CUPRINS

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE. IMPORTANŢĂ. ISTORIC. OBIECTIVE.........................................................3
1.1. DEFININIŢIA.......................................................................................................................................3 1.2. IMPORTANŢA FLORICULTURII......................................................................................................3 1.3. ISTORICUL FLORICULTURII...........................................................................................................4 1.4. CARACTERISTICILE PRODUCŢIEI FLORICOLE .........................................................................5 1.5. OBIECTIVE ÎN CULTURA FLORILOR............................................................................................5 1.6. ORIENTĂRI ŞI TENDINŢE PE PLAN MONDIAL...........................................................................6 1.7. SITUAŢIA ACTUALĂ A CULTURII FLORILOR.............................................................................6

CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE......................................................................8
2.1. CLASIFICAREA BOTANICĂ............................................................................................................. 8 2.2. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE ORIGINE................................................................................ 9 2.3. CLASIFICAREA DUPĂ CICLUL BIOLOGIC................................................................................... 9 2.4. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE ÎNMULŢIRE.........................................................................10 2.5. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE CULTURĂ.......................................................................... .10 2.6. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE CULTURĂ............................................................................ 10 2.7. CLASIFICAREA DUPĂ ÎNSUŞIRI DECORATIVE......................................................................... 10 2.8. CLASIFICAREA DUPĂ UTILIZARE................................................................................................11

CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE ...............12
3.1. ORGANE VEGETATIVE....................................................................................................................12 3.1.1. RĂDĂCINA ..................................................................................................................................12 3.1.2. TULPINA..................................................................................................................................... 12 3.1.3. FRUNZA ......................................................................................................................................15 3.2. ORGANE DE REPRODUCERE..........................................................................................................16 3.2.1. FLOAREA ....................................................................................................................................16 3.2.2. FRUCTUL ...................................................................................................................................19 3.2.3. SĂMÂNŢA ...................................................................................................................................19

CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU.....................21
4.1. TEMPERATURA.................................................................................................................................21 4.2. LUMINA ..............................................................................................................................................22 4.3. APA.......................................................................................................................................................23 4.4. AERUL.................................................................................................................................................25 4.5. SUBSTRATUL DE CULTURĂ...........................................................................................................26

CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE..........................................................................29
5.1. REPRODUCEREA PRIN SEMINŢE..................................................................................................29 5.1.1. CARACTERISTICILE FIZICE, FIZIOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE ALE SEMINŢELOR DE FLORI.............................................................................................................................................29 5.1.2. GERMINAŢIA SEMINŢELOR DE FLORI...................................................................................29 5.1.3. SEMĂNATUL ..............................................................................................................................31 5.1.4. LOCUL DE SEMĂNAT................................................................................................................32 5.2. ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ...........................................................................................................34

1

CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE..........................................................................44
6.1. ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP .................................................................44 6.2. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP...............................................................45 6.3. ÎNFINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE............................................47 6.4. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE.......................................47

CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE..............................................................................................51
7.1. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DURATA DE MENŢINERE A CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.................................................................................................................................51 7.2. CONDIŢIONAREA, PRERĂCIREA, AMBALAREA ŞI TRANSPORTUL FLORILOR................52 7.3. PROCEDEE DE PRELUNGIRE A DURATEI DE PĂSTRARE ŞI MENŢINEREA CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.............................................................................................................53

2

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE, IMPORTANŢĂ, ISTORIC ŞI OBIECTIVE 1.1. Definiţia Floricultura, una din disciplinele de bază ale horticulturii, se ocupă cu particularităţile morfologice ale speciilor decorative, cu cerinţele lor faţă de factorii ecologici, metodele de înmulţire, tehnologia culturii în sere sau câmp şi modul de utilizare. Obiectul de studiu îl constituie un număr foarte mare de plante, în mare parte ierboase, dar şi lemnoase, decorative prin flori, frunze, fructe şi port, folosite pentru înfrumuseţarea interioarelor sau spaţiilor verzi. Numeroasele specii decorative fac parte din peste 80 familii botanice: în spaţii protejate se cultivă peste 150 genuri, iar în câmp peste 200 genuri, la acestea se adaugă numeroase specii şi un număr impresionant de soiuri. Sigur nu toate aceste genuri se întâlnesc în culturi comerciale, o bună parte din ele se întâlnesc în colecţiile Grădinilor Botanice, colecţiile de la Facultăţile de Horticultură, sau la amatori. Dar oricând unul din aceste genuri poate deveni cultură comercială, chiar dacă a fost sau nu la modă cândva. Spre deosebire de celelalte ramuri ale horticulturii, horticultura ornamentală a evoluat către diversitatea de genuri şi specii cultivate. Floricultura cuprinde două părţi: - Floricultura generală - prezintă noţiuni referitoare la: morfologia plantelor floricole, relaţiile lor cu factorii ecologici, metodele de înmulţire, înfiinţarea şi întreţinerea culturilor, recoltarea şi păstrarea florilor. - Floricultura specială tratează genurile, speciile, soiurile cu particularităţile morfobiologice, cerinţele ecologice, cultura şi modul de utilizare şi se împarte în culturi în câmp şi culturi în spaţii protejate. Cunoştinţele de la disciplinele fundamentale, Botanica, Fiziologia, de la disciplinele de Pedologie, Agrochimie, Agrotehnică, Protecţia plantelor sunt necesare. Multe asemănări se constată în Legumicultură cu care se utilizează şi aceleaşi construcţii pentru culturile protejate. Genetica şi ameliorarea plantelor şi-au adus şi îşi aduc o contribuţie determinantă în crearea numeroaselor soiuri de plante floricole care apar de la un an la altul. De exemplu la nivelul anului 1999 producătorii ofereau peste 600 soiuri de Petunia, 500 de Impatiens, 700 de Viola şi 300 de Pelargonium. În acest sortiment pe lângă soiurile nou create se conservă sau se păstrează şi soiuri mai vechi. În "serii industriale" desigur numărul de soiuri este mai redus, în special în privinţa culorilor. Cunoştinţele cu privire la construcţia serelor şi răsadniţelor, mecanizarea lucrărilor în câmp sau spaţii protejate şi din ce în ce mai mult cunoştinţele legate de automatizarea lucrărilor, în sere au contribuit la o dezvoltare spectaculoasă în ultimele decenii a floriculturii. Floricultura este o ştinţă independentă care se bazează pe utilizarea unor tehnici şi metode moderne, caracterizată prin diversitate şi tehnicitate. 1.2. Importanţa floriculturii Importanţa estetică a florilor rezultă din: • nevoia permanentă de frumos a oamenilor; florile: - însoţesc omul de la naştere până la moarte - încununau învingătorii fie că erau regi, sportivi sau oameni de cultură - reprezintă simbolul unor naţiuni: crizantema - Japonia, laleaua - Olanda - se întâlnesc în balade, legende şi cântece populare - sunt reprezentate pe ii, ştergare, covoare - fac obiectul unor picturi celebre: Tonitza, Ţuculescu, Van Gogh (Floarea soarelui, Irişi), Poussin (Regatul zeiţei Flora), etc; - sunt subiectul unor poezii, romane: "Laleaua neagră", "Dama cu camelii" - încununarea o reprezintă Ikebana, concretizarea cultului pentru frumos
3

influenţează microclimatul centrelor populate sunt utilizate în cromo şi aromoterapie alături de muzică şi surâs contribuie la decorarea spaţiilor interioare şi exterioare din oraşe, sate, staţiuni au şi alte întrebuinţări: - plante medicinale: - frunze: Digitalis, Convallaria - flori: Bellis, Calendula - rizomi: Iris - uleiuri şi esenţe pentru industria produselor cosmetice: Rosa, Lilium, Reseda, Lavandula, Matthiola - alimentaţia omului: - condimente - dafin - şofran (stigmate de Crocus) - vanilia (păstăi de Orhidee) - coloranţi (Calendula) - flori, petale trandafiri - fructe: Opuntia, curmale, Cocos - lăstari folosiţi în salate: crizanteme - prepararea unor băuturi: Agave - consum ca atare rizomi: Colocasia (taro) - efect insecticid: flori de pyretrum (crizanteme) Importanţa economică: • sursă de venituri apreciabilă datorită caracterului intensiv al culturii, producţii mari şi preţuri avantajoase, din cultura florilor se pot realiza venituri apreciabile, de exemplu în SUA se obţin anual 1,8 miliarde $. 1.3. Istoricul floriculturii - cea mai veche dovadă este o medalie de 7000 ani descoperită în Altai, care are încrustat un trandafir; - picturi descoperite în piramide care au şi flori; - grădinile suspendate ale Semiramidei; - 1200 î.e.n. - lege în India care pedepsea pe hoţii de flori; - 500 î.e.n. - Confucius a denumit crizantema, floare de aur; - 370-323 î.e.n.- Teofrast- în tratatul Cercetarea plantelor are vol. 6, Flori; - cu 6-7000 ani în urmă se vorbea de grădini nemaivăzute: - 3000 î.e.n. grădinile sacre din cetatea Ur capitala statului Sumerian; - Iran - grădini numite paradisuri, supranumit Ghiulistan - ţara trandafirilor; - 2600 î.e.n. - în China, Japonia se cultivau: azalee, crizanteme, camelii; au apărut Ikebana, Bonsai şi vestitele grădini japoneze; - grădini plutitoare - azteci; - grădina din Lykaion, Grecia - Grădina Botanică Teofrast; - viridarii, grădinile romane în care se cultivau: crini, zambile, trandafiri. Cultura florilor în funcţie de epoci - sclavagism - s-a dezvoltat fiind folosită munca sclavilor; - evul mediu - se restrânge din cauza nenumăratelor războaie; - Renaşterea, sec.XV-XVI - se dezvoltă, apar grădini şi parcuri celebre - Italia, Franţa; - epoca modernă - dezvoltare foarte mare, diversificarea continuă a sortimentului. Momente din istorie care au influenţat cultura plantelor ornamentale: - migraţia popoarelor, cruciadele, expansiunea romană, cuceririle arabe, au contribuit la răspândirea de la o regiune la alta a diferitelor specii de flori şi nu numai; - descoperirile geografice din sec.XV, flora din America, după 1860 flora Australiei, după 1900 flora din Noua Zeelandă, au determinat apariţia în Europa a numeroase specii floricole; - utilizarea în anul 1269 a adăposturilor şi serelor şi în 1599 la Leyda au permis cultivarea unor specii din zonele tropicale şi subtropicale;
4

• • • •

- crearea colecţiilor de plante la mânăstiri, apoi la grădini botanice au permis păstrarea speciilor nou introduse şi au avut un rol deosebit în ameliorare; - începutul lucrărilor de ameliorare: - din cele mai vechi timpuri s-au creat soiuri de lalele în: Iran, Turcia şi camelii, azalee în Japonia; - în sec.XVII au început încrucişările intra şi intergenerice - sec.XIX şi mai ales XX lucrările de ameliorare a florilor au luat o foarte mare amploare. 1.4. Caracteristicile producţiei floricole Ramură intensivă a Horticulturii, Floricultura se caracterizează prin: - diversitatea produselor, formate din sute de specii şi mii de soiuri; - diversitatea modalităţilor de cultură şi a condiţiilor de sol, temperatură, lumină şi hrană necesare pentru dezvoltarea florilor; - originea diferită, sistem radicular diferit, număr foarte mare de boli şi dăunători; - caracterul intensiv al culturilor atât cele din seră cât şi cele din spaţii neadăpostite, cultivarea intensă a terenului; - culturi industriale mari, mijlocii şi mici, dar şi grădini familiale sau apartamente, balcoane, instituţii; - tehnicitate înaltă, muncitori specializaţi, personal cu studii superioare; - utilizări foarte diferite, apartamente, balcoane, terase, spaţii verzi diverse, flori tăiate. 1.5. Obiective în cultura florilor a) Specializarea pe tip de cultură şi produs este determinată de caracteristicile producţiei floricole. b) Diversificarea sortimentului, introducerea de soiuri şi specii noi, rezistente la boli şi dăunători; - singura ramură a horticulturii care a evoluat spre diversitate; - exemple de specii şi soiuri noi: Tamaya, Bacopa, Bidens, plante pendente (Antirrhinum); - exemple de specii şi soiuri rezistente la boli: Zinnia la Oidium; c) Eşalonarea producţiei prin cultivarea de specii şi soiuri diferite cu: - locul de cultură: - câmp - seră - număr mare de genuri, au perioadă de vegetaţie diferită; - în cadrul speciei: soiuri timpurii, semitimpurii, târzii; - modul de cultură - obişnuite - forţate: Lalele, Azalee, Hortensia - dirijate: Poinsettia, Crizanteme - continui: Garoafe, Cyclamen d) Obţinerea de soiuri noi Obiectiv permanent al celor care se ocupă de cultura florilor; - metodele tradiţionale de ameliorare, hibridarea, mutageneza indusă au rol preponderent în crearea de soiuri. Prin mutageneză s-au obţinut peste 100 soiuri (până în 1980) la flori tăiate, peste 90 soiuri la plantele la ghiveci şi 47 la plante cu bulbi; - sortimentul de garoafe se reînnoieşte la 4-5 ani; - soiuri noi la specii mai puţin cultivate - Nemesia "Sundrops", medalie de aur în anul 1999-Fleuroselect, înfloreşte până în octombrie, nu se degarniseşte, port compact; - soiuri noi la specii mult cultivate - pendente la Antirrhinum; - hibrizi interspecifici - Orhidee e) Perfecţionarea şi promovarea tehnologiilor moderne de cultură - Culturi dirijate, forţate, continui. - Culturi fără sol. - Biotehnologii - microînmulţire;
5

unei singure culturi: Hortensia. .) Creştere spectaculoasă a suprafeţei ocupate cu sere 4700 ha. alpine. Producătorii de material săditor . răsad.potenţial mare de multiplicare. publicitate şi educarea consumatorilor. Din 1989 un certificat de calitate care asigură protecţia soiului. anual se crează mii de soiuri. 20 mil.Evoluţia meseriilor determinată de specializare (producere de răsad.. asociaţie care grupează cercetători şi comercianţi de seminţe de flori creată în 1970. acoperişuri înflorite. Kalanchoe . 1. Creşterea rapidă a suprafeţei de sere de la 650 ha în 1950 la 2500 ha în 1989.6. . păstrare şi apariţiei soiurilor rezistente. transport şi ambalare corespunzătoare.F. stilist floral.Floricultura se practică în zone favorabile. de seminţe şi material săditor care să răspundă exigenţelor producătorilor de material săditor. h) Distribuţie modernă.miniplante.se cultivă soiuri adaptate la nivele termice reduse. . din care 40% este destinată "florilor tăiate" şi 4000 ha în câmp + 300 ha cu bulbi (pentru a acoperi necesarul mai importă 25% din necesar din Olanda. g) Producţia de flori cu consum minim de energie şi preţ de cost redus . 1 în Europa este Olanda care exportă 60 % din producţia sa şi este primul producător mondial de bulbi (pentru 1988 cifra de afaceri 15 miliarde F.transformarea genotipurilor. departe de oraşe (care s-au extins foarte mult) şi este posibilă datorită progreselor din transport. . Japonia. producătorilor de flori. bazine de apă. Gerbera .A.Producerea de plante pentru epoci bine precizate: Anul Nou. Principalul obiectiv..flori care să evolueze lent la frig şi în timpul păstrării şi să se deschidă normal (pentru flori tăiate). Consumatorii .regenerarea clonelor fără virusuri.250 ha. 1.F. 2.plante Saintpaulia. păstrare bună pentru material săditor. . Situaţia actuală a culturii florilor a) Principalele ţări cultivatoare de flori din Europa Producătorul de flori nr. 6 . Producătorii de flori .potenţial bun de creştere. butaşi). . plante. . Germania cu o valoare a producţiei de 6 miliarde F. consumatorilor. jardiniere. orientarea gustului consumatorului şi chiar convingerea lui.embriogeneza somatică . Pelargonium .se cultivă în zonele cele mai favorabile.seminţe.Obţinerea la cel mai scăzut cost de preţ în urma cunoaşterii perfecte a condiţiilor de cultură.valoare decorativă. care uneşte producători de seminţe din toată Europa. Orientări şi tendinţe pe plan mondial . Vânzătorii en gros şi en detail . 25 mil. 25 mil. compoziţii florale pentru terase. Principalele culturi: 230 ha trandafir.600 ha. balcoane.plante Cyclamen. se aplică tratamente termice la materialul săditor. .7. produsul să fie la modă. Fleuroselect. Producătorul nr. S. . Italia.plante Poinsettia. plante perene. menţinerea valorii estetice. dar şi de aplicare a tehnologiilor noi: aclimatizator de plante produse "in vitro". . Principalele culturi: trandafirul ocupă în Olanda 800 ha.Nivel ridicat în munca de ameliorare. f) Obţinerea de producţii de flori. pe o perioadă cât mai lungă de timp. 400 ha crizanteme. se utilizează soiuri timpurii. compoziţii florale pentru grădini particulare.seminţe artificiale. etc. 1900 ha în câmp şi 16500 ha cu "bulbi". crizantemele . ziduri înflorite. stimularea creaţiei şi ameliorării de noi soiuri de flori. aranjamente florale de interior (Ikebana).Specializarea pentru producerea . 1 martie şi producerea de plante mici . suspensii florale.conservarea "in vitro" prin crioconservare.20 mil. Franţa). 12 mil. vânzătorilor en gros şi en detail.Tendinţa de a vinde compoziţii florale sau tot ce trebuie pentru realizarea acestora. plante Begonia. producţie bună de flori de calitate. grădini sălbatice. butaşi. India.U.

260 ha Franţa. 500 ha Spania.3400 ha sere şi adăposturi şi 4000 ha în câmp.socotrana x B. .plante Franţa. pl. 50 % din suprafaţa pentru "flori tăiate". 120 ha Italia.5 miliarde. aceeaşi creştere rapidă a suprafeţei cultivate în seră.3000 ha. 15 mil. .Producătorul nr.Trandafirul: 800 ha Olanda.Strelitzia: 40 ha Olanda.Cyclamen: 25 mil. Italia . bulbi . 2.460 ha.Orhidee: 170 ha Olanda.Gypsophila: 300 ha Israel.Kalanchoe: 20 mil. 12 mil.Crizanteme: 600 ha Olanda. .producătorul nr. gerbera . Definiţia floriculturii.Azalee: Belgia . Caracteristicile producţiei floricole. plante Olanda. 70 ha Germania. 4. 260 ha garoafe. Germania. 400 ha Germania. plante în masiv . 450 ha Franţa. 21 mil. . 230 ha Germania. 6. .800 ha). . .Garoafe: 1000 ha Italia.. plante Germania. . 60 ha Franţa. 100 ha Franţa. trandafir .880 ha. .1.producătorul nr.Begonii (B. 7 . Producătorul nr. plante Olanda.2000 ha sere faţă de 700 ha în 1964 şi 1000 ha în 1972. 460 ha Italia. 3. Principalele culturi: 450 ha trandafir. 500 ha bulbi. b) Principalele culturi pentru flori tăiate sunt: . Chestionar de autoevaluare 1. de la 176 ha în 1950 la 3400 ha în 1988. 600 ha Columbia. 15 mil. Care este importanţa şi utilizarea florilor? 4. 100 ha crizanteme. Franţa . . . 300 ha Olanda. Obiectul floriculturii şi legătura cu alte discipline. Care sunt momentele din istorie care au influenţat cultura florilor? 5. plante Germania.1. 300 ha Israel.1000 ha. 80 ha Olanda.120 ha . Care sunt obiectivele floriculturii şi tendinţele pe plan mondial? 7. 400 ha Maroc.Saintpaulia: 25 mil. Enumeraţi principalele ţări cultivatoare de flori din Europa şi principalele culturi pentru flori.plante Franţa. Principalele culturi: garoafe . plante Olanda. . plante la ghiveci.Crizanteme: 7 mil. valoarea producţiei . . 30 ha Franţa.Poinsettia: 20 mil.Gerbera: 250 ha Olanda. plante Olanda. Culturi în câmp 5000 ha (flori tăiate . c) Principalele culturi la ghivece .Hortensii: Franţa .tuberhybrida): 17 mil. 3. 200 ha Anglia. 7 mil. plante Germania.

Pinaceae: Araucaria .8. citologic) şi care se menţine prin înmulţirea vegetativă sau generativă.fam. culoare.formă flori.Se reglementează prin Codul Internaţional de Nomenclatură Botanică (ICBN) şi Nomenclatură a Plantelor Cultivate (ICNCP).Bryophyta . Clasificarea în funcţie de ciclul biologic 2.nume propriu: Hosta. tricolor .fam. gen Adiantum (ferigi) .adjectiv . .Ex.fam.Begonia . Clasificarea în funcţie de locul de cultură 2.hibrizi proveniţi din mai multe specii . Clasificarea botanică . Cycadaceae: Cycas .numele prescurtat al autorului.Linné . se scrie cu literă mare şi se notează cu cv. frunze: Gladiolus. Clasificarea în funcţie de însuşiri decorative 2.". Soiurile se grupează după forma florii.gen.3.1. L. Denumirea soiului este în latină sau limbă de circulaţie internaţională. Canna . fiziologic.Pteridophyta .calitate: V. Clasificarea în funcţie de modul de înmulţire 2.Archaegoniate .fam. Polypodiaceae.Angiosperme .4. Begoniaceae .1. Freesia hybrida: "Diana".flori: Begonia tuberhybrida .ansamblu de plante cultivate care se disting printr-un caracter (morfologic. Clasificarea în funcţie de modul de utilizare 2. cristata .Nume ştiinţific: Se compune din două cuvinte şi a fost introdus de Linné în 1753: .fam. Palmae .câmp: Begonia semperflorens .Soi .frunze: Begonia mansoniana 8 .Specie .5. Liliaceae . Ex.fam.origine: A. gesneriana .Gen . etc. Clasificarea botanică 2.7. Cactaceae . Begonia . Celosia argentea var.ex.Gymnosperme . înălţime. Sunt situaţii când aceeaşi specie este descrisă prin două nume diferite. Clasificarea în funcţie de origine 2.2. Orchidaceae . de exp.Spermatophita . Begoniaceae etc.seră .. timpurietate. se reţine cel mai vechi.substantiv . Sphagnum (muşchi) . Compositae .Monocotiledonate . sau ". .particularităţi: Gypsophilla .fam.fam.nume specie ... Clasificarea în funcţie de tipul de cultură 2. mexicanum . Chrysanthemum x hortorum .6.Varietate .nume propriu: T.cv. (cultivar) .Soi Fam. chiar dacă cel nou este mai cunoscut: Helichrysum petiolare = Gnaphalium lanatum Osteospermum = Dimorphoteca Clasificare botanică: Regn vegetal .nume gen .CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE 2.varietatea .Dicotiledonate Familia .fam.

Streptocarpus .70% din plantele decorative a) Păduri permanent umede .în acelaşi loc înfloresc şi produc seminţe anual. Callistephus.anuale: Tagetes . Colocasia.E Americii de Sud (Brazilia): orhidee. Aloe.tipice: Campanula medium .N şi NE Americii de Sud: Peperomia.E Africii: Begonia. Clasificarea după locul de origine A) Plante din zonele tropicale . Narcissus .germinează. Eschscholtzia 2.Orient (Turcia. Gerbera. Cyclamen. Clasificarea după ciclul biologic A) anuale . etc.perene: Salvia.anuale: toate . Hyacinthus. Asparagus. părţile aeriene dispar dar regenerează anual din mugurii din zona coletului sau din organe subterane.Australia: Amobium.perene: Bellis.S Africii: Asparagus. Chrysanthemum -" bulboase" (organe subterane) .seră: . G.tipice: Delphinium ajacis.4.temperat continentală . cultivate ca anuale B) bisanuale: în primul an rozetă de frunze.numai prin seminţe . Myosotis . .3.Siberia: Campanula.ghivece: Cyclamen.prin seminţe .S Africii: Amaryllis. Freesia. înfloresc.(muguri la colet): Aster.semirustice: Dahlia 2. cultivate ca anuale C) perene .rustice: Tulipa . Tradescantia . Clivia.frunze: Gynura . Lilium .Fam. Impatiens. Compositae . Begonia rex. elegans . Nicotiana. Araucaria .S-V Australiei .America Centrală: (Anthurium.Cycas. . Gladiolus. suculente) B) Plante din zone subtropicale . Zantedeschia. Papaver. etc.bisanuale: Bellis . Dracaena . ferigi.ghivece: Senecio .ierboase .California: Clarkia.sol: Gerbera.2.N Chinei şi Japonia: Chrysanthemum.sol: Gerbera .S Europei . se dezvoltă. Gypsophilla .SE Africii: Palmieri. Godetia. Iran): Tulipa. Strelitzia.temperat maritimă . Clasificarea după modul de înmulţire . .perene: majoritatea. Sansevieria . pier în acelaşi an.N Australiei: Ficus australis. Sanchezia b) Regiuni periodic uscate .câmp: .perene: Gaillardia 2.bisanuale: toate . Campanula . C) Plante din zone temperate . Cocos. produc seminţe. Paeonia . . Pelargonium . Begonia. rizomi) şi pustiuri (cactuşi.N Africii: Anemone. produc seminţe.seră .câmp . în anul al doilea înfloresc. 9 . etc.anuale: Silene. Helichrysum c) Stepă (bulbi.India (Sud): Ficus. Petunia. Orhidee) . Platycerium alcicorne. .

Asparagus: bace roşii (A.ghivece: Ficus.sol: Ferigi. Clasificarea după însuşiri decorative A) Organe decorative a) Flori .sol: Dianthus. c ) Fructe . despărţirea tufei. 10 . Petunia .. .continui: Dianthus.spaţii adăpostite .spaţii adăpostite . stoloni.Nertera: fructe roşii .seră .bisanuale: Campanula. sprengeri) sau violet (A. etc.6. Clasificarea după modul de cultură .câmp . . la sol sau la ghivece .se cultivă specii din zone tropicale şi subtropicale în sere calde.ierboase: Crysanthemum. . Azaleea 2.Clivia: bace portocalii .În spaţii protejate se mai cultivă: . marcotaj. etc. etc. bisanuale. Citrice. .Lunaria: silicve cu perete mătăsos .sol: toate speciile .7.rustice: Hyacinthus. ferigi etc.câmp: . etc.se cultivă specii din zone temperate şi subtropicale . etc. .anuale de mozaic: Pyrethrum.bulboase .anuale (Petunia).Ficus diversifolia: bace galbene . Pelargonium. Iresine. . Callistephus.perene: Hosta .câmp .se scot vara în câmp: Nerium. . Rosa. . etc. Cheiranthus.perene . .vegetativ . Lilium.câmp . Fuchsia.sere calde: orhidee.bisanuale . etc. .anuale . b) Frunze .ghivece: Cyclamen.anuale: Dianthus.subtropicale .seră: . perene (Chrysanthemum) . . . Fuchsia.ghivece: Ficus. etc.seră.dirijate (programate): Euphorbia (foto şi termoperiodism). Gladiolus. Palmieri.5.butaşi . etc. plumosus) . Tulipa.sere temperate: Dianthus. etc. Freesia. altoire. galbene etc. . etc. .Plante anuale şi bulboase pentru forţare: Antirrhinum. 2. Clasificarea după locul de cultură . Paeonia.Pentru a avansa înfloritul: Salvia.drajoni .semirustice: Dahlia. . Callistephus 2. reci.Aralia . etc. . Tulipa. etc. Asparagus. etc. temperate.Solanum capsicastrum: fructe roşii. etc.organe subterane.forţate: Tulipa (termoperiodism) . . Cyclamen.Plante din zone temperate: Hydrangea. etc.sere reci: Cineraria. etc.perene: ierboase şi "bulboase" .normale: anuale.

plante anuale. Clasificarea după locul de origine al plantelor decorative. Verbena. grădina mexicană. c) tulpini pendente . .spaţii de locuit. perene ierboase şi bulboase -Plante de interior . c) Decoraţiuni de interior: aranjamente florale. Clasificarea după utilizare A) Locul de utilizare .Ipomoea. 7. 4.Plante de exterior . Clasificarea după însuşirile decorative. 8. buchete. Clasificarea botanică a plantelor decorative. b) tulpini târâtoare . Lathyrus.Plante de balcoane şi terase.soiuri pendente pentru vase suspendate: Pelargonium. Verbena.gazonante: Aubrieta. Petunia. 3.cârcei . amenajări urbane şi ambientale . Columnea. . Chestionar de autoevaluare 1. acoperişuri înflorite.Gloriosa. Lobelia. 6. vase decorative.piramidale: Camellia. . 5.globuloase: Chrysanthemum. grădina acvatică. platbande. intermediar . Clorophytum. flori tăiate. Clasificarea după modul de cultură. locuri de muncă . bisanuale. rozariu. etc. 11 . b) Decoraţiuni de exterior: ronduri. grădina japoneză. etc.parcuri. etc. decor bazine cu apă. ziduri înflorite. plante solitare şi grupuri de plante.se întind la suprafaţa solului: Alyssum. d) plante grimpante .tufe . etc.între interior şi exterior B) Tipul de decoraţiune florală a) Tipuri de grădini: cu dalii. plante grimpante. Cerastium. etc. . 2. suspensii florale. mozaic şi arabesc. Clasificarea după modul de înmulţire.unitulpinale: Polyanthes. 2. coroane şi jerbe. Clasificarea după modul de utilizare.Tradescantia.plante decorative prin flori şi frunze. jardiniere cu plante. Clasificarea după locul de cultură. terase şi balcoane. stâncării.rădăcini adventive .se prind de suporţi . .ramificate . . Clasificarea după ciclul biologic. borduri.8.B) După modul de creştere şi ramificare al tulpinilor a) port erect .mutaţiune rotativă . plante la ghivece. coşuri cu flori.Hedera. etc. plante la ghivece . etc. Gladiolus. grădini.

Ericaceae) .înmagazinatoare de apă .stocare amidon. ajung pe sol. au clorofilă şi stomate.rizomi .aeriene fixatoare .pivotante .Orhidee.etalare a rozetei de frunze .Vanilla.Phalaenopsis. săruri minerale şi primesc hidraţi de C (Orhidee.asimilatoare .nodozităţi .ciuperci .1.rămuroase b) adventive .fasciculate . perişori). . frunza.tuberizate . 3. Bromelii. cationi) b) secundare . inulină) .furnizează apa.rădăcini proptitoare . Rădăcina Funcţii a) principale .aeriene .velamen radicum la baza frunzelor .Tradescantia (mai multe) .radicele cu geotropism negativ la plante din regiuni tropicale sau mlăştinoase. se ramifică şi se îngroaşă (Ficusul pagodelor) .Dahlia are depozitată inulină în rădăcinile tuberizate.subterane .regenerare .apa din vapori de apă şi ploaie . 12 .provin din rădăcini normale sau adventive .tuberculi .înmulţire Alcătuirea rădăcinilor . .2.rădăcini adventive pe ramuri. Organe vegetative: rădăcina.fixare în sol .depozitarea substanţelor de rezervă (amidon.Orhidee terestre (Orchis sp. Freesia) şi fixarea (Gladiolus) .Leguminoase . fruct. benzi care au ca suport scoarţa arborilor .bisanuale şi perene din zona temperată.Hedera .bulbi .orhidee . tulpina.simbionte .rădăcinile foliacee la orhideele din Java. .pe ramuri .contractile . ca nişte cârcei .rădăcini în vârstă .depozitare .1. 3. Araceae epifite . etc.adâncirea în sol (Crocus.CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE Plantele decorative au: 3.bacterii fixatoare de azot (Rhizobium) . a elementelor şi a sărurilor minerale (anioni.) – tuberculi rezultaţi din rădăcini tuberizate concrescute.Ficus . Organe de reproducere: floare. .Philodendron (1 la frunză) .plante acvatice .pe frunze c) metamorfozate .funcţie de asimilaţie şi absorbţie . suprafaţă foarte mare de contact cu mediul .1. inulină Clasificare după origine a) normale (din radicula embrionului) . împiedică asfixia.pe tulpini .cu pneumatofori .absorbţie a apei. sămânţă.zone tinere (radicele.

Rosa . Tulipa .2.determină habitusul plantei şi pot fi: . plurienală care are în vârf mugure vegetativ .comprimate . Sempervivum . din care se formează lăstari numiţi drajoni .se înmulţesc pe acestă cale Aralia.ramuri secundare cu flori: Veronica d) Clasificarea A) aeriene B) metamorfozate A) Tulpini aeriene 1.noduri – internoduri – vârf vegetativ .plante acvatice care absorb apa prin toată suprafaţa Ceratophyllum.calamus (pai cu măduvă) – Cyperus .tulpină scurtă.ramificate . dar şi pe rădăcini.caulis majoritatea – tulpini verzi anuale. Convolvulus .volubile: Ipomoea.lemnoase: Aucuba 3. plurienală .neramificate .Agave. frunze) .obţinerea de plante .forme determinate c) Ramificarea tulpinii . După formă .(mugure terminal.înmulţire b) Alcătuire .principale .stip .agăţătoare (organe specializate): Tropaeolum. 2.drepte .muguri .majoritatea .Nearticulate ..rădăcini drajonante. Primula .cărnoase: Cactuşi . După orientare .frunze Importanţa practică .culcate la pământ: Veronica.înmagazinare apă şi substanţe de rezervă .Articulate (noduri şi internoduri) .conducere a substanţelor nutritive ascendent şi descendent . .urcătoare .culmul sau pai – graminee decorative .caudex .Palmieri.prismatice 4.Palmieri.tufă . După alcătuire . Tradescantia 13 . După consistenţă .susţinere organe de asimilaţie şi de reproducere . etc.cilindrice . acoperit de catafile -frunzuliţe protectoare) .1.pe tulpină.nutriţie .adventivi (locuri nedeterminate .rădăcini cu muguri .fără rădăcini . Tulpina a) Funcţii . 3.ierboase: Saintpaulia .internod lung fără frunze .ramuri principale cu flori: Muscari. cărnoasă.axilari (la subsuoara frunzelor -bractee – pe ramuri) . Hedera .Tulipa .scapul .secundare .plagiotrope . Cycas.coloană.ortotrope .

axa (inima bulbului) şi frunzele .parenchim . Galanthus 14 .drepţi: Anemone nemorosa .se formează . cactuşi: Asclepiadaceae.Tulpini subterane a) Rizomi .Liliaceae.Rafflesia arnoldii *. Iridaceae . acvatice (ţesut cortical cu canale şi lacune aerifere) .orizontali: Iris . tuberobulbi (vezi mai jos) 4.microblaste cu frunze cărnoase în care se depozitează apa şi substanţele de rezervă .tulpini cu substanţe de rezervă .ortotropi: Primula .tubercul învelit în frunze uscate .tulpina floriferă se formează: .internoduri scurte (microblaste) sau lungi (macroblaste) . tuberculi.frunze solziforme sau ţepi b) cladodii . bulbi.submerse .din mugurele axilar.rizomi.cărnoase .uscate .vârful tuberobulbului mamă: Crocus .din mugurele terminal.muguri axilari transformaţi în tuberule sau bulbi: Lilium tigrinum 3.vârful de muguri axilari .apă + substanţe mucilaginoase .interne .ţesuturi superficiale care conţin cloroplaste .ramuri sau tulpini puternic comprimate: Asparagus 2.tuberizarea la internoduri: Cymbidium . subterane *. din cei axilari se formează bulbul de înlocuire: Tulipa . asimilatoare: a) Plante suculente.rădăcini adventive şi nu au piloriză .la subsuoara unei frunze: Colchichum .se depozitează substanţe de rezervă Clasificare: După direcţia de creştere .frunze reduse la solzi c) Tuberobulbi .oblici: Convallaria Stoloni subterani .orhidee .reduse – la plantele parazite . Corydalis .amfibice 5. din cel terminal se formează bulbul de înlocuire: Narcissus.externe .muguri la subsuoara unor frunze rudimentare (scvame) . Amaryllidaceae.servesc la înmulţirea şi depărtarea plantelor noi de planta mamă: Convallaria b) Tuberculi ..provin din: .unele au rădăcini contractile: Gladiolus. aeriene.B) Tulpini metamorfozate Clasificare: 1. aeriene cu depozitare .tuberizarea hipocotilului: Cyclamen.plagiotropi .palmieri . Euphorbiaceae .ramificaţii de rizomi cu internoduri lungi şi noduri la care se formează rădăcini adventive şi noi plante .parte din ramură subterană (stolon) . Freesia d) Bulbii .natante .microblaste groase bogate în substanţe de rezervă .

limb (lamina) . Tulipa. care se acoperă complet unele pe altele. rotund.nomofile . mijlocii •Forma frunzei (circulară.protecţia florii şi inflorescenţei . galben.frunze tipice .alte funcţii: protecţie. •Vârful limbului: acuminat.mici: serată. ovală) . înmagazinare de apă Alcătuire .primele frunze .bractee .compus . mici. 2 culori. Frunza Funcţii . argintiu. sinuată.mari: penată. glabră.axul bulbului se termină cu o inflorescenţă.Galanthus: verde . care se acoperă parţial una pe alta: Lilium.inciziuni . peltată.albă: Zantedeschia .Pachystachys: galben . variegate. etc. mucronat Marginea limbului .Euphorbia: roşii . maculate. absorbţie. plante parazite . 2 culori. cenuşiu. păroasă. iar din mugurele axilar se formează bulbul de înlocuire: Allium.principale: fotosinteza. glaucă. striate. cărnoase.catafile . eliptică.cilindric. pieloasă.Strelitzia A. la exterior uscate . concoloră. policrome.penat compusă . roz .hipsofile .din foliole inserate pe rahis .Bromelii . Hyacinthus. Frunze normale Speciile floricole decorative prin frunze au ca element decorativ frunzele care diferă prin: •Mărime: mari. cărnoasă •Culoarea (o culoare.simplu . respiraţia .la tulpini subterane persistente . reniformă. lanceolată.3.Clasificare după alcătuire: • bulbii tunicaţi . spatulată.la muguri şi sunt caduce .cotiledonale . Scilla.întreg . dentată. lucitoare.1.incomplet dezvoltate.palmat compusă . • bulbii scvamoşi (solzoşi) .frunze mari cărnoase. incizată. hastată •Baza limbului: rotundă.roşie: Anthurium . oblong lanceolată. sagitată. mai multe culori): verde şi nuanţe. dilatat 15 . comprimat.lipsesc la orhidee. membranoasă. scabră •Consistenţa: ierbacee.frunze mai mici.peţiol (codiţă) Clasificare Funcţional . cu rol de apărare . discoloră. sagitată. palmată •Suprafaţa limbului: netedă.lineară. oblongă. 3. transpiraţia. roşu.Jacobinia: maron. roşii. cordată. reniformă.întreagă . obovată.spata .carena . ovală. crenată . zonate •Peţiol: formă . asimetrică.

Salvia .corimb .capitul . Pisum. forma şi dispoziţia .rol protector .axa principală îngroşată şi cărnoasă.însoţit de obicei de spată: Monstera.verticilată .spadix (spadice) .anisofilia .urne sau nişe .la fiecare nod 3-4 frunze Variaţia privind mărimea. Anemone. aloe. pediceli florali de aceeaşi lungime şi pornesc din acelaşi loc: Primula. aşezate la nivele diferite B. flori sesile sau scurt pedicelate: Althaea.frunze de mărimi şi forme diferite la acelaşi nivel .bulbi.racem .umbelă . Galanthus .ax principal scurt şi globulos . Hydrangea .rol nutritiv special . Clematis .racem cu pediceli florali de lungimi din ce în ce mai mici spre vârful inflorescenţei: Phlox. de la margine spre centru .îngroşate mult din depozitarea de apă şi substanţe nutritive .racem compus. creştere indefinită şi mai dezvoltată . Convallaria.înfloresc de la bază spre vârf. Viola • inflorescenţe a) simple . Gomphrena .element decorativ principal Clasificare: • solitară . Pelargonium spinossum .rizofile .transformate în cârcei. pe care sunt inserate altern axe secundare cam de aceeaşi lungime: Hyacinthus.simpodiale b) compuse . Floarea Funcţii .flori sesile sau scurt pedicelate: Scabiosa.limb redus .rol de agăţare .la fiecare nod 2 frunze .la fiecare nod o frunză .o tulpină se termină cu o floare: Tulipa. Organe de reproducere 3.axa principală. agave (suculente) 3.frunze de mărimi diferite dispuse în acelaşi plan şi care nu se umbresc .filodii .2.plante acvatice: Salvinia .acumulează apă şi humus (Platycerium grande) . Anthurium .frunze de forme diferite.heterofilia (polimorfism foliar) .opusă .pe o tulpină câte o floare la subsuoara frunzelor: Vinca. c) mixte .1.alternă . Senecio A) Inflorescenţe simple a) Monopodiale . cu flori sesile . Pelargonium .corimb cu calatidii: Ageratum.axe principale lungi.ax principal scurt.ax principal lung.ax ca un disc plat • 16 .2.spic .prindere . faţa inferioară (peltat) Dispoziţia frunzei pe tulpină: .calatidiu (antodiu) . Frunze metamorfozate .total sau parţial transformate în spini: Cactuşi. rol de fotosinteză: Bryophyllum . cu care planta se prinde de suport: Lathyrus. Digitalis. Zantedeschia.depozitare . etc. Canna.mozaic foliar .baza limbului.rol de absorbţie . Verbena .organ de reproducere .monopodiale .spic compus .peţiol.

actinomorfă .concrescute: Muscari .spic compus .dialipetală . sistemul de ramificare se repetă .persistent .grad mai mare de ramificare.gineceu . Tropaeolum * Caliciu .umbelă compusă .Primula.flori ligulate şi flori tubulare: Centaurea.sepale verzi . Dahlia b) Simpodiale .zigomorfă .corola ** .stil.componente. fiecare pedicel floral apare ca o prelungire a pedicelului anterior .infundibuliformă: Nicotiana .gamosepal .combinate (libere cu parţial concrescute): orhidee Simetria .axa florală (receptacul) .cima helicoidală: Hemerocallis.tubulară: Nicotiana .reunesc două tipuri de inflorescenţe .element decorativ .sepale concrescute: Dianthus.axa principală îşi încetează creşterea şi poartă o floare .cima multipară (pleiochasiu) .nediferenţiat în caliciu şi corolă .peduncul florii .actinomorfe . Sedum B) Inflorescenţe compuse . tepale .flori tubulare de la antodiu: Gerbera .actinomorfă: Rosa .axul principal se termină cu o floare .dialisepal . Primula .zigomorfe .hypocrateriformă: Siringa .corimb cu calatidii: Senecio.petale colorate .capitul compus C) Inflorescenţe mixte .formată din număr mai mare de trei.labiată: Salvia 17 .la primul nod.sepale libere: Ranunculus .androceu . Gypsophilla .stamine .perigon . sub floare pornesc două axe secundare care se termină cu o floare: Dianthus.cima bipară (dichasiu) .zigomorfă: Lathyrus .gamopetală .cima evantai: Iris . Gerbera.Antirrhinum.caduc . Pelargonium florii .cima scorpioidă: Myosotis . Ageratum Floarea Alcătuirea: . dispuse vertical: Euphorbia.Papaver ** Corola .caliciu* .campanulată: Campanula .înfloresc de la centru la periferie .racem compus . Physalis . Gaillardia.axa secundară continuă creşterea depăşind axa principală .periant . Gladiolus .Salvia. Callistephus. stigmat .cima unipară (monochasiu) ..libere: Lilium .corimb compus .ramificare unilaterală.

6 tepale care se răsfrâng în sus ca un glob.papile secretoare . . Dahlia.tetralobată.carenă. 10 stamine. Delphinium.absorb sau reflectă anumite radiaţii solare .stamine transformate în petale . 3 tepale albastre (una scurtă.carotenoidici . ronduri. Callistephus .importantă pentru polenizarea entomofilă . culoare. diferită ca formă şi culoare de celelalte). flori ligulate: Gerbera • Structura .flori involte: Hyacinthus. interioare sau exterioare) . Aquilegia.faţa inferioară .labelum.influenţă pozitivă asupra psihicului uman Pigmenţi .mezofil .personată: Antirrhinum .5 flori .stamine transformate în staminodii (petaloide): Canna ..papile conice petalei .pigmenţi liberi sau combinaţi .formaţiune tipică "coronula".Gloriosa .6 tepale albe sau galbene . roşu) .celule epidermale şi subepidermale 18 . neutru .pinten nectarifer: Viola Metamorfoza unor organe florale în petale . • Culoarea petalelor . colorate galben şi portocaliu. cianidina.. aspect catifelat . delfinidina (pH acid .antocianici: pelargonidina.funcţie de termoreglare . Viola .porfirinici – clorofila a.cornet nectarifer: Aconitum .apendici.roşu.albastru. .transformată .nervuri (vase conducătoare) • Forma . clorofila b (verde) . 2 în formă de lance ce conţin stigmat şi stamine).primordii din receptacul transformate în petale: Dianthus (5 petale.3 tepale portocalii. 3 .faţa superioară .în utilizarea florilor în compoziţii florale (vase. etc. conice. egale .xantofila (portocaliu.celule epidermice.3 tepale externe colorate.3 tepale interne (2 laterale identice ca formă şi culoare.violet) • Parfumul florilor . Paeonia.osmofore . Gerbera.flori tubulare transformate în ligulate şi invers (în unele situaţii): Dahlia.lineară .carotenul (galben) .Strelitzia .Narcisa . bazic . mărime.epiderma .lanceolată petalei . etc.secretă uleiuri volatile: Rosa. .Locul de formare .o floare . restul până la 40 din primordii) Flori cu structuri particulare . diferă ca formă. Convallaria. .bilobată . Chrysanthemum. cili lacinii . etc. Anemone .indice preţios .chinonici .flavonoidici – flavonici . 1 inferioară . Dianthus.Chrysanthemum. .antodiu – flori tubulare.Orhidee .uleiuri esenţiale volatile produse în celulele epidermei petalelor . Rosa.în aprecierea calităţii . au marginile ondulate.

se formează din ovulul fecundat . Clivia .2.epicotil . Fructul . Anthurium.peri secretori .15 zile: Chrysanthemum .specie.4-5 luni: Salvia.achena: Tagetes. Phoenix (curmal).se apreciază la specie şi la durata unei flori.baca: Asparagus. . Cruciferae.2. soi (timpurii. etc.ţesut de rezervă ce va hrăni embrionul .pedicel scurt care poartă partea secretoare.uleiuri volatile efemere: Araceae. Punica.formată din .condiţiile climatice pot influenţa cu 1-2 săptămâni. • Data înfloririi .3 ore: Hibiscus.2.folicula: Paeonia . Cactuşi .neîntrerupt: Pelargonium.nu permite pătrunderea apei: Canna. Tagetes .O floare .fructe indehiscente .21-22: Cereus nycticalis 3.3 milioane flori Florile ca element decorativ se utilizează în funcţie de data înfloririi.19-20: Datura . Orhidee .hipocotil . Cocos (nuca de cocos) . Clarkia .15-20 zile: Tulipa . Dianthus (seră) .tegument . palmieri. Ora înfloririi .albumen sau endosperm secundar . formată dintr-o celulă sau mai multe: Mentha. Rosa. Vanilla.11: Ornithogallum . .silicva: Matthiola .6 zile: Lilium .9-10: Tulipa .capsula: Viola.zorii zilei: Ipomoea . Papaver .se îmbibă uşor cu apă: Compositae.cariopsa: Graminee.Specie .3.ovarul florii crescut după fecundare Tipuri .20-21: Nicotiana .24 ore: Hemerocallis .păstaia: Lathyrus . Orhidee. etc. Lavandula 1 kg esenţă trandafir .1-2 luni: Godetia. durata înfloririi şi în unele situaţii chiar ora înfloririi: ceasul zeiţei Flora. .20-30 zile: Strelitzia..1 sau 2 cotiledoane . Ficus carica. Monstera.nucula: Tropaeolum . .4 tone petale .) .embrion .2-3 luni: Callistephus .10 ore: Portulaca .protecţie .2 zile: Papaver . Durata înfloririi . Fruct comestibil: Opuntia.lipseşte din sămânţa de orhidee 19 . Sămânţa • Alcătuire . 3.

2. Tulpini metamorfozate de plante decorative. Portulaca . structură.mijlocii -1. Frunza. alcătuire şi clasificare funcţională. se folosesc la semănat . etc. Begonia. durata şi ora înfloririi.roşcată: Begonia . Digitalis .tipuri de inflorescenţe simple şi mixte.. Mărimea: .micropil – prin care iese radicela Seminţele . Cosmos. Petunia.cafenie: Gaillardia . culoarea. Parfumul florilor şi culoarea.brun roşcată: Alyssum .mat: Phlox.alcătuire. • Însuşirile fizice ale seminţelor sunt: forma.propriu-zise.neregulată: Calendula . simetrie. Cosmos.sferică: Lathyrus. Zinnia Luciu: . 4.5-3 mm: Gypsophilla. Fructul şi sămânţa plantelor decorative. Celosia . 10.foarte mari: Phoenix.grosime . 11.cilindrică: Verbena . Papaver . Clasificarea tulpinilor plantelor decorative după alcătuire şi orientare.L . Floarea.pronunţat: Celosia.ovoidă: Alyssum.peste 3 mm: Tagetes. Data. 3.mari . Element decorativ şi frunze metamorfozate. Zinnia .brun cenuşiu: Salvia. Culoarea tegumentului la maturitatea fiziologică: .brună: Gazania.neagră: Ageratum. Rădăcina la plantele decorative: funcţii şi clasificare după origine. Cheiranthus.l . 9. Floarea solitară . Antirrhinum.fructe indehiscente monosperme: achena.reniformă: Gypsophilla. Tulpina plantelor decorative: funcţii şi alcătuire. 8. 7.raport . Lobelia .cordiformă: Celosia . Antirrhinum. Floarea . 5. Tagetes . nucula. Viola.hil – loc de prindere al seminţei de fenicul . sub 1. Centaurea. Godetia .ovală: Antirrhinum.şters: Centaurea .fusiformă: Ageratum. Funcţii.galben brun: Calendula . Lobelia. Petunia . Frunza. 6. 20 . Tagetes .5 mm: Begonia.foarte mici şi mici.cenuşie: Centaurea.exterior . Phlox. Lupinus. Myosotis . mărimea. Portulaca Arhitectura tegumentului Chestionar de autoevaluare 1. Forma .

zone tropicale.temperatura critică (sub sau peste care nu se iniţiază butoni florali) . Codiaeum .locul de origine . Factorii de mediu .CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU Factorii de mediu: temperatura. .190C Fuchsia .sub 150C la Primula.fără vernalizare: Matthiola (mai rapid la temperaturi scăzute) . Temperatura influenţează: Procese fiziologice .la aceeaşi specie diferenţe .speciile tropicale iernează la 16-180C.sub 180C la Hortensia 21 . subtropicale (cerinţe mari): Orhidee .17-200C Tulipa .diferenţe în funcţie de specie (orhidee. gen (chiar soi) şi faza de creştere şi dezvoltare . Relaţia: înflorire .fotosinteza .creştere vegetativă .fenofaza .pentru fiecare etapă maxim minim optim Cyclamen (germinare) T/zile 350/100/53 200/21 .dirijarea lor în spaţii protejate 4.absorbţia apei şi a sărurilor .zone temperate (cerinţe medii): crizanteme .3-70C: Galanthus .ziua 2-30C în plus faţă de noapte .temperatură Iniţierea florală pentru speciile din zona temperată are nevoie de temperatură scăzută (vernalizare) .înflorire .15-180C Primula obconica şi Primula malacoides (150C) .germinaţie.Un ciclu biologic necesită în funcţie de specie o sumă globală de temperatură anuală între 1000-40000C. etc.germinare . apa. speciile subtropicale la 8-100C . lumina. reducerea. crizanteme) şi soi (gerbera) .variaţia diurnă . aer.1. Cineraria.respiraţia Procese de creştere şi dezvoltare .strict necesară: Campanula medium .transpiraţia . Calceolaria . planta adultă.plantele au cerinţe diferite în funcţie de origine.220C Anthurium.15-200C Gladiolus .13-200C Narcissus .temperatura se reglează natural în câmp şi dirijat în spaţii protejate .temperatura .zone alpine (cerinţe mici) .variaţia sezonieră . sumă repartizată pe fenofaze.acţionează în complex .iarna cerinţe mai mici decât vara .la bulboase are loc la .absenţa. excesul unuia din factori duce la dezechilibre .fructificare Cerinţele speciilor faţă de temperatură depind de: .sol . substrat.130C Iris .

sisteme de umbrire.aparate de încălzit 4. Intensitate .apartament.plante sensibile 22 .durata relativă a zilei şi nopţii .0. stagnarea vegetaţiei şi a înfloririi . pulverizarea: plante. sol .faza de creştere şi dezvoltare . lumină multă .31% traversează frunza .etiolarea.amplasarea culturii S sau V .Ferigi 20000 lucşi . Saintpaulia 10000-11000 lucşi .deprecierea culorii Corectarea nivelului de temperatură se realizează prin: .fumigaţie .2. folie de polietilenă .repaus muguri .la plantele repicate. seră 1500 lucşi .reducere .formează primordii florale în absenţa luminii.palmieri.heliofile .clorozare (Saintpaulia).frunze . Hosta. lumină redusă B) Durata .în plină vegetaţie.după anotimp .plante .vara 150000 lucşi .tocuri de răsadniţă .rol în înflorire.excesul produce .anteza .indiferente la fotoperioade.iarna 50000-70000 chiar 7000 lucşi .influenţează . arsuri pe frunze A. Kalanchoe 40000-50000 lucşi .după nevoia plantelor . Necesarul faţă de intensitatea luminii: . Cyclamen.48% transpiraţie .îngălbenirea şi căderea frunzelor .mărire .sciafile . perene .avortarea florii . .căderea frunzelor .în repaus se reduce lumina .Nivelul constant al temperaturii este cel mai important factor pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor decorative. creştere vegetativă.protejarea cu adăposturi. ferigi Intensitatea luminii se măsoară în lucşi.formarea bulbilor şi tuberobulbilor Influenţa fotoperioadelor în formarea florii .lipsa produce .Fittonia. Oscilaţiile de temperatură produc .lumină solară directă: Petunia.rol în fotosinteză. bisanuale. Begonia.umbră sau semiumbră: Convallaria. au substanţe de rezervă .aspersiune ( 1kg apă/80 Kcal ) .bulboase: Narcissus.încetarea creşterii .66% fotosinteză .plante neutre . Lumina Energia radiată este folosită . au nevoie de 8 zile iluminare zilnică (minim trofic) anuale. Hyacinthus .aerisire .numărul şi mărimea celulelor . Salvia .19% reflectată . reproducere Fotoperiodism .

determină ofilire şi atac acarieni . creşteri vegetative mari . 100% pentru turbă) 2.zile scurte .apa de capilaritate .14 ore sau mai mult: Gladiolus. Capacitatea de reţinere totală .cantităţi mici .cerinţele plantelor . orhidee Tipul de sol .55% cactaceae (pentru UR) .creşterea intensităţii .lumina. epuizarea ei duce la ofilirea temporară (corespunde la 2% pentru nisip. forţarea plantelor de zi lungă 4.accelerarea proceselor fiziologice . bromelii. sere calde-sere reci) .orientare sere E-V. serveşte la alimentarea cu apă a plantelor. Begonia.umbrire cu tocuri de răsadniţă. UR.635-720 nm roşii (fotoperiodism.72% garoafe seră . Rosa. sol b) Factori dependenţi de plantă .85% epifite. se reduc creşterile Reglarea duratei . nu este reţinută de sol (corespunde macroporozităţii) .iluminat artificial pentru butaşi. .zone cu umiditate mare .zile lungi . Dianthus. Pythium .creşterea consumului de apă şi invers Umiditatea atmosferică .zi scurtă .înfloreşte.caracterizate prin umiditate mare în sol şi atmosferă.acoperind plantele cu folie C) Compoziţia spectrală Radiaţii cu lungimea de undă: . Apa .20% sol nisipos.zi lungă .sol greu . Pelargonium Exemplu: Kalanchoe .amplasarea culturii după cerinţe: soare sau umbră. sănătate.rămâne în sol. unde plantele au frunze mari. profil redus.pentru 1g substanţă uscată se consumă 3-4 dl apă 1. fotosinteză. răsaduri.specia şi originea. creşteri vegetative) . Matthiola (origine din zone temperate şi nordice) . seră . limb pielos 23 .redusă . Necesarul de apă a) Factori independenţi de plantă . . cu rânduri N-S.transpiraţie . Kalanchoe (origine din zone tropicale şi subtropicale) . 100 % turbă . fenofaza. Specia şi originea .consum mare . Euphorbia. araceae.udat rar . sere calde-sere reci Lumina .cel mult 12 ore: Chrysanthemum. etiolare) Corectarea nivelului de lumină câmp . mod de cultură.apa de gravitaţie se scurge.udat des . vopsit alb. ex.apariţia de boli la răsaduri.sol uşor .umbrire .nu înfloreşte.reducere . a) Factori independenţi de plantă Temperatura .temperaturi ridicate . folie.suplimentare cu lumină artificială .75% palmieri.cantităţi mari b) Factori dependenţi de plantă 1.sub 350 şi peste 800 nanometri nu au valoare .temperatura mediului (iarna-vara.expoziţie S.3.. semănat în perioade favorabile.în echilibru cu cea din sol şi plantă (UR) . ferigi .indiferente faţă de durata luminii: Cyclamen.415-430 nm albastre (sinteza clorofilei.mărire .iarna-vara.exces . . Petunia.

reduse .cerinţe totale faţă de apă .pubescenţă .dimineaţa şi seara 24 . 3.mărimea plantei .creştere vegetativă în defavoarea înfloritului în perioade mai reci .se udă mai mult în seră faţă de câmp.secetoase .la ghiveci .să nu-şi piardă turgescenţa: Begonia elatior.seră . 4. Zantedeschia .organe subterane (bulbi.să nu-şi piardă frunzele: Gerbera.înflorire . Starea sănătăţii . Portulaca .specie: Chrysanthemum.ofilirea temporară a plantelor.favorizează apariţia bolilor .lipsa frunzelor .câmp .lipsa substanţelor toxice poluante .optime . Reguli pentru administrarea apei • Cantitatea: .seminţe.formarea şi creşterea seminţelor .întârzie creşterea .faza de creştere şi dezvoltare: plante tinere. Modul de cultură .cerinţe mari .cantităţi reduse de apă 2.apariţia de dăunători (acarieni) • Calitatea: a) conţinut în săruri redus .cantitate mare de apă Exemple: Colocasia. plante mature .răsad şi în faza de creştere .umiditatea excesivă agravează bolile. Faza de creştere şi dezvoltare .apă de ploaie: Camellia.cantităţi diferite în funcţie de faza de creştere. foarte reduse .putrezirea rădăcinii şi organelor subterane .apa caldă .frecvenţa .eliminarea O2 din sol .germinare . Gloxinia. rizomi) .apa rece .maturare .condiţii climatice . Dahlia.temperatura egală cu a solului şi atmosferei. frunze cărnoase .frunze puţine.îmbibare . mici în repaus .putrezirea rădăcinii .dimineaţa .în câmp se reglează prin capilaritate din straturi profunde .căderea florilor . Azalee b) temperatura mediului .cantităţi şi frecvenţă mai mare .periodic secetoase .exces . Zantedeschia .repaus .cerinţele pentru apă pe faze de vegetaţie: .acidifierea sol .. iar de durată duce la moartea plantei .perioada din zi . deci cu temperatura mediului • Frecvenţa şi perioada: .deficit .anotimp . mari în faza de creştere activă.mai reduse .cantitatea de substanţă uscată acumulată .adaptări specifice .25-100% .mod de cultură: ghivece-sol .

.33% Atmosferă Consumul de O2 în respiraţie depinde de: .film de apă NTF (Nutrient Film Technique) 4.strat de nisip la plantare în cazul unui sol greu.CO2 . aspersiune Corectarea umidităţii atmosferice: .plante test care detectează prezenţa substanţelor poluante .se adaugă nisip.specie .hidrocultura . .omogenizarea componentelor .aspirare aer şi trecerea prin sisteme de creştere a umidităţii .în O2.umbrire .să aibă 33% din volum spaţii prin care să circule aerul .concentraţia în sol bine structurat . Philodendron).ceaţa artificială .sol greu . .curăţirea de muşchi şi licheni a ghivecelor. furtun.temperatură: sub 100 respiraţia este nesemnificativă.plantarea în coşuleţe speciale perforate Mişcarea aerului .asimilaţie clorofiliană 0.plante tropicale consum mai mare decât cele din reg. .fog system . .Coleus.CO2.cooling system . .drenaj corespunzător în ghivece.necesar pentru dezvoltarea în ansamblu a plantelor . . frunze îngălbenite.pulverizarea apei. Salvia se ofilesc în prezenţa gazelor .determină putrezirea rădăcinii.afânarea permanentă a solului în ghivece.în sere şi câmp cu viteze reduse contribuie la: .orhidee . mraniţă sau turbă.ridicare .creşterea CO2 până la 1% favorizează .O2 . infiltraţie. .Sistem de cultură cu substrat apa . .grăbirea înfloririi . carbonul reprezintă jumătate din greutatea substanţei uscate. speciile tropicale au sistem radicular foarte sensibil la lipsa aerului.îmbunătăţirea structurii şi aprovizionarea cu aer la sistemul radicular se realizează prin: . . picătură.aerisire . O2 25 .măreşte producţia Sol .peste 500 încetează. la sol. . .reducere .respiraţie 21% . apa stagnantă (care duce la lipsa de aer) . N ca în admosferă .în CO2 10% în sol bogat în humus .plante tinere.creşte treptat până la 350. pereţi.accentuează culoarea florilor . . intensitate a respiraţiei mai mare. udarea podelelor.lipsa . .asfixierea rădăcinii care duce la moarte. Aerul Conţinut de atmosferă .4.aerul în sol . cu nisip grosier.• Mod de administrare: stropitoare.respectarea proporţiei la amestecuri pentru substraturile folosite la ghivece.sulf Consumul de CO2 este necesar în asimilaţia clorofiliană. secetoase. înnegrite care cad (Ficus.bulboase .vârstă . de ex.

Lumina. udări repetate.alcalin: cactee.pH .constituţie pentru a susţine plantele . Coleus.uşor. 4.acid: Azalee. 1/2..bogate în Fe şi Al: Hydrangea .conţinutul în elemente nutritive.capacitate mare de izolare care să limiteze dezechilibrul termic .grad de afânare . Hyacinthus . 33%-faza gazoasă .să nu aibă seminţe de buruieni.permeabilitate . se modifică cu aport de îngrăşăminte organice şi minerale .sistem radicular superficial sau "bulboase": Gladiolus. Chrysanthemum .carbonat de Ca 1-3 kg/m3 .5.acide: Azalee.se utilizează imediat .căldură . depinde de componente. Componentele pot fi naturale (organice sau minerale) şi sintetice.sistem radicular puternic: Althaea.creşterea pH .floare de sulf 46-60 g/m2 şi mai mult . Polyanthes. Papaver .scăderea pH . faza de vegetaţie.de pe frunze .corectare . Erica Însuşirile substratului .ploi acide.concentraţia în ioni de H+ în stare liberă soluţia sol .greu . Substratul de cultură reprezintă suportul material pentru dezvoltarea rădăcinilor şi asigură substanţele nutritive necesare creşterii şi dezvoltării. care depind de: specie. paraziţi animali sau vegetali .majoritatea plantelor decorative .aderenţă . administrarea îngrăşămintelor minerale Fizice Chimice Sterilizarea substratului . Camellia. Apa. 26 .capacitatea de reţinere a apei . Sol .se utilizează după 6-8 săptămâni Conţinutul în substanţe chimice şi pH se stabileşte prin analize de laborator repetate din timp în timp.acidifierea substratului determinată de .evaporarea apei .turbă acidă 1/3. 42%-faza lichidă.speciale . 2/3 .majoritatea pH neutru .chimică (formol) . Erica .cretă 1-3kg/m3 .structură lacunară nealterabilă în timp care să păstreze raportul: 25%-faza solidă.capacitate mare de schimb de cationi pentru a furniza elemente nutritive .cu vapori de apă . Gypsophilla .transportul căldurii Factorii fizici (Temperatura.din sol .mijlociu .bogate în calciu: Aster. Bromelii. Aer) acţionează concomitent asupra plantelor şi într-o permanentă interacţiune. Anthurium. Substrat = sol pentru culturi în câmp .umiditate .pentru culturi în seră se formează din componente în proporţii diferite.

muşchi: turbă: frunze: nisip 2:2:2:1 .blondă .5 .naturale minerale . 70% turbă roşie .18000C.predomină .cultura fără sol . mai . dezinfectat .reţine apa .ţelină .sinteza uree .5-8 .compost pH 6.septembrie.în funcţie de specie şi fenofază .neagră . 2. Intensitatea luminii .vermiculit .pentru cultură .styromul .nisip .mase plastice expandate .muşchi . Relaţia temperatură înflorire şi deficienţe produse de oscilaţiile de temperatură.bucăţi pudră .hydromul .pământ de răsadniţă .tratate la 10000C. pH 6.5-2mm.greu .argilă expandată .cărbune vegetal . roci biotită ø 0.tipuri .pietriş .pH acid .roci vulcanice tratate la 1500 0C .mraniţă .5 .brazde.30% argilă.standard .netratate . conţinut în toate substraturile . Prin ce măsuri practice se dirijează nivelul de temperatură.cultura cyclamen .greu . capacitate de absorbţie .pH 4-7 .deşeuri furnale b). repicat.pH 2. 3.acid .ø1.pH 3-4.tratate .5-7.antiseptic .sintetice .Componente substrat a) naturale organice .rol şi necesarul plantelor decorative.turba blondă . 1-2 ani.75-8 mm .pH uşor alcalin .pentru înmulţire . roci vulcanice .apa hidroponică .predomină pământul de frunze. în mică măsură sintetice deoarece produc poluare . pH 5-6.poliuretan Substraturi de cultură pentru plantele decorative . semănat. înrădăcinarea butaşilor .5-4.pH neutru. Chestionar de autoevaluare 1.ţelină: mraniţă: nisip 3:2:2:1 . bogat.turbă .naturale minerale tratate .uşor .diferite componente naturale de obicei.pământ de grădină .pământ de ericacee Exemple de substrat: .predomină pământ de ţelină .speciale .Agrofoam . turba .frunze -foioase.TKS1.5 .laine de roche .permeabilitate. cernere . Rolul temperaturii şi cerinţele plantelor decorative faţă de ea. 27 .TKS2.ferigi .substrat .5.perlit . răşinoase. 4.ericacee .uşor .

Care sunt componentele substratului? 15. 10. 11. 28 . Durata luminii şi rolul ei în viaţa plantelor floricole. Măsuri practice de corectare a nivelului de lumină. 7. Corectarea umidităţii atmosferice şi din sol. Reguli pentru administrarea apei la plantele decorative. Ce este solul şi substratul de cultură în viaţa plantelor decorative? 13. Rolul oxigenului şi dioxidului de carbon din atmosferă în viaţa plantelor. 9. Însuşirile fizice şi chimice ale substratului. Rolul componentelor aerului din sol şi măsuri de îmbunătăţire a aprovizionării cu aer la sistemul radicular. 14. 8. 6. Factorii de care depinde necesarul de apă al plantelor decorative. Substraturi de cultură pentru plantele decorative.5. 12.

sol: Gerbera . Calitatea seminţelor .1.puritate fizică .degenerarea sem.ciclu de dezvoltare Dormans . Caracteristicile fizice.fructe indehiscente: achena.bisanuale (Myosotis) .reprezintă starea de repaus a seminţelor.ghivece: Cineraria Avantaje: .luciu .laboratoare de specialitate .facultate germinativă .1. embrionului şi mugurilor . Reproducerea prin seminţe 5. fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori Prin sămânţă se înţelege: .viabilitate . abateri faţă de genitori) .2.1.indici tehnologici .posibilităţi reduse de transmitere a bolilor Dezavantaje: . etc.timp mai lung de obţinere a plantelor mature (Strelitzia 1-2.păstrarea facultăţii germinative câţiva ani .stare sanitară .urmaşi heterozigoţi la speciile cu polenizare alogamă (descendenţi.forma diferită .se realizează la maturitate completă . mijlocie.lucrări de ameliorare .2 Germinaţia seminţelor de flori activitate metabolică + repaus .1.culoarea .anuale (Salvia) .mărimea (mică.arhitectură tegument .însuşiri fizice . nucula.unele specii numai prin seminţe: Gypsophilla seră .scade conţinutul în apă şi respiraţie minimă 29 .indici fiziologici .spaţiu mic de depozitare (1000 seminţe/1 g) .seminţe propriu-zise şi . Înmulţirea pe cale vegetativă 5.perene . heterozis (F1) .valoare culturală 5. Reproducerea prin seminţe Specii: câmp .CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE 5.puritate biologică . cariopsa.1.autenticitate .energie germinativă . mare) .cantitate mare de material săditor .coeficient ridicat de înmulţire .greutate .umiditate . 3-4 ani) 5.

avantaje . sulfuric 2-3% .în funcţie de specie şi origine este o temperatură de germinaţie . lactone . Asparagus.scarificare:Althaea.substanţe chimice .germinează la lumină (Begonia. 520 C . Ipomoea. gamma.2-3 sec. Celosia.5% . Calendula.permanganat de K 1-1. apoi .zile. ani Factorii interni care pot determina dormansul: .apă caldă .păstrare la 2-50 C timp de 10-14 zile .activă . Pelargonium. Tagetes) Oxigenul .1:3 seminţe:nisip . etc. trece în stare inactivă . Cosmos.radiaţii: roentgen.cale uscată . Zineb.creşte nevoia odată cu germinaţia 30 .pentru germinare este necesară vernalizarea (trecerea printr-o depresiune termică) .determină trecerea coloizilor protoplasmei .2% (Antirrhinum. ultrasunete. Althaea) .umectare seminţe.hidratarea .germinează la întuneric (Cyclamen.hormoni . pilire (palmieri) .factorul tegumentar . maximă şi minimă .3-0.factorul embrionar .în stare activă . Factori ecologici .protoplasma. electromagnetice.gibereline .45-100% din volum Temperatura .substanţe chimice – acid clorhidric.AIA .aldehide. de 2-3 ori (Canna.. Lupinus (înţepare în partea opusă embrionului) .hidrotermică – 2-3 ore apă clocotită. Freesia) .factorul hormonal . Tropaeolum) .inhibitori ai germinaţiei .durata .seminţe .4 ore 25-300 C .prăfuire 2-4 g /kg sămânţă. Captan.apă rece .formalină 0.în general valorile medii sunt 15-250 iar timpul de germinaţie . Impatiens.azotat de K 0.condiţii nefavorabile de mediu Tratamente pentru stimularea germinaţiei şi ieşirea din dormans . luni. izotopi radioactivi Fitosanitar .indus (secundar) .enzime .stratificare .indiferente (Asparagus.creşte % de seminţe germinate . Phlox) .alcaloizi Factorii externi . Petunia) . Gentiana) .3% .5-21 zile Lumina .optimă.5 % .mecanic .ţinute la 1-100 C timp 50-90 zile (Dicentra.tegument dur impermeabil pentru apă şi puţin pentru oxigen .umectare 10-24 ore în apă la 25-300 C (Cyclamen. 2-3 ore apă rece. Musa. se zvântă .cale umedă .acizi organici .însămânţare la temperatura optimă (10-200 C) . se spală.se ţin 5-15 min.sulfat de Cu 0.păstrare la 10-250 C până crapă tegumentul .degradare tegument cu nisip.germinaţie Apa . 45-500 C .vernalizare .îmbibiţie . Cheiranthus) .înflorire cu 20-30 zile mai devreme (Dianthus.10 min.

la loc definitiv Epocile de semănat depind de .în câmp: Begonia. Cyclamen.cultivate .bisanuale (perioadă mai lungă): Campanula. Godetia. Calendula) Epoca III. plastic Recipientele se dezinfectează. Centaurea.în seră: Antirrhinum. Decembrie-Februarie Loc de semănat . răsadniţe. etc.lădiţe lemn. Mai – Iunie Loc .sere.dezinfectat .pregătirea substratului . răsadniţe calde Specii .culturi forţate: Antirrhinum. Dianthus.pretenţioase la temperatură .seminţele oleaginoase >O2 (lipide-amidon) . Callistephus.condiţii climatice . plastic . Iulie – August – Septembrie Loc – răsadniţe sau câmp. Myosotis. Senecio. .cultivate . Matthiola 31 .nivelat .perioadă de vegetaţie 70-100 zile .în seră: Primula.obturare orificii.perene Epoca IV.plante seră: Primula. Palmieri. Sinningia. câmp Specii . nivelat. Digitalis. lut. etc. Martie . iar cele din lut se ţin 24 ore în apă pentru îmbibare Pregătire pentru semănat: . Bellis . Epoca II. . Lobelia. Calceolaria . Dianthus barbatus. Dianthus.seminţele care conţin hidraţi de C au nevoi mai reduse de O2 Substrat . .. tasat .uşor.strat dren 1-2 cm nisip.specie . Asparagus.ghivece lut.spaţiu liber de 2 cm faţă de marginea superioară a recipientului. seră Specii – bisanuale: Viola.perioadă lungă de vegetaţie 100-180 zile .substrat bine mărunţit (necernut) iar la suprafaţă 2-3 cm substrat cernut (1-2 cm).pentru producere de răsad .perioada de valorificare sau de decor Epoca I.1. etc.tasat Recipiente pentru semănat în seră: . Semănatul la plantele decorative se realizează: . Petunia.în câmp a) nu suportă transplantatul (Delphinium.mărunţit . Eschscholtzia) b) puţin pretenţioase la temperaturi (Clarkia. permeabil pentru seminţele mici şi mijlocii .câmp Specii – perioadă de vegetaţie 40-70 zile (Clarkia.3. . Dimorphoteca) .mai greu şi fertil pentru seminţele mari . necesar pentru udat 5. .Aprilie Loc – sere.

1. Cyclamen.plante la ghiveci: Cyclamen.rezistente la ger: anuale (Calendula).Epoca V.iunie-iulie – reci Seră .temperate .iunie .care pierd repede facultatea germinativă .martie .specii puţin pretenţioase la temperatură . Matthiola De reţinut: . Lupinus) . seră Specii .specii bisanuale: Viola.reci .perioadă scurtă de vegetaţie (Lathyrus. Althaea. Gloxinia.Speciile cu facultate germinativă foarte mică se seamănă imediat .octombrie-noiembrie (înainte de venirea gerurilor cu o săptămână) De reţinut: . perene (Phlox.semănat – repicat – plantat Specii: .loc definitiv = semănat – rărit . Asparagus. flori tăiate. Coreopsis.plante de seră – solul serei: Gerbera. Gypsophilla) . Gypsophilla) . Chrysanthemun) .perioadă lungă de vegetaţie (Begonia) .pretenţioase la temperatură (Petunia.specii cu perioadă lungă de vegetaţie (70-100 zile): Callistephus. Zinnia .care nu suportă repicatul (Delphinium. Nicotiana) .ghiveci: Primula. Petunia .producere răsad = semănat – repicat – plantat Specii: .calde .câmp. Campanula Perioada: .puţin pretenţioase la temperaturi (Calendula.Mai adânc decât primăvara Răsadniţe .specii anuale pentru culturi forţate: Lathyrus.suportă brume şi geruri de primăvară (Clarkia. Delphinium) . culturi forţate) 5. Asparagus . Matthiola Perioada – tot timpul anului 32 . Salvia.Culturi forţate: Lathyrus. Locul de semănat Câmp .creştere rapidă: Tagetes. Antirrhinum. Tropaeolum) .martie-mai – temperate . Palmieri .bisanuale şi perene Perioada: .4.ianuarie-martie – calde . Dolichos.mai .Semănatul eşalonat la interval de 20-30 zile pentru înflorire eşalonată (plante ghiveci. Freesia .Cantitate dublă de sămânţă toamna .care răsar greu (Dicentra. Octombrie – Noiembrie Loc.

Primula) Loc . .5 mm (Begonia. cuiburi a) Semănat prin împrăştiere Specii: seminţe mici şi foarte mici (Begonia.Metode de semănat şi norme Metode de semănat: împrăştiere. răsadniţă. Antirrhinum) 2-2. Viola. se tasează uşor. Impatiens) .nu suportă transplantatul (Lathyrus. ghivece) .se udă cu stropitoarea cu sită fină.seminţele mari (Tagetes) . Matthiola. cretă . Dolichos.se măreşte cantitatea de sămânţă cu 25-30%.pe unitatea de suprafaţă/m2 . Phlox) 15-20 g/m2 sau 5g/1000 plante .după semănat se acoperă cu pământ şi se tasează uşor.repartizare cu mâna.pentru obţinerea a 1000 plante Funcţie de . Zinnia) 30-40 g/m2 sau 10-20 g/1000 plante De reţinut: . Lobelia. răsadniţei .distanţa pe rând şi adâncimea în funcţie de mărimea seminţei . cenuşe.rânduri marcate perpendicular pe lungimea lădiţei.cantitatea de sămânţă se dublează 33 .sere (lădiţe. Antirrhinum) 3-5 g/m2 sau 1/8-1/2 g/1000 plante .numărul de seminţe în grame .Semănat toamna .seminţe mari (Tagetes.mărimea seminţelor . Gloxinia.seminţele mijlocii (Phlox) 3-4 cm .norma reală Q N x C1 kg–norma seminţe recomandate Kg C2 C1 – valoarea culturală cal.I C2 – valoarea culturală reală Norme –seminţele foarte mici şi mici ø sub 1. mari Loc: seră.nu se acoperă cu pământ. b) Semănatul în rânduri Specii: seminţe mijlocii.ghivece seră . Lupinus.Semănat direct în câmp . Petunia. semănat automat Conic sistem (3580000 seminţe/oră) pentru seminţe foarte mici.seminţe mijlocii ø 1. rânduri.straturi (Bellis.amestecat cu 1/5 – 1/8 nisip.pentru răsad: 1-2 cm .5-3cm (Callistephus.la loc definitiv în funcţie de specie (Mirabilis. carton îndoit.5 cm . Callistephus) Reguli . . sticlă.seminţele mici (Petunia. Ipomoea) .câmp .valoarea culturală Puritate x Facultatea germinativă 1000 .se udă prin infiltrare.seminţe mari (Tropaeolum. Papaver) Loc . .distanţa între rânduri . tablă. c) Semănatul în cuiburi Specii . mici. Dianthus. .câmp (2-3 seminţe) Norme de semănat . câmp Reguli .

1-2 frunze adevărate.după răsărire scade cu 2-30 C . afânat sol.la 15-20 zile.Lucrări de îngrijire ale semănăturilor • Dirijarea factorilor de mediu: . fertilizare fazială 0.Scop: condiţii mai bune de nutriţie.prin infiltrare pentru seminţele foarte mici. . udat.Rărit – la semănături în câmp. aerisire . lumină.urmaşi homozigoţi.temperatura . se lasă 4-5 cm între plante. lădiţe plastic (500 plante). locuri aerisite fără curenţi. .Moment optim . .seminţele au fotosensibilitate negativă. ghivece.se repică o dată cele cu ritm rapid de creştere (anuale). pepinieră . Jiffy pots.lumina . acoperite cu geam şi hârtie. Înmulţirea vegetativă Însuşirea unor părţi sau fragmente de plante de a reface întreaga plantă şi a reproduce caracterele ereditare ale plantei mamă. se repetă când nu mai au spaţiu (3-6 săptămâni) . dacă sunt puse în condiţii optime de înrădăcinare. Tagetes. .II rărit după o lună. Cyclamen. . . .după răsărire lumină intensă pentru a evita etiolarea. vitocel (330-160 plante). .plivit.pulverizarea cu stropitori cu sită fină .udatul .mai ridicată până la germinare . fertil pot.acoperite cu geam pentru menţinerea umidităţii . Lucrări de îngrijire: . . Zinnia .coeficient mic de înmulţire (afară de meristeme) . .2. Avantaje: . .posibilitatea înmulţirii unor specii din zone tropicale şi subtropicale (nu formează seminţe la noi sau nu se maturează).posibilitate mare de transmitere de boli.primele zile lumină difuză. răsadniţă. aerisit.lădiţe. geam. .obţinerea în timp scurt a plantelor stadial dezvoltate.Repicarea este o răsădire temporară până la plantarea definitivă pe un substrat mai bogat .moderat după apariţia plantelor (pericol Pythium. Primula la 40-70 zile. caracteristică fiecărei specii.abundent până la germinare. Repicatul se face în: . viroze 34 . între plante pe rând distanţa necesară speciei. 5.se repică de 2 ori sau de 3 ori (Begonia) cele cu ritm lent de creştere .Interval de timp: . .după semănat .ghivece -Cyclamen. la loc definitiv.după răsărire se înlătură hârtia şi geamul.I rărit faza de 1-2 frunze. • Lucrări specifice: .Loc: în seră.după repicat se udă bine şi se umbresc 2-3 zile .2% . Dezavantaje: . Rhizoctonia).constantă.

frunze: Asparagus Epoca .plante perene .bulbi .tot timpul anului.muguri adventivi . Hydrangea. Chrysanthemum 35 .tuberobulbi .frunze: majoritatea .plante perene ierboase .în perioada de repaus.. Rudbeckia .prin culturi de celule şi ţesuturi vegetale Înmulţirea prin despărţirea tufei Plantele perene au tufe formate din mugurii din zona coletului.bisanuale: Bellis (diviziunea tufei) . viguroşi.seră . Saintpaulia) Specii: . vegetativă sau vitro). Metode: . Azaleea. care pot fi: .specii care înfloresc primăvara-vara: Chrysanthemum.plante perene .câmp . vârstă medie. Înmulţirea vegetativă la specii floricole: câmp -anuale: Petunia (butaşi) plante de mozaic . perene .de lăstari (Chrysanthemum.plante la sol: Gerbera.flori: Fuchsia.anual: Aster.primăvara . soiului.flori: Saintpaulia .perene: majoritatea seră .despărţirea sau divizarea tufei – plante perene . nu se fertilizează în preajma înmulţirii sau în repaus. Plantele mamă utilizate la înmulţirea vegetativă: .de frunze (Gerbera.rădăcini tuberizate .plante perene . Gerbera .tipice speciei.plante la ghivece . Dianthus . respectând raportul NPK.sol: Strelitzia. . Aspidistra Interval de timp: . Paeonia . etc.marcotaj .seră .plante anuale.degenerare în timp (se evită prin alternarea între înmulţirea prin seminţe. Aster) .butaşi .specii care înfloresc vara-toamna: Aster.lăstari drepţi. . Phlox. Strelitzia .altoire . .condiţii de agrotehnică superioară.rizomi .tuberculi . dar de preferat primăvara: Asparagus.organe vegetative modificate .drajoni .sănătoase.ghivece .după trecerea florilor (cele timpurii): Primula. Anthurium .în mică măsură bisanuale (Bellis) . august-septembrie: Gerbera.stoloni .se evită înmulţirea în preajma sau în timpul înfloririi. .toamna .

Iberis.câmp. Hoya) .îndoirea şi acoperirea tulpinii cu pământ .plantarea porţiunilor rezultate din despărţire la ghivece. Anthurium) . de preferat primăvara. Phlox.perene .. Hypericum .seră . Specii . se pun la înrădăcinat. Agave. pe care din loc în loc sau la vârf se formează plantule sub formă de rozetă. Lavandula. Nephrolepis Epoca: tot timpul.Clorophytum. Cordyline.aerian . Yucca (separarea tufei + drajoni) Epoca: primăvara sau vara. Înmulţirea prin marcotaj Marcota . Fatsia. care se plantează. Chrysanthemum . .Ficus. Viola. introducerea în substrat adecvat pentru înrădăcinare.muşuroit până la 30 cm (Hydrangea. cu un cuţit în porţiuni care să cuprindă: lăstari.ondularea de mai multe ori a tulpinilor .terestru . flexibile cu internoduri lungi.şerpuit . rigide care nu se curbează . Înmulţirea prin muguri adventivi Muguri adventivi .lăstar tânăr al unei plante care în contact cu pământul produce rădăcini şi se desparte de planta mamă. Phoenix.muşuroit .aerian . muguri din zona de colet. Dicentra.exemplare valoroase 36 .5-6 ani: Paeonia În ce constă: .perene (Dianthus. apoi plantare la loc definitiv. Aubrieta) . Specii .muşuroirea bazei lăstarilor în funcţie de specie .simplu . În ce constă: separarea rozetelor când au 4-5 frunze.şerpuit (Philodendron. Interval de timp: pe măsură ce se formează lăstarii.Saxifragaceae.câmp .ramuri groase. Rosa. Sansevieria. Specii .2-3 ani: Delphinium . Aloe. Concentraţia în auxină este mai mare în părţile neexpuse la lumină şi determină permeabilizarea membranelor şi emiterea de rădăcini adventive.ramificaţii subţiri. în solul serei sau în câmp la loc definitiv în funcţie de specie.degarnisite . Gypsophilla. Dracaena.sol . Hydrangea) . Cordyline Epoca: primăvara În ce constă: . rădăcini.simplu (Dianthus. perene – ierboase: Acanthus.seră .ghivece Tipuri . Billbergia. În ce constă: separarea drajonilor de planta mamă. Aubrieta. Nerium. Înmulţirea prin drajoni Drajoni – lăstari formaţi din mugurii adventivi de pe rădăcini care apar la periferia plantelor. înrădăcinarea şi apoi plantarea la ghivece.seră: Aralia. Saxifraga sarmentosa.pedunculul inflorescenţei (Bryophyllum proliferum) În ce constă: desprindere de planta mamă a mugurilor.câmp. se formează o nouă plantă.nervura mediană a frunzelor (Asplenium viviparum) . Înmulţirea prin stoloni Stoloni .fragmentarea plantei mamă cu o cazma.

condiţii optime de nutriţie.lăstari (vârf) .tulpină . Înmulţirea prin butaşi Butaşii .primăvara..incizii (circulare.natura organului .februarie-martie . Chrysanthemum) .polul morfologic apical va continua creşterea sistemului caulinar .sol (Dianthus. Specii . Pelargonium.va continua creşterea sistemului radicular Capacitatea de a emite cu uşurinţă rădăcini adventive. cu 4-5 săptămâni înainte de recoltare se asigură căldură.seră . folie plastic legată sus şi jos .ierbacei: Saintpaulia .starea fazială .anuale (Ageratum.flori: Fuchsia.primăvara-majoritatea (februarie-martie) sau în 2 etape (Pelargonium) .perfect sănătoase .lemnificaţi: Hydrangea .lăstari drepţi.frunză şi porţiuni . 37 .semilemnificaţi . fasonate.se elimină frunzele de pe 2-3 cm de la bază. Aucuba Epoca de recoltare .vara – plante de mozaic (august-septembrie) pentru obţinerea de plante mamă .ghiveci .care au repaus iarna.după 3-6 săptămâni înrădăcinează şi se separă .Aucuba şi Codiaeum în câmp.seră .polul bazal . vârstă medie Clasificarea tipurilor de butaşi . fentă) manşon turbă. soi .muguri Butaşi de vârf de lăstari Sunt vârfuri vegetative care au 5-12 cm şi 1. Petunia) şi de mozaic (Iresine) .nu se recoltează butaşi la plante aproape de înflorire sau care au înflorit de curând .frunze: Ficus. umiditate.august-septembrie . puse la înrădăcinat Polaritate . viguroşi.secţiune la 1-2 mm sub nodul bazal cu un briceag bine ascuţit. majoritatea (martie-mai) .rădăcină .vegetaţie activă: Tradescantia . respectarea raportului NPK .perioada .câmp .înfloresc iarna Plantele mamă de la care se recoltează butaşi trebuie să fie: .părţi sau fragmente de plante separate de planta mamă.tipice speciei.se recoltează după amiază .repaus: Hydrangea . pentru a nu putrezi în substrat. aer .înfloresc vara .câmp . Saintpaulia .perene .4 noduri Pregătire: fasonare .tot timpul anului (Tradescantia) . .se evită fertilizarea în perioada de repaus a plantelor mamă şi în perioada premergătoare recoltării butaşilor .

după fasonare se ţin 30 min. cu sau fără frunze.seră înmulţitor (Codiaeum) .fără frunze: Colocasia.lamina să nu atingă solul .se respectă polaritatea . . Antirrhinum. Paeonia .se respectă polaritatea Epoca: primăvara.porţiuni de frunză . se acoperă 1-2 cm cu pământ .La ce specii se folosesc: . cactuşi: Crassula.se reduce suprafaţa frunzelor cu 1/3: Chrysanthemum. Aucuba .decorative prin flori .câmp -anuale: Ageratum.tratarea secţiunii cu stimulatori (Radistim) .frunze cu peţiol .frunzele pieloase se rulează şi se leagă: Ficus .seră .perene: Hydrangea. Opuntia. Codiaeum . Dieffenbachia În ce constă: .răsadniţă . Philodendron.Saintpaulia.Anemone.răsadniţă rece . . Echeveria. Sinningia .la suculente se lasă câteva ore înainte de a fi puşi la înrădăcinat. Anchusa.puţin pretenţioase 38 . Phyllocactus.butaşii se introduc în substrat. Monstera . în apă: Euphorbia.suculente. Clematis.se respectă polaritatea Butaşi de frunze Sunt frunze sau porţiuni de frunze Specii . Pelargonium.. Dicentra. Dahlia . Begonia. Butaşi de rădăcină . pentru a reduce conţinutul în apă. Ficus.Se aplică la: specii cu grad de ramificare redus Sunt porţiuni de tulpină de 5-10 cm cu 1-3 muguri Pot fi . Sedum Butaşi de tulpină .decorative prin frunze Tip.butaşi de 8-10 cm aşezaţi orizontal sau oblic .speciile cu latex .ghiveci: Fuchsia.pudrarea cu cărbune vegetal pentru dezinfecţie Înrădăcinarea butaşilor .briceag bine ascuţit. Hydrangea .sol: Dianthus .porţiuni de 5-6 cm lungime: Sansevieria . Peperomia. Penstemon.nervura principală: Begonia .seră .câmp.specii care au muguri pe rădăcini .secţionat pe nervura principală: Streptocarpus .loc . plante de mozaic.Aralia Fasonarea butaşilor .cu frunze: Ficus.se plantează vertical sau oblic . Ficus. dezinfectat după fiecare butaş .pentru a reduce transpiraţia .

Pachystachys . Clematis. soluţie Lucrări de îngrijire a butaşilor Dirijarea factorilor de mediu .pentru speciile la care înrădăcinează greu butaşii.pământ de cultură: Pelargonium . protejate de soarele direct .noaptea . uşor..substrat .Clematis .sol: Rosa .ghivece flori: Azaleea. Camellia.dormind: Rosa.apă: Ficus .august: bujor lemnos .lădiţe sau ghivece Metode de stimulare a înrădăcinării butaşilor: . Fuchsia.crescând: Rosa . AIA.seră .câmp .perene .mai rar până la apariţia rădăcinilor . împiedică ofilirea .Aerisire .iulie-august: cactuşi .Gladiolus.nebulozitate .Umiditate . ceaţă artificială . ANA .cactuşi.parapet .3-40C decât soare .despicătură: Azalee.5-60 C decât ziua .ianuarie: Rosa 39 .aer – pulverizarea cu apă. Dahlia .pepinieră . Camellia . Pelargonium.turgescenţa ţesuturilor.triangulaţie: Paeonia .Lumina . un mugure) cu portaltoiul (plantă care are rădăcini) Tipuri .optimă pentru specie + 4-50 C mai mare la substrat + 2-30 C mai mare la aer .turbă şi nisip: Hydrangea. citrice . pastă.apoi din ce în ce mai des Când pornesc vârfurile de creştere sunt înrădăcinaţi şi se pot planta la ghivece sau valorifica ca atare. forme cu trunchi înalt .suplimentare lumină după apariţie .soiuri valoroase sau studiul virozelor Specii .iulie: Azalee .afânat.Paeonia arborescens . Înmulţirea prin altoire Scopul: obţinerea de forme decorative.ochi .incizii inelare .substanţe stimulatoare: IBA. Arabis) .recipient . iarna . Syringa Epoca .umbrire până la apariţia rădăcinilor. Fuchsia .plante lemnoase (plante rustice.Temperatura .prelungirea duratei de iluminare.se pune în contact altoiul (un butaş.alipire: cactuşi .muşchi: Azaleea.turbă şi perlit (70% + 30 %): Begonia .pudră.stimulează diferenţierea ţesutului în rădăcină . Dahlia Altoire. permeabil pentru apă şi aer . soiuri cu creştere slabă (pe portaltoi viguroşi) .etiolarea plantei mamă înainte de recoltarea butaşilor .

mugure axilar → bulb de înlocuire Narcissus . Narcissus scvamoşi (solzoşi): Lilium Specii – câmp – "bulboase" rustice: Tulipa.spaţii verzi .pentru trunchi înalt . tuberobulbi. .. se ţin 8-15 zile sub clopot de sticlă la 180 C. . Hyacinthus .creşterea mugurelui terminal (central). devin floriferi în 1-2 ani de cultură Particularităţi La Tulipa . Narcissus.primăvara: Citrice Cactuşi .recoltarea bulbilor când 60-70 % frunze s-au uscat. Iris. Lilium.mugure terminal (central)→bulb de înlocuire Bulbi tunicaţi – Tulipa. Gladiole . iar altoi lăstari recoltaţi de la plante puse la forţat.păstrare. rădăcini tuberizate) 1.portaltoi: Cereus .curăţare pământ şi resturi vegetale.portaltoi rădăcini tuberizate.bulb multianual .bulbi pentru cultura .tulpini subterane cu frunze cărnoase în care se depozitează substanţele de rezervă care au: Tulipa . Narcissus. în şoproane sau magazii bine ventilate.bulb multianual însoţit de 1-3 bulbili .plantare octombrie . rizomi. care până toamna îşi diferenţiază elementele florale care înfloresc în anul următor . Hyacinthus. elastic. tuberculi. Altoirea se mai face la: Azaleea.într-un an are loc . durata unui bulb 1 an La Hyacinthus.portaltoi: Peireskia .înflorire martie-mai . Lilium .altoi: Mamillaria.înflorirea elemente diferenţiate în anul precedent .mugure terminal → tulpina floriferă . .bulb de înlocuire însoţit de 2-6 bulbili .altoi: Zygocactus.forţare .seră – Hippeastrum Etapele înmulţirii . Camellia .apariţia unui embrion care înfloreşte peste 2 ani La Hippeastrum . .soiuri cu creştere slabă pe portaltoi puternici Dahlia .bulbili în culturi de înmulţire.florilor tăiate . umbrite. Epiphyllum .bulb de înlocuire în fiecare an. Echinocactus .înmulţirea soiurilor valoroase sau studiul virozelor .altoi muguri cu porţiune mică de tuberobulb Înmulţirea prin organe vegetative modificate (bulbi.din mugurele central se dezvoltă iarna tulpina florală 40 .zvântare 7-8 zile în straturi de 5-6 cm. .recoltare iulie . Înmulţirea prin bulbi Bulbii .obţinerea de forme decorative Constă în alipirea suprafeţei şi fixarea cu fibre.plantare .mugure axilar → tulpina floriferă .sortare pe categorii de mărime.pentru că înrădăcinează greu .portaltoi tuberobulb cu muguri extirpaţi .

recoltare în august-septembrie .zvântare .1 an.cicatrice centrală de la tija florală . Convallaria .la bază stoloni 0.la fiecare nod muguri axilari .seră: Zantedeschia.tulpini subterane metamorfozate Specii .curăţare .august: Zantedeschia. câteva rădăcini tuberizate cu o porţiune de colet cu 1-2 muguri Înmulţirea prin rizomi Rizomi .fragmentare în porţiuni cu 2-3 muguri şi plantare imediată la solul serei (udare.se păstrează peste iarnă: Canna Etapele înmulţirii la: Canna . se fragmentează rizomii în porţiuni de 2-3 muguri care se plantează în lădiţe.plantarea în câmp.câmp: Iris.noduri aparente la exterior de care rămân prinse bazal frunze uscate .recoltare . în sere . Alstroemeria . Ranunculus . .tulpină subterană cu ţesut parenchimatic bogat în substanţe de rezervă.seră: Freesia La Gladiolus .stratificat în turbă sau nisip la 5-10oC .câmp: Gladiolus..diferenţirea florală când apare a 4-a sau a 5-a frunză 41 .cei superiori floriferi . Alstroemeria Interval de timp . în mai Zantedeschia. Convallaria . Eremurus.câmp: Dahlia.toamna . din care se formează bulbi de înlocuire. în paralel cu înflorirea se formează un tuberobulb de înlocuire .lateral mugure aplatizat.5 cm diametru.nu au muguri .cei bazali dorminzi Specii .durata unui bulb .5-1. Canna. .primăvara (mai): Canna .turbă sau nisip la 4-5oC .plantat la sfârşitul lui aprilie-începutul lui mai. umbrire) Înmulţirea prin tuberobulbi Tuberobulb .zvântare . Zantedeschia .se folosesc împreună cu porţiuni din zona coletului pentru înmulţire Specii . Alstroemeria Epoca .februarie-martie.2-2 cm pe care sunt prinşi 4-20 tuberobulbi de 0. Înmulţirea prin rădăcini tuberizate Rădăcinile tuberizate .recoltare – toamna la venirea brumei .înmulţire .scurtat la 20 cm tulpina .perioada de repaus .sortare (pământ.imediat după recoltare: Iris.înlăturat pământul . după ce a trecut pericolul brumelor.toamna: Iris.seră: Asparagus Etapele înmulţirii la: Dahlia .spre periferie se formează câte un mugure. triunghiular din care vor apărea frunze şi tija florală . se scurtează tulpinile) .stratificare . Crocus .

localizate în vârful ramificaţiilor organelor (tulpini. . crizanteme.fragile 42 . Begonia. sănătoase: orhidee. Dieffenbachia.recoltarea tuberculilor care au în vârf un mugure principal . orhidee. hormoni Avantaje . Înmulţirea prin meristeme Meristeme – ţesuturi formative cu celule tinere. devirozate (Morel şi Martin 1952 .cultura în condiţii artificiale.uscare.sortare. garoafe) . rădăcini) Cultură de meristeme – cultivare in vitro a meristemelor apicale. glucide.plantarea.lipsesc tunicile sau solzii de protecţie .toamna (Gladiolus).plantarea în aprilie.adaptate la 100% umiditate .conservarea la frig a inoculilor meristematici. după o lună Etapele înmulţirii .Caladium .20-25oC .păstrare .obţinerea de plante sănătoase. Ex.din muguri principali → tulpina florală . care conţin: macro.Cyclamen. Înmulţirea prin tuberculi Tuberculi .Begonia .. vitamine. plante identice cu planta mamă.tuberobulbilii devin floriferi după 2-4 ani de cultură. Saintpaulia. garoafe. care se divid şi formează noi celule .multiplicarea materialului prin subculturi din fragmentarea calusului format de explante III .recoltare . Sinningia (axa hipocotilă) .frunzuliţele nu au cuticulă (sensibile la transpiraţie.materialului de cultură. Pelargonium. material vegetal II .conservarea calităţii unui soi (William Sim 1939) .tulpini subterane tuberizate . imposibil de obţinut prin culturi clasice de înmulţire vegetativă . etc.înmulţirea rapidă a soiurilor. pe medii sterile. caulinare In vitro .se înmulţeşte prin seminţe . Etape în multiplicarea materialului vegetal in vitro Asepsia: I .obţinerea de material juvenil.15 aprilie (Gladiolus) sau august-septembrie (Freesia) .plantare . permite asigurarea pieţei în orice moment. microelemente. .dalii fără viroze.seră .Gloriosa Etapele înmulţirii la Gloriosa: .secţionarea tuberculilor în porţiuni cu muguri .multiplicarea clonală rapidă. curenţi de aer) . plante. Gerbera. instrumente. .aclimatizarea plantelor obţinute in vitro cu condiţile vieţii autotrofe Particularităţile plantelor in vitro .tuberobulbi . specii nou create .: dintr-un meristem de orhidee într-un an se obţin 4 mil. cu material săditor Extinderea în sistem industrial a înmulţirii plantelor in vitro permite obţinerea de culturi viguroase.rădăcini fără perişori absorbanţi . separare tuberobulbi şi tuberobulbili.din muguri axilari → tuberculi de înlocuire Specii . aprilie (Freesia). .

Înmulţirea prin despărţirea tufei. tipuri. stoloni şi muguri adventivi. Tipuri. 23. 9. Enumeraţi caracteristicile fizice. Ce plante floricole se înmulţesc prin seminţe? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii prin seminţe? 2. Butaşi de vârf de lăstari. Înmulţirea prin drajoni. Specii. 15. Specii. interval. Butaşi de frunză şi porţiuni de frunze. specii. Ce metode de înmulţire vegetativă se aplică la plantele decorative şi condiţiile care trebuie îndeplinite de planta mamă. Loc. 27. Ce lucrări de îngrijire se aplică semănăturilor? 10.nu răspund la boli fiind cultivate pe mediu steril. Rolul factorilor ecologici în germinaţia seminţelor de flori. Ce plante decorative se înmulţesc vegetativ? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii vegetative? 11. Înmulţirea prin marcotaj. 28. 21. Locul de semănat al plantelor floricole. fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori. Butaşi de tulpină şi rădăcină. Ce tratamente se pot aplica seminţelor pentru stimularea germinaţiei? 5. epoci. Înmulţirea prin rădăcini tuberizate a plantelor decorative. epoca de recoltare. Înmulţirea prin butaşi. substrat.. Dirijarea factorilor de mediu la înrădăcinarea butaşilor. 20. 25. 6. pregătire. Înmulţirea prin meristeme a plantelor decorative. Clasificarea tipurilor de butaşi. Înmulţirea prin altoire a plantelor decorative. Înmulţirea prin rizomi a plantelor decorative. 24. 17. Înmulţirea prin tuberculi a plantelor decorative. Epocile de semănat ale plantelor floricole. Înmulţirea prin organe modificate. 7. Specii. 16. 43 . Înrădăcinarea butaşilor. 26. 13. 12. Înmulţirea prin tuberobulbi a plantelor decorative. 14. Metodele şi normele de semănat ale plantelor floricole. 3. Care sunt factorii care pot determina dormansul? 4. 8. 18. Chestionar de autoevaluare 1. 22. 19. epoci. epoci. Ce sunt. 29. Înmulţirea prin bulbi a plantelor decorative.

bulbi .toamna .CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE 6.pătrunderea şi fixarea rădăcinilor fine .în special pentru răsad obţinut din seminţele mici (Digitalis.2 etape .pentru a favoriza aderarea seminţelor mici la sol .expoziţie sudică .pentru repicat .corpuri străine .rădăcini tuberizate Epoca .anuale 30-40/m2 .Desfundat (40-60 cm) sau arat (25-30 cm) .mozaic 150-200/m2 .Tulipa 44 . . în funcţie de specie şi metoda de înfiinţare a culturii.Tasarea . drajoni Plantat organe subterane .Completarea golurilor Plantat butaşi înrădăcinaţi.înlăturarea resturilor vegetale din sol .fără vânturi puternice.Modelarea şi marcarea terenului .1 lună/distanţa în funcţie de specie şi soi Obţinerea răsadului în sere sau răsadniţe .pătrunderea rădăcinilor plantelor . repicat.Săpat cu cazmaua (toate culturile) .Rărit .textură lutonisipoasă sau nisipoargiloasă . Înfiinţarea culturii în câmp Semănat direct în câmp .pentru înfiinţarea culturilor perene cu sistem radicular profund .presarea pământului cu un tasator sau tăvălug .teren care nu a mai fost lucrat . .I -1-2 frunze/4-5 cm .Plantarea răsadului în câmp . Înfiinţarea culturilor floricole în câmp Alegerea terenului .Greblat – nivelat .permeabilitate pentru apă şi aer . marcote.pentru semănat şi după semănat .încorporarea îngrăşămintelor .cu sfori sau sârme fixate la capătul parcelelor .resturi vegetale Pregătirea terenului .mărunţirea fină a stratului superficial pentru semănat.Distanţele între rânduri şi pe rând în funcţie de specie şi soi.rizomi . plantat .straturi sau brazde .tuberobulbi .marcarea prin fixarea distanţelor între rânduri sau pe rând.II . curenţi de aer Curăţirea terenului .perene 1-10/m2 .1.plan . Campanula).

distrugerea buruienilor .protejează pământul de uscăciune .se strânge uşor pământul la plantare în jurul rădăcinii.împiedică tasarea .mai .calitatea apei (fără duritate.dimineaţa sau seara în zile însorite .plante anuale pretenţioase la căldură (petunia.septembrie-octombrie .îngrăşăminte organice şi chimice .Fertilizare . mai rar şi în cantitate mai mare .specie. 6.gladiole.împiedică formarea crustei .în perioada de vegetaţie . răsad . exces săruri.plantat perene bulboase rustice . soi în funcţie de: .semănat bisanuale . perioadă de vegetaţie .Întreţinere sol – spargerea şi mobilizarea stratului superficial cu săpăliga Rol .Mulcit .spaţii de semănat (răsadniţe) . tuberoze. dalii .martie-aprilie . vigoare.chimice.Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor .economie de apă .cantitatea şi frecvenţa .plante anuale mai puţin pretenţioase la căldură ..accesul aerului la rădăcini .plantat bisanuale .se udă înainte şi după plantare .se evită ruperea rădăcinii .sfârşit mai-iunie . furtunul. begonia). etc.agrofitotehnice .dimineaţa şi seara.Curăţarea de flori şi frunze trecute .plantat perene (despărţirea tufei) Reguli pentru plantatul în câmp .iunie-iulie .plante floricole bisanuale şi perene . biologice .tip cultură.Dezinfectare .sezon .primăvara .după răsărire .plante de mozaic .Gladiolus Plantatul în câmp . reziduuri) .2 Întreţinerea culturilor floricole în câmp Lucrări generale aplicate în câmp .înlăturarea buruienilor .Plivit . aspersiune . .în special la culturile floricole pentru spaţii verzi .tip de sol.cu un strat de mraniţă sau turbă de 2-3 cm Rol .stropitoarea.la răsaduri .Udat .starea de vegetaţie .seminţe .efect estetic .aprilie-mai . specie.Măsuri de combatere .îngrăşământ .prelungeşte înflorirea 45 .

menţinerea unei talii reduse .specii: Chrysanthemum. bobocit .înlăturarea vârfului de creştere.specii: Dianthus chabaud.la specii cu creştere rapidă: Phlox . Iresine. tocuri de răsadniţă 46 .moment . Protejarea plantelor contra brumelor .la specii cu creştere lentă: Paeonia . Chrysanthemum. moment apariţie flori Tuns .obţinerea de tulpini drepte: Chrysanthemum .6-10 ani .se repetă de 2-3 ori .Transplantarea . sfori .Tăierile: tuns.individual sau colectiv .se înlătură bobocul central şi se lasă bobocul lateral pentru a întârzia înfloritul .la plante de mozaic şi de bordură. . pentru a dirija vegetaţia spre mugurii axilari ai frunzelor.specific plantă.scop . Dahlia.să nu se observe în cazul decorului din spaţii verzi. copilit.posibilitate de refacere .se aplică la: Alternanthera. etc.se aplică la . Paeonia. ciupit.obţinerea unor frunze mai mari.toamna după intrarea în repaus .2-3 ani .Lucrări speciale de întreţinere aplicate în câmp .se execută la 10-15 zile.cauze .dirijarea înfloritului .susţinerea plantelor volubile .material: tije de lemn. Cineraria. Pelargonium .împotriva căderii la pământ la perene ierboase: Paeonia. arabescuri .obţinerea de tufe: Coleus.când au consistenţă erbacee şi se rup uşor .schimbarea locului de cultură .nu mai au spaţiu suficient de nutriţie . Ciupit . ierbacei .obţinerea de flori mai mari . Lupinus .Tutorat. etc.se lasă bobocul central şi se înlătură lateralii pentru a obţine flori mai mari .moment .nu suportă: Papaver. etc.înlăturarea lăstarilor care apar la subsuoara frunzelor .deasupra a 3-6 frunze . Rudbeckia .primăvara.moment . la începutul vegetaţiei Copilit . cercuri metalice. dar să pună în valoare plantele .scop . la 2-3 cm de la baza lăstarului nou format . pentru ramificare şi obţinere de tufe .întârzierea înfloritului: Chrysanthemum.primăvara înainte de a porni în vegetaţie .plante erbacee şi arbustive .specii .dirijarea raţională a plantelor .menţinerea unei anumite forme şi înălţimi .planta să aibă timp să formeze boboci floriferi . Iresine.interval .scop .moment .motive fitosanitare . grădini. grilaje de lemn.bobocii au câţiva mm şi sunt distincţi .scurtarea lăstarilor tineri. Dianthus. Bobocit – specii care formează în vârful tulpinilor mai multe flori de dimensiuni mici .scop .scop .clopot de hârtie.plante perene . borcan.scop . când numărul lor este suficient (Coleus) . folie de polietilenă. palisat . metalice.

mai importante la ghivece decât la sol Ghivece .plantat butaşi înrădăcinaţi .calitatea .spaţiu de 1-2 cm până la marginea superioară a ghiveciului necesar pentru udat Reguli: .plantele bisanuale sau perene se acoperă toamna cu frunze.semănat la ghivece: Asparagus .greblat .dezinfectare Înfiinţarea culturilor la solul serei . Polenizare Tratamente cu retardanţi 6.marcat Pregătirea substratului (culturi la ghivece) .săpat .mai importante decât în câmp .ghivece cu înălţime şi diametru superior.modelat .ghivece cu h = 2D pentru rădăcinile trasante b) Înfiinţarea culturilor .se usucă rapid .4.stabilirea şi măsurarea proporţiilor componentelor . egale pentru speciile cu rădăcini pivotante .rizomi Înfiinţarea culturilor la ghivece a) Pregătirea ghivecelor . Întreţinerea culturilor floricole în spaţii protejate Lucrări generale de întreţinere Întreţinerea solului: spargerea şi mobilizarea crustei Mulcit Plivit buruieni Udat .drenaj corespunzător .plantat răsad: cu 4-5 frunze adevărate .cantitatea şi frecvenţa .specie şi faza de dezvoltare 47 .ghiveciul cu 2-4 cm mai mare decât balotul de rădăcini .se evită distrugerea balotului de rădăcini .Protejarea de ger .plantat porţiuni din tufe divizate .cantitate mică .plantat răsad .3 Înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate Dezinfectarea spaţiilor adăpostite şi a amestecurilor de pământ Curăţarea terenului (solul serei) Pregătirea terenului (solul serei) .se scurge uşor prin drenaj .cernerea componentelor .tasat .amestecarea componentelor .semănat direct .plantat butaşi înrădăcinaţi c) Transvazarea (se tratează la lucrările speciale) 6.

higroscopicitatea aerului .chimice . Boli . etc.perioada .menţinerea umidităţii atmosferice -evitarea pierderilor prin transpiraţie -evitarea atacului unor dăunători (păianjen.frunzele uscate.Dezinfectare .ghivecele pe exterior . repicat.după semănat. pentru colorarea frunzelor: Caladium.stropirea părţilor aeriene (a frunzelor) pentru: .nu este necesară .apă curată. rugina.biologice .condiţii optime pentru procesele fiziologice .Fusarioza.efect estetic .dimineaţa şi către prânz .frunzele la Gesneriaceae (la temperaturi scăzute apar pete) .nu se pulverizează .substrat .jaluzele .diferenţiat pe anotimp . florile trecute .Trialeurodes. vara pentru protecţie. în funcţie de specie (Grupe Peningsfeld) şi de faza de creştere Combaterea bolilor şi dăunătorilor în spaţii protejate Dăunători . grad redus de duritate.necesară .cretizare 48 . stropitori cu sită fină Fertilizarea .pentru că pereţii de sticlă măresc efectul razelor de soare determinând acumularea de căldură dăunătoare chiar pentru plantele ce necesită mult soare .faze . trips) .utilaj .pe faţa inferioară a frunzelor (stomate. împotriva acţiunii directe a soarelui .temperatura aerului .pentru plante suculente şi cactuşi .seara . .dimineaţa .agrotehnice .prelungeşte înflorirea Se curăţă: .în plină vegetaţie. pierderi mari) . etc. Tetranychus.sol . Codiaeum .stratul de la suprafaţă Umbrirea . mana.speciile care au nevoie de lumină intensă. temperatura mediului . tăieri .metode: .florile .material săditor Curăţarea (igienizarea) .administrarea fazială a îngrăşămintelor.Măsuri .calitatea solului sau substratului . plantat..ghivece .preventivă pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor . Trips.aspersoare fine.o dată sau de două ori pe zi Pulverizarea plantelor .(se pătează) .se şterg frunzele de praf .

Camellia.la plantele cu rădăcini cărnoase.se udă abundent şi se umbresc câteva zile Transvazat parţial .cercuri de sârmă Tutorare .acidifierea substratului de cultură prin udări repetate . Orhidee Distanţare plante Tăierile: ciupit.de curăţire: Rosa . tăieri în verde Ciupit . Alstroemeria .obţinere de tije florifere drepte . palmieri. tutorarea . Jasminium .tulpini lungi şi flexibile: Hoya.ramificarea plantelor: Pelargonium Copilit . Lucrări speciale de întreţinere în spaţii protejate Transvazarea .Fuchsia) . orhidee. Palisarea. dafin. lumină .trecerea plantelor pe măsură ce cresc.reducerea taliei: Hypoestes .înlăturarea porţiunii putrezite. azalee.scop . copilit. se repetă de 5-6 ori .o singură tulpină: Dianthus Bobocit .substrat din ce în ce mai bogat .la specii cu sistem aerian insuficient de rigid pentru susţinere: Freesia.înlocuirea în fiecare an a stratului de pământ superficial Transplantarea .aport de substanţe nutritive .scăderea temperaturii . se fac ochiuri. bolnave Scop . plase. evantai . bobocit. se înlătură substratul de drenaj şi stratul superficial . Philodendron.plantele perene la care sistemul radicular este bolnav . 49 .îmbunătăţirea înrădăcinării Cum se face: se lasă balotul de pământ intact.să se pună în valoare tijele florale: Begonia. la ghivece mai mari cu 2-3 sau 4-5 cm Scop .Aerisirea Scop .o singură floare: Dianthus La plantele perene lemnoase: tăierile .asigurat loc de udat .înlăturarea completă a pământului.asigurat drenaj .să se asigure aer.tip .grăbirea înfloririi: Bromeliaceae.sârme.înmulţire exagerată Nu se aplică . chiar spălarea rădăcinilor . Dianthus.ridicarea sau scăderea UR Trecerea bruscă de la o temperatură la alta este dăunătoare.să obţinem o anumită formă a plantei (piramidală . plante cu sistem radicular fin.de formare a tufei: Aucuba Tratamente cu substanţe retardante .furnizarea de aer proaspăt pentru respiraţie .

10. În ce constă pregătirea pentru înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate? 7. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la ghivece. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la solul serei. 50 . Lucrări generale de întreţinere a culturilor floricole din spaţii protejate. 9.Chestionar de autoevaluare 1. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor floricole în câmp. Înfiinţarea culturilor floricole la ghivece. Care sunt lucrările generale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 4. Care sunt lucrările speciale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 5. 3. Înfiinţarea culturilor floricole în câmp. 8. 2. Înfiinţarea culturilor floricole la solul serei. Ce lucrări de tăiere se aplică plantelor floricole în câmp? 6. 11.

7.prin oxidarea lui în procesul respiraţiei se procură energia necesară proceselor vitale .fertilizarea .obturării vaselor de către microorganisme. . . .1-2 săptămâni: Gladiolus .1 oră: Hibiscus 2.interni .se diminuează cu vârsta.factorii de mediu.1 săptămână: Tulipa . .specie .apa .concentraţia redusă a componentelor osmotice.substanţe secretate de tulpini florifere (latex.externi . substratul energetic 1. durată mică .temperatura prea ridicată .bule de aer.intensitatea luminii.intensitatea absorbţiei apei este redusă. 2.CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE După recoltarea florilor pentru prelungirea duratei de decor trebuie să se asigure 2 elemente indispensabile: 1. numărul lor.prezenţa şi numărul frunzelor.carenţa de K. etc.deficitul de apă determină ofilirea şi poate apărea din următoarele cauze: • absorbţia şi circulaţia apei prin vasele conducătoare .1 zi: Papaver . Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate 1. • capacitatea de reţinere a apei din ţesuturile plantei este redusă din cauză: .principalul component glucidele Intensitatea respiraţiei depinde de: .scurtează durata 51 . Ca .integritatea ţesutului . Substratul energetic .deficitară datorită: . . apa 2. Apa.3-4 zile: Campanula .grad de deschidere a stomatelor.1 lună: Orhidee .lumina . etc. .substanţe de natură pectinică rezultate din distrugerea tulpinii.în regim de irigare. Soiul şi specia .factori – interni .1. Factorii mediului de cultură influenţează în proporţie de 35-70% calitatea florilor tăiate .externi – temperatura mediului .momentul recoltării . .starea de sănătate . Bo. • transpiraţia depăşeşte absorbţia apei din cauza unor factori: . polifenoli).2-3 săptămâni:Strelitzia .

2 Condiţionarea.80C: Strelitzia .100. la maxim 2 ore de la recoltare 4.apei .7 . Factorii mediului de păstrare • Temperatura : . vara.00C .5.80.1-2 flori deschise .120C: Anthurium .200C (în apartamente) .prerăcirea.azotat de Ag 7.destinaţie.cantitate mare de apă .caracteristici fitofarmaceutice .caracteristici fizice .perioada din an .în apartamente.UR aer -umiditatea aerului din spaţiile de păstrare de 90 .scara de mărimi (tulpină+floare) în cm .moment al zilei .dimineaţa .+ 20C: Gerbera.înflorire completă .secţionarea perfectă a tulpinilor .pentru realizarea turgescenţei • .Numărarea.10.Sortarea .reduce pH şi stabilizează antociani .20.mediului de păstrare -18 .cerinţe beneficiari .temperaturi scăzute . prerăcirea.0. etc) . legarea şi etichetarea buchetelor 600-700 fire/oră/muncitor 52 .conţinut redus de săruri .specii cu frunze multe: Paeonia Tehnica recoltării .flori de dimensiuni corespunzătoare clasei de calitate .40 .350C . calibrare .40.Condiţionare: sortare.120 .3. Rosa.Calibrarea .apropiată cu a mediului de păstrare .caracteristici tehnologice (însuşiri pentru o anume destinaţie) .400C .caldă .moment al înfloririi . deci prelungeşte păstrarea.de păstrare .50C : Dahlia .scurtarea duratei de timp de la recoltare la introducerea la păstrare .95 % . Tulipa .10 .pentru înlăturarea latexului .vara .60.rezerva de glucide . distanţe . • Calitatea apei .creşte concentraţia osmotică a petalelor KCl . Dianthus.distilată sau fiartă . Freesia.specie . Momentul şi tehnica recoltării Momentul recoltării .50.seara .60% • Lumina favorizează sinteza glucidelor.caracteristici senzorice (prospeţime. ambalarea şi transportul florilor • .sulfat de Al .4 .bactericid .boboc .unele săruri au efect pozitiv .

. tiosulfat de Ag . când se introduc în soluţii cu concentraţii ridicate de glucoză. etc.se evită lovirea şi trântirea ambalajului .vase curate.4 săptămâni (Lilium) .distanţe mici 7.împrospătarea bazei tijei.vată umedă la baza tulpinilor florale.durează 8 până la 60 minute . fără apă o perioadă de timp de la 2 săptămâni la 4-5 luni.regulatori de creştere: citochinine . .de acid naftil acetic.impulsionarea bobocilor .inhibitori: CCC 3.glucide (glucoză şi fructoză) . indolil acetic. Cu . .3 Procedee de prelungire a duratei de păstrare şi menţinerea calităţii florilor tăiate 1.de lungă durată.săruri minerale: săruri de Ag. Folosirea soluţiilor conservante în vederea: .schimbarea zilnică a apei.temperatură constantă între 40C şi 100C-120C . Prin această metodă se prelungeşte durata de păstrare cu 2 săptămâni (Rosa) până la 8 săptămâni (Tulipa) sau 4 luni (Dianthus) • Păstrarea în AC (atmosferă controlată) 53 . Al. apoi pungi • Transport . tratamente cu soluţii diluate . 3 zile (Anthurium) . Reguli de respectat în păstrarea florilor tăiate .ambalaje căptuşite. cornete de plastic . hârtie. benzoic . Antirrhinum.• Prerăcire . buchete sau flori învelite individual.substanţe antimicrobiene: citrat de 8 hidroxichinoleină .inhibitori ai etilenei: acid aminoacetic .izoterme .de scurtă durată ("păstrarea umedă") la temperatura recomandată pentru specie (între 1-100C) şi timp în funcţie de specie. Lathyrus.în tunele speciale sau mijloace de transport • Ambalare . Tratamente aplicate pentru prelungirea duratei de păstrare . .avion . 4.evitarea căderii florilor: Orhidee.fortificarea florilor .îndepărtat frunze de pe treimea inferioară.evitarea aplecării vârfului tulpinilor şi florilor: Gerbera. Păstrarea la temperaturi scăzute • Păstrarea la frig .buchetele se aşează strâns în ambalaj .înlăturarea latexului: Euphorbia. Apoi florile se trec treptat la 40C 24 ore şi la temperatura camerei. la temperatura de 10C.mijloace autofrigorifice .acizi organici: citric. Gladiole 2.menţinerea calităţii în timpul transportului .păstrarea florilor Soluţiile conservante au la bază: Apa în care se adaugă diferite componente: . vată.

Care sunt elementele de care depinde prelungirea duratei de decor a plantelor decorative? 2. Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate.Chestionar de autoevaluare 1. 3. Care sunt procedeele de prelungire a duratei de păstrare a florilor? 54 . prerăcirea şi ambalarea florilor? 4. În ce constă condiţionarea.

Floricultură generală .Plante de apartament. Craiova . Bucureşti 55 . Reprografia Univ. Reprografia Univ.1991 .Dicţionar dendrofloricol . Ed. Preda Milea 4.curs.curs.Plante de balcon şi grădină. Allfa.2001 . Allfa. Ghid All . Ed.Floricultură specială . Craiova .1990 . Anton Doina 3.1989 . Bucureşti . Anton Doina 2.BIBLIOGRAFIE 1. Ghid All 5.2001 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful