ARGUMENTUL PROIECTULUI

Un rol important in educatia si viitorul copiilor il are familia, fapt pentru care necesita o implicare activa in relatia cu activitatile si programele scolare. In urma sondajelor realizate in ultima perioada se arata ca majoritatea parintilor nu mai au timp sa-si ajute copiii la rezolvarea sarcinilor scolare. Necesitatea elaborarii de strategii si proiecte care sa implice mai mult familia ca partener educativ a fost semnalata in mod repetat de cdrele didactice. Responsabila de educatia si viitorul copiilor nu este numai scoala, asa cum considera multe familii.Cand ceva nu merge in dezvoltarea si educatia copilului, profesorii sunt singurii responsabili pentru acest impact neplacut. Trebuie sa se aiba in vedere mentinerea vie a relatiei parinti-scoala.Fapt pentru care este necesar sa existeo scoala si pentru parinti,asa cum exista peatru cei mici,care sa clarifice multe din aspectele lagate de dezvoltarea copilului. In conditiile schimbarilor si transformarilor majore din societatea contemporana in care se pune tot mai des intrebarea ce se intampla cu noile generatii, nu mai sunt indeajuns cei sapte ani de acasa. Pentru a oferii masuri educative eficiente, ce ar asigura in felul acesta o sansa reala de integrare socio-profesionala este necesara cunoasterea nevoilor tinerilor. De gradul si calitatea implicarii tuturor factorilor in acest proces depinde performanta si eficienta procesului educativ. Pentru multi parinti, noile orientari educative,adaptate nevoilor pietei,sunt un mister, dar consilierea si orientarea profesionala poate oferii raspunsurile necesare copiilor si parintilor deopotriva. Comunicarea, in sensul acesta joaca un rol esential ce poate hotari parcursul viitor. Pe termen lung trebuie facuta cu multa responsabilitate si in deplina constiinta de cauza a situatiei implicarea parintilor in dezvoltarea copiilor. Atat pentru parinti cat si pentru copil ,modul in care se realizeaza aceasta relatie poate fi un test .Intre cele doua parti este nevoie permanent de actiune, de interactiune, de adaptare, de schimbare si de disponibilitate catre dialog intre cele doua parti. Un parteneriat real, o comunicare eficienta, si un mod adecvat de lucru in echipa presupune succesul relatiei. De catre majoritatea cadrelor didactice este resimtita lipsa dialogului parinte-copil; in activitatea scolara cu greu se pot stabili relatii bazate pe incredere si respect in activitatea scolara, daca acest gen de relatie nu este cultivat in mediul familial asa cum se intampla in majoritatea cazurilor. In activitatea copiilor exista cateva modele ale relatilor parinte- copil in care se reflecta gradul de angajare, sprijinul, timpul sau receptivitatea parintilor in activitatea copiilor: -permisiv, caracterizat de un control scazut al activitatilor copiilor si prin urmare de lipsa unor norme sau reguli de conduita; -autoritar, ce impune reguli si norme rigide dar care nu ofera nici un fel de sustinere;

-autorizat, in care se combina controlul cu acordarea de sprijin si care incurajaza libertatea si autonomia de actiune si gandire prin dialog deschis. Un motiv in plus de stabilire a unei relatii de reciprocitate intre parinti si cadre didactice este invatarea de roluri care sa asigure o buna dezvoltare a copilului. La problemele celor tineri nimeni nu detine adevarul absolut, dar calea spre rzolvarea lor se afla in stransa colaborare a celor doua parti.