observatorul urban bucureşti

observatorul urban bucureşti
nr.

buletin informativ

7

ianuarie-martie 2011. informaţii pentru un oraş mai bun. uniunea arhitecţilor din românia

Spaţiul public
EDITORIAL Oraşul, oglinda locuitorilor săi.....................2 Străzile, pieţele, trotuarele sunt pline de maşini parcate de-a valma şi de tot felul de obiecte aruncate fără nicio noimă: căsuţe din lemn, chioşcuri de ziare, tomberoane uriaşe, galbene, albastre şi verzi, stâlpişori, chioşcuri de flori, corturi de campanie, corturi de publicitate, stâlpi de iluminat, panouri, gărduleţe, bordurici, statuete, etc. Majoritatea clădirilor sunt neîngrijite, pline de afişe lipite unul peste altul şi grafitti. Continuare în pagina 2

STUDII DE CAZ Obiecte parazit în spațiul public bucureştean................................................3 Faţetele spaţiului urban românesc. Exemple .....................................................4 De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei.......................................................8 Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizarea centrului oraşului.........9 ANALIZĂ De ce nu ne plac spaţiile publice din România.....................................................6 Bolovani, palmieri, gărduleţe ≠ spaţii verzi...7 PATRIMONIU Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010.....9 UTILE Planuri urbanistice aprobate de Consiliul General, ianuarie-martie 2011..................12 Primăriile, obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism..............................................13 ŞTIRI BUCUREŞTI Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă.................................14 Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe cetăţeni să-şi repare faţadele clădirilor.....15 PROIECTE CULTURALE SOS Spaţiile urbane!................................16 www.observatorulurban.ro

când vine vorba de amplasat băncuţe. Este spaţiul care aparţine tuturor şi totodată nimănui în mod direct. Una dintre metodele prin care aceste idei pot ieşi la suprafaţă este concursul de idei. În Bucureşti. Să mergem mai departe. gândit de un profesionist. Dovadă sunt discrepanţele imense între calitatea proiectelor care participă la concursurii şi cele care ajung sa se realizeze. şoferii urcându-şi toată maşina pe trotuar (pentru ca de acolo nu i-o ridică). în timp ce restul lumii explorează spaţiul. Aşteaptă ca altcineva să se ocupe de el. unde fiecare lucru este la locul lui şi unde ne simţim atât de bine? Hai să începem de la definiţia spaţiului public! Conform dicţionarului explicativ al limbii române spaţiul public este spaţiul care nu este privat. Lucru care nu prea s-a văzut până acum. Cetăţenii se vor face că plătesc impozite. idei pierdute în bezna ignoranţei. Adică. Dacă atunci când vine vorba de făcut treabă serioasă. ne împiedicăm de şireturile de la pantofi. să ne scuturăm de ideile fixe. Reclame de toate dimensiunile îti agresează ochiul la fiecare pas. rezultatele se lasă aşteptate. doar un singur proiect pentru amenajarea unui spaţiu public a fost implementat. să amenajeze aceste spaţii. pentru ca nu mai au pe unde merge. în special pe amenajarea spaţiilor verzi şi străzilor. curţilor. Reprezintă o schimbare în gândire. în 99 la sută din cazuri. de schimbări în gândire ca să putem evolua. Pare sinistru. Legea Capitalei este o oportunitate ca acest lucru să fie stabilit clar şi respectat. opritoare şi altele asemenea. un proiect apreciat în mediile profesionale. care îşi doreşte o lume mai buna. pietonii au coborât în stradă. Restul au rămas doar dosare în sertare. administratorul oraşului. Ei există şi au idei foarte bune. Deşi proiectul există încă de pe vremea când era primar general Traina Băsescu. a oricărei proprietăţi private. Dincolo de responsabilitatea morală şi de sensibilitatea fiecărui cetăţean în parte se află însă autoritatea locală. Acestora li se adaugă cearşafurile de pe clădiri. Este vorba de spaţiul din jurul bisericii anglicane. Datorită ignoranţei celor care gospodăresc urbea. De asemenea. umbrare. evoluţia oraşului este stopată şi ne zbatem în continuare în mocirlă. iar primarii se vor face că fac. cele 20 de parcări subterane care ar fi decongestionat marile pieţe publice din oraş nu s-au realizat nici până astăzi. măcar lucrurile tehnice să nu fie politizate şi să încapă pe mâna unor profesionişti. Dincolo de gălcevile politice. iar cablurile spânzurate peste străzi şi copacii ciuntiţi de toaletările anuale zgârie ochiul.Catiuşa Ivanov Oraşul. Măreţe sunt doar promisiunile din campania electorală. stălpişori. că amenajarea unui spaţiu public constă doar în amplasarea unor băncuţe şi a câtorva jardiniere sau ghivece cu flori. Extrem de rar se intâmplă ca amenajarea unui spaţiu public să se realizeze după un proiect. ar trebui ca cei care candidează la funcţia de primar să ştie ce înseamnă administraţie publică. ceea ce este în afara locuinţelor. printre maşini. La primărie se află şi visteria în care cetăţenii varsă bani în fiecare lună pentru “gospodărirea“ urbei. cum e colega noastră Ina Stoian. gărduleţe şi jardiniere. La toate astea se adaugă mizeria şi haitele de maidanezi care mişună pe străzi. de crezul că noi le ştim pe toate. Nici proiectul care trebuia să reglementeze afişajul publicitar în oraş nu a depăşit stadiul de idee. Întrebarea este de ce? De ce arată Bucureştiul ca un sat fără câini? De ce nu putem avem avea un oraş ca Viena sau Parisul. atunci. Din nefericire. E drept. Parlamentul ar trebui să impună prin lege ca pentru amenajarea spaţiilor publice să nu se mai facă licitaţii. 2 . Trebuie să îndepărtăm petele lăsate de comunism. Şi dacă mediul politic nu este pregătit pentru edili tehnocraţi. birourilor. Aşa arată spaţiul public prezent aproape în toate discuţiile academice. ci concursuri. care conduce spre un alt mod de viaţă care ne va purta paşii spre civilizaţie. să li se dea oportunitatea să o construiască. pe marile bulevarde se ridică maşinile parcate neregulamentar. nu reacţionează. care să pună ordine în haosul din oraş. în cazul Bucureştiului. competenţi. până în prezent. însă aceste idei nu sunt implementate de administraţiile locale. Dacă nu vom face aceste lucruri. să facă regulamente prin care să împiedice debandada din oraş. Iniţiatorii însă se codesc să o facă motivând că cei care îşi vor depune candidatura la această funcţie vor fi. nimeni nu este mai vrednic decât primarul român. să îi oblige pe cetăţeni. De ce se întâmplă acest lucru? Reprezentanţii primăriilor consideră. Treaba primăriei este să facă curăţenie. în mod clar. de ignoranţă. Deşi se cheltuiesc sume fabuloase. iar proiectele câştigătoare să fie implementate. cum ar fi scara blocului sau grădina din faţa blocului. astfel că trotuarele sunt pline de panouri uriaşe de publicitate susţinute de stâlpi groşi. Astfel. în lipsa locurilor de parcare. Nici măcar în cazul unor spaţii mult mai aproape de locuinţa lor. vom rămâne în continuare în epoca de piatră. Nu poţi pune un ospătar să decidă asta. oraşul artă absolut scabros deoarece toate aceste obiecte sunt EDITORIAL aruncate la întâmplare fără să fi judecat cineva de ce să le pună acolo şi nu în altă parte. Pur şi simplu nu îl consideră spaţiul lor. pentru pietoni a devenit un adevărat calvar. de egocentrism. Până la urmă oraşul este oglinda locuitorilor săi. lângă parcul Icoanei. profesioniştii trebuie să-şi facă treaba. ca să poată avea o viziune despre cum se gestionează un oraş. prin sancţiuni. dar cam aşa arată oraşul nostru pentru un privitor atent la detalii. Acesta este primul motiv pentru care Bucureştiul arată aşa cum arată: locuitorii nu consideră că le revine responsabilitatea de a avea grijă de oraş. ca Bucureştiul să ajungă ca oraşele din Europa. Nu pentru că nu am avea aceşti profesionişti. Este nevoie de idei. autoritatea nu îşi face simţită aproape deloc prezenţa prin fapte. Aceste spaţii nu reprezintă doar nişte boscheţi şi nişte bănci puse într-o anumită ordine. să devină responsabili. designerii acestor spaţii fiind muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. Este nevoie ca arhitecţilor tineri. Deşi traficul s-a mai fluidizat. oglinda locuitorilor săi Holurile blocurilor sunt infecte.

în multe cazuri. Staţii RATB: dotări evident necesare. în realitate. sunt prea multe. oricum. se perpetuează o improvizaţie de moment. fără nici un respect pentru arhitectură şi imaginea lor. cu staţiile RATB. panouri de afişaj de mari dimensiuni. cabinele telefonice au fost întodeauna amplasate în cele mai nepotrivite locuri.Dan Marin Obiecte parazit în spaţiul public bucureştean O privire. aşa a apărut panoul de autostradă din Piaţa Universităţii. de la podul Ciurel la podul Grozăveşti. Mai nou. compromite o idee ce funcţionează impecabil în tările civilizate. au apărut jardiniere cu celule fotovoltaice şi ventilatoare. apariţia telefoniei mobile a condus la dispariţia lor naturală. sunt amplasate la suprafaţă. dar amplasate. adică acolo unde. integrată în logica spaţiului în care funcţionează. Dincolo de lipsa cronică de întreţinere a faţadelor. Info-chioşcuri: de o utilitate discutabilă. în alte perioade. de bannere-le legate de arbori sau de snopurile de cabluri atârnate pe stâlpi. ameliorând microclimatul zonei. Pubele pentru materiale reciclabile: grupate câte trei şi diferit colorate. amplasate la întâmplare. construcţii kitsch din lemn. Cabine telefonice: izolate sau grupate. observată invariabil de mulţi dintre vizitatorii străini ai oraşului. parcă special pentru a încurca circulaţia. asupra peisajului străzilor centrale bucureştene pune în evidenţă un haos vizual absolut. care ar fi avantajat pe toată lumea. de regulă ilegal. Amplasarea acestui obiect obiect a fost. Iată câteva exemple: panouri de intrare în sector. respinsă de Consiliul General. Dacă pe clădiri sunt puse brutal. cu cea a chioşcurilor de presă. În ultima categorie intră obiecte care sunt semne ale “bunului gospodar” al oraşului sau al sectorului. ceea ce şochează este incredibila aglomerare de obiecte de cele mai diferite tipuri. În locul unor astfel de soluţii utopice. din fericire. chioşcurile de flori sunt puse parca în mod intenţionat pentru a încurca circulaţia pietonilor. forme. de beton. sub forma unor cutii de tablă lipite de faţada Universităţii. fără a avea însă pretenţia unei enumerări exhaustive. cu membri (mesh-uri. Proiectul prevedea amplasarea pe ambele maluri ale Dâmboviţei. aerul proaspăt. panouri rotunde de afişaj. Cu ajutorul unor ventilatoare alimentate cu curentul electric. când sunt ameninţaţi de un regulament urbanistic mai restrictiv. ca şi defunctele cabine telefonice. exact acolo unde nu trebuie. amenajarea unei străzi a anticarilor. amplasate în preajma unor monumente. jardiniere de lemn. Tejghele pentru pieţe volante: o improvizaţie rudimentară care. nu şi a protecţiei imaginii urbane. 3 Cabine pentru paznici: cabine din material plastic alb şi sticlă. astfel încât dezordinea provocată de numărul mare şi de amplasarea necontrolată este sporită de existenţa mai multor tipuri de astfel de construcţii. panouri de afisaj pe stalpi şi panouri luminoase de afişaj. fie şi superficială. într-o construcţie unitară. Chioşcuri de presă: fiecare reţea de presă are propriul său model. sunt. aceste containere din plastic sunt amplasate în vecinătatea trecerilor pentru pietoni. de multe ori. materiale şi culori care parazitează spaţiul public. Cutii utilităţi: furnizorii de utilităţi sunt agresori majori ai spaţiului public şi ai clădirilor. a administraţiei şi a celor care în noua limbă de lemn se numesc “agenţi economici” este nelimitată şi poate produce oricând noi şi noi surprize. în grădina Atheneului. pe Edgard Quinet. nu e oare mai simplu şi mai puţin costisitor să se planteze pur şi simplu banda verde existentă de-a lungul cheiului? Chioşcuri de flori: ca şi unele chioscuri pentru presă. plastic şi sticlă. monumente/cruci comemorative. fântâni. Chioşcuri pentru anticari: în loc de a se pune în aplicare o idee mai veche. Panouri indicatoare pentru circulaţie: amplasate numai după logica maşinii. Le putem inventaria. cel puţin vizual. ceasuri. în termenii economiei şi durabilităţii. atunci STUDIU DE CAZ . Obiectele publicitare: constituie o familie numeroasă şi respectabilă. pentru a reduce costurile. oxigenat. în spaţiul public. pentru că fantezia concetăţenilor. pentru hârtie. de metal. panouri stradale) care. furnizat de panourile fotovoltaice. în faţa Cercului Militar. produs de masa vegetală urma să fie ridicat către carosabil. în vecinătatea sau chiar în faţa unor monumente. ci integrarea lor funcţională. chiar în faţa statuii lui Mihai Viteazu. nu sunt decât exemple tipice de prost gust şi de risipă a banului public. sau arhitecturală. erau în mod obligatoriu subterane. cu spaţii în locul vitrinelor de la parterul Facultăţii de Arhitectură. a unor panouri fotovoltaice îmbrăcate cu o masă vegetală de tipul iederei. beneficiază inclusiv de înaltă protecţie diplomatică: panouri de afişaj de mici dimensiuni. Comerţul cu flori ar fi meritat o soluţie mai igenioasă. dincolo de panourile şi de mesh-urile de pe faţade. băncuţe. Chioşcuri RATB: logica ar fi fost nu izolarea. unde condiţia de co-vizibilitate ar fi interzis în mod normal prezenţa lor. statui.

etc. În acest context. SKBD a propus o serie de căței vagabonzi din ipsos ce urmau să-și găsească locul într-un spațiu abandonat din fiecare oraș. stâlpișori de plastic. Legislație. totemuri. Totuși. deschiderea unor instituții cu rol de promovare a culturii urbane. își căutau ieșirea din spațiul virtual. startul a fost dat acum câțiva ani de Studio Basar.ro Balul Arhitecților din 2011 a propus tema spațiilor publice.ro La Brașov.orasulmemorabil.băncuțe. Orașul Memorabil este un demers pentru Brașov – dar valabil pentru orice oraș – menit să aducă în atenție legătura dintre valorile edificate ale orașului și oamenii care îl locuiesc.retrocedării . Mai multe pe: www.evacuării și felul în care se redefinește noțiunea de spațiu public. Hidromecanica. Rezultatul acestora sunt ori lucrări teoretice ori obiecte cu rol de de informare. Pictor Verona 13. marcaje înșurubate pentru persoanele cu disabilități. parte a proiectului Orașul Memorabil. Trei birouri au fost invitate să le realizeze. Este vorba despre instalații și studii urbane realizate în cadrul unor proiecte de cercetare sau programe culturale. proprietarilor sau aprovizionării.studiobasar. cabine telefonice. În 2010 demersul a fost concretizat într-o publicație internațională denumită Evacurea Fantomei. 4 instalații artistice au fost realizate și amplasate temporar în: Piața Sfatului. După aceiași formulă. au apărut câteva proiecte . Cele câteva excepții – intervenții în centre istorice – nu detronează imaginea generală și nemulțumirea hoinarului prin oraș. Sintagma ce a determinat direcția lor de acțiune este: Search and Rescue. Mai multe pe: www. 3 trepte în fața unui magazin. bannere publicitare. tipologii. organizarea de concursuri pentru amenajarea spațiilor urbane.ro Studii și instalații urbane Studiile realizate în ultimii ani se apropie de ceea ce în străinătate se numește research by design. al acțiunii sau inacțiunii. locuri de joacă. sunt de amintit.sociologie . Parcul Tractorul. în special în orașele foste cetăți: pavarea și pietonalizarea unor zone centrale. materiale sau situația juridică sunt parte a acestui studiu. și interacțiune cu publicul larg sau rol de reabilitare a imaginii unor zone din oraș. Instalaţia a urmat latura socială a spațiului public. reglementări pentru suprafața ocupată de terase. parcări pe trotuare. avertizare. toaletarea copacilor. în cadrul Street Delivery 2010. În urma unui concurs organizat prin filiala OAR Brasov-HarghitaCovasna. 2011. Trans Urban București). În cadrul evenimentului organizat la Sinaia au fost realizate 3 instalații pe această tema. a fost realizat pavilionul O. o colecție de peste 600 de imagini și amintiri. adoptarea unor soluții de parcare cu separarea vizitatorilor.ro Instalaţie în Parcul Tractorul. Parcul Central. bolovani și panseluțe în intersecții. Instalațiile urbane sunt disputate între arta în spațiul public și arhitectură / design de obiect.artă și au un puternic caracter de manifest. suprafața pe număr locuitori. amplasat în parcul din faţa cazinoului. Scenografic și ironic. restaurarea fortificațiilor istorice. În București. beculețe colorate de sărbători. Alte proiecte ale acestui grup au vizat realizarea unor semnale urbane în diferite zone din București . Totuși rolul lor. aceea că oamenii trebuie să conștientizeze dimensiunea spațiului care le aparține în oraș. le apropie de sociologie urbană și urbanism la scară mică. Rezultatele au fost reprezentate într-o machetă. Arhitecturi ale supraviețuirii. Unul din primele lor studii (2006) se referă la problema naționalizării . trotuare vopsite cu trasee turistice. Totem. Acestea descriu o limită între arhitectura .reacție la starea generală a spațiului urban românesc. UNU LA UNU au continuat ideea din cadrul Bienalei de la Veneția. eternele înlocuiri ale utilităților.urbanism . Street Delivery. Sursa: studiobasar. piste de bicicliști imposibil de folosit. STUDIU DE CAZ 4 . adesea.Ina Stoian Fațetele spațiului urban românesc. îngroparea cablurilor electrice. Sursa: orasulmemorabil. Cartea cuprinde o serie de cercetări teoretice care extind modul de interpretare al subiectului în orașul contemporan. Proiectele se desfășoară în marile orașe / centre universitare și reprezintă o primă etapă de responsabilizare a societății și a administrațiilor locale. Exemple Imaginea spațiilor urbane în România descrie un colaj verancular: o terasă în fața unui restaurant. mult praf. Intervențiile fac parte din proiecte mai ample care încercă testarea unor direcții de lucru cu orașul (Magic Blocks. Studio BASAR a interacționat cu locuitorii prin interviuri şi chestionare.

Orizontul 2050 introduce posibilitatea unor abordări radicale. o amenajare nefericită. Așteptăm rezultatele concursului. În 2008. în prezent 290 mii. Prin atragerea de fonduri europene. Conform acestui plan. Spațiile dintre. propunerile ocupau îngropat. scenariul în care o intervenție de calitate va aduce și beneficii orașului pare de neimaginat. cu mari probleme de fundare. Niculae Țaric si arh. Fondul locativ. 2007 turnurile de apărare. centru al acestui cartier. Conștienți că orașul moare încet. au fost reabilitate fortificațiile și turnurile de apărare. Situația actuală. nesusținut de calitate: aflat în oricare dintre ele pierzi total contactul cu zona construită. Filarmonică sau alte funcțiuni conexe care își găseau aici posibila implementare. ce reprezintă în proporție mare rezultatul intervențiilor comuniste. La doar 5 ani de la elaborare. Teatru muzical. Școală de Arte. PUGul şi riscă să rămână o lungă perioadă fără o strategie focalizată pe spaţiul urban sau cel puţin una de ansamblu. 16).Brașov / Ce se face Profitând de zona montană ce-l înconjoară. În 2008 a fost organizat un concurs pentru amenajarea Pieții Unirii. a Muzeului de Civilizaţie Urbană Brașov (arh. Cartierul Schei este atent monitorizat pentru ca noile inserții să nu afecteze imaginea inițiala a cartierului. 1955) prevedea un zoning clar care grupa zonele industriale și zonele de locuire. Zonele principale de loisir – faleza Dunării și alte câteva parcuri – au un punct forte. orașul a investit de-a lungul timpului în imaginea zonelor sale istorice. parcaje. unui oraș cu foarte multe spații interstițiale. 5 STUDIU DE CAZ . procesul de industrializare pune problema reconstrucției masive a orașului. semiîngropat sau suprateran terenul. este într-o stare precară și va ieși din uz în următorii 40 de ani. Mobilierul urban de calitate și corpurile de iluminat sunt coerent alese în funcție de subzonă. Dezvoltarea necontrolată și diminuarea puternică a activităților culturale din ultimii ani au condus către degradarea vizibilă a centrelor de cartier. a fost premiată propunerea pe acest sit a unui centru cultural multifuncțional (arh. secțiunea urbanism. spațiul urban este influențat și de alte decizii: demolarea în 2009 a turnului scenei Casei de Cultură. În plus. Concursul propune găsirea unei soluții pentru un parc atipic. Concursul pentru amenajarea parcului Livada Poștei lansat la începutul acestui an subliniază interesul Primăriei (și eforturile filialei ordinului arhitecților) de a susține imaginea orașului prin intervenții contemporane și de calitate. inaugurarea în 2010. au fost pietonalizate și pavate străzile centrului. zona cetății are o nouă față. oamenii şi autorităţile nu iau nicio măsură. recondiționarea diferitelor elemente de construcție. zona a fost subiectul unei serii de diplome de arhitectură la Facultatea de Arhitectură București. Bogdan Cristescu). În concluzie. sunt ocupate de parcări și garaje. La nivelul spațiului urban a fost propusă mutarea centrului orașului în centrul geometric al noii configurații și alte 7-8 centre care constituiau o rețea de echipamente de rangul doi. După acest moment. îngroparea utilităților. dar și locale. pe Dunăre. Foto: Ina Stoian. este împânzit cu o rețea de piloți (grid de 1m) peste care sunt realizate majoritatea construcțiilor. în fază de analiză. a generat reevaluarea acestuia. Efortul constructiv depus denotă înverșunarea cuceririi unui teritoriu. A fost unul din cele mai afectate orașe în urma cutremurului din 1940 și a distrugerilor din război. a fost amenajată promenada sub Tâmpa. În fiecare dintre aceste zone s-a intervenit în diferite moduri. dezvoltat în pantă. Initiațiva nu a fost continuată imediat. Zonele rezidențiale au fost concepute ca unităţi complexe – dotate cu centre culturale și echipamente socio-culturale de proximitate. dar important este că mica piața va capăta în curând o imagine demnă de trecutul său. Planurile Urbanistice Zonale pentru zonele istorice elaborate în 2005-2006 de către Urbanproiect. Dorin Stefan). a șantierului naval și a industriei alimentare. Aflat în extrema SE a țării. Galați / Ce nu se face Oraşul Glaţi a fost ales studiu de caz pentru un concurs de invenţii urbane denumit: Oraşul posibil. prevedeau reguli clare în sprijinul unui spațiu urban de calitate. aflat între limita pădurii și a zonei construite. Planul de amenajare (schița de sistematizare. păstrarea spațiilor verzi și a arborilor. aspectul exterior al clădirilor. unui oraş care are de trei ani. cât și pe potențarea traseelor dinspre Imagine Livada Poştei. Startul a fost dat în 1984 prin reamenajata Pieței Sfatului (arh. Inserția păstra central o zonă de poiană. după 20 de ani de restaurare a clădirii ce-l găzduiește. (vezi imagini pag. Terenul. la Bienala de arhitectură. Locul și-a păstrat caracterul natural și potențialul de belvedere asupra orasului. Mai mult. Zona de rezervație de arhitectură Cetate și Zona istorică Brașovul Vechi. unui oraș costisitor la intreținere. O importanță mare a fost acordată în cadrul planului director amenajării spațiilor verzi – care traversau întreaga zonă rezidențială. de istoria cetății Brașov și de afluxul de turiști generat de acestea. care ignora toate punctele tari ale amplasamentului. loess. În 1998. Accentul era pus atât pe zona funcțională care continua axul institutional al orașului. inițial zone verzi. îmbrăcămintea căilor de circulație. cel nou de proastă calitate. Iancu Rugină) și renunțarea la parcarea care o ocupa. oraşul posibil pune în discuţie situaţia unui oraș tânăr. au pierdut în fața unei intervenții peisagere care să potențeze caracterul unic al terenului. Niculae Țaric). După. Regulamentul se referea la accese și străzi. clădire începută în 1988 și nefinalizată (arh. s-au realizat cu fonduri de stat majoritatea construcțiilor. Mobilierul urban este degradat. Prin acest loc trecea în perioada de vilegiatură promenada regala. deschiderea unui centru de informare în Piața Sfatului. Investiția în amenajarea spațiilor urbane nu reprezintă o prioritate a autorităților locale nici măcar în zonele reprezentative. Politizarea întregului sistem al orașului susține decăderea acestuia. Lucrările constante la infrastructura de utilități şi cele cauzate de inundații conturează o imagine rurală. Galațiul și-a cunoscut apogeul în anii ‘60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. dar şi a unor alternative în demersul de lucru cu oraşul românesc. Cartierele proiectate începând cu anii ‘60 vizau o populație de 200 mii locuitori.

Spaţii cu aer părăsit şi nesigur. În anumite cazuri. Contraste între investiţiile în spaţiile publice din centre şi cele din cartiere. nu trebuie uitate spaţiile publice din afara centrului. deşi primăriile pun băncuţe şi jardiniere într-o veselie. un material care se deteriorează uşor. În multe oraşe. Lipsa accesibilităţii vizuale scade capacitatea de orientare a oamenilor în oraş şi poate priva un spaţiu. suprafeţele pietonale sunt prost întreţinute şi acoperite în mare măsură cu asfalt. Evaluarea spaţiilor publice s-a făcut după următoarele criterii: accesibilitatea acestora. Multe spaţii publice din ţară suferă de o lipsă de întreţinere care creează uneori aspectul de spaţiu părăsit. În urma analizării rezultatelor. Când spaţiul public devine loc de parcare (formală sau informală). calitatea amenajării şi întreţinerii şi utilizarea de către populaţie. demolarea unor clădiri din frontul nordic în timpul comunismului a dus la destructurarea pieţei. Spaţiile publice din centru sunt cruciale pentru conturarea identităţii unui oraş. Extrema cealaltă este când spaţiile sunt supraaglomerate de mobilier urban. Suprafeţe pietonale prost amenajate. Craiova Sunt invadate de maşini. dincolo de faptul că reprezintă un extra cost pentru amenajare care nu are nici un beneficiu pentru cetăţeni. O serie de spaţii publice suferă de lipsa mobilierului urban util. mai ales unul cu rol comercial de fluxurile de trecători. rezultatul este şi disfuncţional (straturi asfaltice diferite se comportă distinct) şi inestetic. Calea Unirii. “Cârpirea” suprafeţelor pietonale are un efect negativ asupra percepţiei utilizatorilor spaţiu public. Diferenţele de temperatură mari între anotimpuri în climatul României provoacă dilatări şi contracţii succesive care duc la crăpături şi denivelări. activitatea pietonală este net inferioară părţii de la nord de stradă. Amenajări care favorizează mobilitatea auto şi nu pe cea pietonală. Un spaţiu public bine delimitat de clădiri înconjurătoare are o identitate clară şi oferă o percepţie de siguranţă. Spatiile publice îşi pierd calităţile dacă nu sunt intretinute şi supravegheate. Strada Ştefan cel Mare este principala arteră pietonală a Constanţei. Excesul de mobilier urban. Folosirea asfaltului pentru reparare în condiţiile în care spaţiul public avea o amenajare care folosea alte materiale dăunează spaţiului. deşi destinate fluidizării fluxurilor pietonale prin separarea de cele auto. respondenţii studiilor de percepţie au subliniat lipsa de investiţii în cartiere şi diferenţele existente între acestea şi centru. Separarea fizică a părţilor unei pieţe publice duce adesea şi la o separare mentală. Spaţii cu limite nedefinite. cheltuind sume fabuloase? Un răspuns la aceste întrebări au dat cei de la Space Syntax. Accesul către acest spaţiu public este însă foarte puţin vizibil. Acestea devin nesigure în percepţia utilizatorilor lor. dizarmonie şi de spaţiu peticit. mai mult decât este necesar pentru utilizatorii spaţiului. În cazul Pieţei Ovidiu din Constanţa de exemplu. Ele sunt reprezentative ca imagine şi sunt destinate tuturor locuitorilor şi vizitatorilor oraşelor respective. iar în partea sudică. coşuri de gunoi şi elemente decorative duc la imaginea de spaţiu încărcat şi îmbâcsit. sărăcăcios. ANALIZĂ 6 . Cu toate acestea. Piaţa este separată de o arteră circulată. fiind mascat de panouri publicitare de mari dimensiuni. În cazul în care se acoperă suprafeţele deteriorate cu alt strat de asfalt. Pasajele subterane pietonale. neatractiv.Gruia Bădescu De ce nu ne plac spaţiile publice din România Care sunt ingredientele unui spaţiu public de succes? De ce aceste locuri sunt aproape goale la noi. unde utilizatorii percep pasajul ca pe un obstacol. având un aspect peticit. arhitecţii au ajuns la concluzia că spaţiile publice din România au următoarele probleme: Accesibilitate vizuală limitată. situaţie neschimbată până astăzi. Oamenii preferă spaţiile deschise. cum este cazul la Piaţa Unirii din Iaşi. au efectul de a reduce mobilitatea pietonală. indiferent de cât de bine proiectate ar fi. deşi este foarte important să se amenajeze funcţional şi reprezentativ aceste spaţii. în special a utilizatorilor cu dizabilităţi şi a bătrânilor. Suprafeţe pietonale inadecvat reparate. maşinile parcate sau circulaţia auto devin obstacole atât vizuale cât şi fizice pentru mobilitatea pietonală sau activităţi de socializare. creând impresia de neîngrijire. dar bine definite de fronturi de clădiri. Redundanţa de bănci. benefice pentru economia locală şi dinamismul zonei. în urma analizării spaţiilor publice din 9 oraşe ale ţării.

nicidecum pe realizarea unor adevărate amenajări. plusează pe vulgaritate şi prost gust. blochează vizibilitatea şoferilor. se bazează exclusiv pe „încărcarea” devizelor de execuţie. accesele în scara blocului şi soclul clădirilor nu se reface. sunt doar nişte „afaceri peisagistice punctuale”. Unii pun palmieri. E foarte bine că a pus copaci. Unii participanţi la studiul nostru declară că primăriile nu consultă publicul şi nu popularizează proiectele de reamenajare a spaţiilor publice. Bordurile. ce fac din oraş un „bazar” obositor. fiecare primar încearcă să le arate alegătorilor ce bun gospodar este. elementele înalte folosite pentru decor. alţii băncuţe şi dale de piatră. Nu se ia în considerare nici amenajarea locurilor de depozitare a deşeurilor şi a altor utilităţi (centrale termice. ne-a spus doamna Elena. alţii gărduleţe în jurul blocului. La polul opus. Erau numai gunoaie aici. şefa catedrei de Proiectare Urbană şi Peisagistică din cadrul Universităţii “Ion Mincu“. cei adevăraţi. platforme de odihnă sau elemente de interacţiune socială. fără a rezolva problemele spaţiilor verzi”. “Primarul din mandatul trecut nu a făcut nimic.Neimplicarea populaţiei locale „Oamenii nu se implică din cauza comunismului” afirmă o tânără de 25 de ani din Iaşi. pavajele. după cum se pricepe. Textul integral pe: www. un bâlci în aer liber. exprimând percepţia generală că ieşenii nu se implică în procesul de amenajare a spaţiilor publice din oraş. 7 STUDIU DE CAZ . Această percepţie apare pentru toate oraşele studiate. legate de buna funcţionare a oraşului (gărduleţele din jurul blocurilor îngrădesc utilizarea peluzei. beculeţe. Florile astea sunt o minune“. În loc să se planteze copaci.ro.ro. Gardul limitează accesul la peluză.observatorulurban. Studiul a fost finanţat de OUb UAR 2010 din Taxa Timbrul Arhitecturii. flori. posturi TRAFO) . Pe lângă problemele tehnice. Rezultatul. plătit cu sute de mii de euro din banii contribuabilului. în care peisajul să formeze bunul gust şi să contribuie la echilibrul ecologic. Se vede ceva în urma lui. realizate fără o strategie verde (aşa cum se realizează în alte oraşe ale lumii). Unul dintre cele mai la îndemână gesturi şi cel mai vizibil îl constituie amenajarea spaţiilor verzi din urbe. Spaţiile verzi dintre blocuri: se vizează doar înverzirea pământului şi montarea de gărduleţe. De cele mai multe ori. Primăriile fac aceste lucrări fără a colabora cu locatarii. Mobilierul. este fără logică şi proporţii. Trotuarele nu se asfaltează/pavează. În loc să educe şi să rafineze gustul utilizatorilor. între maşinile care treceau la doar câţiva centimetri de aşa zisul spaţiu verde. un număr de arhitecţi şefi au subliniat lipsa de interes a unei majorităţi relative dintre locuitorii oraşului în momentul în care primăria trimite acasă chestionare legate exact de proiecte de ameliorare a spaţiilor publice. palmieri şi gărduleţe ≠ spaţii verzi Imediat după alegeri. Fiecare.ps4. existând riscul producerii unor accidente. peisagiştii. STOP! Sursa imagini: www. compus din pergole şi băncuţe din lemn. Aceste amenajări intensive. oamenii spun că este frumos. aceste spaţii generaează şi un anume tip de comportament. fizic şi mental şi la ridicarea calităţii vieţii urbane. refelectoare. Amenajări intersecţii şi parcuri: se ameneajează rondurile fără a ţine cont că nu pot fi parcurse pietonal. “aruncă” pe domeniul public ceea ce consideră mai “deosebit“. etc). în lipsă de altceva. pietrele cu care sunt pavate spaţiile încing aerul. explică Cerasella Crăciun. arată cu degetul “minunea“: “Aşa numitele „amenajări peisagistice”. stresant. exces de alei. cât şi din celelalte sectoare ale Bucureştiului. Nu există locuri de stat. Catiuşa Ivanov. Ina Stoian Bolovani. Mai mult. atât din sectorul 4. o bătrână care stătea pe una dintre băncile grosolane din Piaţa Sudului. aceste spaţii sunt umplute de hărdaie cu copaci şi flori care trebuie înlocuite în fiecare sezon. Pe de altă parte. nu muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. bolovanii şi pietrişul sunt elemente minerale care încing aerul în timpul verii.

Uneori chiar spectacole şi alte prilejuri de distracţie. spaţiul a fost acaparat de maşini. şi aspectul neîngrijit al acestor străzi sunt doar două dintre aspectele care pun pe fugă comercianţii. la parterul clădirilor din centru. recunoaşte problema. Mall-ul de lângă stadionul Lia Manoliu şi un altul pe Şoseaua Colentina. de-a dreptul. anunţau la sfârşitul anului trecut că circa 500.000 de persoane le trec pragul săptămânal. Pe Mariahilfer Strasse sunt doar două magazine mai mari. a înregistrat 11 milioane de vizitatori. din cauza lucrărilor şi mizeriei acumulate în timp. La noi înca nu s-a conştientizat faptul ca mall-urile omoară comerţul stradal”. Gheorghe Pătraşcu. Acum. arterele comerciale din centrul oraşului sunt aproape pustii. Practic. amplasarea lor este permisă la o distanţă foarte clară faţă de centru. dar şi fiindcă au fost trasformate în terase. Sunt totuşi nişte magazine de dimensiuni reduse. Mall-ul omoară comerţul din zonele istorice şi nu ofera foarte multe avantaje”. care au fost transformate. Mall-ul de la Palatul Ştirbey (pe Calea Victoriei). nu prea ai pe unde merge. explică acesta. cel mai mare mall din Capitală. Nu vii la ele cu maşina. Calea Victoriei este un loc mort. nu există decât vreo două cafenele. Concret. În acest context. Primăria Capitalei a avizat cinci malluri: Dâmboviţa Center (în locul Casei Radio). cinematografe. în afara inelului median. Datorită chiriilor mici. nimic care să atragă lumea. dacă arunci o privire. Chiar şi în condiţiile în care acest fenomen a devenit foarte vizibil. în aceeaşi perioadă că. Noi nu putem interzice să se facă mall-uri. Cotroceni Calea Victoriei. mall-uril sunt o chestiune de politică urbană. Calea Victoriei aproape că nu mai are trotuare. cafenele şi restaurante. AFI Palace. Mario Kuibuş. iar unele sunt foarte aproape de centru. aprobă în continuare mall-uri în centru. un mall mai mic. La polul opus. arată ca după bombardament. Colloseum Mall (pe Şoseaua Chitilei). unde găseşte tot ce ar trebui să existe pe arterele comerciale: magazine pentru toate buzunarele. Până Primăria să o reamenajeze. bulevardul Magheru şi Centrul Istoric sunt artere comerciale cu tradiţie. mai există câteva magazine universale şi de haine ieftine. ce ajung până la 100 de euro pe metru pătrat. 8 . populaţia este din ce în ce mai atrasă de mall-uri. STUDIU DE CAZ Imagine de pe Calea Victoriei Mai aproape de Bucureşti decât Viena avem însă Braşovul. Numai în perioada 2008-2010. arhitect român care a lucrat mai bine zece ani la Viena. plin de artere comerciale şi mall-uri care se află la o distanţă apreciabilă de centru. în primul an de la deschidere. anunţa. Chiar şi aşa locul nu are nimic în comun cu un centru de oraş civilizat Bulevardul Magheru este singura arteră comercială care o duce ceva mai bine. În ultimul an şi-au făcut loc mai multe terase pe cele câteva străzi proaspăt reabilitate sau peste moloz. ca la mall. chiriile aberante. municipalitatea nu are nicio strategie pentru regenerarea Centrului Capitalei. ci pe jos. Sun Plaza. În Capitală sunt prea multe mall-uri. adevărate furnicare de oameni în perioada interbelică. nu avem pârghiile legale. asta stabileşte piaţa. au investit foarte mult în Mariahilfer Strasse. foste magazine universale. la ieşirea spre Drumul Naţional E 85. Pe la jumătatea anilor 90. Centrul Istoric. un spaţiu civilizat unde lumea să se plimbe. şi să o transforme într-un spaţiu public de foarte bună factură. iar majoritatea magazinelor au preţuri mult prea mari ca să le viziteze cineva. Mall-urile sunt la marginea oraşului. Din contră. ne povesteşte cum a ajuns acest oraş să transforme centrul într-un mall în aer liber: “În principiu.Catiuşa Ivanov De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei Managerii de la AFI Europe. ceea ce nu este bine. Deşi chiriile sunt foarte mari. Magazinele funcţionale sunt aproape goale. deşi chiar arhitectul şef al Capitalei. În Capitală sunt 33 de mall-uri şi centre comerciale. Politica acestui oras este să încurajeze comerţul stradal. care acum este una dintre cele mai cunoscute artere de shopping din lume. datorită vadului comercianţii se pot susţine. Lipsa unei strategii de revitalizare a acestora este unul dintre principalele motive invocate de specialişti. În Viena. în rest. În Bucureşti. Oraşul ar putea să aibă o strategie din acest punct de vedere. majoritatea spaţiilor comerciale sunt “de închiriat“. ea a devenit un mall în aer liber şi a redefinit viaţa socială a oraşului. care a găsit un echilibru între centrul istoric. această stradă era plină de chinezării şi un fel de magazine universale. “Dacă sunt multe mall-uri în Bucureşti. De ce te-ai plimba pe aceasta arteră? Poate doar din nostalgie. Cu alte cuvinte. arterele comerciale tradiţionale din Centrul Istoric atât din cauza accesibilităţii.

poduri peste Dâmboviţa.organizarea de concursuri de idei. Unirea Centrului Istoric cu Centrul Civic Unul dintre cele mai importante proiecte propuse este reconectarea zonei din partea de Sud a Dâmboviţei cu Centrul Istoric prin intermediul a două poduri: Mircea Vodă şi Calicilor. O altă problemă cu care se confruntă zona centrală sunt locurile de parcare. vor da o identitate oraşului şi vor atrage fonduri europene de circa 130 de milioane de euro. palatul Bragadiru.Proiectul îşi propune crearea unui sistem de străzi pietonale. . Se propune realizarea unui sistem integrat de parcări de dimensiunii medii (sub 500 de locuri) ce sunt conectate printr-un sistem de infrastructură în care pietonii şi bicicliştii au un spaţiu bine definit şi echipat. .Catiuşa Ivanov Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizare centrului oraşului Primăria Capitalei a semnat la sfârşitul anului trecut contractul pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Capitalei. Proiectul propune trei linii directoare pentru a da o nouă identitate Capitalei. Componenta socială este rezolvată de centrul cultural şi comunitar “Uranus“. la fel ca în alte oraşe europene. La fel cum este şi şoseaua de centură care trebuie să fie. Reconectarea acestei zone va revitaliza Bulevardul Libertăţii şi Palatul Parlamentului. şi prin urmare. tranzitul. Proiectul adună o serie de amenajări realizate de membrii consoțiului format din 9 birouri de arhitectură şi 5 companii de specialitate: . Proiectul costă circa 6 milioane euro şi a fost atribuit Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti. centura. Pentru a revitaliza economic zona. Acest proiect propunea crearea unei reţele de pietonale care să străbată centrul oraşului şi să conecteze zone care care acum sunt disparate. PIDU include o serie dintre proiectele prezentate în TransCentral Urban Bucureşti. Suntem împotriva instalării în centru a unor parcări de mari dimensiuni pentru că devin factor generator de trafic”. Finalizarea inelului median este esenţială pentru îmbunătăţirea traficului. scrie în proiect. se face de la sud la nord şi invers. Proiectul este deocamdată blocat. Pietonul pe primul loc. dimineaţa şi seara. “Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit. “Astfel se recuperează monumente istorice şi obiective turistice ascunse şi greu accesibile în prezent (mânăstirea Antim. care în acest moment afectează foarte grav imaginea oraşului. va permite o circulaţie mai fluentă în zona centrală şi creşterea vitezei de deplasare a transportului in comun. Lărgirea la maxim a bulevardelor centrale şi micşorarea trotuarelor în detrimentul parcărilor şi măririi numărului de benzi s-a dovedit că nu este o soluţie. În condiţiile dezvoltării unei reţele utilizabile de piste pentru biciclete se speră că bicicleta va deveni o alternativă la maşina personală. care de ani de zile nu reuşesc să îşi consolideze atractivitatea şi în mod sistematic. PIDU pentru centrul Capitalei propune o suma de 39 de proiecte şi 45 de subproiecte conexe care. un studiu făcut în urmă cu câţiva ani de câteva dintre birourile din consorţiu. care va lega Centrul Istoric de Parcul Izvor 9 STUDIU DE CAZ . . Traseu pietonal pe malul Dâmboviţei Refacerea Podului Calicilor.parcaje multietajate. Piaţa de Flori Coşbuc). Propunem şi amenajarea Dâmboviţei care până acum a fost considerată doar o lucrare ediltară”. o infrastructură majoră esenţiala pentru buna funcţionare a Capitalei. Crearea de spații publice Bucureştiul are multe spaţii publice. la ora actuală. astfel încât centrul oraşului să nu fie o imensă parcare în aer liber. Prezenţa în zona centrală a unui număr mare de instituţii publice şi culturale şi de locuri de petrecere a timpului liber duce la o aglomerare şi o folosire excesivă ca spaţiu de parcare a străzilor şi trotuarelor. bicicleta pe locul doi. Vedem cum. cea ce creează disconfort tuturor. Oferirea unei alternative prin inelul principal şi. conectat la noduri importante de transport în comun. nepopulate.infrastructură stradală. prin centru. prin construirea inelelor şi a centurii. .amenajări spaţii urbane. strategia propune construirea unor clădiri de birouri în Centrul Istoric. nu sunt puse în valoare. potrivit proiectanţilor. ulterior. consilierii generali sistând finanțarea. Strategia nu propune o soluţie pentru reabilitarea clădirilor. având în vedere problemele actuale de trafic. transportul în comun pe locul trei Un alt punct important al acestui proiect este rezolvarea problemelor de trafic din centrul oraşului şi a locurilor de parcare. prin zona centrală. în urma licitaţii desfăşurate în septembrie 2010.amenajări de spaţii verzi. însă acestea sunt prost utilizate. Casa Academiei Române. un pod pietonal peste Dâmboviţa. Acest traseu făcea legătura între Piaţa Amzei şi Casa Poporului. . se explică în proiect.

Bază legală: autorizaţie emisă în regim de urgenţă (pentru monumente istorice nu se pot emite astfel de autorizaţii) nr. 10 PATRIMONIU . Cu un dosar de declasare minimal. nu face vreo referire la sursa documentară a informaţiei de pe respectiva placă amplasată de municipalitate în 2005. Tratarea faţadei clădirii datează din secolul XX-lea. Berzei 34 Protecţie: monument istoric pînă la declasarea din Ordinul Ministrului 2.2010 pentru cele 7 cladiri afectate de diametrală pe segmentul din str. cînd a fost discutată cererea PMB privind demolarea în CZMI. Pentru demolarea oricăreia dintre clădirile aflate pe axa Buzeşti-Berzei era necesar un aviz privind protecţia patrimoniului cultural (de la DCPNMB sau de la MCPN. Ştirbei Vodă). aviz DCPNMB.198/08.2010. Considerînd doar imaginea din stradă oferită de clădire. Suprapunînd conturul clădirii la sol de la sfîrşitul secolului XIX-lea cu cel de dinainte de demolare se obsevă că în partea posterioară a construcţiei.2010 la DCPNMB (1. lucru ce nu a fost obţinut. Municipalitatea nu a folosit studiul istoric. foarte valoroasă. Bază legală: autorizaţie eliberată în regim de urgenţă de către PMB.01. Placa memorială de pe clădire afirmă că în acel loc „s-a aflat” casa în care a locuit poetul. cînd cea mai mare parte din clădire a fost pusă la pământ. Nu am primit vreun răspuns. Data demolării: decembrie.2010. direcţia deconcentrată a MCPN la nivelul Municipiului Bucureşti a considerat că singurul lucru pe care îl poate face pentru protecţia resursei culturale este să ceară municipalităţii reconstrucţia clădirii pe un nou amplasament. În ziua de 10 decembrie (cînd municipalitatea realizase organizarea de şantier pentru demolare) MCPN a dat un comunicat de presă prin care arăta că nu există vreun aviz pentru demolare (cum de altfel nu exista o cerere în acest sens). în zona de protecţie a cel puţin unui monument istoric de grupa B (Casă. Municipalitatea a motivat autorizarea în regim de urgenţă a demolărilor pe axa BuzeştiBerzei (cu ocolirea obţinerii avizului de la DCPNMB înainte de demolare) prin pericolul public de prăbuşire pentru un număr de 65 clădiri.12. acestea coincid şi că partea de la stradă înglobează conturul vechi. Observaţii: Municipalitatea a comandat în 2008 un studiu istoric referitor la clădire.11. 17/Z/11. Casa în care a locuit Mihai Eminescu Strada Buzeşti. În urma acestuia clădirea rezulta ca avînd o valoare suficientă pentru a fi clasată individual în LMI. să fi fost ştearsă pentru todeauna din memoria generaţiilor viitoare.2011. UAR a făcut o cererea de clasare depusă prin adresa 1. un traseu al acestuia în procedura de declasare sărind cîteva etape obligatorii şi o demolare “de vineri” nu putem să transmitem generaţiilor următoare decît o enigmă.11. că “dezavuează” orice încălcare a legii şi “deplinge” evitarea unui dialog din partea PMB pe subiect.625/27. Data construirii: incertă. nr. după caz). Utilizînd acelaşi studiu istoric. 23 „Ştirbei Vodă”. nr. pe o porţiune. Ştirbei Vodă 87/str.429/08. Înainte de demolare Pro_do_mo a încercat obţinerea autorizării fotografierii interiorului.2010). Un studiu al zidăriei ar fi fost concludent privind eventuala păstrare şi extindere a casei în care a locuit Eminescu. 546/10. Studiul istoric. aceasta nu avea valoare arhitecturală. La începutul lui ianuarie 2011. extinsă în 1911. deşi foloseşte ca principal motiv al declasării afirmaţia din textul plăcii memoriale. Zona Construită Protejată nr. Buzeşti 2-4).11.941/08. 597/08. Ştirbei Vodă.11. Data construirii: 1892. Berzei dintre Calea Plevnei şi Str. O dată cu demolarea este posibil ca imaginea interiorului.10.2010) şi MCPN (4. 5 Observaţii: Regimul de urgenţă a fost motivat de iminenţa prăbuşirii. La mijlocul lui decembrie clădirea a fost demolată spre a elibera amplasamentul pentru proiectul axei Buzeşti-Berzei (aprobat în CGMB în 2006). Data demolării: decembrie. Casa Nicolau Dobre Str. Societatea Academică din România şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul au făcut plîngere penală. nr. Demolarea a început în noaptea de 1011 decembrie (vineri spre sîmbătă). Str.Florin Bălteanu Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (str. Autorizaţia nu arată că imobilul făcea parte dintr-un monument istoric. Clădirea este trecută în Lista Monumentelor Istorice ca fiind cea în care a locuit Mihai Eminescu. vezi observaţii.

din proiectul de autorizare a construcţiei (1894).M. Zona Construită Protejată nr. Casa Mathias Huyer. nr. Pe 17 mai Secţiunea de Evidenţă la care dosarul de clasare ajunsese. Şoseaua Kiseleff. Data demolării: mai-iulie. Control Disciplina în Construcţii a analizat cazul şi constatînd lipsa unei autorizaţii a solicitat organelor de urmărire penală verificarea cazului. ZCP 72 „Parcelarea Averescu”. Ilie . este de acord cu clasarea. al XIX-lea. Proprietarul a demolat clădirea în weekend-ul 25-26 septembrie. Observaţii: După ce a stat mai mulţi ani s-a aflat într-o stare avansată de ruinare. a solicitat Primăriei Capitalei (PMB) să nu elibereze autorizaţia de desfiinţare. Pe 25 începe demolarea. Pentru demolarile făcute cît timp autorizaţia era suspendată s-a facut plîngere penală contra muncitorilor de către ASB şi AMIC. Observaţii: Pe 11 ianuarie organizaţia Pro_do_mo a depus o cerere de clasare de urgenţă. La o cerere a OUB către MCPN de a analiza parcursul aplicării procedurii de clasare în acest caz şi de a determina dacă s-au respectat prevederile legale în vigoare am primit un răspuns care se rezuma la a comunica poziţia CNMI din 2 iunie.2010. Cu o oarecare inerţie Inspectoratul Teritorial în Construcţii opreşte demolarea. Citiţi mai mult despre prăbuşirea construcţiei pe site-ul nostru. 5878/2004 privind competenţele de avizare.ro. nr. înainte de termenul din instanţă de pe 13 octombrie. Observaţii: Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a trimis două adrese către MCPN solicitînd revocarea avizului DCPNMB. Pe 1 martie DCPCN decide oprirea procedurii de clasare (deşi această acţiune nu este în atribuţia ei. Fără a se schimba contextul procedural. Propunerea de aviz negativ trebuie înaintată Secţiunii de Evidenţă a CNMI).Serv. Kogălniceanu”. Acestea sunt încă în cercetare la Secţia 17 Poliţie. Demolarea a survenit după ce vreme de mai mult timp clădirea a fost de vînzare şi nu a fost folosită. ce are un alt proprietar.08. prefectul a atacat în instanţă autorizaţia de desfiinţare. 6 „Bd. Pe 28 ianuarie CZMI propune neclasarea. procesul a rămas fără obiect. Pe 26-28 mai Direcţia de Cultură Bucureşti refuză declansarea procedurii de clasare de urgenţă şi să anuleze avizul de demolare. Pe 25 ianuarie Asociaţia pentru Memorie Identitară Carpaţi (AMIC) a depus o cerere de Ordonanţa preşedinţiala pentru anularea autorizaţiei de desfiinţare. 3A Protecţie: în zona de protecţie a unui monument istoric de grupa A (Biserica Sf. în şedinţa 02. ASB invocînd. 39 sursa imaginii: ANRSMB Protecţie: zona de protecţie a unui monument istoric grupaA (Casa N. Data construirii: 1894. deşi Direcţia Monumente a Ministerului Culturii îi ceruse expres acest lucru.Casa Gheorghe Cantacuzino Strada Gutenberg. Pro_Do_ Mo şi AMIC şi a acţionat pentru retragerea acţiunii în instanţă. Data construirii: a doua treime a secolului. art. acţiunile distructive continuă. Urmare a sesizării OUB. PMB a eliberat-o. posibile urme anterioare.2008. Data demolării: septembrie 2010 Bază legală: aviz DCPNMB 651/ Z/14. Clădirea a fost demolată. timp în care a fost folosită ca adăpost de persoane fără locuinţă. 94/Z/12. s-a păstrat pînă la demolare. CNMI. Suspendarea avizului DCPNMB a făcut obiectul dosarului 44206/3/2010 iniţiat de ASB.07. Din clădire a rămas o extindere a nucleului iniţial. Mare parte din faţada principală. în aprilie s-a prăbuşit parţial. MCPN a a răspuns că avizul a fost emis corect. Casă Calea Mosilor. 106 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (Calea Moşilor).iulie. În aceeaşi zi s-a respins ordonanţa preşedinţială. Data demolării: neidentificată cu precizie. Bază legală:Autorizaţie 247-I-2009 eliberată de Primăria Sector 5.observatorulurban. Ulterior proprietarul a demolat-o fără aviz de la DCPNMB.2010 şi apoi ministrul s-au pronunţat pentru neclasare. mai multe intervenţii ulterioare pînă în 1938. Date fiind acestea. PATRIMONIU 11 . nr. Toate casele valoroase demolate în 2010 pe: www. Regina Elisabeta . Este în curs de judecare dosarul 35326/3/2010 prin care AMIC şi ASB cer anularea autorizaţiei de desfiinţare. folosită ca ilustraţie pentru acest articol. în perioada aprilie . acelaşi act . în urma contestaţiei autorului şi a unor ONG-uri. invocînduse nerespectarea Instrucţiunilor MCC. Titulescu). Urmare a acestei hotărîri Instituţia Prefectului a refuzat ajutorul ASB. 1 „Calea Moşilor”. pe 26 CNMI este de acord cu clasarea. Se apelează la intervenţia poliţiei pentru stoparea distrugerilor. Bază legală: fără autorizaţia demolare. extinsă în perioada 1899-1911. 5. Zona Construită Protejată nr.Gorgani). nr. Data construirii: a doua jumătate a sec XIX-lea. Avizul Direcţiei de Cultură Bucureşti nr. PMB .06.

un procent însemnat (24%) dintre PUZ-urile aprobate au legătură cu acel moment. 5). Consecinţele lui 30 septembrie 2009 Calculul revenirilor de mai sus s-a făcut doar pentru şedinţele de Consiliu posterioare celei din 30 septembrie 2009. Proprietarul terenului ce a generat PUZ a dat în judecată Primăria şi a cîştigat. aprobat prin HCGMB 24/2011. 20. Dintr-o regretabilă eroare. ajungem la o medie de 12. 36-38. Modificări s-au petrecut la PUZ-ul din str. Astfel afirmaţiile din respectivul articol. nr. au fost aprobate la prima apariţie în faţa consilierilor. dar aceasta este trasă în sus de 2 PUZ-uri ce au ajuns de 5 ori în Consiliu.Temişana PUZ-ul propune de fapt reglementări pentru 6 amplasamente disparate situate în interiorul unei aceleiaşi zone protejate: str. Cazzavillan.Florin Bălteanu Planuri Urbanistice Zonale aprobate de CGMB în perioada ianuarie-martie 2011 Mai multe PUZ-uri adoptate şi mai uşor În primele trei luni ale anului 2011 s-au desfăşurat 5 şedinţe de Consiliu General şi au fost aprobate 25 de Planuri Urbanistice Zonale.85 în al treilea. 34) şi declanşarea exproprierilor pentru străpungerea Bd. în locul PUZ-ului Penetraţie Bucureşti Autostrada Bucureşti . se constată valabilitatea observaţiilor din numărul trecut: consilierii nu motivează respingerea proiectului în procesul verbal al şedinţei. CUT-ul de la 4. Doamna Ghica şi Bd. str. deşi legea le-o cere. restul se referă la PUZ-uri. Pe de altă parte. pe ordinea de zi. 21.Ploieşti. dată de la care intrau în vigoare efectele modificărilor din Legea 242/2009. însă sînt şi două cazuri (Cl. 2 în al doilea. Berthelot. faţă de trimestrul anterior. O hotărîre priveşte un PUD (intrarea în legalitate a lucrărilor de amenajare a extinderii Muzeului Satului). Temişana. 6 al Observatorului Urban Bucureşti. str. La verificarea situaţiei celor două PUZ-uri ce au revenit de mai multe ori. gen. un al patrulea PUZ (Temişana) a păstrat pentru parcelele din 2009 aceeaşi indicatori. nr. 3). Bulevardul Primăverii. nr. 35). intervenţiile au fost doar punctuale. enumerăm ca fiind mai importante: acordul de colaborare cu Metrorex pentru construirea pasajului subteran Răzoare (HCGMB nr. Deşi ultimele modificări aduse Legii urbanismului. cînd 54 de PUZ-uri au fost prinse în offside de efectele modificării radicale a legislaţiei de urbanism. UTILE considerîndu-se a fi vorba de un “refuz de soluţionare a cererii”. Vulcănescu. se referă la PUZ-ul aprobat în 2011. unde POT-ul a scăzut de la 50% la 45%..16 la 3. Faptul că nu este vorba de o gîndire globală a zonei rezultă şi din avizele obţinute de la Ministerul Culturii. Mai multe pe www. nr. fără a avea un aviz de la Ministerul Culturii. Modificare PUZ ZCP 44 . PUZ-ul aprobat în cele din urmă nu are modificări faţă de forma respinsă în celelalte şedinţe. declanşarea exproprierilor pentru realizarea unei artere între Bd.68 ori. Rectificări privind articolul “Proiecte urbanistice aprobate de Consiliul General în perioada octombrie . După un an şi jumătate. 12). Trei hotărâri se referă la prelungirea valabilităţii unor planuri.5 proiecte adoptate/ şedinţă. În fapt. str. Km 0 + 000 . nr. Aceşti indicatori arată că. 14. nu se modifică deoarece şi PUZ-ul din decembrie 2010 se află la mai puţin de 100 m de siturile arheologice clasate în LMI: Băneasa-La Stejar. 65 a avut următoarea evoluţie a indicatorilor urbanistici: POT a crescut de la 50% la 75%. pentru că nu a fost discutat din lipsă de cvorum. Modificările legislative fuseseră făcute pentru a diminua specula imobiliară. pe parcele luate separat. aprobat prin HCGMB 325/2010 a fost analizat PUZ-ul Autostrada Bucureşti Braşov . Văcăreşti. CUT de la 2. au existat planuri urbanistice. nr. 55 Acest PUZ este unul din cele ce nu au mai apucat să fie aprobate pînă pe 30 septembrie 2009. 6. str. deoarece instanţa a constatat că PUZ-ul nu a fost aprobat pînă pe 30 septembrie. principiu aplicabil şi în cazul reglementării în materie urbanistică” şi că soluţionarea cererii de hotărîre de adoptare a PUZ-ului putea fi sub forma unui “vot negativ” obligă PMB să adopte printr-o hotărîre PUZ-ul.Pod şi tranzitează situl arheologic monument istoric Băneasa-Vatra Nouă. L.Domneşti (nr. 3 în ultimul). 7). Dacă luăm în considerare doar şedinţele în care.Km 19 + 500. iar înălţimea de la P+4 la P+5. Dintre hotărîrile care se referă la proiecte de infrastructură. La fel ca anul trecut nu a existat o consultare a ONG-urile interesate. S-au mai aprobat. pentru a fi în cele din urmă aprobate. Primăverii 55) în care avizele sunt aceleaşi cu cele din 2009 şi nu a mai fost organizată pe pagina web a Primăriei Capitalei vreo dezbatere publică. Grigorescu . impun o gândire globală asupra zonelor protejate atunci când se modifică coeficienţii reglementaţi.observatorulurban. Th.sector Bucureşti . N. nr. 1. Povestei-Intrarea Belciugatele. nr. PUZ-ul este unul de intrare în legalitate. indicatorii au rămas aceeaşi.9. cu privire la tranzitarea anumitor situri arheologice. Reglementările sunt dramatic diferite faţă de ce prevede PUZ Zona Construită Protejată (de exemplu depăşiri cu peste 20% de CUT). demararea procedurilor legale pentru pasajul subteran Eroilor (nr. În fine. Chişinău (nr. adoptarea indicatorilor tehnico-economici pentru amenajarea Cimitirului Bellu (nr. 64% din PUZ-uri.ro 12 . Media de 5 planuri urbanistice adoptate pe şedinţă urmăreşte tendinţa generală de creştere înregistrată în ultimul an (0. M. unui PUZ îi este mult mai uşor să treacă.5. str. dar a extins reglementările de tip derogator şi pe alte 4 parcele. Tot în această perioadă a fost aprobat bugetul Capitalei. Ce a însemnat schimbarea legislaţiei pentru indicatorii urbanistici ai acestor PUZ-uri? Pentru trei. Majoritatea PUZ-urilor au fost nevoite să obţină din nou unele avize. Popa Savu. Dămăroaia şi Dămăroaia . Temişana. Aman. M.. statistica referitoare la planuri urbanistice ce “uită” să se întemeieze pe avizul MCPN. 32.decembrie 2010” apărut în nr.Splai (nr. prin Ordonanţa 27/2008 şi Legea 242/2009. Media revenirilor pe ordinea de zi (sunt incluse şi situaţiile în care proiectul nu a fost discutat) pentru ca un PUZ să fie aprobat este de 1. 295-303 şi Str. cel de al şaselea PUZ. Deşi sentinţa Tribunalului recunoaşte că “instanţa de contencios administrativ nu se poate substitui dreptului de apreciere al autorităţii publice în general.33 în primul trimestru al lui 2010. împuternicirea primarului să semneze un acord de parteneriat cu Consiliul Judeţean Ilfov pentru realizarea penetraţiei Prelungirea Ghencea .8 la 4. nr.Braşov. iar înălţimea a crescut de la P+12E la P+25E.

vor fi trecute numele şi datele de contact ale persoanei responsabile cu informarea şi consultarea publicului. Conţinutul obligatoriu al Regulamentului local stabileşte cel puţin următoarele: .etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare. prefectul are obligaţia să verifice respectarea prevederilor metodologiei de informare şi consultare a populaţiei.etapa de documentare şi elaborare a studiilor de fundamentare. să le atace în contencios administrativ. care include toate observaţiile avizatorilor şi care se supune procedurii de transparenţă decizională. consiliul judeţean/local/general poate solicita modificarea şi completarea documentaţiei de urbanism supuse aprobării. într-un limbaj nontehnic. cerinţele şi opţiunile publicului legate de dezvoltarea urbană durabilă sunt obţinute de elaboratorul documentaţiei de urbanism prin metode de cercetare sociologică relevante pentru obiectivele propuse. . cel puţin prin publicarea pe pagina de internet şi la sediul propriu a observaţiilor şi sugestiilor publicului şi a răspunsului la acestea. autorităţile au obligaţia de a pune la dispoziţia publicului sinteza acestora şi argumentaţia preluării sau nepreluării propunerilor. Responsabilitatea privind informarea şi consultarea publicului pentru planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului revine autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planurilor. . precum şi documentele ce au stat la baza primei variante a propunerilor. Actul normativ (Ordinul nr. abia după ce începeau lucrările. „Informarea şi consultarea publicului se efectuează în toate fazele proceselor de elaborare sau actualizare a planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului şi este parte integrantă a procedurii de iniţiere. şi perioada pana la care acestea pot fi făcute. pe parcursul elaborării propunerilor este recomandată consultarea societăţii civile. Informarea şi consultarea publicului se face. . în termen de 15 zile de la încheierea perioadei de consultare a publicului.elaborarea propunerii finale. prin următoarele metode: . . În aceste anunturi. 13 . reprezentanţi ai cetăţenilor.anunţ cu vizibilitate imediată publicat pe pagina proprie de internet şi în publicaţia proprie dacă există. a asociaţiilor profesionale. inclusiv materiale explicative scrise şi desenate.structura sau persoanele cu atribuţii în coordonarea informării şi consultării publicului pentru documentaţiile de urbanism şi/sau amenajare a teritoriului. împreună cu documentaţia de urbanism completă. elaborare.anunţarea intenţiei de elaborare. se arată în actul normativ. În etapa elaborării studiilor de fundamentare a propunerilor. obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism La începutul acestui an a apărut Metodologia de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. avizare şi aprobare a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului”. asociaţii ale sectorului de afaceri. În termen de 15 zile de la data primirii comentariilor. În baza raportului informării şi consultării publicului. . către care pot fi transmise comentarii.etapa pregătitoare .anunţuri afişate la sediul autorităţii publice în spaţiile accesibile tuturor cetăţenilor. în loc vizibil.pune la dispoziţia publicului documentele aferente propunerilor PUZ.definirea situaţiilor în care se consideră că Regulamentul local a fost încălcat şi măsurile administrative de sancţionare. acum autorităţile locale au obligaţia de a-i informa despre aceste aspecte la demararea proiectului. modul şi perioada. primăriile informează publicul prin cel puţin următoarele activităţi: . .principiile de identificare a grupurilor-ţintă pentru informare şi consultare. pentru fiecare categorie de plan. şi de multe ori le erau afectate interesele. în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului: . . observaţii şi propuneri.modul şi locul în care publicul va avea acces la informaţii şi documentaţii. 2701 din 30/12/2010) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. avizul prealabil de oportunitate. 47 din 19 ianuarie 2011.informează în scris proprietarii ale căror imobile sunt direct afectate de propunerile PUZ şi care au trimis opinii. iar în cazul nerespectării. primările au obligaţia de a elabora Regulamentul local referitor la implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism. Dacă până acum vecinii aflau de ridicarea unei construcţii noi. Consultarea populaţiei la elaborarea PUG-urilor Informarea cu privire la intenţia de elaborare a PUG se face simultan. aceştia îşi pot apăra interesele şi sesiza posibile nereguli. De asemenea. . la parcela care a generat intenţia elaborării documentaţiei de urbanism. cu privire la observaţiile primite şi răspunsul argumentat la acestea. Astfel.modalităţile de finanţare a activităţilor de informare şi consultare. după caz: certificatul de urbanism.informează publicul cu privire la rezultatele consultării. După aprobarea de Consiliu. LEGISLAŢIE . În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a acestei metodologii. Consultarea populaţiei în cazul elaborării PUZ-urilor În cazul Planurilor Urbanistice Zonale.publică pe pagina de internet anunţul cu privire la posibilitatea. astfel încât să fie preîntâmpinate eventuale dezacorduri sau contestări. Investitorul privat iniţiator al PUZ afişează anunţul pe panouri rezistente la intemperii. Toate propunerile obţinute şi nevoile identificate în urma procesului de informare şi consultare vor fi examinate şi sintetizate şi vor fi prezentate ca anexă la documentaţia necesară atribuirii serviciilor de elaborare a PUG.Catiuşa Ivanov Primăriile. Procesul de informare şi consultare a publicului se finalizează cu raportul informării şi consultării publicului. obligatoriu. locul şi orarul în care se pot consulta documentele şi se pot transmite observaţii. Raportul informării şi consultării publicului fundamentează decizia autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea sau respingerea planului propus. raport ce se supune atenţiei autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planului. . .

infrastructură de transport. 55. care va fi repartizat primăriilor de sector în funcţie de necesităţi. etc. .desfiinţarea consiliilor locale. În rest. care se ocupă cu protecţia patrimoniului. parcuri culturale. Legea Capitalei în dezbatere publică Grupul PDL a organizat în luna martie o serie de dezbateri publice pe proiectul privind Legea Capitalei.PUZ-urile vor putea fi iniţiate de privaţi doar în următoarele situaţii: construirea de parcuri industriale. acest proiect de fluidizare a traficului şi în Capitala României”. ci unul singur. Primăria sector 2 şi Asociaţia PRO_ DO_MO s-au adresat instanţei sesizând ilegalitatea. Diametrala Buzeşti-Berzei. . parcuri tehnologice. 14 . iar primarii trebuie să înceapă reactualizarea PUG-uri cu 18 luni înainte de expirarea celor vechi. distrugerile făcute de Primăria Capitalei pentru construirea axei Buzeşti-Berzei. Inspectoratul de Stat în Construcţii. Edilul se afla în China. Busuioc Andrei Horia şi Cucu Victor au construit un imobil de zece etaje. acum va fi emis ultimul.Echipa OUb Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă şi intrarea în legalitate Legea urbanismului a fost modificată la începutul lunii februarie prin Ordonanţa de Urgenţă nr. ŞTIRI Oprescu vrea autostradă ca în China Primarul general. Kinga Gal. iar dorinţa mea este aceea de a demara. decât dacă conving Primăria să modifice regulamentul pentru toată zona. Imobil construit ilegal pe bd. Ordonanţa de Urgentă nr.primarii de sector vor fi înlocuiţi de 6 viceprimari. publicată în Monitorul Oficial din 11 februarie 2011. Sorin Oprescu. Principala modificare este interzicerea intrării în legalitate a clădirilor ridicate ilegal. Circulaţie. Restul prevederilor OU vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. prevăzuţi de regulamentele de urbanism.s-a eliminat prevederea prin care investitorii care doreau modificarea indicatorilor urbanistici. au sesizat. o construcţie de 4 etaje. a declarat. la Bruxelles. cu patru în plus decât prevedea autorizaţia. Monica Macovei. Comitetul Regiunilor lucrează la elaborarea unui document prin care să se instituie un patrimoniu european.în maxim 30 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de motive şi a raportului de specialitate. la Parlamentul European Un grup de ONG-uri bucureştene. Primăria Sectorului 2 a emis. Pentru aceste proiecte este nevoie şi de aviz de oportunitate. Iată! Avem dovada vie a faptului că 10 km au fost realizaţi în 2 ani de această firmă şi am primit asigurări că modelul poate fi implementat şi la Bucu-reşti. Primaria Capitalei a autorizat. Acum această clădire poate intra în legalitate în loc să fie demolată. nr. Ministerul Culturii.Planurile Urbanistice Generale vor putea fi prelungite doar cu 3 ani. 7/2011 a adus modificări importante şi în traseul de aprobare a documentaţiilor de urbanism şi organizarea autoritătilor locale: .000 mp pentru funcţiuni de locuire sau cu cel puţin 5. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a introdus în legalitate un bloc construit ilegal pe bd. săptămâna trecută. Theodor Stolojan şi Laszlo Tokes. parcuri comerciale. Acum. La nicio lună după adoptarea Legii. care în vechea lege se emitea primul. Pentru trenurile din zonele protejate această prevedere simplifică procedura de avizare. In 2005.1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. a declarat că va sesiza organele de anchetă din ţară pentru a verifica dacă demolările au fost făcute legal. de Consiliul General. infrastructura. zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale noi. trebuiau să obţină aviz de oportunitate. . Judecătoria Sectorului 2 a constatat ilegalitatea pe 5 iulie 2010 şi a decis încadrarea construcţiei în peremetrii prevăzuţi de autorizaţia de construire. Primăverii. consiliul judeţean sau local are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de urbanism. prevede articolul 56.consilieri generali vor fi aleşi uninominal. Proprietarii. care vor fi aleşi din rândul consilierilor generali. cât mai repede. zone de producţie. Principalele prevederi ale proiectului sunt : . . “Este foarte clar că autostrada suspendată se poate face. persoanele care au terenuri mici şi doresc să construiască mai mult decat prevede regulamentul local de urbanism nu vor mai putea face acest lucru.cele mai importante domenii ale oraşului vor fi gestionate de Primăria Capitalei: urbanismul.Capitala nu va mai avea 7 bugete. ONG-işti au prezentat europarlamentarilor Monica Macovei. autorizaţie de construire pentru un imobil de 6 etaje. primarii de sector sunt aleşi de cetăţeni. . o autostradă suspendată asemănătoare cu cea din centrul Benjingului. imagini cu clădirile demolate de municipalitate şi s-au plâns de lipsa de transparenţă a instituţiei în acest caz. şi cu o amprentă la sol mai mare. cât mai curând cu putinţă. Astfel. Prevederea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2012. hipermagazine. cu mai mult de 20 la sută. . Până acum nu era stabilit niciun termen. deoarece avizul de urbanism era modificat întotdeauna de avizul de la Ministerul Culturii şi trebuia emis un nou aviz de urbanism. pentru a găsi soluţii de fluidizarea traficului. Continuăm discuţiile.în cazul PUZ-urilor. 7/2011. utilităţile. . Primăverii. a declarat Oprescu. nr 55 Un alt imobil care aşteaptă să intre în legalitate este un imobil de 10 etaje de pe strada Aurel Vlaicu din sectorul 2. Proprietarul a ridicat un bloc de 7 etaje. “Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire”. avizul de urbanism. într-o vizită de lucru. 7/2011. la această adresă. De asemena. la propunerea primarului general. că doreşte să facă în Bucureşti. în situaţia extinderii intravilanului localităţii cu cel puţin 10. la începutul lunii martie. Întâi se vor emite avizele de specialitate de la Ministerul Mediului. . în aprilie 2008.000 mp pentru funcţiuni de servicii. documentaţiile de urbanism vor fi iniţiate doar de municipalitate.

republicată.observatorulurban. Pentru a-i sprijini pe proprietari să efectueze lucrările. „Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a venit pe fondul constătării creşterii îngrijorătoare a accidentelor grave provocate de desprinderea unor elemente de construcţie de la nivelul faţadelor sau teraselor clădirilor care. aprobate în prealabil de Ministerul Dezvoltării. Pentru monumente şi pentru zonele protejate este însă un dezastru. în cadrul unei dezbateri organizate la Grupul de Dialog Social în noiembrie 2010. Au Imobil de pe bd. Lascar Catargiu. Pentru a reduce acest fenomen. după reparaţii Deputaţii PDL vor eliminarea autorizaţiilor de construire Autorizaţiile de construire ar putea eliminate. Astfel. conform unui proiect de lege înaintat Parlamentului de patru depuţati PDL. «Persoanele fizice şi juridice care deţin minimum 400 metri pătraţi de teren în regim de proprietate sau concesionare pot efectua construcţii. instituţiile urmând să-i recupereze de la beneficiari. Îşi pierde valoarea”. acestea pot cofinanţa cheltuielile aferente lucrărilor la clădirile amplasate în zone protejate sau în centrele istorice. În lipsa autorizaţiei. Or. În plus. În expunerea de motive a proiectului de lege mai scrie că. nivelul avansat de degradare a faţadelor clădirilor generează scăderea calităţii arhitecturalambientale a cadrului urban construit”. Clădirile vechi riscă să fie distruse În cazul persoanelor care realizează venituri medii nete lunare. Aleşii consideră că în acest fel cetăţenii nu vor mai plăti proiectul de arhitectură şi vor scăpa de birocraţie. repararea faţadei şi eficientizarea termică a clădirii înseamnă să pună polistiren pe faţadă şi tâmplărie PVC cu rame de plastic. la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. nu au respectat obţinerea autorizaţiilor şi avizelor aferente construcţiei. sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie. sunt zeci de clădiri cu faţadele foarte degradate. în condiţiile respectării unui model de proiect emis de Ministerul Dezvoltării şi a Planului Urbanistic General al localităţii”. şi a fost deja depusă la Parlament. din cauza slabei informări. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată este de maximum 5 ani. punând viaţa trecătorilor în pericol.Echipa OUb Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele clădirilor Guvernul a adoptat. pe membru de familie. legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele pe cheltuială proprie. am văzut că. în România. Pentru blocurile de la periferie sau cele fără valoare arhitecturală. chiar înainte ca proprietarii să fie obligaţi să repare faţadele. Finanţarea va fi împărţită astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului şi maximum 90% prin credit garantat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii. autorităţile administraţiei publice centrale pot cofinanţa lucrările la clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. prin nivelul avansat de degradare. Şi. Legea va intra în vigoare după ce va fi adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte. lucrările se vor face pe banii administraţiei locale. în limita bugetului disponibil. Totodată. Mulţi dintre proprietarii acestor clădiri nu vor avea bani să plătească restauratori să le repare şi vor chema “meşteri” pricepuţi la toate. în acest moment. casele ar urma să se facă după nişte proiecte de arhitectură tip. Calian Petru. arhitecţii susţin că acest act normativ ar face mai mult rău decât bine: “Într-adevăr. Stelian Fuia şi Marian Avram. înainte de reparaţii fost şi cazuri când bucăţi de tencuială din aceste imobile au căzut pe trotuar. eliminarea birocraţiei şi încurajarea economiei: “Un alt aspect este legat de construcţiile de case din mediul rural. spunea arhitectul Dan Marin. afişate pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale. De asemenea. pot să vă spun că avem o mulţime de astfel de exemple. cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată. cu acordarea de facilităţi. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei.ro ŞTIRI . În plus. Face excepţie de la prevederile aliniatului de mai sus obţinerea avizelor şi acordurilor. pentru efectuarea lucrărilor de construire ar putea fi nevoie doar de avizele şi acordurile care stau. Prin derogare de la prevederile Legii nr. În cazul în care proprietarii refuză. Deşi este o lege normală pentru o ţară civilizată. precum şi a actului administrativ al autorizaţiilor pentru protecţia mediului. lucrările vor fi suportate de primării. de la instituţii de credit. Citiţi textul integral pe site-ul: www. Actul nu a fost încă dezbătut şi aprobat în cele două camere decizionale. care. la baza actului administrativ. Mircea Giurgiu. Lascăr Catargiu. Imobil de pe bd. actuala lege vine atât în sprijinul constructorilor. în luna aprilie. este un proiect bun. De aici. în condiţiile respectării unei variante de construcţie din cele 10 15 modele de proiecte pentru executarea lucrărilor de construcţii. până la terminarea lucrărilor. această iniţiativă va duce la îmbunătăţire aspectului oraşelor. s-a încurajat un fenomen pentru ţara noastră: neîntabularea caselor din lipsa actelor necesare. executarea lucrărilor de construcţii este permisă fără deţinerea autorizaţiei de construire. cu modificările şi completările ulterioare. pentru mulţi. cât şi al beneficiarilor”. Iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor PDL. se arată într-un comunicat trimis de Ministerul Dezvoltării. care vor strica toate ornamentele. Guvernul va facilita acordarea de credite bancare. dacă faci asta la o clădire monument e ca şi cum ai demola-o. se arată în propunerea legislativă.

problemele cu care se confruntă oraşul.coopcluj. Cartiere.com În Galaţi. pentru a-i face pe cetăţeni şi pe autorităţi să conştientizeze. nepotrivite contextului. Bucureşti uar_contact@yahoo. Ca alternativă au propus câteva scenarii despre cum ar putea arăta aceste locuri dacă administraţia locală şi cetăţenii s-ar implica mai mult. ISSN 2066 . într-un mod amuzant. Centrele comerciale . Ina Stoian.Crişan Anca. Józsa J. Frontul la apă.ro www. Demetru Dobrescu 5.plusminusgalati. Mai multe informaţii despre proiectul SOS Galaţi 2010 găsiţi pe:www. Pentru a ne sesiza evenimente importante. în mediul profesional. Panourile ironizează şoferii care parchează ilegal.wordpress.ro Uniunea Arhitecţilor din România str. vă rugăm să ne scrieţi la: contact@observatorulurban. 7 ianuarie .blogspot. Czilli L STUDII/PROIECTE CULTURALE 16 . Bucureşti contact@observatorulurban. Nagy Zsolt (Menta művek / Fabrica de mentă) Încotro Galaţi? Spaţii urbane. îndeamnă la folosirea mijloacelor de transport alternative şi critică construcţiile noi. băi! .observatorulurban.Szilágyi-Bartha József. Get the Feeling” Barth E. Observatorul Urban Bucureşti Calea Victoriei 126. Molnár Attila “Get the Attitude. cât şi informarea accesibilă a cetăţenilor .866X Editor: Catiuşa Ivanov Art director: Elena Stoian Redactori: Florin Bălteanu.buletin informativ nr.ro oub . Catiusa Ivanov.martie 2011 Se distribuie gratuit la sediul UAR. Proiectele au fost finanţate prin Fondul Timbrul Arhitecturii OUB-UAR în 2010.com. afişele vor ieşi în stradă cu ocazia “Zilelor arhitecturii din Cluj“.com www. Tatu Mihaela.Ina Stoian (plusminus) Ina Stoian SOS spaţiile urbane Asociaţia AREA3 din Cluj a realizat o serie de afişe ingenioase. Asociaţia Plusminus a ales câteva intervenţii nefericite pe spaţiile urbane pentru a atrage atenţia despre felul cum arată oraşul. Grădişteanu Lavinia. Get the Cycles.uniuneaarhitectilor. Publicat pe pagina de internet oub.Nu parca aiurea. Mai multe informaţii pe: www. Dan Marin şi Gruia Badescu Răspunderea pentru opiniile exprimate aparţine autorilor.ro Mijloace alternative de transport . pe tema traficului. Vajna B. Varga K. În mai. Cele două iniţiative au ca scop atât punerea în discuţie a unor teme de actualitate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful