelor cu condiţii nefavorabile de solicitare.
C.5.7.2.1 (2) Încărcarea nodurilor cu forţele de legătură cu grinzile se face în cea mai
mare parte prin eforturile de aderenţă dezvoltate pe suprafaţa laterală a barelor care
traversează nodul. Forţele de aderenţă trebuie să echilibreze eforturile aplicate
armăturilor, de o parte şi de alta a nodului de cadru, pe schema din Figura C 5.31.
În starea de solicitare maximă, barele de la partea superioară a grinzilor sunt solicitate
la un capăt la efortul de curgere, iar la celălalt de un efort unitar mai mic, pentru că
armătura inferioară A
s2
<A
s1
, pe de o parte, iar pe de altă parte, o parte din forţa de
compresiune se transmite aici nodului prin beton.
Barele de la partea superioară nu beneficiază de condiţii favorabile de aderenţă ca
urmare a tasării iniţiale a betonului, astfel încât se poate conta numai pe cca. 70% din
rezistenţa aderenţei τ
b
≈ 2,2f
ctm
, în care f
ctm
este rezistenţa medie la întindere a
betonului.
d
f
> d
d

d
d
d
f

Structura in cadre Structura cu pereți
C 5-37
La rezistenţa prin aderenţă trebuie adăugată şi rezistenţa prin frecare datorată
încărcării normale din forţa de compresiune dezvoltată în stâlpul superior, care se
poate estima aproximativ prin valoarea 0,25ν
d
f
cd
, în care ν
d
este forţa axială
normalizată, iar f
cd
este rezistenţa de proiectare la compresiune.


Figura C 5.31.
Rezultă o rezistenţă medie la lunecare în jurul barei de
2,2f
ctm
+0,25ν
d
f
cd
≈2,2f
ctm
(1+0,8 ν
d
). (C 5.14)
Egalând valoarea efectivă a efortului tangenţial rezultat din echilibrul barei din Figura
C 5.30 cu această valoare a rezistenţei echivalente de aderenţă, se obţine relaţia care
stabileşte diametrul maxim d
bLmax
al armăturilor care traversează nodul:

c
yd Rd
ctm
s
s
d
bL
h
f
f
A
A
d
γ
ν
2
1
max
5 , 0 1
8 , 0 1
6
+
+
=
(C 5.15)
Relaţia (5.52) a fost ajustată pentru a ţine seama că o anumită fracţiune a forţei
tăietoare care solicită nodul se transmite prin compresiune diagonală.
Expresia (C 5.15) este confirmată de rezultatele unor studii experimentale. Aplicarea
acesteia duce la diametre admisibile, relativ mici, ale barelor grinzilor care traversează
nodurile, mai cu seamă la etajele superioare, unde valoarea ν
d
este mică.
Condiţia (C 5.15) poate fi considerată ca o altă condiţie de dimensionare a secţiunii
stâlpilor, pe lângă cea legată de limitarea driftului şi cea a rezistenţei betonului nodului
la compresiune diagonală.
În cazul stâlpilor marginali, condiţia (C 5.15) funcţionează numai pentru barele
comprimate, pentru că în cazul barelor întinse se poate conta pe cârligele şi îndoiturile
armăturilor de la capete. Numai barele de la partea inferioară pot ajunge la curgere
prin compresiune (A
s2
< A
s1
). La determinarea d
bLmax
pentru aceste bare, trebuie să se
ţină seama că barele sunt îndoite la interiorul miezului de beton confinat prin
armăturile transversale, astfel că în relaţia (5.52) trebuie înlocuit
'
c
h cu (0,7÷ 0,8)
c
h ,
funcţie de detalierea nodului.

A
sb2
f
yd

x
c

C
b


A
sb1
f
yd


C
’’
ss

A
sb1
f
yd

C
b

V
c

C

c

C

ss

T

cs

T
’’
cs

C

c

h
jw
C 5-38
C.5.7.3(4) Relaţia (5.54) se obţine pornind de la echilibrul zonei de armătură dincolo
de secţiunea de unde se măsoară ancorajul Figura C 5.32

Figura C 5.32.


bL
bd
yd
bd bL
yd s
bd
d
f
f
f d
f A
l
4
1
.
= =
π
(C 5.16)
în care:
l
bd
lungimea de ancorare necesară
bd
f efortul unitar de aderenţă ultim

ctd bd
f f η 25 , 2 = (C 5.17)
unde:
ctd
f valoarea de proiectare a rezistenţei la întindere a betonului
η coeficient care ţine seama de condiţiile de aderenţă,
η=1 pentru aderenţe bune şi η =0,7 pentru condiţii nefavorabile de aderenţă,
conform SR EN 1992-1-1:2004.
Lungimea de înnădire prin suprapunere, l
0
, pentru cazurile curente, se calculează cu
relaţia:

bd
s
s
s
l
A
A
k l
|
|
¹
|

\
|
= %
25
1
'
0
(C 5.18)
în care:
|
|
¹
|

\
|
%
'
s
s
A
A
reprezintă raportul exprimat în procente între secţiunea armăturilor care se
întrerupe într-o secţiune şi secţiunea totală a barelor care se înnădesc, limitat
superior la 1,5
k
s
coeficient de amplificare a lungimii de suprapunere în situaţia în care înnădirea
se face în zone critice, solicitate alternant, egal cu 1,25
Considerând condiţiile cele mai severe, rezultă:

A
sb1
f
yd

l
bd
f
bd
C 5-39

bL
ctd
yd
bL
ctd
yd
d
f
f
d
f
f
x
x
l 2 , 0
25 , 2 4
25 , 1 5 , 1
0
≈ = (C 5.19)

C.5.7.3(5) Condiţia este preluată identic din SR EN 1998-1:2004.
Structura expresiei evidenţiază faptul că presiunea exercitată asupra betonului în care
este înglobată armătura, la tendinţa acestuia de despicare, respectiv de contracarare a
eforturilor de întindere inelare, produse de interacţiunea dintre profilul armăturii şi
betonul înconjurător, sunt dependente de aria armăturii transversale şi de intervalul
dintre etrieri.
C 5.8. Fundaţii şi infrastructuri
C.5.8.1 Organizarea sistemului Eurocodurilor structurale, adoptate în mod firesc şi de
sistemul naţional de coduri, prevede ca proiectarea geotehnică şi proiectarea
structurilor de fundare să fie tratate într-un cod separat de Codul de proiectare
seismică. Din acest motiv, se reţin aici pentru discuţie numai aspectele de principiu şi
un număr redus de măsuri de proiectare.
Sistemul fundaţiilor, sau infrastructura, după caz, reprezintă o componentă esenţială a
unei clădiri,a cărei integritate şi ale cărei proprietăţi de rigiditate şi rezistenţă
influenţează decisiv răspunsul seismic al structurilor în ansamblu. În acelaşi timp,
costul lucrărilor de fundaţie au o pondere foarte mare în costul total al construcţiei şi,
din acest motiv, alegerea sistemului de fundare şi proiectarea lui corectă reprezintă una
din operaţiile cele mai importante ale proiectării construcţiilor.
Fundaţiile se dezvoltă în plan atât cât este necesar pentru ca presiunile pe teren să fie
suficient de mici pentru a putea fi suportate de pământul de fundare, un material cu
rezistenţa de aproape 100 de ori mai mică decât materialul structural – betonul.
Funcţie de tipul de structură şi de proprietăţile mecanice ale terenului, modul de
realizare al fundaţiilor poate fi diferit: fundaţii izolate sau tălpi continue sub pereţi,
fundaţii legate sau constituite de grinzi de fundare, radiere generale, fundaţii de
adâncime, piloţi sau chesoane, infrastructuri complexe.
În condiţiile unei alcătuiri adecvate, infrastructurile reprezintă sistemul cel mai
avantajos din punctul de vedere al rezistenţei structurii la forţe laterale şi al unei
rezemări sigure pe teren. Sistemul este indicat, mai cu seamă, în cazul structurilor
multietajate cu pereţi de beton armat.
În majoritatea cazurilor, infrastructura este constituită din elementele subsolului: grinzi
de fundaţie de dimensiunile pereţilor de subsol interiori şi de contur, împreună cu
plăcile planşeelor subsolurilor şi placa (radierul) situate la nivelul inferior al grinzilor.
Infrastructura poate îngloba şi structura primelor niveluri supraterane, dacă acestea
sunt considerabil mai puternice decât cea a următoarelor niveluri. De asemenea, se
poate realiza din elemente structurale, sub nivelurile funcţionale ale clădirii. Şi în
cazul infrastructurilor se poate opta, atunci când terenul este slab sau când forţele
laterale mari ar duce la pierderea contactului cu terenul prin desprindere pe o suprafaţă
mare din amprenta construcţiei în teren, la fundarea pe piloţi, capabili sau nu, după
necesităţi, de a dezvolta şi forţe de întindere semnificative.
Infrastructurile astfel alcătuite posedă înaltă capacitate de rezistenţă şi rigiditate, astfel
încât au o comportare apropiată de cea a unui corp rigid. Consecinţa practică este că
C 5-40
elementele verticale pot fi considerate încastrate la nivelul planşeului peste subsol,
dimensionarea suprastructurii putând fi făcută pe acest model. De asemenea, în acest
caz incertitudinile privind distribuţia presiunilor pe teren sunt mai mici, iar mişcările
relative între bazele elementelor verticale sunt minimizate.
Se consideră, în mod simplificat, dar nu şi acoperitor, că forţa axială de proiectare este
cea obţinută în calculul structural la secţiunea seismică de proiectare.
În principiu, există două limite ale modelării fundaţiilor (infrastructurii) utilizate în
proiectarea curentă:
- O modelare completă a ansamblului suprastructură – fundaţie rezemată
elastic (prin resorturi Winkler, cu comportare liniară sau neliniară), încărcat
cu forţele verticale şi laterale. Calculul efectuat cu metoda forţelor orizontale
echivalente sau cu metoda modală cu spectru de răspuns furnizează eforturile
din elementele fundaţiei, componente ale acestui ansamblu.
- O modelare a elementelor fundaţiei solicitate de forţele de legătură cu
suprastructura aplicate în secţiunile tranversale de la baza elementelor
verticale (stâlpi, pereţi) ale suprastructurii. În cazul cel mai complex al unor
infrastructuri, acest tip de modelare echivalează ansamblul elementelor
acestuia cu un planşeu tip reţea de grinzi orizontale, în care diferitele
componente sunt caracterizate de proprietăţi de rigiditate echivalente
conlucrării grinzilor (pereţilor) de fundare cu plăcile de fundaţie sau ale
subsolului (subsolurilor). O asemenea modelare este aproximativă şi de cele
mai multe ori neacoperitoare.
Prin proiectare se poate impune elementelor infrastructurilor un răspuns seismic elastic
sau unul neliniar.
Răspunsul elastic se poate obţine în două situaţii:
- în cazul structurilor proiectate pentru clasa DCL, în zone cu seismicitate
foarte joasă, cu răspuns elastic pentru ansamblul suprastructură –
infrastructură; elementele se dimensionează la eforturile obţinute în
combinaţia seismică de încărcări, pe baza prevederilor din SR EN 1998 –
1:2004.
- în situaţia când în modelul de calcul forţele transmise de suprastructură
infrastructurii sunt cele asociate mecanismului de disipare (plastificare) a
suprastructurii; o cale simplă, aproximativă, pentru a obţine valorile de
proiectare ale eforturilor în elementele infrastructurii, este de a considera în
calculul structural o forţă orizontală sporită faţă de forţa de proiectare prin
amplificarea cu un factor de suprarezistenţă global. Pentru construcţii cu
structură uniformă în plan şi suprarezistenţă moderată, acest factor de
amplificare poate fi luat egal cu 1,5. Procedeul are în vedere şi componente
ale mecanismului de rezistenţă la nivelul infrastructurii, care nu sunt
considerate, de regulă, explicit în calcul: frecarea între teren şi pereţii de
contur, presiunea pasivă, etc. În alte situaţii de alcătuire, valoarea factorului
de amplificare trebuie modificată corespunzător.
O a doua abordare posibilă este aceea de a determina eforturile în elementele
infrastructurii din calculul structural la forţa seismică de proiectare, pentru clasa de
ductilitate selectată pentru suprastructură, DCH sau DCM. În acest caz, dimensionarea
şi armarea elementelor sistemului de fundaţie se face cu respectarea regulilor specifice
C 5-41
clasei de ductilitate considerate. O preocupare deosebită trebuie să existe pentru
dimensionarea elementelor grinzilor (pereţilor de subsol) la valori ale forţei tăietoare
deduse pe baza principiilor proiectării la capacitate şi pentru respectarea măsurilor de
ductilizare.
C.5.8.2 În general, problemele de proiectare cele mai dificile intervin la infrastucturile
complexe ale structurilor cu pereţi de beton armat. Aceste probleme sunt discutate în
volumul de comentarii ale Codului de proiectare pentru structurile cu pereţi de beton
armat CR 2-1-1.1-2011.
Dintre măsurile de proiectare date la 5.8.2 se reţin aici numai două.
C.5.8.2 (2) În grinzile de legătură între fundaţii apar, pe lângă momente încovoietoare
şi forţe tăietoare, şi forţe axiale rezultate din deplasările orizontale relative între
fundaţii, pe care calculul structural nu le evidenţiază explicit. În SR EN 1998-1:2004,
aceste forţe au valori care reprezintă fracţiuni din forţa axială de proiectare adusă de
elementele verticale pe fundaţii, depinzând de natura terenului. Forţele de legătură se
determină cu relaţia g a kN
g Ed
, în care a
g
este acceleraţia de vârf de proiectare, N
Ed

este forţa axială de proiectare, iar k este un factor care ia valori de la 0,3, în cazul
terenurilor slabe, la 0,6 în cazul terenurilor foarte slabe.
C.5.8.2 (4) Armătura orizontală montată în radier trebuie să preia momentele
încovoietoare produse de presiunile pe teren, dar trebuie să controleze si fisurarea din
contracţie a betonului din radier. Este acceptat astăzi că procentul de armare care
permite llimitarea necesară a deschiderii fisurilor este de cel putin 0,20% la fiecare
faţă a plăcii de bază. Se recomandă ca grosimea radierului să fie astfel aleasă încât
armătura de încovoiere necesară să fie 0,25%, atât cât asigură şi controlul fisurării de
contracţie.


C 5.9. Efecte locale datorate interacţiunii cu pereţii nestructurali
C5.9 La alcătuirea pereţilor de umplutură din zidărie din corpuri ceramice se pot avea
în vedere două conceptii:
(a) izolarea elementelor cadrelor de panourile de zidărie prin prevederea unor fâşii
înguste din materiale deformabile între zidărie şi elementele structurale;
(b) păstrarea contactului perimetral între panouri de zidărie şi stâlpii şi grinzile
structurii de beton armat. ( )
În acest din urmă caz, panourile de umplutură interacţionează cu structura şi,
indiferent dacă sunt considerate în capacitatea de rezistenţă laterală a construcţiei, sau
nu, acestea se manifestă în realitate ca elemente structurale şi, până la eventuala lor
distrugere la acţiunea unui cutremur puternic, panourile preiau o anumită fracţiune din
încărcarea laterală.
În practica de proiectare, în situaţia (b) există două abordări posibile:
- zidăria de compartimentare şi de închidere, plasată între elementele cadrului,
este considerată element structural, parte constitutivă a mecanismului
structural pentru forţe laterale şi, ca urmare, trebuie armată;
C 5-42
- nu se contează pe aportul structural al zidăriei, dar prin proiectare se iau
măsuri care să ţină seama de efectele interacţiunii structură - perete de
umplutură; trebuie asigurate exigenţele de comportare ale panourilor de
umplutură la SLU, caz în care zidăria avariată nu trebuie să cadă şi să
prezinte risc pentru vieţile oamenilor, şi la SLS, caz în care degradările
zidăriei trebuie să fie moderate şi uşor reparabile ca urmare a dimensionării
corespunzatoare a rigidităţii laterale a cadrelor.
Cele mai importante efecte ale interacţiunii panourilor de umplutură cu structura tip
cadru sunt următoarele:
- sporirea rigidităţii laterale a structurii; pentru cazul unor structuri flexibile
situate în zone seismice caracterizate de valori mici ale perioadei T
c
, forţele
seismice cresc peste nivelul corespunzător structurii pure;
- crearea unor neregularităţi pe verticală (succesiuni de niveluri rigide şi
flexibile, Fig.C5.30a) şi pe orizontală, prin sporirea torsiunii de ansamblu ca
urmare a modificării poziţiei centrului de rigiditate (Figura C 5.33, b); la
proiectarea clădirilor în zone seismice asemenea situaţii trebuie evitate
întotdeauna;


Figura C 5.33.

- crearea unor condiţii de solicitări de tip elemente scurte, cu risc de rupere la
forţe tăietoare (Figura C 5.34), pentru că forţa tăietoare pe porţiunea
deformabilă a stâlpului este substanţial mai mare decât cea care poate apărea
într-un stâlp liber.
(a)
(b)
C 5-43

Figura C 5.34.

Pentru a evita asemenea ruperi, în aceste cazuri se recomandă separarea pereţilor
nestructurali de elementele structurii.
Acţiunea structurală a panoului de zidărie poate fi modelată sub forma unei bare
comprimate cu direcţia diagonalei panoului, funcţie de sensul de atac al cutremurului
(Figura C 5.35). Acţiunea diagonalei devine substanţială după apariţia fisurilor de
întindere înclinate şi după desprinderea zidăriei de elementele cadrului în vecinătatea
colţurilor unde s-ar aplica diagonala întinsă.

Figura C 5.35.
Ansamblul constituit din cadrul de beton armat şi panourile de zidărie poate ceda în
mai multe moduri sub acţiunea forţelor laterale:
(a) La încovoierea de ansamblu ca un perete structural cu alcătuire compozită,
similar cu pereţii structurali din beton armat (Figura C 5.36). Pentru aceasta este
necesar ca inima de zidărie a pereţilor să fie suficient de groasă pentru a nu se rupe la
forţa tăietoare, iar armătura inimii din zidărie armată să fie conectată eficient de stâlpii
de beton armat.
(b) Prin zdrobirea diagonalei comprimate constituită în inima de zidărie a peretelui
compozit. Lăţimea efectivă a diagonalei comprimate depinde de mai mulţi parametri,
între care raportul între rigidităţile panoului şi ale cadrului, curbele caracteristice ale
materialelor, nivelul de solicitare.
Dacă acţiunea seismică continuă după ruperea panoului de zidărie, practic întreaga
forţă laterală se transmite stâlpilor (bulbii peretelui compozit), care se pot rupe prin
încovoiere sau forfecare.
C 5-44

Figura C 5.36.
(c) Prin lunecarea peretelui în lungimea unui rost orizontal, prin care se crează un
efect de “îngenunchiere” a cadrului la nivelul respectiv (Figura C 5.36, b). Un
asemenea mod de cedare se manifestă dacă forţa diagonală asociată producerii
eforturilor, v
f
, care generază lunecarea, este mai mică decât rezistenţa la compresiune
în lungul diagonalei. Cu notaţiile din Figura C 5.36, b, valoarea forţei diagonale
corespunzătoare producerii lunecării [Paulay, Priestley, 1992] este : ( )

( )
t b
l h
f
R
w
m
d


=
' '
'
'
3 . 0 1
04 . 0
(C 5.20)
în care,
'
m
f rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei;
t grosimea zidăriei
b
w
lăţimea diagonalei echivalente
Dupa lunecarea zidăriei, rezistenţa laterală a ansamblului este asigurată de stâlpi, care
pot ceda la încovoiere sau, cel mai adesea, la forfecare.
În cazul unei alcătuiri identice a zidăriei pe înălţimea clădirii, avarierea zidăriei prin
zdrobirea după diagonală sau prin lunecarea pe rost intervine, de regulă, la primul
nivel. Prin dispariţia panoului de umplutură la primul nod, structura se transformă într-
una cu un nivel slab, unde se concentrează în continuare deformaţiile plastice. Din
schema aproximativă de comportare din Figura C 5.37, rezultă că cerinţa de ductilitate
la elementele primului nivel sunt mult mai mari decât în cazul unei structuri cu
deformabilitate uniformă pe verticală.
Din cele prezentate rezultă că este destul de dificil să se controleze răspunsul seismic
al unei structuri compozite cum este cadrul de beton armat în interacţiune cu pereţi de
umplutură. Această constatare este valabilă mai ales pentru cazul în care zidăria este
nearmată. În asemenea situaţii, pentru a proteja stâlpii de la primul nivel, măsurile de
armare transversală pentru zonele critice se extind pe toată înălţimea acestui nivel.
a
(a) (b)
C 5-45

Figura C 5.37.

Figura C 5.38.
Panourile de zidărie trebuie asigurate şi pentru forţele de inerţie perpendiculare pe
planul lor. Prăbuşirea în lateral a pereţilor reprezintă pericolul cel mai important
produs de aceste elemente pentru viaţa oamenilor. În cazul unor panouri armate şi
conectate eficient de rame de beton armat, panoul poate fi tratat ca o placă plană
rezemată pe contur, încărcată normal pe planul acesteia.
Studiile experimentale au pus în evidenţă faptul că şi panourile nearmate (zidărie
simplă) pot susţine importante forţe normale pe planul lor, datorită formării unui efect
de boltă între reazemele peretelui pe orizontală şi verticală, chiar după fisurarea la
încovoiere a panourilor Figura C 5.38.
Acest mecanism de rezistenţă este însă influenţat negativ de prezenţa unor spaţii libere
(rosturi libere) pe contur între panouri şi rama de beton armat. Asemenea goluri pot
proveni dintr-o umplere incompletă a acestor spaţii cu mortar sau ca urmare a
desprinderii pe contur (în zona diagonalei întinse, Figura C 5.35) datorate forţelor
acţionând în planul peretelui. De asemenea, dacă materialul este puternic degradat de
acţiunea forţelor din planul peretelui, acţiunea de boltă devine mult mai putin eficientă.
Rezultă că umplutura nearmată nu asigură un material structural satisfăcător, cu
excepţia, poate, a clădirilor joase (orientativ, până la două niveluri) cu ramă rigidă.

Bibliografie:

ATC (1996). Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. Report ATC 40,
Redwood City, CA.
CEB (1998), Ductility of Reinforced Concrete Structures, Bull. D’Information 242, T.
Telford (ed.), London.
D
y
= deformaţia la
nivelul forţei
rezultante la
iniţierea
deformaţiilor
plastice

D
P
= componenta
plastică a
deformaţiei
C 5-46
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1:
General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 – A method for non-linear seismic analysis of
RC buildings, Proc. of the 9
th
WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-116.
Fajfar, P. (2000). A nonlinear analysis method for performance-based seismic design.
Earthq. Spectra, 16(8).
FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings,
Bulletin 25, Lausanne, Elveţia, 192 pp.
Mander, J.B., Priestley, M.J.N. şi Park, R., (1988), Theorteical Stress-Strain Model for
confined Concrete, Journal of Structural Engineering, ASCE, V. 114, No. 8, pp. 1827-
1849.
Ministerul Lucrărilor Publice (2006), CR 2 – 1 – 1.1: Cod de proiectare a
construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat, Bucureşti.
Ministerul Lucrărilor Publice (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea
antiseismică a construcţiilor de locuinţe, agrozootehnice şi industriale, INCERC
Bucureşti, Buletinul Construcţiilor, no. 1-2, 1992, 151 p.
Panagiotakos, T.B. şi Fardis, M.N., (2001), Deformations of Reinforced Concrete
Members at Yelding and Ultimate, ACI Structural Journal, V.98, No. 2, pp. 135-148.
Park, Y.J. şi Ang, A.M.S. (1985), Mechanistic Siesmic Damage Model of Reinforced
Concrete, Journal of Structural Engineering, ASCE, V. 111, No. 4, pp. 722-739.
Paulay, T. şi Priestley, M.J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry
Buildings, John Wiley & Sons Inc., New York, 744 p.
Postelnicu, T. şi Zamfirescu, D., (1998), Lateral stiffness assessment of multistory RC
frames structures, 11
th
European Conference on Earthquake Engineering, Paris.
Postelnicu, T. şi Zamfirescu, D., (1999). Comparison between displacement methods
used for assessment of RC structures. Performance of RC frame structures designed
according present Romanian codes. Proc. 1
st
Romanian-American Workshop, Iaşi,
Romania.
Postelnicu, T. şi Zamfirescu, D., (2001). Towards displacement-based methods in
Romanian seismic design code. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing
Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucureşti, pp. 169-142.
Ruşanu, Cr., Pascu, R., (2003). Nonlinear static analysis for an existing reinforced
concrete building. Buletinul Stiintific al UTCB, nr. 1/2003, pp. 27-39.
Takeda, T., Sozen, M.A. şi Nielsen, N.N., (1970), Reinforced Concrete response to
Simulated Earthquakes, Journal of the Structural Division, ASCE, V. 96, No. ST 12,
pp. 2557-2573.
Paulay, T. (1986). A critique of the Special Provisions for Seismic Design of Building
Code Requirements for Reinforced Concrete (ACI 318-82). În: Journal of the ACI,
martie-aprilie 1986.
Vecchio, F.J. şi Colins, M.P. (1986). The Modified Compression-Field Theory for
Reinforced Concrete Elements Subjected to Shear. ACI Struct. J., 83(2), p. 219-231.
C D-1
C ANEXA D. PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC)
AL STRUCTURILOR
C D.1. Concepţia procedeului
Procedeul prezentat în anexa D reprezintă o metodă simplificată pentru determinarea
directă a răspunsului neliniar al unei structuri la încărcarea cu deplasări aplicate
monoton crescător până la rupere (Figura C D.1).


Figura C D.1. Relaţie forţă laterală – deplasare tipică pentru un
cadru de beton armat (după FEMA 2003).
Metoda prezentată urmăreşte în general metoda N2, propusă de Fajfar (Fajfar &
Fischinger 1989, Fajfar 2000) şi inclusă în Anexa B a Eurocodului 8 (SR EN 1998-1,
2004).
C D.2. Evaluarea proprietăţilor de rezistenţă şi de deformaţie a elementelor
structurale
Deoarece nu există modele teoretice generale, capabile să reproducă cu suficientă
precizie relaţia forţă – deplasare în regim de solicitare ciclic pentru elemente de beton
armat, în literatură sunt propuse diverse modele empirice (bazate pe prelucrarea
statistică a datelor experimentale) sau semi – empirice (deduse pe considerente
teoretice, dar calibrată cu coeficienţi empirici). O sinteză recentă a acestor modele este
dată de Fardis în cap. 6 din raportul FIB nr. 25 (FIB 2003). Valori orientative pentru
parametrii relaţiilor M-φ ce pot fi utilizate în calculul static neliniar sunt date şi în
documentele FEMA (FEMA 1997a). Codul face trimitere la P100-3 pentru procedeele
de evaluare a caracteristicilor de deformație ale elementelor structurale.
C D.3. Construirea curbei forţă laterală – deplasarea la vârful construcţiei
Încărcările se aplică în 2 etape:
- - În prima etapă se aplică încărcările gravitaţionale, corespunzătoare
combinaţiei seismice. De obicei sub aceste încărcări nu trebuie să apară
plastificări în structură şi se poate face un calcul liniar.
- - În a doua etapă, pe structura preîncărcată (se păstrează starea de deformaţii
şi eforturi din prima etapă), se aplică incremental forţele laterale
Domeniu
elastic
Zona de
plastificare
progresivă
Zona de
mecanism
plastic
Prăbuşire
parţială
Prăbuşire
completă
DEFORMAŢIE
FORŢĂ
LATERALĂ
Deplasarea de
curgere efectivă
Punct de curgere
efectivă
C D-2
corespunzătoare acţiunii seismice. Acestea au o distribuţie fixată, dar
mărimea lor variază la fiecare pas de încărcare în funcţie de un parametru.
Pentru a modela comportarea dinamică structurii, configuraţia (distribuţia) încărcărilor
laterale ar trebui să fie proporţională cu configuraţia instantanee a forţelor de inerţie.
Aceasta depinde de caracteristicile modale instantanee ale structurii, care se schimbă
datorită deformaţiilor inelastice din anumite elemente. O asemena analiză ar necesita
un efort comparabil cu o analiză dinamică neliniară (time-history). De aceea se preferă
păstrarea unei configuraţii fixe pe toată durata calculului static neliniar. În mod
obişnuit se consideră:
(a) o distribuţie “modală”, în care forţele de inerţie sunt proporţionale cu
deplasările modale din modul 1 de vibraţie, şi
(b) o distribuţie “uniformă”, în care forţele de inerţie sunt proporţionale cu masele
de etaj (de exemplu, dacă masele de etaj sunt egale la toate nivelurile, rezultă forţe
egale la toate nivelurile).
Prima ipoteză furnizează valoarea maximă a momentului de răsturnare, cea de-a doua,
valoarea maximă a forţei tăietoare pentru o capacitate de încovoiere dată a structurii.
C D.4. Echivalarea structurii MDOF cu un sistem SDOF
Pentru a putea compara deplasarea capabilă a structurii cu cerinţa de deplasare, care
este dată de spectrele inelastice de deplasare construite pentru sisteme cu 1 GLD,
structura reală trebuie transformată într-o structură cu 1 GLD echivalentă.
Transformarea urmează relaţiile cunoscute din dinamica structurilor, echivalând
deplasarea maximă a structurii la vârful construcţiei cu deplasarea în modul 1.
C D.5. Selectarea spectrelor de răspuns
În condiţiile stării limită de serviciu structura prezintă un răspuns seismic elastic sau
cu incursiuni mici în domeniul plastic, astfel încât se pot folosi direct deplasările
determinate din calculul liniar al structurii pe baza regulii “deplasări egale”.
În cazul stării limită ultime trebuie folosite spectre inelastice de deplasare, care se pot
construi fie direct, pe baza accelerogramelor specifice amplasamentului, fie indirect,
pe baza spectrelor elastice şi a unor ipoteze privind relaţia între răspunsul elastic şi cel
inelastic (de exemplu, ipoteza “egalităţii deplasărilor” pentru T > T
c
şi ipoteza
“egalităţii energiilor” pentru T < T
c
, propuse de Newmark şi Hall). Se recomandă
relaţia din Anexa E.
C D.6. Controlul deplasărilor structurale
Cerinţa de deplasare a fost determinată la paragraful D5, pentru perioada T* a
sistemului cu 1 GLD echivalent, din spectrul inelastic de deplasări. O reprezentare
sugestivă este cea din Figura C D.2, dată în formatul “ADRS” (spectru de răspuns
acceleraţii - deplasări, obţinut din spectrele de răspuns de acceleraţii şi deplasări prin
eliminarea parametrului T).
Punctul de intersecţie între curba de capacitate şi spectrul de deplasare inelastic,
corespunzând ductilităţii µ a sistemului, reprezintă cerinţa de deplasare pentru sistemul
cu 1 GLD. Această cerinţă de deplasare a sistemului cu 1 GLD se transformă în cerinţa
de deplasare a sistemului real cu relaţia (D10), care este inversa transformării iniţiale
(D4).
C D-3
Valoarea calculată reprezintă o valoare medie şi există o dispersie mare a valorilor,
motiv pentru care se recomandă “împingerea” structurii până la 150% din valoarea
cerinţei de deplasare calculate (FEMA 1997a).


Figura C D.2. Figura CD3. Determinarea deplasării ţintă în cazul
a) T* < Tc şi b) T* > Tc


Referinţe
ACI (2005). Building code requirements for structural concrete (ACI 318-05) and comentary (ACI
318R-05), Farmington Hills, 432 pp.
CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance/ Part 1: General rules,
seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp.
Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 – A method for non-linear seismic analysis of RC buildings,
Proc. of the 9
th
WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-116.
FEMA (1997a). NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings, FEMA 273. Washington,
D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FEMA (1997b). NEHRP commentary on the guidelines for the seismic rehabilitation of buildings,
FEMA 274. Washington, D.C.: Federal Emergency Management Agency.
FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings, Bulletin 25, Lausanne,
Elveţia, 192 pp.
Newmark, N. M. and Hall, W.J. (1982). Earthquake spectra and design, Earthquake Engineering
Research Institute, Berkeley, CA, USA.
Postelnicu, T. and Zamfirescu, D. (1999). Comparison between displacement methods used for
assessment of RC structures. Performance of RC frame structures designed according present
Romanian codes. Proc. 1
st
Romanian-American Workshop, Iasi, Romania.
Vidic, T., Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). Consistent inelastic design spectra: strength and
displacement. Earthq. Eng. and Struct. Dynamics, vol. 16, p. 502-521.
S
a
S
ae
S
de
S
d
a)
T
*
T
*
< T
c

S
ay
S
di
µ =1 (elastic)
µ
b)
S
a
S
ae
S
d
T
*

T
*
> T
c

S
ay
S
de
= S
di
µ =1 (elastic)
µ
C D-4

C E-1
C ANEXA E. PROCEDEU DE VERIFICARE A DEPLASĂRII LATERALE A
STRUCTURILOR
C E.1. Consideraţii generale
P100-1:2011 aplică într-o măsură mai mare decât precedentele ediţii ale Codului
principiile şi metodele proiectării bazate pe performanţa seismică la cutremure cu
diferite perioade de revenire.
Parametrul considerat în prezent ca fiind cel mai semnificativ pentru calitatea
răspunsului seismic al construcţiilor este deplasarea laterală, pentru că de aceasta
depind direct degradările structurale şi nestructurale ale clădirilor.
Din acest motiv, limitarea deplasărilor laterale prin proiectare are o importanţă
deosebită. Problema este cu deosebire importantă pentru zona Câmpiei Române unde
cutremurele vrâncene se manifestă cu deosebită agresivitate din punctul de vedere al
deformaţiilor impuse.
Pagubele înregistrate la multe clădiri în intervalul 1977-1990, când s-au produs 4
cutremure de intensitate medie şi mare, au făcut ca măsurile legate de limitarea
deplasărilor laterale luate în P100/92 să fie foarte severe. Un studiu comparativ în care
s-au analizat prevederile a 6 coduri de proiectare (UBC, B52, NZS, CEB 1987,
Eurocode 8 şi P100/92) a evidenţiat faptul că prevederile de dimensionare a rigidităţii
laterale a construcţiilor din P100/92 erau de departe cele mai severe. Aceste prevederi
au exclus practic folosirea sistemului structural în cadre de beton armat la realizarea
construcţiilor cu multe niveluri în perioada dinainte de 1990. După această dată,
dezvoltarea domeniului construcţiilor de birouri şi a clădirilor de locuit cu confort
superior a făcut necesar, din nou, să se reconsidere acest tip de structuri. Cunoştinţele
noi înregistrate de ingineria seismică au permis sa se abordeze mai nuanţat, şi pe o
bază mai adecvată comportării reale a construcţiei, problema limitării deplasărilor
laterale la acţiuni seismice.
Faţă de versiunea din 1992, Codul P100-1:2006 aduce o serie de elemente de noutate
importante:
(a) O procedură mult mai riguroasă de calcul al valorilor de proiectare ale
deplasărilor laterale.
Pentru domeniul de frecvenţe T > T
c
, T
c
fiind perioada de calcul a spectrului
răspunsului seismic elastic, calculul se face în conformitate cu regula „deplasării
egale” stabilite pe baza constatării statistice [Newmark şi Hall, 1982], potrivit căreia,
în acest interval, deplasările sistemelor inelastice port fi aproximate acoperitor prin
deplasările sistemelor elastice. Pentru majoritatea zonelor seismice pe plan mondial,
majoritatea construcţiilor se încadrează în intervalul de perioade T > T
c
.
Aproximaţia nu este însă acceptabilă pentru construcţii cu T < T
c
, care evidenţiază
deplasări seismice (în domeniul neliniar) considerabil mai mari decât cele date de
regula „deplasării egale”. În cazul unor amplasamente caracterizate de valori T
c
înalte,
cum este Câmpia Română unde T
c
≈1,6 sec., majoritatea structurilor curente aparţin
acestui domeniu.
P100-1:2006 a introdus un coeficient de corecţie (amplificare) a deplasărilor elastice
în acest domeniu, calibrat în cadul unor studii efectuate la Catedra Construcţii de beton
armat din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.
C E-2
(b) Procedee mai riguroase pentru evaluarea rigidităţilor pentru evaluarea
deplasărilor laterale de proiectare.
Aceste reguli privesc elementele de beton armat pentru care se prevăd valori care
variază cu gradul de fisurare a betonului, funcţie de nivelul de solicitare (starea limită)
şi de natura legăturilor între structura şi componentele structurale.
C E.2. Verificarea la starea limita de serviciu (SLS)
P100-1:2011 menţine forma generală din versiunea precedentă a Codului a relaţiei de
verificare a rigidităţii laterale pentru SLS.
Evaluarea deplasărilor de proiectare are un caracter convenţional şi aproximativ pentru
că se bazează pe un raport prestabilit între deplasările la SLU şi SLS, şi nu printr-un
calcul la acţiunea seismică de proiectare asociată acestei stări limită. Soluţia este, fără
îndoială, simplă, dar nu întodeauna şi acoperitoare.
S-a renunţat la diferenţiere factorilor de reducere ν, funcţie de clasa de importanţă a
construcţiilor, preluate din EC 8 în versiunea anterioară a Codului. Această intervenţie
urmăreşte obţinerea unor performanţe superioare pentru construcţiile importante şi în
ceea ce priveşte comportarea la acţiuni seismice moderate.
O chestiune cu implicaţii importante se referă la modul de calcul al deplasării relative
d
r

. Pentru scopul urmărit de relaţia de verificare (E.1), nu diferenţa deplasărilor
orizontale de la două niveluri ale clădirii prezintă interes, ci acea componentă care
modifică forma iniţială de dreptunghi a panourilor (nestructurale) de compartimentare
şi de închidere, pentru că de aceasta depinde degradarea acestora (componenta care
modifică diagonala panoului).
Pentru exemplificare, în Figura C E.1 se prezintă cazul structurii unei faţade alcătuite
din pereţi conectaţi cu grinzi. Se constată diferenţe foarte mari între valorile
deplasărilor relative de nivel (de calcul) inregistrate în dreptul pereţilor şi, respectiv, în
deschiderea între cei doi pereţi. În timp ce zidăria de placare a pereţilor nu este
afectată de deformaţia laterală a structurii, elementele situate între pereţi sunt supuse
unor distorsiuni foarte importante.
Programele de calcul structural pot fi completate pentru ca acestea să furnizeze direct
valorile ce trebuie introduse în relaţia (E.1).
O menţiune specială priveşte faţadele cortină. Având în vedere dificultatea extremă a
reparaţiilor postseism la asemenea faţade, valoarea d
rc
stabilită prin calcul la acţiunea
seismică de proiectare se sporeşte cu 30%. Cerinţele de deplasare tebuie să fie
cuprinse în tema adresată producătorului faţadei, care trebuie să garanteze
deformabilitatea necesară a acesteia.
Prevederile anexei referitoare la modul de calcul al deplasărilor laterale şi cele
referitoare la valorile admisibile ale deplasărilor laterale sunt valabile pentru toate
tipurile de structuri.
În cazul construcţiilor de beton armat este necesar să fie precizat modul de evaluare a
rigidităţii, având în vedere că elementele de beton armat lucrează cu fisuri în zonele
întinse.
În cazul structurilor în cadre se disting două situaţii. Într-una din acestea structura de
beton armat este complet liberă (de exemplu, în cazul garajelor etajate deschise sau
tribunelor) sau este prevăzută cu elemente de umplutură, care, fiind conectate flexibil
C E-3
la aceasta, nu stânjenesc practic deformaţia laterală a cadrului. În acest fel elementele
de beton armat lucrează în stadiul fisurat şi trebuie utilizate rigidităţi reduse. În
literatură [vezi, de exemplu, Freeman & al, 1980] se recomandă, în acest scop, ca
procedeu aproximativ suficient de exact pentru necesităţile proiectării, reducerea
uniformă a modulelor de rigiditate a secţiunilor nefisurate cu coeficientul 0,5.

Figura C E.1.
În a doua situaţie, cadrele sunt umplute cu panouri de zidărie, care, la atacul
cutremurului de serviciu, nu-şi pierd integritatea întrucât sunt protejate prin limitarea
adecvată a deplasărilor laterale. În acest fel, panourile de umplutură contribuie
semnificativ la rigiditatea de ansamblu a structurii. Gradul de fisurare a elementelor
fiind în acest caz mult limitat, se pot adopta valori ale modulului de rigiditate egale cu
E
c
I
g
(produsul între modulul de elasticitate al betonului şi momentul de inerţie al
secţiunii brute de beton), ţinând cont astfel si de contribuţia armăturilor la rigiditatea
elementelor.
Într-o construcţie cu pereţi de beton armat, rigiditatea pereţilor nestructurali este, de
regulă, nesemnificativă în raport cu cea a pereţilor, ceea ce face ca să se neglijeze
aportul lor la rigiditatea de ansamblu a clădirilor. În consecinţă, în calcule se va opera
cu rigiditatea redusă, 0,5E
c
I
g
, a pereţilor de beton.
Valorile admisibile ale deplasărilor relative de nivel din SLS trebuie să depindă de
natura pereţilor de compartimentare şi a închiderilor, şi de modul cu care se realizează
(1)
(3)
(4)
(2)
X1
Y1
φ2
φ1
φ =φ2- φ1
C E-4
prinderea lor de structură. Pentru zidării de cărămidă sau blocuri din diferite materiale
deformabilitatea scade cu creşterea rezistenţei mortarului. De asemenea, valoarea
deformaţiei relative capabile este influenţată de proporţiile panoului de zidărie înrămat,
fiind cu atât mai mic cu cât panoul este mai lung în raport cu înălţimea. De exemplu,
pentru panouri de zidărie de cărămidă curentă se pot accepta următoarele valori ale
rotirii limită (unghiul deformaţiei de forfecare γ):
- - pentru raportul
3
4
>
H
L
(L şi H, lungimea şi înălţimea panoului), γ = 2,5‰
Valorile admisibile ale deplasărilor laterale date la 4.6.3.2, relaţiile (4.28),
(4.29) şi (4.30), coincid cu cele date în EC 8 şi nu pot fi considerate potrivite
în toate cazurile.
- - pentru raportul
3
2
3
4
> >
H
L
, γ = 4‰
- - pentru raportul
3
2
<
H
L
, γ = 6‰
Valoarea 5‰ prescrisă în P100-1: 2011 reprezintă o valoare situată peste medie.
Această valoare poate fi acceptabilă şi pentru alte tipuri de elemente nestructurale, de
exemplu, pentru pereţi cortină şi alte faţade agăţate de structură. În principiu,
deformaţia relativă admisă şi, implicit, rigiditatea laterală necesară, trebuie să fie
corelate cu deformabilitatea sistemului de prindere a faţadei garantată de fabricant,
căruia i se pot pune condiţii din acest punct de vedere.
C E.3. Verificare la starea limita ultima (ULS)
Relaţia (E.2) introduce prin coeficientul c corecţia necesară pentru a tine seama de
faptul ca deplasarile in raspunsul seismic neliniar sunt superioare deformatiilor din
raspunsul liniar in domeniul de perioade in care nu este valabila regula „deplasarii
egale”. Coeficientii c amplifica deplasarea elastica sub incarcarile seismice de
proeictare. Aşa cum s-a arătat mai sus, corecţia este necesară pentru construcţii cu
perioada fundamentală de vibraţie situată în domeniul 0 – T
c
.
Valorile coeficientilor au fost calibrate printr-un studiu amplu efectuat cu instrumentul
calcului dinamic neliniar. S-au utilizat cate 30 de accelerograme compatibile cu
spectrul de proiectare din P 100, pentru fiecare din cele patru tipuri de spectre
prevazute in capitolul 3 al codului, trei pentru cutremurele vrancene, caracterizate de
cele trei valori distincte ale perioadei de control T
c
si unul corespunzator cutremurului
subcrustal banatean. Spre deosebire de versiunea din 2006 a codulu, in actuala editie
se prevede o diferentiere mai nuantata a valorilor c. In raspunsul liniar cerintele de
deplasare depind nu numai de perioada, ci si de rezistenta sistemului, definita de
valoarea factorului de comportare q. Formula de determinare a coeficientului (E.2)
pune in evidenta aceasta dubla dependenta. In conformitate cu rezultatele studiului,
granita intre domeniul deperioade in care este valabilia regula deplasarii egale si cea in
care raspunsul neliniar in deplasari este semnificativ mai mare decat cel elastic este in
jurul valorii T=0.7T
c
. La calibrarea expresiei (E.2) s-a tinut seama si de faptul ca in
domeniul perioadelor de vibratie scurte, structurile sunt inzestrate cu o suprarezistenta
foarte consistenta.
C E-5
In Figura C E.2 se prezintă exemplificativ spectrele raspunsului neliniar de deplasare
normalizate la valoarea corespunzatoare raspunsului elastic, stabilite asa cum s-a aratat
mai sus, pentru cazul spectrului de proiectare corespunzator excitatiilor cu perioada
inalta (T
c
=1.6 s). Curbele corespunzatoare diferitelor valori q sunt aproximate cu
drepte. Prelucrand expresiile acestor drepte s-a stabilit o singura expresie acoperitoare
valabila pentru toate tipurile de spectre de proiectare si pentru orice valoare q,
respectiv relatia (E.2). S-a prevazut si o limitare superioara c<2. Motivul este ca in
domeniul perioadelor foarte scurte valorile calculate ale spectrului neliniar de
deplasare sunt excesive si oricum in acest domeniu deplasarile sunt foarte mici (vezi
relatia 3.7 din cod). Un alt motiv este acela ca in domeniul perioadelor scurte spectrul
de proiectare este mult superior spectrului calculat pentru accelerograme naturale
inregistrate.

Figura C E.2.
În cazul cutremurului de proiectare (considerat la starea limita ultima) nu se poate
evita degradarea severă a componentelor nestucturale arhitecturale (pereţi, faţade, etc.).
şi trebuie luate măsuri ca aceste componente să nu se prăbuşească, ameninţând vieţile
oamenilor, printr-o conectare adecvata la structură.
Valoarea admisibilă 2,5% a deplasării relative de nivel este în concordanţă cu
rezultatele a numeroase studii experimentale [de exemplu, Q
i
şi Moehle] care au
evidenţiat faptul că stâlpii de beton armat, proiectaţi potrivit prevederilor codurilor
moderne de proiectare, pot dezvolta deformaţii de rotire de bară de peste 4% fără o
reducere semnificativă a capacităţii de rezistenţă.
Valoarea acoperitoare 2,5% adoptată în anexa E a Codului pentru stâlpii de beton
armat poate fi considerată satisfăcătoare şi pentru condiţia de prăbuşire a pereţilor de
umplutură [FEMA 273 – 1996].
C E-6


UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
















COD DE PROIECTARE SEISMICĂ P100


PARTEA I - P100-1/2011
PREVEDERI DE PROIECTARE
PENTRU CLĂDIRI


EXEMPLE DE CALCUL





CONTRACT: 454/12.04.2010
REDACTAREA I-a


BENEFICIAR:
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI


– Aprilie 2011 –










COLECTIV DE ELABORATORI:



Capitolul 5 Tudor Postelnicu
Dan Zamfirescu
Viorel Popa
Andrei Papurcu
Bogdan Buzoianu

Capitolul 6 Dan Dubina
Florea Dinu
Aurel Stratan




Șef proiect, UTCB: Viorel Popa
Coordonarea lucrării: Tudor Postelnicu


I






Cuprins:

VOLUMUL III :

EXEMPLE DE CALCUL:
E 5. CONSTRUCȚII DE BETON
E.5.1. Structura în cadre de beton armat
E.5.2 . Structura cu pereți de beton armat

E 6. CONTRUCȚII DE OȚEL
E.6.1.Cadru necontravântuit
E.6.2.Cadru contravântuit centric
E.6.3.Cadru contravântuit excentric


E5-1

E 5.1. Proiectarea unei structuri în cadre de beton armat
E 5.1.1. Precizarea datelor de proiectare
În prezentul exemplu se efectuează calculul şi dimensionarea unei clădiri
etajate P+7E cu structura de rezistenţă formată din cadre de beton armat. Clădirea are
funcţiunea de birouri şi este amplasată în Bucureşti. O vedere în plan a etajului curent
este schiţată în figura 1. În cele ce urmează se face o scurtă prezentare a principalelor
caracteristici ale clădirii.

Fig. 1. Schiţă nivel curent

Funcţiunile clădirii:
• Etaje curente: birouri, grupuri sanitare;
• Parter: birouri, sală de conferinţă, grupuri sanitare
• Subsol: tehnic;
• Terasă: necirculabilă.

Date generale de alcătuire a clădirii:
• Structura de rezistenţă:
- Suprastructura: de tip cadru din beton armat monolit;
- Infrastructura: radier general şi pereţi exteriori din beton armat
monolit;
• Închideri şi compartimentări:


E5-2

- pereţi exteriori din blocuri bca şi termoizolaţie din polistiren extrudat,
aplicat la exterior;
- pereţi interiori: pereţi uşori;
• Tehnologia de execuţie: beton armat monolit (inclusiv planşee), turnat
în cofraje.

Se utilizează beton de clasă C25/30 şi oţel PC52.

Condiţii de proiectare a clădirii:
• Localitatea: Bucureşti;
• Clasa de importanţă şi de expunere III, γ
I
=1,0
• Condiţii seismice:
o acceleraţia maximă a terenului, a
g
= 0,24g
o T
B
= 0,16 s
o T
C
= 1,6 s
• Clasa de ductilitate H (determinată de condiţiile seismice)
• Zona de zăpadă: s
0,k
= 1,6 kN/m
2


Caracteristici geometrice ale structurii (Fig. 1):
• 3 deschideri (5,0m;6,0m,5,0m);
• 3 travee (5,0m;6,0m,5,0m);
• Înălţimea de nivel: 3,0m.

Valori de proiectare ale rezistenţelor:
• pentru beton C25/30
f
ck
= 25 N/mm
2
f
cd
= 16,67 N/mm
2

f
ctm
= 2,6 N/mm
2

f
ctd
= 1,2 N/mm
2

• pentru oţel PC52
f
yk
= 345 N/mm
2

f
yd
= 300 N/mm
2







E5-3

Principalele reglementări sub incidenţa cărora se află proiectul construcţiei:
[1] P100-1:2011 – Cod de proiectare seismică pentru clădiri ;
[2] SR EN 1992-1-1 : 2006 – Eurocod 2 : Proiectarea structurilor de beton.
Partea 1-1 : Reguli generale şi reguli pentru clădiri ;
[3] CRO-2011 – Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii;
E 5.1.2. Evaluarea încărcărilor gravitaţionale în situaţia de proiectare la
cutremur
• greutate proprie placă: h
sl
· γ
rc
= 0,15 · 25 = 3,75kN/m
2
;
• încărcare din pardoseală: h
p
· γ
rc
= 0,05 · 22 = 1,10kN/m
2
;
• încărcare din atic: h
a
·

b
a
· γ
rc
=1,00 · 0,20 · 25= 5,0kN/m;
• încărcare din închideri: 0,25 · (3,00-0,60) · 8 · 0,7 +
+ 0,04 · 3,00 · 18 · 0,7 = 4,87kN/m.
unde,
h
sl
este înălţimea plăcii;
γ
rc
este greutatea specifică a betonului armat;
h
p
este grosimea pardoselii
h
a
este înălţimea aticului
b
a
este lăţimea aticului.
Evaluarea încărcărilor de proiectare conform CRO-2005 pe planşeul curent şi
pe cel de terasă este sistematizată în tabelul 1 şi 2.



E5-4

Tabelul 1: Încărcari nivel curent
a) Încărcari uniform distribuite pe placă
coef. de grupare valoare de proiectare coef. de grupare valoare de proiectare
q
k
[kN/m
2
] Ψ
q
GF
[kN/m
2
]
Ψ
q
GS
[kN/m
2
]
Greutate proprie placă 3.75 1.35 5.06 1.00 3.75
Greutate proprie pardoseală 1.10 1.35 1.49 1.00 1.10
Încărcare echivalentă din pereţi interiori 1.00 1.35 1.35 1.00 1.00
Tavan fals şi instalaţii 0.50 1.35 0.68 1.00 0.50
V
a
r
i
a
b
i
l
e
Încărcare utilă 3.00 1.50 4.50 0.30 0.90
Σ 13.07 Σ 7.25
b) Încărcari uniform distribuite pe grinzile perimetrale
coef. de grupare valoare de proiectare coef. de grupare valoare de proiectare
q
k
[kN/m] Ψ
q
GF
[kN/m]
Ψ
q
GS
[kN/m]
Valoare caracteristică
4.87 4.87 1.35
Grupare Fundamentală (GF) Grupare Specială (GS)
P
e
r
m
a
n
e
n
t
e
Nume încarcare
Nume încarcare
Valoare caracteristică
Grupare Fundamentală (GF) Grupare Specială (GS)
P
e
r
m
a
n
e
n
t
e
Încărcare din pereţi de închidere 6.57 1.00



E5-5

Tabelul 2: Încărcari Terasă
a) Încărcari uniform distribuite pe placă
coef. de grupare valoare de proiectare coef. de grupare valoare de proiectare
q
k
[kN/m
2
] Ψ
q
GF
[kN/m
2
]
Ψ
q
GS
[kN/m
2
]
Greutate proprie placă 3.75 1.35 5.06 1.00 3.75
Greutate proprie beton de pantă 1.50 1.35 2.03 1.00 1.50
Termo-hidroizolaţie 0.50 1.35 0.68 1.00 0.50
Tavan fals şi instalatii 0.50 1.35 0.68 1.00 0.50
V
a
r
i
a
b
i
l
e
Încărcare din zapadă 1.60 1.50 2.40 0.40 0.64
Σ 10.84 Σ 6.89
b) Încărcari uniform distribuite pe grinzile perimetrale
coef. de grupare valoare de proiectare coef. de grupare valoare de proiectare
q
k
[kN/m] Ψ
q
GF
[kN/m]
Ψ
q
GS
[kN/m]
Nume încarcare
Grupare Fundamentală (GF) Grupare Specială (GS)
Valoare caracteristică
Încărcare din atic 5.00
P
e
r
m
a
n
e
n
t
e
1.00 1.35 6.75 5.00
Nume încarcare
Valoare caracteristică
Grupare Fundamentală (GF) Grupare Specială (GS)
P
e
r
m
a
n
e
n
t
e



E5-6

E 5.1.3. Predimensionarea elementelor structurale
În cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionare a elementelor
structurale are o importanţă crescută datorită aportului acestora la încărcările
gravitaţionale şi la masa clădirii. Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la
condiţii de rigiditate (săgeţi admisibile), de ductilitate, sau pot fi cerinţe arhitecturale
sau tehnologice.
Predimensionarea plăcii:
Predimensionarea plăcii s-a făcut pe baza criteriilor de rigiditate şi izolare
fonică. În mod simplificat, pentru deschiderea liberă a plăcii s-a considerat distanţa
interax.
cm cm cm
P
h
sl
15 2 ... 1
180
4 600
2 ... 1
180
= +

= + =
Din considerente de izolare fonică: h
sl
= 15cm
Se alege: h
sl
= 15cm
Predimensionarea grinzilor:
În cazul grinzilor, dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar
considerând criterii de rigiditate şi arhitecturale. Secţiunea grinzilor longitudinale este
identică cu secţiunea grinzilor transversale şi are următoarele dimensiuni:
m m l h
cl w
5 , 0 ... 75 , 0 00 , 6
12
1
8
1
12
1
8
1
= ⋅ 





÷ = ⋅ 





÷ = → se alege h
w
= 60cm
m m h b
w w
20 , 0 ... 30 , 0 60 , 0
3
1
2
1
3
1
2
1
= ⋅ 





÷ = ⋅ 





÷ = → se alege b
w
= 30cm
Predimensionarea stâlpilor:
În cazul stâlpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de
asigurarea ductilităţii locale a stâlpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune.
Codul P100-2011(paragraful 5.3.4.2.2) recomandă limitarea valorii efortului mediu
axial la 0,4 (caz în care nu este necesară verificarea explicită a capacităţii necesare de
deformare) sau 0,55 (caz în care este necesară verificarea explicită a capacităţii
necesare de deformare). Pentru exemplul de faţă s-a preferat alegerea unei valori
relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune, pentru a fi necesară verificarea
capacităţii de deformare. Impunerea condiţiei de ductilitate necesită evaluarea forţei
axiale de compresiune şi determinarea unei arii de beton necesare a stâlpului.
Nu se propune schimbarea secţiunii stâlpilor pe înălţimea clădirii, pentru a
evita variaţia rigidităţii etajelor, al căror efect defavorabil a fost pus în evidenţă prin
calcule dinamice şi prin degradările suferite de acest tip de clădiri la cutremure.
Forţele axiale din stâlpi se determină în funcţie de poziţia în structură şi de
ariile aferente.
Pentru estimarea greutăţilor proprii ale stâlpilor se vor considera secţiuni egale
de stâlpi (60 x 60 cm) atât pentru stâlpii marginali cât şi pentru cei interiori.




E5-7

• Stâlp marginal (S
m
)
La baza stâlpului marginal cel mai solicitat, forţa axială produsă de încărcările
gravitaţionale asociate grupării speciale de încărcări are valoarea :
( ) ( ) ( ) [ ] = + ⋅ + ⋅ ⋅ − + ⋅ + ⋅ =
∑ ∑ ∑ ∑
GS
Sm af
GS
terasa j af
GS
nc i af
GS
terasa j af
GS
terasa i
GS
Sm
G l q A q n l q A q N
, , , ,
1
= 6,89 · 20,25 + (5,00 · 9 + 1,875 · 14 + 3,375 · 5) + 7 · [7,25 · 20,25 + (4,87 · 5 +
+ 1,875 · 14 + 3,375 · 5)] + 0,60
2
· 24 · 25 = 1943,7kN
unde,

GS
i
q suma încărcărilor uniform distribuite pe placă
af
A aria aferentă stâlpului
GS
j
q încărcarea „j” uniform distribuită pe metru liniar
af
l lungimea pe care acţionează încărcarea
GS
j
q , aferentă stâlpului
n numărul de niveluri
GS
S
G greutatea proprie a stâlpului
Pentru a ţine seama de efectul indirect produs de către acţiunea seismică,
valoarea admisibilă a forţei axiale adimensionalizate ν
d
se alege 0,4.
4 , 0 =
⋅ ⋅
=
cd c c
GS
Sm
d
f h b
N
ν
mm
f
N
h b
cd d
GS
Sm
c c
9 , 539
67 , 16 4 , 0
10 7 , 1943
3
=


=

= =
ν
→ se alege h
c
= b
c
= 55cm
• Stâlp central (S
c
)
La baza stâlpului central cel mai solicitat forţa axială produsă de încărcările
gravitaţionale asociate grupării speciale de încărcări are valoarea :
( ) ( ) ( ) [ ] = + ⋅ + ⋅ ⋅ − + ⋅ + ⋅ =
∑ ∑ ∑ ∑
GS
Sm af
GS
terasa j af
GS
nc i af
GS
terasa j af
GS
terasa i
GS
Sc
G l q A q n l q A q N
, , , ,
1
= 6,89 · 30,25 + 3,375 · 11 + 7 · (7,25 · 30,25 + 3,375 · 11) + 0,60
2
· 24 · 25 =
= 2256,6kN
5 , 0 =
⋅ ⋅
=
cd c c
GS
Sm
d
f h b
N
ν
mm
f
N
h b
cd d
GS
Sm
c c
3 , 520
67 , 16 5 , 0
10 6 , 2256
3
=


=

= =
ν
→ se alege h
c
= b
c
= 55cm






E5-8

E 5.1.4. Evaluarea încărcărilor seismice
Acţiunea seismică a fost modelată în cel mai simplu mod, folosind metoda
forţelor seismice statice echivalente. Acţiunea forţelor laterale a fost considerată
separat pe direcţiile principale de rezistenţă ale clădirii. Modurile proprii fundamentale
de translaţie pe cele două direcţii principale au contribuţia predominantă la răspunsul
seismic total, efectul modurilor proprii superioare de vibraţie fiind neglijat.
Forţa tăietoare de bază corespunzatoare modului propriu fundamental pentru
fiecare direcţie principală se determină după cum urmează:
( ) G c m T S F
d I b
⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ = λ γ
1
(1)
unde,
I
γ factor de importanţă-expunere al constructiei; pentru construcţii
obişnuite
I
γ

= 1
S
d
(T
1
) ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzatoare
perioadei fundamentale T
1

( )
( )
q
T a
T S
g
d
1
1
β ⋅
=
T
1
perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce
conţine direcţia orizontală considerată
( )
1
T β spectrul normalizat de răspuns elastic (pentru T
B
< T
1
< T
C

( )
1
T β =
0
β = 2,75)
g
a acceleraţia maximă de proiectare a terenului în amplasament;
pentru Bucureşti
g
a = 0,24 g
g acceleraţia gravitaţională
q factor de comportare al structurii; pentru o structură în cadre cu
mai multe niveluri şi mai multe deschideri, pentru clasa H de
ductilitate, q = q
0
· α
u

1
= 5 · 1,35 = 6,75
m masa totală a clădirii
λ factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului
propriu fundamental prin masa modală efectivă asociată
acestuia (λ = 0,85)
c coeficient seismic
G greutatea totală a clădirii
Înlocuind în relaţia (1) se obţine:
083 , 0 85 , 0
75 , 6
75 , 2 24 , 0
1
0
= ⇒ ⋅ = ⋅ ⋅

⋅ = ⋅ ⋅

⋅ = c G c
g
G g
g
G
q
a
F
g
I b
λ
β
γ
Forţele seismice au fost introduse în programul de calcul structural prin
coeficientul seismic “c” folosind o distribuţie triunghiulară pe înălţime. Valoarea
forţelor seismice pe fiecare nivel este prezentată în tabelul 3.


E5-9

Tabelul 3. Forţe seismice de nivel
Nivel F
i,x
[kN] F
i,y
[kN]
7 532 532
6 491 491
5 421 421
4 351 351
3 281 281
2 210 210
1 140 140
P 70 70
E 5.1.5. Model de calcul la forţe laterale şi verticale. Ipoteze de bază
Calculul structurii la acţiunea forţelor laterale şi verticale a fost efectuat
folosind un program de calcul structural. Modelul de calcul al supratructurii este cel
spaţial considerat încastrat la baza primului nivel, diferenţa de rigiditate între
infrastructură (cu pereţi de beton armat pe contur) şi suprastructură permiţând
adoptarea acestei ipoteze simplificatoare.
Planşeul de beton armat are rigididate şi rezistenţă substanţială pentru a prelua
eforturile produse de forţele laterale, iar datorită regularităţii şi omogenităţii structurii
poate fi considerat indeformabil în planul său.
Elementele structurale ale suprastructurii, stâlpi şi grinzi, au fost modelate
folosind elemente finite de tip bară. Nodurile dintre stâlpi şi grinzi au fost considerate
indeformabile.
Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale în stadiul de exploatare
(domeniul fisurat de comportare) diferă funcţie de verificarile efectuate şi vor fi
descrise separat în cadrul paragrafelor respective.
E 5.1.6. Proiectarea rigidităţii la forţe laterale
Se are în vedere verificarea la două stări limită, respectiv starea limită de
serviciu (SLS) şi starea limită ultimă (ULS) (Anexa E – cod P100-2011).
Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii
principale a clădirii în urma unor cutremure ce pot apărea de mai multe ori în viaţa
construcţiei, prin controlul degradărilor elementelor nestructurale şi al componentelor
instalaţiilor aferente construcţiei. Cutremurul asociat acestei stări limită este un
cutremur moderat ca intensitate, având o probabilitate de apariţie mai mare decât cel
asociat stării limită ultime (perioada medie de revenire 30 ani).
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
SLS
a r re
SLS
r
d d q d
,
≤ ⋅ ⋅ =ν
unde,
SLS
r
d deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLS


E5-10

ν factor de reducere care ţine seama de perioada de revenire mai
mică a cutremurului; ν = 0,5 pentru clădirile încadrate în clasele
III şi IV de importanţă
q factor de comportare specific tipului de structură
d
re
deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul
static elastic sub încărcări seismice de proiectare
SLS
a r
d
,
valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel
Valorile deplasărilor d
re
se calculează folosind ipoteze de calcul a rigidităţii
elementelor structurale conforme cu starea efectivă de fisurare a acestora, funcţie de
gradul de interacţiune între elementele structurale şi cele nestructurale
(compartimentări şi închideri). La acţiunea unui cutremur moderat ca intensitate se
presupune că legăturile între elementele de închidere şi compartimentare şi stâlpi sau
grinzi nu sunt compromise, iar degradările elementelor nestructurale în discuţie sunt
nesemnificative ca urmare a condiţiilor de limitare a deplasărilor laterale. În aceste
condiţii se ţine seama de aportul elementelor nestructurale la rigiditatea globală a
structurii. În mod simplificat, evaluarea globală a rigidităţii structurii se face prin
considerarea proprietăţilor de deformaţie a secţiunilor nefisurate (stadiul I de
comportare) a elementelor structurale şi neglijarea în compensaţie, a aportului
elementelor nestructurale. În cazul în care elementele nestructurale nu se deformează
solidar cu structura, rigiditatea structurii se evaluează considerând proprietăţile de
deformaţie a elementelor structurale în stadiul fisurat.
În cazul de faţă valorile d
re
se estimează în ipoteza rigidităţii secţionale a
elementelor structurale în stadiul nefisurat:
(EI)conv = Ec · Ic
unde,
Ec modulul de elasticitate al betonului
Ic momentul de inerţie al secţiunii brute de beton
Valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel pentru cazul în care
elementele nestructurale (cu cedare fragilă) sunt ataşate structurii este:
SLS
a r
d
,
= 0,005 · h = 0,05 · 3000 = 15mm
unde,
h înălţimea etajului
După cum se poate observa din tabelul 4 şi 5, structura cu dimensiunile
elementelor obţinute din predimensionare respectă verificarea la deplasare laterală
corespunzătoare SLS.
Verificarea la starea limită ultimă (ULS)
Verificarea de deplasare la starea limită ultimă are drept scop principal
prevenirea prăbuşirii închiderilor şi compartimentărilor, limitarea degradărilor
structurale şi a efectelor de ordinul II.
Cutremurul asociat acestei stări limită este cutremurul considerat pentru
calculul rezistenţei la forţe laterale a structurii, cutremurul de cod.


E5-11

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
ULS
a r re
ULS
r
d d q c d
,
≤ =
unde,
ULS
r
d deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată ULS
ULS
a , r
d valoare admisibilă a deplasării relative de nivel;
ULS
a r
d
,
= 0,025h = 0,025 · 3000 = 75mm
c coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că
pentru T<0,7T
c
(T
c
este perioada de control a spectrului de
răspuns) deplasările seismice calculate în domeniul inelastic
sunt mai mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic
elastic.
( ) 2
7 , 0
1 4 , 0 4 , 0 1 ≤

− ⋅ − ⋅ = ≤
C
T
T
q q c
( ) 12 , 1
6 , 1 7 , 0
04 , 1
1 75 , 6 4 , 0 75 , 6 4 , 0 =

− ⋅ − ⋅ = c
În cazul acţiunii unui cutremur puternic, rar, ce va produce degradări
semnificative ale elementelor de compartimentare şi închidere este de presupus că
legăturile dintre acestea şi elementele structurale vor fi puternic afectate. Prin urmare,
aportul elementelor nestructurale la rigiditatea globală a structurii poate fi neglijat, iar
valorile d
re
vor trebui calculate în ipoteza rigidităţii corespunzătoare stadiului fisurat a
elementelor structurale. Se admite a se evalua rigiditatea structurii considerând
jumătate din valorile modulelor de deformaţie a elementelor structurale în stadiul
nefisurat. Relaţiile de echivalenţă sunt urmatoarele:
d
re
(în ipoteza 0,5E
c
I
c
) = 2 d
re
(în ipoteza E
c
I
c
)
T (în ipoteza 0,5E
c
I
c
) = 2 T (în ipoteza E
c
I
c
)
În aceste condiţii perioadele corespunzătoare modurilor fundamentale pe cele
două direcţii principale sunt:
Tx = 1,04 s
Ty = 1,04 s
Verificarea explicită este prezentată în tabelul 4 şi 5.









E5-12


Tabelul 4. Verificarea deplasării relative pe direcţie longitudinală
ν q d
r
SLS
d
r,a
SLS
c q d
r
ULS
d
r
ULS
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
7 1.1 3.9 15.0 17.3 75.0
6 1.8 6.0 15.0 26.8 75.0
5 2.3 7.9 15.0 35.5 75.0
4 2.8 9.5 15.0 42.6 75.0
3 3.2 10.7 15.0 48.0 75.0
2 3.4 11.5 15.0 51.4 75.0
1 3.4 11.5 15.0 51.4 75.0
P 2.3 7.8 15.0 34.9 75.0
SLU
0.5 6.75 1.12 6.75
Etaj
d
re
(EI)
SLS


Tabelul 5. Verificarea deplasării relative pe direcţie transversală

ν q d
r
SLS
d
r,a
SLS
c q d
r
ULS
d
r
ULS
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
7 1.1 3.9 15.0 17.3 75.0
6 1.8 6.0 15.0 26.8 75.0
5 2.3 7.9 15.0 35.5 75.0
4 2.8 9.5 15.0 42.6 75.0
3 3.2 10.7 15.0 48.0 75.0
2 3.4 11.5 15.0 51.4 75.0
1 3.4 11.5 15.0 51.4 75.0
P 2.3 7.8 15.0 34.9 75.0
Etaj
d
re
(EI)
SLS SLU
0.5 6.75 1.12 6.75






E5-13

E 5.1.7. Calculul eforturilor în suprastructură
Calculul a fost efectuat considerând combinaţiile de încărcări schematizate în
tabelul 6.
Încărcările laterale calculate conform paragrafului 4 au fost introduse în
programul de calcul luând în considerare şi o excentricitate accidentală (pozitivă sau
negativă) a centrului maselor egală cu 5% din lungimea construcţiei pe direcţie
perpendiculară celei de atac.
Tabelul 6. Combinaţii de încărcări
Denumire combinaţie
de încărcări
Translaţie Sens rotaţie datorat
excentricităţii
accidentale
Direcţie Sens
GF = PERM „+” VAR gravitaţional
- -
GSX1 = GSV „+” SX longitudinal
GSX2 = GSV „+” SX longitudinal
GSX3 = GSV „+” SX longitudinal
GSX4 = GSV „+” SX longitudinal
GSY1 = GSV „+” SY transversal
GSY2 = GSV „+” SY transversal
GSY3 = GSV „+” SY transversal
GSY4 = GSV „+” SY transversal

S-a notat:
GF setul de acţiuni gravitaţionale (permanente şi variabile) asociate grupării
fundamentale de încărcări
PERM încărcări permanente
VAR încărcări variabile
GSV setul de acţiuni gravitaţionale (permanente şi variabile) asociate acţiunii
seimice
SX seism pe direcţia longitudinală


E5-14

SY seism pe direcţia transversală
E 5.1.8. Dimensionarea elementelor structurale
E 5.1.8.1. Dimensionarea armăturii longitudinale a grinzilor
Momentele încovoietoare de dimensionare pentru grinzi se obţin din
înfăşurătoarea combinaţiilor de încărcări.
Algoritm de calcul
Se va prezenta doar modul de calcul pentru grinzile cadrului care preiau forţele
laterale în secţiunile din zonele critice. Armarea consolelor şi a grinzilor în afara
zonelor critice se face conform SR EN 1992-1-1:2006 şi nu este prezentată explicit în
acest exemplu.
M
Ed
= momentul de proiectare din diagramele înfăşurătoare.
h
w
= 0,6m = înălţimea grinzii;
b
w
= 0,3m = lăţimea grinzii
b
eff
= b
c
+ 4h
f
= 0,55 + 4 · 0,15 = 1,15m – lăţimea zonei aferente de placă
pentru grinzile corespunzătoare stâlpilor marginali
b
eff
= b
c
+ 6h
f
= 0,60 + 6 · 0,15 = 1,45m – lăţimea zonei aferente de placă
pentru grinzile corespunzătoare stâlpilor interiori
b
c
= lăţimea stâlpului
h
f
= grosimea plăcii
h
s
= distanţa între centrele de greutate ale armăturilor de la partea inferioară,
A
s
(+
,
)
şi cele de la partea superioară, A
s
(-)

d = înălţimea utilă a secţiunii
• Armare la moment pozitiv : secţiune T dublu armată
Deoarece│M
Ed
(-)
│ >│ M
Ed
(+)
│ , rezultă A
s
(-)
> A
s
(+)
şi λx < x
lim

s yd
Ed nec
s
h f
M
A

= ⇒
+
+
) (
) (

Coeficientul de armare are expresia:
d b
A
w
s

=
+) (
ρ
Iar momentul capabil se calculează cu relaţia:
d f A M
yd s Rb
⋅ ⋅ =
+ + ) ( ) (

• Armare la moment negativ : secţiune dreptunghiulară dublu armată
Se presupune λx < x
lim

s yd
Ed nec
s
h f
M
A

= ⇒


) (
) (



E5-15

Se calculează
( )
cd w
yd
eff
s
eff
s
f b
f A A
x
⋅ ⋅
⋅ −
=
+ −
η
λ
) ( ) (

Dacă λx < x
lim
atunci
) (−
s
A este calculată corect, iar:
d b
A
w
s

=
−) (
ρ şi d f A M
yd s Rb
⋅ ⋅ =
− − ) ( ) (

Calculul armăturii longitudinale a grinzilor pentru cele două direcţii de acţiune
a cutremurului (respectiv pentru cadrele longitudinale şi transversale) se prezintă
sintetic în tabelele 7 până la 16. Deoarece structura este simetrică pe ambele direcţii
este suficient să se efectueze calculul doar pentru 2 cadre longitudinale sau
transversale.
La alegerea armăturii longitudinale trebuie respectate condiţiile constructive
prevăzute la paragraful 5.3.4.1.2 din P100-1:2011. Suplimentar faţă de condiţiile
impuse de SR EN 1992-1-1:2006, se recomandă dispunerea unei armături continue la
partea superioară (cel puţin 25% din armătura totală), iar aria armăturii inferioare să
fie cel putin 50% din armătura superioară.
Coeficientul minim de armare longitudinală care trebuie respectat pe toată
lungimea grinzii este:
0038 , 0 ) 345 / 6 , 2 ( 5 , 0 ) ( 5 , 0
min
= ⋅ = ⋅ =
yk ctm
f f ρ
E 5.1.8.2. Dimensionarea armăturii transversale a grinzilor
Forţele tăietoare de proiectare în grinzi se determină din echilibrul fiecărei
deschideri sub încărcarea gravitaţională din gruparea seismică şi momentele de la
extremităţile grinzii, corespunzătoare fiecărui sens de acţiune, la formarea articulaţiei
plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod.
La fiecare secţiune de capăt, se calculează 2 valori ale forţelor tăietoare de
proiectare, maximă (V
Ed,max
) şi minimă (V
Ed,min
), corespunzând valorilor maxime ale
momentelor pozitive şi negative (M
db,i
) care se dezvoltă la cele 2 extremităţi i = 1 şi
i = 2 ale grinzii:










=
Rb
Rc
i , Rb Rd i , db
M
M
, 1 min M M γ
unde,
M
Rb,i
valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în
sensul momentului asociat sensului de acţiune a forţelor;
Rd
γ factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al
oţelului, 2 , 1 =
Rd
γ
∑ Rc
M şi
∑ Rb
M sumele valorilor de proiectare ale momentelor
capabile ale stâlpilor şi grinzilor care întră în nodul învecinat
secţiunii de calcul; valoarea
∑ Rc
M trebuie să corespundă forţei
axiale din stâlp în situaţia asociată sensului considerat al acţiunii
seismice obţinute în situaţia seismică de proiectare.


E5-16

În plus faţă de versiunea anterioară a codului, modul de dimensionare la forţă
tăietoare şi de armare transversală a zonelor critice se stabileşte funcţie de valoarea
algebrică a raportului între forţa tăietoare minimă şi cea maximă, ζ = V
Ed min
/ V
Ed max
,
în secţiunea de calcul.
Dacă:
5 , 0 − < ζ şi ( )
ctd w Ed
df b V ζ + > 2
max

atunci jumătate din valoarea forţei tăietoare de dimensionare se preia prin etrieri
perpendiculari pe axa grinzii, iar cealaltă jumătate prin armături înclinate dispuse pe
două direcţii înclinate cu ±45° faţă de axa grinzii.
) , max(
max min
max
Ed Ed Ed
V V V =
În cazul structurii analizate nu a fost nevoie de armătură înclinată pentru
preluarea forţei tăietoare în nicio secţiune a grinzilor.
Algoritm de calcul
Pentru structuri obişnuite (grinzi slabe – stâlpi tari), cum este şi cazul de faţă,
raportul ΣM
Rc
/ ΣM
Rb
este supraunitar, iar momentele maxime ce pot să apară la
extremităţile grinzii se pot calcula cu relaţiile:
s yd
eff
s Rd Rb Rd db
h f A M M ⋅ ⋅ ⋅ = =
+) (
1 , 1 ,
γ γ
s yd
eff
s Rd Rb Rd db
h f A M M ⋅ ⋅ ⋅ = =
−) (
2 , 2 ,
γ γ
Se determină valorile forţelor tăietoare minime şi maxime:
2
2 , 1 ,
max ,
cl
GS
eq
cl
db db
Ed
l q
l
M M
V

+
+
=
2
2 , 1 ,
min ,
cl
GS
eq
cl
db db
Ed
l q
l
M M
V

+
+
− =
unde,
l
cl
deschiderea liberă a grinzii
GS
eq
q încărcarea echivalentă uniform distribuită pe grindă
corespunzătoare încărcărilor gravitaţionale din combinaţia seismică
Valoarea de proiectare a forţei tăietoare în secţiunea considerată se ia:
) , max(
max min Ed Ed Ed
V V V =
Calculul se efectuează conform SR EN 1992-1-1:2006 considerând înclinarea
diagonalelor comprimate în modelul de grindă cu zăbrele de 45°.
Se verifică rezistenţa bielelor comprimate cu expresia:
) ( ) (
1
max ,
θ θ
ν α
tg ctg
f z b
V V
cd w cw
Rd Ed
+
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
= ≤
unde,


E5-17

cw
α coeficient ce ţine seama de starea de efort în fibra comprimată;
cw
α = 1 pentru structuri fără precomprimare
z braţul de pârghie al forţelor interne; z = 0,9d
1
ν coeficient de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă
tăietoare; 54 , 0 ) 250 / 1 ( 6 , 0
1
= − ⋅ =
ck
f ν
θ unghiul între biela comprimată şi axul grinzii; θ = 45
o
Dacă inegalitatea de mai sus este verificată se determină aria secţiunilor pentru
forţă tăietoare cu expresia:
) (θ ctg f z
V
s
A
yd
Ed
nec
sw
⋅ ⋅
=









unde,
sw
A aria secţiunilor armăturilor pentru forţă tăietoare ale unui rând de
etrieri
s distanţa între rândurile de etrieri
În zonele critice de la extremităţile grinzilor cu lungimea l
cr
= 1,5h
w
, măsurate
de la faţa stâlpilor, precum şi zonele cu această lungime, situate de o parte şi de alta a
unei secţiuni din câmpul grinzii, unde poate interveni curgerea în cazul combinaţiei
seismice de proiectare, distanţa maximă între rândurile de etrieri este egală cu:
s
max
= min {h
w
/4; 150mm; 8d
bL
}
unde,
d
bL
diametrul minim al armăturilor longitudinale.
Diametrul minim al etrierilor este de 6 mm.
Calculul armăturii transversale a grinzilor pentru cele două direcţii de acţiune a
cutremurului (respectiv pentru cadrele longitudinale şi transversale) se prezintă sintetic
în tabelele 17 până la 22.
E 5.1.8.3. Dimensionarea armăturii longitudinale a stâlpilor
Valorile momentelor încovoietoare şi a forţelor axiale pentru dimensionarea
stâlpilor se determină pornind de la eforturile maxime determinate din calculul
structural sub acţiunea forţelor laterale şi verticale, considerând efectele de ordinul 2.
Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare se stabilesc respectând regulile
ierarhizării capacităţilor de rezistenţă, astfel încât să se obţină un mecanism favorabil
de disipare a energiei induse de seism, cu articulaţii plastice în grinzi. Pentru a
minimiza riscul pierderii stabilităţii la acţiunea forţelor gravitaţionale se evită, prin
proiectare, apariţia articulaţiilor plastice în stâlpi (cu excepţia bazei şi eventual a
ultimului nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub acţiunea
forţelor laterale şi verticale. În acest exemplu de calcul, amplificarea momentelor în
secţiunile stâlpilor s-a făcut cu un coeficient care ţine seama de suprarezistenţa globală
a grinzilor de la nivelul considerat. Se evită astfel apariţia mecanismului de nivel
caracterizat prin articularea generală a stâlpilor de pe acelaşi nivel.


E5-18


Algoritm de calcul
Forţa axială de proiectare din stâlpi, N
Ed
, se determină din calculul static, în
combinaţia seismică considerată.
Se determină momentele încovoietoare de proiectare cu relaţia:


=
'
'
Edb
Rb
Edc Rd Edc
M
M
M M γ

unde,
'
Edc
M momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub încărcări
seismice de proiectare
∑ Rb
M suma momentelor capabile în secţiunile care se plastifică, ale
unei grinzi în ansamblu, la un anumit nivel, calculate pentru un
singur sens de rotire, corespunzător sensului acţiunii seismice

'
Edb
M suma algebrică a momentelor rezultate din calculul structural
sub încărcări seismice de proiectare în secţiunile care se
plastifică, pentru o grindă în ansamblu, la un anumit nivel.
Rd
γ factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al
oţelului; pentru clasa de ductilitate H,
Rd
γ = 1,3
Se determină aria de armătură longitudinală necesară:
cd c
Ed
f b
N
x
⋅ ⋅
=
η
λ
s yd
s Ed
Edc
nec
s
h f
h N
M
A



=
2
, dacă
lim
x x < λ
s yd
cd c
s Ed
Edc
nec
s
h f
x
d f x b
h N
M
A







− ⋅ ⋅ −

+
=
2 2
λ
λ
, dacă
lim
x x ≥ λ
unde,
b
c
latura stâlpului
Se verifică coeficientul de armare total:
04 , 0 01 , 0 ≤

= ≤
d b
A
c
eff
s
ρ
Calculul armăturii longitudinale a stâlpilor se prezintă sintetic în tabelele 23
până la 40.
E 5.1.8.4. Dimensionarea armăturii transverale a stâlpilor


E5-19

Valorile de proiectare ale forţelor tăietoare se determină din echilibrul stâlpului
la fiecare nivel, sub acţiunea momentele de la extremităţi, corespunzând, pentru
fiecare sens al acţiunii seismice, formării articulaţiilor plastice, care pot apărea fie în
grinzi, fie în stâlpii conectaţi în nod.

Algoritm de calcul
Se determină momentele maxime de la extremităţile stâlpului:










=
Rc
Rb
i , Rc Rd i , dc
M
M
, 1 min M M γ
unde,
M
Rc,i
valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i
corespunzătoare sensului considerat al acţiunii seismice
Rd
γ factor care introduce efectul consolidării oţelului şi al fretării
betonului în zonele comprimate;
Rd
γ = 1,30 pentru nivelul de la
baza construcţiei şi
Rd
γ = 1,20 pentru restul nivelurilor.
∑ Rc
M şi
∑ Rb
M sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile
ale stâlpilor şi grinzilor care întră în nodul învecinat secţiunii de
calcul.
Valorile de proiectare ale momentelor capabile în stâlpi sunt stabilite pe baza
valorilor forţelor axiale din situaţia de proiectare seismică corespunzătoare sensului
considerat al acţiunii seismice.
Se determină forţa tăietoare de proiectare:
cl
dc dc
Ed
l
M M
V
2 , 1 ,
+
=
Calculul secţiunii la forţă tăietoare se efectuează conform SR EN 1992-1-
1:2006 considerând înclinarea diagonalelor comprimate în modelul de grindă cu
zăbrele de 45°.
Se verifică rezistenţa bielelor comprimate cu expresia:
) ( ) (
1
max ,
θ θ
ν α
tg ctg
f z b
V V
cd w cw
Rd Ed
+
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
= ≤
Dacă inegalitatea de mai sus este verificată se determină aria secţiunilor pentru
forţă tăietoare cu expresia:
) (θ ctg f z
V
s
A
yd
Ed
nec
sw
⋅ ⋅
=









Se determină lungimea zonei critice:
l
cr
≥ max {1,5h
c
; l
cl
/6; 600mm} = max {1,5 · 550; 2600/6; 600mm} = 825mm
unde,


E5-20

h
c
este cea mai mare dimensiune a secţiunii stâlpului
l
cl
este înălţimea liberă
La primele două niveluri ale clădirii :
l
cr
= 1,5 · 825 = 1237,5mm

Se determină distanţa maximă între etrieri:
- la baza stâlpului, deasupra nivelului teoretic de încastrare:
s
max
= min {b
0
/3; 125 mm; 6d
bL
}
- în restul zonelor critice:
s
max
= min {b
0
/3; 125 mm; 7d
bL
}
unde,
b
0
latura minimă a secţiunii situată la interiorul etrierului perimetral
d
bL
diametrul minim al armăturilor longitudinale.
Se verifică dacă armarea transversală aleasă îndeplineşte condiţiile:
- la baza stâlpului, deasupra nivelului teoretic de încastrare:
ρ
w
=
s b
nA
c
st
≥ 0,005 şi
cd
yd
st h st b
wd
f
f
h sb
h A n b A n
0 0
0 0
+
= ω ≥ 0,12
unde,
ρ
w
coeficientul unidirecţional de armare
wd
ω coeficientul mecanic de armare
n, n
b
, n
h
numărul ramurilor etrierilor în direcţia considerată
A
st
aria secţiunii unei ramuri a etrierului
b
0
, h
0
dimensiunile secţiunii transversale a miezului confinat
- în restul zonelor critice:
ρ
w
=
s b
nA
c
st
≥ 0,003 şi
cd
yd
st h st b
wd
f
f
h sb
h A n b A n
0 0
0 0
+
= ω ≥ 0,08
Calculul armăturii transversale a stâlpilor se prezintă sintetic în tabelele 41
până la 56.
În zonele critice de pe înălţimea stâlpilor unde ν
d
≥ 0,4 se verifică explicit
capacitatea de deformare.
Se determină ductilitatea de curbură necesară:


E5-21

- la baza stâlpului, deasupra nivelului teoretic de încastrare:
( )( ) 7 , 18 04 , 1 / 6 , 1 1 75 , 6 2 1 ) )( 1 ( 2 1
1 ,
= − + = − + = T T q
c
nec
baza ϕ
µ , T
c
/3 ≤ T
1
< T
c

- în restul zonelor critice:
5 , 12 7 , 18 3 / 2 3 / 2
,
= ⋅ = =
nec
baza
nec
ϕ ϕ
µ µ
Se determină coeficientul mecanic de armare necesar:
α
ε ν µ
ω
ϕ
0035 , 0 30
0
,

=
b
b
c
d sy d
nec
nec
wd

unde,
nec
ϕ
µ valoarea necesară a factorului ductilităţii de curbură
ν
d
forţa axială de proiectare normalizată
ε
sy,d
valoarea de proiectare a deformaţiei la iniţierea curgerii oţelului
b
c
, b
0
lăţimea secţiunii transversale de beton, respectiv lăţimea miezului
de beton confinat, măsurate între axele etrierilor marginali
α factorul de eficienţă a confinării;
s n
α α α =

=
− =
n
i
i
n
h b
b
1 0 0
2
6
1 α

















− =
0 0
2
1
2
1
h
s
b
s
s
α
n numărul barelor longitudinale fixate lateral de etrieri şi agrafe
b
i
distanţa între barele longitudinale succesive fixate lateral
s distanţa între etrieri
Verificarea capacităţii de deformare se prezintă sintetic în tabelul 57 şi 58.
E 5.1.8.5. Verificarea nodurilor de cadru
Nodurile se proiectează astfel încât să poată prelua şi transmite forţele tăietoare
care acţionează asupra lor în plan orizontal şi în plan vertical.
Forta tăietoare de proiectare în nod se stabileşte corespunzător situaţiei
plastificării grinzilor care intră în nod, pentru sensul de acţiune cel mai defavorabil al
acţiunii seismice.

Algoritm de calcul
Se determină valoarea de proiectare a forţei tăietoare în nod, V
jhd
:
- pentru noduri centrale:


E5-22

( )
c yd s s Rd jhd
V f A A V − + =
2 1
γ
- pentru noduri de capăt:
c yd s Rd jhd
V f A V − =
1
γ


unde,
2 1
,
s s
A A ariile armăturilor întinse de la partea superioară şi, respectiv,
inferioară a grinzilor care intră în nod în direcţia considerată a
acţiunii seismice
V
c
forţa tăietoare din stâlpul de deasupra nodului corespunzătoare
situaţiei considerate
γ
Rd
factor de suprarezistenţă al oţelului, egal cu 1,1
Se verifică dacă forţa de compresiune înclinată produsă în nod de mecanismul
de diagonală comprimată nu va depăşi rezistenţa la compresiune a betonului solicitat
transversal la întindere:
- pentru noduri centrale:
cd c j
d
jhd
f h b V
η
ν
η − ≤ 1
- pentru noduri de capăt:
cd c j
d
jhd
f h b V
η
ν
η − ≤ 1 8 , 0
unde,
η coeficient de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă
tăietoare; 54 , 0 ) 250 / 1 ( 6 , 0 = − ⋅ =
ck
f η
ν
d
forţa axială normalizată în stâlpul de deasupra nodului
b
j
lăţimea de proiectare a nodului; ) 5 , 0 ; min(
c w c j
h b b b + =
În cazul în care inegalităţile nu sunt satisfacute, trebuie crescute dimensiunile
nodului (prin creşterea dimensiunilor stâlpului) şi/sau calitatea betonului.
Se determină armătura transversală necesară din nod,
sh
A , necesară asigurării
integrităţii acestuia după fisurarea înclinată:
- pentru noduri centrale:
ywd
d yd s s nec
sh
f
f A A
A
) 8 , 0 1 ( ) ( 8 , 0
2 1
ν − +
=
- pentru noduri de capăt:


E5-23

ywd
d yd s nec
sh
f
f A
A
) 8 , 0 1 ( 8 , 0
2
ν −
=
unde,
2 1
,
s s
A A ariile armăturilor întinse de la partea superioară şi, respectiv,
inferioară a grinzilor care intră în nod în direcţia considerată a
acţiunii seismice
ν
d
forţa axială normalizată în stâlpul inferior
În cazul în care nu există grinzi care intră în nod în direcţie transversală
acţiunii seismice, pe ambele feţe laterale ale nodului, armătura rezultată din calcul, A
sh
,
se sporeşte cu 25%.
Se verifică dacă armătura verticală care trece prin nod este suficientă:
( )
jw jc sh sv
h h A A /
3
2

unde,
h
jw
distanţa interax între armăturile de la partea superioară şi cea
inferioară a grinzilor
h
jc
distanţa interax între armăturile marginale ale stâlpilor
Armătura orizontală a nodului nu va fi mai mică decât armatura transversală
îndesită din zonele critice ale stâlpului.
Verificarea nodurilor se prezintă sintetic în tabelele 59 până la 74.




Tabelul 7. Momente de proiectare [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta
- -91 -110 -110 -91
+
- -64 -153 -153 -64
+
- -64 -212 -212 -64
+
- -64 -260 -260 -64
+
- -64 -300 -300 -64
+
- -64 -330 -330 -64
+
- -64 -347 -347 -64
+
- -64 -327 -327 -64
+
89
124
150
-316
-322
140
35
53
105
151
188
216
241
234
-305
-144
-199
-238
-273
-299
-316
-322
-305
166
171
-144
-199
-238
-273
-299
35
53
105
151
188
216
241
75
82
2
1
P
M
Ed
AB
234
7
6
5
4
3
Nivel
M
Ed
A
M
Ed
D
M
Ed
B
M
Ed
BC
M
Ed
C
M
Ed
CD
Armare longitudinala grinzi - cadru interior
2
A B C D
AB BC CD
Tabelul 8. Arii de armatura necesare [mm
2
]
stânga dreapta stânga dreapta
- 994 737 737 994
+
- 701 1020 1020 701
+
- 701 1413 1413 701
+
- 700 1733 1733 700
+
- 699 1997 1997 699
+
- 698 2197 2197 698
+
- 697 2313 2313 697
+
- 696 2183 2183 696
+
Tabelul 9. Alegerea armaturilor
stânga dreapta stânga dreapta
3ø25
2ø25
P, 1,
2 si 3
-
+
3ø25 5ø25
-
+
4 si 5
2ø25
2ø25+2
ø22
4ø25 4ø25
2ø25+2ø22 3ø25 2ø25+2ø22
3ø25+2ø22 3ø25+2ø22 5ø25
3ø22 3ø22 3ø22
2ø25+2
ø22
A
s,nec
BC
A
s,nec
C
A
s,nec
CD
A
s,nec
D
- 3ø22
3ø18
Nivel
A
s,nec
A
A
s,nec
AB
A
s,nec
B
+
6 si 7
3ø22 3ø22 3ø22+2ø14 3ø22+2ø14 3ø22
3ø18 3ø18
P
2031 2031
1560 932 1560
1
2144 2144
1609 1139 1609
2
2107 2107
1442 1107 1442
3
1995 1995
1252 998 1252
4
1820 1820
1005 825 1005
5
1587 1587
699 596 699
6
1324 1324
352 549 352
A
s,nec
BC
A
s,nec
C
A
s,nec
CD
7
959 959
237 500 237
A
s,nec
D
A
s,nec
A
Nivel A
s,nec
AB
A
s,nec
B
Tabelul 10. Arii de armatura efective [mm
2
]
stânga dreapta stânga dreapta
- 1140 1140 1140 1140
+
- 1140 1140 1140 1140
+
- 982 1742 1742 982
+
- 982 1742 1742 982
+
- 1473 2454 2454 1473
+
- 1473 2454 2454 1473
+
- 1473 2454 2454 1473
+
- 1473 2454 2454 1473
+
Tabelul 11. Momente capabile [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta
- 105 171 171 105
+
- 105 171 171 105
+
- 90 261 261 90
+
- 90 261 261 90
+
- 135 368 368 135
+
- 135 368 368 135
+
- 135 368 368 135
+
- 135 368 368 135
+
P
335 335
261 221 261
1
335 335
261 221 261
2
335 335
261 221 261
3
335 335
261 221 261
4
294 294
171 171 171
5
294 294
171 171 171
6
217 217
114 114 114
M
Rd
C
M
Rd
CD
M
Rd
D
7
217 217
114 114 114
Nivel
M
Rd
A
M
Rd
AB
M
Rd
B
M
Rd
BC
7
1448 1448
763 763 763
1473
P
2233 2233
1742 1473 1742
1
2233 2233
1742 1473 1742
2
2233 2233
1742 1473 1742
3
2233 2233
1742 1742
4
1963 1963
1140 1140 1140
5
1963 1963
1140 1140 1140
6
1448 1448
763 763 763
A
s,nec
BC
A
s,nec
C
A
s,nec
CD
A
s,nec
D
Nivel
A
s,nec
A
A
s,nec
AB
A
s,nec
B
Tabelul 12. Momente de proiectare [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta
- -142 -81 -81 -142
+
- -105 -128 -128 -105
+
- -105 -195 -195 -105
+
- -105 -247 -247 -105
+
- -105 -293 -293 -105
+
- -105 -329 -329 -105
+
- -105 -353 -353 -105
+
- -105 -341 -341 -105
+
101
133
156
-318
-340
145
20
57
114
167
210
245
266
250
-323
-130
-177
-213
-245
-285
-318
-340
-323
171
174
-130
-177
-213
-245
-285
20
57
114
167
210
245
266
45
63
2
1
P
M
Ed
AB
250
7
6
5
4
3
Nivel
M
Ed
A
M
Ed
D
M
Ed
B
M
Ed
BC
M
Ed
C
M
Ed
CD
Armare longitudinala grinzi - cadru exterior
1
A B C D
AB BC CD
Tabelul 13. Arii de armatura necesare [mm
2
]
stânga dreapta stânga dreapta
- 1546 538 538 1546
+
- 1142 850 850 1142
+
- 1141 1298 1298 1141
+
- 1142 1648 1648 1142
+
- 1142 1951 1951 1142
+
- 1142 2194 2194 1142
+
- 1143 2354 2354 1143
+
- 1143 2273 2273 1143
+
Tabelul 14. Alegerea armaturilor
stânga dreapta stânga dreapta
3ø25
2ø25+2
ø22
P, 1,
2 si 3
-
+
3ø25 5ø25
-
+
4 si 5
2ø25+2
ø22
2ø25+2
ø22
2ø25+2ø22 2ø25+2ø22
2ø25+2ø22 2ø25+1ø22 2ø25+2ø22
3ø25+2ø22 3ø25+2ø22 5ø25
3ø22 2ø22+ 1ø14 3ø22
2ø25+2
ø22
A
s,nec
BC
A
s,nec
C
A
s,nec
CD
A
s,nec
D
-
4ø22+
1ø14
2ø18+1ø14
Nivel
A
s,nec
A
A
s,nec
AB
A
s,nec
B
+
6 si 7
4ø22+
1ø14
2ø22+
1ø14
3ø22 3ø22
2ø22+
1ø14
2ø18+1ø14 2ø18+1ø14
P
2153 2153
1669 964 1669
1
2265 2265
1777 1161 1777
2
2118 2118
1630 1138 1630
3
1897 1897
1401 1041 1401
4
1634 1634
1112 884 1112
5
1421 1421
757 674 757
6
1181 1181
380 423 380
A
s,nec
BC
A
s,nec
C
A
s,nec
CD
7
868 868
132 302 132
A
s,nec
D
A
s,nec
A
Nivel A
s,nec
AB
A
s,nec
B
Tabelul 15. Arii de armatura efective [mm
2
]
stânga dreapta stânga dreapta
- 1674 914 914 1674
+
- 1674 914 914 1674
+
- 1742 1742 1742 1742
+
- 1742 1742 1742 1742
+
- 1473 2454 2454 1473
+
- 1473 2454 2454 1473
+
- 1473 2454 2454 1473
+
- 1473 2454 2454 1473
+
Tabelul 16. Momente capabile [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta
- 154 137 137 154
+
- 154 137 137 154
+
- 160 261 261 160
+
- 160 261 261 160
+
- 135 368 368 135
+
- 135 368 368 135
+
- 135 368 368 135
+
- 135 368 368 135
+
P
335 335
261 204 261
1
335 335
261 204 261
2
335 335
261 204 261
3
335 335
261 204 261
4
261 261
171 137 171
5
261 261
171 137 171
6
171 171
99 99 99
M
Rd
C
M
Rd
CD
M
Rd
D
7
171 171
99 99 99
Nivel
M
Rd
A
M
Rd
AB
M
Rd
B
M
Rd
BC
7
1140 1140
663 663 663
1362
P
2233 2233
1742 1362 1742
1
2233 2233
1742 1362 1742
2
2233 2233
1742 1362 1742
3
2233 2233
1742 1742
4
1742 1742
1140 914 1140
5
1742 1742
1140 914 1140
6
1140 1140
663 663 663
A
s,nec
BC
A
s,nec
C
A
s,nec
CD
A
s,nec
D
Nivel
A
s,nec
A
A
s,nec
AB
A
s,nec
B
Tabelul 17. Alegerea modului de armare - cadru interior; fortele taietoare sunt exprimate in [kN]
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
V
GS
49 -49 68 -68 49 -49
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
65 -40 28 -5 5 -28 40 65
V
Ed
max
65 126 -139 141 -141 139 -126 65
ξ -0.32 -0.20 -0.03 -0.03 -0.20 -0.32
V
GS
52 -52 60 -60 52 -52
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
45 -37 25 -13 13 -25 37 45
V
Ed
max
45 129 -142 133 -133 142 -129 45
ξ -0.29 -0.17 -0.10 -0.10 -0.17 -0.29
V
GS
52 -52 60 -60 52 -52
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
45 -73 64 -43 43 -64 73 45
V
Ed
max
45 169 -178 162 -162 178 -169 45
ξ -0.43 -0.36 -0.26 -0.26 -0.36 -0.43
V
GS
52 -52 60 -60 52 -52
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
45 -73 64 -43 43 -64 73 45
V
Ed
max
45 169 -178 162 -162 178 -169 45
ξ -0.43 -0.36 -0.26 -0.26 -0.36 -0.43
V
GS
52 -52 60 -60 52 -52
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
45 -108 117 -63 63 -117 108 45
V
Ed
max
45 222 -213 182 -182 213 -222 45
ξ -0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
Nivel
V
C
89 73 77
77
6
5
4
3
V
A
V
B
V
D
7
73 89
77
117
117
170
161
73
102
102
122
89
126
126
161
73
102
102
122
77
117
117
170
89
126
126
Tabelul 17. (continuare)
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
V
GS
52 -52 60 -60 52 -52
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
45 -108 117 -63 63 -117 108 45
V
Ed
max
45 222 -213 182 -182 213 -222 45
ξ -0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
V
GS
52 -52 60 -60 52 -52
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
45 -108 117 -63 63 -117 108 45
V
Ed
max
45 222 -213 182 -182 213 -222 45
ξ -0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
V
GS
52 -52 60 -60 52 -52
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
45 -108 117 -63 63 -117 108 45
V
Ed
max
45 222 -213 182 -182 213 -222 45
ξ -0.49 -0.55 -0.34 -0.34 -0.55 -0.49
Tabelul 18. Forte taietoare de proiectare - cadru interior [kN]
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
65 126 139 141 141 139 126 65
45 129 142 133 133 142 129 45
45 169 178 162 162 178 169 45
45 169 178 162 162 178 169 45
45 222 213 182 182 213 222 45
45 222 213 182 182 213 222 45
45 222 213 182 182 213 222 45
45 222 213 182 182 213 222 45
Nivel
V
A
V
B
V
C
V
D
P
2
1
161
161
122
122
122
161
161
V
Ed
A
V
Ed
B
V
Ed
C
V
Ed
D
170
122
122
122
170
170
170
170
170
4
3
2
1
P
Nivel
7
6
5
161
161
Tabelul 19. Alegerea armaturilor - cadru interior
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
V
ed
65 126 139 141 141 139 126 65
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
4.3 7.3 7.6 7.7 7.7 7.6 7.3 4.3
Ø 6 8 8 8 8 8 8 6
V
ed
45 129 142 133 133 142 129 45
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
3.6 7.3 7.7 7.4 7.4 7.7 7.3 3.6
Ø 6 8 8 8 8 8 8 6
V
ed
45 169 178 162 162 178 169 45
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
3.6 8.4 8.6 8.2 8.2 8.6 8.4 0.0
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
V
ed
45 169 178 162 162 178 169 45
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
3.6 8.4 8.6 8.2 8.2 8.6 8.4 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
V
ed
45 222 213 182 182 213 222 45
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
V
ed
45 222 213 182 182 213 222 45
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
4
3
2
7
6
Nivel
5
A B C D
Tabelul 18. (continuare)
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
V
ed
45 222 213 182 182 213 222 45
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
V
ed
45 222 213 182 182 213 222 45
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
3.6 9.6 9.4 8.7 8.7 9.4 9.6 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
Nivel
A B C D
1
P
Tabelul 20. Alegerea modului de armare - cadru exterior; fortele taietoare sunt exprimate in [kN]
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
V
GS
42 -42 54 -54 42 -42
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
106 -31 22 -6 6 -22 31 106
V
Ed
max
106 105 -114 113 -113 114 -105 106
ξ -0.30 -0.19 -0.05 -0.05 -0.19 -0.30
V
GS
55 -55 45 -45 55 -55
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
84 -18 9 -14 14 -9 18 84
V
Ed
max
84 119 -128 105 -105 128 -119 84
ξ -0.15 -0.07 -0.14 -0.14 -0.07 -0.15
V
GS
55 -55 45 -45 55 -55
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
84 -62 62 -42 42 -62 62 84
V
Ed
max
84 172 -172 133 -133 172 -172 84
ξ -0.36 -0.36 -0.32 -0.32 -0.36 -0.36
V
GS
55 -55 45 -45 55 -55
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
84 -62 62 -42 42 -62 62 84
V
Ed
max
84 172 -172 133 -133 172 -172 84
ξ -0.36 -0.36 -0.32 -0.32 -0.36 -0.36
V
GS
55 -55 45 -45 55 -55
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
84 -106 115 -73 73 -115 106 84
V
Ed
max
84 225 -216 164 -164 216 -225 84
ξ -0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
Nivel
V
C
73 60 64
64
6
5
4
3
V
A
V
B
V
D
7
60 73
64
117
117
170
161
60
88
88
119
73
117
117
161
60
88
88
119
64
117
117
170
73
117
117
Tabelul 20. (continuare)
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
V
GS
55 -55 45 -45 55 -55
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
84 -106 115 -73 73 -115 106 84
V
Ed
max
84 225 -216 164 -164 216 -225 84
ξ -0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
V
GS
55 -55 45 -45 55 -55
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
84 -106 115 -73 73 -115 106 84
V
Ed
max
84 225 -216 164 -164 216 -225 84
ξ -0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
V
GS
55 -55 45 -45 55 -55
V
S
+
V
S
-
V
Ed
min
84 -106 115 -73 73 -115 106 84
V
Ed
max
84 225 -216 164 -164 216 -225 84
ξ -0.47 -0.53 -0.45 -0.45 -0.53 -0.47
Tabelul 21. Forte taietoare de proiectare - cadru exterior [kN]
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
106 105 114 113 113 114 105 106
84 119 128 105 105 128 119 84
84 172 172 133 133 172 172 84
84 172 172 133 133 172 172 84
84 225 216 164 164 216 225 84
84 225 216 164 164 216 225 84
84 225 216 164 164 216 225 84
84 225 216 164 164 216 225 84
Nivel
V
A
V
B
V
C
V
D
P
2
1
161
161
119
119
119
161
161
V
Ed
A
V
Ed
B
V
Ed
C
V
Ed
D
170
119
119
119
170
170
170
170
170
4
3
2
1
P
Nivel
7
6
5
161
161
Tabelul 22. Alegerea armaturilor - cadru exterior
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
V
ed
106 105 114 113 113 114 105 106
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
5.4 6.6 6.9 6.9 6.9 6.9 6.6 5.4
Ø 6 8 8 8 8 8 8 6
V
ed
84 119 128 105 105 128 119 84
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
4.9 7.0 7.3 6.6 6.6 7.3 7.0 4.9
Ø 6 8 8 8 8 8 8 6
V
ed
84 172 172 133 133 172 172 84
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
4.9 8.5 8.5 7.5 7.5 8.5 8.5 0.0
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
V
ed
84 172 172 133 133 172 172 84
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
4.9 8.5 8.5 7.5 7.5 8.5 8.5 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
V
ed
84 225 216 164 164 216 225 84
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
4.9 9.7 9.5 8.3 8.3 9.5 9.7 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
V
ed
84 225 216 164 164 216 225 84
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
4.9 9.7 9.5 8.3 8.3 9.5 9.7 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
4
3
2
7
6
Nivel
5
A B C D
Tabelul 22. (continuare)
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
V
ed
84 225 216 164 164 216 225 84
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
4.9 9.7 9.5 8.3 8.3 9.5 9.7 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
V
ed
84 225 216 164 164 216 225 84
θ 22 45 45 45 45 45 45 22
V
Rd,max
287 686 686 686 686 686 686 287
s 100 100 100 100 100 100 100 100
Ø
nec
4.9 9.7 9.5 8.3 8.3 9.5 9.7 5.3
Ø 6 10 10 10 10 10 10 6
Nivel
A B C D
1
P
Tabelul 23. Suma momentelor rezultate din calcul static in grinzi, sens pozitiv [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 -31 51 10 144 -2 101 273
6 25 106 49 199 53 153 584
5 83 162 89 238 105 212 889
4 135 211 124 273 151 260 1154
3 179 253 150 299 188 300 1369
2 216 288 166 316 216 330 1532
1 241 313 171 322 234 347 1628
P 234 305 140 290 212 327 1509
Tabelul 24. Suma momentelor rezultate din calcul static in grinzi, sens negativ [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 101 -2 144 10 51 -31 273
6 153 53 199 49 106 25 584
5 212 105 238 89 162 83 889
4 260 151 273 124 211 135 1154
3 300 188 299 150 253 179 1369
2 330 216 316 166 288 216 1532
1 347 234 322 171 313 241 1628
P 327 212 290 140 305 234 1509
Tabelul 25. Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului pozitiv [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 114 217 114 217 114 171 949
6 114 217 114 217 114 171 949
5 171 294 171 294 171 261 1363
4 171 294 171 294 171 261 1363
3 261 335 221 335 261 368 1782
2 261 335 221 335 261 368 1782
1 261 335 221 335 261 368 1782
P 261 335 221 335 261 368 1782
Σ M'
Ed
+
Σ M'
Ed
-
Σ M
Rd
+
M
Rd
CD
Nivel
M'
Ed
AB
M'
Ed
BC
M'
Ed
CD
Nivel
M'
Ed
AB
M'
Ed
BC
M'
Ed
CD
Nivel
M
Rd
AB
M
Rd
BC
Armare longitudinala stalpi - cadru interior
Tabelul 26. Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului negativ [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 171 114 217 114 217 114 949
6 171 114 217 114 217 114 949
5 261 171 294 171 294 171 1363
4 261 171 294 171 294 171 1363
3 368 261 335 221 335 261 1782
2 368 261 335 221 335 261 1782
1 368 261 335 221 335 261 1782
P 368 261 335 221 335 261 1782
Tabelul 27. Suprarezistenta grinzilor
7
6
5
4
3
2
1
P
1.30
1.18
1.53
1.62
Σ M
Rd
-
Nivel
Ω + Ω -
sens pozitiv sens negativ
M
Rd
AB
M
Rd
BC
M
Rd
CD
3.48
1.18
1.09
1.16
1.30
1.18
1.53
Nivel
1.62
3.48
1.18
1.09
1.16
N
Ed
M
Ed A
s
nec
N
Ed
M
Ed A
s
nec
[kN] [kNm]
[mm
2
]
[kN] [kNm]
[mm
2
] [mm
2
] [mm
2
] [mm
2
]
[kNm] [kNm]
sus 196 34 0 221 43 0 935 4ø18 1018 190 195
jos 214 10 0 239 30 0 935 4ø18 1018 194 200
sus 390 106 102 492 179 451 935 4ø18 1018 235 259
jos 409 45 0 510 106 0 935 4ø18 1018 240 263
sus 556 149 132 787 201 132 935 4ø18 1018 274 326
jos 575 78 0 805 119 0 935 4ø18 1018 279 330
sus 698 144 0 1105 184 0 935 4ø18 1018 308 381
jos 717 128 0 1123 171 0 935 4ø18 1018 312 384
sus 820 184 0 1441 224 0 935 4ø18 1018 332 427
jos 838 147 0 1459 181 0 935 4ø18 1018 336 429
sus 923 182 0 1790 213 0 935 4ø18 1018 351 461
jos 941 167 0 1809 194 0 935 4ø18 1018 354 462
sus 1014 175 0 2148 199 0 935 4ø18 1018 366 483
jos 1032 211 0 2166 235 0 935 4ø18 1018 369 483
sus 1107 123 0 2496 140 0 935 4ø18 1018 381 490
jos 1125 308 477 2514 316 0 935 4ø18 1018 384 490
1
P
Nivel
sens pozitiv sens negativ
Tabelul 28. Stalp ax A
6
5
4
3
2
935
A
s
min
A
s
nec
Armare A
s
eff
M
Rd
+ M
Rd
-
7
N
Ed
M
Ed A
s
nec
N
Ed
M
Ed A
s
nec
[kN] [kNm]
[mm
2
]
[kN] [kNm]
[mm
2
] [mm
2
] [mm
2
] [mm
2
]
[kNm] [kNm]
sus 215 61 77 240 146 633 935 4ø18 1018 194 200
jos 233 56 7 259 168 764 935 4ø18 1018 198 204
sus 472 211 707 508 292 1224 1224 4ø22 1520 325 334
jos 490 151 253 526 233 773 935 4ø22 1520 329 338
sus 740 274 716 767 362 1299 1299 4ø22 1520 388 393
jos 758 182 36 785 248 466 935 4ø22 1520 391 397
sus 1018 262 273 1018 324 716 935 4ø18 1018 367 367
jos 1036 263 263 1036 332 746 935 4ø18 1018 370 370
sus 1306 331 458 1263 397 967 967 4ø18 1018 410 404
jos 1324 281 88 1282 339 538 935 4ø18 1018 412 406
sus 1605 321 145 1504 376 607 935 4ø18 1018 444 434
jos 1624 298 0 1522 347 388 935 4ø18 1018 446 436
sus 1915 308 0 1741 354 291 935 4ø18 1018 470 457
jos 1933 356 203 1759 407 656 935 4ø18 1018 471 458
sus 2235 236 0 1979 275 0 935 4ø18 1018 486 474
jos 2253 364 151 1997 384 369 935 4ø18 1018 486 475
7
935
6
5
4
3
2
1
P
Nivel
Tabelul 29. Stalp ax B
sens pozitiv sens negativ
A
s
min
A
s
nec
Armare A
s
eff
M
Rd
+ M
Rd
-
N
Ed
M
Ed A
s
nec
N
Ed
M
Ed A
s
nec
[kN] [kNm]
[mm
2
]
[kN] [kNm]
[mm
2
] [mm
2
] [mm
2
] [mm
2
]
[kNm] [kNm]
sus 240 146 633 215 61 77 935 4ø18 1018 200 194
jos 259 168 764 233 56 7 935 4ø18 1018 204 198
sus 508 292 1224 472 211 707 1224 4ø22 1520 334 325
jos 526 233 773 490 151 253 935 4ø22 1520 338 329
sus 767 362 1299 740 274 716 1299 4ø22 1520 393 388
jos 785 248 466 758 182 36 935 4ø22 1520 397 391
sus 1018 324 716 1018 262 273 935 4ø18 1018 367 367
jos 1036 332 746 1036 263 263 935 4ø18 1018 370 370
sus 1263 397 967 1306 331 458 967 4ø18 1018 404 410
jos 1282 339 538 1324 281 88 935 4ø18 1018 406 412
sus 1504 376 607 1605 321 145 935 4ø18 1018 434 444
jos 1522 347 388 1624 298 0 935 4ø18 1018 436 446
sus 1741 354 291 1915 308 0 935 4ø18 1018 457 470
jos 1759 407 656 1933 356 203 935 4ø18 1018 458 471
sus 1979 275 0 2235 236 0 935 4ø18 1018 474 486
jos 1997 384 369 2253 364 151 935 4ø18 1018 475 486
7
935
6
5
4
3
2
1
P
Nivel
Tabelul 30. Stalp ax C
sens pozitiv sens negativ
A
s
min
A
s
nec
Armare A
s
eff
M
Rd
+ M
Rd
-
N
Ed
M
Ed A
s
nec
N
Ed
M
Ed A
s
nec
[kN] [kNm]
[mm
2
]
[kN] [kNm]
[mm
2
] [mm
2
] [mm
2
] [mm
2
]
[kNm] [kNm]
sus 221 43 0 196 34 0 935 4ø18 1018 195 190
jos 239 30 0 214 10 0 935 4ø18 1018 200 194
sus 492 179 451 390 106 102 935 4ø18 1018 259 235
jos 510 106 0 409 45 0 935 4ø18 1018 263 240
sus 787 201 132 556 149 132 935 4ø18 1018 326 274
jos 805 119 0 575 78 0 935 4ø18 1018 330 279
sus 1105 184 0 698 144 0 935 4ø18 1018 381 308
jos 1123 171 0 717 128 0 935 4ø18 1018 384 312
sus 1441 224 0 820 184 0 935 4ø18 1018 427 332
jos 1459 181 0 838 147 0 935 4ø18 1018 429 336
sus 1790 213 0 923 182 0 935 4ø18 1018 461 351
jos 1809 194 0 941 167 0 935 4ø18 1018 462 354
sus 2148 199 0 1014 175 0 935 4ø18 1018 483 366
jos 2166 235 0 1032 211 0 935 4ø18 1018 483 369
sus 2496 140 0 1107 123 0 935 4ø18 1018 490 381
jos 2514 316 0 1125 308 477 935 4ø18 1018 490 384
7
935
6
5
4
3
2
1
P
Nivel
Tabelul 31. Stalp ax D
sens pozitiv sens negativ
A
s
min
A
s
nec
Armare A
s
eff
M
Rd
+ M
Rd
-
Tabelul 32. Suma momentelor rezultate din calcul static in grinzi, sens pozitiv [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 -10 63 26 130 -13 81 276
6 57 137 63 177 30 128 592
5 114 193 101 213 89 195 905
4 167 243 133 245 140 247 1175
3 210 285 156 268 184 293 1396
2 245 318 171 283 219 329 1564
1 266 340 174 286 243 353 1663
P 250 323 145 256 229 341 1544
Tabelul 33. Suma momentelor rezultate din calcul static in grinzi, sens negativ [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 81 -13 130 26 63 -10 276
6 128 30 177 63 137 57 592
5 195 89 213 101 193 114 905
4 247 140 245 133 243 167 1175
3 293 184 268 156 285 210 1396
2 329 219 283 171 318 245 1564
1 353 243 286 174 340 266 1663
P 341 229 256 145 323 250 1544
Tabelul 34. Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului pozitiv [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 99 171 99 171 99 137 777
6 99 171 99 171 99 137 777
5 171 261 137 261 171 261 1263
4 171 261 137 261 171 261 1263
3 261 335 204 335 261 368 1765
2 261 335 204 335 261 368 1765
1 261 335 204 335 261 368 1765
P 261 335 204 335 261 368 1765
Σ M'
Ed
+
Σ M'
Ed
-
Σ M
Rd
+
M
Rd
CD
Nivel
M'
Ed
AB
M'
Ed
BC
M'
Ed
CD
Nivel
M'
Ed
AB
M'
Ed
BC
M'
Ed
CD
Nivel
M
Rd
AB
M
Rd
BC
Armare longitudinala stalpi - cadru exterior
Tabelul 35. Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului negativ [kNm]
stânga dreapta stânga dreapta stânga dreapta
7 137 99 171 99 171 99 777
6 137 99 171 99 171 99 777
5 261 171 261 137 261 171 1263
4 261 171 261 137 261 171 1263
3 368 261 335 204 335 261 1765
2 368 261 335 204 335 261 1765
1 368 261 335 204 335 261 1765
P 368 261 335 204 335 261 1765
Tabelul 36. Suprarezistenta grinzilor
7
6
5
4
3
2
1
P
1.26
1.07
1.40
1.31
Σ M
Rd
-
Nivel
Ω + Ω -
sens pozitiv sens negativ
M
Rd
AB
M
Rd
BC
M
Rd
CD
2.82
1.14
1.06
1.13
1.26
1.07
1.40
Nivel
1.31
2.82
1.14
1.06
1.13
N
Ed
M
Ed A
s
nec
N
Ed
M
Ed A
s
nec
[kN] [kNm]
[mm
2
]
[kN] [kNm]
[mm
2
] [mm
2
] [mm
2
] [mm
2
]
[kNm] [kNm]
sus 227 96 300 252 11 0 935 4ø18 1018 197 203
jos 245 51 0 270 29 0 935 4ø18 1018 201 207
sus 422 128 205 520 126 24 935 4ø18 1018 243 266
jos 440 87 0 538 70 0 935 4ø18 1018 247 270
sus 595 195 393 817 159 0 935 4ø18 1018 283 332
jos 613 114 0 835 90 0 935 4ø18 1018 288 335
sus 746 176 11 1136 156 0 935 4ø18 1018 318 386
jos 765 176 0 1154 152 0 935 4ø18 1018 322 388
sus 880 235 247 1474 210 0 935 4ø18 1018 343 430
jos 898 190 0 1492 169 0 935 4ø18 1018 347 432
sus 1000 226 36 1828 205 0 935 4ø18 1018 364 464
jos 1018 206 0 1846 188 0 935 4ø18 1018 367 465
sus 1111 213 0 2193 196 0 935 4ø18 1018 382 484
jos 1129 253 82 2211 233 0 935 4ø18 1018 385 485
sus 1230 155 0 2553 139 0 935 4ø18 1018 399 490
jos 1248 342 591 2571 333 0 935 4ø18 1018 402 490
1
P
Nivel
sens pozitiv sens negativ
Tabelul 37. Stalp ax A
6
5
4
3
2
935
A
s
min
A
s
nec
Armare A
s
eff
M
Rd
+ M
Rd
-
7
N
Ed
M
Ed A
s
nec
N
Ed
M
Ed A
s
nec
[kN] [kNm]
[mm
2
]
[kN] [kNm]
[mm
2
] [mm
2
] [mm
2
] [mm
2
]
[kNm] [kNm]
sus 193 96 361 224 116 446 935 4ø18 1018 189 196
jos 211 86 260 242 94 265 935 4ø18 1018 193 200
sus 422 215 820 460 202 666 935 4ø18 1018 243 252
jos 440 180 545 478 173 429 935 4ø18 1018 247 256
sus 664 297 997 679 297 976 997 4ø18 1018 300 303
jos 683 199 273 697 198 244 935 4ø18 1018 304 307
sus 920 274 474 884 272 509 935 4ø18 1018 350 344
jos 938 295 601 902 294 639 935 4ø18 1018 354 347
sus 1187 362 795 1074 362 918 935 4ø18 1018 393 376
jos 1205 306 384 1092 307 509 935 4ø18 1018 396 379
sus 1463 346 425 1250 347 627 935 4ø18 1018 429 402
jos 1481 318 219 1269 320 418 935 4ø18 1018 431 405
sus 1748 327 91 1414 330 354 935 4ø18 1018 458 423
jos 1766 376 430 1432 381 699 935 4ø18 1018 459 426
sus 2033 249 0 1570 254 0 935 4ø18 1018 477 441
jos 2051 391 398 1588 393 667 935 4ø18 1018 478 443
7
935
6
5
4
3
2
1
P
Nivel
Tabelul 38. Stalp ax B
sens pozitiv sens negativ
A
s
min
A
s
nec
Armare A
s
eff
M
Rd
+ M
Rd
-
N
Ed
M
Ed A
s
nec
N
Ed
M
Ed A
s
nec
[kN] [kNm]
[mm
2
]
[kN] [kNm]
[mm
2
] [mm
2
] [mm
2
] [mm
2
]
[kNm] [kNm]
sus 224 116 446 193 96 361 935 4ø18 1018 196 189
jos 242 94 265 211 86 260 935 4ø18 1018 200 193
sus 460 202 666 422 215 820 935 4ø18 1018 252 243
jos 478 173 429 440 180 545 935 4ø18 1018 256 247
sus 679 297 976 664 297 997 997 4ø18 1018 303 300
jos 697 198 244 683 199 273 935 4ø18 1018 307 304
sus 884 272 509 920 274 474 935 4ø18 1018 344 350
jos 902 294 639 938 295 601 935 4ø18 1018 347 354
sus 1074 362 918 1187 362 795 935 4ø18 1018 376 393
jos 1092 307 509 1205 306 384 935 4ø18 1018 379 396
sus 1250 347 627 1463 346 425 935 4ø18 1018 402 429
jos 1269 320 418 1481 318 219 935 4ø18 1018 405 431
sus 1414 330 354 1748 327 91 935 4ø18 1018 423 458
jos 1432 381 699 1766 376 430 935 4ø18 1018 426 459
sus 1570 254 0 2033 249 0 935 4ø18 1018 441 477
jos 1588 393 667 2051 391 398 935 4ø18 1018 443 478
7
935
6
5
4
3
2
1
P
Nivel
Tabelul 39. Stalp ax C
sens pozitiv sens negativ
A
s
min
A
s
nec
Armare A
s
eff
M
Rd
+ M
Rd
-
N
Ed
M
Ed A
s
nec
N
Ed
M
Ed A
s
nec
[kN] [kNm]
[mm
2
]
[kN] [kNm]
[mm
2
] [mm
2
] [mm
2
] [mm
2
]
[kNm] [kNm]
sus 252 11 0 227 96 300 935 4ø18 1018 203 197
jos 270 29 0 245 51 0 935 4ø18 1018 207 201
sus 520 126 24 422 128 205 935 4ø18 1018 266 243
jos 538 70 0 440 87 0 935 4ø18 1018 270 247
sus 817 159 0 595 195 393 935 4ø18 1018 332 283
jos 835 90 0 613 114 0 935 4ø18 1018 335 288
sus 1136 156 0 746 176 11 935 4ø18 1018 386 318
jos 1154 152 0 765 176 0 935 4ø18 1018 388 322
sus 1474 210 0 880 235 247 935 4ø18 1018 430 343
jos 1492 169 0 898 190 0 935 4ø18 1018 432 347
sus 1828 205 0 1000 226 36 935 4ø18 1018 464 364
jos 1846 188 0 1018 206 0 935 4ø18 1018 465 367
sus 2193 196 0 1111 213 0 935 4ø18 1018 484 382
jos 2211 233 0 1129 253 82 935 4ø18 1018 485 385
sus 2553 139 0 1230 155 0 935 4ø18 1018 490 399
jos 2571 333 0 1248 342 591 935 4ø18 1018 490 402
7
935
6
5
4
3
2
1
P
Nivel
Tabelul 40. Stalp ax D
sens pozitiv sens negativ
A
s
min
A
s
nec
Armare A
s
eff
M
Rd
+ M
Rd
-
[kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]
sus 190 0.93 212 195 0.56 130
jos 194 0.36 83 200 0.29 69
sus 235 0.36 100 259 0.29 90
jos 240 0.41 117 263 0.38 120
sus 274 0.41 134 326 0.38 148
jos 279 0.36 119 330 0.31 124
sus 308 0.36 132 381 0.31 144
jos 312 0.46 174 384 0.41 188
sus 332 0.46 185 427 0.41 208
jos 336 0.44 176 429 0.37 191
sus 351 0.44 184 461 0.37 205
jos 354 0.42 177 462 0.35 194
sus 366 0.42 183 483 0.35 202
jos 369 0.40 177 483 0.34 197
sus 381 0.40 198 490 0.34 216
jos 384 1 499 490 1.00 637
[kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]
sus 194 1.71 233 200 1.66 240
jos 198 0.63 151 204 0.62 151
sus 325 0.63 247 334 0.62 247
jos 329 0.65 257 338 0.64 258
sus 388 0.65 302 393 0.64 300
jos 391 0.61 288 397 0.61 290
sus 367 0.61 270 367 0.61 268
jos 370 0.71 317 370 0.77 342
sus 410 0.71 351 404 0.77 373
jos 412 0.65 321 406 0.71 346
sus 444 0.65 346 434 0.71 369
jos 446 0.61 325 436 0.67 349
sus 470 0.61 342 457 0.67 366
jos 471 0.58 329 458 0.64 352
sus 486 0.58 367 474 0.64 394
jos 486 1 632 475 1.00 618
3
2
1
P
M
Rc
Nivel
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
7
6
5
4
356
106
127
150
150
150
M
dc
V
Ed
sens pozitiv
123
91
Tabel 41. Determinarea fortei taietoare de proiectare - stalp ax A
138
166
166
166
356
V
ed
maxim
123
91
114
290
sens negativ
M
Rc
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
83
87
114
138
166
166
166
160 163
163
6 210 210
210
2 280 299
299
5 246 246
246
4 244 254
Nivel
sens pozitiv sens negativ
V
ed
maxim M
Rc
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
M
Rc
Tabel 42. Determinarea fortei taietoare de proiectare - stalp ax B
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
7
P 416 422
422
254
3 280 300
300
1 279 299
299
Armare tranversala stalpi - cadru interior
[kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]
sus 200 1.66 240 194 1.71 233
jos 204 0.62 151 198 0.63 151
sus 334 0.62 247 325 0.63 247
jos 338 0.64 258 329 0.65 257
sus 393 0.64 300 388 0.65 302
jos 397 0.61 290 391 0.61 288
sus 367 0.61 268 367 0.61 270
jos 370 0.77 342 370 0.71 317
sus 404 0.77 373 410 0.71 351
jos 406 0.71 346 412 0.65 321
sus 434 0.71 369 444 0.65 346
jos 436 0.67 349 446 0.61 325
sus 457 0.67 366 470 0.61 342
jos 458 0.64 352 471 0.58 329
sus 474 0.64 394 486 0.58 367
jos 475 1 618 486 1.00 632
[kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]
sus 195 0.56 130 190 0.93 212
jos 200 0.29 69 194 0.36 83
sus 259 0.29 90 235 0.36 100
jos 263 0.38 120 240 0.41 117
sus 326 0.38 148 274 0.41 134
jos 330 0.31 124 279 0.36 119
sus 381 0.31 144 308 0.36 132
jos 384 0.41 188 312 0.46 174
sus 427 0.41 208 332 0.46 185
jos 429 0.37 191 336 0.44 176
sus 461 0.37 205 351 0.44 184
jos 462 0.35 194 354 0.42 177
sus 483 0.35 202 366 0.42 183
jos 483 0.34 197 369 0.40 177
sus 490 0.34 216 381 0.40 198
jos 490 1 637 384 1.00 499
Tabel 43. Determinarea fortei taietoare de proiectare - stalp ax C
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
Nivel
sens pozitiv sens negativ
V
ed
maxim M
Rc
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
M
Rc
5 246 246
246
4 254 244
254
7 163 160
163
6 210 210
210
1 299 279
299
P 422 416
422
3 300 280
300
2 299 280
299
M
Rc
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
Tabel 44. Determinarea fortei taietoare de proiectare - stalp ax D
Nivel
sens pozitiv sens negativ
V
ed
maxim M
Rc
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
127
138
3 166 150
166
7 83 123
123
6 87 91
91
5 114 106
114
4 138
P 356 290
356
2 166 150
166
1 166 150
166
[kN] [kN] [mm] [mm]
7 123 5.3 8
6 91 4.6 8
5 114 5.1 8
4 138 5.6 8
3 166 6.2 8
2 166 6.2 8
1 166 6.2 8
P sus 356 9.1 10
P baza 356 9.1 10
[kN] [kN] [mm] [mm]
7 163 6.1 8
6 210 7.0 8
5 246 7.5 8
4 254 7.7 8
3 300 8.3 10
2 299 8.3 10
1 299 8.3 10
P sus 422 9.9 10
P baza 422 9.9 10
Tabel 45. Determinarea armaturii transversale - stalp ax A
Nivel V
Ed
V
Rd,max
Ø
nec
calcul
Ø
nec
constructiv
Ø
eff
[mm]
7.2
1136
9.4
Tabel 46. Determinarea armaturii transversale - stalp ax B
Nivel V
Ed
V
Rd,max
Ø
nec
calcul
Ø
nec
constructiv
Ø
eff
1136
7.2
[mm]
9.4
[kN] [kN] [mm] [mm]
7 163 6.1 8
6 210 7.0 8
5 246 7.5 8
4 254 7.7 8
3 300 8.3 10
2 299 8.3 10
1 299 8.3 10
P sus 422 9.9 10
P baza 422 9.9 10
[kN] [kN] [mm] [mm]
7 123 5.3 8
6 91 4.6 8
5 114 5.1 8
4 138 5.6 8
3 166 6.2 8
2 166 6.2 8
1 166 6.2 8
P sus 356 9.1 10
P baza 356 9.1 10
[mm]
1136
7.2
9.4
Tabel 47. Determinarea armaturii transversale - stalp ax C
Nivel V
Ed
V
Rd,max
Ø
nec
calcul
Ø
nec
constructiv
Ø
eff
[mm]
Tabel 48. Determinarea armaturii transversale - stalp ax D
Nivel V
Ed
V
Rd,max
Ø
nec
calcul
Ø
nec
constructiv
Ø
eff
9.4
1136
7.2
[kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]
sus 197 1.00 236 203 0.20 48
jos 201 0.36 88 207 0.16 39
sus 243 0.36 106 266 0.16 50
jos 247 0.44 130 270 0.33 107
sus 283 0.44 150 332 0.33 132
jos 288 0.39 133 335 0.28 111
sus 318 0.39 147 386 0.28 128
jos 322 0.49 188 388 0.37 174
sus 343 0.49 200 430 0.37 193
jos 347 0.46 189 432 0.34 177
sus 364 0.46 199 464 0.34 190
jos 367 0.43 190 465 0.32 180
sus 382 0.43 198 484 0.32 187
jos 385 0.41 191 485 0.31 182
sus 399 0.41 214 490 0.31 200
jos 402 1 522 490 1.00 637
[kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]
sus 189 1.43 227 196 1.38 235
jos 193 0.62 144 200 0.60 144
sus 243 0.62 181 252 0.60 181
jos 247 0.73 216 256 0.77 238
sus 300 0.73 262 303 0.77 281
jos 304 0.61 222 307 0.66 245
sus 350 0.61 256 344 0.66 274
jos 354 0.72 306 347 0.82 344
sus 393 0.72 341 376 0.82 372
jos 396 0.65 310 379 0.76 347
sus 429 0.65 337 402 0.76 368
jos 431 0.61 314 405 0.72 350
sus 458 0.61 333 423 0.72 366
jos 459 0.58 317 426 0.69 351
sus 477 0.58 357 441 0.69 394
jos 478 1 622 443 1.00 576
3
2
1
P
M
Rc
Nivel
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
7
6
5
4
349
118
140
162
162
162
M
dc
V
Ed
sens pozitiv
135
99
Tabel 49. Determinarea fortei taietoare de proiectare - stalp ax A
140
162
162
162
349
V
ed
maxim
135
99
118
307
sens negativ
M
Rc
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
36
66
101
126
154
154
154
154 158
158
6 165 174
174
2 271 299
299
5 202 219
219
4 234 257
Nivel
sens pozitiv sens negativ
V
ed
maxim M
Rc
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
M
Rc
Tabel 50. Determinarea fortei taietoare de proiectare - stalp ax B
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
7
P 408 404
408
257
3 271 300
300
1 271 299
299
Armare tranversala stalpi - cadru exterior
[kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]
sus 196 1.38 235 189 1.43 227
jos 200 0.60 144 193 0.62 144
sus 252 0.60 181 243 0.62 181
jos 256 0.77 238 247 0.73 216
sus 303 0.77 281 300 0.73 262
jos 307 0.66 245 304 0.61 222
sus 344 0.66 274 350 0.61 256
jos 347 0.82 344 354 0.72 306
sus 376 0.82 372 393 0.72 341
jos 379 0.76 347 396 0.65 310
sus 402 0.76 368 429 0.65 337
jos 405 0.72 350 431 0.61 314
sus 423 0.72 366 458 0.61 333
jos 426 0.69 351 459 0.58 317
sus 441 0.69 394 477 0.58 357
jos 443 1 576 478 1.00 622
[kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] [kN] [kN]
sus 203 0.20 48 197 1.00 236
jos 207 0.16 39 201 0.36 88
sus 266 0.16 50 243 0.36 106
jos 270 0.33 107 247 0.44 130
sus 332 0.33 132 283 0.44 150
jos 335 0.28 111 288 0.39 133
sus 386 0.28 128 318 0.39 147
jos 388 0.37 174 322 0.49 188
sus 430 0.37 193 343 0.49 200
jos 432 0.34 177 347 0.46 189
sus 464 0.34 190 364 0.46 199
jos 465 0.32 180 367 0.43 190
sus 484 0.32 187 382 0.43 198
jos 485 0.31 182 385 0.41 191
sus 490 0.31 200 399 0.41 214
jos 490 1 637 402 1.00 522
Tabel 51. Determinarea fortei taietoare de proiectare - stalp ax C
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
Nivel
sens pozitiv sens negativ
V
ed
maxim M
Rc
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
M
Rc
5 219 202
219
4 257 234
257
7 158 154
158
6 174 165
174
1 299 271
299
P 404 408
408
3 300 271
300
2 299 271
299
M
Rc
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
Tabel 52. Determinarea fortei taietoare de proiectare - stalp ax D
Nivel
sens pozitiv sens negativ
V
ed
maxim M
Rc
ΣM
Rb
/
ΣM
Rc
M
dc
V
Ed
140
140
3 154 162
162
7 36 135
135
6 66 99
99
5 101 118
118
4 126
P 349 307
349
2 154 162
162
1 154 162
162
[kN] [kN] [mm] [mm]
7 135 5.6 8
6 99 4.8 8
5 118 5.2 8
4 140 5.7 8
3 162 6.1 8
2 162 6.1 8
1 162 6.1 8
P sus 349 9.0 10
P baza 349 9.0 10
[kN] [kN] [mm] [mm]
7 158 6.0 8
6 174 6.3 8
5 219 7.1 8
4 257 7.7 8
3 300 8.3 10
2 299 8.3 10
1 299 8.3 10
P sus 408 9.7 10
P baza 408 9.7 10
Tabel 53. Determinarea armaturii transversale - stalp ax A
Nivel V
Ed
V
Rd,max
Ø
nec
calcul
Ø
nec
constructiv
Ø
eff
[mm]
7.2
1136
9.4
Tabel 54. Determinarea armaturii transversale - stalp ax B
Nivel V
Ed
V
Rd,max
Ø
nec
calcul
Ø
nec
constructiv
Ø
eff
1136
7.2
[mm]
9.4
[kN] [kN] [mm] [mm]
7 158 6.0 8
6 174 6.3 8
5 219 7.1 8
4 257 7.7 8
3 300 8.3 10
2 299 8.3 10
1 299 8.3 10
P sus 408 9.7 10
P baza 408 9.7 10
[kN] [kN] [mm] [mm]
7 135 5.6 8
6 99 4.8 8
5 118 5.2 8
4 140 5.7 8
3 162 6.1 8
2 162 6.1 8
1 162 6.1 8
P sus 349 9.0 10
P baza 349 9.0 10
[mm]
1136
7.2
9.4
Tabel 55. Determinarea armaturii transversale - stalp ax C
Nivel V
Ed
V
Rd,max
Ø
nec
calcul
Ø
nec
constructiv
Ø
eff
[mm]
Tabel 56. Determinarea armaturii transversale - stalp ax D
Nivel V
Ed
V
Rd,max
Ø
nec
calcul
Ø
nec
constructiv
Ø
eff
9.4
1136
7.2
7 0.05 100 0.65 0.00 0.0 -
6 0.10 100 0.65 0.00 0.0 -
5 0.16 100 0.65 0.00 0.0 -
4 0.22 100 0.65 0.00 0.0 -
3 0.29 100 0.65 0.00 0.0 -
2 0.36 100 0.65 0.00 0.0 -
1 0.43 75 0.69 0.38 11.2 12
P 0.50 50 0.73 0.63 11.8 12
7 0.05 100 0.65 0.00 0.0 -
6 0.11 100 0.65 0.00 0.0 -
5 0.17 100 0.65 0.00 0.0 -
4 0.23 100 0.65 0.00 0.0 -
3 0.30 100 0.65 0.00 0.0 -
2 0.37 100 0.65 0.00 0.0 -
1 0.44 75 0.69 0.39 11.3 12
P 0.51 50 0.73 0.64 11.9 12
Nivel
Tabel 58. Nod ax A si D - cadru exterior
ν
d
s α ω
wd
nec
ø
nec
ø
eff
Tabel 57. Nod ax A si D - cadru interior
Nivel
ν
d
s α ω
wd
nec
ø
nec
ø
eff
Asigurarea ductilitatii necesare prin armare transversala
Tabelul 59. Forta taietoare de proiectare in nod asociata sensului pozitiv [kN]
Vc Vc Vc Vc
stanga dreapta sus stanga dreapta sus stanga dreapta sus stanga dreapta sus
7 680 763 0 476 1448 763 0 730 1448 763 0 730 1140 -680 0 152
6 416 763 123 266 1448 763 160 570 1448 763 163 567 1140 -416 83 156
5 416 1140 91 423 1963 1140 210 814 1963 1140 210 814 1742 -416 87 350
4 415 1140 106 408 1963 1140 246 778 1963 1140 246 778 1742 -415 114 324
3 415 1742 127 584 2233 1473 244 978 2233 1742 254 1057 2454 -415 138 535
2 414 1742 150 561 2233 1473 280 943 2233 1742 300 1012 2454 -414 166 507
1 414 1742 150 561 2233 1473 280 943 2233 1742 299 1012 2454 -414 166 507
P 413 1742 150 561 2233 1473 279 943 2233 1742 299 1013 2454 -413 166 507
Tabelul 60. Forta taietoare de proiectare in nod asociata sensului negativ [kN]
Vc Vc Vc Vc
stanga dreapta sus stanga dreapta sus stanga dreapta sus stanga dreapta sus
7 -680 1140 0 152 763 1448 0 730 763 1448 0 730 763 680 0 476
6 -416 1140 83 156 763 1448 163 567 763 1448 160 570 763 416 123 266
5 -416 1742 87 350 1140 1963 210 814 1140 1963 210 814 1140 416 91 423
4 -415 1742 114 324 1140 1963 246 778 1140 1963 246 778 1140 415 106 408
3 -415 2454 138 535 1742 2233 254 1057 1473 2233 244 978 1742 415 127 584
2 -414 2454 166 507 1742 2233 300 1012 1473 2233 280 943 1742 414 150 561
1 -414 2454 166 507 1742 2233 299 1012 1473 2233 280 943 1742 414 150 561
P -413 2454 166 507 1742 2233 299 1013 1473 2233 279 943 1742 413 150 561
A
s,b
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
V
jhd
V
jhd
V
jhd
V
jhd
Nivel
Nivel
A
s,b
A
s,b
A
s,b
A
s,b
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
V
jhd
V
jhd
V
jhd
V
jhd
A
s,b
A
s,b
A
s,b
Armare tranversala stalpi - cadru interior
Tabelul 61. Verificarea bielei comprimate in nod; sens pozitiv
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
[kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
7 0 0.00 2178 476 OK 0 0.00 2723 730 OK 0 0.00 2723 730 OK 0 0.00 2178 152 OK
6 214 0.04 2091 266 OK 233 0.05 2603 570 OK 259 0.05 2590 567 OK 239 0.05 2080 156 OK
5 409 0.08 2008 423 OK 490 0.10 2465 814 OK 526 0.10 2445 814 OK 510 0.10 1964 350 OK
4 575 0.11 1935 408 OK 758 0.15 2313 778 OK 785 0.16 2297 778 OK 805 0.16 1828 324 OK
3 717 0.14 1869 584 OK 1036 0.21 2143 978 OK 1036 0.21 2143 1057 OK 1123 0.22 1669 535 OK
2 838 0.17 1812 561 OK 1324 0.26 1951 943 OK 1282 0.25 1981 1012 OK 1459 0.29 1484 507 OK
1 941 0.19 1762 561 OK 1624 0.32 1730 943 OK 1522 0.30 1808 1012 OK 1809 0.36 1262 507 OK
P 1032 0.20 1716 561 OK 1933 0.38 1466 943 OK 1759 0.35 1620 1013 OK 2166 0.43 984 507 OK
Tabelul 62. Verificarea bielei comprimate in nod; sens negativ
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
[kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
7 0 0.00 2178 152 OK 0 0.00 2723 730 OK 0 0.00 2723 730 OK 0 0.00 2178 476 OK
6 239 0.05 2080 156 OK 259 0.05 2590 567 OK 233 0.05 2603 570 OK 214 0.04 2091 266 OK
5 510 0.10 1964 350 OK 526 0.10 2445 814 OK 490 0.10 2465 814 OK 409 0.08 2008 423 OK
4 805 0.16 1828 324 OK 785 0.16 2297 778 OK 758 0.15 2313 778 OK 575 0.11 1935 408 OK
3 1123 0.22 1669 535 OK 1036 0.21 2143 1057 OK 1036 0.21 2143 978 OK 717 0.14 1869 584 OK
2 1459 0.29 1484 507 OK 1282 0.25 1981 1012 OK 1324 0.26 1951 943 OK 838 0.17 1812 561 OK
1 1809 0.36 1262 507 OK 1522 0.30 1808 1012 OK 1624 0.32 1730 943 OK 941 0.19 1762 561 OK
P 2166 0.43 984 507 OK 1759 0.35 1620 1013 OK 1933 0.38 1466 943 OK 1032 0.20 1716 561 OK
Verificare Verificare
Verificare Verificare Verificare
Nivel
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
Verificare Verificare
Nivel
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
Verificare
Tabelul 63. Determinarea armaturii transversale necesare din nod - sens pozitiv
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
7 680 763 0.00 1155 1448 763 0.00 1769 1448 763 0.00 1769 1140 -680 0.00 368
6 416 763 0.04 911 1448 763 0.05 1703 1448 763 0.05 1696 1140 -416 0.05 557
5 416 1140 0.08 1164 1963 1140 0.10 2289 1963 1140 0.10 2275 1742 -416 0.10 975
4 415 1140 0.11 1131 1963 1140 0.15 2184 1963 1140 0.16 2173 1742 -415 0.16 926
3 415 1742 0.14 1529 2233 1473 0.21 2477 2233 1742 0.21 2657 2454 -415 0.22 1340
2 414 1742 0.17 1496 2233 1473 0.26 2342 2233 1742 0.25 2533 2454 -414 0.29 1254
1 414 1742 0.19 1467 2233 1473 0.32 2201 2233 1742 0.30 2412 2454 -414 0.36 1164
P 413 1742 0.20 1442 2233 1473 0.38 2055 2233 1742 0.35 2293 2454 -413 0.43 1071
Tabelul 64. Determinarea armaturii transversale necesare din nod - sens negativ
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
7 -680 1140 0.00 368 763 1448 0.00 1769 763 1448 0.00 1769 763 680 0.00 1155
6 -416 1140 0.05 557 763 1448 0.05 1696 763 1448 0.05 1703 763 416 0.04 911
5 -416 1742 0.10 975 1140 1963 0.10 2275 1140 1963 0.10 2289 1140 416 0.08 1164
4 -415 1742 0.16 926 1140 1963 0.16 2173 1140 1963 0.15 2184 1140 415 0.11 1131
3 -415 2454 0.22 1340 1742 2233 0.21 2657 1473 2233 0.21 2477 1742 415 0.14 1529
2 -414 2454 0.29 1254 1742 2233 0.25 2533 1473 2233 0.26 2342 1742 414 0.17 1496
1 -414 2454 0.36 1164 1742 2233 0.30 2412 1473 2233 0.32 2201 1742 414 0.19 1467
P -413 2454 0.43 1071 1742 2233 0.35 2293 1473 2233 0.38 2055 1742 413 0.20 1442
Nivel
Nod ax A
A
s,b
A
sh
nec
ν
d
Nod ax B
A
s,b
ν
d
A
sh
nec
Nod ax C
A
sh
nec
A
s,b
ν
d
A
s,b
ν
d
A
sh
nec
Nod ax D
A
s,b
ν
d
A
sh
nec
A
sh
nec
Nivel
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
A
s,b
ν
d
A
sh
nec
A
s,b
ν
d
A
sh
nec
A
s,b
ν
d
Tabelul 65. Alegerea armaturii transversale din nod
7 1155 100 8.6 10 1571 984 3054 ok
6 911 100 7.6 8 1005 630 3054 ok
5 1164 100 8.6 10 1571 984 3054 ok
4 1131 100 8.5 10 1571 984 3054 ok
3 1529 100 9.9 12 2262 1417 3054 ok
2 1496 100 9.8 10 1571 984 3054 ok
1 1467 100 9.7 10 1571 984 3054 ok
P 1442 100 9.6 10 1571 984 3054 ok
Tabelul 66. Alegerea armaturii transversale din nod
7 1769 100 10.6 12 2262 1417 3054 ok
6 1703 100 10.4 12 2262 1417 4560 ok
5 2289 75 10.2 12 3167 1984 4560 ok
4 2184 75 10.0 12 3167 1984 3054 ok
3 2657 75 11.0 12 3167 1984 3054 ok
2 2533 75 10.7 12 3167 1984 3054 ok
1 2412 75 10.5 12 3167 1984 3054 ok
P 2293 75 10.2 12 3167 1984 3054 ok
A
sh
eff
A
sv
nec
A
sv
eff
Verificare
A
sh
eff
A
sv
nec
A
sv
eff
Verificare
Nivel
Nod ax B si C
A
sh
nec
s ø
nec
ø
eff
Nivel
Nod ax A si D
A
sh
nec
s ø
nec
ø
eff
Tabelul 67. Forta taietoare de proiectare in nod asociata sensului pozitiv [kN]
Vc Vc Vc Vc
stanga dreapta sus stanga dreapta sus stanga dreapta sus stanga dreapta sus
7 1057 663 0 568 1140 663 0 595 1140 663 0 595 914 -1057 0 -47
6 680 663 135 308 1140 663 154 441 1140 663 158 437 914 -680 36 41
5 679 1140 99 502 1742 914 165 711 1742 1140 174 777 1742 -679 66 285
4 679 1140 118 483 1742 914 202 675 1742 1140 219 732 1742 -679 101 250
3 680 1742 140 660 2233 1362 234 952 2233 1742 257 1054 2454 -680 126 460
2 680 1742 162 637 2233 1362 271 915 2233 1742 300 1012 2454 -680 154 431
1 680 1742 162 637 2233 1362 271 915 2233 1742 299 1013 2454 -680 154 431
P 680 1742 162 637 2233 1362 271 915 2233 1742 299 1013 2454 -680 154 431
Tabelul 68. Forta taietoare de proiectare in nod asociata sensului negativ [kN]
Vc Vc Vc Vc
stanga dreapta sus stanga dreapta sus stanga dreapta sus stanga dreapta sus
7 -1057 914 0 -47 663 1140 0 595 663 1140 0 595 663 1057 0 568
6 -680 914 36 41 663 1140 158 437 663 1140 154 441 663 680 135 308
5 -679 1742 66 285 1140 1742 174 777 914 1742 165 711 1140 679 99 502
4 -679 1742 101 250 1140 1742 219 732 914 1742 202 675 1140 679 118 483
3 -680 2454 126 460 1742 2233 257 1054 1362 2233 234 952 1742 680 140 660
2 -680 2454 154 431 1742 2233 300 1012 1362 2233 271 915 1742 680 162 637
1 -680 2454 154 431 1742 2233 299 1013 1362 2233 271 915 1742 680 162 637
P -680 2454 154 431 1742 2233 299 1013 1362 2233 271 915 1742 680 162 637
A
s,b
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
V
jhd
V
jhd
V
jhd
V
jhd
Nivel
Nivel
A
s,b
A
s,b
A
s,b
A
s,b
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
V
jhd
V
jhd
V
jhd
V
jhd
A
s,b
A
s,b
A
s,b
Armare tranversala stalpi - cadru interior
Tabelul 69. Verificarea bielei comprimate in nod; sens pozitiv
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
[kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
7 0 0.00 2178 568 OK 0 0.00 2723 595 OK 0 0.00 2723 595 OK 0 0.00 2178 -47 OK
6 245 0.05 2078 308 OK 211 0.04 2615 441 OK 242 0.05 2599 437 OK 270 0.05 2067 41 OK
5 440 0.09 1994 502 OK 440 0.09 2493 711 OK 478 0.09 2472 777 OK 538 0.11 1951 285 OK
4 613 0.12 1917 483 OK 683 0.14 2357 675 OK 697 0.14 2348 732 OK 835 0.17 1813 250 OK
3 765 0.15 1847 660 OK 938 0.19 2204 952 OK 902 0.18 2226 1054 OK 1154 0.23 1653 460 OK
2 898 0.18 1783 637 OK 1205 0.24 2033 915 OK 1092 0.22 2107 1012 OK 1492 0.30 1464 431 OK
1 1018 0.20 1723 637 OK 1481 0.29 1838 915 OK 1269 0.25 1990 1013 OK 1846 0.37 1236 431 OK
P 1129 0.22 1666 637 OK 1766 0.35 1614 915 OK 1432 0.28 1874 1013 OK 2211 0.44 944 431 OK
Tabelul 70. Verificarea bielei comprimate in nod; sens negativ
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
N
ed
ν
d
V
Rd,max
V
jhd
[kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] [kN]
7 0 0.00 2178 -47 OK 0 0.00 2723 595 OK 0 0.00 2723 595 OK 0 0.00 2178 568 OK
6 270 0.05 2067 41 OK 242 0.05 2599 437 OK 211 0.04 2615 441 OK 245 0.05 2078 308 OK
5 538 0.11 1951 285 OK 478 0.09 2472 777 OK 440 0.09 2493 711 OK 440 0.09 1994 502 OK
4 835 0.17 1813 250 OK 697 0.14 2348 732 OK 683 0.14 2357 675 OK 613 0.12 1917 483 OK
3 1154 0.23 1653 460 OK 902 0.18 2226 1054 OK 938 0.19 2204 952 OK 765 0.15 1847 660 OK
2 1492 0.30 1464 431 OK 1092 0.22 2107 1012 OK 1205 0.24 2033 915 OK 898 0.18 1783 637 OK
1 1846 0.37 1236 431 OK 1269 0.25 1990 1013 OK 1481 0.29 1838 915 OK 1018 0.20 1723 637 OK
P 2211 0.44 944 431 OK 1432 0.28 1874 1013 OK 1766 0.35 1614 915 OK 1129 0.22 1666 637 OK
Verificare Verificare
Verificare Verificare Verificare
Nivel
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
Verificare Verificare
Nivel
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
Verificare
Tabelul 71. Determinarea armaturii transversale necesare din nod - sens pozitiv
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
7 1057 663 0.00 1376 1140 663 0.00 1442 1140 663 0.00 1442 914 -1057 0.00 -114
6 680 663 0.05 1033 1140 663 0.04 1394 1140 663 0.05 1387 914 -680 0.05 179
5 679 1140 0.09 1354 1742 914 0.09 1977 1742 1140 0.09 2131 1742 -679 0.11 778
4 679 1140 0.12 1314 1742 914 0.14 1895 1742 1140 0.14 2050 1742 -679 0.17 737
3 680 1742 0.15 1702 2233 1362 0.19 2448 2233 1742 0.18 2725 2454 -680 0.23 1160
2 680 1742 0.18 1661 2233 1362 0.24 2326 2233 1742 0.22 2629 2454 -680 0.30 1083
1 680 1742 0.20 1625 2233 1362 0.29 2200 2233 1742 0.25 2540 2454 -680 0.37 1003
P 680 1742 0.22 1591 2233 1362 0.35 2070 2233 1742 0.28 2457 2454 -680 0.44 921
Tabelul 72. Determinarea armaturii transversale necesare din nod - sens negativ
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
7 -1057 914 0.00 -114 663 1140 0.00 1442 663 1140 0.00 1442 663 1057 0.00 1376
6 -680 914 0.05 179 663 1140 0.05 1387 663 1140 0.04 1394 663 680 0.05 1033
5 -679 1742 0.11 778 1140 1742 0.09 2131 914 1742 0.09 1977 1140 679 0.09 1354
4 -679 1742 0.17 737 1140 1742 0.14 2050 914 1742 0.14 1895 1140 679 0.12 1314
3 -680 2454 0.23 1160 1742 2233 0.18 2725 1362 2233 0.19 2448 1742 680 0.15 1702
2 -680 2454 0.30 1083 1742 2233 0.22 2629 1362 2233 0.24 2326 1742 680 0.18 1661
1 -680 2454 0.37 1003 1742 2233 0.25 2540 1362 2233 0.29 2200 1742 680 0.20 1625
P -680 2454 0.44 921 1742 2233 0.28 2457 1362 2233 0.35 2070 1742 680 0.22 1591
Nivel
Nod ax A
A
s,b
A
sh
nec
ν
d
Nod ax B
A
s,b
ν
d
A
sh
nec
Nod ax C
A
sh
nec
A
s,b
ν
d
A
s,b
ν
d
A
sh
nec
Nod ax D
A
s,b
ν
d
A
sh
nec
A
sh
nec
Nivel
Nod ax A Nod ax B Nod ax C Nod ax D
A
s,b
ν
d
A
sh
nec
A
s,b
ν
d
A
sh
nec
A
s,b
ν
d
Tabelul 73. Alegerea armaturii transversale din nod
7 1720 100 10.5 12 2262 1417 3054 ok
6 1291 100 9.1 10 1571 984 3054 ok
5 1692 100 10.4 12 2262 1417 3054 ok
4 1642 100 10.2 12 2262 1417 3054 ok
3 2128 100 11.6 12 2262 1417 3054 ok
2 2077 100 11.5 12 2262 1417 3054 ok
1 2031 100 11.4 12 2262 1417 3054 ok
P 1988 100 11.3 12 2262 1417 3054 ok
Tabelul 74. Alegerea armaturii transversale din nod
7 1803 100 10.7 12 2262 1417 3054 ok
6 1743 100 10.5 12 2262 1417 3054 ok
5 2663 75 11.0 12 3167 1984 3054 ok
4 2563 75 10.8 12 3167 1984 3054 ok
3 3406 75 12.4 14 4310 2701 3054 ok
2 3286 75 12.2 14 4310 2701 3054 ok
1 3175 75 12.0 12 3167 1984 3054 !
P 3072 75 11.8 12 3167 1984 3054 ok
A
sh
eff
A
sv
nec
A
sv
eff
Verificare
A
sh
eff
A
sv
nec
A
sv
eff
Verificare
Nivel
Nod ax B si C
A
sh
nec
s ø
nec
ø
eff
Nivel
Nod ax A si D
A
sh
nec
s ø
nec
ø
eff
E 5-67
E 5.2: Proiectarea unei structuri cu pereți structurali din beton armat
E 5.2.1. Descrierea construcției
- Amplasament: București;
- În elevație: 3S+P+14 etaje;
înălțime etaj curent: 3.0m;
Înălțime parter: 6.0m ;
- În plan: Cinci deschideri D=8m;
Patru travee T=7m si o travee centrală de 4m;
- Funcțiune: Birouri;

Materiale folosite:
-Beton C25/30: f
ck
=25 MPa, f
cd
=16.67 MPa, E=31x10
6
MPa;
-Oțel S500: f
yk
=500 MPa, f
yd
=435 MPa, E=2x10
5
MPa ;
Caracterizarea amplasamentului:
- Accelerația maxima a terenului (IMR=100 ani): a
g
=0.24g;
- Perioada de colț: T
c
=1.6 sec.;
Proiectarea structurii a fost făcută pentru clasa H de ductilitate și clasa de importanță III

I
=1.0) . Reglementările tehnice avute în vigoare sunt:
(1) CR2-1-1.1 „Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton armat”
(2) P100-1:2006 „ Cod de proiectare seismică”
(3) CR0-2005 „Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții”
(4) SREN 1992-1-1:2004 „Calculul structurilor din beton – Partea 1-1 :Reguli generale şi
reguli pentru clădiri”


E 5.2.2. Predimensionarea elementelor structurale

În cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionare a elementelor
structurale are o importanță crescută datorită aportului acestora la încărcările gravitaționale și
la masa clădirii. Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la condiții de rigiditate
(săgeți admisibile), de ductilitate, sau pot fi cerințe arhitecturale sau tehnologice.

E 5-68


E 5-69
E 5.2.2.1 Predimensionarea grinzilor
Pe baza criteriilor de rigiditate si a criteriilor arhitecturale
Deschidere L=8.0m
Travee t=7.0m

Grinda longitudinala

h
w
=(


÷

ଵଶ
)x L = (


÷

ଵଶ
) 8 = 1.00 ÷ 0.66 m h
w
=0.70 m
b
w
=(


÷


) x h
w
= (


÷


) 0.70 = 0.35 ÷ 0.23 m b
w
=0.30 m
Grinda transversala
h
w
=(


÷

ଵଶ
)x t = (


÷

ଵଶ
) 7 = 0.875 ÷ 0.583 m h
w
=0.60 m
b
w
=(


÷


) x h
w
= (


÷


) 0.60 = 0.30 ÷ 0.20 m b
w
=0.30 m

E 5.2.2.2. Predimensionarea plăcilor
Predimensionarea pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonica
La faza de predimensionare se consideră lumina aproximativ egală cu deschiderea
interax. Trama tipică este 8x7m, placa fiind armată pe doua direcții. Incărcarea utilă nu este
preponderentă. Pentru limitarea săgeților verticale și obținerea unor procente de armare
economice se pot utiliza următoarele condiții :
-h
sl
=

ଵ଼଴
+ 20 mm;
L
0
=L- b
w
=8-0.30= 7.70m;
t
0
=t-b
w
=7-0.30=6.70m;
P=2(L
0
+ t
0
)= 2(7.70+6.70)=28.8m;
L
0
si t
0
- deschiderile de calcul pe cele doua directii
P - perimetrul placii
h
sl
=

ଵ଼଴
+ 20 mm = 180mm;
-h
sl
>130 mm, din motive de izolare fonica
Se alege h
sl
=18cm .
E 5-70

Evaluarea încărcărilor gravitaționale în situația de proiectare la cutremur
Se detaliază gruparea acțiunilor, respectiv gruparea efectelor structurale ale
acțiunilor, care conțin acțiunea seismică .

=
n
j 1
G
k,j
+ γ
I
A
Ek
+ ψ
2,i
Q
k,i
unde:
G
k,j
- este efectul acțiunii permanente j , luată cu valoarea caracteristică;
Q
k,i
- este efectul pe structură al acțiunii variabile i, luată cu valoarea
caracteristică;
A
Ek
- valoarea caracteristică a acțiunii seismice ce corespunde intervalului
mediu de recurență pentru Starea Limita Ultima (ULS) ;
ψ
2,i
- coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acțiunii
variabile i ;
γ
I
- coeficient de importanță și expunere a clădirii.
Valorile caracteristice G
k
si Q
k
sunt valorile normate ale acțiunilor conform
standardelor de încărcări. Pentru încărcările din zăpadă și cele datorate exploatării Ψ
2
=
0.4.
Evaluarea încărcărilor pe placa de planșeu a nivelului curent
Încărcare
q
n

(kN/m
2
)
n
ld
ns
d

q
ld

(kN/m
2
)
q
sd

(kN/m
2
)
Greutate proprie
placă
4.5 1.0 1.35 4.5 6.075
Încărcare utilă 2.5 0.4 1.5 1 3.75
Încărcare din
compartimentări
și pardoseală
2.07 1.0 1.35 2.07 2.79
7.57 12.615


E 5-71
Evaluarea încărcărilor pe grinzile perimetrale la nivelul 71curent
Încărcare
q
n

(kN/m
2
)
n
ld
ns
d

q
ld

(kN/m
2
)
q
sd

(kN/m
2
)
Încărcare din
închideri
3.0 1.0 1.35 3.0 4.05

Evaluarea încărcărilor pe placa de planșeu a nivelului curent
Încărcare
q
n

(kN/m
2
)
n
ld
ns
d

q
ld

(kN/m
2
)
q
sd

(kN/m
2
)
Greutate
proprie placă
4.5 1.0 1.35 4.5 6.075
Încărcare din
Termo-
Hidroizolație
3.85 1.0 1.35 3.85 5.2
Încărcare
utilă
0.75 0.4 1.5 0.3 1.125
Încărcare din
zăpadă
2 0.4 1.5 0.8 3.0
9.45 15.4


E 5.2.2.3. Predimensionarea stâlpilor

Stâlpii structurii se vor proiecta conform clasei L de ductilitate. Criteriile restrictive
referitoare la ξ (inălțimea relativă a zonei comprimate) pot fi relaxate, acceptându-se un grad
mai mare de compresiune a stâlpilor decât în cazul stâlpilor din clasa H, stâlpi cu rol principal în
preluarea acțiunilor seismice.
Este necesară totuși o oarecare ductilitate a acestor elemente care să le permită
urmărirea deformațiilor structurii în cazul acțiunilor seismice severe. Din această cauză și
pentru limitarea efectelor curgerii lente se propun valori ν moderate și diferențiate în funcție
de poziția stâlpilor în structură pentru a asigura ductilități suficiente fără sporuri de armătură
transversală.
E 5-72
b
nec
P
υ
rec
R
c

1. Stâlp marginal
Aria aferentă stâlpului marginal : A
af
= 8*3.5= 28m
2

Încărcări : - greutate proprie stalp N
gp
=0.50*0.50*25*(14*3+6)
N
gp
=300 kN
- greutate grinzi N
gr
=15*0.30*0.70*8*25+15*0.30*0.60*3.50*25
N
gr
=866.30 kN
N
tot
= 300+866.3+(14*28*7.57+1*28*9.45)+13*8*3+8*5.07
N
tot
= 4751 kN
ν
rec
=0.45


b=830 mm
2. Stalp de colt
Aria aferenta stalpului de colt : A
af
= 4*3.5= 14 m
2

N
tot
= 300+15*25*(0.3*0.7*4+0.3*0.6*3.5)+(14*14*7.57+1*14*9.45)+3*7.5+5.07*7.5
N
tot
= 2528 kN
ν
rec
=0.40
b
cm
=h
cm
=ට
୒୫
νୢ୤ୡୢ
= ට
ଶହଶ଼∗ଵ଴଴଴
଴.ସ∗ଵହ,ଷ
=642.47mm
3. Stalp central
Aria aferenta stalpului central: A
f
= 8*7= 56 m
2

N
tot
=300+12*25*(0.3*0.7*8+0.3*0.6*7)+14*56*7.57+56*9.45=7867 kN
ν
rec
=0.50
b
cc
=h
cc
=ට
୒ୡ
νୢ୤ୡୢ
= ට
଻଼଺଻∗ଵ଴଴଴
଴.ହ∗ଵହ.ଷ
=1014mm.
Se aleg: - pentru stalpi marginali si de colt: b
c
=85 cm
- pentru stalpi interiori: b
c
=100 cm
E 5-73
E 5.2.3. Calculul structurii

E 5.2.3.1. Evaluarea incarcarilor seismice:
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
directie principala, se determina cu relatia:
F
b
= γ
1
∙S
d
(T
1
) ∙ m∙λ
γ
1
-Este factorul de importanta – expunere la cutremur a constructiei; pentru
cladiri obisnuite γ
1
= 1
a. Pe directia Y (directia peretilor cuplati):
S
d
(T
1
) -Este ordonata spectrului de proiectare corespunzator perioadei proprii
fundamentale de vibratie T
1
. Pentru orasul Bucuresti si perioada T
1
<T
c
:
Sd(T
1
)=


∗ఉ(்)

Sd(T
1
)=
଴,ଶସ∗௚∗ଶ,଻ହ
଺.ଶହ
=0,1056g
q
y
- Este factorul de comportare al structurii; pentru structuri redundante cu pereti
cuplati din beton armat, regulate in plan si in elevatie, pentu clasa H de
ductilitate, se ia: q=q
0




= 5,0 ∙1,25 = 6.25
b. Pe directia X (directia peretilor izolati):
S
d
(T
1
) -Este ordonata spectrului de proiectare corespunzator perioadei proprii
fundamentale de vibratie T
1
; Pentru orasul Bucuresti si perioada T
1
<T
c
:
Sd(T
1
)=


∗ఉ(்)

Sd(T
1
)=
଴,ଶସ∗௚∗ଶ,଻ହ
ସ,଺଴
=0,143g
q
x
- Este factorul de comportare al structurii; pentru structuri redundante in cadre din
beton armat, regulate in plan si in elevatie, pentu clasa H de ductilitate,
se calculeaza: q=q
0




= 4,0 ∙1,15 = 4,60
a
g
- Acceleratia terenului, pentru Bucuresti a
g
= 0,24 g
β(T) - Spectru normalizat de raspuns elastic
T
1
- Perioada proprie de vibratie a structurii
m - Masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel m = ∑ ݉


௜ୀଵ
= ∑




௜ୀଵ

E 5-74
λ - Este factorul de corectier care tine seama de contributia modulurilor superioare de
vibratie in raspunsul seismic al structurii;
λ=0,85 pentru T
1
<2 x T
c
si cladirea are mai mult de 2 niveluri
λ=1,0 pentru restul constructiilor
Calculul coeficientului seismic „c”:
c

= γ
1
∙S
d
(T
1
) ∙λ/g = F
Tb
/G
a. Pe directia peretilor cuplati: c
y
= 1∙0,1056∙0,85 = 0,0897
b.Pe directia peretilor izolati: c
x
= 1∙0,143∙0,85 = 0.122

E 5.2.3.2. Verificarea deplasarilor laterale
E 5.2.3.2.1. Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii principale a
clădirii in urma unor cutremure, ce pot apărea de mai multe ori in viata construcţiei, prin
limitarea degradării elementelor nestructurale si a componentelor instalaţiilor construcţiei. Prin
satisfacerea acestei condiţii se limitează implicit si costurile reparaţiilor necesare pentru
aducerea construcţiei in situaţia premergătoare seismului.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

- d
r
SLS
deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismica asociata SLS
- ν factor de reducere care ţine seama de intervalul de recurenţă al acţiunii seismice asociata
verificărilor pentru SLS. Valoarea factorului este:
• 0.4 pentru clădirile încadrate in clasele I si II de importanta
• 0.5 pentru clădirile încadrate in clasele III si IV de importanta.
-q factorul de comportare specific tipului de structura
- d
re
deplasarea relativa a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic sub incarcari
seismice de proiectare
E 5-75
- d
r,a
SLS
valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel.
d
r,a
SLS
=0.005 h
E 5.2.3.2.2. Verificarea la starea limită ultimă (SLU)
Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la
atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate apărea in viaţa unei construcţii, prin prevenirea
prăbuşirii totale a elementelor nestructurale. Se urmăreşte deopotrivă realizarea unei marje de
siguranţa suficiente fata de stadiul cedării elementelor structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

-d
r
ULS
deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismica asociata ULS
-q factorul de comportare specific tipului de structura
- d
re
deplasarea relativa a aceluiaşi nivel, determinată prin calcul static elastic sub incarcari
seismice de proiectare
- c coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că pentru T<Tc (Tc este perioada
de control a spectrului de răspuns) deplasările seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai
mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic. Valorile c se aleg conform relaţiei:

-d
r,a
ULS
valoare admisibila a deplasării relative de nivel, egală cu 0,025h (unde h este înălţimea
de nivel)






E 5-76
Verificarea deplasarilor laterale
Nivel Directie Drift
d
r
SLS

(m)
d
ra
SLS

(m)
verif.
d
r
SLU

(m)
d
ra
SLU

(m)
verif.
E14 Trans. 0.00289 0.00902 0.015 ok 0.02707 0.075 ok
E13 Trans. 0.00295 0.00679 0.015 ok 0.02769 0.075 ok
E12 Trans. 0.00303 0.00697 0.015 ok 0.02843 0.075 ok
E11 Trans. 0.00312 0.00717 0.015 ok 0.02926 0.075 ok
E10 Trans. 0.00320 0.00736 0.015 ok 0.03000 0.075 ok
E9 Trans. 0.00326 0.00750 0.015 ok 0.03058 0.075 ok
E8 Trans. 0.00329 0.00757 0.015 ok 0.03088 0.075 ok
E7 Trans. 0.00328 0.00755 0.015 ok 0.03081 0.075 ok
E6 Trans. 0.00323 0.00742 0.015 ok 0.03028 0.075 ok
E5 Trans. 0.00312 0.00717 0.015 ok 0.02924 0.075 ok
E4 Trans. 0.00294 0.00676 0.015 ok 0.02756 0.075 ok
E3 Trans. 0.00268 0.00617 0.015 ok 0.02517 0.075 ok
E2 Trans. 0.00234 0.00538 0.015 ok 0.02193 0.075 ok
E1 Trans. 0.00189 0.00434 0.015 ok 0.01769 0.075 ok
P Trans. 0.00207 0.00477 0.03 ok 0.01946 0.15 ok

Nivel Directie Drift
d
r
SLS

(m)
d
ra
SLS

(m)
verif.
d
r
SLU

(m)
d
ra
SLU

(m)
verif.
E14 Long. 0.00440 0.01011 0.015 ok 0.03869 0.075 ok
E13 Long. 0.00452 0.01038 0.015 ok 0.03975 0.075 ok
E12 Long. 0.00461 0.01060 0.015 ok 0.04058 0.075 ok
E11 Long. 0.00470 0.01081 0.015 ok 0.04137 0.075 ok
E10 Long. 0.00477 0.01097 0.015 ok 0.04198 0.075 ok
E9 Long. 0.00480 0.01105 0.015 ok 0.04228 0.075 ok
E8 Long. 0.00479 0.01102 0.015 ok 0.04220 0.075 ok
E7 Long. 0.00473 0.01087 0.015 ok 0.04161 0.075 ok
E6 Long. 0.00459 0.01056 0.015 ok 0.04044 0.075 ok
E5 Long. 0.00438 0.01008 0.015 ok 0.03858 0.075 ok
E4 Long. 0.00408 0.00939 0.015 ok 0.03595 0.075 ok
E3 Long. 0.00369 0.00849 0.015 ok 0.03249 0.075 ok
E2 Long. 0.00319 0.00734 0.015 ok 0.02808 0.075 ok
E1 Long. 0.00257 0.00592 0.015 ok 0.02265 0.075 ok
P Long. 0.00277 0.00638 0.03 ok 0.02441 0.15 ok





E 5-77
E 5.2.3.3. Dimensionarea elementelor structurale
E 5.2.3.3.1. Calculul peretilor
Zona critică în cazul pereţilor structurali, izolaţi sau cuplaţi, este zona de la baza acestora (situată
deasupra nivelului superior al infrastructurii sau fundaţiilor), având lungimea:
h
cr
= max {l
w
, H
w
/6} ≤ h
s
, pentru clădiri cu cel mult 6 niveluri
≤ 2h
s,
pentru clădiri cu peste 6 niveluri
în care:
H
w
este înăţimea peretelui
lw este lungimea secțiunii peretelui

E 5.2.3.3.1.1.Calculul peretilor izolati la moment incovoietor
Valorile de dimensionare, M, ale momentelor încovoietoare în sectiunile orizontale
ale peretilor structurali se determina cu relatiile :
a) în suprastructura, pentru zona A:
M
Ed
= M’
Ed,o

b) în suprastructura, pe inaltimea zonei B:
M
Ed
= k
M
ω M’
Ed
< ω M’
Ed,o

M’
Ed
= momentul încovoietor din încărcările seismice de proiectare, incluzând eventualele
corecţii rezultate în urma redistribuţiei eforturilor între pereţi
.
k
M
coeficient de corecţie a momentelor încovoietoare din pereţi:
- în zona A
k
m
= 1,0
- în zona B
k
m
= 1,30 pentru clasa de ductilitate DCH
Pentru montanții izolați:
ω= raportul dintre valoarea momentului capabil de rasturnare, M
o,cap
, calculat la
baza suprastructurii (la baza zonei A), asociat mecanismului de plastificare a peretelui
structural individual, si valoarea momentului de rasturnare,
M
o
, corespunzator incarcarilor seismice de calcul.
E 5-78
Exemplificarea calculului in cazul peretelui longitudinal izolat
l
w
=8.85 m; H
w
=48 m;
h
cr
= max {l
w
, H
w
/6}=max {8.85; 8}
h
cr
=8.85 m
-rezulta ca zona A se va extinde pe inaltimea parterului si a primului etaj (9.0 m).
M
3
reprezinta momentul incovoietor la baza montantului rezultat in urma analizei.
M
Rd
reprezintă momentul capabil pentru armarea propusă.









E 5-79

Story Pier Load Loc
P
(kN)
M
3
(kNm)
M
Rd
(kNm)
ω
STORY1 P8 GSSXEPP Bottom -19548.9 111891 114100 1.020
STORY1 P8 GSSXEPN Bottom -20934.2 -111605.9 116900 1.047
STORY1 P8 GSSXENP Bottom -19625.2 113635.9 114300 1.006
STORY1 P8 GSSXENN Bottom -20857.9 -113350.8 116700 1.030


Story Pier Load Loc
P
(kN)
V2
(kN)
M3
(kNm)
ω
M
Ed
(kNm)
M
Rd
(kNm)
Armare
verticala
STORY15 P8 GSSXENN Bottom 1544 261 3594 4810 36470
STORY14 P8 GSSXENN Bottom 2926 -649 4636 6205 41870
STORY13 P8 GSSXENN Bottom 4308 -1140 4249 5687 47130
STORY12 P8 GSSXENN Bottom 5688 -1666 2339 3131 52260
STORY11 P8 GSSXENN Bottom 7067 -2140 -948 -1269 57320
STORY10 P8 GSSXENN Bottom 8442 -2581 -5531 -7402 62250
STORY9 P8 GSSXENN Bottom 9813 -2988 -11331 -15166 66980
STORY8 P8 GSSXENN Bottom 11179 -3364 -18288 -24477 71510
STORY7 P8 GSSXENN Bottom 12540 -3709 -26351 -35269 75740
STORY6 P8 GSSXENN Bottom 13892 -4025 -35485 -47493 79750
STORY5 P8 GSSXENN Bottom 15236 -4315 -45663 -61116 83520
STORY4 P8 GSSXENN Bottom 16569 -4579 -56874 -76120 87000
STORY3 P8 GSSXENN Bottom 17889 -4822 -69120 -92512 108800
STORY2 P8 GSSXENN Bottom 19196 -5032 -82380 -110259 111700
1.0295
16φ18+2φ12
/200
14φ25+5φ22
+2φ14/200



Story Pier Load Loc
P
(kN)
V2
(kN)
M3
(kNm)
ω
M
Ed
(kNm)
M
Rd
(kNm)
Armare
verticala
STORY15 P8 GSSXENP Bottom -1450 -294 -3615 -4735 35360
STORY14 P8 GSSXENP Bottom -2740 624 -4627 -6061 40400
STORY13 P8 GSSXENP Bottom -4027 1113 -4225 -5535 45310
STORY12 P8 GSSXENP Bottom -5312 1640 -2298 -3010 50130
STORY11 P8 GSSXENP Bottom -6595 2115 1006 1318 54860
STORY10 P8 GSSXENP Bottom -7874 2558 5607 7345 59490
STORY9 P8 GSSXENP Bottom -9151 2967 11428 14969 63990
STORY8 P8 GSSXENP Bottom -10424 3345 18406 24109 68270
STORY7 P8 GSSXENP Bottom -11694 3692 26492 34702 72380
STORY6 P8 GSSXENP Bottom -12961 4011 35650 46697 76290
STORY5 P8 GSSXENP Bottom -14224 4304 45855 60065 79950
STORY4 P8 GSSXENP Bottom -15485 4571 57094 74786 83460
STORY3 P8 GSSXENP Bottom -16743 4816 69368 90864 106200
STORY2 P8 GSSXENP Bottom -17999 5029 82659 108274 109100
1.0076
16φ18+2φ12
/200
14φ25+5φ22
+2φ14/200

E 5-80
Story Pier Load Loc
P
(kN)
V2
(kN)
M3
(kNm)
ω
M
Ed
(kNm)
M
Rd
(kNm)
Armare
verticala
STORY15 P8 GSSXEPN Bottom 1547 270 3545 4827 35730
STORY14 P8 GSSXEPN Bottom 2936 -634 4551 6197 41140
STORY13 P8 GSSXEPN Bottom 4323 -1116 4152 5654 46430
STORY12 P8 GSSXEPN Bottom 5709 -1633 2256 3072 51610
STORY11 P8 GSSXEPN Bottom 7093 -2099 -994 -1354 56690
STORY10 P8 GSSXEPN Bottom 8474 -2533 -5517 -7513 61600
STORY9 P8 GSSXEPN Bottom 9851 -2933 -11237 -15301 66350
STORY8 P8 GSSXEPN Bottom 11223 -3302 -18092 -24635 70870
STORY7 P8 GSSXEPN Bottom 12589 -3641 -26034 -35449 75160
STORY6 P8 GSSXEPN Bottom 13947 -3952 -35025 -47692 79190
STORY5 P8 GSSXEPN Bottom 15296 -4236 -45041 -61330 82940
STORY4 P8 GSSXEPN Bottom 16633 -4496 -56069 -76347 86420
STORY3 P8 GSSXEPN Bottom 17959 -4735 -68114 -92749 109000
STORY2 P8 GSSXEPN Bottom 19269 -4947 -81168 -110524 111800
1.0474
16φ18+2φ12
/200
14φ25+5φ22
+2φ14/200


Story Pier Load Loc
P
(kN)
V2
(kN)
M3
(kNm)
ω
M
Ed
(kNm)
M
Rd
(kNm)
Armare
verticala
STORY15 P8 GSSXEPP Bottom 1446 -302 -3566 -4736 35330
STORY14 P8 GSSXEPP Bottom 2731 609 -4542 -6032 40360
STORY13 P8 GSSXEPP Bottom 4012 1090 -4129 -5483 45250
STORY12 P8 GSSXEPP Bottom 5292 1608 -2215 -2941 50060
STORY11 P8 GSSXEPP Bottom 6569 2075 1052 1398 54780
STORY10 P8 GSSXEPP Bottom 7843 2510 5594 7429 59390
STORY9 P8 GSSXEPP Bottom 9113 2912 11333 15051 63850
STORY8 P8 GSSXEPP Bottom 10381 3283 18210 24182 68120
STORY7 P8 GSSXEPP Bottom 11645 3624 26174 34759 72240
STORY6 P8 GSSXEPP Bottom 12906 3938 35190 46732 76130
STORY5 P8 GSSXEPP Bottom 14165 4225 45233 60068 79780
STORY4 P8 GSSXEPP Bottom 15420 4488 56289 74752 83250
STORY3 P8 GSSXEPP Bottom 16674 4729 68362 90783 106000
STORY2 P8 GSSXEPP Bottom 17926 4944 81447 108160 108900
1.0215
14φ25+5φ22
+2φ14/200
16φ18+2φ12
/200







E 5-81
E 5.2.3.3.1.2.Calculul peretilor cuplati la moment incovoietor
În cazul pereților cuplați, pentru fiecare montant suprarezistența, ω, se calculează în modul
următor:
ω ≅
ܯ
ோௗ,௢
+0,85 ∙ ൣ∑൫ܸ
ாௗ௕,௜

∙ ܮ


൯ + ∑൫ܸ
ாௗ௕,௜

∙ ܮ


൯൧
ܯ′
ாௗ,௢
+∑൫ܸ′
ாௗ௕,௜

∙ ܮ


൯ +∑൫ܸ′
ாௗ௕,௜

∙ ܮ



≤ ݍ
în care:
M
Rd,0
este momentul capabil la baza montantului considerat
V’
Edb,i
este forţa tăietoare produsă în grinda „i” din stanga (V’
l
Edb,i
) sau dreapta
(V’
r
Edb,i
) montantului, sub încărcările seismice de proiectare
V
Edb,i
este forţa tăietoare din grinda „i” din stanga (V
l
Edb,i
) sau dreapta (V
r
Edb,i
)
montantului, asociată atingerii momentului capabil, incluzând efectul suprarezistenţei;
L
i
este

distanţa măsurată din axul grinzii i până în centrul de greutate al
secţiunii montantului considerat.
Redistributia de momente intre cei doi montanti are ca efect o redistribuite
echivalenta a fortei taietoare de care trebuie luata in calculul armaturii transversale.
In bul b:
Pe i ni ma:
15φ25+10φ20
3φ12/200
Armare efectiva la baza:

Story Pier Loc
N
g1
(kN)
ΣN
ind
cap
(kN)
N
c1
(kN)
M
S1
(kNm)
ΣV
edb,i
r
(kN)
M
rd1
(kNm)
ω1
STORY2 P1 Top 12851 11159 1692 40811 55320
STORY2 P1 Bottom 13215 11159 2056 55374 56500
STORY1 P1 Top 13834 13159 675 44644 51910
STORY1 P1 Bottom 14561 13159 1402 73646 11738 54340 0.8383


Story Pier Loc
N
g2
(kN)
ΣN
ind
cap
(kN)
N
c2
(kN)
M
S2
(kNm)
ΣV
edb,i
r
(kN)
M
rd2
(kNm)
ω2
STORY2 P2 Top 13486 11159 24644 41455 109700
STORY2 P2 Bottom 13849 11159 25008 55623 110200
STORY1 P2 Top 14513 13159 27672 44830 112800
STORY1 P2 Bottom 15241 13159 28400 73803 12927 113400 1.2071

E 5-82
ω1= 0.838 M
S01
73646 ω1M
So1
*= 45553
ω2= 1.207 M
S01
73803 ωM
So2
*= 112396

Story Pier Loc
M
S1
(kNm)
M*
S1
(kNm)
M
C1
(kNm)
N
g1
(kN)
ΣN
ind
cap
(kN)
N
c1
(kN)
M
rd1
(kNm)
Armatura
bulb
STORY15 P1 Top -1509 -1113.56 -1747.48 674 70 604 31640
STORY15 P1 Bottom -493 -363.73 -570.792 1038 70 968 32870
STORY14 P1 Top -5804 -4282.13 -6719.84 1617 923 694 31950
STORY14 P1 Bottom -2146 -1583.64 -2485.16 1981 923 1058 33170
STORY13 P1 Top -7605 -5611.54 -8806.05 2559 1776 783 32230
STORY13 P1 Bottom -2702 -1993.79 -3128.81 2923 1776 1147 33470
STORY12 P1 Top -8342 -6155.08 -9659 3500 2629 871 32540
STORY12 P1 Bottom -2066 -1524.6 -2392.52 3864 2629 1235 33770
STORY11 P1 Top -7900 -5829.33 -9147.81 4441 3482 959 32830
STORY11 P1 Bottom -401 -295.708 -464.047 4805 3482 1323 34080
STORY10 P1 Top -6415 -4733.55 -7428.23 5381 4335 1046 33130
STORY10 P1 Bottom 2215 1634.374 2564.78 5744 4335 1409 34370
STORY9 P1 Top -3941 -2907.72 -4563.01 6319 5188 1131 33420
STORY9 P1 Bottom 5717 4218.351 6619.75 6683 5188 1495 34660
STORY8 P1 Top -517 -381.822 -599.183 7257 6041 1216 33700
STORY8 P1 Bottom 10067 7428.137 11656.8 7621 6041 1580 34940
STORY7 P1 Top 3839 2832.807 4445.45 8193 6894 1299 33990
STORY7 P1 Bottom 15250 11252.51 17658.3 8557 6894 1663 35230
STORY6 P1 Top 9137 6741.593 10579.4 9128 7747 1381 34270
STORY6 P1 Bottom 21276 15698.75 24635.6 9492 7747 1745 35490
STORY5 P1 Top 15408 11368.9 17840.9 10061 8600 1461 34530
STORY5 P1 Bottom 28180 20792.81 32629.6 10425 8600 1825 35770
STORY4 P1 Top 22713 16758.65 26298.9 10993 9453 1540 52140
STORY4 P1 Bottom 36044 26594.75 41734.4 11357 9453 1904 53350
STORY3 P1 Top 31161 22992.46 36081.5 11923 10306 1617 52400
STORY3 P1 Bottom 44928 33150.48 36127.1 12286 10306 1980 53590
16φ18+3φ
12/200
10φ25+15
φ20+
3φ12/200





E 5-83
Story Pier Loc
M
S2
(kNm)
M*
S2
(kNm)
M
C2
(kNm)
N
g2
(kN)
N
c2
(kN)
M
rd2
(kNm)
STORY15 P2 Top -271 -667 -1046 699 769 32190
STORY15 P2 Bottom -634 -764 -1198 1062 1132 33430
STORY14 P2 Top -5022 -6543 -10268 1704 2627 38430
STORY14 P2 Bottom -2411 -2973 -4666 2067 2990 39620
STORY13 P2 Top -6953 -8946 -14039 2706 4482 44460
STORY13 P2 Bottom -3035 -3743 -5874 3070 4846 45630
STORY12 P2 Top -7763 -9950 -15614 3707 6336 50320
STORY12 P2 Bottom -2429 -2971 -4662 4071 6700 51440
STORY11 P2 Top -7361 -9432 -14801 4706 8188 55930
STORY11 P2 Bottom -774 -879 -1380 5069 8551 57000
STORY10 P2 Top -5897 -7579 -11893 5701 10036 61220
STORY10 P2 Bottom 1843 2423 3803 6065 10400 62210
STORY9 P2 Top -3435 -4468 -7012 6693 11881 66140
STORY9 P2 Bottom 5354 6853 10754 7057 12245 67060
STORY8 P2 Top -20 -156 -244 7681 13722 70690
STORY8 P2 Bottom 9720 12359 19395 8045 14086 71530
STORY7 P2 Top 4332 5338 8378 8664 15558 74840
STORY7 P2 Bottom 14927 18925 29698 9028 15922 75610
STORY6 P2 Top 9628 12023 18868 9642 17389 78610
STORY6 P2 Bottom 20987 26564 41686 10006 17753 79310
STORY5 P2 Top 15904 19944 31297 10614 19214 82000
STORY5 P2 Bottom 27941 35329 55441 10978 19578 82640
STORY4 P2 Top 23226 29180 45792 11579 21032 101300
STORY4 P2 Bottom 35885 45334 71142 11943 21396 101800
STORY3 P2 Top 31717 39886 62593 12536 22842 103900
STORY3 P2 Bottom 44905 56683 88951 12900 23206 104400

E 5-84
E 5.2.3.3.1.3. Calculul la forta taietoare
Calculul la forta taietoare consta in verificarea satisfacerii a trei verificari:
- Verificarea sectiunii de beton in ceea ce priveste capacitatea de a
prelua eforturile principale de compresiune
- Verificarea armaturilor transversale din inima
- Verificarea rosturilor orizontale

a) Verificarea diagonalei comprimate de beton
Secţiunea inimii pereţilor trebuie să satisfacă condiţia:
V
Ed
≤ 0,15 b
wo
l
w
f
cd
în care:
b
w,
l
w
sunt grosimea şi lungimea (pe orizontală) a inimii peretelui
f
cd
este valoarea de proiectare a rezistenţei la compresiune a betonului

b) Verificarea armaturilor transversale din inima
Pentru peretii la care H
w
/ l
w
, ≥ 1,dimensionare armaturilor se face astfel:
-în zona A se consideră ca forta taietoare este preluata doar de armaturile orizontale
din inima peretelui intersectate de o fisura inclinata la 45°:
V
Ed
≤ ΣA
sh
f
yd,h
;
- în zona B se considera si aportul betonului din zona comprimata in preluarea fortei taietoare
V
Rd,c
= 0,5 σ
cp
b
wo
l
w
.






E 5-85
Perete izolat longitudinal
0.15b
w0
l
w
f
cd
= 9958 kN
Story Pier Load Loc
P
(kN)
V2
(kN)
ω
k
Q
ωQ
s
(kN)
1.5Q
s
(kN)
Q
a
(kN)
Q
b
(kN)
σ
cp
Q
nec
(kN)
Q
cap
(kN)
A
a0
(mm
2
)
a
ev
(mm)
STORY15 P8 GSSXENN Bottom -1544 261 323 392 1476 585 0.331 392 2061 113.1 200 mm
STORY14 P8 GSSXENN Bottom -2926 -649 -802 -974 2952 1109 0.628 -974 4060 113.1 200 mm
STORY13 P8 GSSXENN Bottom -4308 -1140 -1408 -1709 4354 1632 0.924 -1709 5986 113.1 200 mm
STORY12 P8 GSSXENN Bottom -5688 -1666 -2058 -2498 4354 2155 1.220 -2498 6509 113.1 200 mm
STORY11 P8 GSSXENN Bottom -7067 -2140 -2643 -3210 4354 2677 1.516 -3210 7031 113.1 200 mm
STORY10 P8 GSSXENN Bottom -8442 -2581 -3189 -3872 4354 3198 1.811 -3872 7552 113.1 200 mm
STORY9 P8 GSSXENN Bottom -9813 -2988 -3692 -4482 4354 3717 2.105 -4482 8071 113.1 200 mm
STORY8 P8 GSSXENN Bottom -11179 -3364 -4155 -5045 4354 4235 2.398 -5045 8589 113.1 200 mm
STORY7 P8 GSSXENN Bottom -12540 -3709 -4582 -5563 4354 4750 2.689 -5563 9104 113.1 200 mm
STORY6 P8 GSSXENN Bottom -13892 -4025 -4973 -6038 4354 5263 2.980 -6038 9617 113.1 200 mm
STORY5 P8 GSSXENN Bottom -15236 -4315 -5331 -6472 4354 5772 3.268 -6472 10126 113.1 200 mm
STORY4 P8 GSSXENN Bottom -16569 -4579 -5658 -6869 4354 6277 3.554 -6869 10631 113.1 200 mm
STORY3 P8 GSSXENN Bottom -17889 -4822 -5957 -7233 5556 6777 3.837 -7233 12333 153.9 150 mm
STORY2 P8 GSSXENN Bottom -19196 -5032 -6217 -7548 8097 4.117 -7548 8097 153.9 100 mm
STORY1 P8 GSSXENN Bottom -20858 -5386 -6655 -8080 11850 4.474 -8080 11850 153.9 100 mm
1.030

Story Pier Load Loc
P
(kN)
V2
(kN)
ω
k
Q
ωQ
s
(kN)
1.5Q
s
(kN)
Q
a
(kN)
Q
b
(kN)
σ
0
Q
nec
(kN)
Q
cap
(kN)
A
a0
(mm
2
)
a
ev
(mm)
STORY15 P8 GSSXENP Bottom -1450 -294 -363 -441 1476 549 0.311 -441 2025 113.1 200 mm
STORY14 P8 GSSXENP Bottom -2740 624 771 936 2952 1038 0.588 936 3990 113.1 200 mm
STORY13 P8 GSSXENP Bottom -4027 1113 1375 1670 4354 1526 0.864 1670 5880 113.1 200 mm
STORY12 P8 GSSXENP Bottom -5312 1640 2026 2460 4354 2012 1.139 2460 6366 113.1 200 mm
STORY11 P8 GSSXENP Bottom -6595 2115 2613 3173 4354 2498 1.414 3173 6852 113.1 200 mm
STORY10 P8 GSSXENP Bottom -7874 2558 3161 3838 4354 2983 1.689 3838 7337 113.1 200 mm
STORY9 P8 GSSXENP Bottom -9151 2967 3666 4451 4354 3467 1.963 4451 7821 113.1 200 mm
STORY8 P8 GSSXENP Bottom -10424 3345 4132 5017 4354 3949 2.236 5017 8303 113.1 200 mm
STORY7 P8 GSSXENP Bottom -11694 3692 4561 5538 4354 4430 2.508 5538 8784 113.1 200 mm
STORY6 P8 GSSXENP Bottom -12961 4011 4956 6017 4354 4910 2.780 6017 9264 113.1 200 mm
STORY5 P8 GSSXENP Bottom -14224 4304 5317 6456 4354 5389 3.051 6456 9743 113.1 200 mm
STORY4 P8 GSSXENP Bottom -15485 4571 5648 6857 4354 5866 3.321 6857 10220 113.1 200 mm
STORY3 P8 GSSXENP Bottom -16743 4816 5950 7224 5556 6343 3.591 7224 11899 153.9 150 mm
STORY2 P8 GSSXENP Bottom -17999 5029 6213 7543 8097 3.860 7543 8097 153.9 100 mm
STORY1 P8 GSSXENP Bottom -19625 5387 6655 8080 11850 4.209 8080 11850 153.9 100 mm
1.006

E 5-86

Story Pier Load Loc
P
(kN)
V2
(kN)
ω
k
Q
ωQ
s
(kN)
1.5Q
s
(kN)
Q
a
(kN)
Q
b
(kN)
σ
0
Q
nec
(kN)
Q
cap
(kN)
A
a0
(mm
2
)
a
ev
(mm)
STORY15 P8 GSSXEPN Bottom -1547 270 334 405 1476 586 0.332 405 2062 113.1 200 mm
STORY14 P8 GSSXEPN Bottom -2936 -634 -783 -951 2952 1112 0.630 -951 4064 113.1 200 mm
STORY13 P8 GSSXEPN Bottom -4323 -1116 -1379 -1674 4354 1638 0.927 -1674 5992 113.1 200 mm
STORY12 P8 GSSXEPN Bottom -5709 -1633 -2018 -2450 4354 2163 1.224 -2450 6517 113.1 200 mm
STORY11 P8 GSSXEPN Bottom -7093 -2099 -2593 -3149 4354 2687 1.521 -3149 7041 113.1 200 mm
STORY10 P8 GSSXEPN Bottom -8474 -2533 -3129 -3799 4354 3210 1.817 -3799 7564 113.1 200 mm
STORY9 P8 GSSXEPN Bottom -9851 -2933 -3624 -4399 4354 3732 2.113 -4399 8086 113.1 200 mm
STORY8 P8 GSSXEPN Bottom -11223 -3302 -4079 -4953 4354 4251 2.407 -4953 8606 113.1 200 mm
STORY7 P8 GSSXEPN Bottom -12589 -3641 -4498 -5461 4354 4769 2.700 -5461 9123 113.1 200 mm
STORY6 P8 GSSXEPN Bottom -13947 -3952 -4882 -5927 4354 5283 2.991 -5927 9637 113.1 200 mm
STORY5 P8 GSSXEPN Bottom -15296 -4236 -5234 -6354 4354 5794 3.281 -6354 10148 113.1 200 mm
STORY4 P8 GSSXEPN Bottom -16633 -4496 -5555 -6744 4354 6301 3.567 -6744 10655 113.1 200 mm
STORY3 P8 GSSXEPN Bottom -17959 -4735 -5850 -7102 5556 6803 3.852 -7102 12359 153.9 150 mm
STORY2 P8 GSSXEPN Bottom -19269 -4947 -6112 -7421 8097 4.133 -7421 8097 153.9 100 mm
STORY1 P8 GSSXEPN Bottom -20934 -5291 -6537 -7937 11850 4.490 -7937 11850 153.9 100 mm
1.047

Story Pier Load Loc
P
(kN)
V2
(kN)
ω
k
Q
ωQ
s
(kN)
1.5Q
s
(kN)
Q
a
(kN)
Q
b
(kN)
σ
0
Q
nec
(kN)
Q
cap
(kN)
A
a0
(mm
2
)
a
ev
(mm)
STORY15 P8 GSSXEPP Bottom -1446 -302 -374 -454 1476 548 0.310 -454 2024 113.1 200 mm
STORY14 P8 GSSXEPP Bottom -2731 609 752 913 2952 1034 0.586 913 3986 113.1 200 mm
STORY13 P8 GSSXEPP Bottom -4012 1090 1346 1634 4354 1520 0.861 1634 5874 113.1 200 mm
STORY12 P8 GSSXEPP Bottom -5292 1608 1986 2412 4354 2005 1.135 2412 6359 113.1 200 mm
STORY11 P8 GSSXEPP Bottom -6569 2075 2563 3112 4354 2488 1.409 3112 6842 113.1 200 mm
STORY10 P8 GSSXEPP Bottom -7843 2510 3101 3765 4354 2971 1.682 3765 7325 113.1 200 mm
STORY9 P8 GSSXEPP Bottom -9113 2912 3598 4368 4354 3452 1.955 4368 7806 113.1 200 mm
STORY8 P8 GSSXEPP Bottom -10381 3283 4056 4924 4354 3932 2.226 4924 8287 113.1 200 mm
STORY7 P8 GSSXEPP Bottom -11645 3624 4478 5436 4354 4411 2.498 5436 8765 113.1 200 mm
STORY6 P8 GSSXEPP Bottom -12906 3938 4865 5907 4354 4889 2.768 5907 9243 113.1 200 mm
STORY5 P8 GSSXEPP Bottom -14165 4225 5220 6338 4354 5366 3.038 6338 9720 113.1 200 mm
STORY4 P8 GSSXEPP Bottom -15420 4488 5545 6732 4354 5842 3.307 6732 10196 113.1 200 mm
STORY3 P8 GSSXEPP Bottom -16674 4729 5843 7094 5556 6317 3.576 7094 11872 153.9 150 mm
STORY2 P8 GSSXEPP Bottom -17926 4944 6108 7416 8097 3.845 7416 8097 153.9 100 mm
STORY1 P8 GSSXEPP Bottom -19549 5292 6538 7938 11850 4.193 7938 11850 153.9 100 mm
1.020


E 5-87
Perete cuplat transversal

Red % 26.215 Story Pier Loc
N
c1
(kN)
Q
S1
(kN)
Q*
S1
(kN)
Q
C1
(kN)
Q
Cap
(kN)
Q
a
(kN)
Q
b
(kN)
σ
cp
A
ao
(mm
2
)
a
ev
(mm)
k
Q
= 1.2
STORY15 P1 Bottom 968.25 338.7 249.9 374.9 1957.0 1536.6 420.4 0.2142 78.5 200 mm
ω= 0.838286 STORY14 P1 Bottom 1058.03 1219.1 899.5 1349.2 3532.7 3073.3 459.4 0.2341 78.5 200 mm
n
e
= 3
STORY13 P1 Bottom 1146.53 1634.4 1205.9 1808.9 4518.7 4020.9 497.8 0.2537 78.5 200 mm
0.15bhR
c
= 9814 kN STORY12 P1 Bottom 1234.88 2091.9 1543.5 2315.2 4557.0 4020.9 536.2 0.2732 78.5 200 mm
STORY11 P1 Bottom 1322.55 2499.9 1844.5 2766.8 4595.1 4020.9 574.2 0.2926 78.5 200 mm
STORY10 P1 Bottom 1409.41 2876.8 2122.6 3184.0 4632.8 4020.9 611.9 0.3118 78.5 200 mm
STORY9 P1 Bottom 1495.25 3219.3 2375.4 3563.0 4670.1 4020.9 649.2 0.3308 78.5 200 mm
STORY8 P1 Bottom 1579.89 3528.3 2603.3 3905.0 4706.8 4020.9 686.0 0.3495 78.5 200 mm
STORY7 P1 Bottom 1663.17 3803.7 2806.6 4209.9 4743.0 4020.9 722.1 0.3680 78.5 200 mm
STORY6 P1 Bottom 1744.96 4046.5 2985.7 4478.6 4778.5 4020.9 757.6 0.3861 78.5 200 mm
STORY5 P1 Bottom 1825.16 4257.4 3141.3 4712.0 4813.3 4020.9 792.5 0.4038 78.5 200 mm
STORY4 P1 Bottom 1903.7 4443.6 3278.7 4918.0 5524.7 4698.2 826.6 0.4212 113.1 200 mm
STORY3 P1 Bottom 1980.5 4589.0 3386.0 5079.0 8038.2 7178.3 859.9 0.4382 153.9 150 mm
STORY2 P1 Bottom 2056.2 4854.4 3581.8 5372.7 9398.8 9398.8 0.0 0.4549 153.9 150 mm
STORY1 P1 Bottom 1402.4 4833.7 3566.6 5349.8 9814.5 10510.6 0.0 0.3103 153.9 150 mm
Red % 26.215 Story Pier Loc
N
c2
(kN)
Q
S2
(kN)
Q*
S2
(kN)
Q
C2
(kN)
Q
Cap
(kN)
Q
a
(kN)
Q
b
(kN)
σ
0
A
ao
(mm
2
)
a
ev
(mm)
k
Q
= 1.2
STORY15 P2 Bottom 1132.4 -121.1 -32.3 -32.5 2028.3 1536.6 491.7 0.2505 78.5 200 mm
ω= 1.207134 STORY14 P2 Bottom 2990.4 870.4 1190.0 1785.0 4371.6 3073.3 1298.4 0.6616 78.5 200 mm
n
e
= 3
STORY13 P2 Bottom 4846.1 1306.0 1734.4 2601.7 6124.9 4020.9 2104.1 1.0721 78.5 200 mm
0.15bhR
c
= 9814 kN STORY12 P2 Bottom 6700.0 1778.0 2326.4 3489.5 6929.9 4020.9 2909.0 1.4823 78.5 200 mm
STORY11 P2 Bottom 8551.5 2195.4 2850.7 4276.1 7733.8 4020.9 3712.9 1.8919 78.5 200 mm
STORY10 P2 Bottom 10400.0 2579.9 3334.0 5001.1 8536.3 4020.9 4515.5 2.3009 78.5 200 mm
STORY9 P2 Bottom 12244.9 2929.7 3773.6 5660.5 9337.4 4020.9 5316.5 2.7091 78.5 200 mm
STORY8 P2 Bottom 14085.8 3246.7 4171.6 6257.4 10136.7 4020.9 6115.8 3.1163 78.5 200 mm
STORY7 P2 Bottom 15922.0 3531.6 4528.7 6793.0 10933.9 4020.9 6913.0 3.5226 78.5 200 mm
STORY6 P2 Bottom 17752.8 3786.1 4846.9 7270.3 11728.8 4020.9 7707.9 3.9276 78.5 200 mm
STORY5 P2 Bottom 19577.6 4012.3 5128.4 7692.6 12521.1 4020.9 8500.2 4.3313 78.5 200 mm
STORY4 P2 Bottom 21395.6 4219.8 5384.6 8077.0 13987.7 4698.2 9289.6 4.7335 113.1 200 mm
STORY3 P2 Bottom 23205.9 4395.8 5598.8 8398.2 17253.9 7178.3 10075.6 5.1340 153.9 150 mm
STORY2 P2 Bottom 25008.1 4722.7 5995.3 8992.9 9398.8 9398.8 153.9 150 mm
STORY1 P2 Bottom 28399.7 4829.0 6096.1 9144.2 9814.5 10510.6 153.9 150 mm
E 5-88
c) Verificarea rosturilor orizontale
Verificarea este necesara doar in zona A a peretilor, unde trebuie respectata urmatoarea relatie:
V
Ed
≤ V
Rd,s
V
Rd,s
reprezintă valoarea de proiectare a rezistenţei la lunecare:
V
Rd,s
= μ
f
(ΣA
sv
f
yd,v
+ 0,7 N
Ed
) + ΣA
si
f
yd,i
(cos α + μ
f
sinα)
ΣA
sv
suma armăturilor verticale active de conectare
ΣA
si
suma secţiunilor armăturilor înclinate sub unghiul α, faţă de planul potenţial de forfecare,
solicitate la întindere de forţele laterale
N
Ed
valoarea de proiectare a forţei axiale în secţiunea orizontală considerată, în combinaţia de
încărcări care include acţiunea seismică
μ
f
coeficientul de frecare beton pe beton sub acţiuni ciclice:
μ
f
= 0,6
In cazul peretilor cuplati conditia de mai sus se scrie pentru intreg ansamblul, lungimea rostului fiind
egala cu suma lungimilor sectiunilor peretilor.
Verificarea pentru peretele izolat

Verificarea pentru peretele cuplat:


Story Load Pier Loc P
V
Ed
(kN)
A
si
(mm
2
)
A
sb
(mm
2
)
A
sv
(mm
2
)
V
Rd,s
(kN)
STORY2 GSSXENN P1 Bottom 19196 7548 10773 8773.1 30319.1 7921
STORY1 GSSXENN P1 Bottom 20858 8080 10773 9327.1 30873.1 8067
STORY2 GSSXENP P1 Bottom 17999 7543 10773 8773.1 30319.1 7921
STORY1 GSSXENP P1 Bottom 19625 8080 10773 9327.1 30873.1 8066
STORY2 GSSXEPN P1 Bottom 19269 7421 10773 8773.1 30319.1 7921
STORY1 GSSXEPN P1 Bottom 20934 7937 10773 9327.1 30873.1 8067
STORY2 GSSXEPP P1 Bottom 17926 7416 10773 8773.1 30319.1 7921
STORY1 GSSXEPP P1 Bottom 19549 7938 10773 9327.1 30873.1 8066
Story Pier Loc P
V
Ed1
(kN)
Pier P
V
Ed2
(kN)
V
Ed
(kN)
A
si
(mm
2
)
A
sb
(mm
2
)
A
sv
(mm
2
)
V
Rd,s
(kN)
STORY2 P1 Bottom 2056.2 5372.7 P2 25008 8992.9 14365.7 10179 9622 59960 15660.9
STORY1 P1 Bottom 1402.4 5349.8 P2 28400 9144.2 14494.0 10179 9622 59960 15662.1
E 5-89
2Ø14/200
Ø25 Ø25 Ø25 Ø25 Ø25
4 4
5
85
19 19 19 19
5
4
5
8
5
2
0
2
1
1
7
1
7
4
5
Parter

|
|
¹
|

\
| ⋅ ⋅
⋅ + ⋅ =
85 , 0
,
7 , 3 1
cm
ywm sw
cm c cm
f
f
f f
ρ α

Armatura de confinare a zonelor comprimate
Verificarea nu este necesara daca este indeplinita conditia (7.7) din CR 2-1-1.1:
= ξ
u
x
u
/ l
w

max
ξ
unde x
max
=0,100 (Ω + 2), în cazul proiectării pentru clasa DCH.
Daca aceasta conditie nu este satisfacuta se calculeaza armatura necesara pentru confinarea zonelor
comprimate.

Calcul de ductilitate perete longitudinal izolat:

In urma calculului sectional au rezultat urmatoarele valori:
Load N.A.y
x
y
(cm)
N.A.u
x
u
(cm)
GSSXENN 27.18 415.32 338.9 103.6
GSSXENP 83.4 359.1 341.9 100.6
GSSXEPN 53.95 388.55 338.7 103.8
GSSXEPP 83.9 358.6 342.1 100.4

Calculul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) Stabilirea cerintei, μ
Φ,min

l
c

(cm)
Q
T1
(s)
Tc
(s)
c μ
Φ,min

132.75 4.6 1.02 1.6 1.075 8.89

μ
Φ,min
=2qc-1, unde: )
7 . 0
1 4 . 0
( 4 . 0 T
T
q
c
C


⋅ = ;
b) Evaluarea caracteristicilor betonului confinat
diametru propus al etrierilor: 10 mm
f
cm

(MPa)
s
(cm)
h
0

(cm)
b
w0

(cm)
Σb
i
2

(cm)
α ρ
swy
ρ
swx
ρ
sw

f
cm,c

(MPa)
33 10 76 76 5726 0.729 0.007317 0.00462 0.00597 46.62



|
|
¹
|

\
|
⋅ ⋅

|
|
¹
|

\
|


|
|
¹
|

\
|

− =

0 0
2
0 0
6
1
2
1
2
1
h b
b
b
s
h
s
w
i
w
α
E 5-90
ε
cu2,c
= 0,0035 + 0,5
c cm
ywm sw
f
f
,
⋅ ⋅ ρ α

Φ
u
=
u
c , 2 cu
x
ε

Φ
y
=
( )
y
sy
x d −
ε

γ γ
µ
⋅ Φ
Φ
=
Φ
y
u
≥ µ
Φmin


ω
wd
ε
c2
ε
c2,c
ε
cu2,c

0.305861 0.002 0.00613 0.0303

c) Evaluarea curburii ultime


d) Evaluarea curburii Φ
y
la curgere:



e) Verificarea condiţiei:
γ=1.50
Ductilitatea inimii in zona comprimata:
Pentru ca cedarea sa nu aiba loc la interfata dintre bulb si inima se calculeaza cerinta de
ductilitate a unei zonei de capat a inimii (de la limita bulbului pana la fibra la care se atinge ε
cu
).

diametru propus: 8 mm

x
i

(cm)
ε
cu2,
nec

s
(cm)
h
0

(cm)
b
w0

(cm)
Σb
i
2

(cm)
α
ρ
swy
ρ
swx
ρ
sw

f
cm,c

(MPa)
18.8 0.00549 10 40 38 4488 0.386 0.004476 0.008102 0.00629 41.30

ε
cu2,c

0.0204








Φ
u

0.02920
ε
sy

Φ
y

0.002875
0.00070
μ
Φ

27.62665

|
|
¹
|

\
|
− ⋅ + ⋅ = 1 5 1
,
2 , 2
cm
c cm
c c c
f
f
ε ε
E 5-91
γ γ
µ
⋅ Φ
Φ
=
Φ
y
u
≥ µ
Φmin

Ø25 Ø25 Ø25 Ø20 Ø20
3Ø12/200 4
5
8
5
2
0
2
1
1
8
1
7
4 4
5
85
19 19 19 19
5
4
5
Parter,E1 (zona A)
5
0
Calcul de ductilitate pentru montantul comprimat al peretelui cuplat:

naltimile zonei comprimate la curgere si la rupere:
N.A.y
x
y
(cm)
N.A.u
x
u
(cm)
-16.24 408.74 273.4 119.1

a) Stabilirea cerintei, μ
Φ,min
l
c

(cm)
Q
T1
(s)
Tc
(s)
c μ
Φ,min

117.75 6.25 1.02 1.6 1.13393 13.17

μ
Φ,min
=2qc-1, unde: )
7 . 0
1 4 . 0
( 4 . 0 T
T
q
c
C


⋅ = ;
b) Evaluarea caracteristicilor betonului confinat
diametru propus al etrierilor: 10 mm

f
cm

(MPa)
s
(cm)
h
0

(cm)
b
w0

(cm)
Σb
i
2

(cm)
α
ρ
swy
ρ
swx
ρ
sw

f
cm,c

(MPa)
33 10 76 76 5796 0.727 0.006393 0.00462 0.00551 45.70

ε
c2
ε
c2,c
ε
cu2,c

0.002 0.00585 0.0287

c) Evaluarea curburii ultime:
Φ
u

0.02408
d) Evaluarea curburii Φ
y
la curgere:
ε
sy

Φ
y

0.00274 0.00092
e) Verificarea condiţiei:


μΦ/γ
17.44584
E 5-92
Ductilitatea inimii in zona comprimata:


diametru propus: 8 mm

x
i

(cm)
ε
cu2
nec

s
(cm)
h
0

(cm)
b
w0

(cm)
Σb
i
2

(cm)
α
ρ
swy
ρ
swx
ρ
sw

f
cm,c

(MPa)
19.57 0.004711 10 40 43 5298 0.376 0.004476 0.00789 0.00618 41.01

ε
cu2,c

0.0198

E6-1
E.6 CONSTRUCȚII DE OȚEL

E.6.1 Cadru necontravântuit

IPE360
S235
IPE400
S235
IPE360
S235
IPE400
S235
H
E
B
3
0
0

S
2
3
5

H
E
B
3
0
0

S
2
3
5

H
E
B
3
0
0

S
2
3
5

H
E
B
3
0
0

S
2
3
5

6.0m 6.0m 6.0m
3
.
5
m

4
.
0
m

3
.
5
m

3
.
5
m

3
.
5
m

IPE330
S235


Încărcări

Permanentă => (planşeu + finisaje + pereţi despărţitori) = 4.0 kN/m
2


f
=1.35) (acoperiş) = 3.0 daN/m
2


Utilă => (planşeu curent) = 2.0 daN/m
2


f
=1. 5) (acoperiş) = 1.5 daN/m
2


Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea
elementelor structurii:
SLU
Gruparea fundamentala:
1.35 P + 1.5 U
Gruparea speciala:
P + 0.4 U + S

SLS:
Gruparea fundamentala:
P + U
Gruparea speciala:
4
.
5
m

E6-2
P + 0.4 U + ν⋅q⋅S

Analiza modala
Masele pentru analiza modala, calculate functie de incarcarile de mai sus pentru o
travee de 6m, sunt :

Pentru parter-etaj 3 : - 17280 kg în nodurile stalpilor centrali;
- 8640 kg în nodurile stalpilor laterali.
Pentru ultimul etaj : - 14760 kg în nodurile stalpilor centrali;
- 7380 kg în nodurile stalpilor laterali.

Suplimentar, în analiza s-au considerat şi masele structurii de rezistenta a cadrului,
în mod automat prin programul de calcul. S-au considerat 5 moduri de vibratie :

T
1
=1.27s T
2
=0.42s T
3
=0.23s T
4
=0.14s T
5
=0.11s
k k
T T 9 , 0
1

+
=>

=
2
,k E E
E E in conformitate cu P100/04 (4.5.3.3.2)

Structura este situata în Bucuresti: Tc=1.6 ag=0.24g

Factorul de comportare q=6 în conformitate cu P100/06 (6.4 tab. 6.3)


Verificare grinzi
Verificarea grinzilor se face conform SR EN 1993-1-1.

In zonele potenţial plastice ale grinzilor (cu clasa de secţiune 1), se
fac următoarele verificări suplimentare, în conformitate cu 6.6.2 (2)/ P100/06:
,
1.0
Ed
pl Rd
M
M
£
,
1.0
Ed
pl Rd
N
N
£
,
0.5
Ed
pl Rd
V
V
£
V
pl,Rd
= ( ) 3 f t t d
yd w f
− pentru secţiuni dublu T laminate
V
Ed,G
forţa tăietoare din acţiunile neseismice (din combinatia 1P+0.4U):
, , Ed Ed G Ed M
V V V = +

V
Ed,M
forţa tăietoare rezultată din aplicarea momentelor capabile M
pl,Rd,A
şi M
pl,Rd,B
cu
semne opuse la cele două capete A şi B ale grinzii:
V
Ed,M
= (M
pl,Rd,A
+M
pl,Rd,B
) / l; l = deschiderea grinzii

Verificare stalpi
Eforturile unitare maxime se obtin în stalpii intermediari de la parter. Baza stalpilor se
admite ca zona disipativa, în conformitate cu 6.6.1 (1) şi deci verificarea se face la
eforturile rezultate din combinaţia de seism.

Pentru secţiunea de la partea superioara a stalpilor de la parter, verificarea se
E6-3
face cu eforturile rezultate din relatiile 6.6.3 (1):
N
Ed
= N
Ed,G
+ 1,1γ
ov

M
Ω N
Ed,E

M
Ed
= M
Ed,G
+ 1,1 γ
ov

M
Ω M
Ed,E



V
Ed
= V
Ed,G
+ 1,1 γ
ov

M
Ω V
Ed,E

In conformitate cu 6.6.3 (1) coeficientul
, M
i
,

pl Rd
Ed i
M
M
= se calculeaza pentru grinzile
dimensionate din combinaţia de incarcari care include actiunea seismica. Normativul
P100 ia in considerare valoarea minima a raportului
M
i min
Ω . Pentru fiecare grinda a
structurii se calculeaza un singur raport, la capatul grinzii unde momentul are valoarea
maxima. Grinzile vor fi dimensionate astfel incat sa respecte conditia
M M
i max i min
Ω Ω 25% ¹ < in conformitate cu 6.6.3.(1)/ P100.

In conformitate cu 6.6.3 (3) forta taietoare din stalp V
Ed
, trebuie sa satisfaca urmatoarea
conditie:

,
0.5
Ed
Pl Rd
V
V



In conformitate cu 6.6.3 (5) panourile de inima ale stalpilor din zona imbinarilor grinda-
stalp trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie :

,
,
1.0
wp Ed
wp Rd
V
V


, wp Ed
V
este valoarea fortei taietoare în panou calculata functie de rezistenta plastica a
zonelor disipative ale grinzilor adiacente:
, wp Rd
V
este efortul capabil de forfecare al panoului de inima:

Verificare deplasari

Verificarea deplasarilor se face în conformitate cu 4.6.3 şi Anexa E P100/2006:

,
SLS SLS
r r a
d d ≤
ν=0.5 pentru clasa III

Deplasările se determina din următoarea combinaţie de încărcări aferenta
gruparii speciale:

SLS: 1P + 0.4U + ν⋅q⋅S
E6-4
E. 6.2 Cadre contravântuite centric





Încărcări

Permanentă => (planşeu + finisaje + pereţi despărţitori) = 4.0 kN/m
2


f
=1.35) (acoperiş) = 3.0 daN/m
2


Utilă => (planşeu curent) = 2.0 daN/m
2


f
=1. 5) (acoperiş) = 1.5 daN/m
2


Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea
elementelor structurii:
SLU
Gruparea fundamentala:
1.35 P + 1.5 U
Gruparea speciala:
P + 0.4 U + S

SLS:
Gruparea fundamentala:
IPE330
S235
IPE450
S355
IPE330
S235
IPE400
S235
IPE450
S355
IPE400
S235
IPE400
S235
IPE450
S355
IPE400
S235
IPE400
S235
IPE450
S355
IPE400
S235
IPE400
S235
IPE450
S355
IPE400
S235
IPE400
S235
IPE450
S355
IPE400
S235
IPE400
S235
IPE400
S235
IPE400
S235
IPE400
S235
IPE500
S355
IPE500
S355
6.0m 6.0m 6.0m
H
E
B
3
6
0

S
2
3
5

H
E
M
4
5
0

S
3
5
5

H
E
M
4
5
0

S
3
5
5

H
E
B
3
6
0

S
2
3
5

H
E
B
4
5
0

S
2
3
5

H
E
B
4
5
0

S
2
3
5

E6-5
P + U
Gruparea speciala:
P + 0.4 U + ν⋅q⋅S

Analiza modala
Masele pentru analiza modala, calculate functie de incarcarile de mai sus pentru o
travee de 6m, s-au considerat majorate cu 50%, pentru a lua în considerare faptul ca
un cadru transversal dual contravantuit în structura va prelua o forta seismica mai
mare decat cadrele transversale necontravantuite.

Astfel, masele structurii, considerate concentrate în noduri, sunt :

Pentru parter-etaj6 : - 25920 kg în nodurile stalpilor centrali;
- 12960 kg în nodurile stalpilor laterali.
Pentru ultimul etaj : - 22140 kg în nodurile stalpilor centrali;
- 11070 kg în nodurile stalpilor laterali.

Suplimentar, în analiza s-au considerat şi masele structurii de rezistenta a cadrului,
în mod automat prin programul de calcul. S-au considerat 6 moduri de vibratie :

T
1
=0.89s T
2
=0.3s T
3
=0.17s T
4
=0.12s T
5
=0.09s T
6
=0.07s

k k
T T 9 , 0
1

+
=>

=
2
,k E E
E E in conformitate cu P100/06 (4.5.3.3.2)

Structura este situata în Bucuresti: Tc=1.6 s ag=0.24 cm/s
2


Factorul de comportare q=3.0 în conformitate cu P100/06 (6.4 tab. 6.3)

Calcul diagonale contravântuire
Verificarea contravântuirilor se face conform SR EN 1993-1-1.

In conformitate cu 6.7.4. (1), valoarea
i , d E i , Rd , pl
N
i
N / N = Ω se calculează pentru
diagonalele sistemului de contravântuire al cadrului.
N
i
Ω se calculează numai pentru
combinaţiile de încărcări care contin acţiunea seismică. Pentru o direcţie de acţiune a
seismului, Ω
N
este unic pe întreaga structură. Conditia necesara este ca valoarea
minima şi maxima a acestui coeficient sa difere cu cel mult 25% (6.7.3 (7)).

Verificare grinzi
Verificarea grinzilor se face conform SR EN 1993-1-1.
In zonele potenţial plastice ale grinzilor din deschiderile necontravantuite (cu clasa de
secţiune 1), se fac următoarele verificări suplimentare, în conformitate cu 6.6.2 (2)/
P100/06:
,
1.0
Ed
pl Rd
M
M
£
,
1.0
Ed
pl Rd
N
N
£
E6-6
,
0.5
Ed
pl Rd
V
V
£
V
pl,Rd
= ( ) 3 f t t d
yd w f
− pentru secţiuni dublu T laminate
V
Ed,G
forţa tăietoare din acţiunile neseismice (din combinatia 1P+0.4U):
, , Ed Ed G Ed M
V V V = +

V
Ed,M
forţa tăietoare rezultată din aplicarea momentelor capabile M
pl,Rd,A
şi M
pl,Rd,B
cu
semne opuse la cele două capete A şi B ale grinzii:
V
Ed,M
= (M
pl,Rd,A
+M
pl,Rd,B
) / l; l = deschiderea grinzii


Verificarea stalpilor şi grinzilor care au forte axiale (cadru contravantuit)
Grinzile cadrului central contravantuit se dimensioneaza din conditia
6.7.4.(2)/P100/06 : ‘La cadre cu contravântuiri în V, grinzile trebuie proiectate pentru
a prelua efortul neechilibrat aplicat grinzii de către contravântuiri după flambajul
diagonalei comprimate. Aceast efort este calculat considerând N
pl,Rd
pentru diagonala
întinsă şi 0,3N
pl,Rd
pentru diagonala comprimată.
Stâlpii şi grinzile care au forţe axiale (grinzile cadrului contravantuit) se verifica avand
în vedere conditia 6.7.4.(1)/P100/04. Stâlpii şi grinzile care au forţe axiale vor fi
calculate în domeniul elastic la cea mai defavorabilă combinaţie de încărcări. În
verificări, eforturile N
Ed
şi M
Ed
se vor calcula cu relaţiile:

E , Ed
N
ov G , Ed Ed
E , Ed
N
ov G , Ed Ed
M 1 , 1 M M
N 1 , 1 N N
Ω + =
Ω + =
γ
γ


In conformitate cu P100/2006, se considera valoarea minima a raportului
N
i
Ω .

Verificare deplasari
Verificarea deplasarilor se face în conformitate cu 4.6.3 şi Anexa E P100/2006:

,
SLS SLS
r r a
d d ≤
ν=0.5 pentru clasa III

Deplasările se determina din următoarea combinaţie de încărcări aferenta
gruparii speciale:

SLS: 1P + 0.4U + ν⋅q⋅S

Verificarea cadrelor necontravântuite
In conformitate cu 6.7.1 (5), respectiv 6.10.2 (2) cadrele necontravantuite situate pe
directia contravantuita a cladirii se vor dimensiona pentru a prelua cel putin 25% din
forta seismica, în ipoteza în care cadrele contravantuite au iesit din lucru.





E6-7
E. 6.3 Cadre contravântuite excentric



Încărcări
Permanentă => (planşeu + finisaje + pereţi despărţitori) = 4.0 kN/m
2


f
=1.35) (acoperiş) = 3.0 daN/m
2

Utilă => (planşeu curent) = 2.0 daN/m
2


f
=1. 5) (acoperiş) = 1.5 daN/m
2

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea
elementelor structurii:
SLU
Gruparea fundamentala:
1.35 P + 1.5 U
Gruparea speciala:
P + 0.4 U + S
SLS:
Gruparea fundamentala:
P + U
Gruparea speciala:
P + 0.4 U + ν⋅q⋅S
IPE400
S235
IPE360
S2355
IPE400
S235
IPE330
S235
IPE330
S235
IPE330
S2355
IPE300
S2355
IPE270
S2355
IPE240
S2355
IPE220
S2355
IPE200
S2355
IPE200
S2355
6.0m 6.0m 6.0m
H
E
B
3
0
0

S
2
3
5

H
E
B
3
6
0

S
3
5
5

H
E
B
3
6
0

S
3
5
5

H
E
B
3
0
0

S
2
3
5

H
E
B
3
0
0

S
2
3
5

H
E
B
3
0
0

S
2
3
5

E6-8
Analiza modală:
Masele pentru analiza modala, calculate functie de incarcarile de mai sus pentru o
travee de 6m, s-au considerat majorate cu 50%, pentru a lua în considerare faptul ca
un cadru transversal dual contravantuit în structura va prelua o forta seismica mai
mare decat cadrele transversale necontravantuite.
Astfel, masele structurii, considerate concentrate în noduri, sunt :

Pentru parter – etaj 6: - 25920 kg în nodurile stalpilor centrali;
- 12960 kg în nodurile stalpilor laterali.
Pentru ultimul etaj: - 22140 kg în nodurile stalpilor centrali;
- 11070 kg în nodurile stalpilor laterali.

Suplimentar, în analiza s-au considerat şi masele structurii de rezistenta a cadrului,
în mod automat prin programul de calcul. S-au considerat 6 moduri de vibratie :

T
1
= 1s T
2
= 0.34s T
3
= 0.2s T
4
= 0.14s T
5
= 0.11s T
6
= 0.09s

k 1 k
T 0, 9T
+
≤ =>
2
E E,k
E E =

in conformitate cu P100/06 (4.5.3.3.2)

Structura este situata în Bucuresti : Tc = 1.6 s ag = 0.24 cm/s
2


Factorul de comportare q=6 în conformitate cu P100/06 (6.4 tab. 6.3)



Calculul barelor disipative
Barele disipative fac parte din grinzile cadrului contravantuit şi sunt alcatuite din
elemente de tip IPE din otel de calitate S235 cu f
y
=235N/mm
2
pentru grosimi
t<16mm.

In conformitate cu 8.6.2 (3-4) pentru barele disipative cu sectiune dublu T, verificarea
barelor disipative se face cu relatiile :
link , pl Ed
V V ≤
link , pl Ed
M M ≤ daca 15 , 0 N / N
Rd Ed

unde: ( ) ( )
f w yd link , pl
t d t 3 / f V − = ( )
f f yd link , pl
t d bt f M − =

In conformitate cu 6.8.3 (1) coeficientul Ω
i
se calculeaza cu formula:
pl,link,i V
i
Ed,i
V
Ω 1.5
V
=
Conditia este ca valoarea minima şi maxima
V
i
Ω sa difere cu cel mult 25%.

Verificare grinzi
Verificarea grinzilor se face conform SR EN 1993-1-1.


Verificarea elementelor structurale care nu contin bare disipative ( stalpii
/ diagonalele contravantuirilor)

In conformitate cu 6.8.3 (1), elementele care nu contin bare disipative, adica stalpii şi
E6-9
diagonalele contrvantuirilor, trebuiesc verificate în domeniul elastic, luand în
considerare cea mai defavorabila combinatie de eforturi. în verificari, eforturile N
Ed
şi
M
Ed
se vor calcula cu relaţiile:
E Ed
V
ov G Ed Ed
E Ed
V
ov G Ed Ed
M M M
N N N
, ,
, ,
1 , 1
1 , 1
Ω + =
Ω + =
γ
γ

In conformitate cu normativul european EN1998, se considera valoarea minima a
raportului
V
i
Ω .

Verificare deplasari
Verificarea deplasarilor se face în conformitate cu 4.6.3 şi Anexa E P100/2006:

,
SLS SLS
r r a
d d ≤
ν=0.5 pentru clasa III

Deplasările se determina din următoarea combinaţie de încărcări aferenta
gruparii speciale:

SLS: 1P + 0.4U + ν⋅q⋅S

Verificarea cadrelor necontravântuite
In conformitate cu 6.8.1 (6), respectiv 6.10.2 (2) cadrele necontravantuite situate pe
directia contravantuita a cladirii se vor dimensiona pentru a prelua cel putin 25% din
forta seismica, în ipoteza în care cadrele contravantuite au iesit din lucru.

COLECTIV DE ELABORATORI:

Capitolul C 2 Capitolul C 3

Tudor Postelnicu Dan Lungu Cristian Arion Alexandru Aldea Radu Văcăreanu Tudor Postelnicu Dan Cre u Tudor Postelnicu Viorel Popa Tudor Postelnicu Tudor Postelnicu Dan Zamfirescu

Capitolul C 4 Sec iunea C 4.5 Capitolul C 5

Anexa D Anexa E

Șef proiect, UTCB: Viorel Popa Coordonarea lucrării: Tudor Postelnicu

Cuprins : VOLUMUL II : COMENTARII C2 CERIN E DE PERFORMAN Ă ŞI CONDI II DE ÎNDEPLINIRE C3 ACTIUNEA SEISMICA C 4. PREVEDERI GENERALE DE AMPLASARE SI DE ALCATUIRE A CONSTRUCTIILOR C 5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUC IILOR DE BETON C Anexa D Procedeu de calcul static neliniar (biografic) al structurilor C Anexa E Procedeu de verificare a deplasării laterale a structurilor I .

1(1) P100-1: 2006 este primul cod de proiectare românesc. Orice alte degradări şi pagube sunt acceptabile. declarat ca deceniu de luptă împotriva dezastrelor. Performan ă mai înaltă. Performan a seismică a clădirilor se poate descrie calitativ în termeni de siguran a oferită ocupan ilor clădirii. Stabilitatea elementelor nestructurale este controlată Prevenirea prăbuşirii (PP) Construc ia rămâne în picioare. Ideile proiectării bazată pe performan e au fost preluate în marea majoritate a ărilor cu inginerie seismică avansată (Japonia. Noua Zeelanda). Proiectarea bazată pe performan e implică mai multe obiective de performan ă. prevede 4 obiective de performan ă de bază.1. costul şi fezabilitatea unor lucrări de consolidare. Repara ii necesare minore Siguran a vie ii (SV) Structura rămâne stabilă şi păstrează rezerve de rezisten ă. pe durata şi după evenimentul seismic. prin intermediul Eurocodurilor. sus inând încărcarea gravita ională. architectural sau social asupra comunită ii etc. durata pe care se întrerupe total sau par ial func iunea construc iei. cel care a ini iat muta ia conceptuală în proiectarea seismică. impactul economic.1. în special datorită volumului mare al operatiilor C 2-1 . Aceste caracteristici de performan ă sunt direct legate de întinderea degradărilor pe care le suportă clădirea. fiecare din acestea asociat unui anumit nivel de hazard seismic. precum şi de ările EU. Bazele proiectării seismice moderne au fost puse în special de seria de documente FEMA (Federal Emergency Management Agency) care au fost elaborate în deceniul trecut. Cerin e fundamentale C 2. CERIN E DE PERFORMAN Ă ŞI CONDI II DE ÎNDEPLINIRE C 2. pagube mai mici IMR = 72 ani 225 ani Figura C 2.1. definit de un cutremur cu un anumt interval mediu de recuren ă. Codul FEMA. Experien a cutremurelor de la Northridge (1994) şi Kobe (1995) au eviden iat insuficien a vechilor coduri de proiectare care considerau răspunsul seismic al structurilor pentru o singură stare limită. pagube mai mari 2475 ani Deşi proiectarea seismică cu 4 obiective de performan ă din codul FEMA este atrăgătoare şi justificată din punct de vedere principial. 475 ani Performan ă mai joasă. respectiv mai multe niveluri ale performan ei seismice a construc iilor (structurale şi nestructurale). bazate pe stabilirea explicită a performan ei seismice aşteptate. aşa cum se arată în Figura C 2.C 2. Opera ional (OP) Toate func iunile sunt opera ionale Degradări insignifiante Ocupan a imediată (OI) Clădirea rămâne sigură pentru ocupan i. care poate fi considerat ca apar inând noii genera ii de coduri de proiectare seismică. aplicarea acesteia întâmpină dificultă i practice importante.

Condi ii pentru controlul îndeplinirii cerin elor 2. sa fie ridicat nivelul de hazard. Acestea prezintă sintetic măsurile de corectă amplasare şi conformare structurală. precum şi condi iile esen iale ale proiectării mecanismului structural de disipare a energiei seismice. Verificările la starea limită ultimă implică verificarea rezisten ei. corespunzător obiectivului de performan ă de siguran a vie ii. ci. Astfel.4 Prevederile de la acest paragraf sunt preluate integral din P100/1992. Verificarea la starea limită de serviciu are în vedere protec ia elementelor nestructurale şi echipamentelor pentru cutremure relativ frecvente. valorile IMR adoptate corespund unui cutremur cu intervalul mediu de recuren ă de referin ă de 475 de ani pentru cerin a de siguran ă a vie ii și 50 de ani pentru cerin a de limitare a degradărilor.2. Astfel. teoretice sau experimentale. se face nu prin considerarea explicită a unor cutremure mai rare şi mai puternice.2. Ultima dintre acestea nu se suprapune peste nici una dintre obiectivele de performan ă din codul FEMA. Această abordare a fost adoptată şi în P100-1: 2006. având func iuni esen iale.2 Cele două categorii de exigen e sunt satisfăcute dacă sunt satisfăcute condi iile de verificare stabilite pentru cele două stări limită asociate: SLU şi SLS. Din aceste motive.1. pentru aceste categorii de clădiri.2. C2. dar şi condi ia de evitare a prăbuşirii elementelor nestructurale şi echipamentelor cu posibil risc pentru via a şi integritatea corporală a oamenilor. diferen ierea asigurării unor construc ii de importan e diferite sau a unor construc ii pe care proprietarii doresc să le asigure mai mult decât prevăd la minimum normele (vezi 2. cu diferen a că nivelul de hazard era semnificativ mai mic decât în norma europeană. indirect. fiind mai apropiată de SV şi fiind mai semnificativă pentru comportarea structurii decât OI. prin amplificarea parametrilor ac iunii seismice prin factorii de importan ă. valorile IMR adoptate în P100-1:2006 pentru SV şi respectiv LD au fost de numai 100 ani şi 30 ani. peste cele minime impuse în textul de bază al codului. potrivit posibilită ilor economice ale ării noastre.1(2) Pentru simplificare.2. C2. C 2-2 . stabilită ii şi deplasării laterale pentru cutremurul de proiectare pe amplasament. și clădirile cu regim foarte mare de înăl ime sau care adăpostesc aglomerări foarte mari de persoane.implicate şi dificultă ii stabilirii unor criterii de proiectare concrete. In urma actiunii de revizuire a codului.4 Măsuri suplimentare C2. suficient de simple. în P100-1 :2011 s-a considerat necesar ca pentru construc iile de importan ă deosebită. C 2. asociate celor 4 stări limită.2. fa ă de 475 ani şi 100 ani în EN. În cazul unor construc ii complexe sau al căror răspuns seismic prezintă incertitudini sunt recomandabile studii suplimentare. codul European EN 1998-1 are în vedere numai două cerin e de performan ă: cerin a de siguran ă a vie ii (SV) şi cerin a de limitare a degradărilor (LD). Această stare limită are în vedere condi ii limită admise pentru elementele structurale.4).

Washington. Paulay. Lausanne. Earthquake spectra and design. 1992. Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of buildings.C. pp. pp.. FEMA (2000). Buletinul Construc iilor. (2001). T.C. Newmark. Lungu & T. EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1: General rules. CEN (2004). NEHRP commentary on the guidelines for the seismic rehabilitation of buildings. FEMA (2003). D. Seismic Design of Concrete and Masonry Buildings. 151 p. John Wiley & Sons Inc. şi Hall. 169-142.N.J. FEMA 450. Washington. D. Washington. FEMA (1997a). Towards displacement . M. FEMA 274. 744 p. 19-29. D.C. Postelnicu. Bulletin of the Technical University of Civil Engineering. FEMA 273. SEAOC (1995).: Federal Emergency Management Agency. C 2-3 . D. Bucureşti. INCERC Bucureşti. Vision 2000 a Framework for Performance-Based Engineering.Bibliografie: ATC (1996). CA. T.J. şi Zamfirescu. CA.Saito. FEMA (1997b). CA. FIB (2003). no. agrozootehnice şi industriale. Elve ia. Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. no. (2000). seismic actions and rules for buildings. FEMA 356. W. Redwood City.based methods in Romanian seismic design code.: Federal Emergency Management Agency. 192 pp. D.C. Prestandard and commentary for the seismic design of buildings. Berkeley. 1-2. şi Priestley.: Federal Emergency Management Agency. Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings. D. T. New York. Towards performance – based seismic design. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing Fragile Buildings. Washington. P100/92: Normativ pentru proiectarea antiseismică a construc iilor de locuin e. Earthquake Engineering Research Institute. 1/2000. and Zamfirescu. Bruxelles. Report ATC 40. Sacramento. M. Structural Engineers Association of California. Ministerul Lucrărilor Publice (1992). (1992). NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings. USA.: Federal Emergency Management Agency. N. (1982). Bulletin 25. Bucharest. D. Eds. 250 pp. Postelnicu.

C 2-4 .

numita accelera ia terenului pentru proiectare. Distribu ia accelerogramelor pe evenimente si pe retele seismice este prezentata în Tabelul 1. corespunde unui interval mediu de recuren ă al evenimentului seismic (respectiv a magnitudinii acestuia) IMR = 475ani (ceea ce corespunde unui eveniment seismic a carui magnitudine are o probabilitate de depasire de 64% în 50 de ani). corespunde unui interval mediu de recuren ă al evenimentului seismic (respectiv a magnitudinii acestuia) IMR=100 ani. valoarea de vârf a accelera iei orizontale a miscarii terenului. Bucuresti 4) IGG. pentru construc iile de importan ă deosebită încadrate în clasele III și IV de importan ă și de expunere la cutremur și pentru clădirile cu regim foarte mare de înăl ime sau care adăpostesc aglomerări mari de persoane.3 si de magnitudinea moment maxima credibila (posibila) pentru sursa subcrustala Vrancea. pentru toate categoriile de clădiri noi se recomandă utilizarea valorilor ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurentă IMR = 475 ani. Chisinau Catalogul de cutremure Vrancene ce a stat la baza analizei de recurenta a magnitudinilor a utilizat un model de recurenta ce tine seama de magnitudinea moment minima (pragul inferior de interes) Mw. în scopul ridicării nivelului de siguran ă la ac iuni seismice din Romania la nivelul recomandat de UE. 1986 si 1990 în conditii ce pot fi apreciate ca fiind de câmp liber. Institutul de Studii Geotehnice si Geologice. harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare se bazeaza pe o analiza de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor Vrancene din Secolul 20 (cel mai sever secol din cele 10 secole pentru care se dispune de catalog) si un set de 80 de accelerograme înregistrate în 1977. 1986 24 8 3 2 37 30 Mai 1990 23 10 2 2 5 42 Total 48 18 5 4 5 80 1) INCERC. Campia Romana.min = 6. ag. Institutul de Geofizica si Geologie. Institutul National pentru Fizica Pamantului . C 3-1 . Tabelul C 1. Hartile de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag din P100-1: 2011 se utilizeaza pentru proiectarea la starea limita ultima. caracterizate de o valoare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag constanta în interiorul fiecarei zone. Pentru celelalte categorii de clădiri. Totusi. nivelul de hazard seismic indicat în codul P100-1: 2011 este un nivel minim pentru proiectare.1 Reprezentarea ac iunii seismice pentru proiectare Pentru proiectarea construc iilor la ac iunea seismică. Distributia accelerogramelor utilizate în analiza de hazard seismic Reteaua seismica Romania Republica Moldova Bulgaria Total Seismul INCERC1) INFP2) GEOTEC3) IGG4) 4 Martie 1977 1 1 30 Aug. recomandat de documentul european EN1998-1:2004.C 3 AC IUNEA SEISMICĂ C 3. ag. Pentru proiectarea construc iilor teritoriul tarii este împăr it în mai multe zone de hazard seismic. Pentru zonele unde hazardul seismic este dominat de sursa subcrustala Vrancea (Moldova. Valoarea de vârf a accelera iei orizontale a miscarii terenului. Dobrogea). Bucuresti-Magurele 3) GEOTEC. Institutul National de cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor. Bucuresti 2) INFP.

combinata cu elemente de ordin general privind geologia Romaniei a condus la harta de zonare a teritoriului în termeni perioada de control (colt) TC din P100-1: 2011. paragraful A. dintre care cea mai importanta este viteza medie ponderata a undelor de forfecare. paragraful A. Chiar si în cazul zonei Banat datele instrumentale existente sunt insuficiente ca numar. în viitor. iar coeficientii relatiei de atenuare s-au determinat prin multiregresie. Condi iile locale de teren în amplasamentul constructiei sunt descrise prin valorile perioadei de control (col ) TC a spectrului de răspuns elastic în amplasament.3 din P100-1: 2011 sunt prezentate C 3-2 . Perioada de control (col ) TC este utilizata ca principalul descriptor al condi iilor locale de teren si al continutului de frecvente al miscarilor seismice. din P100-1:2011 pentru IMR=100ani reprezintă o solutie tranzitorie urmand ca. Pentru zona Banat s-au utilizat inregistrari ale seismelor din sursele de suprafata din zona. în Anexa A. 1986 si 1990 si grupate pe clase de compozitie spectrala (de frecvente). Acest nivel de hazard este cel recomandat atat de Eurocode 8 cat si de codurile de proiectare din SUA.1 din P100-1: 2011. Spectrul de raspuns elastic Se(T) pentru acceleratii absolute în amplasament este obtinut prin produsul dintre spectrul de raspuns elastic normalizat β(T) si acceleratia terenului pentru proiectare ag. Analiza valorilor perioadei de control (colt) TC în statiile seismice cu inregistrari din Romania. Aceasta abordare este o alternativa la sistemul folosit de generatia actuala de reglementari internationale care utilizeaza o clasificare a conditiilor locale de teren în functie de caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament pe minim 30m de la suprafata terenului. Pentru constructia hartii de zonare în celelalte regiuni din tara au fost analizate datele macroseismice istorice. Relatia de atenuare include un termen care tine seama în mod explicit de influenta adancimii evenimentelor seismice din sursa Vrancea. TC si TD) si prin amplificarea dinamica maxima β0. pentru toate categoriile de clădiri să utilizeze harta de zonare corespunzatoare unui interval mediu de recurenta IMR=475 ani (10% probabilitate de depasire în 50 de ani). Harta de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare. Aceste caracteristici sunt definite calitativ prin statigrafie si cantitativ prin proprietati ale stratelor de teren din amplasament.Setul de 80 accelerograme ce a stat la baza analizei de atenuare a acceleratiei maxime a terenului pentru seismele subcrustale Vrancene a furnizat acceleratia maxima dintre cele doua componente orizontale inregistrate în fiecare statie. Formele spectrelor normalizate β(T) au fost obtinute pe baza analizei statistice a spectrelor elastice de raspuns calculate din seturile de accelerograme generate de sursa Vrancea în 1997. domeniu de magnitudini si dispozitie geografica. Valorile perioadelor de control (colt) ale spectrelor de raspuns au fost calculate utilizand definitiile si relatiile din Anexa A. Modelul obtinut este asemanator cu modele elaborate în SUA si Japonia pentru surse subcrustale. ag . Formele spectrelor normalizate sunt definite în formatul Eurocode 8 prin perioade de control (colt) ale spectrelor de raspuns (TB. Pentru zone largi din teritoriul Romaniei inca nu sunt disponibile inregistrari seismice care sa permita o zonare pe baze instrumentale. Aceste valori caracterizează sintetic compozi ia de frecven e a mişcărilor seismice. S-a utilizat un model de atenuare de tip Joyner-Boore.

C 3. etc.1 Descrieri alternative ale ac iunii seismice În calculul dinamic al structurilor se utilizeaza accelerograme.2 din P100-1: 2011) trebuie sa fie compatibile cu conditiile seismice caracteristice amplasamentului (tip de sursa seismica. în cat mai multe alte amplasamente. C 3-3 .45TC. Accelerogramele artificiale sunt generate pe baza spectrului de raspuns elastic pentru acceleratii absolute ce trebuie utilizat în amplasamentul în cauza. dimensiuni urbane. aceasta crestere efectuandu-se în principal prin luarea în considerare a unui nivel superior actualului nivel de hazard al actiunii seismice de proiectare. conform prevederilor în paragraful 3. în primul rand valoarea acceleratiei terenului pentru proiectare ag în amplasament. importanta pentru proprietar sau pentru societate. ξ=0.). conformatie arhitecturala. acestea putand fi de mai multe tipuri: artificiale. etc.05. Toate spectrele de raspuns elastic pentru componentele orizontale si pentru componenta verticala ale miscarii terenului si valorile asociate acestora indicate în P100-1: 2011 sunt pentru frac iunea din amortizarea critica ξ = 0.1 din P100-1: 2011.3.) pentru a permite calibrarea factorilor de comportare q acceptati de practica americana în care efectul amortizarii nu este explicit considerat. Pentru componenta verticala a miscarii terenului sunt prezentate în P100-1: 2011 forme spectrale βv(T). In P100-1: 2011 nu s-a introdus în mod explicit o modificare a ordonatelor spectrelor de raspuns în functie de fractiunea din amortizarea critica (de exemplu pentru ξ = 0.1 din P100-1: 2011. pozitie fata de focar.0. speciale ca regim de inaltime. etc. în functie de nivelul cunoasterii seismice instrumentale din România atat privind geologia superficiala cât si accelerogramele inregistrate la viitoare cutremure. Aceste transformari sunt conservative. De aceea aceste harti trebuie considerate ca fiind evolutive. Comentariu final Tendinta la nivel mondial este aceea de crestere a nivelului de sigurata al constructiilor noi.1. spectrul de răspuns elastic pentru deplasari pentru componentele orizontale ale mişcării terenului.3. TDv = TD. conditii locale de teren. mecanism de rupere. inregistrate si simulate. Factorul de amplificare dinamică maximă a acceleratiei verticale a terenului de catre structuri este β0v = 3. iar valoarea de vârf a accelera iei componentei verticală este considerata simplificat avg = 0.(simplificat) principalele clase de teren din Eurocodul 8 si vitezele medii ponderate ale undelor de forfecare corespunzatoare acestora. astfel incat hartile si formele spectrale sa poata fi imbunatatite pe paza evidentelor instrumentale. TCv = 0. SDe(T) se obtine prin transformarea directa a spectrului de raspuns elastic pentru acceleratie Se(T). se utilizeaza perioade de control (col ) obtinute în mod simplificat astfel: TBv = 0.1TCv. Accelerogramele înregistrate (paragraful 3. dar obligatorii ce trebuiesc respectate în generarea acestui tip de accelerograme sunt indicate în paragraful 3.02. Hartile de zonare a acceleratiei terenului pentru proiectare ag si harta de a zonare a perioadei de control (col ) sunt dependente de baza de date disponibile utilizata în analize. Atunci cand este necesar.7 ag. Cerin ele minimale.10.

C 3-4 .

C 4. zidărie. etc. şi-au dovedit valabilitatea şi utilitatea în practica proiectării seismice. Orice lungire. trebuie facută cu toată aten ia. C4. C4.1 Deşi apare de domeniul eviden ei. În prezent. pe care proiectarea seismică se bazează direct. un rol important revine cercetarii geotehnice şi. Orice verigă absentă sau slabă pe acest traseu .3 Condi ii privind amplasarea construc iilor C4. Acest cod preia elementele de bază ale normei europene.1 P100-1:2011 este complet armonizat. în opinia elaboratorilor.4 Alcătuirea de ansamblu a construc iilor C4. C4. sau o înnădire prin petrecere prea scurtă . care pot scumpi substan ial lucrarea în ansamblul ei.1. C4.1 Generalită i C4. astfel încât coresponden a dintre cele două coduri sa fie asigurată de la sine. În raport cu edi ia anterioară din 2006 .. atunci când unele elemente îşi ating capacitatea de rezisten ă. estearmonizată cu normele europene. Cu prioritate trebuie evitate amplasamentele cu risc de lunecare. cercetării geologice tehnice pe amplasament. direct şi scurt.poate duce la ruperi locale sau generalizate. Trebuie subliniat şi faptul că realizarea unor sisteme de fundare sigure pe amplasamente nefavorabile presupune eforturi materiale şi costuri suplimentare. conceptual şi formal. Aceasta permite ca. PROIECTAREA CLĂDIRILOR C4.4.1. mai ales la construc ii importante sau de mari dimensiuni. etc. în caz de cutremur. lichefiere. terminologia. metodele de calcul. o el. condi ia traseului sigur.1 În aceasta sec iune sunt identificate principiile esen iale pentru o alcătuire corectă a construc iilor din zonele cu seismicitate semnificativă. o bună parte din pachetul de coduri structurale destinate proiectării structurilor din beton. surpare. dar şi controlul sigur al raspunsului seismic al structurii.4.1 Aspecte de bază ale concep iei de proiectare C4.4. dar men ine o serie de prevederi de detaliu din normele româneşti anterioare care. noua edi ie beneficiază de un context mai favorabil de aplicare. Codul preia modelele. inclusiv din punct de vedere al formatului şi terminologiei. atunci când acestea nu sunt impuse. C 4-1 .4. al încărcărilor până la terenul de fundare nu a fost prevazută în mod explicit în normele de proiectare până la jumatatea anilor ‘90 din secolul trecut. cu codul european SR EN 1998-1. costuri mai mari.2 Redundan a este o caracteristică foarte necesară structurilor seismice. chiar cu mijloace de calcul mai simple. este influen at decisiv de caracteristicile mecanice ale acestuia şi de condi iile hidrologice pe amplasament. Respectarea acestor principii permite atât o comportare favorabilă. ca urmare. simbolurile şi structurarea pe capitole din SR EN. în măsură să realizeze controlat şi avantajos transferul încărcărilor de diferite naturi la teren. cu ocolişuri. Din acest motiv alegerea amplasamentelor. În acest scop.de exemplu.3 Realizarea unui sistem de fundare robust. eventual. a acestui traseu produce eforturi mai mari şi. lipsa conectării între planşee şi pere i.

arhitectul. la proiectarea structurală trebuie să se ină cont de caracteristicile de vibra ie deosebite care intervin. simetria pe două direc ii în plan a clădirii. Pe de altă parte. cât şi a celor de limitare a degradărilor. De asemenea.4. de caracterul spa ial al transferului de for e şi de concentrările de eforturi în zonele de schimbare bruscă a unor caracteristici structurale. C4. C4. aşa cum s-a arătat şi la C4. Din acest motiv. a acesteia. prin asigurarea rigidită ii necesare pe două direc ii ortogonale în plan. structura trebuie să aibă o rigiditate suficientă în orice direc ie. încă din primele faze de proiectare. Astăzi este recunoscut pretutindeni faptul că parametrul esen ial în caracterizarea răspunsului seismic.4.1. apărând eforturi pe toate direc iile. Aceasta se poate realiza. cu alte cuvinte controlul răspunsului seismic prin calcul.1. Atunci când asemenea caracteristici de neregularitate sunt inevitabile.4. gradul de încredere în rezultatele calculului structural.1. Asimetriile induc oscila ii de torsiune substan iale şi concentrări de eforturi. este deplasarea laterală. Controlul acestora poate fi realizat prin dispunerea periferică (pentru realizarea bra ului cuplului) a unor elemente de contravântuire cu rigiditate suficientă la deplasări laterale. cu sporuri semnificative ale deplasărilor laterale. în primul rând a elementelor cu rigiditate mare. discontinuită ile pe verticală ale structurii. Din acest motiv. ca urmare a cerin elor mari de deplasare specifice impuse de cutremurele vrâncene în această regiune.4 Direc ia de ac iune a seismului este aleatoare.3 Calitatea răspunsului seismic al structurii este influen ată esen ial de configura ia ordonată. trebuie reduse la maximum excentricită ile maselor în raport cu centrul rigidită ilor şi cu cel al rezisten elor laterale. cu efectele negative aferente asupra stării de degradare a elementelor structurale şi nestructurale. C 4-2 . Rezolvarea ini ială corectă a structurii poate economisi timp şi bani. sau nu. este mult mai mic decât în cazul unor structuri simetrice. În orice caz. Prin dispunerea adecvată a elementelor structurale verticale. dar şi modificări bruşte ale rigidită ii şi rezisten ei laterale la anumite niveluri. C4.sporul de for ă laterală să fie distribuit la alte elemente ale sistemului cu condi ia ca în elementele plastificate să nu se depăşească capacitatea de deformare. asigurarea prin proiectare a unei rigidită i laterale suficiente este primordială în proiectarea seismică. Din acest punct de vedere.1. pere ii şi cadrele contravântuite.5 Răspunsul seismic al construc iilor cu vibra ii de torsiune majore este unul nefavorabil. atât în satisfacerea exigen elor de siguran ă a vie ii. fără să afecteze semnificativ func iunea sau aspectul clădirii. dar şi a structurii însăşi. inginerul structurist trebuie să manifeste preocupare pentru ob inerea unei structuri regulate. Această condi ie este în mod particular importantă pentru zonele aflate în Câmpia Română.4. produc devieri ale traseului încărcărilor. reprezintă condi ia cea mai importantă. Optimizarea răspunsului seismic din acest punct de vedere este maximă atunci când cuplarea modurilor de torsiune cu cele de transla ie este practic eliminată sau redusă substan ial. Chiar şi în cazul structurilor simetrice spa iale apar oscila ii de torsiune accidentale.1. mai simplu. în discu iile cu proiectantul func iunii.

radierul şi plăcile subsolurilor (Figura C 4.1. C4. suficient de rigid şi rezistent. atunci când suprafa a de fundare poate fi dezvoltată cât este necesar şi echilibrul poate fi realizat numai prin presiuni pe talpa funda iei. în raport cu dimensiunile elementelor suprastructurii. realizată din beton armat sau din o el. C4. planşeele au rol esen ial pentru asigurarea unui răspuns seismic favorabil.1. poate rezulta o infrastructură de tipul unui bloc de beton armat. Acesta este cazul.. în măsură să asigure deforma ii liniare ale terenului la nivelul contactului cu funda ia. prin pilo i. tiran i. cutia rigidă poate fi realizată la nivelul subsolului (subsolurilor) clădirii.1. În acest din urmă caz. fundarea poate fi directă.1): o variantă limită o constituie cea în care fiecare din elementele verticale apar inând structurii capătă propria funda ie. d.1. al planşeelor de transfer dintre infrastructură şi suprastructură.4.6 În structurile supuse ac iunii for elor laterale seismice. Realizarea planşeelor ca diafragme orizontale foarte rigide şi rezistente pentru for e în planul lor permite şi un control sigur al răspunsului seismic aşteptat prin metode de calcul adecvate. Planşeele dintre zone structurale cu rigidită i şi rezisten e foarte diferite ca mărime şi distribu ie în plan pot fi supuse unor for e foarte mari. Grosimea şi armarea radierului sunt dimensionate pentru a prelua eforturile rezultate din func ia de transfer a acestui element. O altă rezolvare este cea din Figura C 4. Preluarea eforturilor corespunzătoare func iei de diafragmă orizontală presupune prevederea în planşeu a unor armături cu rol de conectori. ca pentru fiecare direc ie măcar o pereche de elemente rigide să lucreze în domeniul “elastic”.1. colectori. dimensionate adecvat (vezi 4. sau de adâncime. dacă suprafa a de rezemare este limitată şi echilibrarea for elor la nivelul tălpii face necesară dezvoltarea unor for e de întindere (Figura C 4. b). Infrastuctura poate fi un radier masiv sau un radier casetat.Numărul minim specificat (2 x 2) asigură. cu o probabilitate mare. În cazul structurilor solicitate seismic. de tip masiv ca în cazul peretelui din Figura C 4. - C 4-3 . şi dimensiuni consistente pentru preluarea eforturilor rezultate din acest rol.7 Funda iile trebuie să realizeze transferul eforturilor dezvoltate la baza structurii. chesoane etc.1. cât şi de compresiune. lipsit de rezisten ă la întindere şi cu o rezisten ă la compresiune de sute sau mii de ori mai mică decât a materialului din suprastructură. Această func ie a funda iilor presupune dezvoltarea substan ială în plan. care implică plastificarea la bază a elementelor structurale verticale. pere ii interiori ai subsolului.1.4. unde se prevede o funda ie comună pentru toate elementele verticale ale structurii. la terenul de fundare constituit dintrun material mult mai slab. de multe ori. c). angajând pere ii perimetrali. cealaltă variantă limită este prezentată în Figura C 4.4. cu radier general şi pilo i (eventual barete) cu capacitatea de a prelua atât eforturi de întindere. Există mai multe moduri de rezolvare a funda iilor care se înscriu între două limite (Figura C 4.4). c și d. for ele ce trebuie transmise la teren corespund mecanismului structural de disipare de energie. a.

Proiectarea unui sistem de fundare corect este de cea mai mare importan ă pentru asigurarea unei comportări seismice favorabile a construc iei şi pentru economicitatea solu iei de ansamblu. De exemplu. după caz. . betonul de înaltă rezisten ă).1.4.măsuri de pozi ionare uniformă a maselor pentru a evita efecte de răsucire generală a clădirilor.măsuri care să permită reducerea masei prin folosirea unor materiale structurale şi nestructurale uşoare sau mai eficiente (de ex. Între cele două variante limită se situează solu iile intermediare cu tălpi (grinzi) de fundare rigide şi rezistente dispusepe o direc ie sau pe două direc ii. în unele situa ii este posibil ca exigen ele de realizare a unei funda ii să influen eze alcătuirea suprastructurii. Prevederile de la 4.măsuri de plasare a maselor mari la nivelurile inferioare ale clădirii pentru reducerea momentelor de răsturnare din for ele seismice.8 For ele seismice sunt for e de iner ie (masice). . C4. Din acest motiv.1. ale eforturilor din structură sunt dependente direct de masa construc iei. implicit.2 Elemente structurale principale şi secundare în preluarea for elor seismice C4.8 urmăresc reducerea eforturilor produse de for ele seismice prin 3 categorii de măsuri: .4. asemenea situa ii pot apărea la sistemele structurale cu pere i C 4-4 .2 În alcătuirea unor clădiri pot apărea elemente structurale al căror rol se rezumă practic la preluarea încărcărilor verticale.1. astfel încât valorile acestora şi.4.a) b) c) d) Figura C 4.4. contribu ia lor la structura laterală putând fi neglijată. C4.

datorită faptului ca aceste elemente nu reclamă măsurile de ductilizare specifice elementelor participante la preluarea for elor laterale.1 realizează sinteza acestor tipuri de măsuri C4. care produc sporuri de for e semnificative produse de componenta verticală a cutremurelor.4. respectiv elementelor principale. se vor utiliza modele şi scenarii de comportare care să eviden ieze eforturile suplimentare care decurg din neregularitatea structurii. Aceste măsuri asigură elementelor secundare capacitatea minimală de ductilitate necesară pentru urmărirea deforma iilor laterale dezvoltate în timpul ac iunii cutremurelor. elementele de beton armat vor fi proiectate pe baza prevederilor din SR EN 1992-1:2004 pentru elementele neparticipante la preluarea ac iunilor seismice. .3. În situa iile când neregularitatea structurală nu se poate evita datorită unor condi ionări legate de teren sau func iuni. în sensul că eviden iază sensibilitatea la torsiune la clădirile alungite.prin alegerea unor modele mai riguroase şi a unor metode de calcul mai performante. gradul de încredere mai scăzut în rezultatul proiectării se poate compensa pe două căi. De exemplu. Aceste elemente vor fi dimensionate ca elemente neseismice. Condi iile (4. În schimb.prin penalizarea structurii cu for e seismice de proiectare sporite.1 Răspunsul seismic al structurilor neregulate este mult mai dificil de controlat prin proiectare decât cel al construc iilor simetrice regulate.1) şi (4.4. Tabelul 4. C 4-5 .2) func ionează la construc ia de tip “punct”. Condi ia de rigiditate în planul planşeelor de la (4) se consideră satisfacută dacă săgeata orizontală a acestora nu depaşeşte 1/10 din deschidere. În cazul în care construc ii cu forme în plan neregulate nu pot fi tronsonate. (6) şi (7) urmăresc reducerea efectelor de torsiune generală.3. C4.4. cu nesimetrii pronun ate de rigiditate. Primele func ionează. s-a dat la 4.2 Condi iile de regularitate în plan date în această sec iune provin par ial din vechea versiune P100/92 şi par ial din SR EN 1998-1. În actuala ed ie a Codului.puternici şi planşee dală rezemând pe stâlpii cu rigiditate laterală neglijabilă în raport cu cea a pere ilor. . existentă și în normele americane. Aceşti stâlpi pot fi considera i ca elemente secundare. Prevederile de la (3) urmăresc evitarea rezemărilor indirecte. care este mai simplă pentru că deplasările laterale sunt furnizate direct de programele de calcul structural. verificarea condi iei implică efectuarea în prealabil a unui calcul structural. urmând ca pe aceeaşi bază să se stabilească apoi valorile q şi valorile for elor seismice de proiectare.4. Condi iile (4.3.2(7) o condi ie alternativă. rezultând două avantaje: un model de calcul mai simplu şi o economie de beton şi o el. Prevederile de la (5).2) sunt comune cu cele date în SR EN 1998-1 :2004. cu elementele rigide concentrate spre centrul clădirii şi cu elemente flexibile pe contur.3 Condi ii pentru evaluarea regularită ii structurale C4.

degradările acestui nivel sunt foarte extinse. implicit.3. o structură cu pere i) reazemă la bază pe o structură mult mai flexibilă şi mai slabă ca rezisten ă.4. în stâlpii care sus in pere ii întrerup i la parter în construc ia din Figura C 4. b) sau între planuri diferite (Figura C 4. Limita o constituie situa ia în care o structură puternică (de exemplu.4. Regulile privind monotonia structurilor pe verticală şi men inerea unui traseu cât mai direct şi scurt al încărcărilor către terenul de fundare. urmăresc să evite sporurile excesive de eforturi în elemente verticale de la nivelurile cu modificări structurale (de exemplu.C4. periclitând stabilitatea construc iei. În consecin ă. Figura C 4.3 se exemplifică comportarea acestui tip de structură prin cazul spitalului Olive View. date la (6).4. date la 4. În Figura C 4. situate deasupra unor niveluri puternice. a) şi în planşeul-diafragmă care trebuie să realizeze transferul dintre elementele verticale în acelaşi plan (Figura C 4. în urma cutremurului de la San-Fernando din 1971.3.3. C 4-6 . Regulile privind reducerea graduală a dimensiunilor elementelor structurale şi distribu ia maselor pe înăl imea clădirii. asemenea etaje slabe.3 Reducerea brusca la un anumit nivel al clădirii a proprietă ilor de rigiditate şi rezisten ă la for e laterale duce la concentrarea deforma iilor plastice şi. s-au zdrobit complet.2. dispărând cu totul (Figura C 4. Sunt cunoscute situa iile unor clădiri etajate din Kobe la care . Figura C 4. sunt similare cu cele din SR EN 1998-1 şi FEMA 273. a consumului energiei seismice.2).4.4. c).3. cu ocazia cutremurului din 1995. la nivelul slab.

Comportarea de corp rigid a planşeului permite ca modelul de calcul să re ină numai 3 deplasări semnificative la fiecare nivel: 2 transla ii şi o rotire. Modelul trebuie ales astfel încât diagonalele sistemului să ocolească golurile.perete sau grindă cu zăbrele (model ”strut-and-tie”).4. Rigiditatea practic infinită a diafragmelor orizontale face ca deplasările elementelor verticale să fie distribuite liniar în plan. Având în vedere acest rol.4. Condi ii pentru alcătuirea planşeelor C4.1.1 La 4. În acest scop. Această proprietate a planşeului permite în acelaşi timp un control sigur al comportării de ansamblu prin intermediul calculului structural. c) C4. după caz. recomandabil în situa iile în care în planşeu sunt prevăzute goluri cu dimensiuni mari (Figura C 4. în vederea preluării încărcărilor seismice din planul său. acela de grindă .6 s-au identificat principalele roluri pe care le îndeplineşte planşeul diafragmă orizontală.5).4. C 4-7 .4. asigurându-se o interac iune eficientă a componentelor sistemului structural.b) a) Figura C 4. conectori. colectori) se vor considera for ele asociate mecanismului de plastificare (de disipare de energie). armăturile planşeelor de beton armat cu rol de corzi.4. la dimensionarea elementelor planşeului (de exemplu. este esen ial ca prin proiectarea cu un grad de asigurare superior să se evite deforma iile neliniare (plastice) în planşeu. Modelul structural al planşeului solicitat de for e aplicate în planul lui poate fi.4.

C4.4. afectând distribu ia de eforturi.2 Prevederea de la (2) are în vedere situatii de tipul celei din Figura C 4. prin lunecări între inima pere ilor şi placă. armături întinse “care colectează” for ele distribuite în masa plăcii.6.4.6 Pentru evitarea ruperii plăcii în zona intrândului trebuie prevăzute armături ca cele figurate cu linie întreruptă.Figura C 4. descărcarea planşeului la perete se face prin: compresiune directă pe capătul peretelui.4. Prevederea de la (4) are în vedere situa ia unui planşeu ca cel reprezentat în Figura C 4.7.3 şi 4.7. pentru care se prevăd conectori (armături transversale) ancora i adecvat în grosimea plăcii. Pentru reducerea valorilor for elor de contact se poate evaza placa sub forma unei centuri (Figura C 4.4. b).3. ”tasările” grinzii (planşeului) sunt diferite. a. Reazemele planşeului sunt în realitate reazeme deplasabile pentru că pere ii suferă deplasări laterale. pentru cazul unui perete structural de beton armat împreună cu zona de placă aferentă. Dacă rigidită ile pere ilor sunt inegale. C4.4. C 4-8 .4 Transmiterea for elor orizontale din planul planşeului este exemplificată în Figura C 4.4. În acest caz.5. Figura C 4.

Figura C 4.7.

C 4.4.5 Clase de importan ă şi de expunere la cutremur şi factori de importan ă C4.4.5 Fa ă de edi iile mai vechi ale codului, în care clasificarea construc iilor se făcea după importan a lor, în prezenta edi ie clasificarea se face func ie de importan a şi de efectele expunerii la ac iunea cutremurelor. Importan a construc iilor are în vedere în special func iunea clădirii, în timp ce expunerea la cutremur are în vedere în special pagubele de diferite naturi, care pot fi provocate de ac iunea cutremurelor puternice (de exemplu, prin distrugerea unor rezervoare de gaze toxice, sau pierderile de vie i omeneşti din clădirile cu mul i ocupan i). În categoria I-a sunt încadrate construc ii a căror func iune/integritate pe durata cutremurului şi după atacul seismic este obligatorie pentru desfăşurarea activită ilor esen iale în zona afectată de cutremur. În categoria a II-a sunt încadrate, în principal, construc iile care adună un număr mare de persoane, sau care adăpostesc valori importante. Până la întocmirea unor hăr i de hazard seismic pe teritoriul na ional şi dezvoltarea procedurilor de verificare a performan elor structurale la cutremure cu diferite perioade de revenire, calea cea mai simplă pentru diferen ierea asigurării clădirilor, ca importan ă şi expunere seismică, este prin intermediul amplificării for elor de proiectare cu factorii de importan ă γΙ din tabelul 4.2. C4.5 Calculul structurilor la ac iunea seismică C4.5.2 Modelarea comportării structurale C4.5.2 Configura ia regulată sau neregulată în plan si/sau în eleva ie a unei structuri influenteaza semnificativ performanta în comportare la cutremure puternice. Daca miscarile de translatie laterala ale structurii sunt clar decuplate, se poate considera un model bidimensional cu cate un grad de libertate dinamica de translatie la nivelul fiecarui planseu. Daca mişcările de transla ie şi de torsiune sunt cuplate, atunci se impune alegerea unui model tridimensional cu cel putin trei grade de libertate dinamica (doua translatii orizontale şi o rotatie în jurul unei axe verticale) pentru fiecare planşeu indeformabil în planul său.

C 4-9

Pentru cladiri cu plansee flexibile, nu sunt utilizabile modelele cu trei grade de libertate dinamica la fiecare nivel. Diferentele semnificative de rigiditate intre diferite zone ale planseului pot conduce la modificari ale distributiei fortelor seismice laterale la elementele verticale de rezistenta şi pot genera şi efecte de torsiune. Pentru includerea efectelor generate de plansee flexibile, modelul dinamic spatial trebuie sa cuprinda un numar suplimentar de puncte de concentrare a masei, respectiv de grade de libertate dinamica. Daca sunt semnificative, efectele de interac iune dintre sistemele rezisten e la for e seismice laterale şi elementele nestructurale care nu apartin acestor sisteme, spre exemplu pere ii de compartimentare, trebuie considerate în modelul structural. Dacă pere ii de compartimentare nu sunt distribuiti uniform în plan şi în eleva ie, sau participă efectiv la capacită ile de rezistenta la for e laterale, pot apare neregularitati torsionale sau neregularitati specifice etajelor flexibile. Efectele de torsiune conduc la cresteri ale eforturilor şi deformatiilor în elementele perimetrale. O configuratie neregulata pe verticala afecteaza raspunsul local la diferite cote ale structurii şi induce for e seismice diferite de cele evaluate prin metoda fortelor echivalente. Existenta unor etajele flexibile conduce la modificari ale configuratiei deformatei de ansamblu, deplasarile importante fiind localizate în zonele corespunzatoare unor reduceri bruste de rigiditate şi de rezistenta laterala. Modelul structural de calcul devine mai cuprinzator şi mai riguros daca sunt considerate, când sunt importante, efectele interactiunii teren-structura asupra raspunsului seismic. C4.5.2.1 Varia iile distribu iilor de mase si/sau de rigiditati fata de distributiile nominale considerate în calcul, precum şi posibilitatea unei componente de rotatie în jurul unei axe verticale generata de variabilitatea spatiala a miscarii terenului, pot produce efecte de torsiune. Aceste efecte pot apare, chiar şi în structurile complet simetrice "echilibrate torsional", în care pozitiile nominale ale centrului maselor şi centrului de rigiditate coincid la fiecare nivel. Pentru limitarea efectelor de torsiune şi asigurarea unor rigiditati şi capacitati de rezistenta adecvate la torsiune, se introduce excentricitatea accidentala. Aceasta excentricitate, egala cu 5% din dimensiunea clădirii perpendiculara pe direc ia ac iunii seismice, se măsoară fata de pozitia nominala a centrului maselor de la fiecare nivel. Toate excentricitatile accidentale sunt "simultan" considerate la nivelurile structurii, în aceeasi directie şi acelasi sens (pozitiv sau negativ), efectele fiind calculate static. C4.5.3 Metode de calcul structural C4.5.3.1 Codul cuprinde diferite metode pentru calculul raspunsului seismic : Metoda fortelor seismice echivalente (calcul static liniar) ; Metoda de calcul modal cu spectru de raspuns ; Metoda de calcul dinamic liniar prin integrarea directa a a ecua iilor diferentiale modale decuplate ; Metoda de calcul static neliniar incremental ("push-over") ; Metoda de calcul dinamic neliniar cu integrarea directa a ecua iilor diferentiale de miscare cuplate.

C 4-10

Codul P100-1/2011 recomanda pentru proiectarea curentă cele două metode consacrate, metoda for elor seismice echivalente asociate modului fundamental de vibra ie de translatie şi metoda de calcul modal cu spectru de răspuns, precizand condi iile în care aceste metode se pot aplica. Se indică alegerea procedeului de calcul în func ie de tipul construc iei - regulate sau neregulate în plan şi/sau în eleva ie, precum şi necesitatea reducerii factorului de comportare q în cazul structurilor neregulate. În codul P100-1/2011, metoda de calcul modal cu spectru de raspuns este metoda de referinta pentru determinarea raspunsului structurilor expuse ac iunii seismice. Acesta metoda este aplicabilă, fără limitări, clădirilor şi altor construc ii la care se referă codul. În calculul seismic spa ial, metoda de calcul modal oferă un echilibru între acurate ea rezultatelor şi costuri. Pentru aplica iile practice sunt disponibile numeroase programe de calcul pe modele structurale tridimensionale. Metodele liniare reprezintă instrumente simplificate de calcul pentru proiectarea practica, care nu conduc la un răspuns seismic efectiv elastic. În metoda fortelor seismice echivalente şi în metoda de calcul modal, eforturile se determina printr-un calcul liniar în care actiunea seismică este caracterizata prin spectrul de proiectare obtinut prin reducerea spectrului de raspuns elastic (definit pentru o valoare standard de 5% a fractiunii din amortizarea critica) cu factorul de comportare q. Deplasările laterale rezultă prin multiplicarea deplasărilor calculate liniar cu factorul de comportare q. În metoda de calcul modal cu spectru de răspuns, distribu ia for elor seismice se bazează pe proprietă ile modale, determinate în func ie de distribu iile maselor şi rigidită ilor structurale. În metoda for elor seismice echivalente, distribu ia for elor laterale se poate ob ine pe baza unor rela ii simplificate adecvate pentru structurile regulate. În metodele de calcul neliniar, eforturile şi deplasările inelastice se ob in direct. C4.5.3.2.1 Metoda fortelor seismice echivalente este varianta simplificată a metodei de calcul modal cu spectru de răspuns, în care modul propriu fundamental de transla ie este predominant în răspunsul seismic. Metoda simplificata "unimodala" este calibrata pentru a obtine efecte globale (forta tăietoare de baza, moment de rasturnare) apropiate de aceleasi efecte calculate, mai riguros, prin metoda "multimodală" cu spectru de răspuns. Efectele ac iunii seismice se determină prin calcul static liniar cu for e seismice echivalente laterale aplicate separat pe doua directii orizontale principale ale structurii. Metoda fortelor seismice echivalente este intuitiva şi simpla din punct de vedere ingineresc, fiind potrivita pentru structuri care satisfac urmatoarele conditii: (i) Perioadele proprii ale primelor moduri de vibratie de translatie corespunzatoare directiilor principale ale structurii sunt mai mici ca 1.6 s. (ii) Structura satisface criteriile de regularitate în elevatie definite în cod ( ) Din considerente practice, pentru aplicarea metodei fortelor seismice laterale, ambele conditii trebuie satisfacute pe cele doua directii principale orizontale.Dacă prima condi ie nu este satisfacută, considerarea modurilor proprii superioare este esentiala, datorita contributiei acestor moduri în raspunsul total. La structurile cu neregularită i

C 4-11

fiind localizate în zonele cu variatii bruste ale caracteristilor de inertie sau de rigiditate. efectele modurilor proprii superioare pot fi semnificative. FEMA 450.5. Relatii simplificate. Rela ia alternativă (B4) propusă pentru estimarea perioadei fundamentale a clădirilor etajate cu pere i structurali din beton armat sau zidărie include ariile efective ale sec iunilor transversale şi lungimi ale pere ilor structurali.4) pentru determinarea fortei tăietoare de baza. C4.a). C4. aproximativ 85% din masa totala a clădirii. de tipul T1 = Ct H 3 4 obtinute din considerente teoretice şi prin analize de regresie ale unor date experimentale pentru diferite tipuri de cladiri. parametru principal este perioada de control (col ) Tc. Importan a modurilor proprii superioare în raspunsul seismic depinde de proprietatile dinamice ale structurii. sunt incluse în norma europeana EN1998-1– Partea 1 şi în diferite coduri de proiectare (ASCE 7-98.9 (relatia B6) este specificată pentru evitarea unor valori exagerate ale raportului lwi / H specifice clădirilor cu dimensiuni în plan mult mai mari ca înăl imea. aproximarea formei proprii fundamentale prin configura ii simplificate nu este valabilă. Codul recomanda determinarea modurilor proprii de vibratie ale structurilor. ca şi în EN1998-1.2.0 se considera pentru cladiri parter sau parter cu un etaj. aplicarea acestor rela ii simplificate este limitată la clădiri cu înăl imi mai mici de 40 m. prin metodele dinamicii structurilor pentru rezolvarea problemei de valori şi vectori proprii.85 se considera pentru T1 ≤ TC şi clădiri cu mai mult de două etaje. În codul de proiectare P100-1:2011. λm reprezintă masa modală efectivă asociată modului propriu fundamental de vibra ie de transla ie. În rela ia (4. Valoarea λ = 1.5. O estimatie suficient de precisa a perioadei proprii fundamentale de vibratie de translatie este data de metoda energetica Rayleigh.2 For a tăietoare de bază se determină separat pe fiecare din direc iile principale orizontale pentru primul mod propriu de vibra ie de transla ie pe acea direc ie. în medie.în elevatie. Formulele aproximative includ o caracterizare generala a clădirii (sistem structural. NBC-2005. dar şi în cazul când perioada proprie de vibratie T1 > Tc. California Building Code 2002. materiale). în particular calculul perioadei şi formei proprii fundamentale de vibratie de translatie. cat şi dimensiunile globale în plan şi inaltimea totala a acesteia. Acesta valoare corespunde unei mase modale efective (asociată primului mod de vibra ie de transla ie) care este.3. pentru includerea unor moduri proprii superioare care pot fi semnificative .3. Posibilitatea estimarii perioadei fundamentale de vibra ie cu formulele simplificate din anexa B este indicata numai în calcule preliminare pentru conformarea şi predimensionarea structurii. Limita superioară 0. De aceea. În acest caz.3 Pentru fiecare din cele doua modele plane. s. în afara regimului de inaltime al clădirii. for a tăietoare de bază Fb corespunzătoare modului propriu fundamental de transla ie pe direc ia de calcul se C 4-12 . Factorul de echivalen ă modala λ = 0. dar şi de continutul de frecvente (perioade) al miscarii terenului descris de spectrul de raspuns.2. în care deplasarile laterale se calculeaza neglijind efectele torsiunii.

n fiind numarul de niveluri deasupra fundatiei sau extremitatii superioare a bazei rigide. Acest criteriu trebuie aplicat daca nu a fost posibila satisfacerea unuia din cele doua criterii de mai sus referitoare la masele modale efective. structuri cu o distributie neregulata a capacitatilor de rezistenta care conduce la posibile concentrari ale cerintelor de ductilitate. trebuie considerate toate modurile proprii care contribuie semnificativ la raspunsul total. este propor ională cu masa de nivel mi şi cu componenta formei proprii fundamentale şi pe directia gradului de libertate dinamica i de translatie orizontala. Y. la nivelele structurii. Fiecare forma proprie de vibratie include componente (deplasari şi rotatii) pe directiile gradelor de libertate dinamica. în func ie de cota de nivel zi.3. masa modala efectiva totala obtinuta prin sumarea maselor modale individuale (pentru fiecare din directiile X.distribuie pe înăl imea clădirii. de vectorul propriu (forma proprie) şi de fractiunea din amortizarea critica modala.5. Vectorul propriu fundamental se determină printr-un calcul dinamic. Z sau pentru alte directii relevante) este cel putin 90% din masa totala a structurii.3 Metoda modala cu spectru de raspuns are la baza suprapunerea raspunsurilor modale maxime asociate modurilor proprii semnificative. numarul minim de moduri proprii trebuie sa fie cel putin egal cu 3 n . Simplificarile şi aproximatiile din metoda for elor seimice echivalente sunt inadecvate în urmatoarele cazuri: structuri cu neregularitati semnificative ale caracteristilor de inertie şi de rigiditate la care miscarile de raspuns de translatie pe doua direc ii laterale ortogonale şi de torsiune sunt cuplate . În calculul modal. Se determina raspunsul maxim pentru fiecare mod propriu de vibratie semnificativ şi prin suprapunerea raspunsurilor maxime cu reguli de compunere modala se calculeaza raspunsului maxim total. este recomandata şi o analiza spatiala completa pe un model tridimensional cu cel putin trei grade de libertate dinamica la nivelul fiecarui planşeu indeformabil în planul sau: doua grade de translatie în plan orizontal şi un grad de rotatie în jurul unei axe verticale. Daca acest criteriu nu este satisfacut. forma proprie fundamentală se poate aproxima printr-o varia ie liniară crescatoare pe înăl ime. iar perioadele proprii de vibratie considerate trebuie sa depaseasca o valoare limita definita în functie de perioada de colt Tc. C 4-13 . - C4. for ă seismică echivalenta orizontala Fi aplicata în centrul maselor. Fiecare mod propriu de vibratie este caracterizat de frecventa (perioada) proprie de vibratie. La nivelul fiecărui planşeu. Pentru situatii dificile (spre exemplu: cladiri cu o contributie semnificativa a modurile de torsiune sau includerea componentei verticale a ac iunii seismice în proiectare). trebuie considerate toate modurile proprii care au masele modale efective mai mari ca 5% din masa totala a structurii. pe direc iile gradelor de libertate dinamică de transla ie orizontală. In conditiile de aplicare ale metodei fortelor seismice echivalente. Criteriul frecvent utilizat în codurile de proiectare considera un numar de moduri proprii pentru care. Chiar daca este posibil un calcul liniar independent pentru fiecare din cele doua directii ortogonale principale.

2 Raspunsul total maxim nu se poate determina prin suprapunerea directa a maximelor modale. cu relatia (4. o regula mai precisa de combinare a raspunsurilor maxime modale este CQC .3. Daca raspunsurile corespunzatoare modurilor proprii j şi k nu pot fi considerate independente. Marimile locale de raspuns (deplasari relative de nivel.05 şi 0.combinatia patratica completa: N N EE = unde ∑∑ ρ jk E Ej E Ek j =1 k =1 (C 4. Considerarea unui numar suficient de moduri proprii permite determinarea cu acuratete a raspunsului dinamic maxim local. efectul total maxim produs de actiunea seismică este estimat prin regula de combinare modala SRSS . deplasarea maxima la extremitatea superioara a cladirii) sunt mai putin sensibile ca forta tăietoare de baza la considerarea tuturor modurilor proprii semnificative.Alte marimi de raspuns (de exemplu: momentul de rasturnare la baza.02 . iar ξ j şi ξ k sunt fractiuni din Tj amortizarea critica asociate modurilor proprii j şi k.radacina patrata din suma patratelor. Daca pentru modurile proprii se considera aceeasi valoare pentru fractiunea din amortizarea critica ξ = ξ j = ξ k .3. Daca raspunsurile modale care au contributii semnificative în raspunsul total.2) Tk este raportul perioadelor proprii.12). Regula SRSS de compunere a maximelor modale este adecvata în cazul structurilor cu moduri proprii de vibratie clar separate. relatia de mai sus devine: ρ jk = 8ξ 2 r 3 2 (1 − r 2 ) 2 + 4ξ 2 r (1 + r ) 2 (C 4. pot fi considerate independente.1) EE EEk EEj efectul total maxim efectul maxim în modul propriu k de vibra ie efectul maxim în modul propriu j de vibra ie ρ jk coeficientul de corelatie dintre modurile proprii j şi k N numarul modurilor proprii considerate Coeficientii de corelatie modala se calculeaza cu urmatoarea relatie: ρ jk = unde r = 8 ξ j ξ k (ξ j + rξ k )r 3 2 2 (1 − r 2 ) 2 + 4ξ jξ k r (1 + r 2 ) + 4(ξ 2 + ξ k )r 2 j (C 4.5.8 sunt reprezentate valorile coeficientului de corelatie în functie de raportul perioadelor proprii r.3) Daca doua moduri proprii de vibratie cu aceeasi amortizare. 0. eforturi din elemente) sunt mult mai sensibile la contributiile modurilor proprii semnificative. datorita nesimultaneitatii acestor maxime. C 4-14 . pentru diferite fractiunii din amortizarea critica vascoasa modala ξ = 0. C4. în Figura C 4.10. au perioadele proprii foarte apropiate ( raportul r este apropiat de 1) şi coeficientul de corelatie modala are o valoare apropiata de 1.

Estimatiile raspunsului maxim total sunt mai precise pentru miscari seismice caracterizate de o compozitie spectrala cu banda lata de frecvente şi o durata efectiva asociata fazei puternice sensibil mai mare ca perioada fundamentala de vibratie a structurii.5 0.2 0. corelatia modala devine semnificativa cu un coeficient de corelatie 0.9 0. r Figura C 4.02 0. Regulile SRSS şi CQC sunt adecvate pentru estimarea raspunsului total maxim daca actiunea seismică pentru proiectare este reprezentata printr-un spectru neted de raspuns. compunerea modala SRSS este un caz particular al compunerii patratice complete CQC. aparand o concentrare a cerintelor de ductilitate la anumite etaje ale cladirii. se pot produce ruperi ale elementelor structurale şi pot apare eforturi suplimentare care nu au fost anticipate în proiectarea detaliata a structurii.3 0. corel.47. determinarea indirecta prin utilizarea altor marimi diferite de raspuns maxim modal fiind incorectă.05 0.6 0. Raspunsul seismic al structurii este C 4-15 .7 0. cu durate efective scurte. atat termeni patratici modali individuali. pentru ρ jk = 0 daca j ≠ k şi evident ρ jk =1 daca j = k .1 0.9 şi respectiv 1/0.4 0. De altfel.11 şi o fractiune din amortizarea critica 0. când capacită ile de rezistenta ale etajelor au o distributie neregulata pe inaltime.9 =1.8. Pentru valori ale raportului r egale cu 0. Pentru miscari seismice impulsive. Termenii modali comuni pot fi pozitivi sau negativi.5 2 Coef.5 Metoda fortelor laterale şi calculul modal conduc sistematic la rezultate neconservative.1 0. CQC este denumita combinatia patratica completa deoarece include. precizia rezultatelor este mai redusă.5. C4.1 0 0.8 0.3. Comparatiile dintre rezultate obtinute cu metoda dinamica liniara şi metoda modala cu spectru de raspuns evidentiaza acuratetea compunerii CQC pentru cazuri în care precizia rezultatelor obtinute prin compunere SRSS este afectata (subestimata) de corelatiile modale şi de termenii comuni corespunzatori. Regulile de compunere a maximelor modale SRSS şi CQC au fost dezvoltate pe baza teoriei vibratiilor aleatoare. obtinut prin medierea statistica a spectrelor de raspuns corespunzatoare unui set de accelerograme seismice. În zonele cu iregularită i unde se localizează comportarea inelastica.05 (5%). cat şi termeni modali comuni. în functie de semnele efectelor modale corespunzatoare.5 1 1. Fiecare raspuns total maxim total trebuie estimat numai prin compunerea maximelor modale ale aceluiasi tip de marime de raspuns. iar modurile proprii nu mai pot fi considerate independente.

Acurate ea rezultatelor unui calcul dinamic inelastic este sensibila la: numarul de accelerograme seismice compatibile cu amplasamentul clădirii analizate. se utilizeaza reguli de combinare fundamentate probabilistic. Calculul static neliniar incremental considera. Y. spre exemplu. Rezultatele obtinute prin calcul dinamic inelastic sunt apropiate de realitate. aceste rezultate sunt fiabile daca au fost obtinute pe baza prelucrarii statistice a raspunsurilor inelastice obtinute pentru un set de accelerograme seismice ale terenului inregistrate /simulate. cerintele de deformare inelastica tind sa se distribuie în intreaga structura. Simultaneitatea celor doua componente pe directii ortogonale în plan orizontal sau a celor 3 componente de translatie pe directii ortogonale ale miscarii terenului poate fi considerata numai în calculul raspunsului seismic spatial (liniar/neliniar) prin integrare directa a ecua iilor diferentiale de miscare pe directiile gradelor de libertate dinamica ale unui model structural tridimensional. Z sunt statistic independente. daca vibra iile structurale au amplitudini suficient de mari pentru a produce curgeri semnificative în timpul unui cutremur puternic. componentele orizontale şi componenta verticala (când este considerată) ale ac iunii seismice sunt aplicate asupra unei structuri. Ey şi Ez sunt calculate prin compunerea CQC a contribu iilor modale maxime şi componentele ac iunii seismice pe directiile X. În calculul raspunsului dinamic inelastic prin integrarea directa a ecua iilor diferentiale cuplate care descriu miscarea seismică a structurii. algoritmul de calcul neliniar. Regula de referinta pentru compunerea “spatiala” a efectelor maxime Ex.foarte sensibil la comportarea inelastica din zonele "critice". Ez produse prin aplicarea separata a fiecareia din componentele ac iunii seismice este radacina patrata din suma patratelor (SRSS) : E = Ex 2 + E y 2 + Ez 2 (C 4. precum şi la detalierea acestor zone. Procedeul are o serie de limitari şi nu poate fi aplicat. Deoarece valorile maxime ale efectelor produse de componentele ac iunii seismice nu sunt simultane. Ey. obtinindu-se o "dispersie" a disiparii de energie şi degradarilor posibile. distributii neregulate de capacitati de rezistenta. capacită ile de rezistenta ale diferitelor componente structurale sunt tratate adecvat. pentru estimarea efectului maxim E produs prin aplicarea simultana a celor trei componente ale ac iunii seismice.3. limitele practice de modelarea efectelor de interactiune intre elementele cu comportare inelastica.5. în plus. atunci E reprezintă o estimatie a efectului maxim produs C 4-16 . structurilor de cladiri inalte (flexibile) cu perioade fundamentale de vibratie foarte lungi.6 Datorită naturii multidirectionale a miscarii terenului. În structurile regulate. selectate şi calibrate corespunzator.4) Daca fiecare din efectele Ex. cu acurate e. legea constitutiva care descrie comportarea histeretica a componentelor structurale C4.

30 E Edz Cand cei trei termeni au acelasi semn.30 E Edy ”+” 0. Conditiile şi modelul de calcul sunt asemanatoare cu cele specificate de norma europeana ENV 1–Eurocode 8. implicând un model partial care descrie aspectele importante ale raspunsului seismic pe directie verticala. raspunsul dinamic la componenta verticala are un caracter local. În general. fiind determinate de rigiditati axiale mari ale elementelor structurale verticale.5. în EN1998-1:2004.30 E Edx ”+” E Edy ”+” 0. elemente alcatuite din beton precomprimat. Codul accepta ca regula de compunere alternativa. pentru cladirile regulate în plan. iar amplificarile spectrale de raspuns verticale corespunzatoare acestor perioade sunt. dar şi în calculul static liniar cu for e seismice echivalente sau în calculul static neliniar incremental (“pushover”). deoarece: efectele sale pot fi acoperite prin proiectare la incarcari permanente şi utile . elemente orizontale care suporta unul sau mai multi stalpi în puncte de rezemare indirectă. dar şi elemente sau C 4-17 . componenta verticală a ac iunii seismice se poate neglija. cu anumite exceptii. (C 4. nu numai în conditiile aplicarii metodei modale cu spectre de raspuns şi compunerii CQC unidirectionale pentru contributiile modale maxime. valoarea 0.5) C4. independenta de orientarea axelor orizontale X şi Y.30 E Edy ”+” E Edz 0.30 E Edx ”+” 0. componenta ac iunii seismice aplicata pe o directie nu produce efecte semnificative în sistemul rezistent situat pe directia ortogonala.prin aplicarea simultana a celor trei componente ale ac iunii seismice. Din acest motiv. independente pe doua directii orizontale principale. SRSS este regula de referinta pentru combinatia spatiala de efecte.275 corespunde celei mai bune aproximatii liniare în medie a combinatiei SRSS. La structurile regulate în plan. ( ) În cazurile detaliate de conditia (2b). nu este necesară combina ia spatială a efectelor produse de cele doua componente orizontale ale ac iunii seismice.3 conduce la valori subestimate sau supraestimate cu cel mult 10%.25g cladirea şi componentele structurale se inscriu în urmatoarele categorii: (0) clădirea are bază izolată seismic (b) elemente orizontale sau aproape orizontale cu deschideri de cel putin 20 m console cu lungimi mai mari ca 5m. combinatia liniara procentuala: E Edx ”+” 0.30 E Edz 0.2 Codul P100-1/2011 considera componenta verticala a ac iunii seismice numai când efectele sale sunt semnificative.3. perioadele proprii de vibratie de translatie pe directia verticala ale ansamblului structural sunt foarte scurte. Rotunjirea acestei valori la 0. cu sisteme independente alcatuite din pereti structurali sau din contravantuiri verticale. Spre exemplu.6. Modelul partial include elementele orizontale pentru care se considera actiunea componentei verticale. când urmatoarele conditii sunt satisfacute: (1) (2) (a) valoarea de varf a acceleratiei verticale depaseste 0. cu sisteme rezistente la for e laterale. componenta verticală este considerata în calcul.

Rezisten a sec iunilor corespunde. - In cazurile in care este necesar un control mai sigur al proprietatilor de ductilitate de ductilitate acestea se verifica explicit prin calcul. rezultă rezisten a laterală necesară. reprezentată schematic în Figura C 4. Condi ia de rezisten ă a structurii implică atunci verificarea rela iei (4.9 Figura C 4.substructuri care constituie reazeme pentru aceste elemente. pentru solicitarea de încovoiere cu for a axială pentru elemente de beton armat stadiul ultim este cel corespunzător atingerii deforma iei ultime în betonul comprimat sau în armătura cea mai întinsă. C 4-18 . este confirmată de numeroase studii şi a fundamentat aşa numita “regulă a deplasării egale” Odată fixată capacitatea de deformare în domeniul neliniar (ductilitatea caracterizată de raportul du /dy). În felul acesta valorile eforturilor sec ionale de proiectare (cerin a de rezisten ă) sunt fixate.6. Acesta este definit de „echilibrul” dintre cele două proprietă i esen iale ale structurii. De exemplu. stadiului ultim de solicitare a sec iunilor.23) exprimată în termeni de rezisten ă (încovoiere cu for ă axială. for ă tăietoare) pentru toate elementele structurii. mărimea sec iunii de beton raportată la for a axială şi for a tăietoare. armarea longitudinală şi transversală în cazul elementelor de beton armat) asigură implicit o anumită ductilitate pentru sistemul structural. distribu ia eforturilor în beton şi armături deducându-se în consecin ă.6. enun ată de Newmark şi Hall pentru domeniul structurilor cu perioada de vibra ie mai mare decât perioada predominantă a spectrului de răspuns în accelera ii. atunci când se efectuează proiectarea la starea limită de rezisten ă. elementele adiacente (din deschideri adiacente) putind fi considerate prin rigiditatile lor. C4. rezisten a şi ductilitatea. Această reprezentare admite ipoteza că cerin a de deplasare în răspunsul seismic elastic mărgineşte superior cerin a de deplasare în răspunsul neliniar.9.2 Starea limită ultimă C4.6 Verificarea siguran ei C 4. Această ipoteză. corelat cu ductilitatea poten ială a structurii. for ele seismice de proiectare se stabilesc pe baza unui coeficient de reducere q.2 Concep ia modernă a proiectării seismice are în vedere un răspuns seismic neliniar al structurii. Codurile de proiectare moderne se bazează pe urmatoarea filozofie: alcătuirea elementelor (de exemplu.

2011 amplificatorul era η = 1 / (1 − N N cr ) . valorile for elor tăietoare de proiectare din grinzi corespund dezvoltării articula iilor plastice la extremită i sub momentele capabile.6. Ncr este forta de fambaj Euler. C4. Metodele de calcul neliniar se aplică unor structuri cu alcătuire cunoscută. Valorile de proiectare ale for elor se deduc din echilibrul la limită pe mecanismul poten ial de disipare de energie. ceea ce permite ca verificarea siguran ei exprimată de condi ia (4.24) şi întreaga procedură de evaluare a efectelor de ordinul 2 preluată din codurile americane au fost fundamentate prin studii speciale având acest obiectiv. cu excep ia faptului că parametrul este diferit. C4. în cazul aplicării calculului neliniar aceasta înseamnă verificarea deforma iilor elementelor (rotiri plastice. Figura C 4. în locul amplificatorului 1/(1-θ).C4.2 (2)…(5) Rela ia (4. C 4-19 . De exemplu. Pentru o structură etajată de clădire. datorată acestui efect.6. de exemplu. în standardul românesc înlocuit de SR EN 1992-1:2004 de la 1. unor structuri proiectate cu metodologia indicată la (1).24) să se facă în termeni de deforma ie. respectiv.2. Astfel. Astfel. mecanismul plastic cinematic trebuie să aibă articula iile plastice distribuite în întreaga structură pentru ca cerin ele de rotire plastice sa fie minime. acest mecanism presupune formarea articula iilor plastice la extremită ile grinzilor şi la baza stâlpilor. Expresia (4. La aceste structuri se cunoaşte deci rezisten a elementelor şi a ansamblului.2 (6) Procedura prezentată mai sus corespunde fazei de proiectare a structurilor.6.10).22) exprimă condi ia de limitare a efectelor de ordinul 2 prin limitarea raportului dintre valorile aproximative ale sporului de moment în stâlpi. a momentului de etaj (Figura C 4. stabilit prin aşa numita formulă a lui Perry.10.3 În această sec iune se prezintă condi iile generale pe care trebuie să le îndeplinească un mecanism de disipare de energie favorabil. Metodologia este similară cu cea prevăzută în STAS 10107/0-90 pentru stâlpii flexibili de beton armat. De exemplu. deplasări relative de nivel).01. determinat pe baza echilibrului în pozi ia deformată a structurii şi. cu cerin ele corespunzătoare stării limită considerate. În cazul ruperilor de tip fragil. verificarea nu se poate face decât în termeni de for ă. cum este cea prin for ă tăietoare.

foarte probabila. cu caracter acoperitor. Altfel spus. mobilizarea rigidită ii la torsiune a cutiei infrastructurii sau contribu ia împingerii pasive şi a frecării pe pere ii perimetrali ai subsolurilor.5 Starea limită ultimă se raportează la un stadiu de solicitare al construc iei care prezintă o marjă de siguran ă suficientă fa ă de stadiul în care vie ile oamenilor pot fi puse în pericol. deforma ii neliniare relativ mici ale nodurilor pot duce la dublarea deplasărilor laterale. Alte aspecte ale proiectării funda iilor se discută la 5. ia în considerare anumite componente ale mecanismului de rezisten ă ignorate în modelul de calcul. zonele cu deforma ii plastice trebuie astfel alcătuite încât să posede o ductilitate foarte înaltă.25) rezultă dintr-o asemenea abordare. cum ar fi. verificările se fac numai în termeni de deplasare.5 Concep ia de proiectare seismică curentă are în vedere dezvoltarea deforma iilor plastice în suprastructură. ca in armaturile din zonele plastice sa se dezvolte eforturi unitare decat limiae de curgere a minimă specificată. Din punct de vedere practic. Pentru ca mecanismul dorit de disipare de energie să poată fi realizat este esen ial ca legăturile între elementele structurale (de exemplu. prin evaluarea la nivelul maxim probabil a eforturilor aplicate efectiv de suprastructură elementelor infrastructurii şi funda iilor. considerarea sec iunii efective de armătură longitudinală în stâlpi şi pere i. parametrul cel mai semnificativ pentru calitatea răspunsului seismic este deplasarea laterală. În versiunile mai vechi ale codurilor de proiectare se prevedeau verificări ale deplasărilor laterale numai pentru starea limită de serviciu. încărcările aplicate de suprastructură bazei sale corespund mecanismului structural de disipare de energie. se poate renun a la verificarea explicită a deplasărilor. Expresia (4. C4. cu deforma iile plastice concentrate în stâlpii unui singur nivel este cu totul indezirabil. Realizarea în practică a acestui concept se face. Obiectivele explicite prezentate la (1) exprimă această concep ie. impunerea mecanismului de disipare a energiei seismice se realizează prin proiectarea adecvată a rezisten ei elementelor . decât cea strict necesară rezultată din calcul. de exemplu. elementelor cărora se doreşte să li se impună o comportare elastică li se asigură prin dimensionare o rezisten ă suficient sporită fa ă de cea rezultată strict din echilibrul mecanismului structural sub sistemul for elor de proiectare. nodurile structurilor în cadre) şi planşee să rămână solicitate în domeniul elastic de comportare. C4. inclusiv cu considerarea unor efecte de suprarezisten ă. aşa cum s-a aratat în sec iunea precedentă. În cazul unei structuri etajate de beton armat.Un mecanism de etaj. în majoritatea cazurilor. si considerand. Valoarea γRd = 1. Aşa cum este astăzi larg recunoscut.2. în situa iile în care cerin ele de deplasare impuse de cutremur sunt suficient de mici şi ele se încadrează cu uşurin ă în limitele admise. si posibilitatea.6. adică a bazei construc iilor. Potrivit acestei metode. cu men inerea infrastructurii şi funda iilor. Pe de altă parte. deforma iile structurii pot creşte excesiv şi necontrolat. Din acest motiv. mai mare. în domeniul elastic de comportare.5. pe lângă verificările de rezisten ă şi măsurile de alcătuire pentru asigurarea ductilită ii elementelor structurale. din cazul infrastructurilor şi a unor sisteme de fundare comune elementelor verticale.6. În caz contrar. P100-1: 2011 a introdus şi obligativitatea verificării deplasărilor la SLU. aceasta ar implica. Este de observat că în cazul aplicării metodelor de calcul neliniar. De exemplu. Din ra iuni de simplificare a proiectării.8. Deplasarile structurale sunt foarte mari în acest caz şi pot pune în pericol stabilitatea construc iei. De C 4-20 .metoda ierarhizării capacită ii de rezisten ă. de exemplu.2.

2. din acest motiv. de tipul cadrelor etajate. Sinteza pune în eviden ă elementele esen iale ale proiectării seismice bazate pe calculul structural elastic. metoda „avansata” de proiectare. cerin ele de deplasari calculate cu: Sd = (T/2π)2Sa (C 4.2(1) Starea limită de serviciu are în vedere satisfacerea exigen ei de limitare a degradarilor.6. În noua edi ie s-a introdus o condi ie distinctă pentru verificarea rigidită ilor laterale la construc iile cu componente nestructurale ancorate de structură.7(4) Noua edi ie a Codului de proiectare seismică prevede pentru lă imea necesară a rostului seismic o valoare mai mică decât în edi ia precedentă. pentru clădiri relativ flexibile. Această modificare este justificată pentru că probabilitatea ca cele două clădiri vecine să înregistreze deplasările maxime. În timp ce în primul caz. de regulă. dar care nu stânjenesc deforma iile elemenelor structurale.7 Sinteza metodelor de proiectare C4. Bibliografie: ATC (1996). numai verificări ale deplasărilor relative de nivel asociate ac iunii unor cutremure mai frecvente decât cele considerate pentru verificările SLU. Până când vor fi disponibile harta de hazard seismic şi cea a unor spectre de răspuns asociate cutremurului asociat SLS. în limitele admise datorită coeficientul de amplificare mic. este extrem de mică. În comentariile la Anexa E se discută alte aspecte de concep ie şi de detaliu referitoare la verificările structurilor la deplasările laterale.27) este similară ca structură cu rela iile pentru stabilirea efectelor maxime ale ac iunii în răspunsul modal cu aşa numita regulă (statistică) a rădăcinii pătrate din suma pătratelor răspunsurilor modale maxime. cerin ele şi capacită ile se determină direct. Report ATC 40.29) sunt identice cu cele prevăzute în EC 8. Rela ia (4.6. care se apropie cel mai mult de cel efectiv. în cel de-al doilea caz.metoda curenta de proiectare. respectiv neliniar. CEN (2004).28) și (4. în acelaşi moment de timp. caracterizate de perioade predominante scurte.6) se încadrează. C4. pe baza răspunsului seismic neliniar calculat. Verificările cu rela iile (4.exemplu. Redwood City. corespunzător domeniului specific din spectrul de răspuns pe amplasament. CA. seismic actions and rules for buildings.3. în cazul cutremurelor din Banat. C 4-21 .7 În actuala versiune a codului s-a preluat tabelul cu sinteza metodelor de proiectare la ac iuni seismice din P100/1992. SLS prevede. EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1: General rules. impunerea mecanismului de plastificare urmărit se realizează prin ierarhizarea rezisten elor elementelor. C4. Bruxelles. cerin ele de deplasare se stabilesc aproximativ ca o frac iune din deplasarea laterală calculată la SLU pentru cutremurul de proiectare. Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. în sensuri diferite. C4. 250 pp.

Anagnostoupoulos. (1989).1: Cod de proiectare a construc iilor cu pere i structurali de beton armat. Earthq. 2002. P. 12th World Conference on Earthquake Engineering. şi Hall. 2001 Clough. 1-2. M. Balkema Rotterdam. R. Paper No. 11th European Conference on Earthquake Engineering. vol.. M. and Fischinger.E. CA. Paper No. John Willey and Sons.. Anagnostoupoulos. A. N. Vancouver . Torsional effects and regularity conditions în RC buildings. 12th European Conference on Earthquake Engineering.N. Anagnostoupoulos.1997 Fardis M. Avramidis I. 1984 Mazzolani F. 2025 Fardis M. Dinamica structurilor şi inginerie seismică. Canada. coordonatori. 2002. 1993 Cosenza.. August 1-6. K.845 Ifrim M. agrozootehnice şi industriale.. London .. Southampton. 2551 Der Kiureghian. 2004. N2 – A method for non-linear seismic analysis of RC buildings.. McGraw-Hill. 2003 Fardis. 1996 C 4-22 . Paper No.A.. Editura Orizonturi Universitare. Theory and Design of Seismic Resistant Steel Frames. E. Tokyo. A nonlinear analysis method for performance-based seismic design. S. Code Deveopments în Earthquake Engineering. Paris . 1997 Anastassiadis. S. M. S.E. Draft no.N. Prentice Hall. Bucureşti.Dynamics of Structures. V. Fajfar.. of the 9th WCEE. London . Dynamics of Structures. 2000. Newmark.A Handbook. Piluso V. Bucureşti.J.Fajfar. p. no. Athanatopoulou. W.W. în Computer Analysis and Design of Earthquake Resistant Structures. Critical Comments on Eurocode 8 Sections 3 and 4. Timişoara. Computational Mechanics Publications. (2000). Construc ii amplasate în zone cu mişcări seismice puternice. A Handbook.. Ministerul Lucrărilor Publice (1992). Editors Beskos D.095 Chopra A. (1982). în Computer Analysis and Design of Earthquake Resistant Structures. M. K.N. 16(8). New Zeeland. Computational Mechanics Publications. K. Athanatopoulou.J. Chapter 9.. A.. Paper No. Paper No. Chapter 8. E&FN Spon. Berkeley. Proc. 1992. P. Buildings. Auckland .1/2000.. Earthquake Engineering and Structural Dynamics.Vol. Southampton. 1998. Earthquake spectra and design. Reinforced concrete structures. 151 p.E.095 Anastassiadis. Spectra.1981 Dubină D. A Response Spectrum Method for Random Vibration Analysis of MDOF Systems. Buletinul Construc iilor. A. Current developments and future prospects of the European Code for seismic design and rehabilitation of Buildings: Eurocode 8. Critical Comments on Eurocode 8 Parts 1-1 and 1-2. USA. 13th World Conference on Earthquake Engineering.419-435. Realfonzo.. Editors Beskos D. Ministerul Lucrărilor Publice (2006). INCERC Bucureşti. P100/92: Normativ pentru proiectarea antiseismică a construc iilor de locuin e. Avramidis I.A. Lungu D.A . 111-116. Earthquake Engineering Research Institute. G.. R.. Penzien.Second Edition. Manfredi. EDP.9. 12th European Conference on Earthquake Engineering. CR 2 – 1 – 1.

Seismic Design of Concrete and Masonry Buildings. Three–Dimensional Static and Dynamic Analysis of Structures. (1992). Volume 2.E. T.. Computers and Structures Inc. California Code of Regulation. T.L..J.1981 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construc iilor de locuin e social-culturale.Vol. ASCE. C 4-23 . California. New York. 2000 ASCE 7-98. Editor Katayama. D.Saito. Seismic Actions and Rules for Buildings. (FEMA 450).NUREG Commision. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing Fragile Buildings. 2003 Edition. T. USA. 2000 Draft Regulatory Guide DG-1127 . M. Humar.. Vol. Canadian Journal of Civ. Buiding Seismic Safety Council Paulay. 338-359. John Willey and Sons. Suplement 2000. M. A Replacement for the SRSS Method în Seismic Analysis. Part 2 Commentary. December 2004 Regulations for Seimic Design – A World List. Paris.. T. agrozootehnice şi industriale P100-92.. 2003 Wilson E. Methodology for the calibration of the seismic forces. vol. based on 1997 Uniform Building Code . şi Priestley. Lungu & T. Engn. US. Buiding Seismic Safety Council NEHRP Recommended Provisions for Seismic Regulations for New Buildings and other Structures. 1992 Penelis G. A. Seismic Design of Reinforced Concrete and Masonry Buildings. Eds. J. 2002 ASCE 4-98.J. T. M.. ICBO. Bucureşti. Part 1 Provisions. Berkeley. February 2005 NEHRP Recommended Provisions for Seismic Regulations for New Buildings and other Structures. (2001).. International Association for Earthquake Engineering . Der Kiureghian A. Towards displacement-based methods in Romanian seismic design code. 2003 Edition.L. Postelnicu. Combining Modal Responses and Spatial Components în Seismic Response Analysis.J. Part 1: General Rules.Paulay. (1998). 169-142. John Willley& Sons. (FEMA 450 ) . London. Postelnicu..ASCE.P. pp. Dynamic Analysis of Buildings for Earthquake Resistantdesign. John Wiley & Sons Inc.. Bayo. Eurocode 8: Design of Structures for Earthquake resistance. D. 2002 Wilson E. Minimum Design Loads for Buildings and Other Structures. Buletinul Construc iilor.9..N. E&FN Spoon.2. 11th European Conference on Earthquake Engineering. Earthquake Resistant Concrete Structures.30. Kappos. CEN Brussels . şi Zamfirescu. 2004. Seismic Analysis of Safety Related Nuclear Structures and Commentary. D.187-194. şi Zamfirescu.N. 1997 Saatcioglu. Earthquake Engineering and Structural Dynamics. E. 744 p. Priestley. 2000 2001 California Building Code. 1992 Comite Europeen de Normalisation. EN 1998-1 .

C 4-24 .

pentru echilibrarea structurii din punct de vedere al rigidită ii se recomandă plasarea unor pere i pe contur.1.2. din acest motiv. Generalită i C5. preluată de cele două subsisteme structurale. o structură cu moduri cuplate. sau ca incursiunile la atacul cutremurului de proiectare. sistemele cu elemente rigide concentrate într-o zonă cu dimensiuni relativ reduse. făcând dificil controlul comportării structurii. se exprimă prin frac iunea din for a tăietoare de bază in combinatia seismica de incarcari. respectiv a cadrelor. în rezisten a ansamblului structural. cu ponderi apropiate. b) C 5-1 . şi aceeaşi structură îmbunătă ită prin sporirea rigită ii elementelor de pe contur (b). Astfel de structuri sunt. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUC IILOR DE BETON C 5. Majoritatea lor corespund semnifica iilor termenilor utiliza i în prezent şi în ara noastră. a) Figura C 5. cu amplificări periculoase ale deplasărilor elementelor dispuse periferic. nerecomandate. De exemplu. li se atribuie prevederi de proiectare speciale. în principiu. de exemplu.1se prezintă. Eficien a acestor interven ii se poate verifica printr-un efect de decuplare a vibra iilor de transla ie de cele de răsucire de ansamblu. (c) Structurile flexibile la torsiune prezintă un răspuns seismic nefavorabil şi. şi cu elemente mult mai flexibile în restul construc iei.C 5. În acest fel se eviden iază faptul că aceste zone sunt cele mai solicitate.1 Defini iile de la acestă sec iune au fost preluate practic nemodificate din SR EN 1998-1. În acest scop. (b) Propor ia referitoare la contribu ia pere ilor structurali. în locul denumirii de zonă „disipativă”. rotiri de torsiune foarte importante. dispuşi în pozi ie avantajoasă. Aceste sisteme prezintă. în domeniul postelastic de deformare. În Figura C 5. situată spre mijlocul clădirii. Calculul modal al structurii eviden iază în asemenea cazuri moduri de bază (primele moduri) preponderent de torsiune sau care cuplează vibra iile de transla ie cu vibra ii de torsiune. pentru motivul că în aplicarea metodei de proiectare a ierarhizării capacită ii de rezisten ă a elementelor structurale există posibilitatea ca în aceaste zone să nu se formeze articula ii plastice. sensibilă la răsucire (a). extremită ile stâlpilor la structurile în cadre proiectate pentru clasa DCH. de regulă. sau mărirea rigidită ii cadrelor perimetrale. de exemplu. să fie slabe.1. Asemenea moduri de comportare sunt. cel mai eficient prin sporirea dimensiunilor (înăl imii) grinzilor. Sunt necesare câteva precizări: (a) S-a preferat denumirea mai conven ională de zonă „critică”.

(d) Sistemele de tip pendul inversat reprezintă structuri lipsite de redundan ă. de această dată pentru compensarea lipsei de redundan ă. nu se încadrează în această categorie cadrele cu un singur nivel. răspunsul seismic este mai greu controlabil. lucrând individual. ca urmare a variabilită ii rezisten elor materialelor. Dacă stâlpii au încărcări axiale relativ mici. C 5-2 . Figura C 5. În structuri ingineresti.2. Pe această bază. În asemenea cazuri este necesară sporirea gradului de asigurare prin sporirea for elor seismice de proiectare. sistemul în ansamblu poate eviden ia o anumită suprarezisten ă. singurul element al structurii.2. Acest “echilibru” între rezisten ă şi ductilitate (exprimata prin raportul intre deplasarea ultima si cea de la initierea curgerii) este reprezentat schematic în Figura C 5. Şi în aceste situa ii este necesară sporirea siguran ei prin mărirea for elor de calcul. cum sunt castelele de apă. disiparea de energie are loc. şi invers. structurile halelor care respectă condi iile notei de la sfârşitul sec iunii nu sunt penalizate prin sporirea for elor seismice de calcul (vezi 5. stâlpii intrând succesiv (nu simultan) în domeniul plastic de deformare. aceasta poate fi mai pu in rezistentă decât o construc ie cu o ductilitate capabilă mai mică. respectiv de rezerve structurale.2. indiferent de mărimea eforturilor unitare de compresiune din stâlpi. cu atât cerin a de ductilitate este mai mică.2 (1)-(3) Răspunsul seismic al unei structuri este dependent de rela ia dintre doi factori majori: rezisten a şi ductilitatea. turnurile de televiziune. de regulă. Cu cât structura este mai puternică. similară cu cea a elementelor încovoiate dublu armate. cu rigle legate de stâlpi prin noduri rigide. dacă structura este înzestrată cu o ductilitate substan ială.2. Dacă legăturile acoperişului de stâlpi sunt articulate.2. unde comportarea structurilor se aproximează prin rela ii ideal elasto-plastice.2) şi nu se încadrează în sistemul de tip pendul inversat. Cu toată lipsa aparentă de redundan ă. ( ) În cazul halelor parter. numai în zona de la baza trunchiului. De asemenea. situa ia structurii în ansamblu este mai bună decât în cazul unei structuri realizate din elemente neconectate. Principii de proiectare C5. care este mobilizată la ac iunea cutremurului. coşurile de fum. dacă planşeul de acoperiş realizează rolul de diafragmă legând capetele stâlpilor.În caz că măsurile de echilibrare ale rigidă ii sistemului nu sunt posibile. stâlpii lucrează pe o schemă de consolă. De asemenea. atunci ei posedă o ductilitate substan ială. C 5.

Pentru construc iile curente. ca urmare a dimensiunilor impuse pe alte criterii decât cele structurale.1 În această sec iune sunt identificate tipurile de structuri pentru clădiri.2. P100 recomandă alegerea DCL numai pentru regiunile cu seismicitate joasă pentru că structurile astfel proiectate pot să nu aibe o margine de siguran ă suficientă fata de cutremure mai puternice decât cel de proiectare. din acest motiv.5. cu sau fără for ă axială.2.5. DCM. rezisten a la încovoiere. codurile de proiectare au în vedere un răspuns seismic în care să nu se impună structurilor deplasări mai mari decât cele corespunzătoare unor factori de ductilitate de 4 .2. 1.1 (4) P100-1:2011 admite proiectarea structurilor numai pe considerente de rezisten ă. Până la această limită comportarea ductilă este preferabilă unui răspuns mai pu in ductil. sau medii.1. în timp ce ductilitatea depinde în special de armarea transversală în zonele critice (disipative). însă. În principiu.(3) For a seismică de proiectare poate fi redusă în raport cu valoarea for ei în răspunsul seismic elastic datorită: . proiectarea la DCM poate constitui o op iune şi pentru regiunile seismice cu seismicitate mai înaltă. apare necesitatea optării între proiectarea în condi iile clasei de ductilitate înaltă. inclusiv. C5.Rela ia între rezisten ă şi ductilitate are corespondent în alcătuirea sec iunilor elementelor structurale. C 5-3 . alegând capacită i de rezisten ă mai mari şi ductilită i capabile mai mici.2 (1). pentru a evita degradările structurale şi deforma iile remanente prea mari.2. În zonele cu seismicitate slabă. Definirea lor a fost facută la 5.. Proiectarea la DCM este mai simplă şi poate conferi o comportare mai bună pentru cutremure moderate. În aceste condi ii nu trebuie să se prevadă măsuri de ductilizare (clasa de ductilitate joasă DCL). clasa de ductilitate pot fi reduse. DCH oferă o siguran ă superioară clasei DCM în ceea ce priveşte prăbuşirea la ac iuni seismice mai puternice decât cea de proiectare. la aceste construc ii măsurile de ductilizare şi. este de aşteptat ca o ductilitate mare să nu fie mobilizată integral şi. sau la construc ii cu capacitate de rezisten ă mare. C5. DCH. este dependentă de armăturile longitudinale. Factorul de comportare supraunitar. Proiectarea pentru clasa DCM corespunde acestor condi ii. Din acest motiv.rezervelor de rezisten ă pe care structura le capătă ca urmare a metologiei de proiectare.2. dacă şi for ele de proiectare sunt suficient de mari pentru a se ob ine un răspuns seismic practic elastic. mai ales în zonele seismice cu valori ag mari. ia în considerare suprarezisten a structurii datorata in special diferen ei între valorile de proiectare şi cele efective ale rezistentelor de proiectare. La structuri de beton armat.dezvoltării unor deforma ii postelastice consistente (ductilitatea) . în principiu. sau invers. proiectarea la DCM este întotdeauna de preferat în zone seismice cu seismicitate foarte înaltă. Proiectantul.5. adică aşa numitei suprarezisten e a structurii. C. În contextul aplicării codului de proiectare. poate opta pentru solu ii diferite. Un asemenea răpuns se ob ine proiectând clădirea pentru clasa DCH.

Figura C 5.3.

Suprarezisten a are trei surse principale (Figura C 5.3): (i) Suprarezisten a rezultată din faptul că rezisten ele efective ale materialelor (după caz, beton, o el, zidărie) sunt în realitate mai mari decât rezisten ele de proiectare, care sunt rezisten ele minime probabile. (ii) Suprarezisten a rezultată din modul concret în care se realizează proiectarea elementelor. Astfel, la o clădire etajată, de cele mai multe ori sec iunile stâlpilor şi pere ilor sunt men inute constante pe toată înăl imea clădirii, deşi eforturile scad de la bază către vârful acesteia. De asemenea, dimensiunile minime constructive, sau procentele minime de armare, sunt de multe ori superioare dimensiunilor rezultate efectiv din calcul, iar la alcătuirea sec iunilor, în marea majoritate a cazurilor, rotunjirea sec iunilor necesare se face în plus. (iii) Suprarezisten a de sistem, rezultată din faptul că articula iile plastice nu se formează simultan, ci pe masură ce for ele orizontale cresc, astfel încât curba for ă deplasare a structurii nu prezintă un palier orizontal, ci este ascendentă după apari ia primei plastificări. Aceasta este manifestarea redundan ei structurale. ( ) Reprezentarea din Figura C 5.3este una schematică pentru că influen a celor 3 surse de suprarezisten ă se manifestă împreună la orice nivel de solicitare. În normele româneşti, separarea factorului de reducere datorat ductilită ii de cel datorat suprarezisten ei apare pentru prima oară în P100-1:2004, procedura fiind similară cu cea din Eurocod. În tabelul 5.1 factorul de reducere apare sub forma produsului qµqsr dintre cei doi factori par iali, fără ca aceste nota ii să apară explicit. Fractiunea din factorul de comportare care ia ia in considerare ductilitatea potentiala a structurii si efectele de supraezistenta identificate la (i) si (ii) ia valori între 5 şi 2, func ie de ductilitatea poten ială a sistemului şi de clasa de ductilitate aleasă. Aceasta este separata de fractiunea αu/α1 care reprezintă raportul dintre for a înregistrată de structură în momentul ultim şi for a corespunzătoare ini ierii curgerii (altfel spus, formării primei articula ii plastice). Factorul αu/α1 ≥ 1 exprimă astfel, formal, numai suprarezisten a de sistem, fiind cu atât mai mare cu cât este mai redundantă structura.

C 5-4

La clădirile din clasa DCL se presupune că suprarezisten a materialelor şi a elementelor corespunde, asa cums-a aratat, unui factor de comportare q = 1,5. De asemenea, se presupune, că aceasta valoare este deja inclusa în valorile din tabelul 5.1 pentru clădirile din DCM şi DCH. α1 poate fi considerat ca factor multiplicativ pentru efectele ac iunii seismice din calculul elastic pentru ac iunea seismică de proiectare. Valoarea sa poate fi calculată ca valoarea cea mai mică, de la toate capetele elementelor de structură, a raportului M Rd − M V ,unde MRd este valoarea de proiectare a capacită ii momentului la capătul M E − MV elementului, iar ME şi MV sunt momentele încovoietoare din seism şi, respectiv, încărcări gravita ionale incluse în combina ia de încărcări a situa iei de proiectare seismică. Valoarea lui αu poate fi calculată ca raportul dintre for a tăietoare de bază din dezvoltarea unui mecanism complet plastic conform unei analize pushover (calcul „biografic” static neliniar) şi for a tăietoare de bază datorată ac iunii seismice de proiectare (Figura C 5.2). For ele gravita ionale considerate că ac ionează simultan cu ac iunea seismică trebuie men inute constante în analiza pushover, în timp ce for ele laterale cresc. Pentru consecven ă, la calcularea lui α1, în analiza pushover capacită ile de moment ale capetelor elementului trebuie să ia valorile de proiectare MRd. Dacă sunt folosite valorile medii ale capacită ilor de moment, cum se obişnuieşte în analiza pushover, aceleaşi valori vor fi folosite şi pentru calculul lui α1.
Vb Vb for a tăietoare de bază Vbd for a tăietoare de proiectare αuVdb

αyVdb Vdb

Curba for ă-depasare rezultată dintr-un calcul ”pushover”

d Figura C 5.4.

În faza ini ială a proiectării nu se cunoaşte alcătuirea (armarea) structurii astfel încât procedeul descris mai sus poate fi aplicat pentru verificări ale comportării structurale. În proiectarea curentă se folosesc valorile propuse în Cod, care sunt definitivate în func ie de numărul nivelurilor şi deschiderilor construc iei, cu alte cuvinte de gradul de nedeterminare statică (redundan a) a construc iei. Tabelul 5.1 cu valorile maxime ale factorului de comportare q prezintă două noută i fa ă de precedenta edi ie a codului. (i) Valori distincte pentru clasa DCL Valoarea q = 2 > 1,5, propusă pentru structurile parter cu νd ≤ 0,4, are în vedere ductilitatea „naturală”, fără măsuri de confinare a elementelor de beton armat cu for e de compresiune relativ mici. C 5-5

(ii) Includerea în componen a factorului kw din componen a factorului de comportare pentru structurile cu pere i. ( ) C.5.2.2.2(4)(5) O serie de construc ii relativ frecvente în prezent, cum sunt parcajele şi tribunele stadioanelor, pot include pere i scur i cu ductilitatea poten ială inferioară pere ilor lungi din construc iile de tip obişnuit. Factorul subunitar kw este identic cu cel prevăzut în EC8, în care valorile acestuia depind de raportul între înăl imea şi lungimea pere ilor. C.5.2.2.2 (6) Aşa cum s-a arătat la 4.4.3.3, penalizarea structurilor neregulate prin mărirea for elor seismice de proiectare se face prin intermediul factorilor de reducere (vezi şi 5.2.2.2). Invers, în cazul unor structuri care respectă toate regulile de conformare corectă, se aplică o “bonifica ie” prin sporirea cu 20% a factorului de reducere. C.5.2.2.2(8) Proiectarea seismică actuală dispune de instrumente performante de control al răspunsului seismic, cum sunt metodele de calcul static şi dinamic neliniar. Acestea permit verificarea explicită a condi iei Cerin a seismică < Capacitate seismică pentru o construc ie cu alcătuire cunoscută. Pe această cale pot fi validate din punct de vedere seismic şi construc ii proiectate la for e seismice corespunzătoare unor valori q mai mari decât cele indicate în tabelul 5.1 C5.3.2 Condi iile generale de verificare ale rezisten ei şi ductilită ii structurii au fost discutate la C4.6.2.2 şi C4.6.2.3. Comentariile făcute acolo sunt valabile şi se referă aici la structurile de beton armat. C5.2.3.2(1) Realizarea de incursiuni în domeniul plastic fără reduceri semnificative ale capacită ii de rezisten ă, înseamnă bucle histeretice stabile care se pot realiza prin (a) (b) (c) limitarea for ei axiale relative limitarea for ei tăietoare relative alcătuirea adecvată a armării
()

(vezi C5.3.4.1.2, C5.3.4.2.2, C5.3.4.3.2). C.5.2.3.3.1(6) Răspunsul seismic neliniar al structurilor de beton armat depinde de „func ionarea” articula iilor plastice. Din acest motiv, prevederile de calcul şi de alcătuire privesc aceste zone, urmărind să asigure o comportare histeretică stabilă pentru acestea. În restul zonelor elementelor structurale, de regulă nu se depăşeşte pragul elastic de deformare. În mod firesc pentru aceste zone, sunt suficiente regulile pentru elemente structurale „neseismice” din SR EN 1998-1. C.5.2.3.3.2(2) Rela iile (5.4) sunt stabilite prin prelucrarea rezultatelor spectrelor răspunsului seismic dinamic neliniar pentru un domeniu larg de varia ie a parametrilor T1 (perioada de oscila ie) şi valoarea factorului de comportare. Studiul intocmit la catedra Constructii de beton armat a Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti s-a bazat pe conditiile seismice specifice teritoriului tarii noastre, utilizand accelerograme artificiale compatibile cu spectrul de proiectare din P 100. Răspunsul este exprimat prin valorile cerin elor de ductilitate de deplasare. Trecerea de la aceste valori la cele pentru ductilitatea de curbura, conform relatiilor (5.2) se bazează pe o rela ie aproximativă între factorul de ductilitate de curbură, µΦ, şi factorul de ductilitate al deplasării, µΦ = 2µδ – 1. Această expresie se bazează pe rela ia C 5-6

3.3(1) Această sec iune include prevederile de aplicare a metodei ierarhizarii capacită ii de rezisten ă a elementelor structurale (“capacity design method”). este prezentată in comentariile referitoare la anexa E. şi nu în stâlpi: aşa numitul mecanism stâlpi puternici . în acest scop. Condi ia (5. însuşi calculul elastic pune în eviden ă situa ii în care momentele pe stâlpi. în principiu.) atunci când grinzile sunt relativ flexibile în raport cu stâlpii. coeficientul γRd necesar poate ajunge la valori de cca 2-2. prin care se impune structurii mecanismul dorit de disipare a energiei. În [Paulay. 1986] se arată că la structuri respectând condi ia (5.obişnuită între µδ şi µΦ pentru bare fixate la un capăt şi libere la celălalt( intre nod si sectiunea de moment nul).2. sporul de deplasare. propuse de Fajfar si Vidici.1) C 5-7 .5) ar trebui înlocuită. este dependent se rezistenta structurii. În aceste cazuri condi ia (5. cu o rela ie de forma: sup inf M Rc − M coresp ≥ γ Rd ∑ M Rb sau inf sup M Rc − M coresp ≥ γ Rd ∑ M Rb (C 5. considerând o lungime a zonei plastice de cca 20% din lungimea elementului. pentru fiecare direc ie şi sens de ac iune ale cutremurului. Studii efectuate cu instrumentul calculului dinamic neliniar demonstrează însă că.2. C5. rela ia prin care se determină momentele de proiectare în stâlpi. c.5) poate fi neasigurătoare pentru evitarea apari iei articula iilor plastice în stâlpi este aceea că distribu ia momentelor încovoietoare în lungul stâlpului cadrelor etajate pe durata ac iunii seismice poate diferi substan ial de cea furnizată de calculul elastic la for ele statice echivalente. la construc ii mai deosebite. în zona 0–0. În P1001:2006 s-a preluat din Eurocod. chiar şi pentru un atac seismic în direc ie oblică. Acest ecart este considerat suficient pentru a asigura mecanismul stâlpi puternici grinzi slabe. in raport cu cel corespunzator regulii „deplasarii egale” (Newmark si Hall).7Tc a perioadelor de vibra ie a structurilor. ocazional. Fundamentarea valorilor coeficientului de amplificare a deplasarilor. Aceste mecanisme prevăd în cazul structurilor în cadre formarea articula iilor plastice în grinzi. respectiv cu 20% pentru clasa M. decât momentele de plastificare a grinzilor.5) exprimă faptul că aceste momente trebuie să fie mai mari cu 30% pentru clasa H. deasupra şi dedesubtul grinzii. Răspunsul dinamic neliniar eviden iază faptul că pozi ia punctului de inflexiune se modifică permanent. O altă cauză pentru care rela ia (5. sunt de acelaşi semn (Error! Reference source not found. De altfel.5) pot apărea situa ii în care se formează articula ii plastice sub grinzi.grinzi slabe. Spre deosebire de relatiile date in EC 8. în timp ce sec iunile de deasupra acestora sunt supuse la momente cu valori foarte reduse. unde raspunsul seismic neliniar de deplasare este superior raspunsului elastic.3.

in noua editie a codului de proiectare seismica.6). Figura C 5. O valoare aproximativă a acestor momente se ob ine amplificând valorile rezultate din calculul static la încărcări seismice de proiectare cu raportul între suma momentelor capabile în grinzile adiacente nodului şi suma momentelor în grinzi rezultate din calculul static la încărcări de proiectare. atâta vreme cât majoritatea stâlpilor lucrează în domeniul elastic (Figura C 5. P100-1:2011 urmează SR EN 1998-1 și nu prevede verificarea unor asemenea situa ii. dar este îndeplinită la nivelul ansamblului. În anexa D a normativului P100/92 condi ia între momentele capabile de la stâlpi şi cele din grinzi este extinsă la toate nodurile de cadru de la un anumit nivel.b). pe de o parte. Cu M coresp şi M coresp s-au notat momentele care intervin în stâlp în sec iunile de sub nod şi de deasupra nodului. mai simplu de aplicat si mai corectă principial.6. mecanismul de plastificare poten ial este satisfăcător. nu se poate forma un mecanism tip “nivel slab”. nu este periculoasă. respectiv dedesubtul nodului. Aceasta înseamnă că dacă condi ia nu este respectată pentru un anumit nod. iar rotirile în articula iile plastice din stâlpi sunt cu totul moderate. sau pentru nodurile dintr-un anumit plan al structurii. în situa ia în care stâlpul s-ar plastifica deasupra nodului. Varianta din P100/92. chiar dacă ar apărea una sau câteva articula ii plastice la extremită ile stâlpilor de la un anumit nivel.5. C 5-8 . recomandabil. Se consideră că aceste cazuri sunt foarte dificil de identificat. Într-adevar. cu cerin e de rotire mici. iar plastificarea accidentală. Deplasările sunt controlate în acest caz.după cum momentul în stâlp deasupra nodului. furnizat de calculul elastic. care a fost preluată ca procedeu alternativ (relatia 5. Figura C 5. poate fi utilizată op ional aşa cum se arată la (3). este mai inf sup mare sau mai mic decât cel din sec iunea de sub grindă.6.

astfel încât măsurile de armare transversală se pot reduce substan ial. În cazul în care for a axială este întindere sau o compresiune mică. că aplicarea metodei capacită ii pentru impunerea unor mecanisme de plastificare favorabile nu înseamnă sporuri deosebite de armătură. satisfacerea condi iei (5. Plastificarea locală a unui singur stâlp din şirul de stâlpi de la un anumit nivel nu este periculoasă. Deşi în acest document se face afirma ia că diagrama de momente înfăşurătoare de proiectare propusă este acoperitoare. Ca urmare. C5. atât valorile momentelor încovoietoare de proiectare. corespunzătoare condi iilor normale de solicitare. pentru că nu implică dezvoltarea unor mecanisme de etaj.3. ductilitatea la încovoiere este consistentă.1. testările efectuate în proiectarea cladirilor au infirmat acestă apreciere. C. ductilitatea sec ională este substan ială fără măsuri de armare transversală deosebite. Impunerea prin proiectare a pozi iei articula iilor plastice (a zonelor disipative) aduce avantaje importante: (i) Men inerea stâlpilor în domeniul elastic de comportare face ca fretarea (confinarea) miezului de beton al stâlpului să nu mai fie necesară.5) este exceptată are în vedere stâlpi la care. de for ele de compresiune. Este contestabil.2. dar şi valorile for elor tăietoare de proiectare din EC 8 au un caracter conven ional şi nu pot evita unele plastificări necontrolate pe înăl imea clădirii şi.5. mai cu seamă. Pe de altă parte. în primul rând.2. La cazurile indicate la (3) mai trebuie adăugat acela al stâlpilor marginali. în situa ia în care sunt descărca i puternic. datorită încărcării axiale relativ mici. bazat consecvent pe ierarhizarea capacită ii de rezisten ă în vederea impunerii mecanismului de disipare de energie urmărit. astfel încât dezvoltarea unor deforma ii plastice controlate nu este periculoasă. în special ca urmare a reducerii armăturii transversale necesare (5.2. sporeşte.1:2011 pentru prevederi suplimentare.Situa iile în care satisfacerea condi iei (5. pe de altă parte. P100-1 face numai unele precizari de bază si face trimitere la codul CR2-1-1. În consecin ă. (iv) Faptul că stâlpii nu se plastifică îmbunătă eşte comportarea nodurilor grindăstâlp. ruperile fragile la for ă tăietoare.5) ar atrage o sporire excesivă a armăturii longitudinale. (iii) Se îmbunătă esc condi iile de aderen ă ale armăturilor. (ii) Capacitatea betonului din stâlpi de a prelua for a tăietoare.2(4)). P100-1:2011 prevede pentru evaluarea eforturilor de proiectare din pere i procedeul din CR2-1-1. Din acest motiv. fiind în măsură să acopere incertitudinile legate de distribu ia eforturilor în răspunsul inelastic. se bazează pe C 5-9 . ca urmare a faptului că acestea nu mai sunt solicitate ciclic alternant în domeniul postelastic. ( ) Aceste argumente arată.3.3. în zonele de la capetele stalpilor. ”ferite” de plastificare.2(5) Redistibu iile admise ale momentelor de dimensionare între elementele verticale.2(4) În edi ia din 2011 a Codului de proiectare seismică s-a renun at la procedeul de evaluare a momentelor de proiectare din SR EN 1998-1:2004.3.3. prin efectul indirect al for elor orizontale.3. Întrucât procedeul este prezentat detaliat în Codul pentru proiectarea structurilor cu pere i şi comentat pe larg în volumul de comentarii la Cod. că diagrama SR EN 1998 nu este legată de mecanismul de cedare cu plastificarea sec iunilor de la baza pere ilor. respectiv între elementele orizontale ale aceluiaşi şir de goluri. uneori total. se pot accepta îmbinări prin suprapunerea barelor verticale pe lungimi mai reduse.

în momentul ultim. Din examinarea echilibrului for elor rezultă că. redistribu ia momentelor între grinzile dintre doi pere i (stâlpi) poate uniformiza sistemul de armare şi reduce numărul de tipuri de armare (Figura C 5. pentru care este proiectată structura. func ie de mărimea aşteptată a incursiunilor în domeniul neliniar. ca fiind cele asociate mecanismului de plastificare.8 unde se reprezintă schema de calcul a for elor de lunecare ac ionând într-o îmbinare verticală a unui perete prefabricat din panori mari. respectiv de clasa de ductilitate. Pentru evitarea ruperilor produse de for ele de lunecare în rosturi de lucru. Rezultă că for a de lunecare asociată mecanismului de plastificare este substan ial mai mare decât cea dată de calculul elastic.b).7. C 5-10 . Un exemplu edificator este ilustrat în Figura C 5. în sensul economiei de o el şi al realizării constructive mai simple.7. unde se pot prelua momente sporite cu sporuri de armătură relativ mici. Înainte de redistribu ie După redistribu ie După redistribu ie Înainte de redistribu ie Montantul 1 Montantul 2 Deformata pere ilor cupla i Figura C 5. În această sec iune sunt identificate asemenea tipuri de cedare: (i) În vederea evitării ruperii la for ă tăietoare în sec iuni înclinate se iau următoarele măsuri: . datorită solicitării ciclice.4 (1)(2) Mobilizarea mecanismului de disipare de energie proiectat presupune că sunt evitate ruperile premature de tip fragil sau mai pu in ductil. se ine seama de scăderea capacită ii betonului de a prelua for a tăietoare. de asemenea se evaluează la maximum aceste for e. Dacă redistribu iile se încadrează în limita a 30% (respectiv 20%). Redistribu iile permit optimizarea armării. De asemenea. medie (DCM) sau înaltă (DCH).2. respectiv cele care corespund mecanismului de plastificare. uneori alternante. .ductilitatea substan ială a elementelor structurale proiectate pe baza codului.3. for ele de lunecare au valori compuse dintr-o componentă rezultată din varia ia momentului încovoietor pe înăl imea peretelui (lunecare Jurawsky) şi alta care echilibrează încărcările aplicate pe planşee. nu se depăşesc capacită ile de rotire în sec iunile cele mai solicitate.Valorile for elor de proiectare sunt cele maxime care pot ac iona asupra elementelor. se pot transfera momente de la pere ii (stâlpii) mai pu in încărca i axial la cei supuşi la compresiuni mai mari. La evaluarea momentelor capabile asociate acestui mecanism se ia în considerare posibilitatea solicitării o elului în domeniul de consolidare. De exemplu.În zonele plastice poten iale (zone critice sau zone disipative).3. Montantul 1 Montantul 2 Diagrame de momente în montan i C5.

9. condi ie îndeplinită montând mustă i suficient de puternice.Figura C 5. atunci când solu ii ca cele indicate mai sus nu sunt posibile sau sunt dificil de executat. cârligele acestora au forma şi dimensiunile din Figura C 5. (ii) Degradarea aderen ei între armătură şi beton. C 5-11 . datorită configura iei diagramei de momente specifice pere ilor.8.a. poate. situa ie care intevine la stâlpi. caracteriza i de un bra de forfecare mult mai mare.nodul structural). alternante. Mutarea zonei critice mai sus nu implică sporuri substan iale ale for ei tăietoare asociate. datorate tehnologiei de execu ie. care se poate pierde la o solicitare seismică intensă. Cea mai simplă solu ie pentru evitarea înnădirii din zona disipativă de la baza stâlpilor sau a pere ilor este să se prevadă armături cu lungimea a două niveluri. (iii) Pe baza aceloraşi considerente. şi de efectul fisurilor de despicare a betonului în lungul barei în zona nodului structural. . Pentru a reduce acest risc : . În sectiunea 5.se sporeşte lungimea de ancorare a barelor drepte. în special în zona ei de ancorare (în multe cazuri aceasta reprezintă zona de îmbinare între elemente . se poate accepta şi ideea dezvoltării zonei critice deasupra zonei de înnădire a armăturilor verticale (Figura C 5. zona de înnădire trebuie sa fie sensibil mai puternica decât zona de deasupra. la care apar întreruperi ale continuită ii la fiecare nivel.se folosesc bare cu profil periodic. în raport cu lungimile de ancorare ale armăturilor cu condi ii normale de solicitare.a) se crează condi ii mai bune de ancorare decât prin pozi ionarea lui în imediata apropiere a stratului de beton de acoperire. Pentru asigurarea unei bune ancorări a etrierilor cu rol de fretare în zonele critice din elementele structurale. Această problemă apare în special la înnădirea armăturilor verticale din stâlpi şi pere i.se iau măsuri speciale de ancorare. În cazul pere ilor cu un raport mare între înăl ime şi lungime (cu o înăl ime relativ mică a zonei plastice). În cazul ac iunii seismice acest risc este amplificat de efectul încărcărilor ciclice.7 se prevede sporirea cu 20% a lungimilor de ancorare ale barelor longitudinale întinse în elementele participante la preluarea ac iunii seismice. Pentru aceasta. este necesar să se evite înnădirile (în special cele prin suprapunere cu sudură) în zonele critice. la limită.10). . Prin pătrunderea cârligului în miezul de beton al sec iunii (Figura C 5.9. scoate bara din lucru şi deci reduce rezisten a.

Figura C 5.a) Figura C 5.10. C 5-12 .11. b) Figura C 5.9.

mai rar.3. C5. Aceasta este de fapt condi ia pentru determinarea armării minime (adică a procentelor minime de armare) necesare în zonele întinse.În cazul unor sec iunii dezvoltate în zona comprimată. de regulă în exces. chiar dacă armătura dispusă raportată la sec iunea inimii poate apărea suficientă. eforturile preluate până în acel moment de betonul întins trebuie preluate de armătură. fisurarea unei sec iuni cu armătură insuficientă nu este urmată neaparat de ruperea armăturii. asigură. se poate rupe.5(1) Ductilitatea structurii în ansamblul ei poate fi mobilizată în zonele critice ale elementelor structurale. la încovoiere sau compresiune excentrică cu for e axiale reduse şi sec iuni de armătură întinse mici). rezultând deforma ii foarte ample în armătura întinsă. ( ) În cazul ac iunii seimice. Trebuie avute în vedere două probleme: . în situa iile în care acestea sunt stabilite prin rela ia φu = ε su (d − x ) (întâlnite la unele elemente solicitate la întindere excentrică sau. pentru că efortul aplicat scade până la valoarea pe care aceasta o poate suporta (Figura C 5. a și b). După fisurarea betonului întins.12.2) Valorile φu. Dacă cerin a de rotire este mare.11). C 5-13 . cu sec iune insuficientă. . cerin ele de ductilitate asociate unei comportări favorabile la solicitări seismice. Capacitatea de deformare plastică a zonelor disipative este direct dependentă de rotirea specifică (curbura) ultimă dezvoltată în sec iunea cea mai solicitată după cum ruperea în sec iune se atinge prin depăşirea deforma iei ultime de compresiune εcu a betonului.2. Cu x s-a notat inăl imea zonei comprimate. Aceasta înseamnă că şi for a tăietoare asociată momentului de fisurare este mai mare decât cea asociată mecanismului de plastificare şi dimensionarea armării transversale trebuie facută la cea mai mare valoare a for ei tăietoare care poate ac iona asupra elementului. φu = φu = ε cu x ε su d−x (C 5. înăl imea zonei comprimate la rupere este foarte mică.În cazul unor sec iunii foarte dezvoltate în zona întinsă.12. a cărei sec iune este necesar să fie suficient de mare astfel încât să nu se rupă în urma acestui transfer brusc de efort. armătura întinsă. momentul de fisurare (Mcr) poate fi superior momentului de curgere (My) al sec iunii de beton armat. sau a deforma iei ultime εsu a armăturii întinse (Figura C 5. a) φu = ε cu x b) φu = ε su d−x Figura C 5.(iv) Problema evitării ruperii zonelor întinse se pune şi in proiectarea gravita ională.

astfel încât incursiunile în domeniul postelastic înregistrate de armăturile solicitate la ac iuni seismice intense. . De asemenea. ductilitatea şi capacitatea de disipare a energiei.5% pentru clasa DCH. De asemenea. să nu consume alungirea capabilă a acestora. Astfel: . cu atât capacitatea de rotire plastică este mai mare. . Armarea transversală mai are şi alte roluri.alegerea unor sec iuni evazate (cu tălpi) în zona comprimată. o armare transversală corect alcătuită asigură integritatea betonului închis între etrieri şi. datorită creşterii neprevăzute a C 5-14 .sporirea armăturii din zona comprimată. însumate pe toată via a construc iei. mai mari pentru clasa DCH decât pentru clasa DCM. Astfel. limite inferioare pentru clasa betonului utilizat în structuri. εsu. fie prin măsuri care să sporescă valoarea εcu. (ii) Raportul între rezisten a ultimă şi cea de curgere are importan ă din mai multe puncte de vedere (Figura C 5.3. denumită uneori alungire uniformă la rupere.mărirea clasei de beton.reducerea eforturilor unitare medii de compresiune. fie prin măsuri care să ducă la reducerea înăl imii zonei comprimate. C5. Astfel. .4(2)(c) Rezisten a betonului influen ează pozitiv. unele coduri de proiectare prevăd condi ia ca raportul σsu/σsy să fie cel pu in 1. în măsura în care este dispusă judicios. un beton mai rezistent are o aderen ă superioară la armăturile de o el şi o capacitate superioară de a prelua for a tăietoare. Condi iile fixate sunt ca alungirea minimă sub efortul unitar maxim. să fie 5% pentru clasa DCM şi 7. Efectele unei asemenea suprarezisten e datorate o elului pot fi ruperea prematură a elementului la for ă tăietoare. Primul obiectiv poate fi realizat (vezi ecua ia care descrie echilibrul proiec iei for elor la rupere într-o sec iune de beton armat) prin: .consolidarea o elului este una din sursele dezvoltării deforma iilor plastice pe o anumită zonă. contribuie la stabilitatea histeretică a comportării elementului.15. precum şi o variabilitate prea mare a valorii fy pot mări exagerat raportul între momentul ultim şi cel de ini iere a curgerii.13). Sporirea deformabilită ii betonului se ob ine prin efectul de confinare realizat de o armare transversală eficientă. Din acest motiv. respectiv prin mărirea sec iunii de beton. inclusiv prin conservarea capacită ii betonului de a prelua for a tăietoare. din acest motiv. sporirea rezisten ei betonului duce la sporirea directă a ductilită ii de curbură prin reducerea dimensiunilor zonelor comprimate în sec iunile elementelor. .În cazul obişnuit în care se aplică rela ia se constată că valorile φu pot fi mărite. Anumite proprietă i ale o elului prezintă importan ă din punct de vedere al comportării structurilor de beton armat la ac iuni seismice: (i) O elul trebuie să prezinte deforma ii ultime suficient de mari.un raport prea mare σsu/σsy. armătura transversală sus inută de etrieri şi agrafe împiedică flambajul lateral al barelor de armătură longitudinale comprimate. P100 prevede. Cu cât este mai mare lungimea lp a zonei plastice. sub toate aspectele.limitarea armăturii din zona întinsă.2. în consecin ă. .

Din acelaşi motiv.14). Din acest motiv raportul σsu/σsy se limitează superior la 1. până la neasigurarea condi iei mecanismului grindă slabă .valorii asociate momentului ultim dezvoltat la capete.13. în jurul nodurilor.35. Una din consecin ele acestei proprietă i este reducerea lungimii de flambaj a armăturilor în raport cu cea corespunzătoare comportării în domeniul elastic. la evaluarea for elor tăietoare asociate şi la verificarea condi iei dintre momentele barelor care converg într-un nod. ca şi SR EN 1998-1. în nelinearizarea rela iei σ-ε la valori substan ial mai mici decât limita ini ială de curgere înregistrată la prima incursiune în domeniul plastic. şi numai de clasă C pentru clasa DCH (vezi tabelul C1 din SR EN 1992-1). Figura C 5. şi schimbarea raportului între momentele grinzilor (solicitate amplu în domeniul postelastic) şi momentele de la extremită ile stâlpilor.stâlp puternic. Din acest motiv. momentele capabile ale grinzilor se amplifică prin înmul irea cu factorul γRd. P 100 -1:2011. Figura C 5. Condi iile men ionate sunt îndeplinite de o elurile de clasă B şi C pentru clasa DCM. C 5-15 . prevede distan e mici între prinderile barelor comprimate în zonele disipative.14. după prima încărcare în domeniul postelastic (Figura C 5. (iii) Sub încărcări ciclice alternante o elul laminat la cald eviden iază aşa numitul efect Bauschinger care constă în reducerea aparentă a modulului de elasticitate tangent. altfel spus.

respectiv prevederea unei armături minime la partea inferioară de la capetele grinzii.15. O situa ie tipică este reprezentată în Figura C 5. Din acest motiv utilizarea unor o eluri cu un profil eficient este obligatorie. C 5-16 . ( ) C5.(iv) Conlucrarea o elului cu betonul. asemenea diferen e. mobilizate la ac iunea cutremurelor asociate cerin ei de performan ă de siguran ă a vie ii. eviden iază faptul că tabloul real al articula iilor plastice şi distribu ia eforturilor pot diferi sensibil de cele presupuse prin aplicarea metodelor de proiectare curente. sunt decisive pentru comportarea favorabilă a zonelor disipative solicitate ciclic şi alternant.15. a și b). (i) În cazurile obişnuite. (ii) Dezvoltarea momentelor negative în câmpul grinzii depinde de mai mul i factori. P100-1:2004 prevede obligativitatea pozi ionării unor armături minime continue la partea superioară a grinzilor. inând seama de dilatarea diagramei de momente pentru a introduce efectul fisurilor înclinate asupra efortului din armăturile întinse şi de ancorajul necesar al barelor. pentru fiecare sens de ac iune al cutremurului.15. mecanismele de plastificare ale structurilor în cadre. ca o frac iune din armarea prevazută la partea superioară a grinzilor pentru preluarea momentelor negative. se constată că nu există practic sec iune în care să nu fie necesară prevederea unor armături la partea superioara în câmp. dispozi ia articula iilor plastice (vezi (iii)). Măsurile suplimentare date la aceste sec iuni urmăresc să acopere într-o manieră nu foarte precisă.16. ancorarea sa eficientă în beton.7 Investigarea răspunsului seismic al structurilor de beton armat utilizând instrumentul de calcul dinamic neliniar. cel mai performant de care se dispune. cum sunt: mărimea deschiderii. a) b Figura C 5.c.2. Pe aceasta bază. Se discută cu caracter de exemplu câteva situa ii de acest fel care apar în proiectarea seismică a construc iilor de beton armat. formarea de articula ii plastice cu acelaşi sens de rotire la cele două extremită i ale grinzilor. astfel încât lunecarea să fie evitată sau limitată rezonabil. raportul dintre momentele din încărcările verticale şi cele orizontale. etc. dezvoltarea articula iilor plastice ca în Figura C 5. influen a acesteia asupra asigurării la for ă tăietoare şi a măsurilor de confinare prin armături transversale reclamă o discu ie specială. Dat fiind nivelul scăzut al for elor seismice de proiectare în raport cu cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic. implică. indiferent de configura ia diagramelor de momente de proiectare înfăşurătoare (Figura C 5. reprezintă o ipoteză de lucru cu o probabilitate apropiată de certitudine. (iii) Determinarea pozi iei articula iilor plastice din grinzi. c) Comportarea histeretică stabilă a celor două articula ii plastice face necesară şi realizarea unei capacită i de a prelua momente pozitive pe reazem. dar suficient de sigură. Această cantitate minimă este dată în P100-1:2004. ca şi în alte coduri.3.

C 5-17 .Figura C 5. Figura C 5.17.16.

Pozi iile în lungul grinzii ale celor două articula ii plastice depind de maniera în care diagrama de momente capabile.17. Există mai multe argumente care fac ca prima situa ie să fie considerată mai avantajoasă. „îmbracă” diagrama de momente încovoietoare maxime de proiectare. Este de men ionat că există şi situa ii când. Confinarea betonului sporeşte însă şi rezisten a betonului comprimat. o articula ie plastică apare la o extremitate a grinzii.18. deforma iile impuse grinzii şi. sec iunea stâlpilor nu poate fi dezvoltată astfel încât să se asigure zone comprimate suficient de restrânse. din diferite motive. Astfel.17. în timp ce cealaltă apare în câmpul grinzii. Două situa ii posibile sunt ilustrate în Figura C 5. evitânduse în acest mod plastificarea (curgerea) şi lunecarea armăturii în nodul structurii şi implicit degradarea betonului din nod (Figura C 5. cerin a de ductilitate la rotire în zona plastică sunt mai mici (Figura C 5. corespunzătoare detalierii armării longitudinale.17.17. în Figura C 5. Într-adevăr. Pentru a asigura proprietă i de deformabilitate suficiente se recomandă prevederea măsurilor de armare transversală din zonele plastice şi în aceste por iuni de stâlp (Figura C 5. a. în consecin ă. care ilustrează cazurile distincte care pot apărea în practică. C 5-18 . . astfel încât zona critică a stâlpului se poate muta deasupra zonei confinate. pentru claritate. . ( ) Figura C 5. se aplică metode de confinare a betonului pentru sporirea proprietă ilor de ductilitate. în cazul reprezentat în Figura C 5.pentru aceleaşi rotiri de noduri. articula iile plastice apar la extremită ile grinzilor. prin modul concret de realizare a armăturii longitudinale a grinzii se dirijează apari ia zonelor plastice la distan e suficient de mari de extremită ile grinzii. c și d). atunci când articula iile plastice apar la capetele grinzii: . b.for a tăietoare asociată mecanismului de plastificare poate fi mai mică. (iv) În cazul în care.17 se indică deforma iile la ini ierea curgerii.18). a și b. iar în situa ia din Figura C 5. în Figura C 5. se indică modul specific de armare transversală a grinzii. urmărindu-se în principal protejarea nodului.armarea transversală minimă prevazută pentru zona plastică se întinde pe o lungime mai mică.17.19).

Figura C 5.0 C 5-19 .Figura C 5.20.19. γRd MRc.1 0 Figura C 5. γ Rd M Rc .1 1 ∑M ∑M Rb Rc ≤ γ Rd M Rc .21.

2(4) s-au arătat argumentele pentru care în Codul na ional P100-1:2011 s-au eliminat prevederile Eurocodului referitoare la procedeul de stabilire a momentelor încovoietoare de proiectare în structurile cu pere i şi s-au înlocuit cu prevederile Codului na ional de proiectare pentru structuri cu pere i.20).3. Cerin ele de ductilitate în articula iile plastice din grinzi sunt în general substan iale. C5. în principal. atunci nu se formează articula ii plastice în stâlpi. coincide practic cu procedeul din SR EN 1998-1-2004. numai pentru clasa DCH. Limitarea excentricită ii dintre axele grinzilor şi stâlpilor are în vedere limitarea momentelor încovoietoare suplimentare produse de aceasta şi realizarea unui nod de cadru robust prin angajarea adecvată a betonului stâlpului pe înăl imea nodului.4 Valoarea for ei tăietoare maxime ce se poate dezvolta în nodul de cadru corespunde situa iei în care sec iunile grinzilor adiacente nodului ajung în stadiul ultim de solicitare. În principiu. Din echilibrul for elor din jurul nodului (Figura C 5. C5. În mod firesc.5.3. consecvente.3.1. pentru primul nivel al structurii. rela ia (5. cu excep ia bazei.3.3.3. Schema de calcul este sugerată în Figura C 5.3.3.5) este realizată.1 Solicitarea seismică intensă impune utilizarea unor materiale de rezisten ă suficient de înaltă.3. C 5.22) rezultă rela ia (5.10) are în vedere şi situa ia în care la extremitatea grinzii nu apare articula ie plastică.2(1)-(3) Condi iile legate de grosimea şi configura ia geometrică a elementelor urmăresc asigurarea unor valori minime de rezisten ă. la evaluarea for elor tăietoare de proiectare în grinzi. C 5-20 .12) pentru noduri interiore şi (5. are caracter acoperitor.3.3 Concep ia de evaluare a for elor tăietoare de proiectare în stâlpi este identică cu cea descrisă la 5.3 Prevederile acestei sec iuni urmăresc înzestrarea elementelor de beton armat din categoria (DH) cu o capacitate de deformare în domeniul postelastic (ductilitate) suficientă fa ă de nivelul redus al for elor seismice de proiectare (fa ă de valorile mari ale coeficientului de reducere). C5.3.3. C. Pentru a nu evalua valori în exces ale for elor tăietoare. Este de observat că adoptarea unor valori γRd >1 în sec iunile stâlpilor. dacă dirijarea mecanismului de plastificare prin rela ia (5.5(2) La C5.3.3. răspunsului seismic neliniar pe care se bazează P100-1:2011.3. momentul rezultat în această sec iune fiind plafonat de capacitatea mai mică a stâlpilor în raport cu momentele capabile ale grinzii (Figura C 5. în concep ia generală.2. C 5. Condi ii geometrice C5.C 5. şi cu proprietă i de ductilitate şi de aderen ă superioare. iar în cazul armăturilor.2 în cazul grinzilor. o bună execu ie (betonare) şi evitarea apari iei unor fenomene de instabilitate geometrică. pe schema mecanismului de plastificare. se preia şi procedeul de evaluare a for elor tăietoare de proiectare care.13) pentru noduri marginale. Condi ii referitoare la materiale C5.2 Sec iunea se referă.3. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate înaltă (H) C5. astfel încât o elul armăturilor longitudinale poate fi deformat în domeniul de consolidare.21.3.3.

C. în răspunsul elastic.1.3. așa cum este dat în rela ia 5. beff. trebuie inut seama de faptul că.3.4.5. Din acest motiv.6 În cazul pere ilor scur i. As2fyd Vc As2fyd Nod interior Nod marginal Figura C 5. astfel încât for ele rezultate din calcul care revin pere ilor pot avea valori neînsemnate. astfel încât ε=1. influen a modurilor superioare de vibra ie este neglijabilă. Vhd C. înclinarea diagonalelor cu 45° şi ignorarea aportului contribu iei în preluarea for ei tăietoare reprezintă o schemă de dimensionare a etrierilor suficient de acoperitoare. C5. Pe de altă parte.5(3) O discu ie separată este necesară în ceea ce priveşte procedeul de evaluare a valorilor de proiectare ale for elor tăietoare din pere ii structurilor duale. Testele de laborator eviden iază faptul că modelul clasic de grindă cu zăbrele. Valorile diagramei înfăşurătoare din Figura 5.1(2)Valorile beff date aici variază în func ie de o condi ie ignorată în normele anterioare româneşti şi anume prezen a.15.3.2 (din cod) au fost modificate fa ă de cele din edi ia anterioară a Codului. sporite fa ă de cele asociate diagramei ob inute din calculul structural sub ac iunea seismică de proiectare şi multiplicată prin factorul de suprarezisten ă . fisurarea ciclică a betonului duce la degradarea betonului şi la reducerea capacită ii acestuia la preluarea for elor tăietoare.3.22. în nod a unei grinzi transversale pe direc ia grinzii care se calculează. Asemenea valori sunt evident neacoperitoare dacă se are în vedere răspunsul dinamic neliniar al structurii ductile. C 5-21 .Informa ii privitoare la fundamentarea procedeului precum si prevederi suplimentare privind aplicarea acestuia se găsesc în sec iunile relevante ale CR2-1-11 şi ale comentariilor ataşate.5.3. Această sporire are în vedere fapul că în zona superioară a clădirii se fac sim ite efectele modurilor superioare de vibra ie.3. sau nu. P100-1:2011 modifică în consecin ă prevederile SR SR EN 1992-1 aplicabile elementelor solicitate la încărcări neseismice (gravita ionale).1(3)(4) În zonele critice supuse la solicitări alternante la moment încovoietor. în zona superioară pere ii sunt relativ descărca i ca urmare a interac iunii cu cadrele. delimitează şi armăturile din placa planşeului care contribuie la capacitatea grinzii la încovoiere.1. C5.4. Aceste diagrame prezintă valori de proiectare în partea superioară a clădirii. Lă imea efectivă a aripilor.

2 (2) şi (6). În cazul cel mai sever de solicitare. P100 impune ca în această situa ie să se prevadă armături înclinate pe două direc ii. implicit. Diferen a de for e tăietoare trebuie preluată prin etrieri verticali. poate apărea pericolul unei lunecări în sec iunea de la extremitatea grinzii. Comportarea este de tip casant şi trebuie evitată. sau grinzile unor cadre spa iale la care descărcarea unidirec onală a planşeelor face ca grinzile după o direc ie să fie supuse practic exclusiv la for ele din ac iunea seismică. pentru care P100-1:2011 prevede reguli diferite de SR EN 1998-1:2004. C. În aceste condi ii. după fisurarea zonei întinse.0. Dacă armătura este prea pu ină. Energia de deforma ie eliberată duce la o creştere rapidă a deforma iilor armăturii (şi.3.4.3.3. (a) şi (b). În cazul ac iunii statice de tip gravita ional.min VEd . deforma ie care reduce capacitatea de rezisten ă ulterioară a grinzii. Pe aceste zone trebuie prevazută o armare transversală mai puternică decât în restul grinzii.1. încărcările verticale aplicate grinzii pot provoca lunecarea pe verticală a grinzii. de ordinul înăl imii grinzii. iar deforma iile armăturii pot atinge rapid şi deforma ia ultimă a o elului. C5. efortul preluat până atunci de betonul întins trebuie preluat de armătura întinsă.4. dimensionate pentru a prelua jumătate din valoarea de proiectare a for ei tăietoare. a deforma iilor de încovoiere ale grinzii). Grinzile din această categorie sunt în general grinzi scurte. dacă momentul de fisurare Mcr > My.6). zonele critice în lungul cărora se dezvoltă deforma iile plastice au dimensiuni mai mici.valoarea ζ = VEd .5 şi VE max ≥ (2+ξ)fctdbd. C5. ζ < .2 (1) În realitate.2.11). Aceste măsuri de armare minimă pot fi considerate şi măsuri de sporire a ductilită ii în elemente. Prevederile de la aceste aliniate reprezintă măsuri suplimentare în spiritul sec iunii 5.4.max între valorile algebrice ale for elor tăietoare de proiectare în cele două sensuri ale ac iunii seismice. Pentru a evita asemenea lunecări.2 (4) Cantitatea de armătură longitudinală din grinzi trebuie să se încadreze între o limită inferioară şi una superioară. C 5-22 .3. dacă nu există posibilitatea unor redistribu ii (Figura C 5. . În caz contrar. Elementele încovoiate de beton armat trebuie să aibe suficientă armătură în zonele întinse astfel încât momentul ini ierii curgerii în armatura întinsă să fie mai mare (in suficientă măsură) decât momentul care produce fisurarea zonei întinse.6.1. momentul sec iunii scade.valoarea absolută a for ei tăietoare maxime.2. după fisurare grinda se rupe. Regulile de dimensionare sunt diferen iate func ie de doi parametri: .5.Un caz special este cel al grinzilor la care for a tăietoare de proiectare schimbă de semn pentru cele două sensuri ale ac iunii seismice. Valorile prescrise la acest paragraf iau în considerare incertitudinile legate de pozi ia articula iilor plastice (vezi C5. care au avantajul că sunt activi pentru ambele sensuri ale for ei tăietoare. atunci când armarea minimă se dispune în zona comprimată.1.3. La schimbarea de semn a momentului poate apărea o fisură verticală deschisă pe toată înăl imea sec iunii până la recuperarea deforma iei plastice în armătura întinsă în ciclul anterior. cu încărcări gravita ionale relativ mici.

evitarea mecanismelor de plastificare de etaj şi. Dacă armătura din zona întinsă este mai mare decât cea din zona comprimată. în mult mai mică măsură. este de aşteptat ca ac iunea ciclică să reducă în mult mai mică măsură capacitatea de rezisten ă la for a tăietoare a stâlpilor. limitând xu ≤ 0.1.0018/ εsyµΦ) fcd / fyd (C 5.2 (7) În cazul grinzilor. prevederea armăturilor înclinate nu este considerată necesară.5. Prezen a for ei axiale de compresiune şi a deforma iilor plastice moderate din armăturile longitudinale fac ca în cazul stâlpilor să nu se înregistreze situa ii în care C 5-23 . C. Rezultă expresia: Vw = ρw bw z fw ctgθ + N(d – d1) / lcl (C 5. C.4. ruperea intervine prin depăşirea capacită ii de alungire a armăturii de o el întins. cerin ele de ductilitate în stâlpii unei structuri astfel dimensionate sunt modeste. În Codul de evaluare european SR EN 1998-3.5.3.1.4) Unghiul θ ia valori ca cele pentru stâlpii proiecta i la ac iuni neseismice (conform prevederilor EN1998-1:2004).În cazul ac iunii seismice.1. în fapt. ζ fiind egal cu -1. în expresia de dimensionare a armăturii transversale se adaugă contribu ia for ei axiale de compresiune. Ca urmare.4. P100 prevede o condi ie mai simplă de îndeplinit practic. C. de regulă. Dacă armătura comprimată este mai mare decât cea întinsă. În cazul stâlpilor structurilor laterale.1 Aplicarea metodei de proiectare la capacitate prevăzută de codul de proiectare seismică permite. în consecin ă.4. SR EN 1998-1 propune rela ia: ρ1.2(5). grinda nu se rupe instantaneu pentru că for a (momentul) scade până la capacitatea elementului. De asemenea.25 d.4.2. fixează distan a dintre etrieri.2(5) Cantitatea de armătură din zona întinsă a grinzilor trebuie limitată şi superior pentru a limita dezvoltarea zonei comprimate din sec iunea zonelor critice de la extremitate.5. fa ă de cazul grinzilor. aplicarea factorilor γ la evaluarea for elor tăietoare de proiectare asigură un caracter suficient de acoperitor ac iunii de proiectare pentru a nu mai modifica expresia rezisten ei la for a tăietoare dată în EN1992-1:2004. pentru că se presupune cunoscută cerin a de ductilitate de curbură. capacitatea de deformare a grinzilor în domeniul postelastic se controlează printr-o propor ie adecvată a armăturilor comprimate şi întinse şi. În locul acestei rela ii dificil de folosit.3. valoarea for ei tăietoare de proiectare este.3) în care ρ1 şi ρ2 reprezintă coeficien ii armăturilor din zona întinsă şi cea comprimată. Această condi ie oferă o ductilitate de curbură generoasă.5. nu trebuie să fie mai mare decât cea care permite atingerea unei anumite valori µΦ (a unei anumite curburi ultime). cum se întâmplă de regulă la extremită ile grinzilor supuse la momente pozitive. Aşa cum s-a arătat la 5.3. etrierii dispuşi în zonele critice au rolul de a prelua for a tăietoare şi de a împiedica flambajul armăturilor comprimate.3. dar deforma iile cresc brusc şi pot ajunge rapid până la deforma iile de rupere ale o elului chiar dacă cerin ele de ductilitate de curbură sunt mici.max = ρ2 + (0. cu ctg θ între 1 şi 2. rol care. În viziunea codului. cu mare probabilitate. alternan a eforturilor este aproape completă. înaltă. prin confinarea betonului. Cu toate acestea.

în principal.2. în principiu.2 (1) Limitarea valorii normalizate a for ei axiale are drept scop asigurarea unei ductilită i de curbură minimale. Limita superioară se justifică prin considera ii economice. C5.4. Figura C 5. stâlpii scur i au o comportare similară cu grinzile de cuplare scurte. să asigure că articula iile plastice în stâlpi (cu excep ia bazei acestora) pot apărea numai accidental şi cu cerin e mici de ductilitate. de ac iunea de dorn şi de efectul de strângere exercitat de barele verticale intermediare cu diametru mare situate între armăturile de la extremită i. εcu. creşterea clasei de beton şi sporirea deforma iei ultime a betonului comprimat.24).23. stâlpii scur i necesită o armare transversală puternică pe toată înăl imea lor şi pentru împiedicarea ruperilor înclinate cu caracter casant. fisurile înclinate şi lunecarea aproape inevitabilă a armăturilor propagă curgerea armăturii pe aproape toată înăl imea. etc.2.3.3. C5.4.2. C5. lungimea zonei critice depinde şi de alti factori cum sunt. Pe de altă parte.3. C 5-24 .3. Pe de altă parte.3. în bună parte.2.2 (3) O armare longitudinală distribuită asigură o comportare omogenă. prin limitarea înăl imii zonei comprimate în momentul cedării.4. prin confinare cu armătură transversală.2.3. confinare eficientă şi o limitare a deschiderii fisurilor de întindere pe latura stalpului (Figura C 5.2(7) Regulile de armare transversală date la acest paragraf urmăresc realizarea unui efect de confinare (fretare) suficient de eficient pentru asigurarea unei comportari histeretice stabile a zonelor critice (Figura C 5. În realitate. Alte căi de sporire a ductilită ii sunt. dar şi prin inten ia de a limita nivelul eforturilor de aderen ă.4.2 (4) Prevederea are un caracter acoperitor evident.3. care la procente prea mari pot deveni critice.2.2 (6) În cazul stâlpilor cu proprietă i de elemente scurte. care sunt solicitate în domeniul elastic.3.2. Din acest punct de vedere.2 (5) Prevederea are caracter acoperitor şi ia în considerare numai parametrii geometrici.fisurile traversează complet sec iunile. sporirea armăturii comprimate (la stâlpii arma i nesimetric). cantitatea si distributia armaturilor.4.2.3.4. C5.2.23). limitarea cantită ii de armătură din zona întinsă. C5. bra ul de forfecare (M/V). cu stabilitate histeretică. Aşa cum s-a arătat la C5. Pentru a lua în considerare efectul de confinare se pot folosi modelele de calcul din SR EN 1992-1 sau SR EN 1998-3.4. lunecarea în lungul rostului de lucru este împiedicată. impunerea mecanismului de disipare de energie prin ierarhizarea rezisten elor elementelor ar trebui. C5.2 (2) Valoarea minimă a procentului de armare urmăreşte înzestrarea stâlpului cu o rezisten ă minimă necesară în zone seismice. C5.

și întotdeauna în sec iunile de la baza stâlpilor este necesară explicitarea capacită ii de ductilitate de curbură.4).2 (8) (9) și (10) În situa iile în care valorile νd depăşesc 0.25). care trebuie să fie inferioară cerin ei estimate cu rela iile (5.4.prevederea unor armături longitudinale suficient de groase pentru a limita mărimea presiunilor reciproce o el-beton la „naşterea” bol ilor de beton. rezultă că acest efect poate spori prin: . Din analiza efectului de compresiune triaxială exercitat prin mecanismul de arc cu tirant constituit din împingerile bol ilor înscrise în masa betonului.reducerea distan elor dintre punctele de fixare ale armăturilor verticale (reducerea distan elor s şi al).sporirea sec iunii etrierilor. .sporirea limitei de curgere a o elului din etrieri şi agrafe. C 5-25 .24. cerin ele de ductilitate sunt reduse prin înmul irea cu 2/3 pentru a marca faptul că metoda proiectării la capacitate face ca probabilitatea unor deformări plastice substan iale în aceste zone să fie foarte scăzută. În celelalte zone critice de pe înăl imea stâlpilor.5.4. Figura C 5. Expresiile de calcul ale rezistentei şi deforma iilor ultime ale betonului confinat pun în eviden ă principalul parametru de care depind acestea: presiunea transversală echilibrată la limită (la curgere) de armătura transversală (Figura C 5.25. . C.Figura C 5. echilibrate de tensiunea din armăturile longitudinale şi transversale. .3.2.

3. Altfel apar degrădari severe ale rigidită ii şi rezisten ei nodurilor sub cicluri alternante cu solicitări în domeniul inelastic.26.a).2(13) Pe zona de înnădire.3. respectiv la ini ierea curgerii în structura întinsă pentru sec iunea stâlpului analizat cu miezul de beton confinat. cu nota iile precizate la 5.3. inând seama şi de faptul că în nod pătrund şi armăturile longitudinale ale grinzilor şi stâlpilor.2.4. dar şi ca urmare a confinării puternice a betonului.13) sau (5. Mecanismul de preluare a for ei tăietoare în nod implică doua mecanisme: (a) un mecanism de diagonală comprimată asociat for elor interioare dezvoltate în beton (Figura C 5.ef şi φy. rezisten a stâlpului la încovoiere poate spori datorită creşterii numărului de bare active.2 (10) Această prevedere are în vedere posibilitatea deplasării zonei plastice (critice) deasupra zonei confinate (vezi C5.4.5.Rela ia 5. C5.5.2.C5. În acest scop trebuie îndeplinite urmatoarele conditii: (i) Rezisten a nodului trebuie să fie superioară cerin ei maxime asociate mecanismului de disipare de energie a structurii. În aceste condi ii.0035+0. În caz contrar.4.2. în care φu. deplasările laterale ale structurii pot creşte foarte mult. εcu2.ef sunt valorile efective ale curburilor la limită în stadiul ultim.26. (b) un mecanism de grindă cu zăbrele “încărcat” prin eforturile de aderen ă între armăturile longitudinale ale grinzilor şi stâlpilor de beton (Figura C 5. (ii) Rezisten a stâlpului să nu fie afectată negativ de degradarea nodului. care constituie de altfel o parte a stâlpului. C.3. (v) Armătura nodului să fie realizată cât mai simplu.3 O comportare bună a nodurilor este esen ială pentru ob inerea unui răspuns seismic favorabil al structurilor în cadre ductile. din Fig.2.3. delimitată de axele etrierilor.3.4. O asemenea op iune a devenit necesară în ultimii ani când pe şantierele din ară au apărut sortimente de o el noi fa ă de cele tradi ionale folosite până de curând.5.14).4.ef. Prin aceasta se elimină disiparea de energie în interiorul nodului şi necesitatea reparării unei componente structurale practic nereparabilă. C. pentru prima oară condi iile de armare minimă sunt exprimate şi prin intermediul coeficientului mecanic de armare.6 şi Figura C 5. c) ( ) C 5-26 .1αωwd.2(10). fiind produse de suma eforturilor din armăturile din grinzi la stânga şi la dreapta nodului (Figura C 5. b). (iv) Deforma iile nodurilor datorate fisurării înclinate şi lunecării armăturilor longitudinale din grinzi trebuie sa fie cât mai reduse. C.5εy/h şi deforma ia ultimă a betonului confinat.ef /φy.c=0.26.2 (11) În P100-1:2011. Prin măsura indicată se prelungesc măsurile de confinare în zona poten ial plastică de deasupra zonei de înnădire.19). există posibilitatea ca imediat deasupra zonei de înnădire sec iunea stâlpului să fie mai slabă decât dedesubtul acesteia şi barele verticale să fie solicitate dincolo de pragul de curgere.26 se constată că eforturile de aderen ă pe lungimea nodului sunt foarte mari. (iii) Răspunsul seismic al nodurilor la cutremure moderate trebuie să fie elastic.2. S-a considerat φy ≈ 1. ( ) Nodul trebuie să preia for e tăietoare înalte a căror valoare se calculează cu expresia (5.23 se ob ine punând condi ia ca cerin a de ductilitate µφ ≤ φu.3.

7) De unde rezultă imediat rela ia (5.3 (1) şi (2) Dacă armătura de forfecare este suficientă pentru a controla limitarea incursiunilor în domeniul postelastic. din acelaşi motiv.32) şi (5. Acest mod de rupere poate fi evitat prin limitarea superioară a eforturilor de compresiune diagonală. Verificarea la compresiune înclinată se bazează pe teoria câmpului de compresiune modificat [Vecchio şi Collins.32). Efortul unitar principal de compresiune σ2 este dat de rela ia cunoscută din rezisten a materialelor pentru starea plană de eforturi: σ2 = σx +σ y 2 σ x −σ y −   2   2  + τ xy   2 (C 5. Se consideră în mod simplificat că aceasta este σ2 = ηfcd. care arată că rezisten a la compresiune a betonului scade în prezen a deforma iilor transversale de întindere. (c) C5.hb hc hc (a) (b) Figura C 5.26. 1986].2. exprimate prin rela iile (5.6) Condi ia de rezisten ă este: V jhd b j f cd ≤ τ xy = ηf cd 1 − ηf cd ν d f cd (C 5.33). În practică aceasta se realizeaza prin limitarea echivalentă a eforturilor de forfecare în nod. C 5-27 . zdrobirea betonului prin compresiune diagonală poate reprezenta un mod poten ial de rupere.4.3. Coeficientul 0.5) Unde: σx = 0 (în direc ia axei grinzilor) (efortul unitar de compresiune în stâlp) σy = ηdfcd σy σ2 Valoarea capabilă a efortului unitar tangen ial este: τ xy = σ 2 1 − = ηf cd 1 − ηf cd ν d f cd (C 5.8 adăugat în cazul nodurilor exterioare ine seama de reducerea eficien ei mecanismului de diagonală comprimată datorită absen ei grinzii la o margine a nodului şi de reducere a efectului de confinare a betonului nodului.

Limitarea b j = min(bc ; bw + 0,5hc ) func ionează în cazul stâlpilor la i în care intră o grindă îngustă, situa ie la care, evident, transmiterea eforturilor de la grindă la stâlp se face pe o zonă mai mică decât întreaga dimensiune a stâlpului (Figura C 5.27). zona inactivă 1/2 bc bw

b c b j = min b w + 0.5h c
zona activă hj= hc a nodului

Figura C 5.27.

Vcol C’s C’c eforturi preluate prin mecanism de arc eforturi preluate prin mecanism de grindă cu zăbrele Ts

Cs Cc
distribu ia eforturilor σ în armătura superioară distribu ia eforturilor de aderen ă

fy f’s≤fy

τm
Figura C 5.28.

Sec iunea efectivă (activă) a nodului se ia în considerare, atât la calculul capacită ii nodului, cât şi la montarea armăturii efective a nodului pe orizontală şi pe verticală. C5.3.4.2.3 (3) Expresiile (5.35) și (5.36) servesc la dimensionarea armăturilor de preluare a for ei tăietoare a nodului prin mecanismul de grindă cu zăbrele. Membrul drept al expresiei reprezintă for a tăietoare transmisă nodului prin eforturile de aderen ă dezvoltate pe suprafa a laterală a armăturii superioare a grinzii, pe zona aferentă fisurii de întindere de la baza sec iunii stâlpului superior. Aceasta se ob ine scăzând din valoarea for ei tăietoare totale din nod a valorii for ei tăietoare preluate de mecanismul de diagonală comprimată (numit uneori şi mecanism de arc pentru că este caracterizat de preluarea unei impingeri înclinate). C 5-28

For a aferentă mecanismului de arc include suma eforturilor de aderen ă dezvoltată pe o lungime egală cu înăl imea zonei comprimate de la baza stâlpului superior (solicitate în stadiul II, dacă mecanismul de plastificare este de tip stâlpi puternici - grinzi slabe). Din examinarea rela iilor (5.35) și (5.36) se constată că for a tăietoare ce trebuie preluată prin armături este cu atât mai mică cu cât este mai mare efortul de compresiune din stâlpul superior. Aceasta se justifică dacă se are în vedere că for ele preluate prin mecanismul de arc sunt cu atât mai mari cu cât este mai mare zona comprimată (Figura C 5.26, c). Fata de expresiile de dimensionare date in EC 8, in relatiile din P100-1:2011s-au introdus corectii in scopul apropierii rezultatelor obtinute prin calcul cu cele furnizate de studiile experimentale. Aceste studii dovedesc ca rezistenta efectiva a nodurilor este sensibil mai mare decat cea furnizata de expresiile de calcul asociate modelelor teoretice prezentate mai sus. Este de men ionat că în normele americane (UBC, ACI 318), spre deosebire de normele europene şi cele neo-zeelandeze, care le-au inspirat, se consideră că for a tăietoare se preia integral printr-un mecanism de diagonala comprimată (Figura C 5.26, a). Acest mecanism se consideră activ atâta vreme cât eforturile unitare respective nu depăşesc o anumită valoare şi dacă diagonala comprimată este asigurată transversal printr-un efect de confinare exercitat de grinzile transversale şi de armăturile orizontale ale nodului realizate din etrieri. Se consideră că prevederea pe înăl imea nodului a armăturii transversale îndesite din zonele critice este suficientă pentru aceasta. În aceste condi ii, ACI 318 prevede următoarele rela ii de verificare: - Vjhd ≤ 1,70 f ck b j h e ,
- Vjhd ≤ 1,25 f ck b j h e , - Vjhd ≤ 1,00 f ck b j h e , pentru noduri confinate pe 4 laturi; pentru noduri confinate pe 3 laturi; pentru celelalte noduri.

Se consideră că o grindă asigură nodului un efect de confinare suficient dacă are lă imea cel putin 3/4 din lă imea nodului.

C5.3.4.2.3 (4) și (6) În legatură cu alcătuirea armăturii Ajh trebuie făcute câteva precizări:
- armăturile rombice sau poligonale contribuie la preluarea for ei tăietoare din nod numai prin proiec ia eforturilor paralele cu direc ia acestora; - sunt eficiente numai armăturile pozi ionate la interiorul sec iunii efective a nodului (bj hj); - armăturile trebuie distribuite pe înăl imea nodului pentru a ob ine o ac iune eficientă dacă se are în vedere configura ia mecanismului de grindă cu zăbrele; - agrafele prea scurte nu sunt eficiente pentru că pot să nu intersecteze planul 1 de rupere (0,a). Se recomandă să se neglijeze agrafele mai scurte de hj. 3

C 5-29

- câmpul de compresiune diagonală este mobilizat eficient numai dacă se prevăd etrieri cu ramuri multiple (0, b și c); - armătura orizontală a nodului nu va fi mai mică decât armarea transversală de la extremită ile stâlpilor pentru a asigura rezemarea laterală a barelor longitudinale comprimate, în special a celor din col uri.

Vsh

Vsh

(a)

(b)
Figura C 5.29.

(c)

C5.3.4.2.3 (5) Din examinarea echilibrului de for e tangen iale reprezentat în Figura C 5.26, rezultă că for a tăietoare verticală în nod poate fi estimată suficient de exact cu rela ia:
V jv = (hb hc )V jh

(C 5.8)

Din această valoare se consideră că armăturile verticale trebuie să preia prin mecanismul de grindă cu zăbrele numai frac iunea 2 Vjv , având în vedere că 3 prevederile de proiectare limitează sau chiar evită plastificarea stâlpilor.

C5.3.4.3.1 (1) și (2) Codul de proiectare seismică aduce modificări ale procedeelor de dimensionare a pere ilor încărca i static monoton (conf. SR EN 1992-1-1:2004), atunci când pere ii structurali sunt supuşi ac iunilor ciclice seismice.
Pentru calculul sectiunilor de baton armat ale peretilor se face trimitere la CR 2-1.1.12011, asa cum s-a procedat si in cazul elementelor structurilor in cadre pentru care safacut trimitere la SR EN 1992-1:2004. Cu toate acestea, pentru ca aplicarea codului sa sefaca cu intelegerea deplina a prevederilor in prezentele comentarii se prezinta fundamentarea relatiilor de calcul pentru pereti. Ca şi în cazul stâlpilor structurilor în cadre, se dau prevederi distincte pentru asigurarea în raport cu cedarea betonului prin compresiune şi, respectiv, pentru asigurarea fa ă de aşa numita rupere prin întindere diagonală a pere ilor. În primul caz, betonul comprimat se rupe brusc înainte de curgerea armăturilor transversale, în timp ce, în al doilea caz, ruperea intervine după dezvoltarea deforma iilor plastice în armături. De asemenea, codul stabileşte modele de calcul în vederea ruperii prin lunecare în lungul rosturilor de turnare. (a) Asigurarea fa ă de ruperea prin compresiune diagonală Se prezintă pentru început prevederile date în SR EN 1998-1:2004.

C 5-30

de exemplu. cu 10 – 15 niveluri. Experien a acumulată în urma cutremurelor pe care le-a suportat teritoriul României în ultimii 35 de ani nu par să confirme aceste procedee de dimensionare foarte severe. valoarea VRd. se face diferit pentru elementele proiectate pentru DCH şi DCM. Astfel. . construc iile cu structuri cu pere i de beton armat s-au comportat relativ bine în pofida faptului că dimensiunile şi armarea acestora erau cu totul inadecvate şi insuficiente ca urmare a proiectării pe baza unui cod mult sub nivelul codurilor avansate de astăzi. zonele cu accelera ia maximă de proiectare. Această reducere a rezisten ei de proiectare a pere ilor în zona critică de la baza acestora. iar bra ul de pârghie al eforturilor interioare z ≈ 0. consumurile pot deveni prohibitive şi ca urmare a faptului că greutatea pere ilor intervine cu ponderea cea mai mare în greutatea totală a construc iei. Pe de altă parte. Cu toate acestea. pentru structuri duale de tip curent. sporul capacită ii de rezisten ă la încovoiere atrage şi sporul for elor tăietoare de proiectare şi. la marele cutremur din 1977. de exemplu. şi între zonele plastice şi zonele din afara acestora.5 din valoarea determinată pentru zonele situate în afara acestei zone. pe de o parte. cea mai indicată în zonele expuse la atacul unor cutremure puternice.max se calculează cu rela iile EN1992– 1. duce evident la următoarele consecin e: .24 de pe teritoriul României. Pentru pere ii proiecta i pentru clasa de ductilitate înaltă. în raport cu valorile ob inute prin aplicarea SR EN 1992.În afara zonelor critice. C 5-31 . afectată negativ. grosimea necesară rezultată din calcul este. rezisten a lor va fi. Astfel: Pentru pere ii proiecta i pentru clasa de ductilitate medie se preiau (i) nemodificate prevederile de dimensionare la for a tăietoare date în EN1992– 1.8lw. în raport cu cele proiectate pentru DCH. În aceste condi ii. de 90 – 120 cm. cum ar fi. ale pere ilor. Clasa de ductilitate înaltă este.Dimensionarea sec iunilor de beton. este foarte drastică. VRd. .Dimensiuni excesive. implicit.1:2004 pentru pere ii solicita i static monoton. respectiv evaluarea for ei tăietoare maxime VRd.max. De exemplu. în principiu. al consumurilor de beton şi armătură transversală. pentru a asigura rezisten a necesară la aceste ac iuni.max este 0. pe de altă parte. functie de deschideri. procedura de (ii) calcul este: ( ) . pentru practica de la noi din ară.În zona critică de la baza peretelui.1:2004. în mod firesc. aceştia urmând să suporte cicluri de încărcări alternante în domeniul postelastic. Ea se bazează pe studiile experimentale conduse de autorii Eurocodului care au eviden iat asemenea scăderi ale capacită ilor pere ilor încărca i. Şi în cazul pere ilor proiecta i pentru clasa de ductilitatea medie. pentru structuri cu cerin e de ductilitate mari (clasa DCH). ag ≥ 0. considerând ctgθ = 1 (θ = 45°). Eurocodul nu prevede pentru aceştia adoptarea altor expresii de calcul decât cele date în En1992-1-1 Aplicarea acestor prevederi la proiectarea structurilor cu pere i în zone cu seismicitate înaltă.Sporuri majore ale armăturilor longitudinale de încovoiere pentru structurile din clasa DCM.

din moment ce exprimă rezisten a la un efort de compresiune. Factorul 0.1:2006. În afara zonei critice. (ii) În cazul pere ilor scur i. tari in care ingineria seismica este foarte avansata.9) Se remarcă faptul că rezisten a la compresiune diagonlă este exprimată func ie de rezisten a de proiectare a betonului comprimat şi nu func ie de rezisten a betonului întins. Este posibil însă sa se reduca clasa betonului. se utilizează expresiile: ( ) . considerând înclinarea fisurii critice θ = 45° şi z = 0. (b) Asigurarea fa ă de rupere prin întindere diagonală( ) Expresiile de calcul suferă func ie de mărimea raportului (deschiderii) de forfecare αs = MEd / VEd lw.8 lw.Din acest motiv. la care ponderea relativă a efectelor for ei tăietoare este mai mare. O asemenea optiune este justificata si de faptul ca aplicarea acestor procedee duce la rezultate foarte apropiate de aplicarea codurilor de proiectare din SUA si Noua Zeelanda.11) în care: ρh fyd. Scrierea în acest fel a rela iei este cea corectă.c+0. se pastreaza procedeele din CR 2-1-1. Deşi semnificativ mai mare decât valoarea rezisten ei date de SR EN 1998-1:2011. (i) În cazul pere ilor lungi şi medii.1:2011 pentru evaluarea rezisten ei de compresiune diagonală.15 bw lw fcd (C 5. (C 5.c coeficientul de armare al barelor orizontale din inima peretelui valoarea de proiectarea a limitei de curgere a armăturii orizontale din inimă valoarea de proiectare a for ei tăietoarea capabile pentru elemente fără armare de for ă tăietoare conform SR EN 1992 – 1-1:2004 C 5-32 .Pentru armăturilre orizontale: VEd=VRd.9) se potriveşte. ca în edi ia precedentă a Codului CR 2-1-1. preluate de armăturile transversale) şi de reducerea rezisten ei betonului la solicitarea statică produsă de ac iunea ciclică a for elor orizontale.2 bw lw fcd (C 5. categorie definită de αs ≤ 2.hbw0αslw.10) Trebuie însă observat că dacă clădirea nu are foarte multe etaje este recomandabil să se men ină grosimea pere ilor pe toată înăl imea. asa cum s-a aratat.75ρhfyd. valoare furnizată de rela ia (C 5. calculul se efectuează. rezisten a inimii de beton a peretelui se stabileşte cu rela ia: VEd ≤ 0. Expresia pentru verificarea rezisten ei betonului inimii pere ilor la eforturi principale în zona critică de la baza pere ilor (zona A) se face cu rela ia: VEd ≤ 0. de mărimea eforturilor de întindere normale pe diagonală (eforturile principale de întindere. cu cea prescrisă de normele americane şi neo-zeelandeze. conform prevederilor SR EN 1992 -1-1/2004.15 ine sema de dependen a rezisten ei la compresiune a betonului. defini i de un raport αs< 2.h VRd.

2(3) Inegalitatea (5.13) VRd.75 ia în considerare eficien a acestor armături şi anume a armăturilor din apropierea col ului comprimat.11) arată că aceasta exprimă un echilibru la limită într-o sec iune înclinată considerată.75fyh. Pe această cale se poate lua în considerare influen a tuturor factorilor de care depinde mărimea acesteia (cantitatea de armătură pe inimă. C 5-33 . care poate fi scris.c = 0. în CR 2 s-a men inut procedura de dimensionare a armăturilor inimii bazată pe acest model. Valorile xu s-au stabilit considerând cazul pere ilor lungi (cu raportul între lungimea şi lă imea sec iunii H/h>4) şi valori ale ductilită ii de structură în domeniul 4-6. Şi în ceea ce priveşte rezisten a pere ilor în lungul rosturilor de lunecare a altor planuri prefisurate se men ine modelul rezisten ei la lunecare prin frecare din CR 2. tălpile intermediare.3 lu. Modelul de dimensionare al armăturii orizontale este comun ce cel din Codul de proiectare a construc iilor cu pere i CR 2-1-1. Spre deosebire de P85/82.d = Ah(Z/Sh)0. Deoarece pentru evaluarea pere ilor scur i majoritatea normelor de proiectare aplică modelul de grindă cu zăbrele. C5.3.3. ignorând factorul αs.VRd. Pentru a ine seama de faptul că cerin ele de ductilitate scad pe măsura sporirii capacită ii de rezisten ă.12) Raportul z/sh indică numărul armăturilor transversale cu sec iunea Ah interceptate de fisura de rupere.c = 0. şi sub forma: VEd = (Ah/b w0 Sh) b w0 (MEd /VEd)0.5 σ0 bw lw în care σ0 este efortul unitar mediu de compresiune în inima peretelui. nu se ajunge la curgere.d. în zona A în zona B (C 5. astfel încât eficien a armăturii orizontale este sporită conven ional. Examinarea expresiei (C 5. în calculul deforma iilor efective. Argumentele pentru această op iune se găsesc în comentariile la acest Cod. această condi ie este exprimată într-o formă mai generală şi mai riguroasă prin intermediul limitării înăl imii zonei comprimate a sec iunilor de beton. unde fisura este pu in deschisă şi. (C 5. Contribu ia armăturii orizontale este dată de termenul al doilea din rela ia (C 5. Întrucât VRd. deci. pentru a ine seama de efectul favorabil al for ei verticale de compresiune aplicate sec iunii peretelui. se poate ob ine o valoare xu ≈ 0.c prescrisă de Eurocod nu este justificată principial.h bw lw . Convertind condi ia de ductilitate de deplasare a structurii în condi ii de ductilitate de curbură şi inând seama de raportul dintre rezisten ele de calcul şi cele medii considerate. iar factorul 0.).75fyh. etc.4.Factorul αs pune în eviden ă faptul că la elementele scurte şi armăturile verticale sunt active în preluarea for ei tăietoare.40) reprezintă o condi ie de ductilitate de curbură minimă.c + ρh fyd. valoarea xu a fost corectată prin includerea raportului . în mod conven ional. fisura de rupere care uneşte punctul de aplica ie conven ional al rezultantei for elor orizontale cu col ul comprimat de la baza peretelui.11).1-2006 şi a fost re inut şi pentru prezenta edi ie a P100. pentru contribu ia betonului în preluarea for ei tăietoare se dau rela iile: VEd ≤ VRd. de regulă.

În caz contrar. măsurile de proiectare privind dirijarea mecanismului de disipare a energiei şi măsurile de ductilizare a elementelor structurale sunt în mod firesc mai relaxate pentru construc iile din clasa DCH.4. de regulă. înso ite de reducerea rezisten ei. rezisten a laterală este mai apropiată de valoarea for ei tăietoare de bază în răspunsul seismic elastic decât în cazul construc iilor apar inând clasei DCH. prinderea barelor verticale cu etrieri contribuie la aceasta.4.2 (7) Integritatea zonei de beton vizate în acestă sec iune este esen ială pentru buna comportare a peretelui la ac iunea seismică ciclică alternantă. în raport cu cele din clasa DCM. C. În situa ia când extremitatea peretelui este supusă la întindere.5.3. Pentru o bună comportare este esen ial ca armăturile să fie generos ancorate şi să nu flambeze.3. sunt mai mici pe considerentul că. Sunt două argumente pentru aceasta şi anume: . formând carcase de tipul celor utilizate la armarea stâlpilor. plastificări pe înăl imea stâlpilor. cu mare probabilitate. Principalele diferen e între măsurile de proiectare pentru cele două clase se discută în ansamblu. C 5-34 . strânse cu etrieri sau fretă.3. iar deformarea plastică în elementele şi zonele proiectate ca nedisipative prin ierarhizarea adecvată a capacită ii de rezisten ă va fi. rară.4. la ruperea prin lunecare în rosturile verticale deschise între pere i şi extremitatea grinzii. deforma iile plastice aşteptate în zonele plastice ale elementelor structurale vor fi mai mici.4 În cazul construc iilor proiectate pentru clasa DCM. Acestea sunt expuse. în plus fa ă de armătura transversală curentă a inimii sau a tălpii. În situa ia în care aceasta este comprimată. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie (DCM) C.3. Cele mai importante sunt: (i) Valorile factorilor γRd. în principal.Răspunsul seismic al cadrelor de beton armat proiectate cu metoda capacită ii de rezisten ă nu eviden iază. (ii) La fiecare nivel al unui cadru etajat se consideră zone plastice în stâlpi numai zonele de la partea inferioară a acestor elemente.4(2) Testele de laborator şi comportarea grinzilor de cuplare la atacul cutremurelor intense eviden iază faptul că grinzile armate cu bare ortogonale cu bare longitudinale şi etrieri verticali suferă degradări foarte mari ale betonului.5.4(3) Din acest motiv.4. şi nu în detaliu. armătura transversală de tip stâlp contribuie la realizarea unor condi ii bune de aderen ă pentru armăturile verticale şi la limitarea deschiderii fisurilor. prin avansarea moderată în domeniul de consolidare a o elului. exprimat prin mărimea eforturilor unitare tangen iale.43).C. C. este obligatorie armarea cu bare diagonale. Ca urmare. Face excep ie primul nivel de la bază. efectele de suprarezisten ă sunt mai mici. este relativ mic (rela ia 5. Pe această bază. unde zonele de la ambele extremită i se consideră critice. C 5.5.5. Se contează pe aportul egal al barelor întinse şi al celor comprimate. la toate categoriile de elemente. pe categorii de probleme. armarea „clasică” cu bare ortogonale este admisă numai dacă nivelul de solicitări la for ă tăietoare.

C 5-35 .5. în primul rând cele de armare transversală. sunt reduse (iii) fa ă de clasa DCH. Măsurile de ductilizare.( ) C 5. (vii) Condi ia care permite armarea ortogonală a grinzilor de cuplare este relaxată prin sporirea valorii maxime a for ei tăietoare de proiectare cu 50%. . ca urmare a for elor axiale de compresiune mai mari. indiferent de apartenen a la o categorie sau alta. rezisten a nodurilor poate fi asigurată numai prin respectarea unor reguli constructive. condi ia de limitare a zonei comprimate a sec iunilor în vederea (vi) asigurării ductilită ii de curbură necesare este. zona mediană „necritică” este nesemnificativă ca dezvoltare. în practica de proiectare se obişnuieşte ca. apar articula ii plastice la niveluri inferioare. măsurile curente de armare transversală în stâlpi asigură un nivel semnificativ de confinare.Datorită lungimii mari a zonelor critice. C 5. (iv) Se renun ă la verificarea prin calcul a nodurilor de cadru. ocazional. adoptându-se distan e maxime între etrieri mai mari şi diametre de etrieri mai mici. (v) În consecin ă. cu cadre preponderente şi cu pere i preponderen i. unde ductilitatea stâpilor este mai mică. Proiectarea structurilor duale C. în mod nejustificat. la care deforma ia grinzilor în domeniul plan este limitată. C. în cazul structurilor proiectate pentru clasa DCM. în condi iile în care acestea se consideră că există la ambele extremită i ale stâlpilor.6 Până la prezenta edi ie a Codului de proiectare seismică. ag ≤ 0.Atunci când. în zonele critice de la baza stâlpilor şi pere ilor se prevede o armare transversală minimă. Pentru a înzestra elementele structurale esen iale cu un minim de ductilitate. Testele dovedesc că rezisten a la for ă tăietoare a nodurilor este mult superioară celei determinate prin modelele de calcul adoptate în Cod.5.5 Sensibilitatea lor majoră priveşte comportarea lor la ac iunea cutremurelor mai puternice decât cea a cutremurului de proiectare. măsurile severe de armare transversală specifice zonelor critice să fie prevăzute practic pe toată înăl imea stâlpilor. Din acest motiv. acestea se dezvoltă la baza fiecare nivel. La pere i. în normele româneşti nu se făcea deosebire între cele două categorii de structuri duale.6. Ca urmare.12 g. Pe de altă parte. adoptarea acestei clase de ductilitate este admisă numai pentru regiuni seismice cu seismicitate joasă. grinzile şi stâlpii să fie proiecta i ca elemente ale unor cadre pure. Aceasta face ca. relaxată fa ă de cea prevăzută pentru DCH. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate joasa (L) Structurile proiectate pentru DCL sunt teoretic lipsite de ductilitate. la rândul ei.5.

1 (4) Măsura de sporire a lungimii de ancorare a armăturilor din zona plastică are în vedere degradarea aderen ei produse de alternan a eforturilor întindere – compresiune provocate de ac iunea seismică ciclică. În aceste condi ii nu se pot dezvolta mecanisme de plastificare de etaj şi. Orientativ.5. iar la celălalt de un efort unitar mai mic.30. Aşa cum se prezintă schematic în Figura C 5. Structura cu pere i O asemenea abordare este nejustificată şi are ca efect o procedură de proiectare mai complicată şi un consum de material mai mare decât cel necesar în stâlpi. pe de o parte.2. regulile pentru DCL. iar pe de altă parte.31. o parte din for a de compresiune se transmite aici nodului prin beton. în care fctm este rezisten a medie la întindere a betonului. b și c. nu este necesară respectarea rela iei (5. care are drept scop tocmai evitarea formării unor asemenea mecanisme.2fctm.7. C 5. O măsură similară era prevăzută şi în STAS 10107/0 – 90 unde se indica o sporire cu 20% a lungimii de ancorare în cazul elementelor cu condi ii nefavorabile de solicitare. la stâlpii proiecta i pentru clasa DCH pot fi aplicate regulile pentru clasa DCM. C. Barele de la partea superioară nu beneficiază de condi ii favorabile de aderen ă ca urmare a tasării ini iale a betonului. cu caracter acoperitor.7.5. iar măsurile de armare transversală la extremită ile stâlpilor pot fi relaxate. pentru că armătura inferioară As2<As1. În consecin ă. de o parte şi de alta a nodului de cadru. 70% din rezisten a aderen ei τb ≈ 2.30 a. se pot accepta valori νd mai mari decât în cazul structurilor în cadre pure. astfel încât se poate conta numai pe cca. pe schema din Figura C 5.df df> dd dd Structura in cadre Figura C 5. iar la stâlpii proiecta i pentru clasa DCM.5).7. ca urmare.1 (2) Încărcarea nodurilor cu for ele de legătură cu grinzile se face în cea mai mare parte prin eforturile de aderen ă dezvoltate pe suprafa a laterală a barelor care traversează nodul. Ancorarea şi înnădirea armăturilor C. barele de la partea superioară a grinzilor sunt solicitate la un capăt la efortul de curgere. For ele de aderen ă trebuie să echilibreze eforturile aplicate armăturilor. nu sunt necesare măsuri speciale de sporire a ductilită ii stâlpilor(pentru că ductilitatea acestora nu va fi mobilizată). rigiditatea mare a pere ilor face ca deplasările orizontale să fie inferioare celor care produc articularea plastică la capetele stâlpilor. C 5-36 . În starea de solicitare maximă. Pe de altă parte.

astfel că în rela ia (5.2fctm(1+0.25νdfcd ≈2.5 s1 γ Rd f yd As 2 (C 5.8 νd). (C 5. iar fcd este rezisten a de proiectare la compresiune. Rezultă o rezisten ă medie la lunecare în jurul barei de 2.8) h c . ale barelor grinzilor care traversează nodurile.30 cu această valoare a rezisten ei echivalente de aderen ă. La determinarea dbLmax pentru aceste bare.15) func ionează numai pentru barele comprimate. xc C’ss C’c Vc T’cs Asb1fyd Asb1fyd hjw Cb T’’cs Cb Asb2fyd C’c C’’ss Figura C 5. În cazul stâlpilor marginali. se ob ine rela ia care stabileşte diametrul maxim dbLmax al armăturilor care traversează nodul: d bL max = 6 1 + 0.2fctm+0. func ie de detalierea nodului. pentru că în cazul barelor întinse se poate conta pe cârligele şi îndoiturile armăturilor de la capete.31. în care νd este for a axială normalizată.52) trebuie înlocuit h 'c cu (0. Expresia (C 5.25νdfcd. care se poate estima aproximativ prin valoarea 0. unde valoarea νd este mică. mai cu seamă la etajele superioare. pe lângă cea legată de limitarea driftului şi cea a rezisten ei betonului nodului la compresiune diagonală.15) este confirmată de rezultatele unor studii experimentale. condi ia (C 5.15) Rela ia (5. Aplicarea acesteia duce la diametre admisibile. Numai barele de la partea inferioară pot ajunge la curgere prin compresiune (As2 < As1). trebuie să se ină seama că barele sunt îndoite la interiorul miezului de beton confinat prin armăturile transversale.7 ÷ 0. relativ mici.15) poate fi considerată ca o altă condi ie de dimensionare a sec iunii stâlpilor.La rezisten a prin aderen ă trebuie adăugată şi rezisten a prin frecare datorată încărcării normale din for a de compresiune dezvoltată în stâlpul superior. C 5-37 .8ν d f ctm hc A 1 + 0.52) a fost ajustată pentru a ine seama că o anumită frac iune a for ei tăietoare care solicită nodul se transmite prin compresiune diagonală.14) Egalând valoarea efectivă a efortului tangen ial rezultat din echilibrul barei din Figura C 5. Condi ia (C 5.

5. l0.d bL f bd = 1 f yd d bL 4 f bd (C 5.54) se ob ine pornind de la echilibrul zonei de armătură dincolo de sec iunea de unde se măsoară ancorajul Figura C 5.32. conform SR EN 1992-1-1:2004.25ηf ctd (C 5.7 pentru condi ii nefavorabile de aderen ă. limitat superior la 1.25 Considerând condi iile cele mai severe. rezultă: C 5-38 . η η=1 pentru aderen e bune şi η =0. pentru cazurile curente. lbd = As f yd π . Lungimea de înnădire prin suprapunere. egal cu 1.5 ks coeficient de amplificare a lungimii de suprapunere în situa ia în care înnădirea se face în zone critice.17) unde: f ctd valoarea de proiectare a rezisten ei la întindere a betonului coeficient care ine seama de condi iile de aderen ă. se calculează cu rela ia: l0 = k s în care: 1  As'   %  lbd 25  As    (C 5.C.16) în care: lbd f bd lungimea de ancorare necesară efortul unitar de aderen ă ultim f bd = 2.7. solicitate alternant.3(4) Rela ia (5.32 fbd lbd Asb1fyd Figura C 5.18)  As'   %  reprezintă raportul exprimat în procente între sec iunea armăturilor care se A   s  întrerupe într-o sec iune şi sec iunea totală a barelor care se înnădesc.

funda ii legate sau constituite de grinzi de fundare.25 f yd d bL ≈ 0. Funda ii şi infrastructuri C. alegerea sistemului de fundare şi proiectarea lui corectă reprezintă una din opera iile cele mai importante ale proiectării construc iilor. costul lucrărilor de funda ie au o pondere foarte mare în costul total al construc iei şi. respectiv de contracarare a eforturilor de întindere inelare. infrastructura este constituită din elementele subsolului: grinzi de funda ie de dimensiunile pere ilor de subsol interiori şi de contur. la tendin a acestuia de despicare. În acelaşi timp. la fundarea pe pilo i. sub nivelurile func ionale ale clădirii.5. dacă acestea sunt considerabil mai puternice decât cea a următoarelor niveluri.l0 = f yd 1. reprezintă o componentă esen ială a unei clădiri. prevede ca proiectarea geotehnică şi proiectarea structurilor de fundare să fie tratate într-un cod separat de Codul de proiectare seismică. Sistemul funda iilor. de a dezvolta şi for e de întindere semnificative. funda ii de adâncime.1 Organizarea sistemului Eurocodurilor structurale. infrastructuri complexe. Consecin a practică este că C 5-39 . din acest motiv. se poate realiza din elemente structurale.19) C. Infrastructurile astfel alcătuite posedă înaltă capacitate de rezisten ă şi rigiditate. În condi iile unei alcătuiri adecvate. adoptate în mod firesc şi de sistemul na ional de coduri. modul de realizare al funda iilor poate fi diferit: funda ii izolate sau tălpi continue sub pere i. după caz. împreună cu plăcile planşeelor subsolurilor şi placa (radierul) situate la nivelul inferior al grinzilor. atunci când terenul este slab sau când for ele laterale mari ar duce la pierderea contactului cu terenul prin desprindere pe o suprafa ă mare din amprenta construc iei în teren. după necesită i.25 f ctd f ctd (C 5. se re in aici pentru discu ie numai aspectele de principiu şi un număr redus de măsuri de proiectare.5. De asemenea.2 d bL 4 x 2.a cărei integritate şi ale cărei proprietă i de rigiditate şi rezisten ă influen ează decisiv răspunsul seismic al structurilor în ansamblu. pilo i sau chesoane. un material cu rezisten a de aproape 100 de ori mai mică decât materialul structural – betonul.3(5) Condi ia este preluată identic din SR EN 1998-1:2004. produse de interac iunea dintre profilul armăturii şi betonul înconjurător. În majoritatea cazurilor.8. în cazul structurilor multietajate cu pere i de beton armat. Infrastructura poate îngloba şi structura primelor niveluri supraterane. Din acest motiv. sau infrastructura. astfel încât au o comportare apropiată de cea a unui corp rigid.8. infrastructurile reprezintă sistemul cel mai avantajos din punctul de vedere al rezisten ei structurii la for e laterale şi al unei rezemări sigure pe teren. Structura expresiei eviden iază faptul că presiunea exercitată asupra betonului în care este înglobată armătura. mai cu seamă.7. sunt dependente de aria armăturii transversale şi de intervalul dintre etrieri. Func ie de tipul de structură şi de proprietă ile mecanice ale terenului. C 5.5 x1. Sistemul este indicat. capabili sau nu. Şi în cazul infrastructurilor se poate opta. Funda iile se dezvoltă în plan atât cât este necesar pentru ca presiunile pe teren să fie suficient de mici pentru a putea fi suportate de pământul de fundare. radiere generale.

. cu răspuns elastic pentru ansamblul suprastructură – infrastructură. pentru a ob ine valorile de proiectare ale eforturilor în elementele infrastructurii. în care diferitele componente sunt caracterizate de proprietă i de rigiditate echivalente conlucrării grinzilor (pere ilor) de fundare cu plăcile de funda ie sau ale subsolului (subsolurilor). acest factor de amplificare poate fi luat egal cu 1. explicit în calcul: frecarea între teren şi pere ii de contur. Răspunsul elastic se poate ob ine în două situa ii: . că for a axială de proiectare este cea ob inută în calculul structural la sec iunea seismică de proiectare. În principiu. există două limite ale modelării funda iilor (infrastructurii) utilizate în proiectarea curentă: . O a doua abordare posibilă este aceea de a determina eforturile în elementele infrastructurii din calculul structural la for a seismică de proiectare. încărcat cu for ele verticale şi laterale. aproximativă. este de a considera în calculul structural o for ă orizontală sporită fa ă de for a de proiectare prin amplificarea cu un factor de suprarezisten ă global. pere i) ale suprastructurii. dar nu şi acoperitor. o cale simplă. în mod simplificat. pe baza prevederilor din SR EN 1998 – 1:2004. de regulă. presiunea pasivă. În cazul cel mai complex al unor infrastructuri. În alte situa ii de alcătuire. care nu sunt considerate.5. etc. acest tip de modelare echivalează ansamblul elementelor acestuia cu un planşeu tip re ea de grinzi orizontale. pentru clasa de ductilitate selectată pentru suprastructură. dimensionarea suprastructurii putând fi făcută pe acest model. . valoarea factorului de amplificare trebuie modificată corespunzător. elementele se dimensionează la eforturile ob inute în combina ia seismică de încărcări. Pentru construc ii cu structură uniformă în plan şi suprarezisten ă moderată. De asemenea. Prin proiectare se poate impune elementelor infrastructurilor un răspuns seismic elastic sau unul neliniar. iar mişcările relative între bazele elementelor verticale sunt minimizate. în acest caz incertitudinile privind distribu ia presiunilor pe teren sunt mai mici.în situa ia când în modelul de calcul for ele transmise de suprastructură infrastructurii sunt cele asociate mecanismului de disipare (plastificare) a suprastructurii. cu comportare liniară sau neliniară). componente ale acestui ansamblu.O modelare completă a ansamblului suprastructură – funda ie rezemată elastic (prin resorturi Winkler. Calculul efectuat cu metoda for elor orizontale echivalente sau cu metoda modală cu spectru de răspuns furnizează eforturile din elementele funda iei.în cazul structurilor proiectate pentru clasa DCL. Se consideră. În acest caz. în zone cu seismicitate foarte joasă. Procedeul are în vedere şi componente ale mecanismului de rezisten ă la nivelul infrastructurii. DCH sau DCM. dimensionarea şi armarea elementelor sistemului de funda ie se face cu respectarea regulilor specifice C 5-40 . O asemenea modelare este aproximativă şi de cele mai multe ori neacoperitoare.elementele verticale pot fi considerate încastrate la nivelul planşeului peste subsol.O modelare a elementelor funda iei solicitate de for ele de legătură cu suprastructura aplicate în sec iunile tranversale de la baza elementelor verticale (stâlpi.

plasată între elementele cadrului. C. ca urmare. panourile de umplutură interac ionează cu structura şi.5. NEd este for a axială de proiectare.8. ( ) În acest din urmă caz. Dintre măsurile de proiectare date la 5. pe lângă momente încovoietoare şi for e tăietoare. trebuie armată.2 În general. iar k este un factor care ia valori de la 0.3. acestea se manifestă în realitate ca elemente structurale şi. depinzând de natura terenului. Se recomandă ca grosimea radierului să fie astfel aleasă încât armătura de încovoiere necesară să fie 0. For ele de legătură se determină cu rela ia kN Ed a g g . C.zidăria de compartimentare şi de închidere.8. C.1-2011. sau nu. parte constitutivă a mecanismului structural pentru for e laterale şi.8. În SR EN 1998-1:2004. dar trebuie să controleze si fisurarea din contrac ie a betonului din radier.9. este considerată element structural.25%.5.2 (4) Armătura orizontală montată în radier trebuie să preia momentele încovoietoare produse de presiunile pe teren. şi for e axiale rezultate din deplasările orizontale relative între funda ii. panourile preiau o anumită frac iune din încărcarea laterală.6 în cazul terenurilor foarte slabe. în cazul terenurilor slabe. problemele de proiectare cele mai dificile intervin la infrastucturile complexe ale structurilor cu pere i de beton armat. în care ag este accelera ia de vârf de proiectare. C 5-41 . Aceste probleme sunt discutate în volumul de comentarii ale Codului de proiectare pentru structurile cu pere i de beton armat CR 2-1-1.2 (2) În grinzile de legătură între funda ii apar. până la eventuala lor distrugere la ac iunea unui cutremur puternic. pe care calculul structural nu le eviden iază explicit. indiferent dacă sunt considerate în capacitatea de rezisten ă laterală a construc iei.5. Efecte locale datorate interac iunii cu pere ii nestructurali C5. la 0.20% la fiecare fa ă a plăcii de bază. O preocupare deosebită trebuie să existe pentru dimensionarea elementelor grinzilor (pere ilor de subsol) la valori ale for ei tăietoare deduse pe baza principiilor proiectării la capacitate şi pentru respectarea măsurilor de ductilizare. aceste for e au valori care reprezintă frac iuni din for a axială de proiectare adusă de elementele verticale pe funda ii.2 se re in aici numai două. atât cât asigură şi controlul fisurării de contrac ie. (b) păstrarea contactului perimetral între panouri de zidărie şi stâlpii şi grinzile structurii de beton armat. În practica de proiectare.9 La alcătuirea pere ilor de umplutură din zidărie din corpuri ceramice se pot avea în vedere două conceptii: izolarea elementelor cadrelor de panourile de zidărie prin prevederea unor fâşii (a) înguste din materiale deformabile între zidărie şi elementele structurale. în situa ia (b) există două abordări posibile: . C 5.8. Este acceptat astăzi că procentul de armare care permite llimitarea necesară a deschiderii fisurilor este de cel putin 0.clasei de ductilitate considerate.

(b) .perete de umplutură.nu se contează pe aportul structural al zidăriei. for ele seismice cresc peste nivelul corespunzător structurii pure. cu risc de rupere la for e tăietoare (Figura C 5. pentru cazul unor structuri flexibile situate în zone seismice caracterizate de valori mici ale perioadei Tc. caz în care degradările zidăriei trebuie să fie moderate şi uşor reparabile ca urmare a dimensionării corespunzatoare a rigidită ii laterale a cadrelor. Cele mai importante efecte ale interac iunii panourilor de umplutură cu structura tip cadru sunt următoarele: .crearea unor condi ii de solicitări de tip elemente scurte. C 5-42 .crearea unor neregularită i pe verticală (succesiuni de niveluri rigide şi flexibile. pentru că for a tăietoare pe por iunea deformabilă a stâlpului este substan ial mai mare decât cea care poate apărea într-un stâlp liber. prin sporirea torsiunii de ansamblu ca urmare a modificării pozi iei centrului de rigiditate (Figura C 5. (a) Figura C 5. caz în care zidăria avariată nu trebuie să cadă şi să prezinte risc pentru vie ile oamenilor.34). Fig.33. .33.sporirea rigidită ii laterale a structurii.C5. la proiectarea clădirilor în zone seismice asemenea situa ii trebuie evitate întotdeauna. şi la SLS.30a) şi pe orizontală.. dar prin proiectare se iau măsuri care să ină seama de efectele interac iunii structură . trebuie asigurate exigen ele de comportare ale panourilor de umplutură la SLU. b).

(b) Prin zdrobirea diagonalei comprimate constituită în inima de zidărie a peretelui compozit. în aceste cazuri se recomandă separarea pere ilor nestructurali de elementele structurii. curbele caracteristice ale materialelor. func ie de sensul de atac al cutremurului (Figura C 5. Pentru aceasta este necesar ca inima de zidărie a pere ilor să fie suficient de groasă pentru a nu se rupe la for a tăietoare.35).Figura C 5.34.36). nivelul de solicitare. între care raportul între rigidită ile panoului şi ale cadrului. similar cu pere ii structurali din beton armat (Figura C 5. Pentru a evita asemenea ruperi. care se pot rupe prin încovoiere sau forfecare. Lă imea efectivă a diagonalei comprimate depinde de mai mul i parametri. Ansamblul constituit din cadrul de beton armat şi panourile de zidărie poate ceda în mai multe moduri sub ac iunea for elor laterale: (a) La încovoierea de ansamblu ca un perete structural cu alcătuire compozită. Figura C 5. Ac iunea structurală a panoului de zidărie poate fi modelată sub forma unei bare comprimate cu direc ia diagonalei panoului. iar armătura inimii din zidărie armată să fie conectată eficient de stâlpii de beton armat. C 5-43 . Dacă ac iunea seismică continuă după ruperea panoului de zidărie. practic întreaga for ă laterală se transmite stâlpilor (bulbii peretelui compozit). Ac iunea diagonalei devine substan ială după apari ia fisurilor de întindere înclinate şi după desprinderea zidăriei de elementele cadrului în vecinătatea col urilor unde s-ar aplica diagonala întinsă.35.

structura se transformă întruna cu un nivel slab. Această constatare este valabilă mai ales pentru cazul în care zidăria este nearmată. unde se concentrează în continuare deforma iile plastice. C 5-44 .37. grosimea zidăriei lă imea diagonalei echivalente t bw Dupa lunecarea zidăriei. 1992] este : ( ) ' Rd = ' 0. Din schema aproximativă de comportare din Figura C 5.a (a) Figura C 5. b. b).20) în care. este mai mică decât rezisten a la compresiune în lungul diagonalei. valoarea for ei diagonale corespunzătoare producerii lunecării [Paulay. de regulă.36. care pot ceda la încovoiere sau. Cu nota iile din Figura C 5. la primul nivel. Un asemenea mod de cedare se manifestă dacă for a diagonală asociată producerii eforturilor. Din cele prezentate rezultă că este destul de dificil să se controleze răspunsul seismic al unei structuri compozite cum este cadrul de beton armat în interac iune cu pere i de umplutură.36. rezisten a laterală a ansamblului este asigurată de stâlpi.04 f m bw ⋅ t 1 − 0. (b) (c) Prin lunecarea peretelui în lungimea unui rost orizontal. la forfecare. Priestley. măsurile de armare transversală pentru zonele critice se extind pe toată înăl imea acestui nivel. 3 h ' l ' ( ) (C 5. prin care se crează un efect de “îngenunchiere” a cadrului la nivelul respectiv (Figura C 5. Prin dispari ia panoului de umplutură la primul nod. avarierea zidăriei prin zdrobirea după diagonală sau prin lunecarea pe rost intervine. rezultă că cerin a de ductilitate la elementele primului nivel sunt mult mai mari decât în cazul unei structuri cu deformabilitate uniformă pe verticală. vf. pentru a proteja stâlpii de la primul nivel. ' fm rezisten a de proiectare la compresiune a zidăriei. care generază lunecarea. cel mai adesea. În asemenea situa ii.36. În cazul unei alcătuiri identice a zidăriei pe înăl imea clădirii.

38. Asemenea goluri pot proveni dintr-o umplere incompletă a acestor spa ii cu mortar sau ca urmare a desprinderii pe contur (în zona diagonalei întinse.38. Figura C 5. Redwood City. Rezultă că umplutura nearmată nu asigură un material structural satisfăcător. Report ATC 40. Panourile de zidărie trebuie asigurate şi pentru for ele de iner ie perpendiculare pe planul lor. Prăbuşirea în lateral a pere ilor reprezintă pericolul cel mai important produs de aceste elemente pentru via a oamenilor. dacă materialul este puternic degradat de ac iunea for elor din planul peretelui. Figura C 5. chiar după fisurarea la încovoiere a panourilor Figura C 5. Bull. a clădirilor joase (orientativ. CEB (1998). C 5-45 . datorită formării unui efect de boltă între reazemele peretelui pe orizontală şi verticală. London. până la două niveluri) cu ramă rigidă. Ductility of Reinforced Concrete Structures. Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings. cu excep ia. poate. De asemenea. Telford (ed.Dy= deforma ia la nivelul for ei rezultante la ini ierea deforma iilor plastice DP = componenta plastică a deforma iei Figura C 5. CA. Acest mecanism de rezisten ă este însă influen at negativ de prezen a unor spa ii libere (rosturi libere) pe contur între panouri şi rama de beton armat.). T. Studiile experimentale au pus în eviden ă faptul că şi panourile nearmate (zidărie simplă) pot sus ine importante for e normale pe planul lor. D’Information 242. ac iunea de boltă devine mult mai putin eficientă. panoul poate fi tratat ca o placă plană rezemată pe contur.37. În cazul unor panouri armate şi conectate eficient de rame de beton armat.35) datorate for elor ac ionând în planul peretelui. încărcată normal pe planul acesteia. Bibliografie: ATC (1996).

CEN (2004). EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance / Part 1: General rules, seismic actions and rules for buildings, Bruxelles, 250 pp. Fajfar, P. and Fischinger, M. (1989). N2 – A method for non-linear seismic analysis of RC buildings, Proc. of the 9th WCEE, Tokyo, vol. V, p. 111-116. Fajfar, P. (2000). A nonlinear analysis method for performance-based seismic design. Earthq. Spectra, 16(8). FIB (2003). Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings, Bulletin 25, Lausanne, Elve ia, 192 pp. Mander, J.B., Priestley, M.J.N. şi Park, R., (1988), Theorteical Stress-Strain Model for confined Concrete, Journal of Structural Engineering, ASCE, V. 114, No. 8, pp. 18271849. Ministerul Lucrărilor Publice (2006), CR 2 – 1 – 1.1: Cod de proiectare a construc iilor cu pere i structurali de beton armat, Bucureşti. Ministerul Lucrărilor Publice (1992), P100/92: Normativ pentru proiectarea antiseismică a construc iilor de locuin e, agrozootehnice şi industriale, INCERC Bucureşti, Buletinul Construc iilor, no. 1-2, 1992, 151 p. Panagiotakos, T.B. şi Fardis, M.N., (2001), Deformations of Reinforced Concrete Members at Yelding and Ultimate, ACI Structural Journal, V.98, No. 2, pp. 135-148. Park, Y.J. şi Ang, A.M.S. (1985), Mechanistic Siesmic Damage Model of Reinforced Concrete, Journal of Structural Engineering, ASCE, V. 111, No. 4, pp. 722-739. Paulay, T. şi Priestley, M.J.N. (1992), Seismic Design of Concrete and Masonry Buildings, John Wiley & Sons Inc., New York, 744 p. Postelnicu, T. şi Zamfirescu, D., (1998), Lateral stiffness assessment of multistory RC frames structures, 11th European Conference on Earthquake Engineering, Paris. Postelnicu, T. şi Zamfirescu, D., (1999). Comparison between displacement methods used for assessment of RC structures. Performance of RC frame structures designed according present Romanian codes. Proc. 1st Romanian-American Workshop, Iaşi, Romania. Postelnicu, T. şi Zamfirescu, D., (2001). Towards displacement-based methods in Romanian seismic design code. Earthquake Hazard and Countermeasures for Existing Fragile Buildings, Eds. D. Lungu & T.Saito, Bucureşti, pp. 169-142. Ruşanu, Cr., Pascu, R., (2003). Nonlinear static analysis for an existing reinforced concrete building. Buletinul Stiintific al UTCB, nr. 1/2003, pp. 27-39. Takeda, T., Sozen, M.A. şi Nielsen, N.N., (1970), Reinforced Concrete response to Simulated Earthquakes, Journal of the Structural Division, ASCE, V. 96, No. ST 12, pp. 2557-2573. Paulay, T. (1986). A critique of the Special Provisions for Seismic Design of Building Code Requirements for Reinforced Concrete (ACI 318-82). În: Journal of the ACI, martie-aprilie 1986. Vecchio, F.J. şi Colins, M.P. (1986). The Modified Compression-Field Theory for Reinforced Concrete Elements Subjected to Shear. ACI Struct. J., 83(2), p. 219-231.

C 5-46

C ANEXA D. PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL STRUCTURILOR C D.1. Concep ia procedeului

Procedeul prezentat în anexa D reprezintă o metodă simplificată pentru determinarea directă a răspunsului neliniar al unei structuri la încărcarea cu deplasări aplicate monoton crescător până la rupere (Figura C D.1).

FOR Ă LATERALĂ

Punct de curgere efectivă

Deplasarea de curgere efectivă Domeniu elastic Zona de plastificare progresivă Zona de mecanism plastic Prăbuşire par ială

Prăbuşire completă DEFORMA IE

Figura C D.1. Rela ie for ă laterală – deplasare tipică pentru un cadru de beton armat (după FEMA 2003).

Metoda prezentată urmăreşte în general metoda N2, propusă de Fajfar (Fajfar & Fischinger 1989, Fajfar 2000) şi inclusă în Anexa B a Eurocodului 8 (SR EN 1998-1, 2004). C D.2. Evaluarea proprietă ilor de rezisten ă şi de deforma ie a elementelor structurale Deoarece nu există modele teoretice generale, capabile să reproducă cu suficientă precizie rela ia for ă – deplasare în regim de solicitare ciclic pentru elemente de beton armat, în literatură sunt propuse diverse modele empirice (bazate pe prelucrarea statistică a datelor experimentale) sau semi – empirice (deduse pe considerente teoretice, dar calibrată cu coeficien i empirici). O sinteză recentă a acestor modele este dată de Fardis în cap. 6 din raportul FIB nr. 25 (FIB 2003). Valori orientative pentru parametrii rela iilor M-φ ce pot fi utilizate în calculul static neliniar sunt date şi în documentele FEMA (FEMA 1997a). Codul face trimitere la P100-3 pentru procedeele de evaluare a caracteristicilor de deforma ie ale elementelor structurale. C D.3. Construirea curbei for ă laterală – deplasarea la vârful construc iei Încărcările se aplică în 2 etape: - - În prima etapă se aplică încărcările gravita ionale, corespunzătoare combina iei seismice. De obicei sub aceste încărcări nu trebuie să apară plastificări în structură şi se poate face un calcul liniar. - - În a doua etapă, pe structura preîncărcată (se păstrează starea de deforma ii şi eforturi din prima etapă), se aplică incremental for ele laterale C D-1

corespunzătoare ac iunii seismice. Acestea au o distribu ie fixată, dar mărimea lor variază la fiecare pas de încărcare în func ie de un parametru. Pentru a modela comportarea dinamică structurii, configura ia (distribu ia) încărcărilor laterale ar trebui să fie propor ională cu configura ia instantanee a for elor de iner ie. Aceasta depinde de caracteristicile modale instantanee ale structurii, care se schimbă datorită deforma iilor inelastice din anumite elemente. O asemena analiză ar necesita un efort comparabil cu o analiză dinamică neliniară (time-history). De aceea se preferă păstrarea unei configura ii fixe pe toată durata calculului static neliniar. În mod obişnuit se consideră: (a) o distribu ie “modală”, în care for ele de iner ie sunt propor ionale cu deplasările modale din modul 1 de vibra ie, şi (b) o distribu ie “uniformă”, în care for ele de iner ie sunt propor ionale cu masele de etaj (de exemplu, dacă masele de etaj sunt egale la toate nivelurile, rezultă for e egale la toate nivelurile). Prima ipoteză furnizează valoarea maximă a momentului de răsturnare, cea de-a doua, valoarea maximă a for ei tăietoare pentru o capacitate de încovoiere dată a structurii. C D.4. Echivalarea structurii MDOF cu un sistem SDOF Pentru a putea compara deplasarea capabilă a structurii cu cerin a de deplasare, care este dată de spectrele inelastice de deplasare construite pentru sisteme cu 1 GLD, structura reală trebuie transformată într-o structură cu 1 GLD echivalentă. Transformarea urmează rela iile cunoscute din dinamica structurilor, echivalând deplasarea maximă a structurii la vârful construc iei cu deplasarea în modul 1. C D.5. Selectarea spectrelor de răspuns În condi iile stării limită de serviciu structura prezintă un răspuns seismic elastic sau cu incursiuni mici în domeniul plastic, astfel încât se pot folosi direct deplasările determinate din calculul liniar al structurii pe baza regulii “deplasări egale”. În cazul stării limită ultime trebuie folosite spectre inelastice de deplasare, care se pot construi fie direct, pe baza accelerogramelor specifice amplasamentului, fie indirect, pe baza spectrelor elastice şi a unor ipoteze privind rela ia între răspunsul elastic şi cel inelastic (de exemplu, ipoteza “egalită ii deplasărilor” pentru T > Tc şi ipoteza “egalită ii energiilor” pentru T < Tc, propuse de Newmark şi Hall). Se recomandă rela ia din Anexa E. C D.6. Controlul deplasărilor structurale Cerin a de deplasare a fost determinată la paragraful D5, pentru perioada T* a sistemului cu 1 GLD echivalent, din spectrul inelastic de deplasări. O reprezentare sugestivă este cea din Figura C D.2, dată în formatul “ADRS” (spectru de răspuns accelera ii - deplasări, ob inut din spectrele de răspuns de accelera ii şi deplasări prin eliminarea parametrului T). Punctul de intersec ie între curba de capacitate şi spectrul de deplasare inelastic, corespunzând ductilită ii µ a sistemului, reprezintă cerin a de deplasare pentru sistemul cu 1 GLD. Această cerin ă de deplasare a sistemului cu 1 GLD se transformă în cerin a de deplasare a sistemului real cu rela ia (D10), care este inversa transformării ini iale (D4).

C D-2

Consistent inelastic design spectra: strength and displacement.Valoarea calculată reprezintă o valoare medie şi există o dispersie mare a valorilor. CEN (2004). Earthquake Engineering Research Institute. vol. Postelnicu. FEMA 274. Iasi.: Federal Emergency Management Agency. (1989).2. Comparison between displacement methods used for assessment of RC structures. M. N. P. Proc. D. D. of the 9th WCEE. USA. Performance of RC frame structures designed according present Romanian codes. Lausanne. 1st Romanian-American Workshop. Earthquake spectra and design. FEMA (1997b). NEHRP commentary on the guidelines for the seismic rehabilitation of buildings. p. Farmington Hills. p. FIB (2003). and Fischinger. (1982). M. Newmark.C. Fajfar.Figura CD3. and Struct. V. T. Bruxelles.C. 250 pp. Washington. NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buildings. Fajfar.: Federal Emergency Management Agency. FEMA (1997a). and Hall. C D-3 . (1989). 432 pp. Sa Sae T* T* < Tc Sa Sae µ =1 (elastic) T* > Tc T* µ =1 (elastic) Say µ Sde = Sdi Say Sde Sdi µ a) Sd b) Sd Figura C D. motiv pentru care se recomandă “împingerea” structurii până la 150% din valoarea cerin ei de deplasare calculate (FEMA 1997a). N2 – A method for non-linear seismic analysis of RC buildings.J. 502-521. and Zamfirescu. Dynamics. 16. D. Proc. Earthq. vol. EN 1998-1-1: Design of structures for earthquake resistance/ Part 1: General rules. 111-116. T. Vidic. Tokyo. and Fischinger. Romania. seismic actions and rules for buildings. M. Berkeley. Determinarea deplasării intă în cazul a) T* < Tc şi b) T* > Tc Referin e ACI (2005). Bulletin 25. Building code requirements for structural concrete (ACI 318-05) and comentary (ACI 318R-05).. Elve ia. P. W. Washington. (1999). FEMA 273. 192 pp. Eng. Displacement-based seismic design of reinforced concrete buildings. CA.

C D-4 .

Codul P100-1:2006 aduce o serie de elemente de noutate importante: (a) O procedură mult mai riguroasă de calcul al valorilor de proiectare ale deplasărilor laterale. C E-1 . CEB 1987. Tc fiind perioada de calcul a spectrului răspunsului seismic elastic. 1982]. Pentru majoritatea zonelor seismice pe plan mondial.6 sec. B52.. Pagubele înregistrate la multe clădiri în intervalul 1977-1990. potrivit căreia. în acest interval. Eurocode 8 şi P100/92) a eviden iat faptul că prevederile de dimensionare a rigidită ii laterale a construc iilor din P100/92 erau de departe cele mai severe. Cunoştin ele noi înregistrate de ingineria seismică au permis sa se abordeze mai nuan at. Pentru domeniul de frecven e T > Tc. când s-au produs 4 cutremure de intensitate medie şi mare. calibrat în cadul unor studii efectuate la Catedra Construc ii de beton armat din Universitatea Tehnică de Construc ii Bucureşti. Aceste prevederi au exclus practic folosirea sistemului structural în cadre de beton armat la realizarea construc iilor cu multe niveluri în perioada dinainte de 1990. După această dată. dezvoltarea domeniului construc iilor de birouri şi a clădirilor de locuit cu confort superior a făcut necesar. P100-1:2006 a introdus un coeficient de corec ie (amplificare) a deplasărilor elastice în acest domeniu. În cazul unor amplasamente caracterizate de valori Tc înalte. majoritatea construc iilor se încadrează în intervalul de perioade T > Tc. calculul se face în conformitate cu regula „deplasării egale” stabilite pe baza constatării statistice [Newmark şi Hall.C ANEXA E. majoritatea structurilor curente apar in acestui domeniu. deplasările sistemelor inelastice port fi aproximate acoperitor prin deplasările sistemelor elastice. din nou.1. Aproxima ia nu este însă acceptabilă pentru construc ii cu T < Tc. cum este Câmpia Română unde Tc ≈1. care eviden iază deplasări seismice (în domeniul neliniar) considerabil mai mari decât cele date de regula „deplasării egale”. Un studiu comparativ în care s-au analizat prevederile a 6 coduri de proiectare (UBC. Din acest motiv. PROCEDEU DE VERIFICARE A DEPLASĂRII LATERALE A STRUCTURILOR C E. Problema este cu deosebire importantă pentru zona Câmpiei Române unde cutremurele vrâncene se manifestă cu deosebită agresivitate din punctul de vedere al deforma iilor impuse. să se reconsidere acest tip de structuri. limitarea deplasărilor laterale prin proiectare are o importan ă deosebită. NZS. problema limitării deplasărilor laterale la ac iuni seismice. au făcut ca măsurile legate de limitarea deplasărilor laterale luate în P100/92 să fie foarte severe. pentru că de aceasta depind direct degradările structurale şi nestructurale ale clădirilor. şi pe o bază mai adecvată comportării reale a construc iei. Fa ă de versiunea din 1992. Considera ii generale P100-1:2011 aplică într-o măsură mai mare decât precedentele edi ii ale Codului principiile şi metodele proiectării bazate pe performan a seismică la cutremure cu diferite perioade de revenire. Parametrul considerat în prezent ca fiind cel mai semnificativ pentru calitatea răspunsului seismic al construc iilor este deplasarea laterală.

S-a renun at la diferen iere factorilor de reducere ν. func ie de nivelul de solicitare (starea limită) şi de natura legăturilor între structura şi componentele structurale. Programele de calcul structural pot fi completate pentru ca acestea să furnizeze direct valorile ce trebuie introduse în rela ia (E. pentru că de aceasta depinde degradarea acestora (componenta care modifică diagonala panoului). ci acea componentă care modifică forma ini ială de dreptunghi a panourilor (nestructurale) de compartimentare şi de închidere.1 se prezintă cazul structurii unei fa ade alcătuite din pere i conecta i cu grinzi. Într-una din acestea structura de beton armat este complet liberă (de exemplu. Solu ia este. simplă. Aceste reguli privesc elementele de beton armat pentru care se prevăd valori care variază cu gradul de fisurare a betonului. Această interven ie urmăreşte ob inerea unor performan e superioare pentru construc iile importante şi în ceea ce priveşte comportarea la ac iuni seismice moderate. Pentru scopul urmărit de rela ia de verificare (E. fiind conectate flexibil C E-2 . Pentru exemplificare. având în vedere că elementele de beton armat lucrează cu fisuri în zonele întinse. În cazul construc iilor de beton armat este necesar să fie precizat modul de evaluare a rigidită ii. fără îndoială. Având în vedere dificultatea extremă a repara iilor postseism la asemenea fa ade. O chestiune cu implica ii importante se referă la modul de calcul al deplasării relative dr’. Se constată diferen e foarte mari între valorile deplasărilor relative de nivel (de calcul) inregistrate în dreptul pere ilor şi. respectiv. în deschiderea între cei doi pere i.2. În timp ce zidăria de placare a pere ilor nu este afectată de deforma ia laterală a structurii.(b) Procedee mai riguroase pentru evaluarea rigidită ilor pentru evaluarea deplasărilor laterale de proiectare.1). C E. dar nu întodeauna şi acoperitoare. Verificarea la starea limita de serviciu (SLS) P100-1:2011 men ine forma generală din versiunea precedentă a Codului a rela iei de verificare a rigidită ii laterale pentru SLS. valoarea drc stabilită prin calcul la ac iunea seismică de proiectare se sporeşte cu 30%. elementele situate între pere i sunt supuse unor distorsiuni foarte importante.1). şi nu printr-un calcul la ac iunea seismică de proiectare asociată acestei stări limită. nu diferen a deplasărilor orizontale de la două niveluri ale clădirii prezintă interes. Evaluarea deplasărilor de proiectare are un caracter conven ional şi aproximativ pentru că se bazează pe un raport prestabilit între deplasările la SLU şi SLS. în Figura C E. În cazul structurilor în cadre se disting două situa ii. Cerin ele de deplasare tebuie să fie cuprinse în tema adresată producătorului fa adei. în cazul garajelor etajate deschise sau tribunelor) sau este prevăzută cu elemente de umplutură. O men iune specială priveşte fa adele cortină. care. Prevederile anexei referitoare la modul de calcul al deplasărilor laterale şi cele referitoare la valorile admisibile ale deplasărilor laterale sunt valabile pentru toate tipurile de structuri. preluate din EC 8 în versiunea anterioară a Codului. func ie de clasa de importan ă a construc iilor. care trebuie să garanteze deformabilitatea necesară a acesteia.

la atacul cutremurului de serviciu. În acest fel.φ1 φ2 φ1 (3) (4) Figura C E. În literatură [vezi. cadrele sunt umplute cu panouri de zidărie. ceea ce face ca să se neglijeze aportul lor la rigiditatea de ansamblu a clădirilor. se pot adopta valori ale modulului de rigiditate egale cu EcIg (produsul între modulul de elasticitate al betonului şi momentul de iner ie al sec iunii brute de beton). şi de modul cu care se realizează C E-3 . În consecin ă. de regulă. X1 (2) Y1 (1) φ =φ2. nu-şi pierd integritatea întrucât sunt protejate prin limitarea adecvată a deplasărilor laterale. Valorile admisibile ale deplasărilor relative de nivel din SLS trebuie să depindă de natura pere ilor de compartimentare şi a închiderilor. nu stânjenesc practic deforma ia laterală a cadrului. inând cont astfel si de contribu ia armăturilor la rigiditatea elementelor. nesemnificativă în raport cu cea a pere ilor. În acest fel elementele de beton armat lucrează în stadiul fisurat şi trebuie utilizate rigidită i reduse. panourile de umplutură contribuie semnificativ la rigiditatea de ansamblu a structurii. în acest scop. 0.5. reducerea uniformă a modulelor de rigiditate a sec iunilor nefisurate cu coeficientul 0. rigiditatea pere ilor nestructurali este. în calcule se va opera cu rigiditatea redusă. În a doua situa ie. care. Într-o construc ie cu pere i de beton armat.5EcIg. Gradul de fisurare a elementelor fiind în acest caz mult limitat. a pere ilor de beton.la aceasta. 1980] se recomandă. Freeman & al. de exemplu.1. ca procedeu aproximativ suficient de exact pentru necesită ile proiectării.

prinderea lor de structură.3.pentru raportul L 4 > (L şi H. C E-4 . De asemenea. γ = 6‰ H 3 Valoarea 5‰ prescrisă în P100-1: 2011 reprezintă o valoare situată peste medie.28). γ = 4‰ 3 H 3 L 2 < . corec ia este necesară pentru construc ii cu perioada fundamentală de vibra ie situată în domeniul 0 – Tc. trebuie să fie corelate cu deformabilitatea sistemului de prindere a fa adei garantată de fabricant. pentru pere i cortină şi alte fa ade agă ate de structură. (4.6. definita de valoarea factorului de comportare q. deforma ia relativă admisă şi. de exemplu.pentru raportul 4 L 2 > > . trei pentru cutremurele vrancene. Verificare la starea limita ultima (ULS) Rela ia (E. Aşa cum s-a arătat mai sus.. rigiditatea laterală necesară. Această valoare poate fi acceptabilă şi pentru alte tipuri de elemente nestructurale.5‰ H 3 Valorile admisibile ale deplasărilor laterale date la 4.3.29) şi (4.2) s-a tinut seama si de faptul ca in domeniul perioadelor de vibratie scurte. coincid cu cele date în EC 8 şi nu pot fi considerate potrivite în toate cazurile. fiind cu atât mai mic cu cât panoul este mai lung în raport cu înăl imea. Coeficientii c amplifica deplasarea elastica sub incarcarile seismice de proeictare. caracterizate de cele trei valori distincte ale perioadei de control Tc si unul corespunzator cutremurului subcrustal banatean. pentru fiecare din cele patru tipuri de spectre prevazute in capitolul 3 al codului. La calibrarea expresiei (E. Valorile coeficientilor au fost calibrate printr-un studiu amplu efectuat cu instrumentul calcului dinamic neliniar. lungimea şi înăl imea panoului). valoarea deforma iei relative capabile este influen ată de propor iile panoului de zidărie înrămat. De exemplu..2. implicit. S-au utilizat cate 30 de accelerograme compatibile cu spectrul de proiectare din P 100. in actuala editie se prevede o diferentiere mai nuantata a valorilor c..30). căruia i se pot pune condi ii din acest punct de vedere. Spre deosebire de versiunea din 2006 a codulu. In raspunsul liniar cerintele de deplasare depind nu numai de perioada. ci si de rezistenta sistemului. Formula de determinare a coeficientului (E.2) pune in evidenta aceasta dubla dependenta. In conformitate cu rezultatele studiului. γ = 2. C E. pentru panouri de zidărie de cărămidă curentă se pot accepta următoarele valori ale rotirii limită (unghiul deforma iei de forfecare γ): . În principiu.7Tc.2) introduce prin coeficientul c corec ia necesară pentru a tine seama de faptul ca deplasarile in raspunsul seismic neliniar sunt superioare deformatiilor din raspunsul liniar in domeniul de perioade in care nu este valabila regula „deplasarii egale”. Pentru zidării de cărămidă sau blocuri din diferite materiale deformabilitatea scade cu creşterea rezisten ei mortarului. . structurile sunt inzestrate cu o suprarezistenta foarte consistenta. granita intre domeniul deperioade in care este valabilia regula deplasarii egale si cea in care raspunsul neliniar in deplasari este semnificativ mai mare decat cel elastic este in jurul valorii T=0. rela iile (4.pentru raportul .

Valoarea admisibilă 2. Motivul este ca in domeniul perioadelor foarte scurte valorile calculate ale spectrului neliniar de deplasare sunt excesive si oricum in acest domeniu deplasarile sunt foarte mici (vezi relatia 3. fa ade. etc. Un alt motiv este acela ca in domeniul perioadelor scurte spectrul de proiectare este mult superior spectrului calculat pentru accelerograme naturale inregistrate. S-a prevazut si o limitare superioara c<2. Prelucrand expresiile acestor drepte s-a stabilit o singura expresie acoperitoare valabila pentru toate tipurile de spectre de proiectare si pentru orice valoare q.). Qi şi Moehle] care au eviden iat faptul că stâlpii de beton armat.2 se prezintă exemplificativ spectrele raspunsului neliniar de deplasare normalizate la valoarea corespunzatoare raspunsului elastic.2. pot dezvolta deforma ii de rotire de bară de peste 4% fără o reducere semnificativă a capacită ii de rezisten ă. amenin ând vie ile oamenilor.7 din cod). şi trebuie luate măsuri ca aceste componente să nu se prăbuşească. respectiv relatia (E.5% a deplasării relative de nivel este în concordan ă cu rezultatele a numeroase studii experimentale [de exemplu.In Figura C E. stabilite asa cum s-a aratat mai sus.5% adoptată în anexa E a Codului pentru stâlpii de beton armat poate fi considerată satisfăcătoare şi pentru condi ia de prăbuşire a pere ilor de umplutură [FEMA 273 – 1996].2). C E-5 .6 s). Valoarea acoperitoare 2. Curbele corespunzatoare diferitelor valori q sunt aproximate cu drepte. pentru cazul spectrului de proiectare corespunzator excitatiilor cu perioada inalta (Tc=1. Figura C E. În cazul cutremurului de proiectare (considerat la starea limita ultima) nu se poate evita degradarea severă a componentelor nestucturale arhitecturale (pere i. printr-o conectare adecvata la structură. proiecta i potrivit prevederilor codurilor moderne de proiectare.

C E-6 .

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUC II BUCUREŞTI COD DE PROIECTARE SEISMICĂ P100 PARTEA I .P100-1/2011 PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI EXEMPLE DE CALCUL CONTRACT: 454/12.2010 REDACTAREA I-a BENEFICIAR: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI – Aprilie 2011 – .04.

.

COLECTIV DE ELABORATORI: Capitolul 5 Tudor Postelnicu Dan Zamfirescu Viorel Popa Andrei Papurcu Bogdan Buzoianu Dan Dubina Florea Dinu Aurel Stratan Capitolul 6 Șef proiect. UTCB: Viorel Popa Coordonarea lucrării: Tudor Postelnicu .

CONTRUC II DE O EL E. Structura în cadre de beton armat E.5.1.Cadru contravântuit excentric I .2 .Cadru necontravântuit E. Structura cu pere i de beton armat E 6.1.5.Cuprins: VOLUMUL III : EXEMPLE DE CALCUL: E 5.6.Cadru contravântuit centric E.3.2. CONSTRUC II DE BETON E.6.6.

Parter: birouri. O vedere în plan a etajului curent este schi ată în figura 1.1. grupuri sanitare Subsol: tehnic. Schi ă nivel curent Func iunile clădirii: • • • • Etaje curente: birouri. Clădirea are func iunea de birouri şi este amplasată în Bucureşti. Fig.1. . • Închideri şi compartimentări: E5-1 . sală de conferin ă.1. grupuri sanitare. În cele ce urmează se face o scurtă prezentare a principalelor caracteristici ale clădirii. E 5. 1.Infrastructura: radier general şi pere i exteriori din beton armat monolit. Terasă: necirculabilă. Proiectarea unei structuri în cadre de beton armat Precizarea datelor de proiectare În prezentul exemplu se efectuează calculul şi dimensionarea unei clădiri etajate P+7E cu structura de rezisten ă formată din cadre de beton armat.Suprastructura: de tip cadru din beton armat monolit. Date generale de alcătuire a clădirii: • Structura de rezisten ă: .E 5.

0m.k = 1. Valori de proiectare ale rezisten elor: • pentru beton C25/30 fck = 25 N/mm2 fcd = 16. Înăl imea de nivel: 3.0m.2 N/mm2 pentru o el PC52 fyk = 345 N/mm2 fyd = 300 N/mm2 • E5-2 . Se utilizează beton de clasă C25/30 şi o el PC52.pere i exteriori din blocuri bca şi termoizola ie din polistiren extrudat. aplicat la exterior.0m)..6 s • • Clasa de ductilitate H (determinată de condi iile seismice) Zona de zăpadă: s0. turnat în cofraje.0m. 3 travee (5.6 kN/m2 Caracteristici geometrice ale structurii (Fig.5. 1): • • • 3 deschideri (5. ag = 0.0m. γI=1.0m). Condi ii de proiectare a clădirii: • • • Localitatea: Bucureşti.24g o TB = 0. Clasa de importan ă şi de expunere III.16 s o TC = 1.5.6.67 N/mm2 fctm = 2.0 Condi ii seismice: o accelera ia maximă a terenului. • Tehnologia de execu ie: beton armat monolit (inclusiv planşee).6 N/mm2 fctd = 1.0m.6. .pere i interiori: pere i uşori.

00 · 0. ha · ba · γrc=1.10kN/m2. cutremur E5-3 .87kN/m.0kN/m.15 · 25 = 3.60) · 8 · 0.Principalele reglementări sub inciden a cărora se află proiectul construc iei: [1] [2] [3] P100-1:2011 – Cod de proiectare seismică pentru clădiri . CRO-2011 – Cod de proiectare.00-0. E 5. 0. γrc este greutatea specifică a betonului armat.05 · 22 = 1.1. hp este grosimea pardoselii ha este înăl imea aticului ba este lă imea aticului. Bazele proiectării structurilor în construc ii.00 · 18 · 0.25 · (3.7 = 4. Evaluarea încărcărilor gravita ionale în situa ia de proiectare la • • • • unde. greutate proprie placă: încărcare din pardoseală: încărcare din atic: încărcare din închideri: hsl · γrc = 0. hsl este înăl imea plăcii. Evaluarea încărcărilor de proiectare conform CRO-2005 pe planşeul curent şi pe cel de terasă este sistematizată în tabelul 1 şi 2. hp · γrc = 0.20 · 25= 5.04 · 3. SR EN 1992-1-1 : 2006 – Eurocod 2 : Proiectarea structurilor de beton.75kN/m2.7 + + 0. Partea 1-1 : Reguli generale şi reguli pentru clădiri .2.

35 1.35 1.30 Σ q GS coef.75 1.00 Grupare Fundamentală (GF) Ψ 1.07 Grupare Specială (GS) Ψ q GS coef.06 1.00 1. de grupare valoare de proiectare [kN/m] [kN/m] Încărcare din pere i de închidere 4.87 1.87 E5-4 .35 1.Tabelul 1: Încărcari nivel curent a) Încărcari uniform distribuite pe placă Nume încarcare Greutate proprie placă Greutate proprie pardoseală Încărcare echivalentă din pere i interiori Tavan fals şi instala ii Încărcare utilă Valoare caracteristică qk [kN/m2] Permanente 3.35 6.10 1.90 7. de grupare valoare de proiectare coef.50 0.35 0.10 1. de grupare valoare de proiectare coef.00 0. de grupare valoare de proiectare q GF [kN/m ] 5.35 1.00 1.50 2 [kN/m ] 3.50 Σ b) Încărcari uniform distribuite pe grinzile perimetrale Nume încarcare Valoare caracteristică qk [kN/m] Permanente Grupare Fundamentală (GF) Ψ q GF Grupare Specială (GS) Ψ 1.00 0.00 0.68 4.75 1.49 1.00 4.00 1.57 1.25 2 Variabile 13.50 3.

75 1.03 0.35 1.68 2.75 1.00 1. de grupare valoare de proiectare coef.00 1. de grupare valoare de proiectare coef.50 0.Tabelul 2: Încărcari Terasă a) Încărcari uniform distribuite pe placă Nume încarcare Greutate proprie placă Greutate proprie beton de pantă Termo-hidroizola ie Tavan fals şi instalatii Încărcare din zapadă Valoare caracteristică qk [kN/m2] Permanente 3.00 E5-5 .50 0.00 1.35 1.00 0.50 0.50 0.40 Σ q GS coef.00 5. de grupare valoare de proiectare [kN/m] [kN/m] Încărcare din atic 5.06 2.50 Σ b) Încărcari uniform distribuite pe grinzile perimetrale Nume încarcare Valoare caracteristică qk [kN/m] Permanente Grupare Fundamentală (GF) Ψ q GF Grupare Specială (GS) Ψ 1.68 0.50 1.60 Grupare Fundamentală (GF) Ψ 1.64 6.00 1.75 1.40 2 [kN/m ] 3.35 1.50 0.89 2 Variabile 10.84 Grupare Specială (GS) Ψ q GS coef.35 1. de grupare valoare de proiectare q GF [kN/m ] 5.35 6.

2.. pentru a evita varia ia rigidită ii etajelor. pentru a fi necesară verificarea capacită ii de deformare.. Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la condi ii de rigiditate (săge i admisibile). sau pot fi cerin e arhitecturale sau tehnologice.2cm = 15cm 180 180 Din considerente de izolare fonică: hsl = 15cm Se alege: hsl = 15cm Predimensionarea grinzilor: În cazul grinzilor. Predimensionarea plăcii: Predimensionarea plăcii s-a făcut pe baza criteriilor de rigiditate şi izolare fonică. Sec iunea grinzilor longitudinale este identică cu sec iunea grinzilor transversale şi are următoarele dimensiuni: 1 1  1 1  hw =  ÷  ⋅ lcl =  ÷  ⋅ 6. E5-6 .2cm = + 1.4 (caz în care nu este necesară verificarea explicită a capacită ii necesare de deformare) sau 0. Nu se propune schimbarea sec iunii stâlpilor pe înăl imea clădirii.1.5m → se alege hw = 60cm  8 12   8 12  1 1 1 1 bw =  ÷  ⋅ hw =  ÷  ⋅ 0. Codul P100-2011(paragraful 5.. pentru deschiderea liberă a plăcii s-a considerat distan a interax. În mod simplificat.55 (caz în care este necesară verificarea explicită a capacită ii necesare de deformare).30..E 5. etapa de predimensionare a elementelor structurale are o importan ă crescută datorită aportului acestora la încărcările gravita ionale şi la masa clădirii..3. de ductilitate. Pentru estimarea greută ilor proprii ale stâlpilor se vor considera sec iuni egale de stâlpi (60 x 60 cm) atât pentru stâlpii marginali cât şi pentru cei interiori.0.3.0.. Impunerea condi iei de ductilitate necesită evaluarea for ei axiale de compresiune şi determinarea unei arii de beton necesare a stâlpului. Predimensionarea elementelor structurale În cazul structurilor de beton armat.. dimensiunile acestora au fost stabilite preliminar considerând criterii de rigiditate şi arhitecturale.2) recomandă limitarea valorii efortului mediu axial la 0. For ele axiale din stâlpi se determină în func ie de pozi ia în structură şi de ariile aferente. Pentru exemplul de fa ă s-a preferat alegerea unei valori relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune.00m = 0.60m = 0. criteriul de predimensionare predominant este cel legat de asigurarea ductilită ii locale a stâlpilor prin limitarea efortului mediu de compresiune.75.4.20m → se alege bw = 30cm  2 3  2 3 Predimensionarea stâlpilor: În cazul stâlpilor. al căror efect defavorabil a fost pus în eviden ă prin calcule dinamice şi prin degradările suferite de acest tip de clădiri la cutremure.. hsl = P 600 ⋅ 4 + 1.

875 · 14 + 3.terasa j .375 · 11 + 7 · (7.terasa ( ) [∑ q GS i .375 · 5)] + 0.25 + 3.25 · 30.87 · 5 + + 1. aferentă stâlpului j numărul de niveluri greutatea proprie a stâlpului q GS j laf n GS GS Pentru a ine seama de efectul indirect produs de către ac iunea seismică.67 bc = hc = • Stâlp central (Sc) La baza stâlpului central cel mai solicitat for a axială produsă de încărcările gravita ionale asociate grupării speciale de încărcări are valoarea : GS N Sc = ∑ qiGS ⋅ Aaf + ∑ q GS ⋅ laf + (n − 1) ⋅ .5 ⋅16.nc GS ⋅ Aaf + ∑ q GS ⋅ laf + GSm = j . ∑q Aaf GS i suma încărcărilor uniform distribuite pe placă aria aferentă stâlpului încărcarea „j” uniform distribuită pe metru liniar lungimea pe care ac ionează încărcarea q GS .terasa ( ) [∑ q GS i .25 · 20.4 ⋅ 16.terasa .3mm → se alege hc = bc = 55cm ν d ⋅ f cd 0.375 · 5) + 7 · [7.6 ⋅ 103 = = 520.terasa ( )] = 6.00 · 9 + 1.6kN GS N Sm = 0. for a axială produsă de încărcările gravita ionale asociate grupării speciale de încărcări are valoarea : GS N Sm = ∑ qiGS ⋅ Aaf + ∑ q GS ⋅ laf + (n − 1) ⋅ j .25 + 3.67 E5-7 . νd = GS N Sm = 0.9mm → se alege hc = bc = 55cm ν d ⋅ f cd 0.375 · 11) + 0.nc GS ⋅ Aaf + ∑ q GS ⋅ laf + GSm = j .602 · 24 · 25 = = 2256.5 bc ⋅ hc ⋅ f cd νd = bc = hc = GS N Sm 2256.terasa ( )] = 6.25 + (4. valoarea admisibilă a for ei axiale adimensionalizate νd se alege 0.25 + (5.7kN unde.• Stâlp marginal (Sm) La baza stâlpului marginal cel mai solicitat.602 · 24 · 25 = 1943.7 ⋅ 103 = = 539.4.4 bc ⋅ hc ⋅ f cd GS N Sm 1943.89 · 20.89 · 30.875 · 14 + 3.

Ac iunea for elor laterale a fost considerată separat pe direc iile principale de rezisten ă ale clădirii. (1) γI Sd (T1) factor de importan ă-expunere al constructiei.85) coeficient seismic greutatea totală a clădirii β (T1 ) ag g q m λ c G Înlocuind în rela ia (1) se ob ine: Fb = γ I ⋅ ag ⋅ β 0 G 0.1.75 g For ele seismice au fost introduse în programul de calcul structural prin coeficientul seismic “c” folosind o distribu ie triunghiulară pe înăl ime. Evaluarea încărcărilor seismice Ac iunea seismică a fost modelată în cel mai simplu mod. pentru construc ii obişnuite γ I = 1 ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1 S d (T1 ) = T1 a g ⋅ β (T1 ) q perioada proprie fundamentală de vibra ie a clădirii în planul ce con ine direc ia orizontală considerată spectrul normalizat de răspuns elastic (pentru TB < T1 < TC β (T1 ) = β 0 = 2.4.24 g ⋅ 2. q = q0 · αu/α1 = 5 · 1.75) accelera ia maximă de proiectare a terenului în amplasament.083 q g 6. Modurile proprii fundamentale de transla ie pe cele două direc ii principale au contribu ia predominantă la răspunsul seismic total.75 masa totală a clădirii factor de corec ie care ine seama de contribu ia modului propriu fundamental prin masa modală efectivă asociată acestuia (λ = 0.85 = c ⋅ G ⇒ c = 0.35 = 6.24 g accelera ia gravita ională factor de comportare al structurii. pentru clasa H de ductilitate. For a tăietoare de bază corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare direc ie principală se determină după cum urmează: Fb = γ I ⋅ S d (T1 ) ⋅ m ⋅ λ = c ⋅ G unde. Valoarea for elor seismice pe fiecare nivel este prezentată în tabelul 3. pentru Bucureşti a g = 0.75 G ⋅ ⋅ λ = 1⋅ ⋅ ⋅ 0. E5-8 . pentru o structură în cadre cu mai multe niveluri şi mai multe deschideri. efectul modurilor proprii superioare de vibra ie fiind neglijat. folosind metoda for elor seismice statice echivalente.E 5.

diferen a de rigiditate între infrastructură (cu pere i de beton armat pe contur) şi suprastructură permi ând adoptarea acestei ipoteze simplificatoare. Model de calcul la for e laterale şi verticale. E 5. iar datorită regularită ii şi omogenită ii structurii poate fi considerat indeformabil în planul său. Ipotezele privind rigiditatea elementelor structurale în stadiul de exploatare (domeniul fisurat de comportare) diferă func ie de verificarile efectuate şi vor fi descrise separat în cadrul paragrafelor respective. având o probabilitate de apari ie mai mare decât cel asociat stării limită ultime (perioada medie de revenire 30 ani).5. Cutremurul asociat acestei stări limită este un cutremur moderat ca intensitate. Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: d rSLS = ν ⋅ q ⋅ d re ≤ d rSLS . For e seismice de nivel Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P Fi. Nodurile dintre stâlpi şi grinzi au fost considerate indeformabile.a unde. respectiv starea limită de serviciu (SLS) şi starea limită ultimă (ULS) (Anexa E – cod P100-2011). Proiectarea rigidită ii la for e laterale Se are în vedere verificarea la două stări limită.1. Elementele structurale ale suprastructurii. d rSLS deplasarea relativă de nivel sub ac iunea seismică asociată SLS E5-9 .6. Modelul de calcul al supratructurii este cel spa ial considerat încastrat la baza primului nivel. stâlpi şi grinzi. au fost modelate folosind elemente finite de tip bară. Planşeul de beton armat are rigididate şi rezisten ă substan ială pentru a prelua eforturile produse de for ele laterale.x [kN] 532 491 421 351 281 210 140 70 Fi.Tabelul 3. Ipoteze de bază Calculul structurii la ac iunea for elor laterale şi verticale a fost efectuat folosind un program de calcul structural.y [kN] 532 491 421 351 281 210 140 70 E 5. prin controlul degradărilor elementelor nestructurale şi al componentelor instala iilor aferente construc iei.1. Verificarea la starea limită de serviciu (SLS) Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop men inerea func iunii principale a clădirii în urma unor cutremure ce pot apărea de mai multe ori în via a construc iei.

05 · 3000 = 15mm . h înăl imea etajului După cum se poate observa din tabelul 4 şi 5. În cazul în care elementele nestructurale nu se deformează solidar cu structura. evaluarea globală a rigidită ii structurii se face prin considerarea proprietă ilor de deforma ie a sec iunilor nefisurate (stadiul I de comportare) a elementelor structurale şi neglijarea în compensa ie. a aportului elementelor nestructurale. În cazul de fa ă valorile dre se estimează în ipoteza rigidită ii sec ionale a elementelor structurale în stadiul nefisurat: (EI)conv = Ec · Ic unde. Verificarea la starea limită ultimă (ULS) Verificarea de deplasare la starea limită ultimă are drept scop principal prevenirea prăbuşirii închiderilor şi compartimentărilor.a Valorile deplasărilor dre se calculează folosind ipoteze de calcul a rigidită ii elementelor structurale conforme cu starea efectivă de fisurare a acestora.005 · h = 0. structura cu dimensiunile elementelor ob inute din predimensionare respectă verificarea la deplasare laterală corespunzătoare SLS. ν = 0. E5-10 . determinată prin calcul static elastic sub încărcări seismice de proiectare valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel q dre d rSLS . În aceste condi ii se ine seama de aportul elementelor nestructurale la rigiditatea globală a structurii.ν factor de reducere care ine seama de perioada de revenire mai mică a cutremurului. Cutremurul asociat acestei stări limită este cutremurul considerat pentru calculul rezisten ei la for e laterale a structurii. rigiditatea structurii se evaluează considerând proprietă ile de deforma ie a elementelor structurale în stadiul fisurat. Ec modulul de elasticitate al betonului Ic momentul de iner ie al sec iunii brute de beton Valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel pentru cazul în care elementele nestructurale (cu cedare fragilă) sunt ataşate structurii este: d rSLS = 0.5 pentru clădirile încadrate în clasele III şi IV de importan ă factor de comportare specific tipului de structură deplasarea relativă a aceluiaşi nivel. iar degradările elementelor nestructurale în discu ie sunt nesemnificative ca urmare a condi iilor de limitare a deplasărilor laterale. La ac iunea unui cutremur moderat ca intensitate se presupune că legăturile între elementele de închidere şi compartimentare şi stâlpi sau grinzi nu sunt compromise. limitarea degradărilor structurale şi a efectelor de ordinul II. func ie de gradul de interac iune între elementele structurale şi cele nestructurale (compartimentări şi închideri). În mod simplificat. cutremurul de cod.a unde.

12 0.5EcIc) = 2 T (în ipoteza EcIc) În aceste condi ii perioadele corespunzătoare modurilor fundamentale pe cele două direc ii principale sunt: Tx = 1.7 ⋅ 1.025 · 3000 = 75mm . iar valorile dre vor trebui calculate în ipoteza rigidită ii corespunzătoare stadiului fisurat a elementelor structurale.7 ⋅ TC c = 0. ce va produce degradări semnificative ale elementelor de compartimentare şi închidere este de presupus că legăturile dintre acestea şi elementele structurale vor fi puternic afectate. d rULS = 0.75 − 1) 1. rar.4 ⋅ q − (0. Prin urmare.4 ⋅ 6. care ine seama că pentru T<0. d rULS ULS d r .a unde. Rela iile de echivalen ă sunt urmatoarele: dre (în ipoteza 0.a deplasarea relativă de nivel sub ac iunea seismică asociată ULS valoare admisibilă a deplasării relative de nivel.04 s Ty = 1.5EcIc) = 2 dre (în ipoteza EcIc) T (în ipoteza 0.a c coeficient de amplificare al deplasărilor. 1 ≤ c = 0. aportul elementelor nestructurale la rigiditatea globală a structurii poate fi neglijat.4 ⋅ 6.04 s Verificarea explicită este prezentată în tabelul 4 şi 5.Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: d rULS = c q d re ≤ d rULS .04 = 1.7Tc (Tc este perioada de control a spectrului de răspuns) deplasările seismice calculate în domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic.75 − (0.4 ⋅ q − 1) T ≤2 0. Se admite a se evalua rigiditatea structurii considerând jumătate din valorile modulelor de deforma ie a elementelor structurale în stadiul nefisurat. E5-11 .6 În cazul ac iunii unui cutremur puternic.025h = 0.

75 1. Verificarea deplasării relative pe direc ie longitudinală Etaj 7 6 5 4 3 2 1 P dre (EI) [mm] 1.3 2.0 75.0 15.0 75.8 2.0 75.9 6.8 SLS Etaj 7 6 5 4 3 2 1 P dre (EI) [mm] 1.1 1.5 10.3 26.0 75.0 15.5 6.5 42.0 75.0 15.3 SLU dr.75 dr [mm] 17.2 3.8 35.0 15.0 15.7 11.8 SLS SLU dr.0 7.3 26.5 11.9 ULS dr [mm] 75.4 34.75 1.0 75.0 75.9 9.0 15.0 15.0 51.a [mm] 15.5 7.9 6.4 34.0 15.8 3.1 1.0 75.9 ULS dr [mm] 75.0 15.75 dr [mm] 17.4 2.4 51.0 SLS c q 0.5 10.0 75.0 ULS Tabelul 5.5 42.0 15.0 75.0 51. Verificarea deplasării relative pe direc ie transversală SLS ν q dr [mm] 3.3 2.3 SLS ν q dr [mm] 3.5 11.0 75.0 15.7 11.12 6.0 75.4 3.12 6.a [mm] 15.0 7.0 75.5 7.6 48.5 6.9 9.0 15.4 3.8 3.2 3.0 ULS E5-12 .4 2.8 35.8 2.Tabelul 4.4 51.0 15.0 75.0 15.6 48.0 SLS c q 0.

Încărcările laterale calculate conform paragrafului 4 au fost introduse în programul de calcul luând în considerare şi o excentricitate accidentală (pozitivă sau negativă) a centrului maselor egală cu 5% din lungimea construc iei pe direc ie perpendiculară celei de atac.7. Calculul eforturilor în suprastructură Calculul a fost efectuat considerând combina iile de încărcări schematizate în tabelul 6. Tabelul 6.1. Combina ii de încărcări Denumire combina ie de încărcări GF = PERM „+” VAR GSX1 = GSV „+” SX GSX2 = GSV „+” SX GSX3 = GSV „+” SX GSX4 = GSV „+” SX GSY1 = GSV „+” SY GSY2 = GSV „+” SY GSY3 = GSV „+” SY GSY4 = GSV „+” SY Direc ie gravita ional longitudinal longitudinal longitudinal longitudinal transversal transversal transversal transversal Transla ie Sens - Sens rota ie datorat excentricită ii accidentale - S-a notat: GF setul de ac iuni gravita ionale (permanente şi variabile) asociate grupării fundamentale de încărcări PERM încărcări permanente VAR încărcări variabile GSV SX setul de ac iuni gravita ionale (permanente şi variabile) asociate ac iunii seimice seism pe direc ia longitudinală E5-13 .E 5.

8.1. As(-) d = înăl imea utilă a sec iunii • Armare la moment pozitiv : sec iune T dublu armată Deoarece MEd (-) > MEd (+) . bw = 0.6m = înăl imea grinzii.55 + 4 · 0. E 5.8.SY seism pe direc ia transversală E 5. hw = 0. As(+. Dimensionarea elementelor structurale Dimensionarea armăturii longitudinale a grinzilor Momentele încovoietoare de dimensionare pentru grinzi se ob in din înfăşurătoarea combina iilor de încărcări. rezultă As(-) > As(+) şi λx < xlim (+ M Ed) f yd ⋅ hs ⇒ Asnec ( + ) = Coeficientul de armare are expresia: ρ= As( + ) bw ⋅ d Iar momentul capabil se calculează cu rela ia: (+ M Rb) = As( + ) ⋅ f yd ⋅ d • Armare la moment negativ : sec iune dreptunghiulară dublu armată Se presupune λx < xlim ⇒ Asnec ( − ) = (− M Ed) f yd ⋅ hs E5-14 .15 = 1.3m = lă imea grinzii beff = bc + 4hf = 0.) şi cele de la partea superioară.15m – lă imea zonei aferente de placă pentru grinzile corespunzătoare stâlpilor marginali beff = bc + 6hf = 0.45m – lă imea zonei aferente de placă pentru grinzile corespunzătoare stâlpilor interiori bc = lă imea stâlpului hf = grosimea plăcii hs = distan a între centrele de greutate ale armăturilor de la partea inferioară.15 = 1.1. Armarea consolelor şi a grinzilor în afara zonelor critice se face conform SR EN 1992-1-1:2006 şi nu este prezentată explicit în acest exemplu. MEd = momentul de proiectare din diagramele înfăşurătoare.1.60 + 6 · 0. Algoritm de calcul Se va prezenta doar modul de calcul pentru grinzile cadrului care preiau for ele laterale în sec iunile din zonele critice.

La fiecare sec iune de capăt. în sensul momentului asociat sensului de ac iune a for elor. iar aria armăturii inferioare să fie cel putin 50% din armătura superioară.1.i = γ Rd M Rb .1. factorul de suprarezisten ă datorat efectului de consolidare al o elului. γ Rd = 1.i γ Rd ∑M Rc şi sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor şi grinzilor care întră în nodul învecinat sec iunii de calcul.3.0038 E 5. iar: ρ= As( −) (− şi M Rb) = As( − ) ⋅ f yd ⋅ d bw ⋅ d Calculul armăturii longitudinale a grinzilor pentru cele două direc ii de ac iune a cutremurului (respectiv pentru cadrele longitudinale şi transversale) se prezintă sintetic în tabelele 7 până la 16.min). corespunzând valorilor maxime ale momentelor pozitive şi negative (Mdb. corespunzătoare fiecărui sens de ac iune.4. Suplimentar fa ă de condi iile impuse de SR EN 1992-1-1:2006. la formarea articula iei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod.8.i) care se dezvoltă la cele 2 extremită i i = 1 şi i = 2 ale grinzii:  ∑ M Rc  M db . Coeficientul minim de armare longitudinală care trebuie respectat pe toată lungimea grinzii este: ρ min = 0. valoarea ∑ M Rc trebuie să corespundă for ei axiale din stâlp în situa ia asociată sensului considerat al ac iunii seismice ob inute în situa ia seismică de proiectare.Se calculează λx = (A eff ( − ) s − Aseff ( + ) ⋅ f yd ) bw ⋅ η ⋅ f cd Dacă λx < xlim atunci As(− ) este calculată corect.max) şi minimă (VEd.5 ⋅ (2.2. La alegerea armăturii longitudinale trebuie respectate condi iile constructive prevăzute la paragraful 5. Deoarece structura este simetrică pe ambele direc ii este suficient să se efectueze calculul doar pentru 2 cadre longitudinale sau transversale. maximă (VEd. se recomandă dispunerea unei armături continue la partea superioară (cel pu in 25% din armătura totală).  ∑M   Rb   unde. valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i.2 MRb.5 ⋅ ( f ctm f yk ) = 0. Dimensionarea armăturii transversale a grinzilor For ele tăietoare de proiectare în grinzi se determină din echilibrul fiecărei deschideri sub încărcarea gravita ională din gruparea seismică şi momentele de la extremită ile grinzii.i min 1. se calculează 2 valori ale for elor tăietoare de proiectare. E5-15 Rb ∑M .6 / 345) = 0.2 din P100-1:2011.

max = unde.5 şi VEd max > (2 + ζ )bw df ctd atunci jumătate din valoarea for ei tăietoare de dimensionare se preia prin etrieri perpendiculari pe axa grinzii. Se verifică rezisten a bielelor comprimate cu expresia: VEd ≤ VRd .În plus fa ă de versiunea anterioară a codului. iar momentele maxime ce pot să apară la extremită ile grinzii se pot calcula cu rela iile: M db. ζ = VEd min / VEd max. modul de dimensionare la for ă tăietoare şi de armare transversală a zonelor critice se stabileşte func ie de valoarea algebrică a raportului între for a tăietoare minimă şi cea maximă. 2 = γ Rd M Rb. cum este şi cazul de fa ă.min = − unde. VEd max = max( VEd min . Algoritm de calcul Pentru structuri obişnuite (grinzi slabe – stâlpi tari).1 = γ Rd ⋅ Aseff ( + ) ⋅ f yd ⋅ hs M db. raportul ΣMRc / ΣMRb este supraunitar. VEd max ) Calculul se efectuează conform SR EN 1992-1-1:2006 considerând înclinarea diagonalelor comprimate în modelul de grindă cu zăbrele de 45°. M db. iar cealaltă jumătate prin armături înclinate dispuse pe două direc ii înclinate cu ±45° fa ă de axa grinzii. 2 = γ Rd ⋅ Aseff ( − ) ⋅ f yd ⋅ hs Se determină valorile for elor tăietoare minime şi maxime: VEd . VEd max ) În cazul structurii analizate nu a fost nevoie de armătură înclinată pentru preluarea for ei tăietoare în nicio sec iune a grinzilor. în sec iunea de calcul.1 + M db. 2 qeq ⋅ lcl = + 2 lcl VEd .max GS M db. α cw ⋅ bw ⋅ z ⋅ν 1 ⋅ f cd ctg (θ ) + tg (θ ) E5-16 . Dacă: ζ < −0.1 + M db. 2 lcl + GS qeq ⋅ lcl 2 lcl deschiderea liberă a grinzii GS qeq încărcarea echivalentă uniform distribuită pe grindă corespunzătoare încărcărilor gravita ionale din combina ia seismică Valoarea de proiectare a for ei tăietoare în sec iunea considerată se ia: VEd = max( VEd min .1 = γ Rd M Rb.

dbL diametrul minim al armăturilor longitudinale. E 5. prin proiectare. apari ia articula iilor plastice în stâlpi (cu excep ia bazei şi eventual a ultimului nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub ac iunea for elor laterale şi verticale.54 unghiul între biela comprimată şi axul grinzii. măsurate de la fa a stâlpilor. Diametrul minim al etrierilor este de 6 mm. precum şi zonele cu această lungime. α cw = 1 pentru structuri fără precomprimare bra ul de pârghie al for elor interne.6 ⋅ (1 − f ck / 250) = 0. Se evită astfel apari ia mecanismului de nivel caracterizat prin articularea generală a stâlpilor de pe acelaşi nivel. considerând efectele de ordinul 2. Calculul armăturii transversale a grinzilor pentru cele două direc ii de ac iune a cutremurului (respectiv pentru cadrele longitudinale şi transversale) se prezintă sintetic în tabelele 17 până la 22.8. Dimensionarea armăturii longitudinale a stâlpilor Valorile momentelor încovoietoare şi a for elor axiale pentru dimensionarea stâlpilor se determină pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub ac iunea for elor laterale şi verticale. Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare se stabilesc respectând regulile ierarhizării capacită ilor de rezisten ă. θ = 45o ν1 θ Dacă inegalitatea de mai sus este verificată se determină aria sec iunilor pentru for ă tăietoare cu expresia:  Asw     s    unde. unde poate interveni curgerea în cazul combina iei seismice de proiectare. z = 0. distan a maximă între rândurile de etrieri este egală cu: smax = min {hw /4. amplificarea momentelor în sec iunile stâlpilor s-a făcut cu un coeficient care ine seama de suprarezisten a globală a grinzilor de la nivelul considerat. situate de o parte şi de alta a unei sec iuni din câmpul grinzii. În acest exemplu de calcul.α cw z coeficient ce ine seama de starea de efort în fibra comprimată. cu articula ii plastice în grinzi. astfel încât să se ob ină un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de seism.5hw. 8dbL} unde. 150mm.3. nec = VEd z ⋅ f yd ⋅ ctg (θ ) Asw s aria sec iunilor armăturilor pentru for ă tăietoare ale unui rând de etrieri distan a între rândurile de etrieri În zonele critice de la extremită ile grinzilor cu lungimea lcr = 1.1.9d coeficient de reducere a rezisten ei betonului fisurat la for ă tăietoare. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilită ii la ac iunea for elor gravita ionale se evită. E5-17 . ν 1 = 0.

dacă λx < xlim f yd ⋅ hs N Ed ⋅ hs λx   − bc ⋅ λx ⋅ f cd  d −  2 2   . Se determină momentele încovoietoare de proiectare cu rela ia: ' M Edc = γ Rd M Edc ∑M ∑M Rb ' Edb unde. corespunzător sensului ac iunii seismice suma algebrică a momentelor rezultate din calculul structural sub încărcări seismice de proiectare în sec iunile care se plastifică. în combina ia seismică considerată. la un anumit nivel. ' M Edc momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub încărcări seismice de proiectare Rb ∑M ∑M γ Rd suma momentelor capabile în sec iunile care se plastifică. factorul de suprarezisten ă datorat efectului de consolidare al o elului. dacă λx ≥ xlim f yd ⋅ hs M Edc + Asnec = unde. calculate pentru un singur sens de rotire. la un anumit nivel. se determină din calculul static.04 bc ⋅ d Calculul armăturii longitudinale a stâlpilor se prezintă sintetic în tabelele 23 până la 40. pentru clasa de ductilitate H.1. γ Rd = 1. ale unei grinzi în ansamblu. E 5.4.8.3 ' Edb Se determină aria de armătură longitudinală necesară: λx = N Ed bc ⋅η ⋅ f cd Asnec = M Edc − N Ed ⋅ hs 2 . bc latura stâlpului Se verifică coeficientul de armare total: 0. Dimensionarea armăturii transverale a stâlpilor E5-18 .Algoritm de calcul For a axială de proiectare din stâlpi.01 ≤ ρ = Aseff ≤ 0. pentru o grindă în ansamblu. NEd.

600mm} = max {1.30 pentru nivelul de la baza construc iei şi γ Rd = 1.i = γ Rd M Rc . Algoritm de calcul Se determină momentele maxime de la extremită ile stâlpului:  ∑ M Rb  M dc .Valorile de proiectare ale for elor tăietoare se determină din echilibrul stâlpului la fiecare nivel. E5-19 . 600mm} = 825mm unde. 2600/6. pentru fiecare sens al ac iunii seismice. formării articula iilor plastice. MRc.1 + M dc. lcl /6.max = α cw ⋅ bw ⋅ z ⋅ν 1 ⋅ f cd ctg (θ ) + tg (θ ) Dacă inegalitatea de mai sus este verificată se determină aria sec iunilor pentru for ă tăietoare cu expresia:  Asw    s     nec = VEd z ⋅ f yd ⋅ ctg (θ ) Se determină lungimea zonei critice: lcr ≥ max {1. 2 lcl Calculul sec iunii la for ă tăietoare se efectuează conform SR EN 1992-11:2006 considerând înclinarea diagonalelor comprimate în modelul de grindă cu zăbrele de 45°.5hc.20 pentru restul nivelurilor.i min 1. γ Rd = 1. Rb ∑M Valorile de proiectare ale momentelor capabile în stâlpi sunt stabilite pe baza valorilor for elor axiale din situa ia de proiectare seismică corespunzătoare sensului considerat al ac iunii seismice.i γ Rd ∑M Rc şi sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor şi grinzilor care întră în nodul învecinat sec iunii de calcul. care pot apărea fie în grinzi. sub ac iunea momentele de la extremită i. corespunzând. Se determină for a tăietoare de proiectare: VEd = M dc .  ∑M   Rc   unde. valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i corespunzătoare sensului considerat al ac iunii seismice factor care introduce efectul consolidării o elului şi al fretării betonului în zonele comprimate.5 · 550. Se verifică rezisten a bielelor comprimate cu expresia: VEd ≤ VRd . fie în stâlpii conecta i în nod.

5mm Se determină distan a maximă între etrieri: la baza stâlpului. ρw ω wd n. nh Ast b0. În zonele critice de pe înăl imea stâlpilor unde νd ≥ 0. 7dbL} unde. Se determină ductilitatea de curbură necesară: E5-20 . Se verifică dacă armarea transversală aleasă îndeplineşte condi iile: la baza stâlpului. deasupra nivelului teoretic de încastrare: nAst ≥ 0. b0 dbL latura minimă a sec iunii situată la interiorul etrierului perimetral diametrul minim al armăturilor longitudinale. nb.12 sb0 h0 f cd coeficientul unidirec ional de armare coeficientul mecanic de armare numărul ramurilor etrierilor în direc ia considerată aria sec iunii unei ramuri a etrierului dimensiunile sec iunii transversale a miezului confinat ρw = ω wd = unde.005 şi bc s nb Ast b0 + nh Ast h0 f yd ≥ 0.5 · 825 = 1237.08 sb0 h0 f cd ρw = ω wd = Calculul armăturii transversale a stâlpilor se prezintă sintetic în tabelele 41 până la 56.4 se verifică explicit capacitatea de deformare. 125 mm. 6dbL} smax = min {b0 /3.003 şi bc s nb Ast b0 + nh Ast h0 f yd ≥ 0.hc este cea mai mare dimensiune a sec iunii stâlpului este înăl imea liberă lcl La primele două niveluri ale clădirii : lcr = 1. 125 mm. h0 - în restul zonelor critice: nAst ≥ 0. deasupra nivelului teoretic de încastrare: în restul zonelor critice: smax = min {b0 /3.

- la baza stâlpului.8.04 ) = 18. Verificarea nodurilor de cadru Nodurile se proiectează astfel încât să poată prelua şi transmite for ele tăietoare care ac ionează asupra lor în plan orizontal şi în plan vertical.7 .d nec ω wd = bc − 0. Algoritm de calcul Se determină valoarea de proiectare a for ei tăietoare în nod. respectiv lă imea miezului de beton confinat. nec µϕ νd εsy. Tc /3 ≤ T1 < Tc - în restul zonelor critice: nec nec µϕ = 2 / 3µϕ . α = α nα s αn = 1 − ∑  bi2 i =1 6b0 h0 n α s = 1 −  2b 1 − 2h    0  0   n bi s numărul barelor longitudinale fixate lateral de etrieri şi agrafe distan a între barele longitudinale succesive fixate lateral distan a între etrieri s  s  Verificarea capacită ii de deformare se prezintă sintetic în tabelul 57 şi 58.5 Se determină coeficientul mecanic de armare necesar: nec 30µϕ ν d ε sy . b0 lă imea sec iunii transversale de beton. măsurate între axele etrierilor marginali α factorul de eficien ă a confinării.0035 b0 α valoarea necesară a factorului ductilită ii de curbură for a axială de proiectare normalizată valoarea de proiectare a deforma iei la ini ierea curgerii o elului unde.75 − 1)(1. Forta tăietoare de proiectare în nod se stabileşte corespunzător situa iei plastificării grinzilor care intră în nod.7 = 12.1.baza = 1 + 2(q − 1)(Tc T1 ) = 1 + 2(6.5.baza = 2 / 3 ⋅ 18.d bc. pentru sensul de ac iune cel mai defavorabil al ac iunii seismice. E 5. Vjhd: pentru noduri centrale: E5-21 . deasupra nivelului teoretic de încastrare: nec µϕ .6 / 1.

bw + 0. b j = min(bc . necesară asigurării integrită ii acestuia după fisurarea înclinată: pentru noduri centrale: nec Ash = 0.V jhd = γ Rd ( As1 + As 2 ) f yd − Vc pentru noduri de capăt: V jhd = γ Rd As1 f yd − Vc unde.54 for a axială normalizată în stâlpul de deasupra nodului lă imea de proiectare a nodului. Se determină armătura transversală necesară din nod. respectiv.8( As1 + As 2 ) f yd (1 − 0. trebuie crescute dimensiunile nodului (prin creşterea dimensiunilor stâlpului) şi/sau calitatea betonului. inferioară a grinzilor care intră în nod în direc ia considerată a ac iunii seismice for a tăietoare din stâlpul de deasupra nodului corespunzătoare situa iei considerate factor de suprarezisten ă al o elului. η = 0.8ν d ) f ywd - pentru noduri de capăt: E5-22 . egal cu 1.5hc ) νd bj În cazul în care inegalită ile nu sunt satisfacute.6 ⋅ (1 − f ck / 250) = 0. νd bh f η j c cd η coeficient de reducere a rezisten ei betonului fisurat la for ă tăietoare. As1 . As 2 ariile armăturilor întinse de la partea superioară şi. Ash .8η 1 − unde.1 Vc γRd Se verifică dacă for a de compresiune înclinată produsă în nod de mecanismul de diagonală comprimată nu va depăşi rezisten a la compresiune a betonului solicitat transversal la întindere: pentru noduri centrale: V jhd ≤ η 1 − - νd b j hc f cd η pentru noduri de capăt: V jhd ≤ 0.

inferioară a grinzilor care intră în nod în direc ia considerată a ac iunii seismice for a axială normalizată în stâlpul inferior unde. E5-23 . Ash. pe ambele fe e laterale ale nodului.nec Ash = 0. As 2 νd În cazul în care nu există grinzi care intră în nod în direc ie transversală ac iunii seismice. hjw hjc distan a interax între armăturile de la partea superioară şi cea inferioară a grinzilor distan a interax între armăturile marginale ale stâlpilor 2 Ash (h jc / h jw ) 3 Armătura orizontală a nodului nu va fi mai mică decât armatura transversală îndesită din zonele critice ale stâlpului. armătura rezultată din calcul.8ν d ) f ywd ariile armăturilor întinse de la partea superioară şi. Se verifică dacă armătura verticală care trece prin nod este suficientă: Asv ≥ unde.8 As 2 f yd (1 − 0. respectiv. Verificarea nodurilor se prezintă sintetic în tabelele 59 până la 74. se sporeşte cu 25%. As1 .

-64 -347 241 + . Momente de proiectare [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P MEdA MEdAB stânga dreapta .-64 -327 234 + MEdB -144 75 -199 82 -238 89 -273 124 -299 150 -316 166 -322 171 -305 140 -305 234 -322 241 -327 -64 -316 216 -347 -64 -299 188 -330 -64 -273 151 -300 -64 -238 105 -260 -64 -199 53 -212 -64 MEdBC MEdC -144 35 -153 -64 MEdCD MEdD stânga dreapta -110 -91 .-64 -330 216 + .-64 -212 105 + .Armare longitudinala grinzi .-64 -260 151 + .-91 -110 35 + .-64 -300 188 + .cadru interior A 2 AB B BC C CD D Tabelul 7.-64 -153 53 + .

701 1413 + 699 .necB 3ø22+2ø14 As. 2 si 3 + 3ø25 5ø25 2ø25+2ø22 2ø25 2ø25+2 ø22 3ø22 3ø25+2ø22 3ø25 3ø18 4ø25 3ø22 3ø25+2ø22 2ø25+2ø22 3ø18 4ø25 3ø22 5ø25 3ø25 3ø18 2ø25+2 2ø25 ø22 As.Tabelul 8.necD stânga dreapta 737 994 Tabelul 9.necB 959 500 1324 549 1587 596 1820 825 1995 998 2107 1107 2144 1139 2031 932 2031 1560 2144 1609 2183 696 2107 1442 2313 697 1995 1252 2197 698 1820 1005 1997 699 1587 699 1733 700 1324 352 1413 701 As.necBC As.necCD As.necA As.697 2313 1609 + .necC 3ø22+2ø14 As.necD stânga dreapta 3ø22 3ø22 . 1.necBC As. Alegerea armaturilor Nivel 6 si 7 + 4 si 5 + P.699 1997 + 1252 .necC 959 237 1020 701 As.necAB stânga dreapta 3ø22 3ø22 As.necA A AB stânga dreapta s.701 1020 + 352 . Arii de armatura necesare [mm2] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P As.nec .696 2183 1560 + As.698 2197 + 1442 .994 737 237 + .700 1733 + 1005 .necCD As.

necA A AB stânga dreapta s.135 368 + 261 .1473 2454 1742 + As.nec .135 368 + 261 .105 171 + 114 . Momente capabile [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P MRdA MRdAB stânga dreapta .1140 1140 763 + .982 1742 + 1140 .135 368 + 261 .1473 2454 1742 + .Tabelul 10.1140 1140 763 + .1473 2454 1742 + .necB 1448 763 1448 763 1963 1140 1963 1140 2233 1473 2233 1473 2233 1473 2233 1473 2233 1742 2233 1742 2454 1473 2233 1742 2454 1473 2233 1742 2454 1473 1963 1140 2454 1473 1963 1140 1742 982 1448 763 1742 982 As.982 1742 + 1140 .necCD As.necD stânga dreapta 1140 1140 Tabelul 11. Arii de armatura efective [mm2] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P As.necC 1448 763 1140 1140 As.135 368 + 261 MRdB 217 114 217 114 294 171 294 171 335 221 335 221 335 221 335 221 335 261 335 261 368 135 335 261 368 135 335 261 368 135 294 171 368 135 294 171 261 90 217 114 261 90 MRdBC MRd C MRdCD 114 217 MRdD stânga dreapta 171 105 171 105 .105 171 + 114 90 261 + 171 90 261 + 171 .necBC As.1473 2454 1742 + .

-105 -293 210 + .-105 -247 167 + .cadru exterior A 1 AB B BC C CD D Tabelul 12.Armare longitudinala grinzi .-105 -329 245 + .-105 -128 57 + .-105 -341 250 + MEd B MEd BC MEd C MEd CD -130 45 -177 63 -213 101 -245 133 -285 156 -318 171 -340 174 -323 145 -130 20 -177 57 -213 114 -245 167 -285 210 -318 245 -340 266 -323 250 MEdD stânga dreapta -81 -142 -128 -195 -247 -293 -329 -353 -341 -105 -105 -105 -105 -105 -105 -105 . Momente de proiectare [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P MEdA MEdAB stânga dreapta .-105 -353 266 + .-105 -195 114 + .-142 -81 20 + .

necBC As.necC 3ø22 As.necA As.1142 1648 + 1112 . Arii de armatura necesare [mm2] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P As.1143 2354 1777 + .necBC As.necCD As.1142 850 + 380 . 1.Tabelul 13.1141 1298 + 757 .necB 868 302 1181 423 1421 674 1634 884 1897 1041 2118 1138 2265 1161 2153 964 2153 1669 2265 1777 2273 1143 2118 1630 2354 1143 1897 1401 2194 1142 1634 1112 1951 1142 1421 757 1648 1142 1181 380 1298 1141 As.1142 1951 + 1401 . 2 si 3 + 3ø25 5ø25 2ø25+2ø22 2ø18+1ø14 2ø25+2 2ø25+2 ø22 ø22 3ø22 3ø25+2ø22 2ø25+1ø22 2ø25+2ø22 2ø22+ 1ø14 3ø25+2ø22 2ø25+2ø22 As.necD stânga dreapta 2ø22+ 4ø22+ 1ø14 1ø14 6 si 7 2ø18+1ø14 2ø25+2 2ø25+2 ø22 ø22 .necCD As.1142 2194 + 1630 . Alegerea armaturilor Nivel As.necAB stânga dreapta 4ø22+ 2ø22+ 1ø14 1ø14 + 4 si 5 + P.necB 3ø22 2ø18+1ø14 2ø25+2ø22 3ø22 5ø25 3ø25 As.necD stânga dreapta 538 1546 Tabelul 14.necA A AB stânga dreapta s.nec .1546 538 132 + .necC 868 132 850 1142 As.1143 2273 1669 + As.

Tabelul 15.necCD As.160 261 + 171 .154 137 + 99 .135 368 + 261 .necD stânga dreapta 914 1674 Tabelul 16.1742 1742 + 1140 .135 368 + 261 .necC 1140 663 914 1674 As.1473 2454 1742 + .1473 2454 1742 + .154 137 + 99 .1742 1742 + 1140 .necA A AB stânga dreapta s.necB 1140 663 1140 663 1742 914 1742 914 2233 1362 2233 1362 2233 1362 2233 1362 2233 1742 2233 1742 2454 1473 2233 1742 2454 1473 2233 1742 2454 1473 1742 1140 2454 1473 1742 1140 1742 1742 1140 663 1742 1742 As. Momente capabile [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P MRdA MRdAB stânga dreapta .necBC As.135 368 + 261 .135 368 + 261 MRdB 171 99 171 99 261 137 261 137 335 204 335 204 335 204 335 204 335 261 335 261 368 135 335 261 368 135 335 261 368 135 261 171 368 135 261 171 261 160 171 99 261 160 MRdBC MRd C MRdCD 99 171 MRdD stânga dreapta 137 154 137 154 .nec .1674 914 663 + .1674 914 663 + .160 261 + 171 . Arii de armatura efective [mm2] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P As.1473 2454 1742 + .1473 2454 1742 + As.

26 -60 43 -162 -0.17 52 117 126 -64 178 -0.Tabelul 17.03 -60 stanga -68 VC dreapta 49 77 89 -28 139 -0.29 52 126 117 45 45 -73 169 -0.20 52 77 89 -25 142 -0.20 -52 stanga -49 VB dreapta 68 73 73 -5 141 -0.36 52 117 126 -64 178 -0.55 108 -222 -0.10 60 102 102 -43 162 -0.34 43 -162 -0.10 -60 5 -141 -0.03 60 73 73 -13 133 -0.43 52 161 170 45 45 -108 222 -0.55 64 -178 -0.26 -60 13 -133 -0.43 52 126 117 45 45 -73 169 -0.36 52 170 161 -117 213 -0.17 -52 28 -139 -0.43 -52 37 -129 -0.49 73 -169 -0.26 60 102 102 -43 162 -0.34 63 -182 -0.49 117 -213 -0.26 60 122 122 -63 182 -0. fortele taietoare sunt exprimate in [kN] Nivel VGS VS + 7 VS VEd min VA stanga dreapta 49 89 77 65 65 -40 126 -0.32 52 89 77 45 45 -37 129 -0.36 -52 64 -178 -0. Alegerea modului de armare .cadru interior.36 -52 25 -142 -0.32 -52 stanga -49 VD dreapta 65 65 VEdmax ξ VGS VS + 6 VS VEd VEd min max 45 45 ξ VGS VS + 5 VS VEd VEd min max 45 45 ξ VGS VS + 4 VS VEd VEd min max 45 45 ξ VGS VS + 3 VS VEd VEd min max 45 45 ξ .29 -52 40 -126 -0.43 -52 73 -169 -0.

(continuare) VA stanga VGS VS + 2 VS VEd VEd min max Nivel VB dreapta 52 161 170 stanga -52 dreapta 60 122 122 117 -213 -0.49 52 45 45 ξ VGS VS + 1 VS VEdmin VEd max 45 45 -108 222 -0.cadru interior [kN] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P VEdA stanga dreapta 65 126 45 129 45 169 45 169 45 222 45 222 45 222 45 222 VEdB stanga dreapta 139 141 142 133 178 162 178 162 213 182 213 182 213 182 213 182 VEdC stanga dreapta 141 139 133 142 162 178 162 178 182 213 182 213 182 213 182 213 VEdD stanga dreapta 126 65 129 45 169 45 169 45 222 45 222 45 222 45 222 45 .34 60 122 122 117 -213 -0.34 60 122 122 117 -213 -0.34 63 -182 -0.Tabelul 17.49 -52 108 -222 -0.49 -52 stanga -52 VD dreapta 45 45 -108 222 -0.55 108 -222 -0.49 45 45 ξ Tabelul 18.34 -60 stanga -60 VC dreapta 52 170 161 -117 213 -0.55 -63 182 -0.34 63 -182 -0.49 108 -222 -0. Forte taietoare de proiectare .34 -60 63 -182 -0.55 -52 161 170 -63 182 -0.55 -52 161 170 -63 182 -0.55 52 170 161 -117 213 -0.55 52 170 161 -117 213 -0.49 52 45 45 ξ VGS VS + P VS VEd VEd min max 45 45 -108 222 -0.

7 8 178 45 686 100 8.7 10 stanga 141 45 686 100 7.4 10 B dreapta 141 45 686 100 7.4 10 stanga 126 45 686 100 7.4 8 162 45 686 100 8.max s nec Ø Ø Ved θ VRd.7 10 182 45 686 100 8.3 6 45 22 287 100 3.7 8 178 45 686 100 8. Alegerea armaturilor .6 6 dreapta 126 45 686 100 7.3 8 169 45 686 100 8.6 10 222 45 686 100 9.max s Ønec Ø Ved θ VRd.max s Ønec Ø Ved θ VRd.7 8 133 45 686 100 7.0 6 45 22 287 100 5.3 6 45 22 287 100 5.6 6 45 22 287 100 0.2 10 182 45 686 100 8.2 10 162 45 686 100 8.6 8 142 45 686 100 7.3 6 7 6 5 4 3 2 .3 8 129 45 686 100 7.6 10 stanga 139 45 686 100 7.6 6 45 22 287 100 3.4 10 213 45 686 100 9.cadru interior Nivel Ved θ VRd.6 10 D dreapta 65 22 287 100 4.6 10 178 45 686 100 8.4 10 213 45 686 100 9.2 10 182 45 686 100 8.max s nec Ø Ø Ved θ VRd.max s Ønec Ø A stanga 65 22 287 100 4.6 6 45 22 287 100 3.7 10 182 45 686 100 8.6 10 222 45 686 100 9.4 10 169 45 686 100 8.6 6 45 22 287 100 3.6 6 45 22 287 100 3.7 8 133 45 686 100 7.6 10 213 45 686 100 9.4 10 222 45 686 100 9.4 8 162 45 686 100 8.6 8 142 45 686 100 7.3 6 45 22 287 100 3.7 10 C dreapta 139 45 686 100 7.2 10 162 45 686 100 8.max s Ønec Ø Ved θ VRd.4 10 222 45 686 100 9.3 6 45 22 287 100 5.3 8 169 45 686 100 8.Tabelul 19.6 10 178 45 686 100 8.6 10 213 45 686 100 9.4 10 169 45 686 100 8.3 8 129 45 686 100 7.

7 10 182 45 686 100 8.4 10 213 45 686 100 9.7 10 stanga 182 45 686 100 8.7 10 C dreapta 213 45 686 100 9.6 10 222 45 686 100 9. (continuare) Nivel Ved θ VRd.6 6 dreapta 222 45 686 100 9.4 10 stanga 222 45 686 100 9.3 6 45 22 287 100 5.6 10 222 45 686 100 9.3 6 1 P .Tabelul 18.4 10 213 45 686 100 9.max s nec Ø Ø Ved θ VRd.max s nec Ø Ø A stanga 45 22 287 100 3.6 6 45 22 287 100 3.4 10 B dreapta 182 45 686 100 8.6 10 stanga 213 45 686 100 9.7 10 182 45 686 100 8.6 10 D dreapta 45 22 287 100 5.

53 106 -225 -0.36 55 161 170 84 84 -106 225 -0.14 -45 6 -113 -0. fortele taietoare sunt exprimate in [kN] Nivel VGS VS + 7 VS VEd min VA stanga dreapta 42 73 64 106 106 -31 105 -0.07 55 117 117 -62 172 -0.36 55 117 117 -62 172 -0.30 -55 stanga -42 VD dreapta 106 106 VEdmax ξ VGS VS + 6 VS VEd VEd min max 84 84 ξ VGS VS + 5 VS VEd VEd min max 84 84 ξ VGS VS + 4 VS VEd VEd min max 84 84 ξ VGS VS + 3 VS VEd VEd min max 84 84 ξ .32 45 88 88 -42 133 -0.05 -45 stanga -54 VC dreapta 42 64 73 -22 114 -0.45 42 -133 -0.36 -55 18 -119 -0.47 115 -216 -0.15 -55 31 -105 -0. Alegerea modului de armare .36 -55 62 -172 -0.14 45 88 88 -42 133 -0.Tabelul 20.36 55 117 117 84 84 -62 172 -0.07 -55 22 -114 -0.19 55 64 73 -9 128 -0.19 -55 stanga -42 VB dreapta 54 60 60 -6 113 -0.36 -55 62 -172 -0.32 45 119 119 -73 164 -0.30 55 73 64 84 84 -18 119 -0.15 55 117 117 84 84 -62 172 -0.53 62 -172 -0.cadru exterior.36 -55 9 -128 -0.05 45 60 60 -14 105 -0.32 -45 14 -105 -0.32 -45 42 -133 -0.45 73 -164 -0.47 62 -172 -0.36 55 170 161 -115 216 -0.

47 55 84 84 ξ VGS VS + 1 VS VEdmin VEd max 84 84 -106 225 -0.47 55 84 84 ξ VGS VS + P VS VEd VEd min max 84 84 -106 225 -0.45 45 119 119 115 -216 -0.cadru exterior [kN] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P VEdA stanga dreapta 106 105 84 119 84 172 84 172 84 225 84 225 84 225 84 225 VEdB stanga dreapta 114 113 128 105 172 133 172 133 216 164 216 164 216 164 216 164 VEdC stanga dreapta 113 114 105 128 133 172 133 172 164 216 164 216 164 216 164 216 VEdD stanga dreapta 105 106 119 84 172 84 172 84 225 84 225 84 225 84 225 84 .45 73 -164 -0.45 73 -164 -0.Tabelul 20.53 106 -225 -0.47 -55 106 -225 -0.53 -73 164 -0.47 84 84 ξ Tabelul 21.45 45 119 119 115 -216 -0.47 -55 stanga -55 VD dreapta 84 84 -106 225 -0. (continuare) VA stanga VGS VS + 2 VS VEd VEd min max Nivel VB dreapta 55 161 170 stanga -55 dreapta 45 119 119 115 -216 -0. Forte taietoare de proiectare .53 55 170 161 -115 216 -0.45 -45 stanga -45 VC dreapta 55 170 161 -115 216 -0.53 -55 161 170 -73 164 -0.47 106 -225 -0.45 -45 73 -164 -0.53 -55 161 170 -73 164 -0.53 55 170 161 -115 216 -0.

5 10 225 45 686 100 9.7 10 225 45 686 100 9.9 8 128 45 686 100 7.0 8 172 45 686 100 8.max s Ønec Ø Ved θ VRd.5 10 216 45 686 100 9.9 6 84 22 287 100 4.3 6 84 22 287 100 5.5 10 stanga 105 45 686 100 6.max s Ønec Ø Ved θ VRd.9 6 84 22 287 100 0.6 8 133 45 686 100 7.5 10 172 45 686 100 8.0 6 84 22 287 100 5.6 8 119 45 686 100 7.7 10 stanga 114 45 686 100 6.6 8 119 45 686 100 7. Alegerea armaturilor .5 10 B dreapta 113 45 686 100 6.3 10 164 45 686 100 8.3 10 164 45 686 100 8.0 8 172 45 686 100 8.5 10 216 45 686 100 9.6 8 133 45 686 100 7.4 6 84 22 287 100 4.5 10 172 45 686 100 8.5 10 133 45 686 100 7.3 8 172 45 686 100 8.3 6 84 22 287 100 5.9 6 84 22 287 100 4.3 10 C dreapta 114 45 686 100 6.max s Ønec Ø A stanga 106 22 287 100 5.max s nec Ø Ø Ved θ VRd.5 10 172 45 686 100 8.3 6 7 6 5 4 3 2 .3 10 stanga 113 45 686 100 6.Tabelul 22.max s nec Ø Ø Ved θ VRd.5 10 225 45 686 100 9.9 6 84 22 287 100 4.3 8 172 45 686 100 8.5 10 216 45 686 100 9.7 10 225 45 686 100 9.9 8 105 45 686 100 6.5 10 172 45 686 100 8.5 10 133 45 686 100 7.7 10 D dreapta 106 22 287 100 5.max s Ønec Ø Ved θ VRd.4 6 84 22 287 100 4.cadru exterior Nivel Ved θ VRd.9 8 105 45 686 100 6.5 10 164 45 686 100 8.9 8 128 45 686 100 7.9 6 dreapta 105 45 686 100 6.9 6 84 22 287 100 4.5 10 164 45 686 100 8.5 10 216 45 686 100 9.

(continuare) Nivel Ved θ VRd.7 10 225 45 686 100 9.7 10 D dreapta 84 22 287 100 5.3 10 164 45 686 100 8.7 10 stanga 216 45 686 100 9.3 10 C dreapta 216 45 686 100 9.3 6 1 P .5 10 stanga 225 45 686 100 9.9 6 dreapta 225 45 686 100 9.Tabelul 22.5 10 216 45 686 100 9.3 10 164 45 686 100 8.5 10 B dreapta 164 45 686 100 8.9 6 84 22 287 100 4.3 10 stanga 164 45 686 100 8.max s nec Ø Ø A stanga 84 22 287 100 4.max s nec Ø Ø Ved θ VRd.3 6 84 22 287 100 5.7 10 225 45 686 100 9.5 10 216 45 686 100 9.

Armare longitudinala stalpi . Suma momentelor rezultate din calcul static in grinzi. sens pozitiv [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P M'EdAB stânga dreapta -31 51 25 106 83 162 135 211 179 253 216 288 241 313 234 305 M'EdBC stânga dreapta 10 144 49 199 89 238 124 273 150 299 166 316 171 322 140 290 M'EdCD stânga dreapta -2 101 53 153 105 212 151 260 188 300 216 330 234 347 212 327 Σ M'Ed + 273 584 889 1154 1369 1532 1628 1509 Tabelul 24. Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului pozitiv [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P MRdAB stânga dreapta 114 217 114 217 171 294 171 294 261 335 261 335 261 335 261 335 MRdBC stânga dreapta 114 217 114 217 171 294 171 294 221 335 221 335 221 335 221 335 MRdCD stânga dreapta 114 171 114 171 171 261 171 261 261 368 261 368 261 368 261 368 Σ MRd + 949 949 1363 1363 1782 1782 1782 1782 . sens negativ [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P M'Ed stânga dreapta 101 -2 153 53 212 105 260 151 300 188 330 216 347 234 327 212 AB M'Ed stânga dreapta 144 10 199 49 238 89 273 124 299 150 316 166 322 171 290 140 BC M'Ed stânga dreapta 51 -31 106 25 162 83 211 135 253 179 288 216 313 241 305 234 CD Σ M'Ed 273 584 889 1154 1369 1532 1628 1509 Tabelul 25.cadru interior Tabelul 23. Suma momentelor rezultate din calcul static in grinzi.

62 1.48 1. Suprarezistenta grinzilor Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P + sens pozitiv 3.62 1.18 sens negativ 3.09 1.09 1.53 1.53 1. Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului negativ [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P MRdAB stânga dreapta 171 114 171 114 261 171 261 171 368 261 368 261 368 261 368 261 MRdBC stânga dreapta 217 114 217 114 294 171 294 171 335 221 335 221 335 221 335 221 MRdCD stânga dreapta 217 114 217 114 294 171 294 171 335 261 335 261 335 261 335 261 Σ MRd 949 949 1363 1363 1782 1782 1782 1782 Tabelul 27.18 .16 1.30 1.Tabelul 26.18 1.48 1.16 1.30 1.18 1.

Stalp ax A sens negativ Asnec Asmin nec MEd As [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] 43 0 935 30 0 935 179 451 935 106 0 935 201 132 935 119 0 935 184 0 935 171 0 935 935 224 0 935 181 0 935 213 0 935 194 0 935 199 0 935 235 0 935 140 0 935 316 0 935 Armare Aseff [mm2] 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 MRd + [kNm] 190 194 235 240 274 279 308 312 332 336 351 354 366 369 381 384 MRd [kNm] 195 200 259 263 326 330 381 384 427 429 461 462 483 483 490 490 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 .Nivel sens pozitiv NEd sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos [kN] 196 214 390 409 556 575 698 717 820 838 923 941 1014 1032 1107 1125 MEd [kNm] 34 10 106 45 149 78 144 128 184 147 182 167 175 211 123 308 As nec NEd [kN] 221 239 492 510 787 805 1105 1123 1441 1459 1790 1809 2148 2166 2496 2514 7 6 5 4 3 2 1 P [mm2] 0 0 102 0 132 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 477 Tabelul 28.

Stalp ax B sens negativ Asmin nec MEd As [kNm] [mm2] [mm2] 146 633 168 764 292 1224 233 773 362 1299 248 466 324 716 332 746 935 397 967 339 538 376 607 347 388 354 291 407 656 275 0 384 369 Asnec [mm2] 935 935 1224 935 1299 935 935 935 967 935 935 935 935 935 935 935 Armare Aseff [mm2] 1018 1018 1520 1520 1520 1520 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 MRd + [kNm] 194 198 325 329 388 391 367 370 410 412 444 446 470 471 486 486 MRd [kNm] 200 204 334 338 393 397 367 370 404 406 434 436 457 458 474 475 4ø18 4ø18 4ø22 4ø22 4ø22 4ø22 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 .Nivel sens pozitiv NEd sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos [kN] 215 233 472 490 740 758 1018 1036 1306 1324 1605 1624 1915 1933 2235 2253 MEd [kNm] 61 56 211 151 274 182 262 263 331 281 321 298 308 356 236 364 As nec NEd [kN] 240 259 508 526 767 785 1018 1036 1263 1282 1504 1522 1741 1759 1979 1997 7 6 5 4 3 2 1 P [mm2] 77 7 707 253 716 36 273 263 458 88 145 0 0 203 0 151 Tabelul 29.

Nivel sens pozitiv NEd sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos [kN] 240 259 508 526 767 785 1018 1036 1263 1282 1504 1522 1741 1759 1979 1997 MEd [kNm] 146 168 292 233 362 248 324 332 397 339 376 347 354 407 275 384 As nec NEd [kN] 215 233 472 490 740 758 1018 1036 1306 1324 1605 1624 1915 1933 2235 2253 7 6 5 4 3 2 1 P [mm2] 633 764 1224 773 1299 466 716 746 967 538 607 388 291 656 0 369 Tabelul 30. Stalp ax C sens negativ Asmin nec MEd As [kNm] [mm2] [mm2] 61 77 56 7 211 707 151 253 274 716 182 36 262 273 263 263 935 331 458 281 88 321 145 298 0 308 0 356 203 236 0 364 151 Asnec [mm2] 935 935 1224 935 1299 935 935 935 967 935 935 935 935 935 935 935 Armare Aseff [mm2] 1018 1018 1520 1520 1520 1520 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 MRd + [kNm] 200 204 334 338 393 397 367 370 404 406 434 436 457 458 474 475 MRd [kNm] 194 198 325 329 388 391 367 370 410 412 444 446 470 471 486 486 4ø18 4ø18 4ø22 4ø22 4ø22 4ø22 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 .

Nivel sens pozitiv NEd sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos [kN] 221 239 492 510 787 805 1105 1123 1441 1459 1790 1809 2148 2166 2496 2514 MEd [kNm] 43 30 179 106 201 119 184 171 224 181 213 194 199 235 140 316 As nec NEd [kN] 196 214 390 409 556 575 698 717 820 838 923 941 1014 1032 1107 1125 7 6 5 4 3 2 1 P [mm2] 0 0 451 0 132 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Tabelul 31. Stalp ax D sens negativ Asmin Asnec nec MEd As [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] 34 0 935 10 0 935 106 102 935 45 0 935 149 132 935 78 0 935 144 0 935 128 0 935 935 184 0 935 147 0 935 182 0 935 167 0 935 175 0 935 211 0 935 123 0 935 308 477 935 Armare Aseff [mm2] 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 MRd + [kNm] 195 200 259 263 326 330 381 384 427 429 461 462 483 483 490 490 MRd [kNm] 190 194 235 240 274 279 308 312 332 336 351 354 366 369 381 384 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 .

sens pozitiv [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P M'EdAB stânga dreapta -10 63 57 137 114 193 167 243 210 285 245 318 266 340 250 323 M'EdBC stânga dreapta 26 130 63 177 101 213 133 245 156 268 171 283 174 286 145 256 M'EdCD stânga dreapta -13 81 30 128 89 195 140 247 184 293 219 329 243 353 229 341 Σ M'Ed + 276 592 905 1175 1396 1564 1663 1544 Tabelul 33.Armare longitudinala stalpi . Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului pozitiv [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P MRdAB stânga dreapta 99 171 99 171 171 261 171 261 261 335 261 335 261 335 261 335 MRdBC stânga dreapta 99 171 99 171 137 261 137 261 204 335 204 335 204 335 204 335 MRdCD stânga dreapta 99 137 99 137 171 261 171 261 261 368 261 368 261 368 261 368 Σ MRd + 777 777 1263 1263 1765 1765 1765 1765 . sens negativ [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P M'Ed stânga dreapta 81 -13 128 30 195 89 247 140 293 184 329 219 353 243 341 229 AB M'Ed stânga dreapta 130 26 177 63 213 101 245 133 268 156 283 171 286 174 256 145 BC M'Ed stânga dreapta 63 -10 137 57 193 114 243 167 285 210 318 245 340 266 323 250 CD Σ M'Ed 276 592 905 1175 1396 1564 1663 1544 Tabelul 34.cadru exterior Tabelul 32. Suma momentelor rezultate din calcul static in grinzi. Suma momentelor rezultate din calcul static in grinzi.

31 1.26 1.13 1. Suprarezistenta grinzilor Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P + sens pozitiv 2.06 1. Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului negativ [kNm] Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P MRdAB stânga dreapta 137 99 137 99 261 171 261 171 368 261 368 261 368 261 368 261 MRdBC stânga dreapta 171 99 171 99 261 137 261 137 335 204 335 204 335 204 335 204 MRdCD stânga dreapta 171 99 171 99 261 171 261 171 335 261 335 261 335 261 335 261 Σ MRd 777 777 1263 1263 1765 1765 1765 1765 Tabelul 36.Tabelul 35.40 1.26 1.14 .06 1.40 1.07 1.14 sens negativ 2.07 1.13 1.31 1.82 1.82 1.

Nivel sens pozitiv NEd sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos [kN] 227 245 422 440 595 613 746 765 880 898 1000 1018 1111 1129 1230 1248 MEd [kNm] 96 51 128 87 195 114 176 176 235 190 226 206 213 253 155 342 As nec NEd [kN] 252 270 520 538 817 835 1136 1154 1474 1492 1828 1846 2193 2211 2553 2571 7 6 5 4 3 2 1 P [mm2] 300 0 205 0 393 0 11 0 247 0 36 0 0 82 0 591 Tabelul 37. Stalp ax A sens negativ Asnec Asmin nec MEd As [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] 11 0 935 29 0 935 126 24 935 70 0 935 159 0 935 90 0 935 156 0 935 152 0 935 935 210 0 935 169 0 935 205 0 935 188 0 935 196 0 935 233 0 935 139 0 935 333 0 935 Armare Aseff [mm2] 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 MRd + [kNm] 197 201 243 247 283 288 318 322 343 347 364 367 382 385 399 402 MRd [kNm] 203 207 266 270 332 335 386 388 430 432 464 465 484 485 490 490 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 .

Stalp ax B sens negativ Asmin Asnec nec MEd As [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] 116 446 935 94 265 935 202 666 935 173 429 935 297 976 997 198 244 935 272 509 935 294 639 935 935 362 918 935 307 509 935 347 627 935 320 418 935 330 354 935 381 699 935 254 0 935 393 667 935 Armare Aseff [mm2] 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 MRd + [kNm] 189 193 243 247 300 304 350 354 393 396 429 431 458 459 477 478 MRd [kNm] 196 200 252 256 303 307 344 347 376 379 402 405 423 426 441 443 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 .Nivel sens pozitiv NEd sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos [kN] 193 211 422 440 664 683 920 938 1187 1205 1463 1481 1748 1766 2033 2051 MEd [kNm] 96 86 215 180 297 199 274 295 362 306 346 318 327 376 249 391 As nec NEd [kN] 224 242 460 478 679 697 884 902 1074 1092 1250 1269 1414 1432 1570 1588 7 6 5 4 3 2 1 P [mm2] 361 260 820 545 997 273 474 601 795 384 425 219 91 430 0 398 Tabelul 38.

Stalp ax C sens negativ Asmin Asnec nec MEd As [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] 96 361 935 86 260 935 215 820 935 180 545 935 297 997 997 199 273 935 274 474 935 295 601 935 935 362 795 935 306 384 935 346 425 935 318 219 935 327 91 935 376 430 935 249 0 935 391 398 935 Armare Aseff [mm2] 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 MRd + [kNm] 196 200 252 256 303 307 344 347 376 379 402 405 423 426 441 443 MRd [kNm] 189 193 243 247 300 304 350 354 393 396 429 431 458 459 477 478 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 .Nivel sens pozitiv NEd sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos [kN] 224 242 460 478 679 697 884 902 1074 1092 1250 1269 1414 1432 1570 1588 MEd [kNm] 116 94 202 173 297 198 272 294 362 307 347 320 330 381 254 393 As nec NEd [kN] 193 211 422 440 664 683 920 938 1187 1205 1463 1481 1748 1766 2033 2051 7 6 5 4 3 2 1 P [mm2] 446 265 666 429 976 244 509 639 918 509 627 418 354 699 0 667 Tabelul 39.

Nivel sens pozitiv NEd sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos [kN] 252 270 520 538 817 835 1136 1154 1474 1492 1828 1846 2193 2211 2553 2571 MEd [kNm] 11 29 126 70 159 90 156 152 210 169 205 188 196 233 139 333 As nec NEd [kN] 227 245 422 440 595 613 746 765 880 898 1000 1018 1111 1129 1230 1248 7 6 5 4 3 2 1 P [mm2] 0 0 24 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Tabelul 40. Stalp ax D sens negativ Asmin Asnec nec MEd As [kNm] [mm2] [mm2] [mm2] 96 300 935 51 0 935 128 205 935 87 0 935 195 393 935 114 0 935 176 11 935 176 0 935 935 235 247 935 190 0 935 226 36 935 206 0 935 213 0 935 253 82 935 155 0 935 342 591 935 Armare Aseff [mm2] 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 1018 MRd + [kNm] 203 207 266 270 332 335 386 388 430 432 464 465 484 485 490 490 MRd [kNm] 197 201 243 247 283 288 318 322 343 347 364 367 382 385 399 402 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 4ø18 .

56 130 123 194 0.64 394 416 486 1 632 475 1.31 144 127 312 0.36 119 330 0.67 349 470 0.62 151 325 0.34 216 290 384 1 499 490 1.61 290 367 0.41 117 263 0.58 329 458 0.38 120 274 0.67 366 279 471 0.77 342 410 0.71 351 404 0.34 197 381 0.29 90 91 240 0.65 321 406 0.61 288 397 0.46 185 427 0.93 212 195 0.42 177 462 0.40 177 483 0.41 188 332 0.stalp ax B sens pozitiv sens negativ ΣMRb / ΣMRb / MRc Mdc VEd MRc Mdc ΣMRc ΣMRc [kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] 194 1.64 258 388 0.46 174 384 0.63 151 204 0.61 268 244 370 0.65 257 338 0.65 346 434 0.40 198 490 0.61 270 367 0.38 148 106 279 0.36 83 200 0.36 100 259 0.Armare tranversala stalpi .65 302 393 0.42 183 483 0.71 369 280 446 0.cadru interior Tabel 41.64 352 486 0.64 300 246 391 0.58 367 474 0.37 205 150 354 0.71 233 200 1.61 325 436 0.66 240 160 198 0. Determinarea fortei taietoare de proiectare .00 637 Tabel 42.37 191 351 0.71 317 370 0.63 247 334 0.35 202 150 369 0.29 69 235 0.31 124 308 0.77 373 280 412 0.41 208 150 336 0.62 247 210 329 0.stalp ax A sens pozitiv sens negativ ΣMRb / ΣMRb / Mdc VEd MRc Mdc MRc ΣMRc ΣMRc [kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] 190 0.71 346 444 0.41 134 326 0.61 342 457 0.36 132 381 0.35 194 366 0.00 618 Nivel VEd [kN] 83 87 114 138 166 166 166 356 Ved maxim [kN] 123 91 114 138 166 166 166 356 7 6 5 4 3 2 1 P sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos Nivel VEd [kN] 163 210 246 254 300 299 299 422 Ved maxim [kN] 163 210 246 254 300 299 299 422 7 6 5 4 3 2 1 P sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos . Determinarea fortei taietoare de proiectare .44 184 461 0.44 176 429 0.

00 499 VEd [kN] 160 210 246 244 280 280 279 416 Ved maxim [kN] 163 210 246 254 300 299 299 422 Nivel VEd [kN] 123 91 106 127 150 150 150 290 Ved maxim [kN] 123 91 114 138 166 166 166 356 7 6 5 4 3 2 1 P sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos .65 302 246 397 0.61 270 254 370 0.71 351 300 406 0.65 321 434 0.42 183 166 483 0.40 198 356 490 1 637 384 1.46 174 427 0.61 268 367 0.77 342 370 0.44 184 166 462 0.41 208 332 0.64 352 471 0.66 240 194 1.71 317 404 0.31 124 279 0.62 151 198 0.71 369 444 0.38 148 274 0.41 188 312 0.58 367 422 475 1 618 486 1.42 177 483 0.67 349 446 0.65 346 299 436 0.29 90 235 0.61 342 299 458 0.36 100 87 263 0.34 197 369 0.29 69 194 0.46 185 166 429 0.61 325 457 0.67 366 470 0.36 132 138 384 0.Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos Tabel 43.41 134 114 330 0. Determinarea fortei taietoare de proiectare .77 373 410 0.61 290 391 0.37 205 351 0.71 346 412 0.64 394 486 0.31 144 308 0. Determinarea fortei taietoare de proiectare .35 202 366 0.58 329 474 0.63 151 334 0.36 119 381 0.65 257 393 0.56 130 190 0.93 212 83 200 0.61 288 367 0.36 83 259 0.44 176 461 0.37 191 336 0.00 632 Tabel 44.stalp ax C sens pozitiv sens negativ ΣMRb / ΣMRb / MRc Mdc VEd MRc Mdc ΣMRc ΣMRc [kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] 200 1.41 117 326 0.63 247 210 338 0.35 194 354 0.64 300 388 0.71 233 163 204 0.40 177 490 0.stalp ax D sens pozitiv sens negativ ΣMRb / ΣMRb / MRc Mdc VEd Mdc MRc ΣMRc ΣMRc [kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] 195 0.34 216 381 0.62 247 325 0.64 258 329 0.38 120 240 0.

stalp ax B Nivel VEd [kN] 163 210 246 254 300 299 299 422 422 VRd.1 [mm] 7. Determinarea armaturii transversale .3 4.max [kN] Ø nec calcul Ø nec constructiv Øeff [mm] 8 8 8 8 8 8 8 10 10 7 6 5 4 3 2 1 P sus P baza 1136 [mm] 5.0 7.1 5.2 6.max [kN] Øneccalcul [mm] 6.4 .6 6.stalp ax A Nivel VEd [kN] 123 91 114 138 166 166 166 356 356 VRd.2 9.2 9.2 9.1 7.7 8.4 Tabel 46.3 8.3 8.6 5.5 7.Tabel 45.9 Ønecconstructiv [mm] Øeff [mm] 8 8 8 8 10 10 10 10 10 7 6 5 4 3 2 1 P sus P baza 1136 7.2 6. Determinarea armaturii transversale .3 9.1 9.9 9.

Determinarea armaturii transversale .1 Ønecconstructiv [mm] Øeff [mm] 8 8 8 8 8 8 8 10 10 7 6 5 4 3 2 1 P sus P baza 1136 7.2 6.1 9.2 6.6 6.4 Tabel 48. Determinarea armaturii transversale .2 9.3 8.3 8.stalp ax D Nivel VEd [kN] 123 91 114 138 166 166 166 356 356 VRd.stalp ax C Nivel VEd [kN] 163 210 246 254 300 299 299 422 422 VRd.4 .3 4.9 9.6 5.1 5.1 7.2 9.3 9.Tabel 47.2 9.5 7.max [kN] Ø nec calcul Ø nec constructiv Øeff [mm] 8 8 8 8 10 10 10 10 10 7 6 5 4 3 2 1 P sus P baza 1136 [mm] 6.0 7.9 [mm] 7.max [kN] Øneccalcul [mm] 5.7 8.

61 256 344 0.31 182 399 0.31 200 307 402 1 522 490 1.73 262 303 0.82 372 271 396 0.46 189 432 0.37 174 343 0.82 344 393 0.34 177 364 0.69 351 477 0.00 637 Tabel 50.46 199 464 0.76 368 271 431 0.58 357 441 0.49 200 430 0.72 341 376 0.69 394 408 478 1 622 443 1.Armare tranversala stalpi .72 306 347 0.66 245 350 0.60 144 243 0.62 181 252 0.28 128 140 322 0.41 191 485 0.72 350 458 0.43 198 484 0.stalp ax A sens pozitiv sens negativ ΣMRb / ΣMRb / Mdc VEd MRc Mdc MRc ΣMRc ΣMRc [kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] 197 1. Determinarea fortei taietoare de proiectare .32 180 382 0.61 333 423 0.39 133 335 0.28 111 318 0.66 274 234 354 0.61 314 405 0.73 216 256 0.43 190 465 0.00 576 Nivel VEd [kN] 36 66 101 126 154 154 154 349 Ved maxim [kN] 135 99 118 140 162 162 162 349 7 6 5 4 3 2 1 P sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos Nivel VEd [kN] 158 174 219 257 300 299 299 404 Ved maxim [kN] 158 174 219 257 300 299 299 408 7 6 5 4 3 2 1 P sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos .36 88 207 0.77 238 300 0.16 50 99 247 0.61 222 307 0.39 147 386 0.43 227 196 1.37 193 162 347 0. Determinarea fortei taietoare de proiectare .72 366 271 459 0.60 181 165 247 0.cadru exterior Tabel 49.16 39 243 0.44 130 270 0.44 150 332 0.38 235 154 193 0.33 132 118 288 0.00 236 203 0.34 190 162 367 0.77 281 202 304 0.49 188 388 0.65 337 402 0.76 347 429 0.36 106 266 0.58 317 426 0.33 107 283 0.stalp ax B sens pozitiv sens negativ ΣMRb / ΣMRb / MRc Mdc VEd MRc Mdc ΣMRc ΣMRc [kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] 189 1.62 144 200 0.41 214 490 0.32 187 162 385 0.20 48 135 201 0.65 310 379 0.

82 372 393 0.66 274 350 0.43 190 484 0.00 236 36 207 0.33 132 283 0.72 350 431 0.44 130 332 0.43 227 158 200 0.72 341 300 379 0.58 317 441 0.69 394 477 0.72 366 458 0.34 190 364 0.76 368 429 0.39 133 386 0.32 187 382 0.37 174 322 0.36 88 266 0.38 235 189 1.31 182 385 0.32 180 367 0.76 347 396 0. Determinarea fortei taietoare de proiectare .61 333 299 426 0.73 216 303 0.20 48 197 1.00 622 Tabel 52.37 193 343 0.69 351 459 0.33 107 247 0.28 128 318 0.39 147 126 388 0. Determinarea fortei taietoare de proiectare .65 310 402 0.49 188 430 0.31 200 399 0.stalp ax C sens pozitiv sens negativ ΣMRb / ΣMRb / MRc Mdc VEd MRc Mdc ΣMRc ΣMRc [kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] 196 1.46 199 154 465 0.34 177 347 0.16 39 201 0.61 222 344 0.16 50 243 0.77 238 247 0.44 150 101 335 0.62 181 174 256 0.28 111 288 0.62 144 252 0.46 189 464 0.stalp ax D sens pozitiv sens negativ ΣMRb / ΣMRb / MRc Mdc VEd Mdc MRc ΣMRc ΣMRc [kNm] [kNm] [kN] [kNm] [kNm] 203 0.60 181 243 0.72 306 376 0.61 314 423 0.43 198 154 485 0.Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos Tabel 51.82 344 354 0.36 106 66 270 0.00 522 VEd [kN] 154 165 202 234 271 271 271 408 Ved maxim [kN] 158 174 219 257 300 299 299 408 Nivel VEd [kN] 135 99 118 140 162 162 162 307 Ved maxim [kN] 135 99 118 140 162 162 162 349 7 6 5 4 3 2 1 P sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos sus jos .41 191 490 0.58 357 404 443 1 576 478 1.41 214 349 490 1 637 402 1.49 200 154 432 0.77 281 300 0.66 245 304 0.73 262 219 307 0.65 337 299 405 0.61 256 257 347 0.60 144 193 0.

1 6.1 6.7 9.stalp ax B Nivel VEd [kN] 158 174 219 257 300 299 299 408 408 VRd.0 [mm] 7.8 5.3 8.2 9.Tabel 53.4 .7 Ønecconstructiv [mm] Øeff [mm] 8 8 8 8 10 10 10 10 10 7 6 5 4 3 2 1 P sus P baza 1136 7.3 8.7 8.1 9.0 6.4 Tabel 54.0 9.2 9.3 9.3 7.max [kN] Ø nec calcul Ø nec constructiv Øeff [mm] 8 8 8 8 8 8 8 10 10 7 6 5 4 3 2 1 P sus P baza 1136 [mm] 5.stalp ax A Nivel VEd [kN] 135 99 118 140 162 162 162 349 349 VRd.1 7. Determinarea armaturii transversale .2 5.6 4.7 6. Determinarea armaturii transversale .max [kN] Øneccalcul [mm] 6.

3 7.7 [mm] 7.6 4.max [kN] Øneccalcul [mm] 5.2 9.2 9.3 8.3 9.0 9.4 . Determinarea armaturii transversale .7 9.0 Ønecconstructiv [mm] Øeff [mm] 8 8 8 8 8 8 8 10 10 7 6 5 4 3 2 1 P sus P baza 1136 7.1 6.1 6.stalp ax C Nivel VEd [kN] 158 174 219 257 300 299 299 408 408 VRd. Determinarea armaturii transversale .7 8.3 8.8 5.1 9.7 6.2 5.1 7.0 6.stalp ax D Nivel VEd [kN] 135 99 118 140 162 162 162 349 349 VRd.4 Tabel 56.Tabel 55.max [kN] Ø nec calcul Ø nec constructiv Øeff [mm] 8 8 8 8 10 10 10 10 10 7 6 5 4 3 2 1 P sus P baza 1136 [mm] 6.

63 ønec 0.23 0.36 0.00 0.00 0.05 0.00 0.0 0.00 0.cadru interior Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P νd 0.16 0.65 0.51 s 100 100 100 100 100 100 75 50 α 0.00 0.38 0.cadru exterior Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P νd 0.65 0.65 0.44 0.64 .17 0.65 0.00 0.2 11.0 0.0 11.05 0.73 ωwdnec 0.69 0.00 0.00 0.65 0.65 0.11 0.39 0.00 0.22 0.69 0.65 0.9 øeff 12 12 0.43 0.0 0.37 0.10 0.65 0.65 0.65 0.0 0.00 0.0 0. Nod ax A si D .0 0.73 ωwd nec ønec 0.00 0.8 øeff 12 12 Tabel 58.Asigurarea ductilitatii necesare prin armare transversala Tabel 57.0 0.0 0. Nod ax A si D .65 0.3 11.50 s 100 100 100 100 100 100 75 50 α 0.0 0.65 0.0 0.29 0.30 0.00 0.0 11.

b Vc stanga dreapta sus 763 1448 0 763 1448 163 1140 1963 210 1140 1963 246 1742 2233 254 1742 2233 300 1742 2233 299 1742 2233 299 Nod ax C As.Armare tranversala stalpi .b Vc stanga dreapta sus 1448 763 0 1448 763 160 1963 1140 210 1963 1140 246 2233 1473 244 2233 1473 280 2233 1473 280 2233 1473 279 Nod ax C As. Forta taietoare de proiectare in nod asociata sensului pozitiv [kN] Nod ax A As.b Nivel Vc stanga dreapta sus 7 -680 1140 0 6 -416 1140 83 5 -416 1742 87 4 -415 1742 114 3 -415 2454 138 2 -414 2454 166 1 -414 2454 166 P -413 2454 166 Nod ax B As.b Nivel Vc stanga dreapta sus 7 680 763 0 6 416 763 123 5 416 1140 91 4 415 1140 106 3 415 1742 127 2 414 1742 150 1 414 1742 150 P 413 1742 150 Nod ax B As.b Vc stanga dreapta sus 763 1448 0 763 1448 160 1140 1963 210 1140 1963 246 1473 2233 244 1473 2233 280 1473 2233 280 1473 2233 279 Nod ax D As. Forta taietoare de proiectare in nod asociata sensului negativ [kN] Nod ax A As.b Vc stanga dreapta sus 763 680 0 763 416 123 1140 416 91 1140 415 106 1742 415 127 1742 414 150 1742 414 150 1742 413 150 Vjhd 152 156 350 324 535 507 507 507 Vjhd 730 567 814 778 1057 1012 1012 1013 Vjhd 730 570 814 778 978 943 943 943 Vjhd 476 266 423 408 584 561 561 561 .cadru interior Tabelul 59.b Vc stanga dreapta sus 1140 -680 0 1140 -416 83 1742 -416 87 1742 -415 114 2454 -415 138 2454 -414 166 2454 -414 166 2454 -413 166 Vjhd 476 266 423 408 584 561 561 561 Vjhd 730 570 814 778 978 943 943 943 Vjhd 730 567 814 778 1057 1012 1012 1013 Vjhd 152 156 350 324 535 507 507 507 Tabelul 60.b Vc stanga dreapta sus 1448 763 0 1448 763 163 1963 1140 210 1963 1140 246 2233 1742 254 2233 1742 300 2233 1742 299 2233 1742 299 Nod ax D As.

20 1716 561 OK Nivel Ned [kN] 7 0 6 239 5 510 4 805 3 1123 2 1459 1 1809 P 2166 νd 0.43 νd 0.05 2080 156 OK 2445 814 OK 510 0.38 Nod ax B VRd.17 0.max Vjhd Verificare Verificare [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] 2723 730 OK 0 0.15 1869 584 OK 1036 0.21 1484 507 OK 1282 0.05 2008 423 OK 490 0.04 2091 266 OK 2465 814 OK 409 0.25 1262 507 OK 1522 0.00 0.00 2080 156 OK 259 0.max Vjhd Ned Verificare [kN] [kN] [kN] 2723 730 OK 0 2590 567 OK 233 2445 814 OK 490 2297 778 OK 758 2143 1057 OK 1036 1981 1012 OK 1324 1808 1012 OK 1624 1620 1013 OK 1933 Nod ax C Nod ax D VRd.05 0.32 0.11 1935 408 OK 2143 978 OK 717 0.00 2091 266 OK 233 0.14 0. Verificarea bielei comprimate in nod.16 0.26 1762 561 OK 1624 0.00 0.max Vjhd Ned νd VRd.08 0.22 1669 535 OK 1981 1012 OK 1459 0.08 2008 423 OK 2313 778 OK 575 0.29 1484 507 OK 1808 1012 OK 1809 0.19 1762 561 OK 1466 943 OK 1032 0.32 1716 561 OK 1933 0.max Vjhd Ned νd Verificare [kN] [kN] [kN] 2178 476 OK 0 0.11 0.29 0.16 1828 324 OK 2143 1057 OK 1123 0.05 0.max Vjhd Ned νd Verificare [kN] [kN] [kN] 2178 152 OK 0 0.17 1812 561 OK 1730 943 OK 941 0.30 0.10 1935 408 OK 758 0.36 0.15 0.max Vjhd Verificare Verificare [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] 2723 730 OK 0 0.38 .21 0.05 1964 350 OK 526 0.max Vjhd Ned Verificare [kN] [kN] [kN] 2723 730 OK 0 2603 570 OK 259 2465 814 OK 526 2313 778 OK 785 2143 978 OK 1036 1951 943 OK 1282 1730 943 OK 1522 1466 943 OK 1759 Nod ax C Nod ax D VRd.00 2178 152 OK 2590 567 OK 239 0.16 1669 535 OK 1036 0.19 0.21 1812 561 OK 1324 0.10 1828 324 OK 785 0. Verificarea bielei comprimate in nod.10 0. sens negativ Nod ax A VRd.25 0.10 0.35 Tabelul 62.max Vjhd Ned νd VRd.14 1869 584 OK 1951 943 OK 838 0.43 984 507 OK Nivel Ned [kN] 7 0 6 214 5 409 4 575 3 717 2 838 1 941 P 1032 νd 0.Tabelul 61.21 0.10 0. sens pozitiv Nod ax A VRd.05 0.20 νd 0.16 0.36 1262 507 OK 1620 1013 OK 2166 0.26 0.35 Nod ax B VRd.22 0.00 2178 476 OK 2603 570 OK 214 0.00 0.30 984 507 OK 1759 0.04 0.00 0.10 1964 350 OK 2297 778 OK 805 0.

05 0.21 1742 2233 0.29 0.36 0.10 0.43 Nod ax B As.32 0.22 2 -414 2454 0.08 1140 415 0.17 1742 414 0.10 1140 1963 0.15 1473 2233 0.14 0.05 0.35 Ashnec 1769 1696 2275 2173 2657 2533 2412 2293 Nod ax D As.b stanga dreapta 1448 763 1448 763 1963 1140 1963 1140 2233 1742 2233 1742 2233 1742 2233 1742 νd 0.05 5 -416 1742 0.22 0.38 Ashnec 1769 1703 2289 2184 2477 2342 2201 2055 Nod ax C As.19 1742 413 0.11 0.00 0.b νd stanga dreapta 763 1448 0.04 1140 416 0.32 1473 2233 0.25 0.16 0.00 763 416 0.Tabelul 63.26 0.00 6 -416 1140 0.21 1473 2233 0.43 Ashnec 368 557 975 926 1340 1254 1164 1071 Tabelul 64.38 Nod ax D As. Determinarea armaturii transversale necesare din nod .00 0.b νd stanga dreapta 763 680 0.16 1742 2233 0.b νd stanga dreapta 763 1448 0.20 Ash nec Ash nec Ash nec Ash nec 368 557 975 926 1340 1254 1164 1071 1769 1696 2275 2173 2657 2533 2412 2293 1769 1703 2289 2184 2477 2342 2201 2055 1155 911 1164 1131 1529 1496 1467 1442 .16 0.10 0.10 0.00 0.25 1742 2233 0.19 0.04 0.sens negativ Nod ax A As.21 0.36 P -413 2454 0.05 0.05 1140 1963 0.10 1140 1963 0.11 1742 415 0.b Nivel νd stanga dreapta 7 -680 1140 0. Determinarea armaturii transversale necesare din nod .26 1473 2233 0.30 0.sens pozitiv Nod ax A Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P As.00 763 1448 0.b stanga dreapta 1140 -680 1140 -416 1742 -416 1742 -415 -415 2454 2454 -414 2454 -414 2454 -413 νd 0.b stanga dreapta 680 763 416 763 416 1140 415 1140 415 1742 414 1742 414 1742 413 1742 νd 0.00 0.10 4 -415 1742 0.29 1 -414 2454 0.17 0.05 1140 1963 0.14 1742 414 0.08 0.16 3 -415 2454 0.30 1742 2233 0.15 0.00 763 1448 0.20 Ashnec 1155 911 1164 1131 1529 1496 1467 1442 Nod ax B As.35 Nod ax C As.b stanga dreapta 1448 763 1448 763 1963 1140 1963 1140 2233 1473 2233 1473 2233 1473 2233 1473 νd 0.21 0.

4 10.7 9.Tabelul 65.9 9.0 10.0 11.2 10.5 9.6 8.6 7.7 10.5 10.6 10.6 8.2 øeff 12 12 12 12 12 12 12 12 Ash eff Asv nec Asv eff Verificare ok ok ok ok ok ok ok ok 1769 1703 2289 2184 2657 2533 2412 2293 2262 2262 3167 3167 3167 3167 3167 3167 1417 1417 1984 1984 1984 1984 1984 1984 3054 4560 4560 3054 3054 3054 3054 3054 . Alegerea armaturii transversale din nod Nod ax A si D Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P Ashnec 1155 911 1164 1131 1529 1496 1467 1442 s 100 100 100 100 100 100 100 100 ønec 8. Alegerea armaturii transversale din nod Nod ax B si C Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P Ash nec s 100 100 75 75 75 75 75 75 ønec 10.6 øeff 10 8 10 10 12 10 10 10 Asheff 1571 1005 1571 1571 2262 1571 1571 1571 Asvnec 984 630 984 984 1417 984 984 984 Asveff Verificare 3054 3054 3054 3054 3054 3054 3054 3054 ok ok ok ok ok ok ok ok Tabelul 66.8 9.

b Nivel Vc stanga dreapta sus 7 -1057 914 0 6 -680 914 36 5 -679 1742 66 4 -679 1742 101 3 -680 2454 126 2 -680 2454 154 1 -680 2454 154 P -680 2454 154 Nod ax B As.cadru interior Tabelul 67.b Vc stanga dreapta sus 663 1140 0 663 1140 158 1140 1742 174 1140 1742 219 1742 2233 257 1742 2233 300 1742 2233 299 1742 2233 299 Nod ax C As.b Vc stanga dreapta sus 914 -1057 0 914 -680 36 1742 -679 66 1742 -679 101 2454 -680 126 2454 -680 154 2454 -680 154 2454 -680 154 Vjhd 568 308 502 483 660 637 637 637 Vjhd 595 441 711 675 952 915 915 915 Vjhd 595 437 777 732 1054 1012 1013 1013 Vjhd -47 41 285 250 460 431 431 431 Tabelul 68.b Vc stanga dreapta sus 663 1140 0 663 1140 154 914 1742 165 914 1742 202 1362 2233 234 1362 2233 271 1362 2233 271 1362 2233 271 Nod ax D As.Armare tranversala stalpi .b Nivel Vc stanga dreapta sus 7 1057 663 0 6 680 663 135 5 679 1140 99 4 679 1140 118 3 680 1742 140 2 680 1742 162 1 680 1742 162 P 680 1742 162 Nod ax B As. Forta taietoare de proiectare in nod asociata sensului negativ [kN] Nod ax A As.b Vc stanga dreapta sus 1140 663 0 1140 663 154 1742 914 165 1742 914 202 2233 1362 234 2233 1362 271 2233 1362 271 2233 1362 271 Nod ax C As.b Vc stanga dreapta sus 1140 663 0 1140 663 158 1742 1140 174 1742 1140 219 2233 1742 257 2233 1742 300 2233 1742 299 2233 1742 299 Nod ax D As. Forta taietoare de proiectare in nod asociata sensului pozitiv [kN] Nod ax A As.b Vc stanga dreapta sus 663 1057 0 663 680 135 1140 679 99 1140 679 118 1742 680 140 1742 680 162 1742 680 162 1742 680 162 Vjhd -47 41 285 250 460 431 431 431 Vjhd 595 437 777 732 1054 1012 1013 1013 Vjhd 595 441 711 675 952 915 915 915 Vjhd 568 308 502 483 660 637 637 637 .

Verificarea bielei comprimate in nod. Verificarea bielei comprimate in nod.max Vjhd Ned Verificare [kN] [kN] [kN] 2178 568 OK 0 2078 308 OK 211 1994 502 OK 440 1917 483 OK 683 1847 660 OK 938 1783 637 OK 1205 1723 637 OK 1481 1666 637 OK 1766 Nod ax B VRd.00 2178 -47 OK 2599 437 OK 270 0. sens negativ Nod ax A VRd.09 0.05 0.04 0.09 0.00 0.max Vjhd Ned Verificare [kN] [kN] [kN] 2178 -47 OK 0 2067 41 OK 242 1951 285 OK 478 1813 250 OK 697 1653 460 OK 902 1464 431 OK 1092 1236 431 OK 1269 944 431 OK 1432 Nod ax B VRd.24 0.37 1236 431 OK 1874 1013 OK 2211 0.19 0.22 νd 0.18 0.04 0.22 0.28 Tabelul 70.00 0.Tabelul 69.05 0.19 0.14 0.12 0.max Vjhd Verificare [kN] [kN] 2178 568 OK 2078 308 OK 1994 502 OK 1917 483 OK 1847 660 OK 1783 637 OK 1723 637 OK 1666 637 OK Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P Ned [kN] 0 270 538 835 1154 1492 1846 2211 νd 0.05 0.23 0.max [kN] 2723 2615 2493 2357 2204 2033 1838 1614 Nod ax C Nod ax D VRd.24 0.00 441 OK 242 0.09 0.14 0.18 0.11 0.22 915 OK 1269 0.18 0.00 0.09 0.17 0.35 Vjhd N νd Verificare ed [kN] [kN] 595 OK 0 0.05 711 OK 478 0.09 675 OK 697 0.29 0.00 0.35 Ned Verificare [kN] OK 0 OK 245 OK 440 OK 613 OK 765 OK 898 OK 1018 OK 1129 νd 0.09 0.23 1653 460 OK 2107 1012 OK 1492 0.max Vjhd [kN] [kN] 2723 595 2615 441 2493 711 2357 675 2204 952 2033 915 1838 915 1614 915 Nod ax D VRd.20 0.44 944 431 OK Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P Ned [kN] 0 245 440 613 765 898 1018 1129 νd 0.00 0.20 0.17 1813 250 OK 2226 1054 OK 1154 0.30 0.11 1951 285 OK 2348 732 OK 835 0.12 0.30 1464 431 OK 1990 1013 OK 1846 0.22 .15 0.14 0.05 2067 41 OK 2472 777 OK 538 0.25 915 OK 1432 0. sens pozitiv Nod ax A VRd.25 0.max [kN] 2723 2599 2472 2348 2226 2107 1990 1874 Nod ax C VRd.37 0.44 νd 0.18 915 OK 1092 0.05 0.00 0.max Vjhd Ned νd VRd.29 0.15 0.14 952 OK 902 0.max Vjhd Verificare Verificare [kN] [kN] [kN] [kN] [kN] 2723 595 OK 0 0.28 Vjhd N Verificare ed [kN] [kN] 595 OK 0 437 OK 211 777 OK 440 732 OK 683 1054 OK 938 1012 OK 1205 1013 OK 1481 1013 OK 1766 νd 0.

24 0.28 Nod ax C As.18 0.25 1742 2233 0.28 Ashnec 1442 1387 2131 2050 2725 2629 2540 2457 Nod ax D As.20 0.09 0.00 663 680 0.12 0.23 2 -680 2454 0.14 0.17 0.sens negativ Nod ax A As.05 1140 679 0.24 1362 2233 0.04 914 1742 0.b stanga dreapta 1057 663 680 663 679 1140 679 1140 680 1742 680 1742 680 1742 680 1742 νd 0. Determinarea armaturii transversale necesare din nod .19 0. Determinarea armaturii transversale necesare din nod .44 Nod ax B As.23 0.11 4 -679 1742 0.18 1742 2233 0.00 0.22 1742 2233 0.04 0.44 Ashnec -114 179 778 737 1160 1083 1003 921 Tabelul 72.17 3 -680 2454 0.09 0.09 1140 1742 0.00 6 -680 914 0.18 0.14 1742 2233 0.b νd stanga dreapta 663 1057 0.05 5 -679 1742 0.11 0.b stanga dreapta 1140 663 1140 663 1742 914 1742 914 2233 1362 2233 1362 2233 1362 2233 1362 νd 0.sens pozitiv Nod ax A Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P As.b stanga dreapta 914 -1057 914 -680 1742 -679 1742 -679 -680 2454 2454 -680 2454 -680 2454 -680 νd 0.29 1362 2233 0.b νd stanga dreapta 663 1140 0.19 1362 2233 0.05 0.18 1742 680 0.37 0.09 914 1742 0.15 1742 680 0.00 663 1140 0.22 0.b Nivel νd stanga dreapta 7 -1057 914 0.15 0.b νd stanga dreapta 663 1140 0.20 1742 680 0.37 P -680 2454 0.22 Ash nec Ash nec Ash nec Ash nec -114 179 778 737 1160 1083 1003 921 1442 1387 2131 2050 2725 2629 2540 2457 1442 1394 1977 1895 2448 2326 2200 2070 1376 1033 1354 1314 1702 1661 1625 1591 .25 0.14 1362 2233 0.00 0.09 1140 679 0.Tabelul 71.b stanga dreapta 1140 663 1140 663 1742 1140 1742 1140 2233 1742 2233 1742 2233 1742 2233 1742 νd 0.00 0.35 Ashnec 1442 1394 1977 1895 2448 2326 2200 2070 Nod ax C As.00 663 1140 0.14 0.12 1742 680 0.30 1 -680 2454 0.05 0.09 0.22 Ashnec 1376 1033 1354 1314 1702 1661 1625 1591 Nod ax B As.29 0.05 1140 1742 0.05 0.35 Nod ax D As.00 0.30 0.

2 11.5 9.8 øeff 12 12 12 12 14 14 12 12 Ash eff Asv nec Asv eff Verificare ok ok ok ok ok ok ! ok 1803 1743 2663 2563 3406 3286 3175 3072 2262 2262 3167 3167 4310 4310 3167 3167 1417 1417 1984 1984 2701 2701 1984 1984 3054 3054 3054 3054 3054 3054 3054 3054 .Tabelul 73.8 12.1 10.4 11. Alegerea armaturii transversale din nod Nod ax B si C Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P Ash nec s 100 100 75 75 75 75 75 75 ønec 10.5 11.2 12.6 11.3 øeff 12 10 12 12 12 12 12 12 Asheff 2262 1571 2262 2262 2262 2262 2262 2262 Asvnec 1417 984 1417 1417 1417 1417 1417 1417 Asveff Verificare 3054 3054 3054 3054 3054 3054 3054 3054 ok ok ok ok ok ok ok ok Tabelul 74.4 12.0 10.0 11.5 11.7 10. Alegerea armaturii transversale din nod Nod ax A si D Nivel 7 6 5 4 3 2 1 P Ashnec 1720 1291 1692 1642 2128 2077 2031 1988 s 100 100 100 100 100 100 100 100 ønec 10.4 10.

2. Înălțime parter: 6. sau pot fi cerințe arhitecturale sau tehnologice.67 MPa.0m.1. Descrierea construcției Amplasament: București. În elevație: 3S+P+14 etaje. fcd=16.24g..2: Proiectarea unei structuri cu pereți structurali din beton armat E 5.0) . Predimensionarea elementelor structurale În cazul structurilor de beton armat. E=2x105 MPa . - Materiale folosite: -Beton C25/30: fck=25 MPa. înălțime etaj curent: 3.1 „Cod de proiectare a construcțiilor cu pereți structurali de beton armat” P100-1:2006 „ Cod de proiectare seismică” CR0-2005 „Cod de proiectare. etapa de predimensionare a elementelor structurale are o importanță crescută datorită aportului acestora la încărcările gravitaționale și la masa clădirii.E 5. Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la condiții de rigiditate (săgeți admisibile).0m . E=31x106 MPa. E 5-67 . -Oțel S500: fyk=500 MPa. Funcțiune: Birouri. fyd=435 MPa.6 sec. Bazele proiectării structurilor în construcții” SREN 1992-1-1:2004 „Calculul structurilor din beton – Partea 1-1 :Reguli generale şi reguli pentru clădiri” E 5. Perioada de colț: Tc=1. Proiectarea structurii a fost făcută pentru clasa H de ductilitate și clasa de importanță III (γI=1. Patru travee T=7m si o travee centrală de 4m. În plan: Cinci deschideri D=8m. Caracterizarea amplasamentului: Accelerația maxima a terenului (IMR=100 ani): ag=0.2. Reglementările tehnice avute în vigoare sunt: (1) (2) (3) (4) CR2-1-1.2. de ductilitate.

E 5-68 .

70 = 0.2.00 ÷ 0.30= 7. Predimensionarea plăcilor Predimensionarea pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonica La faza de predimensionare se consideră lumina aproximativ egală cu deschiderea interax.30 m Grinda transversala hw=( ÷ bw=( ÷ )x t = ( ÷ ) x hw = ( ÷ ) 7 = 0.20 m hw=0. P=2(L0+ t0)= 2(7. -hsl>130 mm.deschiderile de calcul pe cele doua directii P .2.bw =8-0. Trama tipică este 8x7m.E 5.30 ÷ 0.66 m ) 0.70)=28.35 ÷ 0.8m. placa fiind armată pe doua direcții. t0=t-bw =7-0.2.30=6. L0=L.60 m bw=0.70m.583 m ) 0.perimetrul placii hsl= + 20 mm = 180mm.875 ÷ 0.70 m bw=0.1 Predimensionarea grinzilor Pe baza criteriilor de rigiditate si a criteriilor arhitecturale Deschidere L=8.60 = 0. Incărcarea utilă nu este preponderentă.70+6. E 5-69 .23 m hw=0. Pentru limitarea săgeților verticale și obținerea unor procente de armare economice se pot utiliza următoarele condiții : -hsl= + 20 mm.30 m E 5. L0 si t0 .2. din motive de izolare fonica Se alege hsl=18cm .2.0m Grinda longitudinala hw=( ÷ bw=( ÷ )x L = ( ÷ ) x hw = ( ÷ ) 8 = 1.0m Travee t=7.70m.

respectiv gruparea efectelor structurale ale acțiunilor. .07 7. .5 1.075 3.Evaluarea încărcărilor gravitaționale în situația de proiectare la cutremur Se detaliază gruparea acțiunilor.35 1.coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acțiunii AEk ψ 2. luată cu valoarea caracteristică.5 2. .0 1.i variabile i .i Qk. Pentru încărcările din zăpadă și cele datorate exploatării Ψ2= 0.57 6. Evaluarea încărcărilor pe placa de planșeu a nivelului curent qn (kN/m2) 4. luată cu valoarea caracteristică. care conțin acțiunea seismică .75 2.5 1 2.5 2.este efectul acțiunii permanente j .i .35 E 5-70 .i unde: Gk. ∑ j =1 n Gk. γI . Valorile caracteristice Gk si Qk sunt valorile normate ale acțiunilor conform standardelor de încărcări.j + γ I AEk + ψ2.4.valoarea caracteristică a acțiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurență pentru Starea Limita Ultima (ULS) .j Qk.07 ld d Încărcare Greutate proprie placă Încărcare utilă Încărcare din compartimentări și pardoseală n ns qld qsd (kN/m2) (kN/m2) 4.0 0.coeficient de importanță și expunere a clădirii.4 1.615 1.este efectul pe structură al acțiunii variabile i.79 12.

35 3. Criteriile restrictive referitoare la ξ (inălțimea relativă a zonei comprimate) pot fi relaxate.85 5.5 0.5 ld d Încărcare Greutate proprie placă Încărcare din TermoHidroizolație Încărcare utilă Încărcare din zăpadă n ns qld qsd (kN/m2) (kN/m2) 4.0 ld d Încărcare Încărcare din închideri n ns qld qsd (kN/m2) (kN/m2) 3. acceptându-se un grad mai mare de compresiune a stâlpilor decât în cazul stâlpilor din clasa H.85 1. Din această cauză și pentru limitarea efectelor curgerii lente se propun valori ν moderate și diferențiate în funcție de poziția stâlpilor în structură pentru a asigura ductilități suficiente fără sporuri de armătură transversală.2.Evaluarea încărcărilor pe grinzile perimetrale la nivelul 71curent qn (kN/m2) 3.075 1.2 0.0 1.75 2 0.4 1.8 9. Este necesară totuși o oarecare ductilitate a acestor elemente care să le permită urmărirea deformațiilor structurii în cazul acțiunilor seismice severe.45 1. E 5-71 .0 15.3 0. stâlpi cu rol principal în preluarea acțiunilor seismice.3.4 E 5.4 0.35 Evaluarea încărcărilor pe placa de planșeu a nivelului curent qn (kN/m2) 4.2.0 1.5 1.35 3.0 1.05 1.5 6. Predimensionarea stâlpilor Stâlpii structurii se vor proiecta conform clasei L de ductilitate.0 4.125 3.

3+(14*28*7. Se aleg: . Stâlp marginal Aria aferentă stâlpului marginal : Aaf= 8*3.07*7.50 bcc=hcc= = .3*0.3*0.45=7867 kN νrec=0.57+1*28*9.50*25*(14*3+6) Ngp=300 kN .greutate proprie stalp Ngp=0.5 Ntot= 2528 kN νrec=0.50*25 Ngr=866.30*0.6*3.45)+13*8*3+8*5.3*0.3*0. ∗ ∗ .5)+(14*14*7.47mm 3.50*0.45)+3*7.5= 28m2 Încărcări : .pentru stalpi interiori: bc=100 cm E 5-72 .5+5.greutate grinzi Ngr=15*0. ν =1014mm.57+1*14*9. Stalp central Aria aferenta stalpului central: Af= 8*7= 56 m2 Ntot=300+12*25*(0.7*8+0. ∗ .pentru stalpi marginali si de colt: bc=85 cm .30 kN Ntot= 300+866. Stalp de colt Aria aferenta stalpului de colt : Aaf= 4*3.60*3.5= 14 m2 Ntot= 300+15*25*(0.6*7)+14*56*7.70*8*25+15*0.30*0.45 bnec P υ rec ⋅Rc b=830 mm 2.07 Ntot= 4751 kN νrec=0.57+56*9.40 bcm=hcm= ν ∗ = .7*4+0. =642.1.

se ia: q=q0 = 5. =0. pentru structuri redundante cu pereti cuplati din beton armat. Pe directia X (directia peretilor izolati): Sd(T1) -Este ordonata spectrului de proiectare corespunzator perioadei proprii fundamentale de vibratie T1. pentru fiecare directie principala.1.15 = 4.2.E 5.3. Evaluarea incarcarilor seismice: Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental. . Pe directia Y (directia peretilor cuplati): Sd(T1) -Este ordonata spectrului de proiectare corespunzator perioadei proprii fundamentale de vibratie T1. se determina cu relatia: Fb = γ1∙Sd(T1) ∙ m∙λ γ1 -Este factorul de importanta – expunere la cutremur a constructiei. =0. regulate in plan si in elevatie.25 b. ∗ ∗ . pentru structuri redundante in cadre din beton armat.3.0 ∙1.25 = 6. Pentru orasul Bucuresti si perioada T1<Tc : Sd(T1)= qy ∗ ( ) Sd(T1)= . .60 ag β(T) T1 m .143g . pentu clasa H de ductilitate. Pentru orasul Bucuresti si perioada T1<Tc : Sd(T1)= qx ∗ ( ) Sd(T1)= . Calculul structurii E 5.2.Perioada proprie de vibratie a structurii . regulate in plan si in elevatie.Masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel m = = E 5-73 . se calculeaza: q=q0 = 4.0 ∙1. pentu clasa H de ductilitate.24 g .Este factorul de comportare al structurii. pentru cladiri obisnuite γ1 = 1 a.Acceleratia terenului.Este factorul de comportare al structurii. pentru Bucuresti ag = 0.Spectru normalizat de raspuns elastic . ∗ ∗ .1056g .

2. Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: .λ .4 pentru clădirile încadrate in clasele I si II de importanta • 0.1056∙0.122 E 5. determinată prin calcul static elastic sub incarcari seismice de proiectare E 5-74 . Verificarea la starea limită de serviciu (SLS) Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii principale a clădirii in urma unor cutremure.2.ν factor de reducere care ţine seama de intervalul de recurenţă al acţiunii seismice asociata verificărilor pentru SLS. Valoarea factorului este: • 0.drSLS deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismica asociata SLS .Este factorul de corectier care tine seama de contributia modulurilor superioare de vibratie in raspunsul seismic al structurii.3.2. λ=0.1.dre deplasarea relativa a aceluiaşi nivel.85 pentru T1<2 x Tc si cladirea are mai mult de 2 niveluri λ=1. -q factorul de comportare specific tipului de structura .3.5 pentru clădirile încadrate in clasele III si IV de importanta. ce pot apărea de mai multe ori in viata construcţiei. Prin satisfacerea acestei condiţii se limitează implicit si costurile reparaţiilor necesare pentru aducerea construcţiei in situaţia premergătoare seismului.2.0 pentru restul constructiilor Calculul coeficientului seismic „c”: c = γ1∙Sd(T1) ∙λ/g = FTb/G a.85 = 0. Pe directia peretilor cuplati: b. Verificarea deplasarilor laterale E 5.85 = 0.Pe directia peretilor izolati: cy= 1∙0.143∙0.0897 cx= 1∙0. prin limitarea degradării elementelor nestructurale si a componentelor instalaţiilor construcţiei.

2.aSLS valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel.005 h E 5. prin prevenirea prăbuşirii totale a elementelor nestructurale. foarte rar. ce poate apărea in viaţa unei construcţii.dr.025h (unde h este înălţimea de nivel) E 5-75 . care ţine seama că pentru T<Tc (Tc este perioada de control a spectrului de răspuns) deplasările seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic. determinată prin calcul static elastic sub incarcari seismice de proiectare .2. Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: -drULS deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismica asociata ULS -q factorul de comportare specific tipului de structura . dr.3. Valorile c se aleg conform relaţiei: -dr.c coeficient de amplificare al deplasărilor. Verificarea la starea limită ultimă (SLU) Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la atacul unui cutremur major.2.. egală cu 0.aSLS=0.dre deplasarea relativa a aceluiaşi nivel. Se urmăreşte deopotrivă realizarea unei marje de siguranţa suficiente fata de stadiul cedării elementelor structurale.aULS valoare admisibila a deplasării relative de nivel.

00369 0.015 0.00312 0.03 verif.00312 0.00697 0. Trans.015 0. Long.04161 0.02517 0.15 verif.015 0.00755 0.00480 0.00538 0.075 0. Long.015 0. Long. ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok drSLU (m) 0. Trans.03975 0.075 0.075 0.00734 0.00234 0.015 0. Trans. Long.00477 draSLS (m) 0. Trans.00438 0.00294 0.02756 0.01038 0.015 0.075 0.04137 0.01097 0.03249 0.00939 0.015 0. Drift 0.00717 0.075 0.00257 0.00289 0. Long.04220 0.00473 0.03595 0.00440 0.075 0. Long.075 0.075 0.00717 0.02808 0.00750 0.00592 0. Trans.00320 0.075 0.075 0.03000 0.01769 0. Trans. Long. Long.01087 0.075 0. Trans.015 0.00323 0. Long.015 0.00319 0.04228 0.015 0.01081 0.075 0.00434 0.03081 0.00479 0.00326 0.075 0.015 0.00328 0.075 0.00295 0.075 0. Long. Long.03028 0. Drift 0. Trans.015 0.03058 0.02193 0. ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok E 5-76 .075 0.075 0.01011 0.02707 0.00679 0.015 0. Long.075 0.015 0.00459 0.00329 0.03858 0.075 0.015 0.015 0.15 verif.02441 draSLU (m) 0.075 0.02926 0.01056 0. ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok drSLU (m) 0.015 0.075 0.04198 0.00207 drSLS (m) 0.02265 0.Verificarea deplasarilor laterale Nivel E14 E13 E12 E11 E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Directie Trans.00277 drSLS (m) 0.075 0.00452 0.03088 0. Trans.00408 0.01060 0.015 0.00638 draSLS (m) 0.01102 0.03 verif.015 0. Trans. Long.04058 0.075 0.00617 0.075 0.00477 0.00742 0.02843 0. Trans.01008 0.03869 0.015 0.00303 0.015 0.01105 0. Trans.015 0.00470 0.015 0.00736 0.075 0.02769 0.075 0.015 0.01946 draSLU (m) 0.00461 0.04044 0. ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok ok Nivel E14 E13 E12 E11 E10 E9 E8 E7 E6 E5 E4 E3 E2 E1 P Directie Long.00189 0. Trans.015 0.00676 0.015 0.00902 0. Long.015 0.015 0.075 0.00268 0.02924 0. Trans.00849 0.075 0.00757 0.

2. pentru zona A: MEd = M’Ed.3.1. corespunzator incarcarilor seismice de calcul. Dimensionarea elementelor structurale E 5. ale momentelor încovoietoare în sectiunile orizontale ale peretilor structurali se determina cu relatiile : a) în suprastructura. este zona de la baza acestora (situată deasupra nivelului superior al infrastructurii sau fundaţiilor).3. M. calculat la baza suprastructurii (la baza zonei A).o M’Ed= momentul încovoietor din încărcările seismice de proiectare.2.Calculul peretilor izolati la moment incovoietor Valorile de dimensionare.1.3.30 pentru clasa de ductilitate DCH Pentru montanții izolați: ω= raportul dintre valoarea momentului capabil de rasturnare. Mo. pe inaltimea zonei B: MEd= kM ω M’Ed < ω M’Ed. pentru clădiri cu cel mult 6 niveluri ≤ 2hs. asociat mecanismului de plastificare a peretelui structural individual.cap . E 5-77 .3.E 5.în zona A km = 1. pentru clădiri cu peste 6 niveluri E 5. izolaţi sau cuplaţi. si valoarea momentului de rasturnare. incluzând eventualele corecţii rezultate în urma redistribuţiei eforturilor între pereţi. având lungimea: hcr = max {lw.1.3.o b) în suprastructura.3.în zona B km = 1.0 . kM coeficient de corecţie a momentelor încovoietoare din pereţi: . Mo .2. Calculul peretilor Zona critică în cazul pereţilor structurali. Hw/6} în care: Hw lw este înăţimea peretelui este lungimea secțiunii peretelui ≤ hs.

8} hcr=8.85. M3 reprezinta momentul incovoietor la baza montantului rezultat in urma analizei. E 5-78 . Hw/6}=max {8. hcr = max {lw.0 m).85 m -rezulta ca zona A se va extinde pe inaltimea parterului si a primului etaj (9. MRd reprezintă momentul capabil pentru armarea propusă.85 m.Exemplificarea calculului in cazul peretelui longitudinal izolat lw=8. Hw=48 m.

0076 MEd (kNm) -4735 -6061 -5535 -3010 1318 7345 14969 24109 34702 46697 60065 74786 90864 108274 MRd Armare verticala (kNm) 35360 40400 45310 50130 54860 59490 16φ18+2φ12 /200 63990 68270 72380 76290 79950 83460 106200 14φ25+5φ22 109100 +2φ14/200 E 5-79 .Story STORY1 STORY1 STORY1 STORY1 Pier P8 P8 P8 P8 Load GSSXEPP GSSXEPN GSSXENP GSSXENN Loc Bottom Bottom Bottom Bottom P (kN) 1544 2926 4308 5688 7067 8442 9813 11179 12540 13892 15236 16569 17889 19196 P (kN) -19548.9 -20934.006 1.8 MRd (kNm) 114100 116900 114300 116700 ω 1.2 -19625.2 -20857.0295 MEd (kNm) 4810 6205 5687 3131 -1269 -7402 -15166 -24477 -35269 -47493 -61116 -76120 -92512 -110259 MRd Armare (kNm) verticala 36470 41870 47130 52260 57320 62250 16φ18+2φ12 /200 66980 71510 75740 79750 83520 87000 108800 14φ25+5φ22 111700 +2φ14/200 Story STORY15 STORY14 STORY13 STORY12 STORY11 STORY10 STORY9 STORY8 STORY7 STORY6 STORY5 STORY4 STORY3 STORY2 Pier P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 Load GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP Loc Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom P (kN) -1450 -2740 -4027 -5312 -6595 -7874 -9151 -10424 -11694 -12961 -14224 -15485 -16743 -17999 V2 M3 (kN) (kNm) -294 624 1113 1640 2115 2558 2967 3345 3692 4011 4304 4571 4816 5029 -3615 -4627 -4225 -2298 1006 5607 11428 18406 26492 35650 45855 57094 69368 82659 ω 1.9 -113350.9 113635.9 M3 (kNm) 111891 -111605.020 1.047 1.030 Story STORY15 STORY14 STORY13 STORY12 STORY11 STORY10 STORY9 STORY8 STORY7 STORY6 STORY5 STORY4 STORY3 STORY2 Pier P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 Load GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN Loc Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom V2 M3 (kN) (kNm) 261 -649 -1140 -1666 -2140 -2581 -2988 -3364 -3709 -4025 -4315 -4579 -4822 -5032 3594 4636 4249 2339 -948 -5531 -11331 -18288 -26351 -35485 -45663 -56874 -69120 -82380 ω 1.

0215 MEd (kNm) -4736 -6032 -5483 -2941 1398 7429 15051 24182 34759 46732 60068 74752 90783 108160 MRd Armare (kNm) verticala 35330 40360 45250 50060 54780 59390 16φ18+2φ12 /200 63850 68120 72240 76130 79780 83250 106000 14φ25+5φ22 108900 +2φ14/200 E 5-80 .Story STORY15 STORY14 STORY13 STORY12 STORY11 STORY10 STORY9 STORY8 STORY7 STORY6 STORY5 STORY4 STORY3 STORY2 Pier P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 Load GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN Loc Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom P (kN) 1547 2936 4323 5709 7093 8474 9851 11223 12589 13947 15296 16633 17959 19269 V2 M3 (kN) (kNm) 270 -634 -1116 -1633 -2099 -2533 -2933 -3302 -3641 -3952 -4236 -4496 -4735 -4947 3545 4551 4152 2256 -994 -5517 -11237 -18092 -26034 -35025 -45041 -56069 -68114 -81168 ω 1.0474 MEd (kNm) 4827 6197 5654 3072 -1354 -7513 -15301 -24635 -35449 -47692 -61330 -76347 -92749 -110524 MRd Armare (kNm) verticala 35730 41140 46430 51610 56690 61600 16φ18+2φ12 /200 66350 70870 75160 79190 82940 86420 109000 14φ25+5φ22 111800 +2φ14/200 Story STORY15 STORY14 STORY13 STORY12 STORY11 STORY10 STORY9 STORY8 STORY7 STORY6 STORY5 STORY4 STORY3 STORY2 Pier P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 Load GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP Loc Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom P (kN) 1446 2731 4012 5292 6569 7843 9113 10381 11645 12906 14165 15420 16674 17926 V2 M3 (kN) (kNm) -302 609 1090 1608 2075 2510 2912 3283 3624 3938 4225 4488 4729 4944 -3566 -4542 -4129 -2215 1052 5594 11333 18210 26174 35190 45233 56289 68362 81447 ω 1.

sub încărcările seismice de proiectare VEdb.2. + ′ . pentru fiecare montant suprarezisten a.i) montantului.0 este momentul capabil la baza montantului considerat V’Edb. ω. Redistributia de momente intre cei doi montanti are ca efect o redistribuite echivalenta a fortei taietoare de care trebuie luata in calculul armaturii transversale. ′ + 0.i este forţa tăietoare din grinda „i” din stanga (VlEdb.i) montantului.i) sau dreapta (VrEdb.85 ∙ . ∙ + + ′ . incluzând efectul suprarezistenţei.i) sau dreapta (V’rEdb.3. ∙ ≤ MRd. Armare efectiva la baza: 15φ25+10φ20 3φ12/200 Pe inima: In bulb: Story STORY2 STORY2 STORY1 STORY1 Pier P1 P1 P1 P1 Ng1 (kN) Top 12851 Bottom 13215 Top 13834 Bottom 14561 Loc ΣN ind (kN) 11159 11159 13159 13159 cap Nc1 (kN) 1692 2056 675 1402 MS1 (kNm) 40811 55374 44644 73646 ΣV edb.i (kN) r 11738 Mrd1 ω1 (kNm) 55320 56500 51910 54340 0. ∙ .1.2.Calculul peretilor cuplati la moment incovoietor În cazul pere ilor cupla i. Li este distanţa măsurată din axul grinzii i până în centrul de greutate al secţiunii montantului considerat.i (kN) r 12927 Mrd2 ω2 (kNm) 109700 110200 112800 113400 1. se calculează în modul următor: ω≅ în care: .8383 Ng2 Story Pier Loc (kN) STORY2 P2 Top 13486 STORY2 P2 Bottom 13849 STORY1 P2 Top 14513 STORY1 P2 Bottom 15241 ΣN ind (kN) 11159 11159 13159 13159 cap Nc2 MS2 (kN) (kNm) 24644 41455 25008 55623 27672 44830 28400 73803 ΣV edb.i este forţa tăietoare produsă în grinda „i” din stanga (V’lEdb. asociată atingerii momentului capabil.E 5. ∙ .3.2071 E 5-81 .

51 6741.73 -4282.9 32629.54 -1993.05 -3128.792 -6719.047 -7428.79 -6155.75 22992.01 6619.708 -4733.78 -4563.48 MC1 (kNm) -1747.6 26298.52 -9147.45 17658.08 -1524.33 -295.9 41734.6 17840.81 -9659 -2392.593 15698.183 11656.46 33150.84 -2485.9 20792.807 11252.65 26594.5 36127.ω1= ω2= 0.207 MS01 MS01 73646 73803 ω1MSo1*= 45553 ωMSo2*= 112396 cap Story STORY15 STORY15 STORY14 STORY14 STORY13 STORY13 STORY12 STORY12 STORY11 STORY11 STORY10 STORY10 STORY9 STORY9 STORY8 STORY8 STORY7 STORY7 STORY6 STORY6 STORY5 STORY5 STORY4 STORY4 STORY3 STORY3 Pier P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 Loc Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom MS1 (kNm) -1509 -493 -5804 -2146 -7605 -2702 -8342 -2066 -7900 -401 -6415 2215 -3941 5717 -517 10067 3839 15250 9137 21276 15408 28180 22713 36044 31161 44928 M*S1 (kNm) -1113.6 -5829.13 -1583.75 -599.55 1634.75 11368.4 36081.16 -8806.374 -2907.23 2564.64 -5611.72 4218.4 24635.3 10579.1 Ng1 (kN) 674 1038 1617 1981 2559 2923 3500 3864 4441 4805 5381 5744 6319 6683 7257 7621 8193 8557 9128 9492 10061 10425 10993 11357 11923 12286 ΣNind (kN) Nc1 (kN) 604 968 694 1058 783 1147 871 1235 959 1323 1046 1409 1131 1495 1216 1580 1299 1663 1381 1745 1461 1825 1540 1904 1617 1980 Mrd1 Armatura bulb (kNm) 31640 32870 31950 33170 32230 33470 32540 33770 32830 34080 33130 16φ18+3φ 12/200 34370 33420 34660 33700 34940 33990 35230 34270 35490 34530 35770 52140 10φ25+15 53350 φ20+ 52400 3φ12/200 53590 70 70 923 923 1776 1776 2629 2629 3482 3482 4335 4335 5188 5188 6041 6041 6894 6894 7747 7747 8600 8600 9453 9453 10306 10306 E 5-82 .822 7428.81 -464.56 -363.48 -570.81 16758.137 2832.8 4445.351 -381.838 1.

Story STORY15 STORY15 STORY14 STORY14 STORY13 STORY13 STORY12 STORY12 STORY11 STORY11 STORY10 STORY10 STORY9 STORY9 STORY8 STORY8 STORY7 STORY7 STORY6 STORY6 STORY5 STORY5 STORY4 STORY4 STORY3 STORY3 Pier P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 Loc Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom Top Bottom MS2 (kNm) -271 -634 -5022 -2411 -6953 -3035 -7763 -2429 -7361 -774 -5897 1843 -3435 5354 -20 9720 4332 14927 9628 20987 15904 27941 23226 35885 31717 44905 M*S2 (kNm) -667 -764 -6543 -2973 -8946 -3743 -9950 -2971 -9432 -879 -7579 2423 -4468 6853 -156 12359 5338 18925 12023 26564 19944 35329 29180 45334 39886 56683 MC2 (kNm) -1046 -1198 -10268 -4666 -14039 -5874 -15614 -4662 -14801 -1380 -11893 3803 -7012 10754 -244 19395 8378 29698 18868 41686 31297 55441 45792 71142 62593 88951 Ng2 (kN) 699 1062 1704 2067 2706 3070 3707 4071 4706 5069 5701 6065 6693 7057 7681 8045 8664 9028 9642 10006 10614 10978 11579 11943 12536 12900 Nc2 (kN) 769 1132 2627 2990 4482 4846 6336 6700 8188 8551 10036 10400 11881 12245 13722 14086 15558 15922 17389 17753 19214 19578 21032 21396 22842 23206 Mrd2 (kNm) 32190 33430 38430 39620 44460 45630 50320 51440 55930 57000 61220 62210 66140 67060 70690 71530 74840 75610 78610 79310 82000 82640 101300 101800 103900 104400 E 5-83 .

lw sunt grosimea şi lungimea (pe orizontală) a inimii peretelui fcd este valoarea de proiectare a rezistenţei la compresiune a betonului b) Verificarea armaturilor transversale din inima Pentru peretii la care Hw / lw.3.în zona B se considera si aportul betonului din zona comprimata in preluarea fortei taietoare VRd. E 5-84 .3.1.5 σcp bwo lw. .c = 0.h.3.dimensionare armaturilor se face astfel: -în zona A se consideră ca forta taietoare este preluata doar de armaturile orizontale din inima peretelui intersectate de o fisura inclinata la 45° : VEd ≤ ΣAsh fyd.E 5.15 bwo lw fcd în care: bw. Calculul la forta taietoare Calculul la forta taietoare consta in verificarea satisfacerii a trei verificari: Verificarea sectiunii de beton in ceea ce priveste capacitatea de a prelua eforturile principale de compresiune Verificarea armaturilor transversale din inima Verificarea rosturilor orizontale a) Verificarea diagonalei comprimate de beton Secţiunea inimii pereţilor trebuie să satisfacă condiţia: VEd ≤ 0. ≥ 1.2.

105 2.1 113.1 113.311 0.1 113.030 -4155 Bottom -12540 -3709 -4582 Bottom -13892 -4025 -4973 Bottom -15236 -4315 -5331 Bottom -16569 -4579 -5658 Bottom -17889 -4822 -5957 Bottom -19196 -5032 -6217 Bottom -20858 -5386 -6655 Loc P (kN) V2 (kN) ω 1.1 113.9 153.980 3.220 1.811 2.554 3.1 113.689 1.117 4.1 113.1 113.414 1.398 2.1 113.1 113.591 3.1 113.1 113.1 113.924 1.588 0.5Qs (kN) -441 936 1670 2460 3173 3838 4451 5017 5538 6017 6456 6857 7224 7543 8080 Qa (kN) 1476 2952 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 5556 8097 11850 Qb (kN) 549 1038 1526 2012 2498 2983 3467 3949 4430 4910 5389 5866 6343 σ0 0.963 2.9 2 aev (mm) 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 150 mm 100 mm 100 mm E 5-85 .1 113.837 4.1 153.Perete izolat longitudinal 0.236 2.15bw0lwfcd= Story STORY15 STORY14 STORY13 STORY12 STORY11 STORY10 STORY9 STORY8 STORY7 STORY6 STORY5 STORY4 STORY3 STORY2 STORY1 9958 kN Load GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN GSSXENN Pier P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 kQωQs (kN) Bottom -1544 261 323 Bottom -2926 -649 -802 Bottom -4308 -1140 -1408 Bottom -5688 -1666 -2058 Bottom -7067 -2140 -2643 Bottom -8442 -2581 -3189 Bottom -9813 -2988 -3692 Bottom -11179 -3364 1.516 1.209 Qnec (kN) -441 936 1670 2460 3173 3838 4451 5017 5538 6017 6456 6857 7224 7543 8080 Qcap (kN) 2025 3990 5880 6366 6852 7337 7821 8303 8784 9264 9743 10220 11899 8097 11850 Aa0 (mm ) 113.9 153.9 153.1 113.860 4.628 0.321 3.864 1.9 2 aev (mm) 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 150 mm 100 mm 100 mm Story STORY15 STORY14 STORY13 STORY12 STORY11 STORY10 STORY9 STORY8 STORY7 STORY6 STORY5 STORY4 STORY3 STORY2 STORY1 Pier P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 Load GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP GSSXENP Loc Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom P (kN) -1450 -2740 -4027 -5312 -6595 -7874 -9151 -10424 -11694 -12961 -14224 -15485 -16743 -17999 -19625 V2 (kN) -294 624 1113 1640 2115 2558 2967 3345 3692 4011 4304 4571 4816 5029 5387 kQωQs (kN) -363 771 1375 2026 2613 3161 3666 1.1 113.1 113.1 113.1 113.1 113.9 153.5Qs (kN) 392 -974 -1709 -2498 -3210 -3872 -4482 -5045 -5563 -6038 -6472 -6869 -7233 -7548 -8080 Qa (kN) 1476 2952 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 5556 8097 11850 Qb (kN) 585 1109 1632 2155 2677 3198 3717 4235 4750 5263 5772 6277 6777 σcp 0.1 113.1 153.474 Qnec (kN) 392 -974 -1709 -2498 -3210 -3872 -4482 -5045 -5563 -6038 -6472 -6869 -7233 -7548 -8080 Qcap (kN) 2061 4060 5986 6509 7031 7552 8071 8589 9104 9617 10126 10631 12333 8097 11850 Aa0 (mm ) 113.1 113.689 2.508 2.051 3.1 113.006 4132 4561 4956 5317 5648 5950 6213 6655 ω 1.268 3.139 1.331 0.780 3.

9 Aa0 (mm ) 113.1 113.9 153.682 1.1 113.1 113.332 0.1 113.281 3.861 1.135 1.817 2.567 3.1 153.1 113.1 113.5Qs (kN) -454 913 1634 2412 3112 3765 4368 4924 5436 5907 6338 6732 7094 7416 7938 Qa (kN) 1476 2952 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 5556 8097 11850 Qa (kN) 1476 2952 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 4354 5556 8097 11850 Qb (kN) 586 1112 1638 2163 2687 3210 3732 4251 4769 5283 5794 6301 6803 σ0 0.Story STORY15 STORY14 STORY13 STORY12 STORY11 STORY10 STORY9 STORY8 STORY7 STORY6 STORY5 STORY4 STORY3 STORY2 STORY1 Pier P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 Load GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPN Loc Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom P (kN) -1547 -2936 -4323 -5709 -7093 -8474 -9851 -11223 -12589 -13947 -15296 -16633 -17959 -19269 -20934 P (kN) -1446 -2731 -4012 -5292 -6569 -7843 -9113 -10381 -11645 -12906 -14165 -15420 -16674 -17926 -19549 V2 (kN) ω 270 -634 -1116 -1633 -2099 -2533 -2933 -3302 1.9 153.1 113.521 1.852 4.630 0.768 3.700 2.307 3.1 113.038 3.1 113.224 1.133 4.586 0.047 -3641 -3952 -4236 -4496 -4735 -4947 -5291 V2 (kN) -302 609 1090 1608 2075 2510 2912 3283 3624 3938 4225 4488 4729 4944 5292 kQωQs (kN) 334 -783 -1379 -2018 -2593 -3129 -3624 -4079 -4498 -4882 -5234 -5555 -5850 -6112 -6537 1.845 4.1 113.1 153.020 4056 4478 4865 5220 5545 5843 6108 6538 ω Qb (kN) 548 1034 1520 2005 2488 2971 3452 3932 4411 4889 5366 5842 6317 σ0 0.1 113.1 113.9 153.1 113.193 E 5-86 .9 153.226 2.5Qs (kN) 405 -951 -1674 -2450 -3149 -3799 -4399 -4953 -5461 -5927 -6354 -6744 -7102 -7421 -7937 1.1 113.1 113.927 1.9 2 2 aev (mm) 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 150 mm 100 mm 100 mm aev (mm) 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 150 mm 100 mm 100 mm Story STORY15 STORY14 STORY13 STORY12 STORY11 STORY10 STORY9 STORY8 STORY7 STORY6 STORY5 STORY4 STORY3 STORY2 STORY1 Pier P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 Load GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP GSSXEPP Loc Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom kQωQs (kN) -374 752 1346 1986 2563 3101 3598 1.576 3.490 Qnec (kN) 405 -951 -1674 -2450 -3149 -3799 -4399 -4953 -5461 -5927 -6354 -6744 -7102 -7421 -7937 Qnec (kN) -454 913 1634 2412 3112 3765 4368 4924 5436 5907 6338 6732 7094 7416 7938 Qcap (kN) 2062 4064 5992 6517 7041 7564 8086 8606 9123 9637 10148 10655 12359 8097 11850 Qcap (kN) 2024 3986 5874 6359 6842 7325 7806 8287 8765 9243 9720 10196 11872 8097 11850 A a0 (mm ) 113.1 113.407 2.991 3.1 113.1 113.1 113.409 1.498 2.955 2.113 2.1 113.1 113.1 113.310 0.

9 4020.9 4020.4 1306.4 2326.838286 3 9814 kN Story STORY15 STORY14 STORY13 STORY12 STORY11 STORY10 STORY9 STORY8 STORY7 STORY6 STORY5 STORY4 STORY3 STORY2 STORY1 Pier P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 Loc Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Nc1 (kN) 968.5 1205.2 1.9 11728.2 1402.0 4918.7 QS1 (kN) 338.9 4020.9 4515.9 4020.0 3532.5 78.5 Qa (kN) 1536.3 3528.1340 E 5-87 .5 10400.1 QC1 (kN) 374.4382 0.0 4209.8 19577.2341 0.7 3141.0 Qb (kN) 491.0 3581.5 6257.4 6793.8 6913.8 12521.6616 1.3 7692.9 4698.5 78.0 0.6 6124.6 Qa (kN) 1536.8 8536.3118 0.9 2929.9 2876.7335 5.0721 1.0 3905.9 1543.2 QCap (kN) 1957.2732 0.7 5349.2 1808.9 4020.4 2104.5 1844.6 3073.8 9814.8 QC2 (kN) -32.4 10136.2537 0.2505 0.2 9289.5 4276.1 4706.9 4020.9 4020.9 4020.55 1409.215 1.5 6115.9 8500.Perete cuplat transversal Red % kQ= ω= ne= 0.6 8077.5226 3.0 3712.7 10933.9 2315.4 2579.8919 2.16 1903.7 3489.4823 1.7 4557.1 1634.2 686.1163 3.5 1785.15bhRc= 26.1 28399.3 2806.7 3531.2142 0.4 5384.0 8551.7 1219.9 4020.3 3278.7 4518.3 4020.1 6700.0 3773.4 2091.5 78.7 8038.9 2499.8 3566.3 9398.9 6929.15bhRc= 26.5 78.9 4698.1 4632.3680 0.8 4722.9 153.9 4478.8 3184.4 2603.9276 4.0 2195.7 1298.53 1234.96 1825.5 78.2 574.41 1495.4 459.6 4712.3 1190.0 4595.9 Aao (mm ) 78.3 5524.1 153.6 Q*S2 (kN) -32.0 8398.8 4743.5 826.9 153.6 5598.0 5372.8 4670.6 2375.3 4371.7 4046.2 0.0 4778.4549 0.6 792.9 153.2 2766.4 2990.5 78.3313 4.4038 0.5 78.7 1980.8 15922.5 78.3009 2.7 3334.0 2601.5 QCap (kN) 2028.5 78.7 4829.2 9398.3 6096.5 78.6 3786.6 859.1 4012.8 10510.6 4589.0 Q*S1 (kN) 249.3861 0.3 4219.3308 0.2 611.0 7270.9 7733.8 4395.3 4020.9 649.88 1322.0 5079.7 3386.2 7178.5 4813.5 78.1 2909.6 23205.1 5001.0 17752.8 9814.1 13987.6 4171.7 17253.9 4020.5 78.9 4020.9 4020.4 4443.9 9144.6 4528.9 153.6 10075.9 1349.1 5660.6 3073.03 1146.7 QS2 (kN) -121.8 5995.2 8992.0 722.1 153.6 2985.5 5316.9 9398.3103 Aao (mm ) 78.9 4020.5 78.9 4020.89 1663.9 2 2 aev (mm) 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 150 mm 150 mm 150 mm aev (mm) 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 200 mm 150 mm 150 mm 150 mm Red % kQ= ω= ne= 0.8 536.4 4833.0 1734.5 78.9 899.0 4854.3495 0.5 78.4 497.6 Qb (kN) 420.5 78.9 5128.9 0.7091 3.7 3246.9 14085.25 1058.0 1778.17 1744.5 113.3 3803.8 3219.0 7707.9 25008.4 2850.5 2122.215 1.5 78.1 757.3 9337.207134 3 9814 kN Story STORY15 STORY14 STORY13 STORY12 STORY11 STORY10 STORY9 STORY8 STORY7 STORY6 STORY5 STORY4 STORY3 STORY2 STORY1 Pier P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 P2 Loc Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom σ0 0.4 4846.2926 0.5 78.6 σcp 0.5 4257.4212 0.5 2056.5 78.0 3563.9 4020.8 10510.5 113.3 9398.2 7178.6 21395.1 870.7 4846.5 78.4 Nc2 (kN) 1132.9 4020.0 12244.25 1579.

6 In cazul peretilor cuplati conditia de mai sus se scrie pentru intreg ansamblul.1 8773.1 9327. lungimea rostului fiind egala cu suma lungimilor sectiunilor peretilor.2 VEd (kN) 14365. în combinaţia de încărcări care include acţiunea seismică coeficientul de frecare beton pe beton sub acţiuni ciclice: NEd μf μf = 0. faţă de planul potenţial de forfecare.1 30873.8 Pier P2 P2 P 25008 28400 VEd2 (kN) 8992.s VRd.s = μf (ΣAsv fyd.v + 0.s (kN) 7921 8067 7921 8066 7921 8067 7921 8066 Verificarea pentru peretele cuplat: Story STORY2 STORY1 Pier P1 P1 Loc P VEd1 (kN) 5372.i (cos α + μf sinα) ΣAsv ΣAsi suma armăturilor verticale active de conectare suma secţiunilor armăturilor înclinate sub unghiul α.1 9327.7 14494.1 30873.1 E 5-88 . unde trebuie respectata urmatoarea relatie: VEd ≤ VRd.1 2 Asv (mm ) 30319.1 8773.7 5349.1 30319. solicitate la întindere de forţele laterale valoarea de proiectare a forţei axiale în secţiunea orizontală considerată.s (kN) 15660.1 2 VRd.4 (mm ) (mm ) (mm ) 10179 9622 59960 10179 9622 59960 VRd. Verificarea pentru peretele izolat Story STORY2 STORY1 STORY2 STORY1 STORY2 STORY1 STORY2 STORY1 Load GSSXENN GSSXENN GSSXENP GSSXENP GSSXEPN GSSXEPN GSSXEPP GSSXEPP Pier P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 Loc Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom Bottom P 19196 20858 17999 19625 19269 20934 17926 19549 VEd (kN) 7548 8080 7543 8080 7421 7937 7416 7938 Asi (mm ) 10773 10773 10773 10773 10773 10773 10773 10773 2 Asb (mm ) 8773.c) Verificarea rosturilor orizontale Verificarea este necesara doar in zona A a peretilor.1 9327.1 9327.1 30873.1 30873.7 NEd) + ΣAsi fyd.2 Bottom 1402.1 8773.9 9144.0 Asi 2 Asb 2 Asv 2 Bottom 2056.1 30319.s reprezintă valoarea de proiectare a rezistenţei la lunecare: VRd.1 30319.9 15662.

4 ⋅ ( 0. 85 0.min=2qc-1.075 μΦ.7) din CR 2-1-1.7 342.18 83.u 338.729 ρswy ρswx ρsw fcm.100 (Ω + 2).32 359.55 358.9 338.A.9 341.4q − 1 ⋅T ) .75 T1 (s) 1.c (MPa) 46.6 103.1 xu (cm) 103.89 μΦ.min lc (cm) 132. în cazul proiectării pentru clasa DCH. μΦ.6 Q 4.02 Tc (s) 1.8 100.62     0 .95 83.Armatura de confinare a zonelor comprimate Verificarea nu este necesara daca este indeplinita conditia (7.007317 0.4 53.1: ξ u = xu / lw ≤ ξ max unde xmax=0.6 N. 7   21 17     E 5-89 . 0.1 388.A.6 100.4 19 19 85 45 20 Ø25 Ø25 Ø25 Ø25 Ø25 Calculul presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) Stabilirea cerintei.min 8.y 27.00597  α ⋅ ρ sw ⋅ f ywm ⋅  f cm   s  s  ∑ bi2    α = 1 −  2 ⋅ h 1 − 2 ⋅ b 1 − 6 ⋅ b ⋅ h   0  w 0  w0 0    f cm .6 c 1. Calcul de ductilitate perete longitudinal izolat: In urma calculului sectional au rezultat urmatoarele valori: 5 17 4 Parter 85 4 19 5 2Ø14/200 19 4 5 Load GSSXENN GSSXENP GSSXEPN GSSXEPP N. c = f cm ⋅ 1 + 3 .00462 0. Daca aceasta conditie nu este satisfacuta se calculeaza armatura necesara pentru confinarea zonelor comprimate.7TC b) Evaluarea caracteristicilor betonului confinat diametru propus al etrierilor: 10 mm fcm (MPa) 33 s (cm) 10 h0 (cm) 76 bw0 (cm) 76 Σbi2 (cm) 5726 α 0. unde: c = 0.9 xy (cm) 415.

00613 εcu2.ε c 2. c ωwd 0.00070 Φy = Φu = ε cu 2.c 0.004476 0.0303 c) Evaluarea curburii ultime Φu 0.00629 fcm.8 εcu2. diametru propus: xi (cm) 18.0035 + 0.0204 E 5-90 .c 0.c  − 1    f cm  εcu2.c = ε c 2 ⋅ 1 + 5 ⋅      f cm .305861 εc2 0.c 0.c = 0.386 ρswy ρswx ρsw 0.02920 d) Evaluarea curburii Φy la curgere: εsy 0.002 εc2.50 μΦ/γ 27.c (MPa) 41.002875 Φy 0.30 s (cm) 10 0.c xu ε sy (d − xy ) e) Verificarea condiţiei: γ=1. nec 8 mm h0 (cm) 40 bw0 (cm) 38 Σbi2 (cm) 4488 α 0.5 α ⋅ ρ sw ⋅ f ywm f cm .00549 0.62665 Φu µΦ = γ Φ y ⋅γ ≥ µΦmin Ductilitatea inimii in zona comprimata: Pentru ca cedarea sa nu aiba loc la interfata dintre bulb si inima se calculeaza cerinta de ductilitate a unei zonei de capat a inimii (de la limita bulbului pana la fibra la care se atinge εcu).008102 εcu2.

A.min 13.A.4 ⋅ ( 0. unde: c = 0. μΦ.Calcul de ductilitate pentru montantul comprimat al peretelui cuplat: naltimile zonei comprimate la curgere si la rupere: N.c (MPa) 45.1 85 Parter.7TC b) Evaluarea caracteristicilor betonului confinat diametru propus al etrierilor: 10 mm fcm (MPa) 33 s (cm) 10 h0 (cm) 76 bw0 (cm) 76 Σbi2 (cm) 5796 fcm.00462 ρsw 0.y -16.002 εc2.min lc (cm) 117.min=2qc-1.00274 Φy 0.17 18 4 5 20 Ø25 Ø25 Ø25 Ø20 Ø20 μΦ.70 α 0.02408 d) Evaluarea curburii Φy la curgere: εsy 0.00585 εcu2.02 Tc (s) 1.4 xu (cm) 119.24 xy (cm) 408.44584 E 5-91 50 .0287 c) Evaluarea curburii ultime: Φu 0.727 ρswy 0.25 T1 (s) 1.6 c 1.E1 (zona A) 85 4 19 5 17 4 5 19 19 19 4 5 3Ø12/200 21 a) Stabilirea cerintei.c 0.4q − 1 ⋅T ) .00551 εc2 0.006393 ρswx 0.u 273.13393 μΦ.74 N.00092 e) Verificarea condiţiei: Φu µΦ = γ Φ y ⋅γ ≥ µΦmin μΦ/γ 17.c 0. 0.75 Q 6.

57 εcu2 nec 8 mm h0 (cm) 40 bw0 (cm) 43 Σbi2 (cm) 5298 α 0.0198 E 5-92 .Ductilitatea inimii in zona comprimata: diametru propus: xi (cm) 19.c (MPa) 41.00789 0.00618 εcu2.004476 0.01 s (cm) 10 0.376 ρswy ρswx ρsw fcm.004711 0.c 0.

35) f (planşeu + finisaje + pereţi despărţitori) = 4.0 kN/m2 (acoperiş) = 3.E.5m IPE400 S235 HEB300 S235 HEB300 S235 HEB300 S235 HEB300 S235 6. 5) f => Gruparea efectelor structurale elementelor structurii: SLU Gruparea fundamentala: ale actiunilor.6.5m 6.1 Cadru necontravântuit IPE330 S235 3.5 daN/m2 Utilă (γ =1.35 P + 1.0 daN/m2 (planşeu curent) = 2.5m IPE360 S235 3.0m Încărcări Permanentă => (γ =1.5 U P + 0.6 CONSTRUC II DE O EL E.0m 4. pentru verificarea 1.0m 6.5m IPE400 S235 3.5m IPE360 S235 3.0m 4.0 daN/m2 (acoperiş) = 1.4 U + S SLS: Gruparea speciala: Gruparea fundamentala: P+U Gruparea speciala: E6-1 .

B) / l. . Suplimentar. în analiza s-au considerat şi masele structurii de rezistenta a cadrului.8640 kg în nodurile stalpilor laterali.5. S-au considerat 5 moduri de vibratie : T1=1. .4 U + ν⋅q⋅S Analiza modala Masele pentru analiza modala.0 N pl .24g Structura este situata în Bucuresti: Factorul de comportare q=6 în conformitate cu P100/06 (6.17280 kg în nodurile stalpilor centrali.27s Tk +1 ≤ 0.M forţa tăietoare rezultată din aplicarea momentelor capabile Mpl. Rd Vpl.2) Tc=1.7380 kg în nodurile stalpilor laterali.Rd = (d − t f )t w f yd 3 pentru secţiuni dublu T laminate VEd. Rd VEd £ 0. calculate functie de incarcarile de mai sus pentru o travee de 6m.1 (1) şi deci verificarea se face la eforturile rezultate din combinaţia de seism. In zonele potenţial plastice ale grinzilor (cu clasa de secţiune 1).4U): VEd = VEd .0 M pl .A şi Mpl.k in conformitate cu P100/04 (4.G + VEd .23s T4=0.M= (Mpl.A+Mpl. Baza stalpilor se admite ca zona disipativa. se fac următoarele verificări suplimentare.3. în mod automat prin programul de calcul.Rd.3) Verificare grinzi Verificarea grinzilor se face conform SR EN 1993-1-1. M VEd. verificarea se E6-2 .G forţa tăietoare din acţiunile neseismice (din combinatia 1P+0.2 (2)/ P100/06: M Ed £ 1. în conformitate cu 6.P + 0.5 V pl . în conformitate cu 6.B cu semne opuse la cele două capete A şi B ale grinzii: VEd.Rd. l = deschiderea grinzii Verificare stalpi Eforturile unitare maxime se obtin în stalpii intermediari de la parter.14s T5=0. Rd N Ed £ 1.14760 kg în nodurile stalpilor centrali.6. sunt : Pentru parter-etaj 3 : Pentru ultimul etaj : . .4 tab.11s ∑E 2 E .3.42s => EE = T3=0.Rd. 6.9Tk T2=0.6.Rd.6 ag=0. Pentru secţiunea de la partea superioara a stalpilor de la parter.

3.3 (1): NEd= NEd.3 (3) forta taietoare din stalp VEd.face cu eforturile rezultate din relatiile 6.1γov Ω M NEd.3 (1) coeficientul M i = M pl .6.6. In conformitate cu 6.1 γov Ω M MEd.3 şi Anexa E P100/2006: SLS SLS dr ≤ d r .3 (5) panourile de inima ale stalpilor din zona imbinarilor grindastalp trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie : Vwp .E MEd= MEd. la capatul grinzii unde momentul are valoarea maxima.6.E VEd= VEd. Rd In conformitate cu 6.1 γov Ω M VEd. Rd In conformitate cu 6. Ed este valoarea fortei taietoare în panou calculata functie de rezistenta plastica a zonelor disipative ale grinzilor adiacente: Vwp .6.G+ 1.i dimensionate din combinaţia de incarcari care include actiunea seismica.G+ 1. Ed Vwp . trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie: VEd ≤ 0.E se calculeaza pentru grinzile M Ed . Normativul M P100 ia in considerare valoarea minima a raportului i min .0 Vwp .6. Rd ≤ 1.a ν=0. Grinzile vor fi dimensionate astfel incat sa respecte conditia M M i max ¹ i min < 25% in conformitate cu 6. Rd este efortul capabil de forfecare al panoului de inima: Verificare deplasari Verificarea deplasarilor se face în conformitate cu 4.G+ 1.5 VPl .4U + ν⋅q⋅S E6-3 . Pentru fiecare grinda a structurii se calculeaza un singur raport.6.(1)/ P100.5 pentru clasa III Deplasările se determina din următoarea combinaţie de încărcări aferenta gruparii speciale: SLS: 1P + 0.

0m 6. HEB450 S235 pentru verificarea 1.E.35) f (planşeu + finisaje + pereţi despărţitori) = 4.0 daN/m2 (planşeu curent) = 2.5 U P + 0.4 U + S SLS: Gruparea speciala: Gruparea fundamentala: E6-4 .5 daN/m2 Utilă (γ =1. 5) f => Gruparea efectelor structurale elementelor structurii: SLU Gruparea fundamentala: ale HEM450 S355 actiunilor.35 P + 1. 6.0 kN/m2 (acoperiş) = 3.2 Cadre contravântuite centric IPE330 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 HEB360 S235 IPE450 S355 IPE450 S355 IPE450 S355 IPE450 S355 IPE450 S355 IPE450 S355 IPE500 S355 IPE500 S355 IPE330 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 IPE400 S235 HEB360 S235 6.0m Încărcări Permanentă => (γ =1.0 daN/m2 (acoperiş) = 1.0m HEB450 S235 HEM450 S355 6.

4 tab. se fac următoarele verificări suplimentare. considerate concentrate în noduri. Astfel.5. în mod automat prin programul de calcul.0 în conformitate cu P100/06 (6. valoarea Ω iN = N pl .7.0 M pl .17s T4=0.12960 kg în nodurile stalpilor laterali.07s ∑E 2 E . Pentru ultimul etaj : .3s => EE = T3=0. sunt : Pentru parter-etaj6 : . N este unic pe întreaga structură. In conformitate cu 6.24 cm/s2 Structura este situata în Bucuresti: Factorul de comportare q=3.0 N pl . .2) Tc=1. S-au considerat 6 moduri de vibratie : T1=0.7. (1).11070 kg în nodurile stalpilor laterali.6.P+U Gruparea speciala: P + 0. Conditia necesara este ca valoarea minima şi maxima a acestui coeficient sa difere cu cel mult 25% (6. Verificare grinzi Verificarea grinzilor se face conform SR EN 1993-1-1.3) Calcul diagonale contravântuire Verificarea contravântuirilor se face conform SR EN 1993-1-1.89s Tk +1 ≤ 0.4.09s T6=0.6 s ag=0. pentru a lua în considerare faptul ca un cadru transversal dual contravantuit în structura va prelua o forta seismica mai mare decat cadrele transversale necontravantuite. Pentru o direcţie de acţiune a seismului.i se calculează pentru diagonalele sistemului de contravântuire al cadrului. masele structurii. 6.3 (7)).2 (2)/ P100/06: M Ed £ 1.9Tk T2=0. Suplimentar. Rd E6-5 . . în analiza s-au considerat şi masele structurii de rezistenta a cadrului.25920 kg în nodurile stalpilor centrali.i / N E d .k in conformitate cu P100/06 (4. în conformitate cu 6. Ω iN se calculează numai pentru combinaţiile de încărcări care contin acţiunea seismică.3. In zonele potenţial plastice ale grinzilor din deschiderile necontravantuite (cu clasa de secţiune 1). Rd N Ed £ 1.3.12s T5=0. s-au considerat majorate cu 50%.Rd .22140 kg în nodurile stalpilor centrali. calculate functie de incarcarile de mai sus pentru o travee de 6m.4 U + ν⋅q⋅S Analiza modala Masele pentru analiza modala.

G + 1. respectiv 6.Rd.E In conformitate cu P100/2006.E M Ed = M Ed .M= (Mpl.10.2 (2) cadrele necontravantuite situate pe directia contravantuita a cladirii se vor dimensiona pentru a prelua cel putin 25% din forta seismica. Verificare deplasari Verificarea deplasarilor se face în conformitate cu 4.B cu semne opuse la cele două capete A şi B ale grinzii: VEd.6.4U + ν⋅q⋅S Verificarea cadrelor necontravântuite In conformitate cu 6.G forţa tăietoare din acţiunile neseismice (din combinatia 1P+0.B) / l.4U): VEd = VEd . Rd Vpl.Rd = (d − t f )t w f yd 3 pentru secţiuni dublu T laminate VEd.M forţa tăietoare rezultată din aplicarea momentelor capabile Mpl.Rd.7.1 (5).7. eforturile NEd şi MEd se vor calcula cu relaţiile: N Ed = N Ed . Stâlpii şi grinzile care au forţe axiale vor fi calculate în domeniul elastic la cea mai defavorabilă combinaţie de încărcări.5 pentru clasa III Deplasările se determina din următoarea combinaţie de încărcări aferenta gruparii speciale: SLS: 1P + 0. M VEd.5 V pl .A+Mpl.(2)/P100/06 : ‘La cadre cu contravântuiri în V.1 γ ov Ω N M Ed .1 γ ov Ω N N Ed .Rd pentru diagonala comprimată.3 şi Anexa E P100/2006: SLS SLS dr ≤ d r . Stâlpii şi grinzile care au forţe axiale (grinzile cadrului contravantuit) se verifica avand în vedere conditia 6.A şi Mpl. E6-6 .VEd £ 0.Rd pentru diagonala întinsă şi 0. Aceast efort este calculat considerând Npl.3Npl. În verificări.4.7.a ν=0. se considera valoarea minima a raportului Ω iN . grinzile trebuie proiectate pentru a prelua efortul neechilibrat aplicat grinzii de către contravântuiri după flambajul diagonalei comprimate.G + VEd .Rd. l = deschiderea grinzii Verificarea stalpilor şi grinzilor care au forte axiale (cadru contravantuit) Grinzile cadrului central contravantuit se dimensioneaza din conditia 6.4. în ipoteza în care cadrele contravantuite au iesit din lucru.G + 1.Rd.(1)/P100/04.

35) Utilă (γ =1.35 P + 1.0m 6.5 U P + 0.0 kN/m2 (acoperiş) = 3. pentru verificarea 1.E.3 Cadre contravântuite excentric IPE330 S235 IPE200 S2355 IPE200 S2355 IPE220 S2355 IPE240 S2355 IPE270 S2355 IPE300 S2355 IPE330 S2355 IPE360 S2355 HEB360 S355 HEB360 S355 IPE330 S235 HEB300 S235 HEB300 S235 IPE400 S235 HEB300 S235 6.0 daN/m2 (acoperiş) = 1.5 daN/m2 => Gruparea efectelor structurale elementelor structurii: SLU Gruparea fundamentala: ale actiunilor. 6.0m IPE400 S235 HEB300 S235 6.4 U + ν⋅q⋅S E6-7 . 5) f f (planşeu + finisaje + pereţi despărţitori) = 4.4 U + S SLS: P+U Gruparea speciala: Gruparea fundamentala: Gruparea speciala: P + 0.0m Încărcări Permanentă => (γ =1.0 daN/m2 (planşeu curent) = 2.

link M Ed ≤ M pl .3.11s T6 = 0.22140 kg în nodurile stalpilor centrali.25920 kg în nodurile stalpilor centrali.14s T5 = 0.link daca N Ed / N Rd ≤ 0 .3.6 s ag = 0. considerate concentrate în noduri. .i V i = 1. Verificare grinzi Verificarea grinzilor se face conform SR EN 1993-1-1. calculate functie de incarcarile de mai sus pentru o travee de 6m.link = f yd bt f (d − t f i ) In conformitate cu 6. sunt : Pentru parter – etaj 6: . In conformitate cu 8. s-au considerat majorate cu 50%.i se calculeaza cu formula: Conditia este ca valoarea minima şi maxima V i sa difere cu cel mult 25%.3 (1).12960 kg în nodurile stalpilor laterali.3) Calculul barelor disipative Barele disipative fac parte din grinzile cadrului contravantuit şi sunt alcatuite din elemente de tip IPE din otel de calitate S235 cu fy=235N/mm2 pentru grosimi t<16mm. în analiza s-au considerat şi masele structurii de rezistenta a cadrului.6.24 cm/s2 Structura este situata în Bucuresti : Factorul de comportare q=6 în conformitate cu P100/06 (6.2) Tc = 1.link.2s 2 E. Verificarea elementelor structurale care nu contin bare disipative ( stalpii / diagonalele contravantuirilor) In conformitate cu 6.2 (3-4) pentru barele disipative cu sectiune dublu T.link = f yd / 3 t w (d − t f ( ) ) M pl . în mod automat prin programul de calcul.k T4 = 0. Suplimentar.11070 kg în nodurile stalpilor laterali.5 VEd.5. adica stalpii şi E6-8 .3 (1) coeficientul Vpl.34s => T3 = 0. verificarea barelor disipative se face cu relatiile : VEd ≤ V pl . S-au considerat 6 moduri de vibratie : T1 = 1s T2 = 0. masele structurii. 6. .8. elementele care nu contin bare disipative. Astfel.15 unde: V pl .09s Tk +1 ≤ 0.8. Pentru ultimul etaj: .Analiza modală: Masele pentru analiza modala.4 tab. pentru a lua în considerare faptul ca un cadru transversal dual contravantuit în structura va prelua o forta seismica mai mare decat cadrele transversale necontravantuite.9Tk EE = ∑E in conformitate cu P100/06 (4.

4U + ν⋅q⋅S Verificarea cadrelor necontravântuite In conformitate cu 6. E6-9 . luand în considerare cea mai defavorabila combinatie de eforturi. G + 1. G + 1. în verificari.5 pentru clasa III Deplasările se determina din următoarea combinaţie de încărcări aferenta gruparii speciale: SLS: 1P + 0. Verificare deplasari Verificarea deplasarilor se face în conformitate cu 4.diagonalele contrvantuirilor.6.1 (6). în ipoteza în care cadrele contravantuite au iesit din lucru. E In conformitate cu normativul european EN1998.10. se considera valoarea minima a raportului iV . respectiv 6.1γ ov ΩV M Ed .a ν=0.1γ ov ΩV N Ed .3 şi Anexa E P100/2006: d rSLS ≤ d rSLS . eforturile NEd şi MEd se vor calcula cu relaţiile: N Ed = N Ed . E M Ed = M Ed .2 (2) cadrele necontravantuite situate pe directia contravantuita a cladirii se vor dimensiona pentru a prelua cel putin 25% din forta seismica.8. trebuiesc verificate în domeniul elastic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->