MONAHUL DAMASCHIN GRIGORIATUL ADEVARUL CREDIN.EI ORTODOXE .I ERORILE PAPISMULUI ( CU CONSECIN.

ELE LOR)

INTRODUCERE Cnd Mntuitorul Iisus Hristos a venit n lume, a facut-o pentru a ntoarce neamul omenesc de la adorarea idolilor .i a elementelor naturii, catre adorarea Singuru lui .i Adevaratului Dumnezeu Tatal. Aceasta lucrare a savr.it-o din ascultarea Sa fa.a d e Dumnezeu Tatal, ascultare ce a fost ncununata prin Jertfa Sa pe Cruce. Prin Jertf a .i prinnvierea Sa, Hristos a nvins moartea, care era cel mai mare du.man al neam ului omenesc, deoarece i condusese pe to.i oameni spre iadul cel ve.nic .i spre ndepart area definitiva de Dumnezeul iubirii. Iisus Hristos, n calitatea Sa de ntemeietor al Bisericii celei adevarate, unice .i cere.ti, a trebuit sa se ngrijeasca .i de dimensiunea ei vazuta .i pamnteana, astf el nct lucrarea ei sa continue prin urma.ii Sai Apostolii .i prin cei de dupa ace.tia, episcopii .ipreo.ii. A.adar, ntemeietorul unei lucrari att de mari .i de o importa n.a capitala pentru umanitate, nu s-a oprit doar la consolidarea ei printr-o nva.atura teoretica .i dumnezeiasca, ci a oferit .i posibilitatea aplicarii acesteia n via.a noastra, pe ntru ca omul sa poata fi din nou parta. al iubirii lui Dumnezeu. Lucrarea lui Hristos nu a ur marit n mod exclusiv doar gasirea unor mijloace mai bune de supravie.uire ontologica .i fiin.iala a oamenilor, ci mai ales eliberarea lumii de moarte, de patimi, de pacate .i de chinurile ce proveneau din nemiloasa ura a for.elor satanice, ce macinau pamntul dupa caderea cetelor lui Lucifer. Ca om adevarat, Hristos S-a jertfit pe cruce, fara ca prin aceasta sa se mic.ore ze sau sa se piarda ceva din puterea dumnezeirii Sale, prin care lumea prime.te pes te veacuri putere duhovniceasca. Aceasta putere alunga for.ele ntunericului, care, din cauza caderii omului, i-au atribuit acestuia, ca o nedreapta .i nedorita mo.tenire, vestea ngro zitoare a mor.ii celei ve.nice. Daca lucrarea mntuitoare a lui Hristos s-ar fi rezumat numai pna la nal.area Sala c eruri, fara jertfa pe cruce, atunci ntruparea Sa pe pamnt ar fi devenit o tragica ironie .i un insucces rasunator. A.a cum ne nva.a .i Sfntul Apostol Pavel, daca nu ar fi existatnvierea Sa, orice ncercare de ndreptare duhovniceasca a neamului omenesc ar fi fost zadarnica. Zadarnica ar fi fost propovaduirea mntuirii, zadarnic ar fi fost botez ul catehumenilor, zadarnica instituirea Sfintelor Taine, zadarnica ar fi fost .i po gorrea Duhului Sfnt n Biserica lui Hristos. nsa Mntuitorul a avut grija ca mai nainte de nceputul patimirii Sale celei de bunavoie, sa ntemeieze Biserica Sa.

Prima lucrare pe care a facut-o n acest sens, a fost alegerea celor doisprezece ucenici, pe care I-a format ca Apostoli .i continuatori ai misiunii Sale. A doua lucrare a fost concretizata n nva.atura Sa dumnezeiasca, ce sta la temelia Bisericii. A treia lucrare a fost instituirea Sfintelor Taine, prin mijlocirea carora cre.t inulcredincios prime.te ajutorul divin, spre a se putea mparta.i de bunata.ile mpa ra.iei lui Hristos nca din aceasta via.a. n sfr.it, cea de-a patra lucrare, a fost concretizata n promisiunea facuta apostolilor Sai ca le va trimite pe Duhul Sfnt, Dumnezeu adevarat, care va conduc e Biserica. Aceasta este cea de-a Treia Persoana a Sfintei Treimi, despre care Hri stos ne-a nva.at ca este Dumnezeu din ve.nicie, mpreuna cu celelalte doua Persoane ale Sfint ei

Treimi .i ca va ramne pentru totdeauna n Biserica Sa, pe care o va ndruma ncepnd de atunci, continund lucrarea mntuitoare a lui Hristos, cea de-a doua Persoana. Astfel, cu toate ca Hristos a plecat att de repede cu trupul din lume, a lasat n urma Sa un Succesor cu aceea.i putere, vrednicie .i lucrare, pe Duhul Sfnt. De at unci Acesta, din ziua Cincizecimii, conduce Biserica cea Una, care este Trupul lui Hr istos celui Viu, n care se cuprind to.i cei ce cred n aceasta sfnta nva.atura. El revarsa cu darnicie Harul Sau peste oameni, prin mijlocirea Sfintelor Taine .i rnduie.te noi liturghisitori, care vor continua lucrarea de mntuire a oamenilor, pna la a Doua V enire. A.a cum trupul omenesc este condus .i se raporteaza n toate ac.iunile sale la cap , care prime.te .i coordoneaza tot ceea ce nseamna func.ionarea sa integrala ca org anism viu, tot a.a .i Biserica lui Hristos reprezinta o unitate n sine, condusa de Capu l care este Hristos. Este unita n sine, deoarece Tainele ce se savr.esc n cadrul tradi.iei ei s eculare, pastreaza aceea.i structura dogmatica .i aproape acela.i tipic liturgic, care ar e de altfel, o nsemnatate secundara. nva.atura sa dogmatica, a.a cum a fost revelata prin rostire antemeietorului ei Iisus Hristos, ramne .i este datoare sa ramna neschimbata, deoar ece pe aceasta se clade.te mntuirea omului. Atta vreme ct mntuirea nu este consecin.a sau rodul unor ra.ionamente sau ideologii omene.ti, ci un dar al lui Hristos cel Rastignit.i nviat, este de neconceput ca acest dar, sa sufere un atac att de egoi st din partea omului trufa., care cere ca nca .i la aceste nalte nva.aturi ale Iubitorului de oam eni Hristos, sa-.i impuna propriile sale concep.ii eronate, izvorte dintr-o vie.uire pacatoasa. De asemenea Sfntul Duh, deoarece purcede din ve.nicie din Dumnezeu Tatal, coexistnd permanent mpreuna cu Tatal .i cu Fiul, participa la sfintele hotarri ale Dumnezeului Celui n Treime. Prin ntruparea celei de-a Doua Persoane, a lui Iisus Hristos, .i iara.i, n acord cu hotarrea interioara comuna, a Dumnezeului celui n Treime, Sfntul Duh participa prin lucrarea sa activa, n deja nfiin.ata Biserica a l ui Hristos n lume, iar pe parcursul veacurilor, conduce mul.imea cre.tinilor ortodoc .i catre mntuire. Lucrarea Sfntului Duh este n acela.i timp .i lucrarea celorlalte doua Persoane, care coexista ntr-o inseparabila unitate, iubire .i comuniune. Aceasta lucrare sfin.itoare a Sfntului Duh n cadrul Bisericii lui Hristos nu se impune cu for.a. O mul este chemat prin intermediul propovaduirii, sa primeasca liber mesajul mntuitor al lui Hristos .i n continuare sa accepte protec.ia .i ndrumarea catre limanul mntuirii din partea Duhului Sfnt. Sfntul Duh nu este subordonat omului, ci conlucreaza cu omul n vedere a mntuirii. Daca ar fi fost subordonat omului .i-ar fi pierdut dumnezeirea, liberta tea .i misiunea sa finala. Orice credincios cre.tin ar trebui sa devina, cu fiecare zi ce trece,

supus Duhului Sfnt .i nu nva.ator potrivnic. Atunci cnd omul ncearca sa-.i impuna propriile teorii, sau sa denatureze sfintele nva.aturi cre.tine, sau sa ndrazneasc a sa se puna pe sine n locul Duhului Sfnt, aceasta nsemneaza ca un astfel de om ncearca sa devina dumnezeu, n afara adevaratului Dumnezeu. Cere sa se salveze pe sine .i chi ar .i pe al.ii, prin logica sa limitata .i patima.a. Cere, n ratacirea lui, sa proteste ze naintea luiDumnezeu, sus.innd ca Rastignirea .i nvierea Sa nu l-au condus pe om spre Dumnezeu. Astfel, omul ratacit din zilele noastre, l condamna pe Dumnezeu la moarte prin ar ogan.a sa egoista .i cere sa-i conduca pe ceilal.i, nu spre o alta forma de mntuire, ci spre sclavia patimilor .i spre adorarea satanica a noilor idoli contemporani. Biserica lui Hristos este inseparabil unita .i indivizibila n esen.a .i nu are ne voiede nici un fel de, a.a zisa, interven.ie umana. .i continua opera .i nu se nsp aimnta de

du.manii cei plini de rautate, care nu c.tiga dect un singur lucru: de cte ori se l upta mpotriva ei, doar se ndeparteaza de ea .i plonjeaza n logica celui viclean, a diavo lului. .i n zilele noastre, ca .i odinioara, continua anumite ncercari de asociere a Bisericii Ortodoxe cu alte, a.a zis biserici, care s-au rupt din trupul celei Un a, Sfnta, Soborniceasca, Apostolica .i Universala Biserica Ortodoxa. Exista ntr-adevar, un deziderat nu doar al timpurilor noastre, ci e chiar porunca lui Hristos, ca sa e xiste doar o singura Biserica unita, n care sa se slaveasca numele lui Dumnezeu pe ntreg pamntul .i n care sa se ofere, cu toata ncrederea, darul mntuirii tuturor oamenilor. Biserica cea Una a lui Hristos se aseamana unui copac cu cinci bra.e. Acestea erau reprezentate n vechime, de cele cinci patriarhii istorice: Roma, Constantino pol, Alexandria, Antiohia .i Ierusalim. Unul dintre bra.e nsa, s-a taiat .i a cazut jo s. S-a despar.it de trupul unitar al copacului, de la care-.i primea vitaminele .i seva necesare pentru a cre.te, a nflori .i a aduce roade. De atunci, de vreme ce nu mai e unit cu copacul i este cu neputin.a sa mai nfloreasca .i sa mai aduca roade. Astfel, poate fi cons iderat inutil .i vrednic de a fi aruncat n foc. O astfel de cadere a suferit prima dintr e patriarhiile patriarhia Romei. S-a despar.it de Trupul Bisericii celei Una a lui Hri istorice stos. Nu mai poate nflori .i aduce roade, ceea ce nseamna ca nu mai de.ine misiunea apostol ica a mntuirii .i-a izbavirii omului din patimile .i din pacatele sale. .i-a gasit nsa o alta misiune .i anume aceea de a se extinde .i a se dezvolta sub forma unei mpara.ii l ume.ti, care conlucreaza cu puternicii acestei lumi. Doresc sa instaureze propria lor mpa ratie, ntr-un spatiu bine definit pe harta, cu o nvatatura religioasa proprie si cu mijlo ace deexpansiune si dominatie asupra lumii ntregi. l neaga practic pe Dumnezeu, de vreme cenu-l recunosc n calitatea Sa de Mntuitor al lumii si ntemeietor al Biseric ii, pe care a instituit-o n lume si care, pna astazi, se cheama Biserica Ortodoxa. Dar ce fel de credinta doresc sa instaureze pe pamnt? Iar aceasta credinta, ce legatura mai poa te sa aiba cu adevarata Credinta, revelata de Iisus Nazarineanul? Iar aceia care urmeaza bisericii ce se cheama papala sau protestanta, si care reusesc cu puternice mijloace omenesti, bani, functii, arme, diplomatie sa santa jeze constiinte, sa-i amageasca pe cei naivi, sa-i reduca la tacere pe cei nenvatati, sa le promita bunastare saracilor si sinistratilor din Africa, cum vor sta n fata tronu lui lui Hristos, fiind n esenta departe de Una, Sfnta si Mntuitoarea Sa Biserica? Astazi, cercuri ale vaticanului si alte medii supuse acestora, asa zisii ecumeni sti,

presati de programele ce urmaresc realizarea unei politici planetare, a unei uni ficari religioase, condusa de un singur lider, a unei lumi globalizate, cer sa se reali zeze unireasau unificarea bisericilor. Ce nseamna aceasta? nseamna ca fiecare bise rica autonoma sa continue sa-si pastreze particularitatile ei, nvatatura ei, Tainele ei, clerul si traditiile ei dar sa se unifice , adica sa se uneasca n mod exterior cu biserica Romei, recunoscndu l pe papa ca fiind singurul conducator al acestei biserici unificate. Aceasta ar u rma sa faca toate bisericile asa zis locale, astfel nct vom putea vorbi despre o biserica cres tina globala, ce-l are drept conducator nu pe Hristos, ci pe papa de la Roma. Iar ace asta nascocire a reprezentantilor papismului nu se va mai chema Biserica lui Hristos, ci biserica papei. Dar este posibil ca un om, papa, care este si el un simplu om pa catos, saconduca Trupul lui Hristos, Biserica Sa, care potrivit apostolului Pave l, l are drept Cap pe Hristos? O astfel de biserica mondiala, nu va mai putea sa aiba ca scop mntuir ea spirituala a omului, ci doar va usura punerea n aplicare a programelor infernale ale

conducatorului politic si religios global si ale puterilor ntunericului, care lup ta pline de ura mpotriva Bisericii lui Hristos, de la ntemeierea ei si pna astazi. Cnd Hristos si Parintii Bisericii vorbesc despre unitatea Bisericii, nu se refera desigur la coexistenta sau la fuziunea Bisericii celei Una si Sfinte a lui Hrist os cu celelalte asa zis denominatiuni crestine. Ei nteleg ntoarcerea bisericilor ratacit e la cea dinti, Nedespartita Biserica, n care curge izvorul apei celei vii si nestricacioas e, al vietiicelei vesnice. ntorcndu-se la Biserica Primara, se ntorc la Hristos, la Tainele ei, la Har si la Duhul Sfnt, pe care l-au pierdut si al carui loc a fost luat de duhurile ce le viclene ale diavolului si ale magiei, att aici ct si n Africa si-n ntreaga lume. Este de nenteles asadar, sa existe unire sau unificare a bisericilor, deoarece sar distruge constructia autentica si originala a Bisericii celei Prima, Una, Sfnta a lui Hristos si ar deveni zadarnica stradania spre mntuire a milioane de oameni. S-ar denatura Persoana lui Hristos, iar comuniunea omului cu Acesta, prin intermediul Sfintelo r Taine, ar deveni imposibila, la fel ca si rugaciunea curata, lucrarea virtutilor si pri mirea darurilor Duhului Sfnt. Cnd vorbim despre unirea bisericilor facem de fapt o greseala, deoarece Biserical ui Hristos este unita cu ntemeietorul ei, cu nvatatura ei, cu Tainele si cu Sfntul Duh, care astazi o conduce prin harul Sau. Este unita cu Sfintii Parinti, cu nvatatori i, cu Martirii, cu Cuviosii si cu Crestinii Ortodocsi de astazi, care se straduiesc ai ci n cadrul Bisericii luptatoare si au nadejdea ca vor ajunge n cea triumfatoare, cereasca. B iserica nu are nevoie de nici o unire cu ceva, care provine din aceasta lume. Biserica lui Hristosuneste lumea, n Numele si n Credinta ntemeietorului ei, Iisus Hristos. Nu se uneste cu lumea, pentru ca si-ar pierde orientarea si misiunea ei. Nu se amesteca cu lumea , pentru ca ar patrunde n interiorul ei curentul secularizarii, adica duhul ratacirii si a l diavolului, care-i doreste dezorientarea, fata de principala ei slujire. Omul, daca doreste sa se vindece de ranile lui duhovnicesti, daca crede ca Hristos este Mntuitorul sau personal si Prieten si Frate, sa porneasca n cautarea Lui. Si va veni ziua n care Domnul si va descoper i spre el Persoana Sa plina de lumina si dulceata. Asa zisele biserici , care prin intermediul conducatorilor lor s-au razvratit mpotriva lui Hristos si mpotriva Bisericii Lui celei Sfinte si Una, au pierdut pli natatea adevarului si conditiile unei adevarate vieti n Hristos. Cum pot sa mai vorbeasca despre mntuire, de vreme ce sunt privati de prezenta Duhului Sfnt. Daca n biserica papala

exista o anumita dogma despre harul creat al Sfntului Duh i ntrebam: cum poate un lucru creat, sa conduca un alt lucru creat, spre mntuirea sufletului? Daca mntuire a sufletului este n mod evident o lucrare a Duhului Sfnt, pentru ca omul sa se poata curata de orice ntinaciune trupeasca si sufleteasca, cum se vor curata asa zisii crestin i ai celorlalte biserici, de vreme ce nu au prezenta vie a Duhului Sfnt nici n biserici le lor si nici n vietile lor? Ce le ramne asadar acestor naufragiati , asa zisi crestini? Doar ntoarcerea la Biserica cea Una a lui Hristos. Atunci se vor pecetlui cu pecetea c ea sfintitoare si iluminata a Sfntului Duh, vor primi iertarea pacatelor, vor avea a cces laviata cea vesnica, ntruchipata de nsusi Hristos si de bucuria ca, n sfrsit, s i-au gasit izbavirea.

Aceasta este rugaciunea pe care noi o adresam de aici, din Sfntul Munte, tuturor acelor crestini care afirma ca cred n Hristos, dar nu urmeaza Bisericii Sale si n u se mpartasesc de Duhul Sfnt n viata lor. Daca afirma ca cred n Hristos, practic n esenta neaga, pentru ca viata Lui Hristos, ca Dumnezeu-Omul pe acest pamnt, s-a ncheiat

odata cu slavita Sa naltare. nsa lucrarea Sa nu s-a terminat. A fost continuata de Apostolii sai, sub ndrumarea unui nou capitan al corabiei, Duhul Sfnt, Cel ce va r amne n Biserica pna la a doua Venire a lui Hristos n lume si conlucreaza activ cu celela lte Doua Persoane ale Sfintei Treimi. Sa nu se nsele asadar, spunnd ca cred n Hristos, pentru ca la Judecata de Apoi vor auzi cuvntul sever al Domnului: nu va cunosc pe voi! Cnd cineva este preocupat de mntuirea sufletului sau nu cauta raspunsuri n politica sau n ideologii. Nu ncearca sa-si impuna propriul punct de vedere sau pro pria conceptie despre lume, ci cauta asemenea vamesului sa se smereasca. Cere sa i se descopere adevarul detinut de Duhul Sfnt, care-l va restaura duhovniceste, l va el ibera si-l va vindeca de ranile cele netamaduite. Comuniunea cu Hristos nsemneaza comuniunea cu Biserica Sa si cu Duhul Sfnt. Toti aceia care au o sincera intentie si cred ca exista plinatatea adevarului si a Harului n Biserica Ortodoxa, sa primeasca n inimile lor acest adevar si prin botezul lor n S fnta Biserica Ortodoxa, vor avea si experienta sfintei lumini si vor primi bogatele s i autenticele harisme ale Duhului. Atunci nu vor mai avea nevoie de dovezi sau de sfaturi, deoarece Sfntul Duh va fi acoperit deja, toate golurile din viata lor. Amin.

ERORILE PAPISMULUI 1. STATUL VATICAN Vaticanul este un centru politic .i bisericesc ce-l are conducator pe papa .i ca re sentinde pe o suprafa.a de 44 de hectare n centrul Romei, n dreapta rului Tibru. n antichitate aceasta mica provincie se numea campus sau ager Vaticanus. De.i este declarat stat autonom, este cea mai mica .ara a lumii civilizate. n acela.i timp estecentrul spiritual al ntregii biserici catolice. n afara de aceasta suprafa.a, mai de.ine alte cteva proprieta.i, aproximativ 70 de hectare, n diferite loca.ii din ora., pe care sunt construite cladiri, ce gazduiesc diverse servicii ale Vaticanului. nca din secolul al IV-lea, episcopii Romei locuiau pe dealul numit Lateran, proprietate ce le-a fost oferita de mparatul Constantin cel Mare. Pe parcursul ve acurilor, diferi.i papi au construit mai multe cladiri, ce treptat au devenit un centru co mplex de edificii, care alcatuiesc azi statul Vatican. Tot aici este ridicata .i marea.a biserica a Sfntului Petru, cu impresionanta ei pia.a sub forma unei mbra.i.ari deschise, pala tul papal, biblioteca, muzeul, observatorul astronomic, galeria de arta, radioul .i televiziunea, care transmite .tiri la fiecare 15 minute n diferite limbi ale lumii. Exista de a semenea o tipografie, care tipare.te printre altele .i ziarul bisericesc Observatorul Roman . Dorin.a papilor de nal.are lumeasca .i de acaparare a puterii seculare a nceput cu papa Ghelasie I, care la anul 494 i scria mparatului bizantin de atunci, ca doua s unt puterile n lume: sfnta suveranitate a papilor .i puterea mparateasca. Mai mult dect att, papii au ncercat sa justifice .i scripturistic dubla lor mputernicire prin ver setul: Doamne, iata avem aici doua sabii! (Luca 22,38). Ucenicii credeau ca l vor putea apara pe Domnul cu cele doua sabii, dar Mntuitorul ce le-a raspuns: Sunt de ajuns! n sensul ca: Am spus destule, nu a.i n.eles? Sa nu mai continuam! . Ar fi pututDomnul , a.a cum nsu.i o spune, sa cheme peste douasprezece legiuni de ngeri, care saL apere. Nu a facut-o nsa, deoarece scopul Sau era mntuirea lumii, prin intermediul Jertfei Sale pe Cruce. Interpretnd gre.it versetul de mai sus, papii au considerat ca pot exercita .i o putere seculara n lume. Astfel, la anul 756 au reu.it sa ntemeieze primul stat pap al. Papa .tefan al II-lea l-a ncoronat mparat al Francilor pe Pipin cel Mic iar acesta, n se mn de recuno.tin.a, i-a daruit proprieta.ile, pe care ulterior s-a edificat statul Vat ican. Pentru ntemeierea statului papal, a.a cum men.ioneaza .i izvoarele istorice, s-au purtat multe lupte. Conducatorii statelor occidentale uneori agreau, alteori era u deranja.i de prezen.a acestui nou stat, n mijlocul lor. Astfel, din punct de vedere al pute rii lume.ti,

pe parcursul istoriei ntlnim att situa.ia de papo-cezarism, n care conducatorii stat elor se declarau vasali ai papalita.ii, dar .i de cezaro-papism, n care papii erau sup u.i vasalita.ii fa.a de diver.i mpara.i sau regi. Din cauza amestecului papilor cu puterea lumeasca, au avut loc foarte multe crime savr.ite cu binecuvntarea sau cu ngaduin.a lor. Dupa ruperea patriarhiei Romei de Biserica cea Una a lui Hristos, la 12 iulie 1054, papii, n colaborare cu conducatorii statelor occidentale, au organizat cucerirea schismaticilor Ortodoc.i . Astfel, multe armate ale statelor apusene, cu binecuvntarea papilor, au pornit ca tre

Rasarit, sub pretextul eliberarii Locurilor Sfinte de sub musulmani, dar n realit ate aujefuit tezaurele sfinte ale ortodoc.ilor .i le-au transportat n .arile lor. n timpul celei de-a patra Cruciade, la anul 1204, au cucerit .i Constantinopolul. Cte nelegiuiri .i t icalo.ii au savr.it atunci solda.ii latini plini de ura, care cautau numai sa jefuiasca .i sa violeze, depa.esc cu mult orice alta ncercare istorica, prin care a trecut statul bizantin . Dupa ce s-au ndepartat de Biserica Lui Hristos, papii au continuat sa adauge noi nva.aturi, care sa justifice modul lor de via.a excesiv lumesc .i expansionismul politicoreligios. Rezultatul acestor ambi.ii de.arte a fost reac.ia fireasca de razvratire a unor teologi precum Luther, Calvin .i Zwingli, ini.iatorii protestantismului. Acre.ti a au condamnat principiile papale .i inov.iile dogmatice .i s-au razvratit. Au rezult at, de-a lungul istoriei, mul.imea de culte protestante .i neoprotestante, secte .i denom ina.iuni ce astazi depa.esc 23000. .i pentru ca cititorul sa n.eleaga grozaviile ce-au rezultat din ciocnirea acesto r separati.ti cu autoritatea catolica, vom aminti doar de macelul petrecut n noapte a de Sfntul Bartolomeu, din 23 august 1572. For.ele papale din Fran.a au ucis cu cruzi me aproape 30.000 de protestan.i, luterani .i calvini, care se mpotriveau ereziilor .i inova.iilor religioase. S-au petrecut acte de o cruzime greu de imaginat, att la Paris ct .i n alte ora.e mari ale Fran.ei. Femei nsarcinate erau trecute prin sabie iar prunci i zdrobi.i de ziduri, batrni .i copii uci.i fara mila. Toate acestea s-au petrecut cu binecu vntarea papei Grigorie al 13-lea, care dupa savr.irea acestor atrocita.i, a ordonat slujb e de mul.umire pentru exterminarea protestan.ilor. La 11 februarie 1929, n vremea papei Pius al 11-lea, a fost ncheiat un acord al Vaticanului cu guvernul italian, n vederea proclamarii oficiale de stat n stat. El este populat de aproape 1000 de ceta.eni, care au privilegiul de a nu fi supu.i siste mului de justi.ie italian. Ca stat, Vaticanul func.ioneaza avnd toate institu.iile specifi ce unui stat de drept. Papa este pre.edintele statului, conduce un guvern, are mini.tri, depu ta.i, garda militara, banca Sfntului Spirit .i ambasadori n majoritatea .arilor lumii. Forma sa de organizare este monarhica. Papa este monarhul absolut, cu putere deplina politic a .i religioasa .i .i exercita aceasta putere nu doar n chestiunile juridice, legislati ve sau executive, ci .i n domeniul politicii externe .i al diploma.iei interna.ionale. D in 1929 Vaticanul este un stat deplin, care se implica n toate evenimentele politice ale lumii.

Celebrul poet Dante se referea la papism spunnd: Biserica Romei a intrat n mocirla , pentru ca n ea se amesteca acum doua func.ii .i doua puteri ce se ntineaza una pe cealalta (Amenin.are pentru Ortodoxia noastra, G.Psaltachi, p.148). Evenimentele sngeroase, ce au afectat popoarele ortodoxe balcanice, din fosta Republica Serbia, dovedesc implicarea vinovata a papilor Romei, n aceste razboaie interne. Din ordinul arhiereului militar Stepanici, arhiepiscopul Zagrebului, pe care pap a Voitila l-a proclamat sfnt, au fost martiriza.i patru episcopi ortodoc.i, 220 de clerici .i peste 800.000 de srbi ortodoc.i, deoarece nu au acceptat sa se lepede de credin.a lor n Hristos. Din ordinul aceluia.i episcop, solda.ii generalului croat Ante Pavlevic i, dupa acest masacru uria., au scos ochii victimelor lor, strngnd ntr-un co. aproape 18 kilograme, pe care le-au trimis n dar, papei. La nceput acela a crezut ca este vor ba de un co. cu stridii de mare, dar dupa ce i s-a explicat despre con.inutul co.ului, a dat slava lui Dumnezeu .i l-a binecuvntat pe generalul Pavlevici. La fel de mare este pacatul b isericii catolice croate, care cu binecuvntarea Vaticanului, avndu-l ca lider pe arhiepiscop ul

genocidului Stepanici, au for.at trecerea la catolicism a peste 250.000 de etnici srbi, locuitori n Croa.ia. Persecu.ii similare, de.i la o scara mai redusa, au avut loc n Cehoslovacia .i n Ucraina, acolo unde biserica papista.a .i-a extins organizarea. Episcopul crimelor din Croa.ia, Stepanici, a binecuvntat hotarrea de epurare a ortodoc.ilor srbi. Pe 12 aprilie 1941, trimitea catre clerul din Croa.ia urmatoar ea circulara: Nici un om ra.ional nu ne va putea acuza pentru aceasta, pentru ca iub irea lui Dumnezeu pentru neamul nostru, a fost picurata prin degetul lui Dumnezeu n nsa .i existen.a umana .i aceasta este porunca lui Dumnezeu(p.157). Stepanici a fost condamnat la 11 octombrie 1946, din cauza crimelor lui mpotriva poporului .i a statului, la 16 ani de munca silnica .i la lipsirea dreptu rilor ceta.ene.ti pentru cinci ani. Vaticanul a raspuns dupa trei zile cu urmatoarele rnduri: Sfntul Sinod a hotart excomunicarea tuturor celor care sunt responsabili pentru urmarirea .i condamnarea lui Aloizighe Stepanici. Nu se men.ioneaza nsa n mod explicit, pe cine anume excomunica aceasta sentin.a. Stepanici a trait izolat ti mp de 15 ani .i a murit la 10 februarie 1960. A fost nmormntat la Mitropolia Catolica Croat a. Omul de ncredere al lui Pavelici .i responsabil pentru punerea n aplicare a programului de exterminare a ortodoc.ilor croa.i, preotul Dionisie Giuritsef, ia ta ce le-a spus locuitorilor satului Staza, srbi care fusesera muta.i acolo cu for.a: Nimeni n afara de croa.i nu mai poate trai n aceasta .ara .i .tim ce sa facem cu cei care nu sec onvertesc la catolicism. n aceste zone am facut cura.enie, de la copii pna la oame ni batrni. Daca va fi nevoie, vom face asta .i aici, deoarece nu se considera o crim a sa ucizi un copil de .apte ani, daca el se mpotrive.te mi.carii Ustasi (organiza.ia represiva a lui Pavelici). Trebuie ca noi to.i sa devenim, ncepnd de astazi, croa.i .i sa ne extindem. Iar cnd ne vom extinde .i ne vom ntari, vom lua teritorii .i de la al.ii , daca va fi nevoie. Sa nu va induca n eroare faptul ca port haine preo.e.ti, deoarece, daca voi fi for.at, voi pune mna pe arma .i voi extermina pna .i copii din leagan, sau pe o ricine este mpotriva statului .i a puterii lui Ustasi. (Rolul Vaticanului n dezmembrarea Iugoslaviei 1941-1991 p.93). Oricine cite.te Sfnta Scriptura .i mai ales Noul Testament, va n.elege imediat ca aceste fapte ngrozitoare .i criminale ale Sfntului Scaun nu pot fi binecuvntate de Hristos, Domnul iubirii .i al iertarii. El nsu.i le-a spus ucenicilor Sai: .ti.i c a ocrmuitorii nemurilor domnesc peste ele .i cei mari le stapnesc. Nu tot a.a va fi n tre voi, ci care dintre voi va vrea sa fie mai mare sa fie slujitorul vostru. .i car e dintre voi

va vrea sa fie ntiul sa va fie voua sluga (Matei 20, 25-27). Se autodefine.te, a.adar, papa, robul robilor lui Hristos, dar n realitate, aceasta smerenie a sa, nu se regase.te. n consecin.a, o astfel de biserica, ce binecuvinteaza armele .i i canonizeaza pe conducatorii genocidului asupra a milioane de martiri, din rndul schismaticii Biser ici Ortodoxe a lui Dumnezeu, mai poate fi considerata ca fiind autentica?

2. PURCEDEREA SFNTULUI DUH .I DE LA FIUL, FILIOQUE Cea mai veche erezie care a aparut n Apus a fost aceasta, anume ca Duhul Sfnt purcede .i de la Fiul. n ora.ul Toledo din Spania, la anul 589 d.Hr. s-a ntrunit un sinod al episcopilor apuseni, care a proclamat ca dogma, nva.atura de mai sus. Ea a fost confirmata ulterior .i de sinodul local, ce s-a ntrunit n acela.i ora., n anul 633. Care aumotivele ce i-au determinat pe ace.ti episcopi sa ia o astfel de hotarre? n acea epoca n Spania se raspndise foarte mult, venita din Rasarit, erezia ariana, care nega dum nezeirea lui Hristos .i nva.a, n mod eronat, ca Hristos este o simpla fiin.a creata de Dumn zeu. Episcopii din acea vreme, ca sa nal.e, credeau ei, Persoana lui Hristos, n articol ul Simbolului de Credin.a care spune: .i ntru Duhul Sfnt, Domnul de via.a Facatorul care din Tatal purcede, au adaugat cuvintele care de la Tatal .i de la Fiul purced e. n limba latina cuvintele: de la Fiul se traduc prin termenul Filioque. nainte de acea sta, Fericitul Augustin, ncercnd sa interpreteze psihologic rela.ia de iubire .i unitat e dintre Persoanele Sfintei Treimi, a spus ca: Tatal .i Fiul reprezinta principiul Sfntului Duh, fiind vorba deci de doua principii (Trembela, Dogmatica, vol 1, p.280). El a ndraz nit sa vorbeasca despre doua principii n Sfnta Treime. Aceasta nva.atura, specifica lui Augustin, nu poate fi socotita ca fiind deasupra Sfintei Scripturi sau a Sinoade lor Ecumenice. Sa amintim .i faptul ca Augustin nu a fost contemporan primelor doua Sinoade Ecumenice (din 325 .i 381) sau marilor Parin.i ai Bisericii din secolul al IV-lea, deoarece convertirea sa la cre.tinism a avut loc n 386. Mai mult, pentru faptul c a nu nva.ase limba greaca, i-a fost imposibil sa cunoasca nva.atura exacta a Parin.ilor Rasariteni. nva.atura despre Filioque a fost combatuta de-a lungul istoriei chiar .i de mai mul.i papi ai Romei. Spre exemplu, papa Damasus, la sinodul pe care l-a convocat n anul 379, a decretat ca: Cel care nu afirma ca Sfntul Duh purcede cu adevarat de la Tat al .i ca Fiul este fiin.a divina, Dumnezeu Cuvntul din Dumnezeu adevarat, anatema sa fie! (Teodoret, Istoria Bisericeasca, 5,11). La rndul sau papa Leon al III-lea, n a nul 816, a reac.ionat cu hotarre. A scris Simbolul de Credin.a pe doua placi de argin t n greaca .i latina .i le-a montat deasupra intrarii n Catedrala Sfntul Petru din Rom a, iar sub ele a scris urmatoarele cuvinte: Eu Leon, am pus aici Simbolul de Credin.a co mplet .i fara de gre.eala, din iubire .i pentru apararea credin.ei ortodoxe. n acela.i m od a condamnat Filioque .i papa Ioan al VIII-lea. Raspndirea .i mpamntenirea acestei erezii a fost favorizata .i de anumi.i conducatori politici, cum ar fi spre exemplu mparatul Carol cel Mare. De origine

germanica, el .i-a consolidat imperiul n Apus, anexnd .i din teritoriile altor sta te vecine. Pentru a c.tiga bunavoin.a .i binecuvntarea papei, n vederea recunoa.terii sale ca mparat, n anul 809 a convocat un sinod local. Episcopii prezen.i au adaugat n mod abuziv Filioque la Simbolul de Credin.a, adaos ce se raspndise deja de mai multa vremen Spania. n Fran.a a patruns definitiv n anul 767 iar la Roma n 1014. Ulterior papii au ncercat sa raspndeasca aceasta erezie .i n Rasarit. Patriarhul Fotie al Constantinopolului a convocat nsa un sinod n 879, care a condamnat adaosu l Filioque, a cosfin.it ecumenicitatea celui de-al VII-lea Sinod din 787, mpotriva iconocla.tilor. La acest sinod au participat .i delega.i ai papei Ioan al VIII-l ea, care au sus.inut anatematizarea celor care au adaugat Filioque la Simbolul de Credin.a.

Cu toate ca Biserica Ortodoxa Rasariteana a interzis orice interven.ie omeneasca n textul Simbolului de Credin.a, papii au recurs la o fapta .i mai ndraznea.a, dar vrednica de condamnat. Papa Leon al IX-lea a trimis n Rasarit o delega.ie ce aduc ea cu sine textul anatematizarii .i al condamnarii Bisericii Ortodoxe. La 16 iulie 105 4, n zi de duminica, n timp ce Patriarhul Mihail Cerularie savr.ea Sfnta Liturghie nconjurat de mul.ime multa de credincio.i, Cardinalul Umbertos .i nso.itorii sai au intrat far a pic de respect n Sfntul Altar, au lasat pe Sfnta Masa documentul .i-au plecat. Aceia care e.uasera n credin.a .i schimbasera articolul despre Sfntul Duh n Simbolul de Credin .a, venisera acum sa condamne, ca fiind eretica Biserica Ortodoxa a Rasaritului, car e nu modificase niciodata nimic, ramnnd statornica .i pastratoare a tradi.iei patristic e. Dupa Sfnta Liturghie, patriarhul a convocat sinodul permanent .i la rndul sau ia anatematizat pe ereticii latini. Aceasta hotarre a fost recunoscuta .i de celel alte patriarhii Ortodoxe -Alexandria, Antiohia .i Ierusalim. Astfel schisma generata de Carol cel Mare la 809, a fost continuata de papa Nicolae I (858-867) .i s-a definitiva t cu evenimentul din 1054. nva.atura Bisericii noastre a ramas clara .i neschimbata, a.a cum este cuprinsa . i n Evanghelia de la Ioan cap. XV, 26: Iar cnd va veni Mngietorul, pe care Eu l voi trimite voua de la Tatal, Duhul Adevarului, Care de la Tatal purcede, Acela va m arturisi despre Mine . Taina Sfintei Treimi nu poate fi patrunsa cu mintea sau cu logica noastra. Feric itul Augustin, care a vrut sa cerceteze fiin.a lui Dumnezeu, a cazut n ignoran.a lui, n eroarea de a sus.ine ca n cadrul Sfintei Treimi sunt doua Principii. Desigur ca Biserica oficiala nu .i-a nsu.it aceste puncte de vedere personale, ci a dogmatizat fara gre.eala, urmnd nva.atura stabilita de Sinoadele Ecumenice. Unirea ipostatica a Persoanelor Sfint ei Treimi nu suporta compara.ie sau asemanare cu rela.iile omene.ti de rudenie. Cum Tatal este .i ramne mereu Tata .i nu devine Fiu, cum Fiul nu devine Tata .i cum Tatal n a.te din ve.nicie pe Fiul .i purcede din ve.nicie pe Duhul Sfnt, sunt taine mai presus .i dincolo de logica noastra saraca. Le credem nsa, depa.ind explica.iile .i silogis mele omene.ti, deoarece cele dumnezeie.ti nu pot fi patrunse de ra.iunea umana. A.a n i le-a revelat cea de-a doua Persoana a Sfintei Treimi .i pe aceasta nva.atura mai presu s de fire se sprjina edificiul mntuirii sufletelor noastre.

Diver.i Parin.i ai Bisericii folosesc exemple provenite din natura, pentru o n.elegere relativa sau intuitiva a Tainei existen.ei Sfintei Treimi. Sfntul Atanas ie cel Mare spune ca cele Trei Persoane sunt asemanatoare existen.ei soarelui, compus d in disc, raze .i lumina. Discul este Tatal, ce trimite manunchiul de raze pe pamnt, pe Fiu l, iar lumina ce se raspnde.te peste toate este Duhul Sfnt. Un alt exemplu ni-l ofera ace la.i Parinte, referindu-se la foc. Focul l reprezinta pe Tatal, caldura pe Fiul iar lu mina pe Sfntul Duh. Nu este vorba de trei focuri, ci doar de un foc ce raspnde.te caldura .i lumina. Vrednicul de pomenire Sotir Kiriazopoulos n lucrarea sa Ereticii, folose.te ca exemplu de n.elegere a Tainei Sfintei Treimi principiul cinematografic. Reflector ul imaginii cinematografice l reprezinta pe Tatal, manunchiul de raze proiectate pe ecran l reprezinta pe Fiul lui Dumnezeu, Hristos, Care este nascut din veci din Tatal, i ar imaginile ce apar pe ecran l reprezinta pe Duhul Sfnt, care purcede din ve.nicie d in Tatal, fiind trimis n lume de Fiul. Aceea.i analogie este reprezentata de izvor, de jgheab .i de apa. Tatal reprezinta izvorul, Fiul este jgheabul iar apa este Sfntul Duh, care prin intermediul Fiului este trimis n lume.

3. INFAILIBILITATEA PAPALA Potrivit nva.aturii dintotdeauna a Bisericii Ortodoxe, to.i oamenii suntem pacato.i .i suntem lipsi.i de slava lui Dumnezeu, dupa cum ne arata .i Sfntul Pav el: Fiindca to.i au pacatuit .i sunt lipsi.i de slava lui Dumnezeu (Rom. 3,23). Pna .i Maica Domnului, care este att de mult slavita .i laudata ca fiind mai cinstita dect heruvimii .i mai preamarita dect serafimii, provine din arborele genealogic al lui Adam .i Eva .i a avut asupra sa pacatul stramo.esc. Ea L-a numit pe Fiul ei Mntuit orul meu a.a cum ne arata Evanghelistul Luca (1,47): ...ca s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu Mntuitorul meu. A.adar nu exista om pe pamnt, care sa traiasca fie .i o singura zi .i sa nu pacatuiasca, potrivit cuvntului Mntuitorului. Biserica Apuseana, avnd ca centru Patriarhia Romei, era prima ntre Biserici, din punct de vedere al ierarhiei .i cinstirii (primus inter pares), pe lnga celelalte patrupatriarhii Constantinopol, Alexandria, Antiohia .i Ierusalim. nca de la ncep uturile ei .i de-a lungul veacurilor, reprezentan.ii papilor au crezut ca vor putea sa control eze .i sa intervina n chestiunile interne ale celorlalte patriarhii, ct .i n cele politice al e conducatorilor statelor Apusene, fara ca acest drept sa fie stabilit de tradi.ia bisericeasca. Aceasta manie a papilor de a exercita putere lumeasca .i bisericeasca, l-a determinat pe papa Pius al IX-lea, la sinodul din 1870, sa proclame infailibilit atea tuturor papilor din istoria Romei. Au participat 714 episcopi catolici, care au semnat a semenea unor sclavi, aceasta hotarre papala. Dintre ace.tia nsa, 200 au plecat revolta.i . i-au refuzat sa semneze, motivnd ca nu exista o astfel de dogma n Biserica lui Hristos. S-au rupt de biserica papala .i au creat propria lor biserica, ce se afla astazi raspn dita n mai multe state Apusene. Ea s-a numit Biserica Veche-Catolica, iar la proclamarea ei oficiala, ce a avut loc la Utreht, n Olanda, s-au stabilit urmatoarele: 1. Ramne statornica n credin.a Bisericii primare, a.a cum s-a stabilit n marturisirile de credin.a ale Sinoadelor Ecumenice, ale Uneia Nedespar.ite Biserici Universale a primului mile niu. 2. Respinge dogma papista.a ce s-a dat n 1870, adica a infailibilita.ii papale, a puterii lume.ti .i a primatului sau n fa.a celorlal.i episcopi. l accepta desigur pe papa, ca fiind primul ntre egali, a.a cum au stabilit Sinoadele Ecumenice .i Parin.ii B isericii. 3. Respinge dogma stabilita de papa Pius al XII-lea n 1854, despre imaculata concep.ie a Maicii Domnului, care nu se sus.ine n Sfnta Scriptura .i n Sfnta Tradi.i e a Bisericii. 4. Nu accepta hotarrile sinodului de la Trident, din Spania, n afara de cele care sunt n acord cu nva.atura Bisericii primare. 5. Accepta mparta.irea cu Trupul .i Sngele Domnului cu pine dospita, a.a cum se savr.e.te n Biserica cea Una a lui Hristos, Ortodoxa. 6. .i, n sfr.it, spera ca prin apropierea ei de nva.atura Bisericii Primare .i nedespar.ite, sa se reu.easca o depa.ire a diferen.elor ce au dus la separare.

Ceilal.i episcopi, avnd ca argument interpretarea gre.ita a versetelor (Matei 16,18 .i Luca 22,32), prin silogisme scolastice, ce sunt straine duhului cre.tin autentic, au

dogmatizat, n ciuda numeroaselor reac.ii adverse, urmatoarele: nva.am, .i ca dogma descoperita de Dumnezeu, stabilim: Episcopul Romei, atunci cnd vorbe.te (se pronu n.a) de la catedra sa (ex catedra), cnd savr.e.te ndatoririle sale de pastor .i de nva.at or al tuturor cre.tinilor, sa legifereze, n virtutea mputernicirii sale apostolice auten tice .i absolute, iar legea trebuie urmata ntocmai de ntreaga Biserica, referitoare la ori ce chestiune legata de credin.a, morala sau dogmatica. Aceasta putere provine din dumnezeiasca nvestire a fericitului Apostol Petru. De la acesta mo.tene.te papa d arul infailibilita.ii, dar cu care Dumnezeu Mntuitorul a dorit sa consolideze Biserica Sa, care este datoare sa se pronun.e n problemele de credin.a .i de tradi.ie. De aceea hot arrile papei sunt infailibile prin ele nsele .i nu prin marturia Bisericii. Prin aceasta dogma, papa s-a nal.at pe sine deasupra treptei episcopale, pe o treapta speciala, inexistenta pna atunci, pe treapta papalita.ii, care a devenit superioara .i sinoadelor ecumenice. Ba mai mult, este superioara chiar Bisericii, care de acum se fundamenteaza exclusiv pe papa, fara de care nu mai poate exista! Cu alte cuvint e Biserica nu mai este Trupul lui Hristos ci se identifica cu nsu.i papa. De vreme ce papa are dreptul sa emita dogme n afara sinodalita.ii .i a binecuvntarii Bisericii, nsea mna ca el este ceva supraomenesc. Se uzurpa o nsu.ire dumnezeiasca, aceea a infaibilita. ii, careapar.ine doar Bisericii lui Hristos. n acest fel papa, n mintea cre.tinilo r catolici simpli, este ndumnezeit .i devine asemenea unui zeu pamntean! Daca infaibilitatea papala este mo.tenita de la apostolul Petru .i este oferita ca un dar sfnt fiecarui papa, asta nseamna ca to.i papii din istorie au fost infailibili . .i ne ntrebam atunci, unde este infailibilitatea papilor Onorius I .i Virgiliu care au fost condamna.i ca eretici de Sinoadele Ecumenice .i anatematiza.i? Unde este infaili bilitatea papei Ioan al XXIII-lea (1410-1415) care a comis o mul.ime de pacate .i de a car ui memorie se ru.ineaza chiar Vaticanul, care a propus acordarea titlului sau unui alt papa al secolului XX, pentru a fi uitat cel dinti? Sau papa Adrian al V-lea, care nu a fo st hirotonit nici macar preot, inexistentul Domnos al II-lea sau papii Ioan al XI-l ea (931), Leon al V-lea (903), Sergiu al III-lea (904-911) .i mul.i al.ii, care au fost ca terisi.i chiar de biserica catolica, au fost .i ei infailibili? Daca potrivit acestei hotarri papale, nu exista biserica n afara papei, cum exista celelalte Biserici, care au fost ntemeiate naintea Bisericii Romei? Iar cnd papa mo are, cine de.ine infailibilitatea pna la realegerea unui nou papa? .i daca aceasta per

ioada intermediara nu .ine o saptamna, ci patruzeci de ani, a.a cum s-a ntmplat n timpul l ui Leon I, cine conduce Biserica lui Hristos? A ramas ea fara conducator at.ia ani? Nici Apostolul Petru, pe care l considera izvorul .i purtatorul infailibilita.ii, nu sa proclamat niciodata pe sine, ca fiind infailibil, de vreme ce el nsu.i, mai nain te de Cincizecime, era stapnit de o stare de spirit caracterizata de superficialitate . i egoism, (vezi Matei 16,23 .i Marcu 14,29). Aceasta hotarre a transformat biserica papala n tr-un sistem de conducere antropocentrist, deoarece conducator al bisericii Romei de a tunci nu mai este Hristos, ci un om pacatos, papa. n esen.a Hristos a fost dat afara, trim is n ceruri, iar locul sau pe pamnt a fost luat de papa, care are prin lege putere abs oluta. Mai mult, prin hotarrea sinodala a Sinodului I Vatican din 1870, nu exista mntuire n af ara papei! .i oricine l neaga pe papa, neaga Biserica lui Hristos .i n via.a de apoi v a lua locul lui Iuda. Papa devine suveran n biserica. Crede ca a mo.tenit aceasta puter e de la Apostolul Petru .i ca de.ine toata puterea, pe care o are Biserica lui Hristos.

O astfel de hotarre sinodala i ngrade.te cre.tinului catolic, o data pentru totdeauna, posibilitatea de a dobndi mntuirea, deoarece crede deja ca ob.inerea ei se realizeaza numai prin intermediul papei, care apare ca un al doilea mntuitor (sau chiar ca unicul!). Cu alte cuvinte, aceasta erezie, cum ca nu mai este de ajuns Jertfa pe Cruce a lui Hristos pentru mntuirea lumii, ci a trebuit completata prin interven.ia unui om p acatos, ca fiind al doilea mntuitor, a alterat integral nva.atura autentica despre mntuirea omului. Afirma.ia ca un om ar avea puterea de a determina mntuirea lumii este un pacat mpotriva Duhului Sfnt. Lucrarea n lume a Duhului Sfnt este considerata astfel incompleta, nu este capabil sa-l mntuiasca .i sa-l ndumnezeiasca pe om .i pentruac easta este condamnat, n fapt, de papista.i. nsa, slava lui papa Pius al IX-lea, ca re a ndreptat aceasta neputin.a a Sfntului Duh .i a sarit n ajutor, punndu-se pe sine .i n consecin.a nu am aflat nca ncetat sa asta? Cine institu.ia papala, colaboratori al Duhului pentru mntuirea lumii! Dar cine i va judeca pe papi .i cine i va conduce spre mntuire? Sau poate au mai fie oameni .i s-au ndumnezeit ntr-un mod magic? Cum s-a ntmplat o sa ne lumineze?

Biserica papala l recunoa.te, n teorie, pe Hristos .i pe Sfnta Treime, dar conducatorul lor pe pamnt nu mai este deja Hristos, ci fiecare papa la rndul sau. Acesta are drept de decizie asupra tuturor celor pamnte.ti, cere.ti .i chiar asupra iadu lui. De aceea .i vrednicul de pomenire profesor de teologie Constantin Mouratidis spunea : Nu mai este a.adar, papa, reprezentant al lui Hristos pe pamnt, ci Hristos a devenit reprezentant al papei, n ceruri. Acesta crede ca este un fel de super-episcop .i c a are dreptul sa intervina n treburile interne ale bisericilor locale .i sa rezolve cu autoritate toate problemele lor. Este puterea absoluta n biserica. Ceea ce papa preda, ca nva .atura, nu trebuie validat de nici un sinod. Teologii catolici sus.in ca papa reprezinta o autoritate n sine, fara a avea nevoie de sinod, n timp ce sinodul fara papa este invalid. Dar daca hotarrile sinoadelor lor, fara aprobarea papei, nu sunt valabile, de ce le mai co nvoaca? De vreme ce este de ajuns un singur om, papa, pentru conducerea bisericii lor, d e ce pna n zilele noastre au mai convocat 20 de sinoade? Atta vreme ct cap al Bisericii lui Hristos pe pamnt este un om, acea Biserica nceteaza a mai fi fara de gre.eala, nemuritoare, Chivot al mntuirii .i Sfnta! Cre.t inii ei l adora pe papa ca pe un dumnezeu pamntesc! Cu toate ca-.i dau seama ca ceva nu es te n regula n biserica lor, nu ndraznesc sa se opuna, deoarece i a.teapta excomunicarea .i anatema.

Ne-am dori nsa sa-l ntrebam pe unul dintre cre.tini catolici bine inten.iona.i: De cnd a devenit papa infailibil? Din 1870 sau era .i mai dinainte? Daca infailibili tatea lor, a.a cum spun teologii lor, provine de la Apostolul Petru, ce vom spune despre pa pii de dinainte de 1870, ntre care unii erau renumi.i pentru via.a lor corupta .i pacato asa iar al.ii au fost caterisi.i de sinoade, ca fiind eretici? .i cum au mo.tenit papii infailibilitatea de la Sfntul Petru, de vreme ce, ca om pacatos .i Petru, mai nainte de Pogorrea Sfntului Duh, era neiluminat .i predispus spre pacat? Domnul, cndva, l-a numit satana (Matei 16-21,23). .i nsu.esc papii .i aceasta caracterizare, ca urma.i ai lui Petru, de vreme ce sus.in ca au mo.tenit toate cte avea acesta? Cea mai mare impietate a lor este aceea de a crede ca aceasta dogma a infailibilita.ii constituie o revela.ie divina .i darul lui Dumnezeu n biserica lor . i ca mntuirea se ofera, de acum, numai celor care au trait dupa 1870 .i care accepta n tacere .i cu infinita evlavie .i respect aceasta dogma!

Cnd profesorul faculta.ii de teologie din cadrul universita.ii din Tubingen Germania, Hans Kung, n 1980, a pus la ndoiala n cursurile sale infailibilitatea pap ei, a strnit imediat mecanismul propagandistic ntunecat al Vaticanului, n vederea discreditarii .i a ndepartarii sale de la catedra. Iata ce-a declarat atunci imed iat, papa Ioan Paul al II-lea: Daca un individ se ndeparteaza de dogma infailibilita.ii, car e este darul lui Hristos, se ndeparteaza de credin.a autentica. A.adar papa .i apara infailibilitatea chiar .i pna la moartea supu.ilor sai! Deoarece, dupa parerea lu i, infailibil nseamna credin.a autentica. Pentru noi Ortodoc.ii, infailibilitatea nu o de.ine un episcop, chiar daca este el .i patriarh, ci Biserica n toata plenitudinea ei, care, a.a cum scrie Sfntul Apostol Pavel este stlpul .i temelia adevarului. Autoritatea suprema n Biserica Ortodoxa este reprezentata de Sinoadele Ecumenice, ale caror hotarri cu caracter universal sunt recunoscute .i acceptate de ntreaga Biserica. Dogma infailibilita.ii papale este erezia ereziilor, o revolta fara precedent a omului mpotriva lui Hristos, Dumnezeu-Omul. Este practic, o groaznica izgonire a Domnului nostru Iisus Hristos de pe pamnt. Este o noua tradare a lui Hristos, o n oua crucificare... (Iustin Popovici, Omul .i Dumnezeu-Omul, p.127-159). Ne dam seama a.adar, cu multa durere, ca n biserica papala astazi, prin aceasta dogma, le-au luat-o nainte evreilor .i-au instalat pe tronul lui Hristos, propriu l lor mesia , pe papa. De curnd, la ntlnirea dintre papa Benedict .i patriarhul Ierusalimului Teofil (n mai 2009), pontiful .i-a exprimat durerea, fa.a de ru.inea dezbinarii, din Biserica lui Hristos. Noi credem ca se n.eala amarnic atunci cnd afirma ca Biserica lui Hri stos este dezbinata. Biserica lui Hristos, pe care po.ile iadului nu o pot birui (Mat ei 16,18), este neschimbata, Una, Sfnta, Universala, Ortodoxa .i Apostolica, care continua s lujireaei mntuitoare n lume. Este fiin.ial unita cu ntemeietorul .i Mntuitorul nostr u Iisus Hristos, cu nva.atura ei pura, cu Sfintele ei Taine, cu clerul .i poporul cel iub itor de Hristos. Cumva dore.te sa o salveze .i pe aceasta, cum .i-a salvat .i propria biseri ca a Romei? Dar mai exista .i alte a.a zis biserici, care s-au rupt din trupul Bise ricii lui Hristos cea Una, cum ar fi bisericile Armeneasca, Copta, Veche-Catolica .i altel e. Cum de conducatorii acestora nu se ngrijoreaza de Biserica Sfin.ilor no.tri, care au m podobit o cu nva.atura .i cu Sfintele lor Moa.te? Noi Ortodoc.ii nu cerem unirea Bisericilor, n felul n care o cer papista.ii sau ceilal.i a.a zis ecumeni.ti, pentru ca n accep.iunea noastra Biserica lui Hristos nu este despar.ita sau dezbinata. Una dintre patriarhiile istorice a pierdut harul Sfntul

ui Duh .i sa ndepartat. Daca dore.te sa se ntoarca, cine o poate mpiedica? Este de ajuns sa se ntoarca la Biserica primelor zece secole, cnd .i patriarhia Romei a pastrat nealte rate dogmele .i tradi.iile Bisericii celei Una .i a fost straina de orice fel de inte rven.ii umane egoiste. .i celelalte biserici s-au ndepartat, cu trecerea veacurilor, dar n acest ea macar nu exista duhul satanic al inova.iei infailibilita.ii conducatorilor lor! .i nu vin n chip mndru .i viclean sa ponegreasca Biserica noastra .i sa ne mai .i considere ...ere tici! Regretam faptul ca diavolul a reu.it sa demoleze patriarhatul primat al Romei di n harul .i misiunea lui apostolica. Rasturnarea valorilor, prin ncredin.area conduc erii bisericii unui om, a adus cu sine .i alte erori teologice, att n domeniul nva.aturi i de credin.a a Bisericii lui Hristos, ct .i n savr.irea Sfintelor Taine.

4. PRIMATUL PAPAL Dupa terminarea perioadei persecu.iilor, s-au consolidat cele cinci patriarhii istorice primare Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia .i Ierusalim iar Bis erica lui Hristos .i-a desfa.urat slujirea .i misiunea ei, n chipul cel mai democratic .i unitar cu putin.a. Conducatorii biserice.ti din acea perioada se considerau ntre ei fra.i nt ru Hristos .i fiecare .i pastorea regiunea ncredin.ata, cu autoritate deplina, n libertate, fi deli Sfintei Scripturi .i ndrumarilor Apostolice .i Patristice de pna atunci. Din ra.iuni de cinstire u.or de n.eles, primul loc a fost ocupat de patriarhia Romei, dat fiind ca Roma era capitala imperiului .i centrul tuturor autorita.ilo r oficiale. Astfel, a devenit obligatoriu ca sediul patriarhiei Romei sa fie legat de ora.ul capitala. Aceasta nu nsemna nsa ca patriarhul Romei avea vreun drept sa se amestece n problemele celorlalte Patriarhii, indiferent de natura lor. Fiecare patriarh ave a dreptul exclusiv sa rezolve chestiunile ce .ineau de bisericile lor locale .i doar n cazu l apari.iei unor abateri dogmatice majore, ce na.teau controverse .i dispute, era dator prin intermediul epistolelor, sa n.tiin.eze .i celelalte patriarhii, pentru luarea mas urilor necesare. nsa, nca din primele secole cre.tine s-a eviden.iat o sete maniaca de putere a papilor romani, cu tendin.e de dominare .i expansiune fa.a de celelalte patriarh ii Rasaritene. Fiecare papa s-a considerat pe sine superior celorlal.i episcopi .i conducatorul tuturor. Aceasta iubire de putere a papilor, care s-a cultivat cu timp .i fara timp aproa pe 1500 de ani, a explodat ca o bomba la Sinodul I Vatican din 1870. Atunci, n timpu l papei Pius al IX-lea, a fost stabilita ca dogma oficiala a bisericii lor, chestiunea P rimatului papal. Astazi to.i catolicii, indiferent de .ara n care traiesc, sunt obliga.i, n u doar sa o accepte, ci s-o .i creada ca pe un adevar de baza al credin.ei, fara de care nu exista mntuire. Att de mult a degenerat aceasta problema n biserica lor, nct nu doar laici, dar .i clericii de orice rang, atunci cnd se prezinta n fa.a papei, trebuie sa ngen uncheze n fa.a lui .i sa-i sarute papucul! Aceasta dogma nu a fost hotarta atunci, pentru ca pe parcursul timpului sa-.i diminueze importan.a. Iata ce declara oficial fostul papa Ioan Paul al II-lea n 1 988, n mesajul sau cu ocazia zilei interna.ionale a pacii: Ca pastor al bisericii univer sale, nu ma voi ridica la nal.imea datoriei mele, daca nu mi voi face auzit glasul.... Aceas ta nseamna ca el este unicul reprezentant al lui Hristos pe pamnt .i capul vazut al B isericii

Sale. Teologii catolici, pentru a fi mai convingatori n fa.a cre.tinilor, au ncercat fundamenteze .i scripturistic primatul conducatorului lor. .i spun ca n virtutea fa ptului ca Petru a ntemeiat biserica lor, succesorul acestuia a mo.tenit toate puterile l ui. Daca Petru a primit de la Hristos puterea sa deschida .i sa nchida mpara.ia cerurilor, aceea.i harisma trebuie mo.tenita .i de urma.ul sau! Dar cine ne asigura ca Petru chiar a ajuns la Roma? Apostolul Pavel ne spune n Epistola catre Romani (15,20) urmatoarele: Rvnind astfel sa binevestesc acolo unde Hristos nu fusese numit, ca sa nu zidesc pe temelie straina. Cu alte cuvinte, Pav el nu s-a dus sa-L propovaduiasca pe Hristos, acolo unde mai nainte ar fi fost propovaduit de un

alt apostol. Cnd Pavel a ajuns la Roma a gasit cre.tini, a.a cum aflam din Faptel e Apostolilor 11,16. Ace.tia nsa erau negustori .i me.te.ugari ntor.i din Rasarit, u nde se convertisera, aducnd cu ei pre.iosul margaritar al credin.ei cre.tine. Tradi.ia n e spunedoar ca Petru a fost martirizat la Roma, a.a cum Domnul i-a prevestit dup a nviere (Ioan 21-18,19). Demnitatea de Apostol a fost unica .i excep.ionala n Biserica primara. Apostolii au fost nva.atori universali .i pastori ai Bisericii, care nu aveau o jurisdic.ie precis stabilita sau definita de vreo regiune geografica anume, a.a cum au avut ulterio r episcopii. Nici unul dintre episcopi nu a fost Apostol al lui Hristos .i nici un Apostol nu a fost episcop. Cum a.adar, se considera papa succesor al lui Petru, de vreme ce n u a avut vrednicia de Apostol, ci doar de episcop al unui ora. -Roma? Petru nu a fost nic iodata episcopul Romei. De ce deci Roma l considera pe Petru ca fiind primul ei episcop, de vreme ce acesta, nainte de a ajunge la Roma (daca a ajuns...), a propovaduit .i n alte par.i? La Ierusalim, n ziua Pogorrii Sfntului Duh, a vorbit mul.imilor .i s-au conv ertit 3000 de oameni. De asemenea Petru este considerat .i ntemeietorul Bisericii din Antiohia. Ar fi putut .i acest ora. sa revendice aceea.i pozi.ie de primat pe care o dore.te Roma. De ce nu ridica astfel de preten.ii egoiste .i episcopii celorlalt e patriarhii istorice? Papista.ii sus.in ca Petru era considerat primul dintre Apostoli. Dar acest lucr u nu a fost stabilit de Domnul. Petru a vorbit de multe ori n numele celorlal.i Aposto li din simplul motiv ca era mai n vrsta .i avea un caracter mai vulcanic. Domnul l-a numi t n vreme de ispita satana (Matei 16,21-23) .i nsu.esc aceasta admonestare .i papii n calitatea lor de succesori ai lui Petru? De multe ori Domnul l-a luat cu sine pe P etru n situa.ii excep.ionale, cum ar fi la Schimbarea la Fa.a pe muntele Taborului, la n vierea fiicei lui Iair ..a. dar niciodata nu l-a luat doar pe el. Ca un mare .i n.elept pedagog, Domnul nu a vrut sa-i scandalizeze pe ceilal.i Apostoli. De aceea a mai luat cu Sine .i pe al.ii alaturi de Petru. O alta mare gre.eala a teologilor papista.i o constituie interpretarea versetulu i de la Matei 16, 18: .i Eu .i zic .ie, ca tu e.ti Petru .i pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea .i por.ile iadului nu o vor birui. Ei sus.in ca Hristos .i-a ntemeiat Biserica Sa pe piatra iar aceasta piatra este Petru. Dar, vai, oare Hristos .i-a ntemeiat Biseri ca Sa, bazndu-se pe un om, fie el un mare sfnt .i tamaduitor? Poate un simplu om sa devin

a mntuitorul celorlal.i oameni? Iar pe el cine-l conduce spre mntuire? Sau el nu are nevoie de mntuirea sufletului? Cnd Hristos i-a ntrebat pe ucenicii sai: Cine spun oamenii ca sunt Eu, Fiul Omului? iar ei au dat diferite raspunsuri, Petru a zis: Tu e.ti Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui Viu! (vers.16). Atunci Hristos i-a raspuns: Fericit e.ti tu Simone, Fiul lui Iona, ca nu trup .i snge .i-au descoperit .ie aceasta, ci Tatal Meu, Cel din ceruri (vers.17). A.adar Hristos .i-a ntemeiat Biserica Sa nu pe un om, ci pe piatra mar turisirii lui Petru adica pe Iisus Hristos. Sfntul apostol Pavel scrie foarte limpede n prim a Epistola catre Corinteni 3,11: ca nimeni nu poate pune alta temelie , dect cea pus a, care este Iisus Hristos. To.i Apostolii stau la temelia Bisericii, dar piatra cea din capul unghiului este Iisus Hristos (vezi .i Efeseni 2,20). Papista.ii insista .i spun ca Hristos i-a promis ca i va da cheile mpara.iei Cerurilor ca sa lege .i sa dezlege sufletele oamenilor, precum pe pamnt a.a .i n c er (Matei 16,19). Da, a.a cum am mai spus, i-a promis, dar a daruit aceasta harisma tuturor

Apostolilor sai, dupa nvierea Sa, atunci cnd le-a daruit Sfinta Taina a Marturisir ii .i a Pocain.ei. De asemenea, cunoa.tem din Scriptura (Marcu 14,66-72) ca Petru, din cauzaslabici unii sale, s-a lepadat de nva.atorul n cele mai dureroase clipe ale vie.ii Sale pamnte.ti. Sigur, cu ajutorul lui Hristos s-a pocait .i a plns cu amar pentru cade rea sa. De ce nsa acum papista.ii se lupta pentru primatul papal, de vreme ce a.a zisul ntemeietor al primatului a fost un om pacatos .i a plns pentru pacatele sale, cel pu.in pna la Cincizecime? Deoarece Hristos s-a aratat, dupa nvierea Sa, n special lui Petru, papista.ii sus. in ca l-a cinstit n chip deosebit fa.a de ceilal.i .i i-a oferit ntietatea. Dar lucrur ile nu stau chiar a.a. Ar trebui sa patrunda n psihologia lui Hristos, ca sa n.eleaga corect f aptele Sale. Domnul l cuno.tea pe Petru de trei ani (de fapt din ve.nicie). i cuno.tea sentimentele .i caracterul spontan. .tia ca ar fi putut sa cada n deznadejde, din cauza caderii sale. De aceea Hristos a venit n mod special mai aproape de el, ca sa-l nt areasca suflete.te, sa-l ajute sa treaca peste sentimentele de disperare .i nimicnicie, pe care le sim.ea comparndu-se cu ceilal.i Apostoli. De aceea le-a spus femeilor mironosi.e savesteasca Apostolilor .i n special lui Petru despre nvierea Sa. Dar locul n care se eviden.iaza cel mai bine harul pastoral desavr.it al Domnului este acela n care Lachemat pe Petru .i L-a ntrebat de trei ori, daca l iube.te. .i de vreme ce Petru a raspuns pozitiv, Hristos i-a redaruit demnitatea sa apostolica .i locul de cinste pe car e l avea ntre ceilal.i ucenici (Ioan 21,15-17). La Roma, papa, din cauza primatului este superior sinoadelor .i purtator al dreptului divin, astfel nct poate anula .i hotarrile sinodale. n Sinodul Apostolic d e la Ierusalim, aprox. anul 50 d.Hr., conducator nu a fost Petru, a.a cum s-ar fi a.t eptat papista.ii, ci Iacov, ruda Domnului. Iar hotarrile care s-au luat nu au avut semn atura numai a conducatorului sau a unui singur Apostol, ci au avut binecuvntarea Sfntulu i Duh .i acordul tuturor Apostolilor (vezi Fapte 15,1-29). Cnd Apostolul Pavel s-a ntors din calatoriile sale misionare la Ierusalim, s-a dus sa vesteasca minunile Domnului n fa.a celorlal.i Apostoli. Iar atunci erau consid era.i stlpi ai Bisericii lui Hristos, nu doar Petru, ci .i Iacob .i Ioan (vezi Galateni 2,1-9). .i cum vrea acum papa sa conduca singur Biserica .i sa accepte sau sa refuze persoa ne .i lucruri? n Evanghelia de la Matei 19,28 citim ca: atunci cnd va sta Fiul Omului pe tronul slavei Sale, ve.i sta .i voi pe douasprezece tronuri, judecnd cele douaspr

ezece semin.ii ale lui Israel. A.adar, cnd Hristos va fi slavit n ceruri, se vor pregati .i cele douasprezece tronuri ale Apostolilor Sai. Nu ne spune Hristos aici daca tronul l ui Petru va fi mai presus sau mai impresionant dect celelalte, a.a cum este astazi tronul succesorului Sau papa! Cnd doi dintre ucenicii Sai, motiva.i de mama lor, au cerut sa stea de-a deapta . i de-a stnga Sa, n slava, nen.elegnd cuvintele Lui, care vorbeau despre apropierea Patimilor, Hristos le-a spus: Nu tot a.a va fi ntre voi, ci care ntre voi va vrea s a fie mare sa fie slujitorul vostru .i care ntre voi va vrea sa fie ntiul sa va fie voua sluga (Matei 20,26-27). Le-a spus ca nu trebuie sa ceara cinstiri lume.ti, distinc.ii .i catedre nalte. Sigur papa se autointituleaza robul robilor lui Dumnezeu (Servus servorum Dei), dar n realitate urmare.te sa fie mparatul mpara.ilor .i sa fie adorat ca un a l doilea dumnezeu pe pamnt!

Biserica Ortodoxa nu refuza sa-i acorde papei, ca patriarh al Romei, primatul de cinstire, pe care l-a avut timp de zece secole, nainte de caderea din unitatea cu Biserica cea Una .i Sfnta a lui Hristos. Dar primatul de putere, pe care-l revendica papa, mai presus de orice jertfa, este antievanghelic, luciferic .i potrivnic duhului, nva. aturii .ivie.ii exemplare a ntemeietorului Bisericii noastre, Iisus Hristos. 5. COMERCIALIZAREA VIRTU.ILOR Fiecare fapta a omului, buna sau rea, urul responsabil pentru via.a sa. Pentru a c, care are legatura cu dobndirea virtu.ilor a trebui sa creada n Mntuitorul .i sa urmeze este alta dect cea Ortodoxa. este rodul liberta.ii sale .i el este sing savr.i binele .i n special binele duhovnices lui Hristos .i cu mntuirea sufletului, omul v Bisericii Sale celei adevarate, care astazi nu

Desigur, n Biserica noastra Ortodoxa nu se mntuie.te nimeni numai datorita faptelor sale sau a virtu.ilor pe care le dobnde.te, ci doar n conlucrare cu Harul lui Hristos. Iata ce ne spune Apostolul Pavel: Ce ai, pe care sa nu-l fi primit? (I Co rinteni 4,7). Ne ntreaba a.adar, ce avem, pe care sa nu-l fi primit de la Hristos? Oricte fapte am savr.i, oricte virtu.i am dobndi, n realitate toate sunt daruri ale Domnului, pentru ca a.a cum ne spune acela.i Apostol, mntuirea o vom primi n dar. .ntuitorul ne arata ca .i atunci cnd am mplinit toate virtu.ile, pe care El nsu.i ni le-a predat, sa ne consideram robi nevrednici, pentru ca nu am facut dect ceea ce eram datori sa facem. Iata ce spune exact: A.a .i voi, cnd ve.i face toate cele porunci te voua, sa zice.i: Suntem slugi nevrednice, pentru ca am facut ceea ce eram datori sa fa cem. (Luca 17,10). Sigur ca nimeni nu poate lauda ca a mplinit n chip desavr.it virtu.il e evanghelice. .i deci, nu poate revendica o rasplata de la Hristos, n virtutea fap tului ca s-a straduit sa urmeze poruncilor Evangheliei Sale. Cu de la sine putere omul nu poate sa faca nici un pas pe drumul virtu.ii .i al sfin.eniei, deoarece Hristos ne spune: Fara Mine nu pute.i sa face.i nimic (Ioan 1 5,5). Accentueaza aici ca fara harul .i puterea Sa divina, datatoare de via.a, nu reu. im nici sa ne pocaim cum trebuie, nici sa ne mntuim. A.adar mntuirea este darul lui Dumnezeu .i nu depinde exclusiv doar de faptele noastre, ci .i de mila .i iubirea lui Hristo s. De asemenea, nu este necesar ca cre.tinul sa mplineasca un anumit numar de fapte bun e .i mai apoi sa pretinda ostentativ de la Hristos dobndirea mntuirii. .i iara.i, nu po ate sa creada ca a facut chiar mai multe fapte bune dect era necesar, pentru mntuirea sa .i ca

cele prisositoare le poate mpar.i cuiva, pentru a se mntui, deoarece: El va rasplat i fiecaruia dupa faptele sale (.atei 16,27). n timp ce n Biserica Ortodoxa nva.atura despre mntuirea omului este att de clara .i transparenta, la papista.i, dupa schisma, au intervenit denaturari majo re. Ce cred a.adar catolicii n biserica lor? Ei au inventat acea paradoxala nva.atura, potrivit careia faptele Sfin.ilor .i al e Maicii Domnului au fost suprasuficiente pentru mntuirea lor. Cele prisositoare au fost preluate de papa .i acesta le poate folosi dupa cum dore.te. Spre exemplu, daca cineva dintre cre.tini nu a apucat sa duca la bun sfr.it canonul de pocain.a, ce i s-a d at n urma marturisirii pacatelor .i a murit, exista, potrivit acestei nva.aturi papista.e m aterialiste,

speran.a de a se mntui. Vor cumpara rudele sale de la papa, faptele .i virtu.ile pe care acela nu a apucat sa le faca n via.a sa .i astfel va merge .i el n paradis. Mntuirea, conform bisericii papale, este suma faptelor bune. Daca spre exemplu, sunt necesare 100 de fapte .i cineva a facut doar 80, nu se poate mntui. Daca un altul a savr.it 130 de fapte, va pastra cele 100 care-i sunt necesare pentru mntuirea pers onala iar restul de treizeci vor fi preluate de papa, pentru a fi vndute rudelor altor adormi.i. Papii au proclamat ca faptele prisositoare ale sfin.ilor lor sunt infinite .i de aceea, au acces la ele to.i oamenii, care au plecat nepregati.i din aceasta lume, pentru a se mntui prin ele! Ele sunt strnse la banca Vaticanului .i nu pot fi accesate dect prin int ermediul papei, n func.ie de interesul acestuia. Aceasta nva.atura reprezinta o inven.ie satanica, prin care se batjocore.te sensu l .i scopul Bisericii lui Hristos. Oameni nceteaza efectiv sa se mai lupte pentru mn tuirea lor. Nu se mai ngrijoreaza pentru judecata viitoare, deoarece, dupa moarte, rudel e lor vor merge la papa .i vor cumpara faptele ce le lipsesc, pentru a intra n paradis. Dog ma aceasta nu are nici un fel de suport scripturistic. Minimalizeaza Jertfa izbavit oare de pe Cruce a Lui Hristos .i-l transforma pe papa ntr-un fel de bancher, ce comercializ eaza mntuirea omului, prin vinderea catre cei interesa.i, a unor mincinoase .i inexist ente fapte bune. Aceasta metoda de mntuire i deserve.te doar pe cei adormi.i, care nu au reu.it sa adune numarul necesar de fapte bune, pentru mntuirea lor. Pentru cei vii, din evul mediu, au nceput sa se tipareasca indulgen.ele, sau iertarile, despre care vom vo rbi mai pe larg n capitolul referitor la Taina Marturisirii. 6. PURGATORIUL Sufletele care au plecat nepregatite catre via.a de dincolo, dupa cum ne arata concep.ia legalista, nemaintlnita a papismului, nu merg nici n paradis, nici n iad. Ajung n focul purgatoriului. Dupa nva.atura papista.a purgatoriul este un fel de i ad. Pedepsele sunt doua: Lipsa prezen.ei lui Dumnezeu .i pedeapsa sim.urilor prin fo c, cu singura diferen.a ca acest foc are un sfr.it, n vreme ce iadul ramne ve.nic. Ei afirma urmatoarele: Atunci cnd un cre.tin se marturise.te, este absolvit de pedeapsa chinurilor iadului .i de vinova.ia pacatului, dar nu .i de pedepsele te mporare. Ce sunt pedepsele temporare? Ei cred ca Dumnezeu, din cauza pacatelor cre.tinulu i este suparat .i de aceea, omul trebuie sa mplineasca o serie de canoane, pe care le pr ime.te de la duhovnicul sau, astfel nct sa mblnzeasca mnia lui Dumnezeu. Nu cred ca este

suficienta pentru ispa.irea omului, Jertfa lui Hristos pe Golgota. Prin mplinirea canoanelor, cred ca dau satisfac.ie sfintei drepta.i a lui Dumnezeu. Daca cineva moare, fara sa mplineasca acele canoane, merge n purgatoriu. Acesta este un iad provizori u, unde sufletul se cura.a din ce n ce mai mult .i se purifica. Iar acest lucru se ntm pla nainte de Judecata de Apoi. Astfel, potrivit acestei nva.aturi ridicole, nici unul dintre catolici nu va mai ajunge n iad, deoarece to.i, mai nainte de a Doua Venire a lui Hristos, vor sari n chip magic, prin intermediul papei, n rai.

Chestiunea devine .i mai interesanta! Potrivit nva.aturii papale, biserica lor po ate grabi ie.irea unui suflet din purgatoriu .i sa-l absolve de pedepsele atribuite. Cum se ntmpla aceasta? nva.atura lor spune: Jertfa lui Hristos pe Cruce L-a satisfacut cu mult mai mult dect era nevoie pe Dumnezeu Tatal, astfel nct exista un tezaur uria. de ha r izbavitor. Papa are acces la acest tezaur .i poate oferi oricarui suflet ct are n evoie, cu condi.ia ca rudele acestora sa plateasca la banca Vaticanului suma stabilita!!! Papa le ofera celor care-au platit certificate de iertare, a.a numitele indulgen.e, prin intermediul carora sufletele celor adormi.i ies din purgatoriu .i intra n paradis. Teologii papali au ncercat sa fundamenteze .i scripturistic aceasta ciudata nva.atura .i-au interpretat tenden.ios versetul de la Matei 12,32: Celui care va z ice cuvnt mpotriva Fiului Omului, se va ierta lui; dar celui care va zice mpotriva Duhu lui Sfnt, nu i se va ierta lui, nici n veacul acesta, nici n cel ce va sa fie. Ei sus.in ca potrivit acestui verset, este posibil ca .i n veacul viitor sa fie iertate pacate le. Dar interpretarea nu este aceasta. Spunnd aceste cuvinte, Mntuitorul a vrut sa accentu eze ca niciodata nu va fi iertata blasfemia mpotriva Duhului Sfnt, ci va fi pedepsita .i n via.a aceasta .i n cea de apoi. De asemenea, telogii catolici invoca .i urmatorul verset: Daca lucrul cuiva se va arde, el va fi pagubit; el nsa se va mntui, dar a.a ca prin foc (. Corinteni 3,15). Focul despre care vorbe.te aici Sfntul Apostol Pavel, nu este un foc ce ac.ioneaza n tim pul sta.ionarii sufletelor n starea de mijloc, cum mai este denumit intervalul tempor ar dintre moartea omului .i a Doua Venire. Prin acest foc vor fi ncercate faptele tuturor oamenilor, fara excep.ie, n ziua cea din urma a Judeca.ii (T.. 8, 1017-1018). Este ceva cu totul diferit fa.a de nva.atura eronata a papismului, care n esen.a ei jig ne.te .i subestimeaza Jertfa mntuitoare a Domnului. E ca .i cum nu ar fi fost de ajuns Jer tfa Sa, rascupararea Sa pentru mntuirea noastra .i de aceea mai trebuie sa platim .i noi! (Amenin.are pentru Ortodoxia noastra, G. Psaltaki, editura Sotir, 2007, p.173.) Atta vreme ct papa trmbi.eaza .i spune ca este bun .i iubitor de oameni, de ce nu iarta dintr-o data toate pacatele celor adormi.i, ca sa se izbaveasca .i ei d efinitiv de chinurile purgatoriului? De ce i scoate numai pe aceia pentru care rudele platesc taxe substan.iale .i i lasa pe cei saraci sa arda n flacarile iadului provizoriu? Este aceasta o dovada de iubire din partea sa?

7. IMACULATA CONCEP.IE A NASCATOAREI DE DUMNEZEU Nascatoarea de Dumnezeu a fost nvrednicita de Dumnezeu, Cel Iubitor de oameni, sa devina Vasul celui Nencaput .i podul ce a unit cele pamnte.ti cu celece re.ti, prin ntruparea n pntecele sau a Fiului .i Cuvntului lui Dumnezeu, a lui Iisus Hristos. A.adar, cinstea pe care i-o acorda cre.tinii, n afara de protestan.i, es te foarte mare .i justificata. nsa trebuie sa .tim .i sa credem neclintit ca Nascatoarea de Dumnezeu Maria a fost o fecioara obi.nuita, asemenea tuturor femeilor lumii, deo arece sa nascut .i ea din parin.i trupe.ti, din Ioachim .i Ana. I s-a transmis .i ei pa catul stramo.esc al protoparin.ilor, de care a fost izbavita n ziua Buneivestiri. Atunc i Arhanghelul Gavriil i-a adus vestea na.terii Fiului lui Dumnezeu .i Mntuitorului lumii. Maica Domnului nu a primit botezul, pentru a fi izbavita de aceast pacat, dar, p rin

vestirea Arhanghelului .i prin acceptul ei de a deveni Maica lui Dumnezeu, ndata s-a umplut de harul Sfntului Duh. Cinstirea catolicilor pentru Maica Domnului a ntrecut anumite limite .i a ajuns l a anumite erori criticabile. Astfel, papa Pius al IX-lea (acela.i care a impus .i celelalte doua dogme a primatului .i a infailibilita.ii), la 8 decembrie 1854 a dogmatizat cu p rivire la imaculata concep.ie a Fecioarei. Iata hotarrea, a.a cum este scrisa n cartea dogmatistului Hristou Androutsos, Simbolica, p.201-202: Harul Atotputernicului Dumnezeu, din perspectiva actelor izbavitoare ale Mntuitorului, a pastrat-o pe Nascatoarea de Dumnezeu curata de orice ntinare a pacatului stramo.esc, iar aceas tanva.atura ne-a fost descoperita de Dumnezeu. n ea sunt datori sa creada statorni c .i neclintit to.i cre.tinii. Au existat desigur numeroase contestari la adresa acest ei noi dogme. Aici papista.ii ne spun ca aceasta dogma a fost descoperita de Dumnezeu, dar nun e ofera nici macar un verset sau temei patristic. nsa n Sfnta Scriptura gasim multe referiri la faptul ca to.i oamenii care s-au nascut din Adam .i Eva sunt muritor i, iar moartea este rodul caderii Protoparin.ilor. Astfel, to.i urma.ii lui Adam sunt p acato.i .i to.i au pacatuit. ndreptarea neamului omenesc a venit prin Iisus Hristos, care nu a provenit din neamul lui Adam, de vreme ce S-a nascut de la Duhul Sfnt din Fecioar a Maria. Iata un verset important: De aceea, precum printr-un om a intrat pacatul n lume .i prin pacat moartea, a.a .i moartea a trecut la to.i oamenii, pentru ca to.i a u pacatuit ntru el (Romani 5,12). De vreme ce Maica Domnului a avut parin.i, care proveneau din arborele genealogic al lui Adam .i Eva, cum au dogmatizat papista.ii despre imaculata ei concep.ie? nca .i Maica Domnului avea con.tiin.a originii ei, iar n celebra Oda a 9-a se refera la faptul ca-L marturise.te pe Hristos ca fiind Mesia .i Mntuitorul ei: Mar e.te suflete al meu pe Domnul, ca s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu Mntuitorul meu! (Luca 1, 46-47). .i noi ortodoc.ii o invocam pe Maica Domnului cu cuvintele imaculata, nentinata, preacurata, pura, nepatata, etc., dar aceste caracterizari nu se refer a la pacatul stramo.esc, ci la lipsa pacatelor ei personale, mai ales dupa pogorrea Duhului Sfn t. Mai precis, dupa Bunavestire, Maica Domnului nu a mai savr.it nici un pacat .i de ace ea mai este .i numita Preasfnta. Sfntul Duh a sfin.it-o .i i-a daruit puterea de trai, fa ra sa mai pacatuiasca. Papa Pius al 12-lea, la 1 noiembrie 1950, a dogmatizat n chip paradoxal faptul ca Nascatoarea de Dumnezeu este co-rascumparatoare a neamului omenesc. n vreme ce,

a.a cum am aratat .i mai sus, ea nsa.i l marturise.te pe Fiul, ca fiind Mntuitorul ei. nacela.i timp a introdus .i o alta nva.atura noua despre nal.area Maicii Domnlu i la ceruri. Noi Ortodoc.ii ne miram, cum se hotarasc, fara nici un fel de sus.inere scriptur istica, astfel de noi nva.aturi n biserica papista.a? Pna la urma ce este biserica lor un t eren de fotbal, unde poate sa jongleze mingea nva.aturii orice jucator, fara nici un f el de context istoric? Nu .tiu papista.ii ca exista mormntul Maicii Domnului n Gradina Ghetsimani n Ierusalim, lucru care nseamna ca Maica Domnului a Adormit .i nu s-anal .at, a.a cum a facut-o Domnul? Acela.i papa, Pius al XII-lea, ntr-o enciclica din acela.i an, a numit-o pe Maica Domnului respectata nso.itoare a Mntuitorului expresie nentlnita n tradi.ia Bisericii noastre, care ne nedumere.te n privin.a sensului ei.

Pe de alta parte, papa Ioan Paul al II-lea vorbea ntr-o enciclica din ultimii ani , despre ndumnezeirea Maicii Domnului, n sensul ca i s-ar cuveni aceea.i adorare ce se cuvine lui Dumnezeu. Aceste exagerari, promovate n timp de mai mul.i papi, au avu t ca scop principal impresionarea credincio.ilor lor. Rodul acestora este .i domeniul teologic ce trateaza exclusiv despre Maica Domnului, numit Mariologie. n Biserica noastra Ortodoxa orice exagerare este considerata ca venind de la diavol. Potrivit Sfintei Tradi.ii, trupul preacurat al Maicii Domnului nu a putr ezit dupangropare. La cteva zile dupa ngropare trupul ei s-a mutat la ceruri n chip minunat. nsaaceasta mutare nu este similara cu slava nal.arii Domnului la ceruri. Aceasta mutare nu a fost proclamata ca dogma la vreun Sinod Ecumenic, ci constituie un mister revela t al vie.ii Nascatoarei, pe care Biserica l accepta. Fecioara Maria a dus o via.a mpodobita cu cea mai adnca smerenie dar .i plina de ncercari. Cre.tinii Ortodoc.i o cinstesc ca pe cea mai cinstita dect heruvimii . i mai marita fara de asemanare dect serafimii, fara ca sa o ndumnezeiasca, a.a cum fac catolicii. Adorarea se cuvine doar lui Dumnezeu, Care este Creatorul .i Mntuitoru l lumii. Maica Domnului se bucura atunci cnd i acordam Fiului ei cuvenita nchinare .i adorare iar ei cinstirea de care a fost nvrednicita. 8. SFNTUL BOTEZ Instituirea Tainei Sfntului Botez n Biserica a prevazut, nca de la nceputuri, modul liturgic corect de savr.ire a acesteia, prin afundarea catehumenului de tre i ori n apa. Domnul nsu.i a primit n Iordan botezul, de la Ioan, prin afundare: Iar botezndu se Iisus, cnd ie.ea din apa, ndata cerurile s-au deschis... (Matei 3,16). ncepnd cu secolul al XIV-lea, s-a generalizat n biserica Apuseana botezul prin stropire, ca re ini.ial era permis, prin iconomie, doar n cazul n care cel ce urma sa fie botezat era grav bolnav .i nu putea fi afundat n apa. Preotul Ortodox nu spune: Te botez eu..., a.a cum fac romano-catolicii, ci spune: Se boteaza robul lui Dumnezeu.... Sfntul Apostol Pavel arata semnifica.ia simbolica a botezului, vorbind despre ngroparea omului celui vechi (afundarea n ap a) .i ridicarea omului nou. Biserica papala admite ca Taina Sfntului Botez poate nvierea fi administrata .i de catre un Iudeu sau un Musulman, dar o astfel de pozi.ie de moleazacomplet sfin.enia .i scopul acestei Taine. n acela.i timp se anuleaza tain a preo.iei, prin afirmarea celor doua componente, speciala .i generala. Verbul a stropi cu siguran.a nu nseamna a boteza, adica a afunda n apa, ci a turna, a varsa. Iar acesta nu este botez. Este doar stropire. De ce timp de pais prezece secole au savr.it botezul prin afundarea n apa, pentru ca apoi, excep.ia sa devina regula, stabilita definitiv n biserica lor? Banuim ca le este mai comod a.a. Sau sa ne ra spunda ei

n.i.i. To.i cei care sunt stropi.i, nu sunt boteza.i n fapt .i nici nu primesc Har ul necesar mntuirii. A.adar, to.i papista.ii care doresc cu adevarat sa se mntuiasca, nu vor fi reboteza.i, ci boteza.i n Biserica noastra Ortodoxa, deoarece biserica lor nu savr .e.tebotezuri, ci stropiri. nca din primii ani ai raspndirii Bisericii n lume, ndata dupa Botez se administra Taina Mirungerii, prin care cel botezat era uns cu Sfntul Mir, ritu al prin care se completa pe deplin Harul Botezului. Ne confirma acest lucru .i Tertulian , ntr-unadin scrierile sale din secolul al II-ea. n Apus nsa, dupa ndepartarea biser icii Romei de Biserica cea Una a lui Hristos, au despar.it Botezul de Mirungere. Aceasta din u rma, este

aplicata de catre episcopul lor copiilor boteza.i, cnd au mplinit deja vrsta de 7-1 2 ani. Astfel copilul nu se poate mparta.i imediat dupa botez, ci doar dupa mirungere. n cazul n care acesta ar muri n acest interval, ar pleca din aceasta lume nemparta.it. Au introdus aceasta inova.ie, deoarece au considerat ca cel botezat va n.elege mai bine, la o vrsta ceva mai mare, primirea Harului. Dar Harul, este Darul lui Dumnezeu .i nu depinde nemijlocit de voin.a omului. Pe de alta parte, cnd pruncul a fost botezat, a n.eles el ca a primit Harul botezului? Sau cei care se boteaza la o vrsta matura, este oare dependent de percep.ia lor, Harul ce li se va darui de la Dumn ezeu? Dorind sa-i conduca, a.a cum sus.ine, pe to.i oamenii catre Hristos .i catre paradis, biserica Apuseana prime.te n snul ei pe to.i cei ntor.i de la alte biseric i, culte sau secte, fara sa-i mai reboteze. Recunoa.te a.adar, indirect, botezurile savr.i te n orice alta biserica, deoarece singurul lucru care-i intereseaza, este acceptarea de ca tre ace.tia a primatului .i a infailibilita.ii papale. n continuare vom prezenta marturiile autentice ale unor adul.i reboteza.i, n mare parte africani, care ne descriu ce au sim.it, n momentul n care au fost reboteza.i , n cadrul Sfintei noastre Biserici Ortodoxe. .ARTURII DESPRE SFNTUL BOTEZ Am vazut cu ochii mei un porumbel Printre preo.ii .i lucratorii Misiunii Apostolice din Kolouezi n sudul statului Kongo, l ntlnim .i pe parintele Lazar. Se distinge prin smerenia sa, deschiderea sp reascultare .i srguin.a. ntr-o zi m-am apropiat de el .i l-am ntrebat: -Parinte Lazar, cum ai devenit ortodox? -Eu, parinte, pna n 1983 eram nebotezat. Auzisem despre comunitatea protestanta a Metodi.tilor .i la nceput am mers la ei. Am urmarit cursurile lor catehetice, dar cnd mi-au propus sa ma botez, am sim.it o mpotrivire n sufletul meu. Apoi am mers la Penticostali, dar .i de acolo am fugit din acela.i motiv. ntr-o zi, trecnd pe lnga Biserica Ortodoxa a Sfntului Gheorghe dinKolouezi, m i-a trecut prin minte sa intru. ndata am sim.it o mare bucurie interioara .i o pace sufleteasca. O voce din mine ma anun.a: aceasta este Biserica pe care o cau.i! Am ntrebat de preot. Pe vremea aceea era fericitul parinte Cosma Grigoriatul. Am urmarit apoi lec.iile sale catehetice .i mpreuna cu familia mea, am decis sa ne botezam. Cnd am ie.it din baptisteriu, am vazut cu ochii mei un porumbel, ce zbura deasupra capetelor celorlal.i, care se botezau n acel moment. L-au vazut .i ceilal.i fra.i. Parintel e Cosma ne-a explicat ca porumbelul simbolizeaza pogorrea Sfntului Duh, a.a cum s-a ntmplat .i la botezul Domnului n rul Iordan.

Un mic nger? Ora.ul Louena se afla la 300 de kilometri departare de Kolouezi. De cnd a fost numit acolo parintele Ioachim, n parohia Intrarea Maicii Domnului n Biserica, s-a remarcat un progres continuu n via.a cre.tinilor de aici. Parintele protoiereu Meletie a mers ultima data n aceasta enorie n octombrie 2002, n vederea rezolvarii mai multor probleme misionare. Dorea sa se informeze d espre func.ionarea noului gimnaziu ortodox, sa vada ce repara.ii s-au executat la .coa la de asistente medicale .i sa vorbeasca cu catehumenii despre botezarea lor. A fost ntm pinat calduros, n chip tradi.ional cu flori, cntari .i dansuri locale. Mul.imea credinci o.ilor l-a condus apoi n noua biserica. La sfr.itul vecerniei parintele i-a salutat .i le-a v orbit despre programul sau. Catre sfr.itul cuvntarii sale, s-a apropiat de el un copil d e vreo cinci ani.ori, n fa.a Sfintelor U.i, care l-a apucat de degetul mic al minii stngi .i i-a pus urmatoarele ntrebari surprinzatoare: -Ai venit, parinte, ca sa-l aduci pe Hristos n via.a noastra? -Parintele Meletie a raspuns mecanic, fara sa acorde prea mare importan.a micu.ului nger: Da copilul meu, de aceea am venit. -Astazi o sa ne marturisi.i .i mine ne vom boteza? -Da micu.ule, a.a vom face. -Iar dupa botez l vom primi pe Hristos nlauntrul nostru prin Sfnta Euharistie? -Da copilul meu, a.a este rnduiala n Biserica noastra. -.i dupa ce ne vom boteza, trebuie sa avem grija sa nu mai facem pacate? -Desigur, a.a trebuie sa facem! -Bine parinte, va mul.umim ca a.i venit la noi. Va a.teptam... Parintele Meletie, a.a cum el nsu.i mi-a povestit cu emo.ie, a fost uimit de ntrebarile micu.ului. A presupus ca acesta a participat la cursurile catehetice a le bisericii .i de aceea a pus acele ntrebari. ntre timp, copilul se ntorsese printre ceilal.i copii din biserica. Parintele a continuat sa comunice consiliului parohial .i celor catehiza.i programul de a do ua zi. La sfr.it, le-a cerut sa-l aduca din nou n fa.a sa pe copilul respectiv. Atunci aceia i-au spus ca, pentru prima oara l-au vazut .i ei pe acel copil .i ca nu mai este de gasit n tre copii din parohie. Au cautat pretutindeni dar nu l-au mai gasit. I-au ntrebat pe copii daca

-l cunosc sau daca l-au mai vazut .i altadata, dar .i ace.tia nu .tiau nimic. Nici macar n u vazusera ncotro plecase. Atunci parintele Meletie s-a emo.ionat .i a zis: Oare ne-a trimis Domnul un nger al Sau, pentru a ntari lucrarea Bisericii Sale? Marturiile ce vor urma, provin de la un grup de aproximativ 12 baie.i tineri, ca re anul trecut au terminat .coala agricola a Misiunii Apostolice Ortodoxe din Kolou ezi. Dirigintele lor, parintele Meletie, vrnd sa-i ajute la studiul n comun, n vederea pregatirii lor pentru apropiatele examene de admitere la Universitatea din Loubo ubasi, lea oferit o sala n cladirea Misiunii. Ei ramneau acolo adeseori mpreuna, pentru a stud ia. Veneau apoi .i la slujbele de la biserica .i de multe ori cereau sa afle mai mul te despre credin.a ortodoxa .i despre aspectele ei liturgice. Li s-au dat mprumut mai multe car.i,

majoritatea n franceza. Le-au studiat .i-au mai cerut .i altele. n cele din urma a u cerut sa fie boteza.i. Parintele Meletie a programat ca botezul lor sa aiba loc smbata 13 iulie 2002. Printre al.i candida.i la botez, care n anul acela ajunsesera la 96, erau .i ace. ti 12 tineri, ce proveneau din credin.e diferite. I-a rugat sa scrie fiecare cte ceva despre ex perien.ele spirituale .i binecuvntarile pe care le-au trait n acele zile de dinainte .i dupa botez. C.iva dintre ei ne-au daruit marturiile scrise, pe care le-am tradus n continuare: Ma numesc Chisola Kapenda. nainte de-a intra n Biserica Ortodoxa, aveam o alta percep.ie despre aceasta, despre cultul ei, despre rugaciune .i despre nva.atura ei. ncepusem sa cred ca se n china la idoli, a.a cum o acuza mul.i protestan.i, deoarece are icoane ale Sfin.ilor, la care lumea se nchina. Dar dupa ce am urmat catehizarea iar apoi m-am botezat, am sim.it n tru pul meu .i n suflet o mare u.urare, n vreme ce nainte de asta, ma sim.eam foarte mpovara t. Cnd am ie.it din baptisteriu, am sim.it o bucurie greu de descris n cuvinte. Am pr imit numele Aristos, iar toate parerile mele preconcepute de dinainte de botez, despr e Biserica Ortodoxa au disparut. Dimpotriva, mi doresc permanent sa adaug ra.iunii mele .i i nimii, ct mai multe cuno.tin.e despre credin.a ortodoxa. A.a am n.eles, prin intermediul experien.elor mele, ca aceasta este Biserica Apostolica. Nu ascunde nimic fa.a d e credincio.ii sai, n ceea ce prive.te nva.atura. Vrea sa-i uneasca pe oameni prin c redin.a n Sfnta Treime. Ma numesc Senuo Ukaita. nainte de a ma boteza, aveam anumite ndoieli n ceea ce prive.te Biserica Ortodoxa. Oamenii din afara Bisericii, spun ca n aceasta Biserica nu exista Dumne zeu. Eu nsa, din experien.a pe care am trait-o, am vazut ca Dumnezeu exista. Cnd parint ele Meletie mi-a citit rugaciunea de iertare de dupa spovedanie, am sim.it n sufletul meu o mare bucurie. Acea.i bucurie, nca .i mai intensa, am sim.it-o dupa ce m-am boteza t. Aproape ca nu-i mai vedeam pe oamenii din jurul meu, att de plin era sufletul meu debucurie. Am primit numele Evstratie. Pentru toate aceste binecuvntari i mul.ume sc .i l slavesc pe Dumnezeul nostru Iisus Hristos. Ma numesc Yav Kasongo. nainte de-a intra n adevarata Biserica a lui Hristos, eram musulman. n religia islamica ne nva.au ca Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu .i nici Mntuitor al oamenilor. nsa lnga Biserica Ortodoxa am nva.at ce spune Hristos: Cel care M-a

vazut pe Mine, L-a vazut .i pe Tatal meu . Astfel m-am decis sa intru n adevarata Biserica a lui Hristos. n perioada n care urmam cursurile catehetice, sim.eam o ma re eliberare sufleteasca, deoarece ncepusem sa traiesc acel mod de via.a, pe care si m.eam ca-l pierdusem cndva. nainte de-a ma boteza mi-era frica .i ru.ine, din cauza mul.imii oamenilor ce stateau n jurul baptisteriului. Cnd mi-a venit rndul sa intru n apa, frica .i ru.ine a s-au risipit. Ie.ind din apa sfin.ita, am sim.it o mare bucurie .i u.urare, ce mi patr undeau sufletul .i trupul. Sim.eam ca am lasat n urma mea o mare greutate. Am primit num ele Dimitrie.

Din ziua n care am fost botezat, traiesc o via.a ce mi-a. dori sa fie mereu condu sa de Dumnezeu. Orice gnd rau ce mi da trcoale, l alung, pentru ca simt ca nu mai pot pacatui n fa.a lui Dumnezeu, deoarece simt pretutindeni prezen.a Sa. Ma numesc Yav Muzinga. Ziua n care m-am botezat, 13 iulie 2002, a fost una dintre cele mai speciale .i m ai minunate zile din via.a mea. Am primit numele Ilie. Cu doar o zi nainte fusesem a dmis, n urma examenului, la facultatea de agronomie din cadrul universita.ii. Cnd am ie. it din baptisteriu am sim.it o mare bucurie launtrica, ce-mi lumina ntrega existen.a. Am sim.it ca n mine are loc o transformare profunda. Rugaciunea parca se nal.a de la sine ca tre Dumnezeul nostru Iisus Hristos. Doream sa-i mul.umesc, sim.eam nevoia, daca ar f i fost posibil, sa-L mbra.i.ez, sa plng n fa.a Sa, deoarece sim.eam ca mi scosese din sufle t toate chinurile, toate supararile .i pacatele. i mul.umesc Domnului, deoarece mi-a oferit n dar calea spre mntuire. l slavesc, pentru ca m-a nvrednicit sa merg pe drumul Sfin.ilor Sai. Marit sa fie m ereu Numele Lui. Amin. Ma numesc Rafael Ilunga. Mai nainte de a fi botezat, nu aveam pace n sufletul meu. De ce? nca aveam ndoieli n privin.a credin.ei mele n Hristos. Am urmat cursurile catehetice, am citit .i car .i, dar nu le mparta.eam colegilor mei de studiu sau prietenilor ndoielile mele. Existau att d e multe biserici n jurul nostru .i nu .tiam daca .i aceasta pe care o frecventam ac um, cea Ortodoxa, era cea adevarata. Pna la urma, dupa mai multe discu.ii cu cei apropia.i, ndoielile au nceput sa se risipeasca .i m-am hotart sa ma botez. Am primit numele Mihail. Cnd am ie.it din baptisteriu, mi-am sim.it sufletul inundat de bucurie .i de multa iubire pentru cei din jurul meu. Atunci m-am ncredin.at ca Duhul Sfnt era nlauntrul meu, ca ma cura.ase de toat e pacatele .i ca ma va conduce catre mntuire. Sim.eam ca traiesc o via.a plina de s ens .i de adevar, n aceasta Biserica purtatoare a adevarului. L-am sim.it pe Hristos pre zent n inima mea, cum ma conducea catre o via.a plina de libertate .i de pace. ndata dupa botez eram ntr-o stare extatica. Parca nu mai vedeam pe nimeni n fa.a ochilor, sim.indu-ma nvaluit de Harul Sfntului Duh. Aceasta stare de fericire a .inut timp de .ase zile. Dupa ce-am primit .i Sfnta mparta.anie, am sim.it .i mai puternic prezen.a .i puterea Sfntului Duh nlauntrul meu. Sim.eam ca m-am mbracat n Hristos, a.a cum spune .i imnul: C.i n Hristos v-a.i botezat, n Hristos v-a.i .i mbracat, aliluia! Cred a.adar, ntru Unul Dumnezeu, ntru Una Biserica, n nvierea mor.ilor .i n

via.a ve.nica. Amin. Ma numesc Kilolo Kiyambakulu. Am urmat pna acum, mpreuna cu parin.ii mei, bisericii luterane. Cu toate acestea, mi doream sa ma rog fara sa apar.in unei anumite biserici. Inima mea s-a ntors

catre Biserica Ortodoxa n momentul n care am intrat n caminul studen.esc al absolven.ilor .colii Misiunii Apostolice. Am nceput sa citesc mai multe car.i de nva.atura bisericeasca, pe care ni le-a pus la dispozi.ie parintele Dionisie. n ce le din urma, m-am hotart sa ma botez, mpreuna cu nca 12 colegi de studiu. Ceea ce am trait dupa botez, a fost ceva unic n via.a mea. n primul rnd o mare bucurie, aproape inexplicabila. Orice suparare, parasise inima mea. Abia acum ma simt cu adevarat liber. Am intrat cu adevarat n familia Bisericii lui Hristos. Cer binecuvntarea Lui, sa r amna permanent lnga mine .i sa ma pazeasca n toate zilele vie.ii mele, ca sa pot sa luc rez n ogorul Sau, al Mntuitorului meu. Marturisesc n fa.a tuturor tinerilor, cunoscu.i .i prieteni, care sunt n afara Bisericii noastre, ce lucruri minunate am sim.it, ca sa intre .i ei n familia Ade varatului Dumnezeu, care este n Biserica Ortodoxa. Am primit numele Dumitru. Ce-a sim.it cre.tinul Ioan Sabushimike, dupa botezul sau. A scris pe o hrtie urmatoarele cuvinte n limba lui souahili .i mi-a dat-o. O ofer cititorilor mei tradusa: Ziua botezului meu, 23 decembrie 2005, este o zi pe care n-o voi uita niciodata. De atunci, am putut sa cunosc adevarata sim.ire a vie.ii duhovnice.ti. .i spun a ceasta deoarece comportamentul meu s-a schimbat radical. Ma simt plin de bucurie fa.a d e darurile .i harismele pe care mi le-a oferit Iubitorul de oameni Dumnezeu. Este pentru prima data n via.a mea cnd am trait astfel de experien.e, mai ales n ziua botezului meu. Marturia mea este mpar.ita n trei aspecte: 1. Am sim.it o schimbare n inima mea. 2. Comportamentul meu s-a schimbat radical. 3. ntreaga mea via.a s-a schimbat. Din momentul botezului, n inima mea sentimentele au ramas mereu acelea.i. Masimt plin de pace. nainte, pe vremea cnd eram catolic, aceasta pace nu era prezenta. n ceea ce prive.te comportamentul meu, m-am schimbat foarte mult. nainte eram un individ foarte pu.in sociabil, nu doream sa vorbesc cu nimeni, nu ma sim.eam confortabil n prezen.a nimanui. Eram u.or iritabil .i foarte posac. n via.a mea duhovniceasca simt o adnca pace n inima. Ma rog foarte u.or .i repede, zicnd rugaciunea lui Iisus Hristos .i simt multa bucurie nlauntrul meu. i mul.umesc lui Hristos .i parin.ilor care m-au ajutat sa cunosc .i sa intru n adevarata Biserica a Lui, prin care nadajduiesc ca ma voi mntui.

Acum am puterea de-a merge catre sfin.enie ntr-o dupa amiaza, a venit n biserica noastra un copil cuviincios .i timid. Dupave cernie am stat de vorba. n cele din urma acest tnar s-a botezat mpreuna cu cel de mai sus, cu Ioan. .i-a scris .i el experien.ele pe hrtie .i mi le-a daruit. Iata ce scria: Iubi.i Cre.tini Ortodoc.i, Cu mare bucurie va scriu astazi, pentru a va face cunoscuta fericirea pe care am trait-o n ziua botezului meu. Sunt Bourountezos. Mai nainte eram catolic. Parin.ii .i fra.ii mei sunt n continuare catolici. ntr-o zi mergeam prin ora., pe strada unde se afla biserica Adormirii Maicii Domnului, a comunita.ii emigran.ilor greci. Am auzit clopotul batnd pentru slujba .i-n sufletul meu am sim.it chemarea de-a intra .i eu n biserica. .i ntr-adevar, D uhul Sfnt m-a condus efectiv ca sa intru .i m-a ajutat sa ma rog mpreuna cu ceilal.i cre.tini. Apoi am cerut parintelui D. sa-mi explice diferen.ele dintre ortodoc.i .i catoli ci. Am vorbit ndelung. Mi-a dat mai multe car.i, pe care le-am citit .i, n cele din ur ma, am n.eles ca, n sfr.it, am gasit adevarata credin.a n Hristos. Acesta este .i motivu l pentru care m-am decis sa ma botez. Ziua botezului a fost cea mai fericita zi di n via.a mea. Sfntul Duh s-a pogort deasupra mea. Ma sim.eam att de inspirat sa le vorbescce lor din jurul meu. n inima mea patrunsese n chip de neclintit, credin.a ca ma aflu n adevarata Biserica a lui Dumnezeu. nainte de aceasta, de.i locuiam la doar 500 de metri de fosta mea biserica, nu participam foarte des la liturghia lor. Acum merg pe jos, n fiecare diminea.a, .a se kilometri, ca sa ajung la Biserica Ortodoxa. Acum simt nlauntrul meu o putere att de mare, care ma ajuta sa slavesc Numele Domnului meu .i sa savr.esc faptele Sale . Adevarat va spun, fra.ilor, ca Duhul Sfnt este mereu cu mine. Va chem, fara nici o ezitare, veni.i .i voi pe acest drum! Ve.i trai acelea.i experien.e .i-L ve.i primi pe acela.i Duh Sfnt n vie.ile voastre. Orice lucru savr.esc, nainteaza de la sine, deoarece ma ajuta .i ma conduce Duhul Sfnt. Via.a pe care o traiesc acum, pare a nu fi de pe acest pamnt. Ma simt deja cafiin d n mijlocul slavei lui Dumnezeu .i-n mpara.ia Lui, din pricina botezului meu. Vreau sa termin spunnd ca simt n mine puterea de-a nainta mereu spre sfin.enie, n fiecare zi a vie.ii mele. Fratele vostru Toma Manirampa. Experien.e ale so.ilor Atanasie .i Maria La 25 decembrie 2005 s-a botezat o familie cu patru copii. Erau fo.ti catolici.

Au primit numele de Atanasie .i Maria. Iata impresiile scrise ale lui Atanasie Kemgurukiye, dupa ie.irea sa din baptisteriul Bisericii Ortodoxe: nainte de a intra n Biserica Ortodoxa nu cuno.team nimic despre nva.atura ei .i nici macar despre existen.a ei. Am nceput sa citesc din car.ile pe care mi lea dat

parintele D. ncet, ncet am nceput sa n.eleg diferen.ele dintre aceasta Biserica .i celelalte biserici .i ca doar aceasta este cea adevarata, din epoca Apostolilor .i pna astazi. mpreuna cu so.ia mea Maria am hotart sa intram n aceasta Biserica, cu ntreaga noastra familie, astfel nct, la A Doua Sa Venire, Hristos sa nu ne gaseasca n ntuneric, ci nlauntru Sfintei Sale Biserici. Doar aici se pastreaza nva.aturile Apostolilor .i Tradi.ia Sfin.ilor Parin.i, fara sa se fi adaugat sau sa se fi sc os ceva. Experien.ele pe care le-am trait dupa Botez, Mirungere .i Sfnta mparta.anie, am sa vi le descriu n continuare. Cnd am intrat n apa cu tot trupul, am sim.it o mare bucurie. Parca trupul meu nota n Harul Sfntului Duh. Cnd am ie.it din apa sfin.ita, am sim.it ca toate pacatele mele au cazut precum ni.te solzi, de pe trupul meu. Acum simt o mare bucurie interioara .i o deplina libertate. Cnd preotul m-a uns cu Sfntul Mir, am sim.it ca l-am primit nlauntrul meu pe Duhul Sfnt. Ochii mei straluceau, ntr-o minunata lumina duhovniceasca. Cnd am primit pentru prima data Trupul .i Sngele lui Hristos, am sim.it n mine o mare putere duhovniceasca, inexplicabila. Toata greutatea ce-o sim.eam n trecut , din cauza pacatelor mele, disparuse din sufletul meu. Sim.eam o mare bucurie n inima mea, mai presus de orice descriere. Scapasem de orice fobie sau grija efem era. De atunci mi fac ntotdeauna .i n orice loc sfnta cruce, fara sa-mi fie ru.ine sau frica .i-i chem .i pe ceilal.i oameni, sa vina .i sa cunoasca mare.ia Bisericii Ortodoxe. Fra.ii mei, toate cele pe care vi le-am scris, reprezinta marturia mea personala .i adevarata. Pe vremea cnd eram doar catehumen, mi era ru.ine sa-mi fac cruce n fa.a altor oameni de alte credin.e, dar dupa ce m-am botezat, nu mai simt nici r u.ine, nici frica, ci doar bucurie .i binecuvntare. Inima mea s-a umplut de o pace adnca. Acum ma simt obligat ca prin via.a mea curata .i exemplara sa-i conduc .i pe al.i oameni spre Hristos, ca sa nu se piar da n iadul cel ve.nic. Fra.ii mei, veni.i alaturi de mine pe acest drum al sfin.eniei vie.ii. Citi.i ca r.ile ortodoxe .i crede.i cu adevarat ca n ele l ve.i gasi pe Hristos .i mntuirea voastra . Ve.i gasi n inimile voastre bucuria .i libertatea con.tiin.ei, pentru ca .i eu am descoperit acela.i tezaur nlauntrul meu, Harul Sfntului Duh. So.ia lui Maria Hakizimana mi-a descris .i ea experien.ele traite dupa botez: Cnd am nceput sa intru n apa, aveam n inima mea o ndoiala fa.a de ceea ce ma hotarsem sa fac. Dupa aceea nsa, m-am sim.it nconjurata de o dulce lumina duhovniceasca, ce-mi umplea sufletul .i trupul. De atunci am n.eles ca aceasta es te Biserica cea adevarata. Cursurile pe care le-am urmat nainte .i dupa botez m-au ajutat sa n.eleg ca merg deja pe drumul catre Dumnezeu .i ca ma sfin.esc n Numele

lui Iisus Hristos. Dupa botez am sim.it o mare schimbare n sufletul meu. M-am bucurat mult .i pna acum, simt o lumina care ma acopera nencetat. Mai ales atunci cnd ma rog la mine acasa, simt aceasta lumina cum mi umple mintea .i inima.

Cum a devenit Filip cre.tin ortodox Filip face parte din noua parohie a Izvorului Tamaduirii, din satul KapoloweGare. Iata ce ne-a povestit el nsu.i, n legatura cu venirea sa la Ortodoxie: nainte de a crede .i a intra n Biserica Ortodoxa, faceam parte din comunitatea protestanta, care se nume.te biserica neoapostolica. ntr-o noapte, pe 25 iunie 2002, am avut un vis uimitor, miraculos a. spune, pentru prima data n via.a mea. A venit aproape de mine un nger al lui Dumnezeu .i m-a luat cu el. Am ajuns ntr-un loc unde se vedea un izvor de apa. Curgea foarte multa apa din el. mpreuna cu ngerul pluteam pe deasupra acelei ape. Apoi m-a strigat .i m-a ntrebat: - Filipe, la ce te gnde.ti? I-am raspuns: Ma mir ct de multa apa iese din acest izvor. El mi-a zis: Acesta este Izvorul Apelor, ce curge n via.a cea ve.nica. Apoi ngerul l-a ntrebat din nou: n dreapta izvorului ce vezi? -Vad, i-am zis, mai mul.i copaci de mango plini de roade. Vad nsa ca exista cinci feluri de roade: n primul fel sunt roade abia ie.ite din floare. n al doilea sunt un pic mai mari, n al treilea sunt mai mari dar verzi. n al patrulea sunt u.or coapte. Iar n al cincilea sunt cele coapte bine .i pot fi consumate de oameni. ngerul m-a ntrebat: n.elegi samnifica.ia acestor cinci feluri de roade? I-am raspuns ca nu. Atunci el mi-a explicat: Copacii simbolizeaza Biserica lui Hristos. Primele fruc te sunt cre.tinii care abia s-au botezat. Apoi sunt acei credincio.i care ncearca sa nainteze n via.a duhovniceasca, dar ntmpina nca multe greuta.i. A treia categorie sunt cre.tinii care merg la Biserica .i se nvrednicesc a primi Sfintele Taine. Ur matorii sunt acei cre.tini care se lupta pentru mntuire, au o credin.a foarte puternica . i lucratoare, participa fierbinte la adorarea lui Dumnezeu .i au con.tiin.a pacato .eniei lor. n sfr.it, a cincea categorie, sunt acei cre.tini care-L iubesc pe Dumnezeu mai pre sus dect orice pe lumea aceasta, .i dedica total via.a credin.ei .i sunt gata de orice

jertfa n Numele Lui. Apoi ngerul mi-a spus: Filipe, prive.te n dreapta izvorului. Am privit .i am vazut soarele stralucind. Acolo era .i un palat, facut din sticl a, dincare stralucea o lumina intensa alba, orbitoare. n acela.i timp, dinspre ac el palat am auzit o voce care mi-a spus: Filipe, nca nu a venit vremea ta...! Apoi ngerul mi-a zis: Sa mergem acum...! .i am nceput sa ne ntoarcem napoi. Brusc m-am trezit .i nu puteam sa-mi dau seama unde ma aflu... A doua zi m-am dus la pastorul bisericii noastre protestante, pe nume Lazar, .i iam povestit visul meu. Atunci acela mi-a relatat ca .i el a avut un vis foarte surprinzator. Se facea ca mergea prin pia.a ora.ului, nso.it de trei oameni de or igine europeana. Unul era n dreapta, altul n stnga iar al treilea l urma din spate. Aveau n

mini cte o carte. Le-au deschis .i au nceput sa-i citeasca fragmente din Sfnta Scriptura. Apoi, nainte de a pleca, i-au lasat o carte n mna .i i-au spus ca vor re veni. Am plecat nedumerit. A doua zi m-am dus n parohia ortodoxa a satului Katagka, unde era preotul Akylas. I-am povestit .i lui visul meu iar el mi-a deschis cale a asupra credin.ei cre.tine autentice. Timp de .ase luni am urmat cursurile catehetice .i apoi mam botezat. Parintele m-a lasat sa-mi pastrez acela.i nume. Protoiereul misiunii de la Kolouezi, parintele Meletie, fara sa .tie nimic despr e visul meu, a dat binecuvntarea ca n satul nostru sa se ridice o biserica cu hramul Izvorul Tamaduirii! A fost o minune n plus, care mi-a aratat ca sunt pe calea cea buna. De atunci, de multe ori am fost ajutat de Dumnezeu .i multe minuni s-au ntmplat n via.a mea .i a familiei mele. ntr-o zi so.ia mea a nceput sa vomite ntr-una, fara sa se poata opri. I-am dat sa bea aghiasma adusa de la biserica .i ndata .i-a revenit. Alta data unul dintre copii no.tri s-a mbolnavit .i nu aveam bani sa mergem la doctor. Parintele Akylas ne-a dat aghiasma .i dupa ce copilul a baut, a nceput sa se simta din ce n ce mai bine, pna s-a vindecat fara medicamente! 9. TAINA MARTURISIRII Pocain.a sau Marturisirea este o Taina prin care sunt iertate pacatele cre.tinil or, pacate ce s-au savr.it dupa Botez. n Biserica Ortodoxa nimeni nu poate sa primeasc aSfnta mparta.anie, daca nu prime.te mai nti binecuvntare de la duhovnicul lui, dupa ce s-a spovedit. De altfel, fraza pe care-o spune preotul la liturghie: Sa l uam aminte sfintele sfin.ilor!, nseamna ca Sfintele Daruri sunt oferite sfin.ilor, adi ca acelora care .i-au marturisit pacatele cu pocain.a .i cu lacrimi. To.i oamenii a u cazut n diferite pacate dupa botez, ntinnd astfel harul primit la vrsta copilariei, de la H ristos iubitorul de oameni .i Mntuitorul nostru, prin aceasta Taina. Prin marturisirea n oastra cu pocain.a .i adnca smerenie, Domnul ne iarta toate pacatele. Este de ajuns sa l e marturisim cu sinceritate absoluta. n acela.i timp ne daruie.te dumnezeiescul Har , puterea de a ne ntari n lupta noastra duhovniceasca .i ne readuce la starea de cur a.enie sufleteasca, de dinaintea caderii n acele pacate. Sfntul Simeon Noul Teolog spune ca Hristos nu doar ne iarta pacatele marturisite, ci le socote.te ca .i cum n-ar fi fost savr.ite niciodata! Aceasta Taina ne-a daruit-o Domnul, prin intermediul Apostolilor Sai, carora, dupa nvierea Sa, le-a zis urmatoarele: Lua.i Duh Sfnt! Carora le ve.i ierta pacatel e, iertate vor fi, iar carora le ve.i .ine, .inute vor fi! (Ioan 20,22-23).

Despre instituirea acestei Taine mai avem nul spune mai nti lui Petru: ....i .i oricte vei lega pe pamnt, vor fi legate or fi dezlegate .i n ceruri (Matei 16,19). ii, nu

nca doua pasaje scripturistice n careDom voi da .ie cheile mpara.iei Cerurilor .i .i n ceruri .i oricte vei dezlega pe pamnt, v Aici, conform nva.aturii Parin.ilor Biseric

se ofera o putere speciala exclusiva lui Petru, a.a cum afirma papista.ii, deoar ece Hristos spune .i voi da .i nu .i dau acum. Al doilea verset ce se refera oferirea acestei Taine Apostolilor, cuprinde cuvintele Mntuitorului care le spune: Amin va spun voua, oricte ve.i lega pe pamnt, vor fi legate .i n cer, .i oricte ve.i dezlega pe pamnt, vor fi dezlegate .i n cer! (Matei 18,18). Acest verset darma preten.iapapista .ilor, cum ca Hristos ar fi oferit numai lui Petru cheile mpara.iei Cerurilor .i puterea de a lega .i dezlega. n biserica primara cre.tinii se spovedeau n public. Pentru evitarea scandalizarii unora sau a smintirii celor mai slabi, cu timpul s-a stabilit ca marturisirea sa se faca n fa.a duhovnicului. Aceasta practica s-a pastrat .i n Apus pna n secolul al XIII-lea , cnd a nceput sa-.i piarda importan.a, din cauza secularizarii ce a patruns tot mai adnc n biserica Romei .i a.a zisa demitizare a Noului Testament, de catre teologul lor, sfntul Toma D Aquino.

n aceea.i epoca a aparut n biserica lor .i o alta inova.ie. Preotul ortodox spune: Dumnezeu, sa-.i ierte prin mine pacatosul toate cte ai marturisit, .i n veacul de a cum .i n vecii vecilor, n timp ce papa spune: Te iert de toate pacatele n numele Tatalui. i al Fiului .i al Sfntului Duh. n Biserica Ortodoxa preotul practic este doar un martor, el substituie prin rostirea rugaciunii .i prin binecuvntarea penitentului cu mna prezen.a lui Hristos, dar Domnul este, n fapt, Cel ce iarta .i binecuvinteaza. Marturisirea cre.tinilor catolici se face n acele cabine, separate printr-un grat ar de lemn. Nu se pot vedea unul pe celalalt .i nu exista comuniune ntre persoanele ce dialogheaza. De aceea, nici duhovnicul nu poate sa se daruiasca misiunii sale, c u devotamentul unui bun pastor, de vreme ce nu se leaga suflete.te .i duhovnice.te de cel ce se marturise.te, nici cre.tinul nu simte ca preotului i pasa de el, se ngrije.t e pentru mntuirea lui, de vreme ce nu-.i cunoa.te duhovnicul. n biserica papala canoanele sunt considerate mijloace indispensabile preotului duhovnic. Exista o aplicare, am spune, judiciara a lor, n vederea mblnzirii lui Dumnezeu, care, potrivit nva.aturii lor, este mnios din cauza pacatelor credincios ului. Aici nu apare ca necesara pocain.a credinciosului, de vreme ce iertarea pacatelo r se realizeaza automat, prin mplinirea canoanele date de duhovnic. Dar Hristos ce ne spune: mila voiesc iar nu jertfa, iar n parabola vame.ului .i a fariseului a fost ndrepta.it cel ce .i-a batut pieptul cu pocain.a, nu cel ce s-a justificat pe sin e. Astazi, n toata Europa, exista pe lnga bisericile catolice .i n alte centre confesorul electronic . Pe un ecran gase.ti afi.ate toate pacatele posibile. Select ezi pacatul pe care l-ai savr.it .i ndata .i se ofera canonul pe care trebuie sa-l mpli ne.ti, n vederea ob.inerii iertarii . n general, acesta prevede rostirea de zeci sau sute de

ori a unor rugaciuni scurte catre Maica Domnului, diverse alte lecturi etc. De la ca lculator primesc deci iertarea .i apoi merg n biserica unde primesc ostia, fie sub forma de biscuit, fie din mna preotului. n perioada Evului Mediu s-au introdus .i acele iertari scrise, a.a numitele indulgen.e, pe care credincio.ii le puteau cumpara, fara nici o legatura cu disp ozi.ia fiecaruia catre pocain.a sau zdrobire de inima, pentru pacatele lor. .i pentru c a aceasta metoda a adus foarte mul.i bani n conturile Vaticanului, valabilitatea indulgen.e lor a fost extinsa .i catre iertarea pacatelor celor adormi.i, platite desigur de rude le lor. Tot n acest scop a fost introdusa .i inova.ia purgatoriului. Se vindeau indulgen.e .i acelora care doreau sa le cumpere, pentru pacatele lor viitoare! Acestea erau valabile p ermanent

chiar pna la sfr.itul vie.ii celui interesat! Adica cineva poate sa-.i cumpere de la nceput iertarea pentru pacatele pe care le va face de-a lungul ntregii sale vie.i! Mai mult, exista perioade de timp n care se mpart, n dar, iertari n grup, cre.tinilor Apuseni, sau anumitor .ari ori regiuni, dupa cum dore.te papa. Astfe l de iertari se mpart, spre exemplu, la alegerea unui nou papa, la proclamarea unor no i sfin.i, la sarbatorirea papilor sau n anii jubiliari. Exista .i biserici, paracli se, icoane sau sfinte mese privilegiate, unde cel care se roaga, prime.te indulgen.e, pentru un anumit numar de zile. De asemenea, putere iertatoare capata anumite obiecte cruci, icoa ne, relicve sfinte, daca sunt binecuvntate de papa! Doar papa are dreptul nelimitat, de a darui iertare pentru pacatele viitoare, indiferent de motiva.ia lor. Cardinalii au dreptul sa acorde iertari pentru 200 de zile, arhiepiscopii, n eparhia lor, pentru 100 de zile iar episcopii pentru 50 de zile. De asemenea, preo.ii au binecuvntarea papei, sa dezl ege de pacate pe cei ce sunt pe patul de moarte. A.adar, numai papa .i prin el toata bi serica Apuseana, sunt mo.tenitori ai faptelor bune, ai virtu.ilor prisositoare ale Sfin .ilor, prin care sunt ierta.i .i mntui.i cei vii .i cei adormi.i! MARTURII DESPRE TAINA MARTURISIRII Hristos nu accepta jertfa savr.ita de clericii nespovedi.i Din cartea fericitului duhovnic Paisie: Cu durere .i iubire pentru omul contemporan, citim urmatoarea istorisire: Cndva, n pe.tera Sfntului Atanasie Athonitul, se nevoia un batrn, mpreuna cu doi ucenici. Unul era ieromonah iar cela lalt ierodiacon. Preotul nsa, l invidia de moarte pe diacon, pentru ca era inteligent . i daruit cu multe calita.i cnta frumos, citea cu claritate etc. Pe de alta parte nici diac onul nu ajuta deloc la aplanarea situa.iei, fiind lipsit de smerenie .i plin de egoism. Problema se adncea cu fiecare zi, deoarece nu exista o marturisire curata a pacatelor .i a gnd urilor ascunse. ntr-o diminea.a, batrnul i-a trimis sa slujeasca la un paraclis din apropiere. Pregatirea lor nainte de slujba a fost formala, fara spovedanie, fara iertare, fa ra pocain.a. Astfel, fara frica de Dumnezeu, au plecat sa savr.easca Sfnta Liturghie. Cnd preotul a nceput proscomidia, s-a auzit deodata un zgomot puternic, iar Sfntul Disc a disparut din proscomidiar. Preotul .i diaconul erau ngrozi.i. N-au mai put ut savr.i Sfnta Liturghie .i s-au ntors ru.ina.i .i plini de pocain.a la duhovnicul lo r.

Tu nsa, pocaie.te-te...! n cartea parintelui .tefan Anagnostopoulos Cunoa.terea .i trairea Credin.ei Ortodoxe, am gasit urmatoarea ntmplare, referitoare la pocain.a .i marturisirea pacatelor. S-a dus odata ntr-un spital, unde era internat un preot, ca sa-l spove deasca. Bolnavul l rugase sa vina urgent, deoarece cu o seara nainte avusese o viziune

minunata, dar nfrico.atoare. A aparut lnga patul lui un tnar mbracat n haine stralucitoare .i i-a spus, aratndu-i spre cer: -Pregate.te-te sa intri n Jertfelnicul cel ceresc, unde slujesc doar cei mai vrednici dintre episcopi .i preo.i, care l-au slavit pe Dumnezeu cel n Treime pe pamnt, daruindu-.i ntreaga lor via.a...dar tu pocaie.te-te! Iata Tronul Stapnului Hristos, unde vei fi judecat cu mila dar .i cu dreptate de Domnul!...Dar tu pocaie.te-te! Iata Ierusalimul cel de Sus, unde este laca.ul a milioane de Sfin.i, care se bucura de vederea slavei Dumnezeului Treimic!...Tu nsa, pocaie.te-te cu sinceritate .i zdrobire de inima! -Iata aici este mpara.ia Lui, unde locuie.te Domnul Slavei, nconjurat de toatePute rile ngere.ti, ce nencetat i cnta Sfnt, Sfnt, Sfnt, Domnul Savaot, plin e cerul .i pamntul de marirea Sa!...Tu nsa, pocaie.te-te! -Uita-te de-a dreapta ta .i vei vedea miile de suflete, care s-au mntuit cu ajutorul rugaciunilor .i a slujirii tale timp de 50 de ani. Ei to.i se roaga acu m pentru sufletul tau...Tu nsa, pocaie.te-te! -Prive.te de-a stnga .i vezi ntunericul .i strigatele disperate ale celor condamna.i la iad... Tu nsa, pocaie.te-te! De aceea, te-am chemat parinte, a spus preotul cel evlavios, ca sa ma spovedesc sincer .i curat, ncepnd de la vrsta copilariei .i pna n ziua de astazi. Acesta care nu s-a spovedit niciodata n via.a, va fi condus de demoni n iad! Cndva, ne istorise.te Sfntul Grigorie Dialogul, traia un om pe nume Hrisarios. Era printre cei mai importan.i din ora.ul sau. nsa pe masura ce i cre.tea boga.ia, bani mul.i .i case, i se nmul.eau .i patimile trupe.ti, iubirea de argint, mndria, desfrnarea, slava de.arta ..a. Dupa o vreme, s-a mbolnavit grav .i a ajuns pe patul de moarte. Cu ochii deschi.i, vedea apropiindu-se de el duhu ri ntunecate, nspaimntatoare, pregatite sa-l traga spre por.ile iadului. A nceput sa tremure, sa se ngalbeneasca .i sa transpire abundent. S-a pornit apoi sa strige disperat, sa i se mai acorde pu.in timp pentru pocain.a. Apoi l-a chemat pe fiul sau .i i-a spus: Maxime, copilul meu, alearga. Nu .i-am facut niciodata nici un rau, salveaza-ma prin puterea rugaciunii .i a credin.ei tale! Maxim a venit lnga el, mpreuna cu ceilal.i membri ai familiei, dar nuputeau vedea viclenele duhuri, care-l amenin.au cu iadul. n.elegeau nsa prezenta lor din groaza, panica si transpiratia rece a muribundului, precum si dupa miscarile bruste ale trupului, pe pat. Cnd spre perete, ca sa nu-i mai vada, cnd n stnga sau n dreapta, dupa cum l bntuiau. Disperat, neputnd sa scape, ncepu sa strige: Mai lasati-ma macar pna dimineata, numai pna dimineata.......! dar cu aceste ultime cuvinte sufletul i iesi din trup.

Trupul unui mort a nviat n laboratorul de anatomie, al facultatii de medicina n primii ani ai vietii mele monahale, am fost timp de 10 ani responsabilcu arhond aricul, la mnastirea noastra Cuviosul Grigorie. ntr-un an, cred ca prin 1983, a venit la noi un renumit duhovnic din Amfilohia. Cred ca acum o fi trecut la cele cere.ti. Vesnica lui pomenire. Pentru ca-mi placea sa stau n preajma monahilor cu experienta si sa-i ntreb diferite lucruri despre viata duhovniceasca, m-am apropiat si de acesta si lam ntrebat: -Ati putea sa-mi spuneti un cuvnt de folos, sau vreo ntmplare care v-a impresionat de-a lungul vietii, ziditoare de suflet? ndata, batrnul mi-a spus urmatoarea istorisire: Odata ma ntorceam de la Sfntul Munte si-am ajuns n Tesalonic. Mergeam pe jos pe lnga Facultatea de Filosofie, cnd deodata, s-au apropiat de mine doi tineri, care m-au rugat, vadit tulburati, sa-i urmez. Am me rs n laboratorul de anatomie al Facultatii de Medicina. Acolo se ntmplase un lucru extraordinar, care i-a impresionat pe toti studentii din facultate, prezenti la lectia de anatomie. Trupul unui barbat mort, adus acolo pentru a i se face un examen patologic, ca lectie deschisa pentru studenti, a nviat n chip miraculos. Primul lucru pe care l-a cerut barbatul readus la viata, a fost sa i se aduca de urgent a un preot. De aceea studentii ma chemasera pe mine. Cnd m-a vazut, a cazut n genunchi si cu lacrimi mi-a spus: Parinte, am nevoie sa ma spovediti si sa ma mpartasiti! Nu pot sa ma apropii de Poarta Cerului, fara o spovedanie sincera si fara mpartasanie! A doua zi, am savrsit n mod special n paraclisul universitatii Sfnta Liturghie. Barbatul a venit, s-a spovedit nainte de slujba si apoi l-am mpartasit. Dupa trei zile, Domnul l-a chemat din nou la El. Marturisirea tuturor pacatelor, aduce iertarea deplina a celui spovedit n pateric ntlnim urmatoarea istorisire, din care nvatam ca n fata duhovnicului, prin intermediul caruia lucreaza Harul Preotiei lui Hristos, sunte m datori sa ne marturisim cu sinceritate toate pacatele. Cndva, o femeie s-a dus la duhovnicul ei, pentru a se marturisi. Acesta era calugar si avea sub ascultarea sa un ucenic, care statea la intrarea n biseri ca si i conducea pe cei ce doreau sa se marturiseasca la duhovnic. Femeia s-a marturisit si dupa ce duhovnicul i-a citit rugaciunea de dezlegare a pacatelor, s-a ntors acasa. Dupa aceasta ucenicul a venit aproape de el si i-a spus: Parinte,

femeia aceea cred ca avea mari probleme. n timp ce o spovedeati, am vazut de la departare ca din gura ei ieseau mai multi serpi micuti. La un moment dat se chinuia sa iasa si unul mai mare, dar nu reusea. Scotea mereu capul hidos, dar apoi intra napoi. Atunci duhovnicul i-a spus: Alearga repede si cheam-o napoi, ca sigur are un pacat mare de marturisit, dar pe care i-a fost rusine sa-l spuna , fiind tinuta de satana. Cnd ucenicul a ajuns la casa femeii, a aflat cu stupoare ca aceea tocmai murise. Trebuie sa luam aminte asadar, ca pentru un singur pacat mare, nemarturisit la timp, ne putem pierde sufletul si ajungem n iad! 10 SFNTA EUHARISTIE SAU MPARTASANIE n Noul Testament gasim cuvintele Mntuitorului care ne spune: Cine mannca trupul Meu si bea sngele Meu are viata vesnica si Eu l voi nvia n ziua de apoi. Trupul Meu este adevarata mncare si sngele Meu, adevarata bautura. Cel ce mannca trupul Meu si bea sngele Meu ramne ntru Mine si Eu ntru el (.oan 6, 54-56). n Biserica Romei, Taina Sfintei Euharistii s-a savrsit n mod corect pna n secolul al XIII-lea. Dupa aceea, prin hotarrea papei Grigorie alIV-lea , s-a interzis oferirea Sngelui lui Hristos credinciosilor din doua motive: n primul rnd pentru accentuarea superioritatii clerului fata de poporul credincios si mai apoi, pentru a evita vreo posibila ntinare a Tainei, prin varsarea accidental a a vreunei picaturi din Sfntul Snge. Oare nu a existat acest pericol .i n primele treisprezece secole? Astazi papista.ii ofera Trupul lui Hristos sub forma de ost ie, un fel de mic biscuit, pe care preotul l baga n gura credinciosului. Astfel gre.es c fundamental din punct de vedere teologic, deoarece ignora cuvintele Mntuitorului, pe care le-am men.ionat n versetele de mai sus. O alta diferen.a n ceea ce prive.te taina Sfintei Euharistii este urmatoarea: Papista.ii cred ca momentul sfin.irii Sfintelor Daruri este marcat de rostirea d e catre liturghisitor a cuvintelor: Lua.i mnca.i, acesta este Trupul Meu...etc. .stfel, n esten.a, biserica papala face doar anamneza savr.irii Tainei .i nu savr.esc Taina n sine. n Biserica Ortodoxa liturghisitorul invoca prezen.a Duhului Sfnt, care se pogoara .i sfin.e.te sfintele daruri. O alta diferen.a este aceea a folosirii pinii nedospite, a azimei pentruSfntul Tru p. nsa pinea nedospita, potrivit Sfntului Simeon al Thesalonicului, este o pine imperfecta, nedesavr.ita fa.a de pinea dospita. Mntuitorul la Cinacea de Taina nu a folosit pine nedospita, la instituirea Tainei Sfintei mparta.anii. Azimele le mncau evreii, ncepnd cu vinerea seara. Papista.ii au interpretat gre.it versetul de la Luca 22,7: .i a sosit ziua Azimelor, n care trebuia sa sejer tfeasca Pa.tile. ncepnd cu seara din Joia Mare .i pna n seara din Vinerea Mare se numea ziua azimelor, dar nu pentru ca evreii mncau azime, ci pentru ca se pregateau sa mannce mielul fript, n seara de Vineri. A.adar, Domnul a folosit pine dospita pentru a inaugura noul Pa.te, Pa.tele Sfintei Euharistii, pr in care a nceput practic o alta realitate n aceasta lume. De altfel, primii cre.tini l slaveau pe Dumnezeu n fiecare zi: ...staruiau n nva.atura apostolilor .i n

mparta.ire, n frngerea pinii .i n rugaciuni (Fapte 2, 42-47). Astazi biserica papala ofera ostia cu penseta, o azima sub forma de biscuit rotund, care se gase .te de vnzare .i n magazine, ambalate n plastic. Mai mult, s-a renun.at .i la slujba Proscomidiei. O alta diferen.a n ceea ce prive.te Taina Euharistiei este aceea ca bisericapapal a nu acorda Sfnta mparta.anie pruncilor dect dupa vrsta de 7-12 ani, dupa ce primesc Mirungerea. Oare nu le-a spus Mntuitorul ucenicilor sai: Lasa.i copiii .i nu-i opri.i sa vina la Mine, ca a unora ca ace.tia este mpara.ia cerurilor? (Matei 19,14). MARTURII DESPRE SFNTA MPARTA.ANIE Sfnta mparta.anie se da credincio.ilor cu aceea.i linguri.a Nimeni pna astazi nu s-a plns ca s-ar fi mbolnavit sau ar fi contractat vreun microb, prin mparta.irea cu aceea.i linguri.a. Trupul .i Sngele lui Hristos sunt purificatoare .i izbavitoare de orice boala sau epidemie. Au existat preo.i care au administrat dupa slujba, Sfnta mparta.anie n leprozerii, a.a cum nca se mai ntmpla n Africa zilelor noastre, sau n spitale de boli contagioase, iar apoi au consumat cele sfinte .i nu s-au mbolnavit. Acest fenomen a facut o impresie foarte puternica medicilor .i personalului din spitale, care ignorau sau nu cred eau n puterea tamaduitoare a Sfintelor Taine. ngerii se nchina la Sfntul Potir Pe timpul razboiului, n 1940, parintele Teodor a plecat mpreuna cu diaconul sau Lavrentie, .innd cu evlavie Sfintele Daruri, sa mparta.easca doi muribunzi din sat. Unul dintre ei era un om bogat, arogant .i lipsit de pocain.a . Au ncercat sa-l determine sa se marturiseasca, sa con.tientizeze ca i se apropie sfr.itul, dar acela spunea ca va mai trai. Preotul a ramas sa discute cu bogatul nepocait iar diaconul s-a grabit sa ajunga la cea de-a doua persoana. Era vorba de o bunicu.a evlavioasa, doamna Maria. Intrnd n casa ei, diaconul a ramas surprins sa vada ca n jurul femeii erau toate rudele ei. Avea opt copii casatori.i, mul.i nepo.i .i chiar stranepo.i. To .i erau prezen.i n jurul ei .i ncercau sa-i aline suferin.a. A ramas .i mai surprins sa va da n ncapere zeci de ngeri ce o vegheau pe batrna .i mai mult, deasupra capului, statea chiar Maica Domnului, .tergndu-i cu o batista broboanele de sudoare. Din gura femeii se auzea abia .optita rugaciunea: Bucura-te Mireasa, pururea Fecioara!. Cnd diaconul s-a apropiat de pat cu Sfnta mparta.anie to.i ngerii au ngenunchiat. La fel .i Fecioara, nchinndu-se Fiului .i Mntuitorului ei. Dupa ce

a mparta.it-o pe batrna, ngerii au predat sufletul acesteia n minile Maicii Domnului .i mpreuna au urcat spre cer. Amintiri din via.a parintelui Cleopa, de pe vremea cnd era frate de mnastire Primise ascultarea de al doilea paracliser, la biserica mnastirii Sihastria, cnd a fost martorul unor ntmplari minunate, petrecute n timpul Sfintei Liturghii. Iata ce ne-a povestit: Sa vede.i ce-am aflat de la un preot cuvios, parintele Calistrat Bobu. Ca duhovnic, a trecut odata pe la o calugari.a, care se nevoia ntr-o pe.tera din padure. Pe vremea aceea erau peste cincizeci de asce.i n aceste paduri, monahi .i monahii. Aceasta maica i-a spus parintelui: La voi nu se pogoara Sfntul Duh, pentru ca a.i urmat noului calendar!. Din acea zi parintele a nceput sa liturghiseasca patruns de ndoiala. ntr-o zi, pe cnd eram n ascultarea de paracliser, am observat ca prescura din care proscomidea stare.ul era alba .i du lce, pe cnd prescura parintelui Calistrat devenea imediat amara .i mucegaita. L-am ntrebat pe duhovnicul meu, pe parintele Ioanichie: -Parinte, de ce atunci cnd liturghise.te parintele Calistrat prescura devine mucegaita .i acra? -Pentru ca sluje.te plin de ndoiala. Se ndoie.te ca n Biserica lui Hristos, ce a urmat noului calendar, se mai pogoara harul Duhului Sfnt. A ntlnit de curnd o cuvioasa n padure, care i-a spus aceste lucruri. I-am explicat ca aceea, de fapt, se n.elase .i ca totul nu era dect o ispita, de care trebuie sa scape. Cteva zile mai trziu parintele Calistrat slujea din nou Sfnta Liturghie. Cnd a invocat pogorrea Sfntului Duh, a vazut ngrozit ca pinea se prefacuse n carne iar vinul n snge. M-a strigat nspaimntat .i mi-a zis: -Frate Constantine, vino lnga mine! Spune-mi ce vezi? -Vai parinte Calistrat, Sfnta mparta.anie a devenit carne .i snge! Atunci am trimis sa fie de graba chemat stare.ul mnastirii. Cnd a ajuns .i a vazut cele petrecute, a chemat c.iva calugari n altar .i i-a pus sa citeasca din Psaltire. Apoi i-a spus parintelui: -Hei, parinte Calistrat, acum crezi ca Duhul Sfnt se pogoara .i transforma cinstitele daruri sau nu? -Iarta-ma parinte, .i cazu n genunchi plngnd. -Ai grija! Ai vazut ca Duhul Sfnt se pogoara? Ca a transformat pinea n Trupul lui Hristos .i vinul n scump Sngele Lui? De ce te mai ndoie.ti? -Cred parinte, te rog iarta-ma! -Aduna acum mpreuna Sfintele Daruri. Dupa aceasta stare.ul i-a dat canon parintelui, ca timp de patruzeci de zile sa nu mai savr.easca Sfnta Liturghie .i i-a spus: Te-am rugat sa crezi fara clintire, iar tu ai cautat adevarul despre calendar la calugari.a din padure! De acum sa faci ascultare!

Acestea s-au ntmplat n 1932. n aceea.i vreme am fost martor .i la alta minune savr.ita n timpul Sfintei Liturghii. ntr-o zi, pe cnd slujea parintele Ioanichie, dupa sfin.irea Sfintelor Daruri, din potir a cazut pe Sfntul Antimis o picatura din Sngele Domnului. ndata a nceput sa straluceasca foarte tare .i sa se transforme ntr-o raza luminoasa. Atunci stare.ul m-a strigat n graba: -Frate Constantine, vino aici aproape! Spune-mi ce vezi pe Sfntul Antimis? -Vad o picatura din Sfntul Snge. Dar straluce.te att de tare, nct cu greu o pot privi de aproape! -Vezi frate Constantine, pe Cine slujim noi pacato.ii? De aceea, sa stai cu mare frica .i evlavie n fa.a Sfintei Mese! Dupa aceasta stare.ul sorbi cu mare grija picatura cazuta, a Sfntului Snge a lui Hristos. (Via.a .i nevoin.ele parintelui Cleopa Ilie, p.58). n Sfntul Potir straluceau raze luminoase Catehetul Irineu mi-a istorisit urmatoarea ntmplare. Era ntr-o zi de duminica, n biserica sfntului Vasile din satul Lubudi, n Kongo. Parintele Simeon savr.ea Sfnta Liturghie. La sfr.itul slujbei era programat un parastas de patruzeci de zile pentru un copil, pe nume Antonie, car emurise de malarie. n biserica erau prezen.i a.adar .i parin.ii copilului. La momentul ie.irii cu cinstitele daruri, cnd preotul duce de la proscomidiar darurile pe Sfnta Masa, pentru sfin.ire, parin.ii copilului au facut o mi.care surprinzatoare. Cnd preotul a trecut prin fa.a lor, au ncremenit nfrico.a.i n mijlocul bisericii .i .i-au facut semnul crucii. Dupa slujba au venit la parintele Simeon .i la Irineu .i le-au spusurmatoarele: n momentul n care parintele a trecut prin fa.a noastra, rostindcuvintele ...pre voi pe to.i, sa va pomeneasca Domnul Dumnezeu ntru mpara.ia sa...! am vazut ca din sfntul potir ie.eau flacari luminoase .i ne-am nspaimntat. De aceea ne-am nchinat cu frica .i cu cutremur .i am ramas nemi.ca.i n mijlocul bisericii. Trupul .i Sngele Domnului s-au transformat n carne Venerabilul parinte .tefan Anagnostopoulos, n cartea sa Cunoa.terea .i trairea Credin.ei Ortodoxe, ne relateaza ca un profesor de teologie de la seminarul teologic din Tesalonic, prin anul 1959, le preda elevilor sai faptul c aSfnta mparta.anie nu este cu adevarat Trupul .i Sngele lui Hristos, ci doar ni.te simboluri. ndata au aparut reac.ii hotarte din partea elevilor, fa.a de aceste nva.aturi eretice ale profesorului lor .i la scurta vreme a fost demis. Unul dint re elevii de atunci a ramas nsa influen.at de aceasta opinie total gre.ita. A trecut vremea .i a fost hirotonit preot. Dupa trei ani de slujire s-a mbolnavit .i o

perioada nu a mai putut sluji. Apoi s-a facut bine .i a revenit la altar. ntr-o duminica, n care se mparta.isera aproape to.i credincio.ii, a ezitat sa consume la sfr.it Sfintele Daruri ramase n potir. Se gndea, ispitit de diavol, ca ar putea sa se mbolnaveasca din nou. Atunci l-a ndemnat satana sa arunce cele sfinte, ca doar nu erau dect ni.te simple simboluri. Nimic nu-i dovedise ca ar putea fi chia r Sngele .i Trupul lui Hristos. S-a dezbracat de ve.mintele preo.e.ti .i pentru ca nu era nimeni n altar care sa-l vada, a aruncat cele sfinte la chiuveta! Atunci s-at rezit n fa.a unei priveli.ti cutremuratoare. n chiuveta a vazut o bucata mare deca rne cruda! A intrat n panica .i nu .tia ce sa faca. n cele din urma, a luat bucata de carne, a pus-o din nou n potir .i l-a acoperit cu procova.ul. S-a spalat pe min i .i a plecat ngrozit acasa, fara sa spuna nimanui nimic. Dupa amiaza, a venit sa savr.easca Vecernia .i a citit-o de pe analog, n biserica, deoarece i era frica sam ai intre n Sfntul Altar. n duminica urmatoare a trebuit sa savr.easca din nou Sfnta Liturghie. S-a apropiat sa priveasca n Sfntul Potir. I-a mai trecut spaima cnd a vazut ca Sfintele se transformasera din nou n pine .i vin. A luat un alt rnd de Sfinte Vase .i a savr.it Sfnta Liturghie cu frica .i cu cutremur. La sfr.it a consumat ambele potire. Dupa cteva zile a mers la duhovnicul sau, s-a spovedit .i i-a povestit toate cele ntmplate. A primit de la acesta un canon aspru de pocain.a .i a.a .i-a ntarit credin.a ortodoxa, ce nva.a ca Sfintele Daruri se transforma cu adevarat n Trupul .i Sngele lui Hristos. Monahul nencrezator Un monah se lupta cu ndoielile, privind realitatea faptului ca Sfintele Daruri sunt cu adevarat Trupul .i Sngele lui Hristos sau sunt doar ni.te simbolur i sau prefigurari. Ceilal.i monahi, aflnd despre lupta interioara a fratelui lor, l-au ndemnat sa participe la o Sfnta Liturghie, n cadrul careia sa se roage to.i fierbinte, pen tru ca Dumnezeu sa le descopere n chip minunat adevarul. Dupa terminarea acelei liturghii, iata ce a povestit monahul macinat de ndoieli: Dupa ce diaconul s-a urcat n amvon pentru a citi Sfnta Evanghelie, am vazut acoperi.ul bisericii deschizndu-se. Apoi, dupa rugaciunea proscomidiei, cerurile s-au despicat .i o flacara s-a cobort deasupra SfintelorDa ruri. ndata au cobort o mul.ime de ngeri, purtnd n mijlocul lor un Prunc. mpreuna cu ei s-au aratat .i alte doua Persoane, de o frumuse.e indescriptibila. Apoi ngerii au facut un cerc n jurul Sfintei Mese, n vreme ce Pruncul statea pe un tron deasupra ei. Cnd s-a apropiat preotul pentru a frnge Sfntul Trup, cele doua Persoane au prins Pruncul de mini .i de picioare .i cu un cu.it l-au taiat, lasndu-i sngele sa curga n Sfntul Potir. Apoi i-au taiat trupul n buca.ele mici pe care le-au pusde asupra particelelor de pine. ndata particelele s-au transformat .i ele n carne. Cnd preotul a spus: Cu frica de Dumnezeu cu credin.a .i cu dragoste sa va apropia.i!, fra.ii care s-au mparta.it au primit buca.i din acel trup. Cnd spuneau nsa Amin, ele deveneau din nou pine. Cnd m-am apropiat .i eu mi

s-a dat carne .i nu m-am putut mparta.i. Atunci am auzit o voce care mi-a .optit la ureche: Omule, de ce nu te mparta.e.ti? Nu .i s-a dat exact ceea ce ai cerut? -Ai mila de mine, Doamne. Nu ma pot mparta.i cu carne. -Afla a.adar, ca daca omul ar fi putut sa se mparta.easca cu carne cruda, atunci n Sfntul Potir ar fi fost carne, a.a cum ai vazut-o tu. Dar pentru ca nu se poate mparta.i cu a.a ceva, Domnul a stabilit sa se mparta.easca cu Trupul Sau sub forma de pine. Iar daca tu crezi acum ca aceasta pine sfin.ita este nsu.i Trupul lui Hristos, atunci mparta.e.te-te. -Cred Doamne, am strigat cu zdrobire de inima. ndata carnea se prefacu din nou n pine. I-am mul.umit lui Dumnezeu .i m-am mparta.it. Cnd slujba s-a terminat, am vazut din nou deschizndu-se acoperi.ul bisericii .i puterile ngere.ti urcnd catre cer. (Minuni .i descoperiri din timpul Sfintei Litur ghii, Sfnta Mnastire Paraclitos, p.43) Marea Taina a Liturghiei Ortodoxe La sfr.itul istorisiri vie.ii Sfntului Marelui Mucenic Gheorghe (23 aprilie) citim despre o impresionanta minune, descoperita nu unui preot ortodox sau unui cre.ti n ci unui pagn. Aceasta minune reprezinta .i un raspuns tran.ant pentru biserica papal a, care a renun.at la rnduiala Proscomidiei, a interzis mparta.irea cre.tinilor cu Sng ele lui Hristos .i a impus ostia din azima. Emirul Siriei l-a trimis cndva pe nepotul sau n ora.ul Lidda (care n vechime se mai numea .i Ramel sau Diospolis), din Palestina, pentru a cerceta diferite ches tiuni din regiune. Acolo se gasea o biserica mare .i frumoasa care era nchinata Sfntului Gheorghe. Cnd a ajuns, tnarul sarazin a dat porunca sa-i fie depozitate toate baga jele ntr-o anexa a bisericii, iar cele 12 camile ale convoiului sa fie adapostite chia r n corpul central al bisericii. Preo.ii l-au rugat staruitor sa nu faca acest lucru , pentru caera un sacrilegiu adus laca.ului de cult, dar n-au fost lua.i n seama. ndata ce camilele au fost introduse n biserica, de catre cei care le conduceau, s-a produs o minune nfrico.atoare. Toate animalele au murit pe loc. Mirndu-se de aceasta ntmplare, tnarul musulman dadu porunca sa fie scoase animalele moarte din biserica .i sa fi e ngropate n de.ert. A doua zi, preotul bisericii s-a dus sa savr.easca Sfnta Liturghie, dupa rnduiala. A fost foarte surprins sa auda ca .eicul a cerut sa fie .i el prezent l a slujba.

Cunoscndu-i inima, Dumnezeu l-a nvrednicit sa aiba o revela.ie tulburatoare. Cnd sa apropiat momentul transformarii Cinstitelor Daruri n Trupul .i Sngele Domnului, sarazinul a vazut ca preotul .inea n mini un prunc, pe care l-a jertfit. A strns sng ele n Potir iar trupul l-a taiat n buca.ele mici pe care le-a pus pe Sfntul Disc. Apoi la ceasul mparta.aniei a vazut cum cre.tinii treceau pe rnd prin fa.a Sfintelor U.i . i primeau particelele de trup .i snge din potir. La sfr.itul slujbei, preotul lua o prescura mai mare .i proaspata .i i-o oferi .eicului. Acesta l ntreba: - Ce reprezinta aceasta pine? - Este o prescura ca .i celelalte, din care am savr.it Sfnta Liturghie!

-Ce tot vorbe.ti parinte, nu te-am vazut eu foarte bine ce-ai facut? Cum ai jert fit pruncul acela nevinovat, i-ai strns sngele n potir .i l-ai taiat buca.ele? Am vazut eu ce face.i aici! Sunte.i un criminal ticalos! Cnd a auzit aceste cuvinte preotul s-a nfrico.at. A cazut la picioarele sarazinulu i .i i-a spus: Slavit sa fie Domnul ca te-a nvrednicit, stapne, sa vezi o taina att d e nfrico.atoare. Cred ca, prin Harul lui Dumnezeu, o sa devii un om mare .i ca Dumnezeu te vrea printre cei mntui.i. Sarazinul s-a mirat de aceste cuvinte .i la ntrebat: -Adica, vrei sa spui ca lucrurile nu s-au ntmplat exact a.a cum le-am vazut eu? -Da stapne, a.a este. Tu ai vazut cele pe care noi nu le putem vedea, cele n care noi nsa credem .i anume ca pinea .i vinul, pe care le vezi tu acum n Potir, se transforma efectiv n Trupul .i Sngele Domnului, prin Harul lui Dumnezeu. Aceasta descoperire nu mi-a fost adresata mie, care sunt un om pacatos .i nevrednic, ci dumitale, pentru a vedea .i a respecta cele ce sunt ale Domnului. De aceea spun ca e.ti o persoana aleasa, pentru ca de la noi, doar Sfin.ii Parin.i ai Bisericii s-au nvrednicit sa vada astfel de taine minunate. Sarazinul cazu pe gnduri cteva minute .i apoi i spuse parintelui: -M-am convins acum ca credin.a cre.tinilor este cea adevarata .i vai mie, celui ce mi-am petrecut via.a n risipire, minciuna .i de.ertaciune, n credin.a n.elatoare a sarazinilor. Dar, daca a.a este voia Domnului, boteaza-ma .i pe mine acum, ca sa pot sa-l slavesc pe adevaratul Dumnezeu cu con.tiin.a curata. -Nu ndraznesc, stapne, sa fac acest lucru. Pentru ca daca va afla emirul, unchiul vostru, ca am facut a.a ceva, ma va ucide .i va darma bisericile noastre. Daca aceasta .i este hotarrea, mai bine mergi pe ascuns la patriarhul Ierusalimului, care te va boteza, daca nu-i vei descoperi cine e.ti. Astfel, .eicul, mbracndu-se n haine simple, se duse la Ierusalim .i primi de la patriarh botezul. Dupa opt zile l-a ntrebat pe arhiereu, ce cale sa aleaga pentru a-.i gasi mntuirea sufletului. Acela l-a ndrumat sa mearga la o mnastire de pe muntele Sinai .i sa se calugareasca. I-a spus ca acolo traiesc mul.i monahi iubitori de virtu.i . i ca daca va face ascultare de ei se va mntui. A.a se .i ntmpla. Dupa mai mul.i ani de nevoin.a, calugarul a cerut blagoslovenie de la stare.ul s au sa mearga n Lidda, pentru a se ntlni cu preotul prin care se convertise. Odata ajun s i-a spus: -Iata ca m-am botezat, prin mila lui Dumnezeu .i am devenit .i calugar. Mi-a.

dori foarte mult sa ajung sa-l vad iara.i pe Domnul nostru Iisus Hristos. Ce ma sfatui.i? -Mergi la unchiul tau, Emirul, .i n fa.a tuturor sa marturise.ti ca Domnul nostru Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Facatorul ntregii crea.ii, care aven it n lume pentru a noastra mntuire, s-a Rastignit, a nviat .i s-a nal.at cu slava la ceruri. Cnd vei face aceasta, te vei nvrednici sa-l vezi Domnul cu mare slava. Urmnd acestui sfat, calugarul s-a ntors n patria sa. Cnd a ajuns, spre seara, la ora rugaciunii musulmanilor, s-a urcat n turnul minaretului .i a nceput sa strige: Veni.i

aici sarazinilor, am sa va spun un lucru important! Dupa ce s-au apropiat o mul. ime de oameni i-a ntrebat: -.tie cineva, unde este nepotul emirului, care a disparut n mare taina acum c.iva ani? -Noi nu .tim, dar daca dumneata ai aflat ceva, suntem gata sa-.i dam o mare recompensa, pe care emirul a oferit-o, pentru aflarea adevarului. -Atunci sa ma duce.i la emir .i eu i voi spune unde este nepotul lui. Atunci sarazinii l-au condus la emir .i i-au spus: Este aici un monah care pretinde ca .tie unde este nepotul tau. Emirul ceru ca sa fie adus de ndata n fa.a sa .i i ceru sa spuna adevarul. -Da, l cunosc, sunt chiar eu, raspunse monahul. Acum sunt cre.tin .i cred n Tatal, n Fiul .i n Sfntul Duh, care mpreuna sunt o singura Dumnezeire .imarturisesc ca Fiul lui Dumnezeu s-a ntrupat din Fecioara Maria .i a facut n lume lucruri mari .i minunate. Apoi a fost rastignit, a nviat, s-a nal.at .i a sta t de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal .i iara.i va sa vina sa judece vii .i mor.ii. Unchiul sau l-a ascultat cu uimire .i i-a spus: Ce-ai pa.it nefericitule, de .i-a i lasat casa ta, boga.iile tale, slava ta .i ai ajuns sa mergi ca un cer.etor? De ce nu te ntorci la credin.a ta, sa-l marturise.ti pe profetul Mahomed .i sa fii pus din nou n cin stea de dinainte? Atunci monahul raspunse: -Toate cte am avut, pe vremea cnd eram musulman, era lucrari ale diavolului. Iar aceasta rasa saracacioasa pe care o port reprezinta slava .i boga.ia mea, arvuna slavei .i bucuriei ve.nice pe care nadajduiesc sa le dobndesc prin Adevarata Credin.a n Hristos. Pe Mahomed, cel care v-a n.elat cu credin.a lui, l anatematizez .i ma lepad de el. Emirul, potrivit legilor credin.ei sale, ar fi trebuit ndata, sa dea porunca sa f ie omort. Dar pentru ca i era mila de el, le-a spus celor prezen.i: Acesta sigur .i-a pierdut min.ile .i nu .tie ce spune. Scoate.i-l afara .i alunga.i-l din ora.. Aceia nsa iau spus: -l eliberezi pe acesta, care a blestemat credin.a noastra? Este vrednic, de o mie de ori, sa fie omort. Daca nu, sa ne lepadam .i noi de credin.a noastra .i sa devenim to.i cre.tini...? Atunci emirul, nfrico.at de furia supu.ilor sai, le spuse sa-l ia ei .i sa faca c e vor cu el. Iar aceia, scr.nind din din.i, l-au luat pe sus, l-au scos afara din cetat e .i l-auomort cu pietre. n tot acest timp, nevinovata oaie de jertfa a lui Hristo s, nu nceta sa-l slaveasca pe Dumnezeu, luminat de o minunata lumina interioara. Astfel dobndi pre a dorita coroana a martiriului. Deasupra pietrelor cu care i-au ngropat trupul, a l uminat o buna bucata de vreme, o lumina stelara inexplicabila, pe care vaznd-o musulmanii s-au

nspaimntat. Dupa mai multe zile, emirul a permis cre.tinilor sa scoata de sub pietre trupul martirului .i sa-l ngroape dupa rnduiala. Dar, ce minune...! Trupul era neputrezit .i raspndea n jur o mireasma de negrait! Cre.tinii l-au luat .i l-au ngropat cu cinste .i evlavie slavind, pe Domnul nostru Iisus Hristos, Caruia se cuvine toata slava, c instea .i nchinaciunea n vecii vecilor amin!

11. PREO.IA LUI HRISTOS Trebuie fara ezitare, sa accentuam ca preo.ia papista.ilor este invalida. Din momentul n care s-au rupt de Biserica cea Una a lui Hristos, au pierdut Harul Sfnt ului Duh. Preo.ii lor au ncetat sa mai primeasca din izvorul nesecat al Harului lui Hr istos, ce izvora.te din Biserica Sa, al carei Cap este .i din Preo.ia Sa. Sfntul Vasile cel Mare n Canonul 1 (Pidalion p. 587) spune ca cei cazu.i din credin.a, se ntorc n rndul laicil or .i .i pierd dreptul .i puterea de a mai hirotoni .i a mai transmite Harul lui Dum nezeu. Faptul ca episcopii papali au continuitate apostolica, adica sunt lega.i n timp . i prin succesiune de Apostoli, nu mai are nici o valoare, de vreme ce nu mai pastreaza .i nva.atura apostolica. De vreme ce au falsificat credin.a pe care au primit-o de la Sfin.ii Apostoli .i au denaturat n continuare adevarul nva.aturii cre.tine, au ncetat sa mai apar.ina Bise ricii celei Una, Sfnta, Soborniceasca .i Apostoleasca. Este gre.it numita biserica lor Catolica (care nseamna Universala), deoarece numai Biserica lui Hristos este cu adevarat Universala, adica are plinatatea (universalitatea) adevarului .i potriv it poruncii lui Hristos este datoare sa se propovaduiasca n toata lumea (universal). O alta inova.ie impusa de papalitate o reprezinta celibatul obligatoriu al preo. ilor. Dupa cum se .tie, casatoria preo.ilor a fost consfin.ita definitiv la Primul Sin od Ecumenic din 325. Iar n patriarhia Romei existau pe atunci preo.i casatori.i, la fel ca .i -n BisericaRasariteana. nainte de hirotonie preo.ii erau obliga.i sa se casatorea sca. Pentru episcopi a fost consfin.it celibatul n cadrul Sinodului Trulan din 692, prin canonul 12. n Apus, ncepnd cu secolul al XIV-lea, prin hotarrea papei, s-a impus celibatul clericilor, fara nici un fel de dezbatere sinodala. Prin aceasta, papa a urmarit ntarirea superiorita.ii clerului fa.a de laici .i a crezut ca, prin eliberarea preo.ilor de obliga.iile familiale, vor arata un zel mult mai puternic, n vederea extinderii bisericii pap ale la toate neamurile. Sfntul Apostol Pavel, n Epistola nti catre Timotei 3,12 scrie ca preotul trebuie sa fie barbat al unei singure femei, deci casatorit, iar Apostolul Petru , pe care papista.ii l considera protectorul bisericii lor, a fost casatorit (Matei 8,14). Sute de preo.i .i episcopi din Apus au cerut n cadrul Sinodului II Vatican din 1962, abrogarea celibatului clerului, dar papa Paul al VI-lea nu a vrut sa cedeze. Efectele aces tei inova.ii sunt numeroasele scandaluri .i devieri, pe care orict se chinuie Vaticanul sa le acopere, devin motive de necredin.a .i de blasfemie la adresa Numelui lui Dumnezeu printr eneamuri. n Africa, aceasta tema a fost intens controversata. De aceea, papa i-a lasat pe clericii lor de aici sa faca fiecare dupa cum i dicteaza con.tiin.a .i voin.a. As tfel aproape

to.i preo.ii catolici de culoare au so.ii .i copii, fara a fi cununa.i oficial. Ei slujesc n alte sate .i din cnd n cnd .i viziteaza pe ascuns familiile. Iar atunci cnd vreun episcop deal lor .i formeaza o familie, nu este caterisit ci trimis sa slujeasca n alta .ara. O alta inova.ie o reprezinta stabilirea treptei de cardinal. n Sfnta Scriptura ntlnim doar treptele de episcop, preot .i diacon. Cardinalii sunt n esen.a clerici, ce provin din toate aceste trei trepte. Sunt considera.i colaboratori direc.i ai pa pilor .i dinrndul lor, sunt ale.i ntotdeauna viitorii papi. n fiecare stat exista ct e un cardinal, care este considerat superiorul episcopilor de acolo. Astfel este degradat .i denatur at rangul episcopal. Cardinalii au func.ie similara de prim-ministru laic.

n Biserica Ortodoxa, care pastreaza cu iubire .i frica de Dumnezeu Tradi.ia Apostolica .i Patristica, Harul lucreaza n toate Tainele ei, prin care se realize aza mntuirea .i sfin.irea Cre.tinilor Ortodoc.i. La Taina Hirotoniei episcopul spune urmatoarea rugaciune: Dumnezeiescul Har, care pe cele neputincioase le vindeca .i pe cele cu lipsa le mpline.te, te hiroto ne.te pe tine ....sa ne rugam ca sa se pogoare peste acesta Harul Sfntului Duh! Dupa aceea se cite.te n taina rugaciunea pentru hirotonie. .i avem foarte multe minuni care dov edesc faptul ca episcopul, preotul .i diaconul n Ortodoxie, primesc Harul .i puterea Sfn tului Duh de a savr.i toate Tainele, ierurgiile .i slujbele Bisericii noastre, prin car e lumea se sfin.e.te. MARTURII DESPRE PREO.IA LUI HRISTOS n sufletul meu s-a aprins o flacara La trei ani dupa botezul lui Lazar .i al familiei sale n Kolouezi (1983), parinte le Cosma l-a prezentat vrednicului de pomenire mitropolit al Africii Centrale, Timo tei, n vederea hirotonirii ntru diacon. -Parinte Lazar, spune-ne ce ai sim.it n ziua hirotoniei? -Parintele Cosma m-a propus ierarhului nostru spre a fi hirotonit diacon. Eu nca nu .tiam foarte multe lucruri despre aceasta mare cinste, dar am facutasculta re de duhovnicul meu. mi amintesc urmatoarele lucruri. Cnd mi-am aplecat capul n fa.a Sfintei Mese, episcopul .i-a pus minile pe capul meu .i a nceput sa-mi citeasca rugaciunea de hirotonie. Atunci am sim.it n inima mea ca s-a aprins o flacara, ca a unei lumnari. Sim.eam o imensa bucurie n suflet .i l-am rugat pe Hristos, sa nu-mi stinga niciodata aceasta flacara din suflet. Din pacate, peste cteva zile, bucuria parca s-a mai estompat. Flacara s-a mic.orat. L-am rugat pe Dumnezeu sa nu o stinga de tot. O voce launtrica m-a ncurajat, spunndu-mi ca va ramne mereu acolo o mica flacara. Cteodata simt cum cre.te din nou, iar cteodata cum se mic.oreaza. Depinde de zelul cu care mi fac datoria pastorala. Fa.a parintelui Arsenie Hazefendi a stralucit ca soarele Sfntul Arsenie a fost preot n satul fericitului cuvios, parintele Paisie Aghioritu l, n Farasa - Capadocia. Acest sfnt, dupa cum se .tie, l-a botezat pe parintele Paisi e .i apoi s-a ntmplat repatrierea lor, dupa evenimentele din 1924. Cndva parintele Arsenie a plecat pe jos, n pelerinaj la Locurile Sfinte. Odata ajuns, ntr-o duminica a fost invitat de patriarhul Ierusalimului, ca mpreuna cu un sobor de preo.i sa savr.easca Sfnta Liturghie. Catre sfr.itul slujbei fa.a parintelui Arsenie stralucea ca soarele. C u greu

putea fi privit de ceilal.i preo.i, care s-au minunat de aceasta priveli.te. Dup a slujba s-a retras cu smerenie, evitnd ntrebarile celor din jur. Monahul romn nconjurat de flacari Parintele Arsenie Boca s-a nascut n Hunedoara Romnia n 1910 .i a murit, se pare otravit, cu o luna nainte de caderea comunismului (noiembrie 1989). Este vor ba de o personalitate duhovniceasca excep.ionala a timpului nostru. Odata, la sarbatoa rea Cincizecimii, au venit la mnastire foarte mul.i oameni .i chiar .i un deta.ament de solda.i, pentru ca era hram. Au savr.it utrenia n biserica cea mica iar apoi, pent ru ca erau foarte mul.i oamenii aduna.i, parintele a ie.it ntre Sfintele U.i .i le-a sp us ca vorcontinua Sfnta Liturghie afara, pe un pode. special amenajat. n vreme ce rostea aceste cuvinte calugarul de la strana a strigat: -Vai parinte, ce se ntmpla? -De ce fiule, ce vezi? -Sunte.i nconjurat de flacari! Era Duhul Sfnt sub forma de limbi de foc. Dupa slujba parintele i-a spus n taina monahului: .i eu ma sim.eam nconjurat de flacari!. Nu binecuvntezi tu... Eu binecuvntez! Preo.ia lui Hristos este un dar pentru om, n vederea mntuirii lumii .i a raspndirii mpara.iei lui pe pamnt. A.adar preotul se ofera n totalitate pe sine nsu.i , trup .i suflet, pentru a mplini aceasta nalta slujire. Nu devine preot oricine dor e.te, ci doar acela pe care l cheama Dumnezeu. To.i cei care devin preo.i fara a avea sfnta chemare, cu toate ca Tainele savr.ite de ei sunt valabile .i lucratoare, vor da s ocoteala pentru pacatele lor personale .i vor fi judeca.i cu asprime. Unul dintre candida.ii la preo.ie, proaspat absolvent de teologie, de.i nu avea credin.a puternica .i era macinat de patimi trupe.ti, s-a gndit sa ceara ierarhul ui sau sa fie hirotonit. Chiar cnd .i citea foaia matricola, pentru a vedea notele cu care t erminase teologia, a auzit o voce puternica n urechea stnga care i-a spus: Sa nu ndrazne.ti s a te faci preot!. S-a tulburat foarte tare .i a nceput sa traiasca n pocain.a. n epistolele fericitului duhovnic isihast Iosif al Pe.terii gasim urmatoarea istorisire. Ucenicul sau, tnarul ieromonah Efrem, n ziua n care a savr.it prima sa liturghie la schit, n momentul n care a ajuns la cuvintele de binecuvntare: Pace tuturor! s-a sfiit sa-l binecuvnteze pe duhovnicul sau, sim.indu-se nevrednic. Atu nci a auzit o puternica voce interioara, care i-a spus: Nu binecuvtezi tu... Eu binecuvnt ez!

Preo.ia clerului Ortodox este permanent valabila n urma cu mai mul.i ani, n Pireu, a fost caterisit un preot. Era .i profesor de istorie, a renun.at la reverenda, .i-a tuns barba .i a nceput sa poarte haine lai ce. Lucra la o .coala, undeva la .ara. De cteva ori pe an venea n Pireu, pentru a-.i vizita rud ele. Odata, trecnd pe strada, a fost recunoscut de o vecina, care statea la taifas cu o prietena n fa.a por.ii .i careia i-a zis: Iata, acesta a fost preot, da l-au cater isit .i l-au ras, iar acum umbla civil!. Aceea, fiind mai rea de gura, cnd preotul a trecut prin dre ptul lor, a ridicat minile .i a nceput sa-i arunce tot felul de vorbe batjocoritoare .i de blesteme. Nu a trecut multa vreme .i femeia cea crcota.a a murit, fiind ngropata ncimitirul nv ierii. La trei ani dupa nhumare, pentru ca urma sa mai ngroape pe cineva n acel loc de veci, femeia a fost dezgropata. Mare le-a fost mirarea rudelor, cnd a u constatat ca trupul femeii putrezise tot, dar nu-i putrezisera deloc minile. Erau negre, cu carne pe ele .i cu unghii mari ncovoiate. L-au chemat pe preotul locului, pentru a i se citi rugaciuni de dezlegare de blestem, dar fara nici un rezultat. L-au chemat apoi .i pe mitropolitul Hrisosto m, dar nicirugaciunile citite de acesta nu au avut efectul a.teptat. ntr-un trziu, vecina ei .i-a adus aminte de incidentul cu preotul caterisit .i i l-a povestit mitropolitului. Atun ci acesta a dat porunca sa fie chemat fostul preot. A doua zi, dupa amiaza, au ajuns cu to.ii di n nou la cimitir. Mitropolitul l-a luat lnga el pe fostul preot .i i-a zis: Frate, harul pr eo.iei nu a plecat niciodata de la tine. Chiar daca ai fost caterisit, harul preo.iei ramne u nit cu ntreaga ta existen.a. De aceea, te rog sa o ier.i pe aceasta femeie .i sa spui o rugaciune, prin care sa-i fie iertate pacatele, ce o .in neputrezita. Acesta facu ascultare .i citi rugaciunea respectiva .i ce minune...! Bra.ele femeii s-au descompus n cteva minut e, ramnndu-i numai oasele! 12. MASLUL Motivele instituirii acestei Taine sunt descrise n Epistola Sfntului Apostol Iacov n care citim urmatoarele: Este cineva bolnav ntre voi? Sa cheme preo.ii Bisericii c a sa se roage pentru el, ungndu-l cu untdelemn, ntru numele Domnului. .i rugaciunea credin.ei va mntui pe cel bolnav .i Domnul l va ridica, .i de va fi facut pacate s e vor ierta lui (Iacov 15,14-15). Acest text ne vorbe.te despre faptul ca oriunde ar fi cineva bolnav de orice fel de boala, poate sa cheme preo.ii Bisericii pentru a i se fac e slujba de Maslu. Biserica papala, dupa despar.irea ei de Biserica cea Una a lui Hristos, a

adus inova.ii .i n ceea ce prive.te aceasta Taina. A hotart a.adar, ca aceasta este o s lujba destinata numai muribunzilor. Decizia s-a luat la sinodul de la Trident din 1545 -1563. Sfntul Iacov ne scrie foarte clar ca rugaciunea credin.ei (sau a nadejdii) l vavin deca pe cel bolnav .i ca Domnul l va ridica din patul sau. n schimb papista.ii, pr in folosire acestei Taine numai n cazul muribunzilor, nu fac altceva dect sa provoace deznadejde, n sufletele credincio.ilor lor. De cte ori intra n casele lor pentru of icierea acestei Taine, oamenii intra n panica, ncep sa plnga, se vaicaresc, fiind siguri ca pentru

cel bolnav nu mai este nici o speran.a. n vechime, n Apus, se savr.ea aceasta Taina n biserica. Se mai savr.ea la casa celui bolnav de .apte ori, n fiecare zi a saptamni i, cu speran.a ca se va vindeca. De ce apoi aceasta schimbare? De vreme ce Apostolul Iacov ne spune ca aceasta slujba se poate .ine pentru oric e boala, de ce papista.ii interzic cu desavr.ire savr.irea ei pentru copii sau pentr u bolnavii psihic? Pentru ca nu n.eleg? Harul nu are legatura cu capacitatea de n.el egere a omului. O alta inova.ie care prive.te aceasta Taina, consta n aceea ca numai episcopul sa uanumi.i preo.i desemna.i de el, au voie sa o savr.easca. nsa aceasta contrazice t radi.ia liturgica a bisericii Apusene, potrivit careia to.i preo.i au dreptul sa savr.eas ca toate Tainele, n afara de hirotonie. Tradi.ia Ortodoxa a stabilit ca scopul acestei Taine este n primul rnd vindecarea trupeasca a bolnavului .i iertarea pacatelor lui, care au o oarecare legatura, c u boala de care sufera. Aceasta Taina nu este nsa contrara sau concurenta Tainei Spovedaniei . Bolnavul are obliga.ia morala, ca atunci cnd este n masura, sa se spovedeasca cu pocain.a .i cu zdrobire de inima de toate pacatele ce i-au ngreunat .i i-au ranit inima .i sufletul .i care, foarte probabil, i-au condus .i trupul spre boala. n Biserica noastra aceasta Taina este savr.ita de unul (atunci cnd nu exista posibilitatea de a fi mai mul.i preo.i), trei sau .apte parin.i. Se savr.e.te nu doar pentru cei grav bolnavi, ci tuturor celor care doresc sa participe .i chiar copiilor. . i se oficiaza oricnd este nevoie. Aceasta Taina se mai sluje.te n chip solemn, pentru to.i cre.t inii, n seara din Miercurea Mare a fiecarui an. Instrumentele vazute ale acestei rnduieli sunt: uleiul, rugaciunile de invocare a sfin.irii acestuia .i ungerea cu untdelemn sfi n.it, n semnul Sfintei Cruci, a par.ilor vazute ale corpului, (frunte, mini). Elementul nevazut este reprezentat de Harul divin, prin care Dumnezeu poate vindeca bolile suflete.ti .i trupe.ti ale celor ce se roaga cu credin.a. El ofer a u.urare sufleteasca, sfin.ire .i binecuvntare. Au fost bolnavi care, participnd la aceasta Taina, sau ntors la credin.a, s-au spovedit, .i-au regasit drumul duhovnicesc .i mntuirea sufletului. MARTURII DESPRE SFNTUL MASLU Vino sa vezi minunile lui Dumnezeu Din cartea parintelui .tefan Anagnostopoulos Cunoa.terea .i trairea Credin.ei Ortodoxe am re.inut urmatorul caz interesant, care dovede.te puterea acestei Tain e. A

fost povestit de un diacon, al carui tata era preot .i care cndva la luat cu sine la o slujba de Maslu, pentru a-l ajuta, citind Apostolul dinaintea fiecarei Evanghelii. I-a spus: -Vino sa vezi minunile lui Dumnezeu n Taina Sfntului Maslu .i sa fii atent atunci cnd l voi unge pe bolnav cu uleiul sfin.it. Au mers a.adar la un bolnav care era pe moarte, zacnd incon.tient n patul de suferin.a, abia tragndu-.i sufletul. Au nceput slujba iar cnd preotul a ajuns la

momentul n care l-a uns cu untdelemn pe cel bolnav acesta .i-a revenit n sim.iri c a prin minune. -Unchiule Gheorghe, .i-ai revenit? L-a ntrebat preotul. -Mi-am revenit, mi-am revenit! -Acum sa iasa toate rudele afara, ca sa te pot spovedi! L-a spovedit, i-a citit rugaciunea de iertare .i apoi i-a chemat napoi n camera pe cei apropia.i .i le-a zis: -Am terminat, acum am sa-l .i mparta.esc, nsa pute.i sa ncepe.i sa va pregati.i, pentru ca pna diseara va pleca pe cealalta lume iar mine o sa-l ngropa.i. .i ntr-adevar exact a.a s-a .i ntmplat. L-a mparta.it, .i-a facut semnul sfintei Cruci, a cazut din nou n incon.tien.a .i pna seara a murit. Constantina a plecat n paradis ntr-o zi a venit la noi la mnastire un cre.tin evlavios din Iani.a, pe nume Policarp. Era casatorit, avea doi copii, pe Constantina m vrsta de 10 ani .i pe Te odor de 8 ani. Din pacate feti.a s-a mbolnavit de leucemie .i foarte des trebuia sa apele ze la transfuzii de snge. Dupa vreo doi ani, n ciuda tuturor tratamentelor ncercate, feti .a a ajuns n pragul mor.ii. Era la spital iar parin.ii ei au chemat un preot, care sai faca Sfntul Maslu. A doua zi feti.a l-a ntrebat pe tatal ei: -Tata, aici n Iani.a, unde locuim noi, cte biserici exista? -Avem cinci biserici mari, Constantina. -.i c.i locuitori are ora.ul nostru, tata? -Nu .tiu exact, dar cred ca n jur de 25000. De ce ma ntrebi? -Pentru ca nu .tiu, cum pot sa ncapa attea mii de oameni n doar cinci biserici? -Nu .tii Constantina, ca nu merg to.i oamenii la biserica, duminica .i la sarbatorile mari? -Ah tata, ace.ti oameni nu .tiu ce pierd! -Ce pierd copila mea? -Daca ar cunoa.te ce bucurie .i ce slava i a.teapta n paradis, ar merge to.i, n fiecare zi, la biserica lui Hristos. -Dar tu de unde .tii asta, Constantina?

-Pentru ca tocmai m-am ntors cu sufletul din rai, tata. Am fost urcata la ceruri .i am vazut locurile unde locuiesc Sfin.ii lui Dumnezeu .i sunt foarte bucuroasa. -Adica, daca ar veni acum Hristos .i .i-ar spune sa-L urmezi, ai face-o? -Fara nici o ezitare, tata, .i chiar a.tept sa vina acea ora. Dupa cteva ore feti.a era n pragul trecerii la cele ve.nice. Tatal ei o .inea de mna .i se ruga pentru sufletul ei. Aceea deschise ochii .i-i spuse: Tata...sunt ai ci...au venit sa ma ia...sa ave.i grija de Teodor...e un copil att de bun...eu trebuie sa plec...sunt a.a de mul.i ngeri aici...ma vor conduce spre tronul lui Dumnezeu...ramas bun... . i adormi ntru Domnul.

La cteva minute, a ajuns la patul feti.ei .i sora tatalui ei. Era ora noua dimine a.a. Cnd a intrat n camera a sim.it un miros de mir .i de tamie. L-a ntrebat pe fratele e i, daca el a dat cu tamie att de diminea.a, dar acela a negat. Apoi .i-au dat seama, cu uimire, ca de fapt trupul feti.ei raspndea acea mireasma duhovniceasca. L-am ntrebat pe tatal ei, ce fel de via.a a dus Constantina .i acela mi-a spus: Copilul asta a fost un nger n trup. Nu .tia alt drum dect acasa, la .coala .i la bis erica. De multe ori ncercam sa o mai luam n diferite vizite pe la prieteni, la diferite d istrac.ii, dar ea se eschiva spunnd ca are de nva.at sau de citit o carte. Nu cerea nimic pen tru sine, o jucarie, o ciocolata, o papu.a, ca ceilal.i copii. Toate i le daruia fra telui ei .i o facea cu mare placere. A iubit-o mult Dumnezeu, de aceea a .i luat-o att de mica la ceruri, ntre ngerii Sai. A plecat n primavara anului 1982. Ve.nica ei pomenire. Vasilichi Malliarou a vazut dupa Sntul Maslu cerurile deschise La mnastirea noastra, Sfntul Grigorie, a trait n ultimii ani monahul Emanuel Neoschtiotul, care era fratele fostului mitropolit de Mithimnis, Iacov Cleomvrot ul. Avea .i doua surori, care traiau o via.a ascetica n lume, chiar daca nu mbracasera hain a monahala. Ne vom referi la smerita Vasilichi, despre ale carei ultime zile de vi a.a ne-apovestit parintele Emanuel urmatoarele: Surorile mele traiau o via.a foar te virtuoasa. l ngrijeau pe fratele nostru, mitropolitul, la re.edin.a acestuia. Aproape toata sa ptamna posteau, traind mai mult cu anafura .i aghiasma. Doar smbata .i duminica luau mas a cu episcopul. Catre sfr.itul vie.ii surorii mele Vasilichi, ma aflam la Atena. Am fo st anun.at ca este foarte bolnava .i de aceea am pornit de ndata spre Mitilini. Timp de patr u zile am vegheat lnga patul ei de suferin.a. La 30 ianuarie 1965 starea ei s-a nrauta.it. Se mplinisera 40 de zile de cnd Maica Domnului i se aratase, spunndu-i ca va pleca spre mnastirile cere.ti. Cnd i-a auzit pe medici spunnd ca ar fi fost mai bine sa fie dusa la spital, ea s-a opus cu hotarre zicnd: Nu, nu la spital! Preasfnta ma va lua peste pu.in timp! Mi-a sosit ceasul. S a-mi face.i numai Sfntul Maslu .i faca-se voia Domnului! I-am facut slujba mpreuna cu fratele meu. Vasilichi statea lini.tita .i mpacata pe pat. Lnga ea era un iconosta s, catre care privea n continuu. Deoadata .i .inu respira.ia .i din privirea ei ne-am dat s eama caavea o revela.ie. i vedea pe locuitorii Bisericii Cere.ti, trecnd cete, cet e prin fa.a ei. Mainti Profe.ii, apoi Apostolii, Martirii, Ierarhii, Cuvio.ii, nger ii, apoi Maica Domnului .i la final Mntuitorul Hristos. Cnd l-a vazut, a strigat cu putere catre o nepoata a noastra, care era de fa.a: Rivoula, Rivoula, a venit Hristos sa ma ia, mpreuna cu toate cet ele

Sfin.ilor sai... Cu aceste cuvinte .i dadu sufletul n minile lui Hristos. Niciodata fra.ilor, ne-a spus parintele Emanuel, nu m-am a.teptat la lucruri att de minunate, sa coboare Hristos ntr-o chilie att de mica .i smerita, pentru a primi s ufletul surorii mele. Am chemat apoi cteva femei evlavioase ca sa o pregateasca .i s-o mbrace n hainele pregatite pentru nmormntare. Cnd au schimbat-o, au vazut ca pe sub haine purta o vesta din material de sac aspru .i ni.te lan.uri prinse cruci., care sa o mpiedice sa doarma confortabil. Eram uimi.i, pentru ca nu .tiam la ce vie.uire ascetica se s upunea.

Nop.ile dormea cte pu.in direct pe podea, avnd ca perna o bucata de lemn, postind aspru, adeseori .i cte trei sau cinci zile la rnd.

Dumnezeu, a binevoit sa descopere sfin.enia vie.ii ei, prin minuni care s-au ntmplat att lnga patul de suferin.a, ct .i la mormnt. Fratele meu nsa, din smerenie, ne-a sfatuit sa nu vorbim despre aceste lucruri, pentru a nu fi n.ele.i gre.it. D ar slava lui Dumnezeu lucreaza pentru descoperirea Sfin.ilor sai. Deasupra sicriului ei a fos t vazuta o flacara inexplicabila, ce ardea fara sa se mistuie dar .i fara sa degaje caldura , ce a stat acolo pna la momentul ngroparii. A luminat timp de o zi .i o noapte, la jumatate d e metru deasupra trupului ei. Toata via.a ei nu a nsemnat dect smerenie, ascultare, dobndirea virtu.ilor .i urmarea poruncilor lui Dumnezeu, pna la masura desavr.irii. A adormit la vrsta de doar 55 de ani. Maica Domnului vindeca un copil paralizat, al unei femei musulmane Din nsemnarile mele personale, am sa adaug aceasta istorisire pe care am consemnat-o pe 24 aprilie 1988. n ziua aceea au sosit la mnastirea noastra doi episcopi din Romnia, Epifanie al Buzaului .i Gherasim de la Rmnicu-Vlcea, nso.i.i de parintele Sofian, stare.ul mnastirii Antim din Bucure.ti .i un ales pictor bisericesc. Acesta din urma ne-a istorisit ntmplarea ce urmeaza. Undeva n afara Damascului, capitala Siriei, exista o mnastire ortodoxa de maici, ridicata n cinstea Maicii Domnului, unde se afla .i o icoana facatoare de minuni. ntr-ozi, n anul 1983, o femeie saraca musulmana .i-a adus la mnastire copilul demo nizat. l purtase pe la toate geamiile din regiune, dar nimeni nu a putut sa o ajute. O sf atuise sa vina aici o cre.tina din Damasc. Parin.ii slujitori ai mnastirii i-au facut .apte zile la rnd slujba Sfntului Maslu .ii-au citit .i Molitfele Sfntului Vasile cel Mare. n a .aptea zi, prin Harul lui Hristos, rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu .i Sfintele Taine copilul s-a vindecat. La sfr.it, musulmana a ntrebat-o pe cea care o ndrumase acolo, ce cadou ar putea sa duca la mnastire, n semn de recuno.tin.a. Aceea i-a spus sa nu duca nimic , n afara de o sticla de ulei. n duminica urmatoare, femeia a luat sticla de ulei .i a plecat spre mnastire. Ajungnd, a nceput sa urce scarile bisericii. Deodata a alunecat .i a cazut. Sticla s-a spart .i uleiul s-a raspndit pe scari. Femeia a nceput sa plnga, de suparare ca nu a putu t sa-imul.umeasca Maicii Domnului. ncerca sa adune uleiul cu naframa .i sa cure.e treptele. Deodata a observat ca pe scarile bisericii s-a format din uleiul curs, n chip foa rte evident, imaginea Maicii Domnului, stnd n picioare .i neputnd fi .tearsa cu nimic. Astazi aceasta forma este protejata de un chenar de fier .i sta ca marturie a minunii p etrecute.

Prin aceasta minune Maica Domnului ne-a aratat ca a primit darul femeii necajite .i ca recuno.tin.a este bineplacuta lui Dumnezeu.

13. TAINA CUNUNIEI Potrivit nva.aturii Ortodoxe, Taina Cununiei este foarte importanta .i trebuie savr.ita potrivit rnduielilor biserice.ti. Un tnar .i o tnara oficializeaza legatura iubirii fizice dintre ei, primesc apoi binecuvntarea lui Dumnezeu n Biserica, stabilindu-s e astfel .i o legatura duhovniceasca. Casatoria, dupa cum .tim, are la baza mai mu lte motiva.ii: n primul rnd, completarea reciproca a darurilor primite n chip natural de la Dumnezeu. Fiecare ofera celuilalt mplinirea .i posibilitatea dobndirii unui sens n comuniune. Se ajuta n convie.uire, cautnd cele mai bune solu.ii la problemele comu ne sau ispite. n al doilea rnd, prin binecuvntarea Tainei, are loc .i o mplinire reciproca trupeasca, prin intermediul careia se potolesc dorin.ele carnale, care n afara ca satoriei, conduc la pierderea Harului lui Dumnezeu .i la sclavia patimilor. n al treilea rnd, prin intermediul casatoriei, n armonie .i n.elegere comuna, se realizeaza .i nmul.irea neamului omenesc, prin dobndirea de prunci. Aceasta este d e fapt, nca din Vechiul Testament, porunca lui Dumnezeu catre protoparin.ii no.tri: Cre.te.i .i va nmul.i.i .i umple.i pamntul (Facere 1,28). n al patrulea rnd, familia, cnd este locuita de Hristos, devine biserica dupa chip. Astfel parin.ii pot sa se ocupe cu responsabilitate .i frica de Dumnezeu d e cre.terea corecta a copiilor lor. Copiii trebuie sa aiba ca exemplu, n via.a lor, daca este posibil, via.a irepro.abila .i conduita morala desavr.ita a parin.ilor lor. Potrivit canoanelor nu este permisa casatoria dintre un ortodox .i cineva de alt a credin.a. Prin ngaduin.a Bisericii, n special n .arile europene s-a permis cununia mixta ntre cre.tini, cu condi.ia de a fi boteza.i ortodoc.i viitorii copii. Ramne nsa str ict interzisa cununia ntre un ortodox .i o necre.tina sau invers. n biserica papala cununia, la fel ca .i toate celelalte Taine, sunt lipsite de binecuvntarea lui Dumnezeu .i de Harul Duhului Sfnt, de vreme ce preo.ia lor nu ar e hirotonie canonica. Ei considera canonica rela.ia dintre doi parteneri, chiar daca nu este binecuvntata de un preot de-al lor, atunci cnd este nevoie. Dar o astfel de cununi e nu difera cu nimic fa.a de cununiile a.a zis civile, oficiate de ofi.erii starii ci vile n primariile ora.elor. n biserica lor se accentueaza acceptarea reciproca a candida.ilor la cununie, ndau na sfin.eniei Tainei. n Biserica noastra Ortodoxa, ceea ce are cu adevarat import an.a.i greutate, este binecuvntarea lui Dumnezeu, prin intermediul Tainei, n via.a lor. n afara de iubirea .i unitatea unui cuplu este esen.ial Harul lui Dumnezeu, care

binecuvnteaza .i ntare.te rela.ia lor. Prin hotarrea Vaticanului se interzice cu stricte.e desfacerea casatoriei. Acest lucru este nsa antievanghelic, de vreme ce nsu.i Domnul a permis desfacerea casato riei, n cazul adulterului unuia dintre so.i. Dar ne-am obi.nuit cu faptul ca papa, de m ulte ori, se considera pe sine superior chiar .i lui Hristos.

MARTURII DESPRE TAINA CUNUNIEI Zece ani de convie.uire, fara Harul lui Hristos n zilele noastre se constata o adnca criza n ceea ce prive.te casatoria. Tinerii prefera o via.a u.oara, plina de placeri, fara obliga.iile ce ar decurge dintr-o rela.ie consfin.ita prin cununie. Mai mult, n fiecare an au loc mai mult de 3000 de divor .uri (n Grecia). Iata un caz foarte graitor. Doi tineri au mers la duhovnicul lor pentru a discut a anumite probleme, ce aparusera n via.a lor de cuplu. Convie.uiau mpreuna necununa. i de zece ani. Duhovnicul i-a sfatuit sa se spovedeasca, iar daca simt ca se iubes c cuadevarat, sa se cunune ct mai curnd posibil. ntr-adevar, la scurt timp s-au cun unat .iau dobndit un copil. Cu toate acestea, de.i se spovedisera .i primisera Taina Cununi ei, la .ase luni dupa na.terea copilului au divor.at. n acest caz, desigur, nu Taina Cununiei, prin care se prime.te binecuvntarea lui Hristos .i prin care ei devin participan.i activi ai vie.ii spirituale a Biseric ii, a dus la despar.irea lor. Merita sa analizam aceasta tema, care preocupa mii de tineri n z ilele noastre .i sa deslu.im adevaratele motive ale divor.ului lor. n primul rnd, tot ceea ce une.te Hristos, prin binecuvntarea ce se pogoara n via.a omului, strne.te invidia .i furia celui care desparte, a diavolului, care n u-.i gase.telini.tea pna cnd nu intra n via.a omului sa-l dezbine .i sa-l duca spre pierzare. ncepe sa prezinte mult mai accentuat diferen.ele dintre cei doi, i face sa le creada de nedepa.it, ncearca sa minimalizeze importan.a prezen.ei n via.a lor, a unui duhovnic. i face s a nu mai fie sinceri pna la capat, unul fa.a de celalalt. Alunga smerenia .i jertfelni cia, stingnd ncet, ncet flacara iubirii de la nceput. n al doilea rnd, atunci cnd n casnicie apar copiii, cresc obliga.iile .i sarcinile celor doi parin.i. Neobi.nui.i cu aceste noi constrngeri, cel viclean le sugereaz a gnduri despre starea lor de dinainte, cnd erau liberi, fara obliga.ii, faceau ce doreau cu timpul lor liber, nu aveau cine .tie ce griji materiale, sprijinindu-se mereu pe portof elul parin.ilor. Acest mod superficial de gndire, duce la conflicte interne .i repro.u ri. Sunt vulnerabili .i din cauza starii de pacato.enie, provocata de trairea anterioara fara cununie, intervine plafonarea .i inevitabil ajung la divor.. Atunci cnd parin.ii sunt sfin.i... Mai exista .i n zilele noastre parin.i sfin.i. ntr-un ora. din Peloponez traia n urma cu c.iva ani o familie evlavioasa cu mul.i copii. M-am nvrednicit sa-i cunosc .

Rodul sfin.eniei parin.ilor, prin Harul lui Dumnezeu, erau cei unsprezece copii ai lor, patru baie.i .i .apte fete. Via.a lor era calauzita de exemplul luminos al parin .ilor .i de nva.aturile Bisericii noastre. nca de mici, participau la toate slujbele bisericii din cartierul lor .i erau foarte apropia.i de un duhovnic. Fiecare a studiat ceea ce i-a placut .i .i-au ales drumul n via.a, lumina.i de prezen.a lui Dumnezeu. Din cele .apte fete , .ase au ales ca, dupa terminarea studiilor, sa intre n via.a monahala, ridicnd jugul cel u .or al

vie.uirii n ascultare .i jertfelnicie. Fara sa fie influen.ate de nimeni, au intr at n aceea.i mnastire, unde .i-au continuat lupta dobndirii virtu.ilor lui Hristos. Dintre baie .i, doi sau calugarit la Sfntul Munte .i vie.uiesc cu jertfelnicie .i iubire ntru Hristos. Un alt caz foarte cunoscut este al unei familii din Thesalonic. Parintele G. mpreuna cu preoteasa sa au avut opt copii. .apte dintre ei au ales via.a monahala din proprie ini.iativa. Astfel, cinci fete vie.uiesc ntr-o sihastrie din apropierea T hesalonicului iar doi baie.i se nevoiesc la Sfntul Munte. To.i .i-au pus nadejdea n Dumnezeu .i se lupta pentru dobndirea mntuirii celei ve.nice. Cizmarul din Alexandria n via.a Sfntului Antonie cel Mare ntlnim urmatorul episod. ntr-o seara, statea n fa.a colibei sale din de.ert .i se ruga pentru mntuirea sufletului, pentru alungarea patimilor .i pentru dobndirea Harului Sfntului Duh. L a un moment dat, privind catre cerul nstelat, i veni n minte urmatoarea rugaciune: Oare exista n acest de.ert un alt ascet, care sa aiba o via.a duhovniceasca mai intens a dect mine, ca sa merg lnga el .i sa ma folosesc de ndrumarea lui? Atunci ngerul Domnului i se arata .i-i spuse: Exista n Alexandria un cizmar, care are o via.a duhovniceas ca mai bogata dect a ta .i de la care ai ce sa nve.i! A doua zi sfntul a mers n ora. .i l-a gasit pe cizmar. A nceput sa-l ntrbe despre via.a lui. Acela, dupa multe ezitari, presat de rugami.ile ascetului, i spuse: -Traiesc n aceasta coliba saracacioasa, mpreuna cu so.ia mea. Avem copii care s-au casatorit .i au ajuns la casele lor .i de atunci eu .i so.ia mea traim ca f rate .i sora, n cura.ie .i n via.a duhovniceasca, nadajduind ca ne vom mntui. Tot ce c.tig din sluj ba mea de cizmar mpart n trei par.i. O parte o dau saracilor, o parte o dau bisericii .i restul pentru nevoile noastre de zi cu zi. Ascetul l ntreba din nou: .i totu.i, ce altceva mai faci? Nimic altceva, doar ca n fiecare seara ies pe veranda casei, privesc spre ora. .i spun n sinea mea: To.i se vor mntui, numai eu voi ajunge n iad! Atunci ascetul s-a luminat. Pentru o astfel de smerenie adnca, cizmarul se ridicase duhovnice.te deasupra nevoin.elor sale din de.ert. So.ii care .i-au pastrat fecioria, fiind casatori.i Dupa adormirea cuviosului Alexie-Omul lui Dumnezeu .i dupa ngroparea sa, mul.i cre.tini ai Romei, .i-au dorit sa imite via.a acestuia .i sa iubeasca mai mult dect placerile trecatoare, fecioria .i daruirea catre Hristos. Traia pe atunci o fecioara evlavioasa, pe care parin.ii au for.at-o sa se

casatoreasca cu un tnar bogat, potrivit obiceiului casatoriilor aranjate, ce s-a practicat foarte multa vreme n vechime. Dupa nunta, cnd au ajuns n dormitorul nup.ial, fecioa ra a cazut n fa.a unei icoane a Maicii Domnului .i cu lacrimi a implorat-o sa-i paze asca fecioria nentinata. Tnarul ncerca n acest timp sa o convinga ca nunta este

binecuvntata de Hristos .i ca cei casatori.i sunt .i ei bineplacu.i n fa.a lui Dum nezeu. n cele din urma nsa, fecioara l-a convins pe mire sa-.i pastreze mpreuna neprihanire a iar n fa.a celor din jur sa apara ca un cuplu normal. Astfel au trait mul.i ani ca pr ieteni iubi.i ai lui Hristos, n posturi, n rugaciuni .i n milostenie. Cnd a sosit ceasul, Domnul a chemat-o nti la sine pe fecioara, n cetatea cea cereasca, n Ierusalimul cel de sus. La momentul n care se pregateau sa o ngroape, s o.uls-a apropiat de siciriu .i i-a spus urmatoarele cuvinte, n auzul tuturor: .i mu l.umesc Doamne Iisuse Hristoase, pentru partenera de via.a pe care mi-ai dat-o, sau mai bine zis pentru mireasa cea neprihanita, pe care astazi .i-o daruiesc napoi, a.a cum mi-ai daruito . Cnd a spus aceste cuvinte, fecioara a revenit la via.a, a deschis ochii .i i-a s pus so.ului ei: De ce, iubitul meu mire, ai dezvaluit aceste lucruri, fara ca nimeni sa .i-o ceara?, .i a adormit din nou. Aceasta minune i-a uimit pe cei prezen.i, care au d at slava lui Dumnezeu. Dupa cteva zile a adormit .i so.ul, pe care rudele l-au ngropat ntr-un alt cimitir. Dupa cteva luni, pentru ca .i construisera un nou loc de veci, au hotart sa-l mute pe cel decedat. Cnd au deschis mormntul... minune! Trupul disparuse. Au deschis apoi .i mormntul so.iei sale .i i-au gasit acolo pe amndoi mpreuna. A.a cum traisera pe pamnt, iubitori .i neprihani.i, prin voia lui Dumnezeu, au ramas de nedespar.it . i dupa adormire. Au n.eles minunea .i i-au depus pe amndoi n noul monument. O mama a promis ca .i va da propriul copil diavolului Traia cndva o familie evlavioasa n Constantinopol, n frica .i iubire de Hristos. Au hotart, la un moment al vie.ii lor, ca de atunci sa traiasca o via.a de nfrnare, fara legaturi trupe.ti. Diavolul nsa, l ispitea pe barbat cu gnduri de aprindere trupeas ca, ncercnd sa-i slabeasca voin.a. Pna la urma barbatul a cedat ispitei .i a nceput sa o preseze pe femeie, ca sa-i satisfaca poftele trupe.ti. Era n Smbata Mare iar femei a nici n-a vrut sa auda. Totul a degenerat n cearta, iar barbatul, practic fara sa cedez e, a for.at-o pe so.ie sa-i faca voia. La sfr.it, femeia extrem de furioasa, pentru a se razbun a pe so.ul ei, fara sa-.i dea seama ce spune, s-a blestemat pe sine zicnd: Pentru ca n-ai res pectatziua nvierii Domnului, daca va fi sa ramn nsarcinata n seara asta, mai bine ac est copil sa fie luat de diavol, dect sa-mi aminteasca de aceasta siluire! Din pacate cuvint ele femeii s-au adeverit .i a ramas nsarcinata. A trecut timpul .i a nascut un baiat dragala.. Cnd copilul a mplinit 12 ani, diavolul i s-a aratat n viziune femeii .i i-a spus: Pe ste trei ani voi veni sa iau darul pe care mi l-ai promis!

Femeia a nceput sa plnga .i sa se tnguiasca. Pentru ca a aflat cele petrecute de la tatal sau, fiul a nceput s-o urasca .i sa o respinga. A plecat de acasa .i nui mai acorda nici o importan.a. So.ul ei de asemenea pleca de acasa, lipsea nop.ile .i traia n patimi. Femeia a nceput sa se zbata n saracie .i din cauza nevoilor s-a angajat ca bona pe ntru uncopil mic, la o familie bogata. ntr-o seara, pe cnd femeia dormea alaturi d e copilul avut n grija, barbatul ei, ca sa se razbune pe ea, a luat pe furi. copilul .i l-a omort . Credea ca astfel va fi arestata, judecata pentru crima .i condamnata la moarte. Cnd tatal copilului a venit .i-a vazut grozavia, a crezut ca femeia chiar a comis aceasta fapta ngrozitoare. A pus sa fie arestata .i trimisa pentru a fi judecata.

n aceasta situa.ie, neavnd pe nimeni care sa-i dovedeasca nevinova.ia, a nceput sa se roage catre Maica Domnului .i sa-i ceara ajutorul. .i ntr-adevar, n momentul n care toate erau pregatite pentru execu.ie, a aparut n fa.a tuturor Maica Domnului , .inndu-l n bra.e pe Pruncul Sfnt, Fiul ei .i le-a spus: A.tepta.i sa faca aceasta ju decata Fiul meu! Atunci a grait pruncul Hristos .i le-a zis: Nu judeca.i, o oamenilor, du pa cele exterioare, ci cu dreptate, ca sa nu mo.teni.i iadul cel ve.nic. De ce a.i conda mnat-o, fara martori, pe aceasta femeie? A.a poruncesc legile voastre? .duce.i pruncul ucis a ici .i .u voi face judecata! Cnd cei de fa.a au vazut aceste minuni s-au nspaimntat. Au poruncit sa fie degraba adus pruncul ucis. Atunci Hristos a spus: n numele Domnului, nvie .i spune cine este cel care te-a ucis! Atunci pruncul reveni la via.a .i spuse numele criminalu lui, aratndu-l cu degetul. Dupa aceasta, Maica Domnului .i Pruncul s-au nal.at la ceruri. Judecatorii l-au arestat pe adevaratul vinovat .i l-au condamnat la moarte. Astfel femeia .i fiul ei au fost izbavi.i .i ierta.i de blestemul care era asupra lor, fiind pedepsit autorul mor al al acestei tragedii, tatal, al carui suflet a fost luat de diavol. 14. CINSTITA CRUCE nainte de Hristos crucea, dupa cum se .tie, era un mijloc de pedeapsa pentru raufacatori. Acest mijloc de suferin.a l-a ales .i Domnul, care a fost rastignit chiar ntre doi tlhari. Prin rastignirea Domnului crucea s-a sfin.it .i a devenit pazitoarea n tregii omeniri, frumuse.ea Bisericii, sprijinul credincio.ilor, slava ngerilor .i rana d iavolilor. Semnul sfintei cruci a fost folosit pretutindeni nca din timpul Apostolilor .i ma i apoi n perioada persecu.iilor. A fost folosit de la nceput .i n Biserica Romei, a.a cum o dovedesc vestigiile cre.tine gasite n catacombe, sarcofage cu sfinte moa.te sau d iferite alte obiecte mpodobite cu monograme ale lui Hristos .i cruci. Dupa ruperea Bisericii Romei de Biserica cea Una a lui Hristos, a fost schimbat .i modul de a face semnul sfintei cruci. Astazi papista.ii fac semnul crucii de la stnga la dreapta, cu toate cele cinci degete. Noi, prin savr.irea crucii cu trei degete, n e marturisim credin.a n Sfnta Treime, n vreme ce catolicii, prin cele cinci, au adaug at nca doua Persoane pe Fecioara .i pe papa. Pe Nascatoarea de Dumnezeu, dupa adoptarea dogmei din 1854, despre imaculata concep.ie, au nal.at-o ncet ncet, la rangul de co-mntuitoare a neamului omenesc. Fecioara Maria a ajutat la ntruparea Fiului prin acea acceptare fie mie dupa cuvntu l tau, n vederea mntuirii neamului omenesc, dar numai Fiul s-a rastignit pe cruce .i

asfin.it lumea prin jertfa Sa, restaurnd-o prin slavita Sa nviere. De altfel chiar Maica Domnului l nume.te pe Fiul Mntuitorul meu. Cum poate ea sa devina ca un al doilea Dumnezeu, a.a cum teologhisesc papista.ii? Cu cel de-al cincilea deget i cinstesc pe papi .i le atribuie nsu.iri dumnezeie.ti , considerndu-i factori necesari pentru mntuire. Acesta este sensul hotarrii sinodale din 1870, despre infailibilitatea papei.

MARTURII DESPRE SFNTA CRUCE Nu exista nici o slujba n Biserica Ortodoxa, n care sa nu se foloseasca Crucea lui Hristos pentru binecuvntatrea tuturor credincio.ilor, n vederea izbavirii lor de s ub puterea satanica a patimilor. Prin binecuvntarea apei, aghiasma ramne nestricata pentru totdeauna, a.a cum am amintit mai sus. Prin binecuvntarea cinstitelor daruri, a pinii .i a vinului, se transforma n chip minunat n Trupul .i Sngele lui Hristos. Prin puterea .i binecuvntarea Crucii se risipesc puterile satanei. De aceea bolnavii demoniza.i, care adeseori sunt adu.i la Mnastirea Sfntul Gherasim Kefalon ias, striga din rasputeri ca se tem de cre.tinii ortodoc.i. Apa cu care ne purificam, adicaSfntul Botez, Sfnta mparta.anie, pe care o primim n Biserica .i Crucea pe care o purtam la gt, acestea sunt armele noastre. Pedepsirea ho.ilor Sfintei Cruci de la Mnastirea Xiropotamu n cartea Cea mai presus dect cerurile la pagina 205 citim ca n anul 1875, monahii de la Xiropotamu au adus spre nchinare Cinstita Cruce, n peninsula Halkidi ki. Prin complotul a trei musulmani odorul sfnt a fost furat. Mitropolitul de atunci al Tesalonicului, Ioachim al III-lea, ce ulterior a devenit patriarh ecumenic, a in tervenit pelnga pa.a din regiune, n vederea gasirii relicvei sfinte. n cele din urm a Crucea a fost gasita de preotul din satul Sohos, ascunsa de ho.i ntr-o grota. Cei trei musulmani au avut parte de pedeapsa divina. Unul dintre ei a nnebunit .i a amu.it, al doilea a fost arestat .i omort de confra.ii sai n chinuri iar al trei lea, n timp ce prajea ni.te pe.te la el acasa, s-a oparit cu ulei ncins pe fa.a, .i-a ars och ii .i a murit n dureri groaznice n cteva zile. Cele trei lumnari s-au aprins singure! Aceasta minune mi-a fost relatata de parintele Cosma din satul Kasazi, provincia Lualamba din Katanga Kongo.

n seara din Vinerea Mare, a sosit ceasul n care trebuiau sa scoata Sfntul Epitaf, n procesiune, n jurul noii lor biserici cu hramul Sfntul Pavel. Ie.ind din biserica , au aprins trei lumnari, care erau prinse sus pe sfnta Cruce. Din cauza vntului puterni c de afara lumnarile s-au stins, a.a cum s-au stins .i cele ale credincio.ilor. Cnd mai aveau 40 de metri pna la intrarea n biserica, n chip minunat, cele trei lumnari de la Cruc e sau aprins singure .i nu s-au mai stins. Vntul batea n continuare, ca turbat, dar n u mai

reu.ea sa le stinga. To.i cei de fa.a au ramas nmarmuri.i. Au nceput sa exclame: Ce

putere are credin.a acestei Biserici! Cei care nu erau boteza.i spuneau ntre ei: Ac easta Biserica are multa putere! Dumnezeul lor ne poate spulbera! n urma acestei minuni, n .ase luni de zile, s-au botezat 170 de oameni numai din acel sat. Cei doi .erpi boa... Ma gaseam n slujba lui Hristos n misiunea apostolica din Basi, localitate din statul Burundi -Africa Rasariteana. ntr-una dintre calatoriile sale pastorale, la Pa.tele din 2005, mitropolitul Africii Centrale, Ignatie, printre alte cuvinte folositoa re de suflet, ne-a povestit .i urmatorea ntmplare. La misiunea apostolica cu sediul n Kanagka Africa Centrala, un copil de gimnaziu trecea ntr-o diminea.a pe lnga Biserica. Din curiozitate a intrat nauntru. De la strana se auzeau frumoase cntari biserice.ti, n tot laca.ul era o atmosfera de tai na iar cei din acela.i neam cu el se rugau cu evlavie. A ramas uimit de slujba .i de misiun ea fascinanta a acestei Biserici. Dupa ce i-a ntrebat pe c.iva dintre cei prezen.i ma i multe lucruri legate de aceasta credin.a, s-a nscris n catalogul catehumenilor. A urmat fara .tirea parin.ilor sai, care erau fanatici idololatri, cursurile catehetice .i du pa .ase luni s-a botezat. .i ntr-adevar, Harul Sfntului Botez l-a ntarit n Credin.a Orotdoxa .i l-a convins ca aceasta este adevarata Biserica a lui Hristos, unde omul .i poate gasi mntuirea sufletului. Cu multa bucurie le destainui .i pari.ilor sai acest lucru . i ncerca sa-i convinga sa urmeze acestei Biserici, daca ntr-adevar voiau sa c.tige via.a ce a ve.nica. Parin.ii sai, mai ales tatal, s-au suparat foarte tare cnd au auzit ca s-a boteza t. Era ct pe ce sa-l ia la bataie. S-au dus sa se sfatuiasca cu magul satului, liderul l or spiritual, sa-i ceara ajutorul n vederea ntoarcerii fiului lor la credin.a tribului. Acela le -a spus ca nu are aceasta putere, pentru ca o for.a spirituala mult mai mare i protejeaza pe Ortodoc.i, din momentul n care primesc botezul .i dupa aceea. Dar i-a promis ca v a ncerca. Disperat n ncercarea sa, tatal i-a spus magului ca, daca nu reu.e.te sa-l nt oarca napoi, poate sa-l .i omoare pe copil, pentru ca i-a jignit pe zei .i pe stramo.ii lor. I-a mai spus ca-l va plati cu darnicie pentru serviciile aduse. Promi.ndu-i rezultate satisfacatoare, vrajitorul se apuca de treaba, invocnd ajutorul lui satana... n diminea.a urmatoare copilul se ndrepta, ca de obicei, spre .coala. Pe drum vazu ceva ngrozitor .i se opri speriat. Veneau catre el cu viteza doi .erpi Boa u

ria.i. nspaimntat, .i aduse aminte de lec.iile catehetice .i .i facu semnul sfintei cruci, invocnd ajutorul puterii lui Hristos. Rezultatul a fost spectaculos .i eficient. .erpii s-au ntors napoi .i au disparut n tufi.uri, mna.i parca de o for.a nevazuta. Prin puterea crucii, tnarul i-a nvins pe demonii ce erau trimi.i de mag sa-l sf.ie. Cnd s-a ntors de la .coala, le-a povestit parin.ilor sai teribila ntmplare, cum a fost salvat de la o moarte sigura, din pricina .erpilor...Tatal sau se prefacu ca se bucura, pentru a nu-.i da n vileag planurile ascunse pe care le .esuse mpotriva fiului sau. Dupa masa de prnz, alerga ntrun suflet la vrajitor .i-l ntreba: -Ai reu.it sa faci ceva din cele cte te-am rugat ieri?

-Astazi, prietene, i-am trimis fiului tau, la ora la care pleca spre .coala, doi demoni, sub forma a doi .erpi mari Boa ca sa-l sugrume .i a.teptam sa vad ce se ntmpla. -E adevarat, .erpii s-au aratat. Mi-a spus-o fiul meu. Dar nainte de-a apuca sa-i faca ceva, acela .i-a facut semnul pe care cre.tinii l numesc cruce, iar .erpii tai s-au facut nevazu.i. -.i-am spus-o, prietene, la cre.tinii ortodoc.i exista o putere de nenvins, care ne strica noua treburile. Oriunde au aparut ace.tia .i Biserica lor noi nu mai avem putere sa facem nimic, pentru ca ne nvinge puterea Dumnezeului lor... Tatal copilului se ndrepta spre casa patruns de o mul.ime de gnduri. Pentru prima data n via.a, se ndoia de puterea credin.ei stramo.ilor sai. L-a rugat pe fi ul sau sai mai relateze nca o data, n amanunt, istoria ntlnirii cu cei doi .erpi. Dumnezeu a facut n continuare o minune .i mai mare. Astazi toata familia a trecut la Ortodoxie. i mul.umesc lui Dumnezeu pentru fiul lor, prin care s-a putu t savr.i minunea convertirii familiei, prin care au aflat de unicitatea Bisericii noastre .i-au fost nva.a.i despre mntuirea ve.nica a sufletelor. Slava lui Dumnezeu de o mie de ori! Crucea lui Hristos straluce.te n anul 2005, la sarbatoarea nvierii lui Lazar, s-au botezat n biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului 15 burundezi. Printre ei .i proaspatul absolvent al fa culta.ii de drept Damaschin Bilizi. Dupa botez, fara sa-l ntreb nimic, a venit la mine .i mi-a spus urmatoarele: Cnd am ajuns acasa, am atrnat crucea de lemn pe care o primisem la botez de zidul de deasupra patului. Seara, dupa ce mi-am facut rugaciunea, nainte sa adorm, am vazut un lucru extraordinar. Din cruce ie.eau raze stralucitoare ce-mi inundaucamera. n acela.i timp se auzeau minunate cntari biserice.ti ce se termina u cu stihul: Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fara de moarte, miluie.te-ne pe noi! Pocain.a fostului mag La mnastirea noastra, cuviosul Grigorie, n ziua de Pa.te a anului 1976, a venit mpreuna cu un grup de parin.i de la mnastirea Simon Petru un tnar pe nume Gheorghe. Auzisem despre el .i cte ceva despre via.a lui. Ne-am apropiat de el, pentru a af la mai multe amanunte .i iata ce ne-a povestit. S-a nascut n Australia din parin.i ortodoc.i greci, dar care nu erau foarte relig io.i. A primit numele de botez Gheorghe. Parin.ii sai au alunecat cu timpul n studierea

practicilor magiei, fiind atra.i de conceptele de magie alba .i neagra .i de alt e nva.aturi demonice, raspndite att de mult n ultima vreme n toata lumea. Au ajuns la un asemenea grad de ratacire, nct au considerat potrivit sa-.i duca fiul n India, sa-l lase sub ndrumarea celor mai renumi.i magi de acolo, pentru a se perfec.iona n aceste tehnici. L-au lasat acolo timp de doisprezece ani, ncepnd de la vrsta de trei ani. A fost deprins cu cele mai avansate tehnici de magie alba .i neagra, a nva.at toate limb ile .i

filosofiile antichita.ii aramaica, latina, sanscrita ..a. A ajuns la un grad sup erior de ini.iere, un fel de patriarh al magiei. Dupa ce a mplinit 15 ani a cerut sa-.i viziteze parin.ii, cu care de altfel comun ica destul de des prin scrisori. S-a ntors n Australia .i a nceput sa arate .i altora c apacita.ile sale. Oamenii l urmareau cu sutele, uimi.i de aceste lucruri exotice. ntr-o zi s-a ntlnit pe drum cu un preot ortodox. L-a ntrebat cine este .i ce lucreaza. Preotul i-a raspuns ca este robul .i slujitorul adevaratului Dumnezeu. Tnarul ia spus ca adevaratul dumnezeu este doar acela n care crede el .i pe care l urmeaza . n cele din urma l-a rugat pe preot sa vina pna la el acasa. Acolo tnarul i-a zis: Do vede.temi ca Dumnezel tau este cel adevarat. Preotul i-a raspuns: Pentru ca tu e.ti cel ce dore.ti aceasta provocare, dovede.te tu mai nti ca dumnezeul n care crezi este cel adevarat .i apoi voi ncerca sa-.i dovedesc .i eu. Atunci Gheorghe ncepu sa faca diferite acte de magie. Mai nti le porunci diavolilor care-l slujeau sa-i aduca un pahar cu apa. Pa harul parea ca plute.te singur prin aer, venind catre el. Apoi le porunci sa transform e zidul casei n geam, pentru a putea privi afara mi.carea oamenilor .i a ma.inilor. Dupa aceste demonstra.ii preotul, fara sa se tulbure, i spuse: Ia acest obiect .i poarta-l la gt .i ncearca sa faci din nou magiile tale. .i scoase de la gt crucea pe care o purta .i i-o nmna tnarului. Acesta .i-o puse la gt .i ncerca sa-.i continue reprezenta.ia. Observa nsa ca cei aproape cincizeci de demoni care i slujeau de ob icei .i pe care doar el i putea vedea, se ndepartasera dispera.i, strignd catre el: -Arunca crucea pe care o por.i .i alunga-l pe cel de lnga tine .i abia atunci .i vom putea sluji din nou! -Dar nu mi-a.i spus voi ca sunte.i duhuri atotputernice? -Noi conducem n ntreaga lume, n afara de un singur loc! -.i care este acel loc? -Cel numit de oameni Sfntul Munte, unde locuiesc ni.te calugari nebuni .i rataci.i! Auzind aceste cuvinte revelatoare, tnarul, inspirat de harul divin, a luat hotarre ade a ajunge .i el sa vada Sfntul Munte. nainte de a merge n Grecia, s-a oprit n Sue dia pentru a-.i putea cunoa.te n sfr.it bunica .i parin.ii. A ramas mpreuna cu ei aproa pe un an, timp n care a nva.at destul de bine limba greaca. Apoi a ajuns n Grecia .i se ndrepta spre Sfntul Munte. Cnd a ajuns la Uranoupolis (portul prin care se intra nmu nte) a observat ca-l mai nso.eau doar doi demoni. Se certau ntre ei .i spuneau: l v

om pierde pe stapnul nostru! Nu nu-l vom pierde, raspundea celalalt, este pentru tot deauna al nostru! Se certau .i se loveau unul pe altul cu putere. Pna la urma nu au intr at n Sfntul Munte ca nso.itori ai lui Gheorghe, ci zburau doar prin aer urmarindu-l und e se duce. La recomandarea unor cre.tini, acesta a ales sa mearga la batrnul cuvios Paisie, care pe vremea aceea vie.uia la mnastirea Stavronichita. Calugarul l-a ntmpinat cu bucurie .i l-a ndemnat sa ia loc pe veranda. Apoi s-a dus sa pregateasca n chilie obi.nuita trata.ie cu dulcea.a .i apa, ce se ofera pelerinilor. n cteva clipe, demonii l-au nha.at pe Gheorghe .i l-au aruncat ntr-o prapastie, bu.indu-l .i tavalindu-l bine printre scaie.i. Apoi ntr-o secunda l-au adus napoi. Cnd sa ntors monahul .i l-a vazut cu hainele rupte .i plin de julituri .i de scaie.i . i-a dat seama cu ce are de-a face. Au nceput sa stea de vorba. Atunci Gheorghe l-a ntrebat:

-Spune.i-mi, ce putere are Dumnezeul vostru? -Dumnezeul meu este smerit, i spuse cuviosul, dar vorbe.te-mi despre puterea dumnezeului tau? -Iata, vre.i ca aceasta piatra sa se sparga n trei buca.i? -E .i ce-i cu asta? .i Dumnezeul meu poate sa faca a.a ceva, raspunse cuviosul, care nsemna cu semnul Sfintei Cruci piatra, ce ndata se sparse n trei buca.i. Aceasta minune l-a pus pe gnduri pe Gheorghe, care ncepu sa-l ntrebe pe monah, cu un interes sincer de aceasta data despre credin.a lui. Din toata discu .ia un singur lucru nu a putut n.elege ce este cu aceasta virtute a smereniei -.i aceast a deoarece era stapnit de satana, care este duhul mndriei. A ramas sub ndrumarea batrnului o saptamna, ascultnd nsetat nva.aturile despre Dumnezeu, dupa care a plecat la mnastirea Simonos Petras. L-au primit cu bucurie, stare.ul Emilian .i ceilal.i parin.i. Acolo a savr.it .i prima sa martur isire completa a pacatelor, de la nceputul vie.ii sale. A ramas la aceasta mnastire apro ape .ase luni. n aceasta perioada a trecut .i pe la mnastirea noastra, n ziua de Pa.te. Duhovnicul lui, dupa o anumita perioada de pocain.a, i-a permis sa se mparta.easc a. nsa diavolul, a.a dupa cum el nsu.i ne-a povestit, i se nfa.i.a n fiecare seara, la mie zul nop.ii, sub forma unei fiare nfrico.atoare, din a carei coada ie.eau flacari, l lo vea cu putere .i l ardea, ntrebndu-l cu furie: De ce ne-ai parasit? Attea taine .i-am aratat , atta n.elepciune, atte arte te-am nva.at! De ce acum vrei sa urmezi unui alt dumnezeu? Diminea.a nici nu se putea mi.ca. Nici mini, nici picioare, parca era facut din lemn. Stare.ul i-a daruit sa poarte la gt o cruce. Dar spre surprinderea tuturor, diminea.a crucea era aruncata pe podea. Dupa cele .ase luni petrecute la Simonos Petras, Gheorghe s-a hotart sa plece laT esalonic, sa-.i caute o slujba .i sa se stabileasca acolo. n acest timp, magii di n India, fo.tii lui mae.tri, l-au cautat .i au venit sa-l ntlneasca, pentru a-l convinge sa se ntoarca la ei. S-au vazut n curtea faculta.ii de teologie. Aceia i-au cerut explica.ii, d orind sa-l motiveze sa-i urmeze. El a refuzat iar aceia au ncercat sa-i aplice o corec.ie fi zica. Mai tnar dect ei, maestru n Karate, Gheorghe i-a lovit, lasndu-i ntin.i pe asfalt .i a fu git. De atunci nu am mai auzit nimic despre el. Poate .tiu ceva parin.ii de la Simono s Petras. 15. MOA.TELE SFIN.ILOR NO.TRII

Sfintele Moa.te reprezinta trupuri sau buca.i de trupuri ori de oseminte, unele nealterate, izvortoare de mir .i arome bine mirositoare ce au apar.inut sfin.ilor no.tri .i prin care Dumnezeu, din cauza sfin.eniei vie.ii lor, .i revarsa Harul Sau cel tam aduitor. Ct timp au petrecut pe pamnt, fiind darui.i cu boga.ia Harului Duhului Sfnt, au fac ut de multe ori .i minuni. Acest Har pe care l-au c.tigat cu straduin.e pe pamnt, sal a.lui.te n sufletul lor .i atunci cnd se nal.a la ceruri. .i potrivit nva.aturii Sfntului Grig orie Palama, n afara de suflet se sfin.e.te .i trupul, n care Harul sala.luie.te nradaci nat.

Sfntul, cu toate a urcat cu sufletul la ceruri, continua sa pastreze pe pamnt o legatura speciala cu trupul sau care, dupa cuvntul Sfntului Apostol Pavel, este te mplu al Duhului Sfnt (I Corinteni 6,19). Mul.i credincio.i care s-au atins de ve.minte le sau de trupul Apostolului Pavel s-au vindecat (Fapte 19, 11-12), n vreme ce al.ii, prime au acest har nca .i de la umbra Sfntului Apostol Petru, ce trecea pe lnga dn.ii. .i dupa moartea lor, trupurile sfin.ilor au puteri tamaduitoare. O astfel de minune s-a n tmplat .i n Vechiul Testament, atunci cnd la ngroparea trupului lui Elisei, introdus peste un alt decedat, acesta din urma a nviat. Moa.tele Sfin.ilor no.tri nu sunt idoli, sau dumnezei, sau forme ale lui Dumnezeu, iar nchinarea la ele nu este idolatrie. De vreme ce Dumnezeu le-a marit prin nestricaciune .i putere tamaduitoare, noi ne nchinam la ele, deoarece prin aceast a aducem slava tot lui Dumnezeu. Cinstim de asemenea sfin.enia, pe care au dobndito Sfin.ii n via.a lor .i i rugam, prin slavirea pe care le-o atribuim, sa ne ajute . i pe noi sa accedem la sfin.enie. Nu cinstim moa.tele pentru ele nsele, ca pe ni.te oase ale trupului lor, ci Harul Sfntului Duh care locuie.te n ele. Poruncile lui Dumnezeu n Vechiul Testament interziceau cinstirea idolilor, deoarece oamenii de atunci credeau ca n idoli, locuia nsu.i Dumnezeu. Noi nu acordam moa.telor adorarea cuvenita doar lui Dumnezeu, pentru ca nu credem ca n ele sala.luie.te nsu.i Dumnezeu, ci doar Harul (lucrarea, energia) Sa. Prin urmare, cinstindu-i pe Sfin.i, l cinstim .i pe Dumne zeu, a.a dupa cum El nsu.i ne-a spus: Cine va prime.te pe voi pe Mine Ma prime.te, .i cine Ma prime.te pe Mine prime.te pe cel ce M-a trimis pe Mine (Matei 10,40).

Biserica lui Hristos a cinstit nca din primele secole moa.tele martirilor, pe car e le-a pastrat cu evlavie, construind n cinstea lor biserici, de multe ori chiar pe locul martirizarii. Mai trziu, s-a stabilit sa se a.eze cte o buca.ica din sfintele moa. te n placa de pe Sfnta Masa .i n Sfntul Antimis, lucru care se savr.e.te pna n zilele noastre. . aceasta deoarece Biserica lui Hristos are ca temelie sngele martirilor. n martiriul sfntului Policarp, episcopul Smirnei (166 d.Hr.), citim urmatoarele lucruri despre cre.tinii de atunci: Noi am nfa.urat moa.tele sale ca pe un odor ma i scump dect aurul sau diamantele .i le-am pus la loc de cinste. Aici ne vom strnge cu bucurie, iar Domnul va revarsa binecuvntarea sa, ca sa sarbatorim ziua martiriulu i sau .i sa cinstim straduin.ele .i luptele sale duhovnice.ti. De cnd biserica Romei s-a despar.it de trupul unit al Bisericii Ortodoxe celei Una .i Sfinte, a pierdut definitiv Harul Sfntului Duh .i posibilitatea sfin.irii .i a mntuirii membrilor ei. De aceea, este un fenomen cunoscut .i paradoxal, ca dupa

caderea ei din unitate, nu s-au mai ridicat sfin.i autentici n mijlocul ei.

Papa, ca vrf infailibil al bisericii lor, proclama tot mereu noi sfin.i, la propu nerea unui fel de consiliu juridic. Acest consiliu cntare.te faptele bune .i rele ale c andida.ilor la sfin.enie .i ofera n consecin.a titlul de fericit sau sfnt. Potrivit bisericii pap le, sunt considera.i sfin.i aceia care au lucrat din greu pentru slava infailibilita .ii papale sau au contribuit la convertirea rataci.ilor ortodoc.i la catolicism, chiar .i prin mi jloace violente, razboaie, constrngeri, crime, conspira.ii etc. Spre exemplu, papa Ioan Paul al II-lea l-a sanctificat pe faimosul cardinal Stepanici, cu binecuvntarea caruia n 1 940 au fost uci.i 800.000 de srbi ortodoc.i. Hotarrea finala o ia papa, ca unic reprezent ant al lui Hristos pe pamnt .i mo.tenitor al infailibilita.ii Apostolului Petru. n aceast a procedura poporul nu are nici un cuvnt de spus.

n Ortodoxie poporul este cel care .i descopera Sfin.ii. Ei sunt cei ce vindeca patimile .i bolile, stau aproape, n diferite moduri, n lupta fiecaruia pentru dobnd irea mntuirii, prin revarsarea bogata a Harului Sfntului Duh. De aceea n Ortodoxie exist a aceasta legatura att de strnsa, ntre poporul credincios .i sfin.ii sai. Oamenii ale arga fara ezitare sa ceara ajutorul sfin.ilor, pe care i iubesc din adncul sufletului, primind n schimb Harul lui Dumnezeu .i binecuvntarea Sa, n ciuda ereticilor .i a du.manilor credin.ei noastre. De multe ori ne impresioneaza marturiile medicilor americani sau englezi, care sunt chema.i sa opereze pacien.i din Grecia sau Cipru sau din alte .ari ortodoxe, pentru a-i scapa de afec.iuni considerate de multe ori incurabile prin alte metode .i i gasesc inexplicabil vindeca.i, dupa ce s-au rugat fierbinte catre un sfnt drag al lor.

n .ara noastra se pastreaza nca vii tradi.iile credin.ei noastre. Oameni .tiu ce trebuie sa faca n cazul unei epidemii sau calamita.i naturale. Iata, spre exemplu , un caz ntmplat n mitropolia Trikis .i Stagon, pe care ni l-a relatat parintele Daniel Aera kis. O planta.ie mare de bumbac, ce se gasea n apropierea Thesalonicului, n locul numit N omi, a fost invadata de un vierme de culoare verde, care distrugea cu repeziciune cul turile. Oamenii erau disprea.i, vaznd ca toata munca lor de un an de zile se risipe.te n vn t. Pna sa se faca analizele necesare, pentru a se stabili tipul de insecticid potriv it pentru aceasta specie, ar fi trecut prea multa vreme. Atunci oamenii au apelat la parin tele .tefan, din satul lor .i mpreuna au ie.it n procesiune pe cmp, .innd n mini icoane .i sfintem a.te, nal.nd rugaciuni catre Dumnezeu. Ajutorul divin n-a ntrziat sa apara. ndata au aparut, ca de nicaieri, un stol uria. de vrabii care, trecnd de la o planta la alta au mncat to.i daunatorii .i au salvat recolta. Oamenii au ramas fara cuvinte .i nu a u ncetat sa-.i arate recuno.tin.a fa.a de bunul Dumnezeu, ramnnd credincio.i pentru tot res tul vie.ii lor. Moa.tele ntregi ale sfin.ilor no.trii Dupa caderea patriarhiei Romei .i ndepartarea ei de trupul unit al Bisericii lui Hristos celei Una, a ncetat transmiterea Harului lui Dumnezeu n Tainele lor .i imp licit poporului credincios, n vederea sfin.irii .i mntuirii sale. De altfel, a.a cum am mai spus, Harul pentru ei este ceva creat .i deci este de nen.eles ca o lucrare omeneasca sal izbaveasca pe om de patimi .i de puterea nevazutelor .i viclenelor duhuri .i for .e ale ntunericului. Desigur cunoa.tem faptul ca att Biserica Greciei ct .i alte Biserici Ortodoxe

surori, au hotart, ca un gest de bunavoin.a .i deschidere, sa recunoasca valabili tatea botezului savr.it de catolici. Mai mult, Biserica Ortodoxa Romna accepta ca valabi le Taina Mirungerii .i cea a Preo.iei. Prin urmare, cei care doresc sa treaca la or otdoxie sunt accepta.i numai n baza aplicarii Tainei Mirungerii. Dar ne ntrebam, pe buna drepta te, cum este posibil ca una dintre tainele catolicilor sa fie valabila .i celelalte nu? Daca n biserica lor exista har sfin.itor .i mntuitor, de ce acesta sa ac.ioneze doar n ca zul botezului .i nu n toate celelalte? .i n plus, daca dogma bisericii lor vorbe.te de spre faptul ca Harul este creat, cum poate un astfel de Har sa-l mntuiasca pe om?

Din punct de vedere eclesiologic, un ortodox nu se poate mntui fara pecetea botezului prin intermediul caruia prime.te Harul Sfntului Duh. Cum cunoa.tem a.ad ar, ca un catolic ce vrea sa treaca la ortodoxie prime.te acest har numai prin Mirun gere? Daca n biserica lor nu mai exista dumnezeiescul Har, toate tainele lor sunt inval ide, fara nici o excep.ie. Mai exista azi episcopi .i teologi ortodoc.i, care sa se ndoiasc a de faptul ca papista.ii sunt eretici? Daca exista Har n biserica papei, de ce prin rugaciunile unui preot catolic se pogoara Duhul Sfnt doar n taina Botezului asupra unui credincios catolic .i nu .i n celelalte taine? Nu ni se pare ca ne aflam la limitele batjocoririi lucrarii Duh ului Sfnt? Cine se poate juca cu Duhul Sfnt? De ce, de asemenea, biserica papala nu poate ex orciza demonii ce stapnesc sufletele .i trupurile multor oameni, fra.i ai no.tri? Nu ar trebui cndva, ct mai curnd, ca Biserica Greciei sa renun.e la aceasta hotarre .i sa permita rebotezarea catolicilor care doresc cu tot sufletul sa se nt oarca la ortodoxie, la Biserica noastra primara, sa primeasca cu adevarat .i din plin Har ul lui Dumnezeu? Aceasta, credem, i va ajuta pe catehumenii ce doresc sa intre n Ortodoxi e, sa creada ca exista acea Biserica nealterata, neschimbata, pe care Hristos a las at-o n lume. Pe aceasta o cauta cei ce cu sinceritate doresc sa intre n Credin.a noastra , deoarece doresc sa aiba acces la plinatatea harului .i la siguran.a mntuirii lor, a.a cum ne-au nva.at Hristos, Sfin.ii Apostoli .i Sfin.ii Parin.i. n Sfntul Munte se men.ine tradi.ia veche .i sanatoasa a rebotezarii ereticilor ce provin de la oricare cult. Nu se face nici un fel de pogoramnt, deoarece s-a dove dit, fara nici o ndoiala, de catre sfin.i Parin.i .i teologi contemporani ca papismul este o erezie. Parintele Staniloae afirma ca este erezia ereziilor. Foarte mul.i oameni, care .i-au dorit cu sinceritate sa intre n Credin.a Ortodoxa , au cerut cu insisten.a sa fie reboteza.i. pentru a sim.i pe deplin ca aceasta tr ecere a fost completa .i fara echivoc. Daca au fost refuza.i de anumi.i episcopi locali, au v enit la Sfntul Munte .i au primit botezul aici. Au fost .i multe cazuri de femei, care au fost botezate la metoacele aghioritice din afara Athosului. Un argument decisiv referitor la faptul ca nu mai exista Har n biserica papala es te acela ca biserica lor, dupa ruperea de Biserica Mama, a ncetat sa mai fie purtato are a sfin.eniei. Pomul bun se cunoa.te dupa roade, spune un proverb popular. Care sun t roadele bisericii papale pna astazi? Le-am analizat .i le-am observat pe parcursu

l acestei lucrari. Ele sunt: propaganda, amenin.arile, rapirea bisericilor .i a averilor, furturi, genocid, chinuri...iar fructul suprem, un om ce este adorat ca dumnezeu n locul l ui Hristos, a adevaratului Mntuitor, care este alungat n ceruri, ca un exilat, de cat re proprii lui fii! Biserica Ortodoxa continua misiunea ei sfin.itoare n lume .i ofera pre.ioasele ei daruri, celor care cu sinceritate .i smerenie doresc sa le primeasca. Un rod rel evant al Ortodoxiei n lumea de astazi l reprezinta descoperirea, pe parcursul veacurilor, a sfin.ilor ei, care o mpodobesc asemenea unei coroane cu diamante. Prin voia lui Dumnezeu, multe dintre moa.tele sfin.ilor no.trii ramn nealterate . intregi, secole la rnd. n Grecia exista 23 de moa.te ntregi iar n Ucraina, la Kiev su nt 118. Acela.i lucru se ntmpla .i n alte .ari ortodoxe. Alte moa.te se pastreaza sub forma de oseminte dar, sunt izvortoare de mir sau frumos mirositoare .i facatoare de mi nuni. n martie 2009, Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne s-a ntrunit pentru a dezbate, printre altele, autenticitatea moa.telor provenite de la cei care au su ferit martiriu

.i chinuri n nchisorile comuniste. Atunci, dintr-o cutie cu astfel de oseminte, ce se gasea n camera de dezbatere a nceput sa iasa un miros extraordinar de mir ce a cople.it n trega ncapere. Sinodalii .i-au primit raspunsul lor de la Dumnezeu. Astfel de minuni nu se mai ntmpla n biserica papala, ncepnd cu secolul al XIlea .i cu att mai pu.in n comunita.ile de protestan.i, care nici macar nu pot fi n umite biserici, ci cel mult culte religioase sporadice. La 20 octombrie 1581 a avut loc descoperirea moa.telor sfntului Gherasim din insula Kefalonia. S-au bucurat foarte mult cre.tinii ortodoc.i de acolo, pentru ca acestea s-au descoperit intacte .i frumos mirositoare. Evenimentul nsa le-a provocat o ma re tulburare papista.ilor, pentru ca le sabota inten.ia de a for.a trecerea la cato licism a locuitorilor insulei. Nestricaciunea mo.telor sfntului ascet Gherasim ieromonahul le-a nchis gura. Mul.i nsa, chiar vaznd aceasta minune n-au crezut .i au cerut sa fie ngropate din nou moa.tele, pentru a vedea daca vor ramne n continuare neputrezite. .i ntr-adevar, le-au ngropat la loc .i le-au scos dupa trei ani. Erau n aceea.i stare. Atunci mul.i dintre catolici s-au convertit la Ortodoxie iar restul au parasit insula. La 3 martie 2006 o alta minune a uimit lumea elena .i pe cei din strainatate. No i sfinte moa.te s-au descoperit cu ocazia deshumarii cuviosului Visarion. Acesta a trait la mnastirea Sfntului Agaton din Lamia. A trecut la Domnul n 1991 iar trupul sau a sta t ngropat vreme de 15 ani. Fra.ii din mnastire, care treceau pe la cimitir, au obser vat ca de cte ori se apropiau de mormntul lui, se sim.ea n aer un miros de buna mireasma. De aceea stare.ul, sfatuindu-se cu batrnii mnastirii, au decis sa-l dezgroape. Au ram as uimi.i cnd l-au vazut nealterat .i izvortor de mirezme dumnezeie.ti. Parea ca ar f i fost ngropat cu o zi n urma. nca mai .inea strnsa n mna dreapta mica evanghelie cu care fusese ngropat. .i n Biserica Ortodoxa Romna s-au descoperit de curnd sfinte moa.te, trupuri ce au apar.inut parin.ilor cuvio.i Ilarion Argatu .i Ilie Lacatu.. Ace.ti doi pa rin.i au fost casatori.i. Dupa instalarea la putere a regimului comunist, fiind considera.i du .mani ai regimului, au fost condamna.i la cte 15 ani de munca silnica la Canalul Dunare -M area Neagra. Parintele Ilie a trecut la cele ve.nice n 1982 iar dupa 17 ani, n septembr ie 1999 a avut loc descoperirea sfintelor sale moa.te, moment n care s-au petrecut numero ase minuni .i vindecari. Pe de alta parte, parintele Argatu, dupa ce a ie.it din pu. carie, a intrat ca monah n ob.tea mnastirii Cernica, unde a vie.uit pna la sfr.itul sau, n 2000. A fo st

daruit de Dumnezeu nca din via.a cu darul vederii nainte, al vindecarii de boli .i a exorcizarii demonilor. Moa.tele sale au fost deshumate n 2008. A avut .i doi baie .i, din timpul n care a fost casatorit .i care acum sunt preo.i. Biserica papala dispre.uie.te moa.tele sfin.ilor no.tri iar credincio.ii lor nu sunt obi.nui.i sa li se nchine cu evlavie. Sute de moa.te intacte au fost furate de cr ucia.i de-a lungul istoriei .i duse n Italia .i n alte .ari occidentale. Numai n Vene.ia se pas treaza 37 de moa.te ntregi ce au apar.inut parin.ilor rasariteni. Ele sunt pastrate n sarcof age nchise ermetic, adeseori zidite .i sunt percepute doar ca ni.te obiecte de muzeu sau ca puncte de atrac.ie turistica. Nestricaciunea, izvorrea de mir, minunile ce se petrec n preajma sfintelor moa.te sunt lucruri necunoscute pentru biserica Apuseana de dupa secolul al XI-l ea .i pna n prezent. Mai are astazi sfin.i biserica papala? Da, ea recunoa.te sfin.ii de clara.i n vremea cnd era unita cu Mama Ortodoxie. Doar ca pe c.iva dintre ei i-a scos din calendar, cum ar fi pe Sfntul Gheorghe, Sfnta Varvara, Sfntul Grigorie Palama ..a. .i

nu ne mai ntrebam de ce s-a ntmplat a.a. Este logic, nu se mai potriveau concep.iei infailibilita.ii papale. Mul.i catolici m-au ntrebat, n discu.iile noastre, despre via.a calugari.ei apusen e Antoaneta, care a suferit martiriu, marturisindu-.i fecioria dedicata lui Hristo s. Este aceasta sfnta sau nu? n Biserica Ortodoxa, n perioada persecu.iilor venite din part ea mpara.ilor romani, au fost numeroase cazuri n care oamenii se converteau .i ndata e rau uci.i n chinuri cumplite. Nu apucau nici macar sa se boteze, doar .i marturiseau c redin.a n Hristos .i erau uci.i. Potrivit nva.aturii bisericii noastre ei au fost boteza.i prin nsu.i sngele lor .i sunt desigur, recunoscu.i ca fiind sfin.i. n preajma lor s-au petrec ut .i nenumarate minuni. La fel .i pe acele fecioare, care cu pre.ul jertfei supreme . i-au pastrat demnitatea .i au trecut n rndul sfin.ilor. A.a ne nva.a .i sfntul Apostol Pavel, car e ne spune ca trupul este templu al Duhului Sfnt. .i oricine strica acest templu va pr imi pedeapsa lui Dumnezeu. De asemenea, oricine .i pastreaza acest templu .i l nchina l ui Dumnezeu, va fi sfin.it. Prin urmare, daca aceasta maica .i-a jertfit via.a aparn du-.i fecioria .i a facut-o n numele lui Hristos, pentru a pazi porunca lui Dumnezeu, n mod sigur se regase.te n ceata sfin.ilor. 16. METODA PERFIDA A UNIA.IEI CA MIJLOC DE PROZELITISMN RNDUL ORTODOC.ILOR Cuvntul unia.ie provine din latinescul unio, care nseamna unire. A fost folosit pentru prima data de calugarii iezui.i n Polonia, unde .i-au pus n aplicare planur ile de atragere la unire a Ortodoc.ilor cu papista.ii. Aceste ncercari s-au extins ulter ior .i asupra cop.ilor (anticalcedonienilor), nestorienilor, cre.tinilor din Malabar In dia, maroni.ilor ..a. Unirea bisericilor locale cu Biserica cea Una a lui Hristos este o nazuin.a legi tima a tuturor cre.tinilor, dar n acest caz nu avem de-a face cu o inten.ie sincera a colaboratorilor papei. Este un sistem camuflat, un pretext prin care se cere mai nti recunoa.terea primatului papal .i a altor erezii, avnd ca finalitate supunerea gr aduala fa.a de biserica papala. Mai mult, chiar papista.ii evita sa foloseasca termenul unia.ie, deoarece nu vor sa scandalizeze posibilele viitoare victime, ce sigur au acces l a informa.iile istorice care prezinta abuzurile propagandistice, crimele .i constrn gerile la care au fost supuse popoare ntregi din Europa de Est .i Orientul Mijlociu. De ace ea .i uni.ii din Grecia se autointituleaza Greci de Rit Catolic, adica, conform iezui.il or, unire

n credin.a .i diferen.a n ritual (tipic). Astfel n Grecia .i n alte .ari unde a apar ut acest hibrid nefericit, de.i sunt pe deplin uni.i cu Vaticanul n ceea ce prive.te nva.at ura .i dogmele, pastreaza tipicul bisericesc specific .arii respective. Savr.esc aceea.i Sfnta Liturghie pe care o slujim .i noi, la fel .i celelalte Taine, dar se supun papei . De asemenea poarta acelea.i ve.minte ca .i noi, fiecare dupa gradul sau ierarhic, f ara a putea fi deosebi.i de clericii ortodoc.i autentici. nceputurile unia.iei se regasesc n preajma sinodului de la Lateran din 1215, la c.iva ani dupa caderea Constantinopolului n minile crucia.ilor francezi (1204). Reprezentan.ii patriarhiilor latine din Rasarit, cnd au constatat ca Ortodoc.ii n u pot fi convin.i sa se uneasca cu Vaticanul, au propus cedarea anumitor drepturi celor c are

puteau fi momi.i. Astfel sinodul a hotart ca ortodoc.ii .i pot pastra intact tipic ul liturgic, dar sa accepte primatul papal .i restul de erezii. Acela.i plan a fost pus n apli care .i la sinodul de la Ferrara-Floren.a, unde papista.ii nu au luat n discu.ie problemele liturgice, ci le-au cerut celor din Rasarit sa accepte doar primatul, filioque, purgatoriul ..a. n Polonia unia.ia a nceput cu ini.iativa a doi calugari iezui.i Possevin .i Scarga. n baza hotarrilor sinodului Lateran, au conceput un plan de realizare a un ia.iei. Au cerut ajutorul mparatului Sigismund al 3-lea (1587), care era catolic din fami lie .i care a fost convins sa ia ini.iativa unirii Ortodoc.ilor cu catolicii. Prin hota rrile sinodului unionist de la Brest-Litovsk (1596), orice reac.ie de respingere a unirii a fost tratata cu brutalitate extrema. Ruri de snge au curs atunci. La acest sinod aproape to.i epis copii ortodoc.i au semnat constrn.i, sub amenin.area cu moartea .i astfel milioane de ortodoc.i au devenit unia.i. Cei care au ndraznit sa se opuna, au suferit persecu .ii .i chinuri. Unia.ia s-a extins, dupa acela.i tipar, n .ari precum Ucraina, Slovacia, Romnia, Serbia, Albania, Bulgaria, Georgia, Patriarhia Ecumenica .i Grecia. Oriunde exis ta popula.ie ortodoxa, unia.ia, avnd la baza dictonul: Scopul scuza mijloacele!, a act ivat intens, exploatnd la maxim condi.iile istorice locale, favorabile lor. n ceea ce prive.te Grecia, unia.ia a aparut n 1922. Mai nainte de aceasta aparusera clerici unia.i la Constantinopol n 1907, care purtau ve.minte ortodoxe .i ac.ionau perfid n mijlocul tineretului, sub pretextul nfiin.arii unor .coli sau sp itale. Acolo a activat .i Gheorgios Halavazis, nascut n Syros din parin.i catolici, care a fost chemat la Roma n 1920 .i a fost hirotonit episcop titular de Theodoropolis. Din cauza evenimentelor dezastruoase din 1922 din Asia Mica, episcopul Gheorghios a ajuns la Atena, unde a continuat ac.iunile sale filantropice , cu o .c oala n cartierul Iraklion .i o ob.te monahala de maici stabilite n Naxos. Urmare a contr ibu.iilor sale n domeniu social-filantropic chiar a fost decorat de statul Elen! Biserica Greciei a reac.ionat vehement din prima clipa, printr-o circulara catre credincio.ii ortodoc.i .i o scrisoare deschisa catre Ministerul Educa.iei. La 7 aprilie 1925 Arhiepiscopul Atenei, Hrisostom, a emis o noua circulara mpotriva unia.iei. Episc opul unit Ghiorghios a raspuns la aceasta circulara .i a.a a nceput o ntreaga corespond en.a ntre cei doi. Arhiepiscopul, din pozi.ia sa de profesor universitar de istorie, a demonstrat cu argumente solide scopurile viclene ale unia.iei n Grecia.

Astazi n Grecia exista o comunitate de aproape 2000 de unia.i, care au propriul lor episcop hirotonit n 1977, n ciuda opozi.iei Bisericii Ortodoxe. STRADUIN.E N VEDEREA UNIRII PATRIARHIEI ROMEI CU BISERICA LUI HRISTOS EVENIMENTELE DE LA SINODUL FERRARA-FLOREN.A Un mare seism naintea plecarii delega.iei Rasaritene catre sinodul de la Ferrara Italia

La 27 noiembrie 1437 s-a pregatit delega.ia episcopilor ortodoc.i pentru calator ia n Italia. Au fost convoca.i conducatorii patriarhiilor istorice .i ai bisericilor locale. Mitropolitul Marcu Eugenicul de Efes a fost ales ca reprezentant al celor trei p atriarhii din Rasarit Alexandria, Antiohia .i Ierusalim. Era foarte renumit pentru virtu.i le sale .i n.elepciunea teologica. Cu cteva zile nainte de plecare, patriarhul Iosif a prevest it cu o adnca n.elepciune, ceea ce urma sa se ntmple n Italia. n fa.a tuturor membrilor delega.iei a spus urmatoarele: Ne cer sa venim la sinod n Italia. Mai mult, ne asi gura .i cheltuielile necesare calatoriei, cazare, mncare .i toate celelalte. Dar cnd vom a junge acolo vom deveni robi .i naimi.i iar ei vor fi domnii .i stapnii no.trii. Iar rob ii sunt datori sa mplineasca voin.a stapnilor lor .i orice naimit este dator sa faca lucra rea pentru care este platit. Daca aceia .i vor retrage suportul material, ce ne vom f ace noi? .i daca vom vrea sa ne ntoarcem pe cheltuiala .i cu corabiile lor n .ara noastra, ei ce vor face? .i ce interes avem noi, straini, pu.ini .i saraci sa mergem la cei mul.i, boga.i .i mndri, care profitnd de faptul ca sunt la ei acasa, vor ncerca sa ne robeasca. .i n plus, daca noi vom dori sa le vorbim despre Credin.a Ortodoxa .i tradi.ia noastra, oar e nu va fi acest efort unul inutil? De.i Patriarhul a prevazut cu atta precizie cursul evenimentelor n cadrul sinodului sau, a doua zi, a acceptat realitatea istorica n care se gaseau. Turcii ajungeau tot mai des pna la por.ile Constantinopolului iar papa promisese, n schimbul uniri i, ca va trimite 2000 de solda.i care sa lupte pentru salvarea Bizan.ului. I-a mobiliz at a.adar pe membrii delega.iei, spernd ca vor fi primi.i de latini cu cinste .i cu respect. L e-a spus ca vor avea libertatea sa-.i exprime nestingheri.i pozi.ia ortodoxa .i ca se vor nto arce nvingatori, rasplati.i pentru stradaniile lor. A reu.it sa-l convinga .i pe mparat ul Ioan, care a cedat aproape mpotriva voin.ei sale. Mai mult, a pus presiune .i pe episco pul Marcu al Efesului de.i acesta era sceptic nca de la nceput. Cnd corabiile papei au ancorat la Constantinopol pentru a prelua delega.ia, a avut loc un mare cutremur de pamnt. Iar cnd mparatul a urcat pe punte, marea parca fierbea. Au plecat la drum .i s-au oprit mai nti la Kallipoli iar apoi au ajuns la Madito. Aici au fost ntmpina.i de acela.i semn al mniei dumnezeie.ti. Un mare cutremur a zguduit ora.ul port din temelii. La 8 februarie 1438, dupa 75 de zile, pe mare au ajuns la Vene.ia, unde au fost primi.i cu entuziasm. Li s-a .i oferit o biserica mare, unde au savr.it Sfnta Litu rghie, dupa tipicul Bisericii Rasaritene. La aceasta slujba s-au strns de curiozitate o

mare partedintre ceta.enii importan.i ai ora.ului, care la sfr.it au spus cu emo. ie: nainte de a-i cunoa.te pe greci, i consideram asemenea barbarilor, n vreme ce acum credem .i recunoa.tem ca ei sunt pastratorii Bisericii adevarate .i ca Duhul lui Dumnezeu vorbe.te prin gura lor. Preten.iile de marire ale papei De la Vene.ia s-au ndreptat spre Ferrara, unde era stabilit sa se .ina sinodul. P apa Eugeniu a trimis o solie mparatului bizantin, prin care-l ruga sa-i comunice patr iarhului Iosif ca, atunci cnd se vor ntlni, acesta din urma este dator sa-i sarute papucul! Cnd a auzit, patriarhul s-a tulburat foarte tare .i le-a spus celor trimi.i ca aceasta inven.ie este

inacceptabila. Le-a explicat ca-l va saluta pe papa cu mbra.i.area fra.easca, pot rivittradi.iei vechi biserice.ti, dar nicidecum sa-i sarute piciorul! n cele din urma papa dadu napoi cu preten.iile dar a avut grija sa-l ntmpine pe patriarh ntr-o cladire separat a, discreta, departe de ochii oficialita.ilor .i a supu.ilor sai. Cinele mparatului urla n timpul dezbaterilor teologice, cuvntul cel mai greu de spus, din partea ortodoc.ilor, l-a avut Sfntul Marcu Eugenicul. El a ncercat sa le explice papista. ilor cu argumente din Sfnta Scriptura .i Sfin.ii Parin.i folosirea prepozi.iilor de la(EK ) .i prin (DIA). Le-a expus vechea nva.atura ca Duhul Sfnt purcede de la Tatal iar prin Fiul este trimis n timp .i n lume. Dar Latinii insistau n filosofiile lor. Printre primii car e au cedat n materie de credin.a a fost mitropolitul de Niceea Visarion, care mnat de ambi.ie .i de iubirea de argint s-a supus dogmelor papale, dupa ce a primit de la acesta pr omisiunea ca-i va fi acordata func.ia de cardinal. L-a urmat Isidor al Rusiei, care a deve nit .i el cardinal. S-au opus n mod evident lui Marcu Eugenicul, protosinghelul patriarhulu i Grigorie .i teologul Gheorghios Amiroun.is Trapezuntul. Ca sa-i preseze pe ortod oc.i sa accepte inova.iile lor, latinii nu s-au dat napoi de la cele mai josnice mijlo ace. I-au .inut nfometa.i .i fara nici un ban, umilindu-i .i amenin.ndu-i sau promi.ndu-le to t felul de mariri .i avantaje. O alta mi.care strategica a papei a fost declara.ia ca nu mai dispune de banii necesari ntre.inerii delega.iei ortodoxe .i ca a cerut un mprumut locuitorilor Flo ren.ei. Ace.tia s-ar fi oferit sa ajute, cu condi.ia ca lucrarile sinodului sa continue n ora.ul lor. Mai mult, invocnd o iminenta epidemie n Ferrara a grabit mutarea sinodalilor la Floren.a. De ce s-a dorit n realitate aceasta mutare? Pentru ca mul.i dintre orto doc.i, sim.ind pericolul presiunii puse asupra lor, au plecat cu propriile mijloace ban e.ti catre .arile de unde venisera. Floren.a era mai departe .i .ansele de evadare erau mai mici. Aici dezbaterea a continuat pe tema -daca Sfntul Duh purcede .i de la Fiul. Inova.iile latinilor au fost demontate punct cu punct, avnd ca baza hotarrile inat acabile ale Sinoadelor Ecumenice. Sfntul Marcu a ramas singurul luptator pentru adevar, atacnd virulent .i aceasta ultima gre.eala, n cele .apte cuvntari ale sale. mparatul bizantin era disperat de faptul ca nu se ajungea la un rezultat comun, favorabil unirii .i implicit ob.inerii ajutorului militar promis de papa. I-a chemat n camera sa pe mitropolitul de Niceea, Visarion, pe Isidor al Rusiei .i pe protosinghelul Grigo rie .i le-a dat un ultimatum sa gaseasca negre.it o cale pentru realizarea unirii. La sfr.it

le-a spus: Oricine se va opune ncercarii de unire cu latinii va fi aspru pedepsit pentr u ndrazneala lui! Sfntul Marcu nu s-a lasat influen.at nici de aceasta amenin.are, ci .i-a aparat n continuare dreapta credin.a. Papa a impus atunci noi metode de constrngere .i .antaj prin nfometarea delega.iei .i stoparea oricarui fel de ajutor banesc. Rasaritenii au fost nevoi. i chiar sa-.i vnda din haine sau din arme pentru a putea cumpara mncare, ca sa nu moara de foame . S-au plns mparatului iar acesta s-a adresat papei. Atunci pontiful i-a raspuns: Mer ge.i la Marcu Eugenicu .i la Marele Sachelar (Mihail Hrisokokis) deoarece ace.tia se opun unirii .i din cauza lor avem to.i de suferit!

Atunci mparatul i-a presat pe Rasariteni sa accepte propunerile papei, nsa majoritatea au raspuns ca mai bine prefera sa moara dect sa se latinizeze. Vaznd c a nu exista nici o cale, pentru un dialog sincer n vederea unirii, l-au rugat pe mparat sa dispuna ntoarcerea lor n patrie. Papa s-a tulburat .i n n.elegere cu clericii lui a spus: Fie vor accepta martiriul sfin.ilor pe care ei n.i.i i expun, fie vor continua dezb aterile pna cnd i vom convinge de adevarul bisericii noastre. Numai a.a se vor putea ntoarce la casele lor, daca vor semna unirea. Patriarhul s-a lasat pna la urma convins de mparat .i a sus.inut n apologia lui faptul ca unirea avea sa aduca un mare bine .arii sale. Arhiereii erau nfometa.i, mparatul se delecta cu partidele de vnatoare, iar papista.ii insistau cu expunerea credin. ei lor, pe care daca aveau sa o semneze unirea era deja realizata. .i iara.i n prima linie a frontului a ramas Marcu Eugenicul. Daca la nceput opozan.ii sai erau doi sau trei, acum, spre sfr.itul lucrarilor, aproape to.i .i t radasera credin.a .i i se mpotriveau. Degeaba se zbatea el pentru ntoarcerea celor rataci.i la adevarata credin.a. S-a ridicat n mijlocul lor .i le-a spus ca papa este un ereti c. Ei s-au nfuriat .i i-au spus sa-.i demonstreze afirma.ia sau va fi aspru pedepsit. Au fac ut presiuni asupra lui timp de doua zile ca sa faca macar un compromis de conjunctu ra darel le-a raspuns: n cele ce privesc credin.a nu exista compromisuri! Mitropoli tul de Niceea parca nnebunise, l-a ocart pe Marcu .i l-a facut demonizat. Sfntul i-a raspu ns calm: Vorbe.ti asemenea unui copil fara minte! Pe urma le-a cerut sa asculte cteva pasaje din Nicolae Kabasila, mitropolitul Thessalonicului, dar ei l-au mpiedicat, spunndu-i ca e schismatic. Din acel moment, vocea acestui sfnt teolog se auzi din ce n ce mai pu.in! n continuare mparatul .i patriarhul i-a convocat pe to.i Rasaritenii .i le-au citi t diverse pasaje interpretabile din Sfin.ii Parin.i, aparent favorabile unirii, ad unate de Visarion al Niceei. Aproape to.i le-au acceptat ca valabile n afara de episcopii Antonie al Irakliei, Dositei al Monemvasiei .i Sofronie al Aghileei. L-au ntrebat .i pe Sfntu l Marcu daca accepta aceasta varianta, n interesul na.iunii, au zis ei, dar n-au pu tut sa clinteasca acest suflet de diamant. To.i cei care n-au acceptat textul unirii, au fost pedepsi.i prin oprirea fondur ilordestinate ntre.inerii .i au nceput sa sufere de foame. n cele din urma, la insi sten.ele filo-latinilor din delega.ie, papa a dat 200 de florini, pentru a fi folosi.i ca momeala pentru cei ce nu cedau, cu condi.ia ca ace.tia sa semneze unirea.

n ziua urmatoare s-au ntrunit to.i membrii delega.iei, potrivit poruncii mparatului, iar cei care se opuneau, au fost din nou presa.i sa accepte unirea. M ajoritatea au cedat, n afara de Marcu .i nca vreo 2-3 reprezentan.i ai celorlalte biserici. A tuncimparatul s-a ridicat n .edin.a .i a proclamat triumfator ca unirea s-a realiz at. n timp ce dadea citire tomosului de unire s-a ntmplat ceva vrednic de amintit. Unul dintre ci nii de vnatoare ai mparatului, care dormea la picioarele lui, a nceput sa urle ngrozitor , ca .i cum ar fi fost pe moarte. Degeaba s-au chinuit servitorii sa-l lini.teasca, pn a la urma au trebuit sa-l scoata din palat. Mul.i au vazut n aceasta un semn rau, zicnd ca pn a .i un animal fara minte jele.te pentru tradarea Credin.ei Ortodoxiei, pe care a fac ut-o mparatul, controlndu-i pe cei cu minte. Dupa citirea tomosului de unire, mparatul a poruncit ca, oricine neaga aceasta hotarre, sa fie arestat .i pedepsit exemplar. Apoi i-a trimis papei tomosul Rasaritenilor pentru unire. Pontiful nsa a raspuns ca ortodo c.ii vor trebui sa accepte .i celelalte diferen.e existente, adica, folosirea azimei la L iturghie,

nva.atura despre purgatoriu, primatul papal, schimbarea rugaciunilor de invocare a Sfntului Duh de la epicleza etc. Toate aceste preten.ii i-au tulburat pe mparat .i pe patriarh. Au apelat la Sfntul Marcu pentru a redacta un text referitor la epiclez a. Acestaaccepta. mparatul spuse cu furie ca latinii nu cunosc nici o limita. Dar , de.i se opusese de attea ori, pna la urma iar a cedat, mai ales ca papa oprise din nou livrarile d e bani pentru mncare. Pe de alta parte era .i imposibila plecarea lor din Italia, fara b aniinecesari calatoriei .i subzisten.ei. Sa nu uitam ca fusesera adu.i aici cu c orabiile papei. n cele din urma l-a trimis pe Isidor al Rusiei la papa, ca sa-l ntrebe ce va oferi n schimbul unirii. Prin intermediul a trei cardinali papa a raspuns: 1. Va oferi banii .i corabiile necesare ntoarcerii la Constantinopol. 2. Le va da 300 de solda.i, garda pentru capitala, care vor fi ntre.inu.i de papa . 3. Le va oferi doua corabii de razboi, care sa patruleze n Cornul de Aur. 4. Va da binecuvntare ca pelerinajele sa nu se mai faca la Ierusalim ci la Constantinopol. 5. Le va mai trimite pentru 10 luni 10 vase de razboi .i alte 10 nave apoi pentr u un an de zile. 6. Va interveni pe lnga mpara.ii Apuseni sa acorde ajutor militar Bizan.ului. Dupa ce au fost stabilite toate acestea a venit .i ziua cea mare a semnarii unir ii. La 10 iunie 1439, chiar nainte de a semna, a murit brusc, fara nici o cauza aparenta , patriarhul latinofil Iosif. n timp ce mnca, a.a cum ne descrie istoricul Silvestru Siropoulos, a nceput sa vomite ceva foarte urt mirositor .i .i-a dat duhul nainte d eterminarea sinodului. mparatul a ramas singur sa semneze unirea mpreuna cu ceilal .i filolatini. Sfntul Marcu statea deoparte .i urmarea evenimentele n tacere, adnc ntristat. mparatul n-a mai ndraznit sa faca presiuni asupra lui ca sa semneze, deoarece risc a sa fie acuzat la ntoarcere de tiranie .i de rau tratament fa.a de reprezentantul cel orlalte trei Patriarhii Rasaritene. I-a promis chiar ca va asigura ntoarcerea sa fara probleme n Mitropolia Efesului. La patru zile dupa moartea patriarhului, fratele mparatului, Dimitrie a plecat ca tre Vene.ia ca sa nu semneze tomosul. mpreuna cu el a fugit .i Gheorghios Sholarios, viitorul patriarh Ghenadie. n afara de Sfntul Marcu nu au mai semnat mitropolitul de Isaia, care a plecat pe ascuns la Vene.ia, pentru a nu fi ucis de La Savropoleos tini. Exarhul Iviriei (Georgia de azi) s-a prefacut ca a nnebunit .i nu a semnat. Frate le Sfntului Marcu diaconul Ioan .i Metodie de Lakedaimonias de asemenea nu au semnat. Ceilal.i reprezentan.i biserice.ti au fost convin.i de mparat .i au semna t. Papa a primit tomosul de unire de la Rasariteni .i cnd a vazut ca printre semnaturi nu a

pare .icea a lui Marcu de Efes a spus cu deznadejde: nseamna ca n-am realizat nimi c! Att de mare importan.a avea pentru papa semnatura Sfntului Marcu. Dupa semnarea de catre 18 episcopi .i 11 clerici a tomosului, papa i-a cerut mparatului sa-l trimita la palatul sau pe Marcu, pentru a fi judecat ca necredinc ios .ieretic, dar acesta refuza .i-i lua apararea ierarhului. l ndemna chiar sa me arga fara frica la ntlnirea cu papa .i sa-.i apere pozi.ia. .i ntr-adevar Marcu se nfa.i.a n fa.a pontifului .i-i demonstra ca nu este eretic, nu sus.ine o opinie proprie, ci doa r ceea ce areca tezaur de credin.a Biserica lui Iisus Hristos. n cele din urma pa pa nu-l pedepsi .i l lasa sa se ntoarca n siguran.a la Constantinopol. Cu banii .i corabiile papei dele ga.iaRasariteana s-a ntors la Constantinopol la 1 februarie 1440. n Italia au mai ramas doar

doi mor.i .i doi vii patriarhul Iosif .i mitropolitul de Sardes, care a murit la Ferrara iar Visarion de Niceea .i Isidor al Rusiei, care au ramas sa primeasca, dupa cum le promisese papa, demnitatea de cardinali. La sosire, poporul ortodox, care cuno.tea deja cursul evenimentelor, l-a ntmpinat cu urale doar pe Sfntul Marcu, pe care l-au numit stlpul Bisericii, noul Io an Teologul sau un alt Atanasie sau Chiril. To.i cei care au semnat unirea s-au ntor s plngnd, zicnd ca sunt gata sa li se taie mna cu care au semnat .i prin care au trada t credin.a lui Hristos .i a Bisericii Sale. Conducatorii Patriarhiilor Rasaritene s-au reunit la Ierusalim .i-au anatematiza t sinodul de la Ferrara-Floren.a. n acela.i timp l-au caterisit .i pe noul patriarh latinofil de Constantinopol Mitrofan, fost mitropolit de Cizic. Au alcatuit o marturisire de credin.a .i l-au nsarcinat pe mitropolitul Cezareei sa o raspndeasca pretutindeni. Un sinod asemanator s-a .inut .i la Moscova, n Rusia, unde s-a anatematizat tomosul de unire. .arul Vasile l-a arestat pe patriarhul latinofil Isidor .i l-a nchis n nchisoare. Dupa o perioada, acesta a reu.it sa evadeze .i sa se ntoarca la Roma. A fost numit cardinal de Polonia, dar a murit peste pu.in timp n chinuri groaznice. Mitropolitul Marcu s-a ntors n scaunul de la Efes .i i-a ntarit pe credincio.ii sai n pastrarea Credin.ei Ortodoxe, cu pre.ul oricarui sacrificiu. Peste doar trei ani nsa, n vreme ce se afla n casa parin.ilor sai din Galata, lnga Constantinopol, s-a mbolnavit. Dupa paisprezece zile de suferin.a .i-a dat suflet ul n minile Domnului, la 19 ianuarie 1443, la vrsta de doar 44 de ani .i a fost ngropat la mnastirea Sfntului Martir Gheorghe de Manganon, unde .i intrase n monahism. Papa a fost informat ca clerul .i poporul Ortodox nu a acceptat unirea. A trimis c.iva reprezentan.i, care sa mai ncerce sa negocieze cte ceva, dar n-au reu.it nimi c. DELEGA.IE COMPUSA DIN LATINI .I GRECI LATINOFILI LA SFNTUL MUNTE N SECOLUL AL XIII-LEA Mergi repede la mnastire .i anun.a-i pe fra.i .i pe stare. ca sosesc du.manii Fiului meu nca din vechime papii, n colaborare cu ortodoc.i filolatini, au ncercat sa subjuge Ortodoxia .i n special turnul ei de veghe, care este pna n zilele noastre S fntul Munte Athos. n 1280 o delega.ie latina trimisa de papa a sosit la Constantinopol .i aliindu-se cu conducatorii politici .i religio.i ai vremii, adica cu mparatul Mihail Paleologul

.i patriarhul Ioan Vekos, au hotart sa faca o campanie de cucerire a Sfntului Munte. La Schitul Karyes s-au opus Protosul Athosului, ieromartirul Cosma .i mul.i al.i monahi de la chiliile din jur. n exteriorul bisericii de la Protaton, cu hramul A dormirii Maicii Domnului, se pastreaza pna astazi placa de marmura, pe care s-au taiat cap etele cuvio.ilor martiri, care n-au cedat inova.iilor catolice. Cnd du.manii Credin.ei noastre au ajuns la Mnastirea Vatoped, nso.i.i de latinofilii bizantini, pe stare.ul Eftimie l-au necat n mare iar pe cei 12 parin.i pe care i

au prins, i-au dus n padure .i i-au spnzurat de copaci. Mul.i dintre ceilal.i mona hi, cnd .i-au dat seama de pericol, au fugit prin paduri .i pe.teri .i s-au salvat. Apoi papista.ii s-au ndreptat catre Mnastirea Ivirul. Iata ce se poate citi n Sinaxarul Mare la data de 13 mai, pagina 338 (Atena, edi.ia a cincea, 1977): Cnd latinofilii au ajuns la Sfnta Mnastire Ivirul, monahii de aici, nsufle.i.i de dumnezeiescul zel, de a apara Sfnta Ortodoxie, nu i-au primit nauntru. Atunci acei a, plini de mnie, au spart por.ile .i au poruncit arestarea tuturor. Pe cei care se trageau din par.ile Italiei i-au luat ca sclavi, iar pe ceilal.i i-au urcat n vasul de pescui t al mnastirii .i ducndu-i n larg i-au scufundat cu totul. A.a au primit cununa martiriului acei fer ici.i. Ceea ce s-a ntmplat la mnastirea Xiropotamul ni se relateaza n cartea Ortodoxia .i Papismul, scrisa de Urania Lampaki, edi.ia 1964, p. 154-157: La Mnastirea Xiropotamul, n timp ce se savr.ea liturghia latinilor, a avut loc un ince ndiu devastator, urmat de un cutremur puternic, nso.it de un vuiet asurzitor. Biserica s-a prabu.it peste preo.ii ru.inii .i zidurile mnastirii s-au darmat. Vaznd cele petrec ute, mparatul .i nso.itorii sai au plecat ru.ina.i, n timp ce ciuperca cu 40 de pui, car e rasarise sub Sfnta Masa n ziua celor patruzeci de mucenici, s-a uscat .i nu a mai dat rod n altarul pngarit de latini. La Mnastirea bulgareasca Zografu, nchinata Sfntului Gheorghe s-au ntmplaturmatoarele evenimente. n afara mnastirii, ntr-o chilie izolata, se nevoia un monah. Demai mult e ori pe zi citea Acatistul Maicii Domnului n fa.a icoanei Preacuratei. n ziua aceea nefasta, n vreme ce se afla ca de obicei la rugaciune, din icoana Maicii Do mnului a auzit o voce care i-a poruncit: Fugi degraba la Mnastire .i anun.a-i pe fra.i .i p e stare. ca sosesc du.manii Fiului meu. Cei care sunt mai slabi duhovnice.te, sa f uga n padure pna cnd va trece ispita. Cei care sunt gata sa primeasca cununa martirica, sa ramna n mnastire. Monahul a fugit ndata sa mplineasca voia Maicii Domnului .i sa-i anun.e pe fra.i. Cnd a ajuns la por.ile mnastirii, a fost uimit sa vada acolo icoana Fecioar ei, la care se rugase n chilia sa. I s-a nchinat cu evlavie, a luat-o n mini .i a intrat nau ntru. S-a ntlnit cu egumenul .i l-a anun.at despre pericolul iminent. Parin.ii s-au tulb urat foarte tare. Cei care au sim.it ca mai au nevoie de timp de pocain.a, mai slabi. i suflete.te, au plecat sa se ascunda prin paduri. Ceilal.i, mpreuna cu stare.ul lor, s-au nchis n turnul mnastirii, a.teptnd cu barba.ie cununa martirica, din mna lui Hristos. Dupa cteva ore au ajuns .i hoardele du.manilor lui Hristos, somndu-i pe monahi sa deschida por.ile mnastirii .i sa-l recunoasca pe papa drept cap al bise ricii universale, lucru pentru care ar putea fi rasplati.i cu darnicie. Monahii au ras

puns din vrful turnului: Cine a stabilit ca papa al vostru este capul Bisericii lui Hristos ? De unde a.i scos aceasta nva.atura? Pentru noi capul Bisericii este numai Hristos. Ne est e mai u.or sa murim, dect sa pngarim acest loc sfnt prin prezen.a voastra tiranica .i vio lenta. Nu deschidem por.ile .i pleca.i de aici! Atunci latinii s-au pus pe treaba. Au adunat din padure foarte multe lemne uscat e, le-au ngramadit n jurul turnului .i le-au dat foc. Flacarile s-au ridicat pna la ce r, iar osta.ii lui Hristos .i-au dat sufletele n minile Domnului.

Conslujitorul de la Sfnta Mnastire Marea Lavra Din Sinaxarul Mare al Bisericii Ortodoxe la 4 ianuarie (Atena 1978, edi.ia 6, p.95) citim urmatoarele: Cnd latinofilii au ajuns la Lavra, c.iva calugari speria.i de grozaviile ce auzisera ca s-au petrecut la celelalte mnastiri, au hotart sa-i prim easca .i sa accepte condi.iile lor. Marea majoritate fugisera deja prin paduri .i locuri pustii .i greu accesibile. Cnd latinii au auzit ca se supun ascultarii lor, le-au oferit n dar o mul.ime de obiecte pre.ioase furate de la celelalte mnastiri potire, evanghelii, cadelni.e . .a.

Apoi au cerut sa savr.easca mpreuna liturghia, semnul total al supunerii .i al cedarii. Cei care s-au mparta.it la acea liturghie au avut apoi o soarta ngrozitoa re, fiind lovi.i de tot felul de boli li s-a umflat corpul, au paralizat, au suferit infec .ii extinse .i trupul le-a intrat de viu n putrefac.ie, raspndind o duhoare de nesuportat .i alte le. Nici n-au mai fost nmormnta.i n cimitirul mnastirii ci au fost baga.i ntr-o pe.tera adnca, pe care apoi au zidit-o, ca semn al faptului ca sunt straini de Sfnta Biserica Or todoxa de Rasarit .i de dogmele ei. Dupa cum vedem .i n manuscrisul fericitului spre pomenire monah Lazar Dionisiatul (+1974), care se gase.te la Mnastirea Dionisiu, la Lavra au slujit mpr euna cu latinii opt clerici ieromonahi .i ierodiaconi. Dupa ce au murit, trupurile lo r au ramas umflate. La nceput trupurile lor fusesera ngropate undeva la intrarea n cimitirul mnastirii, ntr-un loc separat, ca pilda de nva.atura pentru cei slabi n credin.a .i pentrundreptare. n 1937 s-a ntmplat urmatorul incident. ntr-o seara, o echipa de munc itori angaja.i de mnastire pentru ni.te lucrari de repara.ii, care cuno.teau istoricul locului, n timp ce mncau, au nceput sa faca tot felul de glume .i sa se provoace unii pe al.i i. Au pus pariu ca nimeni nu are curajul sa petreaca o noapte n cimitir, n locul unde fu sesera ngropa.i cei cazu.i. Unul dintre ei a pariat ca va merge .i chiar a facut-o. Nime ni nu .tie ce s-a petrecut cu el n acea noapte. Cert este ca a doua zi, colegii sai l-au gas it acolo fara suflare, ca .i cum ar fi avut un infarct provocat de frica. Acest incident a det erminat Consiliul Mnastirii sa transfere trupurile acelea ntr-o pe.tera izolata, ce se afl a ntre Lavra .i Schitul romnesc Prodromul .i care a fost mai apoi zidita. Aceste evenimente aproape ca se uitasera. Noroc ca au fost gasite cele patru car .i n manuscris ale fericitului Lazar Dionisiatul care, ct a trait, a adunat diferite istorisiri pe aceasta tema, petrecute la mai multe mnastiri .i schituri din Athos. Din cartea Ortodoxie .i Papalitate scrisa de Urania Lampaki, edi.ia 1964, p.154-157 citim: Sa vedem ce s-a ntmplat .i la Marea Lavra, unde i-au ntmpinat

batnd clopotele. .i acolo au urmat evenimente ngrozitoare, cutremuratoare .i nfrico.atoare, a.a cum ne relateaza tradi.ia autentica... Pe de-o parte ierodiaco nul Lavriot, conslujitor la sfnta Liturghie, urmarit de mnia divina, a avut zilele num arate, sfr.ind ntr-un incendiu puternic, iar pe de alta parte, cei .apte ieromonahi (dupa alte izvoare unsprezece), au murit n chip misterios, cu trupurile umflate. Pna la sfr.it ul secolului al 19-lea au fost ngropa.i la intrarea n cimitirul mnastirii...n vazul tuturor...spre ndreptarea .i n.elep.irea urma.ilor...iar mai apoi, din cauza eveni mentelor nfrico.atoare ce se petreceau n preajma mormintelor lor, au fost du.i ntr-o pe.tera spre schitul Prodromul .i zidi.i acolo. O informa.ie identica, transmisa oral, o avem din partea parin.ilor mai batrni ai mnastirii Cuviosului Grigorie. Astfel monahul Isihie, care a venit aici nca din 19 24, ne

spunea: Au trecut .i pe la mnastirea noastra monahi .i laici care ne povesteau ca au vazut mormintele .i rama.i.ele celor anatematiza.i. Mi-am dorit .i eu de multe o ri sa merg la Lavra .i sa le vad. Dar nu dupa multa vreme, am auzit ca le-au mutat de acolo .i nimeni nu mai .tie unde le-au pus. O alta marturie, mai proaspata, a unui frate de mnastire, destrama orice urma de ndoiala n privin.a existen.ei acestor parin.i anatematiza.i. Pe vremea cnd era doar rasofor, n 1979, a plecat cu binecuvntarea duhovnicului sa viziteze Marea Lavra. D upa ce a discutat acolo, pe aceasta tema, cu unul dintre monahi, acela i-a promis ca -l va duce la locul unde se gase.te pe.tera zidita. Pe.tera nu se afla ntre Lavra .i Prodrom ul, ci mai precis ntre Prodromul .i Schitul Kavsocalivi. Intrarea n pe.tera, care nu se gase. te pe malul marii, este zidita cu pietre din stnca. DIFERITE ALTE NTMPLARI MINUNATE CE DEMONSTREAZA ADEVARUL CREDIN.EI ORTODOXE Martiriul celor treisprezece cuvio.i de la mnastirea Kantaras Cipru

Kantaras este vrful muntelui Pentadaktilo din Cipru, n regiunea care astazi se afla sub ocupa.ie turceasca. La aceasta mnastire au venit doi monahi, Ioan .i Kon on, n 1228, ca sa traiasca via.a ascetica. Nu dupa mult timp, pentru ca vestea sfin.en iei vie.ii lor s-a raspndit n regiune, au intrat sub ascultarea lor .i al.i monahi. Insula era cotropita la vremea aceea de Franci. Arhiepiscopul catolic al francil or la alungat pe arhiepiscopul ortodox grec .i a preluat el conducerea Bisericii local e. Auzind de faima mnastirii Kantaras, .i-a trimis doi reprezentan.i care sa analizeze via. a .i credin.a monahilor. Virtuo.ii parin.i i-au ntmpinat cu polite.e .i au discutat cu ei. Papista.ii i-au ntrebat de ce nu folosesc azima la Sfnta mparta.anie, iar ace.tia l e-au raspuns ca aceasta este tradi.ia Bisericii lui Hristos, nca de la nceput. n cele din urma i-au dus pe to.i n Lefcosia, n fa.a arhiepiscopului papista., spre a fi judeca.i pentru aceasta blasfemie . .i acolo parin.ii, fara ezitare, au explic at aceasta tradi.ie a Bisericii Ortodoxe. Fara sa ezite, papista.ul i-a condamnat la moarte .i le-a cerut solda.ilor sai, ca nainte de execu.ie sa fie chinui.i n diferite moduri. Au fost .inu.i timp de trei ani prizonieri, perioada n care au fost batu.i .i chinui.i n chipuri greu de imaginat. La sfr.it au fost uci.i cu pietre sau lega.i .i tr.i cu caii printre stnci . La sfr.it i-au ars pe ruguri. A.a au primit ace.ti 13 martiri cununa jertfei lor pen tru credin.a .i slava sfin.ilor lui Dumnezeu, fiind pomeni.i la data de 19 mai, ziua savr.irii

lor, din anul 1231.

Minunea Sfintei Lumini de la Ierusalim o prime.te doar Patriarhul Ortodox n dupa-amiaza Smbetei Mari, n fiecare an, la biserica Sfntului Mormnt de la Ierusalim are loc una dintre cele mai mari .i uimitoare minuni din Ortodoxie. Pa triarhul Ierusalimului, mbracat doar ntr-un stihar alb, purtnd doua legaturi de lumnari n mini, de cte 33 de buca.i, intra singur n laca.ul Sfntului Mormnt al Domnului. Ceilal.i clerici, din partea bisericilor de pretutindeni, ramn afara, purtnd .i ei n mini buchete de lumnari. Patriarhul ngenunchiaza n fa.a Mormntului .i roste.te o rugaciune. Dupa aceea, cu ni.te legaturi de bumbac alb curat .terge placa de dea supra Mormntului. La un moment dat, n chip minunat, bumbacul se aprinde. Minunea consta .i n aceea ca flacara aprinsa, timp de aproape jumatate de ora, nu frige, nu dega ja caldura, .i de aceea poate fi atinsa fara a genera arsuri. De la aceasta flacara Patriarhul aprinde cele doua manunchiuri de lumnari, iese afara .i mparte lumina credincio.ilor entuzia.ti, de diferite etnii .i chiar conf esiuni, care a.teapta cu nerabdare acest moment culminant. Dupa apari.ia ei la Mormnt, Sfnta Lumina circula prin toata biserica nvierii sub forma unor limbi albastrui de foc, aprinznd candelele altarului Ortodox .i lumnari le .inute n mini de mai mul.i cre.tini. To.i nchinatorii prezen.i sunt cuprin.i de sen timente de bucurie frenetica .i dau slava lui Hristos pentru trimiterea Sfintei Lumini, care este odovada vie, prezenta peste veacuri, a nvierii Lui, precum .i o confirm are a adevarului Credin.ei Ortodoxe. n vechime au ncercat .i conducatorii altor biserici sa o primeasca dar nu s-au putut nvrednici, deoarece Hristos nu recunoa.te dect Biserica pe care El nsu.i a ntemeiat-o n lume, Biserica Ortodoxa, iar prin aceasta minune confirma autenticita tea ei fa.a de celelalte. La intrarea n Biserica nvierii exista printre celelalte coloane una crapata. Fisur a are aproximativ doi metri .i este afumata. Existen.a ei se leaga de o minune pet recuta n 1549. Armenii i-au mituit pe turcii care cucerisera atunci Palestina, pentru a p ermite patriarhului lor sa intre la Sfntul Mormnt, pentru a primi el Sfnta Lumina n locul celui Ortodox, pe care l-au scos n biserica .i-au nchis por.ile. Patriarhul statea ntristat n pronaos, mpreuna cu credincio.ii sai .i se ruga. Patriarhul Armean a ngenunchiat n fa.a Sfntului Mormnt .i se ruga cu ardoarelui Hris tos pentru a-i trimite Sfnta Lumina. n cele din urma minunea se ntmpla. Sfnta Lumina se arata cu zgomot, dar nu din altar, ci din coloana lnga care statea Patr iarhul Ortodox .i caruia i-a aprins lumnarile. Degeaba a mai a.teptat Patriarhul Armean, a carui biserica .tim ca a adoptat .i nva.aturi eretice, pentru ca nu a primit nimi c. Pe vremea aceea Patriarh al Ierusalimului era Sofronie al II-lea.

Cnd a vazut aceasta minune, un musulman care privea dintr-un minaret din vecinatate, a ramas mut de uimire. Era un hoge pe nume Tunom. A coborat n graba . i a intrat n biserica marturisind ca Ortodoxia este Credin.a cea adevarata. L-au prin s ndata cei de o religie cu el, turcii, .i l-au ucis pe loc, pentru a nu-i mai sminti .i p e al.ii. Astfel acest musulman, sfntul martir Tunom, s-a botezat prin nsu.i sngele sau .i a primit ntr-o clipa coroana martiriului, iar acum traie.te via.a cea ve.nica n para dis.

Cunoa.tem de asemenea mai multe cazuri recente de evrei, converti.i la Ortodoxie, dupa ce au participat la minunea venirii Sfintei Lumini. Ei le spunea u compatrio.ilor lor: Ce a.tepta.i, sa vina Mesia? Mesia a venit...! O catolica se boteaza n Ortodoxie n Germania traiesc, de foarte multa vreme, mii de emigran.i ortodoc.i din Grecia. S-a ntmplat adeseori, ca mul.i dintre ei, mai ales cei tineri, sa-.i gaseasca acol o partenerul de via.a, so.ul sau so.ia, care de obicei apar.in unei alte confesiun i cre.tine. Domnul Gheorghe Z. traia ca emigrant de mul.i ani n Germania. Acolo s-a casatorit cu o doamna, care se nascuse catolica. Au facut cununia la Biserica Or todoxa, dar femeia nu a dorit sa treaca n religia so.ului ei, cu toate ca mai trziu copiii lor au fost boteza.i tot dupa credin.a tatalui. n 1985 au hotart sa se ntoarca n Grecia .i au mers pentru perioada de vara n ora.ul Loutrachi din Corint. Pe un munte n apropiere, se gase.te zidita lnga pe.te ra cuviosului Patapie o mnastire de maici, unde se pastreaza .i moa.tele acestui sfnt . Potrivit izvoarelor istorice, se pare ca sfntul fie a trait .i s-a nevoit n aceast a pe.tera, fie a fost adus de ucenicii sai de la Constantinopol .i ngropat aici. ntr-o zi cei doi so.i s-au hotart sa mearga sa viziteze mnastirea .i sa se nchine la moa.tele sfntului. S-au a.ezat la coada formata din ceilal.i credincio.i, care venisera sa se nchine .i au a.teptat sa le vina rndul. Mai nti s-a nchinat barbatul. Cnd i-a venit rndul so.iei, aceasta deodata a le.inat, fiind prinsa la timp de cei care e rau n spatele ei .i scoasa afara pe bra.e. Cnd .i-a revenit, so.ul a ntrebat-o ce s-a ntmp lat, de ce i-a venit rau...? Atunci ea l-a ntrebat: Bine, dar voi n-a.i vazut .i n-a.i au zit nimic? Sfntul mi s-a aratat, m-a mpins .i mi-a spus: De ce te apropii de mine tu, o ereti ca...? Din acea clipa, dupa ce s-au ntors acasa, femeia a cerut sa participe la lec.ii d ecatehizare n Credin.a Ortodoxa .i apoi s-a botezat. n semn de mul.umire catre Sfnt ul care a adus-o la adevarata Credin.a, femeia a scris o scrisoare catre stare.a mna stirii. Printre alte cuvinte de mul.umire a scris .i urmatoarele rnduri: nainte de a ma bot eza credeam .i citeam despre Hristos, dar dupa botez, traiesc ntru Hristos! Orice comentariu fa.a de aceasta marturisire este de prisos! n Biserica Ortodoxa Aghiasma ramne nestricata n afara de cele .apte Taine cunoscute din Biserica noastra Ortodoxa, pe care le-a instituit Hristos pe parcursul vie.ii Sale pe pamnt, Biserica, de-a lungul veacur ilor, a

rnduit .i alte sfinte slujbe, prin intermediul carora se daruie.te credincio.ilor Harul Sfntului Duh. O astfel de slujba este aceea a Aghiasmei Mici sau a Sfe.taniei, ca re provine din cea a Aghiasmei Mari. De fapt este vorba de aceea.i slujba, ntr-o var ianta mai restrnsa. Prin citirea unor rugaciuni speciale, dupa afundarea Sfintei Cruci n apa, aceasta se sfin.e.te. Adica devine nestricata, nu se mai altereaza, indiferent de c.i ani trec peste

ea. Daca cineva dore.te sa se ncredin.eze de aceasta minune, poate sa puna ntr-un loc ferit din casa o sticla sigilata de apa normala .i o sticla sigilata de aghiasma . Dupa mai mult timp vor observa ca cea cu apa normala se bhle.te .i este urt mirositoare, ia r aghiasma ramne neschimbata. Atunci cnd se hotarasc sa construiasca o casa noua, mul.i dintre cre.tini obi.nuiesc sa ngroape ntr-un col. al temeliei casei sau ntr-un zid o sticla cu aghi asma. Aceasta ramne neschimbata odata cu trecerea anilor. Un astfel de eveniment a avut loc n satul Panourghias din regiunea Fochida. La 25 de ani dupa ce o zidise, un satea n .i-arenovat casa. A fost nevoie sa sparga un zid pentru a face o fereastra nou a. n acel zid fusese pusa sticla de aghiasma de la ridicarea casei, pe care sateanul a gasit-o intacta. Cnd a scos dopul a constatat ca apa era cristalina, buna de baut, fara nici un se mn de alterare, ca .i cum ar fi fost abia pusa, de la cel mai curat izvor. Daca ar fi fost apa obi.nuita cred ca n-ar fi rezistat nici 25 de zile, daramite 25 de ani! Au .i catolicii n bisericile lor aghiasma, dar cum se pastreaza, de vreme ce nu mai au Duhul Sfnt? Pun n ea sare. Acest lucru este scris .i n catehismele lor ofici ale! Anafura nu mucegaie.te Anafura se ofera credincio.ilor la sfr.itul Sfintei Liturghii n locul Sfintei mparta.anii. Ea provine din prescurile ce sunt daruite la Sfntul Altar pentru preg atirea Sfintelor Daruri. Pe aceste prescuri se poate observa inscrip.ia Iisus Hristos b iruie.te! .i se folosesc n cadrul rnduielii proscomidiei. Ele se taie n buca.ele marunte, pe car e preotul le sfin.e.te prin atingerea de Sfintele Daruri .i printr-o scurta rugaci une de binecuvntatre, n momentul n care la strana se cnta Axionul Maicii Domnului. Credincio.ii nu sunt pregati.i sa se mparta.easca n fiecare duminica .i de aceea l i seofera anafura sfin.ita, care nsa nu are aceea.i valoare sfin.itoare cu Sfnta mp arta.anie. Cu toate acestea s-a observat ca datorita binecuvntarii primite, aceste buca.ele de anafura, chiar daca se usuca foarte tare, totu.i nu mucegaiesc, a.a cum se ntmpla cu pinea normala! Ouale de Pa.ti n Biserica Ortodoxa exista obiceiul binecuvntarii tuturor roadelor pamntului, nspeci al dupa perioadele mari de post .i la sarbatorile mari. n Molitfelnic sunt rnduite diferite rugaciuni n acest scop, cum ar fi binecuvntarea strugurilor la 6 august, ouale .i pasca de Sfintele Pa.ti ..a.

Cnd preotul binecuvinteaza pasca .i ouale spune urmatoarele cuvinte: Stapne Doamne, Dumnezeul nostru, Ziditorule .i Facatorule a toate, binecuvnteaza brnza .i ouale acestea, .i pe noi ne paze.te ntru bunatatea Ta, ca, gustnd dintr-nsele, sa n e umplem de harurile Tale cele date noua cu prisosin.a .i de bunatatea Ta cea negr aita. Ceea ce este uimitor, e faptul ca aceste oua, pe care episcopul sau preotul le binecuvnteaza n noaptea de Pa.ti, ramn nealterate o mare perioada de timp, uneori

chiar pna n anul urmator, a.a cum am constatat noi aici la mnastire. n timp ce ouale fierte obi.nuite nu rezista, n afara frigiderului, nici macar zece zile. Cre.terea aluatului n ziua nal.arii Sfintei Cruci Exista o tradi.ie veche, de a se pune sub iconostasul pe care preotul va scoateS fnta Cruce n ziua nal.arii, la 14 septembrie, un vas cu aluat fara drojdie, pentru pregatirea prescurilor. La mnastirea noastra eclesiarhul pregate.te acest aluat . i-l pune sub masu.a rotunda, pe care preotul aduce Sfnta Cruce, mpodobita cu ramuri de busuioc, a.ezata pe un disc. Dupa slujba se poate observa cum aluatul cre.te foa rte mult, fiind gata pentru prepararea prescurilor sau a pinii. n alte par.i ale Greciei femeile pastreaza din ramurile de busuioc ce au mpodobit Sfnta Cruce .i pun mici buca.ele din acestea n aluatul pe care l pregatesc pentru prescuri, ca sa creasca. Chiar daca crengu.ele se usuca, ele continua acest obic ei pe tot parcursul anului. n acela.i timp cnta troparul: Mntuie.te Doamne poporul tau, .i binecuvnteaza mo.tenirea Ta...! Ceea ce este minunat, e faptul ca aluatul cre.te d e la sine, fara sa se adauge drojdie! Minunea Sfntului Serafim Domvoitul din Voiotias n ora.ul Kymi, din Evia, se organizeaza n fiecare an o mare procesiune religioasa a locuitorilor, prin care aduc mul.umire lui Dumnezeu .i Cuviosului S erafim. n urma cu 50 de ani, printr-o procesiune cu moa.tele acestui sfnt, ntreaga regiune a fost salvata de invazia lacustelor. Toate recoltele erau gata de a fi compromise . Cre.tinii au purtat moa.tele n procesiune .i le-au adus apoi la biserica Sfntului Profet Ili e. Acolo au facut slujbe de priveghere de toata noaptea, Sfnta Liturghie .i din nou proces iune prin toate ogoarele. Atunci s-a ntmplat un lucru pe care nimeni nu a putut sa-l explice . Toate lacustele s-au strns ntr-un singur loc, s-au ridicat n aer, asemenea unui nor .i sau ndreptat spre mare. Odata ajunse acolo s-au scufundat toate .i s-au nnecat. De atu nci a ramas consacrata aceasta procesiune anuala, la care participa to.i locuitorii or a.ului. Trunchiul pinului din satul Profetul Ilie sfintei cruci Patra, are n interiorul lui semnul

n urma cu aproape 50 de ani traia n Patra, n Peloponez, un parinte duhovnicesc pe nume Ghervasie Paraschevopoulos. A plantat el nsu.i n curtea bisericii nchinata Profetului Ilie un pin. Cnd copacul a crescut destul de mare, a observat cu uimir e ca avea pe tot trunchiul numeroase semne identice ale sfintei cruci, care se ntindea u .i pe

crengi. n cele din urma, consiliul parohial a hotart sa-l taie .i sa fie mpar.ite b uca.i din el spre binecuvntare, catre to.i locuitorii parohiei. Rugul aprins de pe muntele Sinai se gase.te ntiparit pe toate pietrele de acolo A.a cum ne relateaza Sfnta Scriptura, Dumnezeu s-a descoperit de mai multe ori lui Moise, conducatorul religios al poporului evreu. Prima data i s-a aratat sub forma unei flacari minunate ce ardea deasupra unui rug, a unui arbust, care de.i ardea, nu se mistuia, nu se termina! Astazi observam un alt fenomen minunat, care sta marturie a acele i aratari. Practic n toate stncile, n toate pietrele acestui munte, se poate vedea reprezentat rugul acela, adnc ntiparit n fibra pietrei. .i daca spargi piatra, la interior rugul este reprezentat, ca o miniatura. Cnd beduinii ntlnesc turi.ti care merg spre muntele Si nai, se grabesc sa le vnda ca suveniruri astfel de pietre. Este un fenomen ce nu se ma i ntlne.te nicaieri n lume, care marturise.te despre ntlnirea aceea de acum peste 3000 de ani! Trebuie sa mai amintim .i faptul minunat ca, n spatele Altarului bisericii mnastirii, se poate vedea Rugul acela viu .i crescnd. n vreme ce aceea.i specie de planta nu se mai ntlne.te nicaieri n de.ertul Sinai, de.i exista tot felul de arbu. ti .i plante asemanatoare. Pe.tele somn din rul Iordan n rul Iordan, unde a fost botezat Domnul Hristos, exista o specie de somn care cre.te foarte mare, rapitor .i lacom. Are gura nzestrata cu mul.i din.i marun.i d ar taio.i, corpul alungit .i foarte moale la atingere. Aripioarele lui sunt mici .i nu au . epi. .i n lacul Kastorias ntlnim somni care depa.esc un metru lungime .i ajung pna la 40 de kilograme. Sunt pe.ti lacomi. Mannca tot ce gasesc, pe.ti, viermi, rme etc. Prefer in.a lor sunt rmele .i viermii de apa. Somnul se mai ntlne.te n foarte multe lacuri .i ruri din lume, dar specia din Iordan este caracterizata de ceva supranatural. La cap, care este ceva mai mare de-opalma, daca dam la o parte carnea pna la os, ntlnim un lucru extraordinar. n mij locul osului, se poate distinge foarte clar imprimat un desen, ce reprezinta trupul un ui om. De-a dreapta .i de-a stnga se disting aripi de ngeri iar deasupra lui, un porumbel zburn d cu aripile deschise. Din dreptul porumbelului izvorasc raze ce coboara asupra omulu i. Prin urmare este reprezentata scena botezului Domnului, a.a cum ne-o nfa.i.eaza .i iconografia bisericeasca. Acest lucru minunat este ntlnit numai la somnul din I ordan.i din lacul Ghenizaret (care-.i prime.te apa tot din Iordan). n nici o part e a lumii nu mai traie.te aceasta specie. Pescarii de aici, atunci cnd prind un astfel de somn, l e

libereaza din nou n apa .i nu-l mannca, deoarece, a.a cum spun ei, l simbolizeaza pe Hristos.

Merge.i la Ortodoc.i...! n vara lui 2006 ma aflam pentru .ase luni la misiunea apostolica din Kolouezi Kongo, din ascultarea ncredin.ata de parintele meu duhovnicesc Gheorghe stare.ul mnastirii noastre. Pe la mijlocul lui iulie a venit la noi o femeie cu cei doi co pii ai ei, care din pacate erau demoniza.i. mpreuna cu ceilal.i preo.i din partea locului, a m ncercat sa aflam cte ceva despre via.a .i suferin.a ei. Am aflat ca traia n ora.ul Boukavou, n estul statului Kongo. Era de religiemusulma na. ntr-o zi copii ei s-au mbolnavit iar ea i-a dus la vraciul satului, ca sa-ivin dece. n urma descntecelor facute de acesta, copii nu doar ca nu s-au vindecat, dar au devenit .i demoniza.i. ndurerata femeia a apelat apoi la ajutorul hogei, responsa bilul geamiei. Acela a ncercat .i el sa alunge demonii, cu ritualurile lor specifice, d ar n-a reu.it nimic, ba parca era .i mai rau. Atunci, disperata, mama a alergat la bise rica cea mare catolica, ce se afla n centrul ora.ului. I-a gasit pe preo.i .i i-a rugat sa citeasca din rugaciunile lor, pentru salvarea copiilor ei. Atunci, a.a cum ea nsa.i marturise. te, preo.ii catolici i-au spus urmatoarele: -Noi nu putem sa scoatem demonii din oameni. Biserica noastra nu are aceasta putere. Trebuie sa merge.i la Ortodoc.i. Doar Biserica lor alunga demonii .i vindeca acest fel de boli. -.i unde se afla Biserica lor? -Vei lua trenul .i vei merge n nordul statului n ora.ul Kolouezi. Acolo este centrul lor. .i ntr-adevar, dupa multe osteneli, aceasta mama chinuita a ajuns n Kolouezi .i ne-a povestit toate acestea. Atunci parin.ii misiunii, lund binecuvntare de la sup eriorul lor arhimandritul Meletie, .i-au nceput lucrarea duhovniceasca. Au citit cu credi n.a rugaciunile de exorcizare ale Sfin.ilor Parin.i Vasile cel Mare .i Ioan Gura de Aur, au postit .i au savr.it .i Sfntul Maslu. Dupa mai multe slujbe copii s-au vindecat .i au scapat de furia .i chinurile demonilor. Eu am plecat n august 2006 n Grecia .i nu mai .tiu ce-a mai facut femeia aceea dupa vindecarea copiilor ei. A ramas acolo s-au s-a ntors n locurile natale, nu .t iu... Un vizitator nocturn tulbura casa... Parintele Pavel a fost hirotonit acum c.iva ani la biserica Sfntul Ioan Botezatorul din ora.ul Likasi, n sudul statului Kongo, dar n acela.i timp lucra .i cafunc.ionar la birourile Caii Ferate. n timpul saptamnii mergea la birou iar dum inica .i la

sarbatorile mari slujea n biserica. Peste doi ani va ie.i la pensie .i se va pute a dedica exclusiv slujirii Bisericii lui Hristos. Acum c.iva ani a fost parta. la urmatoarea ntmplare: Superiorul sau de la servici, pe nume Markelinos, botezat catolic, era tulburat de un fenomen misterios, ce se petrecea n casa lui. Locuia mpreuna cu sora lui Sefora , care

era logodita. n multe seri, la miezul nop.ii, n timp ce aceasta dormea, se deschid ea u.a camerei ei .i o prezen.a misterioasa intra nauntru. Cu o voce furioasa .i salbati ca i striga: Ridica-te .i pleaca din patul meu! Fata se trezea deodata jos din pat, pe podea, n mijlocul camerei, fara sa n.eleaga cine a dat-o jos .i cum a ajuns acolo. Acest lucru se repeta aproape n fiecare seara. Cnd a auzit cele relatate, parintele Pavel i-a spus .efului sau, ca ar fi bine sa apeleze, pentru aceasta problema, la unul dintre preo.ii lor catolici. Acesta nsa i-a raspuns ca are ndoieli n privin.a ajutorului pe care i l-ar putea oferi un preot d e la biserica lor .i-a insistat sa-l ajute chiar el, n calitate de preot ortodox .i de prieten. Atunci parintele Pavel i-a spus sa vina mpreuna cu sora lui, urmatoarea duminica, la biserica Sfntului Ioan. .i ntr-adevar, au venit. Dupa Sfnta Liturghie parintele i-a citit fetei Molitfele Sfntului Vasile cel Mare, alte rugaciuni de exorcizare .i a strop it-o cu aghiasma. Apoi i-a spus sa mearga fara nici o frica acasa .i sa doarma n patul ei , pentru ca nimic nu o va mai tulbura. .i ntr-adevar, copila dormi din acea seara lini.tit a, fara sa mai aiba nici cea mai mica ispita. Taria rugaciunii parintelui Pavel .i puterea Credin.ei Ortodoxe asupra for.elor ntunericului au adus rezultatul dorit. Idolul magic s-a lipit de mna lui Parintele Iosif din Lububasi ne-a istorisit un alt caz tragic .i graitor, petrec ut n Kinsasa, capitala statului Kongo. Pe vremea cnd traia n acel ora., unde de altfel s-a .i nascut, s-a ntmplat ceva incredibil, la o biserica romano-catolica. Pe atunci .i el .i toata familia lui erau catolici. Paroh la acea biserica era un preot venit din Belgia, care-.i dorise sa lucreze aici ca misionar. Reu.ise, prin zelul sau personal, sa atraga mul.i africani la catol icism. Vis avis nsa de biserica, locuia un vrajitor. n fiecare zi, n special la ore le la care n biserica se .ineau slujbe, vrajitorul ncepea sa bata din tobele lui, sa strnga mul.imea de curio.i .i sa-.i faca ritualurile lui magice. Punea mici idoli de lemn sa danseze, pe oamen i i antrena sa cnte ct mai zgomotos, deranjnd astfel slujbele din biserica n mod inten.ionat. Preotul l-a rugat sa nceteze cu aceste manifestari galagioase sau sa le organizez ela o alta ora, dar acela nu l-a luat n seama. ntr-o dupa-amiaza, scos din sarite de circul demonic facut n fa.a bisericii, preotul a venit n mijlocul lor, a nha.at figurinele

de lemn .i a ncercat sa le arunce pe jos. Dar ce sa vezi! Una dintre statuete i s-a lipit de palma .i nu s-a mai dezlipit sub nici o forma. Degeaba tragea saracul preot cu toata pute rea de ea, nu reu.ea nimic, parc-ar fi fost crescuta din carne. Au trecut doua zile .i obie ctul magic nu se dezlipea de palma preotului. Disperarea sa ajunsese la extrem. S-a dus la mag, iar acela i-a spus: Daca ma la.i lini.tit, sa-mi fac treaba mea, atunci nici idolii m ei nu te vor mai deranja! Atunci preotul i promise ca va face orice, numai sa-l elibereze de ru .inea ce l-a lovit. Atunci magul porunci figurinei idole.ti sa se deslipeasca de palma papista.ului. Dupa ce scapa din aceasta ncercare, catolicul renun.a la experien.a lui misionara .i se ntoarse cu primul avion n .ara sa! Din aceasta ntmplare pot sa n.eleaga .i prietenii no.trii ecumeni.ti, ca nu mai exista Harul Sfntului Duh n biserica papei, care nu mai este n stare sa alunge demo nii. A.adar nu mai exista nici posibilitatea mntuirii pentru credincio.ii lor!

Tu... sa ma alungi de aici... mai Capucinule? Vrednicul de pomenire parintele Cosma, misionar timp de 11 ani n regiunea Katanga din sudul statului Kongo, ne-a povestit un alt caz interesant, din care ne dam seama ca nu mai exista dumnezeiescul Har n biserica papala. Un cre.tin catolic, afectat de magia neagra, a devenit demonizat. Se manifesta zgomotos, .i rupea hainele de pe el .i pleca pe drumuri dezbracat complet. ntr-o z i parintele Cosma s-a ntlnit cu el pe drum, dar nu a reu.it sa comunice nimic cu cel bolnav. n schimb a vorbit cu parin.ii lui .i le-a recomandat sa ncerce pe toate ca ile sa-l vindece pe baiatul lor, sa apeleze .i la biserica, pentru ca reprezenta un peric ol pentru cei din jur. Parin.ii l-au dus ntr-o zi la biserica lor catolica .i l-au rugat pe pre ot sa citeasca rugaciuni de exorcizare pentru fiul lor. Preotul a nceput sa citeasca, dar demonu l s-a nfuriat foarte tare, chinuindu-l pe bietul tnar. La un moment dat a ncercat chiar s a-l atace pe preot, dupa care i-a spus cu dispre., prin gura baiatului: Tu...sa ma al ungi deaici...mai Capucinule? .i ndata demonul l-a parasit pe baiat .i a intrat n preot! l numise n chip ironic capucin, deoarece .tia ca apar.inea acestei tagme. Alunga.i-l pe Capucin. De ce l-a.i mai adus aici? Din revista religioasa Presa Ortodoxa de pe luna decembrie a anului 1966 citim urmatoarele: Ziua de 20 octombrie, sarbatoarea sfntului Gherasim de Kefalonia, s-a celebrat cu deosebita stralucire .i au participat pelerini veni.i din toate col. urile Greciei. Din pacate liturghia arhiereasca, la care au participat cinci mitropoli.i, a fos t tulburata de prezen.a impertinenta a unui cleric romano-catolic, a.ezat aproape de mo.tele sfntului, lnga cntare.ii de la strana. Acest lucru a generat tot felul de comentarii negative. Mul.i cre.tini evlavio.i au contestat zgomotos gestul mitro politului filolatin Apostol de Karpathos, care l-a luat de bra. pe indezirabilul reprezent ant papal .i l-a a.ezat n prima linie, ntre arhiereii ortodoc.i. La sfr.itul slujbei a avut loc o scena lacare pu.ini s-au a.teptat. n momentul n care treceau arhiereii, o femeie demonizata din mul.ime a nceput sa strige catre ei: De ce l-a.i adus pe capucinul asta aici...? D a.i-l afara! Da.i-l afara! Din cauza lui nu face sfntul nici o minune! .i ntr-adevar, anu l acela nu avusese loc nici o minune. Astazi la sfntul Gerasim a fost .i prietenul meu, italianul... Demonizata despre care am amintit mai sus, a fost dusa apoi la biserica Sfntul Andrei, unde se pastreaza piciorul celui dinti Apostol al Domnului, pe care se po ate observa nca semnul rastignirii. Acolo demonul ce o stapnea a nceput sa urle din ea .i

sa o agite zicnd: Astazi la Sfntul Gherasim a fost .i prietenul meu, italianul...! D e aceea nu a facut minuni sfntul n acest an. n acela.i timp, a fost adusa n biserica o alta femeie demonizata. Preotul a sfatui t o sa mearga .i n Patra, ca sa se nchine .i la capul Sfntului Andrei. Atunci demonul din ea a strigat: Care cap? Capul acela este un idol! Acolo va nchina.i la demoni! Aic i este Sfntul Andrei! Atunci unul dintre cre.tinii prezen.i a zis: Atunci sa distrugem sfintele moa.te...! Iar demonul i-a raspuns: Nu, nu le distruge.i! Ah, ce ma doare...! De c e spun acestea...! Ma chinuie mult Sfntul Andrei, de vorbe.te gura fara mine...! Nu e bi ne sa spun asta...!Au, ma arde...! La aceasta scena au fost martori zeci de cre.tini .i preo.i. Monahii ortodoc.i vad n timpul rugaciunii lumina cea necreata Prin Harul Sfntului Duh, care lucreaza n Sfintele Taine ale Bisericii noastre Ortodoxe, orice cre.tin con.tiincios .i mai ales monahul, se poate cura.a progre siv de patimile suflete.ti .i trupe.ti, urcnd pe cea mai nalta treapta duhovniceasca, ace ea a vederii luminii celei necreate. Aceasta stare este ultima treapta a vie.ii duhov nice.ti ntru Hristos, ceea ce nseamna ca ascetul a ajuns deja la masura sfin.eniei .i s-a unit n chip tainic ntru Duhul Sfnt cu ntreaga Sfnta Treime .i se gase.te deja n slava Paradisului . Aceasta lumina este imateriala .i se identifica cu prezen.a lui Hristos, deoarec e Acesta s-a descoperit pe Sine ca Lumina pe muntele Taborului, descoperindu-.i dumnezeirea fa.a de cei trei Apostoli. Ea nu se percepe, nu este controlata de v oin.a ascetului .i nu se descopera fiecaruia n acela.i mod sau nso.ita de acelea.i semne ale revela.iei. Ascetul nu o cauta n mod special, nu face din ea un scop n sine, deoar ece este n pericol de a fi n.elat de diavol .i de a accepta n sine duhul ratacirii. Acesta e ste duhul diavolului, care poate sa-l devieze pe om pna n prapastia iadului. Ascetul doar pln ge pentru pacatele sale .i se smere.te continuu n fa.a lui Dumnezeu. .i daca este vo ia Domnului, va primi .i acest dar desavr.it, atunci cnd Dumnezeu considera ca suflet ullui e pe deplin pregatit, pentru acest Har. n acea stare Dumnezeu cople.e.te su fletul ascetului iar acesta doar se supune cu smerenie. n timpul contemplarii luminii dumnezeie.ti, rugaciunea inimii practic nceteaza, deoarece ascetul se gase.te dej a n stare de contemplare a lui Dumnezeu. Iar contemplarea lui Dumnezeu este egala cu

contemplarea luminii celei necreate. Dupa cum se .tie, cre.tinii catolici .i n special monahii lor nu .tiu sa se roage cu dulcea rugaciune a lui Iisus: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie. te-ma pe mine pacatosul!. Ei se concentreaza .i cugeta la evenimentele din via.a Mntuitorului, a Maicii Domnului, a Apostolilor etc. Nu pot sa plnga pentru pacatel e lor, pentru ca nu mai exista nlauntrul lor Duhul lui Dumnezeu, ci duhul n.elarii. Cndva l-am ntrebat pe un teolog de-al lor: Atunci cnd .i faci cruce ce spui n sinea ta? El mi-a raspuns: .i mul.umesc .ie Doamne, pentru ca sunt mntuit. Nu spune: Mntuie.te-ma, Hristoase al meu! i mul.umesc, pentru ca se considera deja mntui.i .i nu ca se vor mntui, daca vor fi vrednici.

Problema luminii celei necreate este foarte complexa n biserica papala, are multe consecin.e .i ncepe din vremea Sfntului Grigorie Palama. Acesta a scris mai multe lucrari apologetice, referitoare la vederea luminii celei necreate, fiind el nsu. i un isihast desavr.it, ce avea experien.a contemplarii. El a raspuns cu aceste lucrari, acuza .iilor venite din partea unui monah catolic, pe nume Varlaam de Calabria, venit din Sic ilia la Sfntul Munte. Strain de via.a de rugaciune contemplativa a monahilor de aici, a nc eput sa ironizeze trairea isihasta, pe care o considera o mi.care eretica n snul monahi smului atonit. Sfntul Grigorie Palama a combatut n lucrarile sale aceste acuza.ii, ie.ind nvingator n cadrul controverselor legate de isihasm, fapt ce a fost confirmat de B iserica, prin sanctificarea sa, la doar c.iva ani dupa moarte. Biserica papala a adoptat nv a.aturile eretice ale lui Varlaam .i de aceea l ura.te de moarte pe Sfntul Grigorie Palama, care le da peste cap toate inova.iile n materie de credin.a. Ei neaga nva.aturile lui .i n u-l recunosc drept sfnt. Pentru noi nsa, el este propovaduitor al Harului .i exemplu, inspirat de Dumnezeu, pentru orice monah. De atunci, a.adar, biserica papala a deviat .i pe aceasta tema teologica majora, prin reprezentantul ei, monahul Varlaam, .i a dog matizat gre.it, afirmnd ca harul este creat. Prin urmare, daca este creat, nu-l mai poate ndumnezei pe om, care este .i el la rndul lui creatura lui Dumnezeu. De aceea, ori ct se vor lupta a.a zi.ii ecumeni.ti sa realizese unirea, nu vor reu.i. Ar trebui sa . tie ca aceasta nu ar putea fi dect lucrarea Proniei Divine. Nu se pot sprijini pe rela.iile exte rne sau pe declara.iile politice, ci doar pe smerirea reprezentan.ilor patriarhiei cazute a Romei, care s-ar ntoarce la acceptarea, fara compromisuri, a nva.aturii Bisericii celei Una a lui Hristos, din primele zece secole cre.tine. Sfin.ii no.trii sunt pastratori statornici ai tradi.iei monahale, din cadrul Bis ericii noastre Ortodoxe. Prin asceza lor personala, s-au eliberat de patimile lume.ti . i s-au dovedit a fi vase alese ale Harului .i marturisitori ai sfintelor nva.aturi ale D uhului Sfnt. Un exemplu graitor l reprezinta .i Sfntul Simeon Noul Teolog, care a descris n poemele sale teologice, experien.ele ascetice .i contemplarea luminii celei necr eate. .iiata ce scrie n primul Cuvnt al poemelor sale despre dragoste: mpara.ia lui Dumnezeu se c.tiga prin lupta, se ia cu asalt. Iata care sunt armele ce te ajuta: priveghe rea .i postul, pocain.a fierbinte .i lacrimile, permanenta aducere aminte de moarte, rugaciunea

nencetata, rabdarea fa.a de toate ispitele ce vin, tacerea fa.a de to.i, smerenia adnca .i ascultarea desavr.ita, taierea voii proprii. Acestea aduc lini.tirea sufletului . i luminareamin.ii tale.... n Cuvntul 37 descrie trairile sale duhovnice.ti, generat e de vizitele repetate ale dumnezeie.tii lumini: Totul este doar lumina .i bucurie, blnde.e .i p ace. Mila nemarginita .i adnc de iertare. Cele nevazute se vad, cele nedespar.ite se d espart. Lumina cea neapropiata, de neatins, mi lumineaza mintea. Vad cele ce nu pot fi de finite. Toate, n.elegndu-le, nu le pot exprima, contemplu cele ce se succed cu repeziciune , care vin .i se pleaca, unificnd ntreaga existen.a....Timpul parca .i pierde consist en.a sau devine ve.nicie. .i acum, ca sa-i ncredin.am .i pe cei care nca se mai ndoiesc ca acela.i Har luminos continua sa existe .i n secolul 20, vom prezenta n continuare un fragment din scrisoarea monahului Chiril Aghioritul, purtatorul de Dumnezeu, pe care a trimis -o uneifamilii evlavioase din Atena, prin anii 60. n fragmentul referitor la ilumi narea primita prin dumnezeiasca lumina necreata iata ce relateaza: Cnd omul ajunge la cura.irea inimii, atunci urmeaza .i desavr.irea rugaciunii, adica a rugaciunii min.ii .i a inimii,

care zi dupa zi cura.a inima .i o pregate.te pentru primirea luminii .i straluci rii dumnezeie.ti. n func.ie de gradul de purificare urmeaza .i aratarea luminii, care are loc doar n timpul rugaciunii min.ii. Cnd omul sta pe scaunelul lui .i se roaga n lini.t e, fara nici o grija exterioara, este nconjurat de lumina cea cereasca. Atunci i se desch id ochii suflete.ti .i vede toate lucrurile n lumina, a.a cum i le descopera Dumnezeu... (D in cartea Monahismul isihast, Editura Stupul Ortodox, 2009). Un alt exemplu contemporan de monah purtator de Dumnezeu, este cel al ascetului aghiorit Paisie. S-a nascut n Farasa Capadocia n 1924, iar dupa 40 de zi le parin.ii sai au trebuit sa se refugieze n Grecia. De mic copil a ndragit via.a mon ahala .i de aceea a ajuns la Sfntul Munte. Aici cei mai mul.i ani i-a petrecut ca eremit l aKapsala, lnga Karyes, la chilia Panagouda. n legatura cu lumina cea necreata, car e a inundat chila sa, ne-a povestit urmatoarele: Odata, n timp ce spuneam rugaciunea m in.ii noaptea, m-am sim.it patruns de o mare bucurie. Am continuat sa spun rugaciunea .i deodata, chilia mea s-a umplut de lumina. Era o lumina alba, cu o u.oara tenta a lbastruie. Inima mea batea cu dulcea.a. Am continuat sa ma rog a.a pna la rasaritul soarelui . Lumina era a.a de puternica! Mai puternica dect lumina soarelui. Acesta .i pierdea stralucirea n fa.a ei. Vedeam soarele iar lumina lui mi se parea palida, a.a cum este lumina lunii, atunci cnd este luna plina. Am vazut acea lumina pentru mult timp. Apoi, dupa ce s-a retras, am sim.it Harul slabind .i nu-mi mai puteam gasi consolare s au bucurie n nimic. Sim.eam ca am cazut dintr-o stare superioara, ntr-una mult mai jo s. Ma vedeam pe mine nsumi, ca pe un animal oarecare. Ma duceam sa mannc, sa beau apa, sa-mi mplineasc ascultarea, dar ma sim.eam ca o simpla vie.uitoare. Acest sentime nt l uitasem aproape complet, dar mi l-am adus aminte alaltaieri, cnd am discutat cu u n avocat evlavios, ce practica .i el rugaciunea min.ii, deoarece traise aceea.i ex perien.a... (Via.a duhovnicului Paisie Aghioritul, scrisa de ieromonahul Isaac, Sfntul Munte, 2004, pag.199-200). Sfntul Spiridon a respins construirea unui altar catolic n biserica sa din insula Kerkyra Sfntul Spiridon, pe care-l praznuim n Biserica la 12 decembrie n fiecare an, s-a nascut n Cipru n secolul al IV-lea. Pentru credin.a sa puternica, simplitatea .i s fin.enia vie.ii, a fost nvrednicit de Dumnezeu sa devina din pastor de oi, pastor de oamen i n ora.ul Trimitunda. Dupa o via.a uimitoare, presarata cu nenumarate minuni, a tre cut la

Domnul n anul 348, la vrsta de 78 de ani. Descoperirea sfintelor sale moa.te ntregi .i nestricate, i-a determinat pe mpara.ii bizantini sa le aduca la Constantinopol. D upa caderea ceta.ii sfinte n minile turcilor, preotul Gheorghe Kaloheretis a luat sfin tele moa.te, mpreuna cu cele ale sfintei mparatese Teodora, so.ia iconomahului Teofil ( 842) .i le-a dus n Kerkyra. Calatoria lui, ntr-o perioada tulburata de razboi, nu a fos t deloc u.oara. Ce a facut acest preot evlavios? A nfa.urat sfintele moa.te n pnza de sac i ar la capete a umplut cu paie. Apoi le-a legat de-o parte .i de alta a unui magaru. cu care calatorea. Cnd era ntrebat de oameni simpli sau de garzile turce.ti ce transporta acolo, el le spunea ca vine din Constantinopol refugiat .i ca are paie pentru hrana mag aru.ului pe drum.

Odata ajunse la destina.ie, sfintele moa.te au facut multe minuni, salvndu-i pe locuitorii insulei de diferite invazii, epidemii sau alte catastrofe. Au fost a. ezate definitiv n biserica unde se pot vedea .i astazi n anul 1594. Aceasta biserica fusese constr uita .i sfin.ita n anul 1589. O mare minune a savr.it sfntul n 1716, cnd a salvat insula de invazia turcilor. Locuitorii insulei obi.nuiesc pna n zilele noastre, sa sarbatoreasca la 11 august acest eveniment. Doi ani mai trziu insula a fost ocupata de vene.ieni. Conducatorul flotei lor, Andreas Pizzani, a dorit sa construiasca n biserica centrala a ora.ului, acolo un de se gaseau .i moa.tele sfntului, un altar catolic, unde sa poata savr.i liturghia (mis a) preo.ii care-l nso.eau. Dar cum ar fi putut vreodata turnul de veghe al Ortodoxiei, sfntul Spiridon, sa permita ca n biserica lui sa se savr.easca o slujba a preo.ilor de alta credin.a, a celor care folosesc n misa lor azima? El s-a aratat n vis amiralului .i l-a avertizat sa renun.e la o astfel de ini.iat iva, dar acela nu s-a lasat convins, deoarece, la sfatul teologului care-l nso.ea, urmarea sa-i latinizeze pe to.i locuitorii insulei. Vaznd aceasta ndaratnicie, ntr-o noapte, sfnt ul Spiridon a aruncat o faclie n depozitul de praf de pu.ca, aflat n apropierea comandamentului latinilor. Ceea ce a urmat a fost nspaimntator. S-au darmat toate cladirile din jur, locuite de solda.ii latini, iar cei mai mul.i au murit -peste 900 de persoane. O crunta pedeapsa a primit .i amiralul lor, care .i-a gasit sfr.itul st rangulatntre doua brne grele, ce i-au cazut pe gt. n acela.i timp, teologul latin a fost gasit strivit sub darmaturi. Paznicul depozitului de praf de pu.ca a supravie.uit .i a marturisit ca, n acea noapte, l-a vazut pe sfntul Spiridon intrnd cu o faclie n mna .i aprinznd butoaiele c uea. A ndreptat arma spre el .i l-a somat sa se opreasca .i sa spuna cine este. n loc de raspuns, sfntul l-a apucat de mna .i n chip minunat l-a purtat n afara taberei latin ilor, lasndu-l n picioare, singur, cu arma n mna, lnga biserica sa din centrul ora.ului. n aceea.i noapte n care s-a petrecut catastrofa, prin interven.ia sfntului, un catolic ce privea de la balconul casei sale, a marturisit ca a vazut trei flacar i ..nind din clopotni.a bisericii sfntului .i ndreptndu-se spre depozitul de muni.ie. Imediat du pa aceea depozitul a explodat. Tot atunci s-a petrecut un lucru terifiant .i n casa amiralului din Vene.ia. Un fulger a carbonizat tabloul care-l reprezenta .i care era atrnat n salonul central , fara sa raneasca pe nimeni din familie. Toate acestea au avut loc n noaptea de 12 noiembr ie

1718. Cum a.adar, dupa toate aceste pedepse, nu-.i dau seama ca inova.iile papale sunt urciune n fa.a lui Dumnezeu? Fie ca Duhul Sfnt sa-i lumineze .i sa-i ntoarca la adevarul pe care l-au parasit.

Anafura din Biserica Ortodoxa devine frumos mirositoare Sfntul martir Ahmet n fiecare an la 3 mai Biserica l praznuie.te pe sfntul neomartir Ahmet, care a fost martirizat la Constantinopol n 1682. S-a nascut n acest ora. .i era turc, musulman. Se ocupa cu contabilitatea .i nainte de a fi botezat l chema Pat Siourounis. Nu avea so.ie, n schimb, conform cu legile musulmane din acea vreme, avea o doua sclave aduse din Rusia, cre.tin ort odoxe, una tnara .i alta mai n vrsta. Cea din urma se ducea adeseori la biserica iar la ntoarcere i aducea celei tinere anafura. Dupa ce o mnca, daca era n preajma lui Ahmet, acesta sim.ea o aroma foarte frumos mirositoare ce ie.ea din gura sclavei lui. A ntrebat-o ce a mncat, de-i mir oase a.a de frumos gura, iar aceea i-a raspuns ca n-a mncat nimic altceva, dect un pic de pine sfin.ita adusa de la biserica. Stapnul a ramas uimit .i atins de Harul Divin, a devenit curios sa vada cumprimes c cre.tinii aceasta pine n biserica lor .i ce fel de slujbe .in acolo. ntr-o zi, a. adar, s-a mbracat n haine cre.tine .i s-a dus la biserica patriarhala sa urmareasca Sfnta Liturghie. Stapnul Hristos, cunoscnd adncul inimii lui, i-a descoperit .i alte tain e. n timp ce preotul pa.ea spre Sfntul Altar, dupa ie.irea cu Cinstitele Daruri, era nvaluit de o lumina dumnezeiasca .i parea ca nu mai atinge podeaua cu picioarele. Apoi observa ca atunci cnd patriarhul binecuvnta mul.imea, din degetele sale ie.eau raz e luminoase ce straluceau peste capetele credincio.ilor. Observa nsa ca aceste raze nu atingeau .i capul lui .i se ntreba de ce? A mai intrat n biserica nca de trei ori d upa aceea .i de fiecare data vedea aceste semne minunate. A fost patruns de adevarul Credin.ei Ortodoxe .i a chemat un preot ca sa-l botez e. Acesta, cu acordul patriarhului l-a botezat n taina, iar de atunci Ahmet a trait ca .i cre.tin n ascuns, de frica mniei compatrio.ilor sai. La una dintre petrecerile lor, unde erau prezente tot felul de personalita.i, a fost invitat .i Ahmet. Au nceput o discu.ie despre care ar putea fi cel mai mare .i ma i frumos bun al lumii. Atunci Ahmet a sim.it ca a venit timpul sa urmeze cuvintelor Mntuit orului care spune: Oricine va marturisi pentru Mine naintea oamenilor, marturisi-voi .i e u pentru el naintea Tatalui meu, Care este n ceruri. Iar de cel ce se va lepada de M ine naintea oamenilor .i Eu Ma voi lepada de el naintea Tatalui meu, Care este n ceruri (Matei 10, 32-33). A stat drept n mijlocul lor .i le-a zis: Credin.a cre.tinilor ortodoc.i

este cel mai mare bun al lui Dumnezeu n lume! Apoi marturisi naintea tuturor ca s-a botezat Ortodox .i ca s-a lepadat de ratacirea musulmana .i de falsul profet Mah omed. ndata a fost arestat .i dus spre a fi judecat dupa legea lor. Fara prea multe dis cu.ii, a fost condamnat la moarte prin decapitare. L-au dus la locul numit Keaphane Baze .i ac olo Ahmet a primit cununa martirica .i a intrat n slava ve.nica, mpreuna cu ceilal.i s fin.i din veac ai Bisericii noastre Ortodoxe.

Anafura .i Aghiasma vindeca Urmatorul episod l-am aflat de la catehetul parohiei Sfin.ii Arhangheli din ora. ul Kazobalesau, care se nume.te Nicolaos Kabunda. Acest ora. este n sudul statului K ongo, aproape de grani.a cu Zambia. n urma cu doi ani s-au construit aici de catre firm a de construc.ii a Misiunii Apostolice din Kolouezi o biserica mare, o .coala, un bap tisteriu .i o casa parohiala. Catehetul s-a mbolnavit grav, n cursul anului 2003, de malarie. Suferea de aproape trei luni. Slabise foarte mult .i din cauza lipsei banilor nu a putut sa mearga la doctor. Diaconul parohiei, parintele Avraam, l-a vizitat, ca nainte de moarte, ca sa-l consoleze. Nikolaos i-a cerut ajutorul. Sa gaseasca o ma.ina care sa-l duca la u n spital n Lububasi, la 100 de kilometri distan.a. Au mers mai nti mpreuna, cu greu, pna la casa parintelui Iosif Kashinda, pentru a se marturisi, n eventualitatea ca avea sa moara. Nikolaos i-a cerut .i a cestuia bani pentru vindecarea sa, nsa parintele Iosif i-a spus: Bani, din pacate, nu am sa-.i dau. Am doar ni.te Aghiasma .i pu.ina Anafura de la Biserica noastra. Ia-le pe a cestea .i daca va fi voia lui Dumnezeu, te vei vindeca. Nikolaos, dupa rugaciunile citite de preot, a baut Aghiasma .i a mncat Anafura .i minune! ncet, ncet a nceput sa-.i revina. Febra a scazut, s-a putut ridica din pat .i a nceput sa mannce. Aceasta minune a devenit repede cunoscuta de mul.i oameni, care au nceput sa creada cu statornicie ca Biserica noastra Ortodoxa este singura Biserica adevara ta a lui Hristos, unde locuie.te Sfntul Duh, cel ce daruie.te lumii mntuire, iertarea pacat elor, vindecare sufleteasca .i trupeasca. Uleiul din candela .i Aghiasma vindeca Cazul urmator mi l-a povestit catehetul parohiei Sfnta Anastasia Romana din satul Mungulunga, aflat n regiunea Katanga Kongo. Numele acestuia este Petros Kulianga. Una dintre cre.tinele de aici, pe nume Irina, a ramas la un moment dat nsarcinata . Dupa trei luni a mers la doctor pentru un examen de rutina. Acesta a asigurat-o ca e nsarcinata .i i-a dat indica.iile de rigoare. Dupa pu.ina vreme nsa femeia s-a mbol navit .i a nceput sa aiba hemoragie, fiind n pericol sa piarda sarcina. A mers ndata la m edic iar acesta, dupa ce a consultat-o, i-a spus ca, din pacate, fatul a murit n pntece le ei .i ca

ar trebui operata de urgen.a, pentru a fi scos. Femeia, disperata, a nceput sa se certe cu doctorul .i n cele din urma a fugit acasa. Sora ei mai mica a fugit ndata la parintele satului, Timotei, ca sa-i ceara sfatu l. Acesta i-a dat ulei din candela ce ardea n fa.a icoanei Maicii Domnului, cu care sa-.i unga pntecele .i Aghiasma pe care s-o bea. Minunea s-a petrecut! Hemoragia a ncetat, iar femeia a lepadat fatul mort, fara s a mai ajunga la opera.ie.

S-a dus apoi la doctor, pentru a-i relata cele ntmplate. Acela a ramas uimit de acest deznodamnt incredibil. n mod normal ar fi urmat o septicemie generalizata .i femeia ar fi murit cu siguran.a. I-a spus Irinei: Sa crezi n Iisus Hristos, deoarece ceea ce .i s-a ntmplat .ie, nu poate fi dect o minune. Biserica pe care o urmezi are putere foarte mare... Icoana Maicii Domnului l sfatuie.te pe cre.tinul Dimitrie, fost musulman La 18 noiembrie 1750 n ora.ul Paramythia din Epir a fost martirizat sfntul neomartir Anastasie. ntr-o zi, mpreuna cu al.i cre.tini, s-au dus la cmp sa secere recolta. S-a ntmplat sa treaca pe acolo fiul pa.ei Musa, care raspundea de acea regiune, mpreuna cu osta.ii lui. Ochii desfrna.i ai ctorva turci a cazut asupra surorii lui Anastasie. S-au apropiat .ire.i, pentru a-.i pune n aplicare planul lor animalic. Anastasie .i dad u seama de pericol .i cu vorbe me.te.ugite, i facu sa se razgndeasca. Le spuse ca acest ab uz ar putea genera o revolta generalizata din partea localnicilor regiunii, ceea ce nu ar fi pe placul pa.ei Musa. Supara.i ca le-a stricat planurile, turcii au nceput sa-l acuz e ca a promis cndva, ca va trece la islam, iar acum neaga acest lucru. L-au arestat .i l -au dus nfa.a pa.ei, pentru a raspunde acuza.iilor. n fa.a acestuia, tnarul spuse c u hotarre .i fara teama ca niciodata nu s-a gndit sa-.i paraseasca credin.a parinteasca .i ca, daca va fi nevoie, va muri Cre.tin Ortodox. Pa.a dadu porunca sa fie batut .i aruncat n nchis oare, pna cnd se va gndi, prin ce metode sa-l faca sa se razgndeasca. Un prieten al pa.ei i-a spus ca acest neam de cre.tini sunt foarte duri .i hotar.i .i ca nu va reu.i sa-i nvinga voin.a. Mai bine ar ncerca sa-l momeasca cu daruri .i promisiuni de marire. A ncer cat despotul .i aceasta metoda, dar Anastasie i-a raspuns cu curaj: Eu am bunuri mult mai de pre. n ceruri, care sunt ve.nice .i mult mai frumoase. Nu accept darurile voas trestricacioase .i de.arte. Voi rezista pna la moarte, ca sa nu pierd darurile mpa ratului Ceresc, darurile lui Hristos. Lnga pa.a statea n acel moment .i fiul sau, care ave a un fond sufletesc bun .i care se gmdea n sine: Oare ce fel de credin.a este aceasta a cre.tinilor, de nu sunt atra.i de bunata.ile acestei lumi .i accepta orice jertf a, chiar .i moartea?. .i pentru ca dorea sa primeasca ni.te raspunsuri la ntrebarile care-l framntau, sa dus pe ascuns noaptea la nchisoare .i a nceput sa vorbeasca cu Anastasie. Iar Dumnezeu, vaznd rvna lui, i descoperi o alta minune. Cnd gardianul i-a deschis u.a pentru a intra la de.inut, a vazut nauntru doi tineri mbraca.i n haine stralucitoar e, .eznd de-a dreapta .i de-a stnga cre.tinului. Neputnd suferi stralucirea lor, a caz ut la podea ngrozit. Atunci atletul lui Hristos le facu semn tinerilor sa plece .i fiul

pa.ei reu.i sa se apropie. L-a ntrebat: -Cine erau cei doi tineri lumino.i? -Erau ngeri, pazitorii cre.tinilor. -Au .i musulmanii astfel de pazitori? -Noi cre.tinii, primim la botez, cte un nger care ne paze.te via.a. Cnd murim ngerul preia sufletul nostru .i daca suntem vrednici l duce n paradis. n

vreme ce voi .i to.i ceilal.i necre.tini, primesc doar un nger, pentru fiecare neam n parte. -De ce voi cre.tinii, dispre.ui.i toate bunurile acestei lumi .i nu sunte.i la.i n fa.a chinurilor .i a mor.ii? -Noi credem ca vom primi bunurile cele ve.nice .i nestricacioase ce se gasesc n ceruri, care nu se pot compara cu boga.iile acestei lumi, ce nu sunt dect umbra .i vis. n sufletul tnarului musulman Harul Sfntului Duh a nceput sa lucreze repede. A ngenunchiat n fa.a cre.tinului .i l-a rugat sa-l boteze. Anastasie i-a spus: Aceas ta harisma nu o po.i primi acum, pentru ca daca va afla tatal tau, i va ucide pe to. i cre.tinii din regiune. Crede n ascuns n Stapnul Hristos iar Acesta te va nvrednici sa prime.ti Dumnezeiescul Har .i va lucra n interesul sufletului tau. Cnd pa.a a vazut ca voin.a cre.tinului nu poate fi nfrnta, a poruncit sa fie decapitat n afara ora.ului. Cre.tinii nu ndrazneau sa-i ridice trupul, din cauza amenin.arilor tiranului. Noaptea vedeau coborndu-se flacari deasupra sfintelor mo a.te .i dadeau slava lui Dumnezeu, pentru sfntul care se descoperea ntre ei. n noaptea urmatoare Martirul s-a aratat n vis pa.ei, ngrozindu-l .i zicndu-i sa-i lase pe cre .tini sai ridice trupul. El s-a supus .i a doua zi credicio.ii au luat moa.tele .i le-au ng ropat la o mnastire din apropiere. Dupa c.iva ani au fost scoase .i puse la loc de cinste spr e nchinare, pentru ca erau izvortoare de mir. Fiul lui Musa, dupa moartea martirului, era trist .i posomort. .i amintea de cuvintele lui .i se ruga la Dumnezeu sa-l nvredniceasca de primirea Harului sau. ntr-o zi, pa.a a fost chemat de sora lui, ca sa vina n satul ei, la o nunta n famil ie. El s-a scuzat .i l-a trimis n schimb pe fiul lui. nainte de a pleca n aceasta calat orie, a mers pe ascuns la mnastire .i s-a nchinat la moa.tele martirului, rugndu-l cu lacri mi casa-l ajute. n acea noapte Anastasie i s-a aratat n vis .i i-a spus: Nu fi tris t, frate, mergi n drumul tau .i vei primi ceea ce .i dore.ti! A ajuns la casa matu.ii lui, a avut loc nunta .i dupa distrac.ie au mers to.i sa seodihneasca. n timp ce dormea, fiul pa.ei a avut o viziune. Un tnar luminos i sa aratat .i i-a spus: Scoala-te repede .i urmeaza-ma! Por.ile casei s-au deschis singure, au t recut printre invita.ii care dormeau adnc .i au plecat mai departe. Au ajuns lnga un izv or lnga care-i a.tepta un ascet. ngerul Domnului l-a ncredin.at ascetului .i i-a spus: Urmeaza-l pe acest monah, care te va duce acolo unde-.i dore.ti! ngerul s-a facut nevazut iar tnarul i-a urmat ascetului. Dupa un drum lung .i obositor au ajuns la

o mnastire din Peloponez. Vrajma.ul diavol nsa, a nceput sa-i strecoare tot felul de gnduri de ndoiala, aducndu-i aminte de parin.ii sai, de via.a nbel.ugata pe care o lasase n urma, ncercn dsa-l aduca la disperare. Ascetul i-a spus sa intre n biserica mnastirii .i sa se roage. n timp ce se ruga la icoana Maicii Domnului, i-a auzit vocea care-i spunea: Sa nu-. i para rau, copilul meu, pentru bunata.ile trecatoare pe care le-ai parasit, pentru ca Fiul meu .i Dumnezeul meu a suferit multe pentru mntuirea oamenilor. Dimpotriva, sate bucuri .i sa te vesele.ti, pentru ca multe daruri vei primi n mpara.ia Cerurilor. Cam acelea.i cuvinte de mbarbatare le-a auzit .i din icoana lui Hristos. Inima tnarului s-a umplut de o sfnta bucurie. Se sim.ea eliberat de patimi, alungase toate gndurile negre strecurate de diavol .i l-a ntrebat pe ascet daca ic oanele vorbesc ntotdeauna. Nu copilul meu, doar atunci cnd este nevoie, a raspuns acela.

Dupa aceasta s-au mbarcat pe o corabie .i au mers n Patra. De acolo ascetul l-a mbarcat pe o alta corabie, i-a dat o scrisoare de recomandare .i l-a trimis la Ve ne.ia, n Italia. Acolo l-a ntmpinat comunitatea grecilor care traiau n acest ora.. L-au bote zat .i a primit numele Dimitrie. Dupa pu.ina vreme, noul botezat a auzit de existen.a m oa.telor sfntului Spiridon din Kerkyra, de minunile ce se savr.eau acolo .i a decis sa mear ga sa se nchine la ele. A intrat n mnastirea nchinata sfntului .i a devenit monah, primind numele Daniil. Pentru ca avea n suflet dorin.a de a deveni martir al lui Hristos, a plecat ntr-o zi la Constantinopol. Acolo nsa cre.tinii greci l-au mpiedicat sa-.i dezvaluie adevar ata identitate, deoarece se temeau de represalii cumplite din partea turcilor. De ac eea, l-au rugat sa se ntoarca din nou n Kerkyra. Odata ajuns din nou la mnastirea lui, s-a de dicat construirii unei noi biserici n cinstea Nascatoarei de Dumnezeu, care se mai chea ma .i Myrtia. A trait n smerenie ca monah, pna la sfr.itul harazit lui de Domnul. Biserica papala nu mai cinste.te deja icoanele sfin.ilor iar minunile .i descoperirile lor le considera ni.te legende. Teologul papista. Toma D Aquino, car e a fost de curnd sanctificat, vorbea despre demitizarea Noului Testament. Toate minu nile .i evenimentele ce nu pot fi n.elese de ra.iunea umana, sa fie respinse ca fiind ni. te simplelegende. nchinarea la icoane n biserica papala a fost abandonata practic n momentul proclamarii dogmei infailibilita.ii papale, de care depinde n continuare mntuirea credincio.ilor Apuseni. Sistemul antropocentric al papismului este cotrar teocen trismului. Doar papa este continuatorul lucrarii lui Hristos pe pamnt. Pna .i musulmanii recunosc harul preo.iei clerului Ortodox Sfntul cuvios Iacov a fost martirizat n chinuri mpreuna cu doi ucenici de-ai sai, diaconul Iacov .i monahul Dionisie, n Adrianopol Tracia la 1 noiembrie 1520. S-a nascut ntr-un sat din regiunea Kastoria .i a trait apoi la Constantinopol, un de lucra ca macelar .i comerciant de miei .i iezi, pentru curtea sultanului. ntr-o zi un prieten musulman l-a invitat la masa. Iacov nsa nu mnca mai nimic din cele puse nainte, ci prefera mai mult sa discute. Atunci gazda l-a ntrebat: -De ce nu mannci din bucatele pe care le-am pregatit .i mai ales carnea? -Pentru ca noi cre.tinii n aceste zile postim. Suntem n postul Sfin.ilor Apostoli. Musulmanul a cazut pe gnduri .i a zis: Voi cre.tinii, ntr-adevar ave.i o credin.a mare .i puternica! Auzind aceste cuvinte, Iacov s-a bucurat .i l-a ntrebat: -De unde .tii tu ca credin.a cre.tinilor este adevarata?

Atunci turcul a nceput sa-i povesteasca urmatoarele: So.ia mea era o femeiecuminte , a.ezata .i am trait ferici.i mul.i ani. n urma cu c.iva ani nsa, a devenit deodat a demonizata. Mi-am cheltuit aproape toata averea ncercnd sa o vindec. Am mers pe la doctori, apoi prin geamii pe la to.i imamii pe care-i cuno.team, dar degeaba. Er am foartetrist .i nu-mi gaseam lini.tea. ntr-o zi a venit la mine un prieten .i m i-a spus: ncearca sa mergi cu so.ia ta .i la Patriarhul cre.tinilor .i roaga-l sa te ajute, pentru ca cre.tinii se nchina adevaratului Dumnezeu. Cnd am auzit acest sfat, mi-am zis ca nu strica sa nc erc .i acest lucru .i-am mers la Patriarhul Nifon (fost monah al mnastirii Dionisiu, a fost de trei ori numit Patriarh Ecumenic .i apoi Mitropolit al .arii Romne.ti. S-a ntors n cele

din urma la mnastirea de metanie .i a adormit ntru Domnul n 1512. Pentru sfin.enia vie.ii lui a fost canonizat .i este praznuit la 11 august). I-am povestit necazu l meu .i mi-a zis: Nu obi.nuim sa-i primim pe cei de alta credin.a, dar pentru ca Stapnul nostru Hristos ne-a spus: Pe cel care vine la Mine nu-l voi scoate afara! (Ioan 6,37), ad u-o pe so.ia ta aici. Am mbracat-o n haine barbate.ti .i am dus-o noaptea, ajutat de slujitorii mei, la patriarhie. Patriarhul a dat porunca preo.ilor de acolo sa deschida u.ile biseri cii .i s-o aduca nauntru pe so.ia mea. Noi am ramas afara .i ne uitam din u.a ce se ntmpla. A pus-o sa stea jos, i-a pus pe cap epitrahilul .i omoforul, a luat sfnta evangheli e .i a nceput sa citeasca din ea. Atunci am observat cum cupola bisericii parca s-a desc his .i cum o lumina puternica, minunata, a cobort .i a nvaluit totul. Era orbitoare, irea la, ca .i cum ar fi venit dintr-o alta lume. La sfr.itul rugaciunilor, lumina s-a retras di n nou spre cupola .i s-a ridicat la ceruri. Cnd mi-au ncredin.at-o, so.ia mea era vindecata! I-am mul.umit cu lacrimi patriarhului .i ne-am ntors ferici.i acasa. Daca nu ne-am tem e de autorita.i, am deveni .i noi cre.tini. EPILOG Au trecut aproape o mie de ani de cnd prima dintre patriarhiile istorice, a Romei , s-a ndepartat de Biserica cea Una .i a schimbat aproape toate tradi.iile proprii cre.tinismului autentic. De atunci .i pna n zilele noastre reprezentan.ii papalita .ii cauta sa refaca unirea cu Biserica Rasariteana. Din pacate, dorin.a lor nu se bazeaza pe o ntoarcere sincera catre Biserica Mama, pe care n chip viclean au condamnat-o .i au anatematizat-o, n 1054, fara ca aceasta sa fi gre.it cu ceva. Mai mult, papii den umesc Biserica noastra schismatica .i pe Ortodoc.i fra.i rataci.i .i ne a.teapta sa ne ntoarcem n mbra.i.area lor! Evita sistematic sa discute cu comisiile de dialog ale Bisericilor Ortodoxe asupra principiilor teologice, pe care s-a sprijinit Biseri ca cea Una a lui Hristos n primele 10 secole cre.tine. Fara gasirea .i recunoa.terea unor dogm e .i nva.aturi comune, proprii Bisericii celei Una a lui Hristos de pna la 1054, credem cu fermitate, ca reprezentan.ii celor doua par.i, nu vor reu.i sa colaboreze .i sa apropie cele doua Biserici. O alta arma puternica, ce ar putea ajuta acestei ncercari comune, ar fi trairea pocain.ei. Din pacate nu poate exista pocain.a ntru Hristos, acolo unde nu mai ex ista Duhul Sfnt. Adevarata pocain.a, cum se .tie, presupune smerenie, marturisirea gre .elilor .i a pacatelor naintea lui Dumnezeu, cu zdrobire de inima .i cautare a milei dumnezeie.ti. Cum pot sa se pocaiasca, ceea ce nseamna, sa se lepede de patimile

.i pacatele lor, de egoism, oamenii care nu mai au n credin.a lor prezen.a Duhului S fnt? Iar daca cred ca totu.i se mai mparta.esc de aceasta prezen.a, de ce nu pot sa se lepede de patimile lor? Nu judecam desigur pe nimeni, dar ne ntrebam, de ce nu scot .i e i din morminte moa.te nestricacioase .i izvortoare de mir, a.a cum scoate Biserica Orto doxa? Reprezentan.ii care participa la aceste dialoguri, nu doar cei ortodoc.i .i cato lici ci .i din partea celorlalte culte protestante .i neoprotestante, se plng de faptu l ca lucrurile nu avanseaza aproape deloc .i ca dupa mai bine de 40 de ani nu se cons tata nici

un progres real. Poate ca a existat totu.i un progres din partea catolicilor, care au reu.it sa nmoaie vigilen.a .i statornicia n dreapta credin.a a unor reprezentan.i ortodoc .i. Acest lucru se poate constata din documentul comun redactat la ntlnirea de la Bala mand din Liban, n iunie 1993, unde au fost admise lucruri inacceptabile. Daca pna atunc i unia.ia era condamnata oficial .i unanim de ortodoc.i, ca fiind un obstacol majo r n calea dialogului, n textul de la Balamand este prezentata ca o punte ce ar putea contribu i la unire. Mai mult, s-a dat dreptul unia.ilor sa participe la ntlniri, cu preten.ia c a parerile lor sa fie luate n considera.ie. Triste.ea .i dezamagirea noastra fa.a de aceste lucruri a fost confirmata de rea c.ia imediata a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu .i a Patriarhului rus Alexei care au condamnat existen.a Unia.iei .i au considerat-o ca pe un obstacol decisiv n calea dialogului. Din pacate, strategia bisericii Romei nu s-a schimbat nici o secunda. Continua s a organizeze misiuni, sa trimita episcopi, clerici .i monahi n regiuni unde nu exis ta deloc credincio.i catolici. Spre exemplu, dupa caderea comunismului au trimis 2500 de misionari n Albania. n vreme ce din Grecia au fost trimi.i n sprijinul Arhiepiscopu lui Anastasie doar 15 persoane. n ora.ul Kori.a, unde nu exista nici un catolic, papa a instalat un episcop, cu tot personalul aferent. Au construit .i o biserica .i-au nceput un prozelitism agresiv fa.a de ortodoc.ii albanezi. La fel au procedat .i-n Arghiro castro .i n toata .ara. Sim.im o adnca triste.e, cnd vedem oameni care s-au nascut ortodoc.i .i care au fost momi.i cu diferite avantaje materiale .i promisiuni de marire sa-.i abandon eze credin.a. Au devenit un fel de noi ieniceri, care au ridicat armele nerecuno.tin .ei .i ale tradarii .i-au lovit n Trupul Bisericii lui Hristos, pe care au negat-o, pierzndu.i astfel sufletele pentru vecie. Se bazeaza pe banii pe care i-au primit, pe maririle lum e.ti ce le-au fost promise .i traiesc n confuzie voind sa fie nva.atori ai legii, dar nen.elegnd ni ci cele ce spun, nici cele pentru care dau adeverire (1 Timotei 1,7). Ne spun Sfin.ii Parin.i, ca este mai bine daca ar trai cineva, chiar cu pacatele lui de zi cu zi, n Ortodoxie, dect sa traiasca o via.a, a.a zis sfnta, .i sa renege Bis erica Ortodoxa. Ortodoxul, chiar daca are pacate, prin pocain.a se va mntui, n vreme ce ereticul, chiar daca dore.te, nu se poate pocai .i deci nici mntui, deoarece i lip se.te

dumnezeiescul Har. Erezia este o ratacire demonica .i de aceea, ct traie.te n erez ie, omul nu se poate mntui. Diavolul rastoarna valorile, i prezinta victimei sale lumi na evangheliei, ca fiind ntuneric, iar ntunericul pacatului .i al ereziei, ca fiind l umina. Mintea ereticului este inundata de mndrie luciferica. Se pierde smerenia, cea car e i ofera omului dumnezeiasca lumina .i Harul lui Dumnezeu. Adresam a.adar o rugaminte fierbinte catre to.i Cre.tinii Ortodoc.i de pretutindeni, sa pastram mpreuna steagul sfnt al Ortodoxiei n inima .i n via.a noast ra. Numai a.a putem sa fim proteja.i duhovnice.te, de orice rana sufleteasca. Fara O rtodoxie nchidem por.ile mntuirii nu doar pentru noi, ci .i pentru attea milioane de oameni care-.i doresc unirea cu Hristos .i pentru care suntem responsabili n fa.a lui Du mnezeu. Sufletul lor este avid de libertate, de pace, de bucurie n inima, de toate aceste daruri ale Duhului Sfnt, care nu se pot ob.ine n afara credin.ei autentice .i a luptei duhovn ice.ti mpotriva patimilor.

ndepartarea de Sfnta noastra Credin.a este n acela.i timp ndepartare de Biserica .i de Dumnezeu. Aceasta nseamna, ntr-un cuvnt, moartea sufletului! Fie ca Bunul Dumnezeu sa ne pazeasca de asemenea rataciri. Rugaciunea tuturor Ortodoc.ilor ar trebui sa fie fierbinte .i nencetata catre Bun ul Dumnezeu, Care-.i iube.te fapturile sale, sa-i ntoarca pe to.i cei rataci.i n Stau lul Sfintei sale Biserici, unde vor straluci to.i cei nou lumina.i straini de orice ntinare a celor cuviincioase, a.a cum spune un imn al Bisericii noastre. Amin. CUPRINS