P. 1
Bucharest Urban Observatory - Public Space 2011

Bucharest Urban Observatory - Public Space 2011

|Views: 58|Likes:
Published by Ina Stoian

More info:

Published by: Ina Stoian on Aug 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/07/2012

pdf

text

original

observatorul urban bucureşti

observatorul urban bucureşti
nr.

buletin informativ

7

ianuarie-martie 2011. informaţii pentru un oraş mai bun. uniunea arhitecţilor din românia

Spaţiul public
EDITORIAL Oraşul, oglinda locuitorilor săi.....................2 Străzile, pieţele, trotuarele sunt pline de maşini parcate de-a valma şi de tot felul de obiecte aruncate fără nicio noimă: căsuţe din lemn, chioşcuri de ziare, tomberoane uriaşe, galbene, albastre şi verzi, stâlpişori, chioşcuri de flori, corturi de campanie, corturi de publicitate, stâlpi de iluminat, panouri, gărduleţe, bordurici, statuete, etc. Majoritatea clădirilor sunt neîngrijite, pline de afişe lipite unul peste altul şi grafitti. Continuare în pagina 2

STUDII DE CAZ Obiecte parazit în spațiul public bucureştean................................................3 Faţetele spaţiului urban românesc. Exemple .....................................................4 De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei.......................................................8 Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizarea centrului oraşului.........9 ANALIZĂ De ce nu ne plac spaţiile publice din România.....................................................6 Bolovani, palmieri, gărduleţe ≠ spaţii verzi...7 PATRIMONIU Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010.....9 UTILE Planuri urbanistice aprobate de Consiliul General, ianuarie-martie 2011..................12 Primăriile, obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism..............................................13 ŞTIRI BUCUREŞTI Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă.................................14 Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe cetăţeni să-şi repare faţadele clădirilor.....15 PROIECTE CULTURALE SOS Spaţiile urbane!................................16 www.observatorulurban.ro

până în prezent. cum ar fi scara blocului sau grădina din faţa blocului. Lucru care nu prea s-a văzut până acum. a oricărei proprietăţi private. Treaba primăriei este să facă curăţenie. Pur şi simplu nu îl consideră spaţiul lor. gărduleţe şi jardiniere. gândit de un profesionist. atunci. Datorită ignoranţei celor care gospodăresc urbea. nu reacţionează. Trebuie să îndepărtăm petele lăsate de comunism. astfel că trotuarele sunt pline de panouri uriaşe de publicitate susţinute de stâlpi groşi. Până la urmă oraşul este oglinda locuitorilor săi. lângă parcul Icoanei. şoferii urcându-şi toată maşina pe trotuar (pentru ca de acolo nu i-o ridică). în 99 la sută din cazuri. să facă regulamente prin care să împiedice debandada din oraş. Reclame de toate dimensiunile îti agresează ochiul la fiecare pas. autoritatea nu îşi face simţită aproape deloc prezenţa prin fapte. Legea Capitalei este o oportunitate ca acest lucru să fie stabilit clar şi respectat. La primărie se află şi visteria în care cetăţenii varsă bani în fiecare lună pentru “gospodărirea“ urbei. opritoare şi altele asemenea. Reprezintă o schimbare în gândire. în lipsa locurilor de parcare. nimeni nu este mai vrednic decât primarul român. Măreţe sunt doar promisiunile din campania electorală. În Bucureşti. pentru pietoni a devenit un adevărat calvar. să îi oblige pe cetăţeni. designerii acestor spaţii fiind muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. de schimbări în gândire ca să putem evolua. De ce se întâmplă acest lucru? Reprezentanţii primăriilor consideră. profesioniştii trebuie să-şi facă treaba. când vine vorba de amplasat băncuţe. Şi dacă mediul politic nu este pregătit pentru edili tehnocraţi. Aceste spaţii nu reprezintă doar nişte boscheţi şi nişte bănci puse într-o anumită ordine. 2 . Dincolo de gălcevile politice. La toate astea se adaugă mizeria şi haitele de maidanezi care mişună pe străzi. Dacă nu vom face aceste lucruri. Dincolo de responsabilitatea morală şi de sensibilitatea fiecărui cetăţean în parte se află însă autoritatea locală. printre maşini. Iniţiatorii însă se codesc să o facă motivând că cei care îşi vor depune candidatura la această funcţie vor fi. de ignoranţă. care îşi doreşte o lume mai buna. Să mergem mai departe. ne împiedicăm de şireturile de la pantofi. ci concursuri. administratorul oraşului. ca Bucureştiul să ajungă ca oraşele din Europa. evoluţia oraşului este stopată şi ne zbatem în continuare în mocirlă. pietonii au coborât în stradă. Întrebarea este de ce? De ce arată Bucureştiul ca un sat fără câini? De ce nu putem avem avea un oraş ca Viena sau Parisul. ar trebui ca cei care candidează la funcţia de primar să ştie ce înseamnă administraţie publică. Dovadă sunt discrepanţele imense între calitatea proiectelor care participă la concursurii şi cele care ajung sa se realizeze. care să pună ordine în haosul din oraş. iar cablurile spânzurate peste străzi şi copacii ciuntiţi de toaletările anuale zgârie ochiul. competenţi. idei pierdute în bezna ignoranţei. iar primarii se vor face că fac. iar proiectele câştigătoare să fie implementate. De asemenea. vom rămâne în continuare în epoca de piatră. să devină responsabili. oglinda locuitorilor săi Holurile blocurilor sunt infecte. birourilor. însă aceste idei nu sunt implementate de administraţiile locale. Este nevoie ca arhitecţilor tineri. Este nevoie de idei. oraşul artă absolut scabros deoarece toate aceste obiecte sunt EDITORIAL aruncate la întâmplare fără să fi judecat cineva de ce să le pună acolo şi nu în altă parte. de crezul că noi le ştim pe toate. Ei există şi au idei foarte bune. pentru ca nu mai au pe unde merge. cele 20 de parcări subterane care ar fi decongestionat marile pieţe publice din oraş nu s-au realizat nici până astăzi. unde fiecare lucru este la locul lui şi unde ne simţim atât de bine? Hai să începem de la definiţia spaţiului public! Conform dicţionarului explicativ al limbii române spaţiul public este spaţiul care nu este privat. Nu pentru că nu am avea aceşti profesionişti. Din nefericire. Nu poţi pune un ospătar să decidă asta. în timp ce restul lumii explorează spaţiul. ca să poată avea o viziune despre cum se gestionează un oraş. ceea ce este în afara locuinţelor. cum e colega noastră Ina Stoian. Deşi proiectul există încă de pe vremea când era primar general Traina Băsescu. Acesta este primul motiv pentru care Bucureştiul arată aşa cum arată: locuitorii nu consideră că le revine responsabilitatea de a avea grijă de oraş. curţilor. în cazul Bucureştiului. Aşteaptă ca altcineva să se ocupe de el. un proiect apreciat în mediile profesionale. doar un singur proiect pentru amenajarea unui spaţiu public a fost implementat. Aşa arată spaţiul public prezent aproape în toate discuţiile academice. care conduce spre un alt mod de viaţă care ne va purta paşii spre civilizaţie. Una dintre metodele prin care aceste idei pot ieşi la suprafaţă este concursul de idei. rezultatele se lasă aşteptate. E drept. să amenajeze aceste spaţii. Este spaţiul care aparţine tuturor şi totodată nimănui în mod direct. măcar lucrurile tehnice să nu fie politizate şi să încapă pe mâna unor profesionişti. Nici proiectul care trebuia să reglementeze afişajul publicitar în oraş nu a depăşit stadiul de idee. Cetăţenii se vor face că plătesc impozite. Adică. Astfel. Pare sinistru. Restul au rămas doar dosare în sertare. umbrare. Extrem de rar se intâmplă ca amenajarea unui spaţiu public să se realizeze după un proiect. pe marile bulevarde se ridică maşinile parcate neregulamentar. Deşi se cheltuiesc sume fabuloase. Parlamentul ar trebui să impună prin lege ca pentru amenajarea spaţiilor publice să nu se mai facă licitaţii. în mod clar. dar cam aşa arată oraşul nostru pentru un privitor atent la detalii. stălpişori. să ne scuturăm de ideile fixe. în special pe amenajarea spaţiilor verzi şi străzilor. prin sancţiuni. de egocentrism. Este vorba de spaţiul din jurul bisericii anglicane.Catiuşa Ivanov Oraşul. că amenajarea unui spaţiu public constă doar în amplasarea unor băncuţe şi a câtorva jardiniere sau ghivece cu flori. să li se dea oportunitatea să o construiască. Nici măcar în cazul unor spaţii mult mai aproape de locuinţa lor. Acestora li se adaugă cearşafurile de pe clădiri. Dacă atunci când vine vorba de făcut treabă serioasă. Deşi traficul s-a mai fluidizat.

Panouri indicatoare pentru circulaţie: amplasate numai după logica maşinii. fântâni. fără nici un respect pentru arhitectură şi imaginea lor. amplasate la întâmplare. jardiniere de lemn. sub forma unor cutii de tablă lipite de faţada Universităţii. În locul unor astfel de soluţii utopice. nu şi a protecţiei imaginii urbane. Cu ajutorul unor ventilatoare alimentate cu curentul electric. unde condiţia de co-vizibilitate ar fi interzis în mod normal prezenţa lor. pe Edgard Quinet. respinsă de Consiliul General.Dan Marin Obiecte parazit în spaţiul public bucureştean O privire. oricum. cu staţiile RATB. amenajarea unei străzi a anticarilor. astfel încât dezordinea provocată de numărul mare şi de amplasarea necontrolată este sporită de existenţa mai multor tipuri de astfel de construcţii. parcă special pentru a încurca circulaţia. de la podul Ciurel la podul Grozăveşti. când sunt ameninţaţi de un regulament urbanistic mai restrictiv. Cabine telefonice: izolate sau grupate. erau în mod obligatoriu subterane. chioşcurile de flori sunt puse parca în mod intenţionat pentru a încurca circulaţia pietonilor. cu membri (mesh-uri. se perpetuează o improvizaţie de moment. Obiectele publicitare: constituie o familie numeroasă şi respectabilă. asupra peisajului străzilor centrale bucureştene pune în evidenţă un haos vizual absolut. Dacă pe clădiri sunt puse brutal. în grădina Atheneului. cu spaţii în locul vitrinelor de la parterul Facultăţii de Arhitectură. ci integrarea lor funcţională. nu sunt decât exemple tipice de prost gust şi de risipă a banului public. ceea ce şochează este incredibila aglomerare de obiecte de cele mai diferite tipuri. nu e oare mai simplu şi mai puţin costisitor să se planteze pur şi simplu banda verde existentă de-a lungul cheiului? Chioşcuri de flori: ca şi unele chioscuri pentru presă. sunt. furnizat de panourile fotovoltaice. pentru că fantezia concetăţenilor. dar amplasate. Amplasarea acestui obiect obiect a fost. în spaţiul public. cabinele telefonice au fost întodeauna amplasate în cele mai nepotrivite locuri. Chioşcuri de presă: fiecare reţea de presă are propriul său model. ameliorând microclimatul zonei. Comerţul cu flori ar fi meritat o soluţie mai igenioasă. în alte perioade. dincolo de panourile şi de mesh-urile de pe faţade. Staţii RATB: dotări evident necesare. statui. exact acolo unde nu trebuie. sau arhitecturală. pentru hârtie. integrată în logica spaţiului în care funcţionează. panouri stradale) care. într-o construcţie unitară. forme. amplasate în preajma unor monumente. în termenii economiei şi durabilităţii. pentru a reduce costurile. compromite o idee ce funcţionează impecabil în tările civilizate. oxigenat. atunci STUDIU DE CAZ . din fericire. monumente/cruci comemorative. construcţii kitsch din lemn. Le putem inventaria. Proiectul prevedea amplasarea pe ambele maluri ale Dâmboviţei. cu cea a chioşcurilor de presă. panouri de afisaj pe stalpi şi panouri luminoase de afişaj. cel puţin vizual. aerul proaspăt. în realitate. Tejghele pentru pieţe volante: o improvizaţie rudimentară care. în faţa Cercului Militar. de bannere-le legate de arbori sau de snopurile de cabluri atârnate pe stâlpi. 3 Cabine pentru paznici: cabine din material plastic alb şi sticlă. Info-chioşcuri: de o utilitate discutabilă. sunt prea multe. în multe cazuri. în vecinătatea sau chiar în faţa unor monumente. chiar în faţa statuii lui Mihai Viteazu. fără a avea însă pretenţia unei enumerări exhaustive. Pubele pentru materiale reciclabile: grupate câte trei şi diferit colorate. plastic şi sticlă. materiale şi culori care parazitează spaţiul public. Cutii utilităţi: furnizorii de utilităţi sunt agresori majori ai spaţiului public şi ai clădirilor. observată invariabil de mulţi dintre vizitatorii străini ai oraşului. sunt amplasate la suprafaţă. au apărut jardiniere cu celule fotovoltaice şi ventilatoare. ca şi defunctele cabine telefonice. Chioşcuri RATB: logica ar fi fost nu izolarea. apariţia telefoniei mobile a condus la dispariţia lor naturală. produs de masa vegetală urma să fie ridicat către carosabil. care ar fi avantajat pe toată lumea. În ultima categorie intră obiecte care sunt semne ale “bunului gospodar” al oraşului sau al sectorului. de metal. panouri rotunde de afişaj. a administraţiei şi a celor care în noua limbă de lemn se numesc “agenţi economici” este nelimitată şi poate produce oricând noi şi noi surprize. de regulă ilegal. de beton. ceasuri. panouri de afişaj de mari dimensiuni. băncuţe. aceste containere din plastic sunt amplasate în vecinătatea trecerilor pentru pietoni. Chioşcuri pentru anticari: în loc de a se pune în aplicare o idee mai veche. fie şi superficială. Dincolo de lipsa cronică de întreţinere a faţadelor. aşa a apărut panoul de autostradă din Piaţa Universităţii. Mai nou. a unor panouri fotovoltaice îmbrăcate cu o masă vegetală de tipul iederei. de multe ori. adică acolo unde. beneficiază inclusiv de înaltă protecţie diplomatică: panouri de afişaj de mici dimensiuni. Iată câteva exemple: panouri de intrare în sector.

au apărut câteva proiecte . trotuare vopsite cu trasee turistice. Cele câteva excepții – intervenții în centre istorice – nu detronează imaginea generală și nemulțumirea hoinarului prin oraș. avertizare. Mai multe pe: www. După aceiași formulă. În acest context.orasulmemorabil. aceea că oamenii trebuie să conștientizeze dimensiunea spațiului care le aparține în oraș. Exemple Imaginea spațiilor urbane în România descrie un colaj verancular: o terasă în fața unui restaurant. parte a proiectului Orașul Memorabil.artă și au un puternic caracter de manifest. în cadrul Street Delivery 2010.ro Studii și instalații urbane Studiile realizate în ultimii ani se apropie de ceea ce în străinătate se numește research by design. Totuși rolul lor. 3 trepte în fața unui magazin.urbanism . Sintagma ce a determinat direcția lor de acțiune este: Search and Rescue. UNU LA UNU au continuat ideea din cadrul Bienalei de la Veneția. Arhitecturi ale supraviețuirii. În urma unui concurs organizat prin filiala OAR Brasov-HarghitaCovasna. deschiderea unor instituții cu rol de promovare a culturii urbane. STUDIU DE CAZ 4 . Pictor Verona 13. parcări pe trotuare. stâlpișori de plastic. adoptarea unor soluții de parcare cu separarea vizitatorilor.Ina Stoian Fațetele spațiului urban românesc. Trans Urban București).sociologie . sunt de amintit. locuri de joacă. Mai multe pe: www. startul a fost dat acum câțiva ani de Studio Basar. Sursa: studiobasar. adesea. Street Delivery. mult praf. Totem. În 2010 demersul a fost concretizat într-o publicație internațională denumită Evacurea Fantomei. amplasat în parcul din faţa cazinoului. proprietarilor sau aprovizionării. materiale sau situația juridică sunt parte a acestui studiu. organizarea de concursuri pentru amenajarea spațiilor urbane.retrocedării . totemuri. eternele înlocuiri ale utilităților. Acestea descriu o limită între arhitectura . Studio BASAR a interacționat cu locuitorii prin interviuri şi chestionare. Instalațiile urbane sunt disputate între arta în spațiul public și arhitectură / design de obiect. restaurarea fortificațiilor istorice. Rezultatul acestora sunt ori lucrări teoretice ori obiecte cu rol de de informare. Este vorba despre instalații și studii urbane realizate în cadrul unor proiecte de cercetare sau programe culturale. Alte proiecte ale acestui grup au vizat realizarea unor semnale urbane în diferite zone din București . bolovani și panseluțe în intersecții. bannere publicitare. Totuși. etc. toaletarea copacilor. Cartea cuprinde o serie de cercetări teoretice care extind modul de interpretare al subiectului în orașul contemporan. Orașul Memorabil este un demers pentru Brașov – dar valabil pentru orice oraș – menit să aducă în atenție legătura dintre valorile edificate ale orașului și oamenii care îl locuiesc.băncuțe. suprafața pe număr locuitori. Parcul Tractorul. își căutau ieșirea din spațiul virtual. 4 instalații artistice au fost realizate și amplasate temporar în: Piața Sfatului.reacție la starea generală a spațiului urban românesc.ro Balul Arhitecților din 2011 a propus tema spațiilor publice. a fost realizat pavilionul O. tipologii. Proiectele se desfășoară în marile orașe / centre universitare și reprezintă o primă etapă de responsabilizare a societății și a administrațiilor locale. le apropie de sociologie urbană și urbanism la scară mică. îngroparea cablurilor electrice.studiobasar. Instalaţia a urmat latura socială a spațiului public.ro Instalaţie în Parcul Tractorul. În București. Rezultatele au fost reprezentate într-o machetă. Parcul Central. Hidromecanica. al acțiunii sau inacțiunii. Trei birouri au fost invitate să le realizeze. Sursa: orasulmemorabil. beculețe colorate de sărbători. Unul din primele lor studii (2006) se referă la problema naționalizării . piste de bicicliști imposibil de folosit. Intervențiile fac parte din proiecte mai ample care încercă testarea unor direcții de lucru cu orașul (Magic Blocks.evacuării și felul în care se redefinește noțiunea de spațiu public.ro La Brașov. în special în orașele foste cetăți: pavarea și pietonalizarea unor zone centrale. și interacțiune cu publicul larg sau rol de reabilitare a imaginii unor zone din oraș. 2011. o colecție de peste 600 de imagini și amintiri. Scenografic și ironic. Legislație. SKBD a propus o serie de căței vagabonzi din ipsos ce urmau să-și găsească locul într-un spațiu abandonat din fiecare oraș. marcaje înșurubate pentru persoanele cu disabilități. cabine telefonice. reglementări pentru suprafața ocupată de terase. În cadrul evenimentului organizat la Sinaia au fost realizate 3 instalații pe această tema.

s-au realizat cu fonduri de stat majoritatea construcțiilor. Prin atragerea de fonduri europene. unui oraș costisitor la intreținere. În plus. a fost premiată propunerea pe acest sit a unui centru cultural multifuncțional (arh. secțiunea urbanism. Initiațiva nu a fost continuată imediat. dezvoltat în pantă. Spațiile dintre. clădire începută în 1988 și nefinalizată (arh. orașul a investit de-a lungul timpului în imaginea zonelor sale istorice. ce reprezintă în proporție mare rezultatul intervențiilor comuniste. dar important este că mica piața va capăta în curând o imagine demnă de trecutul său. Mobilierul urban de calitate și corpurile de iluminat sunt coerent alese în funcție de subzonă. cât și pe potențarea traseelor dinspre Imagine Livada Poştei. 1955) prevedea un zoning clar care grupa zonele industriale și zonele de locuire. inițial zone verzi. a Muzeului de Civilizaţie Urbană Brașov (arh. 16). de istoria cetății Brașov și de afluxul de turiști generat de acestea. Efortul constructiv depus denotă înverșunarea cuceririi unui teritoriu. În 1998. oamenii şi autorităţile nu iau nicio măsură. Zona de rezervație de arhitectură Cetate și Zona istorică Brașovul Vechi. semiîngropat sau suprateran terenul. Filarmonică sau alte funcțiuni conexe care își găseau aici posibila implementare. după 20 de ani de restaurare a clădirii ce-l găzduiește. Aflat în extrema SE a țării. scenariul în care o intervenție de calitate va aduce și beneficii orașului pare de neimaginat. spațiul urban este influențat și de alte decizii: demolarea în 2009 a turnului scenei Casei de Cultură. Prin acest loc trecea în perioada de vilegiatură promenada regala. o amenajare nefericită. Situația actuală. 5 STUDIU DE CAZ . zona a fost subiectul unei serii de diplome de arhitectură la Facultatea de Arhitectură București. care ignora toate punctele tari ale amplasamentului. Concursul propune găsirea unei soluții pentru un parc atipic. Conform acestui plan. Zonele rezidențiale au fost concepute ca unităţi complexe – dotate cu centre culturale și echipamente socio-culturale de proximitate. Mai mult. (vezi imagini pag. În fiecare dintre aceste zone s-a intervenit în diferite moduri. În 2008. recondiționarea diferitelor elemente de construcție. Inserția păstra central o zonă de poiană. Galați / Ce nu se face Oraşul Glaţi a fost ales studiu de caz pentru un concurs de invenţii urbane denumit: Oraşul posibil. Iancu Rugină) și renunțarea la parcarea care o ocupa. Cartierele proiectate începând cu anii ‘60 vizau o populație de 200 mii locuitori. PUGul şi riscă să rămână o lungă perioadă fără o strategie focalizată pe spaţiul urban sau cel puţin una de ansamblu. îmbrăcămintea căilor de circulație. în fază de analiză. După acest moment. dar și locale. au fost pietonalizate și pavate străzile centrului. Orizontul 2050 introduce posibilitatea unor abordări radicale. propunerile ocupau îngropat. Cartierul Schei este atent monitorizat pentru ca noile inserții să nu afecteze imaginea inițiala a cartierului. La doar 5 ani de la elaborare. Planurile Urbanistice Zonale pentru zonele istorice elaborate în 2005-2006 de către Urbanproiect. O importanță mare a fost acordată în cadrul planului director amenajării spațiilor verzi – care traversau întreaga zonă rezidențială. Mobilierul urban este degradat. loess. Investiția în amenajarea spațiilor urbane nu reprezintă o prioritate a autorităților locale nici măcar în zonele reprezentative. nesusținut de calitate: aflat în oricare dintre ele pierzi total contactul cu zona construită.Brașov / Ce se face Profitând de zona montană ce-l înconjoară. oraşul posibil pune în discuţie situaţia unui oraș tânăr. Bogdan Cristescu). Accentul era pus atât pe zona funcțională care continua axul institutional al orașului. unui oraș cu foarte multe spații interstițiale. sunt ocupate de parcări și garaje. Fondul locativ. Niculae Țaric si arh. unui oraş care are de trei ani. este într-o stare precară și va ieși din uz în următorii 40 de ani. au pierdut în fața unei intervenții peisagere care să potențeze caracterul unic al terenului. Niculae Țaric). Foto: Ina Stoian. Conștienți că orașul moare încet. Politizarea întregului sistem al orașului susține decăderea acestuia. dar şi a unor alternative în demersul de lucru cu oraşul românesc. păstrarea spațiilor verzi și a arborilor. A fost unul din cele mai afectate orașe în urma cutremurului din 1940 și a distrugerilor din război. Terenul. Locul și-a păstrat caracterul natural și potențialul de belvedere asupra orasului. la Bienala de arhitectură. cu mari probleme de fundare. pe Dunăre. După. au fost reabilitate fortificațiile și turnurile de apărare. a șantierului naval și a industriei alimentare. Planul de amenajare (schița de sistematizare. prevedeau reguli clare în sprijinul unui spațiu urban de calitate. inaugurarea în 2010. aflat între limita pădurii și a zonei construite. zona cetății are o nouă față. În concluzie. în prezent 290 mii. cel nou de proastă calitate. 2007 turnurile de apărare. Dorin Stefan). aspectul exterior al clădirilor. a generat reevaluarea acestuia. a fost amenajată promenada sub Tâmpa. deschiderea unui centru de informare în Piața Sfatului. este împânzit cu o rețea de piloți (grid de 1m) peste care sunt realizate majoritatea construcțiilor. Regulamentul se referea la accese și străzi. Școală de Arte. În 2008 a fost organizat un concurs pentru amenajarea Pieții Unirii. procesul de industrializare pune problema reconstrucției masive a orașului. Concursul pentru amenajarea parcului Livada Poștei lansat la începutul acestui an subliniază interesul Primăriei (și eforturile filialei ordinului arhitecților) de a susține imaginea orașului prin intervenții contemporane și de calitate. Teatru muzical. Dezvoltarea necontrolată și diminuarea puternică a activităților culturale din ultimii ani au condus către degradarea vizibilă a centrelor de cartier. Galațiul și-a cunoscut apogeul în anii ‘60 prin dezvoltarea industriei siderurgice. La nivelul spațiului urban a fost propusă mutarea centrului orașului în centrul geometric al noii configurații și alte 7-8 centre care constituiau o rețea de echipamente de rangul doi. Zonele principale de loisir – faleza Dunării și alte câteva parcuri – au un punct forte. Startul a fost dat în 1984 prin reamenajata Pieței Sfatului (arh. parcaje. îngroparea utilităților. centru al acestui cartier. Lucrările constante la infrastructura de utilități şi cele cauzate de inundații conturează o imagine rurală. Așteptăm rezultatele concursului.

Spaţii cu aer părăsit şi nesigur. suprafeţele pietonale sunt prost întreţinute şi acoperite în mare măsură cu asfalt. un material care se deteriorează uşor. cheltuind sume fabuloase? Un răspuns la aceste întrebări au dat cei de la Space Syntax. Pasajele subterane pietonale. Suprafeţe pietonale inadecvat reparate. unde utilizatorii percep pasajul ca pe un obstacol. în special a utilizatorilor cu dizabilităţi şi a bătrânilor. Folosirea asfaltului pentru reparare în condiţiile în care spaţiul public avea o amenajare care folosea alte materiale dăunează spaţiului. În anumite cazuri. având un aspect peticit. Diferenţele de temperatură mari între anotimpuri în climatul României provoacă dilatări şi contracţii succesive care duc la crăpături şi denivelări. deşi destinate fluidizării fluxurilor pietonale prin separarea de cele auto. sărăcăcios. au efectul de a reduce mobilitatea pietonală. dizarmonie şi de spaţiu peticit. “Cârpirea” suprafeţelor pietonale are un efect negativ asupra percepţiei utilizatorilor spaţiu public.Gruia Bădescu De ce nu ne plac spaţiile publice din România Care sunt ingredientele unui spaţiu public de succes? De ce aceste locuri sunt aproape goale la noi. În urma analizării rezultatelor. Calea Unirii. Suprafeţe pietonale prost amenajate. maşinile parcate sau circulaţia auto devin obstacole atât vizuale cât şi fizice pentru mobilitatea pietonală sau activităţi de socializare. În cazul Pieţei Ovidiu din Constanţa de exemplu. Un spaţiu public bine delimitat de clădiri înconjurătoare are o identitate clară şi oferă o percepţie de siguranţă. Cu toate acestea. Separarea fizică a părţilor unei pieţe publice duce adesea şi la o separare mentală. situaţie neschimbată până astăzi. calitatea amenajării şi întreţinerii şi utilizarea de către populaţie. Accesul către acest spaţiu public este însă foarte puţin vizibil. deşi este foarte important să se amenajeze funcţional şi reprezentativ aceste spaţii. rezultatul este şi disfuncţional (straturi asfaltice diferite se comportă distinct) şi inestetic. nu trebuie uitate spaţiile publice din afara centrului. mai ales unul cu rol comercial de fluxurile de trecători. demolarea unor clădiri din frontul nordic în timpul comunismului a dus la destructurarea pieţei. fiind mascat de panouri publicitare de mari dimensiuni. mai mult decât este necesar pentru utilizatorii spaţiului. Piaţa este separată de o arteră circulată. Excesul de mobilier urban. arhitecţii au ajuns la concluzia că spaţiile publice din România au următoarele probleme: Accesibilitate vizuală limitată. Evaluarea spaţiilor publice s-a făcut după următoarele criterii: accesibilitatea acestora. cum este cazul la Piaţa Unirii din Iaşi. Amenajări care favorizează mobilitatea auto şi nu pe cea pietonală. Contraste între investiţiile în spaţiile publice din centre şi cele din cartiere. creând impresia de neîngrijire. ANALIZĂ 6 . Multe spaţii publice din ţară suferă de o lipsă de întreţinere care creează uneori aspectul de spaţiu părăsit. Redundanţa de bănci. Când spaţiul public devine loc de parcare (formală sau informală). neatractiv. Lipsa accesibilităţii vizuale scade capacitatea de orientare a oamenilor în oraş şi poate priva un spaţiu. În cazul în care se acoperă suprafeţele deteriorate cu alt strat de asfalt. dincolo de faptul că reprezintă un extra cost pentru amenajare care nu are nici un beneficiu pentru cetăţeni. O serie de spaţii publice suferă de lipsa mobilierului urban util. în urma analizării spaţiilor publice din 9 oraşe ale ţării. coşuri de gunoi şi elemente decorative duc la imaginea de spaţiu încărcat şi îmbâcsit. Ele sunt reprezentative ca imagine şi sunt destinate tuturor locuitorilor şi vizitatorilor oraşelor respective. În multe oraşe. iar în partea sudică. Acestea devin nesigure în percepţia utilizatorilor lor. Spaţiile publice din centru sunt cruciale pentru conturarea identităţii unui oraş. respondenţii studiilor de percepţie au subliniat lipsa de investiţii în cartiere şi diferenţele existente între acestea şi centru. activitatea pietonală este net inferioară părţii de la nord de stradă. Craiova Sunt invadate de maşini. benefice pentru economia locală şi dinamismul zonei. indiferent de cât de bine proiectate ar fi. Strada Ştefan cel Mare este principala arteră pietonală a Constanţei. Spaţii cu limite nedefinite. Spatiile publice îşi pierd calităţile dacă nu sunt intretinute şi supravegheate. deşi primăriile pun băncuţe şi jardiniere într-o veselie. Oamenii preferă spaţiile deschise. Extrema cealaltă este când spaţiile sunt supraaglomerate de mobilier urban. dar bine definite de fronturi de clădiri.

pietrele cu care sunt pavate spaţiile încing aerul. aceste spaţii sunt umplute de hărdaie cu copaci şi flori care trebuie înlocuite în fiecare sezon. bolovanii şi pietrişul sunt elemente minerale care încing aerul în timpul verii. posturi TRAFO) . 7 STUDIU DE CAZ . Erau numai gunoaie aici. Spaţiile verzi dintre blocuri: se vizează doar înverzirea pământului şi montarea de gărduleţe.Neimplicarea populaţiei locale „Oamenii nu se implică din cauza comunismului” afirmă o tânără de 25 de ani din Iaşi. Nu există locuri de stat. exces de alei. Se vede ceva în urma lui. este fără logică şi proporţii. Fiecare. arată cu degetul “minunea“: “Aşa numitele „amenajări peisagistice”.ro. Pe lângă problemele tehnice. Unii pun palmieri. “aruncă” pe domeniul public ceea ce consideră mai “deosebit“. blochează vizibilitatea şoferilor.ro. Textul integral pe: www. Amenajări intersecţii şi parcuri: se ameneajează rondurile fără a ţine cont că nu pot fi parcurse pietonal. Rezultatul. alţii băncuţe şi dale de piatră. Unul dintre cele mai la îndemână gesturi şi cel mai vizibil îl constituie amenajarea spaţiilor verzi din urbe. cei adevăraţi. În loc să se planteze copaci. aceste spaţii generaează şi un anume tip de comportament. după cum se pricepe. Bordurile. De cele mai multe ori. sunt doar nişte „afaceri peisagistice punctuale”. platforme de odihnă sau elemente de interacţiune socială. un bâlci în aer liber. Trotuarele nu se asfaltează/pavează.ps4. ne-a spus doamna Elena. în care peisajul să formeze bunul gust şi să contribuie la echilibrul ecologic. compus din pergole şi băncuţe din lemn. La polul opus. Mobilierul. STOP! Sursa imagini: www. fizic şi mental şi la ridicarea calităţii vieţii urbane. refelectoare. pavajele. peisagiştii. alţii gărduleţe în jurul blocului. Nu se ia în considerare nici amenajarea locurilor de depozitare a deşeurilor şi a altor utilităţi (centrale termice. plusează pe vulgaritate şi prost gust. între maşinile care treceau la doar câţiva centimetri de aşa zisul spaţiu verde. oamenii spun că este frumos. realizate fără o strategie verde (aşa cum se realizează în alte oraşe ale lumii). În loc să educe şi să rafineze gustul utilizatorilor. atât din sectorul 4. fiecare primar încearcă să le arate alegătorilor ce bun gospodar este. beculeţe. elementele înalte folosite pentru decor. Unii participanţi la studiul nostru declară că primăriile nu consultă publicul şi nu popularizează proiectele de reamenajare a spaţiilor publice. Această percepţie apare pentru toate oraşele studiate. Mai mult. Gardul limitează accesul la peluză. Catiuşa Ivanov. Pe de altă parte. se bazează exclusiv pe „încărcarea” devizelor de execuţie. flori. exprimând percepţia generală că ieşenii nu se implică în procesul de amenajare a spaţiilor publice din oraş. şefa catedrei de Proiectare Urbană şi Peisagistică din cadrul Universităţii “Ion Mincu“. accesele în scara blocului şi soclul clădirilor nu se reface. legate de buna funcţionare a oraşului (gărduleţele din jurul blocurilor îngrădesc utilizarea peluzei. fără a rezolva problemele spaţiilor verzi”. Ina Stoian Bolovani. etc). Aceste amenajări intensive. ce fac din oraş un „bazar” obositor. existând riscul producerii unor accidente. Studiul a fost finanţat de OUb UAR 2010 din Taxa Timbrul Arhitecturii. o bătrână care stătea pe una dintre băncile grosolane din Piaţa Sudului. cât şi din celelalte sectoare ale Bucureştiului. Florile astea sunt o minune“. “Primarul din mandatul trecut nu a făcut nimic. explică Cerasella Crăciun.observatorulurban. stresant. palmieri şi gărduleţe ≠ spaţii verzi Imediat după alegeri. nicidecum pe realizarea unor adevărate amenajări. un număr de arhitecţi şefi au subliniat lipsa de interes a unei majorităţi relative dintre locuitorii oraşului în momentul în care primăria trimite acasă chestionare legate exact de proiecte de ameliorare a spaţiilor publice. Primăriile fac aceste lucrări fără a colabora cu locatarii. E foarte bine că a pus copaci. plătit cu sute de mii de euro din banii contribuabilului. nu muncitorii de la Administraţia Domeniului Public. în lipsă de altceva.

ceea ce nu este bine. un spaţiu civilizat unde lumea să se plimbe. Primăria Capitalei a avizat cinci malluri: Dâmboviţa Center (în locul Casei Radio). În ultimul an şi-au făcut loc mai multe terase pe cele câteva străzi proaspăt reabilitate sau peste moloz. care au fost transformate. STUDIU DE CAZ Imagine de pe Calea Victoriei Mai aproape de Bucureşti decât Viena avem însă Braşovul. amplasarea lor este permisă la o distanţă foarte clară faţă de centru. datorită vadului comercianţii se pot susţine. cafenele şi restaurante. iar unele sunt foarte aproape de centru. la ieşirea spre Drumul Naţional E 85. ca la mall. Nu vii la ele cu maşina. municipalitatea nu are nicio strategie pentru regenerarea Centrului Capitalei. AFI Palace. majoritatea spaţiilor comerciale sunt “de închiriat“. mai există câteva magazine universale şi de haine ieftine. care acum este una dintre cele mai cunoscute artere de shopping din lume. “Dacă sunt multe mall-uri în Bucureşti. Chiar şi aşa locul nu are nimic în comun cu un centru de oraş civilizat Bulevardul Magheru este singura arteră comercială care o duce ceva mai bine. care a găsit un echilibru între centrul istoric. Calea Victoriei aproape că nu mai are trotuare. în rest. anunţau la sfârşitul anului trecut că circa 500. Colloseum Mall (pe Şoseaua Chitilei). La noi înca nu s-a conştientizat faptul ca mall-urile omoară comerţul stradal”. arterele comerciale din centrul oraşului sunt aproape pustii. iar majoritatea magazinelor au preţuri mult prea mari ca să le viziteze cineva. Politica acestui oras este să încurajeze comerţul stradal. dar şi fiindcă au fost trasformate în terase. şi să o transforme într-un spaţiu public de foarte bună factură. cel mai mare mall din Capitală. arată ca după bombardament. Practic. Centrul Istoric. În Capitală sunt 33 de mall-uri şi centre comerciale. De ce te-ai plimba pe aceasta arteră? Poate doar din nostalgie. Concret. 8 . în aceeaşi perioadă că. Cu alte cuvinte. ce ajung până la 100 de euro pe metru pătrat. Chiar şi în condiţiile în care acest fenomen a devenit foarte vizibil. Mall-ul omoară comerţul din zonele istorice şi nu ofera foarte multe avantaje”. Din contră.Catiuşa Ivanov De ce merge lumea la mall şi nu pe Calea Victoriei Managerii de la AFI Europe. un mall mai mic. Gheorghe Pătraşcu. În Bucureşti. În Viena. Sun Plaza. Mall-urile sunt la marginea oraşului. Pe la jumătatea anilor 90. Noi nu putem interzice să se facă mall-uri. Oraşul ar putea să aibă o strategie din acest punct de vedere. din cauza lucrărilor şi mizeriei acumulate în timp. chiriile aberante. Lipsa unei strategii de revitalizare a acestora este unul dintre principalele motive invocate de specialişti. Uneori chiar spectacole şi alte prilejuri de distracţie. arterele comerciale tradiţionale din Centrul Istoric atât din cauza accesibilităţii. spaţiul a fost acaparat de maşini. dacă arunci o privire. ea a devenit un mall în aer liber şi a redefinit viaţa socială a oraşului. ci pe jos. aprobă în continuare mall-uri în centru. adevărate furnicare de oameni în perioada interbelică.000 de persoane le trec pragul săptămânal. Cotroceni Calea Victoriei. a înregistrat 11 milioane de vizitatori. anunţa. Până Primăria să o reamenajeze. În acest context. Magazinele funcţionale sunt aproape goale. foste magazine universale. Sunt totuşi nişte magazine de dimensiuni reduse. Calea Victoriei este un loc mort. nu avem pârghiile legale. unde găseşte tot ce ar trebui să existe pe arterele comerciale: magazine pentru toate buzunarele. Datorită chiriilor mici. şi aspectul neîngrijit al acestor străzi sunt doar două dintre aspectele care pun pe fugă comercianţii. Mall-ul de lângă stadionul Lia Manoliu şi un altul pe Şoseaua Colentina. explică acesta. la parterul clădirilor din centru. recunoaşte problema. Deşi chiriile sunt foarte mari. mall-uril sunt o chestiune de politică urbană. Mall-ul de la Palatul Ştirbey (pe Calea Victoriei). populaţia este din ce în ce mai atrasă de mall-uri. Pe Mariahilfer Strasse sunt doar două magazine mai mari. bulevardul Magheru şi Centrul Istoric sunt artere comerciale cu tradiţie. asta stabileşte piaţa. nu există decât vreo două cafenele. La polul opus. plin de artere comerciale şi mall-uri care se află la o distanţă apreciabilă de centru. Numai în perioada 2008-2010. nimic care să atragă lumea. arhitect român care a lucrat mai bine zece ani la Viena. deşi chiar arhitectul şef al Capitalei. de-a dreptul. În Capitală sunt prea multe mall-uri. Acum. această stradă era plină de chinezării şi un fel de magazine universale. cinematografe. nu prea ai pe unde merge. au investit foarte mult în Mariahilfer Strasse. ne povesteşte cum a ajuns acest oraş să transforme centrul într-un mall în aer liber: “În principiu. Mario Kuibuş. în afara inelului median. în primul an de la deschidere.

. Casa Academiei Române. Componenta socială este rezolvată de centrul cultural şi comunitar “Uranus“. bicicleta pe locul doi. În condiţiile dezvoltării unei reţele utilizabile de piste pentru biciclete se speră că bicicleta va deveni o alternativă la maşina personală. având în vedere problemele actuale de trafic. la fel ca în alte oraşe europene. Proiectul adună o serie de amenajări realizate de membrii consoțiului format din 9 birouri de arhitectură şi 5 companii de specialitate: . . un pod pietonal peste Dâmboviţa.Proiectul îşi propune crearea unui sistem de străzi pietonale. Proiectul propune trei linii directoare pentru a da o nouă identitate Capitalei. Pentru a revitaliza economic zona. PIDU include o serie dintre proiectele prezentate în TransCentral Urban Bucureşti. Piaţa de Flori Coşbuc). Oferirea unei alternative prin inelul principal şi. o infrastructură majoră esenţiala pentru buna funcţionare a Capitalei.organizarea de concursuri de idei.poduri peste Dâmboviţa. PIDU pentru centrul Capitalei propune o suma de 39 de proiecte şi 45 de subproiecte conexe care. O altă problemă cu care se confruntă zona centrală sunt locurile de parcare. Proiectul este deocamdată blocat. dimineaţa şi seara. se face de la sud la nord şi invers. Acest proiect propunea crearea unei reţele de pietonale care să străbată centrul oraşului şi să conecteze zone care care acum sunt disparate. la ora actuală. scrie în proiect. “Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit.amenajări de spaţii verzi. prin construirea inelelor şi a centurii. Strategia nu propune o soluţie pentru reabilitarea clădirilor. Crearea de spații publice Bucureştiul are multe spaţii publice. Pietonul pe primul loc. Prezenţa în zona centrală a unui număr mare de instituţii publice şi culturale şi de locuri de petrecere a timpului liber duce la o aglomerare şi o folosire excesivă ca spaţiu de parcare a străzilor şi trotuarelor. Suntem împotriva instalării în centru a unor parcări de mari dimensiuni pentru că devin factor generator de trafic”. Proiectul costă circa 6 milioane euro şi a fost atribuit Asociaţiei Spaţiu Urban Bucureşti. . transportul în comun pe locul trei Un alt punct important al acestui proiect este rezolvarea problemelor de trafic din centrul oraşului şi a locurilor de parcare. potrivit proiectanţilor. Lărgirea la maxim a bulevardelor centrale şi micşorarea trotuarelor în detrimentul parcărilor şi măririi numărului de benzi s-a dovedit că nu este o soluţie. Reconectarea acestei zone va revitaliza Bulevardul Libertăţii şi Palatul Parlamentului. care de ani de zile nu reuşesc să îşi consolideze atractivitatea şi în mod sistematic. Vedem cum. conectat la noduri importante de transport în comun. Acest traseu făcea legătura între Piaţa Amzei şi Casa Poporului. tranzitul. . cea ce creează disconfort tuturor. Se propune realizarea unui sistem integrat de parcări de dimensiunii medii (sub 500 de locuri) ce sunt conectate printr-un sistem de infrastructură în care pietonii şi bicicliştii au un spaţiu bine definit şi echipat. Unirea Centrului Istoric cu Centrul Civic Unul dintre cele mai importante proiecte propuse este reconectarea zonei din partea de Sud a Dâmboviţei cu Centrul Istoric prin intermediul a două poduri: Mircea Vodă şi Calicilor. însă acestea sunt prost utilizate. La fel cum este şi şoseaua de centură care trebuie să fie. Propunem şi amenajarea Dâmboviţei care până acum a fost considerată doar o lucrare ediltară”. în urma licitaţii desfăşurate în septembrie 2010.amenajări spaţii urbane. “Astfel se recuperează monumente istorice şi obiective turistice ascunse şi greu accesibile în prezent (mânăstirea Antim. Finalizarea inelului median este esenţială pentru îmbunătăţirea traficului. astfel încât centrul oraşului să nu fie o imensă parcare în aer liber. va permite o circulaţie mai fluentă în zona centrală şi creşterea vitezei de deplasare a transportului in comun. nu sunt puse în valoare. centura. vor da o identitate oraşului şi vor atrage fonduri europene de circa 130 de milioane de euro. palatul Bragadiru. care va lega Centrul Istoric de Parcul Izvor 9 STUDIU DE CAZ . Traseu pietonal pe malul Dâmboviţei Refacerea Podului Calicilor. prin centru. prin zona centrală. se explică în proiect. un studiu făcut în urmă cu câţiva ani de câteva dintre birourile din consorţiu. care în acest moment afectează foarte grav imaginea oraşului. ulterior. nepopulate. .Catiuşa Ivanov Bucureşti: un proiect de 6 milioane de euro pentru revitalizare centrului oraşului Primăria Capitalei a semnat la sfârşitul anului trecut contractul pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Capitalei. consilierii generali sistând finanțarea. şi prin urmare.parcaje multietajate. strategia propune construirea unor clădiri de birouri în Centrul Istoric.infrastructură stradală.

Ştirbei Vodă. 546/10. Placa memorială de pe clădire afirmă că în acel loc „s-a aflat” casa în care a locuit poetul.2010 la DCPNMB (1. nr. nr. pe o porţiune. Municipalitatea nu a folosit studiul istoric. 23 „Ştirbei Vodă”. Clădirea este trecută în Lista Monumentelor Istorice ca fiind cea în care a locuit Mihai Eminescu. acestea coincid şi că partea de la stradă înglobează conturul vechi. Nu am primit vreun răspuns. Ştirbei Vodă).625/27.2010. după caz). direcţia deconcentrată a MCPN la nivelul Municipiului Bucureşti a considerat că singurul lucru pe care îl poate face pentru protecţia resursei culturale este să ceară municipalităţii reconstrucţia clădirii pe un nou amplasament. Observaţii: Municipalitatea a comandat în 2008 un studiu istoric referitor la clădire. vezi observaţii. aviz DCPNMB. Cu un dosar de declasare minimal. cînd cea mai mare parte din clădire a fost pusă la pământ. Societatea Academică din România şi Asociaţia Salvaţi Bucureştiul au făcut plîngere penală. Berzei dintre Calea Plevnei şi Str. Bază legală: autorizaţie emisă în regim de urgenţă (pentru monumente istorice nu se pot emite astfel de autorizaţii) nr.2010 pentru cele 7 cladiri afectate de diametrală pe segmentul din str.198/08. La mijlocul lui decembrie clădirea a fost demolată spre a elibera amplasamentul pentru proiectul axei Buzeşti-Berzei (aprobat în CGMB în 2006). Considerînd doar imaginea din stradă oferită de clădire. UAR a făcut o cererea de clasare depusă prin adresa 1.2011. Buzeşti 2-4). Bază legală: autorizaţie eliberată în regim de urgenţă de către PMB. cînd a fost discutată cererea PMB privind demolarea în CZMI. Municipalitatea a motivat autorizarea în regim de urgenţă a demolărilor pe axa BuzeştiBerzei (cu ocolirea obţinerii avizului de la DCPNMB înainte de demolare) prin pericolul public de prăbuşire pentru un număr de 65 clădiri. La începutul lui ianuarie 2011. Suprapunînd conturul clădirii la sol de la sfîrşitul secolului XIX-lea cu cel de dinainte de demolare se obsevă că în partea posterioară a construcţiei. în zona de protecţie a cel puţin unui monument istoric de grupa B (Casă. Înainte de demolare Pro_do_mo a încercat obţinerea autorizării fotografierii interiorului.429/08.10. 597/08.11. O dată cu demolarea este posibil ca imaginea interiorului. Casa Nicolau Dobre Str. Str.12. extinsă în 1911. nr.Florin Bălteanu Clădiri de patrimoniu dispărute în 2010 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (str.2010).11. lucru ce nu a fost obţinut. Data demolării: decembrie. un traseu al acestuia în procedura de declasare sărind cîteva etape obligatorii şi o demolare “de vineri” nu putem să transmitem generaţiilor următoare decît o enigmă. Ştirbei Vodă 87/str. 10 PATRIMONIU .2010) şi MCPN (4.2010. Berzei 34 Protecţie: monument istoric pînă la declasarea din Ordinul Ministrului 2. Data demolării: decembrie. Data construirii: 1892. foarte valoroasă. Utilizînd acelaşi studiu istoric. Data construirii: incertă. Autorizaţia nu arată că imobilul făcea parte dintr-un monument istoric.941/08. să fi fost ştearsă pentru todeauna din memoria generaţiilor viitoare. Casa în care a locuit Mihai Eminescu Strada Buzeşti. Demolarea a început în noaptea de 1011 decembrie (vineri spre sîmbătă). Studiul istoric. În ziua de 10 decembrie (cînd municipalitatea realizase organizarea de şantier pentru demolare) MCPN a dat un comunicat de presă prin care arăta că nu există vreun aviz pentru demolare (cum de altfel nu exista o cerere în acest sens). 17/Z/11. Un studiu al zidăriei ar fi fost concludent privind eventuala păstrare şi extindere a casei în care a locuit Eminescu. aceasta nu avea valoare arhitecturală. Tratarea faţadei clădirii datează din secolul XX-lea.01. 5 Observaţii: Regimul de urgenţă a fost motivat de iminenţa prăbuşirii. deşi foloseşte ca principal motiv al declasării afirmaţia din textul plăcii memoriale. Zona Construită Protejată nr.11. că “dezavuează” orice încălcare a legii şi “deplinge” evitarea unui dialog din partea PMB pe subiect. În urma acestuia clădirea rezulta ca avînd o valoare suficientă pentru a fi clasată individual în LMI. Pentru demolarea oricăreia dintre clădirile aflate pe axa Buzeşti-Berzei era necesar un aviz privind protecţia patrimoniului cultural (de la DCPNMB sau de la MCPN. nu face vreo referire la sursa documentară a informaţiei de pe respectiva placă amplasată de municipalitate în 2005.11.

ZCP 72 „Parcelarea Averescu”. În aceeaşi zi s-a respins ordonanţa preşedinţială. Clădirea a fost demolată. Proprietarul a demolat clădirea în weekend-ul 25-26 septembrie. Data demolării: septembrie 2010 Bază legală: aviz DCPNMB 651/ Z/14. nr. Pe 25 începe demolarea. în aprilie s-a prăbuşit parţial. din proiectul de autorizare a construcţiei (1894).ro. Urmare a sesizării OUB. Pe 17 mai Secţiunea de Evidenţă la care dosarul de clasare ajunsese.Gorgani). 3A Protecţie: în zona de protecţie a unui monument istoric de grupa A (Biserica Sf. MCPN a a răspuns că avizul a fost emis corect. Acestea sunt încă în cercetare la Secţia 17 Poliţie. Bază legală:Autorizaţie 247-I-2009 eliberată de Primăria Sector 5. 106 Protecţie: parte dintr-un monument istoric de tip „ansamblu” de grupa valorică B (Calea Moşilor). Data construirii: a doua jumătate a sec XIX-lea. a solicitat Primăriei Capitalei (PMB) să nu elibereze autorizaţia de desfiinţare. în perioada aprilie . deşi Direcţia Monumente a Ministerului Culturii îi ceruse expres acest lucru. mai multe intervenţii ulterioare pînă în 1938. extinsă în perioada 1899-1911. Urmare a acestei hotărîri Instituţia Prefectului a refuzat ajutorul ASB. Regina Elisabeta . Data demolării: mai-iulie. în şedinţa 02. Observaţii: Pe 11 ianuarie organizaţia Pro_do_mo a depus o cerere de clasare de urgenţă. Toate casele valoroase demolate în 2010 pe: www. Pe 26-28 mai Direcţia de Cultură Bucureşti refuză declansarea procedurii de clasare de urgenţă şi să anuleze avizul de demolare.iulie. acţiunile distructive continuă. înainte de termenul din instanţă de pe 13 octombrie. Titulescu).07. Pe 1 martie DCPCN decide oprirea procedurii de clasare (deşi această acţiune nu este în atribuţia ei.2008. s-a păstrat pînă la demolare. 5. Pe 28 ianuarie CZMI propune neclasarea. posibile urme anterioare. nr. 6 „Bd. prefectul a atacat în instanţă autorizaţia de desfiinţare. Date fiind acestea. 5878/2004 privind competenţele de avizare. invocînduse nerespectarea Instrucţiunilor MCC. folosită ca ilustraţie pentru acest articol. al XIX-lea. Control Disciplina în Construcţii a analizat cazul şi constatînd lipsa unei autorizaţii a solicitat organelor de urmărire penală verificarea cazului. Kogălniceanu”. La o cerere a OUB către MCPN de a analiza parcursul aplicării procedurii de clasare în acest caz şi de a determina dacă s-au respectat prevederile legale în vigoare am primit un răspuns care se rezuma la a comunica poziţia CNMI din 2 iunie. acelaşi act . Şoseaua Kiseleff. Pro_Do_ Mo şi AMIC şi a acţionat pentru retragerea acţiunii în instanţă. nr. Ilie . 1 „Calea Moşilor”. Este în curs de judecare dosarul 35326/3/2010 prin care AMIC şi ASB cer anularea autorizaţiei de desfiinţare. Zona Construită Protejată nr. procesul a rămas fără obiect.06. Pe 25 ianuarie Asociaţia pentru Memorie Identitară Carpaţi (AMIC) a depus o cerere de Ordonanţa preşedinţiala pentru anularea autorizaţiei de desfiinţare. 39 sursa imaginii: ANRSMB Protecţie: zona de protecţie a unui monument istoric grupaA (Casa N. Casa Mathias Huyer. Suspendarea avizului DCPNMB a făcut obiectul dosarului 44206/3/2010 iniţiat de ASB. Ulterior proprietarul a demolat-o fără aviz de la DCPNMB. Citiţi mai mult despre prăbuşirea construcţiei pe site-ul nostru. Casă Calea Mosilor.Casa Gheorghe Cantacuzino Strada Gutenberg. este de acord cu clasarea. Propunerea de aviz negativ trebuie înaintată Secţiunii de Evidenţă a CNMI). Observaţii: Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a trimis două adrese către MCPN solicitînd revocarea avizului DCPNMB. Zona Construită Protejată nr. Bază legală: fără autorizaţia demolare. nr. Demolarea a survenit după ce vreme de mai mult timp clădirea a fost de vînzare şi nu a fost folosită. Data demolării: neidentificată cu precizie. ce are un alt proprietar. Pentru demolarile făcute cît timp autorizaţia era suspendată s-a facut plîngere penală contra muncitorilor de către ASB şi AMIC. Se apelează la intervenţia poliţiei pentru stoparea distrugerilor. Mare parte din faţada principală. pe 26 CNMI este de acord cu clasarea. Observaţii: După ce a stat mai mulţi ani s-a aflat într-o stare avansată de ruinare.08. Din clădire a rămas o extindere a nucleului iniţial.2010. Data construirii: a doua treime a secolului. CNMI. art. Avizul Direcţiei de Cultură Bucureşti nr.observatorulurban. Cu o oarecare inerţie Inspectoratul Teritorial în Construcţii opreşte demolarea.M.Serv.2010 şi apoi ministrul s-au pronunţat pentru neclasare. Fără a se schimba contextul procedural. ASB invocînd. 94/Z/12. PMB . în urma contestaţiei autorului şi a unor ONG-uri. PATRIMONIU 11 . PMB a eliberat-o. Data construirii: 1894. timp în care a fost folosită ca adăpost de persoane fără locuinţă.

5 proiecte adoptate/ şedinţă. Doamna Ghica şi Bd. După un an şi jumătate. str. La verificarea situaţiei celor două PUZ-uri ce au revenit de mai multe ori. Reglementările sunt dramatic diferite faţă de ce prevede PUZ Zona Construită Protejată (de exemplu depăşiri cu peste 20% de CUT). însă sînt şi două cazuri (Cl. unde POT-ul a scăzut de la 50% la 45%. Temişana. Bulevardul Primăverii. ajungem la o medie de 12. Astfel afirmaţiile din respectivul articol. Media revenirilor pe ordinea de zi (sunt incluse şi situaţiile în care proiectul nu a fost discutat) pentru ca un PUZ să fie aprobat este de 1. 6 al Observatorului Urban Bucureşti. pe parcele luate separat. demararea procedurilor legale pentru pasajul subteran Eroilor (nr. nr. 34) şi declanşarea exproprierilor pentru străpungerea Bd. intervenţiile au fost doar punctuale. Pe de altă parte. Rectificări privind articolul “Proiecte urbanistice aprobate de Consiliul General în perioada octombrie . pentru că nu a fost discutat din lipsă de cvorum. Deşi sentinţa Tribunalului recunoaşte că “instanţa de contencios administrativ nu se poate substitui dreptului de apreciere al autorităţii publice în general. 1. deoarece instanţa a constatat că PUZ-ul nu a fost aprobat pînă pe 30 septembrie.Km 19 + 500. Primăverii 55) în care avizele sunt aceleaşi cu cele din 2009 şi nu a mai fost organizată pe pagina web a Primăriei Capitalei vreo dezbatere publică. 295-303 şi Str. 7).decembrie 2010” apărut în nr. Dintr-o regretabilă eroare.Pod şi tranzitează situl arheologic monument istoric Băneasa-Vatra Nouă. Modificările legislative fuseseră făcute pentru a diminua specula imobiliară. Dămăroaia şi Dămăroaia . în locul PUZ-ului Penetraţie Bucureşti Autostrada Bucureşti . cel de al şaselea PUZ. 21. str. nu se modifică deoarece şi PUZ-ul din decembrie 2010 se află la mai puţin de 100 m de siturile arheologice clasate în LMI: Băneasa-La Stejar.68 ori. Aceşti indicatori arată că. declanşarea exproprierilor pentru realizarea unei artere între Bd. Ce a însemnat schimbarea legislaţiei pentru indicatorii urbanistici ai acestor PUZ-uri? Pentru trei.Florin Bălteanu Planuri Urbanistice Zonale aprobate de CGMB în perioada ianuarie-martie 2011 Mai multe PUZ-uri adoptate şi mai uşor În primele trei luni ale anului 2011 s-au desfăşurat 5 şedinţe de Consiliu General şi au fost aprobate 25 de Planuri Urbanistice Zonale.sector Bucureşti . PUZ-ul este unul de intrare în legalitate. un procent însemnat (24%) dintre PUZ-urile aprobate au legătură cu acel moment. gen. Consecinţele lui 30 septembrie 2009 Calculul revenirilor de mai sus s-a făcut doar pentru şedinţele de Consiliu posterioare celei din 30 septembrie 2009. principiu aplicabil şi în cazul reglementării în materie urbanistică” şi că soluţionarea cererii de hotărîre de adoptare a PUZ-ului putea fi sub forma unui “vot negativ” obligă PMB să adopte printr-o hotărîre PUZ-ul. str. fără a avea un aviz de la Ministerul Culturii.. statistica referitoare la planuri urbanistice ce “uită” să se întemeieze pe avizul MCPN. O hotărîre priveşte un PUD (intrarea în legalitate a lucrărilor de amenajare a extinderii Muzeului Satului).85 în al treilea. În fapt. dar aceasta este trasă în sus de 2 PUZ-uri ce au ajuns de 5 ori în Consiliu. deşi legea le-o cere. se constată valabilitatea observaţiilor din numărul trecut: consilierii nu motivează respingerea proiectului în procesul verbal al şedinţei. 65 a avut următoarea evoluţie a indicatorilor urbanistici: POT a crescut de la 50% la 75%.8 la 4. În fine. dar a extins reglementările de tip derogator şi pe alte 4 parcele. N. indicatorii au rămas aceeaşi. adoptarea indicatorilor tehnico-economici pentru amenajarea Cimitirului Bellu (nr. Dacă luăm în considerare doar şedinţele în care. Media de 5 planuri urbanistice adoptate pe şedinţă urmăreşte tendinţa generală de creştere înregistrată în ultimul an (0. Grigorescu . aprobat prin HCGMB 24/2011. iar înălţimea a crescut de la P+12E la P+25E. 36-38. împuternicirea primarului să semneze un acord de parteneriat cu Consiliul Judeţean Ilfov pentru realizarea penetraţiei Prelungirea Ghencea . nr. Chişinău (nr. nr.Temişana PUZ-ul propune de fapt reglementări pentru 6 amplasamente disparate situate în interiorul unei aceleiaşi zone protejate: str. Th. 5). cu privire la tranzitarea anumitor situri arheologice. UTILE considerîndu-se a fi vorba de un “refuz de soluţionare a cererii”. La fel ca anul trecut nu a existat o consultare a ONG-urile interesate. unui PUZ îi este mult mai uşor să treacă. Berthelot. Cazzavillan. dată de la care intrau în vigoare efectele modificărilor din Legea 242/2009.Domneşti (nr.33 în primul trimestru al lui 2010. M. enumerăm ca fiind mai importante: acordul de colaborare cu Metrorex pentru construirea pasajului subteran Răzoare (HCGMB nr. nr. 14. nr. 35). M. Majoritatea PUZ-urilor au fost nevoite să obţină din nou unele avize. 64% din PUZ-uri. Faptul că nu este vorba de o gîndire globală a zonei rezultă şi din avizele obţinute de la Ministerul Culturii. 3 în ultimul). Mai multe pe www.observatorulurban. 55 Acest PUZ este unul din cele ce nu au mai apucat să fie aprobate pînă pe 30 septembrie 2009. 3). aprobat prin HCGMB 325/2010 a fost analizat PUZ-ul Autostrada Bucureşti Braşov . CUT-ul de la 4. prin Ordonanţa 27/2008 şi Legea 242/2009. faţă de trimestrul anterior. Temişana. Popa Savu.ro 12 . Modificări s-au petrecut la PUZ-ul din str. un al patrulea PUZ (Temişana) a păstrat pentru parcelele din 2009 aceeaşi indicatori. nr. str. Modificare PUZ ZCP 44 . pe ordinea de zi. Proprietarul terenului ce a generat PUZ a dat în judecată Primăria şi a cîştigat. L. pentru a fi în cele din urmă aprobate. Deşi ultimele modificări aduse Legii urbanismului. nr. nr. nr. au fost aprobate la prima apariţie în faţa consilierilor. au existat planuri urbanistice. Dintre hotărîrile care se referă la proiecte de infrastructură. 2 în al doilea. S-au mai aprobat.Ploieşti. Povestei-Intrarea Belciugatele. 12).Splai (nr.. 32.5. str.9. se referă la PUZ-ul aprobat în 2011.Braşov. Aman. 20. Km 0 + 000 . PUZ-ul aprobat în cele din urmă nu are modificări faţă de forma respinsă în celelalte şedinţe. Tot în această perioadă a fost aprobat bugetul Capitalei. 6. CUT de la 2. impun o gândire globală asupra zonelor protejate atunci când se modifică coeficienţii reglementaţi. Trei hotărâri se referă la prelungirea valabilităţii unor planuri.16 la 3. Vulcănescu. iar înălţimea de la P+4 la P+5. Văcăreşti. cînd 54 de PUZ-uri au fost prinse în offside de efectele modificării radicale a legislaţiei de urbanism. restul se referă la PUZ-uri.

În aceste anunturi. În etapa elaborării studiilor de fundamentare a propunerilor. într-un limbaj nontehnic. cel puţin prin publicarea pe pagina de internet şi la sediul propriu a observaţiilor şi sugestiilor publicului şi a răspunsului la acestea.definirea situaţiilor în care se consideră că Regulamentul local a fost încălcat şi măsurile administrative de sancţionare. . şi de multe ori le erau afectate interesele.informează în scris proprietarii ale căror imobile sunt direct afectate de propunerile PUZ şi care au trimis opinii. . pe parcursul elaborării propunerilor este recomandată consultarea societăţii civile. . vor fi trecute numele şi datele de contact ale persoanei responsabile cu informarea şi consultarea publicului. . astfel încât să fie preîntâmpinate eventuale dezacorduri sau contestări. avizul prealabil de oportunitate. . 13 . În baza raportului informării şi consultării publicului. iar în cazul nerespectării. „Informarea şi consultarea publicului se efectuează în toate fazele proceselor de elaborare sau actualizare a planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului şi este parte integrantă a procedurii de iniţiere. la parcela care a generat intenţia elaborării documentaţiei de urbanism. avizare şi aprobare a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului”.Catiuşa Ivanov Primăriile. . .anunţuri afişate la sediul autorităţii publice în spaţiile accesibile tuturor cetăţenilor. a asociaţiilor profesionale. în termen de 15 zile de la încheierea perioadei de consultare a publicului. autorităţile au obligaţia de a pune la dispoziţia publicului sinteza acestora şi argumentaţia preluării sau nepreluării propunerilor. aceştia îşi pot apăra interesele şi sesiza posibile nereguli. Actul normativ (Ordinul nr.anunţ cu vizibilitate imediată publicat pe pagina proprie de internet şi în publicaţia proprie dacă există.anunţarea intenţiei de elaborare. Procesul de informare şi consultare a publicului se finalizează cu raportul informării şi consultării publicului. Consultarea populaţiei la elaborarea PUG-urilor Informarea cu privire la intenţia de elaborare a PUG se face simultan. După aprobarea de Consiliu.etapa pregătitoare . abia după ce începeau lucrările. împreună cu documentaţia de urbanism completă. Responsabilitatea privind informarea şi consultarea publicului pentru planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului revine autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planurilor. .modul şi locul în care publicul va avea acces la informaţii şi documentaţii. precum şi documentele ce au stat la baza primei variante a propunerilor. Informarea şi consultarea publicului se face. în loc vizibil. Astfel. care include toate observaţiile avizatorilor şi care se supune procedurii de transparenţă decizională.principiile de identificare a grupurilor-ţintă pentru informare şi consultare. obligatoriu. obligate de lege să informeze cetăţenii înainte de a aproba documentaţiile de urbanism La începutul acestui an a apărut Metodologia de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.pune la dispoziţia publicului documentele aferente propunerilor PUZ. Toate propunerile obţinute şi nevoile identificate în urma procesului de informare şi consultare vor fi examinate şi sintetizate şi vor fi prezentate ca anexă la documentaţia necesară atribuirii serviciilor de elaborare a PUG. locul şi orarul în care se pot consulta documentele şi se pot transmite observaţii.etapa de documentare şi elaborare a studiilor de fundamentare.modalităţile de finanţare a activităţilor de informare şi consultare. se arată în actul normativ. reprezentanţi ai cetăţenilor. prin următoarele metode: . În termen de 15 zile de la data primirii comentariilor. raport ce se supune atenţiei autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea planului. Consultarea populaţiei în cazul elaborării PUZ-urilor În cazul Planurilor Urbanistice Zonale.elaborarea propunerii finale. Conţinutul obligatoriu al Regulamentului local stabileşte cel puţin următoarele: .informează publicul cu privire la rezultatele consultării. elaborare. cu privire la observaţiile primite şi răspunsul argumentat la acestea. acum autorităţile locale au obligaţia de a-i informa despre aceste aspecte la demararea proiectului. în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului: . modul şi perioada. consiliul judeţean/local/general poate solicita modificarea şi completarea documentaţiei de urbanism supuse aprobării. Investitorul privat iniţiator al PUZ afişează anunţul pe panouri rezistente la intemperii. să le atace în contencios administrativ. LEGISLAŢIE . În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a acestei metodologii.etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare. către care pot fi transmise comentarii. . inclusiv materiale explicative scrise şi desenate. . observaţii şi propuneri. primăriile informează publicul prin cel puţin următoarele activităţi: . primările au obligaţia de a elabora Regulamentul local referitor la implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism. pentru fiecare categorie de plan.publică pe pagina de internet anunţul cu privire la posibilitatea. după caz: certificatul de urbanism. asociaţii ale sectorului de afaceri. Raportul informării şi consultării publicului fundamentează decizia autorităţilor administraţiei publice responsabile cu aprobarea sau respingerea planului propus. 2701 din 30/12/2010) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. Dacă până acum vecinii aflau de ridicarea unei construcţii noi.structura sau persoanele cu atribuţii în coordonarea informării şi consultării publicului pentru documentaţiile de urbanism şi/sau amenajare a teritoriului. cerinţele şi opţiunile publicului legate de dezvoltarea urbană durabilă sunt obţinute de elaboratorul documentaţiei de urbanism prin metode de cercetare sociologică relevante pentru obiectivele propuse. De asemenea. prefectul are obligaţia să verifice respectarea prevederilor metodologiei de informare şi consultare a populaţiei. şi perioada pana la care acestea pot fi făcute. 47 din 19 ianuarie 2011.

la această adresă. etc.000 mp pentru funcţiuni de locuire sau cu cel puţin 5. ŞTIRI Oprescu vrea autostradă ca în China Primarul general. Principala modificare este interzicerea intrării în legalitate a clădirilor ridicate ilegal. . distrugerile făcute de Primăria Capitalei pentru construirea axei Buzeşti-Berzei. Diametrala Buzeşti-Berzei. utilităţile. Judecătoria Sectorului 2 a constatat ilegalitatea pe 5 iulie 2010 şi a decis încadrarea construcţiei în peremetrii prevăzuţi de autorizaţia de construire. hipermagazine.000 mp pentru funcţiuni de servicii. De asemena. care vor fi aleşi din rândul consilierilor generali. Imobil construit ilegal pe bd. Acum această clădire poate intra în legalitate în loc să fie demolată. . nr 55 Un alt imobil care aşteaptă să intre în legalitate este un imobil de 10 etaje de pe strada Aurel Vlaicu din sectorul 2. autorizaţie de construire pentru un imobil de 6 etaje. Ministerul Culturii. care va fi repartizat primăriilor de sector în funcţie de necesităţi. Primăria sector 2 şi Asociaţia PRO_ DO_MO s-au adresat instanţei sesizând ilegalitatea.în maxim 30 de zile de la finalizarea dezbaterii publice şi înaintarea expunerii de motive şi a raportului de specialitate. Prevederea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2012. 7/2011 a adus modificări importante şi în traseul de aprobare a documentaţiilor de urbanism şi organizarea autoritătilor locale: . cât mai curând cu putinţă.Planurile Urbanistice Generale vor putea fi prelungite doar cu 3 ani. deoarece avizul de urbanism era modificat întotdeauna de avizul de la Ministerul Culturii şi trebuia emis un nou aviz de urbanism. Întâi se vor emite avizele de specialitate de la Ministerul Mediului.primarii de sector vor fi înlocuiţi de 6 viceprimari.cele mai importante domenii ale oraşului vor fi gestionate de Primăria Capitalei: urbanismul. avizul de urbanism. nr. . 14 . Monica Macovei. pentru a găsi soluţii de fluidizarea traficului.consilieri generali vor fi aleşi uninominal. Primăverii. In 2005. au sesizat. Edilul se afla în China. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a introdus în legalitate un bloc construit ilegal pe bd. . zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidenţiale noi. Ordonanţa de Urgentă nr. parcuri culturale. ONG-işti au prezentat europarlamentarilor Monica Macovei. . o construcţie de 4 etaje.s-a eliminat prevederea prin care investitorii care doreau modificarea indicatorilor urbanistici. 55. Legea Capitalei în dezbatere publică Grupul PDL a organizat în luna martie o serie de dezbateri publice pe proiectul privind Legea Capitalei. primarii de sector sunt aleşi de cetăţeni. la începutul lunii martie. Circulaţie. Până acum nu era stabilit niciun termen. Comitetul Regiunilor lucrează la elaborarea unui document prin care să se instituie un patrimoniu european. imagini cu clădirile demolate de municipalitate şi s-au plâns de lipsa de transparenţă a instituţiei în acest caz. Pentru aceste proiecte este nevoie şi de aviz de oportunitate. Continuăm discuţiile.desfiinţarea consiliilor locale. Restul prevederilor OU vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Busuioc Andrei Horia şi Cucu Victor au construit un imobil de zece etaje. . documentaţiile de urbanism vor fi iniţiate doar de municipalitate. o autostradă suspendată asemănătoare cu cea din centrul Benjingului. prevede articolul 56. în situaţia extinderii intravilanului localităţii cu cel puţin 10. parcuri comerciale. cu patru în plus decât prevedea autorizaţia. La nicio lună după adoptarea Legii. . trebuiau să obţină aviz de oportunitate. Theodor Stolojan şi Laszlo Tokes. săptămâna trecută. acum va fi emis ultimul. şi cu o amprentă la sol mai mare.în cazul PUZ-urilor. Kinga Gal. în aprilie 2008. a declarat. Sorin Oprescu. infrastructură de transport. Principalele prevederi ale proiectului sunt : . Pentru trenurile din zonele protejate această prevedere simplifică procedura de avizare. Proprietarii. Primaria Capitalei a autorizat. la Bruxelles. prevăzuţi de regulamentele de urbanism. acest proiect de fluidizare a traficului şi în Capitala României”. Acum. . Primăria Sectorului 2 a emis. “Nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire”. consiliul judeţean sau local are obligaţia să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentaţia de urbanism. Inspectoratul de Stat în Construcţii.Echipa OUb Noua Lege a urbanismului interzice PUZ-urile pe parcelă şi intrarea în legalitate Legea urbanismului a fost modificată la începutul lunii februarie prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 7/2011. În rest. infrastructura. de Consiliul General.Capitala nu va mai avea 7 bugete. la Parlamentul European Un grup de ONG-uri bucureştene. parcuri tehnologice. că doreşte să facă în Bucureşti. cu mai mult de 20 la sută. decât dacă conving Primăria să modifice regulamentul pentru toată zona. Proprietarul a ridicat un bloc de 7 etaje. a declarat Oprescu. cât mai repede. publicată în Monitorul Oficial din 11 februarie 2011. iar dorinţa mea este aceea de a demara. persoanele care au terenuri mici şi doresc să construiască mai mult decat prevede regulamentul local de urbanism nu vor mai putea face acest lucru. zone de producţie. care în vechea lege se emitea primul. Astfel.1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. într-o vizită de lucru. la propunerea primarului general. Primăverii. care se ocupă cu protecţia patrimoniului.PUZ-urile vor putea fi iniţiate de privaţi doar în următoarele situaţii: construirea de parcuri industriale. iar primarii trebuie să înceapă reactualizarea PUG-uri cu 18 luni înainte de expirarea celor vechi. “Este foarte clar că autostrada suspendată se poate face. Iată! Avem dovada vie a faptului că 10 km au fost realizaţi în 2 ani de această firmă şi am primit asigurări că modelul poate fi implementat şi la Bucu-reşti. a declarat că va sesiza organele de anchetă din ţară pentru a verifica dacă demolările au fost făcute legal. 7/2011. ci unul singur.

pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei. în condiţiile respectării unei variante de construcţie din cele 10 15 modele de proiecte pentru executarea lucrărilor de construcţii. Guvernul va facilita acordarea de credite bancare. Finanţarea va fi împărţită astfel: minimum 10% din surse proprii ale beneficiarului şi maximum 90% prin credit garantat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici şi Mijlocii. În plus. în acest moment. Aleşii consideră că în acest fel cetăţenii nu vor mai plăti proiectul de arhitectură şi vor scăpa de birocraţie. cu acordarea de facilităţi. Stelian Fuia şi Marian Avram. afişate pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale. şi a fost deja depusă la Parlament. care. În cazul în care proprietarii refuză. punând viaţa trecătorilor în pericol. Pentru monumente şi pentru zonele protejate este însă un dezastru. Imobil de pe bd. pot să vă spun că avem o mulţime de astfel de exemple. instituţiile urmând să-i recupereze de la beneficiari. Lascar Catargiu. de la instituţii de credit. Clădirile vechi riscă să fie distruse În cazul persoanelor care realizează venituri medii nete lunare.observatorulurban. cât şi al beneficiarilor”. «Persoanele fizice şi juridice care deţin minimum 400 metri pătraţi de teren în regim de proprietate sau concesionare pot efectua construcţii. Pentru blocurile de la periferie sau cele fără valoare arhitecturală. pentru efectuarea lucrărilor de construire ar putea fi nevoie doar de avizele şi acordurile care stau. s-a încurajat un fenomen pentru ţara noastră: neîntabularea caselor din lipsa actelor necesare. Prin derogare de la prevederile Legii nr. spunea arhitectul Dan Marin. sunt zeci de clădiri cu faţadele foarte degradate. Au Imobil de pe bd. Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată este de maximum 5 ani. Pentru a-i sprijini pe proprietari să efectueze lucrările. Îşi pierde valoarea”. pe membru de familie. În expunerea de motive a proiectului de lege mai scrie că. eliminarea birocraţiei şi încurajarea economiei: “Un alt aspect este legat de construcţiile de case din mediul rural. Legea va intra în vigoare după ce va fi adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte. la baza actului administrativ. se arată în propunerea legislativă. conform unui proiect de lege înaintat Parlamentului de patru depuţati PDL. nivelul avansat de degradare a faţadelor clădirilor generează scăderea calităţii arhitecturalambientale a cadrului urban construit”. acestea pot cofinanţa cheltuielile aferente lucrărilor la clădirile amplasate în zone protejate sau în centrele istorice. În plus. după reparaţii Deputaţii PDL vor eliminarea autorizaţiilor de construire Autorizaţiile de construire ar putea eliminate. Or. actuala lege vine atât în sprijinul constructorilor. dacă faci asta la o clădire monument e ca şi cum ai demola-o. pentru mulţi. lucrările vor fi suportate de primării. republicată. Actul nu a fost încă dezbătut şi aprobat în cele două camere decizionale. Calian Petru. Totodată. autorităţile administraţiei publice centrale pot cofinanţa lucrările la clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele pe cheltuială proprie. cu modificările şi completările ulterioare. cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată. arhitecţii susţin că acest act normativ ar face mai mult rău decât bine: “Într-adevăr.Echipa OUb Guvernul a adoptat legea care îi obligă pe proprietari să-şi repare faţadele clădirilor Guvernul a adoptat. Mircea Giurgiu. chiar înainte ca proprietarii să fie obligaţi să repare faţadele. Mulţi dintre proprietarii acestor clădiri nu vor avea bani să plătească restauratori să le repare şi vor chema “meşteri” pricepuţi la toate. „Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a venit pe fondul constătării creşterii îngrijorătoare a accidentelor grave provocate de desprinderea unor elemente de construcţie de la nivelul faţadelor sau teraselor clădirilor care. Citiţi textul integral pe site-ul: www. executarea lucrărilor de construcţii este permisă fără deţinerea autorizaţiei de construire. Deşi este o lege normală pentru o ţară civilizată. repararea faţadei şi eficientizarea termică a clădirii înseamnă să pună polistiren pe faţadă şi tâmplărie PVC cu rame de plastic. Lascăr Catargiu. Şi. din cauza slabei informări. sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie. în România. în luna aprilie. În lipsa autorizaţiei. nu au respectat obţinerea autorizaţiilor şi avizelor aferente construcţiei. până la terminarea lucrărilor.ro ŞTIRI . am văzut că. Iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor PDL. în cadrul unei dezbateri organizate la Grupul de Dialog Social în noiembrie 2010. Astfel. De asemenea. la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Face excepţie de la prevederile aliniatului de mai sus obţinerea avizelor şi acordurilor. prin nivelul avansat de degradare. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. care vor strica toate ornamentele. este un proiect bun. în limita bugetului disponibil. aprobate în prealabil de Ministerul Dezvoltării. lucrările se vor face pe banii administraţiei locale. se arată într-un comunicat trimis de Ministerul Dezvoltării. această iniţiativă va duce la îmbunătăţire aspectului oraşelor. în condiţiile respectării unui model de proiect emis de Ministerul Dezvoltării şi a Planului Urbanistic General al localităţii”. înainte de reparaţii fost şi cazuri când bucăţi de tencuială din aceste imobile au căzut pe trotuar. precum şi a actului administrativ al autorizaţiilor pentru protecţia mediului. Pentru a reduce acest fenomen. De aici. casele ar urma să se facă după nişte proiecte de arhitectură tip.

Tatu Mihaela. Publicat pe pagina de internet oub. Ina Stoian. Mai multe informaţii despre proiectul SOS Galaţi 2010 găsiţi pe:www.Crişan Anca. Catiusa Ivanov. Nagy Zsolt (Menta művek / Fabrica de mentă) Încotro Galaţi? Spaţii urbane.wordpress. Bucureşti contact@observatorulurban.uniuneaarhitectilor. Dan Marin şi Gruia Badescu Răspunderea pentru opiniile exprimate aparţine autorilor. În mai. Grădişteanu Lavinia.ro Uniunea Arhitecţilor din România str. îndeamnă la folosirea mijloacelor de transport alternative şi critică construcţiile noi. Demetru Dobrescu 5.martie 2011 Se distribuie gratuit la sediul UAR. Frontul la apă. Observatorul Urban Bucureşti Calea Victoriei 126. Pentru a ne sesiza evenimente importante. nepotrivite contextului. Czilli L STUDII/PROIECTE CULTURALE 16 . în mediul profesional. Cartiere. Centrele comerciale .ro Mijloace alternative de transport .coopcluj. băi! . Get the Cycles.com www. Molnár Attila “Get the Attitude. Get the Feeling” Barth E. afişele vor ieşi în stradă cu ocazia “Zilelor arhitecturii din Cluj“. Vajna B.Nu parca aiurea. Józsa J. ISSN 2066 .observatorulurban.com În Galaţi.plusminusgalati. Cele două iniţiative au ca scop atât punerea în discuţie a unor teme de actualitate.Ina Stoian (plusminus) Ina Stoian SOS spaţiile urbane Asociaţia AREA3 din Cluj a realizat o serie de afişe ingenioase. vă rugăm să ne scrieţi la: contact@observatorulurban.ro oub . într-un mod amuzant. pentru a-i face pe cetăţeni şi pe autorităţi să conştientizeze. Mai multe informaţii pe: www. Varga K.com.866X Editor: Catiuşa Ivanov Art director: Elena Stoian Redactori: Florin Bălteanu. Bucureşti uar_contact@yahoo. 7 ianuarie . Asociaţia Plusminus a ales câteva intervenţii nefericite pe spaţiile urbane pentru a atrage atenţia despre felul cum arată oraşul.blogspot.Szilágyi-Bartha József. Proiectele au fost finanţate prin Fondul Timbrul Arhitecturii OUB-UAR în 2010. pe tema traficului.buletin informativ nr.ro www. Panourile ironizează şoferii care parchează ilegal. Ca alternativă au propus câteva scenarii despre cum ar putea arăta aceste locuri dacă administraţia locală şi cetăţenii s-ar implica mai mult. cât şi informarea accesibilă a cetăţenilor . problemele cu care se confruntă oraşul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->