1

De cele mai multe ori, batrinetea este cea mai trista perioada a vietii. Nu este insa obligatoriu sa fie asa. Medicii spun ca reteta unei batrineti frumoase este simpla si depinde de fiecare dintre noi, cheia fiind o viata activa. Fiecare trebuie sa-si cunoasca bine codul genetic. Altfel spus, sa stie de ce a suferit bunica. Afectiunile trebuie descoperite din tinerete, iar controlul periodic este foarte important. Foarte putine dintre persoanele care ating virsta de 100 de ani au boli serioase. De aceea, controalele periodice sint foarte importante, ele putind descoperi din timp afectiunile, ne-a declarat prof. dr. Maria Georgescu, directorul Institutului National de Geriatrie si Gerontologie Ana Aslan. Stilul de viata, cel mai important. Medicii spun ca stilul de viata este extrem de important. Intr-o zi culegem roadele noptilor nedormite, meselor copioase, alcoolului, tutunului, cafelei. Stilul de alimentatie este la fel de important. Orele de masa trebuie respectate, iar masa cea mai abundenta trebuie sa fie dimineata, a adaugat prof. Georgescu. Medicii mai recomanda controalele periodice, de doua ori pe an, pentru persoanele care se indreapta spre 40 de ani. Aceasta este virsta cind bolile metabolice incep sa apara fara sa fie concretizate. Pensionarea trebuie pregatita. Imbatrinirea psihologica e vitala. Pentru toata lumea e valabila relatia bunicnepot. Preluarea lectiilor care inseamna permanent exercitiul mintii. Pe cit ar parea de banal, aritmetica este extrem de importanta. Debutul dementei - tulburari in ale calculului. Daca exista hobby-uri, ele trebuie dezvoltate intentionat, mai spune medicul. Preocuparea pentru exterior este la fel de importanta, sustin medicii. Prof. Georgescu spune ca fiecare persoana ar trebui sa fie preocupata de felul cum arata, sa nu se expuna prea mult la soare pentru ca astfel imbatrineste pielea.

Portretul psihologic al virstnicului poate prezenta urmatoarele elemente:

o La nivel senzorial: acuitatea scade odata cu inaintarea in virsta dar diferentiat in functie de analizator. La timpul de reactie se observa o crestere a latentei compensata insa de o sporire in exactitate. M. M. WERNER sustine ca batrinii ca si adolescentii vad lumea in totalitatea ei cita vreme adultii tineri o percep analitica La nivel intelectual: scaderea performantei este asociata cu starea fiziologica generala, sanatate precara, boli, in special cardio-vasculare. S-a observat ca, cu cit nivelul de pregatire scolara este mai ridicat cu atit declinul intelectual se manifesta mai tirziu si mai lent.

Tumultul ideilor scade, se manifesta momente de declin intelectual urmate de momente de constientizare a declinului pe care il reprezinta aceste momente, de unde teama de angajare in discursuri pentru a nu aparea un astfel de vid. In aceste conditii se manifesta reticente verbale, timiditate si autism. Se manifesta o mai mare inflexibilitate a opiniilor si rationamentelor, capacitatea de demonstratie argumentata devine restrictiva si se manifesta o revenire cu predilectie la aceleasi probleme, o inflatie

discreta a subiectivitatii si o accentuare a operarii in cadrul unor categorii absolute (adevar - fals, bun - rau, corect - incorect). Dupa 70 de ani sunt caracteristice momentele de observatie linistita, contemplativa a evenimentelor din jur, un fel de conduita de spectator, fara emotii prea mari dar cu o liniste si un confort interior strabatute de meditatii pertinente. Se pierde sau diminueaza capacitatea de evaluare cronologica. Pe de o parte cronologia interna, legata de ritmurile biologice (ora de masa, culcare etc) functioneaza corect iar pe de alta parte evaluarea timpului, a datei, a zilei si uneori a anului devine adesea confuza. Se manifesta si confuzionism spatial.
o La nivelul memoriei fenomenul cel mai intilnit este amnezia de evocare ce urmeaza o linie progresiva, de la complicat la simplu, de la general la personal, de la cognitiv la afectiv si de aici la senzorial-motor. Sunt uitate mai mult cunostintele si mai putin experientele, datele recente se uita mai usor. In sfera afectiva sunt caracteristice labilitatea, hiperemotivitatea si impresionabilitatea virstnicului. Adeseori batrinetea se insosteste de o stare depresiva, tendinta la izolare si singuratate. Atitudinea fata de pensionare si de batrinete joaca un mare rol, acestea fiind asociate cu inutilitatea, mizeria si singuratatea.

Sentimentul de izolare sociala, de abandonare a profesiunii, tendinta la egocentrism, conservatorismul, lentoarea unor functii cognitive pledeaaza pentru continuare unor tipuri de imbatrinire psihologica.
1.3 Modificari sociale specifice varstei a III-a Pensionarea

Unii teoreticieni sustin ca pensionarea si efectele ei negative sunt intro relatie de inversa proportionalitatea cu satisfactia in munca. Fenomenul nu este universal valabil si el trebuie sa fie raportat la diferite tipuri de atitudini exprimate de catre virstnici si care sunt grupate in:
1. 2. 3. 4. dorinta de a se odihni; dorinta de a ramine activ; insatisfactia fata de activitatea trecuta, asociata cu o pozitie de resemnat; atitudinea de frustrat, vinovat, plin de regrete fata de o viata lipsita de sens.

De munca sa erau legate statusul si rolurile sale care acum decad, il egalizeaza doar cu ceilalti pensionari. Munca sa era canalul cel mai important de alimentare informationala. Ori, iesirea la pensie intrerupe, blocheaza acest canal si, de unde inainte putea sa apara stress-ul de suprasolicitare, acum se iveste la orizont un altul pe care lam putea denumi stress-ul de subsolicitare.

3 http://ank_13bc.ejobs.ro/ 4 De reinut este faptul c serviciile de ngrijire sunt organizate i furnizate dup nevoile fiecrei persoane investigate. Vreau s tii c orice persoan pltitoare de CAS (Casa de Asigurri de Sntate) poate beneficia de 56 de zile pe an de servicii medicale gratuite la domiciliu, n urma externarii din spital.(nu este nevoie de internare n spital n cazul unei persoane care este n faz terminal sau exprimat medical pacient terminal-legislatie 2003) Conditia const n depunerea de la externarea din spital a unui dosar la CAS, dosar ce conine : -fia de ieire din spital (original+copie) -recomandarea cu serviciile indicate de ctre medicul specialist din spital unde a fost internat beneficiarul (formularul de recomandare se gaseste la Asociaia ce ofer aceste ngrijiri)-n original -cerere de mn ctre CAS n care se solicit acordarea acestor servicii -copie dup carte/buletin de identitate -cupon de pensie (cel recent-din luna n curs) sau adeverin de salariat , act care s arate calitatea de asigurat, ( datat recent )-n original -adeverin de la Administraia Financiar c nu este n eviden cu datorii. n eseul trecut v menionam condiionarea de depunere a dosarului n 48 de ore dar nu mai este valabil datorit obligativitii aducerii adeverinei de la Administraia Financiar . Pentru persoanele care sunt nscrise la Casa O.P.S.N.A.J. sunt necesare aceleai acte detaliate (fia de ieire din spital (original+copie), recomandarea cu serviciile indicate de ctre medicul specialist din spital unde a fost internat beneficiarul (formularul de recomandare se gaseste la Asociaia ce ofer aceste ngrijiri la domiciliu si are contract cu CAS), copie dup carte/buletin de identitate, cupon de pensie (cel recent-din luna n curs) sau adeverin de serviciu datat recent, adeverin de la Administraia Financiar c nu este n evident cu datorii.) i o cerere tip ctre Casa O.P.S.N.A.J.- deci nu cerere de mn ca la CAS. Pentru pacienii terminali nu este nevoie de fia de ieire din spital ci direct cu recomandarea de la oncologie sau neurologie sau din ambulatoriu de specialitate i actele menionate mai sus. Medicii trebuie s specifice c persoana respectiv este n faz terminal, dar de obicei acetia evit o astfel de notificare deoarece numai bunul Dumnezeu tie cte zile are omul de trit iar marea majoritate a cazurilor merg pe internare.
33788328

Servicii medicale sunt oferite la domiciliu sunt (ngrijire medical direct conform recomandrii medicului) monitorizarea parametrilor fiziologici

administrarea medicamentelor injectabile alimentaie enteral i parenteral ngrijirea plgilor, escarelor alte manevre terapeutice (msurarea glicemiei cu glucometru, clism) schimbarea i ngrijirea cateterelor, urinare permanent efectuarea tratamentului durerii administrarea medicamentelor intramusculare administrarea medicamentelor intravenos perfuzie endovenoas ngrijirea plcilor simple ngrijirea plcilor suprainfectate ngrijirea escarelor surprimarea firelor post-operator administrarea medicamentelor intravezical aplicarea de pampers- plosc servicii conexe interdisciplinare - de recuperare i reabilitare fizic i psihic: kinetoterapie logopedie consiliere psihologic i psihoterapie terapie ocupaional masaj padologie (a se vedea Ordonana nr 86 din 19 august 2004-Emitent Guvernul Romniei) Din pcate de exemplu n judeul Dolj o mare parte din banii acordai CAS-Dj pentru servicii medicale la domiciliu nu au fost cheltuii datorit faptului c nu se tie de aceste servicii ( despre externrile dirijate din spital ) Despre serviciile de ngrijire la domiciliu, nu doar medicale ci i servicii de asisten social , servicii menajere i gospodreti, servicii de ngrijire personal v-am scris n eseul trecutBtrneea (III) ngrijirile la domiciliu reprezint cea mai bun strategie de ngrijire a persoanelor vrstnice n situaie de dependen, nu numai pentru c este o metod mai ieftin dect ngrijirea n instituii, dar pentru c este preferat de persoanele n vrst reprezentnd un atribut esenial al calitii vieii. Pentru a putea oferi servicii unei persoane in vrst este nevoie ca aceea persoan s fie evaluat i s i se stabileasc un grad de dependen. n recomandarea Consiliului Europei privind dependena aceasta fiind definit ca fiind starea n care se gsesc persoanele care, datorit unor cauze legate de diminuarea sau pierderea autonomiei fizice, psihice sau intelectuale , au nevoie de o asisten i / sau ajutor, importante pentru a-i ndeplini actele curente de via. De cele mai multe ori dependena este considerat sinonim al pierderii autonomieidar este posibil s fii dependent de alt persoan pentru a te deplasa sau n acelai timp sa fii autonom n ce privete decizia asupra momentului , modului de deplasare i destinaia .Se accentueaz astfel faptul c dependena nu este inversul autonomiei dar este foarte important modul n care starea de dependen este abordat. Toate categoriile de populaie pot fi afectate de dependen. Pentru orice persoan n vrst trebuie ns s ne gndim c exist riscul ca, n urma unei fracturi, a unui accident,

s devin o persoan dependent. Fragilitatea specific vrstei, reducerea capacitii de adaptare, diminuarea diferitelor funcii fiziologice determin starea de dependen. n mod special, persoanele vrstnice afectate de dependen pot deveni cazuri foarte grave, uneori irecuperabile, mai ales n lipsa unor servicii de ngrijire adecvate. Astfel avem :-situaia de dependen temporar (care poate fi eliminat n urma unui program de ngrijire i recuperare adecvat) - situaia de dependen poate fi permanent dar poate fi ameliorat n urma unui program de ngrijire adecvat la nevoile persoanei (situaia de dependen poate fi prevenit prin analiza interfeei ntre persoan i cadrul ei) Evaluarea strii de dependen se face innd cont c dependena este un proces de mare complexitate, ce include componente medicale, culturale i economice. Evaluarea geriatric se bazeaz pe utilizarea unor diverse scale pentru stabilirea autonomiei i a dependenei cu diversele ei grade. Dependena oblig persoana n cauz s recurg la o alt persoan pentru a-i putea realiza activitile necesare vieii zilnice(splat , mbrcat, alimentat, eliminri , deplasare, meninerea relaiilor sociale) Gradele de dependena n funcie de care sunt acordate serviciile de ngrijire sunt: GRADUL I A persoanele care i-au pierdut autonomia mental, corporal, locomotorie, social i pentru care este necesar prezena continu a personalului de ngrijire. GRADUL I B persoanele grabatare, lucide sau ale caror functii mentale nu sunt n totalitate alterate i care necesit supraveghere si ngrijire medical pentru majoritatea activitilor vieii curente, noapte si zi. Aceste persoane nu isi pot efectua singure activitaile de baz de zi cu zi. GRADUL IC persoanele cu tulburari mentale grave (demene), care i-au conservat, n totalitate sau n mod semnificativ, faculile locomotorii, precum si unele gesturi cotidiene pe care le efectueaza numai stimulate. Necesit o supraveghere permanent, ngrijiri destinate tulburrilor de comportament, precum si ngrijiri regulate pentru unele dintre activitile de igien corporal. GRADUL II A persoanele care i-au conservat autonomia mental i partial autonomia locomotorie, dar care necesit ajutor zilnic pentru din activitaile de baza ale vietii de zi cu zi. GRADUL II B persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat n picioare, dar care o dat ridicate, se pot deplasa n interiorul camerei de locuit i necesit ajutor parial pentru unele dintre activitile de baz ale vieii de zi cu zi. GRADUL II C persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sa fie ajutate pentru activitatile de igiena corporl i pentru activitile instrumentale. GRADUL III A persoanele care se deplaseaz singure n interiorul locuintei, se alimenteaz i se mbrac singure, dar care necesit un ajutor regulat activitatile instrumentale ale vietii de zi cu zi, in situia n care aceste persoane sunt gzduite ntr-un cmin pentru persoanele vrstnice, ele sunt considerate independente. GRADUL III B persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activitatile vietii cotidiene. Se respect dreptul persoanelor dependente care beneficiaz de servicii de ngrijire la domiciliu, de a a tri cu demnitate,nconjurai de respectul celor care i susin ,fr a le fi diminuate ntr-un fel drepturile ca ceteni pe ct de activi le permite starea fizic i psihic,ct i dreptul fundamental la autodeterminare i individualitate.

ngrijirile acordate permit beneficiarilor s-i ating capacitatea maxim att din punct de vedere fizic, intelectual, spiritual, emoional i social . Btrneea este pretul pe care trebuie s-l pltim ca s ajungem la nelepciune. 5 http://www.sanatatea.md/PDF/AP/APRom/MentalHealthRom.pdf