CUPRINS

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE. IMPORTANŢĂ. ISTORIC. OBIECTIVE.........................................................3
1.1. DEFININIŢIA.......................................................................................................................................3 1.2. IMPORTANŢA FLORICULTURII......................................................................................................3 1.3. ISTORICUL FLORICULTURII...........................................................................................................4 1.4. CARACTERISTICILE PRODUCŢIEI FLORICOLE .........................................................................5 1.5. OBIECTIVE ÎN CULTURA FLORILOR............................................................................................5 1.6. ORIENTĂRI ŞI TENDINŢE PE PLAN MONDIAL...........................................................................6 1.7. SITUAŢIA ACTUALĂ A CULTURII FLORILOR.............................................................................6

CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE......................................................................8
2.1. CLASIFICAREA BOTANICĂ............................................................................................................. 8 2.2. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE ORIGINE................................................................................ 9 2.3. CLASIFICAREA DUPĂ CICLUL BIOLOGIC................................................................................... 9 2.4. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE ÎNMULŢIRE.........................................................................10 2.5. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE CULTURĂ.......................................................................... .10 2.6. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE CULTURĂ............................................................................ 10 2.7. CLASIFICAREA DUPĂ ÎNSUŞIRI DECORATIVE......................................................................... 10 2.8. CLASIFICAREA DUPĂ UTILIZARE................................................................................................11

CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE ...............12
3.1. ORGANE VEGETATIVE....................................................................................................................12 3.1.1. RĂDĂCINA ..................................................................................................................................12 3.1.2. TULPINA..................................................................................................................................... 12 3.1.3. FRUNZA ......................................................................................................................................15 3.2. ORGANE DE REPRODUCERE..........................................................................................................16 3.2.1. FLOAREA ....................................................................................................................................16 3.2.2. FRUCTUL ...................................................................................................................................19 3.2.3. SĂMÂNŢA ...................................................................................................................................19

CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU.....................21
4.1. TEMPERATURA.................................................................................................................................21 4.2. LUMINA ..............................................................................................................................................22 4.3. APA.......................................................................................................................................................23 4.4. AERUL.................................................................................................................................................25 4.5. SUBSTRATUL DE CULTURĂ...........................................................................................................26

CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE..........................................................................29
5.1. REPRODUCEREA PRIN SEMINŢE..................................................................................................29 5.1.1. CARACTERISTICILE FIZICE, FIZIOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE ALE SEMINŢELOR DE FLORI.............................................................................................................................................29 5.1.2. GERMINAŢIA SEMINŢELOR DE FLORI...................................................................................29 5.1.3. SEMĂNATUL ..............................................................................................................................31 5.1.4. LOCUL DE SEMĂNAT................................................................................................................32 5.2. ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ...........................................................................................................34

1

CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE..........................................................................44
6.1. ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP .................................................................44 6.2. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP...............................................................45 6.3. ÎNFINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE............................................47 6.4. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE.......................................47

CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE..............................................................................................51
7.1. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DURATA DE MENŢINERE A CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.................................................................................................................................51 7.2. CONDIŢIONAREA, PRERĂCIREA, AMBALAREA ŞI TRANSPORTUL FLORILOR................52 7.3. PROCEDEE DE PRELUNGIRE A DURATEI DE PĂSTRARE ŞI MENŢINEREA CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.............................................................................................................53

2

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE, IMPORTANŢĂ, ISTORIC ŞI OBIECTIVE 1.1. Definiţia Floricultura, una din disciplinele de bază ale horticulturii, se ocupă cu particularităţile morfologice ale speciilor decorative, cu cerinţele lor faţă de factorii ecologici, metodele de înmulţire, tehnologia culturii în sere sau câmp şi modul de utilizare. Obiectul de studiu îl constituie un număr foarte mare de plante, în mare parte ierboase, dar şi lemnoase, decorative prin flori, frunze, fructe şi port, folosite pentru înfrumuseţarea interioarelor sau spaţiilor verzi. Numeroasele specii decorative fac parte din peste 80 familii botanice: în spaţii protejate se cultivă peste 150 genuri, iar în câmp peste 200 genuri, la acestea se adaugă numeroase specii şi un număr impresionant de soiuri. Sigur nu toate aceste genuri se întâlnesc în culturi comerciale, o bună parte din ele se întâlnesc în colecţiile Grădinilor Botanice, colecţiile de la Facultăţile de Horticultură, sau la amatori. Dar oricând unul din aceste genuri poate deveni cultură comercială, chiar dacă a fost sau nu la modă cândva. Spre deosebire de celelalte ramuri ale horticulturii, horticultura ornamentală a evoluat către diversitatea de genuri şi specii cultivate. Floricultura cuprinde două părţi: - Floricultura generală - prezintă noţiuni referitoare la: morfologia plantelor floricole, relaţiile lor cu factorii ecologici, metodele de înmulţire, înfiinţarea şi întreţinerea culturilor, recoltarea şi păstrarea florilor. - Floricultura specială tratează genurile, speciile, soiurile cu particularităţile morfobiologice, cerinţele ecologice, cultura şi modul de utilizare şi se împarte în culturi în câmp şi culturi în spaţii protejate. Cunoştinţele de la disciplinele fundamentale, Botanica, Fiziologia, de la disciplinele de Pedologie, Agrochimie, Agrotehnică, Protecţia plantelor sunt necesare. Multe asemănări se constată în Legumicultură cu care se utilizează şi aceleaşi construcţii pentru culturile protejate. Genetica şi ameliorarea plantelor şi-au adus şi îşi aduc o contribuţie determinantă în crearea numeroaselor soiuri de plante floricole care apar de la un an la altul. De exemplu la nivelul anului 1999 producătorii ofereau peste 600 soiuri de Petunia, 500 de Impatiens, 700 de Viola şi 300 de Pelargonium. În acest sortiment pe lângă soiurile nou create se conservă sau se păstrează şi soiuri mai vechi. În "serii industriale" desigur numărul de soiuri este mai redus, în special în privinţa culorilor. Cunoştinţele cu privire la construcţia serelor şi răsadniţelor, mecanizarea lucrărilor în câmp sau spaţii protejate şi din ce în ce mai mult cunoştinţele legate de automatizarea lucrărilor, în sere au contribuit la o dezvoltare spectaculoasă în ultimele decenii a floriculturii. Floricultura este o ştinţă independentă care se bazează pe utilizarea unor tehnici şi metode moderne, caracterizată prin diversitate şi tehnicitate. 1.2. Importanţa floriculturii Importanţa estetică a florilor rezultă din: • nevoia permanentă de frumos a oamenilor; florile: - însoţesc omul de la naştere până la moarte - încununau învingătorii fie că erau regi, sportivi sau oameni de cultură - reprezintă simbolul unor naţiuni: crizantema - Japonia, laleaua - Olanda - se întâlnesc în balade, legende şi cântece populare - sunt reprezentate pe ii, ştergare, covoare - fac obiectul unor picturi celebre: Tonitza, Ţuculescu, Van Gogh (Floarea soarelui, Irişi), Poussin (Regatul zeiţei Flora), etc; - sunt subiectul unor poezii, romane: "Laleaua neagră", "Dama cu camelii" - încununarea o reprezintă Ikebana, concretizarea cultului pentru frumos
3

influenţează microclimatul centrelor populate sunt utilizate în cromo şi aromoterapie alături de muzică şi surâs contribuie la decorarea spaţiilor interioare şi exterioare din oraşe, sate, staţiuni au şi alte întrebuinţări: - plante medicinale: - frunze: Digitalis, Convallaria - flori: Bellis, Calendula - rizomi: Iris - uleiuri şi esenţe pentru industria produselor cosmetice: Rosa, Lilium, Reseda, Lavandula, Matthiola - alimentaţia omului: - condimente - dafin - şofran (stigmate de Crocus) - vanilia (păstăi de Orhidee) - coloranţi (Calendula) - flori, petale trandafiri - fructe: Opuntia, curmale, Cocos - lăstari folosiţi în salate: crizanteme - prepararea unor băuturi: Agave - consum ca atare rizomi: Colocasia (taro) - efect insecticid: flori de pyretrum (crizanteme) Importanţa economică: • sursă de venituri apreciabilă datorită caracterului intensiv al culturii, producţii mari şi preţuri avantajoase, din cultura florilor se pot realiza venituri apreciabile, de exemplu în SUA se obţin anual 1,8 miliarde $. 1.3. Istoricul floriculturii - cea mai veche dovadă este o medalie de 7000 ani descoperită în Altai, care are încrustat un trandafir; - picturi descoperite în piramide care au şi flori; - grădinile suspendate ale Semiramidei; - 1200 î.e.n. - lege în India care pedepsea pe hoţii de flori; - 500 î.e.n. - Confucius a denumit crizantema, floare de aur; - 370-323 î.e.n.- Teofrast- în tratatul Cercetarea plantelor are vol. 6, Flori; - cu 6-7000 ani în urmă se vorbea de grădini nemaivăzute: - 3000 î.e.n. grădinile sacre din cetatea Ur capitala statului Sumerian; - Iran - grădini numite paradisuri, supranumit Ghiulistan - ţara trandafirilor; - 2600 î.e.n. - în China, Japonia se cultivau: azalee, crizanteme, camelii; au apărut Ikebana, Bonsai şi vestitele grădini japoneze; - grădini plutitoare - azteci; - grădina din Lykaion, Grecia - Grădina Botanică Teofrast; - viridarii, grădinile romane în care se cultivau: crini, zambile, trandafiri. Cultura florilor în funcţie de epoci - sclavagism - s-a dezvoltat fiind folosită munca sclavilor; - evul mediu - se restrânge din cauza nenumăratelor războaie; - Renaşterea, sec.XV-XVI - se dezvoltă, apar grădini şi parcuri celebre - Italia, Franţa; - epoca modernă - dezvoltare foarte mare, diversificarea continuă a sortimentului. Momente din istorie care au influenţat cultura plantelor ornamentale: - migraţia popoarelor, cruciadele, expansiunea romană, cuceririle arabe, au contribuit la răspândirea de la o regiune la alta a diferitelor specii de flori şi nu numai; - descoperirile geografice din sec.XV, flora din America, după 1860 flora Australiei, după 1900 flora din Noua Zeelandă, au determinat apariţia în Europa a numeroase specii floricole; - utilizarea în anul 1269 a adăposturilor şi serelor şi în 1599 la Leyda au permis cultivarea unor specii din zonele tropicale şi subtropicale;
4

• • • •

- crearea colecţiilor de plante la mânăstiri, apoi la grădini botanice au permis păstrarea speciilor nou introduse şi au avut un rol deosebit în ameliorare; - începutul lucrărilor de ameliorare: - din cele mai vechi timpuri s-au creat soiuri de lalele în: Iran, Turcia şi camelii, azalee în Japonia; - în sec.XVII au început încrucişările intra şi intergenerice - sec.XIX şi mai ales XX lucrările de ameliorare a florilor au luat o foarte mare amploare. 1.4. Caracteristicile producţiei floricole Ramură intensivă a Horticulturii, Floricultura se caracterizează prin: - diversitatea produselor, formate din sute de specii şi mii de soiuri; - diversitatea modalităţilor de cultură şi a condiţiilor de sol, temperatură, lumină şi hrană necesare pentru dezvoltarea florilor; - originea diferită, sistem radicular diferit, număr foarte mare de boli şi dăunători; - caracterul intensiv al culturilor atât cele din seră cât şi cele din spaţii neadăpostite, cultivarea intensă a terenului; - culturi industriale mari, mijlocii şi mici, dar şi grădini familiale sau apartamente, balcoane, instituţii; - tehnicitate înaltă, muncitori specializaţi, personal cu studii superioare; - utilizări foarte diferite, apartamente, balcoane, terase, spaţii verzi diverse, flori tăiate. 1.5. Obiective în cultura florilor a) Specializarea pe tip de cultură şi produs este determinată de caracteristicile producţiei floricole. b) Diversificarea sortimentului, introducerea de soiuri şi specii noi, rezistente la boli şi dăunători; - singura ramură a horticulturii care a evoluat spre diversitate; - exemple de specii şi soiuri noi: Tamaya, Bacopa, Bidens, plante pendente (Antirrhinum); - exemple de specii şi soiuri rezistente la boli: Zinnia la Oidium; c) Eşalonarea producţiei prin cultivarea de specii şi soiuri diferite cu: - locul de cultură: - câmp - seră - număr mare de genuri, au perioadă de vegetaţie diferită; - în cadrul speciei: soiuri timpurii, semitimpurii, târzii; - modul de cultură - obişnuite - forţate: Lalele, Azalee, Hortensia - dirijate: Poinsettia, Crizanteme - continui: Garoafe, Cyclamen d) Obţinerea de soiuri noi Obiectiv permanent al celor care se ocupă de cultura florilor; - metodele tradiţionale de ameliorare, hibridarea, mutageneza indusă au rol preponderent în crearea de soiuri. Prin mutageneză s-au obţinut peste 100 soiuri (până în 1980) la flori tăiate, peste 90 soiuri la plantele la ghiveci şi 47 la plante cu bulbi; - sortimentul de garoafe se reînnoieşte la 4-5 ani; - soiuri noi la specii mai puţin cultivate - Nemesia "Sundrops", medalie de aur în anul 1999-Fleuroselect, înfloreşte până în octombrie, nu se degarniseşte, port compact; - soiuri noi la specii mult cultivate - pendente la Antirrhinum; - hibrizi interspecifici - Orhidee e) Perfecţionarea şi promovarea tehnologiilor moderne de cultură - Culturi dirijate, forţate, continui. - Culturi fără sol. - Biotehnologii - microînmulţire;
5

crizantemele . compoziţii florale pentru grădini particulare.Floricultura se practică în zone favorabile. Producătorii de flori . care uneşte producători de seminţe din toată Europa. 25 mil. transport şi ambalare corespunzătoare. anual se crează mii de soiuri.plante Poinsettia.regenerarea clonelor fără virusuri. 6 . acoperişuri înflorite.miniplante.250 ha. f) Obţinerea de producţii de flori.conservarea "in vitro" prin crioconservare. vânzătorilor en gros şi en detail. se aplică tratamente termice la materialul săditor.embriogeneza somatică . . păstrare şi apariţiei soiurilor rezistente. plante Begonia.7. păstrare bună pentru material săditor.plante Cyclamen. 1.valoare decorativă. 400 ha crizanteme. 1 în Europa este Olanda care exportă 60 % din producţia sa şi este primul producător mondial de bulbi (pentru 1988 cifra de afaceri 15 miliarde F.20 mil. Principalul obiectiv.Tendinţa de a vinde compoziţii florale sau tot ce trebuie pentru realizarea acestora. alpine.unei singure culturi: Hortensia. asociaţie care grupează cercetători şi comercianţi de seminţe de flori creată în 1970. balcoane. . jardiniere.seminţe. Din 1989 un certificat de calitate care asigură protecţia soiului. stilist floral. de seminţe şi material săditor care să răspundă exigenţelor producătorilor de material săditor.seminţe artificiale. . . 1. dar şi de aplicare a tehnologiilor noi: aclimatizator de plante produse "in vitro". grădini sălbatice. 1 martie şi producerea de plante mici . consumatorilor.A. g) Producţia de flori cu consum minim de energie şi preţ de cost redus . 12 mil. compoziţii florale pentru terase. Franţa).transformarea genotipurilor.se cultivă în zonele cele mai favorabile. plante. .600 ha. Pelargonium .6.U. suspensii florale. . bazine de apă. plante perene.plante Saintpaulia. etc. Italia.. producătorilor de flori. Fleuroselect. 2.Producerea de plante pentru epoci bine precizate: Anul Nou.Nivel ridicat în munca de ameliorare. se utilizează soiuri timpurii.Specializarea pentru producerea . Situaţia actuală a culturii florilor a) Principalele ţări cultivatoare de flori din Europa Producătorul de flori nr. aranjamente florale de interior (Ikebana). butaşi. produsul să fie la modă. . h) Distribuţie modernă.F. 25 mil. Producătorii de material săditor . Gerbera . departe de oraşe (care s-au extins foarte mult) şi este posibilă datorită progreselor din transport. producţie bună de flori de calitate. pe o perioadă cât mai lungă de timp. . .potenţial bun de creştere. Japonia. Vânzătorii en gros şi en detail . răsad..se cultivă soiuri adaptate la nivele termice reduse. butaşi). Consumatorii .) Creştere spectaculoasă a suprafeţei ocupate cu sere 4700 ha. Germania cu o valoare a producţiei de 6 miliarde F. Principalele culturi: 230 ha trandafir. Creşterea rapidă a suprafeţei de sere de la 650 ha în 1950 la 2500 ha în 1989. Orientări şi tendinţe pe plan mondial . Principalele culturi: trandafirul ocupă în Olanda 800 ha. S. publicitate şi educarea consumatorilor.Evoluţia meseriilor determinată de specializare (producere de răsad. ziduri înflorite. stimularea creaţiei şi ameliorării de noi soiuri de flori.potenţial mare de multiplicare.F.Obţinerea la cel mai scăzut cost de preţ în urma cunoaşterii perfecte a condiţiilor de cultură. . orientarea gustului consumatorului şi chiar convingerea lui. menţinerea valorii estetice. 20 mil.flori care să evolueze lent la frig şi în timpul păstrării şi să se deschidă normal (pentru flori tăiate). India. Kalanchoe . 1900 ha în câmp şi 16500 ha cu "bulbi". Producătorul nr. din care 40% este destinată "florilor tăiate" şi 4000 ha în câmp + 300 ha cu bulbi (pentru a acoperi necesarul mai importă 25% din necesar din Olanda.

Caracteristicile producţiei floricole.Crizanteme: 7 mil. plante la ghiveci. Principalele culturi: garoafe .producătorul nr.5 miliarde. 3. Enumeraţi principalele ţări cultivatoare de flori din Europa şi principalele culturi pentru flori. .Begonii (B. plante în masiv . 230 ha Germania.Gypsophila: 300 ha Israel.460 ha. 15 mil. valoarea producţiei . 12 mil. Obiectul floriculturii şi legătura cu alte discipline. plante Olanda. trandafir . 15 mil. 100 ha crizanteme.Cyclamen: 25 mil. Care sunt obiectivele floriculturii şi tendinţele pe plan mondial? 7. . 21 mil. 300 ha Israel. 500 ha bulbi. .Crizanteme: 600 ha Olanda. Definiţia floriculturii.Kalanchoe: 20 mil. 30 ha Franţa. . 80 ha Olanda. Producătorul nr. Principalele culturi: 450 ha trandafir. 2. plante Olanda.Poinsettia: 20 mil. de la 176 ha în 1950 la 3400 ha în 1988. . c) Principalele culturi la ghivece . Germania. aceeaşi creştere rapidă a suprafeţei cultivate în seră.2000 ha sere faţă de 700 ha în 1964 şi 1000 ha în 1972. 400 ha Maroc. 7 mil. plante Olanda.tuberhybrida): 17 mil. 460 ha Italia. bulbi . Chestionar de autoevaluare 1. .socotrana x B. b) Principalele culturi pentru flori tăiate sunt: .Garoafe: 1000 ha Italia. 200 ha Anglia. 50 % din suprafaţa pentru "flori tăiate".plante Franţa. 120 ha Italia.Strelitzia: 40 ha Olanda. 70 ha Germania. 600 ha Columbia. . plante Germania. .Gerbera: 250 ha Olanda.Azalee: Belgia . . 4. plante Germania. 400 ha Germania. 7 .3400 ha sere şi adăposturi şi 4000 ha în câmp. . . .880 ha. 3. 300 ha Olanda. Franţa . plante Germania. 60 ha Franţa.1.800 ha). 500 ha Spania.plante Franţa.1000 ha. Care este importanţa şi utilizarea florilor? 4. Care sunt momentele din istorie care au influenţat cultura florilor? 5.producătorul nr. Culturi în câmp 5000 ha (flori tăiate . 450 ha Franţa. pl.Orhidee: 170 ha Olanda.Trandafirul: 800 ha Olanda. 6. 260 ha garoafe. .Producătorul nr. gerbera . 100 ha Franţa.Hortensii: Franţa .3000 ha.1..120 ha . 260 ha Franţa. Italia .Saintpaulia: 25 mil. plante Olanda.

1. culoare. Clasificarea botanică .4. sau ".3.fam.Linné . timpurietate. (cultivar) .substantiv . Liliaceae .fam.formă flori. Compositae . Denumirea soiului este în latină sau limbă de circulaţie internaţională. Freesia hybrida: "Diana". frunze: Gladiolus.ex.calitate: V.fam.hibrizi proveniţi din mai multe specii .Spermatophita . Orchidaceae ..Gymnosperme .ansamblu de plante cultivate care se disting printr-un caracter (morfologic. Sunt situaţii când aceeaşi specie este descrisă prin două nume diferite. . fiziologic. chiar dacă cel nou este mai cunoscut: Helichrysum petiolare = Gnaphalium lanatum Osteospermum = Dimorphoteca Clasificare botanică: Regn vegetal .nume gen .Varietate . Clasificarea în funcţie de tipul de cultură 2.Pteridophyta .gen. L.1.flori: Begonia tuberhybrida .2. Polypodiaceae.Begonia . citologic) şi care se menţine prin înmulţirea vegetativă sau generativă.fam. se reţine cel mai vechi. Begonia . tricolor .Dicotiledonate Familia .Se reglementează prin Codul Internaţional de Nomenclatură Botanică (ICBN) şi Nomenclatură a Plantelor Cultivate (ICNCP).fam.cv. gen Adiantum (ferigi) . Clasificarea botanică 2. se scrie cu literă mare şi se notează cu cv.nume propriu: T. Canna . Soiurile se grupează după forma florii.7.varietatea . mexicanum . Clasificarea în funcţie de origine 2.fam. Clasificarea în funcţie de modul de utilizare 2.nume propriu: Hosta.seră .fam.Soi Fam. Clasificarea în funcţie de locul de cultură 2.CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE 2.Specie . de exp.Angiosperme .Soi . Celosia argentea var. Sphagnum (muşchi) . Cactaceae .câmp: Begonia semperflorens .8. Pinaceae: Araucaria .Archaegoniate .fam. Palmae . Cycadaceae: Cycas .nume specie .fam. Clasificarea în funcţie de modul de înmulţire 2. gesneriana .origine: A.adjectiv . înălţime.Ex.Monocotiledonate . etc.Gen .numele prescurtat al autorului.Bryophyta . Clasificarea în funcţie de ciclul biologic 2.6.. Ex. Clasificarea în funcţie de însuşiri decorative 2."..frunze: Begonia mansoniana 8 . Begoniaceae . Begoniaceae etc. cristata . .particularităţi: Gypsophilla .Nume ştiinţific: Se compune din două cuvinte şi a fost introdus de Linné în 1753: . Chrysanthemum x hortorum .5.

Asparagus.Australia: Amobium.Siberia: Campanula.temperat maritimă . pier în acelaşi an.anuale: Tagetes . Platycerium alcicorne.frunze: Gynura . Orhidee) .E Americii de Sud (Brazilia): orhidee. . Pelargonium . Iran): Tulipa. Cocos. Impatiens. înfloresc.semirustice: Dahlia 2. . elegans .anuale: toate . Clasificarea după locul de origine A) Plante din zonele tropicale . etc. Lilium .prin seminţe . Clasificarea după modul de înmulţire .E Africii: Begonia.ghivece: Senecio . produc seminţe.anuale: Silene.sol: Gerbera . produc seminţe. Dracaena . Myosotis .temperat continentală . Campanula .bisanuale: Bellis .germinează. Hyacinthus. Begonia.seră . rizomi) şi pustiuri (cactuşi.câmp .perene: majoritatea.N Chinei şi Japonia: Chrysanthemum. Chrysanthemum -" bulboase" (organe subterane) . se dezvoltă. Gerbera.ghivece: Cyclamen.S Europei . Zantedeschia.N Africii: Anemone. Tradescantia . Godetia.2. . Narcissus . etc. Callistephus. Paeonia .perene: Salvia. Cyclamen.câmp: . Clivia.S-V Australiei . Nicotiana. în anul al doilea înfloresc. Eschscholtzia 2.3.Orient (Turcia. Streptocarpus . . etc. cultivate ca anuale C) perene .Cycas.70% din plantele decorative a) Păduri permanent umede .(muguri la colet): Aster.în acelaşi loc înfloresc şi produc seminţe anual. Petunia. C) Plante din zone temperate .N Australiei: Ficus australis. Begonia rex.perene: Gaillardia 2.S Africii: Amaryllis. 9 . Helichrysum c) Stepă (bulbi. Gypsophilla . Freesia. Clasificarea după ciclul biologic A) anuale . Sansevieria .SE Africii: Palmieri.seră: . Gladiolus.4. Strelitzia.America Centrală: (Anthurium.sol: Gerbera.tipice: Delphinium ajacis. părţile aeriene dispar dar regenerează anual din mugurii din zona coletului sau din organe subterane.N şi NE Americii de Sud: Peperomia. .S Africii: Asparagus.India (Sud): Ficus.rustice: Tulipa .Fam. Araucaria . G.ierboase . Sanchezia b) Regiuni periodic uscate . Compositae .numai prin seminţe .bisanuale: toate . Colocasia. cultivate ca anuale B) bisanuale: în primul an rozetă de frunze. ferigi. Papaver.California: Clarkia. suculente) B) Plante din zone subtropicale .perene: Bellis. Aloe.tipice: Campanula medium .

. Paeonia.anuale . Clasificarea după modul de cultură .sol: Ferigi.bulboase . Tulipa. . . .Plante din zone temperate: Hydrangea.se cultivă specii din zone tropicale şi subtropicale în sere calde. . Lilium. etc. perene (Chrysanthemum) . Petunia . ferigi etc. . etc.Solanum capsicastrum: fructe roşii. Pelargonium.Aralia .seră: . etc. Callistephus. temperate. etc. . Clasificarea după locul de cultură . Tulipa.Pentru a avansa înfloritul: Salvia.bisanuale: Campanula.ghivece: Ficus. reci. Iresine.sere reci: Cineraria.sol: toate speciile . Cyclamen. etc.se cultivă specii din zone temperate şi subtropicale . altoire.continui: Dianthus.Ficus diversifolia: bace galbene . Gladiolus.câmp . .perene .perene: ierboase şi "bulboase" .se scot vara în câmp: Nerium. Fuchsia.ierboase: Crysanthemum.bisanuale . galbene etc. etc.butaşi .În spaţii protejate se mai cultivă: . ..forţate: Tulipa (termoperiodism) . Rosa. .rustice: Hyacinthus. plumosus) .subtropicale .vegetativ .5. la sol sau la ghivece . Cheiranthus.perene: Hosta .drajoni .câmp . etc.câmp: .normale: anuale. b) Frunze . Clasificarea după însuşiri decorative A) Organe decorative a) Flori . Freesia. etc.Asparagus: bace roşii (A. . 10 .anuale (Petunia). . 2. . etc. etc.ghivece: Cyclamen.spaţii adăpostite . Palmieri.semirustice: Dahlia. Fuchsia. etc. . .seră . Callistephus 2.anuale de mozaic: Pyrethrum. despărţirea tufei.seră. bisanuale.6. sprengeri) sau violet (A.organe subterane. etc.sere temperate: Dianthus.anuale: Dianthus.spaţii adăpostite . etc. Azaleea 2. . c ) Fructe . etc.dirijate (programate): Euphorbia (foto şi termoperiodism).ghivece: Ficus.câmp . stoloni.sol: Dianthus. Citrice.7.Clivia: bace portocalii .Nertera: fructe roşii . etc. etc. Asparagus. etc.sere calde: orhidee.Lunaria: silicve cu perete mătăsos . .Plante anuale şi bulboase pentru forţare: Antirrhinum. marcotaj.

Columnea. d) plante grimpante . mozaic şi arabesc. Clasificarea după utilizare A) Locul de utilizare . coşuri cu flori. etc. b) tulpini târâtoare . etc. c) tulpini pendente .plante decorative prin flori şi frunze. decor bazine cu apă. Clasificarea după însuşirile decorative. 4. grădina mexicană.tufe .plante anuale. intermediar . amenajări urbane şi ambientale . etc. . 8. plante grimpante.Ipomoea. .mutaţiune rotativă . etc. Clasificarea după locul de origine al plantelor decorative.ramificate . rozariu.Tradescantia.gazonante: Aubrieta. plante la ghivece.soiuri pendente pentru vase suspendate: Pelargonium. stâncării. . grădina acvatică. 5. Clasificarea după modul de înmulţire.globuloase: Chrysanthemum. Clasificarea după modul de cultură. Chestionar de autoevaluare 1.Hedera.între interior şi exterior B) Tipul de decoraţiune florală a) Tipuri de grădini: cu dalii.cârcei . 2. 2.se prind de suporţi . ziduri înflorite. jardiniere cu plante. c) Decoraţiuni de interior: aranjamente florale.Plante de balcoane şi terase. Cerastium.rădăcini adventive . Clasificarea după modul de utilizare. 3. Clasificarea botanică a plantelor decorative. Clorophytum. Lobelia.unitulpinale: Polyanthes. plante solitare şi grupuri de plante.parcuri. grădini. grădina japoneză. vase decorative. flori tăiate. Lathyrus. Verbena. 7.spaţii de locuit. perene ierboase şi bulboase -Plante de interior . borduri. acoperişuri înflorite.piramidale: Camellia. terase şi balcoane. Petunia.8. . etc. etc. Verbena. etc. . platbande.B) După modul de creştere şi ramificare al tulpinilor a) port erect . Gladiolus.Plante de exterior . coroane şi jerbe. suspensii florale.se întind la suprafaţa solului: Alyssum. 11 . plante la ghivece . buchete. Clasificarea după ciclul biologic. 6. b) Decoraţiuni de exterior: ronduri. bisanuale. . locuri de muncă .Gloriosa. Clasificarea după locul de cultură.

sămânţă.Leguminoase . 3.cu pneumatofori .fasciculate . ca nişte cârcei . inulină) . Rădăcina Funcţii a) principale . 12 .pivotante . cationi) b) secundare . a elementelor şi a sărurilor minerale (anioni.rădăcini în vârstă .înmagazinatoare de apă . Ericaceae) . .2.velamen radicum la baza frunzelor .furnizează apa.Dahlia are depozitată inulină în rădăcinile tuberizate.simbionte .pe frunze c) metamorfozate .adâncirea în sol (Crocus.CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE Plantele decorative au: 3.funcţie de asimilaţie şi absorbţie .rădăcini proptitoare . etc.Philodendron (1 la frunză) .apa din vapori de apă şi ploaie . .1.rizomi . .Tradescantia (mai multe) .depozitare . inulină Clasificare după origine a) normale (din radicula embrionului) . Organe de reproducere: floare. se ramifică şi se îngroaşă (Ficusul pagodelor) . împiedică asfixia. Freesia) şi fixarea (Gladiolus) .plante acvatice .rămuroase b) adventive .regenerare .) – tuberculi rezultaţi din rădăcini tuberizate concrescute.tuberizate .nodozităţi .Orhidee terestre (Orchis sp.aeriene fixatoare .orhidee .bulbi .înmulţire Alcătuirea rădăcinilor .tuberculi .bisanuale şi perene din zona temperată. 3. ajung pe sol.depozitarea substanţelor de rezervă (amidon. săruri minerale şi primesc hidraţi de C (Orhidee.etalare a rozetei de frunze .stocare amidon.1. .rădăcinile foliacee la orhideele din Java. Organe vegetative: rădăcina. tulpina.pe tulpini .subterane . Bromelii.asimilatoare . benzi care au ca suport scoarţa arborilor .bacterii fixatoare de azot (Rhizobium) .radicele cu geotropism negativ la plante din regiuni tropicale sau mlăştinoase. au clorofilă şi stomate.1. suprafaţă foarte mare de contact cu mediul .Ficus .absorbţie a apei. frunza.fixare în sol . perişori).Vanilla. fruct.ciuperci .zone tinere (radicele.contractile .aeriene .Orhidee.pe ramuri . Araceae epifite .Hedera .rădăcini adventive pe ramuri.Phalaenopsis.provin din rădăcini normale sau adventive .

frunze Importanţa practică . Tulpina a) Funcţii .axilari (la subsuoara frunzelor -bractee – pe ramuri) .Tulipa .Palmieri. dar şi pe rădăcini. plurienală . Sempervivum .comprimate .lemnoase: Aucuba 3.drepte .forme determinate c) Ramificarea tulpinii . Tradescantia 13 . După consistenţă .rădăcini cu muguri . 3. După orientare . Hedera .stip . Convolvulus .rădăcini drajonante.se înmulţesc pe acestă cale Aralia.ramuri secundare cu flori: Veronica d) Clasificarea A) aeriene B) metamorfozate A) Tulpini aeriene 1. etc.obţinerea de plante .tulpină scurtă.secundare .principale .determină habitusul plantei şi pot fi: .adventivi (locuri nedeterminate .1.majoritatea .coloană.urcătoare . cărnoasă.(mugure terminal.nutriţie .volubile: Ipomoea.calamus (pai cu măduvă) – Cyperus .pe tulpină. Tulipa .Palmieri. Cycas.. din care se formează lăstari numiţi drajoni .culmul sau pai – graminee decorative .înmagazinare apă şi substanţe de rezervă .muguri .fără rădăcini .plagiotrope . După alcătuire .Agave.ramuri principale cu flori: Muscari.Nearticulate .ramificate .2.prismatice 4.agăţătoare (organe specializate): Tropaeolum. frunze) .tufă .culcate la pământ: Veronica.ortotrope . 2.înmulţire b) Alcătuire .susţinere organe de asimilaţie şi de reproducere .conducere a substanţelor nutritive ascendent şi descendent . acoperit de catafile -frunzuliţe protectoare) . Primula .scapul . Rosa .ierboase: Saintpaulia .caudex .plante acvatice care absorb apa prin toată suprafaţa Ceratophyllum.Articulate (noduri şi internoduri) .caulis majoritatea – tulpini verzi anuale. După formă . plurienală care are în vârf mugure vegetativ . .cilindrice .internod lung fără frunze .cărnoase: Cactuşi .neramificate .noduri – internoduri – vârf vegetativ .

axa (inima bulbului) şi frunzele .oblici: Convallaria Stoloni subterani .parte din ramură subterană (stolon) .submerse .amfibice 5.internoduri scurte (microblaste) sau lungi (macroblaste) .tulpina floriferă se formează: .apă + substanţe mucilaginoase .rădăcini adventive şi nu au piloriză .din mugurele terminal.la subsuoara unei frunze: Colchichum . tuberobulbi (vezi mai jos) 4.plagiotropi . subterane *.orizontali: Iris . tuberculi.interne ..frunze solziforme sau ţepi b) cladodii . aeriene.reduse – la plantele parazite .provin din: .vârful tuberobulbului mamă: Crocus .tuberizarea la internoduri: Cymbidium . Euphorbiaceae .tuberizarea hipocotilului: Cyclamen.Rafflesia arnoldii *. Freesia d) Bulbii .servesc la înmulţirea şi depărtarea plantelor noi de planta mamă: Convallaria b) Tuberculi . Amaryllidaceae.ramuri sau tulpini puternic comprimate: Asparagus 2. cactuşi: Asclepiadaceae.Liliaceae.din mugurele axilar. Iridaceae .frunze reduse la solzi c) Tuberobulbi . acvatice (ţesut cortical cu canale şi lacune aerifere) .tulpini cu substanţe de rezervă . aeriene cu depozitare .cărnoase .B) Tulpini metamorfozate Clasificare: 1.ţesuturi superficiale care conţin cloroplaste .vârful de muguri axilari . bulbi.ramificaţii de rizomi cu internoduri lungi şi noduri la care se formează rădăcini adventive şi noi plante .microblaste cu frunze cărnoase în care se depozitează apa şi substanţele de rezervă . Corydalis .uscate .rizomi.natante . din cei axilari se formează bulbul de înlocuire: Tulipa . asimilatoare: a) Plante suculente.se depozitează substanţe de rezervă Clasificare: După direcţia de creştere .orhidee .microblaste groase bogate în substanţe de rezervă .tubercul învelit în frunze uscate .drepţi: Anemone nemorosa . din cel terminal se formează bulbul de înlocuire: Narcissus.parenchim .unele au rădăcini contractile: Gladiolus. Galanthus 14 .se formează .externe .Tulpini subterane a) Rizomi .muguri la subsuoara unor frunze rudimentare (scvame) .ortotropi: Primula .palmieri .muguri axilari transformaţi în tuberule sau bulbi: Lilium tigrinum 3.

peltată.spata .Clasificare după alcătuire: • bulbii tunicaţi . sagitată. cordată. reniformă.carena . maculate. ovală.1.bractee . oblongă. cărnoasă •Culoarea (o culoare. membranoasă. palmată •Suprafaţa limbului: netedă.inciziuni . transpiraţia. concoloră. mici. cu rol de apărare . discoloră.cotiledonale . 2 culori.limb (lamina) . etc.peţiol (codiţă) Clasificare Funcţional .cilindric.palmat compusă .axul bulbului se termină cu o inflorescenţă.Strelitzia A. asimetrică. galben.nomofile . plante parazite . incizată. înmagazinare de apă Alcătuire .Euphorbia: roşii . roz .hipsofile . mucronat Marginea limbului . • bulbii scvamoşi (solzoşi) .Jacobinia: maron. obovată. mijlocii •Forma frunzei (circulară. iar din mugurele axilar se formează bulbul de înlocuire: Allium. lanceolată.frunze mai mici.primele frunze .întreg . care se acoperă complet unele pe altele.compus .alte funcţii: protecţie.incomplet dezvoltate. zonate •Peţiol: formă .mari: penată. dilatat 15 . scabră •Consistenţa: ierbacee.simplu .frunze mari cărnoase. lucitoare. •Vârful limbului: acuminat. oblong lanceolată. roşii.catafile . argintiu.lipsesc la orhidee.Pachystachys: galben . eliptică. Tulipa. la exterior uscate .protecţia florii şi inflorescenţei . pieloasă. glabră.la tulpini subterane persistente . striate. hastată •Baza limbului: rotundă.penat compusă . policrome. mai multe culori): verde şi nuanţe. care se acoperă parţial una pe alta: Lilium. crenată . spatulată.frunze tipice . 2 culori. dentată. rotund. Hyacinthus.3. Frunza Funcţii . Frunze normale Speciile floricole decorative prin frunze au ca element decorativ frunzele care diferă prin: •Mărime: mari.Bromelii . 3. ovală) . reniformă. glaucă.Galanthus: verde . păroasă.întreagă . sagitată. variegate. respiraţia .mici: serată. Scilla. absorbţie.principale: fotosinteza.la muguri şi sunt caduce .roşie: Anthurium . comprimat.din foliole inserate pe rahis . sinuată.albă: Zantedeschia .lineară. roşu. cărnoase. cenuşiu.

ax principal scurt.verticilată .bulbi.corimb .mozaic foliar . Clematis .organ de reproducere . flori sesile sau scurt pedicelate: Althaea. Anemone.simpodiale b) compuse .la fiecare nod 3-4 frunze Variaţia privind mărimea.2.depozitare .racem compus. de la margine spre centru .anisofilia . c) mixte . etc. Gomphrena .plante acvatice: Salvinia .1.peţiol.axe principale lungi. rol de fotosinteză: Bryophyllum .flori sesile sau scurt pedicelate: Scabiosa.2. Pelargonium spinossum .înfloresc de la bază spre vârf. Hydrangea .rol de absorbţie . creştere indefinită şi mai dezvoltată .total sau parţial transformate în spini: Cactuşi. Digitalis.capitul .racem . Floarea Funcţii .opusă . forma şi dispoziţia .filodii . aşezate la nivele diferite B. Anthurium .la fiecare nod o frunză .ax ca un disc plat • 16 . Galanthus .element decorativ principal Clasificare: • solitară . Organe de reproducere 3.rol de agăţare .monopodiale .spic . Senecio A) Inflorescenţe simple a) Monopodiale . Salvia .frunze de forme diferite.prindere .spic compus .ax principal scurt şi globulos . aloe. Pelargonium .rizofile .rol nutritiv special . pe care sunt inserate altern axe secundare cam de aceeaşi lungime: Hyacinthus. Frunze metamorfozate . Convallaria.axa principală.baza limbului.umbelă . faţa inferioară (peltat) Dispoziţia frunzei pe tulpină: . Zantedeschia. cu flori sesile .spadix (spadice) .o tulpină se termină cu o floare: Tulipa.corimb cu calatidii: Ageratum. pediceli florali de aceeaşi lungime şi pornesc din acelaşi loc: Primula.limb redus .calatidiu (antodiu) . cu care planta se prinde de suport: Lathyrus.acumulează apă şi humus (Platycerium grande) .îngroşate mult din depozitarea de apă şi substanţe nutritive .urne sau nişe .însoţit de obicei de spată: Monstera. Verbena .axa principală îngroşată şi cărnoasă.heterofilia (polimorfism foliar) .racem cu pediceli florali de lungimi din ce în ce mai mici spre vârful inflorescenţei: Phlox. Pisum.ax principal lung.rol protector . Viola • inflorescenţe a) simple .frunze de mărimi diferite dispuse în acelaşi plan şi care nu se umbresc .transformate în cârcei. agave (suculente) 3.frunze de mărimi şi forme diferite la acelaşi nivel . Canna.alternă .pe o tulpină câte o floare la subsuoara frunzelor: Vinca.la fiecare nod 2 frunze .

ramificare unilaterală.corimb compus .perigon .axa principală îşi încetează creşterea şi poartă o floare .sepale verzi . Dahlia b) Simpodiale . Gladiolus ..înfloresc de la centru la periferie . Gaillardia.persistent .Papaver ** Corola .libere: Lilium .labiată: Salvia 17 .sepale concrescute: Dianthus.spic compus .grad mai mare de ramificare. Tropaeolum * Caliciu .formată din număr mai mare de trei.racem compus .Antirrhinum. Sedum B) Inflorescenţe compuse . Physalis .axul principal se termină cu o floare .corola ** . Gerbera.dialipetală .cima multipară (pleiochasiu) .zigomorfă .campanulată: Campanula .flori tubulare de la antodiu: Gerbera .cima scorpioidă: Myosotis . Gypsophilla .stamine . sistemul de ramificare se repetă . tepale .umbelă compusă . Primula .cima bipară (dichasiu) .tubulară: Nicotiana .axa secundară continuă creşterea depăşind axa principală .petale colorate .gamopetală .combinate (libere cu parţial concrescute): orhidee Simetria .caliciu* .stil.caduc . Ageratum Floarea Alcătuirea: .cima helicoidală: Hemerocallis. Callistephus.Salvia.androceu .zigomorfe .capitul compus C) Inflorescenţe mixte .Primula.componente.peduncul florii .actinomorfă .sepale libere: Ranunculus .actinomorfă: Rosa .element decorativ .cima evantai: Iris .concrescute: Muscari . stigmat .flori ligulate şi flori tubulare: Centaurea.gineceu .nediferenţiat în caliciu şi corolă .hypocrateriformă: Siringa .actinomorfe .cima unipară (monochasiu) .dialisepal .periant . sub floare pornesc două axe secundare care se termină cu o floare: Dianthus.axa florală (receptacul) .corimb cu calatidii: Senecio. fiecare pedicel floral apare ca o prelungire a pedicelului anterior . dispuse vertical: Euphorbia.zigomorfă: Lathyrus .reunesc două tipuri de inflorescenţe .infundibuliformă: Nicotiana . Pelargonium florii .gamosepal .la primul nod.

în utilizarea florilor în compoziţii florale (vase. interioare sau exterioare) .Chrysanthemum.carotenoidici .faţa superioară .antodiu – flori tubulare.papile conice petalei .Strelitzia . . restul până la 40 din primordii) Flori cu structuri particulare . Callistephus .Narcisa .flori involte: Hyacinthus..faţa inferioară . diferită ca formă şi culoare de celelalte).xantofila (portocaliu.indice preţios .celule epidermice.cornet nectarifer: Aconitum . egale . flori ligulate: Gerbera • Structura . cili lacinii . neutru . mărime. bazic .violet) • Parfumul florilor . 2 în formă de lance ce conţin stigmat şi stamine). . • Culoarea petalelor . diferă ca formă.3 tepale externe colorate.carenă. 3 tepale albastre (una scurtă.roşu..stamine transformate în petale . Rosa. Delphinium.6 tepale albe sau galbene .5 flori .secretă uleiuri volatile: Rosa. delfinidina (pH acid .funcţie de termoreglare .Orhidee . Dahlia. Anemone .lanceolată petalei .pinten nectarifer: Viola Metamorfoza unor organe florale în petale . Viola . cianidina.uleiuri esenţiale volatile produse în celulele epidermei petalelor . Convallaria.Locul de formare .porfirinici – clorofila a. 10 stamine.absorb sau reflectă anumite radiaţii solare .6 tepale care se răsfrâng în sus ca un glob. etc. Paeonia.nervuri (vase conducătoare) • Forma . aspect catifelat . Gerbera. Chrysanthemum.influenţă pozitivă asupra psihicului uman Pigmenţi .antocianici: pelargonidina.albastru.în aprecierea calităţii .Gloriosa .formaţiune tipică "coronula".flori tubulare transformate în ligulate şi invers (în unele situaţii): Dahlia. . etc.tetralobată.labelum. etc.bilobată .mezofil . au marginile ondulate. 1 inferioară .papile secretoare .o floare .epiderma .transformată . conice. . ronduri.celule epidermale şi subepidermale 18 .stamine transformate în staminodii (petaloide): Canna .importantă pentru polenizarea entomofilă . roşu) . 3 .apendici.3 tepale interne (2 laterale identice ca formă şi culoare.3 tepale portocalii.pigmenţi liberi sau combinaţi .flavonoidici – flavonici .carotenul (galben) .lineară . Dianthus.osmofore . .personată: Antirrhinum .primordii din receptacul transformate în petale: Dianthus (5 petale.chinonici . Aquilegia. colorate galben şi portocaliu. clorofila b (verde) . culoare.

21-22: Cereus nycticalis 3.lipseşte din sămânţa de orhidee 19 . Ficus carica. . Clivia .ţesut de rezervă ce va hrăni embrionul . Monstera.păstaia: Lathyrus .nucula: Tropaeolum . .2 zile: Papaver .peri secretori .folicula: Paeonia .fructe indehiscente .baca: Asparagus.se formează din ovulul fecundat . Punica.) .4 tone petale .pedicel scurt care poartă partea secretoare.neîntrerupt: Pelargonium.capsula: Viola.24 ore: Hemerocallis . Sămânţa • Alcătuire . Anthurium. Cruciferae.6 zile: Lilium .2.3.se apreciază la specie şi la durata unei flori. Orhidee .11: Ornithogallum .embrion . durata înfloririi şi în unele situaţii chiar ora înfloririi: ceasul zeiţei Flora.ovarul florii crescut după fecundare Tipuri .specie.20-21: Nicotiana . Dianthus (seră) . Lavandula 1 kg esenţă trandafir .zorii zilei: Ipomoea ..formată din . Rosa. Durata înfloririi . Fruct comestibil: Opuntia.protecţie . soi (timpurii. palmieri.3 ore: Hibiscus.albumen sau endosperm secundar . Fructul .Specie . 3.15-20 zile: Tulipa . .3 milioane flori Florile ca element decorativ se utilizează în funcţie de data înfloririi.1 sau 2 cotiledoane .condiţiile climatice pot influenţa cu 1-2 săptămâni.epicotil . Papaver . formată dintr-o celulă sau mai multe: Mentha. etc.O floare . Phoenix (curmal).19-20: Datura .se îmbibă uşor cu apă: Compositae.silicva: Matthiola .4-5 luni: Salvia. Clarkia .tegument . Tagetes .1-2 luni: Godetia.uleiuri volatile efemere: Araceae.cariopsa: Graminee. Ora înfloririi . .achena: Tagetes. Cocos (nuca de cocos) .15 zile: Chrysanthemum . etc. Cactuşi .hipocotil . Vanilla.9-10: Tulipa .10 ore: Portulaca .2-3 luni: Callistephus . • Data înfloririi .20-30 zile: Strelitzia.2. Orhidee.nu permite pătrunderea apei: Canna.2.

Frunza. 10. structură.brun roşcată: Alyssum .pronunţat: Celosia. Fructul şi sămânţa plantelor decorative. 7.cenuşie: Centaurea. Rădăcina la plantele decorative: funcţii şi clasificare după origine. Digitalis . Centaurea. Cosmos.neregulată: Calendula . alcătuire şi clasificare funcţională. Floarea.ovoidă: Alyssum. Parfumul florilor şi culoarea.neagră: Ageratum.ovală: Antirrhinum.. Myosotis . 20 . 5.mat: Phlox.l .grosime . etc.hil – loc de prindere al seminţei de fenicul . 11.mijlocii -1. simetrie. Tulpina plantelor decorative: funcţii şi alcătuire. mărimea.L .cafenie: Gaillardia . Data.5-3 mm: Gypsophilla. Begonia.propriu-zise.reniformă: Gypsophilla.şters: Centaurea . 3.brună: Gazania.tipuri de inflorescenţe simple şi mixte. Celosia . Tulpini metamorfozate de plante decorative. 6.peste 3 mm: Tagetes. Godetia .brun cenuşiu: Salvia. 9.roşcată: Begonia . Frunza. Antirrhinum. Portulaca .sferică: Lathyrus. Element decorativ şi frunze metamorfozate. Tagetes . culoarea. Phlox. Funcţii. Lobelia. sub 1.exterior . Zinnia . Cheiranthus. 2.cilindrică: Verbena . se folosesc la semănat . Petunia. Petunia .mari . Tagetes . Culoarea tegumentului la maturitatea fiziologică: . Floarea solitară . Portulaca Arhitectura tegumentului Chestionar de autoevaluare 1.foarte mari: Phoenix. Antirrhinum. Cosmos. Clasificarea tulpinilor plantelor decorative după alcătuire şi orientare.fructe indehiscente monosperme: achena. durata şi ora înfloririi. nucula. • Însuşirile fizice ale seminţelor sunt: forma.raport .alcătuire. 8. Mărimea: .micropil – prin care iese radicela Seminţele .foarte mici şi mici.5 mm: Begonia. Viola. 4. Lobelia . Forma . Papaver .cordiformă: Celosia . Floarea . Lupinus.galben brun: Calendula .fusiformă: Ageratum. Zinnia Luciu: .

190C Fuchsia .la aceeaşi specie diferenţe . Cineraria. etc.130C Iris . substrat. aer.acţionează în complex . excesul unuia din factori duce la dezechilibre .zone alpine (cerinţe mici) .diferenţe în funcţie de specie (orhidee.strict necesară: Campanula medium .temperatura se reglează natural în câmp şi dirijat în spaţii protejate .sol .zone tropicale.13-200C Narcissus . Calceolaria . apa.creştere vegetativă .220C Anthurium. .absenţa.germinare .speciile tropicale iernează la 16-180C. subtropicale (cerinţe mari): Orhidee .sub 150C la Primula.fructificare Cerinţele speciilor faţă de temperatură depind de: .iarna cerinţe mai mici decât vara . planta adultă.variaţia sezonieră .temperatura .15-180C Primula obconica şi Primula malacoides (150C) .sub 180C la Hortensia 21 .fără vernalizare: Matthiola (mai rapid la temperaturi scăzute) . speciile subtropicale la 8-100C .înflorire .locul de origine . Codiaeum .plantele au cerinţe diferite în funcţie de origine.la bulboase are loc la .CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU Factorii de mediu: temperatura.dirijarea lor în spaţii protejate 4. reducerea.15-200C Gladiolus .absorbţia apei şi a sărurilor . sumă repartizată pe fenofaze. Relaţia: înflorire .fenofaza .transpiraţia .pentru fiecare etapă maxim minim optim Cyclamen (germinare) T/zile 350/100/53 200/21 .temperatura critică (sub sau peste care nu se iniţiază butoni florali) .1.variaţia diurnă .zone temperate (cerinţe medii): crizanteme .3-70C: Galanthus .germinaţie.fotosinteza .temperatură Iniţierea florală pentru speciile din zona temperată are nevoie de temperatură scăzută (vernalizare) .respiraţia Procese de creştere şi dezvoltare .Un ciclu biologic necesită în funcţie de specie o sumă globală de temperatură anuală între 1000-40000C. lumina. crizanteme) şi soi (gerbera) .ziua 2-30C în plus faţă de noapte .17-200C Tulipa . gen (chiar soi) şi faza de creştere şi dezvoltare . Factorii de mediu . Temperatura influenţează: Procese fiziologice .

Oscilaţiile de temperatură produc .bulboase: Narcissus.Fittonia. creştere vegetativă.48% transpiraţie .în plină vegetaţie.palmieri. Salvia . au nevoie de 8 zile iluminare zilnică (minim trofic) anuale.frunze .sisteme de umbrire. stagnarea vegetaţiei şi a înfloririi .aspersiune ( 1kg apă/80 Kcal ) .lipsa produce .durata relativă a zilei şi nopţii .plante . perene . Saintpaulia 10000-11000 lucşi .după nevoia plantelor . lumină multă . seră 1500 lucşi .0.repaus muguri .vara 150000 lucşi .încetarea creşterii .iarna 50000-70000 chiar 7000 lucşi .formarea bulbilor şi tuberobulbilor Influenţa fotoperioadelor în formarea florii .deprecierea culorii Corectarea nivelului de temperatură se realizează prin: . Necesarul faţă de intensitatea luminii: .plante neutre .mărire .aerisire . folie de polietilenă .reducere . Lumina Energia radiată este folosită .formează primordii florale în absenţa luminii. arsuri pe frunze A. sol .Ferigi 20000 lucşi .19% reflectată .Nivelul constant al temperaturii este cel mai important factor pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor decorative. Cyclamen. reproducere Fotoperiodism .protejarea cu adăposturi.heliofile .rol în fotosinteză.2. ferigi Intensitatea luminii se măsoară în lucşi.umbră sau semiumbră: Convallaria. Kalanchoe 40000-50000 lucşi .influenţează .amplasarea culturii S sau V . lumină redusă B) Durata .indiferente la fotoperioade. Begonia.căderea frunzelor .la plantele repicate.etiolarea. Hyacinthus .tocuri de răsadniţă .66% fotosinteză .aparate de încălzit 4.clorozare (Saintpaulia). au substanţe de rezervă . . pulverizarea: plante.excesul produce .apartament.anteza .plante sensibile 22 .rol în înflorire. bisanuale.în repaus se reduce lumina . Hosta.avortarea florii .după anotimp .îngălbenirea şi căderea frunzelor . Intensitate .faza de creştere şi dezvoltare .sciafile .lumină solară directă: Petunia.fumigaţie .numărul şi mărimea celulelor .31% traversează frunza .

Pythium . UR.zile scurte . fotosinteză. orhidee Tipul de sol .temperaturi ridicate . nu este reţinută de sol (corespunde macroporozităţii) .zi lungă . araceae. a) Factori independenţi de plantă Temperatura .cantităţi mici .sol greu . bromelii. Rosa. 100 % turbă . forţarea plantelor de zi lungă 4.lumina.3. limb pielos 23 . sol b) Factori dependenţi de plantă .amplasarea culturii după cerinţe: soare sau umbră.cantităţi mari b) Factori dependenţi de plantă 1. . etiolare) Corectarea nivelului de lumină câmp .85% epifite. profil redus.apariţia de boli la răsaduri. semănat în perioade favorabile.sol uşor . Apa .umbrire cu tocuri de răsadniţă.orientare sere E-V. Pelargonium Exemplu: Kalanchoe .cerinţele plantelor .expoziţie S. folie.zile lungi . . ferigi .suplimentare cu lumină artificială . sănătate. creşteri vegetative) .iluminat artificial pentru butaşi.umbrire . epuizarea ei duce la ofilirea temporară (corespunde la 2% pentru nisip. seră .rămâne în sol.zone cu umiditate mare .indiferente faţă de durata luminii: Cyclamen.transpiraţie .caracterizate prin umiditate mare în sol şi atmosferă.nu înfloreşte.72% garoafe seră . Begonia.redusă . Kalanchoe (origine din zone tropicale şi subtropicale) .udat rar . unde plantele au frunze mari. Dianthus.în echilibru cu cea din sol şi plantă (UR) .20% sol nisipos. .55% cactaceae (pentru UR) .14 ore sau mai mult: Gladiolus.consum mare . Capacitatea de reţinere totală . răsaduri.apa de capilaritate . Necesarul de apă a) Factori independenţi de plantă .creşterea intensităţii .iarna-vara. serveşte la alimentarea cu apă a plantelor.udat des .acoperind plantele cu folie C) Compoziţia spectrală Radiaţii cu lungimea de undă: .apa de gravitaţie se scurge. se reduc creşterile Reglarea duratei .exces . Petunia.creşterea consumului de apă şi invers Umiditatea atmosferică .635-720 nm roşii (fotoperiodism.sub 350 şi peste 800 nanometri nu au valoare .reducere . sere calde-sere reci Lumina . ex.temperatura mediului (iarna-vara.cel mult 12 ore: Chrysanthemum. creşteri vegetative mari .pentru 1g substanţă uscată se consumă 3-4 dl apă 1.determină ofilire şi atac acarieni . mod de cultură. Euphorbia.accelerarea proceselor fiziologice . sere calde-sere reci) . fenofaza.. Matthiola (origine din zone temperate şi nordice) .specia şi originea.415-430 nm albastre (sinteza clorofilei. vopsit alb. cu rânduri N-S.mărire . Specia şi originea .înfloreşte. 100% pentru turbă) 2.75% palmieri.zi scurtă .

umiditatea excesivă agravează bolile.câmp .să nu-şi piardă turgescenţa: Begonia elatior.mărimea plantei .cantităţi şi frecvenţă mai mare .secetoase .cerinţele pentru apă pe faze de vegetaţie: . plante mature .perioada din zi .faza de creştere şi dezvoltare: plante tinere.eliminarea O2 din sol .cantităţi diferite în funcţie de faza de creştere.mod de cultură: ghivece-sol .germinare .reduse . mari în faza de creştere activă.apă de ploaie: Camellia.cerinţe totale faţă de apă .lipsa frunzelor .creştere vegetativă în defavoarea înfloritului în perioade mai reci . Dahlia.favorizează apariţia bolilor .apa rece .apa caldă .seră . Portulaca .căderea florilor . mici în repaus .înflorire .întârzie creşterea . 3.maturare . 4.apariţia de dăunători (acarieni) • Calitatea: a) conţinut în săruri redus .dimineaţa .specie: Chrysanthemum. frunze cărnoase . iar de durată duce la moartea plantei .frecvenţa .organe subterane (bulbi.mai reduse .cantitatea de substanţă uscată acumulată .la ghiveci . deci cu temperatura mediului • Frecvenţa şi perioada: . Starea sănătăţii . rizomi) . Reguli pentru administrarea apei • Cantitatea: .25-100% .temperatura egală cu a solului şi atmosferei. Azalee b) temperatura mediului .repaus .lipsa substanţelor toxice poluante .cerinţe mari .optime .deficit . Gloxinia.putrezirea rădăcinii şi organelor subterane .frunze puţine. foarte reduse .seminţe.pubescenţă .anotimp .cantităţi reduse de apă 2.îmbibare . Modul de cultură .putrezirea rădăcinii .exces .să nu-şi piardă frunzele: Gerbera.cantitate mare de apă Exemple: Colocasia.periodic secetoase .dimineaţa şi seara 24 .condiţii climatice .formarea şi creşterea seminţelor .acidifierea sol .ofilirea temporară a plantelor. Faza de creştere şi dezvoltare .se udă mai mult în seră faţă de câmp. Zantedeschia ..răsad şi în faza de creştere . Zantedeschia .adaptări specifice .în câmp se reglează prin capilaritate din straturi profunde .

reducere . apa stagnantă (care duce la lipsa de aer) . . . frunze îngălbenite.O2 . intensitate a respiraţiei mai mare.lipsa .cooling system . cu nisip grosier.• Mod de administrare: stropitoare. Salvia se ofilesc în prezenţa gazelor . .vârstă . .creşte treptat până la 350.asfixierea rădăcinii care duce la moarte.bulboase . . aspersiune Corectarea umidităţii atmosferice: . picătură. . .plante tinere.plante test care detectează prezenţa substanţelor poluante .respiraţie 21% .în O2. O2 25 . de ex. speciile tropicale au sistem radicular foarte sensibil la lipsa aerului.în sere şi câmp cu viteze reduse contribuie la: .măreşte producţia Sol . infiltraţie.se adaugă nisip.specie .CO2.determină putrezirea rădăcinii.aerisire .accentuează culoarea florilor . N ca în admosferă . Aerul Conţinut de atmosferă .Sistem de cultură cu substrat apa . .în CO2 10% în sol bogat în humus .curăţirea de muşchi şi licheni a ghivecelor.concentraţia în sol bine structurat .fog system .ceaţa artificială . la sol.pulverizarea apei.să aibă 33% din volum spaţii prin care să circule aerul .Coleus. . .necesar pentru dezvoltarea în ansamblu a plantelor .omogenizarea componentelor . . Philodendron). mraniţă sau turbă. furtun.CO2 .sol greu .hidrocultura . . pereţi.grăbirea înfloririi .temperatură: sub 100 respiraţia este nesemnificativă.plantarea în coşuleţe speciale perforate Mişcarea aerului . .plante tropicale consum mai mare decât cele din reg.aerul în sol .aspirare aer şi trecerea prin sisteme de creştere a umidităţii . udarea podelelor. .asimilaţie clorofiliană 0. înnegrite care cad (Ficus.peste 500 încetează.drenaj corespunzător în ghivece.film de apă NTF (Nutrient Film Technique) 4.ridicare . secetoase.33% Atmosferă Consumul de O2 în respiraţie depinde de: .sulf Consumul de CO2 este necesar în asimilaţia clorofiliană.4. carbonul reprezintă jumătate din greutatea substanţei uscate.îmbunătăţirea structurii şi aprovizionarea cu aer la sistemul radicular se realizează prin: .orhidee .strat de nisip la plantare în cazul unui sol greu.creşterea CO2 până la 1% favorizează .afânarea permanentă a solului în ghivece.respectarea proporţiei la amestecuri pentru substraturile folosite la ghivece.umbrire .

Gypsophilla . administrarea îngrăşămintelor minerale Fizice Chimice Sterilizarea substratului .capacitate mare de izolare care să limiteze dezechilibrul termic .greu .capacitatea de reţinere a apei .carbonat de Ca 1-3 kg/m3 . 2/3 .bogate în calciu: Aster.cu vapori de apă .aderenţă .din sol . 1/2.permeabilitate .structură lacunară nealterabilă în timp care să păstreze raportul: 25%-faza solidă.alcalin: cactee.pH .scăderea pH . se modifică cu aport de îngrăşăminte organice şi minerale . 33%-faza gazoasă .majoritatea pH neutru . Papaver .sistem radicular superficial sau "bulboase": Gladiolus. Substrat = sol pentru culturi în câmp .concentraţia în ioni de H+ în stare liberă soluţia sol .. depinde de componente. 4.majoritatea plantelor decorative . Lumina.uşor. Hyacinthus . Aer) acţionează concomitent asupra plantelor şi într-o permanentă interacţiune. Coleus.pentru culturi în seră se formează din componente în proporţii diferite. Chrysanthemum .creşterea pH .se utilizează după 6-8 săptămâni Conţinutul în substanţe chimice şi pH se stabileşte prin analize de laborator repetate din timp în timp. Apa. Camellia. faza de vegetaţie. paraziţi animali sau vegetali .speciale .constituţie pentru a susţine plantele .grad de afânare . Componentele pot fi naturale (organice sau minerale) şi sintetice. 42%-faza lichidă.mijlociu . care depind de: specie. Erica Însuşirile substratului .cretă 1-3kg/m3 .5.ploi acide.umiditate .se utilizează imediat .turbă acidă 1/3. udări repetate. Sol .căldură .floare de sulf 46-60 g/m2 şi mai mult .evaporarea apei . Substratul de cultură reprezintă suportul material pentru dezvoltarea rădăcinilor şi asigură substanţele nutritive necesare creşterii şi dezvoltării.corectare .conţinutul în elemente nutritive. Polyanthes.sistem radicular puternic: Althaea.de pe frunze .chimică (formol) .capacitate mare de schimb de cationi pentru a furniza elemente nutritive .acide: Azalee.acidifierea substratului determinată de . Erica .transportul căldurii Factorii fizici (Temperatura. Bromelii. Anthurium.acid: Azalee.să nu aibă seminţe de buruieni.bogate în Fe şi Al: Hydrangea . 26 .

1-2 ani.Componente substrat a) naturale organice .5 .tratate la 10000C.acid .apa hidroponică . pH 6.5-7.speciale .5 .muşchi: turbă: frunze: nisip 2:2:2:1 .ţelină: mraniţă: nisip 3:2:2:1 . 4. înrădăcinarea butaşilor .compost pH 6. în mică măsură sintetice deoarece produc poluare .rol şi necesarul plantelor decorative. roci biotită ø 0.cultura fără sol .uşor .greu .nisip .permeabilitate.5-4.turbă .vermiculit . 27 . roci vulcanice .frunze -foioase.bucăţi pudră .standard .5-8 .antiseptic . conţinut în toate substraturile .5. 3.TKS1.pH 3-4.greu . Relaţia temperatură înflorire şi deficienţe produse de oscilaţiile de temperatură. cernere .pH acid .sintetice .pentru cultură .perlit .ø1.pământ de grădină . răşinoase.reţine apa . 70% turbă roşie .sinteza uree .hydromul .cultura cyclamen .styromul .pământ de răsadniţă .30% argilă.în funcţie de specie şi fenofază .septembrie.ferigi . turba . repicat.muşchi .75-8 mm . Rolul temperaturii şi cerinţele plantelor decorative faţă de ea.turba blondă .substrat .pământ de ericacee Exemple de substrat: .poliuretan Substraturi de cultură pentru plantele decorative .mase plastice expandate .predomină pământ de ţelină . semănat.ericacee .pentru înmulţire .diferite componente naturale de obicei.naturale minerale . 2.neagră .tipuri .pH 4-7 .predomină pământul de frunze.roci vulcanice tratate la 1500 0C .pH neutru. pH 5-6.brazde.5 .blondă .Agrofoam . capacitate de absorbţie .cărbune vegetal . bogat.tratate .naturale minerale tratate . Prin ce măsuri practice se dirijează nivelul de temperatură. dezinfectat .predomină .laine de roche .deşeuri furnale b).pietriş .argilă expandată .TKS2.ţelină .pH 2.pH uşor alcalin .uşor .18000C.5-2mm.netratate . Chestionar de autoevaluare 1.mraniţă . Intensitatea luminii . mai .

10. Rolul oxigenului şi dioxidului de carbon din atmosferă în viaţa plantelor. Însuşirile fizice şi chimice ale substratului. Măsuri practice de corectare a nivelului de lumină. Corectarea umidităţii atmosferice şi din sol. 7. 14.5. Care sunt componentele substratului? 15. Rolul componentelor aerului din sol şi măsuri de îmbunătăţire a aprovizionării cu aer la sistemul radicular. 12. 6. 11. Durata luminii şi rolul ei în viaţa plantelor floricole. Substraturi de cultură pentru plantele decorative. 8. Reguli pentru administrarea apei la plantele decorative. Factorii de care depinde necesarul de apă al plantelor decorative. 28 . 9. Ce este solul şi substratul de cultură în viaţa plantelor decorative? 13.

ghivece: Cineraria Avantaje: .2 Germinaţia seminţelor de flori activitate metabolică + repaus . Calitatea seminţelor .posibilităţi reduse de transmitere a bolilor Dezavantaje: . Înmulţirea pe cale vegetativă 5. Caracteristicile fizice.1.se realizează la maturitate completă .1.însuşiri fizice .sol: Gerbera .autenticitate . mare) .unele specii numai prin seminţe: Gypsophilla seră . mijlocie.scade conţinutul în apă şi respiraţie minimă 29 .stare sanitară . heterozis (F1) . 3-4 ani) 5.fructe indehiscente: achena.reprezintă starea de repaus a seminţelor.degenerarea sem.indici fiziologici .2.lucrări de ameliorare .facultate germinativă .greutate .anuale (Salvia) .timp mai lung de obţinere a plantelor mature (Strelitzia 1-2. nucula.puritate fizică .1.energie germinativă .indici tehnologici .bisanuale (Myosotis) . embrionului şi mugurilor . Reproducerea prin seminţe 5.laboratoare de specialitate .viabilitate . abateri faţă de genitori) .1.valoare culturală 5.spaţiu mic de depozitare (1000 seminţe/1 g) .forma diferită .culoarea .păstrarea facultăţii germinative câţiva ani . fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori Prin sămânţă se înţelege: .CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE 5.umiditate .seminţe propriu-zise şi . cariopsa.luciu .cantitate mare de material săditor .puritate biologică . Reproducerea prin seminţe Specii: câmp .mărimea (mică.coeficient ridicat de înmulţire . etc.urmaşi heterozigoţi la speciile cu polenizare alogamă (descendenţi.perene .arhitectură tegument .1.ciclu de dezvoltare Dormans .

cale umedă .aldehide.optimă.tegument dur impermeabil pentru apă şi puţin pentru oxigen .factorul hormonal . Impatiens.radiaţii: roentgen.germinează la întuneric (Cyclamen.germinează la lumină (Begonia. Tropaeolum) . pilire (palmieri) .păstrare la 10-250 C până crapă tegumentul .3% . Cheiranthus) .AIA .3-0. apoi . Cosmos.1:3 seminţe:nisip .hidratarea . ani Factorii interni care pot determina dormansul: .se ţin 5-15 min.5% .apă rece .substanţe chimice . maximă şi minimă . sulfuric 2-3% .. Musa.factorul embrionar .hormoni . Zineb. Phlox) .10 min.enzime .prăfuire 2-4 g /kg sămânţă. izotopi radioactivi Fitosanitar . Calendula. Petunia) . se spală.gibereline .sulfat de Cu 0.scarificare:Althaea. electromagnetice.5 % .45-100% din volum Temperatura .factorul tegumentar .substanţe chimice – acid clorhidric.indiferente (Asparagus.în general valorile medii sunt 15-250 iar timpul de germinaţie .stratificare . Gentiana) .condiţii nefavorabile de mediu Tratamente pentru stimularea germinaţiei şi ieşirea din dormans .seminţe .ţinute la 1-100 C timp 50-90 zile (Dicentra. gamma.5-21 zile Lumina . 45-500 C .în funcţie de specie şi origine este o temperatură de germinaţie .2-3 sec.indus (secundar) . etc. Althaea) . Celosia.germinaţie Apa . 2-3 ore apă rece.degradare tegument cu nisip. Tagetes) Oxigenul .îmbibiţie .creşte % de seminţe germinate . Factori ecologici . se zvântă .pentru germinare este necesară vernalizarea (trecerea printr-o depresiune termică) . 520 C .azotat de K 0.acizi organici .creşte nevoia odată cu germinaţia 30 .umectare seminţe. de 2-3 ori (Canna.păstrare la 2-50 C timp de 10-14 zile . Freesia) . Pelargonium.umectare 10-24 ore în apă la 25-300 C (Cyclamen.durata .cale uscată .permanganat de K 1-1.alcaloizi Factorii externi .în stare activă .mecanic .protoplasma.formalină 0.2% (Antirrhinum.hidrotermică – 2-3 ore apă clocotită.4 ore 25-300 C .zile. ultrasunete.activă .determină trecerea coloizilor protoplasmei .apă caldă .avantaje . Lupinus (înţepare în partea opusă embrionului) .însămânţare la temperatura optimă (10-200 C) . Ipomoea. Asparagus.vernalizare . lactone . trece în stare inactivă . Captan.inhibitori ai germinaţiei .înflorire cu 20-30 zile mai devreme (Dianthus. luni.

spaţiu liber de 2 cm faţă de marginea superioară a recipientului.mărunţit . Mai – Iunie Loc . Bellis . răsadniţe. Centaurea.pregătirea substratului .perioada de valorificare sau de decor Epoca I.mai greu şi fertil pentru seminţele mari .perioadă de vegetaţie 70-100 zile .cultivate .culturi forţate: Antirrhinum.în câmp: Begonia.uşor. etc. nivelat.câmp Specii – perioadă de vegetaţie 40-70 zile (Clarkia. Dimorphoteca) . Senecio. Asparagus. permeabil pentru seminţele mici şi mijlocii . câmp Specii .. Callistephus. Sinningia.nivelat .sere.3. Iulie – August – Septembrie Loc – răsadniţe sau câmp.seminţele care conţin hidraţi de C au nevoi mai reduse de O2 Substrat .strat dren 1-2 cm nisip. plastic . etc. Eschscholtzia) b) puţin pretenţioase la temperaturi (Clarkia. Calceolaria .ghivece lut. Decembrie-Februarie Loc de semănat . răsadniţe calde Specii . Digitalis.pentru producere de răsad .condiţii climatice .pretenţioase la temperatură .la loc definitiv Epocile de semănat depind de . Cyclamen.plante seră: Primula. Martie .substrat bine mărunţit (necernut) iar la suprafaţă 2-3 cm substrat cernut (1-2 cm).specie . Semănatul la plantele decorative se realizează: . . .în seră: Antirrhinum.perioadă lungă de vegetaţie 100-180 zile . necesar pentru udat 5.perene Epoca IV. plastic Recipientele se dezinfectează.dezinfectat .în câmp a) nu suportă transplantatul (Delphinium. Godetia. Calendula) Epoca III. iar cele din lut se ţin 24 ore în apă pentru îmbibare Pregătire pentru semănat: .Aprilie Loc – sere. Myosotis. Dianthus barbatus.seminţele oleaginoase >O2 (lipide-amidon) . seră Specii – bisanuale: Viola. Petunia. Epoca II. etc.obturare orificii.1. Lobelia. tasat .cultivate . Matthiola 31 .tasat Recipiente pentru semănat în seră: . . lut. Palmieri. Dianthus. Dianthus. .în seră: Primula.bisanuale (perioadă mai lungă): Campanula. .lădiţe lemn.

Althaea.specii anuale pentru culturi forţate: Lathyrus.iunie-iulie – reci Seră . Nicotiana) .Culturi forţate: Lathyrus. Cyclamen.care pierd repede facultatea germinativă .rezistente la ger: anuale (Calendula). Campanula Perioada: . seră Specii . Matthiola Perioada – tot timpul anului 32 . Freesia .ianuarie-martie – calde . Gypsophilla) .suportă brume şi geruri de primăvară (Clarkia.martie .plante la ghiveci: Cyclamen. Tropaeolum) .bisanuale şi perene Perioada: .câmp. Salvia. Asparagus.martie-mai – temperate . Lupinus) .plante de seră – solul serei: Gerbera. Matthiola De reţinut: .specii bisanuale: Viola. flori tăiate.puţin pretenţioase la temperaturi (Calendula.producere răsad = semănat – repicat – plantat Specii: . Gypsophilla) . Delphinium) .perioadă scurtă de vegetaţie (Lathyrus.reci .temperate . Antirrhinum.iunie .semănat – repicat – plantat Specii: .mai . Asparagus .Mai adânc decât primăvara Răsadniţe .care nu suportă repicatul (Delphinium.pretenţioase la temperatură (Petunia.loc definitiv = semănat – rărit . Dolichos.care răsar greu (Dicentra. Gloxinia. Locul de semănat Câmp .Epoca V. Zinnia . Octombrie – Noiembrie Loc.creştere rapidă: Tagetes. Coreopsis.Cantitate dublă de sămânţă toamna . Palmieri . Chrysanthemun) .4.specii puţin pretenţioase la temperatură .octombrie-noiembrie (înainte de venirea gerurilor cu o săptămână) De reţinut: . culturi forţate) 5.perioadă lungă de vegetaţie (Begonia) . perene (Phlox. Petunia .1.Speciile cu facultate germinativă foarte mică se seamănă imediat .Semănatul eşalonat la interval de 20-30 zile pentru înflorire eşalonată (plante ghiveci.ghiveci: Primula.specii cu perioadă lungă de vegetaţie (70-100 zile): Callistephus.calde .

cenuşe.se măreşte cantitatea de sămânţă cu 25-30%. cretă . . Zinnia) 30-40 g/m2 sau 10-20 g/1000 plante De reţinut: . c) Semănatul în cuiburi Specii .se udă cu stropitoarea cu sită fină.cantitatea de sămânţă se dublează 33 .ghivece seră . răsadniţă. răsadniţei . Primula) Loc .se udă prin infiltrare. .rânduri marcate perpendicular pe lungimea lădiţei.mărimea seminţelor . Lupinus. cuiburi a) Semănat prin împrăştiere Specii: seminţe mici şi foarte mici (Begonia.norma reală Q N x C1 kg–norma seminţe recomandate Kg C2 C1 – valoarea culturală cal. .5 mm (Begonia. Antirrhinum) 3-5 g/m2 sau 1/8-1/2 g/1000 plante . Callistephus) Reguli . Petunia. câmp Reguli . Antirrhinum) 2-2. mari Loc: seră. Viola. Lobelia.pe unitatea de suprafaţă/m2 . Ipomoea) .pentru obţinerea a 1000 plante Funcţie de .Semănat direct în câmp .valoarea culturală Puritate x Facultatea germinativă 1000 .seminţe mijlocii ø 1.distanţa pe rând şi adâncimea în funcţie de mărimea seminţei . carton îndoit. Gloxinia.seminţele mici (Petunia.seminţe mari (Tropaeolum. ghivece) . rânduri. b) Semănatul în rânduri Specii: seminţe mijlocii. se tasează uşor. semănat automat Conic sistem (3580000 seminţe/oră) pentru seminţe foarte mici. Dolichos.seminţele mijlocii (Phlox) 3-4 cm . tablă. mici.repartizare cu mâna.pentru răsad: 1-2 cm . Dianthus. Impatiens) .câmp (2-3 seminţe) Norme de semănat . sticlă.la loc definitiv în funcţie de specie (Mirabilis.straturi (Bellis.Metode de semănat şi norme Metode de semănat: împrăştiere.seminţe mari (Tagetes.I C2 – valoarea culturală reală Norme –seminţele foarte mici şi mici ø sub 1.distanţa între rânduri . Matthiola.numărul de seminţe în grame .nu suportă transplantatul (Lathyrus.sere (lădiţe. Phlox) 15-20 g/m2 sau 5g/1000 plante .amestecat cu 1/5 – 1/8 nisip.câmp .după semănat se acoperă cu pământ şi se tasează uşor.seminţele mari (Tagetes) . .Semănat toamna .5 cm .5-3cm (Callistephus.nu se acoperă cu pământ. Papaver) Loc .

după răsărire se înlătură hârtia şi geamul.după repicat se udă bine şi se umbresc 2-3 zile . locuri aerisite fără curenţi. lumină.acoperite cu geam pentru menţinerea umidităţii . afânat sol. Cyclamen.moderat după apariţia plantelor (pericol Pythium. .posibilitatea înmulţirii unor specii din zone tropicale şi subtropicale (nu formează seminţe la noi sau nu se maturează). . ghivece.seminţele au fotosensibilitate negativă.lumina . Lucrări de îngrijire: .temperatura . fertilizare fazială 0. aerisire . . . se repetă când nu mai au spaţiu (3-6 săptămâni) .coeficient mic de înmulţire (afară de meristeme) . .Interval de timp: . . Primula la 40-70 zile.primele zile lumină difuză.Scop: condiţii mai bune de nutriţie.2.constantă.obţinerea în timp scurt a plantelor stadial dezvoltate.Repicarea este o răsădire temporară până la plantarea definitivă pe un substrat mai bogat . Zinnia .abundent până la germinare.1-2 frunze adevărate. răsadniţă.se repică de 2 ori sau de 3 ori (Begonia) cele cu ritm lent de creştere .Loc: în seră.Rărit – la semănături în câmp.după semănat . udat.2% . .Moment optim .la 15-20 zile. .prin infiltrare pentru seminţele foarte mici. .plivit. se lasă 4-5 cm între plante.lădiţe. pepinieră . lădiţe plastic (500 plante). Avantaje: . Dezavantaje: . geam. vitocel (330-160 plante).posibilitate mare de transmitere de boli. Rhizoctonia). Jiffy pots. . între plante pe rând distanţa necesară speciei. la loc definitiv. acoperite cu geam şi hârtie. Înmulţirea vegetativă Însuşirea unor părţi sau fragmente de plante de a reface întreaga plantă şi a reproduce caracterele ereditare ale plantei mamă. • Lucrări specifice: . aerisit.Lucrări de îngrijire ale semănăturilor • Dirijarea factorilor de mediu: .I rărit faza de 1-2 frunze.mai ridicată până la germinare . 5. caracteristică fiecărei specii. dacă sunt puse în condiţii optime de înrădăcinare. .pulverizarea cu stropitori cu sită fină . Repicatul se face în: . viroze 34 . fertil pot. . . Tagetes.după răsărire lumină intensă pentru a evita etiolarea.se repică o dată cele cu ritm rapid de creştere (anuale).urmaşi homozigoţi.ghivece -Cyclamen.udatul .II rărit după o lună.după răsărire scade cu 2-30 C .

Chrysanthemum 35 .muguri adventivi .tuberobulbi . vegetativă sau vitro).plante perene . viguroşi.sol: Strelitzia.marcotaj . . .se evită înmulţirea în preajma sau în timpul înfloririi.bisanuale: Bellis (diviziunea tufei) . dar de preferat primăvara: Asparagus. Saintpaulia) Specii: .frunze: Asparagus Epoca . Paeonia .seră .perene: majoritatea seră .condiţii de agrotehnică superioară.câmp . Înmulţirea vegetativă la specii floricole: câmp -anuale: Petunia (butaşi) plante de mozaic .organe vegetative modificate .stoloni .flori: Fuchsia.toamna .după trecerea florilor (cele timpurii): Primula.plante anuale. Metode: .specii care înfloresc vara-toamna: Aster. .anual: Aster.sănătoase. vârstă medie.despărţirea sau divizarea tufei – plante perene . care pot fi: . Strelitzia . Anthurium .altoire ..plante perene .primăvara .tipice speciei. respectând raportul NPK.drajoni .plante perene ierboase . Hydrangea.flori: Saintpaulia .ghivece .lăstari drepţi. august-septembrie: Gerbera.butaşi . Azaleea.în perioada de repaus.plante la sol: Gerbera. Aster) .degenerare în timp (se evită prin alternarea între înmulţirea prin seminţe.de frunze (Gerbera. Dianthus .prin culturi de celule şi ţesuturi vegetale Înmulţirea prin despărţirea tufei Plantele perene au tufe formate din mugurii din zona coletului. Phlox. nu se fertilizează în preajma înmulţirii sau în repaus. etc. Gerbera .rădăcini tuberizate .frunze: majoritatea . Plantele mamă utilizate la înmulţirea vegetativă: .tuberculi . Rudbeckia . .rizomi .seră .bulbi . soiului.plante la ghivece . Aspidistra Interval de timp: .plante perene .tot timpul anului.specii care înfloresc primăvara-vara: Chrysanthemum.în mică măsură bisanuale (Bellis) .de lăstari (Chrysanthemum. perene .

pe care din loc în loc sau la vârf se formează plantule sub formă de rozetă.Clorophytum. Aloe.câmp. Nephrolepis Epoca: tot timpul.îndoirea şi acoperirea tulpinii cu pământ . Specii . Sansevieria. Hoya) . înrădăcinarea şi apoi plantarea la ghivece.câmp . de preferat primăvara. Înmulţirea prin marcotaj Marcota .muşuroit . Hydrangea) .degarnisite . Billbergia.seră: Aralia. Gypsophilla. Viola. introducerea în substrat adecvat pentru înrădăcinare. perene – ierboase: Acanthus. Cordyline.Ficus.perene (Dianthus.simplu . cu un cuţit în porţiuni care să cuprindă: lăstari. care se plantează. Phoenix.fragmentarea plantei mamă cu o cazma. în solul serei sau în câmp la loc definitiv în funcţie de specie. Lavandula. Hypericum . În ce constă: separarea rozetelor când au 4-5 frunze.aerian . apoi plantare la loc definitiv.câmp. Specii .muşuroirea bazei lăstarilor în funcţie de specie . Chrysanthemum . Phlox. Specii .seră . Saxifraga sarmentosa. Iberis.ramuri groase.ondularea de mai multe ori a tulpinilor . flexibile cu internoduri lungi.aerian .terestru . Dracaena.perene . muguri din zona de colet. Dicentra.lăstar tânăr al unei plante care în contact cu pământul produce rădăcini şi se desparte de planta mamă.exemplare valoroase 36 . rădăcini.şerpuit . Fatsia. Înmulţirea prin muguri adventivi Muguri adventivi .ramificaţii subţiri.seră . Agave. Yucca (separarea tufei + drajoni) Epoca: primăvara sau vara. Aubrieta. În ce constă: separarea drajonilor de planta mamă. Cordyline Epoca: primăvara În ce constă: . Înmulţirea prin stoloni Stoloni . Rosa.ghivece Tipuri .pedunculul inflorescenţei (Bryophyllum proliferum) În ce constă: desprindere de planta mamă a mugurilor.2-3 ani: Delphinium .simplu (Dianthus.sol .. Înmulţirea prin drajoni Drajoni – lăstari formaţi din mugurii adventivi de pe rădăcini care apar la periferia plantelor. . Nerium.şerpuit (Philodendron. se formează o nouă plantă. Aubrieta) .nervura mediană a frunzelor (Asplenium viviparum) . rigide care nu se curbează .plantarea porţiunilor rezultate din despărţire la ghivece.Saxifragaceae.5-6 ani: Paeonia În ce constă: . Interval de timp: pe măsură ce se formează lăstarii.muşuroit până la 30 cm (Hydrangea. se pun la înrădăcinat. Anthurium) . Concentraţia în auxină este mai mare în părţile neexpuse la lumină şi determină permeabilizarea membranelor şi emiterea de rădăcini adventive.

cu 4-5 săptămâni înainte de recoltare se asigură căldură.repaus: Hydrangea .se evită fertilizarea în perioada de repaus a plantelor mamă şi în perioada premergătoare recoltării butaşilor .tipice speciei.lăstari drepţi.ierbacei: Saintpaulia .frunză şi porţiuni . respectarea raportului NPK .rădăcină .perioada . Aucuba Epoca de recoltare . viguroşi.va continua creşterea sistemului radicular Capacitatea de a emite cu uşurinţă rădăcini adventive.vegetaţie activă: Tradescantia . aer .semilemnificaţi .frunze: Ficus. Chrysanthemum) .nu se recoltează butaşi la plante aproape de înflorire sau care au înflorit de curând .după 3-6 săptămâni înrădăcinează şi se separă . Saintpaulia .ghiveci .muguri Butaşi de vârf de lăstari Sunt vârfuri vegetative care au 5-12 cm şi 1.se elimină frunzele de pe 2-3 cm de la bază.primăvara-majoritatea (februarie-martie) sau în 2 etape (Pelargonium) .înfloresc iarna Plantele mamă de la care se recoltează butaşi trebuie să fie: . umiditate.seră .polul morfologic apical va continua creşterea sistemului caulinar .polul bazal .se recoltează după amiază .tulpină . puse la înrădăcinat Polaritate . fentă) manşon turbă.perene . Înmulţirea prin butaşi Butaşii ..câmp . pentru a nu putrezi în substrat. majoritatea (martie-mai) .starea fazială .vara – plante de mozaic (august-septembrie) pentru obţinerea de plante mamă . . fasonate. folie plastic legată sus şi jos .secţiune la 1-2 mm sub nodul bazal cu un briceag bine ascuţit.înfloresc vara .natura organului .părţi sau fragmente de plante separate de planta mamă.tot timpul anului (Tradescantia) . Specii .anuale (Ageratum. Pelargonium. 37 .condiţii optime de nutriţie.câmp .perfect sănătoase .primăvara.Aucuba şi Codiaeum în câmp. Petunia) şi de mozaic (Iresine) .4 noduri Pregătire: fasonare .incizii (circulare. vârstă medie Clasificarea tipurilor de butaşi .februarie-martie .lemnificaţi: Hydrangea .seră .august-septembrie .lăstari (vârf) .sol (Dianthus.care au repaus iarna.flori: Fuchsia. soi .

cu sau fără frunze. plante de mozaic.câmp. cactuşi: Crassula.decorative prin frunze Tip.tratarea secţiunii cu stimulatori (Radistim) .puţin pretenţioase 38 .se reduce suprafaţa frunzelor cu 1/3: Chrysanthemum.loc .decorative prin flori .Se aplică la: specii cu grad de ramificare redus Sunt porţiuni de tulpină de 5-10 cm cu 1-3 muguri Pot fi .la suculente se lasă câteva ore înainte de a fi puşi la înrădăcinat.speciile cu latex .se respectă polaritatea Epoca: primăvara.se plantează vertical sau oblic . Phyllocactus. Dahlia .Anemone.frunzele pieloase se rulează şi se leagă: Ficus .porţiuni de 5-6 cm lungime: Sansevieria .pudrarea cu cărbune vegetal pentru dezinfecţie Înrădăcinarea butaşilor . Begonia. Hydrangea .cu frunze: Ficus. Antirrhinum.seră înmulţitor (Codiaeum) .seră .se respectă polaritatea . Penstemon. Butaşi de rădăcină .porţiuni de frunză . Monstera .butaşi de 8-10 cm aşezaţi orizontal sau oblic .se respectă polaritatea Butaşi de frunze Sunt frunze sau porţiuni de frunze Specii .Aralia Fasonarea butaşilor . Paeonia .La ce specii se folosesc: . se acoperă 1-2 cm cu pământ .fără frunze: Colocasia.câmp -anuale: Ageratum.perene: Hydrangea. Philodendron. .secţionat pe nervura principală: Streptocarpus . dezinfectat după fiecare butaş .specii care au muguri pe rădăcini .răsadniţă rece .răsadniţă . Codiaeum .seră .lamina să nu atingă solul . Dieffenbachia În ce constă: . în apă: Euphorbia. Echeveria. Sinningia .suculente. Dicentra. Anchusa. Ficus. Aucuba .briceag bine ascuţit. Pelargonium. pentru a reduce conţinutul în apă. Peperomia. Sedum Butaşi de tulpină .nervura principală: Begonia .frunze cu peţiol . Clematis.ghiveci: Fuchsia. Ficus.după fasonare se ţin 30 min. Opuntia. ..pentru a reduce transpiraţia .sol: Dianthus .Saintpaulia.butaşii se introduc în substrat.

perene .Aerisire . Clematis.ochi .câmp . un mugure) cu portaltoiul (plantă care are rădăcini) Tipuri . forme cu trunchi înalt .iulie: Azalee .apă: Ficus .despicătură: Azalee.noaptea .muşchi: Azaleea.sol: Rosa .crescând: Rosa .incizii inelare .turbă şi nisip: Hydrangea.parapet .prelungirea duratei de iluminare.stimulează diferenţierea ţesutului în rădăcină .pepinieră . Arabis) .3-40C decât soare . împiedică ofilirea .august: bujor lemnos .pentru speciile la care înrădăcinează greu butaşii.alipire: cactuşi .substanţe stimulatoare: IBA. citrice . pastă.cactuşi.seră .Umiditate . Pelargonium. iarna . Syringa Epoca .dormind: Rosa. soiuri cu creştere slabă (pe portaltoi viguroşi) .turbă şi perlit (70% + 30 %): Begonia .se pune în contact altoiul (un butaş.ghivece flori: Azaleea.triangulaţie: Paeonia .Clematis .lădiţe sau ghivece Metode de stimulare a înrădăcinării butaşilor: . Fuchsia . ANA . Camellia.etiolarea plantei mamă înainte de recoltarea butaşilor .plante lemnoase (plante rustice. AIA. ceaţă artificială .apoi din ce în ce mai des Când pornesc vârfurile de creştere sunt înrădăcinaţi şi se pot planta la ghivece sau valorifica ca atare.pământ de cultură: Pelargonium .suplimentare lumină după apariţie . Înmulţirea prin altoire Scopul: obţinerea de forme decorative.pudră.mai rar până la apariţia rădăcinilor .5-60 C decât ziua .Gladiolus. soluţie Lucrări de îngrijire a butaşilor Dirijarea factorilor de mediu .recipient .soiuri valoroase sau studiul virozelor Specii .Paeonia arborescens .umbrire până la apariţia rădăcinilor.Lumina .. uşor.iulie-august: cactuşi .aer – pulverizarea cu apă. permeabil pentru apă şi aer . protejate de soarele direct .afânat. Dahlia .Temperatura .optimă pentru specie + 4-50 C mai mare la substrat + 2-30 C mai mare la aer . Pachystachys . Dahlia Altoire.nebulozitate . Camellia .substrat .ianuarie: Rosa 39 . Fuchsia.turgescenţa ţesuturilor.

soiuri cu creştere slabă pe portaltoi puternici Dahlia . tuberobulbi. tuberculi.creşterea mugurelui terminal (central).mugure terminal (central)→bulb de înlocuire Bulbi tunicaţi – Tulipa.bulb multianual .mugure terminal → tulpina floriferă .florilor tăiate . Înmulţirea prin bulbi Bulbii . Narcissus scvamoşi (solzoşi): Lilium Specii – câmp – "bulboase" rustice: Tulipa. umbrite.spaţii verzi .portaltoi tuberobulb cu muguri extirpaţi .păstrare.portaltoi: Cereus . iar altoi lăstari recoltaţi de la plante puse la forţat.mugure axilar → tulpina floriferă .într-un an are loc .altoi muguri cu porţiune mică de tuberobulb Înmulţirea prin organe vegetative modificate (bulbi.pentru că înrădăcinează greu .mugure axilar → bulb de înlocuire Narcissus . Lilium .bulbi pentru cultura .altoi: Mamillaria. . Hyacinthus. Narcissus.bulb de înlocuire în fiecare an. elastic.obţinerea de forme decorative Constă în alipirea suprafeţei şi fixarea cu fibre. .plantare octombrie . Altoirea se mai face la: Azaleea. care până toamna îşi diferenţiază elementele florale care înfloresc în anul următor . Camellia . Gladiole . rădăcini tuberizate) 1. .altoi: Zygocactus. Narcissus. . Epiphyllum .portaltoi: Peireskia . Lilium.primăvara: Citrice Cactuşi . Echinocactus . devin floriferi în 1-2 ani de cultură Particularităţi La Tulipa .înflorirea elemente diferenţiate în anul precedent .bulb multianual însoţit de 1-3 bulbili .sortare pe categorii de mărime.înflorire martie-mai .forţare .bulbili în culturi de înmulţire.zvântare 7-8 zile în straturi de 5-6 cm.recoltarea bulbilor când 60-70 % frunze s-au uscat. în şoproane sau magazii bine ventilate.recoltare iulie . se ţin 8-15 zile sub clopot de sticlă la 180 C. durata unui bulb 1 an La Hyacinthus.înmulţirea soiurilor valoroase sau studiul virozelor . rizomi. Iris.. .seră – Hippeastrum Etapele înmulţirii .bulb de înlocuire însoţit de 2-6 bulbili .plantare .curăţare pământ şi resturi vegetale.portaltoi rădăcini tuberizate.pentru trunchi înalt . Hyacinthus .tulpini subterane cu frunze cărnoase în care se depozitează substanţele de rezervă care au: Tulipa .din mugurele central se dezvoltă iarna tulpina florală 40 .apariţia unui embrion care înfloreşte peste 2 ani La Hippeastrum .

Ranunculus . Alstroemeria Interval de timp .se păstrează peste iarnă: Canna Etapele înmulţirii la: Canna . Înmulţirea prin rădăcini tuberizate Rădăcinile tuberizate .imediat după recoltare: Iris.curăţare .plantarea în câmp. Eremurus. se scurtează tulpinile) . Alstroemeria .câmp: Gladiolus.stratificare . .spre periferie se formează câte un mugure.cei superiori floriferi . Alstroemeria Epoca .5 cm diametru.toamna ..turbă sau nisip la 4-5oC .înlăturat pământul . Canna. Zantedeschia . . Crocus .înmulţire .câmp: Dahlia.câmp: Iris.perioada de repaus .zvântare .lateral mugure aplatizat. triunghiular din care vor apărea frunze şi tija florală .durata unui bulb . se fragmentează rizomii în porţiuni de 2-3 muguri care se plantează în lădiţe.sortare (pământ. după ce a trecut pericolul brumelor. câteva rădăcini tuberizate cu o porţiune de colet cu 1-2 muguri Înmulţirea prin rizomi Rizomi .fragmentare în porţiuni cu 2-3 muguri şi plantare imediată la solul serei (udare.tulpină subterană cu ţesut parenchimatic bogat în substanţe de rezervă.scurtat la 20 cm tulpina .tulpini subterane metamorfozate Specii .stratificat în turbă sau nisip la 5-10oC . în paralel cu înflorirea se formează un tuberobulb de înlocuire .recoltare – toamna la venirea brumei .primăvara (mai): Canna .seră: Freesia La Gladiolus .nu au muguri .se folosesc împreună cu porţiuni din zona coletului pentru înmulţire Specii .la fiecare nod muguri axilari .noduri aparente la exterior de care rămân prinse bazal frunze uscate . în mai Zantedeschia. din care se formează bulbi de înlocuire.august: Zantedeschia.2-2 cm pe care sunt prinşi 4-20 tuberobulbi de 0.recoltare .cicatrice centrală de la tija florală .cei bazali dorminzi Specii . în sere .seră: Zantedeschia. Convallaria .seră: Asparagus Etapele înmulţirii la: Dahlia . umbrire) Înmulţirea prin tuberobulbi Tuberobulb .zvântare .la bază stoloni 0.5-1.diferenţirea florală când apare a 4-a sau a 5-a frunză 41 .plantat la sfârşitul lui aprilie-începutul lui mai. Convallaria .toamna: Iris.februarie-martie.1 an.recoltare în august-septembrie .

tuberobulbi .15 aprilie (Gladiolus) sau august-septembrie (Freesia) .recoltare .din muguri axilari → tuberculi de înlocuire Specii . etc.recoltarea tuberculilor care au în vârf un mugure principal . pe medii sterile. microelemente. permite asigurarea pieţei în orice moment.plantarea. care conţin: macro. .plantarea în aprilie.dalii fără viroze.păstrare . Gerbera. Dieffenbachia.Caladium . glucide.multiplicarea clonală rapidă. sănătoase: orhidee. Înmulţirea prin meristeme Meristeme – ţesuturi formative cu celule tinere. curenţi de aer) .lipsesc tunicile sau solzii de protecţie .înmulţirea rapidă a soiurilor.Gloriosa Etapele înmulţirii la Gloriosa: . hormoni Avantaje .materialului de cultură.tuberobulbilii devin floriferi după 2-4 ani de cultură. imposibil de obţinut prin culturi clasice de înmulţire vegetativă . ..obţinerea de material juvenil.din muguri principali → tulpina florală . care se divid şi formează noi celule . caulinare In vitro . plante.Begonia . material vegetal II . Begonia. .multiplicarea materialului prin subculturi din fragmentarea calusului format de explante III .seră .: dintr-un meristem de orhidee într-un an se obţin 4 mil. rădăcini) Cultură de meristeme – cultivare in vitro a meristemelor apicale. plante identice cu planta mamă.adaptate la 100% umiditate . Saintpaulia. după o lună Etapele înmulţirii . Sinningia (axa hipocotilă) .obţinerea de plante sănătoase. garoafe) .conservarea calităţii unui soi (William Sim 1939) .sortare. Ex.se înmulţeşte prin seminţe . Pelargonium.cultura în condiţii artificiale. aprilie (Freesia).tulpini subterane tuberizate . Înmulţirea prin tuberculi Tuberculi . crizanteme.plantare . cu material săditor Extinderea în sistem industrial a înmulţirii plantelor in vitro permite obţinerea de culturi viguroase.toamna (Gladiolus). devirozate (Morel şi Martin 1952 . specii nou create .fragile 42 . instrumente. garoafe.rădăcini fără perişori absorbanţi .localizate în vârful ramificaţiilor organelor (tulpini. separare tuberobulbi şi tuberobulbili.aclimatizarea plantelor obţinute in vitro cu condiţile vieţii autotrofe Particularităţile plantelor in vitro .frunzuliţele nu au cuticulă (sensibile la transpiraţie.Cyclamen.20-25oC .conservarea la frig a inoculilor meristematici.uscare. vitamine. orhidee. Etape în multiplicarea materialului vegetal in vitro Asepsia: I .secţionarea tuberculilor în porţiuni cu muguri . .

Tipuri. Specii. 26. Înmulţirea prin meristeme a plantelor decorative. fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori.nu răspund la boli fiind cultivate pe mediu steril. substrat. Specii. Ce lucrări de îngrijire se aplică semănăturilor? 10. Care sunt factorii care pot determina dormansul? 4. stoloni şi muguri adventivi. Ce plante decorative se înmulţesc vegetativ? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii vegetative? 11. Ce tratamente se pot aplica seminţelor pentru stimularea germinaţiei? 5. 18. Rolul factorilor ecologici în germinaţia seminţelor de flori. Dirijarea factorilor de mediu la înrădăcinarea butaşilor. 7. 21. 23. Înmulţirea prin tuberculi a plantelor decorative. Înmulţirea prin altoire a plantelor decorative. Ce sunt. 14. Enumeraţi caracteristicile fizice. Butaşi de tulpină şi rădăcină. 22. 27. epoci. pregătire. interval. Loc. tipuri. 17. Înrădăcinarea butaşilor. Metodele şi normele de semănat ale plantelor floricole. epoca de recoltare. 25. Epocile de semănat ale plantelor floricole. 29. 8. Butaşi de vârf de lăstari. Ce plante floricole se înmulţesc prin seminţe? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii prin seminţe? 2. 16. Locul de semănat al plantelor floricole. Clasificarea tipurilor de butaşi. specii. Înmulţirea prin rizomi a plantelor decorative. 19. Butaşi de frunză şi porţiuni de frunze. Înmulţirea prin drajoni.. Înmulţirea prin bulbi a plantelor decorative. epoci. Înmulţirea prin organe modificate. 20. 13. Specii. 28. 3. Chestionar de autoevaluare 1. epoci. 9. Înmulţirea prin rădăcini tuberizate a plantelor decorative. Ce metode de înmulţire vegetativă se aplică la plantele decorative şi condiţiile care trebuie îndeplinite de planta mamă. 6. Înmulţirea prin tuberobulbi a plantelor decorative. Înmulţirea prin despărţirea tufei. 12. Înmulţirea prin marcotaj. 43 . 15. 24. Înmulţirea prin butaşi.

perene 1-10/m2 .2 etape .mozaic 150-200/m2 .rizomi . Campanula).fără vânturi puternice.teren care nu a mai fost lucrat .tuberobulbi .Greblat – nivelat .expoziţie sudică .bulbi .corpuri străine .pentru semănat şi după semănat .pătrunderea rădăcinilor plantelor .pentru a favoriza aderarea seminţelor mici la sol .permeabilitate pentru apă şi aer .1 lună/distanţa în funcţie de specie şi soi Obţinerea răsadului în sere sau răsadniţe .înlăturarea resturilor vegetale din sol .rădăcini tuberizate Epoca .marcarea prin fixarea distanţelor între rânduri sau pe rând.toamna .încorporarea îngrăşămintelor .presarea pământului cu un tasator sau tăvălug .mărunţirea fină a stratului superficial pentru semănat.CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE 6.Completarea golurilor Plantat butaşi înrădăcinaţi. plantat .Tasarea .Săpat cu cazmaua (toate culturile) .Distanţele între rânduri şi pe rând în funcţie de specie şi soi.Tulipa 44 . Înfiinţarea culturilor floricole în câmp Alegerea terenului .Modelarea şi marcarea terenului . .textură lutonisipoasă sau nisipoargiloasă .plan .cu sfori sau sârme fixate la capătul parcelelor .pentru repicat .pătrunderea şi fixarea rădăcinilor fine . . marcote. repicat. Înfiinţarea culturii în câmp Semănat direct în câmp . drajoni Plantat organe subterane .pentru înfiinţarea culturilor perene cu sistem radicular profund .Desfundat (40-60 cm) sau arat (25-30 cm) . în funcţie de specie şi metoda de înfiinţare a culturii.I -1-2 frunze/4-5 cm .anuale 30-40/m2 .1.II .Rărit .resturi vegetale Pregătirea terenului .Plantarea răsadului în câmp . curenţi de aer Curăţirea terenului .straturi sau brazde .în special pentru răsad obţinut din seminţele mici (Digitalis.

semănat bisanuale .mai .iunie-iulie .cu un strat de mraniţă sau turbă de 2-3 cm Rol . exces săruri.efect estetic .plante anuale pretenţioase la căldură (petunia.în perioada de vegetaţie .se evită ruperea rădăcinii .plante floricole bisanuale şi perene .Plivit .sfârşit mai-iunie .cantitatea şi frecvenţa .tip cultură.Întreţinere sol – spargerea şi mobilizarea stratului superficial cu săpăliga Rol .Fertilizare . specie.tip de sol.Gladiolus Plantatul în câmp .martie-aprilie . vigoare.Curăţarea de flori şi frunze trecute .Dezinfectare .Măsuri de combatere .seminţe .starea de vegetaţie . biologice .aprilie-mai . soi în funcţie de: .chimice. tuberoze.stropitoarea.împiedică formarea crustei . begonia).Mulcit .plante de mozaic .în special la culturile floricole pentru spaţii verzi .agrofitotehnice .accesul aerului la rădăcini .economie de apă .Udat .plantat bisanuale .prelungeşte înflorirea 45 .distrugerea buruienilor .îngrăşământ .după răsărire .calitatea apei (fără duritate. perioadă de vegetaţie .specie.plante anuale mai puţin pretenţioase la căldură .dimineaţa sau seara în zile însorite .sezon . mai rar şi în cantitate mai mare ..gladiole.plantat perene (despărţirea tufei) Reguli pentru plantatul în câmp . . răsad . 6.protejează pământul de uscăciune .se udă înainte şi după plantare .septembrie-octombrie . furtunul. dalii .Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor .plantat perene bulboase rustice .se strânge uşor pământul la plantare în jurul rădăcinii.înlăturarea buruienilor .la răsaduri .împiedică tasarea .2 Întreţinerea culturilor floricole în câmp Lucrări generale aplicate în câmp .dimineaţa şi seara.spaţii de semănat (răsadniţe) . aspersiune .primăvara . reziduuri) .îngrăşăminte organice şi chimice . etc.

arabescuri .la specii cu creştere rapidă: Phlox .moment . moment apariţie flori Tuns . la 2-3 cm de la baza lăstarului nou format .se lasă bobocul central şi se înlătură lateralii pentru a obţine flori mai mari .înlăturarea vârfului de creştere.obţinerea de tufe: Coleus.menţinerea unei talii reduse . copilit.cauze . folie de polietilenă.deasupra a 3-6 frunze .specii: Chrysanthemum.obţinerea de tulpini drepte: Chrysanthemum .interval .scop . bobocit .moment . ierbacei . metalice. grilaje de lemn.plante erbacee şi arbustive .împotriva căderii la pământ la perene ierboase: Paeonia.obţinerea unor frunze mai mari. borcan.material: tije de lemn. Iresine.6-10 ani .Transplantarea .plante perene . etc. Chrysanthemum.se repetă de 2-3 ori . ciupit. Bobocit – specii care formează în vârful tulpinilor mai multe flori de dimensiuni mici .Lucrări speciale de întreţinere aplicate în câmp . tocuri de răsadniţă 46 . Ciupit . la începutul vegetaţiei Copilit .scop .înlăturarea lăstarilor care apar la subsuoara frunzelor .Tăierile: tuns.scop . grădini.bobocii au câţiva mm şi sunt distincţi . Dianthus.scop .dirijarea raţională a plantelor .menţinerea unei anumite forme şi înălţimi . Pelargonium .scurtarea lăstarilor tineri.la plante de mozaic şi de bordură. când numărul lor este suficient (Coleus) . palisat .posibilitate de refacere . Rudbeckia .specii .specific plantă. Lupinus .se execută la 10-15 zile. sfori .primăvara înainte de a porni în vegetaţie .nu mai au spaţiu suficient de nutriţie . .întârzierea înfloritului: Chrysanthemum. Protejarea plantelor contra brumelor . pentru a dirija vegetaţia spre mugurii axilari ai frunzelor.schimbarea locului de cultură .când au consistenţă erbacee şi se rup uşor .dirijarea înfloritului .scop .se aplică la .moment .motive fitosanitare . Cineraria.susţinerea plantelor volubile .se înlătură bobocul central şi se lasă bobocul lateral pentru a întârzia înfloritul . pentru ramificare şi obţinere de tufe .să nu se observe în cazul decorului din spaţii verzi.moment . Dahlia.2-3 ani .clopot de hârtie.nu suportă: Papaver.primăvara. etc.toamna după intrarea în repaus .scop .obţinerea de flori mai mari .planta să aibă timp să formeze boboci floriferi .specii: Dianthus chabaud. cercuri metalice. Iresine. dar să pună în valoare plantele .Tutorat. Paeonia.la specii cu creştere lentă: Paeonia .individual sau colectiv .se aplică la: Alternanthera. etc.

se evită distrugerea balotului de rădăcini .se scurge uşor prin drenaj . egale pentru speciile cu rădăcini pivotante .plantat răsad: cu 4-5 frunze adevărate .modelat .stabilirea şi măsurarea proporţiilor componentelor .cantitate mică .ghiveciul cu 2-4 cm mai mare decât balotul de rădăcini .ghivece cu înălţime şi diametru superior.tasat .4.calitatea .plantat butaşi înrădăcinaţi .mai importante decât în câmp .ghivece cu h = 2D pentru rădăcinile trasante b) Înfiinţarea culturilor . Întreţinerea culturilor floricole în spaţii protejate Lucrări generale de întreţinere Întreţinerea solului: spargerea şi mobilizarea crustei Mulcit Plivit buruieni Udat .plantat răsad .Protejarea de ger .rizomi Înfiinţarea culturilor la ghivece a) Pregătirea ghivecelor .dezinfectare Înfiinţarea culturilor la solul serei .specie şi faza de dezvoltare 47 .cernerea componentelor .plantele bisanuale sau perene se acoperă toamna cu frunze.amestecarea componentelor .drenaj corespunzător .cantitatea şi frecvenţa .semănat la ghivece: Asparagus . Polenizare Tratamente cu retardanţi 6.se usucă rapid .greblat .plantat butaşi înrădăcinaţi c) Transvazarea (se tratează la lucrările speciale) 6.săpat .spaţiu de 1-2 cm până la marginea superioară a ghiveciului necesar pentru udat Reguli: .marcat Pregătirea substratului (culturi la ghivece) .plantat porţiuni din tufe divizate .semănat direct .3 Înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate Dezinfectarea spaţiilor adăpostite şi a amestecurilor de pământ Curăţarea terenului (solul serei) Pregătirea terenului (solul serei) .mai importante la ghivece decât la sol Ghivece .

pierderi mari) . Boli .utilaj . Tetranychus.condiţii optime pentru procesele fiziologice .se şterg frunzele de praf .aspersoare fine..frunzele uscate.material săditor Curăţarea (igienizarea) .faze .pentru plante suculente şi cactuşi .pe faţa inferioară a frunzelor (stomate.Măsuri . împotriva acţiunii directe a soarelui . etc.ghivece . plantat.prelungeşte înflorirea Se curăţă: .chimice .(se pătează) .substrat .Dezinfectare .perioada .florile . stropitori cu sită fină Fertilizarea .o dată sau de două ori pe zi Pulverizarea plantelor .în plină vegetaţie.jaluzele .dimineaţa şi către prânz . trips) . Codiaeum .dimineaţa .ghivecele pe exterior .Trialeurodes. în funcţie de specie (Grupe Peningsfeld) şi de faza de creştere Combaterea bolilor şi dăunătorilor în spaţii protejate Dăunători .calitatea solului sau substratului .sol . mana.pentru că pereţii de sticlă măresc efectul razelor de soare determinând acumularea de căldură dăunătoare chiar pentru plantele ce necesită mult soare . Trips.stropirea părţilor aeriene (a frunzelor) pentru: .diferenţiat pe anotimp . vara pentru protecţie.preventivă pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor .apă curată.frunzele la Gesneriaceae (la temperaturi scăzute apar pete) . rugina.temperatura aerului . tăieri .seara .nu se pulverizează . florile trecute .agrotehnice .stratul de la suprafaţă Umbrirea .după semănat. temperatura mediului .metode: .menţinerea umidităţii atmosferice -evitarea pierderilor prin transpiraţie -evitarea atacului unor dăunători (păianjen.nu este necesară .biologice .efect estetic .necesară . repicat.higroscopicitatea aerului . pentru colorarea frunzelor: Caladium. .administrarea fazială a îngrăşămintelor.Fusarioza. grad redus de duritate.cretizare 48 . etc.speciile care au nevoie de lumină intensă.

copilit.să obţinem o anumită formă a plantei (piramidală . bolnave Scop .obţinere de tije florifere drepte . plante cu sistem radicular fin. evantai . se repetă de 5-6 ori .scăderea temperaturii .o singură tulpină: Dianthus Bobocit . Alstroemeria . Dianthus.furnizarea de aer proaspăt pentru respiraţie .plantele perene la care sistemul radicular este bolnav . se fac ochiuri. plase. se înlătură substratul de drenaj şi stratul superficial .tip .Aerisirea Scop .asigurat drenaj .ramificarea plantelor: Pelargonium Copilit .la specii cu sistem aerian insuficient de rigid pentru susţinere: Freesia.reducerea taliei: Hypoestes . dafin. lumină .asigurat loc de udat .grăbirea înfloririi: Bromeliaceae.trecerea plantelor pe măsură ce cresc.sârme.Fuchsia) .să se asigure aer.se udă abundent şi se umbresc câteva zile Transvazat parţial .acidifierea substratului de cultură prin udări repetate . Philodendron. 49 .cercuri de sârmă Tutorare . palmieri. bobocit.înmulţire exagerată Nu se aplică . tăieri în verde Ciupit . azalee. Orhidee Distanţare plante Tăierile: ciupit.o singură floare: Dianthus La plantele perene lemnoase: tăierile . la ghivece mai mari cu 2-3 sau 4-5 cm Scop .înlăturarea porţiunii putrezite. Palisarea.de curăţire: Rosa .să se pună în valoare tijele florale: Begonia.ridicarea sau scăderea UR Trecerea bruscă de la o temperatură la alta este dăunătoare. Lucrări speciale de întreţinere în spaţii protejate Transvazarea . tutorarea .de formare a tufei: Aucuba Tratamente cu substanţe retardante .substrat din ce în ce mai bogat .la plantele cu rădăcini cărnoase. chiar spălarea rădăcinilor .îmbunătăţirea înrădăcinării Cum se face: se lasă balotul de pământ intact. orhidee.Camellia.înlăturarea completă a pământului.înlocuirea în fiecare an a stratului de pământ superficial Transplantarea .tulpini lungi şi flexibile: Hoya.aport de substanţe nutritive .scop . Jasminium .

9. În ce constă pregătirea pentru înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate? 7. Înfiinţarea culturilor floricole la solul serei. 50 . Ce lucrări de tăiere se aplică plantelor floricole în câmp? 6. 8. 3. Înfiinţarea culturilor floricole la ghivece. Înfiinţarea culturilor floricole în câmp. Lucrări generale de întreţinere a culturilor floricole din spaţii protejate. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor floricole în câmp.Chestionar de autoevaluare 1. Care sunt lucrările speciale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 5. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la ghivece. Care sunt lucrările generale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 4. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la solul serei. 10. 11. 2.

substratul energetic 1. apa 2.deficitară datorită: . etc. durată mică .integritatea ţesutului .externi – temperatura mediului . Factorii mediului de cultură influenţează în proporţie de 35-70% calitatea florilor tăiate .lumina .în regim de irigare.1.principalul component glucidele Intensitatea respiraţiei depinde de: .externi .3-4 zile: Campanula . . .1-2 săptămâni: Gladiolus . .factori – interni . 2. . Ca .CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE După recoltarea florilor pentru prelungirea duratei de decor trebuie să se asigure 2 elemente indispensabile: 1.temperatura prea ridicată . .scurtează durata 51 .specie . .deficitul de apă determină ofilirea şi poate apărea din următoarele cauze: • absorbţia şi circulaţia apei prin vasele conducătoare . Substratul energetic .factorii de mediu.apa .1 lună: Orhidee . Soiul şi specia .intensitatea luminii.momentul recoltării . numărul lor.prezenţa şi numărul frunzelor.fertilizarea .interni . Bo.se diminuează cu vârsta. .1 zi: Papaver . Apa.prin oxidarea lui în procesul respiraţiei se procură energia necesară proceselor vitale .1 oră: Hibiscus 2. • transpiraţia depăşeşte absorbţia apei din cauza unor factori: . etc.grad de deschidere a stomatelor.intensitatea absorbţiei apei este redusă.2-3 săptămâni:Strelitzia .obturării vaselor de către microorganisme.carenţa de K. • capacitatea de reţinere a apei din ţesuturile plantei este redusă din cauză: .bule de aer. 7.concentraţia redusă a componentelor osmotice. polifenoli).starea de sănătate . Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate 1.substanţe secretate de tulpini florifere (latex.1 săptămână: Tulipa .substanţe de natură pectinică rezultate din distrugerea tulpinii.

80C: Strelitzia .60.caracteristici tehnologice (însuşiri pentru o anume destinaţie) .UR aer -umiditatea aerului din spaţiile de păstrare de 90 .boboc .+ 20C: Gerbera.scurtarea duratei de timp de la recoltare la introducerea la păstrare .de păstrare .caracteristici fizice .azotat de Ag 7. Freesia.Sortarea . Momentul şi tehnica recoltării Momentul recoltării .10.400C . Rosa.scara de mărimi (tulpină+floare) în cm .00C .1-2 flori deschise .cantitate mare de apă . la maxim 2 ore de la recoltare 4.reduce pH şi stabilizează antociani .caracteristici fitofarmaceutice .120C: Anthurium . distanţe .distilată sau fiartă .moment al înfloririi .5. vara.seara .0.destinaţie. Factorii mediului de păstrare • Temperatura : .80. Dianthus.mediului de păstrare -18 .specii cu frunze multe: Paeonia Tehnica recoltării . legarea şi etichetarea buchetelor 600-700 fire/oră/muncitor 52 .350C .7 .temperaturi scăzute .10 .caracteristici senzorice (prospeţime.flori de dimensiuni corespunzătoare clasei de calitate . Tulipa . deci prelungeşte păstrarea.3.50.120 .200C (în apartamente) .100.apei .caldă .înflorire completă .Numărarea.50C : Dahlia .secţionarea perfectă a tulpinilor .în apartamente.bactericid .creşte concentraţia osmotică a petalelor KCl .apropiată cu a mediului de păstrare .unele săruri au efect pozitiv .2 Condiţionarea. ambalarea şi transportul florilor • .pentru înlăturarea latexului .moment al zilei .dimineaţa .pentru realizarea turgescenţei • .conţinut redus de săruri .sulfat de Al .40.rezerva de glucide .Condiţionare: sortare.specie . • Calitatea apei .cerinţe beneficiari . calibrare .20. prerăcirea.perioada din an .prerăcirea.vara .4 .95 % .40 .60% • Lumina favorizează sinteza glucidelor. etc) .Calibrarea .

tiosulfat de Ag . Apoi florile se trec treptat la 40C 24 ore şi la temperatura camerei.vată umedă la baza tulpinilor florale. hârtie.evitarea aplecării vârfului tulpinilor şi florilor: Gerbera.fortificarea florilor . când se introduc în soluţii cu concentraţii ridicate de glucoză.inhibitori: CCC 3.împrospătarea bazei tijei.impulsionarea bobocilor .îndepărtat frunze de pe treimea inferioară.mijloace autofrigorifice .păstrarea florilor Soluţiile conservante au la bază: Apa în care se adaugă diferite componente: .izoterme .avion . Gladiole 2.ambalaje căptuşite.săruri minerale: săruri de Ag.3 Procedee de prelungire a duratei de păstrare şi menţinerea calităţii florilor tăiate 1.se evită lovirea şi trântirea ambalajului .vase curate. Cu . benzoic . cornete de plastic .de acid naftil acetic.de lungă durată.acizi organici: citric.regulatori de creştere: citochinine .schimbarea zilnică a apei. apoi pungi • Transport .înlăturarea latexului: Euphorbia. Lathyrus. .• Prerăcire .distanţe mici 7. Prin această metodă se prelungeşte durata de păstrare cu 2 săptămâni (Rosa) până la 8 săptămâni (Tulipa) sau 4 luni (Dianthus) • Păstrarea în AC (atmosferă controlată) 53 . Al.buchetele se aşează strâns în ambalaj .de scurtă durată ("păstrarea umedă") la temperatura recomandată pentru specie (între 1-100C) şi timp în funcţie de specie.glucide (glucoză şi fructoză) . .menţinerea calităţii în timpul transportului . la temperatura de 10C.durează 8 până la 60 minute . Antirrhinum. etc. . tratamente cu soluţii diluate . Păstrarea la temperaturi scăzute • Păstrarea la frig .evitarea căderii florilor: Orhidee. buchete sau flori învelite individual. indolil acetic.substanţe antimicrobiene: citrat de 8 hidroxichinoleină . vată. Tratamente aplicate pentru prelungirea duratei de păstrare . fără apă o perioadă de timp de la 2 săptămâni la 4-5 luni. 3 zile (Anthurium) . Folosirea soluţiilor conservante în vederea: . Reguli de respectat în păstrarea florilor tăiate . .inhibitori ai etilenei: acid aminoacetic .4 săptămâni (Lilium) .temperatură constantă între 40C şi 100C-120C .în tunele speciale sau mijloace de transport • Ambalare . 4.

3. În ce constă condiţionarea. Care sunt elementele de care depinde prelungirea duratei de decor a plantelor decorative? 2. prerăcirea şi ambalarea florilor? 4. Care sunt procedeele de prelungire a duratei de păstrare a florilor? 54 . Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate.Chestionar de autoevaluare 1.

1990 . Ghid All . Allfa.BIBLIOGRAFIE 1.Plante de balcon şi grădină.1989 . Craiova .Floricultură specială . Preda Milea 4. Allfa.curs.Floricultură generală . Bucureşti .curs. Ghid All 5. Ed.1991 .2001 . Bucureşti 55 . Reprografia Univ.Dicţionar dendrofloricol . Anton Doina 3.2001 . Craiova . Reprografia Univ. Anton Doina 2. Ed.Plante de apartament.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful