Sunteți pe pagina 1din 52

E-rtiriq*'rt^*

{#i{fr

u'gjb*

Cuprins
lntroducere in ,,Spatiul cosmic" 9
Observarea spatiului l0 Sistemul solar l2 Soarele, steaua noastri l4 Mercu[ cel mai rapid l6 Venus, ,, luceafirul" de seari l8 Terua, casa noastri 20 Luna 22 r;' Celitorie in spafiu 24 Mart, planeta stAncoasi 26 Jupiter; uriatul 28 Saturn gi inelele sale 30 Uranus, Neptun 9i Pluto 32 f;' observarea spatiului 34 Asteroizi gi meteoroizi 36 DAre de lumini 38 f;' Hirfile stelare 40 i' Desene pe cer 42 Viafa unei stele 44 Supernove 9i stele neutronice 46 Giurile negre 48 Calea Lactee 50 Big Bang 52 ..: f;y Viitorul in spafiu 54
:

i::,. Glosar de cuvinte-cheie 56 lndex 58

IruTRODUCERE irv

Spaitiul eosmie
de ,,vecini": Soarele nostru, Luna noastri, planetele din sistemul nostru solar 9i cometele strilucitoare care stribat cerul. Da[ daci privim mai departe, descoperim galaxii enorme, cu miliarde de stele.
Datoriti sondelor spaliale 9i folosirii instrumentelor performante ;i sofisticate, savanfii reutesc astizi si vadi tot mai departe gi si cunoasci tot mai bine caracteristicile ,,puhctlor luminoase" care, in nopfile senine, pot fi admirate chiar gi cu ochiul liber. Vor reugi si descopere unde se termini aceasti imensi
si misterioasi obscuritate?

Pl"n"ta noastri, Terra, nu este decAt un mic punct in spafiul intunecat 9i vast. Suntem inconjura{i

ffiserv&Fe& spfiului &D. f strilucind


mii de ani, omul este atras in de luminile pe care le vede fiecare noapte pe cer. Astronomii, de-a lungul secolelo[ au studiat stelele 9i planetele, trasAndu-9i traiectoriile pe hi(ile ceregti; cu timpul insi, au invifat si construiasci instrumente cu care si poati observa stelele 9i si le stabileasci pozifia. Descoperirile lor ne-au schimbat
SFERA

AnrurmnA

in China Antica, astronomii foloseau sfera armilara pentru a studia luna ti


stelele. Cand razele Lunii treceau prin cercurile sferei, se putea stabili pozitia satelitului pe cer.

convingerile despre Terra 9i despre locul pe care planeta noastri il ocupi in Univers.

'PRTMUL TrLEscoP
Calileo Calilei (1 5 64-1 642)
a fost primul astronom care a fo los it u n te lesco p pe ntru a o bse rva cerul. Observatiile sale l-au facut sd afirme, ca ti Copernic, ci Terra nu se afld in centrul Universului.
Galileo

Sferi armilari din

17 44

at lV-lea i.Hr., ?n Grecia

DATT ULUITOABE * inci din secotul

Antici, Aristarh din Samos suslinea ci Terra se rotegte in jurul Soaretui; pe vremea
aceea Unul dintre primele telescoape ale lui Galileo

insi, himeni nu [-a crezut.

*voLUTrA

LUr coPERNrc

Nicolaus Copernic (1 473-1 543) era un

-.ry

Copernic

Harta orbitelor planetelor din jurul Soarelui

astronom polonez. in vremea sa, doctrina Bisericii propovaduia ca Pamintul a fost creat in centrul Universului, dar Copernic s-a convins cd planeta noastri;i celelalte planete se rotesc in jurul Soarelui.

Pe cer strdlucesc m iliarde de stele, dar cele mai multe sunt prea slabe pentru a fi vazute cu ochiul liber
r

Cu binoclul, Luna pare mai mare si mai apropiata, iar stelele mai luminoase decAt cu ochiul liber

Un telescop ne permite sd
vedem mult mai multe stele si chiar si cele mai mici cratere de pe suprafala Lunii

qt -rNoPTr

Daca observi cerul

INsTELATE intr-o noapte

senina, departe de Iuminile

orasului, vei vedea mii de stele si Lu na stralucitoare. Si, daca ai la tine un binoclu sau un mic telescop, vei putea vedea mult mai mult...

'cnurA
/--:L----------

-r-----r-----

$r DEscoPERA
---------r

-:--t

MARI PrnsorunlrATt: p . 21 ISTORIA OMULUI: pp. 26-27

Senlrul CosMrc

Sistemul solar
&S,stemul
sotar este grupul format de Soare gi de planetele care se rotesc in jurul Iui: include ;i Iunile acestor planete, milioane de fragmente de roci (asteroizi gi meteori{i) gi aglomerafii inghe{ate de praf gi gaze (cometele). in afara sistemului sotar, la distanfe foarte, foarte mari fafa de Terra, s afli alte corpuri cere5ti. Fiecare stea este Ia rAndul siu un Soare gi poate avea propriile planete gi !uni.
este gigantic: de aproximativ 1 000 de ori mai mare decit J u piter, cea ma i ma re ptanet; din sistemuI sotar.

DATT ULUITOART * Fa!5 de planete, Soarete

.f,

l
:

Saturn e inconj urat


de mii de inele
i

.,;

.,.-..-4:;j' ^ ., -'-# '..|.i,!tlr",

-,/-

* "'

';
FnnnrLtA SonRELUt
Sistemul solar cuprinde opt

tf
I

planete: toate se rotesc

in sens antiorar, de

,.*h

,1

:t,.:o':r1:-'!iitt;"it '':t

':

"""''''S

la

dreapta spre stanga, mai putin Venus ti Uranus, care


se rotesc

in sens invers.

-..

Soarele este o stea de marime medie

Jupiter este o
gigantica
de

gaz

sfera

':

'"--',

Mercur este
planeta cea mai apropiata de Soare
Venus nu are sateliti

Terra este
planeta noastra

Marte este ro;ie acoperita de praf

;i

Sistemul solar

STSTEMUL SoLAR

Cuu s-A FoRMAT StsreuuL SoLAR

,l Sistemul solar s-a I format acum 4,6 m iliarde


re ani, in centrul unui :norm vdrtej de praf s t gaz.

ti a devenit o stea: Soarele. Lumina si caldura s-au raspAndit in noul sistem solar.

r)

Centrul s-a aprins

J
p

Gazul si praful rimase


Oupa pio.esut de formare

a Soarelui s-au densificat in mase ale ciror dimensiuni au crescut pana cAnd s-au format
Ianete le.

Cele patru planete mai apropiate de Soare sunt formate, in principal, din roci si metal; cele mai indepartate, sunt mai mari, fiind formate in mare parte din gaze.

f.*

i#ii,?;';,

; ^r,':,:"; : {::'::' ---@


Fiecare planetd

.-- ----*----(_( b -\)


-'{.I'

urmeazd un traseu

propriu

[orbitdJ

Orbitete planetetor

Pn OnBrrA

ix Junur SoenELUI

Neptun este o planetd rece, de culoare albastru intens


Uranus este inclinat pe o parte

OricAt am incerca sd stdm nemiqca[i, SUntem mereu in miqcare. Acest lucru se int0mpld pentru cd Terra^ ca qi celelalte planete, se miqcd: toate cdldtoresc in spa[iu, urmdrind ulr traseu numit orbitd.

O minge "llRTA aruncati oaer cade pe jos Forta invizibila care impinge in

GnnvrrATIEr / t pamAnt in
I k orbite.
"'q.'

se numeSte gravitatie. Forta gravitationala ne pistre az6, pe sol; gravitatia Soarelu i este suficient de putern ici pentru a mentine

\,
\

toate planetele pe propriile r-- r---r-----r---'\\ .

) t)lfP

Gravitafia atrage mingea spre pimant.

pLANErn pArvlArur: pp. 12-13 gntNTn lru JURUL NO$TRU: pp .28-29


L----r------r---rr---

cAurA $t

DEScoPERA

SpaTruL CosMrc

Soarele, steaua noastrf,


&Soarele
ni se pare mai mare 9i mai luminos decAt toate celelalte stele pentru ci este mult mai aproape de noi. in fiecare dimineate, cAnd iese Soarele, cerul se lumineazd,;i stelele par si dispari pAni la asfinfit. Feri cildura gi lumina Soarelui, sistemul nostru solar ar fi un loc rece gi intunecos si nu ar exista via{i pe Terra.
SoenELE ix CIFRE
Distan[a medie fa[d de Tertai 150 de milioane de km Diametrul: 1,lr rnilioane de km Temperatura: 6 000 "C la suprafa[d, 15 000 000 "C in centru
4!. - +f Fr._

Nucleul esfe partea cea mai caldd a Soarelui Nucleul emand unde de cdl.durd care ies

\ \;o 1-'tli\ ''r\ \, r

Fldcdri de gaz sau protuberanfe, lungi si de mii de kilometri


,

.\' tl

'

,, 1

pornesc de la suprafala

* 'FdcAnl

DE Gnz

Fotosfera, sau ,,sfera de


I

Vazut de pe Terra, Soarele are aspectul unui disc galben; de fapt, suprafata sa este un ocean fierbinte de gaz, de unde explozii gigantice aruncd

umi nd.", suprafafa Soarelu

qfr,
,A-f 'k.

.t

..l[,$,

in spatiu flacari imense.

Petele solare au
aspectul unor zone mai

DATE ULUITOARE * Soarete este at6t de departe

de Terra inc6t ar fi nevoie de peste 17 ani pentru a ajunge [a et, cititorind cu o vitezi egati cu aceea a unui avion obisnuit.

,t,

;=

f
'

SoaRELE, SreauA NonsrRA


EcLIPsE DE SonRE
CAnd Luna trece printre Soare si PamAnt, aceasta proiecteaza c umbra care ascunde cAteva rr in ute lu m ina Soarelu i. Acest fenomen se numeste eclipsa de Soare sau eclipsa solard. Cum are loc o Terra

eclipse de Soare

Luna Lumina

Soare

Soarelui \

Eclipsd partiald de Soare

Eclipsd totald de Soare

]E LunnrNr MAGICI Soarele emite

fr.f",rrr\
dJ: -9(/rl -

in perm nanen[d
<

particule minuscule, care se li rdspAndesc in toate di rec[i i le. u Intrdnd in contact cu atmosfera a terestrd in apropierea Polilor, rte creeazd o lumi nozitat coloratd, numitd aurc-lrd. 0 aurori
Protuberantele mai marr pot indoi si cad inapoi,

dire^.'-tt tliei^lr,llcrL,A -'oddfd 'ullTin ^ 's SoA,.'-trtd luir^lt"t

il"eoc6;',;;"

vizuti

L de [a PoLuL Nord

se

pe Soare

l'i
t

{
\,,

,, ',1' j ,,I.

"

'i''l '/ /rt{';


1,/ '
i{.,

{b

fll'

,!
tro'"i

/
Soarele

de aproape

SpnTruL CosMrc

Hereur, eel mai rapid


&M"r.ur
este planeta cea mai apropiati de Soare: se invirte in jurul lui foarte repede, pentru a nu fi atras de gravitafia acestuia. Mercur este minuscul, fiind pufin mai mare decit Luna; nu este protejat de atmosferi, de aceea se incilzegte foarte tare in partea expusi Soarelui 9i este foarte rece in partea aflati in umbri. Suprafafa sa este stincoasi gi plini de cratere.
MERCUR

ix

CIFRE

Distan\a fa\d, de Soare: 58 de milioane de km Diametru: 11 878 km Durata unui an (o orbitd in jurul Soarelui): 88 de zile terestre Du rata unei zile (o rota[ie completd in jurul axei sale): 59 de zile terestre Luni: 0

* 'StANcr

Craterele de pe Mercur s-au format prin caderea meteoritilor (mase de rocd si metal) pe suprafata lui.

5r CRATERE

Mercur este atit de aproape


de Soare incAt este foarte greu de vdzut de pe Terra

Cratere gi fragmente de stincd de toate mdrimile cauzate de ciocniri cu diverse corpuri cere5ti proven ite d in spatiu acopera su prafala planetei Suprafafa lui Mercur

b q
,,

fs

t .* ,

t
'\

\\

#*

R E

,fj

Mariner 10 in
zbor spre Mercur

mai ugori dec6t pe Pimint, pentru ci forta gravitafiei sate este foarte slab5.

DATE ULUIT()ABE * Pe Mercur am fi de trei ori

f
'

TTMPERATURT-REcoRD Fata lui Mercur care este expusd Ia Soare atinge 4 000oC, o temperatura de patru ori mai mare decdt temperatura
de fierbere a apei si suficient de mare pentru topirea plu m bu lu i. Pe fata aflata in intu neric, insi, tem peratu ra atinge -200 o C.

SoNDA MnnrNER 10 n an ii 1 9 7 O, sonda spaliala ,^ilariner l0 a intratin istorie


:

Mercur ;i partea sa umbriti

:recAnd pe langa doua planete: a facut primele fotografii cu planeta ',/enus li Ie-a expediat pe Terra :nde radio, apoi a ajuns la Mercur.

Cuu sE FonuEAzA uN Cnnren

4 Un meteorit love;te I o planeti, ridicAnd un


enorm nor de praf fragmente de roci.
si

l) Rocile si praful sar in

Zrcute dit.hiite pentru a

{; Rocile si praful J rotr.ura un cerc mare


in ju ru I crateru de meteorit.
Iu i

cddea apoi din nou pe sol.

sapat

Suprafala lui Mercur va rdmAne neschimbata timp de milioane de ani, pentru cd acolo nu existA nici ploaie si nici vAnt care sd o poafi modifica.

PLANETI pAruArut: p. 31 snlNTA iru .lunul NosrRU: pp. 48-49


r---------^7

'cnurA $r DEscoPERA
/-r ----rrrr ---

r:

L----------

{Fn

SpnnuL CosMrc

Venusr ,rlueeafaruP) de seari


I

VuxrJS
I)istau!u
O8 nri li

ix
ler[z-r

CrrRE
cle Soetre:

oern

e cle k m

&V"nu,

este a doua planeti ca distanli de la Soare gi cea mai apropiati de Terra. Dupi Soare gi Luni, este cel mai luminos punct care poate fi vizut pe cer, unde apare ca o stea strilucitoare, in special inainte de risirit gi dupi apus. Fiind aproape la fel de mare ca Terra, adiposte;te o lume total diferiti: solul este arzdtor, iar atmosfera e densd gi plini de otrivuri.
Un vulcan erupe lavd
Peisajul de pe Venus

I)iarnetru: I2 I(X)km I)uratzr ullui an (o orbita in jurul


Soirrelui ):
I )trrata

22; cle zi le terest re

corlrpletr-r irt

unei zile (o rota[ie jurul axei sale): 1;l cle zi le terestre


Nucleu stancos

Crustd stancoasd

VuLcANr sr ScuRcERr DE LnvA


Din vulcanii care erup se scurg rAuri de l,rva
(rocA topita) care parcurg suprafata

planetei si umplu mare parte din cratereie acesteia; de aceea, pe Venus sunt mult rlai putine cratere decat pe Mercu r.

Lava vulcanilor acoperd trei


sfertut'i din suprafafa planetei

.".
tr-

18

VeNUS, ,,LUcEAFARUL,, DE SEARA

4scoPERrREA

LUr

vrNus

Primele sonde trimise pe Venus s-au dezintegrat imediat ce au intrat in contact cu atmosfera acesteia. U rmdtoarele, ca Magellan, au folosit radare (semnale radio) pentru realizarea de harti ale

planetei. {J

,/,

permite trecerea luminii albastre; de aceea, daci ai locui pe Venus, ceru[ !i s-ar pirea rosu.

DATT ULUIT()ART * Atmosfera de pe Venus nu

* 'AER

InrsPrRABrL

Atmosfera de pe Venus este formatd in special d in an h id ridd carbon ica. Reactiile chimice intre atmosferd si sol formeazd nori de acid sulfuric, care se revarsd pe planeti sub formd de ploi acide.

C,0
lmagine a suprafefei lui Venus preluati de sonda Magellan

ffi
-\------/

Un nor de cenuta ;i gaz se inalta dintr-un vulcan activ

De3

---______.--

ter plin cu lavd

SpnTruL CosMrc

Terrq easa noastri


&
T"rr" este a treia planeti a sistemului solar. Se afli la distanfa ideali fafi de Soare
pentru a primi cantitatea potriviti de lumini gi cilduri; intr-adevir; aici existi elementele esen{iale pentru viata plantelor ;i a animalelor: aerul necesar respirafiei gi multi api. Din cite gtim, Terra este singura planeti pe care existi forme de viati.
\, /l
TpnRA iru CTFRE
Distan[a fa[d de Soare: l5O de milioane de krn Diarnetrul: 12 I i(t km Durata unui an (o orbitA injurul Soarelui): i350,2(i de zile Du rata unei zile (o rota[ie cornpletd in jurul propriei axe):
2:1,9 de ore

Luni:

I
Nucleu intern din metal solid ucleu extern din metal lichid
N

Mantie stancoasd
Crustd groasd

\\

f#
RTSURSELE TTRREI
Terra are paduri infloritoare, campii fertile,

munti foarte inalti, deserturi toride si poli glaciali. Trei sferturi din suprafata sa sunt acoperite cu apa.

Muntii sunt cele mai


inalte locuri de pe Terra

\\t.
Oceanele
acoperd mare parte din s u p raf ala te re stra

;i mdrile

Caracteristicile Terrei

.
1-',
1i

it,

CAmpiile sunt acoperite cu


copaci, pdtuni si suprafe;e
cu
.,,1t

ltivate

t i

Riurile sunt surse de api

.-

\\

Tii' ..q t...-:"f o'\-..

ii

,.\
t,-

.--

TeRRA, Cnsn NonsrnA


7j

,--*-*;$ "di
;$tb:^

Crrn Parnu AxoTIMPURI


Anotimpurile sunt deterrninate de inclinarea axei planetei noastre. C0nd Polul Nord este inclinat
cdtre Soare, este vard in emisfera nrrrdicd gi iarnd in emisfera sudicd; Vara in Europa $ase luni mai tdrziu, este vard in sud qi iarnd in nord.
larna in Europa

:1*,

fil'qPolul Sud --- {"


z'emisfera
nordicd
Vard in

Potul Nord

Atmosfera
Vard in emisfera

te

restri

nordicd

larnd in

larnd in emisfera
Soarele sudicd
#-"

'AERUL PE Cnnr

il RrsPrnAryr

rlrf ainl :'l:"

emisfera
sud icd

Terrei ii trebuie un an pentru a

,,,;;ff$PotutNord
, Axd
*r/
+l

se

inv6rti
i

-.

Tn

jurul

Soa retu

Atmosfera Terrei, aeru l, este un amestec de gaze, in special de oxigen si azoL Pe mdsuri ce se indeparteazi de suprafata terestri, aceste gaze devin mai rarefiate si, acolo unde se term ind, incepe spatiu l.

* 'Zr

zi

Lumina
Soarelui

Noapte

24 de ore, Terra face un ocol complet in jurul unei linii imaginare (axa terestra) Pe fata intoarsi cdtre Soare este zi, in timp ce pe cealalta fata este noapte.
La fiecare
.

uA 5r NonPTEA

r
t
.it

il

De;erturile sunt zone fierbinti 5i aride, cu ploi rare

de repede incet un om oprit pe Ecuator, tinia care imparte ptaneta pe ori zontat5, pErcurge in 2r, de ore /*0 000 km, cu viteza de 1 666 km/h.

ULUITOARE * Terra se invirte atet

tr

:t

cAUTA $r DESGOPERA PLANETn pAruArur: pp . 28-29,52-53

r
t> t

J--

f,

Spanul CosMrc

Luna
&
Lun" este cet mai apropiat vecin spafial
al nostru. Ne pare luminoasi pentru ci reflecti lumina Soarelui 9i, in fiecare zi, pare ci i9i schimbi forma, deoarece partea luminati de Soare se schimbi pe misuri ce Luna orbiteazd, in jurul Terrei. Spre deosebire de planeta noastri, p Luni nu poate exista via{i: nu existi aer; iar suprafa{a ei este acoperiti de cratere.
perioad; de timp pentru a se roti in jurul propriei axe cu perioada de rotaf ie in juruI Terrei, ceea ce inseamni ci de
pe Terra vedem intotdeauna

DATE ULUITOARE * Luna are nevoie de aceeagi

aceeasi

fati

a Lunii.

Suprafa{a Lunii Terra vdzutd


de pe Luna

q# 'MARILE
Luxn ix
CIFRE
Distan[a fa{d de Terra: 381 000 km Diametrul:3 176 km Orbita (timpul necesar pentru un ocol in jurul Terrei): 21 de zile qi 7 ore

DE PE LUNA

Daca privesti cu atentie Luna, poti distinge pe suprafata ei mari pete inchise. Aceste zone se numesc miri,

dar nu contin apa; au apirut din lava cursi pe suprafata planetei cu miliarde de ani in urmd. .-;r

Unele cratere lunare au diametrul mai mare de 200 km

f:
'i:

?#
*
.'i

g. 1

-{

ffi,
&t
"1

22

LUNA

Fnzele Lurun
Luna este Noua" c6.nd este svizibila, pentru ca toata s u p rafata intoarsa catre lerra se afla in intuneric.

4 Se spune ci

,,

sa apara luna ,,in crestere" ti se poate vedea o

) Cateva zile mai tArziu, Lincepe


Lu n

Soarele o lumineazd pe jumatate, iar Luna are

r)

Peste alte cAteva zile,

parte su btire a este luminata.

ii, care

forma de semiluira: este


,,PrimuI Pdtrar".

Luna este ,,Plin5," cand, dupa ce a parcurs jumdtate din orbita in jurul Terrei, ne aratd in intregime partea sa luminata.

4]

*'

EcLrPsA DE LUNA
CAnd trece printre Soare gi Lund, Terra

Luna,

proiecteazl, o umbra asupra acesteia din

M
care este noapte

e
Soarele

urmd. Cei aflati in zona terestri in care este noapte vdd d iscu I argintiu al Lu n ii devenind rosu cand intra in conul de umbra al Terrei.

Eclipsa de Lund vdzutd din zona de pe Terra in

fiumars:::::",

Vdzutd de pe Terra, suprafala


Lunii pare neteda, dar de aproape se observd cd este acoperita de
,$.(A1lci

5i cratere.

Qf,,.b

*'

t&

#
{f,.".
!*t

,.,

t,

,q

cAurA gt
t::.

DEScoPERA
-

gntNTA iru .lunul NosrRU: pp . 14-15

?-'%

i:
5.

{;
+':

-------

E-r!

--r----

\
6

*-,

23

SpnTruL CosMrc

a,
ENERGTA

CfiIfitorie A tt

Urun RncHETE

ln spa rlu

Naveta este impinsa de rachete, aparate suficient de putern ice pentru a invinge forta gravitatiei si a zbura in spatiu. Racheta care a dus astronautii pe Luni se numea Saturn V.

Traim in era spatiali:


astronautii se aventure aze in Cosmos, se lanseaze sateliti pe orbite in jurul PimAntului ti sonde mici ajung la planete foarte indepirtate.
Omul nu poate supraviefui in spa{iu: nu existi nici aer; nici apA, iar temperaturile sunt de nesuportat. Pentru a putea cilitori in spafiu, oamenii trebuie, a;ada[ si dispuni de echipament adecvat, care si-i protejeze de mediul ostil. Totodati, trebuie si aibi la ei aer pentru a respira.
Pentru a se migca in spafiu, astronautii folosesc un costum dotat cu rachete, numit MMU (Manned Maneuvering Unit unitate de manevrare
personala)

Saturn V

'AMPRENTE PE LUNA
Doisprezece astronauti au pa;i pe Luni. Peste milioane de ani, urmele lor vor fi inca acolo, pentru ci pe Lund nu existd vdnt sau ploaie care si le poati gterge.

ln iulie 1969, astronautul Neil Armstrong a fost primul om care a pigit


pe Luni

11{

ll

in timpul pregitirii, astronaufii trebuie si se obi;nuiasci si se migte in lipsa fo(ei gravitafiei

2*.$

CAlAroRrE ilu Spanu

afara astronavei, astronautu I poarta -r n costum spatial care il acopera din

PITMBARE itrt

Snnllu

w
Naveta spatiali pe

'SPACE

SHUTTLE

Rachete ca Saturn V pot zbura

:ap pani in picioare, protejandu-l de


:A ld u ra

sau f rigu I exces ive.

MMU este aclionat


de gazul emis de 24 de

orbiti
ratelor

o singura data, in timp ce navetele spatiale pot zbura de mai multe ori. ln I 990, o navetd spatiala a pus in orbita telescopul spatial Hubble.

mini-rachete

MMU se manevreazd prin


comenzi manuale situate la
extre m itati I e
b

\
Telescopul
H

astronautului

ubble

W##
EIitriIe
{
t

TIIIEfrT

l/

.t

-l

-,4e\

i'l

"*

bb

Viziera cdgtii protejeazd ochii astronautului de lumina orbitoare


a Soarelu

i'

cAUTA $t DESCOPERA
s.#&l{1l;f; t$i$V#lUTIl

: pp . 22-23

Astro in spafii

L------------r----rr-r

25

SpnnuL CosMrc

Marto, planeta stflneoasi


&M"rt",
planeta rece 9i stincoasi, se numegte ,,planeta ro;ie" din cauza prafului rotu care o acoperi 9i pe care, de multe ori, vAntul il ridici in furtuni de nisip ingrozitoare. Marte are anotimpuri, la fel ca Terra, dar este mai departe de Soare, iar temperatura sa este mai scizuti.
MARTE ix CIFRE
I)istanIa 1aIz-r cle Soare: 228 cle miliozrne de krn I)iametrul: (i 78(i km Durata LlnLli an (o orbita in jurul Scrarelui): (t87 cle zile terestre I)urutzr unei zile (o nrtalie cornpletir in iur ul propriei axe):

\,( i de ore terestre

Lu rti:

)
i

n m eta t

so ti d

-CnnrERE 5r VuLcANr
Robotul sondei Pathfinder exploreazi suprafata lui Marte Praf rogu ridicat de vAnturi puternice Robotul lui Pathfinder
a trimis imagini de pe

T,':::d
Crustd st]ncoasd

Marte este plin de cratere, ca gi Luna noastri, dar acestea sunt batute de vAnt si de furtunile de nisip. Vulcanii de pe Mar[e sunt asemanatori cu cei de pe Terra, dar sunt mult mai mari.

Marte pe Terra

Albia unui rAu secat:


poate, Ia un moment dat, exista apa pe aceastd planeta

I i ;i: ' . ...{ r.*,:_!*r{,&-!..-* _

,*in.-

-,._

.,"f+*,nrr.
."*r.;,'
:'::

!::t

MnRTE, PmNETA SrarucoASA

LUNTLE LUI MnRTE ,tarte are douA luni: Phobos si )eimos. Ambele mici si ico pe rite d e c rate re, au o
-crmA am uzanta: seamana cu Joi cartofi imensi! Phobos are Jiametrul de 25 km, iar
'q,-.'.'-

DATE ULUITOARE * Cet mai mare vulcan de


(/
tt-

)eimos de I 3.

pe Marte, Muntele Olimp, are 26 km inittime, de trei ori mai mutt decit Everestut, cel mai inatt munte de pe Terra.
,r,

' 11' .','r,.. ir' ,,'..,-) .-,;"..:.--,. , I ,t i; 1.,


'i'-.'
'1

,'

,..:,,r"

'(,

,,.

Mrrtele olimp

,,'.,1'

,'".'-'...:.1 _i

....

Everestul

ExrsrA VIATA DE MnRrE?


Sonda Pathfinder a asolizat pe Marte in 1997 A trimis pe Terra imagini ale suprafetei rosii si stincoase a planetei, dar nu a gasit nicio forma de viata.
.

lmaginile mirite ale suprafetei lui Marte arati un strat de stinci acoperit de o ,,piturd" de praf rosu.
Craterele aratd unde au
cd,zut

meteoritii

CU

milioane de ani in urmd


I
I

i
i

l
il

*\h

f
GAUTA
L---!r---l-E-----t----

DESCOPERA
p. 18

27

SpnTruL CosMrc

Iupitew) uria$ul
&jrpiter
este de departe cea mai mare dintre planetele sistemului solar: de zece ori mai mare decAt PemAntul! Totuti, nu este o planeti stAncoasi, ca a noastri: este formati din aceleagi gaze ca gi Soarele, dar nu a crescut suficient pentru a deveni o stea. Norii infa;oari Jupiter in minunate viluri colorate, rotii, galbene 9i albe, iar furtunile se dezlintuie timp de sute de ani.

Caracteristicile lui Jupiter

,,Marea Patd Rogie" este o furtund cu diametrul de 50 000 km, de patru ori di mensi uni le PamAntul ui Zonele intunecate sunt straturi mai adAnci de gaz, vizibile prin deschiderile d intre nori

* 'UN
JUpITER iN CIFRE
Distan[a fa[d de Soare:7 76 de milioane de km Diametrul: I42 984 km Durata unui an (o orbitd in jurul Soarelui): I L,9 de ani tereqtri Durata unei zile (o rota[ie completd in jurul propriei axe): 10 ore terestre Luni: 63
Mic nucleu

UnrAs Gnzos

Jupiter este numit si ,,uria5ul gazos", pentru ci suprafata sa nu este solida, precum cea a Pamdntului. Dimpotrivi, nucleul siu mic stdncos este imbricat de un strat dens de gaz, f ormat in special din hidrogen si heliu.

*'

LUNILE LUIJUPITER
Jupiter are 63 de luni: patru mari (lo,Europa, Canimede ti Callisto) restul fiind mult mai mici. Canimede este Luna cea mai mare din sistemul solar. Cele patru luni sunt cunoscute si sub numele de ,, luni galineene" pentru cd au fost descoperite in 1 61 0 de Calileo Calilei.
,

Hidrogen gi heliu gazoase


Hidrogen de densitate ma re

stincos

lnel sublir

Ganimede

28

'ft
I

JuPrrER, UnrA$ul

i
F

Jupiter are adesea o grosime mai mici de un kitometru; a fost descoperit abia Tn 1979, de sonda spaliati Voyager.
,,Marea Pati Rogie" in reaLitate nu este rogie mru: culoarea sa se schimb; de [a maro [a rosu patid, dupi culoarea norilor care trec pe d easu p ra sa.

DATE ULUITOART * lneLuL sublire care inconjoar;

i;

','rir', tt.'

Io este

o Iund caldd,

cLt vu lcani

in e ru ptie

tot titrtpul

Europa esfe acoperitd de gheata, atAt de neteda incat s-ar putea patina pe ea.

Lava sulfuroasa exputzatd de vulcan in erup!ie

un VULCANII DE ptr IO
Io esle I-Llnzr cerr mai
apropiutz-r de Ju lri ter.
i

nI

)l

).'

clou i-t son cle

-,\gfr
t

fz-rctr1 citevit Iotografii erle vulczttri Ior iu erup[ie.

Vo1'uger au

i I

:i

lo este acoperitd de u n strat sulfuros de culoare rosie


L ------------r------

29

SpnnuL CosMtc

Saturn $i inelele sale


&
S"turn este a doua planeti a sistemului
Sa,.ruRN

ix

CIFRE

solar ca mirirn, diferiti de toate celelalte pentru ci este inconjurati de inele late 9i plane. $i alte planete au inele, dar la nici una nu sunt atAt de luminoase 9i de vizibile. La fel ca Jupiter; gi Saturn este un adevirat uria; gazos. Cele doui gaze principale din care este format sunt hidrogenul gi heliul.

Distan[a fa[d de Soare: 1 +'26 de milioane de km Diametrul: t 20 5:16 km DuraIa unui an (o orbitd in jurul Soarelui): 29,5 de ani teregtri Durata unei zile (o rotafie cornpletd in jurul propriei axe): 10 ore terestre Luni: 60
H

id

rogen

Mic nucleu stAncos

si heliu
gazoase

lnelele lui Saturn formeazd un disc plat lat

Micul nucleu solid este infasurat in nori de gaz

Hidrogen de densitate mare

qt PnTETA
v

FonnrE

FnuMoAsA
Observat cu ochiul liber de pe PamAnt, Saturn pare o stea de aur care striluceste pe cer, dar este

suficient un m ic telescop pentru a-i putea admira inelele si cel putin patru dintre Iunile sale. Inelele lui Saturn sunt
atAt de subtiri incAt,
vdzute
d

in p rof il

nu se disting. Saturn

SaruRN gr lruelELE Snl.e


indepirtate sunt sfere de piatri inghefati'
Lunile cele mai

f 'LuNtLE

LUt SnruRN

Din cau za distantei enorme de Soare, toate lunile lui Saturn sunt lumi inghetate. Titan, cea mai mare, este singura cu atmosferd.

Phoebe

Gatiteo Gatilei nu dispunea de un tetescop suficient de puternic pentru a distinge ctar inelele. s-a gindit cE umft;turite taterale ar putea fi tuni gi a notat: ,,saturn are urechi,,.

DATT ULUII()ABT * Atunci c6nd a observat saturn in 1610,

Tethys

* 'SoNDA

Enceladus

SpnnALA CnsstNt-HuycENs

Sonda Cassini-H uygens ,i-a inceput cilatoria spre saturn in igg7 .in 2004, sonda Huygens a intrat in atmosfera lui Titan, in timp ce Cassini arimas pe orbita in jurul lui Saturn.

Mimas

sonda spatiali cassini-Huygens

IwELE RonToARE
Vazut de pe Pamant, Saturn pare sd

rf;J;:iJTllffi;ffiJiJ:5:ilt:
I
\
azd, cd sunt mii. Sunt fgrmate din fragmente de piatra

Titan, cea mai mare dintre lunile lui Saturn

demonstre

Itr ' I

shffifi.ll'uorbiteazainjuru
---..

ry
U

Sistemul de inele al lui Saturn

fim:*tit;;;
$TltNTA iru .lunuL

Nosinu: p. 48

SpnnuL CosMlc

Uranus, I{eptun gi Pluto


&Pl"n"tele
cele mai indepirtate de Soare (,,planetele exterioare") sunt Uranus, Neptun ti Pluto. Uranus ti Neptun au cam acelagi diametru, de circa 4 ori mai mare decat al Pemantului, o atmosfere foarte dense, mici nuclee stAncoase si inele subtiri . Degi, conform ultimelor convenfii astronomiG, Pluto nu mai este considerati planeti, o vom considera,*x in continuare o planeti de sine stititoare. Este atAt de departe incAt cu greu se distinge, chiar gi cu un telescop foarte puternic.
Inelele intunecate ale lui Uranus au fost descoperite abia acum 22 de ani de sonda spatiala Voyager

UnANUS iN CIFRE
Distanfa fa[d de Soare: 2 87 l de milioane de km Diametrul: 51 t 18 km Durata unui an (o orbitd injurul Soarelui): 84 de ani tereqtri Durata unei zile (o rotafie completd in jurul propriei axe): L7 ,24 de ore terestre Luni: 27

Uranus
este inclinat

in lateral

:i :i ;: :,[i | "' iff i,':,: i: '

:t*- EffiX;'on'ndedensitate
F-.'%,fu
4

!::!,Zhidrosen

'LuMrLE ExTTRIoARE
Uranus;i Neptun sunt uriagi de gaz, ca ;i Jupiter si Saturn, dar nu atat de mari. in schimb, Pluto este o micd sferi stAncoasd de gheali.
Este atat de departe de Soare incAt orbita sa este enormd.

Fff\

Mic nucteu stancos

UnnNUS, NePTUN gr Pluro

in 1930,

PLuto a parcurs doar un sfert din orbita sa in jurul Soa re [u i.

DATE ULUITOARE * De c6nd a fost descoperit

Stim de putin timp despre Pluto si mica lui Lund, Caron, deoarece sunt foarte indepartate. Caron are ju mitate d in d imensiu nea Iu i Pluto si a fost descoperit abia in 197 B.

Pluro 5r CnRoN

,,Marea Patd Intunecatd" a lui Neptun este o furtund de dimensiilnt

Pruro ix

CIFRE

Distanla fa[d de Soare: 5 \) | t+ de rnilioane de km Diametrul: '2 281 km Durala Llnui an (o orbitd injurul Soarelui): '2 \9 de ani tereqtri Du rata unei zile (o rota[ie completd in jurul propriei axe): 6r't de zile terestre Luni: 3

rbita

tui

Neptun .
soa re
/

/
--.#t-"'id?

r G- \-:.s-J _/

//'t
'*rd-

-'l'

,",'-'

\-\-0rbita lui Pluto

0rbita tui Ptuto in punctul ce[ mai apropiat


de Soare

ffi
NnpruN
Luni:
13

PTANE,TA CEA MAI

ixonPARTArA
in general, Pluto este planeta cea mai indepdrt atd, de Soare, dar o parte din orbita sa este mai apropiatd decdt cea a lui CIFRE
NeptLln.

\s
ix

in

aceastd perioad5,

Distan[a fa[d de Soare: 4 t+]'i de milioane de km Diametrul: !+9 528 km Durata unui an (o orbitd in jurul Soarelui): 165 de ani tereqtri Dtrrata unei zile (o rota[ie completd in jurul propriei axe):
1ti, 1 de ore terestre

Neptun este planeta cea mai


indepdrtat
d.

$TllNTA iN JURUL NOSTRU: pp. 48-49


L---rr-r------r-r-----

33

SpnTruL CosM,tc

servareil
Universul ;i originile sale ;i pentru a ciuta urme de viafi in alte lumi, astronomii folosesc telescoape foarte puternice.
Pe

* 'Cu

OcHn ilv Snnlru

Telescopul spatial Hubble


reuseste sd capteze

fotografii foarte clare ale unor stele foarte indepartate, pe care le transmite pe Pamint prin sem nale rad io.

Telescopul

spafial Hubble

Tt

Pimint ajung firi incetare, din intreg


:=
Un radiotelescop

Universul, Iumini gi unde radio. Telescoapele optice au lentile sau oglinzi;i folosesc lumina pentru a studia stelele, in timp ce radiotelescoapele au antene mari, prin care capteazi unde radio. Unii oameni de ttiin{i incearci si intercepteze semnale radio ce ar putea fi trimise de locuitori ai altor !umi.

' RADIoTELEscoAPELE
Rad iotelescoapele, precu m

't' Nh

Very Large Array din New Mexico (SUA) , sunt prevdzute cu antene parabolice uriase, pentru a capta semnalele rad io d in spatiu
.

for Extraterrestrial lntelligence, lnstitutul pentru Cercetarea lnteligenfei Extraterestre), savanfii folosesc ma;ini speciale pentru a intercepta eventualele semnale radio striine.
La SETI (Search

parte a cupolei

ramAne deschisa pentru a lasa sa intre in telescop lumina stelelor.

*7

DrNcoLo DE Nonr Atmosfera terestri tinde sd absoarba Iumina stelelor, facand astfel dificil pentru astronomi studiul astrelor. Pentru a rezolva aceasti problema, telescoapele optice mari se instaleazd pe vArfurile muntilor foarte inalti, unde aerul este mai curat si mai rarefiat.

OSSERVAREA
Lumina intrd fn telescop din acest punct
O oglindd secundard reflecta lumina ogl i nzi i principale in ocular
(sub oglinda principala) CAnd aerul este curat ;i rarefiat, stelele se disting clar in intunericul cerului

SpnnuLut
.J'z: Z/'
Z'D

{'.-lg
v\

*M1d "l ,lv

)k
f

zA
;.f \
I

JL
74 I

4t

rJz

*lo
"l^l

<"v\.

Telescop optic

a;ezat pe vArful unui munte

--'g re

*'

EsrE CIwEVA Acolo?

in 1974, radiotelescopul din Arecibo


(Puerto Rico) a lansat un mesaj in spatiu. Mesajul va ajunge Ia o alti stea si la eventuale forme de viati inteligente abia in anul 27 000.

Mesajul este codat ;i contine informatii privind persoane, u n itati de masu ra


5i telescoape.

Oglinda principald (sub sasiu) focalizeaza lumina si face ca stele foarte indepartate sa para aproape. Un ;asiu solid din olel
sustine oglinda.

Mesajul de la Arecibo

t\ 6"urA
?
l---------r

ft:)--

---r----

gr DEscopERA
--------r --

-- -- - - - - - - - - r
i

coMUNcATnLE: pp.

MARILE INVENTII: pp. 44-45

42-43 /

{F3s

SpnTruL CosMrc

Asteroini
$l meteorolz,I
&
Artero tzii sunt buciti de piatri ce dateazd, din vremea formirii planetelor; existi
milioane de asteroizi in jurul Soarelui. Meteoro tzti sunt fragmente mai mici de piatri 9i praf; unii cad pe PemArt, dar; fiindci au dimensiuni mici, ard in contactul cu atmosfera. Un meteoroid care atinge solul se numeste meteorit.
*'

Obiecte pietroase din

orbita din jurul


Soarelui de-a lungul centurii de asteroizi

OtaO

Asteroizii sunt prea mici pentru a fi observabili de pe PamAnt fara ajutorul unui
telesco p

-$

Asteroizii ce contin dioxid de siliciu sunt din piatra

., c'

Asteroizii carbonatici co ntin carbon

$;

FAsrR DE AsrrRovt
Majoritatea aste roizilor din sistemut
solar orbiteaza in jurul Soarelui intr-o centura aflati intre Marte ;i Jupiter. Sondele spatiale care trec spre planete

mai indepirtate riscd sd intre in coliziune cu ei cAnd o traverseazi. Asteroizii metalici contin fier Asteroizii se dezintegre azA cAnd
se ciocnesc

LtzruNr iNrRE

AsrrRo tzt

DATE ULUIT()ABE * Asteroidut identificat ca fiind cel mai


diametrul de aproape I 000 km.
mare din f69ie se numegte Ceres 9i are

Uneori, asteroizii se ciocnesc ;i se sparg in buciti mai mici. Acum milioane de ani, existau poate doar citeva sute de asteroizi, care au continuat sd se ciocneascd.

Mutli meteo roizi sunt f ragmente de praf ,,pierdute" din coada cometelor.

J
TERO\Z| $r METEOROTZT

'STELELE

CAzATOARE

Cand un meteoroid intra in contact cu atmosfera terestri, devine incandescent;i traseazd o dara lu m inoasd pe ceru I noptii. Aceste dare lu m inoase su nt den u m ite meteori sau stele cizitoare.

Traditia spune ci acela care vede o stea cizitoare trebuie si-;i puni o dorinfi.

* 'CRATERUL

BnnRINGER

Acum aproximativ 50 000 de ani, un meteorit cu diametrul de circa 60 de metri a cAzut in Arizona (SUA) , creAnd un crater adanc de 17 5 de metri si avdnd latimea de 1 265 de metri.

Craterul Barringer

i $

\
r'

r)

b.r

#:

Cea mai mare parte din asteroizi este la fel de veche

precum sistemul solar

Coliziunile intre asteroizi, frecvente in epoca formdrii sistemului solar, sunt in prezent mult mai rare

+\ ff"urA $r DEscopERA
Y
DtNozAURn: pp. 54-55
L-----------------rr -

ft-

------------rr

-t:Ti

{F3r

SpnTruL CosMrc

Dflre de lumini
&cometele
sunt conglomerate de piatri gi gheafi cu dimensiuni de cativa kilometri . Cele mai multe se gesesc departe, in partea exterioari a sistemului solar; dar unele urm eazd, lungi orbite eliptice care le aduc atit de aproape de Soare incAt Ie putem vedea. Cometele au aspectul unor dare sau pete foarte luminoase in mitcare; unele au cozi luminoase cu lungimea de milioane de kilometri . DATE ULUIT()ARE * Coada cetor mai mari
comete vizibite de pe Terra dep59e9te 160 de milioane

#? ConpA DE Gnz 'O


Coada este un amestec de praf si gaze care sunt emise de cometd atunci cand se apropie de Soare. Cand o privim, pare incandescenti, dar in realitate
este

inghetati si striluceste doar pentru ca reflecti Iumina Soarelui.


O

cometi cu coada

caracteristici

ONIGINEA CoMETELoR

Nucleul unei comete esfe format din gheatd, praf si fragmente de piatra

,,Coama" este un nor de gaz 5i praf ce inconjoara nucleul

apropie de Soare cam la distanta la care este planeta Marte, aceasta


incepe

Atunci cind o cometi

se

r) Atunci cAnd se apropie

ti praful desprinse din cometa formeazd un nor luminos,


gazul

de Soare,

si degaje

gaze.

denumit

,,coamd,".

Ue la Soare imping gurul si praful si le dispun intr-o coada I u nga.

r)

Particulele mici provenite

=+

DAne DE LurvllruA
Vdzutd de pe PdmAnt, coada cometei
are aspectul unei dAre luminoase Coada din praf se desfdgoard in spatele coamei cometei

Coada de gaz este indreptata in directia


opusa Soarelui

%MErEcuffi;:',,
CovtETA HU,LET
Cometa Halley poartd numele astronomului englez Edmond Halley, cel care i-a calculat

primul traiectoria.

in IlOS,Halley a

prevdzut cd o cometd care a fost vdzutd in 1682 se va intoarce aproximativ la fiecare 76 de ani, qi aqa a fost.

Unele comete, precum cometa West, au doud, cozi indreptate in directii d iferite. in aceste cansri , coada albastruie , gazoasi, se alungegte in directia opusd Soarelui, iar cea alba
sau galbuie, facuta din praf, se dezvolta in directia din care

vine cometa.

Cometa HatLey ltapiseria din Bayeux, 10661

lmagine din 1986

+3e

SpaTruL CosMrc

fiRTTLE crr-r MAr vrcHr


Cele mai vechi ha(i ale cerului provin din China ti au peste o mie de ani.

E*^ @ )t"tele

par si-gi schimbe pozi{ia de la o noapte la alta ;i in cursul anului; acest lucru se intAmpli deoarece, in timp ce Pimintul se rotette in jurul Soarelui, el se rotette gi in jurul propriei axe. Hertile cerului reunesc stelele ?n 88 de grupurl, denumite constela{ii; in aceasti pagini vei gisi hir{ile necesare pentru a putea distinge unele constelatii.

*'

'illl"T:*'',
DrN Iurulr PAruA iru NotEMBRTE
Steaua Vega cea albastra domina cerul emisferei nordice, fiind vizibila si dintr-o parte din emisfera s u d ica. in cearca sd rec u n osti patratu I fo rm at d e constelatia Pegas sau Fomalhau lt, steaua foarte

luminoasi din apropierea Capricornului.


Noiembrie
Harta cerului

Octombrie

Septembrie t'

Pentru a folosi harta, caut-o mai intAi pe cea corespunzitoare lunii curente. Harta este alcituiti astfel incAt si arate cerul aga cum apare seara (aproximativ la ora 21 :45'), privind spre sud. Jara noastri fiind situati Ia nord de Ecuator; vom distinge mai ales constelafiile desenate in partea de sus a hirfii; daci insi vom cilitori Ia sud de Ecuato[ vor fi vizibile cele desenate in partea de jos; in acest caz, pentru a folosi harta, trebuie si intorci cartea.

Ai reu;it si recunogti
cAteva constelatii?

ayqua!oN

ayquopo

ayqrualdag

HAnTILE SrelARE

* 'STEAUA

Cer
PoLAnA

DE

TnnE

STnATUCESC

Daci am putea vedea m iscarea stelelor accelerati, le-am vedea rotindu-se in cerc in jurul unui punct fix. in

SrprELE?
Lumi nozitatea stelelor se mdsoard cu o mdrime numitd magnitudine: stelele cele mai luminoase au valoarea 0 sau - 1. Cu ochiul liber se vdd stele pand, la magnitudinea tj.

ici, steaua cea mai apropiata de acest punct este Steaua Polara.
em isfera nord

Harta constela{iilor din jurul Polului Nord August Iulie Iunie

In cursul anului, stelele se


misca de la est la vest, a5a ca cite5te ordinea lunilor de la dreapta la stAnga

Balanla este una dintre cele I 2 constelatii ale zodiacului

Sistemul nostru solar face parte

din Calea Lactee: se distinge


care traverseazd ceru I

ca

o dAra luminoasd palida si valurita

De Ia Ecuator,
-'toti vedea stele

:'in ambele
: ,n

Ag -Y

ft)--

isfere

v v ) ) cAUTA $r DEScoPERA -

r r r - - - - - r -r - - - r r - r r - !

I I

ATLAs: pp. 1o-1

1,s4

Tsntny

e!ln

etun I

!.----------------r--- -@

+41

Spn1lUL

'SrELr sr Ztt
Populatia maya credea cd uneori zeii luau infatisarea stelelor 5i a planetelor.

@l$eme

&^ ffi'lnci

Fe wg'r
?f,-

Poem ilustrat de mayati, in care diviniti{ile au formi de planete.

din Antichitate, existi legende despre stele gi figurile pe care acestea le desenau pe ce[ ata cum dintotdeauna oamenii au folosit astrele pentru a naviga gi pentru a se orienta.

DTcEMBRTE PArrrA ir.r Mnr Cauti cele trei stele luminoase ale ,,centurii" lui Orion. Pornind de la ele, poti sd recunoSti si strilucitoarele stele Sirius, in Cainele Mare sau constelatia Leulu i.

Harta cerului

Celetorii din emisfera nordici foloseau Steaua Polari pentru a identifica pozi{ia Polului Nord, in timp ce aceia din emisfera sudici se ghidau dupa cele patru stele din Crucea Sudului pentru Polul Sud. Odati reperate nordul ;i sudul, puteau determina gi celelalte puncte cardinale. Primii cilitori au stribitut oceane gi degerturi folosind doar stelele pentru a se orienta.

Todia Gemenilor este una dintre cele 12 semne zodiacale.

-*?{

!ew

a11ydy 4uew

'STELELE

POLULUI SUD

SrEn,' Snu PTANETA?


C0nd priveqti cerul instelat, pare dificil sd distingi stelele de planete, dar poti sd o faci in doud feluri: lumina planetelor este fixd, in timp ce aceea a stelelor clipeqte, iar planetele iqi schimbd incet pozi\ia fafd de stele.
Stelete ctipesc.

in dreptul Potului Sud nu se afli


nicio stea, dar unele stele din vecinitate formeazd o constelatie in forma de cruce, denumita chiar
Crucea Sud u lu i.

Harta constela{iilor de deasupra Polului Sud

Februarie Constelalia
Gemenilor este
cu

Ianuarie

Decembrie

noscuta pentru stelele Castor 5i

Pollux,gemenii din mitologie

Orion, vAndtorul, cu centura


sa de stele luminoase

t"NsrE

LAt I LE zoDIAcALE in fiecare an, Sourele traverseazi


aceleasi 12 constelatii. Acestea rep rezinta cele 12 semne zodiacale, adesea reprezentate prin animale, precum Taurul si Racul.

Ecuator
Racul

cAUTA $l DESCOPERA
cAuroRr gt EXPLoRAToRI: p. 15
l--r-------r----rr---r

aueruqal

eyenuel

eyqrua)ao

+,43

SpaIUL CosMlc

Viilta unei stele


&O
srca se nagte dintr-un nor de gaz gi praf (nebuloase). ln Univers, sunt prezente stele de toate vArstele: intotdeauna se nasc unele noi, in timp ce altele mor. O stea triiegte in medie cAteva miliarde de ani. Steaua noastri, Soarele, are circa 5 miliarde de ani: este o stea de vArsti mijlocie.

M
#ry

xm-ru

#r xf
4 Stelele noi
se

I nur. d in gaze le

* 'S-A

;i praful dintr-o

NAscur o SIEA

nebuloasa.

O nebuloasd contine materia

prima necesari pentru viata unei stele. ,,Cheaguri" de hidrogen si praf se aduni, atrase de forta gravitationali reciproca. Unindu-se, se incilzesc ;i apoi se aprind.

Soarele se va miri pini cind va deveni o ,,giganti rosi". Atunci va fi de o suti de ori mai mare dec6t este acum, iar temperatura Pim6ntu[ui va creste p6ni [a mii de grade.

DATT ULUITOARE * Peste 5 mitiarde de ani, 9i

.J:.

concentreffiS si ' formea 26, o sferd


care se inv6.rte.

, L

O parte dlg-g"z se

-$

==

Vrnrn

Uruer

Srel.r
O

in finat. steaua se
raceste si se
p

CuroRrLE SrnrELoR
Astronomii pot sd-qi dea seama
de temperatura unei stele dupd culoarea sa. Stelele rnai calde ard

Stelele atbe au
1

temperaturi de circa
0 0000c

transforma intr-o

itica

neagri.

.: ,,

rnai rapid Ei trdiesc mai pu[in decdt cele,,reci".


Stetete atbastre sunt cete mai calde lcirca
20 0000c1

Stetete gatbene, precum Soarele

rU rosie Tsi consumd tot

La sfAr;it, giganta

nostru, au temperatura de circa


6 0000c

Stelele portocatii si rosii sunt cele mai

,,reci" [3 000-/r 500oCI

CAnd steaua a terminat uproape tot hidrogenul, ., se mareste, devine o gigan;t rosie si incepe sd consu elemente care ard la,,.,si

4]

temperaturi mai m

Giganta rogie Betelgeuse

q# 'O

GrcnrurA Ro5lr O stea aflata la sfArsitul vietii incepe sa-ti consume propriul combustibil, h id roge n u I ; cAn d acesta este pe terminate, steaua se mdre;te 5i i5i schimba culoarea tn rosu, oev,,ffimH}c scn m Da cu loarea in rotu, devrffi,d astfel o giganta ro;ie.
r

'

,..*+h;;*ir.

't,,,.

ffi' ry''

J
ST sfe

Ar c )n :ernt rAr dr LO nc Itri rno u-se,


ra se r AS e; p rin le: ;i ra SC aFrri rd si
r

o :e gaze l, SC in al, b ze. le ;e1 rca lzesc, 3a;

yir vine )S;te:d, d, )vrinre)o s1 .ea dev t.

nensi d mrerIS unri m ij lo cii din sir n nij OC il C st 'alluc e5)te tir lp d stra uce SI e in ml ( le mi al roxinla ti 1C m iliarde dpl't rxiin rdt 0n r
r

in

o)s stea de

j, an i. dei rni

vl

urA $t

DEScoPERA
pp. 38-41

hiT"e tl$ JURUL NOSTRU:

45

i stele
&Ostea de dimensiune mijlocie
precum Soarele va deveni o giganti rotie gi apoi o pitici albi. O stea de dimensiuni mult mai mari, se va miri intr-o supergiganti rotie gi, in loc se se mictoreze, va da nagtere unel uriate explozit (supernovi) : ceea ce rimAne din micul nucleu rotitor se numeste stea neutronici. Stelele de neutronice, sau pulsarii, emit fascicule de unde radio.

PLozrA Urur suPERNovE


La explozia unei stele, se poate atinge

o luminozitate egala cu cea a I 0 miliarde de sori, dar n u pentru m u lt tim p. in cAteva saptimAni sau luni, lumina scade,
pana devine practic invizibile.

* 'NEBULoAsA
in

RncuLUr

1504, s-a observat o lumina neobisnuita pe cer: exploda o supernovd. Norul de gaze ;i praf ce s-a impr5gtiat in spatiu se vede si astdzi si se nume;te Nebuloasa Racu Iu i; in interioru I sau, se afla o stea neutronicd.
Nebuloasa
Racului

Explozia unei stele care devine o supernovi.

SUPERNovE gt SrrLE NeurRoNtcE

Pol magnetic

Stea neutronici

Stea neutronicd

PursARrI
Polii magnetici ai unui pulsar emit unde radio care cdlStoresc rniliarde de kilometri. Deoarece pulsarul se roteqte, fasciculul de lumind se roteqte Ei el, ca lumina unui far.
U

nde radio

:APursin);
CAnd undele radio ale unui pulsar ajung pe

Pamant, pot fi interceptate de un radiotelescop: ele produc o serie de impulsuri ce se pot transpune intr-un grafic.

[uminoase inc6t cel pulin cinci au fost observate cu och iu t tiber, ina inte de i nventia tetescopu tu i.

DATE ULUITOART * Supernovete sunt at6t de

lmpulsuri regulate provenite de la un pulsar.

-ffi-2) cAUTA gr
- ---

T
I

gntNT*

-- --- - - -- -- - - - -'l DEScoPERA ) itu JURUL No$rRU: pp.24-zs (


:

l----r-

r--------------

tF4r

Spnnul CosMlc

Gf,urile negre
&CAnd
stete foarte mari mor devin lucrurile cele mai ciudate din Univers: giuri negre. O gauri neagri are o fo(e de gravita{ie atAt de puternici incAt nimic nu-i poate scipa, llici micar lumina! Degi giurile negre sunt invizlbile, forta lor de gravitafie ajunge foarte

departe, dtrigAnd tot ceea ce intAlnesc. Pentru a identifica o gauri neagri, astronomii studiazi efectul acestei forte.

Gaurd neagrd

!6srrn

cnRE sE MrcSoR rnzA

Cand o stea se transformd intr-o gaurd neagrd, dimensiunile sale se reduc mult. Daci Soarele nostru ar deveni o gauri neagrd, diametrul siu, in prezent de 1 ,4 milioane de ki lo m etri , s-ar red u ce la 6
.

mai indepirtate care se cunosc in UniveFS: produc o mare se stie care este

DATE ULUITOARI * Quasarii sunt obiecte[e cele


cantitate de energie, dar nu in real,itate originea tor.

lru CAUTAREA GAURTLoR NTGRE Can d s u nt atrase intr- o gau ri n eagrd, p rafu I s i gaze le ste Ie Io r invec i n ate se incalzesc ;i em it lu m ini, u nde rad io si raze X. Pentru a descoperi gaurile negre, astronomii folosesc satel iti speciali, capabili si intercepteze
razele X.
SAtCIitUI RXTE iN

ciutarea giurilor negre

z
GAURTLE NecRE

* 'O
Gazul provenit de Ia o stea vecina este atras catre gaura neagra

lrrrrMA NrncRA

in spatiu se gasesc si obiecte


ciudate, denumite quasari, care au poate in centru o enormi gaura neagrd. Quasarii au acelasi aspect ca ti stelele, dar sunt atAt de indepartati incat e posibil sa aiba lumina cAtorva miliarde de stele.

Quasar

Stele, gaze gi praf se invArtesc in jurul gau rii negre d in

centrul quasarului.

Jeturi de gaz ies din quasar


de-a Iu ngu discului

axei

Gaurd neagrd

Orizontul de even iment

aura neagri
Praf

* 'CApEREA
NencRA

lrurR-o GnURA

;i gaze

fi
*

il rl
t

{I

-/ -)f->k d* ))K ao")


JN/

Zona care inconjoard o gaura neagrd se nume;te ,,orizontul de eveniment". Tot ceea ce se afla in interioru I acestei zone risca sa fie atras de fo4a de gravitatie a gaurii negre ;i sa dispara pentru totdeauna

din Univers.

'cnurA gr DEscoPERA
/rrr:--------------r-c-!

MAHILE INVENTII: pp . 22-23

cum FUNcTtoNEAzAI: pp. 52-53

/a

t-4s

SpnTruL CosMrc

Calen Lnctee
./)- ( 'L / r -{ )oarete, steaua

noastri, face parte


Vdzutd din spafiu,
Calea Lactee are

dintr-un uriat grup de astre (galaxie) denumit Calea Lactee: acesta confine 200 de miliarde de stele dispuse in forma unei spirale uriate. Observind cerul intr-o noapte senini, departe de luminile orasului, poti si distingi cu uturinte o dari de lumini palide, ca laptele:
Calea Lactee.

Prafuri gi gaze ascund


centrul galaxiei vederii

aspectul unei imense spirale de stele

noastre

q# 'ANil-LuMlttA
Calaxiile sunt atat de mari si atAt de indepartate incAt, pentru a le mdsura, oamenii de stiinta au nevoie de o unitate de mdsu ri speciala: an ii-lu m ina. U n an-lumina este distanta pe care lumina o strabate intr-un an, adica 10 000 de m iliarde de kilometri. Galaxia noastri, Calea Lactee, are uria;a latime de 1 50 000 de ani-lumina si o adAncime de 1 500 de ani-lumina.

Calea Lactee

luminii, in 28 000 de ani ai putea ajungi de pe Pimint in centrul galaxiei Calea Lactee.
[a circa o secundS-[umini de PimAnt, Soarele [a opt minute-lumin5. Luna se

DATE ULUITOARE * Daci ai putea c5l5tori cu viteza

si

afti

CruEA
SUNT DIFERITE Calaxiile sunt de diferite tipuri, in functie de forma lor. Majoritatea sunt in spirala sau eliptice; unele spirale au o bara care le trave rseazd p ri n ce ntru altele au formi neregu lati.
,

'GALAXnLE

Galaxie in

spirali

Galaxie in spirali

Galaxie

eliptici

Galaxie

barati

(sau Ienticulari)

neregulati

Aglomerdrile de puncte, de formd sfericd, pot cuprinde pAna la un milion de stele Brale lungi de stele
se infdsoara in spirala in jurul galaxiei

Andromeda este galaxia cea mai apropiati de Calea Lactee.

*L.MERAREA LocnLA
Andromeda, sau M3 1 , este numele unei superbe galaxii in spirald, ca ti Calea Lactee. Situatd la 2,4 milioane de ani-lumini, contine circa 300 de miliarde de stele. Cu ochiul liber, se zireste cu greu de pe Pamant.

4'NcoLo

DE cnLEA Lncrrr Calea Lactee se mitca in Univers impreund cu 30 de alte galaxii, intr-o grupare denumita Crupul Local. La rAndul lor, grupurile se aduna in aglomerari. Crupul Local face par-te din Aglomerarea Locala.

Grupul Local

Aglomerarea Locali

: ffir cAut^A gr DEScoPERA ) T gntNTa irv JURUL NosrRU: pp. 20-21 (


rt

r- --------rrr-rr----

l----------------rr---

SpnTruL CosMrc

Big Bang
&Multi
oameni de ltiinti cred ce Universul a apirut acum aproximativ 15 miliarde de ani ca o explo zie uriate, Big Bang-ul. inainte de ea, materia Cosmosului era concentrati intr-un spafiu foarte limitat, apoi a explodat in toate direcfiile. La inceput, Universul era fierbinte, dar in urma exploziei s-a ricit; acest proces nu s-a incheiat inci.

lstoria Universului
Universul a fnceput ca o mare explozie,
Big Bang-ul

I
l

Batonut de energie/
descdtutata de explozie
se intinde si incepe sa
se rdceascd

N!r
*'
UNrvERsuL sE ExrrNDE
Forta teribila a Big Bang-ului

I
* 'PRrMu AroMt
Oamenii de stiinta cred ci, dupa doar patru minute, Universul a devenit atAt de rece incAt a permis particulelor sale minuscule sa formeze prim u I atom. Atomii sunt elementul de bazd a tot ceea ce existd

contin ui sd indepirteze galaxiile unele de altele. Poti verifica singur: deseneazd citeva galaxii pe un balon si imagineaza-ti ca acesta este Universul. Acum sufli in Universul tau si vei vedea cum galaxi i Ie se indeparteazd.

Galaxiile se
indeparteazd ca desenele de pe

in

Univers.

Hidrogenul, primul atom (prezentat la o dimensiune de milioane de ori mai mare decAt cea

balon u I tau.

reali).

:-;'gri$'-* t:*-,-r;Pr:s.l;$r

Blc Bnruc

CenToGR AFIER EA UxT VER SULUI

in

1992, satelitul COBE, a real izat o hartd

Galaxii in spatiu

cu microunde a Universului, in care se observd uqoare sclipiri: sunt ceea ce rdmAne din energia descdtuqatd de Big Bang. Regiunile mai calde sunt roz gi roqii qi indicd zonele in care au inceput sd se formeze galaxiile.

PnrvrRE

ir.rAPor itrr Tr.rp mai indepartate se gasesc Calaxiile cele la asemenea distanle incat lumina Ior are nevoie de miliarde de ani pentru a aj unge la noi. Atunci cand savantii o observa, o vid ata cum era acu m m iliarde de an i.
Harta cu microunde

realizati de

C0RE

Satetitut C0RE Se formeazd primele particule de materie

Primele stele ti galaxii s-au format din nori uriasi


de gaze

extindi sau si se opreasci si inceapi si se restr6ngS; in acest caz, s-ar termina


gi apoi cu un Big Crunch.

DATT ULUITOART * Universul ar putea si se

Galaxiile continud

si

se indeparteze

Big Crunch ar putea fi echivalentut Big Bang-ului si ar naste un nou Univers.

cAurA $r DEScoPERA
COMUNICATIILI : p. 46

!n.t3,

SpnTruL CosMrc

':

ruI
@'

%
PE

lAroRIrLE itrt Snnlru, MnRELE ECRAN Daci iti plac filmele SE, nu ai decat

$, frF

fim sp&fiu

sd alegi. Sunt sute de filme care

povestesc despre calatorii in spatiu s i intal n iri cu creatu ri extrate restre.

E*ploririle spa{iului abia au

O scene din

filmul ,,E.T.

?nceput, dar lucrurile inaint eazd, repede; in viitor; am putea chiar si triim pe planete foarte

extraterestrul"

indepertate...
ldeea cilitoriei in spafiu gi ipotezele privind ceea ce am putea intilni foarte, foarte departe de noi ne fascineazi pe tofi: iati de ce programele de televiziune gi filmele cu astronave gi cilitorii in Univers au atAta succes. Cine ;tie, poate ?ntr-o zi am putea si facem o excursie pe Luni sau poate chiar pe Marte.

Mine pe Luni

Mulfi viseazi si intAlneasci fiinfe venite din alte lumi, dar pAni acum nimeni nu a reusit si le demonstreze existenta.

subterand

,'

,.-.5{,-1

--VuroRUL iru Spnnu

PeseJE SpcnETE,
Se intrd in pasaj printr-o gaurd neagrd

LTnii oameni de qtiin[a sunt convinqi ca erista treceri asemdndtoare


t trnel trrilor, denumite worrnholes (..eduri de viernte"), care leagd gdurile llegre intre ele qi collsiderd cd in viitor se vor putea parcurge distante turizrse folosincl aceste treceri.

'STATIA SpnnALA lrurinNATrorunlA ALPHA Statele Unite, Japonia, Rusia ti alte

tari, printre care 5i Italia, construiesc o statie spa!iala care sa orbiteze in jurul PamAntului, in care si poata trai si
lucra astronauti si oameni de stiinta.

----^-----

->''

st se iese

prin alta

MINE itrt Spnnu


Utilaje folosite
pentru
m

Unii asteroizi sunt bogati in metale: unul singur ar fi de ajuns pentru a procura tot fierul de care avem nevoie pe Pamantl in viitor, s-ar putea sa fie posibil transpor-tul asteroizi lor pe Luna, unde sa fie utor de exploatat.

O reprezentare a statiei spatiale

inerit

internationale Alpha

xploatarea

res u rsel o r

*>
O

de filoane de metale pretioase ale asteroizi lor

Vehicul lunar
.

cAUTA $r DESCOPERA
f
'-iM rilNCTIONEAZAf : pp. 30-31
tr
t----------tF.-

.F.'

rr
n-'
7

#.
'

't

F*

5---+-.*-

',',''.

':' _\*r'r

-rfr}r-

r55

SpnTruL Cosul|c,.'..

Glosar de euvintereheie
An-lumini: distanta parcursd
de lumina intr-un an. Utilizal deseori ca unitate de misuri pentru distanle foarte mari.

Coami: norul de gaz si praf care inconjoari o cometd.

Gauri neagri: un obiect creat prin implozia unei stele


imense. Forta gravitationala este atit de putern ica incAt

Cometi: un bloc de praf


Soare Iu i.

si

gheata care orbiteazd in jurul

Asteroid: o bucati de roci care orb iteazi in ju ru


I

nimic, nici micar Iumina, nu poate scipa din aceasta.

Soarelui. Un asteroid poate fi cdt un fir de nisip sau poate aj unge pana la 1 000 km
d

Constelatie: un grup de stele


care dau naStere unei forme

iametru.

pe cer cAnd sunt vdzute de pe Pamdnt.

Gravitafie: forta care atrage totul spre centrul unei stele,


planete sau luni.

Astronom: un om de stiinta
care studiaza obiectele din

spatiu.

Crater: o adAncituri produsi atunci cAnd un meteorit se love;te de suprafata unei p Ianete sau a u nei lu n i.

Heliu: un gaz utor, incolor, care se gase;te in interiorul


ste le lo
r.

Atmosferi:

gazu I care

inconjoari o stea, o planeti sau o Lund. Aurore: luminile colorate vizute pe cer Ia polii
PamAntu lu i.

Dioxid de carbon: un

gaz fara

Hidrogen: cel mai utor gaz si cea mai des intAlnita substanta

culoare gi fari miros, care este prezent in atmosfera multor


p lan

in i nte rio ru I ste le Io r.

ete.

Lentili: o bucati de sticla sau plastic transparent, cu o formi


care deviazd razele de cAnd trec prin aceasta.
Iu m

Eliptic: de forma unui cerc tu rtit. Lu n i le s i p lan ete le se


deplaseazi deseori pe orbite
e
Ii

ina

Axi: o linie imaginari care


trece, de la pol la pol, prin centrul unei stele, planete sau luni care se roteste.

ptice.

Luni: satelit natural orbitand


in jurul unei planete si numele dat u n icu Iu i sate I it natu ral al
PamAntu lu i.

Erup{ie: un jet de gaz iesit din


su p

rafata Soare lu i

Azot: u n gaz care rep rezi nta


patru cincimi din aerul din

Galaxie: un grup de miliarde de stele deplasAndu-se prin


spatiu.

Magnitudine: in astronom un numir care descrie

ie,

jurul nostru.

strilucirea unei stele. Cu cat

'u.{

este mai mare numarul, cu

naStere atunci cAnd o stea

atdt este mai pulin strilucitoare steaua.

de dimensiunea Soarelui si-a epu izaltot combustibil ul 5i se prabu;e5te in sine.

Sistemul solar: Soarele, cele noud planete 5i lunile lon cometele, asteroizii si tot ce se rote;te in ju ru I Soarelu i. Stea: un glob de gaz urias, strilucitor, cum ar fi Soarele. Supernova: o stea care explodeazi ;i, timp de caliva ani, strilucette la fel de mult ca o intreagi galaxie.

Manta: roca grea din adancul


unei planete, pe care pluteSte stratul subtire de scoarti.

Pitici neagri: u ltima f azd,


prin care trece o stea cind
moare.

Meteorit: u n nr eteo ro id care


aj

unge la sol, formand de multe ori un crater.

Pulsar: o stea care pulseazd,, transmitand unde radio. Quasar: Quasar vine de la obiect cvasi-stelar sau QSO. Se referi la ceva ce seamini cu o stea, dar nu este o stea. Nimeni nu 5tie exact ce sunt quasarii, dar ar putea fi galaxii indepartate, stril ucitoare.

Meteoroid: o bucata de roci


deplasAndu-se prin spatiu, care intra in atmosfera Pamantului ;i formeazi o stea cdzaloare sau un meteor.

Unde luminoase: vibratii electromagnetice care pot fi detectate de ochii no;tri.


Putem vedea unde luminoase de d iferite lu ngim i ca avind culori diferite. Undele lu m inoase calitoresc prin

Nebuloasi: un nor de praf in spatiu. Unele


pe can d alte le
su

gaz si

nebu loase sunt stral ucitoare,

nt intu n ecate.

Orbiti: traseul unei planete in


jurul unei stele sau al unui satelit in jurul unei planete.
Oxigen: gazul care reprezinta putin peste o cincime din aerul din jurul nostru si este esential pentru cele mai multe forme
de viatd.

Satelit: un obiect care se mitci in jurul altuia, de obicei o planeti. Poate fi un satelit
natural, cum este Luna, sau un satelit artificial, cum ar fi o navi spaliali. ScoarfA: stratul de suprafati din piatri al unei planete sau al unei luni.

spatiu cu o vitezi de 300 000 km pe secundd.

Unde radio: vibratii


electromagnetice care transporti semnale radio prin spatiu.

Univers: tot spaliul, materia energia care existi oriunde.

si

Pitici albi: o stea micd, putin


strdlucitoare, cu diametrul de aproximativ 1 000 km, care ia

Semnal radio: un fascicul de unde radio care poarti informatii.

57