observatorul urban bucureşti

observatorul urban bucureşti
nr.

buletin informativ

7

ianuarie-martie 2011. informaţii pentru un oraş mai bun. uniunea arhitecţilor din românia

Spaţiul public
EDITORIAL Oraşul, oglinda locuitorilor săi.....................2 Străzile, pieţele, trotuarele sunt pline de maşini parcate de-a valma şi de tot felul de obiecte aruncate fără nicio noimă: căsuţe din lemn, chioşcuri de ziare, tomberoane uriaşe, galbene, albastre şi verzi, stâlpişori, chioşcuri de flori, corturi de campanie, corturi de publicitate, stâlpi de iluminat, panouri, gărduleţe, bordurici, statuete, etc. Majoritatea clădirilor sunt neîngrijite, pline de afişe lipite unul peste altul şi grafitti. Continuare în pagina 2

STUDII DE CAZ Obiecte parazit în spațiul public bucureştean................................................3 Faţetele spaţiului urban românesc. Exemple .....................................................4 De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei.......................................................8 Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizarea centrului oraşului.........9 ANALIZĂ De ce nu ne plac spaţiile publice din România.....................................................6 Bolovani, palmieri, gărduleţe ≠ spaţii verzi...7 PATRIMONIU Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010.....9 UTILE Planuri urbanistice aprobate de Consiliul General, ianuarie-martie 2011..................12 Primăriile, obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism..............................................13 ŞTIRI BUCUREŞTI Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă.................................14 Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe cetăţeni să-şi repare faţadele clădirilor.....15 PROIECTE CULTURALE SOS Spaţiile urbane!................................16 www.observatorulurban.ro

care îşi doreşte o lume mai buna. Este spaţiul care aparţine tuturor şi totodată nimănui în mod direct. Nici măcar în cazul unor spaţii mult mai aproape de locuinţa lor. Una dintre metodele prin care aceste idei pot ieşi la suprafaţă este concursul de idei. unde fiecare lucru este la locul lui şi unde ne simţim atât de bine? Hai să începem de la definiţia spaţiului public! Conform dicţionarului explicativ al limbii române spaţiul public este spaţiul care nu este privat. să ne scuturăm de ideile fixe. ceea ce este în afara locuinţelor. competenţi. în lipsa locurilor de parcare. şoferii urcându-şi toată maşina pe trotuar (pentru ca de acolo nu i-o ridică). Datorită ignoranţei celor care gospodăresc urbea. Este nevoie ca arhitecţilor tineri. de crezul că noi le ştim pe toate. Dincolo de responsabilitatea morală şi de sensibilitatea fiecărui cetăţean în parte se află însă autoritatea locală. curţilor. Dacă nu vom face aceste lucruri. La primărie se află şi visteria în care cetăţenii varsă bani în fiecare lună pentru “gospodărirea“ urbei. Este vorba de spaţiul din jurul bisericii anglicane. profesioniştii trebuie să-şi facă treaba. pe marile bulevarde se ridică maşinile parcate neregulamentar. Ei există şi au idei foarte bune. Până la urmă oraşul este oglinda locuitorilor săi. Acestora li se adaugă cearşafurile de pe clădiri. Trebuie să îndepărtăm petele lăsate de comunism. dar cam aşa arată oraşul nostru pentru un privitor atent la detalii. Dovadă sunt discrepanţele imense între calitatea proiectelor care participă la concursurii şi cele care ajung sa se realizeze. ca Bucureştiul să ajungă ca oraşele din Europa. idei pierdute în bezna ignoranţei. Adică. Acesta este primul motiv pentru care Bucureştiul arată aşa cum arată: locuitorii nu consideră că le revine responsabilitatea de a avea grijă de oraş. de ignoranţă. măcar lucrurile tehnice să nu fie politizate şi să încapă pe mâna unor profesionişti. să devină responsabili. În Bucureşti. Să mergem mai departe. Pare sinistru. în timp ce restul lumii explorează spaţiul. Restul au rămas doar dosare în sertare. De ce se întâmplă acest lucru? Reprezentanţii primăriilor consideră. Nu pentru că nu am avea aceşti profesionişti. cum e colega noastră Ina Stoian. în cazul Bucureştiului. oglinda locuitorilor săi Holurile blocurilor sunt infecte. când vine vorba de amplasat băncuţe. Parlamentul ar trebui să impună prin lege ca pentru amenajarea spaţiilor publice să nu se mai facă licitaţii. doar un singur proiect pentru amenajarea unui spaţiu public a fost implementat. Astfel. ca să poată avea o viziune despre cum se gestionează un oraş. De asemenea. Aceste spaţii nu reprezintă doar nişte boscheţi şi nişte bănci puse într-o anumită ordine. autoritatea nu îşi face simţită aproape deloc prezenţa prin fapte. cele 20 de parcări subterane care ar fi decongestionat marile pieţe publice din oraş nu s-au realizat nici până astăzi. astfel că trotuarele sunt pline de panouri uriaşe de publicitate susţinute de stâlpi groşi. un proiect apreciat în mediile profesionale. Dincolo de gălcevile politice. însă aceste idei nu sunt implementate de administraţiile locale. Reclame de toate dimensiunile îti agresează ochiul la fiecare pas. nu reacţionează. E drept. până în prezent. pentru ca nu mai au pe unde merge. Nu poţi pune un ospătar să decidă asta.Catiuşa Ivanov Oraşul. La toate astea se adaugă mizeria şi haitele de maidanezi care mişună pe străzi. care conduce spre un alt mod de viaţă care ne va purta paşii spre civilizaţie. care să pună ordine în haosul din oraş. atunci. prin sancţiuni. administratorul oraşului. Măreţe sunt doar promisiunile din campania electorală. să îi oblige pe cetăţeni. în mod clar. cum ar fi scara blocului sau grădina din faţa blocului. printre maşini. că amenajarea unui spaţiu public constă doar în amplasarea unor băncuţe şi a câtorva jardiniere sau ghivece cu flori. Cetăţenii se vor face că plătesc impozite. Dacă atunci când vine vorba de făcut treabă serioasă. Extrem de rar se intâmplă ca amenajarea unui spaţiu public să se realizeze după un proiect. iar cablurile spânzurate peste străzi şi copacii ciuntiţi de toaletările anuale zgârie ochiul. să li se dea oportunitatea să o construiască. Este nevoie de idei. gărduleţe şi jardiniere. nimeni nu este mai vrednic decât primarul român. Nici proiectul care trebuia să reglementeze afişajul publicitar în oraş nu a depăşit stadiul de idee. Deşi proiectul există încă de pe vremea când era primar general Traina Băsescu. Întrebarea este de ce? De ce arată Bucureştiul ca un sat fără câini? De ce nu putem avem avea un oraş ca Viena sau Parisul. 2 . gândit de un profesionist. oraşul artă absolut scabros deoarece toate aceste obiecte sunt EDITORIAL aruncate la întâmplare fără să fi judecat cineva de ce să le pună acolo şi nu în altă parte. iar primarii se vor face că fac. Lucru care nu prea s-a văzut până acum. umbrare. Din nefericire. vom rămâne în continuare în epoca de piatră. ne împiedicăm de şireturile de la pantofi. birourilor. Reprezintă o schimbare în gândire. Pur şi simplu nu îl consideră spaţiul lor. opritoare şi altele asemenea. de egocentrism. iar proiectele câştigătoare să fie implementate. ar trebui ca cei care candidează la funcţia de primar să ştie ce înseamnă administraţie publică. lângă parcul Icoanei. a oricărei proprietăţi private. stălpişori. pentru pietoni a devenit un adevărat calvar. Treaba primăriei este să facă curăţenie. în 99 la sută din cazuri. pietonii au coborât în stradă. rezultatele se lasă aşteptate. Şi dacă mediul politic nu este pregătit pentru edili tehnocraţi. ci concursuri. să amenajeze aceste spaţii. să facă regulamente prin care să împiedice debandada din oraş. de schimbări în gândire ca să putem evolua. Deşi traficul s-a mai fluidizat. Aşteaptă ca altcineva să se ocupe de el. Aşa arată spaţiul public prezent aproape în toate discuţiile academice. designerii acestor spaţii fiind muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. Legea Capitalei este o oportunitate ca acest lucru să fie stabilit clar şi respectat. în special pe amenajarea spaţiilor verzi şi străzilor. evoluţia oraşului este stopată şi ne zbatem în continuare în mocirlă. Deşi se cheltuiesc sume fabuloase. Iniţiatorii însă se codesc să o facă motivând că cei care îşi vor depune candidatura la această funcţie vor fi.

Proiectul prevedea amplasarea pe ambele maluri ale Dâmboviţei. jardiniere de lemn. ci integrarea lor funcţională. atunci STUDIU DE CAZ . au apărut jardiniere cu celule fotovoltaice şi ventilatoare. de regulă ilegal. de bannere-le legate de arbori sau de snopurile de cabluri atârnate pe stâlpi. statui. sau arhitecturală. cu cea a chioşcurilor de presă. Mai nou. de beton. panouri de afişaj de mari dimensiuni. a administraţiei şi a celor care în noua limbă de lemn se numesc “agenţi economici” este nelimitată şi poate produce oricând noi şi noi surprize. plastic şi sticlă. din fericire. aşa a apărut panoul de autostradă din Piaţa Universităţii. care ar fi avantajat pe toată lumea. astfel încât dezordinea provocată de numărul mare şi de amplasarea necontrolată este sporită de existenţa mai multor tipuri de astfel de construcţii. materiale şi culori care parazitează spaţiul public. se perpetuează o improvizaţie de moment. Staţii RATB: dotări evident necesare. în termenii economiei şi durabilităţii. Chioşcuri de presă: fiecare reţea de presă are propriul său model. erau în mod obligatoriu subterane. într-o construcţie unitară. asupra peisajului străzilor centrale bucureştene pune în evidenţă un haos vizual absolut. sub forma unor cutii de tablă lipite de faţada Universităţii. Chioşcuri pentru anticari: în loc de a se pune în aplicare o idee mai veche. în faţa Cercului Militar. cu staţiile RATB. Iată câteva exemple: panouri de intrare în sector. Panouri indicatoare pentru circulaţie: amplasate numai după logica maşinii. fântâni. în spaţiul public. Tejghele pentru pieţe volante: o improvizaţie rudimentară care. în grădina Atheneului. a unor panouri fotovoltaice îmbrăcate cu o masă vegetală de tipul iederei. Cutii utilităţi: furnizorii de utilităţi sunt agresori majori ai spaţiului public şi ai clădirilor. amenajarea unei străzi a anticarilor. Dacă pe clădiri sunt puse brutal. Amplasarea acestui obiect obiect a fost. sunt prea multe. chiar în faţa statuii lui Mihai Viteazu. cabinele telefonice au fost întodeauna amplasate în cele mai nepotrivite locuri. băncuţe. pentru că fantezia concetăţenilor. dincolo de panourile şi de mesh-urile de pe faţade. chioşcurile de flori sunt puse parca în mod intenţionat pentru a încurca circulaţia pietonilor. aceste containere din plastic sunt amplasate în vecinătatea trecerilor pentru pietoni. Chioşcuri RATB: logica ar fi fost nu izolarea. 3 Cabine pentru paznici: cabine din material plastic alb şi sticlă. compromite o idee ce funcţionează impecabil în tările civilizate. panouri stradale) care. ca şi defunctele cabine telefonice. în vecinătatea sau chiar în faţa unor monumente. cu membri (mesh-uri. exact acolo unde nu trebuie. pe Edgard Quinet. aerul proaspăt. Pubele pentru materiale reciclabile: grupate câte trei şi diferit colorate. nu e oare mai simplu şi mai puţin costisitor să se planteze pur şi simplu banda verde existentă de-a lungul cheiului? Chioşcuri de flori: ca şi unele chioscuri pentru presă. sunt amplasate la suprafaţă. panouri rotunde de afişaj. dar amplasate. adică acolo unde. produs de masa vegetală urma să fie ridicat către carosabil. ceea ce şochează este incredibila aglomerare de obiecte de cele mai diferite tipuri. parcă special pentru a încurca circulaţia. fără nici un respect pentru arhitectură şi imaginea lor. sunt. Info-chioşcuri: de o utilitate discutabilă.Dan Marin Obiecte parazit în spaţiul public bucureştean O privire. oxigenat. Dincolo de lipsa cronică de întreţinere a faţadelor. amplasate la întâmplare. În ultima categorie intră obiecte care sunt semne ale “bunului gospodar” al oraşului sau al sectorului. în multe cazuri. fără a avea însă pretenţia unei enumerări exhaustive. cu spaţii în locul vitrinelor de la parterul Facultăţii de Arhitectură. apariţia telefoniei mobile a condus la dispariţia lor naturală. Obiectele publicitare: constituie o familie numeroasă şi respectabilă. Comerţul cu flori ar fi meritat o soluţie mai igenioasă. în alte perioade. Cabine telefonice: izolate sau grupate. forme. construcţii kitsch din lemn. integrată în logica spaţiului în care funcţionează. furnizat de panourile fotovoltaice. în realitate. de multe ori. pentru hârtie. de metal. monumente/cruci comemorative. nu şi a protecţiei imaginii urbane. beneficiază inclusiv de înaltă protecţie diplomatică: panouri de afişaj de mici dimensiuni. fie şi superficială. cel puţin vizual. ameliorând microclimatul zonei. unde condiţia de co-vizibilitate ar fi interzis în mod normal prezenţa lor. ceasuri. oricum. panouri de afisaj pe stalpi şi panouri luminoase de afişaj. nu sunt decât exemple tipice de prost gust şi de risipă a banului public. pentru a reduce costurile. În locul unor astfel de soluţii utopice. Cu ajutorul unor ventilatoare alimentate cu curentul electric. de la podul Ciurel la podul Grozăveşti. observată invariabil de mulţi dintre vizitatorii străini ai oraşului. Le putem inventaria. respinsă de Consiliul General. când sunt ameninţaţi de un regulament urbanistic mai restrictiv. amplasate în preajma unor monumente.

cabine telefonice. marcaje înșurubate pentru persoanele cu disabilități. reglementări pentru suprafața ocupată de terase. Street Delivery.sociologie . organizarea de concursuri pentru amenajarea spațiilor urbane. SKBD a propus o serie de căței vagabonzi din ipsos ce urmau să-și găsească locul într-un spațiu abandonat din fiecare oraș. și interacțiune cu publicul larg sau rol de reabilitare a imaginii unor zone din oraș. sunt de amintit. 4 instalații artistice au fost realizate și amplasate temporar în: Piața Sfatului. Trans Urban București). Acestea descriu o limită între arhitectura . Legislație. avertizare. parcări pe trotuare. totemuri. Totem. trotuare vopsite cu trasee turistice.artă și au un puternic caracter de manifest. le apropie de sociologie urbană și urbanism la scară mică. În București. aceea că oamenii trebuie să conștientizeze dimensiunea spațiului care le aparține în oraș.ro La Brașov. bolovani și panseluțe în intersecții. Studio BASAR a interacționat cu locuitorii prin interviuri şi chestionare. bannere publicitare. În urma unui concurs organizat prin filiala OAR Brasov-HarghitaCovasna.urbanism . UNU LA UNU au continuat ideea din cadrul Bienalei de la Veneția. Sursa: studiobasar. Mai multe pe: www. Instalațiile urbane sunt disputate între arta în spațiul public și arhitectură / design de obiect. parte a proiectului Orașul Memorabil. În cadrul evenimentului organizat la Sinaia au fost realizate 3 instalații pe această tema. amplasat în parcul din faţa cazinoului. deschiderea unor instituții cu rol de promovare a culturii urbane. eternele înlocuiri ale utilităților.Ina Stoian Fațetele spațiului urban românesc. restaurarea fortificațiilor istorice. au apărut câteva proiecte . locuri de joacă. Cartea cuprinde o serie de cercetări teoretice care extind modul de interpretare al subiectului în orașul contemporan. mult praf. al acțiunii sau inacțiunii. materiale sau situația juridică sunt parte a acestui studiu.reacție la starea generală a spațiului urban românesc. suprafața pe număr locuitori. Intervențiile fac parte din proiecte mai ample care încercă testarea unor direcții de lucru cu orașul (Magic Blocks. proprietarilor sau aprovizionării.orasulmemorabil. beculețe colorate de sărbători. Proiectele se desfășoară în marile orașe / centre universitare și reprezintă o primă etapă de responsabilizare a societății și a administrațiilor locale. 2011.retrocedării .ro Instalaţie în Parcul Tractorul. Mai multe pe: www. în cadrul Street Delivery 2010. stâlpișori de plastic. Orașul Memorabil este un demers pentru Brașov – dar valabil pentru orice oraș – menit să aducă în atenție legătura dintre valorile edificate ale orașului și oamenii care îl locuiesc.evacuării și felul în care se redefinește noțiunea de spațiu public. își căutau ieșirea din spațiul virtual. Totuși. Parcul Central.băncuțe. adesea. Exemple Imaginea spațiilor urbane în România descrie un colaj verancular: o terasă în fața unui restaurant. piste de bicicliști imposibil de folosit. îngroparea cablurilor electrice. Hidromecanica. toaletarea copacilor. în special în orașele foste cetăți: pavarea și pietonalizarea unor zone centrale. etc. Pictor Verona 13. Trei birouri au fost invitate să le realizeze. 3 trepte în fața unui magazin. După aceiași formulă. Rezultatele au fost reprezentate într-o machetă. adoptarea unor soluții de parcare cu separarea vizitatorilor. STUDIU DE CAZ 4 . Arhitecturi ale supraviețuirii. În acest context. Rezultatul acestora sunt ori lucrări teoretice ori obiecte cu rol de de informare. o colecție de peste 600 de imagini și amintiri. Scenografic și ironic.ro Studii și instalații urbane Studiile realizate în ultimii ani se apropie de ceea ce în străinătate se numește research by design. startul a fost dat acum câțiva ani de Studio Basar. Este vorba despre instalații și studii urbane realizate în cadrul unor proiecte de cercetare sau programe culturale.ro Balul Arhitecților din 2011 a propus tema spațiilor publice. Unul din primele lor studii (2006) se referă la problema naționalizării . Instalaţia a urmat latura socială a spațiului public. Cele câteva excepții – intervenții în centre istorice – nu detronează imaginea generală și nemulțumirea hoinarului prin oraș. tipologii.studiobasar. Parcul Tractorul. Totuși rolul lor. Alte proiecte ale acestui grup au vizat realizarea unor semnale urbane în diferite zone din București . În 2010 demersul a fost concretizat într-o publicație internațională denumită Evacurea Fantomei. Sursa: orasulmemorabil. Sintagma ce a determinat direcția lor de acțiune este: Search and Rescue. a fost realizat pavilionul O.

Aflat în extrema SE a țării. Regulamentul se referea la accese și străzi. oamenii şi autorităţile nu iau nicio măsură. În plus. Accentul era pus atât pe zona funcțională care continua axul institutional al orașului. unui oraș costisitor la intreținere. 5 STUDIU DE CAZ . Planul de amenajare (schița de sistematizare. Planurile Urbanistice Zonale pentru zonele istorice elaborate în 2005-2006 de către Urbanproiect. Prin acest loc trecea în perioada de vilegiatură promenada regala. care ignora toate punctele tari ale amplasamentului. cu mari probleme de fundare. cel nou de proastă calitate. îmbrăcămintea căilor de circulație. de istoria cetății Brașov și de afluxul de turiști generat de acestea. este împânzit cu o rețea de piloți (grid de 1m) peste care sunt realizate majoritatea construcțiilor. Zonele principale de loisir – faleza Dunării și alte câteva parcuri – au un punct forte. La doar 5 ani de la elaborare. 1955) prevedea un zoning clar care grupa zonele industriale și zonele de locuire. zona a fost subiectul unei serii de diplome de arhitectură la Facultatea de Arhitectură București. Zona de rezervație de arhitectură Cetate și Zona istorică Brașovul Vechi. Lucrările constante la infrastructura de utilități şi cele cauzate de inundații conturează o imagine rurală. nesusținut de calitate: aflat în oricare dintre ele pierzi total contactul cu zona construită. Cartierele proiectate începând cu anii ‘60 vizau o populație de 200 mii locuitori. unui oraş care are de trei ani. inițial zone verzi. Orizontul 2050 introduce posibilitatea unor abordări radicale. Cartierul Schei este atent monitorizat pentru ca noile inserții să nu afecteze imaginea inițiala a cartierului. unui oraș cu foarte multe spații interstițiale. o amenajare nefericită. dar important este că mica piața va capăta în curând o imagine demnă de trecutul său. Niculae Țaric). inaugurarea în 2010. s-au realizat cu fonduri de stat majoritatea construcțiilor. sunt ocupate de parcări și garaje. Investiția în amenajarea spațiilor urbane nu reprezintă o prioritate a autorităților locale nici măcar în zonele reprezentative. au pierdut în fața unei intervenții peisagere care să potențeze caracterul unic al terenului. Școală de Arte. Conform acestui plan. Mobilierul urban este degradat. centru al acestui cartier. dezvoltat în pantă. parcaje. Mobilierul urban de calitate și corpurile de iluminat sunt coerent alese în funcție de subzonă. la Bienala de arhitectură. În 1998. În concluzie. Situația actuală. secțiunea urbanism. Iancu Rugină) și renunțarea la parcarea care o ocupa. În fiecare dintre aceste zone s-a intervenit în diferite moduri. loess. Spațiile dintre. În 2008. Așteptăm rezultatele concursului. Terenul. a Muzeului de Civilizaţie Urbană Brașov (arh. Bogdan Cristescu). îngroparea utilităților. După acest moment. în fază de analiză. scenariul în care o intervenție de calitate va aduce și beneficii orașului pare de neimaginat. 16). Startul a fost dat în 1984 prin reamenajata Pieței Sfatului (arh. Foto: Ina Stoian. O importanță mare a fost acordată în cadrul planului director amenajării spațiilor verzi – care traversau întreaga zonă rezidențială. au fost reabilitate fortificațiile și turnurile de apărare. Niculae Țaric si arh. Fondul locativ. păstrarea spațiilor verzi și a arborilor. propunerile ocupau îngropat. Efortul constructiv depus denotă înverșunarea cuceririi unui teritoriu. este într-o stare precară și va ieși din uz în următorii 40 de ani. a generat reevaluarea acestuia. Initiațiva nu a fost continuată imediat. a fost premiată propunerea pe acest sit a unui centru cultural multifuncțional (arh.Brașov / Ce se face Profitând de zona montană ce-l înconjoară. Locul și-a păstrat caracterul natural și potențialul de belvedere asupra orasului. dar și locale. prevedeau reguli clare în sprijinul unui spațiu urban de calitate. Mai mult. a fost amenajată promenada sub Tâmpa. clădire începută în 1988 și nefinalizată (arh. 2007 turnurile de apărare. Galați / Ce nu se face Oraşul Glaţi a fost ales studiu de caz pentru un concurs de invenţii urbane denumit: Oraşul posibil. Concursul propune găsirea unei soluții pentru un parc atipic. semiîngropat sau suprateran terenul. recondiționarea diferitelor elemente de construcție. deschiderea unui centru de informare în Piața Sfatului. Politizarea întregului sistem al orașului susține decăderea acestuia. spațiul urban este influențat și de alte decizii: demolarea în 2009 a turnului scenei Casei de Cultură. dar şi a unor alternative în demersul de lucru cu oraşul românesc. aspectul exterior al clădirilor. după 20 de ani de restaurare a clădirii ce-l găzduiește. Dezvoltarea necontrolată și diminuarea puternică a activităților culturale din ultimii ani au condus către degradarea vizibilă a centrelor de cartier. a șantierului naval și a industriei alimentare. zona cetății are o nouă față. Zonele rezidențiale au fost concepute ca unităţi complexe – dotate cu centre culturale și echipamente socio-culturale de proximitate. La nivelul spațiului urban a fost propusă mutarea centrului orașului în centrul geometric al noii configurații și alte 7-8 centre care constituiau o rețea de echipamente de rangul doi. A fost unul din cele mai afectate orașe în urma cutremurului din 1940 și a distrugerilor din război. PUGul şi riscă să rămână o lungă perioadă fără o strategie focalizată pe spaţiul urban sau cel puţin una de ansamblu. Concursul pentru amenajarea parcului Livada Poștei lansat la începutul acestui an subliniază interesul Primăriei (și eforturile filialei ordinului arhitecților) de a susține imaginea orașului prin intervenții contemporane și de calitate. (vezi imagini pag. Teatru muzical. Inserția păstra central o zonă de poiană. procesul de industrializare pune problema reconstrucției masive a orașului. După. oraşul posibil pune în discuţie situaţia unui oraș tânăr. orașul a investit de-a lungul timpului în imaginea zonelor sale istorice. Prin atragerea de fonduri europene. Filarmonică sau alte funcțiuni conexe care își găseau aici posibila implementare. Galațiul și-a cunoscut apogeul în anii ‘60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. cât și pe potențarea traseelor dinspre Imagine Livada Poştei. ce reprezintă în proporție mare rezultatul intervențiilor comuniste. Conștienți că orașul moare încet. în prezent 290 mii. aflat între limita pădurii și a zonei construite. au fost pietonalizate și pavate străzile centrului. Dorin Stefan). pe Dunăre. În 2008 a fost organizat un concurs pentru amenajarea Pieții Unirii.

deşi destinate fluidizării fluxurilor pietonale prin separarea de cele auto. nu trebuie uitate spaţiile publice din afara centrului. au efectul de a reduce mobilitatea pietonală. În urma analizării rezultatelor. deşi primăriile pun băncuţe şi jardiniere într-o veselie. suprafeţele pietonale sunt prost întreţinute şi acoperite în mare măsură cu asfalt. coşuri de gunoi şi elemente decorative duc la imaginea de spaţiu încărcat şi îmbâcsit. Suprafeţe pietonale inadecvat reparate. indiferent de cât de bine proiectate ar fi. Când spaţiul public devine loc de parcare (formală sau informală). În anumite cazuri. deşi este foarte important să se amenajeze funcţional şi reprezentativ aceste spaţii. arhitecţii au ajuns la concluzia că spaţiile publice din România au următoarele probleme: Accesibilitate vizuală limitată. Redundanţa de bănci. mai mult decât este necesar pentru utilizatorii spaţiului. Lipsa accesibilităţii vizuale scade capacitatea de orientare a oamenilor în oraş şi poate priva un spaţiu. creând impresia de neîngrijire. neatractiv. cheltuind sume fabuloase? Un răspuns la aceste întrebări au dat cei de la Space Syntax. Pasajele subterane pietonale. Acestea devin nesigure în percepţia utilizatorilor lor. sărăcăcios. Un spaţiu public bine delimitat de clădiri înconjurătoare are o identitate clară şi oferă o percepţie de siguranţă. demolarea unor clădiri din frontul nordic în timpul comunismului a dus la destructurarea pieţei. Amenajări care favorizează mobilitatea auto şi nu pe cea pietonală. Folosirea asfaltului pentru reparare în condiţiile în care spaţiul public avea o amenajare care folosea alte materiale dăunează spaţiului. cum este cazul la Piaţa Unirii din Iaşi. calitatea amenajării şi întreţinerii şi utilizarea de către populaţie. Craiova Sunt invadate de maşini. Piaţa este separată de o arteră circulată. activitatea pietonală este net inferioară părţii de la nord de stradă. Suprafeţe pietonale prost amenajate. Calea Unirii. benefice pentru economia locală şi dinamismul zonei. în urma analizării spaţiilor publice din 9 oraşe ale ţării. O serie de spaţii publice suferă de lipsa mobilierului urban util. dincolo de faptul că reprezintă un extra cost pentru amenajare care nu are nici un beneficiu pentru cetăţeni. rezultatul este şi disfuncţional (straturi asfaltice diferite se comportă distinct) şi inestetic. Spaţiile publice din centru sunt cruciale pentru conturarea identităţii unui oraş. Oamenii preferă spaţiile deschise. situaţie neschimbată până astăzi. respondenţii studiilor de percepţie au subliniat lipsa de investiţii în cartiere şi diferenţele existente între acestea şi centru. Excesul de mobilier urban. În cazul Pieţei Ovidiu din Constanţa de exemplu. Extrema cealaltă este când spaţiile sunt supraaglomerate de mobilier urban. Multe spaţii publice din ţară suferă de o lipsă de întreţinere care creează uneori aspectul de spaţiu părăsit. un material care se deteriorează uşor. Spaţii cu aer părăsit şi nesigur. Accesul către acest spaţiu public este însă foarte puţin vizibil. Evaluarea spaţiilor publice s-a făcut după următoarele criterii: accesibilitatea acestora. “Cârpirea” suprafeţelor pietonale are un efect negativ asupra percepţiei utilizatorilor spaţiu public. Contraste între investiţiile în spaţiile publice din centre şi cele din cartiere. Strada Ştefan cel Mare este principala arteră pietonală a Constanţei. în special a utilizatorilor cu dizabilităţi şi a bătrânilor. iar în partea sudică. Spaţii cu limite nedefinite. În multe oraşe. având un aspect peticit. Ele sunt reprezentative ca imagine şi sunt destinate tuturor locuitorilor şi vizitatorilor oraşelor respective. Separarea fizică a părţilor unei pieţe publice duce adesea şi la o separare mentală. fiind mascat de panouri publicitare de mari dimensiuni. ANALIZĂ 6 . În cazul în care se acoperă suprafeţele deteriorate cu alt strat de asfalt. mai ales unul cu rol comercial de fluxurile de trecători. unde utilizatorii percep pasajul ca pe un obstacol. Spatiile publice îşi pierd calităţile dacă nu sunt intretinute şi supravegheate. maşinile parcate sau circulaţia auto devin obstacole atât vizuale cât şi fizice pentru mobilitatea pietonală sau activităţi de socializare. Cu toate acestea. dizarmonie şi de spaţiu peticit.Gruia Bădescu De ce nu ne plac spaţiile publice din România Care sunt ingredientele unui spaţiu public de succes? De ce aceste locuri sunt aproape goale la noi. Diferenţele de temperatură mari între anotimpuri în climatul României provoacă dilatări şi contracţii succesive care duc la crăpături şi denivelări. dar bine definite de fronturi de clădiri.

La polul opus. bolovanii şi pietrişul sunt elemente minerale care încing aerul în timpul verii. după cum se pricepe. arată cu degetul “minunea“: “Aşa numitele „amenajări peisagistice”. fiecare primar încearcă să le arate alegătorilor ce bun gospodar este. ce fac din oraş un „bazar” obositor. explică Cerasella Crăciun. Această percepţie apare pentru toate oraşele studiate. Trotuarele nu se asfaltează/pavează. În loc să educe şi să rafineze gustul utilizatorilor. Unul dintre cele mai la îndemână gesturi şi cel mai vizibil îl constituie amenajarea spaţiilor verzi din urbe. Fiecare. stresant.ps4. în lipsă de altceva. Mai mult. exprimând percepţia generală că ieşenii nu se implică în procesul de amenajare a spaţiilor publice din oraş. etc). Florile astea sunt o minune“. Studiul a fost finanţat de OUb UAR 2010 din Taxa Timbrul Arhitecturii. “Primarul din mandatul trecut nu a făcut nimic. Primăriile fac aceste lucrări fără a colabora cu locatarii.ro. “aruncă” pe domeniul public ceea ce consideră mai “deosebit“. este fără logică şi proporţii. flori. plătit cu sute de mii de euro din banii contribuabilului.Neimplicarea populaţiei locale „Oamenii nu se implică din cauza comunismului” afirmă o tânără de 25 de ani din Iaşi. Se vede ceva în urma lui. Nu se ia în considerare nici amenajarea locurilor de depozitare a deşeurilor şi a altor utilităţi (centrale termice. o bătrână care stătea pe una dintre băncile grosolane din Piaţa Sudului. între maşinile care treceau la doar câţiva centimetri de aşa zisul spaţiu verde. realizate fără o strategie verde (aşa cum se realizează în alte oraşe ale lumii). Ina Stoian Bolovani. se bazează exclusiv pe „încărcarea” devizelor de execuţie. STOP! Sursa imagini: www. Mobilierul. Pe de altă parte. şefa catedrei de Proiectare Urbană şi Peisagistică din cadrul Universităţii “Ion Mincu“. Nu există locuri de stat. pavajele. palmieri şi gărduleţe ≠ spaţii verzi Imediat după alegeri. aceste spaţii sunt umplute de hărdaie cu copaci şi flori care trebuie înlocuite în fiecare sezon. legate de buna funcţionare a oraşului (gărduleţele din jurul blocurilor îngrădesc utilizarea peluzei. 7 STUDIU DE CAZ . platforme de odihnă sau elemente de interacţiune socială. alţii gărduleţe în jurul blocului. nicidecum pe realizarea unor adevărate amenajări. Catiuşa Ivanov. posturi TRAFO) . accesele în scara blocului şi soclul clădirilor nu se reface. peisagiştii. Aceste amenajări intensive. beculeţe. ne-a spus doamna Elena. nu muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. compus din pergole şi băncuţe din lemn. refelectoare. Bordurile. oamenii spun că este frumos. fără a rezolva problemele spaţiilor verzi”. Spaţiile verzi dintre blocuri: se vizează doar înverzirea pământului şi montarea de gărduleţe. alţii băncuţe şi dale de piatră. cei adevăraţi. Textul integral pe: www. fizic şi mental şi la ridicarea calităţii vieţii urbane.ro. atât din sectorul 4. un număr de arhitecţi şefi au subliniat lipsa de interes a unei majorităţi relative dintre locuitorii oraşului în momentul în care primăria trimite acasă chestionare legate exact de proiecte de ameliorare a spaţiilor publice. Unii pun palmieri. De cele mai multe ori. existând riscul producerii unor accidente. pietrele cu care sunt pavate spaţiile încing aerul. Erau numai gunoaie aici. un bâlci în aer liber. Pe lângă problemele tehnice. plusează pe vulgaritate şi prost gust. sunt doar nişte „afaceri peisagistice punctuale”. Gardul limitează accesul la peluză. în care peisajul să formeze bunul gust şi să contribuie la echilibrul ecologic. blochează vizibilitatea şoferilor. aceste spaţii generaează şi un anume tip de comportament. elementele înalte folosite pentru decor. E foarte bine că a pus copaci. Unii participanţi la studiul nostru declară că primăriile nu consultă publicul şi nu popularizează proiectele de reamenajare a spaţiilor publice. Amenajări intersecţii şi parcuri: se ameneajează rondurile fără a ţine cont că nu pot fi parcurse pietonal. cât şi din celelalte sectoare ale Bucureştiului. În loc să se planteze copaci. Rezultatul. exces de alei.observatorulurban.

STUDIU DE CAZ Imagine de pe Calea Victoriei Mai aproape de Bucureşti decât Viena avem însă Braşovul. în aceeaşi perioadă că. Noi nu putem interzice să se facă mall-uri. şi să o transforme într-un spaţiu public de foarte bună factură. AFI Palace. arterele comerciale tradiţionale din Centrul Istoric atât din cauza accesibilităţii. În Capitală sunt prea multe mall-uri. În Bucureşti. anunţa. Primăria Capitalei a avizat cinci malluri: Dâmboviţa Center (în locul Casei Radio). Mario Kuibuş. Chiar şi în condiţiile în care acest fenomen a devenit foarte vizibil. Lipsa unei strategii de revitalizare a acestora este unul dintre principalele motive invocate de specialişti. în afara inelului median. Pe Mariahilfer Strasse sunt doar două magazine mai mari. dacă arunci o privire. Cu alte cuvinte. mall-uril sunt o chestiune de politică urbană. municipalitatea nu are nicio strategie pentru regenerarea Centrului Capitalei. ce ajung până la 100 de euro pe metru pătrat. Politica acestui oras este să încurajeze comerţul stradal. De ce te-ai plimba pe aceasta arteră? Poate doar din nostalgie. Până Primăria să o reamenajeze. Mall-ul de la Palatul Ştirbey (pe Calea Victoriei). Cotroceni Calea Victoriei. Din contră. Sun Plaza. Sunt totuşi nişte magazine de dimensiuni reduse. la parterul clădirilor din centru. Centrul Istoric. Chiar şi aşa locul nu are nimic în comun cu un centru de oraş civilizat Bulevardul Magheru este singura arteră comercială care o duce ceva mai bine. arterele comerciale din centrul oraşului sunt aproape pustii. a înregistrat 11 milioane de vizitatori. În acest context. arhitect român care a lucrat mai bine zece ani la Viena. În Capitală sunt 33 de mall-uri şi centre comerciale. La noi înca nu s-a conştientizat faptul ca mall-urile omoară comerţul stradal”.Catiuşa Ivanov De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei Managerii de la AFI Europe. de-a dreptul. nimic care să atragă lumea. care a găsit un echilibru între centrul istoric. spaţiul a fost acaparat de maşini. Colloseum Mall (pe Şoseaua Chitilei). ci pe jos. ne povesteşte cum a ajuns acest oraş să transforme centrul într-un mall în aer liber: “În principiu. “Dacă sunt multe mall-uri în Bucureşti. Uneori chiar spectacole şi alte prilejuri de distracţie. Magazinele funcţionale sunt aproape goale. Concret. nu prea ai pe unde merge. un spaţiu civilizat unde lumea să se plimbe. bulevardul Magheru şi Centrul Istoric sunt artere comerciale cu tradiţie. aprobă în continuare mall-uri în centru. iar majoritatea magazinelor au preţuri mult prea mari ca să le viziteze cineva. Numai în perioada 2008-2010. cinematografe. recunoaşte problema. Mall-ul omoară comerţul din zonele istorice şi nu ofera foarte multe avantaje”. ca la mall. Gheorghe Pătraşcu. datorită vadului comercianţii se pot susţine. care acum este una dintre cele mai cunoscute artere de shopping din lume. dar şi fiindcă au fost trasformate în terase. şi aspectul neîngrijit al acestor străzi sunt doar două dintre aspectele care pun pe fugă comercianţii. iar unele sunt foarte aproape de centru. Calea Victoriei aproape că nu mai are trotuare. arată ca după bombardament. Nu vii la ele cu maşina. Deşi chiriile sunt foarte mari. unde găseşte tot ce ar trebui să existe pe arterele comerciale: magazine pentru toate buzunarele. un mall mai mic. Pe la jumătatea anilor 90. cel mai mare mall din Capitală. Calea Victoriei este un loc mort. anunţau la sfârşitul anului trecut că circa 500. asta stabileşte piaţa. adevărate furnicare de oameni în perioada interbelică. în rest. Mall-urile sunt la marginea oraşului. Datorită chiriilor mici. majoritatea spaţiilor comerciale sunt “de închiriat“. la ieşirea spre Drumul Naţional E 85. 8 . În ultimul an şi-au făcut loc mai multe terase pe cele câteva străzi proaspăt reabilitate sau peste moloz. în primul an de la deschidere. deşi chiar arhitectul şef al Capitalei. La polul opus. Oraşul ar putea să aibă o strategie din acest punct de vedere. explică acesta. Practic. foste magazine universale.000 de persoane le trec pragul săptămânal. ea a devenit un mall în aer liber şi a redefinit viaţa socială a oraşului. plin de artere comerciale şi mall-uri care se află la o distanţă apreciabilă de centru. mai există câteva magazine universale şi de haine ieftine. această stradă era plină de chinezării şi un fel de magazine universale. ceea ce nu este bine. nu există decât vreo două cafenele. chiriile aberante. care au fost transformate. cafenele şi restaurante. nu avem pârghiile legale. Acum. amplasarea lor este permisă la o distanţă foarte clară faţă de centru. au investit foarte mult în Mariahilfer Strasse. Mall-ul de lângă stadionul Lia Manoliu şi un altul pe Şoseaua Colentina. din cauza lucrărilor şi mizeriei acumulate în timp. populaţia este din ce în ce mai atrasă de mall-uri. În Viena.

. . care va lega Centrul Istoric de Parcul Izvor 9 STUDIU DE CAZ . Vedem cum. prin centru. Acest proiect propunea crearea unei reţele de pietonale care să străbată centrul oraşului şi să conecteze zone care care acum sunt disparate.poduri peste Dâmboviţa. Casa Academiei Române. având în vedere problemele actuale de trafic. Piaţa de Flori Coşbuc). prin zona centrală. scrie în proiect. PIDU pentru centrul Capitalei propune o suma de 39 de proiecte şi 45 de subproiecte conexe care. Reconectarea acestei zone va revitaliza Bulevardul Libertăţii şi Palatul Parlamentului. .parcaje multietajate. vor da o identitate oraşului şi vor atrage fonduri europene de circa 130 de milioane de euro. se explică în proiect. Acest traseu făcea legătura între Piaţa Amzei şi Casa Poporului. prin construirea inelelor şi a centurii. ulterior. la fel ca în alte oraşe europene. Proiectul adună o serie de amenajări realizate de membrii consoțiului format din 9 birouri de arhitectură şi 5 companii de specialitate: . care de ani de zile nu reuşesc să îşi consolideze atractivitatea şi în mod sistematic. Propunem şi amenajarea Dâmboviţei care până acum a fost considerată doar o lucrare ediltară”. Lărgirea la maxim a bulevardelor centrale şi micşorarea trotuarelor în detrimentul parcărilor şi măririi numărului de benzi s-a dovedit că nu este o soluţie. nepopulate.Proiectul îşi propune crearea unui sistem de străzi pietonale. strategia propune construirea unor clădiri de birouri în Centrul Istoric. Pietonul pe primul loc. un studiu făcut în urmă cu câţiva ani de câteva dintre birourile din consorţiu. dimineaţa şi seara.infrastructură stradală. “Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit. “Astfel se recuperează monumente istorice şi obiective turistice ascunse şi greu accesibile în prezent (mânăstirea Antim. şi prin urmare. Pentru a revitaliza economic zona. Suntem împotriva instalării în centru a unor parcări de mari dimensiuni pentru că devin factor generator de trafic”.amenajări de spaţii verzi. bicicleta pe locul doi. palatul Bragadiru. va permite o circulaţie mai fluentă în zona centrală şi creşterea vitezei de deplasare a transportului in comun. transportul în comun pe locul trei Un alt punct important al acestui proiect este rezolvarea problemelor de trafic din centrul oraşului şi a locurilor de parcare. Prezenţa în zona centrală a unui număr mare de instituţii publice şi culturale şi de locuri de petrecere a timpului liber duce la o aglomerare şi o folosire excesivă ca spaţiu de parcare a străzilor şi trotuarelor. Proiectul este deocamdată blocat. potrivit proiectanţilor.amenajări spaţii urbane. Unirea Centrului Istoric cu Centrul Civic Unul dintre cele mai importante proiecte propuse este reconectarea zonei din partea de Sud a Dâmboviţei cu Centrul Istoric prin intermediul a două poduri: Mircea Vodă şi Calicilor. conectat la noduri importante de transport în comun. însă acestea sunt prost utilizate. Proiectul propune trei linii directoare pentru a da o nouă identitate Capitalei. Strategia nu propune o soluţie pentru reabilitarea clădirilor.Catiuşa Ivanov Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizare centrului oraşului Primăria Capitalei a semnat la sfârşitul anului trecut contractul pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Capitalei. cea ce creează disconfort tuturor. astfel încât centrul oraşului să nu fie o imensă parcare în aer liber. . Crearea de spații publice Bucureştiul are multe spaţii publice. o infrastructură majoră esenţiala pentru buna funcţionare a Capitalei. în urma licitaţii desfăşurate în septembrie 2010.organizarea de concursuri de idei. . Finalizarea inelului median este esenţială pentru îmbunătăţirea traficului. O altă problemă cu care se confruntă zona centrală sunt locurile de parcare. care în acest moment afectează foarte grav imaginea oraşului. consilierii generali sistând finanțarea. se face de la sud la nord şi invers. Proiectul costă circa 6 milioane euro şi a fost atribuit Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti. Componenta socială este rezolvată de centrul cultural şi comunitar “Uranus“. Oferirea unei alternative prin inelul principal şi. La fel cum este şi şoseaua de centură care trebuie să fie. Se propune realizarea unui sistem integrat de parcări de dimensiunii medii (sub 500 de locuri) ce sunt conectate printr-un sistem de infrastructură în care pietonii şi bicicliştii au un spaţiu bine definit şi echipat. tranzitul. În condiţiile dezvoltării unei reţele utilizabile de piste pentru biciclete se speră că bicicleta va deveni o alternativă la maşina personală. un pod pietonal peste Dâmboviţa. PIDU include o serie dintre proiectele prezentate în TransCentral Urban Bucureşti. Traseu pietonal pe malul Dâmboviţei Refacerea Podului Calicilor. centura. la ora actuală. nu sunt puse în valoare.

2010 la DCPNMB (1.429/08. Înainte de demolare Pro_do_mo a încercat obţinerea autorizării fotografierii interiorului. În urma acestuia clădirea rezulta ca avînd o valoare suficientă pentru a fi clasată individual în LMI. aceasta nu avea valoare arhitecturală. Clădirea este trecută în Lista Monumentelor Istorice ca fiind cea în care a locuit Mihai Eminescu.11. direcţia deconcentrată a MCPN la nivelul Municipiului Bucureşti a considerat că singurul lucru pe care îl poate face pentru protecţia resursei culturale este să ceară municipalităţii reconstrucţia clădirii pe un nou amplasament. nr. Utilizînd acelaşi studiu istoric. Observaţii: Municipalitatea a comandat în 2008 un studiu istoric referitor la clădire. Nu am primit vreun răspuns. Data demolării: decembrie. lucru ce nu a fost obţinut. Ştirbei Vodă). La începutul lui ianuarie 2011. Municipalitatea a motivat autorizarea în regim de urgenţă a demolărilor pe axa BuzeştiBerzei (cu ocolirea obţinerii avizului de la DCPNMB înainte de demolare) prin pericolul public de prăbuşire pentru un număr de 65 clădiri. Str. 23 „Ştirbei Vodă”. nu face vreo referire la sursa documentară a informaţiei de pe respectiva placă amplasată de municipalitate în 2005. nr. 5 Observaţii: Regimul de urgenţă a fost motivat de iminenţa prăbuşirii.12. Casa în care a locuit Mihai Eminescu Strada Buzeşti. Cu un dosar de declasare minimal. Municipalitatea nu a folosit studiul istoric. acestea coincid şi că partea de la stradă înglobează conturul vechi.01. Casa Nicolau Dobre Str. 17/Z/11. nr. aviz DCPNMB.2010). Data demolării: decembrie. cînd a fost discutată cererea PMB privind demolarea în CZMI. foarte valoroasă. cînd cea mai mare parte din clădire a fost pusă la pământ. Data construirii: 1892. Bază legală: autorizaţie emisă în regim de urgenţă (pentru monumente istorice nu se pot emite astfel de autorizaţii) nr.941/08. Tratarea faţadei clădirii datează din secolul XX-lea. În ziua de 10 decembrie (cînd municipalitatea realizase organizarea de şantier pentru demolare) MCPN a dat un comunicat de presă prin care arăta că nu există vreun aviz pentru demolare (cum de altfel nu exista o cerere în acest sens). după caz). Societatea Academică din România şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul au făcut plîngere penală. 10 PATRIMONIU .2010. La mijlocul lui decembrie clădirea a fost demolată spre a elibera amplasamentul pentru proiectul axei Buzeşti-Berzei (aprobat în CGMB în 2006). Zona Construită Protejată nr. O dată cu demolarea este posibil ca imaginea interiorului. extinsă în 1911. Studiul istoric. Pentru demolarea oricăreia dintre clădirile aflate pe axa Buzeşti-Berzei era necesar un aviz privind protecţia patrimoniului cultural (de la DCPNMB sau de la MCPN. Demolarea a început în noaptea de 1011 decembrie (vineri spre sîmbătă).11.2011. deşi foloseşte ca principal motiv al declasării afirmaţia din textul plăcii memoriale. vezi observaţii. Berzei dintre Calea Plevnei şi Str. Placa memorială de pe clădire afirmă că în acel loc „s-a aflat” casa în care a locuit poetul.11. să fi fost ştearsă pentru todeauna din memoria generaţiilor viitoare. Considerînd doar imaginea din stradă oferită de clădire.10.625/27. 597/08. UAR a făcut o cererea de clasare depusă prin adresa 1. Un studiu al zidăriei ar fi fost concludent privind eventuala păstrare şi extindere a casei în care a locuit Eminescu. Data construirii: incertă. Ştirbei Vodă 87/str.2010. pe o porţiune. Suprapunînd conturul clădirii la sol de la sfîrşitul secolului XIX-lea cu cel de dinainte de demolare se obsevă că în partea posterioară a construcţiei. un traseu al acestuia în procedura de declasare sărind cîteva etape obligatorii şi o demolare “de vineri” nu putem să transmitem generaţiilor următoare decît o enigmă. Ştirbei Vodă.2010 pentru cele 7 cladiri afectate de diametrală pe segmentul din str. că “dezavuează” orice încălcare a legii şi “deplinge” evitarea unui dialog din partea PMB pe subiect.198/08. Buzeşti 2-4). 546/10. Berzei 34 Protecţie: monument istoric pînă la declasarea din Ordinul Ministrului 2. Autorizaţia nu arată că imobilul făcea parte dintr-un monument istoric.11.2010) şi MCPN (4. în zona de protecţie a cel puţin unui monument istoric de grupa B (Casă.Florin Bălteanu Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (str. Bază legală: autorizaţie eliberată în regim de urgenţă de către PMB.

07.Serv. prefectul a atacat în instanţă autorizaţia de desfiinţare. PATRIMONIU 11 . Proprietarul a demolat clădirea în weekend-ul 25-26 septembrie. nr. în şedinţa 02. a solicitat Primăriei Capitalei (PMB) să nu elibereze autorizaţia de desfiinţare. Data demolării: mai-iulie. Pe 28 ianuarie CZMI propune neclasarea. este de acord cu clasarea. Casă Calea Mosilor.Gorgani). 94/Z/12. Pe 17 mai Secţiunea de Evidenţă la care dosarul de clasare ajunsese. al XIX-lea. Data construirii: a doua jumătate a sec XIX-lea. 3A Protecţie: în zona de protecţie a unui monument istoric de grupa A (Biserica Sf. nr. CNMI. timp în care a fost folosită ca adăpost de persoane fără locuinţă. Ilie . Mare parte din faţada principală. 5. 39 sursa imaginii: ANRSMB Protecţie: zona de protecţie a unui monument istoric grupaA (Casa N. Kogălniceanu”. pe 26 CNMI este de acord cu clasarea. 1 „Calea Moşilor”. Pentru demolarile făcute cît timp autorizaţia era suspendată s-a facut plîngere penală contra muncitorilor de către ASB şi AMIC. Control Disciplina în Construcţii a analizat cazul şi constatînd lipsa unei autorizaţii a solicitat organelor de urmărire penală verificarea cazului. Bază legală: fără autorizaţia demolare. Data construirii: a doua treime a secolului.ro. posibile urme anterioare. PMB a eliberat-o. s-a păstrat pînă la demolare.Casa Gheorghe Cantacuzino Strada Gutenberg. Toate casele valoroase demolate în 2010 pe: www. 6 „Bd. Pe 25 începe demolarea. Este în curs de judecare dosarul 35326/3/2010 prin care AMIC şi ASB cer anularea autorizaţiei de desfiinţare. acelaşi act . Zona Construită Protejată nr. La o cerere a OUB către MCPN de a analiza parcursul aplicării procedurii de clasare în acest caz şi de a determina dacă s-au respectat prevederile legale în vigoare am primit un răspuns care se rezuma la a comunica poziţia CNMI din 2 iunie. invocînduse nerespectarea Instrucţiunilor MCC. Suspendarea avizului DCPNMB a făcut obiectul dosarului 44206/3/2010 iniţiat de ASB. folosită ca ilustraţie pentru acest articol. Pe 1 martie DCPCN decide oprirea procedurii de clasare (deşi această acţiune nu este în atribuţia ei. Pro_Do_ Mo şi AMIC şi a acţionat pentru retragerea acţiunii în instanţă. Casa Mathias Huyer. Zona Construită Protejată nr. PMB . Şoseaua Kiseleff. în perioada aprilie .2010. Propunerea de aviz negativ trebuie înaintată Secţiunii de Evidenţă a CNMI). art. procesul a rămas fără obiect. Data demolării: septembrie 2010 Bază legală: aviz DCPNMB 651/ Z/14. deşi Direcţia Monumente a Ministerului Culturii îi ceruse expres acest lucru. Avizul Direcţiei de Cultură Bucureşti nr. Cu o oarecare inerţie Inspectoratul Teritorial în Construcţii opreşte demolarea. Regina Elisabeta . 5878/2004 privind competenţele de avizare. Se apelează la intervenţia poliţiei pentru stoparea distrugerilor. acţiunile distructive continuă.2010 şi apoi ministrul s-au pronunţat pentru neclasare. Citiţi mai mult despre prăbuşirea construcţiei pe site-ul nostru.M. Observaţii: Pe 11 ianuarie organizaţia Pro_do_mo a depus o cerere de clasare de urgenţă. din proiectul de autorizare a construcţiei (1894). ce are un alt proprietar. Acestea sunt încă în cercetare la Secţia 17 Poliţie. Clădirea a fost demolată. nr. Observaţii: Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a trimis două adrese către MCPN solicitînd revocarea avizului DCPNMB. Observaţii: După ce a stat mai mulţi ani s-a aflat într-o stare avansată de ruinare.iulie. înainte de termenul din instanţă de pe 13 octombrie. Fără a se schimba contextul procedural.08. Pe 26-28 mai Direcţia de Cultură Bucureşti refuză declansarea procedurii de clasare de urgenţă şi să anuleze avizul de demolare. Bază legală:Autorizaţie 247-I-2009 eliberată de Primăria Sector 5. În aceeaşi zi s-a respins ordonanţa preşedinţială. extinsă în perioada 1899-1911. Urmare a acestei hotărîri Instituţia Prefectului a refuzat ajutorul ASB. în urma contestaţiei autorului şi a unor ONG-uri. nr. Din clădire a rămas o extindere a nucleului iniţial. Data demolării: neidentificată cu precizie. MCPN a a răspuns că avizul a fost emis corect. Urmare a sesizării OUB.observatorulurban.06.2008. 106 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (Calea Moşilor). Date fiind acestea. ZCP 72 „Parcelarea Averescu”. mai multe intervenţii ulterioare pînă în 1938. în aprilie s-a prăbuşit parţial. Titulescu). Demolarea a survenit după ce vreme de mai mult timp clădirea a fost de vînzare şi nu a fost folosită. ASB invocînd. Ulterior proprietarul a demolat-o fără aviz de la DCPNMB. Pe 25 ianuarie Asociaţia pentru Memorie Identitară Carpaţi (AMIC) a depus o cerere de Ordonanţa preşedinţiala pentru anularea autorizaţiei de desfiinţare. Data construirii: 1894.

Deşi sentinţa Tribunalului recunoaşte că “instanţa de contencios administrativ nu se poate substitui dreptului de apreciere al autorităţii publice în general. 20. Tot în această perioadă a fost aprobat bugetul Capitalei. La fel ca anul trecut nu a existat o consultare a ONG-urile interesate. PUZ-ul este unul de intrare în legalitate. Media revenirilor pe ordinea de zi (sunt incluse şi situaţiile în care proiectul nu a fost discutat) pentru ca un PUZ să fie aprobat este de 1. 64% din PUZ-uri. Th. 36-38. nr. au existat planuri urbanistice. nr. se constată valabilitatea observaţiilor din numărul trecut: consilierii nu motivează respingerea proiectului în procesul verbal al şedinţei.Ploieşti.Km 19 + 500. CUT-ul de la 4. însă sînt şi două cazuri (Cl. principiu aplicabil şi în cazul reglementării în materie urbanistică” şi că soluţionarea cererii de hotărîre de adoptare a PUZ-ului putea fi sub forma unui “vot negativ” obligă PMB să adopte printr-o hotărîre PUZ-ul. în locul PUZ-ului Penetraţie Bucureşti Autostrada Bucureşti . CUT de la 2. adoptarea indicatorilor tehnico-economici pentru amenajarea Cimitirului Bellu (nr. 1. ajungem la o medie de 12. După un an şi jumătate. M. 3 în ultimul). Doamna Ghica şi Bd. se referă la PUZ-ul aprobat în 2011. 55 Acest PUZ este unul din cele ce nu au mai apucat să fie aprobate pînă pe 30 septembrie 2009. nr. Aceşti indicatori arată că.. un al patrulea PUZ (Temişana) a păstrat pentru parcelele din 2009 aceeaşi indicatori.Braşov. enumerăm ca fiind mai importante: acordul de colaborare cu Metrorex pentru construirea pasajului subteran Răzoare (HCGMB nr. str. Trei hotărâri se referă la prelungirea valabilităţii unor planuri. Aman. nr. 7). Ce a însemnat schimbarea legislaţiei pentru indicatorii urbanistici ai acestor PUZ-uri? Pentru trei. Grigorescu . nu se modifică deoarece şi PUZ-ul din decembrie 2010 se află la mai puţin de 100 m de siturile arheologice clasate în LMI: Băneasa-La Stejar. 32. demararea procedurilor legale pentru pasajul subteran Eroilor (nr. gen. Cazzavillan. faţă de trimestrul anterior. S-au mai aprobat.Pod şi tranzitează situl arheologic monument istoric Băneasa-Vatra Nouă. 2 în al doilea.decembrie 2010” apărut în nr.Domneşti (nr.ro 12 .85 în al treilea. Povestei-Intrarea Belciugatele. 6. împuternicirea primarului să semneze un acord de parteneriat cu Consiliul Judeţean Ilfov pentru realizarea penetraţiei Prelungirea Ghencea . dar aceasta este trasă în sus de 2 PUZ-uri ce au ajuns de 5 ori în Consiliu. restul se referă la PUZ-uri.sector Bucureşti . Dintre hotărîrile care se referă la proiecte de infrastructură. Km 0 + 000 . cel de al şaselea PUZ. prin Ordonanţa 27/2008 şi Legea 242/2009. UTILE considerîndu-se a fi vorba de un “refuz de soluţionare a cererii”. Faptul că nu este vorba de o gîndire globală a zonei rezultă şi din avizele obţinute de la Ministerul Culturii.8 la 4. Bulevardul Primăverii.Splai (nr.68 ori. Reglementările sunt dramatic diferite faţă de ce prevede PUZ Zona Construită Protejată (de exemplu depăşiri cu peste 20% de CUT). Media de 5 planuri urbanistice adoptate pe şedinţă urmăreşte tendinţa generală de creştere înregistrată în ultimul an (0.observatorulurban. statistica referitoare la planuri urbanistice ce “uită” să se întemeieze pe avizul MCPN. Dămăroaia şi Dămăroaia . O hotărîre priveşte un PUD (intrarea în legalitate a lucrărilor de amenajare a extinderii Muzeului Satului)..Temişana PUZ-ul propune de fapt reglementări pentru 6 amplasamente disparate situate în interiorul unei aceleiaşi zone protejate: str. Majoritatea PUZ-urilor au fost nevoite să obţină din nou unele avize. Astfel afirmaţiile din respectivul articol. deoarece instanţa a constatat că PUZ-ul nu a fost aprobat pînă pe 30 septembrie. nr. În fapt. 12). dată de la care intrau în vigoare efectele modificărilor din Legea 242/2009. 3). Chişinău (nr. nr. 295-303 şi Str. deşi legea le-o cere. pentru că nu a fost discutat din lipsă de cvorum. aprobat prin HCGMB 325/2010 a fost analizat PUZ-ul Autostrada Bucureşti Braşov . La verificarea situaţiei celor două PUZ-uri ce au revenit de mai multe ori. Dintr-o regretabilă eroare. M. Berthelot. declanşarea exproprierilor pentru realizarea unei artere între Bd.Florin Bălteanu Planuri Urbanistice Zonale aprobate de CGMB în perioada ianuarie-martie 2011 Mai multe PUZ-uri adoptate şi mai uşor În primele trei luni ale anului 2011 s-au desfăşurat 5 şedinţe de Consiliu General şi au fost aprobate 25 de Planuri Urbanistice Zonale.5. str. Mai multe pe www. iar înălţimea de la P+4 la P+5. Modificările legislative fuseseră făcute pentru a diminua specula imobiliară. str. Proprietarul terenului ce a generat PUZ a dat în judecată Primăria şi a cîştigat. Vulcănescu. str. 21. intervenţiile au fost doar punctuale. fără a avea un aviz de la Ministerul Culturii. 34) şi declanşarea exproprierilor pentru străpungerea Bd. 14. Consecinţele lui 30 septembrie 2009 Calculul revenirilor de mai sus s-a făcut doar pentru şedinţele de Consiliu posterioare celei din 30 septembrie 2009. un procent însemnat (24%) dintre PUZ-urile aprobate au legătură cu acel moment. Modificări s-au petrecut la PUZ-ul din str. Popa Savu. 6 al Observatorului Urban Bucureşti. cu privire la tranzitarea anumitor situri arheologice. Pe de altă parte. nr. L. În fine. str. 5). Dacă luăm în considerare doar şedinţele în care. cînd 54 de PUZ-uri au fost prinse în offside de efectele modificării radicale a legislaţiei de urbanism.16 la 3. Primăverii 55) în care avizele sunt aceleaşi cu cele din 2009 şi nu a mai fost organizată pe pagina web a Primăriei Capitalei vreo dezbatere publică. au fost aprobate la prima apariţie în faţa consilierilor. Temişana. 35). iar înălţimea a crescut de la P+12E la P+25E. aprobat prin HCGMB 24/2011. impun o gândire globală asupra zonelor protejate atunci când se modifică coeficienţii reglementaţi. pe ordinea de zi. Rectificări privind articolul “Proiecte urbanistice aprobate de Consiliul General în perioada octombrie . nr. nr. N. PUZ-ul aprobat în cele din urmă nu are modificări faţă de forma respinsă în celelalte şedinţe. Modificare PUZ ZCP 44 .9. indicatorii au rămas aceeaşi. Văcăreşti. pe parcele luate separat. unde POT-ul a scăzut de la 50% la 45%. 65 a avut următoarea evoluţie a indicatorilor urbanistici: POT a crescut de la 50% la 75%. Deşi ultimele modificări aduse Legii urbanismului. Temişana. pentru a fi în cele din urmă aprobate. dar a extins reglementările de tip derogator şi pe alte 4 parcele.5 proiecte adoptate/ şedinţă.33 în primul trimestru al lui 2010. unui PUZ îi este mult mai uşor să treacă.

reprezentanţi ai cetăţenilor. cel puţin prin publicarea pe pagina de internet şi la sediul propriu a observaţiilor şi sugestiilor publicului şi a răspunsului la acestea.etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare. cu privire la observaţiile primite şi răspunsul argumentat la acestea. Toate propunerile obţinute şi nevoile identificate în urma procesului de informare şi consultare vor fi examinate şi sintetizate şi vor fi prezentate ca anexă la documentaţia necesară atribuirii serviciilor de elaborare a PUG. primările au obligaţia de a elabora Regulamentul local referitor la implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism. 13 .pune la dispoziţia publicului documentele aferente propunerilor PUZ. pe parcursul elaborării propunerilor este recomandată consultarea societăţii civile.informează publicul cu privire la rezultatele consultării. După aprobarea de Consiliu. În termen de 15 zile de la data primirii comentariilor. Actul normativ (Ordinul nr. De asemenea. . . primăriile informează publicul prin cel puţin următoarele activităţi: . .modalităţile de finanţare a activităţilor de informare şi consultare. Conţinutul obligatoriu al Regulamentului local stabileşte cel puţin următoarele: . şi perioada pana la care acestea pot fi făcute. Consultarea populaţiei la elaborarea PUG-urilor Informarea cu privire la intenţia de elaborare a PUG se face simultan. şi de multe ori le erau afectate interesele.etapa de documentare şi elaborare a studiilor de fundamentare.informează în scris proprietarii ale căror imobile sunt direct afectate de propunerile PUZ şi care au trimis opinii. astfel încât să fie preîntâmpinate eventuale dezacorduri sau contestări. către care pot fi transmise comentarii. Raportul informării şi consultării publicului fundamentează decizia autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea sau respingerea planului propus. împreună cu documentaţia de urbanism completă. consiliul judeţean/local/general poate solicita modificarea şi completarea documentaţiei de urbanism supuse aprobării.etapa pregătitoare . . în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului: . În etapa elaborării studiilor de fundamentare a propunerilor. LEGISLAŢIE . . În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a acestei metodologii. observaţii şi propuneri. acum autorităţile locale au obligaţia de a-i informa despre aceste aspecte la demararea proiectului. „Informarea şi consultarea publicului se efectuează în toate fazele proceselor de elaborare sau actualizare a planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului şi este parte integrantă a procedurii de iniţiere. abia după ce începeau lucrările. În aceste anunturi. care include toate observaţiile avizatorilor şi care se supune procedurii de transparenţă decizională. aceştia îşi pot apăra interesele şi sesiza posibile nereguli. după caz: certificatul de urbanism. a asociaţiilor profesionale. prin următoarele metode: . obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism La începutul acestui an a apărut Metodologia de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.definirea situaţiilor în care se consideră că Regulamentul local a fost încălcat şi măsurile administrative de sancţionare.anunţ cu vizibilitate imediată publicat pe pagina proprie de internet şi în publicaţia proprie dacă există. elaborare. Responsabilitatea privind informarea şi consultarea publicului pentru planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului revine autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planurilor. În baza raportului informării şi consultării publicului. la parcela care a generat intenţia elaborării documentaţiei de urbanism.anunţarea intenţiei de elaborare. Consultarea populaţiei în cazul elaborării PUZ-urilor În cazul Planurilor Urbanistice Zonale. 47 din 19 ianuarie 2011.principiile de identificare a grupurilor-ţintă pentru informare şi consultare. Informarea şi consultarea publicului se face. într-un limbaj nontehnic. prefectul are obligaţia să verifice respectarea prevederilor metodologiei de informare şi consultare a populaţiei.publică pe pagina de internet anunţul cu privire la posibilitatea. inclusiv materiale explicative scrise şi desenate. locul şi orarul în care se pot consulta documentele şi se pot transmite observaţii. vor fi trecute numele şi datele de contact ale persoanei responsabile cu informarea şi consultarea publicului. 2701 din 30/12/2010) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. Investitorul privat iniţiator al PUZ afişează anunţul pe panouri rezistente la intemperii. precum şi documentele ce au stat la baza primei variante a propunerilor. să le atace în contencios administrativ. Astfel. . .Catiuşa Ivanov Primăriile. . iar în cazul nerespectării. pentru fiecare categorie de plan. Dacă până acum vecinii aflau de ridicarea unei construcţii noi. în termen de 15 zile de la încheierea perioadei de consultare a publicului. avizare şi aprobare a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului”. se arată în actul normativ. .modul şi locul în care publicul va avea acces la informaţii şi documentaţii. raport ce se supune atenţiei autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planului. Procesul de informare şi consultare a publicului se finalizează cu raportul informării şi consultării publicului. modul şi perioada.structura sau persoanele cu atribuţii în coordonarea informării şi consultării publicului pentru documentaţiile de urbanism şi/sau amenajare a teritoriului. avizul prealabil de oportunitate. .elaborarea propunerii finale. autorităţile au obligaţia de a pune la dispoziţia publicului sinteza acestora şi argumentaţia preluării sau nepreluării propunerilor. cerinţele şi opţiunile publicului legate de dezvoltarea urbană durabilă sunt obţinute de elaboratorul documentaţiei de urbanism prin metode de cercetare sociologică relevante pentru obiectivele propuse. obligatoriu. asociaţii ale sectorului de afaceri. în loc vizibil.anunţuri afişate la sediul autorităţii publice în spaţiile accesibile tuturor cetăţenilor.

Busuioc Andrei Horia şi Cucu Victor au construit un imobil de zece etaje. utilităţile. primarii de sector sunt aleşi de cetăţeni. 7/2011 a adus modificări importante şi în traseul de aprobare a documentaţiilor de urbanism şi organizarea autoritătilor locale: . 7/2011. la Parlamentul European Un grup de ONG-uri bucureştene. Ordonanţa de Urgentă nr. Pentru aceste proiecte este nevoie şi de aviz de oportunitate. ci unul singur. Acum această clădire poate intra în legalitate în loc să fie demolată. 14 . care se ocupă cu protecţia patrimoniului.Planurile Urbanistice Generale vor putea fi prelungite doar cu 3 ani. publicată în Monitorul Oficial din 11 februarie 2011. pentru a găsi soluţii de fluidizarea traficului. avizul de urbanism.s-a eliminat prevederea prin care investitorii care doreau modificarea indicatorilor urbanistici. consiliul judeţean sau local are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de urbanism.Echipa OUb Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă şi intrarea în legalitate Legea urbanismului a fost modificată la începutul lunii februarie prin Ordonanţa de Urgenţă nr.000 mp pentru funcţiuni de locuire sau cu cel puţin 5. Întâi se vor emite avizele de specialitate de la Ministerul Mediului. . care în vechea lege se emitea primul. Continuăm discuţiile. Restul prevederilor OU vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Sorin Oprescu. În rest. Principala modificare este interzicerea intrării în legalitate a clădirilor ridicate ilegal.PUZ-urile vor putea fi iniţiate de privaţi doar în următoarele situaţii: construirea de parcuri industriale. Principalele prevederi ale proiectului sunt : . . Primăverii. Circulaţie. Primăverii. . etc. o autostradă suspendată asemănătoare cu cea din centrul Benjingului. cât mai curând cu putinţă. Proprietarii. Inspectoratul de Stat în Construcţii. într-o vizită de lucru. 55. . Comitetul Regiunilor lucrează la elaborarea unui document prin care să se instituie un patrimoniu european. Astfel. au sesizat.cele mai importante domenii ale oraşului vor fi gestionate de Primăria Capitalei: urbanismul. cât mai repede. Judecătoria Sectorului 2 a constatat ilegalitatea pe 5 iulie 2010 şi a decis încadrarea construcţiei în peremetrii prevăzuţi de autorizaţia de construire. care va fi repartizat primăriilor de sector în funcţie de necesităţi. iar primarii trebuie să înceapă reactualizarea PUG-uri cu 18 luni înainte de expirarea celor vechi. Până acum nu era stabilit niciun termen.în maxim 30 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de motive şi a raportului de specialitate. la propunerea primarului general. In 2005. La nicio lună după adoptarea Legii. Legea Capitalei în dezbatere publică Grupul PDL a organizat în luna martie o serie de dezbateri publice pe proiectul privind Legea Capitalei. parcuri tehnologice. deoarece avizul de urbanism era modificat întotdeauna de avizul de la Ministerul Culturii şi trebuia emis un nou aviz de urbanism. o construcţie de 4 etaje. Imobil construit ilegal pe bd. zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale noi. . 7/2011. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a introdus în legalitate un bloc construit ilegal pe bd. Primaria Capitalei a autorizat. Acum. autorizaţie de construire pentru un imobil de 6 etaje. . distrugerile făcute de Primăria Capitalei pentru construirea axei Buzeşti-Berzei. Primăria Sectorului 2 a emis. Edilul se afla în China.consilieri generali vor fi aleşi uninominal. “Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire”. săptămâna trecută. trebuiau să obţină aviz de oportunitate.000 mp pentru funcţiuni de servicii. Diametrala Buzeşti-Berzei.în cazul PUZ-urilor. documentaţiile de urbanism vor fi iniţiate doar de municipalitate.primarii de sector vor fi înlocuiţi de 6 viceprimari. Primăria sector 2 şi Asociaţia PRO_ DO_MO s-au adresat instanţei sesizând ilegalitatea. Theodor Stolojan şi Laszlo Tokes. “Este foarte clar că autostrada suspendată se poate face. a declarat Oprescu. ONG-işti au prezentat europarlamentarilor Monica Macovei. care vor fi aleşi din rândul consilierilor generali. Iată! Avem dovada vie a faptului că 10 km au fost realizaţi în 2 ani de această firmă şi am primit asigurări că modelul poate fi implementat şi la Bucu-reşti. Proprietarul a ridicat un bloc de 7 etaje.1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. . în aprilie 2008.desfiinţarea consiliilor locale. De asemena.Capitala nu va mai avea 7 bugete. infrastructură de transport. hipermagazine. zone de producţie. iar dorinţa mea este aceea de a demara. de Consiliul General. persoanele care au terenuri mici şi doresc să construiască mai mult decat prevede regulamentul local de urbanism nu vor mai putea face acest lucru. Kinga Gal. nr 55 Un alt imobil care aşteaptă să intre în legalitate este un imobil de 10 etaje de pe strada Aurel Vlaicu din sectorul 2. infrastructura. la Bruxelles. parcuri culturale. . că doreşte să facă în Bucureşti. acum va fi emis ultimul. prevăzuţi de regulamentele de urbanism. Pentru trenurile din zonele protejate această prevedere simplifică procedura de avizare. la această adresă. şi cu o amprentă la sol mai mare. acest proiect de fluidizare a traficului şi în Capitala României”. decât dacă conving Primăria să modifice regulamentul pentru toată zona. a declarat. a declarat că va sesiza organele de anchetă din ţară pentru a verifica dacă demolările au fost făcute legal. prevede articolul 56. imagini cu clădirile demolate de municipalitate şi s-au plâns de lipsa de transparenţă a instituţiei în acest caz. parcuri comerciale. în situaţia extinderii intravilanului localităţii cu cel puţin 10. Monica Macovei. Prevederea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2012. ŞTIRI Oprescu vrea autostradă ca în China Primarul general. Ministerul Culturii. cu mai mult de 20 la sută. nr. la începutul lunii martie. cu patru în plus decât prevedea autorizaţia.

după reparaţii Deputaţii PDL vor eliminarea autorizaţiilor de construire Autorizaţiile de construire ar putea eliminate. legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele pe cheltuială proprie. care. instituţiile urmând să-i recupereze de la beneficiari. se arată în propunerea legislativă. în luna aprilie. la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. În plus. pentru efectuarea lucrărilor de construire ar putea fi nevoie doar de avizele şi acordurile care stau. În plus. casele ar urma să se facă după nişte proiecte de arhitectură tip. Calian Petru. autorităţile administraţiei publice centrale pot cofinanţa lucrările la clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial.observatorulurban. pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei. am văzut că. republicată. Stelian Fuia şi Marian Avram. Guvernul va facilita acordarea de credite bancare. în România. punând viaţa trecătorilor în pericol. conform unui proiect de lege înaintat Parlamentului de patru depuţati PDL. În lipsa autorizaţiei. Totodată. Or. în cadrul unei dezbateri organizate la Grupul de Dialog Social în noiembrie 2010. Pentru a-i sprijini pe proprietari să efectueze lucrările. cât şi al beneficiarilor”. sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie. Aleşii consideră că în acest fel cetăţenii nu vor mai plăti proiectul de arhitectură şi vor scăpa de birocraţie. „Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a venit pe fondul constătării creşterii îngrijorătoare a accidentelor grave provocate de desprinderea unor elemente de construcţie de la nivelul faţadelor sau teraselor clădirilor care. aprobate în prealabil de Ministerul Dezvoltării. în condiţiile respectării unui model de proiect emis de Ministerul Dezvoltării şi a Planului Urbanistic General al localităţii”. Prin derogare de la prevederile Legii nr. sunt zeci de clădiri cu faţadele foarte degradate. «Persoanele fizice şi juridice care deţin minimum 400 metri pătraţi de teren în regim de proprietate sau concesionare pot efectua construcţii. şi a fost deja depusă la Parlament. Legea va intra în vigoare după ce va fi adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte. până la terminarea lucrărilor. la baza actului administrativ. cu acordarea de facilităţi. Mircea Giurgiu. din cauza slabei informări. se arată într-un comunicat trimis de Ministerul Dezvoltării. executarea lucrărilor de construcţii este permisă fără deţinerea autorizaţiei de construire. Astfel. dacă faci asta la o clădire monument e ca şi cum ai demola-o. pentru mulţi. acestea pot cofinanţa cheltuielile aferente lucrărilor la clădirile amplasate în zone protejate sau în centrele istorice. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată. În cazul în care proprietarii refuză. lucrările se vor face pe banii administraţiei locale. Actul nu a fost încă dezbătut şi aprobat în cele două camere decizionale. înainte de reparaţii fost şi cazuri când bucăţi de tencuială din aceste imobile au căzut pe trotuar. Pentru a reduce acest fenomen. precum şi a actului administrativ al autorizaţiilor pentru protecţia mediului. De asemenea. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată este de maximum 5 ani. spunea arhitectul Dan Marin. pot să vă spun că avem o mulţime de astfel de exemple. este un proiect bun. Citiţi textul integral pe site-ul: www. Face excepţie de la prevederile aliniatului de mai sus obţinerea avizelor şi acordurilor. Pentru monumente şi pentru zonele protejate este însă un dezastru. Imobil de pe bd. Lascar Catargiu. de la instituţii de credit. eliminarea birocraţiei şi încurajarea economiei: “Un alt aspect este legat de construcţiile de case din mediul rural. Mulţi dintre proprietarii acestor clădiri nu vor avea bani să plătească restauratori să le repare şi vor chema “meşteri” pricepuţi la toate. în limita bugetului disponibil. lucrările vor fi suportate de primării. În expunerea de motive a proiectului de lege mai scrie că. s-a încurajat un fenomen pentru ţara noastră: neîntabularea caselor din lipsa actelor necesare. nu au respectat obţinerea autorizaţiilor şi avizelor aferente construcţiei. care vor strica toate ornamentele. cu modificările şi completările ulterioare. în condiţiile respectării unei variante de construcţie din cele 10 15 modele de proiecte pentru executarea lucrărilor de construcţii. nivelul avansat de degradare a faţadelor clădirilor generează scăderea calităţii arhitecturalambientale a cadrului urban construit”. Iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor PDL. arhitecţii susţin că acest act normativ ar face mai mult rău decât bine: “Într-adevăr.ro ŞTIRI . actuala lege vine atât în sprijinul constructorilor. De aici. Pentru blocurile de la periferie sau cele fără valoare arhitecturală. Şi.Echipa OUb Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele clădirilor Guvernul a adoptat. Îşi pierde valoarea”. repararea faţadei şi eficientizarea termică a clădirii înseamnă să pună polistiren pe faţadă şi tâmplărie PVC cu rame de plastic. în acest moment. Au Imobil de pe bd. prin nivelul avansat de degradare. Deşi este o lege normală pentru o ţară civilizată. Lascăr Catargiu. chiar înainte ca proprietarii să fie obligaţi să repare faţadele. Finanţarea va fi împărţită astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului şi maximum 90% prin credit garantat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii. Clădirile vechi riscă să fie distruse În cazul persoanelor care realizează venituri medii nete lunare. afişate pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale. pe membru de familie. această iniţiativă va duce la îmbunătăţire aspectului oraşelor.

pe tema traficului.Ina Stoian (plusminus) Ina Stoian SOS spaţiile urbane Asociaţia AREA3 din Cluj a realizat o serie de afişe ingenioase.ro Mijloace alternative de transport . băi! . Tatu Mihaela. Ca alternativă au propus câteva scenarii despre cum ar putea arăta aceste locuri dacă administraţia locală şi cetăţenii s-ar implica mai mult. Get the Feeling” Barth E. pentru a-i face pe cetăţeni şi pe autorităţi să conştientizeze. Ina Stoian. afişele vor ieşi în stradă cu ocazia “Zilelor arhitecturii din Cluj“. Get the Cycles.com În Galaţi.plusminusgalati. Mai multe informaţii despre proiectul SOS Galaţi 2010 găsiţi pe:www. Czilli L STUDII/PROIECTE CULTURALE 16 .Szilágyi-Bartha József. Demetru Dobrescu 5. Dan Marin şi Gruia Badescu Răspunderea pentru opiniile exprimate aparţine autorilor.blogspot.wordpress. Józsa J. nepotrivite contextului. Nagy Zsolt (Menta művek / Fabrica de mentă) Încotro Galaţi? Spaţii urbane. În mai. Cele două iniţiative au ca scop atât punerea în discuţie a unor teme de actualitate. Proiectele au fost finanţate prin Fondul Timbrul Arhitecturii OUB-UAR în 2010. îndeamnă la folosirea mijloacelor de transport alternative şi critică construcţiile noi. Bucureşti uar_contact@yahoo. Centrele comerciale . 7 ianuarie .ro Uniunea Arhitecţilor din România str.Crişan Anca.ro oub . în mediul profesional.Nu parca aiurea. ISSN 2066 .coopcluj. Publicat pe pagina de internet oub. Observatorul Urban Bucureşti Calea Victoriei 126. Molnár Attila “Get the Attitude. problemele cu care se confruntă oraşul. Frontul la apă. Asociaţia Plusminus a ales câteva intervenţii nefericite pe spaţiile urbane pentru a atrage atenţia despre felul cum arată oraşul.martie 2011 Se distribuie gratuit la sediul UAR.866X Editor: Catiuşa Ivanov Art director: Elena Stoian Redactori: Florin Bălteanu.observatorulurban. Cartiere. vă rugăm să ne scrieţi la: contact@observatorulurban.com www. Mai multe informaţii pe: www. într-un mod amuzant. Pentru a ne sesiza evenimente importante. Vajna B. Panourile ironizează şoferii care parchează ilegal.ro www. Varga K. Grădişteanu Lavinia.buletin informativ nr. Bucureşti contact@observatorulurban.com. cât şi informarea accesibilă a cetăţenilor . Catiusa Ivanov.uniuneaarhitectilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful