observatorul urban bucureşti

observatorul urban bucureşti
nr.

buletin informativ

7

ianuarie-martie 2011. informaţii pentru un oraş mai bun. uniunea arhitecţilor din românia

Spaţiul public
EDITORIAL Oraşul, oglinda locuitorilor săi.....................2 Străzile, pieţele, trotuarele sunt pline de maşini parcate de-a valma şi de tot felul de obiecte aruncate fără nicio noimă: căsuţe din lemn, chioşcuri de ziare, tomberoane uriaşe, galbene, albastre şi verzi, stâlpişori, chioşcuri de flori, corturi de campanie, corturi de publicitate, stâlpi de iluminat, panouri, gărduleţe, bordurici, statuete, etc. Majoritatea clădirilor sunt neîngrijite, pline de afişe lipite unul peste altul şi grafitti. Continuare în pagina 2

STUDII DE CAZ Obiecte parazit în spațiul public bucureştean................................................3 Faţetele spaţiului urban românesc. Exemple .....................................................4 De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei.......................................................8 Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizarea centrului oraşului.........9 ANALIZĂ De ce nu ne plac spaţiile publice din România.....................................................6 Bolovani, palmieri, gărduleţe ≠ spaţii verzi...7 PATRIMONIU Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010.....9 UTILE Planuri urbanistice aprobate de Consiliul General, ianuarie-martie 2011..................12 Primăriile, obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism..............................................13 ŞTIRI BUCUREŞTI Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă.................................14 Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe cetăţeni să-şi repare faţadele clădirilor.....15 PROIECTE CULTURALE SOS Spaţiile urbane!................................16 www.observatorulurban.ro

Reclame de toate dimensiunile îti agresează ochiul la fiecare pas. Deşi traficul s-a mai fluidizat. Din nefericire. Dincolo de responsabilitatea morală şi de sensibilitatea fiecărui cetăţean în parte se află însă autoritatea locală. În Bucureşti. Deşi proiectul există încă de pe vremea când era primar general Traina Băsescu. gărduleţe şi jardiniere. Dacă nu vom face aceste lucruri. nu reacţionează. cum e colega noastră Ina Stoian. care îşi doreşte o lume mai buna. Şi dacă mediul politic nu este pregătit pentru edili tehnocraţi. Extrem de rar se intâmplă ca amenajarea unui spaţiu public să se realizeze după un proiect. în timp ce restul lumii explorează spaţiul. doar un singur proiect pentru amenajarea unui spaţiu public a fost implementat. de schimbări în gândire ca să putem evolua. lângă parcul Icoanei. cum ar fi scara blocului sau grădina din faţa blocului. să amenajeze aceste spaţii. ca Bucureştiul să ajungă ca oraşele din Europa. rezultatele se lasă aşteptate. pentru pietoni a devenit un adevărat calvar. La toate astea se adaugă mizeria şi haitele de maidanezi care mişună pe străzi. Parlamentul ar trebui să impună prin lege ca pentru amenajarea spaţiilor publice să nu se mai facă licitaţii. Pur şi simplu nu îl consideră spaţiul lor. Deşi se cheltuiesc sume fabuloase. Una dintre metodele prin care aceste idei pot ieşi la suprafaţă este concursul de idei. Ei există şi au idei foarte bune. Treaba primăriei este să facă curăţenie. curţilor. birourilor. evoluţia oraşului este stopată şi ne zbatem în continuare în mocirlă. La primărie se află şi visteria în care cetăţenii varsă bani în fiecare lună pentru “gospodărirea“ urbei. pentru ca nu mai au pe unde merge. de ignoranţă. Aşa arată spaţiul public prezent aproape în toate discuţiile academice. măcar lucrurile tehnice să nu fie politizate şi să încapă pe mâna unor profesionişti. în special pe amenajarea spaţiilor verzi şi străzilor. iar cablurile spânzurate peste străzi şi copacii ciuntiţi de toaletările anuale zgârie ochiul. ca să poată avea o viziune despre cum se gestionează un oraş. Lucru care nu prea s-a văzut până acum. în lipsa locurilor de parcare. atunci. unde fiecare lucru este la locul lui şi unde ne simţim atât de bine? Hai să începem de la definiţia spaţiului public! Conform dicţionarului explicativ al limbii române spaţiul public este spaţiul care nu este privat. care conduce spre un alt mod de viaţă care ne va purta paşii spre civilizaţie. Aşteaptă ca altcineva să se ocupe de el. Nu poţi pune un ospătar să decidă asta. Este nevoie ca arhitecţilor tineri. De ce se întâmplă acest lucru? Reprezentanţii primăriilor consideră. Nici proiectul care trebuia să reglementeze afişajul publicitar în oraş nu a depăşit stadiul de idee. Dovadă sunt discrepanţele imense între calitatea proiectelor care participă la concursurii şi cele care ajung sa se realizeze. în 99 la sută din cazuri. printre maşini. pietonii au coborât în stradă. ne împiedicăm de şireturile de la pantofi. Cetăţenii se vor face că plătesc impozite. când vine vorba de amplasat băncuţe. Nu pentru că nu am avea aceşti profesionişti. şoferii urcându-şi toată maşina pe trotuar (pentru ca de acolo nu i-o ridică). Întrebarea este de ce? De ce arată Bucureştiul ca un sat fără câini? De ce nu putem avem avea un oraş ca Viena sau Parisul. Să mergem mai departe. Dacă atunci când vine vorba de făcut treabă serioasă. Dincolo de gălcevile politice. gândit de un profesionist. prin sancţiuni. până în prezent. iar primarii se vor face că fac. Legea Capitalei este o oportunitate ca acest lucru să fie stabilit clar şi respectat. care să pună ordine în haosul din oraş. competenţi. Până la urmă oraşul este oglinda locuitorilor săi. Acesta este primul motiv pentru care Bucureştiul arată aşa cum arată: locuitorii nu consideră că le revine responsabilitatea de a avea grijă de oraş. Este nevoie de idei. de egocentrism. Este spaţiul care aparţine tuturor şi totodată nimănui în mod direct. în mod clar. Nici măcar în cazul unor spaţii mult mai aproape de locuinţa lor. a oricărei proprietăţi private. umbrare. iar proiectele câştigătoare să fie implementate. administratorul oraşului. Adică. Datorită ignoranţei celor care gospodăresc urbea. să facă regulamente prin care să împiedice debandada din oraş. dar cam aşa arată oraşul nostru pentru un privitor atent la detalii.Catiuşa Ivanov Oraşul. Astfel. că amenajarea unui spaţiu public constă doar în amplasarea unor băncuţe şi a câtorva jardiniere sau ghivece cu flori. profesioniştii trebuie să-şi facă treaba. E drept. cele 20 de parcări subterane care ar fi decongestionat marile pieţe publice din oraş nu s-au realizat nici până astăzi. designerii acestor spaţii fiind muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. să îi oblige pe cetăţeni. Măreţe sunt doar promisiunile din campania electorală. 2 . vom rămâne în continuare în epoca de piatră. un proiect apreciat în mediile profesionale. stălpişori. Trebuie să îndepărtăm petele lăsate de comunism. Reprezintă o schimbare în gândire. Pare sinistru. De asemenea. de crezul că noi le ştim pe toate. Restul au rămas doar dosare în sertare. ceea ce este în afara locuinţelor. să li se dea oportunitatea să o construiască. însă aceste idei nu sunt implementate de administraţiile locale. să devină responsabili. Acestora li se adaugă cearşafurile de pe clădiri. oraşul artă absolut scabros deoarece toate aceste obiecte sunt EDITORIAL aruncate la întâmplare fără să fi judecat cineva de ce să le pună acolo şi nu în altă parte. ar trebui ca cei care candidează la funcţia de primar să ştie ce înseamnă administraţie publică. să ne scuturăm de ideile fixe. opritoare şi altele asemenea. Este vorba de spaţiul din jurul bisericii anglicane. Aceste spaţii nu reprezintă doar nişte boscheţi şi nişte bănci puse într-o anumită ordine. în cazul Bucureştiului. oglinda locuitorilor săi Holurile blocurilor sunt infecte. astfel că trotuarele sunt pline de panouri uriaşe de publicitate susţinute de stâlpi groşi. pe marile bulevarde se ridică maşinile parcate neregulamentar. Iniţiatorii însă se codesc să o facă motivând că cei care îşi vor depune candidatura la această funcţie vor fi. ci concursuri. nimeni nu este mai vrednic decât primarul român. autoritatea nu îşi face simţită aproape deloc prezenţa prin fapte. idei pierdute în bezna ignoranţei.

asupra peisajului străzilor centrale bucureştene pune în evidenţă un haos vizual absolut. În ultima categorie intră obiecte care sunt semne ale “bunului gospodar” al oraşului sau al sectorului. materiale şi culori care parazitează spaţiul public. cel puţin vizual. de multe ori. Cabine telefonice: izolate sau grupate. în termenii economiei şi durabilităţii. de metal. beneficiază inclusiv de înaltă protecţie diplomatică: panouri de afişaj de mici dimensiuni. Pubele pentru materiale reciclabile: grupate câte trei şi diferit colorate. din fericire. erau în mod obligatoriu subterane. Panouri indicatoare pentru circulaţie: amplasate numai după logica maşinii. nu e oare mai simplu şi mai puţin costisitor să se planteze pur şi simplu banda verde existentă de-a lungul cheiului? Chioşcuri de flori: ca şi unele chioscuri pentru presă. exact acolo unde nu trebuie. cabinele telefonice au fost întodeauna amplasate în cele mai nepotrivite locuri. 3 Cabine pentru paznici: cabine din material plastic alb şi sticlă. integrată în logica spaţiului în care funcţionează. Chioşcuri RATB: logica ar fi fost nu izolarea. Staţii RATB: dotări evident necesare. fără a avea însă pretenţia unei enumerări exhaustive. astfel încât dezordinea provocată de numărul mare şi de amplasarea necontrolată este sporită de existenţa mai multor tipuri de astfel de construcţii. sub forma unor cutii de tablă lipite de faţada Universităţii. în realitate. amplasate la întâmplare. sunt. sau arhitecturală. monumente/cruci comemorative. Dacă pe clădiri sunt puse brutal. forme. Proiectul prevedea amplasarea pe ambele maluri ale Dâmboviţei. Info-chioşcuri: de o utilitate discutabilă. atunci STUDIU DE CAZ . panouri stradale) care. în spaţiul public. jardiniere de lemn. parcă special pentru a încurca circulaţia. cu membri (mesh-uri. Mai nou. care ar fi avantajat pe toată lumea. aceste containere din plastic sunt amplasate în vecinătatea trecerilor pentru pietoni. sunt amplasate la suprafaţă. cu staţiile RATB. apariţia telefoniei mobile a condus la dispariţia lor naturală. în multe cazuri. cu spaţii în locul vitrinelor de la parterul Facultăţii de Arhitectură. oricum. Chioşcuri pentru anticari: în loc de a se pune în aplicare o idee mai veche. se perpetuează o improvizaţie de moment. de regulă ilegal. a unor panouri fotovoltaice îmbrăcate cu o masă vegetală de tipul iederei. fântâni. dar amplasate. pe Edgard Quinet. panouri de afişaj de mari dimensiuni. în alte perioade. au apărut jardiniere cu celule fotovoltaice şi ventilatoare. observată invariabil de mulţi dintre vizitatorii străini ai oraşului. furnizat de panourile fotovoltaice. chioşcurile de flori sunt puse parca în mod intenţionat pentru a încurca circulaţia pietonilor. nu sunt decât exemple tipice de prost gust şi de risipă a banului public. Tejghele pentru pieţe volante: o improvizaţie rudimentară care. produs de masa vegetală urma să fie ridicat către carosabil. Dincolo de lipsa cronică de întreţinere a faţadelor. adică acolo unde. Le putem inventaria. oxigenat. aşa a apărut panoul de autostradă din Piaţa Universităţii. Iată câteva exemple: panouri de intrare în sector. chiar în faţa statuii lui Mihai Viteazu. băncuţe. Cutii utilităţi: furnizorii de utilităţi sunt agresori majori ai spaţiului public şi ai clădirilor. Chioşcuri de presă: fiecare reţea de presă are propriul său model. construcţii kitsch din lemn. când sunt ameninţaţi de un regulament urbanistic mai restrictiv. panouri de afisaj pe stalpi şi panouri luminoase de afişaj. de la podul Ciurel la podul Grozăveşti. cu cea a chioşcurilor de presă. respinsă de Consiliul General. amplasate în preajma unor monumente. aerul proaspăt. de beton. panouri rotunde de afişaj. pentru că fantezia concetăţenilor. într-o construcţie unitară. sunt prea multe.Dan Marin Obiecte parazit în spaţiul public bucureştean O privire. de bannere-le legate de arbori sau de snopurile de cabluri atârnate pe stâlpi. Amplasarea acestui obiect obiect a fost. ca şi defunctele cabine telefonice. ci integrarea lor funcţională. compromite o idee ce funcţionează impecabil în tările civilizate. ceasuri. a administraţiei şi a celor care în noua limbă de lemn se numesc “agenţi economici” este nelimitată şi poate produce oricând noi şi noi surprize. nu şi a protecţiei imaginii urbane. pentru a reduce costurile. statui. amenajarea unei străzi a anticarilor. în grădina Atheneului. în vecinătatea sau chiar în faţa unor monumente. dincolo de panourile şi de mesh-urile de pe faţade. unde condiţia de co-vizibilitate ar fi interzis în mod normal prezenţa lor. în faţa Cercului Militar. ameliorând microclimatul zonei. Cu ajutorul unor ventilatoare alimentate cu curentul electric. fie şi superficială. Comerţul cu flori ar fi meritat o soluţie mai igenioasă. În locul unor astfel de soluţii utopice. fără nici un respect pentru arhitectură şi imaginea lor. plastic şi sticlă. Obiectele publicitare: constituie o familie numeroasă şi respectabilă. ceea ce şochează este incredibila aglomerare de obiecte de cele mai diferite tipuri. pentru hârtie.

Ina Stoian Fațetele spațiului urban românesc. Totuși rolul lor. Cartea cuprinde o serie de cercetări teoretice care extind modul de interpretare al subiectului în orașul contemporan. bannere publicitare. aceea că oamenii trebuie să conștientizeze dimensiunea spațiului care le aparține în oraș. În București. Hidromecanica. Totuși.retrocedării . deschiderea unor instituții cu rol de promovare a culturii urbane. adoptarea unor soluții de parcare cu separarea vizitatorilor. Sursa: studiobasar.artă și au un puternic caracter de manifest. sunt de amintit. avertizare. În urma unui concurs organizat prin filiala OAR Brasov-HarghitaCovasna. Rezultatele au fost reprezentate într-o machetă. toaletarea copacilor. Trans Urban București). parte a proiectului Orașul Memorabil. 3 trepte în fața unui magazin. își căutau ieșirea din spațiul virtual. trotuare vopsite cu trasee turistice. îngroparea cablurilor electrice. au apărut câteva proiecte . SKBD a propus o serie de căței vagabonzi din ipsos ce urmau să-și găsească locul într-un spațiu abandonat din fiecare oraș. Mai multe pe: www. le apropie de sociologie urbană și urbanism la scară mică. Parcul Central. beculețe colorate de sărbători. etc. Studio BASAR a interacționat cu locuitorii prin interviuri şi chestionare. stâlpișori de plastic.ro Balul Arhitecților din 2011 a propus tema spațiilor publice. Mai multe pe: www. Alte proiecte ale acestui grup au vizat realizarea unor semnale urbane în diferite zone din București . Exemple Imaginea spațiilor urbane în România descrie un colaj verancular: o terasă în fața unui restaurant. a fost realizat pavilionul O. bolovani și panseluțe în intersecții. Pictor Verona 13. amplasat în parcul din faţa cazinoului. Este vorba despre instalații și studii urbane realizate în cadrul unor proiecte de cercetare sau programe culturale. marcaje înșurubate pentru persoanele cu disabilități.ro Instalaţie în Parcul Tractorul. Instalațiile urbane sunt disputate între arta în spațiul public și arhitectură / design de obiect. Acestea descriu o limită între arhitectura . totemuri. o colecție de peste 600 de imagini și amintiri. Instalaţia a urmat latura socială a spațiului public. Trei birouri au fost invitate să le realizeze. suprafața pe număr locuitori. Parcul Tractorul. Legislație. startul a fost dat acum câțiva ani de Studio Basar. Sintagma ce a determinat direcția lor de acțiune este: Search and Rescue. locuri de joacă. și interacțiune cu publicul larg sau rol de reabilitare a imaginii unor zone din oraș. Street Delivery. piste de bicicliști imposibil de folosit.băncuțe. Arhitecturi ale supraviețuirii. al acțiunii sau inacțiunii. eternele înlocuiri ale utilităților. Totem. în special în orașele foste cetăți: pavarea și pietonalizarea unor zone centrale.ro La Brașov. În cadrul evenimentului organizat la Sinaia au fost realizate 3 instalații pe această tema. materiale sau situația juridică sunt parte a acestui studiu. Rezultatul acestora sunt ori lucrări teoretice ori obiecte cu rol de de informare.sociologie . adesea. Cele câteva excepții – intervenții în centre istorice – nu detronează imaginea generală și nemulțumirea hoinarului prin oraș.ro Studii și instalații urbane Studiile realizate în ultimii ani se apropie de ceea ce în străinătate se numește research by design. organizarea de concursuri pentru amenajarea spațiilor urbane. reglementări pentru suprafața ocupată de terase. Scenografic și ironic. 2011. restaurarea fortificațiilor istorice. proprietarilor sau aprovizionării. STUDIU DE CAZ 4 . Unul din primele lor studii (2006) se referă la problema naționalizării . Intervențiile fac parte din proiecte mai ample care încercă testarea unor direcții de lucru cu orașul (Magic Blocks.orasulmemorabil.evacuării și felul în care se redefinește noțiunea de spațiu public. În acest context. în cadrul Street Delivery 2010. 4 instalații artistice au fost realizate și amplasate temporar în: Piața Sfatului. UNU LA UNU au continuat ideea din cadrul Bienalei de la Veneția.reacție la starea generală a spațiului urban românesc. parcări pe trotuare. Proiectele se desfășoară în marile orașe / centre universitare și reprezintă o primă etapă de responsabilizare a societății și a administrațiilor locale. cabine telefonice. Sursa: orasulmemorabil. mult praf.urbanism . Orașul Memorabil este un demers pentru Brașov – dar valabil pentru orice oraș – menit să aducă în atenție legătura dintre valorile edificate ale orașului și oamenii care îl locuiesc. După aceiași formulă.studiobasar. tipologii. În 2010 demersul a fost concretizat într-o publicație internațională denumită Evacurea Fantomei.

Mobilierul urban de calitate și corpurile de iluminat sunt coerent alese în funcție de subzonă. s-au realizat cu fonduri de stat majoritatea construcțiilor. Planul de amenajare (schița de sistematizare. Mai mult. Politizarea întregului sistem al orașului susține decăderea acestuia. Zonele rezidențiale au fost concepute ca unităţi complexe – dotate cu centre culturale și echipamente socio-culturale de proximitate. Cartierele proiectate începând cu anii ‘60 vizau o populație de 200 mii locuitori. la Bienala de arhitectură. a fost amenajată promenada sub Tâmpa. Teatru muzical. cu mari probleme de fundare. Zona de rezervație de arhitectură Cetate și Zona istorică Brașovul Vechi. Prin atragerea de fonduri europene. Galați / Ce nu se face Oraşul Glaţi a fost ales studiu de caz pentru un concurs de invenţii urbane denumit: Oraşul posibil. dar și locale. cât și pe potențarea traseelor dinspre Imagine Livada Poştei. îngroparea utilităților. Concursul propune găsirea unei soluții pentru un parc atipic. PUGul şi riscă să rămână o lungă perioadă fără o strategie focalizată pe spaţiul urban sau cel puţin una de ansamblu. Orizontul 2050 introduce posibilitatea unor abordări radicale. unui oraş care are de trei ani. Niculae Țaric). Startul a fost dat în 1984 prin reamenajata Pieței Sfatului (arh. zona a fost subiectul unei serii de diplome de arhitectură la Facultatea de Arhitectură București. a șantierului naval și a industriei alimentare. secțiunea urbanism. Terenul. Iancu Rugină) și renunțarea la parcarea care o ocupa. pe Dunăre. Planurile Urbanistice Zonale pentru zonele istorice elaborate în 2005-2006 de către Urbanproiect. Școală de Arte. În 2008. nesusținut de calitate: aflat în oricare dintre ele pierzi total contactul cu zona construită. au fost pietonalizate și pavate străzile centrului. Mobilierul urban este degradat. Cartierul Schei este atent monitorizat pentru ca noile inserții să nu afecteze imaginea inițiala a cartierului. dar şi a unor alternative în demersul de lucru cu oraşul românesc. În 2008 a fost organizat un concurs pentru amenajarea Pieții Unirii. scenariul în care o intervenție de calitate va aduce și beneficii orașului pare de neimaginat. La doar 5 ani de la elaborare. O importanță mare a fost acordată în cadrul planului director amenajării spațiilor verzi – care traversau întreaga zonă rezidențială. oraşul posibil pune în discuţie situaţia unui oraș tânăr. Regulamentul se referea la accese și străzi. în prezent 290 mii. dezvoltat în pantă. La nivelul spațiului urban a fost propusă mutarea centrului orașului în centrul geometric al noii configurații și alte 7-8 centre care constituiau o rețea de echipamente de rangul doi. semiîngropat sau suprateran terenul. Locul și-a păstrat caracterul natural și potențialul de belvedere asupra orasului. oamenii şi autorităţile nu iau nicio măsură. prevedeau reguli clare în sprijinul unui spațiu urban de calitate. Așteptăm rezultatele concursului. Concursul pentru amenajarea parcului Livada Poștei lansat la începutul acestui an subliniază interesul Primăriei (și eforturile filialei ordinului arhitecților) de a susține imaginea orașului prin intervenții contemporane și de calitate. 1955) prevedea un zoning clar care grupa zonele industriale și zonele de locuire. Zonele principale de loisir – faleza Dunării și alte câteva parcuri – au un punct forte. dar important este că mica piața va capăta în curând o imagine demnă de trecutul său. a fost premiată propunerea pe acest sit a unui centru cultural multifuncțional (arh. deschiderea unui centru de informare în Piața Sfatului. În fiecare dintre aceste zone s-a intervenit în diferite moduri. Foto: Ina Stoian. A fost unul din cele mai afectate orașe în urma cutremurului din 1940 și a distrugerilor din război. clădire începută în 1988 și nefinalizată (arh. ce reprezintă în proporție mare rezultatul intervențiilor comuniste. a generat reevaluarea acestuia. după 20 de ani de restaurare a clădirii ce-l găzduiește. recondiționarea diferitelor elemente de construcție. Spațiile dintre. Situația actuală. loess. Bogdan Cristescu). După acest moment. procesul de industrializare pune problema reconstrucției masive a orașului. aflat între limita pădurii și a zonei construite. Inserția păstra central o zonă de poiană. unui oraș cu foarte multe spații interstițiale. Aflat în extrema SE a țării. Niculae Țaric si arh. inaugurarea în 2010. au fost reabilitate fortificațiile și turnurile de apărare. au pierdut în fața unei intervenții peisagere care să potențeze caracterul unic al terenului. spațiul urban este influențat și de alte decizii: demolarea în 2009 a turnului scenei Casei de Cultură. de istoria cetății Brașov și de afluxul de turiști generat de acestea. orașul a investit de-a lungul timpului în imaginea zonelor sale istorice. Lucrările constante la infrastructura de utilități şi cele cauzate de inundații conturează o imagine rurală. propunerile ocupau îngropat. În plus. sunt ocupate de parcări și garaje. Initiațiva nu a fost continuată imediat. În concluzie. păstrarea spațiilor verzi și a arborilor. unui oraș costisitor la intreținere. 5 STUDIU DE CAZ . 16). Prin acest loc trecea în perioada de vilegiatură promenada regala. Fondul locativ. centru al acestui cartier. După. (vezi imagini pag. cel nou de proastă calitate. zona cetății are o nouă față. în fază de analiză. o amenajare nefericită. îmbrăcămintea căilor de circulație. care ignora toate punctele tari ale amplasamentului. Conform acestui plan. Conștienți că orașul moare încet. este împânzit cu o rețea de piloți (grid de 1m) peste care sunt realizate majoritatea construcțiilor. Accentul era pus atât pe zona funcțională care continua axul institutional al orașului. Galațiul și-a cunoscut apogeul în anii ‘60 prin dezvoltarea industriei siderurgice.Brașov / Ce se face Profitând de zona montană ce-l înconjoară. Investiția în amenajarea spațiilor urbane nu reprezintă o prioritate a autorităților locale nici măcar în zonele reprezentative. Dorin Stefan). este într-o stare precară și va ieși din uz în următorii 40 de ani. parcaje. Efortul constructiv depus denotă înverșunarea cuceririi unui teritoriu. a Muzeului de Civilizaţie Urbană Brașov (arh. 2007 turnurile de apărare. Dezvoltarea necontrolată și diminuarea puternică a activităților culturale din ultimii ani au condus către degradarea vizibilă a centrelor de cartier. Filarmonică sau alte funcțiuni conexe care își găseau aici posibila implementare. inițial zone verzi. aspectul exterior al clădirilor. În 1998.

Un spaţiu public bine delimitat de clădiri înconjurătoare are o identitate clară şi oferă o percepţie de siguranţă. coşuri de gunoi şi elemente decorative duc la imaginea de spaţiu încărcat şi îmbâcsit. în urma analizării spaţiilor publice din 9 oraşe ale ţării. Lipsa accesibilităţii vizuale scade capacitatea de orientare a oamenilor în oraş şi poate priva un spaţiu. Accesul către acest spaţiu public este însă foarte puţin vizibil. Multe spaţii publice din ţară suferă de o lipsă de întreţinere care creează uneori aspectul de spaţiu părăsit. dincolo de faptul că reprezintă un extra cost pentru amenajare care nu are nici un beneficiu pentru cetăţeni. Diferenţele de temperatură mari între anotimpuri în climatul României provoacă dilatări şi contracţii succesive care duc la crăpături şi denivelări. Cu toate acestea. nu trebuie uitate spaţiile publice din afara centrului. Evaluarea spaţiilor publice s-a făcut după următoarele criterii: accesibilitatea acestora. deşi primăriile pun băncuţe şi jardiniere într-o veselie. activitatea pietonală este net inferioară părţii de la nord de stradă. Suprafeţe pietonale inadecvat reparate. Folosirea asfaltului pentru reparare în condiţiile în care spaţiul public avea o amenajare care folosea alte materiale dăunează spaţiului. Când spaţiul public devine loc de parcare (formală sau informală). Amenajări care favorizează mobilitatea auto şi nu pe cea pietonală. Spaţii cu aer părăsit şi nesigur. situaţie neschimbată până astăzi. demolarea unor clădiri din frontul nordic în timpul comunismului a dus la destructurarea pieţei. fiind mascat de panouri publicitare de mari dimensiuni. rezultatul este şi disfuncţional (straturi asfaltice diferite se comportă distinct) şi inestetic. Spaţii cu limite nedefinite. arhitecţii au ajuns la concluzia că spaţiile publice din România au următoarele probleme: Accesibilitate vizuală limitată. O serie de spaţii publice suferă de lipsa mobilierului urban util. benefice pentru economia locală şi dinamismul zonei. Ele sunt reprezentative ca imagine şi sunt destinate tuturor locuitorilor şi vizitatorilor oraşelor respective. în special a utilizatorilor cu dizabilităţi şi a bătrânilor. În anumite cazuri. indiferent de cât de bine proiectate ar fi. cheltuind sume fabuloase? Un răspuns la aceste întrebări au dat cei de la Space Syntax. În multe oraşe. dizarmonie şi de spaţiu peticit. În cazul Pieţei Ovidiu din Constanţa de exemplu. având un aspect peticit. ANALIZĂ 6 . neatractiv. maşinile parcate sau circulaţia auto devin obstacole atât vizuale cât şi fizice pentru mobilitatea pietonală sau activităţi de socializare. Suprafeţe pietonale prost amenajate. respondenţii studiilor de percepţie au subliniat lipsa de investiţii în cartiere şi diferenţele existente între acestea şi centru. Piaţa este separată de o arteră circulată. Acestea devin nesigure în percepţia utilizatorilor lor. deşi este foarte important să se amenajeze funcţional şi reprezentativ aceste spaţii. Contraste între investiţiile în spaţiile publice din centre şi cele din cartiere. iar în partea sudică. au efectul de a reduce mobilitatea pietonală. Excesul de mobilier urban. Separarea fizică a părţilor unei pieţe publice duce adesea şi la o separare mentală. Spaţiile publice din centru sunt cruciale pentru conturarea identităţii unui oraş. un material care se deteriorează uşor. cum este cazul la Piaţa Unirii din Iaşi. “Cârpirea” suprafeţelor pietonale are un efect negativ asupra percepţiei utilizatorilor spaţiu public.Gruia Bădescu De ce nu ne plac spaţiile publice din România Care sunt ingredientele unui spaţiu public de succes? De ce aceste locuri sunt aproape goale la noi. unde utilizatorii percep pasajul ca pe un obstacol. mai mult decât este necesar pentru utilizatorii spaţiului. creând impresia de neîngrijire. sărăcăcios. suprafeţele pietonale sunt prost întreţinute şi acoperite în mare măsură cu asfalt. mai ales unul cu rol comercial de fluxurile de trecători. Spatiile publice îşi pierd calităţile dacă nu sunt intretinute şi supravegheate. calitatea amenajării şi întreţinerii şi utilizarea de către populaţie. Pasajele subterane pietonale. dar bine definite de fronturi de clădiri. Oamenii preferă spaţiile deschise. În cazul în care se acoperă suprafeţele deteriorate cu alt strat de asfalt. Strada Ştefan cel Mare este principala arteră pietonală a Constanţei. Calea Unirii. Craiova Sunt invadate de maşini. Extrema cealaltă este când spaţiile sunt supraaglomerate de mobilier urban. deşi destinate fluidizării fluxurilor pietonale prin separarea de cele auto. În urma analizării rezultatelor. Redundanţa de bănci.

E foarte bine că a pus copaci. bolovanii şi pietrişul sunt elemente minerale care încing aerul în timpul verii. fizic şi mental şi la ridicarea calităţii vieţii urbane. Primăriile fac aceste lucrări fără a colabora cu locatarii. compus din pergole şi băncuţe din lemn. Mobilierul. Această percepţie apare pentru toate oraşele studiate. Unul dintre cele mai la îndemână gesturi şi cel mai vizibil îl constituie amenajarea spaţiilor verzi din urbe. atât din sectorul 4. pavajele. palmieri şi gărduleţe ≠ spaţii verzi Imediat după alegeri. un număr de arhitecţi şefi au subliniat lipsa de interes a unei majorităţi relative dintre locuitorii oraşului în momentul în care primăria trimite acasă chestionare legate exact de proiecte de ameliorare a spaţiilor publice.ro. după cum se pricepe. blochează vizibilitatea şoferilor. un bâlci în aer liber. Rezultatul. cât şi din celelalte sectoare ale Bucureştiului. Ina Stoian Bolovani. Pe lângă problemele tehnice.ro. Nu se ia în considerare nici amenajarea locurilor de depozitare a deşeurilor şi a altor utilităţi (centrale termice.observatorulurban. flori. în lipsă de altceva. platforme de odihnă sau elemente de interacţiune socială.ps4. sunt doar nişte „afaceri peisagistice punctuale”. ne-a spus doamna Elena. Mai mult. alţii băncuţe şi dale de piatră. stresant. Bordurile. alţii gărduleţe în jurul blocului. Erau numai gunoaie aici. Catiuşa Ivanov. arată cu degetul “minunea“: “Aşa numitele „amenajări peisagistice”.Neimplicarea populaţiei locale „Oamenii nu se implică din cauza comunismului” afirmă o tânără de 25 de ani din Iaşi. STOP! Sursa imagini: www. plătit cu sute de mii de euro din banii contribuabilului. nu muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. În loc să se planteze copaci. exprimând percepţia generală că ieşenii nu se implică în procesul de amenajare a spaţiilor publice din oraş. În loc să educe şi să rafineze gustul utilizatorilor. Nu există locuri de stat. ce fac din oraş un „bazar” obositor. cei adevăraţi. etc). Spaţiile verzi dintre blocuri: se vizează doar înverzirea pământului şi montarea de gărduleţe. este fără logică şi proporţii. explică Cerasella Crăciun. o bătrână care stătea pe una dintre băncile grosolane din Piaţa Sudului. aceste spaţii generaează şi un anume tip de comportament. existând riscul producerii unor accidente. De cele mai multe ori. Trotuarele nu se asfaltează/pavează. şefa catedrei de Proiectare Urbană şi Peisagistică din cadrul Universităţii “Ion Mincu“. “aruncă” pe domeniul public ceea ce consideră mai “deosebit“. pietrele cu care sunt pavate spaţiile încing aerul. refelectoare. Amenajări intersecţii şi parcuri: se ameneajează rondurile fără a ţine cont că nu pot fi parcurse pietonal. între maşinile care treceau la doar câţiva centimetri de aşa zisul spaţiu verde. “Primarul din mandatul trecut nu a făcut nimic. nicidecum pe realizarea unor adevărate amenajări. Aceste amenajări intensive. accesele în scara blocului şi soclul clădirilor nu se reface. legate de buna funcţionare a oraşului (gărduleţele din jurul blocurilor îngrădesc utilizarea peluzei. Studiul a fost finanţat de OUb UAR 2010 din Taxa Timbrul Arhitecturii. plusează pe vulgaritate şi prost gust. exces de alei. elementele înalte folosite pentru decor. aceste spaţii sunt umplute de hărdaie cu copaci şi flori care trebuie înlocuite în fiecare sezon. fiecare primar încearcă să le arate alegătorilor ce bun gospodar este. se bazează exclusiv pe „încărcarea” devizelor de execuţie. în care peisajul să formeze bunul gust şi să contribuie la echilibrul ecologic. beculeţe. oamenii spun că este frumos. Se vede ceva în urma lui. La polul opus. realizate fără o strategie verde (aşa cum se realizează în alte oraşe ale lumii). Fiecare. Gardul limitează accesul la peluză. fără a rezolva problemele spaţiilor verzi”. Unii participanţi la studiul nostru declară că primăriile nu consultă publicul şi nu popularizează proiectele de reamenajare a spaţiilor publice. peisagiştii. 7 STUDIU DE CAZ . Unii pun palmieri. Pe de altă parte. posturi TRAFO) . Textul integral pe: www. Florile astea sunt o minune“.

ea a devenit un mall în aer liber şi a redefinit viaţa socială a oraşului. iar majoritatea magazinelor au preţuri mult prea mari ca să le viziteze cineva.Catiuşa Ivanov De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei Managerii de la AFI Europe. dar şi fiindcă au fost trasformate în terase.000 de persoane le trec pragul săptămânal. ceea ce nu este bine. 8 . Sun Plaza. cafenele şi restaurante. anunţau la sfârşitul anului trecut că circa 500. şi aspectul neîngrijit al acestor străzi sunt doar două dintre aspectele care pun pe fugă comercianţii. Nu vii la ele cu maşina. un mall mai mic. STUDIU DE CAZ Imagine de pe Calea Victoriei Mai aproape de Bucureşti decât Viena avem însă Braşovul. de-a dreptul. nu avem pârghiile legale. spaţiul a fost acaparat de maşini. La polul opus. municipalitatea nu are nicio strategie pentru regenerarea Centrului Capitalei. Mall-ul omoară comerţul din zonele istorice şi nu ofera foarte multe avantaje”. Mall-ul de la Palatul Ştirbey (pe Calea Victoriei). foste magazine universale. Sunt totuşi nişte magazine de dimensiuni reduse. În ultimul an şi-au făcut loc mai multe terase pe cele câteva străzi proaspăt reabilitate sau peste moloz. Din contră. deşi chiar arhitectul şef al Capitalei. Lipsa unei strategii de revitalizare a acestora este unul dintre principalele motive invocate de specialişti. în primul an de la deschidere. ci pe jos. au investit foarte mult în Mariahilfer Strasse. în afara inelului median. amplasarea lor este permisă la o distanţă foarte clară faţă de centru. Calea Victoriei aproape că nu mai are trotuare. anunţa. Gheorghe Pătraşcu. arhitect român care a lucrat mai bine zece ani la Viena. cinematografe. Concret. a înregistrat 11 milioane de vizitatori. arată ca după bombardament. În acest context. AFI Palace. aprobă în continuare mall-uri în centru. cel mai mare mall din Capitală. La noi înca nu s-a conştientizat faptul ca mall-urile omoară comerţul stradal”. dacă arunci o privire. Magazinele funcţionale sunt aproape goale. Colloseum Mall (pe Şoseaua Chitilei). În Capitală sunt prea multe mall-uri. din cauza lucrărilor şi mizeriei acumulate în timp. în rest. un spaţiu civilizat unde lumea să se plimbe. Primăria Capitalei a avizat cinci malluri: Dâmboviţa Center (în locul Casei Radio). această stradă era plină de chinezării şi un fel de magazine universale. Cu alte cuvinte. Oraşul ar putea să aibă o strategie din acest punct de vedere. arterele comerciale tradiţionale din Centrul Istoric atât din cauza accesibilităţii. mall-uril sunt o chestiune de politică urbană. populaţia este din ce în ce mai atrasă de mall-uri. În Bucureşti. nu prea ai pe unde merge. care acum este una dintre cele mai cunoscute artere de shopping din lume. şi să o transforme într-un spaţiu public de foarte bună factură. Pe la jumătatea anilor 90. care a găsit un echilibru între centrul istoric. Mario Kuibuş. Cotroceni Calea Victoriei. în aceeaşi perioadă că. Datorită chiriilor mici. care au fost transformate. Chiar şi în condiţiile în care acest fenomen a devenit foarte vizibil. datorită vadului comercianţii se pot susţine. În Capitală sunt 33 de mall-uri şi centre comerciale. Deşi chiriile sunt foarte mari. arterele comerciale din centrul oraşului sunt aproape pustii. adevărate furnicare de oameni în perioada interbelică. asta stabileşte piaţa. Mall-ul de lângă stadionul Lia Manoliu şi un altul pe Şoseaua Colentina. majoritatea spaţiilor comerciale sunt “de închiriat“. explică acesta. “Dacă sunt multe mall-uri în Bucureşti. Numai în perioada 2008-2010. plin de artere comerciale şi mall-uri care se află la o distanţă apreciabilă de centru. la ieşirea spre Drumul Naţional E 85. ne povesteşte cum a ajuns acest oraş să transforme centrul într-un mall în aer liber: “În principiu. Centrul Istoric. Mall-urile sunt la marginea oraşului. Uneori chiar spectacole şi alte prilejuri de distracţie. Până Primăria să o reamenajeze. unde găseşte tot ce ar trebui să existe pe arterele comerciale: magazine pentru toate buzunarele. la parterul clădirilor din centru. mai există câteva magazine universale şi de haine ieftine. ca la mall. iar unele sunt foarte aproape de centru. Politica acestui oras este să încurajeze comerţul stradal. bulevardul Magheru şi Centrul Istoric sunt artere comerciale cu tradiţie. Acum. În Viena. nu există decât vreo două cafenele. nimic care să atragă lumea. De ce te-ai plimba pe aceasta arteră? Poate doar din nostalgie. Noi nu putem interzice să se facă mall-uri. Pe Mariahilfer Strasse sunt doar două magazine mai mari. ce ajung până la 100 de euro pe metru pătrat. chiriile aberante. recunoaşte problema. Chiar şi aşa locul nu are nimic în comun cu un centru de oraş civilizat Bulevardul Magheru este singura arteră comercială care o duce ceva mai bine. Practic. Calea Victoriei este un loc mort.

. va permite o circulaţie mai fluentă în zona centrală şi creşterea vitezei de deplasare a transportului in comun. în urma licitaţii desfăşurate în septembrie 2010. strategia propune construirea unor clădiri de birouri în Centrul Istoric. O altă problemă cu care se confruntă zona centrală sunt locurile de parcare. Propunem şi amenajarea Dâmboviţei care până acum a fost considerată doar o lucrare ediltară”. Finalizarea inelului median este esenţială pentru îmbunătăţirea traficului. Proiectul este deocamdată blocat. Acest traseu făcea legătura între Piaţa Amzei şi Casa Poporului. conectat la noduri importante de transport în comun. Vedem cum. palatul Bragadiru. Proiectul propune trei linii directoare pentru a da o nouă identitate Capitalei. având în vedere problemele actuale de trafic. astfel încât centrul oraşului să nu fie o imensă parcare în aer liber. dimineaţa şi seara. vor da o identitate oraşului şi vor atrage fonduri europene de circa 130 de milioane de euro. scrie în proiect. Lărgirea la maxim a bulevardelor centrale şi micşorarea trotuarelor în detrimentul parcărilor şi măririi numărului de benzi s-a dovedit că nu este o soluţie. prin centru. un studiu făcut în urmă cu câţiva ani de câteva dintre birourile din consorţiu. transportul în comun pe locul trei Un alt punct important al acestui proiect este rezolvarea problemelor de trafic din centrul oraşului şi a locurilor de parcare. nepopulate.infrastructură stradală. .Catiuşa Ivanov Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizare centrului oraşului Primăria Capitalei a semnat la sfârşitul anului trecut contractul pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Capitalei. la ora actuală. însă acestea sunt prost utilizate. centura. Acest proiect propunea crearea unei reţele de pietonale care să străbată centrul oraşului şi să conecteze zone care care acum sunt disparate. nu sunt puse în valoare. prin construirea inelelor şi a centurii. Pietonul pe primul loc. care va lega Centrul Istoric de Parcul Izvor 9 STUDIU DE CAZ . bicicleta pe locul doi. ulterior. Reconectarea acestei zone va revitaliza Bulevardul Libertăţii şi Palatul Parlamentului. Strategia nu propune o soluţie pentru reabilitarea clădirilor. Traseu pietonal pe malul Dâmboviţei Refacerea Podului Calicilor. tranzitul.parcaje multietajate. . “Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit. un pod pietonal peste Dâmboviţa. Casa Academiei Române. La fel cum este şi şoseaua de centură care trebuie să fie. PIDU pentru centrul Capitalei propune o suma de 39 de proiecte şi 45 de subproiecte conexe care. Crearea de spații publice Bucureştiul are multe spaţii publice. PIDU include o serie dintre proiectele prezentate în TransCentral Urban Bucureşti.amenajări de spaţii verzi. .organizarea de concursuri de idei. se face de la sud la nord şi invers. şi prin urmare. care de ani de zile nu reuşesc să îşi consolideze atractivitatea şi în mod sistematic.poduri peste Dâmboviţa. În condiţiile dezvoltării unei reţele utilizabile de piste pentru biciclete se speră că bicicleta va deveni o alternativă la maşina personală. Suntem împotriva instalării în centru a unor parcări de mari dimensiuni pentru că devin factor generator de trafic”. care în acest moment afectează foarte grav imaginea oraşului. cea ce creează disconfort tuturor. se explică în proiect. Pentru a revitaliza economic zona. Piaţa de Flori Coşbuc). Prezenţa în zona centrală a unui număr mare de instituţii publice şi culturale şi de locuri de petrecere a timpului liber duce la o aglomerare şi o folosire excesivă ca spaţiu de parcare a străzilor şi trotuarelor. Componenta socială este rezolvată de centrul cultural şi comunitar “Uranus“. Oferirea unei alternative prin inelul principal şi.Proiectul îşi propune crearea unui sistem de străzi pietonale. Unirea Centrului Istoric cu Centrul Civic Unul dintre cele mai importante proiecte propuse este reconectarea zonei din partea de Sud a Dâmboviţei cu Centrul Istoric prin intermediul a două poduri: Mircea Vodă şi Calicilor.amenajări spaţii urbane. prin zona centrală. potrivit proiectanţilor. consilierii generali sistând finanțarea. Proiectul adună o serie de amenajări realizate de membrii consoțiului format din 9 birouri de arhitectură şi 5 companii de specialitate: . “Astfel se recuperează monumente istorice şi obiective turistice ascunse şi greu accesibile în prezent (mânăstirea Antim. la fel ca în alte oraşe europene. . Se propune realizarea unui sistem integrat de parcări de dimensiunii medii (sub 500 de locuri) ce sunt conectate printr-un sistem de infrastructură în care pietonii şi bicicliştii au un spaţiu bine definit şi echipat. Proiectul costă circa 6 milioane euro şi a fost atribuit Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti. o infrastructură majoră esenţiala pentru buna funcţionare a Capitalei.

în zona de protecţie a cel puţin unui monument istoric de grupa B (Casă. Berzei dintre Calea Plevnei şi Str. pe o porţiune. foarte valoroasă.11. Tratarea faţadei clădirii datează din secolul XX-lea. Casa în care a locuit Mihai Eminescu Strada Buzeşti.2010). Observaţii: Municipalitatea a comandat în 2008 un studiu istoric referitor la clădire. UAR a făcut o cererea de clasare depusă prin adresa 1. 10 PATRIMONIU . aceasta nu avea valoare arhitecturală. Bază legală: autorizaţie eliberată în regim de urgenţă de către PMB. 17/Z/11. Placa memorială de pe clădire afirmă că în acel loc „s-a aflat” casa în care a locuit poetul. Autorizaţia nu arată că imobilul făcea parte dintr-un monument istoric. Ştirbei Vodă 87/str. să fi fost ştearsă pentru todeauna din memoria generaţiilor viitoare.2010. extinsă în 1911. Un studiu al zidăriei ar fi fost concludent privind eventuala păstrare şi extindere a casei în care a locuit Eminescu. Considerînd doar imaginea din stradă oferită de clădire.2010) şi MCPN (4.12. nr.2010. Data demolării: decembrie.429/08. cînd cea mai mare parte din clădire a fost pusă la pământ. cînd a fost discutată cererea PMB privind demolarea în CZMI.11. 597/08. Ştirbei Vodă). vezi observaţii.10.2010 pentru cele 7 cladiri afectate de diametrală pe segmentul din str. La începutul lui ianuarie 2011. Data construirii: incertă. Studiul istoric. Societatea Academică din România şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul au făcut plîngere penală. nr. 23 „Ştirbei Vodă”. nr. după caz).941/08. Municipalitatea nu a folosit studiul istoric. lucru ce nu a fost obţinut. acestea coincid şi că partea de la stradă înglobează conturul vechi. Nu am primit vreun răspuns. Utilizînd acelaşi studiu istoric. direcţia deconcentrată a MCPN la nivelul Municipiului Bucureşti a considerat că singurul lucru pe care îl poate face pentru protecţia resursei culturale este să ceară municipalităţii reconstrucţia clădirii pe un nou amplasament. un traseu al acestuia în procedura de declasare sărind cîteva etape obligatorii şi o demolare “de vineri” nu putem să transmitem generaţiilor următoare decît o enigmă. aviz DCPNMB.625/27. Bază legală: autorizaţie emisă în regim de urgenţă (pentru monumente istorice nu se pot emite astfel de autorizaţii) nr.11. Berzei 34 Protecţie: monument istoric pînă la declasarea din Ordinul Ministrului 2. 5 Observaţii: Regimul de urgenţă a fost motivat de iminenţa prăbuşirii. Zona Construită Protejată nr.01.2011. Str. Casa Nicolau Dobre Str. Cu un dosar de declasare minimal. Înainte de demolare Pro_do_mo a încercat obţinerea autorizării fotografierii interiorului.2010 la DCPNMB (1. În ziua de 10 decembrie (cînd municipalitatea realizase organizarea de şantier pentru demolare) MCPN a dat un comunicat de presă prin care arăta că nu există vreun aviz pentru demolare (cum de altfel nu exista o cerere în acest sens).198/08. Buzeşti 2-4). Demolarea a început în noaptea de 1011 decembrie (vineri spre sîmbătă). că “dezavuează” orice încălcare a legii şi “deplinge” evitarea unui dialog din partea PMB pe subiect. La mijlocul lui decembrie clădirea a fost demolată spre a elibera amplasamentul pentru proiectul axei Buzeşti-Berzei (aprobat în CGMB în 2006).Florin Bălteanu Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (str.11. 546/10. Pentru demolarea oricăreia dintre clădirile aflate pe axa Buzeşti-Berzei era necesar un aviz privind protecţia patrimoniului cultural (de la DCPNMB sau de la MCPN. Data construirii: 1892. Municipalitatea a motivat autorizarea în regim de urgenţă a demolărilor pe axa BuzeştiBerzei (cu ocolirea obţinerii avizului de la DCPNMB înainte de demolare) prin pericolul public de prăbuşire pentru un număr de 65 clădiri. În urma acestuia clădirea rezulta ca avînd o valoare suficientă pentru a fi clasată individual în LMI. Data demolării: decembrie. O dată cu demolarea este posibil ca imaginea interiorului. nu face vreo referire la sursa documentară a informaţiei de pe respectiva placă amplasată de municipalitate în 2005. Ştirbei Vodă. deşi foloseşte ca principal motiv al declasării afirmaţia din textul plăcii memoriale. Suprapunînd conturul clădirii la sol de la sfîrşitul secolului XIX-lea cu cel de dinainte de demolare se obsevă că în partea posterioară a construcţiei. Clădirea este trecută în Lista Monumentelor Istorice ca fiind cea în care a locuit Mihai Eminescu.

2010 şi apoi ministrul s-au pronunţat pentru neclasare. Data construirii: a doua treime a secolului. 5. Date fiind acestea. acţiunile distructive continuă. Data demolării: mai-iulie. Urmare a sesizării OUB.06. Pro_Do_ Mo şi AMIC şi a acţionat pentru retragerea acţiunii în instanţă. nr. 3A Protecţie: în zona de protecţie a unui monument istoric de grupa A (Biserica Sf. acelaşi act . Citiţi mai mult despre prăbuşirea construcţiei pe site-ul nostru. Data construirii: 1894. ASB invocînd. Pentru demolarile făcute cît timp autorizaţia era suspendată s-a facut plîngere penală contra muncitorilor de către ASB şi AMIC. extinsă în perioada 1899-1911. 6 „Bd. ce are un alt proprietar.observatorulurban. La o cerere a OUB către MCPN de a analiza parcursul aplicării procedurii de clasare în acest caz şi de a determina dacă s-au respectat prevederile legale în vigoare am primit un răspuns care se rezuma la a comunica poziţia CNMI din 2 iunie. MCPN a a răspuns că avizul a fost emis corect. Mare parte din faţada principală. În aceeaşi zi s-a respins ordonanţa preşedinţială. Demolarea a survenit după ce vreme de mai mult timp clădirea a fost de vînzare şi nu a fost folosită. Data demolării: neidentificată cu precizie. Control Disciplina în Construcţii a analizat cazul şi constatînd lipsa unei autorizaţii a solicitat organelor de urmărire penală verificarea cazului. este de acord cu clasarea. ZCP 72 „Parcelarea Averescu”. Se apelează la intervenţia poliţiei pentru stoparea distrugerilor. a solicitat Primăriei Capitalei (PMB) să nu elibereze autorizaţia de desfiinţare. Pe 25 ianuarie Asociaţia pentru Memorie Identitară Carpaţi (AMIC) a depus o cerere de Ordonanţa preşedinţiala pentru anularea autorizaţiei de desfiinţare. în şedinţa 02. posibile urme anterioare. Ilie . 1 „Calea Moşilor”. Clădirea a fost demolată. Titulescu).Serv. PMB . în urma contestaţiei autorului şi a unor ONG-uri.2010. Pe 1 martie DCPCN decide oprirea procedurii de clasare (deşi această acţiune nu este în atribuţia ei. din proiectul de autorizare a construcţiei (1894). 5878/2004 privind competenţele de avizare. PMB a eliberat-o. Pe 26-28 mai Direcţia de Cultură Bucureşti refuză declansarea procedurii de clasare de urgenţă şi să anuleze avizul de demolare. Şoseaua Kiseleff. Casa Mathias Huyer. Bază legală: fără autorizaţia demolare. prefectul a atacat în instanţă autorizaţia de desfiinţare. deşi Direcţia Monumente a Ministerului Culturii îi ceruse expres acest lucru. în aprilie s-a prăbuşit parţial. Cu o oarecare inerţie Inspectoratul Teritorial în Construcţii opreşte demolarea.ro. 39 sursa imaginii: ANRSMB Protecţie: zona de protecţie a unui monument istoric grupaA (Casa N. al XIX-lea. Ulterior proprietarul a demolat-o fără aviz de la DCPNMB. Kogălniceanu”. nr. Data demolării: septembrie 2010 Bază legală: aviz DCPNMB 651/ Z/14. s-a păstrat pînă la demolare.Casa Gheorghe Cantacuzino Strada Gutenberg. Zona Construită Protejată nr. în perioada aprilie . nr. Propunerea de aviz negativ trebuie înaintată Secţiunii de Evidenţă a CNMI). Proprietarul a demolat clădirea în weekend-ul 25-26 septembrie. Observaţii: După ce a stat mai mulţi ani s-a aflat într-o stare avansată de ruinare. Casă Calea Mosilor. Este în curs de judecare dosarul 35326/3/2010 prin care AMIC şi ASB cer anularea autorizaţiei de desfiinţare. Din clădire a rămas o extindere a nucleului iniţial. Acestea sunt încă în cercetare la Secţia 17 Poliţie.2008. 94/Z/12. Toate casele valoroase demolate în 2010 pe: www. Zona Construită Protejată nr. Avizul Direcţiei de Cultură Bucureşti nr. Pe 25 începe demolarea. Observaţii: Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a trimis două adrese către MCPN solicitînd revocarea avizului DCPNMB. 106 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (Calea Moşilor). Fără a se schimba contextul procedural. Pe 17 mai Secţiunea de Evidenţă la care dosarul de clasare ajunsese. pe 26 CNMI este de acord cu clasarea.08. Bază legală:Autorizaţie 247-I-2009 eliberată de Primăria Sector 5. nr. CNMI. mai multe intervenţii ulterioare pînă în 1938. invocînduse nerespectarea Instrucţiunilor MCC.Gorgani). Observaţii: Pe 11 ianuarie organizaţia Pro_do_mo a depus o cerere de clasare de urgenţă. PATRIMONIU 11 . Suspendarea avizului DCPNMB a făcut obiectul dosarului 44206/3/2010 iniţiat de ASB.07. Regina Elisabeta . art.iulie.M. timp în care a fost folosită ca adăpost de persoane fără locuinţă. Pe 28 ianuarie CZMI propune neclasarea. procesul a rămas fără obiect. înainte de termenul din instanţă de pe 13 octombrie. Data construirii: a doua jumătate a sec XIX-lea. folosită ca ilustraţie pentru acest articol. Urmare a acestei hotărîri Instituţia Prefectului a refuzat ajutorul ASB.

Th. nr. După un an şi jumătate. În fapt. str. declanşarea exproprierilor pentru realizarea unei artere între Bd. indicatorii au rămas aceeaşi. 12).observatorulurban. M.decembrie 2010” apărut în nr. Proprietarul terenului ce a generat PUZ a dat în judecată Primăria şi a cîştigat. Temişana. ajungem la o medie de 12.8 la 4. Ce a însemnat schimbarea legislaţiei pentru indicatorii urbanistici ai acestor PUZ-uri? Pentru trei. nr. 35).Splai (nr. 21. iar înălţimea de la P+4 la P+5. Consecinţele lui 30 septembrie 2009 Calculul revenirilor de mai sus s-a făcut doar pentru şedinţele de Consiliu posterioare celei din 30 septembrie 2009. deoarece instanţa a constatat că PUZ-ul nu a fost aprobat pînă pe 30 septembrie. 5). 295-303 şi Str. au fost aprobate la prima apariţie în faţa consilierilor. Vulcănescu. CUT-ul de la 4. N. nr. 3). 20. CUT de la 2. nr. Grigorescu . Media de 5 planuri urbanistice adoptate pe şedinţă urmăreşte tendinţa generală de creştere înregistrată în ultimul an (0. Pe de altă parte. Văcăreşti. prin Ordonanţa 27/2008 şi Legea 242/2009. 6.5 proiecte adoptate/ şedinţă. nr. Doamna Ghica şi Bd. Temişana. pentru a fi în cele din urmă aprobate. O hotărîre priveşte un PUD (intrarea în legalitate a lucrărilor de amenajare a extinderii Muzeului Satului). 65 a avut următoarea evoluţie a indicatorilor urbanistici: POT a crescut de la 50% la 75%. faţă de trimestrul anterior. Tot în această perioadă a fost aprobat bugetul Capitalei.9. str. restul se referă la PUZ-uri. Deşi sentinţa Tribunalului recunoaşte că “instanţa de contencios administrativ nu se poate substitui dreptului de apreciere al autorităţii publice în general. fără a avea un aviz de la Ministerul Culturii. Primăverii 55) în care avizele sunt aceleaşi cu cele din 2009 şi nu a mai fost organizată pe pagina web a Primăriei Capitalei vreo dezbatere publică.Ploieşti. 3 în ultimul). cînd 54 de PUZ-uri au fost prinse în offside de efectele modificării radicale a legislaţiei de urbanism. enumerăm ca fiind mai importante: acordul de colaborare cu Metrorex pentru construirea pasajului subteran Răzoare (HCGMB nr. nr. Povestei-Intrarea Belciugatele. L. Bulevardul Primăverii. Astfel afirmaţiile din respectivul articol.Pod şi tranzitează situl arheologic monument istoric Băneasa-Vatra Nouă. însă sînt şi două cazuri (Cl. nr.85 în al treilea. str. 6 al Observatorului Urban Bucureşti. cel de al şaselea PUZ. La fel ca anul trecut nu a existat o consultare a ONG-urile interesate.Braşov.68 ori. S-au mai aprobat. 55 Acest PUZ este unul din cele ce nu au mai apucat să fie aprobate pînă pe 30 septembrie 2009. La verificarea situaţiei celor două PUZ-uri ce au revenit de mai multe ori. împuternicirea primarului să semneze un acord de parteneriat cu Consiliul Judeţean Ilfov pentru realizarea penetraţiei Prelungirea Ghencea . Dintre hotărîrile care se referă la proiecte de infrastructură. unde POT-ul a scăzut de la 50% la 45%. 34) şi declanşarea exproprierilor pentru străpungerea Bd.Km 19 + 500. nr. 32. Dintr-o regretabilă eroare. Chişinău (nr. au existat planuri urbanistice. principiu aplicabil şi în cazul reglementării în materie urbanistică” şi că soluţionarea cererii de hotărîre de adoptare a PUZ-ului putea fi sub forma unui “vot negativ” obligă PMB să adopte printr-o hotărîre PUZ-ul. aprobat prin HCGMB 325/2010 a fost analizat PUZ-ul Autostrada Bucureşti Braşov .ro 12 . Dacă luăm în considerare doar şedinţele în care. Faptul că nu este vorba de o gîndire globală a zonei rezultă şi din avizele obţinute de la Ministerul Culturii. impun o gândire globală asupra zonelor protejate atunci când se modifică coeficienţii reglementaţi. 64% din PUZ-uri. un procent însemnat (24%) dintre PUZ-urile aprobate au legătură cu acel moment. Popa Savu. Km 0 + 000 .Domneşti (nr. gen. cu privire la tranzitarea anumitor situri arheologice. deşi legea le-o cere. 14. intervenţiile au fost doar punctuale. str. str. UTILE considerîndu-se a fi vorba de un “refuz de soluţionare a cererii”. 2 în al doilea.. Modificări s-au petrecut la PUZ-ul din str.5. iar înălţimea a crescut de la P+12E la P+25E. pentru că nu a fost discutat din lipsă de cvorum. dar aceasta este trasă în sus de 2 PUZ-uri ce au ajuns de 5 ori în Consiliu. Modificările legislative fuseseră făcute pentru a diminua specula imobiliară. aprobat prin HCGMB 24/2011. statistica referitoare la planuri urbanistice ce “uită” să se întemeieze pe avizul MCPN. 36-38. dată de la care intrau în vigoare efectele modificărilor din Legea 242/2009. În fine.Florin Bălteanu Planuri Urbanistice Zonale aprobate de CGMB în perioada ianuarie-martie 2011 Mai multe PUZ-uri adoptate şi mai uşor În primele trei luni ale anului 2011 s-au desfăşurat 5 şedinţe de Consiliu General şi au fost aprobate 25 de Planuri Urbanistice Zonale.. PUZ-ul aprobat în cele din urmă nu are modificări faţă de forma respinsă în celelalte şedinţe. Cazzavillan. adoptarea indicatorilor tehnico-economici pentru amenajarea Cimitirului Bellu (nr. nr. se referă la PUZ-ul aprobat în 2011.sector Bucureşti . dar a extins reglementările de tip derogator şi pe alte 4 parcele. Deşi ultimele modificări aduse Legii urbanismului.Temişana PUZ-ul propune de fapt reglementări pentru 6 amplasamente disparate situate în interiorul unei aceleiaşi zone protejate: str. Berthelot. PUZ-ul este unul de intrare în legalitate. 1. nu se modifică deoarece şi PUZ-ul din decembrie 2010 se află la mai puţin de 100 m de siturile arheologice clasate în LMI: Băneasa-La Stejar.16 la 3. se constată valabilitatea observaţiilor din numărul trecut: consilierii nu motivează respingerea proiectului în procesul verbal al şedinţei. un al patrulea PUZ (Temişana) a păstrat pentru parcelele din 2009 aceeaşi indicatori. pe parcele luate separat. Dămăroaia şi Dămăroaia . Media revenirilor pe ordinea de zi (sunt incluse şi situaţiile în care proiectul nu a fost discutat) pentru ca un PUZ să fie aprobat este de 1. M. Modificare PUZ ZCP 44 . Trei hotărâri se referă la prelungirea valabilităţii unor planuri. 7). Aman. demararea procedurilor legale pentru pasajul subteran Eroilor (nr. Aceşti indicatori arată că. Rectificări privind articolul “Proiecte urbanistice aprobate de Consiliul General în perioada octombrie . Reglementările sunt dramatic diferite faţă de ce prevede PUZ Zona Construită Protejată (de exemplu depăşiri cu peste 20% de CUT). pe ordinea de zi. în locul PUZ-ului Penetraţie Bucureşti Autostrada Bucureşti .33 în primul trimestru al lui 2010. Mai multe pe www. unui PUZ îi este mult mai uşor să treacă. Majoritatea PUZ-urilor au fost nevoite să obţină din nou unele avize.

locul şi orarul în care se pot consulta documentele şi se pot transmite observaţii. vor fi trecute numele şi datele de contact ale persoanei responsabile cu informarea şi consultarea publicului. consiliul judeţean/local/general poate solicita modificarea şi completarea documentaţiei de urbanism supuse aprobării.Catiuşa Ivanov Primăriile. în loc vizibil. abia după ce începeau lucrările.principiile de identificare a grupurilor-ţintă pentru informare şi consultare. Procesul de informare şi consultare a publicului se finalizează cu raportul informării şi consultării publicului. . După aprobarea de Consiliu. Investitorul privat iniţiator al PUZ afişează anunţul pe panouri rezistente la intemperii. . iar în cazul nerespectării. . . observaţii şi propuneri. reprezentanţi ai cetăţenilor.elaborarea propunerii finale. către care pot fi transmise comentarii. pe parcursul elaborării propunerilor este recomandată consultarea societăţii civile. împreună cu documentaţia de urbanism completă. . . şi perioada pana la care acestea pot fi făcute. să le atace în contencios administrativ. Astfel. 2701 din 30/12/2010) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. Informarea şi consultarea publicului se face. modul şi perioada. Toate propunerile obţinute şi nevoile identificate în urma procesului de informare şi consultare vor fi examinate şi sintetizate şi vor fi prezentate ca anexă la documentaţia necesară atribuirii serviciilor de elaborare a PUG.definirea situaţiilor în care se consideră că Regulamentul local a fost încălcat şi măsurile administrative de sancţionare. aceştia îşi pot apăra interesele şi sesiza posibile nereguli. obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism La începutul acestui an a apărut Metodologia de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.anunţuri afişate la sediul autorităţii publice în spaţiile accesibile tuturor cetăţenilor. la parcela care a generat intenţia elaborării documentaţiei de urbanism. Consultarea populaţiei în cazul elaborării PUZ-urilor În cazul Planurilor Urbanistice Zonale. obligatoriu. şi de multe ori le erau afectate interesele. În aceste anunturi. .informează în scris proprietarii ale căror imobile sunt direct afectate de propunerile PUZ şi care au trimis opinii. . într-un limbaj nontehnic. Conţinutul obligatoriu al Regulamentului local stabileşte cel puţin următoarele: . „Informarea şi consultarea publicului se efectuează în toate fazele proceselor de elaborare sau actualizare a planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului şi este parte integrantă a procedurii de iniţiere. Responsabilitatea privind informarea şi consultarea publicului pentru planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului revine autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planurilor. .informează publicul cu privire la rezultatele consultării. a asociaţiilor profesionale. cerinţele şi opţiunile publicului legate de dezvoltarea urbană durabilă sunt obţinute de elaboratorul documentaţiei de urbanism prin metode de cercetare sociologică relevante pentru obiectivele propuse. Dacă până acum vecinii aflau de ridicarea unei construcţii noi. după caz: certificatul de urbanism.etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare.modalităţile de finanţare a activităţilor de informare şi consultare. În etapa elaborării studiilor de fundamentare a propunerilor. se arată în actul normativ.structura sau persoanele cu atribuţii în coordonarea informării şi consultării publicului pentru documentaţiile de urbanism şi/sau amenajare a teritoriului. Actul normativ (Ordinul nr. Consultarea populaţiei la elaborarea PUG-urilor Informarea cu privire la intenţia de elaborare a PUG se face simultan. astfel încât să fie preîntâmpinate eventuale dezacorduri sau contestări. De asemenea.etapa pregătitoare . precum şi documentele ce au stat la baza primei variante a propunerilor. prin următoarele metode: .anunţarea intenţiei de elaborare.anunţ cu vizibilitate imediată publicat pe pagina proprie de internet şi în publicaţia proprie dacă există. în termen de 15 zile de la încheierea perioadei de consultare a publicului. primările au obligaţia de a elabora Regulamentul local referitor la implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism. 47 din 19 ianuarie 2011. autorităţile au obligaţia de a pune la dispoziţia publicului sinteza acestora şi argumentaţia preluării sau nepreluării propunerilor. asociaţii ale sectorului de afaceri. raport ce se supune atenţiei autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planului. care include toate observaţiile avizatorilor şi care se supune procedurii de transparenţă decizională. acum autorităţile locale au obligaţia de a-i informa despre aceste aspecte la demararea proiectului.publică pe pagina de internet anunţul cu privire la posibilitatea. În baza raportului informării şi consultării publicului. primăriile informează publicul prin cel puţin următoarele activităţi: . pentru fiecare categorie de plan. elaborare. cu privire la observaţiile primite şi răspunsul argumentat la acestea. .modul şi locul în care publicul va avea acces la informaţii şi documentaţii. În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a acestei metodologii.etapa de documentare şi elaborare a studiilor de fundamentare. LEGISLAŢIE .pune la dispoziţia publicului documentele aferente propunerilor PUZ. avizare şi aprobare a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului”. În termen de 15 zile de la data primirii comentariilor. avizul prealabil de oportunitate. 13 . în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului: . cel puţin prin publicarea pe pagina de internet şi la sediul propriu a observaţiilor şi sugestiilor publicului şi a răspunsului la acestea. prefectul are obligaţia să verifice respectarea prevederilor metodologiei de informare şi consultare a populaţiei. inclusiv materiale explicative scrise şi desenate. Raportul informării şi consultării publicului fundamentează decizia autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea sau respingerea planului propus.

infrastructură de transport.consilieri generali vor fi aleşi uninominal. prevede articolul 56. Acum această clădire poate intra în legalitate în loc să fie demolată. de Consiliul General. trebuiau să obţină aviz de oportunitate. şi cu o amprentă la sol mai mare. Ministerul Culturii. Inspectoratul de Stat în Construcţii. . consiliul judeţean sau local are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de urbanism. Continuăm discuţiile. acum va fi emis ultimul. cât mai curând cu putinţă. Pentru trenurile din zonele protejate această prevedere simplifică procedura de avizare. “Este foarte clar că autostrada suspendată se poate face. care în vechea lege se emitea primul.primarii de sector vor fi înlocuiţi de 6 viceprimari.Echipa OUb Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă şi intrarea în legalitate Legea urbanismului a fost modificată la începutul lunii februarie prin Ordonanţa de Urgenţă nr. Proprietarii. De asemena. Primăria sector 2 şi Asociaţia PRO_ DO_MO s-au adresat instanţei sesizând ilegalitatea. Diametrala Buzeşti-Berzei. Judecătoria Sectorului 2 a constatat ilegalitatea pe 5 iulie 2010 şi a decis încadrarea construcţiei în peremetrii prevăzuţi de autorizaţia de construire. imagini cu clădirile demolate de municipalitate şi s-au plâns de lipsa de transparenţă a instituţiei în acest caz. că doreşte să facă în Bucureşti. cu patru în plus decât prevedea autorizaţia. Ordonanţa de Urgentă nr.000 mp pentru funcţiuni de locuire sau cu cel puţin 5. Principalele prevederi ale proiectului sunt : . distrugerile făcute de Primăria Capitalei pentru construirea axei Buzeşti-Berzei. ONG-işti au prezentat europarlamentarilor Monica Macovei. Pentru aceste proiecte este nevoie şi de aviz de oportunitate. 7/2011. Primaria Capitalei a autorizat. documentaţiile de urbanism vor fi iniţiate doar de municipalitate. la această adresă. a declarat Oprescu. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a introdus în legalitate un bloc construit ilegal pe bd. Principala modificare este interzicerea intrării în legalitate a clădirilor ridicate ilegal. a declarat că va sesiza organele de anchetă din ţară pentru a verifica dacă demolările au fost făcute legal. la Parlamentul European Un grup de ONG-uri bucureştene. Primăria Sectorului 2 a emis. . Restul prevederilor OU vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.PUZ-urile vor putea fi iniţiate de privaţi doar în următoarele situaţii: construirea de parcuri industriale. 7/2011. Monica Macovei.Capitala nu va mai avea 7 bugete. Întâi se vor emite avizele de specialitate de la Ministerul Mediului. 14 .1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. . la Bruxelles.în maxim 30 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de motive şi a raportului de specialitate.cele mai importante domenii ale oraşului vor fi gestionate de Primăria Capitalei: urbanismul.în cazul PUZ-urilor. La nicio lună după adoptarea Legii. . Acum. într-o vizită de lucru. ŞTIRI Oprescu vrea autostradă ca în China Primarul general. utilităţile. Sorin Oprescu. parcuri comerciale. Proprietarul a ridicat un bloc de 7 etaje. Până acum nu era stabilit niciun termen. în situaţia extinderii intravilanului localităţii cu cel puţin 10. Prevederea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2012. Primăverii. . În rest. avizul de urbanism. Legea Capitalei în dezbatere publică Grupul PDL a organizat în luna martie o serie de dezbateri publice pe proiectul privind Legea Capitalei. Comitetul Regiunilor lucrează la elaborarea unui document prin care să se instituie un patrimoniu european. care se ocupă cu protecţia patrimoniului. Theodor Stolojan şi Laszlo Tokes. parcuri tehnologice. la propunerea primarului general. Kinga Gal. “Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire”. o autostradă suspendată asemănătoare cu cea din centrul Benjingului. autorizaţie de construire pentru un imobil de 6 etaje. au sesizat. ci unul singur. 7/2011 a adus modificări importante şi în traseul de aprobare a documentaţiilor de urbanism şi organizarea autoritătilor locale: . iar primarii trebuie să înceapă reactualizarea PUG-uri cu 18 luni înainte de expirarea celor vechi. publicată în Monitorul Oficial din 11 februarie 2011. Imobil construit ilegal pe bd. In 2005. primarii de sector sunt aleşi de cetăţeni. . zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale noi. Edilul se afla în China. o construcţie de 4 etaje. Astfel. nr 55 Un alt imobil care aşteaptă să intre în legalitate este un imobil de 10 etaje de pe strada Aurel Vlaicu din sectorul 2. decât dacă conving Primăria să modifice regulamentul pentru toată zona. . etc. iar dorinţa mea este aceea de a demara. cât mai repede.s-a eliminat prevederea prin care investitorii care doreau modificarea indicatorilor urbanistici. Circulaţie.desfiinţarea consiliilor locale. care vor fi aleşi din rândul consilierilor generali.000 mp pentru funcţiuni de servicii. . acest proiect de fluidizare a traficului şi în Capitala României”.Planurile Urbanistice Generale vor putea fi prelungite doar cu 3 ani. a declarat. cu mai mult de 20 la sută. la începutul lunii martie. pentru a găsi soluţii de fluidizarea traficului. Primăverii. săptămâna trecută. nr. deoarece avizul de urbanism era modificat întotdeauna de avizul de la Ministerul Culturii şi trebuia emis un nou aviz de urbanism. în aprilie 2008. persoanele care au terenuri mici şi doresc să construiască mai mult decat prevede regulamentul local de urbanism nu vor mai putea face acest lucru. care va fi repartizat primăriilor de sector în funcţie de necesităţi. infrastructura. 55. Iată! Avem dovada vie a faptului că 10 km au fost realizaţi în 2 ani de această firmă şi am primit asigurări că modelul poate fi implementat şi la Bucu-reşti. zone de producţie. parcuri culturale. Busuioc Andrei Horia şi Cucu Victor au construit un imobil de zece etaje. prevăzuţi de regulamentele de urbanism. hipermagazine.

sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie. se arată într-un comunicat trimis de Ministerul Dezvoltării. Lascăr Catargiu. repararea faţadei şi eficientizarea termică a clădirii înseamnă să pună polistiren pe faţadă şi tâmplărie PVC cu rame de plastic. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată este de maximum 5 ani. în condiţiile respectării unei variante de construcţie din cele 10 15 modele de proiecte pentru executarea lucrărilor de construcţii. care. cu acordarea de facilităţi. acestea pot cofinanţa cheltuielile aferente lucrărilor la clădirile amplasate în zone protejate sau în centrele istorice. Clădirile vechi riscă să fie distruse În cazul persoanelor care realizează venituri medii nete lunare. sunt zeci de clădiri cu faţadele foarte degradate. Pentru a-i sprijini pe proprietari să efectueze lucrările. la baza actului administrativ. instituţiile urmând să-i recupereze de la beneficiari. în condiţiile respectării unui model de proiect emis de Ministerul Dezvoltării şi a Planului Urbanistic General al localităţii”. Pentru blocurile de la periferie sau cele fără valoare arhitecturală.ro ŞTIRI . pentru mulţi. Citiţi textul integral pe site-ul: www. Mulţi dintre proprietarii acestor clădiri nu vor avea bani să plătească restauratori să le repare şi vor chema “meşteri” pricepuţi la toate. în luna aprilie. autorităţile administraţiei publice centrale pot cofinanţa lucrările la clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. Totodată. Stelian Fuia şi Marian Avram. cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată. Deşi este o lege normală pentru o ţară civilizată. Guvernul va facilita acordarea de credite bancare. Lascar Catargiu. «Persoanele fizice şi juridice care deţin minimum 400 metri pătraţi de teren în regim de proprietate sau concesionare pot efectua construcţii. în acest moment. Au Imobil de pe bd. am văzut că. pe membru de familie. Pentru a reduce acest fenomen. Şi. chiar înainte ca proprietarii să fie obligaţi să repare faţadele. pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei. la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. în limita bugetului disponibil. înainte de reparaţii fost şi cazuri când bucăţi de tencuială din aceste imobile au căzut pe trotuar. cu modificările şi completările ulterioare. lucrările se vor face pe banii administraţiei locale. Astfel. republicată. În cazul în care proprietarii refuză. arhitecţii susţin că acest act normativ ar face mai mult rău decât bine: “Într-adevăr. conform unui proiect de lege înaintat Parlamentului de patru depuţati PDL. spunea arhitectul Dan Marin.Echipa OUb Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele clădirilor Guvernul a adoptat. din cauza slabei informări. De asemenea. Face excepţie de la prevederile aliniatului de mai sus obţinerea avizelor şi acordurilor. Aleşii consideră că în acest fel cetăţenii nu vor mai plăti proiectul de arhitectură şi vor scăpa de birocraţie. pot să vă spun că avem o mulţime de astfel de exemple. Or. legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele pe cheltuială proprie. De aici. executarea lucrărilor de construcţii este permisă fără deţinerea autorizaţiei de construire. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. afişate pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale. Legea va intra în vigoare după ce va fi adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte. aprobate în prealabil de Ministerul Dezvoltării. de la instituţii de credit. pentru efectuarea lucrărilor de construire ar putea fi nevoie doar de avizele şi acordurile care stau. actuala lege vine atât în sprijinul constructorilor. care vor strica toate ornamentele. precum şi a actului administrativ al autorizaţiilor pentru protecţia mediului. casele ar urma să se facă după nişte proiecte de arhitectură tip. „Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a venit pe fondul constătării creşterii îngrijorătoare a accidentelor grave provocate de desprinderea unor elemente de construcţie de la nivelul faţadelor sau teraselor clădirilor care. Imobil de pe bd. după reparaţii Deputaţii PDL vor eliminarea autorizaţiilor de construire Autorizaţiile de construire ar putea eliminate. nivelul avansat de degradare a faţadelor clădirilor generează scăderea calităţii arhitecturalambientale a cadrului urban construit”. Calian Petru. Iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor PDL. această iniţiativă va duce la îmbunătăţire aspectului oraşelor. până la terminarea lucrărilor. cât şi al beneficiarilor”. În plus. lucrările vor fi suportate de primării. s-a încurajat un fenomen pentru ţara noastră: neîntabularea caselor din lipsa actelor necesare. În expunerea de motive a proiectului de lege mai scrie că.observatorulurban. punând viaţa trecătorilor în pericol. În lipsa autorizaţiei. eliminarea birocraţiei şi încurajarea economiei: “Un alt aspect este legat de construcţiile de case din mediul rural. prin nivelul avansat de degradare. este un proiect bun. în cadrul unei dezbateri organizate la Grupul de Dialog Social în noiembrie 2010. Pentru monumente şi pentru zonele protejate este însă un dezastru. Îşi pierde valoarea”. se arată în propunerea legislativă. Mircea Giurgiu. În plus. în România. dacă faci asta la o clădire monument e ca şi cum ai demola-o. Actul nu a fost încă dezbătut şi aprobat în cele două camere decizionale. nu au respectat obţinerea autorizaţiilor şi avizelor aferente construcţiei. Prin derogare de la prevederile Legii nr. şi a fost deja depusă la Parlament. Finanţarea va fi împărţită astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului şi maximum 90% prin credit garantat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii.

Observatorul Urban Bucureşti Calea Victoriei 126. Panourile ironizează şoferii care parchează ilegal.ro oub . Asociaţia Plusminus a ales câteva intervenţii nefericite pe spaţiile urbane pentru a atrage atenţia despre felul cum arată oraşul.blogspot. vă rugăm să ne scrieţi la: contact@observatorulurban.Ina Stoian (plusminus) Ina Stoian SOS spaţiile urbane Asociaţia AREA3 din Cluj a realizat o serie de afişe ingenioase. Ca alternativă au propus câteva scenarii despre cum ar putea arăta aceste locuri dacă administraţia locală şi cetăţenii s-ar implica mai mult. Get the Feeling” Barth E. Mai multe informaţii despre proiectul SOS Galaţi 2010 găsiţi pe:www.Nu parca aiurea. Czilli L STUDII/PROIECTE CULTURALE 16 .plusminusgalati.com. Józsa J.wordpress. pe tema traficului.observatorulurban. Grădişteanu Lavinia.Crişan Anca. Vajna B. Pentru a ne sesiza evenimente importante. problemele cu care se confruntă oraşul. 7 ianuarie . Bucureşti uar_contact@yahoo. cât şi informarea accesibilă a cetăţenilor . Frontul la apă. Publicat pe pagina de internet oub. Proiectele au fost finanţate prin Fondul Timbrul Arhitecturii OUB-UAR în 2010. Ina Stoian.martie 2011 Se distribuie gratuit la sediul UAR.866X Editor: Catiuşa Ivanov Art director: Elena Stoian Redactori: Florin Bălteanu.com În Galaţi. Centrele comerciale .ro www. afişele vor ieşi în stradă cu ocazia “Zilelor arhitecturii din Cluj“. nepotrivite contextului.uniuneaarhitectilor. Mai multe informaţii pe: www. ISSN 2066 . Tatu Mihaela. Demetru Dobrescu 5. pentru a-i face pe cetăţeni şi pe autorităţi să conştientizeze.ro Uniunea Arhitecţilor din România str. în mediul profesional. Nagy Zsolt (Menta művek / Fabrica de mentă) Încotro Galaţi? Spaţii urbane.ro Mijloace alternative de transport .buletin informativ nr. Molnár Attila “Get the Attitude.coopcluj. Catiusa Ivanov. Bucureşti contact@observatorulurban. Cele două iniţiative au ca scop atât punerea în discuţie a unor teme de actualitate. Cartiere. Get the Cycles.Szilágyi-Bartha József.com www. îndeamnă la folosirea mijloacelor de transport alternative şi critică construcţiile noi. Dan Marin şi Gruia Badescu Răspunderea pentru opiniile exprimate aparţine autorilor. Varga K. băi! . într-un mod amuzant. În mai.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful