CONSUMUL DE BUTURI ALCOOLICE 1.

Consideratii generale Consumul de alcool a crescut n ultimul timp ca volum si frecvent, iar vrsta la care se ncepe butul a sczut. Studiile efectuate arat c obiceiul consumului de alcool ncepe din adolescent si la debutul vrstei adulte, dar consecintele patologice nu apar dect n decursul mai multor ani. Adolescentii sunt rareori consumatori cronici de alcool; mai degrab au tendinta de a ceda ocazional unui consum excesiv de alcool. Dependenta de alcool se instaleaz dup mai multi ani si majoritatea persoanelor care solicit asistent medical au peste 30 ani. Se observ diferente importante ntre sexe privitor la consumul de alcool si la efectele fizice produse de acesta. n trile dezvoltate tinerele consum alcool la fel de frecvent ca tinerii, dar n cantitate mai mic. Continutul mai redus n ap al organismului femeilor face ca acestea s fie mai vulnerabile dect brbatii la efectele alcoolului. Rezult c prin consumarea aceleasi cantitti de alcool consecintele asupra snttii vor fi mai grave la femei. Alte diferente ntre brbati si femei pot fi de ordin socio-cultural. n numeroase tri consumul de alcool de ctre tineri este considerat ca o consolidare a imaginii masculine de virilitate si maturitate. Consumarea de alcool de ctre femei este privit diferit: femeia care bea mult este obiectul dezaprobrii sociale si, n consecint, ea ncearc s disimuleze dificulttile cu care se confrunt n loc s solicite un ajutor calificat. 2. Cauzele consumului de alcool etilic la tineri

Anumite tipuri de personalitate (hiperemotivi, persoane cu complexe de inferioritate si cu instabilitate psihic); alcoolul faciliteaz debarasarea de dificultti de ordin caracterial, red ncrederea si permite afisarea unei false bunstri. Terenul ereditar (transmiterea genetic a unei enzime implicate n metabolismul alcoolului) Traditii proalcoolice Presiunea grupului Dorinta de experimentare (pentru multi tineri alcoolul este un simbol de maturitate) Exemplul idolilor Conflicte cu printii Mediu social Teama de obligatiile impuse de vrsta adult (de ex. cutarea unei slujbe)

3. Riscuri pentru sntate 1. Alcoolismul acut (betia) poate produce o afectare neuropsihic cu nlturarea constrngerilor si inhibitilor, crescnd probabilitatea unui comportament cu risc (agresiunea, delicventa, suicid, accidente de circulatie). 2. Alcoolismul cronic este o toxicomanie, consecint a consumului excesiv si sistematic. Poate induce: afectarea tubului digestiv: gastrit atrofic, duodenit, enterocolit, pancreatit cronic cu tulburri secundare ale digestiei si absorbtiei; steatoz hepatic, hepatit cronic, ciroz hepatic, cancer hepatic. 1

 afectarea SNC: tulburri de perceptie si memorie, euforie, depresie afectiv, susceptibilitate exagerat, scderea vointei, pasivitate, egocentrism, dement n cazurile grave (acestea duc la afectarea mediului familial, socio-profesional). afectarea SN periferic: manifestri polinevritice. afectarea aparatului cardio-vascular. scderea duratei de viat. afectarea ftului n cazul mamelor alcoolice: deficiente fizice (greutate mic la nastere, malformatii), mortalitate infantil, deficiente psihice si mai trziu n viat dezadaptare social. 4. Msuri de prevenire si combatere

Msuri instructiv-educative (cea mai eficient cale de modificare a deprinderii de a consuma abuziv buturi alcoolice) prin: o - difuzarea n rndul tinerilor a unor cunostinte temeinice asupra efectelor alcoolului asupra snttii, capacittii de munc, comportamentului social, implicatiilor demografice si economice cu ajutorul unor brosuri, pliante, panouri si conferinte pe aceste teme, o - introducerea n programul didactic a unor prelegeri despre alcoolism si efectele sale (ncepnd din clasele a IV-a si a V-a)

Msuri social-economice

- restrngerea productiei de buturi alcoolice mai ales a celor concentrate, - limitarea productiei ilicite, - mentinerea unor preturi ridicate, - realizarea unor cantitti sporite si variate de buturi nealcoolice si difuzarea larg a acestora, - interzicerea reclamei care se face la buturile alcoolice prin mijloce mass-media sau prin etichete si ambalaje atrgtoare, - restrngerea spatiilor de expunere a buturilor alcoolice, - interzicerea vnzrii de buturi alcoolice la copii si adolescenti, - reducerea numrului de unitti n care se consum n exclusivitate buturi alcoolice si neautorizarea functionrii acestora n vecintatea scolilor, cminelor, institutiilor, intreprinderilor etc.

Tratamentul alcoolismului cronic si reinsertie social SINDROMUL BUREAU-BARRIRE I ALCOOLISMUL CRONIC NTREINUT PRIN PROFESIE Sindromul Bureau-Barrire (1957) = Acropatia ulceromutilant etanolic = Neuropatia membrelor inferioare reci, violacee, cu artrita metatarso-falangian, disociaie termo-algezic de tip siringomielic (sensibilitate tactil pstrat ), mal perforant plantar. MATERIAL I METOD: Am cutat la 63 sindroame Bureau- Barrire (3,15% din ~2000 ale cazuisticii mondiale) trsturile alcoolismului cronic ntreinut prin profesie: lucrtori de 5 ani n industria buturilor alcoolice nealcoolici n prealabil 2

consumatori a 210 g etanol (echivalent)/zi numai la i provenit de la locul de munc nerecunoscui ca alcoolici (nu se mbtau n afara serviciului). REZULTATE: 14 cazuri (22%): 4 viticultori, 4 pivnicieri, 3 salariai la Zarea, 2 barmani, 1 ef depozit de vinuri. DISCUII: Procentul alarmant impune realizarea unui studiu dedicat acestei forme particulare de alcoolism cronic. Cercuri vicioase: Expunerea zilnic la alcool nruie orice tentativ de dezalcoolizare. Recunoaterea alcooldependenei nruie cariera. Ignorarea alcoolismului mpiedic diagnosticarea corect. Continuarea expunerii duce la invaliditi importante: deformri (picior cubic), hiperhidroz (picior suculent), osteoliz, amputri digitale spontane (picior de elefant). Dauna alcoolului Este cunoscut faptul ca consumarea frecventa a bauturilor spirtoase se transforma n deprindere, iar apoi apare alcoolismul cronic, Progresnd, aceasta boala schimba personalitatea : omului, cercul intereselor lui reducndu-se la satisfacerea dorintei de a consuma alcool, posibilitatile cresterii lui creatoare limitndu-se evident. Bolnavii de alcoolism cronic tot mai des se afla n stare ,de ebrietate, acordnd din ce n ce mai putin timp muncii, si familiei. Savantul francez Morel, studiind modul de viata si domeniile de activitate a patru generatii de oameni care consumau alcool, a constant ca a doua generatie era cunoscuta prin betia cea mai ordinara, a treia - prin omoruri si tendinta spre sinucidere, suferea de ipohondrie si melancolie, iar generatia a patra era debila cu totul si sterila, evidentiindu-se printr-un nalt grad de idiotie. Alcoolul este o otrava puternica, cu care organismul se deprinde foarte usor. Nu n zadar n popor se spune ca primul pahar l bei tu singur, iar al doilea te bea el pe tine. E greu sa ne imaginam tot raul pe care alcoolul l aduce omului. Majoritatea bolilor grave sunt provocate de alcool, fiecare a treia moarte e legata de consumarea lui n exces. Medicii au stabilit ca printre cauzele mortii bolnavilor de alcoolism primul loc 51 ocupa accidentele, traumele si intoxicatiile (27%), apoi urmeaza bolile de inima si ale vaselor sangvine (18%), cancerul (14%), sinuciderile (7%), ciroza ficatului (7%), bolile organelor respiratorii (5%), tuberculoza pulmonar 6%). Patrunznd n celule si dereglnd procesele metabolice, alcoolul influenteaza toxic ntr-o masura mai mare ori mai mica asupra tuturor organelor si tesuturilor organismului. Sub actiunea lui se schimba activitatea creierului, inimii, vaselor sangvine, plamnilor, ficatului, rinichilor, aparatului digestiv, organelor secretiei interne, muschilor. Alcoolul schimba frecventa pulsului, respiratiei, deregleaza schimbul de substante. Alcoolul influenteaza cel mai mult asupra sistemului nervos central. O situatie alarmanta s-a creat in Republica Moldova. A sporit morbiditatea si mortalitatea cauzata de consumul alcoolului, frecventa starilor de ebrietate cu riscul majorat la accidente, inclusiv ratiere, violenta premeditata, suicid, agresivitate n familie. Este n pericol genofondul natiunii. Cercetarile au aratat ca urmarile negative ale consumului de alcool prevaleaza mult asupra veniturilor de la realizarea lui. Acest fapt se datoreaza lipsei unei politici de control n importul, producerea, comercializarea alcoolului. Mortalitatea legata de hepatite cronice si ciroze 3

n anul 2001 a atins cifra de 89,0 cazuri la 100 mii de locuitori, iar nivelul morbiditatii sistemului cardio-vascular si aparatului digestiv a atins respectiv cifrele 618,2 si 109,5 la 100 mii de locuitori. Nivelul consumului de alcool n Republica Moldova este de peste 12 l alcool absolut pe cap de locuitor (unul din cel mai nalt n Europa). Astazi pe nimeni nu mai mira faptul ca ncepnd de cu zori si pna seara strazile orasului Chisinau sunt inundate cu fel de fel de bauturi spirtoase contrafacute. Aceiasi tablou l putem "admira'' si pe drumurile ce leaga satele si orasele tarii. Multi oameni care si-au pierdut serviciul, dezamagiti de soarta si de viata cad n patima alcoolica, care-i primeste cu bunavointa pna-1 termina cu totul. Promovarea unui mod sanatos de viata e bine venita n stavilirea acestui monstru, acestui viciu, dar se cere insistent o politica chibzuita din partea statului. Politica nationala a sanatatii, la proiectul careia si-a dat concursul Ministerul Sanatatii se cere a fi adoptata prin lege de catre Parlament si care n mare masura ar stopa pericolul alcoolului asupra sanatatii omului si a generatiilor viitoare. Izvoarele istoriei antice citeaza si masurile care erau luate n diferite tari fata de alcoolici. Aflam ca nca nainte de era noastra omenirea simtea urmarile nefaste ale alcoolului. n codurile de legi aproape ale tuturor tarilor din acel timp erau reglementate masuri foarte aspre ce se aplicau fata de persoanele care faceau abuz de bauturi spirtoase. Cea mai veche lege mpotriva betivanilor, care a ajuns pna n zilele noastre, este edictul mparatului Vu Vong, emis n anul 1220 .e.n. n temeiul acestei legi, toti cei prinsi cu betia erau condamnati la moarte. Romanii, de exemplu, aveau dreptul sa-si ucida sotiile, daca le gaseau bete. Moldova este o tara agrar-industriala, unde viticultura si vinifica{ia sunt ramuri traditionale ale economiei nationale si ocupa un loc important in productie att n sectorul de stat, ct si n cel privat. Consumul permanent de alcool, ndeosebi al vinului produs n sectorul privat, este o norma traditionala n psihologia cetatenilor din Moldova. De asemenea, traditiile religioase si culturale, legate de consumul vinului, au o importanta mare n viata cotidiana a oamenilor. Astfel, consumul vinului reprezinta un obicei operational la toate evenimentele. O consecinta mai putin constructiva a produs-o n Moldova "Campania de combatere a betiei si alcoolismului" din 1985-1987, cnd au fost distruse mii de hectare de vii, inclusiv cele mai bune soiuri de struguri cultivate de mai multe generatii. Aceasta actiune s-a rasfrnt negativ n constiinta oamenilor, actiune pe care societatea a respins-o, ntruct statul n-a elaborat si n-a promovat o politica sociala sanatoasa, iar cetatenii n-au reactionat adecvat situatiei. Experienta campaniilor date a demonstrat ca consumul de alcool si consecintele generate de acesta nu pot fi anihilate prin actiuni unilaterale efectuate in unele domenii si anume: educatie, medicina, comert. Actiunile respective impun prghii metodologice complexe Efectele alcoolului asupra organismului

1. Asupra stomacului si intestinelor - spre deosebire de alimente, alcoolul nu este digerat si metabolizat in stomac. O parte din el se resoarbe prin mucoasa gastrica si ajunge in circuitul sanguin, restul trece in intestinul subtire si prin resorbtie intestinala, direct in sange. La nivelul stomacului, alcoolul creste secretia sucurilor digestive, creand o senzatie de foame. Iritarea continua a peretilor gastrici poate produce gastrita (o inflamatie cronica a mucoasei stomacului). 2. Asupra ficatului - alcoolul este metabolizat la nivelul celulei hepatice, in bioxid de carbon si apa, inainte de a fi eliminat din organism. 4

Ficatul nu poate metaboliza insa decat cantitati mici de alcool, restul trecand prin sange si transportat catre alte organe importante (creier, sistem muscular ). Suprasolicitarea cronica a celulei hepatice prin consum exagerat de alcool poate duce la ciroza hepatica ( boala grava in care sunt distruse tesuturile hepatice sanatoase prin fibrozare si incarcare cu grasimi). 3. Asupra creierului - datorita absorbtiei rapide prin peretii stomacului, alcoolul patrunde direct in sange si de aici ajunge in cateva minute la creier. Avand un efect sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului, impiedicand atat obtinerea de informatii cat si stocarea lor in memorie. Cantitatile mari ajunse la nivelul creierului produc halucinatii si chiar coma. La copii intarzie dezvoltarea intelectuala. 4. Asupra musculaturii - toti muschii sunt sub controlul creierului. Acest control este tulburat chiar si la ingurgitarea unor cantitati mici de alcool. Consumul excesiv sau frecvent de alcool duce la pierderea coordonarii muschilor si a capacitatii de reactie. Efectele de scurta durata ale consumui de alcool - scaderea capacitatii de a gandi limpide. - alterarea memoriei. - tulburari de vedere. - scadera capacitatii de coordonare a miscarilor,evidentiata prin dificultati in mers,in statul in picioare si in mentinerea echilibrulului. - varsaturi ( voma ). - risc crescut de accidente prin lipsa de orientare in timp si in spatiu. - coma alcoolica. - deces. Efectele de lunga durata ale consumui de alcool - alcoolismul cronic,mergand pana la "delirium tremens" ( "nebunia alcoolica" ) - deteriorarea creierului,cu alterarea memoriei. - ciroza hepatica. - pancreatita. - malnutritie. - gastrita cronica,ulcer cronic sau duodenal. - suferinte cardiace. - scurtarea duratei vietii. - moartea prin accidente legate de consumul de alcool.

Alcoolismul este o boala cronica, ce se manifesta printr-o dependenta psihica si fizica de alcool, ducand la ruinarea organismului si dereglarea intelectuala a personalitatii. Deprinderile consumului de alcool se formeaza in copilarie si adolescenta. ? 96,2% din betivi se adreseaza pana la varsta de 15 ani, 1/3 din ei cunosc gustul bauturilor spirtoase pana la 10 ani, iar 74,8% din elevii claselor medii si superioare consuma sporadic alcoolul, indeosebi la sarbatori. Alcoolul bauturilor spirtoase este absorbit in sange din stomac si intestin, repartizandu-se in intregul organism. Peste 1-2 ore concentratia alcoolului in sange atinge valori maxime, scazand in 4-5 ore la minimum, dar urmele lui persista in sange si organe pana la 2 saptamani. Circa 90% din alcool se oxideaza, iar 10% este eliminat cu urina, sudoarea, aerul expirat.

Cu cat gradul de vascularizare a organismului este mai inalt, cu atat el retine mai mult alcoolul. Deoarece creierul este vascularizat de 16 ori mai bine, ca membrele inferioare, el sufera intr-o masura mai mare. Aproape 30% din alcoolul consumat se retine in tesutul nervos, fiind o otrava neurotropa. Tot alcoolul provoaca si tuberculoza vaporii de alcool ard si irita mucoasa cailor respiratorii si tesutului pulmonar. Mucoasa inflamata a alveolelor este un mediu favorabil pentru dezvoltarea bacilului Koh, care provoaca tuberculoza. Frecventa acestei maladii intre betivi este cu 14-20% mai mare ca intre persoanele ce nu fac abuz de bauturi spirtoase. Alcoolul deregleaza activitatea fiziologica a sistemului cardiovascular; Alcoolul ataca ficatul. Bauturile spirtoase se oxideaza in ficat, iar produsele de dezintegrare a acestora se mentin in acest organ cateva saptamani sub forma de colesterol si acizi grasi. Consumul sistematic al bauturilor modifica activitatea enzimelor ficatului, deregleaza procesele de oxido-reducere. Cu timpul hepatocitele sunt substituite de catre tesutul conjunctiv, ceea ce contribuie la aparitia cirozei hepatice. Varianta ca baturile spirtoase sporesc pofta de mancare si amelioreaza digestia este falsa, sucul gastric al betivilor contine mai putini fermenti, iar capacitatea lor digestiva este redusa. Alcoolul ataca rinichii, provoaca inflamarea organelor respective si decesul bolnavilor. Alcoolul duce la impotenta. De aceasta boala sufera 1/3 din barbatii tineri, ce fac abuz de alcool. La femeile ce consuma exagerat bauturi spirtoase riscul avorturilor spontane si a nasterilor premature este cu 32% mai mare. In laptele mamelor ce consuma bauturi spirtoase se contine alcool, continutul lui in lapte este 25%, iar in sangele copilului alaptat 0,1%. Aceasta concentratie este suficienta pentru deteriorarea proceselor fiziologice din sistemul nervos.

Imensa majoritate a consumatorilor de buturi alcoolice nu cunoate problemele generate de alcool. Problemele apar doar pentru o minoritate de consumatori, care abuzeaz de alcool. Acetia pot fi consumatori episodici i sporadici (cei care consum cantiti mari de alcool ntr-o perioad scurt de timp). n general, aceasta este o experien unic i cel mai ades, n afara cazurilor cnd induce delicvena grav sau criminalitatea, nu are consecine dramatice. Aceti butori nu acuz probleme de sntate, dar pun probleme de ordin public. Soluia se gsete n educaie, prevenirea consumului abuziv de alcool i, eventual, represia acestui consum. Marii consumatori pot fi etilici cronici (consumatori de cantiti mari de alcool pe perioade mari de timp). n acest caz, problema este total diferit. Este vorba de o stare patologic, dublat de factori agravani pentru diverse alte patologii. n plus, dup instalarea dependenei, bolnavul nu mai poate s se sustrag cauzei maladiei sale. Trebuie, aadar, pe de-o parte, s se ingrijeasc bolnavul, suprimnd alcoolul i asigurnd organismului un aport nutriional necesar restabilirii echilibrului somatic i, pe de alt parte, suprimnd cauzele care au condus la devierea comportamental. Declanarea alcoolismului, avnd de cele mai multe ori cauze sociologice, este convenabil ca tratamentul s fie nsoit de terapia social. Alcoologia biomedical a depit stadiul unei discipline descriptive pentru o abordare mecanic, dar nu este nc pregtit pentru a explica determinismul autointoxicrii alcoolice. tiinele umane i sociale reprezint o alt abordare care merit s fie dezvoltat pentru c, pe lng condiiile biologice i moleculare, este evident c abuzul de alcool se instaleaz i n funcie de dereglrile psihologice i sociologice. Farmacocinetic 6

Dup administrarea unei doze de alcool (doz test), curba concentraiei alcoolice n snge (alcoolemia) urmeaz un model simplu cu dou faze clasice: creterea rapid a alcoolemiei datorit absorbiei scderea alcoolemiei datorit excreiei i, mai ales, metabolizrii alcoolului. digestive;

Peste aceste procese se suprapune fenomenul difuziei uniforme a alcoolului n spaiul corporal. Masa molecular mic a alcoolului etilic i caracterul su amfifil (solubil i n lipide i n ap) i confer proprieti de difuzie n organism. Calea principal de administrare a alcoolului etilic, ca s nu spunem exclusiv, este calea oral. Absorbia alcoolului etilic este, deci, digestiv, prin difuzie pasiv la nivelul mucoasei bucale, esofagiene, gastrice i intestinale, funcie de gradientul de concentraie i de gradul de vascularizare a epiteliului. Astfel, absorbia digestiv a alcoolului etilic, care are loc la nivelul stomacului, este mult inferioar celei de la nivelul intestinului, ceea ce explic ntrzierea picului (maximului) alcoolemiei dac doza de alcool este luat concomitent cu o porie de aliment solid cu digestie gastric lent. Dup absorbia digestiv, alcoolul etilic difuzeaz liber n toate esuturile, repartizndu-se n spaiul apos. Studiile farmacocinetice au indicat c cele mai mari concentraii de alcool sunt cel mai rapid atinse n organele puternic irigate de snge, aa cum sunt ficatul, rinichii i creierul. Se instaleaz apoi o stare de echilibru, n care concentraiile sunt similare n toate organele. Chiar n cazul gestaiei, fetusul este atins, deoarece bariera placentar produce doar o ntrziere slab a difuziei. Diminuarea concentraiei alcoolice este apoi datorat unei excreii pasive prin difuzie lichid n urin i difuzie gazoas, legat de volatilitatea alcoolului etilic n aerul expirat. Din punct de vedere cantitativ, aceste moduri de excreie sunt minoritare, factorul preponderent al descreterii concentraiei de alcool n timp fiind metabolizarea acestuia. Studiile farmacocinetice ale fazei de eliminare a alcoolului dup modele foarte simple fac s apar, ntr-o prim aproximare, o descretere liniar de la care se calculeaz spaiul de difuzie i viteza de eliminare. Spaiul de difuzie extrapolat la timpul zero, evaluat n farmacocinetici cu difuzie rapid (administrare pe cale venoas sau intraperitonal) este vecin cu spaiul apos. Viteza de eliminare, foarte variabil n funcie de condiiile de administrare i de individ, se situeaz la om in jurul de 100 - 120 mg/kg/h. Metabolismul alcoolului etilic Dup intrarea n organism, alcoolul etilic ajunge direct i foarte rapid n ficat - locul principal al degradrii sale metabolice. Aceast degradare are loc dup o schem oxidativ foarte simpl, n care este oxidat n acetaldehid, apoi n acid acetic, contribuind la producerea de NADH2. Acidul acetic va fi integrat n metabolismul intermediar. Se pune, deci, problema interferenei metabolice ntre alcool i nutrieni i a existenei dereglrilor metabolice n timpul supradozelor de alcool. De fapt, contrar metabolismului nutrienilor, a crui vitez este reglat n funcie de disponibiliti i, uneori, contribuind la homeostazia celular, oxidarea alcoolului etilic se desfoar necontrolat. Ea este doar funcie de existena sistemelor enzimatice de metabolizare, a prezenei factorilor metabolici necesari i de concentraia de alcool, ceea ce produce perturbri ale echilibrelor metabolice.

S-a demonstrat c, urmare a administrrii unei doze de alcool, 80% din capacitatea metabolic hepatic este monopolizat de aceast oxidare. Celelalte metabolizri sunt desfurate tranzitoriu, n plan secundar. Diverse sisteme enzimatice catalizeaz oxidarea alcoolului etilic. Principala cale de metabolizare este cea mediat de alcool-dehidrogenaz i aldehid-dehidrogenaz, a cror aciune de dehidrogenare este cuplat cu reducerea NAD+-ului. Alcool-dehidrogenaz (ADH) ADH este o enzim universal rspndit la toate speciile, avnd la mamifere localizare preferenial n esuturile cu activitate metabolic ridicat, din care, pe primul loc, se situeaz ficatul. Enzima este exclusiv citoplasmatic. Avnd masa moleculara de ordinul 80.000, ADH este o enzim dimeric cu secven proteic cunoscut. Situsul catalitic este un buzunar hidrofob adnc, care justific o cinetic ordonat cu fixarea mai nti a coenzimei, apoi a substratului. Enzima posed 2 atomi de zinc pe subunitate, din care unul este plasat n situsul catalitic care particip la fixarea substratului. Constanta de afinitate a enzimei pentru alcoolul etilic este de 0,2 - 2 mM. Subunitile sunt codificate de gene diferite plasate n locuri diferite, dnd izoforme asemntoare structural, dar difereniindu-se prin proprietile lor catalitice. Exist, deci, un polimorfism genetic cu homodimeri i heterodimeri, care se traduce printr-o capacitate variabil de metabolizare a alcoolului etilic n acetaldehid. Aceasta constituie baza molecular a existenei inegalitilor indivizilor n faa alcoolului i a sensibilitii lor variabile. Aldehid dehidrogenaza (Ald DH) i aceast enzim este prezent n toate esuturile, dar exist, preponderent, n ficat. Este mai corect s se vorbeasc de aldehid-dehidrogenaze, deoarece ele formeaz un grup complex datorit existenei drept cofactor a NAD si NADP, a localizrii celulare (citoplasma, mitocondrii) i a proprietilor cinetice fa de acetaldehid (enzim cu afinitate slab Km de ordinul mM-lilor; enzime cu afinitate puternic , Km de ordinul M-lilor). Echilibrul de reacie este puternic favorabil producerii de acetat, dei concentraiile de acetaldehid sunt mereu foarte sczute. Din punct de vedere funcional, cea mai eficient este Ald. DH NAD dependent mitocondrial, cu Km sczut. Acest lucru implic un transfer intracelular de acetaldehid din citoplasm n mitocondrii, pentru a se realiza oxidarea. Se citeaz cazul particular al indivizilor genetic deficitari n aldehide dehidrogenaz cu Km sczut. La acetia, metabolismul etanolului conduce la acumularea relativ de acetaldehid pn la concentraii ce permit degradarea sa de ctre enzimele cu Km mai crescut. La aceste concentraii, acetaldehida induce efecte vasodilatatoare puternice, care produc un sindrom de roea periferic (n special a feei) i ameeal. Aceast anomalie este ntlnit (n proporie nesemnificativ) la indivizii de ras caucazian. Aceste persoane manifest o intoleran relativ la etanol. La asiatici, acest fenotip deficient n aldehid dehidrogenaz este ns fenotipul predominant (circa 85%). Intolerana, ai crei subieci sunt aceti indivizi, poate fi depit printr-o modificare a modului de consum a buturilor alcoolizate. n aceast situaie, tiina de a bea const n a absorbi foarte lent butura, astfel nct viteza de producere a acetaldehidei s rmn la nivelul capacitii ei de oxidare. Astfel, efectele acetaldehidei sunt minimalizate. Se induce, astfel, un consum mai redus de alcool, ceea ce determin o scdere a incidenei mortalitii la subiecii respectivi.

Catalaza. Oxidarea etanolului la acetaldehid se realizeaz prin intermediul unui sistem NADPH oxidaz/catalaz. Agentul oxidat este H2O2 rezultat din reacia NADPH - oxidazei asupra unui substrat redus utiliznd NADPH i oxigenul molecular. Aceast cale metabolic este totui cantitativ foarte limitat, n principal de capacitatea de producere a H2O2 n valoare de max. 3,6 mM/h/g de ficat. Sistemul microzomial al oxidrii etilice. Este un sistem metabolic asociat reticulului endoplasmatic neted, a crui proliferare se observ n celulele hepatice n cazul alcoolicilor cronici. Activitatea sa crete cu aceast proliferare i cu creterea concentraiei de citocrom P450, mai precis a citocrom P450 11 E1. El prezint toate caracteristicile unui sistem microzomial: dependen fa de un citocrom, de NADPH - citocrom - C - reductaz, de fosfolipide etc. Capacitatea de inducere confer acestei ci un interes major pentru a justifica componenta metabolic a toleranei la alcool etilic. O limit funcional a acestui sistem rezid n valoarea ridicat a lui Km ( 8 - 10 mM). Aciunea sa metabolic i inducerea sa posibil nu au loc dect la expuneri prelungite la concentraii ridicate de alcool etilic. Aceste dou sisteme de oxidare a alcoolului etilic conduc la producerea de aldehid acetic. Consecinele metabolice ale oxidrii alcoolului etilic. Dereglri metabolice induse de alcoolul etilic. Ca rspuns la aciunea preponderent a alcool-dehidrogenazei i aldehid-dehidrogenazei, principala consecin a metabolismului alcoolului etilic este modificarea potenialului redox, n special prin creterea raportului NADH/NAD i scderea disponibilitii NAD-ului pentru diverse procese celulare. Sunt puse n funciune diverse sisteme compensatoare, funcie de disponibilitatea substraturilor: - Oxidarea citoplasmatic prin cuplare, la reducerea acidului piruvic la acid lactic. Este foarte eficient deoarece este direct, cataliza realizndu-se n citoplasm de ctre lactatdehidrogenaz. Acest sistem rmne totui limitat de disponibilitatea de acid piruvic i de acidoza ce rezult din producerea de acid lactic; Glicoliza invers pn la sinteza de glicerol -3- fosfat. Acest proces este mai puin direct dect primul, dar este posibil cu condiia ca glicerofosfatul produs s nu se acumuleze n timp ce el servete la captarea acizilor grai i, deci, este implicat ntr-o sintez de trigliceride, de exemplu cu acizii grai sintetizai; 9

 Transferul metabolic de echivaleni redui ai NADH+ pe NADPH+, urmat de utilizarea NADPH+ i a acetatului generat, pornind de la alcool etilic, pentru elongarera acizilor grai; Utilizarea NADH+ n fosforilarea oxidativ mitocondrial, principalul sistem consumator de NADH+ i furnizor de energie pentru celul. Exist totui o problem metabolic important, deoarece mai mult de jumatate din cantitatea de NADH+ provenind din alcool etilic este format n citoplasm, n timp ce fosforilarea oxidativ este exclusiv mitocondrial i ca membran mitocondrial este puin permeabil la NADH+. Transferul necesit realizarea unui sistem de transport i perturb metabolismul celular. Absena reglrii metabolismului alcoolului etilic, afluxul de metabolii (acetat) i a produselor derivate (NADH+) necesit existena unor mecanisme de reechilibrare n celul. Aceste mijloace metabolice exist, dar implic metabolii intermediari i ci metabolice care s fie deturnate de la funcia lor primar. Metabolismul alcoolului etilic i metabolismele compensatoare asociate devin prioritare, cvasitotalitatea capacitii metabolice fiind investit n oxidarea alcoolului etilic. Se produc dereglri metabolice profunde, care sunt n mare parte responsabile de modificarea homeostazei celulare i de dezordini care conduc la instalarea unei stri patologice. Consecinele asupra i incidena patologic principalelor ci metabolice

Dezechilibrele metabolice secundare i perturbarea redox (NADH+/NAD+) sunt factori care inhib neoglucogeneza. Producerea de acetat pornind de la alcool conduce, printre altele, la producerea de aceto-acetat care, de asemenea, frneaz neoglucogeneza. De altfel, creterea concentraiei de NADH+ n mitocondrii, ca i scderea disponibilitii de acid oxalacetic (implicat n sistemul de transport tip suveic), frneaz desfurarea ciclului Krebs. Aceste perturbri metabolice au repercursiuni per ansamblul metabolismului i asupra reglrii glucidice. n absena glicogenului, administrarea de alcool produce hipoglicemie, ca urmare a blocrii neoglucogenezei. Blocajul ciclului Krebs, asociat cu un efect glicogenolitic al catecolaminelor, secretate prin stimulare, de ctre alcool etilic, produce o hiperglicemie. Aceste procese pun n eviden diversitatea repercursiunilor funcionale asupra reglrii glucidice i subliniaz problemele poteniale la subiecii afectai de perturbri de tip diabetic sau prediabetic. Pe planul secundar creterii concentraiei de NADH, se produce o cretere relativ a concentraiei de 3 - P glicerol, permind captarea acizilor grai sub form de trigliceride, captare ce este esenial hepatic, deoarece ficatul este organul principal n care se realizeaz oxidarea alcoolului etilic. De altfel, blocarea ciclului Krebs induce o ncetinire a -oxidrii acizilor grai, contribuind n mod determinant la steatoza hepatic. Capacitatea de stocare a lipidelor de ctre ficat fiind limitat, are loc eliberarea rapid a excesului de lipide n snge, avnd loc modificarea concentraiei lipidelor circulante i a metabolismului lor. Aceste perturbaii ale metabolismului, n general, i ale metabolismului lipidic, n particular, explic de ce intoxicaia alcoolic cronic este un factor care mrete riscul de apariie a maladiilor cardiovasculare. n plus, au loc modificri ale metabolismului proteinelor. n primul rnd, alcoolismul cronic provoac scderea digestiei proteinelor i a capacitii intestinale de absorbie a amino - acizilor. Aceasta, adaugat la malnutriia proteic ntalnit la butorii excesivi, conduce la o caren relativ n nutrieni azotai. 10

Printre funciile sale multiple, ficatul are rol esenial n sinteza numeroaselor proteine. Aceast capacitate de sintez hepatic a proteinelor nu este modificat fundamental, ci doar blocat de incapacitatea ficatului de a exporta proteinele neo-sintetizate, care se acumuleaz la nivelul aparatului Golgi. n ceea ce privete lipoproteinele, acestea produc steatoz i dislipemii, care asociate cu reinerea de ioni poate justifica retenia hidric i creterea dimensiunilor celulare. Reinerea apei i a lipidelor conduce la hepatomegalie. De altfel, celulele hepatice nou parenchimatizate ale esutului conjuctiv de susinere sufer o modificare calitativ i cantitativ a metabolismului colagenului. Invazia celular de catre colagen produce fibroza hepatic. Acest ansamblu de maladii (fibroz, steatoz, hepatomegalie) produce modificarea structurii ficatului, reducerea spaiului intercelular i apariia unor disfuncionaliti: ngustarea spaiului sinusal produce dificulti circulatorii n ficat, care se manifest prin hipertensiune portal, ce conduce la apariia ascitei; inflamarea tisular conduce la o hiperactivitate a macrofagilor rezideni, care sunt celulele Kupffer i infiltrarea ficatului de ctre macrofagi activai, care produc mediatori citolitici, ce produc necroz celular. Ansamblul acestui tablou constituie baza cirozei hepatice alcoolice Majoritatea dintre noi nu se gindesc la alcool ca la un drog in ciuda faptului ca este un drog. Adesea, alcoolul este gindit ca fiind un stimulent care reduce inhibitia. Alcoolul actioneaza de fapt ca depresiv asupra sistemului nervos central, incetinind functionarea normala a creierului. Exista doua feluri de alcool. Alcoolul etilic este primul fel, prezent in bere, vin, bauturi spirtoase si lichioruri. Alcoolul metilic, al doilea fel, este complet dierit si se gaseste in solventi, solutiile pentru indepartat vopseaua, antigel, sau alte produse de uz casnice si industrial. Alcoolul metilic este o otrava si n-ar trebui consumat de nimeni vreodata. Etilul sau bautura alcoolica este unul dintre cele mai populare droguri in Romania. Majoritatea dintre noi au consumat sau consuma ocazional, mai mult sau mai putin alcool. Orice ar bea oamenii, bere, vin, tuica, lichior componanta de baza, alcoolul etilic este aceeasi: o jumatate de litru de bere (o halba sau o cutie) are aceeasi cantitate de alcool cu un pahar de vin sau cu o cinzeaca de rachiu. Efectul comun al consumului de alcool este starea de bine acompaniata de ametela, somnolenta, linistire, schimbarea culorii fetei. Dupa un pahar sau doua de bautura alcoolica, nu te imbeti dar cu siguranta iti pierzi unele capacitati de coordonare. Consumarea in continuare de alcool, va afecta vorbirea, echilibrul, si vederea. Daca o persoana cunsuma prea mult alcool, adesea se va trezi cu dureri de cap. De asemenea dupa approximativ 12 ore de la trezirea din betie pot apare pierderi de memorie pe termen scurt. Alcoolul nu trebuie niciodata consumat impreuna cu medicamente. Chiar si o cantitate mica de alcool poate schimba efectul unui medicament. Consumul major de bauturi alcoolice pe o perioada mai indelungata, poate conduce la aparitie unor probleme de sanatate cum ar fi, ulcerul stomacal, probleme sexuale, imbolnavirea ficatului, deteriorarea creierului, si mai multe tipuri de cancer. Excesul de alcool este adesea principalul factor care afecteaza bugetul, linistea si alte probleme ale familiei. Expertii nu au gasit nici un nivel de alcool acceptabil in perioada de graviditate a femeii sau a alaptarii copilului si de aceea ei interzic alcoolul in aceste perioade. 11

Cei mai multi oameni sunt capabili de a consuma alcool intr-un mod responsabil si sigur. Ei sunt cunoscuti ca "bautori de ocazie". Altii sunt oameni cu probleme de bautura. Acestia pot fi dependenti pshihic de alcool si nu sunt in stare sa actioneze fara alcool in organismul lor. Un lucru important de luat in considerare este cum iti afecteaza alcoolul viata. Daca ai probleme cu una sau mai multe dintre urmatoarele, ar trebui sa te gindesti la rolul pe care il joaca alcoolul in viata ta. (mai bine gindeste, inainte de aduce paharul la gura): sanatate legaturi performanta probleme fizica cu la scoala financiare si alte sau sau emotionala persoane la serviciu legale

Oamenii care consuma alcool vor constata ca au nevoie mereu de mai mult alcool pentru a obtine acelasi efect. Oamenii care consuma in mod normal alcool nu par a fi beti, dar asta nu inseamna ca sunt in siguranta cind sunt la volan sau au de facut alte lucruri. Daca intrerupi dintr-odata consumul de alcool, poti avea surprize ca ai probleme de genul: insomnie, transpiratie abundenta, tremurat, halucinatii sau convulsii. Multe activitati sociale implica consumul de alcool. Cind este folosit corespunzator si moderat alcoolul poate mari bucuria unei ocazii. Oricum asta nu inseamna ca acloolul este o necesitate pentru distractii. Exista mai multe motive pentru care o persoana n-ar trebui sa consume alcool: virsta minora ar avea de condus un autovehicul dupa consum. urmeaza un tratament medicamentos. are probleme de sanatate cum ar fi: hipertensiune or boli de ficat. are probleme psihice este gravida sau alapteaza. are un trecut in familie cu dependenti de alcool

Nimeni nu trebuie sa bea. Si chiar daca alegi sa bei, nu inseamna ca trebuie sa o faci cu orice ocazie. Daca alegi sa nu bei: Cunoaste-ti motivul si nu te scuza fata de ceilalti ca nu trebuie sa bei. Asteapta de la ceilalti sa-ti respecte decizia. Respecta deciziile prietenilor tai si a celorlalti care au aels sa nu bea. Daca alegi sa bei: Considera fiecare situatie. Pune-ti citeva intrebari: Va trebui sa conduci? Va trebui sa te trezesti devreme a doua zi? Poti sa-ti permiti sa bei? Esti gravida sau alaptezi? Iei medicamente? Ai mincat inainte? Esti suparat sau obosit? Reaminteste-ti ca toate bauturile standard au acelasi continut de alcool. Indiferent ca este o halba de bere un pahar de vin sau o dusca de tuica. Citeva Serviti Oferiti sfaturi de urmat daca urmeaza ci oamenii sa dai o petrecere:

bauturi racoritoare, ceai

alcoolice si cafea

nealcoolice se pot distra

deopotriva. si fara aclool. 12

Serviti mincare cu proprietati de absorbtie a alcoolulul in organism: carne, nuci, alune, brinza de exemplu (alimente cu un continut proteic ridicat). Consumati mincare gatita in locul chipsurilor, sandvisurior etc. Organizati activitati cum ar fi dansul sau jocurile. Nu lasati consumul de alcool sa devina singurul motiv de distractie. Reaminti-ti celorlalti invitati ca daca cineva face vre-un accident dupa ce a consumat alcool la petrecerea data de tine, tu ai putea fi partial vinovat pentru orice neplacere sau dauna. Nu serviti bauturi prea devreme sau prea des. Nu fortati oamenii sa bea. Umpleti mereu platourile cu mincare. Opriti servirea de alcool cu o ora inainte de sfirsitul petrecerilor. Distractia este o arta dar si o responsabilitate in acelasi timp. De obicei cnd rostim cuvntul "alcool" ne gndim la spirtul medicinal sau la bauturile spirtoase, dar aceste tipuri de alcooli contin o anumita substanta orga-nica numita etanol. Alcoolii sunt unii dintre cei mai utilizati si cunoscuti compusi chimici. De fapt un alcool este un compus organic care are cel putin o grupare hi-droxil legata de un atom de carbon saturat. Dintre acestia fac parte metanolul, e-tanolul, butanolul si propanolul, acestia formnd serii omoloage. Proprietatile alcoolilor Alcoolii alifatici pot exista n forme izomerice ncepnd de la propanol n sus. Alti compusi, ca fenolii sau enolii, pot contine grupe de hidroxil, dar din cau-za ca sunt atasate direct carbonilor nesaturati se pot comporta diferit. n fenoli si e-noli electronegativitatea puternica a atomilor de oxigen face ca acesta sa atraga e-lectroni din inelul aromatic sau din legaturile duble, ca si din atomii de hidrogen din gruparile hidroxil. Acest lucru face ca legatura carbon-oxigen sa fie mai puter-nica si astfel sa reactioneze mai greu cu alti compusi. Alcoolul benzilic este considerat un alcool deoarece, chiar daca are structura un inel aromatic, gruparea hidroxil nu este legata direct de acest inel. Anumiti alcooli sunt complet miscibili n apa n orice proportii. Acest lucru se datoreaza puternicii Punti de hidrgen care se stabileste ntre oxigenul puternic electronegativ (din hi-droxil) si hidrogenul ionic din apa. Moleculele de apa sunt atrase mai tare de moleculele de etanol dect ntre ele. Din acest motiv etanolul amestecat cu apa produce un amestec care are volumul mai mic dect suma celor doua lichide luate separat. Puterea acestei atractii dintre moleculele de etanol si apa le mpinge mai aproape scaznd astfel volumul ames-tecului si crescnd densitatea acestuia, n ciuda faptului ca etanolul are densitatea mai mica dect cea a apei. Etanolul (si alti compusi) formeaza astfel ceea ce se nu-meste un amestec azeotropic cu apa. Chiar daca cele doua substante au puncte de fierbere diferite (78 respectiv 100 grade Celsius) puterea atractiei ntre ele le fa-ce ca la temperatura de 78,1 grade Celsius ele sa se distileze mpreuna ca un ames-tec compact. Alcoolii mai usori (metanol, etanol) sunt lichide mobile la temperatura camerei. naintnd n seria omoloaga, cu ct numarul atomilor de carbon creste, alcoolii au tendinta de a forma lichide mai vsocase, chiar solide moi. De asemenea, punctele de fierbere si topire cresc odata cu cresterea numaruli de atomi de carbon. Raspndirea si producerea alcoolilor Alcoolii se gasesc ntr-o varietate de situatii. Etanolul se poate produce natural, ca zaharuri din fructele rascoapte cu ajuto-rul enzimelor n procesul de fermentatie. Aceasta este baza industrei bauturilor alcoolice, chiar daca aici se folosesc mult mai multe ingrediente si procesul este realizat cu grija. Etanolul se poate obtine industrial din reactia etenei cu apa prin procesul de hidratare. 13

Metanolul este produs prin reactia monoxidului de carbon cu hidrogenul. Aceste doua substante sunt obtinute industrial din metan (gaz natural) si apa. A-mndoua reactiile se realizeaza n conditii speciale de presiune si temperatura, n prezenta de catalizator. Un alt alcool important din punct de vedere industrial este alcoolul izopropilic. El este un produs secundar al industriei petrolului, folosit ca solvent. Alti alcooli naturali sunt mentolul, care da gumii de mestecat si altor produse aroma si gustul specific si glicerolul (trihidroxipropanul). Glicerolul se gaseste n stare naturala n grasimi vegetale sau animale, dar este si un produs secundar al in-dustriei sapunului. n intestinul uman grasimile se transforma n glicerol si acizi grasi, dupa care se refac n grasimi. Importanta alcoolilor Alcoolii sunt foarte buni solventi, de aceea din ei se produc detergenti, par-fumuri, vopsele si multe altele. Un amestec de metanol si etanol este vndut ca solvent, care contine colorant si are un miros specific cu rol de a proteja cumpara-torii. Etanolul si metanolul sunt doi dintre cei mai importanti alcooli. Alcoolul izopropilic este un solvent industrial foarte cunoscut, cteodata folosit ca o varianta mai ieftina a etanolului. De asemenea etanolul are un puct de topire foarte scazut, ceea ce determina folosirea lui n termometre de temperaturi extrem de mici. Alcoolii se folosesc ca produsi intermediari, n sinteze n chimia organica. Tot aceste substante chimice se folosesc la curatarea produselor petroliere din combus-tibili, n special n Brazilia. Glicerolul are aplicatii n medicina si, ca si glicolul etenic, se mai gaseste n componenta explozivelor. Consumul minim de alcool Consum moderat de alcool Consum exajerat: 1. Regulat in doze mici 2. Epizodic 1 in luna in cantitati mari 3. Regulat in cantitati mari Simptomele Alcoolizmului: 1.Cresterea tolerantei fata de alcool (capacitatea persoanei de a suporta alcool) 2.Atractia patolojica fata de alcool: (are sau nu are acasa bautura el gaseste, principalul efectul) 3.Perderea controlului asupra cantitatii consumate 4.Perderea reflexului de vomitare (reflexul dat este o aparare oarecare a organizmului 5.Consumarea sistematica de alcool Cauzele a Alcoolizmului 1. Lahilitate (instabilitate) emotionala 2. Dependenta 3. Educatia (trasaturile de caracter) 4. Eriditetea 14 1-2 ori pe luna in cantitati mici

5. 6. 7. 8. 9.

Mama alcoolica in perioada de graviditate Greutati in luarea deciziei Influenta mediului Conformizmul Confruntarea cu probleme

Stadiile Alcoolizmului 1.Consum sistematic : simptomele scrise intra in prima stadie si : Pierdera memoriei Sindromul de dependenta psiholojica Sindromul abundentii starea de 2 ori pe zi betie :dureri de cap , dureri musculare ,sete pronuntata , dispozitie joasa , iritare, indeferenta. 2. Atractie de neinvins fata de alcool Daca in 1 stadie alcoolul asupra persoanei avea un efect sedativ ( erau linistiti) in a doua sunt mai iritati 3. C aracteristic pentru stadiul dat este delirut alcoolic (belaia gareacka)

halucinatii vizuale , sunt prezente toate simptomile .Aici este deajuns sa miroase alcoolul dar doza nu se micsoreaza apare ( zapor) si apoi apare delirul Encefalopatic D in stadiul 3 nu se poate de a reveni la stadiul normal Consecintele 1 . Cancer 2. Ulcer Stomacal 3. Decesul 0,01 ebrietate 0,02 ebrietate in caz cind nu poti conduce automobilul 0,03 coma 0,6 0,7 deces Factorii predespozati 1. Eriditatea 2. Tulburari sexuale 3. Sociali 4. Patologici 15

Forme clinice betia simpla betie patolojica betia cronica

Betia simpla Se deosebesc 3 stadii: 1. intocsicarea alcoolica obisnuita se caracterizeaza prin euforie. O senzatie de forta : mimica , mobila , ochii stralucesc, iritabilitate crescuta . In primul sta diul in sinje sunt 0,5-1,5 promile. 2. Apare o stare de euforie psihomotorie limbajul devine incorect, pierd orientarea apar iluzii vizuale si auditive, perde echilibrul. 3. Stadiul paralitic limbajul este de neinteles , pulsul slabit, stare de coma , respiratia superficiala, transpiratii profunde tensiunea arteriala scade brusc, tulburari dijestive . Betia patologica 1.Se intilneste la persoane cu structuri psihopatice de tip eliptoid,isteric sau care sufera de o trauma craniala generala incisa apar: halucinatii si iluzii vizuale , ideile delirante Betia patologica se sfirseste cu un somn profund si cu o amnezie lacunara sau totala. Betia cronica Deosebim 3 stadii 1.Aparitia pasiunii fata de alcool care devine un element necesar mai intii apare dependenta psihica, totul este indreptat spre cautarea bauturii spirtoase betiele devin de 2- 3 ori in saptamina bolnavii devin mai nervosi, exitabili , capriciosi in acest stadiul lipseste mahmureala 2. Starea alcoolizmului narcotizat Are loc o agravare a simptomilor din etapa intii, la bolnavi apar starea de mahmureala cu: -Cefalee Vome Dearee Dureri cardiace Astenie Transpiratii profunde Tremur Insomnie 16

Iretabilitate crescuta 3.Demente si crampe musculare pasiune fata de alcool devine mai evidenta scade toleranta la alcool in doze mici ei se imbata, scade agresivitatea intelectul memoria simtul critic, negligeaza familia , lucrul Pe fonul alcoolizmului cronic apar diferite psihoze: Delirul alcoolic,psihoza Korsacov,enfacilopatia Caet Werniche. Delirul acut Este cel mai fregvent dintre psihoze alcoolice, 76-86% Halucinoza alcoolica Bolnavii aud voci de barbati ,femei , copii,vocile de obicei ii ameninta. Se intilneste la persoane care timp indelungat au facut abuz de bauturi spirtoase .

17