CUPRINS

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE. IMPORTANŢĂ. ISTORIC. OBIECTIVE.........................................................3
1.1. DEFININIŢIA.......................................................................................................................................3 1.2. IMPORTANŢA FLORICULTURII......................................................................................................3 1.3. ISTORICUL FLORICULTURII...........................................................................................................4 1.4. CARACTERISTICILE PRODUCŢIEI FLORICOLE .........................................................................5 1.5. OBIECTIVE ÎN CULTURA FLORILOR............................................................................................5 1.6. ORIENTĂRI ŞI TENDINŢE PE PLAN MONDIAL...........................................................................6 1.7. SITUAŢIA ACTUALĂ A CULTURII FLORILOR.............................................................................6

CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE......................................................................8
2.1. CLASIFICAREA BOTANICĂ............................................................................................................. 8 2.2. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE ORIGINE................................................................................ 9 2.3. CLASIFICAREA DUPĂ CICLUL BIOLOGIC................................................................................... 9 2.4. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE ÎNMULŢIRE.........................................................................10 2.5. CLASIFICAREA DUPĂ MODUL DE CULTURĂ.......................................................................... .10 2.6. CLASIFICAREA DUPĂ LOCUL DE CULTURĂ............................................................................ 10 2.7. CLASIFICAREA DUPĂ ÎNSUŞIRI DECORATIVE......................................................................... 10 2.8. CLASIFICAREA DUPĂ UTILIZARE................................................................................................11

CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE ...............12
3.1. ORGANE VEGETATIVE....................................................................................................................12 3.1.1. RĂDĂCINA ..................................................................................................................................12 3.1.2. TULPINA..................................................................................................................................... 12 3.1.3. FRUNZA ......................................................................................................................................15 3.2. ORGANE DE REPRODUCERE..........................................................................................................16 3.2.1. FLOAREA ....................................................................................................................................16 3.2.2. FRUCTUL ...................................................................................................................................19 3.2.3. SĂMÂNŢA ...................................................................................................................................19

CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU.....................21
4.1. TEMPERATURA.................................................................................................................................21 4.2. LUMINA ..............................................................................................................................................22 4.3. APA.......................................................................................................................................................23 4.4. AERUL.................................................................................................................................................25 4.5. SUBSTRATUL DE CULTURĂ...........................................................................................................26

CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE..........................................................................29
5.1. REPRODUCEREA PRIN SEMINŢE..................................................................................................29 5.1.1. CARACTERISTICILE FIZICE, FIZIOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE ALE SEMINŢELOR DE FLORI.............................................................................................................................................29 5.1.2. GERMINAŢIA SEMINŢELOR DE FLORI...................................................................................29 5.1.3. SEMĂNATUL ..............................................................................................................................31 5.1.4. LOCUL DE SEMĂNAT................................................................................................................32 5.2. ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ...........................................................................................................34

1

CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE..........................................................................44
6.1. ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP .................................................................44 6.2. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN CÂMP...............................................................45 6.3. ÎNFINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE............................................47 6.4. ÎNTREŢINEREA CULTURILOR FLORICOLE ÎN SPAŢII PROTEJATE.......................................47

CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE..............................................................................................51
7.1. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DURATA DE MENŢINERE A CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.................................................................................................................................51 7.2. CONDIŢIONAREA, PRERĂCIREA, AMBALAREA ŞI TRANSPORTUL FLORILOR................52 7.3. PROCEDEE DE PRELUNGIRE A DURATEI DE PĂSTRARE ŞI MENŢINEREA CALITĂŢII FLORILOR TĂIATE.............................................................................................................53

2

CAPITOLUL 1 DEFINIŢIE, IMPORTANŢĂ, ISTORIC ŞI OBIECTIVE 1.1. Definiţia Floricultura, una din disciplinele de bază ale horticulturii, se ocupă cu particularităţile morfologice ale speciilor decorative, cu cerinţele lor faţă de factorii ecologici, metodele de înmulţire, tehnologia culturii în sere sau câmp şi modul de utilizare. Obiectul de studiu îl constituie un număr foarte mare de plante, în mare parte ierboase, dar şi lemnoase, decorative prin flori, frunze, fructe şi port, folosite pentru înfrumuseţarea interioarelor sau spaţiilor verzi. Numeroasele specii decorative fac parte din peste 80 familii botanice: în spaţii protejate se cultivă peste 150 genuri, iar în câmp peste 200 genuri, la acestea se adaugă numeroase specii şi un număr impresionant de soiuri. Sigur nu toate aceste genuri se întâlnesc în culturi comerciale, o bună parte din ele se întâlnesc în colecţiile Grădinilor Botanice, colecţiile de la Facultăţile de Horticultură, sau la amatori. Dar oricând unul din aceste genuri poate deveni cultură comercială, chiar dacă a fost sau nu la modă cândva. Spre deosebire de celelalte ramuri ale horticulturii, horticultura ornamentală a evoluat către diversitatea de genuri şi specii cultivate. Floricultura cuprinde două părţi: - Floricultura generală - prezintă noţiuni referitoare la: morfologia plantelor floricole, relaţiile lor cu factorii ecologici, metodele de înmulţire, înfiinţarea şi întreţinerea culturilor, recoltarea şi păstrarea florilor. - Floricultura specială tratează genurile, speciile, soiurile cu particularităţile morfobiologice, cerinţele ecologice, cultura şi modul de utilizare şi se împarte în culturi în câmp şi culturi în spaţii protejate. Cunoştinţele de la disciplinele fundamentale, Botanica, Fiziologia, de la disciplinele de Pedologie, Agrochimie, Agrotehnică, Protecţia plantelor sunt necesare. Multe asemănări se constată în Legumicultură cu care se utilizează şi aceleaşi construcţii pentru culturile protejate. Genetica şi ameliorarea plantelor şi-au adus şi îşi aduc o contribuţie determinantă în crearea numeroaselor soiuri de plante floricole care apar de la un an la altul. De exemplu la nivelul anului 1999 producătorii ofereau peste 600 soiuri de Petunia, 500 de Impatiens, 700 de Viola şi 300 de Pelargonium. În acest sortiment pe lângă soiurile nou create se conservă sau se păstrează şi soiuri mai vechi. În "serii industriale" desigur numărul de soiuri este mai redus, în special în privinţa culorilor. Cunoştinţele cu privire la construcţia serelor şi răsadniţelor, mecanizarea lucrărilor în câmp sau spaţii protejate şi din ce în ce mai mult cunoştinţele legate de automatizarea lucrărilor, în sere au contribuit la o dezvoltare spectaculoasă în ultimele decenii a floriculturii. Floricultura este o ştinţă independentă care se bazează pe utilizarea unor tehnici şi metode moderne, caracterizată prin diversitate şi tehnicitate. 1.2. Importanţa floriculturii Importanţa estetică a florilor rezultă din: • nevoia permanentă de frumos a oamenilor; florile: - însoţesc omul de la naştere până la moarte - încununau învingătorii fie că erau regi, sportivi sau oameni de cultură - reprezintă simbolul unor naţiuni: crizantema - Japonia, laleaua - Olanda - se întâlnesc în balade, legende şi cântece populare - sunt reprezentate pe ii, ştergare, covoare - fac obiectul unor picturi celebre: Tonitza, Ţuculescu, Van Gogh (Floarea soarelui, Irişi), Poussin (Regatul zeiţei Flora), etc; - sunt subiectul unor poezii, romane: "Laleaua neagră", "Dama cu camelii" - încununarea o reprezintă Ikebana, concretizarea cultului pentru frumos
3

influenţează microclimatul centrelor populate sunt utilizate în cromo şi aromoterapie alături de muzică şi surâs contribuie la decorarea spaţiilor interioare şi exterioare din oraşe, sate, staţiuni au şi alte întrebuinţări: - plante medicinale: - frunze: Digitalis, Convallaria - flori: Bellis, Calendula - rizomi: Iris - uleiuri şi esenţe pentru industria produselor cosmetice: Rosa, Lilium, Reseda, Lavandula, Matthiola - alimentaţia omului: - condimente - dafin - şofran (stigmate de Crocus) - vanilia (păstăi de Orhidee) - coloranţi (Calendula) - flori, petale trandafiri - fructe: Opuntia, curmale, Cocos - lăstari folosiţi în salate: crizanteme - prepararea unor băuturi: Agave - consum ca atare rizomi: Colocasia (taro) - efect insecticid: flori de pyretrum (crizanteme) Importanţa economică: • sursă de venituri apreciabilă datorită caracterului intensiv al culturii, producţii mari şi preţuri avantajoase, din cultura florilor se pot realiza venituri apreciabile, de exemplu în SUA se obţin anual 1,8 miliarde $. 1.3. Istoricul floriculturii - cea mai veche dovadă este o medalie de 7000 ani descoperită în Altai, care are încrustat un trandafir; - picturi descoperite în piramide care au şi flori; - grădinile suspendate ale Semiramidei; - 1200 î.e.n. - lege în India care pedepsea pe hoţii de flori; - 500 î.e.n. - Confucius a denumit crizantema, floare de aur; - 370-323 î.e.n.- Teofrast- în tratatul Cercetarea plantelor are vol. 6, Flori; - cu 6-7000 ani în urmă se vorbea de grădini nemaivăzute: - 3000 î.e.n. grădinile sacre din cetatea Ur capitala statului Sumerian; - Iran - grădini numite paradisuri, supranumit Ghiulistan - ţara trandafirilor; - 2600 î.e.n. - în China, Japonia se cultivau: azalee, crizanteme, camelii; au apărut Ikebana, Bonsai şi vestitele grădini japoneze; - grădini plutitoare - azteci; - grădina din Lykaion, Grecia - Grădina Botanică Teofrast; - viridarii, grădinile romane în care se cultivau: crini, zambile, trandafiri. Cultura florilor în funcţie de epoci - sclavagism - s-a dezvoltat fiind folosită munca sclavilor; - evul mediu - se restrânge din cauza nenumăratelor războaie; - Renaşterea, sec.XV-XVI - se dezvoltă, apar grădini şi parcuri celebre - Italia, Franţa; - epoca modernă - dezvoltare foarte mare, diversificarea continuă a sortimentului. Momente din istorie care au influenţat cultura plantelor ornamentale: - migraţia popoarelor, cruciadele, expansiunea romană, cuceririle arabe, au contribuit la răspândirea de la o regiune la alta a diferitelor specii de flori şi nu numai; - descoperirile geografice din sec.XV, flora din America, după 1860 flora Australiei, după 1900 flora din Noua Zeelandă, au determinat apariţia în Europa a numeroase specii floricole; - utilizarea în anul 1269 a adăposturilor şi serelor şi în 1599 la Leyda au permis cultivarea unor specii din zonele tropicale şi subtropicale;
4

• • • •

- crearea colecţiilor de plante la mânăstiri, apoi la grădini botanice au permis păstrarea speciilor nou introduse şi au avut un rol deosebit în ameliorare; - începutul lucrărilor de ameliorare: - din cele mai vechi timpuri s-au creat soiuri de lalele în: Iran, Turcia şi camelii, azalee în Japonia; - în sec.XVII au început încrucişările intra şi intergenerice - sec.XIX şi mai ales XX lucrările de ameliorare a florilor au luat o foarte mare amploare. 1.4. Caracteristicile producţiei floricole Ramură intensivă a Horticulturii, Floricultura se caracterizează prin: - diversitatea produselor, formate din sute de specii şi mii de soiuri; - diversitatea modalităţilor de cultură şi a condiţiilor de sol, temperatură, lumină şi hrană necesare pentru dezvoltarea florilor; - originea diferită, sistem radicular diferit, număr foarte mare de boli şi dăunători; - caracterul intensiv al culturilor atât cele din seră cât şi cele din spaţii neadăpostite, cultivarea intensă a terenului; - culturi industriale mari, mijlocii şi mici, dar şi grădini familiale sau apartamente, balcoane, instituţii; - tehnicitate înaltă, muncitori specializaţi, personal cu studii superioare; - utilizări foarte diferite, apartamente, balcoane, terase, spaţii verzi diverse, flori tăiate. 1.5. Obiective în cultura florilor a) Specializarea pe tip de cultură şi produs este determinată de caracteristicile producţiei floricole. b) Diversificarea sortimentului, introducerea de soiuri şi specii noi, rezistente la boli şi dăunători; - singura ramură a horticulturii care a evoluat spre diversitate; - exemple de specii şi soiuri noi: Tamaya, Bacopa, Bidens, plante pendente (Antirrhinum); - exemple de specii şi soiuri rezistente la boli: Zinnia la Oidium; c) Eşalonarea producţiei prin cultivarea de specii şi soiuri diferite cu: - locul de cultură: - câmp - seră - număr mare de genuri, au perioadă de vegetaţie diferită; - în cadrul speciei: soiuri timpurii, semitimpurii, târzii; - modul de cultură - obişnuite - forţate: Lalele, Azalee, Hortensia - dirijate: Poinsettia, Crizanteme - continui: Garoafe, Cyclamen d) Obţinerea de soiuri noi Obiectiv permanent al celor care se ocupă de cultura florilor; - metodele tradiţionale de ameliorare, hibridarea, mutageneza indusă au rol preponderent în crearea de soiuri. Prin mutageneză s-au obţinut peste 100 soiuri (până în 1980) la flori tăiate, peste 90 soiuri la plantele la ghiveci şi 47 la plante cu bulbi; - sortimentul de garoafe se reînnoieşte la 4-5 ani; - soiuri noi la specii mai puţin cultivate - Nemesia "Sundrops", medalie de aur în anul 1999-Fleuroselect, înfloreşte până în octombrie, nu se degarniseşte, port compact; - soiuri noi la specii mult cultivate - pendente la Antirrhinum; - hibrizi interspecifici - Orhidee e) Perfecţionarea şi promovarea tehnologiilor moderne de cultură - Culturi dirijate, forţate, continui. - Culturi fără sol. - Biotehnologii - microînmulţire;
5

stilist floral. vânzătorilor en gros şi en detail.F. alpine. . compoziţii florale pentru grădini particulare. departe de oraşe (care s-au extins foarte mult) şi este posibilă datorită progreselor din transport.Evoluţia meseriilor determinată de specializare (producere de răsad. plante Begonia. orientarea gustului consumatorului şi chiar convingerea lui.potenţial mare de multiplicare.Specializarea pentru producerea . 1. care uneşte producători de seminţe din toată Europa. .unei singure culturi: Hortensia.Tendinţa de a vinde compoziţii florale sau tot ce trebuie pentru realizarea acestora. Creşterea rapidă a suprafeţei de sere de la 650 ha în 1950 la 2500 ha în 1989. f) Obţinerea de producţii de flori. Fleuroselect.Obţinerea la cel mai scăzut cost de preţ în urma cunoaşterii perfecte a condiţiilor de cultură.seminţe. transport şi ambalare corespunzătoare.se cultivă în zonele cele mai favorabile. Italia. Kalanchoe . suspensii florale.embriogeneza somatică . păstrare bună pentru material săditor. dar şi de aplicare a tehnologiilor noi: aclimatizator de plante produse "in vitro". Principalele culturi: 230 ha trandafir. Producătorul nr. Principalele culturi: trandafirul ocupă în Olanda 800 ha. din care 40% este destinată "florilor tăiate" şi 4000 ha în câmp + 300 ha cu bulbi (pentru a acoperi necesarul mai importă 25% din necesar din Olanda. .U. . 1 martie şi producerea de plante mici . . butaşi.. 2. Producătorii de material săditor . Germania cu o valoare a producţiei de 6 miliarde F. Producătorii de flori . Gerbera . Principalul obiectiv. grădini sălbatice. consumatorilor. g) Producţia de flori cu consum minim de energie şi preţ de cost redus . Din 1989 un certificat de calitate care asigură protecţia soiului. producţie bună de flori de calitate. 400 ha crizanteme. plante. 20 mil. de seminţe şi material săditor care să răspundă exigenţelor producătorilor de material săditor. Pelargonium . stimularea creaţiei şi ameliorării de noi soiuri de flori.flori care să evolueze lent la frig şi în timpul păstrării şi să se deschidă normal (pentru flori tăiate). se aplică tratamente termice la materialul săditor. Japonia.Producerea de plante pentru epoci bine precizate: Anul Nou. păstrare şi apariţiei soiurilor rezistente. h) Distribuţie modernă. Vânzătorii en gros şi en detail .Floricultura se practică în zone favorabile. S.miniplante. producătorilor de flori.plante Poinsettia.250 ha. publicitate şi educarea consumatorilor. . asociaţie care grupează cercetători şi comercianţi de seminţe de flori creată în 1970. 1900 ha în câmp şi 16500 ha cu "bulbi".. .6. 25 mil. Situaţia actuală a culturii florilor a) Principalele ţări cultivatoare de flori din Europa Producătorul de flori nr. India.valoare decorativă. produsul să fie la modă.potenţial bun de creştere. bazine de apă. etc. 1. Orientări şi tendinţe pe plan mondial .plante Saintpaulia.F. pe o perioadă cât mai lungă de timp.transformarea genotipurilor.7.plante Cyclamen. compoziţii florale pentru terase. 12 mil. butaşi).se cultivă soiuri adaptate la nivele termice reduse.600 ha. menţinerea valorii estetice. Franţa). ziduri înflorite. jardiniere.conservarea "in vitro" prin crioconservare. aranjamente florale de interior (Ikebana). balcoane. plante perene. se utilizează soiuri timpurii.) Creştere spectaculoasă a suprafeţei ocupate cu sere 4700 ha. . 6 . .A.regenerarea clonelor fără virusuri. . 25 mil. acoperişuri înflorite. 1 în Europa este Olanda care exportă 60 % din producţia sa şi este primul producător mondial de bulbi (pentru 1988 cifra de afaceri 15 miliarde F. Consumatorii .Nivel ridicat în munca de ameliorare. anual se crează mii de soiuri. crizantemele . răsad.seminţe artificiale.20 mil.

Principalele culturi: garoafe . . Franţa .socotrana x B. valoarea producţiei . Principalele culturi: 450 ha trandafir. 15 mil. Obiectul floriculturii şi legătura cu alte discipline.120 ha . .3400 ha sere şi adăposturi şi 4000 ha în câmp. 460 ha Italia.tuberhybrida): 17 mil. plante Olanda.Poinsettia: 20 mil. 4. 500 ha Spania. 260 ha Franţa.1.Azalee: Belgia .Cyclamen: 25 mil. 450 ha Franţa.Trandafirul: 800 ha Olanda. .Saintpaulia: 25 mil.Garoafe: 1000 ha Italia. 7 . 3.5 miliarde. Care sunt momentele din istorie care au influenţat cultura florilor? 5.3000 ha.Crizanteme: 600 ha Olanda. 400 ha Germania. gerbera . 12 mil. Definiţia floriculturii. Care este importanţa şi utilizarea florilor? 4. 70 ha Germania.producătorul nr. 600 ha Columbia. 21 mil.Gerbera: 250 ha Olanda. 120 ha Italia. Caracteristicile producţiei floricole. 3. .. . Chestionar de autoevaluare 1. 80 ha Olanda.460 ha. Producătorul nr. 15 mil.880 ha. 260 ha garoafe. 50 % din suprafaţa pentru "flori tăiate". Italia . Care sunt obiectivele floriculturii şi tendinţele pe plan mondial? 7. Enumeraţi principalele ţări cultivatoare de flori din Europa şi principalele culturi pentru flori. . .1. 230 ha Germania. bulbi .Orhidee: 170 ha Olanda.plante Franţa. aceeaşi creştere rapidă a suprafeţei cultivate în seră. . Germania. 100 ha crizanteme. 2. . plante la ghiveci.producătorul nr. de la 176 ha în 1950 la 3400 ha în 1988. 60 ha Franţa. . 30 ha Franţa. 200 ha Anglia. . 500 ha bulbi. plante Germania. 100 ha Franţa. plante în masiv . plante Germania.Begonii (B. plante Olanda.2000 ha sere faţă de 700 ha în 1964 şi 1000 ha în 1972. plante Olanda.Gypsophila: 300 ha Israel. 6. 400 ha Maroc. b) Principalele culturi pentru flori tăiate sunt: . 7 mil.800 ha). 300 ha Olanda. c) Principalele culturi la ghivece . Culturi în câmp 5000 ha (flori tăiate .Crizanteme: 7 mil. 300 ha Israel. trandafir .plante Franţa.Strelitzia: 40 ha Olanda. .Hortensii: Franţa . plante Germania. pl.1000 ha. plante Olanda.Producătorul nr.Kalanchoe: 20 mil. .

flori: Begonia tuberhybrida . Clasificarea în funcţie de modul de utilizare 2.6.hibrizi proveniţi din mai multe specii . timpurietate. Clasificarea în funcţie de ciclul biologic 2. Palmae .3.nume gen .2. tricolor .Spermatophita .fam. Soiurile se grupează după forma florii.origine: A.adjectiv .1.Gymnosperme .nume propriu: Hosta.Gen . Ex.varietatea . înălţime.Angiosperme ..nume propriu: T.formă flori. Clasificarea botanică 2.fam.".Linné . Cycadaceae: Cycas .particularităţi: Gypsophilla . Orchidaceae .fam.numele prescurtat al autorului. se scrie cu literă mare şi se notează cu cv.fam. .câmp: Begonia semperflorens .Bryophyta .. Clasificarea în funcţie de modul de înmulţire 2. de exp.Soi Fam. (cultivar) . Clasificarea botanică . Clasificarea în funcţie de tipul de cultură 2.8. gesneriana .1. Clasificarea în funcţie de origine 2. etc.Varietate .seră . citologic) şi care se menţine prin înmulţirea vegetativă sau generativă.Specie . Compositae .Se reglementează prin Codul Internaţional de Nomenclatură Botanică (ICBN) şi Nomenclatură a Plantelor Cultivate (ICNCP).Monocotiledonate ..fam.Archaegoniate .fam.substantiv .ansamblu de plante cultivate care se disting printr-un caracter (morfologic. Freesia hybrida: "Diana". frunze: Gladiolus. Canna . cristata . Begoniaceae etc. Begoniaceae . Sphagnum (muşchi) . Liliaceae . mexicanum .calitate: V. culoare. Cactaceae .fam.7. L. Denumirea soiului este în latină sau limbă de circulaţie internaţională.Begonia . chiar dacă cel nou este mai cunoscut: Helichrysum petiolare = Gnaphalium lanatum Osteospermum = Dimorphoteca Clasificare botanică: Regn vegetal . Pinaceae: Araucaria .ex. .5.frunze: Begonia mansoniana 8 .fam. Celosia argentea var.Pteridophyta . Chrysanthemum x hortorum . fiziologic.Nume ştiinţific: Se compune din două cuvinte şi a fost introdus de Linné în 1753: . Clasificarea în funcţie de însuşiri decorative 2. gen Adiantum (ferigi) .Dicotiledonate Familia . sau ". Clasificarea în funcţie de locul de cultură 2.gen.CAPITOLUL 2 CLASIFICAREA PLANTELOR DECORATIVE 2. Begonia . Sunt situaţii când aceeaşi specie este descrisă prin două nume diferite. Polypodiaceae.4.Ex.nume specie .fam.Soi . se reţine cel mai vechi.cv.

(muguri la colet): Aster. Begonia rex. se dezvoltă. părţile aeriene dispar dar regenerează anual din mugurii din zona coletului sau din organe subterane. Aloe. Clasificarea după modul de înmulţire . G. Nicotiana.N Australiei: Ficus australis. Lilium . etc. Cocos.S-V Australiei . Orhidee) .rustice: Tulipa . înfloresc. pier în acelaşi an. etc.Siberia: Campanula.prin seminţe .India (Sud): Ficus. Gladiolus.N Africii: Anemone. Begonia. Clasificarea după ciclul biologic A) anuale .S Europei . .temperat continentală .semirustice: Dahlia 2.în acelaşi loc înfloresc şi produc seminţe anual. Petunia.SE Africii: Palmieri. Clivia. . Strelitzia.bisanuale: toate .perene: majoritatea.ghivece: Senecio . Streptocarpus . în anul al doilea înfloresc. Narcissus .seră . cultivate ca anuale C) perene .S Africii: Amaryllis. Sansevieria .perene: Bellis. Godetia.S Africii: Asparagus.bisanuale: Bellis . ferigi. 9 .4.perene: Gaillardia 2.temperat maritimă .2. Araucaria .70% din plantele decorative a) Păduri permanent umede . Gerbera. Freesia. Pelargonium . Compositae . elegans . .perene: Salvia.anuale: Silene. . Zantedeschia. rizomi) şi pustiuri (cactuşi. Gypsophilla .frunze: Gynura .America Centrală: (Anthurium. produc seminţe.câmp: .Cycas.ghivece: Cyclamen. Tradescantia .anuale: toate .germinează. produc seminţe.California: Clarkia. Eschscholtzia 2. Iran): Tulipa. Campanula . Myosotis .sol: Gerbera . Paeonia .câmp .sol: Gerbera. Colocasia.tipice: Campanula medium .Fam. Cyclamen.Orient (Turcia. Asparagus.N Chinei şi Japonia: Chrysanthemum. Callistephus. C) Plante din zone temperate . Platycerium alcicorne.E Americii de Sud (Brazilia): orhidee. suculente) B) Plante din zone subtropicale .Australia: Amobium.E Africii: Begonia. etc. Chrysanthemum -" bulboase" (organe subterane) . Hyacinthus.seră: . Helichrysum c) Stepă (bulbi. .anuale: Tagetes . Sanchezia b) Regiuni periodic uscate . Impatiens. Dracaena .tipice: Delphinium ajacis.3. Clasificarea după locul de origine A) Plante din zonele tropicale .numai prin seminţe . cultivate ca anuale B) bisanuale: în primul an rozetă de frunze. Papaver.ierboase .N şi NE Americii de Sud: Peperomia.

la sol sau la ghivece . . etc. despărţirea tufei. Fuchsia..sere reci: Cineraria. etc.se cultivă specii din zone temperate şi subtropicale .Plante din zone temperate: Hydrangea.dirijate (programate): Euphorbia (foto şi termoperiodism). Rosa.anuale . Azaleea 2.Pentru a avansa înfloritul: Salvia. Paeonia. perene (Chrysanthemum) .5.Ficus diversifolia: bace galbene . etc. ferigi etc. etc. Palmieri.sol: toate speciile . . Citrice. etc.subtropicale .6. etc.continui: Dianthus. bisanuale.Lunaria: silicve cu perete mătăsos .anuale: Dianthus. plumosus) . . . . . etc. etc.butaşi . Clasificarea după modul de cultură .ierboase: Crysanthemum. temperate.drajoni . marcotaj.ghivece: Cyclamen.ghivece: Ficus.seră. Cheiranthus. .În spaţii protejate se mai cultivă: .bisanuale: Campanula.7.sere temperate: Dianthus.câmp . . stoloni. . etc. . . etc. 2.câmp .spaţii adăpostite .seră . Cyclamen.perene: ierboase şi "bulboase" . Tulipa. sprengeri) sau violet (A.Clivia: bace portocalii . .se cultivă specii din zone tropicale şi subtropicale în sere calde. .câmp: .organe subterane. Callistephus 2. etc. etc. Lilium. etc.forţate: Tulipa (termoperiodism) .ghivece: Ficus. etc. Gladiolus.bisanuale . Freesia.câmp .Aralia . altoire. b) Frunze .sol: Dianthus. Clasificarea după locul de cultură . Fuchsia. Clasificarea după însuşiri decorative A) Organe decorative a) Flori .sol: Ferigi. etc.seră: . galbene etc. .Plante anuale şi bulboase pentru forţare: Antirrhinum.sere calde: orhidee.rustice: Hyacinthus. Callistephus.Nertera: fructe roşii . reci. Tulipa. Pelargonium.normale: anuale. .Solanum capsicastrum: fructe roşii.vegetativ . . Petunia .perene . c ) Fructe .anuale (Petunia).se scot vara în câmp: Nerium.spaţii adăpostite .bulboase .perene: Hosta . 10 . .anuale de mozaic: Pyrethrum. etc. Asparagus.Asparagus: bace roşii (A. Iresine.semirustice: Dahlia. etc.

c) tulpini pendente .Ipomoea. 7. Clasificarea după modul de înmulţire.mutaţiune rotativă . ziduri înflorite.8. Lobelia. acoperişuri înflorite. Clasificarea după însuşirile decorative. plante la ghivece . etc. locuri de muncă . . vase decorative. Clasificarea după modul de utilizare.Tradescantia. perene ierboase şi bulboase -Plante de interior .parcuri. decor bazine cu apă. etc.unitulpinale: Polyanthes. Lathyrus. intermediar . etc. Chestionar de autoevaluare 1. borduri. 8. rozariu. Verbena.rădăcini adventive . 11 . .între interior şi exterior B) Tipul de decoraţiune florală a) Tipuri de grădini: cu dalii.ramificate .spaţii de locuit.se întind la suprafaţa solului: Alyssum. Verbena. grădina mexicană. 2. Clasificarea după locul de cultură. . plante solitare şi grupuri de plante. 2. coroane şi jerbe.Hedera. Clasificarea botanică a plantelor decorative. terase şi balcoane. Columnea. Cerastium. .cârcei . stâncării. d) plante grimpante . Gladiolus. grădini. b) tulpini târâtoare . suspensii florale. Clasificarea după utilizare A) Locul de utilizare . Petunia. 4. Clorophytum.piramidale: Camellia. mozaic şi arabesc. Clasificarea după modul de cultură.se prind de suporţi .globuloase: Chrysanthemum. plante la ghivece. plante grimpante.plante anuale. etc. flori tăiate. . etc. grădina acvatică. amenajări urbane şi ambientale . . b) Decoraţiuni de exterior: ronduri. 3. platbande. bisanuale.plante decorative prin flori şi frunze.gazonante: Aubrieta. buchete. 5.Gloriosa. grădina japoneză.tufe . 6. Clasificarea după ciclul biologic. c) Decoraţiuni de interior: aranjamente florale.B) După modul de creştere şi ramificare al tulpinilor a) port erect . etc.Plante de balcoane şi terase. jardiniere cu plante.Plante de exterior . etc. coşuri cu flori. Clasificarea după locul de origine al plantelor decorative.soiuri pendente pentru vase suspendate: Pelargonium.

depozitarea substanţelor de rezervă (amidon. ajung pe sol.Orhidee terestre (Orchis sp.subterane .CAPITOLUL 3 CARACTERIZAREA MORFOLOGICĂ A PLANTELOR DECORATIVE Plantele decorative au: 3.Ficus . tulpina.2. . benzi care au ca suport scoarţa arborilor . 3.velamen radicum la baza frunzelor . .1.bulbi . Organe de reproducere: floare.fixare în sol .Dahlia are depozitată inulină în rădăcinile tuberizate. săruri minerale şi primesc hidraţi de C (Orhidee. perişori).Philodendron (1 la frunză) .aeriene .pivotante . Organe vegetative: rădăcina.regenerare .bacterii fixatoare de azot (Rhizobium) . etc.fasciculate . Freesia) şi fixarea (Gladiolus) .rădăcini adventive pe ramuri.funcţie de asimilaţie şi absorbţie .radicele cu geotropism negativ la plante din regiuni tropicale sau mlăştinoase. .asimilatoare .rădăcinile foliacee la orhideele din Java.pe ramuri .Leguminoase .tuberculi .Tradescantia (mai multe) . sămânţă. 3. Araceae epifite . Rădăcina Funcţii a) principale .pe tulpini .înmulţire Alcătuirea rădăcinilor . inulină Clasificare după origine a) normale (din radicula embrionului) .furnizează apa.adâncirea în sol (Crocus. frunza. .plante acvatice .nodozităţi .depozitare . a elementelor şi a sărurilor minerale (anioni.aeriene fixatoare . cationi) b) secundare .) – tuberculi rezultaţi din rădăcini tuberizate concrescute.stocare amidon.rizomi . au clorofilă şi stomate.apa din vapori de apă şi ploaie .bisanuale şi perene din zona temperată.etalare a rozetei de frunze .absorbţie a apei.1.rădăcini proptitoare . Ericaceae) .rădăcini în vârstă .contractile .1. se ramifică şi se îngroaşă (Ficusul pagodelor) .Phalaenopsis.pe frunze c) metamorfozate .rămuroase b) adventive . inulină) . Bromelii.orhidee . ca nişte cârcei .Orhidee.zone tinere (radicele. împiedică asfixia.Hedera .cu pneumatofori .ciuperci .tuberizate .înmagazinatoare de apă .simbionte . 12 . suprafaţă foarte mare de contact cu mediul .Vanilla.provin din rădăcini normale sau adventive . fruct.

.lemnoase: Aucuba 3.(mugure terminal.Tulipa . Tradescantia 13 .urcătoare .drepte .culmul sau pai – graminee decorative . acoperit de catafile -frunzuliţe protectoare) .culcate la pământ: Veronica.1.caudex .prismatice 4.frunze Importanţa practică .calamus (pai cu măduvă) – Cyperus .plante acvatice care absorb apa prin toată suprafaţa Ceratophyllum. Convolvulus .comprimate .forme determinate c) Ramificarea tulpinii .majoritatea .Palmieri.ortotrope . După orientare . etc.cărnoase: Cactuşi .fără rădăcini .conducere a substanţelor nutritive ascendent şi descendent ..determină habitusul plantei şi pot fi: . plurienală care are în vârf mugure vegetativ . Rosa . Primula .muguri . dar şi pe rădăcini. din care se formează lăstari numiţi drajoni . După formă .Agave.volubile: Ipomoea.scapul .2.Nearticulate .obţinerea de plante . După alcătuire .ramuri principale cu flori: Muscari.adventivi (locuri nedeterminate .nutriţie . 3.ramuri secundare cu flori: Veronica d) Clasificarea A) aeriene B) metamorfozate A) Tulpini aeriene 1.internod lung fără frunze . frunze) .se înmulţesc pe acestă cale Aralia. Tulipa .rădăcini drajonante.Palmieri. plurienală .axilari (la subsuoara frunzelor -bractee – pe ramuri) .secundare .coloană. cărnoasă.rădăcini cu muguri . După consistenţă .înmulţire b) Alcătuire .stip . Cycas.tufă .neramificate . Hedera .cilindrice .pe tulpină.agăţătoare (organe specializate): Tropaeolum.principale .plagiotrope .ramificate . 2.tulpină scurtă.Articulate (noduri şi internoduri) .înmagazinare apă şi substanţe de rezervă . Sempervivum .susţinere organe de asimilaţie şi de reproducere . Tulpina a) Funcţii .noduri – internoduri – vârf vegetativ .caulis majoritatea – tulpini verzi anuale.ierboase: Saintpaulia .

tulpini cu substanţe de rezervă . aeriene.din mugurele terminal.cărnoase .servesc la înmulţirea şi depărtarea plantelor noi de planta mamă: Convallaria b) Tuberculi . asimilatoare: a) Plante suculente.parte din ramură subterană (stolon) .plagiotropi .orhidee . Amaryllidaceae.ortotropi: Primula .se formează .ţesuturi superficiale care conţin cloroplaste .B) Tulpini metamorfozate Clasificare: 1.drepţi: Anemone nemorosa .parenchim .submerse .axa (inima bulbului) şi frunzele .la subsuoara unei frunze: Colchichum . Euphorbiaceae . Galanthus 14 .tubercul învelit în frunze uscate .tulpina floriferă se formează: .ramificaţii de rizomi cu internoduri lungi şi noduri la care se formează rădăcini adventive şi noi plante .apă + substanţe mucilaginoase .vârful tuberobulbului mamă: Crocus .rizomi.unele au rădăcini contractile: Gladiolus. Iridaceae . aeriene cu depozitare .provin din: . bulbi. cactuşi: Asclepiadaceae. din cei axilari se formează bulbul de înlocuire: Tulipa .microblaste cu frunze cărnoase în care se depozitează apa şi substanţele de rezervă .reduse – la plantele parazite .tuberizarea la internoduri: Cymbidium .ramuri sau tulpini puternic comprimate: Asparagus 2. tuberculi. tuberobulbi (vezi mai jos) 4.frunze solziforme sau ţepi b) cladodii . din cel terminal se formează bulbul de înlocuire: Narcissus.vârful de muguri axilari .frunze reduse la solzi c) Tuberobulbi .Tulpini subterane a) Rizomi .muguri la subsuoara unor frunze rudimentare (scvame) .internoduri scurte (microblaste) sau lungi (macroblaste) .Liliaceae.tuberizarea hipocotilului: Cyclamen.. Corydalis .din mugurele axilar.amfibice 5. subterane *.muguri axilari transformaţi în tuberule sau bulbi: Lilium tigrinum 3.interne .externe .oblici: Convallaria Stoloni subterani . acvatice (ţesut cortical cu canale şi lacune aerifere) . Freesia d) Bulbii .rădăcini adventive şi nu au piloriză .uscate .palmieri .natante .microblaste groase bogate în substanţe de rezervă .se depozitează substanţe de rezervă Clasificare: După direcţia de creştere .Rafflesia arnoldii *.orizontali: Iris .

Clasificare după alcătuire: • bulbii tunicaţi .frunze mai mici. policrome.albă: Zantedeschia .incomplet dezvoltate. sagitată. hastată •Baza limbului: rotundă. concoloră.Jacobinia: maron. Tulipa. eliptică. plante parazite . oblong lanceolată.lipsesc la orhidee. iar din mugurele axilar se formează bulbul de înlocuire: Allium. care se acoperă parţial una pe alta: Lilium. membranoasă.3. Frunze normale Speciile floricole decorative prin frunze au ca element decorativ frunzele care diferă prin: •Mărime: mari. discoloră. Hyacinthus. maculate.axul bulbului se termină cu o inflorescenţă.catafile .frunze tipice .limb (lamina) . roz . scabră •Consistenţa: ierbacee. mucronat Marginea limbului .la muguri şi sunt caduce . rotund. 2 culori. obovată. 3. reniformă. sinuată.protecţia florii şi inflorescenţei .mari: penată.frunze mari cărnoase. ovală) .spata .inciziuni . lanceolată. zonate •Peţiol: formă .compus .întreagă . la exterior uscate .alte funcţii: protecţie.mici: serată. lucitoare. oblongă. care se acoperă complet unele pe altele. crenată .principale: fotosinteza. palmată •Suprafaţa limbului: netedă.1. Scilla. asimetrică. galben. roşu. variegate. etc. •Vârful limbului: acuminat. pieloasă.din foliole inserate pe rahis .primele frunze . mai multe culori): verde şi nuanţe. cordată.cilindric.nomofile .palmat compusă . • bulbii scvamoşi (solzoşi) . argintiu.Pachystachys: galben . ovală. glabră. reniformă. dilatat 15 . roşii.Bromelii .la tulpini subterane persistente .hipsofile .întreg . mijlocii •Forma frunzei (circulară. striate. cu rol de apărare .Galanthus: verde .carena .penat compusă .peţiol (codiţă) Clasificare Funcţional .Euphorbia: roşii . Frunza Funcţii . păroasă.bractee .lineară. comprimat. dentată. cărnoasă •Culoarea (o culoare. peltată. cenuşiu. glaucă. 2 culori. respiraţia . spatulată. cărnoase.roşie: Anthurium . sagitată. absorbţie. incizată.cotiledonale .Strelitzia A. mici. transpiraţia. înmagazinare de apă Alcătuire .simplu .

frunze de forme diferite.rol nutritiv special . de la margine spre centru .racem cu pediceli florali de lungimi din ce în ce mai mici spre vârful inflorescenţei: Phlox.axe principale lungi.îngroşate mult din depozitarea de apă şi substanţe nutritive .înfloresc de la bază spre vârf. Anemone.verticilată . cu flori sesile . pediceli florali de aceeaşi lungime şi pornesc din acelaşi loc: Primula.peţiol.depozitare . etc.rol protector .heterofilia (polimorfism foliar) .total sau parţial transformate în spini: Cactuşi.axa principală îngroşată şi cărnoasă. Salvia .racem . aloe. aşezate la nivele diferite B.o tulpină se termină cu o floare: Tulipa. creştere indefinită şi mai dezvoltată .însoţit de obicei de spată: Monstera. Pelargonium . Verbena . Viola • inflorescenţe a) simple .frunze de mărimi diferite dispuse în acelaşi plan şi care nu se umbresc .ax principal lung.simpodiale b) compuse . Zantedeschia. Galanthus . Senecio A) Inflorescenţe simple a) Monopodiale .urne sau nişe .rizofile .frunze de mărimi şi forme diferite la acelaşi nivel .rol de absorbţie .2.calatidiu (antodiu) . Digitalis.opusă .element decorativ principal Clasificare: • solitară .2. Hydrangea . agave (suculente) 3.transformate în cârcei.axa principală.corimb .corimb cu calatidii: Ageratum. cu care planta se prinde de suport: Lathyrus. rol de fotosinteză: Bryophyllum .anisofilia .la fiecare nod o frunză .plante acvatice: Salvinia .ax ca un disc plat • 16 . Floarea Funcţii .acumulează apă şi humus (Platycerium grande) .baza limbului.organ de reproducere .capitul . Pelargonium spinossum .limb redus . faţa inferioară (peltat) Dispoziţia frunzei pe tulpină: .bulbi. pe care sunt inserate altern axe secundare cam de aceeaşi lungime: Hyacinthus. forma şi dispoziţia .la fiecare nod 3-4 frunze Variaţia privind mărimea. Frunze metamorfozate .ax principal scurt. Canna.umbelă . Convallaria. Organe de reproducere 3. Gomphrena .racem compus. Pisum.1.spadix (spadice) .mozaic foliar . Anthurium . flori sesile sau scurt pedicelate: Althaea.filodii .flori sesile sau scurt pedicelate: Scabiosa. c) mixte .spic .prindere .alternă . Clematis .rol de agăţare .la fiecare nod 2 frunze .ax principal scurt şi globulos .spic compus .pe o tulpină câte o floare la subsuoara frunzelor: Vinca.monopodiale .

Papaver ** Corola .hypocrateriformă: Siringa .înfloresc de la centru la periferie .sepale libere: Ranunculus .dialisepal .corimb compus . tepale .petale colorate .libere: Lilium .nediferenţiat în caliciu şi corolă .formată din număr mai mare de trei.umbelă compusă .persistent .androceu .gineceu .la primul nod. Tropaeolum * Caliciu .componente.corimb cu calatidii: Senecio.concrescute: Muscari . sistemul de ramificare se repetă . stigmat . sub floare pornesc două axe secundare care se termină cu o floare: Dianthus.dialipetală .gamosepal .axa secundară continuă creşterea depăşind axa principală .cima bipară (dichasiu) .cima helicoidală: Hemerocallis.Salvia.grad mai mare de ramificare. Gerbera..corola ** .Antirrhinum.axa florală (receptacul) .peduncul florii . fiecare pedicel floral apare ca o prelungire a pedicelului anterior .cima evantai: Iris .infundibuliformă: Nicotiana .sepale concrescute: Dianthus.actinomorfă . Gaillardia.element decorativ .flori ligulate şi flori tubulare: Centaurea.caliciu* .sepale verzi . Primula .cima multipară (pleiochasiu) . Callistephus.racem compus .caduc . Gladiolus .ramificare unilaterală.zigomorfă .stil. Physalis .gamopetală .capitul compus C) Inflorescenţe mixte .actinomorfe . Dahlia b) Simpodiale .zigomorfă: Lathyrus .perigon . Pelargonium florii .campanulată: Campanula . Ageratum Floarea Alcătuirea: .axul principal se termină cu o floare . Gypsophilla .tubulară: Nicotiana .reunesc două tipuri de inflorescenţe .cima unipară (monochasiu) .spic compus .Primula.zigomorfe . Sedum B) Inflorescenţe compuse .periant .flori tubulare de la antodiu: Gerbera .cima scorpioidă: Myosotis . dispuse vertical: Euphorbia.stamine .actinomorfă: Rosa .labiată: Salvia 17 .axa principală îşi încetează creşterea şi poartă o floare .combinate (libere cu parţial concrescute): orhidee Simetria .

stamine transformate în petale .porfirinici – clorofila a.indice preţios . culoare.violet) • Parfumul florilor . 10 stamine.lanceolată petalei . colorate galben şi portocaliu. .faţa inferioară .primordii din receptacul transformate în petale: Dianthus (5 petale. au marginile ondulate. Callistephus .importantă pentru polenizarea entomofilă . 1 inferioară .3 tepale interne (2 laterale identice ca formă şi culoare.epiderma .personată: Antirrhinum .formaţiune tipică "coronula". diferă ca formă.carotenoidici .Chrysanthemum.6 tepale albe sau galbene . Viola .uleiuri esenţiale volatile produse în celulele epidermei petalelor .Strelitzia .nervuri (vase conducătoare) • Forma .funcţie de termoreglare . . Gerbera. Convallaria. neutru . interioare sau exterioare) . 3 .absorb sau reflectă anumite radiaţii solare .cornet nectarifer: Aconitum . mărime.în utilizarea florilor în compoziţii florale (vase. Delphinium. 3 tepale albastre (una scurtă. bazic .faţa superioară . Paeonia. Chrysanthemum. clorofila b (verde) .albastru.6 tepale care se răsfrâng în sus ca un glob.secretă uleiuri volatile: Rosa.papile secretoare . . aspect catifelat ..pigmenţi liberi sau combinaţi . Dahlia.flori tubulare transformate în ligulate şi invers (în unele situaţii): Dahlia. egale . conice.Locul de formare .osmofore .labelum.influenţă pozitivă asupra psihicului uman Pigmenţi . etc.chinonici .celule epidermice.antocianici: pelargonidina. .Narcisa .roşu.apendici. diferită ca formă şi culoare de celelalte).în aprecierea calităţii . cili lacinii .carenă.bilobată .antodiu – flori tubulare.Orhidee .mezofil .3 tepale externe colorate.stamine transformate în staminodii (petaloide): Canna . Anemone .pinten nectarifer: Viola Metamorfoza unor organe florale în petale . Aquilegia. restul până la 40 din primordii) Flori cu structuri particulare .3 tepale portocalii..transformată .5 flori . • Culoarea petalelor .celule epidermale şi subepidermale 18 .lineară .Gloriosa .carotenul (galben) .flavonoidici – flavonici .xantofila (portocaliu.flori involte: Hyacinthus. roşu) .o floare . 2 în formă de lance ce conţin stigmat şi stamine). flori ligulate: Gerbera • Structura . ronduri. Rosa. Dianthus. . cianidina.tetralobată.papile conice petalei . etc. delfinidina (pH acid . etc.

Durata înfloririi .1-2 luni: Godetia. Sămânţa • Alcătuire . . Punica.10 ore: Portulaca .20-21: Nicotiana .11: Ornithogallum . Fructul . Cocos (nuca de cocos) .silicva: Matthiola .6 zile: Lilium .15 zile: Chrysanthemum .20-30 zile: Strelitzia.ţesut de rezervă ce va hrăni embrionul . Orhidee .hipocotil .baca: Asparagus.19-20: Datura . palmieri. Anthurium.cariopsa: Graminee.fructe indehiscente .1 sau 2 cotiledoane . Tagetes .O floare .3 ore: Hibiscus.formată din .uleiuri volatile efemere: Araceae.epicotil .2. Dianthus (seră) .se îmbibă uşor cu apă: Compositae. Clivia . Papaver .2-3 luni: Callistephus . Clarkia . Fruct comestibil: Opuntia.4 tone petale .se formează din ovulul fecundat . Ora înfloririi . .folicula: Paeonia .21-22: Cereus nycticalis 3.embrion . 3.zorii zilei: Ipomoea .specie.lipseşte din sămânţa de orhidee 19 . soi (timpurii.2 zile: Papaver .peri secretori . Rosa. .3 milioane flori Florile ca element decorativ se utilizează în funcţie de data înfloririi.protecţie .neîntrerupt: Pelargonium. etc.4-5 luni: Salvia.pedicel scurt care poartă partea secretoare.9-10: Tulipa . durata înfloririi şi în unele situaţii chiar ora înfloririi: ceasul zeiţei Flora. formată dintr-o celulă sau mai multe: Mentha.) .15-20 zile: Tulipa . Monstera. Cactuşi .24 ore: Hemerocallis . etc.albumen sau endosperm secundar .2.nucula: Tropaeolum .. Ficus carica. . Lavandula 1 kg esenţă trandafir .tegument .ovarul florii crescut după fecundare Tipuri . Cruciferae. Phoenix (curmal). Orhidee. • Data înfloririi . Vanilla.păstaia: Lathyrus .nu permite pătrunderea apei: Canna.achena: Tagetes.se apreciază la specie şi la durata unei flori.3.condiţiile climatice pot influenţa cu 1-2 săptămâni.Specie .2.capsula: Viola.

Forma . simetrie. • Însuşirile fizice ale seminţelor sunt: forma. structură. Floarea. Petunia .. 5.cilindrică: Verbena . Papaver .neregulată: Calendula . 3. 8. Tagetes . Mărimea: . 7.cafenie: Gaillardia . Digitalis . alcătuire şi clasificare funcţională. Frunza.micropil – prin care iese radicela Seminţele .grosime .l . Portulaca Arhitectura tegumentului Chestionar de autoevaluare 1.peste 3 mm: Tagetes. Funcţii.cordiformă: Celosia . Begonia.şters: Centaurea .galben brun: Calendula . Antirrhinum. 10. Centaurea.fructe indehiscente monosperme: achena. Culoarea tegumentului la maturitatea fiziologică: . Lupinus. etc. mărimea.5-3 mm: Gypsophilla. Petunia. 11. Phlox. Rădăcina la plantele decorative: funcţii şi clasificare după origine. durata şi ora înfloririi.L . Antirrhinum.roşcată: Begonia .pronunţat: Celosia. Fructul şi sămânţa plantelor decorative.5 mm: Begonia. Floarea solitară .mari .brun roşcată: Alyssum . 9.mijlocii -1. Parfumul florilor şi culoarea.neagră: Ageratum.cenuşie: Centaurea.sferică: Lathyrus.ovoidă: Alyssum. Portulaca . Element decorativ şi frunze metamorfozate. Frunza.mat: Phlox.ovală: Antirrhinum.hil – loc de prindere al seminţei de fenicul .fusiformă: Ageratum. culoarea. se folosesc la semănat . 4. Godetia . 6.foarte mici şi mici. Data. Lobelia . Zinnia .brună: Gazania. Floarea . Viola.brun cenuşiu: Salvia. Clasificarea tulpinilor plantelor decorative după alcătuire şi orientare.alcătuire.exterior . Tagetes .foarte mari: Phoenix.tipuri de inflorescenţe simple şi mixte. Tulpini metamorfozate de plante decorative. nucula.propriu-zise. Cosmos. Celosia . Zinnia Luciu: . 20 . Cheiranthus.raport . Myosotis . Tulpina plantelor decorative: funcţii şi alcătuire. sub 1. Cosmos. Lobelia.reniformă: Gypsophilla. 2.

apa.pentru fiecare etapă maxim minim optim Cyclamen (germinare) T/zile 350/100/53 200/21 .înflorire .17-200C Tulipa .temperatura . speciile subtropicale la 8-100C .fotosinteza .1.fructificare Cerinţele speciilor faţă de temperatură depind de: .respiraţia Procese de creştere şi dezvoltare .fenofaza .220C Anthurium. excesul unuia din factori duce la dezechilibre .ziua 2-30C în plus faţă de noapte .speciile tropicale iernează la 16-180C. reducerea. Codiaeum . sumă repartizată pe fenofaze.3-70C: Galanthus . aer.zone alpine (cerinţe mici) .locul de origine .CAPITOLUL 4 RELAŢIILE PLANTELOR DECORATIVE CU FACTORII DE MEDIU Factorii de mediu: temperatura. Cineraria.iarna cerinţe mai mici decât vara . Relaţia: înflorire . planta adultă.variaţia diurnă . . crizanteme) şi soi (gerbera) .130C Iris .absorbţia apei şi a sărurilor .transpiraţia .sub 150C la Primula.la bulboase are loc la .13-200C Narcissus .15-180C Primula obconica şi Primula malacoides (150C) .zone tropicale. substrat. lumina.plantele au cerinţe diferite în funcţie de origine.temperatură Iniţierea florală pentru speciile din zona temperată are nevoie de temperatură scăzută (vernalizare) .variaţia sezonieră .sol .15-200C Gladiolus .la aceeaşi specie diferenţe .germinaţie. gen (chiar soi) şi faza de creştere şi dezvoltare .sub 180C la Hortensia 21 . subtropicale (cerinţe mari): Orhidee . etc.germinare .temperatura se reglează natural în câmp şi dirijat în spaţii protejate .absenţa.fără vernalizare: Matthiola (mai rapid la temperaturi scăzute) .190C Fuchsia .diferenţe în funcţie de specie (orhidee.temperatura critică (sub sau peste care nu se iniţiază butoni florali) .creştere vegetativă .zone temperate (cerinţe medii): crizanteme .Un ciclu biologic necesită în funcţie de specie o sumă globală de temperatură anuală între 1000-40000C.acţionează în complex .dirijarea lor în spaţii protejate 4. Temperatura influenţează: Procese fiziologice . Calceolaria . Factorii de mediu .strict necesară: Campanula medium .

formarea bulbilor şi tuberobulbilor Influenţa fotoperioadelor în formarea florii .2.reducere . perene .mărire . Hosta. Kalanchoe 40000-50000 lucşi .heliofile .palmieri.66% fotosinteză .după nevoia plantelor .apartament. Intensitate . Oscilaţiile de temperatură produc .durata relativă a zilei şi nopţii . seră 1500 lucşi .frunze . sol . folie de polietilenă .îngălbenirea şi căderea frunzelor .clorozare (Saintpaulia).bulboase: Narcissus. creştere vegetativă. reproducere Fotoperiodism .aspersiune ( 1kg apă/80 Kcal ) .la plantele repicate.indiferente la fotoperioade.0. Salvia .iarna 50000-70000 chiar 7000 lucşi .plante sensibile 22 . Saintpaulia 10000-11000 lucşi .plante .căderea frunzelor .influenţează .Nivelul constant al temperaturii este cel mai important factor pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor decorative.vara 150000 lucşi .etiolarea.48% transpiraţie . Hyacinthus . Cyclamen.după anotimp .protejarea cu adăposturi. lumină redusă B) Durata .avortarea florii .lumină solară directă: Petunia.tocuri de răsadniţă . Begonia. lumină multă .sisteme de umbrire. stagnarea vegetaţiei şi a înfloririi . bisanuale.anteza . Necesarul faţă de intensitatea luminii: . au nevoie de 8 zile iluminare zilnică (minim trofic) anuale.Fittonia.excesul produce .amplasarea culturii S sau V . Lumina Energia radiată este folosită .rol în fotosinteză.faza de creştere şi dezvoltare .repaus muguri .31% traversează frunza .încetarea creşterii .sciafile . .numărul şi mărimea celulelor .aerisire .în repaus se reduce lumina . pulverizarea: plante.fumigaţie .umbră sau semiumbră: Convallaria.19% reflectată .deprecierea culorii Corectarea nivelului de temperatură se realizează prin: .în plină vegetaţie. au substanţe de rezervă . ferigi Intensitatea luminii se măsoară în lucşi.Ferigi 20000 lucşi .lipsa produce .plante neutre . arsuri pe frunze A.rol în înflorire.aparate de încălzit 4.formează primordii florale în absenţa luminii.

.iarna-vara.apa de gravitaţie se scurge.85% epifite.lumina.. cu rânduri N-S.sol greu .accelerarea proceselor fiziologice . araceae.exces . limb pielos 23 .415-430 nm albastre (sinteza clorofilei.udat des . Euphorbia. Pythium .zile scurte .creşterea intensităţii .72% garoafe seră .pentru 1g substanţă uscată se consumă 3-4 dl apă 1.determină ofilire şi atac acarieni . etiolare) Corectarea nivelului de lumină câmp . ferigi . a) Factori independenţi de plantă Temperatura .sub 350 şi peste 800 nanometri nu au valoare . creşteri vegetative mari .zi lungă . folie.cel mult 12 ore: Chrysanthemum. nu este reţinută de sol (corespunde macroporozităţii) . Pelargonium Exemplu: Kalanchoe .635-720 nm roşii (fotoperiodism.apa de capilaritate .reducere . Petunia.suplimentare cu lumină artificială .apariţia de boli la răsaduri.cantităţi mari b) Factori dependenţi de plantă 1.amplasarea culturii după cerinţe: soare sau umbră.transpiraţie . răsaduri. sere calde-sere reci Lumina .orientare sere E-V. sere calde-sere reci) . Begonia.specia şi originea. se reduc creşterile Reglarea duratei .creşterea consumului de apă şi invers Umiditatea atmosferică .udat rar .zi scurtă . semănat în perioade favorabile. Necesarul de apă a) Factori independenţi de plantă . Kalanchoe (origine din zone tropicale şi subtropicale) . epuizarea ei duce la ofilirea temporară (corespunde la 2% pentru nisip. sol b) Factori dependenţi de plantă . Rosa.indiferente faţă de durata luminii: Cyclamen. mod de cultură. Specia şi originea . Dianthus.mărire . UR.nu înfloreşte. bromelii. serveşte la alimentarea cu apă a plantelor.rămâne în sol.acoperind plantele cu folie C) Compoziţia spectrală Radiaţii cu lungimea de undă: .expoziţie S.zone cu umiditate mare .3. Capacitatea de reţinere totală . ex. 100 % turbă .cantităţi mici .zile lungi .iluminat artificial pentru butaşi.75% palmieri. . 100% pentru turbă) 2. vopsit alb. seră . creşteri vegetative) .redusă .consum mare .cerinţele plantelor . Apa .sol uşor . orhidee Tipul de sol . fenofaza.temperatura mediului (iarna-vara.umbrire cu tocuri de răsadniţă.înfloreşte. profil redus.20% sol nisipos. sănătate.în echilibru cu cea din sol şi plantă (UR) .temperaturi ridicate . Matthiola (origine din zone temperate şi nordice) . .14 ore sau mai mult: Gladiolus.umbrire .55% cactaceae (pentru UR) . forţarea plantelor de zi lungă 4. unde plantele au frunze mari.caracterizate prin umiditate mare în sol şi atmosferă. fotosinteză.

apariţia de dăunători (acarieni) • Calitatea: a) conţinut în săruri redus . Starea sănătăţii .temperatura egală cu a solului şi atmosferei.exces .la ghiveci . Gloxinia.câmp .să nu-şi piardă turgescenţa: Begonia elatior.favorizează apariţia bolilor .cantităţi şi frecvenţă mai mare .frunze puţine.apa rece .mai reduse .cantităţi reduse de apă 2.dimineaţa şi seara 24 .frecvenţa .îmbibare .germinare . Azalee b) temperatura mediului .seminţe. iar de durată duce la moartea plantei .anotimp . frunze cărnoase .reduse .înflorire .răsad şi în faza de creştere .apa caldă .umiditatea excesivă agravează bolile. Dahlia.în câmp se reglează prin capilaritate din straturi profunde . 4. Portulaca .formarea şi creşterea seminţelor .adaptări specifice . Zantedeschia .secetoase .căderea florilor . mari în faza de creştere activă.cantitatea de substanţă uscată acumulată . 3.specie: Chrysanthemum.ofilirea temporară a plantelor.putrezirea rădăcinii .putrezirea rădăcinii şi organelor subterane .organe subterane (bulbi..creştere vegetativă în defavoarea înfloritului în perioade mai reci .cerinţe totale faţă de apă .periodic secetoase .condiţii climatice .se udă mai mult în seră faţă de câmp.lipsa frunzelor . rizomi) .apă de ploaie: Camellia.cantitate mare de apă Exemple: Colocasia.pubescenţă .acidifierea sol .maturare .seră .mod de cultură: ghivece-sol .deficit . Zantedeschia .cantităţi diferite în funcţie de faza de creştere.perioada din zi .faza de creştere şi dezvoltare: plante tinere.optime .să nu-şi piardă frunzele: Gerbera. mici în repaus .întârzie creşterea . Reguli pentru administrarea apei • Cantitatea: .cerinţe mari . Faza de creştere şi dezvoltare .mărimea plantei .cerinţele pentru apă pe faze de vegetaţie: .lipsa substanţelor toxice poluante .dimineaţa . plante mature . Modul de cultură .repaus . deci cu temperatura mediului • Frecvenţa şi perioada: . foarte reduse .25-100% .eliminarea O2 din sol .

înnegrite care cad (Ficus. .Coleus. la sol.respectarea proporţiei la amestecuri pentru substraturile folosite la ghivece. picătură.omogenizarea componentelor .lipsa .în sere şi câmp cu viteze reduse contribuie la: . mraniţă sau turbă.ridicare . frunze îngălbenite. . .reducere .accentuează culoarea florilor .drenaj corespunzător în ghivece.• Mod de administrare: stropitoare.bulboase .hidrocultura . apa stagnantă (care duce la lipsa de aer) .ceaţa artificială .plante test care detectează prezenţa substanţelor poluante .în O2.sol greu . Aerul Conţinut de atmosferă .asimilaţie clorofiliană 0. secetoase.să aibă 33% din volum spaţii prin care să circule aerul .plantarea în coşuleţe speciale perforate Mişcarea aerului .afânarea permanentă a solului în ghivece.curăţirea de muşchi şi licheni a ghivecelor. infiltraţie.se adaugă nisip.O2 .CO2 . Philodendron). intensitate a respiraţiei mai mare. .pulverizarea apei. . udarea podelelor. .grăbirea înfloririi .determină putrezirea rădăcinii.strat de nisip la plantare în cazul unui sol greu. furtun. Salvia se ofilesc în prezenţa gazelor .umbrire . .CO2.aerul în sol .aspirare aer şi trecerea prin sisteme de creştere a umidităţii .plante tropicale consum mai mare decât cele din reg. O2 25 . de ex.temperatură: sub 100 respiraţia este nesemnificativă.specie . .peste 500 încetează.cooling system . .creşte treptat până la 350.necesar pentru dezvoltarea în ansamblu a plantelor .în CO2 10% în sol bogat în humus .îmbunătăţirea structurii şi aprovizionarea cu aer la sistemul radicular se realizează prin: . . cu nisip grosier.orhidee .Sistem de cultură cu substrat apa .sulf Consumul de CO2 este necesar în asimilaţia clorofiliană.creşterea CO2 până la 1% favorizează .vârstă .aerisire . . .film de apă NTF (Nutrient Film Technique) 4. aspersiune Corectarea umidităţii atmosferice: .măreşte producţia Sol .4.fog system .33% Atmosferă Consumul de O2 în respiraţie depinde de: . speciile tropicale au sistem radicular foarte sensibil la lipsa aerului. N ca în admosferă . .plante tinere.concentraţia în sol bine structurat . . pereţi.respiraţie 21% . carbonul reprezintă jumătate din greutatea substanţei uscate.asfixierea rădăcinii care duce la moarte.

uşor. 33%-faza gazoasă . udări repetate. Apa. Bromelii.capacitate mare de izolare care să limiteze dezechilibrul termic . Substrat = sol pentru culturi în câmp .scăderea pH . administrarea îngrăşămintelor minerale Fizice Chimice Sterilizarea substratului .. Aer) acţionează concomitent asupra plantelor şi într-o permanentă interacţiune. 42%-faza lichidă.din sol . Lumina.carbonat de Ca 1-3 kg/m3 .concentraţia în ioni de H+ în stare liberă soluţia sol .chimică (formol) .majoritatea pH neutru .acidifierea substratului determinată de .să nu aibă seminţe de buruieni.grad de afânare .capacitatea de reţinere a apei .5.speciale . Polyanthes. Anthurium.se utilizează imediat .floare de sulf 46-60 g/m2 şi mai mult . 1/2.mijlociu . faza de vegetaţie. 4.alcalin: cactee.structură lacunară nealterabilă în timp care să păstreze raportul: 25%-faza solidă.pentru culturi în seră se formează din componente în proporţii diferite. se modifică cu aport de îngrăşăminte organice şi minerale . depinde de componente.capacitate mare de schimb de cationi pentru a furniza elemente nutritive .bogate în Fe şi Al: Hydrangea .permeabilitate .de pe frunze .cretă 1-3kg/m3 .evaporarea apei .acide: Azalee.sistem radicular puternic: Althaea.ploi acide.conţinutul în elemente nutritive.sistem radicular superficial sau "bulboase": Gladiolus.pH .bogate în calciu: Aster.aderenţă .majoritatea plantelor decorative . Erica .acid: Azalee. Componentele pot fi naturale (organice sau minerale) şi sintetice.turbă acidă 1/3. care depind de: specie. paraziţi animali sau vegetali . 2/3 .se utilizează după 6-8 săptămâni Conţinutul în substanţe chimice şi pH se stabileşte prin analize de laborator repetate din timp în timp. Sol .cu vapori de apă . 26 . Camellia.corectare . Substratul de cultură reprezintă suportul material pentru dezvoltarea rădăcinilor şi asigură substanţele nutritive necesare creşterii şi dezvoltării.umiditate . Erica Însuşirile substratului . Coleus.constituţie pentru a susţine plantele .căldură . Gypsophilla .creşterea pH .transportul căldurii Factorii fizici (Temperatura. Papaver . Hyacinthus .greu . Chrysanthemum .

Chestionar de autoevaluare 1.pH 4-7 .mase plastice expandate .predomină pământul de frunze.5 .în funcţie de specie şi fenofază .sinteza uree .cultura cyclamen . dezinfectat .18000C.turbă .pentru cultură .uşor .vermiculit .blondă .bucăţi pudră . roci vulcanice . mai . 1-2 ani.apa hidroponică .pământ de grădină .predomină pământ de ţelină . 2.TKS2. bogat.neagră .greu .Agrofoam .pH acid .standard .reţine apa .mraniţă .turba blondă .5. capacitate de absorbţie .5-8 .tipuri .nisip .frunze -foioase.sintetice .roci vulcanice tratate la 1500 0C .ţelină .5 . Rolul temperaturii şi cerinţele plantelor decorative faţă de ea. Intensitatea luminii .pământ de ericacee Exemple de substrat: . Prin ce măsuri practice se dirijează nivelul de temperatură. conţinut în toate substraturile .75-8 mm .permeabilitate.rol şi necesarul plantelor decorative.5-4.poliuretan Substraturi de cultură pentru plantele decorative .greu . 70% turbă roşie .acid .ø1.naturale minerale tratate .pH neutru. înrădăcinarea butaşilor .naturale minerale .styromul .TKS1. semănat.tratate la 10000C.laine de roche . 27 .pentru înmulţire .ţelină: mraniţă: nisip 3:2:2:1 . 4.pH uşor alcalin . cernere .compost pH 6.speciale . pH 5-6.argilă expandată . roci biotită ø 0. repicat. turba .cărbune vegetal .ericacee . răşinoase.pH 3-4.muşchi: turbă: frunze: nisip 2:2:2:1 . în mică măsură sintetice deoarece produc poluare .pământ de răsadniţă .brazde.5 .ferigi .diferite componente naturale de obicei.pH 2.5-2mm. 3.pietriş .netratate .septembrie.antiseptic .5-7.cultura fără sol .uşor . Relaţia temperatură înflorire şi deficienţe produse de oscilaţiile de temperatură.perlit .muşchi .30% argilă.hydromul . pH 6.substrat .tratate .deşeuri furnale b).Componente substrat a) naturale organice .predomină .

7. 9. 10. 12. 28 .5. Ce este solul şi substratul de cultură în viaţa plantelor decorative? 13. 14. Corectarea umidităţii atmosferice şi din sol. Care sunt componentele substratului? 15. 6. Substraturi de cultură pentru plantele decorative. Însuşirile fizice şi chimice ale substratului. Măsuri practice de corectare a nivelului de lumină. 11. 8. Factorii de care depinde necesarul de apă al plantelor decorative. Durata luminii şi rolul ei în viaţa plantelor floricole. Rolul oxigenului şi dioxidului de carbon din atmosferă în viaţa plantelor. Reguli pentru administrarea apei la plantele decorative. Rolul componentelor aerului din sol şi măsuri de îmbunătăţire a aprovizionării cu aer la sistemul radicular.

indici tehnologici .1.2.umiditate . embrionului şi mugurilor .1.fructe indehiscente: achena.laboratoare de specialitate .reprezintă starea de repaus a seminţelor. mare) . fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori Prin sămânţă se înţelege: .facultate germinativă .1.stare sanitară . abateri faţă de genitori) .ghivece: Cineraria Avantaje: . nucula.indici fiziologici .coeficient ridicat de înmulţire . 3-4 ani) 5.greutate .viabilitate .posibilităţi reduse de transmitere a bolilor Dezavantaje: .anuale (Salvia) . Reproducerea prin seminţe 5.arhitectură tegument .autenticitate .energie germinativă . Înmulţirea pe cale vegetativă 5. Reproducerea prin seminţe Specii: câmp .bisanuale (Myosotis) .degenerarea sem.timp mai lung de obţinere a plantelor mature (Strelitzia 1-2.păstrarea facultăţii germinative câţiva ani .puritate fizică .forma diferită . mijlocie.unele specii numai prin seminţe: Gypsophilla seră .se realizează la maturitate completă . Caracteristicile fizice.CAPITOLUL 5 ÎNMULŢIREA PLANTELOR DECORATIVE 5.scade conţinutul în apă şi respiraţie minimă 29 .seminţe propriu-zise şi .1.2 Germinaţia seminţelor de flori activitate metabolică + repaus .însuşiri fizice .culoarea . heterozis (F1) .perene .luciu . Calitatea seminţelor . etc.cantitate mare de material săditor .urmaşi heterozigoţi la speciile cu polenizare alogamă (descendenţi. cariopsa.mărimea (mică.lucrări de ameliorare .ciclu de dezvoltare Dormans .spaţiu mic de depozitare (1000 seminţe/1 g) .puritate biologică .valoare culturală 5.sol: Gerbera .1.

umectare seminţe.. ani Factorii interni care pot determina dormansul: .indiferente (Asparagus. Althaea) .cale umedă .acizi organici . se spală. Tagetes) Oxigenul . Zineb. etc.stratificare . maximă şi minimă . luni.radiaţii: roentgen.degradare tegument cu nisip. Celosia. Tropaeolum) . apoi . Ipomoea.sulfat de Cu 0. lactone .permanganat de K 1-1. Calendula. Cheiranthus) . izotopi radioactivi Fitosanitar .indus (secundar) .1:3 seminţe:nisip .formalină 0.păstrare la 10-250 C până crapă tegumentul .seminţe .durata .AIA .avantaje .pentru germinare este necesară vernalizarea (trecerea printr-o depresiune termică) .determină trecerea coloizilor protoplasmei . de 2-3 ori (Canna.prăfuire 2-4 g /kg sămânţă. trece în stare inactivă .3-0.vernalizare .apă caldă .protoplasma. Factori ecologici . Captan. Freesia) . Musa. ultrasunete.în general valorile medii sunt 15-250 iar timpul de germinaţie .cale uscată .păstrare la 2-50 C timp de 10-14 zile .2% (Antirrhinum. Gentiana) .condiţii nefavorabile de mediu Tratamente pentru stimularea germinaţiei şi ieşirea din dormans . se zvântă .zile. 2-3 ore apă rece. Phlox) .factorul tegumentar .5 % .factorul hormonal .germinaţie Apa . 45-500 C .hidrotermică – 2-3 ore apă clocotită. Petunia) .enzime . gamma.10 min.aldehide. Pelargonium.se ţin 5-15 min. pilire (palmieri) .factorul embrionar .scarificare:Althaea.creşte % de seminţe germinate .tegument dur impermeabil pentru apă şi puţin pentru oxigen .înflorire cu 20-30 zile mai devreme (Dianthus. Impatiens.hormoni .substanţe chimice – acid clorhidric. 520 C .ţinute la 1-100 C timp 50-90 zile (Dicentra.apă rece .gibereline .hidratarea .substanţe chimice .îmbibiţie .5-21 zile Lumina . Cosmos.însămânţare la temperatura optimă (10-200 C) .3% .5% .germinează la lumină (Begonia.optimă.2-3 sec.în stare activă .creşte nevoia odată cu germinaţia 30 .activă . sulfuric 2-3% . Asparagus.alcaloizi Factorii externi .4 ore 25-300 C .în funcţie de specie şi origine este o temperatură de germinaţie .umectare 10-24 ore în apă la 25-300 C (Cyclamen.germinează la întuneric (Cyclamen. Lupinus (înţepare în partea opusă embrionului) .inhibitori ai germinaţiei .azotat de K 0.45-100% din volum Temperatura .mecanic . electromagnetice.

etc.câmp Specii – perioadă de vegetaţie 40-70 zile (Clarkia. Asparagus. Eschscholtzia) b) puţin pretenţioase la temperaturi (Clarkia. Lobelia. Dianthus. răsadniţe.pretenţioase la temperatură .în câmp a) nu suportă transplantatul (Delphinium.lădiţe lemn.seminţele oleaginoase >O2 (lipide-amidon) . câmp Specii .Aprilie Loc – sere. Dianthus. Bellis . Petunia. Martie . Digitalis.în seră: Primula. Calceolaria .bisanuale (perioadă mai lungă): Campanula. necesar pentru udat 5.perioadă lungă de vegetaţie 100-180 zile . Decembrie-Februarie Loc de semănat . . . Senecio. Epoca II. etc. Iulie – August – Septembrie Loc – răsadniţe sau câmp. etc.cultivate .substrat bine mărunţit (necernut) iar la suprafaţă 2-3 cm substrat cernut (1-2 cm).condiţii climatice . Matthiola 31 . Centaurea.strat dren 1-2 cm nisip.perene Epoca IV.în câmp: Begonia. .tasat Recipiente pentru semănat în seră: . Mai – Iunie Loc .în seră: Antirrhinum.3. iar cele din lut se ţin 24 ore în apă pentru îmbibare Pregătire pentru semănat: . nivelat.spaţiu liber de 2 cm faţă de marginea superioară a recipientului. Cyclamen.mai greu şi fertil pentru seminţele mari . Callistephus. lut.pregătirea substratului . Dimorphoteca) .specie . Dianthus barbatus. tasat .pentru producere de răsad .la loc definitiv Epocile de semănat depind de .culturi forţate: Antirrhinum.mărunţit . Godetia.dezinfectat .uşor. Calendula) Epoca III.cultivate . Myosotis. plastic . Semănatul la plantele decorative se realizează: .nivelat . seră Specii – bisanuale: Viola. plastic Recipientele se dezinfectează. Sinningia. .seminţele care conţin hidraţi de C au nevoi mai reduse de O2 Substrat .perioada de valorificare sau de decor Epoca I. .1.. Palmieri. permeabil pentru seminţele mici şi mijlocii .plante seră: Primula.obturare orificii.sere. răsadniţe calde Specii .perioadă de vegetaţie 70-100 zile .ghivece lut.

Zinnia .ianuarie-martie – calde .perioadă lungă de vegetaţie (Begonia) .care pierd repede facultatea germinativă . seră Specii . Delphinium) .specii bisanuale: Viola.perioadă scurtă de vegetaţie (Lathyrus. Asparagus . Dolichos.semănat – repicat – plantat Specii: . Matthiola Perioada – tot timpul anului 32 .care răsar greu (Dicentra. Tropaeolum) . Freesia . Nicotiana) . Campanula Perioada: .producere răsad = semănat – repicat – plantat Specii: .iunie . Chrysanthemun) . Gypsophilla) . Palmieri . culturi forţate) 5.martie-mai – temperate .martie .temperate .1. perene (Phlox. Coreopsis. Gloxinia.Mai adânc decât primăvara Răsadniţe .loc definitiv = semănat – rărit .reci .mai .care nu suportă repicatul (Delphinium. Lupinus) .octombrie-noiembrie (înainte de venirea gerurilor cu o săptămână) De reţinut: .creştere rapidă: Tagetes.plante la ghiveci: Cyclamen.plante de seră – solul serei: Gerbera. flori tăiate.pretenţioase la temperatură (Petunia.specii anuale pentru culturi forţate: Lathyrus.specii puţin pretenţioase la temperatură . Octombrie – Noiembrie Loc.bisanuale şi perene Perioada: .câmp.Speciile cu facultate germinativă foarte mică se seamănă imediat .ghiveci: Primula. Salvia.calde .suportă brume şi geruri de primăvară (Clarkia. Petunia .Cantitate dublă de sămânţă toamna . Locul de semănat Câmp . Althaea.Epoca V.specii cu perioadă lungă de vegetaţie (70-100 zile): Callistephus. Matthiola De reţinut: . Asparagus.Semănatul eşalonat la interval de 20-30 zile pentru înflorire eşalonată (plante ghiveci. Cyclamen.rezistente la ger: anuale (Calendula).iunie-iulie – reci Seră . Antirrhinum. Gypsophilla) .puţin pretenţioase la temperaturi (Calendula.Culturi forţate: Lathyrus.4.

sticlă. Ipomoea) . câmp Reguli . ghivece) .distanţa pe rând şi adâncimea în funcţie de mărimea seminţei .câmp . Antirrhinum) 2-2.se udă prin infiltrare. cuiburi a) Semănat prin împrăştiere Specii: seminţe mici şi foarte mici (Begonia. b) Semănatul în rânduri Specii: seminţe mijlocii. mari Loc: seră.seminţe mari (Tagetes.seminţele mici (Petunia. semănat automat Conic sistem (3580000 seminţe/oră) pentru seminţe foarte mici. tablă. Papaver) Loc . . Impatiens) .după semănat se acoperă cu pământ şi se tasează uşor.se udă cu stropitoarea cu sită fină. . mici. Lobelia. . Antirrhinum) 3-5 g/m2 sau 1/8-1/2 g/1000 plante .mărimea seminţelor . .5 cm .repartizare cu mâna. Matthiola.seminţe mijlocii ø 1.ghivece seră . răsadniţă.amestecat cu 1/5 – 1/8 nisip.pe unitatea de suprafaţă/m2 .nu se acoperă cu pământ. Gloxinia.Metode de semănat şi norme Metode de semănat: împrăştiere.5 mm (Begonia.pentru obţinerea a 1000 plante Funcţie de .rânduri marcate perpendicular pe lungimea lădiţei.seminţele mari (Tagetes) .seminţe mari (Tropaeolum. Zinnia) 30-40 g/m2 sau 10-20 g/1000 plante De reţinut: .norma reală Q N x C1 kg–norma seminţe recomandate Kg C2 C1 – valoarea culturală cal. Primula) Loc . Lupinus.numărul de seminţe în grame .câmp (2-3 seminţe) Norme de semănat .Semănat toamna .pentru răsad: 1-2 cm . Callistephus) Reguli . cenuşe. rânduri.sere (lădiţe. Dianthus. Phlox) 15-20 g/m2 sau 5g/1000 plante . Dolichos.valoarea culturală Puritate x Facultatea germinativă 1000 .cantitatea de sămânţă se dublează 33 .I C2 – valoarea culturală reală Norme –seminţele foarte mici şi mici ø sub 1.5-3cm (Callistephus.seminţele mijlocii (Phlox) 3-4 cm .straturi (Bellis. se tasează uşor. cretă .se măreşte cantitatea de sămânţă cu 25-30%. Viola.nu suportă transplantatul (Lathyrus. c) Semănatul în cuiburi Specii .la loc definitiv în funcţie de specie (Mirabilis.distanţa între rânduri . Petunia. răsadniţei . carton îndoit.Semănat direct în câmp .

după răsărire lumină intensă pentru a evita etiolarea. afânat sol. lădiţe plastic (500 plante).lădiţe. fertil pot.după răsărire scade cu 2-30 C .după răsărire se înlătură hârtia şi geamul.obţinerea în timp scurt a plantelor stadial dezvoltate. • Lucrări specifice: .moderat după apariţia plantelor (pericol Pythium.posibilitate mare de transmitere de boli.1-2 frunze adevărate. . Rhizoctonia).Moment optim .primele zile lumină difuză. .constantă.prin infiltrare pentru seminţele foarte mici. 5.2% . între plante pe rând distanţa necesară speciei.după repicat se udă bine şi se umbresc 2-3 zile . aerisire .acoperite cu geam pentru menţinerea umidităţii .urmaşi homozigoţi. aerisit. . viroze 34 .ghivece -Cyclamen. Lucrări de îngrijire: . Avantaje: . Tagetes.abundent până la germinare.lumina .II rărit după o lună. fertilizare fazială 0.coeficient mic de înmulţire (afară de meristeme) .Repicarea este o răsădire temporară până la plantarea definitivă pe un substrat mai bogat .I rărit faza de 1-2 frunze. . . Primula la 40-70 zile. udat. . . locuri aerisite fără curenţi. .la 15-20 zile.2. Cyclamen. pepinieră .Rărit – la semănături în câmp. la loc definitiv.se repică o dată cele cu ritm rapid de creştere (anuale). Jiffy pots. se lasă 4-5 cm între plante. ghivece. Repicatul se face în: .Scop: condiţii mai bune de nutriţie. se repetă când nu mai au spaţiu (3-6 săptămâni) . . Zinnia . caracteristică fiecărei specii. lumină. dacă sunt puse în condiţii optime de înrădăcinare. geam.udatul .posibilitatea înmulţirii unor specii din zone tropicale şi subtropicale (nu formează seminţe la noi sau nu se maturează).seminţele au fotosensibilitate negativă. .Lucrări de îngrijire ale semănăturilor • Dirijarea factorilor de mediu: . vitocel (330-160 plante).Loc: în seră.după semănat . Înmulţirea vegetativă Însuşirea unor părţi sau fragmente de plante de a reface întreaga plantă şi a reproduce caracterele ereditare ale plantei mamă. Dezavantaje: .se repică de 2 ori sau de 3 ori (Begonia) cele cu ritm lent de creştere .pulverizarea cu stropitori cu sită fină . răsadniţă. acoperite cu geam şi hârtie.mai ridicată până la germinare .plivit. . . .temperatura .Interval de timp: .

tuberculi .lăstari drepţi. Phlox.după trecerea florilor (cele timpurii): Primula. viguroşi. Strelitzia .altoire .plante perene . perene .prin culturi de celule şi ţesuturi vegetale Înmulţirea prin despărţirea tufei Plantele perene au tufe formate din mugurii din zona coletului. Metode: .specii care înfloresc vara-toamna: Aster. respectând raportul NPK.plante la sol: Gerbera.seră . Saintpaulia) Specii: .plante perene ierboase .plante perene .drajoni .specii care înfloresc primăvara-vara: Chrysanthemum. soiului.în mică măsură bisanuale (Bellis) .condiţii de agrotehnică superioară. Aspidistra Interval de timp: .perene: majoritatea seră .stoloni .marcotaj . Plantele mamă utilizate la înmulţirea vegetativă: . care pot fi: .anual: Aster. Azaleea.plante la ghivece .plante perene . .plante anuale.despărţirea sau divizarea tufei – plante perene .tot timpul anului.seră .sănătoase. Anthurium . vârstă medie.muguri adventivi .toamna .de frunze (Gerbera.. Chrysanthemum 35 .în perioada de repaus.degenerare în timp (se evită prin alternarea între înmulţirea prin seminţe.rizomi .bulbi . .butaşi .flori: Fuchsia. . august-septembrie: Gerbera.flori: Saintpaulia . Rudbeckia . vegetativă sau vitro). Înmulţirea vegetativă la specii floricole: câmp -anuale: Petunia (butaşi) plante de mozaic .rădăcini tuberizate .ghivece . etc. Dianthus . Hydrangea. Aster) .tuberobulbi .câmp .tipice speciei. nu se fertilizează în preajma înmulţirii sau în repaus. dar de preferat primăvara: Asparagus.frunze: Asparagus Epoca .bisanuale: Bellis (diviziunea tufei) . Gerbera . Paeonia .primăvara .organe vegetative modificate .de lăstari (Chrysanthemum.sol: Strelitzia.se evită înmulţirea în preajma sau în timpul înfloririi. .frunze: majoritatea .

Gypsophilla. Aubrieta. flexibile cu internoduri lungi. Viola. Înmulţirea prin stoloni Stoloni .seră .ramuri groase.lăstar tânăr al unei plante care în contact cu pământul produce rădăcini şi se desparte de planta mamă.şerpuit .terestru . se pun la înrădăcinat. Rosa.îndoirea şi acoperirea tulpinii cu pământ .ondularea de mai multe ori a tulpinilor . Phoenix. în solul serei sau în câmp la loc definitiv în funcţie de specie.câmp. Billbergia. Înmulţirea prin muguri adventivi Muguri adventivi .Clorophytum. . În ce constă: separarea rozetelor când au 4-5 frunze. care se plantează.ramificaţii subţiri.aerian . de preferat primăvara.seră: Aralia.sol . Hypericum .câmp .5-6 ani: Paeonia În ce constă: . perene – ierboase: Acanthus. Dicentra. Cordyline Epoca: primăvara În ce constă: .aerian . Anthurium) . apoi plantare la loc definitiv.pedunculul inflorescenţei (Bryophyllum proliferum) În ce constă: desprindere de planta mamă a mugurilor. se formează o nouă plantă.fragmentarea plantei mamă cu o cazma.perene . Hoya) . În ce constă: separarea drajonilor de planta mamă. Iberis. înrădăcinarea şi apoi plantarea la ghivece. Înmulţirea prin marcotaj Marcota . Fatsia. muguri din zona de colet. Dracaena. Aloe.muşuroit . Aubrieta) . Înmulţirea prin drajoni Drajoni – lăstari formaţi din mugurii adventivi de pe rădăcini care apar la periferia plantelor. rădăcini. Concentraţia în auxină este mai mare în părţile neexpuse la lumină şi determină permeabilizarea membranelor şi emiterea de rădăcini adventive.perene (Dianthus. cu un cuţit în porţiuni care să cuprindă: lăstari.2-3 ani: Delphinium .Ficus. Interval de timp: pe măsură ce se formează lăstarii.. Agave. Saxifraga sarmentosa. Specii . Phlox. rigide care nu se curbează .simplu (Dianthus.şerpuit (Philodendron. Nephrolepis Epoca: tot timpul.câmp. Chrysanthemum .muşuroit până la 30 cm (Hydrangea.simplu . introducerea în substrat adecvat pentru înrădăcinare.muşuroirea bazei lăstarilor în funcţie de specie .plantarea porţiunilor rezultate din despărţire la ghivece.Saxifragaceae. Cordyline. Specii .degarnisite .exemplare valoroase 36 . Yucca (separarea tufei + drajoni) Epoca: primăvara sau vara. Lavandula. Specii .seră . pe care din loc în loc sau la vârf se formează plantule sub formă de rozetă. Nerium. Sansevieria.nervura mediană a frunzelor (Asplenium viviparum) . Hydrangea) .ghivece Tipuri .

secţiune la 1-2 mm sub nodul bazal cu un briceag bine ascuţit. vârstă medie Clasificarea tipurilor de butaşi .perioada .ghiveci . Înmulţirea prin butaşi Butaşii . puse la înrădăcinat Polaritate . viguroşi.natura organului .vara – plante de mozaic (august-septembrie) pentru obţinerea de plante mamă .frunze: Ficus. pentru a nu putrezi în substrat.perfect sănătoase . cu 4-5 săptămâni înainte de recoltare se asigură căldură.seră .sol (Dianthus.seră .lemnificaţi: Hydrangea . respectarea raportului NPK . Petunia) şi de mozaic (Iresine) . fentă) manşon turbă. fasonate.părţi sau fragmente de plante separate de planta mamă.după 3-6 săptămâni înrădăcinează şi se separă . Specii .rădăcină .se elimină frunzele de pe 2-3 cm de la bază.câmp .lăstari drepţi.va continua creşterea sistemului radicular Capacitatea de a emite cu uşurinţă rădăcini adventive.februarie-martie .lăstari (vârf) .anuale (Ageratum.înfloresc iarna Plantele mamă de la care se recoltează butaşi trebuie să fie: .primăvara-majoritatea (februarie-martie) sau în 2 etape (Pelargonium) .muguri Butaşi de vârf de lăstari Sunt vârfuri vegetative care au 5-12 cm şi 1.vegetaţie activă: Tradescantia .august-septembrie .tulpină . Aucuba Epoca de recoltare .primăvara.polul bazal .tipice speciei. soi . Saintpaulia . majoritatea (martie-mai) . 37 .flori: Fuchsia.câmp .nu se recoltează butaşi la plante aproape de înflorire sau care au înflorit de curând .care au repaus iarna.semilemnificaţi .Aucuba şi Codiaeum în câmp. Pelargonium.tot timpul anului (Tradescantia) . .repaus: Hydrangea ..perene .se evită fertilizarea în perioada de repaus a plantelor mamă şi în perioada premergătoare recoltării butaşilor .polul morfologic apical va continua creşterea sistemului caulinar .frunză şi porţiuni .condiţii optime de nutriţie.4 noduri Pregătire: fasonare . umiditate. folie plastic legată sus şi jos .incizii (circulare. aer .se recoltează după amiază .starea fazială .ierbacei: Saintpaulia . Chrysanthemum) .înfloresc vara .

butaşii se introduc în substrat. Sinningia . Sedum Butaşi de tulpină . Opuntia. Pelargonium. Peperomia.se respectă polaritatea Butaşi de frunze Sunt frunze sau porţiuni de frunze Specii . în apă: Euphorbia.La ce specii se folosesc: .porţiuni de frunză . Echeveria. Ficus.frunzele pieloase se rulează şi se leagă: Ficus . Ficus.sol: Dianthus . Begonia.Anemone. se acoperă 1-2 cm cu pământ .fără frunze: Colocasia.secţionat pe nervura principală: Streptocarpus . plante de mozaic.după fasonare se ţin 30 min. Dicentra.briceag bine ascuţit.decorative prin flori .pentru a reduce transpiraţia .răsadniţă . Philodendron.răsadniţă rece .se plantează vertical sau oblic .decorative prin frunze Tip.lamina să nu atingă solul .tratarea secţiunii cu stimulatori (Radistim) . Aucuba .perene: Hydrangea.frunze cu peţiol .specii care au muguri pe rădăcini .se respectă polaritatea Epoca: primăvara.seră înmulţitor (Codiaeum) . .butaşi de 8-10 cm aşezaţi orizontal sau oblic .câmp -anuale: Ageratum.se respectă polaritatea .se reduce suprafaţa frunzelor cu 1/3: Chrysanthemum. Butaşi de rădăcină . dezinfectat după fiecare butaş . .loc .seră .pudrarea cu cărbune vegetal pentru dezinfecţie Înrădăcinarea butaşilor .nervura principală: Begonia .porţiuni de 5-6 cm lungime: Sansevieria . Dieffenbachia În ce constă: . Hydrangea .la suculente se lasă câteva ore înainte de a fi puşi la înrădăcinat.speciile cu latex .Saintpaulia.puţin pretenţioase 38 . Phyllocactus. Dahlia . Monstera .seră .câmp. Penstemon.cu frunze: Ficus.ghiveci: Fuchsia. cu sau fără frunze. Paeonia . Anchusa. Antirrhinum..Aralia Fasonarea butaşilor . cactuşi: Crassula. pentru a reduce conţinutul în apă.Se aplică la: specii cu grad de ramificare redus Sunt porţiuni de tulpină de 5-10 cm cu 1-3 muguri Pot fi . Clematis. Codiaeum .suculente.

turbă şi perlit (70% + 30 %): Begonia .parapet .ghivece flori: Azaleea. Înmulţirea prin altoire Scopul: obţinerea de forme decorative.Paeonia arborescens .substrat . pastă.lădiţe sau ghivece Metode de stimulare a înrădăcinării butaşilor: .pudră. protejate de soarele direct . Dahlia .ochi . Pachystachys .5-60 C decât ziua .prelungirea duratei de iluminare.apoi din ce în ce mai des Când pornesc vârfurile de creştere sunt înrădăcinaţi şi se pot planta la ghivece sau valorifica ca atare.iulie-august: cactuşi .alipire: cactuşi .soiuri valoroase sau studiul virozelor Specii .august: bujor lemnos . Clematis.pentru speciile la care înrădăcinează greu butaşii. Fuchsia.nebulozitate .cactuşi.Gladiolus.recipient . permeabil pentru apă şi aer .pământ de cultură: Pelargonium .substanţe stimulatoare: IBA..incizii inelare . un mugure) cu portaltoiul (plantă care are rădăcini) Tipuri . ceaţă artificială . soluţie Lucrări de îngrijire a butaşilor Dirijarea factorilor de mediu . AIA.dormind: Rosa. citrice .triangulaţie: Paeonia . Pelargonium.mai rar până la apariţia rădăcinilor .muşchi: Azaleea.afânat. Syringa Epoca .apă: Ficus .iulie: Azalee .turgescenţa ţesuturilor.Temperatura .se pune în contact altoiul (un butaş.turbă şi nisip: Hydrangea. Arabis) .câmp .stimulează diferenţierea ţesutului în rădăcină . Fuchsia .crescând: Rosa .despicătură: Azalee. iarna .3-40C decât soare . Camellia.pepinieră . împiedică ofilirea . soiuri cu creştere slabă (pe portaltoi viguroşi) .Clematis . ANA . uşor. forme cu trunchi înalt .sol: Rosa .Lumina .seră .optimă pentru specie + 4-50 C mai mare la substrat + 2-30 C mai mare la aer .ianuarie: Rosa 39 .noaptea .plante lemnoase (plante rustice. Camellia .umbrire până la apariţia rădăcinilor.Umiditate .suplimentare lumină după apariţie .Aerisire .aer – pulverizarea cu apă.perene . Dahlia Altoire.etiolarea plantei mamă înainte de recoltarea butaşilor .

elastic.portaltoi tuberobulb cu muguri extirpaţi . care până toamna îşi diferenţiază elementele florale care înfloresc în anul următor .portaltoi rădăcini tuberizate. Altoirea se mai face la: Azaleea.zvântare 7-8 zile în straturi de 5-6 cm. Narcissus.recoltare iulie .seră – Hippeastrum Etapele înmulţirii . Iris.bulb multianual însoţit de 1-3 bulbili .înflorirea elemente diferenţiate în anul precedent . Înmulţirea prin bulbi Bulbii .sortare pe categorii de mărime. Lilium .forţare . . se ţin 8-15 zile sub clopot de sticlă la 180 C.păstrare. Lilium.primăvara: Citrice Cactuşi . devin floriferi în 1-2 ani de cultură Particularităţi La Tulipa .într-un an are loc . . .recoltarea bulbilor când 60-70 % frunze s-au uscat. .portaltoi: Peireskia .plantare . Narcissus scvamoşi (solzoşi): Lilium Specii – câmp – "bulboase" rustice: Tulipa.bulb de înlocuire însoţit de 2-6 bulbili .portaltoi: Cereus .creşterea mugurelui terminal (central). rădăcini tuberizate) 1. Narcissus.florilor tăiate . Echinocactus . în şoproane sau magazii bine ventilate.înflorire martie-mai .bulb multianual .mugure axilar → tulpina floriferă .mugure axilar → bulb de înlocuire Narcissus .bulb de înlocuire în fiecare an.din mugurele central se dezvoltă iarna tulpina florală 40 .pentru că înrădăcinează greu .curăţare pământ şi resturi vegetale. umbrite. rizomi.apariţia unui embrion care înfloreşte peste 2 ani La Hippeastrum .pentru trunchi înalt .înmulţirea soiurilor valoroase sau studiul virozelor .soiuri cu creştere slabă pe portaltoi puternici Dahlia .bulbi pentru cultura .altoi: Mamillaria.mugure terminal → tulpina floriferă .altoi: Zygocactus.plantare octombrie . iar altoi lăstari recoltaţi de la plante puse la forţat. Gladiole . durata unui bulb 1 an La Hyacinthus. Hyacinthus. Epiphyllum .altoi muguri cu porţiune mică de tuberobulb Înmulţirea prin organe vegetative modificate (bulbi. Hyacinthus .mugure terminal (central)→bulb de înlocuire Bulbi tunicaţi – Tulipa.tulpini subterane cu frunze cărnoase în care se depozitează substanţele de rezervă care au: Tulipa .. tuberobulbi.spaţii verzi . tuberculi.obţinerea de forme decorative Constă în alipirea suprafeţei şi fixarea cu fibre. Camellia .bulbili în culturi de înmulţire. .

noduri aparente la exterior de care rămân prinse bazal frunze uscate .înlăturat pământul . din care se formează bulbi de înlocuire. se fragmentează rizomii în porţiuni de 2-3 muguri care se plantează în lădiţe.lateral mugure aplatizat.tulpină subterană cu ţesut parenchimatic bogat în substanţe de rezervă.diferenţirea florală când apare a 4-a sau a 5-a frunză 41 . umbrire) Înmulţirea prin tuberobulbi Tuberobulb .câmp: Iris. Crocus .cei bazali dorminzi Specii .toamna: Iris.seră: Freesia La Gladiolus .la bază stoloni 0.plantarea în câmp. Alstroemeria Interval de timp .recoltare în august-septembrie .se folosesc împreună cu porţiuni din zona coletului pentru înmulţire Specii . în sere . Convallaria .februarie-martie.tulpini subterane metamorfozate Specii .sortare (pământ. Ranunculus .înmulţire . în paralel cu înflorirea se formează un tuberobulb de înlocuire .fragmentare în porţiuni cu 2-3 muguri şi plantare imediată la solul serei (udare. Alstroemeria .spre periferie se formează câte un mugure. .la fiecare nod muguri axilari . triunghiular din care vor apărea frunze şi tija florală .imediat după recoltare: Iris.toamna . se scurtează tulpinile) . .nu au muguri .seră: Asparagus Etapele înmulţirii la: Dahlia .cei superiori floriferi .5-1.zvântare .se păstrează peste iarnă: Canna Etapele înmulţirii la: Canna .zvântare .stratificare .5 cm diametru. Canna.plantat la sfârşitul lui aprilie-începutul lui mai.scurtat la 20 cm tulpina .recoltare – toamna la venirea brumei .turbă sau nisip la 4-5oC . Zantedeschia .seră: Zantedeschia.câmp: Gladiolus.durata unui bulb . câteva rădăcini tuberizate cu o porţiune de colet cu 1-2 muguri Înmulţirea prin rizomi Rizomi . Înmulţirea prin rădăcini tuberizate Rădăcinile tuberizate .stratificat în turbă sau nisip la 5-10oC . Convallaria .primăvara (mai): Canna .recoltare .curăţare .cicatrice centrală de la tija florală . după ce a trecut pericolul brumelor.perioada de repaus . Alstroemeria Epoca .august: Zantedeschia.. Eremurus.2-2 cm pe care sunt prinşi 4-20 tuberobulbi de 0.1 an.câmp: Dahlia. în mai Zantedeschia.

adaptate la 100% umiditate . Gerbera.plantarea.toamna (Gladiolus).tuberobulbi . Ex.lipsesc tunicile sau solzii de protecţie .multiplicarea clonală rapidă.recoltarea tuberculilor care au în vârf un mugure principal .conservarea calităţii unui soi (William Sim 1939) . permite asigurarea pieţei în orice moment. plante. Begonia.15 aprilie (Gladiolus) sau august-septembrie (Freesia) . instrumente. separare tuberobulbi şi tuberobulbili.plantarea în aprilie.: dintr-un meristem de orhidee într-un an se obţin 4 mil. .Begonia . rădăcini) Cultură de meristeme – cultivare in vitro a meristemelor apicale. după o lună Etapele înmulţirii . sănătoase: orhidee. Etape în multiplicarea materialului vegetal in vitro Asepsia: I . microelemente. care conţin: macro. vitamine.sortare. specii nou create .obţinerea de plante sănătoase.conservarea la frig a inoculilor meristematici. etc. . pe medii sterile.Cyclamen. garoafe. crizanteme.se înmulţeşte prin seminţe .Gloriosa Etapele înmulţirii la Gloriosa: . Pelargonium.păstrare .cultura în condiţii artificiale.seră . Saintpaulia. orhidee.20-25oC . Dieffenbachia. . glucide. devirozate (Morel şi Martin 1952 .uscare.fragile 42 . care se divid şi formează noi celule . aprilie (Freesia). caulinare In vitro . .Caladium .din muguri axilari → tuberculi de înlocuire Specii . material vegetal II .rădăcini fără perişori absorbanţi .recoltare .frunzuliţele nu au cuticulă (sensibile la transpiraţie. plante identice cu planta mamă.materialului de cultură.din muguri principali → tulpina florală .multiplicarea materialului prin subculturi din fragmentarea calusului format de explante III . imposibil de obţinut prin culturi clasice de înmulţire vegetativă .obţinerea de material juvenil.plantare . Înmulţirea prin meristeme Meristeme – ţesuturi formative cu celule tinere. Înmulţirea prin tuberculi Tuberculi . hormoni Avantaje . garoafe) . cu material săditor Extinderea în sistem industrial a înmulţirii plantelor in vitro permite obţinerea de culturi viguroase.tuberobulbilii devin floriferi după 2-4 ani de cultură. Sinningia (axa hipocotilă) .localizate în vârful ramificaţiilor organelor (tulpini.secţionarea tuberculilor în porţiuni cu muguri ..înmulţirea rapidă a soiurilor.aclimatizarea plantelor obţinute in vitro cu condiţile vieţii autotrofe Particularităţile plantelor in vitro .dalii fără viroze.tulpini subterane tuberizate . curenţi de aer) .

epoci. 43 . specii. 26. 22. Specii. 18. 9. Butaşi de frunză şi porţiuni de frunze. 28. epoci. Rolul factorilor ecologici în germinaţia seminţelor de flori. 14. pregătire. Înmulţirea prin drajoni. Înrădăcinarea butaşilor. Butaşi de tulpină şi rădăcină.. 15. Care sunt factorii care pot determina dormansul? 4. 25. Înmulţirea prin tuberobulbi a plantelor decorative. substrat. Specii. Tipuri. 29. Înmulţirea prin organe modificate. Locul de semănat al plantelor floricole. 27. 8. 23. 24. Ce metode de înmulţire vegetativă se aplică la plantele decorative şi condiţiile care trebuie îndeplinite de planta mamă. Înmulţirea prin rizomi a plantelor decorative. Înmulţirea prin butaşi. Loc. Înmulţirea prin bulbi a plantelor decorative. 17. 13. Ce sunt. Butaşi de vârf de lăstari. 6. Înmulţirea prin marcotaj. 7. 3. epoca de recoltare. Enumeraţi caracteristicile fizice. Înmulţirea prin despărţirea tufei. 12. Ce plante decorative se înmulţesc vegetativ? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii vegetative? 11. Dirijarea factorilor de mediu la înrădăcinarea butaşilor. 19. Ce tratamente se pot aplica seminţelor pentru stimularea germinaţiei? 5. Înmulţirea prin tuberculi a plantelor decorative. Înmulţirea prin meristeme a plantelor decorative. Clasificarea tipurilor de butaşi. interval. Epocile de semănat ale plantelor floricole. epoci. 21. fiziologice şi tehnologice ale seminţelor de flori. Ce lucrări de îngrijire se aplică semănăturilor? 10. 20. Înmulţirea prin altoire a plantelor decorative. tipuri. Metodele şi normele de semănat ale plantelor floricole.nu răspund la boli fiind cultivate pe mediu steril. Chestionar de autoevaluare 1. Specii. 16. Ce plante floricole se înmulţesc prin seminţe? Care sunt avantajele şi dezavantajele înmulţirii prin seminţe? 2. stoloni şi muguri adventivi. Înmulţirea prin rădăcini tuberizate a plantelor decorative.

pentru a favoriza aderarea seminţelor mici la sol .pătrunderea rădăcinilor plantelor .corpuri străine . curenţi de aer Curăţirea terenului .Greblat – nivelat .1 lună/distanţa în funcţie de specie şi soi Obţinerea răsadului în sere sau răsadniţe .plan .Săpat cu cazmaua (toate culturile) .încorporarea îngrăşămintelor . .expoziţie sudică .mărunţirea fină a stratului superficial pentru semănat. în funcţie de specie şi metoda de înfiinţare a culturii.Tulipa 44 .II .mozaic 150-200/m2 .Rărit .rizomi .Desfundat (40-60 cm) sau arat (25-30 cm) .pătrunderea şi fixarea rădăcinilor fine .Tasarea .rădăcini tuberizate Epoca . Campanula). Înfiinţarea culturii în câmp Semănat direct în câmp .permeabilitate pentru apă şi aer .cu sfori sau sârme fixate la capătul parcelelor . repicat. marcote.Distanţele între rânduri şi pe rând în funcţie de specie şi soi.teren care nu a mai fost lucrat .Modelarea şi marcarea terenului .pentru înfiinţarea culturilor perene cu sistem radicular profund .pentru repicat .textură lutonisipoasă sau nisipoargiloasă .Completarea golurilor Plantat butaşi înrădăcinaţi.I -1-2 frunze/4-5 cm .2 etape .pentru semănat şi după semănat .marcarea prin fixarea distanţelor între rânduri sau pe rând.resturi vegetale Pregătirea terenului . plantat .în special pentru răsad obţinut din seminţele mici (Digitalis.înlăturarea resturilor vegetale din sol .perene 1-10/m2 .1.bulbi .straturi sau brazde .Plantarea răsadului în câmp . .tuberobulbi .anuale 30-40/m2 .presarea pământului cu un tasator sau tăvălug . drajoni Plantat organe subterane . Înfiinţarea culturilor floricole în câmp Alegerea terenului .CAPITOLUL 6 ÎNFIINŢAREA CULTURILOR FLORICOLE 6.toamna .fără vânturi puternice.

împiedică tasarea .Udat . dalii .septembrie-octombrie .dimineaţa şi seara.mai .îngrăşăminte organice şi chimice .tip de sol. tuberoze.primăvara .efect estetic . răsad .accesul aerului la rădăcini . reziduuri) .împiedică formarea crustei .protejează pământul de uscăciune .stropitoarea.plantat perene bulboase rustice .seminţe .chimice.martie-aprilie . 6.2 Întreţinerea culturilor floricole în câmp Lucrări generale aplicate în câmp .sezon .îngrăşământ .plante floricole bisanuale şi perene . vigoare.plante anuale pretenţioase la căldură (petunia.Dezinfectare . etc. biologice .Mulcit . soi în funcţie de: . specie.iunie-iulie .tip cultură.semănat bisanuale .în special la culturile floricole pentru spaţii verzi . exces săruri.Măsuri de combatere .se evită ruperea rădăcinii .Curăţarea de flori şi frunze trecute .se udă înainte şi după plantare .cu un strat de mraniţă sau turbă de 2-3 cm Rol .la răsaduri .plante de mozaic .Plivit . aspersiune .plantat bisanuale .economie de apă . furtunul.sfârşit mai-iunie .starea de vegetaţie .plante anuale mai puţin pretenţioase la căldură ..Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor .specie.Gladiolus Plantatul în câmp .se strânge uşor pământul la plantare în jurul rădăcinii.agrofitotehnice .spaţii de semănat (răsadniţe) . begonia).cantitatea şi frecvenţa .în perioada de vegetaţie .calitatea apei (fără duritate.dimineaţa sau seara în zile însorite . mai rar şi în cantitate mai mare .aprilie-mai .gladiole.plantat perene (despărţirea tufei) Reguli pentru plantatul în câmp . . perioadă de vegetaţie .Întreţinere sol – spargerea şi mobilizarea stratului superficial cu săpăliga Rol .distrugerea buruienilor .după răsărire .înlăturarea buruienilor .Fertilizare .prelungeşte înflorirea 45 .

individual sau colectiv .moment . metalice. Chrysanthemum.nu mai au spaţiu suficient de nutriţie .specii: Chrysanthemum. sfori .scop .deasupra a 3-6 frunze .se lasă bobocul central şi se înlătură lateralii pentru a obţine flori mai mari . cercuri metalice.susţinerea plantelor volubile .nu suportă: Papaver. arabescuri . Dianthus.împotriva căderii la pământ la perene ierboase: Paeonia. când numărul lor este suficient (Coleus) . tocuri de răsadniţă 46 .când au consistenţă erbacee şi se rup uşor . folie de polietilenă.moment .se aplică la: Alternanthera. etc.bobocii au câţiva mm şi sunt distincţi . la începutul vegetaţiei Copilit .cauze .Transplantarea . Iresine.scop . Protejarea plantelor contra brumelor .material: tije de lemn.menţinerea unei talii reduse . copilit.primăvara. Lupinus .menţinerea unei anumite forme şi înălţimi . dar să pună în valoare plantele .Tăierile: tuns. pentru a dirija vegetaţia spre mugurii axilari ai frunzelor. grilaje de lemn. Iresine.schimbarea locului de cultură .să nu se observe în cazul decorului din spaţii verzi.obţinerea de tulpini drepte: Chrysanthemum .Tutorat.se repetă de 2-3 ori .scop . bobocit .specii . Ciupit . borcan. .scop .la specii cu creştere lentă: Paeonia . Rudbeckia .înlăturarea vârfului de creştere.se aplică la .Lucrări speciale de întreţinere aplicate în câmp .specii: Dianthus chabaud. Bobocit – specii care formează în vârful tulpinilor mai multe flori de dimensiuni mici .motive fitosanitare . la 2-3 cm de la baza lăstarului nou format .posibilitate de refacere .scop .întârzierea înfloritului: Chrysanthemum.clopot de hârtie.dirijarea înfloritului .obţinerea de tufe: Coleus.scop . grădini.se înlătură bobocul central şi se lasă bobocul lateral pentru a întârzia înfloritul . Cineraria. ierbacei .toamna după intrarea în repaus . ciupit.2-3 ani .la plante de mozaic şi de bordură. moment apariţie flori Tuns .interval .primăvara înainte de a porni în vegetaţie .se execută la 10-15 zile.planta să aibă timp să formeze boboci floriferi . Paeonia. etc. palisat .înlăturarea lăstarilor care apar la subsuoara frunzelor .dirijarea raţională a plantelor . Pelargonium .obţinerea de flori mai mari .moment .6-10 ani . Dahlia.specific plantă.la specii cu creştere rapidă: Phlox .plante erbacee şi arbustive .obţinerea unor frunze mai mari.plante perene .scurtarea lăstarilor tineri. pentru ramificare şi obţinere de tufe . etc.moment .

plantat răsad .semănat direct .ghivece cu înălţime şi diametru superior.rizomi Înfiinţarea culturilor la ghivece a) Pregătirea ghivecelor .săpat .se evită distrugerea balotului de rădăcini .Protejarea de ger .mai importante decât în câmp .stabilirea şi măsurarea proporţiilor componentelor .plantat butaşi înrădăcinaţi c) Transvazarea (se tratează la lucrările speciale) 6.plantat răsad: cu 4-5 frunze adevărate .modelat .mai importante la ghivece decât la sol Ghivece .se scurge uşor prin drenaj .calitatea .plantat butaşi înrădăcinaţi .ghivece cu h = 2D pentru rădăcinile trasante b) Înfiinţarea culturilor .spaţiu de 1-2 cm până la marginea superioară a ghiveciului necesar pentru udat Reguli: .3 Înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate Dezinfectarea spaţiilor adăpostite şi a amestecurilor de pământ Curăţarea terenului (solul serei) Pregătirea terenului (solul serei) .plantele bisanuale sau perene se acoperă toamna cu frunze.tasat .greblat . Polenizare Tratamente cu retardanţi 6.ghiveciul cu 2-4 cm mai mare decât balotul de rădăcini .dezinfectare Înfiinţarea culturilor la solul serei .4.semănat la ghivece: Asparagus .se usucă rapid .specie şi faza de dezvoltare 47 .plantat porţiuni din tufe divizate .cantitate mică .drenaj corespunzător .marcat Pregătirea substratului (culturi la ghivece) .cernerea componentelor . egale pentru speciile cu rădăcini pivotante . Întreţinerea culturilor floricole în spaţii protejate Lucrări generale de întreţinere Întreţinerea solului: spargerea şi mobilizarea crustei Mulcit Plivit buruieni Udat .amestecarea componentelor .cantitatea şi frecvenţa .

sol . florile trecute .stropirea părţilor aeriene (a frunzelor) pentru: .seara . repicat.după semănat. .ghivecele pe exterior . plantat. tăieri .jaluzele .efect estetic .perioada . pentru colorarea frunzelor: Caladium.florile .administrarea fazială a îngrăşămintelor.necesară .apă curată. împotriva acţiunii directe a soarelui .faze .pentru plante suculente şi cactuşi .Măsuri . etc. Boli .o dată sau de două ori pe zi Pulverizarea plantelor .preventivă pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor .pentru că pereţii de sticlă măresc efectul razelor de soare determinând acumularea de căldură dăunătoare chiar pentru plantele ce necesită mult soare .calitatea solului sau substratului .cretizare 48 .Trialeurodes.stratul de la suprafaţă Umbrirea .(se pătează) . stropitori cu sită fină Fertilizarea .se şterg frunzele de praf . în funcţie de specie (Grupe Peningsfeld) şi de faza de creştere Combaterea bolilor şi dăunătorilor în spaţii protejate Dăunători .utilaj .Fusarioza.material săditor Curăţarea (igienizarea) .diferenţiat pe anotimp .speciile care au nevoie de lumină intensă.în plină vegetaţie.metode: .frunzele la Gesneriaceae (la temperaturi scăzute apar pete) .nu este necesară . mana.dimineaţa şi către prânz .dimineaţa . vara pentru protecţie.biologice .Dezinfectare . Codiaeum . Trips. grad redus de duritate.substrat . Tetranychus.condiţii optime pentru procesele fiziologice . trips) . etc. rugina. temperatura mediului .menţinerea umidităţii atmosferice -evitarea pierderilor prin transpiraţie -evitarea atacului unor dăunători (păianjen.nu se pulverizează .. pierderi mari) .pe faţa inferioară a frunzelor (stomate.frunzele uscate.ghivece .chimice .agrotehnice .higroscopicitatea aerului .aspersoare fine.prelungeşte înflorirea Se curăţă: .temperatura aerului .

să se pună în valoare tijele florale: Begonia. se înlătură substratul de drenaj şi stratul superficial . Orhidee Distanţare plante Tăierile: ciupit.acidifierea substratului de cultură prin udări repetate .de curăţire: Rosa .asigurat drenaj . bobocit.înlocuirea în fiecare an a stratului de pământ superficial Transplantarea .substrat din ce în ce mai bogat . se repetă de 5-6 ori . dafin.înlăturarea porţiunii putrezite. Philodendron.aport de substanţe nutritive .la plantele cu rădăcini cărnoase.Fuchsia) . Lucrări speciale de întreţinere în spaţii protejate Transvazarea . Jasminium . tăieri în verde Ciupit .tip .trecerea plantelor pe măsură ce cresc. azalee. palmieri. copilit.înmulţire exagerată Nu se aplică . lumină .plantele perene la care sistemul radicular este bolnav .îmbunătăţirea înrădăcinării Cum se face: se lasă balotul de pământ intact. Dianthus.obţinere de tije florifere drepte .furnizarea de aer proaspăt pentru respiraţie .asigurat loc de udat .scop .o singură floare: Dianthus La plantele perene lemnoase: tăierile .ramificarea plantelor: Pelargonium Copilit .tulpini lungi şi flexibile: Hoya.de formare a tufei: Aucuba Tratamente cu substanţe retardante . chiar spălarea rădăcinilor .să obţinem o anumită formă a plantei (piramidală . bolnave Scop .Aerisirea Scop . Palisarea.ridicarea sau scăderea UR Trecerea bruscă de la o temperatură la alta este dăunătoare. plase. evantai . plante cu sistem radicular fin.sârme. 49 .înlăturarea completă a pământului.se udă abundent şi se umbresc câteva zile Transvazat parţial .reducerea taliei: Hypoestes . la ghivece mai mari cu 2-3 sau 4-5 cm Scop . se fac ochiuri.cercuri de sârmă Tutorare .grăbirea înfloririi: Bromeliaceae. Alstroemeria . tutorarea .Camellia. orhidee.să se asigure aer.scăderea temperaturii .o singură tulpină: Dianthus Bobocit .la specii cu sistem aerian insuficient de rigid pentru susţinere: Freesia.

Care sunt lucrările generale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 4. Înfiinţarea culturilor floricole la solul serei. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea culturilor floricole în câmp. 9. 50 . 10. Ce lucrări de tăiere se aplică plantelor floricole în câmp? 6. Înfiinţarea culturilor floricole în câmp. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la solul serei. Înfiinţarea culturilor floricole la ghivece. Care sunt lucrările speciale de întreţinere aplicate culturilor floricole în câmp? 5. 11. Lucrări generale de întreţinere a culturilor floricole din spaţii protejate. Lucrări speciale de întreţinere a culturilor floricole la ghivece.Chestionar de autoevaluare 1. 8. 3. În ce constă pregătirea pentru înfiinţarea culturilor floricole în spaţii protejate? 7. 2.

. Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate 1.principalul component glucidele Intensitatea respiraţiei depinde de: .integritatea ţesutului . Soiul şi specia . etc. durată mică .substanţe de natură pectinică rezultate din distrugerea tulpinii.temperatura prea ridicată .substanţe secretate de tulpini florifere (latex.externi – temperatura mediului .2-3 săptămâni:Strelitzia . 2.1 zi: Papaver . numărul lor. .deficitară datorită: . apa 2.obturării vaselor de către microorganisme. etc. . Ca .lumina . . Apa.externi .concentraţia redusă a componentelor osmotice.starea de sănătate .scurtează durata 51 .momentul recoltării .în regim de irigare.1 lună: Orhidee .interni . . substratul energetic 1.prezenţa şi numărul frunzelor.deficitul de apă determină ofilirea şi poate apărea din următoarele cauze: • absorbţia şi circulaţia apei prin vasele conducătoare .1-2 săptămâni: Gladiolus . .CAPITOLUL 7 PĂSTRAREA FLORILOR TĂIATE După recoltarea florilor pentru prelungirea duratei de decor trebuie să se asigure 2 elemente indispensabile: 1. Factorii mediului de cultură influenţează în proporţie de 35-70% calitatea florilor tăiate . polifenoli). Bo.1 săptămână: Tulipa .prin oxidarea lui în procesul respiraţiei se procură energia necesară proceselor vitale . 7.intensitatea absorbţiei apei este redusă.factori – interni .carenţa de K. • capacitatea de reţinere a apei din ţesuturile plantei este redusă din cauză: . .3-4 zile: Campanula .specie .factorii de mediu.fertilizarea .1 oră: Hibiscus 2.1.se diminuează cu vârsta.intensitatea luminii.grad de deschidere a stomatelor. • transpiraţia depăşeşte absorbţia apei din cauza unor factori: .bule de aer.apa . Substratul energetic .

apei .Sortarea .de păstrare .creşte concentraţia osmotică a petalelor KCl .50. Rosa.Calibrarea .1-2 flori deschise .caracteristici tehnologice (însuşiri pentru o anume destinaţie) .120 .temperaturi scăzute .prerăcirea.azotat de Ag 7. Freesia. distanţe .caldă .caracteristici senzorice (prospeţime.120C: Anthurium . ambalarea şi transportul florilor • .secţionarea perfectă a tulpinilor .moment al zilei .350C . prerăcirea. Dianthus.cantitate mare de apă . calibrare . vara.00C .40 .flori de dimensiuni corespunzătoare clasei de calitate .95 % .Numărarea. la maxim 2 ore de la recoltare 4.80.rezerva de glucide .reduce pH şi stabilizează antociani .2 Condiţionarea.distilată sau fiartă .40.mediului de păstrare -18 .scurtarea duratei de timp de la recoltare la introducerea la păstrare . Momentul şi tehnica recoltării Momentul recoltării .60% • Lumina favorizează sinteza glucidelor.caracteristici fizice .+ 20C: Gerbera. etc) .100.pentru înlăturarea latexului .200C (în apartamente) .400C .conţinut redus de săruri .vara .sulfat de Al .bactericid . legarea şi etichetarea buchetelor 600-700 fire/oră/muncitor 52 .10.80C: Strelitzia . Tulipa .specie . • Calitatea apei .unele săruri au efect pozitiv .20.cerinţe beneficiari .în apartamente.boboc .10 .înflorire completă .seara .Condiţionare: sortare.4 .scara de mărimi (tulpină+floare) în cm .5.7 . Factorii mediului de păstrare • Temperatura : .perioada din an .0.caracteristici fitofarmaceutice .destinaţie.pentru realizarea turgescenţei • .specii cu frunze multe: Paeonia Tehnica recoltării .moment al înfloririi .3.50C : Dahlia .dimineaţa .60. deci prelungeşte păstrarea.UR aer -umiditatea aerului din spaţiile de păstrare de 90 .apropiată cu a mediului de păstrare .

.evitarea căderii florilor: Orhidee. tiosulfat de Ag . fără apă o perioadă de timp de la 2 săptămâni la 4-5 luni.distanţe mici 7.impulsionarea bobocilor . Antirrhinum. Al. apoi pungi • Transport .săruri minerale: săruri de Ag.vată umedă la baza tulpinilor florale.în tunele speciale sau mijloace de transport • Ambalare . tratamente cu soluţii diluate .îndepărtat frunze de pe treimea inferioară. Păstrarea la temperaturi scăzute • Păstrarea la frig . indolil acetic.inhibitori ai etilenei: acid aminoacetic .acizi organici: citric.mijloace autofrigorifice .temperatură constantă între 40C şi 100C-120C . .schimbarea zilnică a apei. cornete de plastic . . buchete sau flori învelite individual.izoterme . etc.buchetele se aşează strâns în ambalaj . Apoi florile se trec treptat la 40C 24 ore şi la temperatura camerei. Reguli de respectat în păstrarea florilor tăiate .înlăturarea latexului: Euphorbia.substanţe antimicrobiene: citrat de 8 hidroxichinoleină . . 3 zile (Anthurium) . Folosirea soluţiilor conservante în vederea: . Gladiole 2.vase curate.de lungă durată. Lathyrus.avion .ambalaje căptuşite.împrospătarea bazei tijei.de scurtă durată ("păstrarea umedă") la temperatura recomandată pentru specie (între 1-100C) şi timp în funcţie de specie.4 săptămâni (Lilium) . Prin această metodă se prelungeşte durata de păstrare cu 2 săptămâni (Rosa) până la 8 săptămâni (Tulipa) sau 4 luni (Dianthus) • Păstrarea în AC (atmosferă controlată) 53 .menţinerea calităţii în timpul transportului .se evită lovirea şi trântirea ambalajului . 4.• Prerăcire . hârtie.durează 8 până la 60 minute .glucide (glucoză şi fructoză) .inhibitori: CCC 3. la temperatura de 10C. Tratamente aplicate pentru prelungirea duratei de păstrare . vată. când se introduc în soluţii cu concentraţii ridicate de glucoză. Cu .evitarea aplecării vârfului tulpinilor şi florilor: Gerbera.de acid naftil acetic.păstrarea florilor Soluţiile conservante au la bază: Apa în care se adaugă diferite componente: . benzoic .fortificarea florilor .regulatori de creştere: citochinine .3 Procedee de prelungire a duratei de păstrare şi menţinerea calităţii florilor tăiate 1.

prerăcirea şi ambalarea florilor? 4. Factorii care influenţează durata de menţinere a calităţii florilor tăiate.Chestionar de autoevaluare 1. În ce constă condiţionarea. Care sunt procedeele de prelungire a duratei de păstrare a florilor? 54 . Care sunt elementele de care depinde prelungirea duratei de decor a plantelor decorative? 2. 3.

Bucureşti .BIBLIOGRAFIE 1. Craiova .Dicţionar dendrofloricol .curs.Plante de apartament.1991 . Ed.Plante de balcon şi grădină. Ghid All 5.2001 . Reprografia Univ. Allfa.curs. Craiova . Anton Doina 2.Floricultură generală . Ghid All .Floricultură specială . Anton Doina 3. Ed. Reprografia Univ. Allfa. Bucureşti 55 .1990 . Preda Milea 4.1989 .2001 .