Sunteți pe pagina 1din 294

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI COPERTA 1

COPERTA 1

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI COPERTA 4

COPERTA 4

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI Dac am v zut mai departe, este pentru c am stat pe

Dac am v zut mai departe, este pentru c am stat pe umerii gigan ilor.

ISAAC NEWTON

pentru c am stat pe umerii gigan ilor. ISAAC NEWTON Din p cate, nim nui nu

Din p cate, nim nui nu i se poate spune ce este Matricea. Trebuie s o vezi cu ochii t i. Este ultima ta ans . Dup asta, nu mai ai cale de întoarcere. Dac iei pilula albastr :

povestea se termin , te treze ti în patul t u i crezi ceea ce vrei tu s crezi. Dac iei pilula ro ie: r mâi în ara Minunilor i î i voi ar ta eu cât de adânc e vizuina iepurelui. Nu uita îns : tot ce î i ofer este adev rul. Nimic mai mult.

MORPHEUS Matricea

-0-

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI Viitorul de ine secrete pe care doar trecutul le poate dezv lui.

Viitorul de ine secrete pe care doar trecutul le poate dezv lui.

ine secrete pe care doar trecutul le poate dezv lui. LUIZA-ADRIANA GRAMA Domnului, Dumnezeului meu f
ine secrete pe care doar trecutul le poate dezv lui. LUIZA-ADRIANA GRAMA Domnului, Dumnezeului meu f
ine secrete pe care doar trecutul le poate dezv lui. LUIZA-ADRIANA GRAMA Domnului, Dumnezeului meu f

LUIZA-ADRIANA GRAMA

Domnului, Dumnezeului meu

f r permisiunea c ruia nu a fi îndr znit s scriu o carte atât de avansat despre El, iar f r dragostea, iertarea i principiile sale n-a mai fi fost demn s mai stau înaintea sa s -mi îndeplinesc misiunea conform voin ei sale.

P rin ilor mei, Auric i Ioana Marin

care mi-au d ruit tot ce au avut ei mai bun i mai frumos, i au vegheat mereu asupra mea pentru ca eu, b iatul lor, s devin un om întreg i s îi reprezint cu cinste oriunde.

Prietenei mele, Luiza-Adriana Grama

în lipsa r bd rii, iubirii, încuraj rii i observa iilor sale acest proiect atât de serios nu s-ar fi realizat vreodat , iar f r sinceritatea, tandre ea i noble ea sa sufleteasc n-a fi putut fi niciodat un om împlinit i deplin fericit. Îi mul umesc în mod special i pentru aten ia deosebit i admira ia sincer cu care a întâmpinat prima edi ie.

Tuturor cititorilor mei, care au studiat prima edi ie ap rut pe internet, le mul umesc pentru aprecierile i criticile f cute la adresa c r ii, dar i pentru toate întreb rile i sugestiile lor valoroase, cele mai multe dintre ele reg sindu-se în prezenta edi ie.

-1-

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

arada, dac exist , este probabil atât de simpl , încât cu mare greutate va fi descoperit

SORIN TEF NESCU Sfidarea timpului

#00 Introducere: declara ia de conformitate

Nu mai conteaz cum a ajuns

în posesia ei. Poate a împrumutat-o de la un prieten inimos, poate a cump rat-o

chiar el din rafturile unei libr rii, poate a primit-o cadou de la cineva drag sau poate a scotocit întreaga bibliotec public din ora pentru a ajunge la ea. Nu mai conteaz , eforturile au fost oricum r spl tite: s-a g sit în sfâr it cartea ! Desigur, titlul c r ii nu promite prea multe: Sfidarea timpului . A adar, înc o carte despre timp, ca i cum nu s-ar fi scris deja destule c r i pân acum

Mai este

i precizarea sfidarea , care provoac cititorului un pic de nelini te: cum adic , sfidarea timpului?! Poate fi timpul sfidat?! i, dac da, cum anume?! Cititorul s nu se alarmeze din acest motiv: nu numai c timpul poate fi sfidat, dar pentru unii sfidarea timpului este un mod de via , deprins practic în miliarde de ani de evolu ie continu . Pe parcursul c r ii ve i afla toate detaliile necesare. Cititorul a cercetat bine de tot cartea pe toate p r ile: s-a uitat întreb tor la copert , a citit scurta prezentare a autorului i a c r ii, ba chiar s-a uitat din curiozitate i la cuprins: ce poate con ine cartea asta de este a a voluminoas ?! Nu m îndoiesc c cititorul a observat i dedica iile speciale de la începutul c r ii, din care sunt convins c cel pu in una dintre ele l-a uimit. i tot cititorul nu s-a putut ab ine s nu citeasc apoi i un pic din introducere, ca s - i poat forma o p rere despre cartea aflat acum în mâinile sale. Am ghicit sau nu?

pe acest subiect! În fond, ce ar mai putea aduce nou cartea mea, nu?

Cititorul tocmai a pus mâna pe cartea mea

Dac nu ai abandonat lectura pân acum, dragul meu cititor, tiu sigur c

vei citi cartea pân la cap t. Nu b nuie ti ce lucruri extraordinare te a teapt în aceast lucrare i nici nu vei observa când vei ajunge la finalul c r ii, de i acum i se pare c sunt atât de multe pagini de citit. Dar nu am scris aceast carte ca

De fapt, chiar in foarte mult s te avertizez înc de la

început c este o carte foarte periculoas . Dragi cititori, lectura acestei c r i i, mai ales, asimilarea con inutului ei, v pot afecta grav modul de a gândi i de a sim i. Nu v iluziona i c lumea va mai fi la fel dup citirea acestei c r i ! Dac sunte i ferici i a a cum sunte i acum, dac prejudec ile ce v-au fost inoculate în suflet prin educa ie v sunt absolut necesare pentru a putea tr i în pace, atunci mai bine nu citi i aceast carte ! Nu ve i mai putea reveni la situa ia anterioar , ca i cum nimic nu s-ar fi întâmplat !

- 2 -

s - i plac ie neap rat

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

Dac v închipui i cumva c ave i de-a face cu o carte clasic i cuminte, de genul celor care se pot citi acas la o cea c generoas de cafea sau în drum spre locul de munc , stând relaxat pe un scaun în transportul public, mai bine nu citi i cartea decât s regreta i amarnic gestul mai târziu. Se poate tr i foarte bine i în dulcea ignoran din acest moment, nu trebuie s v complica i existen a cu adev rul, dac minciuna v place. Dar, dac vre i adev rul, citi i ! Cultura noastr a suferit, mai ales în ultimele decenii, influen a major i nefast a unui nou curent de gândire filozofic , denumit generic postmodernism i care include contribu ia unui num r impresionant de autori i chiar exege i. Din pricina lor, omul contemporan a ajuns s pun la îndoial nu numai utilitatea, dar chiar i importan a oric ror dovezi aduse în sprijinul credin ei cre tine. Se manifest la noi, i chiar peste tot în lume, un soi de scepticism atroce care a permis nu numai erodarea din temelii a credin elor clasice, cum sunt iudaismul, cre tinismul sau islamul, dar au dus i la afirmarea tot mai

puternic a unor curente puternic deviante, de o ferocitate f r precedent. În cre tinism, de pild , postmodernismul a f cut posibil afirmarea i chiar recunoa terea în plan mondial a unor erezii teribile, cum este Seminarul Isus, despre care vom avea ocazia s mai vorbim în aceast carte. Ce este îns cu adev rat trist i dureros pentru mine este s constat apari ia i chiar consolidarea dezorient rii i confuziei în rândul studen ilor no tri de la teologie (care sunt viitori preo i i pastori). Reproducerea dogmelor prin asimilare mecanic s-a dovedit a fi o metod nu numai perimat , dar i foarte nociv pentru studen i. Datorit confisc rii lui Isus prin ascunderea sa între nenum ratele dogme cre tine, care sunt adesea contradictorii, studen ii au renun at demult la efortul de recuperare a lui Isus, mul umindu-se s accepte tacit viziunile oferite i impuse, în lips de altceva mai bun, chiar de c tre profesorii cu care studiaz , conform dictonului crede i nu cerceta: cine are întreb ri, are dubii, iar cine are dubii, este eretic, deci trebuie imediat izolat i chiar exclus din comunitate. Tocmai aceast comoditate intelectual (din partea studen ilor) i aceast pervertire dogmatic (din partea profesorilor) m întristeaz nespus de mult. Ast zi se ia o not mare la examen doar dac reproduci cât mai fidel cu putin profesorul cu care studiezi. Se noteaz , în fapt, nu modul de gândire, ci doar performan a memoriei. De dragul notelor f r de care nu poate ajunge în noul an universitar, studentul este nevoit s accepte o veritabil mutilare sufleteasc . Odat corupt în acest fel, sufletul studentului va fi lipsit de aripi, iar acest proces de domesticire sau t iere a penelor este din p cate ireversibil. Intereseaz s treci examenul cu bine, s iei o not mare, s - i mul ume ti profesorul, totul pentru a ob ine mult doritul statut clerical de preot, sau pastor,

sau predicator

chiar dac ave i a a ceva în posesia voastr , pentru Dumnezeu diplomele i titlurile voastre nu valoreaz absolut nimic. Pe cine alege Dumnezeu, omul nu poate nici m car b nui, dar mite s decid în locul lui. Când alege pe cineva,

Dar nu v iluziona i, în ochii lui Dumnezeu nu exist diplome:

- 3 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

Dumnezeu î i bazeaz alegerea pe propria sa personalitate, care nu coincide niciodat cu criteriile stabilite de oameni pentru a fabrica preo i, pastori i predicatori, cu tot felul de diplome i distinc ii care n-au nici o valoare real . Asist m în colile superioare de teologie (veritabile fabrici de popi ), la un proces educa ional de clonare în serie: profesorul î i transform studen ii în veritabile copii personale. Studen ii zilelor noastre sunt adesea pu i în situa ia ingrat de a asista la cursurile unor profesori limita i de propriile prejudec i, incapabili de alte perspective. Ori tocmai modul de gândire i de sim ire mi se pare a fi singurul instrument valoros pe care tu, ca profesor, îl po i d rui studen ilor t i. În lipsa unor profesori capabili s le deschid mintea i inima, studen ii accept neputincio i acest proces perfid de sp lare a creierelor, în care dogma ine loc nu numai de gândire, ci i de sim ire. Nimeni nu se mai apleac asupra textelor din moment ce studentul prime te pe tav totul de-a gata i este în esat cu r spunsuri înc mai înainte ca întrebarea s se prefigureze firesc în mintea i în sufletul s u. Totul trebuie acceptat mecanic, pentru c profesorii sunt prea b trâni pentru a mai avea r bdare ca tân rul s se formeze natural, în acord cu nevoile sale, la timpul potrivit. Transfer m concep ii închise în mintea unor tineri deschi i. Este ca i cum îi scoatem pe tineri la pensie înc de la 20-30 de ani i ne refuz m singuri orice ans de a afla adev rul atât pentru noi, cât i pentru genera iile viitoare. De aici i ideea stupid , ridicat la rang de dogm : crede i nu cerceta ! Profesorul îmb trânit se uit la tine i aproape c te roag s accep i tacit totul:

te rog, nu m întreba, pentru c nici eu nu tiu r spunsul. Este grav pentru profesor c la vârsta lui înaintat experien a i în elepciunea nu l-au condus la aflarea adev rului, dar mai grav este s inoculezi în mintea i în sufletul unui tân r ideea c nu are nici un rost s mai caute r spunsuri, din moment ce nimeni nu le de ine. Dac noi nu am reu it, trebuie s -i l s m i pe al ii s încerce. Aici sunt de acord cu prietenul i colegul meu din ne tiut, apostolul Pavel, care spunea cerceta i toate lucrurile i p stra i ce este bun (1 Tesaloniceni 5:21). (Este, de altfel, unul din momentele rarisime în care Florian îi d dreptate lui Pavel: noi doi nu prea ne suport m, dar suntem colegi i nu ne vorbim de r u ) În nici un caz nu trebuie s d m de în eles tinerilor c nu exist r spunsuri la întreb rile lor doar pentru c noi, din nefericire, nu le-am g sit pân în acest moment. Dac noi nu am putut, trebuie obligatoriu s ne dorim ca urma ii no tri s le g seasc . A adar, nu ne crede i pe cuvânt, doar pentru c noi suntem apostoli i voi sunte i cre tini, ci cerceta i chiar voi, cu mintea i cu sufletul vostru, c noi de-aia am scris aceste texte, ca voi s ave i ce s cerceta i i, prin asta, s ave i calea liber spre adev rul pe care i noi, la rândul nostru, l-am tot verificat iar i iar, încât cei mai mul i dintre noi au i murit neputându-l nega. Dar omul modern este mult prea comod i mult prea ocupat pentru a avea m car curiozitatea de a deschide Biblia: nu are nici chef i nici timp s se mai aplece asupra textelor. Am tot respectul pentru cel care i-a petrecut timpul

- 4 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

studiind cu luare aminte via a lui Isus i în final, dup mult studiu, a ajuns la concluzia c el, ca om, pur i simplu nu poate crede. Reu esc întotdeauna s comunic cu o persoan care tie de ce nu crede, nici faptic, nici istoric, pentru c , la rândul meu, tiu i eu foarte bine de ce cred, atât faptic, cât i istoric. Pot discuta cu un astfel de om pentru c am un punct comun de la care pot pleca în orice discu ie cu el: Biblia. Dac decidem s mergem pe un teritoriu necunoscut, ne procur m o hart . Dac vrem s fim g si i într-un anumit teritoriu, marc m pe hart pozi ia noastr cât mai exact i o spunem salvatorilor. Biblia este o hart care ne arat unde este divinitatea. Este trasat de însu i Dumnezeu, care ne d coordonatele exacte pentru c vrea s ajungem la El. Harta este cea care ne orienteaz în teritoriu, i dac din nefericire acest lucru nu se întâmpl , fie noi nu avem nivelul necesar pentru a citi harta, fie harta nu este corect . Este vina noastr sau este vina h r ii c nu am reu it, dar în nici un caz nu este vina teritoriului. Suntem încredin a i c omul are, din secolul 20 încoace, nivelul necesar pentru a citi corect harta numit Biblie. Dumnezeu a vrut s îl g sim la timp:

nici prea devreme, pentru c nu ar putea colabora cu ni te primitivi într-un plan opera ional atât de complex, dar nici prea târziu, pentru c de participarea oamenilor depinde, în fond, reu ita acestui plan. Biblia a fost scris nici prea simplu, dar nici prea complicat, de a a manier încât omul s o poat citi corect exact la momentul potrivit. A adar, nu mai sta i pe gânduri i reciti i Biblia! De asemenea, suntem la fel de încredin a i c , având interesul s tige acest r zboi, i nu s îl piard , Dumnezeu a avut grij s fac o hart corect . Biblia este o carte mult prea complex i prea elaborat pentru a fi o minciun . Nimeni nu cheltuie atâta timp i atâtea resurse doar pentru o fars . A adar, dac Dumnezeu s-a exprimat în textele sfinte, atunci El nu ne-a min it în ele. Textele sfinte sunt h r i corecte i adev rate despre un teritoriu numit divinitate. i dac harta este atât de minunat i de adev rat , cu atât mai minunat i la fel de adev rat trebuie s fie i teritoriul descris de ea. Dumnezeu nu este o glum , doar ni se pare nou a a, deoarece a trecut prea mult timp de atunci. Datele problemei r mân tot astea: divinitatea este civiliza ia care ne-a creat pe noi. Una din tr s turile esen iale ale divinit ii ca civiliza ie a lui Dumnezeu este eficien a. Re ine i acest lucru: Dumnezeu este întotdeauna eficient. Nu face nimic f r un scop precis, i orice dar f cut presupune r scump rare în roade. Nu iese ranul pe câmp s are ogorul doar de dragul solului i nici nu se apuc de sem nat doar de dragul agriculturii. Cultura câmpului are scop: recolta. Tot a a se întâmpl i cu noi: civiliza ia divin nu a creat omul de dragul artei, ci omul are un scop precis. Dumnezeu e sincer cu noi: ne spune scopul în Biblie. Pentru voi, cei care vre i r spunsuri la întreb rile voastre, am scris eu aceast carte, în speran a c o ve i citi. Colegii mei din ne tiut, evangheli tii, au scris i ei cândva, tot pentru voi, pentru ca voi s citi i i, prin asta, s crede i. Ei i-au f cut treaba în acord cu posibilit ile de acum 2000 de ani, încercând s

- 5 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

r spund cerin elor timpului în care au tr it. Trebuie s recunosc din suflet c evangheli tii au f cut, la acea vreme, o lucrare absolut minunat , din moment ce este la fel de actual i dup 2000 de ani, chiar dac praful ne face s nu vedem bine ce este scris acolo. Ce v ofer eu este un anume mod de gândire i un anume mod de sim ire. Eu v pot ar ta doar calea, voi va trebui s merge i singuri pe ea. Nu va fi u or. Cel care î i asum exigen ele cercet rii tiin ifice pe un astfel de teren trebuie s în eleag de la bun început c activitatea sa, oricât de modest ar fi ea, nu poate da roade în lipsa unei uria e d ruiri i a unei aten ii extreme. Munci i pentru voi cu foarte multe riscuri. Dac voi nu ve i pune suflet în ceea ce ve i face de acum încolo, nu ve i reu i absolut nimic. Mai mult, dac nu ve i fi aten i la fiecare pas f cut, orice eroare v poate costa foarte scump. Capcane sunt la tot pasul, exist tot felul de explica ii foarte seduc toare care v pot duce în teritorii rele pentru suflet precum sunt de erturile pentru organismele vii. Unele capcane le voi prezenta i eu, ve i vedea c sunt fascinante, cum ar fi Barbara Thiering (cu al s u Isus exclusiv esenian i uman) sau Miceal Ledwith (cu al s u univers hamburger i cu un Isus dator vândut misterelor egiptene). Niciunde în Biblie sau în Coran nu exist cuvântul Trinitate. Dar astfel de pericole pot fi evitate într-un singur fel: când ave i dubii, nu înainta i în abis, ci întoarce i-v la textele sfinte. Ereziile, indiferent de felul lor, se dep rteaz mai devreme sau mai târziu de textul sfânt f când presupuneri care nu au acoperire în certitudinile textului. Textul sfânt afirm , el nu presupune nimic, deoarece Dumnezeu nu are dubii în privin a sa. Numai omul nu tie exact ce se petrece i strecoar presupuneri pornind de la adev rurile sfinte, mistificând logica pentru a ajunge la concluziile dorite. Mintea s fie permanent atent , pentru a nu c lca strâmb, iar sufletul s fie permanent deschis, pentru a nu-l refuza pe Dumnezeu. Nu a tepta i s v dea nimeni nimic, singuri va trebui s v lua i. Nu accepta i i nu refuza i nimic decât dup o verificare atent , complet i corect . Sunt încredin at c tinerii cu aplecare spre conceptualizare i cu o capacitate de p trundere deosebit trebuie încuraja i s capete convingerea c Dumnezeu poate fi slujit i f r titluri sau diplome, prin munc onest i atent în solitudinea bibliotecii, acolo unde truda înv rii î i arat roadele. Nu ave i nevoie absolut deloc de studii de specialitate pentru a ajunge la Dumnezeu. Ave i nevoie de traduceri bune în limbile voastre ale Vechiului Testament, ale Noului Testament i ale Coranului, cu alte cuvinte, doar Biblia i Coranul. Nu este necesar s cunoa te i ebraica, greaca sau araba pentru a cunoa te Dumnezeul descris în aceste texte sfinte. Nu sunt necesare absolut deloc nici un fel de studii de specialitate: Dumnezeu nu vede diplomele i titlurile onorifice. V trebuie doar traduceri bune ale Bibliei i Coranului, dar i un anume mod de gândire, pe care Dumnezeu se a teapt ca oamenii s -l aib la un anumit stadiu de civiliza ie, pe care, din fericire, tocmai l-am atins în secolul trecut. Din clipa în care omul a reu it s inventeze procesoarele, pentru a putea face o explozie

- 6 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

atomic corect , din acel moment omul a putut s se gândeasc la calculatoare (computere sau ordinatoare) i, prin asta, a deschis automat Cutia Pandorei:

informatica este cheia textelor sfinte. Din clipa în care omul a cercetat textele sfinte cu calculatoarele, el a aflat lucruri teribile, care i-au schimbat radical comportamentul i, prin asta, Dumnezeu a aflat cu siguran c omul tocmai a devenit compatibil cu divinitatea, adic e bun de cules. Dup cum ve i vedea, informatica i genetica sunt pilonii rela iei lui Dumnezeu cu omul creat de el. Trecerea de la materie i energie, adic de la tehnologia primitiv i inferioar , la energie i informa ie, adic la tehnologia superioar i subtil , este semnul indubitabil c o civiliza ie s-a copt suficient de mult. Desprinderea total de materie, adic de resursele materiale, este doar condi ia necesar , dar nu i suficient îns , pentru ca o civiliza ie s sfideze timpul p c lind moartea. Din p cate, trecerea de la materie la informa ie se face prin energie, un stadiu dureros pe care 90% din civiliza iile care îl ating nu îl i dep esc: instinctul de conservare duce inevitabil la goana dup resurse i, implicit, la crearea armei supreme pentru a ob ine toate resursele planetei gazd . Resursele sunt limitate, dar nevoile sunt nelimitate. Când planeta nu mai poate sus ine nevoile în continu cre tere, deoarece resursele sunt în continu descre tere, planeta afi eaz mesajul închis pentru inventar , iar civiliza ia are dou op iuni: s g seasc noi planete de exploatat sau s moar de foame. Cele mai multe mor de foame i se sting. Unele îns se apuc de explorare cosmic . Universul este îns prea mare pentru a putea fi str b tut mergând pe jos. Este nevoie de energii uria e pentru a merge cu taxiul în univers, i pu ine civiliza ii ajung la stadiul galactic i chiar intergalactic. C l toria în univers depinde de energiile pe care le po i dezvolta, i dac ai resurse limitate, i energiile tale sunt la fel de limitate, deci te po i plimba cel mult în jurul casei tale (galaxia). Dac civiliza ia devine eficient , atunci va reu i s nu cheltuie energiile pe turism galactic i va supravie ui în timp atât de mult, încât la un moment dat steaua ce g zduie te planeta va începe s moar . Înainte de a fi o supernov , steaua intr în expansiune i înghite toate planetele sale. Cine tie, se preg te te. Este necesar o nav de mari dimensiuni pentru a te dep rta suficient de stea când aceasta se tot extinde. Dar o nav , oricât de mare ar fi ea, este limitat , nu se poate compara cu o planet . Pentru asta, este necesar un control demografic strict, deci o genetic perfect . Iar nava are nevoie de o informatic excelent , pentru c zborul intergalactic nu este o joac : sunt necesare calcule relativiste pentru dinamica h r ilor stelare, de a a manier încât în drumul t u nu cumva s nimere ti o stea. Aceast condi ie limiteaz turismul galactic în jurul casei: dac e ti într-o galaxie i vrei s te mu i, cel mai bine este s pleci într-o galaxie imediat învecinat cu a ta, pentru a avea drumul liber de stele. Dar saltul intergalactic nu este mai u or decât turismul galactic. Este i mai greu. Energiile de care ai nevoie presupun resurse materiale pe care nu ai cum s le ai, chiar dac cucere ti o parte însemnat din galaxie. Nu este eficient.

- 7 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI Supernova: explozia unei stele distruge totul în jurul ei! Singura solu ie

Supernova: explozia unei stele distruge totul în jurul ei!

Singura solu ie pentru a ob ine energiile necesare saltului intergalactic este

În fond, dac se elibereaz gratis atâta energie, de ce s nu o

folosim adecvat în interesul nostru? Dac facem un salt în galaxia cea mai apropiat , explozia va avea acolo efecte minime. O supernov din Andromeda este vizibil în Calea Lactee dup 2,5 milioane de ani, deoarece lumina are nevoie de acest timp pentru a parcurge distan a dintre cele dou galaxii. Energia care ajunge din Andromeda în Calea Lactee este doar o mic parte din energia care ar fi fost suportat la fa a locului de la o supernov . Dac e ti într-o sfer bine f cut , cu anumite dot ri, sufletele nu vor p i nimic, pentru c ele sunt informa ie, nu energie. Nava va putea fi pus pe pilot

automat, deci e necesar un calculator con tient de sine, pentru a lua decizii

chiar supernova

- 8 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

corecte dac pe drum apar evenimente neprev zute i, mai ales, pentru a p stra intact logistica i cultura civiliza iei de care apar in acele suflete ! Nava mai necesit i între inere în tot acest timp, asigurat de robo i afla i în subordinea calculatorului. Sufletele nu cer de mâncare, iar nava are o complet autonomie de zbor. Ajun i la fa a locului, în galaxia vecin , trebuie g se ti o specie vie cât mai compatibil cu specia ta, pe care s o modifici suficient de mult pentru a permite sufletelor tale s se întrupeze. De ce trebuie asta? Ve i vedea în carte. Din p cate, civiliza iile care ajung la stadiul supernovelor multiple sunt extrem de rare. Civiliza ia lui Dumnezeu este îns , cu siguran , un astfel de caz rar. Universul este atât de mare, încât noi nu putem vedea decât o foarte mic parte din el, numit universul observabil, s spunem maxim 1% din Univers, pentru a simplifica mai mult explica ia. Acest univers observabil con ine aproape 1 trilion de galaxii (un trilion are o mie de miliarde), fiecare galaxie având în medie câte 100 de miliarde de stele. Galaxia noastr , numit Calea Lactee, are un diametru de 100.000 ani lumin , adic lumina are nevoie de 100.000 de ani pentru a o str bate de la un cap t la altul. Cea mai apropiat galaxie de Calea Lactee este Andromeda, situat la 2,5 milioane ani lumin , care vine cu toat viteza spre noi. Peste 2,5 miliarde de ani, cele dou galaxii se vor ciocni, iar supravie uitoarea impactului va fi numai galaxia noastr : 90% din stelele C ii Lactee vor sc pa nev t mate, iar Soarele nostru va apuca sigur s moar de b trâne e, peste 5 miliarde de ani. Universul observabil: galaxiile se grupeaz în clustere

moar de b trâne e, peste 5 miliarde de ani. Universul observabil: galaxiile se grupeaz în

- 9 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

Universul este atât de mare, încât ceea mai mare parte a lui nici nu o vom putea vedea vreodat , i asta pentru c lumina nu a avut suficient timp de la Big

Bang pân acum încât s ajung pân la noi. A privi în Univers înseamn a privi în trecut: ceea ce vedem acum pe cer de fapt nici nu mai exist la fa a locului. Pentru asta e nevoie de h r i relativiste, care permit stabilirea pozi iei actuale a stelelor (statica), dar i mi carea acestora în timp real (dinamica). Civiliza ia uman (umanitatea) abia începe s deprind statica, indicând pozi ia stelelor a a cum le vede acum. Civiliza ia divin (divinitatea) se delecteaz numai cu dinamica, având h r i în timp real pentru întregul Univers, cu pozi ii ale stelelor a a cum sunt ele la fa a locului, nu cum le vedem noi acum pe cer. Cu tehnologia actual , în care vârful de lance a fost telescopul Hubble, am putut vedea în Univers atât de adânc, încât la un moment dat n-am mai v zut decât un imens i enigmatic întuneric. Cea mai adânc imagine captat de acest telescop spa ial este un buchet de galaxii primordiale, a a cum ar tau ele cum

Dincolo de ele fiind un imens întuneric, s-a dedus logic

13,7 miliarde de ani

c lumina nu a avut suficient timp de la Big Bang încoace s ajung pân la noi, deci i vârsta Universului trebuie s fie tot 13,7 miliarde de ani. Dincolo de aceast limit , nu vom putea vedea niciodat , oricât de bun ar fi tehnologia:

dac vrem s vedem mai mult, va trebui s a tept m mai mult ca s se adune

suficient lumin pentru a impresiona pelicula de film fotografic.

Deep Space: ce a v zut telescopul Hubble de acum 13,7 miliarde de ani!

impresiona pelicula de film fotografic. Deep Space: ce a v zut telescopul Hubble de acum 13,7

- 10 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

Exist m ca civiliza ie de câteva mii de ani: 5000, poate 10.000-15.000. Agricultorii din Mesopotamia nici nu i-au putut imagina c într-o zi vom zbura în spa iu i c vom capta imagini de la începuturile acestuia. Doar câteva mii de ani au fost suficiente pentru ca tehnologia noastr s ating anumite standarde. Doar câteva mii de ani ! Dar divinitatea, în peste 10 miliarde de ani, oare ce o fi putut ea s realizeze în tot acest timp?! Dac ai nevoie de doar câteva mii de ani pentru a ie i în spa iul cosmic, oare ce po i face în peste 10 miliarde de ani ?! În acest moment, numai cine nu vrea s citeasc , nu va ti ce se petrece. Avem tot ce ne trebuie i nu ne lipse te absolut nimic pentru ca, prin truda min ii noastre asupra textelor, s putem ajunge cu succes la Dumnezeul nostru, care ne a teapt cu drag. V voi ar ta pe parcursul acestei c r i ce concluzii simple i elegante, corecte i adev rate, ve i putea extrage singuri, prin munca voastr cinstit , din aceste texte învechite, considerate în mod eronat drept perimate, i blamate pe nedrept de majoritatea exege ilor ca fiind îndoielnice i neclare. Oare nu mai putem citi o carte doar pentru c este atâta praf pe ea? Biblia este o nicoval pe care s-au spulberat multe ciocane. De pild , marele Voltaire (decedat în 1778) spunea c nici la o sut de ani dup el cre tinismul va fi m turat din istorie i trecut în nefiin , împreun cu Biblia. Dar iat c Voltaire însu i a trecut în nefiin i a fost m turat din istorie, în timp ce Biblia se r spânde te tot mai mult în orice col al lumii. Împ ra i i papi, regi i preo i, prin i i st pânitori, to i i-au încercat puterile asupra Bibliei, dar to i au murit i s-au dus, iar Biblia înc tr ie te! Ca o ironie a istoriei, la numai 50 de ani dup moartea lui Voltaire, Societatea Biblic din Geneva îi folosea casa i tiparni a pentru a produce teancuri întregi de Biblii De o mie de ori a r sunat clopotul de înmormântare, s-a în iruit fastuoasa procesiune funerar , s-a d ltuit epitaful pe piatra de mormânt, ba chiar s-a scris, cu profund durere, i necrologul. În ciuda lacrimilor de crocodil v rsate, în ciuda coroanelor de flori depuse, iat c Biblia a refuzat s moar . Nici o alt carte n-a fost atât de ciopâr it , disecat , cernut , examinat i oc rât , atacat cu atâta meschin rie i scepticism, atât de metodic i de erudit, cu privire la fiecare capitol, la fiecare verset, la fiecare cuvânt chiar! i cu toate acestea, Biblia este în continuare iubit , citit i studiat de miliarde de oameni. Biblia cre tin este tradus deja în 2200 de limbi din cele 6500 de limbi ale planetei noastre. De i a atins doar o treime din limbile acestei planete, Biblia a ajuns prin cele 2200 de limbi la peste 90 % din popula ia lumii! Se estimeaz c , dac se p streaz acest ritm, Biblia ar trebui s fie tradus în toate limbile Terrei între 2007 i 2022, devenind astfel singurul text tradus integral în toate limbile p mântului i cunoscut de to i locuitorii acestei planete! Biblia i Coranul fundamenteaz cartea mea. Dac ele nu sunt adev rate, atunci nici cartea mea nu este adev rat . Prin urmare, nu v gr bi i s trage i concluzii: nu vreau nici s m crede i pe cuvânt, dar nici s respinge i din start cea ce v voi spune aici. Nu voi putea s v ar t chiar totul, dar m voi str dui

- 11 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

s v ar t m car ce este esen ial. Am convingerea c voi ve i duce mai departe realiz rile mele i c ve i reu i mai mult decât am reu it eu. În dar a i primit, în dar s da i i voi: important este ca niciodat flac ra credin ei noastre s nu se sting în urma ii no tri, pentru c atunci chiar nu mai este nimic de f cut. Nu uita i, Biblia i Coranul sunt doar fundamentele, nu sunt totul. Este util s nu v priva i de tiin a lumii moderne, dac tot o ave i la îndemân pe internet. Colegii mei din ne tiut, evangheli tii de acum 2000 de ani, i-ar fi dorit nespus s aib internetul pe care îl avem noi, s tie cosmologia zilelor noastre, s studieze teoria relativit ii, s cunoasc tiin a modern în elementele sale esen iale, nu mai spun în detaliile care sunt accesibile unora dintre noi. i lui Yahveh, când s-a încarnat ca Isus printre noi, iar fi fost mai u or s transmit mesajul unor oameni care tiau informatic i genetic , a a cum tim noi ast zi. Noi, cei de azi, avem o r spundere infinit mai mare decât cei din trecut: noi tim cu mult mai multe decât ei. i dac ei au putut crede, cu atât mai mult noi vom putea crede. Apostolul Ioan, în viziunea din Patmos, a fost pus în situa ia dificil de a descrie ce vede: un televizor enorm pe care vedea tot felul de imagini; el i-a spus mare de sticl , dar efortul lui de a percepe televiziunea digital a zilelor noastre este teribil de mare comparativ cu efortul nostru, care tim atât de bine ce este televiziunea ! A v zut în detalii teribile nava lui Dumnezeu, c reia i-a spus Slav , a v zut i calculatorul central al navei,

Nu crede i c ace ti pescari din Galileea s-au

c ruia i-a spus Mielul

descurcat extraordinar de bine pentru timpul lor?! Ei nu au v zut niciodat o navet spa ial , nu aveau de unde s tie rolul calculatoarelor în navigarea spa ial , i totu i Ioan vorbe te limpede despre aceste lucruri în Apocalipsa lui! Este posibil ca eu s gre esc, s v induc în eroare. De pild , în prima edi ie stabilisem eronat data r stignirii lui Isus în 7 aprilie 30 en, dar în edi ia a doua, în baza unor dovezi mai puternice ce provin din Vechiul Testament, este clar c Isus a fost r stignit pe 3 aprilie 33 en. Datele nu se modific prea mult, în loc de 36 de ani, Isus a tr it sigur 40 de ani printre noi, dar este totu i o eroare. Din acest motiv, îmi doresc s m verifica i chiar voi, s v convinge i prin propriile voastre cercet ri. Cât vreme v baza i în orice privin pe Biblie i pe Coran, concluziile nu pot fi gre ite. Cum introduce i presupuneri neconfirmate de fapte, cum c de i în eroare, exact cum am p it i eu. Este doar o aparen c avem de ales între 7 aprilie 30 i 3 aprilie 33. De fapt, Vechiul Testament ne arat limpede, prin profe ia lui Daniel (despre care vom discuta pe larg) c nu avem de ales între cele dou date, c numai 3 aprilie 33 poate fi data exact . Prima dat , cea de 7 aprilie 30, este preferat de catolici, deoarece are un avantaj care convine dogmei cre tine promovate de Vatican: activitatea public

a lui Isus a inut 2-3 ani maxim, f r întreruperi. Problema întreruperilor este cea care îi sperie de fapt pe exege ii catolici. Dac se adopt 3 aprilie 33, atunci activitatea public a lui Isus are mai mul i ani, iar evangheliile nu pomenesc nimic despre eventualele perioade de pauz , care ar trebui logic explicate.

- 12 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

În prima edi ie, am presupus c exege ii catolici au dreptate, deoarece versiunea lor m scutea de explicarea unor eventuale perioade de întrerupere. Din moment ce catolicii au avut dreptate în atâtea privin e, am presupus c i în privin a r stignirii au dreptate. Aici am gre it: nu am verificat presupunerea. În edi ia a doua, aceast problem a fost rectificat adecvat, cu scuzele de rigoare. Eroarea este oricând posibil i singura surs de eroare este presupunerea care nu este verificat . Presupunerea este util doar prin verificare. Dac se confirm pe o alt cale, atunci este adev rat , mai ales dac presupunerea contrariului ar duce la concluzii evident neconforme cu faptele (reducerea la absurd). În exemplul nostru, dac data de 7 aprilie 30 ar fi adev rat , atunci cele 70 de s pt mâni din profe ia lui Daniel nu ar fi complete, adic profe ia sa nu n-a împlinit înc . tim îns c toate profe iile din Vechiul Testament s-au împlinit prin Isus, inclusiv profe ia lui Daniel, deoarece însu i Isus atest acest lucru. Singurele profe ii neîmplinite înc sunt cele din Noul Testament, în special din Apocalips , dar i din evangheliile canonice i din unele epistole (mai ales cele ale lui Petru i Pavel). Dac doar Noul Testament mai are profe ii neîmplinite, atunci profe ia lui Daniel, din vechiul Testament este împlinit . Într-adev r, dup cum vom vedea, presupunerea este corect , deoarece prin calcule simple se va demonstra c cele 70 de s pt mâni se termin exact pe 3 aprilie 33. Logica nu permite s pornim de la premise adev rate pentru a ajunge în final la concluzii false: minciuna nu este derivabil din adev r cât vreme logica aplicat este corect . Derivând logic din Biblie i din Coran, dac cele dou texte sunt adev rate, atunci i cartea mea este adev rat . Erorile, dac exist , sunt de mic importan i în orice caz nu afecteaz esen ialul. A nega cartea mea înseamn a nega ce a scris Dumnezeu. Dac eu nu am dreptate despre Yahveh a a cum se prezint El însu i în Vechiul Testament, atunci va trebui s înlocui i Biblia Ebraic cu o alt Biblie, care s v dea vou dreptate. Dac eu m-am în elat în privin a lui Isus, a a cum este el prezentat în Noul Testament, atunci va trebui s scrie i voi un alt Testament, care s prezinte lucrurile a a cum vre i voi, c ci Noul Testament îmi d mie dreptate, i nu vou . i dac am min it în privin a Coranului, atunci v trebuie un alt Coran care s ateste adev rurile voastre i nu pe ale mele. Iar criticilor mei le spun limpede: ori eu am dreptate, ori voi ave i dreptate. Biblia i Coranul, a a cum sunt ele acum, atest îns doar versiunea mea. Am scris aceast carte ca s v aduc aminte cine sunte i. Trebuie s nu uita i c sunte i foarte speciali, c nu sunte i singuri. De fapt, Dumnezeu a fost mereu aproape de voi, vorbindu-v permanent în decursul tuturor secolelor prin oamenii ale i de el i, mai ales, prin Biblie i prin Coran, care au fost anume scrise pentru ca voi s afla i cum este El. Cine are fric va sta departe, ori Dumnezeu nu vrea s sta i departe de El, ci vrea s ave i curajul de a v apropia cu toat încrederea. To i suntem copiii lui, to i suntem fiii lui Dumnezeu. El este tat l nostru i, asemenea oric rui p rinte, vrea s - i vad copiii ajun i la

- 13 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

maturitate. Dumnezeu ne-a creat cum a tiut El mai bine i a avut atâta r bdare cu noi ca s cre tem mari i s -l putem în elege de la egal la egal. Acum, c suntem mari, nu trebuie s -i întoarcem spatele, s uit m de unde am plecat, ci trebuie s facem dovada c nu degeaba am ajuns la maturitate. De regul , omul se sperie de Dumnezeu pentru c nu îl cunoa te. Tot ceea ce este necunoscut sperie fiin a uman , i aproape întotdeauna reac ia omului este violent din cauza fricii de necunoscutul cu care se confrunt . Frica inhib gândirea, iar omul f r gândire este un animal s lbatic. i când umanitatea are pe mân arme atomice, datele problemei se schimb radical. Dumnezeu nu se teme de bomba noastr atomic , pentru El este doar o arm care nu îl poate afecta, dar El tie prea bine c omul speriat nu va ezita s foloseasc arma sa suprem pentru a se proteja de acest Dumnezeu care îl înfrico eaz i, prin asta, nu va face decât s se distrug pe sine din prostie cras . Dumnezeu nu vrea s fac din El însu i un secret terifiant, ca s ave i motiv s fugi i de El, dimpotriv , Dumnezeul meu vrea s v elimine orice team i orice nelini te, f cându-se cunoscut vou a a cum este El. S nu fugi i de El, pentru c Dumnezeu este cel mai bun prieten al nostru i, cu siguran , este singurul nostru prieten din cercul exclusivist al zeilor creatori. Dintre ei, doar acest zeu ciudat, numit Yahveh sau Isus, ine cu adev rat la noi. În toate textele sfinte, Dumnezeu se face cunoscut pe sine în speran a c specia inteligent pe care El însu i a creat-o cu mult timp în urm î i va învinge temerile i spaimele, venind al turi de El în cadrul acestui proiect genetic foarte

ambi ios numit Programul Terra (concept elaborat de Toni Victor Moldovan în senza ionala sa lucrare cu acela i nume). Colaborarea dintre cele dou civiliza ii i implicit dintre cele dou specii este vital pentru supravie uirea tuturor. Nici

ei nu pot f r noi, nici noi nu putem f r ei. Este o dependen reciproc .

Pentru a fi cunoscut de noi, Dumnezeu a scris despre sine cu sinceritate în toate c r ile sfinte, tiind c omul inteligent, ajuns la un anumit stadiu necesar de civiliza ie, va putea în elege perfect ce a scris El acolo. Nu a dat o singur carte oamenilor, ci a alc tuit în timp 3 c r i separate, care au ajuns de ceva timp s fie cunoscute în toat lumea. Prin urmare, nu uita i niciodat c cele 3 c r i se citesc numai împreun i numai în ordinea apari iei lor istorice, fiecare carte bazându-se pe precedenta. Coranul f r Biblie nu are valoare ! Vechiul Testament, sau Biblia Ebraic , este o carte scris în ebraica veche i este ini iat de însu i Moise între 1600 i 1500 îen, fiind terminat în forma sa definitiv abia c tre anul 400 îen, înainte de venirea lui Alexandru Macedon. Fiind cea mai veche din cele 3 c r i sfinte, se cite te obligatoriu prima i toate celelalte se bazeaz pe ea. Nu trebuie s ti i ebraica veche pentru a citi cartea.

O traducere bun în limba dumneavoastr este mai mult decât suficient .

Noul Testament este o carte scris în greaca veche de c tre colegii mei, evangheli tii, în primul secol al erei noastre. Primele materiale, listingurile, care au stat la baza evangheliilor canonice din Noul Testament, dateaz cu

- 14 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

siguran din perioada vie ii lui Isus, când acesta mai era înc pe Terra (a adar, înainte de anul 33 en). Evanghelia Esenian dateaz chiar mai devreme, din perioada esenian a lui Isus (undeva între 20 i 30 en), fiind alc tuit din noti ele de curs ale elevilor care l-au ascultat pe Isus predicând la Qumran. Epistolele lui Pavel sunt absolut toate scrise înainte de anul 65 en. Se cunosc dat rile exacte i pentru cele 4 evanghelii canonice, ca i pentru multe din lucr rile cre tine apocrife. Cea mai târzie carte, Apocalipsa, a fost scris un pic înainte de 100 en. A adar, toate componentele dateaz din secolul I en. Nu este necesar s ti i greaca veche pentru a citi Noul Testament: o traducere bun în limba dumneavoastr matern este tot ce v trebuie. Se cite te numai ca o completare a Vechiului Testament, în nici un caz separat sau înainte de acesta. Coranul este o carte care ridic mai multe probleme, având o circula ie mai redus decât Biblia cre tin (Vechiul Testament + Noul Testament). Se tie cu siguran când a fost rostit : undeva între 612 i 632 en. Despre Coran vom vorbi la timpul potrivit cu explica ii foarte atente, deoarece problema coranic nu este deloc simpl . În orice caz, nu este necesar s ti i araba veche pentru a citi Coranul, o traducere bun fiind i aici suficient , dar trebuie spus c traducerile cu adev rat bune ale Coranului sunt extrem de rare, deoarece limba arab pur în care acesta a fost scris s-a pierdut de mult, chiar i nativii zilelor noastre având serioase dificult i în a în elege ceva direct din original. Coranul se cite te numai dup ce s-a citit Biblia cre tin , altfel sensurile textului pot fi puternic deformate, iar concluziile astfel trase pot fi foarte periculoase. Studiul separat al celor 3 c r i sfinte nu va avea ca efect cunoa terea lui Dumnezeu, ci doar elaborarea unor teorii par iale despre Dumnezeu. Au fost date separat pentru a fi citite împreun : numai împreun putem reu i ! Când evreul, cre tinul i musulmanul vor aduce împreun buc ile lor de adev r, doar atunci va ie i la iveal adev rul complet ! Numai dac vom colabora ne vom putea numi oameni în adev ratul sens al cuvântului. În acest mod, Dumnezeu s- a asigurat c oamenii vor fi nevoi i s colaboreze ca s îl poat cunoa te cu adev rat. Dac umanitatea nu e unit , divinitatea nu are ce face cu ea. Dintre to i zei creatori (pentru c sunt mai mul i zei creatori), doar aceast divinitate iube te omul pentru ceea ce este el. Nu ne-a creat pentru a ne pune la munc , ca sclavi în lumea lui, pentru c civiliza ia lui are suficient for de munc . Îngerii sunt to i pentru unul i unul pentru to i, acolo nimeni nu este mai presus de altul, to i sunt la fel. Este o civiliza ie comunitar i egalitar , pentru care sclavia nu are sens, din moment ce toat lumea munce te i nimeni nu st . Divinitatea are o con tiin colectiv numit Dumnezeu, ca exponent al întregii civiliza ii divine: a vorbi cu un înger oarecare înseamn a vorbi cu Dumnezeu, dar a vorbi cu Dumnezeu nu înseamn a vorbi cu to i îngerii s i. Este de altfel marea confuzie care face ravagii în islam: Gabriel i Mihail au dictat Coranul, o carte creat special pentru a ne informa despre îngeri ca civiliza ie divin . F r Coran, imaginea nu poate fi complet : divinitatea e alc tuit din îngeri, pe care

- 15 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

oamenii trebuie s -i cunoasc a a cum sunt ei, chiar dac ni se par mai ciuda i. Dumnezeu s-a f cut cunoscut pe sine în Vechiul Testament ca Yahveh, apoi ca Isus în Noul Testament. Evident, în Coran, acela i Dumnezeu se face cunoscut ca exponent al divinit ii: este con tiin a colectiv , sau suma tuturor îngerilor. Din acest motiv în Coran Dumnezeu este redat prin Noi . Dup ce în Biblie Dumnezeu se prezentase ca atare, ce altceva mai putea spune despre sine în Coran, decât c este o asemenea con tiin colectiv ?! Este logic. Din acest motiv spun: mare aten ie la Coran. Este o carte sfânt , dar foarte dificil , tocmai pentru c , prin simplitatea sa, te invit s fii superficial în analizele f cute. Dumnezeu nu î i dore te s ne extermine ca specie pentru a ne ocupa frumoasa planet albastr numit Terra. El s-a obi nuit atât de mult cu via a în spa iul cosmic, încât stabilirea definitiv pe o planet nu este deloc atractiv pentru el: a tr i pe o planet înseamn a îmb trâni rapid i a fi captiv în timp. Dumnezeul nostru nu este nici pe departe atât de spectaculos i de puternic a a cum sunt ceilal i zei creatori, lua i împreun , dar, spre deosebire de ace tia, El ne-a creat pentru ca, prin noi, lumea lui s poat supravie ui înc multe miliarde de ani în spa iu, dar i pentru ca, prin cuno tin ele sale, s ne poat perpetua continuu, iar specia uman s nu mai cunoasc moartea. S nu uit m c Dumnezeu a experimentat pân acum câteva supernove i c tie cum s treac de astfel de momente cumplite. Noi vom avea ocazia s experiment m senza ia peste abia 5 miliarde de ani, când Soarele va exploda i el în final. Nu sunt nicidecum cuvinte lipsite de sens sau de valoare: de fapt, sunt termenii unui contract (sau leg mânt) absolut real, între noi i El, cu drepturi i obliga ii egal stabilite pentru ambele p r i implicate. Dumnezeul nostru î i dore te nespus de mult s -l cunoa tem i s -l iubim la fel de mult cum ne cunoa te i ne iube te El însu i. i dac El nu ne-a întors spatele i nu ne-a p r sit niciodat în istoria noastr , nici noi nu ar trebui s facem altfel, m car din datorie fa de El, dac nu din dragoste pentru El. În fond, ce am avea de câ tigat dep rtându-ne de El? În spatele nostru nu se mai afl altceva decât întunericul i moartea, pe care le-a cunoscut chiar El cu to i îngerii lui atunci când steaua sa a explodat ca supernov . Dac nu vom reu i s ne distrugem singuri luptându-ne între noi pân la extinc ie, dac nu ne va ucide lipsa de resurse pe o planet tot mai mic pentru tot mai multele miliarde de oameni de pe ea, atunci cu siguran ne va ucide supernova de peste 5 miliarde de ani. În fa a noastr se afl lumina i via a, ni le d ruie te chiar El spunându-ne ce trebuie s facem în aceste momente, împ rt ind cu noi vasta lui experien . Civiliza ia sa dateaz din a doua genera ie de stele, adic din primele miliarde de ani ale Universului !!! De mai multe ori i-a explodat steaua în fa , de mai multe ori a trebuit s plece pe o alt stea, de mai multe ori a trebuit s schimbe specia gazd pentru sufletele îngerilor s i, p c lind astfel moartea i sfidând timpul. Experien a acumulat de Dumnezeu în toate aceste miliarde de ani trecute de la Big-Bang (13-14 miliarde de ani, mai exact) a f cut din civiliza ia

- 16 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

sa divin o superputere prin cunoa tere, fiind net superioar civiliza iilor din care provin ceilal i zei creatori, care dateaz toate din genera iile a doua i a treia de stele, ap rute relativ recent în Univers. Chiar dac ceilal i zei creatori par mai spectaculo i, ei nu sunt deloc atât de puternici dac au nevoie s se alieze to i împotriva lui Yahveh pentru a avea ceva anse reale de izbând . Balan a e destul de echilibrat , a a încât op iunea uman conteaz foarte mult. Pentru c ei depind de planet , zeii creatori doresc exterminarea omenirii pentru a putea coloniza planeta dup bunul lor plac. Pentru asta, atacul trebuie s aib loc cât mai repede, în orice caz înainte ca omenirea s consume toate resursele planetei. Pentru asta, orice conflict între oameni, orice r zboi atomic, constituie un nesperat ajutor dat de omenire propriei sale extermin ri ! Cu cât nu ne vom în elege între noi, cu cât ne vom omorî mai tare i mai mult între noi, cu atât facem izbânda mai u oar i mai sigur zeilor creatori Yahveh nu depinde de planet pentru a putea exista i asta îi permite s adopte o tactic aparent defensiv . Înainte ca zeii creatori s atace Terra, Dumnezeu va trimite îngerii pe teren, tocmai pentru a invita partea advers s atace decisiv: crezând c Yahveh este pe planet , zeii creatori se vor n pusti cu tot ce au în dotare pentru a cuceri planeta. În fapt, îngerii vor salva oamenii ale i înc dinainte de atac i se vor retrage inexplicabil, l sând planeta la îndemâna zeilor creatori. Ace tia o vor cuceri i o vor lua în loca ie de gestiune, adic vor face exact ce tiu ei cel mai bine: vor ucide to i oamenii r ma i aici.

Zeii creatori vor doar planeta noastr , f r noi pe ea

bine: vor ucide to i oamenii r ma i aici. Zeii creatori vor doar planeta noastr

- 17 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

Retragerea lui Dumnezeu i aparenta înfrângere a trupelor divine pe Terra vor avea un dublu efect. Pe de o parte, oamenii vor avea dovada suprem c Dumnezeu nu este, de fapt, ce pretindea El c ar fi, i prin urmare vor trece în tab ra advers din convingere, dar i pentru a- i salva via a. Din p cate, vor fi inu i în via doar cei care sunt folositori: cei care nu pot munci, vor fi elimina i f r regrete. Cei buni de munc vor munci ca sclavi pân vor muri. Pe de alt parte, trupele invadatoare vor avea un imens confort psihic, deoarece victoria repurtat le va m ri moralul de câteva ori i le va da iluzia c nimic nu li se mai poate întâmpla, c ei sunt cei mai tari. Având nevoie s stea pe planet , pentru c nu se simt confortabil în spa iu, zei creatori nu vor ezita s colonizeze Terra pentru a trece neîntârziat la exploatarea planetei, deoarece resursele limitate i ra ionalizate de pe navele lor erau oricum pe sfâr ite. Este exact ce î i dore te Yahveh: o planet lipsit de oameni cu care s mai poat fi antajat de zeii creatori, dar i o planet plin de invadatori vulnerabili.

În condi iile în care poate desf ura un r zboi total, Yahveh nu va ezita s - i fac praf du manii din Sistemul Solar. Fiind prea la i pentru a distruge planeta pentru c nu vor s moar , zei creatori vor intra în r zboiul pe care, din start, nu au cum s -l câ tige, deoarece, de fapt, nici în trecut nu l-au putut câ tiga. Terra va fi încercuit i zeii creatori vor fi prin i la mijloc, pe planet , într-un r zboi terifiant. Cei ale i, salva i de Dumnezeu pe nava sa, vor avea ocazia s admire acest r zboi de sus, vizualizând teatrul de opera iuni în toat splendoarea lui. Suntem deplin încredin a i c se va întâmpla a a (vezi Apocalipsa). Este un r zboi pe care Yahveh îl va câ tiga cu siguran datorit experien ei sale foarte vaste, care îi permite s nu îi fie fric de moarte, nici ca individ, nici ca specie. Instinctul de conservare sau teama de a muri împiedic evolu ia. Din acest motiv, atunci când Yahveh s-a încarnat El însu i ca Isus, singura s-a grij

a fost s înl ture teama de moarte care îi terorizeaz pe oameni. Ar tând oamenilor c moartea nu exist , Yahveh a vindecat omul de cel mai mare

du man al s u: moartea. A înviat mor ii ca s arate acest lucru i s lini teasc .

A vindecat bolnavii ca s îndrepte oamenii. Le-a explicat oamenilor, timp de 40

de ani cât a stat cu ei pe Terra, c El este Dumnezeu, c nu exclude pe nimeni. Atât de mult a iubit Dumnezeu oamenii c a acceptat s tr iasc printre noi timp

de 40 de ani, numai din dorin a de a ne cunoa te via a în cele mai fine detalii, pentru a ti cum este s fi om. Nu a ratat nimic din ce este uman în via , mai

pu

in b trâne ea, pe care nu a încercat-o, deoarece corpul lui nu putea îmb trâni.

În

rest, s-a n scut ca i noi, a copil rit ca i noi, a înv at ca i noi, a avut p rin i

ca i noi, i-a îngropat tat l, a mâncat i a b ut, a plâns i s-a bucurat, a v zut, a vorbit, a pip it, a gustat, a mirosit, a iubit i a dorit o femeie, a suferit i a murit.

tie foarte bine preocup rile noastre, ce ne dorim i ce ne înfrico eaz , tocmai pentru c El însu i a fost cu noi i a v zut cum este s fie om în mod concret. A adar, avem de ales între a da înapoi i a merge înainte. În r zboiul dintre cele dou lumi, oamenii vor fi prin i la mijloc în vâltoarea unor evenimente

- 18 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

aprige, în care nu vor mai ti pe cine s aleag i nici cine are dreptate. Zeii creatori par mai credibili, pentru c sunt mai spectaculo i prin tehnologie, care este foarte apropiat de a noastr . Ni se par prin asta mai umani, mai cunoscu i. Yahveh în schimb nu este la fel de credibil, deoarece tehnologia sa nu este bazat pe materie i energie, ci pe energie i informa ie. Este o tehnologie mai subtil , mai discret , eliberat îns de dependen a resurselor materiale. Faptul c , în logica r zboiului, Yahveh va abandona planeta în mâinile zeilor creatori, va fi dovada suprem în ochii oamenilor c au ales gre it, crezând într-un zeu enigmatic i foarte ciudat, care nu este capabil s tige un r zboi planetar, cu atât mai pu in s apere oamenii pe care spunea c -i iube te. Dar, ca i la r stignire, când Yahveh s-a l sat omorât pe cruce, pentru ca mai apoi s revin la via ca s ne arate c Dumnezeu nu poate fi ucis niciodat , tot a a va fi i în acele momente, când Dumnezeu va recuceri planeta pentru a distruge to i invadatorii de pe ea, tocmai pentru a ar ta c El, Dumnezeul nostru, nu poate fi învins, pentru c nu tie niciodat s piard un r zboi. Ne iube te prea mult pentru a- i putea permite luxul s piard r zboiul. Din acest motiv banal, Dumnezeu a decis s - i fac publicitate, s explice oamenilor ce vrea s fac El pentru noi, de ce trebuie s facem a a i care vor fi rezultatele dac fiecare dintre noi î i face treaba a a cum trebuie. Dumnezeu a vrut s ne arate limpede c acest r zboi prin care vom trece va fi sfâr itul lumii noastre, dar i începutul lumii lor, adic specia uman i specia divin vor coabita într-o specie unic , civiliza ia divin asimilând civiliza ia uman înainte ca aceasta s dispar de pe Terra. Planeta va fi pustie dup acest r zboi, dar Dumnezeu de ine resursele i tehnologia pentru a transforma planeta. El va reface planeta noastr , care va redeveni albastr i plin de via , pentru c a mai f cut asta i acum aproape 13.000 de ani, în timpul Potopului. În lupta final dintre El i ceilal i zei creatori, nu avem voie s -l p r sim. Nu lupt numai pentru El, lupt în egal m sur i pentru noi. Nici El nu poate f r noi, dar nici noi nu putem f r El. Dintre to i zeii creatori, doar Yahveh vede în noi ni te egali. Suntem copiii lui cu to ii, El ne-a imaginat i ne-a creat. Nu ne-a impus nimic cu for a, de i o putea face lejer, c utând în schimb s ne explice, s ne fac s în elegem, s lucr m împreun cu El la acest proiect colosal de unire a celor dou specii (uman i divin ) într-una singur , avantajoas ambelor p r i, adic ambelor tipuri de suflete (uman i divin). Ne respect enorm i ne iube te din tot sufletul s u din moment ce ne consider demni s particip m la proiect, pentru c suntem suficient de inteligen i ca s în elegem toate aspectele acestui plan îndr zne . Ne consider egalii s i din moment ce ne ofer cu atâta generozitate explica iile sale detaliate în cele 3 c r i sfinte deja amintite, pe care El le-a scris tocmai ca noi s afl m de la El cât de important i cât de nemuritor este sufletul dac este atent cultivat. Ce a f cut Dumnezeu pentru noi este un splendid exerci iu de sinceritate: ne-a trimis notificarea, dar lectura i validarea mesajului s u depind exclusiv de noi.

- 19 -

FLORIAN MARIN SFIDAREA TIMPULUI

Ceea ce mintea respinge ca fiind fals nu poate aduce bucurie inimii. Nu trebuie s credem în nimic f r s verific m atent tot ce s-a întâmplat. Credin a bazat pe o p rere vag nu poate dura prea mult. Este în folosul nostru s avem

o credin fundamentat pe dovezi clare i indubitabile. Orice credin este, în

fond, o form de convingere interioar i, prin urmare, trebuie întemeiat în mod necesar pe m rturii, care exist din fericire cu prisosin . Trebuie s g sim o teorie nou , care s explice toate m rturiile existente la ora actual i care s poat anticipa adecvat i m rturiile care vor fi descoperite ulterior sau care nu au fost înc i nici nu vor fi vreodat publicate. Pentru un asemenea demers, este nevoie doar de aten ie i de onestitate. Biblia i Coranul sunt fundamentele noastre, care vor sta m rturie pentru noi în orice moment. Folosind logica, prin combinarea corect a acestor c r i sfinte, putem avea certitudinea c nu vom gre i în demersul nostru. Cât vreme premisele de la care pornim sunt adev rate, iar logica este corect , nu putem ajunge decât la

concluzii la fel de adev rate. Deci nu presupune i nimic: verifica i absolut tot ! Teoria este doar un instrument care ne ajut s vedem mai clar. Nu putem conduce o ma in dac pe drum este o cea deas : cât vreme nu putem vedea nici m car ma ina din fa a noastr , a conduce în aceste condi ii este sinucidere. Pentru a vedea cu claritate conturul unui lucru, trebuie mai întâi s înl tur m tot ceea ce ne deformeaz perspectiva. Teoria ne ajut s vedem clar m rturiile de care dispunem. Pe m sur ce înaint m pe drumul demersului nostru, noi i noi

m rturii vor fi accesibile cunoa terii noastre. Din nefericire, când p trundem în

teritoriul faptelor, suntem în întregime dependen i de probabilitate. Oricât de tragic ar fi pentru noi aceast situa ie, este o realitate inevitabil , i asta pentru c de prea multe ori anumite m rturii mai mici ni se par mai importante doar pentru c sunt mai aproape de noi, împiedicând perceperea m rturiilor mai importante, dar aflate mai departe de noi. Va exista mereu un orizont al evenimentelor, dincolo de care orice m rturie nu numai c nu se mai vede ca atare, dar este prea dep rtat ca s mai ajungem la ea i de aici necesitatea de a ne orienta bine pe terenul faptelor pentru a ne îndrepta c tre cele mai semnificative m rturii. Apocrifele, de pild , nu trebuie excluse doar pentru c ele sunt mai dep rtate de noi, în timp ce canonicele sunt în imediata noastr vecin tate. M rturii colosale zac în apocrife: ele se v d mai mici doar pentru c nu ne-am apropiat noi suficient de ele. Cu cât teoria este mai corect , cu atât vom putea vedea la distan e mai mari în câmpul faptelor. Pe

m sur ce parcurgem distan