Ropoyzsd WAVINITY LYS Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii si parinti CATALIN LUCA psikolog Fundatia Culturala Forum Cluj-Napoca 1998Basme terapeutice pentru copii si parinti Cuvint inainte Orice carte are o poveste a ei, Chiar si aceasta carte de povesti, Ea este legatii de experienta dificultatilor de comunicare din practica relatiei cu pacientul copil dar si cu parintele siu, in tinpul gedintelor de consiliere sau psioterapie. in opinia lui Eric Fromm cea mai imperioas’ trebuinti'a omului este aceea de a-si depisi izolarea, inchisoarea singurititii sale, Pentru aceasta el trebuie si spun’ cova cuiva care sil asculte, si care s& ia in considerare cele spuse. Zi de 2i, cind vor- bim celor din jur, ne dim seama cf ei doar ne aud, nui ne ascultd, Mesajele verbale coti- diene sunt banale, De fapt nu comunicim, uneori nici cu cei din familie. De aceca se {ntimplé si nu ne intelegem, cu toate ci avem aceleasi pireri. Comunicarea este vitalé in procesul psihoterapeutic. Ea se realizeaza totusi dificil, mai ales sub presiunea timpului. insisi durata psihoterapiei depinde de eficienta comunicirii. Putini pacienti intelog c& terapeutul nu le rezolva el insusi problema, Acest lucru nu le-ar fi de un folos real. Rolul lui este si-i asculte, sii asiste, sii insofeasct pe calea descoperirii fortei interioare, a propriilor resurse de solutionare a problemei. Dar pentru a se lisa condus astfel, pacientul trebuie si aibi ineredere, si iba clar senzatia comunicdrii cu cineva care nu-l judeci, nu decide, nu-si asuma responsabilititile sale, Ne putem astepta si dureze mult timp pind la stabilirea unei telatii de ineredere. Majoritatca pirintilor care au copii cu probleme sunt capabili si giiseasct singuri rezolvarea deficultitilor lor. Totusi au din cind in cind nevoie si ei de cineva care sti asculte (nu doar si-i andi), si-i infeleagd, in timp ce ei insisi se afld in pro- cesul interior de ciutare si elaborare a solufici La fel se intimpl si cu copiii care vin la consiliere sau la psihoterapie. Au evoie s& se simmti intelesi si sd aibi libertatea de a hotlist pe cit posibil singuri in pro- Dlemele lor. Terapeutul supravegheaza aceasti independent, fi ajutd si-si descopere eul, forta interioard de a se impiica sau de a se confrunta cu situatia conflictual. Inainte ca psihoterapia si devin © modalitate stiinfificd de abordare, bas- mul era deja un element foleloric, poate chiar traditional de terapie si pedagogie prin folosirea metaforei. Nu putem preciza daci Seherazada a fost prima “specialist” despre care se spune ca timp de 1001 de nopti ar fi alinat tulburarea mental a singero- sului sah Riar istorisindu-i basmele care au ficut-o celebré, Intre 1812-1815 nu mai putin celebrii frati Grimm, descoperind cit de aseminitoare sunt basmele diferitelor Popoare, au semnat actul de nastere al basmologiei modeme ca autori ai culegerii “Kinder und Hausmirehen”. Cu siguranti basmmul nu tine totusi numai de domeniul copilitiei, Bste prin- cipalul motiv pentru care aceastt carte se adreseazi in acelasi timp adultilor si copiilor. Ea a fost inspirati pe ling propria experientd, de alfi doi autori si psihoterapeuti: Nancy Davis si Nossrat Paseschkian ale ciror idei convingitoare au constituit axa principal pentru adaptarea in roméneste acestei prime colectii de basme terapeutice. 3Sempronia Filipoi Cum trebuie inteles basmul cu mesaj terapeutic “Solditelul zicea aruncat la gunoi, trist si speriat. Simfea cx ceva in interiorul lui fusese montat gresit, dar nu stia ce putea si faci, pentru ci nu era foarte sigur ce anume era gresit. in noaptea aceea, cum stitea asa bietul soldatel in intuneric, i s-a arétat deodat cova luminos, Pe masurd ce aritarea se apropia, se dovedea a fi o zin minunati si plin& de strilucire. Cind s-a apropiat destul de mult, zina s-a prezentat zicind: “Eu sunt zina visurilor distrase”. “Visuri distruse? Ce inseamni{ asta?” a intrebat incetigor soldatelul de jucirie.”"Nimeni nu mA poate repara pentru c& nici chiar eu nu stiu ce mi s-a stricat.”. “Pi nici nu este nevoie si sti tu asta” i-a rispuns cu drigilisenie zina cea strilucitoare. Apoi |-a ridicat ugurel pe solditel si a zburat cu el la mesterul de juctrii, Zina I-a rugat pe mesler sf repare pintile stricate ale soldatelului si sil faci si se miste aga cum era de asteptat de la oricare alt jucirie. Mesterul a fost foarte fericit s& repare la loc pe solditel...”(“Soldatelul de juctrie”) Fetita nu mai putea de rusine. Viata i se prea un chin. De necaz, tot gindindu-se la ce i se intimpla, obositi si rusinatd fetita s-a oprit pe mar- ginea drumului si se odihneasck. Cum plingea asa incetisor, nici n-a observat ci s-a apropiat de ea o batrinicl cu ochi buni si intelepfi, care s-a oprit si a pri- vit-o. Vizind cft de supirat’ era fetita, a intrebat-o: “Pentru ce esti supirati?” “Pentru c& nu infeleg ce se iutimpl cu legumele pe care le ingrijesc sgile duc la piata s le vind, Desi muncese aga de mult cu ele, desi le impachetez pe fiecere in ldite, cind ajung la piatt am foarte mari emotii. Deschid léditele sinu gisesc in ele decit frunze vestede, cotoare putrede, din care nu mai pot s& vind absolut nimic, Nu mai stiu ce si mi fac...”. “O, doar asta te necjeste?" a intrebat-o bitrnica. Apoi, plind de bundvointd a adiugat: “Tu nu ai auzit ined de gindacii invizibili 7” “Nu, nu am auzit si nu i-am vazut niciodat&”, a raspuns fetita ridicind ochii. “Pai nici ou aveai cum si-i vezi , pentru ci sunt invizibili. Ei apar atunci cind ai emotii gi-ti distrug munca pe loc.” “Dar cum as putea si ma aplir de ei?”, a intrebat-o fetita, Batrinica a privit-o pe fetiti in ochi si a addugat: “Am sk-ti dau o cheiti fermecati. De cite ori te vei stridui si vei munei pentru ca legumele si zarzavaturile tale si ias framoase ca s& le poti vinde, dupa ce le-ai impachetat, incuie capacul fiecarei ladite cu aceasta cheitd. Cind vei ajunge la piaté nu vei mai avea emotii, pentru ok verdeturile pe care 4Basme terapeutice pentru copii si piri le-ai cultivat nu vor mai fi atacate de gindacii invizibili”. Zicind acestea, batrinica i-a intins fetitei o cheie mica, deosebit’ de toate cheile pe care fetita le vizuse vreodatd...."(*Gindacii invizibili”) Aproape indiferent de virsta, avantajele folosirii constiente, intenfionate a basmului cu mesaj terapeutic sunt aceleasi. 1. Basmul terapeutic ilumineazd. Se adreseaz intuitiei si fanteziei, nu ratiunii si nici logicii. Prin aceasta, la fel ca mitul, parabola sau fabula, intro- ducind irationalul, basmul terapeutic l@rgeste spapiul interior al pacientului. Extinderea desfiinteaza unilateralitatea pozitiei initiale, liniaritatea gindirii lo- gice (care nu totdeauna conduce Ja rezolyarea conflictuiui) si arancd asupra starii patogene o lumina nou. Comparativ cu realitatea, basmul reprezinté 0 lectic de viatii care sparge vechiul tipar al conflictului insurmontabil cu care era familiarizat pacientul. Prin intermediul mesajului terapeutic cele mai amare lectii de via{4 sunt usor indulcite afectiv. 2. Adaosul de fantezie, de intuitie, permite descoperirea si rezolvarea unor conflicte, din cauza c& basmul cu mesaj terapeutic este un vehical foarte potrivit pentru modele comportamentale si valori morale, Paciental absoarbe mesajul terapeutic, il incorporeazd propriilor sale ginduri, in timp ce compre- hensiunea este alimentat’ de imaginea verbal, de naratiunea propriu-zisi. Schimbarea de pozitie ii este doar sugeratd si are mai mult un caracter de joc. 3, Mesajul terapeutic nu este impus printr-o concluzie morala finalé, ca la fabule, ci ajunge si fie identificat de pacient si riimine ancorat in consti- infa lui, poate undeva la limita cu subconstiental, Pentru cé nu este legat direct, de experienta vietii reale, mesajul terapeutic este preluat la fel ca mesajul unui vis 4, Nici o confruntare direct nu are loc cu terapeutul, Din aceastil cauzi basmul nu ajunge sii fie un “trigger” pentru declangarea rezistentei la terapie. El contribuic la dezvoltarea unei noi atitudini fata de starea patogent. Comunicarea imbric prin intermediul basmului, o form “filtrat{”pe care pacientul nu o are de obicei la dispozitic. 5. Basmul aduce solutii cu totul neasteptate, cu efect emotional po- zitiv, Contrazice logica si obisnuinta. Acestea, il tin de obicei pe pacient fn cuca conflictelor care, chiar daci uneori sunt minore, il tulburd si-1 vulnerabi- lizeazi prin repetitic. 6. Pacientul are posibititatea sé lérgeascé sensul original al mesaju- ui terapeutic. {n cazuri diferite, mesajul este interpretabil diferit, in funcfie de situatia pacientului, pentru c& basmul transmite un anumit tip de creativitate, 7. Mesajul terapeuric se tezaurizeazé. El poate fi imediat aparent, deghizat sau ascuns. Informatia din naratiune este de cele mai multe ori plasatt {ntr-o manieri ambigu’ intr-un context care oscileazi de la ceva familiar la ceva cu totul neasteptat. Ambiguitatea favorizeazi efectul “retard” si face ca mesajul terapeutic si poati fi reactivat in alte situatii, fri ca dependenta fata de terapent sé creascd, 8. Basmul cu mesaj terapeutic poate fi folosit in combinatie cu orice alté tehnicd si la orice nivel al procesului terapeutic. Trebvie privit ca un instrument de comunicare, pentru cd el creazi pacientului o bazi de identifi- 5