Sunteți pe pagina 1din 52

E-rtiriq*'rt^*

{#i{fr

u'gjb*

(

Cuprins

lntroducere in ,,Spatiul cosmic" 9

Observarea spatiului l0 Sistemul solar l2 Soarele, steaua noastri l4

Mercu[ cel mai rapid l6

Venus, ,, luceafirul" de seari l8

Terua, casa noastri 20

Luna 22

r;' Celitorie in spafiu 24

Mart€, planeta stAncoasi 26

Jupiter; uriatul 28 Saturn gi inelele sale 30

Uranus, Neptun 9i Pluto 32

f;'

observarea spatiului 34 Asteroizi gi meteoroizi 36

DAre de lumini 38

Hirfile stelare 40

Desene pe cer 42

Viafa unei stele 44

Supernove 9i stele neutronice 46

Giurile negre 48

Calea Lactee 50

Big Bang 52

f;'

i'

:

f;y Viitorul in spafiu 54

:

i::,. Glosar de cuvinte-cheie 56

lndex 58

IruTRODUCERE irv

Spaitiul eosmie

Pl"n"ta noastri, Terra, nu este decAt un mic punct

in spafiul intunecat 9i vast. Suntem inconjura{i de ,,vecini": Soarele nostru, Luna noastri, planetele din sistemul nostru solar 9i cometele strilucitoare care stribat cerul. Da[ daci privim mai departe,

descoperim galaxii enorme, cu miliarde de stele.

Datoriti sondelor spaliale 9i folosirii instrumentelor performante

sofisticate, savanfii reutesc astizi si vadi tot mai departe gi si cunoasci tot mai bine caracteristicile ,,puhctlor luminoase"

;i

care, in nopfile senine, pot fi admirate chiar gi cu ochiul liber.

Vor reugi si descopere unde se termini aceasti imensi

si misterioasi obscuritate?

S

D

ffiserv&Fe& spfiului

&D.

mii de ani, omul este atras

de luminile pe care le vede strilucind in

fiecare noapte pe cer. Astronomii,

de-a lungul secolelo[ au studiat stelele

9i planetele, trasAndu-9i traiectoriile pe

hi(ile ceregti; cu timpul insi, au invifat si

construiasci instrumente cu care si poati

observa stelele 9i si le stabileasci pozifia. Descoperirile lor ne-au schimbat

convingerile despre Terra 9i despre locul

pe care planeta noastri il ocupi in Univers.

f SFERA AnrurmnA

in China Antica, astronomii foloseau sfera armilara pentru a studia luna ti

stelele. Cand razele Lunii treceau prin

cercurile sferei, se putea stabili pozitia

satelitului pe cer.

f 'PRTMUL TrLEscoP

Calileo Calilei (1 5 64-1 642) a fost primul astronom care a

fo los it u n te lesco p pe ntru a o bse rva

cerul. Observatiile sale l-au facut sd

afirme, ca ti Copernic, ci Terra nu se afld in centrul Universului.

Unul dintre

primele telescoape ale lui Galileo

Galileo

Copernic

-.ry

Harta orbitelor planetelor

din jurul Soarelui

Sferi armilari din 17 44

DATT ULUITOABE

* inci din secotul at lV-lea i.Hr., ?n Grecia

Antici, Aristarh din Samos

suslinea ci Terra se rotegte in jurul Soaretui; pe vremea aceea insi, himeni nu [-a crezut.

*voLUTrA LUr coPERNrc

Nicolaus Copernic (1 473-1 543) era un astronom polonez. in vremea sa, doctrina

Bisericii propovaduia ca Pamintul a fost

creat in centrul Universului, dar Copernic

s-a convins cd planeta noastri;i celelalte planete se rotesc in jurul Soarelui.

Pe cer strdlucesc r

m iliarde de stele, dar cele mai multe sunt prea slabe pentru a fi vazute cu ochiul liber

Cu binoclul, Luna pare

mai mare si mai

apropiata, iar stelele

mai luminoase decAt

cu ochiul liber

Un telescop ne permite sd

vedem mult mai multe stele

si chiar si cele mai mici cratere

de pe suprafala Lunii

qt

-rNoPTr INsTELATE

Daca observi cerul intr-o noapte

senina, departe de Iuminile orasului, vei vedea mii de stele si Lu na stralucitoare. Si, daca ai la tine un binoclu sau un mic telescop, vei putea vedea mult mai mult

'cnurA

/--

-:-

-r-----r-----

-:--t

$r DEscoPERA :

MARI PrnsorunlrATt: p . 21

ISTORIA OMULUI: pp. 26-27

L----------

--

--------r

Senlrul CosMrc

Sistemul solar

&S,stemul sotar este grupul format

de Soare gi de planetele care se rotesc

in jurul Iui: include ;i Iunile acestor planete, milioane de fragmente

de roci (asteroizi gi meteori{i) gi

aglomerafii inghe{ate de praf gi gaze

(cometele). in afara sistemului sotar,

la distanfe foarte, foarte mari fafa

de Terra, s€ afli alte corpuri cere5ti. Fiecare stea este Ia rAndul siu

un Soare gi poate avea propriile planete gi !uni.

i

Saturn e

inconj urat

de mii de

inele

FnnnrLtA SonRELUt

Sistemul solar cuprinde opt

planete: toate se rotesc in sens antiorar, de la

dreapta spre stanga, mai putin Venus ti Uranus, care

se rotesc in sens invers.

-

-

Soarele este o stea

de marime medie

Mercur este

planeta cea mai apropiata de Soare

Venus nu

are sateliti

Jupiter

este o

gigantica sfera

de gaz

.,;

.,.- -4:;j' ., ' |.i,!tlr", -'-#

Terra este

planeta noastra

^ -,/- * "'

-

':

'"--',

DATT ULUITOART

* Fa!5 de planete, Soarete

este gigantic: de aproximativ

1 000 de ori mai mare decit

J u piter, cea ma i ma re

ptanet; din sistemuI sotar.

Marte este ro;ie ;i

acoperita de praf

,.*h

';

.f,

l

:

tf

I

,1 :t,.:o':r1:-'!iitt;"it '':t ': """''''S

Sistemul solar

STSTEMUL SoLAR

Cuu s-A FoRMAT StsreuuL SoLAR

,l Sistemul solar s-a I format acum 4,6 m

re ani, in centrul unui

:norm vdrtej de praf s

iliarde

t gaz.

r) Centrul s-a aprins ti a

L

devenit o stea: Soarele.

Lumina si caldura s-au raspAndit in noul sistem solar.

O Gazul si praful rimase

J

Oupa pio.esut de formare

a Soarelui s-au densificat in

mase ale ciror dimensiuni au

crescut pana cAnd s-au format

p Ianete le.

f- Cele patru planete mai

.*

apropiate de Soare sunt formate, in principal, din roci si metal; cele mai indepartate, sunt mai mari, fiind formate in mare parte din gaze.

i#ii,?;';, ; ^r,' :,:";: {::'::' ---@

.---'{.I'----*----- -\

(_(

b )

Uranus este inclinat pe o parte

\

Neptun este o planetd rece, de culoare albastru intens

Fiecare planetd urmeazd un traseu

propriu [orbitdJ

Orbitete planetetor

Pn OnBrrA ix Junur SoenELUI

OricAt am incerca sd stdm nemiqca[i, SUntem

mereu in miqcare. Acest lucru se int0mpld

pentru cd Terra^ ca qi celelalte planete, se miqcd: toate cdldtoresc in spa[iu, urmdrind

ulr traseu numit orbitd.

GnnvrrATIEr

\,

"llRTA

O

minge aruncati in aer cade

pe pamAnt

Forta invizibila care o impinge in jos

se numeSte gravitatie. Forta gravitationala

ne pistre az6, pe sol; gravitatia Soarelu i

este suficient de putern ici pentru

a mentine

toate planetele pe propriile

r----

r-- r---r------

orbite.

'\\

.

/ t

I

.'

"'q

g
k

) t)lfP

Gravitafia atrage mingea spre pimant.

cAurA $t DEScoPERA

pLANErn pArvlArur: pp. 12-13

gntNTn lru JURUL NO$TRU: pp .28-29

L----r------r---rr--

--

SpaTruL CosMrc

Soarele, steaua noastrf,

&Soarele ni se pare mai mare 9i mai

luminos decAt toate celelalte stele pentru

ci este mult mai aproape de noi. in fiecare

dimineate, cAnd iese Soarele, cerul se lumineazd,;i stelele par si dispari pAni la

asfinfit. Feri cildura gi lumina Soarelui,

sistemul nostru solar ar fi un loc rece gi intunecos si nu ar exista via{i pe Terra.

* 'FdcAnl DE Gnz

Vazut de pe Terra, Soarele are aspectul unui disc galben;

de fapt, suprafata sa este un

ocean fierbinte de gaz, de unde

explozii gigantice aruncd in spatiu flacari imense.

Petele solare au

aspectul unor zone mai

DATE ULUITOARE

* Soarete este at6t de departe de Terra inc6t ar fi nevoie de peste 17 ani pentru a ajunge [a

et, cititorind cu o vitezi egati

cu aceea a unui avion obisnuit.

;=

\

\;o

1-'tli\ \,

.\'

tl

' ,, 1

r ''r\

SoenELE ix CIFRE

Distan[a medie fa[d de Tertai

150 de milioane de km Diametrul: 1,lr rnilioane de km Temperatura: 6 000 "C la suprafa[d,

15 000 000 "C in centru

4!.

-

+f

Fr

Nucleul esfe partea cea mai caldd a Soarelui

Nucleul emand unde

de cdl.durd care ies

Fldcdri de gaz sau protuberanfe,

lungi si de mii de kilometri ,

pornesc de la suprafala

Fotosfera, sau ,,sfera de

I umi nd.", suprafafa Soarelu i

qfr,

,A-f 'k.

,t,

.t

l[,$,

f '

EcLIPsE DE SonRE

CAnd Luna trece printre Soare

si PamAnt, aceasta proiecteaza c umbra care ascunde cAteva

rr in ute lu m ina Soarelu i. Acest

fenomen se numeste eclipsa

de Soare sau eclipsa solard.

SoaRELE, SreauA NonsrRA

Cum are loc o

eclipse de Soare

Eclipsd partiald de

Terra

Soare

Luna

Soare

Lumina Soarelui \

Eclipsd totald de Soare

Protuberantele mai marr

se pot indoi si cad inapoi,

pe Soare

LunnrNr MAGICI

]E

Soarele emite in perm nanen[d

particule minuscule, <

care se

rdspAndesc in toate di li rec[i i le.

Intrdnd in contact cu

u atmosfera

terestrd in apropierea

a Polilor,

creeazd o lumi nozitat

rte coloratd,

numitd aurc-lrd.

0 aurori vizuti de L

[a PoLuL Nord

{ fll'

l'i t

,,I. j

. , ',1'

,

"

\,,

{b

'i''l

'/

/rt{';

1,/

'

i{.,

,! /

tro'"i

fr.f",rrr\

dire^.'-tt tliei^- -'oddfd

lr,llcrL,A

'ullTin

dJ:

^ 's SoA,.-

luir^lt"t

'-trtd

-9(/rl -

il"eoc6;',;;"

Soarele

de aproape

SpnTruL CosMrc

Hereur, eel mai rapid

&M"r.ur

de Soare:

este planeta cea mai apropiati

se invirte in jurul lui foarte repede,

pentru a nu fi atras de gravitafia acestuia.

Mercur este minuscul, fiind pufin mai mare

decit Luna; nu este protejat de atmosferi,

de aceea se incilzegte foarte tare in partea

expusi Soarelui 9i este foarte rece in partea

aflati in umbri. Suprafafa sa este stincoasi

gi plini de cratere.

* 'StANcr 5r CRATERE

Craterele de pe Mercur s-au format

prin caderea meteoritilor (mase de

rocd si metal) pe suprafata lui.

Mercur este atit de aproape

de Soare incAt este foarte greu de vdzut de pe Terra

,fj

fs

MERCUR ix CIFRE

Distan\a fa\d, de Soare: 58 de

milioane de km

Diametru: 11 878 km Durata unui an (o orbitd in jurul

Soarelui): 88 de zile terestre

Du rata unei zile (o rota[ie

completd in jurul axei sale):

59 de zile terestre

Luni: 0

Cratere gi fragmente de stincd

de toate mdrimile cauzate de

ciocniri cu diverse corpuri cere5ti

proven ite d in spatiu acopera

su prafala planetei

-

.*

t

,

\

\ t

\\

,, 1

'\

R

E

*

#

Suprafafa lui

Mercur

*

b q

f SoNDA MnnrNER 10

: n an ii 1 9 7 O, sonda spaliala ,^ilariner l0 a intratin istorie :recAnd pe langa doua planete:

a facut primele fotografii cu planeta ',/enus li Ie-a expediat pe Terra :nde radio, apoi a ajuns la Mercur.

Mariner 10 in

zbor spre Mercur

DATE ULUIT()ABE

* Pe Mercur am fi de trei ori

mai ugori dec6t pe Pimint,

pentru ci forta gravitafiei sate

este foarte slab5.

f '

TTMPERATURT-REcoRD

Fata lui Mercur care este expusd Ia Soare

Mercur ;i partea sa umbriti

atinge 4 000oC, o temperatura de patru ori mai mare decdt temperatura de fierbere a apei si suficient de mare

pentru topirea plu m bu lu i. Pe fata

aflata in intu neric, insi, tem peratu ra

atinge -200 o C.

Cuu sE FonuEAzA uN Cnnren

4 Un meteorit love;te

I o planeti, ridicAnd un

enorm nor de praf si fragmente de roci.

l) Rocile si praful sar in

Zrcute dit.hiite pentru a

cddea apoi din nou pe sol.

{; Rocile si praful

J

rotr.ura un cerc mare

in ju ru I crateru Iu i sapat

de meteorit.

Suprafala lui Mercur va rdmAne

neschimbata timp de milioane de ani,

pentru cd acolo nu existA nici ploaie si

nici vAnt care sd o poafi modifica.

'cnurA

/-r

r:

-

-

r

--

$r

PLANETI

---rrrr

--

r

-

--

!

DEscoPERA :

pAruArut: p. 31

I snlNTA iru .lunul NosrRU: pp. 48-49

L----------

r----------

^7

{Fn

SpnnuL CosMrc

Venusr

,rlueeafaruP)

de seari

VuxrJS ix CrrRE

I)istau!u ler[z-r cle Soetre:

&V"nu,

este a doua planeti ca distanli

de la Soare gi cea mai apropiati de Terra.

Dupi Soare gi Luni, este cel mai luminos

punct care poate fi vizut pe cer, unde apare

ca o stea strilucitoare, in special inainte

de risirit gi dupi apus. Fiind aproape la fel

de mare ca Terra, adiposte;te o lume total

diferiti: solul este arzdtor, iar atmosfera

e densd gi plini de otrivuri.

I O8 nri li oern e cle k m

I)iarnetru: I2 I(X)km

I)uratzr ullui an (o orbita in jurul

Soirrelui ): 22; cle zi le terest re

I )trrata unei zile (o rota[ie

corlrpletr-r irt jurul axei sale):

/ 1;l cle zi le terestre

Nucleu stancos

Crustd stancoasd

Peisajul de pe Venus

Lava vulcanilor acoperd trei

sfertut'i din suprafafa planetei

VuLcANr sr ScuRcERr DE LnvA

Un vulcan erupe lavd

Din vulcanii care erup se scurg rAuri de l,rva

(rocA topita) care parcurg suprafata

planetei si umplu mare parte din cratereie

acesteia; de aceea, pe Venus sunt mult rlai putine cratere decat pe Mercu r.

.".

tr-

VeNUS, ,,LUcEAFARUL,, DE SEARA

4scoPERrREA LUr vrNus

Primele sonde trimise pe Venus s-au dezintegrat imediat ce au intrat in contact

cu atmosfera acesteia. U rmdtoarele, ca Magellan, au folosit radare (semnale

pentru realizarea de harti ale

radio)

planetei.

,/,

{J

lmagine a suprafefei lui Venus preluati de sonda Magellan

ffi

-\------/

Un nor de cenuta ;i gaz se

inalta dintr-un vulcan activ

---

--

ter plin cu lavd

DATT ULUIT()ART

* Atmosfera de pe Venus nu permite trecerea luminii

albastre; de aceea, daci ai

locui pe Venus, ceru[ !i s-ar

pirea rosu.

* 'AER InrsPrRABrL

Atmosfera de pe Venus este formatd

in special d in an h id ridd carbon ica.

Reactiile chimice intre atmosferd si sol formeazd nori de acid sulfuric,

care se revarsd pe planeti sub formd

de ploi acide.

De3

C,0

SpnTruL CosMrc

Terrq easa noastri

& T"rr" este a treia planeti a sistemului

solar. Se afli la distanfa ideali fafi de Soare pentru a primi cantitatea potriviti de lumini

gi cilduri; intr-adevir; aici existi elementele

esen{iale pentru viata plantelor

;i

a

animalelor: aerul necesar respirafiei gi multi

api. Din cite gtim, Terra este singura planeti

pe care existi forme de viati.

\\

\,

TpnRA iru CTFRE

Distan[a fa[d de Soare: l5O de

milioane de krn

Diarnetrul: 12 I i(t km

Durata unui an (o orbitA injurul Soarelui): i350,2(i de zile

Du rata unei zile (o rota[ie

cornpletd in jurul propriei axe):

2:1,9 de ore

Luni: I

Nucleu intern din metal solid

N ucleu extern din metal lichid

Mantie stancoasd

Crustd groasd

/l

f#

RTSURSELE TTRREI

Terra are paduri infloritoare, campii fertile, munti foarte inalti, deserturi toride si poli glaciali. Trei sferturi din suprafata sa sunt acoperite cu apa.

Oceanele ;i mdrile

acoperd mare parte din

s u p rafala te re stra

Caracteristicile Terrei

Muntii sunt cele mai

inalte locuri de pe Terra

\

\t.

1i

.,,1t

t

i

Riurile sunt surse de api .- \

\ \

Tii'

t

q

-:"f

o'\-

.--

,.\
ii

t,-

.

1-',

it,

CAmpiile sunt acoperite cu

copaci, pdtuni si suprafe;e

cu ltivate

il

r

t

.it

tr

:t

r

J--

t>

t

f

TeRRA, Cnsn NonsrnA

Crrn Parnu AxoTIMPURI

Anotimpurile sunt deterrninate de inclinarea axei planetei noastre.

C0nd Polul Nord este inclinat

cdtre Soare, este vard in emisfera

nrrrdicd gi iarnd in emisfera sudicd;

$ase luni mai tdrziu, este vard in

sud qi iarnd in nord.

Vara in Europa

fil'q- Potul Nord

Polul Sud --- -

{"

larnd in

z'emisfera

Vard in

emisfera

sud icd

nordicd

Soarele

,,,;;ff$PotutNord

larna in Europa

Vard in emisfera nordicd

larnd in emisfera

sudicd

#-"

ainl rlrf

:'l:"

Terrei ii trebuie un an pentru a

A

se inv6rti

-.

Soa retu i

Tn jurul

A

zi

Lumina

Soarelui

*r/

, Axd

+l

Noapte

* 'Zr uA 5r NonPTEA

La fiecare 24 de ore, Terra face

un ocol complet in jurul unei

linii imaginare (axa terestra) .

Pe fata intoarsi cdtre Soare este zi, in timp ce pe cealalta fata este noapte.

De;erturile sunt zone fierbinti 5i aride, cu ploi rare

Atmosfera

te restri

* 'AERUL

PE Cnnr

il RrsPrnAryr

;$tb:^

:1*,

Atmosfera Terrei, aeru l, este

un amestec de gaze, in special

de oxigen si azoL Pe mdsuri

ce se indeparteazi de suprafata

terestri, aceste gaze devin

mai rarefiate si, acolo unde

se term ind, incepe spatiu l.

ULUITOARE

* Terra se invirte atet

de repede incet un om oprit pe Ecuator, tinia

care imparte ptaneta pe

ori zontat5, pErcurge in 2r, de ore /*0 000 km, cu

viteza de 1 666 km/h.

cAUTA $r DESGOPERA

PLANETn pAruArur: pp . 28-29,52-53

7j

,--*-*;$"di

Spanul CosMrc

Luna

& Lun" este cet mai apropiat vecin spafial

al nostru. Ne pare luminoasi pentru ci

reflecti lumina Soarelui 9i, in fiecare zi, pare

ci i9i schimbi forma, deoarece partea

luminati de Soare se schimbi pe misuri ce

Luna orbiteazd, in jurul Terrei. Spre

deosebire de planeta noastri, p€ Luni nu

poate exista via{i: nu existi aer; iar

suprafa{a ei este acoperiti de cratere.

DATE ULUITOARE

* Luna are nevoie de aceeagi

perioad; de timp pentru a se roti in jurul propriei axe cu

perioada de rotaf ie in juruI

Terrei, ceea ce inseamni ci de

pe Terra vedem intotdeauna

aceeasi fati a Lunii.

Suprafa{a Lunii

Luxn ix CIFRE

Distan[a fa{d de Terra:

381 000 km

Diametrul:3 176 km

Orbita (timpul necesar pentru

un ocol in jurul Terrei):

21 de zile qi 7 ore

q#

'MARILE DE PE LUNA

Terra vdzutd

de pe Luna

Daca privesti cu atentie Luna, poti distinge pe suprafata ei mari pete

inchise. Aceste zone se numesc miri,

dar nu contin apa; au apirut

lava cursi pe suprafata

din

planetei n

.-;r

cu miliarde de ani in

urmd.

Unele cratere lunare au diametrul

mai mare de 200 km

! ?#

.'i

*

22

f:

'i:

ffi,

-{

g. 1

"1

&t

{

LUNA

Fnzele Lurun

4 Se spune ci Luna este

|

,, Noua" c6.nd este

svizibila, pentru ca toata s u p rafata intoarsa catre lerra se afla in intuneric.

)

Cateva zile mai tArziu,

Lincepe sa apara luna ,,in

crestere" ti se poate vedea o

parte su btire a Lu n ii, care

este luminata.

Q Peste alte cAteva zile,

r) Soarele o lumineazd pe

jumatate, iar Luna are

forma de semiluira: este ,,PrimuI Pdtrar".

I

Luna este ,,Plin5,"

4] cand, dupa ce a

parcurs jumdtate din orbita in jurul Terrei, ne

aratd in intregime partea sa luminata.

* ' EcLrPsA DE LUNA

CAnd trece printre Soare gi Lund, Terra

proiecteazl, o umbra asupra acesteia din

urmd. Cei aflati in zona terestri in care este noapte vdd d iscu I argintiu al Lu n ii devenind rosu cand intra in conul de

umbra al Terrei.

Luna,

M

e

fiumars:::::",

Eclipsa de Lund vdzutd

din zona de pe Terra in care este noapte

Vdzutd de pe Terra, suprafala

Lunii pare neteda, dar de aproape se observd cd este acoperita de

,$.(A1lci 5i cratere.

Soarele

t&

{f,.". ,.,

?-'%

\ \

*

Qf,,.b *'

!*t

t,

#

t::.

i:

5.

{;

+':

,q

cAurA gt DEScoPERA

gntNTA iru .lunul NosrRU: pp . 14-15

6

*-,

L -------

-

E-r!

--r----

-

-

-

23

-

11{

ll

,

:

t

SpnTruL CosMrc

CfiIfitorie

A

ln spa rlu

tt

Traim in era spatiali:

astronautii se aventure aze in Cosmos,

se lanseaze sateliti pe orbite in jurul PimAntului ti sonde mici ajung

la planete foarte indepirtate.

Omul nu poate supraviefui in spa{iu:

nu existi nici aer; nici apA, iar temperaturile

sunt de nesuportat. Pentru a putea cilitori in spafiu, oamenii trebuie, a;ada[ si dispuni de echipament adecvat, care si-i protejeze

de mediul ostil. Totodati, trebuie si aibi

la ei aer pentru a respira.

in timpul pregitirii, astronaufii trebuie si se obi;nuiasci si se migte in lipsa fo(ei gravitafiei

2*.$

a,

ENERGTA Urun RncHETE

Naveta este impinsa de rachete,

aparate suficient de putern ice pentru a invinge forta

gravitatiei si a zbura in spatiu. Racheta care a dus astronautii

pe Luni se numea Saturn V.

Pentru a se migca in spafiu,

astronautii folosesc un costum

dotat cu rachete, numit MMU (Manned Maneuvering Unit -

unitate de manevrare personala)

* 'AMPRENTE PE LUNA

Doisprezece astronauti au pa;i pe Luni. Peste milioane de

ani, urmele lor vor fi inca

acolo, pentru ci pe Lund nu

existd vdnt sau ploaie care si

le poati gterge.

ln iulie 1969, astronautul Neil Armstrong a fost primul om care a pigit

pe Luni

Saturn V

l/

CAlAroRrE ilu Spanu

O PITMBARE itrt Snnllu

l afara astronavei, astronautu I poarta -r n costum spatial care il acopera din

:ap pani in picioare, protejandu-l de

:A ld

u ra sau f rigu I exces ive.

MMU este aclionat

de gazul emis de 24 de mini-rachete

w 'SPACE SHUTTLE

Rachete ca Saturn V pot zbura

o singura data, in timp ce navetele

spatiale pot zbura de mai multe

ori. ln I 990, o navetd spatiala

a pus in orbita telescopul

spatial Hubble.

Naveta spatiali pe orbiti

\

MMU se manevreazd prin

comenzi manuale situate la

extre m itati I e b ratelor astronautului

Telescopul

H ubble

W##

EIitriIe

TIIIEfrT

t

{

Astro

in spafii

-l

.t

-,4e\

i'l

"*

bb

Viziera cdgtii protejeazd ochii astronautului de lumina orbitoare

a Soarelu i

i'

#

cAUTA $t DESCOPERA

s.#&l{1l;f; t$i$V#lUTIl : pp . 22-23

L------------r----rr-r

SpnnuL CosMrc

Marto, planeta stflneoasi

&M"rt",

planeta rece 9i stincoasi, se

numegte ,,planeta ro;ie" din cauza prafului

rotu care o acoperi 9i pe care, de multe ori,

vAntul il ridici in furtuni de nisip ingrozitoare.

Marte are anotimpuri, la fel ca Terra, dar este

mai departe de Soare, iar temperatura sa este

mai scizuti.

MARTE ix CIFRE

I)istanIa 1aIz-r cle Soare:

228 cle miliozrne de krn

I)iametrul: (i 78(i km

Durata LlnLli an (o orbita in jurul

Scrarelui): (t87 cle zile terestre

I)urutzr unei zile (o nrtalie

cornpletir in iur ul propriei axe):

! \,( i de ore terestre

Lu rti: )

CnnrERE 5r VuLcANr

Marte este plin de cratere, ca gi

Luna noastri, dar acestea sunt

batute de vAnt si de furtunile de nisip. Vulcanii de pe Mar[e sunt asemanatori cu cei de pe

Terra, dar sunt mult mai mari.

--

Robotul sondei Pathfinder exploreazi suprafata lui Marte

Robotul lui Pathfinder

a trimis imagini de pe Marte pe Terra

Praf rogu ridicat

de vAnturi puternice

Albia unui rAu secat:

poate, Ia un moment

dat, exista apa

pe aceastd planeta

i n m etat so ti d

T,':::d

Crustd st]ncoasd

I i

;i:

'

{

r.*

!::t

,:_!*r{,&-!.- .-* _

,*in.-

-, .,"f+*,nrr.

."*r.;,'

:'::

LUNTLE LUI MnRTE

,tarte are douA luni: Phobos si )eimos. Ambele mici si ico pe rite d e c rate re, au o

-crmA am uzanta: seamana cu

Joi cartofi imensi! Phobos are Jiametrul de 25 km, iar

)eimos de I 3.

l

il

f

Craterele aratd

cd,zut meteoritii

milioane de ani

unde au

CU

in urmd

I

I

i

i

i

*\h

MnRTE, PmNETA SrarucoASA

'q,-.'.'-

(/
tt-

lmaginile mirite ale suprafetei lui Marte arati un strat de stinci acoperit

de o ,,piturd" de praf rosu.

DATE ULUITOARE

* Cet mai mare vulcan de

pe Marte, Muntele Olimp,

are 26 km inittime, de trei

ori mai mutt decit

Everestut, cel mai inatt munte de pe Terra.

ir'

,,'

'i'-.'

,-)

.','r,

'1

.-,;"

,'

,

:,,r"

,r,

,

I

Everestul

,,.

'(

, Mrrtele olimp

,t

'

i;

11'

1.,

,,'.,1'

,'".'-'

:.1

_i

ExrsrA VIATA DE MnRrE?

Sonda Pathfinder a asolizat pe Marte in 1997 . A trimis pe Terra imagini ale suprafetei rosii si stincoase a planetei, dar nu a gasit nicio

forma de viata.

GAUTA $ I DESCOPERA

L---!r---l-E-----t----

p. 18

SpnTruL CosMrc

Iupitew) uria$ul

&jrpiter

este de departe cea mai

mare dintre planetele sistemului solar:

de zece ori mai mare decAt PemAntul! Totuti, nu este o planeti stAncoasi,

ca a noastri: este formati din aceleagi

gaze ca gi Soarele, dar nu a crescut

suficient pentru a deveni o stea.

Norii infa;oari

Jupiter in minunate

viluri colorate, rotii, galbene 9i albe,

iar furtunile se dezlintuie timp

de sute de ani.

Caracteristicile

lui Jupiter

,,Marea Patd Rogie" este o

furtund cu diametrul de 50 000 km, de patru ori

di mensi uni le PamAntul ui

JUpITER iN CIFRE

Distan[a fa[d de Soare:7 76 de milioane de km

Diametrul: I42 984 km

Durata unui an (o orbitd in jurul Soarelui): I L,9 de ani tereqtri

Durata unei zile (o rota[ie completd

in jurul propriei axe): 10 ore terestre

Luni: 63

Hidrogen gi

heliu gazoase

Hidrogen

de densitate

ma re

Mic nucleu

stincos

lnel sublir

\

* 'UN UnrAs Gnzos

Zonele intunecate sunt

straturi mai adAnci de gaz,

vizibile prin deschiderile

d intre nori

Jupiter

ci suprafata sa nu este solida, precum cea a

Pamdntului. Dimpotrivi, nucleul siu mic

stdncos este imbricat de un strat dens de

este numit si ,,uria5ul gazos", pentru

gaz, f ormat in special din hidrogen si heliu.

* ' LUNILE LUIJUPITER

Jupiter are 63 de luni: patru mari

(lo,Europa, Canimede ti Callisto) ,

restul fiind mult mai mici. Canimede este Luna cea mai mare din sistemul solar. Cele

patru luni sunt cunoscute si sub numele de ,, luni galineene" pentru cd au fost descoperite in 1 61 0 de Calileo Calilei.

Ganimede

'ft

I

*

i

F

Io este o cLt vu lcani

tot titrtpul

','rir',

i;

tt.'

Iund caldd,

in e ru ptie

-,\gfr

t

JuPrrER, UnrA$ul

DATE ULUITOART

* lneLuL sublire care inconjoar;

Jupiter are adesea o grosime

mai mici de un kitometru; a fost

descoperit abia Tn 1979, de

sonda spaliati Voyager.

* ,,Marea Pati Rogie" in

reaLitate nu este rogie m€r€u:

culoa