CUPRINS

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE. IMPORTANŢĂ. ISTORIC. OBIECTIVE.........................................................3
1.1. DEFININIŢIA.......................................................................................................................................3 1.2. IMPORTANŢA FLORICULTURII......................................................................................................3 1.3. ISTORICUL FLORICULTURII...........................................................................................................4 1.4. CARACTERISTICILE PRODUCŢIEI FLORICOLE .........................................................................5 1.5. OBIECTIVE ÎN CULTURA FLORILOR............................................................................................5 1.6. ORIENTĂRI ŞI TENDINŢE PE PLAN MONDIAL...........................................................................6 1.7. SITUAŢIA ACTUALĂ A CULTURII FLORILOR.............................................................................6

CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE......................................................................8
2.1. CLASIFICAREA BOTANICĂ............................................................................................................. 8 2.2. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE ORIGINE................................................................................ 9 2.3. CLASIFICAREA DUPĂ CICLUL BIOLOGIC................................................................................... 9 2.4. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE ÎNMULŢIRE.........................................................................10 2.5. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE CULTURĂ.......................................................................... .10 2.6. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE CULTURĂ............................................................................ 10 2.7. CLASIFICAREA DUPĂ ÎNSUŞIRI DECORATIVE......................................................................... 10 2.8. CLASIFICAREA DUPĂ UTILIZARE................................................................................................11

CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE ...............12
3.1. ORGANE VEGETATIVE....................................................................................................................12 3.1.1. RĂDĂCINA ..................................................................................................................................12 3.1.2. TULPINA..................................................................................................................................... 12 3.1.3. FRUNZA ......................................................................................................................................15 3.2. ORGANE DE REPRODUCERE..........................................................................................................16 3.2.1. FLOAREA ....................................................................................................................................16 3.2.2. FRUCTUL ...................................................................................................................................19 3.2.3. SĂMÂNŢA ...................................................................................................................................19

CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU.....................21
4.1. TEMPERATURA.................................................................................................................................21 4.2. LUMINA ..............................................................................................................................................22 4.3. APA.......................................................................................................................................................23 4.4. AERUL.................................................................................................................................................25 4.5. SUBSTRATUL DE CULTURĂ...........................................................................................................26

CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE..........................................................................29
5.1. REPRODUCEREA PRIN SEMINŢE..................................................................................................29 5.1.1. CARACTERISTICILE FIZICE, FIZIOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE ALE SEMINŢELOR DE FLORI.............................................................................................................................................29 5.1.2. GERMINAŢIA SEMINŢELOR DE FLORI...................................................................................29 5.1.3. SEMĂNATUL ..............................................................................................................................31 5.1.4. LOCUL DE SEMĂNAT................................................................................................................32 5.2. ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ...........................................................................................................34

1

CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE..........................................................................44
6.1. ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP .................................................................44 6.2. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP...............................................................45 6.3. ÎNFINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE............................................47 6.4. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE.......................................47

CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE..............................................................................................51
7.1. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DURATA DE MENŢINERE A CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.................................................................................................................................51 7.2. CONDIŢIONAREA, PRERĂCIREA, AMBALAREA ŞI TRANSPORTUL FLORILOR................52 7.3. PROCEDEE DE PRELUNGIRE A DURATEI DE PĂSTRARE ŞI MENŢINEREA CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.............................................................................................................53

2

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE, IMPORTANŢĂ, ISTORIC ŞI OBIECTIVE 1.1. Definiţia Floricultura, una din disciplinele de bază ale horticulturii, se ocupă cu particularităţile morfologice ale speciilor decorative, cu cerinţele lor faţă de factorii ecologici, metodele de înmulţire, tehnologia culturii în sere sau câmp şi modul de utilizare. Obiectul de studiu îl constituie un număr foarte mare de plante, în mare parte ierboase, dar şi lemnoase, decorative prin flori, frunze, fructe şi port, folosite pentru înfrumuseţarea interioarelor sau spaţiilor verzi. Numeroasele specii decorative fac parte din peste 80 familii botanice: în spaţii protejate se cultivă peste 150 genuri, iar în câmp peste 200 genuri, la acestea se adaugă numeroase specii şi un număr impresionant de soiuri. Sigur nu toate aceste genuri se întâlnesc în culturi comerciale, o bună parte din ele se întâlnesc în colecţiile Grădinilor Botanice, colecţiile de la Facultăţile de Horticultură, sau la amatori. Dar oricând unul din aceste genuri poate deveni cultură comercială, chiar dacă a fost sau nu la modă cândva. Spre deosebire de celelalte ramuri ale horticulturii, horticultura ornamentală a evoluat către diversitatea de genuri şi specii cultivate. Floricultura cuprinde două părţi: - Floricultura generală - prezintă noţiuni referitoare la: morfologia plantelor floricole, relaţiile lor cu factorii ecologici, metodele de înmulţire, înfiinţarea şi întreţinerea culturilor, recoltarea şi păstrarea florilor. - Floricultura specială tratează genurile, speciile, soiurile cu particularităţile morfobiologice, cerinţele ecologice, cultura şi modul de utilizare şi se împarte în culturi în câmp şi culturi în spaţii protejate. Cunoştinţele de la disciplinele fundamentale, Botanica, Fiziologia, de la disciplinele de Pedologie, Agrochimie, Agrotehnică, Protecţia plantelor sunt necesare. Multe asemănări se constată în Legumicultură cu care se utilizează şi aceleaşi construcţii pentru culturile protejate. Genetica şi ameliorarea plantelor şi-au adus şi îşi aduc o contribuţie determinantă în crearea numeroaselor soiuri de plante floricole care apar de la un an la altul. De exemplu la nivelul anului 1999 producătorii ofereau peste 600 soiuri de Petunia, 500 de Impatiens, 700 de Viola şi 300 de Pelargonium. În acest sortiment pe lângă soiurile nou create se conservă sau se păstrează şi soiuri mai vechi. În "serii industriale" desigur numărul de soiuri este mai redus, în special în privinţa culorilor. Cunoştinţele cu privire la construcţia serelor şi răsadniţelor, mecanizarea lucrărilor în câmp sau spaţii protejate şi din ce în ce mai mult cunoştinţele legate de automatizarea lucrărilor, în sere au contribuit la o dezvoltare spectaculoasă în ultimele decenii a floriculturii. Floricultura este o ştinţă independentă care se bazează pe utilizarea unor tehnici şi metode moderne, caracterizată prin diversitate şi tehnicitate. 1.2. Importanţa floriculturii Importanţa estetică a florilor rezultă din: • nevoia permanentă de frumos a oamenilor; florile: - însoţesc omul de la naştere până la moarte - încununau învingătorii fie că erau regi, sportivi sau oameni de cultură - reprezintă simbolul unor naţiuni: crizantema - Japonia, laleaua - Olanda - se întâlnesc în balade, legende şi cântece populare - sunt reprezentate pe ii, ştergare, covoare - fac obiectul unor picturi celebre: Tonitza, Ţuculescu, Van Gogh (Floarea soarelui, Irişi), Poussin (Regatul zeiţei Flora), etc; - sunt subiectul unor poezii, romane: "Laleaua neagră", "Dama cu camelii" - încununarea o reprezintă Ikebana, concretizarea cultului pentru frumos
3

influenţează microclimatul centrelor populate sunt utilizate în cromo şi aromoterapie alături de muzică şi surâs contribuie la decorarea spaţiilor interioare şi exterioare din oraşe, sate, staţiuni au şi alte întrebuinţări: - plante medicinale: - frunze: Digitalis, Convallaria - flori: Bellis, Calendula - rizomi: Iris - uleiuri şi esenţe pentru industria produselor cosmetice: Rosa, Lilium, Reseda, Lavandula, Matthiola - alimentaţia omului: - condimente - dafin - şofran (stigmate de Crocus) - vanilia (păstăi de Orhidee) - coloranţi (Calendula) - flori, petale trandafiri - fructe: Opuntia, curmale, Cocos - lăstari folosiţi în salate: crizanteme - prepararea unor băuturi: Agave - consum ca atare rizomi: Colocasia (taro) - efect insecticid: flori de pyretrum (crizanteme) Importanţa economică: • sursă de venituri apreciabilă datorită caracterului intensiv al culturii, producţii mari şi preţuri avantajoase, din cultura florilor se pot realiza venituri apreciabile, de exemplu în SUA se obţin anual 1,8 miliarde $. 1.3. Istoricul floriculturii - cea mai veche dovadă este o medalie de 7000 ani descoperită în Altai, care are încrustat un trandafir; - picturi descoperite în piramide care au şi flori; - grădinile suspendate ale Semiramidei; - 1200 î.e.n. - lege în India care pedepsea pe hoţii de flori; - 500 î.e.n. - Confucius a denumit crizantema, floare de aur; - 370-323 î.e.n.- Teofrast- în tratatul Cercetarea plantelor are vol. 6, Flori; - cu 6-7000 ani în urmă se vorbea de grădini nemaivăzute: - 3000 î.e.n. grădinile sacre din cetatea Ur capitala statului Sumerian; - Iran - grădini numite paradisuri, supranumit Ghiulistan - ţara trandafirilor; - 2600 î.e.n. - în China, Japonia se cultivau: azalee, crizanteme, camelii; au apărut Ikebana, Bonsai şi vestitele grădini japoneze; - grădini plutitoare - azteci; - grădina din Lykaion, Grecia - Grădina Botanică Teofrast; - viridarii, grădinile romane în care se cultivau: crini, zambile, trandafiri. Cultura florilor în funcţie de epoci - sclavagism - s-a dezvoltat fiind folosită munca sclavilor; - evul mediu - se restrânge din cauza nenumăratelor războaie; - Renaşterea, sec.XV-XVI - se dezvoltă, apar grădini şi parcuri celebre - Italia, Franţa; - epoca modernă - dezvoltare foarte mare, diversificarea continuă a sortimentului. Momente din istorie care au influenţat cultura plantelor ornamentale: - migraţia popoarelor, cruciadele, expansiunea romană, cuceririle arabe, au contribuit la răspândirea de la o regiune la alta a diferitelor specii de flori şi nu numai; - descoperirile geografice din sec.XV, flora din America, după 1860 flora Australiei, după 1900 flora din Noua Zeelandă, au determinat apariţia în Europa a numeroase specii floricole; - utilizarea în anul 1269 a adăposturilor şi serelor şi în 1599 la Leyda au permis cultivarea unor specii din zonele tropicale şi subtropicale;
4

• • • •

- crearea colecţiilor de plante la mânăstiri, apoi la grădini botanice au permis păstrarea speciilor nou introduse şi au avut un rol deosebit în ameliorare; - începutul lucrărilor de ameliorare: - din cele mai vechi timpuri s-au creat soiuri de lalele în: Iran, Turcia şi camelii, azalee în Japonia; - în sec.XVII au început încrucişările intra şi intergenerice - sec.XIX şi mai ales XX lucrările de ameliorare a florilor au luat o foarte mare amploare. 1.4. Caracteristicile producţiei floricole Ramură intensivă a Horticulturii, Floricultura se caracterizează prin: - diversitatea produselor, formate din sute de specii şi mii de soiuri; - diversitatea modalităţilor de cultură şi a condiţiilor de sol, temperatură, lumină şi hrană necesare pentru dezvoltarea florilor; - originea diferită, sistem radicular diferit, număr foarte mare de boli şi dăunători; - caracterul intensiv al culturilor atât cele din seră cât şi cele din spaţii neadăpostite, cultivarea intensă a terenului; - culturi industriale mari, mijlocii şi mici, dar şi grădini familiale sau apartamente, balcoane, instituţii; - tehnicitate înaltă, muncitori specializaţi, personal cu studii superioare; - utilizări foarte diferite, apartamente, balcoane, terase, spaţii verzi diverse, flori tăiate. 1.5. Obiective în cultura florilor a) Specializarea pe tip de cultură şi produs este determinată de caracteristicile producţiei floricole. b) Diversificarea sortimentului, introducerea de soiuri şi specii noi, rezistente la boli şi dăunători; - singura ramură a horticulturii care a evoluat spre diversitate; - exemple de specii şi soiuri noi: Tamaya, Bacopa, Bidens, plante pendente (Antirrhinum); - exemple de specii şi soiuri rezistente la boli: Zinnia la Oidium; c) Eşalonarea producţiei prin cultivarea de specii şi soiuri diferite cu: - locul de cultură: - câmp - seră - număr mare de genuri, au perioadă de vegetaţie diferită; - în cadrul speciei: soiuri timpurii, semitimpurii, târzii; - modul de cultură - obişnuite - forţate: Lalele, Azalee, Hortensia - dirijate: Poinsettia, Crizanteme - continui: Garoafe, Cyclamen d) Obţinerea de soiuri noi Obiectiv permanent al celor care se ocupă de cultura florilor; - metodele tradiţionale de ameliorare, hibridarea, mutageneza indusă au rol preponderent în crearea de soiuri. Prin mutageneză s-au obţinut peste 100 soiuri (până în 1980) la flori tăiate, peste 90 soiuri la plantele la ghiveci şi 47 la plante cu bulbi; - sortimentul de garoafe se reînnoieşte la 4-5 ani; - soiuri noi la specii mai puţin cultivate - Nemesia "Sundrops", medalie de aur în anul 1999-Fleuroselect, înfloreşte până în octombrie, nu se degarniseşte, port compact; - soiuri noi la specii mult cultivate - pendente la Antirrhinum; - hibrizi interspecifici - Orhidee e) Perfecţionarea şi promovarea tehnologiilor moderne de cultură - Culturi dirijate, forţate, continui. - Culturi fără sol. - Biotehnologii - microînmulţire;
5

Principalul obiectiv. . balcoane. Principalele culturi: trandafirul ocupă în Olanda 800 ha. Gerbera .seminţe. acoperişuri înflorite. g) Producţia de flori cu consum minim de energie şi preţ de cost redus . Din 1989 un certificat de calitate care asigură protecţia soiului. din care 40% este destinată "florilor tăiate" şi 4000 ha în câmp + 300 ha cu bulbi (pentru a acoperi necesarul mai importă 25% din necesar din Olanda. crizantemele . . . etc. ziduri înflorite.transformarea genotipurilor. se aplică tratamente termice la materialul săditor. .Floricultura se practică în zone favorabile. Orientări şi tendinţe pe plan mondial . . transport şi ambalare corespunzătoare. jardiniere. plante Begonia. departe de oraşe (care s-au extins foarte mult) şi este posibilă datorită progreselor din transport. păstrare bună pentru material săditor.Evoluţia meseriilor determinată de specializare (producere de răsad.F. Kalanchoe . compoziţii florale pentru grădini particulare. . h) Distribuţie modernă. . 1 martie şi producerea de plante mici . Pelargonium . Italia.plante Saintpaulia. Producătorul nr. se utilizează soiuri timpurii.F. Consumatorii . 1. care uneşte producători de seminţe din toată Europa. butaşi).regenerarea clonelor fără virusuri. butaşi. S.250 ha. 12 mil. Fleuroselect. de seminţe şi material săditor care să răspundă exigenţelor producătorilor de material săditor.Specializarea pentru producerea . compoziţii florale pentru terase. Japonia.U. 6 ..6. publicitate şi educarea consumatorilor.se cultivă în zonele cele mai favorabile.600 ha.20 mil. aranjamente florale de interior (Ikebana).Producerea de plante pentru epoci bine precizate: Anul Nou. Producătorii de material săditor . Creşterea rapidă a suprafeţei de sere de la 650 ha în 1950 la 2500 ha în 1989.A. grădini sălbatice. consumatorilor. 25 mil. 25 mil. menţinerea valorii estetice.embriogeneza somatică . suspensii florale. păstrare şi apariţiei soiurilor rezistente. produsul să fie la modă.potenţial mare de multiplicare.7. pe o perioadă cât mai lungă de timp.flori care să evolueze lent la frig şi în timpul păstrării şi să se deschidă normal (pentru flori tăiate).conservarea "in vitro" prin crioconservare. Situaţia actuală a culturii florilor a) Principalele ţări cultivatoare de flori din Europa Producătorul de flori nr.Nivel ridicat în munca de ameliorare. . . 2. 1900 ha în câmp şi 16500 ha cu "bulbi". anual se crează mii de soiuri. alpine.unei singure culturi: Hortensia. bazine de apă. f) Obţinerea de producţii de flori. . producţie bună de flori de calitate. India. Germania cu o valoare a producţiei de 6 miliarde F. răsad. Vânzătorii en gros şi en detail ..seminţe artificiale. dar şi de aplicare a tehnologiilor noi: aclimatizator de plante produse "in vitro". producătorilor de flori. 20 mil. vânzătorilor en gros şi en detail. Principalele culturi: 230 ha trandafir. stimularea creaţiei şi ameliorării de noi soiuri de flori.plante Cyclamen. Producătorii de flori .potenţial bun de creştere. asociaţie care grupează cercetători şi comercianţi de seminţe de flori creată în 1970. 1. 400 ha crizanteme.) Creştere spectaculoasă a suprafeţei ocupate cu sere 4700 ha.miniplante.plante Poinsettia.Tendinţa de a vinde compoziţii florale sau tot ce trebuie pentru realizarea acestora.Obţinerea la cel mai scăzut cost de preţ în urma cunoaşterii perfecte a condiţiilor de cultură.se cultivă soiuri adaptate la nivele termice reduse.valoare decorativă. Franţa). 1 în Europa este Olanda care exportă 60 % din producţia sa şi este primul producător mondial de bulbi (pentru 1988 cifra de afaceri 15 miliarde F. plante perene. orientarea gustului consumatorului şi chiar convingerea lui. plante. stilist floral.

Gypsophila: 300 ha Israel. . 7 . 3.Crizanteme: 600 ha Olanda. 70 ha Germania. Chestionar de autoevaluare 1. pl. 500 ha bulbi. plante Germania. Producătorul nr. de la 176 ha în 1950 la 3400 ha în 1988. bulbi . . 300 ha Israel.3000 ha. . Principalele culturi: 450 ha trandafir. 260 ha Franţa. .Crizanteme: 7 mil. 230 ha Germania.Begonii (B. 15 mil. 260 ha garoafe. 400 ha Germania.socotrana x B.Garoafe: 1000 ha Italia. Germania. 60 ha Franţa. .Kalanchoe: 20 mil. b) Principalele culturi pentru flori tăiate sunt: . 400 ha Maroc. Culturi în câmp 5000 ha (flori tăiate . plante Olanda.. plante Germania. 15 mil.800 ha). . 12 mil. 30 ha Franţa. trandafir . 6.Gerbera: 250 ha Olanda. 300 ha Olanda.120 ha .Cyclamen: 25 mil.Poinsettia: 20 mil.producătorul nr.460 ha.3400 ha sere şi adăposturi şi 4000 ha în câmp. Definiţia floriculturii.Azalee: Belgia . 4. 80 ha Olanda.Producătorul nr. plante în masiv .1. . Italia .Saintpaulia: 25 mil. 500 ha Spania. Franţa . . plante Olanda. 21 mil. Care este importanţa şi utilizarea florilor? 4.880 ha. aceeaşi creştere rapidă a suprafeţei cultivate în seră. plante Olanda. Caracteristicile producţiei floricole. Care sunt momentele din istorie care au influenţat cultura florilor? 5.Hortensii: Franţa .plante Franţa. plante Germania. plante Olanda. 7 mil. 200 ha Anglia. c) Principalele culturi la ghivece .Orhidee: 170 ha Olanda. . 600 ha Columbia. 3. 100 ha Franţa.1. 2.2000 ha sere faţă de 700 ha în 1964 şi 1000 ha în 1972.5 miliarde. Enumeraţi principalele ţări cultivatoare de flori din Europa şi principalele culturi pentru flori.Trandafirul: 800 ha Olanda. .tuberhybrida): 17 mil. 120 ha Italia. Principalele culturi: garoafe . plante la ghiveci. . 450 ha Franţa. 100 ha crizanteme. Care sunt obiectivele floriculturii şi tendinţele pe plan mondial? 7. .1000 ha. .Strelitzia: 40 ha Olanda. Obiectul floriculturii şi legătura cu alte discipline.plante Franţa. valoarea producţiei . 50 % din suprafaţa pentru "flori tăiate". gerbera . 460 ha Italia.producătorul nr.

Chrysanthemum x hortorum . Celosia argentea var.Varietate . Ex. înălţime.3.formă flori.fam.7.Gymnosperme .numele prescurtat al autorului.1.Nume ştiinţific: Se compune din două cuvinte şi a fost introdus de Linné în 1753: . frunze: Gladiolus. Begoniaceae etc.gen.Ex. Palmae . Begonia .câmp: Begonia semperflorens .flori: Begonia tuberhybrida .Soi Fam.varietatea .5. mexicanum . Clasificarea botanică 2. Compositae . Freesia hybrida: "Diana". Orchidaceae .fam..Pteridophyta . sau ". Sunt situaţii când aceeaşi specie este descrisă prin două nume diferite. Liliaceae .particularităţi: Gypsophilla .CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE 2.fam. Canna . Begoniaceae .seră . Clasificarea botanică . Soiurile se grupează după forma florii.fam. citologic) şi care se menţine prin înmulţirea vegetativă sau generativă. Clasificarea în funcţie de origine 2. Denumirea soiului este în latină sau limbă de circulaţie internaţională.fam. Cactaceae . de exp. tricolor . se reţine cel mai vechi. timpurietate. culoare.hibrizi proveniţi din mai multe specii . . Clasificarea în funcţie de însuşiri decorative 2.ansamblu de plante cultivate care se disting printr-un caracter (morfologic.Angiosperme . etc.Se reglementează prin Codul Internaţional de Nomenclatură Botanică (ICBN) şi Nomenclatură a Plantelor Cultivate (ICNCP).Monocotiledonate .calitate: V. Clasificarea în funcţie de modul de utilizare 2.nume propriu: T.. chiar dacă cel nou este mai cunoscut: Helichrysum petiolare = Gnaphalium lanatum Osteospermum = Dimorphoteca Clasificare botanică: Regn vegetal .nume specie .2.fam. .8.adjectiv .Dicotiledonate Familia .origine: A. (cultivar) .nume propriu: Hosta.fam.cv.6.substantiv . gesneriana .Gen . Clasificarea în funcţie de locul de cultură 2. Clasificarea în funcţie de ciclul biologic 2. Clasificarea în funcţie de tipul de cultură 2. Cycadaceae: Cycas . Polypodiaceae..frunze: Begonia mansoniana 8 .Archaegoniate . L. Pinaceae: Araucaria . gen Adiantum (ferigi) .fam.Linné .4.".1. cristata . se scrie cu literă mare şi se notează cu cv.Soi .Begonia .Specie . fiziologic.Bryophyta .ex.fam. Clasificarea în funcţie de modul de înmulţire 2.nume gen .Spermatophita . Sphagnum (muşchi) .

anuale: Silene. Aloe.N Chinei şi Japonia: Chrysanthemum. Platycerium alcicorne. Colocasia. Iran): Tulipa. Sanchezia b) Regiuni periodic uscate . etc. cultivate ca anuale B) bisanuale: în primul an rozetă de frunze.California: Clarkia. Strelitzia. Pelargonium . Narcissus .70% din plantele decorative a) Păduri permanent umede . pier în acelaşi an.India (Sud): Ficus. . Clasificarea după modul de înmulţire . Begonia rex. Impatiens.bisanuale: Bellis . produc seminţe.temperat maritimă . Cocos. Hyacinthus. G. Callistephus. Freesia.perene: Gaillardia 2.3.2. elegans . suculente) B) Plante din zone subtropicale . ferigi. părţile aeriene dispar dar regenerează anual din mugurii din zona coletului sau din organe subterane.S Europei .Siberia: Campanula.S Africii: Asparagus. Dracaena . Streptocarpus . Helichrysum c) Stepă (bulbi.N Africii: Anemone.anuale: toate .sol: Gerbera .perene: Salvia. Tradescantia .4.semirustice: Dahlia 2.anuale: Tagetes . Campanula . Petunia. Asparagus. 9 .S Africii: Amaryllis. Papaver. . Gerbera.frunze: Gynura . Chrysanthemum -" bulboase" (organe subterane) .rustice: Tulipa . Begonia.Cycas.bisanuale: toate . înfloresc. în anul al doilea înfloresc.perene: Bellis. Myosotis .seră: . Cyclamen.E Americii de Sud (Brazilia): orhidee. . C) Plante din zone temperate . Clivia. rizomi) şi pustiuri (cactuşi. Orhidee) . Godetia.N şi NE Americii de Sud: Peperomia. Araucaria .E Africii: Begonia. Lilium .N Australiei: Ficus australis. Gypsophilla .prin seminţe .seră .sol: Gerbera.Orient (Turcia. .(muguri la colet): Aster.ierboase .numai prin seminţe .tipice: Campanula medium . Nicotiana. produc seminţe. etc.America Centrală: (Anthurium. Sansevieria .ghivece: Cyclamen.perene: majoritatea. Clasificarea după locul de origine A) Plante din zonele tropicale . Eschscholtzia 2.în acelaşi loc înfloresc şi produc seminţe anual.tipice: Delphinium ajacis. cultivate ca anuale C) perene . Gladiolus.ghivece: Senecio .SE Africii: Palmieri.Australia: Amobium. .câmp . se dezvoltă.germinează. Zantedeschia. Clasificarea după ciclul biologic A) anuale .S-V Australiei .temperat continentală . Compositae . etc.câmp: .Fam. Paeonia .

câmp: . . Callistephus. . etc. Petunia .seră: . etc.perene .sere calde: orhidee.sol: Dianthus.se cultivă specii din zone tropicale şi subtropicale în sere calde.bulboase . marcotaj. 2. .bisanuale: Campanula. Fuchsia. Azaleea 2.câmp .vegetativ . etc. . Rosa.Asparagus: bace roşii (A.ghivece: Ficus. etc.forţate: Tulipa (termoperiodism) . galbene etc. reci.Lunaria: silicve cu perete mătăsos .7. Lilium.perene: Hosta . etc.normale: anuale. Iresine. Cyclamen. etc. Tulipa.Aralia . .Nertera: fructe roşii . Fuchsia. . temperate. Palmieri.ierboase: Crysanthemum. plumosus) .perene: ierboase şi "bulboase" .anuale . Clasificarea după locul de cultură .ghivece: Ficus.spaţii adăpostite . . Freesia. 10 .dirijate (programate): Euphorbia (foto şi termoperiodism).Clivia: bace portocalii . .. Clasificarea după modul de cultură . despărţirea tufei.rustice: Hyacinthus.seră.sere reci: Cineraria. la sol sau la ghivece . sprengeri) sau violet (A. Asparagus.organe subterane.sere temperate: Dianthus.câmp . etc. etc.Solanum capsicastrum: fructe roşii.subtropicale .Pentru a avansa înfloritul: Salvia. etc.ghivece: Cyclamen. Pelargonium.spaţii adăpostite . b) Frunze . . . . etc. ferigi etc.Plante din zone temperate: Hydrangea. etc. . . Callistephus 2. .sol: Ferigi.semirustice: Dahlia.seră .anuale: Dianthus. etc. etc. perene (Chrysanthemum) . c ) Fructe .6.anuale de mozaic: Pyrethrum. Citrice. . Cheiranthus. Paeonia. altoire.se scot vara în câmp: Nerium. stoloni. Tulipa.5.butaşi . etc.se cultivă specii din zone temperate şi subtropicale . Clasificarea după însuşiri decorative A) Organe decorative a) Flori . . etc.Ficus diversifolia: bace galbene .drajoni .Plante anuale şi bulboase pentru forţare: Antirrhinum.anuale (Petunia). Gladiolus. etc.sol: toate speciile . etc.În spaţii protejate se mai cultivă: . bisanuale. .câmp .continui: Dianthus.bisanuale .

etc.cârcei .Hedera. decor bazine cu apă. grădini. ziduri înflorite. b) tulpini târâtoare . suspensii florale. coroane şi jerbe.gazonante: Aubrieta. b) Decoraţiuni de exterior: ronduri. grădina mexicană.tufe . mozaic şi arabesc.Ipomoea. jardiniere cu plante. 6. locuri de muncă .se prind de suporţi . plante la ghivece . Verbena. etc. 3. d) plante grimpante . c) Decoraţiuni de interior: aranjamente florale. . 8. bisanuale. Clasificarea după modul de utilizare. grădina acvatică. Lobelia.B) După modul de creştere şi ramificare al tulpinilor a) port erect . rozariu.soiuri pendente pentru vase suspendate: Pelargonium. . perene ierboase şi bulboase -Plante de interior . Clasificarea după utilizare A) Locul de utilizare .se întind la suprafaţa solului: Alyssum. Lathyrus.parcuri.Tradescantia. Clasificarea după ciclul biologic. terase şi balcoane. Clasificarea după modul de înmulţire. Clasificarea botanică a plantelor decorative. . vase decorative.spaţii de locuit.Plante de balcoane şi terase. Columnea.Gloriosa.ramificate .plante decorative prin flori şi frunze.între interior şi exterior B) Tipul de decoraţiune florală a) Tipuri de grădini: cu dalii.8. Clasificarea după locul de origine al plantelor decorative. 5. etc. etc. stâncării. 2. Cerastium. . . Clorophytum.unitulpinale: Polyanthes. intermediar . 11 . plante grimpante. etc. . Chestionar de autoevaluare 1. plante la ghivece. coşuri cu flori. 2. Gladiolus. 7. c) tulpini pendente . platbande.Plante de exterior .plante anuale. Clasificarea după modul de cultură. Verbena. buchete.rădăcini adventive . etc. plante solitare şi grupuri de plante. borduri. Petunia. etc. amenajări urbane şi ambientale . acoperişuri înflorite.piramidale: Camellia. Clasificarea după însuşirile decorative. 4.globuloase: Chrysanthemum. flori tăiate. Clasificarea după locul de cultură. grădina japoneză.mutaţiune rotativă .

Dahlia are depozitată inulină în rădăcinile tuberizate. .Orhidee.ciuperci . Ericaceae) .tuberizate . se ramifică şi se îngroaşă (Ficusul pagodelor) .tuberculi .rămuroase b) adventive . Organe vegetative: rădăcina.pivotante . etc.plante acvatice .bulbi .rizomi .depozitarea substanţelor de rezervă (amidon.CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE Plantele decorative au: 3. suprafaţă foarte mare de contact cu mediul .Leguminoase . tulpina. a elementelor şi a sărurilor minerale (anioni. .nodozităţi .aeriene fixatoare .Orhidee terestre (Orchis sp.radicele cu geotropism negativ la plante din regiuni tropicale sau mlăştinoase. fruct. au clorofilă şi stomate.rădăcini proptitoare .rădăcinile foliacee la orhideele din Java.provin din rădăcini normale sau adventive .Hedera .aeriene .pe ramuri .pe frunze c) metamorfozate .apa din vapori de apă şi ploaie .2. săruri minerale şi primesc hidraţi de C (Orhidee.Tradescantia (mai multe) .subterane .stocare amidon. Bromelii.simbionte .Ficus . . .1. 3.adâncirea în sol (Crocus.furnizează apa. benzi care au ca suport scoarţa arborilor .orhidee .depozitare . 3.1.bisanuale şi perene din zona temperată. Organe de reproducere: floare.1.velamen radicum la baza frunzelor .funcţie de asimilaţie şi absorbţie .regenerare .asimilatoare . Freesia) şi fixarea (Gladiolus) .Vanilla.contractile .rădăcini adventive pe ramuri. ca nişte cârcei . perişori). 12 .înmulţire Alcătuirea rădăcinilor .rădăcini în vârstă .înmagazinatoare de apă . Rădăcina Funcţii a) principale . inulină) .pe tulpini . inulină Clasificare după origine a) normale (din radicula embrionului) .zone tinere (radicele.absorbţie a apei.Phalaenopsis.) – tuberculi rezultaţi din rădăcini tuberizate concrescute. împiedică asfixia. Araceae epifite . ajung pe sol. sămânţă.fixare în sol .Philodendron (1 la frunză) .bacterii fixatoare de azot (Rhizobium) .etalare a rozetei de frunze . frunza. cationi) b) secundare .cu pneumatofori .fasciculate .

Articulate (noduri şi internoduri) . 2. dar şi pe rădăcini.plante acvatice care absorb apa prin toată suprafaţa Ceratophyllum.culcate la pământ: Veronica. cărnoasă.majoritatea .forme determinate c) Ramificarea tulpinii .lemnoase: Aucuba 3.obţinerea de plante .muguri .agăţătoare (organe specializate): Tropaeolum.rădăcini cu muguri .volubile: Ipomoea.susţinere organe de asimilaţie şi de reproducere .2.tulpină scurtă.tufă .Nearticulate .Tulipa . Tradescantia 13 .rădăcini drajonante.plagiotrope .comprimate .adventivi (locuri nedeterminate .Palmieri. După alcătuire .pe tulpină. frunze) .secundare . După formă .nutriţie .prismatice 4. acoperit de catafile -frunzuliţe protectoare) .1.cărnoase: Cactuşi .ierboase: Saintpaulia .fără rădăcini .scapul . Hedera .caulis majoritatea – tulpini verzi anuale.axilari (la subsuoara frunzelor -bractee – pe ramuri) .coloană.internod lung fără frunze . După orientare . 3.înmagazinare apă şi substanţe de rezervă . După consistenţă . plurienală care are în vârf mugure vegetativ .caudex .frunze Importanţa practică . Primula .înmulţire b) Alcătuire .ramuri principale cu flori: Muscari.neramificate .cilindrice .Agave. Convolvulus . Cycas.se înmulţesc pe acestă cale Aralia.ramificate .ortotrope ..determină habitusul plantei şi pot fi: .conducere a substanţelor nutritive ascendent şi descendent .urcătoare .(mugure terminal.culmul sau pai – graminee decorative . Sempervivum . din care se formează lăstari numiţi drajoni .noduri – internoduri – vârf vegetativ .principale .Palmieri.calamus (pai cu măduvă) – Cyperus .stip . Tulipa . Rosa . plurienală .drepte .ramuri secundare cu flori: Veronica d) Clasificarea A) aeriene B) metamorfozate A) Tulpini aeriene 1. Tulpina a) Funcţii . etc. .

tulpina floriferă se formează: .orizontali: Iris . acvatice (ţesut cortical cu canale şi lacune aerifere) . Corydalis .muguri axilari transformaţi în tuberule sau bulbi: Lilium tigrinum 3.se formează .rizomi.provin din: . Iridaceae .vârful tuberobulbului mamă: Crocus .unele au rădăcini contractile: Gladiolus.externe .tuberizarea la internoduri: Cymbidium .frunze solziforme sau ţepi b) cladodii .se depozitează substanţe de rezervă Clasificare: După direcţia de creştere . Freesia d) Bulbii .drepţi: Anemone nemorosa .parte din ramură subterană (stolon) . tuberobulbi (vezi mai jos) 4. Galanthus 14 .din mugurele axilar.Liliaceae.la subsuoara unei frunze: Colchichum .parenchim .natante .uscate .plagiotropi . bulbi.din mugurele terminal. cactuşi: Asclepiadaceae.tubercul învelit în frunze uscate .submerse .rădăcini adventive şi nu au piloriză .ţesuturi superficiale care conţin cloroplaste .Tulpini subterane a) Rizomi .amfibice 5.ortotropi: Primula .reduse – la plantele parazite . Amaryllidaceae.interne .vârful de muguri axilari .internoduri scurte (microblaste) sau lungi (macroblaste) .ramificaţii de rizomi cu internoduri lungi şi noduri la care se formează rădăcini adventive şi noi plante . tuberculi. subterane *. Euphorbiaceae .muguri la subsuoara unor frunze rudimentare (scvame) . aeriene cu depozitare . din cel terminal se formează bulbul de înlocuire: Narcissus.axa (inima bulbului) şi frunzele . aeriene.oblici: Convallaria Stoloni subterani .microblaste cu frunze cărnoase în care se depozitează apa şi substanţele de rezervă . asimilatoare: a) Plante suculente.tuberizarea hipocotilului: Cyclamen.orhidee ..Rafflesia arnoldii *.servesc la înmulţirea şi depărtarea plantelor noi de planta mamă: Convallaria b) Tuberculi .B) Tulpini metamorfozate Clasificare: 1.palmieri .tulpini cu substanţe de rezervă . din cei axilari se formează bulbul de înlocuire: Tulipa .frunze reduse la solzi c) Tuberobulbi .apă + substanţe mucilaginoase .microblaste groase bogate în substanţe de rezervă .cărnoase .ramuri sau tulpini puternic comprimate: Asparagus 2.

2 culori. mici. Frunza Funcţii . scabră •Consistenţa: ierbacee. plante parazite .peţiol (codiţă) Clasificare Funcţional . variegate. incizată. roşii.la tulpini subterane persistente . striate.palmat compusă . Frunze normale Speciile floricole decorative prin frunze au ca element decorativ frunzele care diferă prin: •Mărime: mari.cilindric.roşie: Anthurium .Euphorbia: roşii .lineară. dilatat 15 .mari: penată.întreg .Clasificare după alcătuire: • bulbii tunicaţi . zonate •Peţiol: formă . iar din mugurele axilar se formează bulbul de înlocuire: Allium.cotiledonale .nomofile .frunze mai mici.Bromelii . asimetrică.protecţia florii şi inflorescenţei . comprimat. peltată. cărnoase.Strelitzia A.compus . sagitată. dentată. sagitată. oblong lanceolată.inciziuni . cu rol de apărare . lanceolată. mai multe culori): verde şi nuanţe. discoloră. concoloră.frunze tipice .simplu . păroasă. la exterior uscate . policrome. maculate. înmagazinare de apă Alcătuire . glabră.principale: fotosinteza. obovată.alte funcţii: protecţie. • bulbii scvamoşi (solzoşi) . glaucă. ovală.Pachystachys: galben . cărnoasă •Culoarea (o culoare. roz . Scilla.catafile . roşu.la muguri şi sunt caduce .carena . spatulată.din foliole inserate pe rahis .hipsofile . transpiraţia. reniformă.frunze mari cărnoase. care se acoperă complet unele pe altele. argintiu.1. mucronat Marginea limbului . mijlocii •Forma frunzei (circulară.albă: Zantedeschia . palmată •Suprafaţa limbului: netedă. Hyacinthus.penat compusă . etc.limb (lamina) . reniformă.3. ovală) . rotund. Tulipa. respiraţia . 3.primele frunze . lucitoare.întreagă . cenuşiu.mici: serată.incomplet dezvoltate.Jacobinia: maron. eliptică. galben. membranoasă. oblongă. absorbţie. 2 culori. care se acoperă parţial una pe alta: Lilium. cordată.Galanthus: verde . pieloasă. hastată •Baza limbului: rotundă. •Vârful limbului: acuminat.lipsesc la orhidee. sinuată.bractee . crenată .spata .axul bulbului se termină cu o inflorescenţă.

flori sesile sau scurt pedicelate: Scabiosa.simpodiale b) compuse .îngroşate mult din depozitarea de apă şi substanţe nutritive .însoţit de obicei de spată: Monstera. Floarea Funcţii . Senecio A) Inflorescenţe simple a) Monopodiale .rol de agăţare . forma şi dispoziţia . Anemone.total sau parţial transformate în spini: Cactuşi.transformate în cârcei.racem cu pediceli florali de lungimi din ce în ce mai mici spre vârful inflorescenţei: Phlox.depozitare .limb redus .opusă . Canna. Hydrangea .baza limbului.verticilată . Zantedeschia.2. Galanthus .ax principal scurt.anisofilia .axe principale lungi.mozaic foliar .monopodiale .plante acvatice: Salvinia .la fiecare nod 3-4 frunze Variaţia privind mărimea.element decorativ principal Clasificare: • solitară . Verbena .peţiol.urne sau nişe .înfloresc de la bază spre vârf. Pelargonium . rol de fotosinteză: Bryophyllum .calatidiu (antodiu) . Salvia . Anthurium .rol protector .racem . aloe.spic .la fiecare nod o frunză .prindere .rol nutritiv special .bulbi. pediceli florali de aceeaşi lungime şi pornesc din acelaşi loc: Primula.ax principal scurt şi globulos . cu flori sesile .1. c) mixte . de la margine spre centru .ax principal lung.organ de reproducere .o tulpină se termină cu o floare: Tulipa. agave (suculente) 3.frunze de mărimi diferite dispuse în acelaşi plan şi care nu se umbresc .heterofilia (polimorfism foliar) .spic compus .capitul .acumulează apă şi humus (Platycerium grande) . flori sesile sau scurt pedicelate: Althaea. Pelargonium spinossum . creştere indefinită şi mai dezvoltată .alternă . cu care planta se prinde de suport: Lathyrus. Clematis .corimb cu calatidii: Ageratum. Gomphrena . Frunze metamorfozate . etc. pe care sunt inserate altern axe secundare cam de aceeaşi lungime: Hyacinthus.corimb .spadix (spadice) .rizofile . aşezate la nivele diferite B.axa principală îngroşată şi cărnoasă.pe o tulpină câte o floare la subsuoara frunzelor: Vinca.frunze de mărimi şi forme diferite la acelaşi nivel .rol de absorbţie . Convallaria. Viola • inflorescenţe a) simple . Organe de reproducere 3. Pisum.racem compus.axa principală.frunze de forme diferite.2.ax ca un disc plat • 16 . Digitalis.umbelă . faţa inferioară (peltat) Dispoziţia frunzei pe tulpină: .filodii .la fiecare nod 2 frunze .

sepale verzi .stil.campanulată: Campanula .ramificare unilaterală.concrescute: Muscari .androceu .periant .Antirrhinum.flori tubulare de la antodiu: Gerbera . Sedum B) Inflorescenţe compuse .gineceu .nediferenţiat în caliciu şi corolă .corimb cu calatidii: Senecio.cima bipară (dichasiu) .dialipetală .axa florală (receptacul) .reunesc două tipuri de inflorescenţe . Callistephus.cima unipară (monochasiu) .actinomorfă: Rosa .element decorativ . Gladiolus .labiată: Salvia 17 .formată din număr mai mare de trei.combinate (libere cu parţial concrescute): orhidee Simetria .cima multipară (pleiochasiu) .înfloresc de la centru la periferie .actinomorfă .cima evantai: Iris . dispuse vertical: Euphorbia.. fiecare pedicel floral apare ca o prelungire a pedicelului anterior . Gypsophilla .axa secundară continuă creşterea depăşind axa principală .caliciu* . Dahlia b) Simpodiale . sistemul de ramificare se repetă .capitul compus C) Inflorescenţe mixte .la primul nod.libere: Lilium .axa principală îşi încetează creşterea şi poartă o floare .stamine .cima helicoidală: Hemerocallis.axul principal se termină cu o floare .tubulară: Nicotiana . Physalis .dialisepal .umbelă compusă .caduc .flori ligulate şi flori tubulare: Centaurea.actinomorfe .gamopetală . Gerbera.componente. Gaillardia.perigon .grad mai mare de ramificare.racem compus .zigomorfă: Lathyrus .Primula.sepale concrescute: Dianthus. Ageratum Floarea Alcătuirea: .cima scorpioidă: Myosotis .sepale libere: Ranunculus .persistent .gamosepal . stigmat . Pelargonium florii .Papaver ** Corola .corola ** .infundibuliformă: Nicotiana . sub floare pornesc două axe secundare care se termină cu o floare: Dianthus.corimb compus .petale colorate .peduncul florii . tepale .Salvia. Tropaeolum * Caliciu .zigomorfe . Primula .spic compus .zigomorfă .hypocrateriformă: Siringa .

3 . restul până la 40 din primordii) Flori cu structuri particulare . roşu) .3 tepale interne (2 laterale identice ca formă şi culoare. Paeonia.Narcisa . Rosa.labelum.secretă uleiuri volatile: Rosa.bilobată . neutru . culoare.5 flori . mărime.papile conice petalei . colorate galben şi portocaliu.6 tepale albe sau galbene .în utilizarea florilor în compoziţii florale (vase.primordii din receptacul transformate în petale: Dianthus (5 petale.violet) • Parfumul florilor .roşu.influenţă pozitivă asupra psihicului uman Pigmenţi .faţa superioară . Dianthus. cili lacinii .faţa inferioară .xantofila (portocaliu.lanceolată petalei . 10 stamine. Chrysanthemum.cornet nectarifer: Aconitum .porfirinici – clorofila a.tetralobată.3 tepale portocalii.în aprecierea calităţii . . flori ligulate: Gerbera • Structura .carotenul (galben) . aspect catifelat .albastru.Chrysanthemum.indice preţios .Orhidee . diferă ca formă. 1 inferioară . egale . Aquilegia.o floare . interioare sau exterioare) .apendici. Gerbera.flori involte: Hyacinthus.antocianici: pelargonidina. Delphinium. . bazic .absorb sau reflectă anumite radiaţii solare .uleiuri esenţiale volatile produse în celulele epidermei petalelor .lineară .importantă pentru polenizarea entomofilă .. Convallaria. . .Gloriosa .flori tubulare transformate în ligulate şi invers (în unele situaţii): Dahlia.antodiu – flori tubulare.Locul de formare .6 tepale care se răsfrâng în sus ca un glob. au marginile ondulate.celule epidermice. Callistephus .mezofil .flavonoidici – flavonici .stamine transformate în petale .personată: Antirrhinum .funcţie de termoreglare .. .Strelitzia .carotenoidici .3 tepale externe colorate.formaţiune tipică "coronula". etc.stamine transformate în staminodii (petaloide): Canna .carenă. ronduri.pinten nectarifer: Viola Metamorfoza unor organe florale în petale . cianidina.osmofore . 2 în formă de lance ce conţin stigmat şi stamine). Viola .pigmenţi liberi sau combinaţi .epiderma .nervuri (vase conducătoare) • Forma . 3 tepale albastre (una scurtă.transformată . clorofila b (verde) . Dahlia. Anemone . etc.papile secretoare . etc. delfinidina (pH acid . • Culoarea petalelor . diferită ca formă şi culoare de celelalte).celule epidermale şi subepidermale 18 . conice.chinonici .

Rosa.4-5 luni: Salvia.se apreciază la specie şi la durata unei flori.20-21: Nicotiana . Sămânţa • Alcătuire .2.uleiuri volatile efemere: Araceae.3 milioane flori Florile ca element decorativ se utilizează în funcţie de data înfloririi.2.fructe indehiscente . Papaver ..specie.formată din . durata înfloririi şi în unele situaţii chiar ora înfloririi: ceasul zeiţei Flora.ovarul florii crescut după fecundare Tipuri . Ora înfloririi .Specie . etc.9-10: Tulipa .ţesut de rezervă ce va hrăni embrionul .albumen sau endosperm secundar . .epicotil .3.embrion . Anthurium. .2. Ficus carica.protecţie .tegument .condiţiile climatice pot influenţa cu 1-2 săptămâni. Phoenix (curmal). • Data înfloririi .neîntrerupt: Pelargonium. Durata înfloririi .pedicel scurt care poartă partea secretoare. Orhidee. Punica.24 ore: Hemerocallis . etc. Dianthus (seră) .zorii zilei: Ipomoea .3 ore: Hibiscus. .silicva: Matthiola .cariopsa: Graminee. palmieri.lipseşte din sămânţa de orhidee 19 . Monstera. .2 zile: Papaver . Clivia . Orhidee .4 tone petale . soi (timpurii. Cocos (nuca de cocos) . formată dintr-o celulă sau mai multe: Mentha. Fructul .capsula: Viola.hipocotil .folicula: Paeonia .11: Ornithogallum .nu permite pătrunderea apei: Canna. Lavandula 1 kg esenţă trandafir .20-30 zile: Strelitzia.O floare .păstaia: Lathyrus .15-20 zile: Tulipa . Tagetes .10 ore: Portulaca .19-20: Datura .se formează din ovulul fecundat .2-3 luni: Callistephus .baca: Asparagus. 3.peri secretori . Vanilla.nucula: Tropaeolum . Cactuşi .15 zile: Chrysanthemum .6 zile: Lilium . Fruct comestibil: Opuntia.) . Clarkia .21-22: Cereus nycticalis 3.achena: Tagetes.1 sau 2 cotiledoane . Cruciferae.1-2 luni: Godetia.se îmbibă uşor cu apă: Compositae.

Zinnia Luciu: .pronunţat: Celosia.cenuşie: Centaurea. Centaurea. Tagetes . Element decorativ şi frunze metamorfozate. Floarea solitară .propriu-zise.cafenie: Gaillardia . Mărimea: .mari . Petunia .exterior .galben brun: Calendula . Frunza. Antirrhinum. Lobelia.fusiformă: Ageratum.fructe indehiscente monosperme: achena. Celosia . 5. 2. Floarea . Viola.cilindrică: Verbena . Zinnia . Clasificarea tulpinilor plantelor decorative după alcătuire şi orientare. Fructul şi sămânţa plantelor decorative.foarte mici şi mici. Digitalis . Data.neregulată: Calendula .. • Însuşirile fizice ale seminţelor sunt: forma. Tagetes . culoarea. 10.mat: Phlox. Portulaca . Cosmos. Rădăcina la plantele decorative: funcţii şi clasificare după origine. Funcţii. simetrie.foarte mari: Phoenix.neagră: Ageratum.hil – loc de prindere al seminţei de fenicul .reniformă: Gypsophilla. Antirrhinum. se folosesc la semănat .raport .L . Cosmos. 11. Lobelia . structură. Begonia. Lupinus.peste 3 mm: Tagetes.alcătuire.roşcată: Begonia . 20 . 4. Godetia . Cheiranthus. mărimea. 8. 6. Tulpina plantelor decorative: funcţii şi alcătuire.ovoidă: Alyssum.mijlocii -1.cordiformă: Celosia . Floarea.şters: Centaurea . durata şi ora înfloririi. nucula.5 mm: Begonia.l . Myosotis . alcătuire şi clasificare funcţională.micropil – prin care iese radicela Seminţele . Culoarea tegumentului la maturitatea fiziologică: . 7.ovală: Antirrhinum. Parfumul florilor şi culoarea. Phlox. 9. Portulaca Arhitectura tegumentului Chestionar de autoevaluare 1.grosime . Petunia. sub 1. Frunza. Forma .5-3 mm: Gypsophilla. Papaver .tipuri de inflorescenţe simple şi mixte.brun cenuşiu: Salvia.sferică: Lathyrus.brun roşcată: Alyssum . 3. etc. Tulpini metamorfozate de plante decorative.brună: Gazania.

1.zone temperate (cerinţe medii): crizanteme .acţionează în complex .CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU Factorii de mediu: temperatura.220C Anthurium.zone tropicale. crizanteme) şi soi (gerbera) . subtropicale (cerinţe mari): Orhidee . reducerea.diferenţe în funcţie de specie (orhidee.pentru fiecare etapă maxim minim optim Cyclamen (germinare) T/zile 350/100/53 200/21 .sol .variaţia diurnă .190C Fuchsia .sub 180C la Hortensia 21 .fotosinteza .130C Iris .strict necesară: Campanula medium .locul de origine . apa. excesul unuia din factori duce la dezechilibre . planta adultă.temperatura se reglează natural în câmp şi dirijat în spaţii protejate .15-180C Primula obconica şi Primula malacoides (150C) . speciile subtropicale la 8-100C . Relaţia: înflorire .3-70C: Galanthus .germinare .Un ciclu biologic necesită în funcţie de specie o sumă globală de temperatură anuală între 1000-40000C.temperatura . Calceolaria . Codiaeum .plantele au cerinţe diferite în funcţie de origine.temperatură Iniţierea florală pentru speciile din zona temperată are nevoie de temperatură scăzută (vernalizare) . Cineraria.15-200C Gladiolus .absenţa.zone alpine (cerinţe mici) . lumina.sub 150C la Primula. aer.fructificare Cerinţele speciilor faţă de temperatură depind de: .temperatura critică (sub sau peste care nu se iniţiază butoni florali) .la bulboase are loc la .fără vernalizare: Matthiola (mai rapid la temperaturi scăzute) . etc.17-200C Tulipa . Factorii de mediu . gen (chiar soi) şi faza de creştere şi dezvoltare .respiraţia Procese de creştere şi dezvoltare .transpiraţia .creştere vegetativă .dirijarea lor în spaţii protejate 4.variaţia sezonieră .la aceeaşi specie diferenţe .absorbţia apei şi a sărurilor .speciile tropicale iernează la 16-180C. .germinaţie.fenofaza . sumă repartizată pe fenofaze. Temperatura influenţează: Procese fiziologice . substrat.înflorire .iarna cerinţe mai mici decât vara .ziua 2-30C în plus faţă de noapte .13-200C Narcissus .

19% reflectată . Necesarul faţă de intensitatea luminii: .deprecierea culorii Corectarea nivelului de temperatură se realizează prin: .Fittonia. lumină multă .vara 150000 lucşi .indiferente la fotoperioade.căderea frunzelor . ferigi Intensitatea luminii se măsoară în lucşi.fumigaţie . Kalanchoe 40000-50000 lucşi . arsuri pe frunze A.66% fotosinteză .formarea bulbilor şi tuberobulbilor Influenţa fotoperioadelor în formarea florii .sciafile .anteza .heliofile .0.numărul şi mărimea celulelor . perene .Ferigi 20000 lucşi .faza de creştere şi dezvoltare .iarna 50000-70000 chiar 7000 lucşi . seră 1500 lucşi .avortarea florii .bulboase: Narcissus.rol în fotosinteză.tocuri de răsadniţă . Intensitate .umbră sau semiumbră: Convallaria.rol în înflorire.sisteme de umbrire.lipsa produce . au nevoie de 8 zile iluminare zilnică (minim trofic) anuale.aparate de încălzit 4. sol . Hosta.excesul produce . Lumina Energia radiată este folosită .reducere .încetarea creşterii . creştere vegetativă.lumină solară directă: Petunia.plante . Cyclamen. Saintpaulia 10000-11000 lucşi .palmieri. bisanuale.2.amplasarea culturii S sau V .în plină vegetaţie.Nivelul constant al temperaturii este cel mai important factor pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor decorative. Salvia .frunze .aspersiune ( 1kg apă/80 Kcal ) . pulverizarea: plante.după anotimp . stagnarea vegetaţiei şi a înfloririi . .plante sensibile 22 .formează primordii florale în absenţa luminii.durata relativă a zilei şi nopţii .în repaus se reduce lumina . Hyacinthus . folie de polietilenă .31% traversează frunza .la plantele repicate. reproducere Fotoperiodism .după nevoia plantelor .protejarea cu adăposturi.repaus muguri . au substanţe de rezervă .îngălbenirea şi căderea frunzelor . Oscilaţiile de temperatură produc . lumină redusă B) Durata .etiolarea.48% transpiraţie .mărire .aerisire . Begonia.plante neutre .influenţează .apartament.clorozare (Saintpaulia).

Rosa. Apa . Begonia. . sănătate. Capacitatea de reţinere totală .caracterizate prin umiditate mare în sol şi atmosferă.acoperind plantele cu folie C) Compoziţia spectrală Radiaţii cu lungimea de undă: . vopsit alb.în echilibru cu cea din sol şi plantă (UR) . mod de cultură. ex. Petunia.3.sub 350 şi peste 800 nanometri nu au valoare .mărire .apa de gravitaţie se scurge.cel mult 12 ore: Chrysanthemum. Dianthus.temperaturi ridicate .determină ofilire şi atac acarieni .creşterea consumului de apă şi invers Umiditatea atmosferică .lumina.înfloreşte. limb pielos 23 . cu rânduri N-S.umbrire . folie. ferigi .umbrire cu tocuri de răsadniţă.75% palmieri. creşteri vegetative mari .iarna-vara.accelerarea proceselor fiziologice . epuizarea ei duce la ofilirea temporară (corespunde la 2% pentru nisip.redusă .apa de capilaritate . Necesarul de apă a) Factori independenţi de plantă . . semănat în perioade favorabile.85% epifite. seră .iluminat artificial pentru butaşi.zi lungă .indiferente faţă de durata luminii: Cyclamen.415-430 nm albastre (sinteza clorofilei.consum mare .nu înfloreşte.temperatura mediului (iarna-vara. sol b) Factori dependenţi de plantă .sol greu .udat des . serveşte la alimentarea cu apă a plantelor.sol uşor . .zi scurtă . se reduc creşterile Reglarea duratei . fotosinteză.cantităţi mici . unde plantele au frunze mari. profil redus.udat rar .apariţia de boli la răsaduri.amplasarea culturii după cerinţe: soare sau umbră. nu este reţinută de sol (corespunde macroporozităţii) . sere calde-sere reci Lumina .suplimentare cu lumină artificială . Euphorbia. forţarea plantelor de zi lungă 4. Matthiola (origine din zone temperate şi nordice) . orhidee Tipul de sol .635-720 nm roşii (fotoperiodism. a) Factori independenţi de plantă Temperatura .zone cu umiditate mare . Pelargonium Exemplu: Kalanchoe . bromelii. 100 % turbă .14 ore sau mai mult: Gladiolus. etiolare) Corectarea nivelului de lumină câmp .orientare sere E-V. fenofaza.rămâne în sol.creşterea intensităţii . sere calde-sere reci) . Pythium . araceae.pentru 1g substanţă uscată se consumă 3-4 dl apă 1. UR.zile scurte .specia şi originea.20% sol nisipos.transpiraţie . creşteri vegetative) . Kalanchoe (origine din zone tropicale şi subtropicale) .reducere .. răsaduri.cantităţi mari b) Factori dependenţi de plantă 1.exces .55% cactaceae (pentru UR) . 100% pentru turbă) 2. Specia şi originea .expoziţie S.72% garoafe seră .zile lungi .cerinţele plantelor .

repaus .cantitatea de substanţă uscată acumulată . 4.seră .eliminarea O2 din sol .cantităţi diferite în funcţie de faza de creştere. iar de durată duce la moartea plantei .apă de ploaie: Camellia. Gloxinia. plante mature .putrezirea rădăcinii . Modul de cultură .înflorire .secetoase . frunze cărnoase .putrezirea rădăcinii şi organelor subterane . Faza de creştere şi dezvoltare .lipsa frunzelor .dimineaţa .apariţia de dăunători (acarieni) • Calitatea: a) conţinut în săruri redus .creştere vegetativă în defavoarea înfloritului în perioade mai reci .să nu-şi piardă turgescenţa: Begonia elatior. Reguli pentru administrarea apei • Cantitatea: .deficit . foarte reduse . mari în faza de creştere activă.la ghiveci . Azalee b) temperatura mediului .exces .cerinţele pentru apă pe faze de vegetaţie: .frecvenţa .apa caldă . deci cu temperatura mediului • Frecvenţa şi perioada: .seminţe.anotimp .pubescenţă .umiditatea excesivă agravează bolile.dimineaţa şi seara 24 .cantităţi şi frecvenţă mai mare .cantităţi reduse de apă 2.mărimea plantei . Zantedeschia .ofilirea temporară a plantelor.mai reduse .îmbibare . rizomi) .căderea florilor .acidifierea sol .condiţii climatice .frunze puţine.optime .25-100% .adaptări specifice .se udă mai mult în seră faţă de câmp.faza de creştere şi dezvoltare: plante tinere.. mici în repaus .specie: Chrysanthemum.întârzie creşterea .în câmp se reglează prin capilaritate din straturi profunde . Dahlia. Starea sănătăţii .favorizează apariţia bolilor . Portulaca .câmp .periodic secetoase .formarea şi creşterea seminţelor .temperatura egală cu a solului şi atmosferei.apa rece .să nu-şi piardă frunzele: Gerbera.cerinţe totale faţă de apă . Zantedeschia .mod de cultură: ghivece-sol .perioada din zi .cerinţe mari . 3.germinare .maturare .organe subterane (bulbi.cantitate mare de apă Exemple: Colocasia.reduse .răsad şi în faza de creştere .lipsa substanţelor toxice poluante .

• Mod de administrare: stropitoare. Philodendron).omogenizarea componentelor .Sistem de cultură cu substrat apa . speciile tropicale au sistem radicular foarte sensibil la lipsa aerului.bulboase .afânarea permanentă a solului în ghivece.aspirare aer şi trecerea prin sisteme de creştere a umidităţii .umbrire .în sere şi câmp cu viteze reduse contribuie la: .specie .accentuează culoarea florilor . infiltraţie.asimilaţie clorofiliană 0. . aspersiune Corectarea umidităţii atmosferice: .determină putrezirea rădăcinii.reducere .concentraţia în sol bine structurat .fog system .ceaţa artificială .hidrocultura . frunze îngălbenite. furtun. . cu nisip grosier.CO2 . mraniţă sau turbă. pereţi.O2 . Salvia se ofilesc în prezenţa gazelor . .strat de nisip la plantare în cazul unui sol greu.pulverizarea apei. udarea podelelor.ridicare .necesar pentru dezvoltarea în ansamblu a plantelor . de ex.temperatură: sub 100 respiraţia este nesemnificativă.plante tinere.plantarea în coşuleţe speciale perforate Mişcarea aerului . intensitate a respiraţiei mai mare.creşterea CO2 până la 1% favorizează .sol greu .plante test care detectează prezenţa substanţelor poluante .4. Aerul Conţinut de atmosferă . .îmbunătăţirea structurii şi aprovizionarea cu aer la sistemul radicular se realizează prin: .aerisire . .grăbirea înfloririi .în O2.CO2. la sol.peste 500 încetează.film de apă NTF (Nutrient Film Technique) 4. . secetoase.plante tropicale consum mai mare decât cele din reg.lipsa . N ca în admosferă .măreşte producţia Sol .33% Atmosferă Consumul de O2 în respiraţie depinde de: . .să aibă 33% din volum spaţii prin care să circule aerul . carbonul reprezintă jumătate din greutatea substanţei uscate.respiraţie 21% . .respectarea proporţiei la amestecuri pentru substraturile folosite la ghivece. picătură. O2 25 . . . .Coleus.vârstă .se adaugă nisip.cooling system .drenaj corespunzător în ghivece. .curăţirea de muşchi şi licheni a ghivecelor.în CO2 10% în sol bogat în humus .asfixierea rădăcinii care duce la moarte. . înnegrite care cad (Ficus. .creşte treptat până la 350. apa stagnantă (care duce la lipsa de aer) .orhidee .sulf Consumul de CO2 este necesar în asimilaţia clorofiliană.aerul în sol .

din sol . Sol . Camellia.bogate în calciu: Aster.majoritatea pH neutru .pentru culturi în seră se formează din componente în proporţii diferite. administrarea îngrăşămintelor minerale Fizice Chimice Sterilizarea substratului . Apa. 26 . Erica Însuşirile substratului . Coleus. Substratul de cultură reprezintă suportul material pentru dezvoltarea rădăcinilor şi asigură substanţele nutritive necesare creşterii şi dezvoltării.structură lacunară nealterabilă în timp care să păstreze raportul: 25%-faza solidă. Erica .permeabilitate . paraziţi animali sau vegetali . Bromelii.acid: Azalee.să nu aibă seminţe de buruieni.turbă acidă 1/3.uşor. Gypsophilla .cu vapori de apă .scăderea pH . Papaver .concentraţia în ioni de H+ în stare liberă soluţia sol .grad de afânare .transportul căldurii Factorii fizici (Temperatura.creşterea pH .se utilizează imediat . 2/3 .acide: Azalee.se utilizează după 6-8 săptămâni Conţinutul în substanţe chimice şi pH se stabileşte prin analize de laborator repetate din timp în timp. 1/2.constituţie pentru a susţine plantele . 42%-faza lichidă.. Lumina.capacitate mare de schimb de cationi pentru a furniza elemente nutritive . Polyanthes.chimică (formol) .sistem radicular superficial sau "bulboase": Gladiolus.căldură .umiditate . Substrat = sol pentru culturi în câmp .aderenţă .capacitatea de reţinere a apei . faza de vegetaţie.de pe frunze . 4.capacitate mare de izolare care să limiteze dezechilibrul termic . Chrysanthemum .5. Componentele pot fi naturale (organice sau minerale) şi sintetice. care depind de: specie. Anthurium. Hyacinthus . se modifică cu aport de îngrăşăminte organice şi minerale .corectare .bogate în Fe şi Al: Hydrangea .majoritatea plantelor decorative .carbonat de Ca 1-3 kg/m3 .evaporarea apei .pH . udări repetate.mijlociu . 33%-faza gazoasă .floare de sulf 46-60 g/m2 şi mai mult .alcalin: cactee. Aer) acţionează concomitent asupra plantelor şi într-o permanentă interacţiune.ploi acide.speciale .cretă 1-3kg/m3 .acidifierea substratului determinată de .greu . depinde de componente.conţinutul în elemente nutritive.sistem radicular puternic: Althaea.

înrădăcinarea butaşilor .ø1.pietriş .vermiculit .poliuretan Substraturi de cultură pentru plantele decorative .nisip .cărbune vegetal . semănat.predomină pământul de frunze.turba blondă . 2.perlit . 27 . cernere .cultura cyclamen .mase plastice expandate . în mică măsură sintetice deoarece produc poluare .pH 4-7 .5-4.predomină pământ de ţelină .pământ de grădină .pământ de ericacee Exemple de substrat: . Chestionar de autoevaluare 1.greu .predomină .acid . răşinoase. turba .pH 2.sinteza uree .mraniţă .laine de roche . 1-2 ani.ţelină .75-8 mm . 70% turbă roşie .permeabilitate.Agrofoam .blondă . Rolul temperaturii şi cerinţele plantelor decorative faţă de ea.reţine apa .diferite componente naturale de obicei.pentru înmulţire .naturale minerale .pH neutru. mai .pH uşor alcalin .muşchi .septembrie.greu .apa hidroponică . dezinfectat .ericacee . pH 6.bucăţi pudră . repicat.brazde.30% argilă.5. Relaţia temperatură înflorire şi deficienţe produse de oscilaţiile de temperatură.rol şi necesarul plantelor decorative. roci biotită ø 0.5 .hydromul .5 . 3. 4.netratate .argilă expandată .neagră .în funcţie de specie şi fenofază .TKS1.uşor .turbă .pământ de răsadniţă . bogat.styromul .sintetice .deşeuri furnale b).speciale .Componente substrat a) naturale organice .5-7.pH 3-4.substrat .5-2mm. Prin ce măsuri practice se dirijează nivelul de temperatură.5-8 .uşor . capacitate de absorbţie .standard . conţinut în toate substraturile .tratate la 10000C.naturale minerale tratate .pentru cultură .ferigi .compost pH 6.roci vulcanice tratate la 1500 0C .18000C.ţelină: mraniţă: nisip 3:2:2:1 .muşchi: turbă: frunze: nisip 2:2:2:1 .pH acid . pH 5-6.tratate .frunze -foioase.5 .TKS2. Intensitatea luminii .antiseptic .tipuri .cultura fără sol . roci vulcanice .

8. 12. Substraturi de cultură pentru plantele decorative. 14. Măsuri practice de corectare a nivelului de lumină. Rolul componentelor aerului din sol şi măsuri de îmbunătăţire a aprovizionării cu aer la sistemul radicular. 9. 7. 28 . 6. Durata luminii şi rolul ei în viaţa plantelor floricole. Însuşirile fizice şi chimice ale substratului. Factorii de care depinde necesarul de apă al plantelor decorative.5. Ce este solul şi substratul de cultură în viaţa plantelor decorative? 13. Rolul oxigenului şi dioxidului de carbon din atmosferă în viaţa plantelor. 10. 11. Reguli pentru administrarea apei la plantele decorative. Care sunt componentele substratului? 15. Corectarea umidităţii atmosferice şi din sol.

abateri faţă de genitori) .se realizează la maturitate completă .autenticitate .1.CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE 5.spaţiu mic de depozitare (1000 seminţe/1 g) .ghivece: Cineraria Avantaje: .lucrări de ameliorare .valoare culturală 5.mărimea (mică.stare sanitară .indici fiziologici .energie germinativă .timp mai lung de obţinere a plantelor mature (Strelitzia 1-2. embrionului şi mugurilor . Caracteristicile fizice.posibilităţi reduse de transmitere a bolilor Dezavantaje: .culoarea .1.sol: Gerbera . etc.greutate .laboratoare de specialitate .degenerarea sem.reprezintă starea de repaus a seminţelor.unele specii numai prin seminţe: Gypsophilla seră .luciu .forma diferită .perene .puritate fizică .urmaşi heterozigoţi la speciile cu polenizare alogamă (descendenţi.facultate germinativă .însuşiri fizice .viabilitate . nucula.coeficient ridicat de înmulţire . Reproducerea prin seminţe 5.1. Calitatea seminţelor .indici tehnologici . cariopsa.ciclu de dezvoltare Dormans .scade conţinutul în apă şi respiraţie minimă 29 .2 Germinaţia seminţelor de flori activitate metabolică + repaus .2.păstrarea facultăţii germinative câţiva ani .seminţe propriu-zise şi .umiditate . heterozis (F1) .cantitate mare de material săditor . 3-4 ani) 5.puritate biologică . fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori Prin sămânţă se înţelege: .1.fructe indehiscente: achena.arhitectură tegument .anuale (Salvia) . Înmulţirea pe cale vegetativă 5. mijlocie.bisanuale (Myosotis) .1. mare) . Reproducerea prin seminţe Specii: câmp .

germinează la întuneric (Cyclamen.indus (secundar) .condiţii nefavorabile de mediu Tratamente pentru stimularea germinaţiei şi ieşirea din dormans .radiaţii: roentgen.ţinute la 1-100 C timp 50-90 zile (Dicentra.activă . etc.factorul embrionar . Captan.pentru germinare este necesară vernalizarea (trecerea printr-o depresiune termică) .substanţe chimice . pilire (palmieri) . Musa.în funcţie de specie şi origine este o temperatură de germinaţie .mecanic . Althaea) .îmbibiţie . se spală.45-100% din volum Temperatura . se zvântă .scarificare:Althaea. Calendula. Tagetes) Oxigenul .degradare tegument cu nisip.1:3 seminţe:nisip .. Impatiens.prăfuire 2-4 g /kg sămânţă.alcaloizi Factorii externi . apoi .enzime .10 min. maximă şi minimă .înflorire cu 20-30 zile mai devreme (Dianthus.inhibitori ai germinaţiei . Zineb. Ipomoea.hidratarea .2% (Antirrhinum.tegument dur impermeabil pentru apă şi puţin pentru oxigen .3-0.însămânţare la temperatura optimă (10-200 C) .umectare seminţe.indiferente (Asparagus. trece în stare inactivă . Asparagus.durata .germinează la lumină (Begonia. Cheiranthus) . luni.gibereline . Factori ecologici .apă rece . 2-3 ore apă rece.AIA .aldehide. Pelargonium.3% .5% .4 ore 25-300 C .determină trecerea coloizilor protoplasmei .substanţe chimice – acid clorhidric.în general valorile medii sunt 15-250 iar timpul de germinaţie .germinaţie Apa . 45-500 C .stratificare . Petunia) .hidrotermică – 2-3 ore apă clocotită.acizi organici . Tropaeolum) . electromagnetice.vernalizare .creşte nevoia odată cu germinaţia 30 . Gentiana) .2-3 sec.5 % .apă caldă . Freesia) . izotopi radioactivi Fitosanitar .formalină 0.factorul hormonal .creşte % de seminţe germinate .avantaje .sulfat de Cu 0.umectare 10-24 ore în apă la 25-300 C (Cyclamen.păstrare la 10-250 C până crapă tegumentul . Lupinus (înţepare în partea opusă embrionului) . lactone .cale uscată .seminţe .cale umedă .păstrare la 2-50 C timp de 10-14 zile . ani Factorii interni care pot determina dormansul: .factorul tegumentar . Celosia. Phlox) . gamma.hormoni . sulfuric 2-3% .5-21 zile Lumina . 520 C . Cosmos.optimă.azotat de K 0. de 2-3 ori (Canna.în stare activă . ultrasunete.protoplasma.permanganat de K 1-1.zile.se ţin 5-15 min.

Callistephus. . .substrat bine mărunţit (necernut) iar la suprafaţă 2-3 cm substrat cernut (1-2 cm).mai greu şi fertil pentru seminţele mari . Dianthus.dezinfectat .obturare orificii. Bellis . răsadniţe calde Specii .cultivate .. Calceolaria . .ghivece lut. Myosotis. Senecio.mărunţit .pentru producere de răsad .1. Decembrie-Februarie Loc de semănat . nivelat.la loc definitiv Epocile de semănat depind de . iar cele din lut se ţin 24 ore în apă pentru îmbibare Pregătire pentru semănat: . etc. Matthiola 31 . Dianthus. Eschscholtzia) b) puţin pretenţioase la temperaturi (Clarkia.culturi forţate: Antirrhinum. răsadniţe. Mai – Iunie Loc .3. Cyclamen. Digitalis.pregătirea substratului .în seră: Primula. Calendula) Epoca III. Semănatul la plantele decorative se realizează: .cultivate . Palmieri.spaţiu liber de 2 cm faţă de marginea superioară a recipientului.seminţele oleaginoase >O2 (lipide-amidon) . necesar pentru udat 5.plante seră: Primula. lut. Asparagus.strat dren 1-2 cm nisip. etc.câmp Specii – perioadă de vegetaţie 40-70 zile (Clarkia. Lobelia.seminţele care conţin hidraţi de C au nevoi mai reduse de O2 Substrat . Petunia. plastic . câmp Specii .perene Epoca IV.bisanuale (perioadă mai lungă): Campanula. . permeabil pentru seminţele mici şi mijlocii . Dimorphoteca) . Iulie – August – Septembrie Loc – răsadniţe sau câmp. tasat .tasat Recipiente pentru semănat în seră: . Dianthus barbatus.sere.perioadă lungă de vegetaţie 100-180 zile .perioadă de vegetaţie 70-100 zile .pretenţioase la temperatură .în seră: Antirrhinum.uşor. Sinningia.specie . Centaurea. etc. plastic Recipientele se dezinfectează.nivelat . seră Specii – bisanuale: Viola. Godetia.lădiţe lemn. Martie .Aprilie Loc – sere.în câmp a) nu suportă transplantatul (Delphinium. Epoca II.perioada de valorificare sau de decor Epoca I. .în câmp: Begonia.condiţii climatice .

plante de seră – solul serei: Gerbera.care răsar greu (Dicentra. Campanula Perioada: . Asparagus . Tropaeolum) .care pierd repede facultatea germinativă .octombrie-noiembrie (înainte de venirea gerurilor cu o săptămână) De reţinut: . Matthiola De reţinut: .producere răsad = semănat – repicat – plantat Specii: .plante la ghiveci: Cyclamen.reci . Gypsophilla) . Althaea. Lupinus) . Delphinium) .rezistente la ger: anuale (Calendula).1. Zinnia . Coreopsis.Culturi forţate: Lathyrus.temperate .pretenţioase la temperatură (Petunia.Cantitate dublă de sămânţă toamna .Speciile cu facultate germinativă foarte mică se seamănă imediat . Locul de semănat Câmp .care nu suportă repicatul (Delphinium.bisanuale şi perene Perioada: .ianuarie-martie – calde . Chrysanthemun) . Dolichos. Asparagus.specii bisanuale: Viola. Cyclamen.mai .puţin pretenţioase la temperaturi (Calendula.martie .loc definitiv = semănat – rărit . Antirrhinum.perioadă scurtă de vegetaţie (Lathyrus.calde . perene (Phlox.specii anuale pentru culturi forţate: Lathyrus. culturi forţate) 5. Petunia .suportă brume şi geruri de primăvară (Clarkia. Salvia.specii puţin pretenţioase la temperatură .ghiveci: Primula. Gypsophilla) . Freesia . seră Specii . Gloxinia.creştere rapidă: Tagetes.Mai adânc decât primăvara Răsadniţe .martie-mai – temperate .Semănatul eşalonat la interval de 20-30 zile pentru înflorire eşalonată (plante ghiveci. Octombrie – Noiembrie Loc.Epoca V.perioadă lungă de vegetaţie (Begonia) . Matthiola Perioada – tot timpul anului 32 .semănat – repicat – plantat Specii: .4.câmp. Palmieri . Nicotiana) .specii cu perioadă lungă de vegetaţie (70-100 zile): Callistephus.iunie-iulie – reci Seră .iunie . flori tăiate.

cenuşe. Phlox) 15-20 g/m2 sau 5g/1000 plante . carton îndoit. ghivece) .Semănat toamna .I C2 – valoarea culturală reală Norme –seminţele foarte mici şi mici ø sub 1. semănat automat Conic sistem (3580000 seminţe/oră) pentru seminţe foarte mici. Antirrhinum) 3-5 g/m2 sau 1/8-1/2 g/1000 plante .5-3cm (Callistephus.sere (lădiţe.distanţa între rânduri .seminţele mari (Tagetes) . b) Semănatul în rânduri Specii: seminţe mijlocii. Zinnia) 30-40 g/m2 sau 10-20 g/1000 plante De reţinut: .pentru obţinerea a 1000 plante Funcţie de . rânduri.distanţa pe rând şi adâncimea în funcţie de mărimea seminţei . răsadniţei . mici.5 cm . se tasează uşor. cuiburi a) Semănat prin împrăştiere Specii: seminţe mici şi foarte mici (Begonia. Dolichos.seminţele mici (Petunia.repartizare cu mâna.pentru răsad: 1-2 cm . cretă . Lobelia.nu suportă transplantatul (Lathyrus.câmp (2-3 seminţe) Norme de semănat .cantitatea de sămânţă se dublează 33 .mărimea seminţelor .după semănat se acoperă cu pământ şi se tasează uşor. Papaver) Loc .valoarea culturală Puritate x Facultatea germinativă 1000 .numărul de seminţe în grame . Lupinus. sticlă. .pe unitatea de suprafaţă/m2 . Viola.se udă prin infiltrare. Primula) Loc . Petunia.Metode de semănat şi norme Metode de semănat: împrăştiere. Antirrhinum) 2-2. c) Semănatul în cuiburi Specii .straturi (Bellis. Callistephus) Reguli .câmp .seminţe mijlocii ø 1.5 mm (Begonia. Ipomoea) .amestecat cu 1/5 – 1/8 nisip. tablă.seminţe mari (Tropaeolum.seminţe mari (Tagetes. .seminţele mijlocii (Phlox) 3-4 cm .Semănat direct în câmp . Dianthus. mari Loc: seră.la loc definitiv în funcţie de specie (Mirabilis.ghivece seră . Matthiola. Gloxinia. răsadniţă. câmp Reguli .norma reală Q N x C1 kg–norma seminţe recomandate Kg C2 C1 – valoarea culturală cal. .se măreşte cantitatea de sămânţă cu 25-30%.nu se acoperă cu pământ.se udă cu stropitoarea cu sită fină.rânduri marcate perpendicular pe lungimea lădiţei. Impatiens) . .

5.după răsărire lumină intensă pentru a evita etiolarea.după semănat . caracteristică fiecărei specii. locuri aerisite fără curenţi.plivit.după răsărire se înlătură hârtia şi geamul. Cyclamen. Jiffy pots. Avantaje: .se repică o dată cele cu ritm rapid de creştere (anuale). Lucrări de îngrijire: . . .Moment optim . între plante pe rând distanţa necesară speciei.moderat după apariţia plantelor (pericol Pythium.lădiţe. Zinnia . pepinieră .lumina .pulverizarea cu stropitori cu sită fină .Rărit – la semănături în câmp. .posibilitate mare de transmitere de boli. aerisit. .prin infiltrare pentru seminţele foarte mici.coeficient mic de înmulţire (afară de meristeme) .mai ridicată până la germinare .acoperite cu geam pentru menţinerea umidităţii . .după repicat se udă bine şi se umbresc 2-3 zile . • Lucrări specifice: . se repetă când nu mai au spaţiu (3-6 săptămâni) . geam. . .temperatura . . fertil pot. aerisire . se lasă 4-5 cm între plante. fertilizare fazială 0.2% . dacă sunt puse în condiţii optime de înrădăcinare.1-2 frunze adevărate. lădiţe plastic (500 plante).obţinerea în timp scurt a plantelor stadial dezvoltate.se repică de 2 ori sau de 3 ori (Begonia) cele cu ritm lent de creştere .Repicarea este o răsădire temporară până la plantarea definitivă pe un substrat mai bogat . . acoperite cu geam şi hârtie. lumină. Rhizoctonia). răsadniţă. udat. Repicatul se face în: .II rărit după o lună.Loc: în seră. la loc definitiv.abundent până la germinare.constantă.I rărit faza de 1-2 frunze.Scop: condiţii mai bune de nutriţie.primele zile lumină difuză.Lucrări de îngrijire ale semănăturilor • Dirijarea factorilor de mediu: .la 15-20 zile.Interval de timp: . Primula la 40-70 zile.2. . viroze 34 .după răsărire scade cu 2-30 C .urmaşi homozigoţi. Înmulţirea vegetativă Însuşirea unor părţi sau fragmente de plante de a reface întreaga plantă şi a reproduce caracterele ereditare ale plantei mamă.ghivece -Cyclamen. . . vitocel (330-160 plante).seminţele au fotosensibilitate negativă.udatul . . Dezavantaje: . ghivece.posibilitatea înmulţirii unor specii din zone tropicale şi subtropicale (nu formează seminţe la noi sau nu se maturează). afânat sol. Tagetes.

plante perene ierboase . Chrysanthemum 35 .degenerare în timp (se evită prin alternarea între înmulţirea prin seminţe. dar de preferat primăvara: Asparagus.toamna . Anthurium .lăstari drepţi.plante perene . Metode: .de frunze (Gerbera.plante perene . vârstă medie.flori: Fuchsia.rizomi ..primăvara .perene: majoritatea seră . august-septembrie: Gerbera.plante la ghivece . Phlox. Înmulţirea vegetativă la specii floricole: câmp -anuale: Petunia (butaşi) plante de mozaic .specii care înfloresc primăvara-vara: Chrysanthemum. vegetativă sau vitro).sol: Strelitzia.frunze: majoritatea .câmp . Plantele mamă utilizate la înmulţirea vegetativă: . .bulbi . Aspidistra Interval de timp: . Saintpaulia) Specii: .prin culturi de celule şi ţesuturi vegetale Înmulţirea prin despărţirea tufei Plantele perene au tufe formate din mugurii din zona coletului. viguroşi.seră .plante anuale. Dianthus .despărţirea sau divizarea tufei – plante perene .sănătoase. soiului.tipice speciei. Azaleea.tot timpul anului.după trecerea florilor (cele timpurii): Primula.tuberculi .de lăstari (Chrysanthemum. perene .stoloni . .rădăcini tuberizate .plante la sol: Gerbera. Rudbeckia .în mică măsură bisanuale (Bellis) .flori: Saintpaulia . Hydrangea.condiţii de agrotehnică superioară. Gerbera . Aster) .drajoni .anual: Aster.altoire . Paeonia . nu se fertilizează în preajma înmulţirii sau în repaus.frunze: Asparagus Epoca .organe vegetative modificate . respectând raportul NPK.marcotaj .butaşi . .specii care înfloresc vara-toamna: Aster.muguri adventivi . . etc.seră .în perioada de repaus.plante perene . care pot fi: .bisanuale: Bellis (diviziunea tufei) .se evită înmulţirea în preajma sau în timpul înfloririi.tuberobulbi . Strelitzia .ghivece .

Agave. Phlox. Dracaena. apoi plantare la loc definitiv.seră .muşuroit până la 30 cm (Hydrangea. Lavandula.Saxifragaceae. Rosa.simplu (Dianthus.simplu . se formează o nouă plantă.Clorophytum. Sansevieria. În ce constă: separarea rozetelor când au 4-5 frunze. Dicentra. Specii ..seră: Aralia.plantarea porţiunilor rezultate din despărţire la ghivece. se pun la înrădăcinat.5-6 ani: Paeonia În ce constă: . Aloe. Interval de timp: pe măsură ce se formează lăstarii. perene – ierboase: Acanthus. Specii . Viola. înrădăcinarea şi apoi plantarea la ghivece. Concentraţia în auxină este mai mare în părţile neexpuse la lumină şi determină permeabilizarea membranelor şi emiterea de rădăcini adventive. în solul serei sau în câmp la loc definitiv în funcţie de specie.terestru .aerian . Anthurium) . Cordyline Epoca: primăvara În ce constă: . Phoenix.fragmentarea plantei mamă cu o cazma. .perene . muguri din zona de colet. cu un cuţit în porţiuni care să cuprindă: lăstari.îndoirea şi acoperirea tulpinii cu pământ . Billbergia. Înmulţirea prin drajoni Drajoni – lăstari formaţi din mugurii adventivi de pe rădăcini care apar la periferia plantelor.câmp. pe care din loc în loc sau la vârf se formează plantule sub formă de rozetă.nervura mediană a frunzelor (Asplenium viviparum) .perene (Dianthus. Cordyline. de preferat primăvara. rigide care nu se curbează .degarnisite .lăstar tânăr al unei plante care în contact cu pământul produce rădăcini şi se desparte de planta mamă. Gypsophilla. rădăcini. care se plantează.şerpuit . Iberis. Fatsia. Înmulţirea prin marcotaj Marcota .2-3 ani: Delphinium . Înmulţirea prin stoloni Stoloni .exemplare valoroase 36 .seră . Hoya) . Hypericum .ghivece Tipuri . Saxifraga sarmentosa.ondularea de mai multe ori a tulpinilor . Yucca (separarea tufei + drajoni) Epoca: primăvara sau vara.aerian .Ficus.câmp.ramificaţii subţiri. Aubrieta) .pedunculul inflorescenţei (Bryophyllum proliferum) În ce constă: desprindere de planta mamă a mugurilor. Nephrolepis Epoca: tot timpul. Aubrieta. Chrysanthemum .şerpuit (Philodendron.ramuri groase.muşuroirea bazei lăstarilor în funcţie de specie . Nerium. Specii . flexibile cu internoduri lungi. Înmulţirea prin muguri adventivi Muguri adventivi . Hydrangea) .sol .muşuroit . În ce constă: separarea drajonilor de planta mamă.câmp . introducerea în substrat adecvat pentru înrădăcinare.

muguri Butaşi de vârf de lăstari Sunt vârfuri vegetative care au 5-12 cm şi 1.lăstari (vârf) .înfloresc vara .frunză şi porţiuni .câmp .anuale (Ageratum.perfect sănătoase .perioada .câmp .condiţii optime de nutriţie.semilemnificaţi .vara – plante de mozaic (august-septembrie) pentru obţinerea de plante mamă .tulpină .se evită fertilizarea în perioada de repaus a plantelor mamă şi în perioada premergătoare recoltării butaşilor . respectarea raportului NPK .repaus: Hydrangea .după 3-6 săptămâni înrădăcinează şi se separă ..primăvara. . Petunia) şi de mozaic (Iresine) . fentă) manşon turbă. Specii . soi .polul morfologic apical va continua creşterea sistemului caulinar .înfloresc iarna Plantele mamă de la care se recoltează butaşi trebuie să fie: . Aucuba Epoca de recoltare .primăvara-majoritatea (februarie-martie) sau în 2 etape (Pelargonium) .sol (Dianthus.4 noduri Pregătire: fasonare .incizii (circulare. pentru a nu putrezi în substrat. Pelargonium. Saintpaulia . Înmulţirea prin butaşi Butaşii .lemnificaţi: Hydrangea . fasonate.rădăcină .seră .lăstari drepţi.secţiune la 1-2 mm sub nodul bazal cu un briceag bine ascuţit.starea fazială .frunze: Ficus.tot timpul anului (Tradescantia) .vegetaţie activă: Tradescantia .ierbacei: Saintpaulia .nu se recoltează butaşi la plante aproape de înflorire sau care au înflorit de curând .care au repaus iarna.se elimină frunzele de pe 2-3 cm de la bază.natura organului . aer .părţi sau fragmente de plante separate de planta mamă.august-septembrie . folie plastic legată sus şi jos .Aucuba şi Codiaeum în câmp.tipice speciei. umiditate. puse la înrădăcinat Polaritate .va continua creşterea sistemului radicular Capacitatea de a emite cu uşurinţă rădăcini adventive.perene . 37 . vârstă medie Clasificarea tipurilor de butaşi . viguroşi. cu 4-5 săptămâni înainte de recoltare se asigură căldură.se recoltează după amiază .seră .februarie-martie .polul bazal . majoritatea (martie-mai) .ghiveci . Chrysanthemum) .flori: Fuchsia.

porţiuni de 5-6 cm lungime: Sansevieria .Saintpaulia.frunzele pieloase se rulează şi se leagă: Ficus . plante de mozaic.perene: Hydrangea.ghiveci: Fuchsia.decorative prin flori .tratarea secţiunii cu stimulatori (Radistim) . .butaşii se introduc în substrat.Anemone.loc .sol: Dianthus .suculente. în apă: Euphorbia.pentru a reduce transpiraţia . Opuntia.Se aplică la: specii cu grad de ramificare redus Sunt porţiuni de tulpină de 5-10 cm cu 1-3 muguri Pot fi .se respectă polaritatea Epoca: primăvara.pudrarea cu cărbune vegetal pentru dezinfecţie Înrădăcinarea butaşilor .secţionat pe nervura principală: Streptocarpus . Begonia.cu frunze: Ficus. pentru a reduce conţinutul în apă.frunze cu peţiol . Paeonia . Ficus. Pelargonium.fără frunze: Colocasia.butaşi de 8-10 cm aşezaţi orizontal sau oblic .La ce specii se folosesc: . Echeveria. Hydrangea . Dahlia . Philodendron. Sedum Butaşi de tulpină .se plantează vertical sau oblic .speciile cu latex . Monstera . Dieffenbachia În ce constă: .seră . Butaşi de rădăcină .briceag bine ascuţit. Penstemon.nervura principală: Begonia . Clematis.se reduce suprafaţa frunzelor cu 1/3: Chrysanthemum. Sinningia . cactuşi: Crassula. cu sau fără frunze.după fasonare se ţin 30 min.câmp. Aucuba .răsadniţă . Phyllocactus. Codiaeum .seră înmulţitor (Codiaeum) . Ficus. Antirrhinum. Dicentra.decorative prin frunze Tip.se respectă polaritatea .se respectă polaritatea Butaşi de frunze Sunt frunze sau porţiuni de frunze Specii .lamina să nu atingă solul .la suculente se lasă câteva ore înainte de a fi puşi la înrădăcinat.Aralia Fasonarea butaşilor . se acoperă 1-2 cm cu pământ . .seră . Anchusa.răsadniţă rece .porţiuni de frunză .specii care au muguri pe rădăcini .puţin pretenţioase 38 . Peperomia.câmp -anuale: Ageratum. dezinfectat după fiecare butaş ..

Paeonia arborescens .muşchi: Azaleea.crescând: Rosa .pământ de cultură: Pelargonium .triangulaţie: Paeonia .suplimentare lumină după apariţie .3-40C decât soare . Înmulţirea prin altoire Scopul: obţinerea de forme decorative. ceaţă artificială . soluţie Lucrări de îngrijire a butaşilor Dirijarea factorilor de mediu . Pachystachys .Umiditate . permeabil pentru apă şi aer .ghivece flori: Azaleea.parapet .recipient .pudră.etiolarea plantei mamă înainte de recoltarea butaşilor .5-60 C decât ziua .stimulează diferenţierea ţesutului în rădăcină .optimă pentru specie + 4-50 C mai mare la substrat + 2-30 C mai mare la aer .câmp .ianuarie: Rosa 39 . împiedică ofilirea .apă: Ficus .umbrire până la apariţia rădăcinilor.plante lemnoase (plante rustice.iulie-august: cactuşi . pastă.prelungirea duratei de iluminare.apoi din ce în ce mai des Când pornesc vârfurile de creştere sunt înrădăcinaţi şi se pot planta la ghivece sau valorifica ca atare.incizii inelare . uşor.lădiţe sau ghivece Metode de stimulare a înrădăcinării butaşilor: .alipire: cactuşi . protejate de soarele direct .turbă şi perlit (70% + 30 %): Begonia .seră . ANA . Dahlia . Clematis. Syringa Epoca . un mugure) cu portaltoiul (plantă care are rădăcini) Tipuri . Pelargonium.dormind: Rosa.turgescenţa ţesuturilor.iulie: Azalee .august: bujor lemnos .substrat . Camellia. Dahlia Altoire.Temperatura . citrice .soiuri valoroase sau studiul virozelor Specii .Aerisire .ochi . Fuchsia .noaptea .perene . soiuri cu creştere slabă (pe portaltoi viguroşi) .aer – pulverizarea cu apă.turbă şi nisip: Hydrangea.nebulozitate . Camellia .Clematis .despicătură: Azalee.pepinieră . iarna .pentru speciile la care înrădăcinează greu butaşii.mai rar până la apariţia rădăcinilor . AIA.afânat.Lumina .cactuşi.substanţe stimulatoare: IBA. forme cu trunchi înalt .sol: Rosa .se pune în contact altoiul (un butaş..Gladiolus. Arabis) . Fuchsia.

. rizomi. durata unui bulb 1 an La Hyacinthus.mugure axilar → bulb de înlocuire Narcissus . Iris.plantare octombrie .altoi muguri cu porţiune mică de tuberobulb Înmulţirea prin organe vegetative modificate (bulbi.portaltoi: Cereus . elastic.din mugurele central se dezvoltă iarna tulpina florală 40 . Altoirea se mai face la: Azaleea.înflorirea elemente diferenţiate în anul precedent .păstrare. devin floriferi în 1-2 ani de cultură Particularităţi La Tulipa . Narcissus.tulpini subterane cu frunze cărnoase în care se depozitează substanţele de rezervă care au: Tulipa . Gladiole .mugure terminal (central)→bulb de înlocuire Bulbi tunicaţi – Tulipa.portaltoi tuberobulb cu muguri extirpaţi .sortare pe categorii de mărime.pentru că înrădăcinează greu . tuberobulbi.mugure terminal → tulpina floriferă .bulb de înlocuire în fiecare an. . Hyacinthus.curăţare pământ şi resturi vegetale.obţinerea de forme decorative Constă în alipirea suprafeţei şi fixarea cu fibre.bulbi pentru cultura . se ţin 8-15 zile sub clopot de sticlă la 180 C. Narcissus. Hyacinthus . . Lilium .recoltarea bulbilor când 60-70 % frunze s-au uscat. care până toamna îşi diferenţiază elementele florale care înfloresc în anul următor .recoltare iulie .. umbrite.bulb de înlocuire însoţit de 2-6 bulbili .soiuri cu creştere slabă pe portaltoi puternici Dahlia . rădăcini tuberizate) 1.seră – Hippeastrum Etapele înmulţirii .altoi: Zygocactus.plantare .altoi: Mamillaria. Lilium.portaltoi: Peireskia .apariţia unui embrion care înfloreşte peste 2 ani La Hippeastrum . .bulb multianual însoţit de 1-3 bulbili .înflorire martie-mai . în şoproane sau magazii bine ventilate.bulb multianual .pentru trunchi înalt . Echinocactus . Narcissus scvamoşi (solzoşi): Lilium Specii – câmp – "bulboase" rustice: Tulipa.primăvara: Citrice Cactuşi .înmulţirea soiurilor valoroase sau studiul virozelor . iar altoi lăstari recoltaţi de la plante puse la forţat. Înmulţirea prin bulbi Bulbii .bulbili în culturi de înmulţire.zvântare 7-8 zile în straturi de 5-6 cm.mugure axilar → tulpina floriferă . Camellia .creşterea mugurelui terminal (central).spaţii verzi .florilor tăiate . Epiphyllum . .portaltoi rădăcini tuberizate.forţare . tuberculi.într-un an are loc .

Zantedeschia .spre periferie se formează câte un mugure.tulpină subterană cu ţesut parenchimatic bogat în substanţe de rezervă.stratificat în turbă sau nisip la 5-10oC . se fragmentează rizomii în porţiuni de 2-3 muguri care se plantează în lădiţe.primăvara (mai): Canna .recoltare în august-septembrie . Alstroemeria Interval de timp . în mai Zantedeschia.sortare (pământ.seră: Asparagus Etapele înmulţirii la: Dahlia .cei bazali dorminzi Specii .fragmentare în porţiuni cu 2-3 muguri şi plantare imediată la solul serei (udare.turbă sau nisip la 4-5oC .2-2 cm pe care sunt prinşi 4-20 tuberobulbi de 0.cei superiori floriferi .plantarea în câmp.februarie-martie.durata unui bulb . Eremurus. după ce a trecut pericolul brumelor.se păstrează peste iarnă: Canna Etapele înmulţirii la: Canna .1 an.câmp: Dahlia.nu au muguri .stratificare . .cicatrice centrală de la tija florală . se scurtează tulpinile) .recoltare .seră: Zantedeschia. în sere . Convallaria .august: Zantedeschia.înlăturat pământul .zvântare .scurtat la 20 cm tulpina .5 cm diametru.câmp: Iris.recoltare – toamna la venirea brumei . Alstroemeria Epoca .lateral mugure aplatizat.la bază stoloni 0. Convallaria ..imediat după recoltare: Iris. . Înmulţirea prin rădăcini tuberizate Rădăcinile tuberizate .5-1.diferenţirea florală când apare a 4-a sau a 5-a frunză 41 .înmulţire .perioada de repaus .toamna: Iris. din care se formează bulbi de înlocuire. în paralel cu înflorirea se formează un tuberobulb de înlocuire .la fiecare nod muguri axilari . triunghiular din care vor apărea frunze şi tija florală .zvântare . umbrire) Înmulţirea prin tuberobulbi Tuberobulb .tulpini subterane metamorfozate Specii .se folosesc împreună cu porţiuni din zona coletului pentru înmulţire Specii .toamna .plantat la sfârşitul lui aprilie-începutul lui mai.seră: Freesia La Gladiolus . Alstroemeria .noduri aparente la exterior de care rămân prinse bazal frunze uscate . câteva rădăcini tuberizate cu o porţiune de colet cu 1-2 muguri Înmulţirea prin rizomi Rizomi . Crocus . Canna.curăţare . Ranunculus .câmp: Gladiolus.

frunzuliţele nu au cuticulă (sensibile la transpiraţie.20-25oC .sortare. imposibil de obţinut prin culturi clasice de înmulţire vegetativă .tuberobulbi . material vegetal II . care conţin: macro. Gerbera.materialului de cultură.fragile 42 .recoltarea tuberculilor care au în vârf un mugure principal . pe medii sterile. rădăcini) Cultură de meristeme – cultivare in vitro a meristemelor apicale. . cu material săditor Extinderea în sistem industrial a înmulţirii plantelor in vitro permite obţinerea de culturi viguroase.tuberobulbilii devin floriferi după 2-4 ani de cultură. plante.din muguri axilari → tuberculi de înlocuire Specii . Sinningia (axa hipocotilă) . devirozate (Morel şi Martin 1952 .Begonia . Înmulţirea prin meristeme Meristeme – ţesuturi formative cu celule tinere.seră . .se înmulţeşte prin seminţe . glucide. aprilie (Freesia). Dieffenbachia. Begonia.Gloriosa Etapele înmulţirii la Gloriosa: . permite asigurarea pieţei în orice moment.adaptate la 100% umiditate .lipsesc tunicile sau solzii de protecţie .toamna (Gladiolus). . care se divid şi formează noi celule .obţinerea de material juvenil.multiplicarea materialului prin subculturi din fragmentarea calusului format de explante III .: dintr-un meristem de orhidee într-un an se obţin 4 mil.obţinerea de plante sănătoase.înmulţirea rapidă a soiurilor.tulpini subterane tuberizate .aclimatizarea plantelor obţinute in vitro cu condiţile vieţii autotrofe Particularităţile plantelor in vitro . hormoni Avantaje .Cyclamen. etc. orhidee. caulinare In vitro .multiplicarea clonală rapidă.cultura în condiţii artificiale.rădăcini fără perişori absorbanţi . . vitamine.recoltare .din muguri principali → tulpina florală .uscare.păstrare .dalii fără viroze.plantarea în aprilie.localizate în vârful ramificaţiilor organelor (tulpini. instrumente. crizanteme. Ex. Înmulţirea prin tuberculi Tuberculi .conservarea calităţii unui soi (William Sim 1939) . curenţi de aer) . plante identice cu planta mamă. Pelargonium. Etape în multiplicarea materialului vegetal in vitro Asepsia: I . garoafe) . specii nou create .15 aprilie (Gladiolus) sau august-septembrie (Freesia) . sănătoase: orhidee.plantare ..conservarea la frig a inoculilor meristematici.Caladium . garoafe.secţionarea tuberculilor în porţiuni cu muguri . după o lună Etapele înmulţirii . microelemente. Saintpaulia.plantarea. separare tuberobulbi şi tuberobulbili.

29. Tipuri. 21. Înmulţirea prin rizomi a plantelor decorative. 26. Chestionar de autoevaluare 1. Ce metode de înmulţire vegetativă se aplică la plantele decorative şi condiţiile care trebuie îndeplinite de planta mamă. Rolul factorilor ecologici în germinaţia seminţelor de flori. 20. 8. 9. stoloni şi muguri adventivi. 28. Înmulţirea prin rădăcini tuberizate a plantelor decorative. Care sunt factorii care pot determina dormansul? 4. 43 . Butaşi de frunză şi porţiuni de frunze. 19. Specii. 15. Înmulţirea prin altoire a plantelor decorative. Înmulţirea prin tuberculi a plantelor decorative. substrat. Înmulţirea prin marcotaj. Specii. 13. 6. epoci. Ce plante decorative se înmulţesc vegetativ? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii vegetative? 11. Butaşi de tulpină şi rădăcină. Înmulţirea prin drajoni. Dirijarea factorilor de mediu la înrădăcinarea butaşilor. Înmulţirea prin tuberobulbi a plantelor decorative. Specii. epoca de recoltare. 24. Loc. tipuri. Epocile de semănat ale plantelor floricole. Ce sunt. interval. Înmulţirea prin meristeme a plantelor decorative. 3. epoci. 16. 7. Înmulţirea prin organe modificate. Locul de semănat al plantelor floricole. fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori. Butaşi de vârf de lăstari. epoci. Înmulţirea prin bulbi a plantelor decorative. pregătire. 12. 25. 18.. 17. Ce tratamente se pot aplica seminţelor pentru stimularea germinaţiei? 5. 23. Metodele şi normele de semănat ale plantelor floricole. Înmulţirea prin butaşi. 27. Înrădăcinarea butaşilor. Ce plante floricole se înmulţesc prin seminţe? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii prin seminţe? 2. specii. 22. Clasificarea tipurilor de butaşi.nu răspund la boli fiind cultivate pe mediu steril. Ce lucrări de îngrijire se aplică semănăturilor? 10. 14. Enumeraţi caracteristicile fizice. Înmulţirea prin despărţirea tufei.

Campanula).înlăturarea resturilor vegetale din sol .pentru a favoriza aderarea seminţelor mici la sol . Înfiinţarea culturilor floricole în câmp Alegerea terenului .mărunţirea fină a stratului superficial pentru semănat.în special pentru răsad obţinut din seminţele mici (Digitalis.toamna .Săpat cu cazmaua (toate culturile) .pătrunderea rădăcinilor plantelor .mozaic 150-200/m2 .pentru înfiinţarea culturilor perene cu sistem radicular profund .presarea pământului cu un tasator sau tăvălug .Plantarea răsadului în câmp .pentru semănat şi după semănat .I -1-2 frunze/4-5 cm . . curenţi de aer Curăţirea terenului .straturi sau brazde .tuberobulbi .încorporarea îngrăşămintelor .Completarea golurilor Plantat butaşi înrădăcinaţi.rizomi .CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE 6.teren care nu a mai fost lucrat .anuale 30-40/m2 .permeabilitate pentru apă şi aer .corpuri străine . plantat .expoziţie sudică .bulbi . .1 lună/distanţa în funcţie de specie şi soi Obţinerea răsadului în sere sau răsadniţe .Tasarea .plan .perene 1-10/m2 .textură lutonisipoasă sau nisipoargiloasă .Greblat – nivelat .resturi vegetale Pregătirea terenului . drajoni Plantat organe subterane .Desfundat (40-60 cm) sau arat (25-30 cm) .pătrunderea şi fixarea rădăcinilor fine . Înfiinţarea culturii în câmp Semănat direct în câmp .marcarea prin fixarea distanţelor între rânduri sau pe rând.2 etape . în funcţie de specie şi metoda de înfiinţare a culturii.Modelarea şi marcarea terenului .cu sfori sau sârme fixate la capătul parcelelor .pentru repicat .II .1.rădăcini tuberizate Epoca .Rărit .fără vânturi puternice.Tulipa 44 . repicat. marcote.Distanţele între rânduri şi pe rând în funcţie de specie şi soi.

plante de mozaic . aspersiune .prelungeşte înflorirea 45 .starea de vegetaţie .Dezinfectare ..accesul aerului la rădăcini .înlăturarea buruienilor .Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor . exces săruri. etc.dimineaţa sau seara în zile însorite .în perioada de vegetaţie . begonia).Gladiolus Plantatul în câmp .Întreţinere sol – spargerea şi mobilizarea stratului superficial cu săpăliga Rol .aprilie-mai . dalii .plantat perene (despărţirea tufei) Reguli pentru plantatul în câmp .sfârşit mai-iunie .specie. răsad .se evită ruperea rădăcinii .plante anuale mai puţin pretenţioase la căldură .în special la culturile floricole pentru spaţii verzi .dimineaţa şi seara.se strânge uşor pământul la plantare în jurul rădăcinii. perioadă de vegetaţie . vigoare. .plante anuale pretenţioase la căldură (petunia. reziduuri) .stropitoarea.Mulcit .la răsaduri .tip de sol.Udat .plantat bisanuale .Fertilizare .îngrăşăminte organice şi chimice .îngrăşământ .2 Întreţinerea culturilor floricole în câmp Lucrări generale aplicate în câmp .primăvara .tip cultură. 6.economie de apă .spaţii de semănat (răsadniţe) .împiedică formarea crustei .martie-aprilie .calitatea apei (fără duritate.plante floricole bisanuale şi perene .mai .Măsuri de combatere .distrugerea buruienilor .Curăţarea de flori şi frunze trecute .seminţe .sezon .semănat bisanuale . specie.după răsărire . mai rar şi în cantitate mai mare .împiedică tasarea . furtunul.cu un strat de mraniţă sau turbă de 2-3 cm Rol .protejează pământul de uscăciune .gladiole.Plivit .efect estetic .chimice. biologice .agrofitotehnice . soi în funcţie de: .septembrie-octombrie .plantat perene bulboase rustice .iunie-iulie . tuberoze.se udă înainte şi după plantare .cantitatea şi frecvenţa .

la specii cu creştere rapidă: Phlox . metalice.moment . tocuri de răsadniţă 46 . etc.scop . ciupit.bobocii au câţiva mm şi sunt distincţi .Lucrări speciale de întreţinere aplicate în câmp . Iresine. . pentru a dirija vegetaţia spre mugurii axilari ai frunzelor.cauze .înlăturarea lăstarilor care apar la subsuoara frunzelor .să nu se observe în cazul decorului din spaţii verzi.posibilitate de refacere . Pelargonium .individual sau colectiv . Paeonia.la plante de mozaic şi de bordură.dirijarea înfloritului .se aplică la: Alternanthera.Tăierile: tuns.împotriva căderii la pământ la perene ierboase: Paeonia.plante perene .6-10 ani . Protejarea plantelor contra brumelor .clopot de hârtie. Rudbeckia . sfori . etc.scop .Transplantarea .se aplică la . Ciupit . Dianthus.scurtarea lăstarilor tineri. bobocit .se înlătură bobocul central şi se lasă bobocul lateral pentru a întârzia înfloritul . copilit. ierbacei . etc.material: tije de lemn. Lupinus . borcan.se repetă de 2-3 ori .nu suportă: Papaver.scop . la 2-3 cm de la baza lăstarului nou format .scop .înlăturarea vârfului de creştere. palisat .primăvara.moment .moment . la începutul vegetaţiei Copilit .Tutorat.primăvara înainte de a porni în vegetaţie . când numărul lor este suficient (Coleus) .toamna după intrarea în repaus . grădini.menţinerea unei talii reduse .obţinerea de tufe: Coleus.interval .motive fitosanitare .plante erbacee şi arbustive . dar să pună în valoare plantele .specii .obţinerea unor frunze mai mari.scop . Cineraria.specific plantă.specii: Chrysanthemum.schimbarea locului de cultură . Chrysanthemum.menţinerea unei anumite forme şi înălţimi . pentru ramificare şi obţinere de tufe .obţinerea de flori mai mari .se lasă bobocul central şi se înlătură lateralii pentru a obţine flori mai mari .dirijarea raţională a plantelor .la specii cu creştere lentă: Paeonia . Dahlia.când au consistenţă erbacee şi se rup uşor .nu mai au spaţiu suficient de nutriţie . Bobocit – specii care formează în vârful tulpinilor mai multe flori de dimensiuni mici .planta să aibă timp să formeze boboci floriferi .întârzierea înfloritului: Chrysanthemum. Iresine. folie de polietilenă.susţinerea plantelor volubile . arabescuri . grilaje de lemn.specii: Dianthus chabaud. cercuri metalice.2-3 ani . moment apariţie flori Tuns .moment .obţinerea de tulpini drepte: Chrysanthemum .deasupra a 3-6 frunze .scop .se execută la 10-15 zile.

cantitate mică .semănat la ghivece: Asparagus .semănat direct .se evită distrugerea balotului de rădăcini .săpat .marcat Pregătirea substratului (culturi la ghivece) .stabilirea şi măsurarea proporţiilor componentelor .ghivece cu h = 2D pentru rădăcinile trasante b) Înfiinţarea culturilor .mai importante decât în câmp .mai importante la ghivece decât la sol Ghivece .cantitatea şi frecvenţa .plantat butaşi înrădăcinaţi c) Transvazarea (se tratează la lucrările speciale) 6.cernerea componentelor .se scurge uşor prin drenaj .calitatea .plantat răsad .modelat .greblat .se usucă rapid .rizomi Înfiinţarea culturilor la ghivece a) Pregătirea ghivecelor .Protejarea de ger .specie şi faza de dezvoltare 47 .tasat . Întreţinerea culturilor floricole în spaţii protejate Lucrări generale de întreţinere Întreţinerea solului: spargerea şi mobilizarea crustei Mulcit Plivit buruieni Udat .amestecarea componentelor .plantat butaşi înrădăcinaţi .plantele bisanuale sau perene se acoperă toamna cu frunze.ghivece cu înălţime şi diametru superior.plantat porţiuni din tufe divizate .drenaj corespunzător .3 Înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate Dezinfectarea spaţiilor adăpostite şi a amestecurilor de pământ Curăţarea terenului (solul serei) Pregătirea terenului (solul serei) . Polenizare Tratamente cu retardanţi 6.ghiveciul cu 2-4 cm mai mare decât balotul de rădăcini .plantat răsad: cu 4-5 frunze adevărate .dezinfectare Înfiinţarea culturilor la solul serei .4.spaţiu de 1-2 cm până la marginea superioară a ghiveciului necesar pentru udat Reguli: . egale pentru speciile cu rădăcini pivotante .

diferenţiat pe anotimp .material săditor Curăţarea (igienizarea) .dimineaţa şi către prânz . în funcţie de specie (Grupe Peningsfeld) şi de faza de creştere Combaterea bolilor şi dăunătorilor în spaţii protejate Dăunători .cretizare 48 . temperatura mediului .metode: .calitatea solului sau substratului . pentru colorarea frunzelor: Caladium.Dezinfectare . .speciile care au nevoie de lumină intensă..administrarea fazială a îngrăşămintelor.prelungeşte înflorirea Se curăţă: . mana.ghivece . repicat.pentru că pereţii de sticlă măresc efectul razelor de soare determinând acumularea de căldură dăunătoare chiar pentru plantele ce necesită mult soare .Fusarioza.în plină vegetaţie.condiţii optime pentru procesele fiziologice . vara pentru protecţie.se şterg frunzele de praf . tăieri .higroscopicitatea aerului .utilaj .Măsuri . stropitori cu sită fină Fertilizarea .necesară .sol .stratul de la suprafaţă Umbrirea .nu se pulverizează .preventivă pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor .chimice .seara . pierderi mari) .efect estetic .faze .frunzele uscate. Trips.pentru plante suculente şi cactuşi .agrotehnice .nu este necesară . rugina. Codiaeum . Tetranychus.substrat .apă curată.florile .după semănat.perioada . împotriva acţiunii directe a soarelui .pe faţa inferioară a frunzelor (stomate.Trialeurodes.o dată sau de două ori pe zi Pulverizarea plantelor . grad redus de duritate.dimineaţa .ghivecele pe exterior .jaluzele .(se pătează) .aspersoare fine. plantat. trips) . florile trecute . etc. etc.biologice .stropirea părţilor aeriene (a frunzelor) pentru: .menţinerea umidităţii atmosferice -evitarea pierderilor prin transpiraţie -evitarea atacului unor dăunători (păianjen.frunzele la Gesneriaceae (la temperaturi scăzute apar pete) . Boli .temperatura aerului .

ramificarea plantelor: Pelargonium Copilit .o singură tulpină: Dianthus Bobocit .înlăturarea porţiunii putrezite. Dianthus.o singură floare: Dianthus La plantele perene lemnoase: tăierile .Camellia. tutorarea .înlăturarea completă a pământului. bobocit. orhidee.furnizarea de aer proaspăt pentru respiraţie .să se asigure aer. lumină .de formare a tufei: Aucuba Tratamente cu substanţe retardante .să se pună în valoare tijele florale: Begonia. se fac ochiuri.trecerea plantelor pe măsură ce cresc.se udă abundent şi se umbresc câteva zile Transvazat parţial . la ghivece mai mari cu 2-3 sau 4-5 cm Scop .la plantele cu rădăcini cărnoase.Aerisirea Scop .scop .obţinere de tije florifere drepte .plantele perene la care sistemul radicular este bolnav . Orhidee Distanţare plante Tăierile: ciupit.aport de substanţe nutritive . Palisarea.reducerea taliei: Hypoestes . 49 .substrat din ce în ce mai bogat . plase.îmbunătăţirea înrădăcinării Cum se face: se lasă balotul de pământ intact. dafin.la specii cu sistem aerian insuficient de rigid pentru susţinere: Freesia. Philodendron. tăieri în verde Ciupit . Jasminium . palmieri.tulpini lungi şi flexibile: Hoya.cercuri de sârmă Tutorare .de curăţire: Rosa .înmulţire exagerată Nu se aplică . plante cu sistem radicular fin.grăbirea înfloririi: Bromeliaceae. se înlătură substratul de drenaj şi stratul superficial . Lucrări speciale de întreţinere în spaţii protejate Transvazarea . chiar spălarea rădăcinilor .asigurat drenaj .tip .înlocuirea în fiecare an a stratului de pământ superficial Transplantarea . evantai . bolnave Scop .asigurat loc de udat . Alstroemeria .Fuchsia) .ridicarea sau scăderea UR Trecerea bruscă de la o temperatură la alta este dăunătoare.scăderea temperaturii .sârme. azalee. copilit.acidifierea substratului de cultură prin udări repetate .să obţinem o anumită formă a plantei (piramidală . se repetă de 5-6 ori .

9. Care sunt lucrările speciale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 5. 50 . Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la ghivece. Lucrări generale de întreţinere a culturilor floricole din spaţii protejate. Înfiinţarea culturilor floricole în câmp. 11. În ce constă pregătirea pentru înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate? 7. 8.Chestionar de autoevaluare 1. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la solul serei. Înfiinţarea culturilor floricole la solul serei. Înfiinţarea culturilor floricole la ghivece. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor floricole în câmp. 10. 2. Care sunt lucrările generale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 4. Ce lucrări de tăiere se aplică plantelor floricole în câmp? 6. 3.

3-4 zile: Campanula . 7. .momentul recoltării .principalul component glucidele Intensitatea respiraţiei depinde de: . Factorii mediului de cultură influenţează în proporţie de 35-70% calitatea florilor tăiate . 2.carenţa de K.substanţe de natură pectinică rezultate din distrugerea tulpinii.grad de deschidere a stomatelor. Apa. • transpiraţia depăşeşte absorbţia apei din cauza unor factori: .externi – temperatura mediului . polifenoli).1 lună: Orhidee . • capacitatea de reţinere a apei din ţesuturile plantei este redusă din cauză: . .în regim de irigare.CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE După recoltarea florilor pentru prelungirea duratei de decor trebuie să se asigure 2 elemente indispensabile: 1.apa .bule de aer.se diminuează cu vârsta.1 oră: Hibiscus 2. Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate 1. substratul energetic 1.prin oxidarea lui în procesul respiraţiei se procură energia necesară proceselor vitale .deficitară datorită: . Bo.factorii de mediu.intensitatea absorbţiei apei este redusă.1 săptămână: Tulipa .substanţe secretate de tulpini florifere (latex. etc.1. .2-3 săptămâni:Strelitzia . .externi . .starea de sănătate .specie . etc.factori – interni .1 zi: Papaver .prezenţa şi numărul frunzelor. Soiul şi specia . Ca . Substratul energetic .1-2 săptămâni: Gladiolus .intensitatea luminii.lumina .obturării vaselor de către microorganisme.temperatura prea ridicată . .concentraţia redusă a componentelor osmotice.interni . durată mică .fertilizarea .integritatea ţesutului .deficitul de apă determină ofilirea şi poate apărea din următoarele cauze: • absorbţia şi circulaţia apei prin vasele conducătoare . .scurtează durata 51 . numărul lor. apa 2.

caracteristici tehnologice (însuşiri pentru o anume destinaţie) . vara.înflorire completă .60.120C: Anthurium .prerăcirea.moment al înfloririi .bactericid .120 .scurtarea duratei de timp de la recoltare la introducerea la păstrare .100.seara .conţinut redus de săruri .de păstrare . legarea şi etichetarea buchetelor 600-700 fire/oră/muncitor 52 . etc) .apei .50.Sortarea . deci prelungeşte păstrarea.azotat de Ag 7. Dianthus.80.+ 20C: Gerbera.pentru înlăturarea latexului .unele săruri au efect pozitiv .Calibrarea .creşte concentraţia osmotică a petalelor KCl .scara de mărimi (tulpină+floare) în cm .apropiată cu a mediului de păstrare .specie .Numărarea.distilată sau fiartă .50C : Dahlia .rezerva de glucide .caracteristici senzorice (prospeţime.secţionarea perfectă a tulpinilor .cerinţe beneficiari .caracteristici fitofarmaceutice .vara .1-2 flori deschise .5.80C: Strelitzia .specii cu frunze multe: Paeonia Tehnica recoltării .40 .10.dimineaţa . ambalarea şi transportul florilor • .3.350C .60% • Lumina favorizează sinteza glucidelor.0. Factorii mediului de păstrare • Temperatura : . • Calitatea apei .Condiţionare: sortare.temperaturi scăzute .pentru realizarea turgescenţei • . Momentul şi tehnica recoltării Momentul recoltării .40.10 .reduce pH şi stabilizează antociani .4 .sulfat de Al .boboc .destinaţie.00C . prerăcirea.flori de dimensiuni corespunzătoare clasei de calitate .perioada din an .7 .cantitate mare de apă .UR aer -umiditatea aerului din spaţiile de păstrare de 90 .400C .moment al zilei .în apartamente.mediului de păstrare -18 . Tulipa .200C (în apartamente) .20. calibrare .caracteristici fizice .95 % . Rosa. la maxim 2 ore de la recoltare 4.2 Condiţionarea.caldă . distanţe . Freesia.

.ambalaje căptuşite.mijloace autofrigorifice . tratamente cu soluţii diluate .în tunele speciale sau mijloace de transport • Ambalare .inhibitori: CCC 3. Folosirea soluţiilor conservante în vederea: .durează 8 până la 60 minute . .avion . apoi pungi • Transport .menţinerea calităţii în timpul transportului . fără apă o perioadă de timp de la 2 săptămâni la 4-5 luni. la temperatura de 10C. Tratamente aplicate pentru prelungirea duratei de păstrare . Cu .evitarea aplecării vârfului tulpinilor şi florilor: Gerbera. benzoic .• Prerăcire .îndepărtat frunze de pe treimea inferioară.vase curate. . Gladiole 2. buchete sau flori învelite individual. Al.schimbarea zilnică a apei. când se introduc în soluţii cu concentraţii ridicate de glucoză. etc. Prin această metodă se prelungeşte durata de păstrare cu 2 săptămâni (Rosa) până la 8 săptămâni (Tulipa) sau 4 luni (Dianthus) • Păstrarea în AC (atmosferă controlată) 53 . Reguli de respectat în păstrarea florilor tăiate .inhibitori ai etilenei: acid aminoacetic .de lungă durată.fortificarea florilor .buchetele se aşează strâns în ambalaj .de scurtă durată ("păstrarea umedă") la temperatura recomandată pentru specie (între 1-100C) şi timp în funcţie de specie. hârtie. tiosulfat de Ag . 3 zile (Anthurium) .impulsionarea bobocilor .de acid naftil acetic. indolil acetic.împrospătarea bazei tijei. vată.4 săptămâni (Lilium) .săruri minerale: săruri de Ag.izoterme . Păstrarea la temperaturi scăzute • Păstrarea la frig .glucide (glucoză şi fructoză) .evitarea căderii florilor: Orhidee.regulatori de creştere: citochinine .vată umedă la baza tulpinilor florale.temperatură constantă între 40C şi 100C-120C . cornete de plastic . .substanţe antimicrobiene: citrat de 8 hidroxichinoleină .3 Procedee de prelungire a duratei de păstrare şi menţinerea calităţii florilor tăiate 1.păstrarea florilor Soluţiile conservante au la bază: Apa în care se adaugă diferite componente: . 4.se evită lovirea şi trântirea ambalajului . Antirrhinum.acizi organici: citric. Lathyrus.înlăturarea latexului: Euphorbia.distanţe mici 7. Apoi florile se trec treptat la 40C 24 ore şi la temperatura camerei.

prerăcirea şi ambalarea florilor? 4. Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate. Care sunt elementele de care depinde prelungirea duratei de decor a plantelor decorative? 2.Chestionar de autoevaluare 1. În ce constă condiţionarea. Care sunt procedeele de prelungire a duratei de păstrare a florilor? 54 . 3.

Bucureşti . Anton Doina 3.BIBLIOGRAFIE 1. Allfa.1989 . Craiova . Allfa.1990 . Bucureşti 55 .curs. Anton Doina 2. Ghid All 5.Plante de apartament.Dicţionar dendrofloricol .2001 .curs. Craiova . Ed. Ghid All . Reprografia Univ.2001 . Ed.Floricultură specială .Floricultură generală . Reprografia Univ.1991 .Plante de balcon şi grădină. Preda Milea 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful