P. 1
Aparate electrocasnice

Aparate electrocasnice

|Views: 486|Likes:
Published by Mihai Ghiulea

More info:

Published by: Mihai Ghiulea on Aug 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/07/2015

pdf

text

original

Aparate electrocasnice

Din momentul in care domeniul electricitatii a inceput sa se dezvolte semnificativ la jumatatea secolului al XIX-lea, inventatorii de pretutindeni au inceput sa caute cu insistenta realizarea unui dispozitiv practic si ieftin pentru iluminarea electrica a locuintelor. Britanicul Sir Joseph Swan si americanul Thomas Edison au reusit amandoi, aproximativ in acelasi timp (1878, respectiv 1879), sa gaseasca solutia asteptata la aceasta problema: becul cu incandescenta. La inceputul secolului XX, in mai putin de 25 de ani de la aceasta inventie remarcabila, milioane de oameni din intreaga lume beneficiau deja in locuintele lor, pe strazi, la locurile de munca de iluminatul electric. Inventarea si utilizarea becului cu incandescenta nu a insemnat numai aparitia unei noi tehnologii – ieftina, sigura si usor de utilizat, ci si debutul unei noi ere, cea a aparatelor electrocasnice. De-a lungul secolului XX, tipurile, numarul si raspandirea aparatelor electrocasnice au cunoscut un progres impresionant – orice locuinat moderna din ziua de astazi beneficiind de confortul adus de utilizarea frigiderului, a masinii de spalat, a fierului de calcat, a televizorului si a altor asemenea aparate. Constructia aparatelor electrocasnice este rezultatul concret al aplicarii in tehnica a descoperirilor stiintifice din diferite domenii. Ideile de baza privind functionarea acestor aparate le putem intelege cunoscand fenomenele si legile fizice utilizate in proiectarea si constructia lor. Informatiile referitoare la orice aparat electrocasnice le obtinem din cartea tehnica a acestuia. Cartea tehnica prezinta atat modul de utilizare (inclusiv masuri de protect 15315p1514p ie), modul de intretinere a aparatului, cat si principalele sale date tehnice (inclusiv parametrii nominali de functionare): tensiunea electrica de alimentare, frecventa curentului de alimentare, puterea electrica, turatia motorului (daca este cazul), conditii de ambient pentru functionare (temperatura, umiditate) etc. CUPTOARELE CU MICROUNDE Cuptoarele electrice obisnuite au elemente care se incalzesc cand sunt strabatute de curent. Dar cuptoarele cu microunde folosesc efectul de incalzire al undelor radio din banda de microunde – intre semnalele de televiziune UIF (de frecventa ultrainalta) si marginea benzii infrarosii (de caldura). Microundele nu sunt fierbinti, dar determina moleculele de apa din hrana sa se miste atat de repede incat genereaza caldura prin frecare, gatind hrana. Similar, daca ne frecam mainile, ele se incalzesc. In cuptorul cu microunde, microundele sunt generate de un dispozitiv numit magnetron si apoi introduse in cavitatea principala a cuptorului. Toate suprafetele interioare ale cuptorului sunt metalice, reflectand toate undele ce ar devia in exterior, inapoi spre hrana. Undele absorbite de moleculele de apa din hrana pot penetra doar la adancimea de 5 cm. Centru unei bucati mari de carne este gatit de caldura transmisa de la straturile exterioare. Cronometrajul este esential in gatitul corect; chiar si masinile de gatit electrice economice pot avea un ceas incorporat. Masinile de gatit mai avansate au ceasuri care pornesc si opresc gatitul automat la timpul potrivit, iar sesizoarele de temperatura pot verifica cat de bine este gatita hrana in interior.

o iesire pentru aer. un ventilator . un motor electric . un aspirator este format din urmatoarele elemente : intrare pentru aer (capatul tubului de aspiratie) la care se pot atasa diverse accesorii pentru curatire . Aceeasi metoda simpla sta si la baza functionarii aspiratorului – cu toate ca executia este un pic mai complicata. circuite electrice pentru punerea in functiune. utilizam cel mai simplu mecanism de aspiratie posibil. schimbarea turatiei etc. formata din unul sau mai multe orificii si prevazuta cu filtre . In timpul functionarii aspiratorului : motorul aspiratorului invarte un ventilator . Din punct de vedre constructiv.. Diferenta de presiune pe care o realizam intre cele 2 capete ale paiului este cea care determina lichidul sa urce in acesta. un sac pentru filtrarea aerului . Aspiratorul : Atunci cand bem un lichid folosind un pai.

instalatia este cu ciclu combinat (3.- paletele ventilatorului imping aerul spre iesire pentru aer. . DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR: 15. - Unul dintre cele mai noi tipuri de aspiratoare este asa numitul Dyson Cyclon Vacuum. nu are obisnuitul sac de filtrare a aerului intalnit la celelalte modele de aspiratoare. in industria chimica. nisip. ceea ce determina scaderea presiunii aerului langa ventilator.1 Notiuni generale Frigul artificial a capatat in ultimii ani un rol foarte important. aerul se misca ci viteza foarte mare printr-un sistem de cilindri si conuri. DacaTo = Tamb (To fiind temperatura sursei reci).15.1). ininstalatiile de conditionare sau climatizare. fig. Acest tip de aspirator. aerul din vecinatatea intrarii pentru aer este impins spre interiorul aspiratorului . etc. datorita diferentei de presiune dintre mediul inconjurator si intrarea pentru aer.1). Miscarea rapida a aerului pe traiectoria elicoidala determina indepartarea particulelor grele din curentul de aer prin centrifugare. consumand in acest scop energie mecanica. acesta este realizat dintr-un material poros (hartie. este necesar ca el sa cedeze mediului ambiant caldura. tesaturi) care permite aerului sa treaca mai departe. utilizarea unei perii la capatul tubului de aspiratie permite desprinderea din suprafata aspirata a particulelor de praf. termochimica etc. etc. instalatia are rolul de a mentine temperatura scazuta intr-o incinta si se numeste instalatie frigorifica (1. de-a lungul unei traiectorii elicoidale. scame.15. pentru intensificarea unor procese de reactie. Pentru a raci un corp si a-l mentine la o temperatura mai mica decat cea a mediului ambiant. in aspiratorul de tip Dyson Cyclon Vacuum. in partea dinspre intrarea pentru aer . instalatia reprezinta o pompa de caldura (2. electrica. dezvoltat in anii ’80 de James Dyson. In functie de temperatura surselor de caldura raportate la temperatura mediului ambiant Tamb. aerul trece prin sacul de filtrare . Daca T = Tamb (T fiind temperatura sursei calde). Pentru indepartarea particulelor antrenante de curent de aer.1).. iar daca To< Tamb< T. fig. nisip. Sistemul Dyson Cyclon Vacuum constituie o inovatie remarcabila in dezvoltarea tehnica a aspiratoarelor : nu mai este necesar sacul de filtrare a aerului si puterea de absorbtie a aspiratorului nu se mai diminueaza datorita acumularii prafului in sac. fiind utilizat in industria alimentara. in miscarea sa prin aspirator. aerul care intra in aspirator antreneaza in miscare particulele mai grele aflate in vecinatatea intrarii pentru aer : praf. prelucrarea metalelor la temperaturi joase etc. 15. fig. masinile care functioneaza dupa un ciclu inversat se impart in trei grupe. dar opreste majoritatea particulelor mai mari.

15.15.2) unde are loc racirea izobara pana la starea de saturatie si condensarea lor (transformarea 2-3-4) cu cedarea caldurii q1 mediului exterior. preluandu-se caldura qo de la spatiul refrigerat. de temperatura To si o cedeaza mediului ambiant.1). Agentul frigorific in faza de vapori supraincalziti intra in condensatorul 2 (fig.Fig. Dupa condensare. Vaporii saturati de stare 1 (fig. la starea 5.2). = h5 . Transformarea (4-5) este izentalpica si ireversibila. la starea 4 este laminat in ventilul de laminare 3 (fig.3) .2). In principiu instalatiile frigorifice absorb caldura de la un corp rece. aflati la presiune scazuta p1 sunt comprimati politropic in compresorul 1 (fig. Dupa principiul de functionare.h5 [ kJ/kg ] .h5 [ kJ/kg ] .15. Fig.2) deoarece laminarea are loc la entalpie constanta. instalatiile frigorifice cele mai utilizate sunt: a) instalatii cu comprimare mecanica a agentului frigorific. . hidrocarburile si diferiti compusi anorganici. b) cu comprimare termochimica. 15. c) instalatii frigorifice cu ejectoare. . prin agentul de racire al condensatorului.1) b) Caldura cedata in condensator q1 in valoare absoluta: | q1 | = h2.15. In continuare are loc vaporizarea (5-1) in vaporizatorul 4 (fig.15. inclusiv apa (tab. numite si instalatii frigorifice cu absorbtie. de o larga raspandire fiind freonii. (15.2) pana la nivelul presiunii p1 din vaporizator.15. (15. agentul frigorific. < Caracteristicile principale ale instalatiilor frigorifice sunt: a) Capacitatea frigorifica specifica: qo = h1 . instalatiile frigorifice pot fi cu aer sau cu vapori.1 Particularizarea ciclului Carnot inversat. deci h4. In acest caz.3). Din punct de vedere al agentilor frigorifici utilizati. Sunt cunoscuti peste 80 de agenti frigorifici. 15. rezultand un amestec lichid-vapori. c) Lucrul mecanic consumat de instalatie in valoare absoluta: x lr x = h2 .h1 [ kJ/kg ] (15. In prezenta lucrare se trateaza instalatii frigorifice cu vapori cu comprimare mecanica (fig.2) pana la presiunea din condensator p2.2 Schema de principiu a instalatiei frigorifice cu compresie mecanica cu vapori.15. agentul de lucru poarta denumirea de agent frigorific.

d) Eficienta frigorifica reala: [-] (15.15. un compresor 2. conducte de legatura 6 pentru circulatia agentului frigorific si trei termometre . 15. iar ca agent frigorific foloseste freon 12. un condensator 3.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Ca instalatie frigorifica. se utilizeaza un frigider ARCTIC (fig.4) e) Capacitatea frigorifica a instalatiei (Qo) care reprezinta caldura preluata de agentul frigorific in unitatea de timp de la corpul racit: [W] (15. f) Puterea necesara antrenarii compresorului: [kW] (15.3 Ciclul instalatiei frigorifice cu compresie mecanica de vapori in diagramele T-s si p-h.6) unde: η η c m .randamentul mecanic al transmisiei: . in kg/h.4) care functioneaza cu comprimare mecanica (compresor). 15. un vaporizator 5. Fig. Instalatia se compune dintr-o incinta frigorifica 1.5) unde D este debitul de agent frigorific al instalatiei. Daca se impune ca o instalatie frigorifica sa realizeze o anumita capacitate frigorifica Qo.5) se determina debitul de agent frigorific necesar. izolata termic fata de mediul ambiant. atunci din relatia (15. un ventil de laminare 4.este randamentul compresorului.

cu relatia (15. 5’ a ciclului ( t1. t2 si t5" . h2 si h5. t5’). p2 = 13.4 Instalatie frigorifica cu comprimare mecanica de vapori. . cunoscand t3 .3 . cu relatia (15.3). 15. pe o izobaraizoterma se gaseste punctul 4 (pe curba lichidului saturat). Entalpia h2 se determina daca din punctul 1 se duce curba s = ct. t2’.15. iar h5 = h4 .3). temperatura agentului de lucru in punctele 1.7 bar.4).pentru masurarea temperaturilor t1.lucrul mecanic consumat. se stabileste punctul 3 in diagrama p-h (fig.caldura cedata in condensator. De asemenea se presupun cunoscute presiunile p1 si p2 din vaporizator si respectiv condensator. Din 3. din diagrama p-h se extrag entalpiile h1. iar h5’ tinand seama ca h5’ = h4’ . Pentru fiecare interval de masurare se calculeaza o temperatura medie t1m . t2. Cu aceste valori se calculeaza . Fig. pana la intersectia cu izobara p2 .capacitatea frigorifica specifica.1) .2). t2m si t5"m .7 bar. . cu relatia (15. Avand valorile temperaturilor si cunoscand presiunile p1 si p2 .1. masurandu-se din 5 in 5 minute temperaturile t1 . . care au valorile p1 = 1. 2’. .. Eficienta frigorifica se determina pe un interval de timp τ = 30 min. si t5" . La pornirea instalatiei se citeste indicatia contorului cu precizie de trei zecimale. p1 si p2 .eficienta frigorifica. Pentru determinarea lui h5. cu relatia (15.

Lucrul mecanic consumat ε kJ/kg 7. 5. inainte de vaporizator Capacit.Arborele lumii .15. crt. Tabelul 15. inainte de condensator Temp. frigorifica f - Elementul Peltier Bibliografie : . clasa a X-a .Pe baza acestor date se va reprezenta ciclul in diagrama p-h (fig.frigorificaspecifica Caldura cedata in condensator t1 t2’ t5’ qo o C C C o o kJ/kg kJ/kg 6. Temp inainteacompresorului Temp.3 Valori masurate si calculate Nr. Ef. 4. 2.3). Marimea Simbol UM Incercari τ =0 τ =05’ τ =10’ τ =15’ τ =20’ τ =25’ τ =30’ 1. 3.3.Manual de fizica. iar rezultatele se vor centraliza in tabelul 15.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->