P. 1
Suport de Curs Floricultor

Suport de Curs Floricultor

5.0

|Views: 2,815|Likes:
Published by e1top

More info:

Published by: e1top on Aug 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/14/2014

pdf

text

original

Sections

  • 1.2. Importanţa floriculturii
  • 1.3. Istoricul floriculturii
  • 1.4. Caracteristicile producţiei floricole
  • 1.5. Obiective în cultura florilor
  • 1.6. Orientări şi tendinţe pe plan mondial
  • 1.7. Situaţia actuală a culturii florilor
  • 2.2. Clasificarea după locul de origine
  • 2.3. Clasificarea după ciclul biologic
  • 2.5. Clasificarea după modul de cultură
  • 2.6. Clasificarea după locul de cultură
  • 2.7. Clasificarea după însuşiri decorative
  • 2.8. Clasificarea după utilizare
  • CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE
  • 3.1.3. Frunza
  • 3.2. Organe de reproducere
  • 3.2.1. Floarea
  • CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU
  • 5.1.4. Locul de semănat
  • 5.2. Înmulţirea vegetativă

CUPRINS

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE. IMPORTANŢĂ. ISTORIC. OBIECTIVE.........................................................3
1.1. DEFININIŢIA.......................................................................................................................................3 1.2. IMPORTANŢA FLORICULTURII......................................................................................................3 1.3. ISTORICUL FLORICULTURII...........................................................................................................4 1.4. CARACTERISTICILE PRODUCŢIEI FLORICOLE .........................................................................5 1.5. OBIECTIVE ÎN CULTURA FLORILOR............................................................................................5 1.6. ORIENTĂRI ŞI TENDINŢE PE PLAN MONDIAL...........................................................................6 1.7. SITUAŢIA ACTUALĂ A CULTURII FLORILOR.............................................................................6

CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE......................................................................8
2.1. CLASIFICAREA BOTANICĂ............................................................................................................. 8 2.2. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE ORIGINE................................................................................ 9 2.3. CLASIFICAREA DUPĂ CICLUL BIOLOGIC................................................................................... 9 2.4. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE ÎNMULŢIRE.........................................................................10 2.5. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE CULTURĂ.......................................................................... .10 2.6. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE CULTURĂ............................................................................ 10 2.7. CLASIFICAREA DUPĂ ÎNSUŞIRI DECORATIVE......................................................................... 10 2.8. CLASIFICAREA DUPĂ UTILIZARE................................................................................................11

CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE ...............12
3.1. ORGANE VEGETATIVE....................................................................................................................12 3.1.1. RĂDĂCINA ..................................................................................................................................12 3.1.2. TULPINA..................................................................................................................................... 12 3.1.3. FRUNZA ......................................................................................................................................15 3.2. ORGANE DE REPRODUCERE..........................................................................................................16 3.2.1. FLOAREA ....................................................................................................................................16 3.2.2. FRUCTUL ...................................................................................................................................19 3.2.3. SĂMÂNŢA ...................................................................................................................................19

CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU.....................21
4.1. TEMPERATURA.................................................................................................................................21 4.2. LUMINA ..............................................................................................................................................22 4.3. APA.......................................................................................................................................................23 4.4. AERUL.................................................................................................................................................25 4.5. SUBSTRATUL DE CULTURĂ...........................................................................................................26

CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE..........................................................................29
5.1. REPRODUCEREA PRIN SEMINŢE..................................................................................................29 5.1.1. CARACTERISTICILE FIZICE, FIZIOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE ALE SEMINŢELOR DE FLORI.............................................................................................................................................29 5.1.2. GERMINAŢIA SEMINŢELOR DE FLORI...................................................................................29 5.1.3. SEMĂNATUL ..............................................................................................................................31 5.1.4. LOCUL DE SEMĂNAT................................................................................................................32 5.2. ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ...........................................................................................................34

1

CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE..........................................................................44
6.1. ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP .................................................................44 6.2. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP...............................................................45 6.3. ÎNFINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE............................................47 6.4. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE.......................................47

CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE..............................................................................................51
7.1. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DURATA DE MENŢINERE A CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.................................................................................................................................51 7.2. CONDIŢIONAREA, PRERĂCIREA, AMBALAREA ŞI TRANSPORTUL FLORILOR................52 7.3. PROCEDEE DE PRELUNGIRE A DURATEI DE PĂSTRARE ŞI MENŢINEREA CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.............................................................................................................53

2

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE, IMPORTANŢĂ, ISTORIC ŞI OBIECTIVE 1.1. Definiţia Floricultura, una din disciplinele de bază ale horticulturii, se ocupă cu particularităţile morfologice ale speciilor decorative, cu cerinţele lor faţă de factorii ecologici, metodele de înmulţire, tehnologia culturii în sere sau câmp şi modul de utilizare. Obiectul de studiu îl constituie un număr foarte mare de plante, în mare parte ierboase, dar şi lemnoase, decorative prin flori, frunze, fructe şi port, folosite pentru înfrumuseţarea interioarelor sau spaţiilor verzi. Numeroasele specii decorative fac parte din peste 80 familii botanice: în spaţii protejate se cultivă peste 150 genuri, iar în câmp peste 200 genuri, la acestea se adaugă numeroase specii şi un număr impresionant de soiuri. Sigur nu toate aceste genuri se întâlnesc în culturi comerciale, o bună parte din ele se întâlnesc în colecţiile Grădinilor Botanice, colecţiile de la Facultăţile de Horticultură, sau la amatori. Dar oricând unul din aceste genuri poate deveni cultură comercială, chiar dacă a fost sau nu la modă cândva. Spre deosebire de celelalte ramuri ale horticulturii, horticultura ornamentală a evoluat către diversitatea de genuri şi specii cultivate. Floricultura cuprinde două părţi: - Floricultura generală - prezintă noţiuni referitoare la: morfologia plantelor floricole, relaţiile lor cu factorii ecologici, metodele de înmulţire, înfiinţarea şi întreţinerea culturilor, recoltarea şi păstrarea florilor. - Floricultura specială tratează genurile, speciile, soiurile cu particularităţile morfobiologice, cerinţele ecologice, cultura şi modul de utilizare şi se împarte în culturi în câmp şi culturi în spaţii protejate. Cunoştinţele de la disciplinele fundamentale, Botanica, Fiziologia, de la disciplinele de Pedologie, Agrochimie, Agrotehnică, Protecţia plantelor sunt necesare. Multe asemănări se constată în Legumicultură cu care se utilizează şi aceleaşi construcţii pentru culturile protejate. Genetica şi ameliorarea plantelor şi-au adus şi îşi aduc o contribuţie determinantă în crearea numeroaselor soiuri de plante floricole care apar de la un an la altul. De exemplu la nivelul anului 1999 producătorii ofereau peste 600 soiuri de Petunia, 500 de Impatiens, 700 de Viola şi 300 de Pelargonium. În acest sortiment pe lângă soiurile nou create se conservă sau se păstrează şi soiuri mai vechi. În "serii industriale" desigur numărul de soiuri este mai redus, în special în privinţa culorilor. Cunoştinţele cu privire la construcţia serelor şi răsadniţelor, mecanizarea lucrărilor în câmp sau spaţii protejate şi din ce în ce mai mult cunoştinţele legate de automatizarea lucrărilor, în sere au contribuit la o dezvoltare spectaculoasă în ultimele decenii a floriculturii. Floricultura este o ştinţă independentă care se bazează pe utilizarea unor tehnici şi metode moderne, caracterizată prin diversitate şi tehnicitate. 1.2. Importanţa floriculturii Importanţa estetică a florilor rezultă din: • nevoia permanentă de frumos a oamenilor; florile: - însoţesc omul de la naştere până la moarte - încununau învingătorii fie că erau regi, sportivi sau oameni de cultură - reprezintă simbolul unor naţiuni: crizantema - Japonia, laleaua - Olanda - se întâlnesc în balade, legende şi cântece populare - sunt reprezentate pe ii, ştergare, covoare - fac obiectul unor picturi celebre: Tonitza, Ţuculescu, Van Gogh (Floarea soarelui, Irişi), Poussin (Regatul zeiţei Flora), etc; - sunt subiectul unor poezii, romane: "Laleaua neagră", "Dama cu camelii" - încununarea o reprezintă Ikebana, concretizarea cultului pentru frumos
3

influenţează microclimatul centrelor populate sunt utilizate în cromo şi aromoterapie alături de muzică şi surâs contribuie la decorarea spaţiilor interioare şi exterioare din oraşe, sate, staţiuni au şi alte întrebuinţări: - plante medicinale: - frunze: Digitalis, Convallaria - flori: Bellis, Calendula - rizomi: Iris - uleiuri şi esenţe pentru industria produselor cosmetice: Rosa, Lilium, Reseda, Lavandula, Matthiola - alimentaţia omului: - condimente - dafin - şofran (stigmate de Crocus) - vanilia (păstăi de Orhidee) - coloranţi (Calendula) - flori, petale trandafiri - fructe: Opuntia, curmale, Cocos - lăstari folosiţi în salate: crizanteme - prepararea unor băuturi: Agave - consum ca atare rizomi: Colocasia (taro) - efect insecticid: flori de pyretrum (crizanteme) Importanţa economică: • sursă de venituri apreciabilă datorită caracterului intensiv al culturii, producţii mari şi preţuri avantajoase, din cultura florilor se pot realiza venituri apreciabile, de exemplu în SUA se obţin anual 1,8 miliarde $. 1.3. Istoricul floriculturii - cea mai veche dovadă este o medalie de 7000 ani descoperită în Altai, care are încrustat un trandafir; - picturi descoperite în piramide care au şi flori; - grădinile suspendate ale Semiramidei; - 1200 î.e.n. - lege în India care pedepsea pe hoţii de flori; - 500 î.e.n. - Confucius a denumit crizantema, floare de aur; - 370-323 î.e.n.- Teofrast- în tratatul Cercetarea plantelor are vol. 6, Flori; - cu 6-7000 ani în urmă se vorbea de grădini nemaivăzute: - 3000 î.e.n. grădinile sacre din cetatea Ur capitala statului Sumerian; - Iran - grădini numite paradisuri, supranumit Ghiulistan - ţara trandafirilor; - 2600 î.e.n. - în China, Japonia se cultivau: azalee, crizanteme, camelii; au apărut Ikebana, Bonsai şi vestitele grădini japoneze; - grădini plutitoare - azteci; - grădina din Lykaion, Grecia - Grădina Botanică Teofrast; - viridarii, grădinile romane în care se cultivau: crini, zambile, trandafiri. Cultura florilor în funcţie de epoci - sclavagism - s-a dezvoltat fiind folosită munca sclavilor; - evul mediu - se restrânge din cauza nenumăratelor războaie; - Renaşterea, sec.XV-XVI - se dezvoltă, apar grădini şi parcuri celebre - Italia, Franţa; - epoca modernă - dezvoltare foarte mare, diversificarea continuă a sortimentului. Momente din istorie care au influenţat cultura plantelor ornamentale: - migraţia popoarelor, cruciadele, expansiunea romană, cuceririle arabe, au contribuit la răspândirea de la o regiune la alta a diferitelor specii de flori şi nu numai; - descoperirile geografice din sec.XV, flora din America, după 1860 flora Australiei, după 1900 flora din Noua Zeelandă, au determinat apariţia în Europa a numeroase specii floricole; - utilizarea în anul 1269 a adăposturilor şi serelor şi în 1599 la Leyda au permis cultivarea unor specii din zonele tropicale şi subtropicale;
4

• • • •

- crearea colecţiilor de plante la mânăstiri, apoi la grădini botanice au permis păstrarea speciilor nou introduse şi au avut un rol deosebit în ameliorare; - începutul lucrărilor de ameliorare: - din cele mai vechi timpuri s-au creat soiuri de lalele în: Iran, Turcia şi camelii, azalee în Japonia; - în sec.XVII au început încrucişările intra şi intergenerice - sec.XIX şi mai ales XX lucrările de ameliorare a florilor au luat o foarte mare amploare. 1.4. Caracteristicile producţiei floricole Ramură intensivă a Horticulturii, Floricultura se caracterizează prin: - diversitatea produselor, formate din sute de specii şi mii de soiuri; - diversitatea modalităţilor de cultură şi a condiţiilor de sol, temperatură, lumină şi hrană necesare pentru dezvoltarea florilor; - originea diferită, sistem radicular diferit, număr foarte mare de boli şi dăunători; - caracterul intensiv al culturilor atât cele din seră cât şi cele din spaţii neadăpostite, cultivarea intensă a terenului; - culturi industriale mari, mijlocii şi mici, dar şi grădini familiale sau apartamente, balcoane, instituţii; - tehnicitate înaltă, muncitori specializaţi, personal cu studii superioare; - utilizări foarte diferite, apartamente, balcoane, terase, spaţii verzi diverse, flori tăiate. 1.5. Obiective în cultura florilor a) Specializarea pe tip de cultură şi produs este determinată de caracteristicile producţiei floricole. b) Diversificarea sortimentului, introducerea de soiuri şi specii noi, rezistente la boli şi dăunători; - singura ramură a horticulturii care a evoluat spre diversitate; - exemple de specii şi soiuri noi: Tamaya, Bacopa, Bidens, plante pendente (Antirrhinum); - exemple de specii şi soiuri rezistente la boli: Zinnia la Oidium; c) Eşalonarea producţiei prin cultivarea de specii şi soiuri diferite cu: - locul de cultură: - câmp - seră - număr mare de genuri, au perioadă de vegetaţie diferită; - în cadrul speciei: soiuri timpurii, semitimpurii, târzii; - modul de cultură - obişnuite - forţate: Lalele, Azalee, Hortensia - dirijate: Poinsettia, Crizanteme - continui: Garoafe, Cyclamen d) Obţinerea de soiuri noi Obiectiv permanent al celor care se ocupă de cultura florilor; - metodele tradiţionale de ameliorare, hibridarea, mutageneza indusă au rol preponderent în crearea de soiuri. Prin mutageneză s-au obţinut peste 100 soiuri (până în 1980) la flori tăiate, peste 90 soiuri la plantele la ghiveci şi 47 la plante cu bulbi; - sortimentul de garoafe se reînnoieşte la 4-5 ani; - soiuri noi la specii mai puţin cultivate - Nemesia "Sundrops", medalie de aur în anul 1999-Fleuroselect, înfloreşte până în octombrie, nu se degarniseşte, port compact; - soiuri noi la specii mult cultivate - pendente la Antirrhinum; - hibrizi interspecifici - Orhidee e) Perfecţionarea şi promovarea tehnologiilor moderne de cultură - Culturi dirijate, forţate, continui. - Culturi fără sol. - Biotehnologii - microînmulţire;
5

suspensii florale. butaşi. de seminţe şi material săditor care să răspundă exigenţelor producătorilor de material săditor. departe de oraşe (care s-au extins foarte mult) şi este posibilă datorită progreselor din transport.. jardiniere. g) Producţia de flori cu consum minim de energie şi preţ de cost redus .plante Poinsettia. Producătorii de material săditor . f) Obţinerea de producţii de flori. transport şi ambalare corespunzătoare. plante perene.regenerarea clonelor fără virusuri.7.plante Saintpaulia. dar şi de aplicare a tehnologiilor noi: aclimatizator de plante produse "in vitro". Vânzătorii en gros şi en detail . .Nivel ridicat în munca de ameliorare.Evoluţia meseriilor determinată de specializare (producere de răsad. . compoziţii florale pentru grădini particulare. orientarea gustului consumatorului şi chiar convingerea lui.U. bazine de apă.6. etc.conservarea "in vitro" prin crioconservare. anual se crează mii de soiuri. plante. 25 mil. crizantemele .se cultivă soiuri adaptate la nivele termice reduse. publicitate şi educarea consumatorilor.Floricultura se practică în zone favorabile. Japonia.Tendinţa de a vinde compoziţii florale sau tot ce trebuie pentru realizarea acestora.A. ziduri înflorite.Producerea de plante pentru epoci bine precizate: Anul Nou.600 ha. 1 în Europa este Olanda care exportă 60 % din producţia sa şi este primul producător mondial de bulbi (pentru 1988 cifra de afaceri 15 miliarde F. Principalele culturi: trandafirul ocupă în Olanda 800 ha. 2. Principalul obiectiv. . compoziţii florale pentru terase. Consumatorii . păstrare şi apariţiei soiurilor rezistente.potenţial mare de multiplicare.unei singure culturi: Hortensia. Fleuroselect.) Creştere spectaculoasă a suprafeţei ocupate cu sere 4700 ha. Orientări şi tendinţe pe plan mondial . Situaţia actuală a culturii florilor a) Principalele ţări cultivatoare de flori din Europa Producătorul de flori nr. butaşi). Franţa). menţinerea valorii estetice. care uneşte producători de seminţe din toată Europa. . .. plante Begonia. Creşterea rapidă a suprafeţei de sere de la 650 ha în 1950 la 2500 ha în 1989. Germania cu o valoare a producţiei de 6 miliarde F. răsad. India. Gerbera . 1 martie şi producerea de plante mici .miniplante.valoare decorativă.250 ha.plante Cyclamen.se cultivă în zonele cele mai favorabile.Obţinerea la cel mai scăzut cost de preţ în urma cunoaşterii perfecte a condiţiilor de cultură. Din 1989 un certificat de calitate care asigură protecţia soiului. stilist floral. . consumatorilor. h) Distribuţie modernă. pe o perioadă cât mai lungă de timp. 1. stimularea creaţiei şi ameliorării de noi soiuri de flori. 1900 ha în câmp şi 16500 ha cu "bulbi". Principalele culturi: 230 ha trandafir. se aplică tratamente termice la materialul săditor. Italia.flori care să evolueze lent la frig şi în timpul păstrării şi să se deschidă normal (pentru flori tăiate). din care 40% este destinată "florilor tăiate" şi 4000 ha în câmp + 300 ha cu bulbi (pentru a acoperi necesarul mai importă 25% din necesar din Olanda. Producătorii de flori . produsul să fie la modă.embriogeneza somatică . 25 mil. Pelargonium . balcoane. alpine. grădini sălbatice. .transformarea genotipurilor.seminţe artificiale. 20 mil. Kalanchoe .potenţial bun de creştere. producţie bună de flori de calitate.seminţe. S.Specializarea pentru producerea .20 mil. Producătorul nr. asociaţie care grupează cercetători şi comercianţi de seminţe de flori creată în 1970. păstrare bună pentru material săditor.F. . 12 mil. acoperişuri înflorite. 6 . vânzătorilor en gros şi en detail. aranjamente florale de interior (Ikebana). . . 400 ha crizanteme.F. producătorilor de flori. 1. se utilizează soiuri timpurii.

Azalee: Belgia .. Care sunt obiectivele floriculturii şi tendinţele pe plan mondial? 7. .tuberhybrida): 17 mil.1. . 400 ha Germania. Chestionar de autoevaluare 1. gerbera . . . 500 ha Spania. 260 ha Franţa. plante Germania. Culturi în câmp 5000 ha (flori tăiate . .plante Franţa. Obiectul floriculturii şi legătura cu alte discipline.880 ha. 500 ha bulbi. 12 mil. 100 ha Franţa. Producătorul nr. Germania.460 ha. Enumeraţi principalele ţări cultivatoare de flori din Europa şi principalele culturi pentru flori. .120 ha . 460 ha Italia.Cyclamen: 25 mil.Begonii (B. 300 ha Israel. 300 ha Olanda. 50 % din suprafaţa pentru "flori tăiate". trandafir .3400 ha sere şi adăposturi şi 4000 ha în câmp. 260 ha garoafe.Gerbera: 250 ha Olanda. 600 ha Columbia. plante Germania. 4. Italia . . 200 ha Anglia. Franţa . aceeaşi creştere rapidă a suprafeţei cultivate în seră. 120 ha Italia. b) Principalele culturi pentru flori tăiate sunt: . 230 ha Germania. Care este importanţa şi utilizarea florilor? 4. 7 mil. 21 mil. . . 400 ha Maroc. . plante Olanda.Gypsophila: 300 ha Israel. Care sunt momentele din istorie care au influenţat cultura florilor? 5. 6. 7 .Garoafe: 1000 ha Italia. 450 ha Franţa.800 ha).plante Franţa.socotrana x B.2000 ha sere faţă de 700 ha în 1964 şi 1000 ha în 1972.3000 ha. plante Olanda.Kalanchoe: 20 mil. bulbi .1000 ha. de la 176 ha în 1950 la 3400 ha în 1988.Crizanteme: 7 mil. . Principalele culturi: 450 ha trandafir.Orhidee: 170 ha Olanda. c) Principalele culturi la ghivece . 80 ha Olanda.Hortensii: Franţa .Trandafirul: 800 ha Olanda. 15 mil. plante Olanda. 70 ha Germania.Producătorul nr. 100 ha crizanteme. 3. . 60 ha Franţa. plante la ghiveci. pl. 30 ha Franţa. Principalele culturi: garoafe . plante Germania. 3. 2. plante în masiv . plante Olanda.Saintpaulia: 25 mil.producătorul nr. Caracteristicile producţiei floricole. Definiţia floriculturii.Strelitzia: 40 ha Olanda.1. valoarea producţiei .5 miliarde.Poinsettia: 20 mil. 15 mil.Crizanteme: 600 ha Olanda. .producătorul nr.

adjectiv . de exp. Pinaceae: Araucaria . cristata .. culoare.fam. Canna .nume propriu: Hosta.Archaegoniate .particularităţi: Gypsophilla . Chrysanthemum x hortorum . Begoniaceae . Clasificarea în funcţie de tipul de cultură 2.fam.nume gen . fiziologic.gen.". citologic) şi care se menţine prin înmulţirea vegetativă sau generativă. timpurietate. Clasificarea în funcţie de origine 2. chiar dacă cel nou este mai cunoscut: Helichrysum petiolare = Gnaphalium lanatum Osteospermum = Dimorphoteca Clasificare botanică: Regn vegetal .formă flori.Gen .Linné ..fam. . înălţime.fam.hibrizi proveniţi din mai multe specii .CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE 2. Polypodiaceae. Sphagnum (muşchi) .Spermatophita .fam. Begonia .7.. Soiurile se grupează după forma florii. tricolor .nume propriu: T.Soi .3.fam. Begoniaceae etc.Varietate .5. Celosia argentea var.Specie .Angiosperme . Clasificarea în funcţie de modul de înmulţire 2.fam. Clasificarea în funcţie de locul de cultură 2. Clasificarea botanică 2. Denumirea soiului este în latină sau limbă de circulaţie internaţională. etc. Palmae .Ex. mexicanum . Ex.cv.varietatea . . frunze: Gladiolus.1.calitate: V. Sunt situaţii când aceeaşi specie este descrisă prin două nume diferite.8.Se reglementează prin Codul Internaţional de Nomenclatură Botanică (ICBN) şi Nomenclatură a Plantelor Cultivate (ICNCP).frunze: Begonia mansoniana 8 . (cultivar) .nume specie . se scrie cu literă mare şi se notează cu cv.Gymnosperme . L. Clasificarea botanică . gesneriana .2.seră . sau ". Clasificarea în funcţie de însuşiri decorative 2. gen Adiantum (ferigi) .ex. Cactaceae . Cycadaceae: Cycas .substantiv .Nume ştiinţific: Se compune din două cuvinte şi a fost introdus de Linné în 1753: . Freesia hybrida: "Diana".fam.fam.câmp: Begonia semperflorens .ansamblu de plante cultivate care se disting printr-un caracter (morfologic.Dicotiledonate Familia .Monocotiledonate .flori: Begonia tuberhybrida .1. Clasificarea în funcţie de modul de utilizare 2.6.Soi Fam.Bryophyta .Pteridophyta . Compositae .numele prescurtat al autorului.Begonia . se reţine cel mai vechi. Orchidaceae .4.origine: A. Clasificarea în funcţie de ciclul biologic 2. Liliaceae .

în anul al doilea înfloresc.temperat continentală . Colocasia. Clasificarea după modul de înmulţire .anuale: Tagetes . Nicotiana. Gladiolus.sol: Gerbera. . ferigi.temperat maritimă .(muguri la colet): Aster. Petunia.germinează.ierboase . Helichrysum c) Stepă (bulbi. Cocos. Strelitzia.perene: Gaillardia 2.India (Sud): Ficus. C) Plante din zone temperate .S Europei .ghivece: Senecio .câmp . Compositae .S Africii: Amaryllis.S-V Australiei .rustice: Tulipa .California: Clarkia. Clivia.seră: . G. cultivate ca anuale C) perene . Aloe. Campanula .bisanuale: toate .S Africii: Asparagus.4.bisanuale: Bellis . Sanchezia b) Regiuni periodic uscate .N Chinei şi Japonia: Chrysanthemum.Cycas.numai prin seminţe .3. Zantedeschia.Siberia: Campanula. Pelargonium . părţile aeriene dispar dar regenerează anual din mugurii din zona coletului sau din organe subterane.perene: majoritatea. Iran): Tulipa. Hyacinthus. Araucaria . Lilium . rizomi) şi pustiuri (cactuşi. Impatiens.2. Callistephus.70% din plantele decorative a) Păduri permanent umede .Australia: Amobium.Orient (Turcia. Streptocarpus . Cyclamen. Godetia. Gerbera. elegans .E Americii de Sud (Brazilia): orhidee. Platycerium alcicorne. . Narcissus . suculente) B) Plante din zone subtropicale . etc. Orhidee) .SE Africii: Palmieri.N şi NE Americii de Sud: Peperomia.perene: Salvia.seră .ghivece: Cyclamen. Papaver.America Centrală: (Anthurium.semirustice: Dahlia 2.N Australiei: Ficus australis. produc seminţe. etc.prin seminţe . . Eschscholtzia 2. Paeonia . etc. 9 . Chrysanthemum -" bulboase" (organe subterane) .câmp: .Fam. înfloresc. Dracaena . Asparagus. Sansevieria . Begonia.tipice: Delphinium ajacis.E Africii: Begonia. Tradescantia . Myosotis . pier în acelaşi an. se dezvoltă.în acelaşi loc înfloresc şi produc seminţe anual. Begonia rex. Gypsophilla . cultivate ca anuale B) bisanuale: în primul an rozetă de frunze. Clasificarea după locul de origine A) Plante din zonele tropicale . produc seminţe.perene: Bellis.tipice: Campanula medium . Clasificarea după ciclul biologic A) anuale .sol: Gerbera .anuale: Silene. Freesia.anuale: toate . . .N Africii: Anemone.frunze: Gynura .

despărţirea tufei. plumosus) . . etc.sere reci: Cineraria.seră.ghivece: Cyclamen.ghivece: Ficus. Clasificarea după însuşiri decorative A) Organe decorative a) Flori . .câmp: . la sol sau la ghivece . temperate.perene .perene: ierboase şi "bulboase" .normale: anuale.seră: .5.Ficus diversifolia: bace galbene . Tulipa.ghivece: Ficus. Cyclamen.drajoni . Fuchsia.anuale (Petunia).ierboase: Crysanthemum. Freesia.se cultivă specii din zone tropicale şi subtropicale în sere calde. bisanuale. .dirijate (programate): Euphorbia (foto şi termoperiodism).Aralia .se scot vara în câmp: Nerium. Callistephus 2. ferigi etc. Paeonia.câmp . . etc.rustice: Hyacinthus.Solanum capsicastrum: fructe roşii. .bisanuale: Campanula. etc. . Tulipa.În spaţii protejate se mai cultivă: .bisanuale . . Fuchsia. Gladiolus. Rosa. etc.Nertera: fructe roşii .butaşi . stoloni. etc.forţate: Tulipa (termoperiodism) . etc.anuale de mozaic: Pyrethrum.sere calde: orhidee. altoire.seră . c ) Fructe .bulboase . Citrice.6.se cultivă specii din zone temperate şi subtropicale . etc. etc.. .anuale: Dianthus. Azaleea 2. Clasificarea după modul de cultură .semirustice: Dahlia.sol: Dianthus. etc. etc.perene: Hosta . . etc. Callistephus.sol: Ferigi. etc. etc.sere temperate: Dianthus. etc.7. Palmieri.Asparagus: bace roşii (A. perene (Chrysanthemum) .organe subterane.spaţii adăpostite .Pentru a avansa înfloritul: Salvia. . Iresine. . . Pelargonium. Cheiranthus. . sprengeri) sau violet (A.continui: Dianthus.spaţii adăpostite .sol: toate speciile . etc. galbene etc. Lilium.Plante anuale şi bulboase pentru forţare: Antirrhinum.Clivia: bace portocalii . .câmp . . etc. Petunia . 10 . . . marcotaj.anuale .Lunaria: silicve cu perete mătăsos . Asparagus.Plante din zone temperate: Hydrangea. etc.câmp . b) Frunze . 2.subtropicale . Clasificarea după locul de cultură .vegetativ . reci.

acoperişuri înflorite. borduri.parcuri. b) Decoraţiuni de exterior: ronduri. Petunia.globuloase: Chrysanthemum. 6.soiuri pendente pentru vase suspendate: Pelargonium.gazonante: Aubrieta. Clasificarea după însuşirile decorative. Chestionar de autoevaluare 1.Hedera. etc.8. Lobelia. 5.Plante de balcoane şi terase. b) tulpini târâtoare . . flori tăiate. rozariu. Clasificarea după modul de utilizare. Clasificarea după ciclul biologic.Ipomoea. decor bazine cu apă.piramidale: Camellia. etc.plante decorative prin flori şi frunze. . terase şi balcoane. .cârcei .Plante de exterior . amenajări urbane şi ambientale . . Clasificarea botanică a plantelor decorative. intermediar . buchete. Clasificarea după locul de origine al plantelor decorative. stâncării. plante la ghivece.se întind la suprafaţa solului: Alyssum. 4. etc.unitulpinale: Polyanthes.B) După modul de creştere şi ramificare al tulpinilor a) port erect . 11 . d) plante grimpante . 2.se prind de suporţi . locuri de muncă . grădina japoneză.rădăcini adventive .plante anuale. Clasificarea după utilizare A) Locul de utilizare . Clasificarea după modul de cultură. Verbena.spaţii de locuit. ziduri înflorite. etc. mozaic şi arabesc. Clasificarea după locul de cultură. c) tulpini pendente . vase decorative. . 3. perene ierboase şi bulboase -Plante de interior . Clasificarea după modul de înmulţire.între interior şi exterior B) Tipul de decoraţiune florală a) Tipuri de grădini: cu dalii. grădina acvatică. Cerastium. . plante solitare şi grupuri de plante. plante grimpante.Gloriosa. grădini. coroane şi jerbe.ramificate . Gladiolus. etc.tufe . coşuri cu flori. plante la ghivece . 8. Clorophytum. c) Decoraţiuni de interior: aranjamente florale. jardiniere cu plante.mutaţiune rotativă . Lathyrus. Verbena. grădina mexicană. etc. etc. suspensii florale.Tradescantia. bisanuale. 2. platbande. 7. Columnea.

tuberizate .1.contractile .provin din rădăcini normale sau adventive .depozitare . suprafaţă foarte mare de contact cu mediul . săruri minerale şi primesc hidraţi de C (Orhidee.ciuperci . Ericaceae) . se ramifică şi se îngroaşă (Ficusul pagodelor) .Ficus .Orhidee terestre (Orchis sp. inulină) . Bromelii.regenerare .apa din vapori de apă şi ploaie .pivotante .velamen radicum la baza frunzelor . împiedică asfixia.rădăcini în vârstă .stocare amidon. Araceae epifite . Organe vegetative: rădăcina. Freesia) şi fixarea (Gladiolus) . 3.Phalaenopsis. tulpina.asimilatoare .etalare a rozetei de frunze .tuberculi .Orhidee. .2. .pe ramuri . frunza.1. Organe de reproducere: floare.Leguminoase .rădăcini adventive pe ramuri.) – tuberculi rezultaţi din rădăcini tuberizate concrescute.zone tinere (radicele.aeriene .depozitarea substanţelor de rezervă (amidon. .orhidee . perişori). benzi care au ca suport scoarţa arborilor . Rădăcina Funcţii a) principale .cu pneumatofori .fasciculate .Vanilla.pe tulpini . ca nişte cârcei .bacterii fixatoare de azot (Rhizobium) .înmagazinatoare de apă .bisanuale şi perene din zona temperată. inulină Clasificare după origine a) normale (din radicula embrionului) . 3. sămânţă.aeriene fixatoare .înmulţire Alcătuirea rădăcinilor .furnizează apa.funcţie de asimilaţie şi absorbţie . cationi) b) secundare . .rămuroase b) adventive .subterane .1.Hedera .adâncirea în sol (Crocus.bulbi .rădăcinile foliacee la orhideele din Java.fixare în sol . a elementelor şi a sărurilor minerale (anioni.Tradescantia (mai multe) . au clorofilă şi stomate.absorbţie a apei.simbionte .nodozităţi .pe frunze c) metamorfozate .radicele cu geotropism negativ la plante din regiuni tropicale sau mlăştinoase. fruct.Dahlia are depozitată inulină în rădăcinile tuberizate. 12 .rizomi .CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE Plantele decorative au: 3.rădăcini proptitoare . etc.plante acvatice .Philodendron (1 la frunză) . ajung pe sol.

Nearticulate . 3.internod lung fără frunze . cărnoasă.pe tulpină.susţinere organe de asimilaţie şi de reproducere . frunze) .plante acvatice care absorb apa prin toată suprafaţa Ceratophyllum.înmagazinare apă şi substanţe de rezervă .principale . Tradescantia 13 .determină habitusul plantei şi pot fi: .Palmieri.ramificate .coloană.1.tufă . După orientare . plurienală .ramuri principale cu flori: Muscari.ortotrope .rădăcini drajonante.(mugure terminal. După alcătuire .agăţătoare (organe specializate): Tropaeolum.ierboase: Saintpaulia .plagiotrope .urcătoare .nutriţie .muguri . După consistenţă .calamus (pai cu măduvă) – Cyperus . Hedera . Primula . acoperit de catafile -frunzuliţe protectoare) . dar şi pe rădăcini.cărnoase: Cactuşi . .culmul sau pai – graminee decorative .ramuri secundare cu flori: Veronica d) Clasificarea A) aeriene B) metamorfozate A) Tulpini aeriene 1.caudex .majoritatea . Rosa .tulpină scurtă. 2.lemnoase: Aucuba 3.Agave.cilindrice . Convolvulus .noduri – internoduri – vârf vegetativ .neramificate .Palmieri.fără rădăcini . Tulipa . Cycas.rădăcini cu muguri .conducere a substanţelor nutritive ascendent şi descendent . plurienală care are în vârf mugure vegetativ .adventivi (locuri nedeterminate .se înmulţesc pe acestă cale Aralia. Sempervivum .comprimate . etc.înmulţire b) Alcătuire ..scapul . din care se formează lăstari numiţi drajoni .caulis majoritatea – tulpini verzi anuale.axilari (la subsuoara frunzelor -bractee – pe ramuri) .culcate la pământ: Veronica.Articulate (noduri şi internoduri) .drepte .stip .forme determinate c) Ramificarea tulpinii .Tulipa .2. După formă .frunze Importanţa practică .secundare .obţinerea de plante .volubile: Ipomoea. Tulpina a) Funcţii .prismatice 4.

ţesuturi superficiale care conţin cloroplaste . Freesia d) Bulbii .microblaste groase bogate în substanţe de rezervă . Galanthus 14 .parenchim .vârful tuberobulbului mamă: Crocus .din mugurele axilar.apă + substanţe mucilaginoase .parte din ramură subterană (stolon) .internoduri scurte (microblaste) sau lungi (macroblaste) .frunze reduse la solzi c) Tuberobulbi .amfibice 5. subterane *.orizontali: Iris .orhidee .natante .tulpini cu substanţe de rezervă .Rafflesia arnoldii *.provin din: .frunze solziforme sau ţepi b) cladodii . tuberculi. aeriene cu depozitare . Iridaceae . bulbi.din mugurele terminal.interne .uscate .microblaste cu frunze cărnoase în care se depozitează apa şi substanţele de rezervă .Liliaceae. Corydalis . cactuşi: Asclepiadaceae.B) Tulpini metamorfozate Clasificare: 1.se depozitează substanţe de rezervă Clasificare: După direcţia de creştere .palmieri .axa (inima bulbului) şi frunzele .reduse – la plantele parazite . din cel terminal se formează bulbul de înlocuire: Narcissus.tuberizarea hipocotilului: Cyclamen.submerse . din cei axilari se formează bulbul de înlocuire: Tulipa . asimilatoare: a) Plante suculente.ramificaţii de rizomi cu internoduri lungi şi noduri la care se formează rădăcini adventive şi noi plante . Amaryllidaceae.rizomi. Euphorbiaceae .externe .oblici: Convallaria Stoloni subterani . tuberobulbi (vezi mai jos) 4.muguri la subsuoara unor frunze rudimentare (scvame) .tubercul învelit în frunze uscate . aeriene.unele au rădăcini contractile: Gladiolus.muguri axilari transformaţi în tuberule sau bulbi: Lilium tigrinum 3.tuberizarea la internoduri: Cymbidium .plagiotropi .. acvatice (ţesut cortical cu canale şi lacune aerifere) .drepţi: Anemone nemorosa .tulpina floriferă se formează: .rădăcini adventive şi nu au piloriză .se formează .servesc la înmulţirea şi depărtarea plantelor noi de planta mamă: Convallaria b) Tuberculi .vârful de muguri axilari .ramuri sau tulpini puternic comprimate: Asparagus 2.ortotropi: Primula .cărnoase .Tulpini subterane a) Rizomi .la subsuoara unei frunze: Colchichum .

primele frunze .penat compusă . striate.catafile . mici. 2 culori. cenuşiu.din foliole inserate pe rahis .Bromelii .lipsesc la orhidee.Strelitzia A.roşie: Anthurium .hipsofile . plante parazite . dilatat 15 . crenată . Scilla. 3.albă: Zantedeschia . cordată.principale: fotosinteza.la tulpini subterane persistente . ovală) .compus .Clasificare după alcătuire: • bulbii tunicaţi . care se acoperă complet unele pe altele. mucronat Marginea limbului .bractee .frunze mari cărnoase. lanceolată. Frunza Funcţii . policrome. glaucă. asimetrică. rotund.întreagă .3. peltată. •Vârful limbului: acuminat. respiraţia . 2 culori.Euphorbia: roşii .1.Jacobinia: maron. • bulbii scvamoşi (solzoşi) . membranoasă. palmată •Suprafaţa limbului: netedă. obovată. concoloră. reniformă.Pachystachys: galben .palmat compusă .lineară. argintiu. oblong lanceolată. sagitată. cărnoasă •Culoarea (o culoare.axul bulbului se termină cu o inflorescenţă.peţiol (codiţă) Clasificare Funcţional . dentată. hastată •Baza limbului: rotundă. pieloasă. Hyacinthus. eliptică. oblongă. roşii.incomplet dezvoltate.inciziuni .nomofile . roşu. zonate •Peţiol: formă . discoloră. mai multe culori): verde şi nuanţe. la exterior uscate . care se acoperă parţial una pe alta: Lilium.protecţia florii şi inflorescenţei .mari: penată.cilindric. iar din mugurele axilar se formează bulbul de înlocuire: Allium.alte funcţii: protecţie. sinuată.Galanthus: verde . absorbţie.mici: serată.limb (lamina) . cu rol de apărare . lucitoare. etc. transpiraţia. înmagazinare de apă Alcătuire . sagitată. glabră. roz . comprimat. galben. Frunze normale Speciile floricole decorative prin frunze au ca element decorativ frunzele care diferă prin: •Mărime: mari. păroasă.frunze mai mici. cărnoase.întreg . incizată.simplu .frunze tipice . mijlocii •Forma frunzei (circulară. ovală.carena .la muguri şi sunt caduce . scabră •Consistenţa: ierbacee. Tulipa.cotiledonale . variegate.spata . reniformă. maculate. spatulată.

mozaic foliar .ax principal scurt.calatidiu (antodiu) .bulbi.organ de reproducere .corimb .transformate în cârcei. Frunze metamorfozate .pe o tulpină câte o floare la subsuoara frunzelor: Vinca.îngroşate mult din depozitarea de apă şi substanţe nutritive .spic .filodii .axa principală.capitul . Galanthus . Pelargonium spinossum .ax principal scurt şi globulos .axe principale lungi. cu care planta se prinde de suport: Lathyrus.frunze de mărimi diferite dispuse în acelaşi plan şi care nu se umbresc .total sau parţial transformate în spini: Cactuşi.1.baza limbului. Pelargonium . aşezate la nivele diferite B.înfloresc de la bază spre vârf.simpodiale b) compuse .rol protector .frunze de mărimi şi forme diferite la acelaşi nivel .element decorativ principal Clasificare: • solitară . Floarea Funcţii .limb redus .spadix (spadice) . Gomphrena .heterofilia (polimorfism foliar) . faţa inferioară (peltat) Dispoziţia frunzei pe tulpină: .ax ca un disc plat • 16 .plante acvatice: Salvinia .rol nutritiv special .ax principal lung. flori sesile sau scurt pedicelate: Althaea.verticilată . Hydrangea .anisofilia .axa principală îngroşată şi cărnoasă. aloe.spic compus . Zantedeschia.monopodiale .prindere .2. rol de fotosinteză: Bryophyllum .corimb cu calatidii: Ageratum. Viola • inflorescenţe a) simple . Clematis . pe care sunt inserate altern axe secundare cam de aceeaşi lungime: Hyacinthus. Convallaria. Organe de reproducere 3. pediceli florali de aceeaşi lungime şi pornesc din acelaşi loc: Primula.alternă .o tulpină se termină cu o floare: Tulipa. Anthurium .racem cu pediceli florali de lungimi din ce în ce mai mici spre vârful inflorescenţei: Phlox.însoţit de obicei de spată: Monstera. Digitalis. etc. Canna.opusă .2.urne sau nişe .la fiecare nod 3-4 frunze Variaţia privind mărimea. Verbena .rol de absorbţie . Salvia .la fiecare nod 2 frunze . de la margine spre centru . forma şi dispoziţia . c) mixte .acumulează apă şi humus (Platycerium grande) .flori sesile sau scurt pedicelate: Scabiosa.racem compus. creştere indefinită şi mai dezvoltată . Senecio A) Inflorescenţe simple a) Monopodiale . cu flori sesile .la fiecare nod o frunză .racem .peţiol.rizofile . Anemone. agave (suculente) 3.umbelă .rol de agăţare . Pisum.frunze de forme diferite.depozitare .

hypocrateriformă: Siringa . sub floare pornesc două axe secundare care se termină cu o floare: Dianthus.caduc .componente.cima multipară (pleiochasiu) .perigon . Tropaeolum * Caliciu .corola ** . Callistephus.corimb compus .actinomorfe .periant .flori ligulate şi flori tubulare: Centaurea.petale colorate .stamine .spic compus . tepale . Gypsophilla .dialisepal .grad mai mare de ramificare.sepale libere: Ranunculus .Antirrhinum.axa florală (receptacul) .cima helicoidală: Hemerocallis.zigomorfe .sepale verzi . sistemul de ramificare se repetă .persistent .formată din număr mai mare de trei.actinomorfă . Ageratum Floarea Alcătuirea: . dispuse vertical: Euphorbia. fiecare pedicel floral apare ca o prelungire a pedicelului anterior .peduncul florii . Gladiolus .androceu .concrescute: Muscari .cima bipară (dichasiu) .campanulată: Campanula . Gaillardia.element decorativ .zigomorfă . stigmat .labiată: Salvia 17 .Papaver ** Corola .actinomorfă: Rosa .stil.axa secundară continuă creşterea depăşind axa principală .flori tubulare de la antodiu: Gerbera .gamopetală . Pelargonium florii .racem compus .gineceu .dialipetală . Primula .reunesc două tipuri de inflorescenţe .corimb cu calatidii: Senecio.gamosepal . Gerbera.Salvia.capitul compus C) Inflorescenţe mixte .ramificare unilaterală.tubulară: Nicotiana . Sedum B) Inflorescenţe compuse .axul principal se termină cu o floare .cima scorpioidă: Myosotis .zigomorfă: Lathyrus .cima evantai: Iris .Primula.la primul nod. Dahlia b) Simpodiale .infundibuliformă: Nicotiana . Physalis .axa principală îşi încetează creşterea şi poartă o floare .caliciu* .nediferenţiat în caliciu şi corolă .libere: Lilium .sepale concrescute: Dianthus..înfloresc de la centru la periferie .umbelă compusă .cima unipară (monochasiu) .combinate (libere cu parţial concrescute): orhidee Simetria .

o floare . . etc.albastru.Chrysanthemum. 10 stamine. delfinidina (pH acid .celule epidermice. 2 în formă de lance ce conţin stigmat şi stamine).lineară . interioare sau exterioare) .în aprecierea calităţii . au marginile ondulate.cornet nectarifer: Aconitum .transformată .porfirinici – clorofila a. .3 tepale externe colorate. egale .chinonici .stamine transformate în petale . diferă ca formă. restul până la 40 din primordii) Flori cu structuri particulare .5 flori .Locul de formare . mărime.formaţiune tipică "coronula".în utilizarea florilor în compoziţii florale (vase. Paeonia.roşu.antodiu – flori tubulare.xantofila (portocaliu.antocianici: pelargonidina. • Culoarea petalelor . ronduri.bilobată . Viola .pigmenţi liberi sau combinaţi .Gloriosa .carenă.importantă pentru polenizarea entomofilă .celule epidermale şi subepidermale 18 . roşu) .mezofil . Chrysanthemum.uleiuri esenţiale volatile produse în celulele epidermei petalelor .apendici.osmofore .stamine transformate în staminodii (petaloide): Canna . 3 . . aspect catifelat .pinten nectarifer: Viola Metamorfoza unor organe florale în petale .carotenul (galben) . . etc.3 tepale portocalii. Delphinium. 3 tepale albastre (una scurtă. cili lacinii . diferită ca formă şi culoare de celelalte).papile secretoare . Dianthus.epiderma .flavonoidici – flavonici . conice. clorofila b (verde) . culoare.tetralobată.. Aquilegia.papile conice petalei .flori tubulare transformate în ligulate şi invers (în unele situaţii): Dahlia. Anemone . Callistephus .influenţă pozitivă asupra psihicului uman Pigmenţi .carotenoidici .Orhidee .indice preţios . bazic .faţa inferioară . Gerbera.labelum.Strelitzia . colorate galben şi portocaliu.3 tepale interne (2 laterale identice ca formă şi culoare.violet) • Parfumul florilor .flori involte: Hyacinthus.personată: Antirrhinum . Rosa.6 tepale albe sau galbene .secretă uleiuri volatile: Rosa.funcţie de termoreglare .. flori ligulate: Gerbera • Structura .primordii din receptacul transformate în petale: Dianthus (5 petale.faţa superioară . neutru . Dahlia. Convallaria.6 tepale care se răsfrâng în sus ca un glob. etc.absorb sau reflectă anumite radiaţii solare . 1 inferioară .lanceolată petalei . . cianidina.Narcisa .nervuri (vase conducătoare) • Forma .

3 milioane flori Florile ca element decorativ se utilizează în funcţie de data înfloririi.15-20 zile: Tulipa . Phoenix (curmal).hipocotil . Tagetes .epicotil .fructe indehiscente . Durata înfloririi .3 ore: Hibiscus.pedicel scurt care poartă partea secretoare.folicula: Paeonia .se formează din ovulul fecundat .1-2 luni: Godetia. formată dintr-o celulă sau mai multe: Mentha.2-3 luni: Callistephus . durata înfloririi şi în unele situaţii chiar ora înfloririi: ceasul zeiţei Flora.20-21: Nicotiana .19-20: Datura . Orhidee. .9-10: Tulipa . .2.1 sau 2 cotiledoane .peri secretori . Vanilla.albumen sau endosperm secundar . etc.cariopsa: Graminee. Lavandula 1 kg esenţă trandafir .15 zile: Chrysanthemum . Clarkia . etc.21-22: Cereus nycticalis 3. Punica.condiţiile climatice pot influenţa cu 1-2 săptămâni.se îmbibă uşor cu apă: Compositae.specie.embrion . Dianthus (seră) . Orhidee .nu permite pătrunderea apei: Canna.nucula: Tropaeolum .10 ore: Portulaca .2. 3.lipseşte din sămânţa de orhidee 19 .20-30 zile: Strelitzia.. Anthurium. Ficus carica.zorii zilei: Ipomoea . palmieri. Papaver .3.6 zile: Lilium . soi (timpurii. Fructul .2 zile: Papaver .ovarul florii crescut după fecundare Tipuri .tegument . Rosa.se apreciază la specie şi la durata unei flori.achena: Tagetes.uleiuri volatile efemere: Araceae. Cruciferae.silicva: Matthiola . Ora înfloririi .4 tone petale .păstaia: Lathyrus .ţesut de rezervă ce va hrăni embrionul .protecţie .capsula: Viola.formată din .Specie .neîntrerupt: Pelargonium.2. Fruct comestibil: Opuntia. Monstera. Sămânţa • Alcătuire . Cocos (nuca de cocos) .11: Ornithogallum . • Data înfloririi . . . Cactuşi .O floare .baca: Asparagus.24 ore: Hemerocallis .) .4-5 luni: Salvia. Clivia .

Begonia.cordiformă: Celosia . Tagetes .grosime . Myosotis . simetrie. Clasificarea tulpinilor plantelor decorative după alcătuire şi orientare.l . Culoarea tegumentului la maturitatea fiziologică: . etc. culoarea. Papaver .5-3 mm: Gypsophilla. Parfumul florilor şi culoarea. nucula. 5.sferică: Lathyrus.neregulată: Calendula . Antirrhinum.brună: Gazania. Portulaca Arhitectura tegumentului Chestionar de autoevaluare 1. Element decorativ şi frunze metamorfozate.reniformă: Gypsophilla. Lobelia .raport . 6. Viola. Tulpini metamorfozate de plante decorative.5 mm: Begonia.roşcată: Begonia . Mărimea: .tipuri de inflorescenţe simple şi mixte.exterior . Phlox.cilindrică: Verbena .pronunţat: Celosia. Cosmos. 8. Antirrhinum. alcătuire şi clasificare funcţională.neagră: Ageratum. durata şi ora înfloririi. 3.foarte mici şi mici. Funcţii..mijlocii -1. 10. Portulaca .fusiformă: Ageratum. Godetia . Floarea . 4. 11. Frunza. Tulpina plantelor decorative: funcţii şi alcătuire.micropil – prin care iese radicela Seminţele .ovoidă: Alyssum. 20 .peste 3 mm: Tagetes.alcătuire. Zinnia Luciu: .şters: Centaurea .cafenie: Gaillardia . Tagetes . Floarea. Lobelia.L . Frunza. structură. Celosia . se folosesc la semănat . Cheiranthus.mat: Phlox. • Însuşirile fizice ale seminţelor sunt: forma. 2. Petunia .hil – loc de prindere al seminţei de fenicul . 7. Fructul şi sămânţa plantelor decorative. Floarea solitară . Rădăcina la plantele decorative: funcţii şi clasificare după origine. mărimea.brun roşcată: Alyssum .fructe indehiscente monosperme: achena. sub 1. Digitalis .ovală: Antirrhinum.cenuşie: Centaurea.brun cenuşiu: Salvia. Lupinus. Data.foarte mari: Phoenix. Petunia. Zinnia .propriu-zise. Forma . 9. Centaurea.mari . Cosmos.galben brun: Calendula .

strict necesară: Campanula medium .1.zone temperate (cerinţe medii): crizanteme .pentru fiecare etapă maxim minim optim Cyclamen (germinare) T/zile 350/100/53 200/21 . reducerea.sol . lumina.diferenţe în funcţie de specie (orhidee. Cineraria. sumă repartizată pe fenofaze.transpiraţia .Un ciclu biologic necesită în funcţie de specie o sumă globală de temperatură anuală între 1000-40000C. apa.220C Anthurium.fără vernalizare: Matthiola (mai rapid la temperaturi scăzute) .sub 150C la Primula.fenofaza .13-200C Narcissus .zone tropicale. Relaţia: înflorire .15-180C Primula obconica şi Primula malacoides (150C) .CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU Factorii de mediu: temperatura.acţionează în complex . speciile subtropicale la 8-100C . gen (chiar soi) şi faza de creştere şi dezvoltare . excesul unuia din factori duce la dezechilibre .la aceeaşi specie diferenţe .germinaţie. aer.temperatură Iniţierea florală pentru speciile din zona temperată are nevoie de temperatură scăzută (vernalizare) .plantele au cerinţe diferite în funcţie de origine.variaţia diurnă .absorbţia apei şi a sărurilor .la bulboase are loc la .190C Fuchsia .absenţa.fotosinteza .3-70C: Galanthus .sub 180C la Hortensia 21 .zone alpine (cerinţe mici) .germinare . crizanteme) şi soi (gerbera) .temperatura .ziua 2-30C în plus faţă de noapte .temperatura critică (sub sau peste care nu se iniţiază butoni florali) .17-200C Tulipa . .creştere vegetativă . subtropicale (cerinţe mari): Orhidee . substrat.fructificare Cerinţele speciilor faţă de temperatură depind de: .130C Iris . etc.15-200C Gladiolus .respiraţia Procese de creştere şi dezvoltare . Calceolaria .temperatura se reglează natural în câmp şi dirijat în spaţii protejate . Temperatura influenţează: Procese fiziologice .iarna cerinţe mai mici decât vara .speciile tropicale iernează la 16-180C.variaţia sezonieră .dirijarea lor în spaţii protejate 4. planta adultă.înflorire . Codiaeum . Factorii de mediu .locul de origine .

Oscilaţiile de temperatură produc .Nivelul constant al temperaturii este cel mai important factor pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor decorative.indiferente la fotoperioade. arsuri pe frunze A.sciafile .tocuri de răsadniţă .66% fotosinteză . au substanţe de rezervă .frunze .excesul produce .protejarea cu adăposturi.fumigaţie .mărire .Fittonia.lipsa produce .după nevoia plantelor . Hyacinthus .Ferigi 20000 lucşi .repaus muguri . reproducere Fotoperiodism .sisteme de umbrire. au nevoie de 8 zile iluminare zilnică (minim trofic) anuale. pulverizarea: plante. Intensitate .apartament.aerisire .etiolarea. folie de polietilenă .2.durata relativă a zilei şi nopţii . Cyclamen.clorozare (Saintpaulia).bulboase: Narcissus.lumină solară directă: Petunia.avortarea florii .amplasarea culturii S sau V .palmieri.48% transpiraţie .îngălbenirea şi căderea frunzelor .umbră sau semiumbră: Convallaria.numărul şi mărimea celulelor .în repaus se reduce lumina . Begonia.0. creştere vegetativă.faza de creştere şi dezvoltare .aspersiune ( 1kg apă/80 Kcal ) . bisanuale.formează primordii florale în absenţa luminii.rol în înflorire.încetarea creşterii . Necesarul faţă de intensitatea luminii: . seră 1500 lucşi .după anotimp . Kalanchoe 40000-50000 lucşi .influenţează .în plină vegetaţie. Lumina Energia radiată este folosită .heliofile .formarea bulbilor şi tuberobulbilor Influenţa fotoperioadelor în formarea florii .căderea frunzelor .anteza . lumină redusă B) Durata .plante sensibile 22 .vara 150000 lucşi .31% traversează frunza . stagnarea vegetaţiei şi a înfloririi .deprecierea culorii Corectarea nivelului de temperatură se realizează prin: .rol în fotosinteză. Hosta.iarna 50000-70000 chiar 7000 lucşi .19% reflectată .la plantele repicate. sol . ferigi Intensitatea luminii se măsoară în lucşi. lumină multă .plante . . Saintpaulia 10000-11000 lucşi . perene . Salvia .reducere .aparate de încălzit 4.plante neutre .

apariţia de boli la răsaduri. .sol uşor . sere calde-sere reci Lumina .caracterizate prin umiditate mare în sol şi atmosferă. cu rânduri N-S. sere calde-sere reci) .3. Pythium . 100 % turbă . Dianthus.suplimentare cu lumină artificială .apa de gravitaţie se scurge. araceae. creşteri vegetative) . Matthiola (origine din zone temperate şi nordice) .reducere .sub 350 şi peste 800 nanometri nu au valoare . Begonia.determină ofilire şi atac acarieni . profil redus.apa de capilaritate . sol b) Factori dependenţi de plantă .sol greu . UR.72% garoafe seră . Capacitatea de reţinere totală . creşteri vegetative mari . ferigi .cantităţi mici .udat des . epuizarea ei duce la ofilirea temporară (corespunde la 2% pentru nisip.zi scurtă .amplasarea culturii după cerinţe: soare sau umbră..udat rar . Euphorbia.nu înfloreşte.indiferente faţă de durata luminii: Cyclamen.umbrire .rămâne în sol.75% palmieri.cerinţele plantelor . vopsit alb.14 ore sau mai mult: Gladiolus. se reduc creşterile Reglarea duratei .zile lungi . mod de cultură. răsaduri.creşterea intensităţii .consum mare . 100% pentru turbă) 2.specia şi originea.iarna-vara.55% cactaceae (pentru UR) .temperatura mediului (iarna-vara. Specia şi originea .orientare sere E-V.cantităţi mari b) Factori dependenţi de plantă 1. limb pielos 23 .zile scurte . semănat în perioade favorabile. forţarea plantelor de zi lungă 4. folie. Apa . etiolare) Corectarea nivelului de lumină câmp .iluminat artificial pentru butaşi. Necesarul de apă a) Factori independenţi de plantă .20% sol nisipos. . sănătate. .zone cu umiditate mare .în echilibru cu cea din sol şi plantă (UR) .zi lungă . Rosa. orhidee Tipul de sol .expoziţie S. fenofaza. nu este reţinută de sol (corespunde macroporozităţii) .umbrire cu tocuri de răsadniţă.85% epifite.transpiraţie .exces .accelerarea proceselor fiziologice . ex.415-430 nm albastre (sinteza clorofilei. Petunia. a) Factori independenţi de plantă Temperatura .înfloreşte. Pelargonium Exemplu: Kalanchoe .lumina.mărire . Kalanchoe (origine din zone tropicale şi subtropicale) . unde plantele au frunze mari.cel mult 12 ore: Chrysanthemum.creşterea consumului de apă şi invers Umiditatea atmosferică . fotosinteză. seră . serveşte la alimentarea cu apă a plantelor.temperaturi ridicate .635-720 nm roşii (fotoperiodism.pentru 1g substanţă uscată se consumă 3-4 dl apă 1. bromelii.redusă .acoperind plantele cu folie C) Compoziţia spectrală Radiaţii cu lungimea de undă: .

apă de ploaie: Camellia.periodic secetoase .lipsa substanţelor toxice poluante .formarea şi creşterea seminţelor .apa caldă .favorizează apariţia bolilor .apa rece .adaptări specifice . Portulaca .eliminarea O2 din sol .cerinţele pentru apă pe faze de vegetaţie: .condiţii climatice .cantităţi şi frecvenţă mai mare .se udă mai mult în seră faţă de câmp.cantitate mare de apă Exemple: Colocasia. 3.exces .să nu-şi piardă frunzele: Gerbera. iar de durată duce la moartea plantei .acidifierea sol .răsad şi în faza de creştere .seminţe.în câmp se reglează prin capilaritate din straturi profunde .cantităţi reduse de apă 2.întârzie creşterea .mărimea plantei .apariţia de dăunători (acarieni) • Calitatea: a) conţinut în săruri redus .. Modul de cultură .lipsa frunzelor .deficit .dimineaţa şi seara 24 .mai reduse .căderea florilor . Gloxinia. Zantedeschia .maturare . deci cu temperatura mediului • Frecvenţa şi perioada: .înflorire .25-100% .secetoase .faza de creştere şi dezvoltare: plante tinere. foarte reduse .putrezirea rădăcinii şi organelor subterane .cerinţe totale faţă de apă .să nu-şi piardă turgescenţa: Begonia elatior.frunze puţine.mod de cultură: ghivece-sol .pubescenţă .seră . Dahlia.specie: Chrysanthemum.câmp . rizomi) . Azalee b) temperatura mediului .putrezirea rădăcinii .frecvenţa . Reguli pentru administrarea apei • Cantitatea: .repaus .optime .anotimp . Faza de creştere şi dezvoltare .temperatura egală cu a solului şi atmosferei. mici în repaus .organe subterane (bulbi.dimineaţa . frunze cărnoase .germinare . Starea sănătăţii .umiditatea excesivă agravează bolile. plante mature .perioada din zi . Zantedeschia .cantitatea de substanţă uscată acumulată . 4.reduse .îmbibare .cantităţi diferite în funcţie de faza de creştere.creştere vegetativă în defavoarea înfloritului în perioade mai reci .la ghiveci . mari în faza de creştere activă.cerinţe mari .ofilirea temporară a plantelor.

mraniţă sau turbă.O2 . carbonul reprezintă jumătate din greutatea substanţei uscate.strat de nisip la plantare în cazul unui sol greu.respiraţie 21% . . cu nisip grosier.determină putrezirea rădăcinii.• Mod de administrare: stropitoare.se adaugă nisip. apa stagnantă (care duce la lipsa de aer) .umbrire .curăţirea de muşchi şi licheni a ghivecelor.grăbirea înfloririi .orhidee . intensitate a respiraţiei mai mare. .sol greu . .lipsa .peste 500 încetează. udarea podelelor.accentuează culoarea florilor . pereţi. Salvia se ofilesc în prezenţa gazelor . furtun.să aibă 33% din volum spaţii prin care să circule aerul . Philodendron).plante tropicale consum mai mare decât cele din reg.creşterea CO2 până la 1% favorizează .aerisire .plantarea în coşuleţe speciale perforate Mişcarea aerului . Aerul Conţinut de atmosferă . de ex.în O2.reducere .asimilaţie clorofiliană 0.aspirare aer şi trecerea prin sisteme de creştere a umidităţii . la sol.plante tinere.necesar pentru dezvoltarea în ansamblu a plantelor . picătură. . . aspersiune Corectarea umidităţii atmosferice: . .fog system .hidrocultura . speciile tropicale au sistem radicular foarte sensibil la lipsa aerului.creşte treptat până la 350. N ca în admosferă .ridicare .vârstă .Sistem de cultură cu substrat apa .concentraţia în sol bine structurat .îmbunătăţirea structurii şi aprovizionarea cu aer la sistemul radicular se realizează prin: .CO2 .33% Atmosferă Consumul de O2 în respiraţie depinde de: . .sulf Consumul de CO2 este necesar în asimilaţia clorofiliană.cooling system .omogenizarea componentelor .film de apă NTF (Nutrient Film Technique) 4.plante test care detectează prezenţa substanţelor poluante .temperatură: sub 100 respiraţia este nesemnificativă.specie .4.CO2.ceaţa artificială . .pulverizarea apei.Coleus. .în sere şi câmp cu viteze reduse contribuie la: .respectarea proporţiei la amestecuri pentru substraturile folosite la ghivece.în CO2 10% în sol bogat în humus .bulboase . O2 25 . înnegrite care cad (Ficus. secetoase.asfixierea rădăcinii care duce la moarte.afânarea permanentă a solului în ghivece. frunze îngălbenite. . infiltraţie. .măreşte producţia Sol .drenaj corespunzător în ghivece. . .aerul în sol . .

sistem radicular superficial sau "bulboase": Gladiolus.constituţie pentru a susţine plantele .carbonat de Ca 1-3 kg/m3 . Erica . Anthurium.permeabilitate .acide: Azalee. Aer) acţionează concomitent asupra plantelor şi într-o permanentă interacţiune.floare de sulf 46-60 g/m2 şi mai mult .speciale .sistem radicular puternic: Althaea.alcalin: cactee.mijlociu .majoritatea pH neutru .căldură . Sol . faza de vegetaţie.cretă 1-3kg/m3 .acid: Azalee.greu . 33%-faza gazoasă .bogate în Fe şi Al: Hydrangea .se utilizează după 6-8 săptămâni Conţinutul în substanţe chimice şi pH se stabileşte prin analize de laborator repetate din timp în timp.să nu aibă seminţe de buruieni. depinde de componente.cu vapori de apă . udări repetate. Substratul de cultură reprezintă suportul material pentru dezvoltarea rădăcinilor şi asigură substanţele nutritive necesare creşterii şi dezvoltării.grad de afânare . Erica Însuşirile substratului . care depind de: specie.din sol . Hyacinthus . Polyanthes.capacitate mare de izolare care să limiteze dezechilibrul termic . Bromelii.capacitatea de reţinere a apei . 42%-faza lichidă.conţinutul în elemente nutritive.creşterea pH .transportul căldurii Factorii fizici (Temperatura.turbă acidă 1/3.5.de pe frunze .acidifierea substratului determinată de . Chrysanthemum .uşor. Lumina. Gypsophilla . Substrat = sol pentru culturi în câmp . Camellia.aderenţă . paraziţi animali sau vegetali .capacitate mare de schimb de cationi pentru a furniza elemente nutritive .se utilizează imediat . 26 .structură lacunară nealterabilă în timp care să păstreze raportul: 25%-faza solidă. Componentele pot fi naturale (organice sau minerale) şi sintetice. Coleus.umiditate .pH . Apa..pentru culturi în seră se formează din componente în proporţii diferite. 2/3 .scăderea pH . Papaver .evaporarea apei .majoritatea plantelor decorative . 4.bogate în calciu: Aster. se modifică cu aport de îngrăşăminte organice şi minerale .chimică (formol) . administrarea îngrăşămintelor minerale Fizice Chimice Sterilizarea substratului .concentraţia în ioni de H+ în stare liberă soluţia sol .ploi acide.corectare . 1/2.

pământ de răsadniţă .5-8 .neagră .pH 2.pentru cultură .5-7. pH 6. răşinoase.cărbune vegetal .tipuri .pentru înmulţire .vermiculit .predomină pământul de frunze.pământ de ericacee Exemple de substrat: .5-2mm.Componente substrat a) naturale organice .argilă expandată . bogat.antiseptic .ø1.apa hidroponică .roci vulcanice tratate la 1500 0C .compost pH 6.TKS1.predomină . capacitate de absorbţie .speciale .mraniţă .greu .cultura cyclamen . 3.uşor .5 .pH neutru.naturale minerale .permeabilitate.pH uşor alcalin .ţelină: mraniţă: nisip 3:2:2:1 .netratate .pH 4-7 . Chestionar de autoevaluare 1.substrat .75-8 mm .brazde. înrădăcinarea butaşilor . roci biotită ø 0.5-4.perlit .laine de roche .în funcţie de specie şi fenofază .nisip . 70% turbă roşie .cultura fără sol . turba .sinteza uree . 27 . 1-2 ani.reţine apa .sintetice .5 .muşchi: turbă: frunze: nisip 2:2:2:1 .turbă .naturale minerale tratate . 2.18000C.pietriş .tratate la 10000C. dezinfectat . Intensitatea luminii .hydromul .bucăţi pudră . conţinut în toate substraturile . cernere .uşor .5.5 . Rolul temperaturii şi cerinţele plantelor decorative faţă de ea.styromul .greu .poliuretan Substraturi de cultură pentru plantele decorative . 4. Prin ce măsuri practice se dirijează nivelul de temperatură.muşchi . în mică măsură sintetice deoarece produc poluare .deşeuri furnale b).pH acid .ferigi .pământ de grădină .ţelină .diferite componente naturale de obicei.standard . semănat.acid .30% argilă.frunze -foioase. pH 5-6.predomină pământ de ţelină . Relaţia temperatură înflorire şi deficienţe produse de oscilaţiile de temperatură.rol şi necesarul plantelor decorative.Agrofoam . repicat.pH 3-4.blondă .septembrie.TKS2.tratate . roci vulcanice . mai .ericacee .mase plastice expandate .turba blondă .

10. 7. Corectarea umidităţii atmosferice şi din sol. Rolul oxigenului şi dioxidului de carbon din atmosferă în viaţa plantelor. 12. 8. Rolul componentelor aerului din sol şi măsuri de îmbunătăţire a aprovizionării cu aer la sistemul radicular. Măsuri practice de corectare a nivelului de lumină. Durata luminii şi rolul ei în viaţa plantelor floricole. 6. Ce este solul şi substratul de cultură în viaţa plantelor decorative? 13. 11. Factorii de care depinde necesarul de apă al plantelor decorative. Care sunt componentele substratului? 15. Însuşirile fizice şi chimice ale substratului. 14. 9. Reguli pentru administrarea apei la plantele decorative. 28 .5. Substraturi de cultură pentru plantele decorative.

autenticitate . Reproducerea prin seminţe 5.ghivece: Cineraria Avantaje: .perene . Caracteristicile fizice.puritate biologică .sol: Gerbera .păstrarea facultăţii germinative câţiva ani .stare sanitară .fructe indehiscente: achena. etc.1.viabilitate .indici fiziologici .greutate .1.culoarea .laboratoare de specialitate . Calitatea seminţelor .bisanuale (Myosotis) .scade conţinutul în apă şi respiraţie minimă 29 .timp mai lung de obţinere a plantelor mature (Strelitzia 1-2.ciclu de dezvoltare Dormans .facultate germinativă . mijlocie.degenerarea sem.reprezintă starea de repaus a seminţelor. Înmulţirea pe cale vegetativă 5.seminţe propriu-zise şi .valoare culturală 5.urmaşi heterozigoţi la speciile cu polenizare alogamă (descendenţi.2.umiditate .anuale (Salvia) .posibilităţi reduse de transmitere a bolilor Dezavantaje: .puritate fizică .mărimea (mică.energie germinativă .arhitectură tegument .însuşiri fizice . heterozis (F1) .1. mare) .1.cantitate mare de material săditor . nucula. 3-4 ani) 5. embrionului şi mugurilor .spaţiu mic de depozitare (1000 seminţe/1 g) .CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE 5.1.se realizează la maturitate completă . cariopsa.luciu .2 Germinaţia seminţelor de flori activitate metabolică + repaus . abateri faţă de genitori) .coeficient ridicat de înmulţire .lucrări de ameliorare .forma diferită .unele specii numai prin seminţe: Gypsophilla seră .indici tehnologici . fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori Prin sămânţă se înţelege: . Reproducerea prin seminţe Specii: câmp .

protoplasma.sulfat de Cu 0.înflorire cu 20-30 zile mai devreme (Dianthus.în funcţie de specie şi origine este o temperatură de germinaţie .tegument dur impermeabil pentru apă şi puţin pentru oxigen .4 ore 25-300 C .vernalizare .enzime . izotopi radioactivi Fitosanitar . Freesia) . pilire (palmieri) .scarificare:Althaea. ultrasunete. etc. apoi .condiţii nefavorabile de mediu Tratamente pentru stimularea germinaţiei şi ieşirea din dormans .5 % .5% .1:3 seminţe:nisip . Impatiens.în stare activă .substanţe chimice .ţinute la 1-100 C timp 50-90 zile (Dicentra. Asparagus. Tagetes) Oxigenul .germinează la întuneric (Cyclamen.durata .păstrare la 10-250 C până crapă tegumentul .apă caldă . Captan. trece în stare inactivă .cale umedă .îmbibiţie .factorul embrionar .avantaje .activă .determină trecerea coloizilor protoplasmei .gibereline . sulfuric 2-3% . electromagnetice.degradare tegument cu nisip. 2-3 ore apă rece.prăfuire 2-4 g /kg sămânţă.apă rece .germinează la lumină (Begonia.acizi organici .păstrare la 2-50 C timp de 10-14 zile . 45-500 C . Calendula.5-21 zile Lumina .creşte % de seminţe germinate .se ţin 5-15 min. Cosmos. Musa. luni.3-0. Cheiranthus) .3% .factorul hormonal . 520 C .45-100% din volum Temperatura .hormoni . Lupinus (înţepare în partea opusă embrionului) .mecanic . ani Factorii interni care pot determina dormansul: . se spală.indiferente (Asparagus.substanţe chimice – acid clorhidric. lactone . Tropaeolum) . Celosia. Zineb.. gamma.radiaţii: roentgen.formalină 0. Gentiana) .seminţe .umectare 10-24 ore în apă la 25-300 C (Cyclamen.10 min.hidratarea . Factori ecologici . Althaea) . Petunia) .hidrotermică – 2-3 ore apă clocotită. se zvântă .2-3 sec.germinaţie Apa .factorul tegumentar .în general valorile medii sunt 15-250 iar timpul de germinaţie .permanganat de K 1-1.optimă. maximă şi minimă .2% (Antirrhinum.zile.AIA . Ipomoea. Pelargonium.creşte nevoia odată cu germinaţia 30 .indus (secundar) .inhibitori ai germinaţiei .umectare seminţe. Phlox) . de 2-3 ori (Canna.azotat de K 0.alcaloizi Factorii externi .aldehide.cale uscată .stratificare .pentru germinare este necesară vernalizarea (trecerea printr-o depresiune termică) .însămânţare la temperatura optimă (10-200 C) .

tasat Recipiente pentru semănat în seră: . nivelat. tasat .sere.câmp Specii – perioadă de vegetaţie 40-70 zile (Clarkia. . etc. Asparagus. . Dianthus. Godetia. etc. Digitalis.perioadă de vegetaţie 70-100 zile . răsadniţe calde Specii . Iulie – August – Septembrie Loc – răsadniţe sau câmp..cultivate .lădiţe lemn.perene Epoca IV. plastic Recipientele se dezinfectează.mai greu şi fertil pentru seminţele mari . necesar pentru udat 5. Calceolaria . . . Centaurea. Eschscholtzia) b) puţin pretenţioase la temperaturi (Clarkia. Lobelia.seminţele care conţin hidraţi de C au nevoi mai reduse de O2 Substrat . Dianthus.3.nivelat .substrat bine mărunţit (necernut) iar la suprafaţă 2-3 cm substrat cernut (1-2 cm).pregătirea substratului .mărunţit .strat dren 1-2 cm nisip. plastic . seră Specii – bisanuale: Viola. etc. Martie .seminţele oleaginoase >O2 (lipide-amidon) . Dianthus barbatus.în seră: Primula.bisanuale (perioadă mai lungă): Campanula.dezinfectat . Callistephus.perioada de valorificare sau de decor Epoca I. Calendula) Epoca III. Myosotis. Semănatul la plantele decorative se realizează: . Cyclamen.plante seră: Primula.pentru producere de răsad .cultivate .specie . Mai – Iunie Loc .ghivece lut. Sinningia.condiţii climatice .obturare orificii. .perioadă lungă de vegetaţie 100-180 zile .1.în seră: Antirrhinum.în câmp: Begonia. lut. câmp Specii . Petunia. Senecio. Bellis . permeabil pentru seminţele mici şi mijlocii . Epoca II.spaţiu liber de 2 cm faţă de marginea superioară a recipientului.în câmp a) nu suportă transplantatul (Delphinium.Aprilie Loc – sere. Decembrie-Februarie Loc de semănat .culturi forţate: Antirrhinum. răsadniţe.pretenţioase la temperatură .uşor. iar cele din lut se ţin 24 ore în apă pentru îmbibare Pregătire pentru semănat: . Dimorphoteca) . Palmieri. Matthiola 31 .la loc definitiv Epocile de semănat depind de .

Matthiola De reţinut: . perene (Phlox.creştere rapidă: Tagetes.suportă brume şi geruri de primăvară (Clarkia.rezistente la ger: anuale (Calendula).mai .care nu suportă repicatul (Delphinium. Cyclamen.ianuarie-martie – calde . Coreopsis.specii bisanuale: Viola.loc definitiv = semănat – rărit . Matthiola Perioada – tot timpul anului 32 . culturi forţate) 5.Epoca V.puţin pretenţioase la temperaturi (Calendula.specii anuale pentru culturi forţate: Lathyrus. Zinnia .Culturi forţate: Lathyrus. seră Specii . Gypsophilla) .care răsar greu (Dicentra.câmp. Tropaeolum) . Dolichos. Octombrie – Noiembrie Loc.care pierd repede facultatea germinativă . Salvia.temperate .semănat – repicat – plantat Specii: .plante de seră – solul serei: Gerbera.bisanuale şi perene Perioada: . Asparagus. Delphinium) . flori tăiate.iunie .Cantitate dublă de sămânţă toamna .producere răsad = semănat – repicat – plantat Specii: .1.Semănatul eşalonat la interval de 20-30 zile pentru înflorire eşalonată (plante ghiveci.martie . Palmieri .Mai adânc decât primăvara Răsadniţe . Antirrhinum. Asparagus . Gloxinia.pretenţioase la temperatură (Petunia. Freesia . Gypsophilla) .perioadă lungă de vegetaţie (Begonia) . Locul de semănat Câmp . Chrysanthemun) .calde . Petunia .perioadă scurtă de vegetaţie (Lathyrus. Campanula Perioada: .reci .Speciile cu facultate germinativă foarte mică se seamănă imediat .martie-mai – temperate .octombrie-noiembrie (înainte de venirea gerurilor cu o săptămână) De reţinut: . Lupinus) .plante la ghiveci: Cyclamen.specii cu perioadă lungă de vegetaţie (70-100 zile): Callistephus.specii puţin pretenţioase la temperatură .4.iunie-iulie – reci Seră . Nicotiana) .ghiveci: Primula. Althaea.

Metode de semănat şi norme Metode de semănat: împrăştiere.cantitatea de sămânţă se dublează 33 . rânduri.seminţele mari (Tagetes) .straturi (Bellis.seminţele mici (Petunia. Dianthus. Petunia.seminţe mari (Tagetes. c) Semănatul în cuiburi Specii .rânduri marcate perpendicular pe lungimea lădiţei. Lupinus.repartizare cu mâna.la loc definitiv în funcţie de specie (Mirabilis. cretă . Primula) Loc .distanţa între rânduri .Semănat toamna . Impatiens) .seminţe mari (Tropaeolum.Semănat direct în câmp . b) Semănatul în rânduri Specii: seminţe mijlocii.ghivece seră . Dolichos.I C2 – valoarea culturală reală Norme –seminţele foarte mici şi mici ø sub 1. Antirrhinum) 2-2.seminţe mijlocii ø 1.sere (lădiţe.se udă cu stropitoarea cu sită fină. Gloxinia. . Papaver) Loc .câmp (2-3 seminţe) Norme de semănat . cenuşe. Lobelia. sticlă. răsadniţei .valoarea culturală Puritate x Facultatea germinativă 1000 .amestecat cu 1/5 – 1/8 nisip. cuiburi a) Semănat prin împrăştiere Specii: seminţe mici şi foarte mici (Begonia.5 mm (Begonia. Antirrhinum) 3-5 g/m2 sau 1/8-1/2 g/1000 plante .se măreşte cantitatea de sămânţă cu 25-30%. Matthiola. mici. . câmp Reguli . tablă. răsadniţă.distanţa pe rând şi adâncimea în funcţie de mărimea seminţei . . mari Loc: seră.nu suportă transplantatul (Lathyrus. Viola.după semănat se acoperă cu pământ şi se tasează uşor. .pentru răsad: 1-2 cm .câmp . Zinnia) 30-40 g/m2 sau 10-20 g/1000 plante De reţinut: . carton îndoit.seminţele mijlocii (Phlox) 3-4 cm . Phlox) 15-20 g/m2 sau 5g/1000 plante . semănat automat Conic sistem (3580000 seminţe/oră) pentru seminţe foarte mici.pe unitatea de suprafaţă/m2 .numărul de seminţe în grame .mărimea seminţelor . ghivece) .nu se acoperă cu pământ. Callistephus) Reguli .norma reală Q N x C1 kg–norma seminţe recomandate Kg C2 C1 – valoarea culturală cal.se udă prin infiltrare. se tasează uşor.5-3cm (Callistephus.5 cm .pentru obţinerea a 1000 plante Funcţie de . Ipomoea) .

. . răsadniţă.coeficient mic de înmulţire (afară de meristeme) .constantă. geam.obţinerea în timp scurt a plantelor stadial dezvoltate. aerisit.se repică o dată cele cu ritm rapid de creştere (anuale). viroze 34 . Dezavantaje: . acoperite cu geam şi hârtie. udat. .Lucrări de îngrijire ale semănăturilor • Dirijarea factorilor de mediu: . pepinieră . .moderat după apariţia plantelor (pericol Pythium. locuri aerisite fără curenţi.1-2 frunze adevărate.lădiţe. fertilizare fazială 0. . lădiţe plastic (500 plante).se repică de 2 ori sau de 3 ori (Begonia) cele cu ritm lent de creştere .Interval de timp: . 5.după semănat . se lasă 4-5 cm între plante.abundent până la germinare. .mai ridicată până la germinare .după răsărire lumină intensă pentru a evita etiolarea.urmaşi homozigoţi. Zinnia .după repicat se udă bine şi se umbresc 2-3 zile .Loc: în seră. lumină.2. fertil pot. la loc definitiv.Repicarea este o răsădire temporară până la plantarea definitivă pe un substrat mai bogat .posibilitate mare de transmitere de boli.la 15-20 zile.temperatura . caracteristică fiecărei specii. Rhizoctonia). Lucrări de îngrijire: .după răsărire se înlătură hârtia şi geamul.Rărit – la semănături în câmp. . Avantaje: .lumina . Primula la 40-70 zile. . ghivece.udatul . Tagetes.Scop: condiţii mai bune de nutriţie. aerisire . Repicatul se face în: . . Cyclamen.după răsărire scade cu 2-30 C . . vitocel (330-160 plante). . .posibilitatea înmulţirii unor specii din zone tropicale şi subtropicale (nu formează seminţe la noi sau nu se maturează).seminţele au fotosensibilitate negativă.plivit. Înmulţirea vegetativă Însuşirea unor părţi sau fragmente de plante de a reface întreaga plantă şi a reproduce caracterele ereditare ale plantei mamă. Jiffy pots.2% .ghivece -Cyclamen.Moment optim .primele zile lumină difuză.II rărit după o lună.I rărit faza de 1-2 frunze.prin infiltrare pentru seminţele foarte mici.pulverizarea cu stropitori cu sită fină . dacă sunt puse în condiţii optime de înrădăcinare. se repetă când nu mai au spaţiu (3-6 săptămâni) . între plante pe rând distanţa necesară speciei. .acoperite cu geam pentru menţinerea umidităţii . • Lucrări specifice: . afânat sol.

organe vegetative modificate .flori: Saintpaulia .despărţirea sau divizarea tufei – plante perene ..frunze: Asparagus Epoca .frunze: majoritatea . care pot fi: . Azaleea. Dianthus .specii care înfloresc vara-toamna: Aster.de lăstari (Chrysanthemum. viguroşi. .sănătoase. august-septembrie: Gerbera.altoire .lăstari drepţi. perene . Metode: . dar de preferat primăvara: Asparagus. Aster) .rizomi .sol: Strelitzia.plante anuale.plante la sol: Gerbera. Rudbeckia .stoloni . Strelitzia .toamna .specii care înfloresc primăvara-vara: Chrysanthemum.plante perene .primăvara .bisanuale: Bellis (diviziunea tufei) .tuberculi .anual: Aster. . Aspidistra Interval de timp: .bulbi .în mică măsură bisanuale (Bellis) .flori: Fuchsia.prin culturi de celule şi ţesuturi vegetale Înmulţirea prin despărţirea tufei Plantele perene au tufe formate din mugurii din zona coletului.după trecerea florilor (cele timpurii): Primula. Chrysanthemum 35 .rădăcini tuberizate .tot timpul anului. nu se fertilizează în preajma înmulţirii sau în repaus. soiului.ghivece . . .condiţii de agrotehnică superioară.drajoni . Înmulţirea vegetativă la specii floricole: câmp -anuale: Petunia (butaşi) plante de mozaic .câmp . Anthurium .plante la ghivece .muguri adventivi .plante perene . Phlox. Hydrangea. Gerbera .seră .plante perene ierboase .de frunze (Gerbera. etc. vârstă medie.degenerare în timp (se evită prin alternarea între înmulţirea prin seminţe.marcotaj . respectând raportul NPK.în perioada de repaus. Paeonia . Saintpaulia) Specii: .perene: majoritatea seră .se evită înmulţirea în preajma sau în timpul înfloririi.tuberobulbi .butaşi . vegetativă sau vitro). Plantele mamă utilizate la înmulţirea vegetativă: .plante perene .tipice speciei.seră .

2-3 ani: Delphinium . Dicentra. Specii . introducerea în substrat adecvat pentru înrădăcinare.muşuroit până la 30 cm (Hydrangea.câmp . rădăcini.perene .muşuroit . Înmulţirea prin marcotaj Marcota .seră: Aralia. Interval de timp: pe măsură ce se formează lăstarii. se pun la înrădăcinat. Aubrieta) . rigide care nu se curbează .degarnisite .5-6 ani: Paeonia În ce constă: . Anthurium) . pe care din loc în loc sau la vârf se formează plantule sub formă de rozetă.muşuroirea bazei lăstarilor în funcţie de specie .nervura mediană a frunzelor (Asplenium viviparum) .Ficus. cu un cuţit în porţiuni care să cuprindă: lăstari. Saxifraga sarmentosa. Phoenix. În ce constă: separarea drajonilor de planta mamă. înrădăcinarea şi apoi plantarea la ghivece. Billbergia. În ce constă: separarea rozetelor când au 4-5 frunze. . muguri din zona de colet.pedunculul inflorescenţei (Bryophyllum proliferum) În ce constă: desprindere de planta mamă a mugurilor.sol . Hypericum . Hydrangea) . Nephrolepis Epoca: tot timpul. Agave.ramuri groase. apoi plantare la loc definitiv. Specii . Specii .câmp. Chrysanthemum .şerpuit .lăstar tânăr al unei plante care în contact cu pământul produce rădăcini şi se desparte de planta mamă. Înmulţirea prin drajoni Drajoni – lăstari formaţi din mugurii adventivi de pe rădăcini care apar la periferia plantelor. Dracaena.. flexibile cu internoduri lungi. Concentraţia în auxină este mai mare în părţile neexpuse la lumină şi determină permeabilizarea membranelor şi emiterea de rădăcini adventive. Înmulţirea prin stoloni Stoloni .simplu (Dianthus. Yucca (separarea tufei + drajoni) Epoca: primăvara sau vara. perene – ierboase: Acanthus.exemplare valoroase 36 .Clorophytum.plantarea porţiunilor rezultate din despărţire la ghivece. Cordyline Epoca: primăvara În ce constă: . Înmulţirea prin muguri adventivi Muguri adventivi .ondularea de mai multe ori a tulpinilor .seră .aerian . Aubrieta. Aloe. Cordyline. Gypsophilla.ghivece Tipuri . Sansevieria. care se plantează.fragmentarea plantei mamă cu o cazma.perene (Dianthus. Viola.câmp. se formează o nouă plantă. Fatsia.şerpuit (Philodendron. Hoya) .seră .aerian .ramificaţii subţiri.îndoirea şi acoperirea tulpinii cu pământ . de preferat primăvara. Lavandula. Phlox.Saxifragaceae. Nerium. în solul serei sau în câmp la loc definitiv în funcţie de specie. Iberis.terestru . Rosa.simplu .

condiţii optime de nutriţie.ierbacei: Saintpaulia .înfloresc iarna Plantele mamă de la care se recoltează butaşi trebuie să fie: .tipice speciei.polul morfologic apical va continua creşterea sistemului caulinar .februarie-martie . 37 .starea fazială . majoritatea (martie-mai) .care au repaus iarna.frunze: Ficus. Chrysanthemum) . fasonate. Aucuba Epoca de recoltare .semilemnificaţi . viguroşi.perene .după 3-6 săptămâni înrădăcinează şi se separă . pentru a nu putrezi în substrat. aer .Aucuba şi Codiaeum în câmp.ghiveci ..seră .polul bazal .primăvara-majoritatea (februarie-martie) sau în 2 etape (Pelargonium) .se recoltează după amiază .anuale (Ageratum. umiditate.seră .rădăcină .perfect sănătoase . Specii . cu 4-5 săptămâni înainte de recoltare se asigură căldură. Saintpaulia .tulpină .primăvara.secţiune la 1-2 mm sub nodul bazal cu un briceag bine ascuţit. soi .părţi sau fragmente de plante separate de planta mamă.nu se recoltează butaşi la plante aproape de înflorire sau care au înflorit de curând .lăstari (vârf) . puse la înrădăcinat Polaritate .lăstari drepţi.se evită fertilizarea în perioada de repaus a plantelor mamă şi în perioada premergătoare recoltării butaşilor . respectarea raportului NPK . Petunia) şi de mozaic (Iresine) . .va continua creşterea sistemului radicular Capacitatea de a emite cu uşurinţă rădăcini adventive. fentă) manşon turbă. folie plastic legată sus şi jos .tot timpul anului (Tradescantia) .sol (Dianthus.vara – plante de mozaic (august-septembrie) pentru obţinerea de plante mamă .natura organului .câmp .august-septembrie . Înmulţirea prin butaşi Butaşii .vegetaţie activă: Tradescantia .repaus: Hydrangea .lemnificaţi: Hydrangea . Pelargonium. vârstă medie Clasificarea tipurilor de butaşi .perioada .câmp .înfloresc vara .frunză şi porţiuni .se elimină frunzele de pe 2-3 cm de la bază.muguri Butaşi de vârf de lăstari Sunt vârfuri vegetative care au 5-12 cm şi 1.4 noduri Pregătire: fasonare .incizii (circulare.flori: Fuchsia.

răsadniţă rece . Begonia. Dahlia . Ficus.secţionat pe nervura principală: Streptocarpus . cactuşi: Crassula.specii care au muguri pe rădăcini . Hydrangea . Sinningia . pentru a reduce conţinutul în apă.decorative prin flori .câmp. Butaşi de rădăcină . Peperomia.cu frunze: Ficus.la suculente se lasă câteva ore înainte de a fi puşi la înrădăcinat.pudrarea cu cărbune vegetal pentru dezinfecţie Înrădăcinarea butaşilor . Aucuba .suculente.. Antirrhinum. plante de mozaic.seră înmulţitor (Codiaeum) . . Dicentra.nervura principală: Begonia . cu sau fără frunze. .se reduce suprafaţa frunzelor cu 1/3: Chrysanthemum.Saintpaulia.porţiuni de 5-6 cm lungime: Sansevieria .se respectă polaritatea Butaşi de frunze Sunt frunze sau porţiuni de frunze Specii .pentru a reduce transpiraţia .perene: Hydrangea. Pelargonium.seră .fără frunze: Colocasia.porţiuni de frunză .speciile cu latex . Ficus.seră . Philodendron. Monstera . Opuntia.lamina să nu atingă solul . în apă: Euphorbia.se respectă polaritatea Epoca: primăvara.briceag bine ascuţit.butaşii se introduc în substrat.se plantează vertical sau oblic .decorative prin frunze Tip. dezinfectat după fiecare butaş . Echeveria.Aralia Fasonarea butaşilor .sol: Dianthus .Se aplică la: specii cu grad de ramificare redus Sunt porţiuni de tulpină de 5-10 cm cu 1-3 muguri Pot fi . Paeonia .ghiveci: Fuchsia.La ce specii se folosesc: . Sedum Butaşi de tulpină .câmp -anuale: Ageratum. Dieffenbachia În ce constă: . Anchusa.Anemone. Clematis.loc .butaşi de 8-10 cm aşezaţi orizontal sau oblic .răsadniţă . Phyllocactus.se respectă polaritatea .frunzele pieloase se rulează şi se leagă: Ficus .tratarea secţiunii cu stimulatori (Radistim) .frunze cu peţiol . se acoperă 1-2 cm cu pământ . Penstemon.puţin pretenţioase 38 . Codiaeum .după fasonare se ţin 30 min.

iulie: Azalee .perene .recipient . Dahlia . Fuchsia . împiedică ofilirea .câmp . Camellia . citrice .triangulaţie: Paeonia .prelungirea duratei de iluminare.etiolarea plantei mamă înainte de recoltarea butaşilor .apoi din ce în ce mai des Când pornesc vârfurile de creştere sunt înrădăcinaţi şi se pot planta la ghivece sau valorifica ca atare.substanţe stimulatoare: IBA.afânat. Fuchsia.crescând: Rosa . ceaţă artificială . AIA.pepinieră .seră . Dahlia Altoire.iulie-august: cactuşi .noaptea .pudră. Camellia.despicătură: Azalee.mai rar până la apariţia rădăcinilor .Gladiolus.plante lemnoase (plante rustice.turbă şi perlit (70% + 30 %): Begonia .ianuarie: Rosa 39 . ANA .apă: Ficus . Pachystachys . permeabil pentru apă şi aer .Aerisire .ochi .sol: Rosa . iarna . Pelargonium. soiuri cu creştere slabă (pe portaltoi viguroşi) .optimă pentru specie + 4-50 C mai mare la substrat + 2-30 C mai mare la aer .turgescenţa ţesuturilor.nebulozitate .Umiditate .pământ de cultură: Pelargonium ..muşchi: Azaleea.ghivece flori: Azaleea.umbrire până la apariţia rădăcinilor.incizii inelare . uşor. Arabis) .soiuri valoroase sau studiul virozelor Specii .se pune în contact altoiul (un butaş.cactuşi. Clematis. pastă. soluţie Lucrări de îngrijire a butaşilor Dirijarea factorilor de mediu .lădiţe sau ghivece Metode de stimulare a înrădăcinării butaşilor: .stimulează diferenţierea ţesutului în rădăcină .suplimentare lumină după apariţie .Lumina .Temperatura . un mugure) cu portaltoiul (plantă care are rădăcini) Tipuri .Clematis .turbă şi nisip: Hydrangea.august: bujor lemnos .dormind: Rosa.3-40C decât soare . Syringa Epoca .parapet .alipire: cactuşi . Înmulţirea prin altoire Scopul: obţinerea de forme decorative.pentru speciile la care înrădăcinează greu butaşii.Paeonia arborescens .5-60 C decât ziua . forme cu trunchi înalt .aer – pulverizarea cu apă. protejate de soarele direct .substrat .

Hyacinthus. Iris. Narcissus. Lilium .apariţia unui embrion care înfloreşte peste 2 ani La Hippeastrum .sortare pe categorii de mărime.bulb multianual însoţit de 1-3 bulbili .pentru trunchi înalt .zvântare 7-8 zile în straturi de 5-6 cm.recoltare iulie . . se ţin 8-15 zile sub clopot de sticlă la 180 C.curăţare pământ şi resturi vegetale.altoi muguri cu porţiune mică de tuberobulb Înmulţirea prin organe vegetative modificate (bulbi.spaţii verzi .bulbili în culturi de înmulţire. Echinocactus .bulb de înlocuire în fiecare an. tuberobulbi. Epiphyllum .mugure terminal (central)→bulb de înlocuire Bulbi tunicaţi – Tulipa. Altoirea se mai face la: Azaleea.primăvara: Citrice Cactuşi .recoltarea bulbilor când 60-70 % frunze s-au uscat.înflorirea elemente diferenţiate în anul precedent .înmulţirea soiurilor valoroase sau studiul virozelor . . iar altoi lăstari recoltaţi de la plante puse la forţat.plantare . Înmulţirea prin bulbi Bulbii . durata unui bulb 1 an La Hyacinthus. care până toamna îşi diferenţiază elementele florale care înfloresc în anul următor . rizomi.mugure axilar → bulb de înlocuire Narcissus .soiuri cu creştere slabă pe portaltoi puternici Dahlia .portaltoi: Cereus . . Narcissus.din mugurele central se dezvoltă iarna tulpina florală 40 .portaltoi: Peireskia . rădăcini tuberizate) 1.înflorire martie-mai . Gladiole .florilor tăiate .într-un an are loc .păstrare..plantare octombrie . .altoi: Zygocactus. în şoproane sau magazii bine ventilate. Hyacinthus .forţare .altoi: Mamillaria.bulbi pentru cultura .mugure axilar → tulpina floriferă .bulb multianual . Narcissus scvamoşi (solzoşi): Lilium Specii – câmp – "bulboase" rustice: Tulipa.tulpini subterane cu frunze cărnoase în care se depozitează substanţele de rezervă care au: Tulipa . Lilium.seră – Hippeastrum Etapele înmulţirii . devin floriferi în 1-2 ani de cultură Particularităţi La Tulipa .obţinerea de forme decorative Constă în alipirea suprafeţei şi fixarea cu fibre. elastic. Camellia . tuberculi.pentru că înrădăcinează greu . umbrite.bulb de înlocuire însoţit de 2-6 bulbili .portaltoi tuberobulb cu muguri extirpaţi . .portaltoi rădăcini tuberizate.mugure terminal → tulpina floriferă .creşterea mugurelui terminal (central).

diferenţirea florală când apare a 4-a sau a 5-a frunză 41 . Alstroemeria Epoca . umbrire) Înmulţirea prin tuberobulbi Tuberobulb .cei superiori floriferi .imediat după recoltare: Iris.2-2 cm pe care sunt prinşi 4-20 tuberobulbi de 0.sortare (pământ.plantarea în câmp.seră: Asparagus Etapele înmulţirii la: Dahlia . după ce a trecut pericolul brumelor. Crocus . triunghiular din care vor apărea frunze şi tija florală .tulpini subterane metamorfozate Specii .primăvara (mai): Canna .1 an.curăţare . se scurtează tulpinile) .toamna: Iris.cicatrice centrală de la tija florală .înmulţire .zvântare . se fragmentează rizomii în porţiuni de 2-3 muguri care se plantează în lădiţe.noduri aparente la exterior de care rămân prinse bazal frunze uscate . în sere .câmp: Dahlia. Înmulţirea prin rădăcini tuberizate Rădăcinile tuberizate .stratificare .toamna .se folosesc împreună cu porţiuni din zona coletului pentru înmulţire Specii .plantat la sfârşitul lui aprilie-începutul lui mai.scurtat la 20 cm tulpina .câmp: Iris. . Canna.fragmentare în porţiuni cu 2-3 muguri şi plantare imediată la solul serei (udare. în paralel cu înflorirea se formează un tuberobulb de înlocuire .august: Zantedeschia.februarie-martie. Convallaria . câteva rădăcini tuberizate cu o porţiune de colet cu 1-2 muguri Înmulţirea prin rizomi Rizomi . Convallaria .tulpină subterană cu ţesut parenchimatic bogat în substanţe de rezervă.la fiecare nod muguri axilari .câmp: Gladiolus.turbă sau nisip la 4-5oC . din care se formează bulbi de înlocuire. Alstroemeria Interval de timp . în mai Zantedeschia.5-1.seră: Zantedeschia. Zantedeschia . Eremurus.seră: Freesia La Gladiolus .nu au muguri . .recoltare în august-septembrie .stratificat în turbă sau nisip la 5-10oC .cei bazali dorminzi Specii .lateral mugure aplatizat.recoltare ..se păstrează peste iarnă: Canna Etapele înmulţirii la: Canna .înlăturat pământul .zvântare . Alstroemeria .durata unui bulb . Ranunculus .la bază stoloni 0.perioada de repaus .recoltare – toamna la venirea brumei .spre periferie se formează câte un mugure.5 cm diametru.

Saintpaulia. devirozate (Morel şi Martin 1952 . Înmulţirea prin meristeme Meristeme – ţesuturi formative cu celule tinere. microelemente. permite asigurarea pieţei în orice moment. aprilie (Freesia). care conţin: macro.secţionarea tuberculilor în porţiuni cu muguri .recoltare .: dintr-un meristem de orhidee într-un an se obţin 4 mil. după o lună Etapele înmulţirii . plante.plantarea în aprilie. sănătoase: orhidee.multiplicarea materialului prin subculturi din fragmentarea calusului format de explante III . garoafe. Dieffenbachia.conservarea calităţii unui soi (William Sim 1939) . separare tuberobulbi şi tuberobulbili. Begonia.tuberobulbi .tuberobulbilii devin floriferi după 2-4 ani de cultură.adaptate la 100% umiditate . Pelargonium.aclimatizarea plantelor obţinute in vitro cu condiţile vieţii autotrofe Particularităţile plantelor in vitro . garoafe) .plantare . rădăcini) Cultură de meristeme – cultivare in vitro a meristemelor apicale. Înmulţirea prin tuberculi Tuberculi .frunzuliţele nu au cuticulă (sensibile la transpiraţie. pe medii sterile.Begonia .multiplicarea clonală rapidă.seră . Ex.localizate în vârful ramificaţiilor organelor (tulpini.obţinerea de material juvenil.. .înmulţirea rapidă a soiurilor.20-25oC . orhidee. Sinningia (axa hipocotilă) . curenţi de aer) . glucide. crizanteme.din muguri principali → tulpina florală .Caladium .rădăcini fără perişori absorbanţi . plante identice cu planta mamă.obţinerea de plante sănătoase.Cyclamen.păstrare . instrumente. imposibil de obţinut prin culturi clasice de înmulţire vegetativă .tulpini subterane tuberizate .se înmulţeşte prin seminţe . care se divid şi formează noi celule . etc.Gloriosa Etapele înmulţirii la Gloriosa: . material vegetal II .dalii fără viroze.15 aprilie (Gladiolus) sau august-septembrie (Freesia) . . specii nou create . Etape în multiplicarea materialului vegetal in vitro Asepsia: I .uscare.sortare. .plantarea. hormoni Avantaje .fragile 42 . .lipsesc tunicile sau solzii de protecţie .din muguri axilari → tuberculi de înlocuire Specii .toamna (Gladiolus).materialului de cultură. cu material săditor Extinderea în sistem industrial a înmulţirii plantelor in vitro permite obţinerea de culturi viguroase.cultura în condiţii artificiale.recoltarea tuberculilor care au în vârf un mugure principal . caulinare In vitro . vitamine. Gerbera.conservarea la frig a inoculilor meristematici.

epoci.. pregătire. Clasificarea tipurilor de butaşi. Înmulţirea prin rizomi a plantelor decorative. 24. Butaşi de frunză şi porţiuni de frunze. Specii. 13. Înmulţirea prin marcotaj. 18. Înmulţirea prin rădăcini tuberizate a plantelor decorative. Rolul factorilor ecologici în germinaţia seminţelor de flori. Înmulţirea prin bulbi a plantelor decorative. Tipuri. Loc. Care sunt factorii care pot determina dormansul? 4. 16. Butaşi de vârf de lăstari. Ce plante floricole se înmulţesc prin seminţe? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii prin seminţe? 2. epoci. 9. Epocile de semănat ale plantelor floricole. fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori. epoci. tipuri. 43 . Înmulţirea prin organe modificate. Specii. Butaşi de tulpină şi rădăcină. Înmulţirea prin tuberculi a plantelor decorative. 12. Ce tratamente se pot aplica seminţelor pentru stimularea germinaţiei? 5. 8. Metodele şi normele de semănat ale plantelor floricole. 23. Ce sunt. 20. Specii. epoca de recoltare. substrat. Ce metode de înmulţire vegetativă se aplică la plantele decorative şi condiţiile care trebuie îndeplinite de planta mamă. Ce plante decorative se înmulţesc vegetativ? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii vegetative? 11. 19.nu răspund la boli fiind cultivate pe mediu steril. Înmulţirea prin tuberobulbi a plantelor decorative. Înmulţirea prin butaşi. stoloni şi muguri adventivi. 28. 17. Ce lucrări de îngrijire se aplică semănăturilor? 10. Dirijarea factorilor de mediu la înrădăcinarea butaşilor. 6. 26. Înmulţirea prin altoire a plantelor decorative. 29. 14. interval. 27. 22. 7. specii. 15. Chestionar de autoevaluare 1. 25. Enumeraţi caracteristicile fizice. Înmulţirea prin despărţirea tufei. Înmulţirea prin meristeme a plantelor decorative. 21. Înmulţirea prin drajoni. Înrădăcinarea butaşilor. 3. Locul de semănat al plantelor floricole.

I -1-2 frunze/4-5 cm .presarea pământului cu un tasator sau tăvălug .pătrunderea şi fixarea rădăcinilor fine .toamna .în special pentru răsad obţinut din seminţele mici (Digitalis.tuberobulbi .fără vânturi puternice.Rărit .Modelarea şi marcarea terenului .teren care nu a mai fost lucrat .Tasarea .încorporarea îngrăşămintelor .resturi vegetale Pregătirea terenului .Greblat – nivelat . Înfiinţarea culturii în câmp Semănat direct în câmp .Săpat cu cazmaua (toate culturile) . .plan .cu sfori sau sârme fixate la capătul parcelelor .pentru repicat .permeabilitate pentru apă şi aer .II .expoziţie sudică . repicat.Desfundat (40-60 cm) sau arat (25-30 cm) .corpuri străine . curenţi de aer Curăţirea terenului . plantat .rizomi .rădăcini tuberizate Epoca . marcote.marcarea prin fixarea distanţelor între rânduri sau pe rând. Campanula).mozaic 150-200/m2 .1.pentru a favoriza aderarea seminţelor mici la sol .perene 1-10/m2 .straturi sau brazde .1 lună/distanţa în funcţie de specie şi soi Obţinerea răsadului în sere sau răsadniţe .CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE 6. Înfiinţarea culturilor floricole în câmp Alegerea terenului .bulbi .Completarea golurilor Plantat butaşi înrădăcinaţi.pentru înfiinţarea culturilor perene cu sistem radicular profund .Tulipa 44 .textură lutonisipoasă sau nisipoargiloasă .Plantarea răsadului în câmp .pentru semănat şi după semănat .Distanţele între rânduri şi pe rând în funcţie de specie şi soi. drajoni Plantat organe subterane . . în funcţie de specie şi metoda de înfiinţare a culturii.mărunţirea fină a stratului superficial pentru semănat.anuale 30-40/m2 .2 etape .pătrunderea rădăcinilor plantelor .înlăturarea resturilor vegetale din sol .

protejează pământul de uscăciune . perioadă de vegetaţie .Udat .economie de apă .Gladiolus Plantatul în câmp .Dezinfectare .împiedică formarea crustei .chimice.stropitoarea.Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor .plante anuale mai puţin pretenţioase la căldură .sezon .cantitatea şi frecvenţa .se evită ruperea rădăcinii .se udă înainte şi după plantare . begonia).starea de vegetaţie .în perioada de vegetaţie .plantat bisanuale .plante de mozaic .după răsărire .agrofitotehnice .Mulcit . vigoare.sfârşit mai-iunie .primăvara . aspersiune . biologice .Plivit .Fertilizare .tip de sol. tuberoze.Măsuri de combatere .îngrăşăminte organice şi chimice .specie.tip cultură. dalii .dimineaţa şi seara. exces săruri.distrugerea buruienilor . .seminţe .la răsaduri .gladiole.spaţii de semănat (răsadniţe) .aprilie-mai .plantat perene bulboase rustice .înlăturarea buruienilor .în special la culturile floricole pentru spaţii verzi .Curăţarea de flori şi frunze trecute .plante anuale pretenţioase la căldură (petunia.2 Întreţinerea culturilor floricole în câmp Lucrări generale aplicate în câmp .martie-aprilie . mai rar şi în cantitate mai mare .efect estetic . soi în funcţie de: .calitatea apei (fără duritate.cu un strat de mraniţă sau turbă de 2-3 cm Rol .prelungeşte înflorirea 45 .Întreţinere sol – spargerea şi mobilizarea stratului superficial cu săpăliga Rol .dimineaţa sau seara în zile însorite . etc.plante floricole bisanuale şi perene . răsad . 6. specie.se strânge uşor pământul la plantare în jurul rădăcinii.accesul aerului la rădăcini .iunie-iulie . reziduuri) .mai . furtunul.semănat bisanuale .îngrăşământ .plantat perene (despărţirea tufei) Reguli pentru plantatul în câmp .împiedică tasarea ..septembrie-octombrie .

scurtarea lăstarilor tineri. Ciupit .întârzierea înfloritului: Chrysanthemum.nu mai au spaţiu suficient de nutriţie .menţinerea unei anumite forme şi înălţimi .obţinerea de flori mai mari .la plante de mozaic şi de bordură.primăvara înainte de a porni în vegetaţie . sfori .înlăturarea lăstarilor care apar la subsuoara frunzelor .interval . dar să pună în valoare plantele . etc.Tăierile: tuns.înlăturarea vârfului de creştere. grădini. pentru ramificare şi obţinere de tufe . copilit. Dianthus.moment .scop .planta să aibă timp să formeze boboci floriferi .scop . moment apariţie flori Tuns . Paeonia.plante erbacee şi arbustive . Bobocit – specii care formează în vârful tulpinilor mai multe flori de dimensiuni mici .susţinerea plantelor volubile . arabescuri . Pelargonium .împotriva căderii la pământ la perene ierboase: Paeonia.schimbarea locului de cultură .scop .Transplantarea . Dahlia. folie de polietilenă.deasupra a 3-6 frunze .la specii cu creştere rapidă: Phlox .specific plantă. ciupit.dirijarea înfloritului . borcan. palisat .clopot de hârtie. Rudbeckia .obţinerea unor frunze mai mari.se execută la 10-15 zile.să nu se observe în cazul decorului din spaţii verzi. tocuri de răsadniţă 46 . Iresine.specii .menţinerea unei talii reduse .specii: Chrysanthemum.când au consistenţă erbacee şi se rup uşor .scop .scop . la începutul vegetaţiei Copilit .moment . metalice.Lucrări speciale de întreţinere aplicate în câmp .Tutorat. când numărul lor este suficient (Coleus) .plante perene .material: tije de lemn. pentru a dirija vegetaţia spre mugurii axilari ai frunzelor. etc.obţinerea de tufe: Coleus. .se repetă de 2-3 ori . Protejarea plantelor contra brumelor .motive fitosanitare .se aplică la: Alternanthera.se înlătură bobocul central şi se lasă bobocul lateral pentru a întârzia înfloritul .6-10 ani . etc.scop .primăvara. ierbacei . Chrysanthemum. bobocit .toamna după intrarea în repaus . cercuri metalice.cauze .la specii cu creştere lentă: Paeonia .obţinerea de tulpini drepte: Chrysanthemum . grilaje de lemn. la 2-3 cm de la baza lăstarului nou format .moment . Lupinus .individual sau colectiv .specii: Dianthus chabaud.se lasă bobocul central şi se înlătură lateralii pentru a obţine flori mai mari .posibilitate de refacere .bobocii au câţiva mm şi sunt distincţi .nu suportă: Papaver. Iresine.dirijarea raţională a plantelor .moment .2-3 ani . Cineraria.se aplică la .

3 Înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate Dezinfectarea spaţiilor adăpostite şi a amestecurilor de pământ Curăţarea terenului (solul serei) Pregătirea terenului (solul serei) .tasat .săpat .specie şi faza de dezvoltare 47 .cernerea componentelor .modelat .plantat porţiuni din tufe divizate .dezinfectare Înfiinţarea culturilor la solul serei . Polenizare Tratamente cu retardanţi 6.mai importante decât în câmp .semănat la ghivece: Asparagus .drenaj corespunzător .ghiveciul cu 2-4 cm mai mare decât balotul de rădăcini .ghivece cu înălţime şi diametru superior.plantele bisanuale sau perene se acoperă toamna cu frunze.spaţiu de 1-2 cm până la marginea superioară a ghiveciului necesar pentru udat Reguli: .se evită distrugerea balotului de rădăcini .amestecarea componentelor .plantat răsad: cu 4-5 frunze adevărate .calitatea .se usucă rapid .Protejarea de ger .greblat .plantat butaşi înrădăcinaţi .se scurge uşor prin drenaj . Întreţinerea culturilor floricole în spaţii protejate Lucrări generale de întreţinere Întreţinerea solului: spargerea şi mobilizarea crustei Mulcit Plivit buruieni Udat .mai importante la ghivece decât la sol Ghivece .rizomi Înfiinţarea culturilor la ghivece a) Pregătirea ghivecelor .plantat butaşi înrădăcinaţi c) Transvazarea (se tratează la lucrările speciale) 6. egale pentru speciile cu rădăcini pivotante .semănat direct .stabilirea şi măsurarea proporţiilor componentelor .cantitate mică .plantat răsad .cantitatea şi frecvenţa .4.marcat Pregătirea substratului (culturi la ghivece) .ghivece cu h = 2D pentru rădăcinile trasante b) Înfiinţarea culturilor .

trips) .cretizare 48 .aspersoare fine.(se pătează) .condiţii optime pentru procesele fiziologice .menţinerea umidităţii atmosferice -evitarea pierderilor prin transpiraţie -evitarea atacului unor dăunători (păianjen.speciile care au nevoie de lumină intensă. pentru colorarea frunzelor: Caladium.stratul de la suprafaţă Umbrirea .jaluzele . repicat. pierderi mari) .o dată sau de două ori pe zi Pulverizarea plantelor .preventivă pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor . în funcţie de specie (Grupe Peningsfeld) şi de faza de creştere Combaterea bolilor şi dăunătorilor în spaţii protejate Dăunători .sol . .agrotehnice . grad redus de duritate.apă curată.biologice .nu se pulverizează .dimineaţa . tăieri . florile trecute .ghivece . etc.pentru că pereţii de sticlă măresc efectul razelor de soare determinând acumularea de căldură dăunătoare chiar pentru plantele ce necesită mult soare .pe faţa inferioară a frunzelor (stomate.calitatea solului sau substratului .Trialeurodes.dimineaţa şi către prânz .stropirea părţilor aeriene (a frunzelor) pentru: .frunzele uscate. Boli .Măsuri .utilaj .necesară . mana.Fusarioza.seara .pentru plante suculente şi cactuşi .chimice .higroscopicitatea aerului .material săditor Curăţarea (igienizarea) .ghivecele pe exterior .florile .Dezinfectare .faze .metode: . etc.substrat .în plină vegetaţie.nu este necesară .frunzele la Gesneriaceae (la temperaturi scăzute apar pete) .diferenţiat pe anotimp . vara pentru protecţie. rugina. plantat.perioada . stropitori cu sită fină Fertilizarea .după semănat.se şterg frunzele de praf .temperatura aerului . Codiaeum .prelungeşte înflorirea Se curăţă: . temperatura mediului .efect estetic .administrarea fazială a îngrăşămintelor. Trips.. împotriva acţiunii directe a soarelui . Tetranychus.

Alstroemeria . tăieri în verde Ciupit . tutorarea .substrat din ce în ce mai bogat .reducerea taliei: Hypoestes .Aerisirea Scop . lumină . chiar spălarea rădăcinilor .Fuchsia) . Jasminium .înlocuirea în fiecare an a stratului de pământ superficial Transplantarea .o singură tulpină: Dianthus Bobocit .îmbunătăţirea înrădăcinării Cum se face: se lasă balotul de pământ intact.obţinere de tije florifere drepte .asigurat loc de udat .la plantele cu rădăcini cărnoase.înlăturarea porţiunii putrezite. la ghivece mai mari cu 2-3 sau 4-5 cm Scop .o singură floare: Dianthus La plantele perene lemnoase: tăierile .tip .înlăturarea completă a pământului. se înlătură substratul de drenaj şi stratul superficial . Lucrări speciale de întreţinere în spaţii protejate Transvazarea .scăderea temperaturii .de formare a tufei: Aucuba Tratamente cu substanţe retardante .să obţinem o anumită formă a plantei (piramidală .Camellia.cercuri de sârmă Tutorare .furnizarea de aer proaspăt pentru respiraţie . evantai . dafin.plantele perene la care sistemul radicular este bolnav .ridicarea sau scăderea UR Trecerea bruscă de la o temperatură la alta este dăunătoare.scop . plase. se fac ochiuri.sârme.ramificarea plantelor: Pelargonium Copilit . bobocit.la specii cu sistem aerian insuficient de rigid pentru susţinere: Freesia.acidifierea substratului de cultură prin udări repetate .tulpini lungi şi flexibile: Hoya. palmieri. orhidee. plante cu sistem radicular fin.să se asigure aer. bolnave Scop .de curăţire: Rosa .asigurat drenaj . Dianthus. copilit.trecerea plantelor pe măsură ce cresc. 49 .grăbirea înfloririi: Bromeliaceae. Palisarea.înmulţire exagerată Nu se aplică . Orhidee Distanţare plante Tăierile: ciupit. Philodendron.se udă abundent şi se umbresc câteva zile Transvazat parţial . se repetă de 5-6 ori . azalee.să se pună în valoare tijele florale: Begonia.aport de substanţe nutritive .

8. În ce constă pregătirea pentru înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate? 7. 9. Care sunt lucrările speciale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 5. Înfiinţarea culturilor floricole la ghivece. Înfiinţarea culturilor floricole în câmp. Înfiinţarea culturilor floricole la solul serei. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la solul serei. 2. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor floricole în câmp. Lucrări generale de întreţinere a culturilor floricole din spaţii protejate. 11.Chestionar de autoevaluare 1. Ce lucrări de tăiere se aplică plantelor floricole în câmp? 6. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la ghivece. 3. Care sunt lucrările generale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 4. 50 . 10.

apa 2. • transpiraţia depăşeşte absorbţia apei din cauza unor factori: .apa . .lumina .carenţa de K. .CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE După recoltarea florilor pentru prelungirea duratei de decor trebuie să se asigure 2 elemente indispensabile: 1. polifenoli).3-4 zile: Campanula .1-2 săptămâni: Gladiolus . etc. .2-3 săptămâni:Strelitzia .intensitatea absorbţiei apei este redusă. .concentraţia redusă a componentelor osmotice. 7.substanţe de natură pectinică rezultate din distrugerea tulpinii. Soiul şi specia .factori – interni .externi – temperatura mediului . .1 oră: Hibiscus 2.momentul recoltării .scurtează durata 51 .1.grad de deschidere a stomatelor.1 zi: Papaver . • capacitatea de reţinere a apei din ţesuturile plantei este redusă din cauză: .1 lună: Orhidee . Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate 1.se diminuează cu vârsta.interni .prezenţa şi numărul frunzelor. Bo.obturării vaselor de către microorganisme. etc.deficitul de apă determină ofilirea şi poate apărea din următoarele cauze: • absorbţia şi circulaţia apei prin vasele conducătoare .intensitatea luminii. Apa. Ca .prin oxidarea lui în procesul respiraţiei se procură energia necesară proceselor vitale .bule de aer. substratul energetic 1.fertilizarea .temperatura prea ridicată . . durată mică . Factorii mediului de cultură influenţează în proporţie de 35-70% calitatea florilor tăiate . .integritatea ţesutului . Substratul energetic .1 săptămână: Tulipa .starea de sănătate .în regim de irigare.factorii de mediu.substanţe secretate de tulpini florifere (latex.deficitară datorită: .externi . numărul lor.specie . 2.principalul component glucidele Intensitatea respiraţiei depinde de: .

+ 20C: Gerbera.caracteristici senzorice (prospeţime.cerinţe beneficiari .cantitate mare de apă . vara.perioada din an .pentru înlăturarea latexului .dimineaţa .caracteristici tehnologice (însuşiri pentru o anume destinaţie) . • Calitatea apei .specii cu frunze multe: Paeonia Tehnica recoltării . calibrare .200C (în apartamente) .Sortarea . Freesia.mediului de păstrare -18 .temperaturi scăzute .caracteristici fitofarmaceutice .100.120C: Anthurium .80. Dianthus.50.reduce pH şi stabilizează antociani .80C: Strelitzia .azotat de Ag 7.scurtarea duratei de timp de la recoltare la introducerea la păstrare .Numărarea.10.vara .pentru realizarea turgescenţei • .scara de mărimi (tulpină+floare) în cm .apropiată cu a mediului de păstrare . Rosa.unele săruri au efect pozitiv .secţionarea perfectă a tulpinilor .caldă .sulfat de Al .20.bactericid .60.de păstrare .seara .5.Calibrarea .distilată sau fiartă .Condiţionare: sortare.95 % .0.caracteristici fizice . legarea şi etichetarea buchetelor 600-700 fire/oră/muncitor 52 .creşte concentraţia osmotică a petalelor KCl . la maxim 2 ore de la recoltare 4.2 Condiţionarea.400C .moment al înfloririi .00C .boboc . prerăcirea.apei . Factorii mediului de păstrare • Temperatura : .350C .în apartamente.rezerva de glucide .60% • Lumina favorizează sinteza glucidelor.conţinut redus de săruri .4 . Momentul şi tehnica recoltării Momentul recoltării .UR aer -umiditatea aerului din spaţiile de păstrare de 90 .50C : Dahlia .40 .înflorire completă .3. distanţe . ambalarea şi transportul florilor • .10 . deci prelungeşte păstrarea.40.destinaţie.7 .specie .120 .prerăcirea.moment al zilei . etc) .1-2 flori deschise . Tulipa .flori de dimensiuni corespunzătoare clasei de calitate .

se evită lovirea şi trântirea ambalajului .vată umedă la baza tulpinilor florale. Folosirea soluţiilor conservante în vederea: .menţinerea calităţii în timpul transportului .vase curate. Gladiole 2. .îndepărtat frunze de pe treimea inferioară.acizi organici: citric. Păstrarea la temperaturi scăzute • Păstrarea la frig . tratamente cu soluţii diluate . hârtie.schimbarea zilnică a apei. . Al.durează 8 până la 60 minute .înlăturarea latexului: Euphorbia.inhibitori ai etilenei: acid aminoacetic .• Prerăcire . etc. 4. la temperatura de 10C. cornete de plastic . Prin această metodă se prelungeşte durata de păstrare cu 2 săptămâni (Rosa) până la 8 săptămâni (Tulipa) sau 4 luni (Dianthus) • Păstrarea în AC (atmosferă controlată) 53 . Cu . buchete sau flori învelite individual. vată. Apoi florile se trec treptat la 40C 24 ore şi la temperatura camerei. 3 zile (Anthurium) . . indolil acetic.de scurtă durată ("păstrarea umedă") la temperatura recomandată pentru specie (între 1-100C) şi timp în funcţie de specie. benzoic .temperatură constantă între 40C şi 100C-120C .de lungă durată. Antirrhinum.săruri minerale: săruri de Ag.distanţe mici 7.izoterme .3 Procedee de prelungire a duratei de păstrare şi menţinerea calităţii florilor tăiate 1.buchetele se aşează strâns în ambalaj .substanţe antimicrobiene: citrat de 8 hidroxichinoleină .inhibitori: CCC 3.ambalaje căptuşite.evitarea căderii florilor: Orhidee.în tunele speciale sau mijloace de transport • Ambalare . fără apă o perioadă de timp de la 2 săptămâni la 4-5 luni.păstrarea florilor Soluţiile conservante au la bază: Apa în care se adaugă diferite componente: .împrospătarea bazei tijei.evitarea aplecării vârfului tulpinilor şi florilor: Gerbera. Tratamente aplicate pentru prelungirea duratei de păstrare .de acid naftil acetic. când se introduc în soluţii cu concentraţii ridicate de glucoză.regulatori de creştere: citochinine .impulsionarea bobocilor .4 săptămâni (Lilium) . apoi pungi • Transport .fortificarea florilor . Reguli de respectat în păstrarea florilor tăiate . .glucide (glucoză şi fructoză) .avion . tiosulfat de Ag . Lathyrus.mijloace autofrigorifice .

Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate. 3. Care sunt elementele de care depinde prelungirea duratei de decor a plantelor decorative? 2. În ce constă condiţionarea. prerăcirea şi ambalarea florilor? 4.Chestionar de autoevaluare 1. Care sunt procedeele de prelungire a duratei de păstrare a florilor? 54 .

Reprografia Univ. Reprografia Univ. Ghid All .Plante de apartament.2001 .Plante de balcon şi grădină.Floricultură specială .curs.1990 . Craiova . Anton Doina 2.2001 . Bucureşti 55 . Ed.Dicţionar dendrofloricol . Ed.1991 . Preda Milea 4.Floricultură generală . Allfa. Anton Doina 3. Ghid All 5.1989 .BIBLIOGRAFIE 1. Craiova . Bucureşti . Allfa.curs.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->