observatorul urban bucureşti

observatorul urban bucureşti
nr.

buletin informativ

7

ianuarie-martie 2011. informaţii pentru un oraş mai bun. uniunea arhitecţilor din românia

Spaţiul public
EDITORIAL Oraşul, oglinda locuitorilor săi.....................2 Străzile, pieţele, trotuarele sunt pline de maşini parcate de-a valma şi de tot felul de obiecte aruncate fără nicio noimă: căsuţe din lemn, chioşcuri de ziare, tomberoane uriaşe, galbene, albastre şi verzi, stâlpişori, chioşcuri de flori, corturi de campanie, corturi de publicitate, stâlpi de iluminat, panouri, gărduleţe, bordurici, statuete, etc. Majoritatea clădirilor sunt neîngrijite, pline de afişe lipite unul peste altul şi grafitti. Continuare în pagina 2

STUDII DE CAZ Obiecte parazit în spațiul public bucureştean................................................3 Faţetele spaţiului urban românesc. Exemple .....................................................4 De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei.......................................................8 Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizarea centrului oraşului.........9 ANALIZĂ De ce nu ne plac spaţiile publice din România.....................................................6 Bolovani, palmieri, gărduleţe ≠ spaţii verzi...7 PATRIMONIU Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010.....9 UTILE Planuri urbanistice aprobate de Consiliul General, ianuarie-martie 2011..................12 Primăriile, obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism..............................................13 ŞTIRI BUCUREŞTI Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă.................................14 Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe cetăţeni să-şi repare faţadele clădirilor.....15 PROIECTE CULTURALE SOS Spaţiile urbane!................................16 www.observatorulurban.ro

pietonii au coborât în stradă. cum e colega noastră Ina Stoian. Cetăţenii se vor face că plătesc impozite. Reclame de toate dimensiunile îti agresează ochiul la fiecare pas. Din nefericire. când vine vorba de amplasat băncuţe. Deşi traficul s-a mai fluidizat. însă aceste idei nu sunt implementate de administraţiile locale. să ne scuturăm de ideile fixe. evoluţia oraşului este stopată şi ne zbatem în continuare în mocirlă. Şi dacă mediul politic nu este pregătit pentru edili tehnocraţi. Parlamentul ar trebui să impună prin lege ca pentru amenajarea spaţiilor publice să nu se mai facă licitaţii. birourilor. până în prezent. Este nevoie ca arhitecţilor tineri. atunci. Una dintre metodele prin care aceste idei pot ieşi la suprafaţă este concursul de idei. Trebuie să îndepărtăm petele lăsate de comunism.Catiuşa Ivanov Oraşul. cele 20 de parcări subterane care ar fi decongestionat marile pieţe publice din oraş nu s-au realizat nici până astăzi. Iniţiatorii însă se codesc să o facă motivând că cei care îşi vor depune candidatura la această funcţie vor fi. Măreţe sunt doar promisiunile din campania electorală. Este vorba de spaţiul din jurul bisericii anglicane. că amenajarea unui spaţiu public constă doar în amplasarea unor băncuţe şi a câtorva jardiniere sau ghivece cu flori. Legea Capitalei este o oportunitate ca acest lucru să fie stabilit clar şi respectat. umbrare. Datorită ignoranţei celor care gospodăresc urbea. în cazul Bucureştiului. de ignoranţă. autoritatea nu îşi face simţită aproape deloc prezenţa prin fapte. Nici măcar în cazul unor spaţii mult mai aproape de locuinţa lor. curţilor. Astfel. Aşteaptă ca altcineva să se ocupe de el. oraşul artă absolut scabros deoarece toate aceste obiecte sunt EDITORIAL aruncate la întâmplare fără să fi judecat cineva de ce să le pună acolo şi nu în altă parte. cum ar fi scara blocului sau grădina din faţa blocului. gărduleţe şi jardiniere. Deşi se cheltuiesc sume fabuloase. ne împiedicăm de şireturile de la pantofi. de egocentrism. care să pună ordine în haosul din oraş. Pare sinistru. Acesta este primul motiv pentru care Bucureştiul arată aşa cum arată: locuitorii nu consideră că le revine responsabilitatea de a avea grijă de oraş. Dacă nu vom face aceste lucruri. ca să poată avea o viziune despre cum se gestionează un oraş. Dincolo de responsabilitatea morală şi de sensibilitatea fiecărui cetăţean în parte se află însă autoritatea locală. dar cam aşa arată oraşul nostru pentru un privitor atent la detalii. printre maşini. de schimbări în gândire ca să putem evolua. gândit de un profesionist. să devină responsabili. doar un singur proiect pentru amenajarea unui spaţiu public a fost implementat. în timp ce restul lumii explorează spaţiul. În Bucureşti. Reprezintă o schimbare în gândire. măcar lucrurile tehnice să nu fie politizate şi să încapă pe mâna unor profesionişti. să amenajeze aceste spaţii. oglinda locuitorilor săi Holurile blocurilor sunt infecte. Aşa arată spaţiul public prezent aproape în toate discuţiile academice. să facă regulamente prin care să împiedice debandada din oraş. Este spaţiul care aparţine tuturor şi totodată nimănui în mod direct. Să mergem mai departe. nu reacţionează. Treaba primăriei este să facă curăţenie. Este nevoie de idei. iar cablurile spânzurate peste străzi şi copacii ciuntiţi de toaletările anuale zgârie ochiul. La toate astea se adaugă mizeria şi haitele de maidanezi care mişună pe străzi. vom rămâne în continuare în epoca de piatră. Lucru care nu prea s-a văzut până acum. şoferii urcându-şi toată maşina pe trotuar (pentru ca de acolo nu i-o ridică). de crezul că noi le ştim pe toate. astfel că trotuarele sunt pline de panouri uriaşe de publicitate susţinute de stâlpi groşi. care îşi doreşte o lume mai buna. lângă parcul Icoanei. pentru pietoni a devenit un adevărat calvar. idei pierdute în bezna ignoranţei. profesioniştii trebuie să-şi facă treaba. în 99 la sută din cazuri. Nu poţi pune un ospătar să decidă asta. în mod clar. competenţi. opritoare şi altele asemenea. care conduce spre un alt mod de viaţă care ne va purta paşii spre civilizaţie. unde fiecare lucru este la locul lui şi unde ne simţim atât de bine? Hai să începem de la definiţia spaţiului public! Conform dicţionarului explicativ al limbii române spaţiul public este spaţiul care nu este privat. nimeni nu este mai vrednic decât primarul român. administratorul oraşului. De asemenea. a oricărei proprietăţi private. pe marile bulevarde se ridică maşinile parcate neregulamentar. un proiect apreciat în mediile profesionale. iar proiectele câştigătoare să fie implementate. ceea ce este în afara locuinţelor. Nu pentru că nu am avea aceşti profesionişti. rezultatele se lasă aşteptate. ca Bucureştiul să ajungă ca oraşele din Europa. De ce se întâmplă acest lucru? Reprezentanţii primăriilor consideră. Până la urmă oraşul este oglinda locuitorilor săi. Întrebarea este de ce? De ce arată Bucureştiul ca un sat fără câini? De ce nu putem avem avea un oraş ca Viena sau Parisul. Dacă atunci când vine vorba de făcut treabă serioasă. Adică. în lipsa locurilor de parcare. în special pe amenajarea spaţiilor verzi şi străzilor. La primărie se află şi visteria în care cetăţenii varsă bani în fiecare lună pentru “gospodărirea“ urbei. Restul au rămas doar dosare în sertare. stălpişori. Aceste spaţii nu reprezintă doar nişte boscheţi şi nişte bănci puse într-o anumită ordine. ar trebui ca cei care candidează la funcţia de primar să ştie ce înseamnă administraţie publică. E drept. Acestora li se adaugă cearşafurile de pe clădiri. Pur şi simplu nu îl consideră spaţiul lor. 2 . Extrem de rar se intâmplă ca amenajarea unui spaţiu public să se realizeze după un proiect. ci concursuri. Dovadă sunt discrepanţele imense între calitatea proiectelor care participă la concursurii şi cele care ajung sa se realizeze. să li se dea oportunitatea să o construiască. designerii acestor spaţii fiind muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. Ei există şi au idei foarte bune. să îi oblige pe cetăţeni. pentru ca nu mai au pe unde merge. iar primarii se vor face că fac. Dincolo de gălcevile politice. Nici proiectul care trebuia să reglementeze afişajul publicitar în oraş nu a depăşit stadiul de idee. Deşi proiectul există încă de pe vremea când era primar general Traina Băsescu. prin sancţiuni.

Chioşcuri pentru anticari: în loc de a se pune în aplicare o idee mai veche. astfel încât dezordinea provocată de numărul mare şi de amplasarea necontrolată este sporită de existenţa mai multor tipuri de astfel de construcţii. sunt amplasate la suprafaţă. în alte perioade. oricum. unde condiţia de co-vizibilitate ar fi interzis în mod normal prezenţa lor. Panouri indicatoare pentru circulaţie: amplasate numai după logica maşinii. fântâni. Cutii utilităţi: furnizorii de utilităţi sunt agresori majori ai spaţiului public şi ai clădirilor. În locul unor astfel de soluţii utopice. cu membri (mesh-uri. de metal. fie şi superficială. de regulă ilegal. panouri rotunde de afişaj. în termenii economiei şi durabilităţii. chioşcurile de flori sunt puse parca în mod intenţionat pentru a încurca circulaţia pietonilor. fără nici un respect pentru arhitectură şi imaginea lor. 3 Cabine pentru paznici: cabine din material plastic alb şi sticlă. sau arhitecturală. materiale şi culori care parazitează spaţiul public. care ar fi avantajat pe toată lumea. aşa a apărut panoul de autostradă din Piaţa Universităţii. aerul proaspăt. amenajarea unei străzi a anticarilor. fără a avea însă pretenţia unei enumerări exhaustive. apariţia telefoniei mobile a condus la dispariţia lor naturală. respinsă de Consiliul General. amplasate în preajma unor monumente. pe Edgard Quinet. integrată în logica spaţiului în care funcţionează. pentru că fantezia concetăţenilor. de beton. asupra peisajului străzilor centrale bucureştene pune în evidenţă un haos vizual absolut. Proiectul prevedea amplasarea pe ambele maluri ale Dâmboviţei. dincolo de panourile şi de mesh-urile de pe faţade. Staţii RATB: dotări evident necesare. Chioşcuri de presă: fiecare reţea de presă are propriul său model. în vecinătatea sau chiar în faţa unor monumente. sunt prea multe. parcă special pentru a încurca circulaţia. monumente/cruci comemorative. Comerţul cu flori ar fi meritat o soluţie mai igenioasă. se perpetuează o improvizaţie de moment. băncuţe. În ultima categorie intră obiecte care sunt semne ale “bunului gospodar” al oraşului sau al sectorului. de multe ori. chiar în faţa statuii lui Mihai Viteazu. a administraţiei şi a celor care în noua limbă de lemn se numesc “agenţi economici” este nelimitată şi poate produce oricând noi şi noi surprize. cel puţin vizual. Dacă pe clădiri sunt puse brutal. din fericire. au apărut jardiniere cu celule fotovoltaice şi ventilatoare. panouri stradale) care. Iată câteva exemple: panouri de intrare în sector. forme. sub forma unor cutii de tablă lipite de faţada Universităţii. jardiniere de lemn. Cabine telefonice: izolate sau grupate. Cu ajutorul unor ventilatoare alimentate cu curentul electric. Obiectele publicitare: constituie o familie numeroasă şi respectabilă. pentru hârtie. panouri de afişaj de mari dimensiuni. nu şi a protecţiei imaginii urbane. de bannere-le legate de arbori sau de snopurile de cabluri atârnate pe stâlpi. plastic şi sticlă. Pubele pentru materiale reciclabile: grupate câte trei şi diferit colorate. beneficiază inclusiv de înaltă protecţie diplomatică: panouri de afişaj de mici dimensiuni. adică acolo unde. Mai nou. cabinele telefonice au fost întodeauna amplasate în cele mai nepotrivite locuri. ceasuri.Dan Marin Obiecte parazit în spaţiul public bucureştean O privire. ameliorând microclimatul zonei. când sunt ameninţaţi de un regulament urbanistic mai restrictiv. dar amplasate. nu sunt decât exemple tipice de prost gust şi de risipă a banului public. observată invariabil de mulţi dintre vizitatorii străini ai oraşului. a unor panouri fotovoltaice îmbrăcate cu o masă vegetală de tipul iederei. ci integrarea lor funcţională. produs de masa vegetală urma să fie ridicat către carosabil. oxigenat. construcţii kitsch din lemn. pentru a reduce costurile. într-o construcţie unitară. Amplasarea acestui obiect obiect a fost. ceea ce şochează este incredibila aglomerare de obiecte de cele mai diferite tipuri. nu e oare mai simplu şi mai puţin costisitor să se planteze pur şi simplu banda verde existentă de-a lungul cheiului? Chioşcuri de flori: ca şi unele chioscuri pentru presă. cu spaţii în locul vitrinelor de la parterul Facultăţii de Arhitectură. statui. Le putem inventaria. atunci STUDIU DE CAZ . compromite o idee ce funcţionează impecabil în tările civilizate. cu cea a chioşcurilor de presă. aceste containere din plastic sunt amplasate în vecinătatea trecerilor pentru pietoni. panouri de afisaj pe stalpi şi panouri luminoase de afişaj. amplasate la întâmplare. sunt. de la podul Ciurel la podul Grozăveşti. cu staţiile RATB. Chioşcuri RATB: logica ar fi fost nu izolarea. în grădina Atheneului. în realitate. Tejghele pentru pieţe volante: o improvizaţie rudimentară care. erau în mod obligatoriu subterane. exact acolo unde nu trebuie. în spaţiul public. Dincolo de lipsa cronică de întreţinere a faţadelor. în multe cazuri. furnizat de panourile fotovoltaice. Info-chioşcuri: de o utilitate discutabilă. ca şi defunctele cabine telefonice. în faţa Cercului Militar.

toaletarea copacilor. proprietarilor sau aprovizionării. UNU LA UNU au continuat ideea din cadrul Bienalei de la Veneția. Street Delivery. După aceiași formulă. adesea. Pictor Verona 13. Instalațiile urbane sunt disputate între arta în spațiul public și arhitectură / design de obiect. mult praf.ro Studii și instalații urbane Studiile realizate în ultimii ani se apropie de ceea ce în străinătate se numește research by design. 3 trepte în fața unui magazin. În acest context. Sursa: studiobasar. în cadrul Street Delivery 2010. reglementări pentru suprafața ocupată de terase. Alte proiecte ale acestui grup au vizat realizarea unor semnale urbane în diferite zone din București .Ina Stoian Fațetele spațiului urban românesc. materiale sau situația juridică sunt parte a acestui studiu. etc. și interacțiune cu publicul larg sau rol de reabilitare a imaginii unor zone din oraș. Intervențiile fac parte din proiecte mai ample care încercă testarea unor direcții de lucru cu orașul (Magic Blocks. tipologii. bannere publicitare. Sursa: orasulmemorabil. Acestea descriu o limită între arhitectura .studiobasar. le apropie de sociologie urbană și urbanism la scară mică.retrocedării . Mai multe pe: www. parte a proiectului Orașul Memorabil. 4 instalații artistice au fost realizate și amplasate temporar în: Piața Sfatului.ro La Brașov. marcaje înșurubate pentru persoanele cu disabilități. suprafața pe număr locuitori.ro Instalaţie în Parcul Tractorul. eternele înlocuiri ale utilităților. Arhitecturi ale supraviețuirii. Proiectele se desfășoară în marile orașe / centre universitare și reprezintă o primă etapă de responsabilizare a societății și a administrațiilor locale.băncuțe. piste de bicicliști imposibil de folosit. Orașul Memorabil este un demers pentru Brașov – dar valabil pentru orice oraș – menit să aducă în atenție legătura dintre valorile edificate ale orașului și oamenii care îl locuiesc. Instalaţia a urmat latura socială a spațiului public.orasulmemorabil. Trei birouri au fost invitate să le realizeze. beculețe colorate de sărbători. îngroparea cablurilor electrice. În București. cabine telefonice. Parcul Central. al acțiunii sau inacțiunii.ro Balul Arhitecților din 2011 a propus tema spațiilor publice.evacuării și felul în care se redefinește noțiunea de spațiu public. SKBD a propus o serie de căței vagabonzi din ipsos ce urmau să-și găsească locul într-un spațiu abandonat din fiecare oraș. 2011. locuri de joacă. parcări pe trotuare. Totuși rolul lor. Legislație. totemuri. Hidromecanica. amplasat în parcul din faţa cazinoului. Exemple Imaginea spațiilor urbane în România descrie un colaj verancular: o terasă în fața unui restaurant.sociologie . în special în orașele foste cetăți: pavarea și pietonalizarea unor zone centrale. restaurarea fortificațiilor istorice. Totem. organizarea de concursuri pentru amenajarea spațiilor urbane. Parcul Tractorul.urbanism . În 2010 demersul a fost concretizat într-o publicație internațională denumită Evacurea Fantomei. bolovani și panseluțe în intersecții. Rezultatul acestora sunt ori lucrări teoretice ori obiecte cu rol de de informare. adoptarea unor soluții de parcare cu separarea vizitatorilor. avertizare. Trans Urban București). Studio BASAR a interacționat cu locuitorii prin interviuri şi chestionare. În cadrul evenimentului organizat la Sinaia au fost realizate 3 instalații pe această tema. stâlpișori de plastic.artă și au un puternic caracter de manifest.reacție la starea generală a spațiului urban românesc. STUDIU DE CAZ 4 . Unul din primele lor studii (2006) se referă la problema naționalizării . au apărut câteva proiecte . Rezultatele au fost reprezentate într-o machetă. sunt de amintit. Scenografic și ironic. trotuare vopsite cu trasee turistice. a fost realizat pavilionul O. Este vorba despre instalații și studii urbane realizate în cadrul unor proiecte de cercetare sau programe culturale. startul a fost dat acum câțiva ani de Studio Basar. o colecție de peste 600 de imagini și amintiri. Cele câteva excepții – intervenții în centre istorice – nu detronează imaginea generală și nemulțumirea hoinarului prin oraș. își căutau ieșirea din spațiul virtual. Sintagma ce a determinat direcția lor de acțiune este: Search and Rescue. aceea că oamenii trebuie să conștientizeze dimensiunea spațiului care le aparține în oraș. Mai multe pe: www. deschiderea unor instituții cu rol de promovare a culturii urbane. Cartea cuprinde o serie de cercetări teoretice care extind modul de interpretare al subiectului în orașul contemporan. Totuși. În urma unui concurs organizat prin filiala OAR Brasov-HarghitaCovasna.

Orizontul 2050 introduce posibilitatea unor abordări radicale. au pierdut în fața unei intervenții peisagere care să potențeze caracterul unic al terenului. Niculae Țaric si arh. oamenii şi autorităţile nu iau nicio măsură. La doar 5 ani de la elaborare. 16). Zonele rezidențiale au fost concepute ca unităţi complexe – dotate cu centre culturale și echipamente socio-culturale de proximitate. a generat reevaluarea acestuia. Conform acestui plan. dar important este că mica piața va capăta în curând o imagine demnă de trecutul său. recondiționarea diferitelor elemente de construcție. 1955) prevedea un zoning clar care grupa zonele industriale și zonele de locuire. unui oraş care are de trei ani. aspectul exterior al clădirilor. Dezvoltarea necontrolată și diminuarea puternică a activităților culturale din ultimii ani au condus către degradarea vizibilă a centrelor de cartier. a Muzeului de Civilizaţie Urbană Brașov (arh. Lucrările constante la infrastructura de utilități şi cele cauzate de inundații conturează o imagine rurală. au fost pietonalizate și pavate străzile centrului. Școală de Arte. (vezi imagini pag. oraşul posibil pune în discuţie situaţia unui oraș tânăr. prevedeau reguli clare în sprijinul unui spațiu urban de calitate. pe Dunăre. Startul a fost dat în 1984 prin reamenajata Pieței Sfatului (arh. dezvoltat în pantă. loess. Așteptăm rezultatele concursului. a fost premiată propunerea pe acest sit a unui centru cultural multifuncțional (arh. Concursul propune găsirea unei soluții pentru un parc atipic. procesul de industrializare pune problema reconstrucției masive a orașului. Prin atragerea de fonduri europene. clădire începută în 1988 și nefinalizată (arh. În 2008. Niculae Țaric). Terenul. secțiunea urbanism. deschiderea unui centru de informare în Piața Sfatului. cel nou de proastă calitate. Aflat în extrema SE a țării. inițial zone verzi. Regulamentul se referea la accese și străzi. Accentul era pus atât pe zona funcțională care continua axul institutional al orașului. scenariul în care o intervenție de calitate va aduce și beneficii orașului pare de neimaginat. s-au realizat cu fonduri de stat majoritatea construcțiilor. PUGul şi riscă să rămână o lungă perioadă fără o strategie focalizată pe spaţiul urban sau cel puţin una de ansamblu. Mai mult. După acest moment. Dorin Stefan). Inserția păstra central o zonă de poiană. aflat între limita pădurii și a zonei construite. În 2008 a fost organizat un concurs pentru amenajarea Pieții Unirii. După. Zona de rezervație de arhitectură Cetate și Zona istorică Brașovul Vechi. În fiecare dintre aceste zone s-a intervenit în diferite moduri. A fost unul din cele mai afectate orașe în urma cutremurului din 1940 și a distrugerilor din război. care ignora toate punctele tari ale amplasamentului.Brașov / Ce se face Profitând de zona montană ce-l înconjoară. a șantierului naval și a industriei alimentare. Locul și-a păstrat caracterul natural și potențialul de belvedere asupra orasului. Foto: Ina Stoian. cu mari probleme de fundare. Initiațiva nu a fost continuată imediat. cât și pe potențarea traseelor dinspre Imagine Livada Poştei. orașul a investit de-a lungul timpului în imaginea zonelor sale istorice. semiîngropat sau suprateran terenul. de istoria cetății Brașov și de afluxul de turiști generat de acestea. Efortul constructiv depus denotă înverșunarea cuceririi unui teritoriu. Galațiul și-a cunoscut apogeul în anii ‘60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. unui oraș cu foarte multe spații interstițiale. o amenajare nefericită. 2007 turnurile de apărare. Planurile Urbanistice Zonale pentru zonele istorice elaborate în 2005-2006 de către Urbanproiect. a fost amenajată promenada sub Tâmpa. Iancu Rugină) și renunțarea la parcarea care o ocupa. în prezent 290 mii. Fondul locativ. Politizarea întregului sistem al orașului susține decăderea acestuia. În 1998. ce reprezintă în proporție mare rezultatul intervențiilor comuniste. Mobilierul urban este degradat. nesusținut de calitate: aflat în oricare dintre ele pierzi total contactul cu zona construită. Prin acest loc trecea în perioada de vilegiatură promenada regala. Situația actuală. Spațiile dintre. zona a fost subiectul unei serii de diplome de arhitectură la Facultatea de Arhitectură București. spațiul urban este influențat și de alte decizii: demolarea în 2009 a turnului scenei Casei de Cultură. în fază de analiză. În plus. păstrarea spațiilor verzi și a arborilor. după 20 de ani de restaurare a clădirii ce-l găzduiește. dar și locale. Galați / Ce nu se face Oraşul Glaţi a fost ales studiu de caz pentru un concurs de invenţii urbane denumit: Oraşul posibil. Investiția în amenajarea spațiilor urbane nu reprezintă o prioritate a autorităților locale nici măcar în zonele reprezentative. Zonele principale de loisir – faleza Dunării și alte câteva parcuri – au un punct forte. Concursul pentru amenajarea parcului Livada Poștei lansat la începutul acestui an subliniază interesul Primăriei (și eforturile filialei ordinului arhitecților) de a susține imaginea orașului prin intervenții contemporane și de calitate. la Bienala de arhitectură. dar şi a unor alternative în demersul de lucru cu oraşul românesc. propunerile ocupau îngropat. inaugurarea în 2010. centru al acestui cartier. Teatru muzical. Planul de amenajare (schița de sistematizare. Conștienți că orașul moare încet. Mobilierul urban de calitate și corpurile de iluminat sunt coerent alese în funcție de subzonă. îmbrăcămintea căilor de circulație. În concluzie. Filarmonică sau alte funcțiuni conexe care își găseau aici posibila implementare. sunt ocupate de parcări și garaje. Cartierul Schei este atent monitorizat pentru ca noile inserții să nu afecteze imaginea inițiala a cartierului. unui oraș costisitor la intreținere. îngroparea utilităților. este împânzit cu o rețea de piloți (grid de 1m) peste care sunt realizate majoritatea construcțiilor. Bogdan Cristescu). parcaje. au fost reabilitate fortificațiile și turnurile de apărare. 5 STUDIU DE CAZ . Cartierele proiectate începând cu anii ‘60 vizau o populație de 200 mii locuitori. zona cetății are o nouă față. La nivelul spațiului urban a fost propusă mutarea centrului orașului în centrul geometric al noii configurații și alte 7-8 centre care constituiau o rețea de echipamente de rangul doi. este într-o stare precară și va ieși din uz în următorii 40 de ani. O importanță mare a fost acordată în cadrul planului director amenajării spațiilor verzi – care traversau întreaga zonă rezidențială.

Când spaţiul public devine loc de parcare (formală sau informală). dar bine definite de fronturi de clădiri. Piaţa este separată de o arteră circulată. În multe oraşe. În anumite cazuri. suprafeţele pietonale sunt prost întreţinute şi acoperite în mare măsură cu asfalt. Oamenii preferă spaţiile deschise. Acestea devin nesigure în percepţia utilizatorilor lor. situaţie neschimbată până astăzi. “Cârpirea” suprafeţelor pietonale are un efect negativ asupra percepţiei utilizatorilor spaţiu public. mai ales unul cu rol comercial de fluxurile de trecători. O serie de spaţii publice suferă de lipsa mobilierului urban util. Evaluarea spaţiilor publice s-a făcut după următoarele criterii: accesibilitatea acestora. Diferenţele de temperatură mari între anotimpuri în climatul României provoacă dilatări şi contracţii succesive care duc la crăpături şi denivelări. fiind mascat de panouri publicitare de mari dimensiuni. Amenajări care favorizează mobilitatea auto şi nu pe cea pietonală. în urma analizării spaţiilor publice din 9 oraşe ale ţării. rezultatul este şi disfuncţional (straturi asfaltice diferite se comportă distinct) şi inestetic. respondenţii studiilor de percepţie au subliniat lipsa de investiţii în cartiere şi diferenţele existente între acestea şi centru. dincolo de faptul că reprezintă un extra cost pentru amenajare care nu are nici un beneficiu pentru cetăţeni. Spaţii cu limite nedefinite. activitatea pietonală este net inferioară părţii de la nord de stradă. cheltuind sume fabuloase? Un răspuns la aceste întrebări au dat cei de la Space Syntax. Spaţiile publice din centru sunt cruciale pentru conturarea identităţii unui oraş. Craiova Sunt invadate de maşini. În cazul în care se acoperă suprafeţele deteriorate cu alt strat de asfalt. cum este cazul la Piaţa Unirii din Iaşi. benefice pentru economia locală şi dinamismul zonei. iar în partea sudică. Suprafeţe pietonale inadecvat reparate. Folosirea asfaltului pentru reparare în condiţiile în care spaţiul public avea o amenajare care folosea alte materiale dăunează spaţiului. Calea Unirii. În urma analizării rezultatelor. au efectul de a reduce mobilitatea pietonală. arhitecţii au ajuns la concluzia că spaţiile publice din România au următoarele probleme: Accesibilitate vizuală limitată. Contraste între investiţiile în spaţiile publice din centre şi cele din cartiere. creând impresia de neîngrijire. sărăcăcios. Excesul de mobilier urban. maşinile parcate sau circulaţia auto devin obstacole atât vizuale cât şi fizice pentru mobilitatea pietonală sau activităţi de socializare. Extrema cealaltă este când spaţiile sunt supraaglomerate de mobilier urban. indiferent de cât de bine proiectate ar fi. Cu toate acestea. deşi destinate fluidizării fluxurilor pietonale prin separarea de cele auto. ANALIZĂ 6 . Multe spaţii publice din ţară suferă de o lipsă de întreţinere care creează uneori aspectul de spaţiu părăsit. unde utilizatorii percep pasajul ca pe un obstacol. Ele sunt reprezentative ca imagine şi sunt destinate tuturor locuitorilor şi vizitatorilor oraşelor respective. având un aspect peticit. Un spaţiu public bine delimitat de clădiri înconjurătoare are o identitate clară şi oferă o percepţie de siguranţă. dizarmonie şi de spaţiu peticit.Gruia Bădescu De ce nu ne plac spaţiile publice din România Care sunt ingredientele unui spaţiu public de succes? De ce aceste locuri sunt aproape goale la noi. Spatiile publice îşi pierd calităţile dacă nu sunt intretinute şi supravegheate. neatractiv. Lipsa accesibilităţii vizuale scade capacitatea de orientare a oamenilor în oraş şi poate priva un spaţiu. Redundanţa de bănci. în special a utilizatorilor cu dizabilităţi şi a bătrânilor. Separarea fizică a părţilor unei pieţe publice duce adesea şi la o separare mentală. deşi primăriile pun băncuţe şi jardiniere într-o veselie. deşi este foarte important să se amenajeze funcţional şi reprezentativ aceste spaţii. nu trebuie uitate spaţiile publice din afara centrului. coşuri de gunoi şi elemente decorative duc la imaginea de spaţiu încărcat şi îmbâcsit. Spaţii cu aer părăsit şi nesigur. demolarea unor clădiri din frontul nordic în timpul comunismului a dus la destructurarea pieţei. mai mult decât este necesar pentru utilizatorii spaţiului. Suprafeţe pietonale prost amenajate. calitatea amenajării şi întreţinerii şi utilizarea de către populaţie. În cazul Pieţei Ovidiu din Constanţa de exemplu. Strada Ştefan cel Mare este principala arteră pietonală a Constanţei. Accesul către acest spaţiu public este însă foarte puţin vizibil. un material care se deteriorează uşor. Pasajele subterane pietonale.

Nu se ia în considerare nici amenajarea locurilor de depozitare a deşeurilor şi a altor utilităţi (centrale termice.ro. platforme de odihnă sau elemente de interacţiune socială. exces de alei. între maşinile care treceau la doar câţiva centimetri de aşa zisul spaţiu verde. un număr de arhitecţi şefi au subliniat lipsa de interes a unei majorităţi relative dintre locuitorii oraşului în momentul în care primăria trimite acasă chestionare legate exact de proiecte de ameliorare a spaţiilor publice. explică Cerasella Crăciun. elementele înalte folosite pentru decor. E foarte bine că a pus copaci. după cum se pricepe. “aruncă” pe domeniul public ceea ce consideră mai “deosebit“. Textul integral pe: www. Spaţiile verzi dintre blocuri: se vizează doar înverzirea pământului şi montarea de gărduleţe. Fiecare. fizic şi mental şi la ridicarea calităţii vieţii urbane. cât şi din celelalte sectoare ale Bucureştiului. Această percepţie apare pentru toate oraşele studiate. sunt doar nişte „afaceri peisagistice punctuale”. compus din pergole şi băncuţe din lemn. Pe de altă parte. În loc să educe şi să rafineze gustul utilizatorilor. STOP! Sursa imagini: www. etc). ne-a spus doamna Elena. un bâlci în aer liber. pavajele. Unii pun palmieri. pietrele cu care sunt pavate spaţiile încing aerul. cei adevăraţi. Florile astea sunt o minune“. flori. fiecare primar încearcă să le arate alegătorilor ce bun gospodar este.Neimplicarea populaţiei locale „Oamenii nu se implică din cauza comunismului” afirmă o tânără de 25 de ani din Iaşi. legate de buna funcţionare a oraşului (gărduleţele din jurul blocurilor îngrădesc utilizarea peluzei. “Primarul din mandatul trecut nu a făcut nimic. în care peisajul să formeze bunul gust şi să contribuie la echilibrul ecologic. oamenii spun că este frumos. Catiuşa Ivanov. alţii băncuţe şi dale de piatră. existând riscul producerii unor accidente. realizate fără o strategie verde (aşa cum se realizează în alte oraşe ale lumii). accesele în scara blocului şi soclul clădirilor nu se reface. Rezultatul. În loc să se planteze copaci. fără a rezolva problemele spaţiilor verzi”. exprimând percepţia generală că ieşenii nu se implică în procesul de amenajare a spaţiilor publice din oraş. arată cu degetul “minunea“: “Aşa numitele „amenajări peisagistice”. stresant. plusează pe vulgaritate şi prost gust. Unii participanţi la studiul nostru declară că primăriile nu consultă publicul şi nu popularizează proiectele de reamenajare a spaţiilor publice. refelectoare. Gardul limitează accesul la peluză. La polul opus. se bazează exclusiv pe „încărcarea” devizelor de execuţie. Bordurile. este fără logică şi proporţii. alţii gărduleţe în jurul blocului. nu muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. în lipsă de altceva. bolovanii şi pietrişul sunt elemente minerale care încing aerul în timpul verii. De cele mai multe ori.observatorulurban. Studiul a fost finanţat de OUb UAR 2010 din Taxa Timbrul Arhitecturii. aceste spaţii generaează şi un anume tip de comportament. aceste spaţii sunt umplute de hărdaie cu copaci şi flori care trebuie înlocuite în fiecare sezon. Amenajări intersecţii şi parcuri: se ameneajează rondurile fără a ţine cont că nu pot fi parcurse pietonal. 7 STUDIU DE CAZ . palmieri şi gărduleţe ≠ spaţii verzi Imediat după alegeri. peisagiştii. Ina Stoian Bolovani. Trotuarele nu se asfaltează/pavează. Nu există locuri de stat. Erau numai gunoaie aici. şefa catedrei de Proiectare Urbană şi Peisagistică din cadrul Universităţii “Ion Mincu“. beculeţe. Aceste amenajări intensive. plătit cu sute de mii de euro din banii contribuabilului. nicidecum pe realizarea unor adevărate amenajări. Primăriile fac aceste lucrări fără a colabora cu locatarii. ce fac din oraş un „bazar” obositor. o bătrână care stătea pe una dintre băncile grosolane din Piaţa Sudului. blochează vizibilitatea şoferilor. posturi TRAFO) . Mobilierul.ro. Mai mult. atât din sectorul 4. Pe lângă problemele tehnice. Unul dintre cele mai la îndemână gesturi şi cel mai vizibil îl constituie amenajarea spaţiilor verzi din urbe.ps4. Se vede ceva în urma lui.

La noi înca nu s-a conştientizat faptul ca mall-urile omoară comerţul stradal”. a înregistrat 11 milioane de vizitatori. Noi nu putem interzice să se facă mall-uri.Catiuşa Ivanov De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei Managerii de la AFI Europe. ca la mall. La polul opus. Oraşul ar putea să aibă o strategie din acest punct de vedere. unde găseşte tot ce ar trebui să existe pe arterele comerciale: magazine pentru toate buzunarele. arată ca după bombardament. municipalitatea nu are nicio strategie pentru regenerarea Centrului Capitalei. la parterul clădirilor din centru. adevărate furnicare de oameni în perioada interbelică. Până Primăria să o reamenajeze. aprobă în continuare mall-uri în centru. această stradă era plină de chinezării şi un fel de magazine universale. În ultimul an şi-au făcut loc mai multe terase pe cele câteva străzi proaspăt reabilitate sau peste moloz. Magazinele funcţionale sunt aproape goale. Deşi chiriile sunt foarte mari. Calea Victoriei aproape că nu mai are trotuare. nu există decât vreo două cafenele. Lipsa unei strategii de revitalizare a acestora este unul dintre principalele motive invocate de specialişti. În acest context. Mall-ul omoară comerţul din zonele istorice şi nu ofera foarte multe avantaje”.000 de persoane le trec pragul săptămânal. ci pe jos. Pe la jumătatea anilor 90. Nu vii la ele cu maşina. Cu alte cuvinte. populaţia este din ce în ce mai atrasă de mall-uri. au investit foarte mult în Mariahilfer Strasse. Cotroceni Calea Victoriei. care acum este una dintre cele mai cunoscute artere de shopping din lume. arterele comerciale din centrul oraşului sunt aproape pustii. un spaţiu civilizat unde lumea să se plimbe. Mall-urile sunt la marginea oraşului. ceea ce nu este bine. mai există câteva magazine universale şi de haine ieftine. amplasarea lor este permisă la o distanţă foarte clară faţă de centru. Calea Victoriei este un loc mort. anunţa. STUDIU DE CAZ Imagine de pe Calea Victoriei Mai aproape de Bucureşti decât Viena avem însă Braşovul. şi să o transforme într-un spaţiu public de foarte bună factură. din cauza lucrărilor şi mizeriei acumulate în timp. dar şi fiindcă au fost trasformate în terase. spaţiul a fost acaparat de maşini. un mall mai mic. majoritatea spaţiilor comerciale sunt “de închiriat“. deşi chiar arhitectul şef al Capitalei. ne povesteşte cum a ajuns acest oraş să transforme centrul într-un mall în aer liber: “În principiu. AFI Palace. Practic. Datorită chiriilor mici. Centrul Istoric. În Bucureşti. Uneori chiar spectacole şi alte prilejuri de distracţie. la ieşirea spre Drumul Naţional E 85. De ce te-ai plimba pe aceasta arteră? Poate doar din nostalgie. ea a devenit un mall în aer liber şi a redefinit viaţa socială a oraşului. În Capitală sunt prea multe mall-uri. Mario Kuibuş. chiriile aberante. Numai în perioada 2008-2010. nu prea ai pe unde merge. în primul an de la deschidere. în rest. 8 . cel mai mare mall din Capitală. arterele comerciale tradiţionale din Centrul Istoric atât din cauza accesibilităţii. iar majoritatea magazinelor au preţuri mult prea mari ca să le viziteze cineva. Politica acestui oras este să încurajeze comerţul stradal. mall-uril sunt o chestiune de politică urbană. recunoaşte problema. bulevardul Magheru şi Centrul Istoric sunt artere comerciale cu tradiţie. iar unele sunt foarte aproape de centru. explică acesta. “Dacă sunt multe mall-uri în Bucureşti. Din contră. datorită vadului comercianţii se pot susţine. În Capitală sunt 33 de mall-uri şi centre comerciale. ce ajung până la 100 de euro pe metru pătrat. cinematografe. Chiar şi aşa locul nu are nimic în comun cu un centru de oraş civilizat Bulevardul Magheru este singura arteră comercială care o duce ceva mai bine. dacă arunci o privire. anunţau la sfârşitul anului trecut că circa 500. Primăria Capitalei a avizat cinci malluri: Dâmboviţa Center (în locul Casei Radio). Sun Plaza. Chiar şi în condiţiile în care acest fenomen a devenit foarte vizibil. Colloseum Mall (pe Şoseaua Chitilei). plin de artere comerciale şi mall-uri care se află la o distanţă apreciabilă de centru. Pe Mariahilfer Strasse sunt doar două magazine mai mari. În Viena. arhitect român care a lucrat mai bine zece ani la Viena. Mall-ul de la Palatul Ştirbey (pe Calea Victoriei). Gheorghe Pătraşcu. Concret. şi aspectul neîngrijit al acestor străzi sunt doar două dintre aspectele care pun pe fugă comercianţii. care au fost transformate. foste magazine universale. cafenele şi restaurante. asta stabileşte piaţa. nu avem pârghiile legale. Mall-ul de lângă stadionul Lia Manoliu şi un altul pe Şoseaua Colentina. nimic care să atragă lumea. de-a dreptul. în aceeaşi perioadă că. care a găsit un echilibru între centrul istoric. în afara inelului median. Acum. Sunt totuşi nişte magazine de dimensiuni reduse.

ulterior. se explică în proiect. un pod pietonal peste Dâmboviţa. tranzitul. vor da o identitate oraşului şi vor atrage fonduri europene de circa 130 de milioane de euro. Pietonul pe primul loc. dimineaţa şi seara. PIDU pentru centrul Capitalei propune o suma de 39 de proiecte şi 45 de subproiecte conexe care. prin zona centrală. . . . conectat la noduri importante de transport în comun. se face de la sud la nord şi invers. centura. “Astfel se recuperează monumente istorice şi obiective turistice ascunse şi greu accesibile în prezent (mânăstirea Antim. Unirea Centrului Istoric cu Centrul Civic Unul dintre cele mai importante proiecte propuse este reconectarea zonei din partea de Sud a Dâmboviţei cu Centrul Istoric prin intermediul a două poduri: Mircea Vodă şi Calicilor. în urma licitaţii desfăşurate în septembrie 2010.parcaje multietajate. însă acestea sunt prost utilizate. Strategia nu propune o soluţie pentru reabilitarea clădirilor.Proiectul îşi propune crearea unui sistem de străzi pietonale. potrivit proiectanţilor. . Casa Academiei Române. va permite o circulaţie mai fluentă în zona centrală şi creşterea vitezei de deplasare a transportului in comun. strategia propune construirea unor clădiri de birouri în Centrul Istoric. prin construirea inelelor şi a centurii. Proiectul este deocamdată blocat. nu sunt puse în valoare.poduri peste Dâmboviţa. Se propune realizarea unui sistem integrat de parcări de dimensiunii medii (sub 500 de locuri) ce sunt conectate printr-un sistem de infrastructură în care pietonii şi bicicliştii au un spaţiu bine definit şi echipat. bicicleta pe locul doi. un studiu făcut în urmă cu câţiva ani de câteva dintre birourile din consorţiu. Propunem şi amenajarea Dâmboviţei care până acum a fost considerată doar o lucrare ediltară”. Prezenţa în zona centrală a unui număr mare de instituţii publice şi culturale şi de locuri de petrecere a timpului liber duce la o aglomerare şi o folosire excesivă ca spaţiu de parcare a străzilor şi trotuarelor. cea ce creează disconfort tuturor. La fel cum este şi şoseaua de centură care trebuie să fie. Componenta socială este rezolvată de centrul cultural şi comunitar “Uranus“. consilierii generali sistând finanțarea. prin centru. Proiectul propune trei linii directoare pentru a da o nouă identitate Capitalei. scrie în proiect. la ora actuală. Vedem cum. Proiectul adună o serie de amenajări realizate de membrii consoțiului format din 9 birouri de arhitectură şi 5 companii de specialitate: . . “Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit. Lărgirea la maxim a bulevardelor centrale şi micşorarea trotuarelor în detrimentul parcărilor şi măririi numărului de benzi s-a dovedit că nu este o soluţie. Piaţa de Flori Coşbuc). care de ani de zile nu reuşesc să îşi consolideze atractivitatea şi în mod sistematic.Catiuşa Ivanov Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizare centrului oraşului Primăria Capitalei a semnat la sfârşitul anului trecut contractul pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Capitalei. care va lega Centrul Istoric de Parcul Izvor 9 STUDIU DE CAZ . Finalizarea inelului median este esenţială pentru îmbunătăţirea traficului. Pentru a revitaliza economic zona. şi prin urmare. având în vedere problemele actuale de trafic. la fel ca în alte oraşe europene. Oferirea unei alternative prin inelul principal şi.amenajări de spaţii verzi. astfel încât centrul oraşului să nu fie o imensă parcare în aer liber. Acest proiect propunea crearea unei reţele de pietonale care să străbată centrul oraşului şi să conecteze zone care care acum sunt disparate. Traseu pietonal pe malul Dâmboviţei Refacerea Podului Calicilor. Suntem împotriva instalării în centru a unor parcări de mari dimensiuni pentru că devin factor generator de trafic”.amenajări spaţii urbane.infrastructură stradală. palatul Bragadiru. Reconectarea acestei zone va revitaliza Bulevardul Libertăţii şi Palatul Parlamentului. Acest traseu făcea legătura între Piaţa Amzei şi Casa Poporului. O altă problemă cu care se confruntă zona centrală sunt locurile de parcare. În condiţiile dezvoltării unei reţele utilizabile de piste pentru biciclete se speră că bicicleta va deveni o alternativă la maşina personală. Crearea de spații publice Bucureştiul are multe spaţii publice. transportul în comun pe locul trei Un alt punct important al acestui proiect este rezolvarea problemelor de trafic din centrul oraşului şi a locurilor de parcare. care în acest moment afectează foarte grav imaginea oraşului. PIDU include o serie dintre proiectele prezentate în TransCentral Urban Bucureşti. o infrastructură majoră esenţiala pentru buna funcţionare a Capitalei. Proiectul costă circa 6 milioane euro şi a fost atribuit Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti.organizarea de concursuri de idei. nepopulate.

lucru ce nu a fost obţinut. Autorizaţia nu arată că imobilul făcea parte dintr-un monument istoric. În ziua de 10 decembrie (cînd municipalitatea realizase organizarea de şantier pentru demolare) MCPN a dat un comunicat de presă prin care arăta că nu există vreun aviz pentru demolare (cum de altfel nu exista o cerere în acest sens). Înainte de demolare Pro_do_mo a încercat obţinerea autorizării fotografierii interiorului. Societatea Academică din România şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul au făcut plîngere penală. Demolarea a început în noaptea de 1011 decembrie (vineri spre sîmbătă). cînd cea mai mare parte din clădire a fost pusă la pământ. nr. acestea coincid şi că partea de la stradă înglobează conturul vechi.2010 pentru cele 7 cladiri afectate de diametrală pe segmentul din str. nr. Utilizînd acelaşi studiu istoric. Placa memorială de pe clădire afirmă că în acel loc „s-a aflat” casa în care a locuit poetul. un traseu al acestuia în procedura de declasare sărind cîteva etape obligatorii şi o demolare “de vineri” nu putem să transmitem generaţiilor următoare decît o enigmă. 23 „Ştirbei Vodă”. Pentru demolarea oricăreia dintre clădirile aflate pe axa Buzeşti-Berzei era necesar un aviz privind protecţia patrimoniului cultural (de la DCPNMB sau de la MCPN. Berzei dintre Calea Plevnei şi Str. Ştirbei Vodă 87/str.2010.10. Zona Construită Protejată nr.2010) şi MCPN (4.625/27.198/08. Bază legală: autorizaţie eliberată în regim de urgenţă de către PMB.12.2010). în zona de protecţie a cel puţin unui monument istoric de grupa B (Casă. 546/10. pe o porţiune. nr.2010 la DCPNMB (1.11. Tratarea faţadei clădirii datează din secolul XX-lea.2011. extinsă în 1911. Buzeşti 2-4). Str. Municipalitatea nu a folosit studiul istoric. aviz DCPNMB. vezi observaţii. cînd a fost discutată cererea PMB privind demolarea în CZMI. direcţia deconcentrată a MCPN la nivelul Municipiului Bucureşti a considerat că singurul lucru pe care îl poate face pentru protecţia resursei culturale este să ceară municipalităţii reconstrucţia clădirii pe un nou amplasament. Ştirbei Vodă). Cu un dosar de declasare minimal. foarte valoroasă. UAR a făcut o cererea de clasare depusă prin adresa 1. Data demolării: decembrie. 17/Z/11. 5 Observaţii: Regimul de urgenţă a fost motivat de iminenţa prăbuşirii. aceasta nu avea valoare arhitecturală. după caz). Ştirbei Vodă. Berzei 34 Protecţie: monument istoric pînă la declasarea din Ordinul Ministrului 2. Suprapunînd conturul clădirii la sol de la sfîrşitul secolului XIX-lea cu cel de dinainte de demolare se obsevă că în partea posterioară a construcţiei. Data construirii: 1892. Un studiu al zidăriei ar fi fost concludent privind eventuala păstrare şi extindere a casei în care a locuit Eminescu. deşi foloseşte ca principal motiv al declasării afirmaţia din textul plăcii memoriale.01. În urma acestuia clădirea rezulta ca avînd o valoare suficientă pentru a fi clasată individual în LMI. Considerînd doar imaginea din stradă oferită de clădire. Data demolării: decembrie. Municipalitatea a motivat autorizarea în regim de urgenţă a demolărilor pe axa BuzeştiBerzei (cu ocolirea obţinerii avizului de la DCPNMB înainte de demolare) prin pericolul public de prăbuşire pentru un număr de 65 clădiri.11.941/08. Clădirea este trecută în Lista Monumentelor Istorice ca fiind cea în care a locuit Mihai Eminescu. Studiul istoric. Casa în care a locuit Mihai Eminescu Strada Buzeşti. să fi fost ştearsă pentru todeauna din memoria generaţiilor viitoare.Florin Bălteanu Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (str. La începutul lui ianuarie 2011.11. Nu am primit vreun răspuns.429/08. Casa Nicolau Dobre Str. Observaţii: Municipalitatea a comandat în 2008 un studiu istoric referitor la clădire. Data construirii: incertă. 597/08. 10 PATRIMONIU . nu face vreo referire la sursa documentară a informaţiei de pe respectiva placă amplasată de municipalitate în 2005.2010. La mijlocul lui decembrie clădirea a fost demolată spre a elibera amplasamentul pentru proiectul axei Buzeşti-Berzei (aprobat în CGMB în 2006). că “dezavuează” orice încălcare a legii şi “deplinge” evitarea unui dialog din partea PMB pe subiect. Bază legală: autorizaţie emisă în regim de urgenţă (pentru monumente istorice nu se pot emite astfel de autorizaţii) nr. O dată cu demolarea este posibil ca imaginea interiorului.11.

înainte de termenul din instanţă de pe 13 octombrie. Date fiind acestea. art. Urmare a sesizării OUB. Pentru demolarile făcute cît timp autorizaţia era suspendată s-a facut plîngere penală contra muncitorilor de către ASB şi AMIC. Regina Elisabeta . Zona Construită Protejată nr. PATRIMONIU 11 . în urma contestaţiei autorului şi a unor ONG-uri. ce are un alt proprietar. Data construirii: a doua treime a secolului. în perioada aprilie . Fără a se schimba contextul procedural. deşi Direcţia Monumente a Ministerului Culturii îi ceruse expres acest lucru. Observaţii: După ce a stat mai mulţi ani s-a aflat într-o stare avansată de ruinare. Se apelează la intervenţia poliţiei pentru stoparea distrugerilor. ZCP 72 „Parcelarea Averescu”. 5878/2004 privind competenţele de avizare. Titulescu). Data construirii: a doua jumătate a sec XIX-lea. Cu o oarecare inerţie Inspectoratul Teritorial în Construcţii opreşte demolarea. mai multe intervenţii ulterioare pînă în 1938. Pro_Do_ Mo şi AMIC şi a acţionat pentru retragerea acţiunii în instanţă. La o cerere a OUB către MCPN de a analiza parcursul aplicării procedurii de clasare în acest caz şi de a determina dacă s-au respectat prevederile legale în vigoare am primit un răspuns care se rezuma la a comunica poziţia CNMI din 2 iunie. Proprietarul a demolat clădirea în weekend-ul 25-26 septembrie. Bază legală: fără autorizaţia demolare. 94/Z/12. 6 „Bd. 3A Protecţie: în zona de protecţie a unui monument istoric de grupa A (Biserica Sf. ASB invocînd.M. Data demolării: mai-iulie. PMB . 39 sursa imaginii: ANRSMB Protecţie: zona de protecţie a unui monument istoric grupaA (Casa N.ro. procesul a rămas fără obiect. Citiţi mai mult despre prăbuşirea construcţiei pe site-ul nostru. Avizul Direcţiei de Cultură Bucureşti nr.observatorulurban. Observaţii: Pe 11 ianuarie organizaţia Pro_do_mo a depus o cerere de clasare de urgenţă. Pe 1 martie DCPCN decide oprirea procedurii de clasare (deşi această acţiune nu este în atribuţia ei. Data demolării: neidentificată cu precizie. 1 „Calea Moşilor”.Casa Gheorghe Cantacuzino Strada Gutenberg. Toate casele valoroase demolate în 2010 pe: www.08. Clădirea a fost demolată. nr.2010 şi apoi ministrul s-au pronunţat pentru neclasare. Din clădire a rămas o extindere a nucleului iniţial. extinsă în perioada 1899-1911. Casa Mathias Huyer. Propunerea de aviz negativ trebuie înaintată Secţiunii de Evidenţă a CNMI).07. Casă Calea Mosilor. pe 26 CNMI este de acord cu clasarea. folosită ca ilustraţie pentru acest articol. Suspendarea avizului DCPNMB a făcut obiectul dosarului 44206/3/2010 iniţiat de ASB.iulie. Bază legală:Autorizaţie 247-I-2009 eliberată de Primăria Sector 5. nr.06. Data construirii: 1894. CNMI. al XIX-lea. prefectul a atacat în instanţă autorizaţia de desfiinţare.2010. Control Disciplina în Construcţii a analizat cazul şi constatînd lipsa unei autorizaţii a solicitat organelor de urmărire penală verificarea cazului. Şoseaua Kiseleff. a solicitat Primăriei Capitalei (PMB) să nu elibereze autorizaţia de desfiinţare. nr. 5. s-a păstrat pînă la demolare. Pe 26-28 mai Direcţia de Cultură Bucureşti refuză declansarea procedurii de clasare de urgenţă şi să anuleze avizul de demolare. din proiectul de autorizare a construcţiei (1894). Observaţii: Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a trimis două adrese către MCPN solicitînd revocarea avizului DCPNMB. invocînduse nerespectarea Instrucţiunilor MCC.Serv. MCPN a a răspuns că avizul a fost emis corect. Pe 28 ianuarie CZMI propune neclasarea. posibile urme anterioare. Acestea sunt încă în cercetare la Secţia 17 Poliţie. nr. Mare parte din faţada principală. Zona Construită Protejată nr. Demolarea a survenit după ce vreme de mai mult timp clădirea a fost de vînzare şi nu a fost folosită. acţiunile distructive continuă. în aprilie s-a prăbuşit parţial. Pe 17 mai Secţiunea de Evidenţă la care dosarul de clasare ajunsese. timp în care a fost folosită ca adăpost de persoane fără locuinţă. PMB a eliberat-o. Pe 25 ianuarie Asociaţia pentru Memorie Identitară Carpaţi (AMIC) a depus o cerere de Ordonanţa preşedinţiala pentru anularea autorizaţiei de desfiinţare. acelaşi act . În aceeaşi zi s-a respins ordonanţa preşedinţială. Este în curs de judecare dosarul 35326/3/2010 prin care AMIC şi ASB cer anularea autorizaţiei de desfiinţare. în şedinţa 02.Gorgani). Pe 25 începe demolarea.2008. Ilie . Urmare a acestei hotărîri Instituţia Prefectului a refuzat ajutorul ASB. este de acord cu clasarea. Kogălniceanu”. Ulterior proprietarul a demolat-o fără aviz de la DCPNMB. 106 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (Calea Moşilor). Data demolării: septembrie 2010 Bază legală: aviz DCPNMB 651/ Z/14.

5. Dămăroaia şi Dămăroaia .9.Florin Bălteanu Planuri Urbanistice Zonale aprobate de CGMB în perioada ianuarie-martie 2011 Mai multe PUZ-uri adoptate şi mai uşor În primele trei luni ale anului 2011 s-au desfăşurat 5 şedinţe de Consiliu General şi au fost aprobate 25 de Planuri Urbanistice Zonale. intervenţiile au fost doar punctuale. se referă la PUZ-ul aprobat în 2011.decembrie 2010” apărut în nr. Văcăreşti. nr. unde POT-ul a scăzut de la 50% la 45%. Pe de altă parte. 64% din PUZ-uri. au fost aprobate la prima apariţie în faţa consilierilor.. M. Chişinău (nr. L. Popa Savu. Media de 5 planuri urbanistice adoptate pe şedinţă urmăreşte tendinţa generală de creştere înregistrată în ultimul an (0. 7). Aman. Proprietarul terenului ce a generat PUZ a dat în judecată Primăria şi a cîştigat. Bulevardul Primăverii. 32. enumerăm ca fiind mai importante: acordul de colaborare cu Metrorex pentru construirea pasajului subteran Răzoare (HCGMB nr. pe parcele luate separat. ajungem la o medie de 12. iar înălţimea de la P+4 la P+5. gen. Aceşti indicatori arată că. impun o gândire globală asupra zonelor protejate atunci când se modifică coeficienţii reglementaţi. cînd 54 de PUZ-uri au fost prinse în offside de efectele modificării radicale a legislaţiei de urbanism. 36-38. cu privire la tranzitarea anumitor situri arheologice. str. Deşi ultimele modificări aduse Legii urbanismului. 1. 6. nu se modifică deoarece şi PUZ-ul din decembrie 2010 se află la mai puţin de 100 m de siturile arheologice clasate în LMI: Băneasa-La Stejar.85 în al treilea. 5).5 proiecte adoptate/ şedinţă.Pod şi tranzitează situl arheologic monument istoric Băneasa-Vatra Nouă. Modificări s-au petrecut la PUZ-ul din str.33 în primul trimestru al lui 2010. Vulcănescu. 3 în ultimul). Rectificări privind articolul “Proiecte urbanistice aprobate de Consiliul General în perioada octombrie . 65 a avut următoarea evoluţie a indicatorilor urbanistici: POT a crescut de la 50% la 75%.Temişana PUZ-ul propune de fapt reglementări pentru 6 amplasamente disparate situate în interiorul unei aceleiaşi zone protejate: str. str. Th. aprobat prin HCGMB 325/2010 a fost analizat PUZ-ul Autostrada Bucureşti Braşov . Doamna Ghica şi Bd. un al patrulea PUZ (Temişana) a păstrat pentru parcelele din 2009 aceeaşi indicatori. însă sînt şi două cazuri (Cl. Modificările legislative fuseseră făcute pentru a diminua specula imobiliară. 35). M.68 ori. CUT-ul de la 4. N. Faptul că nu este vorba de o gîndire globală a zonei rezultă şi din avizele obţinute de la Ministerul Culturii. iar înălţimea a crescut de la P+12E la P+25E.Splai (nr. nr. aprobat prin HCGMB 24/2011. un procent însemnat (24%) dintre PUZ-urile aprobate au legătură cu acel moment.Km 19 + 500. Cazzavillan. 20. dar a extins reglementările de tip derogator şi pe alte 4 parcele. 34) şi declanşarea exproprierilor pentru străpungerea Bd. UTILE considerîndu-se a fi vorba de un “refuz de soluţionare a cererii”. str. deoarece instanţa a constatat că PUZ-ul nu a fost aprobat pînă pe 30 septembrie. S-au mai aprobat. Primăverii 55) în care avizele sunt aceleaşi cu cele din 2009 şi nu a mai fost organizată pe pagina web a Primăriei Capitalei vreo dezbatere publică.observatorulurban. În fine.Ploieşti. principiu aplicabil şi în cazul reglementării în materie urbanistică” şi că soluţionarea cererii de hotărîre de adoptare a PUZ-ului putea fi sub forma unui “vot negativ” obligă PMB să adopte printr-o hotărîre PUZ-ul. deşi legea le-o cere. Dacă luăm în considerare doar şedinţele în care.. nr. 2 în al doilea. unui PUZ îi este mult mai uşor să treacă. pentru a fi în cele din urmă aprobate. La verificarea situaţiei celor două PUZ-uri ce au revenit de mai multe ori. au existat planuri urbanistice. Astfel afirmaţiile din respectivul articol. PUZ-ul este unul de intrare în legalitate. dar aceasta este trasă în sus de 2 PUZ-uri ce au ajuns de 5 ori în Consiliu.ro 12 . 295-303 şi Str. 3). Dintr-o regretabilă eroare. Temişana. Trei hotărâri se referă la prelungirea valabilităţii unor planuri. statistica referitoare la planuri urbanistice ce “uită” să se întemeieze pe avizul MCPN. Dintre hotărîrile care se referă la proiecte de infrastructură. demararea procedurilor legale pentru pasajul subteran Eroilor (nr. nr. nr. restul se referă la PUZ-uri. adoptarea indicatorilor tehnico-economici pentru amenajarea Cimitirului Bellu (nr. Tot în această perioadă a fost aprobat bugetul Capitalei. PUZ-ul aprobat în cele din urmă nu are modificări faţă de forma respinsă în celelalte şedinţe. în locul PUZ-ului Penetraţie Bucureşti Autostrada Bucureşti . faţă de trimestrul anterior. indicatorii au rămas aceeaşi. nr. Ce a însemnat schimbarea legislaţiei pentru indicatorii urbanistici ai acestor PUZ-uri? Pentru trei. În fapt. CUT de la 2. Berthelot. 12). 55 Acest PUZ este unul din cele ce nu au mai apucat să fie aprobate pînă pe 30 septembrie 2009. Temişana. str. cel de al şaselea PUZ. declanşarea exproprierilor pentru realizarea unei artere între Bd. Mai multe pe www. Consecinţele lui 30 septembrie 2009 Calculul revenirilor de mai sus s-a făcut doar pentru şedinţele de Consiliu posterioare celei din 30 septembrie 2009. Modificare PUZ ZCP 44 . 14. nr. După un an şi jumătate. Grigorescu . pe ordinea de zi. 6 al Observatorului Urban Bucureşti.8 la 4.Braşov. La fel ca anul trecut nu a existat o consultare a ONG-urile interesate. Media revenirilor pe ordinea de zi (sunt incluse şi situaţiile în care proiectul nu a fost discutat) pentru ca un PUZ să fie aprobat este de 1. dată de la care intrau în vigoare efectele modificărilor din Legea 242/2009. prin Ordonanţa 27/2008 şi Legea 242/2009. pentru că nu a fost discutat din lipsă de cvorum. O hotărîre priveşte un PUD (intrarea în legalitate a lucrărilor de amenajare a extinderii Muzeului Satului). nr. Km 0 + 000 . nr.Domneşti (nr.sector Bucureşti .16 la 3. împuternicirea primarului să semneze un acord de parteneriat cu Consiliul Judeţean Ilfov pentru realizarea penetraţiei Prelungirea Ghencea . se constată valabilitatea observaţiilor din numărul trecut: consilierii nu motivează respingerea proiectului în procesul verbal al şedinţei. Povestei-Intrarea Belciugatele. str. Reglementările sunt dramatic diferite faţă de ce prevede PUZ Zona Construită Protejată (de exemplu depăşiri cu peste 20% de CUT). 21. Deşi sentinţa Tribunalului recunoaşte că “instanţa de contencios administrativ nu se poate substitui dreptului de apreciere al autorităţii publice în general. Majoritatea PUZ-urilor au fost nevoite să obţină din nou unele avize. fără a avea un aviz de la Ministerul Culturii.

informează în scris proprietarii ale căror imobile sunt direct afectate de propunerile PUZ şi care au trimis opinii. cel puţin prin publicarea pe pagina de internet şi la sediul propriu a observaţiilor şi sugestiilor publicului şi a răspunsului la acestea. Consultarea populaţiei la elaborarea PUG-urilor Informarea cu privire la intenţia de elaborare a PUG se face simultan.modul şi locul în care publicul va avea acces la informaţii şi documentaţii. primăriile informează publicul prin cel puţin următoarele activităţi: .structura sau persoanele cu atribuţii în coordonarea informării şi consultării publicului pentru documentaţiile de urbanism şi/sau amenajare a teritoriului. Toate propunerile obţinute şi nevoile identificate în urma procesului de informare şi consultare vor fi examinate şi sintetizate şi vor fi prezentate ca anexă la documentaţia necesară atribuirii serviciilor de elaborare a PUG. În baza raportului informării şi consultării publicului. Raportul informării şi consultării publicului fundamentează decizia autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea sau respingerea planului propus. 13 . . inclusiv materiale explicative scrise şi desenate. împreună cu documentaţia de urbanism completă. locul şi orarul în care se pot consulta documentele şi se pot transmite observaţii.etapa de documentare şi elaborare a studiilor de fundamentare. a asociaţiilor profesionale. pe parcursul elaborării propunerilor este recomandată consultarea societăţii civile. .anunţuri afişate la sediul autorităţii publice în spaţiile accesibile tuturor cetăţenilor.informează publicul cu privire la rezultatele consultării. cerinţele şi opţiunile publicului legate de dezvoltarea urbană durabilă sunt obţinute de elaboratorul documentaţiei de urbanism prin metode de cercetare sociologică relevante pentru obiectivele propuse. cu privire la observaţiile primite şi răspunsul argumentat la acestea. precum şi documentele ce au stat la baza primei variante a propunerilor. în loc vizibil. De asemenea. raport ce se supune atenţiei autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planului. După aprobarea de Consiliu. Procesul de informare şi consultare a publicului se finalizează cu raportul informării şi consultării publicului. obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism La începutul acestui an a apărut Metodologia de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. care include toate observaţiile avizatorilor şi care se supune procedurii de transparenţă decizională. . după caz: certificatul de urbanism. asociaţii ale sectorului de afaceri. elaborare. Actul normativ (Ordinul nr. primările au obligaţia de a elabora Regulamentul local referitor la implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism. Dacă până acum vecinii aflau de ridicarea unei construcţii noi.pune la dispoziţia publicului documentele aferente propunerilor PUZ. În aceste anunturi.elaborarea propunerii finale. vor fi trecute numele şi datele de contact ale persoanei responsabile cu informarea şi consultarea publicului. şi perioada pana la care acestea pot fi făcute. pentru fiecare categorie de plan. consiliul judeţean/local/general poate solicita modificarea şi completarea documentaţiei de urbanism supuse aprobării. „Informarea şi consultarea publicului se efectuează în toate fazele proceselor de elaborare sau actualizare a planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului şi este parte integrantă a procedurii de iniţiere.principiile de identificare a grupurilor-ţintă pentru informare şi consultare. aceştia îşi pot apăra interesele şi sesiza posibile nereguli. să le atace în contencios administrativ. avizare şi aprobare a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului”. Investitorul privat iniţiator al PUZ afişează anunţul pe panouri rezistente la intemperii. autorităţile au obligaţia de a pune la dispoziţia publicului sinteza acestora şi argumentaţia preluării sau nepreluării propunerilor. În termen de 15 zile de la data primirii comentariilor.etapa pregătitoare . abia după ce începeau lucrările. 47 din 19 ianuarie 2011.modalităţile de finanţare a activităţilor de informare şi consultare. . şi de multe ori le erau afectate interesele. 2701 din 30/12/2010) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. Conţinutul obligatoriu al Regulamentului local stabileşte cel puţin următoarele: . . În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a acestei metodologii. în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului: . prin următoarele metode: . . în termen de 15 zile de la încheierea perioadei de consultare a publicului.anunţ cu vizibilitate imediată publicat pe pagina proprie de internet şi în publicaţia proprie dacă există. . Informarea şi consultarea publicului se face. . .definirea situaţiilor în care se consideră că Regulamentul local a fost încălcat şi măsurile administrative de sancţionare. iar în cazul nerespectării. Responsabilitatea privind informarea şi consultarea publicului pentru planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului revine autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planurilor.etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare. observaţii şi propuneri. . prefectul are obligaţia să verifice respectarea prevederilor metodologiei de informare şi consultare a populaţiei. la parcela care a generat intenţia elaborării documentaţiei de urbanism.publică pe pagina de internet anunţul cu privire la posibilitatea. acum autorităţile locale au obligaţia de a-i informa despre aceste aspecte la demararea proiectului. astfel încât să fie preîntâmpinate eventuale dezacorduri sau contestări. într-un limbaj nontehnic. obligatoriu. Consultarea populaţiei în cazul elaborării PUZ-urilor În cazul Planurilor Urbanistice Zonale. reprezentanţi ai cetăţenilor. către care pot fi transmise comentarii. avizul prealabil de oportunitate. se arată în actul normativ. În etapa elaborării studiilor de fundamentare a propunerilor.anunţarea intenţiei de elaborare.Catiuşa Ivanov Primăriile. Astfel. modul şi perioada. LEGISLAŢIE .

care se ocupă cu protecţia patrimoniului. trebuiau să obţină aviz de oportunitate. pentru a găsi soluţii de fluidizarea traficului.consilieri generali vor fi aleşi uninominal. Sorin Oprescu.Planurile Urbanistice Generale vor putea fi prelungite doar cu 3 ani. ŞTIRI Oprescu vrea autostradă ca în China Primarul general. Busuioc Andrei Horia şi Cucu Victor au construit un imobil de zece etaje.cele mai importante domenii ale oraşului vor fi gestionate de Primăria Capitalei: urbanismul. consiliul judeţean sau local are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de urbanism. Theodor Stolojan şi Laszlo Tokes. ci unul singur. parcuri comerciale. Restul prevederilor OU vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Principalele prevederi ale proiectului sunt : . Până acum nu era stabilit niciun termen. 7/2011 a adus modificări importante şi în traseul de aprobare a documentaţiilor de urbanism şi organizarea autoritătilor locale: .PUZ-urile vor putea fi iniţiate de privaţi doar în următoarele situaţii: construirea de parcuri industriale. la Parlamentul European Un grup de ONG-uri bucureştene. Prevederea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2012. zone de producţie. care vor fi aleşi din rândul consilierilor generali. autorizaţie de construire pentru un imobil de 6 etaje. Continuăm discuţiile. Primăria sector 2 şi Asociaţia PRO_ DO_MO s-au adresat instanţei sesizând ilegalitatea. Inspectoratul de Stat în Construcţii. 55. “Este foarte clar că autostrada suspendată se poate face.1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. o construcţie de 4 etaje. imagini cu clădirile demolate de municipalitate şi s-au plâns de lipsa de transparenţă a instituţiei în acest caz. Circulaţie. infrastructura. acum va fi emis ultimul. Întâi se vor emite avizele de specialitate de la Ministerul Mediului. iar dorinţa mea este aceea de a demara. că doreşte să facă în Bucureşti. cu patru în plus decât prevedea autorizaţia.în maxim 30 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de motive şi a raportului de specialitate. etc. parcuri tehnologice. Legea Capitalei în dezbatere publică Grupul PDL a organizat în luna martie o serie de dezbateri publice pe proiectul privind Legea Capitalei. nr. 7/2011. cât mai repede. prevăzuţi de regulamentele de urbanism. primarii de sector sunt aleşi de cetăţeni. Acum această clădire poate intra în legalitate în loc să fie demolată. Principala modificare este interzicerea intrării în legalitate a clădirilor ridicate ilegal. în aprilie 2008. Proprietarii. a declarat Oprescu. Primăverii. . nr 55 Un alt imobil care aşteaptă să intre în legalitate este un imobil de 10 etaje de pe strada Aurel Vlaicu din sectorul 2. . Iată! Avem dovada vie a faptului că 10 km au fost realizaţi în 2 ani de această firmă şi am primit asigurări că modelul poate fi implementat şi la Bucu-reşti. în situaţia extinderii intravilanului localităţii cu cel puţin 10. 7/2011. Ordonanţa de Urgentă nr. care în vechea lege se emitea primul. la această adresă. In 2005. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a introdus în legalitate un bloc construit ilegal pe bd. La nicio lună după adoptarea Legii. hipermagazine. Imobil construit ilegal pe bd. “Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire”. Ministerul Culturii. cât mai curând cu putinţă. cu mai mult de 20 la sută. la propunerea primarului general.primarii de sector vor fi înlocuiţi de 6 viceprimari. Edilul se afla în China. au sesizat. a declarat că va sesiza organele de anchetă din ţară pentru a verifica dacă demolările au fost făcute legal. deoarece avizul de urbanism era modificat întotdeauna de avizul de la Ministerul Culturii şi trebuia emis un nou aviz de urbanism. de Consiliul General. zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale noi. într-o vizită de lucru. o autostradă suspendată asemănătoare cu cea din centrul Benjingului. Primaria Capitalei a autorizat.Echipa OUb Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă şi intrarea în legalitate Legea urbanismului a fost modificată la începutul lunii februarie prin Ordonanţa de Urgenţă nr. Diametrala Buzeşti-Berzei. Primăria Sectorului 2 a emis.s-a eliminat prevederea prin care investitorii care doreau modificarea indicatorilor urbanistici. Proprietarul a ridicat un bloc de 7 etaje. prevede articolul 56. Acum.în cazul PUZ-urilor. săptămâna trecută. De asemena. Monica Macovei. la începutul lunii martie. publicată în Monitorul Oficial din 11 februarie 2011. decât dacă conving Primăria să modifice regulamentul pentru toată zona. Astfel.000 mp pentru funcţiuni de servicii. ONG-işti au prezentat europarlamentarilor Monica Macovei.000 mp pentru funcţiuni de locuire sau cu cel puţin 5. utilităţile. În rest. . .Capitala nu va mai avea 7 bugete. . documentaţiile de urbanism vor fi iniţiate doar de municipalitate. iar primarii trebuie să înceapă reactualizarea PUG-uri cu 18 luni înainte de expirarea celor vechi. care va fi repartizat primăriilor de sector în funcţie de necesităţi. . Primăverii. 14 . . Pentru aceste proiecte este nevoie şi de aviz de oportunitate. Kinga Gal. . avizul de urbanism. şi cu o amprentă la sol mai mare. la Bruxelles. infrastructură de transport. persoanele care au terenuri mici şi doresc să construiască mai mult decat prevede regulamentul local de urbanism nu vor mai putea face acest lucru. acest proiect de fluidizare a traficului şi în Capitala României”. Comitetul Regiunilor lucrează la elaborarea unui document prin care să se instituie un patrimoniu european.desfiinţarea consiliilor locale. parcuri culturale. Judecătoria Sectorului 2 a constatat ilegalitatea pe 5 iulie 2010 şi a decis încadrarea construcţiei în peremetrii prevăzuţi de autorizaţia de construire. Pentru trenurile din zonele protejate această prevedere simplifică procedura de avizare. a declarat. distrugerile făcute de Primăria Capitalei pentru construirea axei Buzeşti-Berzei.

Actul nu a fost încă dezbătut şi aprobat în cele două camere decizionale. În lipsa autorizaţiei. se arată în propunerea legislativă. Totodată. afişate pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale. În plus. Prin derogare de la prevederile Legii nr. executarea lucrărilor de construcţii este permisă fără deţinerea autorizaţiei de construire. şi a fost deja depusă la Parlament. dacă faci asta la o clădire monument e ca şi cum ai demola-o. Or. eliminarea birocraţiei şi încurajarea economiei: “Un alt aspect este legat de construcţiile de case din mediul rural. Şi. se arată într-un comunicat trimis de Ministerul Dezvoltării. «Persoanele fizice şi juridice care deţin minimum 400 metri pătraţi de teren în regim de proprietate sau concesionare pot efectua construcţii. Mulţi dintre proprietarii acestor clădiri nu vor avea bani să plătească restauratori să le repare şi vor chema “meşteri” pricepuţi la toate. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată este de maximum 5 ani. pentru mulţi. „Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a venit pe fondul constătării creşterii îngrijorătoare a accidentelor grave provocate de desprinderea unor elemente de construcţie de la nivelul faţadelor sau teraselor clădirilor care. punând viaţa trecătorilor în pericol.ro ŞTIRI . Lascăr Catargiu. cu modificările şi completările ulterioare. Aleşii consideră că în acest fel cetăţenii nu vor mai plăti proiectul de arhitectură şi vor scăpa de birocraţie. nu au respectat obţinerea autorizaţiilor şi avizelor aferente construcţiei. Pentru blocurile de la periferie sau cele fără valoare arhitecturală. Clădirile vechi riscă să fie distruse În cazul persoanelor care realizează venituri medii nete lunare. instituţiile urmând să-i recupereze de la beneficiari. spunea arhitectul Dan Marin. de la instituţii de credit. înainte de reparaţii fost şi cazuri când bucăţi de tencuială din aceste imobile au căzut pe trotuar. casele ar urma să se facă după nişte proiecte de arhitectură tip. De aici. Pentru a-i sprijini pe proprietari să efectueze lucrările. această iniţiativă va duce la îmbunătăţire aspectului oraşelor. republicată. Pentru a reduce acest fenomen. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. lucrările vor fi suportate de primării. În plus. autorităţile administraţiei publice centrale pot cofinanţa lucrările la clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. care vor strica toate ornamentele. s-a încurajat un fenomen pentru ţara noastră: neîntabularea caselor din lipsa actelor necesare. Legea va intra în vigoare după ce va fi adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte. lucrările se vor face pe banii administraţiei locale. Imobil de pe bd. pot să vă spun că avem o mulţime de astfel de exemple. după reparaţii Deputaţii PDL vor eliminarea autorizaţiilor de construire Autorizaţiile de construire ar putea eliminate. în condiţiile respectării unei variante de construcţie din cele 10 15 modele de proiecte pentru executarea lucrărilor de construcţii. Astfel. Iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor PDL. am văzut că.Echipa OUb Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele clădirilor Guvernul a adoptat. pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei. Face excepţie de la prevederile aliniatului de mai sus obţinerea avizelor şi acordurilor. din cauza slabei informări. în condiţiile respectării unui model de proiect emis de Ministerul Dezvoltării şi a Planului Urbanistic General al localităţii”. cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată. este un proiect bun. Deşi este o lege normală pentru o ţară civilizată. acestea pot cofinanţa cheltuielile aferente lucrărilor la clădirile amplasate în zone protejate sau în centrele istorice. În expunerea de motive a proiectului de lege mai scrie că. pe membru de familie. Guvernul va facilita acordarea de credite bancare. nivelul avansat de degradare a faţadelor clădirilor generează scăderea calităţii arhitecturalambientale a cadrului urban construit”. Au Imobil de pe bd. Citiţi textul integral pe site-ul: www. până la terminarea lucrărilor. Stelian Fuia şi Marian Avram. în cadrul unei dezbateri organizate la Grupul de Dialog Social în noiembrie 2010. De asemenea. în luna aprilie. precum şi a actului administrativ al autorizaţiilor pentru protecţia mediului. arhitecţii susţin că acest act normativ ar face mai mult rău decât bine: “Într-adevăr. la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele pe cheltuială proprie. prin nivelul avansat de degradare. Finanţarea va fi împărţită astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului şi maximum 90% prin credit garantat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii. pentru efectuarea lucrărilor de construire ar putea fi nevoie doar de avizele şi acordurile care stau. Lascar Catargiu. sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie.observatorulurban. la baza actului administrativ. sunt zeci de clădiri cu faţadele foarte degradate. aprobate în prealabil de Ministerul Dezvoltării. actuala lege vine atât în sprijinul constructorilor. cu acordarea de facilităţi. în România. Pentru monumente şi pentru zonele protejate este însă un dezastru. în acest moment. Mircea Giurgiu. care. cât şi al beneficiarilor”. În cazul în care proprietarii refuză. în limita bugetului disponibil. conform unui proiect de lege înaintat Parlamentului de patru depuţati PDL. chiar înainte ca proprietarii să fie obligaţi să repare faţadele. Calian Petru. Îşi pierde valoarea”. repararea faţadei şi eficientizarea termică a clădirii înseamnă să pună polistiren pe faţadă şi tâmplărie PVC cu rame de plastic.

ISSN 2066 . Cartiere. vă rugăm să ne scrieţi la: contact@observatorulurban. Centrele comerciale . într-un mod amuzant.blogspot. Varga K. Nagy Zsolt (Menta művek / Fabrica de mentă) Încotro Galaţi? Spaţii urbane. îndeamnă la folosirea mijloacelor de transport alternative şi critică construcţiile noi.ro Mijloace alternative de transport .866X Editor: Catiuşa Ivanov Art director: Elena Stoian Redactori: Florin Bălteanu. în mediul profesional. Mai multe informaţii pe: www.martie 2011 Se distribuie gratuit la sediul UAR. nepotrivite contextului. Mai multe informaţii despre proiectul SOS Galaţi 2010 găsiţi pe:www.ro www. Bucureşti uar_contact@yahoo. Józsa J. Vajna B. problemele cu care se confruntă oraşul. cât şi informarea accesibilă a cetăţenilor .coopcluj. Demetru Dobrescu 5. pentru a-i face pe cetăţeni şi pe autorităţi să conştientizeze.observatorulurban.ro oub . băi! . Cele două iniţiative au ca scop atât punerea în discuţie a unor teme de actualitate. afişele vor ieşi în stradă cu ocazia “Zilelor arhitecturii din Cluj“.com În Galaţi. Molnár Attila “Get the Attitude. Proiectele au fost finanţate prin Fondul Timbrul Arhitecturii OUB-UAR în 2010.buletin informativ nr. În mai. 7 ianuarie . Ina Stoian. Publicat pe pagina de internet oub.com.uniuneaarhitectilor.plusminusgalati. Get the Feeling” Barth E. Bucureşti contact@observatorulurban. Panourile ironizează şoferii care parchează ilegal. Czilli L STUDII/PROIECTE CULTURALE 16 .com www. Ca alternativă au propus câteva scenarii despre cum ar putea arăta aceste locuri dacă administraţia locală şi cetăţenii s-ar implica mai mult. pe tema traficului.Crişan Anca. Pentru a ne sesiza evenimente importante.ro Uniunea Arhitecţilor din România str.Nu parca aiurea. Dan Marin şi Gruia Badescu Răspunderea pentru opiniile exprimate aparţine autorilor. Asociaţia Plusminus a ales câteva intervenţii nefericite pe spaţiile urbane pentru a atrage atenţia despre felul cum arată oraşul. Get the Cycles. Frontul la apă. Catiusa Ivanov.Ina Stoian (plusminus) Ina Stoian SOS spaţiile urbane Asociaţia AREA3 din Cluj a realizat o serie de afişe ingenioase. Tatu Mihaela.wordpress. Grădişteanu Lavinia.Szilágyi-Bartha József. Observatorul Urban Bucureşti Calea Victoriei 126.