www.referat.

ro

INVESTITIILE N INDUSTRIA PETROLULUI, O SANS DE RELANSARE RAPID A ECONOMIEI ROMNESTI

Pornind de la considerentele evidentiate in recenta strategie de dezvoltare durabil a sectorului energetic, sectorul petrolier va rmne nc mul vreme un sector de baz a industrie romnesti, pentru care interesul national este deja bine precizat. Restructurarea acestuia genereaz, odat cu dezvoltarea mediului concurential si o mbunttire a performantelor economice ale subramurilor prelucrtoare, care se preteaz la competitie, precum si reglementarea eficient a activittilor de transport prin conducte, asigurnd n final o mbunttire a performantelor economice din intreaga economie. Sintetic, obiectivul fundamental al acestei strategii poate fi exprimat prin O Romnie curat, sigur din punct de vedere economic si energetic, obiectiv care se fundamenteaz pe patru piloni : Integrarea Romniei n structurile europene si realizarea strategiei privind: piata enegetic; protectia mediului si promovarea unor surse de energie regenerabile cu pondere n balanta de resurse primare. Dobndirea, de ctre tara noastr, a statului de nod energetic si financiar regional pentru trile balcanice si cele riverane Mrii Negre. Realizarea securittii energetice pe termen lung a Romniei, prin promovarea eficientei energetice la performantele europene, n paralel cu ncheierea unor contracte de lung durat cu partenerii din Federatia Rus. Dezvoltarea, pe baza strategiei energetice, a unui model social romnesc, compatibil cu cel european materializat prin cresterea accentuat a solidarittii nationale si sociale, a justitiei si echittii sociale, a accesului generalizat la serviciile publice. Prezenta comunicare se nscrie pe coordonatele de dezvoltare a sectorului energetic, care materializeaz acest obiectiv fundamental si care va permite Romniei s devin, n urmtorii ani, un important centru pe piata european a energiei.

1.COORDONATE ACTUALE DIN PIATA PETROLIER INTERN RACORDAT LA PIATA EUROPEAN Pe plan mondial piata petrolului se afl din nou n actualitate datorit unor factori obiectivi si subiectivi precum : Cresterea economiei mondiale cu un ritm mediu anual de peste 4% ; Pretul ridicat al titeiului, depsirea pragului de 50$/baril, n iarna viitoare se estimeaz depsirea pragului de 60$/baril. Pentru economia romneasc aceast crestere nseamn o factur energetic cu 1,5 miliarde mai mare, iar deficitul de cont curent ar depasi 7% din PIB ; Instabilitatea politic din Orientul Mijlociu si atacurilor teroriste din Arabia Saudit si Irak; Cresterea consumului energetic a Chinei, capabil s sustin o dezvoltare economic cu un ritm mediu anual de peste 9%. n acest context abordarea pietei interne trebuie s reflecte att strategia de dezvoltare durabil a sectorului ct si influentele majore din piata mondial. Restrictiile interne retinute n strategia national de dezvoltare durabil permit definirea a cel putin trei prioritti definite de : materializarea conceptului interes national securitate energetic , prin alegerea surselor de energie din piata unic european si din bazinul caspic, n functie de evolutia preturilor titeiului, gazelor naturale si suportabilittii consumatorului roman, dup trecerea la moneda unic european; filozofia strategiei care sustine procesul integrrii Romniei n structurile europene, expasiunea produselor romnesti n Balcani si trile riverane Mrii Negre (inclusiv in Federatia Rus) , si cstigarea statului de condensator energetic si financiar n minimum 5 ani. dezvoltarea durabil a economiei romnesti, materializat prin diminuarea intensittii energetice si cresterea eficientei n valorificarea resurselor primare prin eliminarea decalajelor dintre eficienta energetic intern si cea din trile vest-europene. 1.1 Coordonate actuale

n acest cadru piata intern a resimtit puternic frmntrile din piata mondial, chiar dac Romnia are traditii vechi n exploatarea cmpurilor petroliere, fiind prima tar din lume productoare de titei. Din 1857 pn n prezent industria petrolier romneasc a asigurat o productie de 715 milioane tone titei si 1070 miliarde m.c. de gaze naturale, iar pe teritoriul trii noastre au fost spate 25000 de sonde de exploatare, dintre care 400 au depasit adncimea de 4000m. n paralel, s-au efectuat prospectiuni geofizice, pentru identificarea de zcminte noi pe ntregul teritoriu al trii noastre, chiar daca cele 500 de structuri petroliere si gaze romnesti sunt, in general, de dimensiuni mici sau medii, dar foarte numeroase. Dupa ultimile studii finalizate, n subsolul trii noastre au rmas nc 30-40% acumulri de petrol si gaze ne identificate, procentaj relativ mare dac ne raportm la totalul zcamintelor explorate si exploatate, care fac obiectul cercetarilor, in diferite regiuni ale trii si in platoul Mrii Negre. Mrimea acestor rezerve de titei (peste 5% din rezerve europene) ofer Romniei o pozotie central in cadrul trilor europene. Tabelul 1 : Principalele tri europene, detintoare de rezerve de titei n milioane barili 1999 2000 2001 2002 2003 Norvegia 10.900 10.800 9.448 9.448 10.265 Marea Britanie 5191 5150 5002 4930 4715 Danemarca 943 1069 1069 1113 1347 Romnia 1.426 1.426 1.426 956 956 Italia 622 622 622 622 622 Sursa : GH. CONSTANTINESCU Dezvoltarea durabil a industriei petroliere si a petrochimiei romnesti , Bucuresti 2004 Pentru punerea n valoare a acestor rezerve n ultimii ani s-au executat lucrri de exploatare pentru petrol si gaze, pe baza unor acorduri legale, n valoare de peste 400 mil USD, din care companiile strine au investit peste 250 mil USD. Actualul cadru legal ofer posibilitatea concesionrii unor cmpuri petroliere, unor investitori strini n vederea exploatrii a cinci perimetre situate n Platforma Moldoveneasc, Platforma Moesic si n Bazinul Muresului. O evaluare sintetic a pietei interne actuale a petrolului si titeiului (evidentiait in tabelul 2) evidentiaz urmtoarele coordonate de baz : Un volum total de rezerve de titei evaluat la 128 mil tone n 2003 conform Gaffney Cline & Associates Productie intern de aproximativ 5,8 mil tone, mult inferioar cantitti importante n decembrie 2004, compania PETROM, care detinea o cot de piat de 55% a fost privatizat, avnd urmtoarea structur a actionariatului :

OMV 51% , Statul Romn 40,74%, BERD 2%, ceilalti actionari 6,26%.

Cea mai mare capacitate de rafinare din trile Europei Centrale : - capacitate de rafinare total estimat la 22,4 milioane tone ; - 10 rafinrii, din care primele 5 desin 80% din capacitatea total de rafinare; Distributia si vnzarea de produse petroliere este liberalizat si deschis competitiei interne ; Compania PETROM OMV doreste sa-si dezvolte rapid si divizia de gaze naturale, dup privatizare si sustine proiectul Nabucco ; Productia intern de gaze naturale se va mentine n urmatorii 8-10 ani la circa 8 miliarde de N m cubi. Tabelul 2 : Consumul intern de titei n perioada 2000-2004 2000 10801 6042 4759 2001 11553 6011 5542 Mii tone echivalent petrol (mii tep) 2002 2003 2004 12170 10865 12767 5810 6360 5650 5215 5454 7313

Total consum din care : - din productie intern - din import

Sursa : Date preluate de la Institutul National de Statistic 1.2 Principalii actori din piata intern de titei : PETROM OMV, Oil Terminal Constanta si CONPET Petrom-ul rmne cel mai mareboperator din piata intern de titei si gaze naturale din Romnia, iar OMV este cunoscut ca fiind cea mai mare companie industrial listat n Austria,(cu vnzri de peste 7 miliarde de euro, la finele anului 2004 si un profit net de aproape 400 de milioane de euro). Compania austriac opereaz n 12 state si are peste 6.100 de angajati. Pe piata romneasc de carburanti opereaz cu 60 de benzinrii si detine un pachet de actiuni la Rompetrol Group (proprietarul rafinriei Petromidia). Dup privatizare Petrom OMV a devenit cea mai mare companie de petrol si gaze din Romnia, care detine peste 500 de benzinrii n tar si aproape 60.000 angajati. De asemenea compania Petrom OMV detine si rafinriile Petrobrazi si Arpechim si extrage anual aproximativ 5,2 milioane de tone de titei si 6 miliarde metri cubi de gaze naturale. Cota de piat a Petrom OMV este astzi de 45% din vnzrile de benzin, iar grupul OMV a devenit actionarul majoritar.

S.C. OIL TERMINAL S.A este in prezent singurul terminal petrolier situat n Portul Constanta, destinat importului si exportului de titei si produse petroliere. OIL TERMINAL, CONPET, SNP PETROM sunt implicate n activitatea de asistent tehnic a Comitetului Interstate (Romnia, Serbia Muntenegru, Croatia) avnd ca scop realizarea unui traseu de pompare a titeiului din Portul Constanta n porturile Omisalj din Croatia si Trieste din Italia. Terminalul petrolier are o capacitate total de depozitare de 1,7 mil. m3 , sapte dane operative n Portul Constanta care permit accesul navelor petroliere cu deplasamente cuprinse ntre 1.000 si 150.000 tdw, rampe de descrcare ncrcare CF si auto, statii de pompare cu debite cuprinse ntre 100 si 2.000 m3/h. CONPET S.A este singurul transportator prin conducte a titeiului.

2. DEZVOLTAREA SECTORULUI PETROLIER PRIN REALIZAREA OLEODUCTULUI CONSTANTA - TRIESTE Se afl ntr-o faz avansat aprobarea proiectului de transport al titeiului din Marea Caspic pe ruta Constanta Trieste investitie prin care Romnia alturi de Serbia, Muntenegru, Croatia si Italia (fig. 1) va transporta peste 60 milioane tone titei/an. Pentru acest proiect a fost elaborat studiul de fezabilitate si se apreciaz ca, n cel mai scurt timp, va fi asigurat si finantarea de circa 1,5 miliarde euro (numai investitia pe teritoriul romnesc). Fig1 Proiectul INOGATE de transport al titeiului caspic

Atu-urile care impun realizarea de ctre Conpet a unei prti importante din aceast investitie sunt : gradul ridicat de specializare a angajatilor, un sistem SCADA care poate fi interconectat cu cel al conductei pan europene, precum si existenta unui disponibil semnificativ de servicii ce poate fi asigurat de sistemul modern de telecomunicatii de care dispune societatea. Cheltuielile anuale cu exploatarea si ntretinerea conductei sunt echivalente la un barter de curca 2 milioane tone titei.

3. Romnia nod energetic pe fluxul european de gaze naturale (fig.2) Politica trilor membre ale Uniunii Europene de diversificare a surselor de gaze a generat realizarea unor noi coridoare de tranzit din care cel mai important, sub aspectul cantittilor, n perspectiva anilor 2020, este Orientul Mijlociu Europa, v-a face din regiunea Balcanic o important zon de tranzit internasional.

n sprijinul realizrii acestei investitii sunt Conventiile Interguvernamentale si contractele ncheiate n anii 70 - 90, care au stabilit fluxurile si directiile de transport gaze naturale n Balcani, documente care expir n preajma anilor 2010 2015. Fig.2 Fluxurile de gaze naturale spre trile din Uniunea European

De asemenea, n sprijinul realizrii acestor importante magistrale de gaze naturale concur si aprobarea parlamentului European, pe data de 13 aprilie 2005, de finalizare a

procesului de aderare a Romniei si Bulgariei la Uniunea European, ceea ce v-a conduce la modificri semnificative n ceea ce priveste politica gazelor naturale din aceste tri si realizarea proiectului NABUCCO (fig. 4 si 5). Fig. 4 Proiectul conductei de transport gaze naturale

n perspectiva anilor 2015 2020 este posibil s se produc modificri ale fluxurilor de gaze naturale, prin actualele sisteme de tranzit de pe teritoriile Romniei si Bulgariei, respectiv prin sistemele nationale de transport. De aceea, se impune initierea unui amplu program de reenginering al SNT si sistemelor de tranzit de pe teritoriul Romniei.

Fig.5 Traseul proiectului Nabucco prin Romnia

Avantajele realizrii proiectului Nabucco pentru Romnia constau n : caracterul competitiv, din punct de vedere al costului si implictit al tarifului de transport previzionat, comparativ cu alte proiecte noi ; realizarea unei investitii de 1 miliard de euro n Romnia ; siguranta livrrilor, dat de rezervele mari de gaze din zona Mrii Caspice si din Orientul Mijlociu ; diversificarea livrrilor pentru pietele tint, fat de sursele existente ; preluarea de ctre partenerii Nabucco a unor cantitti de gaze naturale pentru a acoperi partial cererea lor viitoare de gaze naturale ;

 cresterea constant a necesarului de consum din trile europene puternic industrializate, pe fondul scderii constante (pe termen mediu si lung) a livrrilor de gaze din zona Mrii Nordului si deprecierii infrastructurii rusesti de transport al gazelor ; costul ridicat de livrare a gazului natural lichefiat produs de trile din Maghreb (nordul Africii). Principalele concluzii care permit dezvoltarea viitoare a pietei interne de produse petroliere si gaze naturale, vizeaz realizarea urmtoarelor actiuni : materializarea conceptului "interes national securitate energetic", prin alegerea surselor de energie din piata unic european si din bazinul caspic n functie de evolutia preturilor titeiului, gazelor naturale si a suportabilittii consumatorului romn dupa trecerea la moneda unic european ; dezvoltarea economic si tehnologic trebuie s aib un ritm minim de circa 810% pn n anul 2015 2020, pentru a elimina decalajele prin PIB, fat de trile europene dezvoltate, fapt ce conduce att la cresterea eficientei n utilizarea energiei, cat si la o crestere mai lent a necesarului total energetic ; filozofia strategiei energetice nationale trebuie s sustin procesul integrrii Romniei n structurile europene, expansiunea produselor romnesti n Balcani si trile riverane Mrii Negre (inclusiv n Federatia Rus) , si cstigarea statutului de "condensator energetic si financiar" n minimum 5 ani, pentru a rspunde conceptului de interes national din strategia de dezvoltare general ; retragerea treptat a statului din economie, cu mentinerea atributiilor directe n domeniul reglementrilor, stabilirii politicilor si a strategiilor macroeconomice si a rolului de arbitru pe piata intern, inclusiv n cea a energiei ; reducerea intensittii energetice prin ajustarea corespunztoare economiei romnesti pentru a rspunde cerintelor majore din piata intern si din mega piete (UE ; Federatia Rus); dezvoltarea durabil a economiei romnesti, materializat prin diminuarea intensittii energetice si cresterea eficientei n valorificarea resurselor primare prin eliminarea decalajelor dintre eficienta energetic intern si ceea din trile vest europene ; dezvoltarea la nivel regional a burselor de energie electric si produse petroliere, n conformitate cu ultimile directive ale Uniunii Europene.

Bibliografie : 1) Gh. Constantinescu : Dezvoltarea durabil a industriei petroliere si petrochimiei romnesti, Bucuresti, 2004 2) Stefan Rglie : Dinamismul pietei interne a petrolului, Bucuresti, 2005 3) Academia Romn : Strategia de dezvoltare durabil a economiei romnesti, Ed. Codecs, Bucuresti, 2004.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate