FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

INGESTIE INTRODUCEREA NUTRIENTILOR IN ORGANISM DIGESTIE TRANSFORMAREA ALIMENTELOR IN CONSTITUIENTI ABSORBABILI ABSORBTIE ABSORBTIA MOLECULELOR MICI DEFECATIE ELIMINAREA REZIDUURILOR

ORGANE TRACT DIGESTIV CAVITATE BUCALA FARINGE ESOFAG STOMAC INTESTIN SUBTIRE INTESTIN GROS

ORGANE ACCESORII DINTI LIMBA GLANDE SALIVARE FICAT VEZICA BILIARA PANCREAS

Digestia - transformarea mecanica si chimic a alimentelor sub actiunea sucurilor digestive si a motricittii tubului digestiv, pna la forme absorbabile.

Etapele digestiei

- digestia bucala - prelucrare mecanica- masticatie - prelucare fizica, chimica- saliva - digestia gastrica - digestia intestinala

STOMACUL

Rolul stomacului in digestie: - rol de stocare/depozit al alimentelor si eliminarea lor fractionata dupa ce au suferit modificari fizice/chimice (prepararea chimului alimentar pentru digestia sa in intestinul subbtire) - sinteza factorului intrinsec necesar absorbtiei vit. B12, rol in absorbtia Fe - digestie chimic / enzimatic

Histologie
Perete compus din 4 straturi: SEROASA: parte a peritoneului visceral MUSCULARA: 3 straturi de muschi netezi SUBMUCOASA MUCOASA: epiteliu columnar care contine glande gastrice - glande cardiale: - in jurul orificiului cardial - secreta mucine neutre - glande fundice: - cel. parietale (oxintice) - secreta HCl, factor intrinsec - cel. principale (zimogene) - secreta principapul precursor enzimatic: pepsinogenul - cel. mucinoide - secreta mucus bogat in GP si mucine acide - cel. endocrine - produc somatostatina, VIP, serotonina, histamina - glande pilorice: - contin celule G - secreta gastrina

Sucul gastric (1)

-fluidul secretat de stomac, format din amestecul substanelor secretate de celulele epiteliale -lichid incolor, pH-acid: 0.9-1.2 -cantitate secretata zilnic-1200-1500ml, debit secretor bazal 60-80 ml/h, stimulat 200 ml/h debit secretor bazal mai mare noaptea si mai mic dimineata devreme -compozitie: 99,4% apa+0,6% reziduu uscat (subst. organice / anorganice) 1. SUBSTANTE ORGANICE -enzime digestive -pepsina -lipaza gastrica -anhidraza carbonica - rol in formarea HCl - mucusul gastric: contine mucopolizaharide acide si glicoproteine acide/neutre - factorul intrinsec: glicoproteina neutra cu rol in absorbtia vit. B12 (lipsa sa - anemie megaloblastica) 2.SUBSTANTE ANORGANICE -HCl, Na, K, ioni de calciu, magneziu, fosfati, sulfati

Sucul gastric (5)

2.SUBSTANTE ANORGANICE -compozitia ionic depinde de rata secretiei; cu ct rata secreiei e mai mare, cu att concentraia n ioni de H+ e mai mare -HCl -determin aciditatea sucului gastric (pH optim 2) -denaturarea proteinelor ingerate pentru a deveni mai usor digerabile -activeaz transformarea pepsinogenului in pepsina -aprare / distrugerea microorganismelor -conversia Fe3+ in Fe2+ -Na, K, ioni de calciu, magneziu, fosfati, sulfati

Sucul gastric (5)

2.SUBSTANTE ANORGANICE -HCl: pincipala component anorganic H+ + Cl- -- HCl ionii de H provin din disocierea H2CO3 care se formeaz n celula parietal din CO2 difuzat n plasm sau provenit din procese catabolice, sub aciunea anhidrazei carbonice ionii de Cl ptrund din plasm la schimb cu HCO3- apoi prsesc celula spre lumenul gastric conform gradientelor de concentraie

Fiziologia stomacului
Factori stimulatori ai secretiei gastrice: -acetilcolina -eliberata de terminatiile nerv. ale n. vag/ mediator al vagului, -actioneaza la nivelul receptorilor muscarinici ai celulelor parietale cu stimularea secretiei acestora -stimuleaz si secretia celulelor G si a histaminei - histamina (eliberata din mastocitele dispersate in mucoasa gastrica) -actioneaz direct asupra celulelor parietale prin receptori denumiti H2 -gastrina (produsa de celulele G) -celulele G sunt stimulate atit prin contactul cu substantele chimice din antru, cit i cu unele din snge - cofeina, alcoolul, insulina - factori emotionali

Pancreasul exocrin

-structura tubulo- acinar -ductul care dreneaz acinul = duct intercalar -ductele intercalare dreneaz n ducte mai mari (intralobulare) .ductele intralobulare dreneaz n ducte extralobulare -----ductul pancreatic principal

Pancreasul exocrin - structura tubulo- acinar

Acinul - celule acinare care secret enzime Ducte - celule ductale cu rol in secreia de bicarbonate

Sucul pancreatic. Enzimele

ENZIME PROTEOLITICE ENZIME GLICOLITICE ENZIME LIPOLITICE

SECRETIA BILIARA
Bila hepatica: galben aurie, izotona, pH alcalin( 7.8-8.6), contine 97% apa, 3 % reziduu uscat) Bila veziculara: verde inchis, tulbure, pH neutru-7.0, contine 90% apa Compozitia bilei:
apa + reziduu uscat:
saruri biliare, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide (lecitina) ioni

Din componente - numai srurile biliare si fosfolipidele au rol in digestie

1. Acizii biliari: derivati ai colesterolului (sintetizat in ficat sau extras din sange)

Sarurile biliare / rol in digestia lipidelor.

Rolul sarurilor biliare se realizeaza datorita structurii lor o parte hidrofila o parte hidrofoba in conc. mica., moleculele de SB sunt in solutie moleculara; cand conc. depaseste un anumit nivel critic = conc. critica micelara, moleculele se agrega formand micelii (complexe hidrosolubile). impreuna cu unele lipide, AB constituie micelii mixte (portiunile hidrofobe actioneaza cu lipidele) , astfel compusii insolubili in apa devin solubili prin solubilitate micelara.

Intestinul subtire. anatomie

Absorbtia intestinala
Componentele membranei de absorbtie: 1. - stratul de apa imobil : grosime 1mm 2. - glicocalixul: strat de polizaharide situate pe membrana apicala a enterocitului - constituie un filtru in care se continua procesul de digestie sub actiunea enzimelor marginii in perie (electropozitive) fixate pe filamentele glicocalixului (electronegative) 3. membrana enterocitara : suprafata de schimb marita prin microvilozitati - strat bilipidic cu 2 tipuri de proteine: - structurale(canale ionice, pompe ionice) - periferice (legate prin legaturi hidrostaticehidrolazele) 4. citoplasma enterocitului: contine enzime hidrolitice 5. membrana bazala laterala: intensa activitate metabolica (ATP-aza Na-K dependenta)

Absorbtia intestinala a Na

Absorbtia aminoacizilor cotransport cu Na

Absorbtia glucozei cotransport cu Na

Absorbtia lipidelor
Digestia lipidelor e desavirsita sub actiunea lipazei pancreatice care hidrolizeaza TG in MG si AG Fosfolipaza / digera FL, colesterol esteraza / esterii colester Dupa solubilizare micelara strabat stratul de apa imobil si vor fi absorbiti / difuziune pasiva In enterocit AG si MG migreaza spre RE unde formeaza din nou TG TG, colesterolul liber si esterificat - sunt impachetate in lipoproteine si exportate din enterocit Intestinul produce 2 clase majore de LP: chilomicronii si VLDL Chilomicronii - contin cantitati mari de lipide, transporta cantitati mari de lipide absorbite din intestin in limfa

Functia motorie a intestinului subtire Miscarile intestinului subtire: 1. Miscari de amestec (de segmentare): - contractii concentrice localizate, cu frecventa de 12/min in duoden si jejun si mai rare distal - asigura fragmentarea chimului intestinal 2. Miscari de propulsie ( peristaltice): - un inel contractil deplasat anterograd , ce traverseaza 3-5 cm apoi se stinge cu viteza: 1cm/min Reglarea motricitatii intestinale: - control nervos:- intrinsec: strat extern- plex mienteric (Auerbach) motor, strat intern, plex submucos( Meissner)- senzorial - coordoneaza peristaltismul prin reflexe neurogene -extrinsec: PS (creste motilitatea) , S (scade motilitatea ) - control umoral:- gastrina, colecistochinina ( cresc motilitatea ) - secretina, glucagonul( scad motilitatea)

Fiziologia intestinului gros

Fiziologia intestinului gros Functii: - de secretie

- de digestie

- de absorbtie

- motorie

1. Functia de secretie -celulele colonice secreta mucus (celule mucoase) - se realizeaza astfel protectia mucoasei impotriva agresiunilor chimice si mecanice - secretia de mucus este stimulata de factori locali (stimularea mecanica a mucoasei) si factori umorali( acetilcolina) 2. Functia de digestie: -celulele colonice nu sintetizeaza enzime. Degradarea unor constituienti alimentari in colon se realizeaza prin enzimele bacteriene intestinale - flora bacteriana intestinala: - de fermentatie: colon proximal, actioneaza asupra glucidelor - de putrefactie: colon distal actioneaza asupra resturilor proteice

Fiziologia intestinului gros 3.Functia de absorbtie: - Na - absorbtie activa - K- absorbtie pasiva - proteinele, glucidele: nu se absorb - acizii biliari se absorb prin difuziune pasiva. 4. Functia motorie - 3 categorii de miscari: - miscari segmentare : ritmice, la distante regulate, contractii ale muschilor circulari, intre zonele contractate apar haustratiile -miscari peristaltice: asemanatoare celor din intestinul subtire, dar mai lente - miscari de tranzit in masa: miscari specifice, cu contractii foarte puternice, 2-3/zi ,care cuprind 20cm de colon propulsand distal continutul din segmentul contractat.