Sunteți pe pagina 1din 4

Ce este analiza tranzactionala?

Analiza tranzactionala este, in primul rand, o filosofie, un punct de vedere asupra oamenilor. In al
doilea rand, este o teorie a personalitatii, a functionarii intrapsihice si a comportamentului interpersonal, deci
si o teorie a comunicarii. In al treilea rand, este un instrument creativ si puternic folosit pentru a facilita
schimbarea si dezvoltarea in plan personal si profesional, avand aplicatii in patru domenii fundamentale:
consiliere, educatie, organizational si clinic.
Fondatorul analizei tranzactionale este Eric Berne, medic psihiatru, care, dupa 15 ani de training
(formare) in psihanaliza (unul din psihanalistii sai fiind Erick Erikson), decide sa urmeze un drum propriu.
Lui i se alatura mai tarziu Claude Steiner, Robert si Mary Goulding, Aaron si Jacqui Schiff, Taibi Kahler,
Stephen Karpman, fiecare dezvoltand cate un concept din teoria deja construita de Berne. Eric Berne a
dezvoltat conceptele de baza ale Analizei Tranzactionale intre anii 1949-1964. In 1958 au debutat lucrarile
Seminarului de Psihiatrie Sociala din San Francisco, care in 1964 a devenit Asociatia Internationala de
Analiza Tranzactionala (IATA) a carei activitate continua si azi. Azi Asociatia are membri in peste 65 de tari.
Mai mult de jumatate din membri sunt in Europa, unde asociatiile sunt afiliate Asociatiei Europene de
Analiza Tranzactionala.
In 1959 Berne a demarat ceea ce este cunoscut ca 101 (one-o-one) si 202 (two-o-two). Cursul 101 este un
sistem international acreditat al conceptelor de baza din Analiza Tranzactionala, iar 202 sunt cursurile
avansate. Aria conceptelor AT s-a dezvoltatat de-a cursul timpului, iar printre conceptele cheie sunt:

• Starile Eului
• Tranzactii
• Stroke
• Jocuri
• Triunghiul dramatic
• Pozitii existentiale
• Structurarea timpului

Abordarea psihologica o recomanda ca pe o teorie a personalitatii, si pe langa aceasta pune la


dispozitie si un sistem al comunicarii interumane. Din acesta din urma s-a dezvoltat o metoda de analiza a
sistemelor si organizatiilor. Pe langa acestea, Analiza Tranzactionala ofera o intelegere a dezvoltarii
copilului, precum si o teorie a psihopatologiei.
Din aceste abordari se desprind cele partru arii de specializare ale AT:

• Clinic - ca sistem de psihoterapie


• Educational – vine in ajutorul celor care sunt implicati in actul predarii - sa dezvolte o comunicare
clara si sa evite confruntarile neproductive
• Organizational – ca instrument managerial de comunicare si analiza a organizatiilor
• Consiliere – este ultima specializare aparuta, ca un domeniu de granita ce vine in ajutorul celor care
vor sa isi dezvolte potentialul uman

In prezent, exista sase scoli importante de analiza tranzactionala (AT), prin scoala intelegand un
subgrup care a dezvoltat o abordare psihoterapeutica bazata pe experienta clinica, are contributii specifice la
teorie si practica si este recunoscut ca un centru pentru training, tratament si cercetare. Aceste scoli sunt:
Cathexis Institute, Huron Valley Institute, The Miniscript School, Radical Psychiatry, Scoala Tranzactiilor
Sociale si Institutul de Vest pentru terapie de grup si de familie.
Principiile care stau la baza analizei tranzactionale situeaza oamenii pe pozitii egale, capabili sa gandeasca
pentru ei insisi si sa-si gaseasca propriile solutii. "Eu sunt ok - Tu esti ok" este cea mai cunoscuta expresie
a scopului AT de a stabili si intari pozitia care recunoaste valoarea fiecarei persoane. AT considera oamenii
ca fiind ok, deci capabili sa se schimbe, sa se maturizeze si sa interactioneze adecvat.
Pentru a intelege comportamentul unei persoane in AT sunt descrise trei stari ale eului: Parintele,
Adultul si Copilul, care difera de supraego, ego si id, prin aceea ca ele nu sunt manifestari ale eului, ele
reprezentand comportamente vizibile si nu constructe ipotetice.
Modelul lui Freud si modelul starilor Eului nu se suprapun si nici nu sunt acelasi lucru, dar nici nu se
contrazic, sunt doar doua maniere diferite de a prezenta Personalitatea. O stare a Eului este un ansamblu
coerent de comportamente, ganduri si sentimente. Este modul nostru de a ne exprima Personalitatea la un
moment dat. Cand gandesc si simt asa cum faceam cand eram copil, spun ca sunt in starea de Copil. Cand
ma comport, gandesc si simt intr-un mod copiat de la parinti sau de la o alta figura parentala, spun ca sunt in
starea de Parinte. Cand ma comport, gandesc si simt intr-un mod care este o reactie imediata, aici si acum,
la evenimentele care se intampla in jurul meu, utilizand toate capacitatile mele de adult, spun ca sunt in
starea de Adult. Pentru a avea o personalitate sanatoasa si echilibrata, avem nevoie de aceste trei stari ale
Eului. Avem nevoie de Adult pentru a rezolva problemele aici si acum si pentru a aborda viata intr-o maniera
adaptata si eficace. Pentru a fi in armonie cu societatea, avem nevoie de acel ansamblu de reguli ale
Parintelui. Iar in Copilul nostru regasim spontaneitatea, creativitatea si intuitia de care ne bucuram cand
eram copii.
Comportamentul unei persoane este mai bine inteles in termenii starilor egoului, iar comportamentul
intre doua sau mai multe persoane este mai bine inteles cand este examinat in termenii tranzactiei. O
tranzactie consta dintr-un stimul si un raspuns intre doua stari specifice ale Eului a doua persoane.
Comunicarea intre indivizi ia forma unui lant de tranzactii de acest fel. In functie de tipul de tranzactii
stabilit, comunicarea continua, este intrerupta sau are loc la doua nivele, unul social si altul psihologic. Unul
din motivele pentru care oamenii tranzactioneaza (comunica) este acela de a face schimb de stroke-uri.
Stroke-ul sau nevoia de recunoastere (stimulare) este o nevoie fundamentala a fiintei umane pentru
supravietuire si dezvoltare. Acesti stimuli pot fi verbali sau nonverbali (de exemplu: zambet, gesturi,
mimica), pozitivi (mangaiere) sau negativi (lovitura). Dar nevoia de stimul este atat de puternica, incat
oamenii prefera sa primeasca stimuli negativi decat sa nu primeasca nici un fel de stimul.
Intelegerea modului in care oamenii dau si primesc stimuli negativi sau pozitivi si schimbarea
pattern-urilor neadecvate de recunoastere sunt aspecte importante in consilierea AT.
Un concept important in AT il reprezinta asa numitele jocuri psihologice manipulative. Aceste jocuri
psihologice sunt definite ca niste pattern-uri sociale disfunctionale, cu scopul de a obtine recunoasterea
celorlalti (stroke-uri), dar de fapt intaresc conceptia negativa despre sine si mascheaza exprimarea directa a
gandurilor si emotiilor. Jocurile au un caracter repetitiv si blocheaza comunicarea, determinand in acelasi
timp sentimente negative de o parte si de cealalta.
Conceptul fundamental al AT este "scenariul de viata". Comportamentul disfunctional al unei
persoane este rezultatul deciziilor limitative, luate in copilarie cu scopul supravietuirii. Aceste decizii
culmineaza in scenariul de viata, care limiteaza potentialul unei persoane. Deciziile au la baza niste
injonctiuni cu caracter distructiv pentru personalitatea copilului (de exemplu: nu exista, nu fii ceea ce esti,
nu gandi, nu simti, nu te maturiza etc.). Fiecarei injonctiuni ii corespunde o permisiune (de a exista, de a se
maturiza etc.). Taibi Kahler a descoperit ca scenariul se poate derula sub forma a cinci secvente
comportamentale foarte scurte, pe care le-a numit drivere: Fii perfect, Fa placere, Straduieste-te, Fii
puternic, Grabeste-te. Toate aceste notiuni stau la baza psihoterapiei de tip AT, in urma careia pacientul
renunta la scenariu si redecide sa devina o persoana libera, capabila sa-si realizeze potentialul.

Analiza structurală

• Starea de părinte: la acest nivel sunt înregistrate evenimentele exterioare, trăite de la naştere şi până
la vârsta de 5 ani: învăţăturile primite de la părinţi, educatori si profesori.
• Starea de adult: aici sunt înregistrate învăţăturile pe care le-am asimilat din experienţa proprie, prin
încercare şi eroare. Aici experienţele se traduc în gânduri, se vede ce este pro şi contra, se iau decizii.
Este componenta raţională. Starea adulta se activează de obicei când persoana vrea sa rezolve o
problemă, să hotărască obiective, îşi asuma responsabilitatea, ia o decizie, doreşte evaluarea unor
rezultate etc.
• Starea de copil: la acest nivel sunt înregistrate evenimentele interioare - sentimentele trăite ca
răspuns la evenimente exterioare, de la naştere şi până la vârsta de 5 ani. Este componenta
emoţională. La adult apare în activităţi recreative.

Analiza tranzacţiilor În AT comunicarea este compusă din unităţi simple numite tranzacţii. O tranzacţie
constă dintr-un singur stimul şi un singur răspuns, verbal sau non-verbal. Este unitatea de bază a acţiunii
sociale. În analiza tranzacţiilor se explică ce se întâmplă în procesul comunicării, pornind de la cele trei stări
descrise mai sus.

Tipuri de tranzacţii:

a. Tranzacţiile paralele În tranzacţia complementară răspundem interlocutorului din starea pe care ne-a
solicitat-o.
Regula I a comunicării, după Berne:
"Cât timp tranzacţiile rămân paralele, comunicarea poate continua nelimitat".

b. Tranzacţiile încrucişate Când tranzacţiile nu sunt paralele (cineva vorbeşte din starea de părinte şi
interlocutorul răspunde din starea de adult) are loc o tranzacţie încrucişată.

Regula a II-a a comunicării, după Berne:


"Când o tranzacţie este încrucişată, comunicarea este întreruptă".

c. Tranzacţiile ascunse În acest tip de tranzacţii, alături de mesajul explicit - stimul verbal direct, se
transmit şi mesaje ascunse - la nivel emoţional, non-verbal. Întotdeauna implică cel puţin două stări din cele
trei descrise anterior. Adesea mesajul aparent este direcţionat Adult spre Adult, în timp ce mesajul psihologic
este emis de către Părinte sau de către Copil.

Regula a III-a a comunicării, după Berne:


"Comportamentul apărut în urma tranzacţiilor ascunse este determinat la nivel psihologic şi nu la cel
social".

Jocuri psihologice Fiecare dintre noi avem anumite forme automatizate de comportament (jocuri) ce
urmează anumite reguli:

• presupune interacţiunea dintre două sau mai multe persoane


• implică întotdeauna tranzacţii ulterioare
• se termină întotdeauna cu un beneficiu secundar
• se desfăşoară fără ca starea de adult să fie conştientă
• sunt repetitive

De obicei, jocurile sunt utilizate în dorinţa noastră de a fi recunoscuţi de ceilalţi.

Tipuri de comportamente în analiza tranzacţională


Tip 1: Eu sunt OK. Tu eşti OK

Tip 2: Eu sunt OK. Tu nu eşti OK

Tip 3: Eu nu sunt OK. Tu eşti OK

Tip 4: Eu nu sunt OK. Tu nu eşti OK

Analiza tranzactionala in organizatii Organizatiile trebuie sa faca fata astazi, din ce in ce mai mult,
schimbarilor si mediului dinamic in care evolueaza. Conducerea eficienta a angajatilor nu mai
reprezinta un lux, pentru care sa va cautati timp liber, ci s-ar putea sa echivaleze cu supravietuirea
dumneavoastra in organizatie.Toate locurile de munca includ indivizi cu formatii, personalitati, puncte
de vedere, aptitudini si stiluri de interactiune foarte diferite, iar forta de munca a viitorului va fi si mai
diferita. Esential pentru succesul oricarei organizatii si al oamenilor ce o alcatuiesc este gasirea de
metode pentru ca aceste deosebiri sa poata functiona impreuna. Chiar daca o persoana lucreaza singura
acasa, vor exista momente cand vor fi implicati si altii: important va fi sa se comunice corespunzator.
Intelegerea diferentelor in ceea ce priveste stilurile de lucru poate fi esentiala pentru succes. Analiza
tranzactionala ofera modalitati de intelegere a diferentelor firesti ce apar in comportamentul cotidian al
oamenilor.
Aplicarea analizei tranzactionale Unul din scopurile importante ale Analizei Tranzactionale este
intelegerea unor modele de comunicare care sa ne permita sa dezvoltam relatiile interumane si sa ne
dezvaluim valoarea noastra atat din punct de vedere personal cat si profesional. Cu ajutorul Analizei
Tranzactionale putem preveni conflicte si rezolva mai usor probleme; ne putem implica in actiunile de
schimbare atat la nivel individual cat si organizational. Din momentul aparitiei sale si pana astazi,
conceptele teoretice cu care Analiza Tranzactionala opereaza au fost constant dezvoltate si
imbunatatite. Ajutorul concret pe care Analiza Tranzactionala ni-l ofera consta in faptul ca este un
instrument de lucru valoros, usor de inteles si de pus in practica si care poate raspunde la intrebarile
fundamentale: “De ce facem ceea ce facem?” si “De ce facem asa si nu altfel?”.
La nivel organizational Analiza Tranzactionala ne ajuta sa ne definim si sa ne structuram pur si simplu
munca, prin felul in care luam deciziile si ne indeplinim sarcinile. Analiza Tranzactionala ne conduce
pe un drum de-a lungul caruia descoperim: cum sa ne intelegem stilul propriu de munca, sa ne
sustinem si extindem propriile puncte tari pentru a le compensa pe cele slabe, cum sa intelegem
abordarile si necesitatile oamenilor alaturi de care muncim, cum sa alegem caile cele mai potrivite de
negociere astfel incat oamenii (noi si altii) sa capete ceea ce le trebuie pentru a munci in modul cel mai
bun (a fi performanti).Cu totii avem zilnic sarcini pe care trebuie sa le executam eficient, sedinte la
care trebuie sa participam, relatii in care suntem implicati si care necesita sprijin si respect. Avem
responsabilitatea de a ne face munca mai productiva si, daca reusim, putem pleca la sfarsitul zilei de
lucru simtindu-ne satisfacuti de realizarile noastre.