MIRCEA CEL BATRAN (1386-1418)

Tara Romaneasca a avut parte in secolul al XIV-lea de un sir intreg de domni care au lucrat pentru marirea si intarirea ei. Dupa Basarab cel Mare, intemeietorul statului si al dinastiei Basarabilor, a urmat Nicolae Alexandru, apoi Vladislav, care isi extinde stapanirea in Ardeal, urmat de fratele sau, Radu, si de Dan I. Ca o fericita sinteza a acestor domnii glorioase apare la sfarsitul veacului al XIV-lea domnia celui de-al doilea fiu al lui Radu, Mircea. Este momentul cel mai inalt al dezvoltarii statului muntean, este un maximum atat sub raportul intinderii teritoriale, cat si sub acela al puterii militare. In timpul acestui voievod, viata economica, religioasa si culturala a cunoscut o deosebita inflorire.

Mircea cel Batran, pictura murala

Pe langa extraordinara activitate pe plan extern, Mircea a acordat o mare importanta ctitoriilor, remarcandu-se ca unul dintre voievozii cu cel mai mare sprijin acordat construirii de lacasuri de cult, dar si constructiilor civile si militare. Tatal si predecesorul lui Mircea, Radu, a ridicat manastirile de la Cozia si Cotmeana. Mircea a continuat aceasta opera inaltand la inceputul domniei un nou lacas la Cozia, avand ca model biserica din Krusevac (Serbia). Drept dovada in acest sens avem un document din 20 mai 1388 in care spune ca am vrut domnia mea de am ridicat din temelie manastire intru numele sfintei Troitein locul ce se cheama Calimanesti la Olt.

Manastirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Batran Totodata, Mircea daruieste manastirii Cozia o moara in hotarul Pitestilor, 300 de salase de tigani si doua sate. Tot prin actul din 20 mai 1388, Mircea hotaraste ca, pe viitor, manastirea Cotmeana, cu toata averea ei, sa treaca sub stapanirea Coziei. Aceste lucruri demonstreaza grija deosebita acordata de domnitor

constructiilor realizate sub patronajul sau, precum si vocatia sa de ctitor. Prin numeroase acte din anii 1389, 1394, 1415, Mircea doneaza manastirii Cozia numeroase sate, transformand-o astfel in a doua manastire din Tara Romaneasca, din punctul de vedere al averii. Cea mai bogata manastire a Tarii Romanesti ramane in, timpul lui Mircea, Tismana.

Manastirea Tismana, ctitorie a lui Radu I(1377-1383) Manastirea Tismana este ctitorie a domnitorului Radu I. Mircea a avut o deosebita grija si de aceasta ctitorie, reconfirmandu-si astfel vocatia de constructor. Intr-un document din 1387, reconfirmndu-i posesiunile i drepturile, Mircea adaug faptul c lui i-a revenit datoria de a mplini "cele nedesvrite", formulare care se refer probabil la terminarea chiliilor sau a altor construcii monastice. Tot in vremea lui Mircea cel Batran a fost ridicata o manastire cu hramul Bunei Vestiri in padurea cea mare de la Bolintin, inzestrata cu satele Pilesti si Bolintin. Un alt lacas religios care dateaza din vremea lui Mircea cel Batran este Manastirea Snagov, ridicata pe insula lacului cu acelasi nume.Intr-un document,

Mircea intareste rugatoriului domniei mele, popei chir Lazar de la Snagov, un sat numit Ciulinita care este pe Buzau, ce l-a adus fratele domniei mele jupan Staico manastirii domniei mele de la Snagov. Faptul ca Mircea a avut o deosebita grija de aceasta manastire o dovedeste si un document din vremea fiului sau, Dan, din anul 1428, in care se spune: mi-am adus aminte domnia mea de daruirea ce au daruit parintele domniei mele Mircea voievod.

Manastirea Snagov

O alta manastire ctitorita de Mircea este Glavacioc. Cunoastem acest lucru dintr-un document din 20 iulie 1507 prin care Radu cel Mare intareste acestei manastiri mai multe sate, pentru ca au fost inchinate aceste sate inca de Mircea voievod. O alta manastire importanta care dateaza din vremea lui Mircea este Dealul, amintita intr-un document din 1431, prin care erau daruite aceste manastiri mai multe sate. Deoarece intre data acestui document si data mortii lui Mircea sunt doar 13 ani, inseamna ca manastirea Dealul exista in vremea lui Mircea si a fost inzestrata de acest voievod si ctitor cu numeroase bogatii.

Curtea Manastirii Dealul

In 1436-1437, Vlad Dracul confirma manastirii Saracinesti din Valcea mosia pe care era situata. Aceasta inseamna insa ca lacasul data, dupa toate probabilitatile, din vremea lui Mircea cel Batran.

Schitul Saracinesti, ctitorie din vremea lui Mircea cel Batran Din aceeasi vreme este si schitul Bradet, judetul Arges, ridicat de Mirceaacesta figurand in frntea pomelnicului-pe locul unui lacas mai vechi. Fresca ctitorilor ne infatiseaza chipul voievodului, tinand intr-o mana biserica si in cealalta o cruce. Alaturi e doamna voievodului, pe numele ei Mara.

Mircea cel Batran, pictat pe zidul schitului de la Bradet Pe langa bogata activitate de ctitor si constructor de lacasuri de cult pe plan intern, Mircea a sprijinit si manastirile de la Muntele Athos. El s-a ingrijit de manastirea Cutlumuz, ridicata de Nicolae Alexandru. Stim acest lucru dintr-un document din anul 1514, in care se spune clar:strabunul nostrum mircea voievod a innoit ctitoria pe care a facut-o tara Romaneasca. Rezulta din acest document ca Mircea cel Batran a contribuit la renocvarea aceste ctitorii a dinastiei Basarabilor. O mare importanta a acordat Mircea cel Batran si constructiilor cu caracter militar. Pentru a putea contracara cu suces amenintarea otomana el construieste la Giurgiu o cetate puternica de piatra. In 1445, Vlad Dracul, fiul lui Mircea, afirma ca fiecare piatra din aceasta cetate il costase pe tatal sau un bolovan de sare. Se pare ca tot Mircea a intarit si cetatea de la Turnu. Mircea cel Batran este unul dintre cei mai importanti voievozi romani. Insemnatatea domniei sale consta si in faptul ca a acordat o mare importanta constructiilor cu caracter religios, militar si civil, contribuind astfel la dezvoltarea durabila a Tarii Romanesti, care atinge in timpul domniei sale o culme a puterii in estul Europei.