observatorul urban bucureşti

observatorul urban bucureşti
nr.

buletin informativ

7

ianuarie-martie 2011. informaţii pentru un oraş mai bun. uniunea arhitecţilor din românia

Spaţiul public
EDITORIAL Oraşul, oglinda locuitorilor săi.....................2 Străzile, pieţele, trotuarele sunt pline de maşini parcate de-a valma şi de tot felul de obiecte aruncate fără nicio noimă: căsuţe din lemn, chioşcuri de ziare, tomberoane uriaşe, galbene, albastre şi verzi, stâlpişori, chioşcuri de flori, corturi de campanie, corturi de publicitate, stâlpi de iluminat, panouri, gărduleţe, bordurici, statuete, etc. Majoritatea clădirilor sunt neîngrijite, pline de afişe lipite unul peste altul şi grafitti. Continuare în pagina 2

STUDII DE CAZ Obiecte parazit în spațiul public bucureştean................................................3 Faţetele spaţiului urban românesc. Exemple .....................................................4 De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei.......................................................8 Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizarea centrului oraşului.........9 ANALIZĂ De ce nu ne plac spaţiile publice din România.....................................................6 Bolovani, palmieri, gărduleţe ≠ spaţii verzi...7 PATRIMONIU Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010.....9 UTILE Planuri urbanistice aprobate de Consiliul General, ianuarie-martie 2011..................12 Primăriile, obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism..............................................13 ŞTIRI BUCUREŞTI Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă.................................14 Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe cetăţeni să-şi repare faţadele clădirilor.....15 PROIECTE CULTURALE SOS Spaţiile urbane!................................16 www.observatorulurban.ro

oraşul artă absolut scabros deoarece toate aceste obiecte sunt EDITORIAL aruncate la întâmplare fără să fi judecat cineva de ce să le pună acolo şi nu în altă parte. în 99 la sută din cazuri. Este nevoie ca arhitecţilor tineri. La toate astea se adaugă mizeria şi haitele de maidanezi care mişună pe străzi. Dovadă sunt discrepanţele imense între calitatea proiectelor care participă la concursurii şi cele care ajung sa se realizeze. Dincolo de responsabilitatea morală şi de sensibilitatea fiecărui cetăţean în parte se află însă autoritatea locală. să ne scuturăm de ideile fixe. Acestora li se adaugă cearşafurile de pe clădiri. gărduleţe şi jardiniere. lângă parcul Icoanei. opritoare şi altele asemenea. Aceste spaţii nu reprezintă doar nişte boscheţi şi nişte bănci puse într-o anumită ordine. când vine vorba de amplasat băncuţe. Parlamentul ar trebui să impună prin lege ca pentru amenajarea spaţiilor publice să nu se mai facă licitaţii. cele 20 de parcări subterane care ar fi decongestionat marile pieţe publice din oraş nu s-au realizat nici până astăzi. Reprezintă o schimbare în gândire. umbrare. oglinda locuitorilor săi Holurile blocurilor sunt infecte. a oricărei proprietăţi private. profesioniştii trebuie să-şi facă treaba. Dacă atunci când vine vorba de făcut treabă serioasă. doar un singur proiect pentru amenajarea unui spaţiu public a fost implementat. să facă regulamente prin care să împiedice debandada din oraş. Nici măcar în cazul unor spaţii mult mai aproape de locuinţa lor. Dincolo de gălcevile politice. cum ar fi scara blocului sau grădina din faţa blocului. Nici proiectul care trebuia să reglementeze afişajul publicitar în oraş nu a depăşit stadiul de idee. de schimbări în gândire ca să putem evolua. Trebuie să îndepărtăm petele lăsate de comunism. ar trebui ca cei care candidează la funcţia de primar să ştie ce înseamnă administraţie publică. autoritatea nu îşi face simţită aproape deloc prezenţa prin fapte. iar primarii se vor face că fac. ci concursuri. dar cam aşa arată oraşul nostru pentru un privitor atent la detalii. care să pună ordine în haosul din oraş. Lucru care nu prea s-a văzut până acum. E drept. 2 . Deşi se cheltuiesc sume fabuloase. unde fiecare lucru este la locul lui şi unde ne simţim atât de bine? Hai să începem de la definiţia spaţiului public! Conform dicţionarului explicativ al limbii române spaţiul public este spaţiul care nu este privat. Întrebarea este de ce? De ce arată Bucureştiul ca un sat fără câini? De ce nu putem avem avea un oraş ca Viena sau Parisul. Şi dacă mediul politic nu este pregătit pentru edili tehnocraţi. pentru ca nu mai au pe unde merge. însă aceste idei nu sunt implementate de administraţiile locale. că amenajarea unui spaţiu public constă doar în amplasarea unor băncuţe şi a câtorva jardiniere sau ghivece cu flori. ceea ce este în afara locuinţelor. Pare sinistru. stălpişori. Restul au rămas doar dosare în sertare. iar cablurile spânzurate peste străzi şi copacii ciuntiţi de toaletările anuale zgârie ochiul. în lipsa locurilor de parcare. printre maşini. ca Bucureştiul să ajungă ca oraşele din Europa. Să mergem mai departe. nu reacţionează. Reclame de toate dimensiunile îti agresează ochiul la fiecare pas. De asemenea. Iniţiatorii însă se codesc să o facă motivând că cei care îşi vor depune candidatura la această funcţie vor fi. să amenajeze aceste spaţii. atunci. măcar lucrurile tehnice să nu fie politizate şi să încapă pe mâna unor profesionişti. evoluţia oraşului este stopată şi ne zbatem în continuare în mocirlă. La primărie se află şi visteria în care cetăţenii varsă bani în fiecare lună pentru “gospodărirea“ urbei. În Bucureşti. care îşi doreşte o lume mai buna. Legea Capitalei este o oportunitate ca acest lucru să fie stabilit clar şi respectat. Una dintre metodele prin care aceste idei pot ieşi la suprafaţă este concursul de idei. în mod clar. Până la urmă oraşul este oglinda locuitorilor săi. Este spaţiul care aparţine tuturor şi totodată nimănui în mod direct. nimeni nu este mai vrednic decât primarul român. astfel că trotuarele sunt pline de panouri uriaşe de publicitate susţinute de stâlpi groşi. de egocentrism. Aşteaptă ca altcineva să se ocupe de el. până în prezent. competenţi. Nu pentru că nu am avea aceşti profesionişti. în timp ce restul lumii explorează spaţiul. să devină responsabili. idei pierdute în bezna ignoranţei. Pur şi simplu nu îl consideră spaţiul lor. Treaba primăriei este să facă curăţenie. să îi oblige pe cetăţeni. Adică. rezultatele se lasă aşteptate. şoferii urcându-şi toată maşina pe trotuar (pentru ca de acolo nu i-o ridică). în special pe amenajarea spaţiilor verzi şi străzilor. să li se dea oportunitatea să o construiască. Extrem de rar se intâmplă ca amenajarea unui spaţiu public să se realizeze după un proiect.Catiuşa Ivanov Oraşul. ca să poată avea o viziune despre cum se gestionează un oraş. Cetăţenii se vor face că plătesc impozite. Ei există şi au idei foarte bune. Aşa arată spaţiul public prezent aproape în toate discuţiile academice. Este vorba de spaţiul din jurul bisericii anglicane. Deşi proiectul există încă de pe vremea când era primar general Traina Băsescu. curţilor. Astfel. prin sancţiuni. De ce se întâmplă acest lucru? Reprezentanţii primăriilor consideră. Acesta este primul motiv pentru care Bucureştiul arată aşa cum arată: locuitorii nu consideră că le revine responsabilitatea de a avea grijă de oraş. gândit de un profesionist. Este nevoie de idei. Nu poţi pune un ospătar să decidă asta. pentru pietoni a devenit un adevărat calvar. în cazul Bucureştiului. designerii acestor spaţii fiind muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. cum e colega noastră Ina Stoian. Dacă nu vom face aceste lucruri. birourilor. vom rămâne în continuare în epoca de piatră. Datorită ignoranţei celor care gospodăresc urbea. Deşi traficul s-a mai fluidizat. de crezul că noi le ştim pe toate. pe marile bulevarde se ridică maşinile parcate neregulamentar. iar proiectele câştigătoare să fie implementate. un proiect apreciat în mediile profesionale. pietonii au coborât în stradă. de ignoranţă. Din nefericire. Măreţe sunt doar promisiunile din campania electorală. administratorul oraşului. ne împiedicăm de şireturile de la pantofi. care conduce spre un alt mod de viaţă care ne va purta paşii spre civilizaţie.

cu cea a chioşcurilor de presă. În ultima categorie intră obiecte care sunt semne ale “bunului gospodar” al oraşului sau al sectorului. Obiectele publicitare: constituie o familie numeroasă şi respectabilă. nu şi a protecţiei imaginii urbane. oricum. aceste containere din plastic sunt amplasate în vecinătatea trecerilor pentru pietoni. cu staţiile RATB. Chioşcuri pentru anticari: în loc de a se pune în aplicare o idee mai veche. în grădina Atheneului. se perpetuează o improvizaţie de moment. 3 Cabine pentru paznici: cabine din material plastic alb şi sticlă. în vecinătatea sau chiar în faţa unor monumente. din fericire. integrată în logica spaţiului în care funcţionează. apariţia telefoniei mobile a condus la dispariţia lor naturală. în realitate. de regulă ilegal. a administraţiei şi a celor care în noua limbă de lemn se numesc “agenţi economici” este nelimitată şi poate produce oricând noi şi noi surprize. Le putem inventaria. băncuţe. de multe ori. fântâni. fără a avea însă pretenţia unei enumerări exhaustive. amplasate în preajma unor monumente. chioşcurile de flori sunt puse parca în mod intenţionat pentru a încurca circulaţia pietonilor. Cutii utilităţi: furnizorii de utilităţi sunt agresori majori ai spaţiului public şi ai clădirilor. atunci STUDIU DE CAZ . forme. Pubele pentru materiale reciclabile: grupate câte trei şi diferit colorate. dincolo de panourile şi de mesh-urile de pe faţade. panouri stradale) care. nu e oare mai simplu şi mai puţin costisitor să se planteze pur şi simplu banda verde existentă de-a lungul cheiului? Chioşcuri de flori: ca şi unele chioscuri pentru presă. Cabine telefonice: izolate sau grupate. au apărut jardiniere cu celule fotovoltaice şi ventilatoare. pentru că fantezia concetăţenilor. sub forma unor cutii de tablă lipite de faţada Universităţii. când sunt ameninţaţi de un regulament urbanistic mai restrictiv. dar amplasate. Dacă pe clădiri sunt puse brutal. cu membri (mesh-uri. materiale şi culori care parazitează spaţiul public. compromite o idee ce funcţionează impecabil în tările civilizate. Comerţul cu flori ar fi meritat o soluţie mai igenioasă. construcţii kitsch din lemn. respinsă de Consiliul General. cu spaţii în locul vitrinelor de la parterul Facultăţii de Arhitectură. jardiniere de lemn. ca şi defunctele cabine telefonice. produs de masa vegetală urma să fie ridicat către carosabil. asupra peisajului străzilor centrale bucureştene pune în evidenţă un haos vizual absolut. Chioşcuri RATB: logica ar fi fost nu izolarea. Dincolo de lipsa cronică de întreţinere a faţadelor. ameliorând microclimatul zonei. unde condiţia de co-vizibilitate ar fi interzis în mod normal prezenţa lor. de metal. monumente/cruci comemorative. ceasuri. Chioşcuri de presă: fiecare reţea de presă are propriul său model. aerul proaspăt. pe Edgard Quinet. sunt amplasate la suprafaţă. sunt.Dan Marin Obiecte parazit în spaţiul public bucureştean O privire. în multe cazuri. care ar fi avantajat pe toată lumea. Mai nou. chiar în faţa statuii lui Mihai Viteazu. în faţa Cercului Militar. panouri rotunde de afişaj. plastic şi sticlă. erau în mod obligatoriu subterane. Staţii RATB: dotări evident necesare. nu sunt decât exemple tipice de prost gust şi de risipă a banului public. astfel încât dezordinea provocată de numărul mare şi de amplasarea necontrolată este sporită de existenţa mai multor tipuri de astfel de construcţii. a unor panouri fotovoltaice îmbrăcate cu o masă vegetală de tipul iederei. aşa a apărut panoul de autostradă din Piaţa Universităţii. Iată câteva exemple: panouri de intrare în sector. Amplasarea acestui obiect obiect a fost. de bannere-le legate de arbori sau de snopurile de cabluri atârnate pe stâlpi. pentru a reduce costurile. panouri de afişaj de mari dimensiuni. Panouri indicatoare pentru circulaţie: amplasate numai după logica maşinii. cabinele telefonice au fost întodeauna amplasate în cele mai nepotrivite locuri. ceea ce şochează este incredibila aglomerare de obiecte de cele mai diferite tipuri. statui. amplasate la întâmplare. în spaţiul public. Tejghele pentru pieţe volante: o improvizaţie rudimentară care. În locul unor astfel de soluţii utopice. adică acolo unde. fie şi superficială. exact acolo unde nu trebuie. în alte perioade. observată invariabil de mulţi dintre vizitatorii străini ai oraşului. cel puţin vizual. parcă special pentru a încurca circulaţia. ci integrarea lor funcţională. furnizat de panourile fotovoltaice. de la podul Ciurel la podul Grozăveşti. de beton. panouri de afisaj pe stalpi şi panouri luminoase de afişaj. Info-chioşcuri: de o utilitate discutabilă. sunt prea multe. Cu ajutorul unor ventilatoare alimentate cu curentul electric. în termenii economiei şi durabilităţii. într-o construcţie unitară. pentru hârtie. beneficiază inclusiv de înaltă protecţie diplomatică: panouri de afişaj de mici dimensiuni. sau arhitecturală. fără nici un respect pentru arhitectură şi imaginea lor. oxigenat. Proiectul prevedea amplasarea pe ambele maluri ale Dâmboviţei. amenajarea unei străzi a anticarilor.

ro Balul Arhitecților din 2011 a propus tema spațiilor publice. avertizare. o colecție de peste 600 de imagini și amintiri. cabine telefonice. Legislație. trotuare vopsite cu trasee turistice. aceea că oamenii trebuie să conștientizeze dimensiunea spațiului care le aparține în oraș. Totuși rolul lor. Hidromecanica. Mai multe pe: www. beculețe colorate de sărbători. deschiderea unor instituții cu rol de promovare a culturii urbane. Mai multe pe: www.ro La Brașov. totemuri. toaletarea copacilor. Unul din primele lor studii (2006) se referă la problema naționalizării .orasulmemorabil. Scenografic și ironic. marcaje înșurubate pentru persoanele cu disabilități. tipologii. au apărut câteva proiecte . sunt de amintit. 4 instalații artistice au fost realizate și amplasate temporar în: Piața Sfatului. bannere publicitare. bolovani și panseluțe în intersecții. După aceiași formulă. În cadrul evenimentului organizat la Sinaia au fost realizate 3 instalații pe această tema. adoptarea unor soluții de parcare cu separarea vizitatorilor. În 2010 demersul a fost concretizat într-o publicație internațională denumită Evacurea Fantomei. eternele înlocuiri ale utilităților. materiale sau situația juridică sunt parte a acestui studiu. startul a fost dat acum câțiva ani de Studio Basar.evacuării și felul în care se redefinește noțiunea de spațiu public. își căutau ieșirea din spațiul virtual. Alte proiecte ale acestui grup au vizat realizarea unor semnale urbane în diferite zone din București . al acțiunii sau inacțiunii. Arhitecturi ale supraviețuirii. Sintagma ce a determinat direcția lor de acțiune este: Search and Rescue. le apropie de sociologie urbană și urbanism la scară mică.retrocedării . etc. Sursa: studiobasar. adesea. mult praf. Cele câteva excepții – intervenții în centre istorice – nu detronează imaginea generală și nemulțumirea hoinarului prin oraș.urbanism . piste de bicicliști imposibil de folosit. restaurarea fortificațiilor istorice. Parcul Central. Instalațiile urbane sunt disputate între arta în spațiul public și arhitectură / design de obiect. Studio BASAR a interacționat cu locuitorii prin interviuri şi chestionare. în special în orașele foste cetăți: pavarea și pietonalizarea unor zone centrale. Trans Urban București). a fost realizat pavilionul O.studiobasar. Street Delivery. parte a proiectului Orașul Memorabil.sociologie . Sursa: orasulmemorabil. Totuși. Parcul Tractorul. 2011. Este vorba despre instalații și studii urbane realizate în cadrul unor proiecte de cercetare sau programe culturale. Totem. Proiectele se desfășoară în marile orașe / centre universitare și reprezintă o primă etapă de responsabilizare a societății și a administrațiilor locale. Pictor Verona 13. Acestea descriu o limită între arhitectura . stâlpișori de plastic. în cadrul Street Delivery 2010.reacție la starea generală a spațiului urban românesc. Cartea cuprinde o serie de cercetări teoretice care extind modul de interpretare al subiectului în orașul contemporan. proprietarilor sau aprovizionării. STUDIU DE CAZ 4 . UNU LA UNU au continuat ideea din cadrul Bienalei de la Veneția. și interacțiune cu publicul larg sau rol de reabilitare a imaginii unor zone din oraș. suprafața pe număr locuitori. amplasat în parcul din faţa cazinoului. îngroparea cablurilor electrice. Rezultatul acestora sunt ori lucrări teoretice ori obiecte cu rol de de informare. Exemple Imaginea spațiilor urbane în România descrie un colaj verancular: o terasă în fața unui restaurant. Rezultatele au fost reprezentate într-o machetă. Instalaţia a urmat latura socială a spațiului public. organizarea de concursuri pentru amenajarea spațiilor urbane. În urma unui concurs organizat prin filiala OAR Brasov-HarghitaCovasna. SKBD a propus o serie de căței vagabonzi din ipsos ce urmau să-și găsească locul într-un spațiu abandonat din fiecare oraș. locuri de joacă. Orașul Memorabil este un demers pentru Brașov – dar valabil pentru orice oraș – menit să aducă în atenție legătura dintre valorile edificate ale orașului și oamenii care îl locuiesc.ro Studii și instalații urbane Studiile realizate în ultimii ani se apropie de ceea ce în străinătate se numește research by design. Trei birouri au fost invitate să le realizeze. Intervențiile fac parte din proiecte mai ample care încercă testarea unor direcții de lucru cu orașul (Magic Blocks.Ina Stoian Fațetele spațiului urban românesc.ro Instalaţie în Parcul Tractorul. 3 trepte în fața unui magazin.artă și au un puternic caracter de manifest. În acest context. reglementări pentru suprafața ocupată de terase.băncuțe. parcări pe trotuare. În București.

Dezvoltarea necontrolată și diminuarea puternică a activităților culturale din ultimii ani au condus către degradarea vizibilă a centrelor de cartier. scenariul în care o intervenție de calitate va aduce și beneficii orașului pare de neimaginat. Zona de rezervație de arhitectură Cetate și Zona istorică Brașovul Vechi. Cartierele proiectate începând cu anii ‘60 vizau o populație de 200 mii locuitori.Brașov / Ce se face Profitând de zona montană ce-l înconjoară. În 1998. Mai mult. Bogdan Cristescu). a fost premiată propunerea pe acest sit a unui centru cultural multifuncțional (arh. după 20 de ani de restaurare a clădirii ce-l găzduiește. Școală de Arte. de istoria cetății Brașov și de afluxul de turiști generat de acestea. pe Dunăre. îmbrăcămintea căilor de circulație. Conform acestui plan. au fost reabilitate fortificațiile și turnurile de apărare. procesul de industrializare pune problema reconstrucției masive a orașului. Prin atragerea de fonduri europene. Mobilierul urban de calitate și corpurile de iluminat sunt coerent alese în funcție de subzonă. În 2008. oamenii şi autorităţile nu iau nicio măsură. Fondul locativ. Accentul era pus atât pe zona funcțională care continua axul institutional al orașului. recondiționarea diferitelor elemente de construcție. parcaje. Investiția în amenajarea spațiilor urbane nu reprezintă o prioritate a autorităților locale nici măcar în zonele reprezentative. Iancu Rugină) și renunțarea la parcarea care o ocupa. Galațiul și-a cunoscut apogeul în anii ‘60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. propunerile ocupau îngropat. dar important este că mica piața va capăta în curând o imagine demnă de trecutul său. o amenajare nefericită. Dorin Stefan). dezvoltat în pantă. Planurile Urbanistice Zonale pentru zonele istorice elaborate în 2005-2006 de către Urbanproiect. au fost pietonalizate și pavate străzile centrului. unui oraș cu foarte multe spații interstițiale. spațiul urban este influențat și de alte decizii: demolarea în 2009 a turnului scenei Casei de Cultură. Niculae Țaric si arh. Locul și-a păstrat caracterul natural și potențialul de belvedere asupra orasului. orașul a investit de-a lungul timpului în imaginea zonelor sale istorice. Politizarea întregului sistem al orașului susține decăderea acestuia. Terenul. îngroparea utilităților. (vezi imagini pag. Concursul pentru amenajarea parcului Livada Poștei lansat la începutul acestui an subliniază interesul Primăriei (și eforturile filialei ordinului arhitecților) de a susține imaginea orașului prin intervenții contemporane și de calitate. La doar 5 ani de la elaborare. a generat reevaluarea acestuia. Niculae Țaric). O importanță mare a fost acordată în cadrul planului director amenajării spațiilor verzi – care traversau întreaga zonă rezidențială. nesusținut de calitate: aflat în oricare dintre ele pierzi total contactul cu zona construită. Spațiile dintre. cât și pe potențarea traseelor dinspre Imagine Livada Poştei. prevedeau reguli clare în sprijinul unui spațiu urban de calitate. secțiunea urbanism. Situația actuală. s-au realizat cu fonduri de stat majoritatea construcțiilor. cu mari probleme de fundare. semiîngropat sau suprateran terenul. dar și locale. cel nou de proastă calitate. În fiecare dintre aceste zone s-a intervenit în diferite moduri. Prin acest loc trecea în perioada de vilegiatură promenada regala. 16). Filarmonică sau alte funcțiuni conexe care își găseau aici posibila implementare. păstrarea spațiilor verzi și a arborilor. Zonele rezidențiale au fost concepute ca unităţi complexe – dotate cu centre culturale și echipamente socio-culturale de proximitate. în prezent 290 mii. clădire începută în 1988 și nefinalizată (arh. Cartierul Schei este atent monitorizat pentru ca noile inserții să nu afecteze imaginea inițiala a cartierului. unui oraș costisitor la intreținere. inaugurarea în 2010. După. este împânzit cu o rețea de piloți (grid de 1m) peste care sunt realizate majoritatea construcțiilor. care ignora toate punctele tari ale amplasamentului. aspectul exterior al clădirilor. Concursul propune găsirea unei soluții pentru un parc atipic. deschiderea unui centru de informare în Piața Sfatului. în fază de analiză. Lucrările constante la infrastructura de utilități şi cele cauzate de inundații conturează o imagine rurală. În plus. Foto: Ina Stoian. loess. la Bienala de arhitectură. este într-o stare precară și va ieși din uz în următorii 40 de ani. Inserția păstra central o zonă de poiană. zona cetății are o nouă față. centru al acestui cartier. aflat între limita pădurii și a zonei construite. Mobilierul urban este degradat. Așteptăm rezultatele concursului. Regulamentul se referea la accese și străzi. a Muzeului de Civilizaţie Urbană Brașov (arh. inițial zone verzi. a șantierului naval și a industriei alimentare. Galați / Ce nu se face Oraşul Glaţi a fost ales studiu de caz pentru un concurs de invenţii urbane denumit: Oraşul posibil. După acest moment. 2007 turnurile de apărare. 5 STUDIU DE CAZ . În 2008 a fost organizat un concurs pentru amenajarea Pieții Unirii. zona a fost subiectul unei serii de diplome de arhitectură la Facultatea de Arhitectură București. PUGul şi riscă să rămână o lungă perioadă fără o strategie focalizată pe spaţiul urban sau cel puţin una de ansamblu. Teatru muzical. A fost unul din cele mai afectate orașe în urma cutremurului din 1940 și a distrugerilor din război. Planul de amenajare (schița de sistematizare. 1955) prevedea un zoning clar care grupa zonele industriale și zonele de locuire. Aflat în extrema SE a țării. oraşul posibil pune în discuţie situaţia unui oraș tânăr. unui oraş care are de trei ani. Efortul constructiv depus denotă înverșunarea cuceririi unui teritoriu. La nivelul spațiului urban a fost propusă mutarea centrului orașului în centrul geometric al noii configurații și alte 7-8 centre care constituiau o rețea de echipamente de rangul doi. Zonele principale de loisir – faleza Dunării și alte câteva parcuri – au un punct forte. Initiațiva nu a fost continuată imediat. dar şi a unor alternative în demersul de lucru cu oraşul românesc. ce reprezintă în proporție mare rezultatul intervențiilor comuniste. Startul a fost dat în 1984 prin reamenajata Pieței Sfatului (arh. Orizontul 2050 introduce posibilitatea unor abordări radicale. a fost amenajată promenada sub Tâmpa. Conștienți că orașul moare încet. sunt ocupate de parcări și garaje. au pierdut în fața unei intervenții peisagere care să potențeze caracterul unic al terenului. În concluzie.

au efectul de a reduce mobilitatea pietonală. Evaluarea spaţiilor publice s-a făcut după următoarele criterii: accesibilitatea acestora. Piaţa este separată de o arteră circulată. Pasajele subterane pietonale. cum este cazul la Piaţa Unirii din Iaşi. Cu toate acestea. neatractiv. cheltuind sume fabuloase? Un răspuns la aceste întrebări au dat cei de la Space Syntax. Suprafeţe pietonale inadecvat reparate. creând impresia de neîngrijire. “Cârpirea” suprafeţelor pietonale are un efect negativ asupra percepţiei utilizatorilor spaţiu public. nu trebuie uitate spaţiile publice din afara centrului. Suprafeţe pietonale prost amenajate. respondenţii studiilor de percepţie au subliniat lipsa de investiţii în cartiere şi diferenţele existente între acestea şi centru. În anumite cazuri. Craiova Sunt invadate de maşini. unde utilizatorii percep pasajul ca pe un obstacol. În multe oraşe. Amenajări care favorizează mobilitatea auto şi nu pe cea pietonală. fiind mascat de panouri publicitare de mari dimensiuni. în urma analizării spaţiilor publice din 9 oraşe ale ţării. benefice pentru economia locală şi dinamismul zonei. Separarea fizică a părţilor unei pieţe publice duce adesea şi la o separare mentală. având un aspect peticit. suprafeţele pietonale sunt prost întreţinute şi acoperite în mare măsură cu asfalt. deşi este foarte important să se amenajeze funcţional şi reprezentativ aceste spaţii. demolarea unor clădiri din frontul nordic în timpul comunismului a dus la destructurarea pieţei. deşi primăriile pun băncuţe şi jardiniere într-o veselie. Spaţii cu limite nedefinite. Acestea devin nesigure în percepţia utilizatorilor lor. În cazul în care se acoperă suprafeţele deteriorate cu alt strat de asfalt. arhitecţii au ajuns la concluzia că spaţiile publice din România au următoarele probleme: Accesibilitate vizuală limitată. Folosirea asfaltului pentru reparare în condiţiile în care spaţiul public avea o amenajare care folosea alte materiale dăunează spaţiului. dincolo de faptul că reprezintă un extra cost pentru amenajare care nu are nici un beneficiu pentru cetăţeni. mai mult decât este necesar pentru utilizatorii spaţiului. Diferenţele de temperatură mari între anotimpuri în climatul României provoacă dilatări şi contracţii succesive care duc la crăpături şi denivelări. Calea Unirii. În urma analizării rezultatelor. activitatea pietonală este net inferioară părţii de la nord de stradă. Lipsa accesibilităţii vizuale scade capacitatea de orientare a oamenilor în oraş şi poate priva un spaţiu. Un spaţiu public bine delimitat de clădiri înconjurătoare are o identitate clară şi oferă o percepţie de siguranţă. Ele sunt reprezentative ca imagine şi sunt destinate tuturor locuitorilor şi vizitatorilor oraşelor respective. O serie de spaţii publice suferă de lipsa mobilierului urban util. Accesul către acest spaţiu public este însă foarte puţin vizibil. rezultatul este şi disfuncţional (straturi asfaltice diferite se comportă distinct) şi inestetic. Contraste între investiţiile în spaţiile publice din centre şi cele din cartiere. în special a utilizatorilor cu dizabilităţi şi a bătrânilor. sărăcăcios. Spatiile publice îşi pierd calităţile dacă nu sunt intretinute şi supravegheate. un material care se deteriorează uşor. coşuri de gunoi şi elemente decorative duc la imaginea de spaţiu încărcat şi îmbâcsit. Extrema cealaltă este când spaţiile sunt supraaglomerate de mobilier urban. situaţie neschimbată până astăzi. Când spaţiul public devine loc de parcare (formală sau informală). În cazul Pieţei Ovidiu din Constanţa de exemplu. dizarmonie şi de spaţiu peticit. Oamenii preferă spaţiile deschise. maşinile parcate sau circulaţia auto devin obstacole atât vizuale cât şi fizice pentru mobilitatea pietonală sau activităţi de socializare. calitatea amenajării şi întreţinerii şi utilizarea de către populaţie. dar bine definite de fronturi de clădiri. ANALIZĂ 6 .Gruia Bădescu De ce nu ne plac spaţiile publice din România Care sunt ingredientele unui spaţiu public de succes? De ce aceste locuri sunt aproape goale la noi. deşi destinate fluidizării fluxurilor pietonale prin separarea de cele auto. Spaţiile publice din centru sunt cruciale pentru conturarea identităţii unui oraş. Redundanţa de bănci. indiferent de cât de bine proiectate ar fi. Strada Ştefan cel Mare este principala arteră pietonală a Constanţei. Multe spaţii publice din ţară suferă de o lipsă de întreţinere care creează uneori aspectul de spaţiu părăsit. mai ales unul cu rol comercial de fluxurile de trecători. Excesul de mobilier urban. iar în partea sudică. Spaţii cu aer părăsit şi nesigur.

Ina Stoian Bolovani.observatorulurban. plusează pe vulgaritate şi prost gust. blochează vizibilitatea şoferilor. flori. arată cu degetul “minunea“: “Aşa numitele „amenajări peisagistice”. STOP! Sursa imagini: www. în lipsă de altceva. ce fac din oraş un „bazar” obositor. o bătrână care stătea pe una dintre băncile grosolane din Piaţa Sudului. fizic şi mental şi la ridicarea calităţii vieţii urbane. Mobilierul. etc). nicidecum pe realizarea unor adevărate amenajări.ro. cei adevăraţi. un număr de arhitecţi şefi au subliniat lipsa de interes a unei majorităţi relative dintre locuitorii oraşului în momentul în care primăria trimite acasă chestionare legate exact de proiecte de ameliorare a spaţiilor publice. Amenajări intersecţii şi parcuri: se ameneajează rondurile fără a ţine cont că nu pot fi parcurse pietonal. între maşinile care treceau la doar câţiva centimetri de aşa zisul spaţiu verde. De cele mai multe ori. ne-a spus doamna Elena. stresant. fără a rezolva problemele spaţiilor verzi”. bolovanii şi pietrişul sunt elemente minerale care încing aerul în timpul verii. “aruncă” pe domeniul public ceea ce consideră mai “deosebit“. Unii participanţi la studiul nostru declară că primăriile nu consultă publicul şi nu popularizează proiectele de reamenajare a spaţiilor publice. elementele înalte folosite pentru decor. aceste spaţii generaează şi un anume tip de comportament. În loc să educe şi să rafineze gustul utilizatorilor. un bâlci în aer liber. Fiecare. E foarte bine că a pus copaci. alţii gărduleţe în jurul blocului. În loc să se planteze copaci.ps4. cât şi din celelalte sectoare ale Bucureştiului. este fără logică şi proporţii. şefa catedrei de Proiectare Urbană şi Peisagistică din cadrul Universităţii “Ion Mincu“. exces de alei. Florile astea sunt o minune“. Nu se ia în considerare nici amenajarea locurilor de depozitare a deşeurilor şi a altor utilităţi (centrale termice. nu muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. accesele în scara blocului şi soclul clădirilor nu se reface. beculeţe. după cum se pricepe. “Primarul din mandatul trecut nu a făcut nimic.ro. atât din sectorul 4. exprimând percepţia generală că ieşenii nu se implică în procesul de amenajare a spaţiilor publice din oraş. Nu există locuri de stat. compus din pergole şi băncuţe din lemn. palmieri şi gărduleţe ≠ spaţii verzi Imediat după alegeri. Catiuşa Ivanov. sunt doar nişte „afaceri peisagistice punctuale”. Pe de altă parte. în care peisajul să formeze bunul gust şi să contribuie la echilibrul ecologic. platforme de odihnă sau elemente de interacţiune socială. aceste spaţii sunt umplute de hărdaie cu copaci şi flori care trebuie înlocuite în fiecare sezon. Aceste amenajări intensive. Rezultatul. Textul integral pe: www. 7 STUDIU DE CAZ . pietrele cu care sunt pavate spaţiile încing aerul. Spaţiile verzi dintre blocuri: se vizează doar înverzirea pământului şi montarea de gărduleţe. peisagiştii. Mai mult. fiecare primar încearcă să le arate alegătorilor ce bun gospodar este. Gardul limitează accesul la peluză. legate de buna funcţionare a oraşului (gărduleţele din jurul blocurilor îngrădesc utilizarea peluzei. pavajele. plătit cu sute de mii de euro din banii contribuabilului. alţii băncuţe şi dale de piatră. explică Cerasella Crăciun. Unul dintre cele mai la îndemână gesturi şi cel mai vizibil îl constituie amenajarea spaţiilor verzi din urbe. realizate fără o strategie verde (aşa cum se realizează în alte oraşe ale lumii). Studiul a fost finanţat de OUb UAR 2010 din Taxa Timbrul Arhitecturii. Această percepţie apare pentru toate oraşele studiate. posturi TRAFO) . Pe lângă problemele tehnice. Unii pun palmieri.Neimplicarea populaţiei locale „Oamenii nu se implică din cauza comunismului” afirmă o tânără de 25 de ani din Iaşi. oamenii spun că este frumos. se bazează exclusiv pe „încărcarea” devizelor de execuţie. Bordurile. La polul opus. Erau numai gunoaie aici. refelectoare. existând riscul producerii unor accidente. Se vede ceva în urma lui. Primăriile fac aceste lucrări fără a colabora cu locatarii. Trotuarele nu se asfaltează/pavează.

în aceeaşi perioadă că. STUDIU DE CAZ Imagine de pe Calea Victoriei Mai aproape de Bucureşti decât Viena avem însă Braşovul. Centrul Istoric. La polul opus. şi să o transforme într-un spaţiu public de foarte bună factură. AFI Palace. unde găseşte tot ce ar trebui să existe pe arterele comerciale: magazine pentru toate buzunarele. foste magazine universale. Nu vii la ele cu maşina. care au fost transformate. nu prea ai pe unde merge. adevărate furnicare de oameni în perioada interbelică. iar unele sunt foarte aproape de centru. Calea Victoriei aproape că nu mai are trotuare. această stradă era plină de chinezării şi un fel de magazine universale. Datorită chiriilor mici. un mall mai mic. Pe Mariahilfer Strasse sunt doar două magazine mai mari. în primul an de la deschidere. la ieşirea spre Drumul Naţional E 85. dacă arunci o privire. În Capitală sunt prea multe mall-uri. nu avem pârghiile legale. Chiar şi aşa locul nu are nimic în comun cu un centru de oraş civilizat Bulevardul Magheru este singura arteră comercială care o duce ceva mai bine. asta stabileşte piaţa. nu există decât vreo două cafenele. plin de artere comerciale şi mall-uri care se află la o distanţă apreciabilă de centru. De ce te-ai plimba pe aceasta arteră? Poate doar din nostalgie. Mall-ul de lângă stadionul Lia Manoliu şi un altul pe Şoseaua Colentina. Colloseum Mall (pe Şoseaua Chitilei). chiriile aberante. majoritatea spaţiilor comerciale sunt “de închiriat“. Mall-ul omoară comerţul din zonele istorice şi nu ofera foarte multe avantaje”. Practic. Sunt totuşi nişte magazine de dimensiuni reduse. mall-uril sunt o chestiune de politică urbană. în rest. “Dacă sunt multe mall-uri în Bucureşti. Sun Plaza. Noi nu putem interzice să se facă mall-uri. datorită vadului comercianţii se pot susţine. arterele comerciale tradiţionale din Centrul Istoric atât din cauza accesibilităţii. În Bucureşti. Primăria Capitalei a avizat cinci malluri: Dâmboviţa Center (în locul Casei Radio). bulevardul Magheru şi Centrul Istoric sunt artere comerciale cu tradiţie. Mall-urile sunt la marginea oraşului. populaţia este din ce în ce mai atrasă de mall-uri. Mall-ul de la Palatul Ştirbey (pe Calea Victoriei). care a găsit un echilibru între centrul istoric. ne povesteşte cum a ajuns acest oraş să transforme centrul într-un mall în aer liber: “În principiu. Oraşul ar putea să aibă o strategie din acest punct de vedere. În ultimul an şi-au făcut loc mai multe terase pe cele câteva străzi proaspăt reabilitate sau peste moloz. Calea Victoriei este un loc mort. iar majoritatea magazinelor au preţuri mult prea mari ca să le viziteze cineva. 8 . aprobă în continuare mall-uri în centru. mai există câteva magazine universale şi de haine ieftine. de-a dreptul.000 de persoane le trec pragul săptămânal. Lipsa unei strategii de revitalizare a acestora este unul dintre principalele motive invocate de specialişti. deşi chiar arhitectul şef al Capitalei. au investit foarte mult în Mariahilfer Strasse. arterele comerciale din centrul oraşului sunt aproape pustii. Concret. Acum. municipalitatea nu are nicio strategie pentru regenerarea Centrului Capitalei. Din contră. În Capitală sunt 33 de mall-uri şi centre comerciale. Politica acestui oras este să încurajeze comerţul stradal. Deşi chiriile sunt foarte mari. a înregistrat 11 milioane de vizitatori. amplasarea lor este permisă la o distanţă foarte clară faţă de centru. ea a devenit un mall în aer liber şi a redefinit viaţa socială a oraşului. şi aspectul neîngrijit al acestor străzi sunt doar două dintre aspectele care pun pe fugă comercianţii. care acum este una dintre cele mai cunoscute artere de shopping din lume. ce ajung până la 100 de euro pe metru pătrat. Cotroceni Calea Victoriei. Pe la jumătatea anilor 90. Chiar şi în condiţiile în care acest fenomen a devenit foarte vizibil. Cu alte cuvinte. din cauza lucrărilor şi mizeriei acumulate în timp. Magazinele funcţionale sunt aproape goale. ceea ce nu este bine. anunţa. recunoaşte problema. anunţau la sfârşitul anului trecut că circa 500. cafenele şi restaurante. cel mai mare mall din Capitală.Catiuşa Ivanov De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei Managerii de la AFI Europe. Mario Kuibuş. În Viena. Până Primăria să o reamenajeze. În acest context. dar şi fiindcă au fost trasformate în terase. arhitect român care a lucrat mai bine zece ani la Viena. arată ca după bombardament. explică acesta. în afara inelului median. ca la mall. Numai în perioada 2008-2010. spaţiul a fost acaparat de maşini. la parterul clădirilor din centru. nimic care să atragă lumea. Gheorghe Pătraşcu. Uneori chiar spectacole şi alte prilejuri de distracţie. ci pe jos. La noi înca nu s-a conştientizat faptul ca mall-urile omoară comerţul stradal”. un spaţiu civilizat unde lumea să se plimbe. cinematografe.

nu sunt puse în valoare. O altă problemă cu care se confruntă zona centrală sunt locurile de parcare. Reconectarea acestei zone va revitaliza Bulevardul Libertăţii şi Palatul Parlamentului. Oferirea unei alternative prin inelul principal şi.amenajări spaţii urbane. Proiectul costă circa 6 milioane euro şi a fost atribuit Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti. care în acest moment afectează foarte grav imaginea oraşului. şi prin urmare. scrie în proiect. Strategia nu propune o soluţie pentru reabilitarea clădirilor. la ora actuală. Acest traseu făcea legătura între Piaţa Amzei şi Casa Poporului. . Casa Academiei Române. La fel cum este şi şoseaua de centură care trebuie să fie. cea ce creează disconfort tuturor. . . Unirea Centrului Istoric cu Centrul Civic Unul dintre cele mai importante proiecte propuse este reconectarea zonei din partea de Sud a Dâmboviţei cu Centrul Istoric prin intermediul a două poduri: Mircea Vodă şi Calicilor. Acest proiect propunea crearea unei reţele de pietonale care să străbată centrul oraşului şi să conecteze zone care care acum sunt disparate. ulterior. dimineaţa şi seara. Finalizarea inelului median este esenţială pentru îmbunătăţirea traficului. potrivit proiectanţilor. bicicleta pe locul doi. Piaţa de Flori Coşbuc). se explică în proiect. Proiectul adună o serie de amenajări realizate de membrii consoțiului format din 9 birouri de arhitectură şi 5 companii de specialitate: . nepopulate. transportul în comun pe locul trei Un alt punct important al acestui proiect este rezolvarea problemelor de trafic din centrul oraşului şi a locurilor de parcare. PIDU pentru centrul Capitalei propune o suma de 39 de proiecte şi 45 de subproiecte conexe care.organizarea de concursuri de idei.infrastructură stradală. Prezenţa în zona centrală a unui număr mare de instituţii publice şi culturale şi de locuri de petrecere a timpului liber duce la o aglomerare şi o folosire excesivă ca spaţiu de parcare a străzilor şi trotuarelor. Traseu pietonal pe malul Dâmboviţei Refacerea Podului Calicilor. Componenta socială este rezolvată de centrul cultural şi comunitar “Uranus“. prin zona centrală. PIDU include o serie dintre proiectele prezentate în TransCentral Urban Bucureşti. Proiectul este deocamdată blocat. Propunem şi amenajarea Dâmboviţei care până acum a fost considerată doar o lucrare ediltară”. Vedem cum. În condiţiile dezvoltării unei reţele utilizabile de piste pentru biciclete se speră că bicicleta va deveni o alternativă la maşina personală. care va lega Centrul Istoric de Parcul Izvor 9 STUDIU DE CAZ . Pentru a revitaliza economic zona. Lărgirea la maxim a bulevardelor centrale şi micşorarea trotuarelor în detrimentul parcărilor şi măririi numărului de benzi s-a dovedit că nu este o soluţie. tranzitul.Proiectul îşi propune crearea unui sistem de străzi pietonale. conectat la noduri importante de transport în comun.parcaje multietajate. vor da o identitate oraşului şi vor atrage fonduri europene de circa 130 de milioane de euro. Proiectul propune trei linii directoare pentru a da o nouă identitate Capitalei. “Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit. prin centru.amenajări de spaţii verzi. Pietonul pe primul loc. o infrastructură majoră esenţiala pentru buna funcţionare a Capitalei. palatul Bragadiru. . un pod pietonal peste Dâmboviţa. strategia propune construirea unor clădiri de birouri în Centrul Istoric. prin construirea inelelor şi a centurii. la fel ca în alte oraşe europene. Crearea de spații publice Bucureştiul are multe spaţii publice. centura. .poduri peste Dâmboviţa. se face de la sud la nord şi invers. care de ani de zile nu reuşesc să îşi consolideze atractivitatea şi în mod sistematic. însă acestea sunt prost utilizate. astfel încât centrul oraşului să nu fie o imensă parcare în aer liber. Se propune realizarea unui sistem integrat de parcări de dimensiunii medii (sub 500 de locuri) ce sunt conectate printr-un sistem de infrastructură în care pietonii şi bicicliştii au un spaţiu bine definit şi echipat. având în vedere problemele actuale de trafic. consilierii generali sistând finanțarea. “Astfel se recuperează monumente istorice şi obiective turistice ascunse şi greu accesibile în prezent (mânăstirea Antim.Catiuşa Ivanov Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizare centrului oraşului Primăria Capitalei a semnat la sfârşitul anului trecut contractul pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Capitalei. va permite o circulaţie mai fluentă în zona centrală şi creşterea vitezei de deplasare a transportului in comun. un studiu făcut în urmă cu câţiva ani de câteva dintre birourile din consorţiu. în urma licitaţii desfăşurate în septembrie 2010. Suntem împotriva instalării în centru a unor parcări de mari dimensiuni pentru că devin factor generator de trafic”.

Nu am primit vreun răspuns. Data demolării: decembrie. Demolarea a început în noaptea de 1011 decembrie (vineri spre sîmbătă).12. La mijlocul lui decembrie clădirea a fost demolată spre a elibera amplasamentul pentru proiectul axei Buzeşti-Berzei (aprobat în CGMB în 2006). cînd a fost discutată cererea PMB privind demolarea în CZMI.11. Data construirii: incertă. nr.198/08. Tratarea faţadei clădirii datează din secolul XX-lea. cînd cea mai mare parte din clădire a fost pusă la pământ. Placa memorială de pe clădire afirmă că în acel loc „s-a aflat” casa în care a locuit poetul. deşi foloseşte ca principal motiv al declasării afirmaţia din textul plăcii memoriale.Florin Bălteanu Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (str. Casa Nicolau Dobre Str. Observaţii: Municipalitatea a comandat în 2008 un studiu istoric referitor la clădire.2011. vezi observaţii. Str. 546/10.11.2010) şi MCPN (4.11. 17/Z/11. Zona Construită Protejată nr.625/27. Data demolării: decembrie. Bază legală: autorizaţie emisă în regim de urgenţă (pentru monumente istorice nu se pot emite astfel de autorizaţii) nr. aviz DCPNMB.11. UAR a făcut o cererea de clasare depusă prin adresa 1. Considerînd doar imaginea din stradă oferită de clădire. Municipalitatea nu a folosit studiul istoric. Cu un dosar de declasare minimal. aceasta nu avea valoare arhitecturală. că “dezavuează” orice încălcare a legii şi “deplinge” evitarea unui dialog din partea PMB pe subiect. Berzei dintre Calea Plevnei şi Str. Buzeşti 2-4). să fi fost ştearsă pentru todeauna din memoria generaţiilor viitoare. nr.941/08. Casa în care a locuit Mihai Eminescu Strada Buzeşti. direcţia deconcentrată a MCPN la nivelul Municipiului Bucureşti a considerat că singurul lucru pe care îl poate face pentru protecţia resursei culturale este să ceară municipalităţii reconstrucţia clădirii pe un nou amplasament.2010).01. 5 Observaţii: Regimul de urgenţă a fost motivat de iminenţa prăbuşirii. 10 PATRIMONIU . Autorizaţia nu arată că imobilul făcea parte dintr-un monument istoric. Ştirbei Vodă). Clădirea este trecută în Lista Monumentelor Istorice ca fiind cea în care a locuit Mihai Eminescu. În urma acestuia clădirea rezulta ca avînd o valoare suficientă pentru a fi clasată individual în LMI. nu face vreo referire la sursa documentară a informaţiei de pe respectiva placă amplasată de municipalitate în 2005. Înainte de demolare Pro_do_mo a încercat obţinerea autorizării fotografierii interiorului.2010. Pentru demolarea oricăreia dintre clădirile aflate pe axa Buzeşti-Berzei era necesar un aviz privind protecţia patrimoniului cultural (de la DCPNMB sau de la MCPN. În ziua de 10 decembrie (cînd municipalitatea realizase organizarea de şantier pentru demolare) MCPN a dat un comunicat de presă prin care arăta că nu există vreun aviz pentru demolare (cum de altfel nu exista o cerere în acest sens). La începutul lui ianuarie 2011. în zona de protecţie a cel puţin unui monument istoric de grupa B (Casă. după caz). acestea coincid şi că partea de la stradă înglobează conturul vechi. Ştirbei Vodă 87/str. Bază legală: autorizaţie eliberată în regim de urgenţă de către PMB. pe o porţiune. Un studiu al zidăriei ar fi fost concludent privind eventuala păstrare şi extindere a casei în care a locuit Eminescu. Data construirii: 1892. un traseu al acestuia în procedura de declasare sărind cîteva etape obligatorii şi o demolare “de vineri” nu putem să transmitem generaţiilor următoare decît o enigmă. extinsă în 1911. Studiul istoric. Ştirbei Vodă. 23 „Ştirbei Vodă”. Municipalitatea a motivat autorizarea în regim de urgenţă a demolărilor pe axa BuzeştiBerzei (cu ocolirea obţinerii avizului de la DCPNMB înainte de demolare) prin pericolul public de prăbuşire pentru un număr de 65 clădiri. O dată cu demolarea este posibil ca imaginea interiorului. lucru ce nu a fost obţinut. Berzei 34 Protecţie: monument istoric pînă la declasarea din Ordinul Ministrului 2. Suprapunînd conturul clădirii la sol de la sfîrşitul secolului XIX-lea cu cel de dinainte de demolare se obsevă că în partea posterioară a construcţiei.10. Utilizînd acelaşi studiu istoric. 597/08. foarte valoroasă. nr. Societatea Academică din România şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul au făcut plîngere penală.429/08.2010 pentru cele 7 cladiri afectate de diametrală pe segmentul din str.2010.2010 la DCPNMB (1.

ASB invocînd. posibile urme anterioare. Data demolării: neidentificată cu precizie. mai multe intervenţii ulterioare pînă în 1938. Pentru demolarile făcute cît timp autorizaţia era suspendată s-a facut plîngere penală contra muncitorilor de către ASB şi AMIC. Regina Elisabeta . acţiunile distructive continuă. folosită ca ilustraţie pentru acest articol. PATRIMONIU 11 . PMB a eliberat-o. 94/Z/12. 106 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (Calea Moşilor). din proiectul de autorizare a construcţiei (1894). Mare parte din faţada principală. Observaţii: După ce a stat mai mulţi ani s-a aflat într-o stare avansată de ruinare. deşi Direcţia Monumente a Ministerului Culturii îi ceruse expres acest lucru. Este în curs de judecare dosarul 35326/3/2010 prin care AMIC şi ASB cer anularea autorizaţiei de desfiinţare. Clădirea a fost demolată. Pe 17 mai Secţiunea de Evidenţă la care dosarul de clasare ajunsese. Titulescu). PMB . al XIX-lea. în perioada aprilie . nr. în aprilie s-a prăbuşit parţial. Citiţi mai mult despre prăbuşirea construcţiei pe site-ul nostru. ZCP 72 „Parcelarea Averescu”. este de acord cu clasarea. nr. Toate casele valoroase demolate în 2010 pe: www. 6 „Bd.2010 şi apoi ministrul s-au pronunţat pentru neclasare. Date fiind acestea.2008. Demolarea a survenit după ce vreme de mai mult timp clădirea a fost de vînzare şi nu a fost folosită. Pe 1 martie DCPCN decide oprirea procedurii de clasare (deşi această acţiune nu este în atribuţia ei. Avizul Direcţiei de Cultură Bucureşti nr.08.2010. timp în care a fost folosită ca adăpost de persoane fără locuinţă. La o cerere a OUB către MCPN de a analiza parcursul aplicării procedurii de clasare în acest caz şi de a determina dacă s-au respectat prevederile legale în vigoare am primit un răspuns care se rezuma la a comunica poziţia CNMI din 2 iunie. pe 26 CNMI este de acord cu clasarea. Zona Construită Protejată nr. În aceeaşi zi s-a respins ordonanţa preşedinţială. prefectul a atacat în instanţă autorizaţia de desfiinţare. art. Proprietarul a demolat clădirea în weekend-ul 25-26 septembrie. Data construirii: a doua jumătate a sec XIX-lea. procesul a rămas fără obiect. Pe 25 ianuarie Asociaţia pentru Memorie Identitară Carpaţi (AMIC) a depus o cerere de Ordonanţa preşedinţiala pentru anularea autorizaţiei de desfiinţare. Ulterior proprietarul a demolat-o fără aviz de la DCPNMB. Propunerea de aviz negativ trebuie înaintată Secţiunii de Evidenţă a CNMI).ro. Suspendarea avizului DCPNMB a făcut obiectul dosarului 44206/3/2010 iniţiat de ASB. 3A Protecţie: în zona de protecţie a unui monument istoric de grupa A (Biserica Sf. Data construirii: a doua treime a secolului. CNMI. 39 sursa imaginii: ANRSMB Protecţie: zona de protecţie a unui monument istoric grupaA (Casa N. Bază legală: fără autorizaţia demolare. Bază legală:Autorizaţie 247-I-2009 eliberată de Primăria Sector 5. nr. Casa Mathias Huyer.iulie.06. Kogălniceanu”. ce are un alt proprietar. Data demolării: septembrie 2010 Bază legală: aviz DCPNMB 651/ Z/14. acelaşi act . în şedinţa 02. Cu o oarecare inerţie Inspectoratul Teritorial în Construcţii opreşte demolarea. 1 „Calea Moşilor”. 5. Şoseaua Kiseleff.07. Se apelează la intervenţia poliţiei pentru stoparea distrugerilor. în urma contestaţiei autorului şi a unor ONG-uri. Observaţii: Pe 11 ianuarie organizaţia Pro_do_mo a depus o cerere de clasare de urgenţă. Urmare a sesizării OUB. Acestea sunt încă în cercetare la Secţia 17 Poliţie. extinsă în perioada 1899-1911. MCPN a a răspuns că avizul a fost emis corect.Gorgani). 5878/2004 privind competenţele de avizare. s-a păstrat pînă la demolare. Data demolării: mai-iulie. Data construirii: 1894. Pro_Do_ Mo şi AMIC şi a acţionat pentru retragerea acţiunii în instanţă. Fără a se schimba contextul procedural. Pe 28 ianuarie CZMI propune neclasarea. Din clădire a rămas o extindere a nucleului iniţial. Ilie . Urmare a acestei hotărîri Instituţia Prefectului a refuzat ajutorul ASB. Control Disciplina în Construcţii a analizat cazul şi constatînd lipsa unei autorizaţii a solicitat organelor de urmărire penală verificarea cazului. înainte de termenul din instanţă de pe 13 octombrie. a solicitat Primăriei Capitalei (PMB) să nu elibereze autorizaţia de desfiinţare. Pe 26-28 mai Direcţia de Cultură Bucureşti refuză declansarea procedurii de clasare de urgenţă şi să anuleze avizul de demolare. Observaţii: Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a trimis două adrese către MCPN solicitînd revocarea avizului DCPNMB. Zona Construită Protejată nr.observatorulurban. invocînduse nerespectarea Instrucţiunilor MCC. Pe 25 începe demolarea. nr.Serv.Casa Gheorghe Cantacuzino Strada Gutenberg. Casă Calea Mosilor.M.

se constată valabilitatea observaţiilor din numărul trecut: consilierii nu motivează respingerea proiectului în procesul verbal al şedinţei. cu privire la tranzitarea anumitor situri arheologice. Proprietarul terenului ce a generat PUZ a dat în judecată Primăria şi a cîştigat. Modificare PUZ ZCP 44 . În fine.. Media revenirilor pe ordinea de zi (sunt incluse şi situaţiile în care proiectul nu a fost discutat) pentru ca un PUZ să fie aprobat este de 1. statistica referitoare la planuri urbanistice ce “uită” să se întemeieze pe avizul MCPN. str. un al patrulea PUZ (Temişana) a păstrat pentru parcelele din 2009 aceeaşi indicatori. Km 0 + 000 . CUT de la 2. str.Pod şi tranzitează situl arheologic monument istoric Băneasa-Vatra Nouă. 21. N. însă sînt şi două cazuri (Cl. 295-303 şi Str. restul se referă la PUZ-uri. 2 în al doilea. După un an şi jumătate. pe ordinea de zi. Astfel afirmaţiile din respectivul articol. declanşarea exproprierilor pentru realizarea unei artere între Bd. La verificarea situaţiei celor două PUZ-uri ce au revenit de mai multe ori. Modificările legislative fuseseră făcute pentru a diminua specula imobiliară. faţă de trimestrul anterior. prin Ordonanţa 27/2008 şi Legea 242/2009. 20. Faptul că nu este vorba de o gîndire globală a zonei rezultă şi din avizele obţinute de la Ministerul Culturii. dar aceasta este trasă în sus de 2 PUZ-uri ce au ajuns de 5 ori în Consiliu. Media de 5 planuri urbanistice adoptate pe şedinţă urmăreşte tendinţa generală de creştere înregistrată în ultimul an (0. nr. 3). ajungem la o medie de 12. 32. unde POT-ul a scăzut de la 50% la 45%. pentru că nu a fost discutat din lipsă de cvorum.observatorulurban. În fapt.8 la 4. Majoritatea PUZ-urilor au fost nevoite să obţină din nou unele avize.Domneşti (nr. O hotărîre priveşte un PUD (intrarea în legalitate a lucrărilor de amenajare a extinderii Muzeului Satului). nr. au existat planuri urbanistice. cînd 54 de PUZ-uri au fost prinse în offside de efectele modificării radicale a legislaţiei de urbanism. au fost aprobate la prima apariţie în faţa consilierilor.sector Bucureşti .85 în al treilea. Pe de altă parte. Reglementările sunt dramatic diferite faţă de ce prevede PUZ Zona Construită Protejată (de exemplu depăşiri cu peste 20% de CUT). principiu aplicabil şi în cazul reglementării în materie urbanistică” şi că soluţionarea cererii de hotărîre de adoptare a PUZ-ului putea fi sub forma unui “vot negativ” obligă PMB să adopte printr-o hotărîre PUZ-ul. deşi legea le-o cere. în locul PUZ-ului Penetraţie Bucureşti Autostrada Bucureşti . Dămăroaia şi Dămăroaia . Trei hotărâri se referă la prelungirea valabilităţii unor planuri.Temişana PUZ-ul propune de fapt reglementări pentru 6 amplasamente disparate situate în interiorul unei aceleiaşi zone protejate: str.33 în primul trimestru al lui 2010.Km 19 + 500. gen.Splai (nr. fără a avea un aviz de la Ministerul Culturii. 65 a avut următoarea evoluţie a indicatorilor urbanistici: POT a crescut de la 50% la 75%. PUZ-ul este unul de intrare în legalitate. deoarece instanţa a constatat că PUZ-ul nu a fost aprobat pînă pe 30 septembrie. L. Dintr-o regretabilă eroare. impun o gândire globală asupra zonelor protejate atunci când se modifică coeficienţii reglementaţi. se referă la PUZ-ul aprobat în 2011. aprobat prin HCGMB 325/2010 a fost analizat PUZ-ul Autostrada Bucureşti Braşov . La fel ca anul trecut nu a existat o consultare a ONG-urile interesate.68 ori. 6. împuternicirea primarului să semneze un acord de parteneriat cu Consiliul Judeţean Ilfov pentru realizarea penetraţiei Prelungirea Ghencea . M. Doamna Ghica şi Bd.. 7). Berthelot. nr. Deşi sentinţa Tribunalului recunoaşte că “instanţa de contencios administrativ nu se poate substitui dreptului de apreciere al autorităţii publice în general. nu se modifică deoarece şi PUZ-ul din decembrie 2010 se află la mai puţin de 100 m de siturile arheologice clasate în LMI: Băneasa-La Stejar. Văcăreşti. Cazzavillan.Braşov. unui PUZ îi este mult mai uşor să treacă. cel de al şaselea PUZ. demararea procedurilor legale pentru pasajul subteran Eroilor (nr. 34) şi declanşarea exproprierilor pentru străpungerea Bd. 64% din PUZ-uri. Dacă luăm în considerare doar şedinţele în care. Primăverii 55) în care avizele sunt aceleaşi cu cele din 2009 şi nu a mai fost organizată pe pagina web a Primăriei Capitalei vreo dezbatere publică. Popa Savu. Modificări s-au petrecut la PUZ-ul din str. nr. Bulevardul Primăverii. str.ro 12 . Dintre hotărîrile care se referă la proiecte de infrastructură.Ploieşti. 14. str. Deşi ultimele modificări aduse Legii urbanismului. nr. nr. Rectificări privind articolul “Proiecte urbanistice aprobate de Consiliul General în perioada octombrie . CUT-ul de la 4. dar a extins reglementările de tip derogator şi pe alte 4 parcele. UTILE considerîndu-se a fi vorba de un “refuz de soluţionare a cererii”. indicatorii au rămas aceeaşi. 12). nr. Temişana. Mai multe pe www. dată de la care intrau în vigoare efectele modificărilor din Legea 242/2009. Aman. Consecinţele lui 30 septembrie 2009 Calculul revenirilor de mai sus s-a făcut doar pentru şedinţele de Consiliu posterioare celei din 30 septembrie 2009.decembrie 2010” apărut în nr. pentru a fi în cele din urmă aprobate.9. M. Chişinău (nr. S-au mai aprobat. Temişana.5. 1.5 proiecte adoptate/ şedinţă. iar înălţimea a crescut de la P+12E la P+25E. Tot în această perioadă a fost aprobat bugetul Capitalei. str. nr. enumerăm ca fiind mai importante: acordul de colaborare cu Metrorex pentru construirea pasajului subteran Răzoare (HCGMB nr. PUZ-ul aprobat în cele din urmă nu are modificări faţă de forma respinsă în celelalte şedinţe. Aceşti indicatori arată că. iar înălţimea de la P+4 la P+5. 3 în ultimul). Th. intervenţiile au fost doar punctuale. aprobat prin HCGMB 24/2011. Grigorescu .Florin Bălteanu Planuri Urbanistice Zonale aprobate de CGMB în perioada ianuarie-martie 2011 Mai multe PUZ-uri adoptate şi mai uşor În primele trei luni ale anului 2011 s-au desfăşurat 5 şedinţe de Consiliu General şi au fost aprobate 25 de Planuri Urbanistice Zonale. 6 al Observatorului Urban Bucureşti. Povestei-Intrarea Belciugatele. 36-38. pe parcele luate separat. 5). un procent însemnat (24%) dintre PUZ-urile aprobate au legătură cu acel moment. adoptarea indicatorilor tehnico-economici pentru amenajarea Cimitirului Bellu (nr. Ce a însemnat schimbarea legislaţiei pentru indicatorii urbanistici ai acestor PUZ-uri? Pentru trei. Vulcănescu. 55 Acest PUZ este unul din cele ce nu au mai apucat să fie aprobate pînă pe 30 septembrie 2009. nr. 35).16 la 3.

Informarea şi consultarea publicului se face. Consultarea populaţiei în cazul elaborării PUZ-urilor În cazul Planurilor Urbanistice Zonale. „Informarea şi consultarea publicului se efectuează în toate fazele proceselor de elaborare sau actualizare a planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului şi este parte integrantă a procedurii de iniţiere. cerinţele şi opţiunile publicului legate de dezvoltarea urbană durabilă sunt obţinute de elaboratorul documentaţiei de urbanism prin metode de cercetare sociologică relevante pentru obiectivele propuse. . avizul prealabil de oportunitate. primăriile informează publicul prin cel puţin următoarele activităţi: . se arată în actul normativ. locul şi orarul în care se pot consulta documentele şi se pot transmite observaţii. reprezentanţi ai cetăţenilor. . la parcela care a generat intenţia elaborării documentaţiei de urbanism. După aprobarea de Consiliu. Responsabilitatea privind informarea şi consultarea publicului pentru planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului revine autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planurilor. LEGISLAŢIE .structura sau persoanele cu atribuţii în coordonarea informării şi consultării publicului pentru documentaţiile de urbanism şi/sau amenajare a teritoriului. În termen de 15 zile de la data primirii comentariilor. .informează în scris proprietarii ale căror imobile sunt direct afectate de propunerile PUZ şi care au trimis opinii.principiile de identificare a grupurilor-ţintă pentru informare şi consultare. . În baza raportului informării şi consultării publicului. . astfel încât să fie preîntâmpinate eventuale dezacorduri sau contestări. elaborare. pentru fiecare categorie de plan. în termen de 15 zile de la încheierea perioadei de consultare a publicului.anunţarea intenţiei de elaborare. şi perioada pana la care acestea pot fi făcute. Procesul de informare şi consultare a publicului se finalizează cu raportul informării şi consultării publicului. în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului: . abia după ce începeau lucrările. 13 .etapa pregătitoare .anunţuri afişate la sediul autorităţii publice în spaţiile accesibile tuturor cetăţenilor. observaţii şi propuneri. prin următoarele metode: . inclusiv materiale explicative scrise şi desenate. consiliul judeţean/local/general poate solicita modificarea şi completarea documentaţiei de urbanism supuse aprobării. către care pot fi transmise comentarii. şi de multe ori le erau afectate interesele. prefectul are obligaţia să verifice respectarea prevederilor metodologiei de informare şi consultare a populaţiei. Investitorul privat iniţiator al PUZ afişează anunţul pe panouri rezistente la intemperii. În etapa elaborării studiilor de fundamentare a propunerilor. 2701 din 30/12/2010) a fost publicat în Monitorul Oficial nr.modul şi locul în care publicul va avea acces la informaţii şi documentaţii. modul şi perioada. într-un limbaj nontehnic. raport ce se supune atenţiei autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planului. De asemenea. precum şi documentele ce au stat la baza primei variante a propunerilor. În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a acestei metodologii. avizare şi aprobare a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului”.pune la dispoziţia publicului documentele aferente propunerilor PUZ. după caz: certificatul de urbanism. cel puţin prin publicarea pe pagina de internet şi la sediul propriu a observaţiilor şi sugestiilor publicului şi a răspunsului la acestea. . primările au obligaţia de a elabora Regulamentul local referitor la implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism.modalităţile de finanţare a activităţilor de informare şi consultare. a asociaţiilor profesionale. Toate propunerile obţinute şi nevoile identificate în urma procesului de informare şi consultare vor fi examinate şi sintetizate şi vor fi prezentate ca anexă la documentaţia necesară atribuirii serviciilor de elaborare a PUG. împreună cu documentaţia de urbanism completă. obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism La începutul acestui an a apărut Metodologia de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. iar în cazul nerespectării.anunţ cu vizibilitate imediată publicat pe pagina proprie de internet şi în publicaţia proprie dacă există. Conţinutul obligatoriu al Regulamentului local stabileşte cel puţin următoarele: . .publică pe pagina de internet anunţul cu privire la posibilitatea. care include toate observaţiile avizatorilor şi care se supune procedurii de transparenţă decizională. Consultarea populaţiei la elaborarea PUG-urilor Informarea cu privire la intenţia de elaborare a PUG se face simultan.Catiuşa Ivanov Primăriile. obligatoriu. pe parcursul elaborării propunerilor este recomandată consultarea societăţii civile. cu privire la observaţiile primite şi răspunsul argumentat la acestea.informează publicul cu privire la rezultatele consultării. În aceste anunturi. în loc vizibil. . Actul normativ (Ordinul nr. să le atace în contencios administrativ.etapa de documentare şi elaborare a studiilor de fundamentare. aceştia îşi pot apăra interesele şi sesiza posibile nereguli. vor fi trecute numele şi datele de contact ale persoanei responsabile cu informarea şi consultarea publicului. . asociaţii ale sectorului de afaceri. .etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare.definirea situaţiilor în care se consideră că Regulamentul local a fost încălcat şi măsurile administrative de sancţionare.elaborarea propunerii finale. acum autorităţile locale au obligaţia de a-i informa despre aceste aspecte la demararea proiectului. Raportul informării şi consultării publicului fundamentează decizia autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea sau respingerea planului propus. autorităţile au obligaţia de a pune la dispoziţia publicului sinteza acestora şi argumentaţia preluării sau nepreluării propunerilor. Dacă până acum vecinii aflau de ridicarea unei construcţii noi. Astfel. 47 din 19 ianuarie 2011.

acum va fi emis ultimul. În rest. Proprietarul a ridicat un bloc de 7 etaje.desfiinţarea consiliilor locale. .în cazul PUZ-urilor. Imobil construit ilegal pe bd. Ordonanţa de Urgentă nr. Busuioc Andrei Horia şi Cucu Victor au construit un imobil de zece etaje. Prevederea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2012.000 mp pentru funcţiuni de locuire sau cu cel puţin 5. decât dacă conving Primăria să modifice regulamentul pentru toată zona.000 mp pentru funcţiuni de servicii. 14 . hipermagazine. Sorin Oprescu. la Parlamentul European Un grup de ONG-uri bucureştene. primarii de sector sunt aleşi de cetăţeni. că doreşte să facă în Bucureşti. care în vechea lege se emitea primul. Acum. ONG-işti au prezentat europarlamentarilor Monica Macovei. etc. “Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire”. De asemena.consilieri generali vor fi aleşi uninominal. Restul prevederilor OU vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Kinga Gal. Iată! Avem dovada vie a faptului că 10 km au fost realizaţi în 2 ani de această firmă şi am primit asigurări că modelul poate fi implementat şi la Bucu-reşti. prevede articolul 56.PUZ-urile vor putea fi iniţiate de privaţi doar în următoarele situaţii: construirea de parcuri industriale.Echipa OUb Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă şi intrarea în legalitate Legea urbanismului a fost modificată la începutul lunii februarie prin Ordonanţa de Urgenţă nr. . utilităţile. pentru a găsi soluţii de fluidizarea traficului. Primăria sector 2 şi Asociaţia PRO_ DO_MO s-au adresat instanţei sesizând ilegalitatea. Până acum nu era stabilit niciun termen. în situaţia extinderii intravilanului localităţii cu cel puţin 10. cu mai mult de 20 la sută. Principalele prevederi ale proiectului sunt : . ŞTIRI Oprescu vrea autostradă ca în China Primarul general. La nicio lună după adoptarea Legii. Astfel. infrastructura. . Legea Capitalei în dezbatere publică Grupul PDL a organizat în luna martie o serie de dezbateri publice pe proiectul privind Legea Capitalei. la propunerea primarului general. documentaţiile de urbanism vor fi iniţiate doar de municipalitate. la Bruxelles. autorizaţie de construire pentru un imobil de 6 etaje. Pentru trenurile din zonele protejate această prevedere simplifică procedura de avizare. Theodor Stolojan şi Laszlo Tokes. zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale noi. deoarece avizul de urbanism era modificat întotdeauna de avizul de la Ministerul Culturii şi trebuia emis un nou aviz de urbanism. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a introdus în legalitate un bloc construit ilegal pe bd. parcuri tehnologice. care va fi repartizat primăriilor de sector în funcţie de necesităţi.Capitala nu va mai avea 7 bugete. cât mai curând cu putinţă. au sesizat. 55. prevăzuţi de regulamentele de urbanism. săptămâna trecută. Principala modificare este interzicerea intrării în legalitate a clădirilor ridicate ilegal. o construcţie de 4 etaje.cele mai importante domenii ale oraşului vor fi gestionate de Primăria Capitalei: urbanismul.s-a eliminat prevederea prin care investitorii care doreau modificarea indicatorilor urbanistici. . imagini cu clădirile demolate de municipalitate şi s-au plâns de lipsa de transparenţă a instituţiei în acest caz.primarii de sector vor fi înlocuiţi de 6 viceprimari. Acum această clădire poate intra în legalitate în loc să fie demolată. In 2005. şi cu o amprentă la sol mai mare. .în maxim 30 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de motive şi a raportului de specialitate. cât mai repede. iar primarii trebuie să înceapă reactualizarea PUG-uri cu 18 luni înainte de expirarea celor vechi. 7/2011. . Circulaţie. la această adresă. avizul de urbanism. a declarat Oprescu. consiliul judeţean sau local are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de urbanism. a declarat că va sesiza organele de anchetă din ţară pentru a verifica dacă demolările au fost făcute legal. Inspectoratul de Stat în Construcţii. iar dorinţa mea este aceea de a demara. a declarat. Judecătoria Sectorului 2 a constatat ilegalitatea pe 5 iulie 2010 şi a decis încadrarea construcţiei în peremetrii prevăzuţi de autorizaţia de construire. . de Consiliul General. în aprilie 2008. “Este foarte clar că autostrada suspendată se poate face. Continuăm discuţiile. Ministerul Culturii. zone de producţie. Primaria Capitalei a autorizat.1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. infrastructură de transport. Comitetul Regiunilor lucrează la elaborarea unui document prin care să se instituie un patrimoniu european. ci unul singur. care vor fi aleşi din rândul consilierilor generali. parcuri culturale. publicată în Monitorul Oficial din 11 februarie 2011. trebuiau să obţină aviz de oportunitate. care se ocupă cu protecţia patrimoniului. distrugerile făcute de Primăria Capitalei pentru construirea axei Buzeşti-Berzei. Întâi se vor emite avizele de specialitate de la Ministerul Mediului. cu patru în plus decât prevedea autorizaţia. nr 55 Un alt imobil care aşteaptă să intre în legalitate este un imobil de 10 etaje de pe strada Aurel Vlaicu din sectorul 2.Planurile Urbanistice Generale vor putea fi prelungite doar cu 3 ani. într-o vizită de lucru. nr. la începutul lunii martie. Primăverii. Diametrala Buzeşti-Berzei. persoanele care au terenuri mici şi doresc să construiască mai mult decat prevede regulamentul local de urbanism nu vor mai putea face acest lucru. acest proiect de fluidizare a traficului şi în Capitala României”. o autostradă suspendată asemănătoare cu cea din centrul Benjingului. Proprietarii. Primăria Sectorului 2 a emis. . Monica Macovei. Pentru aceste proiecte este nevoie şi de aviz de oportunitate. 7/2011. Edilul se afla în China. Primăverii. parcuri comerciale. 7/2011 a adus modificări importante şi în traseul de aprobare a documentaţiilor de urbanism şi organizarea autoritătilor locale: .

pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei. în cadrul unei dezbateri organizate la Grupul de Dialog Social în noiembrie 2010. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. în condiţiile respectării unui model de proiect emis de Ministerul Dezvoltării şi a Planului Urbanistic General al localităţii”. De aici. lucrările vor fi suportate de primării. autorităţile administraţiei publice centrale pot cofinanţa lucrările la clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. de la instituţii de credit. se arată într-un comunicat trimis de Ministerul Dezvoltării. lucrările se vor face pe banii administraţiei locale. la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor PDL. precum şi a actului administrativ al autorizaţiilor pentru protecţia mediului. am văzut că. din cauza slabei informări. Pentru monumente şi pentru zonele protejate este însă un dezastru. care. în acest moment.observatorulurban. Actul nu a fost încă dezbătut şi aprobat în cele două camere decizionale. Totodată. conform unui proiect de lege înaintat Parlamentului de patru depuţati PDL. această iniţiativă va duce la îmbunătăţire aspectului oraşelor. repararea faţadei şi eficientizarea termică a clădirii înseamnă să pună polistiren pe faţadă şi tâmplărie PVC cu rame de plastic. Pentru blocurile de la periferie sau cele fără valoare arhitecturală. În lipsa autorizaţiei. actuala lege vine atât în sprijinul constructorilor. chiar înainte ca proprietarii să fie obligaţi să repare faţadele. s-a încurajat un fenomen pentru ţara noastră: neîntabularea caselor din lipsa actelor necesare.ro ŞTIRI . Pentru a reduce acest fenomen. înainte de reparaţii fost şi cazuri când bucăţi de tencuială din aceste imobile au căzut pe trotuar. Lascar Catargiu. Citiţi textul integral pe site-ul: www. afişate pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale. „Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a venit pe fondul constătării creşterii îngrijorătoare a accidentelor grave provocate de desprinderea unor elemente de construcţie de la nivelul faţadelor sau teraselor clădirilor care. Calian Petru. În plus. Imobil de pe bd. aprobate în prealabil de Ministerul Dezvoltării. la baza actului administrativ. dacă faci asta la o clădire monument e ca şi cum ai demola-o. Or. pe membru de familie. Şi. Mulţi dintre proprietarii acestor clădiri nu vor avea bani să plătească restauratori să le repare şi vor chema “meşteri” pricepuţi la toate. Lascăr Catargiu. casele ar urma să se facă după nişte proiecte de arhitectură tip. cu modificările şi completările ulterioare. «Persoanele fizice şi juridice care deţin minimum 400 metri pătraţi de teren în regim de proprietate sau concesionare pot efectua construcţii. arhitecţii susţin că acest act normativ ar face mai mult rău decât bine: “Într-adevăr. Prin derogare de la prevederile Legii nr. sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie. În plus. În expunerea de motive a proiectului de lege mai scrie că. Aleşii consideră că în acest fel cetăţenii nu vor mai plăti proiectul de arhitectură şi vor scăpa de birocraţie. executarea lucrărilor de construcţii este permisă fără deţinerea autorizaţiei de construire. în limita bugetului disponibil. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată este de maximum 5 ani. Pentru a-i sprijini pe proprietari să efectueze lucrările. punând viaţa trecătorilor în pericol. nu au respectat obţinerea autorizaţiilor şi avizelor aferente construcţiei. Face excepţie de la prevederile aliniatului de mai sus obţinerea avizelor şi acordurilor. instituţiile urmând să-i recupereze de la beneficiari. cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată. care vor strica toate ornamentele. acestea pot cofinanţa cheltuielile aferente lucrărilor la clădirile amplasate în zone protejate sau în centrele istorice. cât şi al beneficiarilor”. Au Imobil de pe bd. şi a fost deja depusă la Parlament. nivelul avansat de degradare a faţadelor clădirilor generează scăderea calităţii arhitecturalambientale a cadrului urban construit”. pentru efectuarea lucrărilor de construire ar putea fi nevoie doar de avizele şi acordurile care stau. republicată. În cazul în care proprietarii refuză. eliminarea birocraţiei şi încurajarea economiei: “Un alt aspect este legat de construcţiile de case din mediul rural. după reparaţii Deputaţii PDL vor eliminarea autorizaţiilor de construire Autorizaţiile de construire ar putea eliminate. Guvernul va facilita acordarea de credite bancare. Legea va intra în vigoare după ce va fi adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte. în luna aprilie. cu acordarea de facilităţi. Astfel. prin nivelul avansat de degradare. Clădirile vechi riscă să fie distruse În cazul persoanelor care realizează venituri medii nete lunare. este un proiect bun. Îşi pierde valoarea”. legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele pe cheltuială proprie. spunea arhitectul Dan Marin.Echipa OUb Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele clădirilor Guvernul a adoptat. Mircea Giurgiu. în România. pot să vă spun că avem o mulţime de astfel de exemple. De asemenea. se arată în propunerea legislativă. în condiţiile respectării unei variante de construcţie din cele 10 15 modele de proiecte pentru executarea lucrărilor de construcţii. sunt zeci de clădiri cu faţadele foarte degradate. pentru mulţi. Finanţarea va fi împărţită astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului şi maximum 90% prin credit garantat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii. Deşi este o lege normală pentru o ţară civilizată. Stelian Fuia şi Marian Avram. până la terminarea lucrărilor.

Mai multe informaţii pe: www. Observatorul Urban Bucureşti Calea Victoriei 126. Panourile ironizează şoferii care parchează ilegal. Get the Feeling” Barth E. Nagy Zsolt (Menta művek / Fabrica de mentă) Încotro Galaţi? Spaţii urbane.blogspot.Crişan Anca.plusminusgalati. pe tema traficului.ro www. Ca alternativă au propus câteva scenarii despre cum ar putea arăta aceste locuri dacă administraţia locală şi cetăţenii s-ar implica mai mult. pentru a-i face pe cetăţeni şi pe autorităţi să conştientizeze. Bucureşti contact@observatorulurban. Varga K. Frontul la apă.866X Editor: Catiuşa Ivanov Art director: Elena Stoian Redactori: Florin Bălteanu.Ina Stoian (plusminus) Ina Stoian SOS spaţiile urbane Asociaţia AREA3 din Cluj a realizat o serie de afişe ingenioase. Bucureşti uar_contact@yahoo.observatorulurban.com În Galaţi.buletin informativ nr. 7 ianuarie . nepotrivite contextului. Demetru Dobrescu 5. Tatu Mihaela. Catiusa Ivanov.ro oub .Szilágyi-Bartha József.uniuneaarhitectilor. problemele cu care se confruntă oraşul. Pentru a ne sesiza evenimente importante.martie 2011 Se distribuie gratuit la sediul UAR. cât şi informarea accesibilă a cetăţenilor .coopcluj. într-un mod amuzant.wordpress. ISSN 2066 . Centrele comerciale . Proiectele au fost finanţate prin Fondul Timbrul Arhitecturii OUB-UAR în 2010. Mai multe informaţii despre proiectul SOS Galaţi 2010 găsiţi pe:www. Dan Marin şi Gruia Badescu Răspunderea pentru opiniile exprimate aparţine autorilor. Grădişteanu Lavinia. Publicat pe pagina de internet oub. Czilli L STUDII/PROIECTE CULTURALE 16 . Asociaţia Plusminus a ales câteva intervenţii nefericite pe spaţiile urbane pentru a atrage atenţia despre felul cum arată oraşul.com. Vajna B. în mediul profesional. Molnár Attila “Get the Attitude. afişele vor ieşi în stradă cu ocazia “Zilelor arhitecturii din Cluj“. vă rugăm să ne scrieţi la: contact@observatorulurban. Józsa J. Get the Cycles. Cartiere.com www. îndeamnă la folosirea mijloacelor de transport alternative şi critică construcţiile noi. În mai. Cele două iniţiative au ca scop atât punerea în discuţie a unor teme de actualitate.ro Mijloace alternative de transport . băi! .Nu parca aiurea. Ina Stoian.ro Uniunea Arhitecţilor din România str.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful