CUPRINS

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE. IMPORTANŢĂ. ISTORIC. OBIECTIVE.........................................................3
1.1. DEFININIŢIA.......................................................................................................................................3 1.2. IMPORTANŢA FLORICULTURII......................................................................................................3 1.3. ISTORICUL FLORICULTURII...........................................................................................................4 1.4. CARACTERISTICILE PRODUCŢIEI FLORICOLE .........................................................................5 1.5. OBIECTIVE ÎN CULTURA FLORILOR............................................................................................5 1.6. ORIENTĂRI ŞI TENDINŢE PE PLAN MONDIAL...........................................................................6 1.7. SITUAŢIA ACTUALĂ A CULTURII FLORILOR.............................................................................6

CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE......................................................................8
2.1. CLASIFICAREA BOTANICĂ............................................................................................................. 8 2.2. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE ORIGINE................................................................................ 9 2.3. CLASIFICAREA DUPĂ CICLUL BIOLOGIC................................................................................... 9 2.4. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE ÎNMULŢIRE.........................................................................10 2.5. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE CULTURĂ.......................................................................... .10 2.6. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE CULTURĂ............................................................................ 10 2.7. CLASIFICAREA DUPĂ ÎNSUŞIRI DECORATIVE......................................................................... 10 2.8. CLASIFICAREA DUPĂ UTILIZARE................................................................................................11

CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE ...............12
3.1. ORGANE VEGETATIVE....................................................................................................................12 3.1.1. RĂDĂCINA ..................................................................................................................................12 3.1.2. TULPINA..................................................................................................................................... 12 3.1.3. FRUNZA ......................................................................................................................................15 3.2. ORGANE DE REPRODUCERE..........................................................................................................16 3.2.1. FLOAREA ....................................................................................................................................16 3.2.2. FRUCTUL ...................................................................................................................................19 3.2.3. SĂMÂNŢA ...................................................................................................................................19

CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU.....................21
4.1. TEMPERATURA.................................................................................................................................21 4.2. LUMINA ..............................................................................................................................................22 4.3. APA.......................................................................................................................................................23 4.4. AERUL.................................................................................................................................................25 4.5. SUBSTRATUL DE CULTURĂ...........................................................................................................26

CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE..........................................................................29
5.1. REPRODUCEREA PRIN SEMINŢE..................................................................................................29 5.1.1. CARACTERISTICILE FIZICE, FIZIOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE ALE SEMINŢELOR DE FLORI.............................................................................................................................................29 5.1.2. GERMINAŢIA SEMINŢELOR DE FLORI...................................................................................29 5.1.3. SEMĂNATUL ..............................................................................................................................31 5.1.4. LOCUL DE SEMĂNAT................................................................................................................32 5.2. ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ...........................................................................................................34

1

CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE..........................................................................44
6.1. ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP .................................................................44 6.2. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP...............................................................45 6.3. ÎNFINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE............................................47 6.4. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE.......................................47

CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE..............................................................................................51
7.1. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DURATA DE MENŢINERE A CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.................................................................................................................................51 7.2. CONDIŢIONAREA, PRERĂCIREA, AMBALAREA ŞI TRANSPORTUL FLORILOR................52 7.3. PROCEDEE DE PRELUNGIRE A DURATEI DE PĂSTRARE ŞI MENŢINEREA CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.............................................................................................................53

2

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE, IMPORTANŢĂ, ISTORIC ŞI OBIECTIVE 1.1. Definiţia Floricultura, una din disciplinele de bază ale horticulturii, se ocupă cu particularităţile morfologice ale speciilor decorative, cu cerinţele lor faţă de factorii ecologici, metodele de înmulţire, tehnologia culturii în sere sau câmp şi modul de utilizare. Obiectul de studiu îl constituie un număr foarte mare de plante, în mare parte ierboase, dar şi lemnoase, decorative prin flori, frunze, fructe şi port, folosite pentru înfrumuseţarea interioarelor sau spaţiilor verzi. Numeroasele specii decorative fac parte din peste 80 familii botanice: în spaţii protejate se cultivă peste 150 genuri, iar în câmp peste 200 genuri, la acestea se adaugă numeroase specii şi un număr impresionant de soiuri. Sigur nu toate aceste genuri se întâlnesc în culturi comerciale, o bună parte din ele se întâlnesc în colecţiile Grădinilor Botanice, colecţiile de la Facultăţile de Horticultură, sau la amatori. Dar oricând unul din aceste genuri poate deveni cultură comercială, chiar dacă a fost sau nu la modă cândva. Spre deosebire de celelalte ramuri ale horticulturii, horticultura ornamentală a evoluat către diversitatea de genuri şi specii cultivate. Floricultura cuprinde două părţi: - Floricultura generală - prezintă noţiuni referitoare la: morfologia plantelor floricole, relaţiile lor cu factorii ecologici, metodele de înmulţire, înfiinţarea şi întreţinerea culturilor, recoltarea şi păstrarea florilor. - Floricultura specială tratează genurile, speciile, soiurile cu particularităţile morfobiologice, cerinţele ecologice, cultura şi modul de utilizare şi se împarte în culturi în câmp şi culturi în spaţii protejate. Cunoştinţele de la disciplinele fundamentale, Botanica, Fiziologia, de la disciplinele de Pedologie, Agrochimie, Agrotehnică, Protecţia plantelor sunt necesare. Multe asemănări se constată în Legumicultură cu care se utilizează şi aceleaşi construcţii pentru culturile protejate. Genetica şi ameliorarea plantelor şi-au adus şi îşi aduc o contribuţie determinantă în crearea numeroaselor soiuri de plante floricole care apar de la un an la altul. De exemplu la nivelul anului 1999 producătorii ofereau peste 600 soiuri de Petunia, 500 de Impatiens, 700 de Viola şi 300 de Pelargonium. În acest sortiment pe lângă soiurile nou create se conservă sau se păstrează şi soiuri mai vechi. În "serii industriale" desigur numărul de soiuri este mai redus, în special în privinţa culorilor. Cunoştinţele cu privire la construcţia serelor şi răsadniţelor, mecanizarea lucrărilor în câmp sau spaţii protejate şi din ce în ce mai mult cunoştinţele legate de automatizarea lucrărilor, în sere au contribuit la o dezvoltare spectaculoasă în ultimele decenii a floriculturii. Floricultura este o ştinţă independentă care se bazează pe utilizarea unor tehnici şi metode moderne, caracterizată prin diversitate şi tehnicitate. 1.2. Importanţa floriculturii Importanţa estetică a florilor rezultă din: • nevoia permanentă de frumos a oamenilor; florile: - însoţesc omul de la naştere până la moarte - încununau învingătorii fie că erau regi, sportivi sau oameni de cultură - reprezintă simbolul unor naţiuni: crizantema - Japonia, laleaua - Olanda - se întâlnesc în balade, legende şi cântece populare - sunt reprezentate pe ii, ştergare, covoare - fac obiectul unor picturi celebre: Tonitza, Ţuculescu, Van Gogh (Floarea soarelui, Irişi), Poussin (Regatul zeiţei Flora), etc; - sunt subiectul unor poezii, romane: "Laleaua neagră", "Dama cu camelii" - încununarea o reprezintă Ikebana, concretizarea cultului pentru frumos
3

influenţează microclimatul centrelor populate sunt utilizate în cromo şi aromoterapie alături de muzică şi surâs contribuie la decorarea spaţiilor interioare şi exterioare din oraşe, sate, staţiuni au şi alte întrebuinţări: - plante medicinale: - frunze: Digitalis, Convallaria - flori: Bellis, Calendula - rizomi: Iris - uleiuri şi esenţe pentru industria produselor cosmetice: Rosa, Lilium, Reseda, Lavandula, Matthiola - alimentaţia omului: - condimente - dafin - şofran (stigmate de Crocus) - vanilia (păstăi de Orhidee) - coloranţi (Calendula) - flori, petale trandafiri - fructe: Opuntia, curmale, Cocos - lăstari folosiţi în salate: crizanteme - prepararea unor băuturi: Agave - consum ca atare rizomi: Colocasia (taro) - efect insecticid: flori de pyretrum (crizanteme) Importanţa economică: • sursă de venituri apreciabilă datorită caracterului intensiv al culturii, producţii mari şi preţuri avantajoase, din cultura florilor se pot realiza venituri apreciabile, de exemplu în SUA se obţin anual 1,8 miliarde $. 1.3. Istoricul floriculturii - cea mai veche dovadă este o medalie de 7000 ani descoperită în Altai, care are încrustat un trandafir; - picturi descoperite în piramide care au şi flori; - grădinile suspendate ale Semiramidei; - 1200 î.e.n. - lege în India care pedepsea pe hoţii de flori; - 500 î.e.n. - Confucius a denumit crizantema, floare de aur; - 370-323 î.e.n.- Teofrast- în tratatul Cercetarea plantelor are vol. 6, Flori; - cu 6-7000 ani în urmă se vorbea de grădini nemaivăzute: - 3000 î.e.n. grădinile sacre din cetatea Ur capitala statului Sumerian; - Iran - grădini numite paradisuri, supranumit Ghiulistan - ţara trandafirilor; - 2600 î.e.n. - în China, Japonia se cultivau: azalee, crizanteme, camelii; au apărut Ikebana, Bonsai şi vestitele grădini japoneze; - grădini plutitoare - azteci; - grădina din Lykaion, Grecia - Grădina Botanică Teofrast; - viridarii, grădinile romane în care se cultivau: crini, zambile, trandafiri. Cultura florilor în funcţie de epoci - sclavagism - s-a dezvoltat fiind folosită munca sclavilor; - evul mediu - se restrânge din cauza nenumăratelor războaie; - Renaşterea, sec.XV-XVI - se dezvoltă, apar grădini şi parcuri celebre - Italia, Franţa; - epoca modernă - dezvoltare foarte mare, diversificarea continuă a sortimentului. Momente din istorie care au influenţat cultura plantelor ornamentale: - migraţia popoarelor, cruciadele, expansiunea romană, cuceririle arabe, au contribuit la răspândirea de la o regiune la alta a diferitelor specii de flori şi nu numai; - descoperirile geografice din sec.XV, flora din America, după 1860 flora Australiei, după 1900 flora din Noua Zeelandă, au determinat apariţia în Europa a numeroase specii floricole; - utilizarea în anul 1269 a adăposturilor şi serelor şi în 1599 la Leyda au permis cultivarea unor specii din zonele tropicale şi subtropicale;
4

• • • •

- crearea colecţiilor de plante la mânăstiri, apoi la grădini botanice au permis păstrarea speciilor nou introduse şi au avut un rol deosebit în ameliorare; - începutul lucrărilor de ameliorare: - din cele mai vechi timpuri s-au creat soiuri de lalele în: Iran, Turcia şi camelii, azalee în Japonia; - în sec.XVII au început încrucişările intra şi intergenerice - sec.XIX şi mai ales XX lucrările de ameliorare a florilor au luat o foarte mare amploare. 1.4. Caracteristicile producţiei floricole Ramură intensivă a Horticulturii, Floricultura se caracterizează prin: - diversitatea produselor, formate din sute de specii şi mii de soiuri; - diversitatea modalităţilor de cultură şi a condiţiilor de sol, temperatură, lumină şi hrană necesare pentru dezvoltarea florilor; - originea diferită, sistem radicular diferit, număr foarte mare de boli şi dăunători; - caracterul intensiv al culturilor atât cele din seră cât şi cele din spaţii neadăpostite, cultivarea intensă a terenului; - culturi industriale mari, mijlocii şi mici, dar şi grădini familiale sau apartamente, balcoane, instituţii; - tehnicitate înaltă, muncitori specializaţi, personal cu studii superioare; - utilizări foarte diferite, apartamente, balcoane, terase, spaţii verzi diverse, flori tăiate. 1.5. Obiective în cultura florilor a) Specializarea pe tip de cultură şi produs este determinată de caracteristicile producţiei floricole. b) Diversificarea sortimentului, introducerea de soiuri şi specii noi, rezistente la boli şi dăunători; - singura ramură a horticulturii care a evoluat spre diversitate; - exemple de specii şi soiuri noi: Tamaya, Bacopa, Bidens, plante pendente (Antirrhinum); - exemple de specii şi soiuri rezistente la boli: Zinnia la Oidium; c) Eşalonarea producţiei prin cultivarea de specii şi soiuri diferite cu: - locul de cultură: - câmp - seră - număr mare de genuri, au perioadă de vegetaţie diferită; - în cadrul speciei: soiuri timpurii, semitimpurii, târzii; - modul de cultură - obişnuite - forţate: Lalele, Azalee, Hortensia - dirijate: Poinsettia, Crizanteme - continui: Garoafe, Cyclamen d) Obţinerea de soiuri noi Obiectiv permanent al celor care se ocupă de cultura florilor; - metodele tradiţionale de ameliorare, hibridarea, mutageneza indusă au rol preponderent în crearea de soiuri. Prin mutageneză s-au obţinut peste 100 soiuri (până în 1980) la flori tăiate, peste 90 soiuri la plantele la ghiveci şi 47 la plante cu bulbi; - sortimentul de garoafe se reînnoieşte la 4-5 ani; - soiuri noi la specii mai puţin cultivate - Nemesia "Sundrops", medalie de aur în anul 1999-Fleuroselect, înfloreşte până în octombrie, nu se degarniseşte, port compact; - soiuri noi la specii mult cultivate - pendente la Antirrhinum; - hibrizi interspecifici - Orhidee e) Perfecţionarea şi promovarea tehnologiilor moderne de cultură - Culturi dirijate, forţate, continui. - Culturi fără sol. - Biotehnologii - microînmulţire;
5

1. . orientarea gustului consumatorului şi chiar convingerea lui.250 ha. Fleuroselect. f) Obţinerea de producţii de flori. .Tendinţa de a vinde compoziţii florale sau tot ce trebuie pentru realizarea acestora. acoperişuri înflorite.600 ha.potenţial bun de creştere. Vânzătorii en gros şi en detail . g) Producţia de flori cu consum minim de energie şi preţ de cost redus . 6 . Consumatorii . plante perene. 2. se aplică tratamente termice la materialul săditor. plante. menţinerea valorii estetice. Japonia. Principalul obiectiv.A. S. stimularea creaţiei şi ameliorării de noi soiuri de flori. de seminţe şi material săditor care să răspundă exigenţelor producătorilor de material săditor. aranjamente florale de interior (Ikebana). . . Italia. publicitate şi educarea consumatorilor. vânzătorilor en gros şi en detail. stilist floral. butaşi).seminţe artificiale. Producătorii de material săditor .miniplante. compoziţii florale pentru grădini particulare. etc.valoare decorativă. Situaţia actuală a culturii florilor a) Principalele ţări cultivatoare de flori din Europa Producătorul de flori nr. alpine.se cultivă în zonele cele mai favorabile.transformarea genotipurilor. Creşterea rapidă a suprafeţei de sere de la 650 ha în 1950 la 2500 ha în 1989. răsad.20 mil. balcoane. bazine de apă. Germania cu o valoare a producţiei de 6 miliarde F.flori care să evolueze lent la frig şi în timpul păstrării şi să se deschidă normal (pentru flori tăiate).regenerarea clonelor fără virusuri. 20 mil. .Producerea de plante pentru epoci bine precizate: Anul Nou. departe de oraşe (care s-au extins foarte mult) şi este posibilă datorită progreselor din transport.se cultivă soiuri adaptate la nivele termice reduse. . 400 ha crizanteme.6. se utilizează soiuri timpurii.F. consumatorilor.embriogeneza somatică . h) Distribuţie modernă. 1 în Europa este Olanda care exportă 60 % din producţia sa şi este primul producător mondial de bulbi (pentru 1988 cifra de afaceri 15 miliarde F.Nivel ridicat în munca de ameliorare. . crizantemele . 25 mil.conservarea "in vitro" prin crioconservare.) Creştere spectaculoasă a suprafeţei ocupate cu sere 4700 ha. producătorilor de flori. producţie bună de flori de calitate. pe o perioadă cât mai lungă de timp.plante Cyclamen. transport şi ambalare corespunzătoare. Producătorul nr.seminţe. păstrare şi apariţiei soiurilor rezistente.Specializarea pentru producerea . ziduri înflorite. Orientări şi tendinţe pe plan mondial .unei singure culturi: Hortensia. India. produsul să fie la modă. 1 martie şi producerea de plante mici . .potenţial mare de multiplicare. 1.7. Principalele culturi: 230 ha trandafir. păstrare bună pentru material săditor.U. grădini sălbatice. . Kalanchoe .F. Franţa).plante Poinsettia. suspensii florale. Gerbera . butaşi.Floricultura se practică în zone favorabile.plante Saintpaulia. Producătorii de flori . . asociaţie care grupează cercetători şi comercianţi de seminţe de flori creată în 1970. 12 mil.. din care 40% este destinată "florilor tăiate" şi 4000 ha în câmp + 300 ha cu bulbi (pentru a acoperi necesarul mai importă 25% din necesar din Olanda. 25 mil.Evoluţia meseriilor determinată de specializare (producere de răsad. Principalele culturi: trandafirul ocupă în Olanda 800 ha. Pelargonium .. 1900 ha în câmp şi 16500 ha cu "bulbi". dar şi de aplicare a tehnologiilor noi: aclimatizator de plante produse "in vitro". plante Begonia. Din 1989 un certificat de calitate care asigură protecţia soiului. compoziţii florale pentru terase. anual se crează mii de soiuri.Obţinerea la cel mai scăzut cost de preţ în urma cunoaşterii perfecte a condiţiilor de cultură. care uneşte producători de seminţe din toată Europa. jardiniere.

aceeaşi creştere rapidă a suprafeţei cultivate în seră. plante Olanda.1000 ha. . . 400 ha Germania. 4. plante Olanda. . . 15 mil. . 300 ha Olanda.Hortensii: Franţa . plante Germania. de la 176 ha în 1950 la 3400 ha în 1988. Care este importanţa şi utilizarea florilor? 4. trandafir .3400 ha sere şi adăposturi şi 4000 ha în câmp. Franţa .2000 ha sere faţă de 700 ha în 1964 şi 1000 ha în 1972. Enumeraţi principalele ţări cultivatoare de flori din Europa şi principalele culturi pentru flori. 460 ha Italia.5 miliarde. Chestionar de autoevaluare 1. b) Principalele culturi pentru flori tăiate sunt: . . . 6. c) Principalele culturi la ghivece . Culturi în câmp 5000 ha (flori tăiate . 200 ha Anglia.Azalee: Belgia . 15 mil. Caracteristicile producţiei floricole.producătorul nr. 50 % din suprafaţa pentru "flori tăiate".1. 300 ha Israel. plante în masiv . 30 ha Franţa. Germania.Garoafe: 1000 ha Italia.1. 7 . 21 mil.producătorul nr. Principalele culturi: 450 ha trandafir.460 ha. . 500 ha Spania.plante Franţa. plante Olanda. valoarea producţiei .Begonii (B.Trandafirul: 800 ha Olanda. bulbi .socotrana x B. 400 ha Maroc. 3.3000 ha. . Care sunt momentele din istorie care au influenţat cultura florilor? 5. gerbera .Gerbera: 250 ha Olanda.tuberhybrida): 17 mil. 230 ha Germania. 2.Cyclamen: 25 mil. 100 ha Franţa.Poinsettia: 20 mil.Kalanchoe: 20 mil. Care sunt obiectivele floriculturii şi tendinţele pe plan mondial? 7. Italia .120 ha .800 ha). 3.Strelitzia: 40 ha Olanda. 600 ha Columbia. 60 ha Franţa. 500 ha bulbi. . 12 mil.Gypsophila: 300 ha Israel. 120 ha Italia. plante la ghiveci.Crizanteme: 7 mil. 100 ha crizanteme.Orhidee: 170 ha Olanda. . 260 ha garoafe. plante Germania. 70 ha Germania. 260 ha Franţa.Producătorul nr. Obiectul floriculturii şi legătura cu alte discipline.plante Franţa. 450 ha Franţa. plante Germania.880 ha.Crizanteme: 600 ha Olanda. plante Olanda. . Definiţia floriculturii. 7 mil..Saintpaulia: 25 mil. Producătorul nr. . 80 ha Olanda. Principalele culturi: garoafe . pl.

gen Adiantum (ferigi) . Celosia argentea var. Clasificarea în funcţie de locul de cultură 2. cristata .adjectiv . Clasificarea în funcţie de modul de utilizare 2.fam. Sphagnum (muşchi) .Begonia . se reţine cel mai vechi. culoare. Compositae .câmp: Begonia semperflorens .CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE 2. Begonia .2. Clasificarea în funcţie de însuşiri decorative 2. Pinaceae: Araucaria . Polypodiaceae.Pteridophyta .Varietate .Linné . Chrysanthemum x hortorum .".fam.1. chiar dacă cel nou este mai cunoscut: Helichrysum petiolare = Gnaphalium lanatum Osteospermum = Dimorphoteca Clasificare botanică: Regn vegetal .Soi Fam.4. sau ". Begoniaceae . gesneriana .numele prescurtat al autorului. .Specie .nume propriu: T.3. Liliaceae .Spermatophita .particularităţi: Gypsophilla .nume gen .Nume ştiinţific: Se compune din două cuvinte şi a fost introdus de Linné în 1753: . . Clasificarea în funcţie de tipul de cultură 2. Sunt situaţii când aceeaşi specie este descrisă prin două nume diferite.frunze: Begonia mansoniana 8 . timpurietate. Ex.7. înălţime..fam.5. Clasificarea în funcţie de modul de înmulţire 2..fam. citologic) şi care se menţine prin înmulţirea vegetativă sau generativă.hibrizi proveniţi din mai multe specii .nume specie . Orchidaceae . Denumirea soiului este în latină sau limbă de circulaţie internaţională. Cycadaceae: Cycas . Canna .Gymnosperme . Cactaceae .flori: Begonia tuberhybrida . Begoniaceae etc.Monocotiledonate .Se reglementează prin Codul Internaţional de Nomenclatură Botanică (ICBN) şi Nomenclatură a Plantelor Cultivate (ICNCP).gen. Freesia hybrida: "Diana".Soi . frunze: Gladiolus. Clasificarea botanică 2.Angiosperme . tricolor .ex.fam.varietatea .Archaegoniate . etc..6.fam. fiziologic. Soiurile se grupează după forma florii.8.ansamblu de plante cultivate care se disting printr-un caracter (morfologic.cv.calitate: V.substantiv .Dicotiledonate Familia . Clasificarea botanică . se scrie cu literă mare şi se notează cu cv. Clasificarea în funcţie de ciclul biologic 2.origine: A.Bryophyta . Clasificarea în funcţie de origine 2. L.formă flori.Ex.fam.1. de exp.nume propriu: Hosta. Palmae . (cultivar) . mexicanum .fam.seră .Gen .fam.

Clasificarea după modul de înmulţire . Tradescantia . G. Chrysanthemum -" bulboase" (organe subterane) . Clivia. C) Plante din zone temperate . Helichrysum c) Stepă (bulbi.ghivece: Cyclamen.frunze: Gynura .germinează. Clasificarea după locul de origine A) Plante din zonele tropicale . Strelitzia.S-V Australiei . Papaver. Gypsophilla .perene: Bellis.anuale: toate .California: Clarkia.ghivece: Senecio .bisanuale: toate . pier în acelaşi an. Pelargonium .ierboase . Campanula . Orhidee) . Begonia rex.3. etc. Compositae .seră . cultivate ca anuale C) perene . Godetia. Asparagus. 9 . Freesia.temperat maritimă .perene: Gaillardia 2.în acelaşi loc înfloresc şi produc seminţe anual.numai prin seminţe . etc.Australia: Amobium. elegans .temperat continentală .prin seminţe .N Africii: Anemone. Zantedeschia.Orient (Turcia.bisanuale: Bellis . .sol: Gerbera .anuale: Silene. rizomi) şi pustiuri (cactuşi.4. Sansevieria .E Americii de Sud (Brazilia): orhidee. Dracaena .(muguri la colet): Aster.Fam. Araucaria . Cyclamen. . Nicotiana.seră: . în anul al doilea înfloresc.Siberia: Campanula. cultivate ca anuale B) bisanuale: în primul an rozetă de frunze. ferigi. . Colocasia. Narcissus . Callistephus. Platycerium alcicorne.SE Africii: Palmieri.N şi NE Americii de Sud: Peperomia.perene: Salvia.S Africii: Asparagus. părţile aeriene dispar dar regenerează anual din mugurii din zona coletului sau din organe subterane.India (Sud): Ficus.sol: Gerbera. etc.câmp . Lilium . Gladiolus.perene: majoritatea. Petunia. Aloe.America Centrală: (Anthurium. Sanchezia b) Regiuni periodic uscate .tipice: Campanula medium .N Australiei: Ficus australis.câmp: .anuale: Tagetes . Impatiens. se dezvoltă. Myosotis . Iran): Tulipa.N Chinei şi Japonia: Chrysanthemum. Streptocarpus . Begonia. Clasificarea după ciclul biologic A) anuale . Gerbera.Cycas.S Europei . produc seminţe. înfloresc. suculente) B) Plante din zone subtropicale . Paeonia .semirustice: Dahlia 2. Cocos. .tipice: Delphinium ajacis.E Africii: Begonia.S Africii: Amaryllis. produc seminţe.2.70% din plantele decorative a) Păduri permanent umede .rustice: Tulipa . Hyacinthus. . Eschscholtzia 2.

etc. .Plante anuale şi bulboase pentru forţare: Antirrhinum. plumosus) . . Lilium.sol: Ferigi. Iresine. Cyclamen. .se scot vara în câmp: Nerium. marcotaj.subtropicale . Freesia. . etc.6. Petunia . b) Frunze . .Clivia: bace portocalii .5.Aralia . etc.bisanuale: Campanula.organe subterane.ghivece: Ficus. etc. Asparagus. Fuchsia.7. etc. etc.sol: toate speciile .perene: Hosta .semirustice: Dahlia. galbene etc.. .butaşi . etc. Rosa.bulboase .câmp .Ficus diversifolia: bace galbene . despărţirea tufei. Cheiranthus.ghivece: Ficus.anuale: Dianthus.perene: ierboase şi "bulboase" . etc.anuale .Plante din zone temperate: Hydrangea. etc. etc. Clasificarea după modul de cultură . etc. Fuchsia. Pelargonium. etc.seră: .perene . Azaleea 2. reci. sprengeri) sau violet (A.sere reci: Cineraria.seră.bisanuale .spaţii adăpostite . bisanuale. Tulipa.În spaţii protejate se mai cultivă: .forţate: Tulipa (termoperiodism) .rustice: Hyacinthus.vegetativ .Nertera: fructe roşii .spaţii adăpostite . Palmieri.dirijate (programate): Euphorbia (foto şi termoperiodism). . Clasificarea după locul de cultură . la sol sau la ghivece .câmp .Asparagus: bace roşii (A. . .se cultivă specii din zone tropicale şi subtropicale în sere calde. Callistephus 2.se cultivă specii din zone temperate şi subtropicale .sere temperate: Dianthus. . .continui: Dianthus. .Solanum capsicastrum: fructe roşii. temperate.anuale de mozaic: Pyrethrum. Callistephus. . Paeonia. altoire.ierboase: Crysanthemum.Pentru a avansa înfloritul: Salvia. c ) Fructe . etc.seră . Citrice.câmp . ferigi etc. Clasificarea după însuşiri decorative A) Organe decorative a) Flori . 10 . etc. etc. etc.sere calde: orhidee.ghivece: Cyclamen.normale: anuale. . . perene (Chrysanthemum) .anuale (Petunia).sol: Dianthus. Tulipa.Lunaria: silicve cu perete mătăsos . .drajoni . .câmp: . stoloni. etc. 2. Gladiolus.

plante decorative prin flori şi frunze. grădina acvatică. borduri. Clasificarea după locul de origine al plantelor decorative. bisanuale.cârcei .piramidale: Camellia. Clasificarea după modul de înmulţire. flori tăiate. Verbena. grădina mexicană.mutaţiune rotativă . etc. b) tulpini târâtoare . Columnea. Verbena.se prind de suporţi . etc. 2. b) Decoraţiuni de exterior: ronduri. Cerastium. . buchete. etc. ziduri înflorite. mozaic şi arabesc. d) plante grimpante . terase şi balcoane. coroane şi jerbe. Lathyrus. . plante solitare şi grupuri de plante. . 8. acoperişuri înflorite. Clasificarea botanică a plantelor decorative.globuloase: Chrysanthemum. 5.Ipomoea.B) După modul de creştere şi ramificare al tulpinilor a) port erect . 6.între interior şi exterior B) Tipul de decoraţiune florală a) Tipuri de grădini: cu dalii.unitulpinale: Polyanthes. jardiniere cu plante. decor bazine cu apă.Hedera. Clasificarea după ciclul biologic. plante la ghivece . plante la ghivece. locuri de muncă . c) Decoraţiuni de interior: aranjamente florale. c) tulpini pendente .soiuri pendente pentru vase suspendate: Pelargonium.Tradescantia. Clasificarea după utilizare A) Locul de utilizare . grădini. Chestionar de autoevaluare 1.plante anuale.spaţii de locuit. grădina japoneză. Petunia. Clasificarea după locul de cultură. Clasificarea după însuşirile decorative. 11 .ramificate . perene ierboase şi bulboase -Plante de interior . etc. 2. etc. rozariu.8.rădăcini adventive . etc. platbande. vase decorative. intermediar . amenajări urbane şi ambientale .tufe . 3. . 4.Gloriosa. coşuri cu flori.se întind la suprafaţa solului: Alyssum. 7. suspensii florale. plante grimpante. etc. Gladiolus. Clasificarea după modul de cultură.Plante de exterior . .Plante de balcoane şi terase.parcuri. stâncării. Clasificarea după modul de utilizare.gazonante: Aubrieta. Clorophytum. . Lobelia.

3.nodozităţi .furnizează apa.Vanilla.regenerare .stocare amidon.Leguminoase .etalare a rozetei de frunze . Bromelii.cu pneumatofori . etc. .Hedera . se ramifică şi se îngroaşă (Ficusul pagodelor) .Orhidee.pe tulpini . Ericaceae) . inulină Clasificare după origine a) normale (din radicula embrionului) .radicele cu geotropism negativ la plante din regiuni tropicale sau mlăştinoase.Orhidee terestre (Orchis sp.simbionte . Organe vegetative: rădăcina. Rădăcina Funcţii a) principale .subterane . a elementelor şi a sărurilor minerale (anioni. fruct.zone tinere (radicele.fixare în sol .fasciculate . au clorofilă şi stomate. inulină) . Freesia) şi fixarea (Gladiolus) .adâncirea în sol (Crocus.rădăcini proptitoare .asimilatoare .apa din vapori de apă şi ploaie .Philodendron (1 la frunză) .1.rădăcinile foliacee la orhideele din Java.bisanuale şi perene din zona temperată.bulbi .1.orhidee .ciuperci .2. benzi care au ca suport scoarţa arborilor .rămuroase b) adventive .rădăcini în vârstă . tulpina.plante acvatice . frunza.aeriene .Dahlia are depozitată inulină în rădăcinile tuberizate.absorbţie a apei.Phalaenopsis.provin din rădăcini normale sau adventive .contractile .tuberizate .pivotante .) – tuberculi rezultaţi din rădăcini tuberizate concrescute.1. sămânţă. . suprafaţă foarte mare de contact cu mediul .depozitarea substanţelor de rezervă (amidon. 3.rizomi . Organe de reproducere: floare.rădăcini adventive pe ramuri. ca nişte cârcei .tuberculi . cationi) b) secundare .funcţie de asimilaţie şi absorbţie .pe frunze c) metamorfozate .pe ramuri .bacterii fixatoare de azot (Rhizobium) .Tradescantia (mai multe) . . .înmagazinatoare de apă . săruri minerale şi primesc hidraţi de C (Orhidee. perişori). ajung pe sol.înmulţire Alcătuirea rădăcinilor .aeriene fixatoare . împiedică asfixia.Ficus .depozitare .CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE Plantele decorative au: 3.velamen radicum la baza frunzelor . Araceae epifite . 12 .

frunze) .obţinerea de plante .cărnoase: Cactuşi . Convolvulus .(mugure terminal. După formă .drepte .plagiotrope . Sempervivum . Tulpina a) Funcţii . 3.tufă .ramificate .coloană.lemnoase: Aucuba 3.Nearticulate .scapul .urcătoare .conducere a substanţelor nutritive ascendent şi descendent .ortotrope .internod lung fără frunze .axilari (la subsuoara frunzelor -bractee – pe ramuri) . După consistenţă .calamus (pai cu măduvă) – Cyperus .volubile: Ipomoea.Tulipa .se înmulţesc pe acestă cale Aralia.nutriţie .majoritatea .cilindrice . După alcătuire .rădăcini drajonante.susţinere organe de asimilaţie şi de reproducere . din care se formează lăstari numiţi drajoni .principale .rădăcini cu muguri .Palmieri.adventivi (locuri nedeterminate .secundare .ierboase: Saintpaulia .înmulţire b) Alcătuire .neramificate . dar şi pe rădăcini. Hedera . plurienală .plante acvatice care absorb apa prin toată suprafaţa Ceratophyllum.2.înmagazinare apă şi substanţe de rezervă .fără rădăcini .culmul sau pai – graminee decorative .prismatice 4.. etc.agăţătoare (organe specializate): Tropaeolum.ramuri secundare cu flori: Veronica d) Clasificarea A) aeriene B) metamorfozate A) Tulpini aeriene 1. .tulpină scurtă. 2.stip . Rosa . cărnoasă.ramuri principale cu flori: Muscari.frunze Importanţa practică .caulis majoritatea – tulpini verzi anuale. plurienală care are în vârf mugure vegetativ . Primula .comprimate .determină habitusul plantei şi pot fi: .muguri .1.Articulate (noduri şi internoduri) . acoperit de catafile -frunzuliţe protectoare) .Palmieri. După orientare .noduri – internoduri – vârf vegetativ .caudex . Tradescantia 13 . Cycas.culcate la pământ: Veronica. Tulipa .forme determinate c) Ramificarea tulpinii .pe tulpină.Agave.

. cactuşi: Asclepiadaceae.apă + substanţe mucilaginoase .cărnoase . Amaryllidaceae.ramificaţii de rizomi cu internoduri lungi şi noduri la care se formează rădăcini adventive şi noi plante .tulpini cu substanţe de rezervă .muguri la subsuoara unor frunze rudimentare (scvame) .vârful tuberobulbului mamă: Crocus .Tulpini subterane a) Rizomi .muguri axilari transformaţi în tuberule sau bulbi: Lilium tigrinum 3.tuberizarea la internoduri: Cymbidium .plagiotropi . Euphorbiaceae .servesc la înmulţirea şi depărtarea plantelor noi de planta mamă: Convallaria b) Tuberculi .oblici: Convallaria Stoloni subterani .Rafflesia arnoldii *. subterane *.palmieri .vârful de muguri axilari . acvatice (ţesut cortical cu canale şi lacune aerifere) .rizomi.frunze reduse la solzi c) Tuberobulbi .parte din ramură subterană (stolon) .microblaste groase bogate în substanţe de rezervă .unele au rădăcini contractile: Gladiolus.orhidee . aeriene cu depozitare .natante .reduse – la plantele parazite . aeriene.B) Tulpini metamorfozate Clasificare: 1.uscate . tuberculi. din cei axilari se formează bulbul de înlocuire: Tulipa . asimilatoare: a) Plante suculente.axa (inima bulbului) şi frunzele .tulpina floriferă se formează: .parenchim .ortotropi: Primula . din cel terminal se formează bulbul de înlocuire: Narcissus.interne .externe .tubercul învelit în frunze uscate . Iridaceae . bulbi.se depozitează substanţe de rezervă Clasificare: După direcţia de creştere .ramuri sau tulpini puternic comprimate: Asparagus 2.submerse .la subsuoara unei frunze: Colchichum .se formează .internoduri scurte (microblaste) sau lungi (macroblaste) .rădăcini adventive şi nu au piloriză .drepţi: Anemone nemorosa . Corydalis .microblaste cu frunze cărnoase în care se depozitează apa şi substanţele de rezervă .din mugurele terminal.ţesuturi superficiale care conţin cloroplaste . Freesia d) Bulbii .amfibice 5.Liliaceae.provin din: .frunze solziforme sau ţepi b) cladodii .din mugurele axilar.orizontali: Iris . tuberobulbi (vezi mai jos) 4. Galanthus 14 .tuberizarea hipocotilului: Cyclamen.

Clasificare după alcătuire: • bulbii tunicaţi . obovată. Scilla.Galanthus: verde . palmată •Suprafaţa limbului: netedă. crenată . galben. argintiu. hastată •Baza limbului: rotundă.Pachystachys: galben . variegate. discoloră. cu rol de apărare . glaucă.la muguri şi sunt caduce .1.peţiol (codiţă) Clasificare Funcţional . iar din mugurele axilar se formează bulbul de înlocuire: Allium. maculate. lanceolată. sagitată. sinuată. ovală) .catafile . comprimat. Tulipa. rotund. Frunza Funcţii .Strelitzia A.3.alte funcţii: protecţie. oblong lanceolată. peltată.compus . ovală. incizată.frunze mari cărnoase.din foliole inserate pe rahis . la exterior uscate . cărnoasă •Culoarea (o culoare. etc. roşu.bractee . glabră.lineară. care se acoperă complet unele pe altele. roşii. reniformă. mijlocii •Forma frunzei (circulară. cenuşiu.Jacobinia: maron.nomofile . 2 culori. oblongă. mucronat Marginea limbului .Euphorbia: roşii . asimetrică. •Vârful limbului: acuminat. Hyacinthus.principale: fotosinteza. dentată.lipsesc la orhidee. scabră •Consistenţa: ierbacee.frunze mai mici. mai multe culori): verde şi nuanţe. dilatat 15 . Frunze normale Speciile floricole decorative prin frunze au ca element decorativ frunzele care diferă prin: •Mărime: mari.incomplet dezvoltate. care se acoperă parţial una pe alta: Lilium.cilindric.albă: Zantedeschia . eliptică. zonate •Peţiol: formă .spata . păroasă. spatulată.roşie: Anthurium . 3.carena .întreg .penat compusă . cărnoase.întreagă .limb (lamina) . policrome. striate. respiraţia .protecţia florii şi inflorescenţei .frunze tipice . roz .simplu . pieloasă.mari: penată. transpiraţia.la tulpini subterane persistente .hipsofile . mici. reniformă. înmagazinare de apă Alcătuire . absorbţie. lucitoare. plante parazite . concoloră.cotiledonale . 2 culori. cordată.inciziuni . sagitată. • bulbii scvamoşi (solzoşi) .primele frunze .Bromelii .axul bulbului se termină cu o inflorescenţă.palmat compusă .mici: serată. membranoasă.

umbelă . Galanthus .ax ca un disc plat • 16 .filodii .peţiol.însoţit de obicei de spată: Monstera.ax principal lung. Digitalis.baza limbului.ax principal scurt. Gomphrena . Verbena .spadix (spadice) .frunze de forme diferite. aloe. forma şi dispoziţia .axe principale lungi.corimb . etc. Convallaria. de la margine spre centru .limb redus .2.axa principală.o tulpină se termină cu o floare: Tulipa.axa principală îngroşată şi cărnoasă. agave (suculente) 3. Organe de reproducere 3.spic compus .ax principal scurt şi globulos .element decorativ principal Clasificare: • solitară .anisofilia .spic .2. cu care planta se prinde de suport: Lathyrus. faţa inferioară (peltat) Dispoziţia frunzei pe tulpină: . Senecio A) Inflorescenţe simple a) Monopodiale . Viola • inflorescenţe a) simple .frunze de mărimi şi forme diferite la acelaşi nivel . flori sesile sau scurt pedicelate: Althaea. aşezate la nivele diferite B. pe care sunt inserate altern axe secundare cam de aceeaşi lungime: Hyacinthus.flori sesile sau scurt pedicelate: Scabiosa. Pisum.total sau parţial transformate în spini: Cactuşi. creştere indefinită şi mai dezvoltată .heterofilia (polimorfism foliar) . Clematis .prindere .alternă .mozaic foliar . pediceli florali de aceeaşi lungime şi pornesc din acelaşi loc: Primula. Pelargonium spinossum .rol protector .monopodiale . Anthurium . Pelargonium .transformate în cârcei. c) mixte .rol nutritiv special .bulbi. Floarea Funcţii .depozitare .rol de absorbţie .calatidiu (antodiu) .racem .plante acvatice: Salvinia .simpodiale b) compuse . Canna.urne sau nişe .opusă . Hydrangea .organ de reproducere . rol de fotosinteză: Bryophyllum . Zantedeschia. cu flori sesile .rizofile . Salvia .rol de agăţare .frunze de mărimi diferite dispuse în acelaşi plan şi care nu se umbresc . Anemone.verticilată .la fiecare nod 2 frunze .îngroşate mult din depozitarea de apă şi substanţe nutritive .racem cu pediceli florali de lungimi din ce în ce mai mici spre vârful inflorescenţei: Phlox.la fiecare nod 3-4 frunze Variaţia privind mărimea.corimb cu calatidii: Ageratum.acumulează apă şi humus (Platycerium grande) .1. Frunze metamorfozate .la fiecare nod o frunză .înfloresc de la bază spre vârf.racem compus.capitul .pe o tulpină câte o floare la subsuoara frunzelor: Vinca.

element decorativ . Callistephus.formată din număr mai mare de trei.cima helicoidală: Hemerocallis.caliciu* . tepale .zigomorfe .androceu .corimb cu calatidii: Senecio.periant .caduc . Tropaeolum * Caliciu .dialisepal . Gerbera.combinate (libere cu parţial concrescute): orhidee Simetria .gamosepal .gineceu .libere: Lilium .Antirrhinum.la primul nod.infundibuliformă: Nicotiana .flori ligulate şi flori tubulare: Centaurea.corola ** .flori tubulare de la antodiu: Gerbera .Primula. Gladiolus . sub floare pornesc două axe secundare care se termină cu o floare: Dianthus.cima scorpioidă: Myosotis . Sedum B) Inflorescenţe compuse .axa secundară continuă creşterea depăşind axa principală . Physalis .nediferenţiat în caliciu şi corolă .cima unipară (monochasiu) . Ageratum Floarea Alcătuirea: .Salvia.Papaver ** Corola .axul principal se termină cu o floare .tubulară: Nicotiana .campanulată: Campanula .înfloresc de la centru la periferie . Pelargonium florii . stigmat .zigomorfă: Lathyrus .cima bipară (dichasiu) .reunesc două tipuri de inflorescenţe .spic compus . Primula .ramificare unilaterală.capitul compus C) Inflorescenţe mixte .persistent .labiată: Salvia 17 .actinomorfe . Gaillardia.concrescute: Muscari .sepale concrescute: Dianthus.axa principală îşi încetează creşterea şi poartă o floare .corimb compus .actinomorfă . dispuse vertical: Euphorbia. sistemul de ramificare se repetă .grad mai mare de ramificare. Gypsophilla .dialipetală .stamine .actinomorfă: Rosa .zigomorfă .stil.hypocrateriformă: Siringa . Dahlia b) Simpodiale .componente.axa florală (receptacul) .umbelă compusă .sepale libere: Ranunculus .gamopetală .sepale verzi .perigon .cima multipară (pleiochasiu) ..petale colorate .peduncul florii .racem compus .cima evantai: Iris . fiecare pedicel floral apare ca o prelungire a pedicelului anterior .

lineară .violet) • Parfumul florilor .3 tepale externe colorate.papile secretoare .o floare . aspect catifelat .antocianici: pelargonidina.indice preţios . interioare sau exterioare) . . Callistephus .xantofila (portocaliu.apendici. Chrysanthemum.tetralobată.6 tepale care se răsfrâng în sus ca un glob.Strelitzia .lanceolată petalei .flori tubulare transformate în ligulate şi invers (în unele situaţii): Dahlia. Viola .flavonoidici – flavonici . culoare. 1 inferioară . Paeonia.în utilizarea florilor în compoziţii florale (vase. Dianthus.albastru. colorate galben şi portocaliu. conice.importantă pentru polenizarea entomofilă .funcţie de termoreglare .flori involte: Hyacinthus..osmofore . • Culoarea petalelor . Rosa.labelum. clorofila b (verde) . cianidina. egale .3 tepale interne (2 laterale identice ca formă şi culoare. Aquilegia.Gloriosa .mezofil .chinonici .Narcisa .faţa inferioară . 3 .celule epidermale şi subepidermale 18 . . .6 tepale albe sau galbene .influenţă pozitivă asupra psihicului uman Pigmenţi .carotenul (galben) . mărime. .antodiu – flori tubulare.stamine transformate în petale . 2 în formă de lance ce conţin stigmat şi stamine). etc.transformată .bilobată . neutru .epiderma . etc. Convallaria.primordii din receptacul transformate în petale: Dianthus (5 petale. Anemone .Locul de formare . roşu) .celule epidermice.papile conice petalei . delfinidina (pH acid . etc. cili lacinii .faţa superioară .Chrysanthemum. Dahlia.3 tepale portocalii. Gerbera. bazic .secretă uleiuri volatile: Rosa.nervuri (vase conducătoare) • Forma .formaţiune tipică "coronula". diferită ca formă şi culoare de celelalte). au marginile ondulate.cornet nectarifer: Aconitum .carenă.absorb sau reflectă anumite radiaţii solare .porfirinici – clorofila a.în aprecierea calităţii . flori ligulate: Gerbera • Structura . 10 stamine.stamine transformate în staminodii (petaloide): Canna .personată: Antirrhinum . ronduri.. Delphinium. diferă ca formă. 3 tepale albastre (una scurtă.Orhidee .roşu.pigmenţi liberi sau combinaţi . restul până la 40 din primordii) Flori cu structuri particulare . .pinten nectarifer: Viola Metamorfoza unor organe florale în petale .carotenoidici .5 flori .uleiuri esenţiale volatile produse în celulele epidermei petalelor .

.folicula: Paeonia .6 zile: Lilium .uleiuri volatile efemere: Araceae.achena: Tagetes. Dianthus (seră) .2.hipocotil .20-30 zile: Strelitzia.protecţie . Clivia . Lavandula 1 kg esenţă trandafir .păstaia: Lathyrus .baca: Asparagus. Fructul . etc.lipseşte din sămânţa de orhidee 19 . Papaver . Anthurium. .11: Ornithogallum .24 ore: Hemerocallis .ţesut de rezervă ce va hrăni embrionul .15 zile: Chrysanthemum .Specie . Cruciferae. Monstera. Clarkia . Orhidee .nu permite pătrunderea apei: Canna. soi (timpurii.3 milioane flori Florile ca element decorativ se utilizează în funcţie de data înfloririi. . palmieri. • Data înfloririi .4-5 luni: Salvia.silicva: Matthiola .fructe indehiscente .. Cactuşi .embrion . Phoenix (curmal).9-10: Tulipa . Orhidee.10 ore: Portulaca .2. Cocos (nuca de cocos) .) . Tagetes .20-21: Nicotiana .nucula: Tropaeolum .pedicel scurt care poartă partea secretoare. Sămânţa • Alcătuire .albumen sau endosperm secundar .2-3 luni: Callistephus . etc. 3.cariopsa: Graminee.se formează din ovulul fecundat .capsula: Viola.4 tone petale .1-2 luni: Godetia. Fruct comestibil: Opuntia.2 zile: Papaver .ovarul florii crescut după fecundare Tipuri . Ora înfloririi . Rosa.15-20 zile: Tulipa .condiţiile climatice pot influenţa cu 1-2 săptămâni.formată din . Durata înfloririi .2.peri secretori .3.se îmbibă uşor cu apă: Compositae. formată dintr-o celulă sau mai multe: Mentha. durata înfloririi şi în unele situaţii chiar ora înfloririi: ceasul zeiţei Flora.tegument .zorii zilei: Ipomoea .21-22: Cereus nycticalis 3.specie. Ficus carica.O floare .se apreciază la specie şi la durata unei flori. Vanilla.19-20: Datura . Punica. .3 ore: Hibiscus.neîntrerupt: Pelargonium.epicotil .1 sau 2 cotiledoane .

• Însuşirile fizice ale seminţelor sunt: forma. sub 1. Tulpina plantelor decorative: funcţii şi alcătuire. Portulaca .foarte mici şi mici. Papaver .alcătuire. Mărimea: . 3. alcătuire şi clasificare funcţională.roşcată: Begonia . 9. 7. Antirrhinum. Rădăcina la plantele decorative: funcţii şi clasificare după origine. Petunia.micropil – prin care iese radicela Seminţele . Parfumul florilor şi culoarea.foarte mari: Phoenix. Clasificarea tulpinilor plantelor decorative după alcătuire şi orientare. Myosotis . Begonia. Tagetes ..grosime . Floarea. Cosmos.neagră: Ageratum. Lobelia. Petunia .cenuşie: Centaurea. Frunza. Tulpini metamorfozate de plante decorative. Cheiranthus. Phlox. Antirrhinum.fructe indehiscente monosperme: achena.cafenie: Gaillardia .sferică: Lathyrus.exterior .pronunţat: Celosia. Zinnia Luciu: . 2.mijlocii -1. 10. 11. se folosesc la semănat . nucula. Portulaca Arhitectura tegumentului Chestionar de autoevaluare 1.brun cenuşiu: Salvia. Lobelia .mat: Phlox.ovoidă: Alyssum.propriu-zise. 20 .L .cordiformă: Celosia .neregulată: Calendula .fusiformă: Ageratum. Culoarea tegumentului la maturitatea fiziologică: . Floarea . culoarea.hil – loc de prindere al seminţei de fenicul . 5. etc. Frunza. Funcţii. Data. Floarea solitară . Viola. Lupinus.brun roşcată: Alyssum .şters: Centaurea .galben brun: Calendula .ovală: Antirrhinum. Godetia .peste 3 mm: Tagetes. 8.5 mm: Begonia.mari . structură. Element decorativ şi frunze metamorfozate. Celosia .l .reniformă: Gypsophilla. simetrie. 4.brună: Gazania.tipuri de inflorescenţe simple şi mixte. Tagetes .cilindrică: Verbena . Digitalis . mărimea. Fructul şi sămânţa plantelor decorative. Cosmos. 6. durata şi ora înfloririi.raport . Centaurea. Forma . Zinnia .5-3 mm: Gypsophilla.

plantele au cerinţe diferite în funcţie de origine.zone temperate (cerinţe medii): crizanteme . . lumina.absorbţia apei şi a sărurilor .speciile tropicale iernează la 16-180C. Cineraria.Un ciclu biologic necesită în funcţie de specie o sumă globală de temperatură anuală între 1000-40000C.sub 150C la Primula.fără vernalizare: Matthiola (mai rapid la temperaturi scăzute) . apa.ziua 2-30C în plus faţă de noapte .la bulboase are loc la .CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU Factorii de mediu: temperatura.17-200C Tulipa . Codiaeum .germinaţie.13-200C Narcissus . aer. speciile subtropicale la 8-100C . Factorii de mediu . excesul unuia din factori duce la dezechilibre . substrat. Temperatura influenţează: Procese fiziologice .strict necesară: Campanula medium .1.fotosinteza .respiraţia Procese de creştere şi dezvoltare .germinare .diferenţe în funcţie de specie (orhidee.190C Fuchsia . Relaţia: înflorire .la aceeaşi specie diferenţe . reducerea.locul de origine . gen (chiar soi) şi faza de creştere şi dezvoltare .sol .15-200C Gladiolus . subtropicale (cerinţe mari): Orhidee .sub 180C la Hortensia 21 . sumă repartizată pe fenofaze.temperatură Iniţierea florală pentru speciile din zona temperată are nevoie de temperatură scăzută (vernalizare) . etc.130C Iris .iarna cerinţe mai mici decât vara .transpiraţia .temperatura se reglează natural în câmp şi dirijat în spaţii protejate .220C Anthurium.3-70C: Galanthus .înflorire .15-180C Primula obconica şi Primula malacoides (150C) .fructificare Cerinţele speciilor faţă de temperatură depind de: .acţionează în complex .fenofaza .temperatura critică (sub sau peste care nu se iniţiază butoni florali) . crizanteme) şi soi (gerbera) .zone alpine (cerinţe mici) .dirijarea lor în spaţii protejate 4.temperatura .variaţia diurnă .creştere vegetativă . planta adultă. Calceolaria .variaţia sezonieră .zone tropicale.pentru fiecare etapă maxim minim optim Cyclamen (germinare) T/zile 350/100/53 200/21 .absenţa.

au nevoie de 8 zile iluminare zilnică (minim trofic) anuale.numărul şi mărimea celulelor .heliofile . ferigi Intensitatea luminii se măsoară în lucşi.0. reproducere Fotoperiodism .încetarea creşterii . lumină redusă B) Durata .indiferente la fotoperioade. Lumina Energia radiată este folosită . Hyacinthus .căderea frunzelor . seră 1500 lucşi .lumină solară directă: Petunia.mărire . creştere vegetativă. Salvia . pulverizarea: plante.în repaus se reduce lumina .umbră sau semiumbră: Convallaria. stagnarea vegetaţiei şi a înfloririi .plante neutre .48% transpiraţie . au substanţe de rezervă .amplasarea culturii S sau V . .vara 150000 lucşi .sisteme de umbrire.aerisire .rol în fotosinteză. lumină multă . sol .66% fotosinteză . Oscilaţiile de temperatură produc . Saintpaulia 10000-11000 lucşi . folie de polietilenă .după anotimp .lipsa produce .deprecierea culorii Corectarea nivelului de temperatură se realizează prin: . Intensitate .protejarea cu adăposturi. Hosta.iarna 50000-70000 chiar 7000 lucşi .în plină vegetaţie.sciafile .avortarea florii .plante sensibile 22 . Cyclamen. arsuri pe frunze A.bulboase: Narcissus.tocuri de răsadniţă .rol în înflorire.palmieri.formarea bulbilor şi tuberobulbilor Influenţa fotoperioadelor în formarea florii .influenţează .apartament.plante .Nivelul constant al temperaturii este cel mai important factor pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor decorative.2. bisanuale.anteza . perene .excesul produce .îngălbenirea şi căderea frunzelor .Fittonia.19% reflectată . Necesarul faţă de intensitatea luminii: .faza de creştere şi dezvoltare .frunze .fumigaţie . Begonia.la plantele repicate.repaus muguri .aparate de încălzit 4.durata relativă a zilei şi nopţii .clorozare (Saintpaulia).Ferigi 20000 lucşi .31% traversează frunza .reducere .aspersiune ( 1kg apă/80 Kcal ) . Kalanchoe 40000-50000 lucşi .etiolarea.după nevoia plantelor .formează primordii florale în absenţa luminii.

fotosinteză. orhidee Tipul de sol .transpiraţie .pentru 1g substanţă uscată se consumă 3-4 dl apă 1.amplasarea culturii după cerinţe: soare sau umbră. Begonia. Matthiola (origine din zone temperate şi nordice) . unde plantele au frunze mari. fenofaza.14 ore sau mai mult: Gladiolus.sub 350 şi peste 800 nanometri nu au valoare .suplimentare cu lumină artificială .85% epifite.zone cu umiditate mare .creşterea intensităţii . cu rânduri N-S. semănat în perioade favorabile.rămâne în sol.mărire . bromelii.exces .consum mare .udat rar .înfloreşte. sol b) Factori dependenţi de plantă .635-720 nm roşii (fotoperiodism. 100 % turbă . sănătate.creşterea consumului de apă şi invers Umiditatea atmosferică .lumina.cantităţi mari b) Factori dependenţi de plantă 1.cerinţele plantelor .apa de gravitaţie se scurge.temperaturi ridicate . .apariţia de boli la răsaduri.75% palmieri. UR. folie.caracterizate prin umiditate mare în sol şi atmosferă. Euphorbia. araceae. răsaduri. Apa . . Petunia.cel mult 12 ore: Chrysanthemum.72% garoafe seră .în echilibru cu cea din sol şi plantă (UR) . Kalanchoe (origine din zone tropicale şi subtropicale) .umbrire cu tocuri de răsadniţă. se reduc creşterile Reglarea duratei . Necesarul de apă a) Factori independenţi de plantă .acoperind plantele cu folie C) Compoziţia spectrală Radiaţii cu lungimea de undă: .orientare sere E-V. epuizarea ei duce la ofilirea temporară (corespunde la 2% pentru nisip.20% sol nisipos.sol uşor .specia şi originea. creşteri vegetative mari .415-430 nm albastre (sinteza clorofilei. serveşte la alimentarea cu apă a plantelor.zi lungă . Specia şi originea .apa de capilaritate . Pythium .zile scurte .determină ofilire şi atac acarieni . mod de cultură.cantităţi mici . creşteri vegetative) . etiolare) Corectarea nivelului de lumină câmp . sere calde-sere reci) .iarna-vara. Rosa. Pelargonium Exemplu: Kalanchoe .zi scurtă . .reducere . 100% pentru turbă) 2. ferigi . ex.nu înfloreşte.iluminat artificial pentru butaşi.temperatura mediului (iarna-vara. forţarea plantelor de zi lungă 4.3. profil redus.accelerarea proceselor fiziologice .zile lungi .55% cactaceae (pentru UR) .udat des .expoziţie S. vopsit alb.indiferente faţă de durata luminii: Cyclamen. Dianthus. seră . limb pielos 23 . nu este reţinută de sol (corespunde macroporozităţii) . Capacitatea de reţinere totală .sol greu .umbrire . sere calde-sere reci Lumina .. a) Factori independenţi de plantă Temperatura .redusă .

acidifierea sol . plante mature .pubescenţă .îmbibare . Dahlia.faza de creştere şi dezvoltare: plante tinere.înflorire .răsad şi în faza de creştere .perioada din zi .să nu-şi piardă frunzele: Gerbera.apă de ploaie: Camellia.lipsa frunzelor .cantitate mare de apă Exemple: Colocasia..dimineaţa şi seara 24 . 4.se udă mai mult în seră faţă de câmp.mod de cultură: ghivece-sol .apariţia de dăunători (acarieni) • Calitatea: a) conţinut în săruri redus .căderea florilor . Faza de creştere şi dezvoltare .umiditatea excesivă agravează bolile. 3.anotimp . rizomi) .ofilirea temporară a plantelor.favorizează apariţia bolilor .condiţii climatice .frunze puţine.deficit .frecvenţa .în câmp se reglează prin capilaritate din straturi profunde .cantităţi şi frecvenţă mai mare .reduse .cantitatea de substanţă uscată acumulată . mari în faza de creştere activă. Reguli pentru administrarea apei • Cantitatea: .lipsa substanţelor toxice poluante .maturare . Zantedeschia .cerinţe mari .dimineaţa .exces .periodic secetoase .temperatura egală cu a solului şi atmosferei. Gloxinia. foarte reduse . iar de durată duce la moartea plantei .putrezirea rădăcinii . Starea sănătăţii .putrezirea rădăcinii şi organelor subterane . Modul de cultură .optime .mărimea plantei .formarea şi creşterea seminţelor .germinare .organe subterane (bulbi.cantităţi reduse de apă 2.creştere vegetativă în defavoarea înfloritului în perioade mai reci . Portulaca .secetoase . Zantedeschia . frunze cărnoase .25-100% .cerinţele pentru apă pe faze de vegetaţie: .adaptări specifice .apa caldă .seră .câmp .la ghiveci . mici în repaus .repaus .apa rece .eliminarea O2 din sol . Azalee b) temperatura mediului .mai reduse .cantităţi diferite în funcţie de faza de creştere.seminţe.specie: Chrysanthemum.cerinţe totale faţă de apă . deci cu temperatura mediului • Frecvenţa şi perioada: .întârzie creşterea .să nu-şi piardă turgescenţa: Begonia elatior.

curăţirea de muşchi şi licheni a ghivecelor.hidrocultura .4.plante tinere. . .accentuează culoarea florilor .se adaugă nisip.drenaj corespunzător în ghivece.plantarea în coşuleţe speciale perforate Mişcarea aerului .fog system . de ex. O2 25 . Aerul Conţinut de atmosferă . înnegrite care cad (Ficus.concentraţia în sol bine structurat . . . pereţi.umbrire .• Mod de administrare: stropitoare.necesar pentru dezvoltarea în ansamblu a plantelor . .reducere .omogenizarea componentelor .afânarea permanentă a solului în ghivece.respectarea proporţiei la amestecuri pentru substraturile folosite la ghivece.CO2.ridicare .peste 500 încetează.33% Atmosferă Consumul de O2 în respiraţie depinde de: .cooling system .O2 .asfixierea rădăcinii care duce la moarte.bulboase . . . .film de apă NTF (Nutrient Film Technique) 4.măreşte producţia Sol .creşte treptat până la 350.sulf Consumul de CO2 este necesar în asimilaţia clorofiliană.îmbunătăţirea structurii şi aprovizionarea cu aer la sistemul radicular se realizează prin: .grăbirea înfloririi .plante tropicale consum mai mare decât cele din reg.sol greu . intensitate a respiraţiei mai mare. picătură.vârstă . furtun. apa stagnantă (care duce la lipsa de aer) .Coleus.ceaţa artificială .asimilaţie clorofiliană 0. Philodendron).aerisire .plante test care detectează prezenţa substanţelor poluante . infiltraţie.creşterea CO2 până la 1% favorizează .determină putrezirea rădăcinii.orhidee .în O2.temperatură: sub 100 respiraţia este nesemnificativă.pulverizarea apei. Salvia se ofilesc în prezenţa gazelor . frunze îngălbenite. udarea podelelor. aspersiune Corectarea umidităţii atmosferice: . carbonul reprezintă jumătate din greutatea substanţei uscate.lipsa .strat de nisip la plantare în cazul unui sol greu. cu nisip grosier. secetoase. .în sere şi câmp cu viteze reduse contribuie la: .CO2 .aspirare aer şi trecerea prin sisteme de creştere a umidităţii . speciile tropicale au sistem radicular foarte sensibil la lipsa aerului. . .specie . N ca în admosferă . la sol. . .aerul în sol .în CO2 10% în sol bogat în humus . . mraniţă sau turbă.să aibă 33% din volum spaţii prin care să circule aerul .respiraţie 21% .Sistem de cultură cu substrat apa .

.constituţie pentru a susţine plantele . faza de vegetaţie.ploi acide.carbonat de Ca 1-3 kg/m3 .alcalin: cactee. Apa. se modifică cu aport de îngrăşăminte organice şi minerale .concentraţia în ioni de H+ în stare liberă soluţia sol . Lumina. Papaver .acide: Azalee.cu vapori de apă .structură lacunară nealterabilă în timp care să păstreze raportul: 25%-faza solidă. Sol . paraziţi animali sau vegetali . Chrysanthemum . Camellia. Aer) acţionează concomitent asupra plantelor şi într-o permanentă interacţiune.acid: Azalee.speciale .se utilizează imediat .sistem radicular puternic: Althaea.grad de afânare .din sol .evaporarea apei .cretă 1-3kg/m3 .majoritatea pH neutru .greu . Erica Însuşirile substratului .pentru culturi în seră se formează din componente în proporţii diferite.bogate în Fe şi Al: Hydrangea .chimică (formol) . 42%-faza lichidă. 33%-faza gazoasă .corectare .uşor. depinde de componente. Componentele pot fi naturale (organice sau minerale) şi sintetice. 1/2.5. Substratul de cultură reprezintă suportul material pentru dezvoltarea rădăcinilor şi asigură substanţele nutritive necesare creşterii şi dezvoltării.majoritatea plantelor decorative . Erica .mijlociu .capacitate mare de izolare care să limiteze dezechilibrul termic .permeabilitate .umiditate . udări repetate.căldură .transportul căldurii Factorii fizici (Temperatura.creşterea pH .să nu aibă seminţe de buruieni. Coleus.de pe frunze .floare de sulf 46-60 g/m2 şi mai mult . Gypsophilla .capacitatea de reţinere a apei . Substrat = sol pentru culturi în câmp .acidifierea substratului determinată de .pH .aderenţă . Polyanthes.scăderea pH .conţinutul în elemente nutritive. Hyacinthus . Bromelii.capacitate mare de schimb de cationi pentru a furniza elemente nutritive . 26 . 2/3 .turbă acidă 1/3. administrarea îngrăşămintelor minerale Fizice Chimice Sterilizarea substratului .sistem radicular superficial sau "bulboase": Gladiolus. care depind de: specie.se utilizează după 6-8 săptămâni Conţinutul în substanţe chimice şi pH se stabileşte prin analize de laborator repetate din timp în timp. 4.bogate în calciu: Aster. Anthurium.

cultura fără sol .predomină pământ de ţelină .muşchi: turbă: frunze: nisip 2:2:2:1 .ø1.cărbune vegetal . răşinoase.naturale minerale tratate .vermiculit .5 .neagră .ţelină: mraniţă: nisip 3:2:2:1 .sinteza uree .cultura cyclamen .5-8 .pH 3-4.pH acid . mai . roci biotită ø 0. 4. 3.greu .5-2mm. Chestionar de autoevaluare 1. înrădăcinarea butaşilor . Relaţia temperatură înflorire şi deficienţe produse de oscilaţiile de temperatură.ţelină .5 .deşeuri furnale b).predomină .pentru cultură . turba .5 . Prin ce măsuri practice se dirijează nivelul de temperatură. 27 .blondă .TKS1.turba blondă .roci vulcanice tratate la 1500 0C .permeabilitate.bucăţi pudră .5-4. 2.30% argilă.tratate .poliuretan Substraturi de cultură pentru plantele decorative .Agrofoam .mase plastice expandate .în funcţie de specie şi fenofază .pH 4-7 .uşor . bogat.antiseptic .styromul .muşchi .ferigi .pentru înmulţire .acid . capacitate de absorbţie .tipuri . conţinut în toate substraturile .diferite componente naturale de obicei.argilă expandată . în mică măsură sintetice deoarece produc poluare . dezinfectat .nisip .pH 2.TKS2.sintetice .Componente substrat a) naturale organice .frunze -foioase.pământ de ericacee Exemple de substrat: .18000C.rol şi necesarul plantelor decorative.hydromul .perlit . 70% turbă roşie .apa hidroponică . cernere . Rolul temperaturii şi cerinţele plantelor decorative faţă de ea.laine de roche .pământ de răsadniţă .pământ de grădină .speciale .septembrie.standard .mraniţă .pH neutru.5. 1-2 ani.brazde.uşor .turbă .75-8 mm .substrat .naturale minerale .greu .5-7.predomină pământul de frunze. semănat.pietriş . roci vulcanice .compost pH 6. repicat. pH 6.netratate . Intensitatea luminii .reţine apa .tratate la 10000C. pH 5-6.ericacee .pH uşor alcalin .

Corectarea umidităţii atmosferice şi din sol. 7.5. Substraturi de cultură pentru plantele decorative. Însuşirile fizice şi chimice ale substratului. 28 . Durata luminii şi rolul ei în viaţa plantelor floricole. Factorii de care depinde necesarul de apă al plantelor decorative. 8. Reguli pentru administrarea apei la plantele decorative. 10. Ce este solul şi substratul de cultură în viaţa plantelor decorative? 13. 14. 12. Rolul oxigenului şi dioxidului de carbon din atmosferă în viaţa plantelor. 9. Rolul componentelor aerului din sol şi măsuri de îmbunătăţire a aprovizionării cu aer la sistemul radicular. Care sunt componentele substratului? 15. 6. 11. Măsuri practice de corectare a nivelului de lumină.

degenerarea sem. heterozis (F1) .scade conţinutul în apă şi respiraţie minimă 29 .perene . mijlocie.bisanuale (Myosotis) .laboratoare de specialitate .fructe indehiscente: achena.puritate biologică .2.1.indici tehnologici . nucula.umiditate . Înmulţirea pe cale vegetativă 5.reprezintă starea de repaus a seminţelor.valoare culturală 5.ciclu de dezvoltare Dormans .facultate germinativă . embrionului şi mugurilor . cariopsa. Calitatea seminţelor .lucrări de ameliorare .timp mai lung de obţinere a plantelor mature (Strelitzia 1-2.autenticitate . mare) .greutate .forma diferită .coeficient ridicat de înmulţire .mărimea (mică.spaţiu mic de depozitare (1000 seminţe/1 g) . Caracteristicile fizice. fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori Prin sămânţă se înţelege: .urmaşi heterozigoţi la speciile cu polenizare alogamă (descendenţi.1. abateri faţă de genitori) .păstrarea facultăţii germinative câţiva ani .cantitate mare de material săditor .energie germinativă .stare sanitară .ghivece: Cineraria Avantaje: .1.arhitectură tegument .1.indici fiziologici .CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE 5.unele specii numai prin seminţe: Gypsophilla seră .însuşiri fizice .sol: Gerbera .culoarea . Reproducerea prin seminţe 5.1. Reproducerea prin seminţe Specii: câmp .2 Germinaţia seminţelor de flori activitate metabolică + repaus . 3-4 ani) 5.anuale (Salvia) .luciu .viabilitate .puritate fizică .posibilităţi reduse de transmitere a bolilor Dezavantaje: . etc.seminţe propriu-zise şi .se realizează la maturitate completă .

permanganat de K 1-1.gibereline .tegument dur impermeabil pentru apă şi puţin pentru oxigen . ani Factorii interni care pot determina dormansul: .azotat de K 0.determină trecerea coloizilor protoplasmei . Freesia) .umectare 10-24 ore în apă la 25-300 C (Cyclamen. se zvântă . Cheiranthus) . Tagetes) Oxigenul . Gentiana) .păstrare la 2-50 C timp de 10-14 zile .5 % .cale umedă . izotopi radioactivi Fitosanitar .3% .păstrare la 10-250 C până crapă tegumentul .pentru germinare este necesară vernalizarea (trecerea printr-o depresiune termică) . se spală. trece în stare inactivă .cale uscată .factorul hormonal .vernalizare .alcaloizi Factorii externi .AIA . Pelargonium.apă caldă .aldehide. Phlox) .se ţin 5-15 min. apoi .scarificare:Althaea.în general valorile medii sunt 15-250 iar timpul de germinaţie . 45-500 C .radiaţii: roentgen.45-100% din volum Temperatura . Cosmos.sulfat de Cu 0. Zineb. Althaea) .germinaţie Apa .indiferente (Asparagus. Factori ecologici . Petunia) .apă rece . Impatiens.inhibitori ai germinaţiei . Celosia.4 ore 25-300 C .enzime .îmbibiţie .ţinute la 1-100 C timp 50-90 zile (Dicentra.zile.substanţe chimice – acid clorhidric. 520 C .creşte % de seminţe germinate .2% (Antirrhinum.factorul embrionar . de 2-3 ori (Canna. Calendula. Tropaeolum) . luni.degradare tegument cu nisip.optimă.germinează la întuneric (Cyclamen.în stare activă .durata . sulfuric 2-3% . pilire (palmieri) .creşte nevoia odată cu germinaţia 30 .însămânţare la temperatura optimă (10-200 C) .protoplasma. Musa.avantaje .3-0. Lupinus (înţepare în partea opusă embrionului) .factorul tegumentar .seminţe . ultrasunete.5% .umectare seminţe.hidrotermică – 2-3 ore apă clocotită. gamma.stratificare .1:3 seminţe:nisip .5-21 zile Lumina . Captan.acizi organici .indus (secundar) . lactone .germinează la lumină (Begonia.în funcţie de specie şi origine este o temperatură de germinaţie . electromagnetice..formalină 0. Asparagus.activă . 2-3 ore apă rece.hormoni .10 min.2-3 sec. maximă şi minimă .condiţii nefavorabile de mediu Tratamente pentru stimularea germinaţiei şi ieşirea din dormans . etc.hidratarea .prăfuire 2-4 g /kg sămânţă.mecanic .înflorire cu 20-30 zile mai devreme (Dianthus. Ipomoea.substanţe chimice .

Dianthus barbatus. lut.1. Lobelia.pentru producere de răsad .mai greu şi fertil pentru seminţele mari . . Senecio.seminţele care conţin hidraţi de C au nevoi mai reduse de O2 Substrat . Asparagus. Palmieri.perioada de valorificare sau de decor Epoca I.culturi forţate: Antirrhinum. . răsadniţe.uşor.în câmp: Begonia.lădiţe lemn.sere. permeabil pentru seminţele mici şi mijlocii .tasat Recipiente pentru semănat în seră: . Decembrie-Februarie Loc de semănat .obturare orificii.câmp Specii – perioadă de vegetaţie 40-70 zile (Clarkia. seră Specii – bisanuale: Viola.pretenţioase la temperatură .în câmp a) nu suportă transplantatul (Delphinium.perioadă lungă de vegetaţie 100-180 zile .3. răsadniţe calde Specii . iar cele din lut se ţin 24 ore în apă pentru îmbibare Pregătire pentru semănat: . Callistephus. Semănatul la plantele decorative se realizează: .spaţiu liber de 2 cm faţă de marginea superioară a recipientului.dezinfectat . Cyclamen..în seră: Primula. Centaurea.cultivate . Godetia. etc. Matthiola 31 . Sinningia.bisanuale (perioadă mai lungă): Campanula. plastic Recipientele se dezinfectează.nivelat .pregătirea substratului . etc.condiţii climatice . Epoca II. Dianthus. etc. Martie .seminţele oleaginoase >O2 (lipide-amidon) .perene Epoca IV. Myosotis.în seră: Antirrhinum. Iulie – August – Septembrie Loc – răsadniţe sau câmp.cultivate .plante seră: Primula. necesar pentru udat 5. . Mai – Iunie Loc .specie . Bellis . Petunia. .perioadă de vegetaţie 70-100 zile .Aprilie Loc – sere. nivelat. . Dimorphoteca) . tasat .ghivece lut.la loc definitiv Epocile de semănat depind de . Calendula) Epoca III.mărunţit .substrat bine mărunţit (necernut) iar la suprafaţă 2-3 cm substrat cernut (1-2 cm). Digitalis.strat dren 1-2 cm nisip. plastic . câmp Specii . Calceolaria . Dianthus. Eschscholtzia) b) puţin pretenţioase la temperaturi (Clarkia.

care pierd repede facultatea germinativă . Chrysanthemun) . Delphinium) . Octombrie – Noiembrie Loc. Antirrhinum.martie-mai – temperate .creştere rapidă: Tagetes. flori tăiate.specii bisanuale: Viola.Mai adânc decât primăvara Răsadniţe . Freesia .specii cu perioadă lungă de vegetaţie (70-100 zile): Callistephus. Dolichos.ghiveci: Primula.calde . perene (Phlox.temperate .Cantitate dublă de sămânţă toamna . Asparagus. Asparagus .care nu suportă repicatul (Delphinium.iunie-iulie – reci Seră .plante la ghiveci: Cyclamen. Campanula Perioada: . Zinnia . Gloxinia.4.octombrie-noiembrie (înainte de venirea gerurilor cu o săptămână) De reţinut: . Lupinus) .producere răsad = semănat – repicat – plantat Specii: .Culturi forţate: Lathyrus. Matthiola Perioada – tot timpul anului 32 .reci .Semănatul eşalonat la interval de 20-30 zile pentru înflorire eşalonată (plante ghiveci.semănat – repicat – plantat Specii: . Gypsophilla) . Gypsophilla) .loc definitiv = semănat – rărit . Palmieri .Speciile cu facultate germinativă foarte mică se seamănă imediat .perioadă lungă de vegetaţie (Begonia) . Locul de semănat Câmp .Epoca V. seră Specii .1.rezistente la ger: anuale (Calendula). Petunia .ianuarie-martie – calde .câmp.puţin pretenţioase la temperaturi (Calendula. Tropaeolum) . Cyclamen.martie .mai . Matthiola De reţinut: .pretenţioase la temperatură (Petunia. culturi forţate) 5.plante de seră – solul serei: Gerbera.care răsar greu (Dicentra.perioadă scurtă de vegetaţie (Lathyrus.specii anuale pentru culturi forţate: Lathyrus.iunie .bisanuale şi perene Perioada: .suportă brume şi geruri de primăvară (Clarkia. Salvia.specii puţin pretenţioase la temperatură . Coreopsis. Nicotiana) . Althaea.

răsadniţei .5 mm (Begonia.sere (lădiţe. Lupinus.5-3cm (Callistephus. cretă . . Dolichos.valoarea culturală Puritate x Facultatea germinativă 1000 .repartizare cu mâna. .seminţe mari (Tagetes.nu suportă transplantatul (Lathyrus. ghivece) . cuiburi a) Semănat prin împrăştiere Specii: seminţe mici şi foarte mici (Begonia. Gloxinia. Antirrhinum) 2-2. Ipomoea) . Phlox) 15-20 g/m2 sau 5g/1000 plante .seminţele mijlocii (Phlox) 3-4 cm .pentru răsad: 1-2 cm . rânduri. c) Semănatul în cuiburi Specii .nu se acoperă cu pământ.rânduri marcate perpendicular pe lungimea lădiţei.cantitatea de sămânţă se dublează 33 . Matthiola.I C2 – valoarea culturală reală Norme –seminţele foarte mici şi mici ø sub 1.distanţa între rânduri .pentru obţinerea a 1000 plante Funcţie de . Papaver) Loc .câmp .straturi (Bellis.seminţe mari (Tropaeolum. carton îndoit.seminţele mari (Tagetes) .se udă cu stropitoarea cu sită fină.mărimea seminţelor .seminţe mijlocii ø 1. Lobelia. b) Semănatul în rânduri Specii: seminţe mijlocii. sticlă.Semănat toamna .5 cm .ghivece seră . câmp Reguli .Semănat direct în câmp . Viola. Dianthus.pe unitatea de suprafaţă/m2 .câmp (2-3 seminţe) Norme de semănat . Petunia. tablă. mici.la loc definitiv în funcţie de specie (Mirabilis. Primula) Loc .se măreşte cantitatea de sămânţă cu 25-30%. cenuşe. .se udă prin infiltrare. Antirrhinum) 3-5 g/m2 sau 1/8-1/2 g/1000 plante . Callistephus) Reguli . răsadniţă.norma reală Q N x C1 kg–norma seminţe recomandate Kg C2 C1 – valoarea culturală cal.după semănat se acoperă cu pământ şi se tasează uşor. mari Loc: seră.seminţele mici (Petunia. se tasează uşor. Impatiens) .numărul de seminţe în grame . .distanţa pe rând şi adâncimea în funcţie de mărimea seminţei . Zinnia) 30-40 g/m2 sau 10-20 g/1000 plante De reţinut: .Metode de semănat şi norme Metode de semănat: împrăştiere.amestecat cu 1/5 – 1/8 nisip. semănat automat Conic sistem (3580000 seminţe/oră) pentru seminţe foarte mici.

1-2 frunze adevărate. Repicatul se face în: . ghivece. Zinnia . se repetă când nu mai au spaţiu (3-6 săptămâni) . • Lucrări specifice: . acoperite cu geam şi hârtie.după semănat . Înmulţirea vegetativă Însuşirea unor părţi sau fragmente de plante de a reface întreaga plantă şi a reproduce caracterele ereditare ale plantei mamă.Repicarea este o răsădire temporară până la plantarea definitivă pe un substrat mai bogat .posibilitatea înmulţirii unor specii din zone tropicale şi subtropicale (nu formează seminţe la noi sau nu se maturează). .urmaşi homozigoţi. dacă sunt puse în condiţii optime de înrădăcinare. vitocel (330-160 plante). .Interval de timp: .2.după răsărire se înlătură hârtia şi geamul. fertilizare fazială 0.la 15-20 zile.constantă.temperatura . afânat sol. pepinieră .după răsărire lumină intensă pentru a evita etiolarea. lădiţe plastic (500 plante). 5. viroze 34 . aerisit.I rărit faza de 1-2 frunze.mai ridicată până la germinare . fertil pot. Tagetes.posibilitate mare de transmitere de boli. Cyclamen. .acoperite cu geam pentru menţinerea umidităţii .ghivece -Cyclamen.2% . .se repică o dată cele cu ritm rapid de creştere (anuale). Jiffy pots.se repică de 2 ori sau de 3 ori (Begonia) cele cu ritm lent de creştere .primele zile lumină difuză.abundent până la germinare. . răsadniţă. .Lucrări de îngrijire ale semănăturilor • Dirijarea factorilor de mediu: . lumină.după răsărire scade cu 2-30 C .prin infiltrare pentru seminţele foarte mici.seminţele au fotosensibilitate negativă. . udat. se lasă 4-5 cm între plante.coeficient mic de înmulţire (afară de meristeme) . Dezavantaje: .după repicat se udă bine şi se umbresc 2-3 zile . locuri aerisite fără curenţi. . Avantaje: .plivit.pulverizarea cu stropitori cu sită fină . geam.moderat după apariţia plantelor (pericol Pythium.Loc: în seră. . Rhizoctonia). Lucrări de îngrijire: . între plante pe rând distanţa necesară speciei.Rărit – la semănături în câmp. Primula la 40-70 zile. . .Moment optim . la loc definitiv. .Scop: condiţii mai bune de nutriţie. .obţinerea în timp scurt a plantelor stadial dezvoltate.lădiţe. aerisire .udatul .lumina .II rărit după o lună. caracteristică fiecărei specii.

stoloni .tot timpul anului.condiţii de agrotehnică superioară. dar de preferat primăvara: Asparagus.primăvara . .tuberculi . Anthurium .despărţirea sau divizarea tufei – plante perene .plante perene .flori: Fuchsia.plante la ghivece .organe vegetative modificate .tuberobulbi .plante la sol: Gerbera.frunze: majoritatea . viguroşi.plante perene ierboase .drajoni ..rădăcini tuberizate .după trecerea florilor (cele timpurii): Primula.frunze: Asparagus Epoca .lăstari drepţi.seră .specii care înfloresc vara-toamna: Aster. Metode: .degenerare în timp (se evită prin alternarea între înmulţirea prin seminţe. etc. august-septembrie: Gerbera. care pot fi: . Hydrangea.de frunze (Gerbera.bulbi .se evită înmulţirea în preajma sau în timpul înfloririi. Gerbera .seră .sol: Strelitzia.plante perene .câmp .ghivece . perene . soiului. Plantele mamă utilizate la înmulţirea vegetativă: .butaşi . vegetativă sau vitro). Înmulţirea vegetativă la specii floricole: câmp -anuale: Petunia (butaşi) plante de mozaic .de lăstari (Chrysanthemum. vârstă medie. Phlox.tipice speciei.în mică măsură bisanuale (Bellis) .rizomi .specii care înfloresc primăvara-vara: Chrysanthemum. Azaleea. Aspidistra Interval de timp: . Strelitzia . . Paeonia .anual: Aster.sănătoase. Rudbeckia . Chrysanthemum 35 .prin culturi de celule şi ţesuturi vegetale Înmulţirea prin despărţirea tufei Plantele perene au tufe formate din mugurii din zona coletului. Aster) .plante anuale. .altoire .bisanuale: Bellis (diviziunea tufei) .perene: majoritatea seră . Saintpaulia) Specii: . respectând raportul NPK.flori: Saintpaulia .toamna . .în perioada de repaus.muguri adventivi .marcotaj . Dianthus . nu se fertilizează în preajma înmulţirii sau în repaus.plante perene .

Gypsophilla.exemplare valoroase 36 .5-6 ani: Paeonia În ce constă: . care se plantează. flexibile cu internoduri lungi.aerian . Saxifraga sarmentosa. Specii . Hypericum . Phlox. Phoenix. de preferat primăvara.ramuri groase.Clorophytum.muşuroit . în solul serei sau în câmp la loc definitiv în funcţie de specie. înrădăcinarea şi apoi plantarea la ghivece.degarnisite .seră .câmp.2-3 ani: Delphinium . Rosa. Sansevieria.muşuroit până la 30 cm (Hydrangea.simplu (Dianthus. Lavandula. Înmulţirea prin drajoni Drajoni – lăstari formaţi din mugurii adventivi de pe rădăcini care apar la periferia plantelor. Cordyline. se pun la înrădăcinat. În ce constă: separarea rozetelor când au 4-5 frunze. Viola. apoi plantare la loc definitiv. Anthurium) . Dicentra. Billbergia. Yucca (separarea tufei + drajoni) Epoca: primăvara sau vara. Nephrolepis Epoca: tot timpul. se formează o nouă plantă. muguri din zona de colet.simplu .seră: Aralia. În ce constă: separarea drajonilor de planta mamă.şerpuit . Specii . Nerium.ramificaţii subţiri. Aubrieta) . pe care din loc în loc sau la vârf se formează plantule sub formă de rozetă.şerpuit (Philodendron.câmp .aerian . Înmulţirea prin marcotaj Marcota . . Iberis. Agave. Aubrieta. Aloe.perene . introducerea în substrat adecvat pentru înrădăcinare. Fatsia.ondularea de mai multe ori a tulpinilor .Saxifragaceae.lăstar tânăr al unei plante care în contact cu pământul produce rădăcini şi se desparte de planta mamă. Hydrangea) . Cordyline Epoca: primăvara În ce constă: . rigide care nu se curbează . perene – ierboase: Acanthus. Specii . Dracaena.perene (Dianthus.Ficus. Concentraţia în auxină este mai mare în părţile neexpuse la lumină şi determină permeabilizarea membranelor şi emiterea de rădăcini adventive. rădăcini.câmp.seră .pedunculul inflorescenţei (Bryophyllum proliferum) În ce constă: desprindere de planta mamă a mugurilor.ghivece Tipuri .fragmentarea plantei mamă cu o cazma.terestru .sol . cu un cuţit în porţiuni care să cuprindă: lăstari. Înmulţirea prin muguri adventivi Muguri adventivi . Interval de timp: pe măsură ce se formează lăstarii.plantarea porţiunilor rezultate din despărţire la ghivece.muşuroirea bazei lăstarilor în funcţie de specie . Înmulţirea prin stoloni Stoloni .îndoirea şi acoperirea tulpinii cu pământ .. Hoya) . Chrysanthemum .nervura mediană a frunzelor (Asplenium viviparum) .

pentru a nu putrezi în substrat.după 3-6 săptămâni înrădăcinează şi se separă .tot timpul anului (Tradescantia) .secţiune la 1-2 mm sub nodul bazal cu un briceag bine ascuţit.perioada . folie plastic legată sus şi jos .perene .înfloresc iarna Plantele mamă de la care se recoltează butaşi trebuie să fie: .primăvara-majoritatea (februarie-martie) sau în 2 etape (Pelargonium) . aer .primăvara.părţi sau fragmente de plante separate de planta mamă.februarie-martie .tipice speciei.va continua creşterea sistemului radicular Capacitatea de a emite cu uşurinţă rădăcini adventive.se evită fertilizarea în perioada de repaus a plantelor mamă şi în perioada premergătoare recoltării butaşilor . Petunia) şi de mozaic (Iresine) .. soi . fasonate.incizii (circulare.seră .starea fazială .înfloresc vara .natura organului .muguri Butaşi de vârf de lăstari Sunt vârfuri vegetative care au 5-12 cm şi 1.sol (Dianthus.câmp .perfect sănătoase .4 noduri Pregătire: fasonare . Chrysanthemum) .nu se recoltează butaşi la plante aproape de înflorire sau care au înflorit de curând .Aucuba şi Codiaeum în câmp.anuale (Ageratum.câmp .lemnificaţi: Hydrangea .frunză şi porţiuni . . vârstă medie Clasificarea tipurilor de butaşi . Specii . umiditate. 37 .care au repaus iarna.repaus: Hydrangea .condiţii optime de nutriţie.lăstari (vârf) .vara – plante de mozaic (august-septembrie) pentru obţinerea de plante mamă . fentă) manşon turbă. Înmulţirea prin butaşi Butaşii .polul bazal .polul morfologic apical va continua creşterea sistemului caulinar .ierbacei: Saintpaulia . Pelargonium.ghiveci .rădăcină .flori: Fuchsia. viguroşi. Aucuba Epoca de recoltare . respectarea raportului NPK . puse la înrădăcinat Polaritate .se elimină frunzele de pe 2-3 cm de la bază. majoritatea (martie-mai) .august-septembrie .lăstari drepţi.tulpină .seră .frunze: Ficus.se recoltează după amiază . cu 4-5 săptămâni înainte de recoltare se asigură căldură.semilemnificaţi .vegetaţie activă: Tradescantia . Saintpaulia .

dezinfectat după fiecare butaş . Hydrangea . . Sinningia .Aralia Fasonarea butaşilor . Dicentra.frunze cu peţiol .secţionat pe nervura principală: Streptocarpus . .speciile cu latex . pentru a reduce conţinutul în apă.ghiveci: Fuchsia. se acoperă 1-2 cm cu pământ .la suculente se lasă câteva ore înainte de a fi puşi la înrădăcinat.puţin pretenţioase 38 . Clematis.porţiuni de 5-6 cm lungime: Sansevieria .seră .perene: Hydrangea.frunzele pieloase se rulează şi se leagă: Ficus . Codiaeum . Anchusa.butaşii se introduc în substrat. Ficus. Peperomia.porţiuni de frunză .pudrarea cu cărbune vegetal pentru dezinfecţie Înrădăcinarea butaşilor . Dieffenbachia În ce constă: .suculente.seră .după fasonare se ţin 30 min. Paeonia .se respectă polaritatea Epoca: primăvara. Monstera . Penstemon. în apă: Euphorbia.decorative prin flori . plante de mozaic. cactuşi: Crassula.se respectă polaritatea Butaşi de frunze Sunt frunze sau porţiuni de frunze Specii .decorative prin frunze Tip.fără frunze: Colocasia.butaşi de 8-10 cm aşezaţi orizontal sau oblic .loc . Pelargonium.lamina să nu atingă solul .se reduce suprafaţa frunzelor cu 1/3: Chrysanthemum.câmp.nervura principală: Begonia .răsadniţă . Phyllocactus.cu frunze: Ficus.răsadniţă rece . Ficus.sol: Dianthus .tratarea secţiunii cu stimulatori (Radistim) . cu sau fără frunze.specii care au muguri pe rădăcini .Se aplică la: specii cu grad de ramificare redus Sunt porţiuni de tulpină de 5-10 cm cu 1-3 muguri Pot fi .La ce specii se folosesc: .pentru a reduce transpiraţia .Anemone. Dahlia .se plantează vertical sau oblic . Philodendron.se respectă polaritatea .câmp -anuale: Ageratum.. Opuntia. Aucuba .seră înmulţitor (Codiaeum) .briceag bine ascuţit.Saintpaulia. Antirrhinum. Butaşi de rădăcină . Sedum Butaşi de tulpină . Echeveria. Begonia.

turbă şi nisip: Hydrangea.seră .turgescenţa ţesuturilor. ceaţă artificială .dormind: Rosa..afânat.pudră.5-60 C decât ziua .optimă pentru specie + 4-50 C mai mare la substrat + 2-30 C mai mare la aer .aer – pulverizarea cu apă.despicătură: Azalee.substrat . AIA.iulie: Azalee . protejate de soarele direct . Dahlia Altoire.muşchi: Azaleea.prelungirea duratei de iluminare.Clematis .mai rar până la apariţia rădăcinilor . pastă.august: bujor lemnos .crescând: Rosa .recipient . Camellia .se pune în contact altoiul (un butaş.soiuri valoroase sau studiul virozelor Specii .parapet .umbrire până la apariţia rădăcinilor.pământ de cultură: Pelargonium . permeabil pentru apă şi aer .noaptea . soiuri cu creştere slabă (pe portaltoi viguroşi) . soluţie Lucrări de îngrijire a butaşilor Dirijarea factorilor de mediu . citrice .3-40C decât soare .substanţe stimulatoare: IBA.stimulează diferenţierea ţesutului în rădăcină .apă: Ficus . Fuchsia.câmp .iulie-august: cactuşi .Umiditate . Dahlia .cactuşi. Arabis) .perene .incizii inelare .ochi . Camellia. ANA .Paeonia arborescens . Pachystachys .Temperatura .pentru speciile la care înrădăcinează greu butaşii.nebulozitate .Gladiolus.turbă şi perlit (70% + 30 %): Begonia . Fuchsia . Pelargonium.pepinieră .sol: Rosa . Syringa Epoca .suplimentare lumină după apariţie .ghivece flori: Azaleea.etiolarea plantei mamă înainte de recoltarea butaşilor .lădiţe sau ghivece Metode de stimulare a înrădăcinării butaşilor: . forme cu trunchi înalt . un mugure) cu portaltoiul (plantă care are rădăcini) Tipuri .Lumina . Înmulţirea prin altoire Scopul: obţinerea de forme decorative.triangulaţie: Paeonia .Aerisire . împiedică ofilirea . iarna .plante lemnoase (plante rustice.alipire: cactuşi . Clematis.ianuarie: Rosa 39 .apoi din ce în ce mai des Când pornesc vârfurile de creştere sunt înrădăcinaţi şi se pot planta la ghivece sau valorifica ca atare. uşor.

durata unui bulb 1 an La Hyacinthus.portaltoi rădăcini tuberizate.curăţare pământ şi resturi vegetale. Hyacinthus . rădăcini tuberizate) 1. Narcissus. Gladiole .soiuri cu creştere slabă pe portaltoi puternici Dahlia . Înmulţirea prin bulbi Bulbii .mugure axilar → tulpina floriferă .obţinerea de forme decorative Constă în alipirea suprafeţei şi fixarea cu fibre.plantare octombrie .zvântare 7-8 zile în straturi de 5-6 cm.înflorirea elemente diferenţiate în anul precedent .bulbili în culturi de înmulţire. . Epiphyllum .plantare .altoi muguri cu porţiune mică de tuberobulb Înmulţirea prin organe vegetative modificate (bulbi. în şoproane sau magazii bine ventilate.înmulţirea soiurilor valoroase sau studiul virozelor .mugure terminal (central)→bulb de înlocuire Bulbi tunicaţi – Tulipa.înflorire martie-mai . ..portaltoi: Peireskia . .bulb multianual .într-un an are loc . Altoirea se mai face la: Azaleea. Narcissus scvamoşi (solzoşi): Lilium Specii – câmp – "bulboase" rustice: Tulipa.recoltare iulie . tuberobulbi. rizomi. care până toamna îşi diferenţiază elementele florale care înfloresc în anul următor .recoltarea bulbilor când 60-70 % frunze s-au uscat. Hyacinthus.pentru că înrădăcinează greu .bulb de înlocuire însoţit de 2-6 bulbili .seră – Hippeastrum Etapele înmulţirii . elastic. devin floriferi în 1-2 ani de cultură Particularităţi La Tulipa .bulb multianual însoţit de 1-3 bulbili .primăvara: Citrice Cactuşi . iar altoi lăstari recoltaţi de la plante puse la forţat. tuberculi. Lilium .sortare pe categorii de mărime. Narcissus. Iris.bulbi pentru cultura . Camellia .altoi: Mamillaria.spaţii verzi .creşterea mugurelui terminal (central). Echinocactus . Lilium.păstrare. . .portaltoi tuberobulb cu muguri extirpaţi .apariţia unui embrion care înfloreşte peste 2 ani La Hippeastrum .altoi: Zygocactus.florilor tăiate .forţare .din mugurele central se dezvoltă iarna tulpina florală 40 . umbrite.mugure axilar → bulb de înlocuire Narcissus .tulpini subterane cu frunze cărnoase în care se depozitează substanţele de rezervă care au: Tulipa .mugure terminal → tulpina floriferă .portaltoi: Cereus .pentru trunchi înalt .bulb de înlocuire în fiecare an. se ţin 8-15 zile sub clopot de sticlă la 180 C.

recoltare .plantat la sfârşitul lui aprilie-începutul lui mai.sortare (pământ. în paralel cu înflorirea se formează un tuberobulb de înlocuire .la bază stoloni 0. Convallaria .zvântare .2-2 cm pe care sunt prinşi 4-20 tuberobulbi de 0. Alstroemeria .spre periferie se formează câte un mugure.înmulţire .perioada de repaus .primăvara (mai): Canna . Alstroemeria Epoca .stratificat în turbă sau nisip la 5-10oC .1 an.imediat după recoltare: Iris.seră: Zantedeschia.lateral mugure aplatizat.scurtat la 20 cm tulpina .turbă sau nisip la 4-5oC .înlăturat pământul . Alstroemeria Interval de timp .februarie-martie.se păstrează peste iarnă: Canna Etapele înmulţirii la: Canna . în mai Zantedeschia.cicatrice centrală de la tija florală .5 cm diametru. Crocus .la fiecare nod muguri axilari .stratificare .recoltare în august-septembrie .cei superiori floriferi .toamna . triunghiular din care vor apărea frunze şi tija florală . Înmulţirea prin rădăcini tuberizate Rădăcinile tuberizate .zvântare .5-1.câmp: Dahlia.cei bazali dorminzi Specii .tulpină subterană cu ţesut parenchimatic bogat în substanţe de rezervă. din care se formează bulbi de înlocuire.seră: Asparagus Etapele înmulţirii la: Dahlia . Canna. Convallaria . . în sere .câmp: Gladiolus.se folosesc împreună cu porţiuni din zona coletului pentru înmulţire Specii . umbrire) Înmulţirea prin tuberobulbi Tuberobulb . se scurtează tulpinile) .curăţare .. se fragmentează rizomii în porţiuni de 2-3 muguri care se plantează în lădiţe.noduri aparente la exterior de care rămân prinse bazal frunze uscate .recoltare – toamna la venirea brumei . după ce a trecut pericolul brumelor.august: Zantedeschia. Ranunculus .plantarea în câmp.nu au muguri .durata unui bulb .diferenţirea florală când apare a 4-a sau a 5-a frunză 41 . câteva rădăcini tuberizate cu o porţiune de colet cu 1-2 muguri Înmulţirea prin rizomi Rizomi .seră: Freesia La Gladiolus . .toamna: Iris.fragmentare în porţiuni cu 2-3 muguri şi plantare imediată la solul serei (udare.câmp: Iris.tulpini subterane metamorfozate Specii . Zantedeschia . Eremurus.

Saintpaulia.dalii fără viroze. vitamine. permite asigurarea pieţei în orice moment. care se divid şi formează noi celule . .înmulţirea rapidă a soiurilor.din muguri axilari → tuberculi de înlocuire Specii . garoafe. Dieffenbachia. Gerbera. etc.multiplicarea materialului prin subculturi din fragmentarea calusului format de explante III .Cyclamen.obţinerea de plante sănătoase. caulinare In vitro . după o lună Etapele înmulţirii . specii nou create . sănătoase: orhidee. Înmulţirea prin tuberculi Tuberculi .adaptate la 100% umiditate . Înmulţirea prin meristeme Meristeme – ţesuturi formative cu celule tinere.plantarea. cu material săditor Extinderea în sistem industrial a înmulţirii plantelor in vitro permite obţinerea de culturi viguroase. Ex. Etape în multiplicarea materialului vegetal in vitro Asepsia: I . orhidee. hormoni Avantaje . glucide. rădăcini) Cultură de meristeme – cultivare in vitro a meristemelor apicale. aprilie (Freesia).localizate în vârful ramificaţiilor organelor (tulpini.plantarea în aprilie. care conţin: macro. . microelemente.Caladium .plantare .. curenţi de aer) . plante identice cu planta mamă. . Sinningia (axa hipocotilă) .tulpini subterane tuberizate .obţinerea de material juvenil.lipsesc tunicile sau solzii de protecţie .recoltarea tuberculilor care au în vârf un mugure principal . Pelargonium.: dintr-un meristem de orhidee într-un an se obţin 4 mil.Gloriosa Etapele înmulţirii la Gloriosa: .din muguri principali → tulpina florală . .tuberobulbi .Begonia .conservarea calităţii unui soi (William Sim 1939) .se înmulţeşte prin seminţe .conservarea la frig a inoculilor meristematici.20-25oC .cultura în condiţii artificiale. devirozate (Morel şi Martin 1952 .uscare. separare tuberobulbi şi tuberobulbili. garoafe) . plante.păstrare . instrumente.toamna (Gladiolus). imposibil de obţinut prin culturi clasice de înmulţire vegetativă .materialului de cultură.fragile 42 .sortare. crizanteme.frunzuliţele nu au cuticulă (sensibile la transpiraţie.15 aprilie (Gladiolus) sau august-septembrie (Freesia) .aclimatizarea plantelor obţinute in vitro cu condiţile vieţii autotrofe Particularităţile plantelor in vitro . pe medii sterile. Begonia.secţionarea tuberculilor în porţiuni cu muguri .recoltare .seră .tuberobulbilii devin floriferi după 2-4 ani de cultură.multiplicarea clonală rapidă. material vegetal II .rădăcini fără perişori absorbanţi .

17. Înmulţirea prin despărţirea tufei. 3. Metodele şi normele de semănat ale plantelor floricole. Epocile de semănat ale plantelor floricole. Ce tratamente se pot aplica seminţelor pentru stimularea germinaţiei? 5. Ce plante decorative se înmulţesc vegetativ? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii vegetative? 11. Enumeraţi caracteristicile fizice. Dirijarea factorilor de mediu la înrădăcinarea butaşilor. epoci. Specii. interval.. Înrădăcinarea butaşilor. 25. 6. 13. 24. 23. Ce lucrări de îngrijire se aplică semănăturilor? 10. Ce sunt. Locul de semănat al plantelor floricole. 27. 20. Butaşi de vârf de lăstari. 19. Rolul factorilor ecologici în germinaţia seminţelor de flori. 22. Înmulţirea prin rădăcini tuberizate a plantelor decorative. 26. Înmulţirea prin altoire a plantelor decorative. Înmulţirea prin organe modificate. 28. 15. stoloni şi muguri adventivi. epoci. tipuri. 14. 43 . pregătire. 12. substrat. 9. Tipuri. specii. Butaşi de frunză şi porţiuni de frunze. Ce metode de înmulţire vegetativă se aplică la plantele decorative şi condiţiile care trebuie îndeplinite de planta mamă. Ce plante floricole se înmulţesc prin seminţe? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii prin seminţe? 2. Care sunt factorii care pot determina dormansul? 4. Înmulţirea prin rizomi a plantelor decorative. Specii. Înmulţirea prin tuberculi a plantelor decorative. 7. 18. Înmulţirea prin butaşi. Înmulţirea prin marcotaj. Înmulţirea prin drajoni. Loc. fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori. Butaşi de tulpină şi rădăcină. Înmulţirea prin bulbi a plantelor decorative. 29. Înmulţirea prin tuberobulbi a plantelor decorative. Clasificarea tipurilor de butaşi. Chestionar de autoevaluare 1. 16. Specii.nu răspund la boli fiind cultivate pe mediu steril. 21. epoci. epoca de recoltare. 8. Înmulţirea prin meristeme a plantelor decorative.

bulbi .pentru semănat şi după semănat .Greblat – nivelat . în funcţie de specie şi metoda de înfiinţare a culturii. repicat.pătrunderea rădăcinilor plantelor .Tulipa 44 .Desfundat (40-60 cm) sau arat (25-30 cm) .toamna .mărunţirea fină a stratului superficial pentru semănat.pentru înfiinţarea culturilor perene cu sistem radicular profund .presarea pământului cu un tasator sau tăvălug .Modelarea şi marcarea terenului .fără vânturi puternice.rizomi .CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE 6.marcarea prin fixarea distanţelor între rânduri sau pe rând.resturi vegetale Pregătirea terenului . plantat .permeabilitate pentru apă şi aer . .mozaic 150-200/m2 .înlăturarea resturilor vegetale din sol .rădăcini tuberizate Epoca .1.I -1-2 frunze/4-5 cm . Campanula).pentru repicat .perene 1-10/m2 .Completarea golurilor Plantat butaşi înrădăcinaţi. Înfiinţarea culturilor floricole în câmp Alegerea terenului .corpuri străine .Tasarea .straturi sau brazde .cu sfori sau sârme fixate la capătul parcelelor .teren care nu a mai fost lucrat .plan .2 etape .1 lună/distanţa în funcţie de specie şi soi Obţinerea răsadului în sere sau răsadniţe . .Distanţele între rânduri şi pe rând în funcţie de specie şi soi.tuberobulbi .Săpat cu cazmaua (toate culturile) .Rărit .în special pentru răsad obţinut din seminţele mici (Digitalis.expoziţie sudică .pentru a favoriza aderarea seminţelor mici la sol .încorporarea îngrăşămintelor .textură lutonisipoasă sau nisipoargiloasă .anuale 30-40/m2 .pătrunderea şi fixarea rădăcinilor fine . marcote. Înfiinţarea culturii în câmp Semănat direct în câmp .II .Plantarea răsadului în câmp . curenţi de aer Curăţirea terenului . drajoni Plantat organe subterane .

specie. soi în funcţie de: .accesul aerului la rădăcini .calitatea apei (fără duritate.plantat perene (despărţirea tufei) Reguli pentru plantatul în câmp .spaţii de semănat (răsadniţe) . exces săruri.Curăţarea de flori şi frunze trecute .plantat perene bulboase rustice .agrofitotehnice .tip cultură.stropitoarea. dalii . 6.Măsuri de combatere .distrugerea buruienilor .cu un strat de mraniţă sau turbă de 2-3 cm Rol .îngrăşământ .Mulcit . răsad .după răsărire .efect estetic .îngrăşăminte organice şi chimice .la răsaduri .starea de vegetaţie . furtunul.iunie-iulie . vigoare. begonia). etc.se strânge uşor pământul la plantare în jurul rădăcinii.chimice. aspersiune .plante anuale pretenţioase la căldură (petunia.Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor . .gladiole.împiedică formarea crustei .protejează pământul de uscăciune .economie de apă .plante de mozaic .semănat bisanuale .septembrie-octombrie .specie.dimineaţa şi seara.Întreţinere sol – spargerea şi mobilizarea stratului superficial cu săpăliga Rol .aprilie-mai . perioadă de vegetaţie .Dezinfectare .sfârşit mai-iunie .dimineaţa sau seara în zile însorite .tip de sol. mai rar şi în cantitate mai mare .în special la culturile floricole pentru spaţii verzi .sezon .Udat .2 Întreţinerea culturilor floricole în câmp Lucrări generale aplicate în câmp .primăvara .în perioada de vegetaţie .plante anuale mai puţin pretenţioase la căldură .Gladiolus Plantatul în câmp .Plivit .cantitatea şi frecvenţa .se udă înainte şi după plantare . reziduuri) . tuberoze.plantat bisanuale . biologice .împiedică tasarea .înlăturarea buruienilor .plante floricole bisanuale şi perene .Fertilizare .se evită ruperea rădăcinii ..martie-aprilie .mai .seminţe .prelungeşte înflorirea 45 .

Transplantarea .bobocii au câţiva mm şi sunt distincţi .să nu se observe în cazul decorului din spaţii verzi. Dianthus.material: tije de lemn.primăvara înainte de a porni în vegetaţie .dirijarea raţională a plantelor .se înlătură bobocul central şi se lasă bobocul lateral pentru a întârzia înfloritul . pentru a dirija vegetaţia spre mugurii axilari ai frunzelor. ierbacei .toamna după intrarea în repaus .nu mai au spaţiu suficient de nutriţie . Paeonia.obţinerea de tufe: Coleus.moment . pentru ramificare şi obţinere de tufe .întârzierea înfloritului: Chrysanthemum. Rudbeckia .interval .se execută la 10-15 zile. când numărul lor este suficient (Coleus) . copilit.cauze .individual sau colectiv .moment .Tăierile: tuns.planta să aibă timp să formeze boboci floriferi . Lupinus . borcan. etc.se aplică la: Alternanthera.deasupra a 3-6 frunze .înlăturarea vârfului de creştere.moment .scop .6-10 ani .Tutorat.clopot de hârtie. palisat .la plante de mozaic şi de bordură.motive fitosanitare .posibilitate de refacere . metalice.la specii cu creştere rapidă: Phlox .scop . .2-3 ani . etc.schimbarea locului de cultură . la începutul vegetaţiei Copilit . la 2-3 cm de la baza lăstarului nou format . grilaje de lemn.se aplică la .specii: Dianthus chabaud. tocuri de răsadniţă 46 .scurtarea lăstarilor tineri.Lucrări speciale de întreţinere aplicate în câmp .specific plantă. Ciupit .menţinerea unei talii reduse .se lasă bobocul central şi se înlătură lateralii pentru a obţine flori mai mari .specii: Chrysanthemum. Pelargonium .moment .dirijarea înfloritului . cercuri metalice.plante perene . Cineraria. moment apariţie flori Tuns .menţinerea unei anumite forme şi înălţimi .la specii cu creştere lentă: Paeonia . Protejarea plantelor contra brumelor . etc. Bobocit – specii care formează în vârful tulpinilor mai multe flori de dimensiuni mici .plante erbacee şi arbustive .specii .scop . Iresine.obţinerea unor frunze mai mari.nu suportă: Papaver. dar să pună în valoare plantele . arabescuri .se repetă de 2-3 ori .obţinerea de flori mai mari . Dahlia. folie de polietilenă.susţinerea plantelor volubile . sfori . grădini.scop . bobocit .când au consistenţă erbacee şi se rup uşor . Chrysanthemum.împotriva căderii la pământ la perene ierboase: Paeonia.obţinerea de tulpini drepte: Chrysanthemum . ciupit.scop .înlăturarea lăstarilor care apar la subsuoara frunzelor .primăvara.scop . Iresine.

stabilirea şi măsurarea proporţiilor componentelor .cantitatea şi frecvenţa . Întreţinerea culturilor floricole în spaţii protejate Lucrări generale de întreţinere Întreţinerea solului: spargerea şi mobilizarea crustei Mulcit Plivit buruieni Udat .plantele bisanuale sau perene se acoperă toamna cu frunze.4.plantat răsad: cu 4-5 frunze adevărate .mai importante la ghivece decât la sol Ghivece .se usucă rapid .3 Înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate Dezinfectarea spaţiilor adăpostite şi a amestecurilor de pământ Curăţarea terenului (solul serei) Pregătirea terenului (solul serei) .calitatea .specie şi faza de dezvoltare 47 .amestecarea componentelor .plantat butaşi înrădăcinaţi .ghivece cu h = 2D pentru rădăcinile trasante b) Înfiinţarea culturilor .rizomi Înfiinţarea culturilor la ghivece a) Pregătirea ghivecelor .semănat direct .dezinfectare Înfiinţarea culturilor la solul serei .plantat butaşi înrădăcinaţi c) Transvazarea (se tratează la lucrările speciale) 6.ghiveciul cu 2-4 cm mai mare decât balotul de rădăcini . egale pentru speciile cu rădăcini pivotante .greblat .semănat la ghivece: Asparagus .mai importante decât în câmp .tasat .se evită distrugerea balotului de rădăcini .modelat .săpat . Polenizare Tratamente cu retardanţi 6.Protejarea de ger .se scurge uşor prin drenaj .spaţiu de 1-2 cm până la marginea superioară a ghiveciului necesar pentru udat Reguli: .marcat Pregătirea substratului (culturi la ghivece) .plantat răsad .cantitate mică .ghivece cu înălţime şi diametru superior.cernerea componentelor .plantat porţiuni din tufe divizate .drenaj corespunzător .

grad redus de duritate. etc.o dată sau de două ori pe zi Pulverizarea plantelor .perioada .agrotehnice .Trialeurodes.nu este necesară .pentru că pereţii de sticlă măresc efectul razelor de soare determinând acumularea de căldură dăunătoare chiar pentru plantele ce necesită mult soare .higroscopicitatea aerului .temperatura aerului .florile .speciile care au nevoie de lumină intensă.jaluzele .diferenţiat pe anotimp .nu se pulverizează ..calitatea solului sau substratului .efect estetic .aspersoare fine. repicat.frunzele la Gesneriaceae (la temperaturi scăzute apar pete) . în funcţie de specie (Grupe Peningsfeld) şi de faza de creştere Combaterea bolilor şi dăunătorilor în spaţii protejate Dăunători . rugina.dimineaţa . Boli .administrarea fazială a îngrăşămintelor.material săditor Curăţarea (igienizarea) .menţinerea umidităţii atmosferice -evitarea pierderilor prin transpiraţie -evitarea atacului unor dăunători (păianjen.ghivece . florile trecute .utilaj .Măsuri . pierderi mari) .Dezinfectare .prelungeşte înflorirea Se curăţă: .ghivecele pe exterior .apă curată.cretizare 48 .pentru plante suculente şi cactuşi .Fusarioza.frunzele uscate. stropitori cu sită fină Fertilizarea . trips) . temperatura mediului .metode: . împotriva acţiunii directe a soarelui . vara pentru protecţie. mana.preventivă pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor . Trips. plantat. Tetranychus.(se pătează) .necesară .dimineaţa şi către prânz .chimice . tăieri .stratul de la suprafaţă Umbrirea . Codiaeum .faze . etc.seara .în plină vegetaţie. .după semănat.pe faţa inferioară a frunzelor (stomate.substrat .se şterg frunzele de praf .biologice .sol .stropirea părţilor aeriene (a frunzelor) pentru: .condiţii optime pentru procesele fiziologice . pentru colorarea frunzelor: Caladium.

tăieri în verde Ciupit .substrat din ce în ce mai bogat . chiar spălarea rădăcinilor .tulpini lungi şi flexibile: Hoya. Lucrări speciale de întreţinere în spaţii protejate Transvazarea .la plantele cu rădăcini cărnoase.Fuchsia) .acidifierea substratului de cultură prin udări repetate .să obţinem o anumită formă a plantei (piramidală . Orhidee Distanţare plante Tăierile: ciupit. Alstroemeria . evantai . copilit.de formare a tufei: Aucuba Tratamente cu substanţe retardante .scop . Jasminium . dafin.Aerisirea Scop .înmulţire exagerată Nu se aplică .cercuri de sârmă Tutorare .reducerea taliei: Hypoestes .ramificarea plantelor: Pelargonium Copilit .înlăturarea porţiunii putrezite.asigurat drenaj .la specii cu sistem aerian insuficient de rigid pentru susţinere: Freesia.plantele perene la care sistemul radicular este bolnav . plante cu sistem radicular fin.scăderea temperaturii . 49 . bobocit. la ghivece mai mari cu 2-3 sau 4-5 cm Scop .de curăţire: Rosa . se repetă de 5-6 ori . Philodendron.aport de substanţe nutritive .asigurat loc de udat . plase. Dianthus.să se pună în valoare tijele florale: Begonia.obţinere de tije florifere drepte . se fac ochiuri. tutorarea .să se asigure aer. orhidee.îmbunătăţirea înrădăcinării Cum se face: se lasă balotul de pământ intact. azalee.înlocuirea în fiecare an a stratului de pământ superficial Transplantarea .o singură floare: Dianthus La plantele perene lemnoase: tăierile .trecerea plantelor pe măsură ce cresc.furnizarea de aer proaspăt pentru respiraţie . Palisarea. se înlătură substratul de drenaj şi stratul superficial .se udă abundent şi se umbresc câteva zile Transvazat parţial .grăbirea înfloririi: Bromeliaceae.înlăturarea completă a pământului. palmieri. lumină . bolnave Scop .Camellia.o singură tulpină: Dianthus Bobocit .ridicarea sau scăderea UR Trecerea bruscă de la o temperatură la alta este dăunătoare.sârme.tip .

Care sunt lucrările speciale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 5. Ce lucrări de tăiere se aplică plantelor floricole în câmp? 6. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la solul serei. Înfiinţarea culturilor floricole la ghivece. Înfiinţarea culturilor floricole la solul serei. Care sunt lucrările generale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 4. 50 .Chestionar de autoevaluare 1. 8. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la ghivece. 9. Lucrări generale de întreţinere a culturilor floricole din spaţii protejate. 10. 3. În ce constă pregătirea pentru înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate? 7. Înfiinţarea culturilor floricole în câmp. 11. 2. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor floricole în câmp.

specie .prin oxidarea lui în procesul respiraţiei se procură energia necesară proceselor vitale . substratul energetic 1. . Bo.se diminuează cu vârsta.interni . 7.momentul recoltării . .temperatura prea ridicată . etc. durată mică .intensitatea absorbţiei apei este redusă.carenţa de K.prezenţa şi numărul frunzelor.integritatea ţesutului . numărul lor. . Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate 1.substanţe secretate de tulpini florifere (latex. Ca . .obturării vaselor de către microorganisme.substanţe de natură pectinică rezultate din distrugerea tulpinii.grad de deschidere a stomatelor.1-2 săptămâni: Gladiolus .externi .1. .1 lună: Orhidee .bule de aer. Substratul energetic .factorii de mediu. etc. .1 zi: Papaver .intensitatea luminii.CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE După recoltarea florilor pentru prelungirea duratei de decor trebuie să se asigure 2 elemente indispensabile: 1. Soiul şi specia .1 oră: Hibiscus 2.deficitară datorită: . Apa.externi – temperatura mediului . • capacitatea de reţinere a apei din ţesuturile plantei este redusă din cauză: .scurtează durata 51 .în regim de irigare.starea de sănătate .2-3 săptămâni:Strelitzia . 2. • transpiraţia depăşeşte absorbţia apei din cauza unor factori: .deficitul de apă determină ofilirea şi poate apărea din următoarele cauze: • absorbţia şi circulaţia apei prin vasele conducătoare .factori – interni . . polifenoli). Factorii mediului de cultură influenţează în proporţie de 35-70% calitatea florilor tăiate .principalul component glucidele Intensitatea respiraţiei depinde de: .apa .fertilizarea .lumina .3-4 zile: Campanula . apa 2.1 săptămână: Tulipa .concentraţia redusă a componentelor osmotice.

distilată sau fiartă .moment al înfloririi .flori de dimensiuni corespunzătoare clasei de calitate . Dianthus.înflorire completă .5.+ 20C: Gerbera. Tulipa .caracteristici tehnologice (însuşiri pentru o anume destinaţie) .unele săruri au efect pozitiv .4 .50.specii cu frunze multe: Paeonia Tehnica recoltării .20.7 .00C . la maxim 2 ore de la recoltare 4.100.specie .boboc .conţinut redus de săruri .temperaturi scăzute .reduce pH şi stabilizează antociani .UR aer -umiditatea aerului din spaţiile de păstrare de 90 .prerăcirea.400C .apei .cerinţe beneficiari .10 .scurtarea duratei de timp de la recoltare la introducerea la păstrare .caracteristici senzorice (prospeţime.creşte concentraţia osmotică a petalelor KCl .Calibrarea . • Calitatea apei .secţionarea perfectă a tulpinilor .vara .de păstrare . ambalarea şi transportul florilor • . legarea şi etichetarea buchetelor 600-700 fire/oră/muncitor 52 .în apartamente.caracteristici fizice . etc) . distanţe .3.Sortarea .seara .rezerva de glucide .cantitate mare de apă .destinaţie. vara.apropiată cu a mediului de păstrare .perioada din an .bactericid .10.60% • Lumina favorizează sinteza glucidelor.caldă .40 .50C : Dahlia . Factorii mediului de păstrare • Temperatura : . Freesia.pentru realizarea turgescenţei • .60.moment al zilei .Numărarea.pentru înlăturarea latexului .350C .sulfat de Al . prerăcirea.scara de mărimi (tulpină+floare) în cm .dimineaţa .200C (în apartamente) .caracteristici fitofarmaceutice .azotat de Ag 7.Condiţionare: sortare. Rosa.40.mediului de păstrare -18 .80.120C: Anthurium . deci prelungeşte păstrarea.2 Condiţionarea.120 .1-2 flori deschise . calibrare .95 % .80C: Strelitzia .0. Momentul şi tehnica recoltării Momentul recoltării .

• Prerăcire . Apoi florile se trec treptat la 40C 24 ore şi la temperatura camerei. fără apă o perioadă de timp de la 2 săptămâni la 4-5 luni.în tunele speciale sau mijloace de transport • Ambalare . Prin această metodă se prelungeşte durata de păstrare cu 2 săptămâni (Rosa) până la 8 săptămâni (Tulipa) sau 4 luni (Dianthus) • Păstrarea în AC (atmosferă controlată) 53 .se evită lovirea şi trântirea ambalajului . .înlăturarea latexului: Euphorbia.schimbarea zilnică a apei. 4. Lathyrus.ambalaje căptuşite. Reguli de respectat în păstrarea florilor tăiate .avion . buchete sau flori învelite individual. .de lungă durată.distanţe mici 7. etc.de scurtă durată ("păstrarea umedă") la temperatura recomandată pentru specie (între 1-100C) şi timp în funcţie de specie. Al.impulsionarea bobocilor .temperatură constantă între 40C şi 100C-120C . .inhibitori ai etilenei: acid aminoacetic .inhibitori: CCC 3. apoi pungi • Transport .3 Procedee de prelungire a duratei de păstrare şi menţinerea calităţii florilor tăiate 1.îndepărtat frunze de pe treimea inferioară. Păstrarea la temperaturi scăzute • Păstrarea la frig . Folosirea soluţiilor conservante în vederea: .împrospătarea bazei tijei.evitarea aplecării vârfului tulpinilor şi florilor: Gerbera. .de acid naftil acetic.săruri minerale: săruri de Ag.vase curate.izoterme .4 săptămâni (Lilium) .menţinerea calităţii în timpul transportului . Tratamente aplicate pentru prelungirea duratei de păstrare . Antirrhinum. benzoic .substanţe antimicrobiene: citrat de 8 hidroxichinoleină .fortificarea florilor . la temperatura de 10C. cornete de plastic . tiosulfat de Ag . indolil acetic.acizi organici: citric. 3 zile (Anthurium) .glucide (glucoză şi fructoză) .evitarea căderii florilor: Orhidee.mijloace autofrigorifice .regulatori de creştere: citochinine .vată umedă la baza tulpinilor florale.păstrarea florilor Soluţiile conservante au la bază: Apa în care se adaugă diferite componente: .buchetele se aşează strâns în ambalaj . Cu . tratamente cu soluţii diluate .durează 8 până la 60 minute . vată. hârtie. când se introduc în soluţii cu concentraţii ridicate de glucoză. Gladiole 2.

Chestionar de autoevaluare 1. 3. Care sunt elementele de care depinde prelungirea duratei de decor a plantelor decorative? 2. prerăcirea şi ambalarea florilor? 4. Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate. Care sunt procedeele de prelungire a duratei de păstrare a florilor? 54 . În ce constă condiţionarea.

1989 .Floricultură generală . Ghid All .Floricultură specială . Reprografia Univ.Plante de apartament. Ed. Bucureşti .BIBLIOGRAFIE 1. Allfa. Preda Milea 4. Allfa.2001 .Plante de balcon şi grădină.Dicţionar dendrofloricol . Ed. Craiova . Craiova . Anton Doina 2. Ghid All 5.1991 .curs.curs. Anton Doina 3.1990 . Reprografia Univ.2001 . Bucureşti 55 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful