(PROIECT

)

(PROIECT)
Eduard Mihailov

DREPTURILE OMULUI
Studiu sociologic
in cadrul proiectului Sustinerea in implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova

Beneficiar: Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Executant: Centrul de Analiza si Investigatii Sociologice, Politologice si Psihologice CIVIS

1

(PROIECT)

Chisinau, 2004
SUMAR Introducere/4 Metodologia de cercetare/5 1. Sumar executiv, concluzii si recomandari/6 2. Informatie generala/13 2.1. Respectarea drepturilor oamenilor de rand/13 2.2. Frecventa incalcarii drepturilor/14 2.3. Drepturile care se incalca mai frecvent/15 2.4. Motivele incalcarii drepturilor omului in Republica Moldova/16 2.5. Domenii ale drepturilor omului ce necesita o atentie mai sporita din partea organelor de conducere din Moldova/17 2.6. Categorii de populatie drepturile carora se incalca cel mai des/20 2.7. Motivele pentru care unele categorii de populatie sunt mai vulnerabile in domeniul respectarii drepturilor omului/21 3. Informarea cu privire la drepturile omului/23 3.1. Cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei/23 3.2. Obtinerea informatiei in domeniul drepturilor omului/25 3.3. Institutiile, organizatiile care ar trebui sa informeze populatia despre drepturile omului/25 3.4. Garantia pe care o are o persoana care plateste consultatiile juridice ca drepturile ei vor fi respectate/27 3.5. Actiunile necesare pentru garantarea respectarii drepturilor/28 4. Drepturi, incalcarea carora are un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie/30 4.1. Dreptul la munca si protectia muncii/31 4.2. Dreptul la protectie sociala/33 4.3. Dreptul la un mediu sanatos/34 4.4. Dreptul la educatie/34 4.5. Dreptul la ocrotirea sanatatii/35 5.Agentii care incalca mai des drepturile unora dintre grupurile de populatie defavorizate/39 5.1. Agentii care incalca mai des drepturile invalizilor/39 5.2. Agentii care incalca mai des drepturile persoanelor suspectate/40 5.3. Agentii care incalca mai des drepturile tinerilor din Armata/42 5.4. Agentii care incalca mai des drepturile copiilor din internate/43 5.5. Cine sunt vinovati de starea in care au ajuns persoanelor fara adapost si drepturile de care ar trebui sa beneficieze/44 6. Rolul institutiilor in respectarea drepturilor omului/46 6.1. Structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile/46 6.2. Respectarea dreptului de a primi informatie si a dreptului la libertatea de exprimare/48 6.3. Incalcarea drepturilor de catre persoanele particulare comparativ cu incalcarea drepturilor de catre reprezentantii diferitor institutii/49 6.4. Incalcarea drepturilor de catre institutii/51 2

(PROIECT)
6.5. Rolul administratiilor institutiilor, angajatii carora incalca drepturile/52 6.6. Evaluarea activitatii unor institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturile omului in Moldova/55 6.7. Apelarea la institutii in cazul incalcarii drepturilor56

7. Sistemul de protectie a drepturilor omului din Moldova/60 7.1. Evaluarea sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova60 7.2. Cunoasterea Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului/60 7.3. Evaluarea politicii drepturilor omului din Moldova/62 8. Solutii de imbunatatire a situatiei in domeniul drepturilor omului/65 8.1. Institutiile de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului/65 8.2. Factori de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului/68 8.3. Posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea „Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului”/69 8.4. Imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin informarea populatiei/70 FIGURI ADAUGATOARE/71 TABELE DE CORELATII /81 Capitolul 1. Informatie generala/81 Capitolul 2. Informarea cu privire la drepturile omului (Grafica e prezentata in text)/ 90 Capitolul 3 . Dreptul la viata, integritatea fizica si psihica/ 94 Capitolul 4. Dreptul la munca si protectia muncii / 96 Capitolul 5. Dreptul la protectie sociala / 99 Capitolul 6. Dreptul la ocrotirea sanatatii (prezentarea grafica in text) / 103 Capitolul 7. Dreptul la un mediu sanatos/104 Capitolul 8. Dreptul la informatie, libertatea opiniei si exprimarii/106 Capitolul 9. Dreptul la educatie/108 Capitolul 10. Rolul institutiilor in respectarea drepturilor omului/110 Capitolul 11. Sistemul de protectie a drepturilor omului din Republica Moldova/115

3

sistemul de justitie.(PROIECT) Introducere Cadrul general Centrul de Analiza si Investigatii Sociologice. 2) metoda discutiilor focalizate in grup. Guvern. Raportul dat cuprinde rezultatele obtinute prin ambele metodele mentionate. Raportul de fata reprezinta rezultatele unei investigatii sociologice in cadrul careia au fost aplicate doua metode de cercetare: 1) metoda sondajului de opinie. Politologice si Psihologice CIVIS (CAISPP CIVIS) a efectuat pentru Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare studiul sociologic „Drepturile omului” in cadrul proiectului “Sustinerea in implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova”.) 4 . ministere. ONG-uri. Obiective: Studiul opiniilor oamenilor despre faptul daca drepturile lor sunt respectate sau se incalca Determinarea drepturilor ce se incalca mai frecvent Stabilirea categoriilor de populatie care sunt mai mult defavorizate (a cui drepturi se incalca mai des) Studiul institutiilor (organizatiilor) ce se fac responsabile pentru incalcarea drepturilor (cine incalca drepturile mai des) Stabilirea institutiilor (organizatiilor ) de care depinde imbunatatirea situatiei (Parlament. Raportul de cercetare a fost intocmit de: Eduard Mihailov Figurile si tabele de corelatii au fost intocmit de: Ruslan Sintov Moderator al discutiilor focalizate in grup: Georgeta Mihailov Scopul si obiectivele studiului Scopul cercetarii: studiul situatiei generale in domeniul respectarii drepturilor omului in Republica Moldova. autoritatile publice locale la nivel de raion. biserica. sindicate etc. administratia orasului (satului).

din numarul total de subdiviziuni. Stadii de randomizare: I. persoana intervievata s -a stabilit prin metoda celei mai apropiate zile de nastere. localitatile selectate (60) au fost stabilite in mod intamplator. mediu rezidential (urban-rural). pentru fiecare dintre aceste localitati s-a stabilit un numar de puncte de esantionare care a fost extras aleator. modul in care se aduce la cunostinta informatia despre drepturile omului Stabilirea nivelului de cunostinte privind accesarea informatiei in domeniul respectiv Evaluarea respectarii drepturilor persoanei la informare. Regruparile au fost facute numai in cadrul aceleiasi regiuni. Caracteristica generala a discutiilor focalizate in grup Criteriul de omogenitate Numarul al grupului grupului 1-4 5-7 Coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica din centrele raionale Coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala Numarul total de persoane participante 30 19 Citatele din stenogramele DFG.(PROIECT) Determinarea actiunilor care ar contribui la imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului Evaluarea cunostintelor despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului Evaluarea opiniilor despre posibilitatea de a imbunatati situatia prin implementarea Planului Determinarea gradul de acces la informatie privind drepturile omului. dandu-se respondentilor posibilitatea de a alege varianta. in baza unui tabel cu numere aleatoare. Chestionarul a fost redactat in limbile romana si rusa. III. 5 . multistadial þ Criterii de stratificare: 12 regiuni geografice. care au fost utilizate in prezentul raport. marimea localitatilor urbane (4 tipuri). II. numarul de alegatori ai localitatilor rurale (4 tipuri de localitati rurale) þ Esantionare: Volumele straturilor urbane si ale totalului pe regi uni (fostele judete) au fost calculate proportional cu numarul populatiei in conformitate cu datele comunicate de Departamentul Statistica si Sociologie al Republicii Moldova. þ Reprezentativitate: esantionul este reprezentativ pentru populatia adulta a Republicii Moldova.5% din esantion. Persoana: in cazurile in care in familiile selectate exista mai multe persoane adulte. Familia: numarul maximal de interviuri efectuat intr -un punct de esantionare a fost de 4. Discutii focalizate in grup (DFG) In total au fost realizate 7 DFG. la exprimare Determinarea obstacolele intampinate in obtinerea informatiilor Determinarea consistentei informatie existente Metodologia de cercetare Sondaj de opinie national-reprezentativ þ Volumul esantionului: 1100 persoane in varsta de la 18 ani si mai mult þ Esantion: stratificat. Interviurile au fost realizate la domiciliul respondentilor. IV. Localitatea: in cadrul straturilor ajustate. Volumele straturilor rurale au fost calculate proportional cu numarul de alegatori. Familiile in care s-au efectuat interviuri au fost selectate prin metoda rutei aleatoare. de catre operatori din reteaua CIVIS. cu un pas statistic. probabilist. contin codul grupei care corespunde cifrelor indicate in prima coloana. cu o eroare maximala de +3% Perioada de culegere a datelor pentru ambele esantioane : 1 – 15 octombrie 2004. Straturile au fost ajustate astfel incat fiecare strat sa contina cel putin 0. in baza unui tabel cu numere aleatoare. Punctele de esantionare: fiecare localitate selectata a fost impartita in subdiviziuni aproximativ egale.

Pe aceasta cale aducem multumiri Doamnei Ecaterina Doicov. La discutii au participat toti potentialii participanti. Coordonator Programe de Instruire/ONG.(PROIECT) Discutiile au fost desfasurate in cadrul programului de instruire a coordonatorilor in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale. cu exceptia a sapte coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala. in perioada 5-26 octombrie 2004. 6 . pentru ajutorul dezinteresat acordat in organizarea discutiilor focalizate in grup. Durata unei discutii a fost in mediu de 1 ora si 20 min. care la momentul desfasurarii discutiei erau in cadrul orelor de instruire. Proiectul „Sustinere in Implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova”.

rudelor si cunoscutilor lor. de exemplu. drepturile omului se incalca sistematic. din 20 de drepturi si libertati ale omului. instantele de judecata). iar cat priveste drepturile oamenilor fara functii sau cu functii neimportante. le -a fost incalcat dreptul la ingrijire medicala (37%). beneficiaza neoficial de mai multe drepturi (isi pot permite realizarea intereselor personale in detrimentul persoanelor de rand). I. iar 8% . Sumar executiv. le-au fost incalcate urmatoarele drepturi: Dreptul la un nivel decent de trai (61%). concluzii Informatie generala Respectarea sau incalcarea drepturilor oamenilor Majoritatea respondentilor sondajului de opinie (53%) si cea mai mare parte dintre participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca. Sumar executiv. In opinia participantilor la discutiile focalizate in grup. cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca. Cu semnificativul „Bine” si „Foarte bine” mai mult de jumatate dintre respondenti au evaluat un singur drept : Dreptul la libertatea gandirii si a religiei (60%). Dreptul la munca si la alegerea locului de munca (82%). concluzii si recomandari 1. 11% au indicat dreptul la un trai decent. in Republica Moldova nu toti oamenii au drepturi egale: persoanele cu functii mijlocii sau inalte. Indeosebi sunt incalcate drepturile oamenilor fara functii sau cu functii neimportante. respondentii au mentionat mai des ca. I. inclusiv de catre cele responsabile de protectia drepturilor (cum ar fi. in ultimii ani.1. dreptul la munca (30%) si drepturile de consumator (26%). Drepturile ce se incalca mai frecvent In cadrul sondajului de opinie. Conform rezultatelor discutiilor focalizate in grup. drepturile lor adeseori sunt incalcate constiincios de catre reprezentantii organelor de stat. in ultimele 12 luni (pe parcursul anului 2004). Concluzie: In Moldova drepturile omului se incalca sistematic. Dreptul la munca si alegerea locului de munca (49%).dreptul la ocrotirea sanatatii. avand posibilitatea sa dea un raspuns liber. vizibil drept personal al lor. la o marime a pensiei rezonabila (86%). Dreptul la ingrijire medicala profesionala si oportuna (51%). cei mai multi dintre respondenti au evaluat cu semnificativul „Rau” si „Foarte rau” respectarea urmatoarelor drepturi: Dreptul la un salariu rezonabil. cel mai evident. Dreptul la un salariu rezonabil (56%). respondentii sondajului de opinie mai des au mentionat ca. din 22 de drepturi si libertati ale omului. in Moldova. gratie statutului detinut. care li se incalca este dreptul muncii (15%).(PROIECT) I. le-au fost incalcate urmatoarele drepturi: Dreptul la un nivel decent de trai si Dreptul la un salariu rezonabil (fiecare cate 51%). in Republica Moldova cel mai des se incalca urmatoarele drepturi: • dreptul la munca • drepturile consumatorilor 7 . Dreptul la un nivel decent de trai (85%).

la razboiul din Afganistan si Transnistria • persoanele de sex feminin (au mai putin acces la functii de conducere. dreptul la ocrotirea sanatatii. dreptul la un trai decent. iar 24% 8 . copiii. II. defavorizate in privinta respectarii drepturilor omului: • locuitorii din ariile rurale (care sunt cel mai putin informati in domeniul drepturilor omului). pensionarii (17%). somerii. in comparatie cu persoanele de sex masculin) • agentii economici (sunt impusi poverilor fiscale si controalelor excesive din partea institutiilor de stat) II. drepturile de consumator si dreptul la un salariu rezonabil. la o marime a pensiei rezonabila. mamele cu copii. participantii au indicat urmatoarele categorii de populatie eterogene. III. Concluzie: Categoriile de populatie mai mult vulnerabile in privinta incalcarii drepturilor omului sunt: tinerii. in special taranii • persoanele sarace din ariile urbane • persoanele sarace • oamenii simpli (de rand) In cadrul sondajului de opinie. au fost mentionate urmatoarele categorii de populatie vulnerabile in privinta incalcarii drepturilor omului: • copiii (cazul Transnistriei. 30% au indicat ca persoanele particulare. dintre diferite grupe (propuse in cadrul unei intrebari semideschise). Categoriile de populatie care sunt mai mult defavorizate (a cui drepturi se incalca mai des) In cadrul discutiilor focalizate in grup. alte grupe. mai multi respondenti au mentionat ca se incalca mai des dreptul la viata. integritatea fizica si psihica al tinerilor (28%). III. In unele grupuri de discutii.(PROIECT) • dreptul la educatie echitabila • dreptul la sanatate • accesul la informatie Concluzie: In Moldova mai des sunt incalcate astfel de drepturi ca: dreptul la munca si la alegerea locului de munca. Rolul institutiilor in respectarea drepturilor omului Institutiile ce se fac responsabile pentru incalcarea drepturilor (cine incalca drepturile mai des) 40% dintre respondentii sondajului de opinie au mentionat ca Persoanele particulare si reprezentantii diferitor institutii incalca drepturile in egala masura. persoanele cu dizabilitati fizice si psihice. unde copiii sunt privati de dreptul de a studia in limba romana) • persoanele in etate • tinerii • persoanele cu dizabilitati fizice si psihice • intelectualii din mediile rurale • mamele cu copii • participantii la lichidarea avariei de la Cernobal. persoanele in etate. mentionate cu o diferenta de circa 10% au fost: somerii (18%).

procuratura. Guvern 10%. coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale. in cadrul sondajului de opinie. O parte dintre participanti au opinat ca si unii si altii incalca drepturile in egala masura. institutiile de forta (la general) si organele de drept (la general) • liderii din sat.(PROIECT) au mentionat ca reprezentantii diferitor institutii incalca drepturile mai des comparativ cu persoanele particulare. cu exceptia Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova care a obtinut cate note bune si foarte bune (43%). urmata de Parlament. referindu-se la angajatii caror institutii incalca mai des drepturile. angajatii carora incalca drepturile. In cadrul discutiilor focalizate in grup.si in foarte mare masura – 7%. impart banii primiti cu persoane ierarhic superioare. tot atatea si note rele si foarte rele (43%) Despre administratiile institutiilor. Spitalele. Aceasta este unica institutie asupra careia mai mult de jumatate dintre respondenti au indicat asupra acestor doua calificative. respondentii au fost intrebati in ce masura le incalca drepturile personale. La calificativul drepturile personale se incalca in foarte mare masura cel mai des a fost mentionata Politia 12%. iar in alta grupa s-a mentionat asupra faptului ca a intrat in moda sa se dea mita. Majoritatea participantilor la discutiile focus grup.45% . participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat urmatoarele: • administratiile sunt indiferente fata de faptul ca subalternii incalca drepturile oamenilor • persoanele influente din diferite structuri au relatii stranse intre ele si se ajuta reciproc apeland unul pentru altul la diferite persoane influente • angajatii care incalca drepturile estorcand mita. Dintre 14 institutii. vama. cei mai multi dintre respondenti au evoluat cu note rele si foarte rele Politia (77%). punctele medicale au fost mentionate cel mai des la calificativele se incalca in mare masura . politia rutiera. cel mai adesea sunt trase la raspundere pentru cazuri de mita persoanele care nu au impartit bunurile obtinute cu persoane superioare sau din organe de control • in organele de drept. iar o persoana a indicat ca persoanele particulare incalca mai des drepturile deoarece ele sunt mai multe. unii dintre participanti au mentionat: • politia. despre care. facand o evaluare a 10 institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturilor omului in Moldova. Procuratura (72%) si Judecatoriile (70%). In cadrul sondajului de opinie. au mentionat ca reprezentantii diferitor institutii mai des incalca drepturile omului decat persoanele particulare. hotararile luate depind in mare masura de banii platiti de una dintre persoanele aflate in conflict Majoritatea participantilor la discutiile focalizate in grup au mentionat ca exista legaturi intre administratiile unora dintre institutiile angajatii carora incalca drepturile si unele persoane din diferite 9 . Organele de securitate (73%). Toate institutiile evaluate au obtinut mai multe note rele si foarte rele decat note bune si foarte bune. agentii economici privati • angajatii din sfera sanatatii • organele de control Unii participanti la discutii au mentionat ca administratiile urmatoarelor institutii sunt vinovate de faptul ca angajatii lor incalca drepturile: • vama • politia • politia auto • medicina In una din grupe a fost mentionat faptul ca toate administratiile sunt vinovate de faptul ca angajatii lor incalca drepturile.

Organele de securitate. aceasta institutie este mentionata si printre primele sase surse in cazul pericolului violenta fizica (bataia. Exista legaturi intre administratiile unora dintre institutiile angajatii carora incalca drepturile si unele persoane din diferite ministere. IV. Alte institutii au fost mentionate in proportie de pana la 60%. estorcand mita si incalcand astfel drepturile. tortura etc.de Autoritatea publica locala la nivel de raion. majoritatea respondentilor au mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Judecatorie (59%). 74% . pentru a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului. VI. 4. Mai mult ca atat. Institutiile de care depinde imbunatatirea situatiei 78% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Presedintele Republicii Moldova. de institutia de administratie publica din centrul raional (Autoritatea publica locala la nivel de raion) si de institutia de administratie publica a localitatii (Primarie). Doar unii dintre participanti au mentionat ca astfel de legaturi nu exista sau ca nu tine de competenta lor sa se pronunte in problema in cauza. Spitalele. in loc sa asigure respectarea drepturilor omului. impart banii primiti cu persoane ierarhic superioare. este necesara: • • • • • • acordarea de locuri de munca bine platite 18% • informarea populatiei despre drepturile sale respectarea legilor. in sensul aprobarii ne formale a incalcarii unora dintre drepturi. 2.) 3. Exista angajati in unele institutii care. Cea mai mare parte din populatia Republicii Moldova apreciaza negativ activitatea unor astfel de institutii ce asigura respectarea drepturilor omului ca Politia. cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca. Actiunile care ar contribui la imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului In cadrul sondajului de opinie. punctele medicale sunt institutia care a fost cel mai des mentionata in calitate de institutie ce incalca in mare masura sau in foarte mare masura drepturile personale. 77% au mentionat ca imbunatatirea situatiei depinde de Guvern. este institutia care a fost cel mai des mentionata in calitate de institutie ce incalca in foarte mare masura drepturile personale. Parlament. transparenta legilor realegerea administratiei centrale si locale respectarea drepturilor implementarea legilor conform destinatiei acestora lichidarea coruptiei 8% 6% 15% 7% 6% 6% 10 .de Ministere si departamente. Astfel.de Parlament. Sindicate (44%) si Biserica (33%). Guvern. Concluzie: Cea mai mare parte din populatia Republicii Moldova considera ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de principalele institutii de administratie publica centrala: (Presedintele Republicii Moldova. Ministere si departamente). iar o parte dintre ei au indicat ca imbunatatirea situatiei depinde de ONG-uri (45%). Politia. O parte dintre participanti nu si-au expus parerea. Procuratura si Judecatoriile.(PROIECT) ministere in sensul aprobarii ne formale a incalcarii unora dintre drepturi. Concluzii: 1. 76% . Procuratura (57%) si Avocatura (53%). 71% . iar 70% au mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Primarie.

in fiecare raion sa fie o sectie anumita care sa se ocupe de implementarea planului si nu o singura persoana care sa activeze pe baze obstesti • a organiza ca societatea. care au fost in ultimul timp nemotivat redusi de catre guvern • a permite accesul la informatie si a face ca principiul transparentei sa functioneze • a elabora un plan cu ajutorul caruia populatia sa iasa lent din situatia data. este nevoie de: • perfectionarea cadrului legal si a mecanismelor de implementare a legilor adoptate. a nu admite ca legislatia referitoare la aceleasi lucruri sa se schimbe des. imbunatatirile realizandu-se simultan in toate domeniile • perfectionarea tuturor cadrelor • a infiinta un institut care sa se ocupe doar de rezolvarea problemelor dreptului omului • a infiinta o agentie puternica care sa se ocupe de problemele somajului • a schimba criteriile dupa care sunt angajate persoanele din politie • a implementa Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului in intregime.• • (PROIECT) monitorizarea activitatii organelor de stat responsabile de protectia drepturilor omului dezvoltarea economica a tarii 5% 5% Participantii la discutiile focalizate in grup au mai mentionat ca. a emite legi calitative si functionale • faptul ca cei care ne conduc sa aiba o alta mentalitate. prin intermediul ONG-urilor sa controleze acele institutii care mai des incalca drepturile omului • a realiza ca fiecare in parte sa-si indeplineasca atributiile functionale conform normelor stabilite • a promova ideea ca nici o persoana sa nu dea mita • a ridica marimea salariilor • a face transparenta in privinta marimii salariului Presedintelui Tarii si a activitatilor desfasurate • a realiza o campanie informativa cu scopul de a explica populatiei despre drepturi si obligatii. a ridica nivelul culturii juridice a tuturor cetatenilor RM • crearea unor centre de consultanta juridica care ar presta servicii gratuite • efectuarea unor studii profunde care ar determina drepturile prioritare pe care societatea ar putea sa le respecte • ridicat economia • a crea servicii publice moderne cu functionari publici bine pregatiti Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat in privinta urmatoarelor masuri pe care ar trebui sa le intreprinda administratiile institutiilor. ca angajatii lor sa nu incalce drepturile persoanelor care se adreseaza la aceste institutii: • masurile de strictete si de pedepsire sa fie mai dure • sa mareasca salariile angajatilor • administratia sa permita angajatilor sa-i mai multa libertate in eliberarea informatiei ce tine de dreptul la informare a cetatenilor • problemele aparute trebuie solutionate la timp. este nevoie de o conducere care sa aiba grija cetateanului • a mari numarul de functionari in administratia publica locala. iar intre sefi si colaboratori trebuie sa fie o colaborare constructiva • cazurile de pedepsire a unor functionari sa fie mai dese si sa nu poarte un caracter propagandistic 11 . la nivel de primarii. pentru ca situatia in domeniul drepturilor omului sa se imbunatateasca.

sa fie aprobate astfel de legi. care sa poata fi implementate in adevar. unele dintre persoanele care au sustinut ca detin careva informatie despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 – 2008. nu s-a verificat daca el se respecta sau nu. desi la ei in raion s-a primit Planul. 86% din populatie a mentionat ca nu cunoaste nimic despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008. sanatatii (asistenta medicala). sa nu fie acceptat primatul numarului de legi aprobate • sa se respecte intocmai principiile democratice in cadrul procesului de realegere a administratiei centrale si locale. In opinia unor respondenti. adoptat de Parlamentul Republicii Moldova. iar 7% au indicat ca cunoaste putin. mentionand ca este un program nou care abia urmeaza a fi implementat. Unul dintre subiecti a mentionat ca. au mentionat ca planul respectiv prevede: • actiuni in domeniul protectiei sociale (cresterea si acordarea la timp a pensiilor. sa nu se admita ca legislatia referitoare la aceleasi lucruri sa se schimbe des. educatiei. minoritatilor etnice. • actiuni de imbunatatire a protectiei drepturilor tineretului (angajarea tinerilor in campul muncii. este necesar ca persoanele de la conducere sa aiba in permanenta grija de cetateni. cea mai mare parte dintre participanti au mentionat ca populatia nu cunoaste despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului.). Parlamentul Republicii si organizatiile neguvernamentale. sunt necesare urmatoarele actiuni: • informarea populatiei despre drepturile sale. in cazul discutiilor focalizate in grup. de combatere a traficului de fiinte umane. Concluzie: Pentru a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova. 12 . • actiuni de ridicare a gradului de informare a populatiei despre drepturile omului prin seminare si alte metode de educare. sa fie usor de informat in privinta lor (sa existe o transparenta a legilor). informatia din plan a fost trimisa la diferite structuri de stat responsabile de realizarea lui. Planul de actiuni in domeniul drepturilor omului a fost elaborat in colaborare cu Guvernul. a realiza o campanie informativa cu scopul de a explica populatiei despre drepturi si obligatii. La fel. Unii dintre participanti au indicat ca o parte din populatie cunoaste putin despre acest plan. in centrul raional din care vine. pentru ca aceasta sa se produca este necesar ca la conducere sa vina persoane cu o mentalitate completamente indreptata spre grija fata de cetateni • elaborarea si implementarea unui complex de actiuni care ar face ca multe dintre • • drepturile care actualmente adesea se incalca sa fie in aproape toate cazurile respectate. un alt subiect a spus ca la ei in raion acces la cartea Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului au doar 1-2 persoane.(PROIECT) VII. iar alt subiect a indicat ca. nu doar in cadrul campaniilor electorale. migratia tineretului) si ale copilului. sa fie emise legi calitative si functionale. sa fie perfectionat cadrul legal si mecanismele de implementare a legilor adoptate. a ridica nivelul culturii juridice a tuturor cetatenilor Republicii Moldova • a face ca in Republica Moldova sa functioneze principiul statului de drept: legile sa fie respectate. militar. Planul a fost implementat. In cadrul sondajului de opinie. monitorizarea activitatii organelor de stat responsabile de protectia drepturilor omului lichidarea coruptiei facilitatea accesului la locurile de munca bine platite Cunostinte despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului In cadrul sondajului de opinie. Participantii la discutii au mai mentionau ca planul este complicat si greu de inteles. acordarea gradului de invaliditate pentru persoanele cu disabilitati etc.

nivelul de trai va creste si saracia se va reduce. Posibilitatea de a imbunatati situatia prin implementarea Planului Referindu-se la posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea „Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului”. Acestia sustin ca Planul dat nu este eficient si nu va schimba nimic in domeniul drepturilor omului in Moldova. in urma implementarii Planului dat. au aratat asupra urmatoarelor imbunatatiri: • consolidarea ordinii • consolidarea responsabilitatii functionarilor • lichidarea coruptiei • realizarea reformelor sociale. iar 67% din numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului este mai buna in comparatie cu cea a Ucrainei. Referitor la actuala politica in domeniul drepturilor omului in Moldova. 84% din populatie nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul este deschis si responsabil. 69% nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului este mai buna in comparatie cu cea a Federatiei Ruse. iar 79% din numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia ca Activitatea sistemului se perfectioneaza incontinuu. Cat priveste aprecierea sistemului de protectie a drepturilor omului in Moldova in general.(PROIECT) Unii respondenti considera ca. 11% dintre respondentii chestionati in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca sunt posibile unele imbunatatiri. IX. In acelasi timp 76% dintre respondenti au indicat ca nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului corespunde cerintelor Uniunii Europene. sistemul de protectie a drepturilor omului din Moldova la general. economice si politice • imbunatatirea protectiei drepturilor (control mai eficient) • salarizarea populatiei • ridicarea gradului de informare a populatiei in domeniul drepturilor omului • deservirea medicala mai ieftina • consolidarea echitatii sociale • micsorarea cenzului de pensionare • stoparea migratiei 13 . sistemul nu se perfectioneaza. 85% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu afirmatia ca Activitatile sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova sunt transparente si clare. 83% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu afirmatia Eu sunt satisfacut de actuala politica in domeniul drepturilor omului in Moldova. considera ca aceasta politica nu corespunde cerintelor Uniunii Europene si considera ca politica data nu este mai buna in comparatie cu cea a Federatiei Ruse sau Ucrainei. insa. Cativa respondenti. nu este deschis si responsabil. care au indicat ca cred ca sunt posibile unele imbunatatiri. Persoanele. este ineficient. Abordand. drepturile omului in Republica Moldova vor fi respectate. nu impartasesc optimismul altora. Concluzie: Cea mai mare parte din populatia Republicii Moldova nu cunoaste nimic despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. cea mai mare parte din populatie considera ca activitatile sistemului sunt neclare si netransparente. Cea mai mare parte din populatie nu este satisfacuta de actuala politica in domeniul drepturilor omului din Moldova. 80% nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul de protectie a drepturile omului din Republica Moldova este eficient.

este putin realizabil. unele persoane indicand asupra caracterului formal sau politic al Planului. prin implementarea Planului. In acelasi timp. nu se va schimba nimic. in urma implementarii Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului. in urma implementarii Planului. Unele persoane conditioneaza posibilitatea de imbunatatire a situatiei de unele actiuni ce ar trebui intreprinse. Majoritatea populatiei mai mult nu a fost de acord cu afirmatia Am cunostintele necesare obtinerii informatiei cu privire la drepturile omului (62%: 30% nu sunt de acord deloc sau sunt de acord in foarte mica masura. IV. reusit sau ca este de rezonanta sociala majora. Pe de alta parte. X. 62% din populatie au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia „Exista o lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului” (acestia se impart in 24% care au indicat ca totalmente sunt de acord si 38% care au spus ca sunt de acord cu aceasta afirmatie). In cadrul discutiilor focalizate in grup. indicand ca acesta este o formalitate. iar 32% sunt de acord in mica masura cu aceasta). oportun. sunt posibile unele imbunatatiri. In acelasi timp majoritatea populatiei nu stie sau nu s-a pronuntat daca sunt sau nu sunt posibile unele imbunatatiri. coordonatorii in domeniul drepturilor omului din institutiile de administrare publica din centrele raionale au mentionat urmatoarele despre cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei: • cunoasterea drepturilor este la un nivel foarte jos • doar o parte din populatie isi cunoaste drepturile • nu exista garantii ca drepturile persoanelor care-si cunosc drepturile vor fi respectate • sunt cunoscute doar obligatiunile si se crede orbeste in sistemul care conduce tara • cei care-si cunosc drepturile nu se lupta pentru drepturile lor 14 . 69% din populatie. fara actiuni concrete. sa se implementeze legile din tarile europene. Concluzie: O parte din populatie considera ca. necunoscand nimic despre Plan au indicat ca nu stiu sau nu s-au pronuntat despre posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova. O alta parte din populatie considera ca.• • • • • • • (PROIECT) aproprierea de UE perfectionarea cadrului legislativ diminuarea ratei criminalitatii ridicarea nivelului de trai dezvoltarea economica a tarii ridicarea gradului de libertate deschiderea accesului la procesul de decizie 7% dintre respondenti au mentionat ca Planul este binevenit. Printre conditii. 5% dintre respondenti au mentionat ca. Informarea cu privire la drepturile omului Nivelului de cunostinte privind accesarea informatiei in domeniul drepturilor omului In cadrul sondajului de opinie. 10% dintre respondenti au indicat ca nu cred ca se va schimba ceva prin implementarea Planului dat. sa fie respectat. unele persoane au mentionat despre aspectele pozitive ale Planului. sa fie instruiti oamenii de rand si functionarii pentru a constientiza necesitatea. sa fie aplicat la nivel national si local. respondentii au detaliat: sa fie control strict – realizarea Planului sa fie monitorizata si evaluata. pozitiv. este un joc politic sau ca sunt promisiuni electorale. situatia se va imbunatati daca vor vi realizate unele conditii. sa fie colaborare intre ONG si organizatiile guvernamentale.

• Exista unele piedici lingvistice in perceperea informatiei (41%: 12% sunt de acord in foarte mare masura. Majoritatea populatiei considera ca nu este respectat dreptul la libertatea de exprimare al cetateanului de rand sau al Gradul de acces la informatie care le poseda in omului jurnalistului. Respectarea drepturilor persoanei la informare. In cadrul sondajului de opinie. libertatii opiniei si exprimarii sunt insuficiente. decat spre opinia ca este respectat acest drept. fie ca nu cunosc nimic in acest domeniu (12%). 67% dintre respondenti au fost mai mult de parere ca. la exprimare In cadrul sondajului de opinie publica. 53% dintre respondentii chestionati in cadrul sondajului de opinie au apreciat fie drept insuficiente cunostintele lor in domeniul dreptului la informatie. O mare parte din populatie a afirmat ca sunt de acord cu afirmatiile: • Lipsa serviciilor juridice la locurile de munca face imposibil accesul la informatia despre drepturile omului (47%: 14% sunt de acord in foarte mare masura. nu este respectat dreptul la libertatea de exprimare ca cetatean de rand. fie nu stiu daca aceasta informatie este sau nu este accesibila (19%). Coordonatorii din institutiile de administrare publica centrala au mentionat urmatoarele referindu-se la cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei: • pasivitatea populatiei • posibilitatea de a interpreta diferit diferite articole legislative • imposibilitatea populatiei de la tara de a intelege multi termini noi din legislatia in vigoare • mass media nu preia printr-o terminologie adecvata si nu transmite intr-un mod accesibil pentru populatie normele legislative • programele realizate de ONG-uri sunt ineficiente. decat este respectat. 58% din respondentii sondajului de opinie fie sunt de parere ca informatia despre drepturile omului si posibilitatile de aparare a acestora nu este accesibila (39%). in Moldova. iar cunostintele peprivind drepturile domeniul dreptului la informare. iar 33% sunt de acord in mare masura cu aceasta). decat spre opinia ca este respectat acest drept. iar 37% sunt de acord in mare masura cu aceasta). dreptul jurnalistului la libertatea de exprimare. deoarece au ca scop doar cheltuirea banilor • desi vorbesc despre drepturile omului. iar 29% sunt de acord in mare masura cu aceasta) 15 . in Moldova. majoritatea populatiei a fost de acord cu afirmatia Informatia in domeniul drepturilor omului este greu de gasit (53%: 16% sunt de acord in foarte mare masura. XII. Concluzie: Majoritatea populatiei considera ca exista o lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului si ca nu poseda cunostintele necesare obtinerii informatiei cu privire la drepturi. Concluzie: Cea mai mare parte din populatie considera ca. ce privilegii au • nivelul scazut de cunoastere a drepturilor conditioneaza incalcarea lor XI. libertatii opiniei si exprimarii (41%). iar 66% dintre ei mai mult au fost de parerea ca in Moldova nu este respectat. 76% dintre respondenti au inclinat mai mult spre opinia ca in Republica Moldova nu este respectat dreptul de a primi informatii utile fara amestecul autoritatilor publice. nu este respectat dreptul de a primi informatii utile fara amestecul autoritatilor publice.(PROIECT) V. nu toate persoanele cunosc ce inseamna drepturile omului si care sunt drepturile.

47% dintre respondenti mai mult nu au fost de acord (47%: 19% deloc nu sunt de acord sau sunt de acord in foarte mica masura. intampinate in structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile. sunt puse piedici si obstacole la obtinerea informatiilor. Concluzie: Majoritatea cetatenilor considera ca. birocratismul functionarilor publici face ca informatia cu privire la drepturile omului sa Utilitatea informatiei existente fie inaccesibila. iar o mare parte dintre ei considera ca astfel de informatie nu este accesibila. Concluzie: Aproape jumatate din populatie considera ca informatia cu privire la drepturile omului de care dispune nu ii este utila. in Moldova. lipsesc modele de cereri pe panouri • institutiile medicale: medicii ascund informatia de la pacient. panourile cu informatii despre serviciile fara plata. institutie care trebuie sa lupte cu traficul de femei: a ajutat la desfasurarea unui caz de trafic a cinci femei XIV. iar 28% sunt de acord in mica masura) si doar 38% au mentionat ca sunt de acord (38%: 8% sunt de acord in foarte mare masura. Cat priveste afirmatia Informatia cu privire la drepturile omului de care dispun imi este utila. majoritatea populatiei a fost de acord cu afirmatia Birocratismul functionarilor publici face ca informatia cu privire la drepturile omului sa fie inaccesibila (52%: 15% sunt de acord in foarte mare masura. iar 38% sunt de acord in mare masura cu aceasta). Obstacolele intampinate in obtinerea informatiilor In cadrul sondajului de opinie. XV. din contul politei de asigurare. informatia in domeniul drepturilor omului este greu de gasit. Din cadrul discutiilor focalizate in grup aducem in calitate de exemple de obstacolele intampinate in obtinerea informatiilor. iar o mare parte este de parere ca informatia de care dispune ii este utila. daca acest fapt ii da posibilitate sa estorcheze bani de la pacient. in Moldova. Concluzie: Jumatate dintre cetateni considera ca. de nivelul 1 si 2: nu se inregistreaza cererile in privinta unor informatii. iar 37% sunt de acord in mare masura cu aceasta) Jumatate din populatie a afirmat ca sunt de acord cu afirmatia Sunt puse piedici si obstacole la obtinerea informatiilor.(PROIECT) XIII. sunt astfel intocmite ca sa poata fi intelese doar de medici • politia rutiera: subalternii sunt cointeresati ca conducatorii auto sa nu cunoasca marimile diferitor sanctiuni • politia: nu aduce la cunostinta victimelor diferitor conflicte drepturile sale • judecatoriile: fac dreptate numai daca se plateste mita • centru guvernamental. sunt prezente unele bariere administrative in obtinerea informatiei (50%: 12% sunt de acord in foarte mare masura. iar 30% sunt de acord in mare masura cu aceasta). sunt prezente unele bariere administrative in obtinerea informatiei. urmatoarele: • prefectura judetului: persoana responsabila nu permitea subalternilor sa elibereze cetatenilor nici un document fara consimtamantul lui • administratia publica locala. 16 .

managerilor si contabililor societatilor comerciale deschise de acestia. invita doritorii sa participe la concursuri de angajare. respectarea drepturilor cetatenilor ar trebui sa devina o obligatie care sa cada sub sanctiuni bine definite in caz de neindeplinire. Este important ca alegerile universale sa se desfasoare in baza unui pluralism real de opinii. Deoarece subiectii cercetarii au mentionat despre imposibilitatea de a urmari schimbarile care se produc in cazul diferitor legi. D). Pentru ca legile sa fie functionale. Pentru ca cetateanul de rand din Moldova sa simta in viata de zi cu zi grija fata de el a angajatilor acestor institutii. in cadrul diferitor actiuni. B). primordial este faptul ca partidele. C). Mass media ar trebui sa initieze o vasta campanie de informare prin care sa ajute populatia sa constientizeze care dintre institutii ce responsabilitati fata de societate si-a asumat si poarta. B). care vin la putere si stabilesc persoanele care detin principalele functii din aceste institutii. Fenomenul incalcarii drepturilor omului din Republica Moldova este strans legat de comportamentul angajatilor institutiilor ce asigura respectarea drepturilor omului. Executivul ar fi bine sa intreprinda un complex de masuri legat de deschiderea locurilor de munca. respecta drepturile angajatilor. Actuala guvernare trebuie sa-si onoreze obligatiunea de a nu incalca dreptul cetateanului de rand la informare si de a-i permite sa faca o alegere libera. care. asupra legilor aprobate. Training-urile in cauza ar trebui sa se desfasoare in baza unor plati simbolice. sa fie studiata opinia publica pentru a afla care sunt atitudinile cetatenilor sau ale grupurilor tinta despre viitoarea lege care le va afecta nemijlocit. in loc sa asigure respectarea drepturilor omului. Principalul scop al seminarilor ar trebui sa fie deschiderea noilor locuri de munca si respectarea drepturilor angajatilor. Prima etapa ar fi bine sa se desfasoare prin coalizarea ONG-urilor care activeaza in acest domeniu in baza unei politici de stat clar definitivate. consideram ca. in care dintre institutii ce drepturi ale omului se incalca mai des. Este imperios necesar ca Guvernul sa intreprinda masuri urgente pentru a schima situatia din cadrul unor asemenea institutii ca Politia. sa fie alese in cadrul unui proces in care sa se respecte intocmai principiile democratice. Deoarece o mare parte dintre subiectii cercetarii au mentionat ca le este incalcat dreptul la munca. Deoarece populatia considera ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor omului depinde de principalele institutii din administratia publica centrala. ele trebuie minutios elaborate. este institutia care a fost cel mai des mentionata in calitate de institutie ce incalca in foarte mare masura 17 . care ar oferi posibilitate specialistilor in domeniul respectiv sa-si expuna parerile si optiunile.2. ofera salarii mai mari. 2. in cazul initierii unor proiecte de legi care au un caracter de masa si afecteaza interesele unor mari categorii de oameni. Organizarea institutionala A). ar fi bine ca Televiziunea si Radioul Public sa introduca in temele agendei prioritar reflectarea activitatii intreprinderilor care deschid locuri de munca. F). E). O prioritate a politicii conducerii tarii si a cercurilor donatoare ar trebui sa fie profesionalizarea persoanelor care si-au deschis afaceri. ar fi bine sa nu sa se revina des.(PROIECT) 1. Recomandari 1. Acest fapt ar mari cu mult increderea populatiei in capacitatea acestor institutii de a asigura respectarea drepturilor omului. Cadrul legislativ A). discutate in prealabil pe larg in societate. din alt unghi. In acelasi timp. Ar fi bine ca.

18 . Ar fi bine ca. Un alt scop al acestei companii ar fi ridicarea nivelului culturii juridice a cetatenilor Republicii Moldova. 3. sa fie realizata o campanie informativa cu scopul de a explica populatiei despre drepturi si obligatii. care a fost cel mai des mentionata in calitate de institutie ce incalca in mare masura sau in foarte mare masura drepturile persoanei. C). despre schimbarile produse.(PROIECT) drepturile persoanei. in functie de anumite influente a anumitor persoane sau institutii. In cadrul acestor cicluri de emisiuni ar fi bine sa fie reflectate cat mai multe cazuri de sanctionare a persoanelor care incalca diferite drepturi ale omului. In calitate de exemplu ar fi cazurile birocratismului excesiv al functionarilor statului. B). Televiziunea si Radioul Public ar trebui sa faca publicitate intensa acestui numar de telefon. puncte medicale. dupa ce vor fi intreprinse masuri concrete care ar duce la o sporire semnificativa a respectarii drepturilor omului. despre faptul cum institutiile abilitate sau implicat in rezolvarea cazurilor. un ONG ar fi bine sa monitorizeze daca rezolvarea si reflectarea cazurilor de incalcare a drepturile nu se face selectiv. Informarea cu privire la drepturile omului A). si Spitale. Guvernul ar trebui sa asigure functionarea permanenta a unui telefon fierbinte. prin care fiecare cetatean ar putea sa aduca cazuri concrete de incalcare a drepturilor. iar in ciclurile de emisiuni mentionate mai sus ar fi bine sa reflecte cazurile cele mai interesante. Aceste institutii ar fi bine sa introduca in programul de emisie emisiuni saptamanale sau bisaptamanale in care sa fie reflectat in circumstante conflictuale cazurile de neimplementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului. Televiziunea si Radioul Public ar trebui sa-si schimbe cardinal modul de reflectare a evenimentelor si a circumstantelor de reflectare a lor. dand o prioritate considerabila circumstantelor conflictuale. despre care adesea au mentionat subiectii cercetarii.

” DFG 2 In unele grupuri a fost mentionata ideea potrivit careia drepturile omului sunt incalcate constiincios de catre reprezentantii organelor de stat. Alte drepturi. participantii din cadrul tuturor discutiilor focalizate in grup au fost de acord cu faptul ca. 30% . oamenii de rand nu sunt protejati in privinta respectarii drepturilor omului. 37% dintre respondenti au mentionat ca. 1). Fig.? 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Dreptul la securitatea vieþii private Dreptul la informaþie Dreptul la participare la conducerea statului Dreptul la muncã Dreptul la îngrijire medicalã Drepturile consumatorilor Drepturile copilului Alte drepturi Drepturile nu au fost încãlcate 13% 14% 4% 30% 37% 26% 15% 16% 21% 79% 77% 75% 10% 11% 17% 61% 52% 9% 11% 12% 13% 21% 27% 62% 72% 63% 52% Da Nu NR Referindu-se la oamenii de rand.1. inclusiv de catre cele responsabile de protectia drepturilor (cum ar fi. in ultimele 12 luni. instantele de judecata). Mai mult ca atat. oamenii nu se simt protejati. nu exista o politica bine determinata in privinta securitatii populatiei in domeniul respectiv. in Republica Moldova. Informatie generala 2. „O forma de nerespectare a drepturilor omului este neindeplinirea conditiilor contractuale de catre lideri in cazul luarii pamantului in arenda sau neincheierea contractelor.(PROIECT) 2. iar 26% dintre ei au mentionat ca in ultimele 12 luni li-au fost incalcate drepturile de consumator. au fost incalcate in ultimele 12 luni in proportie de pana la 15% dintre respondenti. lucreaza peste regimul normal de lucru pe zi si nu sunt remunerati corespunzator) si persoanele sarace din ariile urbane.” DFG 1 „In localitatile rurale se munceste dupa expirarea orelor de lucru. Au fost incalcate in ultimele 12 luni urmatoarele drepturi ale Dvs. de exemplu. In acest sens. li-a fost incalcat dreptul la ingrijire medicala (Fig. 19 . fapt care nu se ia in consideratie la calcularea salariului. expuse in Fig. Respectarea drepturilor oamenilor de rand In cadrul sondajului de opinie. 1. in mod special a fost mentionata ideea potrivit careia cele mai defavorizate paturi sunt persoanele din ariile rurale.dreptul la munca. 1. in speci-al taranii (sunt inselati de catre lideri in cazul incheierii contractelor de arenda sau contractele deloc nu se incheie.

drepturile omului in Moldova se incalca sistematic. „Persoanele care detin functii. fata de cei cu nivel scazut (47%).2. nu cunosc unde si cum sa se adreseze. In acest context. nu se incalca. 35% au indicat ca se incalca ocazional si 5% au afirmat ca drepturile omului in Moldova practic nu se incalca (Fig. se incalca ocazional sau.” DFG 3 2. cea mai mare parte a participantilor la DFG au mentionat ca drepturile se incalca sistematic. pot sa-si permita sa incalce mai multe dintre drepturile altora.” DFG 1 Pe de o parte. practic. In opinia Dvs. considera ca drepturile se incalca sistematic. In schimb.81) considera ca drepturile in Moldova se incalca sistematic. Pe de alta parte. pag. in mediu. 2. persoanele cu functii. gratie statutului detinut. „In Moldova.2). Fig.. de 2 ori mai multi respondenti de nationalitate rusa (12%) in comparatie cu alte nationalitati sustin ca in Moldova drepturile practic nu se incalca. este imposibil de a obtine intr-o perioada atat de scurta valori inalte in domeniul respectarii drepturilor omului. In functie de nationalitate. ramanand astfel cu problema nesolutionata. fiind urmati de Moldoveni/Romani cu (53%). si anume – calitatea marfurilor procurate: 20 . In functie de nivelul socio-economic cu 9% mai multi respondenti cu nivel mediu si ridicat (cate 56%). 53% Referindu-se la frecventa incalcarii drepturilor omului in Moldova. In acest sens. in cazul incalcarii drepturilor. in unele cazuri ei nici nu sunt constienti de faptul daca anumite drepturi li s-au incalcat sau nu (situatia data fiind generata de lipsa de cunostinte a legislatiei.” DFG 6 Un participant a invocat ideea potrivit careia situatia existenta in domeniul protectiei drepturilor omului este „normala”. au un statut oarecare in societate. care exista ca stat de 15 ani. 35% Nu raspunde (NR). mai multi respondenti ucraineni (62%) (Tabelul 1. neoficial au mai multe drepturi. incalcarea drepturilor omului este determinata si de statutul detinut in cadrul societatii. 5% Practic. dat fiind faptul ca Republica Moldova este un stat tanar. a drepturilor omului). nu se incalca? Nu stiu (NS). beneficiaza neoficial de mai multe drepturi (isi pot permite realizarea intereselor personale in detrimentul persoanelor de rand). 5% Se incalca ocazional. Mai mult ca atat.” DFG 3 „Cetateanul nu stie cui sa se adreseze cand apare vre-o problema. 2% Se incalca sistematic. oamenii de rand.(PROIECT) „Drepturile omului de rand se incalca constient in instantele de judecata. Frecventa incalcarii drepturilor 53% din persoanele chestionate in cadrul sondajului national reprezentativ au mentionat ca in Moldova drepturile omului se incalca sistematic (frecvent). a fost prezentat un exemplu cu privire la incalcarea drepturilor consumatorilor.

la o marime a pensiei rezonabila si a dreptului la munca si la alegerea locului de munca sunt respondentii cu studii superioare care ajung la ponderea de 93% si. 2. pag.1. In functie de studii. respectiv. 91% (Tabelul 3. in general. mentionand ca unele persoane profita de pe urma lipsei de cunostinte din partea cetatenilor in domeniul drepturilor omului.(PROIECT) „In tara noastra mai mult persista sistematicul in cazul acesta.3). Este prezenta falsificarea produselor alimentare si. cel mai mult vulnerabili fata de respectarea dreptului la un salariu rezonabil. 3 Cum ati evalua respectarea urmatoarelor drepturi si libertati ale omului in Moldova? Drepturile minoritãþilor etnice Drepturile minoritãþilor sexuale Dreptul la libertatea gândirii ºi a religiei 3% 2% 18% 7% 32% 16% 6% 24% 5% 58% 21% 29% 36% Foarte bine Bine Rãu Foarte rãu Nª/NR 53% 42% 30% 28% 27% 35% 36% 37% 50% 26% 42% 9% 11% 10% 44% 42% 46% 50% 45% 53% 53% 54% 40% 31% 38% 47% 13% 16% 5% 14% 9% 15% 24% 25% 23% 29% 6% Dreptul la libera exprimare 5% Dreptul la acces la informaþia de la instituþiile de stat Dreptul la inviolabilitatea vieþii private Dreptul la inviolabilitatea proprietãþii Dreptul la îngrijire medicalã profesionalã ºi oportunã Drepturile persoanelor în detenþie Dreptul la un proces echitabil în judecatã Dreptul la un salariu (remunerare) rezonabil / la o mãrime a pensiei rezonabilã Dreptul la un nivel decent de trai Dreptul la muncã ºi la alegerea locului de muncã Protecþia copiilor care nu beneficiazã de suport familial Drepturile mamelor cu copii mici/femeilor însãrcinate Dreptul copiilor de a nu fi expuºi violenþei ºi constrângerii Dreptul copiilor de a fi pro-tejaþi de exploatarea economicã Dreptul copiilor la un suport adecvat din partea statului pentru realizarea dreptului la educaþie Asigurarea oportunitãþilor egale pentru bãrbaþi ºi femei Protecþia femeii de violenþa în familie 0% 2% 1% 1% 1% 14% 10% 12% 1% 1% 2% 9% 10% 12% 51% 30% 42% 43% 36% 16% 15% 14% 13% 16% 6% 14% 11% 12% 13% 8% 4% 3% 1% 19% 2% 27% 2% 19% 2% 19% 2% 20% 1% 1% 8% 13% 10% 11% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 21 . Dreptul la un nivel decent de trai (85%) si Dreptul la munca si la alegerea locului de munca (82%). Cu semnificativul „Rau” si „Foarte rau” cei mai multi dintre respondenti au evaluat respectarea urmatoarelor drepturi: Dreptul la un salariu rezonabil.” DFG 3 O parte dintre participanti a sustinut ca drepturile se incalca „ocazional”.” DFG 5 „Cum poate un functionar public la o leafa de 800 lei sa asigure respectare dreptului unei alte persoane. Este stipulat ca sedintele de judecata sunt publice. Drepturile care se incalca mai frecvent In cadrul sondajului de opinie. doar in cazul Dreptului la libertatea gandirii si a religiei mai mult de jumatate (60%) dintre respondenti au evaluat cu semnificativul „Bine” si „Foarte bine”.3. dvs. iar un alt participant a lansat ideea ca un functionar responsabil de protectia drepturilor omului nu va indeplini obligatia eficient in cazul cand nu este remunerat adecvat conditiilor de trai. dar nu se respecta. DFG 7 Un participant la discutii a sustinut ca drepturile omului se incalca in mod sistematic in activitatea de zi cu zi a organelor de drept. Fig. a tuturor produselor”. la o marime a pensiei rezonabila (86%). Cand procurati marfuri intr-un loc public. nu sunteti sigur ca procurati o marfa care sa corespunda calitatii si standardelor stabilite. 83). „Nu este acces la justitie. facand o evaluarea a respectarii a 20 de drepturi si libertati ale omului (Fig.

in Republica Moldova cel mai des se incalca urmatoarele drepturi: • dreptul la munca • drepturile consumatorilor • dreptul la educatie echitabila • dreptul la sanatate • accesul la informatie • dreptul la un trai decent • dreptul la un salariu adecvat • dreptul la justitie echitabila • dreptul la viata • libertatea exprimarii • dreptul la proprietate • dreptul la un mediu inconjurator sanatos • dreptul la protectie sociala • dreptul la conditii normale de munca • drepturile minoritatilor etnice • dreptul de a alege • dreptul la libera circulatie pe teritoriul Transnistriei „Pregatirea tinerilor specialisti seamana cu un mecanism de stoarcere a banilor.(PROIECT) Avand posibilitatea sa dea un raspuns liber. pentru care trebuie sa platim. Ei au 100 de obligatii si un singur drept: sa execute. urmate de Dreptul la munca si alegerea locului de munca (49%). deoarece dupa absolvire nu sunt asigurati cu un loc de lucru. si asta o stim cu totii. Prin asigurarea asta nu se acorda ce trebuie conform cerintelor asigurarii. 37. Acum o generatie intreaga creste analfabeta. la acestea se mai adauga printre primele drepturi incalcate si Dreptul la ingrijire medicala profesionala si oportuna (51%).”. 36. vizibil drept personal al lor care li se incalca este dreptul muncii (15%). cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca cel mai evident. „Chiar daca a absolvit. In opinia participantilor la discutiile focalizate in grup. pag. 74). Motivele incalcarii drepturilor omului in Republica Moldova Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca principalele motive care duc la incalcarea drepturilor omului in Republica Moldova sunt lipsa de cunostinte din partea populatiei referitor la 22 . 35.” DFG 4 „Este incalcat foarte mult dreptul la informatie. 4 „Daca nu ai bani – nu ai acces la studii. cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca lor personal le-au fost incalcate aceleasi Dreptul la un nivel decent de trai (61%) si Dreptul la un salariu rezonabil (56%). 73).4.” DFG 1 2.”.” DFG 4 „Nu e scris lista de servicii care se presteaza conform politei.” DFG 5 „Dreptul cuvantului. statul nu garanteaza ca va fi angajat. pag. „In intreaga republica 14 000 copii nu frecventeaza scoala din cauza ca nu sunt asigurati cu cele mai elementare lucruri: incepand de la manuale si finisand cu incaltaminte. Dreptul la o justitie echitabila a oamenilor simpli care nu au cunostinte despre drepturile lor. pag 72). 4 „Ne-au impus asigurarea obligatorie.dreptul la ocrotirea sanatatii (Fig.” DFG 3 „Cu polita reiese ca plateste dublu. Nivelul asigurarilor este sub minimul necesar pe care l-ar avea o persoana. persista aceleasi Dreptul la un nivel decent de trai si Dreptul la un salariu rezonabil (fiecare cate 51%).” DFG 1. 11% au indicat dreptul la un trai decent. Cu privire la drepturile incalcate in ultimii ani (Fig. Cat priveste drepturile incalcate ale rudelor si cunoscutilor respondentilor (Fig.” DFG 1. se incalca in special de catre organele de drept. iar 8% .

noi nu am stiut ce este independenta. De acest fapt se folosesc cei care incalca drepturile. care stie 3-4 articole pe baza carora aplica procese verbale unui om care poate nu are vina. abia acum incepem sa intemeiem statul.” DFG 2 „Problema este egoismul – fiecare nu se gandeste la persoana de alaturi ci doar la dansul: cum sa-i fie bine. Un cetatean sanatos ar putea sa-si exercite drepturile politice cat si cele culturale. modestia si. Asta e mai groaznic in societatea noastra. noi astazi trebuie sa incepem de la inceput. Intr-un sat este un „Monitor Oficial” si acela e la primar care il tine in safeu. in primul rand. situatia social-economica precara si indiferenta / iresponsabilitatea / birocratia organelor de stat. pana cand ajunge la un moment ca ridica mainile in sus si se satura. asupra incalcarii drepturilor in Moldova influenteaza un sir de alti factori.” DFG 3 „Asigurarea unor drepturi nu este acoperita financiar. In aceasta masura incalcam drepturile altei persoane. Dar el are un plan pe care trebuie sa-l implineasca la sfarsit de luna. iar furnizorul constiincios refuza sai dea decizia.” DFG 4 Lipsa de protectie a drepturilor sociale si economice fundamentale ale omului determina orientarea fortelor si intereselor acestuia spre satisfacerea nevoilor primare. „Din lipsa de acces la informatie oamenii nici nu stiu cum sa-si apere drepturile. Vine politistul de sector cu regulile lui.” DFG 1 In opinia participantilor din cateva grupuri de discutii nerespectarea drepturilor omului este determinata de apatia. cum trebuie sa le apere. uneori. Ar fi mai usor daca in Moldova cetateanul s-ar interesa care-i sunt drepturile. de aceasta stare profita alte persoane.(PROIECT) drepturile lor si modul in care pot fi protejate. Ei nu se intereseaza de drepturile pe care le au. Din aceste considerente populatia nu este activa pe plan politic si nici nu isi respecta obligatiunile fata de stat. E bine asa cum este.” DFG 2 „Moldoveanul din modestie nu-si da seama ca au fost lezate drepturile si interesele sale. „Drepturile sociale influenteaza exercitarea de mai departe a drepturilor politice. nepasarea. chiar si indiferenta omului de rand. Cand ajunge pe la cabinete. Nu cunosc drepturile lor. se lehameteste. el este ca o minge de fotbal pe teren. atunci cand pleaca undeva sa nu i-l ia cineva.” DFG 1 „Sunt cazuri cand persoana incepe sa-si caute modalitate de aparare a drepturilor. a concretizat ca acest lapsus este generat de imposibilitatea de accesare a informatiei respective.” DFG 7 Pe langa motivele prezentate anterior. Daca cetateanului simplu nu-i sunt 23 . fiecare persoana urmarind. atunci s-ar micsora considerabil numarul de cazuri de incalcare a drepturilor omului. adica se adapteaza la situatia in care se afla. coruptie si spiritul de egoism. Un participant din cei care a mentionat lipsa de cunostinte. realizarea intereselor personale.” DFG 3 „Unui om simplu ii e dificil de a studia legea.” DFG 7 „Un simplu cetatean se adreseaza dupa o decizie a consiliului local. cum ar fi: • birocratia functionarilor de stat • necesitatea organelor de politie de a indeplini planul de activitate • lipsa juristilor in localitatile rurale • mentalitatea sovietica – incapacitatea de acomodare la valorile democratice (perioada de trecere) • lipsa institutiilor responsabile direct de protectia drepturilor omului si a mecanismelor respective • imperfectiunea legilor si a mecanismului de respectare a legilor • politica eronata in domeniul economiei – agentii economici nu sunt stimulati „In sat jurist nu exista. „Singura populatia nu doreste sa-si cunoasca drepturile. democratie. Se teme ca daca o sa dea informatia seful mai mare o sa-l mustreze sau chiar o sa-l concedieze.” DFG 5 „Daca bagajul de cunostinte ale oamenilor ar fi mai mare.” DFG 3 „Am iesit din sistema veche cu multiple probleme.

4. atunci el nu-si poate onora anumite obligatiuni fata de stat.7% 0.5% 0.1% 0.9% 1.(PROIECT) respectate drepturile si libertatile din sfera social-economica.5% Dreptul la echitate in fata justitiei 1.4).8% 2.3% 1.5.5% 0.4% 0.6% Dreptul la proprietate privata 0.0% 1.5% Dreptul la un mediu sanatos 0.5% Dreptul la timp liber 0. fiecare al zecelea respondent indica dreptul la sanatate (11%).3% 0.3% 0.5% Dreptul la informare 0. fiecare al cincilea respondent considera ca cel mai important domeniu al drepturilor omului care necesita atentie sporita din partea societatii este dreptul la munca (22%). Fig.4% . Care domenii ale drepturilor omului sunt cele mai actuale (importante) in Moldova si necesita atentie sporita din partea societatii? (Intrebare deschisa) 0% Dreptul la muncã Dreptul la sãnãtate Dreptul la un trai decent Dreptul la protecþie socialã Dreptul la educaþie Dreptul la agriculturã ºi realizarea produselor agricole Dreptul la pensii decente Dreptul la salarii adecvate (rezonabile) Dreptul la afacere proprie Drepturile copiilor Dreptul la libertatea opiniei ºi gândirii Alte domenii Toate domeniile Nici un domeniu Nª NR 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 22% 11% 9% 8% 4% 3% 3% 2% 3% 4% 2% 2% 2% 7% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2% 2% 1% 1% 14% 2% 9% 4% 4% 13% 4% 2% 6% 4% 7% 15% 9% 6% 3% În primul rând În al doilea rând În al treilea rând 11% La rubrica Alte domenii din Fig.9% Drepturile tinerilor 0.6% 1.7% 24 . Domenii ale drepturilor omului ce necesita o atentie mai sporita din partea organelor de conducere din Moldova In cadrul sondajului de opinie.6% Drepturile consumatorilor 1.” DFG 5 2.8% 0.3% Dreptul la securitate personala 1.0% 0.4% 0. iar cate 8% dreptul la un trai decent si protectie sociala (Fig. avand posibilitatea sa dea un raspuns liber. 4 au fost mentionate urmatoarele domenii: In I-ul In al II-lea In al III-lea rand rand rand Domeniul Dreptul la viata 1.3% Dreptul la legislatie 0.5% 0.2% Dreptul la participare politica 0.4% 0.5% 0.0% 0.3% 1.6% 0.

„Este obligatia statului de a crea conditiile pentru ca fiecare cetatean din RM sa aiba un trai decent. In contrast.6% 0. au cele mai mici salarii.” DFG 2 „Detinatorii de cote de pamant sunt in afara oricarei legi. Participantii la discutiile focus grup. tineri si copii). Eradicarea saraciei trebuie sa presupuna un sistem de politici sociale si elaborarea unor masuri concrete.1% 1. pag.1% 0. numaidecat trebuie consultata populatia daca este de acord. La moment nu se face nimic ca cetateanul sa devina bogat.” DFG 5 „Nu poate fi un stat bogat fara cetateni bogati.6% 0.8% 0.3% 0.2% 0.2% 0.4% 0.3% 0. mai multa populatie din orase (21%) necesita asigurarea dreptului la protectie sociala.4% 0.2% 0.2% 0. de asemenea.2% 0.2% 0. Daca e vorba de constructia unei statii PECO.4% 0. Acest fapt poate fi explicat prin gradul scazut de acces al populatiei rurale la servicii medicale (fie din cauza saraciei.4% 0.4% 0.” DFG 3 25 .1% 0. participantii la discutii considera ca este necesar de acordat atentie sporita si unor astfel de domenii.4% 0. de trei ori.” DFG 6 „Medicii nu prea pot face nimic.” DFG 3 „Femeia e mai putin la conducere.3% 0.” DFG 1 „In ce inconjurari traim noi? Sa analizam ce apa noi avem.1% 0.81) solicita acordarea atentiei dreptului la sanatate.(PROIECT) Dreptul civil Dreptul la locuinta Dreptul la securitate economica (impozite. iar aceasta trebuie sa fie o prioritate a statului.0% In functie de mediul de resedinta.1% 2. dreptul la sanatate si dreptul la protectie sociala a paturilor social-vulnerabile (invalizi. dreptul la un trai decent.3% 0. precum sunt: • dreptul la un salariu proportional muncii efectuate • dreptul la informatie • dreptul la educatie • dreptul de participare la procesul de decizie • dreptul la un mediu inconjurator sanatos • protectia legislativa a taranilor • drepturi egale pentru femei si barbati • dreptul la proprietate • drepturile consumatorilor • dreptul la opinie si libertatea exprimarii • protectia drepturilor moldovenilor din regiunea transnistreana „Administratia publica ar trebui sa ofere posibilitate cetatenilor sa participe la toate procesele decizionale.2% 0. in comparatie cu locuitorii din ariile urbane (22%). Dar ce e mai scump decat sanatatea omului?” DFG 2 Pe langa domeniile mentionate.2% 0. in comparatie cu populatia de la sate (15%). La noi cati sefi de directie sunt femei si cati barbati? E o diferenta mare. preturi inalte) Drepturile emigrantilor (dreptul la lucru peste hotare) Dreptul la o conducere responsabila Dreptul la libertate Drepturile mamelor Drepturile minoritatilor etnice Dreptul la cultura Egalitatea gender Alte domenii 0. aproape de doua ori mai multe persoane din ariile rurale (40%) (Tabelul 2.3% 0. au mentionat mai des importanta acelorasi domenii ale drepturilor omului invocate de catre respondenti: dreptul la munca. fie din cauza distantei necesare de parcurs la serviciile respective). pensionari.

Ar fi 26 . „Drepturile omului vor fi respectate atunci. • agentii economici.” DFG 4 „Indiferent cine ar veni la putere. in mare parte. Transnistria. Categorii de populatie drepturile carora se incalca cel mai des Copiii si persoanele in etate sunt cele mai vulnerabile categorii ale populatie in privinta incalcarii drepturilor omului. Vorbim de situatia cu studierea in limba de stat. Dar aceasta este doar o expresie formala. 4. care beneficiaza de indemnizatii mizere de 40 – 60 lei si care nu acopera nici cele mai elementare necesitati. unii participanti au sustinut ca este extrem de necesar de atins o stabilitate in politicile de guvernare. Criza in care se afla societatea este. insa. Cum poti sa traiesti? Cum poti sa intretii o familie. a deciziilor adoptate – fiecare formatiune politica ajunsa la putere distruge tot ce a fost creat pana la momentul respectiv (atat lucrurile rele. totodata. in comparatie cu persoanele de sex masculin. 6 „In cazul Transnistriei. 4. Sa nu incepem de la inceput. unde copiii sunt privati de dreptul de a studia in limba romana. un copil. Unul din participanti a exemplificat incalcarea drepturilor copiilor prin cazul Transnistriei. iar unii nu au nici un loc de trai. Cum sa intretina un copil si cum sa stea ea in maternitate daca ea nu este protejata???” DFG 6 „Participantii la razboiul din Afganistan. Un exemplu elocvent in acest sens serveste politica duplicitara externa – dorim sa ne integram in Uniunea Europeana. determinata de instabilitatea politica. nu e pusa in aplicare. iar conducerea republicii adopta o atitudine pasiva in problema respectiva. E straniu. care sunt impusi poverilor fiscale si controalelor excesive din partea institutiilor de stat „O mama.” DFG 1.(PROIECT) In aceasta ordine de idei. cat si cele bune).” DFG 1.6. care face studii si nu poate sa se aranjeze. Or. Dupa principiul vulnerabilitatii. 2. dar lor nu li se da posibilitate. de asemenea. cum poti sa-l inveti?” DFG 1 Alte categorii de populatie (care au fost mentionate doar in cadrul unui grup de discutii) ale caror drepturi. copiii si batranii sunt urmati de tineri (care intampina obstacole atat in ceea ce priveste angajarea in campul muncii. cat si procurarea unui spatiu locativ).2. Si acestea trebuie sa se pastreze intacte in cazul cand conducerea se schimba. cel mai des se incalca drepturile copilului. fapt ce-si doresc copiii. • participantii la lichidarea avariei de la Cernobal. sa continuam cele initiate. care naste.” DFG 1 „Toata lumea stie ca sunt incalcate drepturile copiilor. se incalca deseori sunt: • mamele cu copii. • persoanele de sex feminin care au mai putin acces la functii de conducere. ci sa mergem mai departe. intelectualii (in special cei din ariile rurale) si taranii (care presteaza munci grele si sunt remunerati cel mai prost). Aceasta trebuie sa decida odata si pentru totdeauna traseele pe care trebuie sa evoluam. cand vor fi stabilite sarcinile finale ale politicii interne si externe ale conducerii. Un alt aspect negativ il constituie lipsa unui curs ferm al politicii interne si externe. tineretului. la razboiul din Afganistan si Transnistria – acestia sufera de boli fizice si mintale. participantii la lichidarea catastrofei de la Cernobal sunt protejati de lege. prioritara de evolutie si dezvoltare. 6 „Drepturile batranilor. primeste indemnizatii 40 sau 60 de lei. nu vrem sa ne dezicem de CSI. pensionarii care primesc o pensie mizera de 200 de lei imposibil sa aiba un trai decent.” DFG 4 2. „Drepturile copiilor. de ce conducerea RM se atarna atat de slab in aceasta privinta. Pana in prezent conducerea nu a luat o directie concreta. orice dezvoltare presupune o anumita stabilitate. persoanele cu disabilitati fizice si psihice.” DFG 6 „Taranul 500 lei pe an vede bani. trebuie sa mergem pe aceeasi cale. sunt inapti de a presta o munca fizica.

” DFG 7 27 . inclusiv prin ingradirea accesului la informatie. „In statul acesta cine are bani are si putere. Mai mult ca atat. Din aceste considerente se creeaza situatia in care sustinerea din partea statului este doar „pe hartie”. exista legi. nu doar morala.” DFG 1 „Oamenii simpli nu isi cunosc drepturile lor. insa. mai ales cei de la tara. Tot din cauza crizei economice nu este posibila sustinerea materiala a hotararilor guvernamentale. Saracia din tara determina si un alt flagel nociv al societatii – coruptia excesiva in institutiile de stat – care. ci din cauza saraciei.” DFG 2 „Agentii economici pur si simplu nu au cum sa se dezvolte. cine n-are bani.” DFG 3 In unele grupuri de discutii participantii au indicat categorii de populatie eterogene defavorizate in privinta respectarii drepturilor omului: • locuitorii din ariile rurale (care sunt cel mai putin informati in domeniul drepturilor omului) • persoanele sarace • oamenii simpli (de rand) „Cel mai des este obijduit cel sarac. La noi nici un functionar de stat ori public nu o sa-ti dea o informatie fara acordul superiorului. dimpotriva. Institutiile de stat. nici drepturi. la randul sau. respectiv. nu intreprind nimic semnificativ pentru ameliorarea situatiei create. dar acestea nu pot fi aplicate din cauza lipsei suportului material. Aceasta sustrage oamenii de la rezolvarea problemelor de afaceri.” DFG 2 „Situatia economica instabila duce la degradarea societatii si la dezvoltarea coruptiei. inclusiv si ale conducerii de varf. medicina sunt mai multe femei decat barbati. ori chiar nu are bani de drum. n-are nici putere si. principalul motiv care determina vulnerabilitatea unor categorii sociale in privinta incalcarii drepturilor omului este saracia (salarii si pensii mici). fiindca ori nu are cu ce se incalta.” DFG 6 „In Occident in orice telefon public sunt telefoanele institutiilor de stat. numarul excesiv de controale exercitate asupra agentilor economici si impozitele impovaratoare. Astfel.” DFG 4 „O doamna a lucrat toata viata ei la fabrica de zahar si are pensia de 275 de lei. Stau in permanenta cu frica-n san – acus trebuie sa vina politia.” DFG 6 „Cetateanul nu poate ajunge la functionarul acela. Dar la functiile mai platite sunt barbatii.(PROIECT) bine pe viitor ca acei oameni sa aiba o sustinere materiala. Acesta este motto-ul societatii noastre. de exemplu. acte normative prin care variate categorii socio-vulnerabile sunt sustinute. a agentilor economici.” DFG 1 „In invatamant. Acest fapt streseaza agentii economici si le sustrage atentia de la activitatile de afaceri. Unii dintre ei nici nu au unde trai.” DFG 6 „Avem legi. daca nu politia atunci inspectoratul fiscal etc. Ei sunt bolnavi chiar si mintal.” DFG 4 „Functionarii de la diferite nivele sunt corupti.7.” DFG 1 „De ce oamenii pleaca peste hotare? Nu pleaca de bine sau de bucurie. sunt in incapacitatea de a lucra. cum ar fi.” DFG 2 2. criza economica acuta in care se afla Republica Moldova la momentul de fata. prin variate metode creeaza obstacole.” DFG 1 „La noi pana ajungi la Dumnezeu te mananca sfintii. Motivele pentru care unele categorii de populatie sunt mai vulnerabile in domeniul respectarii drepturilor omului Conform opiniilor exprimate de unii coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale. acestea in loc sa stimuleze dezvoltarea economica. Iar saracia la noi este foarte mare. favorizeaza incalcarea drepturilor omului. hotarari de guvern: dar nu sunt bani!” DFG 1 „Exista posibilitatea de procurare a locuintei prin sistemul de creditare – legea prevede acest lucru – dar nu se respecta. Orice cetatean a statului poate forma numarul la care consilierul ii da un raspuns concret.

nici baza legislativa. vulnerabilitatea acestora decurge din politica economica eronata a statului fata de agricultura care nu beneficiaza de nici un suport si facilitati legislative. insa aceasta nu este la o ora speciala. deoarece un tanar. cum ar fi parintii alcoolici. nefiind angajat. lipsa de informare sistematica in domeniul respectiv. precum si familiile cu parinti someri). Lipsa ingrijirii paterne este provocata si de migratia excesiva a moldovenilor peste hotare in cautarea unui loc de lucru mai bine platit. someri. legata de primul motiv. unul din motivele de incalcare a drepturilor copiilor il constituie lipsa grijii paterne (este cazul familiilor cu parinti consumatori de alcool sau droguri. „Nu este nici infrastructura necesara. narcomani. acestia sunt afectati de stereotipul eronat existent in societatea moldoveneasca conform caruia persoanele mai in varsta si cu stagiu de munca au prioritate fata de tinerii specialisti – aceasta idee este gresita. participantii s-au referit la motive concrete pentru drepturile anumitor categorii de populatie. este si trebuie sa fie un granar. Ne-am intors cu cateva decenii in urma si. „Drepturile copiilor sunt aduse la cunostinta lor. Moldova a fost. nici asigurarea cu cele necesare.” DFG 2 „Populatia rurala nu stie ce drepturi are. Din aceasta cauza suferim si la aspectul economic. Nu stie cui sa se adreseze si cum sa solutioneze problemele. pana cand.” DFG 7 In cadrul unor discutii. nu poate acumula nici un fel de stagiu de lucru.” DFG 5 28 . in special cei de la tara. „Drepturile copiilor sunt lezate chiar de catre parinti. Astfel. Cat priveste drepturile tinerilor profesionisti.” DFG 2 In cazul taranilor. stagnam la acel nivel. nici conditiile.(PROIECT) Alt motiv care determina vulnerabilitatea unor categorii de oameni fata de altele este lipsa de cunostinte necesare printre oamenii de rand. si.

altii 23% au mentionat la punctul „5” pe o scala de la „1” la „10”. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarea afirmatie: „Exista o lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului”. 62% din populatie au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia „Exista o lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului” (acestia se impart in 24% care au indicat ca totalmente sunt de acord si 38% care au spus ca sunt de acord). 3. Cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei In cadrul sondajului de opinie.(PROIECT) 3. referindu-se la cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei. 30% 25% 23% 20% 24% 15% 10% 10% 10% 9% 7% 5% 9% 2% 0% 1totalmente nu sunt de acord 2% 3% 2 3 4 5 6 7 8 9 10 totalmente sunt de acord 1% NR In cadrul discutiilor focalizate in grup. Fig. 5).1. 5. unde „1” semnifica „Totalmente nu sunt de acord”. iar „10” semnifica „Totalmente sunt de acord” cu aceasta afirmatie (Fig. coordonatorii in domeniul drepturilor omului din institutiile de administrare publica din centrele raionale mai des au mentionat: • fie ca doar o parte din populatie isi cunoaste drepturile 29 . Informarea cu privire la drepturile omului.

(PROIECT) „Nu toti cunosc”. la sat – in genere nu se cunoaste”. „Cine intreaba pe medic sau pe invatator: „Dumitale traiesti pe impozitele mele. „Foarte putine”. si de aceea nici nu se intereseaza. Dar la moment dicteaza arendasul.” DFG 1 „Cunoastem drepturile doar care ne obliga de a face ceva.” DFG 1 „Zero”.” DFG 4 • fie ca cunoasterea drepturilor este la un nivel foarte jos „Cunostintele sunt la zero”. dar alt procent – care nu cunosc”.” DFG 1 „Inainte situatia era mai grea ca acum in privinta cunoasterii drepturilor. La un moment dat el poata sa zica:”Nu-ti place.” DFG 1 „Poate si sunt cate ceva. in cerintele contractuale si in legislatie exista ca inchiriind un bun oarecare. ce privilegii au • nivelul scazut de cunoastere a drepturilor conditioneaza incalcarea lor 30 .” DFG 2 „10-15% de populatie cunoaste drepturile. se cere sa se faca contract. nu are garantie ca drepturile ii vor fi respectate. Nu mai mult de 10%”. Mata primesti salariu si de la mine. Nu cunosc muncitorii. „Intelectualitatea cunoaste. coordonatorii in domeniul drepturilor omului din institutiile de administrare publica centrala sau referit in special la: • pasivitatea populatiei • posibilitatea de a interpreta diferit diferite articole legislative • imposibilitatea populatiei de la tara de a intelege multi termini noi din legislatia in vigoare • mass media nu preia printr-o terminologie adecvata si nu transmite intr-un mod accesibil pentru populatie normele legislative • programele realizate de ONG-uri sunt ineficiente. Poate sa ramana pamantul neprelucrat. deci esti obligat sa-ti onorezi obligatiile fata de mine”. poate predomina si o frica. „O parte cunosc. invatatura. 3 „O parte cunosc dar ei nu stiu despre obligatiunile lor. „Cred ca 70% nu cunosc drepturile si 30% – cunosc.” DFG 2 Referindu-se la cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei. nu toate persoanele cunosc ce inseamna drepturile omului si care sunt drepturile. „La oras poate mai mult. taranii. „ Ei cunosc unele drepturi. „Duceti-va la tara si incercati sa discutati despre drepturile omului. deoarece au ca scop doar cheltuirea banilor • desi vorbesc despre drepturile omului. inregistrat la primarie. Il sperie”. un oarecare procent sunt persoane care cunosc. ceilalti – partial”. Ma refer la localitatile pe care le cunosc eu. medici. cine o sa va tina discutia. „E mai mare procentul care nu cunosc. „La un nivel foarte jos”.” DFG 2 „Cei mai in varsta au o frica mostenita dinainte :”daca o sa vorbesc ceva o sa ma ridice”. Sa credem intr-un sistem de care suntem condusi. in care lucrez. nu se lupta pentru drepturile lor. Nu se negociaza.” DFG 2 „Nu cunosc. Astfel. chiar si din tineri. Acei tineri au ajuns la concluzia ca „sa fie cum o fi dar sa nu ma var eu si de ce eu trebuie sa vorbesc?” „Chiar daca cunosc ceva.” DFG 3 „Eu cred ca cunostintele lor nu sunt suficiente. Intelectualitatea”. care-s mai principale: sanatate. „Sunt limitate.” DFG 3 Coordonatorii din centrele raionale au mai mentionat urmatoarele despre cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei: • nu exista garantii ca drepturile persoanelor care-si cunosc drepturile vor fi respectate • sunt cunoscute doar obligatiunile si se crede in sistemul care conduce • cei care-si cunosc drepturile nu se lupta pentru drepturile lor • cei care-si cunosc drepturile nu stiu si de obligatiile lor • pe timpurile Uniunii Sovietice persoanele mai putin cunosteau despre drepturile lor „Chiar daca isi cunoaste drepturile.” DFG 1. dar ei nu au cu cine sa se consulte. Nu cei batrani. nimeni nimic nu cunoaste. Aceste 30% care cunosc sunt profesori. ia-ti pamantul si du-te!”. munca.

In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii referitoare la informatia despre drepturile omului: 31 . Jumatate din populatie a afirmat ca sunt de acord cu afirmatia Sunt puse piedici si obstacole la obtinerea informatiilor.” DFG6 „Toti vorbesc despre drepturile omului.” DFG 5 3. Societatea noastra se caracterizeaza printr-o anumita apatie fata de drepturi. nu stiu. dar care sunt ele. imi este complicat. Nu atrage atentia”. „Daca am pune in functiune toata masinaria de informatie ca sa-l informam noi. Fig. iar 37% sunt de acord in mare masura cu aceasta). cum sa-si realizeze.” DFG 7 „Cunostintele sunt la un nivel foarte jos. toata aceasta informatie trebuie expusa intr-un mod accesibil.” DFG 5 „Sunt posibile mai multe feluri de interpretari si depinde de avocatul care poate sa interpreteze si s-o intoarca” DGF 6 „Pentru mine. Asta e premisa faptului ca se incalca drepturile omului.6. iar 38% sunt de acord in mare masura cu aceasta). Toti stiu ca au drepturi. iar 37% sunt de acord in mare masura cu aceasta) (Fig.2. Eu nu cred ca nu se poate de undeva de cumparat o constitutie. ce privilegiu au.” DFG 6 „ONG la noi sunt o modalitate de a spala anumiti bani sau pentru a primi niste salarii bune pentru o anumita perioada cand realizam niste programe. dar nemaivorbind despre populatia de la tara” DFG 6 „La noi nu este o terminologie adecvata care sa fie preluata de mass-media. vom reusi doar in cazul cand el o sa doreasca lucrul acesta. Birocratismul functionarilor publici face ca informatia cu privire la drepturile omului sa fie inaccesibila (52%: 15% sunt de acord in foarte mare masura. sunt multi termeni noi pentru mine neintelesi. Obtinerea informatiei in domeniul drepturilor omului In cadrul sondajului de opinie.(PROIECT) „O anumita pasivitate a populatiei. sunt prezente unele bariere administrative in obtinerea informatiei (50%: 12% sunt de acord in foarte mare masura. 6). majoritatea populatiei a fost de acord cu afirmatiile: Informatia in domeniul drepturilor omului este greu de gasit (53%: 16% sunt de acord in foarte mare masura. un pedagog. dar nu toti cunosc ce inseamna drepturile omului si care sunt”.

Institutiile. iar participantii din alte cateva discutii s-au referit la autoritatile publice locale. 32 . nu sa se limiteze doar la opiniile unei sau altei parti. Acestea. in mare parte. organizatiile care ar trebui sa informeze populatia despre drepturile omului In opinia participantilor la discutiile focalizate in grup. In acest context. activand independent in baza finantarilor externe. la institutiile mass media cu cea mai mare acoperire a teritoriului republicii (Moldova 1 si Radio Moldova) si la care are acces intreaga populatie. in acest fel limitand posibilitatile de informare a populatiei. • institutiile educative – in cazul dat procesul de informare despre drepturile omului trebuie sa inceapa din clasele primare pentru a oferi posibilitate copiilor de mici sa constientizeze ca au anumite drepturi. iar 32% sunt de acord in mica masura cu aceasta). ascunzandu-se dupa masca actiunilor de binefacere. 3. • ONG-urile – la momentul de fata exista deja organizatii neguvernamentale specializate in domeniul promovarii si protectiei drepturilor omului.3. doar realizarea scopurilor personale – de spalare a banilor. sunt prezente unele bariere administrative în obþinerea informaþiei Birocratismul funcþionarilor publici face ca informaþia cu privire la drepturile omului sã fie inaccesibilã Lipsa serviciilor juridice la locurile de muncã face imposibil accesul la informaþia despre drepturile omului 12% 38% 28% 9% 14% 15% 37% 25% 8% 16% 14% 33% 26% 6% 20% Existã unele piedici lingvistice în perceperea informaþiei 12% 29% 29% 15% 16% Informaþia cu privire la drepturile omului de care dispun îmi este utilã Am cunoºtinþele necesare obþinerii informaþiei cu privire la drepturile omului 8% 30% 28% 19% 13% 5% 22% 32% 30% 12% În foarte mare mãsurã În mare mãsurã În micã mã-surã În foarte micã mãsurã/deloc NR Majoritatea populatiei mai mult nu a fost de acord cu afirmatia Am cunostintele necesare obtinerii informatiei cu privire la drepturile omului (62%: 30% nu sunt de acord deloc sau sunt de acord in foarte mica masura. care trebuie sa fie respectate. in mod special. • autoritatile publice – in cazul acestora participantii din unele grupuri au sustinut faptul ca fiecare functionar trebuie sa fie responsabil de informarea drepturilor omului in domeniul sau. unii participanti s-au referit la functia de „coordonator” numita de administratia publica raionala. Punctul slab al acestora este ca ele nu beneficiaza de suport din partea statului.(PROIECT) 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Informaþia în domeniul drepturilor omului este greu de gãsit 16% 37% 30% 9% 8% Sunt puse piedici ºi obstacole la obþinerea informaþiilor. Problema data se refera. prezinta opinia puterii. In acest context. motivand convingerea lor prin faptul ca acestia se afla cel mai mult in contact cu oamenii de rand. principalele institutii care ar trebui sa fie responsabile de informarea populatiei despre drepturile omului sunt: • mass media – aceasta trebuie sa reflecte multitudinea punctelor de vedere. sa le formeze abilitatile necesare pentru protectia drepturilor personale. unele organizatii urmaresc. de un plan comun de actiune.

Eu. Legile se cunosc in unele cabinete si cu asta se incheie. brosurile editate pana acum sunt inutile. cat si cele neguvernamentale. „Este nevoie de specialisti ori juristi competenti care sa aiba niste abilitati de jurnalisti. asa si a ramas. insa. care sa aduca informatia populatiei in forma cat mai accesibila pentru intelegere.” DFG 3 „Diferite sedinte. doar de faptul daca va fi realizat in comun de catre institutiile responsabile. nu-si ating scopul scontat – populatia cum a fost prost informata. Cu toate acestea omului nu-i este mai bine. sa ma duc sa ma expun in domeniul drepturilor omului nu as avea acces acolo nici peste 3 ani. fiindca ceea ce se face nu este accesibil publicului larg.4. prin intermediul ONG-urilor care sunt sau trebuie formate.” DFG 2 „Ca functionari publici.” DFG 5 „Ar fi bine de la scoala sa li se spuna. deoarece ii foarte greu sa-i dai omului informatia necesara prin mass-media.” DFG 1 . suntem in dreptul si chiar datori sa aducem la cunostinta populatia. „Este nevoie de un sistem intreg. Nu trebuie sa negam acest fapt. aceasta problema nu este o prioritate a conducerii. cu abilitati de jurnalisti.” DFG 2 „Exista un conservatism al institutiilor de stat.” DFG 6 Reusita procesului de informare nu depinde.” DFG 3 „Statul ar trebui sa sustina organizatiile neguvernamentale implicate in procesul de informare a drepturilor omului. 7 „La noi se numeste televiziune publica. atat cele guvernamentale. din clasa intai. Brosuri se editeaza si cu drepturile omului. fiecare in domeniu sa informeze.” DFG 2 „Autoritatile abilitate in acest domeniu. care ar trebui sa explice si sa lamureasca toate drepturile. un functionar din administratia publica centrala a mentionat ca procesul de informare a drepturilor omului trebuie sa fie realizat de catre juristi sau specialisti competenti.” DFG 1 „Primaria. caci o aude doar pe a lui Vasile. Il aude doar pe Vasile si stie ca Vasile vorbeste drept si gata! Alta parere nu exista! El nu poate face comparatie intre parerea lui Vasile si a lui Ion. Pentru aceasta este nevoie de anumite surse financiare. si sunt organisme internationale care ne ajuta cu elaborarea materialelor. Totul depinde de politica adoptata de stat.” DFG 6 „Nu este conlucrare intre mass-media si autoritati. Totul se face haotic. Or. 6.” DFG 1 „Functionarii publici nu-si iau responsabilitatea asta de a informa. Acolo au acces doar o parte de populatie. Trebuie sa fie cineva care sa coordoneze munca aceasta.” DFG 6 „Autoritatile publice locale de nivelul 1 si 2. procesul de informare a drepturilor omului este unul complex si pentru a fi realizat efectiv si cu succes trebuie antrenate toate institutiile din domeniu.” DFG 1 „Trebuie de inceput de la copii.” DFG 6 „La noi foarte multe ONG sun o modalitate de spalare a banilor. Acolo au acces doar o anumita categorie. macar bine ca s-a miscat lucrurile din loc. Si atunci.” DFG 6 In general. la momentul de fata. Acestea trebuie sa colaboreze si sa actioneze dupa un plan comun bine chibzuit. ca sa le fie mai usor. Poti sa-i faci zilnic o pagina de ziar in care omul sa nu inteleaga nimic din ea. omul simplu. In cazul dat nu trebuie de uitat de un moment foarte important – informarea trebuie sa decurga astfel incat publicul tinta sa constientizeze necesitatea de a cunoaste drepturile sale si modalitatile de aparare. La scoala elevul afla care sunt drepturile lui si el le duce mai departe in viata. Iar omul caruia i s-a lezat un drept ramane in continuare cu problema lui. dar ea nu e publica. articolele din ziare.” DFG 3 In cadrul unui grup. taranul. 33 .” DFG 7 „Coordonatorul. aude doar o parere. In acest sens.(PROIECT) „Mass media. Aceasta stare este determinata de faptul ca ceea ce se face nu este accesibila publicului larg. deoarece ea se afla zi de zi in contact cu lumea. de exemplu.

Aceasta categorie de oameni nu lasa mainile in jos dupa primul esec. La fel trebuie bani ca sa te adresez la judecator. „Nu este nici o garantie” DFG 1-7 „Noi nu putem garanta nici faptul ce o sa hotarasca chiar si acel judecator. Motivul principal care determina situatia respectiva este coruptia in institutiile de stat.” DFG 5 Actualmente. 39% 3. Ei scriu la guvern si petitiile revin din nou la noi in primarie.3 „Pentru consultatiile juridice trebuie de platit. Garantia pe care o are o persoana care plateste consultatiile juridice ca drepturile ei vor fi respectate In cadrul tuturor discutiilor focus grup participantii au sustinut ca nu exista nici o garantie ca drepturile unei persoane vor fi respectate.4. noi o sa reusim doar in cazul cand populatia va dori acest lucrul. 42% Nu. „Exista garantie. Sunt oameni insistenti. 7). ci continua sa se adreseze in instantele superioare celor unde au fost nedreptatiti. 39% din populatie sunt de parere ca informatia despre drepturile omului si posibilitatile de aparare a acestora nu este accesibila. este accesibila in tara noastra informatia despre drepturile omului si posibilitatile de aparare a acestora? Nª. Fig. Lipsa garantiei de respectare a drepturilor omului este agravata si de saracia din tara.” DFG 3 34 . are castig de cauza cel care dispune de mai multi bani. 19% Da.. iar 19% nu stiu daca aceasta informatie este sau nu este accesibila (Fig. 7. Toate serviciile juridice sunt cu plata si oamenii saraci nu sunt in stare sa achite serviciile respective. Si anume acest spirit trebuie educat la generatiile ce urmeaza. Din aceste considerente patimasii nici nu ajung la finele procesului de protectie a drepturilor – instanta de judecata. Dupa parerea Dvs. Totul trebuie platit si totul se reduce la bani.” DFG 7 Doar cate un participant din doua discutii au fost de parerea ca oamenii insistenti pot obtine si obtin succes in protectia drepturilor lor.” DFG 2 „N-ai platit n-ai dreptate si atat.” DFG 1.” DFG 1 „Depinde de autoritati. In acest sens.(PROIECT) „Daca am pune in functiune toata masinaria de informare ca sa-i informam. Numai administratia locala rezolva. Nu suntem siguri ca ne ducem in fata unui om cinstit care ne va apara. chiar daca a apelat la consultatii juridice si a platit pentru acestea.

” DFG 5 3. atunci va fi sanctionat. procuratura. precum si sanctionarea celor care incalca aceste principii.5.” DFG 5 „Ridicarea responsabilitatii fiecarei instante (politia. dar la articolul dat pentru anul curent nu au fost planificate surse financiare si nu putem sa va achitam invatatura.” DFG 5 In cadrul a cate o discutie. Ceea ce la noi nu este.(PROIECT) „Aici trebuie de muncit foarte mult la nivel de mentalitate a fiecarui individ si la nivel de insistenta. procuratura. Sunt in contradictie.” DFG 3 35 .” DFG 2 „Sa elaboram planuri de actiune la nivel local. E bine ca s-a introdus aceasta functie de coordonator.” DFG 4 „Daca cineva nu isi va onora obligatiunile si nu va respecta drepturile altuia. administratia locala) • perfectionarea legislatiei. „Depinde unde se adreseaza. astfel incat sa fie evitate neintelegerile in tratarea legilor si contrazicerea unor legi cu altele „Sa se lupte cu coruptia. 7 „Fiecare om are si drepturi si obligatii.” DFG 2 „Ajustarea legislatiei la conditiile noastre de trai si ajustarea actelor normative intre ele. Sa stim ca este un suport la care poti sa mizezi. participantii au mentionat si alte idei care ar contribui la ridicarea gradului de siguranta a respectarii drepturilor omului: • monitorizarea activitatii organelor responsabile de protectia drepturilor omului • numirea unei persoane responsabile de solutionarea cazurilor de incalcare a drepturilor omului in fiecare localitate (in acest context a fost binevenita ideea crearii functiei de coordonator) • asigurarea paturilor social-vulnerabile cu cate un reprezentant legal care sa le apere drepturile gratis. pentru asigurarea respectarii drepturilor omului se impune necesitatea realizarii urmatoarelor actiuni de baza: • lupta cu coruptia • consolidarea constiintei privind necesitatea de a respecta drepturile altuia si de a indeplini constiincios propriile obligatii. raional. Actiunile necesare pentru garantarea respectarii drepturilor In opinia reprezentantilor administratie publice locale si centrale. a celora care primesc bani pentru garantie. instantele de judecata. din contul salariului de stat • ridicarea gradului de informare a drepturilor omului in randul populatiei • stabilizarea si respectarea legislatiei • eradicarea saraciei in localitatile rurale • respectarea prezumtiei nevinovatiei „Transparenta in lucru organelor de drept.” DFG 1 „Sa fie specialisti in acest domeniu ca sa lucreze. instantele de judecata. De format un sistem si sa ne conducem de el.” DFG 6 Un functionar din administratia centrala a mentionat ca nu este posibila garantarea protectiei drepturilor tuturor oamenilor in momentul cand nu exista un suport material necesar. aveti dreptul.” DFG 2. daca surse financiare acordate sunt insuficiente. administratia locala). Da.” DFG 4 „In fiecare sat sa se creeze grupe de 3-4 persoane care ar putea sa se preocupe de problemele unde se incalca drepturile. 4. Exemplu oferit a vizat dreptul la educatie – nu este posibil de inmatriculat toti doritorii la locuri bugetare. Multe legi sunt divergente. Daca vor fi respectate ambele atunci poate o oarecare garantie vom avea. indiferent de functia detinuta • ridicarea responsabilitatii organelor care poarta raspundere pentru protectia drepturilor omului (politia.

” DFG 5 „La noi vesnic trebuie sa demonstram ca nu suntem vinovati.” DFG 4 „Legile sa lucreze.(PROIECT) „Ar trebuie sa fie avocat de stat si remunerat de stat care indiferent de ce persoana s-a adresat trebuie sa-i apere interesul si statul sa-l remunereze.” DFG 6 In fine. In acest fel exista posibilitatea de a aduce o lumina de speranta in sufletele oamenilor si de a forma dorinta de a lupta pentru drepturile personale. ba poate chiar voi inrautati lucrurile”. Din aceste considerente ar fi bine de adus la cunostinta cat mai multe cazurile cand alti oameni simpli au reusit sa obtina respectarea drepturilor lor (in special in cazul litigiilor cu persoane cu functii de raspundere) si modul in care au reusit. sa intreprinda careva actiuni pentru respectarea drepturilor personale. deseori. „In societatea noastra deja exista predispozitia ca oricum numi voi realiza dreptul. In prezent situatia este de asa natura ca oamenii de rand.” DFG 7 „Oamenii nu-si cunosc drepturile. nici nu incearca sa protesteze. Sa aiba un salariu stabil si tot timpul cand cineva se adreseaza trebuie sa-si onoreze obligatia lui. incalcarea carora are un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie 36 . Tot apar si apar legi noi. ne indreptatim. tot una nu-mi voi obtine nimic. Drepturi. ce sa mai cheltui efort de energie si surse financiare. primind salariu. deoarece deja au ideea fixa ca „oricum nu voi obtine nimic.” DFG 4 „Foarte des se schimba legile si oamenii nu dovedesc sa le cunoasca. Eu cred ca nici cei de la conducere nu dovedesc sa le citeasca.” DFG 4 „Eradicarea saraciei in stat. pentru a spori siguranta respectarii drepturilor. oamenii trebuie sa fie stimulati in aceasta privinta.” DFG 6 4.

In cadrul sondajului de opinie.8. 8. Dreptul la viata. integritatea fizica si psihica 37 . libertatea opiniei ºi exprimãrii Alt drept Nu se încalcã nici un drept / libertate NR 4. cei mai multi dintre subiecti au mentionat ca lor li se incalca cel mai des Dreptul la munca si protectia muncii (27%). integritatea fizicã ºi psihicã 12% 27% 17% 17% 8% 3% 3% 2% 7% 4% Dreptul la muncã ºi protecþia muncii Dreptul la protecþia socialã Dreptul la ocrotirea sãnãtãþii Dreptul la un mediu sãnãtos Dreptul la educaþie Dreptul la informaþie. La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului s-a pornit de la ideea ca. din multitudinea de drepturi si libertati ale omului. in Republica Moldova a fost elaborat si aprobat prin Hotararea Parlamentului RM Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. in aceasta categorie intra drepturile expuse in Fig. trebuie accentuate cele a caror incalcare are un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie.(PROIECT) Pentru a ameliora situatia privind respectarea drepturilor omului. facand o singura alegere dintre aceste drepturi si libertati. care vi se incalca cel mai des? Dreptul la viaþã. Dupa cum s-a demonstrat in cadrul elaborarii Planului. Dintre drepturile si libertatile enumerate.1. Fig. Dreptul la ocrotirea sanatatii si Dreptul la protectia sociala (cate 17% fiecare).

batjocurii etc.9% Consatenii 2. 9.7% Sotul 2. respondentii cercetarii au mentionat mai des asupra principalei surse.) (55%) si Protectia contra violentei fizice (bataii. torturii etc. piata. Fig.8% Societatea 2.) 2.8% Colegii de lucru 1. de unde ar putea veni asupra lor sau a membrilor familiei lor pericolele mentionate in Fig. majoritatea populatiei a mentionat ca deloc nu le este asigurata Protectia contra furturilor (65%. mai des au fost mentionate astfel de surse ca: Persoane cu comportament deviant (talharii. Fig. utilizatorii de drog si alcool etc.2% Locurile publice (strada.3% Persoanele in stare de ebrietate 2.).2% Oamenii rai 1.6% (Fig.5% Familia 1.) 13. amenintare etc. pag.0% Persoanele fizice 1. transport public etc. torturii etc. 9.) 5% 33% 55% 4% 3% Protecþia contra violenþei fizice (bãtãii. mai des au fost mentionate astfel de surse ca: Locurile publice (strada. piata. 42.5% Cat priveste principala sursa de unde ar putea veni asupra lor sau a membrilor familiei lor astfel de pericol ca violenta verbala (sudalma. înjurãturii. Protectia contra violentei verbale (sudalmei. In privinta pericolului furturile.8% Copiii needucati 1. pag. 40.) 6% 33% 54% 3% 4% Protecþia contra furturilor 4% 27% 65% 2% 2% Protecþia contra bolilor transmisibile 4% 40% 46% 5% 5% Protecþia contra influenþei 4% medicamentoase asupra psihicului 37% 40% 10% 9% În deplinã mãsurã Într-o oarecare mãsurã Nu-mi este deloc asiguratã Nª NR In cadrul unor intrebari deschise. amenintarii. ameninþãrii. injuraturii. In ce masura considerati ca va este asigurata securitatea personala si anume …? 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Protecþia contra violenþei verbale (sudalmei. escrocii.3% (Fig.) (54%).(PROIECT) In cadrul sondajului de opinie.77) Vecinii 5.6% Persoanele prost educate 1.) 22.7% Persoanele necunoscute 2. transport public etc.75) Vecinii 9. banditii.2% Persoanele defavorizate 5.5% Somerii 2. 9).5% 38 . batjocurii etc.

8% Persoanele necunoscute 1.5% (Fig. persoanele fara adapost.4% Oamenii rai 1.9% Politia 1.) 12.3% Frustrare 1. detinutii etc. pag. tortura etc.1% Dintre diferite grupe (propuse in cadrul unei intrebari semideschise).5% Mediul inconjurator (apa. mai des au fost mentionate astfel de surse ca: Locurile publice (strada. pag.) 14.) 2. pag.78) Persoanele bolnave / utilizarea in comun a obiectelor (consumatorii de drog. alcool 1. piata.6% Persoanele din mediul inconjurator 2. integritatea fizica si psihica al tinerilor (28%) (Fig. mai multi respondenti din cadrul sondajului de opinie au mentionat ca se incalca mai des dreptul la viata. 41. 44.) 6.9% (Fig. cersetorii.7%(Fig.1% Locurile publice (strada. integritatea fizica si psihica.5% Droguri.7% Murdaria 1.7% In privinta pericolului bolile transmisibile.). incompetenta personalului medical) 16. 10).0% Oricine 4. piata.1% Relatii cu parteneri necunoscuti 1. Cat priveste dreptul la viata. drepturile cui se incalca cel mai des? 39 . mai des au fost mentionate astfel de surse ca: Institutiile medicale (neglijenta.5% Vecinii 3. Fig. mai des au fost mentionate astfel de surse ca: Institutii medicale / instrumente medicale infectate 16.4% Cat priveste principala sursa de unde ar putea veni asupra lor sau a membrilor familiei lor astfel de pericol ca influenta medicamentoasa asupra psihicului .(PROIECT) In privinta pericolului violenta fizica (bataia. 10. dintre grupele prezentate. transport public. frizeriile etc.76) Persoanele cu comportament delincvent 4.78) Medicamente necalitative / expirate 6. transport public etc. alcool. aerul etc. 43.5% Persoanele in stare de ebrietate 2.

50% din populatie au indicat ca nu au un loc de munca. Fig. iar 39% sunt de acord) (Fig. La fel. iar 41% sunt de acord) (Fig. 11). Jumatate dintre persoanele care muncesc au mentionat ca nu le sunt asigurate drepturile la locul de munca. carora nu le sunt asigurate drepturile la protectia muncii de la locul de munca. 52%. 11. Majoritatea persoanelor care muncesc au mentionat ca nu le sunt asigurate drepturile la protectia muncii la locul de munca.2. 74). 4. 48% dintre persoanele chestionate au mentionat ca nu au loc de munca (Fig. 52%. 45. pag. 46. care au un loc de munca se impart in 31% (Fig. 46. 74). carora nu le sunt asigurate drepturile la locul de munca. care au un loc de munca se impart in 26%. 45. pag. pag. Dreptul la protectie sociala Pentru marea majoritate a persoanelor care au un loc de munca. 74). prietenilor” (45% totalmente sunt de acord.(PROIECT) 0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% Drepturile copiilor 10% Drepturile tinerilor 28% Drepturile tinerilor aflaþi în serviciul militar Drepturile invalizilor / drepturile persoanelor cu dizabilitãþi 5% 15% Drepturile pensionarilor 17% Drepturile ºomerilor 18% Altele_ 1% NR 6% 4. pag. 74). In ce masura va este asigurat … 40 . mita” (47% totalmente sunt de acord.3. 17% carora le sunt asigurate drepturile la protectia muncii si 4% care nu cunosc drepturile la protectia muncii de la locul de munca. 23% carora le sunt asigurate drepturile si 3% care nu-si cunosc drepturile de la locul de munca. 86% din populatie sunt de acord cu afirmatia „Accesul la locurile de munca bine platite presupune cumatrism. cei care au un loc de munca se impart in 34% care au mentionat ca marimea salariului pe care-l primesc la locul de munca nu le asigura dreptul la protectie sociala si 16% care au aratat ca intr-o oarecare masura le asigura acest drept (Fig. Dreptul la munca si protectia muncii In cadrul sondajului de opinie. 86% dintre persoanele chestionate au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia „Locurile de munca bine platite pot fi gasite doar cu ajutorul rudelor. marimea salariului nu le asigura dreptul la protectie sociala: fiind intrebate despre protectia sociala pe care le-o ofera locul de munca.

pag. 80). 11). prin mãrimea pensiei sau a îndemnizaþiei sociale pe care o primiþi Nota: Diferenta pana la 100% reprezinta raspunsurile „Nu am loc de munca”/”Nu primesc pensie sau indemnizatie sociala” 57% din populatie au mentionat ca nu primesc pensie sau indemnizatie sociala (pentru ei sau pentru alte persoane pe care le ingrijeste). Dreptul la educatie 59% dintre persoanele chestionate au mentionat ca au copii de varsta prescolara. Cea mai mare parte din populatie – 79% – considera ca nu ii este respectat dreptul la luarea deciziei in probleme de mediu (Fig. In ce masura credeti ca … 41 . pag. 4. pag. sau a persoanei pentru care primiþi îndemnizaþie socialã. 48. scolara sau universitara. 47. 12). 12. Cei care primesc pensii sau indemnizatii sociale se impart in 32% care au mentionat ca marimea acestei pensii sau indemnizatii sociale nu le asigura dreptul la protectie sociala si 11% care au mentionat ca intr-o oarecare masura le asigura acest drept (Fig. 49% au mentionat sa lipsa cadrelor didactice profesioniste afecteaza dreptul la educatie al copiilor lor (printre care 20% au mentionat ca afecteaza in foarte mare masura) si 10% au mentionat ca nu afecteaza (dintre care doar 1% a indicat ca nu afecteaza deloc dreptul la educatie) (Fig.în foarte mare mãsurã asigurat 10% 8% 6% 5% 4% 4% 2% 0% dreptul la protecþie socialã prin mãrimea salariului pe care îl primiþi la locul de muncã dreptul la protecþie socialã a dvs. 80).(PROIECT) 12% 11% 11% 7% 6% 6% 5% 5% 5% 5% 6% 5% 4% 4% 1% 2% 1% 1neasigurat 2 3 4 5 6 7 8 9 10 . 4. iar 23% considera ca calitatea apei este proasta (Fig. Fig.. 12). pag. Acestia se impart in 49% care au mentionat ca lipsa banilor afecteaza dreptul la educatie al copiilor lor (printre care 25% au mentionat ca afecteaza in foarte mare masura) si 10% care au mentionat ca nu afecteaza (dintre care doar 1% a indicat ca nu afecteaza deloc dreptul la educatie) (Fig.3. la fel. 80). Dreptul la un mediu sanatos 12% din populatie considera ca calitatea apei din apeduct (sau din fantana in cazurile in care apeductul nu functioneaza sau lipseste) este foarte proasta.4. 51% din populatie considera ca nu ii este respectat dreptul la apa potabila calitativa (Fig. iar 52% considera ca nu ii este respectat dreptul la aer calitativ (Fig. In acelasi timp. 80). 48. 48.

(PROIECT) 30% 25% 25% 20% 20% 15% 10% 9% 5% 7% 4% 1% 1% 1% 2 3 1% 1% 4 2% 5% 2% 5 6 3% 7 4% 8 9% 9% 8% 5% 0% 1% 1 . pag. deoarece acestea sunt foarte costisitoare (11%). 4. sau al dvs. cresterea birocratiei in urma introducerii politei) (6%) (Fig.5. 81). Dreptul la servicii medicale fara plata (10%).deloc 9 10 . cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca li se incalca Dreptul la acces la servicii medicale si medicamente. 13. Dreptul la servicii medicale calitative (8%) si Drepturile acordate in baza politei de asigurare (inutilitatea politei – trebuie de platit dublu pentru servicii medicale. sau al dvs. scolara sau universitara” 65% dintre respondenti au indicat ca statul nu asigura accesul egal la educatie si conditii egale de studii si doar 21% au sustinut contrariul (Fig. avand posibilitate sa se pronunte in cazul unei intrebari deschise in privinta drepturilor din domeniul ocrotirii sanatatii care li se incalca cel mai des. lipsa cadrelor didactice profesioniste afecteazã dreptul la educaþie al copiilor dvs. impunerea acesteia. Ce drepturi din domeniul ocrotirii sanatatii Vi se incalca cel mai des? (intrebare deschisa) 42 . Dreptul la ocrotirea sanatatii In cadrul sondajului de opinie. personal Nota: Diferenta pana la 100% reprezinta raspunsul „Nu am copii de varsta prescolara.în foarte mare mãsurã lipsa banilor afecteazã dreptul la educaþie al copiilor dvs. 49. Fig.13).

1% 0. 14. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre politele de asigurare medicala: …? 43 .4% Referindu-se la diferite afirmatii despre polita de asigurare.3% 0. 14).1% 0. 73% dintre subiecti au indicat ca sunt de acord cu afirmatia Drepturile se incalca. iar 44% au indicat ca sunt in mare masura de acord).4% 0. Fig.1% 0. 76% dintre respondentii sondajului de opinie au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia ca Asiguratul nu detine lista serviciilor medicale gratuite de care ar putea beneficia (32% au mentionat ca sunt in foarte mare masura de acord cu aceasta (Fig. 68% .1% 0.ca sunt de acord cu afirmatia Exista un vacuum informational format in jurul politelor de asigurare medicala. 13 au fost mentionate urmatoarele drepturi: Dreptul de alegere a medicului Drepturile femeilor insarcinate Dreptul la vaccinare Asigurarea cu medicamente a spitalelor Dreptul la deservire la domiciliu Dreptul la opinie Dreptul la buletin medical Dreptul la grupa de invaliditate Dreptul la spitalizare Dreptul la echitate la serviciile medicale Alte drepturi 0.1% 0.2% 0.(PROIECT) Dreptul la acces la servicii medicale ºi medicamente – sunt foarte costisitoare Dreptul la servicii medicale fãrã platã Dreptul la servicii medicale calitative Drepturile acordate în baza poliþei de asigurare (inutilitatea poliþei – trebuie de plãtit dublu Dreptul la asistenþã ºi servicii medicale Necesitatea de a oferi mitã (în bani sau naturã) Dreptul la informaþie (în special la serviciile medicale oferite gratuit de poliþa de asigurare) Dreptul la poliþã Dreptul la un mediu înconjurãtor sãnãtos Dreptul la foi de deplasare în sanatorii Alte drepturi Toate drepturile Nici un drept nu a fost încãlcat Nª NR 11% 10% 8% 6% 5% 4% 2% 1% 1% 1% 2% 5% 36% 2% 9% La rubrica Alte drepturi din Fig.2% 0. iar 57% dintre subiecti au spus ca sunt de acord cu afirmatia Serviciile medicale introduse in baza politelor de asigurare creeaza tensiuni la nivelul personalului medical.2% 0. In acelasi timp.

dar care nu platesc bani • exista medici care cer de la pacienti mita in marimi extrem de mari • organele de combatere a coruptiei incalca drepturile deoarece nu intreprind nimic pentru a stopa fenomenul coruptiei in randul lucratorilor medicali • nu a fost nici un caz de tragere la raspundere a medicilor. veti afla care este taxa in spitalul Republican sau in orice alt spital” DFG 2 In diferite grupe de discutii au fost expuse urmatoarele idei: • in spitale se incalca drepturile omului prin faptul ca dupa opt zile de internare pacientul este eliberat indiferent de faptul daca s-a tratat sau nu • la policlinica. nimeni nici nu s-a uitat la polita de asigurare. ca toate le platesti” DFG 4. „Sa facem un sondaj de opinie publica in policlinicile si spitalele din Moldova. referindu-se la persoanele asigurate medical. peste tot se incalca” DFG 1 „Spitalul de urgenta.6 „Se calca aceste drepturi in policlinici. in cateva dintre grupele de discutii au mai fost mentionati lucratorii medicali si astfel de institutii ca Spitalul de Urgenta. drepturile ar fi mai putin incalcate • pacientii nu au timp pentru a apela la organele ierarhic superioare 44 . pentru ca el cu medicul se intalneste cel mai des. „Din start sora medicala sau medicul ii spune ca pune asigurarea ceea in buzunar ca oricum nu-ti foloseste la nimic. policlinici si spitale la general. Spitalul Republican. pacientului aflat in stare de urgenta i se percep bani. neutilizandu-se acele mici standarde minime. oamenii platesc. in toate grupele de discutii a fost mentionat faptul ca medicii incalca mai des drepturile acestor persoane in policlinici si spitale. deoarece nu cunosc la ce standarde ar avea dreptul • medicii nu atrag trag atentia la persoanele asigurate. daca ar exista penalizari.” DFG7 „Lucratorii medicali”.” DFG 1-6 „E clar ca cel care incalca drepturile pacientului asigurat este medicul. incepand de la prima consultatie. In acelasi timp. „Medicii. A platit ca si oricare. spitale. la centrul Diagnostic.(PROIECT) 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Drepturile se încalcã 35% 38% 13% 3% 11% Asiguratul nu deþine lista serviciilor medicale gratuite de care ar putea beneficia 32% 44% 13% 3% 8% Existã un vacuum informaþional format în jurul poliþelor de asigurare medicalã 27% 41% 17% 4% 11% Serviciile medicale introduse în baza poliþelor de asigurare creeazã tensiuni la nivelul personalului medical 24% 33% 18% 7% 18% În foarte mare mãsurã În mare mãsurã În micã mã-surã În foarte micã mãsurã/deloc NR In cadrul discutiilor focalizate in grup. pana la sfarsitul tratamentului”.

DFG 5 In alta ordine de idei.. Polita intr-o parte. Cand s-a adresat la medic. pot sa merg la Minister. se incalca drepturile”. DGF 3 „Ajunge omul la policlinica intr-o stare de urgenta. Oamenii nu cunosc la ce standarde ar avea dreptul si ei platesc. medicul va avea probleme foarte mari” DFG 7 Referindu-se la persoanele care incalca mai des drepturile persoanelor care nu au reusit sa-si faca grad de invaliditate. dar ca medicina-i asigurata are venit doar medicul. Fiecare serviciu pe care nu l-a prestat medicul. unde omul sa aiba cunostinta cat i se permite lui sa se trateze in spital. cat si pentru ce trebuie sa plateasca. in urma carui fapt medicul in cauza va fi sanctionat „Au fost incheiate contracte intre CNAM si aceste spitale. se poate de verificat daca intra in polita sau nu. in care sunt delimitate responsabilitatile fiecareia dintre parti • atat in institutiile medicale. Plus la aceasta. atata. avand chitanta ceea. din motiv ca nu-si indeplinesc obligatiile incalca drepturile oamenilor.” DFG2 „Cazurile de coruptie. nu i se acorda in baza politei de asigurare tratamentul necesar si iarasi trebuie sa scoata bani din buzunar. In toate spitalele se practica asa: s-a tratat omul 8 zile E tratat sau nu pleaca acasa. dar nu sunt cointeresati” DFG 2 „E scrisa raspunderea. dar trebuia sa fie acoperit de polita. unii dintre participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca drepturile acestor persoane bolnave sunt incalcate de: • medici • comisii • consiliile de expertiza medicala • angajatorii persoanelor in cauza 45 . dar de care trebuia sa beneficieze in cadrul politei. cat si in Monitorul Oficial oricare persoana poate sa afle care servicii sunt incluse in polita de asigurare. acela i-a cerut 1000 de lei. Fara bani nici nimeni nu se uita la tine. dar nu fac nimic. i s-a spus. conform careia pot determina codul serviciului prestat. bani-s pe de alta parte iar sanatatea ramane tot acolo.. Daca se depisteaza ca a intrat. Dar pana acum nu a fost nici un precedent judiciar la acest capitol” DFG 3 „Nu mai are cand sa apeleze la organe ierarhic superioare. Sa adresat la Asistenta Sociala si Protectia Familiei.(PROIECT) „Nu exista o strictete. serviciile ce sunt acoperite prin polita de asigurare. Aici intr-adevar se incalca dreptul omului”. Ei sunt la curent cu tot ceea ce se intampla in tara. ca sa-mi intorc acesti bani. Polita-i costisitoare. Procuratura si celelalte organe. prin care sa confirme ca intr-adevar are nevoie de aceasta interventie chirurgicala. Departamentul Sanatatii. Pot sa ridic Monitorul Oficial ca sa vad. atata. respectiv.” DGF 4 „Aduce persoana la conditia ca sa suporte el anumite cheltuieli” DFG 5 „Un batran. Tot personalul medical continuu sa perceapa bani. poate sa-si intoarca banii de la Ministerul Sanatatii. daca acest serviciu intra in polita sau nu. iar pentru serviciile achitate. Un caz concret: s-a dus omul. Ei foarte bine cunosc realitatea. au fost mentionate urmatoarele: • intre Casa Nationala de Asigurari Medicale (CNAM) si Spitale sunt incheiate contracte aprobate de Ministerul Sanatatii.. Contractele au fost aprobate de Ministerul Sanatatii si acolo e scris clar: cine si ce trebuie sa faca si cu ce trebuie sa se ocupe” DFG3 „In fiecare institutie medicala este afisat ceea ce este gratuit conform politei. in varsta de 60 de ani a vrut sa-si faca operatie la ochi. cei de acolo i-au spus sa aduca un certificat de la medicul de familie.” DFG 6 „Am ramas doar cu polita. taxe de la populatie neutilizand acele mici standarde minime care trebuie sa le acorde cetatenilor. da restul. el deja stie ce trebuie sa faca. De aici se porneste ilegalitatea. cand a fost dat un telefon la nu stiu care organe. daca careva serviciu nu trebuia sa fie achitat in casa. trebuia sa plateasca atata.

(PROIECT)
In una dintre grupele de discutii, participantii s-au referit doar la cazul cand populatia nu cunoaste care este modalitatea de obtinere a gradului de invaliditate, iar in alta grupa participantii au spus ca nu stiu nimic despre gradul de invaliditate. „Medicul, fiecare vrea sa traiasca, sa se suie sus, smulge bani, doar ca el sa traiasca”; „Medicul tot timpul asteapta mita”; „De la medic se incepe”; Drepturile persoanelor bolnave cel mai des sunt incalcate de medici - persoana la care se adreseaza bolnavul dat.” DFG 1, 2, 5 „Des sunt incalcate aceste drepturi de catre comisii.” DFG 4 „Consiliul de expertiza medicala a localitatii, de pe langa Casa nationala de asigurari medicale, care nu sunt intotdeauna impartiale” DGF7 „Angajatorii care angajeaza aceste persoane, de multe ori incalca aceste drepturi – dreptul la munca. Prea des se elibereaza certificat medical. Pana li se da grad de in validitate, persoanelor li se elibereaza certificat medical. Medicul indica cauza, dar angajatorii impun de a scrie cerere de eliberare din functie” DFG 7 „Populatia nu cunoaste care e modalitatea, care acte necesita a fi prezentate. Acordarea unei consultante in acest domeniu ar clarifica foarte mult situatia” DFG3 Referindu-se la incalcarea drepturilor acestor persoane, participantii la discutii sau mai referit la urmatoarele: • sunt persoane care nu-s bolnavi si au reusit sa-si faca grad de invaliditate • persoana de 90 de ani, care nu vorbeste si nu aude nu are grad de invaliditate, deoarece, cand s-a adresat, i-au spus sa pregateasca o sumedenie de documente • aceste drepturi sunt incalcate des • Departamentul sau consiliul de expertiza medicala a localitatii apartine departamentului de expertiza medicala a Casei Nationale de asigurari medicale. Consiliul dat nu este obiectiv deoarece in consecinta Casa Nationala va trebui sa plateasca indemnizatii invalizilor care si-au obtinut gradul. Consiliile merg spre apararea intereselor institutiei sale si nu a invalizilor. Aceste consilii de expertiza ar trebuie sa fie independente sau in subordinea unei asociatii a agentilor economici care transfera bani Casei Nationale de asigurari medicale

„Sunt care nu-s bolnavi si are grade”. DFG2 „Un caz: o persoana are 90 de ani, nu vorbeste si nu aude. Grad de invaliditate nu are. Cand sa adresat, i-au spus sa pregateasca o sumedenie de documente.....” DFG 2 „Des sunt incalcate aceste drepturi” DFG 4 „Departamentul sau consiliul de expertiza medicala a localitatii, care apartine departamentului de expertiza medicala a Casei nationale de asigurari medicale, nu este obiectiv si nici o data consiliul nu va finaliza obiectiv aceste probleme. Din cauza ca Casa Nationala pe urma va trebui sa plateasca aceste pensii, ea va merge spre apararea intereselor institutiei sale. Sa fie independent cumva. In subordinea acelor care platesc.” DFG 7

5.Agentii care incalca mai des d repturile unora dintre grupurile de populatie defavorizate
5.1. Agentii care incalca mai des drepturile invalizilor

46

(PROIECT)
In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la invalizi, unii participanti au mentionat ca drepturile lor sunt incalcate mai des de catre: • comisiile de apreciere a gradului de invaliditate • stat, primarii, care nu coreleaza marimea indemnizatiilor cu preturile • angajatori privati si publici, care le incalca dreptul la munca • medicii, care le incalca constient sau inconstient facilitatile de care dispun „Sunt erori ale comisiilor de aprecieri a gradului de invaliditate. Sunt oameni fara picior. Lor nu li se da grad pe viata, dar e controlat in fiecare an. Ce, lui ii va mai creste piciorul? Nu! In fiecare an il masoara… E o prostie”; „Dau grupe, la persoane sanatoase, daca nu sar incalca toate aceste ar fi mai altfel....”; „Foarte corect, sunt si asa persoane” DFG 1, 4 „Statul, primaria, incalca drepturile invalizilor, adica nu-i realitate intre preturi si indemnizatii”; „ Statul, ar trebui sa fie o politica de stat”; „Sunt invalizi care au copii, familii, 200 de lei pe luna nu le ajunge ca sa se intretina”; „Nu toti invalizii sunt asigurati; „Prima incalcare a persoanelor cu handicap este faptul ca nu li se asigura in trai decent, minimum pentru existenta”; „Sotul, unei familii, a devenit invalid, si are acasa 2 copii. Cum sa intretina el familia cu o pensie de 200 de lei? Leafa sotiei nu e mai mare. Cum sa supravietuiasca aceasta familie?” DFG 2,4,6 „Dreptul la munca se incalca pentru invalizi. Daca invalidul are un handicap, inseamna ca nu e bun de nimic si e limitat in drepturi. Lise incalca dreptul de a fi ales intr-o autoritate publica. Lui o sa i se spuna cu totul alt motiv ca nu o sa fie primit. Oficial nu o sa i se spuna: ai un handicap” DFG 5 „Ei au anumite prioritati, dar ei nu le cunosc sau le cunosc in masura mica sau nu le pot realiza. Medicii <asistentii sociali> se fac a uita, nu-i informeaza si-i spun din start ca nu sunt valabile”; Poate fi asa situatie ca nici medici nu cunosc legislatia in vigoare, ca invalidul respectiv, sau mama cu multi copii are dreptul sa primeasca o consultatie gratis, nu stiu cat de bine sunt informati si pot face aceste incalcari din necunostinta”. DFG 6 Alti participanti au mentionat urmatoarele cu privire la drepturile invalizilor: • legile in vigoare le dau drepturi in masura posibilitatilor economice • in linii generale, drepturile lor nu se incalca • exista asistenti sociali care merg pe la casele lor si le vede situatia • daca invalizii vin cu o problema concreta, functionarii din administratia publica centrala fac totul ca sa-si indeplineasca obligatiunile directe „Sunt legi in vigoare care dau drepturi in masura posibilitatilor economice” DGF 1 „Ei primesc, indemnizatii, totul se primeste. Se incalca episodic. Cu intentie, cu amageala”; Mai mult nu se incalca. Invalizilor nu li se incalca drepturile. Sunt acordate anumite facilitati invalizilor. Nu e reala, dar exista o atentie”; „Eu consider ca nu se incalca acele dr. care-s scrise in lege” DFG 1, 3, 5 „In fiecare comunitate exista asistent social care raspunde de batrani, de invalizi. El merge la casele lor, vede situatia. Prin intermediul asistentilor sociali ei pot sa tina legaturi”. DFG 3 „Daca vin concret si se adreseaza cu o problema noi facem totul ca sa ne indeplinim obligatiunile noastre directe” DFG 5

In cadrul sondajului de 65% din respondenti au mentionat ca persoanele cu dizabilitati fizice sau psihice sunt protejate slab (48%) sau nu sunt protejate deloc (17%) de catre stat (Fig. 15).

47

(PROIECT)
Fig.15. Credeti ca persoanele cu dizabilitati fizice sau psihice sunt protejate suficient, mediu, slab sau nu sunt protejate deloc de catre stat?

NR; 6% Deloc; 17%

Suficient; 10% Mediu; 19%

Slab; 48%

5.2. Agentii care incalca mai des drepturile persoanelor suspectate In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la persoanele suspectate, unii participanti au mentionat ca drepturile lor sunt incalcate mai des de catre: • colaboratorii izolatoarelor preventive • politie • organele de drept (in general) • judecata, judecatorii • procuratura • organele de ancheta • tribunalul „Atunci cand este retinut, dar inca nu se stie daca el este autorul infractiunii sau nu, insasi conditiile in care este tinut: dreptul la hrana, igiena, la plimbare”; „Persoanele ce functioneaza in cadrul izolatorului”; „Colaboratorii KPZ”; „Un exemplu: un minor de 13 ani, inchis intr-un izolator pentru furt. De trei luni de zile el este inchis in alt oras, nu are parinti, nu are pe nimeni. Avocatul sau sustine ca el nu este vinovat deoarece are o alibi buna, de fapt nici nu a fost la locul faptei. Despre ce drepturi poate fi vorba, cand este retinut o persoana nevinovata si el este si batut si maltratat, el este distrus psihic la doar 13 ani, ce fel de personalitate va fi? Atunci de care drepturi putem vorbi?”; „Angajatii din penitenciare”; „In penitenciare, unde ei sunt tinuti, foarte rau se comporta cu ei, pana a fi dovedita vinovatia acestora.” DFG 1, 2, 7 „Politia”; „Ar fi bine ca lucratorii din politie sa fie putin selectati. Nu unul cu 3 clase neterminate sa te opreasca pe drum, si iti face proces administrativ pe „Aparitia in stare de ebrietate in locurile publice” pe care eu o consider pur formala, servind doar un pahar mic de bere. Dar chiar te taraie. Te ia si te duce. „Hai cu noi”. Daca nu te cunoaste, te ia” DFG 1, 3, 5 „Organele de drept”, „Organele de ocrotire a normelor de drept statal”, „Odata ce nimeresti in vizorul organelor de drept si stiu ca tu esti autorul infractiunii – poti sa te astepti la orice de la ei. Sa te scoale si la miezul noptii.” DFG 1, 3 „Judecata”; „Uneori judecatorii, nu se descurca in situatii. Practic nu este nici o baza de a fi inchis, dar se dea ordin de arest etc. Persoana sta inchisa careva timp, pe urma Curtea Suprema de justitie il declara nevinovat. Raspundere pentru aceasta nu poarta nimeni. Se intampla ca stau in KPZ nevinovati”; „Daca persoana nu este vinovata, si e acuzata pe nedrept, aici de acum e vina judecatorului” DFG 2,3,7 48

deoarece persoana este discreditata inainte de a i se dovedi vinovatia „Cred.. Doamne fereste. DFG 6 In cadrul sondajului de opinie. 4 „Anchetatorii”. ori la noi nu este functional principiul acesta. „Organele de ancheta” DFG 1 „Tribunalul” DFG 3 Au mai fost mentionat urmatoarele cu privire la drepturile persoanelor suspectate: • in izolatoare preventive ar trebui retinute doar persoanele suspectate de crime • daca persoanei i s-a dovedit vinovatia. acuzate si aflate in detentie in Moldova li se acorda foarte putina (11%) sau putina (57%) atentie (Fig. 16). In opinia Dvs.foarte puþinã atenþie 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte multã atenþie Nª/NR 49 . ca ar trebui de facut diferentiere dintre cei care sunt suspectati pentru. In special in crimele economice la noi se face zarva foarte mare pana a fi dovedita fapta si de cele mai multe ori se face special”. 68% dintre respondenti au mentionat ca persoanelor suspectate. Mai intai trebuie sa – i dovedesti vinovatia” DFG 5 „Trebuie sa fie functional principiul prezumtiul nevinovatiei.16.(PROIECT) „Procuratura” DFG 1. acuzate si aflate in detentie in Moldova? 20% 19% 18% 16% 16% 14% 12% 15% 14% 12% 10% 8% 6% 4% 11% 8% 3% 2% 0% 1% 1% 1 . crima si care sunt izolati pentru furt” DFG 2 „Cate o data trebuie sa fie incalcate. 3. Fig. atunci unele drepturi trebuie limitate • nu este functional principiul priezumtiul vinovatiei. cata atentie se acorda drepturilor persoanelor suspectate.

au fost Ministerul Apararii si Statul. apoi fac favoruri celora care se ocupa cu aceasta” DFG 1-7 „Ministerul Apararii”. „Un caz. sa inlocuiasca parintii • sa se intreprinda masuri eficiente pentru a preveni incalcarile • pentru a respecta drepturile acestor tineri.3. intre ei (adica intre soldati) si e clar ca sunt cazuri cand si superiorii incalca unele drepturi” „Mai des dreptul la opinie”. cu un ciorap in stomac. economice.” DFG 1-7 „Personalul de conducere. persoane in grad nu au atentie respectiva fata de soldati”.(PROIECT) 5. se socot maturi. in structurile responsabile trebuie sa existe persoane care sa monitorizeze situatia si sa initieze proceduri de reflectare a cazurilor de incalcare a drepturilor • sa se produca o reforma in cadrul armatei. Demnitatea personala” DFG 5 „Soldatii de azi din armata sunt pusi la niste lucrari care se fac la constructia unei case a unui sef. comandanti de companie. indiferent ca este soldat sau colonel. in urma careia soldatii ar active in baza de contract • cei care vor sa fie pacifisti. unii participanti la discutii au propus ca: • ofiterii sa fie cu mult mai responsabili. si medicii l-au intrebat: Cum a ajuns acest ciorap in stomac.” DFG 4 Participantii la discutii au mai mentionat ca. Este interzis si se intampla ocazional” DFG 5 In calitate de solutii la stare in care se afla tinerii in Armata. „La demnitate”. atunci ar fi cazul ca ofiterii sa-i inlocuiasca” DFG 2 „Tolerand incalcarile. „E si vina ofiterilor”. DFG 6 „Iesirea din situatie este baza de contract va rezolva problema partial” DFG 7 50 . soldatii tineri ies pur si simplu invalizi. „E saracie in armata”. doriti ca copilul Dvs. pana la insusi soldati”. Agentii care incalca mai des drepturile tinerilor din Armata In toate grupele de discutii au fost mentionate doua categorii de agenti care incalca drepturilor tinerilor in Armata: soldatii care au fost inrolati in armata in perioadele anterioare de recrutare. sa predea la timp documentele pentru serviciul de alternativa „La 18 ani. „A ramas „dedovsina”. „Ofiterii incalca. „Soldatii au drepturi: drepturi politice. „Ei singuri”. „Ei trebuie sa raspunda de disciplina. Alti agenti. inainte nu era asa”. acestea sunt conditionate. nominalizati prin termenul preluat din timpurile Uniunii Sovietice „Dedovscina” si personalul de conducere ierarhic superior. etc. dar el singur o incalca. „Cazuri de incalcare a drepturilor inferiorilor de catre superiori” „Incepind de la sefii de rang mic. comandanti de pluton. unde un tanar a fost internat in spitalul militar din Chisinau. cazat. are niste drepturi care trebuie de respectat si ar fi bine sa fie persoane din structurile respective care sa monitorizeze situatia si sa ia acte de incalcare a acestor drepturi”. nu au cu ce se imbraca si ce manca. In calitate de exemplu de incalcare a drepturilor a fost adusa utilizarea muncii soldatilor la constructia caselor particulare. sau altceva la un particular” DFG 1 „Lucrul soldatilor nu e o incalcare permanenta sau e pe larg obisnuit. Cum trebuie sa fie alimentata. tinerii din Armata au diferite drepturi. „Dedovscina . Cel mai des se incalca in relatiile interpersonale. sociale. care permit acest lucru. Si el a spus ca a fost impus de catre colegii sai”. provoaca conflicte. dar ei sunt copii. Pana la 18 ani ei au fost langa parinti. „Ei nu au incaltaminte. nominalizati sporadic. Trebuie intreprinse masuri pentru a preveni aceste incalcari” DFG 5 „Fiecare cetatean. ofiterii. 7 „Statul e de vina”. desi adesea le sunt incalcate. „Cum sa nu stie conducerea ce se face” DFG 3.soldatii isi incalca drepturile intre ei”. Si cine sunt vinovati? Ei. sa vina invalid? Prietenul meu a venit din armata invalid. se incalca drepturile unii la altii”. intradevar ofiterii nu atrag nici o atentie. totului tot. „Dvs. Un participant a mentionat ca astfel de incalcare e rar intalnita. inclusiv ofiterii.

ai sa te descurci rau.. „Poate administratia de acolo”. Vin pe neasteptate si verifica: cum e asternut patul. ar fi putin. nu semnifica ca le sunt incalcate drepturile. copiii fiind dati la internat „Se presupune ca educatorii. Intr-o buna zi vei fi sutat afara”. din ce erau hraniti . Au primit patru fure cu ajutoare materiale. Ei nu au cui se jelui. deoarece nu asigura conditii adecvate de igiena in fiecare internat si deoarece nu dezvolta programe speciale de integrare in societate a acestor tineri dupa absolvirea scolilor-internat • organele de drept. de coordonare a acestuia”. pur si simplu sau speriat.” DFG 5 51 . este si acesta un drept. Atunci cand ies din aceste institutii se pomenesc in voia sortii. cand au venit sa vada cum au fost distribuite aceste ajutoare. ONG-uri interne si internationale. caci parintele lor e educatorul acela”. copiii au fost dati la casa internat. cunosc caz cand parintilor li s-au luat dreptul de parinte. „Educatorii incalca drepturile copilului. mai altfel.4. Copiii au iesit din internat si au ramas in strada. unii participanti au mentionat ca drepturile lor sunt incalcate mai des de catre: • educatori. „Internatele sunt bine aprovizionate datorita ajutoarelor care sunt trimise din strainatate. trebuie de facut un plan de activitate.(PROIECT) „Daca baietii vor sa fie pacifisti si dau la timp documentele. fara un loc de trai. 7 „Am privit un film. Eu cred ca acum se acorda o atentie mult mai deosebita in comparatie cu 4-5 ani in urma. Agentii care incalca mai des drepturile copiilor din internate In cadrul discutiilor focalizate in grup. A fost facut in Moldova. nu-l constata pe dansul ca copil” DFG 1. de acum fusese distribuite altor persoane.. „Organizatiile internationale foarte bine-i sustin pe dansii. nu ti-ai facut o opinie proprie. „In concluzie: daca mass-media ne-ar aduce la cunostinte despre toate aceste probleme. „Daca nu este baie nu inseamna ca i se incalca drepturile copilului. unii participanti au mentionat ca internatele sunt bine aprovizionate datorita ajutoarelor trimise din strainatate. din aceeasi lipsa de bani nu au dreptul de a merge la odihna undeva.” DFG 7 Unul dintre participanti a opinat ca. ai iesit in strada si gata du-te unde vrei. desigur. dar sa nu aflam din sursele straine” DFG 2 „Statul. in un caz de ocupare abuziva a locuintei. Daca n-ai fost sa vezi lumea. Copii dormeau pe matrasuri. referindu-se la copiii din internate. deoarece in comparatie cu persoanele fara adapost au conditii de trai mai bune. 7 „Sunt foarte multe organizatii. era un dezastru. produsele alimentare care erau trimise pentru copii. prin faptul ca copiilor in internate nu le sunt create unele conditii. Au trait 16 ani in internat. Actualmente copiii beneficiaza de o ocrotire mai buna.„Ei nu au posibilitatea sa comunice cu alti semeni de-ai lor. doar nu-i sunt create undele conditii. DFG 6 „Organele de drept. la nordul republicii in cadrul unor astfel de institutii. fac serviciul alternativ” DFG 1 5. care nu reflecteaza situatia reala din aceste institutii • statul. copii sunt aruncati in voia sortii si ce sa faca? Statul nu le garanteaza si nu le asigura cu nimic. Ii este asigurat un trai decent in comparatie cu acel care doarme in canalizare” DFG 3 In alta ordine de idei. Este o situatie de mare criza. ce mancare li se da. In fiecare scoala internat este baie? Nu-i” DFG 3 „Se incalca dreptul la aceeasi sursa de existenta normala. poate. nu cu ajutorul statului”.” DFG4. din Olanda. iar activitatea angajatilor in aceste institutii este monitorizata de diferite ONG-uri interne si internationale. aveau un apartament de trei camere. Aceasta s-a intamplat 3-4-ani in urma in raionul Riscani al Chisinaului. Politistul a ocupat acest apartament. care duc un control riguros asupra aspectelor acestora. daca uneori educatorul se uita la copilul acela ca la un animal. Unii participanti au mai mentionat ca astazi in internate copii sunt intretinuti mai bine decat cu 4-5 ani in urma. administratia acestor institutii • mass-media. Copii erau hraniti cu varza si cartofi”.

referindu-se la persoanele fara adapost. 17). Conducerea tarii tot sau intors de la ei.(PROIECT) In acelasi timp. „E alegerea lor. „Ei isi doresc acest fel de trai. au sustinut. Poate si este dar e doar pe hartie. centre de triere etc. Fig.” DFG 2 . iar o alta parte considera ca de vina este societatea. autoritatile locale. Ei sunt devina.5 „Societatea”. In ce masura credeti ca este asigurata respectarea drepturilor omului in institutiile de stat pentru persoanele social-vulnerabile (internate. acesta este modul lor de a trai”. „Nu s-a 52 . Cine sunt vinovati de starea in care au ajuns persoanelor fara adapost si drepturile de care ar trebui sa beneficieze In cadrul discutiilor focalizate in grup. societatea insusi ea indepartat. „Asta-i nenorocire. aziluri pentru batrani.) nu este asigurata respectarea drepturilor omului (13%) sau este putin asigurata (65%) (Fig. staruindu-se sa nu-i observe”. dar lucrativa nu este o politica statala”.5.)? 30% 25% 26% 20% 15% 13% 10% 13% 13% 13% 10% 5% 5% 3% 1% 1% 3% 0% 1neasigurat 2 3 4 5 6 7 8 9 10 . in cadrul sondajului de opinie 78% dintre respondenti au mentionat ca cred ca in institutiile de stat pentru persoanele social-vulnerabile (internate. „Acelasi stat. centre de triere etc. ca lor chiar le place.opiniile participantilor sau divizat in doua grupe: o parte care a fost de parere ca aceste persoane sunt singure vinovate de situatia in care se afla. 17. „Si-au vindut apartamentul pe o garafa de rachiu si pe urma s-au trezit si si-au dat seama ca au ramas fara nimic”. daca si se intampla ceva niste incalcari de drepturi a omului. „In tari destul de dezvoltate.în foarte mare mãsurã asigurat Nª/NR 5. sunt oameni care nu si-au putut determina rolul in aceasta societate. „Acesti oameni au avut adapost.5 „Rare ori ei sunt vinovati de faptul ca au ajuns in strada. nu trebuie cautata intentia cuiva in spate. „Situatia din societate”.”. Ei si-au ales aceasta viata”. „Societatea noastra acum e de asa natura ca. aziluri pentru batrani. O parte dintre participanti au mentionat ca conducerea tarii nu le acorda nici o atentie.4.” DFG 1. ea respins”.

acordate de catre organele de stat …? 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 1% Asigurarea gratuitã cu acte de identitate 71% 28% 2% Acordarea unei îndemnizaþii sociale din partea serviciilor sociale 76% 22% 2% Accesul liber la persoanele împuternicite de repartizarea ajutoarelor sociale 76% 22% 2% Loc de trai în cadrul unui centru de plasare temporarã 82% 16% DA NU Nª/NR 53 . „Conducerea statului trebuie sa le acorde o atentie deosebita” DFG 2. cum au ajuns ei acolo”.6 In cadrul sondajului de opinie 82% dintre respondenti au mentionat ca organele de stat ar trebui sa ofere persoanele fara adapost loc de trai in cadrul unui centru de plasare temporara (Fig. 5. 71% dintre respondenti au indicat ca persoanelor fara acte de identitate (boschetari. Fig. 18). refugiati) statul ar trebui sa le asigure gratuit acte de identitate. 18. de ce in statul acesta sunt atatia vagabonzi. In acelasi timp 76% dintre ei au indicat ca acestor persoane ar trebui sa li se ofere acces liber la persoanele imputernicite de repartizarea ajutoarelor sociale si sa le fie acordate indemnizatii sociale din partea serviciilor sociale. „Nu exista grija statului pentru ei”. refugiatii) ar trebui sa beneficieze de urmatoarele drepturi.(PROIECT) facut o analiza. Credeti ca persoanele fara adapost sau fara acte de identitate (boschetarii. 4.

si vine a doua zi si intreaba: deci ce luam masuri cu faptasul sau nu?” DFG 2 „Organele judecatoresti”. dar a ajutat la desfasurarea cazului de trafic a cinci femei „Activand la prefectura judetului: A venit persoana si a cerut decizia de la mine. DFG 1 „Majoritatea populatiei este saraca din punct de vedere material. ei si sunt cointeresati ca sa nu ne 54 . omul moare. unde nu se inregistreaza cererile in privinta unor informatii. acea institutie care trebuie sa se lupte cu traficul de femei. Eu am stat o saptamana in spital. dar sa fie un om simplu? Cine l-ar ajuta?”. respectiv. care fac dreptate numai daca se plateste mita • organele de control • centrele guvernamentale. medicul vede ca nu mai are mult timp de trait. „Asta e mentalitatea”. l-au amenintat pe sofer ne stiind cine este. Nu se respecta si acele cerinte care sunt. Si gata!” DFG 1 „In administratiile publice locale de nivelul 1 si 2 nu sunt registrele celea de inregistrare a petitiilor. Structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile In cadrul discutiilor focalizate in grup. cand sa intamplat ceva nu este el cointeresat ca sa ne spuna care sunt drepturile noastre: a fost palita masina primariei de catre 2 politisti. in care o persoana responsabila nu permitea subalternilor sa elibereze cetatenilor nici un document fara consimtamantul lui • administratia publica locala. au nominalizate.” DFG 3. „Un caz.(PROIECT) 6. si du macar oamenii in Africa” DFG 4 „Politistul. totusi ii cere 750$ si-i face operatie. dar mie medicul ar trebui sa-mi explice: Ai primit aceste injectii. „Institutul Oncologic. atunci el asa si va face. I-ai platit cat ti-a cerut. lipsesc modele de cereri pe panouri • institutiile medicale: in care medicii ascund informatia de la pacient. Plus la aceasta. El se duce la consultatie. „Politia isi face interesele ei”. „Cei care ar trebui sa ne spuna despre drepturile noastre. in care panourile cu informatii despre serviciile fara plata. am chemat politistul i-am spus in ce consta problema. Caci in orice institutie publica trebuie sa fie afisate panouri. Acolo doar specialistii inteleg. si nici pana in ziua de azi nu au platit amenda pentru daunele facute. 4 „Traficul rutier. Petitiile se mai inregistreaza. urmatoarele: • prefectura judetului. E anume accesul la informatie limitat. ai mincat atatea pastile – gata ai intrat in cei 400 lei. din contul politei de asigurare. Si termenii sa fie respectati”. Ei cum se poate asa ceva? Omul nu mai avea nevoie. daca acest fapt ii da posibilitate sa estorcheze bani de la pacient. de nivelul 1 si 2. uitandu-ma la lista se servicii fara plata cu polita. adresarilor. Politia nu este interesata ca conducatorii auto sa-si cunoasca drepturile. ti sa facut dreptate”. sunt astfel intocmite ca sa poata fi intelese doar de medici • politia rutiera. modele de cerere. si daca un functionar sau acelasi medic are posibilitatea de a ascunde ceva de la pacient. Omul nu a fost informat la timp”. care este cointeresata ca conducatorii auto sa cunoasca marimile diferitor sanctiuni • politia. care nu aduce la cunostinta victimelor diferitor conflicte drepturile sale • judecatoriile.1. Eu. „Toate judecatoriile sunt cumparate? I-ai dat bani. Rolul institutiilor in respectarea d repturilor omului 6. „Intrind in orice spital este pus panou la ce drepturi are persoana asigurata. in calitate de structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile. nu aveam voie de la sef sa dau nici un document fara consimtamantul lui. deoarece va avea un oarecare venit”. dar adresarile in privinta cererii unei informatii – nu sunt.

cu atat mai mult platesti. participantii la discutii au mai mentionat: • toate institutiile statului sunt inaccesibile din cauza birocratismului excesiv al functionarilor • in multe structuri de stat nu se fac eforturi pentru a impiedica accesul la informatie. „Doar ca ei sunt implicati indirect”. cei care ar trebui sa demareze controalele eficiente nu o fac si sunt complici la situatia creata – cei care trebuie sa faca ordine.. Noi suntem cei care dam” DFG 2.. „Sunt si primari care fug de populatie. ajutorul la toate cele petrecute”. „Tot ceea ce este legat cu eliberarea documentelor”.” DFG 2. 6 „Astazi in Asia sunt traficate femei prin intermediul diferitor centre guvernamentale. ca sa poata lua mita de la unu. iar cele locale nu pot influenta cu nimic pe cele centrale „Legile nu functioneaza domnilor”. documentele normative sunt complicate • conducerea statului nu atrage atentie la aceste probleme • inexistenta controalelor. ele sunt pur si simplu distruse. „Du-te si te adreseaza.7 „Statul ar trebui sa atraga o atentie mai mare asupra acestor probleme” DFG 2 „Nerusinarea”. „Lipsa controlului”. „Cu cat mai sus este organul la care te adresez.” DFG 4 In aceiasi ordine de idei. si cand venea sa se adreseze. de la altul”. Avem 5 cazuri. ci mai degraba din indiferenta functionarilor informatia nu ajunge la cei care trebuie s-o cunoasca • se intampla cazuri ca functionarul sa se faca de negasit de anumite persoane care ii cauta pentru a le solicita un anumit gen de informatii „Toate institutiile sunt inaccesibile”. nu vorbesc absolut cu nimeni”. Nu exista o sistema de acces la informatia. femei care au fost plecate in Turcia. „Ele sunt complicate si-n Monitorul Oficial” DFG 2.. oricum nimic nu se va rezolva.(PROIECT) cunoastem drepturile. „Cei care trebuie sa faca ordine aceia si o incalca” DFG 4 „Salariile mici”.” DFG 5 „Un om de la Ialoveni dorea sa se consulte cu o problema. deoarece sub pericol este pusa sanatatea lor • organele publice centrale au posibilitati de a sanctiona organele publice locale. „Organele de control. Unde? Asa o sa te poarte si azi. du-te in colo. si maine. „Sunt cazuri cand se cunosc drepturile. dar asa sunt nevoiti sa faca acest lucru” DFG 2 „Asa sa creat societatea”. ea a fost si complicele. nu iese nicaieri. „Ei tot sunt complici la ceea ce se petrece”. au mentionat: • nefunctionarea legilor. „Tan crasa”. „Acea institutie care trebuia sa lupte cu toate acestea. Exista acest birocratism. dar acestea sunt cazuri foarte rare. Pot sa va dau un exemplu chiar de la noi. 3 55 . fiind intrebati despre motivele atitudinii functionarilor care fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile. aceia o si incalca • salariile mici • vinovate de starea de lucruri sunt si persoanele care platesc mita • dezinteresul de a informa populatia care se adreseaza in privinta drepturilor lor • cadrele medicale pot manipula cu pacientii. nu sunt cerinte fata de functionari”. cand nu transmit mai departe sau nu transmit la acele categorii care trebuie s-o cunoasca”. „Documentele normative sunt complicate”. „Eu cred ca medicii ar trebui sa fie remunerati ca sa nu poata lua mita.” DFG 2 Participantii discutiilor focalizate in grup. „Nu-i vinovat invatatorul. dar oricum dreptate nu se face” DFG 2 „Isi realizeaza interesul propriu si mai ales acolo unde organele sunt abilitate cu activitati de control”. vino incoace. El nu cere. „Observam cel mai des ca nu se intreprind eforturi pentru aducerea informatiei la categoria necesara. de ce nu?! Sau al futboli pe om. ei practic fugeau de acea persoana”.” DFG 2 „Poate sa fie mai degraba indiferenta.

Fig.în foarte mare mãsurã 5% 3% 2% Nª/NR 1% dreptul de a primi informaþii utile fãrã amestecul autoritãþilor publice dreptul la libertatea de exprimare ca cetãþean de rând dreptul jurnalistului la libertatea de exprimare 67% dintre respondenti au inclinat mai mult spre opinia ca in Moldova nu este respectat dreptul la libertatea de exprimare ca cetatean de rand. libertatii opiniei si exprimarii. iar 12% au indicat ca nu cunosc nimic in acest domeniu (Fig. 19).” DFG 2. libertatii opiniei si exprimarii? 56 . 20. 20). Ei telefoneaza la presedintii raionului si persoana care e responsabila este pedepsita: la salariu.” DFG 1 6. deoarece aceasta este sanatatea noastra” DFG 2 „Noi la nivelul unu si doi facem apel. Fig. Cand ei cer informatia de la noi si daca noi nu o prezentam la timp. premia mai mica. Cum apreciati cunostintele dvs. 41% dintre respondentilor chestionati in cadrul sondajului de opinie au apreciat drept insuficiente cunostintele lor in domeniul dreptului la informatie. ceilalti problemele lor. nu sunt cointeresati ca pacientii sa-si cunoasca drepturile”. In acelasi timp. sau un demers la un minister oarecare si nu primim raspuns. decat este respectat. decat spre opinia ca este respectat acest drept (Fig.(PROIECT) „Cei care trateaza. 19). In ce masura credeti ca in Republica Moldova este respectat …? 25% 23% 20% 17% 15% 12% 10% 11% 10% 5% 12% 12% 11% 10% 8% 8% 13% 16% 12% 11% 9% 7% 7% 6% 5% 4% 0% 1 . iar 66% dintre ei mai mult au fost de parerea ca in Moldova nu este respectat. 19). Respectarea dreptului de a primi informatie si a dreptului la libertatea de exprimare In cadrul sondajului de opinie publica.2. 76% dintre respondenti au inclinat mai mult spre opinia ca in Republica Moldova nu este respectat dreptul de a primi informatii utile fara amestecul autoritatilor publice. „Indiferenta fata de oamenii „dupa mine macar si potopul”. Ei nu considera de cuviinta sa dea un raspuns la adresa noastra. eu in gaoacea mea stau bine. decat spre opinia ca este respectat acest drept (Fig. dreptul jurnalistului la libertatea de exprimare (Fig.deloc 2 3 4 5 6 7 8 20% 19% 8% 6% 4% 4% 3% 1% 9 10 . in domeniul dreptului la informatie.19. 6 „Ei pot manevra cu noi.

„Structurile de stat mai des incalca” DFG 1 . 24% Majoritatea participantilor la discutiile focus grup. sau reprezentantii diferitor institutii? Persoanele particulare ºi reprezentanþii diferitor instituþii în egalã mãsurã. 40% Persoanele particulare. 42% 6. Deoarece acestea sunt cazuri mai rare cand se incalca drepturile oamenilor de catre alti oameni simpli. vecini etc. decat. O parte dintre participanti au opinat ca si unii si altii incalca drepturile in egala masura. 21. Incalcarea drepturilor de catre persoanele particulare comparativ cu incalcarea drepturilor de catre reprezentantii diferitor institutii 40% dintre respondentii sondajului de opinie au mentionat ca Persoanele particulare si reprezentantii diferitor institutii incalca drepturile in egala masura (Fig. 1% Insuficiente. atunci cand se incalca de catre functionarii de stat”. 21). iar o persoana a indicat ca persoanele particulare incalca mai des drepturile deoarece ele sunt mai multe. „Ar trebui sa-i invatam pe oameni cum sa se apere de la functionarii de stat dar nu de la huligani. au mentionat ca reprezentantii diferitor institutii mai des incalca mai des drepturile omului decat persoanele particulare. „ Jumatate la jumatate” DFG 3.(PROIECT) Nu cunosc nimic. 6% Reprezentanþii diferitor instituþii. 4% Excelente . 12% NR. coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale. Fig. si altii”. furturi etc.6 57 . iar 24% au mentionat ca reprezentantii diferitor institutii incalca drepturile mai des comparativ cu persoanele particulare. Cine credeti ca va incalca mai des drepturile: persoanele particulare prin violente.7 „ Si unii. 41% Suficiente.3. 30% au indicat ca persoanele particulare. 30% NS/NR.

nerusinate • persoanele care nu au o cultura • persoane duc un mod de viata parazitar • persoanele cu antecedente penale • persoanele care au divergente cu alte persoane. Ei primesc un salariu. dar se inregistreaza alt salariu. sunt predispusi sa incalce drepturile cuiva. participantii la discutii au mai mentionat: • autoritatile publice au puterea si abuzeaza de ea.” DFG 5 „Cand ne ciocnim cu delapidari in structurile statale mai mult ne costa pe noi. nu are ce incalca. pentru a avea mai mult”. sau unele dereglari”. „Cei care nu au o cultura” DFG 1. „Oamenii rai. deoarece pentru ei nu se plateste in fondul social „Autoritatile publice au putere si abuzeaza. 2 „Cei cu cultura joasa”. clar lucru ca acela mai des o sa incalce. macar eu cu traista. daca o data s-a pierdut increderea atunci gata.(PROIECT) „Persoanele particulare. Pe cand persoana fizica. Si din acela care se inregistreaza se plateste in Fondul Social. nu va avea acces pe perioada asta la pensie. „Aceasta si intr-o oarecare masura si-i sistemul de astazi de incalcare a drepturilor” DFG 7 „Cel mai strasnic ca oamenii pierd increderea si apoi nu se mai adreseaza. care mai putin” DFG 4 „In domeniul muncii se incalca mai des la agentii economici.” DFG 1. „Dauna cauzata evident ca este mai mare cea adusa de autoritati” DFG 6. angajatorii des incalca dreptul muncii platind salarii oficiale mai mici decat cele reale. „De iesit noapte pe strada si indata se vede cine si ce incalca” DFG 6 58 . indeosebi considerandu-se in exercitarea functiunii – astfel fiind considerat intr-o oarecare masura sistemul actual de incalcare a drepturilor • incalcarea drepturilor de catre autoritati duce la pierderea increderii a oamenilor in aceste structuri • persoanele din institutii mai des au in obligatiuni respectarea drepturilor. 2 „Cei care iubesc sa traiasca pe spinarea altuia” DFG 2 „Persoanele cu antecedente penale. dar pentru el nu se plateste in Fondul Social.”. In sfera sociala. „Oameni nerusinati. „Cel mai des se incalca intre persoanele care se afla in relatii mai strinse” DFG 5 „Aceeasi hoti. De acum cine si cum dovedeste: care mai mult. Ei incalca legislatia muncii. pentru ca sectorul privat ocupa o mare parte” DFG 3 Referindu-se la incalcarea drepturilor omului de catre angajatii diferitor institutii. posibil ca si administratia publica incalca. care fac acest lucru constient. pentru a trai mai bine.” DFG 1 Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca. dintre persoanele particulare. privand angajatul de acces pentru acesti bani la pensie. mai ales ca ei se considera obiectul de indeplinire a serviciu dat”. sunt predispusi persoanele de la autoritati sa incalce drepturile cuiva. comparativ cu daunele aduse de persoanele particulare • cu cat functia persoanei este mai inalta cu atat posibilitatile lui de a fura sunt mai mari • agentii economici. ti-e frica sa mergi pe strada”. alta data nu se mai adreseaza. care nu are unele obligatii fata de alte persoane. Aici se incalca dreptul omului care lucreaza si primeste salariu bun.” DFG 7 „Acel care are unele obligatii pentru respectarea drepturilor. 7 „Deoarece acesta-i da exemplu cum trebuie sa faca: Daca ei cu masina. mai des incalca drepturile persoanele cu urmatoarele caracteristici: • persoanele needucate. de aceia incalca mai des decat persoanele particulare. inclusiv cu persoane cu care au relatii mai stranse • hoti de strada • peroanele care incalca drepturi marunte „Cei ne educati”. care nu au astfel de obligatiuni • delapidarile comise in cadrul structurilor de stat mai mult ii afecteaza pe toti cetatenii. probabil ca incalca drepturile altor persoane” DFG 1 „Poate sa incalce doar atunci cand sunt unele divergente interpersonale.

45% . de la politie o sa rada de tine”. respondentii au fost intrebati in ce masura le incalca drepturile personale. Guvern 10%. Incalcarea drepturilor de catre institutii Dintre 14 institutii.22. La calificativul drepturile personale se incalca in foarte mare masura cel mai des a fost mentionata Politia 12%. barurile Spitalele. conducerea asociaþiei agricole Teatrele. despre care. cinematografele. pur si simplu sunt lasate balta ani de an” DFG 6 6.22). Guvernul Primãriile ªefii de la locul de muncã Liderii. Fig. personale? 0% Judecãtoriile Poliþia Bãncile Magazinele.4. punctele medicale Parlamentul. in cadrul sondajului de opinie. urmata de Parlament. In ce masura institutiile enumerate incalca drepturile dvs. Aceasta este unica institutie asupra careia mai mult de jumatate dintre respondenti au indicat asupra acestor doua calificative.si in foarte mare masura – 7% (Fig. n-o sa te duci a doua zi si o sa te jelui. punctele medicale au fost mentionate cel mai des la calificativele se incalca in mare masura . Spitalele. „Sunt niste drepturi atat de marunte.deloc 2-5 10 .(PROIECT) „Cand ei iti pun muzica pana la 3 de noapte.în foarte mare mãsurã Nª/NR 59 . bibliotecile Oficiile de asistenþã socialã Instituþiile educaþionale Biserica ortodoxã Alte culte religioase decât biserica ortodoxã Altã instituþie 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 6% 12% 5% 100% 26% 20% 25% 23% 15% 19% 16% 22% 21% 42% 27% 28% 53% 48% 30% 6-9 12% 28% 31% 36% 34% 36% 36% 31% 24% 25% 25% 35% 45% 33% 32% 28% 31% 39% 9% 10% 7% 9% 6% 5% 7% 5% 10% 9% 7% 7% 7% 10% 33% 24% 15% 1% 8% 10% 3% 3% 8% 39% 36% 31% 28% 5% 1% 23% 23% 10% 1% 9% 6% 13% 9% 52% 2% 1 .

4 „Mai mult sfera sanatatii. „Institutiile de forta”. de 5000 lei si el nu o sa stea cu mana intinsa. Ei sunt legati intre ei”. doar 10 – 15% isi onoreaza obligatiunile fiscale”. „Liderii care nu formeaza contracte de munca cu persoanele cu scopul de a nu-i plati: polita de asigurare si fondul social”. vama. asta pe mine ma afecteaza mai mult si ca material si ca moral. iar in alta grupa s-a mentionat asupra faptului ca a intrat in moda sa se dea mita „Administratia Departamentului Vamal este vinovata cel mai mult de faptul ca colaboratorii ei incalca cel mai mult drepturile omului”. „Toate acele organe de drept.(PROIECT) In cadrul discutiilor focalizate in grup. dintre care 400 ii raman lui si 400 le da statutului”. angajatii carora incalca drepturile Unii participanti la discutii au mentionat ca administratiile urmatoarelor institutii ca sunt vinovate de faptul ca angajatii lor incalca drepturile: • vama • politia • politia auto • medicina In una din grupe a fost mentionat faptul ca toate administratiile sunt vinovate de faptul ca angajatii lor incalca drepturile. din domeniul politiei”. „Drepturile omului de la tara sunt incalcate din motiv ca omul nu se intereseaza. DFG 6 6. atunci iti propune o alta varianta. „Statul este mai costisitor in sensul gravitatii: daca am fost bruscati intr-o institutie unde este o persoana responsabila si este de datoria lui si de obligatiunile lui sa ne asigure noua drepturile. „Procuratura”. I-am zis multumesc”. unii dintre participanti au mentionat: • politia. „Politia rutiera”. Ei aduc o paguba nemaipomenita atat statului cat si persoanelor fizice. „Da-i un salariu de 3000. referindu-se la angajatii caror institutii incalca mai des drepturile. Rolul administratiilor institutiilor. foarte bine stiu”. „Desigur ca este devina”. caci el este dator. politia rutiera.7 Una dintre participantele la discutii a mentionat faptul ca indeosebi este afectata cand drepturile sunt incalcate de o persoana de datoria si obligatiunea careia este sa asigure drepturile. „Frontierele. DFG 2 „Toate directiile. sa ridicam ultimul numar al Monitorului Oficial. contractul nu e semnat. A trecut anul. agentii economici privati • angajatii din sfera sanatatii • organele de control „Politia”. Cadrul legal la noi e imperfect si sunt niste parghii care permit sa se incalce legislatia”. ca daca nu-i dai cei 2000 de dolari pe care el tii cere. este de datoria lui sa-mi asigure mie acea libertate”. care detineau posturi inalte si au fost date afara. DFG 2 „Administratia. de cei care depinde soarta omului” DFG 1.5. DFG 3. cate pagube au fost aduse statului”.” DFG 1. sa stai peste noapte si a doua zi sa-i dai 800 de dolari. impozitele neplatite”. „Nu au responsabilitate” DFG 4 60 . procuratura.” DFG 3 „Organele care au dreptul la control”. „Toate administratiile sunt vinovate de faptul ca angajatii lor iau mita”. institutiile de forta (la general) si organele de drept (la general) • liderii din sat. el se bucura de ceea cei da”. „Ei fac parte din sectorul privat”. coruptie. agentii economici privati Nu se mai incheie nici un contract. „Fiscul. „Politia se administreaza singuri” DFG 2 „Directia auto. DFG 4 „In domeniul medicinii. 2. „Din 2 mii de agenti economici inregistrati. si o sa vedem cate persoane. Cum spune odata un medic: „ Nu pot sa intorc inapoi de la poarta babuta care vine la mine cu doua gaste. ce credeti ca ei nu stiu ca subalternii lor iau mita? Stiu. 7 „Liderii din sat.

” DFG 7 „Dreptul la informatie nu-l poti avea daca superiorul a interzis subalternilor sai sa ofere informatia respectiva. unii dintre participanti au mentionat ca administratiile ar trebui sa mareasca salariile angajatilor. argumentand prin urmatoarele: • administratia nu poarta completamente vina. „Sa ia masurile care-s prevazute de codul muncii. iar intre sefi si colaboratori trebuie sa fie o colaborare constructiva • cazurile de pedepsire a unor functionari sunt foarte rare si ele sunt mai mult propagandistice 61 .” DFG 6 Unii participanti au mentionat ca administratiile institutiilor nu poarta vina pentru faptul ca angajatii lor incalca drepturile. si-am dat. 5 „Sa remunereze mai bine angajatii”. 4. O intrat in moda asa lege ca daca vrei sa faci. Dar. dar in practica nu • in unele cazuri administratiile sunt vinovate si prin interdictiile pe care le pune fata de angajati. ca uite acesta a fost pedepsit cum si din ce motiv”. atunci administratia e impusa sa ia masuri . eu trebuie sa dau. Daca fac ceva. Trebuie de actionat cat mai dur. depinde de cultura fiecarei persoana in parte. dar in practica.. interdictii care incalca dreptul la informatie „Cred ca poarta raspundere. Chiar in sensul direct. pe care ar trebui sa le intreprinda administratiile institutiilor ca angajatii lor sa nu incalce drepturile persoanelor care se adreseaza la aceste institutii. inclusiv al administratiei • problemele aparute trebuie solutionate la timp. a instinctului de autoconservare. abordandu-l din urmatoarele puncte de vedere: • administratia sa permita angajatilor sa-i mai multa libertate in eliberarea informatiei ce tine de dreptul la informare a cetatenilor • este necesar de a diferentia institutiile unde personalul incalca drepturile urmarind un beneficiul material de institutiile care incalca drepturile executand o instructiune a superiorilor • in unele structuri. ci persoana concreta • lipsa legaturii intre administratie si faptul ca un functionar sau altul incalca drepturile • administratia e impusa de instinctul autoconservarii sa i-a masuri cand ceva se incalca • vina o poarta situatia economica a tarii „Nu depinde de administratie sau de colectiv.” DFG 7 „Administratia nu are nici o legatura cu faptul ca functionarii lor incalca drepturile omului” DFG 5 „Cutare sau cutare a incalcat ceva. statut de disciplina.” DFG 3 Referindu-se la masurile. Asta e situatia economica a tarii. trebuie sa platesti” DFG7 In aceiasi ordine de idei.. 7 Concomitent participantii la discutii sau referit la fenomenul in cauza ca la unul complex.” DFG 1. „Poate de pus anumite conditii. este vinovat conducatorul care a emis directiva aceasta. „Nu se poate da vina total pe administratie. depinde de persoana in parte si concreta”. si-am plecat si asta ii tot. deoarece nimeni nu este pedepsit. de codul penal. si de adus la cunostinta populatia.. „Daca ar fi un salariu decent si nivelul coruptiei ar scadea” DFG 1. 2. „Sa fie o strictete”.. participantii la discutii au mentionat in principal asupra necesitatii ca masurile de strictete si de pedepsire sa fie mai dure. Sunt regulamente. „Cu cat masurile de pedeapsa vor fi mai dure. ar trebui initiata pregatirea unor cadre alese dupa principiul ca sa nu fie corupti si inlocuirea intregului personal.(PROIECT) „Ii moda asa. de pedepsit”. in cazul dat nu este inferiorul vinovat.” DFG 5 „Nu-s vinovate. ca de exemplu vama. restrictii. unii participanti la discutii au mai mentionat: • oficial administratiile poarta raspundere. cu atat treaba mai buna se va face.

” DFG 2 „Se impart si se impaca”. „Niciodata nu stii ce te asteapta maine.” DFG 2 „Acel general. sa nu fie corupti etc. acelasi profesor. trebuie pregatite aceste cadre”. ori ca asta este persoana care incalca drepturile altui cetatean si are din aceasta un beneficiu material. repede au sunat la cunoscutii lor si problema sa rezolvat. „Sunt oamenii care ar dori sa lucreze cinstit”. de un numar mai mare de judecatori si nu de unul singur. cel mai adesea sunt trase la raspundere pentru cazuri de mita persoanele care nu au impartit bunurile obtinute cu persoane superioare sau din organe de control • in organele de drept hotararile luate depind in mare masura de banii platiti de una dintre persoanele aflate in conflict „Sunt indiferenti. toti acestia formeaza o structura. dreptul la informatie sa luam de exemplu” DFG 6 „Ar trebui de schimbat personalul”.” DFG 5. parca nu se vede. Si in caz cand cineva dintre cunoscutii lor au vre-o problema. „Mai intai de toate. impart banii primiti cu persoane ierarhic superioare. „Colaborarea intre sef si subaltern” DFG 1 „Ati auzit la noi in Moldova asa de multe cazuri. este necesara o conlucrare si o insistenta din partea tuturor structurilor deciziile in judecatile ce examineaza cazuri complicate ar trebui sa fie luate de comisii.6 „Hotararea unor anumite probleme dupa cum se vede..• • (PROIECT) fenomenul incalcarii drepturilor este unul foarte raspandit si este complicat de a face ordine intr-o singura institutie.”. deci scurgerea informatie va fi mai mare si pana la urma va ajunge la. ca sa participe mai multi si printre acestia se va gasi unul care va fi om de treaba. unii participanti la discutii au mentionat: • administratiile sunt indiferente • persoanele influente din diferite structuri au relatii stranse intre ele si se ajuta reciproc apeland unul pentru altul la diferite persoane influente • angajatii care incalca drepturile estorcand mita. „Cauta o cale de supravietuire. ca sa nu poata un singur om sa puna rezolutia. „Au aratat doar odata la cat timp?”. astfel revenindu-i pensia de 1350 de lei pe luna. „Personalul trebuie bine de ales. inseamna ca nu le-a dat”. o sa fii eliberat din serviciu” DFG 1 „In dependenta de structura institutiei.” DFG 2. cand a vazut o mie de dolari pe masa si drept nu drept ia luat si a hotarat”. atunci probabil s-ar putea face altceva. Din politia rutiera. nimeni nu-ti garanteaza ca cei care vor veni nu vor fi mai corupti decat acestia care sunt” DFG 2 „Solutionarea la timp a problemelor aparute”. „Exista o anumita taxa. 5 „Acesta e un fenomen negativ care e destul de des intalnit. plateste 62 . l-au scos la pensie. „Nu e vorba doar de o persoana si de a o scoate in prajina”. iar acest fapt vor elimina multe dintre posibilitatile de a accepta coruperea „Sa nu fie principiu acesta. doar stiu toti. informatia va fi mai raspandita. care se cere si pe urma este impartita intre ei”. „Daca ar fi o conlucrare si o insistenta din partea tuturor structurilor. trebuie de vazut motivatia.. toti vamesii si de inlocuit”.” DFG 7 Referindu-se la cea ce fac in realitate administratiile institutiilor angajatii carora incalca drepturile. unde sa fie eliberat vri-un vames sau politist?”. comisar. de o anumita importanta se cer a fi rezolvate prin anumite comisii. care strange lunar banii. „In politisti este asa o metoda. daca l-au prins de luare de mita. la nivel ascuns circulatia banilor merge din mana in mana”.” DFG 4 „Si la politisti si la judecatori. „Daca se spune ca iata l-au prins pe cela sau pe cela. sau de faptul ca este o directiva sau este scrisa de sus. judecator sau medic sef etc. ba chiar mai mult informat ia va deveni mai mult raspandita. de ce anume se incalca. care este motivul ca este incalcat dreptul. etc. deoarece angajatii se compara cu angajatii din alte structuri. „Sau adresat oamenii in judecata si unul o vazut ca acesta care n -are dreptate. „Ar trebui de schimbat dintr-o data toata conducerea. ca daca dai informatia asta. cumsecade. daca nu va vedea ca si medicul se ocupa cu mita.

dar au interzis exportul agentilor economici: vama nu permite exportul” DFG 1. „Sigur ca este si toata lumea stie de aceasta.foarte rãu Nª/NR 63 . ne temem sa recunoastem”. „Administratia cunoaste situatia. „La noi fenomenul coruptiei recompensa” DFG e ca o modalitate de Majoritatea participantilor la discutiile focalizate in grup au mentionat ca exista legaturi intre administratiile unora dintre institutiile angajatii carora incalca drepturile si unele persoane din diferite ministere in sensul aprobarii ne formale a incalcarii unora dintre drepturi. Procuratura (72%) si Judecatoriile (70%) (Fig. „La noi este cunoscut: conducerea directiei generale de politie rutiera sau a ministerului de interne cunoaste ca politistii ies la drumul mare si fac ce vor ei – nu am vazut niciodata o reactie adecvata”. 6. „Totul se cumpara si se vinde”. Organele de securitate (73%).foarte bine 33% 26% 27% 23% 40% 32% 4% 2% 2% 1% 6% 1% 1% 7% 9% 6% 7% 8% 14% 17% 20% 20% 3% 1 . „Da. „Nu tine de competenta noastra. exista”. „E foarte greu de dat raspuns la aceasta intrebare”.6. O parte dintre participanti nu si-au expus parerea. 2. Fig. 23. Nu e nici o hotarare de guvern.(PROIECT) 3000 de dolari si-i face si-i hotaraste”. Acolo sunt problemele. caci noi ne invartim intre nivelul 1 si 2.23). 4. facand o evaluare a 10 institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturilor omului in Moldova. Doar unii dintre participanti au mentionat ca astfel de legaturi nu exista sau ca nu tine competenta lor sa se pronunte in problema in cauza. cei mai multi dintre respondenti au evoluat cu note rele si foarte rele Politia (77%). degeaba te duci” DFG 3 6. „Exista chiar la exportarea grauntoaselor. Evaluarea activitatii unor institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturile omului in Moldova In cadrul sondajului de opinie. 7 „De regula – nu”. Cum evaluati activitatea urmatoarelor institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturile omului in Moldova? 0% Preºedintele Republicii Moldova Parlamentul Guvernul Judecãtoriile Mass media ONG-urile (asociaþiile obºteºti) Poliþia Organele de securitate Procuratura Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova (CPDOM) 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 5% 5% 4% 7% 7% 8% 7% 3% 4% 15% 10% 9% 4% 2-5 39% 51% 60% 59% 63% 49% 54% 62% 63% 63% 40% 6-9 10 . si nu numai ca o cunoaste dar si o aproba neformal”. Ca sa ajungi la minister.

In acelasi timp. 24. Fig. atatea si note rele si foarte rele (43%) (Fig. au fost incalcate. nu au apelat nicaieri (Fig. 24). angajaþii cãreia au încãlcat drepturile Mass media Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova Altceva Nu am apelat nicãieri Nu mi-a fost încãlcat nici un drept Nª/NR 7% 14% 2% 1% 2% 2% 7% 10% 5% 2% 2% 5% 41% 64 . cel mai des. angajatii careia au incalcat drepturile (5%). in cazul cand drepturile lor au fost incalcate. 23). 6. unde ati apelat? Preºedinþie Parlament Guvern / ministere Procuraturã Instanþe de judecatã Poliþie ªeful instituþiei.7.(PROIECT) Toate institutiile evaluate au obtinut mai multe note rele si foarte rele decat note bune si foarte bune. Apelarea la institutii in cazul incalcarii drepturilor In cadrul sondajului de opinie. Instante de judecata (7 %) sau la Seful institutiei. in asemenea cazuri. 41% dintre respondenti au mentionat ca. respondentii au mentionat ca se adreseaza la Politie (10%). In cazul cand drepturile dvs. cu exceptia Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova care a obtinut cate note bune si foarte bune (43%).

64% dintre ei au mentionat ca nu s-au adresat deoarece considera ca este inutil. e mai putin decat pierderile.” DFG 1. adica.” DFG 1-4. „Daca e sa te adresezi in judecata sau procuratura. „Cate o data venitul acel pe care o sa-l aiba. Fig. In acelasi timp in cadrul grupelor de discutii au mai fost indicate astfel de motive ca: • saracia • nevoia de a pierde mult timp • teama de persecutie • frica ca ii va fi prejudiciata demnitatea • starea de disperare • necunoasterea • bunatatea • lipsa de informatie in privinta locului unde se poate de adresat • imaginea proasta a sistemului judecatoresc • neexecutarea sentintelor judecatoresti „Nu au incredere”. etc. Se gandeste: „nu-i nimic. „Multi considera ca este un drum lung”. La fel ca si in cazul sondajului de opinie. „Nu au bani”. „De aceea omul nu se va adresa deoarece nu este siguri de faptul ca va castiga”. „Bani pierduti si sanatate. „Nu mai cred ca se va rezolva”.” DFG 3-5. reuseste acel care e mai bogat”. 25). „Pierde timpul. „Si relatiile de rudenie si prietenie in organe. pe drum a cheltuit. Cumatrismul. birocraþi) Lipsã de timp A fost ceva neesenþial Nu ºtie unde sã apeleze Lipsã de bani (toate serviciile sunt cu plate / sunt scumpe) Nu a avut nevoie Nu se poate deplasa A soluþionat singur problema Nu a avut curaj Alt motiv NR 6% 6% 6% 5% 5% 3% 2% 1% 0. El considera ca nu e rezonabil”. cei mai multi dintre participanti au mentionat ca considera ca unii oameni nu se adreseaza la careva dintre institutii pentru asi apara drepturile incalcate deoarece considera ca este inutil sa se adreseze. in cadrul discutiilor focalizate in grup. cei care nu au apelat la institutii pentru protectia drepturilor incalcate. 3-7 „Saracia”. daca o sa castige in judecata. 7 „Ia prea mult timp”. eu am incalcat drepturile. motivand cel mai des ca toti functionarii acestor institutii sunt corupti sau excesiv de birocratizati (Fig.7 65 .25. „De faptul ca nu au convingerea ca vor fi aparati. dar am un judecator care ma apara”. cat a dat el la avocat. „Motive financiare”.(PROIECT) Cei care nu au apelat la institutii pentru protectia drepturilor incalcate au fost intrebati de ce nu s-au adresat. „Din considerentul de tergiversare. „Coruptia in organele de drept”. De ce nu ati apelat nici la o institutie pentru a va apara drepturile incalcate? 0% Este inutil (toþi sunt corupþi. incalceala asta. Se pierde mult timp cu riscul de a nu obtine rezultatul scontat”.4% 6% 3% Primul motiv Al doilea motiv 1% 10% 20% 30% 59% 40% 50% 60% 5% Nota: Baza – 446 respondenti. si-au pierdut incredere.

Fig. „La organele de ocrotire a normelor de drept. in cazurile cand le sunt incalcate un drept sau altul. li se spune: treci acolo. azi nu a venit unul. populatia ar trebui sa se adreseze la: • Instantele de judecata • Organele de drept (in general) • Politie • Procuratura • Avocat • Primarie • Consultantii juridice • Juristul consiliului raional • Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova • Organizatii non-guvernamentale in domeniu „In primul rand la judecata”. „Institutia specializata”. Cand intreaba o persoana ce sa faca. treci dincolo. „Se adreseaza la Administratia Publica Locala. „Politistul de sector. „Justitia”. participantii la discutii au mentionat ca. maine altul si tot asa” DFG 7 In cadrul sondajului de opinie.” DFG 1.” DFG 4 „Este disperat”. v-au ajutat? M-au ajutat mult. 62% Nu m-au ajutat. „Se tem de persecutare” DFG 4 „Frica de nu fi incalcati in picioare. 4% Nu a apelat. 26). 4. „Sunt disperati. 2 „Procuratura. trebuie de adresat direct la judecata” DFG 1. cu aceasta problema”. Institutiile la care v-ati adresat. A doua oara el nu se mai duce” DFG 1 „Lipsa cunostintelor”. 3% M-au ajutat puþin.3 66 . 4 „Bunatatea moldovanului. „Judecatoriile se ocupa. iar unul care incalca drepturile in permanenta. „Nu au incredere in sine”. „Institutia care trebuie sa realizeze dreptul.” DFG 1. judecatile se amana.” DFG 2 „Nu stiu unde sa se adreseze” DFG 3 „Publicitatii care si-au facut-o” DFG 7 „Sentintele nu se executa. „La organele competente nu la administratia publica. nu a fost încãlcat nici un drept. 26. ar trebui direct sa se adreseze la instantele de judecata”. „Necunoasterea. 11% In cadrul discutiilor focalizate in grup. Din usa in usa si nu se rezolva nimic. 3% Nª/NR. acela si cauta dreptatea. in special. Fiecare institutie de stat isi are competenta conform legii.” DFG 1-5 „Politie”. „De cota de pamant sau alte probleme de acest gen. cele mai multe dintre persoanele care s-au adresat la diferite institutii au mentionat ca au fost ajutate putin – 17% (Fig. ca daca se vor adresa nu vor mai putea ajunge acasa”. Ele-s obligate sa ajute populatia”. „La judecata”. El merge pana la instantele corespunzatoare si ajunge la un moment cand omul e ca o minge pe teren. unul care este de treaba nu prea face zarva.” DFG 2.(PROIECT) „Sa nu fie persecutat”. solicitarea”. „Ultima instanta la noi e judecata”. 17% Nu au putut sã mã ajute. 5 „In organele de drept”. „La organele abilitate”. „Oamenii se tem. Si el ridica mainile in sus. 2.

” DFG 6 In cadrul unei discutii s-a mentionat ca functia de coordonator in domeniul drepturilor omului este o functie obsteasca. 27): Mass media Nu as apela nicaieri Procuratura Instante de judecata CPDOM1 Parlament Guvern / ministere Presedintie % Dreptul la securitatea vietii private Dreptul la informatie Dreptul la participare la conducerea statului Dreptul la munca Dreptul la ingrijire medicala Drepturile consumatorilor Drepturile copiilor % % % % 18 % 33 % 29 % % % 20 29 % 13 20 29 17 17 25 24 8 8 12 16 12 12 21 14 14 18 18 13 1 Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova 67 ONG-uri % Altceva NS/NR Politie . persoanele sunt foarte multumite”.” DFG 1 „La noi. Persoanele care ocupa aceste functii au alte servicii si.(PROIECT) „Avocatii. deoarece pentru aceasta functie nu se plateste. cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca.” DFG 1 „La primarie. interesul va fi mic. „Centrul Drepturilor Omului doar sa monitorizeze situatia. care acorda consultatii”. in cazul cand urmatoarele drepturi ale lor sau ale rudelor lor sunt incalcate. sa analizeze situatia in tara respectiva la moment. nu e mare interesul” DFG 5 In cadrul sondajului de opinie.” DFG 1 „Este Centrul Drepturilor Omului.” DFG 6 „Organizatii non-guvernamentale”. el sa vada situatia. „In dependenta de incalcari. „Centrul Dnului Nagacevschi”. „Ele sunt neguvernamentale si nu au mari posibilitati de redresare si solutionare a situatiei”. ei mai des ar apela la (Fig. La consiliul raional”.” DFG 1 „Consultantii juridice. „Noi nu suntem salarizati. Daca nu ni se plateste. „Noi trebuie sa muncim pentru aceea ca omul sa nu vie la acelasi centru. Adica noi mai avem si alte servicii. Ei trebuie sa vada daca nu s-a intamplat o incalcare in societate. „Centrul Drepturilor Omului este cunoscut. ca el sa-si cunoasca structurile menite pentru ca sa solutioneze problema. Asta e un fel de functie obsteasca. la juristi.

80% nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul de protectie a drepturile omului din Republica Moldova este eficient.27. Sistemul de protectie a drepturi lor omului din Moldova 7. sau ale rudelor dvs. referindu-se la multe dintre drepturi. Evaluarea sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova 85% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu afirmatia ca Activitatile sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova sunt transparente si clare (Fig. iar 79% din numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia ca Activitatea sistemului se perfectioneaza incontinuu. in cazul cand urmatoarele drepturi ale dvs. 84% din populatie nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul este deschis si responsabil. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre sistemul de protectie a drepturilor omului din Moldova? 68 . sunt incalcate? 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 2% 3% Dreptul la securitatea vieþii private 2% 18% 1% 8% 3% 8% 5% 2% 29% 3% 4% 5% 2% 29% 29% 33% 3% 7% 2% 3% 20% 20% 5% 11% 13% 6% 2% 2% Dreptul la informaþie 3% 2% 3% Dreptul la participare la conducerea statului 4% 8% 1% Dreptul la muncã 12% 2% 16% 1% 2% 4% 12% 4% 2% 12% 6% 10% 18% 17% 1% Dreptul la îngrijire medicalã 3% 10% 4% 2% 9% 3% 21% 13% 17% 1% Drepturile consumatorilor 7% 2% 9% 2% 10% 4% 4% 8% 6% 14% 18% 25% 3% Drepturile copiilor 9% 4% 3% 14% 5% 10% 13% 24% 3% Preºedinþie Instanþe de judecatã ONG-uri Parlament Poliþie Altceva Guvern / ministere Mass media Nu aº apela nicãieri Procuraturã CPDOM Nª/NR 7. ca nu stiu unde ar apela in caz daca drepturile respective vor fi incalcate.(PROIECT) Mentionam faptul ca o parte mare dintre respondenti au mentionat. Fig.1. Fig. Unde ati apela in primul rand.28. 28).

29). sistemul de invatamant. Fig. 29.2.” DFG 1-7 „Se cunoaste partial”.(PROIECT) 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 1% Sistemul de protecþie a drepturile omului din Republica Moldova este eficient 64% 14% 16% 5% 1% Activitãþile sistemului sunt transparente ºi clare 17% 68% 12% 1% 2% Sistemul este deschis ºi responsabil 18% 66% 11% 4% 1% Activitatea sistemului se perfecþioneazã încontinuu 17% 62% 14% 6% 1 . Cunoasterea Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului Cea mai mare parte dintre participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca populatia nu cunoaste despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. „Poate si cunosc cei care lucreaza la primarie si putin au informat sa pe altii” DFG 1. Noi vom aduce la cunostinta tuturor”. Noi acum suntem instruiti cum sa-l implementam. adoptat de Parlamentul Republicii Moldova. nu am controlat daca se respecta sau nu. dar nu inca populatia de rand”. „Noi. „Am stiut putin mai inainte. Cunoasteti despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008. inclusiv medicina. de abia e la o etapa sa fie implementat. „Nu cunoaste”. „O parte”. avem comisia respectiva. Unii dintre participanti au indicat ca o parte din populatie cunoaste putin despre acest plan.totalmente sunt de acord Nª/NR 7. nu s-a verificat daca el se respecta sau nu. 86% din populatie a mentionat ca nu cunoaste nimic despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008. 2 „Avem planul raional. iar 7% au indicat ca cunoaste putin (Fig. mentionand ca este un program nou care abia urmeaza a fi implementat. si toate serviciile care-s implicate in domeniul drepturilor omului.totalmente nu sunt de acord 2-5 6-9 10 . „Un program nou. Ei au planul de activitate” DFG 1 „Noi l-am primit si asa a fost lasat. atunci mie mi-e greu sa spun ce cunosc oamenii. adoptat de Parlamentul Republicii Moldova? 69 . si pana nu demult nu cunosteam. „Daca eu cunosc foarte putin si lucrez intr-un organ de informare. desi la ei in raion s-a primit un astfel de plan. iar alt subiect a indicat ca. Dar nu atat de detaliat”. tineret si sport si altele. Acum iarasi trebuie de elaborat cateva actiuni si sa le intarim in monitorul oficial” DFG 2 In cadrul sondajului de opinie. Unul dintre subiecti a mentionat ca in centrul raional din care vine a fost implementat un plan asemanator.

” DFG 3 „La TV Moldova 1 a fost. de combatere a traficului de fiinte umane. despre sedinta Parlamentului de aprobare a Planului „El a fost multiplicat in raioane.). au mentionat ca planul respectiv prevede: • actiuni in domeniul protectiei sociale (cresterea si acordarea la timp a pensiilor. drepturile omului in Republica Moldova vor fi respectate. Acestia sustin ca planul dat nu este eficient si nu va schimba nimic in domeniul drepturilor omului in Moldova. militar.” DFG 6. 86% Unele dintre persoanele care au sustinut ca detin careva informatie despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 – 2008. Canalele prin care a fost difuzata informatia despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca informatia despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului a fost diseminata prin astfel de canale ca: • primariile • conferinta de la Palatul Republicii • TV Moldova 1 • mass media. „La programul „Buna Dimineata. Parlamentul Republicii si organizatiile neguvernamentale. A fost difuzata in mass media pe TV si radio sedinta cand a fost discutat acest plan inainte de aprobare” DFG 5 70 . minoritatilor etnice. insa. sanatatii (asistenta medicala).” DFG 2 „Eu am aflat de la conferinta de anul trecut care a avut loc la Palatul Republicii.(PROIECT) Cunosc mult. In opinia unor respondenti. 0. Unii respondenti considera ca. in urma implementarii planului dat. 7% NR. 7 „S-a difuzat despre sedinta despre aprobarea Planului. Cativa respondenti. • actiuni de imbunatatire a protectiei drepturilor tineretului (angajarea tinerilor in campul muncii. migratia tineretului) si ale copilului. educatiei. 2% Cunosc puþin. nu impartasesc optimismul altora. planul de actiuni in domeniul drepturilor omului a fost elaborat in colaborare cu Guvernul. asa in linii generale”. nivelul de trai va creste si saracia se va reduce. 5% Nu cunosc nimic. numi amintesc ce anume. acordarea gradului de invaliditate pentru persoanele cu disabilitati etc.3% Cunosc. si a fost adus la cunostinta fiecarei primarii. • actiuni de ridicare a gradului de informare a populatiei despre drepturile omului prin seminare si alte metode de educare.

(PROIECT)
Participantii la discutii au mai expus urmatoarele idei despre continutul Planului si despre metodele de aprobare si de implementare a lui: • planul este complicat, greu de inteles • inainte de a fi aprobat a fost discutat fiind colectate ideile expuse • in un centru raional acces la plan au 1-2 persoane, iar alt raion informatia din plan este trimisa la diferite structuri de stat responsabile de realizarea lui „Planul acesta este foarte complicat si nu prea cred ca-l va citi cineva, fiindca nu este literatura artistica, se da foarte greu si nu prea pe inteles.” DFG 1 „La multi li s-a trimis dinainte, cand inca se facea acest plan, li se trimitea si se receptionau ideile lor”; „Eu de demult, deoarece am participat si la elaborarea Planului National dat” DFG 3, 5 „Acest Plan este cunoscut de presedintele raionului si de persoana responsabila. Atat! Au doar un singur manual la raion care e tinut intr-un dulap. Si uneori mai scoate informatie de acolo, daca are nevoie.” DFG 3 „Eu am trimis la organizatii din toate domeniile Planului. De ex. daca e din domeniul muncii, am trimis informatia respectiv la institutia pentru munca si inspectia pentru munca. La sindicate am trimis. In invatamant, directia de invatamant, scolile.” DFG 3 7.3. Evaluarea politicii drepturilor omului din Moldova 83% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu afirmatia Eu sunt satisfacut de actuala politica in domeniul drepturilor omului in Moldova (Fig. 30). In acelasi timp 76% dintre respondenti au indicat ca nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului corespunde cerintelor Uniunii Europene, 69% nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului este mai buna in comparatie cu cea a Federatiei Ruse, iar 67% din numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului este mai buna in comparatie cu cea a Ucrainei.
Fig. 30. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre politica drepturilor omului in Moldova?
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

1% Sistemul de protecþie a drepturile omului din Republica Moldova este eficient 64% 14%

16%

5%

1% Activitãþile sistemului sunt transparente ºi clare

17%

68%

12%

1% 2% Sistemul este deschis ºi responsabil

18%

66%

11%

4%

1% Activitatea sistemului se perfecþioneazã încontinuu

17%

62%

14%

6%

1 - totalmente nu sunt de acord

2-5

6-9

10 - totalmente sunt de acord

Nª/NR

In cadrul sondajului de opinie, dintre 16 drepturi, cei mai multi respondenti au mentionat ca in Moldova se acorda foarte putina sau putina atentie dreptului la munca si dreptului la ingrijire medicala: 84% si, respectiv, 83% (Fig. 31). 71

(PROIECT)
Fig. 31. In opinia Dvs., cata atentie se acorda urmatoarelor drepturi ale omului in Moldova?
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

1% Dreptul la muncã Drepturile migranþilor, refugiaþilor Drepturile victimelor crimelor Prevenirea traficului de fiinþe umane Drepturile persoanelor suspectate, acuzate ºi aflate în detenþie Dreptul la securitatea vieþii private Drepturile minoritãþilor sexuale Drepturile persoanelor în etate Dreptul de a primi informaþie Dreptul de a participa la luarea deciziilor la nivel comunitar, naþional Drepturile copiilor Drepturile persoanelor cu dizabilitãþi fizice ºi psihice Drepturile femeii Dreptul la îngrijire medicalã Drepturile consumatorului Drepturile minoritãþilor etnice 13% 12% 15% 11% 12% 11% 20% 13% 15% 16% 16% 14% 21% 16% 11% 57% 45% 52% 56% 61% 59% 58% 61% 62% 60% 16% 28% 65% 63% 52% 57% 66% 11% 1% 56% 12% 13% 12% 25% 13% 9% 13% 2% 19% 14% 32% 23% 1% 22% 1% 16% 8% 8% 4% 4% 8% 6% 3%

20% 1% 17% 0% 19% 15% 8% 9% 1%

5% 2%

21% 1% 10%

1 - foarte puþinã atenþie

2-5

6-9

10 - foarte multã atenþie

Nª/NR

Ca si in cazul sondajului de opinie, in cadrul discutiilor focalizate in grup, cei mai multi dintre participanti au mentionat asupra faptului ca, in Moldova, se acorda putina atentie si ar trebui sa se acorde mai multa dreptului la munca. In cadrul discutiilor, a mai fost mentionat ca ar trebui sa li se acorde mai multa atentie si unor astfel de drepturi ca: • dreptul la un trai decent • drepturile economice • drepturile sociale • dreptul de a te numi om cu litera mare, la demnitate. • drepturile paturilor social vulnerabile • dreptul femeii • dreptul la acoperirea cosului minim de consum • dreptul la un mediul ambiant curat • dreptul oamenilor de a avea drepturi egale intre ei • dreptul la o salarizare adecvata • dreptul la asistenta medicala • drepturile copiilor • dreptul de a te simti liber „Dreptul la munca”; „De aceea si multe probleme in familie: nu-s bani, nu lucrezi. Se duc femeile se trafica.” DFG 3, 4, 6 „Dreptul la un trai decent”; „Dreptul de a trai.” DFG 3, 4 „Drepturile economice si sociale.” DFG 5 ,6 „Dreptul de a te numi OM cu litera mare”; „La demnitate.” DFG 4, 5 „Paturile social vulnerabile.” DFG 1 „Dreptul femeii – foarte putina atentie.” DFG 3 „Cosul minim de consum.” DFG 3 „Mediul ambiant.” DFG 3 „Egalitatea.” DFG 4 72

(PROIECT)
„Salarizare.” DFG 4 „Dreptul la asistenta medicala.” DFG 4 „Drepturile copiilor.” DFG 4 „Libertatea.” DFG 5 Referindu-se la atentia care ar trebui sa fie acordata drepturilor participantii la discutii au mai mentionat urmatoarele: • pot exista drepturi neimportante, dar care, daca nu sunt realizate, ii pot afecta grav pe unii oameni • nu este corect ca cetatenii Republicii Moldova, cand pleaca in Tansnistria, sa fie obligati sa achite o suma oarecare de bani • in Republica Moldova nu se acorda atentie nici unui drept, ar trebui sa se acorde atentie tuturor drepturilor, deoarece toate sunt importante si toate sunt legate intre ele. „Poate sa fie un drept nu chiar important, dar daca el nu se realizeaza, pe omul acela poate sa-l afecteze foarte grav” DFG 5 „Cand cetatenii RM pleaca in Tansnistria si sunt obligati sa achite a suma oarecare pentru a intra pe teritoriul Transnistriei” DFG 5 „Da caror drepturi se acorda atenti?”; „Tuturor drepturilor”; „Toate sunt necesare, importante”; „Este unul legat de altul” DFG 2,7

73

a nu admite ca legislatia referitoare la aceleasi lucruri sa se schimbe des. pentru ca situatia in domeniul drepturilor omului sa se imbunatateasca. au fost mentionate in proportie de pana la 60%. 76% .1. mentionate in Fig.deloc 2-5 10 . care au fost in ultimul timp nemotivat redusi de catre guvern • a permite accesul la informatie si a face ca principiul transparentei sa functioneze • a elabora un plan cu ajutorul caruia populatia sa iasa lent din situatia data. Factori de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca. Celelalte institutii.de Autoritatea publica locala la nivel de raion. la nivel de primarii.2.32. a emite legi calitative si functionale • faptul ca cei care ne conduc sa aiba o alta mentalitate. 74% Ministere si departamente. este nevoie de o conducere care sa aiba grija cetateanului • a mari numarul de functionari in administratia publica locala. Institutiile de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului 78% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Presedintele Republicii Moldova (Fig. 71% .32).(PROIECT) 8. iar 70% au mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Primarie. imbunatatirile realizandu-se simultan in toate domeniile • perfectionarea tuturor cadrelor • a infiinta un institut care sa se ocupe doar de rezolvarea problemelor dreptului omului • a infiinta o agentie puternica care sa se ocupe de problemele somajului • a schimba criteriile dupa care sunt angajate persoanele din politie • a implementa Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului in intregime. In ce masura credeti ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor dvs. 77% au mentionat ca imbunatatirea situatiei depinde de Guvern. departamente 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 2% 1% 2% 3% 3% 2% 1% 3% 4% 5% 5% 4% 19% 17% 18% 20% 24% 25% 6% 6% 6% 9% 23% 18% 23% 6-9 34% 13% 34% 34% 37% 41% 44% 45% 46% 47% 46% 46% 44% 43% 40% 35% 39% 26% 36% 11% 6% 32% 33% 31% 27% 25% 24% 15% 14% 13% 10% 7% 8% 47% 3% 4% 3% 3% Autoritatea publicã localã la nivel de raion Primãrie Judecãtorie Procuraturã Avocaturã ONG-uri (asociaþii obºteºti) Bisericã Sindicate Altã instituþie 2% 3% 1 . in fiecare raion sa fie o sectie anumita care sa se ocupe de implementarea planului si nu o singura persoana care sa activeze pe baze obstesti 74 . Fig. Solutii de imbunatatire a situatiei in domeniul drepturilor omului 8.de Parlament. este nevoie de: • perfectionarea cadrului legal si a mecanismelor de implementare a legilor adoptate.în foarte mare mãsurã Nª/NR 8. 32. personale depinde de …? 0% Parlament Preºedintele Republicii Moldova Guvern Ministere.

Dar de noi cine isi bate capul?” DFG 3 „Transparenta si accesul la informatie”. ca societatea sa iasa lent din situatia data. „Acolo multa minte nu trebuie Hop! Pliosc!” DFG 3 „De implementat Planul national in intregime”. „E bine cand este un raspunzator. prin intermediul ONG-urilor sa controleze acele institutii care mai des incalca drepturile omului a realiza ca fiecare in parte sa-si indeplineasca atributiile functionale conform normelor stabilite a promova ideea ca nici o persoana sa nu dea mita a ridica marimea salariilor a face transparenta in privinta marimii salariului Presedintelui Tarii si a activitatilor desfasurate a realiza o campanie informativa cu scopul de a explica populatiei despre drepturi si obligatii. atatea hotarari. Sa creeze conditii de munca. totul este legat de sursele material e. „Trebuie un program de lunga durata.” DFG 2. sa fie functionale”. dar implementarea la nivel local…”. 5 „Ar trebui toate cadrele sa treaca o perfectionare anumita”. „Cand s-a creat centrul Legislativ.” DFG 3. il angajeaza in politie”. 3 „Ar fi bine sa fie un institut care sa se ocupe numai cu rezolvarea problemelor in cauza. „Prin intermediul ONG-urilor. pentru a micsora cheltuielile din administrarea publica Locala. incat sa poata functiona. a ridica nivelul culturii juridice a tuturor cetatenilor RM crearea unor centre de consultanta juridica care ar presta servicii gratuite efectuarea unor studii profunde care ar determina drepturile prioritare pe care societatea ar putea sa le respecte ridicat economia a crea servicii publice moderne cu functionari publici bine pregatiti „Cadrul legal este. Ar fi bine daca ar fi un plan de actiune total” DFG 3. „Dati sa luam in anii precedenti Controlul Social” DFG 4 75 . 7 „Societatea e un mecanism foarte complex. „Ar fi bine ca sa nu se modifice Codul Fiscal de 25 de mii de ori” DFG 1. Dar care e rolul. Schimbarea mentalitatii este un proces de durata. nu inca si drepturile populatiei. nu a fost expus societatii spre cunoastere”. asta este evolutia si in opinia mea daca am avea o conducere care ar avea grija cetateanului atunci respectiv pornind de la organele de sus merge in lant spre cele de jos. care ar prevedea in dependenta de structura strategica. si daca au un grad. Acesti angajati la ziua de azi nu isi pot respecta propriile drepturi. si avem deja modificari. „Oameni de treaba nu se duc in politie!”. binele nostru se va incepe atunci cand acei care ne conduc vor avea cu totul alta mentalitate. aveam speranta ca ei o sa aduca legile pentru adoptare sa armonizeze in asa mod. „Transparenta sa fie in primul rand si deci va fi mai greu de a corupe pe cineva. Daca ar fi locuri de munca. „La noi Codul Penal si al Muncii intrat in vigoare de jumatate de an. sa fii democrat. Trebuie sa se dezvolte impreuna. Tarile dezvoltate. La noi se adopta o multitudine de legi si de acte normative. de exemplu. trebuie sa prezinte un tot intreg si toate reparatiile care se fac. dar la cantitate. a micsorat numarul de angajati la primarii. Cand s-a elaborat codul. „Societatea ar trebui sa prea controlul asupra acestor institutii”. Nu o persoana sa se ocupe pe baze obstesti” DFG 1 „Controlul societatilor asupra acestor organe”. sensul acestor legi? Nu este delimitarea intre puterea judecatoreasca si legislativa”. care sa aiba imputerniciri sa poata incheia contracte. si are livret militar. trebuie sa fii si asigurat material” DFG 6 „Guvernul. nu calitative. atatea dispozitii. Acesta este cel mai bun sanitar al statului”. in complex”. ar prevedea instruirea. 4 „Ce cadre avem noi in politie! Vin din armata. „S-a discutat intr-un cerc foarte restrans”. acolo s-a adoptat o constitutie cu 300 ani in urma”. Se dau darile de seama pe trimestru in Parlamentul RM ca au adoptat atatea legi. oricine va putea sa cunoasca ori sa ridice materialele si sa vada ca licenta este eliberata nelegal” DFG 4. Sa asigure locuri de munca si sa vada si rezultatul”. Ar trebui sa fie o sectie anumita in teritoriu pentru implementarea Planului dat. „Problemele somajului: ar trebui sa fie o agentia mare. de procedura penala. 5 „De la cap.• • • • • • • • • • (PROIECT) a organiza ca societate. toate se fac simultan. „La noi foarte multi se plang ca incalca drepturile oamenilor carabinierii”. lumea nu ar pleca peste hotare” DFG 3.

Trebuie sa-si cunoasca drepturile”.” DFG 5 „Crearea serviciilor publice moderne. Economia este o dominanta. 33. Cred ca primul lucru care trebuie de facut este de ridicat economia la nivelul respectiv. „Acelasi politist daca ar avea un salariu mai bun. nu s-ar gandi pe cine sa opreasca ca sai ceara mai multi bani”. la faptul ca ei sunt pusi acolo pentru a satisface interesele cetatenilor. Fig. Noi suntem preocupati de norme. 2 „Sa pregatim societatea”. „Sa lamurim in ce consta drepturile si obligatiunile si respectarea lor”. Colaborare”. In opinia dvs. raspunzand la o intrebare deschisa. Populatia. 6 „Daca nimeni nu va da mita evident ca coruptia va scadea de doua ori minim” DFG 7 „Ridicarea salariului functionarilor publici”. „Atata timp cat salariul oamenilor va fi sub cosul minim de consum nu putem vorbi noi despre niste drepturi. „Daca va avea un salariul decent el nu-si va permite sa ia mita fiindca in cazul acesta el va pierde serviciul”. „Schimbata mentalitatea”. este necesara informarea populatiei despre drepturile sale – 15% (12% au mentionat despre aceasta in primul rand. „Liderii sa fie mai competenti. ca. 5 „O solutie ar fi crearea unor centre de consultanta gratis sub egida PNUD in centrele raionale unde populatia conform programarii stabilite ar putea sa se adreseze si sa primeasca aceste consultatii” DFG „Determinarea acelor drepturi prioritare pe care societatea le-ar putea respecta.(PROIECT) „Imbunatatirea situatiei va fi cand fiecare in parte se va gandi sa-si faca atributiile sale functionale conform normelor stabilite”. cu functionari publici pregatiti” DFG 7 In cadrul sondajului de opinie. dar nu se gandesc. 4. acte si uitam de oameni” DFG 1. „Trebuie conlucrare. Trebuie de analizat in profunzime situatia societatii si de vazut” DFG 4 „Deoarece drepturile descind din situatia economica. isi fac legaturi.. intre membrii institutiei respective asupra viziunilor. cei mai multi dintre respondenti au mentionat. „Ridicarea nivelului culturii juridice a tuturor cetatenilor RM. ce ar trebui de facut pentru a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova? (Intrebare deschisa) 76 . iar 3% in al doilea rand) (Fig. „Multi isi fac cariera. „Informarea-n masa. crearea mecanismelor necesare pentru a desfiinta aceste tendinte negative. pentru a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului.” DFG 1. si pentru ce este platit.” DFG 1. 33). Ea dicteaza legile economice si politice in ultima instanta etc.7 „Pana ce societatea nu va preciza leafa conducatorului si sa urmareasca ce munca depune el.” DFG 1. nu va fi nimic”. isi fac perspective si asa evolueaza.

1% 0.9% 0.1% 0.2% In al doilea rand 0.6% 0.2% 0.4% 0.6% 0.3% 0.2% 5.7% 0.4% 0.(PROIECT) 0% Informarea populaþiei despre drepturile sale Respectarea legilor.7% 2.0% 0.3.4% 0.1% 0.8% 0.5% 0.7% 0. 33 au fost mentionate urmatoarele: Acordarea de subventii.2% 0.6% 0. intereselor. ajustarea preturilor la nivelul de trai) Asigurarea drepturilor tineretului Asigurarea dreptului la sanatate (servicii medicale calitative si ajustate la situatia social economica a fiecarei persoane) 8.3% 0.1% 0.7% 0.5% 0.7% 0.6% 0.2% 2.4% 0. condiþiilor de trai a populaþiei ºi adoptarea deciziilor în conformitate cu acestea Instaurarea disciplinei în organele de stat Alte acþiuni Dreptul la muncã (acordarea de locuri de muncã bine plãtite) Acordarea protecþiei sociale celor nevoiaºi cu adevãrat Mãrirea pensiei Îmbunãtãþirea sistemului de învãþãmânt (accesul la educaþie gratuitã) Alte drepturi Nª NR 2% 1% 6% 6% 4% 4% 4% 3% 3% 3% 2% 2% 2% 12% 12% 6% 9% 2% 1% 1% 2% 2% 2% 2% 5% 12% 2% 1% 10% 15% 3% 20% 25% În primul rând În al doilea rând 1% 1% 1% 1% 1% 3% 8% 12% La rubrica Alte actiuni din Fig. transparenþa legilor Realegerea administraþiei centrale ºi locale Respectarea drepturilor Implementarea legilor conform destinaþiei acestora Lichidarea corupþiei Monitorizarea activitãþii organelor de stat responsabile de protecþia drepturilor omului Ridicarea nivelului de trai Dezvoltarea economicã a þãrii Abrogarea drepturilor nocive societãþii Studierea opiniei.1% 0.5% 0.4% 1.2% 0. inlesniri la impozite taranilor Protectia drepturilor consumatorilor (asigurarea calitatii serviciilor prestate.3% 0. 33 au fost mentionate urmatoarele: In primul rand 0.3% 0. Posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea „Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului” 77 .9% 0.5% Adoptarea unor lege mai severe Ridicarea gradului de responsabilitate a conducerii Asigurarea respectarii obligatiilor din partea functionarilor Pedepsirea celor care incalca drepturile omului Asigurarea competentei si demnitatii conducerii Informarea copiilor de mici despre drepturile omului Lichidarea cenzurii Asigurarea echitatii sociale Asigurarea schimbului de experienta cu statele democratic dezvoltate Asigurarea independentei puterii judecatoresti fata de puterea executiva si legislativa Asigurarea suportului din partea UE (integrarea in UE) Asigurarea sustinerii din partea populatiei Instruirea populatiei in domeniul drepturilor omului Lichidarea birocratiei Alte actiuni La rubrica Alte drepturi din Fig.

promisiuni electorale Este binevenit. rezonanþã socialã majorã Va fi reuºit dacã se vor respecta anumite condiþii 9% 2% 9% 1% Prima menþiune A doua menþiune 7% 4% 1% Ale menþiuni 1% Nª 39% NR 30% 5% dintre respondenti au mentionat ca. Ce credeti despre posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea „Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului”? (Intrebare deschisa) 0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% Posibil sã fie unele îmbunãtãþiri Nu cred cã se va schimba ceva – este o formalitate. Persoanele.(PROIECT) In cadrul unei alte intrebari deschise. au aratat asupra urmatoarelor imbunatatiri: • consolidarea ordinii • consolidarea responsabilitatii functionarilor • lichidarea coruptiei • realizarea reformelor sociale. economice si politice • imbunatatirea protectiei drepturilor (control mai eficient) • salarizarea populatiei • ridicarea gradului de informare a populatiei in domeniul drepturilor omului • deservirea medicala mai ieftina • consolidarea echitatii sociale • micsorarea cenzului de pensionare • stoparea migratiei • aproprierea de UE • perfectionarea cadrului legislativ • diminuarea ratei criminalitatii • ridicarea nivelului de trai • dezvoltarea economica a tarii • ridicarea gradului de libertate • deschiderea accesului la procesul de decizie Fig. reuºit. 11% dintre subiecti au mentionat ca sunt posibile unele imbunatatiri (Fig. joc politic. care au indicat ca cred ca sunt posibile unele imbunatatiri. oportun. situatia se va imbunatati daca vor vi realizate unele conditii (Fig. Printre conditii. fãrã acþiuni concrete. puþin realizabil. prin implementarea Planului.34). 34. referindu-se la posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea „Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului”. respondentii au detaliat: sa fie control strict – realizarea 78 . pozitiv. 34).

sa fie aplicat la nivel national si local.” DFG 3. participantii la discutii au mentionat ca.” DFG 1 „Sa se spuna la fiecare etapa: ce s-a facut.” DFG 2 „De scris pe intelesul populatiei. Deoarece ea trebuie difuzata in permanenta. o parte dintre participanti au mentionat ca nu este nevoie de o campanie de informare. sa fie instruiti oamenii de rand si functionarii pentru a constientiza necesitatea. la aceasta tema. sa fie articole si emisiuni tematice „Emisiuni mai dese la TV despre Plan”. concret pe domenii” DFG 6 „Multiplicat si de trimis la primarie. Ar fi bine ca intr-o rubrica aparte a ziarului raional sa fie specificata rubrica „Juristul”in care sa se puna intrebari concrete si date raspunsuri”. cu elevii.(PROIECT) Planului sa fie monitorizata si evaluata.” DFG 1 „Mai ales actiunile care sunt trasate si cine raspunde ca oamenii sa se familiarizeze.” DFG 2 „ Adunari informationale. 6 Referindu-se la canalele prin care ar trebui sa se desfasoare o eventuala campanie de informare. Caci scopul Planului e realizarea drepturilor omului.” DFG 5 „Ce masuri include Planul de imbunatatire si respectarea drepturilor. dar sa fie informatia ampla si de 2 ori pe luna la radioul national etc. In aceasta directie si trebuie de lucrat. De exemplu. de 2 ori pe luna la TV. ci de o programa concreta de lunga durata de emisiuni la aceasta tema. sa se implementeze legile din tarile europene. trebuie o munca enorma. ar trebui: • sa fie mai dese emisiuni La TV si radio • sa fie difuzata informatia despre drepturi si posibilitati de aparare sau de respectare a acestor drepturi • sa fie difuzata informatia despre masurile concrete pe domenii incluse in Plan • sa fie multiplicat si trimis la primarie • ca materialul sa fie redacta pe intelesul populatiei • sa se organizeze adunari informationale • sa se spuna la fiecare etapa ce s-a realizat • de nominalizat persoanele responsabile de informarea populatiei despre actiunile trasate • ca in ziarele raionale sa apara rubrica „Juristul” cu intrebari si raspunsuri. „Radioul. ca toti sa constientizeze sa stie de existenta. adunari cu batranii.” DFG 1 „Ar trebui sa fie familiarizata populatia cu drepturile sale de baza si posibilitatile de aparare sau de respectare acestor drepturi . care-s succesele acestui plan. „Ar trebui sa fie pe o anumita tema emisiunea. „Planul cred ca isi va atinge scopul. Imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin informarea populatiei Majoritatea participantilor la discutiile focalizate in grup au mentionat in privinta necesitatii desfasurarii unei campanii de informare prin care populatia sa fie informata despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. care sa fie difuzate de Televiziunea si de Radioul National. sa fie colaborare intre ONG si organizatiile guvernamentale.” DFG 3 „Toate consiliile au ziarele lor. sa stie unde sa se adreseze la unele sugestii” DFG 14. „Orice campanie are plusurile si minusurile ei. Acesta este un lucru permanent” DFG 1-4 Referindu-se la informatia care ar trebui sa fie difuzata referitor la Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. 7 „Nu o campanie. „Acum este nevoie de aceasta campanie. 6. In acelasi timp. profesorii.4. Adunari prin scoli. dar sa fie o sistema. respectiv. si sa fie atrasa atentia la anumita lucruri”. 8. sa fie respectat. „Daca va fi aceasta campanie. parintii.”. ca populatia sa fie la curent”. sa se abordeze la tema respectiva. articolul in ziar si. participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat: • mass media (majoritatea participantilor) • emisiunile sa fie realizate de profesionisti 79 . „O campanie permanenta”.

Vorbesc zilnic cu oamenii si. „Casa Asigurarii Sociale sa vada care-s drepturile lui de asigurare: pensia. „Mass media”. care sa comunice formele de aducere la cunostinta a drepturilor • grupuri de informare din primari. care Vi se incalca? (Intrebare deschisa) 80 .35. „Transparenta.”DFG 5. profesori. el nu va face altceva decat sa inchida televizorul. ce se face in domeniul ocrotirii sanatatii. „Mass-media in primul rand.”DFG 5 „Trebuie de facut o strategie si sa vedem cum va fi. Trebuie de analizat situatia. 7 „Prin toate canalele. cel mai evident. „Canalele nationale. cum se va face lucrul acesta. coordonate de formatori din chisinau. „Sa ni se dea si forma de aducere la cunostinta a populatiei. coordonati de coordonatorii in drepturile omului • fiecare autoritate. de exemplu. ca lumea sa stie ca exista”. cazuri de invaliditate”. „Primari. cat si in cea centrala.instructaje in centrele raionale. 5 „Grupurile de informare. incapacitatea temporara de munca.” DFG 4 „Ca noi sa putem face anumite instructaje. 7 „Acest lucru trebuie sa-l faca niste profesionisti Ca sa le poata arata oamenilor. Care este. prin coordonatori”. cei prevazut in plan. sa ne vina ajutor din centru. iar alt participant a indicat despre necesitatea intocmirii unei strategii in baza careia sa se desfasoare informarea. „Iata.” DFG 3-5. institutie sa comunice prin mass media despre drepturile pe care le acorda populatiei • necesitatea utilizarii tuturor canalelor posibile Unul dintre participanti a mentionat ca este necesar sa se stabileasca responsabili pentru executarea masurilor concrete in privinta informarii.” DFG 1. lamuri aduce exemple. vizibil drept personal al Dvs. oamenii „spun nu privim”” DFG 6 • (PROIECT) FIGURI ADAUGATOARE Capitolul: Informatie generala Fig. dupa parerea Dvs.”DFG 1 „Sa fie stabiliti responsabili pentru executarea masurilor concrete. „Fiecare autoritate in mod aparte”. Dar sa nu inceapa cu niste cuvinte de care omul idee nu are. profesorii sunt niste grupuri de informare. pur si simplu.. deoarece ei sunt mai competenti”.”DFG 4 „Fiecare institutie care lucreaza in domeniu”. Atat in administrarea Publica Locala. cele mai accesibile”.

.(PROIECT) Dreptul la muncã Dreptul la un trai decent Dreptul la sãnãtate Dreptul la protecþie socialã (persoane în etate. familii cu mulþi Dreptul la salarii adecvate (rezonabile) Dreptul la pensii decente (adecvate coºului minim de consum) Dreptul la educaþie Dreptul la libertatea opiniei ºi gândirii Drepturile consumatorilor Dreptul la viaþã Ale drepturi Toate drepturile Nu se încalcã nici un drept Nª NR 16% 11% 9% 7% 4% 4% 3% 2% 2% 2% 8% 1% 18% 1% 12% Fig. cu privire la Dvs. 36. au fost incalcate in ultimii ani? (Parte I) 81 . mame solitare. socio-vulnerabile. Ce drepturi ale omului sau libertati.

100 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% % Dreptul oamenilor în etate la securitate socialã Protecþia femeii de violenþa în familie Asigurarea oportunitãþilor egale pentru bãrbaþi ºi femei Drepturile persoanelor în detenþie Dreptul copiilor la un suport adecvat din partea statului pentru realizarea dreptului la educaþie Dreptul copiilor de a fi protejaþi de exploatarea economicã Dreptul copiilor de a nu fi expuºi violenþei ºi constrângerii Drepturile mamelor cu copii mici/femeilor însãrcinate Protecþia copiilor care nu beneficiazã de suport familial Dreptul la muncã ºi la alegerea locului de muncã Dreptul la un nivel decent de trai DA 28% 11% 9% 5% 22% 13% 11% 13% 11% 47% 61% NU Nª (PROIECT) 57% 78% 79% 54% 64% 70% 73% 72% 72% 48% 35% 41% 15% 11% 12% 14% 17% 16% 15% 17% 5% 4% (Parte II 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Dreptul la un salariu rezonabil Dreptul la securitate socialã (concedii de boalã. privire la rudele sau cunoscutii Dvs..) Dreptul la un proces echitabil în judecatã Dreptul la îngrijire medicalã profesionalã ºi oportunã Dreptul la inviolabilitatea proprietãþii Dreptul la acces la informaþia de la instituþiile guvernamentale Dreptul la inviolabilitatea vieþii private Dreptul la libera exprimare Dreptul la libertatea gândirii ºi a religiei Drepturile minoritãþilor sexuale Drepturile minoritãþilor etnice 56% 40% 13% 51% 13% 14% 10% 14% 8% 2% 2% 37% 52% 63% 43% 72% 70% 77% 78% 84% 24% 7% 8% 6% 15% 16% 13% 8% 8% 45% 53% 72% 26% DA NU Nª Fig. ajutor de ºomaj etc. au fost incalcate in ultimii ani? 82 . Ce drepturi ale omului sau libertati. 39.

ajutor de ºomaj etc.) Dreptul la un proces echitabil în judecatã Dreptul la îngrijire medicalã profesionalã ºi oportunã Dreptul la inviolabilitatea proprietãþii Dreptul la acces la informaþia de la instituþiile guvernamentale Dreptul la inviolabilitatea vieþii private Dreptul la libera exprimare Dreptul la libertatea gândirii ºi a religiei Drepturile minoritãþilor sexuale Drepturile minoritãþilor etnice 14% 13% 11% 11% 9% 2% 4% DA 19% 51% 37% 23% 34% 38% 26% 29% 43% 44% 29% 49% 50% 55% 57% 64% 27% 37% 37% 34% 32% 27% 60% 43% 38% 53% NU Nª 83 .(PROIECT) (Parte I) 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Dreptul oamenilor în etate la securitate socialã Protecþia femeii de violenþa în familie Asigurarea oportunitãþilor egale pentru bãrbaþi ºi femei Drepturile persoanelor în detenþie Dreptul copiilor la un suport adecvat din partea statului pentru realizarea dreptului la educaþie Dreptul copiilor de a fi protejaþi de exploatarea economicã Dreptul copiilor de a nu fi expuºi violenþei ºi constrângerii Drepturile mamelor cu copii mici/femeilor însãrcinate Protecþia copiilor care nu beneficiazã de suport familial Dreptul la muncã ºi la alegerea locului de muncã Dreptul la un nivel decent de trai DA 34% 21% 13% 8% 26% 19% 17% 24% 22% 49% 51% NU 38% 51% 57% 37% 41% 47% 50% 43% 42% 26% 27% Nª 28% 28% 30% 55% 33% 34% 33% 33% 36% 25% 22% (Parte II) 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Dreptul la un salariu rezonabil Dreptul la securitate socialã (concedii de boalã.

5% 0.1% 0.(PROIECT) Capitolul: Dreptul la viata.1% 0.7% 84 .4% 1.6% 0. integritatea fizic a si psihica Fig.8% 0.7% 0. Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs.5% 0. piaþa. au fost mentionate urmatoarele: Persoanele necunoscute Persoanele cu comportament delincvent Rudele Politia Dusmanii Functionarii publici Consatenii Cunoscutii Persoane fizice Tineretul Strainii Prietenii Persoanele bolnave Persoanele defavorizate Copiii Liderii Persoanele in etate Persoanele de la care nu te astepti Televiziunea Gazdasii Barbatii Altceva 1.4% 0.5% 0.5% 0.2% 0.4% 0.1% 0.6% 0. amenintare etc. 40 .6% 0.8% 0. transport public etc.2% 0. astfel de pericole ca violenta verbala (sudalma.) Vecinii Soþul Societatea Persoanele în stare de ebrietate Oamenii rãi Colegii de lucru Persoanele prost educate Familia Alte surse Oricine Nici o sursã Nª NR 5% 8% 24% 3% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 12% 14% 14% 10% La rubrica Alte surse din Fig.2% 1. sau a membrilor familiei dvs.)? (Intrebare deschisa) Locurile publice (strada.1% 0.1% 0.

8% 0. transport public etc.7% 0. sau a membrilor familiei dvs.8% 0. astfel de pericole ca violenta fizica (bataia. au fost mentionate urmatoarele: Consatenii Sotul Persoanele bolnave Strainii Familia Persoanele prost educate Dusmanii Rudele Tineretul Cunoscutii Prietenii Persoanele vulnerabile Colegii de lucru Functionarii publici Granicerii Barbatii Alte surse 0.1% 1.) Persoanele cu comportament delincvent Vecinii Persoanele în stare de ebrietate Oamenii rãi Poliþia Persoanele necunoscute Alte surse Oricine Nici o sursã Nª NR 10% 8% 29% 5% 4% 2% 2% 2% 2% 9% 14% 15% La rubrica Alte surse din Fig.7% 0.7% 0.(PROIECT) Fig.3% 0.7% 0.3% 0.)? (Intrebare deschisa) Locurile publice (strada.2% 0.7% 0.2% 0. piaþa.5% 0. 41.1% 0.4% 0. Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs.8% 0.4% 85 . tortura etc.

1% 1.0% 86 .1% 1.3% 0.(PROIECT) Fig.1% 0. bandiþii.3% 0. utilizatorii de Vecinii Persoanele defavorizate Locurile publice (strada. lenesii Agentii economic (de exemplu.) Consãtenii Persoanele necunoscute ªomerii Persoanele fizice Copiii needucaþi Alte surse Oricine Nici o sursã Nª NR 5% 6% 23% 22% 5% 5% 3% 3% 3% 2% 2% 2% 5% 15% La rubrica Alte surse din Fig. Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs.2% 0. escrocii. sau a membrilor familiei dvs. au fost mentionate urmatoarele: Rudele Tineretul Conducerea tarii Trantorii. piaþa.0% 0. transport public etc. Union Fenosa) Cunoscutii Tiganii Colegii de serviciu Alte surse 1. 42.6% 0. astfel de pericole ca furturile? (Intrebare deschisa) Persoane cu comportament deviant (tâlharii.

sau a membrilor familiei dvs.1% 0. frizeriile etc. aerul etc.9% Fig.3% 0.5% 0. Locurile publice (strada. astfel de pericole ca bolile transmisibile? (Intrebare deschisa) Instituþii medicale / instrumente medicale infectate Persoanele bolnave / utilizarea în comun a obiectelor (consumatorii de drog. au fost mentionate urmatoarele: Persoanele apropiate Ereditate Vecinii Colegii de serviciu Alte surse 0. 44. transport public.(PROIECT) Fig. Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs. sau a membrilor familiei dvs.2% 0. Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs. 43.) Persoanele din mediul înconjurãtor Relaþii cu parteneri necunoscuþi Murdãria Alte surse Oricine Nici o sursã Nª NR 17% 12% 7% 3% 2% 2% 1% 2% 8% 6% 10% 32% La rubrica Alte surse din Fig. alcool.) Mediul înconjurãtor (apa. piaþa. astfel de pericole ca influenta medicamentoasa asupra psihicului? (Intrebare deschisa) 87 .

In ce masura Va sunt asigurate drepturile la: 88 . mitã 12% 39% 47% 1 .totalmente nu sunt de acord 2-5 6-9 10 . incompetenþa personalului medical) Nici o sursã Medicamente necalitative / expirate Oricine Droguri. prietenilor 11% 41% 45% 1% 1% Accesul la locurile de muncã bine plãtite presupune cumãtrism. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre posibilitatea de a gasi un loc de munca bine platit? 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 1% 2% Locurile de muncã bine plãtite pot fi gãsite doar cu ajutorul rudelor. alcool Frustrare Alte surse Nª NR 1% 1% 2% 20% 7% 6% 5% 17% 42% Capitolul: Dreptul la munca si protectia muncii Fig. 45. 46.totalmente sunt de acord NR Fig.(PROIECT) Instituþiile medicale (neglijenþa.

(PROIECT) 12% 10% 10% 8% 8% 7% 6% 6% 7% 4% 4% 3% 2% 2% 0% 1neasigurat 2 3 4 5 6 7 8 9 9% 6% 5% 3% 4% 4% 6% 4% 3% 4% 3% 4% 1% 1% Nu cunosc 10 . Cum apreciati calitatea apei din apeduct (fantana. 47. In ce masura Va este respectat: 89 . 48. 55% Fig. 9% Rea. 12% NR. in cazurile in care apeductul nu fu nctioneaza sau lipseste )? Foarte rea.în foarte mare mãsurã asigurat Locul de muncã Protecþia muncii la locul de muncã Nota: Diferentele pana la 100% reprezinta persoanele care nu au loc de munca Capitolul: Dreptul la un mediu sanatos Fig. 1% Foarte bunã. 23% Bunã.

deloc 2 3 4 5 6 7 8 9 10 . 49.în foarte mare mãsurã 15% 14% 13% 11% 14% 12% 12% 8% 8% 5% 6% 5% 2% 1% Nª/NR 12% 10% 11% 9% Dreptul la apã potabilã calitativã Dreptul la aer calitativ Dreptul la luarea deciziei în probleme de mediu Capitolul: Dreptul la educatie Fig.(PROIECT) 25% 22% 20% 18% 15% 15% 15% 12% 10% 8% 9% 7% 5% 7% 6% 5% 5% 2% 1% 0% 1 . In ce masura statul asigura accesul egal la educatie si conditii egale de studiu? 90 .

deloc 2 3 4 5 6 7 8 9 3% 10 .(PROIECT) 25% 20% 20% 15% 13% 11% 13% 11% 10% 7% 8% 5% 6% 5% 3% 0% 1 .în foarte mare mãsurã Nª/NR 91 .

(PROIECT) 92 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful