Sunteți pe pagina 1din 5

Apele curgatoare

Dunarea
- este al doilea mare fluviu al Europei ca lungime (2857 km) si ca debit (5560 m3/s la intrarea in tara), si primul ca importanta; - la despartirea in cele trei brate are un debit de 6470 m3/s; - strabate aproape intreaga Europa, de la V la E, izvorand din apropierea Rinului (Muntii Padurea Neagra); - Pe teritoriul romanesc strabate 1057 km si parcusul sau cuprinde mai multe sectoare: 1. defileul Bazias-Orsova - cu afluentii: Nera si Cerna; 2. Portile de Fier-Calarasi - cu afluentii: Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Calmatui, Vedea, Arges, Mostistea; 3. Calarasi-Braila (Baltile Dunarii) - cu afluentii: Ialomita, Calmatui 4. Dunarea maritima - cu aflentii: Siret si Prut - la Patlangeanca Dunarea se desparte in bratele Tulcea si Chilia, apoi la est de orasul Tulcea, se desparte in Sulina si Sf. Gheorghe.

Reteau de rauri
Raurile din Romania izvorasc din Carpati si se indreapta spre exteriorul cercului carpatic de la centru la margine avand o scurgere radiara. In functie de directia de curgere reteaua romaneasca de rauri poate fi impartita in mai multe grupe:

1. Grupa de vest, nord-vest


Tisa curge doar 60 km pe granita cu Ucraina - cu aflentii: Viseu, Iza, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega

Aflentii Somesului: Somesul Mare, Somesul Mic, Almas, Agrij, Lapus, Firiza; Afluentii Muresului: Aries, Gurghiu, Tarnava Mica, Tarnava Mare, Sebes, Ampoi, Niraj, Strei.

2. Grupa de sud
Dunarea - cu afluentii: Tmis, Barzava, Caras, Nera, Cerna, Drincea, Jiu, Topolnita, Desnatui, Olt, Calmatui, Vedea, Arges, Mosistea, Ialomita Afluentii Timisului: Raul Rece, Bistra Afluenti Nera: Minis Afluentii Jiului: Tismana, Motru, Gilort, Amarandia Afluentii Oltului: Raul Negru, Barsa, Homorodul Mare, Homorodul Mic, Cibin, Lotru, Topolog, Oltet Afluentii Argesului: Valsan, Raul Doamnei, Argesel, Sabar, Dambovita, Neajlov Afluentii Ialomitei: Cricovul Dulce, Prahova Afluentii Cibinului: Sadu si Hartibaciu Afluenti Oltet: Cerna Afluenti Vedea: Cotmeana si Teleorman Afluentii Dambovitei: Colentina si Dambovicioara Afluenti Neajlov: Calnistea si Glavacioc Afluentii Prahovei: Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat

3. Grupa de est
a. Siret - cu afluentii: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Susita, Ramnicul Sarat, Buzau, Barlad, Covurului Afluenti Suceava: Putna si Sucevita Afluentii Moldovei: Neamt si Moldovita Afluentii Bistritei: Dorna, Neagra, Cracau, Bistricioara, Bicaz, Tarcau

Afluentii Trotusului: Uz, Slanic, Oituz, Casin, Tazlau Afluenti Putna: Naruja, Zabala, Milcov Afluentii Buzaului: Basca Mare, Basca Mica, Slanic, Calnau, Basca Chiojdului Afluentii Barladului: Raciva, Tutova, Zeletin, Vaslui, Crasna b. Prut - cu afluentii: Baseu si Jijia Afluenti Jijia: Sitna si Bahlui

4. Grupa raurilor dobrogene


- Telita, Taita, Slava, Casimcea si alte rauri scurte din vestul Dobrogei

Apele statatoare
Lacurile
Lacurile ocupa o suprafata mica, doar 1,1% din teritoriul tarii. Cel mai mare lac este laguna Razim (415 km2)

Clasificarea lacurilor
1. Lacurile de munte a. glaciare Muntii Retezat: Bucura; Muntii Parang: Galcescu; Muntii Fagaras: Capra si Balea; Muntii Rodnei: Lala si Buhaiescu; b. in cratere vulcanice Muntele Puciosu: Sfanta Ana; c. de baraj natural Lacul Rosu in bazinul superior al Bicazului d. lacuri de acumulare

pe Bistrita: Izvorul Muntelui; pe Arges: Vidraru; pe Sadu: Negovanu; pe Somesul Cald si Mic: Marisel, Fantanele, Gilau; pe Lotru: Vidra pe Dunare: Portile de Fier. 2. Lacurile de deal si podis a. iazuri si helestee in Podisul Transilvaniei: Catina, Geaca, Zau de Campie pe Sitna: Dracsani b. lacuri de acumulare pe Bistrita (12) pe Arges (14) c. lacuri in masive de sare Slanic, Telega, Ocnele Mari, Turda, Ocna Dej, Sovata 3. Lacuri de campie a. limanuri fluviatile pe Dunare: Mosistea si Galatui; pe Ialomita: Snagov, Caldaruseni, Amara; pe Buzau: Jirlau, Balta Alba b. iazuri si helestee Herastrau, Cefa (in Campia de Vest) c. lacuri de agrement de langa Bucuresti Baneasa, Mogosoaia, Tei, Floreasca 4. Lacuri din lunca si Delta Dunarii

a. limanuri fluviatile Mosistea, Bugeac, Oltina, Vederoasa b. lacuri de lunca Brates, Crapina c. lacuri din delta Fortuna, Rusca, Gorgova, Rosu, Dranov, Tatanir 5. Limanuri si lagune de pe malul marii a. limanuri maritime Babadagu, Techirghiol, Mangalia, Agigea, Tasaul, Agirghiol b. lagune Razim, Zmeica, Sinoe, Golovita, Siutghiol

Marea Neagra
1. Suprafata este de 462.535 km2 (impreuna cu Marea Azov). Este o mare de tip continental; tarmurile ei sunt cuprinse intre Europa si Asia Mica. 2. Adancimea maxima este de 2211 m undeva la mijlocul marii, mai aproape de tarmul sudic. 3. Temperatura apei variaza la suprafata intre iarna (0C) si vara (20-24C), iar in adancime se mentine constanta in jurul a 8-9C. 4. Salinitatea apei variaza cu adancimea, deosebindu-se doua straturi: - unul la suprafata de aproximativ 180 m grosime, alimentat cu ape fluviale (salinitate de 1718 ), fiind populat de vietati marine; - al doilea, sub 180 m (salinitatea 22), cu acumulari de gaze toxice ce impiedica dezvoltarea faunei. 5. Curentii marini sunt determinati de salinitatea mai ridicata a Marii Mediterane, aceasta ducand la aparitia unor curenti prin stramtoarea Bosfor. Exista totodata un curent de suprafata cu traseu circular determinat de vanturi. 6. Tarmul romanesc al Marii Negre masoara 244 km si se intinde de la gura sudica a bratului Chilia pana la Vama Veche.