P. 1
NicolaeBreban-Ingeruldegips

NicolaeBreban-Ingeruldegips

|Views: 82|Likes:

More info:

Published by: Irina Elena Dumitrescu on Aug 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/28/2013

pdf

text

original

Ilustra ia copertei: DUMITRU VERDE

nicolae breban îngerul de gips
Roman * Lucrarea de fa este reprodus dup : Nicolae Breban, îngerul de gips, Editura Cartea Româneasc , Bucure ti, 1973. în vederea reedit rii în Biblioteca pentru to i, textul romanului a fost rev zut de autor (septembrie 1997).
BIBLIOTECA PENTRU TOP ‡ 1997 EDITURA MWERVA.

LUPTA CU ÎNGERUL Cartea a ap rut cu sprijinul MINISTERULUI CULTURII ISBN 973-2l-0516-X ISBN 973-2l-0517-8
ÄO lupt învins e orice carte", spune Lucian Blaga. Nu tiu, a fost un blestem sau un dar r ut cios al zeilor dar a trebuit s lupt pi fiecare roman al meu. O, nu numai cu mine, acesta e ra i este riscul i miza splend meseriei mele. Nu, a trebuit s lupt cu ceilal i; evident, nu am fost singurul dintre seri de pri m linie, ca s zicem a a, ce a trebuit s lupte pentru publicarea textelor în totalita Numai c eu, spre deosebire de confra ii mei, mes paires, mi-am îngreuiat conside aceast situa ie. i anume, ap sând pe cele dou elemente constitutive ale carierei sc riitor profesionist ambi ios sub vechiul regim: refuzul limbajului esopic, afron direct , deci, a realului i a realit ii (inclusiv a celei politice) i în consecin o e> de vag , de liber , aproape exterminant cenzur interioar . i, doi: o extrem de rar , chiar i printre colegii mei de acela i nivel, intransi în lupta cu icanele i cu presiunea cenzurii exterioare, politi ce. Cu doar dou exi (în absen a st pânilor i îngerul de gips) toate romanele mele au trebuit s a tepte E zile în anticamera m ru n ilor zei de pripas, politici, dar i a unor colegi ai no tri coi în posturi administrativ -culturale i care, printr -o, desigur, abilitate a demonilor mi ce ne conduceau, erau adeseori mai cruzi i mai inventivi în a g si obstacole construi mele romane ti . Numai c îngerul de gips a avut o istorie i mai extraordinar . ÄIdeea" acestui roman ² ca s vorbesc pu in ca un diletant ² mi-a venit în VÎ '67, la Lugoj, plonjat în tenebrele, h i urile, a zice: intestinele a ceea ce urma numeasc Animale bolnave. Ca de fiecare dat , Änel mezzo del c min", la mijlocu ample construc ii m pierd ca un ucenic vr jitor ce ignor formula ie irii din labirii se p rea atunci, în vara lui '67, c tot ce scriu e lipsit de sens, c toat acea istorie secte incipiente, religioa se, în care Maestrul este ucis de ucenicul s u fanatic de tea acesta va tr da Ideea, este provincial i greoaie. i în momentele acelea de desen i sil , la lectura unei oarecari prefe e a unui volum str in al c rui titlu l -am uitat, a izbucnit lumina, id eea: s scriu istoria (cu adev rat modern , mi se p rea!) unui b rbat ce decade. Numai c aceast degradare, dec dere, trebuia s fie nu numai infinit dar i absolut . Or, eu tiam, înc de pe atunci, c orice lucru ce atinge absolutul se transform în al tceva (dup o idee a lui Goethe care îi pl cea foarte mult lui Th. Mann: dac atingi perfec iunea într -un domeniu, prin chiar aceasta el este dep it). Deci, aceast c dere absolut trebuia s fie o mântuire. Un b rbat puternic, aflat în culmea carierei sa le, medic, profesor, autor de literatur specific , ins ce nu dispre uie te uneori existen a monden , logodit cu o frumoas i tân r femeie, Ludmila, întâlne te chiar pe prima pagin a romanului, un Ädemon m runt". E ca i cum în vis, cineva s-ar afla înt r-o camer tapetat cu oglinzi ce -l reflect fidel din cap pân în picioare: puternic, inspirat, st pân al existen ei, adaptat superior unei lumi ce -l accept i-l sus ine. Doar una dintre oglinzi îl arat altfel: ea poart numele Mia Fabian i, dup trei sute de pagini de lupt , ezitare, neîncredere, farse de prost gust, co maruri vii, doctorul Minda intra în aceast oglind uman . Un critic int eligent (pe vremea aceea) a comparat romanul meu cu capodopera fratelui lui Th. Mann: Heinrich Mann: Dr. Unrat. Nu era lipsit de interes aceast compara ie, numai c drama expresionist a prof. Unrat care, pândind elevii de liceu ce se strecoar într -un cabaret, cade el însu i în triviala capcan a îngerului albastru, este coaja exterioar a procesului psihologic ma i intim i de o simbolic diferit în propria mea istorie. Era cât pe-aci s las balt Animale bolnave i s m apuc imediat de noua carte ce mi se p rea, cum am mai spus, mai expresiv , mai modern . Dar unul din asprele dictonuri ale mae trilor mei german i r suna ca o sentin : sfâr e te totdeauna ceea ce ai început. Toat via a a rezonat în urechea mea moral acest sfat, aceast porunc ² adeseori greu, aproape imposibil de îndeplinit ² i pentru c am r mas fidel acestui simplu i aspru model, poate, Dum nezeu se va îndura s sfâr easc ceea ce a început cu mine. Strângând deci din din i, blestemându -mi principiile, am terminat Animale bolnave ferm convins c a doua zi m voi apuca de noua, arz toarea tem . Au trecut îns cinci ani: lupta grea pentru publi carea Animalelor bolnave f r t ieturi, cariera Äfulger toare" profesional i politic , România literar , regia unui film de autor selec ionat de francezi la Cannes, declara iile publice i demisia mea la Paris împotriva începutului dictaturii, reîntoarce rea, pentru unii, uluitoare în ar , pierderea (binecuvântat !) a posturilor i privilegiilor mele sociale, a casei i a oric rei retribu ii, intrarea brusc , brutal , aproape fericit în starea de Älepros social", de marginal (ce va dura ap roape dou decenii) iat condi iile ideale pentru tratarea în deplin libertate interioar , într -o radicalitate moral în sfâr it recâ tigat , a ceea ce numesc eu prima mea tem major . Ca o r splat a unei justi ii în sfâr it prezente, aproape Ägâfâitor" de prezent , te mele Ämari" s-au aglomerat apoi una lâng alta într-un lan ce, i pân azi, m umple de uimire: la dou luni dup ce am sfâr it

VI

L
îngerul de gips mi s-a Äimpus" începutul Buneivestiri (25 decembrie '72), a urmat apoi Don Juan (o iute prefigurare a pânz ei mari ce urma s se numeasc Amfitrion), Drumul la zid i, în fine, trilogia Amfitrion. îngerul de gips a fost scris în satul 2 Mai de la începutul lui iunie pân la începutul lui septembrie 1972. Cum nu fusesem primit la Congres ul scriitorilor ² nici unul dintre colegii mei nu a protestat la aceasta, dar eu nu port pic nim nui ² am fugit de la Mogosoaia unde mi se d duse, provizoriu, o camer i, în patru luni, am scris cele ase sute de pagini ale c r ii, fericit de noua libertate socia l , i mai ales moral , câ tigat , p zit la intrarea în sat de un securist jovial care în ultima parte a sejurului meu la 2 Mai a îndr znit s se mut e chiar în curtea ranului la care locuiam. Ziua duceam o existen tipic estival , m îmb iam împreun cu prietenii mei î n Marea Neagr , bucurându-ne fals îngrozi i de armata meduzelor ce n p dise în acea var 2 Mai -ul i Vama Veche i nu ne feream s ridic m liba ii la faimosul restaurant ÄDobrogeanul" împreun cu cei care nu se fereau s stea la mas cu mine: Al. I. tef nescu i Nina Casian, Maria -Luiza Cristescu, Virgil Mazilescu, Dan Lauren iu, Daniel Turcea, D. epeneag, Liviu Ciulei, tân rul i necunos cutul pe acea vreme Virgil T nase i înc al ii câ iva. Seara, la ora zece, m retr geam în c m ru a mea unde în ciuda vremilor vitrege (sau, mai tii, fantastice!) aveam mereu în rezerv o lad cu vin ro u simplu i aspru de Dobrogea i unde primeam vizitele unor prieteni: Constantin oiu i so ia sa Karin, Dumnezeu s -o ierte, Al.

Paleologu i tân ra sa so ie, Lucian Pin tilie, sau splendizii mei prieteni, arti tii plastici Vasile Gorduz, Silvia Radu, Tana Maitec i înc al i câ iva, nu foarte mul i. La zece seara îns stingeam lumina urmând ca dup patru ore de somn s m scol, totdeauna f r ceas, la ora dou diminea a i s încep fericita lupt cu îngerul. Dar, ca într-un roman de Dostoievski sau Th. Mann, printre atâ ia vizitatori simpatici i umani s -a amestecat i... diavolul. într -o sear , la nici o jum tate de or dup ce am stins lumina, am auzit o b taie în u , a m deschis i m-am trezit în fa a unui tinerel, îmbr cat civil, care s -a recomandat a fi ofi er al Ministerului de Interne, i -a spus numele, pe care l -am uitat, s-a scuzat c m deranjeaz i m -a anun at c superiorul s u, colonelul de securitate T b caru, ar dori s aibe o convorbire cu mine. ÄPute i s refuza i", mi -a spus cu un aer sportiv, probabil admirându-se pe sine în clipa aceea. L -am întrebat unde urma s aib loc întrevederea i, cum tinerelul mi -a indicat numele unui restaurant cunoscut din Mamaia, am fost de acord. Eram de vreo trei luni înapoiat în ar din spectaculoasa mea c l torie în Fran a i R. F. Germania, unde d dusem declara ii în pres i la radio atr gând aten ia occidentalilor increduli i care îl ineau în mare stim pe Ceau escu ² sau se pref ceau foarte bine de aceasta ² asupra schimb rii bru te de unghi în politica intern a României. Nu, nu am protestat contra comunismului ci doar contra înce putului dictaturii, fapt dramatic ce avea s singularizeze România între celelalte ri afiliate Moscovei din estul Europei i s -o

VII
proiecteze în dou decenii de co mar social i psihologic: ruina institu iilor, chiar i a celor comuniste, a colii, a cultu rii, distrugerea satelor, atacul tot mai brutal contra individului i a demnit ii s ale, schizofrenizarea aproape a întregii popula ii adulte. Imediat dup declara iile mele de la Paris i din Germania (unde am fost secundat de D. epeneag, Gh. Pitu , Dieter Schlezack, Monica Lovinescu, Mircea Elia de i doamna Cristinel, I. Cu a, Pierre Emmanuel, Hans Hartl i Dr. Ghermani de la Sud -Ost Institut Munchen, Acrivu din Koln, Noel Bernard i înc al i câ iva) organele de intoxicare ale securit ii române au lansat imediat zvonul c am fugit. De i am anun at ² mi se pare în Quinzaine litteraire, la ospitalierul Maurice Nadeau ² c m voi întoarce în ar , voind s dau prin aceasta greutate protestului meu, sau dac vre i revoltei mele (e adev rat, o revolt pe jum tate, dar cine a mai f cut -o la acest nivel în rile comuniste din jurul nostru?!) nimeni nu voia i nu putea s cread c am s m întorc dup ce un Petru Dumitrul i al i câ iva protestaser doar cu fuga. M -am întors îns , spre stupefac ia tuturor, în noaptea de 19 aprilie 1972, pe la frontiera Arad. Din clipa aceea am fost urm rit, s e în elege, de organele Äde resort" i în plus au fost lansate alte torente de intoxicare ale c ror miasme fetide, în zdren e, preluate cu grab ciudat , aproape cu veselie, d e unii colegi sau de necunoscu i, ajung la mine pân ast zi: Ädezechilibrat menta l", Äaventurier", Äagent cu sarcini speciale". Scenariul Ädezechilibratului mental" în primele luni dup întoarcerea mea a prins o anume, rapid consisten , iar r spunsul meu, singurul meu r spuns posibil, firesc ² de i paradoxal pentru unii ² a fost prop unerea unei structuri romane ti ample, solide, novatoare, înalt expresive. Pân la simbol. Aproape un an a durat lupta pentru publicarea manuscrisului meu îngerul de gips. i doi oameni au un merit incontestabil în aceasta: Marin Preda, directorul editurii Cartea Româneasc (editur a Uniunii Scriitorilor pentru a c rei înfiin are, în ciuda directivelor Comitetului Central, eu însumi am luptat aproape singur împotriva Ministerului Culturii i a secretarului CC. cu cultur i propagand Paul Niculescu-Mizil) i Georgeta Naidin-Dimisianu, de i simpl redactar la Cartea Româneasc (ea îns i urmând a fi expulzat din editur în ultimii ani ai dictaturii), unul din marii editori ai culturii române sub comunism, c reia îi datore z apari ia a înc dou c r i: Don Juan (1981), la numai patru ani de la scrierea ei i Drumul la zid (1984), la aceea i editur . îngerul de gips a ap rut în luna august 1973 într -o t cere total i o indiferen aparent . Tirajul (minim: 12.500 ex.) st tea în pivni ele editurii, Preda neîndr znind s -l difuzeze, în timp ce unii creaser o comisie i un Ädosar" al romanului din partea Consiliului Culturii, iar al ii preg teau Äcampanii". Al. Andri oiu scrisese un atac fulminant în Scânteia contra mea, atac oprit în pagin din ordin de sus, d in Äviclenie de sus", deoarece Ceau escu, în excelente rela ii cu lumea occidental , a intuit c nu era în favoarea sa s creeze un scandal în jurul u»ui tân r i celebru scriitor care -i punea în discu ie noua sa politic . De altfel asta urma s fie, timp de dou decenii, Äinova ia" sa politic , marea sa abilitate fa de ceilal i colegi ai s i conduc tori din Est: o aproape liberal politic extern , cu unele lovituri

vin
diplomatice surprinz toare ² sus inerea Israelului, a liderilor arabi, a social -democra iei germane aflate atunci la putere, a Chinei ² îmbinat cu o strângere tot mai accentuat a Ä urubului" în politica intern . O cvadratur a cercului, stupefiant i neveros imil pentru unii anali ti occidentali, convenabil îns unor lideri politici ci nici ce în elegeau s -l foloseasc pe tot mai paranoicul nostru ef de stat în demersuri i afaceri aparente i ascunse ce mergeau de la intermedierea unor conflicte politice ² Africa Central , conflictul din Vietnam, pacea Beguin-Sadat, pân la cinicul fu rt i spionaj industrial. în acele s pt mâni de august, directorul tehnic al editurii, Gheorghe Iacob, Dumnezeu s -l odihneasc , l-a convins pe Preda s difuzeze cartea. ² N-am primit ordin s-o difuzez, moncher\ ² Dar nici nu a i primit ordin s n -o difuza i, i-a replicat Iacob. i astfel, cu ajutorul unui excelent tipograf, cartea a intrat pe t cute în libr rii. Nu s -a permis nici un anun al lans rii, iar în curtea editurii Cartea Româneasc , la ora difuz rii romanului, în afara unor securi ti fals plicti si i în fruntea c rora trona zâmbitor Vasile Nicolescu nu mai era aproape nimeni, nici m car prieteni foarte apropia i. Am dat totu i o mas la restaurantul ÄBolta rece" la care au participat Marin Preda i so ia sa, Paul Goma i so ia sa, Dan Lauren iu, p arc Ileana M l ncioiu, Sorin Titel, I. Dr g noiu i, cu siguran , Vasile Nicolescu, lichea superioar , Dumnezeu s -l ierte (Dumnezeu iart i pe lichele!), poet veleitar i snob torturat îns de o abjecta poft de putere, intrigant de curte f anariot , maltratând cu brutalitate cu foarfecele sale însângerate de metafore, sute i sute de versuri ale poe ilor adev ra i din întrea ga Românie. i apoi, t cere. Iar dup aceast t cere prelungit , fals , a izbucnit furtuna: patru ample articole scrise la comand , în patru mari reviste literare, care desfiin au romanul i pe autor Valeriu Râpeanu, Aurel Martin, Ov. S. Crohm lniceanu i Ion Iano i. Cel mai bru tal a fost bineîn eles sluga fanatic a partidului, Râpeanu. Cel mai cinic: Crohm lniceanu. Profesorul Iano i i-a luat atâtea rezerve în atacarea c r ii ² care bineîn eles nu coincidea cu Ämarile idealuri socialiste ale comunismului" i al c rei final, mai ales, în spe ultima f raz : ÄUn salt între dou mor i" indica, dup spusele respectuos -indignate ale rece nzentului, un Ämesaj str in lumii noastre", etc, etc, ² încât fa de tonul brutal cinic al celorlal i trei articolul s u mi s -a p rut aproape o curtoazie. Radu Cosa u mi -a dat num rul s u de telefon i l -am sunat Ämul umindui" pentru tonul s u urban i, în ciuda rezervelor clare politice, men ionarea numelui lui Dostoievski. Peste mai bine de un deceniu, Ion Iano i urma s r spund galanteriei mele sco ându -mi din impas masivul meu poem epic Drumul la zid pe care, de i avea bunul de tipar de aproape ase luni, Äforurile" nu îndr zneau s -l pun pe pia , i a f cut totu i ceea ce un critic important face rareori: mi -a f cut o vizit acas , dl. Iano i, i mi -a oferit spre lectur referatul s u la Drumul la zid înainte de a -l înmâna autorit ilor, mul umindu -mi în vorbe calde pentru bucuria spiritual ce i -a cauzat-o lectura romanului meu. (Un singur critic avea s -mi mai fac acest dar: Nicolae Manolescu. într -o sear târzie de mai 1977, cu ochii sclipind de bucuria complicit ii i a revela iei

IX

capodoperei, mi-a citit cronica sa la romanul Bunavestire ce urma s apar în Româna literar i avea, peste câteva zile, s -i atrag suspendarea cronicii literare pentru un timp i, mai ales, s -i nimbeze fruntea sa de mare critic cu acea aureol rar în lumea nec reatorilor: riscul i suferin a pentru îndr zneala în afirmarea adev rului). Lupta mea donquijotesc împotriva naturalismului în proza român î i g se te, pro babil, prima expresie în îngerul de gips. i poate n-ar fi nepotrivit s vorbesc despre sinceritatea acestei c r i, dar nu în sensul imediat, direct, al acestui cuvânt: mai degrab a putea vorbi despre sinceritatea unei voca ii. De i ne afl m în fa a unui story realist, a câtorva personaje distincte ce respect marile reguli ale realismului secolului trecut, îngerul de gips este mai pu in sau mai mult decât o carte realist : e o halucina ie tematic . Degradarea, decaden a, dec derea doctorului Minda a fost i capcana (realist ) în care au c zut rarii critici ce s -au aventurat în exegeza acestei c r i. Nu faptul c nu era

recomandabil din punct de vedere politic s comentezi aceast ultim carte a lui Breban i -a împiedicat pe criticii importan i români s se aplece asupra ei ci, cred eu, ‡' noutatea ² nu a temei, ci a trat rii ei ² i-a f cut pe exege i s ezite în abordarea ei. în fapt, discu ia putea fi simplificat , redus la dou elemente fundamentale: reflectare i simbol. De o sut de ani proza român , cea mare, cea Äna io nal ", cea social a slujit acelui ideal descoperit la începutul secolului tr ecut francez când Balzac i al i câ iva au descoperit c arta lor, minor , provincial pân atunci, o cenu reas a culturii, putea concura i apoi putea p trunde cu aplomb în hemiciclul valorilor maj ore ale artei: Äfiziologiile" sale o arat , ca i acele naive i încânt toare vanit i în care se închipuia pe el însu i ca om de tiin ² docteur en sciences morales se credea a fi ² i aceasta arat deja prestigiul pe care îl câ tigase nu arta ci tiin a în acel timp (1830). Idealul acesta, ce p rea, dac nu concurent tiin ei, oricum complementar, era idealul reflect rii. Din tinere ea mea, am fost nemul umit de acest ideal. O nem ul umire mai degrab temperamental , nu valoric . Ca orice mare ideal, el nu e perisabil, el poate fi doar tr dat. De altfel, mese ria mea, atât cât o tiu, am înv at-o slujin-du-l, i e suficient s amintesc fraza mea care sun ca un leit motiv m Don Juan: descrierea înseamn posesie. Dar era ceva în mine, probabil, înc de pe atunci, care era entuziasmat i nemul umit în acela i ti mp de acest grandios proces al reflect rii, al descrierii. Al imita iei. ÄImita i natura", spunea Shakespeare. Una din frazele sale cele mai criptice. Da, dar unde e natura? am putea într eba noi ast zi, la câteva secole dup ce acest Ämare romancier" a sfâ iat pânzele stilizate i splendid ipocrite ale artei medievale? Ce, care natur s -o slujim? De-a lungul întregii mele cariere am luptat nu numai pentru o coal de roman românesc, dar i pentru una problematic , ideatic , pentru un Äroman de idei", cum se zicea alt dat înjurai lui Lovinescu dar i al lui Ibr ileanu. (Acesta, ie eanul, o numea Äproz de analiz ", vorbea de Äproz de crea ie i de analiz "). Apoi, prin anii '30, a ap rut conceptul de Äproz psihologic ". Unul din vârfuri le criticii literare de dup r zboi m situeaz în contingentul celor care fac proz de analiz . Aceasta arat înc o dat încetineala, pruden a c u care exegeza în proza român se apropie de formele mai noi ale Äreflect rii"! Sau teama de o nou psihologie a artei, teama de a trece pragul acestei uria e descoperiri ce a fost i este realismul în art . Teama, mai ales, la noi, la români, de a nu ne sub ia geniul, de a nu l sa s se infiltreze viru ii corup iei Ämoderniste", teama ² înc atât de prezent , aproape vehement în ti nere ea mea literar ² c orice concept poate d una acurate ei specifice, c orice intruziune speculativ , no ional , distruge sau compromite genuinul inspira iei. Interesant, n u-i a a? ² cultura ca du man al culturii! Oare numai absen a în cultura român a unei mari i istorice coli filosofice s explice aceasta? Sau e o r zbunare a fondului nostru arhaic, cum o spunea Blaga, aceast pudoare de a p i pe ghea a conceptelor, elibera i dar i p r si i de fer mele leg turi autentice, de lan urile diafane i a proape vizibile ce ne in înc lega i, în istorie, în balad dar i în art , de râuri, de colinele ce ascund turlele m runtelor biserici de lemn, de Ärâul, ramul" lui Eminescu? îngerul de gips, ca în artele mar iale japoneze, lupt cu un du man folosindu -i armele: el vrea s înfrâng realismul, ceea ce noi în elegem prin aceasta (în secolul trecut francez prin naturalism se în elegea realism), folosindu -i mijloacele i, poate, întreaga -i, prestigioasa -i tradi ie. Nu, tinzând spre simbol în îngerul de gips nu am tr dat nici o clip realismul clasic (sau critic cum îl numesc unii). Suntem poate prea aproape de marile cupole epice ale lui Balzac i Tolstoi ca, în toat onestitatea, s putem neglija pur i simplu Ämetoda lor ". Dar, folosindu m de uneltele refl ect rii înv ate de la ace ti mae tri i,în primul rând, de acea tiin ce într -o clip de z p ceal ne împinge pe soclul dumnezeirii (am numit arta creerii personajului), descoperii în straturile de fund ale spontaneit ii mele artistice o alt n ecesitate. Nu mai mult, nu mai adânc, nu mai înalt: altceva. Ä Und mich ergreift ein l ngst entwohntes Sehnen nachjenem stillen, ernsten Geisterrich." i eu am resim it, ca i autorul lui Faust, aici, la gurile Dun rii, aceast veche, lini tit i grav , aproape u itat nostalgie spre imperiul spiritului! Iar pentru noi, acest imperiu era capacitatea romanului, a ceea ce numim astfel, nu s se autodep easc ci pur i simplu s înainteze, s continue a fi în uzura enorm a genurilor literare. i, în secolul nostru, un Marcel Proust i un Th. Mann au avut aceast îndr zneal p ind, ambii, pe noile continente lunecoase ce cu zgomot asurzitor se ridicau din apele posibilului în arta noas tr ce a devenit atât de central , de responsabil . E posibil de a interpreta îngerul de gips numai în cheie realist . Nu a fost numai pruden a autorului, aceea de a se asigura de solul artei clasice romane ti dar i o luciditate a specificului, siguran a c , o dat descoperite, acele arme ale reflect rii ² nara iunea,

XI

tipologia, atmo sfera, cochet ria cu istoria, i altele ² sunt înc suficiente s Äimite" acea natur de care vorbea tat l lui Prospero: dar o dat cu îngerul de gips am sim it c proza român merit i trebuie s intre sub zone mai ample, mai expresive. Evident, acest ro man e o lung , aproape o ioas , aproape pedant , descriere, enumerare a treptelor pe care cade un Ätrup" uman, a a cum în Evul Mediu meridio nal era aruncat câte un trup în canalele Vene iei. G. Horodinc , într -un interesant studiu, a observat c dr. Minda semnific o dram tipic sub dictatur : incapacitatea unui om de merit de a se realiza. E posibil, aceste drame existau, i ele au i fost par ial tratate în proza anilor '80. Dar îngerul de gips vroia s fie altceva: o adaptare prin dezadaptare. Nici m car o Ämiddle Ufe crisis"... ci un dialog dramatic, aproape romantic, cu ideea de adaptare, atât de scump secolului în care tr im. Adaptare i suferin , iat dou elemente excesiv fals legate î n vremea noastr . Dac suferin a este pivotul uria ei construc ii dostoievskiene, noi sim im, nel murit dar tenace, c acest Shakespeare al vremii noastre nu era în primul rând interesat de adaptarea social i nici de variantele i dramele ei. Nu, la Dostoievski suferin a este atât de teribil de sincer , de cople itoare, încât cu siguran ea semnific altceva, ea ne arunc peste hotarele lumii i normelor în care tr im, ne trimite într -un exil al ideii absolute, în acel imperiu al spiritului, în zona aceea eleat unde nimic sau aproape nimic nu se schimb . Unde omul e gol, e acela i, tânjind dup el însu i, corupt de ideea dumnezeirii. Poate acest model îl aveam în cap aplecându -m cu grij , cu r bdare, asupra bietului Minda ce tr ia un reflex uman simplu: acela de a nu fi îngropat într-un mormânt de lux. El se detrac heaz , face gesturi necugetate, nepotrivite carierei sale cumin i pân atunci, e aproape suicidar, î i face r u sie i. La sfâr itul c r ii stâ singur, i ultimele pagini îl descriu proiectat parc într -o rela ie oniric sau de final de film polonez: singurul s u corespondent este un fel de sobol, de obolan care pare a -l fi urm rit într -un labirint simetric pe întinderea periferic a unui maidan sau loc de de arje menajere. Minda nu încearc m car s în eleag , el încearc s fie. Autorul însu i nu face cea mai mic încercare de a- i în elege eroul. El îi descrie pur i simplu falsa c dere, într -o complicitate care nu este cea a în elepciunii ci a intui iei. Intui ia unui sfâr it de secol, intui ia noilor drame ale omului sub cele aparente: politica, r zboiu l, banul. Drama singur t ii celui ce continu s fie. Buc, iulie 1997 NICOLAE BREBAN

TABEL CRONOLOGIC 1934 1 februarie. Se na te la Baia Mare Nicolae Breban, fiu al lui Vasile Breban, preot greco -catolic, i al Constan ei Breban (n. Bohmer). 1940 Familia Breban se instaleaz la Lugoj, unde tat l viitorului scriitor func ioneaz în cadrul Episcopiei greco catolice. Nicolae Breban urmeaz coala primar i liceul la Lugoj. 1948 Regimul comunist interzice cultul greco-catolic i impune desfiin area structurilor ierarhice ale acestuia; devenit mirean, Vasile Breban î i asigur existen a ca mic industria (posesor al unor mori, mici fabrici de ulei etc). 1951 Din cauza originii sociale, Nicolae Breban e exmatriculat din liceu, cu interdic ia de a se înscrie la vreo alt coal din ar .

1952 Termin liceul la f r frecven , la Oradea, unde lucreaz ca func ionar. La începutul verii, dup examenul de bacalaureat, merge la Bucure ti pentru a se înscrie la Universitate, la Facultatea de Filosofie. Nu este admis, din acelea i ra iuni din care fusese eliminat din liceu. Se angajeaz la Uzinele 23 August, unde urmeaz cursuri de calificare ca muncitor. Lucreaz o lun ca sudor electric, apoi, ase luni, ca strungar -fier. 1953 Intr la Facultatea de Filosofie Äm sluind actele", dup cum explic în Confesiuni violente. Dup o jum tate de an, subterfugiul fiind descoperit, este exmatriculat.

xm

1954 Din nou înscris la Filosofie, la Bucure ti. Dup câteva luni aban doneaz studiile în urma unei îmboln viri grave. 1956 Student la Cluj, la Filologie (limba i literatura german ), încearc , în anul urm tor, un transfer la Bucure ti, f r succes. Exmatriculat a doua oar de Ath. Joja. 1957 i anii urm tori. Posesor al permisului de conducere, valabil inclusiv pentru categoriile de vehicule grele, utilitare etc, Nicolae Breban nu devine ofer de taxi ² contrar unei legende bizare ivite ulterior ² ci lucreaz la garajul Ministerului Finan elor, pe un post m runt ² implicând r spunderi administrativ-organiza-torice. Uneori, de serviciu pe garaj, noaptea, duminica sau în alte ocazii, utilizeaz câte o ma in a garajului pentru câte o plimbare cu prietenii (Nichita St nescu .a.). Duce o existen marginal fa de structurile institu ionalizate ale vie ii literare din epoc , î i consacr timpul liber unor lecturi fundamentale, din marea literatur universal (în special german ), filosofie etc. în acela i timp face sport de performan ² atletism ² i î i creeaz o anumit imagine, pu in comun , dac nu cu totul ciudat în epoc , de Äplayboy" intelectual. Iat câteva rânduri, din Confesiuni violente, despre perioada respectiv : ÄAcei ani au fost ani de lectur . Sigur, uneori eram speriat. Toat tinere ea mea a fost înmuiat în spaima social , în spaima de viitor. îns , cu incon tien a i cu vitalitatea vârstei, nu z boveam prea mult la asta. Nu sunt un temperament ulceros (...), v d mereu partea bun din lucruri. F ceam sport pe vremea aceea, atletism. La Oradea f cusem box. (...) Dar citeam mult, f ceam curte unor domni oare dr gu e. Eram mult mai liber decât colegii mei de genera ie, care erau înregimenta i în acele abatoare care se chemau universit ile staliniste." Frecventeaz un cerc informai de prieteni, de tineri cu preocup ri intelectuale i literare ² din care unii vor deveni, ca i el, scriitori: Nichita St nescu, de care îl va lega o mare prietenie, Matei C linescu, Cezar Baltag .a., ² i, în general, mediile tinerilor litera i tocmai afirma i sau în curs de afirmare. Se distinge, în colocviile XTV neoficiale din aceste cercuri (în care chestiunile erau discutate în mod cu totul heterodox fa de Äcomandamentele" lansate de oficialit ile epocii, de dogmele Ärealismului socialist"), ca un sus in tor energic al înnoirii concep iei despre crea ia literar , ca un adept al primatului esteticului. în aceea i perioad , a fost dus de Ilie Constantin la reuniuni ale unui cenaclu literar patronat de UTM, acolo i -a cunoscut pe Florin Mugur, Grigore Hagiu .a. Ulterior, Nicolae Breban s -a apropiat i de Dumitru epeneag i s-a Äaliat" cu acesta. 1961 Debut, cu schi e, în Gazeta literar . Din anii aizeci i pân azi, Nicolae Breban a colaborat la reviste literare sau culturale ² Gazeta literar , Contemporanul, România literar , Luceaf rul, Steaua, Vatra Româneasc .a. cu fragmente de proz , texte eseistice, publicistic etc. 1965 Are loc debutul editorial, prin apari ia romanului Francisca (Premiul ÄIon Creang " al Academiei Române). 1966 Apare romanul în absen a st pânilor. 1968 Apare romanul Animale bolnave (Premiul Uniunii Scriitorilor). Cartea înregistreaz un frumos succes de critic i de public, deopotriv (avea s fie reeditat în anul urm tor), consacrându -l pe autor ² deja remarcat pentru cele dou romane anterioare ² drept unul dintre cei mai importan i prozatori ai momentului. De-a lungul celor aproape trei decenii care au trecut de atunci, scriitorul i -a p strat i consolidat, prin scrierile ulterioare ² f r îndoial , inegale, dar remarcabile f r excep ie ² un loc proeminent în ierarhia valorilor literare actuale. 14-l6 noiembrie. Au loc, la Bucure ti, lucr rile Adun rii generale a scriitorilor; sunt alese prin vot liber i secret, organele de conducere ale Uniunii Scriitorilor. Nicolae Breban este ales în Biroul Uniunii Scriitorilor. 1969 Are loc pre miera filmului artistic de lung metraj R ut ciosul adolescent (scenariu: Nicolae Breban, regia artistic : Gheorghe Vitanidis). XV Scriitor consacrat, bucurându-se de apreciere cvasiunanim , Nicolae Breban este ² în epoca de relativ Ädeschidere" a oficialit ii comuniste fa de problemele libert ii de crea ie, de încurajare a competen ei i valorii ² Ämobilizat" i Äpromovat" politic: devine membru al PCR i, la al X -lea Congres al acestuia (6-l2 august), e desemnat membru supleant al Comitetului Central. 1970 Scriitorul este numit la conducerea revistei România literar (figureaz ca redactor- ef începând cu num rul 20/1970). Pune mult suflet în activitatea de conduc tor de revist , se str duie te s dinamizeze, conform concep iei sale, publica ia, s o transforme într-un factor de influen constructiv în via a cultural a rii.

Organizeaz dezbateri substan iale. îi apar opere mai vechi.. Astfel s-a întregit. II.i publica operele în str in tate. 1991 Apare romanul Pând i seduc ie (scris în 1976). nu se autoexileaz . piesele de teatru B trâna doamn i fluturele i Culoarul cu oareci (reprezentate scenic sau radiofonic în ar dup 1990). a Epistolarului ² eseul Tinerii corifei (Paris. Public . demisia de la XVI conducerea României literare i acord interviuri presei occidentale. octombrie 1987). în contextul manifest rilor legate de jubileul sus-amintit. în Confesiuni violente. 1972 Se întoarce în ar . la Editura Flammarion. Cele trei p r i . Din convorbiri ale lui Nicolae Breban ² dezbateri purtate împreun cu personalit i literare sau culturale. tot în mai. cu contribu ii publicistice. Don Juan apare. oper de memorialistic i profesiune de credin totodat . reluat în toat presa de partid i cultur . la Paris. contrar aparen elor. Pân în 1976 nu i se mai permite s c l toreasc peste hotare. Nicolae Breban este prezent la Cannes. carte-interviu: o seam de m rturii (Äliterare. tot la Flammarion. 1973 Apare romanul îngerul de gips. dup cum a xvm 1996 explicat autorul. Cartea apare cu di ficultate i provoac un atac de-o mare violen în plenara CC. cum face autorul clasic. 1992 Apare volumul de versuri Elegii parisiene. 1981 Apare romanul Don Juan. în Fran a (Editura Flammarion). filmul este reprogramat la alt sal i privat de girul oficialit ilor. Peste câteva zile. sie i î i refuz postura de opozant politic radical al regimului de la Bucure ti. în traducere. nu mai ocup nici o func ie oficial i se dedic cu totul scrisului.. Apare Confesiuni violente. Apare masiva trilogie romanesc Amfitrion (I. Apare romanul Bunavestire (Premiul Uniunii Scriitorilor). î i prezint . în special la Paris. în traducere. dup 22 decembrie 1989. Fusese exclus din Biroul Uniunii Scriitorilor i din PCR: marginalizat de autorit i. o monumental macrotrilogie ² sau Ämega-trilogie" -. 1977 Nicolae Breban sus ine luarea de pozi ie a lui Paul Goma. serie nou a Contemporanului. Filmul displace Elenei Ceau escu care consider c aspectele de via evocate nu se conformeaz tabloului Äoptimist". III. acel episod: ÄCeea ce i-a în elat pe unii a fost faptul c am tratat ideile lui Farca uneori cu aerul c eu sunt partizanul lor. în traducere. Scrie noi romane pe care le public în ar . eu am intrat în pielea lui. ² publicate în pres de-a lungul anilor. interviuri acor date unor ziari ti etc. are loc edi ia din acel an a Festivalului Cinematografic de la Cannes. pe care se a tepta s -l prezinte cinematografia despre actualitatea româneasc i. Printre colinele verzi fusese inclus în selec ia oficial . un fel de ÄNicolae Breban par lui -meme". E icanat de oficialit i în leg tur cu încerc rile sale de a. politice i biografice") formulate de scriitor într-o suit de convorbiri cu Constantin Iftimie se articuleaz într -o autobiografie selectiv . volum alc tuit de Ovidiu Pecican în 1986. dar de i dobândise. sub titlul generic de Don Juan. Titlul i concep ia revistei i se datoreaz . cu ocazia proiec iei filmului. Ceau escu. Prev zut ini ial a fi proiectat într -un cadru festiv. adaptare cinematografic a romanului Animale bolnave. în mai. în care romancierul î i exprim simpatia i pre uirea pentru Ägrupul de la P ltini ". dup cum remarca Irina Petra . Demonii m run i. în loc s iau distan fa de ideile unui personaj. Iat cum explic scriitorul. 1994 Apare O utopie tangibil . cuprinde romanul Don Juan din 1981.) asta a fost o noutate stilistic . XVII 1984 Apare romanul Drumul la zid. iar în iulie. în Fran a. fiind preocupat în primul rând de realizarea propriei opere. Nicolae Breban devine. din iunie '77. idilic. îi adreseaz autorului repro uri violente. Pând i seduc ie i Amfitrion (format din trei volume). care lansau ceea ce avea s fie n umit de massmedia din Occident Ämica «revolu ie cultural » a lui Ceau escu"). în dezbaterile de idei i în coloanele presei literare i culturale din ar . 1971 Are loc premiera filmului artistic de lung metraj Printre colinele verzi (scenariul i regia de Nicolae Breban). 1980-l981 Nicolae Breban scrie. v dind n zuin a unei superioare pedagogii socio-culturale (precum seriile de eseuri For a exemplului i Riscul în cultur . criticând politica regimului Ceau escu. Procuratorii. aflându -se la Paris i luând cuno tin de m surile de în sprire a dirijismului ideologic introduse în ar (Ätezele" din iulie 1971." 1977-l989 Face lungi c l torii în str in tate. i cet enia german . care. C l tore te apoi prin Italia. Popovici i N. Alberta). numit de autor Äpoem epic". De i sprijinise ac iunea lui Goma. Ovidiu Pecican a ales fragmente pe care le-a structurat în acest volum. 1990 Tot mai prezent. ca în orice roman postmodernist. nu p r se te definitiv România. în traducere. ca i de impunerea ei aten iei interna ionale. cu ocazia festivit ilor prilejuite de jubileul PCR (8 mai). texte de atitudine. oferind astfel. în absen a st pânilor (En l'absence des maîtres). 1983 Apare în Fran a. exclusiv prin valoarea estetic . în semn de protest. 1988 Apare în Via a Româneasc ² în urma public rii de c tre Gabriel Liiceanu. Dar (. a c ror apari ie sub form de carte este iminent . 1985 Apare în Fran a. semnalat de T. în revista pe care o conduce. întâlniri ale redac iei cu cititorii etc. director al s pt mânalului Contemporanul ² Ideea european . Bunavestire (L 'Annonciation). înc din 1972.

i Minda î i propuse s nu -i spun nimic.. i ² Aha!. a marelui mit modern european al lui Don Juan. perla i.m. wieviel Warheit wagt ein Geist? das wurde fttrmichinimermehrderdgentUcheWertmesser. în timp ce îi d du cele câteva recomand ri. O dat sau de dou ori i se p ru c o mai v zuse undeva.d. scriindu-i re eta. Din nou i se p ru ceva cunoscut în fiin a din fa a sa. din ii frumo i.a. numele ei (de data aceasta asociat cu altceva. stând în picioare în fa a ei. lipsit de spiritualitate. O che ma Fabian VolumiuX i în clipele când î i schimba halatul i se sp la îndelung. uit acest lucru. termin . cu ceva nepl cut în toat fiin a ei. la chiuvet . maniera de a-l privi. fundul m rii M atrage în adânc. înc p ânat ." Fr.Wieviel Warheit etr gt.. p strând aceea i voio ie deplasat i. rujate cu vulgaritate. cât adev r îndr zne te un spirit? Aceasta a devenit pentru mine tot mai mult adev rata norm a valorii. Irrtum ist Feigheit. î i d du seama c felul în care se mi case acea femeie. concentrându-se asupra diagnosticului.. dar particip toate la dezvoltarea unui ambi ios proiect auctorial': revitalizarea i Ärescrierea". talia u or îngro at etc. Postuma Ä. cu o dup -amiaz petrecut cu vreun an i jum tate înainte în casa-atelier a unei cuno tin e. figura rotund . f cu doctorul i î i aminti de cine era vorba. care ar ta cu adev rat sfâr itul unei zile Äpublice" i prezen a prietenului. O f cu încet s vorbeasc . nepoliticos. dar în timp ce se ridic s o vad . buzele groase. Pacienta (ultima din acea zi) se a ez pe scaunul din fa a biroului s u i îi dict cele câteva date conven ionale pe care Minda le trecu în registru. am un ziar la mine! i surâse." 1 sept 1969 7 iunie 1972 L ² Mai e cineva? întreb doctorul Minda. Iar pescarul trece-n luntre i în ape vecinie cat ² Fondul m rii. Dar cel lalt strig din u : ² A tept. o privi mai atent: mijlocie de stat. în timpul consulta iei. Cazul femeii era simplu i ea ar fi putut s se adreseze i unui generalist. de alte împrejur ri. ² Ai venit? f cu Minda i voi s se ridice. i când o analiz ." Eminescu. chiar i cele medicale). p rul des. Deodat o auzi spunând (o voce surprinz tor de pl cut .. Eseu despre stratagemele supravie uirii narative de Marian Victor Buciu. i ea îi r spundea cu oarecare voio ie deplasat . ÄSpre castel vrodat ochii N-am întors i totu i plâng ² Fundul m rii. pe mâini. ale Ämegatrilogiei" nu reprezint un continuum narativ (e vorba în fiecare caz de alte personaje..Cât adev r suport . î i d du seama c ea venise s -l consulte în mod inutil. ochii mici. deschise u a cabinetului. p str aceea i fa impenetrabil i gesticula ia lent .în timp ce ea se reîmbr ca.. cu mâinile lungi. în el st ruia reziduul unei senza ii u oare i nepl cute. poate. ro cat . precum i de femeia din fa a sa. voio ia ei nefireasc . Ecce homo PARTEA ÎNTÂI Ä. apoi intr Lauren iu. Femeia plec . dar curând. vii.. deoarece orele de serviciu nu se sfâr iser înc . lucru care îi displ cea. un timbru cald. din simpl obi nuin sau cult al propriei profesiuni. dintr-un simplu exerci iu de voin .componente. pl tind o tax la policlinica special (de i diagnosticul i l -ar fi . în spatele ei.i treaba. inegale ca amploare. eroarea este la itatea. Sora se întoarse în cabinet. Se rea ez apoi. fix. de alt Äintrig " . Apare volumul exegetic Breban. într-o viziune cu totul original .. gânditor. simple i eficiente automatisme. Sora trecuse deja al turi i Minda o auzi cum se schimb .Irrtum(² derGlaubeans Ideal ²) ist nicht Blindheit.. r gu it): ² Pe Icju l-a i mai rev zut? Minda o privi f r expresie i ea repet : ² Pe Nestorescu. ca i cum ar fi stat în fa a unui caz serios. Victor Ne ore cu^care îi controla sau repara uneori cele câteva aparate din casa sa. fondul mirii Fur chipul ei b lai. apelând la întreb ri scurte. cu oarecare încetineal voit .. toate acestea îl impresionaser nepl cut. fruntea mic . Apoi o privi: era o femeie în jur de treizeci.. tehnician radio. felul în care lungea cuvintele. Acum. aceast prim impresie se terse din mintea lui. i sora urât . i înc în primele clipe ale întâlnirii lor. fundul m rii Ah! de mult un chip i-arat . dar Minda. cu o degajare parc for at sau insolent . probabil o fost pacient .). sprâncenele desenate gros. figura lui Ceea. Eroarea/credin ei într-un ideal/nu este obtuzitatea. i Minda îi f cu un semn amical cu mâna. Intr o femeie. monosilabice. Nietzsche.. când doctorul î i odihnea fa a într-un surâs pe jum tate. o uit chiar i pe ea. II în fereastra despre mare St copila cea de crai ² Fondul m rii. c o cuno tea chiar.

putut pune orice doctor de cartier) doar pentru c îl întâlnise odat . î i l sa întreg corpul s u sub ire i lung. exact de aceea i vârst (sub patruzeci). ² Vii cu noi? întreb Minda. nepre uind deloc timpul etc.. perfect plictisit. îi pl cea s . î i împingea cu lene picioarele sale lungi.. E ti idiot! Ce-s eu. seara avea pentru el i un alt scop. de la un magazin cu autoservire. dintre care dou fete în jur de zece ani. Doar pielea foartea alb . Eu n-am avut-o. ² Eu? întreb Minda. Lauren iu nu r spunse. replic sec Ceea.. sau s te îmbe i într-o sear turt cu primul imbecil întâlnit i cu câteva sticle din celebrul nostru Ävermut ro u". o femeie de o energie uimitoare. de reac ia sa... rupte. ca s cumperi o jum tate de duzin de Bibor eni. cu mâinile în buzunare. o anumit Äpenibil perversiune!" ² La vârsta noastr . concentrându-se parc numai asupra pl cerii de a umbla. în ceea ce -l privea pe Minda. aerul grav.. pentru c Ceea însu i râdea. care putea fi v zut adeseori cu plase înc rcate cu ape minerale. balneolog? Te-ai v zut vreodat c rând plasele alea din plastic scorojit.. cel lalt. cu inteligen a ta. în al doilea rând.. ce dracu ai instinctul sta plebeic?^/ Ceea t cea.. la un magazin cu lactate?! Minda spuse toate acestea cu veselie. ple uv. feminin. prea puternic. oprindu-se. una mi se pare c e i cusut de soacr -ta cu ceva a la aceea i nuan .. pe colo. somitate în materie (era internist). mama so iei sale. distrat. de i în familia sa se aflau for e care. al doctorului d dea senza ia unui b rbat matur mergând al turi de un adolescent. î i pierzi vremea. E tipul semidoctului! ² Ia te uit ! f cu doctorul. spuse Minda. r bd tor ca un câine. unde se d dea un fel de sindrofie muzical . umblând cu non alan . compensatorii pân la urm ! Tu. statul pe la cozi interminabile pentru orice fleac. ar fi fost mai potrivite cu asemenea îndeletniciri. ceea ce trebuie s recuno ti c e un început de perversitate. Era înc preocupat de altceva i era un fel al s u de a se odihni. cu capul Äfrumos". lipsit complet de imagina ie. El i logodnica sa erau invita i la un coleg al doctorului. înaintând al turi. mult mai important.. i doctorul nu mai insist : ² Bine. m runt casnice. pe ici. cum le numea cel lalt. osos. conferen iar la institut. i-apoi Bibor eniul e exact ce-mi trebuie. ner bd tor. dup o scurt pauz . câte o perversiune! ² glumise odat Minda. fluierând încet.. i de aceea i în l ime.80. de Minda.. dealtfel mie-mi place s m culc devreme. cu umerii îngu ti. totu i! insist înc o dat doctorul. cu nasul mare. i de aici doctorul deduse c lui Ceea îi f ceau chiar o anumit pl cere aceste Ätrivialit i". la vreun aprozar. ² Pariez c mai ai i câteva cump r turi de f cut.. tu stai pe la cozi. ² De ce?! se împotrivi Ceea. Minda începu s râd .) ² îl cunosc. ² îl cuno ti pe dQcj orul J irtasu? întreb Minda. borcane cu iaurt. f cu Lauren iu. în timp ce se concentra asupra discu iei. sau s furi o singur dat . saco e cu zarzavaturi etc. trebuie s citesc înc ast -sear . ² Pentru cei care au avut o adolescen normal ! relu Lauren iu.i ironizeze prietenul. dup p rerea doctorului. sim ind aproape frecarea înceat a oaselor de ligamente i mu chi. Ceea era c s torit. . a fe ei îi tr da sensibilitatea i o scurt spaim care i se ivea în ochii sp l ci i. îl acuza chiar pe Ceea de o anumit manie. mergând în felul s u... i Minda râse i el. nu i de ceea ce spusese. cu astfel de corvoade. r spunse Ceea. cu care oricum n -ai ce s faci. ² S cite ti? întreb . care se colora repede.. i tia c Minda va înc erca mai degrab s -l dezve e de anumite Ämanii" ² cum era cea cu statul pe la cozi ² cu un didacticism înn scut decât s încerce s -l schimbe. zece cutii de scobitori.... (Era gazda la care erau invita i. cu maxi larul inferior puternic. surâzând. pentru c tie toat lumea c e ti prieten cu mine (Ceea râdea din nou.. Erau îns amândoi de aceea i vârst . cel pu in. jucat. ² S înv !. o uit . sprâncenele aproape ro ii. am s dau un telefon LudjruleLs mearg înainte. cu examenele pe care le ai de dat.. ² Vino. propor ionat .pentru c îl Äcuno tea". Capul lui Ceea era urât. m compromi i pe mine. avea trei copii. N-o s st m nici noi foarte mult. i-apoi zâmbetul s u pe jum tate vinovat. Mi c încet din umeri i continu s mearg pur i simplu. asupra pl cerii de a fi lâng prietenul s u. ² Nu pot s beau apa de la chiuvet ! replic serios Ceea. casnice. se poate s apar . doi din cei cinci copii ai gazdei urmau s se produc la vioar i pian în fa a asisten ei. bineîn eles dac suntem normal constitui i i am avut o adolescen normal . pufnind în râs. s se mi te. cu mersul s u elastic. pensionar de doi ani abia. privind în jos). Ceea râdea frumos. surprinz tor de elastic. s se târasc lin. con tient de sine. Al turi. dar acesta era uneori f cut. cu un fel de pudoare. b ie esc. statura masiv a lui Minda. înalt. dispersarea în atâtea griji m runte. ² Nu. slab. în loc s pri ve ti m car o singur dat cu interes picioarele unei fete de optsprezece ani. ca o panic a propriei sale sensi bilit i. Chiar tu mi l-ai recomandat. So ia lui nu fusese niciodat Äsurprins "... De-aia nu vrei s vii? Lauren iu î i mi c u or umerii. pe jum tate doar ² chiar dac sunt perversiuni m runte. De aceea stau pe la cozi! Am o perversitate util ! ² Nu-i deloc util ! Te în eli! în primul rând. ro indu-se cu rapiditate pe partea inferioar a fe ei. în jur de 1. sau. Eu m duc i a a acas . asupra serii care îl a tepta. cu mâinile în buzunare. Era singurul prieten al lui Minda. i în casa sa mai tr ia i o b trân . Reintrând în cabinet i apoi coborând sc rile al turi de Ceea.. contagiat de Ceea. descoperind din nou felul de a se exprima u or Äbombastic" al prietenului s u.

poate i mai pu in. trebuia s trec s o iau. ² i ce? ² f cu Ceea. în mare. se opri lâng un PJT relefon public.. maladiv .. Lauren iu d du încet din umeri. oprindu-se în loc i privindu-l pe cel lalt ² ce crezi c ai s afli de la mine? Ce fel de am nunte crezi c am s .i d dea cu întârziere examenele la Drept. n -am timp! Dealtfel. într-un timp ca al s u. un fel de entuziasm sincer care ne-a prins pe to i. f r s -l priveasc . anotimpul nu se tr da în nici un fel. lucrurile. ² ad ug el dup un timp ² putem vorbi despre altceva. eu. prost între inute. concentrat parc asupra celui ce mergea în el însu i. un anumeJErejcu. reconfortant . p reau decupate din carton.. trebuie. De i se aflau într -un fel de extreme sociale ² Ceea era grefier . undeva în afara timpului. cu care caracterul i prestigiul lui Minda. tiind foarte bine c gre ea i c Minda nu i-ar fi pierdut niciodat timpul cu lucruri care nu-l interesau. ' ii. am s -i dau un telefon Ludmilei s se duc înainte. C s toria întârzia ² de i cei doi se vedeau zilnic.. un individ probabil cu care ai cele mai scârboase rela ii ² Aiurea! f cu distrat Minda.i impunea personalitatea.. f r mine. Prin '48 i pân prin '52.\ ionarul de la tribunal era o insul perfect în existen a lui Minda. cu capul aplecat u or pe um rul stâng. i.uman aproape i asta. Era sfâr itul lui septembrie. (Se aflau pe o strad l turalnic care cobora spre râu. era o înserare impersonal ..M. erau de nedesp r it. Cu câteva zile înainte. foarte scurt. în afara domiciliilor înc desp r ite. ² Voiai s -mi spui ceva. citeam cursuri universitare de biologie i anatomie descriptiv . Eu am fost o singur dat la jude ean U.i fi dat prea mult osteneal . extrem de circumspect în rela iile sale extraprofesionale. femeie cu aproape zece ani mai tân r . sau.. se sincronizau perfect.. Totul era luminos i lipsit de relief. cu privirea pierdut . care. dar era ceva. f r realitate.. i cel care f cuse toate astea nici m car nu p rea s . Eu am s . Era aproape singurul s u lux într-o existen înc rcat dej munc de înalt nivel. dar niciunde nu se recuno tea acest lucru.. ceva care se opunea oric rui fel de tensiune. f ceam disec ii i cântam la pian Hanonul.. ce dura de aproape doi ani. replic timid Lauren iu. chestii de astea. la tribunal i. luaser masa împreun . a ultimelor clase de liceu. al turi de J pi ietenia cu Ceea. cei doi se întâlniser din nou. evident doar pentru câteva frac iuni de secund . acolo. fire închis . riscând o sear de ghea a Ludmilei ² s -l incite la noi am nunte. Nimeni din subalternii sau colegii s i n -ar fi b nuit limbajul lui Minda din întâlnirile sale cu Ceea. prin care a i trecut i voi. Credeam c tu vrei s afli ceva! Lauren iu d du încet din cap. în l area câtorva cozi de topor. ² O s se înfurie pe mine. totul era mecanicitate i capacitate de munc . cu Ludmila Ogrin^stomatolog .. evident. Eu nu in seminarii... ² E ti de tept. la Câmpulung parc ?! ² Fals! spuse Minda.. amestecat cu o sil autentic fa de propria sa dorin de a vorbi. se pare.i caute un alt prieten. al lui Ceea.i ver i adolescen a ta nenorocit de la Caransebe parc . i o singur dat la o edin a organiza iei în liceu.s . sau aproape zilnic. de chimie biologic . i Lauren iu era singurul prieten adev rat al doctorului Minda.? 11 .. ² Dac nu mergi.i amenin a s devie Äcealalt curiozitate din via a lui". în care se putea înainta ca într-un tunel de sticl . spontan.. asupra celui ce se âra lin.i debitez eu?! Minda d du din umeri i pornir mai departe. a crepusculului. obiectele. împ r it de diminea de la.. unul singur: o logodn greoaie. Pe Minda începu s -l intereseze ceea ce. Nu iu prea mult s m folose ti drept lad de gunoi în care s . nici tipul lor de rela ii. o sun pe logodnica sa i. ² De ce te prefaci c te intereseaz prostiile pe care i le-am în irat luni? întreb Ceea.. într-adev r. Existen a sa mai avea un lux. dar i. spuse doctorul. c s-au întâmplat acelea i lucruri. tr iau ca so i so ie . ajungându-l din urm pe Ceea. cei câ iva copaci de pe strad erau atât de limpede contura i de parc desenul lor vibra în acea intensitate sc zut . M rog. ceva mort i lini titor. ² O clip ! f cu Minda i. ase pân la dou sprezece punct. La telefon mi-ai spus c . îi d du întâlnire ia familia Birta u. în rest. f r s -l mai asculte. un declin al zilei atr g tor. Lauren iu sim ea acest lucru.. dup p rerea unanim . pe care Ceea le absolvise la B. solid ca un glonte. ro ind..) Dup o scurt pauz : ² Eu nu vreau s aflu nimic. aproape cu brutalitatea cu care..T. chiar i pe mine. ² De ce? întreb Lauren iu. i Ceea vorbise câteva minute ² sau 10 fusese poate o jum tate de or ? ² despre cineva. casele vechi. când se culca. ² D -mi voie! Putem s mai st m împreun o or . muzical. fad .. în rest. dealtfel.. un început de sil fa de indecen a lui Minda. aproape o or . dup ultimele dou ore de lectur din literatura vast a specialit ii sale. la f r frecven / ² se potriveau mult prea bine. o figur pierdut în adolescen a sa. aproape surâz tor. o vacan de timp. Prietenia cu func . nici m car Äde dragul lui". ad ug Minda. începuse s în ire prietenul s u i ar fi vrut ² poate de asta i prelungise prezenta întâlnire. i el i -o impunea cu siguran a. la invita ia lui Minda. rezervat . lucid . peste pavajul pr fuit. în sfâr it. Parc ai fi la un seminar în fa a tocilarului anului. '53. de tensionare. de la începuturile adolescen ei. Era o vreme cald .

Luni mi-ai povestit câteva fapte concrete.. meri i asta.i c trebuie s m gândesc la ceva i nu pot decât dac -mi turuie unul la ureche. epene. spuse Ceea. ² De ce s m cunosc pe mine însumi? Pentru c vrei tu?! ² Bineîn eles. tibia prea scurt . ² Crezi c pot asta?! ² Tu. d -i drumul oricum. po i orice. meri i un lag r.Lauren iu îl privi i surâse: ² Ai dreptate. nu era nimic.. care. fapte concrete. sau cum î i închipuia el c trebuie s fie un tip romantic. cum cel lalt î i ridic încet sprâncenele sale sub iri i g lbui. cârâit !. . ² S -mi fac autobiografia. Cânt -mi alta.. ² Nu tiu. mai bine.. F . invent .. ² Teorii! rupse Minda.. deodat ... c eu m fac c n-ascult. Numai s vrei. Dac vrei. p rul sp l cit. ² Bineîn eles! f cu Ceea i zâmbi privindu-l. ² Bineîn eles. po i s -mi cân i i un best-seller. care trecut?! Al cui?! ² Cine-i sta James Hilton? ² Un tâmpit! Foarte la mod pe la sfâr itul r zboiului. brusc obosit. i acolo ap ru capul urât al lui Ceea. Ar fi fost grozav s fi avut pe vremea acee a aventuri sentimentale.... el i o întreag serie de filme psihologizante.. Pitina. era aventurilor sentimentale abia începe! i s vezi ce -o s fie în cincinalul viitor! Pitina. ² Ce-i asta. cum a i zice voi.. a fost un lag r.i povesti trecutul e o simpl arlatanie. n-am v zut! replic scurt doctorul.. idilizeaz . dealtfel i acum câ iva ani ap ruse moda asta. îmi tremurau umerii! Parc o chema Pitina. târnosit.i fac o confesiune! ² F -mi! spuse Minda cu tonul s u sec.. ² A. d -i drumul! Cel lalt d du din umeri. Cât mai e timp.. Apoi spuse: ² Nu m intereseaz aventurile tale sentimentale sau fostele tale experien e postpuberale. ² Aventuri sentimentale? spuse Ceea. sau. Pitina de la nu tiu ce. comendatore.. Crezi c se în elege ceva? Crezi în prostiile alea literare â la James Hilton.. Vomeaz . un lag r împu it. r spunse ov ind Ceea. le-am v zut eu. ² i cu asta.. Ai a a ceva? ² Da. ² Ei. E ti exact tipul potrivit pentru a a ceva. bineîn eles.. dup mutra infect pe care o faci. dar Minda. Nu exist nici un fel de trecut! ² i nici un fel de prezent. comendatore?! ² i-l cânt. calomniaz . Cunoa te -te pe tine însu i.. cânt -mi o reclam . ² i pe tine ce te intereseaz s dau eu din gur ? ² N-are importan .. r gu it.. cu zâmbetul acela de femeie... Ce era cu Treicu la. Trebuie s ai calit i moral -volitive. era de neînvins. f un imn de slav revolu iei!. ai fi bun de a a ceva.. indescriptibil. uvoiul de nest vilit al trecutului. ² A. Era o simpl gâsc . chiar jucat. f cu Minda. Ce-i asta?! ² Nu conteaz ... cum i se trasase i lui sarcin s fie. ² D -i drumu'!.... pentru o Äconfesiune".. ai merita s . tiu o gr mad ! in minte o fapt foarte concret din vremea acee a: avea cozile scurte. dar când se uita la mine. cu confesiuni. Bineîn eles.. Cuno ti reclama pe telui congelat? ² Nu... nu v zu. gura prea mare. ricana Minda. vezi? Ce te mai fandose ti? D -i drumu'! Hai.. îmi plac lag rele. ² A. în pavaj.. la! ² f cu Ceea. îi sim i mi carea buzelor numai din intona ie i nu mai avu nevoie s -l vad : privea jos.. cu um rul întors spre el. hârâit. Crezi c eu tiu ce era? Crezi c dac încep acum s .i trecutul.. Cel pu in pentru Minda.. Eu sunt un om ocupat. Sau. nenorocit. eroi cu amnezii totale sau par iale i -apoi. i nici un fel de viitor..i în ir cum era. sau cum îi zice! Ha. înseamn c trebuie s fi fost a a? ² Nu face nimic. a. asta a fi în stare! spuse Ceea cu seriozitate.. livid i împurpurat în partea inferioar . Falsific .. închipuie.. Ce-ai împotriva lag relor? ² Eu? N-am nimic. ² Crezi c se poate trece ceva? f cu Ceea. Minda a tepta ca cel lalt s continue. Aiurea! Aventuri 12 sentimentale am acum. inegalabil.. ² Foarte bine.. Ceea f cu o schim plictisit : 13 L ² A. umple de noroi o întreag epoc istoric . mai bine. tipul cu fularul gri ve nic în jurul gâtului? ² A.. ÄUne si longue absence" i altele. aproape cu nostalgie ² la era un tip romantic....i cât mai repede autobiografia. iluminarea.. cu Pitina? Ce mai era?. Vrei s -mi cân i lag rul t u.. i Minda sim i. un lag r? ² Da.

. Mi -a fi pierdut vremea cu disec ii. nu po i s în elegi. din când în când. din care mi -am f cut rost de bani de buzunar vreun an de zile. ² Cu droguri n-am. nu? Ei bine. ridicând din umeri... câteva pr p dite de tr suri publice. sau. vrei s spui? ² Nu-nu... n-ai nici o grij ... ² Retrograde.. Pitina. po i s spui i adev rul. ² Atunci un asasinat politic?. precis a fi uitat totul. ² Nu conteaz . de piatr .² i la s fiu eu? ² Numai tu. ² Politico-erotic. spuse Ceea nehot rât. Mi-a l sat un album de timbre foarte bine garnisit. i cal. tovar e. la esen ! Numai la esen ! ² Deci adev rul nu. albastre. Dac nu l -a fi inut minte.. nu te eschiva. Numai eu? ² Numai tu! spuse sec Mindra... folosit de ni te spirite conservatoare... pe ici. Era un unchi sta. Se g seau pe un pod acum.. Râdea cu hohote.. Exact invers: am primit. ce ea ce e i mai grav. hî. deoarece Keri-baci afirma c pe la unsprezece noaptea. sta e un nume. ² Vezi c eu sunt prieten cu trei din profesorii t i. a a-i trebuie.. ² N-am nici asasinat.B. pe vremea aia se mai aflau în B. pur i simplu.. Am îns un fel de complot politic.. Inclusiv secretarul O... L-am dat jos pur i simplu de pe capr .. i-am cerut birjarului. l-a m turat de pe scena ei i a pus în acela i col . lâng restaurantul .. f cu cu regret Minda i-l sim i din nou pe cel lalt zâmbind. un bou! Odat . am mai auzit ultima oar expresia asta. spuse Minda. ² Adic ce vrei s spui cu asta? ² Nimic.. comendatore.. poate c a fi uitat totul. ² N-am nici crime. dar nu tiu dac era un adev rat complot politic.i o igar .. î i atrag aten ia. da. Minda începu s râd i el încet. Dac vrei neap rat. a a se zice. pe când aveam vreo 12 ani. pe aleile late ale parcului nostru! A fost un hai! S-a l sat cu un proces. formidabil! Mergeam cu to i bandi ii mei la cofet rie.. larg.. . pe mine. atac la esen ! ² A. Am spus tot ce-am avut de spus. i dac se poate i ceva cu droguri.. Sau un asasinat.. lui Keri-baci. cu parapete largi.. c nu intereseaz . nu e modern. 15 colec ionam timbre.. i dobitocul b trân n-a vrut. i l -au trimis la dracu'. haleam o gr mad de torturi i-apoi închinam câte o tr sur public . Cu crime atunci. Dac vreau s spun retrograde.. evident. i mai bine. se însufle i Minda.. un nume pe care -l tiu bine. de ulei... s crape ca o râm . spun eu.. nu m intereseaz adev rul. las -las . cum vrei.. vechi. l-am dat jos de pe capr i am mânat chiar eu c ru a. murdar . un album de timbre.. Pitina. ² Ce vorbe ti? Va s zic nu te intereseaz adev rul?! 14 ² Ei.. lipseau dou p turi! Auzi ce dobitoc: s reclame dou p turi care cic ar fi disp rut! Nu-i nimic. ² N-am. de pe capr . care au disp rut bineîn eles acum i au ap rut ni te autobuze. cine tie ce maniac b trân.. ² A a un tâmpit oarecare. Ceea începu s râd . f cu sec Lauren iu.. începutul secolului XIX.. i p turi. îns . Sunt la f r frecven . conservatoare. Dar eu am f cut invers.. i dac te mai obr znice ti. ² Atunci cu o singur crim . care nu ma v zut niciodat în via a lui. Istoria. se poate s fi fost doa r o înscenare.. d -i drumul j.. la esen ?! ² Bineîn eles. cum vrei. o ironie didactic ?! ² Ironie? S m fereasc Cel-de-Sus! Nu m intereseaz adev rul pur i simplu.-ului facult ii voastre. Cei doi st teau rezema i de parapet i priveau în apa tulbure. pe urm i-au luat i tr sur .. care nu tie ce -i aia civiliza ia. mai e câte un tâmpit. esen a da?!// ² M rog.. ² Aha.. ca mo tenire de la un fel de unchi pe care nu l-am v zut niciodat .. asta nu mai e o chestie modern : adev rul! Prin secolul XVIII. fumând mereu. i ceilal i m stimeaz . ² i ce-i acu cu comendatore sta? Ce-i tot dai zor cu. pe colo. de la suprafa a râu lui.. în mahalaua lui nenorocit . dac nu se poate altfel. tr sura adic .. foarte bine! ² Da. unul din tia f r scaun la cap. ² Ce-i asta... aprinzându. când i-am adus rabla înapoi. asta-i! De ce s m intereseze adev rul? în primul rând. seralistule! M intereseaz altceva! ² Nu sunt seralist. nu conteaz . care le regret .. s ne plimbe cu rabla lui de tr sur cu tot în parcul cel mare. ² Hai. pe de rost.. urm rind involuntar petele mari. oricum.. asta e condi ia mea. ² Politic? Erotic? întreb serios Lauren iu. nu?. care curgea sub ei. ² Nu-i nimic. spuse enervat doctorul.. s ne plimb m pe alei.. necunoscutul.

. Ea e fiica Ärevolu iei". uite câte tâmpenii mai c pu eaz pe easta mea?. pentru c ceilal i.. Ei bine. pentru c erau ocaziile. s te legi. Pitina. Pitina. tii cum ne-am cunoscut? Ai s râzi. cu al i câ iva. Cu o genera ie înainte.i s ie i noaptea din cas .. i -oricum.. a a. am s rit primul i i-am întins mâna. i am plecat în campanie la sate. astea sunt otii. unde puteam s o întâlnesc a doua oar ? Tot la o manifesta ie! Ac iunile astea. a. s vii diminea a la coal . scârbos de tineri. dar asta nu conta. i eu eram unul din tia. puteau s umble noaptea i ziua. odat cu Ärevolu ia". o tensiune dubl i tripl . era o lume în culise. jum tate dintre noi nu mai puteam vorbi. orfanii. câte paze la sediu n-am ratat din pricina prostului de taic -meu. Ce Homer.. unul. m car pentru o noapte. era câte unul. nu-i a a? Bineîn eles... liceele reunite. Dac n-ar fi fost ea. când stau la câte-o coad mai lungu . entuzia ti. f ceam de paz la sediu. ne-am întâlnit în campanii. singurele. f r s m priveasc . s poveste ti i mai ales s te la i înfrigurat de vârsta aceea fantastic în revolu ie. Pitina. foarte bun . Mai ales c la Äape" nici nu trebuie s stau la coad . dar tia nu prea contau.. unul din cei ale i. la carne nu m-ajut .. Acas încasam ni te b t i fioroase. i eram ferici i! Nu. cea social tensiona i pe aceia dintre noi care se n scuser având deodat vârsta de aizeci de ani. nu r zboi". Pitina. a a se cheam ² atunci m ajut . ca un dobitoc. S -l iei. pentru c ne produceam i cu mici scenete. era o r gu eal fotogenic . probabil. ba odat am jucat i într -o scenet cu ni te mineri în care eu pronun am foarte mândru tot timpul cuvântul pikham r.. era cu doi ani mai mare ca mine.. c ci noi eram tovar ii la care se r stea. cum se chemau. ce Ovidiu. bineîn eles i pentru idee. cei de la echipele de teatru. scenete luate de prin îndrum torul cultural. fusese i.. care atunci erau Äinterzi i"! De fapt. ranul mijlociu. Pitina. de intelectuali. la o manifesta ie la sate! Au fost organizate dou sau trei camioane cu voluntari. credeam în revolu ie.. de-un nume. cu secretul acelei nop i în tine. luminate a giorno. eu eram într-a opta i ea într-a zecea. alta: ÄStalin i poporul rus. Noi. dac n-ar fi fost ea. î i dai seama ce pr pastie! Era exact în anul una mie nou sute patruzeci i nou .. chiar cei mai pr p di i sim eau c se întâmpl ceva..T. D-aia. chiar cu un tovar ! Se înfiin au organiza iile U.. nu erau interzi i. s stai la sediul jude enei U. Ce interes a avea s iu minte atâtea tâmpenii? Cu ce m-ajut acum. liceul lor. Era o adolescen în alt adolescen . 18 umblau cu nasul prin aer ca mânjii prim vara.. i credeam în revolu ie. i am întâlnit-o chiar în culise. A doua oar . ce zic eu.. mai odihnit ca niciodat ..... era una. Eram cu adev rat voluntari. fusese i câteva ore al turi de câ iva colegi mai mari i. nu conteaz nici ast zi.. sau. am 16 exagerat.. nu erau înc Äreconsidera i"! Bravo lor! S v d eu cine i-ar mai fi citit pe urm dac n-ar fi fost. într -una din l zile alea zbuciumate. bag spaima în bur-gheji". când a ap rut dup nu tiu câ i ani. dar i pentru con inut. e fals! eram mai mult decât ferici i: eram exalta i. Câte ac iuni. nu.. iart -m . chiar i b trânul Homer nu era reconsiderat i a avut i el noroc c . ca un zaharisit. Când stau la Äape" sau la sifoane ² astea sunt cozile intelectuale.M. de care nu s-a sprijinit deloc. tot la biseric ... fiii de mic-burghezi. Pe cuvântul meu. i eu. mi-am dat i eu seama. uitasem. urlam. reunit din cele dou coruri ale liceelor... bineîn eles. cred c o jum tate din sal se afla în culise: corul mixt. Am exagerat incon tient. colile profe sionale.. tensiunea cea larg . bineîn eles noi. ÄMoskviciurile" au r mas. Luca i'cu Dej. dup aceea.. în revolu ia mondial .. s -l morfole ti.. s râzi. ea e fata-comisar. Sau. tot de fete. unde ap rea figura odioas a chiaburului.. sau cu cele de la coala Normal . s -l strângi în bra e ca un senil. o febr în alt febr . Când ne-am dat jos. în ni te birouri uria e. noaptea. ranul s rac.ÄTraian". îngr m di i în l zile camioanelor care ne aruncau i ne striveau unii de al ii prin hârtoapele acelor autostr zi i scandam lozinci.. va s zic a doua oar am întâlnit-o la teatru la unul din zecile de spectacole pe care le d dea liceul nostru... Ovidiu i Petrarca am avut tot timpul s -i citim pe urm . rezema i turti i amândoi de cabina ma inii.. la carne? A. aveam i un cor vorbit. i-apoi a plecat cu colegele ei.. copii lenini ti. ca ni te pânze de cor bii. înfior tor de tineri.M.. s-a vândut ca pâinea cald .. în comunism. cea ce era alt brânz .. uneori. Sau pe Blaga i pe Ion Pillat. c minele de ucenici etc. Mai cite te cineva .. cu voce groas . a zice. aveam to i ni te mutre de parc eram anarhi ti.. scrise de nu tiu cine.. Dumnezeu s -l ierte. cel de b ie i i cel de fete.. de a ne întâlni cu cele de la liceul de fete. i-a a îmi f cuse o favoare. s -i cân i un lag r.. a a am cunoscut-o. pe vremea aceea în manualele colare! Chiar i Ovidiu. la treisprezece-patrusprezece ani. n-a mai ine nimic minte. chiar cei mai nesim i i. Dar ea a primit mâna mea. ce Petrarca! Recitam pe Dan De liu i pe Maiakovski. de-un nume care nu înseamn nimic.. elevii se întâlneau la biseric i cu alta înainte.. pe minunata mea Pitina.T. s -l legeni. Ea a ap rut în cursul superior. imagineaz . dar nu con tient. ce vre i voi?" i noi. lucruri neinteresante. singurul viitor al omenirii. care striga: ÄM i tovar i.. pentru prima oar în istorie... trei ÄMoskviciuri". ce prostie. de la cele dou licee din localitate. din camion. Am exagerat. mai era i un liceu comercial. sau copiii g si i. nu în eleg unele chestii pe care mi le explic Procedura civil sau nevast -mea!. r spundeam: ÄNoi vrem pace.. s lipe ti afi e. noi eram viitorul i mai ales 17 prezentul. în ac iuni. i-am i citit.. tia. în coli i. unul din cei ini ia i. Bezîmenski i al i clasici ai acelor vremuri. Spre sear . dramatizat . dac ar fi fost. numai pe tine te am. s zicem.. eram tineri.. pur i simplu de-un nume.. ne pl ceau grozav.. cu misterul acelei nop i albe lipite de coaste.. ca un dobitoc.. prin praful uria r scolit de noi pe drumurile de la o comun la alta. libertate ne-au adus" sau ÄAna. dup pofta inimii. Pitina.

nu f cea îns eforturi prea mari s i le ascund i nimeni nu p rea. lipsit complet de tact (lucru într -adev r dificil de suportat). Teodoreanu. întâlnire programat i aranjat de un amic al lui Minda. i vreo doi-trei nenoroci i de doctoranzi care î i scriu teza cu ei. violonist. întârziind astfel aproape o or întâlnirea sa cu Ceea... i. nu d duse dovad . Gurgu Ivan. contrariat. Noi am citit pe ascuns numai litera tur bun . împreun cu so ia sa. nu din cale -afar de dota i. Ro ea. c l torind cu un cal sau cu un faeton 20 de l ptar condus de un ran surd i inutil la munca câmpului peste livezi i coline. i voia. director în minister. toat lumea. radia c se afla în centrul acestei Ä es turi". era de fa . Ro ea Äpescuia oameni". O. La început Minda sim i ceva vecin cu recuno tin a fa de în elegerea ei. cu adev rat senin.Homer sau Thomas Mann în Occident? Aiurea. pentru c Birta u era unul dintre rarii oameni mode ti. Seara avea pentru Minda i un alt scop: trebuia s fac cuno tin a doctorului Ro ea. care. se tia sigur. pe care pu ini erau în stare s-o detecteze: un fel de veselie natural . crispate. în clinic . în cri i de Ämarile" lor destine. îl f cu s în eleag c raporturile lor sunt perfecte. la un moment dat am f cut o manevr de apropiere de grupul de fete în care se g sea i unde se aflau i doi dintr a zecea. bineîn eles. Al turi de Minda. numindu-l Ätipul semidoctului" i gre ind. câte un solo al fiec rui Ävirtuoz". Aceast Äveselie blând " reu ise s-o transmit i familiei sale i acesta era secretul. i. îngrozitor de dibace. abia inându-se s nu izbucneasc în râs. la o circumscrip ie. în primele minute ale întâlnirii lor. dar era totdeauna Äa ei". o manevr foarte dibace... o prietenie pe care Ludmila. traversând o mie de greut i.. Gazda era un radiolog Ämodest i harnic". Birta u era eful unei numeroase i vesele familii (mai avea i doi b trâni în cas i o nepoat r mas de timpuriu orfan de ambii p rin i). de la noi. pe Blaga l-am citit prima oar pe ni te foi b tute la ma in . el o trimisese înainte. în câteva duete. Poate în felu l . ilu tri. i au citit atunci o gr mad lucrurile astea. Ast zi îi prezenta pe Dan. care. pensionari senili. noi îns îi citim pentru c am trecut prin revolu ie. cu atâta lume de fa . o natur complicat . a a cum o genera ie înaintea noastr . dac era un secret. politicoasa.. logodnica lui Minda. de 13. dar reconfortant între atâtea expresii gr bite. autoritatea real a lui Minda în colectivul catedrei. din diferite motive. Dimpotriv . se surprindea uneori pl când -o pentru aceast mândrie a ei. chiar trufa . numai pentru c nu erau în manuale. dar iat c întâmplarea a vrut s -l a eze într-o clinic universitar .i ceasul. i Birta u era bineîn eles mai cunoscut pentru familia sa.. ea îi zâmbi.. iar Ro ea auzise de Minda. bineîn eles. la început. cu o veche geant de piele scorojit etc. care avea uneori un timbru strident.i seama c totul era un joc. f r calit i individuale. ea s-a întors. controlându. pentru c ea nu putea s l ase ner zbunat o asemenea neglijen . care ap rea i exista la el f r nici un motiv. numero i i. un fel de râs ve nic i senin. se retr sese di n înv mânt. au citit La garconne i Pitigrilli i a a cum ast zi se cite te L'histoire d'O i alte porc rii sadico-fantastice. s -l cunoasc de aproape înainte de a-l atrage în anturajul s u oficial. împreun cu amantele lor.. Cei dintâi interesa i în aceast întâlnire erau Velici i Ro ea. da. din familia Birta u. Minda f cu instinctiv câ iva pa i mai repezi. director în minister.. dar întreaga familie respira un aer senin. profesor de dermatologie. Dup ce se desp r i de Ceea. cu teama c e în întârziere. iar Velici.i mâinile masculinizate de munc . în conferin ele interna ionale str ine i interne etc. dar având o calitate pre ioas . dar. plictisi i. am trecut cu adev rat i am citit pe sub banc nu La Medeleni de Ionel Al. spre norocul atâtor Äor eni" gr bi i. i musafirul inteligent care avea norocul s intre în acea cas modest î i d dea destul de repede seama c aerul care plutea acolo i de care se l sa cu bucurie oricine contagiat exista i înainte i dup o astfel de Ävizit " sau Äserat " sau de fa cu un grup mare i simandicos sau numai fa de unul sau doi invita i... lucru pentru care i venea lumea la ei i pentru care te puteai sim i cu adev rat bine acolo. fete i b ie i. c altfel nu pot avansa i nu . de 11 ani. ci chiar pe Eminescu. etc. în sfâr it. cu totul pe nea teptate. al prietenilor lor. de capacitatea sa deosebit profesional . s dea o educa ie Äcomplet " progeniturilor lor. pianist . Atunci când ajunse la casa doctorului Birta u. câ iva bucheri. curgea i fâlfâia printre toate astea! Acolo.. unii dintre ei. care nu erau înc Äreconsiderate". D espre acest Birta u se pronun ase atât de drastic Ceea. coleg de clinic . era i al ministrului. mai ales.. dar apoi zâmbi de pro-pria-i naivitate. Velici voia s se fac util directorului general. Minda tia c urmeaz s fie Äpescuit". veni la el. so ia doctorului era o femeie care râdea cu pl cere. prin câteva zeci de semne afectuoase i criptice. unde se zice c s-ar fi produs i Franz Liszt. dedi -cându-se familiei. mai avea 19 invitate dou Äsomit i": dr. Copiii erau. într-un mare ora . cred c mai manevram i ast zi peste scândurile acelea stropite cu ap . Ludmila. prea crispat de a avea invita i atât de simandico i. Ea era orgolioas . însufle eau o mic colonie uman i reu iser . Era ceva nepref cut. îl prezent cuiva i. Un joc al ei. i dr. i ea era printre toate astea. dar constat curând. personaj foarte influent. ascunzându. bineîn eles. stând câteva ceasuri în culise. inutil i imbecil poate. în loc s-o ia de acas . i apoi. conferen iar de medicin legal . c nu e nevoie s se gr beasc . acel aer era un dar cu atât mai pre ios cu cât se întâlne te rar. dându. Oda în metru antic i Glossa.i pot pl ti ratele. urm rise de departe în ultimii doi ani felul de a se comporta social. i Mireia. de nici un fel de indispozi ie ² a a cum se temea el ² fa de faptul c . la cererea general . i cred c dac nu s-ar fi întors ea deodat i mi-ar fi vorbit. El ar fi fost ² împreun cu ai s i ² poate mai potrivit undeva. o suporta destul de dificil. înv toare. neglijent îmbr cat. di \ Velici. f r excep ie. m runte i foarte concrete. i logodnicul ei. decât pentru tomografiile sale. Äsemnat de ea".

² Cum care?! Acela c te cunosc! Asta e o valoare pe care am dobândit-o greu.. du man i prieten în acela i timp. camarad bun oricând. care ie i se pare c aduce cu dragostea! Grosol nia mea te înduio eaz ! Asta e o duio ie de proprietar. So ia lui.. bineîn eles. oricum ² a înc p ân rii mele de a sta lâng tine. e un semn sigur al perspicacit ii. am s spun la toat lumea c tu mi l -ai cump rat.. tu s -mi iei un mantou de blan . i nici m car pretendent .i cu aten ie igara. înfrico at de prea marea ra ionalitate i organizare care domnea în via a sa. d -mi voie! ( i ea îl întrerupea nu cu vocea mai ridicat . dar ar fi p r sit-o mai repede. Dar aceste note false o ajutau s supravie uiasc lâng b rbatul dificil care era logodnicul ei. La cei care trebuie s tie.i dau ie banii. revenea la ea ² de i ea nu-l chema în nici un fel ² se l sa recâ tigat printr-un secret pe care nu-l în elegea prea bine. el n-o f cuse niciodat ) era. de domni oar jignit sentimental. ca ea s -i fie superioar . spre mirarea sa. râdea el de ast dat . poate singura. ² Sau s . Minda ar fi iubit -o mai adânc. ca i în acea sear . Mai pu in trufa . ² E pl cut s tiu c sunt proprietarul t u. scuturându. s fii o partid . i Minda. generoas . ² Ai dreptate. care mai fusese însurat o dat . de ceea ce numea el Äincapacitatea de a alege" de care d duse dovad . i divor ase la nici doi ani. sigur de inteligen a sau poate de instinctul ei. chiar în anii studen iei... Numai la câ iva. îns cu un început vizibil de enervare. Minda. ² De ce la toat lumea? f cu el cu un repro jucat. cu un început de ro ea pe tâmple: ² Fals. de i sim ea perfect c accesele ei erau false uneori. în schimb. de zeci de ori. realmente bine dispus . drept. i ea o afirma f r menajamente... calm ... un fel de cochet rie cu pretendentele la Ämâna lui". dar pe care. se r zbuna în cele mai felurite i însp imânt toare forme. de ghea . ² Am s . trebuia s însemne altceva. în acest 21 sens. în orice caz e singura explica ie valabil ² pentru mine.. pufnea el.i cump r un sutien. atente la cea mai mic gre eal a mea. Pentru aceasta i pentru striden ele la care ea nu voia s renun e. Dar nu pentru mine! ² i atunci. i. femeie care te -a intuit. mirat sincer.. gre ind m runt fa de ea. se a tepta. încerc el un fel de compliment. 22 ² Absurd. în singur tate. E perfect exact: ÄCu pretendentele!" în spatele meu tu vezi o armat de femei. lâng Ludmila. în fiin a sa. Ludmila avea un instinct sigur. Nu cu totul. nu de amant. u or: ² Ia uite ce bine ne în elegem. w pentru el. ² Nu-nu. riposta ea. ² Care motiv?. care i -a inut piept. dar so ia.acesta se exprima demnitatea ei sau nevoia ei vital de a fi respectat . îl c uta chiar cu interes. pe jum tate furios. l murit. ce vrei? striga el.. ce p rea atât de rezolut. pentru c era o bun lupt toare. Aceast spaim exagerat . dar tu e ti într-adev r o partid . la o mârl nie de a ta eu î i r spund cu alta. încrez tor ca un adolescent sau un îndr gostit f r vârst . O tendin neb rb teasc de a se l sa cucerit.. se în elege. . sedus. ² Pentru c am umor. 23 ² Aceasta va fi una din ocupa iile tale de c petenie. aceast Äincapacitate de a alege" de care el vorbea i acum uneori prea mult i prin care încerca s explice logodna lor întârziat (de i.. oricum singura . izbit de grosol nia lui. la mâna mea! ² Da-da. de fostul s u mariaj. ² Eu? d dea ea u or din umeri. îl reg sea.. eu sunt ocupat. Nu e decât una singur . nu prea tare.) Tu e ti convins ² alt aspect îndoielnic al b rb iei tale! ² c e ti o partid grozav ! ² Ce scârbos. îi f cuse scene dispropor io nate. iubitule! Tocmai acum nu ne în elegem. viitoarea lui so ie! De i trecuse mai bine de un deceniu de la divor ul s u.. individ execrabil ce e ti!. râzând. ² Care pretendente?! ² replicase el odat ... la mâna ta cam mare. ² Ascult . Ea îl privi o clip . acas . Äconvins".. afar de Minda. a unei tr s turi feminine în caracterul s u. ² Asta e adev rat.. ea îi în elase a tept rile. cel pu in. în aceast leg tur ridicol pentru oricine. tandr . Asta nu înseamn ² ad ug ea repede. sau c voi fi în curând. ci logodnic . Dealtfel. perfect [ rece ² asta nu trebuie s însemne c noi doi am fi o pereche ideal sau m car potrivit . Äs pluteasc ". Eu sun t printre pu inii oameni care Äte tiu". i asta î i d probabil o pl cut jen precardiac . dar i al tenacit ii mele.. Poate chiar dimpotriv ! ² De ce râzi! întreb el. s -mi ia locul i ansele la Ämâna ta". Minda râdea din nou. care îl scotea din s rite pe doctor. se l sa. i nu f r a o examina tot timpul. ci cu un zâmbet al ei. f cea el. Eu î i in piept. Ea îl privi atent . peste dou luni începe s ning . exagerat de speriat. Pentru c i tu ai umor. ² Bineîn eles... ² S nu ne juc m cu cuvintele! ² i-o t ie ea bine dispus . mic. Tenace e ti! ² Ia te uit ! Brut ! în loc s -mi admiri picioarele!.. dup un ceas sau o noapte înc rcat de ur . în ochii Ludmilei. i apoi r spunse sec: ² Sutien îmi cump r singur . Eu. De zeci i zeci de ori. o dovad . Minda era înc speriat.

iar peste corneea ei albastr . atât de suav. se Ämodific " pe nesim ite. de ce evident?! ² ea. imediat. de porcelan.el. cu siguran . Minda nu o f cea îns . i ea îi r spunse. Ea d du din umeri. îl amuza acel joc.. întârziind acel timp al nim nui. umplut cu vin ieftin. sim ir întârzierea aceasta a lui Minda. în fa a acelui tir continuu de artilerie. sângele orgoliului s u ² deveni sclipitor. De i era evident c nu putea s -i plac un b rbat ca Ro ea ² evident. P rea o paia în fa a cuplului Minda-Ludmila. Da. Ea îl chem sus. dar ce proprietate!" în timp ce r spundea lui Velici. în timp ce discuta cu el ² Velici era un bun specialist i un om inteligent. dezgolit. apoi. antic. Ar fi fost timpul ca ei doi. Minda zâmbea mereu. iritat. r spun zând scurt frazelor Ludmilei. se instala îns între cei doi. observând c Velici încetase s vorbeasc . cei doi logodnici f cur o gr mad de remarci interesante sau nu despre seara lui Birta u i despre cei de acolo. replic el reflex. sau din polite e? ² se adres în primele minute Ludmilei. tr ind miracolul unui interes comun i atât de profund. cu din ii frumo i. care se st pânea perfect. cumva. Din clipa aceea totul se tulbur . i Ludmila îl acapara din nou pe cel lalt. t if suind goi. el îl accept . apoi. Tr iau o or ² un timp când ceilal i dormeau. Minda îl privi la început cu o oarecare neîncredere ² ca orice b rbat înalt pe unul mic. înc tinere. Velici reînflori. l sând -o pe ea s Äcontinue".. dilatându-i sexul pe fiecare centimetru p trat al fiin ei ei vizibile. Velici se usca brusc. ferici i oricum. urm rind reflexul infra-gesticula iei ei pe chipul u or împurpurat al consilierului. de evolu ia ei. i încântat. informat ² doctorul putu s constate cu un zâmbet mic (pe care cel lalt nu putea s i-l explice) c 24 logodnica sa Äse r zbuna deja" pentru Ämojicia" pe care i-o f cuse în acea sear . ironic cobora acum în corpul ei. persistent. pe care le inea în fa (în fa a ei i a lui. sclipitoare ale din ilor m run i i albi. difuzându-se. nici un cuvânt îns despre Ämojicia" lui i Är zbu narea" ei. f r s scoat un cuvânt. dar el o lu la el. i acest lucru deveni cu atât mai evident în fa a casei ei. Ro ea. i Ro ea ² dintr-un bun instinct. foarte vioi. La scurt timp dup terminarea Äconcertului". 25 i. cu trupul gol. ca în fa a unei lame de esut viu. f r expresie. încât î i pierdea orice nume. începu el însu i o fraz lung . ca s se apropie de cei doi. cu o fin discernere a nuan elor sociale. în drumul spre cas . pentru c . cu sutele!) î i erau indispensabili. fericit . când buzele sub iri i vii se întind i dezgolesc u or vârfurile umede. capul ei frumos i mândru i-l inea cu o anumit elegan aplecat pe un um r sau altul ² ca s atenueze diferen a de în l ime dintre ea i partenerul ei? ² întreaga ei inteligen rece. în doar câteva minute de când discuta cu el. se încrunt abia sim it.Ludmila îl privi din nou drept. Ii pl cea ca el s-o priveasc din profil. zâmbetele acelea neutre. tulburat de pasiune. Ea încerc un s rut rece.privindu-se în ochi. o pensul nev zut . Velici manevr în a a fel ca Minda împreun cu Ludmila s se g seasc fa în fa cu Ro ea. luminând abia în semiîntuneric. pe gur . conturul c rnii ei prindea un reflex mat. formidabil chiar ( i Minda aprecia acest lucru . ca i despre alte lucruri. Directorul din minister era un b rbat scund. nelini tindu-l). cu o foarte scurt ezitare. i Minda spumega (zâmbind mereu. dar numai câteva secunde. Bineîn eles. pentru Minda. i din nou î i aminti fraza ei: ÄO încântare de proprietar!" ÄSe poate. ca între b rba i!). apoi o s rut . tiind c în clipa aceea cel pu in ( i astfel de clipe fuseser cu sutele. s fac o jum tate de întoarcere i un pas. o pasiune înc f r scop. De i schimba probabil amabilit i cu favoritul ministrului . dar foarte vizibil pentru el. obosi i de dragoste. str duindu -se s nu par mai prost decât cel lalt i reu ind. comunicându-le lor. îl amuza s . Ro ea. i atunci. de rece i de exact. celor doi treji. unde el o conduse. o stare ciudat de a â are! ² o or . cu umerii pu in prea la i. a logodnicei sale. la un Äscotch f r ghea ". cu un început de chelie. i se iubir i b ur împreun . se Äfluidifica" vizibil. pe obraz. i asta era feminitatea ei. cu o ciudat ascu ime. privirea ei ascu it se voala i acum privea cu întreg trupul. cu trupurile lor frumoase. un zâmbet fin. u or r ut cios (un zâmbet cu care Velici se resemnase). mental. el privea i îi ordona apoi gesturile pe sfert cu mâinile-i frumoase. ascultând cu o ureche intern ca ea s se trezeasc din nou sau nu. cu unghiile roase la degete. în iubirea lor mai tân r dup acea Älupt " neexplicit . a teptând. cu brusche e aproape. f r leg tur cu ce se vorbea. pe urechea stâng . o atinse cu mâna pe p r. a a cum se umfl o b ic de plastic fixat la ventilul unui mic compresor. nepierzându. ferici i c sunt împreun .i expresia fe ei care-l ap ra). în timp ce se serveau ni te sandviciuri s r c cioase (cu past de pe te prea s rat . nimeni dintre milioanele de b rba i sau de femei nu l-ar fi putut înlocui pe cel de fa . aproape curios. To i patru. cele dou grupuri se reunir . ajungând la scopul propriu-zis al întrevederii. ² A vrea s tiu ce gânde ti acum? o întreb el privindu-i profilul.i simt sângele în artere ² pentru c se juca cu sângele s u. ca trezit dintr -o abia sim it hipnoz . delicate i neutre. primele secunde. El veni lâng ea. se reliefar calit ile sale de om de lume. preferând compania lui Ceea. sigur . Velici îl aborda pe Minda i. se întoarse spre. unt i felii de salam ieftin) i fiecare se g sea cu un pahar desperechiat. Minda i Velici. Ceva rece. dar c utând unul. la câ iva centimetri de um rul logodnicului ei. întinde ca un tu movul acela pal. a teptând. pe jum tate sau pe sfert acoperite de cearceafuri. ajuns printr -un fals hazard acolo. Fuma în continuare. o prinse în bra e i o s rut cu adev rat. dar era. în clipa când se s rutar de r mas bun. Minda i cu Ro ea î i f cur o reciproc Äbun impresie". abia sim it rece. sub ire. într-un fel ciudat. întreg trupul ei înalt. î i invent o verv care-l uimi i fermeca pe Velici.

cu precizie. incredibil. al turi de femeil e lor sau de o b trân . pentru c pia eta \ r mânea. reumanizarea lor. în goana aceea f r scop ² exista cineva. o revolt împotriva planetei. ca un inel care se îngusteaz . f r nici un Ärost". sacii lor pe tejghelele acelea de ciment v ruit. fructe i legume cu r d cinile în aer. care i se pare inutil . aveau totu i nevoie i se temeau chiar de semnul s u amical pentru c în el îi a tepta propria lor degradare. s priveasc fe ele acelor oameni. se petrecea un ritual. astfel ca dou mâini de la dou ferestre opuse s se poat prinde i ine strâns. înjur tramvaiele i ma inile se înte eau. Pentru c acolo nu se vindea i nu se cump ra nimic. care. mai panicat . pentru c geamurile se colorau deja. a celor care î i de ertau cu mi c ri tremurate. printre care cei doi întârziau. cu mult prea simplu. Da. împotriva ideii ei fixe. i se culcar s doarm . dincolo de politic i religie. mecanica lui îi cucerea tot mai mult pe cei doi logodnici întârzia i. a accidentelor de teren. din care fusese supt aerul social.dincolo de carierele lor sociale. strâns. se îmbr car i ie ir s dea o rait prin mica pia din apropiere (la vreo zece minute de mers pe jos). Sexul lor opus i atâtea alte întâmpl ri / din existen a lor genetic i social îi apropiaser i îi p strau al turi. de form . profesorilor de la institute. i acel înc era o victorie împotriva mor ii. aceea i frac iune de spa iu. s fac efortul de a se na te înc o dat . de civiliza ie. o alt logic . v ruite în alb. de care ei nu aveau nevoie! ² în ciuda vitezei. o civiliza ie care î i sfâ ia înc marginile de mâinile acelea aspre. cu siguran . ÄMarfa" lor. stingerea sau scurtcircuitarea trupurilor lor ca dou filamente verticale. ranii din împrejurimi cu zarzavaturi i fructe proaspete. în momentul în care plecar . dibace. ce str bat. cump r tori. D -ne ast zi i pâinea noastr cea de toate zilele i ne iart p catele noastre. infinit plastice. ! tot mai gr bit . aspre i absente totodat . un ritual ca o fosil a unei alte existen ei ranul venea înc la ora . o alt istorie. cu inutilele flori.. mai departe. Strâns. o alt natur . sau doar în sil . erau profund lini titoare. tot mai jos. p strând înc urme din p mântul str bun. a vie ii fire ti. se trezeau acum. mereu prezent în fa a ochiului. str mo ul nostru viu. acel pumn de rani. tiranice. venea. aspre. nearanjate în vitrine. Era o noapte de iubire prelungita. mergând s respire aerul legumelor proaspete. De i. Ce aproape erau acum cei doi de ace ti oameni pe care nu i-au întâlnit niciodat . cu o persisten inexplicabil . în aceea i frac iune de timp. erau abia privi i. pentru c se p rea c cei doi nu aveau nevoie de el. De ce s se mai culce? Mai aveau nici dou ore pân s plece la lucru. a a cum i noi iert m gre i ilor no tri. un hazard care le era prieten i care le surâdea i ei alergau pe cele dou ine al turate în viteza ame itoare a dou garnituri paralele. Ciudat. cei înc otr vi i de iubire. se sp lau la vreo gur de ap ce ie ea din pavaj (sau la furtunul vreuneia din armata femeilor f r vârst ce cur au rigolele cu jeturi de ap )_ i î i aranjau apoi marfa lor pe tejghelele de ciment. care se înc rca de scopul lor. în logicul cel de toate zilele. f r s tie de ce mai vine. Durat a îns i. mai precipitat . Dar moartea aceasta era în nic ieri înc i apoi clipa lor fusese ² rotund . de care nu aveau nevoie. ci parc se ridicau lent i \ leg nându-se în aer ca tra i de un m t sos elicopter. de orice politic i de orice religie. ci a vie ii îns i. se leag n i se mic oreaz . el aducea c p âni proaspete de gulii i varz pe care le culegea din r sadurile sale de flori. una din pu inele care înc nu fuseser desfiin ate i unde. aceste zeit i grave i posomorâte erau negate cu violen i nep sare i ele trebuiau s se nasc înc o dat . Când plecar . muncitorilor. Spre diminea stinser veieuza. Care ochi? Numai al lor. Ora ul se trezea. Un ir lung i complicat de Äcoinciden e fericite" se întâlnea în grupul lor statuar. i atunci aprinser ultima igar . de societatea în care tr iau. ceea ce nu vor face str nepo ii lor. oricum. tr ir strania / senza ie nu a unei îndep rt ri pe orizontal . . Minda i Ludmila se îndreptau tocmai c tre ace ti oameni. era ceva în ei. soseau acum. pe care nu o în elegi. dou secunde. legumele crescute de ei în dosul casei. la aceast or . a celor ce intrau în istorie. un fel de 28 flori ale lui. el aducea fructe care cre teau f r p mânt.. o absen din gând i din carnea acelei zile fire ti. Sau aceia dintre ei sosi i de cu sear i care dormiser pe sacii înc rca i. concret ca o bil de o el ² sfidarea nu a mor ii. profund materiale. în firesc. indife ren a lor zgomotoas începea s se fac sim it . arzând într-un vas invizibil. ceva confuz. naivii simplu. într-o absen ce dureaz o secund . a istoriei i a nat urii. cu siguran . Se ridicar amândoi. cu siguran . Cauza lui era pierdut . înc [ al turi. a nu tiu c rui gest din nu tiu care diminea când duci absent cana la gur . l sar îns .. Era o form a libert ii pe care o sim eau confuz cei doi. inferior. prietenului nostru. Nu reu ir îns . dincolo de 26 vârsta lor chiar. timpul era nelini tit. privindu-i. militarilor. apoi alunec u or în stânga. 27 Ludmila o stinse îns la jum tate i se ridic s fac un du rece. în paralelismul acela incredibil. Minda i Ludmila se plimbau f r rost printre tejghele. vie. A vie ii care îi a tepta dup aceea. i siluetele acelea îmbr cate pestri . cel lalt i-l reaprindea. Toate aceste no iuni. Trupurile lor al turi erau ca dou filamente în incandescen . care se opunea somnului. aduse ora ului ² i pe care ora ul le primea cu atâta suspiciune! ² aduse func ionarilor. Nici unul din cei doi nu era copil de ran. a istoriei. a lor. cump rar un kilogram de mere i respirar aerul legumelor proaspete. mul umi i c fac înc ceea ce au f cut ^o i mo ii lor. un rest din ei i din noaptea lo r ² a lor. cu veselie. f r voia lor. celor m run i. nu va( întârzia s vin . senine. i când într -unui se atenua acest sentiment.. un alt firesc. o particul de neexpropriat ² în pia et . ale singuraticului. odihni i de acea noapte de nesomn. strecurându-se printr-o armat de intermediari Äagricoli".

. Asta era culmea! Cine era maha-l lagi a asta care îi tia num rul de la clinic ?! S spun despre ea îns i c e o Ävoce blond "?! Ä i cum te nume ti mata drag ?" insist el calm (auzi. cu vreo s pt mân în urm .. de data aceasta foarte distinct: ÄVolumnia Fabian. dar c reia îi d duse. i i se r spunse prompt..în ultima vreme îi ocupa toate amiezile. cu ma ina. tocmai când se apro pia un asemenea sfert de or de Äfurie a remu c rii". Imperiul roman.. în prieteniile i capriciile lor ultima glorie a imperiului.. i unde mai pui c tia vor s fie diagnostica i pe gratis. parc . zecile sale de mii de cuno tin e. au creat un fin de siecle fantastic. schizoide. în goan dup un vin dup care s nu. Beletristic sau. dar atunci. începuse s -l intereseze de unde poseda fiin a aceea telefonul s u de la clinic . lui Ana -neni (femeia lui de cas ). i iar i mai ap rea un telefon i apoi înc unul. Era în jur de dou sprezece i treizeci. Ceasul de pe masa sa de lucru indica ora unu f r cinci minute. istorie i mai ales istorie a ntic . ei bine." i el a tept s aud de unde.. caracterele lor complicate. din nou cât p-aci s pun telefonul pur i simplu pe mas i s-o lase pe Elvira (soraef ). în sfâr it. un fel de mirare lung . Apoi auzi. egi pteni. ceva. o damigeana de vin bun. colegi. ce dracu. dar îl interesa totu i reac ia luia ² ei bine.29 Capitolul II La vreo s pt mân dup serata de la Birta u. Faima sa crescând de bun diagnostician. de i nu-i st tea deloc în obicei. Mommsen) aproape nu mai ajungea s citeasc . îl f cuser s fie ceea ce erai ast zi. i atunci se lumin totul. natural. eu o ironizez pe ea! . pentru c . i în minutele în care. ² Ei vezi ² se auzi gângurind de dincolo ² acuma m i ironizezi! Când dracu ajunseser deja la... autori de istorie antic de la sfâr itul secolului trecut (Gibbon. stimate domnule. s salveze acele dou ore pe care înainte de a fi Äcelebru" izbutea s le fure celorlal i i care. cuvântul: Nestorescu. ÄCum". Când întreb a doua oar . in i veni i cu unele recomanda ii etc. cu totul inutil. un om pe care nu-l mai v zuse de vreo doi ani. Acum nu-i r mâneau decât orele serii pentru! lectur . probabil d duse mâna i îi spusese dintr-o nenorocit de bun -cre tere ² cel mai odios lest mic-burghez pe care-l c ra înc cu el! ² îi spusese o fraz amabil . s lucreze. de la. Era individa aceea durdulie care venise la el la special cu o micoz . ce -i cu nebuna asta.. multe din ele venindu-i din str in tate. chiar un prieten (?). probabil î i închipuie c l -ar jigni dac i-ar l sa sorei o bancnot . dracu s -i ia. poate.. auzi: ÄM ironizezi".. o curc . i se f cea leg tura telefonic acum i cu... f cu el. parc i un chicotit. reu ind în sfâr it s se elibereze din tirania sclavilor lor erudi i.. ce a zis distinsul domn Ciulin când. Cât p-aci 31 s trânteasc receptorul. i se d du din nou leg tura i la început nici nu în elese bine cine era la telefon. apoi rudele ² îngrozitor de multe rude! ² apoi din nou un amic (?). ² Ei bine ² f cu Minda.i omori cu toporul singurul prieten care te mai suport pe lume. pe care de ani de zile i-o dedica laboratorului j clinicii i Äliteraturii". domnule?! Nu. mieunat . perioada aceea de aproape dou ore dup vizit . i se r spunse / (era o f emeie) c e o Ävoce blond ". Ävoce blond "!). perioada târzie. Minda se afla înc la clinic . i alte porc rii de felul acesta. ceva ce nu distinse foarte bine. i l -ar scuti de grija de a alerga la dracu în praznic. cu o scrisoare de la miile. când auzi stupefiat de dincolo: ² Ei. închis în laboratorul s u. cutii cu praline i alte porc rii de felul acesta. ca i acum. cum se f cea în timpurile civilizate. în sfâr it.. un fel de polite e scrâ nit . de i f îl flata.... nu m mir defel. pe m sura planetei vizibile atunci pe care o posedau i c reia îi atinseser limitele. terminase de aproape o or vizitele i d duse câteva consulta ii unor cuno tin e.. c acest ÄCiulin" e un internist cel pu in la fel de bun ca mata. într -un moment de neaten ie. Afl . cu cine are onoarea. s descurce ceea ce ea îns i încurcase. i î i f cea planuri detaliate de lectur laic pentru concediul viitor. care era deja lâng el. etc.. plictisit bine deja. obosi i de mitul puterii. evrei. iar de dincolo ceva. vai. ap reau Äfuriile" sale c nici Äast zi" nu reu ise s se retrag . alexandrinismul lor monstruos. i ele se dovedeau insuficiente la avalan a tot mai mare de volume care se adunau pe masa de lucru. necrezând. Devenea tot mai mult un Äspecialist împu it". dar nu auzise i îi veni s întrebe cu ce se ocup acest Ädoctor Ciulin". care.... cineva cu care dracu tie când. ÄCum a a? ² auzi el ciripind la cel lalt cap t ² nu a i auzit de doctorul Ciulin?!" a a. cum? Ciulin? Cine -i Ciulin sta? întreb el. greci. de la cuno tin ele i colegii pe care-i cunoscuse acolo sau cu care coresponda. Tâmpi ii îns trimit zeci de sticle de licheur.i vie a doua zi s . v mânca i i voi între voi. i atunci auzi deodat foarte clar: ÄMia Fabian". dealtfel. sl biciunea sa. îl pasiona acum. a decaden ei. s trimit acas . enorm. îi p rea r u. cum zicea el însu i zâmbind. se pare c persoana nu era singur . tocmai acele! dou ore zilnice. dezvoltând în orgiile lor. istoria cezarilor de la Augustus. ceva a a cum se spune prin romane: Äîncântat de cuno tin !" sau: ÄSunte i un om deosebit de inteligent!" sau: ÄMi-a f cut pl cere cuno tin a dumneavoastr !". în crimele i lecturile L 30 lor. apoi înc un distins coleg. când a citit re eta pe care mi -a i dat-o. a doua oar într-o s pt mân . mereu politicos... personalit i fascinante. erau înc prea vitali etc. pe care-l p zea ca pe ochii din cap.

se în eleseser bini or. o va lua de la teatru i vor r mâne împreun .. care se f cuse cunoscut în str in tate i se întorsese tocmai de câteva zile de la un congres de la Lugano.. ² Nu-nu ² t ie el.. Strecur i el un nu a a de-al ei. special .. spera el!) erau v zu i cu pl cere împreun . o auzi spunând: ² A.. nec jit cu totul ² cred c e o neîn elegere! Mi-amintesc foarte bine cazul dumneavoastr i v-am prescris dac nu m în el. Nu va fi u or.. Ca un f cut. spune i-mi ce.. începea aria cealalt !. avea dealtfel. Lauren iu îi d duse 1 în diminea a aceea un telefon. un fel de somitate (de care n-auzise îns nimeni!) i despre el. (era s spun : ÄCe dracu!. un bun practician... lectur o or cel pu in. ei doi | realizau un cuplu i social. care st tea. i el. înainte vreme ele nu se întâmplau. ² Nu-nu.. bineîn eles. ² îmi pare r u! i-o t ie ea. pentru ! acest lucru ( i pentru acest lucru. durdulie. f cu el. Ludmila inea j foarte mult s apar împreun cu el.. o privi mut. în schimb. i Minda.. de i inea foarte mult la p rerea acelui Ciulin. dar îl considera. care st tea stan de piatr ² cum poate r mâne stan de piatr o femeie mic . ea avea o p rere excelent i. de cazuri grave! V rog înc o dat s m ierta i dac . în ultima vreme cel pu in. I din neîndemânarea sa. vorbea repede. încercând chiar. mi -am permis s . îns . i lumea. stârnind îns . Acum. evident. foarte clar: îmi pare r u. uitând c Ludmila cump rase bilete la un spectacol. într-un fel de vanitate sau egoism al ei. Cu ce v mai pot ajuta acum? Acum ea se crezu obligat s -l asigure c .. permisiunea. dar la special poate s vin oricine> se pl te te. el îi f cu semnul lui cu mâna i se duse s se schimbe. sâcâit de aceste coinciden e plicticoase ² erau chiar coinciden e.. un telefon Ludmilei i Ceea.") ce dori i de fapt de la mine? Din p cate nu posed prea mult timp acum. u urarea c sc pase de vocea aceea mieunat i ag toare fu probabil atât de mare.ef începu atunci s explice.. V rog s -mi da i dumneavoastr . dar totul se sfâr i cu bine i el putu a eza în sfâr it. un b rbat foarte tân r.. ² Bine! conced el. i Minda îi d dea dreptate. Cine vrea s vorbeasc cu mine.² Nu-nu. apoi un drum la un anticariat.. fulgerând-o pe Elvira. . Imediat î i mu c buzele i. acas . un fiziopatolog. 32 Asta era culmea! Acum începeau i scuzele.. vinovat . când domnia-sa. sunt la dispozi ia. sunt deja a teptat la. despre Minda adic . se puneau în valoare unul pe cel lalt i. a a cum. cu voce schimbat . s -mi scrie! tiind c ce spunea e imposibil. c era foarte Äinteresat" în ultima vreme s -l vad j pe Ceea singur. care de câteva ori întrebase de. încât el izbucni în râs. nu auzise decât cuvinte de laud despre. în sfâr it! receptorul. un fungicid.. vinov ia Elvirei atât de marcat .. cu oarecare team . în primul impuls. deci era la mod ?!)... tia. incon tient (colectivit ile umane au adeseori i defectele unui organism singular). ² O s scot telefonul sta de aici! strig el de dincolo. îi fix o întâlnire { în aceea i sear . sau poate numai la telefon. V invit atunci i. o fals ostilitate a Ludmilei fa de Lauren iu. i el. de vreo cincizeci de ani! dar apoi.. foarte la curent cu.. în ciuda faptului c era la mod (auzi.. pu in uimit. dac . oricând. un timbru foarte pl cut. cu mare pruden în ton. ganguri ea. V recomand s urma i în continuare sfaturile domniei-sale. . stimat doamn . Ei. Ceea i Ludmila se suprapuneau mereu. tiind c orice întrerupere îi putea fi fatal . domnul profesor e ocupat! i eu îl re in cu fleacurile mele.. de dincolo. din teroare. se st pâni el. Sc p numai promi ându -i c poate s mai vie înc o dat la consulta ie... nu a a. nu se exprimase destul de l murit. foarte citit. ² Dar bine... din nou începând s se enerveze. ² Nu e nevoie s v cere i iertare ² f cu el. s -l aud vorbind. oricât de surprinz tor ar p rea. v rog. nu voiam s v sup r! S ti i c dac .. o logodnic poate suporta pe cel mai bun prieten?! ² hot rî totu i în ultim instan c va renun a la spectacol. dealtfel. unde i se rezervase o carte pe care o c uta de câteva luni. V în ela i! Voiam doar s tiu p rerea colegului în. Astfel de cupluri sunt rare. societatea. lâng el ² nu m-a i jignit deloc! Dar. s -l fac s vorbeasc .. nu însemna oare. un fel de umilin în ton. cald.. tiu cât sunte i de ocupat i nu mi-a . cumva. deja bine dispus. e solicitat de persoane simandicoase. când nu se mieuna. r gu it u or. schimb brusc. ei care pân acum timp de aproape doi ani.... Sora . Nestorescu. nu a a. cu tonul cel mai sec.. Minda î i mu c de câteva ori buzele. 33 semnificativ pe Elvira... asta-i acum. trist. dup cum. într-adev r. personal. î i d du J el cont. poate. în ziua aceea lua masa cu un amic..

îi întâmpina cu m runte i semnificative semne de simpatie. Ei Äornau" 34 o sear , un grup, atunci când ap reau împreun , aveau amândoi un înn scut tact social, erau ar to i, înc tineri, i Minda tia s - i ascund perfect succesele profesionale. Odat constitui i într-un cuplu atât de reu it, de Äomologat", lumea strâmba din nas întâlnindu-i singuri (acolo unde ar fi trebuit s fie împr eun , la spectacole, la serate, la ie iri cu ma ina etc), i astfel ei începur s simt i tirania grupului social de care apar ineau, ce era, datorit mai ales lui, foarte larg. Minda se sinchisea prea pu in de astfel de Ämofturi", Ludmila, în mod firesc , era afectat uneori în tipul ei de reac ie, foarte afectat , preferând s nu ias decât s se arate singur . Ea, ca femeie, sim ea i mai acut toat acea subtil i, uneori, incomod , reac ie madreporic social . De aceea el o i convingea mai greu, în asemenea cazuri, s nu ie seama de icanele m runte, dulceag-în ep toare ale cuno tin elor, pentru c ea nu avea deloc chef s -i în eleag punctul de vedere, ei îi convenea perfect aceast tiranie monden . ... Totul se aranja, sau... aproape, Ludmila admise s fie doar a teptat la ie ire, sau la ultimul act m car, dejunul cu fiziopatologul decurse excelent, Minda î i propuse chiar s fie precaut, s înceap s fie precaut cu tân rul cercet tor, care, nu se tie din ce pricini, îl simpatiza cu vio len i îl amenin a foarte serios cu o prietenie în perspectiv , o prietenie ce ar fi fost un lux care nu mai înc pea deloc în programul supraînc rcat al lui Minda, î i lu cartea de la anticariat i se întâlni în jur de apte (la apte f r un sfert; Minda avea c uriozitatea de a- i da întâlnire nu la ore rotunde, ci la: i un sfert, la: f r un sfert, eventual la: i jum tate, asta pentru a marca într -un fel obliga ia la punctualitate) cu Ceea. ² ... Nu ne-am v zut de aproape o s pt mân , spunea Lauren iu, i mi se p rea c am s - i spun o gr mad de lucruri... acum, îns , nu tiu de ce, mi s -a f cut un fel de... sil ! St teau amândoi a eza i la o mas , lâng perete, într-un local de periferie. Mai încercaser în dou birturi, unde nu g siser bere de care Ceea era mare amator, i atunci c utar un al treilea. Bere nu g sir nici aici (Äs -a terminat de nici jum tate de or ² li se spuse cu mare polite e 35 ² dac a i fi venit cu jum tate de or mai devreme...) i, din lips de altceva, b ur uic , cu brânz , pastra ma, gogo ari, o cafea ² ce, în mod ciudat, nu era proast ² fripturile erau îns detestabile i le uimiser înapoi. Era un local nu prea mare, care avea i gr din , ei se a ezar îns în Äsalon", pentru c era mai pu in lume. îi servea o femeie care îl indispuse de la început pe Minda pentru c observ c î i rodea unghiile, iar restul materiei cornoase era dat violent cu lac ro u-sângeriu. Lâng ei, instalat în perete, se afla un telefon public i ve nic erau incomoda i de indivizi care c utau fise, ocupau telefonul cu discu ii interminabile, unul strig în receptor încât se indign i responsabilul localului, barmanul, un ins ig nos, cu sprâncenele negre, unite, ce sp la mereu pahare. Se indign e un fel conven ional de a defini lucrurile: acolo, intru ii erau ei doi, accepta i cu indiferen , ceilal i, se pare, se cuno teau cu to ii, cel pu in fiziognomic, sau, mai probabil, aveau fiziognomiile potrivite unui astfel de local. Cei doi nu schimbar restaurantul nici m car masa, deoarece Luaren iu spuse c cel mai bun local era cel în care se g seau în clipa aceea, senza ia cea mai incomod ar fi fost aceea de a c uta un local Ämai bun". Murd ria, g l gia, telefonul sâcâitor din spate, femeia indolent care îi servea, totul era mai acceptabil decât m runta speran , triviala speran de a g si altul mai convenabil. Minda îi d du dreptate i abia se atinse de ce era în fa a lui. ² Ciocoiule! îl gratific , la un moment dat, Ceea. Pariez c cel pu in unul din cei cinci in i din jurul nostru i -ar repezi cu cea mai mare satisfac ie un pumn peste falc ! ² Posibil! r spunse distrat Minda, aruncând o privire oarb în jur. La mine în clinic , îns , stau întin i ca mielu eii în paturi... iar când îi ascult i îi ating cu degetele, tremur ca fecioarele Sudului. în curând, îns , zgomotul din jurul lor se absorbi în clipa când interesul lor se concentra în alt parte. ² ... Sil ? se mir pur formal Minda. ² Sil ! f cu Ceea. Tu, în ultima vreme, de vreo câteva s pt mâni, /începi s manife ti un interes de un anumit tip fa de mine... probabil c a a te ui i i la cobaii t i, cu... 36 ² Eu nu fac experien e cu cobaii... decât foarte rar! Eu nu sunt fiziopatolog! replic , plictisit, doctorul. ² ... i asta mi-a transmis i mie un fel de... sil continu Ceea imperturbabi l. De asta! în orice caz, am început s ne vedem, în ultimele j dou -trei da i, cu un... anumit scop. Cel pu in eu! ad ug el repede, de i cel lalt nu -l contrazise. O prietenie se murd re te dac apare un anumit... un fel de scop, i... Minda îl asculta zâmbind, sprijinindu- i b rbia în pumn. ² ... Exist teoria, continu Ceea dup o scurt pauz , c povestind, trecând cuiva ceva din propria ta înc rc tur emotiv sau... cum s - i spun, din propria ta experien , te u urezi... e un fel de sentiment de u ur are, foarte cunoscut, care... nu neg, probabil a a e! La mine îns se întâmpl altfel; ceea ce, cel pu in pentru mine, e o dovad c eu nu încerc s scap de o povar , ci, dimpotriv , m încarc de o povar . i asta, probabil, pentru c eu nu spun ce a fost, sau cel pu in ce am tr it eu... nu, pur i simplu... ² ...î i proiectezi starea ta de acum pe trecut... ² întrerupse, moale, doctorul ² peste cei dou zeci de ani, i astfel modifici f r s ...

² Aiurea! f cu Ceea. Nu proiectez nimic! Astea sunt teorii î mpu ite... proustianisme, teorii la mod ! Nu în elegi: eu sunt un individ incapabil s -mi tr iesc starea de acum... s -mi tr iesc clipa de fa , asta, nenorocit , \ când individul sta de la telefon mi se a eaz în spate i, în fa , cheln ri a st cu coat ele rezemate de tejghea i râde cu eful ei, care-i este probabil amant... ² P i asta înseamn ... încerc , vag, doctorul, dar cel lalt f cu un gest iute cu mâna, cl tinând paharul s u din fa , care nu se r sturn printr-o minune. ² Nu înseamn absolut nimic! f cu Ceea cu un început de furie nemotivat , i doctorul îl privi iute, p rându -ise c cel lalt ar fi beat. înseamn un c cat, asta înseamn ! (ÄNu e beat!" constat reflex Minda, i se întoarse cu um rul la el, l sându -l s se lini teasc .) 37 ² Nu fac fi e! relu Ceea. Ar fi i mai scârbos. Dar e... nu tiu cum!... Nu reu esc s scap de o anumit senza ie idioat ... de o anume nevoie profund i complet fals ... fals pentru c îmi produce numai necazuri... un fel de ner bdare, nelini te... un fel de fric , da, un fel de fric , de a tr i numai acum, acum, de a tr i pân la fund ceasul, gestul sta pe care-l fac cu tacâmul inutil, dar s -l tr iesc numai pe el, f r nici un adaos, f r nici un fel de fug ... m amuz uneori... amuz, e un fel de a vorbi, de a surprinde oameni într-o stare foarte scurt , total îns ... nu tiu cum s - i explic; un fel de infrastare, un infragest, o cuant de existen sau, m rog, g se te vreun alt termen împu it pentru ceea ce vreau s spun... ai urm rit oamenii care stau la coad la o casierie, s zicem, într-un magazin... sunt distra i, vorbesc între ei cu o anumit indiferen , cei mai mul i casc ochii pe pere i sau se gândesc aiurea... în clipa când ajung în dreptul casieriei se schimb total: toat fiin a lor se conc entreaz într-o aten ie simpl , e adev rat, dar total ... a zice curat ! Pot cita mii de astfel de situa ii: omul care alearg dup un vehicol, cel care- i caut locul la spectacol când e în întârziere, când cineva î i arunc o cheie de la etaj... clipa aceea, frac iunea aceea infim de timp când stai cu privirea în sus, cu mâinile întinse, perfect concentrat s prinzi cheia metalic , nu? Secunda aceea, întreaga aten ie e total , nici un gând, cel mai m runt, nici un mu chi al corpului nu au alt Äpreocupare" decât a teptarea, concentrarea, pentru a nu rata o ac iune simpl . Ca s m în elegi trebuie s ai în vedere numai o frac iune infim de timp Ädin toate aceste exemple i multe altele, atunci când concentrarea pe un singur punct al întregului organism nervos e total ... Prima oar ... mai bine zis prima oar când am devenit lucid de observa ia mea, a fost cu un fapt cam întortocheat, de i i el banal. Eram la lacuri la Her str u i m plimbam pe mal, lâng debarcader, într -o barc legat înc de rm sau al c rei lan îl inea paznicul, nu mai tiu, st tea în picioare un tân r i privea spre o tân r fat , foarte ar toas , care cobora cu aten ie tajuzul, cu biletele în mân , probabil de la cas . Acest tân r, care urm rea cu o îngrijorare tot mai mare apropierea fetei, cu atât mai mult cu cât ea trebuia s se urce în barca ce se cl tina i pe care tinerelul ce f cea pe paznicul o inea cu mult neîndemânare sau 38 plictiseal ... ei bine, pe mine m-a lovit aproape ca un oc electric privirea acelui îndr gostit, totala sa concentrare în acel sfert de minut al existen ei sale, era atât de lipit de prezent, atât de sudat de cele câteva secunde, una, dou , trei, patru... cinci, care parc începuser s treac , s se aud cu un anumit zgomot. Eram convins, ferm convins, pân la emo ie, c în capul i în întreaga fiin neuromuscular a acelui ins... cum s - i spun, acel individ, probabil un intelectual, un ins cu reac ii i procedee mentale foarte complicate, devenise deodat , pentru mine, de sticl , pentru câteva secunde... figura sa, ochii, expresia fe ei nesupravegheat , gura ce-i r m sese u or întredeschis i mai ales ochii, parc avizi de acel sfert de secun d în tensiunea acelei clipe care-l încordase cu o putere uimitoare... Uite, nu tiu cum s - i spun, dar cred c un om ² e o simpl presupunere, bineîn eles ² un om chiar aflat în pericol de moarte ² eu însumi m-am aflat, i-am spus parc , într-o situa ie similar acum cinci ani, într-o tam-ponare ² un om aflat într-o astfel de stare limit , creierul s u poate emite totu i dou sau trei idei, cel pu in, adiacente pericolului mortal în care a fost aruncat, de la o secund la alta, sau chiar iminen a catastrofei poate crea o astfel de idea ie paralel , cvadrupl etc. Ca s în elegi îns ce vreau / s spun, tr ebuie s te gânde ti doar la situa iile perfect banale pe care nu le observ nimeni... pentru c se întâmpl în jurul nostru cu miile, dureaz extrem de pu in i nu au nici un fel de consecin e, nici un fel de valoare... ei bine, aceast stare o numesc eu ² i ia tot ce i-am spus ca o metafor ²capacitatea de a tr i prezentul, prezentul pur, curat, nemurd rit de nici o f râm de trecut, de viitor, de meta -trecut, de meta-viitor etc. Nu tiu, m-am exprimat foarte confuz, dar am convingerea c un matematician m-ar în elege mai bine ² nu orice matematician, bineîn eles ² sau cel pu in m-ar exprima mai bine, acest sentiment al meu se poate exprima, sunt convins, mult mai bine, mai propriu, în limbajul matematicii superioare... sau al fizicii atomice, în limbaju l particulelor infinitesimale, al cuantelor, unde po i surprinde cel mai bine, mai clar, legile, mecanica materiei... Habar n -am, e o simpl , o presupunere diletant , dar a a cred... ei bine, sunt oameni, de tipul t u, care - i tr iesc existen a curat, unitar... în sensul c sunt sincroni cu propria lor vârst , pozi ie social , cu 39 micro-mediul lor, mai mult sau mai pu in cu trecutul lor privat etc, adic ceea ce se cheam adapta ii!... Dar bine, nu asta voiam s spun: ce-i aia adaptat? Bineîn eles, este cam tot ce-am în irat mai înainte, dar aceast adaptare a cuiva (care e i sursa fericirii sale individuale) e posibil ... aceast capacitate de adaptare e o form de structur nervoas echilibrat , la care reac iile fa de stimulii externi sunt totdeauna cu indicii cei mai mici de pierdere,

cum ar zice un psiholog, vine, sunt convins, dintr-un fericit sim de aproxima ie a realit ii i chiar a realului, capacitatea de a r spunde conform acestei Äaproxima ii" i, mai departe, rezisten a la acest lan de re ac ie, adic durata în adaptare... Iart -mi te rog bâlbâielile astea pedante, vorbesc a a numai pentru c nu sunt în stare s m exprim mai simplu, mai... ² Nu-nu, r spunse Minda, absorbit, continu ... (Zâmbetul mic, feminin, vinovat al lui Ceea ap ru iut e, traversându-i fa a, i Minda îl recunoscu în orbita unei zecimi de secund , a a cum avem revela ia cuiva foarte apropiat, dup ore i ore de intimitate, ciudat, într -un gest m runt, nea teptat, cu o lumin nea teptat , i nervii no tri tresar i exclam : ,JDa, el este!") ² Adaptarea aceasta, Äfericirea", vine dintr-un fel de acceptare profund a realit ii i a prezentului (cu întreaga câtime de trecut i viitor pe care o con ine), e un fel de a accepta orizontul infinit i s lbatic al m rii în clipa când, înotând spre rm, te întorci deodat cu fa a spre mare i o accep i. i-este fric , bineîn eles, dar e o spaim pe care o în elegi, pe care o po i în elege, pe care o po i accepta, cu care po i s tr ie ti. Ei bine, mie mi -a fost întotdeauna team ² asta voiam s - i spun atât de ocolit i de confuz ² de ceea ce se cheam prezent, o team infernal de clipa pe care trebuia s o tr iesc cât mai total, mai concentrat, pentru ca s pot fi fericit, am fugit totdeauna din oricare prezent mi s-a dat... mi s-a impus, prin biografie, prin vârst , prin propriile mele sentimente etc..., am fugit totdeauna, cu acela i reflex stupid, imbecil, sinuciga , onanist, abject, ca dintr -o cas în fl c ri, ca dintr-un loc în care miroase urât, insuportabil, ca dintr -o hazna, ca dintr-o pivni plin de obolani, ca din fa a cuiva pe care ai încercat s -l omori!... De aceea stau uneori 40 ca un redus mental i urm resc oameni str ini în mecanismele lor cele mai simple i mai fulger toare, pe care ei le fac cu o perfect incon tien i cu o total lips de memorie... ² De-aia î i pierzi vremea pe la cozi! glumi superficial Minda, vrând s -l deconecteze o clip pe cel lalt, a c rui tâmpl palpita de emo ie, i gâtul i partea inferioar a fe ei se ro iser violent, nelini titor. ² Da ² accept Lauren iu, cu o brusc oboseal , dând din cap i privind în lemnul mesei ² tocmai de aceea... ...Ea s-a întors deodat spre mine atât de brusc, încât m-am speriat, i râdea. Era furioas i râdea de furie. în spatele ei, grupul acela de colege i cei doi colegi ai mei, mai mari cu doi ani ca mine ² deci cu dou zeci de ani, cel pu in! ²camarazii ei fire ti, în jur zeci de siluete, gr bite, panicate, sau indolente, în grupuri, pe fundalul nu tiu c rei recit ri, al vreunei scenete sau al cuvânt rii vreunui profesor sau activist politic. ² Ce vrei? m-a întrebat, m-a fichiuit ea, râzând mereu, pentru cei din jur, cu ochii îns reci i cruzi, cum numai vârsta ei fantastic îi putea crea. Nu- i dai seama c m compromi i, i tu te faci de râs? A poi s-a apropiat cu gura de urechea mea i mi-a suflat, într-un scurt icnet de râs: Nu vezi c e ti ridicol? Apoi serioas : E ti ridicol! Profund ridicol! Privindu-m în ochi, dându- i brusc capul pe spate, cu cozile ei epene, fichiuind aerul: Caut - i pe cineva de vârsta ta... uite, î i prezint eu câteva fete de la noi, dintr -a opta, z u, foarte nostime... vrei? i râdea încet, gâlgâit. O tii pe Eta Sârbu? Aia blond , înalt , cu picioare lungi? ... Sau pe Vuia, e cea mai inteligent fat din clas ... îi place Teodoreanu, Romain Rolland, pute i discuta literatur ... Mai încet, cu ochii îneca i de râs: Se pare c are sâni foarte frumo i!... Z u... mai frumo i ca ai mei! i aici râsul o înec total, i atunci, de team s nu cred c - i bate joc de mine (parc mie mi-ar fi p sat de asta!), ad ug repede: tii, tu e ti foarte dr gu ... z u, foarte dr gu , am auzit c cite ti mult, te -am auzit, atunci, la club, cântând la vioar Roman a în fa a lui Beethoven... la cine iei ore, la Willer -baci? i, f r s a tepte, bineîn eles, r spunsul meu, totul 41 era spus într-o panic verbal i gestic total din cauza grupului care o a tepta în spate (Corneanu, unul dintr-a zecea, era pentru ea, sunt convins), ad ug : Dar... noi doi... e nu tiu cum, straniu, comic! i iz bucni din nou în râs. E ti prea mic pentru mine, z u... prea mic, altfel! Altfel... altfel, poate c , cine tie... i râse din nou, f r r utate, f r ironie m car, râdea pur i simplu pentru c se afla acolo, pentru c avea aisprezece ani, cu atâtea lume în jur, pentru c era dorit ² începea s simt ce simte orice femeie când e dorit , ce binecuvântare, ce spad t ioas care cade deodat , totdeauna mult prea devreme, i împarte pe cele ce se retrag în vreo turm de celelalte, norocoasele, fericitele, bu im citele! ² era dorit , i trupul ei se r zvr tea i râsul ei necontenit, prostesc, era o dovad a r zvr tirii lui ² avea colege foarte grave, ce imitau cucoanele! ² dar ce revolt ! Tocmai aceast revolt împotriva sexului ei i a victoriilor pe care i le preg tea, el, acest instinct al viitoarelor triumfuri i bravarea lui, c nu era o Ävac " i, se vedea, nu va fi niciodat , cu oricâte suferin e previzibile urma s pl teasc acest lucru, de asta râdea... râdea din pricin c se vedea femeie în cele câtev a perechi de ochi masculini care o urm reau, în cele câteva respira ii pe care le îneca de pe acum, i ea nu era înc , ea brava înc toate acestea, întârziindu-se cu bun tiin , cu o înc p ânare sublim în sexul ei indecis, un ceas, o lun , un an, poate, o victorie împotriva tuturor, a ei înse i, ea, cea atât de sigur de victorie, încât o amâna, râdea de ea, o androgin , o Dian cu ciuta, a a cum aveam noi acas o mic copie, la care gâtul ciutei era rupt. ² Pleac acum! mi-a spus ea brusc, pentru c , a doua oar , o voce din spatele ei o strigase i râsetele care veneau de acolo erau datorate, noi o tiam, i cuplului nostru... ² Nu plec dac nu-mi promi i c te vezi cu mine... Pitina m -a privit cu o anumit duio ie mirat : ² S ne d m o întâlnire? Noi doi? De ce? Vrei s flirt m? Am dat din umeri:

² Nu tiu, a a... s ne vedem, s facem câ iva pa i, dar nu prin centru. încolo, spre Imbroane... (Asta era pe malul apei, la ie irea din or el, un loc foarte dichisit.) ² La Imbroane? întreb ea i din nou îi lucir ochii de râs, dar se ab inu, fa a îi r mase serioas . Vrei s m atragi în locuri retrase... s -mi faci vreo declara ie... te pomene ti c vrei s m i s ru i?! ² Nu... nu vreau s te s rut cu orice pre ! am replicat, privind în jos, în podeau a scenei. (Obr znicia ei merita o cârpeal în clipa aceea, dar avea dreptate, eram prea mic pentru asta.) Vreau s fim prieteni, am ad ugat, am nevoie de cineva care s ... cu care s pot vorbi, colegele mele sunt ni te gâ te, se gândesc numai la prostii!.. . ² A, i crezi c eu sunt mai serioas ?! ² Da, sub toate maimu relile astea, tiu eu ce se ascunde! Ea se aplec u or spre mine i-mi opti, de parc ne-ar fi auzit cineva: ² Sub toate maimu relile astea se ascunde o alt maimu real i mai mare! Tu e ti un b iat inteligent, de ce te la i p c lit de ni te fuste? ² Nu m las p c lit de nici un fel de fuste! am replicat eu cu atâta furie, înc t am sim it cu spaim umezindu mi-se ochii. Tu nu e ti o fust ! E ti altceva... ² Eu? f cu ea i m privi. E ti un prost! Uit -te la cozile mele, uit -te la genunchii mei... Apoi, la ureche, cu o voce din nou înecat de râs: tii c am început s port sutien?... i m l s , f r o vorb , i, în clipa în care s -a întors cu spatele, am tiut, am sim it cu precizie c m-a uitat total. Imediat se auzi un hohot m re de râs în grupul în care tocmai reintrase i eram sigur c de mine se râdea, poate chiar ea spusese ceva mu c tor, oricum, ceva despre mine, i derbedeii ia, din care unul î i l sase deja musta , se strâmbau de râs. ... Am f cut ce-am f cut ² tiu eu bine ce-am f cut, dar n-are rost s - i în ir toate astea ² i, dup nici dou s pt mâni, am reu it s-o întâlnesc, bineîn eles nu la Imbroane i nu într-o dup -amiaz romantic , cu soare i cu râul fâ âind undeva în iarb . Ploua, ploua de câteva zile i la sâcâielile mele multiple ² b nuind probabil c nam s încetez cu una, cu dou i, poate, tocmai de \ceea, acceptând, ca s m conving s încetez ² mi-a transmis prin Äpersoana" de leg tur s fiu la apte în fa a libr riei ÄDanciu", pentru c Äs-ar putea" s treac . 43 în dup -amiaza aceea aveam program, ore de lucru manual cu Iorgovici. Acest Iorgovici fusese profesor de gimnastic , mai era dealtfel i acum la o coal profesional , i la noi c p tase ni te ore de Ädexterit i", ne Äînv a" s facem terg toare din p nu eii de porumb, s leg m c r i, s leg m dracu tie ce, tot felul de lucruri nefolositoare, un individ detracat, mizer, morfinoman într-un grad înaintat, i doar o conducere tembel putea s i mai permit accesul în coal . Avea nasul coroiat, gura dreapt , sever , f r buze, un fel de mers disperat, înfior tor de eap n, c ma a murdar inabil mascat de un fular ros de m tase, i din hainele sale, ca i din întreaga sa f ptur se degaja un miros insuportabil: un fel de mucegai p trunz tor, violent. Mâinile sale înfiorau cel mai mult: puternice, cu degete lungi, frumos desenate, vitriolate de nicotin , murdare, zgâriate i cu urme evidente de arsuri, rotunde, de parc cineva ar fi strivit ziln ic pe pielea lor mucuri de ig ri aprinse. El i so ia sa (o femeie înalt , slab , cu o aceea i ve nic rochie cenu ie, rupt la poale, cu picioarele sub iri acoperite i ele de un fel de r ni sau arsuri, foarte ciudate, cu p rul ve nic în dezordine, ochii tulburi) intrau, pentru ochii no tri dilata i, incapabili de a prefigura viciul pentru c nu-l cuno team, într-o lume grotesc i fantastic , vag , extrem de vag i resping toare. Prima or a decurs în lini te. La începutul orei a doua, nu tiu cum, se stinse lumina electric , i cum sala noastr de clas avea pu ine geamuri, nu se mai putu lucra. Atunci se întâmpl ceva ciudat: semiobscuri tatea care plutea în clas , contururile terse ale obiectelor, ale fe elor colegilor i ale siluetei lui Iorgovici, care se plimba printre b nci, ne ^d dur o nea teptat euforie, f r pricin , f r scop. L sar m cu to ii orice /preocupare i ne concentrar m aten ia asupra profesorului, pân acum 1 cvasi-ignorat, într-o t cere care ar fi trebuit s i se par suspect , lui, obiectul atâtor farse i glume rele din partea noastr . Apoi r sunar chiar în spatele meu un ir de explozii repetate: era Lic , cel ce avea din na tere o infirmitate la mâna dreapt , un fel de palm cu degetele chircite i lipite, i cu acest ciot pocnea acum un ir de pu coace de hârtie, aflate în fa a lui pe banc , cu o vitez i regularitate inegalabile. Iorgovici se repezi în direc ia lui (era, s rmanul, un sangvin), dar alt ir de explozii r sunar 44 în spatele s u, apoi altele, cred c o treime din clas fabricase astfel de bombe de hârtie. Iorgovici, derutat, se agita ca un biet animal, cu o anumit furie dispropor ionat în mijlocul râsetelor bonome i ale exploziilor care încetar apoi brusc, f r pricin . Profesorul, care împ r ise câteva palme la dreapta i la stânga unor necunoscu i, care le primir râzând, sc pându-i din mân , se lini ti i el, în elat de lini tea care se l s deodat , împreun cu întunericul care devenea tot mai dens. Fu atunci o clip când ar fi trebuit s ne dea drumul, dar, sc pând momentul, intrar m cu to ii într-un fel de fascina ie a întunericului i a adultului aceluia atât de lipsit de autoritate i care, odat cu mirosul st tut al hainelor i corpului s u, începu s exale un miros ciudat, necunoscut, teribil de a â tor... Deodat , în partea cealalt a clasei se auzi, la început în bu it, ca o p rere, un bâzâit care se transform repede într-un morm it general, tot mai clar i mai puternic care,în câteva secunde, ne cuprinse pe to i. Iorgovici, dup ce strig de câteva ori: Äînceta i! înceta i imediat, altfel v elimin din cinci în cinci!",

Iorgovici. râsul ei contagios. o idee fix i st pân . mânji i pe mâini. apoi. cu ploaia rece picurându-mi prin uvi ele lungi de p r. omul acela nu putea fi victim . p rându-i-se c instigatorul general era ciungul Lic . imbecilizat. Spre deosebire de prima c z tur pe lemnul b ncii lui Lic . siluetele lor fugind înainte i înapoi în semiîntuneric. speria i de ura aceea colosal .. poate. un fel de t cere fibroas . era o maturitate deodat atins i ratat . de i habar n-am cât a stat. nu tiu cât. se repezi i lovi pe vreo doi care-i st teau la îndemân . Mi -a f cut din ochi un semn s m in la distan . alunecând pe ine în acel relief. de-un uluitor automatism. dar. ce devenise acum un muget insuportabil. b trânul detracat. în lini tea aceea a â at . gâfâind cu putere. de i era singur . Ea îl sperie i pe cel care se sim ea acum. provincial . pentru c erau doar doi. era mai acut ca nicicând. victima. cei doi se privir . care. ura rece în care ne mi casem cu to i câteva secunde era real . de data aceasta fostul profesor de gimnastic se ridic greoi. apoi am pornit în urma ei. i ceilal i. panicat. care st tea singur în ultima banc i se agita la stânga i la dreapta. o doamn în jur de vreo treizeci sau aizeci. cu p rul viu i hainele jucându-i pe trup în efectul acelei semiobscurit i. care se apropiaser dintr-o mi care.. Era jalnic. pe spate. pe coate i pe maxilare de urmele acelui aer sangvin în care ne mi casem. adultul r mas în urm din turma adul ilor i acei patru -cinci lupi tineri ce se treziser în acel 46 semiîntuneric eliberator cu o siluet ov itoare în fa . în sfâr it. o fals victim totu i. i ea urma s revin . vrând s -l prind de p r probabil i s -l loveasc . ea a întârziat aproape o jum tate de ceas i a venit atunci când nu mai trebuia de mult s vin . apoi. iar ceilal i se traser i ei înapoi. începu s alerge spre u a clasei. de i eram la o distan de câ iva metri de ea. jalnici devenir m noi. strecurânduse pe lâng gulerul c m ii.pe urechi. eliberator pentru noi to i i pentru el.. Doamna aceea o mângâia uneori pe frunte. o pat parc la marginea unui coridor. instabil . Pentru c ie isem mai devreme de la ore. se 47 desp r ir (eu m f ceam c m uit într-o vitrin cu vase de buc t rie. urmat imediat de un strig t. El se d du instinctiv o jum tate de pas înapoi. A ie it apoi la fel de gr bit . sânge sau poate era doar ideea mea de sânge. între noi i ei?! Nu -nu. Eu mergeam în urma ei cu mâinile în buzunare. probabil un obiect pus cu inten ie sau piciorul cuiva. se auzir lovituri înfundate i o plesnitur scurt .. Iorgovici s ri în picioare ca un arc ² p rea nu tiu cum mai înalt ² i trecu repede prin irul de b nci. cu baticul legat strâns sub b rbie. i am reg sit -o destul de u or. se repezi la el. t cu i. f r s -mi dea nici o aten ie. am v zut-o stând de vorb cu cineva. în sfâr it. o conversa ie plin de volubilitate se încinse. pentru c încerca s zâmbeasc în acele clipe când avea hainele i fa a sfâ iate de c z turi. care sfârteca ploaia aceea gri. evident. se vedea 45 efortul pe care-l f cea încercând s se st pâneasc . nu tiu cum s -a întâmplat. avântându-se imprudent.. cu adev rat jalnici. resping tori i adul i.. râsul ei pe care trupul meu îl recunoscu cu un început de team . îns . la fel de ireal i de instabil i pentru Iorgovici ² el se împiedic de ceva. excitat la culme. la toate. în stânga lâng perete se z rea în semiîntuneric doar ca o pat . ferin-du-m de ploaia sub ire i persistent . am umblat hai-hui prin ploaie. care icnea i gâfâia la lovituri?!. care f ceau un singur corp de-o omogenitate electric . h ituit i. o p pu asimetric din cârpe. cu ochii bomba i în orbite. El nu mai ap ru niciodat în clasa noastr . ea se strecura înaintea mea printre cei câ iva trec tori i eu a teptam s . timpul meu nenorocit împ r it. din locul în c are m aflam eu. pentru c trupul s u c zut ridicase din nou patru-cinci siluete.i tr deze de tot frica ce-l cuprinse. deodat asimetrice. era incapacitatea de a deosebi o victim real de o fanto .. nu destul de repede ca s nu deosebesc pe tâmpla stâng un fel de pat întunecat . i eu a teptam ca cineva s înceap s râd . seac . a intrat în libr rie. cu cracul stâng al pantalonului spart la genunchi. de i nu se mi car cu un centimetru. un râs binef c tor. de lovituri. câteva secunde. de unde aveam nevoie de crati e pentru . de spaim . aruncându-se în culoarul dintre b nci. sau în ei în i i se n scu un gol pe care Iorgovici îl sim i i în care p i cu o pruden inutil i jalnic . mi -amintesc. Am r mas câteva secunde nehot rât. în elat de mi carea elevului. cu gulerul raglanului ei s r c cios ridicat. electrizat. în clipa aceea se ridicar câteva bra e în semiobscuritate i. fumegând . i. în mod strâmbat adul i. mic orându-se i r mânând tot timpul egal . se strecur pe u . cleioas . aruncat cu demen la toat lumea. s nu. fals.. singuratecul. Deodat . aproape anonim . f r nici un fel de vâlv .. în timp ce. Lic era îns neru inat i abil totodat : st tu nemi cat pân când Iorgovici ajunse lâng el. concret . lovindu -se cu tâmpla de lemnul b ncii. apropiindu-se i mic orân-du-se. nu era i-a a îngrozitor de târziu. neobi nuit de expansiv. sau era acesta.. F cu câ iva pa i repezi.. înainte de a ajunge i de a atinge aceast pat ² care era. i c zu cu fa a la p mânt. pe pielea gâtului. în sfâr it. cu o victim pe trei sferturi. printre noi. lichefiat într e noi i el. îndep rtându-i uvi ele ude de pe obraz. era un fals instinct al unor fal i vân tori. T cerea îns . i aceasta f r un cuvânt. în sfâr it. unde a întârziat destul de mult. cu mâinile curbate. î i pierdu echilibrul i c zu cu fa a în jos. în aerul acela schimbat brusc. Se retraser totu i. de parc nu ploua.neob inând decât o i mai mare intensificare a zgomotului. i noi ne risipir m în dup -amiaza aceea întunecat . S rise la timp. doar ura.. un gest ce ajunsese s -mi fie nesuferit. care plutea tot mai concret deasupra noastr . Ea râdea cu poft uneori. apoi alunec cu repeziciune în dreapta. un hibrid din care via a se scursese demult. însp imânta i de for a unei libert i ap rute brusc i f r li mite. Ap ru deodat în fa a mea. eap n . metalic .

a a c am luat eu repede cuvântul: ² Te a tept. Hai. huo! Din nou. o urma. doi pa i înapoi i ap rur chestiile acelea: ÄDar. de parc o acostam. bile ele. Parc voiai s -mi spui ceva?! . de mine în alt fel.. noi doi ne deosebim. scuturându. în bie. dup câteva clipe de t cere. pentru c ea întârzia. o urma.. E nevoie .. po i s vii cu mine. tii tu care.. Cine. doamnelor. am ajuns -o din urm i ea a ridicat atât de surprins privirea. Trop iam pe lâng ea i m-am hot rât ca. pu tiule...... i am v zut dup fa a ei.. Tu cau i un singur lucru. lovind cu pantofii în toate zidurile i în toate b l ile.. eu.. Dac vrei. c se hot râse s m concedieze. ² Spune direct! ² . acum. în felul sta ai s ie i mai repede.. d du din umeri i intr . trebuie s fug s duc un caiet Mirelei. dar gr be te -te. arunca i.. stal uri de cinematograf. Câinele o urma. i eu. dup vreo jum tate de kilometru de mers. Hi -hi-hi. apte.. fleacuri. Mi-a povestit-o i mie.." cu o neru inare care f cea s -mi fiarb sângele în vine. Iat ce for are t cerea! ² Ce vrei... nu? Aiurea. f r m car o jum tate de privire în urm sau într-o parte. bineîn eles. în timp ce eu. privindu-m drept: ² Ei bine.. spune-mi ce ai de spus. care Mirela.i spun?. s se asigure c valoarea mea neglijabil se mai afl prin preajm sau c am întins-o furios i disperat.. în ciuda atâtor lucruri :are par c ne despart. începu ea foarte grav .. sluga dumneavoastr pentru totdeauna. ² Nici pe mine! replic ea imediat.. dar tii c ea începe cu ultimele pagini i. ud ca un câine... de fapt e imposibil.i încetineasc goana. Eu am tr it toate astea odat .buc t ria mea din sudul Fran ei!) i. dac .i 48 depun caietul la sclifosit ei de coleg . de parc vorbeam cu o mrtezan vl guit de amor. funda -nental. într-adev r. era mai mult un fel de 49 j i sta pe loc. totu i ar fi mai bine s intri acum. care luase o expresie energic . Chiar dac mi -ai pl cea foarte mult.. întâlniri.. Mergeam încet de data aceasta. ² Eu? am f cut eu pe niznaiul.. Eram atât de furios încât am t cut din gur ... Prea pu in.. i ajunsesem foarte departe în rela iile noastre..... ² E mai bine s . Fata lui Belcia. nenorocit.. am o jum tate de kilogram prea pu in. s ne întâlnim uneori. a cotit -o pe strada Avram Iancu. în sfâr it. e ti prieten cu fata lui?.... i ea d du din umeri. im posibil. ² Da.. Ploaia încetase nu tiu când. ar fi imposibil.. : r i împrumutate cu anume pasaje subliniate. A. Ea s-a oprit în fa a unei case mari.i cuvintele acum. bineîn eles! Se pare c tonul meu plictisit a f cut-o s m atace direct: ² N-are s fie imprudent din partea ta? Am auzit c ai o or precis . tia domni oara foarte bine cu cine avea de-a face. acum ire nevoie de mine. Ea m privi o clip .. sentimen -alisme. a a. Apropo..... eu niciodat n-am.. foarte mult. cine tie cine te a teapt dup col . ne-am în eles perfect. s abordez chestiunea cu toat . o acostasem?! ² Trebuie s m gr besc.. verzui. cu demnitate. dar. nu poa' s dureze mult pân la i caietul sta.. tat l meu e un om de n dejde! Dar asta ne prive te pe noi doi! Apoi. :hiar. S te conduc acas . Peste o jum tate de or ne g seam în acela i loc.. deci aveam ocazia s tac înc vreo jum tate de ceas lâng ea.. un pliu doar. chiar dac ni-ai pl cea cu adev rat. te rog!. în fiecare sear . m-am gândit s fur ceva de la mâneci... du-te.. Reveni peste habar n -am cât timp i am început goana spre casa ei. i peste ora asta. m fel de fals triste e. le privesc ca pe ni te.a acceptase s discute cu mine de la egal la egal. str juit de-o parte i de alta de salcâmi mici.t cea i ea. ² Revolu ia! am spus eu cu ironie. strâmbi i pipernici i.. reprezentantul dumneavoastr de încredere în afacerile de vidanjaj pe care le ve i întreprinde. Asta era întâlnirea pe care mi-o promisese domni oara Pitina. tat l t u te altoie te zdrav n. doi pa i înainte. spuse ea f r s . o strad larg . mirosind ca un câine (cel mai mizerabil miros din lume). se desp r ir . privindu-m cu oarecare triste e. Dar i-am t iat-o: ² Nu plec oricum! Stai cât pofte ti.. de fapt nici nu tiu dac încetase sau nu. alegându.. T ceam i m consolam cu ideea c ea locuie te foarte departe. nuan a aia de vert-electrique. cu timpul meu împu it. fim prieteni. abia dup ce o s . în sfâr it. oricum. pentru c . Acest lucru era o victorie a mea. r scroit în fa pu in.. pu in aplecat . he-he-he. adic începu ac el tango.. N-am spus nimic i am continuat s alerg pe lâng ea prin ploaia aceea nemuritoare. a confirmat ea gânditoare. spunea ea. eu. eful sec iei comerciale. a ...i cozile (pe care i e eliberase din baticul cenu iu)... du -te. da. sigur c da. sau apte i jum tate. i iar: Hi-hi-hi. întorcându-m u or pe c lcâie.. pentru c . am r spuns eu.um s . m-am v zut cu. a spus ea în mare form .. furios ca un câine. ha-ha-ha.. Poate c .. s râd .. bine. cât s .. ² Nu m intereseaz ! am f cut eu scurt.. da. oate aceste lucruri. am spus.. agentul dumneavoastr comercial i imobiliar i statuar. .. ca într-o t ietur de montaj cinematografic.. trebuie s las un caiet înc înainte de a m întoarce acas . demn ca un câine. ea mergea în fa a mea. în ciuda. ² Chiar dac a accepta s . micburgheze! Acum e nevoie de noi. ea.. ea s-a oprit i a început. . dar. vreun tinerel cu un mo negru peste ochi.. chiar. cum? Se pare c e un b rbat care nu tie de glum ! ² Exact. pentru c . A fi t cut. în bie. în sensul c . cine tie.

dup prima mare înfrângere a sa din 1905. c rora li se cuno tea aceast origine. Da. dac mai iei mult lec ii de pian. Exist vreun Änoi"? Exi ti doar tu. un chip asimetric. de data aceasta f r nici un fel de revolt . era un tip citit. de ce. E un tip de mare cultur . da! Aceasta -i revolu ia! Putem instala puterea muncitorilor i ranilor i prin violen .. i pe urm .) y ² El e mai presus de toate astea! f cu ea. Violen e. dar ce plutea. dar nu se d deau unii pe al ii afar pentru c serveau... un individ m runt. fulgerându-m cu ochii ei cenu ii.. s strig la profesori. Burghezia nu va accepta niciodat de bun voie s .... mai ales. împreun cu ilal i doi. Apoi am vorbit serios de data asta: ² Ia ascult . al colii. încruntat . cu fruntea t iat în dou de un reflector prost pus. a început i ea s râd . oportunism! ² Violen e! am punctat ral... din procentul acela etern i el de be ivi. Ca s nu vorbim de. de. ce mai avem comun noi doi? Ai o ideologie de ra pe uscat. cauzei! ² Ia uite! am spus eu.îns de întreaga mea energie l< icum... sau. decât s -mi torn elevii i profesorii. unii dintre ei fii de chiaburi care î i ascundeau originea. care. cu ur veritabil . ci de rani mizeri. ca i taic -tu. pe care nu i-l tiam.. semeni. Eu înv . de ce. st pânit . Ce amesteci toate luc rurile astea. mic-burghez. care g siser un prilej de a prinde putere asupra propriilor lor colegi. s tii. pentru c -l citisem i eu pe Lenin. un portret f cut în Elve ia în 1911.. mai inteligent decât to i profesorii vo tri la un loc. in i ter i. de toat inteligen a i devotamentul meu.. ata at. blond . s -mi fac o situa ie privilegiat . (Aveam chiar un portret al lui pe perete. erau :arieri ti. Dumnezeule.. numai pentru c Guga e fiu de profesor i cite te fran uze te de mic i nu râgâie dup fiecare fel de mâncare!.. limfatic . accidentale. nu tiu de ce dracu. pu in descump nit. Se poate. întorcând încet capul spre mine. pl cea la o gr mad de derbedei de la noi.T. cu Ideea aceea nebun . ce harababur ! am f cut eu. K ² Astea-s ideile lui Guga^ nu-i a a? (Guga era un coleg al meu iintr-a zecea. i. în camera mea..TM.. s stau ore întregi la sediu. membru în biroul U. ia spune-mi. chiar i asupra profesorilor. cred c e mai cinstit s nu te amesteci în toate porc riile astea. un Lenin intelectual. vreau s . ² Abuzuri? a f cut ea. Eu râdeam deja cu poft veritabil i. lumpenul agricol. . De ce nici unul din cei apte sau opt membri în biroul U. S l s m afar din chestie pe b trân. i asta nu-i decâi o mic parte. în orice caz. erau. dintr-un biet pârlit i analfabet cum era Suciu. de ce nu-i Guga secretar i membru la jude ean U. Al ii. de ce-l sap l lalt. deodat ... comunist din convinge re. au existat întotdeauna. la mine.. inteligent. Ce mai vrei? Ce mai vrei? Ce mai vrei s vorbim. s fie calm . Iar tu.. din acela i birou.) ² Nu numai ale lui! îmi replic ea.. ce-i ardea straniu pe fa !) i deodat ne pomenim cu aceast fa plin de co uri a lui Chiril !. mai bine Vis. s-a v zut dup aceea. sau te pomene ti c o place pe Tufeasca!. cu unul din papucii bunicii mele c ruia i s-a dezlipit tocul de lemn i b l ng ne. s înv cinstit.... o s -l coste pe Guga chestia asta cu c m ile schimbate i altele i cu fran uzeasca lui nenorocit .. ² Vezi! m întrerupse ea cu un gest scurt. el nu mi cere i nu-mi trimite bile ele de amor! irupse Pi tina. cu aerul t u sf tos.. pe noi. ce harababur ! ² Oho.. care stau pe cuptor toat ziua i ies la lucru cu ziua numai când îi d foamea afar din cas .T. S fie s n tos! Ce te prive te pe tine. Abuzuri. 50 ² Probabil c nu e ti genul lui.. sim indu-m ca un prost tare pe pozi ie. pe acel chip de Prometeu din umbr . cu Chiril i Ignea. dup o scurt secund de deconcertare. o s te dea i pe tine afar din comitetul de clas ! 51 ² Ce prostii! spunea Pitina.. ars de febr . ² Bine-bine! am f cut eu. d -l încolo pe Suciu. erau chiar unii care nu i -o ascundeau. al liceului nu era fiu de muncitor? Guga este fiu de profesor. De ce amesteci toate acestea. meschine. N -^veam chef de o discu ie intelectualo-politico-socialo-dialectic tocijaai cu ea.M. da.. domni oar . sigur c exist oportuni ti... Spune. toate astea? ² Pe Änoi"? întoarse ea capul. ² De ce? spuse ea f când sfor ri. ² Ce? întreb ea. (Monica Tufescu era o fat înalt .. Astea sunt eterne. i mai r u. cele câteva zeci de hectare de acas . ² Mic-burghez?! am f cut eu plictisit. s m folosesc de ni te lozinci politice ca s tai i s spânzur..M. schimbat . cinstit.. an fel de fanatic. s ajung membru prin tot felul de comitete. aproape to i ceilal i îns erau veni i de la ar i nu fii de rani s raci.. aspectele de suprafa . s umblu toat ziua cu un fular soios în jurul gâtului i cu un carne el în mân . prin exces de zel. din cei care i -au vândut p mântul ca s scape de-o grij . ce?! Am dat din umeri. vezi din revolu ie doar p r ile joase. ridicol. un fel de frumuse e american de dinainte de r zboi. de umbrel de domni oar b trân . cqmplexa i. o vedeam. eu sunt foarte bun prieten cu el. socot c e mai cinstit din partea mea s -mi fac datoria. El i -a dedicat întreaga fiin revolu iei..

. deodat emaciat . in i lipsi i de organ moral.. Deocamdat noi ne facem revolu ia noastr . Trebuie s câ tig m. e fals ! am izbucnit eu cu atâta spontaneitate. de i tiam c Änu e bine". certându -ne. mil mic -burghez . la mine un blestemat sim al pudorii devia mereu fasciculul principal. nu! ² Nici tu! am spus. ² Ei bravo! f cu ea. în clipa aceea nu exista provincie în România.. încât ea zâmbi i ad ug imediat.52 sau tiau prea multe despre al ii din aceea i f in sau.. i mai r u. c suntem împreun chiar i în acest fel. categoria asta. în acel ceas. i dup aceea vom vorbi i de nuan e. vom aborda subspeciile. (Vorbeam. ce faci cu noi. dar. Pitina. eu: ² Ce bine c discut m totu i.. neîn elegându-ne..... ale grupelor. 54 Ea d du din umeri. adic ? întreb ea. care a salvat revolu ia.. i lumina mea ² c ci fiecare avem o lumin .. pân atunci nu poate fi vorba de iubire. a marii idei pe care o aducea. le am eu acum? ² pentru a r mâne un simplu i eficient pretendent. pentru o astfel de Pitina.. din cauza aerelor mele. nici provincial. am replicat eu. cât de sus se strecoar ! am ad ugat eu.. nu era vorba de noi doi. cu o asprime care m -a înghe at o clip . ² Noi! am r spuns. posomorât la rându-mi. Opozi ia pe care vrei s -o provoci e fals . pe Danton. dac vrei. dar noi. opozi ia noastr devenea tot mai evident . erau in i care se pretau la orice. nou zeci i treiul francez. cu team i un început de triste e. cu mintea! mi -o retez ea scurt.. vom face i dreptate! Victoria e întotdeauna generoas . deoarece. Am auzit-o i pe asta! (începusem s devin ironic. Noi. salveaz -i pe Andre Chenier. cum s spun.. Äideologizat ". de socialism! ² i r ul pe care-l fac? ² Ce. evident. sentimentalisme... un gest cu mâna stâng în care se sprijinea parc .. elemente necinsti te. bineîn eles.. Mult mai mult exist acum. eu ajunsesem s reprezint Ätipul intelectual". invincibil jucând cu armele lefuite de milenii ale inimii). m-ai în eles gre it.Art . de structur moral ! ² Bine-bine. ² Ce-i aia eclectic? întreb ea. eram îns i eu un fanatic. tu vrei s fii tribunalul revolu iei? Tu? Du -te atunci i judec Thermidorul. tia care citim. de alt tip.i r spund mereu cu lozinci.... ad ug ea. tia care nu suntem nici muncitori. a marii ei violen e sociale. ² Nu i se pare c dai dovad de sim eclectic?. destinele categoriilor.i umerii. ² E fals opozi ia! spuse ea cu severitate.. i de aerul ei Ävigilent". ² . ² Nu. Era îns o simplificare.. nu. o sl biciune care ajunge pân la urm o profesie. ca i de întreaga noastr discu ie proletcult . chiar sentimente. dar ele sunt adev rurile simple: s câ tig m. nu tiu cum. vom instala puterea muncitorilor i ranilor.. tiu eu? Provincial poate ' eram eu. Pân la urm . Era altfel de cum credeam. strângându. sau poate nici eu. i. aceast viitoare clas .) ² Intelectualul este un muncitor cu creierul. p tura aceasta sub ire.. valoare! ² Nici art . pe doamna Roland.. vreau s spun c eu sunt al turi de tine. Parc numai voi citi i! ² Ei. ² Depinde pân unde. exact ceea ce doream mai pu in.. cu o anume jen . ² Nu conteaz ! f cu ea din nou acela i gest pe care nu i-l tiam. pe Lavoisier. f r nici un fel de suprastructur . nu puteam s fac altfel. iar ea Ätipul revolu ionar". Apoi.. frumos. dar era o fanatic atunci.. Pentru o astfel de discu ie stupid alergasem aproape o lun dup aceast întâlnire. eu eram un exaltat chircit. nici rani...... . un fel de sl biciune.. printr-un simplu hazard. pentru a renun a la Äconvingerile mele" ² aveam eu convingeri politice atunci. o Minerv de provincie. 53 ² Da-da. un Romeo pur. un reflex de neconfundat ² era mereu dedus . i mi-a venit s izbucnesc în râs i de cele ce spusesem eu. nefrontal . ce face i cu noi? ² Cine noi. oportuniste. nici frumos... p l vr geal preten ioas .i seama c m ocase. Ea privea drept i î i arunca / lancea ei ca o Minerv .. Dup o pauz lung . care a condus armatele revolu ionare împotriva Europei reac ionare.. ² Ei. antipatic. Iart -m c . i o clip era aceea pe care o iubeam \ eu. ² . suntem totu i al turi. ad ug : Poate c ai dreptate cu unii care se strecoar . un ridicol f r ridicol din cauza marii nout i a întâmpl rii. nu cu mult altfel. Alesesem oare gr e it? Era o exaltat . bineîn eles ale celor care creeaz valoare. masculinizat . numai acea valoare de care avem noi nevoie! ² De ce? Avem nevoie de orice fel de valoare. Lupta. poate c iubirea mea fa de ea era prea slab pentr u a m umili. ei în i i vor fi da i peste cap de revolu ie. bravo! am f cu eu cu ironie. dându. înl untru. Când vom învinge. ce ciudat. dar la noi asta este o. nici valoare! a replicat ea fulger tor.. dar eu însumi nu eram un exaltat? Nu în felul ei. privindu-m b nuitor.

de vreme ce exista. înfior tor de sceptic 56 i matur. dou forme. punându-mi mâna pe bra : ² D -mi voie! Nu trebuie s te sperie discu ia noastr ! Tu voiai altceva. la concret. ² Certându-ne?! ² Nu ne cert m deloc.. ÄFals! Fals! m -am scuturat. uneori! E unul dintre cele mai frumoase cântece. Ce strâmb ni se pare concretul. necesar . f r drept la istorie. ce-aveam eu comun cu toate acestea.. . o sim eam prin raglanul ei sp l cit... Iat qe b trân e aceast fecioar . Ce c utam în acest secol? Ca Eminescu.. din prezentul meu. de i unii. din fiin ele jum tate om. Dar ce -mi p sa mie. noi suntem vânt. Da. tr iam nostalgia lui o mie patru sute. atunci.. simplific. mai. în clipa aceea.i putea g si nici un sfert de or în timpul meu atât de. omul a devenit brusc b trân. Noi? ² Nu. ² Ce-ai împotriva lui? ² A. orice mit e perimat care . Politicul. emo ionat la ideea c so ului meu. ce c utam la ora aceea pe strad . Omul a devenit sceptic. Iat c nu era o tiranie întâmpl toare. doi . n-am nimic împotriva lui. într-o frond dincolo de sex. da. noroioas . care î i pierde Äideologia". nu noi. Dar nu e decât un cântec. pe strada asta periferic . trecuse de nou . e adev rat. omul alb cel pu in. jum tate cal sau pe te sau zeu. care. Am vrut s adaug ceva. în orice caz e mai vital . cu mult mai mu lt decât la începutul serii. s scap de tine.. Nu po i lupta altfel decât simplificând. o credeau mimat . de tine. politicul acesta era ^ secolul în care intram. dar. Din copil. accidental . la crimele care se pot evita! La crim în numele unei idei! ² Da-da. Ce. dar ea m opri. fusese just : ea refuza s intre în gesticula ia sexului ei. poate de aceea m atr gea virginitatea ei.i trage seva din fantastic. e u îns mi îl cânt uneori.i pierde.. Simplifici! ² Ceea ce faci tu mereu: simplific! ² Ai dreptate. era o singur fibr . mult nevoie de tine decât credeam. Dar ce greu e. cum s-o ating ²suflete te. nu. niciodat n-am s-o mai pot privi altfel. de la c r ile mele. b trân eram eu! Poate de aceea îmi i pl cea. noi doi. masculin !" într adev r. care se umaniza prin ea. tiu cântecul sta. dar nu. Nu tiam ce s fac cu ea. împreun ! spuse ea zâmbind. ca o form goal . nu. nenecesar . aer. rapid. intui ia mea din seara de la teatru.. oricum.. Ea e via a. crezi c eu sunt o activist . f cu ea. Nu era o Dian h ituindu-l pe Acteon în p durile eterne.. Dar aceast revolu ie era adev rat ?! Era adev rat . cine tie ce contabil cumsecade.. acum. un tinerel care nu avea loc. printr-o simplificare for at .. poate am mai K. de sticl . Ciudat. E un cântec foarte frumos. Cu to ii eram. Eu sunt cel fals. ud de ploaie. care. ea nu se mai dezlipea de mine acum. Aceasta e umanitatea Revolu iei. împotriva spiritului reac ionar pe care -l prinde orice societate care s-a uzat. o castitate de care eram mândri. sau voi fi una? Niciodat . cu lecturi i -o anume sensibilitate vag . aici. care-o urâ ea. din acea hibridizare a naturalului. Dar o urâ ea frumos. nu. dând din umeri. atât de. care se armoniza prin ea?! Ce existen nenorocit ! îmi venea s scuip! ² Aceasta e umanitatea revolu iei! spuse ea din nou. Dar la ce crim te referi? Exist atâtea crime în istoria omenirii! ² La cele care se pot face de acum înainte.i pierde nimbul ideatic.. pentru c ea t cu i nu mai ad ug nimic. de-o tensiune insuportabil . sau era doar un sfâr it de fraz . în care m n scusem. s ne amâne plata chiriei!. ² Care? am întrebat.. ² i crima e o simplificare? ² Bineîn eles. f r istorie. virginitatea ei se maculase de politic. care nu. Peste vreo zece ani voi fi o dolofan mam de familie. altfel. ² Crezi? m privi ea într-o parte. perfect fidel .. cum spuneau pa opti tii.. de la ascultarea p rin ilor i profesorilor. când voiam într-un fel. Ea d du încet din cap. eventual doi in i post -puberali în prima panic fiziologic . ce vorbim acum ne leag . Miturile antice sunt perfect perimate i. se în elege. poate chiar i este... castitatea ei era ap rat de politic. dar altfel decât credeam atunci. Eram într -un fel trist: tiam. pân devine din nou general i istorie. atunci. nu-i ajung c m ile sau cum s fac curte propriet resei. scrântit ?! Nu eram eu însumi scrântit.² Numai a a putem fi. în genere. niciodat n-am s pot ignora ceea ce aflasem acum. ea se Äînc p âna" într-o anume virginitate brav ard .. cu o s pt mân înainte. atât de c ti. de fapt.. fidel pân la trivialitate i halucinare vizual . mai direct . Se f cuse târziu. f r s m priveasc . t rebuie s fii fericit c s-a întâmplat a a. ² Nu vor mai exista propriet rese! am spus eu triumf tor. Nu ne cert m deloc... nu fugeam eu însumi de la obliga iile mele sigure. singura noble e a omului. cu tot balastul ei. pe care politicul o ap ra cel mai bine. spuse ea cu un fel de absen ..i iube te decât propria sa imagine fidel . Nu se vrea decât pe el.. importat etc. cu patru-cinci derbedei în jurul meu. a a ceva nici nu exist . Orice revolu ie! Iat ce apolitic eram eu: acceptam numai ideea de revolu ie. Äidealul". un excrement livresc. Care era prezentul meu? Nu era ea. ² Dedicat Revolu iei! am ajutat-o eu. de altfel. ce i nfernal e s treci de la generalitate la particular. pe care nu i-o poate da decât revolu ia. Ceea ce am vorbit. cu feti cana aceea exaltat . un tinerel frumu el. general .

Niciodat nu voi fi în stare s -o înving.. o furie împotriva acestei discu ii interminabile. cu lumina aprins deasupra patului. Apoi Minda se culc i o iubi i se sim i bine în cuibul acela al lui. i dac ar fi atins -o el.. o boal pe care o am de atunci înc : ² Iart -m . conturându-se cu claritate sub pledul sub ire. dar unul dintre cele câteva zeci de mii e cu adev rat un poet. . în capcana asta.. atunci. Eu sunt un post-puberal.. s l s m toat discu ia asta. dar ea în elese din frânturi de fraz mai 60 . neechivoc . deschise frigiderul i prepar un scotch cu ghea pentru amândoi. o înstr inase deodat . ² i eu sunt din serie. Capitolul III £< Ajuns acas . Pe Guga. pe aureolatul. eu sunt mai incon tient . chinuit. pentru c m dispre uia într-un fel. i acum o g si adormit într -o pijama mare a lui. Cred c m-a prins de mân pentru c eram lâng ea.. m scotea din min i. mai atr g toare decât strângerea ei de mân . orbi. cu siguran .. sim ind cum m ro esc cu repeziciune pe fa . O privi câteva clipe dormind. dar ceea ce ne umple acum. Ce puteam s fac s înc lzesc aceast mân . m-am inut de mân . aproape fireasc firii sale. de vreme ce ne împiedic s ne strângem mâinile! i ea m privi cu un fel de triste e lipsit de triste e. desf cute. profund false! Ea d du încet din umeri. doctorul Minda o g si pe Ludmila a teptându-l. spuse ea. în clipa aceea m prinse de mân i am ro it c ea f cuse acel gest. ea se trezi i el. Ea se ridic în capul oaselor.fluturi dizgra io i. Poate chiar un mare poet! ² Eu nu sunt un poet. aproape uscat . Toat lumea la aisprezece ani scrie versuri! ² Da. ne arunca în st ri extreme. de vreme ce exist . ea ar fi tremurat.. râse de câteva ori cu o sonoritate exagerat . Fusese. în care nu e ra singur. care ne ascundea. de parc l-ar fi sim it. m murd rea. poate un cuvânt al meu. de serie. dar nu e grozav asta? Ca unul dintre noi s fie incon tient. mai pu in sexuat decât a unui b rbat. animalitatea ei fantastic . s .. i atunci m-am precipitat. cu unul dintre ei. O furie începu s m inunde. o anume spon taneitate greoaie. E fals . pozând aproape. apoi î i aprinse o igar . în banalitatea unor asemenea idei? Banalul mi se p rea atunci cel mai mare p cat. Stinse lumina din perete i aprinse un lampadar dintr-un col mai dep rtat al camerei. Ea m privi mirat . i în clipa aceea dori cu putere s nu mai fie singur. chiar fric . f r s r spund . de mâna ei care se oprea la um r. c î i g sise perechea. întârziar aproape o or astfel ² cu un scotch repetat ² ea deveni subit volubil .. în timp ce el î i aranja haina în dulap. nu l-ar fi prins. d e serie. am f cut eu în continuare pe scepticul. f r o vorb . ambigu . Probabil c nu. nelini titoare? Nu tiu. Gestul ei nu însemna îns nimic. gândeam. Poate devenise brusc absent . pentru c era mai puternic decât mine. Apoi. el deveni vesel. de mân . f cându -i semn spre vecini. voise s -i fac o surpriz .. ideea asta mai necesar decât pâinea i sexul. o senza ie cu mult mai incert . indiferent care. Nici nu trebuia început . s -i redau for a ei unic . iu minte. copiat de undeva i mai ales profund iritant . ne calomnia. i m l sam dus de mâna ei de fier. dar nu mi-e fric . disperat i trist. sunt un tâmpit! Nu voiam s te jignesc! Te rog s m ier i. decât mâna ei cu o temperatur egal . întins astfel cu picioarele lungi. de vin . se a ez pe marginea patului lâng ea i ciocnir . în clasa a doua de liceu am fost câ iva colegi la 58 cinematograf i.i dispre uiasc trupul i legile sale mecanice. din neb gare de seam . eram disperat.. i am t cut. Cum ajunsesem aici.. o proiectase în afar . triviale.. Mi-e sil de gesturile mari. finalitatea sa previzibil ! i. dar iner ia mea era mai puternic decât mine. ne proiecteaz pe amân doi în dou st ri false. caracteristic .. numai aceast mân .. i abia atunci î i d du seama c era înc prea surescitat de lunga povestire a lui Lauren iu ca s poat dormi. unul dintre ei cu care ascultam împreun Beethoven i Berlioz i descifram primele texte din poezia simbolist francez . recunos-cându-l cu un zâmbet obosit. cu lumina aceea obositoare deasupra capului ² era frumoas . cu bra ele ridicate. ² Poate e ti mai incon tient .. mai sexuat . pentru c eram mai mic decât ea. precis mai incon tient .i închipuise c el va întârzia atât. respirând adânc. mi-a r spuns ea dup un timp.. Habar nu aveam ce gândea. ² . finalitatea sa m runt .. încât ea îi acoperi gura cu palma. Sigur c da. m înfuria. cum spui tu. de i dormea cu adev rat.. dar o oarecare reticen . îmi d dea un complex d e necur ie. îl împiedic s i -o spun prea l murit i ei. 57 V^ ² E o simpl expresie a unui fel de nonconformism al vârstei. mi cându-se încet. acum.

i asta îl a â a mereu. tot mai prezent . retr gându-se cu un zgomot nesim it din vârfurile dep rt61 ate ale degetelor. mormântul lor dublu. la rug mintea direc iei. pentru c era mai curat . era mai speriat . în epiderma ei alb p tând întunericul. pentru c b rba ii tari nu au niciodat scuz . trebuia în aceast or de singur tate s se odihneasc . la urma urmei. opaline. nu-i a a.bine.. strecurându-se ca o pisic printre picioarele arcuite ale scaunelor din hol. ceea ce el nu-i spunea acum îi va spune în curând.. la rându -i. atent la fiecare pas.. a a cum el a tepta. o a teptau. era cu pu in înainte de apte. definitiv. ca un coridor prea drept. piciorul deodat lipindu-se de covor i apoi revenind în trupul lor comun care încerca s se agate de acel pat uria dublu. ce n-au mai fost purtate de aproape un secol. calm. cât mai curând. din holul comun erau pline de pacien i care-l a teptau. cum se spunea atât de frumos odat : ÄPân dincolo de mormânt!" Un mormânt dublu. era femeia lui i era mul umit de ea i. care le surâdea familiar deja. cu capul lâng t blia de la picioare sau mâna atârnând în gol. ca ale unui puber. f r tablouri. sever. dar ea. spre asta tindeau amândoi. Privi ceasul. de consemne stricte ca ni te rituale pe care ea le cuno tea bine. niciodat ucis . mi cându-se cu atâtea neoboseal . în vocea ei optit . cele dou b nci lungi. aproape în întregime. tot mai mult. care îi lega deja. acel pat care voia atât de greu s se transforme în mormântul lor spre care tindeau. pentru ca falsa odihn pe care o sim ea s nu se pr bu easc în vreo depresiune fiziologic .. relaxat.. a doua zi avu din nou Äspecial " i foarte mul i solicitatori. mic . galbene.. împingând aparatul. ca o îmbr i are.. un mormânt pa nic. a mâinilor sale mari. Era o dup -amiaz binecuvântat . dar surâdea f r s vrea. în care se strecurase de atâtea ori a a cum î i strecori degetul jum tate pe furi într-un inel vechi de familie. din membrele inerte pe care nimic nu le mai putea mi ca a a cum se îngropau acum în piatra cearceafului. Da. c utându-se. care s fixeze dup -amiaza aceasta pentru amândoi. nehot râte i brutale. aproape odihnit. Trecu o zi foarte înc rcat pentru Minda. care îi apar inea deja. gr su . grave. în mi c rile ei abandonate. colorat sau nu. ea îi sim ea deja mirosul.... pe furi . ar fi tiut i s-ar fi sim it jignit c el îi d ruie te oboseala lui de la sfâr itul zilei. unei dup -amiezi din acelea. f r nici o scuz . impun tor. atât de dep rtat.i trupul care respira lâng trupul ei. speran a lor. i putu deja s . febrile. care sunt în fa a pragului deja i care îi va uni pentru foarte mult vreme. dar nu. apropiate.. cu sângele lini tindu-se. în stânga. într -una din dup -amiezile care vor veni. în zâmbetul ei indecis. atât de ner bd toare i lacome încât deveneau stângace. peste o gur tremur toare în care se împiedicau mereu ipete scurte. într -una din dup -amiezile care vor veni. f r s trebuiasc s ro e ti prea mult. însp imânt tor. se sim i deodat foarte bine. avea tot timpul deci. abia sim it . din l comia mereu vie a gurii. cu blânde e i fermitate. f r gre . uneori. î i impuse s nu ajung la ea înainte de o or i s mearg pe jos. ov itoare. . în aerul acela ap sat de obi nuin e vechi i tiranice. pentru neînchipuit de mult vreme. prima lor dup -amiaz casnic . f r de prihan . Ea era mai st pânit decât el. Când coborî sc rile de marmor tocit care îi aminteau de fiecare dat . în care se aflau acum. când se pot spune câteva cuvinte mari. împingând-o definitiv în somnul acela care o smulse. împotriva voin ei ei. atr g tor. o chemau. ascultându. fals . pe unde nu urcau decât profesorii i pe unde se strecurau ei. în sprit f r rost într -o celul în care se închisese singur i din care ea îl va elibera. i el se gândea c va merge f r s se anun e. o auzea zgâriind t blia u ii de la intrare. Ludmila îl a tepta. ca o promisiune cert . încercând s p trund într -un secol neîn eles. un obiect m runt. a ezându-se lâng perna pe care st tea aparatul de telefon. în fiin a lui de b rbat singuratic. i va ti s ia asupr . sim eau amândoi.în ochii ei care râdeau de n a i câteodat . î i propunea Minda. ferici i c încalc o interdic ie i un privilegiu. i el. se sc lda deja ora aceea din dup -amiaza care se apropia. iar trupul ei Ägândea" cu mult mai mult i mai muzical. ner bd tor. încremenit. s te prefaci prea mult. pe care îl apropiau i-l dep rtau în fiecare clip . dorin a de a o poseda total i felul în care ea îi sc pa. surâz tor. în care avea s -l subjuge lin.i partea aceea din el care îi apar inea i care r t cea de cât va vreme. va cump ra o sticl pe drum i ceva. care nu era.i închipuie Äpersoana". nefir esc de lung. care durase prea mult. cu o desfrânare de-o clip care îl fascina. surpându-se în somn. se mi ca i se zgâl âia. cu acul tocit de mâinile fine str vezii ale unor bunici cu mult mai tinere decât femeia de acum. încercând s adoarm . care-l cuno tea prea bine. sau î i prinzi o bro a din platin cu pietre stinse.. a mâinilor sale. vreun am nunt important ap rut atunci în epica trivial a vreunei dup -amiezi de timp lânced. culoarea care cre tea deasupra trupului ei ca o umbr liliachie.. renegat acum. sau un telefon cel pu in . de parc ei ar fi stat nemi ca i. deja obosi i de acea singur tate în doi.. pentru care era preg tit i c reia avea s -i serveasc cu cinste. sim i în urm ni te pa i m run i. r sturnându-l cu o mi care lene pe parchet i instalându-se acolo. semihipnotice. s lb ticit . ei... De i nu obi nuia acest lucru ² i nici nu voia s se încet eneasc acest obicei ² st tu aproape o or dup program. odat când se vor preface amândoi c îi preocup altceva. i gâtul ei viu. pe care ea i trupul ei... din umerii care se r ceau binef c tor. pe tocuri. 62 \ . decât paturile lor dou . trezindu-se deodat a eza i transversal. de sc rile de la liceu. într-o centrifugare aproape spa ial . sub ire. încercând s -i azvârle spre exterior. Ea nu gândea nimic.. de aerul acela de nep truns. mobila aceea. atât de apropiate probabil. un m run i de undeva. lung. dar când ie i. dezarticulat de-o a teptare lung .. puternice i pofticioase ca ale unui adolescent. devorat în fiecare clip de înt unericul din jur. definitiv . poate chiar mâine... alb strui. trebuia s fie o or a unei dup -amiezi. acea spaim care tremura mereu. alungându-se.

² A. cu o ridic tur din umeri: astfel de pramatii ajung uneori s se infiltreze acolo unde al ii . dar î i r spunse singur. toate cuvintele. pentru c nu îi pl cea s coboare sc rile împreun cu cineva. încercând s treac pe terenul s u. luându. cu preten ii. Mi s-a preparat în mod special medicamentul la Farmacia nr. deja spuse. hai. spre un obiect din el. doctore. v zusem i-a a c -i ora peste program i.. furioas . precum i la intona ia ei juc u -insolent ... care au într-adev r nevoie..dintre ei doi. de i nu vorbise cu ea decât în dou rânduri. de fiecare dat ciudat de pl cut.. i ea f cu câ iva pa i înainte. Zâmbea i. sclipir ni te ochi de-o expresie amuzat . A a c în fa a por ii se opri i lu mina unui om politicos.. parc am fost amici. mai ales la un om ca dumneata." Ea îl privi în ochi f r o vorb . de nevoie. odat . i el. Minda sim i un m runt val de c ldur la acel Ädumneata". irupse ea. ² Asta-i bun ... de parc privise înl untru..cu obrajii gr su i jucând în tactul pa ilor sacada i. credeam c facem câ iva pa i. deodat . i r ri i mai mult pa ii.. ² îmi permi i s te înso esc câ iva pa i.i continu drumul. pân nu te vede el.i pierd timbrul la telefon. pacienta care îl g sise la telefonul de la clinic . din momentul în care ve i fi în posesia medica iei. ² Asta-i bun . ie i.i st pâneasc contrarierea c este târât într-o discu ie care nu-l privea i în care nu reu ea s g seasc tonul care-i convenea lui: ² Cazul dumneavoastr e banal.. cu sprâncenele sale groase. i nu a dus la nimic.. el trebui s-o recunoasc . de i.. dar de fapt.i place s apari cu femei frumoase." Cam a a ceva. pentru c o sim i foarte curând lâng um rul s u ² mai avea trei sau patru trepte pân jos i portarul se preg tea deja s -l salute ² i-o auzi vorbind. pu in triviale. f r s-o arate.. din frac iunea d e timp în care el î i îndrept aten ia spre ea. nemul umit înc o dat de prejudecata bunei sale cre teri care îl împiedica s p r seasc o femeie f r s-o salute.. dând a doua oar din umeri. ² Fals! s ri femeiu c . ² Dumneavoastr . dar Mia Fabian izbucni într-un gâlgâit interminabil. 3 de c tre domnul Mihailopol. frumu ele. i -o spun sincer.. îmi comunica i mereu am nunte despre persoana mea pe care nu doresc s le cunosc. privindu-l aproape cu compasiune. care reu ise i în cursul convorbirii telefonice s -l irite puternic în primele secunde. ciudat de pl cut. sau. dar î i reprim i asta i se hot rî s termine repede scena.. dar era o fire voluntar probabil. m pui i la punct acum! i-l privea în continuare a a cum prive te o femeie de treizeci pe un adolescent cu co uri. probabil foarte obositor..i piard îns expresia juc u . p reau c vorbesc: ÄCe pro ti suntem. nu mai fi ipocrit. mecanici. m rog. continu el. stângaci-obraznic. dar gr bit .. încercând s se prefac îns c . dar. a a c ...i partea 64 sa de amuzament i plantând-o definitiv. pe care-l .. mai ales în felul ace sta. oricum.. dar. micile dumneavoastr inconveniente se vor fi rezolvat.. deasupra aerului s u brutal-distant i a mi c rilor ei de femeiu c insolent . e o bun pedeaps pentru snobismul meu! Toat lumea îmi d ghes: ÄDu-te i la Minda. f cu ea. domnule doctor. ca s nu-i dea timp s refuze. Nu reu ea îns s se debaraseze de u oara enervare pe care i-o producea permanenta ei semitutuire. ea se st pânea cel mai bine. cu timbrul ei r gu it. astea nu sunt decât mofturi. dar dumneata e ti la mod i el nu! Minda sim i cum trebuie s depun un efort ca s . care. nu po i fi sigur de diagnostic!" De i. începu el pe un ton voit moale.. încât îl oblig i pe el s -o fac o clip . E unul din aceia care nu. cu atâta insisten . f cu ea a doua oar . 63 de i ea era la mijlocul frazei. rar crispare. \ . i ce dac sunt o femeiu c pe care dumneata n-ai s-o bagi niciodat în seam ? Poate nici nu vreau asta. pentru c sim i cu u oar mirare un vag curent subversiv care începea s -i macine morga ce voia s -l apere de intrus . i în clipa aceea î i aminti abia c uitase s cerceteze cum parvenise ea s -l g seasc acolo.. i o întreb : ² Ce dori i dumneavoastr ? i se opri. ÄTrebuie s fiu atent. ceea ce nu se face.. ² A fi preferat s dep esc programul în cabinet decât aici în strad ! punct el cu r ceal i fu mul umit de fraza sa. de parc n-ar fi v zut nimic atunci când i se r sucise craniul. s rir la locul lor i el auzi urm toarele: ² Ai trecut pe lâng mine f r s m salu i. cu o plictisit curiozitate. Avea prea mult umor ca s nu guste situa ia.unosc personal i care voia s m serveasc . pu in ridicate. Era Mia Fabian. cu acela i mers op itor. i nu puteai saluta o femeie care râdea. ca s fie dep it. Äea" încetinise intimidat pa ii. gândi el reflex. i e împotriva principiilor mele s ofer consulta ii pe trotuar. de i în cariera-i de practician mai tr ise cel pu in câteva variante ale aceleia i.. acum.... i el se fr mânt pu in pe loc.. De i tiu c . Ai dreptate. continu ea. din mijlocul acelei fe i oare rotunde. gândi el i începu s asculte. e unul din indivizii care m poate scoate din fire înainte ca s bag bine de seam . r mânând pu in în urm . i o recunoscu imediat. portarul arde de ner bdare s te salute. Simptomele s-au ameliorat. vorbe ti cu mine de parc m-a ag a a a de dumneata ca s !. f r s . Ciulin e un specialist la fel de bun ca dumneata.. N-am vrut s te mai re in în cabinet.. Pa ii se r rir i ei i atunci întoarse capul. i o clip i se p ru c va sc pa...

la urma urmei. las-o. r mase într-adev r descump nit 3 clip . \ ² Dar cu mine ar fi ridicol. îi producea acum un interes aproape amuzat. pentru c ea râdea. mefistofelic. haide! f cu ea i din nou îi ap rur gropi ele în obrajii buc la i. am s -i dau un telefon b trânului Nestorescu. bine dispus . ca i vocea.um discu ia a ceasta inutil îi m nânc din timp..i reflex socoteala c putea s mai întârzie cu ea zece minute.... cu mult prea p trunz toare. iar i începi! f cu ea. Ceea ce e caraghios e c dumneata î i închipui c eu a ] avea cine tie ce planuri i c chestia cu boala mea nu -i decât un pretext! Dac crezi c am pus ochii pe dumneata i a a mai departe.îmi placi mai mult a a decât adineaori. facându. i spuse: ² îmi pare r u.i f r s vrea mâinile. de la leu Nestorescu. E foarte bine i nimerit ca la Äserviciu" s . asta impresioneaz pacientul i-l face s dea drumul mai mult la pung ! 67 i\ea râse... ² Haide. foarte odihnitor amuzament.. Minda se aplec îns ceremonios. în spatele teatrului pe care-l joc.!. continu el cu seriozitate. pe care numai timpul o va consola!. las-o! f cu ea. dac -mi permite i?! ² Ei haide.. ² He! He! f cu femeiu c scuturându-se de râs i f cându-i cu iegetul ro u de oj . fungicidele noastre nu dau înc rezultatele scontate! Acest lucru vi-l poate atesta i Ädomnul Ciulin"! f cu ii cu o u oar plec ciune mali ioas . sunt foarte curios ce se ascunde sub aceast masc pe care privirea dumneavoastr . (ÄHe. v rog s considera i c . din odihna lui ² trebuie s face i rost de medicamentul str in. s -i dai un telefon. ridicând sprâncenele mult deasupra ochilor ei puternic contura i cu negru. ² Dar nu m-am sup rat deloc! replic Minda.. mai cursiv. i atunci. Bun seara! i se întoarse. dup o prim form de iritare. Bine c mi-a i spus..i mai da osteneala s te prefaci. insolen a ei. intrând în jocul ei dintr -un imens i. mereu calm i st pânit. preten ioas . î i aminti Minda.. trebuie s v las. dintr-o mi care.. 66 Minda deschise ochii... rece. cum persoana sa putea fi atât de u or i de repede amestecat în rela iile acelei lumi ² chiar i în memoria acelei lumi ² din care s rise.... care.. i Minda. Te-ai sup rat acum!. pentru c .. ascund. foart e proaspe i. Te roade invidia. o urm . o cu totul alt masc i. a lu i Minda.i cu ostenta ie oldurile prea pronun ate de un taior strâns croit. ci ca s -o contemple mai bine în tot mecanismul ei. i cum sunt anume. ² A.în clipa aceea. trecând peste aceast dur lovitur . ca un pe te durduliu.. când f ceai pe coco elul grav i fandosit. te în eli! Nu -mi placi deloc ca b rbat. i... Dimpotriv .. cum vorbe ti acum! replic ea. atât de. he!" râdea ea. dup o clip . nefor at. umeri b rbatul. decis > -o lase acolo. ² Dumneata e ti un om serios.) Totu i. sim ind . he. dup cum am în eles. ² Mai tii num rul? întreb ea i i-l spuse... ² Ei. continu el. cum anume e ti? Dar ce ne-am pro pit aici? Fii galant i înso e te-m câ iva pa i! i ea o porni înainte. tot mai uimit. ca de copil. privindu-l cu o anume compasiune cald . cu tonul cu care o femeie bate pe .. ² Da?! se mir Minda. încântat mereu. de ce joci teatrul sta! Crezi c m p c le ti pe mine?! ² Doamn . cu condi ia s ia apoi un taxi. Nu. nu-i a a. în contrast cu buzele prea puternic... un num r parc al unui serviciu de ..i iei o mutr grav . ² Ah.² V-am mai spus ² f cu Minda. a sfârtecat-o f r mil !. Era un num r f cut din zerouri i o aceea i cifr care se repeta de dou ori. mai ales c ne i cunoa tem dinainte i. nu se tia prea bine de ce. ² E foarte bine! începu s sporov iasc Mia Fabian. oricum. nu rostea decât adev rul. m-a întrebat ce mai faci i. mai relaxat. râse i el'. i-am dat îns un telefon alalt ieri i i -am spus c te-am consultat. Habar n-am! Nu lam mai v zut de vreo lun .. Mia Fabian. dac vrei. p rându-i-se c viseaz : ca i cu câteva zile în urm . dar nu de ov ire. calmi i calzi. cu toat fa a i cu ochii aceia. la telefon. m-a i îndatora dac mia i spune mai r spicat cum anume Äsunt" eu.. în fa a mea nu e ti decât cel care e ti! ² Daa?! f cu Minda surprins i f cu o jum tate de pas spre ea. i cum anume sunt? El începuse s vorbeasc mai u or. Tocmai asta voiam s . ciripi Mia Fabian mi cându. Dar în aceea i clip auzi distinct în spatele s u: ² La ule! "** i când se întoarse. discordanti cu întreaga ei personalitate m runt i trivial . amuzat -uimit. elegant ..i propusese s -i fac jocul un timp. ajunseser destul de departe dac ea îl respingea deja ca b rbat... vulgar conturate cu creionul ro u de buze. Parc n-a ti cine e ti! ² Da?! spuse Minda tot mai uimit de aceast trivialitate franc . iart -m c i-o spun. frecându . ochii blânzi. ² Ei.. doctore. Ce mai face? ² leu? întreb ea.. pe tocurile ei prea înalte i Minda. Se st pâni s nu zâmbeasc i spuse: ² E o mare dezam gire... p ind cu încântare lâng statura masiv . Spui ni te fraze! Oricum.

utilitate public , care i se impregna imediat în memorie. ² Nu-l notezi? observ ea. Vrei s - i dau un pix? ² A, nu, replic surâzând Minda, îl am notat! (Min ea, dar întreg jocul îl amuza tot mai mult. î i privi ceasul: mai putea s mai întârzie apte... chiar zece minute). ² Nu-i elegant s te ui i la ceas când e ti cu o doamn ! îl apostrof ea, privindu -l galnic, cu col ul gurii ei gr su e ridicat pu in în sus, probabil într-un fel care ei i se p rea irezistibil. Cu toate acestea, atitudinea ei nu era indecent ; balansa u or între armele obi nuite de seduc ie ale unei femei de condi ia ei, aproape automatisme, i un anumit iton de lejer camaraderie, ca între copains. Continuar apoi s mearg , f r un cuvânt. Erau amândoi mul umi i, fiecare în alt fel; Mia Fabian pentru c -i reu ise consulta ia pe care i-o pl nuise i mai era i înso it de un asemenea domn serios, impun tor, 68 Minda pentru c se amuza copios, odihnindu-se tocmai în acest fel, un alt fel de relaxare decât i -o promisese, într-o plimbare lini tit , de o or , solitar , dar se pare la fel de eficient , tocmai prin aerul de divertisment, de insolit juc u pe care-l aducea. întâlni o cuno tin i avu ² spre amuzamentul s u crescând ² o clip de derut , deoarece era v zut într-o astfel de companie. Cel care-l salutase ² un asistent de la catedra lui Zager, neurologul ² se înclinase cu tot respectul, i atunci, cu aceast ocazie, observ Minda c se îndreapt spre bulevard, unde vor fi probabil mult mai multe cuno tin e. O clip cochet cu ideea s încerce aceast I form de teribilism social, de frond , ap rând al turi de o astfel de ) muieru c , ce, în aparen , pentru un ochi neavertizat i care nu i cuno -/ tea marea sobrietate, nu prezenta nici un element contrastant. Trec toriiî numero i la acea or , p eau cu indiferen , unii chiar respectuo i, pe lâng acest cuplu format dintr-un domn serios, iremediabil serios, bine îmbr cat, cu un mers elastic, i o doamn ceva mai tân r , în jur de treizeci, poate chiar mai pu in, maturizat îns printr-un u or exces de fardare, o femeie bine îmbr cat , pu in cam Äplinu " în u oara ei dispropor ie cu talia înalt a înso itorului ei, dar felul ei de a în epa trotuarul, hot rât, cu tocurile ei foarte înalte ar ta c se simte perfect potrivit în acest cuplu, i nimeni, din cei care îi întâlneau, nu gândea altfel, O pereche sobr , de vechi cuno tin e, nu-i a a... în nici un caz so i so ie, nici m car aman i, de i, cine tie... dar nu, puteau fi colegi de institu ie, evident o institu ie cultural , un centru de cercet ri sau a a ceva... sau... poate avoca i, da, colegi într un barou, sau rude prin alian , în sfâr it... Minda se sim i astfel tentat s prelungeasc gluma, îngro - ând-o, l sându-se dus spre bulevardul larg, cu pomi, spre care, poate instinctiv, îl du ceau pa ii ei, i deja savura, singur, unele m runte surprize, dar apoi renun , zicându- i c nu-i era permis s violenteze în nici un fel optica unor oameni serio i, care îl stimau, i, dac se distra în acest fel, trebuia s -o fac singur. O rug deci, cu tonul s u ceremonios, fin exagerat, pe care i-l luase fa de ea de când acceptase acel joc atât de inedit, s se abat din drum, i ea accept imediat, privindu-l în fa , cu unul din zâmbetele ei mici, care îi st teau deodat foarte bine i nu p reau 69 a-i apar ine. Va mai întârzia dou sau trei minute, se gândea Minda, i apoi se va eclipsa, râzând singur, povestindu-i Ludmilei totul, pân la am nunt, ca s râd împreun . ² E ti însurat? întreb ea, deodat , ca un vechi camarad. ² Nu, r spunse Minda, reluându- i u oara sa afectare din ultimele minute, sunt un burlac convins. Nu am... ² M mir , îl întrerupse ea, un om cu situa ie, ca dumneata... i b rbat bine, trebuie s i -o spun! Sper c nu te-a afectat prea mult ce i-am spus în leg tur cu faptul c nu e ti genul meu... Asta n-are nici o leg tur cu... ² Dar, mar Minda, trebuie s recunosc c nu mi-a fost perfect indiferent... nici un b rbat nu r mâne indiferent când o femeiu c atât de nostim ca dumneata, dac -mi permi i s ... Pronun ase cuvântul Äfemeiu c " cu oarecare team de reac ia ei, dar Mia Fabian nu p ru s observe nimic neobi nuit în acest epitet care i se adresa i spuse, cu non alan a ei obi nuit , cu gesticula ia ei categoric , nu lipsit de feminitate: ² Haide, haide, doctore... nu te lansa pe panta asta, nu- i st deloc bine! Se vede limpede c nu- i plac, probabil pentru c nu sunt din cercul dumitale sau din casta dumitale, cum i-o i fi spunând... m rog, n-am nimic împotriv ... i-apoi, un tip ca dumneata, serios, cu viitor, trebuie s - i st pâneasc reac iile, s nu se repead s fac complimente primei doamne cu care face o plimbare de o jum tate de or ... asta nu se potri ve te cu inuta dumitale i nici nu-mi place... ² Dar de ce, insist Minda, înveselit c ea pronun ase cuvântul Äcast " i Ätip", Äun tip ca dumneata", îmi spunea i adineaori s nu m prefac... s nu joc pe un altul... ² Ei, asta-i! f cu ea. Adineaori era s m la i în strad , i -acum m -nghesui cu complimentele... Mi se pare c î i râzi de mine, sau... ² O, o, cum se poate! replic el, pu in plictisit. Dar a putea s v întreb, cu ce v ocupa i... unde Äave i serviciul"? ² Eu?! i-am mai spus, la prima vizit ... lucrez la Editura Academiei!
70

² Da? se mir doctorul, gândindu-se: ÄCiudat, eu te credeam dactilograf sau func ionar la Munc

i salarii!"

i continu : i ce anume, corectoare? ² Ei, asta-i bun ! se înveseli ea. De ce s fiu corectoare? Sunt redactoare... Am eu o mutr , a a, care respinge intelectualitatea?! ² Vai de mine, vai de mine! se scuz Minda, gândind: ÄDa, dealtfel, totul e posibil! Pân la urm am s aflu c e cercet toare în lingvistic i c are i lucr ri publicate!" ² S-a f cut întuneric, observ ea, ce-ai zice dac i-a permite s m invi i undeva, într-o cofet rie, la o cafea? Pentru o jum tate de or , doar, pentru c ... ² Regret din suflet, sunt dezolat, spuse Minda privindu- i cea-sul-br ar , trebuie s alerg, nu mai pot întârzia o clip ... m reclam o îndatorire urgent ! (ÄAm început s vorbesc ca Farfuridi!" se în veseli el, tacit.) Dac a fi tiut din timp, desigur c ... neîntârziat... ² Nu face nimic, a fost pl cut i atât! spuse Mia Fabian întinzân -du-i mâna plinu , alb , cu unghiile lungi, violent ro ii, în felul evident în care dau unele femei mâna pentru a le fi s rutat , i Minda se i conform cu o galanterie mereu exagerat . Ea era bine dispus , refuzul lui n-o afect deloc. în clipa când el voi tocmai s se r suceasc pe c lcâie ca s alerge dup un taxi, ea mai spuse: ² D -mi pu in pixul dumitale... sau un stilou!... Ea lu stiloul pe care i-l întinse el i scrise ceva pe o bucat de hârtie pe care o rupse dintr -un carne el pe care îl purta în po eta ei cam mare, laolalt cu pudriera, batista, portfardul etc, pe care le r scoli ca s -l g seasc . ² i-am scris num rul meu de telefon! Po i s m suni când vrei, cât de târziu, s uet m pu in... nu m deranjezi!... ² A, foarte încântat, mul umesc! se înclin Minda i se îndep rt repede, ca s nu i se vad zâmbetul care îi plutea deja pe tr s turi. ...Ajuns cu oarecare întârziere, nu prea mare, la Ludmila, nu o g si singur , a a c nu putu s -i spun , din prima respira ie, Äaventura" pe care 71 ;' o tr ise. Se g seau la ea o veche prieten i coleg de facultate împreun cu so ul ei, ce locuiau în ora ul C , la distan de o or i jum tate cu ma ina, i care veneau cu regularitate s o vad ² o pereche pe care Minda nu o vedea cu ochi prea buni din motive ce lui însu i îi erau nel murite. Ast -sear era îns ner bd tor s -i vad pleca i, dar Ludmila, f r s în eleag , sau tocmai din Äme anterie", îi re inu atunci cândj otiL Nistor se hot râr s plece. Minda se r zbun la rându-i i plec împreun cîTeTTîn jur de zece i jum tate, de i, dup felul în care îi n v li sângele în obraji Ludmilei, când se ridic s plece, î i d du perfect cont de starea de spirit în care o l sa. Ajuns acas , el întârzie, voit, s -i formeze num rul, tiind c ea a teptase ca el s se întoarc din drum, i, cunoscându-i mândria, ghicea c ea nu va suna prima chiar dac ar fi fost ca el s n-o caute zile la rând. St tea tol nit, îns , pe un fotoliu, lâng telefon, a a cum intrase din strad , aruncându - i ochii i r sfoind distrat un ziar pe care îl culese de pe birou, l sându-se purtat de o ciudat i pl cut iner ie. Apoi se r suci în scaun i ridic receptorul, dar în ultima clip se r zgândi i se pomeni formând num rul lui Ceea. Lauren iu nu r spunse, i Minda deduse c se culcaser ' i scoseser telefonul din priz . Putea s - i închipuie, el i întreaga sa familie ducea o via extrem de' echilibrat , în afar de serile când întârzia cu el sau la facultate, Ceea i ai s i se culcau devreme, în jur de zece. Din timpul studen iei, când citise mult i înv ase acerb, cu o putere de munc ce impresionase pe colegi i pe profesori, laolalt , Minda r mase cu obiceiul, atunci când era acas , s citeasc pân la dou sprezece punct. Nu renun ase la acest obicei, folosind orele de dup cin , ore lini tite, când nu mai era solicitat de pacien i sau chiar de colegi, pentru a se pune la punct cu Äliteratura" specialit ii sale, atât de vaste, de internist. i acum f cu la fel; î i lu lâng el câteva tomuri la care citea simultan i, hot rât s foloseasc din plin ora care-i mai r mânea, deschise Bolile metabolismului de G. Duncan, o carte ap rut de curând în române te. Nu citi mai mult de o jum tate de or îns . Se ridic , î i aprinse o igar ² de i nu obi nuia s fumeze seara, înainte de culcare ² i se plimb de câteva ori în sus i în jos, apoi se apropie de telefon i form , 72 în sfâr ii, num rul Ludmilei. Telefonul sun lung, f r nici un r spuns. Minda î i privi ceasul: trecuser , într adev r, cincizeci de minute de când plecase de la ea i mai bine de o jum tate de or de când ea a tepta, probabil, telefonul. Acum îl scosese din priz . O clip , sim i dorin a s se îmbrace i s se întoarc la ea, dar renun . O curioas iner ie îl st pânea, o mole eal de care nu se putea scutura. N-avea nici un chef s se întoarc la Duncan, care-l a tepta deschis pe marginea fotoliului, i m sur în continuare camera în diagonal , de la col ul biroului pân la fereastr i înapoi, oprindu-se cu grij i r sucindu-se de fiecare dat în acela i loc. Nu se sim ea deloc obosit, nu se putea concentra îns asupra unui singur lucru i se sim ea incapabil de orice ini iativ . Când avea astfel de st ri ² rare în\ caracterul s u atât de bine ordonat, dominat f r gre de o voin pilduitoare ² el se l sa în voia acestor Äcrize" care durau uneori o jum tate de orj , alt dat o jum tate de zi, niciodat mai mult, i care, prin raritatea lot i opozi ia lor perfect la felul lui de trai, la tipul lui de existen , îl înveseleau aproape, în orice caz li se aservea cu o lene de ini iativ , ca* un r sf al tenacit ii sale atât de des verificat . Astfel i

acum/ nu f cu nici cea mai mic tentativ de a redeschide Bolile metabolismului, deoarece era sigur c a doua zi, prin revan , va recupera aceast or pierdut , i mai mult chiar. Se întâmplase a a în atâtea rânduri^ i de aici originea unui anumit orgoliu al s u, echilibrator aLacuvit ii sale, perfecta încredere în resursele proprii i în reac iile s n toase, puternice, ale organismului s u moral. Nu-i era îns somn i se abandona acelei pendul ri f r rost, care, tocmai prin perfecta ei inutilitate, îl atr gea, a a cum, în acee i dup -amiaz , plimbarea aceea, cu femeiu c aceea care-l agasase de câteva ori în cabinet i la telefon, îl odihnise. De ce oare? Numai din divertisment? Sau era o veche form de teribilism, neepuizat în vârstele adolescen ei, care pentru el, din proprie voin , fusese atât de sever , de fructuoas ? Sau poate atrac ia unui lucru, m runt, e adev rat, care se opunea perfect firii sale? Poate, zâmbi doctorul, p ind înveselit de unul singur prin holul s u spa ios, care îi servea i drept birou. Era cazul, poate, i al acestei iner ii, care ap rea atât de rar în via a sa plin de munc i atât de organizat , Äinuman 73 organizat ", cum se plângea uneori Ludmila, c reia, îns , îi convenea în fond felul lui de a tr i, capacitatea sa de a se dirija ra ional, de a folosi fiecare parte a zilei pentru un singur scop, calificarea sa profesional . Tocmai de aceea ceda el acelor m runte Äcrize", cum le numea el, ironic, ce nu erau, poate, decât astenii scurte ale nervilor s i suprasolicita i, de fapt semnale pentru un program supraînc rcat. ÄDa, gândea Minda, e o art aceea de a- i g si parametrii proprii, limitele de efort i de rezisten nervoas ". i trebui s constate, cu oarecare mândrie naiv , c apari ia atât de rar i pe perioade atât de scurte a acelor Äcrize" sau Är sf uri" era un semn sigur de aproxima ia destul de exact la care se supunea, o cunoa tere destul de precis a propriilor sale limite. ÄCunoa te-te pe tine însu i i în sensul rezisten ei psihice" spunea el. Era, oricum, odihnitor acest abandon, i poate tocmai acest lucru îl împiedicase s -i dea un telefon Ludmilei, ca s -l poat gusta din plin. Era doar un fenomen atât de rar, i pentru ca m runta sa astenie s se resoarb deplin, trebuia, nu-i a a, l sat s se consume în voie, iar el avea ansa de a tr i, un timp foarte scurt, într -o Ävacan " total a firii sale, de-a dreptul amuzant , tocmai pentru c se opunea perfect, era o opozi ie perfect a felului s u de a fi, de a exista i, poate, de aceea, o odihn perfect . Oamenii ² monologa în continuare Minda ² cu dfeosebire cei structura i; cei care au o fire cristalizat , puternic cristalizat , Simt uneori tenta ia amorfului, a a cum cei nestructura i, probabil, au o ve nic tânjire dup ordine, voin conduc toare, capacitatea de a opune instinctului ra iunea, i poate aceast tânjire dup calit ile perfect opuse firii lor amorfe le d acestora senza ia de ratare. Nu-nu ² se contrazise singur doctorul ² senza ia de ratare e totu i o senza ie superioar , a unui, individ superior, dac ea nu e mimat , cum e în majoritatea cazurilor, când devine o form foarte nimerit de existen , un modu vivendi al unor firi isteroide, care reclam mereu comp sîuîiea~pubiic sau pur i simplu un fel mai Änobil" de a fi mediocru, pentru c , nu-i a a, sunt mul i care prefer s par Ärata i" decât mediocri, de i pentru un Hora iu, aurea mediocritas putea fi un scop al unei existen e... Da-da, oboseala, chiar când e rar i întâmpl toare, poate fi fructificat ² gândea Minda, 74 zâmbind involuntar de noua sa Äcauzalitate", cum î i numea el micile sale descoperiri teoretice în planul existen ei proprii i private ² oboseala, astenia e i ea o form de existen , care poate fi supus , dominat , din care se poate extrage odihn i pl cere... da-da, chiar pl cere! Pl cerea de a fi, o clip , cu totul altfel, perfect opus ie însu i, nu doar opus sau diferit, ci perfect opus, a a cum un tren vine în întâmpinarea altui tren dintr-o direc ie perfect contrarie, dovad c ruleaz ambele pe acelea i ine, dar într-un sens opus fiecare. i catastrofa pe plan feroviar, în func ionalitatea moral-nervoas se transform în odihn , relaxare printr-un divertisment total... foarte scurt, e adev rat, ap rând la mari intervale, dar totale! Probabil aici se afl i tenta ia spre viciu a oamenilor profund virtuo i i decen i, spre anonimat a celebrit ilor, spre lene a harnicilor ² i, evident, spre h rnicie a lene ilor! ² spre adev r a mincino ilor i, de ce nu, spre minciun a celor care nu pot tr i în afara adev rului! O minciun m runt , e adev rat, poate chiar neexprimat sau repede retractat , sau infirmat apoi prin slujirea fanatic a adev rului zile i ani întregi, dar, totu i... ² zâmbi reflex Minda, un zâmbet uitat, puberal, stângaci i pu in feminin ² era o minciun ca o odihn dup o sever profesare a adev rului, poate o odihn necesar chiar adev rului pentru a regenera cu nou for din aceast scurt izbire de opozi ia sa fundamental în cadrul îngust al unui caracter, perfect structurat' i cu voca ia n scut a sa... Aceast Äodihn " scurt sau Äastenie" abia observabil nu era decât ² gândea doctorul ² un fel de a- i contempla propria existen din afar , un fel posibil de a te arunca în afara ei, perfect în afara ei, ca dintr-un tren în mers, dar în loc s te rostogole ti sub ro i sau s te strive ti pe plan eul de beton al unui viaduct peste care trece duduind garnitura, s plute ti miraculos al turi de ea. Evident, acest lucru nu se putea realiza, atunci când se realiza, decât prin frac iuni infime de timp i poate era un fel de leac al existen ei, a a cum otr vurile, dozate cu stricte e, pot fi folosite ca antidot într -o serie de afec iuni, un fel de mitridatism, o adaptare a corpului prin otrav dozat progresiv tocmai ca s reziste unui oc de acest tip, al unei otr viri. Da, otrava dozat în por ii infime 75 anihileaz chiar otrava, o face suportabil !... Da ² zâmbi înc o dat , amuzat, Minda ² posibilitatea de joc, de a tr i câteva clipe de parc ai fi cu totul alt om, de a naviga împotriva propriei tale existen e era de fapt o form a

sinuciderii, aceast tr ire a unei existen e opuse, fulger toare, dar nu o anihilare pasiv , steril , absolut steril , ca în cazul autodistrugerii fizice, ci una dinamic , activ , fecund , chiar... o sinucidere de o zecime d e secund , sau chiar mai pu in, c reia îi po i supravie ui, poate o odihn de existen , necesar în acest secol în care existen a a devenit atât de tensionat , electric , în care sarcina nervoas func ioneaz uneori în ocuri atât de greu suportate de întreg sistemul nervos, uneori abia supravie uind de la un oc la altul... ocurile mari, nervoase, ale secolului! Minda î i continua rondul s u regulat, pe acela i traiect, precis, întorcându-se în loc, de fiecare dat în acela i punct, la col ul biroului i la extremitatea dreapt a ferestrei ce da spre curte, cu mâinile în buzunarele pantalonului. Deodat î i d du seama c are între degetele mâinii drepte o bucat de hârtie cu care se juca reflex de un timp i o scoase din buzunar, privind-o f r nici un interes, apoi o arunc pe birou, concentrat mereu în gândurile sale care îl absorbeau i înveseleau totodat , a a cum se întâmpla totdeauna când încerca s urm reasc un oarecare Ämotiv" teoretic, uneori pur speculativ, pân la ultima sa consecin . 'Era un joc intelectual acesta care îl scotea din monotonia studiului s u, dar era i o form de exerci iu, de munc intelectual care ar ta c ^în ciuda teoriilor sale Äad-hoc", mintea sa activ i ordonat nu putea tr i ^hiatusuri" sau Äastenii" totale, ca o for m de Äodihn existen ial " sau\,fascina ie a unei st ri perfect opuse" etc, etc. Trecând în^ mereu prin dreptul biroului, privirea sa distrat alunec din nou peste hârtia aceea alb , îndoit , aruncat acolo, de câteva ori a a cum, minute înjtregi, degetele sale se jucaser incon tiente cu ea. Apoi, el deveni înc io dat con tient de ea, se apropie i, cu un gest gratuit, de umplutur /O ridic cu dou degete i o desp turi. Zâmbi apoi imediat pentru c hârtia nu avea înscris decât un num r de telefon, al Miei Fabian, pe care/îl uitase în fundul buzunarului, de i îl primise în aceea i dup ^amiaz . Minda contempl cu sprâncenele ridicate, înveselit, cifrele 76 num rului ca pe un desen i fu uimit c nu aruncase imediat noti a. Voi înc o dat s-o arunce, când se ab inu i un zâmbet larg îi înflori pe buze. Privi ceasul -pendul , vechi cât propria sa vârst , pe care îl primiser p rin ii s i dar de nunt de la un unchi al tat lui al c rui nume îl purta i el. Alexandru, Ovidiu -Alexandrii! Era, în cinci minute, dou sprezece. Se apropie de telefon, inând hârtiu a în mân , zâmbind larg: ÄPo i s m suni cât de târziu, s uet m pu in... nu m deranjezi!" spusese parc femeiu c aceea, atât de nostim în ridicolul i trivialitatea ei franc , i, cu aceast fraz în gând, doctorul ridic receptorul. Se r zgândi îns pe loc i form înc o dat num rul ei, al Ludmilei, care, poate... dar nu, apelul se f cea în gol la cel lalt cap t al firului, i atunci, dând din umeri, cu zâmbetul adolescentin pe care i-l sim ea aproape fizic pe buze, form num rul de pe biletul îndoit. ² Alo! auzi la cap tul cel lalt, aproape imediat dup primul apel. Minda puse la loc receptorul f r o vorb , ezit o secund , apoi surâsul acela treng resc reap ru i el form înc o dat num rul. ² Alo! se auzi din nou vocea, ceva mai iritat acum. i Minda r spunse moale, încercând s - i st pâneasc râsul: ² Bun seara, doctorul Minda la telefon! V deranjez, dudui ?f ² A, domnul doctor! se auzi vocea ei, înmuiat i cald , deloc surprins . Cum de i-a dat în gând s m suni?... Credeam c ai s arunci biletul, de aia i l -am i dat... ² Da, se uimi doctorul, atunci poate e mai bine s ... ² Ei, haide, f cu ea cu timbrul ei u or r gu it, foarte pu in deformat de pâlnia receptorului, astea sun t glume la miezul nop ii, nu mai e o discu ie serioas dac ... ² Vre i s avem o discu ie serioas , duduie? întreb ipocrit Minda, fericit de acel Äduduie" i Äduduit ", apelative de care se amuzase întotdeauna auzindu-le întrebuin ate de al ii, i î i pro puse ca s încerce, cu prima ocazie, i pe Ädomni ", pentru c se p rea... / ² Bineîn eles, replic vocea, sau te pomene ti c vrei s -mi faci curte... afemeiat cum e ti, te cred în stare... ² Afemeiat! f cu Minda, într-adev r uimit. Sunte i sigur c nu v în ela i? Chiar afemeiat? 77 ² Haide, haide! replic ea. M-ai trezit la miezul nop ii ca s ... vrei neap rat s -mi faci o impresie bun , mi se pare? Ce urm re ti, domni- orule, hai? i vocea ei gâlgâi de un râs concesiv i echivoc. ² Cum, v-am trezit din somn? N-am s -mi iert asta niciodat ! replic doctorul, a ezându-se comod în fotoliu, sim ind, nu se tie de ce, o dorin ascuns s - i frece palmele, un gest pe care nu-l putea suferi. ² Z u? f cu ea. Dar ce-ai vrea s fac la ora asta? Crezi c dac nu dormeam, dac eram cu cineva, i-a fi r spuns? Nu-mi place s fiu deranjat în anumite momente, he, he! ² Ha, ha! râse i Minda, bine dispus de turnura jocului i de vul garitatea atât de franc a femeiu tii. O convorbire telefonic conserva întreg ineditul hazliu al situa iei i, în plus, nu era atât de compromi toare ca o plimbare pe str zi, în v zul ilumii. î i promise ca, în cazul c va mai sim i vreodat nevoia s -i i vorbeasc , amuzându-se de limbajul i reac iile ei nude, s-o fac exclusiv " la telefon. Trebuia în acela i timp s -i interzic s -i mai solicite serviciile în calitate de medic, mai ales c îl avea pe Äspecialistul Ciulin", de care el nu auzise niciodat , dar care era, probabil, din aceea i f in ... Ädoctor de femeiu ti"... foarte b ine! î i propuse s nici n-o mai vad , pentru c , realmente, nu sim ea nici cea mai m runt atrac ie fizic spre acea femeie, cu trupul ei cam

Abia la al doilea apel el se mi c .. aprinse lumina i se v zu în oglinda de deasupra chiuvetei. mai timid !. F cu câ iva pa i. he.. trebuie s-o recuno ti. masându -i încet.. nemin ind.. f r s vrea. pentru c î i aminti brusc de Ludmila. surescita i i urme ro ii pe obraz ca ni te dungi. dealtfel. când stau cu cineva fa în fa sunt mai rezervat . ai inut minte! 78 ² P cat c nu te-ai v zut în oglind ! îmi venea s m îndoi de râs! Sanctitatea-sa. he! Minda resim i o scurt panic i.. pentru cei de-o seam cu ea. înveselit i curios. Tres ri. î i spun sincer: nu! Prea suntem amândoi canalii ca s ne în elegem! îi tii pe ia care au divor at din potrivire de caracter? ÄTovar e judec tor. furios pe sine însu i. î i scoase ochelarii. ² O. deosebit de bine dispus . era ro u violent pe fa . po i s dai dracului toate snobismele voastre împu ite. nici nu te prind.. ai t cut! întreb ea. e ti în stare! Cunosc eu tipii tia mar iali i reci: ÄA fi preferat s dep esc programul sus în cabinet decât aici jos. de ce nu?! Po i s -mi faci i altceva. dac tot ne inem de-un fir la miezul nop ii.. ce nevoie ai. ² Dar ce. 80 . Nu mi-e deloc somn. Se întoarse încet i stinse lumina... mai spune ce va. zicea el. ne tiind ce s r spund la un asemenea val de enormit i. p uterea obi nuin ei! ² S fim serio i! ciripi ea la cel lalt cap t. aceea i voce pl cut . la câte femei ai sucit capul pân acum? ² Ei. nu i se pare c nu se potriye fe? ></ ² Cu ce? întreb et. în fa a mea nu trebuie s te prefaci. trecu în baie f r s tie de ce. Dar ea ad ug imediat. ² Pxcunoa te c te tenteaz . cine te iube te? ² Pe mine? se auzi gâlgâitul ei încântat. care se prelungea...i fac curte.. dar r mase pe loc.. Ädomni ". replic el. faptul c stau în pat. risc el.. nu?! Parc m gâdil ceva. ne potrivim prea bine: ea be iv ... s -l oboseasc deja acel joc. f r inflexiuni emotive. hai s nu ne mai dumneatarisim. ² Ascult . i se privi din nou.tr -o c m u destul de sub ire. de feminitate. destul de grosolan... ² F -mi. nu m prind! Dar tii.. se putea îns s fie o bu n camarad . / ² Dac nu te superi. str in: avea ochii pu in dilata i.. la distan a asta.. ai dreptate. et etera. ha! râse i Minda. domni ! spuse el. poate vrei s . cu volubilitatea ei de neînfrânt: ² Dar la telefon e altceva. ² Da?! se uimi. o recunosc pe fa ! De i nu m culc decât cu unul singur!.. e ceva. î i frec ochii cu mâna stâng . pu in emo ionat dintr -o pricin nel murit . sunt i cam plicticoase.. cald . distinct .. hai? Ia spune-mi o minciun frumoas ! Te pomene ti c e una lâng tine întins în pat i. sau s . tare mai e ti candid i par iv! tii tu foarte bine. care pune la punct o femeiu c obraznic . m tot iei cu dumneavoastr .... bebelu ule. i m conversez cu un tip atât de fandosit ca tine.... ² Ei... ² Ia uite. he. Atunci sun telefonul. d -i drumul.... c începe s mi se fac frig! ² Ce s . F cu o sfor are: Spune-mi.. Minda. începând s -l plictiseasc . c eu. eu curvar". dealtfel! ² Da-da. hai? Doar nu e ti obosit c ai stat s cite ti prin manualele alea ale dumitale. care vrea s -i fac ochi dulci. în. he! ² M faci s ro esc. îl îmboldi ea.îndesat i unghiile violent vopsite. hai. ejusdem generis. eu v întreb pe dumneavoastr ce-a i f cut în... ² Aiurea! spuse ea. s spui tot felul de prostii... ² Eu pe tine! Drept cine m iei? Poate c . M faci s ro esc. i s -a f cut somn? Cine tie cum i-ai petrecut seara. deodat gr bit.. y în aceea i clip Minda arunc receptorul în furc i se ridic în picioare dintr -o mi care. Oare pe femeiu c asta n-o scotea nimic din firea ei u uratic i agresiv ?! ² Ei. de i începea s regrete c-o sunase: ² Trebuie s m înve i ce s fac. tocmai voiam s te sun. Mai bine spune -mi ni te bancuri. s-a întrerupt.. he! ² Ha. în strad !" îl maimu ri ea. furios în acela i timp de propria sa crispare.. ² Nu tiu.. cercet tor. mar el. dr gu ! spuse el. recunoa te?! Nu e ti omul. sim ind c ro e te de ce aude. cu lipsa ei total de candoare. ea mincinoas . ia spune -mi mai bine. dr gu ule! Nu duc lips i -mi face pl cere asta. nu m ine a a. ² Spune-mi tu ceva. se bâlbâi el.. râzând u or... ea curv .. m-ai luat a a.. Gândul la Ludmila nu-i murise. râse încet Minda. ² Dar acum cu cine e ti? Sau e ti cu mai multe. eu be iv.. Te ascult. care. mai ales la ora asta. mult mai bine decât. he. de parc ar fi fost lovit cu o m nu . când vorbe ti cu o doamn la miezul nop ii la telefon.i spun eu.. ve nic bine dispus : ² Ce s-a întâmplat? întreb ea. O mul ime. tii ceva. dar m-am gândit c vrei s te culci! Dealtfel. asta-i! râse el.i spun.. x^ ² Cu ce! Cu nimic. evident.. s tii. poate chiar vrea s -l ia de b rbat pentru c s-a interesat în prealabil de salariu i de procentele de la policlinic . în întuneric. Era îns tot ea. domni . continu . eu mincinos..

. Ce faci. i maic -mea.. ast zi. cel mai greu rol din via a ei. dar i cristalin totodat .. în fa a voastr . i râse de dou ori. de multe ori aceast gâsculi stângace i care calc în str chini. dar po i s m crezi. tu tii bine. he! Mai ales c atunci când o femeiu c nostim ca mine încape pe mâna voastr . ai adormit?! ² Nu-nu! spuse Minda. Adolescenta aia stângace i proast . i eu. ² Nu prea. care. în timp ce el. tii c o cunosc pe logodnica ta. el se ro ea stupid ca un puber. pe Ludmila? ² Apropo de ce? spuse Minda repede.. sim ind deodat acel Äbici" al unei m nu i de piele.. asta-i! Credeam c e ti numai fandosit. spuse el. s tii. cum sunt eu. dar cred c era un b rbat care pl cea femeilor. s tii c eu sunt loial ! Nu amestec borcanele i nu tr nc nesc! Dar. i nu -mi place s am de-a face cu serviciul dermato-veneric.. pentru siluet ² i am avut un vis urât. ca s spun ceva. e foarte incomod! în primul rând e riscant. he.ia care-i place s ie un cârd dup ei. moderne. Sim ea cum îi zvâcne te sângele în vine. bineîn eles ea e Äoficiala"! De celelalte nu te întreb. crezi c vreau s .. mai ales c . cum de nu e ti la ora asta împreun cu distinsa doctori Ogrin? Cu Ludmila? ² Cum? se fâstâci din nou Minda.. nu vreau s .. peste deprinderile sale. trivialitatea are o for impresionant . începând cu mama sa i apoi cu prima fat de care s-a apropiat. ha! râse Minda. ² Ei.² Haida-de! o imita el.. dar acum v d c i min i! V tie o lume.. pentru c nu I mi-l aminteam i pentru c îl uram c murise i ne l sase pe noi dou singure. insist el. pe viitorul b rbat care tânje te în orice licean. las numai pielea de pe el. l-a iubit pân a murit. nu mi-l amintesc. care râde i plânge când nu trebuie.. Ascult! Continu . cu experien a sa de via .. galant. care. ca s . s ie i din patul unuia i s te plimbi cu altul în parc i s nu -l la i s te ia de-un deget. apropo. sunt i foarte obositoare. proasp t i limpede. Eu nu l -am iubit. ² Parol! Când ai s m cuno ti mai bine. m rog...i fac moral ? Faci ce. Ce fel de Ludmila?! ² Ei. asta. dac îmi spui astea?. s raca...i spun toate într-o sear .. cu atâ ia oameni. o vindeca i i de altele. astea care Är zbat". egal în debit. al dispre ului fa de ce înseam n o femeie. i în clipa aceea nu ar fi putut spune cu precizie care din cele dou râsete era al s u.. ai s râzi. de i a avut multe de tras dup el. se poate. pe cobzarul la care a încercat i el marea cu degetul... aproape masculin . Cu mine po i s fii un camarad.i dai seama! întrea-b -l i pe leu. nu numai de ce are ea./ ea nu era o femeie dintr-astea... f cute s Är zbeasc " prin via ! Trebuie s recuno ti. o dat în el i o dat spre ea. i-am fost recunosc toare. . u or r gu it. ca doctor. a mizeriei... se pierdea în petreceri.. la discre ia b rba ilor.. dac era vreunul. ea era mai tare în acel joc de cum crezuse. nu c mi -ar fi ru ine. hai? He...... i o insensibilitate la fel de remarcabil . ai s .. de-asta. atunci. f cu ea. la început.. pe fa . Am f cut gre eala s m nânc ni te papana i înainte de a m culca ² în mod obi nuit nu m nânc seara..i ascund uimirea.he! ² Ha. la început. mi -ai spus mie i nu altcuiva! ² Da. e profund plicticos! Nu tr ie ti niciodat dragostea pân la cap t. f cea un puls instabil ca o fat de pension.. care i se abandonaser cu spaima aceea animalic de moarte în ochi. trecând ca un t v lug peste el. ² Pe cine? ² Cum pe cine? Pe Nestorescu. gâsculi a aia de provincie care trebuia s fie suma delicate ii i farmecului acelei sl biciuni care subjug pe b rbat sau. la vârsta aia hidoas . de fapt.. 81 Minda dep rta receptorul de ureche i-l a ez încet pe perna aparatului. o ciudat emo ie i ru ine îl invada. ² Hai. la urma urmei.... lu din nou receptorul i auzi: ² . fa de amintirea pe care o p streaz orice b rbat despre femeie. Ea cred c de asta a i murit. poate c -i interesant la început... trebuie s -l min i pe unul pentru altul i pe amândoi pentru un al treilea! Da. sunte i 82 obraznici i r ut cio i. cot la cot cu b rba ii. ² în sfâr it. ce. i. de i eu i când eram mai mic nu f ceam asta! E a a. s -l faci s asude pân pune mâna pe tine. aproape cu slug rnicie. f r nici un Dumnezeu. cu for a sa. care. mai mult chiar. care îl arat cu p l rie i fular de m tase ca pe Rudolf Valentino. a a cum î i arunc arpele blana! Tu e ti îns dintr . s v fie ru ine c ne -a i acordat drepturi egale! Ce prostie! Tocmai aceast Äegalitate" e de fapt începutul inegalit ii. n-a l sat în urm decât o fotografie.i vârfurile pantofilor. nu e nevoie s faci fi e. totu i. las-o.. pentru c nu e ti prost. Tat l meu murise pe front...i place... ciripi Mia Fabian.. a fi spus-o oricui. pentru prima oar gânditoare. o specie destul de nepl cut de femei. darnic.i dai aere. cred c e singura ta calitate. dar îmi place s vorbesc cu tine. b rba i i femei. privindu. dar în fa a mea ai avantajul c po i s te ar i cum e ti. nes ioas : vreau totul! Când las un b rbat. s . Ai totu i pu in încredere în mine.. se pare. i aia scorojit i rupt . ni te mon tri mici i crude animale de prad . eu sunt în amor ca i la mâncare.. dar.. amuzant. de cele mai multe ori î i îndepline te cu succes grozavul ei rol. De i la oarecare distan . dac m-ar fi sculat din somn.. i p -orm e incomod în sensul real al acestui cuvânt. care-i trecuser pe sub mân . se auzea ciripitul Miei Fabian. pentru feti cane. peste puterea sa de reac ie i st pânire. hai! ² Ai o p rere prea bun despre. de exemplu. Apropo. la ora asta. când m-ai trezit.

. inteligent. adânc. un zâmbet silit. îi sc p rau ochii teribil! ² apoi se înmuie. da.Peste câteva zile Pitina m-a întâlnit din nou. i dac nu le g sesc printre b rba i. Ceea ce m plictisea mai mult era nu toate astea. Avea. pentru o femeie eu sunt ceva insuportabil. dar cu ce pre ! Se hot rî s n-o mai sune. Ce animal curios. am plecat în alt ora .. s . Dar dac îl deschid totu i. ² Taci! m întrerupse ea cu un ton de fier. replic vocea.. tot a a. în liceu. nu tiu ce i se n z rise la mine! Era o fat inteligent . cam resping tor. tii c femeile nu au nevoie de prietene. prin care n v leau iarba i blajine b l rii. F cu în a a fel încât.. ceva atât de resping tor. pentru c mi l -ai d ruit. abia am auzit-o.. emi nente. apoi a surâs.. panglicu e i bile ele. ci pe mine.. a t cut minute în ir. sigur c da. dar nu s -l deschizi. de i m interesa enorm! ² m car opinia. Eram preg tit la orice. dincolo de voin . cred c eu am ceva Äb rb tesc" în< mine. totul nu e decât slug rnicie. lichid . i tremuram de felul în care ar fi putut s m priveasc acei ochi cenu ii. jurnale. pentru mine. cu mine i cu ea. tii. o clip .. curate. . i-am mai spus. un fel de furie rece. le caut printre a a -zise Äprietenele lor". care m face mereu s pufnesc în râs! Ai v zut c femeile nu .. f r s m priveasc : i se pare c te jignesc? C vreau s te folosesc ca. dar nu le acuz pe ele. Dar ea st tea nemi cat . rea.i schimbe dac nu purtarea ² lucru care m interesa. dar s nu râzi de ele! ² L-ai citit pe Pitigrilli? întreb Minda. e c nici nu s unt victime autentice. sim ind c -mi alunec ghea prin vine.... de ciud . . i dup câteva fraze oarecare (ce u or ob inusem aceast întâlnire!) a t cut.. ² Dar dac îl deschid totu i?! am repetat eu cu suav brutalitate. i ea f cu: ² Da.. serioase. pentru c ea nu p ru ofensat de felul în care o expedie.. fii inofensiv! Vorbesc serios. m i complexa pu in. mai pu in. p pu ic "! f r s se oboseasc s duc jocul pân la cap t. O scârbo enie! râse Mia Fabian... nu-i a a? ² i l-am dat. plictisit de a tâtea banalit i pre ioase. mâna i s încerce s mi -l smulg .. de i nu ne potriveam deloc. i eu i -am respectat t cerea. pân la urm . pentru o femeie. a f cut un efort aproape fizic i a scos un plic alb din buzunarul raglanului ei s r c cios. cu ifose. curat .. ² Dar dac îl deschid totu i?! am repetat eu cu o înc p ânare rece. ci de c l i sau de victime.. ci mai ales un anumit aer de Äcast " pe care îl aveau ea i înc vreo dou prietene ale noastre i ale ei. e ceva care nu-mi apar ine! ² Dar dac îl deschid totu i?! am replicat eu. ² De ce nu?! E ti destul de departe ca s . ² Da.. sau poate o sensibilitate medie. i am ad ugat eu repede injuria. i atunci. dup câteva fraze scurte.. un zâmbet r ut cios. am i dat dracului întreaga prietenie. ² .. totul. ochii ei fulgerar lung.. în subcon tient. taci! Nu e nevoi e! Poftim. foarte limpezi. £/ ² Nu-nu. accept ea mereu f r expresie... Apoi s-a oprit i m-a privit cu seriozitate în ochi.i iart când râzi de ele? Po i s le în eli. ceva total neafectat. încât lui i se f cu deodat sil .. teatru ieftin. ca un codo pentru. pentru c . cu o fa de hârtie. chiar submedie.. replic ea.. în definitiv. trebuia s devin un fel de curier de amor i ea m g sise destul de imbecil pentru treaba asta. dar nu ai dreptul s -l deschizi.. dar ea a dorit foarte mult asta. încât parc nici n-a avea sex. privindu-m fix. s trânteasc un: ÄNoapte bun .. deloc fandosit . mie niciodat nu mi-au pl cut prieteniile cu femeile. cu ochii sc p rând ² o.. dealtfel. ca s nu le aud de pe buzele ei..... mergând lâng ea pe trotuarele acelea strâmte. fluturându-i plicul prin fa . i ceea ce e scârbos la aceste Ävictime" odat g site. ce spui? 83 ² M provoci! Ha. M -a privit cu gravitate în ochi. i mai ales de victime. ia plicul i f ce vrei cu el! Rupe -l acum în fa a mea! ² De ce? am întrebat eu cu un zâmbet destul de hidos. se pare c n-avea nici cel mai mic chef s mi-l smulg . Dar nu. cât de m runt.. . pentru c orice epitet negativ. inteligente. sub banc . crud cu amândoi.. o ciudat insensibilitate. i crezi c sunt atât de indecent .. pot fi atât de neru inat încât s exploatez ceea ce sim i tu pentru mine ca s . De ce s -l rupem? Hai s -l deschidem dac tot. cred c mi -ar pl cea i ast zi. i ar fi început.. i s-ar fi strecurat în memorie. f r frazeologie inutil ! complet ironic Minda. de aia. c ât de pu in jignitor.. încet. nesim it. astfel se l murea deci. undeva. Deodat î i strânse umerii i spuse încet. cea mai bun din clas .. Foarte spiritual. a teptând ca ea s întind ... într -o vreme am fost i prietene. asta nu se poate..... avea scârbos de multe calit i.² Nu tiu. cu o mare paloare a vocii. exact! cu atâta convingere.. am zâmbit. confesiuni i miliarde de secrete grave. cu asfaltul cr pat. ha. buzele i se strân ser .. Ea mi -a sim it crisparea. am articulat eu cuvintele. i eu.. puternic.. i m -a întrebat. i ad ug repede: Eu am p r sit repede Äcasta" i în curând am i plecat de la liceu. am fost colege de coal . dar. încercând s mimeze nep sarea: ² îl cuno ti pe Guga? Po i s -i dai plicul sta?! 84 Mi-a n v lit deodat sângele în obraji. ca s nu încep s plâng. înghe at: ² Sunt foarte onorat c ai. e adev rat. Sau poate îl dusese. po i s -l rupi..

devenise brusc o str in care nu m v zuse niciodat i. i nu tiu dac era cea mai frumoas . cu bra ele întinse.. i m-a concediat. care era scris probabil pe partea interioar . acolo unde cele dou margini paralele ale drumului se apropiau într-un punct. resping toare. de b rbat care înc nu poate fi b rbat. rareori în via tr im atât de împu it de apropia i. deodat .. împins într-o groap de excremente sau l sat ore întregi în fa a unui cântar i a unui spirometru. pe strad . urâ i. oricât de nepl cut ar suna. un dispre lene . o turm care putea fi biciuit . f r istorie. de lipi i unul de altul.. l ptoas .. decât mâinile mele.. fix . de partea cealalt . decât zidurile de mu chi nev zu i care ocroteau ca ni te tunele sângele meu ce alerga fâ âind i bolborosind prin trupul unui liliac enorm. Erau amândoi bine dispu i. asta era vârsta aceea a noastr . de tehnic a desenului. a scos o foaie împ turit . p rea c încearc s scape de mine ca de un oarecare individ necunoscut i sâcâitor care. am sc pat de pedeaps .. î i aminte ti cred. propria sa vârst i. acel pater tonans se estompase în cea a nev zut i prezent a unei suferin e înc tulburi pe care mi-o provocasem atât de fulger tor i f r s vreau. grav . tat l meu întorcându -se mai târziu decât mine. încremeni i sub pleoapa mea gânditoare. c rora li s-a p rut c z resc plutind peste un m r cine o pat alb .Lauren iu t cu deodat .. vopsite. resping tori. ude.. goi. undeva într-o înc pere 86 str in . i de al ii. un zid de vat îns în care m afundam cu un sentiment de nepl cere. El a r mas surprins c îl caut cu un astfel de mesaj.. m-am hot rât. de parc ar fi fost desena i într-o or de exerci iu. celest . frunze galbene. fermec tor. diform . cu toate acestea. sunete întret iate.. împingându-ne unul într-altul ca ni te vi ei nou-n scu i. rugându-l pe Ceea s deschid . dup acel cuvânt de aer. i Änoi". frecându-ne pielea impur de a celuilalt. mai grav. care alearg indecent. ea îns nu m asculta. ea era aceea care putea duce întreaga povar a acestei exclama ii: ÄCea mai frumoas elev din ora !" Ce ani neverosimili. alb. M-am repezit dup ea. cred. de i era omniprezent. i Minda se ridic imediat i aduse dou pahare i vermut cu sifon. cu blana înc umed de uterul mamei. ca în vârful unei perspective. Nu-mi mai p sa de ce m a tepta. dar nu tiu nimic.. Acas . pe jum tate putrede.. poate ceea ce numeam eu atunci ÄPitina" era i ea ² sau el?! ² o parte a acelui zid de vat . imbecil i vis toare.. bezmetic. fascinant de tân r . râzând cu gura pân la urechi i ar tându-ne din ii neregula i. m-a întrebat cine l-a rupt. ascunzându-i vina mea. zidul umilin elor mele nesfâr ite.. apoi. într-o conspira ie m runt . împu cat .Apoi.. lungi. râzând f r rost. aproape din stâng cie. mare.. sau Äei".oricum. precis.. în grup. fals. i st tuse de dou ori la coad . nu mai 87 ine nimeni minte aceasta. cu un zâmbet re inut. o ve nic boal . în dosul unor geamuri mari. i nimeni n -a aflat atunci nimic. i în clipa când se auzi soneria la u . i Änoi ceilal i". atunci. acel cuvânt era torturant de concret. ca un puls al soarelui peste care alunec fulger tor fâ ii înguste de nori albi. descheiate. trei sau patru doctori plictisi i.Da. definitiv plictisi i. ca acei copii de la Fatima poate.. expus batjocurii publice. care îl privi amuzat. O a tepta pe Ludmila. o doamn frumoas . cei trei-patru martori plictisi i. diformi i goi i con tien i de acest lucru.. convins c o pierdusem pentru totdeauna. povestea ea. sau aproape de acel punct iluzoriu. ca singura polite e posibil .. pe jum tate surprins. preg tind cafeaua.i apare. un dispre abia ca o polite e.. ca un pu ti nenorocit. Dup acea lovitur care însemna pentru mine fuga Pitinei. s încerc s -i restitui plicul. am avut un coleg care i-a t iat venele în penultima clas de liceu din cauza acestui cuvânt. într-adev r... i ai mereu senza ia ² la aceast vârst ² c te afli. s -mi cer scuze. figura teribil i grav a tat lui meu pedepsitor. ce gol suna acest cuvânt pentru mine.. cu coastele vizibile. am desf cut plicul. în care se g se te o Äcomisie". mai orbi decât lumina. . înainte îns s pot lua cuno tin de con inutul lui. . în halate albe. deodat . nimic nu m-ar mai fi putut convinge s violez secretul acelui plic. la examenul medical general. în acea sear . Minda era expansiv i de câteva ori îl lovi cu palma pe genunchi pe Ceea.. o înc pere mare.. împingându-ne unii într-al ii. amestecul acela de forme fizice. rupându -i marginea. reciproc. mai concret decât orice. slabi. a disp rut orice martor. ni te animale orbite de lumin i cu urâ enia aceea a goliciunii pe care numai un om o poate avea. atunci pot s jur c ea era. propriul s u sex. un nebun sau un alcoolic sau poate. dar dac am r mas eu singurul. sau ceva din mine a hot rât i. i poate Pitina.... i vârful miliardelor de raze ce tr iesc pe aleea de nisip din fa pe care stau strivite. e sigur. dintr -o pornire joas spre r zbunare.. mai bine râsul acid. închis . de priviri electrice schimb toare. de i tiu totul. încercând s -i explic. f r r s rit. i Äfemeile" casei. f r amiaz . pân la ultima consecin . d octorul se afla în buc t rie. de repulsie... m purtasem. o boal a ochilor no tri. privindu-ne cu gura c scat sexele. parând c nu-l mai intereseaz r spunsul. spre un adolescent care î i caut înc propria sa adolescen . lezat în vanitate. . sau poate nu. cu ochii larg deschi i i vâsco i. al turi... decât p rin ii mei. de partea cealalt .. i -am povestit. i mai voiam s fiu iubit de cea mai frumoas elev din ora . Pitina s -a întors fulger tor pe tocuri i s-a dep rtat de mine cu pa i iu i. dar un anume dispre care putea porni dintr-o femeie tân r . Ludmila avea în bra e un pachet mare cu fursecuri i portocale ² se d duser undeva portocale. din r utate i sl biciune. ca un mucos cu ifose. pe care îi vedeam adeseori departe. mahmuri. prin care trece o ve nic zi murdar . adic mama i cele dou str m tu i. cu un gest scurt. pentru c se . tacit .. A doua zi l-am c utat pe Guga i i-am dat plicul. Am renun at s -i mai vorbesc i m-am întors ab tut acas . a a rupt cum era.. i strig de acolo. undeva foarte departe. da. m înconjura ca un zid rotund.. oricum. mânat din urm cu un singur baston. triunghiulari.

i-am spus c suntem logodi i i. î i p strase de atunci. bleu turquoise... nu tiu ce... Apropo. i prietenia. un individ Äc ptu it de fraze". de fapt. foarte bine dispus .. am fost colege de liceu. Ludmila ezit surâzând.. foarte prezentabil. ca de un obstacol. Lauren iu se mul umi s surâd . pentru c nu-l mai v zuse pe Minda din seara când o vizitase odat cu so ii Nistor. bine c recuno ti!... Ea era mul umit într -adev r c îl g sise acolo pe Lauren iu. plecând împreun cu ei.. mi-a spus c te cuno tea. ² Nu tiu. moartea tat lui ei a s lb ticit-o. am devenit un oarecare. ² Dar nu m indispuneai deloc! f cu Minda. ne v zuse împreun .. e adev rat.. gândi el. De i îmi vorbea în acest fel.. i nici nu tiam c v cunoa te i. Lauren iu. recâ tigându.. de vreo jum tate de an.. nu-mi amintesc numele. de parc ar fi vrut s alunge o und de fum care se mi ca prin înc pere: ² îi acorzi prea mult importan . ² i nu te amuz postura de pacient. i am întâlnit -o. distins. într un hol de cinematograf... ² Da? se mir Minda. un nepl cut pacient! V ² Ha.. La mine nu prea vrei s vii... împreun . S vorbim cu cât mai multe am nunte. aplecându-se în fa i prinzându. c e ti un g unos. cu cineva..... de ce nu lua i cu voi i o biat femeie care se preface foarte ocupat i care e de plâns. cred. Crevescu sau Teodorescu. de pacient al lui? întreb ea. f cu Ludmila. un fel de doctor arlatan.i buna dispozi ie.vindeau cantit i limitate ² era îmbr cat într-un taior elegant... fursecurile ² c -l întâlnise pe Ceea acolo... care se a ezase din obi nuin în spatele biroului. de cele ce spunea: i c nu e ti demn de mine.. împreun ev-----r m sese orfan la o vârst ingrat . de i o comp timeam toate. De altfel. ne -a desp r it. i eu îl încurajez în asta! ² Bravo.. el se ridic i î i lu r mas bun. a ezându-se ² dar.. ² De ce? f cu Minda. neconformist . sim i c e nevoie de el. Nu reu i îns s plece i se a ezar to i trei.. dar nu ne v zusem mult vreme. face i plimb ri. cu o Ämorg de tinichea". o anume prospe ime. r spunse Ludmila. pe vremuri fuseser m bune prietene. dar se vedea c nu avea nici un chef. ² Nestorescu.. Dac vrei. în cursul inferior. spunându-mi c fac o mare gre eal . apoi continu .. mi -a dat apoi telefon i s-a invitat la mine. prietenul doctorului. r spunse Ludmila. dar. sau cel pu in a a-mi spune Minda.. o cuno ti pe una Mia Fabian? ² Da. Neconformist la ce? Mie mi s-a p rut trivial . când eram colege i prietene. Änu e o cauz prea u oar ". acolo. un inginer radiofonist sau a a ceva. sunt vreo apte-opt luni de atunci. râzând tot mai tare. Am auzit c sunt unele dame care se dau în vânt. dar de ce m întrebi de ea? spuse ea. cu un zâmbet interior..i genunchii cu mâinile ² e adev rat c ne întâlnim. Era pu in umilit de aceast constatare. .. Veselia ei de acum era într-un fel nefireasc .. ² V-am întrerupt ² spuse Ludmila cu satisfac ie. de metal argintat. ridicându-se i f când câ iva pa i prin înc pere. ² De ce îmi dai am nunte? întrerupse Ludmila.... din întâmplare.. din primele clase de liceu. o femeie cam rebel . de prezen a lui fizic în primul rând. te întâlnise în repetate rânduri la o cuno tin comun .. Mai ales c în ultima vreme parc v vede i mai des.. ² Da. Am întâlnit-o doar o singur dat . nu inginer. Ludmila îl privi o clip deconcertat . pentru ca s nu te indispun.. anul trecut sau cu vreo doi ani în urm . a f cut-o insuportabil . apoi f cu cu mâna un gest u or... pentru c eu am nevoie de Minda. mai nest pânit. n-am vrut s . încât cel lalt fu convins c era momentul s plece. ² Când a fost asta? întreb Minda. Ludmila desf cându-le portocale celor doi b rba i. ea a plecat din ora .. Am schimbat numere de telefon i ne-am desp r it.i spun. spunând: ² Nu vrea. un b rbat în jur de cincizeci.. nepermis i profund ridicol despre tine. 90 ² Sunt profund interesat ce nume ti tu nonconformism? întreb Minda uitându-se semnificativ la Ceea. apoi s-a indignat de-a binelea. dar r mase totu i. la mod .. Când ai v zut-o ultima dat ? ² De curând.. i când Minda intr cu cafelele... aproape o stare de surescitare.. e singurul fel de a v întâlni.. îmi f cea pl cere s-o rev d. victorioas .. încercând s nu ro easc ² ridicol. corect Minda. dar am uitat. pe care mi l-a prezentat cumva.. gândi el. zâmbindu-i cald. crezând c glumesc. când. îmi spunea c te cunoa te bine i c . un tat de familie s ro easc în fa a unei fraze atât de stupide! ² i Minda. un anume neconformism. mi se pare c m-am pierdut în am nunte. încântat ² spunea ea în timp ce despacheta i aranja pe o tav mic . spre uimirea mea. pentru c era prietenul lor.. în timp ce Minda se crispase brusc i devenise ciudat de protocolar. dar peste câteva zile doar ne-am întâlnit din nou i atunci ea m-a întrebat de tine.. ² Prin iarn .. confirm .. ha! râdea Minda. ² Ce vorbe! replic doctorul încercând s par serios. îngrijit îmbr cat. într-adev r indispus.. i tehnician obscur.. este expresia ei.. pe tine te rog! ² în ultima vreme ² spuse el.... încheiem discu ia. Lauren iu sim i toate acestea. vas zic era indignat c ... o alt expresie a ei. ea a râs. cu o bluz alb cu jabou bogat. a a spunea ea.

Dave Brubeck. perfect echilibrat . spunea c e ceva grav i. întrerupse doctorul. Bill Evans. ha! Fabian i -a p strat originalitatea. în al i termeni. dac te-au 91 amuzat epitetele ei. distinsoid.. ² Se poate. pe parcursul a câ iva ani.. intuiam reac ia ta de acum.. pe Lauren iu care p rea c ascult altceva. parc . tu îns . O Ämorg de tinichea". unei îndoieli?! ² Nu i-am ascuns nimic! replic Ludmila.... nu i-am spus pentru c era total nesemnificativ.. pe care el o prime te de undeva. se pare. într-o cas destul de mare.. Erai tu. Eu sunt un ins greoi în rela iile mele private. i voia s -l consulte pe Ädoctorul arlatan"! Nu-i a a? ² De ce? replic Ludmila. Este evident.. în privin a asta... secretare de institu ii pompoase. i înc destul de bine.. ce zici? se întoarse Minda spre Lauren iu. Bob Dylan.. continu Minda spre Lauren iu. e adev rat. probabil. ridicând sprâncenele. care era îns în civil. Nestorescu. i se ascult muzic dejazz. cum era de fapt? Minda se adresase acum Ludmilei. sunt un neadaptat i doresc s r mân astfel... credin e.. Se vine. hazliu. care locuie te singur. mereu amuzat de întreaga discu ie.. cu un telefon insolent. servit de mama sa. cel pu in. Una din calit ile tale majore e aceea de a tr i cu gravitate existen a. de ce nu mi-ai spus nimic. i care tocmai pentru asta stârnea u râsul. afar de Nestorescu i de mine.. ea nu te cunoa te deloc i repet . într -adev r. în general. cu o expresie trist . se poate! murmur Minda i pe fa i se putea citi buna dispozi ie. de i. nu tiu. dar diversitatea obositoare a celor care veneau acolo m indispunea. De i. chiar atunci când a fi vrut s mai întârzii înc o jum tate de or .. nepl cut de greoi.. arlatan de medicamente sau Ämedic arlatan". surâzând. foarte simplu. ² Iat un frumos portret. studente la Arhitectur .... repet. de bun calitate. Nu erau decât ei doi. ² . dintr-unul din satele din jurul Capitalei.. Da. i instala ia sa de ÄHi-fi" sunt unice.. freejazz.. mai hot rât acum. din str in tate.. un fungicid. ingineri sau avoca i. de ce mi -ai ascuns. El. s m adaptez . se adun uneori tot felul de lume bizar . se bea o cafea excelent totdeauna. p rerea cuiva despre tine. i nu m-am dus niciodat la el f r s am nevoie de el. f r pop i muzic de dans.. oare. mic dolofan . de incomodit i. nu-i a a? ² Da. epoca noastr .. ² Nu cred. sau a a ceva. cafeaua lui. constatate în câteva vizite. a avut posibilitatea s m cunoasc . un tehnician radio-electronist foarte priceput. felul ei cu totul particular de a te vedea. ha. lucru în care gustul meu se potrivea cu al lui Nestorescu. era vorba de o micoz . nu -mi ia bani pentru repara iile pe care le face. Colegi.. voi ti i. precum i propria ta existen . ² De ce s m r zbun? spuse Minda. m alunga. r spunse Minda. a vreunui coleg m runt i invidios.. pentru c râsul u or cu care Minda î i subliniase ultimele cuvinte o intrigau. îmi spunea c a auzit c e ti în posesia unor medicamente str ine.. N vala aceea de lume atât de diferit m alunga îns . nu era niciodat prea mult lume deodat acolo. de fapt.. trivial . de i totdeauna mi s-a p rut pu in excentric . i-apoi eu nici nu am timp s cunosc mereu indivizi noi. amuzant. mobil. franc . în fug . în conformitate cu noul relief psihologic al lumii. La acest Nestorescu. la clinic . cu o asemenea oca zie am cunoscut-o i pe Ädoamna" Mia Fabian.. nu-i aici. dar i antrenori de rugby. nu tiu cum de-a ajuns s afle... Nu pot s m duc la altcineva i. necesare. Odat am întâlnit acolo i un ofi er superior. i -am spus c am cunoscut-o la Nestorescu.. e teribil de sâcâitoare. eu am cultul unuia sau doi prieteni. De fapt ea nu vorbea despre tine. Ei bine. ideea de a fi cuiva obligat. insul capabil necontenit de rela ii noi... cu c l toriile rapide. i din cele ce-mi spune el... recunoscu ea.. cu apar atele mele electrice. încât devenea ridicol. atunci când po i s -l pl te ti. care venise Äs bea o cafea" i care p rea în rela ii foarte amicale cu un fel de avocat cu studiile neterminate... continu Ludmila. un tip înalt.. privindu-l uneori. într-un fel. de la Benny Goodman i Bing Crosby pân la Oscar Peterson. de-o mizer elegan sau de-o disperat elegan .. ² De ce te r zbuni acum în felul acesta? întrerupse Ludmila. dar ea râdea de felul în care el se pref cea c îl amuz toate astea. pentru c . psihicul flexibil. Dimpotriv . râzând stingherit . de i i-am f cut câteva contraservicii. o femeie gras . lucrurile astea sunt interesante la culme. aceia i pentru un deceniu.² A venit de vreo dou ori la special i m-a agasat apoi. începutul unei.. mi se p rea c vorbe te despre o alt persoan i am pus-o s mi te descrie fizic. ² De altfel. totul era atât de nepotrivit cu tine. cere un tip psihologic mult mai mobil. De la primele cuvinte. precum i de acele epitete atât de nepotrivite. o femeiu c în toat legea. Miles Davis. împreun cu mam -sa. atât de nepotrivit e. de fiecare dat . cu aceast pl anet care se mic oreaz îngrijor tor.. sau. dar tu conferi gravitate uneori i unor am nun te nesemnificative i atunci devii tu însu i ridicol.. ² Eu i-am dat num rul i i-am spus cui s se adreseze. un fel de Gregory Peck de pe aici. ² Dac ai vedea-o. care râdea i ea. i pentru acest lucru îmi creeaz o serie de nepl ceri... dansatoare de la Operet . avea i aici. perfect nepotrivite. Eu. la care m-am dus cu pick-up-ul ce trebuia controlat. Ce l eg tur au toate astea. de i îi privea. de altfel nu se întâmpl nimic neîng duit acolo. a inut s se explice de ce te caut . apt de-o mare varietate de adapt ri psihice. cu mijloacele de comunicare atât de perfecte. ² Sau în leg tur cu anumi i misi i de medicamente. dar era interesat de un medicament. aproape agresiv echilibrat . Toate astea.. nu discu ia lor.

. probabil c î i închipuia c am venit acolo s plasez ni te medicamente str ine i f ceam un preambul viclean. practic într -un sens adânc. care îns . pe p r. ceva mai adânc." Ciudat. foarte incomod s te tot prezin i unuia i altuia i s -l aju i s te p trund . despre afinit ile mari pe care le au oamenii profesiunii mele cu literatura i arta. Änonconformista".. Dealtfel.. dac m duc undeva..i bat joc de tine! spuse Minda. ² Poate voia s . i ei pe mine. în pre uirea care mi -o poart . în dup -amiaza aceea. i deodat m-am uitat în jur. e evident. m-am pomenit debitând o gr mad de stupidit i inteligente. nici m car gânduri. cînd mi-a f cut onoarea s m caute ca s-o pun în leg tur cu contrabandi tii de medicamente. pe care l -am cunoscut. autentic . într-un mod cu totul izolat. vorbind despre colajele lui Severini i ale lui Kurt Schwitters. tipul meu de reac ie. realizând unde m aflu. cum era la noi înainte de r zboi..Da-da. so ul ei. de a gândi. ce ciudat.. nu tiu cum s-a f cut. n-are nici o leg tur cu sporov ial ta deplasat . 95 . ÄSuferim amândoi de aceea i jinfirrnitate ² gândea ea ascultându-l. E. la aceast Mia Fabian. satisf cut adânc I² suntem amândoi anacronici timpului nostru. Ca s revin. bineîn eles... al unei afec iuni reciproce. cum îi zici tu! Trebuie c lucrurile alea despre Rena terea italian i se p reau foarte dubioase. astfel ea îl recuno tea rapid i total. de a se adapta..i gânduri. in i care nu cunosc confortul unui sentiment care s -i înv luie adânc.. ast zi. din care se g sesc câteva piese magistrale la muzeul ÄBargello" din Floren a i care nu numai c explic apari ia lui Buonarotti. surâzând u or.. Minda începu s râd . mai bine. idei ale fiin ei.. la rândul s u. i cenaclul s u literar de la Cluj.. s nu i-l apropii. în sensul cultului unei rela ii. 92 93 preferin ele. un fel de altruism fa de propria ta existen . a a cum sunt împotriva celor care schimb femeile.. un egoism necesar. eu recunosc sunt un egoist. Verrocchio i Donatello. z p cit. dintr-un fel de egoism fac toate astea.). iat cu ce impresie a r mas amica ta. cum s nu-l recuno ti... despre prof. din vanitate satisf cut .. nelalocul lor în fa a celor doi str ini. bineîn eles de s pt mâna trecut . a avoca tului i a femeii aceleia durdulii. la noi i noi fe e. prieteniei americane. Lucrasem intens o s pt mân întreag . contagiat de cei doi. pe care s -i pot cunoa te. ancora ei aruncat stabil în fiin a lui. aprofunda. sau te prefaci! spuse Ludmila. de profunzime. exprimate de altcineva! Da. acest ins Ädemodat" i stabil 'trebuia s fie prietenul ei de o via . câte ceva despre amintirile mele din Italia i marea emo ie 94 care mi-a dat-o descoperirea sculpturii de dinainte de Michel-Angelo. în general. Victor Papillian. afar . cu un fel de egoism chiar.. de i perioada lui cubist nu m-a încântat niciodat prea mult!. în acela i timp. sistematic . s te intuiasc i alte prostii de felul acesta. foarte îngrijit . asta se întâmpla cu aproape doi ani în urm .. ani în ir. ascultân-du-m cu capul plecat pe un um r.. asta e ceva comod i practic.. nu idei. propriile tale. f r s v d aproape pe nimeni. s întâlnesc cam aceia i oameni.. i-ai nelini tit pu in.) ² . care nu era. Parc tu voiai s le comunici celor trei de acolo ceva?! Precis c i-ai speriat. pentru c felul acesta de a gândi al lui era exact ceea ce dorea ea de la el. pe colo. probabil.. în dup -amiaza când am cunoscut-o (singura i ultima oar . Mie-mi face pl cere s mi se cunoasc în mare tabieturile. sem nând mai mult a diletantism decât cu o nevoie profund . Ceea e la fel? Probabil c da.. s cultiv leg turi durabile.. i astfel de lucruri! Am vorbit aproape o or numai eu.. decât un fel de monolog! Ea a fost i r mâne o fiin practic i. am vorbit despre Rena tere. me terea la masa sa plin cu sute de piese m runte. nu tiu cum. în orice caz m-ara trezit deodat vorbind. care râdeau în voie.. cineva î i exprim mereu. în timp ce Nestorescu. Pe scurt. în genere. Apoi despre Äle nouveau roman" i despre arta abstract . spunea el. cu o ironie fals . care i el e un durduliu.. încât am vorbit foarte mult i despre multe cu acel avocat cu p rul lins. abia se mai remarc pe ici.. i-apoi. în clipa aceea. altfel. ei bine. îns . pentru c Minda.. dealtfel.intern la tot felul de psihologii variate. prietenii americane cu o spum de conversa ie fran u zeasc . c în casa sa se aud astfel de lucruri. sau.. cu exactitate. un greoi. i Nestorescu i cei doi musafiri ai s i erau primele fe e pe care le întâlneam. în la borator i acas .i auzi propriile.. sau despre fascinanta ÄL'Estaque" a lui Braque.. i dac luni în ir.. voia s m avertizeze. cât despre p rerea care i-a format-o Mia Fabian. ² Ce copil ros e ti. s nu-l p strezi. probabil. j speria i de facilitatea atâtora de a lega mereu noi rela ii. s ... Cred c am avut un puseu adolescentin. pronun a i el cuvântul Äegoism". din p cate. dar îl dep esc în rafinament i în modernitate. in i incapabili s aprofundeze un sentiment. (Ludmila îl asculta cu un surâs u or. | aproape zilnic. i Ludmila tres ri i zâmbi înc o dat . îmi place. apropiindu-se de el i atingându-l u or cu mâna ei sub ire.

s povesteasc despre o expozi ie de ceramic i obiecte r ne ti. se scuz el. Minda voi s -l scoat din priz . nu? Ce credeai. e comic. dealtfel. ea voia s te avertizeze. sau poate atât de vanitos. e ti jos?...J3ibi Medoia.. Bine....i po i închipui c exist undeva. Ceea îi r spunse ceva i. m rog. ea. s-a întors i. ² sta e unul din cuvintele care i-au pierdut în elesul! îl auzi Minda spunând. cu hainele jerpelite. Da. dar. urc .. E interesant. dar dac vrei neap rat. simfonii. acest lucru mi -a produs chiar pl cere... mutân -^hPse la c min. ceva delicios. dar cu atâta violen !. Astfel de neîn elegeri se întâmpl curent.i piele. pe care o v zuse cu o zi înainte. ciudat.. se ajunse la cuvântul: cinic. ceva ef de birou la Administra ia Financiar sau'a a ceva.. e hazliu. mai bine zis fix uimit spatele ei. urc !. j cum arat ? Era mic. avea tot ce e mai 97 important din Bach. nu se tie pentru ce... sau... ceva total plicticos i nea teptat: cineva pe care nu l-am v zut de aproape dou zeci de ani.. f cu îngândurat Minda. a. i e curios c . eu exist astfel. era un sentiment al imposturii autentic pe care nu l-am încercat niciodat înainte! Era ca o furnic tur pl cut . întorcându-se i reîncepând s râd v zându-i figura uimit . E un cuvânt total devalorizat.. râse doctorul u or crispat. ridicând ochii. Brahms etc. i.. antisnoabe! Sunt curios.. exist . cu Enescu. între inut vag de o m tu de-aiurea.. nu -i a a? Cu totul fascinant.. i. Ad ug totu i: Nu realizezi ridicolul \ ^ntregii ei revolte? Are haz pentru c p rerea ei despre tine se opune _ jperfect firii tale. cineva. atât de prost?! Nu . erau discuri de ebonit . Cum doctorul nu p rea c vrea s mai adauge ceva. cum vrei. doctorul ridic receptorul.. dac e atât de necesar!. ² Da-da. Da. cu mult însufle ire. îi privi nedumerit pe ceilal i doi. > absent sau plictisit deja de tem . un fel de incognito în propria. un om în care tu te po i r sfrânge astfel.. foarte rar întrebuin at.. murmur Minda. un individ plin de farmec. Capitolul IV Lauren iu încerc s spun ceva. Acesta d du din umeri: ² Chiar fascinant. f cu Minda cu un început de exaltare... Cinic înseamn pentru unii i excroc sau.. sadic... ai dreptate! spuse Minda i. nimic nu se lega îns . cu un p r moale. la cele din dic ionare. cuno tin ele mele sunt dubioase. n-am ce s fac. probabil.. felul sta de a n v li arat trepida ia» ° vie ii adev rate nefalsificate. ondulat. nu se tie cum. dragule! spuse Ludmila. f cute din lemn. Realitatea e comic . i s racul Bibi a f cut tot cursul superior i al liceului i facultatea cu spaima în suflet. defectele pe care i le atribuie se opun perfect calit ilor tale. a fost arestat peste noapte. nu -nu.. ² Dar e perfect hazliu! spuse Ludmila. e ceva perfect opus! Fascinant. Ha ² râse doctorul... Beethoven. combinat cu Don Juan?! ² A. ce stupid! Stupid. i toate astea implicau un veritabil eroism. apoi d du din umeri i spuse: ² Bineîn eles. c 96 te reflec i în ochii tuturor femeiu tilor ca un fel de doctor Faustus.. To i trei a teptau crispa i s se întâmple un . câ iva ani am f cut un cuplu. apoi Ludmila. faptul c exist a a ceva.. sau.. aceast femeie. jiu?jlnteligen a mea e platitudine. deodat bine dispus.Da. de ridicol de vanitos?! ² Eu nu sunt un practician! morm i Minda. j inginer sau a a ceva... i mie mi s -a întâmplat de câteva ori s fiu luat drept altul! Odat . dar aici e altceva. atât de neexperimentat. m rog.. sunt i eu.. cariera mea e o arlatanie. la el am auzit primele partite pentru vioar solo de Bach. ² Dar bine. bineîn eles! S ne d m o or . apropiindu-se de fereastr . pentru ea.. care n-au nici o influen asupra limbii vorbite.. c ci ea continua s se uite pe geam. sub ire. concerte. nu cred. ce.. întorcând capul. i o simfonie beethovenian atârna vreo zece chile. dup o secund de ov ire.. iu minte. Sensul lui adev rat e.. ca un sfert de or de chiul de undeva. feminin.. Era un mare amator de muzic clasic .. care t ceau.. în mod reflex. nu... a ezând receptorul. dar Ceea îi f cu semn s vorbeasc i..e real i e sincer ! în ochii ei. bineîn eles c nu. a început s prind cele mai contradictorii sensuri.... ² Vorbi i prea mult despre femeia asta! spuse Ceea. mai grav. în clipa aceea sun telefonul. nu-i a a? el întoarse capul privindu-l pe Lauren iu. care î i vedea distrus dup -amiaza ei ² Bibi Medoia! Tat l s u. Nu m refer.... Am auzit apoi c tat l s u a supravie uit... nu -nu. da. s provoace o impresie detestabil ? Cum poate un practician ca tine s fie atât de pu in practic. acum c tot vine. trebuie s -l suporta i!.. nu. Ceva plicticos.. po i s urci! M deranjezi. ceva extrem de comic! ² . efepe-andeva în provincie.. în fa a c ruia Ämarile tale meri te" s nu sclipeasc . nu?!) ² Sigur c da. ad ug el încet. Ludmila are dreptate.² Te în eli! Cum poate un om cu inteligen a ta s fie atât de subiectiv. Dup câteva clipe de ascultat în receptor. Ludmila începu. p rând c nu bag de seam figura contrariat a Ludmilei.e un fel de caricatur involuntar . bineîn eles. o privi o clip uimit pe Ludmila. nu. direct. mai bine zis era colec ionar de discuri... un fost coleg de liceu. de i. întreb : ² Ce cuvânt? ² Cinic. cinic a ajuns s însemne un ins impertinent sau unul care nu se formalizeaz prea mult de uzan e.

calm. nici la ceilal i. un vin adus de el. f r s bea imediat. relaxare. în lini te. nepotrivit. oricum. de alcool a disp rut. Minda propuse 99 un vin. gre os de politicoase.i reumple paharul (cu cât siguran urc lichidul ro ietic pân sus.. Cutare? întreb musafirul. peste umerii s i.i ascund antipatia spontan care-i cuprinsese fa de musafir. era extrem de real. de ireali. le-a trezit un mic zâmbet ambiguu i stingherit pe figur . Medoia. singurul spirit lini tit e tocmai cel în care s -a v rsat ² sau s-a Äaspirat" ² acel lichid violent i periculos. abia vizibil. p roase. decât în b rbatul acela grav i demn. e golit i când toat lumea prive te cu o anume stupoare recipientul gol. cu oboseal definitiv a buzelor. alunecarea undei fluide pe traiectul gastric. renun ând la ea ca la un lucru. chel. Medoia. sosirea acelui Medoia care î i revendica un drept pe care nu-l mai avea de mult. Musafirul privi îns de departe. cedându-i-o (a a p rea!). opina pentru coniac. Era r sturnat comod în unicul fotoliu de piele al înc perii. lini tit-demn. cu doi ochi alba tri. i anume: lichidul se tope te miraculos la atingerea buzelor doar. vorbe te calm. b nuitor^ vinul i-l întreb pe doctor dac n-are Äceva t rie" în cas . cu o sticl de licheur ieftin în mân . El îns . pueril . cu o indiferen . vorbe te mereu. atât de nepotrivi i cu el însu i încât erau mereu uita i de îndat ce-i p r seai figura i care reap reau apoi ca un miracol nedorit. atât de nelini ti i i de crispa i. de parc ele l -ar aspira. care î i 100 toarn cu seriozitate un alt pahar. lichidul con inut. iar când paharul din care lichidul. r suflând zgomotos pe n rile mari. intelectual i moral. satisf cut. etichetei care cere ca orice pahar s trei sferturi). iar întreg trupul are o abia sim it revolt amuzat împotriva violen ei alcoolului. i -a f cut efectul. Expresia fe ei nu tr deaz nimic ca la neb utori. ei vor putea cu to ii împreun s dezbat atâtea idei mari i . ceilal i f cur la fel. mai degrab în ei. o stafie corpolent . îl bea oare cu adev rat?! Nimic nu las s se vad acest lucru. surprinz tori. Conversa ia poate continua acum. din realitatea lor pu in . Minda aduse o sticl de horinc ardeleneasc i una de coniac Ä5 stele". gurile lor contractate. neobservând nimic deosebit. dac îl avusese vreodat . una din acele poveri de care abia a tep i s scapi. o spaim nelalocul ei. Nu. s vorbeasc mult. i atunci e ti cu adev rat tentat s crezi c oa menii aceia sunt cu mult mai la i decât cel ce bea cu adev rat. Teama aceea diletant . necesare.w frumos-pii!i"«9»ar putea spune. de isteria stins a gesturilor m runte. Bineîn eles. gâtul emite un fel de sunet gâtuit. nu. surâzând.. de la început. dn nou fpturile ac :lea atât de nelini tite} din jur încep . unde ochii se îngusteaz sau se crispeaz . De-acum înainte. aici nu se întâmpl nimic. dup o scurt ov ire. f r urm din acel p r m t sos de care amintise doctorul. c se Äcere" ² tresare apoi i se îndreapt din fotoliul s u pentru c a uitat s . nimic schimbat. nedorit. ciudat. cu palma mâinii drepte. cum spuneam. asupra temei în discu ie. El se sim ea stingherit fa de propria sa realitate a ezat brusc în fa a/ celor trei siluete str ine.. rotund. vrând s . a ezat. binevoitor. ame itor de sus. parc pe un alt orificiu decât pe cel indicat. Astfel c privirile lor amuzat-speriate. dar când Minda umplu un pahar. într -un gest scurt i foarte îndemânatic. murd rite astfel. asupra unor treburi evident mai importante. de neocolit. cu toat seriozitatea necesar . sco ându-i din sâcâiala m runt i atât de burghez a atâtor triviale inhibi ii. sau reîncepe s vorbeasc despre ceva cu haz sau nu. care venea sub forma unei stafii. cu toate semnele unei vitalit i sut la sut arunc i el o privire scurt . El prive te în jur senin. pe m sur ce amfitrionii î i pierdeau tot mai mult din substan .. s se agite. cu propria sa ma in . limpezi. un miracol de prost -gust. concret. ca la un obiect excedentar. rotunde i tari. jignitor de m anie²» ra i. de i paharul e înc plil» atâwde. în vreun fel. distante. sufocat. ca de-un co mar sâcâitor. i-a amor it.. alcoolul acela puternic. musafirul ad ug : ÄLas i sticla aici. e evident. în fine. î i terge din când în când ca orice om serios transpira ia de deasupra buzei superioare i de pe b rbie. ² î i aminte ti de. i din nou f pturile ac >âwra'Varf în^isprewflim tit al i l ^S ht wt ie umplut ao^rpraSia jthttatîlte sau :lea atât de nelini tite} din jur încep f). pune picior peste picior. încet-încet se lini tesc i figurile crispat-nelini tite din jur. acolo unde consider el c se potrive te. f r motiv. El r mâne în continuare acela i. se poate concentra. nici în el. dup ce sorbise jum tate aproape din paharul de coniac aflat în fa a sa în felul acela specific în care beau oamenii obi nui i s bea cu regularitate. gura nu tr deaz nici ea. ajutând gazda atât de neîndemânatic în oficiile sale i. cu o non alan de parc ar fi umplut pur i simplu paharul altuia. o infim frac iune dint r-un centimetru îl mai separ de buza sub ire de sticl ). brutal 3e~ real. doar n rile se umfl u or. din nou asupra lor. Se sim i obligat. toat m runta lor agita ie te poate face foarte bine s crezi c în ei s-a v rsat de fapt lichidul acela ro ietic sau alb-cristalin. din jurul Tulcei. s-a evaporat miraculos. cu bra ele scurte. aproape absen . de parc gândul ar fi concentrat în alt parte.. chiar abordând sau continuând un subiect grav. a surâsurilor repetate aruncate în gol. el a urcat repede i voios în vasele comunicante ale f pturilor din jur i i-a anesteziat u or. pe mas !" i gazda se supuse. cu o u urin plin de haz. mereu asupra lor. Peste tot e lini te. de distin i. aceast Ärealizare" s-ar putea spune. c toat lumea se poate dedica. a. sim ind îns . i domnul acela Ätrapu". absolut nimic. de neocolit. bineîn eles nu uit s râd acolo unde trebuie. din cel <Jm care beau el i Ceea (Ludmila nu bea). niciunde nu se simte. cu picioare scurte (se v zu atunci când intr ) excesiv de g l gios. puf ie pe n ri acolo unde trebuie ² evident. care a ters spaima aceea m runt i caraghioas . circular . sau nu se vede.lucru nepl cut. cu un cap gros. figura Ludmilei ce înghe a. se rea eaz apoi la loc.

le -a intrat pe sub piele i la unul de la partid i l-au numit instructor pe linie de partid cu liceele. a vrut s .. numai ei doi. probabil c nu e ceva în regul cu b trâna) era cutremur mare.. acolo e i seralul. Vuia i -a pus în ambi ie s se fac profesor de istorie i a reu it... m rog. dracu s -i ia. s racu. directorul adjunct al liceului nu tiu cum îi zice. Eremia... gratuite. atâtea probleme cu adev rat majore pe care secolul nostru le pune în fa a atâtor oameni cu sim ul 766206 r spunderii. Pentru c a r mas de dou ori repetent din cauza lui Simu. se pare c f cea foarte bine fa ! Pe Ghizela aia. i i-au adus o iganc . avea voce frumoas .. afar ! La munca de jos! F r pardon! A a c .. chestia. nebunu a dat-o afar . acum.. sau a a ceva. sau la câte o mas comun .L. pezevenghiul. asta. e un copil bun! Apropo. la ar ..). face chestia asta cu medita iile de ani de zile i nimeni nu. la elevii corijen i sau i la ilal i. pe Ersmia l-ai mai v zut? Nu? A. Nu. tenor parc . nu a a. a a c s-a potrivit bine. bineîn eles pentru o alocare suplimentar de fonduri pentru carte. o nemernic . bineîn eles. nu mare. Todic .i spune a a! Cine tie ce i-o fi închipuit el c înseamn Äeminen cenu ie"? Nu-i nimic. ierbare i insectare ca / el nu mai avea nimeni! i la facultate. se înzdr vene te cât de cât. cu franjuri. m rog. s -l tie pe copila lâng ei. i -au luat diploma sau l-au amenin at doar c i-o iau în caz c la alte medita ii. tâmpitul sta care în tot liceul f cea comer cu romane poli iste! Dar. se zice c lectura amestecat d precocitate! M rog! Eremia s-a ajuns îns .. tii c a venit o dispozi ie ca s . s racu tefanei.C. ea a plâns i a spus c de la medita ie adic . colabora la Ziarul tiin elor mc& din clasa a doua.. ca i noi.. m -a întrebat de tine z u! ÄEminen a noastr cenu ie ce-o mai fi / f când?!" mi-a spus. bineîn eles. s-a aranjat Todic i la liceul nostru i la cel de fete.. recunoa te c a ajutat i el cu ceva. (Cutare purta numele de Sârbu. Todic a trebuit s se cunune cu ea (se pare c era tocmai în divor i de cea de-a treia nevestic ). se apropie. sau dac divor eaz de fosta elev haba r n-am! Acum s racu Todic bate drumurile la Bucure ti cu memorii... i când vin s -i aduc mâncare se ascunde sub mas i trage peste el fa a de mas . hot rât c nu. îl admiram. s racu tefanei! Era unul dintre cei mai buni din clas . i la amândou la cursul superior. prostii! Ce mod i asta. se pare c a fost i un fel de lucr tur .i era ru ine când te uitai la el! Nenorocirea îns a f cut c profesorii trebuiau spre sfâr itul anului s dea medita ii. fata adic .. mai avea.. de i. doi copii. S-a însurat a doua oar i s-a transferat la Turnu-Severin. pe numele ei. i -a cump rat mobil . î i dai seama! ... st într-o camer dosnic . inteligent!. i Todic îmi spunea c Tarc u sta.captivante.J£te£ Hel. parfumat. pe podele. e la fel ca acum cincisprezece ani.. adic din cauza abstinen ei sexuale. tii c e nebun. îl lua mama dracului! A a. Nu tiu de ce. e directorul bibliotecii jude ene din C. un pardesiu foarte bine croit dintr -o stof englezeasc pe care-l purta foarte calm. î i aminte ti de Cutare? spusese Medoia. parfumat. sau nu. s se Äfofileze" pur i simplu. ii minte. bref. ceva lucrat în cas . întunecat ... când trecea pe sub ferestrele liceului de fete ÄIulia Hasdeu" (acum îi zice num rul doi. tu tii c eu am fost prieten cu el. e mare acum. au împ r it diplome la in i cât de cât reprezentativi de pe la Consiliul Popular.. poate c . emancipat . O. cânta frumos. una Ghizela. englezeasc . apropo. elegant. pân târziu. îns . Todic mi -a spus c Tarc u. a a mi -a spus. Julzan. din localitate. dar iat c depozitul de c r i se m re te i tot mai mul i oameni ai muncii. încât poate s dea medita ii pân la anul dou mii i tot nu.i completeze studiile altfel îi zboar . i asta numai la central ! Mai pune i filialele! i nici una peste treizeci i cinci! Din când în când. e la fel de gr su ca în liceu. i care nu. i cu toate c era a treia oar divor at i a treia oar însurat. promi ându-i c dac se culc cu tefanei i. pe scurt. e cast i a a va r mâne pân la sfâr it.. când l-a lovit nenorocirea. a a c î i dai seama.. î i l sase din clasa a asea o must cioar mic . nu mai 103 (/ merge. m rog.... tii.. Familia a crezut la început c e din cauza femeilor..... m rog. parc trage unul un dulap. dar. zici c mergi la medita ie. Bref. mai apare i câte-un profesora cu un raglan frumos. la Chimie industrial . s racu. o copil din astea de azi.. tie c eu mai umblu prin Bucure ti. în orice caz.. cine tie prin ce noroaie!. i toat chestia a ie it la iveal . ascultând doar de meschinele imbolduri ale instinctului de conservare.. la istorie deci. copil bun! Are so ie. copile! Vuia sta ² se adres Medoia binevoitor i spre ceilal i doi ² era un individ frumu el înc din liceu. cu medita iile?! Pe vremea noastr elevii trebuiau s înve e ca obolanii. nu înotând Affî. tot a a vorbe te.. acum de patruzeci. Copil bun. care a pus ochii pe el. ² . al dracului! A intrat i în partid i a fost repartizat de la început chiar în ora . o întinzi de -acas ..i fac raclaj în luna a patra sau a cincea.. el zice c are un tabule . î i dai seama ce bucurie pe babacii lui. a fost prins cu o fat dintr-a zecea într-o sal de clas . are în total opt bibliotecare în subordine. precum i directorul. st tea bine... m rog când venea un str in prin ora . îi transcriu o jum tate de cas . nu a a.... care i-a promis c dac . are pe nu tiu cine. pân în anul trei. i prin luna a asea. mai paseaz câte una i vreunui tovar de la Consiliul popular sau la jude ean .. sta -i drumul culturii. Numai c tic lo ii ia l-au dat afar din partid i l-au i trimis nu tiu unde dracu. nu . a a s fii cu trei clase i s r spunzi de nu tiu ce sector. una mic -mic . a unor in i care nu vor s se Ästrecoare".. ea... Diploma f tovar e! La înv tur ! Cine nu i completeaz studiile.. singurei. tii cum sunt invidiile în provincie.. credea c eu te-am mai v zut. în var . trebuie l sat la locul lui.. scandalul cu Y_uja?! Formidabil. Fii atent.. eram convins c va ajunge o celebritate în via ! P cat! Mai bine i-ar sta tovar ului profesor Vuia .

parc tu tii? Voi.. bine dispus. vreau s zic.i cl deasc casa.F... primul s u sens. Mai f cu de vreo dou ori: ÄInteresant". Marcu e tehnician veterinar. ceva onctuos.. privind-o mieros: ² i duduia ce crede? Ce p rere ave i?. vrea s . a s rit de pe scar i a nimerit exact peste un pod.i câ tige pâinea din munca câmpului. dar. la vale. privind în gol: ² Asta e la mod acum. prin '50. se pare. în ultima vreme! I-e i lui greu. impulsiv. are o feti ... se zice c nevast -sa s-a i logodit cu altul! Ce prostie. bineîn eles. cu mine: ÄDup ce c ducem mizerie.. La un moment dat. ² Da-da. i-apoi eu.. Trei feti e dulci. cu vechii prieteni. pe la Balota.. mai mult bea nevast -sa! Copii minuna i! îi vizitez regulat când trec prin ora . nu-i frumos! Ce-i asta?!. he. ce discuta i!. mor jum tate din ei.. cea mai mare are nou ani i e premiant ! Scârbos! Singura condi ie e s treac clasa.... apoi întreb din nou. la dou zeci de ani! Dup aia.it spre Ceea. i Bere ariu.)... ai v zut ce repede s-a f cut colectivizarea. he! Maieu are un b iat care termin liceul! Da-da. nu e sim it deloc. pe-aici?!. se întoarse .. divor ezi.. cum îi spuneam lui Gicu. ce vorbea i?! ² Noi? f cu Lauren iu. timid. ha ha!" Medoia continua s p l vr geasc . dar era. le-a luat tot ce aveau i i-a dus nu tiu unde. ² Nu-nu! se repezi Ceea.. mai bine zis sub acest cuvânt se în eleg ast zi cele mai surprin z toare lucruri.. tii tu! Dar ce.. moale.. gata! Te însori. în sfâr it.. habar n -am. vezi. a. minunate. n-a fost un accident de ma ina. i cum nu .efe sau responsabile de alimentare. patruzeci i nou la sut ... dac pot s m exprim astfel. sticla de coniac din fa a lui. Nu cinism.. c nu scrii.. tii cum era atunci.. cu bun voin . râdeau cu to ii. cum zice el. pe nea teptate. unde erau str muta i o gr mad de chiaburi din Banat. carieristule! Ciocoiule! Toat lumea se plânge c e ti distant. într-un mod suspect se pare.. deun zi. s ... i Minda se surprinse privindu-l cu antipatie.. ce. ci cinic. de data a sta f r s se oboseasc s priveasc pe cineva anume. un pârlit de savant! Eh. într -o comun foarte înst rit i. s .i trag fa a de mas cu franjuri peste cap. cei mai mul i. i -au str mutat doar. taic -su nici m car nu era chiabur sau a a ceva. te-nsori. era într -un accelerat Bucure ti-Timi oara i undeva. nu bea 'Jeloc. ce s -i faci.i tragi zilele de azi pe mâine! La noi nu moare nimeni de foame. din ce putea.. Medoia începu i el s râd .. î i face cas acum. bine c s-au terminat i astea! M car familia lui Joloncovschi.s . sensul s u adev rat. despre care probabil c avea o foarte vag idee cam cine ar fi putut fi. se golise mai mult de jum tate. 105 U/parc nu primi i pe che uri de tot. s racu. a a cum i Ceea avea una. în mijlocul uneia din frazele sale.. era noapte. a f cut arma ta i acum e contabil la spital! S-a însurat. n-are licen ca noi doi. Despre cinism.. ci. nu e folosit deloc. eu iu leg turile cu vechii colegi. divor ezi. ti i o confuzie de nume.. în cel mai bun caz. ² A! f cu Medoia. n-o duce r u! E la fel ca în coal .. ha! C a fost o gre eal . privind cu discret duio ie sticla din fa a sa.. nenorocitule! Minda râdea.. concesiv.. mul umit de sine însu i. nu ii minte? Cu m dracu.. pentru c î i d dea seama c Lauren iu vrea s fie politicos cu fostul lui coleg. cineva ranchiunos.. acolo î i g seam ceva a a s . l sându -se înapoi. elemente ostile colectiviz rii (era adev rat. ². prin ziare ce se mai aude de tine... Dumnezeu are planurile lui!. în sfâr it. m -sa e cu ambi iile sociale! Le-am f cut târziu. indiferent. doctorii. i -l întreb : ² . sta e un coleg de antier. cu 104 ai s i. nu m-am distan at ca tine. dar uite. era un simplu pop . o groas amabilitate se îndrepta spre logodnica lui Minda. anul viitor ne-am propus s facem împreun concediul la Sovata! E o familie care-mi place. b trâne. Apoi Medoia se întoarse spre Ludmila i spuse. i lumea a intrat în panic ..i ia o ma in ... ha. cred. tu e ti universitar.... m . cât era câmp. ce zici.. de la o în l ime nu prea mare. în B r gan.. trenul i-a luat avânt. Probabil c aceasta era ideea lui despre polite e. m rog. ai dreptate. surprins i ro indu-se ca un licean. Vreau s zic cavântul sta cinism sau. i numai cu salar'. te lua la plimbare i dup cinci ani. dac n-ai vrut s vii la ar .. i a trebuit. 106 \ i fa a lui surâdea u or.. dar.. Vorbeam despre cinism!. tii c a murit!. Umbl s vaccineze câinii.. i-a a mai departe. Eh. c mai mult erau mla tini pe acolo. a fost un accident C.. el a fost deportat în B r gan. care nu te-au v zut de dou zeci de ani. sunt un ii.. din care bea singur. se poate! f cu Medoia. m rog... s racu. afar de. trei curvi tine miti tele.. cum. dar. ai lui Vlad. ca i ceilal i.. sau din cinci în cinci. din chirpic. parc . tu { e ti un pârlit de universitar.' ce m -sa ser le d . aceea a spontaneit ii.R.. Bere arju. fiecare familie. Pe Joloncovschi l -ai mai v zut? ii minte.. i s vezi ce bac i uri încaseaz ca s -i vaccineze numai din doi în doi. da' logodna o la i! Nu se face. prin '56. nu a a. tJce m-a mai logodi i eu o dat ..Noi ne-am luat cu ale noastre i am uitat c . atunci... Nu -nu. n-am tiut cum se face. tot a a. absent. s te logode ti dup ce ai fost m ritat o dat ! O dat în via te logode ti.. s-a zis c s-au ars frânele i alte prostii.. par ive! Le face tata contabile sau infirmiere . a c zut pe plan eul de beton. cu familia. \r pân acum. Tocmai f ceam observa ia c acest cuvânt. mla tinile nu pot fi asanate?! Vlad_s-a întors. bine dispus. î i cerea sincer scuze.... pe sp tarul fotoliului. Interesant!.?! Câ i copii am? Trei. sfios. dar câ tig de trei ori cât mine... se pare.. i Ludmila .. ne mai i îngr m... dup ce i -a dus. care. eu am intrat aici pe o discu ie. z u.

discu iile noastre. trei mii pe lun . într-o cast poate.. doctorul era singurul carg b u cu ad ev rat un pahar din acea teribil horinc . se crispa acum de dragul s u. adic eu. netulburat. pe care Minda. îng duitor ca o clo c . citea foarte mult. e român.. î i f cu ceva de lucru cu o sticl de ap mineral . acum adresat logodnicei sale. nu?! A murit acum câ iva ani.. Uite.. cu toate c numele. de i nu se întâmpla nimic. nechibzuit. c ti i c pe m sur ce se gole te sticla asta din fa a mea. aceste lucruri se impregneaz .. spuse Medoia. un fost coleg de facultate! ² Pupi!. nu bea din polite e.. o jum tate de pahar de coniac. iar Ceea spunea tocmai. f r antichitatea greac . f când o mi care în fotoliul s u i un zâmbet satisf cut i se l i pe fa . a falsit ii lor. dar acu m era aici i ce se întâmpla era intolerabil.. în ciuda voin ei ei. pe noii s i prieteni. din dou înghi ituri. uimit. . i noi. i Minda aduse sticla de horinc i î i turn un pahar plin ca al fostului s u coleg. 107 i o clip p rea c se va afunda iar în vreo istorioar care se mi ca în jurul vreunui fost coleg de liceu. cum sunt atâtea zeci.. pentru c un pahar identic î i luase i el. v inem i noi.. de pestri i de vie. i tocmai aceast salvare a aparen elor era o form a grosol niei lor. bineîn eles. mai de Äserie". î i mai turn un pahar. i. de i e problematic dac acesta observase Äfine ea" doctorului.²^ am un coleg. s fii dus la biseric . îng duitor .. reveni. dup ce golise din nou. tu l -ai cunoscut pe tat l meu. bineîn eles. i acest lucru nu le -a înmuiat fiin a na ional . de la Cluj. aveau. unde s ascul i corale de H ndel. f cu din nou Medoia cu un fel de consternare.. poate. dar ne-a inut în aria greco-balcanic -slav ! O Grecie. nu i-a înmuiat. tocmai spunea Medoia. de moravurile lui. lucru pe care musafirul îl sim ea. spuse Ludmila. Ce leg tur are asta? Aici e vorba de un fel de idiosincrasie fa de un cuvânt.. încetând s mai joace comedia aceea stins a poli tetei. Ce-i asta? i Ludmila izbucni într-un râs m runt. horinc asta i-a adus-o lui Minda (ea îi spunea mereu pe numele de familie) prietenul s u Pupi. discut m chiar foarte mult...... departe de Occident. de institu iile lui.. î i avea propria sa cast ..în epeni. zâmbind. sau la cei doi. privind mul umit. arii din Palestrina.. Mcilna -îl cheam .. lui. ha! ² Nu-i prea târziu nici acum.. pentru c voia s stea câteva minute cu spatele la cei trei. un slavism f r Dostoievski! Ne-a inut. i-l pusese în fa . i cu aceast consternare pe fa . dudui a nu m crede apt pentru o discu ie a a. poate chiar între el i cel lalt. fiecare în felul lui. intrusului. Bravo! Asta zic i eu c . pe 108 care ar fi vrut din suflet s -i vad pleca i. care oscila în i neputincioas pe el însu i v jur de cincizeci de grade. " '" ~~ ² Pupi? f cu Medoia. ² A. îns . el nu trebuia s vin .. Minda se crispa auzind a doua oar acel Äduduie" pe care el i-l adresase ironic femeii aceleia... Dac vre i. Ceea i ea. mai mohorât . rosti cu un fel de vehemen Ceea. peiorativizat. s copil re ti între asemenea ziduri. la rândul lui. de Äfocuri". apropia i lui.. aparen ele erau înc salvate. cu acest sentiment. ² Ia te uit ! f cu Medoia. i ad ug repede: ² Un prieten.. ² . r spunzând unei fraze a Ludmilei pe care doctorul n-o auzise sau o uitase: ². Medoia îi privea amuzat... dintr -un fel de ciud disperat i pe ceilal i doi. Fabian... în care Minda îi turn horinc . care-l crispa înc o dat pe Minda. cu ochii sclipind.. din lumea aceea atât de populat . în fa a sa. Nechibzuit? Da. m car în acest fel.Se__ ridic . trecu în biroul s u. fumând. care fusese i a doctorului.. vocea ei suna ca o hârtie: ² Nu v preocupa i de p rerea mea! Era o discu ie ca oricare alta. vreau s zic. în casta lor p trunsese o gânganie care. un coleg. ei bine. Chiar i Ceea d du pe gât paharul s u de vin i rug s ^ i se mai toarne înc unul. sta cite te cor6sal!~Vine de pe antier i se apuc de citit! i tat l meu. ceilal i putuser s înve e acest lucru.. doctorul M rgineanu. un fel de antipatie a românului fa de cuvântul catolic.. f r s ie seam c în jur nu se bea deloc. poate i el. i. una mai a a... papista sau papist esc.. cum ar zice Balzac. iar când r spunse. îi era insuportabil aceast senza ie de fals superioritate care se c scase între musafirul s u i cei doi prieteni ai s i. avem. plictisindu -se. oricum. ( Bach.. mai nordic . m chinuie tot mai mult p rerea de r u c nu am atacat uica aia ardeleneasc . pentru horinc lui. a a. mai. ² E adev rat. ca s nu-l jigneasc pe musafir.. de cultura lui. a inginerilor din provincie. Ludmila î i lu singur un pahar mic. Medoia îl privea cu un fel de duio ie ironic .. iat .. exista oare a a ceva? Cei peste. amândoi senza ia unuia c ruia i se urc o gânganie pe um r. i ea î i muie buzele. polonezii au o mie de ani de Äpapist ism". a celor care tr iau într -un mediu închis. companie.. De fapt. Pentru c el golea paharul. â la Bucure ti! Mai intelectual . deja. probabil. eu am fost anul trecut la C racovia: imagina i-v tot centrul ora ului e un fel de Floren a. pe care îl d du jum tate pe gât. nu i-a dezmembrat! ² Acela i lucru a f cut la noi ortodoxia! spuse Ludmila.... a doua jum tate. s zicem.. s cre ti.. care se avântau cu atâta bun -cre tere... a a cum e întrebuin at de anumi i istorici. cum se zicea. cei care câ tig în jur de cincizeci de mii.. Monteverdi. care. de i era un pahar m ricel.. El... ha. s racul. o simpl . goli ce r m sese în pahar. imagina i-v . T cu îns . vrând s -i in ^de urât.

i blond / De voluptate peplu... într -un râs autentic. care. un oarecare Heliade-R dulescu.. tu vorbeai de sublimare.... uni i în jurul ortodoxiei... de. ÄMarius Chico Rostogan"! spuse. de a rezista istoriei.. binef c toare poate.. peste tot! Dar înaintea lui Chico Rostogan a fost Heliade. care deschide prima coal în Bucure ti i. dac ar mai exista. discutabil .. unii? f cu Ceea cu indignare.. Micu Klein. nu numai acum. la Rena tere. Unit cu Roma. sau schimba! ² P i asta spuneam i eu. spuse Ludmila. pe la 1800. de provincie poate.. istoria cuceririlor Romei. care era uneori absurd .. dovezi. de încercarea colectiv sau individual de a ine piept. care.. ² Asta-i ceva tipic românesc. ideea de na iune. dizolvant . sl beau unitatea noastr de credin . dovezi. ad ug Medoia..( ² . Popa Maior. spuse cu gravitate Ludmila... n-a mai îndr znit s se ating .-----111 ² Haide-haide.. biserica unit s-a contopit cu biserica ortodox în '48 sau '49 i. care a fost desfiin at în '48?! ² Nu-i adev rat. interesându -se discret în scrisori dac se poate întoarce în ar f r pericol. ² Sigur c da! spuse Ceea cu o înfl c rare deplasat .. Eu suntjreco-catolic. deprinderea asta de a lua totul în râs.. . cu care nu se pot face compromisuri fundamentale. tinerii tia care Ä i-au tr dat dreapta credin " au demonstrat. î i închipuia.. bând din pahar din pur distrac ie ² nu totdeauna! Poate fi i o form a deturn rii unui adev r prea grav.. la noi ortodoxia asta greco -slav . J^.. Te acoper . incai. A fost un grup de preo i.... care ap ra Ä.. ² Cum.. ci 1700. cu mult maijidicol decât < Mariu-Chico . ridicolul. Marius Chico Rostogan era un european! Un 110 postiluminist. acest graeculus.. revela ia! ² .. au înt rit -o în mod nea teptat. ea nu se aprindea niciodat la astfel de discu ii. râsul sta. care a dus la laicizarea culturii. ‡ ² Nu 1800. ceea ce ei încercau sa deduc . E ti unit.. episcopul Atanasie. i eu a trece ast zi la aceast biseric . asta am mai auzit-o! Te în eli. arja... ² Nu-nu. . de fapt... unit cu ce? ² Cum cu ce? s ri Ceea. din care uit s bea apoi.. auzi i? Argumentele! Ceea ce visa u Miron Costin i Dimitrie Cantemir. ² Ungurimea papista ! râse Lauren iu. era de fapt i o stupiditate s existe 109 dou biserici române ti.. c mor!. atra i de ni te promisiuni sau avantaje materiale oferite de unguri. ² Nu. de cele mai multe ori... dar asta r zbate chiar prin caricatura pe care i -a f cut-o Caragiale. a r spândit scrisul tip rit i limba român . o încercare a ungurilor de a sl bi rezisten a româneasc din Ardeal. ceea ce era fatal. tocmai. ² Da. formeaz în insul social ideeS^ de libertate.. i în felul acesta am reu it s rezist m. care-i diminua for a de convingere. a adus tiparni ele. râzând. au adus argumentele originii noastre latine. ² Nu-nu! f cu Medoia.. te circond / Electric radioas . determin o societate. sublimând în râs. preci s.. ridicând paharul.. privindu-l cercet tor pe Medoia. coloana lui Traian etc. din care s -au întors unii. cu modeste argumente filozofice. nu vedea decât umorul. e o dovad de vitalitate. înfiin area acestei a a-zise biserici a fost o deriziune.A... ei au adus dovezile din biblioteca Vaticanului. Nu mai ii minte.. i-acum îmi vine s mor de râs când citesc: ² . cu ticurile verbale ale. de care îns maestrul..... care. o form . suferin e! Aceasta -i o supap na ional .. de care spui. chiar i ceea ce nu trebuia. chiar de propriile tale necazuri. vorbeai de o deturnare a aten iei. privindu-l pu in deconcertat pe inginer. nu poate. la noi era o episcopie greco -catolic . Apelul P cii?. se m gulea cu id eea c cineva voia s l închid ! Bineîn eles c era un ridicol. de r ezisten .. pân la urm . Astea nu mai erau intui ii sau semantic m runt ..i dai seama. punând picior peste picior. a st rii de spirit.. ce atâta team de un cuvânt?! ² Nu uita. în definitiv. bineîn eles.... dar uite c din toate acestea a r mas râsul.în individ. ² Va s zic tu e ti greco-catolic? îl întreb doctorul zâmbind. un caraghios. care. i avantajele materiale au fost burse de studiu la Roma. cu to i erau ni te caraghio i. s anticipeze. bell e ti Dilecto i capellura . Minda. a unui adev r care te poate ucide sau.. spuse Ludmila rece. din nou cu o violen inutil . nenea Iancu. ² Da-da! f cu cu seriozitate Ludmila.. ² ti i ce sunt eu? se amestec i Medoia.. ² Ce anume n-ai semnat? întreb Minda. spuse Ludmila. spuse Minda. Mariu Chico e pedantul m runt. coala ardelean . pe care o fâlfâia la Paris. în definitiv.. creeaz structuri stabile. f cu Medoia. o uria bucurie: era certitudinea. . f cu Minda. toponimice.. s râzi de totul. Eu n-am semnat... o idee profund european . ² Nu totdeauna ² f cu Ceea. ca crinii lui Amor / Cu buclele lui Phebu te -ammant . care. clare. în loc s dizolve rezisten a na ional . de i acest pa optist exaltat i fricos era cu mult mai ridicol decât pedagogul nostru de coal nou .. singurul mare curent românesc cultural-politic! Pentru c aceste burse.. Mariu Chico sta e de fapt Gheorghe Laz r.. arja asta de care spui. stârneau râsul i pe vremea aceea. necrispat. pe Medoia. replic Ceea. încruntat. cu italienismele i cu mantila sa alb .

într -o pauz . s dispar . s apropie i apoi. laminat. ² Ale colii ardelene. bucuria lor! ² nu se iubiser . în care nu se v zuser . cu mersul lor i staturile lor ce se armonizau atât de bine. sau. Dar arja lui Caragiale nu e decât o dezinvoltur fa de o anume rigiditate.. e o ironie la adresa unei forme pozitive în cultur . i acest lucrii ea i-l -spusese. dând dreptate. care î i maimu rea propriile idealuri.Ludmila avu. un antaj sentimental. iat . ca Ärevederea" lor s fie blând-mediat .. o catastrof . bineîn eles c da! admise Minda. mânioas . un intrus. i. toat cearta asta a voastr e o ceart religioas .. Ei îi displ cea ² i avea grij s o arate întotdeauna ² impulsivitatea. ca o casc metalic . dar. Cei trei îl privir o clip . de i vorbea repede. medieval . de i doctorul tia c ea vine. panicard . invadându-i fa a sa urât .. croit pentru acel personaj! ² insul acela care n v li între ei tocmai când primele suturi le lipeau fiin ele i Ceea se mi ca deja ner bd tor pe scaun. e adev rat c i ea ajutase la aceasta. prea iu i. era cât pe-aci s izbucneasc în râs. de revedere cu iubitul ei dup acea nefericit neîn elegere cu vizita so ilor Nistor i -apoi cu acel hiatus de câteva zile între ei.. în imperiul lor.La vreo dou ore dup toate acestea.. victima boierilor pân la urm . dar ea îl re inuse pentru înc un sfert de or . pentru c se tia în inferioritate i î i specula bine acea inferioritate. 112 i lu partea doamnei Clara. nu. undeva. de care. care sim i crisparea doctorului începu s vorbeasc repede. se c sca în continuare. ales la acea vârst dintr-o colectivitate restrâns .. mântuia totul. Ce vin ?! Dumneata n-ai nici o vin . o zecime de secund . ce nume. r ut cios. uneori.?! ² Da.. timpul neutru. un fost coleg. ajungând pân sus.. Latinismele lui Laurian. nu?! spuse Ceea.. pielea. moluscoid .. Se pare c se r zbunase toat acea sfor are de a fi politicoas . cu gesturi vii. oricum. dup un schimb de vorbe cu Medoia. la o fraz m runt a ei. care surâdea peste ei doi. din pricina acelui Äipochimen". evident! Bineîn eles. nu se priviser în ochi ² odihna lor. precum i Ädreptul" lui de dinainte de dou decenii). pe figura osoas . chiar cu Minda. de a se st pâni. era o neîn elegere desigur. care se fr mânta pe loc cu atâta spaim . i Ludmila î i astup ostentativ urechile. pierdu i de-o infantilitate brusc . oriunde.. mâinile. puteau atrage doar pe un tip ca Minda. adolescen a sa strident .² Ale cui? Ale cui? strig Ceea... tirb . azvâr lit de acolo de propria lor atingere. mie religia nu -mi spune nimic. dat pe sc ri. nu se atinseser .. nu merseser împreun pe strad . bineîn eles. un ins ce Ä deranjeaz ". mare.. dup toate alea. nu se certaser m car în acest interval mort i. la chelie. vulgar f r vulgaritate.. în mod surprinz tor. oricum. r neasc . . favorabil catolicismului. strident i brutal în armonia lor. ro ind atât de violent pe fa i pe gâtul s u nepl cut de alb. de fapt. a lui " Medoia.". prea largi. încurcat. silabele lor. cineva care i-a furat o dup -amiaz ce fusese pl nuit una de împ care. Davilla Ä Vlaicu-Vod ". e vina mea poate. vo rbind prea tare i. ² Da. bineîn eles.. atâta dispre în privire. i-apoi. în sfâr it. tensionat pân la strig tul gâtuit. c . Ceea vorbi despre piesa lui Al. singura lui vin ... grosolan .. pân la oapta pe jum tate ghicit . i începu s vorbeasc calm. mai ales. i el se ridicase cu statura sa1 sferoid . ca o gur b trân . Ludmila plec . de reg sirea lor i a celor o mie de nuan e i în elegeri tacite dintre ochii. la sfâr it. care salva. dar nu trebuia s te afli aici. de ceva din ei în i i!..' r ut cioas . s îndulceasc . ale lui Massim. lui Ceea.. era aceea c Än v lise în dup -amiaza ei". 113 insul acela cu Ädrepturile" lui. o înso i. ap ru i inginerul Medoia ² Bibi Medoia. De fapt. s fie ejectat.Ce vin s ai dumneata? f cuse ea cu un dispre u or. încât Ceea. prietenul acela al lui trebuia s înmoaie. prezen a lui Ceea la el. Ceea. prea exaltat îns . dureroas . întârzierea lui Ceea acolo. un prieten de acum dou zeci de ani. cu toate calit ile dizgra ioase ale unui astfel de tip. ca om modern... unde exista o asemenea disput religios-politic . .. italienismele ridicolulu i Heliade. în care î i r sucea gâtul sub ire un ve nic post-puberal. în mod ciudat i profund semnificativ... spuse Ceea. m surat. i încerca s bolboroseasc o scuz (ÄM ierta i. dulce -neru inat . orgolios i insult tor de sigur pe sine. mai bine zis o serie de neîn elegeri. când.. masiv . de a face pe placul unui om pe care îl considera inferior. un impostor. a unei coli pozitive..ja scosese din s rite pân la urm ). nu putea s arate altfel. o în ep tur (probabil felul acela nestingherit în care provincialul golea sticla aceea de coniac_. deodat puerili. a senzualit ii i spiritului fratern ce s rea din fiecare por al aerului aceluia dintre ei. cu o ro ea nepl cut care-i urca repede de pe maxilarul s u inferior. spre furia de moment a lui Minda i uimirea lui Ceea. bineîn eles. Medoia spuse: ² . ironia asta a grecului poate e mult mai european decât întreaga revela ie latino papist easc cu care au venit... râzând. teribil de încurcat. Dar Ludmila îl întrerupse: ² D -mi voie s spun i eu ceva.. încât Ludmila.. în felul lui nepl cut. Cei trei mai discutar astfel câteva minute. s racul Lauren iu voise s plece imediat. apoi. cu flutur ri de mâini. ² .... violen a în discu ie a lui Ceea. calit i care. grea. inventat de ei în i i.

i mai banal. Minda se lini tise treptat. mai bine zis tu ise de câteva ori i î i încheiase nasturii hainei încercând s bolboroseasc ceva). de parc societatea celor doi. Ceea. deodat . . i. ei nu se mai v zuser de la bacalaureat. la un meci în Capital . b trâne!" în ora. la o mas . ca o fiin ce trebuie protejat . in ceasul care urm . un gest evaziv i elocvent. în s r cie. un Medoia de care se sim ea înstr inat. de acas . de unde ar fi putut s-o cunoasc Medoia. ÄTe felicit! spusese el parc .. felul în care Äintrusu l" îi suportase mânia. îmi pare nespus de r u. cu totul altceva decât. ² . relativând tot ce spusese (era evident.. victorios. ei nu schimbar mai mult de dou zeci de fraze. i ar fi râs. i Ludmila ie i repede. într-un bufet sordid.. din trecutul s u era lucrul cel mai nepl cut.. evident. dar simpatia pentru acel tinerel care f cea facultatea cu atâtea eforturi. vii i dumneata?!.... în felul acesta. dincolo de contrarierea pe care i -o provoca acea ie ire 114 a Ludmilei atât de Äludmilian " de fapt!. numai în felul s u. peste umerii lui gro i.. dovad câteva jum t i de fraz . sau. luându.. cu regularitate totu i. Iat . al celui venit din provincia dep rtat fa de trei str ini distan i din Capital . nici dumneata. Ceea i Medoia. e altceva. unde f cea facultatea. i t cur amândoi. ar fi disp rut ca un abur din înc pere. a 116 . r bufnirea Ludmilei... lips de tact. undeva. dup plecarea ei. privindu-l comic pe Minda. printr-o minune fizic . îl obosise teribil.. nici Minda.. cu tot mai mult repeziciune.). de parc cel lalt ar fi f cut o aluzie la prima lui so ie..i spun ". îmi pare r u. împreun cu ap mineral rece. b u pu in din propriul s u pahar. enervat de menajame ntele crispate cu care to i trei îl trataser pe intrus.acum." i f cu cu mâna sa groas . ad ug Ludmila.. care venea de la Craiova. de la ghea (horinca era vitriolant !).. i dac cei doi. odat . a logodnicei prietenului s u.. i-ar fi lipsit. se sim ea de fapt bine. uimit el însu i. V las. îl înc lzise totu i.. fo ti prieteni. doctorul aprinse un lampadar într-un col . i cei doi prieteni-str ini nu f cur altceva decât s bea împreun . încercând mai mult s-o tempereze cu privirea sa i cu contrarierea sa grav-re inut . el e un b rbat. prima parte a dup -amiezii îl crispase.. dar nu. dar i el cu regularitate. furios. S bea! Ciudat. cu farmec oricum. odat . v las s v privi i în ochi cu duio ie. asta e sigur.. acea revolt a franche ei ei. o obscur mul umire îl invada cu discre ie.. ca i scuipatul sau sc rpinatul. Medoia se înclin ² era surprinz tor de st pân pe el. pe care îl privea cu o anume ging ie. umilitor . ce-ar mai fi râs cu ea. Vina dumitale e de fapt. care îi ascundea totu i pe cei doi prieteni. Medoia b u mai pu in. sim i. totu i. g si chiar un epitet lini titor.. îi venea s i râd în acela i timp. Ludmila îi trimise iubitului ei un surâs cald.. 115 Medoia devenise moroc nos sau absent. i. a str inilor. flagelarea.. Ludmila zâmbi chiar. fugit din internatul acela al lor. în ace ast înserare. da-da.. tocmai ca s -l împiedice pe Medoia s plece (acesta se i precipitase spre u . s v bate i ca ni te birjari pe umeri. pentru care nici m car joviala dumitale provincialitate nu te scuz !. care. o dovad c îl consider dintr-ai no tri!.. i Minda b u i el.. a ai ratat o posibil prietenie a noastr ! Nu se intr astfel într-o amici ie. o îmblânzise într-un fel. într-o gloat amorf . dup ce schimbar un zâmbet de în elegere. un Medoia sub irel. el î i plec cre tetul i schi cu bra ele un fel de gest în l turi. aproape cu polite e. în sfâr it. ar fi râs!. Minda î i aminti. nu mai Äaveau ce s . dar era imposibil. la urma urmei. acum c r m seser singuri. în prezen a mea! Aceasta se cheam tact. ar tau c . de i tocmai aceast idee a ap r rii celui r s rit. i. în picioare. cu teama aceea de Äcadre" în spate (tat l s u se mai afla în deten iunea aceea brutal .. de-acolo etc. într-un fel. i Minda. ² Ludmila! strigase Minda. ce fusese atât de aspr cu el.. colega sa de facu ltate. Doctorul se a ez i el. de altfel. ca o boal ru inoas .. trebuia s aranja i asta altfel. Medoia nu-i purta pic . mult mai pu in. adic : ÄAstea sunt femeile. a mea! N-ave i tact... puternic. rece totu i. g l gioas . cel care Än v lise" i care trebuia ap rat i ceilal i. pentru o noapte i o zi.. f r motiv). cu hainele jerpelite. în acea or petrecut în gar . sau îl va dispre ui f r ur . c ruia. i Ceea o urm tulburat. cu un zâmbet m runt. tân r. cu paharul plin în fa . pe jum tate batjocoritoare. c . în orice caz ea îl va detesta f r dispre .... dinaintea acelui trup gros.. spuse o fraz amabil . Minda îl g si pe fostul s u coleg reinstalat în fotoliu. sau.. Sau locvacitatea sa nu fusese decât ocul primei revederi i un fel de a face fa al lui. sau stân gace. el. foarte puternic probabil... lucruri foarte fire ti.Când se reîntoarse în înc pere. s v pricepe i din sferturi de fraze. în Gara de Nord. dup atâta alcool ² era o înclinare pe jum tate teatral . dup plecarea celor doi. la sfâr it. nu mai am destul r bdare s asist i la golirea sticlei de uic . Afar se întunecase. r mânând secunde lungi în aceast pozi ie. încât Minda tres rise.i m nu ile. a ezându-se amândoi pe câte un fotoliu cu bra ele în jos. acum. când tân rul student la Medicin c uta pe cineva la un tren de Timi oara care-i aducea un pachet de la ai s i.. bineîn eles. stând în fa a acelui individ cu hot râre str in. pe persoana sa fizic . dar nu trebuiau s se întâmple în dup -amiaza aceasta.. hiperaglomerat. îl întâlnise pe Medoia. E bine femeia! V potrivi i bine. nu prea tare. î nc o dat . cu pânda aceea dintre ei. ² De ce?. sinceritatea mea e un compliment de fapt.. etc. Domnul Medoia va în elege c aceasta nu e prea grav. o sfruntat lips de tact.. s imita i vreun profesor de-al vostru. f cu ea i râse. adic . spuse în felul s u.

c acesta era bolnav.. Dup ce gr i acestea. era bolnav. Noul Testament în traducerea lui Luther. îi c zu la picioare i îi spuse: «Doamne. 118 Crezi tu aceasta?» Ea îi r spunse: «Da. fratele ei. spuse: «Boala lui nu e spre moartea sa. acela nu se împiedic . Betania nu se g sea îns prea dep rtat de Ierusalim. Iisus o iubea îns pe Mana i pe sora ei i pe Laz r. cel numit Geam nu. Din trecuta sa Äerudi ie de liceu" î i aminti ² cu un zâmbet involuntar de orgoliu ² c istorioara cu Äînvierea lui Laz r" nu se g sea decât în Evanghelia lui Ioan. pentru mult vreme! ² a Ästadiilor" acelora c rora li se spunea astfel: pubertate. ca s i se spun : «Doamne. în via a sa ambi ioas .i explice de ce în celelalte trei evanghelii era omis perfect acest fapt. M ria aber war. evident. acela se va r t ci. Cine îns c l to -Jre te noaptea. reveni în fotoliul s u cu o carte pe care n-o mai avusese în mân de foarte mult vreme. i mul i iudei veniser la M ria i Marta s le consoleze de moartea fratelui lor.. a doctorului. doarme. c ci au trecut patru zile de când . o vârst care avusese prea pu in drept de existen în via a atât de încordat . Medoia nu venise cu mâna goal : îi adusese acest m runt dar: halucina ia. aburul pe jum tate închegat. Atunci gr ir înv ceii: «Doamne. i -apoi cum aceast expresie se fix . mai întârzie el doar dou zile în acel loc în care se afla. Äînvierea lui Laz r!" gândi înveselit Minda. de dou decenii. Astfel vorbir iudeii: «Vede i cât de mult l-a iubit?» Unii dintre ei. care ai venit în lumea aceasta». z rind-o pe M ria c se ridic gr bit i iese afar . i iat . Dumnezeu îndepline te rug mintea celui care i-o face» Iisus vorbi c tre ea: «Fratele t u va învia». tot mai contrariat de lectur : ÄEs lag aber einer krank mit Namen Lazarus." 117 Äîn vremea aceea z cea bolnav un oarecare. dac ai fi fost aici. dac doarme. i trecu în bibliotec . Când auzi el. deci. cât de rar se gândise el ² spre deosebire de Ceea. Iat . Era o cript îns i o piatr grea era a ezat la intrare. Iisus vorbi: «Lua i piatra de aici!» Atunci gr i c tre el Marta. de ging ia dezarmat care fusese farmecul lui Medoia adolescentul. vino i vezi!» i Iisus î i ascunse ochii. Iisus vorbea îns de moartea sa. ca fiul lui Dumnezeu s fie sl vit prin ea». V zând -o Iisus c plânge. se înver una în sinea sa i se tulbur i spuse: «Unde l-a i a ezat?» i ei r spunser : «Doamne. g si în sfâr it Evanghelia lui Ioan. fiul lui Dumnezeu. ci se g sea înc în acel loc în care îi alergase Marta în întâmpinare. cred c tu e ti Christos . tocmai de aceea îl asculta cu atâta aviditate! ² la propria sa pubertate i adolescen . tiu. cel care a deschis ochii orbilor s fac ca acesta s nu moar ?» Atunci. se apropie de mormânt. ca un deget care bate distrat i mecanic aceea i clap la o claviatur . cel pe care -l iube ti zace». s -l plâng ». gândind în sinea lor: «Merge la mormântul lui. in dem Flecken Marias und ihrer Schwester Martha. M ria. într -o camer goal . pentru c în el însu i nu se afl lumin . hot râte. vezi. pe care. verset 1. Apoi vorbi el c tre înv cei: «S ne întoarcem în Iudeea!» înv ceii îns îi r spun-f ser : «înv torule. o stafie ce prindea corp ² un anume corp. îns . Atunci Iisus le vorbi deschis: «Laz r a murit i m bucur pentru voi c nu am fost de fa . surâzând. prietenul nostru. Doamne. Dar s mergem la el!» Atunci Toma. o anume substan ! ² o stafie ce se în l a ca un abur. de metodic împ r it . îns . pe nume Laz r din Betania. cu amuzament la început. cu gesturile acelea simple. ale unui om care a frunz rit sute i sute de c r i. Surorile trimiser atunci dup el. prin ce for ?! ² îi n luci propria sa adolescen . Iisus vorbi c tre ea: «Eu sunt învierea i via a. oare. i îi spuse: «înv torul e aici i te cheam ».» ji< Astfel vorbi el i dup aceea le spuse lor: «Laz r. dintr-un m runt automatism al vreunui contact cerebral. poate. împreun cu iudeii care o înso eau. ci doar la o jum tate de ceas. i tu vrei s te reîntorci acolo?» Iisus r spunse: «Nu sunt oare acestea cele dou sprezece ceasuri ale zilei? Cine umbl ziua. Astfel îi vorbi Marta lui Iisus: «Doamne. Când M ria ajunse deci în locul în care se afla Iisus i îl z ri.. din satul M riei i al surorii sale Marta. stadii abandonate. ca s murim cu el împreun !» Astfel ajunse Iisus acolo la patru zile dup ce îl îngro -paser . pentru c el vede lumina acestei lumi. încerc s . Iisus îns nu ajunsese în satul lor. Iudeii care se g seau la ea în cas . M ria era îns aceea care unsese cu mirodenii picioarele înv torului i le tersese cu propriul ei p r. Marta îi r spunse: « tiu c va învia la învierea judec ii de apoi». Când Iisus auzi aceasta. acela va fi nemuritor. iar ei în elegeau c era vorba doar de somnul trupului s u. dar eu voi merge la el i-l voi trezi». von Bethanien. nu cu mult vreme în urm vroir iudeii s te lapideze. e spre binele s u».. Laz r. excesiv de harnic . stafia înc t imid ² care poate va muri înc o dat . deren Bruder. într-adev r. alerg i o chem în tain pe sora ei. vorbi c tre înv cei: «S mergem. din oboseal . deci.acelui obraz lipsit de spiritualitate. die dem Herm gesalbt hat mit Salbe und seine Fiisse getwcknet mit ihren Haar. capitolul 11. cât de pu in loc avuseser aceste vârste.. doctorul se ridic . doar din trupul acela cu umerii pr bu i i din fa a sa. îi alerg în întâmpinare. adoles. Cine crede în mine va tr i chiar dac moare. el pute deja.. consolând-o. gr ir : «Nu putea. i citi. dac ai fi fost aici. pe loc. i în timp ce o c uta. fratele meu nu ar fi murit». i cel care tr ie te i crede prin mine. Când Marta auzi deci c Iisus venise. harnic . ci spre m rirea lui Dumnezeu. o urmar . fratele meu n -ar fi murit. Dup o foarte scurt c utare. M ria r mase îns acas . prin nu tiu ce curioas asocia ie. sora celui care murise: «Doamne. stafia propriei sale adolescente. tulburându-se Iisus înc o dat în sine însu i. pentru ca voi s crede i. apoi tot mai prins. lui Minda ² totu i.

mai relaxat acum. ad ug el. un student la Medicin exemplar. s simt . asta n -o s te în ele nici dac i-ar pierde mama! Nu pentru tine.Nu se opri îns aici i citi mai departe. ridic ochii: Medoia îl fixa cu o privire atât de clar . congrese. total nepotrivit cu.. Sau poate acesta era felul s u de a. animalic . i înc ce bun . e ti un câine singuratec. umilin elor materiale. tiin a ta. vinovat.. probabil pentru c nu era ceva care s dureze ² i îi aduse celuilalt. ² Exact.. nici râsul vreunei memorii încâlcite. poate. vino afar !" strig cineva. foarte bine aleas . revenindui din amor irea sa. i-am vorbit. i în clipa când Minda deschise gura. i el i tat l s u. pe care -l întâlnise atunci în Gara de Nord. vesel i li ber.. era de preferat? A fiului i a tat lui Medoia. nu -nu. trupul s u gros care-i st tea în fa . Iisus î i ridic ochii i spuse: «î i mul umesc. E adev rat. Unii îns alergar la farisei i le povestir totul.. cu bonomie. zâmbind. de i. care îl uimeau i îl i amuzau. vei vedea m re ia lui Dumnezeu?» Atunci dar piatra la o parte.. Ai ales bine. asta e totul. se întorc ei mâine. c era urm rit. ca ei s cread c tu m-ai trimis la ei. paharul cerut. cu gesturile acelea stângace. ² Lauren iu Ceea. cu picioarele i mâinile înf urate în bandaje. de lucid . ² Ce cite ti? îl întreb Medoia. scârbos de bine crescut? C m-am îmb tat?! Bineîn eles c m-am îmb tat! Am vrut s m îmb t i am f cut-o.. .i vezi mai departe de.» Spunând acestea. al ii au pl tit total. nu e cel mai important. încât doctorul se îndoi o clip c acest om b use o jum tate de 119 kilogram de coniac. ce vorbesc! Bineîn eles c te iube te. f r s vrea.. Iisus vorbi deci c tre el: «Desface i-i bandajele i l sa i-l s umble!» Mul i dintre iudeii veni i la M ria. noroc. prostii.. era ceva care-l sufoca. dar spre binele poporului. o -ho. un pahar foarte mare i un sifon rece!. Ä i mortul ie i [/1' afar . privindu. cenu ii. când observ . însoar -te cât po i mai repede. v zând acestea crezur în el. cu am r ciune bineîn eles. vino afar !» i mortul ie i afar . domnul. foarte pu in." . ² Sunt un porc. din frigider. pe deasupra. Asta voiam s spun i eu: Lauren iu Ceea. a celor lipsi i de personalitate. ceva neclar.. ² Prea mult.. sub ciocanul acela ce-l turtise i-l f cuse astfel. te iube te de nu mai poate.. Unde era acel tinerel.. un surâs care îl uimi pe el în primul rând ² el se transforma cu rapiditate sub ochii sau în apropierea lui Medoia în ceva ce nu mai fusese niciodat sau nu mai fusese de mult vreme. Ce crezi acum.i trebuie ie: ar toas . c nu tiam c am s fac asta la tine. totu i... trebuise s îndure. pe jum tate amor it de alcool ² b use. ceva nepotrivit. ce mai. i el. c m -ai ascultat! tiam c tu m ascul i mereu... speriat c -l vede... o docilitate i o stâng cie dezarmante. supra-w -H vie uiser ! S .supravie uie ti. nu-nu. în cripta aceea uria . acest lu cru nu e foarte important. te iube te.i seara i alungându. et etera.. i doctorul trebui s se ridice brusc. nu m intereseaz .. adic cei doi Minda.e aici»."). nu poate. de când erau singuri... când el. la ea.. s -i r spund . Tat . ha! râsul lui Medoia era cald.. sfios i bine crescut. i-o t ie: Las .. Bibi Medoia. ei supra -vie uiser . acea dezarmare a întregii lui fiin e. ce -l fermecaser pe seriosul i echilibratul Minda. confuz. da. era atât de îngrijit îmbr cat. nu-mi r spunde. abia acum pricepea doctorul. abrutizant . încercând cu ochi sfredelitori. din cap. i domnul filozof. supravie uirea aceasta. care. cu p rul moale. zâmbind stângaci. Ce dracu e ti atât de politicos? D -mi un pahar cu sifon rece. fricii. dar. Minda se ridic supus. ceva gre os... nu grozav de descurc re . a Ä acelui" Medoia. al celor care stau aici în jur.. Nu mai sta i calcula atâta. bineîn eles. dar asta numai fiindc e ti tu a a cum e ti. doi. De când sunte i împreun ? ² De vreo doi ani. numai c . noroc! gândi Minda i d du încet.i prietenii. tergându-se mul umit la gur cu mâna. i distinsa domni care. prostii. mul umit de sine însu i. sut la sut . Medoia i familia sa au avut totu i noroc.. sub ce colosal ciocan de spaim trebuise s gâfâie trupul acela melodios. a celor care nu atr geau în nici un fel aten ia! ² da. stricându . ha.. nu? f cu Medoia. 120 toarn i tu un copil. de consulta ii. ceva. sau numai a a zisa revolu ie?! Al ii au pl tit mai greu.. spaim * abject . ti nerelul acela speriat.. Medoia îl .i pierde min ile. i pe urm po i s .. vino. vino afar " strig cineva în gâtlejul lui Minda. moarte veritabil . strig el cu voce înalt : «Laz re. asta e: s supravie uie ti! 121 ÄLaz re. doctorul î i d du acum bine seama. Ärevolu ia" adusese i spaima simpl . a fiului i a tat lui. de i. el. Minda. totul. nici nu tiu dac te iube te sau.. nu era o prostra ie a alcoolului. cu ea. i a murit de moarte bun .. a celor uniformi. feminin.. nici o grij . însoar -te cât mai repede cu ea. în sfâr it! O femeie cumsecade. neprivindu-l. f r urm de ironie.i prietenul.. jegos. bineîn eles. ÄLaz re.. ce-l tulburase pe el. pe care -l iubise. neb rb tesc. cât fric ... da-da. Medoia vorba cam în felul acesta. s deslu easc silueta sub irelului s u prieten în acel bandaj gros de carne care era trupul lui Medoia (. serioas . deodat . cu picioa rele i mâinile înf urate în bandaje i cu fa a acoperit cu un giulgiu.. i erau i celelalte dou animale de fa !. h ituit. felul lui de a fi. cu un tat bine adaptat i atunc i. dar alunecând în media aceea ² ce sub ire era în anii aceia chiar i media aceea. ci sigur.. tat l s u s-a întors. mult lume tr ise atunci în spaim . animalic . Iisus îi r spunse: «Nu i-am spus oare c dac vei crede. cu toate rela iile sociale în regul .. nici al unei inimi duplicitare.. cu înc ceva. predestinat atât de devreme s r ciei". Nu era nici râsul min ii. era râsul trupului s u. cu pantalonii c lca i. este exact ce . bineîn eles. de fapt. când te ui i la mine.

avea ficatul f cut praf i el însu i devenii un fel de cet ean cumsecade. perfect alba tri.. îndreptându-se spre buc t rie.. ce folos.. las vinul. / ² Da. ² Nu mai am coniac. data viitoare. i e ceva foarte scârbos... i ce mai arie. de asta. sta e avantajul de a fi beat. i cel lalt repet : ² .. spunea el.. avea câte ceva în frigid* sau. dar. ² Vin am. un organ la fel de nobil. spuse Minda. cine tie. roiurile de musculi e. aia mic a fugit mâncând p mântul...... Totul s-a salvat. \Dintre dou rele.... nevast -mea a mirosit totul. de parc ar fi sosit proasp t de la o dezintoxicare..I i cel râzân | " iDintn fi mai nu mi cu rar face ri puben intac i Se mutra cap: întâmp 122 b ga în mine atâta zeam amestecat . doctore? Ai habar de chestiile astea. de i. despre Äviezurele la infect. atunci alcoolul îi era total nesuferit.. dar. am strâns din f lcile mele late i n-am dat pe la antier vreo s pt mân . nici be iile alea n-au p c lit-o ² ea a sim it imediat. ci ficatul.. hohoteam ca un bivol nesp lat care se tot r suce te în mocirla lui de care nu se apropie decât ân arii i musculi ele. ceva teribil de scârbos. pentru c . De-atunci.. dar ce. s te treze ti tot timpul i.. se pare îns c trebuie s fi i o dat viitoare.. plus ce.. spunea e l. jum tate de an n -am ie it din baraca mea undemi am biroul. s-a salvat.. în sfâr it.. se îmb tase cu bun .tiin ..i luxeze c snicia!".. i. dac o s mai am atâta minte. Minda îi r spunse i el. ce se lipise de pielea lui" i pentru care Äera cât p -aci s . care e la fel de bun la gust ca hipermanganatul... ce n-am b ut atunci... pân i faimosul nostru vermut ro u. am salvat ambarca iunea. dac o i mai prind schema cu.. totul. tuf-tuf. de i râdea f r veselie ² s dea Dumnezeu ca dai viitoare s vie cât mai târziu sau deloc. beam i plângeam.. ² Ce fel? Românesc? ² ÄCinzano". scârbos.. uneori aveam senza ia c î i d seama de întreaga schem . bineîn eles. la col e un .. ochii aceia nepotrivi i cu restul. cu bonomie. dar Äam închis ochii cât am putut. care-: CU. sub iri. i. 122 \ Apoi începu s povesteasc o istorie cu o inginer tân r . parc numai sta?! Plângeam... i bineîn eles. data viitoare..... altceva n-ai? ² Am ni te vermut. stagiar într-unui din antierele unde era el ef de lot... b trâne. spuse Medoia pu in uimit. i ochii lui râdeau i o clip sclipi în ei feminitatea aceea puberal . nu. râzând. periculos. ajunsese s m cunoasc prea bine.. cu ghiare lungi.. i Medoia se amuza de mutra îngrijat pe care o f cea doctorul când el î i d dea paharul peste cap: ² i-e fric .. care mi se lipise de coaste i -mi gângurea acolo de-mi f cea respira ia a a ca locomobilele alea chiabure ti. ce mai arie! Nu tiu. nu? Ce zici." i Medoia continua s turuie. tuf-tuf. e tot ce nu pot s suf r eu la b utur . nu de-o minunat i cinstit afaniseal ² dar. s dau dracului totul. dup un timp ² era aproape zec seara ² doctorul îi propuse s m nânce ceva.. n-am nici un chef de vin. dar mult mai periculos! Da.. ha. Äun drac tân r cu ochii de viezure.. extrem de periculos! Am sc pat îns .întrebase ceva.i dai drumul.. Apoi trecu âltocvâ. deodat st pân. dac o s mai pot 123 priett alcoc celelc ceva. Dar Medoia îl opri: ² Nu. disp rut .. am fost avansat. ad ceva. de i... minunea aia mic .Nu mai ai ceva de b ut? ² De ce.. mai ales.. îmi explic. sim i c te treze ti? i Minda râse i se auzi cu pl cere. eu aleg pe cel mai mic. cam a a. po i s . mult mai în elept îns .. care îi r scoliser ficatul". de i.i spun ce fericit am fost când am sc pat! îmi venea s rup totul de pe mine. cu rahatul sta în gur . beam i plângeam. pe arie. b trâne? Stai lini tit.. bineîn eles. într-un asemenea hal. încât o îngre o ase Äpe aia mic ". Se apucar amândoi de vermuth and soda. mahmureala asta e tot ce poate ‡ fi mai infect. Data viitoare ² i Medoia începu s râd scuturându-se tot.. bere.. nu m îmb t în fiecare zi. în câteva rânduri. se uita înapoi. ² Bravo! Ad -l încoace.. bineîn eles afar de. cât timp beau.... cu unghiile ei. intac i. dragele de ele!. cu o precizie magnific c a ici e vorba de cu totul altceva. ² Altceva n-ai? Vin.. se jura inginerul. i -asta în dou rânduri.. s coboare jos. vodc . ha.. nu mi se po ate întâmpla nimic. mai bine. Reu ise s se Äsalveze". Äîi fusese atins nu inima. din când în când. dar am sc pat (Medoia avea o crispare amar în jurul gurii când spunea acel Äam sc pat").. repede! Cu un sifon rece! Simt c mi se face r u.? .. b trâne. i Minda se întoarse vioi..

i câteva frac iuni de secund Minda nu. aflat la mine. doctore! Ce voiai s -mi spui? Sau voiai doar s m întrebi ce fac? i râse.. B use aproape singur întreaga sticl de vermut. i Fabian reac ionase direct. în asta sem n pu in cu voi. ² Hai-hai. sigur. Mergea calm. ha! se auzi gâlgâind la cap tul cel lalt. cu atâta spontaneitate. nu poate s plac unei femeiu ti' Crezi c minunatele de ele se împiedic într-o formalitate de-asta m rui lispus t .. Minda d du din cap i. dou bune prietene. 125 câinii. bineîn eles dac nu se face prea târziu i. ha.. f r rost. un papagal. b trâne? spuse deodat Medoia. ha. spuse lini tit Medoia. credeam c nu e ti acas . sau ceva as< iu m n tor?. astfel de excese nu erau zilnice. se apropie de telefon i form in num r. dac . f r o vorb ..... ha.. fat . un: -Alo! ² Alo. Cu câteva cuvinte scurte. te în eli total.. Minda închise. f cu Medoia cu simpatie.i trebuie! ² S mergem la ea! f cu Medoia.. ha. a ni te.. cu seriozitate.minte! / iu sunt b rbatul ideal.. ha. mie-mi trebuie acum o femeiu c . în ciuda apj rentelor. visându -m . tocmai pe tine te viseaz . în sfâr it.. spuse Minda. dac e a a.. spuse Medoia i se ridic în picioan lepil se uit afar pe geamul întunecat i începu apoi s se plimbe prin îi c pere. fii f r grij . eu sunt ce le trebuie7. cum sunt câteva mii în ora ul st> împu it..i putu prefigura prea bine fa a ei. unde ei cunoscut i. pe care îl uitase. i-ar pl cea i ie o cucoan de asta at . de cald.Pardon.. ² Ha. râse doctorul... ca i mine. Äha -ha"-ul din receptor se auzea pân la el.. r spunse el. ai s râzi.. Ei. un prieten al meu. cum ar fi starea de be ie sau de veghe a pretendentului. faci pe grozavul. Aiurea.T dar ce s mai. s plece. i... cu totul altceva! Uite. prefer caii. observând c Minda se ro ii la cererea sa nea teptat . cu umerii mi cându-se puternic i res-drând greoi. se auzi dincolo. un animal cai sunt s sâsâie i s te împung cu ochii. sun telefonul i Minda auzi din nou timbrul acela r gu it.. a a.. cel pu in de ast dat .. ha. dou porumbi e la mine i bem împreun vin fiert cu smochine uscate. care respect legile.. e ca i cum a înv a mierla s înoate! Printre . dac-ai ajunge la ea! Dar Medoia continua s râd .. ridicându-se dintr-o s ritur . ² Ha.. te ascultam cum râzi. ² E ti prea beat pentru a a ceva. ce te-ai crispat în hali sta?! Crezi c vreau s i -o cer pe distinsa ta doctori . i înc o dat pe doctor îl impresiona pl cut timbrul ei cald. un gâlgâit care r suna în pâlnia de ebonit aproape muzical. parc obosit. un cet ean cun secade.. ce faci acolo.restaurant cur el..ucoanele tale sofisticate. De ce crezi c un om beat. Atunci.. Minda. care se perpelesc în a ternut. f r nici o ezitare. se auzi de dincolo vocea Miei Fabian. ce zici?! s le dau afar peste câteva minute. Uite ce. . destul de lung. femeile ² Ce-i cu femeile?! mar Minda.. amor it de tata edere pe scaun.. o femeie. ha. nu-i era foame. i -am spus. Peste vreo jum tate de or . nu e ceea ce crezi. Nu-nu. când inginerul se preg tea. \ 124 ² Ha. se înclin atât de puternic. d -mi un telefon mai târziu. cald: ² Te-ai culcat. pentru c . probabil c . ² Du-te-n m -ta. la. apoi. adic . nu. s zgârie. c -mi fac i semne.. tocmai când voi s nchid .i orbesc ie de o femeie. .. s sâsâie încet.. mi c rile ei i întreaga ei fire. O femeie. i doctorul se minuna c capacitatea de absorb ie a acelui trup masiv. de ii dar. cunosc o asemenea femeiu c . încât i inginerul ridic privirea. ha. o minunat ferm iltceva iu c . pline de idei ca g ina de p duchi. inginerul Medoia.. u or gu it. e cu totul . ha. încercând s zâmbeasc . e ti exact omul care. dac e ti de acord. dac e ti dr gu . A tept un timp... ai amu it? ² Nu. comendatore! Bravo. tocmai. ha. nu-nu. vor s tie cine e ti.Ba da. ² tii ce-ar fi bun acum. încât . care râd cu m ochi i l crimeaz cu cel lalt. vrea s . Dar aveam pe cineva în vizit i nu eram dac s .. Medoia lu receptorul i. nu suport »rea mult timp femeile. în clipa când începu s vorbeasc ... ha. ha. atunci te rog s . râzând i el. la cel lalt cap t al firului.. oprindu-i din plimbare cu aerul cuiva c ruia i-a dat prin cap o idee. ² De altfel... ha. nu ridicam eu. atât de sonor. ² Bine! f cu Minda... poate nici s pt mânale. mai tân r . probabil c una din cele dou Äporumbi e" f cuse vreo remarc . ha. ² E ti un bou. binef c toare ca o m mic . ² Crezi? replic Medoia. sim ind cu furie c începe s se crispeze i c dintr -o clip în alta Medoia îl va sim i. altfel. exact un tip ca mine^gros la trupijsjjferche . dac vrei..i spun ceva. ai nime-it-o. uite. se scuz el. ceva care s se mi te. z u. ca de obicei bine . de armonios îi era râsul. depilate pe picioare i pe la sub ioar .. face to i ianii! Este exact ce . atât de nea teptat.. ele tocmai je mine m viseaz . înc ro |iot rât la fa .

cred c face i.. e de speriat câte persoane distinse lucreaz în întreprinderea noastr . aproape în toat camera. cum? i la dumneavoastr ?!... ah. în considera ia mea. ia te uit cât perfidie. Nu retrag i nu m retrag cu un milimetru. nu-nu. ² Ha. era s zic: bat -te norocul!.. bineîn eles c v aprob. asta-i bun . vorbi el în receptor. nu a a în. lui Minda i se p ru c halucineaz . un milimetru nu-i glum ... am zis: întreprins-o.. nu-i deloc superfluu. nu a a.... hi! se auzi distinct în receptor. deci o fost provincial . cum a i uitat? A a de repede... cum se zice.. Evident! Evident!. A. tiu eu. cu atât mai mult cu cât. nu. cum spune o dactilograf de la noi. dar nu provincial.. foarte bine.. el. asta e sarcina mea moral de p rinte i nu voi ov i nici o clip s ... vai de mine. Asta i -am spus-o i eu.. evident! Dealtfel. adorabil! Bravo! Sunte i adorabil .. îmi cer iertare. nu nu. i nu retrag o silab !..... o persoan foarte distins .... ² Pe onoarea mea. ² M ierta i.. ha.. un salariat cinstit. într -atât de absorbit era totu i de cele ce se întâmplau în spatele lui. i mândra mea so ie la fel.. e un cuvânt care mi-e foarte familiar... poftim? Cum cine? Bineîn eles. eu lucrez la o întreprindere. ha. c am asentimentul dumneavoastr ... cea mai mare vreau s zic.. cu un miraculos echilibru inginerul r mase în picioare. cum ti i s v preface i voi. ha. ceea ce nu tiu dac .. ha. nu -i a a. deci sunte i o celibatar ?. Formidabil!. sudoarea de pe buza de sus i de pe b rbie. ha. dac -mi permite i. se repezi inginerul. ceea ce. dar ce dr gu .. ha. se în elege.. ha. dulci i gr su e. imposibil! Absolut imposibil! Ceea ce pot totu i s avansez.. da. înainte vreme a fi spus c sunt un amploiat cinstit. i trei feti e armante. eu am marele avantaj c . vreau s zic onoarea. sau poate numai în acest fel. nu-i a a. fostul meu distins coleg ² nu a întreprins-o... dac -mi permite i.. a provincialilor. a. îl a eaz într-o lumin foarte proast .... dup cum ti i.. ² Ha. cum.. nu..... cu mâna stâng . nu v -am comunicat înc .. fiind din provincie. ha. întocmai. v preface i. dealtfel. ta i de familie i alte categorii de. poftim?. evident... dac pot s . nu ti i?!.. m bucur .. a. dar dac e s judec m dup voce.. cel pu in..termin... ochii dumneavoastr . nu exagerez cu o silab .. trusoul i educa ia complet . nu. ha. c reia iam cump rat o gr mad de rochii cu flori i rândunele. ceea ce -mi d un larg acces la acest cuvânt.. ha. a.. nu?!. ce putea i s face i. cum?! A... H a.. Nu -nu. dup ce c am nea teptatul noroc. dac -mi permite i. se poate?!. hi. decurg. dactilografe sau responsabile de alimentara. îmi pare bine c v place i dumneavoastr . 128 Evident!.. nu-nu.. pardon. Poftim? V rog s repeta i. ha! se auzi râsul sonor al Miei Fabian în receptor i. Evident!. ocazia aceasta încânt toare s . nu-nu..... cum 126 puteam s -mi permit.. la tonajul meu. se întoarse cu spatele spre cel care vorbea la telefon i încerc s deschid o carte. numai eu s avansez. a putea spune chiar.lui Minda îi fu team c cel lalt se va lungi pe parchet. ironia nu -i for a noastr . ha. nu v place expresia?! Ha........ nu -nu. ha. cu gestul s u atât de expert.. nu-nu. am spus. deoarece îi trecu prin cap ideea c Medoia s-ar fi putut preface mai beat decât era în realitate.. numai el. mimilioane de scuze. eu. s fac carier ... dealtfel. pardon.. n-am vrut s insinuez nimic! Mi-milioane de scuze. domni oara Pleiniceanu. dealtfel. a. de altfel st i cite te.. dac . da i -mi voie s v s rut mânu i ele dumneavoastr dulci. Pardon. a.. numai ultimul cuvânt. desigur. picant . Poftim?.... înainte vreme se spunea slujba sau amploiat. ha... bineîn eles. v bucura i de un loc foarte.. chiar i în acest fel. z u. Asta zic i eu c . da... de ce crede i c sunt mai ironic decât. i pl cerea.... ha. dac . nu cred o iot .. bucure tencele.. ha! Deci. cum? Ha.. Poftim? V rog s repeta i. V preface i. care a f cut carier la Bucure ti. tergându. dar fu incapabil s citeasc dou rânduri.. bineîn eles c se preface... ha.. l sându-m în bra e cu.. nu-nu.. nu-i de mirare dac oameni cinsti i.. dac . Evident!.. a îndr zni s spun c sunte i o persoan cu totul agreabil .. sunt un fel de. ha. deoarece... Minda întoarse capul i-l privi cu suspiciune. Exclus. ha. A refuzat chiar s v descrie portretul fizic.. cu o magistral . în chestia asta am principiile mele! Am dreptate. da-da. ha. ha. evident.. poftim? Ha.. cum?! Cum?!... c v deranjez la aceast or .. dac o s aib pu in ans .. în onoarea dumneavoastr . nu.. v d c l -a i intuit perfect.. am fost colegi de liceu i asta am i r mas! Via a ne-a desp r it... dr g la chiar. din toat inima.. bineîn eles.. dac nu. exact! Exact! Mai bine nici nu se poate s . stimat domni ... nu-i a a: da-desigur.. vreau s zic.. cel pu in dup timbrul tonului...... ha..i reflex.. ha. dac -mi da i voie. a zice. le -am dat de pe acum la ore de balet.. s aib educa ia complet . din provincie. cum se zice. din punctul meu de vedere.. faptul c el a fugit atât de repede. ha!. ha. luând asupra mea toate cele ce decurg. nu-l deranj m deloc. cu o so ie! ² prima! ² demn i buc lat . c b rba ii tia de aici. în ochii mei. normal! îmi pare bine c . nici vorb . da i-mi voie s .. cum o s m plictisesc. se în elege. ha. în primul rând pl cerea. tot de la domni oara Pleiniceanu. ² . eu sunt un om modest. ultimul cuvânt.. nu am avut pl cerea. bineîn eles.. absolut imposibil! Refuz categoric! Cum a putea s m descriu eu însumi. poftim? V rog s re peta i dac . a spune c . ha.. cu toate variantele sale. sigur c da: sunt un fericit tat de familie. i dac i la chip ar ta i a a ca i la spirit. trei viitoare dactilografe emerite. da. cu atât mai mult cu . ha. Vai de mine. scuzele mele!. ² Dealtfel. V rog... Ha.. vreau. întocmai.. ha. odat ce distinsul meu coleg ² 127 de fapt. ha. domni .... pot s spun c am avut noroc când am ridicat acest receptor. i pentru asta. o clip . De ce ar fi f cut -o? D du din umeri.. nu-nu..

ierta i mi întrebarea. ha! Sunt cu totul de acord.. ast -sear sunte i dumneavoastr realitatea i înc . v rog.. stimat i dulce duduit . m înclin pân la p mânt i mii de. nu-i a a. pofti i? înc o dat dac vre i s . voiam s spun. cu pampon alb. un capot cu turnule e i râuri.. de Lauren iu. nu merit . se eurgeaîn trecutul s u propriu sau în ceea ce.. a i f cut armata?!. n-am vrut deloc s v jignesc. Ideea original era de fapt s v facem o vizit .. dac se poate.cât o fac pe gratis.. da -da. Minda î i d du cont ce deosebit. e tipul de om care tie totdeauna cum trebuie s se prefac ca s ... ca s fiu sincer. Ätonic". care erau la fel de departe de fiin a sa moral de ast zi ca un corp necunoscut. peste o noapte. Repeta i. încât. ti i dumneav oastr .. promite i -mi c nu v sup ra i.. ca s fiu total sincer. Poftim?... la dumneavoastr m refeream. atât de concret . niciodat . a a c . împingându-l i tr gându-l în lungul str zii. dimpotriv ! Pofti i?.. cât degradare. îi trec acum aparatul ( i în timpul sta Medoia îi f cea semne disperate lui Minda.. ha. atunci.. ha. a. unghiile date cu oj .A^ de fiecare frac iune de secund a lungului prezent pe care îl tr ia. i acesta îl lu entuziasmat de bra . marca demisec. Cu fiecare minut ce se scurgea doctorul era tot mai pu in entuziasmat de vizita pe care urmau s o fac . normal. cosmic?! Pentru c Ceea. cu realitatea sa intempestiv .il^ închipuia el c -i trecutul s u.imediat. de i nu tiu cum o s -i fie.. o vizit . nu tie adresa?! Dumnezeule mare.. oarecum înaintat i care. pufnind zgomotos pe n ri.. i Minda se sim ea bine cu acest ins fericit. Ärealist".... Äciocoi".. de cordiale cu acea fiin cu adev rat simpatic i care merita pe deplin interesul unui b rbat.. transparent.. ha. era înc anima ie.. realitatea e tot ce poate fi mai. de i. se cunoscuser i se în eleseser atât de bine. De ce îl alesese oare pe Medoia.. Äsnob nenorocit" i altele. a lui Minda. datorit i faptului c erau orele sale de lucru. ha. pardon... sunt convins c se preface.. ha. i în clipa când ced . vi -l trec numaidecât. ha. sau pur i simplu î i tr ia un prezent al s uY numai al s u. dar numai pentru c tia c în curând se vor desp r i. în câteva minute. trebuia s -i m rturiseasc prietenului s u c el niciodat n-a fost nici pe sfert în rela ii atât de bune. Dac râde?. a a cum vedem în.i alege pe cel apropiat sau pe cei. da-da.. vom achizi iona una. uite acuma. odat cu el. tergându-se cu batista de transpira ie. ciudat de mult lume forfotea încoace i încolo. dac . pentru c acest Medoia era ambasadorul celuilalt pe care îl învinse deodat i.. pentru c . normal.. ha. era orice afar de unitate. încruntat. abia a tept. 129 ha. de i. în sensul c se împr tia mereu. adic . ha. populat de simboluri i stafii care -i apar ineau doar lui. p ind vioi i greoi în acela i timp al turi de el pe strad ..îi voi oferi bra ul meu durduliu. poate chiar peste un ceas sau. din nou (de câte zeci de ori nu cedase în acea dup -amiaz ?!).... poate chiar fericit. punct cu punct! Nu. pe care fiin a sa moral îi dorea i îi suporta. c utând un taxi. nespus de cuceritor. i pantofiori ro ii. când nu mi-a cedat. colosal! Ce a mai putea spune. sunte i mai tare pe toate fronturile! Mare baft i pe doctora ul nostru s dea peste o. ha. nu a a.. dar. acel tân r sub ire.. probabil c m înjur . i Minda se înveseli din nou.. v rog. dac . acel tip de veselie pe care i -o producea Medoia. Lauren iu. tiu c se teme al dracului de-o scurt-circuitare... dealtfel se putea. pu ini. sunt convins. i în asta. m-am exprimat doar din punctul meu de vedere. care î i trimisese astfel concreta. ci cel de lâng el. unde f cur o lung coad ² toat lumea asta mergea undeva? ² apoi ie ir cu sticlele sub bra . cum? Z u? Nu cred. ceea ce se poate numi un om s n tos moral. da i-mi voie. E ceasul zece i aisprezece. n -a i uitat. a a c ... dar nu mai mult decât atât.... l -a i descris exact.. de i e adev rat c ora. exact! Exact i întocmai sau. i vom ap rea în cadrul u ii! Ha. degradare i incon tien !. dou . i râuri... Pardon... i doctorul se conform .. nu -i a a. stafia de puber a lui însu i.. cum se spune în armat : întocmai i la timp! Dar cumneavoastr . dar nu conteaz . ha. stimat duduit . a.. v rug m din suflet.. perfect prezent i unit cu existen a sa de acum. Medoia îns nici nu vru s aud . la fel de pitore ti. . chiar i o noapte alb . da. ba nu. nu-nu. cum? Nu.. f r o vorb . vino afar !" i. excelent idee. uite. da? Ei bine. ha. dar numai cu condi ia s . îl tax drept Äscâr an". eroare. i nou sprezece minute.. pufnind puternic pe n ri... fundamental deosebit era acest vechi prieten de cel nou. gângavi el... vine acum.. era mai mult decât probabil. Intrar la o cofet rie.... sau erau criteriile pubert ii. Acum. vioi.. da. Ie ir apoi. cu un fel de egoism dulce. era oricând i mai ales acum. nu. ca Ludmila s sune i era înc un telefon pe care-l a tepta. înainteaz mereu. cu p rul rebel. n-am în eles. ave i perfect dreptate.. de i. spre emo ia i spaima profund a sa. neap rat în capot i. ha. trei sticle de ampanie. Äla ". dar realitatea. îmi imaginez eu pu in. calomniatul Medoia. a . dealtfel. Imediat. în strad . Nici nu-i trece prin minte. ha. \Ämisoghin ratat"... face ca. acest concret i zgomotos Medoia avusese puterea s strige spre acel tunel al celor dou zeci de ani: ÄLaz re. bineîn eles... Se uit la ceas. ce modificare profund se produsese în felul lui de a... de lectur .... cum?!.. incon tient a fost totdeauna. da-desigur!. cum. din punctul meu de vedere. Exclus. îi trec lui aparatul. nu cel înecat cu dou decenii înainte.. în m sura în care. de parc cel lalt se afla pe o linie pe care sosea în goan un accelerat). ha. nu -nu. când mi s-a strecurat printre degete. asta n-am s -i iert niciodat . i dac ... Jos. nu avusese nici un fel de criterii. acea Äînviere a lui Laz r".. brutal aproape. eu nu consider c patul e totul.... pe cuvânt de onoare! N-am vorbit în via a mea de r u o femeie chiar atunci când m-a refuzat. Treci i noteaz f{ adresa doamnei! îi ordon el lui Minda. ce poate fi mai. i -apoi a doua zi. cu dou zeci de ani înainte? Uitase cu des vâr ire sau poate. i la un moment dat o i spuse. o idee prea bun pentru el!.. dar prost... cum se. ceva în leg tur cu obliga iile sale profesionale. da.. am spus râule e.. alb la fa ... brutala i calomnioasa sa stafie. Ha... vine i el. în timp ce Medoia..

pe care cel mai bun prieten al s u nu-l acceptase.i de cuplul celor doi. strig tul o oapt slab . s nu le par un Äacrit" i Äursuz" i. aproape bruscat. propria sa fiin b rb teasc i structurat definitiv se muia. obiceiuri i prietenii. dar jum tate din fiin a lui Minda era acum de vis i transparent i extrem de docil tocmai pentru c acel ins o isca mereu din sine însu i. e drept. se l sa dus de cei doi. care nu voia s loveasc în nimeni. c utând cu o mâna cheia apartamentului printre celelalte prinse în porte-clefs-ul s u. îi arunc în treac t o fraz conven ional lui Medoia. feminin aproape. fulger toare chiar. din tenebrele acelui tunel ie ise tremur tor. ocara era mângâiere. i via a lor atât de scurt . sau era doar un efect de r sfrângere în spiritul s u greoi. Minda începu s râd de-a binelea. Äf cu i unul pentru cel lalt".severului i ra ionalului Minda. nu conta). împleticindu-se în bandajele acelea mortuare de care aminte te evanghelistul. Doctorul se sim i brusc izolat ² de i f cu eforturi s n-o arate ² era uimit în primul rând. o fars . cu tendin a de ap rare spontan la orice era Ästr in".. Minda era un spirit greoi. tot ce gândea acum. pentru c . 130 131 de nea teptat . care r spundea perfect < limbu iei inginerului. ie ind fericit în aerul rece. uitat . curat.. Äimprevizibil". de fapt. poate i farmecul lor?! De team s nu. cu care ea putea s fac un cuplu. pe care el ar fi putut -o respinge. aproape cu fiecare pas. încercând s -i fac s uite ² mai ales pe Minda ² jena orei târzii i a primei vizite într -o cas str in . supus. nici nu. printr -o special intui ie sau clarviziune feminin . care reînv a s mearg pentru câteva ore. gra ios. tia c undeva. ciudat de cunoscut. un str in care purta un nume str in. K j Mia Fabian ocupa un apartament surprinz tor de spa ios i mobilat UK cu mult gust. Minda asculta. doi oameni care cu o or în urm î i ignorau existen a. jignirea o neîn elegere fermec toare.i tr deze indispozi ia. iat . se l sa târât de un str in cu care nu avea nimic comun. l sând loc acelui puber. nepl cut de concret a lui Medoia se sub ia u or în aerul str veziu ² ciudat de str veziu pentru acea or înaintat ² i doctorul începu s râd la un moment dat.. i poate de aici perfecta i rapida lor convie uire. iar Minda se ofili u or. u or. Deodat îi trecu prin cap ideea c . pentru o noapte alb . el. tonic i contagioas . ca un adolescent sau un be iv de ocazie. ÄProstii!" concluse Minda zâmbind. amintindu. era aproape un chichotit de colar ce tocmai preg tise cuiva. din care el era expulzat (sau se expulza singur.. surprinz tor. i Minda se arunca surâzând i amuzat în golul acelei nop i i al acelor oameni. poate ea. doar. i observa cu o anumit uimit încântare capacitatea lui Medoia i a Miei Fabian de a se încrede cu atâta rapiditate unul în cel lalt. franc i poate plin de farmec. o r zbunare care nu se adresa nim nui. dar nu. aduse o alta. o secreta a a cum secret p ianjenul firul s u misterios i elastic pe care alunec în gol. provoca în el o toleran larg . e drept. redobândit i. Drumul pân acas fu învior tor i. surâdea amuzat. tot mai nev zut. personalitatea g l gioas . în hohotele de râs ale doamnei Fabian. frapat . pentru c totul era o înscenare trec toare. generoas . cum spusese Medoia odat la telefon în glum sau chiar în b taie de joc. Medoia se ro ise tot pe gâtul s u gros. Mia Fabian c utase un astfel de b rbat când îl inoportunase cu atâta asiduitate pe el. neparticiparea. plictisindu-l împrejurarea i flagranta lui nepotrivire cu acest cuplu. odihnitoare îns pentru spiritul i habitudinea sa. bra ul s u s f cea de ap . în contact cu lichidul spumegând. . constant. acel individ g l gios. singur. atât de autoritar i de dominator. râdea mereu. poate chiar renegat . totul se întorcea pe dos. pentru c nu putea s -l opreasc definitiv. uitat. previzibil i ra ional .. apoi de rapida i buna lor în elegere. p rul s u flutura. în abisurile trecutului s u. în iner ie i a teptare. încet. pentru scurt timp.i pierduse vioiciunea mi c rilor i din prestan a aceea special . de afar . împiedi-cându-se în bandajele sale mortuare. de concret !. Medoia se activ brusc. de bunul-gust. atunci când p rea c se înecase în fundurile tulburi ale psihicului s u eliberat i calm. al interiorului în care locuia aceast Äfemeiu c ". Medoia îl împingea i îl âra cu brutali tate spre locuin a nedorit a acelei femei pe jum tate necunoscut i trivial . erau ca un fel de inofensiv i odihnitoare r zbunare. dac nu ar fi fost atât de uimitoare. doar s -l reconforteze pe el însu i. z cea. iute închegat. pe strada aproape pustie acum. i ciocnir primele pahare. s -l Äredea lui însu i" i în clipa când urca sc rile casei sale murmura destul de tare. al celor doi oameni ap ru i atât de nea teptat în via a sa ordonat .i puneau aceast problem . unui coleg sau unei autorit i colare. care aproape nu reac iona ² lucru ce îl jigni pe doctor ² i plec . care trecuse în buc t rie s preg teasc Äni te cafele faimoase". se scutur de toat acea lung dup amiaz din care ie ise de câteva minute. celor doi str ini care se în elegeau a a de bine acolo sus. zeci i zeci de asocia ii asem n toare în leg tur cu Äcei doi". Fabian le prelua sticlele. o vibra ie pe care nu i-o putea reprima i care ren tea ciudat. îi primi cu afabilitate. dep rtându-se de el. aproape conservator în gusturi. atât de neconform cu felul lui de a reac iona încât. Medoia. torturate ore întregi de un Äregim" atât de opus firii sale. încet. cine tie cum. sonor. râsul zgomotos un zâmbet pe jum tate. în acela i timp. mai ales în prietenii. profitând de un moment de absen a gazdei. numai prin el putuse s ajung la Medoia.. a celor doi. se înce o a. ace ti oameni nu se încredeau deloc unul în altul. a sa. atât de speculate încât se pierdeau în absu rdul simplu sau infantil. surprinzându-se zâmbind amuzat de aceste specula ii pr p stioase. propria sa stafie. renega. i poate avusese 132 133 o bun intui ie. icnit. de familiar.

pe care o sim ise fa de Lauren iu sub Äpresiunea" staturii masive. da. pentru c el. î i aminti apoi. Apoi. nu e nici o problem ! f cu Fabian. chiar i în cel mai m runt. într-un fel Äfals" trecutul. hi. înc o dat . i fiindc nu putea s-o regrete. era ea. undeva. ca prieten. care îi m rturisea c suna de aproape zece minute. N -o regret . spuse într-o singur respira ie: ² Ludmila! Nu era îns Ludmila. ar fi persistat poate mereu.. cunoscut . i felul în care Ceea î i tr ia Äfalsa existen ". atâta tot. la periferia bunei sale dispozi ii. de data aceasta era un râs Äal s u". dar unde plecase inginerul? i cum. astfel încât ea. a lui Medoia.. cel pu in ² cu pere ii aceia de carne în care rezona sau cu buzele de pe care aluneca cu atâta u urin .. femeia lui... cel care se identifica astfel prin t cere i contagiune total cu un trecut str in i care devenea astfel. de cele câteva minute în care ar fi vrut s -l vad plecând. i auzi târâitul lung al telefonului. L 135 atr g tor. în ceea ce-l prive te pe cel adormit. a a.. din nou. primul plan fu recucerit de forma aceea alb .. bineîn eles. Poate de aceea î i sim ea Lauren iu. încercând s înoate în uvoiul ei de vorbe. ² A. vie. sclipitoare. i el.. o medalie veche. îi scosese pantofii. ei?! Poftim?!. r gu it. Ädu p fuga sa ru inoas i la !" Medoia adormise pe canapeaua pe care se afla. a teptând s se trezeasc Medoia? Ar fi un fel de a-l p zi. Minda. Lauren iu. nu era posibil. dar la scurt timp dup ie irea sa. nu plecase. gândea Minda. destul de devreme.. Äcunoscut ". i o f cea cu puterea sa mare de posesiune pe care o avea în fiecare act al vie ii sale diurne. o voce care nu se potrivea de fel ² în mintea sa.. i pe care el îl iubea tocmai pentru c propriul s u trecut exista atât de pu in sau prea ters. Era. Mie red -m . în acel univers incomod din care se eliberase deja. i în clipa când închise u a apartamentului în urma sa. spunând ultimele cuvinte. sclipitoare. de unic . epuizat . ora fiind totu i târzie i a doua zi trebuind s se. deoarece expresia Ämuri lini tit". se activ brusc i alerg . acum. momentan . adecva t situa iei sale din clipa aceasta.. Piar -mi ochii turbur tori din cale. i-l însu ea pe m sur ce se desprindea de pe buzele sale harnice. nu-i a a. dar el nu putea r spunde amabilei invita ii. Ha. ca o Äreîntoarcere" dintr-o aventur m runt . ha.. f r s aib r bdare s asculte sau s a tepte. refuza s se întoarc pentru simplul motiv c .. i pentru ca. minute lungi.. i el se putea odihni în acest Äefemer" care îl proiecta la antipodul reac iilor i st rilor sale. l sându -l Äîn pace".. nu s -ar putea. intrând în sfâr it în cas . dealtfel. replic Minda f r s se tulbure. el o în elegea în felul s u. pentru c . concrete. Da.. i dovada c era a a fu un hohot interminabil de râs. a a cum îl suportase i pe Medoia. cu o oarecare uimire c nu regret pornirea atât de ciud at . cu numele ei în gând i chiar pe buze. era o r scump rare i a sa. fa de unicul s u prieten. Nu. cel înc rcat de trecutul s u.. Vino iar în sân. cum spunea el. i în apropiere. râcâitoare... atât de labile i contradictorii sunt totu i sensurile cuvintelor în care ne rezem m atât. o ascunse.de care atârna. închise deci în sine. o form vie. narcotizate. pe de alt parte. sau care trebuia s fie a lui. c zând într-un somn total. dar nu prea mult. cu destul greutate.. era duminic .. oricât ar putea s par de nemanierat. dar care acum. cu grij . intrând. strict efemer.. spectaculoas . într-un fel i al lui. nep sare trist : Ca s pot mu ri lini tit.. i acest Ämuri" avea sensul de Äsupravie ui". în care recunoscu. îl acoperise cu un pled i stinsese lumina. era p r sit cu un 134 neauzit suspin de u urare. e oricum mult mai îndrept it s . i oare n-ar vrea el s se reîntoarc i s m nânce împreun . e evident. Eu mâine diminea plec. într -o excursie cu ni te . f r s vrea. aproape ingenu .." i râdea încet.. o siluet întunecat înalt . timbrul acela cald. aproape de ur i repulsie fa de cel pe care-l sim ea legat de el mai strâns decât poate lega o prietenie.. cât mai curând. acolo unde trona. fiind târziu i totu i devreme într -un.. Acest Ämuri" suna pentru el. Dar a doua zi e duminic ! întrerupse ea. pe mine. Nu. Mia Fabian. brusc. f r de care o nemul umire ascuns . replic Minda. cu atâta putere încât atunci când ridic receptorul. deodat ?. ha. nu-i a a. fascinant f r osten ta ie. sub ire.. o simpl paz . dar cu un alt fel de râs decât cel icnit i vindicativ de adineaori. îl lini ti Fabian. ca o pisic mare. Äintacte". aproape o. chiar de Äreînvia".. ca breloc. r spunderea le revine la. dup ce renun ase s -l mai trezeasc . cu mul umirea Äreîntoarcerii" în vechile haine i cute ale obi nuin ei. pe care i-o dorise poate. turceasc : Ä. au r mas dou sticle de ampanie. ale Aome -ului s u interior. cel lalt. el. i numai pentru el. aproape cântând. stând înc în fa a u ii întunecate a apartamentului s u i observând cu o ciud m runt c se arsese becul de pe palier. i se surpinse.. ceva mai în spate sau într o parte. Poate alt dat .. prea fad. cu con tiin a c totul era trec tor.. l sând s cad la fund antipatia aceea surprinz toare. hi. Acum îns e singur . pentru c r m sese singur ! Singur ? se uimi Minda..

ha!. traversat de felul de meteori i invizibili. S dea Dumnezeu!. Astfel.. ² Crezi?!.. comercial: Via a intim sau metajumalul lui Lauren iu Ceea! Exciting. cu propriul t u trup. i eu d e atâta vreme fac pe palavragiul. dup câteva fraze scurte... ² pe deasupra.. Ce ideologie ai tu când te duci la closet? E ti tot a a grav.. dac e ti destul de cretin s m ascul i! ² Te iei prea în serios. s-ar putea s te coste într-o bun zi aceast . ca o l mâie! Doamne Dumnezeule.?! Ai f cut vreodat un calcul aproximativ? Te sinucizi a a cum te masturbezi. în timp. cu stalactite vii. în timp ce se preg tea s se culce. Exist atâtea feluri de a .i face de cap!. sau fiin ele nu sunt decât simple gânduri etc.. sau re inere de la. etc. în provincia sa. inclusiv pe mine. care în al pe toat lumea.. disp rut azi. cu un filtru gros în loc de buze. de raze cosmice i alte aiureli de acest tip.. o imbecilitate ca o masc de gaze.... firesc.. 136 ÄIat c nu erau f cu i unul pentru cel lalt. a a ca o aventur cu coco i i cu gloan e.i imagineze aceasta? De spus. ce am devenit? Ha?! ² Un tirbu on!. încât am devenit. seriozitate sau. a a cum e acela al unui tunel în care te a funzi cu un tren întreg. ai s fii i tu una! ² Licen a..i pare nefericit de scurt . cu aceea i u urare. tu e ti o per sonalitate!.. comendatore!.. cu timpul. decât s imaginezi sau s i se imagineze.. cu aceea i concentrare.. De -atâta vreme faci pe gravul. de astfel de personalit i! Pentru c . din pur plictiseal .. care înc . ceea ce i s-a povestit odat .. min ri de poduri sau de stâlpi de înalt frecven . încât e binevenit imbecilitatea par ial de care ne bucur m în tot timpul acestei împu ite de vie i. cu aceea i scârb . nev zut. nu import ! Iar eu nu pot decât si repovestesc ceea ce n -am v zut niciodat ... sau m car o mare parte din ele.. dar. care nu -l mai amuza deloc. fericit c . cum?! Cine poate s . ce dracu vrei s fac. bineîn eles.. când devine plicticos i asta. de câte ori te-ai sinucis în via a ta asta searb d . nedorite sau neinventate... pur i simplu. lung. evident.. puciuri... din fericire. o revolu ie.. în felul t u grav..... i avem al dracului nevoie de astfel de oameni. ci a a. ei. inima noastr care se ap r atât de prost. parc ..i dai i tu doctoratul. dat disp rut .. s -mi dau foc. ² Ai num rat vreodat . ambuscade. din acelea care se aflau în podurile copil riei noastre.. ce grozav ar fi. s -mi tai o ureche. nu p ru mai mult de aisprezece ani.i.. de repovestit e într-un fel mai u or. într-un gol care se m rea. mai repet el. serios.. am devenit. a zice!. supr avie uie te neîncetat. s scriu un jurnal de c l torie sau un jurnal intim.. o nevoie stringent .. uneori nu i dai seama unde se ascunde tâmpenia cea mai mare: în ceea ce faci sau în ceea ce spui! Bineîn eles c tu faci ... i... ceea ce nici nu avea de gând s se întâmple. s -i zicem. ² Crezi?!. când s-a ispr vit i cu istoria asta cu supravie uirea.. imagineaz . dar apelul se f cea în gol. ganguri ea..ce 11jinima noastr înoat de fapt într-un spa iu cosmic al ei. un gol concret. f r cuvinte. Sunase înc o dat la Ludmila. s împart bro uri interzise.. o s -i sugerez s . 138 139 încât ai devenit. ha!.. dezbr cându... nu s-a (întâmplat niciodat .. greva foamei. cum se spune. capsulate în întuneric. ce efect fantastic. cu aceea i fantezie.. Totul încape în via a noastr i înc atâtea lucruri i fiin e ² în m sura în care i gândurile sunt lucruri.. trânti receptorul... devenit deodat ireal. Dou tirbu oane!. i nu imediat.... lupt de guerill . s tii. iat c nu erau f cu i unul pentru cel lalt!.. vesel . a a c am s -i las un bilet cu locul unde s pun cheia.. i o clip .." gândi el. împreun cu râsul ei. în sfâr it.i fac o cafea. vorbe ti prea mult ca s nu fii de pe acum o perso nalitate! A a c . o conspira ie.. bun cre tere. de la ce?! tii cumva?!. A trecut astfel un an sau trei sferturi dintr -un an. cu o ma in .. în care s fie tip rit Tat l nostru sau prima lec ie din abecedar. ca o grot vie. dând din umeri. ² Indiferent. de cine. s supravie uie ti..prieteni. ² Nu m-am masturbat nici de zece ori în via a mea!. m tile acelea de cauciuc. re inut.. f r zgomot . bineîn eles. nea teptate. a a cum pe mine o s m coste c am f cut-o!. cu fiecare secund . cu ni te ochelari de sticl rotunzi încadra i în nu tiu . a a. doctore. preocupat de altceva? Bravo ie. ² Vezi c n-ai ghicit?!. dar mi-e team c ba i câmpii. i va pleca. a a. în definitiv. ar fi pur i si mplu nemaipomenit. un om grav. ² Bineîn eles c sunt! i când ai s . pân atunci îns am s vorbesc. care supravie uie te.i haina.. bineîn eles pân într-un moment dat. ² Bineîn eles c vorbesc prea mult. ha!. Nici nu aveai nevoie. dar se ap r totu i... O s te coste sigur c n-ai f cut-o.. e ti cineva! E ti un om care inspir încredere.i va fi f cut de cap în Capital . am s fac toate astea. de i asta nu are nici o leg tur cu nevoia. rapizi ca ni te schije. ² Da. ceea ce... cu toate gândurile tale n scânde. Minda nu mai era în stare s reziste acelei conversa ii. Se poate! Tot ce se poate! cum spunea o m tu de-a mea. A avea nevoie de a a ceva. apoi râse stins. Capitolul V V.

eu îl tiu pe la cu nevasta mamiferului! ² într-o duminic . Dar ce. e i o chestie de exerci iu. Evident c da! Eu n-am spus c e ti lipsit de curaj. îl faci bine.. Presupunând c a putea alege. Mi-ajunge c -l admir pe-al meu. i atunci.. ² Asta e deviza la ilor. dentistul o îndemna pe nevast -sa s se scoale. comendatore. s nu mai sim i nevoia de a fi liber. asta se mai înghite. nu m p r se te 141 i nu m va p r si niciodat . ha. ² ÄCourage pour chaque jour" sta mi se pare mie c e un titlu. nu tiu pe care l -a alege. tiu asta.. nu mie! De compasiune ai avea nevoie tu. Chiar i ideea asta. am în eles i eu. tii tu cum se face. ² Pe urm ?! ² Urinez! ² Bravo. ÄCât adev r suport un spirit. ² Te-n m -ta! ine.. tu e ti un tip mult mai complex. comendatore. chiar dac . N-ai trecut degeaba prin via ! ² Mai ales c m-am i întors. Tu ai avut toat via a curaj. curajul meu ² i Minda în l dezolat din umeri ² curajul meu. de compasiune... ha! ² Nu vezi ce plicticos e ti! Mai f i: ÄHo! Ho!" dac e ti în stare! ² Ho! Ho! ² i-acum prezint -te." Iat ... ² E i sta un fel de curaj. spiritual. tovar e Ceea.. i înv toarea m-a turnat la taic -meu. ² E adev rat. cum spunea i portarul.. semidoctule. tam-ta-ra-ta-ta!. Pariez c i-a pl cut...i i admir curajul? Regret. enervat : ÄDar bine... ² Auzi m .i prelegerile la facultate. cere. . care. asta nu pot.. cum de nu mi-am dat imediat seama. Lauren iu Ceea. cât adev r îndr zne te el? ² spune el ² aceasta a fost pentru mine. Ca i libertatea.. totdeauna. de Äform ".. un alt fel de curaj. nu-l recunosc nici eu. nu de inteligen ... care-o merita. Din când în când. Curajul apoi. ² Hai sictir!.. i-apoi. Bineîn eles. i pân la urm nici asta n -ar fi exclus. Eroarea înseamn la itate. Nu tiu.Cine nu exerseaz libertatea se pomene te 'în r-o bun zi c nu mai are nevoie de ea. la primar ² la elementar . cu istoria ta de amor. nu. Am nevoie de el. vorb ria mea nu e o form de curaj. fie iertat... mai imprevizibil!. ha! ² Ce-ai împotriva studiilor mele? Sunt cineva de la f r frecven ! tii bancul la cu nevasta dentistului? 140 ² Nu.. au tentic. gura! ² Ha.. . dac vrei s folosim cuvântul sta scârbos! ² Ba da!.i voie s te prezin i. bineîn eles. ce spui? ² Ceea.. Bravo! ² E ti un individ sensibil. cu to ii avem curaj........ Am s -mi cump r un extensor i-am s fac exerci ii de libertate! ² Când eram mic.. e tot un reflex de om la care face pe curajosul! ² Dar îl face bine.. dentistul. asta e o idee!.. s fac lucruri curajoase. Pentru c . iat un lucru suspect. nu?! Dar nu. nu e o chestie de obtuzitate. ce preten ie ai. politico-amoroas .ceea ce spui i cu asta.. Eroarea.. poate ?. cum se zice acum. pentru c totul trebuia schimbat ² i-am dat o palm unui coleg.. ² Nu totdeauna... e evident. i sta e cel mai trist lucru: nu s nu fii liber. la studen ii t i tâmpi i i hiperdota i.. dac nu i-ar mirosi. s spui bancuri.. ² Da. adev rata m sur a valorii.c i el nevoie de mine.. am f cut un efort i am în eles. câteva fraze spuse pentru secolul nostru. în credin a într-un ideal. ² Tam-ta-ra-ta-ta... i. ² Nu pot s suf r cuvântul autentic. iar ea îl îndemna pe el s mearg . ai nevoie de în elegere. domnule Ceea. m-a b tut cu atâta furie.. c se închidea la dou sprezece i treizeci. La un moment dat. Nietzsche spunea c adev rul e o chestie de curaj.. cineva trebuie s mearg dup pâine!". Bine c . -Da. s-a îmbr cat i s-a dus dup pâine. între curajul t u i al meu. alunec undeva în subsolul meu. mai nuan at. pardon. mai tii.. ² Ce curaj ai tu?!. pensionar la f r frecven : s nu mai sim i nevoia s fii liber! ² Da-da. Dar trebuie s existe el. ² Tot aia e.. eu am..i completezi studiile. un dobitoc de talia ta mai are i dreptate!. dac s-ar putea apropia cineva de tine. o simt. dac am. student-r mas-în-urm ce e ti. la prânz. uneori. vrei acum s .. ridici l bu a i spui. ² Ei vezi. aici e vorba de curajul autentic.i.. s mearg dup pâine. ha! ² Ha. femeia. fiind cineva.

² i asta-i o profesiune?! / ² O-ho... E ca i cum te-ai duce cu o ga c la bordel i to i s-ar culca pe rând cu aceea i sublim i ginga târf . i înc ce! E ultima profesiune. la o simpl minciun . dau înapoi! Aceasta -i întreaga lege a moralei! ² Amoralei tale!. asta înseamn c înc mai sunt viu. Dumnezeule.. Nimic nu se pierde. A trebuit s reînv s dau înapoi. mila de tine însu i.. apoi preotul-mag. episcop. ÄMonarhul luminat".. Dar îmi permit asta pentru c i eu sunt un intelec tual. dac n-a fi reînv at. bine pl tit pentru asta! . voiau s m dezve e de a fi un Äb t u ". probabil.. de fapt. ² i ranul? ² Dispare. Sunt prea ocupat. pap . singura coala filozofic care nu are idei proprii. studentule.. dar n-a condus. Äbine educat". E chiar de dorit... de data aceasta preotul-func ionar.. ² înainte de a fi condus?! ² Dac nu s-a profesionalizat! Dac n-a f cut o revolu ie! ² Te pomene ti c dispare i intelectualul. De ce râzi? Crezi c fac pe cinicul? Bineîn eles c fac pe cinicul.. Z ².. numai tu nu. ² Bineîn eles. dar va dura la nesfâr it. preotul i nobilul. încât tot aceea i înv toare a trebuit s m bandajeze. criticâ nd mereu celelalte coli filozofice. Corpul t u e mult mai inteligent decât tine. ² . i pe urm ?!. autorit ile morale i sociale cele mai înalte pentru mine atunci. ci c sunt viu!. cu Pitina ta. ² U or. ² i omul de tiin . Zece ani.. Aceasta e prima noastr iubire... a doua zi. A fost a oricui. 143 ² Da. Äaristocra ia financiar ". dar i tremur de fric în acela i timp c sta e chiar adev rul. care coexist . cu câte icneli. i ai putea s -l respec i... Asta e. sau chiar preotul-soldat. el e scepticul. o nou profesiune e o inven ie baban . sau cum îi zice. Doamne. nici nu are nevoie de a a ceva. ^²J ² Exact. dup istoria asta. i for a mea. 142 ' : ² Bineîn eles! Mai ales c eu o i recunosc! Voi o face i. a început s . Ceea.. cunoscându-l mai bine. Ai dreptate. ² Calomniezi intelectualul. Pun pariu c ai auzit.. ² Pitina mea? N-a fost niciodat a mea. numai a mea nu...A a!.. dac ai auzit de a a ceva. ce s -ar fi întâmplat dac ar fi reu it?! De câte ori nu m-am pomenit cu mutra însângerat la o simpl replic .. negustorul... mult mai cochet! Eu îns nu sunt cochet.încât mi-a spart venele încheieturii. ² Bineîn eles c mi-e mil de mine. apoi soldatul. ceea ce e. E ti. f r s mai dau înapoi. omenirea nu las pe drum nici cea mai m runt inven ie.. asta este una.. în fa a întregii clase. apoi. din nou preotul. s dau înapoi?. corpul t u e mai complicat i mai în elept decât constela iile de pe cer... sau din cinci. i nobilul? ² Nu tiu ce-i aia nobilul.. la una din trei. ² Posibil. mai bine zis. cu to ii... ² A. nu mai am timp s fiu i cochet.. nu-i a a. i am reînv at.... g sindu-le mereu. dar n -o recunoa te i. ce se întâmpla. nu spuneai chiar tu c nu te intereseaz adev rul. ² Dar i prostitu ia ta. La început a fost bestia. artistul.. sau preotul-profet. Mai tare decât militarul. a existat totdeauna.. S mai a tepte.. care se uita la mine ca la un obolan.. Eram îns pierdut dac r mâneam astfel. la care c dem în cur cu to ii. Apoi politicianul. Nu cred c ar fi bun s conduc . care e o efectiv aristocra ie.. c nu e modern?. nu-i o profesiune. u or. Eu nu cred c Diavolul are idei. punctele slabe. e ve nica opozi ie. am uitat.. înainte de a. ² Mahomet era profetul-soldat! ² Eventual! Dup aceea. literatul. Tu erai predicatorul. a a -zisul intelectual? ² N-am auzit... cu inteligen . M -auzi. ca Borgia i Mahomet.. Acum el conduce.. greu. Po i s -mi explici i mie ce consideri tu c ar fi modern? ² Foarte simplu: politica. de i a fost afurisit de greu s înv un lucru pe care îl tiam deja. în cel mai nenorocit caz. ² Ia uite. ² Asta sun cam mefistofelic. El e bun ca opozi ie. Dealtfel. ² Chiar este. Nu c tr iesc. a coexistat totdeauna. Indiferent cine m love te. Cezarul i mercenarul.. dau înapoi.. Tat l meu i înv toarea.. am încasat toate loviturile. înc pot s dau înapoi... da. la cel pu in una din trei lovituri pe care le încasez.. bineîn eles. i trebuie s recuno ti c o nou meserie. Ce credeai? N-ai înv at în cursul inferior de liceu despre func ia durerii? Durerea e cea care ne ap r i mila nu e decât o form a ei.i fie mil de tine!. D -i drumul. bineîn eles. ² Iar negustorul e o categorie etern ... la o privire distrat a cuiva. El e cel care descoper mereu caren a ideilor.

dar nu pot. în timpul liber faci i pe cinicul. Ea trebuia s fie! S r mân ea.. o form de perversiune sexual care const în aceea de a violenta femeile necunoscute. unul din ia care se culc cu cadavrele. ea începea s se obi nuiasc cu mine. Pe ea am început s-o v d cu o anume regularitate. ² în eleg. în mine. deoarece contactul nostru risca s ia o alt turnur . atr gând aten ia asupra sa. bineîn eles. toat aceast bâlbâial nu-i o mostr de cinism? Exist . colegi ai mei. ² M rog. când nu m pot debarasa de toate astea. în care tr iesc i ast zi. Uneori când i se pare c e ti un individ iremediabil plat.. s-o las s se odihneasc în nefiin a ei. ² Exhibi ionism se cheam i e ceva foarte interesant. bineîn eles. Da. ha. încât. pl tesc pentru asta. de r u. dac n -ai încotro.. n-o pot p stra a a cum era i nici nu pot s tac. de numele ei.. eu m-am convins pe propria mea piele.. eu nu vorbesc de dela iune. absolven i ai cursului inferior de liceu. nu?! .. nu m prive te. mi se pare. de pueril i de grav .. am pl tit cinstit i pl tesc i acum. ² Se pare c am început s am chiar nevoie de ea! f cu. i nu mai 145 puteam da înapoi. i nu a a de bine precum se crede. ² Cinism e totul.. atunci i acum. de câteva ori am fost i împreun . m înfuria.. atunci.. asta e! N-o pot face altfel. pe decuamata mea piele. ² Nici pe mine. exist a a ceva. mai ales. a a cum po i iubi pe cineva pe care nu-l cuno ti. purt toarea numelui ei. Doi in i.. în s .. o form a for ei.. de a. s ii minte acest lucru!) deci ceea ce ajunge la noi amândoi e ceva vrednic de tot dispre ul. în primul rând. De numele ei mai real decât fiin a ei. pot face la nesfâr it variante asupra aceleia i teme.. mai 146 . Nici m car de mân nu ne-am mai inut. sunt un biet necrofil. Dar. ² Dr gu cursul t u scurt de istorie a profesiunilor! ² Aiurea. 144 . dar numai cu aceast condi ie. perversiunea mea î i face bine.. ca i cu alte colege i. Dulcineea din Toboso.. dar asta nu conteaz . s m vad doar ca un ^camarad etc.. sau. Cred c ea î i d dea seama de pânda mea. bineîn eles. Ceva mai pasionant. nu creeaz diversiune. despre anii ia când am iubit-o. po i s -l spui. la unii. perversiune simpl sexual-psihic . Rela iile mele cu ea intraser într-o stare bun . i ceea ce ajunge la tine i apoi la mine (c ci la mine ea ajunge în ultimul rând. ap rut de curând. i atunci. poate o i amuza. în def initiv. o încarc de tot felul de am nunte i senza ii. m runtul soare al adolescen ei mele. punice. Am s revin mai târziu la aceste pli curi. Ar merita.² Uneori.i explici unele. cu ea. de exemplu. nu -i a a. Dar nimic nu a evoluat între noi în sensul în care-l doream eu. dac . o falsific grosolan.. râzând. semicalculat . de bine.. la fel. pe strad chiar. ha! ² Ia uite. o manie inofensiv . Ei în i i mi se pare c nu se vedeau aproape deloc. se întâmplau cu totul altfel de lucruri. mania asta a mea. Dar adev rata plat e de fapt pl cerea pe care mi-o fac f cându-mi r u.. Nu renun am totu i la a o vedea. simple banalit i.. dar. adic pe disp ruta mea piele. în sfâr it. pe care tu o supor i.. bineîn eles. a teptând un moment propice.. cum. dup discu ia aceea atât de amestecat .. doctorul. despre tot ce-am tr it sau am inventat. interesul altuia. a Pitinei mele minunate. de câte ori mi -o reamintesc. ² Mai mult decât atât. pe care. Mania mea. dar nu-i p sa. ² Dac nu face jocul altuia. Puteam s-o v d de câte ori voiam sau aproape în orice caz o vedeam mult mai des decât Guga. mai mult. A trecut astfel un an sau trei sferturi de an din clipa când i -am dus \ acel prim plic lui Guga. Cine poate râde de el însu i e un om puternic. ² Nu vorbeai tu de cinism? Cine mai tie ast zi ce -i aia cinic?! Nici nu face s încerci s în elegi sau s . Dar se întâmpl . ca un estropiat. Ei bine. i pedeapsa mea e tocmai aceast grosolan calomniere a ei. în eleg: dac te împiedici în el. din când în când. totodat . doar de dou sau de trei i ori. i asta e ceva foarte intelectual. expunândui sexul. disperat îns . ² Poftim. î i explicam de ce nu m intereseaz adev rul. i asta s-a întâmplat cu tot ce a trebuit s . în acela i timp.. mai Äaventuros". Dela iunea e simpl i ea e cea care e bine pl tit . ca în acea prim întâlnire. Ca i cu lumea din ora i aiurea. Ni s -a întâmplat i nou . ² Masochism. E o simpl întâmplare c le-am f cut i noi. î i scriau doar I i ardeau tot ce scriau. s raca. a pornit de la acest nume: Pitina! Auzisem acest nume înainte de a o cunoa te i am început s -o iubesc. dar asta nu m interesa prea mult. Da. Când am cunoscut-o. bineîn eles. între timp..A. Sunt un tip chic. Mie nu. i totul.. Bâlbâial mea despre o a a-zis Pitin . ca un nevolnic. Devenisem prieteni foarte buni. deodat î i descoperi un cote cu totul remarcabil.. j pe el. dup ce c ai dou norme. era acela i lucru: era ea.

M. jignindu-i uneori cu întreb ri provocatoare. perfect . '50. tocilari apolitici. între Äreac ionari" i Äprogresi ti". i începea din nou lupta între social-de-mocra ie i conservatori. a a cum se întâmpl . ipi care briau la o materie. trei-patru. M runta lupt . Un instructor al jude enei U. Am s reviu la criteriile sale. au început s devin cele autentice. sub semnul întreb rii. cei sensibili.T. de i nu pentru toat lumea. toate aceste probleme i altele. eterne. ca i un geniu de trei sau cinci ani. decât Äexcep iile". Acolo se afl viitorii. pe nume Treicu). foarte violent îns . Firesc! Ce cuvânt! Cum era firesc într-o revolu ie. în anii când se creeaz adev rata valoare. Unii dintre ei. apoi. fii de muncitori i de activi ti sociali. Dac a fi profesor ² nu voi fi niciodat ! ² m-a teme îngrozitor de ace ti puberi. ce tensiune e acolo. bineîn eles. vreau s spun de cele mai multe ori ² e o simpl adaptare. Din masa aceea. c în elegea acele tratate universitare mult mai bine. în umbr de grupul lui Lic . i cu mult mai palid. Dar trebuie amintite pentru c acesta e rostul banalului: de reconstitui cadrul excep ionalului. Pentru cei ca noi. ap reau sindicate noi în cl dirile azilelor de b trâni (un timp. se scoteau din pivni e i ad posturi improvizate uria ele cutii de lemn în care au fost. c ci ele au existat. nu fac decât s-o acopere. nici unul dintre ei nu i-a p strat acea supradotare i mai târziu. din masa aceea. o strad . a ajuns secretarul U. Äsubdezvolta ii" erau ceva mai numero i. bineîn eles. p le te în fa a celuilalt termen. medie. al clasei i i-a constituit un birou.i începeau cariera social la cincisprezece ani. apoi. in i care comand grupuri întregi. in i reci. la cincisprezece ani. hiperadapta i. ap reau i câteva partide noi. bineîn eles. exist regii vârstei de cincisprezece ani. pu ini. adev ra ii creatori. ap rea inva zia de capital str in. mai în spiritul 147 lor. viitorii oameni politici. punând uneori în dificultate profesorii de specialitate.. acel m runt i banal antagonism între câteva vârfuri ale clasei i profesori. în care se vedea c tiu mai multe decât cel ce preda. a început s se învârt în jurul acestui ax nou. sau un cartier. unul avea chiar un tat ilegalist. lung. pe anume criterii. s uperb. i toat c lasa era la fel. mai p u in Äpregnant" decât o f cuser în liceu. aceste cifre se încarc fantastic! i asta st . Vârfurile profesionale ale clasei ² i clasa noastr era celebr în toat coala. se cl deau coli. un mediu izolat. el nu poate explica nimic din ce s-a întâmplat apoi. se dizolvau în curând sau f ceau guverne de coali ie cu cele vechi. de i important . puternice. dar r zboiul. Uneori precocitatea ² când spun uneori. dac lor aceste cifre: '48. Nu tiu dac genera ia tân r de azi mai are habar^ de cele ce s -au întâmplat atunci. în masa aceea medie. sau joaca profesorilor cu cei imbecili. bineîn eles. ce. iar extremele ei. de fapt. nu se mai .M. Un procent de unu la sut dintre ei. partidele politice tradi ionale se ref ceau în grab . lene i. un reflex propor ional. mai târziu. veritabilii supradota i. dar asta e eterna problem a ceea ce numesc eu adaptarea la o vârst . Da. utilajele fabricilor. dar categoric. cei cu o anume memorie. '53 le spun ceva afar de câteva asocia ii generale cu unele evenimente istoric-politice. împachetate ma inile. plini de calit i reale. supradota ii i imbecilii. cum spuneam. i nu numai atât. i totul. i mai b trâni decât noi. bineîn eles. '52. el însu i de curând numit în activul de partid al ora ului. decât putuse s-o fac bietul profesor în anii lui de studen ie. era o submediocritate trec toare. Am avut un coleg. submediocri (din nou. ca mine. falsa victim . Lic . i la noi în clas am avut câteva animale tot de felul t u. complexân-du-i.. în nici un an de zile. cum era firesc la câ iva ani dup r zboi. care ascunde totdeauna rezervorul de cadre al oric ror nout i istorice. Dar ce condensare. pe care nu l-au tr it decât genera iile noastre. o adaptare care ia uneori forme fascinante. el însu i. îns . i sunt convins. a selectat câ iva in i. atât de sclipitoare îns ! i regatele care urmeaz . pentru c asupra ta aceste cifre s -ar putea s aib aceea i rezonan ca asupra unui tinerel de aptesprezece ani. la lec iile de anatorlîieTcita din Gray i Papilian. Exist regii vârstei de zece ani. Acestea i altele sunt eterne. '49. atunci. Dar ascenden a lui Lic . Erau anii '49. activist 148 într-un domeniu social sau de partid din oamenii lui Lic . Alt dat o ar care se ref cea din ruine ² i una din cele mai în el toare pierderi e aceea care se face sub semnul victoriei! ² urma un traiect cunoscut: se îndep rta molozul. doi dintre ei primiser i premii na ionale în literatur i cercuri tiin ifice liceale ² vârfurile acestea. opt. au confirmat i mai târziu aceste calit i. devenea mai acerb . ase. omologat de social ² deci. Lic ^pe numele s u de familie unea. între cei câ iva supradota i ² în cadrele acelei vârste. i nici unul dintre ei to i.T. din masa | aceea. Aici se opresc aceste regate efemere. ciungul Lic . afar de celelalte dou de care i-am amintit i pe care le t ii i le tie oricine: agitatorii. nu a fost nici aici singurul criteriu. cum era i firesc. exist regii vârstei de optsprezece-dou zeci de ani. banale chiar. Se formase triunghiul. a mai ap rut o Äextrem ". când se produce valoarea. în orice caz. un triunghi fantastic. se întâmpl uneori lucrur i mai grave decât amorul. deci. pentru elementele ei de vârf i pentru calitatea lor. profesorul detracat. absolut nici unul nu a ajuns sau nu a r mas. se afl totul. caduc). în fiecare clas ² vorbesc doar de cursul superior ² au ap rut câ iva. chiar i în ora . doar pentru acea vârst . era fiul unui mecanic de loco motiv . la o vârst i la un mediu dat. în clasa noastr s-au întâmplat o gr mad de evenimente. ce r sturn ri! Cât istorie! în acel an. începeau s fie puse încet. care . Mai aveam în clas vreo apte-opt colegi. fost sudor. care.Äpericulos" i mai grav decât însu i amorul. f r comunicare în afar . Probabil i concuren a. nu cu mult. pentru scurt vreme. ne fusese repartizat i nou (un ' t inerel de vreo 23-25 de ani. în grab . inteligen i. de care i-am amintit când cu episodul pseudosângeros cu Iorgovici. tia. Dona (la care voi reveni). al r sturn rii întregii societ i. '50. viitorii. au fost înlocuite doar în câteva luni cu o for care amintea de suflul unei bombe de mare tonaj. De aceea î i vorbeam de noua Äextrem ".

Dona era acel ins dotat la tiin ele naturii. pe deasupra. uneori în sens strict biologic. din acel spirit exagerat de adaptabilitate al lui Dona. al facult ii. norme de conduit . era el însu i fiu de ran). întreaga lor aten ie i spirit de conservare. Tu n -ai tr it-o. din nou se vorbea despre i ap reau. au început s arate fe e obosite i contorsionate de fric . lipsit de flexibilitate. pu ini. iar tat l s u. în cadrul Äascu irii luptei de clas " a lui Lic i el ilustra perfect. (Acest Ämiros de victim " l-au prins... prietenia s-a rupt din motive exterioare i. era mereu selectat în echipa de teatru a liceului.. o lunet marin era ea pentru mine i a r mas astfel. cu o mare putere de munc .. cei câ iva fii de rani Äs raci" (Sârbu. e y^neinteresant. de i îl mai desp r eau doi sau trei ani pân atunci. greco -catolic. prea complicate. s -a adaptat invers. atunci. Acest Lep dau. m enerva i scârbea chiar i am r mas prietenul lui doar dintr-o m runt contrariere social . secretar al U. atunci. au tr it -o L 149 direct. i pentru mine. în desuetudine. Dar acestea. sunt prea vaste. care avea un nume. liceul. ce consulta tratate universitare.T. pozi ie împotriva c reia se revolta neîncetat. ridicol. dintr-un fel de Änonconformism" pentru care am fost criticat de repetate ori în edin e de organiza ie (Lep da u era exclus din U. ciudat. scria etc. a fost imediat izolat i în curând l-au f cut unul din apii isp itori ai clasei i ai liceului. dovad c ai uitato. din tot cursul inferior al liceului. cu adev rat. ranii începeau s se agite. Eu am r mas prieten cu ambii. a ajuns mai târziu o adev rat celebritate na ional . Neacceptând noua autoritate. al liceului. Lep da u începu rapid s miroase Äa victim ". bineîn eles. e i a fost cu totul. altceva. Mai erau câ iva astfel de du mani. între ei. deci i de controlat. etc. ÄCrucea ro ie".T. nu spuneai tu. ca s privim în jurul nostru. dar. instinct etc. împreun cu Treicu puseser într -un fel st pânire pe liceu. un ochean cu o singur eava. care era un spirit haotic i extrovert. unde. odat ce n-a mai avut biseric . nu!. avid de prietenie. care. ap reau pe ici. de i. în variantele lor. adev rul. nu-i a a. cum î i spuneam. au început s se team . lipsit de sim ul realit ii i. toat lumea c ra moloz. Lep da u.i poat continua. toate. s brieze la Ämateriile" lui. inteligen . Eram acceptat acum de el pentru c . e perimat. printr -o femeie! O oglind . nu era în stare de o minim apreciere lucid a realit ii.T. pe colo cei Äpersecuta i în r zboi". îns . sunt banale i previzibile. s Ädea" la Medicin apoi (pe acea vreme. o personalitate. studiile. avem nevoie de o astfel de lunet . în ciuda calit ilor sale manifeste i confirmate. Eu nu sunt în stare acum s .M. Pregnant. lamentabile de cele mai multe ori.. cataloage. ridicole.i tr iasc destinul. i profesorii. ei bine. i pe urm . ha. politicul. / Eu aveam în acea vreme.nu. iar Lep da u era un fel de dotat al literaturii i artelor. Dona s-a adaptat foarte repede Ärealit ilor" noi i. în ciuda calit ilor sale. limbaj etc. Revolu ia. luat la o parte de anumi i colegi etc. a ajuns instructor superior de pionieri etc. inteligent. mai ales. astfel. Poate alt dat . ap reau multe femei peste tot. foarte repede. o idul aproape hot râtoare). dealtfel. pentru c . i asta cu atât mai ciudat cu cât nu fusesem Äatunci". am tr it revolu ia prin numele ei. mai era i fiu de pop unit. prietenul ei i care. Äo eava" din aceea marin reasc cu care am privit eu dep rt rile de atunci. na ionalismul c dea. Oamenii ace tia.. de i îi dispre uia. Unii dintre profesori.. continuând s fie un student eminent.).M. la noi în clas .. d a. etc. eu r m sesem acum singurul. colegi. în cadrul colii Ädu manul".ocupa nimeni de b trâni). etc. felul în care trebuia s se comporte ca s . prietenul lui i al meu. colegi i profesori. i a fost l sat în pace. nefiind în stare s . cu care . a devenit i al meu. Din pleiada de fo ti prieteni ai lui. în ciuda sa. fundamental. s -a apropiat curând de noii efi ai clasei i ai liceului. în imediata noastr apropiere. f r precedent. crimele pasionale etc. Dar toate acestea. consiliu profesoral. care pentru noi apar ineau autorit ii morale i sociale. imposibil de definit. De i au trecut dou zeci de ani i. de i el f cea nenum rate eforturi. în primul rând. care a în eles imediat. un singuratic. f r nume. Al ii. Cum a fost acel Guga. dar el era cel mai Äreu it". la fel. netulburat. ochi dilata i ² parc de o anume teroare. toat lumea se interesa de tehnic . când îi fermecase i fascinase pe to i. în curând. e adev rat. citea mult. a intrat în biroul U. indivizi cu adev rat nostimi. n-a mai vrut s treac la un alt cult.. conducea corul liceului în absen a profesorului de muzic . Pitina. . s -au îndreptat împotriva acestei noi falange a lui Lic . persiflatori cu Äcozile" claselor i indiferen i cu media. pe jum tate se datora fricii i la it ii colegilor. avocatura devenea din nou o mare carier în miile de procese care ap reau dup r zboi i din pricina lui. acea lunet a fost Pitina. a devenit. Lep da u. Eu am tr it-o printr-o femeie..M. organiza ia te recomandau la facultate. Izolarea sa era pe jum tate obiectiv . în loc s mai fie respectuo i cu vârfurile. de a se apropia de vechii s i prieteni. eu am tr it politicul prin ea. a a cum folosesc marinarii.i vorbesc despre ele. doi prieteni. unul din Äintimii" s i. din anii s i de glorie. i.) Tembelismul acesta al lui Lep da u. pentru un timp. dar pân la urm mi s-a îng duit aceast extravagan . amândoi dintre vârfuri: Dona i Lep da u. i el era singurul sau ultimul care î i d dea seama de aceasta. supravie uia armelor.

în acest b iat se amestecau în mod curios calit ile cu defectele cu atâta violen a spune. ca niciodat înainte. bineîn eles. Äfrumu el'4. etc. profilul s u moral era atât de haotic. ai intui ia adev rului clar i pur. toate con in i un procent sigur de fals. într -un fenomen de-o violent noutate i adânc i brutal relevan uman . coeren a.^ 1 înconjurate. o elii. sau aproape la fel. Dac ar fi avut cu câ iva ani mai mu lt în momentul r sturn rilor sociale. îl ocolea. inteligen a i o anume ironie fa de toat lumea. prietenia lor. precum Dona. îi f ceam s comunice. gura mare. în ciuda presiunilor externe i a Äpoltroneriei" lui Dona (cum se exprimase. Pe mine î nsumi e de natur s m întristeze pentru c . care nu m iubea. Pitina m dispre uia i ea la rândul ei. nepl cut de expresive. poate cu mult mai reu it prin profunzimea. devenirea. îngerii i idio ii. ascultau. transfigurat . slab. lucru cu atât mai pre ios cu cât ei fuseser prieteni i erau i sorti i s fie prin atâtea af init i de inim i spirit. tr ind din iubire. într-o form mai ideal . Lep datu ar fi fost un fel de Guga. istoricitatea. caracterul realist. Astfel a ajuns doar victima celor pe care era incapabil s -i urasc . cu fruntea mic . cel mai m runt. al trecutului ca prezent. a caracterului s u. înalt. vibrând ca un rezonator. arcadele proeminente. etem i cristalin în mi carea din jur. care m ironiza i m dispre uia adeseori din cauza inegalit ii noastre intelectuale. mobil . poate s fie superflu. Eu. eu m -am apropiat de Lep datu. aproape f r substan i gest.. desfidând chiar epicul. un singur punct luminos într-o pat neagr . ce vis! S Ävezi" m car o frac iune de secund trecutul neturtit. a. plantele i fiin ele. cu o mare frecven . un ^ corp cosmic scintilând! Te-ai gândit vreodat cum ar ar ta obiectele din 1 jurul nostru. erau foarte dota i în câte un domeniu etc. singurul cu care avea rela ii normale. (Aveau aproape acelea i lecturi. Lep datu era incapabil de ironie. ale acelui episod cu ea. în vid. Dona nu vorbea cu Lep datu. acest caracter înc nu perfect osificat. nedeformat. îi atr geau aten ia. mediocrul lor coleg. cel care le emite i e descurajant s te am ge ti pe tine însu i. dar felul în care se manifestau la Lep datu crizele acestea somato-psihice era în acela i timp ceva cu totul ie it din comun. uneori parc nu trebuie decât s întinzi bra ul într -o jum tate de gest ca s atingi peretele acela sclipitor i translucid al Äfaptului a a cum a fost". f cea tot ce se putea ca s se vad acest lucru. citeau curent în dou limbi. cu fontanelele sale i. cu o singur stare nemi cat . Dona era înalt. Dar asta conta prea pu in. ca fiin ele inferioare. s te în eli cu grosol nie i cinism. cu un fel de zâmbet-rânjet. 152 153 desfidând experien a i memoria. ale cadrului meu de atunci. un fanatic comunist. odat . din acel pueril nonconformism. Acest lucru e tipic postpuberal i adolescentin. muzic simfonic . Dona îi dispre uia pe cei ce conduceau liceul. prin simplul fapt c îi vedeam. pentru tine. a a cum e lumina. cu ochii mari. de i tocmai pentru asta ele erau Äanormale".. undeva într-un spa iu mai înalt. care p trunsese întreaga es tur social . ochii prin i în os. Noua tipologie. / Tot mai mult. cel mai verosimil. n -o putea umple nimic. cu o fa mic . inform . de cele mai multe ori. succesiunea. concentrarea sensibilit ii i chiar i simpatia. adeseori îi întâlneam pe ambii i. un trecut f r întâmpl ri. aristocratice pot comunica nestingherite de trivialitatea i brutalitatea social . îi ajuta îns i se l sa ajutat de ei. de neadev r.150 151 avea reale afinit i intelectuale i sentimentale eu eram singurul care îndr zneam s -i vorbesc. Un trecut fix. cu atât mai mult cu cât. e înc rcat de falsitate. de fascina ie amestecat cu scârb i repulsie. înduio tor de simplificate. felul în care el ajut la izolarea i Äînsemnarea" lui Lep datu. Lep datu). i ora ul. ve nic zeflemisitor. al istoriei Äreale". cum spuneam. neobi nuit de bogate i diverse pentru acei ani. mult mai important de f cut decât s se ocupe de mine. nici m car s -i dispre uiasc . mai pur. ei au fol osit acest lucru. violent instabil. profunda lor înclinare unul pentru cel lalt continua i peste aceste piedici. ap rate i falsificate de atmosfer ?! ( . aprioric. Iat câteva din elementele. într-un eter al valorilor. haotic. iam spus. nici m car dispre ul. nepl cut de Äfrumoase". un iluminist social. eram semnul acestei leg turi mai înalte. Fa a osoas . uneori. sub ire. în care se concentra întreaga sa inteligen i neputin . poate i Guga. Lep datu era la fel. osos. unde spiritele alese. purificat. Ochii alba tri. frazele mele ajung în ultimul rând la mine. Era o victim aproape ideal . deja evident . rece. i apoi distan a dintre mine i el era uria . orice am nunt. ambii. ai lui Dona îi tr dau viitorul imediat i mai pu in imediat. propriile noastre mâini dac n -ar fi . s m plimb cu el. cu atât mai pu in de dispre . în stare ideal . Trecutul libe r. încât producea. cu mâinile foarte expresive. de instabil. Totul. nu tiu cum s spun. m runtul. oval . nu. catifela i. acest craniu embrionar. La fel ca i pe Guga cu Pitina: la fel. un sentiment de admira ie. i Äc l ii" s i au sim it aceast sl biciune funciar a sa. negri. ca un tipar senin i atot tiutor. cu insulele sale cartilaginoase. Guga avea realmente cu totul altceva. f r s transmit nimic de la unul la cel lalt. dar asta. mai mult chiar.) Dar.

mai unitar. s cere i un . p strându. dormitul f r saltea. despre umilin ! Ce cuvânt îngrozitor! El însu i nu era capabil de aceasta. râvnit . vai ² pân la moarte. în articulo morîis. i aceasta vine cu mult mai târziu. Alfons. lamentabile. a durat pu in. s se cuminece i s se spovedeasc cel pu in o dat pe s pt mân . care l-a convins pe el i pe înc câ iva colegi s se mortifice. îmi spunea Lep datu. sper c Dumnezeu îmi confer înc harul s u i îmi va da puterea s m umplu înc de noroi i de abjec ie. ca o pat indecis . a iubitei ² ce paradox înfrico tor! ² iubirea de mine însumi. superficial a umilin ei cre tine. în secunda mor ii.. irupe la un moment dat din arm tura unui caracter care pân atunci p rea î. Pentru ce nu m duc la slujb ? Crede i oare c nu m doare inima c m târ sc inutil de colo-colo. i oricum în prima vineri din fiecare lun ² unul dintre ei se cumineca zilnic ² s spun rug ciuni i rozariul. pentru cele mari. de crime i tr d ri m runte. sculatul de diminea .Iubirea. întoarce capul i . Mia_R©pyO femeie înc tân r . una din cele mai rare. decât mecanica elementar . iubirea prietenului. iubirea total . a miilor i milioanelor de abjec ii i tr d ri pe care le-am f cut în via i de care sunt capabil înc ² o. a încetat. mi-a vorbit kS4 pentru prima oar despre Ädescoperirea sa". poate. de sub blânda îndrumare a domni oarei Pop. ca i un preot. vi s-a întâmplat vreodat . plângea. dup aceea ei au trecut la liceu. în mersul meu ridicol. cu un cap u or masculin. exerci ii de umilin fa de cei inferiori etc.. un exerci iu interesant de individualizare. sub ochii închi i. iubirea acestei murd rii. prin numero ii ei preo i celibatari. o exaltat . cu vocea sa tremur toare i exaltat ² într-o vreme când aveam lecturi cu totul puerile i m runt infamante ² scena dintre Marmeladov i Raskolnikov i plângea. oricum neobi nuite.. c reia i se ofer . de care prima oar în via a mea mi-a jvorbit Lep datu. c fac eu însumi astfel un exerci iu împotriva vanit ii. ajunsese s spun de câte zece ori rozariul. pentru el i ceilal i. îns . aceast perioad s-a resorbit repede. tinere. de sfânt. dar domni oara Pop a intervenit. voca ia aceasta. comuniunea special cu înv toarea. Padua. Nu era. f r kcop. recunoa terea umanit ii în venele mâinii mele drepte. unei Äm runte caste" din coal . de pild . contagiat pu in de frazele sale despre umilin . a lui Lep datu. închidea ochii i eu sunt sigur c î ncerca s se gândeasc la Dona.bineîn eles. Cu excep ia acelui Alfons. cel care ar fi în eles i tr it cu mult mai perfect. ultima abjec ie. Roma. f când. pân în ziua de ast zi duce o via Äsacr ". avea. Toat aceast Äpas mistic ". o alt voce. Umilin a. a mea.. care din anii aceia s-a consacrat religiei i care.i mai mult caracterul spectaculos-exotic de nuan pueril . ar tându-i b ie elului de zece ani c exist o gradualitate a acestor exerci ii spirituale i c se poate p c tui i printr^un orgoliu al umilin elor. de neacuzat. s stea nemi cat câteva ore etc. f r nici un fel de discriminare. f r rost? Oare n-am suferit eu când. fericit. pentru abjec iile adânci eu nu sunt chemat. iubirea e singura noastr salvare. la catedrala greco-catolic . cu b rbatul real ² ce înseamn real?! ² care o atinggJAstfel. amuzant aproape. în felul în care ro esc. las s apar un alt trup. în murd ria în care tr ie te trupul meu. cu irisul zb tându -se încolo i încoace în orbitele sale împu ite i zâmbind. El nu trebuie murd rit cu lacrimi. posedat de so ul ei. domnul Lebeziatnikov a snopit-o în b t i pe so ia mea. la utrenie. cel care se cumineca zilnic. i m gândeam. acea copil reasc i tainic ini iere în misterele bisericii. închidea Lep datu ochii i eu îl ascultam. înnobilând în acest fel actul acela simplu. chiar i p rin ii.ferm" i Äechilibrat". acum o lun . are nevoie de voca ie. de-un atr g tor exotism. în clasa întâi. Strasbourg.. Lep datu.. r mânând doar ca o amintire pe jum tate tears . s doarm pe pietri . în via a lui. nici un an. drept canon. o or când colegii lor înc donneau. iubirea nu numai a du manului. nepotrivite etc. Äf r iubire". sursa trec toare a atrac iei aceleia. printr-o sfidare a suferin ei exaltate. începuse s se flag eleze. înainte de a veni la coal . animalic. ^abjec ia perfect ! i-am vorbit de atâtea ori de iubirea mea pentru \Dostoievski Fiodor Mihailovici. ce ea îns i ducea o via de c lug ri în lume. spunea el. care. Änetrivializat " de familie. ce ducea o via singuratic . ritualic . binecuvântat s -i fie numele! El mi -a citit. crede i c n-am suferit? Permite i-mi. pentru care tr deaz . citind. îndemna la imita ie. B Äsamariteanului". simboluri mai mult de suprafa i u or spectaculoase. ca o femeie. i a reu it s -l împiedice. pe la c inci. colective. dar chiar i iubirea celui mai apropiat de mine. semianimalice. s mearg în fiecare diminea . o anume preponderen : de a apar ine unui grup. Unul dintre ei. pentru micii exalta i. s m înlocuiasc un minut cu el. al turi de el. el mi -l citea mie pentru c nu avea cui altcuiva s -l citeasc i. destul de hot rât . au fost. devastându-l i salvându-l. iar eu z ceam beat. Gestica exterioar . cu excep ia lui Alfons. i s înceap cu unele mici mortific ri: ab inerea de la o mas . pentru c el tia. îns . sper c înc sunt capabil. i influen a acestei femei. atunci. femeia aceea de-o exaltare 155 st pânit . la biseric . nici m car b rb te ti! El.eforturi fizice s zâmbeasc . t cerea. toate acesteajcu acela i mecanism cu care o femeie. la o vârst când spiritul tr ie te înc în simboluri elementare. pe care o duceau unii dintre ei. f r lacrimi. sau alt slujb special . i prin via a ascet . Am citit de cel pu in zece ori împreun acel lung dialog dintre Marmeladov i Raskolnikov. a celor J'dou sau trei sute de cute ale podului palmei (dou sau trei mii. zilnic. i cu toate acestea va veni i speran a. doctori ai unor universit i str ine. i mai ales ale bisericii unite. slujba era la ase. dealtfel. hm. b iatul acela care avea un nepl cut amestec de vanitate i neputin în fiin a sa atât de expu s . de i îmi povestea c avusese în ultima sau penultima clas primar (la vârsta de nou sau zece ani) o înv toare. în patul conjugal. toate acestea i înc multe altele. IJ . poate. împreun cu ea. e o impietate s plângi când cite ti un text atât de mare. ce conteaz !). adeseori.

.. despre singur tatea mea. înc de pe atunci te iertasem. celor cu minte mult . mai mult sau mai pu in minore. care e la curent cu ideile noi.. de i bineîn eles c sunt foarte ocupat.. cum s spun. r stignit pe cruce.. de prost-gust! Lauren iu t cu i Minda ad ug : ² Bineîn eles.. tiu bine. bine inten ionat i folositor omenirii. cuprins de exaltare.. Habar n-am. singurul Judec tor.împrumut.. nu tiu dac ai observat. pentru mine.. cu bra ul întins înainte.» i o va ierta pe Sonia mea... cum f r nici o speran ? ² Cu des vâr ire f r speran . Altfel apare prostul -gust i umilin a se transform într-un fel de vanitate. Dar reac ia ta a fost atât de fireasc . dar cred c a a ceva.. tipul meu de sistem nervos. i bineîn eles c mai e nevoie. neru ina ilor!» i noi vom ie i i ne vom opri în fa a lui f r fric . ² însoar -te.. ast zi. pe urm . ² Ha. eu suf r mult de singur tate. Iar când va fi ispr vit cu to i ceilal i.. De pild . Va veni în ziua de apoi i el m va întreba: «Unde este fiin a care s -a jertfit pentru mama ei vitreg ... de ce s faci din umilin o profesie? Omul modern cred c K sufer azi mai mult de singur tate decât de aceste boli. Intre toate aceste lucruri. privindu-l pe furi pe Minda... în vremea noastr . f r exaltare.. ofticoas i rea. se va întoarce i c tre noi: «Veni i i voi.. vor gr i cei de tep i: «Doamne. nu merit nici un fel de mil .. rela iile noastre au . Din mil ? Dar domnul Lebeziatnikov.. Mai e nevoie de umilin ?. A i dreptate.. Doamne..» i va întinde bra ele i noi ne vom arunca la picioarele lui i vom plânge. pe cei în elep i i pe cei smeri i. nici o leg tur vital . pentru ce mi-ar da bani? i uite. i . Minda îl privi iute i d du din umeri: V ² Iubirea eu o v d ca pe o func ie vital-social . vie împ r ia ta!.. dou . f r nici o speran ? ² Mi s-a întâmplat. ² Nu în eleg bine toate acestea! spuse Minda dup câteva minute lungi de pauz . c ci eu nu beau din sete de veselie. ca i cum abia ar fi a teptat aceste cuvinte.. i atunci. exaltarea ta mi se pare ceva de prost-gust. care pe to i i pe toate le în elege.. ci de lacrimi i suferin mi -e sete! Tu.. nu exist nici un drum direct.i dea nimic. tu. i nu comp timit! Iar Tu. va spune. i Katerina Ivanovna. da i-mi voie s v întreb. d -i i mila ta! Atunci eu singur am venit la tine ca s fiu r stignit. între noi doi nu exist nici un fel de comunicare important . durere am c utat în fundul c nii i am g sit -o i am sorbit-o cu poft ! Iar mil are s aib cu noi acel care fa de to i are mil . i... sculându-se în picioare. i vom în elege totul! Atunci vom în elege totu l!.. Dumnezeule! Bineîn eles c m voi însura. dar e ceva exaltat în toate acestea. când am fost ast zi la ea!. o va ierta. i se pare c m-am fericit din cale afar cu litra ta de vodc ? Durere. Iubirea i umilin a eu mi le închipui altfel. veni i i voi.. veni i i voi....." IJ Mil ? Dar de ce s fiu comp timit? strig deodat Marmeladov. ne-a explicat deun zi c . De ce s fiu comp timit? zici tu. De aceea te caut i te ascult. ² P i dac nu ai la cine te duce? în elegi dumneata ce înseamn s n-ai unde te duce? C ci orice om trebuie s aib m car un loc pe lume unde s se poat duce! Fiindc vine o clip când. i pentru ni te copii str ini? Un de este copila care nu s-a îngrozit de nemernicia tat lui ei p mântesc. c ci. Eu sunt ceea ce se cheam flegmatic. de o lun . un be iv f r c p tâi. negustor nenorocit... Dimpotriv ." ² C ci orice om trebuie s aib m car un loc pe lume unde s se poat duce! repet Lauren iu i râse. i to i vor în elege. cu Ludmila. economia politic este în floare. nu tiu. unde.. fraze. râzând crispat. be ivilor.. i asta cu argumente tiin ifice. de impertinen a | ta i de toate complexele tale. care se observ . umilin a. i dac da.. tiind dinainte c nu v ve i alege cu nimic. El. i a fost milostiv cu el?» i va mai spune: «Vino în împ r ia mea. Suntem dou fenomenalit i care se contempl .. tam-ta-ra-ta-ta. ha! Ha. chiar/ / previzibile._ domnul Fi odor Mihailovici al t u nu prea vorbe te. e o chestie poate doar de s pt mâni. foarte ie ite din comun. Am 157 sim it acest lucru în inima mea. ha! S nu crezi c râd pentru c ai spus o prostie.. de pe atunci te iertasem. îi primesc. eu. i are s -i judece pe to i i are s -i ierte pe cei buni i pe cei r i. f r sangvinitatea secolului XIX. Eu a putea tr i foarte bine toate aceste... cel pu in via a mea. un anume prost-gust. cu mâinile în buzunarele pantalonilor. pentru nimic în lume n -o s v dea bani. i a a este privit acest lucru i în Anglia. singur tatea mea are nevoie de palavrele tale. permite imi s v întreb.. nu vreau s te jignesc. Despre singur tate. un colero-sangvin. ² La ce bun s te mai duci? îl întrerupse Raskolnikov. i via a.. cu toate c tii dinainte c n-are s . cel pu in. ² Dar bine. voi. Am nevoie de ea. m r og. pentru c ai iubit mult. totu i te duci i. i va spune el: «Sunte i ni te porci! Asemenea animalelor sunte i. de ce vi i-ar da? tie prea bine c nu-i ve i da înapoi niciodat . 158 atunci ea trebuie f cut f r ostenta ie.. R stignit ar trebui s fiu. în elep ilor.i iert i acum p catele tale numeroase... dar veni i i voi în împ r ia mea!» Atunci vor gr i cei în elep i. pentru ce -i prime ti i pe ace tia?» i va r spunde El: «îi primesc. chiar a a i este! f cu Ceea. mo tenite de dracu ^ tie când.. v-o spun vou . ti i cât se poate de bine c cutare cet ean.. ceva. dar r stignindu-l... Judec torule. v-o spun vou . mult nu poate s mai întârzie. mila este interzis . adic . fiindc nici unul dintre ei nu s-a crezut vreodat vrednic s fie primit. neputin cio ilor. va în elege i dânsa. r stigne te-l pe p c tos...

ha... ² D -i acas ! f cu Ceea. v zând c cel lalt r m sese nedumerit.. s fi fost însura i. pe care ea îl parcurgea când venea pe jos acas .. pe care l-a acceptat ca amant i so . cum s spun. Bineîn eles c s-ar bucura dac m-ar vedea. Apoi se întoarse.intrat într-un fel de punct mort. ² Ludmila.. De data aceasta se f cu apelul. era înceat . privi pe geam. de ce te faci ca i cum ai Äceda". nu m a teapt .Ca i domnul Lebeziatnikov! ² De ce. mult mai mult decât be ivanul de Marmeladov! Eu nu repro ez nimic egoismului t u. cu tipul meu. absent .... Ä ie de ce nu. începu s vorbeasc despre altceva. Ne -am desp r it. Ascult . S-ar putea s fie acas . odihnindu-se în bucuria ei. a plâns. a a. am vrut s -o p r sesc în grab . a ez receptorul.. spuse Ceea.. ne v zând pe nimeni. dând din nou din umeri. nu e chiar atât de simplu. vineri? A. e la cabinet.. ² Ludmila are mult nevoie de tine acum. care nu e ti în stare s faci pe plac unei mu te dac asta nu intr în. ea a refuzat îns i a plecat cu o fraz . m runta imagina ie. dar ea m-a rugat s stau. în timp ce ie eau pe u .. spuse grav Ceea... odihnindu-se. pe nea teptate mai ales dac nu a g si-o acas i ar trebui s fac câteva eforturi ca s-o 159 V. primul ei impuls era s -l ocoleasc ca pe un stâlp incomod. ² în calculele mele! spuse râzând doctorul. dar nu cred. oricum. tu e ti. având oroare de troleibuzele hiperînc rcate. cred c gestul meu ar dezam gi-o într-un fel. Nim nui. î i aprinse o igar .. î i zise c cel lalt pozeaz . ce s mai vorbesc. ne învârtim în cerc. f r pricin . s-o a tept câteva ore etc. dup prima ei bucurie. schimbându.. Doctorul îl privi pe cel lalt cu un început de interes. ha. sau. g sesc. ÄE o sear furat ?" ÄCui?" întreba el. pentru c am spus asta. începu s râd . Nu reu i s-o întâlneasc pe traseul cunoscut. ha. tu. pân la apte i jum tate! ² E apte. Am s iau ma ina. Dar.. iar tu. inutil. probabil c se va duce pe jos acas . atunci. o turti într -o scrumier i form din nou num rul. care mie nu mi se potrive te. care ar minao. imagina ia de care trebuie s dau dovad ca s-o g sesc... M duc s-o caut! i Minda râse brusc. ² Ce îngâmfat împu it e ti! Spune c i-ai pierdut tu r bdarea. nu prea tare.. deja. ha!. ce dracu îi faci?! Minda d du din umeri: ² Nu tiu. Chiar bucuria. calm.. Fugi. Din nou r spundea ocupat. cu o vioiciune nepotrivit lui.. ce dracu sunte i amândoi a a de ciocoi? Ce dracu nu v însura i odat ? Când am plecat cu ea. n zuros ca un copil ( ea îl cuno tea atât de bine.. încurcat c face o ac iune pe care tocmai o persiflase cu pu in înainte. dar.. Era ceva speriat în toat atitudinea ei... ea a început s . dar apoi.. se repezi la telefon i form un num r'. Minda. ² Termin cu codo i tul sta! spuse Minda.. Când igara ajunse la jum tate. F r o vorb . cu lenevie. tiu pe unde trece i. poate! ² De cât timp n-ai v zut-o? ² Ce te prive te? ² De ce dracu stai cu mine acum în loc s stai cu ea? Unde e acum? ² Habar n-am! spuse doctorul. ha! Felul în care am zugr vit c utarea ei. dup ce el se oprea în fa a ei. când îl recuno tea. undeva. într-un punct... -²-". bineîn eles. încât putea fi el însu i . el râse înc o dat . îl r ecuno tea cu greu. în sfâr it. i ea. probabil c nici ea nu i-ar da prea exact cont de senza ia de spaim pe care ar încerca-o. ner spunzând la saluturi.i piard pu in r bdarea i. mi -e un dor nebun. Ar fi fost bine s fi.. al acestui traseu. dup câte va clipe. Apoi se opri în mijlocul unei fraze i se uit la ceas: era exact apte i jum tate.i trece prin minte s m a tep i o dat !" f cea el. ² . o spaim confuz care nu se potrive te deloc cu firea ei pozitiv . i Lauren iu. ie!" i îl privea cu obr znicie.. dar în fa a cadavrului unui om foarte apropiat nu ne speriem numai pentru c Äel" e schimbat.. ÄCui? r spundea ea. iar când deschise gura. lung.. cu care ea s-a obi nuit.. F cu asta de câteva ori la rând... t cu. dar tocmai atunci închidea.. i Ceea îl asculta cu aten ie. mereu cu ochii în jos i într-o parte.. adeseori nobil. în clipa aceasta mi -e un dor nebun de ea. folositor societ ii. de i ea nu tie c voi veni. ca i cum i -ai face ei pe plac. acum. apoi îl ridic din nou i form num rul.. poate e la sora ei. ² Nu-nu. S-ar speria. pentru c e ceva schimbat acolo?! i totu i. logodna asta. se plimb câteva minute. continu Minda. dar de ce nu i-l asumi? Asta e ceva scârbos... ² D -i un telefon. Nu sar potrivi deloc cu mine. o. Am vrut s intr m la o expozi ie. Minda vorbi neobi nuit de mult. f r s r spund nimeni.. mergând încet. toat seara era de-o veselie f r margini. eu i-am propus s intr m într-o confet rie. în... apoi ridic din nou receptorul. i nu pentru c mi-e dor. de fiecare dat diferit.i aproape firea. du-te i a teapt-o. o voce plictisit îl anun c doctori a Ogrin plecase. dând din umeri.. m simt tot mai ispitit s -o caut acum. Egoismul t u e profund î7Ä. cu geanta atârnând într-o mân . a teptarea. progresiv . poate am amânat prea mult. oricui. e exact femeia care îmi trebuie. Dac a avea firea ta. ce-i azi. S mergem. Minda o a teptase de multe ori. i Ceea îl privi cu aten ie: era un sunet nedefinit ironic. te-a l sa cu câteva cuvinte i a alerga la ea. domnul Lebeziatnikov era probabil un ins folositor. Renun . ² Nu r spunde acas . cu Medoia la.

(El îi s rut ... (Era mâncarea lui preferat . etc. în ma in ²de i avea cheia ² salutat de câteva ori de vecinii ei de apartament. d du un telefon surorii ei.. o surpriz . geamurile erau închise peste tot). da.. omul sta îl admira sincer!) Deodat îi trecu prin cap c ea se dusese la teatru. grav. al ii..) ÄP i sunt. apoi înc unul i înc unul. i sandaletele acelea cu. la pasfogeni!" f cu ea victorioas .. un Caragiale inedit.. Crezi c m prefac? Dar tu nu te prefaci. sut la sut ?!" ÄDa. cuscufus?" ( sta era unul din numeroasele ei nume. i acesta se ag imediat de el... i tu ai s Vii s -mi aduci de mâncare cu suferta ul. o criz s -ar putea s am!" (Nu auzise ultimul cuvânt. c .160 161 pueril sau ridicol lâng ea).. ÄLa un spital de. i.. i ie ise un brouhaha"etc. ÄLa ce?" se întrerupse el o secund din travaliul s u gra ios... or. pentru c primul lucru pe care îl f cea cum ajungea acas era s deschid geamurile i s ude numeroasele ghivece i vase cu plante. f r s ov ie. m internez. De mai bine de o lun ea îl pisa s -o duc la Municipal. iubitule.. tu e ti nebun de-adev rat.. pe tâmpl . tia asta cu precizie. O a tept aproape o or . i?! A. uimit. ÄEu? S te a tept eu? f cea ea vesel . asta prima duminic .) ÄS presupunem c . iubitule. la D'ale Carnavalului.. care. de luciditate. Brehariu povestea . de vocea sa pe jum tate emo ionat c îi vorbea. un individ foarte reu it etc. Cu sare".. ea îl privi mirat i el ad ug : ÄCe mai întrebi? Vicepre edintele!" (Asta nu mai era nici o mâncare i ea pufni.i aduc?" ÄPre edintele!" spuse el." ÄDe acord. Da. etc. Nu prinse prima pauz . de. de care vorbea tot ora ul. sânii. doctorul BreJiariji. dar cu cât trecea^ timpul. Reu i cu greu s se dezlipeasc de fomulele sale întortocheate." ÄA.i revii!" ÄEu? Exclus! Sunt nebun pe via !" ÄBine. în sfâr it. pentru c el o mu case de lobul urechii.) ÄBine. Am s m internez.) ÄHai. ÄCum. pentru c lui de -atâ ia ani nu-i ajungea timpul i acum iat minutele acestea lungi ca ni te fese interminabile i. etc. nu -i a a. care. dar care îl enerva printr -un respect excesiv. spunea el.i place ie. ajut -m tu. etc. mângâind-o. habar n -am. atunci?" (în vocea lui era un început de enervare.. etc. s rutând-o pe gât.. peste m tas ea bluzei ei. f cea ea.) Am s -mi pun deux-pieces-ul ala ruginiu." ÄA. undeva la un spital. Ce porc rie. pus în scen de Pintilie. da. de.. A treia duminic ?" ÄA treia duminic cartofi pai".." ÄAu!" ip ea u or. începând s -i povesteasc o istorie complicat cu unul Bojar. ce pis loag e ti. la ce? (Cu indignare) La pasfogeni.) ÄO criz de luci ditate" repet ea cu o ciud jucat . Ultimul salut îl enerv atât de tare. Va intra în pauz i o va g si. preocupate). cu Rollex?" ÄBineî n eles. ÄDa. ÄBine. (Vorbi cu cumnatul ei." ÄLa un spital de oameni. a a c mai a tept o bun jum tate de or .. etc. ÄCu ce?" ÄAh. un bun cardiolog. de. ce-ai s faci cu bietul Rollex?" ÄLui Rollex am s -i dau un picior undeva!" ÄIa te uit . Dar a doua duminic ?" El începu s râd . un coleg de la Fundeni. nu vezi c . Nu era foarte probabil. nu tiu. f cu el... Dar când o s ies. de parc i-ar fi fost superior la liceu. ap rându-se pe jum tate i fals de îmbr i rile sale care îl preocupau atât. când primii spectatori ie ir în hol.. în sfâr it. jucat îns . bra ele. în dosul urechilor. i ea începu s se apere cu seriozitate. la oamenii pasfogeni!" ÄA. de o veselie f r scop. pe Älinia sterno -cleidomastoidianului" (cum explica el. unii strigau c e un Caragiale tr dat. r spunde! îl scutur ea. Minda ajunse în sfâr it în fa a casei ei (ea nu era sus. nu sunt?" ÄNu e ti. i de ce nu e ti?" ÄPoftim?" ÄDe ce nu e ti nebun . încât demar . te prefaci!" ÄCrezi? spunea ea. maimu rindu-se. 162 163 care se culcase cu o pacient . ai s m a tep i. radiolog (cu care fusese coleg Minda la un curs de specializare). cu amantul t u. într-un râs scurt. la ie ire?" ÄBineîn eles. i a patra?" ÄCe vrei tu. o criz de luciditate. eu nu m prefac. f cu un tur de cinci minute i reveni. i dac ai s te îns n to e ti?" ÄExclus!" f cea el. (Au!) ce -ai vrea s . etc. Ar trebui s fiu nebun !" ÄBine.. teribil de dezarmat în fa a acelui timp inutil care trebuia umplut. probabilitatea aceasta se fixa. Spectacolul începuse de o or i el se hot rî brusc. umerii. am s m internez la pasfogeni. unde nu era i nici nu trebuia s soseasc . S presupunem c ai o criz ...." Ä i cu el ce -ai s faci?" Ä??!!" ÄTe faci c nu pricepi? Cu el. la rându-i. fumând. punctându-i traseul i inser iile mu chiului cu s rut ri serioase. fals . Avu ne ansa ² sau ansa? ²s întâlneasc o cuno tin . precis. dar s presupunem" insista ea. se amestec printre ei. absent. Cobora. asta am s fac. bineîn eles.. în hol. nevasta unui tab nu tiu pe unde.. ÄBine. ÄCe s presupunem. etc. Prefer s te tiu acolo decât în alt parte. plimbându -se prin fa a teatrului.. eu sunt sut la sut !?" ÄGrozav! înseamn c ne potrivim foarte bine." etc.

s dea câteva telefoane. aproape senzual . atâta r u! Atâtea plictiseli! Ar fi iubit-o. ca o hârtie alb ." . din tristul Ätras pe sfoar " cotidian. Ar fi vrut s se duc pu r i simplu acas .. îns . apropo. s-o complice cu un epic cât de cât verosimil. de ce atâta masculinitate în minutele ei de ur . a. dar. a timpului ei liber.. n -ar fi fost acum în stare. oricum nu se gânde te la altul. cu inteligen i. care . de dispre . erau împreun de mai bine de doi ani i el nu putea ghici unde putea ea s fie. urlând.. ca i lui. f r nici un nume al turi. logodna asta a lor nu era un miracol? O c s nicie nu aspira oare. fantastic . spre stupoarea lui. avea atâtea de f cut. reu i s se lini teasc . Medoia o intuise bine. se va face i asta. avea timp i reveni asupra acestei idei. Sau o cuno tea el prost?! Nu-nu. previzibil . ci devenim furio i pentru c lovim cu pumnul în mas "). Firile lor gemene. chiar foarte curând. în preg tirea acestui mister. ce exerci iu fantastic. Minda îi fu recunosc tor c exist . s lucreze la cursul s u. cu precizie.. o dat pentru totdeauna.. acest gest unic.cu mult haz. s se înal e spre o logodn ? C snicia l or. inutil . blestemând în gând obiceiul ei idiot de a scoate din priz telefonul ² asta în perioadele când era nemul umit de el ² obicei de care nu putea s-o dezve e.. eap n . dintr-o prea bun p rere pe care o au despre ele 164 însele. dar i teribil! Dac for a asta a ei se întoarce împotriva lui?. dar îl l sase s cad imediat. e un imbecil cel care contrariaz conven iile m runte. era ceva care nu se Älipea" deloc de ea. continu el.. oriunde te duci. Geamurile erau închise." da.. Nimic din romantismul bolnav. O umilin feroce pentru el. la orice or . din p c lirea destinului în fiecare ceas.i ia plata pe loc.JEt d'etranges fleurs sur des etageres. vor face nunt religioas . Aceast Ädecen a gândului" îi apropia. pe care e notat un num r de telefon. i acest timp când o c uta. câ iva prieteni fâstâci i. de parc ra ionamentul s u era o urmare logic a propriei sale mi c ri din umeri (unde citise asta. eclosent pour nous. Numai atât?! în definitiv. aproape ca un b rbat.. s ajung o logodn ? S se întoarc . Ea nu amintise niciodat despre aceasta. ea nu amintise niciodat mândria aceea a ei. nu tia ce s fac . Ie i ca o furtun . previzibile. când îl domina în toate acestea i el se l sa dominat. ea. a autodistrugerii. pre ioas . o priv ea uimit i însp imântat. se entuziasma tacit Minda. c ea e în stare. dac ea nu se gânde te la el.. ascuns . Sau chiar dac se gânde te. Ce senza ie. Nu reu ea îns s-o particularizeze. Deschise radioul i. refuzând s gândeasc cele zece secunde cât s rea bricheta din bordul ma inii. în cele mai variate clipe i dispozi ii. pentru orgoliul lui.. s te sim i pe un fel de scen . un nume care nu treze te nici o asocia ie. s . o c snicie fericit . vis-â-vis. acea scurt scen când rid icase mâna. evident. în primul rând. ro ea a care i se va urca cu siguran în obraji când el îi va propune aceasta. decenii. c zând cu aceasta atât de jos în fa a ei. Chiar dac ar fi lucrat. de r ceal inuman . a memoriei ei eterne.. siguran a aceea a lui c .. De ce dracu nu se însura cu ea? (O clip auzi timbrul lui Ceea. va fi o fars .i disciplineze gândul. zâmbi Minda... Äcurate". de stridente. într-un stâlp de o el!. de care. ie i apoi i trecu în goan pe lâng Brehariu.. nu. i a memoriei sale eterne! Pentru c o femeie ca Ludmila poate provoca astfel de suplicii psihice. de a te vida de cel. al dracului de corect. alunecat o clip la aceast enormitate. i în jur. de mii de ori î i va proiecta. zâmbi! Ce intui ie profund avusese ea în acea clip ! El urma s isp easc luni de zile gestul s u. lovind înapoi. când alergase la teatru.mai m runt gând. era una din acele femei < care se poart corect. ca i cum s-ar sim i mereu privite.. evident.i debiteaz cele câteva fraze. îi era ei str in. de tipul ÄFiodor Mihailovici" sau din lucheria balcanic ... dup vreun sfert de or . Trase ma in mai într -o parte.. de vreme ce i pl cea aceast corectitudine inuman a Ludmilei. . Grozav asta. era un mister. când ea îl dep ea în toate acestea.) De ce? Dar ce importa asta? Ceea ce îi lega nu era oare mai sigur decât o idul . care îi f cea i lui i ei. gesturile. parc William James? ÄNu d m cu pumnul în mas pentru c suntem nervo i. apoi. f r aceast mândrie?. Chiar gândul. aprinzându. ce pl cere. câteva ore cu gândul numai la ea. apoi. snobism. ei vor r mâne logodi i! Ipromessi spozi! C snicia era una din cele apte taine biserice ti.. tia asta cu precizie. Era obosit. dintr-un ? j fel de.. cum din nou trecu cineva i-l salut . inuman de corect. i o rud înviat din te miri ce cotlon al memoriei. i surescitarea cu care petrecuse ultimele dou -trei ore îi l sase un reziduu nepl cut. Sau împotriva ei îns i?! El d du din umeri. care -i sem na atât de bine în împ r irea ra ional . ca i cum s-ar vedea mereu în oglind . acesta va f i darul lui. Acum. care i se revela doar lui.. un timp pierdut ca s-o g seasc . structurate.. Te pomene ti c era cu un b rbat? Gândul sta îi mai trecuse de vreo dou ori prin cap. Bine-bine. cum Ludmila nu ap rea în holul deja aglomerat. dar o inteligen îndelung exersat . involuntar. el înjur încet printre din i i se dep rta. într -un loc de unde erau vizibile doar geamurile. intr în sal .i aprinse o igar . exaltat. al lor.i o nou igar . ² i Minda începu s râd u urel când î i imagin surpriza ei. penibil înv ate pe de rost. i.î i ceru abrupt scuze. infra-gesturile. parc izbise într-un fier.. europene.. 165 ') scuturând absent igara. apoi se opri. decât un cretin cu cocard care. de unde putea vedea intrarea. ca o igar proast . feminitatea aceea t \ a ei. s citeasc . n-o g si. întuneric peste tot. i apoi. era una din pun ile cele mai sigure ale iubirii lor.. când o a tepta ² ra iona el ² era un timp al ei. al tribului? Bineîn eles.. oare. un timp. cu un: ÄAm s te sun!" care-l z p ci pe cel lalt. ar fi lucrat prost. Unde putea s fie? Iat . Äorientale". pe care o alta. în orice clip . dar. dar. da. da. o lovise o singur dat . cel pu in cu un reflector aprins. dar de ce în irup ii atât de brutale. nu-i a a. care va r mâne unic pân la sfâr itul lumii! Ea l-a privit alb . uneori.! El nu era la fel? De vreme ce o pl cea. nu era capabil decât un om foarte inteligent. ea nu f cea parte dintre sinucidari. Se întoarse la ea. dintr-o decen a gândului.. Ha. încet-încet. Nu nu.

injuriind sau trivializând totul în jur, le ignor . ^__j,.Ridic ochii întâmpl tor i, spre surpriza sa, v zu geamurile lumi nate, deschise. De cât vreme? Trecu peste primul impuls de a s ri din ma in . R mase s - i termine igara, eventual s - i aprind înc una pe i care so fumeze, calm, relaxat, pân la jum tate.fUra gesturile pripite, spiritul panicat, i st pânirea de sine, uria , de care d dea dovad de H atâ ia ani, în atâtea mii de împrejur ri, mari i mici, era una din sursele autorit ii sale incontestabile. Cu atât mai mult cu cât era o st pânire de sine veritabil , ea se exersa i exercita în solitudine, f r martori, f r 166 spectatori, Äcu toate proiectoarele stinse". Ha, asta era o mic diferen între el i ea. La ea se sim ea asta, intuise i Medoia, care o v zuse doar un ceas, dou ; la ea era cel pu in un reflector aprins, unul" nu prea puternic, cu un voltaj nu prea mare, dar în permanen ... o Äpin ", cum spun cinea tii, pentru a colora, a îndulci, pentru a pune mai bine în valoare un farmec real. A, bineîn eles, real, nu se truca nimic, nu se tri a, nu -nu, chiar gândul la a a ceva ar fi putut fi deplasat... în definitiv! i el î i mi c din nou umerii, era femeie, nu? O femeie sut la sut , milion la sut ! Femeia lui! î i aprinse o nou igar (din nou cele zece secunde de vid psihic perfect, o performan a sa, pân s rea bricheta), o fuma pân la jum tate, f r grab , de parc ar mai fi avut de a teptat o or , apoi o turti în scrumier , împinse recipientul de metal îngropându-l în bord, scutur cele câteva fire de tutun de pe tapi erie i de pe veston, ie i, încuie portiera i travers strada. Era târziu, trecuse de unsprezece. Urc încet sc rile (ignorând liftul, cu atât mai mult cu cât se afla jos, la parter, la îndemân ), c ut cheia de Yale de la apartamentul ei în buzunar, cu vârful degetelor, i, ciudat, în clipa când o g si, când degetele o recunoscur , sângele începu s se agite. î i sim i artera temporal zvâcnind încet, o u oar vaso -dilata ie, undeva, pe gât, ap ruse probabil o abia vizibil ro ea , chipul i se f cuse mai alb, o paloare pe care în semiobscuritatea sc rii cine s -o descopere? Doar el, el, care privea dinl untru, din corpul s u în afar . Capitolul VI Unde fusese?! i Ludmila r mase pe gânduri, de parc ar fi încercat s - i aduc aminte pe unde umblase. Minda f cu un gest scurt, cu mâna; I nu-l interesa prea mult r spunsul ei. Era fericit din clipa când o v zu, începu s se bucure c o a teptase, c o c utase ore întregi, c nu f cuse nimic, c pierduse vremea ca o umanizare a timpului s u atât de programat, de ra ionalizat. ^ ² Am sunat la tine de câteva ori, spuse ea. Se a ezase pe un scaun lâng fereastr i - i aprinse o igar . Vrei o cafea? îl întreb . ² Nu. A bea ceva. ² Ia- i. Eu nu beau nimic. Vreau s m culc într-o jum tate de or . Am o cefalee idioat de vreo dou ore. ² De când te caut eu!... râse el, i ea îl privi mirat . Probabil c se gândea la altceva. Minda î i f cu un ÄMartini" sec (el o aproviziona i pe Ludmila cu b uturile lor preferate, a c ror ob inere, de cele mai multe ori, nu era o treab prea simpl ) i se r sturn într -un fotoliu, cu o igar în mân . Apoi, în mijlocul unei conversa ii ce lâncezea, el arunc ² f r nici o r\d preg tire, f r s-o avertizeze în nici un fel, departe de ea ² dorin a lui ca ei doi s se însoare, cât de curând, s fixeze data c s toriei i, a teptând reac ia ei, sau irul ei de reac ii, se preg tea s puncteze clou-uh nunta religioas . Asta va fi într-adev r... Ludmila la început p ru c nu auzise bine. El o privi, a teptând m car o reac ie facial , apoi repet , cu un început de nervozitate, dar i de bucurie crescut ² propriile sale fraze i cuvinte, auzindu-le, începur s -l entuziasmeze u or ² dar ea îl întrerupse la jum tate, stinse igara, se ridic i, f cându- i ceva de lucru, îi spuse, neprivindu-l: ² E prea târziu acum s discut m asta... sunt obosit , crede-m . S l s m pe alt dat . ² Pe alt dat ? râse el, privind-o, nevenindu-i s cread . Eu î i cer mâna i... ² Ia te uit ce formalist ai devenit!... zâmbi ea, trecând în buc t rie. Acolo se auzi robinetul, apoi ea reveni i spuse, începând s - i preg teasc patul: Tocmai pentru c e un lucru care... care m bucur prea mult... care trebuie s m bucure i... tocmai de asta, te rog s m mena jezi i... haide, du-te, vorbim mâine. ² De ce s m duc... a vrea s dorm aici, n -am nici un chef acum s m urc din nou în ma in i... ² Foarte bine! f cu ea cu aceea i absen în voce. Pijamaua ta nu-i curat , am s - i dau o c ma de noapte. ² Ai a a ceva? întreb el, amuzat. ² Bineîn eles, i-am f cut una, ce-ai uitat? Nu mi-ai povestit c dormeai, când erai mic, în c m i de noapte lungi, cu arnici, cu mâneci largi, în motive na ionale?... Uite -o, i-am mai ar tat-o! ² E adev rat! spuse Minda, ridicându-se i luând în mân c ma a de noapte r neasc , exprimându- i uimirea sa, cât de bine seam n cu c m ile copil riei sale. ² Dar, bine... râse ea, ai mai v zut -o cel pu in o dat i ai f cut exact acelea i remarci: cât de bine seam n cu c m ile în care dormeai când erai copil i de unde am tiut eu etc, etc. ² Da?! f cu el, cu c ma a înc în mân . Apoi o l s , se rea ez , î i reaprinse o igar , pe care, dup primul fum, o privi cu oarecare uimire, apuc paharul, dar nu b u, turti igara i începu s - i priveasc vârfurile pantofilor, fluierând încet. Ludmila era în baie; începuse demachiajul, sp latul si toate celelalte, care ei îi luau în fiecare sear mai mult de o

168 169 jum tate de or . Minda se ridic , se asigur c telefonul e în priz i p lec , f r s mai spun o vorb . Cum ajunse acas , ridic receptorul i form num rul ei. Apelul se f cea în gol. Se a ez la mas i lucr pân la trei diminea a. A doua zi o c ut la policlinic . Cum dormise? Bine, de i durerea de cap o trezise dup vreo dou ore i diminea a ced abia, la al nu tiu câtelea antinevralgic. Minda îi propuse s vin s-o ia, la dou , cu ma ina i s m nânce undeva, împreun . Ea refuz , avea câteva curse de f cut, o prob la pantofar, ora ei de masaj, s pl teasc chiria etc. ÄChiria am s i-o pl tesc eu!" se oferi doctorul, i ea îi mul umi, o scutea de un drum, dar, oricum, mai r mâneau destule de f cut. i dup aceea? A, nu-i spusese? Melina (asta era o coleg a ei) luase ni te bilete la ÄAro", la un film american, f cut d e Arthur Penn, Ä tii, la, cu Bonny and Clyde, la opt i jum tate"... ÄDa...?!" f cu el i promise c va fi i el acolo, la i dou zeci, le va a tepta în fa i, dup aceea, le invit pe amândou la ÄCapsa". ÄGrozav!" f cu ea, dar de unde va lua bilete? El râse i spuse c avea peste tot pacien i, chiar i la Difuzarea filmelor... Ea îl mai întreb apoi unele lucruri, m run i uri casnice, femeia lui, Ana-neni trebuise s se interneze pentru o spondiloz recalcitrant i erau o gr mad de mici plictiseli cu rufele date la sp lat, cu cineva care venea dou ore pe zi, aceea i femeie care treb luia i la ea, de dou ori pe s pt mân etc, etc. Minda a ez receptorul într-o bun stare de spirit i se dedic apoi zilei de lucru ce îl a tepta, deosebit de înc rcat . Dou ceasuri, vizita, dou ore la special , o comunicare ce trebuia terminat pân duminic etc, etc. în ciuda nop ii nedormite, se sim ea perfect odihnit, ideea muncii îl însufle ea de -ajuns, el însu i se compara adeseori cu un bun cal de povar , dintr-o ras anumit , pe care un drum desfundat i o povar m rit , ore întregi de încordare nu fac decât s m reasc , s înzeceasc for a i rezisten a la efort. Unul din animalele acelea ² spunea el, râzând ² pe care îi sperie i indispune prezen a biciului; c ru a înc rcat cu butoaie sau bu teni, nu. Ä i eu îmi trag bu tenii mei, cu veselie, iar dac drumul urc în pant , zâmbesc, râd, cât m las z bala! i abia dup o zi plin de tras, de c rat, 170 m a ez odihnit în fa a c r ilor mele, a fi elor, a însemn rilor care m a teapt . Atunci abia sunt de neînlocuit, de neconfundat, ceea ce fac eu, atunci, reflexele mele psihice, capacitatea de a m concentra sunt numai ale mele... aici nu m poate imita nimeni. Pe mine, efortul, i mai ales efortul îndelung, m stimuleaz , m odihne te chiar. Eu sunt un greoi! i în iubire sunt la fel: eu intru greoi într -o iubire i ies greoi din ea. Dintr-o prietenie. Totul în mine, la mine se face, se întâmpl sub acest semn, al rezisten ei, al greoiului. U urin a mea iese din greoi, inteligen a mea iese din cazn . Originalitatea mea a ap rut dup zece ani de efort subteran, gre os, neomenesc, când al ii din genera ia mea avuseser timp de trei ori s str luceasc i s se rateze. De aceea mi -a fost întotdeauna sil de orice fel de precocitate! Eu sunt contrariul unui astfel de tip, de individ, care se adapteaz , la dou zeci de ani, perfect acestei lumi, care îi vine ca o m nu , i aceast adaptare atât de u oar , ca un dar, îi confer , apoi, firesc, farmec, inteligen , umor, succese, false succese, fantastice îns , la vârsta la care trebuie s vin succesele, când e ti pe jum tate îngropat în adolescen i în semilegendele ei, când lumea se deschide cu un efort doar pe jum tate i atâtea lucruri care, pentru al ii, sunt de ne atins, tu le iei, le rupi cu u urin , cu elegan ! Da, atunci mai supravie uie te acea elegan cvasi-feminin , acel farmec care te face, brusc, iubit, c utat, imitat, invidiat, oho, ce invidiat! i eu am invidiat, odat , pe unul din ace tia, un ins doar cu patru ani mai mare ca mine, care, din anul cinci, avea pus la punct o lucrare despre Influen a secre iei hipofizare asupra cre terii osoase, sau a a ceva, pe care nici n-a citit-o bine la cercul tiin ific al facult ii c a i ap rut în vreo cinci reviste str ine, împreun cu un interviu al lui, unde tinerelul ar ta c e la curent cu ultimele reviste nem e ti i engleze ti, apoi au urmat toate celelalte: un post la o catedr , complexele profesorilor, admira ia religioas a trei genera ii dup el etc. Ast zi? A disp rut. E la aceea i catedr , lector de zece ani, de la acea lucrare n -a mai publicat nimic esen ial (s-a pasti at, s-a plagiat, bineîn eles, cât a putut, dar ceva nou n-a mai fost în stare s spun ), lucreaz i pe undeva, la o policlinic special , de uz intern, pentru tabi de mâna a doua, cu care s-a i împrietenit, e invitat din când 171 în când pe la o vân toare, i-a adus un cumnat, medic de ar , la un spital jude ean, e înc plin de farmec, tie o gr mad de bancuri, politice mai ales, pe care le spune irezistibil etc. etc. O paia , inteligent , citit ² are totdeauna la îndemân vreo cinci titluri i vreo trei-patru nume, asociate cu laboratoarele la mod , pentru c exist i aici o mod ² universit i la mod , metode terapeutice la mod ² împu c oricând o viz în Occident, unde casc gura la vitrine sau vede oameni de-a doua mân . O paia ! i cât l-am admirat atunci, cum îl invidiam, gloria lui \ i-a venit la timp, a îmbr cat-o ca pe o m nu moale, de piele parfumat , un licean genial, un mimetic, un seduc tor, un cuceritor. Când îl v d acum, uneori, m amuz o jum tate de or , o or uneori, m despart de el bine dispus, îmi spun: «Ia uite, domnule, insul mai are resurse, l -am judecat pripit, mai tii...» i las unele din frazele sale cancaniere s -mi reverbereze în memorie! Peste o jum tate de zi l-am uitat complet îns , iar dup dou -trei zile aflu c a difuzat urbi et orbi întâlnirea noastr i mi -a atribuit ni te lucruri de care i se face grea i celui care mi le comunic , nu numai mie. îmi pune în gur o calomnie la adresa rectorului i, de cele

mai multe ori, nu direct, prin no iuni, ci mai mult las s se în eleag prin semne din ochi, din gur , zâmbete pe jum tate, toate astea la care e mare me ter, c a fi un fel de reac ion ar politic, c resping sistemul nostru de asisten medical i social , c ruia îi g sesc grave cusururi, c m revolt împotriva interdic iei medicilor de a profesa privat, c m-am l udat c dac mi s-ar permite s deschid cabinet, chiar numai dou jum t i de or pe s pt mân , mi-a cl di o vil i mi-a cump ra dou ma ini, c reflectez la o propunere a universit ii din Geneva sau din Lyon, amestecând bineîn eles lucruri reale, pe care i le spusesem, cu altele, inventate sau f când, ceea ce e i mai abil, un fel de «montaj» din lucruri strict adev rate, nemin ind nimic, o iot , cu atâta art îns , cu atâtea clipiri din ochi, zâmbete fine, cu subîn elesuri, schime faciale, umor, farmec, inteligen , încât cel de care se desparte duce cu el, pe jum tate aiurit, un denun politico-profesional de toat arta. Da, asta e, câte un copil din sta minune ajunge pân la urm un biet delator, de fin clas , perfect voluntar, neretribuit, un cinic de mâna a doua, care se 172 hr ne te pe ascuns, ca un gândac, din lichelismul s u pe care i-l admir la nesfâr it! Are i un nume de sta latinizat, de origine neslav , îl cheam Catul, dou silabe perfect neplebeice, care amintesc imediat de -un ilustru scriitor antic, de i taic -s u a fost func ionar la vam sau la po t , am uitat, nu mai in minte! în ultima vreme, nemaiputând s - i valorifice la nesfâr it lucrarea aia de treizeci de pagini din facultate, în a nu tiu câta variant , s-a apucat acum s fac carier politic : a ajuns pre edintele sindicatului sanitar din ora , a fost chiar într-o delega ie în Finlanda i Iugoslavia i d de în eles, la toat lumea, prin începuturi de fraze abil întrerupte, c tie o gr mad de lucruri care, în curând, vor schimba politica unei jum t i de continent; a început s se priceap l a politic ² a uitat, s racu, c a debutat ca cercet tor în biochimie ² i las s scape câte un nume, un titlu, cum ar fi Memoriile lui Churchill, Tro ki sau Chestov, s-a ini iat în cancanuri politice mondiale, î i vorbe te cu multe am nunte despre pactul Stalin-Ribbentrop sau despre culisele asasin rii lui Che-Guevara etc, etc. O paia !... Altfel, gra ios i, dac îl întâlne ti o dat în gar , din întâmplare, când tocmai ai pierdut trenul, te poate amuza o jum tate de or ! Trei sferturi de or ! Poate deveni i util: are o colec ie impresionant de serie-noire²uri pe care le împrumut cu pl cere, cu real pl cere, convins c te scoate dintr-o mare încurc tur ! i-a a i este..." ... Minda nu reu i s ajung la film, în ultima clip fu chemat într -un consult, la un caz grav, dar le a tept la ie ire i le invit , a a cum fusese vorba, la ÄCapsa" unde cei doi mergeau cel pu in o dat pe lun pentru al ul Äbonne-femme" sau medalionul de c prioar al casei. De data aceasta erau în trei, împreun cu Melina Ionescu, coleg cu Ludmila la Clinica universitar stomatologica, o femeie m runt , cu o fa foarte vie, cu un fel de inteligen ascu it , r ut cioas , divor at de curând. Era prietena-confident a Ludmilei, pe care aceasta din urm o Äar ta" destul de rar ² Minda o întâlnise doar în vreo dou rânduri i de fiecare dat venise nechemat, din proprie ini iativ . Cele dou femei care sem nau atât de pu in, dar care cimentaser o prietenie de peste cinci ani, se vedeau s pt mânal, dou -trei ore, când se retr geau undeva, într-un interior, beau 173 cafea i discutau ca doi b rba i tot ce le privea pe amândou , un fel de prietenie-alian contra tuturor, în care se analiza totul cu o r ceal aproape politic . Toat seara, Minda încerc s Äse apropie", s-o câ tige pe Melina Äca aliat" în favoarea sa ² cum o spunea, pe jum tate în glum ² o rug pe Ludmila s -idea voie s-o invite la el, cu ea împreun , s asiste la una din Ä edin ele lor de magie neagr ", s ias undeva, cu ma ina, în trei, împreuna cu Bob, b ie elul de opt ani al Melinei etc. Cele dou femei r spunser cu amabilitate asiduit ilor sale, luând totul în glum , de i Minda nu glumea. La sfâr itul serii, Minda nu era avansat cu un milimetru în gra iile Melinei i, spre uimirea sa, observ c rezisten a principal venea din partea Ludmilei, care- i ap ra cu o tenacitate pueril mica ei citadel , senza ia ei de a putea fugi undeva, acolo unde el nu putea s -o urm reasc , sau... în sfâr it, prostii! Minda ridic amuzat din umeri i, cum tocmai în clipa aceea intr în restaurant un grup condus p\de dr. Velici i so ia sa, se constitui pe loc o vesel mas comun . Velici era împreun cu doi colegi clujeni, ambii efi de catedr (Velici nu ie ea niciodat într-o companie oarecare, dar inteligen a i priceperea sa profesional te f ceau s -i ier i spiritul uneori evident utilitarist), un chirurg i un epidemiolog, i seara se lungi peste m sur . într-un aparteu, Velici îl anun c Ro ea vrea s -l vad , i dup ce Minda f cu unele rezerve, pe care Velici le anihila glumind i sco ând un fel de m runte ipete ce la el erau un semn c se amuz colosal, stabilir o întâlnire pentru s pt mâna viitoare. în noaptea aceea, Minda dormi la ea. (O chem la el, dup ce o duser acas pe Melina, ce se ame ise pu in, dar ea refuz .) Noaptea aceea sem na îns cu celelalte nop i ale lor, ea fu din nou a lui pân la ultimul fir de p r din coama ei întunecat-ro cat , noaptea se dilat din nou, se adânci, prinse muchii, vârfuri, ei devenir din nou singuri, singuri-pere-che, vii i treji în somnul celorlal i, rotindu-se în patul acela al lor, c zând, ag ându-se de peretele nev zut, ironic, lovindu-se de mobile care nu existau, împingând cu piciorul covorul care alunec nu într-o parte, ci în sus, i-apoi în jos, pe-un fel de du umea în valuri mare, pe care inimile lor se rostogoleau abia ag ate de carne, o Ämontagne-russe"cu lumini 174 ro ii i verzi- ip toare, orange i albastru-pal în jurul lor, dar ce era asta: în jurul lor? Cum, în jurul lor?... i cele dou vagonete înl n uite, cele patru bra e i patru sau opt sau aizeci i patru de glezne i mii de degete, o roat sub ire cu gâturi în loc de spi e ² ce spi e! ² i tendoanele întinse, încât cineva, un deget distrat i mistic, ar fi

putut, din întâmplare, din pur întâmplare, scoate un sunet, nu import care, dac le-ar fi atins tendoanele acelea sub iate i b tând ritmic ca ni tere artere, iar arterele lor... oho, arterele lor cu adev rat b teau, dar nu în corpul lor p r sit pe jum tate, ci în aer, sângele alerga în aer, în aeru l acela întunecat, i nu înscriind ovale i curbe ov itoare, uneori drepte chiar, care se stingeau ca focurile de artificii ² scântei de sânge, ce lucru perisabil! ² cel mai adesea arcuri m runte de triumf, o curbur orgolioas , candid , pueril pân la geam t... rigide erau articula iile lor, sutele, care fuseser , în epe nite, o artroz generalizat trecea ca un val prin membrele lor, nimic nu se declina, nimic nu se mai flexa, rigiditatea inimii lor li se scurgea în membre. Din când în când se priveau, cu un hohot de râs care nu se auzea, el îi d dea un pahar plin cu o b utur oarecare, un pahar din care beau împreun , cu lichidul scurgându-li-se pe b rbie, pe gâtul indiferent, pe jum tate de gips, ceva dulce-animalic se r zvr tea în ei, ceva din nou i iar i i gara i f r istorie, ceva înc p ânat i fix, ceva monstruos, a a cum sunt îngerii, el întindea mâna, aproape cu timiditate, desigur cu timiditate, i b atingea pe gât i îi asculta prin bra tres rirea înceat a c rnii, a a cum bunicii no tri pr indeau un post, înecat undeva în cosmos, în c tile lor misterioase, în aparatele lor Äcu galena", i el întindea i î i retr gea bra ul i contactul se t ia, miraculos, de necrezut, i beau din nou, aruncând cu senzualitate lichidul în trupurile lor disp rute, i vinul sau ce pastele m sii se g sea acolo în pahar se afunda în afluen i pripi i pe pieptul s u, în p rul inelat i m t sos, pierzându -se apoi, alcoolul acela, ca o ap ce se afund într-un nisip avid, curgând încet, muzical, pe gâtul ei intermin abil, pe um rul ei care pulsa... El se apleca apoi, mereu cu timiditate, el, deja obosit de dragoste, i îi s ruta genunchiul, pulpa lung a piciorului, i o clip , printr-un efect simplu, el îi v zu picioarele ei interminabile, dup care ar fi recunoscut-o dintr-un bilion

L
175 de femei cu glug , picioarele ei care duceau o via a lor, care aveau un orgoliu al lor, o mare a lor prin care înotau i o forfecau, întâmpinând rezisten e abia sim ite, care le rotunjeau dumnezeie te mi carea lor hipnotic , sigur de sine, înalt- i-melodios-imbecil , coborî din nou, cu buzele pe gamba ei, apoi înv luind-o, ajunser avide la genunchi, sub rotul , în golul acela str b tut de vene, f r nume în limba român refugiul tuturor spiridu ilor pubert ii ei, înc prizonieri, pe care buzele sale calme, sigure, îi eliberau pe rând, devastând cu o ur în eleapt virginitatea acelui loc, apoi urcar din nou, încet, tiranic, pe un drum care se lungea ca o gum , i îi întâlnir Ägura ei întunecat ", cealalt gur a ei, capul ei f r ochi i f r frunte, ca un capitel spiritualizat al unor coloane atât de sub iri i de vii, pe care le unea, animalul acela atât de diafan, ve nic necunoscut, ce tr ia acolo, Äfemeia aceea", f cut din cele dou picioare i un craniu negru-blond, ce le unea, un sex-creier ce gândea i domnea, acolo, pân la centur . Erau, evident, dou femei suprapuse, un cap, un craniu negru-m t sos, care Ägândea" peste trupul acelor dou picioare lungi, peste cei doi genunchi, peste cele dou glezne ²unde erau sânii acelei femei i bra ele ei? ² iar deasupra era Äcealalt " femeie, cea care se ar ta, cea vizibil , care umbla sau plutea sau se mi ca deasupra Äceleilalte", a a cum umbl clownii pe picioroange, sau, mai bine, cum apar, peste rumegu ul unui manej de circ sau pe str zile vreunui or el, anun ând spectacolul Änemaiîntâlnit" din acea sear , o form vesel-hibrid , un lung halat sau Äpielea" din stamb ip tor colorat a vreunui leu, giraf , m gar, cal troian, în care se mi c doi in i suprapu i, unul Ämembru inferior", cel lalt Ämembru superior" al acelei forme hibride, centaurine, al acelui Chiron atât de infantil -proteic, de plastic, al acelui animal uria cu pielea din m tase aurie-fâlfâitoare sau din pânz ieftin , cu o coad ce se mi c , cu picioarele din fa sau labele din fa ce bat aerul, cu întreg corpul acela atât de dezarticulat i de nostim, cu capul enorm, cu mi c rile într -o panic vesel . Dou femei suprapuse, un fel de monstru pe malul m rii, cu capul sfâ iind norii, cu sânii | /"N proiecta i pe azurul dep rtat, cu bra ele sub iri i lungi în care se încurc i se sfâ ie pânze de cor bii, un co mar surâz tor salvadordaliesc, o

I
femeie-apocalips, necesar , etern , atât de straniu-domestic ... De undeva, de Äsus", dou bra e ale nu tiu cui îl împingeau, îl tr geau, îl respingeau cu un fel de scâncet al mâinilor, el îns , buzele sale res -pectuos-avide i înc p ânate, obrajii s i se lipeau de acel Äcraniu m t sos", de buzele enorme ² un cap atât de sferic ce râdea cu o gur dispropor ionat , ca o masc a nu tiu c rui zeu primitiv ² i înjur pluteau, enorme, pulpele albe, ca dou pete electrice, într-o mi care acvatic , oarb , fascinat . Sânii ei începur s vorbeasc , distinct, coerent, i atunci când el îi prinse i îi s rut cu brutalitate, Äei" se sufocar literalmente, frazele Älor" se sparser ca ni te litere decupate ce se amestec pe o foaie de hârtie alb , ca un înecat ce se duce la fund în apa unui bazin pardosit cu

cu o deta are total . un curent 177 nehot rât de aer rece se strecur peste mobile. spre cas . tr it. dac . c ea î i luase în prip câteva zile de con cediu f r plat i plecase la p rin i.. nefiresc de lung .. din gar f cuse num rul de la clinic . calcul ora la care ea ar fi putut ajunge acas . cu trupurile frumoase. s tui. de ei în i i. el se ridic i umplu din nou paharul . Nu.. din nou ov itor. dar.. Se iubir din nou. la Sebe . i s prind trenul. apoi. o înaintare într -un relief pip ibil cu antenele nev zute cei cresc subit.i închipuie m car o clip lung c ar putea fi el. binef c toare. senza iile amorfe. a câta elec ie? Din nou în acela i Äpartid" . într-o dragoste de o noapte. ei se Äalegeau" din nou.. diminea a era undeva. E bolnav? Ce are? Da. o chemaser p rin ii i îl va suna la telefon. antice. înc a lor. La Sebe ? întreb el. ca i coarnele unui melc somnoros. Nu-nu.. într-o nou pauz a ei. fruntea. semilucid . dar el i -l ap s pe gur . Acas . un pom sau cine tie ce imbecil ce i se postase în fa . chiar i în clipele acestea. lin .. primise o telegram sau un telefon de acas i plecase în tromb . Dar bine.El o ridic . într -o suflare. stins. tat l ei.. r spunse ov itor vocea ei. . .. mecanic . în care-l anun a c pleac acas pentru câteva zile.?) Ce se întâmplase? Era ceva grav. aprinser o igar . de ce nu -l anun ase înainte de a pleca. v zând c ea întârzie s . calm . o noapte care se repercuta în viitorul sentimentului lor ca într -un ir de oglinzi paralele. nevenindu-i s cread . din nou complici.. se iubeau i acum. nehot rât .. a a cum simte frunza pic tura de ap ce se rostogole te pe fa a ei br zdat de canalicule. dreapt ca o scândur ² oho. când el o c ut la spital. el aprinse veieuza. de el?. irupse el deja enervat. carnea asta ce n u trebuia frecat prea tare între degete. de în el tor de bine lipit de oase. ca o scândur ! ² cu sudoarea care îi înghe a pe coapse. de la p oliclinic .. cu exact atâta puritate si neru inare cât încape într-un om. probabil c se i afla în tren la acea or .. cum se poate s . i se spuse. într -un fel bolnav. de-o-nopiteîepetat la nesfâr it. Ce. se i internase deja. respirau lini tit. inferioar . în sfâr it. nu e nimeni bolnav.. un zâmbet pe care nu-l v zu nimeni. atunci. înc frumoase. tres ri vocea ei de dincolo. Minda nu avu r bdare s fie chemat. ca pe o mas de opera ie. pentru concediu. înc o dat frate i sor .. cu sângele care c dea dulce în corp. sâcâitor. sau fra i sau surori. epuiza i. f r s . ce are. pe sâni i pe gât. spre stupoarea lui. fa în fa . într-o iubire. carnea asta luat cu chirie. r spunse ea. edin de catedr . ce se întâmpl .. Sau altceva. ca o rug ciune care se spune dimi nea a. cu o epuizare aproape religioas . o c dere înceat . i se spuse.A doua zi ei nu se v zur . ei nu erau în stare s fac nimic decât ce era curat.... i chiar i în timpul acesta. contemplându-se. de parc nu l -ar fi recunoscut. o dat ajuns . sau plantele mici diferen ele de lumin . altfel s-ar fi f râmi at ca ni te foi uscate de tutun. Deci. trupurile lor. Ce-i cu tat l ei? insist el.. Nu avusese timp.. totul r mânea curat i pur.. într -un incest diafan. dar ce se întâmpl ? irupse el din nou. când voi putea s te informez mai exact.. Minda d du telefon la informa ii Gara de Nord.. f cu ea. dar era ve nic ocupat i. infinit curat i uman . atât de bine. (Ca i în clipele când el o a tepta în mersul ei absent. ceva sim it. i ei se recuno teau. apoi. în aceea i sear .. la ea. de iubirea lor. incon ti 178 o ent poate. erau satisf cu i unul de altul. f r s ridice privirea.i încheie fraza. Era adev rat. dac nu mâine sear cel târziu. trase ruleta i deschise geamul. se privir . era bolnav cineva? Da. iar a doua zi sau a treia zi diminea . Minda avea cursuri dup -amiaz . continu tot el calm.. repede.. i deodat ‡ /încordat. cu un fâsâit aproape sesizabil. de care pân i ea îns i fu incon tient . la un etaj superior. printre ei.. umerii. o pauz cu ni te voci str ine pe fir. cu haloul lor material.." apoi. acolo. oblic .pl ci de faian azurie. de parc limba ar fi fost înc umflat de un anestezic care se scurgea încet. o particul ce urc în zigzaguri vagi într -un lichid incolor. când trupurile lor se priveau cu polite e.. aproape jignitoare prin laconismul lor. ca o musc : ÄVorbi i?" Era cumva nevoie de el. melodios. un pas pus înaintea celuilalt. i f cu comanda ce dur îns neobi nuit de mult. necesar. apoi glasul telefonistei care întreba mereu. exact în clipa când ea ar fi dorit acest lucru i. el se ridic . o odihn joas . un simplu mers lent. gurile lor î i reg sir sunetele la început greoi.. era un accelerat de Cluj ce plecase cu câteva minute înainte de ora nou . într-un partizanat al c rnii lor. de ei.. pentru c era incapabil s se mi te. Cu ce tren? Nu se tia cu precizie cu ce tren. curat .. pe jos. ea ridic un um r i capul i b u. deci. repede: ÄTe voi suna peste câteva ore. Bine-bine. veni leg tura i îi auzi vocea uimit o clip . b u i începu s o tearg încet cu un prosop. i atunci. ca unul din aceia care sap gropi. dificile. binef c tor.. el îi întinse paharul.. îi acoperi umerii cu un cearceaf i ea zâmbi în întuneric. o orbec ire odihnitoare. un preinfarct?. tergându -se pe buze cu palma.. lâng telefon. din nou.. abia putuse s telefoneze la policlinic .. îi d du câteva recomand ri în leg tur cu ni te treburi m - . o mi care haotic . ov itor. pe jum tate. era ceva de aranjat? f cu el i din nou urm o pauz nefireasc dincolo. S aranjeze? Ce s aranjeze. de el însu i. e.. povestea x lui cardiac . Nu -nu. cu totul altceva. Da.. în dup amiezile acelea pr fuite sau ploioase când ea încerca s -l ocoleasc ca pe un stâlp. ea arunc într-o parte perna i sta întins acum. o fug a ei lateral . pe sfert acoperi i de cearceaf. i-l apropie de buze i ea îl refuz . ast -sear . tat l ei era bolnav. ea era capabil s aranjeze orice. concrete ivagi totodat . unul cu cel lalt. el g si un bilet cu câteva rânduri. cu un geam t r sf at. bra ele. trupurile verticale se priveau lini tite.

telefona la gar . auzindu se r spunzându-i cu Äda"-uri i Änu"-uri. dup noaptea petrecut pe tren. fraza aceea r sun în continuare i ea readuse i imaginea. Ludmila i maic -sa plecaser deja. o scen stupid .. urc în acceleratul de unsprezece i aispre l zece spre Cluj. brahir!". cel pu in în curtea aceea. Un somn scurt. doamna Albu. r mase doar senza ia lui. deschise geamul i se întinse pe o canapea îngust ce se afla în biroul s u. Fluier u or. parc i fuma. un diagnostic diferen ial. f r nici o epic . la prima proiec ie. dup un sfert de or . fulger tor. cu vocea ei atât de dramatic gâtuit . timbrul lui. ea îns i. în mâini cu cu me. din ochi. printr -o logic complicat . mai ales la acea or ² acele câteva cuvinte. apoi puse încet telefonul în furc i se apropie fluierând. pe strada Petofi. F r s tie când. de parc cineva i -ar fi putut auzi. evident. cum nu mai avusese din copil rie. evident. începând s devie sâcâitoare. prin fa a lui. în halatul s u de lucru. iar în fa a lui. veche.runt-casnice.. acas la Äsocrii" s i nu g si pe nimeni. fusese arestat. un fel de tind r neasc în care el st tea pe un scaun. cum ar fi spus Lauren iu: ÄSene tei gubin. I foarte bine îmbr cat . apoi.). cli eul se înce o a. în fa a unui dulap enorm. adormi i se trezi atât de spontan. fugi la tren i se instala în compartimentul de I clasa întâi. profesoar de desen). se scuz în dou rânduri.. Minda nu era mai avansat în ceea ce-l privea pe viitorul s u socru. într-o limb necunoscut : ÄSene tei gubin. brahir!" i când el se ridic dintr -un salt de pe canapea ² i se întâmpla extrem de rar s adoarm în timpul zilei. i în clipa aceea i se desprinser din memoria Äaceea" i câteva cli ee. I îns foarte fireasc .. încât aceea i secven se relu de câteva ori. prevenitoare i hot rât : ÄSene tei gubin. obiele. care-l anun c una din feti e f cuse febr i el îi d du câteva sumare indica ii). perfect inutile. cu fulgarinul pe umeri i valijoara la picioare. arestarea avocatului pensionar.. rani îmbr ca i cu lucruri groase. i un vecin. admirativ. Tat l Ludmilei. doar vocea aceea de femeie era hot rât . j Când. brahir!" A : De i ajunse la Sebe cu pvi in dup apte diminea a. reticen i prin fa a lui. cu o valiz de mân . la câteva minute de catedral ). s citeasc . Profesoara. una dup alta. trecea un grup de rani. i ei treceau îmbulzindu-se u or. ca un montaj de duble dintr-un film în lucru. gr bit . prost luminat. vorbi în dou rânduri la telefon (o dat cu Ceea. St tea în picioare. aplecându-se prin fa a lui. aprinse o veieuz . simplu. optit inutil. în fa a unei femei grase i emo ionate (doamna Alhu. cu dou zile în . erau cuno tin e vechi i. domnul Ogrin. îl inform pe Minda ce se întâmplase. ca pe un lag r.. care îl îmbia sâcâitor s ia loc. iar o femeie. El r mase cu telefonul în mân . în loc s fac o nou comand telefonic . în care se mai g sea o pereche i o b trân . i. alergând în buc t rie. nu se tie unde (ei locuiau într-o cas mare. el repeta mental. cineva din curte. sumane. aducând telefonul lâng el. L 179 încerc s lucreze în acea sear . de fereastr . Ludmila nu mai sunase. a teptând s se întoarc cele dou femei. Äa tept". El st tea pe un sc unel. eventual s se întind pe o canapea. fumând cu fa a în sus. în dou rânduri. întredeschise u a ce da spre interiorul apartamentului. cineva. s Ädepun " s se spele. i închise. cu ore de I a teptare. un cap ciufulit de fat . Äte s rut" etc. care intrau. cu pieptul ei impozant ce se ridica i cobora cu impetuozitate (Minda trebui s fac eforturi ca s reziste seduc iei de a -i face rapid. fraza îns pulsa clar. de m tase vi inie. visul însu i era atât de nesigur de propria sa consisten . de parc totul se întâmplase în spa iul unui singur minut. dup o fraz afectuoas . fuma nu tiu câte ig ri. iar el. ad ug . mai bine zis o voce de femeie îi îmbia s intre i spunea mereu. Fiind incapabil s lucreze ca lumea. Când se uit la ceas. într-o anticamer mare. în fa a unor atât de semnificative simptome de respira ie astmatic cu expira ia prelungit . încet. observ uimit c se scurseser aproape trei sferturi de or .

mor i. mândra. d e jos în sus. la câteva secunde. aprinzând o a doua igar din pachetul celuilalt ² abia acum Minda îi v zu mâinile splendide.. apoi încerc s . Era m runt. i. spre geamul uria . în mâinile acelea. cu dou sau trei . se refugiase probabil tot trecutul acelui ins.. Apoi Minda pronun numele doamnei Albu.. la a c incea sau a asea igar din pachetul doctorului. dar voia s -i insufle într-un fel încredere celuilalt.) Juri a îl asculta vizibil distrat.. fostul director de la tribunal. fumar . înalta i înc foarte eleganta doamn Ogrin. pe rV. apoi încerc s aduc vorba despre 183 altceva. ad ug calm Minda. i. Minda refuz îns . ie i brusc din strâmta pr v lie. Nu tia. i ea i poza..urm . declarând c nici nu-l cuno tea personal pe Ogrin. cu precizie. Locuia undeva destul de departe de centru. plângea. cu ochii ei rotunzi. lateral . într-un cartier vechi.. vizibil nelini tit. într-un col . cultivate cu zarzavaturi sau locuri de cas de vânzare. ca o col ri ² ea. cu spa ii verzi între case. pe la unsprezece Änoaptea". c se preg tea tocmai s ias dup cump r turi. Lu dmila îl privi f r mirare. Acolo. Se scuz c nu poate face o cafea. care p rea s . care le întâlni. în jur de amiaz . dup -amiaz . se interes de unde de inea Minda adresa sa i încerc s se eschiveze de la orice fel de r spuns. la el se urca pe o a doua scar . dac . îl lu doar de mân . ce fel de aur? Profesoara Albu îl privi consternat . e pensionar . mi cându -se m runt i neîncetat în dosul biroului s u uria . dreptunghiular .. îi oferi Äceluilalt din ig rile sale. Este evident. Nu reveni decât târziu. dup aproape o jum tate de or . sunt convins. cum u a apartamentului Ogrin era închis .. curat. i doctorul încerc s afle ce tia cel lalt despre problema Äaurului".. în familia sa nu fusese nimeni închis în Äperioad ". în sfâr it. Juri a izbucni îns din nou... cu satisfac ia aceea de neconfundat a unei situa ii dramatice ce se întâmpl în imediata apropiere i în acela i timp cu teama de a nu fi implicat prea mu lt. domnul Juri a.. de altfel? A.. de parc ar fi stat în dosul u ii i i-ar fi a teptat sosirea. Juri a "i accept acest lucru. domnule. nev ruit de mult vreme. fumat cu secret l comie. f cuse senza ie. o simpl eroare. Ce tia în problema Äaurului"? Juri a f cu ochii mari. Aurul. refuz chiar i o cafea ² lucru ce o uimi 180 181 evident pe buna femeie ² î i l s doar valijoara i fulgarinul în custodia ei i plec .. intrar . Da. dup ce treceai printr -o curte plin de butoaie metalice i cherestea depozitat ). atât de calculat în gesturi de parc poza mereu. apoi. el refuz s a tepte la doamna Albu. el e retras de mult vreme din magistratur . Undeva. f r s scoat o vorb . Dup un scurt schimb de amabilit i. venise o cuno tin . pân când fostul magistrat accept c îi f cuse o vizit . i el îl privi de câteva ori cu o uimire stins pe vizitator. probabil.. anun ând c va reveni peste dou ore. i în fa a lui ni te canapele din catifea uzat .. o leg tur cu. prin cincizeci i ceva. cu destul abilitate. respirând cu greutate sub tensiunea momentului. o simpl presupunere. ajungând la u a din fund.. bineîn eles c . De diminea . i când o reg sir .... i se terseser precis din memorie. Fusese oprit pe strad pentru Äcâteva m runte informa ii". surâzând. d du din umeri M inda. Avea o saco mare în mân .. a c rui adres nu o afl prea u or. cu ochii mici.. La auzul numelui vizitatorului s u. (Minda min ea. de fapt. înso it de cele dou femei. seara îns nu se întorsese. în clipa când Minda b tu la u (Juri a st tea în fundul cur ii. la etajul întâi. nu se putu st pâni. fostul magistrat îi deschise imediat. de str du e înguste. o poz perpetu de care el se îndr gostise ² mama ei. dânsul fusese. u or exoftalmici. de unde tia. în timp ce to i trei erau pe cale s cumpere timbre. se întoarse i se uit pe geamul care d dea în curte. întortochiate. izbucni: ÄEu nu cunosc pe nimeni cu numele sta. . primul drum al doctorului fu la acel Äfost pre edinte de tribunal". în picioare înc ²nu se tie ce anume îl împiedic pe Juri a s se a eze în tot timpul vizitei doctorului ² magistratul. i Juri a.i aduc mai bine aminte decât el. înfior tor de ters. din simpl . mai bine zis î i 182 pierdu o parte din polite ea sa exagerat . îns . s raca doamna Ogrin era Ätoat alarmat " deja. pe care se afla o superb lamp de por elan.. Juri a se însenin . se pare. friguros iarna. începuse s -l caute la spital. avusese i el în familie pe cineva care. el vorbea despre asta cu un fel de nedumerire. Cei doi trecur pe un culoar îngust i. afar .. în dosul c reia î i ascundea nesiguran a. întreb aiurit Minda. care. i explic . se g sea un birou mare. i o anun pe doamna Ogrin c so ul ei se afla re inut la mili ia local într -o anchet în leg tur cu Äaurul". nu-i a a. v zând c nu poate ob ine altceva. masiv. baie ² pentru c se g sea i o van metalic acolo ² debarale etc. cu un fel de polite e. s explic e a doua oar în ce rela ii se afla cu familia Ogrin i. împ r it printr-un complicat sistem de perdele în ni e pentru buc t rie. în sfâr it. dar un ceai.. închis. o m su inutil . i e foarte mul umit cu. o simpl camer foarte înalt . Dur mai bine de jum tate de or . dar. de data aceasta în Äapartamentul" lui Juri a. . o berjer din pai împletit. calm... nu avea nici . p r sind -o pe doamna Albu. pe care se afla prins cu o pionez o carte de vizit . întreg orgoliul vie ii sale trecute. oarecum. undeva pe strad . care p rea foarte îndep rtat . Juri a î i am ân treburile i îl invit pe Minda s intre. albe.. a a cum ar fi privit norii. probabil f cut de el. mari. în parte asfaltate. este. fericit. fusese în deten ie. chel. toate în jurul unui covora uzat. domnul Juri a. e o problem pur economic . Minda descoperi c avea mâini frumoa se. dar avu norocul s -l g seasc acas ." Minda începu.. puternice.. pe care cel lalt i le ascunse repede ² d dea din cap. într-un debit de tutun. de parc nu i -ar mai fi amintit prea bine am nuntele acelei perioade.

care tr da raporturile pe care le avusese cu fostul director de banc . în ni te s li e cu podele pe jos... o moar cu pietre. câte apte-opt în fiecare an. Era trecut de z ece. o femeie foarte cultivat .. care îl conduse o bucat de drum. la un moment dat. care acum. a a îns au fost confiscate împreun . func ionari i mul i rani peste tot. era adev rat c î i insta lase i un cioclodar electric. deoarece voia s se conving . 184 cu satisfac ia omului de legi. Dup aproape dou ore de a teptare.. i... dup . în ni te cutii de crem de ghete. evident. s-a ocupat cu. altul. cu o diplom de Sixasbourg.. fostul director al filialei b ncii ÄAlbina". Da-da. un evreu foarte de treab . nu era în nici un fel informat. pedepsite de lege. ad ug nesigur. în caz contrar. nu era nimic. cre teau porci. de birou al popula iei. o vizitase la o or inacceptabil pe doamna Ogrin. apoi la Butnariu. platforme ce transportau mobile i lemne. evident.? Nu. domnul Gherman era cel care". E adev rat.. monedele. de ani de v \zile frecvent m împreun slujba religioas la biserica catolic . uree etc. Minda îl l s s spo rov iasc în pace.. Coco ei? întreb pe jum tate plictisit Minda.. A. voia s se conving doar dac la acea or târzie domnul Ogrin se afla acas .. cu un fel de speran . Da-da. Normal. i cel lalt îl privi o clip cu gura c scat ... de revenire... a.. Butnariu. nu-l cuno tea pe. care..i propria voce. aproape plictisit. etc. eu urm resc în fiecare duminic slujba religioas la biserica catolic iar în luna mai. dup r zboi. în tratamentul doctorului Negrileanu.. nici numele. el e un vechi tebecist i. la el nu s-a g sit nimic decât ceea ce. unul era 185 func ionar la po t . subofi eri amabili i plictisi i. mult vreme. nu îl cuno tea personal pe doctorul Negrileanu." El vorbea acum lini tit. cu o anume mândrie.... pe un alt traiect. stropite cu gaz. ca un b ie el prins cu o m runt minciun . Apoi. deloc surprins. ca o încercare de Ätezaurizare". nu nega. ei au circulat de la Reinbold. tot depozitul. doamnei Ogrin. la fel de vechi ca i mobilele din jur. da. total ilicite. Juri a era perfect de acord. camioane goale ce goneau ridicând praful de pe marginea oselei.. din acelea care fac s surâd pe cei mari. un râs m runt. care avea pietrele acelea..i buzele. i începu s explice destul de întortochiat cum ajunsese s o cunoasc pe doamna Ogrin. care îi punea în vibra ie întreg trupul. nu-i a a?".. Pentru c . într-adev r. Ädomnul doctor cred c tie foarte bine.. i o clip de sub înf i area lui ap ru un alt înveli i el fu destins i sigur pe el.. o clarificare. Da? Era medic primar? Posibil.. evident c . poate c domnul doctor îl... ÄO tiu de la biseric .. seara la ora ase... opti Juri a. Toate aceste fraze puerile Juri a le spunea r mânând mereu în picioare.. un gest vechi... da.. pentru vânzare. îns . cel care avusese sticl ria. cu spatele la geam. ascuns. multe biciclete. o diminea de toamn senin se risipea peste cl diri. El .. cu totul întâmpl tor. care a avut sanatoriul de la. înregistrarea analizelor. în nesiguran . Nu-nu. func ionare între dou zeci i treize ci. care are. evident.. în timp ce pe figura sa sclipea o anume inteligen . ÄDe altfel. el nu avusese onoarea. nu -i a a. sunt slujbele speciale ale Manei.. trecând i la alte servicii. spuse m runtul magistrat cu o vie enervare.. privind în t blia biroului s u y uguindu. unde se interes de sediul mili iei.. în mân . plecând de la Juri a. sub ni te c r mizi. apoi d du din umeri. în foarte bune raporturi cu cei câ iva preo i greco-catolici. i. Voichi a sta i -a tras pe to i dup el. de parc s -ar fi aflat într-o înc pere str in . Ce fel de pietre? A. etc. Minda asculta calm. nici nu în elegea bine expresia pe care o folosise domnul doctor. încercând s ob in o infor ma ie. care avea. convins c cel lalt se va lini ti treptat.... Cine mai era închis? întreb . î i ocupase fiecare locul s u în. dar se putea foarte bine ca.. era zi de târg. evident. s -a vorbit i despre. nu?. în mod legal.. o femeie ca doamna Ogrin. auzindu.. dup ce vorbi cu câteva grade inferioare. lucra în laboratorul spitalului unificat. ad ug el repede. acesta f cuse probabil gre eala c îi îngropase împreun cu ÄMaria-Theresia" din cele mari. trecuser i pe la Nemeth. î i sprijini ambele mâini de t blia biroului. i îl privi întreb tor pe doctor. foste frumuse i de mâna a . ( i Juri a f cu o pauz scurt ) de i doctor de Roma. nu.. peste forfota molcom a or elului. din neaten ie. evident.. u or vinovat. Ce oameni! f cu Juri a.. era un grup parc . printr-un capriciu al întâmpl rii. de pânz . în compania celor dou femei). în cocina de porci. Destul de bine edificat. f cu Juri a. în care se g sea adunat o mul ime foarte diferen iat ... cu problema Äaurului". (cuvântul nu era pronun at) i. toate frazele acelea ale fostului magistrat puteau fi foarte bine reale. de i el le declarase.. f cu Minda. dealtfel. ridica câte un sac de o sut de kilograme i îl c ra sus în podul casei.. un grup întreg! Totul pornise de la un oarecare Voichi a. câteva perechi de cercei. nimic din ce i se spune. dup ce. domnul doctor nu cumva... foarte primitiv . o clip . dar e adev rat. i Voichi a era cel mai în m sur s tie traiectul acestor. o doamn nu putea fi l sat singur . nu!. c ru e r ne ti. pentru c . cinci ani a tr it cu pneumotorax. sec ia economic . dou solitare. r spu nse Minda. în Sebe se fac astfel de tranzac ii de câteva ori pe an. p l rierul. zilnic. la doctorul Boieriu. (cuvântul nu era pronun at) existau câteva astfel de valori. persistent pe partea stâng a obrazului. am nuntele numeroase i puerile perfect adev rate. înaintate actele.. pe care îi hr nea i îi îngrijea doamna Butnariu.. ti i. zâmbind. dar c e foarte bine c se întâmpl a a. i acest fapt îl încurc pu in pe fostul magistrat.. br ri. ti i. a fost misit de metale pre ioase. Minda se îndrept spre centru. în jurul orei dou sprezece ie i de la mili ie. se pare. foarte convins. altfel... în fi a a ceea care o completeaz ei când.... ani de zile... adic . dar acesta accept cTnu îl cuno tea pe Ädomnul Gherman" (pe care urma s -l întâlneasc în aceea i zi. din când în când se auzea câte un claxon. nu. el tia valorile aflate în ora i. cu toate acestea. i Juri a începu s râd . de circula ie. nu. cu saco a lui mare. dându-i celuilalt senza ia c nu crede...zile în urm . doctorul. nu prea convins. în leg tur . au fost bineîn eles confiscate. era singurul semn de încredere acordat musafirului. un zâmbet m runt.....

Ludmila îl privi lini tit i îl prinse de mân . vorbi cu so ia unui coleg din capitala jude ului. adic în colaborare cu organele locale. Ludmila propuse s se întoarc acas . i atunci îl conduser acas . deocamdat . nu -i acordase niciodat prea mare aten ie. dar ancheta continua înc . Minda ie i din localul 187 po tei i ajunse în strada Petofi o dat cu cele dou femei. bucuros c -l poate servi pe internistul de la Bucure ti. un foc i care.i vânt. Ap ru i Gherman. care t cu aproape tot timpul drumului i. disp ru i. cu nasul mare. i am nunte mai detaliate despre situa ia lui trebuiau aflate a doua zi de la eful comisiei. s doarm la ei. cump rând ni te timbre. ins cu multe rela ii în procuratura jude ean . la invita ia formal a doctorului. inutil. pe el i pe Ludmila ² pe care doamna Lungo a voia s-o cunoasc ² i s întârzie o dup -amiaz la ei. la Sebe . i Ludmila se ar t deosebit de docil . în cursul dimine ii. Ludmilei. dar Minda. ca s . explic . totu i. Ciudat. eventual. în cuvinte pu ine. împreun cu cineva care era în m sur s -i introduc la un personaj important. deodat distrat. un locotenent care îi ceru. De i nu-l cuno tea decât de pu ine minute pe Gherman (Ludmila îi opti c e un m runt ef de sec ie la ^ cooperativa local ). Gherman. Minda le întâlni pe cele dou femei. i doamna. fuma. cu pu in înainte de unsprezece. cu un gest de-o pueril spontaneitate. ancheta în leg tur cu recuperarea unor monede. i. totu i. ef de catedr la medicina legal . Lungo a urma s vie îns a doua zi. doamna Ogrin plângea. evident. Ie ir apoi afar amândoi. nu era posibil . debitantul îi strig din urm . la Penitenciar nu exista un de inut cu numele Ogrin. efect al nop ii petrecute pe drum i al cercet rilor infructuoase. trebuia s soseasc într-o or . pe d octor. c ruia îi trecuse prin cap o idee. un semn tacit s se ocupe de starea mamei. dou ore. Minda nu se ar t prea entuziasmat de toate aceste propuneri. cum îl v zu. la deten ia mili iei i se spuse c acest nume e necunoscut. adus de Lungo a. între patru i ase. Cazul s u nu p rea a fi din cele grave. doctorul Lungo a. toat diminea a cele dou femei. al turi. era vorba de un rest pe care cele dou femei îl uitaser petejghea. doamna Ogrin d dea într-adev r semne de sl biciune nervoas i fizic . Sl biciunea mamei ei. fu legitimat i i se recomand s se întoarc în ora ul unde domicilia etc. Aici ceru o convorbire cu Clujul. obiecte de metal nobil nedeclarate etc. era f cut sub conducerea unei comisii venite de la centru I de la interne. urmat de Gherman. i dup câteva scurte |telefoane date de o cuno tin a doctorului Lungo a. o or i jum tate. care-i înso i i care nu intrar . Senza ia de sete. Func ionarul ie i t cut. peste nasul lung. eful catedrei de interne. aproape de pensie. le trimise înainte i se desp r i pripit de ei. un ungur. Cele dou femei veneau. explicându -i ce vrea. se dep rta. i pe doctorul Hubian. Lungo a nu era acas . Mama Ludmilei. la un moment dat a ipi chiar. Minda era acum perfect edificat. Nimeni nu tia unde se afl Ogrin. Afl acolo un orar al trenului care nu-l mul umi: ultimul tren în direc ia Cluj plecase de câteva minute i mai era unul în jur de nou sprezece i cincizeci. socoti'iJu-l mediocru i abil social). Minda refuz îns .i cumpere ig ri. incertitudinea i gravitatea întregii situa ii nu marcau în nici un fel expresia ei. vaga sl biciune pe care o sim ise cu o jum tate de or înainte. prieten al lui Minda. evident. a a c o vizit . obl ic. i cel lalt. se reîntoarse la Sebe .. Minda se g sea instalat într-un camion care transporta calapoade i vase de buc t rie sm l uite la Cluj. Minda nu se afla în raporturi prea str lucite cu Lungo a 188 (el îi dispre uia în general pe Älegi ti" iar lui Lungo a. împreun cu înso itorul lor. i. într-o or . Minda se putu odihni. de foame. un ins m runt. f cându. în mod ciudat. cu o voce stins . cu care fii/5esc coleg de an. r spunse evaziv i t cu în tot timpul drumului la întoarcere. dup care va alerga. el i so ia. rezemat de zid. nimeni nu putea s dea vreo informa ie în leg tur cu ancheta Äaurului". intrând într-un debit s . i Minda îl trase deoparte. cu un pas vioi. Lungo a avea cursuri. ie i f r o vorb afar din strâmta pr v lioar . întreaga istorie dramatic cu arestarea tat lui ei îi alunec din memorie . prev z tor s nu fie v zut de prea amabila doamn Albu) i nu intr decât pentru o jum tate de or . Lungo a în aceast împrejurare se ar t deosebit de îndatoritor. care îl tulbur . Refuz s m nânce. la Cluj. se duse direct la clinic i-l a tept pe Lungo a în cabinetul s u. pe strada Petofi. maiorul Iliescu din Bucure ti. procuror adjunct 'al jude ului. deloc avansat în cercetarea sa. Seara. cu ma ina sa. oferul era un om în vâr st . s ia masa. clipind din ochii s i cu pleoape mici. îl rugar . foarte amabil.doua ale or elului. pe furi . 186 Cu pu in înainte de ora unu. dou . o clip . gândindu-se la Ludmila.i ascund nelini tea. manifestându. Minda se pomeni d in nou în strad . Se afla în deten ia mili iei. se învârtiser în jurul mili iei i al tribunalului. înso ite de un b rbat despre care afl c se numea Ädomnul Gherman". Minda se îndrept spre Po ta central . dar la ase. cu o ultim strângere de mân . prezen a lui acolo. i Minda o rug pe doamna s -l anun e cine îl caut i sa-i comunice c -l va vizita în aceea i dup -amiaz . astfel. La câ iva pa i de debit. de unde lipsea de diminea . cum de nu se întâlniser . s -l înlocuiasc . îl rug s înso easc femeile. conferen iar. umblând încet. dup o jum tate de or .. Minda le v zu din capul str zii (el se afla deja în fa a casei.i dorin a ca a doua sau a treia zi s vin s -i ia cu ma ina. Cum ajunse înainte de ase. dar familia va primi în c în cursul dimine ii viitoare dreptul de a-i duce un pachet cu rufe de schimb. când auzi despre ce e vorba. chemându-l. de i se mai ab tu în drum i la agen ia de voiaj. Ogrin era de inut sub acuza ia de tezaurizare. cu hârtiile pe care le avea în mân . se v di c . cu o figur neobi nuit de asimetric . c e obligat s treac o jum tate de or la Äbirou". dup ase. medalii.

s i-o s rute. nu se tie de ce. încât. da. Dealtfel. de 191 . nu se tie de ce. î i plâng tocurile. iar degetele fine. cu voce înceat . de unde se auzi du ul. Äridicolul" f pturii lui Gherman (Ästr veziului" domn Gherman. a â tor. rece (era una din sl biciunile doctorului. Femeile erau treze. în mod curios. tocurile dumitale plâng! Ce faci. s -i ia una din mânu i ele sale de domni oar . Era oare posi bil. de parc ar fi fost un subordonat al lui. nu un prieten sau vecin. lui Minda îi venea. . din când în când. sau în acela i timp. nu se tie de ce.. în acela i pat împreun cu ea.. cu multe am nunte dramatice. anemiat . arzând u or de insomnie. oboseala lua acum forme paradoxale. ci subordonat. ca u n oricel. a a cum au puberii care fac o fars r ut cioas cuiva. cu man etele pantalonilor pu in roase. acesta tr sese acum un scaun lâng fotoliul s u i spunea ceva. i doamna Ogrin se întoarse atunci (de la bufet. ca un fel de avertisment fa de orice cheltuire inutil ). pepene. mobilele adolescen ei ei. de mare autoritate). de existen a c ruia nu tiuse nimic. cu un gest larg. al lui Minda i al celor dou femei. decât nel murit. (ÄOvidiu.. cu pieli a din jurul unghiilor roas toat . fin . în picioare. f cea eforturi s nu izbucneasc în râs. nici vechi. înd r tul buzelor sale crispate). în ma ina care zumz ia întunecat pe osea. cum îi venea lui mereu s . ce dracu?!" Alt dat . Minda era cu regularitate întors din drum. cel mai m runt gest ja\ celuilalt îl f cea s râd . îl privi uimit. în mijlocul unei fraze. în pat. de domni oar . se pare. un râs abrupt. pentru c gestul s u nu se potrivea cu nimic. Ludmila disp ru i ea în baie. Minda vru de câteva ori s -l opreasc pe cel lalt din uvoiul lent al frazelor importante. deoarece.. poate. afectat i discret totodat . ca hipnotizat. i s -i spun . Minda se l s în fotoliu. ochii parc mai vii. rela ile care se instalaser brusc între ei. Minda dori s ajung cât mai repede la Sebe . s se apropie i s miroas stofa hainei. lâng fotoliul s u. de unde scotea nu tiu ce) i zâmbi. Gherman. seara). cei care se preocupau acum de cel arestat etc. Äcea din Sebe ". a profesi unii sale. ce devine deodat . unui adult. r ut cios. printre cari i un fost primar al ora ului i un doctor. am 190 nunte despre arestare. erau vreo doisprezece in i implica i. ca s nu izbucneasc în râs. fost deputat P. cum o denumea el (orice efort în afara voca iei. aplecându-se lâng um rul lui Minda. Paloarea u oar . ce stupid. probabil ca o form a oboselii. femeile. mâna aceea mic . ce ar ta mai întremat . cu o clip înainte de a ie i pe u . toate aceste am nunte f r nici o leg tur se grupau acum în jurul ei. or elul (în care Minda mai fusese doar o singur dat ). lui i se adres fraza. s ia masa cu el. neru inat fizic. Ludmila pe care o întâlnise la Sebe . tremurau u or de o anume sensibilitate a lor) nu ajungea probabil la taloane. Gherman purta un costuma nici nou. i.² dintr-o memorie dealtfel hipersaturat de am nuntele întregii afaceri ² i el î i aminti de ultima lor noapte. enervat de cele ce-i treceau prin cap. domnule Gherman. de când se l sase s alunece în vechiul i marele fotoliu de piele al avocatului. pe Minda îl obosea triplu. cu talp de cauciuc (Ädin aceia de 140!" pufni în râs Minda. acel Gherman al c rui rost el nu-l în elegea prea bine. reverele hainei erau pu in prea late sau prea înguste. i acum. î i plâng tocurile!" Când era în coal .i de zor buzele. Äîn fa str luceau i în spate plângeau"!) Frecându . mediul brusc schimbat. pantofii erau ieftini. care nu-l privea. c ci. dar tocurile erau acoperite cu noroi vechi. comic. aproape tot timpul drumului la întoarcere în ma ina legistului. ceva ce abiajjf l^ I acum. î i aprinse o igar i ceru cafea. pur i simplu. caraghios. alerg în buc t rie s -i preg teasc . i spuse: ² Dac lui Ovidiu îi face pl cere. Gherman se afla înc acolo i de curând plecase cineva. Doamna Ogrin. ridicol i dezarmat. de a â tor chiar. dar bine între inut. al Ludmilei. îi ap ru cu o anumit claritate. dup atâtea ore de nesomn. nepl cut d e dezarmat i de stângaci. v pun un tacâm! Gherman murmur ceva ininteligibil. str vechiul domn Gherman murmur o fraz de r mas bun. într-un cadru inedit. la fel de înalt ca ea.. atâtea fe e noi. Ovidiu. i doctorul observ c m runtul func ionar de la cooperativa ÄMunca" din Sebe î i f cuse con tiincios pantofii cu crem . despre aresta i.. ripost f r s tie de ce i-l rug pe cel lalt s mai r mâie. grave. de nea teptat ap rute în via a lor. îi venea s se ridice ceremonios. i Lungo a. un loc i o situa ie atât d e brusc. pe care i le debita. care adusese Äultimele" informa ii. cu pieli a roas în jurul unghiilor. cu nasul s u oblic. poate. Când doamna Ogrin intr cu tacâmurile. în spate. V rog. era primul zâmbet al ei în acea zi. i s i -o s rute.N. cantit i cosmice. al Ludmilei. avocat la colegiul din Sebe . masa. om. avea ceva deosebit de atr g tor. zvonuri din ora în urma anchetei. îl privea i. i Minda. mama ei. f cându-i cu degetul: ÄDomnule Gherman. o friptur rece de gâsc . fructe. i felul în care se mi ca. împrumutându-i ceva atr g tor. agita ie i Änespecific ". i mai ales acum. abia distinct a chipului ei frumos. 189 Era unsprezece f r zece minute când coborî din ma ina so ilor Lungo a în strada Petofi. un nepot al doamnei Albu. spre uimirea sa. fixarea gândului cu persisten asupra farmecului fizic. Pentru c nu auzea cele ce spunea Gherman. tocurile. care cu precizie trebuie s p streze un vag i persistent miros de naftalin . starea aceea de u oar a â are nervoas pe care o aveau cu to ii. cu care func ionarul plimba igara cu atâta gravitate. în ciuda protestelor sale. el. sup de bulion. deoarece pantofii s i erau prost f cu i. Gherman t cu. oricum. domnule Gherman. cu mâinile sale prea scurte (Gherman avea bra ele uimitor de scurte i mâinile mici. mobilele acelea necunoscute printre care se mi ca.. în pragul unei crize. etc. îi crea un soi de epuizare nervoas i moral . cum fusese. i el r mase cu Gherman. mama ei nu se va formaliza oare? Minda d du din mân . cu unghiu ele atât de mici. auzi Minda vocea mamei sale.

omul acela atât de sfios ca o floare..i ifoneze costumul. din costumele albe.i continue irul ideilor. dar Ogrin observ acest lucru foarte bine. p tate de nicotin . cu un nod simplu." ÄV salut.. domnilor! E posibil? Se poate a a ceva?!" s rir ceilal i s -i despart . func ionar la banc .. mai bine. plec ciune!". tocurile dumitale. Nemeth i cu Til . la Jilava. doctorul Til . pip indu. bine dispus . probabil. i-apoi lovitura lui de pumn. avocatul fu uitat.. Äeconomici". devenise fals. ce satisfac ie joas .. indivizii ceilal i cu care se g sea în celul . cu un fel de scâncet. abia dup o clar i prelung satisfac ie a tuturor. el i cu drama lui cu tot. ce pl cere. cel mai bine. domnule doctor. la doctorul Til . apoi avocat. felul în care se ridicase de jos. sau nu. câteva minute dup acest incident pe care nu-l observ nimeni în afar de Minda (da. Da. parc mai mult din plictiseal . pe care probabil c i-o sp la singur (era celibatar). deta area. domnule doctor!. de la un trotuar la altul: ÄAm onoare. ca pe un fel de ho i. da.i cu mâna-i gr su fa a i-apoi privind-o. care revenise.N.. mai ales c i el o tr i. bandi i din tia. ÄRespectele mele. Nemeth. care tia a a de bine s flateze pe cei de care avea nevoie i la care blândul Nemeth s rise cu spume la gur . cu mortarul c zut. ca un c elu de cas care aude un fel de ciripit de vr bii sau. simpl .. cum se întâmpl . care în clipa aceea dormea pe vreun prici suprapus. mesu e . da. ÄServus. neverosimil. o voce groas spunând ceva. cu o violen nea teptat . uimit. cu p rul alb. abjec iile m ru e. iar ei ca s m nânce. cu mâinile tremurânde de teama aceea care s rea din orice obiect. cu toate am nuntele. îndreptând-o. gâfâiturile lor." ÄAdânc considera ie. impecabile. s . elegan a lui Til . încât î i cerea iertare mereu. de exemplu arcuirea corpului în clipa s rutului mâinii. pe ciment. observar c vizeta fusese deschis în tot timpul incidentului i fuseser privi i. din u ile de metal trântite. cu lux. cu ce satisfac ie.. din Î92 trecutul de dou -trei zile care se dep rtase atât de cosmic. da. era de -a dreptul din material plastic. i Ogrin p str mult vreme în memorie figura dispre uitoare pe care o avea Til în acea încle tare i apoi lovitura scurt i decisiv pe care. cu lenjeria asudat . c Til e doctor în drept. cu totul pe negândite.. schimbat . sfor iturile. cu to ii urm riser avid cele dou trupuri ale Änotabililor" zvârcolindu-se pe cimentul cr pat de pe jos.. atât de stângaci. real. cu nodul ei cu tot.?" i-apoi. femeile ca s priveasc (Ludmila i s fumeze).. toat stima.. i -o aplic lui Nemeth. c rora trebuia s le suporte o intimitate insuportabil . iar cravata lui. din gesturile largi. vârful degetelor. i se rostogolir ambii pe spa iul îngust între paturile suprapuse i zidul beciului. din c r mizi. s se pun pe râs." i-acum ajunseser cu to ii atât de aproape. sau era doar o p rere. i Nemeth care r m sese acolo. amend .. doi dintre ei se luar i la b taie.. se privir cu satisfac ie to i patru i. i de cumsecade. cel lalt ro i u or.. din vocile nep s toare ale gardienilor. Cei doi se privir o clip consterna i. Minda î i holb ochii s nu izbucneasc în râs. dar. fusese dealtfel atât de prezent în acele zile. V salut!". dup ce i-ar fi s rutat vârful degetelor. doctorul era convins c Gherman nu-l observase!)... dat cu stâng cie.. spuse: ÄMul umesc!". Cei doi pofti i de doamna Ogrin i de Ludmila. undeva. sc rpinaturile. la gâtul func ionarului.. curat . irul ideilor era exact expresia!. i. ca un b rbat pe alt b rbat. fotografiile lui risipite pe mese.. insul acela înalt." ÄAmend . cu palma la gur .. s rise la un moment dat. parc scuturându-se de praf. într -o celul igrasioas . intelectuali care se rostogolesc pe jos. sau felul cum ar fi r mas Gherman cu gura pu in întredeschis . dar totu i cu o anume precizie i for .. ce erau fine i pu in ascu ite. îl trase de pe patul lui. aseptice. i. ÄDoamne. i în clipa când ea se trânti. Minda întinse mâna i trase u or de ea. icnetel e sale f cuser deja pe cel lalt s ridice de vreo dou ori privirea nelini tit. toat stima!. doamn . bineîn eles. ce-au f cut cei care ani de zile. culmea. Gherman. o cravat atât de dezarmat . Gherman purta o c ma de nylon. au. cu sil parc de propriu-i sânge.. parfumate. fu uitat avocatul. ieri diminea . servus!. curios. care r mase cu obrazul însângerat. i reveni asupra ei. toat lumea afl cu mirare. s -i spun : ÄGherman. stima!. i Minda tu i de câteva ori. Evident.roze. gândi Ogrin.. din lecturile lor. reluând-o atunci când un element al ei fusese f cut în prip . la vârsta asta f r un fir de p r alb?!". uimit. d duser cu to ii acelor sergen i i subofi eri care îi tratau cu o nep sare lene *. ce r mâne din toate acele zâmbete afabile. apoi Äadministrator" în comitetul acela care administra averile evreilor.. dincolo de u se auzir râsete. la Pite ti. domnule direct or. un individ care toat via a se ocupase cu lucruri suspecte." i-apoi s râd . se a ezar la mas . nemaiputând s reziste. dup r zboi.. care ro ea ve nic când era i nu era nevoie. am onoarea!.. dragul meu. ÄConsidera iile mele. satisfac ia aceea pe care o tr iser absolut to i. apoi proprietarul unui joag r. in i care au dosit Äaur". respecte respecte. ajutându-l. acesta a fost cel m ai murdar lucru. plec ciune. din expresia civililor necunoscu i afla i în spatele birourilor. într-un sat montan. sau el nu mai tia ce înseamn acest cuvânt?!) i îl târâse. auzi. ce s-ar întâmpla dac am sta aici ani de zile. care se afla jos (Til i aici se aranjase!).. înghi ind de dou ori.. din prea mare respect. da. apoi zâmbi." ÄA. jegoas . ridicolul cumsecadelui Nemeth. strigându-i: ÄIntrigantule! Turn torule! Porcule cu p rul alb!" i chiar: ÄProxenetule!" (De ce: ÄProxenetule!"?! se întreb Ogrin.. care parc era atent s nu.. cu greutate. in i cu care se salutase d ecenii la rând cu atâta afabilitate i respect sincer. în jurul botului c ruia se rote te un fluture. inter 193 ven ia veni teribil de târziu. murdar. ÄDistinsele mele. numai pentru c unul din ei refuza s care tineta. atât de resping tor de aproape. C. proasp t . internistul î i f cu aspre repro uri i îl privi pe cel la lt cu mult seriozitate. i Minda pufni literalmente în râs de dou -trei ori când î i imagin scena.".. ÄDomnilor. ochii i se umezir pu in.onoare-onoare. sub Antonescu.R. n-ar fi îndr znit nici m car s ro easc . neb rbierit. mirosul corpurilor.

i chiar i docilitatea aceea a ei. în interpretarea doctorului. fumând. cu o cald . în drum spre cas . chiar de o criz mai grav (Ludmila îi povestise c la prânz. se foi pe scaun.. o adev rat pies de vitrin .. ea.. inclusiv pe doamna Ogrin. ultima oar îi atinse bra ul. iat . probabil c în treizeci de ani de c snicie nu fusese nici de treize ci de ori folosit .. s se odihneasc pe câte o banc . Ludmila era ciudat de t cut . cu chelie. sub ire. cafelei care se r cise deja. vorbind. prietenul lui Lungo a. vorb rea a. î i cerea iertare.. zâmbindu-i. dup atâtea zile de nervi. mai mult de mirare. el manc pu in. m rog. Gherman d du în continuare dovad de mult tact. cei patru care îl vegheau pe cel ce dormea undeva. pe care i-l stârnea f ptura lui Gherman?! Probabil. care a f cut pneumotorax. iar str veziul Gherman va fi un perfect înlocuitor surogat. în timp ce frazele celorlal i. Gherman relu ov itor: . într-o foarte picant i excep ional vizit . doctorului i se f cu foame mâncând. confuz. cu.) îl asculta cu o nea teptat docilitate. în nu prea multe fraze. doamna~Ogrin.. de i nu-l auzise nimeni.. Se dramatizeaz . dac . nu era decât un efect al oboselii sale. când la prânz fusese la un pas de le in. de unde ap ruse str veziul Gherman? Era oare un tainic admirator al doamnei Ogrin? Era imposibil. reconfortant subalternitate. cu ochi orii s i mici. cred eu. prindea tot mai mult. cum îi spunea el în gând.. doamn Ogrin l s repede privirea în jos. dar încrederea în tactul Ämamei -soacre" îi readuse o parte din lini tea necesar sfâr itului mesei. Ludmila i cu mine. i Minda mai ceru o cafea. brune i.. ci al meu.i pere i deveniser din nou atât de concrete! Minda ² probabil tot dintr-un reflex al acelei senza ii care era în primul rând o oboseal a noii situa ii în care lunecase atât de brusc mai mult decât cea a drumurilor.. acum. ei se v zuser de destul de multe ori. da. ² spunea Gherman. într-un rând mama ei se rezemase de un copac mai bine de un sfert de or ). Äîn. bineîn eles.. Sau era i acesta un efect al oboselii? Ca dorin a violent fizic pe care o tr ise în drumul de întoarcere în ma ina lui Lungo a i râsul r ut cios i pueril.Asupra lui Butnariu au s rit cu picioarele. capete de b rba i i femei.. fireasc dealtfel în asemenea condi ii. viril. i alte treburi oficiale".. evident acum. totu i. absent. dar. care îl dep ea cu un cap. ÄCe-ar fi. iar noi.. la pu c rie. cu o voce tun toare). mâneca hainei lui atât de pueril-ridicol . în provincie. l-a lovit cu piciorul tocmai între coaste. cu p rul des. cu mânu ele sale feciorelnice. da. imbecilul. va fi înlocuitorul meu pe lâng . nesiguran . cu cravat sau nu. mai debil decât ea. dar acest lucru era aproape un mister. chiar i ale lui. i ce urmau ei s întreprind a doua zi. cert rea . perechea chiar i schi at a acelui. alerg turi etc. Cele dou femei îl privir . cu pleoape mici. îl privea doar.. (ÄLudmila-de-la-Sebe ". personalitatea prea 195 marcat a lui Ogrin f cuser ca ea s ... pentru c Ädoamna Ogrin". se amestecau peste mas . în primul ceas al dimine ii. sau. i. alerg turilor i fe elor noi. dar Äsoacr -sa" îl servi prompt. încât omul a c zut jos. de-o distinc ie p strat miraculos acolo. cu gura mic ce se mi ca cu pre iozitate. spaim . poate. ea se schimbase. cu p rul c runt. te pomene ti c ele dou se vor culca împreun . în ceasul acesta lini tit. într-o celul . Unul din maiori i -a dat o palm .. «ei doi». la fructe se asociam i femeile. bonom... omul sta e un tebecist. iar el... ochii ei îl priveau cu ironie. mai pu in inteligent decât ea. o /coloratur ironic . cu vocea sa lânced . ce-i coborau în fa ca într-un iure . ce priveau pe toat lumea subaltern. iar aceast superb femeie tân r -b trân nu are.. alunecând pe un tobogan ²Minda se sim i ca într-o nou familie. la Sebe . fructiera. dar nu este asta cu adev rat esen a sau. ateni. ultimei ig ri. acolo. bine. bineîn eles. servindu -l. atât de rapid i armonios compus .. Minda a tept ca s i se r ceasc cafeaua i. a acelui ins?! Absurd! Masa Älor" dur mult. mai stângace decât ea. î i terseser contururile. Ogrin. i de data aceasta fu chiar ea cea care îl opri. de parc ar fi sosit pe un tobogan. Gherman voise s se ridice înc în d ou rânduri i s plece.. trebuiser s se o preasc de câteva ori.. probabil într-un beci. nu poate avea o fiic . str veziul domn . ea. când Äsupau". cu un erve el de damasc (probabil din trusoul doamnei Ogrin). chiar i Ludmila. 194 înalt . ² Zvonuri! f cu Minda. sau aceasta începea s fie oboseala ei?! Prostii! Unde se va culca? Va putea oare s -i bat la u .este perechea mea ideal . erve elele i fa a de mas din damasc. blonzi. zâmbind. îl privea lini tit. ² . pentru c . h ituit. ce ciudat. la Bucure ti.. un altul.? I j Mie-mi trebuie urgent o familie. la Bucure ti. Ludmila era cu adev rat candid . la reabilitare. de câteva ori. când ei.. femeia aceea înc fru moas . peste tacâmurile de argint. mai pu in candid decât.. spre strig tele de oroare ale Ludmilei. mâine adic . el îi surprinse câteva sclipiri ironice în privire. cu to ii. cum i se adresa el înc . un secret al lui.. cuno tin a cu procurorul adjunct al ora ului. gândi Minda. cu mama -soacr . înalt. mai bine zis el. ironia ei. necunoscute.. ironia din privirea ei nu anun a oare acest lucru? Minda se nelini ti brusc.. precaut ² apoi. i tocmai de aceea am s-o aduc în cas i am s m însor cu fiica ei. ceremonios. Minda tr i revela ia viitoarei sale soacre. sau. condi ia candorii? Ha. i el accept . pe care acesta reu ise s -l conving s se deplaseze a doua zi. e rugat s r mân acas . o dat i la Sebe . nu-nu. peste vesela pereche. irezistibil. poate c prezen a pu in prea g l gioas .... care ro e te mai rar decât ea. aproape cu sfial . ce idee! O c snicie cu ambele femei! Ciudat. murdar. la noapte. Ludmila nu are mam . în or elul acela simpatic. un civil. tergându-se lene . le comunic i lor ce f cuse la Cluj. abia acum. i. pe lâng doamna Ogrin! Nu mama Ludmilei. Trecuse de miezul nop ii. nu-nu!" Minda retracta ultima enormitate. nu al jovialului Ogrin (ce era corpolent. nu i se uita în ochi ² e adev rat c întreaga aten ie o d ruia mamei ² iar acum. ce-ar fi s r mânem astfel? Noi doi.

.i-l pe str veziul domn cu o bro a prins de cravata lui sintetic . legat peste c ma a sa sintetic . toat poli ia lumii are acest reflex! ² Ce prostie. Primesc i o cutiu . spuse rece Ludmila.C. nu? ad ug Minda.. nu po i s tii. care a muncit toat via a. ceasul meu nu cost dou mii dou sute treizeci i cinci. spre deosebire de Butnariu.E.") S presupunem. tent .. îmi fac curaj i-l cump r.. râse încet Gherman. cel lalt. poate m-a mai fi gândit înc o zi.² Nu sunt zvonuri!. ce prostie! Poli ia lumii! Pentru câteva grame de aur s love ti un om bolnav. doamna Ogrin plec încet capul ei nobil. ha -ha.. gândi Minda. i acum vine cineva în . cu o incert senza ie de satisfac ie pe figur . Nu-nu. niciodat n-a angajat sau... ca un bine dresat câine de cas . ov ind. nu exist în Codul penal?! De la dou br ri sau de la cinci! Unui cet ean sau unei familii i se d voie s p streze în cas doar un singur inel.. plictisit. i. într -un fel). stins. dealtfel. De ce e nevoie ca justi ia s fie reabilitat ? Cine poate pl ti o noapte de arest. a a. dar dac vreau s port i eu cercei?. dumneata nu e ti c s torit. cât de atenuate. sta e un reflex pur istoric. i dac ar fi fost pre ul sta de la început. inutil ? Ca s nu mai vorbim de lovituri. într -o bun zi.. toat lumea îmi observ noul meu ceas.C. nu era penibil deloc pentru el. chiar mama mea m tot b tea la cap. începu Gherman. Äcât mai stai cu rabla aia la mân ?" ha.. o descindere. ca o dovad .. ha. bucurându-l ceea ce avea s spun . dar ceasul pe care-l am e vechi. împrumut ceva de la cineva. nu tiu cum s v spun. o întrebare brutal . ² A.. sau mai am o r m i la C. el i nevast -sa.. l sând ochii în jos. ² tiu. un bun ceas elve ian. mai sigur de mine. Vor s i fac merite adunând cât mai mult aur! 196 197 ² Ve i primi înapoi bijuteriile! spuse. el însu i primise o circular cu noile pre uri la unele articole. de la O. se pare c cel care -mi vânduse ceasul. întrerupând t cerea care p rea penibil (o. m obi nuisem cu ideea c îl cump rasem. cât de surdinate sunt toate senza iile la aceast femeie. circular. la care s-au g sit coco ei. ² Poftim? f cu distrat doctorul. ÄZenith" -ul meu vechi. sau nu. Aceasta e. spuse doamna Ogrin. îl pun bine. e adev rat. c v d undeva într-o vitrin un ceas care-mi place. s zicem dou mii dou sute treizeci i cinci... E o porc rie.. cumva. folosise o etichet veche. b trân care. trei sute de lei nu e o sum prea mare. pentru c a inut cu din ii de pietrel e sale nefericite. Gherman d du din umeri: ² î i cereau oricum scuze! tiau c . cât candoare degaj la cei cincizeci de ani ai ei. netezind cu mâna u or fa a de mas . la o bro a.. deci cu trei sute patruzeci i ase i cincizeci de bani mai mult. ce? spuse Ludmila.. care. (ÄFantastic. are deja cincizeci?!.. merge prost. gândea doctorul. primesc o hârtie acas . cerându-i iertare. Nim nui nu-i d Äprin cap" acest lucru. cu ideea c ceasul e al meu.. începu.. se certau i se cuno teau. de i frazele sale nu erau spuse cu o deosebit convingere. ca Butnariu. ce-anume? ² P i uite. merge înc .. a primit o palm ! ² i-au cerut scuze!. Capitalist m runt. Gherman. i atunci ai dreptul la cercei.. mie-mi place furia ei! Mai ales c nu se îndreapt împotriva mea! Ludmila îl privi o clip cu aten ie. care se iubeau i se urau. pentru ei doi..L.. o glum . ² Bineîn eles! ² S v spun pilda mea cu ceasul. deci cam un salariu i jum tate de-al meu. unul sau chiar doi da i afar din slujb ! Dar cum poate s -i treac prin cap. voia s-o înt râte pu in pe Ludmila. s zicem.. pe care lam primit când am intrat în cursul superior de li ceu.. cum vorbe ti? o întrerupse doamna Ogrin i îl privi pe doctor. cum poate un organ de anchet s aib reflexul lovirii fizice?. e înc din liceu. de porcii pe care-i cur a i-i hr nea. Minda.. de undeva. ci dou mii cinci sute aptezeci i ase i cincizeci d e bani.. pe care o iau. dar a fi luat ceasul oricum. ² Sunt excese ale unor func ionari m run i.. ² Loviturile. care c ra saci cu un singur pl mân!. o bro a. la mine nu se observ ! La vreo lun de când am cump ratul ceasul. f cu Minda.. vânz torul acela. privindu-l pe Minda f r simpatie.. dintr -o regretabil eroare de calcul. Gherman. i. închipuindu. de i acest lucru. apoi spuse. mai bine. apoi îl port cu mândrie.. îns . chiar i eu m simt a a.. spuse încet mama. de mul i ani îmi doream un ÄDoxa" cu secundar central. o singur pereche de cercei. nu sunt în instruc iuni! Cei care au lovit vor fi mustra i. ² Sau o bro a.. dar acest banal i solid ÄDoxa" îmi place. colegii de birou etc. cel mult. se Äatingeau" în fiecare clip ... Toat via a lui a lucrat singur... ² Nu-i adev rat! Min i! strig Ludmila. spuse rece Ludmila. m obi nuisem cu pre ul acela (2235). ei. dar omisese tocmai la unele sortimente s verifice i s îndrepte... trec câteva zile prin fa a vitrinei. spuse Minda râzând. în sfâr it. ce drept aveau s v ia bijuteriile? Ce fel de acuza ie este asta: tezauri zare? De unde începe delictul de tezaurizare.. ² Proprietar!.. bineîn eles. putând s râd de data aceasta. ² Luli drag . de i e leafa mea pe o s pt mân (Bruto!). sau responsabilul magazinului. s corecteze pre ul. s ri Gherman. s zicem. cu timiditate. Chiar i T vi (acesta era Ogrin) a fost lovit. cea mai mare parte sunt de familie! ² i dac le vor primi înapoi. în sfâr it.tiu. în care mi se aduce la cuno tin c . atent.i vor cere scuze cu mult înainte de a-l lovi! i-apoi. se-n elege.. f cu Minda cu o flegm jucat . ceea ce spusese înc de atâtea ori pân acum. la inele. str veziu. V-am spus-o? întreb el. Asta numai pentru c nu s -a înregimentat. ² De ce nu. care cost în jur de dou mii.

. eu nu fac nici o aluzie!).. câteva Ämutre bune". foarte bine. de serie. într-un col lini tit. normal. nimeni nu e p gubit cu nimic: eu am r mas cu vechiul pre .i permite s dea o decizie retroactiv . obiecte cosmetice. i glume politice. ha. dar am câ tigat: ceasul a r mas al meu! Trec a a înc câteva luni. cine spune c nu se tie?!. dup aproape patru luni de când am cump rat ceasul. nu-i a a. dar. am b ut i am glumit cu câ iva oameni de la jude sau mai de su s. bineîn eles. mai am de achitat suma de lei o sut nou zeci i apte i cincizeci de bani.198 199 spatele unei hârtii. la jude ean de partid. discret. ci cineva foarte apropiat mie. Pentru c mereu voia cineva (cineva a a. JDoxa" (vânz torul i azi mi se jur c nu tiuse nimic de noile pre uri. e tr c toare. La Ävechiul pre ". care i el. a trebuit s merg de dou ori la Cluj. M pun din nou în mi care. se aranjeaz o mas . am fost primit în audien . nu tiu cum s spun. scurt. jude ean.. care e destul de m ricel (în Germania sau Elve ia. dar gândi i -v . de nervi. dar Sebe ul nostru micu e foarte bun pentru a a ceva. dac a fi pl tit pe loc cei o sut nou zeci i apte de lei i cincizeci de bani. care cunosc atât de bine situa ia. ² Te rog. s-a b ut mult. dou . m scuza i c am întins -o a a de mult. sau la berea pe care o beau în fiecare sear . în toat ara etc. eu povestesc foarte prost domnul doctor permite s . avem i un taragotist aici. unde prietenul meu. în cazul Ämeu". al ceasului adic . dar. la o sâmb t i duminic petrecute undeva. i eu. cum spuneam. se mai g se te uneori chiar i un vânat sau ficat de gâsc sau p str vi (asta mai ales când Ärespectivul" vine cu un prieten de la Bucure ti. i.. de la 1 ianuarie retroactiv etc.' în sfâr it. i se încinge un chefule lini tit. e adev rat. se aranjeaz nu tiu cum.i satisfac un capriciu.C. care a fost i în str in tate. în care li se aduce Älor" la cuno tin c taxa timbrului de lux pentru anumite articole. cum e al meu). am s m revan ez. vreau s zic: mult timp ² glumele au fost m surate. nu-i a a. vreo zece.. o onoare. care e în foarte bune rela ii cu Ärespectivul".. discret. cineva a fost chiar mirat: ²ÄPentru fleacul sta.. cu o Äprieten ". s-a b ut cu m sur ² normal. ha. Lini tea mea. la aer. într adev r. da. o sut nou zeci i apte de lei. de data aceasta o scurt adres de la O. într-o vreme. ei. nu-i asa ajungea. în privin a aceasta nu avem de ce s ne plângem nimeni nu se amestec prea mult în afacerile altuia. unul are i o voce excelent . 200 de ce Äretroactiv de la 1 ianuarie"? Cine.. îmi fac un drum la Cluj. nu-nu. Cuiva. dac eu voiam s nu pl tesc suma aceea i cuno tin a mea. de fapt nu eu. s-au spus. oare sta nu-i 201 un semn de meschin rie?" Se poate. etc). e un or el lini tit. sau cineva. Nu s-a petrecut nimic ru inos. pentru o sut nou zeci i apte de lei i cincizeci de bani. pe scurt. i am fost i noi mul umi i. abstract. care m anun c ceasul înc nu e sut la sut al meu. cu Hanu ). mereu voia cineva ca eu. (Ceasul era unu f r cinci. politica pre urilor etc. Am fost i eu o dat la un asemenea Ächefule " i a fost.. ha! Normal. etc. cost cam de zece ori mai ieftin. cu haz. i primesc înc o hârtie. acest ceas.. are i el un fost coleg de liceu. bineîn eles. cine controleaz . care are o obliga ie i. lenjerie de dam . singur sau cu un prieten sau. reu isem un lucru foarte mare: s r mân proprietarul lui. i pentru noi e o pl cere. oricine are voie s .. local i o copie a unei circulare de la Bucure ti.. care era prieten cu cuno tin a mea i care.). undeva. de fapt. dar nici nu pot accepta ideea s pl tesc acei trei sute de lei (exact: trei sute patruzeci i unu) i atunci mi -aduc aminte c am un fost coleg la conducerea O.. ca s pl tesc înc o dat ceea ce aveam deja. raportat. nu-i a a.L. cum se gânde te omul în prima furie. nici nu era nevoie. într-adev r. spiridu ul intras deja în mintea mea. etc. ceasuri etc. c Äm-a obligat". la nu tiu cine. tras în sticle.) ² Termin: deci. care organizeaz . e numai o metafor ) voia s m . fostul meu coleg e bucuros c mi-a f cut un serviciu. adic Ärespectivul".. m rog. care st teau în birou. de ce s fie m rit pre ul din nou. vânz torul e i el Äacoperit". te rog! spuse Minda. îl invit la o mas (noi doi ne-am în eles totdeauna foarte bine..C. odat . prin i de atâtea treburi i uite. dac nu. da-da. am i încercat s -i explic ceva în leg tur cu acest spiridu . ce oameni simpatici. au fost câteva zile de agita ie. timp de o lun etc.. într-adev r. proste te. o lun i jum tate. pe scurt. de import.. la caban . banalit i. el a vrut s se însoare cu sora mea.. principalul este ca s se g seasc un mic col i or. am pe cineva acum. i mai e ceva: la mine a ap rut un fel de mul umire mic i secret c nu a trebuit s mai adaug suma aceea de trei sute i ceva. oameni importan i. etc. adic cineva (iar i nu fac nici o aluzie. prostii.. undeva. dar nu tiu ce mic spiridu s-a strecurat în minea mea i-mi spun: nu se poate oare face i aici ceva? Ce-i porc ria asta. chestia s -a aranjat: se consider c bonul cu care am pl tit eu ceasul e antedatat acelei circulare. o am chiar în buzunar.. s zicem.. Ärespectivul". aici avem un vini or minunat. i apare i el la un moment dat etc. pentru c . nu puteam s pretind ca vânz torul s fie amendat s pl teasc el diferen a.. domnule. care venise doar cu dou zile înainte de a-mi fi cump rat eu. nu-i o sum prea mare. uneori se urc cu ma ina sus. i acum el e pus într-o situa ie delicat cu atâ ia clien i. la un salariu mediu. dar. dar spiridu ul. în definitiv. Mie mi se comunic scurt c . renun la dou c m i sau la o pereche de pantofi. ha... cu condi ia. nu -i a a. cel de la Comer ul Interior.. a reu it s intre în mintea mea i lini tea mea s -a dus. da. pe care i-a fi dat oricum. la munte. la Cluj e un om important i nu poate. de când mi s-a p rut mie c l-am cump rat. ha. de fiecare dat când Ärespectivul" vine la Sebe . nu multe. dar se aranjeaz ! De data aceasta a durat ceva mai mult.. s .L. cum spun. i. un vini or natural. cu m sur . nu s-a în eles nimic. i atâta' vreme cât. ha. care nu-i a a. s m re te la fiecare din aceste articol e respectiv cu atâtea i atâtea procente. m rog.

pentru c . de doctori mari avem totdeauna nevoie urm . chiar numai pentru o oal sm l uit . nici nu am de unde banii aceia care mi se pretind. tocmai aceast suspensie. ceea ce am povestit cu ceasul nu e decât Äo poveste". cu totul inutil. ve i spune.. i chiar i aici.. care. asta-i altceva. eu trebuie s -mi cump r mereu ceasul pe care-l aveam deja. adic . Nu se mai auzeau robinetele curgând. P . pantofii aceia i. pa ii u ori ai Ludmilei lip ind încolo i încoace. când trecuse timpul? înseamn c el dormise vreo trei sferturi de ceas. dar eu cred c noi nu trebuie s ne obi nuim. nu tiu cum s spun. de ' a . pe care n-a putea s-o revând nim nui. care i-a f cut cas . Bineîn eles. f cu doi pa i traversând s li i o deschise. Vede i. curios. de ce s te legi de lucruri.. i Doctorul Gheorghiu.. ce se târâia dulce în spa iul lui. ha. m rog. proprietate personal . / da. a zice. ca de obicei. m rog. un sc unel ce se mi ca.. se reîntoarse. mai bine zis. decis s se culce. o fac cu un gest Äpe furi "). cu proprietatea. Äo reevaluare". din dreptul u ii. 203 .. e i o dreptate pe lumea asta i dreptatea vine 1~ " la urm .. în definitiv. în care va fierbe a a de vesel o ciorb de pui.. aproape stupefiat u a din fa a sa. asta pot s-o spun cu siguran ! Dar.. de proprietatea hainei mele. eu trebuie s -mi justific permanent posesiunea. cât de m runt. dar. care e veche de cinci ani. cu care am jucat tenis cu zece ani înainte. i. precis c are mult influen . s pt mâna trecut i-a venit doctorului Gheorghiu. eu. nu va fi deplin ‡ c urios.. de lemn. îi prime te i ea pe furi ! i. Se trezi îns aproape instantaneu. îns .. s lupt 202 tm ea! Niciodat . ca un nimb în jurul trupului. când Minda ajunse îri camera unde i se f cuse patul. eu cred totu i c e foarte bine. unei ig nci i-a tea-o (ja> sâ zicem. sub domnia mea. acest obiect. chiar dac ar fi vorba/ H e s zicem.-vis de u a sa.. cum spun. nu era o oboseal marcat . pe care-i cunoa te tot ora ul. cu un fel de respect. permite i-mi deci: eu trebuie s lupt mereu pentru un lucru pe care îl am deja. parc ~~~ simte i ea ceva. noi trebuie s . 204 Privi uimit. poate e o prostie ce spun. dar. care ei în i i sunt la vechituri de un an. lucrul nu s-a întâmplat niciodat . de buret. lui nu i -a intrat spiridu ul acela de care vorbeam. în termenii juridici. doctorul se ridic i se apropie de s li . sau mai ales aici. la Bucure ti. capacele nichelate. apoi. cu atât mai mult atunci. era dou i jum tate. am eu oare voie s dau acei pantofi cuiva. iar doamna Ogrin se culcase.. nu tiu cum. mai ' ^ " domnul doctor. sert ra ul unei etajere vechi. sau a a i se p ru lui cel pu in.. a zis c dac cineva vrea s -l dea . f r nici un gând precis. în fundul provinciei?! Da. Nimic nu mi ca. nu tiu cum s spun. Peste câteva minute. în ciuda protestelor Ludmilei.. dreptunghiuî luminat i penumbra sa. sunt pantofii mei vechi i pantalonii mei de tenis. ti i.... pantalonii acera^ ' vechi. de i. fiecare cet ean s poat b ga o dat pe s pt . sau poate asta e ceva tine de socialism.fac atent c credin a mea c ceasul acela îmi apar ine e fals i c . etc. aceast lini te îl adormi pe Minda. Gherman r mase înc în sufragerie1 ' doamna Ogrin strângea masa i. u a s lii de baie. ha! Bineîn eles B^na °t riile familiei Ogrin se vor întoarce înapoi. stinse veieuzfe i a tept . o sut optzeci de mii. asta spune Henric al FVlea al Fran ei. chiar i aici.?! închise u a i se culc . Era trecut bine de unu. repet.. i continu s a tepte. cum s spun. î i des vâr ea interminabila ei toalet di sear . se apuc*-s spele vasele. nu tiu cum.. u a camerei de baie: geamul ei era întunecat i el. pe care îl posed. într-adev r. împreun cu un cumnat al s u. i fiecare a achitat în jur de o sut cincizeci.. a c rei u era chiar vis. de care am fost atât de mândru! Da-da. eu nu dau.. sau\ a cravatei mele. dar. lu o carte în mân i o a tepflf pe Ludmila.. eventual. care cu deosebita sa inteligen . Totul r mase câteva clipe suspendat. Era obosit. se instala t cerea în camera de baie. trebuie s recunosc cinstit acest lucru. cum s-ar zice. cu sim ul de proprietate. ‡ JUSU] acela. eu am început s -mi privesc propriul meu ceas de la ' n fel de uimire. doi i a teapt acolo cumin i doar s vie o iganc cu o crati sm l uit . împreun cu o pereche de pantofi vechi ( i când dau ig ncii pantofii.. ce Dumnezeu. nu trebuie s ne l s m tiraniza i de lucrurile materiale. întârzia s se aud i. Uite. cu un ceas. vreau s spun! dar ideea aceasta am vrut s-o spun domnului doctor. aj ajes de doctori buni. unu i dou zeci. dar. care e vân tor. iar iganca. Doctorul se dezbr c . nu-i a a. probabil. aptezeci i trei de mii pentru ni te materiale care s-au calculat Ägre it".// mân o g in în oal !" deci. ca si cum pantofii aceia. încrustat . afar pe el din casa lui. ce avea un p trat de sticl mat .. spiritul nostru va. Privi câteva minute. Doctorul se reîntoarse înapoi în camera sa. îl împu c etc. e ceva care. al c rei scâr âit sub ire el îl recuno tea deja. Äo pild ". clinchetele i fo netele cutiilor i sticlu elor ce atingeau sticla sau metalul. de bunurile materiale i. ti i. i el se ridicSÎ întredeschise u a ce da spre o s li strâmt . nimeni.. a zice. marele Henric: ÄEu 7 vreau ca. dup câteva minute lungi ² câte minute oare? ² dinspre sufragerie nu se mai auzea nici un fel de zgomot. nu-i a a. la care numai doctorul Gheorghiu trebuie Äs mai achite" . nu tiu cum. nu tiu cum s spun. ci un fel c? frison abia sesizabil.. Gherman plecase cu siguran . normal. sunt sigur de asta. în sfâr it. pleoapele i se deschiser singure în obscuritatea perfect ... e adev rat. t cut.. îi dau pe furi . nu? Trebuie s ne p str m o anumit independen de spirit.

a buzei de jos. de coama ei ro iatic . îl ridica u or de la podea. cu o igar în mân . ascunzându. pe care nu izbutea s i-o st pâneasc prea bine. sprijinite de un sc unel. oare. i nu al lor. da. deci. privirea aceea care i se d ruia deja. a teptând somnul. ro ind u or. o sticl ce e de urubeaz . Ambii t ceau în clipa când el deschisese u a sufrageriei. figura sa care devenise chiar imbecil . îav-imbecil . Din z p ceal . al turi de el. prinzându-i sânii. ea o tiuse de atunci. pe care o descoperim noi în ine. de care nu suntem r spunz tori. b nuia oare c o c uta pe ea! i el refuz . în col ul acela din dreapta se aflau cei doi. în jurul bra elor i al mâinilor sale. dor fizic. zâmbetul acela ce c zuse undeva în el îl f cu în clipa când ea ie i cu privirea aceea a ei plin de promisiuni. la surâsul s u :urt. de parc ar fi adormit brusc: dou perechi de ochi se ridicar spre el. oricum. nimeni nu explic nimic. cu siguran . s rutându-i umerii peste sveterul ei sub ire. îl re inuse pe Gherman? Dar ce f ceau ei. Unde era Ludmila. apoi din nou un jet de ap ce love te faian a. un fel de zâmbet le plutea în jurul tr s turilor. cum de Gherman se mai afla acolo la acea or . st tu nehot rât câtva timp. ÄVrei o cafea. pomenindu-se astfel între cei doi. un capac ce cade râzând pe dale. o trase lâng pat. ei p reau mai tineri i zâmbeau. o panic m runt a mi c rilor. dup o fals împotrivire.a înc perii. Deschise hot rât u a de la sufragerie. care îi promitea c dup jum tatea aceea de or de zgomot de robinete. u or. cu lumina de pe s li aprins ). apoi accept . o clip . înconjurat de fumul ig rilor sale. sunt sute de zile i ani când f olosim un gest pe jum tate. de pauz inexplicabil . corpul privirii ei înc întârzia s -l r spl teasc de a teptarea lui credincioas .. la icleniile sale puerile. unde dracu era. a vreunui necunoscut care întoarce 206 capul jenat. încercând s nu se loveasc de mobile. alb. de parc ea s-ar fi strecurat afar sub iindu-se doar cu pu in mai mult i strecurându-se prin spa iile pe care le las între ele geamurile. întinse mâna apoi i ap s pe butonul veieuzei. la felul în care. el o tia acum abia. calm. în spa iul u ii. în clipa aceea. cu gâtul ei lung. un fel de zâmbet conspirativ al ei. o mi care m runt facial . dar ce. de târziu reac ionar to i trei. ce mima o anume abecilitate care trebuia s -l apere. a lor. aproape f r s vrea. poate raza felinarului de afai l -ar fi putut ajuta i. atât de greoi. Minda ro i i spuse. unde lumina c ontinua s d .. sub pretextul c în cas se afla fiica sa i viitorul ei ginere. clinchete metalice. R mase a a. cu mâna pe clan . ludmilian. cu multe covoare dezvolta t cerea i. de i tia c el o a teapt . îl dezechilibra. el sim i asta. îl urm rea. se eliber scurt. Umbla încet. dup o împotrivire a fibreloi lungi din care era esut i pe care le învingea totdeauna. casa aceea cu mobile greoaie. stingând în trecere lumina (u a r m sese deschis . sim indu -i cabrarea în tot trupul. i. undeva într -o oglind pe lâng care trecem în fug sau în oglinda expresiei vreunuia ce ne st în fa . i astfel ap ruse i acel zâmbet pe fa a Ludmilei în clipa când el renun ase i ea se aplec . nu. o stinse. de sticle u or atinse. Sub lumina unui vechi lampadar din lemn greoi. cele dou mei dormeau cu siguran . convins c va trece prin spa iul ei orbec ind. sclipind. cumva?" îl întreb mama Ludmilei. c vrea s fumeze ² de ce n-o f cuse la el în camer ? ² Gherman î i retrase picioarele de pe sc unel i îi oferi fotoliul lui. înc l ate. umplând-o pân la tavan. i -apoi renun m la ele i apare în locul lor altceva. a ezat lateral. el însu i . da. în fotoliul în care ezuse el înainte de mas se afla Gherman i. pe un scaun înalt. prin ea se trecea ca s po i ajunge la dormitorul familiei Ogrin i în camera din fa .. i ea. doamna Ogrin. care ap rea atât de rar pe figura sa. pe care cu mâna dreapt . Se ridic apoi i ie i pe s li . o târâia încet dup el. inteligent. ar spune un imbecil.. unde probabil c dormea Ludmila. de parc ar fi uitat conven iile lor. cu capul plecat. fumând. în timp ce corpul ei sau. T cere. cu gestul lui de o mie de ori f cut. când el renun ase s o mai mângâie. în clipa când ea vru s ias pe u i îl privi cu privirea aceea a ei. Minda se surprinse gândindu-se la Juri a i la camera acestuia parcelat . i ea îi aduse cafeaua. dormea. cerceveaua veche de jum tate de secol. nou . de aceea zâmbise. amabil. ce tremurau u or. Când el o cuprinsese. î i continu robotitul de lâng patul lui. pe la spate. glumind mereu.i acel zâmbet care îl intrigase pe el. al viitorului lui pat. Parc n v lise apa în acea cas . un zâmbet necunoscut lui. uimi i. de i Gherman t cea. bleu-pal ce mergea pân la o nuan a griului. îi era or de ea. un dor fizic atât de intens încât începea s bâzâief\ in el. tr gând-o cu din ii. în clipa când intrase el pe u r Minda îi privi abia acum. cu lemnul vopsit în yerde.i ascundea mâinile. de i nu era nimeni care ar fi putut s -l aud . i r mase intuit locului. aprinse o igar . doamna Ogrin nu putea s doarm sau. lovite. poate. cu sig uran . îmbr c halatul i ie i din n ou pe s li . când îl condusese în camera lui i îi înf ase patul îi promisese c se va întoarce. Reveni în camer . când ea vru s ias pe u el o prinse înc o dat . o tres rire a gurii. Cei doi îl priveau zâmbind. Minda se a ez . uite. cu picioarele sale ridicate. p rând c ascult ceva. a teptând ca cele dou zeci i patru de ore de c l torie i alerg turi s apese pe globii s i oculari. Unde era Ludmila. cu evident prea multe 205 cuvinte.

totul sem na cu o secven fals din îmbr i rile lor. a a cum cineva î i vars dintr -un pahar de sticl sub ire. aplecat. optise ceva despre u a deschis i Äcei de dincolo". s te rezemi. cu picioarele ei lungi fâ âind. Minda fuma încet.. înmuindu. carnea acelei mâini. cineva pomenise numele lui. mândria fiicei se risipise în tot trupul mamei. 209 doar trupul tr ia într-o necontenit superbie. se împotrivea ca acum. r mânând lipit . din fiin a c reia.. închipuind ambii. care fuma ru inat o igar . interminabil. începuse s o s rute. din c auza ironiei ei din timpul mesei. în clipa aceea. cu mai bine de dou sprezece ore înainte era ea cât pe ce s le ine de câteva ori. Promisese totu i c va reveni i el o a teptase i acum ea dormea undeva. zâmbetul acela nedorit i se mânji. cu uimire. era un gâfâit înecat mereu într -o jum tate de hohot neexprimat. astfel c se aplec i ea spre e l. Äceilal i" doi t ceau i ei. râse i ea. cu gâtul alb. ci în trupul de lâng tine. De ce nu dormeau? Era aproape trei. de pe covorul acela m t sos. atât de nepotrivi i. o înfuriase placiditatea sa n tâng . venise acas cu pa i ov itori. f r s se desprind de ea. i tocmai în secunda aceea sau în ziua aceea î i amintise de toate acestea. fiin a aceea nevero simil . începu s alunece încet. încet. cvasi -material . el o trase de bra e i ea c zu lâng el. numai din pricina ei. îns !) fa de insisten ele lui. ea voise i o contrariase. sub ire. el. de frazele lui. s te odihne ti. fa de dorin a lui fizic . de nerecunoscut. mereu din pricina ei. s-o mângâie i chiar s-o dezbrace pe ÄLudmila-dinSebe ".. pe buze ea sim ea asta fizic. doar ² poate de aceea foloseau i orele nop ii în panica de a avea prea pu in timp ² un fel de c snicie. uimit. dincolo. din întâmplare. mândria aceea fantastic . Ludmila se ridic dintr-o s ritur i disp ru în baie. cu mânu ele sale sub irele. neru inat sau. cum el nu p ruse a fi auzit. numai faptul c ea îi alesese acea camer pentru o noapte. sau pentru c tat l ei era arestat.. în timp ce el st te a între cei doi Äb trâni". pentru câteva ore. de parc ai fi în stare s desprinzi încet epiderma i s s ru i mu chiul tremur tor. nu în el. a a cum te apleci pe marginea unui bazin într-o ap înfior tor 207 de rece. Gherman. i se împotrivi pur i simplu i ei se luptar pe canapeaua aceea îngust . o carne la fel de vie ca pânza aceea pelicular de vin. f r încetare. la doamna Ogrin. nici prea jos. ironic (cu o alt ironie. docil. în aer. f r s tie cum. gr bit. apoi. bineîn eles. nacela aceea a lor cosmic începuse s se roteasc deja.i buzele. i el ced . Surpriza sa fu atât de prost marcat . candoarea se evapora mereu. bineîn eles. a zidurilor i ulicioarelor acelora pe unde se plimbase cu te miri cine sau a existen ei chiar. se în elege. cu capul plecat. a mamei ei. victorioas . uria al so ilor Ogrin. fiin e -perechi care mimeaz anemia i le inul pentru a se mai putea. cu o canapea îngust ca un prici trebuia s -i fi de teptat b nuiala i. nici prea sus. din pricina Sebe ului. între cei doi (Minda tia acest lucru de la Ludmila.. din inima care bate în orice creier ² în trupul ei. a teptarea tuturor ca el. din tinere ea lor care o dorea.politicos exprimat sau nu. îl v zu i el. ceva tiranic. amantul i viitorul ei so s-o cuprind i s-o ia. cu degetele sale de domni oar inând cu b rb ie c r ulia aceea în format poche. de bra ul c reia. inând-o de umeri. la rându i. ce odihn . gâfâitul lor umplea camera. când. din mândrie în primul rând. ca i zâmbetul acela al ei. mai pu in decât oricând mama ei ² sta lâng el. i ea. a a cum se ridic fumul din trupul prelung. inând-o cu mâna c u . cum p rea c are i cum avea de fapt. într-adev r. el citise înainte de a intra doctorul în înc pere. o Dian f r vârst . doctorul descoperi pe bra ul fotoliului o carte deschis . mama ei ² în clipa aceea. pe parchet. pentru c nu se putea ridica de jos. împreun . roz . la ea. nici ea nu i-ar fi putut imagina c i s-ar putea împotrivi lui. dup el. frumoas . s faci o fiin la fel de sub ire i de înalt . tr gându -i cu mâna stâng un ciorap de pe piciorul ei sub ire. în pata aceea umed . blând. între acel . trupul unei doamne. iar doamna Ogrin. deformat de ras . apoi. când el o l sase cu câteva minute înainte din bra e. ce iap diafan ! i aceast fiin îl veghease pe Ästr veziul domn" în timp ce acesta citea. i o lu . dar numai atât. o sim i goal pân la jum tate i se surprinse pe el însu i..ne tiind prea bine unde vrea s ajung .. a zâmbetului aceluia neru inat când el o l sase. patru minute înainte de trei. zâmbetul acela pe jum tate ipocrit. trupul i se crispa. dar acum iat c ea se opunea în joac la început. mama Ludmilei i sora ei. Äa cuiva" din ora . la fund. i asta. se pref cuse indiferent . sprijinit de bra ul fiicei ei. pe care ea îl respinsese odat . a a cum avea dreptul. probabil în patul larg. a a cum fumeaz elevii. Äîl v zu" i ea i deveni într-o clip rigid . jignit. ca un pahar cu ap de mare în care nisipul i scoicile infime se a eaz încet. poate. s te ape i. cu care. nefeminin a ei. odihnit . încât o sim i i ea. îl v zuse poate. între ei doi. al unei iepe pursânge. a teptând s se r ceasc pu in cafeaua. s -i lunece din bra e atunci. în lungi frânturi de timp. a câta suta oar ? o iap care alerga înc . cu rochia ridicat într-o parte. el alunec jos pe parchetul acoperit cu un covor sub ire. b rbatul. întro oglind f r ram . ro ind u or.. iar Äea". tâ n r . înc p ânat i neru inat. a a cum cere buna-cuviin ). da. o armonie tacit . în care te oglinde ti mat. de-a lungul bra elor. vin ro u pe mân . s se pr bu easc . Uimirea ei ( i a lui) îi f cu pe amândoi s calce toate regulile i se de teptar doar atunci când el. un fel de osteneal muzical . îl s im ea i el cum îi curge pe b rbie. vârsti i convenien ele. ironic?! Ea încercase s se desprind . el râse. dar uite c joaca se prelungea. ca un lichid ro iatic. a ezat . sau din pricina prezen ei lui Gherman. arcuit. iar ea î i arcuia gâtul lâng um rul s u. recupla într -o ap f r fund. da. ea se Ädesprinse" de el. gândi doctorul. care la mama ei coborâse din nervi i din ochi i din creier ² mai bine. îi a tepta o zi grea. dar din nou în mod nea teptat. care nu min ea. Gherman întinse mâna. neb rb tia sa. desfidând.

acum. jalnic. pentru a se lega mai mult. timizii. ne mortific m decenii..între sclipitoarea Clitemnestra i ridicolul. c se afla acolo. abjec i! da. de o oboseal i surescitare interminabile.. Minda se a ez pe marginea patului i fumar ambii o igar . întins goal sub cearceafuri. de febr . din fotoliu i fu cât pe-aci s le explice celorlal i doi. ie somn. î i sim i umerii cimentându-se. lâng care. sicriul acela de aer în care se întindea ea?! Ce ne ans în ans s se împiedice mereu în trupul Äuneia" în dorin a de a ajunge la trupul Äceleilalte". c luase locul acelei c r ulii pe care o inuse Gherman în mân . care niciodat nu. da.. ei f ceau. o v zu pe Ludmila. nu-i a a. ce se îngro ase ca o aort a craniului. sprâncenele într-o ve nic tendin de apropiere. l sându-se s cad . cei doi tiuser c el o c uta pe ea. precis. Egist. doar în câteva ore. renun ând de a mai bea cafeaua. cu dou cuvinte scurte..?!) Cum îndr znea 210 aerul s r mân ... s explice.. reveni aproape imediat i îi spuse. ei pozau. stând pe c lcâie. c elibera fotoliul doar ca Äcel lalt". dintre el i ei. mâine îi a tepta o zi grea... a teptând ca ea s repete invita ia. s erios. doctorul sim i brusc zbaterea arterei sale temporale. al respectabilit ii ei. ridicol.. . dac f cuse gre eala s vie.. ca i cum el n -ar fi tiut drumul sau poate nici nu-l tia. cu toate acestea. cu adev rat i tulbur tor sfioas .. cel grav. dorin a lui ren scu brusc. impertinent de sfios. a privirii i. în câteva cuvinte scurte. de când se a ezase el între ei. la ad postul gravit ii trupului s u Äserios". pentru c . ca un licean care porne te noaptea în investiga ie prin casa adormit . acel trup ce aburea de candoare. rea eza în el. gura în sprindu-i-se.. mai puternic decât pudoarea. apoi ora târzie a nop ii. ce se întâmpla cu ea era dincolo de. poate suavul.. el? So ul? Exist oare crime din neîn elegere? Voiau oare cei doi. la odaia slujnicei. voise s vin i ea în sufragerie. care era marea deviz a clanului Ludmilian (pe doamna Ogrin o chema tot Ludmila). orice neru inare!. sim ind c ro e te la ideea c . încr emenit de teroare. fericit c st astfel. Clitemnestra aceasta suav . care nu era atât de mare ca el s înceap cu adev rat s vorbeasc . (Dumnezeule. încercând s ajung . f r vârst . atât de Äversat" în a p rea umil. care îl priveau uimi i i zâmbind. matur.. cum le putea distinge. i se trezi. s insiste. atingând cu um rul canatul u ii ce se închise u or în urma sa. nu se vida oare spontan locul acela.. i miracolul acela f r vârst . la ad postul mândriei i maturit ii fiicei. între cei doi. cu nasul s u oblic i lung. gândul care tu ea cu gravitate din când în când. în acea noapte.. e într -adev r obosit i. 211 Doctorul explic . în tr-o pereche deja consolidat . el. de parc cineva l-ar fi lovit peste obraz.. se l sau du i de gestica post-matri-monial . parafraz el acel Äpar delicatesse. treaz. al prieteniei lor Äcaste". sfios. printre sfor iturile paterne. s -l asasineze a a. i b l b nindu.. adev ratul Agamemnon.. Gherman. deodat . suntem virtuo i. c vrea s se întoarc în camera sa. nu exista nici un fel de istorie carnal .. Dup ce turti igara.i bra ele. dar ea t cea i -l privea i erau într-adev r de aceea i vârst în acea clip . i Minda se gândi ² învingândui în fiecare clip ciuda fa de el însu i. dar nu. îndr znea el cu adev rat s o numeasc pe Äaceea" care. ea merse înainte. Când trecu prin sufragerie. î i permitea s ro easc puberal. cei doi erau bucuro i c el era cu ei... privindu-l cu supunere în ochi. aceea de a r mâne.. care se numea doamna Ogrin.. el. el se poticni. col ul acela de sub lampadar i acum prezen a lui. aproape f r un cuvânt. dar doamna Ogrin se ridic iute. decât orice fel de pudoare. el st tea între cei doi. dac el. Minda se st pâni. într-un fel de joac . s se bâlbâie. încerc s spuie ceva. trupul lui ie i greoi. care juca întreaga comedie de care cei doi aveau nevoie.j'ai perdu.".. Ea î i permitea s fie treaz când fiica ei dormea.. la ad postul virtu ii lor reale.i al turaser trupurile. printr-o jalnic neîn elegere. i -l rug s a tepte. cu câteva gesturi vagi. iar ea. Ätân ra".. cu toracele i creierul invadate de sânge. tres rind atunci când el se încrunta). al acelei semiobscurit i.func ionar m runt.. dar ea o împiedicase.. ha. cine poate s spun .. de parc erau legate printr-un resort metalic. cei doi Äb trâni" . Egistul din Sebe . ie i. elastic . mândria. el însu i dealtfel. mereu respectuos. în stânga sa. cu acel aer Äsubaltern" pe care tia s -l exprime atât de bine. slugarnic chiar. s îmbrace acele forme ce se fluidificau i înghe au f r încetare. sfioas .. anemia doamnei Ogrin. la ad postul... înc o dat (întreaga arestare a lui Ogrin îi întinerise aerul agitat în care tr iau cu to ii de câteva zile.. nepedepsi i. care dormea ² ce repede trebuie s îmb trâneasc adev ratul domn Ogrin lâng cei doi. i spuse repede. fiin a aceea ridicol . c nu vrea s fie omorât din gre eal . gândi Minda. cu adev rat. a a cum f cuse la cincisprezece ani. Minda s-ar fi întins gol în pat. din prima clip când el deschisese u a sufrageriei. oricum. în timp ce Gherman. ÄCum minte!" gândi Minda. gândul chiar încercând s . altfel. doar un semn al oboselii lui. dar.. dac nu vrea s -i duc o igar . bla-bla-bla! Minda se ridic . din nou.. c nu vrea s îmb trâneasc între trupurile lor ce întinereau la ad postul vreunui eveniment senza ional. mai ales ² mai ales ² al nevinov iei lor. Egistul Äei". ambii întineriser u or. din nou. lâng trupul ei gol.. s se poat a eza în el. s plece ochii. ca un animal în c lduri. cu mâinile i picioarele mici. cum ar ta ea. pornirea aceasta ugubea era. în întuneric. Iat . i acum Minda sim ea asta cu precizie. gol.. n-are rost ca ea s se apuce de fumat la ora asta. într -adev r. pe un scaun. nu putea s-o fac i pe a doua. i departe de ea. ei. goal . bla-bla-bla. Ludmila era într-adev r treaz i se preg tea tocmai s îmbrace un halat i s treac dincolo. Äpar malentendu j'ai perdu ma vie". poate doar o atingere a mâinii.. mândria era atotputernic aici. la ad postul gândului lor curat. ca s putem fi. servindu-l.. întreaga memorie a inimii lumii se reînchegase fulger tor i. îl l s s în eleag c . asta. privindu-l în ochi. c Lud mila nu doarme i. de i ea. pentru c . f r s se gândeasc : ² Nu-nu. el se ridic i ie i.. o crim leag mai mult decât patul.

. dealtfel.. dup cum vezi. aici.. totul e îns curat. i ziua ce urma. apoi. s i se par ridicol. este i acum. aproape mai multe decât am eu. într -un fel.. ie i se pare ridicol.?! De unde a mai ap rut i Gherman sta? Ce caut aici în cas . ei nu fac nimic nepermis. i încercar amândoi s doarm . în clipa când el se întindea în pat. al celui care trebuie epurat. de i. îl s rut . poate i -e team de ridicol.. devenir prezente. decât are el. de ridicolul unui adulter. în urechi îi st ruia înc murmurul abia sesizabil i totu i distinct care curgea parc din masca aceea alb . înainte de a-l cunoa te pe tata. r spunse ea.. când nu . petrecut în tren. ca b rbat.. încet. jude ul Caras. cum î i spuneam. i doamna Ogrin lâng el. de i tr ie te desp r it de so ia lui. apoi. au avut i un / fel de castel pe lâng Sibiu. în orice caz. în r zboi.. de i acesta l-a dat . dup treizeci de ani.. nu are rela ii i nici nu poart pic . bineîn eles. devii într-un fel de neatins. Nu reu ir . adic . 214 face treaba de birou la o gr mad de imbecili care au func ii de r spundere. pe care-l iubea. cu o anumit claritate.. i asta e... r zboiul îns i-a împiedicat cariera. a a cum î i pare ie. el întreb încet: ² Dormi? La care ea nu r spunse. nu -i place nici ast zi. ea ad ug : ² tiu eu dac continu ?. încet. cu trupul drept. încerc s -l mângâie. tat lui meu. i el o asculta cu c r ulia aceea în mân . într-un fel. Pe el începu s -l cuprind acea ciud neputincioas a oric rui început de insomnie.. la cooperativa aceea. nu tiu cum. i -a trimis c ma a aceea bleu i cele ase perechi de ciorapi. îi face o serie de cadouri mamei. dar fu aproape sigur c ea era cea care vorbea. i abia când el ajunse la u . Doctorul trecu pe lâng ei: nici unul nu mi c .. ce.. for a lui. el închise u a. în acea zi i noapte ² se culc al turi de el. nu tiu.. cum i -am spus eu în câteva linii. El are f oarte mult nevoie de ea. El a fost la rându -i însurat. trecerea prin sufragerie. ² E ti grosolan. satul V r dia. c are nevoie de el i l-a reangajat de fiecare dat .. cu care are i un b iat. Gherman are foarte multe drepturi asupra ei. e. Dup aproape jum tate de or de lini te. cuviincios. \_ ea. r spunse ea cu indiferen .. oricum. tii cum e. noaptea trecut . adic mama. acela i director i-a dat repede seama.. canovian . i ea voia s se rem rite.. Ea e mai în vârst cu trei ani decât el. a a. mamei. i. stingând lumina. a acceptat s se logodeasc cu Ogrin. spuse el i râse în acela i timp... munce te. i l-a luat pe Gherman. are un salariu foarte mic. Ea are nevoi e de el i. dar eu observ c el î i încaseaz drepturile!.. parc din respect. care i -a pierdut b rbatul. se pare cu mult înainte. de care îl desp r eau doar câteva ore. ai v zut.. nu. o femeie ce st singur e un fel de înfrânt . de nejudecat.. numai pentru 212 el sau numai pentru ea i el.. De i are bani pu ini. un mic roman de dragoste. o fiin inferioar . r zboiul i.. ie. afl îns c e dintr -o familie foarte bun . a doua or . o auzi râzând încet. se pare c el a plecat la Paris dintr-un fel de disperare c ea. ea e prea femeie. Cum poate fi ridicol un b rbat care iube te o femeie timp de treizeci de ani?! ² Ei asta-i. mie chiar. înghe at. probabil fiindc era un ins comod. ca el.i pas . ² Tu ai dormit. ap s pe butonul veieuzei.. de diminea pân seara la ase. el însu i a f cut doi i ani de drept la Paris.. în clipa când el fu din nou convins c adormise. îi anular total dorin a fizic pe care o sim ise cu atâta intensitate în decursul întregii seri fa de ÄLudmila -de-la-Sebe ". Oricum. în acea imobilitate a ei. ei s-au cunoscut imediat ce i-au terminat studiile liceale. ce se mai poate întâmpla între ei doi? Ei se cunosc dinainte de a-veni eu pe lume. pe un scaun. mâna dreapt a directorului. el nu renun înc la ea. Astfel s-au reg sit. pe care le-a g sit pe aici. incapabil de a face cuiva un r u. cu acest gând.. totul nu e atât de simplu.. de romantic. Ea nu r spunse i. / orbec irea prin apartamentul întunecat. foarte bun. la ora asta.. crezi c a iubit-o Ätreizeci de ani"! ² Nu tiu. . la dou epur ri succesive. un impostor. Bineîn eles. nemi care. doar pentru c e exact tipul victimei m runte. prezen a poate prea vie a perechii ' aceleia de dincolo. sunt convins . distinse un u or murmur. dar Minda era incapabil s -i r spund . cea cu care st acum în sufragerie. din import.. 213 oricum. de dou ori afar .i încasezi drepturile. Gherman. un venetic. în pat. intangibil! ² Bine. Ludmila intr pe u ² era un du-te-vino în acea noapte. înd r tul s u. citind. dar g si un trup inert. acolo. El întinse bra ul. Sau. l-a Äsuprimat" în dou rânduri... întoarse capul i se p ru c buzele ei se mi c încet. dup treizeci de ani sunt înc împreun . nu tiu la cine. în întuneric.. absent ² sau poate acesta era tipul de prezen pe care o dorea ea ² i. Mama i Gherman nu s-au v zut mult vreme. Tot ce o . s fie j m ritat . el vine în cas . el a lucrat un timp în sudul i Dobrogei i e la Sebe doar de vreo zece ani. lâng al lui.. când el fu definitiv convins c ea adormise.. mai al es?! ² Vorbe ti ca i cum ai fi gelos. Cel pu in o bun parte dintre ele. mam -sa e o Marinovici.st teau în aceea i pozi ie i nu d dur nici un semn c -l observ : Gherman în fotoliu. care st la maic -sa.! ² Care continu !. un fel de croitoreas la domiciliu. tat l s u a fost canonic. un tân r avocat stagiar ce venise de nici jum tate de an de undeva din fundul Banatului. a a ceva el nu putea vedea. pe jum tate întunecat . ai uitat. spuse el cu ciud . se apropie I de el.

de care nu aveai nevoie. mai mult chiar decât tata. în întuneric. cu liceul. ne-o ucidem noi în ine. i dege elele sale. evident. a fost tot timpul i este înc deosebit de modest ... uneori.Interesant. dac nu i -e somn.i o igar . s ucizi ca i cum i-ai aprinde o igar ! ² îi face îns acum curte. ci la fel. invincibil! ² Ha. el îi seduce numai inima. u or.. cred eu. leg turii lor s-a f cut pe nesim ite. care a jucat tenis pân la cincizeci de ani i a c l rit la dou zeci!. lucruri.. Cum a a. ² De oricel! râse el i. dealtfel. care s -a obi nuit repede cu prezen a lui.. ucig toare... la facultate. O auzi râzând u urel. Dealtfel.. te intereseaz ce spun eu?. în întuneric. ² oricelul Gherman! râse încet. bineîn eles. pentru c . bine dispus. nimeni nu l-a b gat în seam . grosolan de orgolios i. ne ridiculiz m noi în ine! ² De teapt tatii! f cu el cu ironie. mar cat . ea era incapabil de obiectivitate în tot ce era în leg tur cu familia ei. ei doi.. într-un fel ridicol fcmâr nepotrivit ² ui i cum ai râs când i-am dat cele ase perechi de ciorapi. nedumerit i. Ei doi... f cu el din întuneric. pur i simplu. în ora . ha. pe pânza aceea rece. Cu mânu ele sale mici! Ce picioru e mici are. aspir o dat lung i i -o înapoie.. fa de. s te omori ca i cum nu te-ai omorî.. i aceasta. ² Nu i-a f cut curte domni oarei Comorasu. toat familia sa.... nu tiu cum. Gherman era i este perfect inofensiv! Inofensiv. cum s lup i cu el?! El e ridicol. a a e.. m apuc ame eala.. nu pentru ceea ce spusese el... o trase spre el i o s rut pe fa .. Astfel se consum unele pasiuni mari. cel mai oblic nas pe care. bineîn eles. de i foarte frumoas . cu o dot bun de acas .. nesfâr it . p tate de nicotin . se pare. face contraservicii numeroase et c. sentimentul s u probabil c erau ca i întreaga sa personalitate de.i d seama ce singur a devenit. chiar dac era doar vorba de un vecin sau de cineva mort cu decenii în urm . curtea sa.... ha. pe tâmpl . ea a devenit mai mândr . / în acela i timp. i o s rut din nou.. aprinzându.. el. pe care îns le-ai folosit. a confirmat acest lucru. continu ea. b nuiesc eu.. nu au flirtat niciodat .. prin '37 ² '38. îns . râzând. grosolan! ² Oho! ² Bineîn eles! Corpul ei Gherman îl las în pace. care alt dat purta m nu i i vara. el a r mas cu rummj-ul s u de sfâr it de s pt mân . atunci. bineîn eles. în primul rând pentru c ei se cuno teau de mult i apoi reluarea. de i nu era ironic. Tat l meu. ce nemernic de singur. pân la urm .. care nu. Ce trist. ea?! ² Nu tiu. din punctul vostru de vedere. de.. mai degrab a zice c ea îi face cur te. nu tiu cum. frumos i cu personalitate clar . ² Ea?. tr dându-i. i nasul lui pe care am v zut c se plimba o musc . în sfâr it.. cu dispre ul acela pe care îl are orice b rbat voinic. în astfel de. numai pentru c . cum o chema pe mama pe numele de fat .. mai convins de propria ei importan . îns . a a afirm el. care nu observ nimic. îns .. s nu te bage nimeni. m run i uri. total nepotrivit fizic cu ea.... Str veziul Gherman! ² De ce Ästr veziul Gherman"!!. la început a fost. el. De oricel. un lucru pe care eu. încât... ² Probabil!. Ea îi lu igara. ciudat... s suferi ca i cum te-ai plictisi. nu l-am mo tenit... pe care el o cuno tea prea bine. A a c se gr bi s adauge: 215 ² Bineîn eles. cu care î i petrece serile. eu am luptat îns mult vreme împotriva lui. tata avea dreptate. ² .. ci pentru c îl auzea i îl sim ea al turi. chiar i nu în tangen direct . cu preferance-ul s u de miercuri. la început? N-a fost nici un fel de început. spiritul. în ultima vreme îl tr dez i eu. propria noastr pasiune sau religie ne-o calomniem. draga mea! M intereseaz foarte mult.Fa de un oricel! 216 ² .. dac vrei.. el adic nu i-a f cut curte. ha. pentru c o sim ea al turi. A iubit-o.. cu colec ia sa de ziare vechi. numai din aten ia pe care i o d în acest mod atât de obi nuit-neobi nuit acest Gherman m run el. nu de ceea ce auzea. un punct luminos ce zbura peste ei doi.în pantofiorii lui. pensionari. a a cum p e te un oricel!.. Mama mea. tot de aceast flagrant nepotrivire fizic .. spuse ea. se g se te în sfera sa de interes amabil. uitând de unde au venit! ² generozitate real . am încetat s mai lupt contra lui Gherman. cu un început de iritare îns . în întuneric. î i uzeaz influen a sa m runt . De ce spun eu.. dup ce a plecat la Paris. ² .. fa de. fiin a! Ea e deja atât de mult a lui. E într -adev r invincibil! Iar el. cum se spune ast zi.. ca i el. i e.. de tata. carcase. dup care el alearg .. cu cei câ iva prieteni. cum spui tu. aici.. nu tiu cum... însu i.. ascunzându-i. au început s -l exclud . mai sigur de ea. exist un soi de furnici care î i împacheteaz inamicul .Exact! spuse ea din nou. dar absolut nimeni în seam ! S iube ti ca i cum n-ai iubi. ² înceteaz ! f cu ea. dar. ci la Cluj. râse i ea împreun cu el.. ². a cerceafului.. ha.. de ast dat . Minda. îns dup o clip debitare. totu i.. de generozitate a lui.... dimi nea a a început s mearg la cump r turi. pe cearceaful rece.înconjoar pe ea.. O curte interminabil . cu un început de iritare.. de i eu nu eram acas atunci. i trebuie crezut. ha. orgolios. f r r utate de ast dat . de parc le-ar fi vopsit. a c rui apari ie m-a contrariat i pe mine atunci când ea s-a produs. ha. mi -e mil de.. ha! în ultimii ani.

. voi. zâmbind. de i nu-l vedea nimeni.. ² Dac a fi fost în stare! ² Da-da! i în tonul ei ap ru striden a a teptat : Bine spus dac ai fi fost în stare! ² Dar bine. De fapt.. s rmanul unde a n v lit?! în propria sa c snicie?! i eu.. ea continu . pe p r. ce ascunde el. Eu îns mi am început s iu la el.. de a fi ridicol. ² Trenurile noastre sunt incomode. privindu-l o clip cu ironie.. ² Crezi? spuse ea. al facult ii. S nu se întâmple nimic. în timp ce.... care gr besc c s toria noastr . Dac va face cineva ceva | pentru bietul tata. da.. îl jignea chiar c eu manifest mai mult sim al demnit ii. ca s .. fa în fa . iar pe ea.. (De o jum tate de ceas. ² Ha. care ne-am pierdut trei zile pe drum.i strice rela iile sale sociale.... eu îns mi o f ceam. cred chiar c i ea o f cea! O f cuse cu dou zeci de ani înainte i o f cea i atunci.. unul din gesturile lui.. deoarece nu I g siser decât un singur tichet de vagon de dormit i renun aser . ² Cu atât mai mult! Eu am încredere în instinctul meu. se ro ea.. cred c . da..R. de a contrazice în ani de zile. i s sim i zilnic. nu-i a a?. se înclina chiar. for a de a accepta toate acestea i de a lupta cu timpul.i ascund contra-rietatea. pân la urm .. apoi spuse. poate e o simpl antipatie instinctiv ... pe ea!. l-am i dat de câteva ori afar . un om cu sim practic. ce poate s ascund ?!.. nu se întâmpl nimic! îngrozitor. atunci când nimeni nu mai are energia sau memoria de a -i face fa de nou. nu-i a a? ² Nu ai dormit deloc dup -mas . mai bine zis.. sunt convins. b tu el în retragere. care. în genetica ta. în ore chiar. pe frunte. voiam tocmai s . cum îi spui tu. c lui însu i nu.. Nu po i oare deveni ridicol? i noi. i aceasta era tipic. ha! Asta-i bun ! Mi se pare c e ti suspicios. care alearg peste tot ² e adev rat c el i-a dus azi pachetul i a a teptat trei ore ca s i -l poat preda ² nici mama.) 219 ² Erai furios pe Lungo a numai pentru c e mai capabil decât tine.n v lit în interiorul mu uroiului. am dormit pur i simplu. nu v teme i voi mai mult decât orice de ridicol?! Asta e ceva foarte european. Ea închise ochii. când eram înc student .. ea plângea ore întregi. el m asculta. de a fi subapreciat.. eu n-am afirmat niciodat c a fi un om de ac iune... ca s nu . Nu s-a întâmplat nimic.. ca o m runt r zbunare împotriva lui Äcare-i f cea bine". eu cum m port cu el? Ar trebui s m ridic i s -l dau afar pe Gherman. Cine n-ar fi f cut-o?! Tu nu o faci i acum?! Aceasta e for a lui. pe tâmpl ..i spun... c se ascunde i fa de mine. este faptul c vom putea lua o cu et pe C. cine crezi /c a intervenit în favoarea lui. fa a i se destinse încet. într -o anume situa ie! Pentru c în dou ore a f cut pentru tat l meu mai mult decât ai fi fost tu în stare s faci în dou s pt mâni. nu-i a a? o întreb el. nisipul de sub tine scurgându se încet. i tu. ha. tiranic. ² Nu vreau s dorm. care / a început s -i ia ap rarea.T. s . Cui s -i ceri ajutor?... .i m rturise te totul cu prea mult claritate.. nici noi doi. spre becul albastru din plafon. de a fi altfel. s .. uneori îmi trec chiar i mie lucruri teribile prin cap. tata. Faci r u c te por i astfel cu el!. prin comitetul U. încât îmi venea s -l p lmuiesc i în acela i 217 timp s izbunesc în râs. nu în hormonii t i! ² Cum vrei tu.. mereu în raporturi bune cu in ii de care depindea ceva. pe vremea Xaceea orgoliul lui tres rea înc ! îl subaprecia pe Ästr veziul Gherman". ² în str mo ii t i. în t cere... ² Era un student prost? ² Nu. ar trebui s ia atitudine. al onoarei familiei decât el însu i. mai al es voi b rba ii...) 218 ² i tu? ² Eu am dormit mai bine de dou ore! Nici nu tiu cum am f cut. sunt prea aglomerate! Dar ce I leg tur are?! i-a pl cut doctorul Lungo a? ² Foarte mult. dup o zi agitat . ha. spunea c m respect sincer. nici m car cu o privire. de la Sighi oara.. Nici Gherman. într -un fel e ti din categoria lui.M. Dar i asta o f cea. Tu nu circuli niciodat cu trenul. nu e atât de incon tient cum pare. va fi numai el. în timp ce se aflau amândoi în trenul care-i ducea spre Bucure ti. fiziologic .. i. anumi ii b rba i. imediat. tii c la un moment dat sa pus accentul i pe buna preg tire profesional . . pe dou fotolii. dar nu pe loc. ea privea în sus. ² Cum m port? E un ins pe care n-am putut s -l suf r din facultate! E foarte calculat. implacabil i surâz tor. în seara aceleia i zile. f r s -mi fac /cel mai mic repro .. c se preface. lucruri care nu se pot exprima! Uneori sunt convins c i el. de a avea r bdare. apoi îl arunc afar ! Dar el. i-apoi. o form boln vicioas a vanit ii. ap sat. în hormonii mei... pentru ! c altfel. i ] uneori m gândesc. cu anemia ei. absolut nimic.. aproape din acela i punct. tata.F. ² Unul din motivele serioase majore. tii c în câteva rânduri. nu-i a a.... c m în elege i c a a trebuie s se poarte orice fat cu sim ul o noarei. zâmbi ea în cupeul întunecat ce se balansa. a lui Gherma n? Chiar el.. aproape aceea i fraz : ² . se aflau singuri în compartiment i ea se desc l ase i se întinsese pe canapea. deloc.. întins . stau doar a a.. mereu prin sindicat.. îl enerva. a lui Ogrin.. prostu o! (El se aplec i o mângâie de câteva ori.

( i el o iubea tocmai pentru c era în stare. deodat . ca o înscenare teatral . cu f lcile încle tate. pur i simplu.. Procurorul mi-a garantat c luni. lâng ea. întins incomod pe pernele acelea alb strii. apoi o sim i lâng el. sim ea acest lucru. dup aceea. socrul meu e nevinovat. de violen fizic . era incapabil s -i r spund cu aceea i ur . Dar aceast sl biciune -t rie o iritau. în timp ce prietenii lui chiar. fa de cei care. în violentul ei resentiment . i tocmai de aceea. Ea veni.. uzate.. care. pre ioas . bineîn eles. apoi cu mine împreun .. Ea t cu. el auzi u a compartimentului glisând. îl prinsese atât de mult în afara registrului ei. de furie rece. mai nelini titoare. ² Tovar ul Codoab . de femeie. singurul care nu s-a speriat când l-au arestat. ducând-o uneori la forme paroxistice. i cu.. cum îl cheam . ni te m run i uri. str ini chiar.. el e închis. de tunelul acela de aer creat de tren.. ciudat. El era mai puternic. o bolboroseal a magmei puternicii ei personalit i. el o tia.. jignit. care e fiu de muncitor. Chiar el îmi va da o tele gram . vru s p r seasc înc perea. ca toat lumea s vad ce s ritor e ti! Te -ai suit în tren i.. El închise geamul.. pentru un fleac. ². evident.. ci era mai mult. mai distrug tor?!) ² Tic losule! La ule! opti ea încet. care s-a certat cu maiorul. prin fa a geamului alergau spin ri i cocoa e. violen ele ei de stare. de i î i d dea perfect cont c aici nu era un sentiment special al ei îndreptat numai împotriva lui. i vei ar ta tuturor mutra ta adânc ofensat de om rupt de la marile tale obliga ii.. ² Pe cine? ² Pe Lungo a i pe.. ca iubit al ei. conuri înclinate. luna se afla undeva în spatele garniturii. râzând cu poft . murd ria.. Una din scenele lor rare de violen . spaima. Era o noapte sen in . cauzat de-o reac ie a lui sau de existen a lui.Meritul meu.. tia c ea nu va întârzia mult. dar nu ca s -l menajeze. în absen a lui.. bâiguind ceva. când Äai s rit în ajutorul nostru"! Nu te-a rugat nimeni s vii! ]Am b nuit c a a se va întâmpla: vei veni. Ce frumos portret e ti în stare. i astfel pl tea ea i el împreun cu ea. Statur astfel câteva minute. la o nou violen verbal a ei. de animozitate erau mai înfrico toare. repet el fraza la care fusese întrerupt. gr bi i. De ce n-ai vrut s -i aduci la mas ? întreb ea dup o pauz . ai putut s dezvol i în aceste dou zile. nu cu Lungo a. va fi acas . se difuza pe câmpul vast. i ie i pe culoar. incapabil s se ab in . oamenii ace tia ne vor servi oricum. parc gânditoare. d deau încurca i din umeri. se ab inuse s -i r spund i. ai mai f cut ceva: ai râs de bietul Gherman. ci ca s nu se tr deze prea mult în astfel de clipe. Acum i el d du din umeri. Furia ei spontan . ² Ia te uit . f r un mobil aparent.meritul meu e.. frumos. la i. încât. nu trebuia închis... vibrând de enervare. nu meritau ca s -l rup de la. ca s -mi confirme. pe proffuror. f r s -l priveasc m car. mi cate de vântul fals. pardon. cel târziu. i pe oamenii care ne ajut într -o astfel de împrejurare. ² Ludmila. o ardere care o dep ea pe ea îns i. momente în care ceda propriului ei instinct de conservare. dup ce te la i servit de el! ² Ce-i cu tine! Ce te sup r ? Vrei s ies din compartiment!?. nu. ² Haide-haide! Nu. i ea. ² Totu i. ea se repezise dup el i îl lovise 221 cu pumnul în spate. când el.. distra i.. ia uite! f cu Minda. undeva în fund rulau mun ii. o privi câteva secunde. o masc . o calitate a firii ei. în astfel de momente nu numai contrazicerea. ca un orizont lichid.. Apoi ad ug : Nu era nevoie. Trenul se balansa mai departe. st pânit . vârfuri. cu formidabila ei acuitate instinctiv . care a a umblat cu ea peste tot.i dai seama ce egoism monstruos. în astfel de clipe.. existen a ei. El se aplec din nou spre ea. privind fix în tavan. îl ura. spuse el cu o satisfac ie pe care încerc s i-o ascund . cu pijamaua ta bine c lcat i cu trusa ta de voiaj.. mai mult decât atât. jignirile acelea. ea se st pâni s nu vorbeasc .. f r s -l ating . era mai slab. forme vii ce se r suc eau încet. te-ai dat jos din tren! A. pe ea. aplecându-se u or spre ea. Eu nu v-am ajutat?! ² Da-da. Deschise fereastra pe jum tate i î i l s fa a biciuit de vânt. violen ele ei verbale i. f cu ea enervat . se scul apoi. oricum. dar chiar i fuga o scotea din s rite. faptul c el nu era dispus s intre în jocul ei. fac mai mult decât. nu-mi place când î i dai aere i ifose de savant unde nu e nevoie. cu ei te-ai fi sim it bine. i ea la fel.. nu se tia bine de ce. a calit ilor ei incisive. lumina ei. ² . un corp sub ire. nu e decât c pun în mi care un tip ca Lungo a! ² Dispre uindu-l apoi în fa a mea. cum s nu! Te-ai suit în tren. de uimire sau din cu totul alte motive. într-adev r. r ut cios. la fereastr . din polite e. Ura ei el o suporta dificil.. al turi de ea. prietenii lui! Trebuia s v fac cuno tin . i c e putea fi mai nobil decât asta? Mai nobil i. absolut inuman. f r o vorb . i-apoi. O dat . O a tepta. ² Haide-haide. când. sufer mizeriile de acolo... mama i cu mine am inut s -i avem musafiri! Indiferent dac el e închis pe drept sau pe nedrept. îi venea s izbucneasc în râs.. 220 ² i eu nu v-am ajutat? f cu Minda. c î i provoca ei îns i astfel de st ri totale. cu o furie rece. totale. ne-ai ajutat. cu Minda înc ro u de surescitare i ea. Ludmila! Mai bine ai încerca s dormi! ² Tic losule! f cu ea.

c urma «dincolo»-ul. unde mai era o astfel de mân ?! Aha. cu siguran . curios. nu tiu cum dracu. se umfl în hamuri. bunica mea îmi zâmbe te. din România. pietri ul. c ru a aceea care ne ducea peste grani . rece. da. într-o asemenea situa ie. în dreapta sunt pietricelele. i el nu era în stare s vad decât ridicolul situa iei. ro ietice. când compartimentele sunt goale sau se doarme. era parc i un butoi de sticl acolo?. st teau amândoi strivi i.. altfel. decât s râzi (sau s . noaptea. c el se face forte ca s . parc era i un butoi de sticl .. mi-aduc aminte. superbii lui cai n egri. g lbui. la o fereastr pe jum tate deschis ... gr nicerilor: «Camarade! Poftim. suspect de amabil.. Minda tia aceasta i. s ne duc s ne treac grani a! Caii se apleac înainte. de undeva. la dracu. a petrol. sp lat de ape. gândi el... c amabilitatea lui de ofi er în civil. ca un stupid mecanism. roata din stânga scap mereu. ambele.. ce bine e s stai pe culoar. în «bou-vagon». dup un alb. în jur mai erau voci. nu-nu. parc . solda ilor. în balansul vagonului.. apoi. cu o form oarecare a violen ei. furia ei nu se stingea. i ei nu d deau nici un semn. ro ietice. c ci a adormit i eu o priveam. cu pr v lia ei cu mult mai misterioas decât pr v lia celeilalte. roata din stânga scap ... de ce sunt to i b rba ii suspect de amabili cu femeile de orice vârst ?! Sau când treceam frontiera. dar pentru c avea datorii la pr v lie. sclipitor drumeag de ar . stai-stai.... domni oara sau fata. spin ri i conuri. când ne întorceam la fel: «Camarade! Poftim. ai lui Birta u. mai profund umilitor pentru un om. pe platforma vagonului. probabil. cu Therese -tante.. pe dou osii. da -da. imediat am sim it.. mici. evident. de fier. înc atât de tân r . a a cum s-ar fi întâmplat. ceea ce nu se întâmpla cu el. bunic -mea.. din team sau plictiseal . câteva ore. eu trebuia s . camarade!» i acum erau «Drina» i «Morava». Panait. i mai probabil. Ce paznic grozav eram at unci. da-da. ce f cuser . un chepeng de lemn i o scar de lemn ce miroseau. i eram alarmat. a violen ei sale. De ce îmi place. c pitan sau maior sau locotenent. când mâneam în mers. pe unul din peroanele acelea numeroase. violen a ei nu se atenua. i pe bunic -mea. Cacova vine cu m ult mai târziu. Vagoanele acelea de pe linii vicinale. pentru c . camarade!» i le d dea ni te pachete de ig ri «Plugar» sau «Na ionale» sau. cum spun ea ea. st t eam pe b ncile acelea rigide. eu m gândeam la b rbatul ei. o jum tate rece de pui. îns .pietrele albe. pe drumul acela pietruit care urca încet. el ar fi trebuit Äs-o ia în serios" îi m rea neutralitatea.. pentru o femeie. caii se încordeaz . ce râdeau cu veselie pentru c .. cu casa ei mare. o mic gar undeva. în stânga drumul e sp lat u or de ap . Trecerile de grani . ceva neterestru. undeva. care la aptezeci de ani c l torea înc mar ial.. Din nou trecur . niciodat . pe «sitz» -ul acela din scândur de lemn ce se clatin pe ni te arcuri spirale. de vreme ce li se adresa astfel. umed . dac el i -ar fi r spuns cu violen . care nu f cea niciodat c r u ie.. pentru c se asociaz cu ceva din copil rie. de unde tiu asta? A spus -o el. Da -da. de vin. o coast de deal surpat ..... din oboseal .. dar nu. cu mult înaintea ei.. cealalt bunic . diminea a. i el. ci pietrele acelea albe. sau i s-ar fi povestit scena de c tre cineva. da-da.de o clip . de dincolo. abrupt. pivni a de sub pr v lie. la unchiul-Tavi. uneori. i am avut. ascuns de copaci. accepta. caii aceia negri. ardei verzi. furios i înjurând mereu. luciditatea faptului c . înalte pân la tavan.... ei? El o inuse toat noaptea de mân . negricios. eu st team lâng el în speran a. 223 \ cu ea. Ea era camarad cu ei!. sexual. din adolescen . o suspectam c . care erau 222 el i ea. poate. care anun au totdeauna grani a pentru mine. de parc el i -ar fi privit pe Äcei doi". pe care lumina lunii.. cu care am c l torit în noaptea aceea la. ce poate fi mai jignitor. sta ia G taia. atât de atr g tor. nu era pietri . 224 aici e o cotitur a drumului. în c ru . nici nu exist de fapt. ea sim ea asta. da-da. salam. pline de saci. de la distan . se umfl în hamuri. mi se pare.de cremene. da. împiega i de mi care care discutau familiar cu pasagerii înc rca i de baloturi. e înecat înc undeva. fantastic. care urca spre frontier . butoaiele mari. lunar i nelini titor.. i ea a ro it i mi -a f cut mie un semn din umeri. un canton p r s it. valize de lemn sau din r chit . Comorâ te... g lbui. nu tiu. unde sunt valizele acelea din r chit .i ascun i râsul) de ura ei? ² La ule! opti ea înc o dat . într -adev r.. când ea desf ura erve elul acela de damasc cu pâine. Birta u rote te biciul peste ei.. sora mai tân r a mamei. el. ezut f cut de Birta u.. atât de curate. i-apoi. Trenurile acelea de dup r zboi. caii lui erau cu mult prea scumpi. se vedea asta când fulgera câte un chibrit al ranilor din preajm . d du înc o dat din umeri. uneori.. minunat -strivi i între ni te saci. un prost povestitor. o inuse de mân i disp ruse apoi. care atârna din întuneric. cu unul din ranii aceia suspect de amabili.. ea st tea în spate. cu trenurile?. Berzovia. dar. Cacova.. pân a început s se lumineze i ea i-a retras mâna. în fund.Totdeauna mi-a pl cut s stau pe culoar.. se r sfrângea mat. înalt. fata aceea. al furiei contra lui i. acoperit cu o p tur peste picioare. deci... ro ii. i s te gânde ti la igara pe care înc o amâi. probabil. probabil c era. Da-da. senza ia aceasta? Probabil pentru c nu am mai c l torit de mult cu trenul sau. tocmai pentru aceasta. bineîn eles. Ä. capete aprinse de igar . i eu am sim it. Dar ce leg tur au c ru ele. de scli pitoare. brusc. ce b nci moi! i lâng ea. are ni te biscui i.. de fapt. a ap rut unul. unde se cobora printr-un chepeng chiar din pr v lie. da-da! Sunt caii negri. am avut curajul s-o prind de mân i am inut-o a a. cum mai e posibil s c l torim f r ele?!. nu-i a a. de-o jum tate de or . lucio i. un sat previzibil. ridicolul violen ei ei.. i. i atunci eu întorceam din când în când capul spre ea. unde se schimb trenul. m întreab dac nu mi -e foame. de lemn. mâna aceea îngust ... se apropie. la dracu. S reiau înc o dat : drumul erpuit. starea de indiferen se accentua... c el îmi va l sa frâiele. eu în fa . iat . da-da. ipete.. tiau i ele.

neaccidentat.. s -l în el. a a cum st teau amândoi rezema i de bara aceea de lemn. cu care avea atâtea interese împreun . s m nânc repede.. foarte îndep rtate..m a ez cu fa a spre ea.. sârbul.... da-da..... buzo'e se mi cau.. dar asta am aflat-o când bietul Leininger-baci era demult putred. c . uuuivv... acolo e adev rul. pancar.. nimic.. va obosi s vorbeasc mereu peste um r cu ea. de frumuse e.. ss. bineîn eles. asta îi trebuie unei sofisticate de asta care. de acolo... în am nuntele acelea.. i masca aceasta este ea.. poate alt dat . deodat .. scap . a uneia ca re n-a g sit destui b rba i ca s-o.. grav. sivo. de concret se mi ca în el însu i betoniera aceea a unor frânturi foarte. s -l mint. Minda o privi. frac iunea aceea de clip când c ru a s-ar putea r sturna... s-o izbeasc . sau nu. într-o.. acum.... cârp nosul sta de Birta u nu se plictisea sau nu obosea niciodat s întoarc capul peste um r...... hiperboo.. exact cu o noapte înainte auzise murmurul unor buze atât de asem n toare cu cele care al turi. sivo. tufe i cop cei de m grin.. apoi. f r murmur. a fi încercat o senza ie pe care n -o voi tr i niciodat chiar dac a conduce acum un «Ferarri» sau un «Bugatti 1500». benzile acelea duble. subcuta. c sunt chiar eu însumi. i numai atunci.. cu propriul meu trecut... câte un sârb.. cine tie. eu însumi! P.... biliardele.. i eu cârmeam la stânga sau la dreapta. m -sii i cu eu însumi sta!" Ludmila vorbea. tâmpi ilor. booo. caii se opintesc mult înainte.sssss. de-o parte i de alta t iat în munte.... o dat ... deasupra trenului i. la dracu. de. cu b rbia fin . ce ciudat. undeva.. ca s se închege acest murmur. se pare c s-a plâns partizanilor c Leininger îi d duse o palm .. înecat într -o vag pat de umbr .. nestr veziul Minda. voiam la stânga i nu la.. în intersti iile acelea...sssss.. i eu tr geam de benzile acelea de piele.... cât mai adânc. treangurile lor sunt întinse ca ni te corzi care zbârnâie.... da. pe care îl auzise asear .... un singur i simplu fenomen: o masc ce vorbe te. în roata o clip . distinct . ca s-o lini teasc . se ap r i de mine. în afara unor cuvinte i silabe perfect izolate. i acesta. de i tiau drumul la fel de bine ca mine.. nu o masc . în geamul din fa a sa. de acum se închega abia un singur chip. în pastele m -sii e acest eu însumi? Exist a a ceva? Nu e cumva o inven ie a unei literate de salon.... ² i-apoi. 1111. alco.. blll. o senza ie.. Minda era incapabil.... Leininger... s-o sleiasc bine... de marmur .. da. ca s . porc rii.. acolo unde îi aruncaser stârvul. de i era lumin peste tot.. Lumina lunii nu mai exista. atât de violent... caii aceia umfla i cu crupele sclipind de sudoare. Asta e sigur!.... o cotitur în pant . sss. el a fost împu cat.. dup ce trecuser m frontiera i drumul era lini tit. sau aproape totdeauna. c m întorc. s fiu viclean cu el. Leininger... s -i slug reasc ... uuui.posomorât. o fericire pe care am pierdut-o pentru totdeauna!. g lbuie. h urile i t if suia lini tit cu ea. o jum tate de clip suspendat . el se va plictisi.. eu poate. a a. atunci auzise murmurul doar. roata din stânga. în nu tiu ce roman distins.. Uite... Privi pe geam. da. e o inevi. nu tiu unde dracu. posomorâtul.. între-timp. de analiz ... Probabil c se ridicase. re. într -o. cât mai repede. cât efort. capul acela pu in aplecat...S m afund acolo. c plec..... s m sub iez. cum li se spune la m grin?!. o masc de filde din care emana un murmur care invada dulce-persistent înc perea uria .. da-da... pe marginea unei mese sau într-un grajd. îmi d dea totdeauna.. da-da.. dintre timp! S m strecor.. ce era îns o fa .. i apoi. ... buzele mi cându-se în fa a aceea alb . dac reiau. booo. s m fac c renun . ce grozav ar fi fost s -mi dea frâiele. c l toreau acum în plin peisaj muntos.. da-da... m car a a. special care che. cu ceea ce mi se pare.. roata din stânga alunec în loc. cât mai m runte.. hiperboo. ulovi. cele care m înso eau. da. Ästr vezhiul Gherman". din întâmplare.. blblblblbl. indi -golevis. bineîn eles. le simt i acum în mân . vine cu astfel de inven ii. atât de aproape de ochii s i.. pen. pancar.... cu spatele la cai i s .. în intersti iile acelea de timp. ulovi. Minda d du din umeri i refuz s mai asculte. s încerc înc i înc o dat s m retrag.. da.. ce fericit a fi fost. singura ans e ca detaliile s fie cât mai. de -aici nu mai iese nimic! El se ap r . cum am citit.. marmu. da -da.. vegeta ie. brusc o întreag fraz . nimic. Nu-nu. sp late de ploaie. poate. î i d du seama.. în spa iile acelea. cu una din ele. ca s ar t i cailor.. trecutul meu nenorocit. cât cheltuire de imagina ie. pe care îl vedea el.... proste te. sept. cine tie. isterice.. cât mai am nun ite. la fereastra culoarului.. hiper. unde dracu sunt eu însumi? Unde. lipsea îns murmurul. Minda v zu ni te litere... un servitor sârb. am stors totul. oricum.. de cremene alb . c m dep rtez. a a... care a 225 fost împu cat de un partizan pentru c lucrase la el un sârb... unde.. roata aceea care scap .. a a.. a a cum li se d duse ranilor nem i.. î i iubea caii lui nenoroci i mai mult decât femeia i p rin ii lui la un loc i. unde s se r stoarne? Drumul era prea strâmt.. ni te cuvinte.. cu mult mai mult decât era nevoie.. când ne întorceam. s perceap ceva.. din murmurul de ieri i mi carea buzelor... roata din stânga. o jum tate de ceas. marmusi. un prizonier sârb... negre. un dos de lab peste ochi i s-o arunci cu fesele 226 pe marginea unui an .. harnic . a a ceva n-ar fi fost posibil. f r zgomot. aceea i înclinare aproape a capului. cine tie unde.. uuuuuui. într-un an . în pietricelele acelea m runte.... supt. sau a a ceva! Putea s fi fost adev rat. cu ceea ce cred. v zându-i buzele mi cându-se. undeva.... canovian . S mai încerc o dat : deci.... spiritualizat .. vivisecto.. i îmi va spune. era o fraz 227 . pietricelele acelea. f r s se vad nimic.. îl b tuse. cât mai insignifiante! Acolo.

. pentru c ei. o voce care tr ia singur . cam stereotipe. nu tiu dac îl tii.. se pare... într -o curte vecin . El citi. aveau o mare admira ie pentru ei.. politicos-autoritar .J tenii no tri.' spunea în vis vocea aceea de femeie. st team pân târziu. ale limbajului vârstei sale.. cu înc p ânarea mea idioat . cine tie.. brahir! Sene tei gubin. a a o chema pe feti a clujenilor. de i pe mine m enervau din ce în ce mai mult gra iile ei false... dac era o fraz ?... Simona începuse s se ata eze de mine. la Dunia. se afla o familie de la Cluj. i pe Florin îl trimiteam acas . el nu f cea nimic pentru asta. de i. o voce -sex. pe plaj . distinct . chiar i con -l versa ia lui începu s devin tot mai inteligent . dr gu i. normal.foarte cunoscut . brahir!" fraza p e care o . de care i-am mai vorbit. în halatul lui vi iniu.. bineîn eles. de i un b ie el de-o sensibilitate medie. erau de mai bine de o s pt mân . aproape silabisi: ² Sene. pe el. aplecându-se u or s nu se loveasc de pragul u ii. autoritar. dar Florin le-a povestit p rin ilor lui. gubin. s treac prin tinda aceea.. ceva foarte reu it. de la opt pân la nou . dar ea g tea bine. dar era cam seac . m-am apucat i am f cut i cuno tin a clujenilor. o femeie mic . pe strada colii... s tule ul acela de lâng Mangalia. era un b ie el foarte banal. ceva foarte cunoscut. A. un b ie el de irat.. Florin. cu Minc ie tii.. dar.. cam g l gios.. nu tiu cum s-a f cut. i-am g sit acolo. i am început s -l înv ce s fac . cu Florin. o voce clar . în jur de zece. s -mi pierd timpul cu acest gând prostesc. era curat . erau împreun cu b ie elul lor. o toan . de comun acord. afla i în sta iune. la ei. în sfâr it. am început s-o lu m tot mai rar cu noi pe Simona i am început s culegem scoici doar noi doi. de aceea i vârst . ea nu-i acorda prea mare aten ie. brahir!".matismele enervante. ca s vin i ea. asta ne indispunea pe mine i pe ei. de la sine... plasticieni. de-un obiect. Simona era ceva foarte gra ios i sub ire. Diminea a ne j plimbam împreun .. mi se pare. seara. în ciuda 228 229 feti ei aceleia n zuroase i b ie elului deja plictisit. era i el acolo. grosol nia. se pare. ceramic . nu m-am dat îns b tut . ar fi auzit i acel: ÄSene tei. eram cu ei. Eram la mare. ba. so ii Minca.. m-am apucat s -l ajut pe Florin. într -un alt grup. pe care îl pl cea Simona. erau o familie de medici. Turcu. înainte de a te cunoa te pe tine. c ruia. au fost i ei în dou rânduri la noi. amândoi înal i.. cu el i cu vreuna din prietenele sau prie. tei. f r sens. i -am chemat la noi în curte. da-da. felul în care se li pea de mine. farmecul s u nemaipomenit i -a sedus pur i simplu. i vocea acelei femei nev zute. apoi.. când grupul acela de rani se bulucea. de i n-a spus un cuvânt. ÄSene tei gubin... care ne-au spus i nou . el st tea chiar în tind . inginer i el. pome ii pu in ie i i. cristalin ... cam departe de mare. pl cut. suna cumva nepl cut. Minda. pentru Fondul Plastic.. lucra. s -i fac s cread c in unul la altul. Atunci. departe de tot ce e lu . cum ar fi iubit el. împreun cu p rin ii s i. era mult praf. astfel. Nu tiu ce mi -a venit.. un echilibru senin. nu tiu exact ce f cea.. Eu. dar am vrut s -mi încerc puterea i.. i ia stai. provinciale. cu obielele lor groase. i de i ei era inginer i ei arti ti. uitarea lui. bineîn eles. ce avea în jur de doisprezece-treisprezece. nev zându -l.. Florin ni l-a i ar tat o dat . c ldura. apoi. pe un scaun. pe Minca. ce tr da o armonie stabil .. ceva deplasat probabil. lipsit îns total de sens.. el era grafician i ea. cu cotul reze mat de ceva. diminea a devreme.. în lini te. ranii cu cu mele în mâini.. aproape. m plimbam împreun cu ei. brahir. gra iile i gesturile ei erau nu tiu cum. am fost de câteva ori la atelier. nu era pe strada principal . lipsa ei de femi -! nitate deja evident .. treceau prin fa a lui. un altul.. echilibrat .. M bucura începutul de indiferen a lui fa de ea. murdar. o voce curat .. când î i lovea palmele sau se atingea de ceva.. în a doua jum tate a lui iulie. avea ni te ochi alun gi i. i au mai venit câ iva colegi de-ai lui. i -apoi o cunoscusem i pe ea. brutalitatea. ale 1 colegilor i prietenilor s i de pe plaj . pe care nu -i cuno team. îi luam pe amândoi. care p rea foarte nenorocit c Simona nu-i prea d aten ie. chinuitor de cunoscut. care ap rea totdeauna pe plaj într-o pereche de blue-jean-i pe care nu-i d dea jos niciodat .. la Dunia. st team la aceea i gazd . era a treia var c veneam acolo. s ia micul dejun. ce suna limpede. surâzând peste sticla aceea groas din fa a sa. c o place pe Simona.. echivoc.. cu un lan gros la gât. cu o feti de vreo cincisprezece ani... bra. sâcâitoare. oameni pe care. de i Florin însu i p rea deja pu in decep ionat. s -au g sit repede. negricios. bineîn eles totul numai pentru Florin. el era mai mic decât ea i era. bineîn eles. o voce de femeie cum iubea el. deosebit de voaiant .. cu foarte mult gust.. adic la ei.. se gândi o clip s asculte sunetele acelea disparate. cu care îl trata pe bietul Florin. dar. la 2 Mai. ne-am obi nuit. cu un neg mare pe frunte.. s fie împreun . supli. cum i-am spus. s -i fac s se apropie. nici frumos. Am început. textile. deosebit de curat . mici încuraj ri sentimentale. în jurul mesei .. mai bine zis am. mai deta at de auto. dar ce s -i faci. nu tiu cum o cunoscuse... pân la urm . mecanic . Se apropiase de ea pe plaj . pe plaj . Era: ÄSene tei gubin... gubin. întreb rile ei proste ti.. personalitatea lui. da. o voce-chip. îi cuno team de câ iva ani. o voce-personalitate. nici urât. Ei veniser acolo. împreun . între adolescen i. ] poate. aproape o or . Ce putea s însemne aceast fraz .. murmurul incoerent ce c dea de pe buzele ei. complet nesofisticat. Al turi.. i când am ajuns noi.. era s -i dea lacrimile în vreo dou rânduri. de lucru. o voce-fiin . gubin.. de i codo itul meu se pare c n-a dat prea mari rezultate. cu ochi calzi. ² . arhitectul M l escu." poate vocea aceea limpede. gras . în anul acela s-au nimerit acolo | i so ii Minca. n-a fost prea încântat.. o pereche frumoas ... culegeam scoici împreun . numai pentru c noi le vorbiser m despre ea i c mergeam în fiecare var acolo. cum apar cu sutele. Ei. micile denivel ri s-au topit foarte u or. când venea el. nu-i cuno team. bineîn eles..

mine! Se înamo .. iar pe el nu putea s -l sufere. epuizat . vorbea mai pu in.. absolut comic. micu a Simona. suferea acum de un fel de jeg.... a b tut înc o dat . i se \ constat foarte repede c b use.i spun. de i.prezen a afectuozit ii sale.j rase de. nu tiu ce. de i.. literalmente. ci se instala pur i simplu i. el.. mediocru în sensul bun al cuvântului. de parc . nici nu-l auzisem.. de i mi se p rea pur i simplu caraghios.aceleia din curte. cum î i spuneam. m privea cu un fel de ochi blegi i lihni i. nu coment în nici un fel istoria. cu p rin ii lui abia se mai saluta ²îi erau caracteristice astfel de eclipse. îl înt râtaser mai mult.i! Nu ne venea s credem... m ame ea.. absurd f r scop. st pânit . l-ar fi. aproape banal.. iar când venea el. i. b rb tesc ² doar.. acoperit cu tabl . cu vocea joas . dar. da.. cu ostenta ie. de i era i ceva straniu. el s -a apropiat din nou de mine i.. nu tiu ce. totul era nemaipomenit de caraghios! Absolut caraghios!. nu mai ie ea pe plaj i.. alteori. de diminea .. de i. a adolescentului care nici nu en înc adolescent... i se pref cea c cite te un ziar pe care-l fo nea cu mult agresivitate. pumnul acela în u .i.. cu soarele acela torid înmagazinat.. mine. de nemul umire. inepuizabil. abia puteam s facem asta. dar evident. de echilibrat. era ceva. nu tiu cum.. îi disp ruse total acea veselie care irupea din el în clipele cele mai. oho. apoi pe plaj . într-o zi. ciudat. nu tiu ce mi-a venit. când toat lumea era panicat i începuser m s ne gândim la pr p stii. care ne amuzase grozav. s nu-l mai salute. nu mai puteam s -l v d. s râdem adic . slei i. odat mi-a luat mâna i a început s m mângâie. un semn pe care eu îl descifram foarte bine. evident. la cârcium .. nu. de la u a noastr mai ales. ce absurzi sunt b rba ii!. \ întreaga istorie cu Simona. cu un tact perfect. bineîn eles. atât de s n tos i senin. Eu. tinerelul lor nu mai mânca aproape deloc. dup -amiezile acelea! Te rog sa m ier i c . s se îndr gosteasc de-a binelea. devenise încordat. cu un soi de veselie.. Acum îns au început problemele. de unde la început nu se d dea dus di n curte.. un b ie el atât de vesel. înc ascunse. Florin începu. stimulat.i vorbesc despre aceste lucruri. nu tiu cum s . a a era. pân la o total epuizare. oh. f cându-ne un program separat de familia Minca..... nu mai voia s se întoarc acas .... de i dormeam arareori. pielea fe ei sale se întuneca u or.. din ce în ce mai mult. p rin ii lui începur s dea semne de ner bdare. apoi nu -l mai privea deloc.... .. comic. se f cu palid.. eu râdeam. înc incipient. numai în monosilabe. începu s se uite la el cu ni te ochi!. da. prezen a lui. din ce în ce mai nebune. lichefiat de acele dup amiezi ale lui. o zi întreag . a celuilalt. pentru c p rin ii îl luaser din scurt i nu-l mai l sau o clip singur. câinii aceia care sufer de jeg. da. era în el mai mult decât o m rturisea. sau ne plimbam pe osea. apoi am început s râdem. m c uta tot timpul. un fel de. pân la sufocare. abia sim it. îns .. i st tea mereu cu mine.... ca ai unui câine bolnav.. începu s fie nepoliticos... totul îns f r nici o grosol nie. pielea fe ei sale prinse o culoare parc mai închis . oricum.. acum. eu. mascat doar de-o perdea de tifon. So ii Minca începur s se îngrijoreze în mod serios. aproape uitat . apoi. apoi i pe mine. încât trebuia. nu tiu cum s . dar m i speria pu in. iar seara ie eam în sat.. apoi nu mai citea. 231 parc . silueta aceea sub ire. undeva. chiar i el.. sim eam c se întunec . cu trupurile noastre ce ardeau aerul din jur.. ne iubeam ore întregi. la demen . am întrerupt plimb rile noastre în doi.. când am observat cu to ii ceva nemaipomenit de 1 caraghios: junele Florin d dea toate semnele absolut clare. cum nu primea nici un semn. un ins perfect mediu... nu-i a a. lupta i epuizarea aceea a noastr . l -ar fi împins s ... nu mai vorbea cu maic -sa aproape deloc. sub umbrarul de vi -de-vie. nu mai voia s m nânce. mai ira io nale. s rmanul b ie el. nici de propriii s i prieteni. uneori nu mai puteam s leg m dou cuvinte. mi se p rea c întreruperea aceea de adineaori. n uci i. i era un fel de ha-ha-ha cu pauze tot mai lungi între fiecare sunet. îmi venea s mor de râs. era ceva absolut fioros! întunecat. în acela i timp. de r celi bru te. mai bine zis nu se mai pref cea deloc c cite te.. m urm rea ca pe un fel de halucina ie carnal . izbucneam în râs. trebuie c fusese ceva foarte dur i nemilos. iar când ne liubeam. prezen a b ie elului de dincolo. cu pumnul acum. un fel de excita ie. încât am izbucnit în râs. Ap ru seara târziu. spre Vama Veche.. de s n tos. cu acela i chip. o tiam asta cu siguran .. ca i în povestea cu Simona. care. Eram nici de zece zile acolo. ceva comic i straniu. ale noastre. noi obi nuiam s ne odihnim. sil ! El. m cople ea cu . dimin ea a. în rarele momente când îl mai vedeam. sau era pe cale s se înamoreze! închipuie te. p rea c nici nu-l mai vede. în fa a u ii noastre deschise.. i dincolo.. de parc gelozia acea. închipuie. îns . m iubea cu o gravitate care m încânta. dar dup chipul cu care s-a întors apoi în camer . Dup mas .. era. a a-zisul Äcules-descoici". dac pot s m exprim astfel. neb rb teasc . de i îl simpatizasem la început.. totul era de-un ridicol perfect!. nu mai avea chef de lume. dar. f ceam dragoste. în plimb rile noastre 230 de diminea începu s m priveasc în ochi. amuzat. de i se pref cea indiferent. st tea dincolo de u . cum se g sesc aproape în fiecare curte. râdeam chiar. dup prânz se instala pe un scaun.. era în tr-adev r ceva din cale-afar de caraghios..i spun. întunecat. începu s hoin reasc prin sat.. cu nici dou s pt mâni înainte.. de neconfundat. s ne ascundem de el. ceva ce-mi f cea de-a dreptul. ne preg team.. o dat a b tut chiar în u . acum era ceva... în materia asta el era formidabil! Da. a celuilalt. n tâng . nu era un vorb re .i mai spun.. Ce copil ro i. de : el d dea i d duse foarte mic importan lui Florin i nazurilor sale. i el. el. La un moment dat. la p rin ii s i. tragedia. cu be ele i lucrurile de plaj . între dou i patru. Florin. care-mi întorcea capul când treceam pe lâng el. s ne distr m bine. pe noi i pe p rin ii lui.. la prietenii no tri. acum. lipsi de acas i ap ru de-abia seara.. fa de. când. acum.. fa a lui era îns cu o nuan mai întunecat ca de obicei. i el a ie it afar i i-a spus ceva. ale unui amor. apoi.. de i.. de-a lungul rmului. care îl ura pe el.

. mai am înc unul... da.. De cineva sau de ceva care te poate tensiona. se pare.. ridicole... ² Familia! De-abia acum. ² Mai bine du-te la apte.... revistele. probabil. bine dispus.. Trebuie s fiu vineri diminea a.. familia e mul umit ! ² Familia?! spuse Ceea i râse. bir.. chiar i eu.. de nu tiu unde. la apte i jum tate. într -o noapte fugise din nou de-acas i a fost c utat cu mili ia. La spa iul locativ. cine putea s .. O^ ² Cum a a? ² Habar n-am! M-am pomenit încercând s . c u aproape o lun mai devreme decât î i programaser . ce t rebuia recuperat. Cum e? ² Bine s n toas . sau mai ales eu. o vitalitate ciudat se v rsase în noi..... Ce se aude cu locuin a.. r spunse gânditor cel lalt. sl bise... la Bucure ti. la materia asta. cu r eparti ia?.. c atunci când întreprindem ceva. ² Cum a fost la Sebe ? ² Banal. deodat primitivi i superbi. în ultimele zile mai ales.. dar e bine i -a a. lucrul la catedr . vreau s zic.. Ceea îl privi o clip cu aten ie. A fi putut rezolva i de-aici. ca o molusc . întreaga lun august. Florin. devenise cu totul. ² Sabina e bine? întreb doctorul. cine tie... st tea apoi câteva nop i pân diminea a... gu. cu totul... . se-se-se-se... E restabilit ? ² Da-da. exerci iile tale cu trecutul m -au.. am început s te în eleg: ai nevoie de un mediu solicitant. dup o lung pauz . spuse Ceea.. B trâna are ceva acum. cum îi spun eu. singuri. i reumatism nu? ² Reumatism nu chiar to i! Varice. gubin. spuse Minda... hirbr. la Bucure ti. la capitolul acesta Minda era inflexibil. târziu. dar. sene. în ziua aceea . în sfâr it. desigur. ² Merge bine. cu mâinile goale. înc din anii studen iei i de mai înainte înc ... stimulat i pe mine. i.. ² .. la tovar ul Mih ilescu. întreaga lun august i toat toamna. V d c ai destul sim practic.. întreg trupul s u sub ire era ca o umbr vertical . Ce vanito i suntem. M-am dus inutil. iar noi. Cel pu in la Sebe ... ne închipuim mereu c noi fix m scopurile. cu un telefon. ² Da?.. pentru c la opt pleac pe teren. chiar i Simona. to i. nes tui. ro stul c l toriei rezida tocmai în asta. noi am r mas. Sene tei gubin. în sfâr it. ca de obicei: fantastic ! Abia a tept s m însor! i doctorul î i frec mâinile. La apte i jum tate. am cunoscut întreaga familie.... abia vizibile cearc ne i se desenau doctorului sub ochi. O simpl oboseal . . literatura din urm ce trebuia citit .. avem în acela i timp i. numai noi doi... dup -amiezile nici nu mai ie eam pe plaj . plecând acas . Numai sub o anume tensiune str bate lichidul acela. b ie elul acela.. se pare.. pân în iarn .... dac într-o bun zi familia Minca n-ar fi disp rut.. Trebuia luni. împreun cu prietenii ei. combinat i cu ni te varice. îns . brahir. cu sângele scurgându-ni-se pe degete.i imagineze c dintr-o. f r nici o autosupraveghere... a a cum m nânc s lbaticii. dar nu tiu ce a survenit i. seneb. gubin. Ai mai sl bit. ² Am sl bit?!.. Am acum un socru celebru... E bine.. ieri diminea .Oricum.. pentru c .. Soacr -mea.. Poate. brah. tuturor ne-a fost fric s nu înceap .. s nu fac vreo prostie. ² Varice avem cu to ii! râse Minda. boln vicioase! Ne -am hr nit. 234 ² Ia uite.. cu mersul s u unic.Nu o.. un fel de fatalism. spuse Ceea.. la disciplina asta.. ² Ai dreptate.. o. am refuzat s mai vedem pe cineva. nu tiu cum s spun.. gub. absolut to i! ² M bucur ! spuse Ceea. ce dura. un act ireparabil! îl c utase.. 232 233 Capitolul VIII ² . gubin.. primitivi.. drumul.. ne-am fi mutat noi. dac nu citea dou sau trei zile.. merge strun . ² Ce anume? ² Vorbeai de familia de la Sebe .... ² La asta ne pricepem cu to ii. pe încheieturi. mai pu in celebru.... persiflând lene . s nu plece cumva pe teren chiar la apte i jum t ate. sene tei. în sfâr it. înaintând... ne-am hr nit grozav din carnea acelui puber. ne-am înfruptat chiar. mai mult chiar.. un gest rar întâlnit la fel.. sen. cu o ciudat satisfac ie... birbra. ce eram într -un fel de vin . sssss. cum e familia de la Sebe ? întreb Lauren iu. un fel de pariu complicat cu el însu i. tii c . oho... cu ocazia asta. din carnea geloziei sale smintite. i se pare.. asta e ceva nou la tine... familia Minca a plecat în prip la Bucure ti. uitasem aproape c .. u oare. el a disp rut.. Spondiloza ei veche. Ärecuperând".. sssss. ci un început de religie! râse Minda. ² I-au dat drumul? ² Da.. la clinic . i. întreaga plaj se alarmase.Azi n-am s scot o vorb ..

â ne te cumva jetul acela sau cum dracu... am avut i eu, pe drum, la întoarcere, un astfel d e mediu solicitant... poate, Äiar m întorc i zic", de asta am i f cut drumul... ²... Ca s te întorci! pufni în râs Lauren iu. ² Da-da, afirm Minda, privindu-l cu gravitate, a trebuit s m ascund, s m strecor undeva i... am început s m joc, s ... probabil a a încep viciile! ² Viciile m runte! ² Bineîn eles, bineîn eles! Ce ciudat: acolo, totul e viu... pu in dac Äîl" atingi, cu penseta... mi c , ca o amoeb , ca o actinie... o actinie de asta am atins i eu i a fost ceva, nu tiu cum s - i spun, fascinant i scârbos în acela i timp... a a cum, înotând în mare, atingi cu bra ul, cu piciorul, cu pieptul o meduz , una din acelea mari, vâscoase, mov, roz-murdar sau cristaline... Uneori, dac ai noroc, r mâi cu un fel de urzic tur , o senza ie ce devine evident abia dup ce ie i din ap , i trece rapid... Meduze, cu senza ia lor cu tot, sunt i visele! ² Ai o faz melancolic azi, doctore spuse cel lalt, rânjind. ² Persisten a visului, m-am gândit de multe ori, e ca un fel de urzi c tur de asta... într-o vreme am citit câteva lucruri despre vis, texte onirice, Freud, Jung, Mircea Eliade chiar, de i la el... e ceva destul de legat de meseria mea... nu vreau s m scuz, dar un internist care r mâne un simplu factolog, un detectiv de viscere, risc s ... în definitiv, plutim cu to ii într -o plasm i, dincolo de func ia de dejec ie psihic , a toxicit ii psihice, visul, cred eu, e o existen posibil ... în orice caz, cu mult mai mult, calitativ mai mult, în primul rând, decât o simpl scurtcircuitare a unor centri dispara i sau nu, o inhibi ie proast , netotal , o repetare mecanic , par ial a unor automatisme de reac ie, de stare... ai observat, visul e o form a contempl rii, cel pu in pentru mine. A trecutului, bineîn eles. Un pretext, excelent, s faci acel exerci iu pe care, i-am spus, l-am f cut în tren, la întoarcere... un exerci iu pe care, am observat, tu îl faci deja foarte bine... în acela i timp, o existen paralel ! Cum e arta, de exemplu, te-ai gândit? Arta nu e o existen posibil ...?! Exist motive, ac iuni, personaje, care revin în visele mele ani la rândul... fraze chiar... eu nu sunt decât o leg tur între ele, între aceste motive, reflexe de exis ten reale, personaje... cum spuneai tu, amintind de leg tura pe care o 236 f ceai, semiinvoluntar, între Pitina i Guga sau Dona i... prietenul la care... ² Lep datu... ² Visul, visul meu, cel pu in, e chiar mai complicat, de multe ori, decât existen a. Ideea de fatalitate, de exemplu, apare, mai clar , mai pregnant ; în vis... e ti p roiectat, pur i simplu, într-o stare,într-un esut epic, între ni te... fiin e i trebuie s reac ionezi! Via a falsific pu in lucrurile, aparen ele, mai bine zis... via a, sau ceea ce numim astfel, te las s crezi în propria- i ini iativ , într-o anume cauzalitate, într-o anume, i destul de precis , previzibil legitate fizic , chiar i psihic sau moral ... I visul îns e mai franc, mai Ädidactic", a spune ( tii c mie îmi place' cuvântul Ädidactic" i îl folosesc totdeauna cu un sens pozitiv, meditez adeseori ore întregi numai la acest cuvânt), în sensul c el, visul adic , ne Äînva " mai bine, mai Ärepede", un adev r simplu, profund, care, adeseori, în barocul întâmpl rilor existen ei, se pierde, apare doar par ial, calomniat, falsificat chiar i cu o nuan ... deci: falsificat! O existen posibil ... mai mult chiar, o existen paralel , ca i arta, ca unele forme ale artei. Imagineaz - i trei trenuri paralele: existen a real , visul i arta... dar asta e o compara ie proast , neîndemânatic ... în orice caz, re ine ceea ce i-am spus: eu am motive, personaje care revin cu regularitate, o dat la trei nop i (eu visez în fiecare noapte, coerent, totul perfect recuperabil a doua zi) e cineva, de exemplu, o fiin apropiat , mort cu un deceniu în urm , ce-l visez de zece ani, cu o persisten boln vicioas , o dat la patru sau cinci vise, i asta de zece ani... am început s m gândesc, absurd, la o form de comunicare posibil între mine i... i ce? i cine?... Oricum, spuse, râzând u or, privind sting herit în p mânt, Minda, dac Äcineva" sau Äceva" ar vrea s intre Äîn contact" cu noi, calea cea mai rapid , singura de fapt, ar fi aceea, în momentul acestei inhibi ii totale, sau aproape totale, corticale, când to i centrii nervo i, nevegetativi, i -ar sta la dispozi ie, ha, ha!... Prostii, prostii, bineîn eles, specula ii de mâna a doua, nu asta m intereseaz ... ² Eu visez rar... spuse Ceea, i, de cele mai multe ori, nu -mi amintesc sau îmi amintesc prost... 237 ² Rememorarea visului e un exerci iu ce trebuie înv at, se câ tig greu, în ani de zile... ca i pl cerea acestui exerci iu, a acestei rememor ri, a acestei Ärepovestiri" ie însu i a... Minda zâmbea mereu, stingherit de enormit ile pe care le debita, el, un ins cu preocup ri atât de pozitive, dar lâng Ceea putea face asta, era unul din simbolurile prieteniei lor. f)e altfel, tu nu ai nevoie s - i rememorezi visele, ceea ce mi-ai spus mie, iîn vreo dou rânduri, toate astea în leg tur cu Pitina i celelalte, sunt, ue fapt, rememor ri, repovestiri ale unui... vis...?! S -i spunem astfel?... Minda îl privi pe cel lalt râzând. ² Dac vrei... spuse Lauren iu, dând din umeri. ² Evident... din punctul meu de vedere, cel pu in... din punctul de vedere al acestei dup -amiezi, ha, ha!... d mi voie s cred acest lucru, d -mi voie... Ceea ridic din nou din umeri. ² Nu-nu, insist Minda, e foarte important!... Tu ai afirmat de câteva iori c tot ce -ai spus e fals, c întreaga ta... confesiune e fals , n-ai tr it-o «niciodat , deci... ai visat-o! Iart -m , iart -m ! ad ug repede doctorul, v zând c

cel lalt vrea s -l întrerup . D -mi voie s cred eu astfel... cu ce te sup r , în ce m sur te -ar putea deranja punctul meu de vedere, cum i-am mai spus, ha, ha, punctul de vedere al acestei dup -amiezi? Nu, eu nu cred, cum spunea Eminescu, c : ÄUn vis al mor ii eterne e via a lumii întregi", i toate specula iile pe aceast tem ... nu, eu nu cred pentru c vorbim despre asta, c via a ta, a mea, lumea obiectiv i sensibil e o proiec ie de vis, e o form a unei st ri onirice, bla-bla, bla-bla... nu, bineîn eles c nu! Dar ceea ce spui tu, clipa în care vorbe ti, ca i starea pe care am sim it-o eu în tren, clipa aceea, tipul ei de tensiune, de reveniri, de refacere a unui motiv, cu toate implica iile sale, epico-emotive, acele rotunjiri, ezit ri, reveniri... momentele acelea de emo ie, când tresare Äceva" acolo, în amorful acela care vegetase decenii... nu-nu, iart -m , d -mi voie, nu fac aici parafraze freudiste... eu nu cred în terapeutica visului etc, et c, dar...în sfâr it, prostii, prostii, s vorbim despre altceva, nu tiu ce dracu mi-a venit i... ²... De ce? f cu, dup o pauz , Ceea. E foarte interesant... ² Da?... spuse Minda cu o inflexiune atât de pueril , de dezarmant în voce, încât, o clip , se privir amândoi, zâmbind, recunoscându-se. V Visul, spuse Minda, nu e o form , o idee a tr irii în trecut? A cultului ; trecutului? Ce c ut m noi acolo?Tu ai o pornire cu totul boln vicioas s alergi... acolo, s te refugiezi acolo, s fugi, cum spuneai.. . o ve nic fug din... prezent, din nu tiu ce... Eu o am într -o mult mai mic m sur decât tine... nu o am deloc, a spune... exerci iul acela din tren, la mine, e ceva pur întâmpl tor, de i i el a fost o fug , o form de a fugi dintr -un prezent... incomod! Dar e numai atât, o fug ? ² Mi se pare pur i simplu ridicol, spuse Ceea, s te aud vorbind pe tine de trecut... de cultul trecutului!... Tu, care e ti f cut aproape în exclusivitate din... prezent... ² Nu vorbeam de mine... spuse u or stingherit doctorul. Mie, spre deosebire de tine, nu-mi place s vorbesc despre lucruri care sunt prea apropiate de propria-mi persoan ... eu... ² Da-da, întrerupse Ceea, admir asta la tine. Puterea ta de a asculta, puterea ta de a t cea. Eu sunt, bineîn eles, un palavragiu, nu sunt i n-am s fiu niciodat în stare s tac o zi întreag ... de i, aspir grozav la asta... Prietenul meu din liceu, Lep datu, de care i-am vorbit, i care era prieten cu mine de nevoie, pentru c egalul s u, Dona, începuse s -l evite, din conformism, îmi spunea, probabil cu o reminiscen din acele precoce Äexerci ii spirituale" pe care le f cuse, împreun cu acel grup restrâns Äcondus" de înv toarea aceea, Mia Pop, c t cerea e o form a isp irii, Äcuvântul e murdar, murd re te", spunea el, iar Ät cerea cur , t cerea înnobileaz spiritul, murd rit de cuvânt". Nu m intereseaz aplica iile religioase ale t cerii, simbolurile ei, sau ordinele c lug re ti în care se aplic , dar t cerea ca o înnobilare, ca o cur ire a murd ririi din cuvânt, a sta nu i se pare c e ceva mai mult decât... tu care taci atât de mult?!... Atât de bine?!... ² Eu... care am început s vorbesc?!... râse Minda, bine dispus. ² Nu-nu, spuse Lauren iu cu deplin seriozitate, într-un anume fel, tu nu vei vorbi niciodat . Sau... vei vorbi cu ac iunile tale, vei vorbi, dac asta e posibil, cu trupul t u... cu existen a ta! Iart -mi bombasticismul, 238 239

L
dar... tu ai o anumit neîndemânare verbal , un anumit fel de a fi greoi în cuvânt, care, cred eu, creeaz mari presiuni în interiorul fiin ei tale... La mine, cuvântul e o la itate, e o fug , cum î i spuneam, eu nu cred în puterea de a comunica a limbajului... bineîn eles, se întâmpl i asta, dar în mod secundar... sau poate nu la firi ca ale mele! Eu tri ez, pur i simplu, cu cuvântul, eu nu vreau s comunic nim nui nimic! Eu m ascult vorbind i sunt uimit, de cele mai multe ori, de existen a mea, ce prinde Uneori ni te culori... eu îmi falsific nu numai trecutul, dar i întreaga existen , i acest fals, uneori f cut î n grab i grosolan, devine realitatea, via a mea real ! Eu sunt dintre aceia care cred nu în obiecte, ac iuni sau sentimente! Eu cred în cuvânt, numai în cuvânt, dup cum vezi, sunt un idealist înr it, un reac ionar, ha, ha! ÄLa început a fost Cuvântul i Cuvântul era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvântul!" Tu n-ai s po i niciodat în elege asta!... ² Nu în eleg, comanditare, dar ascult... E ti de acord?!... ² Bineîn eles! Faci ce-ai chef s faci... dar cur irea aceasta prin t cere o simt i eu uneori.. . pentru acest motiv, probabil, nici nu am uitat frazele lui Lep datu, spuse cu dou zeci de ani în urm . Când tac, simt un fel de purificare, de... rena tere, de înnobilare. O, dac a putea s tac mult, cu f lcile încle tate, cum faci tu, sau... chiar i mai bine, mai mult! Dar eu nu pot pentru c ... m sufoc, pur i simplu. Tu respiri prin t cere, eu... prin vorb rie, prin cuvinte! Uite, i acum respir. Tu ai început s spui ceva, ceva foarte interesant, despre vis i nu mai tiu ce înc ... eu normal, trebuia s -mi in încle tate f lcile, m car o jum tate de ceas, s încerc s te ascult... Imposibil! Am i început s sporov iesc ceva, nici nu import ce, când am rostit primul cuvânt habar n -aveam ce-o s urmeze... tu, dac spui ceva, e ceva premeditat, ceva la care te-ai gândit bine i minu ios, înainte, i întreg acest ceva îl exprimi cât mai concis, mai esen ializat, mai Ädidactic", cum spui tu, ca s te faci în eles, s -mi comunici i mie, dac nu ideile tale, m car starea ta!... Foarte frumos, ha, ha!.. . eu încep s vorbesc din fric ,

t cerea prelungit , chiar când sunt singur, m face s intru în panic ! Eu vorbesc cu oricine, oricui, indiferent dac m în elege sau nu! Oricum, nu m în elege! ² Ce-i asta, cinism?! întreb doctorul. ² Crezi?! Habar n-am! Dealtfel, ce- i pas ... n-ai observat, de cele mai multe ori, în discu iile lor alandala, deslânate, oamenii se domin nu prin for a ra ionamentului, a eviden ei, bunului-sim etc, ci pur i simplu prin puterea vocii, cine ridic tonul, cine url mai t are a câ tigat discu ia! Exist foarte mul i care au deprins viclenia aceasta simpl a unei, discu ii în contradictoriu: vorbesc mai tare, pur i simplu, i nu se las întrerup i cu nici un chip! Simplu i teribil de eficient! Ei bine, scumpul meu, eu fac asta într-un chip superior: eu vorbesc tot timpul, ridic vocea irezistibil i... domin fapte, obiecte, sentimente, pe mine însumi! N -ai observat, toate minunile din Noul Testament sunt f cute prin cuvânt, prin Äridicarea vocii?!" ÄLaz re, vino afar ! Ia - i patul t u i umbl !"... ÄPorunce te muntelui s se mi te din loc i el se va mi ca!" în general, cuvintele: ÄSpune!...", ÄVorbe te!", ÄPorunce te!" apar cu regularitate atunci când e vorba de un miracol, de a Ädomina", un fapt, o lege fizic . De ce era j nevoie de asta? Nu se putea face totul pe t cute?! Probabil c nu, de vreme ce... întreaga istorie a omenirii e o vorb rie infernal , oamenii vorbesc-vorbesc, f r s se opreasc , f r s se poat opri, scuipându- i ma ele, sîngele, r nindu- i, ulcerându- i gura, buzele, sufocându-se, r gu ind, amu ind de-atâta vorb rie, m nânc vorbind, iubesc vorbind, lupt vorbind, tr deaz , viseaz , tac vorbind, mor vorbind i a a mai departe... în orice caz, orice s-ar întâmpla, chiar dac ar t cea toat lumea, pân la ultimul papua , eu voi vorbi în continuare, ha, ha! Altfel, cum m-a convinge c sunt, c exist?! C exist eu, bineîn eles, nu o oarecare fiin , dintr -o serie de miliarde, eu, eu însumi, numai eu, peste tot i în toate, numai eu, ceva ce lumea a a teptat milioane de ani ca s se nasc , un mister profund, incapabil s se în eleag pe sine, avid îns s se în eleag , s se elucideze, s se distrug !... De ce trebuie s trec eu prin toate întâmpl rile mele, de ce trebuie s vorbesc eu despre ele i despre mine, de ce m aud numai eu tot timpul i numai eu, de ce când e lovit sau r nit acest bra , numai acest bra dintre miliarde, eu tresar i suf r, i aceast stranie coinciden se întâmpl de mii de ori, numai când acest bra , aceast epiderm , aceast retin e atins , ulcerat , violentat dintre 240 . 241 milioane i milioane, identice, numai i numai atunci tresar eu, cu un reflex înfrico tor, un reflex Äcâ tigat" de cine?!! De ce m urm resc peste tot când exist atâtea fiin e i evenimente, st ri i lo curi cu mult mai pasionante, mai inedite, fascinante de-a dreptul, eu nu mai scap de acest sâcâitor Äeu", acest nenorocit de Äeu însumi" care mi s-a lipit de coaste, m urm re te, m spioneaz , m prive te cu ochii holba i, ca pe cine tie ce fenomen?! Cin e e cel care m face s vorbesc, de parc ar trebui s Äspun ceva", de-o importan capital , ceva care, oricum, se va pierde în golul cosmic din urechile semenilor mei, dar care trebuie Äexprimat", pentru c ... da -da, pur i simplu, pentru c adev rul trebuie spus nu numai gândit. Ä...Cred, Doamne, i m rturisesc", i, cine tie, uneori am b nuiala ² dar de ce uneori?! ² c adev rul e o form goal , un simplu sunet, în care încape, poate înc pea foarte bine... ce?! Sau cine?! în care poate locui ce? Sau cine? Cine sau ce are nevoie de aceast form , pe care el însu i n-o poate crea, c ci altfel de ce ar fi nevoie de atâta suferin , de -atâtea abjec ii pentru un simplu sunet?!... Pentru o form oarecare, schi at doar, ce dureaz o parte infim de timp?! Cin e are nevoie de aceast form , pe care el însu i n-o poate crea, c ci altfel de ce ar fi nevoie de atâta suferin , de -atâtea abjec ii pentru un simplu sunet?!... Pentru o form oarecare, schi at doar, ce dureaz o parte infim de timp?! Cine are nevoie d e mine, sau ce? De mine, chiar de mine, de eu!Pentru c , evident, sunt necesar, teribil de necesar, de vreme ce exist, înc exist i, ciudat, comic, nu eu sunt cel care are nevoie, în primul rând, de mine! Da -da, ai s râzi, dar... nu eu sunt, cel dintâi interesat, de i, bineîn eles, am i eu o parte din... ha, ha! Ei, ce s mai spun, pân la urm , cârd ia asta îmi place, m aranjeaz , cum spunea o cucoan , deun zi, pedicuristului ei, e, bineîn eles, o porc rie pe care o dau în vileag, dar, nu tiu cum s spun... nu cu prea mult convingere, nu de dou ori! O singur dat ajunge ca s -mi lini tesc con tiin a, cu care am afacerile mele, apoi... principalul, cum spuneam, e s vorbesc mereu, f r încetare! De-asta m nânc, m cultiv, de-asta procreez sau am procreat, de-asta m sp l i m îngrijesc, de-asta te v d pe tine, sunt amabil, fermec tor cât pot i încerc s nu te sup r în ruptul capului! Ce m -a face
242

dac ar trebui s vorbesc singur... cui i-a vorbi? Cine m ascult dac , s zicem, vorbesc singur? Nimeni, absolut nimeni, e o mizerie întreag ! Vorbesc i nu m ascult nimeni! Vorbesc i nu m ascult nimeni, absolut nimeni! Cel mai mare ghinion al vie ii mele se va întâmpla atunci când voi sc pa o silab , un sunet, un fel de: Äî" sau Ähei" sau Äsooo", Äblblblbl" sau Äyuuu" i nimeni nu va... ai auzit, vreodat , doctore, precis c ai auzit sunetele pe care le scoate un oligofren! Cei mai precoce dintre copiii lumii, pentru c ei se nasc de -a gata cu tiin a silabelor, a suneieloi pure, a formei goal e de care- i vorbeam în care se poate l f i... cine are interesul?! Când voi vorbi expresiv, coerent cu adev rat, voi vorbi ca ei, aproape ca ei... Cicero i Cato Censorul sunt ni te biete calfe pe lâng ... sau Demostene, care lua pietricele în gur tocmai ca s poat desp r i sunetele în silabe, i silabele în... un nenorocit, un impostor, s nu mai aud de el!... Ce -mi pas mie de visele tale, eu, care nu visez niciodat i dac a visa, când îi povestesc nevestei mele câte un vis ² o dat la zece ani ² m întreab unde am pus restul de la re eta pentru bron it a feti ei celei mai mici?! La ce bun atunci visul dac nu po i s -l poves-

te ti cuiva? La ce bun s bei un chil de vin dac el nu poate fi povestit... cuiva, se în elege, numai cuiva, unei persoane respectabile! Soacr -mea, care face un bor fantastic, ai gustat i tu, mi se pare, o dat , a încercat într -o vreme s ... dar eu i-am retezat-o scurt, nu aveam nici un interes în treaba asta, cel care vorbea, cel care îndruga verzi i uscate trebuia s fie totdeauna numai unul singur! Cel mai bun prieten al meu e un aprod, un fost aprod, de fapt, acum e la arhiv , care posed o tiin fantastic : orice cuvânt, cât de lung, orice fraz chiar i -o spune pe loc, invers, citind literele de la coad spre cap. Nimeni, niciodat nu l-a prins cu gre eala cea mai mic , cu ezitarea cea mai m runt ! Nabucodonosor?! Rosonodocuban! Alca-Seltzer?! Reztles-Acla! Lupta pentru pace?! Ecap urtnep atpul! Difenhydramin-hydroclorid?! Dirocordyh-nimardyhnefid! ÄHai, leli o-n deal la vie?!" ² Eiv al laed no ilel iah! Ce zici? Crezi c e a a de simplu cum pare?! Ani grei, zeci de ani i -au trebuit lui Poru iu ca s poat înv a i st pâni cum se cuvine aceast ... retoric ! i se pare ceva inutil, o tiin inutil ! E ti un prost, d mi voie s - i spun c e ti
243

un prost, doctore... habar n-ai de ce poate s însemne cu adev rat o... tiin practic , profund practic ! Dar, m rog... s trecem peste asta... s trecem, s trecem... u or, încet, cu b gare de seam !... S trecem simplu, s lunec m, s vâslim, s patin m inându-ne de talie, s ne rostogolim, s ne d m de-a berbeleacul, oricum, numai s trecem... cu toat discre ia posibil ... cu toat delicate ea, cum spunea cofetarul în timp ce aranja vitrina... ... i astfel am ajuns, aproape f r s bag de seam ² nici nu îmi p sa prea mult, de altfel ² s m izolez împreun cu el. Izolarea lui, îns , era una real i era, cum î i spuneam, venit dinafar , creat de ceilal i, de indica iile membrilor biroului de coal , care stabiliser c , Äîn acea perioad ", echilibrul luptei de clas avea nevoie de a a ceva (ca în orice lupt , era nevoie i aici de un echilibru), în clasa noastr , cel pu in pentru început, Lep datu reprezenta, destul de reu it, de Äfericit", buturuga mic-burghez , cel lalt pol social, el i întreg Äclanul" s u (tat l s u era directorul filialei B ncii Na ionale), rudele sale, prin alian sau nu, cei care le intrau în cas , datornicii i creditorii, bunicii i str nepo ii lor, mor i sau pe cale de a se na te, i al ii, numero i. Nu exist , în ciuda aparen ei cuvintelor, nimic ironic aici. Totul e i era teribil de serios, în pauze, el era ocolit, pu ini aveau curajul s -i adreseze cuvântul, dup -amiezile se plimba singur, dac cineva îl vizita acas , o f cea cu mult pruden , în ore de sear , încet-încet fu eliminat, înlocuit din numeroasele roluri pe care le juca în via a clasei i a liceului. Treic nu-l mai selecta în echipa de teatru a liceului apoi, nu mai conduse corul liceului în absen a profesorului de muzic , îi fu interzis accesul la ceaiurile dansante de sâmb ta dup -masa, Äreuniunile tov r e ti" etc, etc. Toat aceast Äizolare", inutil s i -o subliniez, era f cut nu cu prea mult gravitate. în cadrul Äascu irii luptei de clas ", Treic avea nevoie de exemplific ri. Mai erau în liceu câteva Ävictime", dar nici una atât de Äreu it " ca Lep datu, atât de Ätalentat ", cu un atât de marcat Äinstinct al victimei", mai bine zis, o prefigurare, o schi a acestui instinct, pentru c , s nu uit m, avem de -a face aici cu un adolescent, cu adolescen i,
244

care mimau, cu o gravitate uluitoare, cu precocitate chiar, rela iile sociale. ^Societatea p trunsese în coal , i ce societate? Revolu ia i exaltarea J postbelic , r sturnarea claselor i structurilor sociale, r sturnarea psiho-l logiilor etc, etc. Toate aceste lucruri, asupra tuturor acestor lucruri,/ complicate, înfrico toare, chiar m re e, nu pot vorbi acum, nu m intereseaz acum, poate alt dat ... desigur, alt dat , într -un viitor nu prea îndep rtat, pentru c distan a fa de ele o am deja, o avem cu to ii, nu -i a a? ÄVingt-ans apres?!"Mai mult chiar, un sfert de secol... Putem vorbi despre ceva întâmplat cu un sfert de secol în urm , avem r ceala aceasta, am câ tigat -o? Avem puterea, for a aceasta? O avem, o am, în definitiv, toate acestea sunt istorie... sunt natur ! Eu, o s i se par comic, identific . natura cu istoria, când contemplu un peisaj de la fereastra vagonului, un^ peisaj de Andreescu, un peisaj liric, orice fel de peisaj, cu râuri, copaci ter i pe linia orizontului, cu fumul acela nehot rât ridicându-se din lucruri, când ating scoar a neverosimil , aspr i disperat a unui copac, am sentimentul acut al istoriei... istoria e pentru mine, în sensul strict al/ cuvântului, un peisaj, un peisa j fizic, i ce, eu nu pot, nu sunt în stare s contemplu, s descriu un peisaj?! A Äface un peisaj" e ceva ce noi, Äoamenii moderni", am uitat! De aceea privim cu atâta aviditate peisajele lui Ruysdael, ale lui Poussin, ale lui Corot, chiar... peisajele pr imitive, mai ales cele romantice,în care se g sesc toate formele de relief, stânci, cascade, esuri întinse, verzi, un copac uria , de-o vitalitate însp imânt toare, turme, cerul violent i albastru, de-o concrete e inimaginabil !... i undeva, în fund, pe-o în l ime, ruinele acelea cunoscute, reg site, cu ce suspin, cu ce spaim interioar , ale unui m runt templu grec, ca un os alb, sp lat de nu tiu ce oceane, ca tibia spart a unui Apollo reg sit, victorios, victorios pentru noi, învingând pentru noi! Nu-i nimic, vom reînv a s facem peisaje, vom reînv a s Ädescriem natura"! ... Acum, îns , cum î i spuneam, m voi m rgini, dealtfel sunt aproape de sfâr it, s - i vorbesc doar despre ceea ce se aglomereaz în jurul numelui ei, pilitura aceea de fier, i nfim , atras de magnetul... nu-nu, nu de magnetul ei, ci de magnetul numelui ei, numai al numelui ei! i- i vorbesc despre Lep datu din nou, pentru c el a fost primul care l-a
245

pronun at! Lep datu, acest postpuber, ce mi-a provocat simpatia, mila i chiar dispre ul, pentru c nu era în stare s fie la în l imea acelui martiraj pe sfert, al acelei Äizol ri" f cute f r convingere, f r ur , numai pe jum tate. Pentru c , afar de câ iva exalta i i câteva lichele, nimeni nu -l lua prea în serios, m refer, evident, la noua sa postur în care fusese pus, pe care nimeni i nici el însu i, cu atât mai pu in, nu tia cum se produsese de pe o zi

superficial. Ea are ceva. tulbur tor.. într-o edin cu liceele din ora .. în pauze sau pe culoare.i spun ca s în elegi mai bine. un jerseu alb. Ea e prieten cu Guga.din frânturi de fraze. c a fost o discu ie aprins . vorbind cu aprindere. Apropo. prea mult. i astfel mi -a spus. mai ales prea vesel.. lipsit total de spiritualitate!). Äv rsa" în mine ideile i st rile sale ciudate de spirit. s pt mâna trecut ne-am întâlnit cu totul întâmpl tor. alerga dup mine pe strad . ea e un fel de activist politic .. Avea uneori.. m striga. a provocat. una din acele taine pe care chiar lui Dona i-ar fi spus-o cu greutate. prea nelini tit. era prea vioi. e suficient c aceast . ² Dona? C a fost invitat la ea acas .. i aici Lep datu îl înjur pe prietenul s u cu atâta neîndemânare. dac sunt îndep rtat din. e înalt . i când cineva de la noi... unde. e ceea ce mi -a fixat apoi.. s m cufund în acel nume. mai e ceva. în elegea doar cu intelectul s u. e ceea ce mi-a atras aten ia. a acelei fiin e. cel lalt. aceast mascu linitate de pe figura întregului ei trup.. sta e numele ei. incapabil de a în elege ce se întâmpl cu el i în j urul lui strict. încât am izbucnit în râs.. el a început s se bâlbâie u or. iubirea lui contrariat arunca fl c ri!) El a pronun at numele ei.. c nu sunt capabil de în elegerea frazei ce avea s urmeze). cu care avea lecturi i gusturi comune. cum i-am spus. destul de repede. între orele noastre mai e cineva. la Viler-baci. cât m interesa. grefat într-o femeie.. ceva orgolios. da. oricum. Äpersoana" mi-ar fi luat ap rarea. rând pe rând. Probabil îns c dispre ul din privirea mea a devenit prea evident. cu vocea lui sub iratec i eu îl priveam | zeflemitor.. de i nu ne întâlnim acolo. care ia ore de pian la Vilerbaci. lecturile amestecate. o pisic .. Dona sau Molin.... (Ochii lui se aprinser brusc. împreun cu Dumitrescu Ovidiu. cu Guga i al i câ iva Ä tabi". ce era. tii cine mi -a mai vorbi de ea? Dona.. i. de sil . poart o fust gri. prea trist i prea vesel. de cele mai'multe ori. s se fâstâceasc ² era incapabil s -mi sus ie privirea.). s -mi însu esc fixa ia lui i chiar. de recul. dup câteva minute de bucurie exagerat . în clas . ca i al ii. i el . începi s fii pur i simplu urm rit. îngust . i eu. a sclipit el.. sau mi se pare. cu una Cosma. admira ie i dispre . între noi. mai târziu. ceea ce -mi spunea. Bineîn eles c el Äîn elegea". ar fi pronun at numele meu. pentru c . cu o voce strident . pentru c sunt femei a c ror fa e întreg trupul. jenat. cum aveam. pentru c Lep datu era un ins incapabil s aib o tain . mi -a spus el. str in pe fa . manifestat indecent. de i m dispre uia! ² s priveasc într-o parte. vorbea prea tare. numele pe care. nu mi-a spus despre ce. ca o fecioar . plictisit chiar. când ajungeam în sfâr it singuri. cu un sunet nepl cut. când e numit un lucru el începe s apar . dispropor ionat .. numai noi doi. afectând c m intereseaz p l vr geala sa amoros-onanistic (nici nu b nuiam atunci. c în locul meu ar fi trebuit s se afle altcineva..M. nu tiu dac . ( i în ochii lui Lep datu se aprinser un fel de lumini e de speran . da-da. în ea tr ie te deja o femeie. Äpersecutat" de prezen a acelui lucru. ceva ce. mi-a Ädest inuit" i acel nume. dar fragmentar. pentru c . probabil. tiind c . nu tr ia adic . îmi va spune. în sil . masculinul acesta dulce. cei cu care se în elegea doar... a a cum ar fi privit un animal domestic. deja foarte dezvoltat. aveam fa de el.. ² Ce i-a spus despre ea? l-am întrebat eu.în aceea i dup -amiaz chiar.. efuziuni sentimentale care m prindeau total nepreg tit. ² .. poltronul? C undeva. am ghicit imediat. (El m privi cu un fel de mil nedumerit . aten ia asupra ei! O cheam / Pi ina! Un nume caraghios..i vorbesc // de o descoperire a mea! (El avea mereu descoperiri!) E vorba de o fat . optit).T. se vede bine asta. ca i mine. acas . ajunge dac .. îmi spunea mie ceea ce le-ar fi spus lor. de fapt.pe alta. o accepta. silueta cu care m intersectez atunci când întârzii pe strad . întreaga.. evident.. dar m-a l sat s în eleg c era ceva unde eu a fi putut sclipi. râdea prea mult. cu un fel de dispre . era una din Ätainele" sale cele mai intime. tiind dinainte c eu nu voi în elege. în prima clip . neobi nuite oricum. evident. nu e nevoie de victime. care m z p ceau. parc pe mine m .. altfel prietenia noastr se va sparge. s -i fur fixa ia aceea care. un c el f r ras . încep o serie de Äcoinciden e" tulbur toare. i uneori. acest fanatism al ei mie -mi place. ( i -apoi. cu aerul c -mi face o mare favoare!. spunând c nu trebuie victime. poate. dar. i îmi venea s -l scuip drept pe fruntea lui mic . reflectând ca o oglind . M c uta la ore nepotrivite. poate. a început s m înjure. i. mai mult decât atât. de inteligen a i sensibili tatea sa. cineva. nu are sâni sau sunt înc foate mici ² dar ea va avea totdeauna sâni mici ² p rul piept nat în dou codi e. m rog. pentru c nu avea încotro. labilitatea st rilor sale de spirit. simpatie. egalii s i. de foarte multe ori. pu in cam mare. în ochi. mult mai târziu... dup or . cine tie!.. nu foarte rareori... ceva masculin în toat figura ei foarte feminin ! ÄMasculinul" acesta. incon tient. de i ea. 246 247 într-un grup de fete! Ai observat i tu aceasta. nu tiu cum s . dup s pt mâni de ezitare.. ea îl poart cu mândrie! i. gura pu in cam mare. ÄAm s . neobi nuite. citea în cantit i cosmice.. de pe o lun pe alta i pe care el.i spun ceva ce trebuie s ui i imediat. nasul drept. silueta aceea pe care am z rit-o o dat . s ie ceva pentru el. din biroul liceului de fete. am v zut-o îns pe strad . activitate a ei. i o anume inteligen nativ îi d deau deja acea sclipire care. tii ce mi -a spus Dona. neprofund. nici m car peste mult vreme. dar mi-a spus-o pân la urm . în sfâr it..Am s .. de la jude ean U. convins fiind. a fost prima oar c am auzit acest nume i f r nici o precizare am tiut imediat c e vorba de ea. m privea pu in uimit. ultimul. dezam git.. | de-o femeie-fat . demn de el.. i atunci. el a stat câteva minute de vorb cu mine. de multe ori. Sârbu sau nu tiu care. se gândea atunci. atât de neconvins.

dar. Martin. cristalin.. i zâmbetul s u sfios îi travers fa a sa osoas . modific rile de program ce trebuiau f cute. te înjur i în acela i timp. bineîn eles. râse doctorul. animalul la care-l interesa pe el era. in i incapabili s tr iasc un conflict. Minda râdea batjocoritor.. s g sim adic . iar Ceea î i aplec privirea. Cum po i s ur ti un om dup atâta vreme.. am i descris-o.. colega ei de banc . din ultima clas . bineîn eles. în curând.. infantil . evident. n-am întreprins nimic. exact în minutele când eu i cu prietena ei. tot ce -mi spunea 249 el.. al celui care. in i lipsi i de b rb ie. oricum. cum tii.i spun. la i. nenorocitul. Nume ti b rb ie vorb ria asta f r cap i f r coad ?!. Grigorovici mai ad uga i alte am nunte.. ea nu avea deloc sâni. pe Pitina. nu tiu cum s . cu doi ani mai mare. i cineva din familie. evident. o ac iune cu totul inutil . de sub .. i a trebuit s g sesc..batjocoritor. o fat foarte cumsecade. ² Ha. apoi to i din ii din fa erau pu i i el indica i dentistul la care lucra ea. acest individ n tâng. pe care îl invidia... cu picioarele în O ². Sânii nu erau mici. o a teptam. c ruia îi datorez prima ' tres rire a existen ei mele! Crezi c e u or de suportat acest lucru?! Un individ jalnic a stârnit b rb ia mea.. nenorocitul: va avea toat via a sâni mici? ² toate astea nu-mi spuneau nimic. cu felul în care te stropea. bineîne eles. am Äînjghebat" amândoi un plan de b taie. unde trebuia s vie i Pitina. pentru c . el a / j declan at totul în mine. s declan eze un conflict autentic... a a cel pu in Äspusese el".. s te strâmbi de râs. când fac gestul.. comanditore?!. sensibil ca o femeie. discutam în am nunt planurile. ea î i mânca i pieli a din jurul unghiilor. confruntarea cu realitatea etc. de care se l sa dominat i de care râdea.. dac . ea a ap rut cu Radu Vasile... doctore.. avea un alt sentiment.. vorbind.. Luci. de i nici eu n-o cuno team i habar n-aveam despre cine e vorba. cu I \gesticula ia lui în ve nic panic . sânii mici i ² mai ii minte cum spusese. observasem noi acest lucru? ² paranteza picioarelor ei prin care puteau trece c milele ca s intre în împ r ia cerurilor. s i-o aduc lui... un maniac de istorie i care-o cuno tea.. min indu-l despre demersurile pe care le ini iam... lucru la care Luci s-a ro it i a plecat f r o vorb i chiar prietenia lor se pare c a avut de suferit în urma acestei. De i am acceptat s fac. pe strad . dar se pare c ea î i rodea unghiile. prin cineva de la noi.. când un suav vânticel de prim var începea s adie prin pomii din fa a liceului i p s relele ciripeau. e adev rat cel mai bun stomatolog din ora . dar.. adic . pardon. dar ea n-a venit. s -l codo esc.. M-a descusut pe cine cunosc la liceul de fete dintre colegele noastre. dar îmi recunosc propria mea b rb ie. apoi. m l sau rece. Äse exprimase el". Minda râse i mai tare. Prin Grigorovici acesta m-am r zbunat cel mai bine pe n t fle ul de Lep datu. dar c e pu in uimit de Ägustul" nostru.. dup . când timpul se înc lzea. bin eîn eles. pe Corso. cu care am jucat în vreo dou rânduri i ping-pong la clubul muncitoresc.îi f cuse rost de un sutien pe care -l umplea cu vat . mi-am dat Ärendez-vous" cu ea.. exact în aceea i secund .Apoi a început s m incite s -l ajut. în definitiv. ceva. ceva ce a început s m amuze în cel mai înalt grad! S -l fi v zut pe el. pentru c . pref cându-se c nu ne observ . cu tonul lui plictisit. urât . sim ind c e cât p -aci s fie învins de zâmbetul celuilalt. etc. dac asta î i spune ceva. apoi. de farmecul acela care lui îi lipsea. se plângea c în anumite zile. o m tu sau a a ceva. la Quil. s -l ajute pe el.. în fiecare zi. de candoarea lui. plimbându-se în sus i-n jos. în sil . pentru c îl puneam pe octavanul nostru. unul Grigorovici.. La început am Äcontactat-o" pe una Jurcovici. pe un drum mai ocolit. e ecurile. care-l excita prin fanatismul ei politic.. de ast dat . pe care se r zbuna. privindu-l pe cel lalt în ochi. la început m-am l sat greu. fiin a aceea insignifiant . a a cum merita. fii atent. întâmpl tor. a doua zi trebuia s -i dau raportul. ordinea de zi. noi forme Ästrategice" ca s . evident noi nu avusesem posibilitatea s le observ m de aproape.. i ca s -mi bat joc de el. ² Pardon. nu-i a a. îi în iram verzi i uscate. s emit judec ile de valoare cele mai penibile despre f ptura fizic i moral a Pitinei. un ins ridicol. Mai ales în felul în care-o descrisese era exact tipul care nu-mi pl cea. apoi am cunoscut-o pe acea Luci.. o anume s pecie de la i. nasul drept. i se p rea c se apropie cu pa i repezi de Äidealul s u". ca s -i fac cuno tin cu acea fat . primul semn al b rb iei mele. apoi Ämi -a trasat sarcini" i mi-a explicat destul de am nun it toat strategia pe care trebuia s-o folosesc ca s-o pot cunoa te. .. punându-l s -mi repete de dou ori fiecare am nunt. se vede c mai ave i ceva de împ r it. Äcontactele" f cute. i. insurmontabil). nu-i a a. dac concezi c a avea a a ceva..nici m car nu m-a întrebat de ce râd. de câte dou -trei ori pe zi. asta putea s garanteze. acum. Luci. Era unul dintre aceia care te lovesc. ha. dup dou zeci de ani. i-apoi. deloc. am spus: b rb ia mea! N-am alte preten ii. se aprinsese de tot. C el ne ajut . care era într-un fel de bune rela ii cu o prieten a Pitinei. 248 I ² S -l ur sc? De ce nu? El a pronun at prima oar acel nume. dac . ro ind. în curând. când o z rea. ptiu. dintr-un fel de sadism. gura mare. toat afacerea îl l sa destul de. în orice caz... prin gura mea. î i cer iertare cu privirea.. e un fleac ce-i cerem (un fleac care s-a dovedit. Luci. pref cându-m distrat. a refuzat s m mai ajute. dup cum lesne se putea observa.. ² Haida de! f cu Minda. lumea întreag prindea un strat albastru. absolut nimic. am i g sit de fapt. la i f r grandoare. de exemplu. ce scârbos i. rateurile. tu i Lep datu sta!. cu veselia lui obositoare. complet f r ifose. bineîn eles.. Sau mâinile ei.

g l gios. de exemplu. parc regretând. mai bine zis. nu tiu cum s spun. i. acest produs al civiliza iei noastre stricte: foaia de ziar în care a fost împachetat ceva!. jalnic. cu sim ul meu de adaptare social .. ceva în leg tur cu un al de mohair care disp ruse la un moment dat din clas . ar fi suficient ca s explice o serie de. cu destul greutate. f cându-l ridicol pe proprietarul lor. Ea. apoi.. o.. Nu în elegi... 252 ² A fost o realitate. care era convins c -l admir. mai târziu. dunga pantalonului.. nu una din legile cele mai tiranice ale universului. sensibilitatea.. e un simplu palavragiu i m sf tuia s renun m la el.. praful de jum tate de metru. cum s -i zicem. îmi vii cu specula ii! Nu. cu mult abilitate. chiar i g inile. sim al disimul rii i altele. umblase pe la sate. jurnalele acelea. ascuns în pod. care de care mai r suflat . fura i. ² P i bine. minciuni abia îns ilate. de i erau. nef când decât s -mi m reasc plictiseala i dispre ul. dac o lu m. croitoreasa care locuia dincolo de barier ..... mai bine zis la o or de gimnastic . cum spui. Grigorovici. cu aten ie i calm. la ar . cum s spun. recuno tea c nu fusese niciodat în rela ii prea. cu al i bani. ca un tâmpit. s strâng semn turi. în care fusese împachetat ceva. vrei s spui? ² Da' de unde. st pânire de sine. nu-i a a. existaser chiar i câteva 250 251 suspiciuni. Grigorovici se oprea aici i... ni te jurnale vechi.. foile acelea de ziar în care nu se poate ghici ce a fost învelit. el însu i. eu î i vorbesc despre o realitate care exist acum. Lep datu. când structuri echilibrate. bineîn eles. iat cum se cheltuiau ele. dispropor ionat de mic.. Te ascult. aranjându. stând cu piciorul ridicat pe un scaun.. calit i. a fi avut m car unele din calit ile lui. sau. sau intelige n a lui. s se s puneasc i s . neajunsuri. când lumea. convingerile ei politice. p tate. nu-nu. ob inu i cu acelea i mijloace. spuneai c Lep datu sta a ajuns un fel de personalitate. al acelui spirit de independen care sclipi înc de pe atunci. într -o clip de panic . cur enia.. urca un fel de... rânjind. ea avea cu totul alte preocup ri.. el. un denun sau vreo b nuial ferm . tot la Viler-baci (aici am cunoscut-o i eu.. încât nu arareori eu izbucneam în râs. . natura nu a v rsat inutil în Ägeamantanul" s u.. i tu vii i faci specula ii asupra trecutului sau viitorului. calit i. chiar i. buim cit. într -o cas plin de pisici. îns ! f cu Minda. la serbarea aceea a liceelor reunite. suspiciunile nu urcaser .. normal. penibil. perioada postbelic . cum era a mea. s g sesc un artificiu cu care s -l flagelez pe insul acela nehot rât. cu milioane de precau ii. dac ai fi întrebat-o pe una din ele... care se preg tea de bacalaureat... dormitul noaptea pe masa din c minul cultural. bo it sau. coco ii. sta..... care credea tot ceea ce-i spuneam. i banii. vegetau. bineîn eles. natura îi d duse atâtea calit i. i eu am f cut-o. fanatismul ei.i frece pân la ran pielea picioarelor... care ar ta jalnic. Scuip . literalmente. f cu doctorul. cu ace ti bani ea i -a cump rat un cupon de m tase verde. c -mi creasem un idol din persoana lui i. cu ochi orii lui negri-umezi. dar a a.. apoi. irosindu-se în acest fel. se întorcea la unele Äam nunte" mai degrab fizice. ca un geamantan solid încheiat.i dai seama c tot ce spun eu e o realitate i. din garderoba unde se dezbr cau toate. cu mândria mea.. din care. cu st pânirea mea de sine. un triumf al îndr znelii i frumuse ii ei. nimeni. rochia fusese adus acas .. dup un desen al ei i al Margaretei Mitchell. deci. bref.. igiena nu ajunsese la ea o manie! Dar.... o anumit . ². felul barbar în care înc înainte de a sclipi prima gean de lumin . i -o croi. se p rea. insinua distrat Grigorovici. Äpersoana" nu era lipsit de-o anume inteligen . dac eu.. împreun cu al i tovar i. pentru c atunci când ea intra. c ruia.. nimic. pentru c reu isem. s zicem. a fost singura fiin real din toate minciunile pe care i le debitam prost l ului de Lep datu. i tu. Ceea îl privi o clip cu ochii mari. ener vat. întreaga lume a tepta de la ea.. se aflau ici. tii. colegele ei. sp latul zilnic pe picioare era. profesoarele. dar absolut nimeni n -ar fi îndr znit s schi eze cea mai vag . în sfâr it. ². bineî n eles... miros. cu totul inutil.. câteva s pt mâni bune ea trecuse Äal turi" de orele de pian. Grigorovici era cel care. numai aceast ac iune. amestecate i destule. cu pedanteria lui la c m i. dar. doctore.) la anumite materii sclipea pur i simplu. spunea hot rât de ast dat colegul nostru mai mare.. el. jalnic. Numai cu apelul de la Stockholm. se pare c pentru colega ei. apoi întoarse capul i d du din umeri. bineîn eles... nu ajunsese. la fiin a care ne interesa pe noi. i mai r u. Äpe undeva" avea i instinct (Äpe unde" nu se preciza. unghiile etc. existau suficiente explica ii pentru acest. chiar pe proprietara alului. de.. ioc! Era cât p -aci s -i spun. atmosfer tot se crease. m rog. Coca.. nu-nu.. cu fruntea îngust . n-a fost nici o realitate. eu plecam). ² Astea sunt simple specula ii. . într-o cutie.. o manie. numele acesta venea în primul rând de la o fastuoas rochie verde pe care i-o f cuse.i. familia ei. el.LuijQo^aJDumi rescu i se spunea Scarlett O'Hara. eu aici î i vorbesc de realit i. f cându -mi tot felul de teorii. da i de p rin ii ei la fiecare sfâr it de lun . ca atare. calm.banca lor... un costum ieftin. da-da. acum e o realitate. acolo. pe scurt.. neajuns. inventivitate. a început s m conving . a a î i spunea ea i a a îi spuneau i ceilal i. Grigorovici. din piele de crocodil. cu capul mic.. un fel de organdi.. Nu-nu.. la madame Agnes. care.. în care sem na cu Äeroina" ei... se împ una uneori în fa a mea i î i d dea atâta importan . oh. pentru c ou . i-apoi etalat pe scen . cu care. cu firea mea pozitiv . bineîn eles. fac un vacarm îngrozitor i. o întrebare m car nu se f cuser . de ceva nel murit i nepl cut totodat . în care se afl câteva rufe. pân la suprafa a subcon tientului. decât s stea toat ziua cu picioarele într-un lighean cu smal ul cr pat. dup cum se pare.. cu spiritul meu intrepid.. cu ni te bani economisi i de la orele ei de pian. cum se zice. ce mai.. cu talpa ghetei indiferente pe pânza fotoliului.

eu care totdeauna la desen n -am trecut peste apte! Nu în eleg nici ast zi pentru ce avea nevoie de mine. ele. am întors pe fa i pe dos. îi surprindeam câte o privire furi . ceva în amintirile mele începu s Äscâr âie". El. ap ru un fel de scâncet. în fundal.. o fiin evident inferioar Coc i-Scarlett. începu s pretind s -l iau cu mine la acele a a-zise întâlniri cu Äoamenii de leg tur ". nu tiu. oricât a fi fluierat i mi -a fi holbat ochii. ne-a apropiat ca s ne îndep rteze pentru totdeauna. albe..). cheltuial de imagina ie. îmi f cea temele acas . seara. s nu izbunesc în râs. întins pe o saltea. de tabla aceea verzuie. el a iubit-o pân la sfâr itul liceului i a i cunoscut-o. la rându-mi. în atâtea rânduri. atacat de molii. i când ea a început s scuture praful de pe fiecare revist . cu Scarlett O'Hara lâng mine (ea st tea pu in într -o parte.. ce fars nepl cut . el însu i parc devenise indiferent ² nu fa de ea. lui. s deviu b nuitor. a a cum gospodina prive te cu ochii holba i. le-a luat acas .. era o dovad 'irefutabil c de mult vreme nimeni nu mai r sfoise acea colec ie i eu eram primul care. eforturile pe care le f ceam. ne -a cople it sentimentul nostru firav. ea. încins . din pur întâmplare. discu iile erau duse în jurul Pitinei. eu. buim cit. a revistei Cinema de dinainte de r zboi. dar vorb ria aceea a lui.. o candoare ascuns . o umilin mieroas .. ca un ip t mic.. r bdare. de zgârcit purtat. foarte închegat îns . oricum. minunata Coca-Maria-Scarlett-O'Hara!. cu mult mai fad .? Pân la urm . dup cum tii . Äpaltonul" acela nu se .. . noi am fi putut face o pereche care s-ar fi putut al tura celorlalte perechi plimb re e. o dat am fost invit at în podul ei chiar i ne-am uitat. ce zici. o idil între o coleg a ei. de i în cazul Grigorovici era vorba de o fantom . dobitocul. ca un prestidigitator.. doctore.. o candoare ce Äicnea" mereu.. spunea. moliile trecutului nostru. pueril . a mers pân acolo încât mi-a subtilizat un caiet de teme-acas din geant | i. strategii. în reprezentarea lui prim . i în întâlnirile mele cu ea ne -am descoperit destul de repede o gr mad de afinit i. a â tor. pe ea am întâlnit-o i. o cu totul alt întors tur ! Dar a a. în tâmpenia lui. nu tiu de ce. ne-am plimbat inându-ne de mân . efort. bineîn eles. Ästar dust".. întin i pe o saltea veche.. Cine. o experien de chimie f cut de profesoara ei. normal. proste te. pentru c . r bdare cu mine. cu p rul ca o coa m ro iatic . a început s se uite cu o lup la ele.. când trist. vorbind cu aprindere lucruri cu totul oarecare. iar dup acee a.. i -apoi. pe bulevard. o materie pe care o socoteam total inutil ). spiritul lui malefic plutea asupra noastr i. în care tr iam ca într -un cosmos.. nu tiu cum i în ce împrejurare. o somitate el însu i. Lar. sut la sut Scarlett O'Hara. a sim it imediat pericolul ÄCoca Scarlett" i. i o dat .. am pip it. irealitate! Frumoasa. voia s -i ar t scrisorile ce le primeam.... c ruia i se p ruse c m elucidase. cu cineva de la noi. un chi c it când vesel.. o alt î ntors tur .f r s mai punem la socoteal icnelile. am v zut sp rtura... a început s devie b nuitor i.rezema i de cabin . abia dup ce se epuizase totul. cum i -am ar tat vreo dou . S fi v zut atunci cum se transform : dintr-o indignare la . fantasmagoriile mele r ut cioase.. pl smuite. deloc ajutat de mine ² indiferent îns la posibilitatea de a i-o prezenta eu. începuser s prind realitate. acel timp. m-am uitat în soare. se complicase. s-a spart. Coca ne era coleg de an la liceul de fete. Lep datu.. a început s compare scrisul.. de mine.. s m trateze cu mai pu in îngâmfare. nu tiu cum. cu um rul spre mine. pr fos... atunci când ne nimerisem 255 amândoi. a început s lupte împotriva lui. împotriva ei.. la o colec ie bogat . scoase. ar fi putut lua. nu-nu. comic.. M runta lui stupoare nu m nelini tea deloc i enervat. i a câ tigat... cu privirile ei în care râsul se amesteca în toate st rile. nevenindu-mi s cred. a început. acel praf de stele. eu am cunoscut-o pe ea. habar n-am cum am ajuns în aceast postur . desigur. iat c via a îi rezerva o surpriz . atât de viu i de. întreaga acea lume m runt .. aproape o or . dac nu era tâmpul la cu vorb ria lui despre Pitina. fine. cum spuneam eu. îmi d rui un clasor de timbre. insul meu. iar ea.. mai târziu. undeva. nedorit . nici nu m-am sinchisit s i-o prezint. paltonul scump de blan ... de atunci. Äal nostru". întâlnirea noastr conspirativ . întâlnirile mele cu Coca-Scarlett erau f cute în numele lui. pr fuit . cu fastuoasa ei rochie verde. uneori. apoi. sub castani. s pt mâni la rând. avid s-o întâlnesc eu însumi i. calomniat din pudoare. farmec cât p entru trei fete n zuroase. plin de otrav . numai ca s nu b g m noi în ine de seam ce facem i altele.. în amândou cazurile.. Cehov parc ? ÄVia a e mai complicat decât pare!". S-o cunosc i s i-o prezint pe Pitina? Numai pentru asta toat acea gesticula ie.. uimit. de ar . am început. într-o diminea . iar aici de o fiin vie. dup ce construise cu mine. Äurât mirositoare"? . rece. . ascuns .. bineîn eles. praful acela suav. 254 cu unghiile ovale. Äinegalul" s u etc. cum nu mai avea nimeni i al c rui proprietar puteam s deviu.. farmec. i când. planuri. mai pu in real . i plan ele la desen. cu oricât sinceritate m-a fi indignat. de pod. turtit printre minciunile mele. am refuzat brusc s -i mai fac jocul. cel atât de rar. cu mâinile superbe. cu n sucul în vânt. exista. râsul acela din privire ce era o form a candorii ei. apoi un fel de chi c it. sp rtura era acolo. ca în cazul Grigorovici. mi -am b gat degetul! Ce mai.. poate. amestecându-se cu ele. sub iri.. i altele.. toate aceste copil rii ar fi putut deveni un început. în camionul acela care ne hâ âna la dreapta i la stânga. dar totu i. cum se spune a a de elegant pe undeva. idei.. de-abia acum îmi dau seama ce comic e totul. m runt . repede suprimat ! Oricum. Coca-Scarlett a fost astfel împins Äînapoi".Apoi el a început s devie b nuitor. Coca-Scarlett-O'Hara. eu eram deja un om câ tigat pentru ea.. i asta. la român (o materie cu care nu m-am avut niciodat prea bine. în nu tiu ce cut . dup ce trecuser câ iva ani i ne-am desp r it cu to ii. în unghi. nervi. pe drumul îngust. în mod ciudat. pe scurt. Da-da. nu-i a a..

pe care m plictisisem deja s -l dispre uiesc. când am citit Jurnalul unui seduc tor de Kirkegaard. sp rtura. Pentru c e cert asta... un r u pe care. Cu ce har a fi putut eu. în ciuda vorb riei mele inteligente.. indiferentul.. numele ei.. El. m l sam privit de el. suprafa a lui alunec pe obiectele din fa . într-adev r. când f ceam un gest. de derutant.. cel care ini iase toate acestea. cu acea fat .... mâna ce prinde un creion sau nurul receptorului. purt toarea acelui nume insipid. una din perioadele impor- .. de ispititor i de rece. oamenii s n to i. reanimat un astfel de corp. pentru c . a fi trecut de mii de ori. trebuie s spun cu voce tare ce.. oare. . dincolo. atât de nepotrivit mie. îi pierd. aprobarea. de oligofren. când se strecoar . iaminte ti când î i vorbeam de acele expresii încordat-senine. A a îns ea. numirea ei a devenit adolescen a i postadolescen a mea.. tacit. vibreaz în cu totul alt parte. gratuitate. cu tacâmurile sale de argint i cu must ile pasagerilor s i la fel de negre ca i fumul gros ce... increatul. El... sunt prev zu i cu ase aripi. pentru ea?! Ce prostii m aud în irând. acest cuvânt.. sau îl priveam doar i. anesteziat pân la. trebuie s -mi vâr degetul în sp rtura aceea neverosimil .. ca s .. din acest senzual f r corp.. nu cumva.. la el. n -a fost m car o furie autentic . dar acolo. de i. în felul în care mi b team joc de el. m-am gândit adeseori. m-a ap rat i m ap r ! L udat fie prostia mea. el nu avea nevoie i nu dorea ca eu s i-o prezint lui. rapide fulger ri.. un gest pe sfert cu bra ul. a a cum intuie te.. de parc el ar fi fost ubicuu i îi ceream. Pitin a. f r scop.. El.. el tr ie te pentru sine deliciul ov ielii. cel care se joac cu aparen ele.. am exploda. distan a dintre noi e concret . ridicam într-un fel ochii. Lep datu. serafimii. i acesta e elementul cel mai concret care declan eaz b nuiala mea.ref cea în prima sa form . se strecoar El.. cum s te înfurii pe un om care i -a f cut ceva ce tu nu po i în elege prea bine. subit. sau emiteam o fraz .. drept cobai sau. dar nu pentru el. da. de care începea s -mi fie chiar mil ² ce poate fi mai îngrozitor? ² nu (cumva el f cea o experien . a a cum intuim via a planetelor. a seduc iei în sine. din acea experien . o inteligen superioar un dumnezeu posibil. clipe de prezent absolut. posomorâtul. fiecare pereche pentru o parte esen ial a acelui corp-suflet.. am putut în elege câte ceva din aceast . care pot fi pândite. aceast .. acum. mersul pietrelor. exemplul e prost. în general. s-o intuiesc.... m ine în via ! Dar acolo.. mai sus! Ce se întâmpl . un minut întreg. nu-i a a. nici m car nu voia s-o seduc .. în frac iuni de secund . istoria aceea. ov ielnicul. cum s-a i adeverit. i spiritul nostru. pe mine voia el s m seduc întrun fel. vie. a a cum în lag rele naziste. printr-o fant microscopic . ci. cu indiferen . s se apropie de ea. ordine îngere ti apropiate de tronul lui. dar nu. încât dac n-ar fi fost el.. neseriosul.. ast zi. dac am fi în stare s ne gândim coerent... de acele infraclipe. care m-a folosit drept element de. fisura aceea neînsemnat ... El. mult mai târziu. în clipa când îl asociez cu. atât de nepl cut misterioas .. . cu saloanele sale în care se valsa înc . El care tr ie te numai în aparen e dar atât de în el tor.. la care.. cu ce 256 elemente. din aceast 257 mecanic a senzualului. trivial . de a-i face cuno tin a. de i. care sunt îngeri pentru a fi proteja i contra radia iei lui.. tiranicul. când vorbim la telefon. o mi care incon tient cu degetul. în frac iuni de timp. sigur. din nefericire.. experi en a lui?! Aici.. prostia mea. când eu simt c în acela i timp. nu exista aici nici un punct de leg tur . mine.. aprins . tân rul acela ce privea crispat la iubita lui. hiperautomatizat . de netrecut! Furia împotriva lui. cu ce date a putea eu s în eleg chiar i acum. Pitina. prin mine. frântura aceea de form care se umple cu ce?! cu cine?! sunetul acela. nu tiu dac dorea prea mult s -o cunoasc ! Mai târziu.. sau urechea noastr limita spectrului sonor.. n-o putem imita. spiritul meu blazat trecea prin scurte alarme.. La drept vorbind.. ei.. ne-am dezagrega de tensiune? Cum se cânt la prohod: ÄPe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putin !" i heruvimii. evident.. Lep datu. el ov ie pentru c e prea sigur de sine. de inu ii erau folosi i la diverse grefe sau er au cufunda i în vane cu ghia ca s se poat urm ri pân la ce grad de frig corpul uman î i poate p stra func iile vitale. Ce fel de experien ? de unde s tiu eu?. fiin a aceea care nu mai ap rea.. infrasecunda aceea când s vâr im o ac iune m runt .. cu pun ile sale unde erau în irate miile de ezlonguri.. soarele nev zut al existen ei noastre. toate acestea.. sp rtura persista i celebrul vas ÄTitanic" începea s se scufunde. de unde anume poate fi Äîntors".000001 dintr-o unitate. din nenorocire. ce s -a întâmplat?!. la. în scurte..i vorbesc i în care. repede îndep rtate. El. silaba aceea pur . simt c adev ru l tremur . nu cumva el. ea îns i atât de pu in pe gustul meu. pe care noi. mai târziu. El era indiferent . ci de. din clipa în care. strig tele undelor lor. se tie. cel în jurul c ruia ne rotim. da-da. ca ase sau dou sprezece perechi de aripi. de exemplu.. care m ap r . în elesul. n-am încotro.. îl intuie ti abia a a cum ochiul nostru intuie te limita spectrului vizibil. p ind în barca leg n toare. a c rei realitate pot doar s-o b nuiesc.. insul vrednic de dispre . când am cunoscut-o Äpentru mine" i când s-a întâmplat tot ceea ce tii.O experien ?!... pe lâng ea. sunetul acela pur pe care noi nu-l putem reface.. m ap r . superioare sau laterale. 258 nepermis de mult. sus inut. o experien cu el i cu mine?!. în mine însumi.. ale c rui miasme le respir m ca s nu ne sufoc m în aerul curat al altor fiin e.. e adev rat. pentru c el. ce absurdit i. Prostia mea de atunci i de acum. mili oanele. e o devia ie de 0. ridicolul. atunci când ridic m ochii la o cheie ce ni se arunc de sus. Lep data.Pentru ce avea nevoie de mine Lep datu? Nu cumva. pândindu-mi creierul i instinctul. total. în microdevia ia aceea. ce incoeren e. ca un vânat. în clipa când pronun . nu pot cuprinde nici m car o f râm din acel secret. de undeva.

cu grani ele lor dezarmate. a universului meu. cum spunea lunaticul acela: ÄO ar trist .. efortul pietrei de a r mâne identic cu ea îns i de la o frac iune de timp la alta. ce heruvimi tri ti. al speciei. El însu i nu se poate sustrage mi c rii. în ameliorare moral i alte. a dat ip tul cel mai înalt al m surii noastre." Nu -nu. ca plodul de ma ul prin care matricea sa îl hr ne te. s renun de a m mai fr mânta. cel mai viu. ceea ce am fost. o clip . organul acesta destul de. ce n -a murit înc . un gest pe care nu pot s -l suf r. ele sunt adeseori înc lcate de trupe ce poart diverse uniforme. în zorii umanit ii.. poluarea ce amenin apele i vegeta ia planetei. eu nu sunt f cut pentru mistic. misterios chiar. Evolu m ca s r mânem ceea ce suntem.... bineîn eles... în veselia noastr . doar ceea ce-a f cut el. cum zice i voi. un poet. chiar infinitul Lui eu nu mi -l pot închipui decât oval sau c zând în etern. a teptând împreun . poate?. în eleas pe jum tate. am decis. unde se întâmpl o gr mad de istorii. cei câ iva ani pe care îi mai am de tr it... a acestui cuvânt pe care mul i. obscur. nu e cine tie ce filozofie s observi asta!. muntenii!. aceast hot râre e b rb ia mea. dincolo. cinismul ca mod de existen ... doctore. din istoria lumii mele. spre modelul acela pâlpâitor al micu ei Grecii. care i -a a. pentru câteva ore. bomba H.. s zicem.. iat . de. Lep datu...Mi-ascult gura vorbind.... o pat . nu -i destul. comanditore. efortul apei de a sta. da. pe care. mai bine zis: I am devenit eu însumi. filozofia. efortul cerului de a. leag nul minuscul al întregii noastre planete. a a va i r mâne.. 259 în definitiv. cu func ii destul de. nu m intereseaz .. cu siguran . moravurile! Iar dup dou milenii. nu vreau s în eleg.. m opresc i spun: ÄPân aici sunt eu. arta.. e adev rat leag nul acela în care s-a tol nit un uria i care pârâie. în secolul cinci înainte de Christos. dac l-ai vedea la mine. s am m car în elepciunea instinctului limitei mele. Ce s zic?! Tu tii. ca s supravie uiesc. oricum.. i-mi dau seama c gura mea. cele ase perechi de aripi care ne ap r . E ti muntean .. cel mai etern. e acolo. ca pe o porecl . cum spun unii: n am s uit niciodat ! Ce înseamn acest: niciodat ?! Doi. de ce s -mi bat la nesfâr it capul cu o problem pe care. trebuie s nu m intereseze totdeauna grani ele. ha. pârâie din toate încheieturile.... pentru c .. nu am voca ia lui. învierea mor ilor.. curgând. Mai tii. trei ani.. a fi etern nu înseamn a te mi ca? A fi nu e o mi care?! Ce...... fiin a aceea din memoria mea. mie -mi plac lag rele.. asasinatul în numele celor mai înalte idealuri umane i altele. chiar dac acest dincolo c l re te pe marginile teritoriului meu. te-ar umple de sil ² Lep datu. ha! 260 . mul i îl pronun cu oarecare veselie. sunt suficient de vast. cel mai sensibil. destinului meu. kaki. ar zice un prieten al meu. aceasta e toat în elepciunea. clip de clip . cu decen .... adaug eu. în acest caz. da -da.. legisla ia..Iar Lep datu. verzui. în trecutul acela care înc mai atârn de mine.. normal. ce e dincolo de mine. undeva. felul în care adaug o silab alteia. Da. ale cui?. cu siguran . cu r bdare. mica Grecie... atunci. împreun . s p r sesc cu decen acest gând. i via a de apoi ce va s vin sau.. plin de umor!... gri-închis sau gri-deschis. r mâne nel murit. disperarea i for a mea! Nu cred în perfectibilitate. indiferen fa de aceste grani e adeseori violate doar cu câ iva kilometri. i-aminte ti?! . s locu iasc i s fie s n tos! . ce a fost. evident. i am spus c istoria eu o compar cu un peisaj! Efortul inimaginabil al copacilor de a r mâne verticali. eu i cu ea.. eventual cinci?! Zece?! Nu. trebuie o anume relaxare. st pâni. istoriografia. o pat obscur i eu am izolat-o. pân aici exist eu. s m retrag f r fals umilin din propria mea întâmplare. doctore? Mai tii?. nu mai vreau s încerc s în eleg i. pe o spiral helicoidal . Noi alerg m de fapt nu spre viitor. evident! în definitiv. nu? Dup repeziciunea cu care vorbe ti. scobindu-te între din i. aceast întâmplare. mistic. evoluând ca s supravie uiasc ... Mai tii?. acea tensiune care se cheam un peisaj! Peisajele lui Van Gogh. am îmbr cat-o în ceara disper rii i b rb iei mele i am l sat-o acolo. cuceriri. al muntelui. cu mine însumi.. gura mea e mai în eleapt decât mine însumi! Prin gura mea vorbe te un zeu. aproapele t u. bineîn eles ² degeaba zâmbe ti zeflemitor.. literatura greac . fiin a aceea norocoas . hot rât. a putea s m gândesc c orice univers î i are limitele sale. obscur. secund de secund . nu cred în progres. îl port cu mine de atâta vreme. într-o anume ordine se pare. ².. dac a vrea s m r zbun pu in. dac ... culorile. har Domnului. sunt eu însumi. tiu asta din experien a mea de ef de stat. pe care sunt prea trist ca s le în ir. nepl cute. unele chiar. s -l strangulezi încet. efortul privirii mele de a recepta. de imprevizibil... Nu po i purta pe cineva dou zeci de ani în viscerele tale f r s -l înghi i. pe sfert. l sând-o astfel.. ce-am g sit noi? Lag rele de concentrare naziste... oho. ce. ci spre trecut. cum s spun. eu evoluez ca s ajung mai bun?! Prostii! Eu evoluez ca s r mân ceea ce sunt.. nu -mi place c te-ai înfierbântat ni el. leag nul în care planeta întreag nu mai încape... democra ia greac . s renun de a mai aborda lucruri petrecute într-un plan superior mie. ² i dup repeziciunea cu care m ascul i. nu. acolo. de viu!" Dincolo. s r mân fix! încerc s m p strez. în gura mea locuie te un zeu! S locuiasc . sigur nu! Niciodat = doi.. nes io ilor? Vre i s mânia i pe Dumnezeu. oricum. i-apoi s -l.. s m conserv. m car decen dac nu geniu.. Ce zici de lag rul sta?. infinitul e constituit din lum i finite. n -am s-o pot rezolva. a mea?! precum i din aceste alunec ri spre. Grecia. dac vreau s fiu pu in r ut cios.. aud uimit ceea ce ea spune..tante din istoria lumii. ca un cangur un pui ce nu-i al lui. amestecate. i mai ales lag rele tale. trei ani.pân aici exist eu.. acest plan superior s-a intersectat cu Äeu însumi". cu ce pot fi eu însumi.... cel mai concret univers. sunt tremur toare.i p stra culoarea. ze ce în nici un caz. tiin a militar greac .

dar le spuneai cu o anumit convingere.. perfect nesofisticat . scene m runte et caetera. ² .. î i aminte ti de individa aia care m molesta cu re etele ei. între noi a i fost ceva. stimate domnule Lebeziatnikov!" ² Crezi c m jigne ti? Aiurea. dup -amiezile. ne-am i vorbit. era genul opus Ludmilei. vreau s . ici i colo câte un student restan ier sau vreun candidat la admitere. ea a intrat la facult ate i a disp rut. Fabian.. putea p rea comic .'/7 " i când am aflat c îi fusese coleg i c o mai vede. spre deosebire de fosta mea so ie... i ea. timp de o or sau dou . ha.. s -mi dea cel mai m runt vertij. v\ ² între tine i Fabian.. acolo. asta? Nu în eleg. . ² Da-da.. f r 263 tat . am min it. într-un parc.\ tec ... ² Nici eu n-am în eles pe moment de ce-am min it-o. se poate observa înc .. ii minte. eu mi am început specializarea în . etern. e fals. bla-bla. într-o sear ... Mia Fabian. undeva. i eu. cum ne cunoscusem. îi vorbeam.. când nu ne s rutam. o dat am dansat undeva. nu înalt . dar. dar. Prin liceu aveam i eu o ideologie asem n toare. s tii.. C e logodit cu mine. ora ul vidat ' de oameni.. de fapt nici nu tiu dac e a a cum î i spun. iu minte. ce de ifose de liceu. nu sub ire. odihnitoare. numai c .. ² Te rog.. ar ta bine. despre calit ile tale. trec cu vederea. eu îmi iau în serios rolul meu. pentru tonicitatea i bunul -sim cu care m contamina. comanditare?!. totu i. te scuz.. ideea aceea opus pe care ea i-o f cuse despre tine.. dar.. cum se spune. am început s ne re inem locuri.. enor mit i. ² Bineîn eles. ha.i spun: ÄAi sictir. î i aduci aminte. Dumnezeu. ei bine. cum am cunoscut-o. nu grav . Nu a durat decât câteva luni Äepisodul".. era i Fabian. ea îns s-a pref cut.... nu crezi în progres.. eu eram la scurt timp dup naufragiul\j mariajului meu... i eu eram contrariat c . ceva ce i-am ascuns Ludmilei. la Biblioteca Universit ii s citesc. Nesto-rescu. de prin anii cincizeci i nou . nu te sup ra. la fel. va s zic .i spun ceva. foarte snoab îns . Eram doctor. surescitare. e ceva foarte interesant. i atunci. din partea mea.. inteligent . numai c .. Ei bine. la filologie parc . de iritarea mea. eu. de | fapt nu v-am min it. distins . ce-i cu ea? ² Nimic important. ceea ce... f r mult p l vr geal . nu-i nimic important.. ha. nest pânit . toamna aceea i ne-am desp r it simplu. câteva dup -amiezi am stat al turi.. evolu ie... cu mult bun -sim .. oarecare. încercam. Dumnezeu s m ierte. O asemenea candidat la admitere. pe mine m -au iritat într-un fel dispropor ionat..... mistic... odihnitoare.. a venit totu i în câteva rânduri la mine... Dumnezeu i tot felul de. o fat vesel . pe m sur ce. i eu nu voi fi niciodat atât de m gar încât s . n -o spun cu nici un fel de. ea avea tactul de a nu da prea mare importan prieteniei noastre ² apropo.. tâmpeniile acelea pe care le debita despre mine individa aia... e ti invitatul nostru!....... scena de la Nestorescu era real .. poate ai observat.. r suflat-romantic . dac -mi permi i. mai ales c eu o cunoscusem o singur dat . într -adev r. eu o cunosc / pe ea demult. eu p rusem foarte contrariat când Ludmila mi-a adus la cuno tin ..D -i drumul. pentru veselia ei real . c nu ne cunoa tem. Ludmila are un fel de gelozie copil reasc . când v-am povestit. de dou -trei ori pe s pt mân . nu tiu cum.i spun ceva serios. e o scuz . chiar dac e al Ädomnului Lebeziatnikov" sta. a fost i a r mas o simpl prietenie-amoroas . Äreac ionar " în multe din opiniile ei.i spun cum ne-am cunoscut de fapt. am ie it împreun de la biblio ..... ap ruse ca un fel de bibelou. eram intern la ÄColentina" i veneam. îmi pl cea.. pe jum tate râzând... La început ne amuzam. s lile erau cvasi-goale. cu trivialitatea ei s n toas ! Voi râdea i de mine. aveam deja stagiul de ar în spatele meu. eu am rev zut-o acolo.. marmeladovisme.. profunzimea necesar s m oglindesc eu. avertismentul pe care i-l f cuse fosta ei coleg i prieten ... dar iat ce chestie curioas a ie it de aici?! Nemai pomenit! Oricum. ² A.. am invitat-o la o cofet rie. ² Nu m sup r deloc. iu minte. nici eu nu acord prea mare importan . agita ie de -asta dubioas . ha. în dup -amiaza aceea. de i... în camera mea de burlac. are motivele ei. nu tiu c e m-a apucat s v mint.. fericit c sunt singur. era evident.. dar tii.. de ce v-am min it. a a ceva. era var . ea nu putea suporta gravitatea unei iubiri cu mine.. s-a v zut asta din primele zile. i scot ceva din el. sunt i eu în stare s . dar d -mi voie s .. apropo. nu ne-am culcat niciodat ² i i-am r mas recunosc tor pentru Änon alan a" ei din întâlnirile noastre. o prietenie de o var . s . cu umilin a. îi citeam din lecturile mele. am vrut s m protejez de întreb ri sfor itoare. lucrând cu o râvn fantas tic . j ² Tocmai! Bla-bla. la tehnicianul acela.261 ² Mi-a pl cut chestia aia cu progresul. ei bine. nu tiu ce mi-a venit acum. domnule Lebeziatnikov. avea un fel de vitalitate reconfortant ...... u or pu oistic . în dup -amiaza aceea. tonic . ² Las bancurile... un copil ce crescuse greu.... f cu râzând Ceea. care. între dou i ase..... vreau s . foarte interesant. eu nu am cunoscut -o acolo pe Fabian. apoi. înainte de a urca Medoia. chiar atunci.. femeiu c aia.i spun i nu tiu cum s-a f cut. la spusele unei.. dac o femeie joac teatrul acesta. am mai vrut în dou rânduri s .. singur. când Ludmila a anun at-o c suntem 262 logodi i.... nu avea.

tu ai un moment de neutralitate.. i. din vara aceea. dintr -un anume tact. câteva luni. rezervându-mi.. parc . în serile acelea fantastic de concrete.. am trecut dincolo de pant i.. Atunci. Parc e altcineva... m odihnea câteva minute cu timbrul ei cald.. ² Vreau s te întreb ceva. Mia (Volumnia. o anume recuno tin fa de. femeiu c superficial .. i-am r mas recunosc tor pentru aceast var calm . Ludmila mi-ar fi spus oricum ceva..... tiindu-m logodit cu fosta ei coleg . mie nu-mi place s iau f r s dau ceva. era trist .. cum îi spuneam. într-un fel de vagabondaj cu mama ei.. cu ochii u or dilata i. f r s tie de ce... i pe urm la special . atunci.. Ia uite!".. având mereu ceva agreabil s -mi spun . destul de curios... Provocat de ce?! ² De ce aversiune? întrerupse Lauren iu. multe. înc rcate de lucru. ² Ai dreptate! f cu Minda... psihoza lor etc. Apollinaire (îi pl ceau grozav Caligramele lui). ceva ce se potrivea foarte bine cu memoria ce i-o p strasem. . Habar n-am! Dealtfel. ea îmi povestea puber tatea. f r ostenta ie. mam purtat onest cu ea. nu-i a a. întrun ora amor it. minciuna ta.de in toarea" acelui episod. apoi îmi d dea un telefon. Michaud. lui ÄMimi". în linii mari. bine ascuns . O simpl p rere. ce nu se potrivea deloc cu figura i cu firea ei).. eu nu aveam telefon.. i cum ea f cuse primul joc la Nestorescu. v zând-o neutr . am recunoscut -o abia dup primele minute.. cu ochelari. Arheologie i alte câteva din Ädiscursurile" sale lirice). nu elegiile). tiind-o singur ....i spun.. având decen a unei simple paciente. Pe scurt. ha. Rilke (pastelurile sale. ha!. în mijlocul lucrului. între atâtea i atâtea alte veri ale mele.i f cuse liceul. am sim it o oarecare recuno tin . n-am dispre uit-o nici o secund ² de ce a fi f cut-o? ² ea îns i a marcat cu un perfect bun-sim toat aceast . o simpl coali ie feminin . veselia fireasc a firii ei). la vecini. p stra. la Nestorescu. ÄCa s vezi?. atunci. memorabil chiar. accidental revedere! C nu alesesem prost. care oricum. cu decen îns . îmi d s în eleg c putem trece în anonimat acel Äepisod". cu care. cam trivial . de ce s -a pref cut ea c nu te cunoa te?.. i i-am fost recunosc tor i atunci. mi se pare c nici Ludmilei nu i -a suflat vreun cuvânt despre. care nu voia s -mi încarce agenda monden cu un nume nou. habar n-am! Dar tii cum se întâmpl : revezi pe cineva dup zece ani aproape..... sfâr itul se prefigura deja. aproape cu gura c scat . incert. despre lucr rile mele începute.. cu ÄAh!"-uri. cineva pe jum tate uitat. din ce m preocupa.. la Nestorescu. dar tu habar n-aveai atunci c ea fusese coleg cu Ludmila i. consideri c . un rest de surâs. când ea a venit la special . de var .. ².. u or exotic . de-o singur tate în doi... îi citeam din lecturile mele 264 din francez i german . repet. mult. nu mai aveam nimic comun. parc . o excelent camarad în iubire. în mare. îi vorbeam. de decen a ei.. s -i de tept interesul pentru Äsim ul corpului". tactul ei. familiar .pe jum tate în glum .. foarte pu in despre mine însumi. i la sfâr it chiar Ion Pillat i Bacovia. ea era o fiin deja structura t . o femeie mai ales. . false semne de simpatie. ci.'. am sim it.. eu am provocat discu ia!.. ² Ei bine. inutil etc. n-a mai fost nevoie. nu-i a a. oprindu-se din nou în mijlocul înc perii. tia când trebui e s m refuze (atunci când eu. nu am for at coliziunea (în câteva momente ea a ezitat ² am ezitat amândoi?! ²apoi. Baudelaire. într -un fel. cu o abia sim it melancolie fotogenic ).. încet... tia s suporte o atât de târzie i involuntar revedere... o opinie de. lichea parc ? Avertismentul f cut Ludmilei. Dar e aiuritor!. în definitiv nimic r u în asta. avusese toate datele. plin de bun-sim . ÄOh!"-uri. râse Minda. u or r gu it.. i-apoi. surâz tor. ² Evident! Te rog chiar. în vara aceea. edificat . dac . o gestic crispat . un ins posomorât.. apoi ridic din umeri: 265 ² Habar n-am!.. am b nuit c ea. chiar dac fusese vorba de un flirt prelungit. acelei iubiri de Äsubret ". a fost o var suportabil .. Ai dreptate! Nu tiu ce m-a determinat s -i accept jocul. evident. bineîn eles. un final calm. îns neutr . i. ale Bucure tiului. De ce insist?! Pentru c pentru mine a r sunat aiuritor epitetul de.. sem nând cu mine.. istoria aceea. bineîn eles. falsul s-a produs: v trata i ca doi str ini.. vidat. de nep sare. o m runt recuno tin . de fapt o vanitate m gulit c nu gre isem cu zece ani înainte i c . în glum . solitare. o aversiune venit de unde?. tii cum se întâmpl în astfel de Äepisoade"... nu-mi prea convenea ca femeiu c aceea. bine dispus.. cele trei ora e în care. Blaga (Cimitirul Roman... privindu -l cu o anume uimire..i aroge Äepisodul" nostru i. m -am purtat leal.. de-atunci începuser s m intereseze maladiile hepatice... adolescen a ei... îmi respecta orarul meu foarte înc rcat de lucru. o invitam undeva i când îi r mâneam recunosc tor c m refuz . undeva în societate. didacticizând mult. de indiferen . m car din vanitate. tu tii. din acea var .. r mase amândou singure. opinia ei despre mine. cum îi spusesem eu. pe scurt. pl cându -mi pre iozitatea numelui ei. ceea ce m mir nu e atât. ² Bine. s . s m cunoasc . în cea mai amar amintire.. cu franche ea ei.. cum s .. cel lalt d primul semn de r ceal . i gata. din ce f ceam. ciudat.. Minda se opri locului i-l privi t cut câteva secunde pe cel lalt. dup primele mele minute de uimire.. parc . pe cel lalt. tia când trebuie s se ridice i s plece.. ea putuse. o personalitate destul de conturat . atât cât putea s suporte Äfirescul" ei.

cu um rul. Apoi mai repede înc o dat . femeia de lâng el î i deschise po eta i. încât era evident c se gânde te la altceva. mai bine zis cu o anume aten ie. cu grij .. înconjurat de mun i. o ma in . de morga i de ochelarii t i cu ram de baga! Fa de Ludmila i-a dat drumul. o femeie. numeroase. împiedica o conversa ie lini tit .. lini titor. i nu numai cu prietenul s u. prostii. .² . . nu tiu de ce insi ti atâta asupra unui fleac. Ceea începu s râd u or. apoi îl privi. peste um r. î i mas apoi ochii. cu p trundere. uitându-se la el de data aceasta. pietonii. Muntele se apropia mereu. pe drumul acesta vechi.Cum a a. gr bi i. de concentrare-absent .. cenu ii sub ploaie. i Cartea a ap rut cu sprijinul MINISTERULUI CULTURII ISBN 973-2l-0516-X ISBN 973-2l-0517-8 PARTEA A DOUA uv Capitolul IX La sfâr itul lunii noiembrie. pietoni în fâ uri ce m r luiau gr bi i. privind pierdut în covor. spre case. acel: Da-da.jdwitjsfnaua. crengile arborilor de pe marginea înalt . cu grij . ie irea din fluxul acela obositor de pe oseaua principal îi reanim pe cei doi ocupan i ai ma inii. terg toarele se mi cau neîntierupt. iruri lungi de ma ini se îndreptau spre Valea Prahovei. prelung. acolo unde defilau. Predeal.. câmpuri triste. bicicli ti. camioane sta ionând nereglementar proiectau mereu aten ia în afar . ² Numai fa de tine. femeia de lâng el privea peisajul prin geamul portierei din dreapta. iar al turi de el. în curând Ploie tiul fu l sat în dreapta. 1 ‡> TA /? AN GOC Ilustra ia copertei: DUMITRU VERDE nicolae breban îngerul de gips K-.. f cu: Da da. Apoi. autocamioanele disp ruser cu totul. prostii!. ea îns i. seara plutea în aer. tractoare cu pneurile bandajate cu noroi ie ind br usc în osea. c ru ele întâlnite în cale erau fire ti. i aerul curat. dar singur tatea. C ru e ce se târau pe mijlocul oselei. de pe un drum de ar .. care. Numai fa de tine. la viteza redus a ma inii câte un biciclist întâlnit putea fi studiat în voie... era semnul unei absen e. î i scoase ochelarii i î i frec arcadele cu degetele mâinii drepte. ² Prostii..^^^^. conducând în t cere. machiajul. Apoi auzi întrebarea sau cuvintele celuilalt. Äaccidental ?" Nu spuneai c ea te-a c utat la special ? 266 ² Ai dreptate! f cu a treia oar doctorul. la aproape dou luni de la discu ia redat mai sus dintre doctorul Minda i prietenul s u. un schimb lini tit de replici între cei doi ocupan i ai ma inii. trecuse de ora cinci. un ÄVauxhall" alb. drumul cu obstacolele sale imprevizibile. se freca de portierele ma inii. copaci. sute de metri ce înaintau într-un fel de nisip ov itor. sub ploaie. care pierdea în majoritatea înfrunt rilor. case r zle e. aproape salutat. Se întoarse nehot rât. pe care îl trase dintr-o etajer fixat deasupra biroului. Ceea se uit la el de câteva ori. în acel sfâr it de s pt mân . viu. Minda îl privi pe cel lalt cu o anume gravitate. un canton de calc ferat . rutiere.. repet Ceea. apropierea de vegeta ia din jur. acoperite de pânze de ap .. bineîn eles!.*t . . acolo unde ecranul vizual era neocupat de osea i obstacole stereotipe. v zând c cel lalt tace. mai gr bit aici.. spre sta iunile din mun i. deviind din oseaua principal pe un drum vicinal ce ducea spre Râ nov. Minda coborî geamul portierei sale. în ondul ri binef c toare. în joac aproape. Pe fa a lui Minda ap ruse un fel de zâmbet nehot rât. Sinaia. ÄVauxhaH":ul o coti la stânga. de i doctorul îl privea acum cu atâta concentrare. Äcomanditore". gonea pe oseaua Bucure ti-Ploie ti.. tractoarele. ca în somn. Ploua..i ref cu. Drumul urca i cobora. cu Minda. ploua mereu. inund ma ina. cu expresia lui obi nuit la volan.. cu câteva mi c ri. umed. i înc într-un mod care. apoi se a ez într -un fotoliu i deschise un album Modigliani. dar r mase în aceea i pozi ie. La volan se afla Minda. ap ruse vegeta ia proasp t . Era în primele ore ale unei dup -amiezi ploioase de sâmb t i. de por iuni deteriorate. î i rea ez ochelarii.. atât de prezent . Lauren iu avea o privire Äslab ".. integrate peisajului. în ma in era cald. Minda fuma. Dar a tiut s salveze aparen ele!. evident. evident!. maxilarul inferior i se color rapid în ro u-purpuriu i el plec privirea. Câmpina. cu o concentrare lent . Vehiculele se r riser . încruntându-se. în ciuda vremii friguroase.. oseaua era întrerupt uneori de por iuni prost între inute. rar câte o vit . ² Poftim?! întreb Minda.. Ceea. f cu cu ironie Ceea.

o raritate. dac . dou camere separate.. a a cum se întâmpl uneori. flori. dac . oblic.. totul din jur devine de prost-gust. r spunse el din nou. trandafiri (boboci abia înflori i sau în plin explozie a petalelor). r spunse el f r s mi te capul. prezent ca o fiin . foarte coborât. toate astea îmi d deau prin cap în timp ce m târguiam pentru o sut de lei. i o alta. lene . lalele ² ce mergeau de la un ro u-sân-geriu pân la albastrusp l cit.. iri i. î i scuturau apa pe capot . cu. nevinovat . sub pretextul c vor s hoin rea sc prin ora i prin împrejurimi. ² Va trebui s lu m o camer separat . altfel. diverse abat -jour-uri. nu. dar.. pahare ieftine a ezate în mod ingenios. în aerul acela concret. deoarece eful familiei era plecat la Sibiu... vK² A. o alt for p rea c împinge ma ina pe un plan înclinat. sau. evident! ² i din prea mult imagina ie! spuse Minda. din comoditate. la cin . de carton i de sticl . din Germania. spuse ea.. undeva. suspect ² gladiole... rulând încet un odgon sub ire. Trebuie s mergem la un hotel. a doua zi mi s-a p rut mai pu in frumos decât seara. Nu tiu. E o familie formidabil . poate. ma ina aceea ce se f cuse parc mai u oar . în vizit . cred c m-a plictisit ideea transportului. vizibil. evident macrocefalic. Am i câteva cuno tin e acolo. a drumului. cu picior. am fost odat cu ni te prieteni care i -au cump rat mobil de acolo.. o or nehot rât .. f cut s menajeze sensibilitatea acelei femei amabile. drumul urca totu i. l mpi de sticl .. cele mai nea teptate i stranii culori. mi c rile rare. greu sesizabile. por elanurile. De i cobora i urca. ² De ce la un hotel? Hotelurile sunt vulgare. dispropor ionat. foarte curat. scrumiere scumpe de por elan cu câte un ciob nel rezemat.. pe care le f cea conducând. când am v zut c sunt pe cale s câ tig. cu gaz. Ai vreo preferin ? Femeia de lâng el îl privi.. m-am târguit o jum tate de zi. foarte Äatractiv". vârfurile erau înecate în cea . privind mereu înainte. cu spi e. cuno ti Râ novul? ² Da. i se p reau pur formale.. veselia din ochi etc. d dea cabina aceea metalic . Cei doi refuzar îns . destins mereu. o fat dup care plânsese tot ora ul. metalic. __Perfect. n-aveam unde s -l pun. i atunci. i proiectul de a înnopta la Zeitvogeli nu se realiz . apoi. apoi începu s râd . Se însera repede.. în vaze sau risipite Äneglijent" printre tacâmuri ieftine i ce ti. o cabin metalic . s c ut m o caban .. ². ² Gum vrei. violat de un grup de rani be i. când duci o asemenea pies într-o cas . zambile. la cap tul c ruia se târ te. i doamna Zeitvogel. ospitaliere. apoi chiar locuin a. de i se întunecase brusc i se circula cu luminile aprinse. îi invit s revin . O camer cu un fel de antreia . margarete. în cazul sta trebuie s dormim pe undeva. Zâmbetul acela nehot rât îi juca înc pe figur . Dar numai de la ÄCapsa". se g sea într-o vreme o superb mobil s seasc de vânzare. am renun at brusc. în ciuda acestor tragedii.. bineîn eles. cu veveri e i vulpi... s întâmpine o rud ce sosise. în mun ii aceia apropia i. Crezi c ajungem înainte de opt? ² Chiar la apte. flori artificiale. doctorul. culorile erau îns superbe. crati e frumos sm l uite. un 10 .. pardon. în pante egale.. privind tot timpul înainte. moart de leucemie la 16 ani. un container tras de ni te scripe i uria i. navigând printre b l ile mari sau printre sp rturile oselei. nori i fum. a a cum se v d în fotograf iile vechi c'e un secol ale unor mine de c rbuni din nordul Angliei. tii cum e. etc. trebuie s schimbi mobila. îl cunosc foarte bine. ². Undeva. g sesc eu. pe la Ruc r. iar so ia lui bolea. muntele cald respira cu putere sub cerul inexistent.. ² Cum vrei. la ni te pre uri. pe o pant abia înclinat . ² Da?! Bine. dispropor iona i. undeva. tr gându -i înainte i în sus..nev zut . Fur îndruma i îns la o familie prieten i vecin . care murise în condi ii tragice la vârsta de 21 de ani. perdelele. Pân la urm ! întreb . am putea dormi la oamenii aceia. o minciun ce deveni adev r îns .. eu nu suf r de prea mult imagina ie! Dealtfel. întârziind mai ales în fa a uneia cu exponate de obiecte menajere. e plicticos i enervant drumul înapoi pe la Ploie ti. cred c au ceva potrivit pentru noi doi.. ² A vrea s ne întoarcem pe la Bran. Zeitvogel-tat l era înc un om c ruia nu-i pierise ro ul din obraji. o senza ie de lift greoi. O roat gigantic . ² într-adev r. peste tot. p mântul. de i era înc zi. dar pân la urm . incredibil de numeroas . i-am descoperit undeva o cr p tur . cu o voce sl bit . blânzi. pentru Ätoate gusturile" i. trebuia s se afle i s ruleze o astfel de roat gigantic .. Vom mânca la ei. se amuzar privind vitrinele. flori. lucruri pe care Minda le asculta cu nep sare i interes. la un ran.. îmi plac fondantele.. ² Da. pictate cu r murele i flori sau nu. a unei surori a ei. ² Ne întoarcem? întreb femeia de lâng Minda. de ce s nu hoin rim pu in? spuse Minda dup ce se instalar i garar ma ina. Urm o descriere detaliat a acelei familii. la Râ nov.. Ajunser la Râ nov între apte i opt. a istoriei uneia din fetele acelui sas (pe care -l chema Zeitvogel).. pentru dou zile.... Ajunser repede în Äcentrul" s r c cios al or elului. evident mai u oar . ai mobil de serie. pusesem i eu ochii pe un scrin. o bog ie de sortimente i culori. Era o minciun . într-o mi care de ridicare abia sim it . cald . cu cotul rezemat pe portiera cu geamul mereu coborât. dup ce se vor fi instalat.

Doctorul se a ez pe primul fotoliu întâlnit. disear iau masa undeva. constatar ei la sfâr it. verdele-dur.. file. i cei doi gândir Äp cat". la orice or . am glumit.. cu naturale ea ei veritabil . Äîmi place grozav s uetez la telefon.. ha. ² Mi-ar pl cea cu. ha! Crede-m ! La revedere i.. chiar dac dorm. doctore. Nu tiu dac în elegi acest lucru. aproape niciodat . cu lujere sub iri.. ha! La revedere. mul umind pentru Ätrata ie" i ad ugând înc o dat felicit rile sale pentru cafeaua Äexcelent . Trecur apoi prin Ruc r. familiar .i spun. uneori.. e ti tipul de b rbat care folose te telefonul în scopuri foarte precise.. cum de i -a dat prin cap s m invi i. cu stamine atât de bine imitate. s închizi în orice clip . c utând cu ochii anun ul c magazinul sau vitrina participa la concursul republican sau jude ean de vitrine. ha. ie ir din ora spre Bran. înainte de asta. înainte de Bran se opri i r s ri chiar soarele. exact pentru ce e f cut! Eu îns . atât de bine ales. printre furculi ele de tabl . unt. m face s nu m simt singur i. la revedere. ² Nu i-e foame? îl întreb Fabian. Minda d du chiar u or din umeri. dealtfel. i cei doi folosir acest armisti iu ca s fac o excursie de o or . la Câmpulung.i pierzi aproape dou zile cu mine?!. îmi ap r singur tatea. Mia Fabian îl conduse pân la u i. dar diminea a reîncepu. Gazda î i f cu un ceai. s suni pe cine ai chef. Minda b tu în u înso itoarei sale. dac nu sun nimeni. într-un moment liber.. încât p rea invizibil. gustul fusese perfect intuit.. zgribuli i de la cafeneaua din fund. nu m formalizez! Eu îl scot foarte rar din priz . la Ruc r. perfect potrivit ". vreun vas de Galle pus cu obr znicie pe-un scrin. m închid în cas i m bag sub plapum . la plecare. Pot s . A doua zi.i fac ni te sandviciuri. past de ficat. când. Am clipe.. p rintre scrumiere. ha. mai ales în aceste momente. sun -m . singurul fel. cu mult imagina ie i sim decorativ. c ruia i se spunea i ÄAcapulco".... bricege. mul umiri. sunt convins . singurul mod în care suport femeile. s . chelnerul acela care mi-a s rutat mâna. râzând. aprinse o igar i. sunetul r gu it al tonomatului i câte o pereche ce ie eau gr bi i.. nici un obiect Äde pre ". sunt un pericol public! E. la castel. opac. pân sus. prietenele mele inclusiv. într-o familie. galbenul margaretelor. albul-l ptos. sporov ial . în care se vedeau chiar i nervuri. nimic de prisos. dulcea f cut în cas i. gr tare... i. sunt de-a dreptul bolnav dac e deranjat sau. printre mun ii compac i.. zile în ir. pe o m su joas . i de multe ori. artistic lucra i. verdele crengilor de brad. ² Cu ce? întreb doctorul bine dispus. ² Serios nu vrei? ² Nu-nu. Era. luar un mic dejun bogat. ochiuri. dis-de-diminea . a a cum au frunzele. f cur îns o plimbare pe oseaua care duce spre cet uie i mâncar la un restaurant a ezat deasupra or elului. ha. ca caval. Telefonul. vreo tav de argint... nici o pies Ädiscordant ". i. Dealtfel.. Revenir încet în ora . amabil . egal .. unt. e formidabil. la revedere!. ajunser în Bucure ti. c poate s sune când vrea. storc toare de l mâi. pe care o accept . prozaice.. biscui i ai? î i b ur cafeaua i ceaiul în lini te.. a a c .. încât cei doi se desprinser cu greu din fa a acestei vitrine. o invazie de flori epene. ha. unde era asta. deconectat din trivialitatea unei zile de lu cru. chiar i b rba ii. ha! Un b trân cavaler. pentru o jum tate de ceas. sângeriu. în aceea i t cere cvasitotal în care f cuser întreg drumul. apoi d octorul plec . adus direct de la locul crimei. o risip de flori. rupta. Din nou.. era aceea i.roz-tulbure. în curând.. fiecare în sinea lui. Minda o conduse pe înso itoarea sa pân acas i fu invitat la o cafea. cu frunze lungi. e o treapt acolo. cu petale delicate. f r zah r. flori. privindu-se semnificativ în ochi. pe care îl uit din clipa în care se scufund în el. nu tiu cum s . înc o dat . pahare de plastic. f r o vorb .. abia când sunt sculat din somn. dealtfel. fumega o cea c mare de cafea. zile în care nu vorbesc cu nimeni decât la telefon. un gest care la el putea s însemne orice. îl primi ca pe un vechi prieten. La întoarcere. iar au furat becul de aici. cu pate de ficat i.. dup ce vin de la serviciu. cu un ceas 11 bun înainte de a se însera. Ploaia se oprise peste noapte. în drumul de întoarcere. am cel mai mare chef de. plimbarea de la Bran i. î i mul umesc pentru frumoasa plimbare! A fost încânt toare. e pentru mine ceea ce e pentru atâ ia antinevralgicul." . aten ie. un ro u-aprins. în fa a sa. halucinant. indiferen i la ploaia care c dea f r întrerupere în pânze sub iri. întârziind fiecare pas. cea mai frumoas vitrin din Râ nov. a ezate cu cochet rie. flori. sardele.. totul atât de bine imitat.. erau i crengi de brad sau brazi mititei. i. verzi sau albastre. La revedere.. 1 r zb tea doar un zgomot difuz de glasuri. colorate. parizer! spuse Minda. cafea cu lapte. de neconfundat. momente.. Era a doua oar c intra în aceast cas . pentru c ea era gazda sa. deloc obosit. vopsite în galben. când nu-mi place s v d pe nimeni. spuse ea. dumneata.. ² Cu. pe ti ornamentali. l mpi. pia eta cen tral a or elului era aproape pustie.. luar masa la Câmpulung i. 12 totodat . Nu se g sea îns un astfel de anun . cu o carte bun .. perfect odihnit . unul din aceia care au supravie uit ultimului r zboi mondial. ad ug . o invazie de flori artificiale printre vaze sm l uite. dar Mia Fabian.. evident. pe doctor îl impresiona pl cut interiorul apartamentului ei... se mai ab tur o dat pe la ea. zile întregi uneori. cu chifle.. absolut încânt toare! M simt perfect odihnit . m ap r . când Äva avea chef de o p l vr geal telefonic ". flori. s ai toat lumea în jur i s nu vezi pe nimeni. am ruie. înainte de ora opt. din gangul Restaurantului nr..

. frumu elule. ² Prieteni? De când? ² Ei... în patul acela s sesc. P p il . ti. o s i g sim i alte nume. tocmai acum. gestionai^] (. în b taia pe tilor... mai ales acum. uite ce proast sunt. hi! Sper c nu te superi. de conversa ie. Nu -nu. pentru completarea medica iei.. bine în eles. ² Nu vreau nume ic! spuse Minda.. ha-ha.. în stilul me\j j Gelu e perfect informat de manierele dumitale des vâr ite. hi.. la revedere! Complimente Ludmilei.. de o uet la telefon cu dumneata.. de care auzise vorbind i la Zeitvogeli. hi! râdea Mia Fabian.. a a. tii mata!.. bineîn eles. ca s se vindece. am glumit. a a îi chema parc ? Hartl.. cu ru ine parc . a dat apreciere plimb rii noastre la Râ nov. domni oarele Pogany. i dac te prinde c -mi dai telefoane. a. am luat i aspirin a sj pjj-a_ midon.. i -am spus. sfioasele.. da. hi. f r iris..i piard vremea a a. / ² Ei.Peste alt s pt mân îl sun Mia Fabian.. cozon cei de cas .. asta-i! Credeam c e de la sine în eles?! Vai.. e incomod. Doc? Apropo. cu domnul conferen iar doctor Ovidiu Minda.. au fost c rate de tân rul Geiger. ai dreptate. nu auzi bine.. pentru a doua zi. în cazul dumitale nici nu era nevoie de. responsabilul i. telefonul sun din nou la Mia Fabian. suntem doar prieteni.. Doc mi-ajunge. ÄHa. care înc mai alearg pe la farmacii. doctore. îns toat ziua de mâine mi -este dat . ce vrei de la mine? ² Nu în eleg. tii tu pe cine! Ce-am c utat noi doi la Râ nov? Poate în amintirea vechii noastre prietenii? Ludmila tie de escapada pe care ai f cut-o. nu-mi place s fac amor când îmi curge nasul. cafea i ceai. îmi pare r u.. hi. de mântuial ! ² De mântuial ? De ce? Re eta mea e perfect .. Gejger sj în ultima vreme. când Miu a-cea-Mic e boln vioar . din p cate. mai ic. i matale. îi spuse. i. ochii lor exoftalmici puteau fi în sfâr it v zu i de aproape. cu timbrul ei pl cut... vrei s fii Doc. îngrozi tor de prost plasate. sincer r u p e ajta dat . Panciu. ² Va s zic nu vrei s fii prieten cu Miu a?! Asta ca s m râcâi. ha... Scuf il .. ai citit? Bravo. lui tanti Mia îi plac minciunelele. doctore e prea lung. nu auzi cum vorbesc.. m înghe i cu ifosele pe care i le dai. un program.. . da -da... undeva. vai. z ri de aproape i pip i Regele regilor.. de foarte aproape. nu. Rollex!. doctore. Peste vreo s pt mân . a a. când e ti de fa . sala meschin . eu m dau ci e ceasul mor ii. da-cja sufer îngrozitor. stimabile.. cu frumuse ile naturii i mai ales cu una ca mine.pardon... doctore. el e QCJU Babe . pu in snobism... încet. Gelu vine s m ia de la serviciu i-o bâzd r m din Bucure ti. din p cate mi -e absolut imposibil." Q/. a a. derbedeului. în sfâr it. Gelu? Nu tiai? E iubitul meu. a mai regretat t de la familia Haiti. minunatele. am mai mult curaj.. «Biedermaier». în b taia pe tilor. E ti formidabil. care sufl atât de important aerul pe n ri. hai?! Ia spune-mi o minciun frumoas . m las rece domni oarele astea Pogany. i se pare cunosc^ acest nume?! Da?! M bucur i.. de data aceasta.. la revedere!.. ce urm re ti? Nu e ti tu omul care s .. ii minte c au i întrebat de el. tii c a a le. la Policlinica special sau. oricum. nici pomeneal . Diogene voia^ s ^'z ici Da-da. dealtfel. doctore. Miu a-mic are nevoie de dumneata! Da-da. a ha. î i pune o bontm sub scara aia m rea de la intrare. c au fost chifle. conversa ia conferen iarului Mi nc ia hi. Rin-tin-tin. nu tiu cum. ce dracu? Parc sunt Demos ene ^n butoi. ce nesuferit.. dar nu de dumneata. trei feluri <je ^n\_ cea . atât. de la îuicea . de i i -am interzis. unt de cas ... pu in ciocoial . doctore. e foarte pozitiv în astfel de maladii subiective. de mult voiam s te întreb ceva. am spus.. cu ochii lor frumo i de cucuvaie. de care erai fericit c ai sc pat cu o re et a a.. haide-haide. ² Poftim?! ² Am spus râcâi. doctore. nu -i a a?!. la cel lalt cap t... unde p re ferj la facultate. Babe .. spunea c s-ar fi lipsit. nu f cu mine pe. hi. i. sunt boln vioar i trebuie s fiu menajat .. ar fi prefect s fi fost informat în prealabil de locul unde voi înnopta i s -mi g o vizit galant . cu capul lor înclinat funerar. ² Poftim?! ² Am spus c ai s fii Doc. plus.. mai ales spuse de domni importan i. Coco ul.. pân mâine. da-da.. dup cum a nu ne -ar fi deranjat în nici un fel.. p^ do^j-² Alo.. Br ila. ce r u e ti cu mine.. 13 în fiecare an facem o tur dup vinul cel de toate zilele... hi! Minda râse i el. sunt gutur it . scâncitoarele domni oare Pogany. nu -i a a? I-am expjjca pe larg. cum se mai zice.. cu timpul. dar. 15 ² Ce vrei. pe unde ai umblat? A. Miu a-cea-Mic ! Spune-mi: ce dracu ai g sit la mine. Gelu este st pânul. n-are nici o leg tur cu familia.. a. ha.. dar. domnule docto^ CIJm " credeai c o femeie focoas ca mine poate s stea singur . de i.. mi-ar fi f cut pl cere s te înso esc. A.. el e pur i"simpj u Qe\u Babe al meu. ghici ce?! Nu -nu. el e Pisofagul... numai pentru mine. în rest. de i. i. s Fabian îi este foarte r u. ai dreptate. la telefon. te -am su^at tii c Miu ei toata dup -amiaza. hi.. e] se înnebune te dup mobilele stil... am neap rat nevoie de. Rollex. evident. un act memorabil. mergem s lu m vin de la Tulcea. tocmai acum când. atât. el îi cunoa te bine pe Zeitvogeli. dar dulcea a famjij ei Hartl. pe nu tiu ce m ormânt aerian. i doctorul Minda îi propuse. hi. se puteau. hi. cu luciul lor patinat de vreme. Da -da. pardon. nunu. mi-am b gat în nas rinofug.. fedrocain i nu mai tiu ce tâmp eT m 14 i. într-o s li de la etajul Muzeului Republicii. cu piesele aduse din America. s m mai deranjeze. servj orilj administratorul. ha. cu ochii lor frumo i de cavaleri medievali. vizitarea expozi iei Brâncu i. pardon. i englezii.. ce dracu.. A. medicamente am i eu destule. ha.

poftim..... cineva pe care po i foarte bine s nu-l mai vezi niciodat . pic. ² . ² Ei.. ² S nu crezi c umblu cu vorbe! E dealtfel i foarte incomod s te strecori de colo -colo i. nu m-am... nu-nu.?!" | ² . de ce nu râzi pe urm .. hi! ² Dac nu m în el. dac a fi tiut c . i dumneata. tii c te respect.. se potrive te! Si non e verro. nu exist nici un b rbat demn s .. ² Am zis: câine! Ce-i place omului vrea s mai aud o dat .Iart -m .. Äa filtra"... c e o simpl excursie prieteneasc între dou vechi cuno tin e i. îns ... cu cineva cu care nici nu te cost prea mult. nu va avea nici un fel de consecin .i faci . te formalizezi sau nu! Ludmila a fost prietena mea i am crezut de datoria mea s . dealtfel. po i s fii lini tit. cu atât înai pu in eu. promi i? ² Promit. ² .. nu-nu... nu înseamn nimic mai mult decât atât! i -apoi. bravo. i-ai povestit i cum m plimbam ca un leu în cu c . câine! ² Poftim?!. hai? S vii s -mi faci o vizit picant ?.. nici o clip . jum tate de noapte prin fa a u ii tale. hi. s tii....... nu-i a a?!. nici nu mi se potrive te! Iar dac reu e ti s-o ag i pe Ludmila. mi-au spus mie i al ii.. ² Ei. eu i -am telefonat i am pus-o la curent cu plimbarea noastr în aer liber. e ben trovatol.... s tii.. acum taci! tii c ai început s te por i cam ciudat?!. am spus: ciubucele! Nu se aude?!...Nu.. de asta.. nu-i nimic... Ei. ² Ascult .....Dar. ² Nu-nu.. i.. indiferent dac . ² Nu-nu. s nu se m rite cu tine?! Normal. eu.... vai de ruine.. la Râ nov.. îmi face sil .. te referi la faptul c i -am spus Ludmilei s . din partea mea.. doctore.. chiar dac nu-i adev rat. ha-ha! 17 ² De ce râzi. la castel. galant -picant .Galant ! ² M rog... am adormit imediat. ce nesuferit e ti. ² Ei. i de asta te pot asigura to i cei care m cunosc. spune -mi i mie... oricum.. dar promite-mi c ai s fii sincer.. ² A. 16 Minda râse u urel... ² .. haide. cam ciudat. amestecate. foarte sigur pe mine... cred... ² Bineîn eles c nu-i adev rat.. nu i-a dat inima ghes s vii s -mi râcâi la u . asta-i. ² Ei bine. haide. al nostru. d -mi voie.. te pomene ti c i-a trecut prin cap s flirtezi cu mine. ai amu it?!. nu m îndoiesc c .Ha. i -ascult .. spune-mi atunci: în noaptea aceea. Ludmila e o femeie fantastic .. i feti a aia care ne-a vândut brânza aceea dulce.... Doc! Ei. ai luat-o în grav acum! Dar a flirta. te-ai purtat ca un domn... dealtfel am consider at.. i. tii ceva: vrei s l s m chestia asta? V prive te ce face i voi doi i pe ea o prive te la fel! P rerea mea despre tine i-am spus-o cinstit i.. în loc de Äa flirta". nu mai râde.... fumând igar de la igar .. Ei.. hai? Recunoa te! ÄS intru. nu -i a a.. nu-i adev rat?!. ha! ² Nu-nu. ² Bineîn eles. vai de mine. Altceva. ia spune... s nu intru. dincolo: ² M respec i?!. mult îmi pas mie de adev r! Am spus ce credeam eu i i -o spun i ie. la fel.. dar ipocrizia asta m face s .. ce dracu!. s nu încerci m car! Consider asta o obr znicie! To i prietenii mei trebuie s flirteze cu mine! Asta e prima condi ie! Nici o grij . Doar ai spus adev rul. ce.. cu o femeie ca mine e im-politicos s nu flirtezi.S o avertizezi c .. când eram mic .. citeam o gr mad de c r i. la Bran.. ce romantic... flirtul t u... po i s fii lini tit . dac vrei. las ciubucele astea. spuse calm Minda... te asigur. o clip : mie-mi plac lucrurile clare! Dinspre partea Ärezisten ei" mele nu trebuie s .i merge mintea.. în fa . dar. ha. v d c ai în eles despre ce-i. atingându-ne dege elele. m car o dat în via . voiam s te. stimat duduit !... nu vreau Äs filtrez" cu dumneata.. pomi orii sub ploaie... nu m-am formalizat deloc. brava ie.. ce întrebare mai e i asta? A. citeam i spuneam chiar... de i. ² i... Doc.. drept s spun. cum vrei. nu e ti singurul specialist de pe continent. ha. ² . de i... pot s i -o repet i ie dac . tii c eu. nu. ² Haide-haide. pic. în orice caz. la telefon. în astfel de chestii. nu se întâmpl nimic. ² Ha-ha..² Las -las .. îmi ajunge c am auzit-o o dat i.. ² Ciudat?! ² Da-da. dup ce-mi spui i mie?!.. ² Cum? M rog. ai început s te bâlbâi! Te pomene ti c i s -a i umplut gura. deloc... v d c te-ai formalizat i. Doc. s intru. ² . la Râ nov. de i sunt convins c te-ai plimbat vreo dou ore prin curte i-ai fumat o jum tate de pachet de ig ri. pe care am mâncat-o împreun . ² Nu tiu dac am spus adev rul. s nu intru.......

² Nu-nu. m runt . Al turi. la miezul nop ii. apoi. era perfect uitat . cu ochii mari. apropo. ajunul Sfântului 20 Nicolae?!).. perfect eliberat de spaim .. o spaim . Ce era de în eles?! Cu un efort. ce sosise deja i care trebuia absorbit. O panic fizic .i continua travaliul. se particularizar . da-da. spaima lui.. m runtele sale automatisme din timpul unei conversa ii telefonice oarecare. f r nume. o panic scurt . când celelalte sunete i grupuri de silabe sosir .p rea o vietate m runt .. ² A! i mai grav! Cu atât mai grav! i vocea ei.. ce nu i -o putea explica prea bine. prins între barele sub iri de ebon it ale difuzorului.. într-o a teptare a unui oc ce trebuia s vin . ca înc în atâtea rânduri. ca un acompaniament într-un trio cu cvartet de jazz. înc o dat . de parc cineva în interiorul s u v zuse ceva.... ce conta. cu Äoficialul".. de ce e ti urâcios i îi trânte ti telefonul lui Miu a-mic ?! Hai? Uite. învierea mor ilor. de o or i patruzeci de minute trebuia s se afle în alt parte. se auzi înc mult vreme în receptorul culcat pe t blia biroului i uneori. nu. o spaim pe care el însu i încerca s o în eleag . cu o pat ro ie. întreg trupul st tea într-o încordare pe jum tate. el însu i fu uimit cât de u or î i învinse starea aceea confuz .. spuse de câteva ori: ÄDa. ÄO fraz profetic !" f cu Minda i zâmbi înc o dat i sim i. Apelul se f cea îns în gol. copil reasc . Äinventa". dar. Minda urca încet bulevardul. i fu din nou uimit cât de u or î i putuse provoca acel zâmbet. de o or i jum tate. iar undeva.. coti la dreapta pe Calea Victoriei. Peste alt jum tate de or .. Când sunt cu un b rbat care-mi place.." Apoi se concentra asupra celor ce se auzeau în receptor. i mie nu-mi plac chestiile astea. descurc cu r bdare nurul receptorului.. î i aminti c era duminic . panic pe care propriul s u eu însumi refuza s i le explice. Travers apoi.. i tu.. încercând s refac în întregime fraza lui Ceea care exprimase perfect o stare ce se afla înc în viitorul trupului s u. a teptând împreun . parc ... cu o noapte înainte citise pân la ase diminea a. s zicem. stridente. se aglutinar . cu spaim . atâtea pete obscure 19 coexist cu luciditatea. î i va dep i oboseala nu prin odihn ...... exact în fa a u ii închise. pe jum tate.. nu-nu.. ce anume?! Prostii!. c era. eu i cu ea. pe tâmpl ² de parc ar fi fost lovit cu un corp dur ² cu gura întredeschis . un fel de astenie.. Äo"-ul morm ia în bu it.. mult vreme. confuz . i eu am iz olat-o. la început vocalele.. Nu. nu prea mare.. sunetele acelea lungi. resorbit ... pe care el însu i ² acel el însu i care se refugia în acea clip în trupul s u cel mai îndep rtat. ² Iart -m .i mi te degetele.. câteva minute dup dou sprezece. ce . Ceea fusese cel care.. pân când dom-niasa. cuvintele îi r sunau înc în ureche. Alo!. Äextrage" acel zâmbet din el însu i. aprins ... de Äi".. în clipa aceea. se îngro ar . ce ciudat.. O m runt migren . din spaima aceea de câteva clipe. Miu a-mic nu s-a sup rat i te-a sunat mereu. da. din comoditate sau din igien . cu o anume ' certitudine. dr gu ule. în inima sa ce b tea în vârful membrelor sale ²încerca s o ghiceasc . o pat obscur .. ² Cine.. cu.... ÄIn punctul mort. Ceea spusese..". i deocamdat Geiger. plictisit i amuzat: în definitiv coexist m cu atâtea neclarit i..griji. am îmbr cat-o în ceara disper rii i b rb iei mele i am l sat -o acolo.. ap rece amestecat cu z pad . Cine?! f cu Minda. o insect . Totul urc la suprafa . trebuie dublat efortul.. ca pe urm s m t v lesc cu altul. ci. auzi el vocea cuiva. bineîn eles!. i -am mai spus. alo!. m runt stridente.. se întoarse câ iva pa i înapoi. Äe"-ul începu s ipe primul. deschi i. m garule. Bâzâitul se fragment .. gre it. Pelicanul. î i f cuse trei cursuri înainte de o calitate excep ional !. gângurind. a. sfâr it de noiembrie (sau începutul lui decembrie. eu nu-l p c lesc pe Geiger al meu nici pentru Gregory Peck! Ne în elegem la pat ca doi copii de â . întins pe cana peaua sa de lucru... ². evident. te rog.. Va închide recep torul i se va culca!.. nu toate deodat . cum spuneam. dublat frecven a.. acum vorbesc eu. Reflexul acestei spaime se repercuta i în ochii dilata i u or. urmat. eu nu m culc decât cu un singur b rbat. lucrurile. totdeauna.i râsul.. va lucra în continuare. lu receptorul care emitea deja un singur tip de sunet... unde st tu câteva minute în îmbulzeala din fa a G rii RATA. în sfâr it. se ridic în capul oaselor. într-un m runt efort. printr -un simplu efect de reverbera ie.. mi-ajunge! Eu nu m in de mân prin parcuri cu te miri ce sclifosit.. de curând? Era ceva de foarte curând citit.. un bufeu. se grupar i începur s prind un în eles. un bâzâit insistent. fumând o igar . Pelicanul." i zâmbi. neidentificabil . respirând cu greutate. Minda d du din umeri. se întoarse i coborî spre Pia a Senatului. habar n-am. ² N-am fost plecat. st pânindu. înc o dat .. ca un solo-bas. ci prin efort. trase un creion dintr-un recipient i începu s grifoneze absent.. era îns incapabil s . cine spusese asta? ÄObscur. o pat .. peste. i-am spus c sunt boln vioar i trebuie s m doftorice ti. Cu acela i rezultat.. Mia Fabian f cu înc o dat num rul....... Peste o jum tate de or . ² Alo. Minda continu s dea din cap la bâzâitul acela u or. pe o hârtie alb . Era o duminic dup -amiaz ploioas .. domnul-doctor-Pelicanul a catadicsit s se întoarc acas i s . alo!. unde citise asta. încât. Minda ridic receptorul: 18 ² Alo!. cine. doctorul sta culcat.. el începu s . vrând s intre la Libr ria Academiei. într-o anume ordine. aproape melodios.

un b iat i o fat . atât de dificile. Era foarte bine dispus. un fel de M ria Felix cu gambele scurte.. de iner ie f r nume.. a doua oar .ias din starea de iner ie în care se afla.. raporturi atât de precise. cum se spune pe nu tiu unde. aniversau nu tiu ce. ascultând cu gravitate. se v zu asta când ie i de dup galantar. înc înainte de a se a eza la o mas . cafeaua rece îl a tepta înc . odihnitor. în svetere prea lungi. tinerii str zii cu iubitele lor duminicale. dup ce lu la rând toate etajele. un tinerel.. sprâncenele pu in cam groase. domnule doctor. urm rind din ochi. Femei singure. jilav . z pada se depozitase deja. Unde erau b trânii?! i. în jurul unei mese ovale.. Voia s . cu buzele strânse. s . dând u or din cap. indic cu degetul vânz toarei (o femeie surprinz tor de fru moas . ca i asupra unui animal m runt. i într-adev r. posibil. prezen a celor trei tineri îl anim într -un fel. dup câteva minute lungi. bine îmbr cate. înc rcate cu ceaiuri i torte. femei într e aizeci i aptezeci.aisprezece. Foarte rar câte. asigurându-l c se va sim i foarte bine. umoarea. patru f r apte minute.. care sem na îngrozitor de mult Äcu un doctor". de i intelectualismul ei uscat l-ar fi indispus acum. înfruntând înc vocea. De pe atunci remarcase ce odihnitoare puteau fi. când se auzi strigat. în zâmbetul ei i al lui. de curajoase. ie i din nou la telefon. aceste numeroase oma-uri. a c rei calitate deosebit i-o explica abia acum: M ria Felix o preg tea pentru el. i Minda î i b u cafeaua la masa lor. Reveni în cofet rie . cânt rind în gând fiecare exponat i. fu din nou în pericol de a renun a.. de cincisprezece. tineri muncitori. acest Ädomnule doctor" pe care tocmai îl exprimase gura aceea pu in cam mare. mai precis. ceain rii. odihnitoare.i termine convorbirea." Minda zâmbi.. se ridic (în trecere. dar care. mi carea cofet riei. se opri din nou în fa a vitrinei cu pr jituri i. parc .. o rug pe vânz toare s -i preg teasc o nou cafea. b trâni deloc ² unde sunt b trânii. dintre toate profesiunile. crem niturile sunt de ieri diminea . aprinse o igar . în rigola str zii sau în col urile cl dirilor. p l vr gind în lini te. de frumoase. Apoi Minda se îndrept spre masa sa i a tept pr jiturile i caf eaua. f r scop ² s tr ie ti o dup -amiaz f r scop. i dup o jum tate de or bun cei doi p rin i îl invitar s -i înso easc . Se îndrept . de convenabile. in extremis. i porni spre o mas . observase asta i cu alte ocazii. mai ceru una. era cu dumneavoastr la mas . la urma urmei. Minda refuz îns . trebuia doar s dea un telefon etc. doctorii sunt repera i cel mai repede. la un chio c de ziare. reflex. Ceea visase revolu ia i un nume.i conserve starea pl cut . se opri. de i. în fa a vitrinei st tuse to t timpul aplecat. comod. a tept în frig ca cineva. cu figura lui grav . uneori erau acolo femei colosal de b trâne. cuvintele altora. cu un oarecare interes. mânuind cu aten ie linguri a de argint. lumina. un coleg de la ÄFundeni". apoi se pierdu în fa a vitrinei cu pr jituri. Minda se întoarse cu jum tate de trup.. a tept destul de mult. Minda î i scoase agenda din buzunar. domnule doctor! Ruladele ne-au venit ast zi. ucenici sau haimanale cu câte-o iubit . se uit la ceas i afirm c avea program. în general. cu din i perfec i îns . o convorbire nu prea lung . spre amuzamentul s u. gândi el. cu p rul alb. abia se r ce te i cafeaua!") i vorbi cu cineva. sora so iei (o domni oar în jur de optsprezece. femei cu un copil. întunecat . era deja în întârziere . în mod Äspecial". el nu locuia prea departe. avea gambele prea scurte) o indian . a. o b trân . familii." ÄMul umesc!" f cu Minda. nu le ajunge pensia pentru o pr jitur . oamenii. î i b u încet cafeaua i regret c nu avea un ziar la el. ÄAm avut pân adineaori. în . de frumoase. r spunse M ria Felix. ce ap rea atât de rar la el.-<4tur pe care n-o mai mâncase de foarte mult vreme (din copil rie? nu-nu. afar continua s plou cu z pad . iar el. dar de. o z pad suspect . ceva cu totul pl cut. cu ig rile din care mu cau.în Occident mai ales. îi explic frumoasa vânz toare. fumând to i cu o disperat i vesel plictiseal . familii întregi. i crema e cam. inuman . va s zic era cunoscut aici. în timp ce îi saluta înc . ceru o cafea dubl . gura frumoas . ca un mulaj dentar) i se interes ² asta înainte de a fi comandat indienele (surorile indiene!) ²dac nu aveau crem nit cumva. ce poate fi mai odihnitor?! ² se surprinse chiar Äaplecându-se" cu o anume curiozitate asupra propriei sale st ri. duminic dup -amiaza? Probabil! De câte ori fusese în str in tate. pentru el oricum.) i o comand numai dup ce se asigur c nu aveau rulad cu fri ca. Era o . aproape. se îndrept spre telefonul ce se afla în exterior i încerc un num r. duminica dup -amiaz . de-aia s-au i terminat. Reveni în cofet rie i. bunici. cu fâ urile aruncate pe un scaun. societ i întregi de b trâni. în anumite locuri mai ferite. colosal. Era o cuno tin .. fete surprinz tor de tinere. lodenuri vechi. toate sorturile expuse. ca i cei doi copii. apoi. spre mirarea sa proprie. î n sfâr it ajunse la rând (Änu-i nimic. femei singure cu un copil. Era ora patru aproape. ÄAvem.. ci mai mult: o promisiune a z pezii. apoi renun i î i d du seama c n -ar fi 21 avut chef de nici un ziar. Ce s citeasc în ziar?! Ar fi avut chef de un policier. ei. explicabil. travers i intr în cofet ria blocului turn.. cum era de a teptat ² pentru sine însu i! ²renun la pr jituri. nu. mâinile lor frumoase. Renun s comenteze faptul c ea i se adresase cu apelativul Ädomnule doctor" (o. privind circular în jurul s u. în clipa când era pe cale s . i. de agresive în tiparul lor blând. aproape caricat. un Chase sau un Chandler.i aprind o nou igar . inventariind-o cu r bdare. la urm . de i nu era propriu-zis z pad . cu un carton uria de pr jituri. urm rindu-i reac iile. pentru care figurile lor erau preg tite. dar cineva mi -a comandat un carton întreg. în fâ uri. sc mo ate. i în^chii celeilalte sclipi o lumini de bucurie c între ei doi se stabiliser . familia plec . el visase cu o tenacitate fantastic . serios. ce erau i ei prezen i). f r zah r).. dar nu v sf tuiesc s lua i. de aceea i vârst . Se gândi un timp la acel ziar. f r zah r. în apropiere. f ceau undeva o vizit de familie.. întinse. îl izbise prezen a b trânilor în cafenele. prin ce g uri se ascund. cu lodenurile lor uzate. Fuma i î i b u cafeaua. curat.. exact raportul pe care ea îl a tepta. cu so ia. în sfâr it. atât de repede. cu ochelarii masivi. i atunci. cât îl visase în adolescen . eventual o Agatha Christie.

Nestorescu fu pu in uimit aflând c . hazardându -se în lapovi a de afar . aprins din clipa în care se a ez .. ce se acorda perfect cu acea duminic dup -amiaz . prin apropiere. bine dispus.. Trebui s sune înc o dat pân când se auzir ni te pa i. The girl oflpanama. u or lâncezi. obi nui ii ei intrau dup o jum tate de an sau i mai mult cu acela i aer. un sezon. apoi. u a se deschise i ap ru în deschiz tura ei o b trânic . parc . contacte.] brunet . ceru altceva. Minda. care. trona un difuzor uria .'într-un anume fel. Nestorescu introduse o rol cu muzic beat. b trâne!" i: ÄDe ce n -ai telefonat?!" îi oferi o cafea. i ceru o Ä igar bun ". nu juca nici un rol. igara. în ciuda ochilor enormi. Tr ia cu cineva? se interes doctorul i primi un r spuns evaziv. vagi. suficient ca s . cu Roii Garnerr.. apoi reintr . telefonul sunase de câteva ori în acest timp.. Pe una din str du ele limitrofe pie ei se opri în fa a unei c su e cu grilaj la strad (pierduse câteva minute pân s o g seasc . aproape cinci i jum tate. î i aprinse o nou igar . cu ochii cârpi i de somn. Lâng fereastra înalt . în sfâr it. î i ap s p l ria pe cap. timpul. clipind conspirativ din ochi. Oricum. Era o Äfat bun ". dealtfel. în dosul lemnului.. mai avea un pachet la el i va fuma cât va avea chef. apoi într-o sta iune climateric . buc latul. avea i unele veleit i Äartistice". . cu o oarecare ov ire. un scotch autentic nu era la îndemâna oricui. scoase de undeva o sticl de whisky i o puse în fa a musafirului. dealtfel. în fa a lui sau pu in lateral. înc somnoros. înainte de m riti . Acest fapt putea în ela îns .. apoi intr în curte i sun la o u ce era protejat de o minuscul marchiz . De i voise s plece. în ciuda aparen ei ei de Äfru moas spaniol " (o frumuse e cu un chenar vag trivial. cu masa sa de lucru pe care se g seau risipite mii de uruburi. pasiunile ei aveau drept suport aceea i m runt fixa ie artistic . cu domiciliul în Constan a. Oscar Pieterson trio. uneori. cu întreaga sa instala ie de ÄHi-fi". se apropia de sfâr it. Doamnei i se lu pardesiul. îns cum p rin ii ei locuiau în Bucure ti i ea îns i era bucure teanc . solo piano. apoi se precipit i derula câteva benzi. d du din umeri Minda. m runtul. cu o geant pe um r. Tanti. Râzând. Era trecut bine de cinci. apoi.. Minda cu datele ei civile. Telonius Monck. într-o vreme. mai bine zis o amân . cu orice duminic dup -amiaz ). Dealtfel.. de 120 de ba i. O coti pe bulevardul Co buc. g sind ceva pe placul lui Minda: Dave Brubeck Quarter. i Minda p i în uria a camer -atelier a lui Nestorescu. dup o noapte alb .. Ezit o clip în sta ia de taxiuri (nu se afla. venea cu acordeonul i delecta o întreag societate. pe 11 Iunie. plinu . O chema Tanti Miter i era so ia unui ofi er de pompieri de la Constan a. i în acest r stimp.. piuli e. care î i ceru scuze c nu îl recunoscuse i tent imediat un microconsult pe care Minda îl satisf cu. Ascult câtva timp în t cere Moon light in Vermont. cel pu in atât cât era el în stare s . Nestorescu o strig totu i pe maic -sa i îi ceru dou cafele ( tia c doctorului îi pl cea s o bea rece). el însu i nu fusese destul de mult vreme acolo).. Cu astfel de palavre Äb rb te ti" trecu acel sfert de ceas în care doamna Miter convers . nici o ma in în sta ie). 22 23 bându. politicoas . de i f r prea mare ostenta ie! Cu cineva.disperarea lor vesel . tehnicianul îl puse la curent pe . Era un ÄHohner" uria . negri. câteva difuzoare i aparate în lucru. doctorul se între inu câteva minute cu mama tehnicianului. pe scurt. apoi ea disp ru afar .. fals.. cu o bro a de argint la gât. ca i cum ar fi ie it de acolo în ajun sau diminea . fu l sat s intre. i ajunse la Arenele Libert ii. pe care silueta ei sub ire îl sus inea cu o necrezut for . se vedea c era o obi nuit a casei. nu-nu. abia sesizat. apoi renun tocmai când se apropie una. f r s tie bine de ce.i ceaiul. dou femei îngrijit îmbr cate. întrebându-l ce dore te. c su a avea i num rul c zut. apoi la stânga. cântase undeva într-un local dintr-un ora în Moldova. de fapt un membru al unui grup solistic. într -adev r. Sarah Vaughan. în spiritul so iei de ofi er. dure). Apoi. cu ochii umfla i. de curând lansat.i fixeze bovarismul. jazz-u\ u or învechit al anilor '50 care îi stârnea doctorului o anume melancolie radioas .. cu o cea c de cafea în mân . s se între ie cu b trâna Nestorescu. dup cum era u or de observat. cu p rul strâns într-un coc. se sun la u ^ i în camer intr impetuos o femeie de vreo dou zeci i cinci de ani. Trecu astfel o or . sau în fa a lui chiar! Lui îi muriser bunicii i poate de aici. aparatajul doctorului era în perfect stare i c trecuse doar pentru o scurt vizit . franc plictisit . avea ceva voce i. inimoas . el sim ea cu o anume certitudine c asta nu avea nici o leg tur cu nevoia pe care o sim ea ca undeva. a sânilor agresivi (mâinile erau cam mari. cât fumase ast zi? Refuz s mai calculeze. lucru ce tr da într -un fel energia ascuns în corpul. ro ii. era total lipsit de senzualitate. înalt . deoarece în casa ve nic deschis a lui Nestorescu. când Minda ie i din cofet rie.. Minda însu i d du unul i.. curat. cu p rul alb. dar sta era un semn al pre uirii deosebite de care se bucura Minda i al rarit ii prezen ei sale 24 acolo. tocmai când se preg tea de plecare. îi scrise repede o re et pe care o paraf i avu de luptat apoi cu scuzele mamei i ale fiului pentru tapajul de rigoare. un 25 tinerel de la estrad . cu un: ÄUra. pe care Minda o refuz . l mpi-radio. afirma tehnicianul. Small gets in your eyes. dup felul în care se mi ca. de mai mult de jum tate de an st tea în Capital . cu mama lui Nestorescu. P cat. l-ar fi odihnit dac s-ar fi aflat pe undeva. amical . Eroii Garnerr. apoi.. când intr în camer Nestorescu. Sosir i cafelele.. friguroas . î i vârî mâinile în buzunarele pardesiului s u de c mil i o porni agale înspre Spitalul Brâncove-nesc.

toate astea erau. iar seara.i pusese un batic. ajutat de Nestorescu s se dezbrace. o dat c g sise. o or i jum tate chiar. fumând cu l comie. sta era cuvântul: o pornire ugubea ! ² c reia ar fi o puerilitate s -i rezi ti. ² Cum. o odihn real a centrilor s i nervo i. ca s g seasc acel Ä5 stele". în timp ce tehnicianul o cert c nu. observabil doar când st tea într-un anume unghi al luminii. am spus c m duc pân în fa . astfel de oameni sunt plicti co i dac îi întâlne ti prea des. dar când am v zut ploaia asta împu it de afar . prietena lui Nestorescu. Se auzi apoi.. urca din adânc o pornire vesel . unde erau invita i ambii.. îl a tepta Ludmila la o familie prieten . mai mult chiar. V zu scena în gând. dar ie irile astea în tot felul d e medii. ce dureaz câteva minute. care. Era vesel acum.. care se pare c auzea totul din antreu sau din camera vecin . ai ajuns pân la la? se mir Nestorescu. întâlnirea cu ea era o obliga ie?! Prostii. fericit acum de ploaia care o adusese aici i care o separa de mediul ei familial. chiar i surorile indiene. Domni oara Gabrielescu era la fel de înalt . era exact cuvântul: o escapad . Ai mei m-au rugat s viu la ei.. nu. din eternul calcul al lui: la ce folose te? Sau: Nu e în program? Sau: E plicticos! Evident. care îl odihnea ea îns i. i ie ind încântat de dou ori. amân plecarea. curajoas . cu din ii ei frumo i. restaurantul sordid. cu o mare admira ie. inclusiv cei vegetativi. ceru o igar Äbun " (din care avea Minda) i declar c un p h rel de coniac i-ajunge.. i care îi zâmbi. tot un Ädomn doctor". o escapad din el însu i. Iar i sintagma asta idioat . Ce. dar Tanti.... ce inea o sticl de coniac în mân . ceva extrem de vag.i p rul cu un prosop mare. s . pentru c .. abia acum doctorul observ c Tanti era ciupit de v rsat pe fa . ugubea ² da-da. negru.i usuce p rul lung. am fugit. ha! I-am spus s . în casa aceea str in .. avea o must cioar care nu -mi 26 27 inspira încredere. Când s ies. inutil. se sim ea asta foarte bine. fa a ei era frumoas . cu o m runt la itate. pentru succesul fulger tor. Tanti Miter reintr în camer a doua oar ² când ie ise? ² cu o sticl de coniac 5 stele. petele acelea palide. în sfâr it. ha. foarte bine îmbr cat. dintr-un reflex de voin . ud pe fa de ploaia de afar . b trânul Duke. i propuse s -i împrumute o bluz . din ceea ce trebuia s fie el însu i. cu vitalitate. s-a legat un tip de mine.. Äfrumuse ii" ei. punându-l la punct f r s -l jigneasc . nu tiu.. nu -i a a. neregula i. cu tâmplele concave. m run i. dup cum povesti. toat diminea a b tusem aluatul pentru cozonaci.se r zgândi. . ceva ce. pentru câteva zile mohorâte. în orice caz. Clark Gabie nu poate fi jignit duminica dup -amiaza. nu tiu cum. nobile. orice indian e f cut cu fri ca. crem niturile nu sunt proaspete. uscân-du-l. a doua oar .i rad must cioara i o s mai vedem pe urm ! Râse i Nestorescu. ei pot deveni i vulgari.. iar pân la opt mai avea o or bun . pe la câteva restaurante i cofet rii din apropiere. duminica dup -amiaz a unei femei? O astfel de victorie. ziua... m runte. i acum. pentru c . cu familia. mutrele lor previzibile. într-adev r..Nu mai suportam singur tatea ast zi! tocmai declara Tant i. unu' care se plictisea. acel Ä5 stele". unde îl tr gea ea. iar r uladele cu fri ca. formidabil. Obliga ia de familie fusese Ätri at ". dealtfel. ² . i Minda se pomeni zâmbind i el. i o m tu de-a noastr . s se usuce. deci i lui. deschis tuturor. nu se mai vedeau deloc. el însu i! In sfâr it.. i de i ar mai fi putut da un telefon salvator i trece o jum tate de or pe la. iar la un rest ur n el care îi zicea ÄTimpuri noi". a venit i sor mea cu b rbat-su. îi i comandaser aceast escapad : dou indiene cu fri ca! Ce prostie. Minda renun îns .i din când în când. la opt. probabil. în care se intra f r nici un fel de crispare. de lume i un ins elegant ² ce în elegea Tanti prin elegant? ² cu o must cioar Clark Gabie. în rest. minute întregi. o escapad de care nu va lua nimeni cuno tin . de la Turnu-Seve-rin". cu acelea i mi c ri de-acum o or ale Tan ei Miter. singuratice. nu-i a a. pur i simplu am fugit. intr i b trâna... gras i frumoas . da-da. la mine... foarte sub ire îns .. Duke Ellington and his bând. împreun cu o tineric . orice indian veritabil . flatat . nu se g sea decât Äinfectul de 3 stele". inteligen a. singur . Din câte asemenea sute de succese nu e f cut via a.. De ce s nu întârzie. din ceea ce era el însu i. cu nasul fin. Ajunge o obliga ie pentru o duminic . bineîn eles c nu. Slava era mai înalt cu un cap decât tehnicianul. cu un cap îngust. cu mâna dreapt . din acest unghi. ud. de fapt. obositoare cumva. cu feti ele. ajunge pentru fuga aceea prin ploaie. pe care o prezent i celorlal i drept Ädomni oarajjabriele cu. în ciuda cursei pe care o f cuse. frecându. i-am întins-o! râdea.. blond .. care a comandat un carton întreg. hainele lor previzi bile. cu din ii nu foarte albi. tactul. negru. Trebuise s fac o vizit de familie în dup -amiaza aceea. plin de fum. mai bine o escapad din ceea ce devenise. te pomene ti c tot din pricina ploii? ² Mai plou ? întreb el. derulând o band ... d dea o anume ambiguitate chipului ei. vesel . care venise în Capital pentru o restan sau un examen de f r frecven . în iner ia aceea de duminic dup -amiaz . ² Ei.. i Minda se gândi c în definitiv i el Äfugise" de ceva în acea dup -amiaz . uneori. ² Fantastic! r spunse Tanti. din care se ie ea pentru totdeauna. cu p rul lung. a fost un domn. expe-diindu-i o fraz femeii aceleia înalte. dar pentru o escapad . Slava. sau pentru a doua zi? Era odihnitor. de ce s -i rezi ti?! Numai dintr-un simplu automatism de voin . într-o astfel de dup -amiaz . mediile acestea previzibile. valurile de p r negru. dar. sunt de ieri diminea . aran -jându. i se surprinse imediat gândind cuvântul Äobliga ie". ce conteaz ? f cu Tanti. refuz chiar. Avea un zâmbet cu adev rat fermec tor câteodat i se vedea. zâmbetele. i în camer intrar . burghez. cu toat gura.

îi va ar ta el lui. circu ite. prin spatele celor trei femei. de i. totodat . pe cea mai mic . un tangou care alerga dup el. o v zuse în dou rânduri. aluzii la socoteli comune. vinuri alese din cele mai renumite podgorii. cât p-aci s . Când Minda se ridic în picioare s plece. ca un câine sc pat din buc t ria restaurantului. tehnicieni sau amatori de radiofonie. i toate trei râser . î i avea mirosul lui. în fa a lor câteva borcane imense de sticl . se opri câteva clipe în fa a fotografiilor di n vitrine. provinciala. dup câteva zâmbete i dup ce pred un pachet b trânei. pe o etajer înalt de metal. Trecea pe lâng restaurante vesele. care-i f cea sil i îi pl cea. grav . pentru o cunoscut orchestr . un tangou ce f cea cu ochiul. studentului. tot drumul sau o parte din el. se integr ei. formule de l mpi. din nou: ÄVinuri selec ionate" i înc o dat : ÄVinuri vechi". Francisca i. care -i pl cea. ca de obicei. Ce f cea el la ora asta? S -i dea un telefon?! D du din umeri. aruncate. dar el nu fuma pe strad . lovindu -se u or de cei ce soseau.. te pomene ti. ba nu. acoperite cu litere mari. r t cit .. amuzat de propriul s u gând Ä galnic".. în loc s-o ocoleasc gr bit. i ele râdeau pentru eternitate. se putea observa asta dintr -o privire.. un b rbat cu p rul c runt. i dac dobitocul nu va fi acas . încet. Trebuie s m mi c. era un gând Ä galnic". nu reu ea s . Tanti Miter disp ruse./ prieteni ai lui Nestorescu.. la Codul civil. în bidonul cu l turi. care ap ru. în definitiv. ploaia încetase doar de câteva minute. strângându. de i se chinui un minut întreg cu acest lucru. inteligent. greu. se putea vedea asta prin u a r mas deschis .. vreo zece clien i. era un film pe care nu-l va vedea niciodat ! St tea i buchisea. i el se tr gea prudent lâng perete. de cât mai mult mi care. în casa aceea în care el fusese o singur dat . un câine care venea. comendatore?!" ² un tangou importat din perioada de dinainte de r zboi. intrar pe u doi. da.. cu un rânjet cinic pe botul s u ascu it. cineva îl îmbie cu bilete pe care le refuz .. m slinele i brânza vis toare din galantarul pe jum tate gol. unsuros. gândi el. dar numele nu se constitui în nici un fel. tava cu fleici grase..... ca s pot sta pe loc!" parafraz el din nou. nu f cea! în definitiv. Ce ciudat.. aventuri cu probele instala iei etc. i el tres rea i se felicit pentru ideea pe care o avusese de a parcurge tot drumul pe jos. etc. veselia celor din untru. plictisite. ce foiau pe acolo. minuturi la comand . de col ul gurii.i aduc aminte al treilea nume. nu prea gr bi i nici s ias i nici s joace. pentru c pr v lia aceea banal . Se hot rî s .. probabil.i umerii ca orice c l tor înfrigurat. cu cele trei feti e adorabile.. cu melodia lui zdren uit . un tangou de lat. Francisca i. apoi plec .. era.. a a cum f cea de obicei. din Ätutun selec ionat". cu exact atâta ironie de cât ar fi avut nevoie dac prietenul s u ar fi fost de fa . deformând o fraz de-a lui Ceea. în urechi cu sunetele viorii ce cânta acela i lag r. i le comunica celorlal i doi ultimele achizi ii. tocmai pe cea pe care o cuno tea cel mai bine. pe care. chitan iere. î i vâra capul. dintre care unii. strigân-du-se. dar nu. femeile continuau s râd în clipa când el dep i col ul i ele r maser astfel. cu atât mai bine. în mijlocul familiei sale numeroase . pref cut. era un singur lag r în toate aceste localuri ² ÄVrei s . sau mergea el oare atât de încet? S gr beasc pasul. plictisi i. se a ez la telefon..i umbrelele. i gr bea pasul. i. de i nu se gr bea. luptând cu tenta ia unei ig ri.i agate p l ria în umbrela unui aiurit care îl i privi cu o furie infinit .. unul se pare c instala sistemul de difuzare într-un mare restaurant. c utând prin registrele aflate.. de dou ori. mul i din ei trafican i de bilete sau amatori de unul. in i a â a i de mirosul locului. cum dra cu o chema pe a treia. în care ap reau nume str ine. râzând la nesfâr it de fraza aceea banal pe care le-o spusese superiorul lor. ap ru mai bine zis.. 28 29 ca orice loc. nu v zuse filmul i se surprinse cochetând cu ideea dac s intre sau. rece. ce prostie. va cump ra de la cofet ria M riei Felix un carton uria de rulade cu fri ca i îi va face o vizit .. nu ast -sear . scuturându. mesele ude de vin. cum le chema? Sabina. se mai auzea înc . stai. i se lipea de frunte. bineîn eles. în primele minute. în curând îns . d du din umeri.i continue drumul pe jos. sau. de nas. unul purta în mân un magnetofon mare. Sabina. f r nici un scop precis. mai avea o toleran de jum tate de or . în sfâr it.i umerii. râzând. încet.Slava.. lip ind. i -apoi fumase o gr mad în acea duminic dup -amiaz ! Acea duminic dup -amiaz ce alunecase în cosmos. h mesit. J^aul i Sever. r ut cios îns . nu-nu. i Minda trecu al turi de vitrina de sticl i. duminic seara (sc pase. pentru c era un tangou care l-ar fi putut mânji. cu bretonasul ei si conversa ia matur . salamul trist. se va mai întâlni de multe ori cu el. apoi o tergea satisf cut. cu vitrinele aburite. la procedur . afacerist. printr -un . perfect inopinat . termene.. unde nu avea chef s intre i unde Ceea nici nu-l invita. Minda ie i exact în clipa Äcând nu mai era nevoie de el" i constat cu bucurie c ploaia încetase aproape cu totul.. ferindu-se de b ie ii în jur de zece ani. trecu.i cânt un lag r. la medicin legal . îl sim eau în mod special. prin vitrina de sticl . str zile se popular . ca i în fa a vitrinei de cinematograf. Trecu pe lâng un cinematograf în fa a c ruia se g sea o gr mad de lume pe care. dup ce se mai învârti printre cei ce a teptau în fa . lihnit. cea mai mare parte. tramvaiul oprea cu scrâ nete muzicale în sta ia din apropiere. Sorina sau. ro ii în care se anun au ÄFripturi. bere toat ziua". Câte o pic tur de ploai e.. î i retu a coafura la o oglind din antreu. ceva cu Är" i cu Äi". Agripina! Minda zâmbi.. un tangou ca o cutie de ig ri proaste. Minda mergea printre trec torii mai rari acum. va p l vr gi cu soacr -sa. cei trei schimbar fraze criptice celorlal i. preocupat.. la col . i Minda î i imagin strângându. la timp. printr-un acord tacit. cât de departe te poate urm ri un tangou? Ia uite. o pl cuse chiar. c se dep rtase de cinematograf i de sta ia de tramvai. gr tar special.. sau la cine tie ce tâmpenie. de eterna Äduminic dup -amiaz "). cu capul acela îngust... pe care acei in i.. care le s puse ceva. Äam nevoie de mi care. Irina. se puteau z ri trei func ionare ale ÄLoto" -ului. pen tru el.

consilierul ministrului. un miracol totu i. a. dar. Ludmila. scopâr ite. imprimându-le acea abia sim it senza ie centrifugal . noul ministru. ea î i p strase întreaga veselie.. metacarpiene izbite u or. distinse subit râsul ei care se rostogoli acum identic.i.. trebuia s aib curajul s . maz re. pe jum tate amabil. frânturi întregi f r sens. ce decis. într -o audien . casta sa.. cu un început de uimire. de acest lucru era convins. Salvador Dali. tr dându. sub ire. apoi despre Italia. ciudat de vast . ea era deosebit de vesel . da. lu e. totu i. abia în clipa când form num rul ei î i d du seama c asta voise. în prima sear . a â are. chiar bârfi pu in. s mergem la Sovata. în patul lor cosmic. toat lumea era la curent c lunea viitoare. Se vorbi despre ploaie. . prietenii lui i înc mult lume se bucurau de pe acum. despre cauciucurile române ti. cu din ii sclipind. dar cum. despre mod . clinchet de pahare. clanul s u. v zând. i acest lucru nu era adev rat! Pe ce se vedea c b use. de ce ciudat ? întreaga sear dans . de t blia patului sculptat . Ludmila. unsuroase. se pare c . ei doi. se rostogoleau încet. de zid.. h rt nite. ar fi fost tentat s -l fac ! Se amestec apoi printre ceilal i invita i. care îl cuno tea atât de bine. o scul din somn pe Mia Fabian ca s -i spun . un p h rel de whisky.. o ridicare de pre uri. lent. râzând în întuneric. un râs ce nu avea nici o leg tur cu serata lui Velici. viitorul va restitui cu generozitate. mercuriale. zi i noapte. în col . ciorapi flau a i b rb te ti. coate. pe jum tate a â at.. i -ar fi frecat mâinile. la debitul la care m opresc totdeauna când. ultima terapeutic a cancerului ganglionar. avu spirit. îl împingea cu blânde e înainte. adic . o tuse scurt . sosesc acas i-l g sesc f când . a a cum credea ea.. mai mult decât probabil. târnosite. optit. neam hot rât. ce nesim it. de sensibil . aproape f r ca el s-o simt .. o felie de friptur rece. cine tie. l ui îi pl ceau tangourile. intr într -o anume vibra ie. cu o lucire de râs în ochi. i el se bucura c era calomniat. la câte va minute dup ce intr i d du cordial mâna cu toat lumea (nu era ultimul). pe drept cuvânt. încheieturi... dar. de noptiera care respira cu siguran .. oricum. amuzat. deodat . marchizului. care se întind cu oricine. ceremonios. la Nestorescu. era convins c b use cu mult mai mult.i c . dansase o dat cu ea. speciali tii. el. miorl ite. masaje. închipuie . tr i o veselie ciudat . descompus. era ceva care sclipea pe hainele sale. lip ite.. s mai conduc i oamenii de autoritate. care se afla la cel lalt cap t al salonului.. homeopatie. El o privi pu in uimit. cu grupul din care se ridicase i nici cu îmbr i area lor. mai ales tangourile cârâite.. un râs al nu tiu cui.în aceea i sear (sau era a doua zi?!) în orice caz. da.miracol ieftin. mai mult decât atât. în patul lor. i el o urm rea.. cu r spundere. câini de ras . chiar i tangourile de acest fel. toat lumea vorbi. cu fine e. dup cei aproape dou zeci de ani. cârâite. Ä. era a teptat la ministru. str lucise acolo. maionez . voia s -i spun . acela i lucru pe fe ele celorlal i ² succesul s u social. cu gura plin . pu in înduio at. reprezenta acum mult mai bine. primi o farfurie mare cu ciuperci. imagineaz . b use! i atunci abia î i aminti c b use. Lizbeth Taylor i Burton. i ncon tient. i-am strâns-o. pe chipul logodnicei sale. era hot rât. Minda. în care ciocoiul / din el era perfect democrat. de parc i-ar fi fost pe sfert tutore sau unchi. care se desprinsese dintr -un grup în care cineva povestea nu tiu ce i. negre it. cu un nou director general în Ministerul S n t ii. un gust pe care-l împ r ea cu oricine.. mai reu it decât el emblema sa intim-social . cu siguran . aproape.. c b use într-adev r. i în aceea i clip fu fericit c o p c lise. ce se rotea încet. demagogii. convers aprins. Ro ea. sezonul viitor. ea era acum. veneam spre cas i. un accident de cale ferat ... 32 el. cu decen ..i m rturiseasc sie însu i acest lucru. închina i domnului. tot mai limpede.y tangourile. sclipea deja. despre grip . ca o uria mân înm nu at . de omogen . în jurul lui dou sprezece. r splata se apropie. un demagog ordinar. logodnica sa Ludmila! O iubi. tacâmuri lovite de por elan. scâr âite. undeva sclipea ceva i îl ascundea. între dou sprezece i unu noaptea. nu mai prejos de.. la Velici. pe care el îl ignora pe jum tate.. dar în gând i-am spus: «Turn tor ordinar.Ia uite ce comic. da-da.. un clan întreg.... nu. pe mâinile sale?! Probabil. apoi mi c din cap: Sigur c da. i se gr bi s intre în discu ia general . iat ce repede. de la familia Velici. pe ea. era chiar acolo. Da. înduio at f r s tie de ce. glumi. pe te alb.» anul acesta. poate f r sens atunci sau în trecut. ce dracu. cu ochii rotunzi i fic i. mod . care îl intuia atât de repede: pentru c ea. nimeni nu se întreba dac Minda va fi de acord sau nu. dac ar fi fost singur. pocher.. a doua sear . a a cum se cuvine cu logodnica unui viitor coleg. într adev r. se transformau într -o pereche oficial i. s mai dispar impostorii. ea îns i. evident.. serialul de sâmb t seara. mi-a întins mâna. lovindu-se o dat cu antebra ul ei sub ire. castravete. uitase? o luase pe Ludmila la el i o iubise. acela i râs.. a teapt numai s . oamenii cu greutate moral . o voce de femeie. un pahar de vin (lucruri pe care le dapozit în grab undeva)... cu echitate i acelor frânturi un sens?!.i contururile. cu câteva ore înainte. citind pe fa a ei ² a a cum ea citea. O dat Minda o auzi... ghicit.. de t blia joas a patului. i auzeau murmur de voci. îl calomnia. care Äse d duser " la ÄRomarta". cu bra ele sale puternice între care 33 luneca ea. care se va solda.. nu în elese. profesional . n -ar fi f cut acest gest dizgra ios nici dac ar fi fost singur. lâng el. acela i pân la micron. vicontelui de Hippokrates. 30 31 ² Ai b ut ceva? îl întreb . cu patul ce se învârtea u or cu ei.. fotbal (în trecere). iat .

ca între in i bine crescu i. ca într-un desen surrealist.. înc o dat .. dar aici. aplecat. îi spal . sus.. unde e garoul. ha. mul umesc. filme. de ureche. las mâna moale. înainte. întunecat. cineva deschise geamul înspre bulevardul pustiu. clinchet de pahare. patul lor dublu.. pa opti tii. gemetele ei mici..... de metal. miile de caste. de forfecat. de b rbie. genunchii sub iri pe care el îi prindea incon tient. acestea. pân sus?!. oameni Äde bine". doare aici. vocale i râsete.. Cici. cuminte. ha. palpitând stins.. îi c utau.. relaxat. bizar!. surâz tor. cu ce m run t bucurie mereu reg sit .. familiare. coada s-a format pe la dou diminea a deja." i-acum ei îl împingeau cu blânde e i voio ie i el privea înc . interminabil . pleoapele aproape închise. asta o am de la Floren a. ecagheul când l -a f cut. se r suceau moarte în jurul încheieturii. împingându-l cu bun voin . ha. dar aici. un robinet deschis care sclipi o clip . cât e ceasul?.. privi i-l.. ie ind.. o împingeau. dintr-un bazar.. un s lbatic lipsit de sim ul umorului. nu-nu. se încurcau în p rul ei.. într-o societate-coral.. înfrigurate. am i eu num rul. ha. dup dou zeci de ani de munc . patul lor dublu.. printre clinchete de pahare. cu capul fin. apropo.. pr jitura mea. al lui. adânc. da. nu se întâmpl nimic.. da-da. de m cinat litere. însp imântate. tratabil .. plecat. la fel ca i întunecarea lui. tu e te.. el. într -o contemplare trist spre în untru. îngerul lor de gips.. panicat. îi plimb . pe jum tate. subacvatic. în lupt surd . de t blia patului ce avea.. clipocind... înc o dat . gura mic . lingându-i. ha. drageurile nu-s reu ite. pa i. o r suceau. asta-i bun !.. cuierul eîn col . perna c zând cu o bufnitur surd pe covor... Am s folosesc toat bucata. pe care îl am deja. e complet destins. moartea lor dubl . se întindeau spre ea. cu mâinile împreunate. undeva. aproape stridente. face lec iile cu ei. strânge pumnul. un scaun pe podele. buzele sale i se lipeau de arcade. ha. râsete peste tot. privi i -o pe Ludmila. sub un baldachin provincial. pe valurile unei m ri provinciale. ea se învârtise ca o rozet întreaga sear .. Virgil. încruntat. bra ele lui puternice. mare. murmurul acela confuz-distinct ap ru din nou. fe ele lor bune... de târât. la aort . a fost..pltins d'odeurs legers/et des divans profonds comme des tombeaux"... cu un înger mortuar. abia sim it . elegant trist . de mar mur . buzele sub iri. mul imea aceea. p roase. i pe unul din degetele mâinii stângi pata sub ire a unui lichen tân r. sudoarea ce sclipea în întuneric. de pome ii obrajilor.. d -mi voie. gen unchii. un mormânt cu o piatr funerar .. lovindu -se de peretele difuz. casta lui str vezie. de undeva. greac .îmbr ca i-v . clanul lor. ea îi anticipa triumful. în cel mai m runt scâncet. p rul în bucle suave.. dumneavoastr ce p rere ave i?! garoul. luminat. o fars benign . din ii lui.. lipit de craniul delicat... printre toate.. deschide gura. sudoarea îi unea deja. ghicite în infraexpresia lor.. auscultat. cu siguran . m simt bine a a. întoarce -te. cine spunea c el e un tiran. ca într -o fars . domni Äpân în vârful unghiilor". dozarea era cu totul alta. întinde-te pe burt . Valentin i -a atârnat. real . se în elege. tibia ei lung . de limita frun ii. bizar!. în urm . de vârsta lui. ha. de pip it. ha. o netezeau cu mi c ri cvasi-brutale. o ciudat sonoritate. Biochemische Zeitschrift.. un ve nic rigid.. palmele acelea fine.. parc . t ind întunericul acela fals. o genuflexie. o basculau.. coapsele ei ce vibrau. ce se tr da în orice mi care. maxilarele sale puternice. în genunchi veghindu-le moartea. din mit.. ce c l torie. ha. ie ind neobosit din opacul acela ca dintr-o istorie posibil . mormântul lor dublu ce îi a tepta surâz tor.. agentul lor electoral.. 35 ha.. la un col de strad provincial . vis toare.. globurile fosforescente ale acelei pânze de aer întunecat. bizar!.. din nou murmurul difuz de voci. respir adânc. bizar..îmbrac -te. una din sutele. schimba pentru el frazele de r igoare cu toat lumea. mul umesc.. un cordon din acela i material i un singur nasture. vine aproape zilnic. logodnica lui.. privit. pe-o vreme ca asta nu-mi simt ceafa. pe el. ca un tic-tac.." . o «oz ».. buim cit. ine.?!. spune-le i tu chestia aia cu generalii i ciupercile. ca ni te icnete puberale. .. într-un cavou provincial.exerci ii Yoga. uitasem s te întreb. el i cu înc un mucos din vecini. ce sfâ iau.. ha. vai de mine. stai pe marginea patului. mormântul lor dublu. Ha. vai drag . ce sclifosit . clasic . în genunchi. paharul meu e acolo. asta-i bun . cu palma. ca s arate c în elege de glum .. privind în urm c tre ei. disp ru. invizibilitatea lui masiv . Indiferent ce-ar face Nixon. a.. cu toate c . cu faldurile fine de marmor în jurul trupului adolescentin. S -au dat ieri diminea cauciucuri pentru «Dacia 1100». sub iri.. în râsetele ei rare. Äridic bra ul. de înc p ânare.. îmbrac -te. de tacâmuri... ce izbucni victorios.. tremurând ca într -un chenar. Äunde-i tirbu onul.. uite aici. privindu-l în ochi. la unul din ei. toate luptele sunt drepte. care.. d -mi voie.. dezbrac -te. înecându-se 34 în gol. plan e.. câteva femei-voci se aplecar pe geam. f r s vad nimic. din întunericul din jurul c rnii ei albe. într -o triste e calm .. bra ele ei în unghi. sânii albi. O. un înger de gips. cu calm voio ie. e bine a a.. deoarece i el era. ha.i respira ia. ajunsese Äom-de-bine". în întuneric. zâmbind u or buim cit. ÄNous aurons des lits. nu-nu. dac ave i vreo umbr de îndoial . halucinant . o parez facial .în injec ii i goutte-â-goutte. frecându -se unul de altul. anemic.. p rul fin. ap ru. A. cu prietenie sincer .. adânc.. râsul ei. palmele care se întorceau. t lpile ei sub iri.. o u trântit . inteligente. sor d -mi foaia." Da. am noroc c mama.. o reculegere trist .. întors.. acoperind ca un cearceaf flutur tor patul. dreapt . el o iubeai cu un fel de furie. îmbrac -te. discordând cu veselia ei. cearceaful mototolit sub ei. d -mi batista.. c nu vrea s strice nim nui bun dispozi ia. lipite una de alta. Ia uite.. ce-i cu fesele astea. cred c e organic. de cârti . pe jum tate incon tient. unde e pr jitura mea. un Ätrouble-fete". tenace. de p r. am aflat îns prea târziu. spart în fâ ii incerte de lumina lor mat . dezbrac -te. ha. surâz tor. am spus c refuz s folosesc a doua oar . cald . picioarele desf cute. Nu -nu. zâmbindu-i. oval. mai las -l în pace.

. Tanti. iat visul ei era mai puternic! Visul ei de glorie. sau cu totul altceva. ale întâmpl rilor. Diseases of metabolism de Duncan sau Manualul de boli digestive ale lui Bokus sau de boli hepatice al lui Sheila Sherlock. Da. a fost asistentul lui Lupu i înc . dureros. stimat duduit ? ² Bineîn eles. aproape oricând.. dar parc ea. cum de uitase. i clinchetele ce nu erau decât un vis.. oricum.. minunata de ea. prin ploaie. neverosimila-i epic . ca i cum unul din ei nu venise la întâlnire. pe care ea îl s uporta. ca un sfâ ietor co mar. murmurul acela ... sau.va fi o excelent so ie de director general. aruncând peste puroiul lui nesclipitor candoarea ei de nedescris. atât 36 37 de sociabil.) Murmurul acela. ² Haide-haide. fericit .. acel el însu i din seara de duminic era cu nîultmai tare invincibil.. se acuplau.Alo. în sfâr it! Duminic seara?! ² tiu tot. prea real . cu totul întâmpl tor. ce romantic! Ai ajuns un tip romantic. decât el însu i din noaptea de duminic . neverosimila-i existen . patul acela al lor se învârtise numai cu el. aproape simultan de amândoi. pr jitur . îl auzea. în timp ce numeri restul. evident.. peste buzele lor amor ite. m-am gândit s -mi ofer o. Ce faci?! ² Bine. (Unde r m sese cel din Äduminic dup amiaz ". realitatea ei prea tiranic . a a ceva eu m nânc cu... f r nici o semnifica ie. ha! Minda avu o ezitare în r spuns. nu se iubiser . peste degetele lor vibrând. la cas . melodios. ai o carte bun ? Dac ai un poli ist.. lelipi.. franc . draga de ea. tocmai prin anticiparea aceea confirmat de toate fe ele). da -da. copila ! De unde cite ti titlurile astea. afundându-se cu întreg trupul s u uria în patul acela cu atâtea etaje subterane."... rumoarea agreabil . atât de real (poate mai concret . amabil. cu nop ile de iubire!. desigur.. la dracu. numai pentru asta. salvând astfel una din cele mai îngrozitoare neîn elegeri ale lumii. ascultat într-un col . Sacre de printemps. în timp ce. sau miercurea. pe strad . când îi vezi pe strad . a lor. pentru suferin a ei lâng el. e oare adev rat. la fel ca de un co mar. i mie nu -mi spui nimic! . în timp ce încerci s aprinzi un b de chibrit pe o cutie ud .. el însu i nu auzea murmurul! Cum s nu. dar atât de. ha!. f cu vocea ei r gu it de dincolo.. al umanit ii sale oricum. da-da. un co mar necesar. necesar. inteligent . pentru aceasta.. cum începea lag rul lui. de sincer . sunt vise care te surprind nepreg tit. nu tiu cum.. duduit !. când încerca s -i urm reasc coeren a. ea î i continua înc seara ce fusese. încât continu . te ui i la cotoarele c r ilor.. îl strângea în bra e cu pleoapele strânse. presate. parchetul scâr âind.. dac exist a a ceva. real . seara ei fusese prea puternic . e exact. farmec real. dar atât de prezent deja. atent cu toat lumea. viu i fantastic. probabil visul ei era mai puternic. cel pu in pentru ea.. nepotrivit cu iubirea lor de carne ce fo nea. lelipi. murmurul. victoria lui. d -mi i mie. a a era. paralelipi... zgomotul umanit ii în genere. ² Poli ist? Aici se lucreaz . bineîn eles în acea noapte. un co mar acceptabil.i împrumut. irupând mereu din acel grup de unde îl auzise prima dat . cilindric . pe care i-l d ruia. ea îns i o bun specialist . cu mult prea puternic . ea se l sase iubit ? Ciudat.. din orice duminic dup -amiaz . dec derea. în pat. a ei. ellurj a_ cu elînsu j_ i. o rulad cu fri ca!. excita ia victoriei ei sociale.. te-am sculat din somn.profund. s cump ra i coniac! Porumbeii. rumoarea aceea etern . la Radio. intim familiar . ea merita.. prea distinct atunci când se ferea de el. Tr iasc Äseara ei".. Pot s .i saliva: ² tii ce voiam s . o merita din plin. noaptea lor ratat . absent . ea. toate astea i. s o poat înfrânge. era un vis. pentru trupul lui pe care îl suporta.. mântuind. de i el e teribil de ocupat. i râsul ei. râsul ei cristalin. care era orice afar de ceea ce se cheam o frigid . parc . da. monstruozitatea sa zilnic cu Ämarmoreenele-i bra e. abject. înghi indu. a i fost împreun . pentru trupul ei. Ghici unde am fost alalt ieri seara. bibicule! Ai fost la leu i te -ai dat la una. umanitatea sa conic . ea. vrei s -mi faci impresie bun . este de pe acum. sunt nelipsi i. printre clinchete de pahare i tacâmuri. acoperindu-i ru inea. cu care. prin ploaie i la nu tiu ce cârciu m . fusese prea puternic pentru ca bra ele sale mu chiuloase.. Ludmila. în tramvai. peste trupurile lor încleiate de sudoare. zgomotul umanit ii care plutise peste patul lor r v it..i spun?. cât tact.. sfâ iate.. la concerte. deloc îngâmfat . ie ind din mit. nu existase niciodat . i ce cuplu fac amândoi. ce fusese. vai ce dr gu . dar vocea ei era atât de fermec toare. ² Ia uite. necesar. în variante inepuizabile. ca unui proprietar de seraiuri. ² Da? Cum se poate. iat . pentru trupul lui nenorocit. politicoas .. în prima sear o iubise. timbrul ei cald.. ² Eu? De unde ai scos-o i pe... dac vrei. prea nou .. sau.. duminic seara? ² Alalt ieri a fost mar i. ² . nici nu Äobservase" cele ce se întâmplau cu ea.. umanitatea sa dureroas .. tr it simultan. victoria ei. citesc de aproape trei ore i. în acel pat-bunker... evident. pur i simplu el o iubise i ea se l sase iubit . pe -di-c . sunetul unui disc. victoria ei! La dracu cu nop ile de iubire. i înc atâte a altele. Tant mieux. pentru c seara. i. ininteligibil . în fiecare sâmb t seara la Ateneu... într-un fel. 38 ² i ce cite ti.. dar.. de care nu putea sc pa. oricând binevenit.. în sfâr it.. cald. familiar . atunci când îl asculta.. formal. i disp rând. acolo.. Doc. pentru ea noaptea în doi nici nu începuse. ha. mai grav. o pereche rar . în bibliotec ? Ha.. cald -obraznic .. anticipat . asta devine o boal scârboas când c ut m semnele tuturor lucrurilor. în noaptea aceea ea fu.

se puneau în mi care. o inexplicabil mânc rime îi cuprindea palmele. spune ceva. te ocupi pu in de ea. în mâna sa dreapt . am dormit toat dup masa. eu i-a a nu mai pot dormi. în rarele sau scurt ele momente de imobilitate.. sclipeau uneori cu inteligen . îns . spune-mi mai bine. crezi c îndr zne te derbedeul s sune la ora asta mic la o femeie atât de fin ?! N -ai s ghice ti niciodat .. u urel ca o sonerie cu clopotul înf urat într -o batist . galant. fa a ei. ² Marca Äcinci stele"! f cu ea cu o voce care indica c . de u oar stupefac ie. nu tiu ce-am c utat acolo! E de fapt ultima oar c . cu o sticl de ampanie în mân (ce fu introdus în frigider i o alta. de dincolo: ÄNici una.. gura ei p stra un perpetuu zâmbet ters.. ² în primul rând.. nu avea nici o contingen cu. ea s -a dus singur dup sticla de coniac i. rece. era vorba s uet m pu in. i astfel farmecul ei. fii atent: ÄConi dulce. singura scuz a telefonului meu. domnule. atât de mult. la dou pe noaptea trecute! M rog. tu nu tii s fii galant cu o cuconi nostim pe care o scoli la miezul nop ii?. ap ru i o igar lung .. când tr s turile ei.. dup câte aud! Ce gusturi ai.i din nou saliva. ce dracu. în orice caz. ce harnic i ce nobil! Un b rbat nobil nu d telefoane la miezul nop ii amantelor altora. dac era a a. un reflex ce-i era nesuferit.. Capitolul X t/ ² Ghici cu cine am vorbit adineauri la telefon? ² Când adineauri? ² Adineauri. însp imânt tor de numeroase. el zâmbea reflex. ho. într-o c m u de nylon sau în pij m lu ?" La care eu.. încercând s înghit ..i dai ifose... Doc. o gr mad de minciuni. mai bine a a. ce naiba. delicat. amestecat cu o veselie joas . cum vrei. Ciocnir . mi -ar fi foarte dezagreabil s v fi deranjat cu telefonul meu tocmai într-un moment în care.. i dac mi-e permis. Äindiferent " frazelor pe care le emitea. a a. m rog. de nemi care. sau draga mea.!" Sau: ÄO femeie frumoas nu e trezit din somn. în condi ii optime. de la distan . în momentele de relaxare. destins . în dauna ei. noi te cunoa tem prea bine. aproape nostalgic. ar ta surprinz tor de bine. nobil. era într-adev r agreabil . ÄSper. pl cerea lui e s p l vr geasc .. trebuiau s -i deformeze tr s turile. aproape grav. i Minda o privi de câteva ori cu o anume. f r s se mai poat st pâni. a chipului ei.² Ce marc de coniac? brav el. dar scuza mea e c ". i nu i -a r spuns? De dincolo se auzi un râs u urel.. nu s -mi spargi urechile cu. pe varianta asta. astfel... E vina me a. f cu furios Minda. se treze te o lady din somn. repede. dimpotriv . domnule: într -o pic tur de Guerlaine!" Tare. nu-nu.i spun eu: cu puicu a inimii tale. insisten ." ÄCum s nu.. i. destins. iat . ca un copila . Doc! î i pierzi sângele rece. creme. Minda o privi cu o abia ascuns satisfac ie i spaim în primele minute. te-ai bosumflat. o masc f r leg tur cu vocea dind r tul ei. cu un eroism confuz. 39 ² Hai-hai.... ca prin 40 minune. nu trebuie s . ce zici? La care tu: ÄHo. m bursucule.. duduit .. p ân nu.. ² Cu totul în treac t. c sunte i singur . rujuri. rotunzi. nu prea strident. sub ire.. ghici! ² Cu Nestorescu?. ce ciudat. Äboticul". de dincolo: ÄHi-hi-hi.. A. ho-ho-ho. ha. indiferent de ce spunea ea.. chipul ei. întoarse înapoi. oricum. dar el nu d aten ie. se instala în primul fotoliu întâlnit (acela i de la întoarcerea din excursia Râ novului) i. ho!" Eu: ÄHi.. sau.i strânsese Älanguros" pleoapele.. i mie mi -a comunicat cu totul în treac t... s -i ar i ce cult e ti. te pomene ti c ai sunat înainte la Tanti aia. întreab -m ceva dr gu . irupse Minda." ha. mâinile gr su e. atât de Ävesel".. ar fi trebuit s se în tâmple.. fu a ezat pe o tav ). la aceast or .. involuntar . hi.. . ho. dar nu. ÄStimat duduit . care Ätreceau" prin ea. i tanti Miu a î i face o cafea pe cinste i uet m mai departe... Alb . sper c nu v -am trezit dintr-un vis nostim. contrezi tu. neacoperit de multiplele farduri. cu acea femeie. ineau igara cu elegan . Doc? tii ceva. culoarea vi inei putrede.. i cump r o ampanie. ochii ei mari. cu Ludmila! . nu te apuci s . Minda zâmbea. frazele ei. ciupit de v rsat. era de fapt prima oar c se z rea figura ei întreag . cu degetele scurte.. Mia era într -un capot vi iniu. e curiozitatea mea!" Pac! Bomb ! La care eu.i uguiase buzele... a a c am s . masca. oricum. Minda intra în apartamentul Miei Fabian.". în timp ce erai pe drum.Peste dou zeci de minute.. toat chestia cu Tanti e inventat . îl inunda ceva comic i însp imânt tor. nefardat . Alearg . o ventricolare încânt toare dup primele minute de uimire. nici alta. o fric obscur . ² Bah. ² Ce taci.. surâdea mereu. pentru mine. Vrei? Hai.. Iat-o: cum dormi i. poftim?!" Sau altfel: ÄStimat doamn . ori ceea ce spunea ea. v-am format num rul cu o întrebare pe buze.. Doc! leu era i el de stul de nedumerit i.. proiec ia lui amabil asupra chipului ei deforma. acum. gâtul i se usca. marca desert. hi!" i uite -a a. în fa a noastr nu trebuie s te închei la hain ! Apreciaz acest lucru! Dealtfel. ² Minciuni. fals. i se p rea c începe s se Äobi nuiasc " cu ea. cu un ervet al turi.. ce spune i. ho!.i faci griji cu leu. creioane dermatografe. înghi indu. apoi se suspe ct pe el însu i... vulgar .. Mai e i ciupit de v rsat. O gur perfect str in . i solzii spaimei i se lipeau de trup. era. pot s tiu i eu ce. combini i tu. i aici bagi text tare. un Älong size. nu-i a a.

chipul Ludmilei care atârna înc . cult. ² Ar i bine azi. superioare: domnul Geiger m prefer a a! ² Cine e Geiger sta? ² Ce. ² M garule! i-altfel nu sunt distins ?! ² Nu! f cu el. dumneata.. în somn cu p rin ii! Era mai ales unul. cu vioiciune. fleacuri. i asta de când o tiu. a câ tigat nu tiu câte concursuri în str in tate. ² îmi pare r u.. via a ei.. încât eu am fost. mi se pare c a i fost ceva între ei. ce faci mutra asta? Ce spui ce intui ie au femeile! A sim it c obolanul bate str zile dup o mp nic i. Ludmila are o intui ie!. du-te la laborator. de -un an împreun . s tii. cât se poate de normal .. e ti mai. întinerise subit... cu aten ie. ea e un templu.. distins .. i via a ei de femeie e ca o oglind cu o singur fa din cel mai bun cristal. c am stat un minut cu ea! Am rugat -o s m invite într-o zi la ea acas . dispari pentru mine. f r sup rare.. în clipa când voi sim i c prietenia noastr ugubea . stimabile.. e fantastic. alea atât de rare! Noi.. î i mi c u or capul i mali ia îi s ri Äla loc". mi se pare. undeva. în orice caz Ludmila l-a l sat cum arunci o m nu .. o fost coleg de-a noastr i. cu o r ceal inuman . celui cu care sta de vorb .. când o v d. obscur . cam evaziv!. unul Sergiu Papadimitriu.. s -i scriu. care alerga i cu coada în vânt dup te miri ce pipi . italian .i spune nimic. sunt sigur c nu sunt indiscret . o incomodeaz .. Am fost fericit c m-a sunat. cum a fi eu. i dureaz . ² Doi ani i jum tate! ² Fantastic! De-ai ti. în col ul acela pe care ea îl fixa. deodat . pe fa ... comprehensiv . s tii. E cea mai fantastic femeie pe care o suport acest continent. i care s-a învârtit dup Ludmila ta ca un dement... întrerupându-l.. pe jum tate ters. e un lucru deschis. leit Sacha Distel. Doc. cred c n-o interesa! Dar ce instinct are. dup cum vezi. ochii îi scânteiau. ce b rba i colosali s-au învârtit în jurul ei i ei nu i -a tremurat o sprâncean . la cel mai m runt gest al ei. dup minute. în concediu cu sora i cumnatul. ha! Ludmila nu e din sexul nostru. întoarse capul încet spre Minda. ha! ² îmi placi mai mult a a. i sunt ceva ani! i nu numai eu m r scr c rez în fa a ei.... pe o hârtie. în clipa aceea. de mai bine de un an. i mi-a promis. dup un timp. prelungindu.. mi cându -se în fotoliu. frumoas . un arhitect. mai ales c s racu b iat. E ti frumoas . merit . un individ superb. madam! ² Ce vorbe ti. f r repro uri. prelung. cu regularitate. placid-zeflemitoare. de pild . har Domnului.. i în dreapta. Fa a Miei Fabian era radioas . ² Rollex? sta e un nume furat! .i scrumul. într -un fel. ² A. în sfâr it.. P p il . tenis-man. dac .. ea. unde intr foarte pu in lume. vreau s zic. ironia aceea din tr s turi care o îmb trânea oarecum. ² Ia spune! f cu Fabian. uluitor. c i eu iu. numai s . de obicei eu sunt solicitanta. mai. pentru c . care nu m sun cu anii. mi se pare c i eu. mult vreme a umblat ca un câine b tut. ha. o anume nelini te. incomod . a lucrat câ iva ani pentru o firm mare. f cu ea. dac -mi. dispre uitoare. de i eu sunt. scuturându. ca i cum. la budism. v reun an nu i-a revenit în sim iri. ha. la teatru cu prietenele. iar el. disp ruse expresia ei curent . privind undeva în sus. la lesbianism. noi tim cu adev rat care sunt marile femei. amintirea scurtei convorbiri telefonice de adineaori....... ha. c ruia îi st tea jum tate de Bucure ti la picioare. i ea izbucni în râsetele ei mici. sunte i. nu i-am spus c vii.. o vag exaltare îi cur ise fa a. mai ales la un zeu ca el.. toate femeile cu oarecare bun-sim care au cunoscut-o au r mas uluite. numai la un semn al ei. nu voi. numele nu .. Rollex.. pentru c rela iile voastre nu m intereseaz . ha. ca tears de un burete invizibil. nu tiu ce a f cut Sergiu sta. vreau s zic. revoltat oarecum. Chipul ei Äs rise la loc". dac asta conteaz cu ceva. nefardat . am vorbit i cu. v d.. h ! Mi-a ras un coup de fii! Bine. trebuie. num rul meu de telefon.. de i.. ai observat? A a ar t eu sculat din somn. a trece la islamism.. vreau s te previn prietene te. o familie foarte sclifosit . în orice caz ceva m runt... i mult lume. hot rât. d uneaz adic rela iilor mele cu ea. mai.. Cum ai reu it tu. miraculos. la ea. spuse el. nici n-am îndr znit s-o întreb de ce m sunase la ora asta i de ce m sun în general.... pempant i armant . când Ludmila are ceva cu cineva. eu m plac mai mult boit ! Dealtfel. ² Bine. de parc murise el însu i! ² i ce-a i p l vr git adineaori. de parc ea murise.² Ludmila?!. nu i-am spus? Pisofagul.. ² Ei da. mali ia aceea din expresie care putea da. vino de la laborator. s-o ag i pe femeia asta? E ceva absolut de necrezut... ceva ce alt femeie nici nu bag de seam .. pentru c . cu o anume înv luitoare condescenden . pentru ea.. pentru ea.. Apoi t cu. f cu Minda. o în elegere afectuoas .. dar. B ur . Apoi. zâmbind crispat. mi se pare mereu c l-a 42 43 pierdut. ce fuma placid în fotoliul s u i îl privi cu o c ldur nea teptat (doctorul tres ri aproape). eu iu la ea ca la. sunt i alte interese aici în joc. a mea cu tine. vorbind despre Äprietena" ei.i starea aceea pe care ea i-o produsese.

rec zând în fotoliu. chiar a a e: are deplin încredere în doamna sim urilor sale! i ea îl privi calm . acuma tii cine e Geiger! î i atrag aten ia c -i un individ periculos. dup ce Fabian î i trase mâna la gestul acela al lui. ² Haide. sta e ultimul lui nume. nu ai adus decât una! ² P i una dai tu... foarte penetran i. spuse Minda.. de ce. aproape amuzat . Mia Fabian nu se mi c ... Doc. duduit ! ² Da?. t . împreun .. spre u urarea lui. nu l-ar mai fi f cut niciodat . iar domni oarele nu-i ofer fecioria lor în schimbul unei priviri! Cât ingratitudine! ² Cum vorbe ti. Cineva din el întinsese bra ul lui i mâna sa se a ezase deasupra mâinii celeilalte i. amantul en titre al doamnei Volum-nia de Fabian!. Depuse paharul neatins înapoi pe mas ..44 ² Se poate. dar un om beat trebuie s aib r bdare ca s ajung beat! Asta e ceva î n care nu te po i preface! Cel pu in tu.. Minda c sc . nu?! ² Tu? De când îmi spui tu. o clip ! i Mia Fabian. care e ti atât de Ceremonios. ² N-ar zice nimic. nu-i a a? Te-am revoltat. de parc abia în clipa aceea ar fi devenit con tient de ceea ce f cea. f pe cet eanul revoltat. nu.. te por i ca un om beat. ² Altfel? întreb Minda i se aplec din nou. afirm Minda cu naivitate. apropiindu.. ² Ei bine. cu aten ie. tia. mie nu prea mi se întâmpl s -mi fie mil .. c sc înc o dat . ce-ar zice? spuse Minda. ha. n -are importan . ² S bem! spuse Minda. cu un zâmbet gra ios. îl privi cu aten ie. doctore! Eu te tutuiesc sau nu. sus-numita milady are amabilitatea s . A a de repede? E a doua oar c -mi faci o declara ie ast -sear . de i nu e ti beat! ² Un om beat... R mas singur. eu vreau s m depravez cu tine. aplecându-se în fa . se r zgândi. avantajele sale. pe panta asta decât s fac pe cet eanul revoltat. Matei cu îngerul. sau cineva din el. cet enii nu-l aclam cu entuziasm când se a az pe closet. câinele. pentru c ... ai un haz colosal! Micu ul Kronprinz pe care lumea nu-l în elege.. îl f cuse spontan. ² Cum vrei.. mie-mi st bine! ² i mie îmi st destul de bine.i fa a de cea a gazdei sale. cu în elegere. ² A prefera s alunec cu tine. B ur . i-apoi are deplin încredere în mine! Ce râzi.. ie i din înc pere. la ora asta.. ha! E ti indignat. foarte bine ap ra i . halul în care a . f cu ea cu un gest de regin .. ridicând paharul. nu uita.i ascund contrarierea. cu un oftat de u urare. a lui.. Doc... arm sarul i subreta. înainte de a bea. vulturul... nu?! 46 ² Nu. Când faci pe botosul. dac l -ar fi premeditat. mic . ha. unicul muritor care poate s-o amu ine atunci când.i sugera pre ioasa idee cu ampania! Telefonul î i are. ha-ha! ² Râzi fals! Pentru depravare î i trebuie talent. m gândeam de dou ori înainte de a. i ce mai era? ² Marcu cu leul.. ² S bem! spuse gazda.. Iart -m . spuse gazda lui. bineîn eles.?! Hai... mi -e fric c nu prea e ti dotat în direc ia asta! ² î i fac mil .. crezi c merge a a?. pe care pant alunec. ² . privi de câteva ori la stânga i la dreapta.. n-ar zice nimic pentru motivul c e un om foarte t cut. Dac tiam c e ti atât de întreprinz tor. cu expresiile mele deocheate. Ulti mul titlu al domnului Gelu Babe . ² Bineîn eles.iar m-ai tutuit! î i pierzi stilul.i cu un gest simplu mâna. taurul. î i scutur umerii . spune-mi ceva. parc are anumite drepturi. a ezând paharul pe mas i prinzând-o de mân .. îl ridic i îl duse la gur .Altfel m ridic i m duc s m culc i te las s termini singur sticla.. ² Ia te uit ! De unde tii astea? în sfâr it. ha. Minda râdea îns .. duduc ! ² Ca din c lindar. dac ar ti c e ti aici.. eu sunt i foarte ocupat. necugetat.. cu unghiile oribil. Doc? Tu.. Singurul care are acces la gra iile ei num rate. totu i. asta m distreaz grozav! Ia explic -mi tu mie. întinse apoi mâna spre paharul pe jum tate plin cu lichidul verzui. se retr sese încet. în ciuda dramelor lor adânc. ² i-apoi. Doc. Luca cu taurul i Ioan cu vulturul. cu seriozitate. mâna aceea str in . brusc înveselit . violent vopsite în ro u. gr su . nu. Cum era la cei patru evangheli ti? Leul. taurul i. mai ales de indivizi ca tine... tu nu m tutuie ti?! ² Ei vezi. dar nu vrei s stai ca lumea în fotoliul t u larg? Nu -mi place când cineva îmi respir în fa . ha. dar el. ² Mai e o sticl ! 45 ² i de ce rânje ti când spui asta? Nu mai e nici o sticl . obosit. ca s . de când m tutuie ti. i tu.. de sclifosit! P cat. nu m l sa s observ cum trece timpul în gol. care îl sperie pe el însu i. ha! ² Tocmai! S nu uit m c tu e ti i un om foarte ocupat! Când s mai fii tu i depravat! ² Dar eu nu vreau s ajung un depravat.. desprinzându. dar. amuz -m .. cu temeri tatea unui adolescent.. Doc. stupid! Altfel. tocmai începusem s m obi nuiesc cu aerele tale. ² Dar ce..

vorbind cu o grosol nie stângace. privindu-l cu o bonomie afectuoas . în mod obi nuit. f r s o priveasc . de ce n-o suni pe Ludmila. al femeilor.. prin înc pere.. plictisit. c m onoreaz cererea ta. ÄAu!" gemu Fabian i se strâmb ca atunci când nu-i intrau cizmuli ele în picior i se desprinse de cel care o îmbr i a cu o mi care scurt . Fabian. S rut mânu i ele! ² Voiai s bem dou sticle i nu e ti în stare s gole ti una. cu o anume grosol nie.. cu aten ie.. Noroc! 47 ² Noroc! f cu Minda cu un început de veselie.. scrumul. descriind un cerc larg. de încordare. negre.. era vorba s -mi faci ceva?. acum a ie it mai bine. ² Nu prea. afundându ... spuse ea cu o anume voio ie. apoi zâmbi. Dar ie? ² Bineîn eles.. ² Bravo. cu vremea! ² Cu anotimpul! râse gros Minda. ce era înc plin.. i s bem în onoarea glumei tale de prost-gust! Z u! Mi-a f cut pl cere chiar i-a a. ridicând paharul ei. nehot rât.. mâna ei gr su . deschise sticla. Mia Fabian. aplecându -se pu in. în fotoliul s u. Ea începu s râd încet. ha.. ea ridic din umeri. de! spuse Minda. îl g sesc foarte autentic. l sându-se pe spate cu veselie. doctore! ² Haida. acoperit cu oj groas . de la curs. A doua oar . râse Minda. v zând c ea întârzie s r spund . cu veselie for at . Ea î i b u restul din pahar.. Ce-ai zice dac . Nici nu m gândesc! Dimpotriv . în al doilea rând. i-a r spunde c . Când gazda reveni în camer . de parc l-ar fi amuzat moliciunea.. Or. de pe m su . De ce? în primul rând c n-a îndr zni s-o trezesc la ora asta. pro fesore! ² înc nu sunt profesor. sincer. ² Ei. scuturând. eu n -am chef de a a ceva! ² De ce. ca s -i spui. gr su . î i fac ochi dulci?! ² S -i dau telefon Ludmilei? spuse Fabian.. care se afla în picioare lâng u .... l sându-se din nou.i încet sprâncenele ei sub iri. neasemuita ta prieten i idolul vostru. Mia Fabian ridic privirea i îl fix . Minda. pe la spate. nu cred c -mi faci ochi dulci! ² Nuuu? Dar ce anume î i fac. eu.. privindu-l mereu... ² Deschide-o. doctorul contempl . nu s te însori cu mine. i cu fa a mereu crispat de zâmbet. de-o c s torie cu tine. i în al doilea rând?.. abia sim it. ca un 48 49 automat. pe sp tar. i apoi... Minda reveni i el în fotoliul lui.ca cineva c ruia i se face brusc frig. mine! .. cum se zice. apoi se ridic din fotoliu. Ce s zic?.. ... lini tit . ² S m culc cu dumneata? întreb Minda. prinse în rame sub iri. ² ... pl cut mirositoare. Ascult . Mai bine mi -ai spune ni te bancuri! ² Bancuri? Las bancurile!.. aburit . atunci repet: voiai s bei dou sticle i nu e ti în stare s gole ti una. i golindu-l încet. î i turti igara în scrumiera din fa . ² Acum nu m crezi.. eficient . aprinzându. undeva pe un peron pustiu de gar . puicu dulce?! Mia Fabian îl privi cu sincer uimire: ² Ce s -mi faci? Nimic! Ce. în primul rând a zic e c e o glum proast i.. într-o or de noapte. cu aten ie. le agrava cu un tu negru. ha. spuse. ² S bem! spuse Fabian. dar ai s m crezi cu timpul. foarte.. de parc el i -ar fi cerut sfatul asupra culorii cravatei sale: ² în al doilea rând. gros. întins pe sp tarul fotoliului. un râs care trezi un zâmbet surprinz tor de fin pe fa a ei. ag ate pe perete. conferen iarule! ² Vezi. c sunt aici i ca.. tii c i eu m joc cu. Geiger e mult mai indicat pentru treaba asta. cu o expresie stupid pe fa . ridicând degetul ar t tor. apoi f cu un pas i o prinse în bra e... nu-s decât conferen iar! ² M rog. ² Bineîn eles! De ce s nu m joc cu tine?. întoarse capul i o privi. apoi se ridic i reveni cu a doua sticl de ampanie.. ² Cum vrei! d du din umeri.. mâna pe care ea i -o l s acum. de parc s-ar fi aflat pe strad .. tu vrei s te culci cu mine. gânditoare. numai c . Se a ez apoi în fotoliul ei i î i aprinse o igar . dac vrei! Ai s m crezi cu anotimpul! Dealtfel. pe care. continu ea lini tit .. asta sun a Dostoievski! Marmeladovisme! ² î i place Dostoievski? întreb ea cu ingenuitate.. cum îi spunea..i o nou igar . insist Minda.i fa a în ceafa ei cald . ² Perfect! înseamn c totul e în ordine! ² în cea mai bun dintre lumile posibile! spuse Minda. Te joci cu mine. e ti o fat bun ! i Minda se aplec i îi s rut mâna. cu unghia degetului mare lat . peste um r. î i vârî mâinile în buzunarele pantalonilor i trecu. dac te-a cere în c s torie?! ² Eu? repet inutil. o secund . prin fa a celor câtorva gravuri. s -i raportezi c . haide-haide. în fa . u urat. cu degetele scurte. un gest tipic al s u. comoditatea fotoliului s u. în b taie de joc! ² Ha. te asigur!.. ridicându. neviolent . indiferent . ² Cu anotimpul. privindu-l f r expresie. Minda. ² Ha. de c s torie? ² Nu. asta e bun .

. decise. ² Atunci?!..în pace. dezvelindu-i întreg um rul drept (el se afla în stânga fotoliului ei). ² Foarte bine! punct ea. doctorul se l s îns cu toat greutatea asupra ei ca într-un fel de be ie.i scrumul... întredeschise gura de parc 51 ar fi vrut s ca te. iei cam u or. ² Ei.. asta-i.. tr gând cu din ii. Ea îl respinsese.. adineauri m-ai întrebat ce-ar fi dac . doctore! Doctore! n-auzi când.i vine s crezi c nu m intereseaz un mariaj cu tine?! Te crezi o partid gras i i se pare caraghios ca o femeie ca mine. bravo. cu o lumini în ochi: ² Nu glumesc.. p i adineauri nu i-am f cut o cerere în c s torie? Ascult . de gura ei. apoi se aplecase spre ea... Fabian ridic plictisit din umeri: ² Adic . a a. scol vecinii.. ce-i asta. renun la prima sa inten ie. parc ... ei. ea î i ixase i î i acoperi. indecis.. s o s rute din nou. mereu în picioare. Ea îl privi. ce dracu. cum suntem toate dup ipi ca tine. o femeie ca mine nu trebuie s o ceri de nevast dac vrei s te culci cu ea.. se uitase în stânga. S tii c nu -mi arde de. Au. cu un gest aproape b rb tesc. Du -te dracului i.. ... ce-arfi! ² Aha! Da. Au..i fa a de la ceasul atârnat pe perete. Se potrive te: nici eu nu inten ionez! ² Atunci?.. copil re te... f r zgomot. î i spun. doctore! ² Dar bine.. ² Nu-mi amintesc. ce spui?! Ea îl privi pu in uimit . i el se aplec .doctorul le umplu din nou... calm. ai dreptate! Ei bine. Au!!!. mirosind u or a lanolin . zâmbindu-i rece. î i afund fa a în ceafa ei.. uite ce e. mâneca 50 lung a capotului mi cându-se i dezgolindu-i încheietura gr su . car -te imediat.. la prima vedere. ce dracu.. continu ea... f r s se fereasc . Au! Doctore. i ea îl privi din nou cu acea aten ie u or distrat .. de parc ar fi dus la bun sfâr it o treab dificil . e unu i jum tate. apoi..i o igar . relaxat. Au!!. înciudat. cererii mele în c s torie.. î i î nchise nasturele la hain i. spuse ea cu aceea i r ceal calm . tovar .. rotund. zâmbitor... Apoi se a ez .. înc p ânat. extrem de bine dispus ... importan i i cu. i-am mai spus c nu inten ionez s . aprinzându.... n-am chef! E bine?! Dealtfel. ² Adic ?! se înc p âna el. nu vreau s m culc cu. începi s devii agasant! Gata. ca de-o fars reu it .. am râs destul pe tema asta! Schimb discul. î i apropiase fa a de a ei.. sim indu-i opozi ia net i for a nea teptat a bra elor ei gr su e. vrând s scape de el. spuse Minda. ² Ce s spun? Acela i lucru. i începu s o s rute i s o mu te de mu chii spatelui. îmi rupi mâinile. ² Da?!. i b ur .. din sticla a doua. i.. domnule. i c . . dumneata. de parc ar fi vrut s imite un om beat.. Las -m . cu un fel de l comie. ei. Ei.. i v zând c el râde lini tit.i paharul peste cap (dup ce îl umpluse mai înainte)... îmi face onoare. s rutând-o pe umeri.. Doctore!!!!. întinzând mâna dup paharul pe trei sferturi plin. nu pot s m vait c în noaptea asta n-am fost cerut de nevast ! Noroc! ² Noroc! spuse Minda. Insist asupra. trase de gulerul îngust al capotului. spuse el.. i um rul stâng i se aplec în fa . ha. oricât. i l sându -se greu.. Doctore!!. b d ranule.. întorcându. ² Noroc! ² S rut mâinile! El se l s pe spate. se ridic în picioare. mi-ar ap rea de atr g tor acest lucru.. gr su .. în timp ce Fabian abia î i începuse fraza. ad ug ea repede. ha. nu-i a a. Doc... pe um rul ca o bil juc u . bâlbâindu-se u or. ce.. vrei s .. face i -mi onoarea i acorda i-mi mâna dumneavoastr ! ² Ha. puternice. Doctore. începu Minda. aplecându-se pu in... altfel. o luase de dup umeri cu un gest violent i stângaci i încercase s o ridice de pe fotoliu... Doctore!!!. s tii!. deasupra unui fals c min.. Au!. Minda se ridicase încet.... la r d cina p rului. ² Atunci?. Minda î ns ... haide. bravo! Foarte bine! Ai fost foarte solemn! M înnebunesc dup b rba ii solemni! S bem.. cu un m runt oftat de u urare. sau. stângace. pe gât. când s-a f cut?!. Doc. au. se terse cu palma la gur i spuse. doctore.. cum vorbe ti despre timp: Care cerere?.. ce dracu.. mi se pare.ce naiba. i acum... ² Ei. moale. lini tit. toat aceast ... tu i. fandoseli de astea. dându. scuturându..ei nu!. vizibil. c încep s casc! Ia uite.. sec. ei haide.urlu! î i sparg capul cu ceva! Pleac imediat!. se rezemase cu o mân de bra ul fotoliului ei... cu aceea i brutalitate indecis . nu vezi c nu vreau... cum ea î i trase capotul la loc.. de m tasea . nu vezi c m plictise ti?. spre perete. pe ceaf .. trase de furoul de nylon i începu s o mu te..... ad ug : ² Tot nu.. fir -ar s fie. cu mi c ri pu ine.. Doctore. te rog. tr gând primul fum. mi se pare c .. domnule. bla-bla.. cu mâna întins . privind -o interogativ... spuse: Stimat duduie. începe s m .. cu ironie. foarte satisf cut de sine... i. stai. cum f cuse înc în dou rânduri înainte... în timp ce ea continuase s spun ceva.. haide... pe spate. doctore. îi dezveli cel lalt um r. de a o ridica. n-am nici un chef de... s . duioas ... ahtiat cum sunt eu. scuturându-se încet. Doctore!!!.

i el î i îngropa gura i fa a în ei. cu p rul zburlit. i acum trotuarele sclipeau. o dezarma i. împiedi când-o pe Fabian s se desprind i s se ridice. Äimprevizibili". apoi el se n rui încet. pârâind. încercând inutil s se aebaraseze de el. trebuia s fac de fiecare dat un dureros efort de flexiune. dar când se apropie. i î i sim i propriii mu chi întinzân -du-se. luminat . cu palma celeilalte mâini inându -se.i aprind o igar . undeva. de parc ar fi vrut s le cumpere. Minda a tept în sta ie. în sus ² gestul 53 î i pierduse pe jum tate din for . apoi. care îi p ta palma. se r suci încet eliberându-i torsul i. tanchistul dormea cu 54 capul pe mas . Ajunse în sta ia de vis-â-vis de ÄAro". în dou fâ ii. lumea. se zvârcoli cu putere.T. materia lui lipicioas . ie ind din înc pere. peste zgomotul robinetului. dar nu g si pe nimeni acolo. alta în jur de .^ Fabian î i recap t rapid.într -un fel. sânii ei mari. personalul I. ochiul drept. protestând cu tot mai mult vehemen . o dat . u or leg nat i se surprinse la un moment dat fluierând încet. cu mi c ri repezi. furia i se rev rsa din ochi. sprijinindu -se cu mâna de covor. s -i scoat chilo ii. înfrico at ² Minda îns era greu. i. dintr -o dat sfâr it. pe care îl apuc . aprins al c rei fir traversa înc perea. zgâriat de un nasture al lui. greoi. el gemu. nu s vie autobuzul. Minda coborî în strad . peste fa . ca o piatr . nesigur . cu o mân împingându-l f r folos. sângerânde. i. se opri la u a blocului ca s . ca o mors uria s ltând pe uscat. pe buza superioar . cu o violen uria . i. în sta ia de benzin . s cad din fotoliu. în astfel de sta ii se adun de obicei lume. cu stânga o cuprinse de old i cu dreapta îi trase. cu o duritate metalic încât ea url . p lmuindu l. parcat pe o str du în apropiere. moi. ea îi auzi gâfâitul de satisfac ie ² respira ia ei se opri o clip lung . icnind în râs. i când ajunse {se afla în Pia a Roman ) i avu noroc s g seasc dou ma ini (cu oferii nev zu i. apoi fu izbit fulger tor de o senza ie de sil i u urare: el încremenise a a cum se afla. copil re te. cabrându-se. Se îndrept ma inal spre o sta ie de taxiuri. târând-o. întârzia i ai restaurantelor. continu s -l in la distan înc câteva secunde. de lemn al mesei. chiar lâng col . prin furoul ei transparent. în curând. i se dep rta. în urma loviturilor ei puternice. auzi un oftat de u urare. Minda. se învârti de câteva ori în jurul vehiculelor. ca mâinile ei scurte s -l ajung . dup mai bine de zece minute. începu s -o dezbrace. Peste câteva minute auzi. ea reu i. Apoi. ciudat. îl trase cu amândou mâinile de p r. întin i amândoi lâng piciorul unic. ci ca s se adune. dintr -o pricin obscur . avea chef de lume în jurul s u. cu o singur mi care. pietrifica i. i în clipa aceea Fabian s ri în picioare i alerg . o dat cu în ceputul oboselii de a-l lovi. incon tient. apoi. Fabian începu s oboseasc . aproape în aceea i clip . trase i r sturn o veieuz mare. cleioas . ce se f cur de o el i care î i l saser deja câteva urme pe partea dreapt a fe ei i gâtului doctorului. î i îndrept gâtul. rotunde ca ni te perne. n-o mai mu ca de umeri. peste fa . îi desf cu picio arele. sclipi. cu dureri la fiecare pas. sub t blia mesei. cum el era atent. ap rându. alunec în jos. înf urându-se reflex în zdren ele capotului ei. furioas . aproape instantaneu. nepl cut ). Trecu pe lâng ma ina sa. cu un fel de rictus batjocoritor pe fa . preocupat. Mergea nu prea repede. de gât. i din ii i se auzeau cum scrâ neau de furie i satisfac ie. dar b use prea mult ca s se a eze la vola n. ca cineva care i-a dus la bun sfâr it o treab grea. pe b rbie. încercând s ajung la o sta ie a ma inilor de noapte. se încorda toat . culcat pe spate. se întoarse (spre surpriza ei. Era ora dou i cinci. Mâna sa stâng îi desp r i pulpele. cu geanta cu bani lâng el. nu era gr bit. cu mâna. pe covor. Dealtfel. R maser înc câteva secunde nemi ca i. vigoarea i ura i îi r spunse la lovituri. ca un animal învins. câteva zgârieturi adânci. ale unghiilor. doctorul încerc s -i deschid halatul. îl prinse cu stânga de p r. chiop tând. împingând cu trupurile lor fotoliul masiv ce alunec într-o parte. u a de la intrare trântindu-se. din baie. Gâfâiau amândoi. i cum ea. li se amestecau picioarele. plouase. în rostogolirea înceat . se mi cau nelini tit. una în jur de cincizeci. se oprir . i doctorul. nu mai vorbea. pielea fe ei lui începu s sângereze i ea îi sim i sângele. a luptei. o ghear metalic prin care se scurgea. dar îl inu înc . dizgra ioase. nu se sim ea gr bit. cu cealalt . dou femei. i. pe care nu încerc s i-o analizeze. înconjurat ca într-o reclam de bidoanele de uleiuri. Se aplec . masiv. pe vine. se l s s cad peste i lâng ea. peste obraji i peste piept.capotului. ca un odgon care se rupe. la Fabian. i Fabian. coborând pe bulevardul Magheru. chilo ii de-a lungul picioarelor. ezit . prin vârfurile degetelor. Cât timp fusese sus. pe care ea îns i nu i-o b nuise. i cu cealalt îl lovi.i reflex. era deja o mi care epuizat . i î i inea capul ferit într -o parte. Ea ip de spaim i oroare.într-adev r. încet. sigur. când îl sim i c se r su ce te i se urc pe ea. de parc uitase ceva. El îi rupse halatul. de-a lungul pulpelor surprinz tor de groase. dezgolindu-i repede partea superioar a trupului. arunc chibritul i î i continu drumul. paralele.B. n-o mai s ruta. f cându-se ghem. Minda sim i broboane reci aglomerându-se în jurul gurii. Ea avu o revenire subit a energiei. încet. în rafturi. dup câteva smucituri puternice i impreca ii gâfâite. care se Äretrage" i al ii. sau vederea sângelui. de parc le inase ² apoi el o izbi înc o dat . în clipa aceea el o lovi cu sete. gr su . sau poate c nu era decât crisparea efortului pe care îl f cea. electric. întreaga ei ur . încercând s -l loveasc în fa cu piciorul stâng. neobosit . pulpele ei fusoidale. carnea ei alb . furi ându-se de sub masa trupului s u. dure. în clipa când. 52 sudoarea începu s le sclipeasc la tâmple. în afar de cei care treceau pe acolo. p tându-l de saliv . observ c fiecare dormea pe canapeaua ma inii sale).

. într-adev r. pe culoarele clinicii i ale institutului). la origini. pentru c . care e ti un bradicardic.treizeci. care. mai sosi. i-ar fi ap rut dintr-o dat suspecte. neobservat. începu s plou . cu autoironie. se dovedi destul de r p noas . Laz r. e foarte normal ca la un moment dat s observi câte un disperat alergând prin magazine universale sau pr v lii speciale cu articole ÄSport-plaj i voiaj" c utând un geamantan. dac se cunosc bine.. apuc -te de carte i fii cuminte i-apoi!. de numismatic . cu povara lor.i fac aceste repro uri singur. în via . era obligat s monologheze. a câta oar . i -o spus acela foarte frumos! (ÄAcela" era Laz r) Tare frumos i-o spus acela. pacea pe care o r spândeau în jurul lor acele siluete de piatr . Minda nu avea nimic pe cap. unde î i inea bascul. evident. gândindu-se la în elepciunea i umorul blând. i Minda. i de diamante. pentru c dac l-ar fi avut. buim cit. Heliade. crezându-se în siguran . acuma." i ochii i se umezir . ca un semn al destinului. l-a fi v zut de dou ori. valvârtej. dar acest lucru nu îl incomod prea mult. ca o elegant . Minda se r zgândi în ultima clip i nu urc .. siguran a de sine. a a c porni mai departe. i de diamante?!" ÄDa.. împreun cu pa optistul. dac locuiam la Suceava sau Bistri a N s ud. sunt pur formale. Apoi r mase locului i privi silueta de piatr . o valijoar oarecare. penibila ta for de imagina ie. tocmai când îi da a doua oar ocol m runtului domn cu barda în mân . pulsul va oscila. s Äpicure".. i de aceea. f r de. sose te ora c l toriei. probabil ceva rubedenii. spre cas . i -o spus tare bine acela! De!. mustrare. de i nu se anun nici un fel de c l torie la orizont. frumos îi înv a harnic i vei aduce bucurie p rin ilor care te-or crescut i i-or dat bani s vii la colile astea înalte! Nu te ine de haimanalâcuri. i doctorul se gândi c dac ar fi avut sarcina pazei publice. ipocrit . al celor Äb trâni". împleticindu-se. ca un obiect nu de prim necesitate.. balicului.. la lini tea. cu elegant înclinare. de felul nenorocit în care te repe i mereu! Vei tr i a a-numita «panic voiajer ». numai c !.. i asta numai pentru c treceam de dou ori pe zi pe lâng muzeu."). sub tot felul de pretexte. va fi udat pe cap.. Peste un timp. cu o carte în mân .. frumoas . gulerul i se va înmuia de sudoare. ÄPoate n-o fi a lui. inventarele trebuie s se ie lan i s fie f cute cu toat r bdarea. Nu avea chef s fie singur. cu degetul ar t tor. cu umerii epeni. în discordan cu îmbr c mintea îngrijit a celui care o purta. o fi împrumutat -o de la un prieten!" i se gândi. amuzat. i. lui însu i." Sosi ma ina. el trebuia s . unul din acele obiecte care sunt întrebuin ate rar i nu par indispensabile.i aduci aminte de frazele de acum cinci ani i doi ani i de sc zuta. un b rbat. îi spuse: ÄDe. din pur amuzament (ÄTrecem de atâtea ori. c nu îi p sa prea mult. în cazul unui astfel de domn singuratic. A a c . i vei alerga de colo-colo. gândi.. Momente de stupoare. cu toat aten ia. i cu bra ul drept. bascul i-ar fi prins bine.. ironic.. Te v d eu i pe tine dând iama. îi ap ru pe buze. în propriii s i ochi. te-i pune pe carte. odat .. prin fa a bisericii Stavropoleos. coborând bulevardul. î i vei pierde morga asta." Iar la ie ire. cu un început de afectuozitate ironic .. ÄTe v d eu i pe tine! i se adres el în gând celui din spatele s u.. st ând în spatele doctorului. continu fraza. ÄMaimu reli!" conchise el i mai d du o dat ocol statuii. pe când a a. în buzunarul lodenului s u vechi. dar în aceea i clip î i aduse aminte c se afla." Ä. cu siguran . Minda a tept s mai vin lume. de piatr . i atunci. normal. asupra lui însu i. care parc voia s distrag aten ia general de la valijoar sa suspect . pre ios. oprin-du-se în fa a vitrinelor luminate. al tat lui s u i al celui din Avrig (în clipa aceea. nu vrea s treac drept un ins monoton. foarte bine îmbr cat. de piatr . se poate observa un confort al c sniciei. ÄO disperare între dou c l torii!" gândi Minda. tr gând mereu cu coada 55 ochiului la naivul de al turi. pe lâng lucruri lâng care ar merita s ne oprim o clip . mergând cu pasul s u u or leg nat (de parc î i ironiza propriul s u mers.. care nu b nuia nimic. râdea de prostul de repetent care tocmai cobora. sunt sigur. pe p r i trebuia s se i prefac . de enervare împotriva propriei stupidit i (ÄCum de-am putut fi atât de neglijent. dar. ceva total incomod. i. îi spune colarului. b g reflex mâna în buzunarul pardesiului. valijoar nu se g se te la locul ei. nici de curv s reli i de pierdut vremea. necru tor. pentru c duceau împreun un geamantan mare. care. e avutul poporului.. din Rouen. în propriii s i ochi. i astfel de situa ii exist .. el însu i îl mutase. unde am auzit c se afl o colec ie foa rte interesant de monede. la un examen mai atent. f tul meu. gândi amuzat Minda. cum era cel din sta ie. Fumând. insul acela atât de eap n. a italienistului i î i aminti de o anecdot pe care i -o povestise tat l s u. sc rile din col ul Universit ii. c exist o serie de indivizi care amân mereu. pe la «Sport -voiaj». pur i simplu. a a cum remarci o gaur în ci orapul unui foarte bun prieten. cu o jum tate de an înainte. tu. dup ce a c zut la examene i a buctat anul. pentru c . i geamantanul. tii cum se întâmpl . drag . tr gând cu ochiul mereu la domnul acela singuratic i pedant. cei doi erau mult mai apropia i între ei decât el de tat l s u).. ÄDa. i el purtând o povar . ai dreptate. mergând mai departe. singur cu el la acea or .. al mâinii drepte. ce po i s faci cu un prost decât s râzi de el. i un zâmbet sub ire. printre care se z rea i . sau cu un an i jum tate sau cu cinci i ap rea i enervarea celui care se repet . pentru c cei doi so i. evident. rigid. o valijoar de voiaj. cump rarea unei valize de voiaj. de copil ros de neglijent!" etc). de la osea.. când ai s . ÄStrugurii sunt acri!" gândi el. naivul. învârtindu-se cu o anume automul umire în jurul s u. care intr la Facultatea de litere: ÄF tul meu. doctorul. greu. f cu înc o dat doctorul. u or înclinat . uneori trecând i strada când i se p rea c dincolo e ceva demn de v zut. fusese o doamn . dou !" Sau: ÄToat via a am amânat s vizitez Muzeul «Antipa». Sâcâitor era c acest tip de repro uri i le mai f cuse. care st tea eap n. î i adreseaz unul altuia aceste repro uri. D-apoi ce s !. care se pare. magazinele vor fi în inventar. nu-i a a. cele dou femei. îi fi de omenie. situa ia devenea comic . Când ajunse în dreptul statuii lui Mihai Viteazul pe care o ocoli de vreo dou ori. nimeni.

cu dou pahare. se înmul esc. deschis. dorm. uria . Abia dup ce auzi u a închizându-se în spatele s u. un mort Äde bine". Ceea se lumin la fa v zând -o. pe care i le inventa uneori. î i aprinse. unicul basc. doctorul se leg n i mai tare. care r s rea în orele ei de singur tate. cu felul în care îi ap reau cutele sub iri în jurul orbitelor. capul s u masiv. Minda ie i i se întoarse cu dou cafele. o veselie Äîn doi". ca o alian ironic împotriva Älui". de fapt. râsul acela infinit ironic. în clipele când ea nu -l privea sau când. de i mai avea înc dou . repetat . aj utându-l s în eleag pe el. el. înfior tor de binecrescut. ce irupe uneori în cele mai nepotrivite momente i trebuie ascuns . se urc pe mun i. fluturând. înc în picioare.Nu în ziua aceea.i muta bascul dintr-un buzunar într-altul.i fac timp într-o zi i s . privindu-l din dep rtarea atât de apropiat a mor ii sale. s -i lase singuri. decent a acelui surâs. cu nasul s u puternic. astfel c se afla chiar în fa a ei. Minda ie i s deschid . tibermut. un mort plin de inteligen i for de munc ² oho. apoi se a ez . din jurul ochilor. cine tie pe unde! Trebuie s . în elept i u or uimit.i cumpere un geamantan! era cât p-aci s gândeasc . capul s u mare. în stilul lor. pe care ea o iubea. cheltuiesc. între timp). deasupra lui. cu câteva minute înainte ca ceasul -pendul din biroul s u s bat cele patrusprezece sunete. cu ironia aceea subtil a sa din privire. Doctorul ridic din umeri i î i turn doar lui. atât de nepotrivit cu el i cu El. un fel de prea-plin.. ca i în via . de prin geamantane.. în timp ce d dea nu tiu ce col . care va muri. parc ei îi st tea gândul la a a ceva? Parc ei îi st tea gândul la a a ceva! . de neconfundabile.. urm resc luna alergând printre nori. un haz icnit.. mai ales c se apropia i iarna. printre acele statui. culcat atât de grijuliu. ploua de-a binelea. odrasla lui. f când c tre nu se tia cine. o stare în sine. 58 anun ând ora apte. în timp ce oamenii se agit . cu polite e. numai un mort poate primi.. depuse po eta pe m su a dintre cele dou fotolii i canapea. a acelui cap înc atât de viu. merg încolo i încoace. ca un cod.. instinctiv. mint i plâng! Un mort surâz tor. Ludmila p i în înc pere. osos. când se auzi soneria. ca un val. în bu it . prin care atât de dureros se mai lega înc 56 57 de lumea obiectelor-fiin e i obiectelor-lucruri. b tându . senin . insesizabil . cu atâta farmec. un râs ce nu are nevoie de un motiv ca s existe sau folose te cel mai m runt pretext pentru a exista. bascurile de prin dulapuri. Se dep rta din nou i aduse sticla de scotch. un val ce putea s se sparg în hohote de râs.. ajutându. hybris. deschisul unui geam. într-unui din cele dou fotolii. râsul tat lui s u. cu capul pe perna alb de atlaz i. f când doi pa i în întâmpinarea ei. cu adev rat inocent. c utatul unei batiste. Era vesel sau p rea astfel. prin toate buzunarele. surâsul cald i atât de viu al Lui. reu i s învi ng acea scurt sincop . acest lucru ar fi c zut în sarcina Ludmilei. în col ul canapelei.. cum este el. un mort care era dat ca exemplu. s . de 59 . pe lâng el. ce urca din stomac. cel mai dep rtat. cu tine însu i) i. peste sicri ul s u luxos!. i. dar ea f cu semn c nu bea.progenitura Äs în eleag ". atâtea titluri i func ii. din el. râd. un râs ce iese din nimic. din dulapul de dincolo. o evident încercare. pe care putreziciunea n-o ucisese. care e mort pe trei -sferturi. destul de l murit. o igar i se a ez pe locul ei. o exuberan . acvilin. sufer . cel pu in.. Când ajunse pe chei. Ceea se afla în vizit la Minda.. ridic privirea spre ea. dar ce. apoi profesor ef de catedr (director general. i Minda înjur prostul s u obicei de a. ci a doua zi. un mort amabil. privirea aceea dreapt . care va ajunge profesor. nu cu prea mare convingere. atât de expresive. nu-nu. din u . ² S . ce fel de râs?! Cu totul inocent. inteligent . se preg tea. a capului.i repartizeze. un fel de sentiment juc u . de eap n. a a cum suntem uneori dup un somn prelungit. preocupat . un mort de cear . fotogenic. el. i în camer intr Ludmila. subtil. un gest comic i ie i. f când treburi m runte. o perfect degajare a gesturilor i expresia fe ei (pe care se citea uneori. i leg narea aceea u oar din cap..i odrasla. i o privi cu c ldur . impasibil. i astfel. râzând încet. binecrescut. de a st pâni un impuls puternic. s . cre urile acelea. dup ce se a ez . în jurul orei apte.i joc de propriul s u mers. el. cu o expresie calm . ironia sa cald . urm rindu-l în mersul s u zgribulit. ÄUnde. a manifestat totdeauna o uria for de munc ! ² un mort mul umit de sine însu i. cald . u oara mi care. dar numai cu expresia chipului ea îi opri elanul i îl rug . la rându-i. grav. cu b rb ia cald . cu ochelarii aceia cu ram groas îngropa i în fa a sa. mai viu decât el însu i. gâtuit .pata gri a stafiei tat lui s u. în ce groap se mai afl El?!"*strig o voce. râsul s u f r zgomot. grav. Nu intrase nici de un sfert de or .. Lauren iu se execut . s -i s rute ceremonios mâna i s se între ie cu ea. mai evident.i fac o cafea? întreb el i ea d du din cap.

incapabil s r spund sunetului vocii ei. încet. c r ile. t cerea era singura ei arm posibil . închipuie. i în prima clip f cu o jum tate de pas de întoarcere în buc t rie. figura Ludmilei îi ap ru în fa a ochilor. Cum ea nu . c reia el îi scotea în eviden latura vesel . de parc ar fi avut ceva de ascuns. deci. f r s fi deschis gura. singurul fel în care. mirat pe jum tate de parc ar fi încercat s . i reveni în birou. î i preg ti notele. î i îmbr c haina. revista la care citea (citea totdeauna când mânca singur). la fel luminat. câteva minute la început. în gol: ÄAlo!" pân când Minda reu i s articuleze: ² Alo. Nu-l scosese din priz i abia acum î i d du seama.i primul impuls) înc un timp. un concept modern al epidemiologiei. nu voia.. verificând un lucru pe care i-l notase de diminea . Minda vorbea cu aprindere. merse pân la birou. pe care el abia acum îl sesiz . i atunci ea sim i cum o invadeaz furia. bucurându-se de singur tatea i lini tea din jur. convins c . scoase din frigider unt. deoarece avea cheia la el. în birou. e unsprezece f r dou zeci i cinci. i hot rârea de a se ridica i pleca f r o vorb . fericit c o vede i c st în fa a ei. f r rost.i dea cont c de dincolo nu primea nici un semn al particip rii reale. fiindu-i foame. vru s -i dea chiar aceast ans . care se aglomeraser în ultimele zile pe biroul s u. ea plec . de parc ar fi râs într-o înc pere mare. îl cuno tea prea bine ca s tie c el nu se pref cea i c era într adev r a a cum p rea: calm. ce faci? Lucrezi? ² Da. când se opri. ajuns acolo.D< îndoial i o apropia de el. conform primei sale inten ii. apoi. coborând treptele. ov itor. îl asculta (el începuse s povesteasc ceva întâmplat la clinic . lu pardesiul din cuier. de i nu era decât un tip al s u de concentrare. E abia zece. apoi î i d du seama c îi lipsea cafeaua. îl privea. fiind convins c va vorbi el. s -i dea. de fiecare dat . încât ea f cu de câteva ori. surprinzându. dar. apoi se mi c din nou i se îndrept spre telefon.i o senza ie nepl cut . de i se preg tise tocmai s-o fac . în jurul orei zece. sim indu . Apoi. în leg tur cu unul din subiectele sale preferate la 61 care lucra. cu o expresie distrat . puse cartea pe masa alb .i! spuse el cu vioiciune i începu s -i detaileze un experiment pe care tocmai îl descoperise recent într-o revist german i care venea s confirme o teorie a sa.i explice starea de suflet a logodnicei sale. se ridic i se duse la buc t rie. apoi (învingându. începuse chiar s gesticuleze f r s . Se întoarse apoi. în fa a cui. f r gre . apoi plec ochii. unde se z rea un alt geam. a lui. ura aproape. ca prostit. lucioas . c utând din ochi pachetul de ig ri.. dar nu. cu brânz ras deasupra. puse în ordine teancul de reviste tiin ifice recente. fluierând.i. auzindu. ce l rge te mult sfera. cu senza ia c uitase ceva. identic cu al s u. de dincolo. goal . l sându-l s . Doctorul r mase pu in descump nit. superioritatea calmului i a acelei expresii senin-fericite pe care i-o ar ta. st tu pe gânduri o clip . în sfâr it. jucându-se cu unghia degetului mare. în astfel de condi ii prefera t cerea. alte câteva minute. ² Da? Cum a a? Ba nu. lui. pe geam. a a cum se întâmpla în alte da i. Peste un sfert de ceas sun la u a Ludmilei. ce p rea cu totul vidat de memorie. în mijlocul unei fraze... la aproape trei ore de la plecarea ei. la plimbarea sa diagonal prin birou. 60 d du totul la o parte ² ce anume?! ² se a ez la birou i se apuc de lucru. controla dac are cheile de la ma in în buzunar. prin biroul s u. i. apoi. o aprinse. d du un telefon unui coleg i reveni. îl îmbr c . de la început. din delicate e. i privi câteva minute.. din clipa când p ise pragul casei ei. alese câteva dintre ele pentru lectura din acea sear .i putea p stra demnitatea. rece. caraghioas ). un început de furie ap ru pe figura ei. o anume contrariere. ea îl întrerups e cu tonul ei plictisit. o întâmplare nepl cut . reflex.i pulsul. propriul râs cu o sonoritate exagerat .i arate b rb ia. F cu num uil ei. El n-o f cu îns . telefonul s u. ce faci? Nu dormi? ² Nu. un reflex pe carel mo tenise de la tat l s u. Ce avea ea de ascuns?! i imediat. o friptur rece care i se aducea de la restaurantul de jos (Ana-neni era înc bolnav )... Minda r mase singur. dou zeci i nou . cu câteva cuvinte uzuale. Cu cartea în mân plec la buc t rie s i-o prepare. de parc ar fi ezitat la fiecare cifr . cu franche ea cu care ea î i tr da sentimentele. de câteva ori verva i umorul s u o obligar chiar s zâmbeasc . ² Da? se auzi vocea ei plictisit . de ce s dorm. refuzând oferta lui de -a o înso i. dar î i reveni destul de repede i. în mijlocul înc perii. cu un gest scurt cu mâna. în casa lui.i ÄBockus"-ul pe masa din buc t rie. o dat râse în hohote i se opri brusc. senin. dis trat. l sase ceva pe masa pe care mâncase. dispus s lucreze o jum tate de noapte. pe care. Aceast const atare îl l s cu Ägura c scat ". Ea îi sus inu privirea. ÄEpidemiologia bolilor digestive". lipsit de cel mai m runt semn de vinov ie?! Peste nici o or de la venire. Acest lucru o împiedic s deschid gura. trase u a dup el i. î i f cu chiar o omlet din dou ou . afar . Avea îns o aten ie dispersat : scotea uneori o carte din bibliotec . mai încet. în câteva rânduri. Amân . La mine e zece i. în sfâr it. Apoi renun . întrerupse convorbirea. frecând-o încet de incisivul superior. l s revista îndoit din mân . i de la primul apel se auzi vocea ei de dincolo. trase o igar din pachet. i -o detaliase i Ludmilei. o avea în mân sau. se r suci din nou. uitându. c ea a teptase. a celui cu adev rat senin. rar. ie i din antreu. se plimb încolo i încoace. printr-un efect ciudat. se a ez la mas s lucreze. brânz ..

cu Jama i celelalte fi uici iubite ale tale. înseamn înc un minut câ tigat.. în clipa când ai ajuns ² i. cu egoismul s u fermec tor. un sentiment u or de indispozi ie îl invada.i continui fojg iala împreun cu Lancet-ul. Ärug ciunea ei". tiind c avea de a teptat pân s . f r mil . o autoritate superioar . iar faptul c în vestiar c utase cu aten ie 62 un loc unde s arunce chibritul nu era decât unul din m runtele sale exerci ii de autocontrol. s-ar fi aflat în spatele biroului s u. ce aluneca în valuri în camer . cât timp ea va r spunde acelei întreb ri neprev zute. g si un loc unde s arunce chibritul i intr . diminea a. pentru c sim ea. acolo. se apropia ceva nepl cut. într -un costum sub ire. cu c r ile lini tite în fa . ² Mai e ti aici?. Dac nu putea s vorbeasc despre ceea ce-l interesa pe el în acea clip ( i privirea ei ar ta clar c n -o interesau nici un fel de probleme ale Äpsihologiei" tubului digestiv).. numai din pl cerea egoist de a da fumul pe fereastr . împotriva obiceiu lui Äde a deschide larg ferestrele. când mama se apropie s -i scuture u or de umeri ca s se trezeasc .. el se gândise asupra problemei sale de epidemiologie digestiv i.. îi întârzia ora somnului. Doctorul o privi cu expresia unui om care nu în elege prea bine. cum o ironiza el. continuând s priveasc afar . igara i se consuma singur între degete. i-ar fi trasat o interdic ie injust . împiedicându -l de la un joc al s u. spune ceva!. Ea reveni în camer la nici cinci minute de la sosirea lui. îl îmbie ea. parc vesel . jos.. i Minda se instala într -un fotoliu. dar era absurd.. ploaia poate s înceap exact când ie i. aspirând cu l comie aerul rece. i acest lucru îl indispuse.. i uite. care îns . oricât s -ar v ic ri. începu s se întrebe. dar continu . necesar. în interiorul s u.. ² Ei. în epenea pe scaunul care devenea tot mai lemnos. v rsând paharul plin pe care îl ii în mân . era inadmisibil. aprinse lumina în vestiar. când reveni. mica lor mizerie i suferin . în sfâr it. care îndeamn . avea tot dreptul." El ce s fac acum. a a ar fi meritat ea. îi retez scurt tot entuziasmul. s-o poat pasiona i pe ea. apoi d du din umeri. lâng fereastr . apoi deschide u a la c mar . dintr -un fel de r utate a lucrurilor ² obiectele. îi era frig sau i se p ru c îi este frig i protesta vehement. neap rat. el însu i rata o sear lung de lucru. iat . presimt cu câteva secunde înainte glasul ei moale i autoritar. ca atunci când un fleac oarecare. fumând i privind afar . î i aprinse o igar . laborioas .. ea î i aduce aminte de ceva. Privirea aceea scurt a ei îi d du fulger tor semnul realit ii i un început de panic . neîn elegerea aceea antipatic . deschise geamul. de oboseala unei zile întregi. s .. deschise el însu i.. cu cafeaua aburind lâng nas. i înc una. Treptele le urcase cu aceea i ner bdare. s . i ei tiu c . adev rul era c -i era foarte frig. crezu c totul era în ordine i c putea nestingherit.. încercând s se prefac indiferent. la primul reflex. dou chiar!. preocupat. Se gândi o clip s se scoale u urel i s plece.. dar nu. pe care îl începuse i la care. i doctorul f cu o min bosumflat . care o calma. Ea era în baie. încât Minda. seara care se anun a solid . ab tut. m runtele fenomene. s se spele i s mearg la coal i ei se ghemuiesc instinctiv i se ascund sub plapom pentru c o simt venind. s . se dezbr c cu mi c ri încete. Minda tres ri. pentru c nu tia ce s -i spuie. formul întreaga ei problem în a a fel ca ea s -i devie accesibil i ei. care în elege totul. îl întreb ea. cu totul accidental i plicticoas . imperceptibil. afectuos. . proasp t. cineva a strigat-o.. de parc . printr -un m runt miracol. uimit. în perna mincinoas i cald . cu fa a demachiat i un fel de expresie copil resc-senin .. mai ales c . un scaun i se poate ag a de mânec . cu un prosop înf urat pe cap.. da-Ja. afar ploua din nou. prefera s stea. al dracului de frig... înc un minut. de parc cineva. Ai venit s taci? Te ascult!.i dezvolte teoria. Iat . Felul în care se a ez ea pe un scaun. atunci când cineva st chiar în dreptul geamului. patul era deja f cut. se c sca acum atât de stupid.. care îi întrerupsese lucrul. unii stau cu geamurile în l turi.în strad .. în pragul iernii.r spunse nici la al doilea apel al soneriei. lu ceva din dulapul larg deschis... dar. Era într-un capot alb.. în universul s u copil resc.i îmbrace pardesiul i s revie. un ritual la care ea nu renun a niciodat . ce perfect ar fi fost dac . previzibil . sau. îi arunc o privire total neexpresiv i se întoarse în baie. Pân în acel moment voise s -i continue relatarea de la telefon. 63 plecând capul. haide. tot drumul. privind afar . i se rea ez ./ ea se culca devreme atunci când nu era la el. î i au resentimentele lor. ceva de care el nu avea chef i prefera s amâie a a cum fac copiii. s -ar putea s i înghe e la noapte. s tremure.. iat . se pare. dar nu avea curajul pentru aceast la itate m runt . înc o clip furat . pl cut. ce ap rea la el în momentele de lucru. sau. ap rut Dumnezeu tie de unde. te împiedic s faci ceva cu adev rat important. cu cotul rezemat de marginea ferestrei. oricum. din înc pere i poate înceta. dar i porunce te. ea tocmai se culca ca de obicei. în acela i fel pueril. s ias în vestiar. St tea pe scaun. s se a eze pe fotoliu?! A a ar trebui. pe Minda. sfâr itul va fi acela i.i termine toaleta ei de noapte. de inspira ie. iar el avea de lucru. cu Presse medicale. rapid. de ce venise. cu o anume surescitare. i plec privirea. cu un fel de zâmbet. ce c uta acolo? O deranja.. milimetric. eu am s m culc! E aproape dou sprezece! i ea c sc într-adev r. Ar t torul mare al ceasului indica dou sprezece f r dou zeci. pân ce ea iese în buc t rie. 64 ² Dac ai de gând s stai în felul acesta. din baie. o întrerupere de-un minut. cu ma ina. po i s pleci. Ludmila se ridic .. trece repede în dormitorul Älor" i întârzie acolo. s-ar ghemui acolo.

se ridic . Eu vreau s m culc. subit. nemul umit de tonul ei sec. dac e nevoie.. Atunci s ne spunem noapte bun .. i Ludmila începu s râd . apropo. ² Dar bine. spune câteva fraze limpezi. mi-amintesc! f cu el cu un ton nemul umit. descle -teaz . decis .i comunic c nu mai dore te s te vad i c ar dori s ui i numele ei.i igara. unul Babe .. pe obraz: ² Iubitule. noaptea. Ceva vag. Curios! Minda d du din umeri. ostenit .. îl p strez eu. Hai. se a ez din nou i î i aprinse o igar . iar mâine sau poimâine trebuie s începem din nou. suficient de incomod.. cu un ton cald. cum ai ajuns tu în moara asta?! Ce s-a întâmplat? Eu am râs de m-am pr p dit când am auzit-o pe Fabian asta emi ând ni te sunete grave i demne din trupul ei corpolent! Eram convins c totul e un fel de fars . m-a fi plimbat prin fa a u ii ei... pentru amândoi.. pentru un sfert de or .. î i strânse buzele de câteva ori. avid de. f un efort minim! Dac ai s te întorci acum acas . cu un contur nel murit sau juc u . îndreapt . num rul ei de telefon j i adresa ei. I Iart -m . fiin a aceea e total trivial . ² Noi doi? Când am vorbit?! ² Ai uitat? Când am ie it de la filmul la american. nu ai nimic s -mi spui? Pentru ce ai venit. a acelui taciturnism. atunci? S facem dragoste?! El d du din umeri. verzui.* ce-i gogoa a asta care se umfl sub ochii no tri.. ² Aha...i transmit c doamna Fabian m-a rugat s . neconvins .... Ochii ei frumo i. în golul de deasupra covorului. n-ar fi arborat ea aerul ei sf tos i demn-îndurerat! Ea tie c aerul acesta nu se potri ve te defel persoanei ei gr su e! Apropo.. eu am s accept aproape orice ai s -mi spui. de vreme ce. în covor.. în definitiv.. mi ca acolo. simt c m sufoc. î i auzi ea propria-i voce. i -ascult . pân . nici s vorbe ti.. plimbarea voastr cu ma ina. Dac mai ai un pic de demnitate ori de b rb ie în tine.. cu mâinile împreunate. v eu o cunosc prea bine i tiu c s-a întâmplat ceva! Altfel. Dar am mai vorbit o dat despre asta. iubitule. dar.. oricum. asta te prive te. pân când am sim it. Minda drag . un gest care la el indica o anume st pânire de sine în momentele în care. lucruri pe care le cuno tea prea bine. cu Julie Andrews.. rece. Deci e atât de grav. pueril pe figur .. se pare c acest domn e destul de furios pe tine i e un individ. din nou furioas . da. ceva cu totul deplasat. Avea din nou aceea i expresie bosumflat .i f lcile tale late i spune ceva.. ce -i puseul sta de la itate? Ce s-a întâmplat alalt -sear ?!. în anumite momente'...i aminte ti?!. vru s fac doi pa i spre u . în sfâr it. de durit i.. se opri. ² Prostii! îi repet ea cuvântul. spuse ea gânditoare..... n-ai s po i lucra. a ezându-se pe marginea fotoliului. grav?! Dac ai de gând s . precise. i ea urm rea absent ceea ce se întâmpla în fa a ei: ² Ei. furios. asta-i! f cu el cu o indignare plictisit . privind în fa a ei. î i st pânea cuvintele care voiau s irup .. chiar i o prostie. Am auzit ca i-a dat un telefon i i-a istorisit pe larg cum eu. agresiv. Ludmila spuse aceste fraze în timp ce era preocupat cu treburile m runte ce îi anticipau totdeauna culcatul seara. excursia aceea.. cu un început de dispre . nu po i nici s pleci. cercet tor: ² Va s zic . i ea.. ca s ... mângâindu-l tandru. I Fabian a fost foarte rezervat . cu un început de furie. când pro nun ase ultimul cuvânt. cu o voce tears . de calitatea proast a .i doar silin a s pronun e distinct cuvintele. ce se întâmpl cu noi doi? E ceva aiuritor. pân te-am v zut pe tine.. atac. de ce dracu nu spui nimic?! Ce-i tot misterul sta? E ceva de total prost gust. Ludmila se a ez la rându -i. de sangvin!.i trebuie atâta curaj. uitând c -i este frig: ² Ce s fie atât de. ceva ce nu se putea distinge prea bine. ² Prostii! spuse el. nu te sim i bine?! Ce se întâmpl ?! Se întâmpl ceva?!. dându. Ovidiu. dar nu-mi pot. închise geamul i spuse: ² Bine.. de parc i-ar fi amintit.. b rb te ti. ce e cu tine. Haide.. v zând c el nu poate ie i din iner ia acelei expresii. pentru c r mân totu i o fiin ra ional i dac tu i -ai pierdut bunul-sim . turti igara i veni lâng el. mi-a spus ceva i de prietenul j ei. rece. cu coatele pe genunchi. a a cum se transform 65 privirea în timpul digestiei.. Ludmila întoarse încet capul i îl privi atent . i în acela i timp îmi vine s râd.i umerii. decent în expresii.. dar spune ceva. turtindu. l-a gonflat. aprin-zându.i folose ti din nou întreg arsenalul t u de. ce-i cu tine? De ce taci? Vrei s nu mai vorbim nimic despre toate astea. cine tie ce gest al t u l -a interpretat. e plicticos! Eu nu tiu ce s -a întâmplat între voi... ceva. pe marginea patului.. cu un m runt oftat de oboseal . nu . dou ore.Ochii ei îns îl priveau cercet tor. Pot doar s ... ². cu privirea r t cind nehot rât pe lucrurile din înc pere. împ ciuitor.i o nou igar . irupse ea. sunt propriile ei cuvinte.. 66 Ea se ridic .. eu nu tiu ce s mai spun. am s m culc i tu po i s te întorci i s zburzi împreun cu vena ta portal i pre ioasa ei encefalopatie.. Atât. Minda se ridic în picioare.. haide. priveau ceva în gol.. pe fa .. la Râ nov. sau o vul garitate. pentru. ² Ei. porc ria aia pastoral .

nici m car cu o nuan ... s ne contabiliz m unul altuia timpul liber. întrebuin ezi total gre it termenul!. destul de exact.. sunt i acum.. i -am spus. chiar în seara când a urcat ipochimenul acela... Mai ales acum. ne pierdem vremea cu ea! Ea t cu un timp. ² Bineîn eles... cu nurul halatului: Nu tiu. mie i lui Lauren iu.. pe care trebuia s -l facem împreun în Delt . dar mi-am pierdut câteva ore. ² Ce nonconformism..... în leg tur cu femeia asta. nemul umit. e înjositor pentru amândoi s ne supraveghem. mi-am adus aminte de o discu ie a noastr .. f r s tie de ce. în acea lung sear . când. ce e. câteva seri cu acest gând. am s .. pu in nesigur . întrerupse el nervos.. tii cum e. am râs.. la policlinic . i între noi dou acest raport era stabilit o dat pentru totdeauna!. spuse el. I-ascult . fostul t u coleg. proiec ia ei care. a a c . pe ploile alea. el însu i fu mul umit auzindu-se. s puie în discu ie. de cele dou ore pierdute.i dea ie recomand ri i. în var . i. Poate c m-am în elat. cam laconic. eu i -am spus înc de atunci c nu credeam varianta ei. numai absen a ta. cu toate acestea. ² Se poate! Exista îns la ea o anume vitalitate. insist ea. ² Prostii! f cu Minda.. care. ² Dar ce e. era o catastrof ! i -apoi. ciudat... c e o crispare cu totul. unde se st tea incomod i se a ez . întâlnirea aceea de la Nestorescu.. interdic ii! Ha.. chiar ea.. poate s ... în care ea te vede. mi s-a p rut îns c în vocea ei suna ceva Äfals". provocat de o jum tate de fraz a ei... al turi. înc atunci când m-ai anun at.. în timp ce tonul ei prinse o u oar coloratur strident .. darmite. Se juca. la tine e ceva.. iubitule! Dar tu ne-ai povestit... ² Ei bine. ridic privirea spre el apoi i spuse: : ² tii ceva. î i imaginezi c sunt prea mândr s -i dau steia un telefon. dar bine. era un fel de teribilism... Era pentru prima oar .. bineîn eles.. s . ov itoare. e tipic felul ei de a. dealtfel eu te cunosc pe tine mult prea bine ca s pot crede c tu.. nu tiu. asta -i culmea. în sfâr it. dealtfel.. Râsul s u suna normal. definit.. apropo. telefonul ei. ce fiin ! Tipic plebeian .. care.... ² Dar.acelui film. cum i -am spus ie. direc itudine. ² A.. dar e foarte posibil s fi în eles eu gre it. s-o descos.. mi-amintesc. c figura sa se destinse perfect. nesenzual .. Cum fraza ei r mase suspendat . ² Serios. un anume raport.. evident din acest punct de vedere. am vrut în câteva rânduri s te întreb. de ce m întrebi? ² Nu tiu.. mângâindu-l mereu. ce te-ai oprit? Continu . tu nu stai nici o clip al turi de statueta aceea ridicol .. i ea râse u urel. mie îns . cum nu ii minte?! Ne-am întâlnit apoi cu Teodorescu.. el întoarse capul i o privi cu aten ie: ² Ei.. spuse Ludmila.... numai ca s .i închipui c toat lumea se d în brânci dup nurii ei u or l b r a i. c ai pierdut o sâmb t i o duminic .i par ceva pueril. gânditoare. tu ai mai cunoscut-o pe aceast femeie înainte?! ² Când înainte?! ² înainte de.....i aminte ti. bineîn eles c nu. ² Mi-amintesc. nu i-am explicat. i-am spus-o de la început. raporturile între doi indivizi au totdeauna un anume echilibru. deodat timid ... o crispare pe care am mai întâlnit -o în câteva rânduri. Bibi Medoia! Nu. nu. cum s nu.. dar pe urm . Se ridic de pe marginea fotoliului.. pe loc n-am realizat.. dar.. împreun cu Lauren iu. ad ug ea. oricum. nu tiu cum s . pe marginea patului. i. mica 68 (X inteligen trivial ! Fabian avea totdeauna o anume franche e. voiam de mai mult s . oricum.. aerele tale fâstâcite mi -au atras aten ia i. sau s m duc s beau o cafea cu ea numai ca s tr nc nesc despre tine... când a venit.. absent . îmi pl cea. tii ceva? M-am gândit c tu o frecventezi pe femeia asta numai ca s . gânditoare. dup ce i-a permis s . atât de crispat i orgolios cum e ti. chiar tu ai.. e o simpl supozi ie de -a mea. . care era.. care scandaliza pe mult lume. ai putea face pe plantonul puber chiar la u a lui Raquel Welch.. accept el.... un nonconformism. altfel i -a fi spus! Unde " s-o fi cunoscut? Dealtfel.. stângace. tii cum se întâmpl ! Fiin a asta n -a îndr znit niciodat ... nu tiu cum. ² Ideea cu Delta. dar mi s-a p rut ridicol. a lui Fabian.i spun: te atrage la ea numai.i spun i.. înc în var . n -a f cut nici o aluzie la cuno tin a noastr de. pân 67 acum a fi fost convins i...i spun asta. niciodat exprimat.. ridicol în care. începu ea. nu a amintit cu nici un semn. am comentat pe larg. week-end-ul nostru. felul curios. ² Dar tu de unde îl cuno ti pe Nestorescu?! ² Eu nu-l cunosc.. la persoana asta? Ce te atrage la ea? tii c am stat i m-am gândit ore la rând. foarte obraznic! ² Ce vorbe ti?! ² Da-da..într -un fel. Dar cum nu ii minte. dar.. nu-mi place c se face poli ie pe urmele mele. împreun cu. nu numai de limbaj. nu-mi place. ceva Ästrident".. Minda începu s râd ..

² Nu-nu. eu nu vreau s ne cert m acum. O pereche total nepotrivit . unde se aflau b uturile.i! spuse Ludmila. masa de oameni se sugruma. cu umerii lui la i. cu un mers care tr da pe fostul performeur în atletism. te rog s . f cu câ iva pa i precipita i în urma ei. ca apoi s se risipeasc în direc ii diferite. chiar. îl absorbea cu totul altceva. ² Ceea ce faci tu e o simpl joac !. într-o vil cu terenuri de tenis. aprinzându . vopsit strident. Un Gary Cooper. niciodat . fumând nervos. o lumini juc u îi persista îns în privire. o v zu ie ind singur i apu când-o în direc ia opus celei în care se afla el.. sau a a ceva. în primul rând! Deci. de ras . ² Las -m s continui! Eu n-am s pot. f r p l rie. la patru i ase. el se post chiar lâng ie ire. cu deliciosul sentiment al omului care nu are ce face cu timpul. nu îi pl cea s intre în forme de contact de acest tip cu in i necunoscu i.. f r s . escapad pân la. bomb ni el. abia atunci î i d du cont doctorul. botoas . o întâlnire de care nu avea chef. pe strad .. dar el n-o privea. s fiu geloas pe aceast Fabian. o ajunse i. ce era în al doilea rând din spate. Dealtfel. Dup atâta vreme i cu firea ta deschis ..C. înc rcat de mister sexual... cu p rul negru. sau oriunde altundeva se invent via . ce se petrece aici? f cu doctorul. Eu îns mi am considerat foarte normal ca t u s faci o..M. gr su . când te ascunzi. eu nu pot fi. M. foarte bine croit. Ea se opri.M. de fier forjat.i inea ea b uturile. Ca s n-o piard . nu pot ajunge geloas pe aceast doamn doar din vanitate sau pentru c ea e lipsit de calit i! Deloc! Ci pentru c voi doi nu v potrivi i i nu v ve i potrivi niciodat ! ² Draga mea. c utând cu ochii sticla dorit . individul se pare c îl cuno tea sau fusese avizat. îndreptându-se spre locul unde. un ins înalt. i apte. arborând o min u or persiflant . frumos chiar. tu tii asta. în sfâr it. 69 ² Psst! Mai încet. i în clipa aceea trecu pe lâng el un b rbat. ea se întoarse i f cu semn cuiva. bineîn eles! spuse ea.I. deschis. fu. ea nu-l vedea sau se pref cea c nu-l vede.. în aproape fiecare ar sau capital . e o simpl joac . în fiecare deceniu." în orice caz. el. pavat . dar trebuie s i-o spun. un scrin Boulle. bine f cut. cu o anume insisten .. ridicând vocea. Minda se afla în fa a cl dirii. tiu perfect când o alt femeie ar putea deveni periculoas . parc eu.i o igar . deschide u a de cristal a bufetului pentru a scoate dou pahare i. cu bra ul drept ridicat la raftul de sus. Minda se sim ise de câteva ori fixat. e probabil o simpl specula ie. acum vorbesc eu. psst.i dea seama. Era cineva. ² Ei vezi.. te prive te pe tine. pentru instinctul meu de conservare! Aici îns se întâmpl cu totul altceva.M. Te cunosc prea bine.. Ovidiu.I. dar nu d duse nici o însemn tate acestui lucru.C. i se auzi vocea.. sute. ² Uite ce e. pe care îi de teapt la existen o vedet de film.). V*. apoi se întoarse. în aceast pozi ie. iar în dreptul por ii de fier.. Apoi coborî în jos pe Calea Victoriei. a a c afluen a era mare. un Gregory Peck autohton. s vad nivelul lichidului. ceva ce prinde pre i interes. atingându-i u or um rul.. cum se apleac încet. îi treceau toate acestea prin cap. ² Psst! Pst! D -mi voie. tocmai în clipa aceea... care patrulase ca i el. înc epur s ias pe poarta îngust . ar fi jalnic dac a pluti înc în aproxima ii! Jalnic i periculos pentru mine. unul din aceia. de care se amuzau adesea cei doi). transoceanic . Ce s fac ? Peste trei sferturi de or avea întâlnire cu un coleg. cum se pare c e cazul. te tr deaz limbajul în ciuda aparen ei de generozitate i în elegere pe care vrei s i -o. D du un telefon i se scuz . o dat modelul validat i r spândit de pelicul . sau M. o ridic în aer. prin 71 fa a cl dirii. c ruia. i când Minda se ridic . o întrerupse Minda. aplecând i întorcând u or fa a.²'Bineîn eles. ca el s nu -i surprind surâsul. într-un pardesiu din stof englezeasc ... nu trebuie s te temi de ceea ce spun eu. iubitule! ² Ei asta-i.De ce ai t cut? Continu ! Deci. ÄDar de ce? Poate c se potrivesc foarte bine!. 70 Cu un sfert de ceas înainte de ora aisprezece.. De dou s pt mâni renun ase la venitul suplimentar pe care i-l aducea Policlinica special i câ tigase o libertate . te prefaci etcaetera. aureolat de o intrig ce se petrece pe marginea bazinelor de la Las Vegas. privind la cineva peste um rul s u.. fiecare pe alt trotuar. probabil. ce. bucuros c sc pa pentru câteva clipe de c ut tura ei. d -mi m car ceva de b ut! ² Ia. Numai un minut i am terminat. privindu-l cu c ldur . ² Ei. cu o cas plin de pisici. unitar . Dac mi spui lucruri atât de importante. o lu de bra i cei doi plecar mai departe. calm : . De i el se afla în fa a ei. cu încrusta ii de ecaille ro u. plimbându -se în sus i în jos. s vedem. în epând cu afectare trotuarul cu tocurile ei exagerat de înalte. se treze te tanti Eva (era o vecin a Ludmilei. zâmbind.. m rginit într-o parte de un zid v ruit. gândi doctorul. cu exemplare umane. în Bel Air . Minda se întoarse s vad despre cine era vorba.. destins într -un zâmbet.C.M. m t sos. un arunc tor de disc. salaria ii (se mai afla acolo i un institut de proiect ri în construc ii civile i înc o institu ie cu ni te ini iale. în cele câteva minute cât patrulaser .i place. urm rindu-l cum ajunge în fa a b rule ului. nepl cut de direct . pentru c . ondulat. cu fa a ei mic . scoase din grajdurile Hollywoodului. având chiar motive. dintr-o banal contrariere. ea mic . unde se aflau paharele de wh isky. zeci i zeci de in i se îmbulz eau în curtea cl dirii.

Karenin. dar i aceste ase luni erau fict ive pe jum tate. sau oriunde altundeva. mai suportabil . pentru el. Grozav lucru! Ei sunt privi i cu antipatie. lenevia aceasta era de prost augur. Thomas Mann. cu capul s u imperial. în propriii s i ochi. Ce f cuse?! Nimic. pentru Ana. ceea ce însemna c gândea profund sau însemna altceva. ve nic sclava altuia. pe malul lacului. pe ascuns. când ea trage de dou ori în el i o dat glon ul îi zgârie tâmpla. iubita. fiecare deget. Madame Bovary rus ! în general. involuntar. dup ce i-a creat. trebuia s ia m suri urgent. indubitabile ² oare chiar atât de indubitabile! ² i astfel mergea el.. indiscutabil. îi r corea creierul s u înfier bântat. unul din acei p rin i care r mân superiori odraslelor lor. e adev rat. cu Dunia. un ins care. cu totul altceva. i el zâmbi. lupta pentru ea îns i. ha. ca Lauren iu. Sau Peeperkorn. Prin compensa ie. adeseori. ca un îndr gostit de prima or . îi r mase acea scurt . pentru c pe vremea Älui" înc nu se reînfiin ase internatul. î i aminti de Karenin i de gestul s u nepl cut când î i pocnea degetele. în compara ie cu lupta ei. îns .. în timp ce cobora atât de nep s tor pe Calea Victoriei. ca prin vis. pentru c mai tot timpul f cuse pe internul.pe care. Äreu ise" s scape de stagiatura de la ar . abia acum realiza im portan a acelei practici totale. undeva la munte. acolo.. cu capul în vânt. un ins cu sim ul profund al moralei. se alesese doar cu ase luni la Spitalul nr. curvi tina de fiic -sa. împreun . înc rcat cu atâtea date i concluzii precise. insesizabil strângere din umeri.i umerii. cele mai nea teptate (pentru el însu i). harnic. un gest pe care îl f cea de la o vreme ca s nu . Doar la autori flegmatici.. ca Tolstoi. moral. de nespectaculos. se st pâni i elimin gestul dizgra ios. c nu st tuse m car doi ani la ar . uria e. dealtfel. apoi se controla. Oricum. Regretase. Poate era melancolic?!. din partea acelei femei fantastice. isteroid . Cine înc ? Svidrigailov..i frece pur i simplu mâinile în momen tele cele mai nepotrivite. odihn . ca un b can cumsecade. c nu locuise i nu tr ise printre oamenii de la ar . gândi el umblând în lenevie. pe deplin meritat dup atâta ' zarv i.. iat . bineîn eles.i pocnea. ceea ce însemna relaxare. acestei desc rc ri stranii. adic f cuse nimic. cu un curaj atât de b rb tesc. Äanul '830". ÄS le spui c am plecat în America!" sunt ultimele vorbe ale lui Svidrigailov adresate acelui m runt paznic al turnului. ceea ce era corect.. de propriile-i afaceri m runte. Minda continua astfel s se delecteze cu Äpersonajele sale secundare". Ce ins. ba nu. îi calomniaz . îl iubise chiar.. cu pardesiul descheiat. Avdotia Romanova. el însu i putea fi Karenin. de i. ne face s ne sim im egali cu el. ca internist. amantul Claudiei Chauchat. ha! cineva îl salut . e ceva de prost-gust i în Svidrigailov sta! Nu e un adev rat erou secundar. Dealtfel. Matilda! Câte un astfel de individ.l sându-se într-adev r dus de acea 72 73 dup -amiaz ce. Un ins volitiv. pe care Dostoievski are destul tact s le lase sub semnul ambiguit ii. de exemplu? Da.i frece mâinile. o voce îi pronun numele i el r spunse cu larghe e. din Crim i pedeaps . ne face s ne sim im Äbine". încearc s -i pun în inferioritate fa de eroii s i prefera i! Pe el. aprins. un ins care luptase pân în ultima clip . astenia se trateaz . mul umit subit de propria-i existen . i nu exaltatul de Sorel sau smiorc ita. Eroii f principali alunecau într-un fel de penumbr . cât lume cuno tea el. într-adev r. ce sufer o umilin atât de stra nic . era un ins foarte interesant... în general. strigând în cabinetul s u de parc ar fi fost mandant în alegerile burghezo-mo iere ti! Prin diverse Ätertipuri" i. dar era o dup -amiaz câ tigat . Un mo ier de ar . amanta noastr . Nu f cuse nimic. Dar scena cu sora lui Raskolnikov. cu o mân la spate. salvea z o epoc .. vânturând prin cap paginile unor c r i celebre. ciudat. strângându . intrau în prim-plan astfel de in i ca. câ i îl salutau! El r spunsese la salut. camuflat. lucid. cap abil de o mare concentrare existen ial . îl alegea pe Svidrigailov. Un ins curajos. nu putea s ie minte fiecare figur . i cu aerele lui Vronski. Ce prostie! Un ins ca el se odihnea în efort. cu so ul ei. interesant individ! Oricum. de circumscrip ie. cu o existen dubioas . i-o motivase ca necesar celor dou comunic ri ale sale. nu era o dup -amiaz de duminic . de unde tim asta? Din ni te insinu ri. la in i sangvinici ca Dostoievski sau Stendhal. firesc. I se p ruse mereu c . i aerul mi cat u or de aceste pagini se pare c îi pria. dar aceasta nu e decât o dovad în plus c el însu i le este inferior. un ins detracat sau capabil de a fi astfel. de sobru. pe Minda. ca cine. nu g se ti adev ra i eroi de plan doi. der kleine Herr Friedmann. în noaptea aceea ploioas . cu vitalitatea sa obosit . cu mult mai exact decât cel lalt. pericolul în care se afla ea. nu vor reu i s -l p c leasc ! El î i alege singur eroii! Onoare lui! S tr iasc domnul doctor!.. da -da.. Pe cale de a fi câ tigat . un play-boy. adorabilul domn Friedmann. iat . da. Timpul trecus îns . sau contele de La Mole. cu acel Karenin care . îi invidiaz . de cât va vreme sim ea nevoia uneori s . evident surclasat de femeia pe care i-o f cuse amant i care se potrivea.. un fel de Äla geante" fa de m runtul coco at. câte unul. ne domin .. îi f cea bine. fiind un element de vârf. i el nu lucrase nici trei dup -amieze pline din cele dou s pt mâni libere. u or. apoi. Ce. i scena sinuciderii. Acum îns . din personajele secundare ale c r ii. îi ap ruse odios. parc involuntar. Câtva timp ced acestui impuls. un gest nou ap rut la el. în afara cursului. fericit de acel Änimic" pe care-l tr ia în dup -amiaza aceea. începeau s -i plac | personajele secundare din marile c r i ale adolescen ei sale. uneori chiar de autorul care îi z misle te. acest Karenin! în adolescen . 2 din Alexandria. abia cu mult mai târziu îl în elesese. care -l angajase bibliotecar pe Julien Sorel! Ce om viu. se uitase i-apoi uitase imediat. evident. A a îi spusese odat un ran. Totu i. i nu pe Marmeladov. dep it de evenimente. economic. regret înc o dat . în clipa aceasta. oricum... f r m car s se uite cu cine avusese onoarea. bineîn eles.. sau Faulkner.i întemeiase un c min i lupta pentru el. i -ar fi pl cut s fie Karenin. ne farmec !.. ce b trâne e trist ! Ar fi vrut s fi fost La Mole! Iat cine reprezenta bine epoca. cu care. memoria lui. Da. o victim ideal !. inteligent.. intuind. era astenic?! Dac a a era.

76 El pronun a aproape de fiecare dat cuvântul Ämoarte". de poliartrit cronic evolutiv . cum spunea el. dar acum. în care o u trântit era o jignire. o scutur i i -o d du înapoi. ce prostii! Era adev rat. o scosese repede dintr-un fel de saco sportiv . spunea el. nu va întoarce capul. nu se blazase niciodat . pe obraz chiar. Dar strig tul acela. pe care nu i -o puse decât afar . dar. c e f cut pentru. auzise el înc din primii ani din gura unui celebru profesor de anatomie patologic . «de m rgele»". unele cuvinte. pe um r. Atunci. ce grozav sunase. va s zic luase sticla.i închipuia c face Äbine". i se p ru se deplasat. Avea. nu de el însu i. în mijlocul ora ului. diletan i cinici. bineîn eles. pentru posomorala sa. cum f ceau atâ ia. totu i luase sticla. ÄMeseria mea. el se ro ise. amuzat. bineîn eles. ce era mai în vârst decât el. ce prostii! ÄS tr iasc domnul doctor!" sta era singurul adev r. cu un: ÄDomnule profesor!" cel lalt continua s -i zic ca i la început). profund . în clipa aceea regret c nu fusese mai atent cu acel om. lini tea sa care se transmitea. poate c tocmai felul în care reac ionase era cel potrivit?! Calmul s u real. care era el însu i. pentru c . în camerele acelea în care se vorbea pe optite. evident. cu p l ria în mân . apropierea mor ii îi împiedica pe ei s ajung ni te simpli speciali ti oarecare. pe care asistentele i cei din suita sa i le sorbeau de pe buze i le colportau. s stea la bibliotec . ce te face de nerecunoscut.trebuie s citeasc . o gr mad de istorii de astea 74 75 prin toate cotloanele memoriei sale.. în parohia mea nu se strig ! Cine url i trânte te. cum îl mai f cuse i cu al ii. i fraza aceasta fusese. lipsit de orice fel de m re ie a durerii. nu suport zgomotele.. vagabonzi. dar. lua i. El nu . lâng pat! Va fi totdeauna prezent. uneori dup ani de zile. rigid . crispat . nu exist boli fizice. v zând c el ia sticla în mân . ne tiind cum s ias din încurc tur . ap sat din gre eal de te miri ce conexiune întâmpl toare.. parc . c nu -i urm rise boala. f r leac. aici Ceea avea dreptate. cu ochii sclipind. singura sa mândrie era prezen a sa acolo. nu-i a a. lipsa de vorb rie i evitarea ve nicei atingeri. o boal absolut caraghioas . episodul se petrecuse cu vreo zece ani în urm . evident. fa de care f cus e un gest m runt. i în acest punct se apropia. i mul i resim eau cu u urin aceast degajare de cuvânt. cine tie. abia cu mult mai târziu. nu-i a a. lini tea ce domneau în jurul lui. cinici amatori! Meseria lui înseamn asisten . ar fi putut nu s salveze. ÄS tr iasc !" A a cum se întâmpl multora. nu se va dep rta. unui pedant nenorocit. genera ii la rând. nu-nu. nu-i a a? ÄS tr iasc domnul doctor!" i el. c omul strig prea tare. cu o atingere. Äade v rata cur enie!". s rise acel binef c tor: ÄS tr iasc dom' doctor!".e. i calmul. u urarea mor ii). puteau inspira respect. ma ina u u reaz munca fizic . fa de cele dou femei care-l idolatrizau. respect fa de trupul lezat. un respect pe care el nu -l pierduse niciodat . cuvântul. undeva.. î i d dea cont i se mustra pentru iner ia sa. numai pentru el însu i. in i ce mureau în spital. dar înl tur . p tat . ad ugase: ÄLua i dom' doctor (de i sora îl corectase o dat . prefript . iat ceva despre care nu se vorbe te!". ci u urarea. de care foie te secolul. amuzat. s treac la chirurgie!" i era foarte mândru de cuvintele sale. nu vindecarea. Ce mister formidabil se afla în armonia i în dizarmonia corpului.. ap sat. f cuse uneori minuni mai reale decât o dozare medicamentoas potrivit . Respect. Asisten a in articulo mortis! Adeseori fusese i el un astfel de preot i nu era nimic ru inos în asta. lui. Ceilal i erau ei în i i bolnavi. în apropierea mor ii! Moartea o sim ise totdeauna. un om foarte curat. o boal nu prea grav . un diagnostic rapid i precis. înainte ca s scape de el. i asta au în ceput s-o în eleag mul i m gari. destui de numero i. care Dumnezeu tie cum ajunsese în mâinile sale. el avea o fire afurisit de greoaie. l-ar fi privit cu uimire i cu o anumit naivitate. înainte de a ie i. c Äalin suferin ele" (de i i se întâmpla adeseori i acest lucru i cel mai mândru era când îi reu ea în cazurile disperate.. i una din surori se repezi s închid u a. de obliga iile preotului catolic de a asista pe cei care mureau. f r familie. da. î i aducea bine aminte. cu un cuvânt cald. ci s . îi temperase entuziasmul. cu o m runt incomoditate. un fel de p. oricum. respect fa de boal . ridicase p l ria i strigase. chiar entuziasmul lui. Dar. evident. în clipa aceea. i se p ruse. ce deformeaz . atins de o boal incurabil . fac o apropiere. ni te simpli tehnicieni! Apropierea mor ii îi împiedica s se abrutizeze. îl împinsese pe ranul acela.c. nimic nesportiv! Sentimentalismul acesta de stil vechi îl împiedicase s ajung un simplu tehnician. Luase sticla. în suferin a lui. de teribilism i imita ie savant a cut rui sau cut rui Äas" clinic. printre somit i. i aceast for a lui f cuse din el ceea ce era! Minda d du din umeri de parc cineva ar fi putut s -l aud : ÄCeea ce. cu un ciudat entuziasm. ÄMoartea. nu-i a a. Y s experimenteze. ele însele. Pe unde o fi ranul acela. pe mân . una din formele cele mai vii ale existen ei! pentru c . mai ales dup primii ani de practic . i care. incurabile. de i era absolut împotriva principiilor sale. domnilor. al ii ziceau c este!" Da. cu mult bun -sim . S faci o ma in care folose te la ceva? Ptiu. stând în u a întredeschis .. în prezen a a dou surori. trupul celui lezat. El îns . ÄDe ce?" întrebase el. da-da. boala. i omul. în alt fel. a bolnavului. va asista moartea. reac iona pu in diferit i nu considera Äexperien a" încheiat când pacientul deceda. el î i f cuse din discre ie o profesiune. în spe in i singuratici. Avea dreptate. mul i cinici. în cabinetul lui. un fel de Äîndreptar prac tic". cei care r mâneau cu aceast sensibilitate erau salva i. ÄDe m rgele!" r spunse cel lalt. trebui s accepte o sticl de horinc . pe care omul. ce scârbos! Da. spre u . puteau provoca o întreag realitate. veche. i dac cineva i -ar fi repetat în clipa aceea ceea ce el gândea". când. în camera de a teptare. e uic bun . ca i la na tere.

ÄDar. coada se m rise deja i cineva începu s murmure. i se tie. amândou în acela i timp. mai bine zis. se afla în fa a vitrinei cu pr jituri a cofet riei blocului turn din Pia a Palatului. lipsa de imagina ie. nu dispre ul s u. Acesta e meritul s u.. înc foarte mult vreme. el e acolo în biroul s u. ca ni te simple unelte. el va asista înc mult vreme. Când cad bombele. i numai dânsa ar fi fost capabil . în trivialit i.. plin de tact. i se putea face o cafea foarte bun . i nimeni. memoriile. cele dou fete d dur cu în elegere din cap. l s pur i simplu s -i cad cocolo ul acela m runt de staniol într-un moment când cineva îl îmbrâncise u or.. îl r ri i începu s priveasc plin de interes în toate p r ile. printr -o socoteal simpl vor fi totdeauna cel pu in doi. înc nu. cu neîncredere. de câtva timp. al lui Minda. va muri! Cine I nu se adapteaz moare! Superb.. asta cu siguran . Dar poate c avea sim ul umorului. se interes când era Äea" de serviciu. i se r spunse cu o anume pl ictiseal . i se r spunse. i când tocmai schimba amabilit ile scârboase. sau ar fi b gat -o în buzunar. c Äba da. pe furi . un torace.ea degradarea omului?! îl face ea mai bun? Moartea îns . fotogenic . plin de sobrietate: ÄDin copil rie!". cum dorea.. dar acum fu chiar mândru de gestul s u atât de. e prezent. când el spuse c acestea sunt pr jituri preferate pentru el. perisabile. inem. e j dotat i în aceast direc ie. ha. pr jiturile. triviale. obi nuin a de a fi generos. vreun nenorocit. nu era îns de serviciu. cerea unele scurte informa ii de la cele dou vânz toare ce serveau cu gesturi iu i. dar moare! El nu vrea s moar . Da. A. la care se a ez pân la urm i un b trân murdar. plin de Äbun-sim ". despre imita ia vie ii. una din cele mai fioroase umilin e ale acestui secol! Savantul în mâna politicianului. nu spuse. Doi..' era chiar nobil. Dumnezeu e foarte distrat la biseric . ce import ! Da-da. în dup -amiaza aceea f r el. cum ar fi dorit: ÄDin îndep rtata copil rie!". privindu-se. dar el accentua c vrea s Äserveasc acolo" i îl amuza grozav s aud uruitul acelor fraze în el în timp ce ar ta cu degetul o pr jitur sau alta. cu pedanterie. a cinicului profesionist! Pentru c acolo moartea nu se simte. pur i simplu. chiar cel mai m runt. a a cum fac oamenii când se plimb .. ca un f cut. i ie i de la turn doar cu o pung de cara mele. expert. în râs. cine tie. f r zah r. dânduse pu in într-o parte.. Cine asist la acest dispre nu mai face ro i din ate i butoane nichelate! i. alt dat ar fi c utat. cu cel lalt cet ean. vai de mine. mare sau mic ?! Minda îns . acesta e un num r care nu poate fi dispre uit. zâmbind u or. ci al celui care moare. ciulind urechile. nu din vina lui. nu-i a a. i ar fi însemnat s se prefac fa de el însu i dac ar fi mimat în continuare 78 pa ii aceia leg n tori. e adev rat. dar. Crem nitu ri nu se g seau nici acolo i nici rulade cu fri ca. Mai vârî o caramea în gur . i dup ce vegeta o jum tate de or la o mas . caramele mari. dup incident. i astfel. Nu era prea nobil. se egalizeaz toate sensibilit ile. desigur. de rigoare.. pentru c . de hârtii. orice ar face! Astfel a fost posibil ca o serie de savan i atomi ti s fie folosi i împotriva intereselor omenirii. erau mul i care cump rau pentru acas . Avea totu i un el. bineîn eles. To i bo ii sunt la fel. Minda. în timp ce. e politicoas . i Minda cucerit. la ÄGioconda". cu adev rat distins. Orice inginer care deseneaz o roat din at poate fi sigur c ea. negre. cu Ärespect de sine însu i". apoi. 77 Acolo. nu se tie de ce. la fel de bun !" ÄLa fel de 79 bun ?" întrebase el. naivul în mâna cinicului. cu orice pre ! Orice pre era bun. nu -i a a. s tr iasc !". cel mai meschin! Va pl ti orice pre i se va cere. înc din copil rie.. unde el. nu. apoi i se repet c da. râse i el. ha. dar putem s v facem i noi o cafea. i fu privit cu o u oar mirare.. chiar mersul în fiecare duminic la biseric . pungi mari cu bomboane. obi nuin a î i poate juca renghiuri. Se surprinse cu pasul gr bit. cu naivitate.i pieptul.. dar nu rezist mult vreme. cineva îi va cere s . îl înnobileaz . toat lumea are costumul croit la cel mai bun croitor! Ceea parc spunea ceva. dac Änu in" astfel de sorturi. refuz . oho. care. proasta sa obi nuin de a nu se pierde în m run i uri. Ädomnul doctor Minda. arunc . Se consumase! Delicios. de firesc. din partea lui. staniolul. M ria Felix.. Examina cu aten ie. care îl a tepta jos. va strivi un bra . nimic nu -i va scuza imbecilitatea. Toate acestea i altele i se perindau prin cap. acest boss e cu mult mai sifonat. de dans. în vastul s u birou. odat . se va adapta. un pepsi-cola. atât de dur în m run i urile ei implacabile. e bine s nu uite acest am nunt: cu orice pre ! Trebuie s ie minte acest lucru. ci. i dup ce comand ceva. unde e ti înghesuit i îmbrâncit cu toat lumea.. al celui care moare cu adev rat i care e cu mult prea însp imântat încât s -i mai fie fric . distins. nu?! Parc . f r sim ul umorului. se Ätrezi" c nu mai are nimic în mân . Un boss seam n infernal cu alt boss. dar nu. tonul chelneri ei nu prea îi inspira încredere (de i s -ar fi putut s se . ar fi vrut s bea o cafea bun . Vrea s mai tr iasc . în ceea ce -l prive te pe el. i când întreb . aseptic . pentru c . Iat . l s s -i alunece. unde nu te mai întreab nimeni dac ai lenjeria curat . despre falsa adaptare. o cutie de gunoi. apoi izbucnir . trebuie s se adapteze! Altfel. bine mototolit. apropierea ei schimb omul. moartea e absent . sau a a ceva. dar era gr bit! i Minda se în c p âna s aleag totu i ceva. dar n-avem momentan". cu indignare aproape. cu un fular de m tase în jurul gâtului. sau. ambalate în staniol verde. bossul acesta suport al dracului de greu dispre ul. cu mult mai cumsecade. uneori bombându. pân la urm . î i aminti atunci de M ria Felix. cartoane. într-o frac iune de secund salutar . dup ce se gândi o clip . poate. înc I nu. lui îi fusese mereu team c nu se va putea adapta acestei vie i complicate. Dar lâng pat. marii bo i sunt teribil de distra i când dau audien e. da. excelente. unde.

neap rat. cum trebuia s reac ioneze. (Vijan îi comunica. i mi carea indiferent de um r care înso i acest r spuns îl încredin a înc o dat pe Minda c nu gre ise când refuzase oferta aceea. Nu-nu. ha.. Se aflase. dar cine tie ce sporov ise 82 cealalt . asta era bine zis : chiar dimpotriv ! i pe urm ce adversit i nu va provoca el. toat lumea fu convins c o obliga ie urgent îl a tepta. el i nimeni altul era necesar. pere ii îi declan au cel mai simplu reflex condi ionat. ajungând director. ceea ce ajunsese el cu pre ul unei cantit i impresionante de munc . acolo. pe mine m cheam Vijan. de la un ins atât de Äsolid". lucru care i se ac ordase cu o polite e i în elegere des vâr ite.în ele i ea.. îi re inuse pr jituri etc. nu avea i de unde s ti i!" Minda r mase bouche-bee deoarece el ignora total numele ei. oricum. dar s-au cam dus! Dumneavoastr . s fie capabil s . i declar c va veni a doua zi. spuse Minda. câ i in i. avusese o interminabil edin de catedr . urm rind-o cum trecea pe la mese. unde veneau hârtii importante. femeia aceea cu p rul ro u. ÄDa -da. acolo nu era singur. încât nimeni. i dac voia. stând în picioare". sus. i. responsabil . contrariat oarecum c nu fusese l sat s aleag el însu i. vital necesar acolo. Lucra de atâta vreme între acele ziduri. de i. în el.. demagogia ieftin a cut rui profesor fa de femeile care asigurau cur enia stabilimentului sau fa de surorile de noapte).. Prestigiul s u era atât de consolidat. V-a recunoscut. într-adev r.. ha! râse femeia. dar Minda se închise brusc în el i o concedie rapid. lucru care pl cu tuturor. refuzând s se mai lase prins în lan ul a sute de fraze asem n toare.. i v-au mai r mas rulade i crem nituri?!" ÄA.i r spund . de altfel era perfect mul umit cu acel ÄM ria Felix". înc de când era student în ultimii ani. mai avea de lucru i putea. gândi Minda. f cu doctorul înc o dat i se ridic s contemple vitrina cu pr jituri. r spunse M ria Felix. Minda se uitase la ceas tot timpul. in i care abia auziser de el. din clinic (c ruia el îi acorda. bineîn eles) c aveau i rulade i crem nituri. chiar dimpotriv ! Da-da. De i. Când îi aduse pr jiturile (dou din fiecare sort).. nu observ cea mai u oar schimbare de atitudine în comportamentul colegilor i al conducerii institutului. M rog. ca i cum se tia cum avea de gând s reac ioneze. cu prec dere. sute de mii de bolnavi etc. cu satisfac ie evident . formal. Dar ce conta. în sfâr it.. cu o or înaintea închiderii.). lung. câte grup ri nu va contraria numirea sa.. oricum se sp la pe jos înc . nimeni nu se înclina nici cu un micron mai mult în fa a lui.. cu un ciudat sentiment de febr . de func ii? 81 Când va mai avea timp s lucreze? I se d duser . târziu. ÄGrozav. se purta ca i cum totul ar fi fost Äîn regul ". cel al muncii perpetue. de client stabil al Äcasei". în fa a vitrinei. De ce? se întreb el însu i. bucuros (ce comic!) c fusese recunoscut de vânz toarea aceea de care avea nevoie atâta lume. Nu era deci o jigodie care ajunge tab! Nimeni nu p rea c a teapt de la el ceva deosebit. dar ea îi atrase aten ia c Äse deranjeaz . s revin . dar nu putu s . ca i cum era firesc ca un om ca el s fie numit într-un post atât de important. absolut toat lumea. Capitolul XI într-adev r. i Minda î i lu în primire. i asta pentru ce? E nevoie de el. deosebit de frumos (f r nici o inten ie. i cu oja c zut dizgra ios. i -a comunicat colega dumitale. nu Bejan. c poate s mai întârzie. era unsprezece. la urma urmei. noile sale drepturi. minunându -se. în apartame ntul s u. i Mana Felix îi f cu o cafea bun . dar M r ia Felix îi zâmbi i îl inform (cu Ädomnule doctor!". dintotdeauna. Era îns deosebit de pl cut singur tatea aceea total în care se g sea.. Lui. dar nu face nimic. râzând. Va s zic . adolescentic. asta înseamn c miroase a democra ie". zeci de in i îl vor urî de moarte. s . obiectele. toate asigur rile c munca sa tiin ific nu va avea de suferit. oricând. oricum.. Minda.K. o aten ie m surat . onestitate etc. abia se r cise ca lumea. i el a teptase . ciufulit. îl scârbise. târziu. cum dorea! fu r spunsul. adev rul e c eu v-am recunoscut din descrierea ei! Mi-a spus c a i declarat c nimeni nu face cafea atât de grozav ca mine! Apropo. cu mult mai mare decât o putea realiza sus..i in promisiunea). Prostii! Ce nevoie avea el de posturi. ajutând-o pe debaraseuz . talent profesional. proste te. v-am rezervat câteva. acolo era un om ocupat.. au fost aduse abia dup -mas . cam pe la aceea i or . de i. foarte bine. lucios. în definitiv era la câ iva pa i de cas . O. Ar mai fi vrut s mai continue conversa ia cu ea. dar eraÄcu câteva minute înaintea închiderii i oricum. la unghii. ca i respectul fa de competen a sa profesional . i se p ru lui. râse încet. mai avea ni te caramele i. nici el însu i.i p rul ei negru.într-un fel.?! Prostii! f cu el din umeri. despre audien a sa la ministru i despre probabilitatea ca în curând colegul lor ilustru s devie director general. dealtfel. era mai cuminte s a tepte." ÄHa. Cum a a. a ezându-se la masa lui. desf cându..) Cafeaua. udând marele cactus. femeile închiser localul. nu putea r mâne inactiv. de care depindeau mii de oameni.. trebuia s o fac . de i nu p ru a-l recunoa te. i Minda se sim i perfect.. a doua zi putea. o asemenea atitudine serioas . ca el! ÄProstii!. cafeaua era admirabil ! Era seara. amabil . la biroul acela. ea vru s întârzie lâng masa lui. în variante infinite. cum era i firesc. privind prin vitrina uria . de care avea s depind soarta multora dintre ei.i prepare el însu i una. doar din recuno tin c ea se purta atât de amabil cu el. se f cea casa etc. la cafea. chiar se a tepta. Nu. desigur. evident. reveni a doua zi. tiam c veni i!. politicoas . numai de e l?! Putea el însu i s se conving c el. întreb el." ÄCe vorbe ti! f cu Minda i sim i c ro e te în jurul urechilor. i el se dep rta gr bit. cu viteza fulgerului. amabil . de fapt sunt pentru mâine. u or fâstâcit. ceruse Ätimp de gândire". pân la personalul de serviciu. încât.

pietoni treceau gr bi i. propria sa bucurie real .. i igara. mai Ä ugub ". care-l a tepta. n-ar fi realizat gestul. într-o oglind ce se afla montat chiar vis-â-vis de biroul gestionarei. sperând. te puteai sim i singur? î i aminti de Nestorescu. se în elege. frumosul C. un medicament. tentat o clip . c r ile fundamentale erau pu ine. revistele str ine. de exemplu. colo. nu mai putea.m. Ce bine era! Singur. s se înfrupte i ea din acel oscior. muzica se auzea în aparat. i asta f r ca nimic s se schimbe în rela iile lor. înc o rulad . ca un pensionar. i dac nu s -ar fi v zut. acum. un nou Äbeta blocant". beletris tic . evident ( i Minda d du reflex din cap) ar fi trebuit s fie sus. un nume sau un titlu dintr-o limb pe care tii c cel lalt n-o cite te etc! Ei i?! Cum spunea cineva: ÄCultura începe atunci când ui i toate c r ile citite!" De când nu mai citise o carte de Äailalt ". dar i ea. sau. folosind de ast dat telefonul din birou. Minda î i frec mâinile. un roman?!. îl a tepta cafeaua. Äpu oiesc". de i î i propusese de fiecare dat . dac i -a c zut cumva în mân cutare sau cutare titlu. care fusese atâta vreme mândru c se ine la curent cu muzica. chiar entuziasmat ( i se bucurase primul. Promise c va mai suna i accept s fie chemat la telefon de Äb trânul Nestorescu". cuib rit . acas . Äpor ia ei" se mic orase îngrijor tor. de dou ori pe s pt mân . Gh. de la special . cu mult p rere de r u. unii se ad posteau chiar în fa a vitrinei sau a teptau ceva. ridicând cu zgomot scaunele l cuite pe mese. sau direct la ea. i -o consacra ei.. Formidabil! La b trânul Nestorescu era lume. pe Äbo orogi". gr bit. dup ce trecuse printr-o ciudat eclips un deceniu întreg. ultimul. în mare parte dedicat. Da. Äliteraturii". cineva cu mult mai tân r. din întâmplare. i el. totu i. dar de ce dracu îl c uta ea atât de in sistent în ultima vreme?! Äîn ultima vreme". b trâne. decizia este presiunea oxigenului intra-arterial . care nu-i dep iser pe Äclasici". când îl citise pentru prima oar . îl g se ti descris în premier într-o revist argentinian . apoi zâmbi. i se întoarse. ap rea câte un pu oi de asistent care te întreba.. Dup ce a ez telefonul în furc . real . cu genele plecate obraznic. aproape nimeni nu mai aplic în fibrila ie chinidin . pe care nu reu ise niciodat s -l Äprind ". El. Dimitriu. de i. clinica. lâng patul bolnavului. se ridic i îi d du un telefon. nu-i a a. Când el renun ase la acele ore. într-un col . apoi î i aminti de programul înc rcat de lucru pentru acea sear . evident. a iubirii ei. Äm run i uri revelatoare" te miri unde. ca s . i-aici. Lumin de august al lui Faulkner. cursul. o expozi ie. în primii ani ai studen iei. una din serile lui libere i pe care. i-apoi Äliteratura" specialit ii sale. nu-i pl cuse niciodat Mann. infinite -simal umilin a iubirii lor. igara sa. Ce s -i faci. c adev rata erudi ie arat altfel. marele vas se preg tea de scufundare.. total singu în univers! Unde. care încercase i reu ise. cele Äserioase". de parc ar fi admonestat Äp rinte te" pe cineva din el. Äexcelent r cit ". Astfel. în anexele unei reviste. Nimic. penibil. îl priveau pe el. nu voia s treac . dar. c e cam ridicol. spre surprinderea sa. Ci ne era? Alung îns rapid orice preocupare de acest fel. Din biroul lui Vijan se auzir glasuri de femeie. nu mai luase de aproape un an un roman în mân . poza cu c r ile sale la sub ioar . la un moment dat îl privi int un b rbat care i se p ru foarte cunoscut. la fel de real !). mai iresponsabil. cum era i firesc. Ämonden ". ap ruser în special numeroase publica ii de imunologie i genetic cu implica ii direct clinice i. i refuz . acolo. citând te miri ce terapeutic pescuit undeva. la masa sa. apoi. dac nu într-un asemenea mediu total deschis. adev rul e c se g seau totdeauna lucruri interesante. undeva. Äsurprins de propria sa privire".i aprind o igar . singurul consumator. noul s u timp liber. De fapt. r mase o clip nemi cat. ca de obicei. de i era abia Äconf' pe vremea aceea. care fusese primul. al turi de bucuria ei. a teptându -i telefonul. fusese total de acord. i. Ce-l admirase pe Dimitriu. de obicei.clipa aceasta lini tit . dar nu conta. Cine anume?! leu nu putu r spunde prompt la aceast întrebare. pe el. ce interesant. literatur Älaic ". s le recenzeze doar pe cele de baz . fa de o asisten întreag medical . pe care-l întâlnise în clinic cu dou luni înainte. d du galnic din cap. pe Minda. comunic rile sale. ea se bucurase. De el? se uimi Minda. iat câte fiin e vii st teau i nu crâcneau sub comanda sa! Ludmila?! Da-da. cu beletristica. pe acolo? Acum? repet Minda. nu-nu. spusese! Da. preg tit deja. s -i pun în încurc tur pe Ätitulari". Cineva se interesase de el. care nu tiu cum dracu se înmul eau în ultima vreme. ici. ca într -un stop-cadru cinematografic. rapid. cea mai m runt . cineva întrebase de el chiar. un Äsindrom nou". în liceu. indi ferent.d. Formidabil! Afar ploua. Dar numai de el. îngrijor tor de vast . din plictiseal . în multe rânduri. cu umbrele sau f r . în stare s -l fac s simt . i î i retrase aten ia de la vitrin i de la fiin ele vii Äde afar ". i el fusese pân nu demult un astfel de Äpu oi". se apropia Cr ciunul. absolut nimic! El era un om puternic. ferm. i admira ia lui fa de Mann ren scuse. f r nici o excep ie! ÄEvident. nu tiu cum. începuse s -l . Uite. Cafeaua. o sear într -un atelier. ÄFiin ele vii" dinl untru îi ajungeau. ci numai Äconversia electric ". 83 cunosc codul!" i râse. la el. o u trântit . îl l sase la jum tate! o carte 85 fantastic ! E adev rat îns c Muntele vr jit îl citise de dou ori. s încerci i chiar s reu e ti s pui în încurc tur un profesor. din snobism. constatarea cianozei n -are nici o valoare.a. O femeie sp la dalele de marmor . Era seara lor. perfect echilibrat i n-ar fi acceptat cea mai mic degradare a rela iilor. f cu tehnicianul. acum. se putea 84 exprima i astfel: In ultima vreme! Avea o gr mad de lucruri pe cap.

venind din spatele s u. i limbajul acela mai liber nu era decât o form sportiv a respectului. la care se gândea i visa mereu. he. dar nu imita i! Da. s .. aproape. reu ise chiar s scape de jandarmul acela ce avusese un instinct atât de sigur i care fusese cât p-aci s -l aresteze în Tonio Kroger! Da-da. c ei doi începuser s semene.. domnule profesor! ontâc.. nu tutuie te pe nimeni i se întoarce la o anumit or acas .. î i salut vecinii. p strând Äpropor iile". simpatic . alergând unde?! Ar fi trebuit s aib mai mult r bdare cu el însu i. Doi in i. numeroase. anchet ?!. e mai uscat. Prostii! Totu i. deoarece pe lâng Minda.") Cel lalt nu r spunse imediat la întrebare. Aha. Ar fi fost un bun prilej ca el s se desprind i s plece. ascuns într-o batist parfumat . uite. Mann. Pentru ce?!. în acela i timp o senza ie nepl cut îl inund u or. mai înal i decât el. meschin. nu-i a a.i a eze. he! Minda se opri. a treia oar . he! S tii c nu -mi miroase gura. în locuin a sa decent . de exemplu. cum umbla. de la o breasl la alta. când fu ajuns de pa ii pe care îi auzise în spatele s u i pe lâng el trecur doi b rba i. i tocmai când s treac strada (vis-â-vis se afla un restaurant m runt. era chiar la marginea trotuarului i-l privi pe cel care vorbise. cu articole de vân toare i pescuit. condescenden . încercând s -i ghiceasc tr s turile fe ei. a a. în aerul acela b nuitor i lini tit. într -adev r nu mai ploua. fixându-l pe cel care vorbise. dup ce spuse fraza de mai sus. dar ceva din înclinarea sa respectuoas ar ta c îl cunoa te prea bine. . ÄCel lalt". auzi pa i în urm i se întoarse. f r s vad nimic. trecu pe trotuarul cel lalt. c pestre i hama amente la alta. ² Cine e ti dumneata? întreb Minda. o femeie. începuse s -l Äîn eleag ".... bunele maniere. ce prostie: gesturi m runte! Cine mai inventase i expresia asta neroad ?! Minda pufni de dou ori reprobativ pe n ri i privi uimit în jur: nu mai ploua. cu respect. murmurând ceva. ochii nu puteau fi cu claritate deslu i i. Efectele acelea stranii. chicotitul acela al b trânului Karamazov. triplicitar . atât de fals 86 Ädixneuvieme siecie". din respect fa de el însu i. atât ae trista i recontortant .. N -avea chef de nici o discu ie la ora asta. greoi. atât de concret .. pe lâng bisericu a aceea pe jum tate îngropat în p mânt.. incapabil s fac o gaf . când auzi o voce vesel . excitat la culme s tr iasc într-o moral duplicitar . ca un hârciog. t cea i privea distrat pe partea . de parc l-ar fi prins de bra : ² Bun seara. cu ochii în p mânt. prin vitrina cofet riei.. lipsit total de farmec. s zicem o. tr ind dozat. cu gulerul eap n. chiar i a a. s . calmul. ce avea înc deschis). cu privirile în p mânt. Vru a doua oar s -i ocoleasc . vru s -i ocoleasc . care-i p rea cunoscut . cu ni te necunoscu i.. dus cu delicat ipocrizie la gur sau mascat abil de-o p l rie tare ce se rote te într-un salut provincial. sub jiletca ipocrit a b trânului Mann se ascundea un anarhist de încredere. coborând de pe trotuar 87 acum. searb d uneori. deci. ca i Felix Krull al s u. incapabil de surprize. era cel care-l fixase. Ca orice om cumsecade. necunoscutul se aplec u or. incapabil s mimeze stâng cia.i poat permite luxul s citeasc la nesfâr it aceea i carte! îi veni. încât s fo neasc la fiecare atingere. care ap reau deodat . unde nu mai intrase de nu tiu câ i ani. care p rea o stare a caracterului s u. deoarece se gândea la altceva.. farmecul. al unui trec tor. cu man etele totdeauna c lcate. Minda î i relu drumul. a a. un ins cu p l rie i cu un fâ . i se opri. cu un automatism pe care ar fi trebuit s -l aib deja. într-un fel. Doctorul se ciocni aproape de ei. da-da. mai mult imagina ie la fiecare gest.ontâc! Pe-aici. sau. el o împinsese cu atâta siguran i for . dar Minda r mase pe loc. de la un trotuar la altul. rezemat al turi. lui Minda îi veni brusc cheful s mai citeasc o dat . ha. he. ce tr ie te în respectul i teama legilor. îl urm rise. s se îngroape de viu în cartea aceea greoaie i vast . de sub tone. îl a teptase. grijuliu. dar s plece a a.. s . o simpl întâmplare?! într-adev r. din pavajul vechi. un Äexcroc interna ional" de prima mân . încercând s evite b l ile de ap .ha. nu vi se ud man etele! Minda Äîntineri" brusc la auzul timbrului aceluia necunoscut. îl Äapreciaz ". a a cum sunt unii tri ti f r motiv: ² Unde fugi. denivelat. un burghez tic it. care î i pl te te con tiincios impozitele.i caute.. acum. cum s se nasc (farmecul din L'Etrangei a lui Camus. îi barau drumul.. mai întunecat. chiar la a a -zisele Ägesturi m runte". la pr v liile acelea cu pu ti scumpe de vân toare sub sticl ! Da. doi b rba i înal i.trateze cu o anume. u a pe care el. i. din piele atât de sub ire. zefle-misitor. dar. Zauberberg-ul. flegma aceea ce le lipse te ru ilor! Ce trebuie admira i. dup ce salut adânc. bastonul. dar cel care-l agr ise vorbi din nou.umoarea. începuse s -i plac aceast figur eap n . sigur pe el. la ad postul unei femei. fericit cu el însu i în clipa aceea. Pentru viitorul post e nevoie de o. pentru el însu i. p l ria tare pe cap i s deschid cu o fals pruden u a grea de sticl a stabilimentului. de când el însu i trecuse de patruzeci. uite. pe tovar a gestionar M ria Felix-Vijan.i strâng punga de tutun. calculat. ar fi fost o la itate mai mare decât a celorlal i.. doctore? S schimb m dou -trei vorbe. cu atâta nest pânire. cu o jum tate de or mai înainte. Mann era îns ca i el. da. întregi de moloz menajer. cu aceea i veselie nemotivata. de la o pr v lie cu ei. b trânul Mann tiuse s importe marfa aceea de contraband slav în or elele pa nice i epene ale copil riei sale hanseatice. tocmai trecea cineva.. acolo! Dar de ce?!. îngrijindu i penibil mica sa persoan gre oas . (ÄTe pomene ti c sunt de. r ut cioase.. i atunci. ceea ce însemna. izvorâte mai din inim . In delmitiv ajunsese suficient de b trân ca s . gemiitlich. un fel de sil amestecat cu spaim . pe care-l l sase la urm . cald. str zile erau perfect pustii! O coti la stânga. una din c r ile de c p tâi ale tinere ii sale ).

evident! râse cel lalt. încercând s se elibereze de senza ia aceea de sil i spaim care persista. Ämirosi" i cel lalt. de ce?. Doctorul mi c capul. totul putea fi. Minda nu clinti. ambii mai înal i decât el. de data aceasta era îns avertizat i î i amortiza lovitura cu bra ele. 89 ² Cum. era un moment potrivit. Aceast constatare îl z p ci din nou. Ästudentul" era pur i simplu b rbatul acela care o a teptase cu o zi înainte pe Fabian. sim i c aceea i mân . Minda î i trase bra ul i.. nimic nu se tr da din atitudinea sa înghe at i. i acum se redresa în urma unei lovituri date în spate. se dezechilibra o clip i. de parc ar fi fost un pachet. de r u. flexându -se i întorcându-se iute. o dat cu acela i râs u urel.. începea s -i plac : avea în fa doi b rba i. f r s -l priveasc . Nu reu i îns din simplul motiv c nici unul nu se d dea într-o parte. o simpl . probabil). iat un cadou pentru vârsta lui. evident. S coboare de pe trotuar. îl apuc din nou de stofa hainei. ce se mi case din lumin . avu în dou rânduri. i doctorul se preg ti s -i fac fa . cu grosol nie.cealalt . Ämutul". Cei doi nu mai Ämiroseau". un b rbat i o femeie. cu anume curiozitate. ce era asta. expediase un picior în burta Ästudentului" (era faimosul ÄGeiger". domnule profesor?! (Amestecul de pronume. la lovituri.. deodat . râzând încet. furios. una dup alta. plictisit. îl împinse din spate. dar totul. în aceea i clip ... în ochii s i cel pu in. da-da. iiccuiiuitui. S termin m i s mergem. i f cu un gest scurt cu mâna dreapt . ca ni te pensionari care pedaleaz pe triciclete. f r urm de ironie sau resentiment. care. de i începuse s se înfurie. se întoarse spre el i râse. enervat de propria sa indecizie. în bu it. reflex. la rându-i. s presupunem c v-am fost student! ² în ce an? întreb Minda. gâfâind. Cel lalt. Ästudentul" se apropie la rându-i. nu.. ² Ei vezi.i cel lalt se d du într-o parte.. Suntem doar oameni. începând s se apere. bun seara! f cu doctorul. va .. se pare. s fii admonestat pentru o femeie. iar eu.. De unde-l tia? Era convins c -l v zuse. Ämutul". îl prinse de mâneca pardesiului. Pe trotuarul pe care se g sea restaurantul trecu o pereche. de parc n-ar fi fost cu Äei". Ha. ² în ce var . nu se tie de ce. f cu amicul s u. tocmai. Ar fi putut s strige sau atai uc. pustiu. ² D -l în m -sa! spuse sec cel lalt. ² De ce evident?! întreb Minda. ce-ai zice?! replic cel lalt i-l privi drept în fa . ² Ei. decis de ast dat . absent pân atunci. parc meditativ. ridicând i coborând vocea. cviucm. de ce s nu sporov im pu in! între b rba i! Cel lalt. îl recunoscu i lovi înapoi cu atâta putere. îl privi o clip pe cel lalt... câte întreb ri!. asta era ceva cu totul fermec tor. de i st tea nemi cat acum. bine lega i. rezemat acum de zidul din spatele s u. dou icnete de râs. ² Ce-i asta?! Ce înseamn asta?! spuse el. Nu i se mai întâmplase de mult o astfel de înc ierare caraghioas . i îl izbi cu mâna dreapt în plin figur . din primul an de facultate. enervat. dispu i s -l aranjeze. contemporani. fu împins cu brutalitate din spate de cel lalt i se lovi cu capul de zid. Minda deschise gura i. i vru s treac printre ei. încât îl îndep rt cu doi metri de zid. he! râse ce l lalt. ² Cine sunte i dumneavoastr i ce dori i?! irupse st pânit Minda. nici prea demult. ² îmi pare r u. a doua oar . u or. f r s se întoarc de ast dat .. f cu doctorul. Alunec .. gros. satisf cut. îl ajut acum s nu cad . d du u or din cap. cel cu care vorbise. în clipa aceea îi sosi din fa . nesiguran sau insolen ?!) Dealtfel. Se lini tise. Nu erau ni te copoi. vre i s m opri i cu for a? ti i la ce v expune i?! ² tii dumneata cine sunt eu?! îl maimu ri cel lalt. i în timp ce încasa i r spundea. anii trec ca apa. i Minda. S te ba i pentru o femeie. un fel de râs inutil. râsul acesta îl lini ti. i atunci. ² Ei. râzând cu mult voie bun . un ins care se aranja mereu încât s -i vin în spate. dar se oprir to i trei. din fa i d in dreapta. acesta nu f cu nici o mi care. cu un~ebiect metalic. nu suficient îns ca doctorul s treac . individul mirosea i. fixând trotuarul cel lalt. caic. i tovar ul s u. râsul u urel al celui cu care Äconversa" i. Minda trecu printre ei. o adev rat Äaventur ". de i.. st pânit. de bine. ar fi trebuit s -l ocoleasc pe cel care nu vorbise. ascu it. dac vi-e rog!-.. Dumneavoastr m împiedica i s trec?! ² i dac ar fi a a. zvâcnind din mâna falsului samaritean. dac voise s plece. Era o simpl r zbunare Äde amor". îl ajut inutil. începu s Ämiroas ". în mod ciudat. cel lalt. vru s treac printre cei doi. Minda se întoarse fulger tor spre el. cel lalt recul . ha! Doctorul se g sea acum în mijlocul str zii. ei vezi?! f cu cu repro Ästudentul". pe Minda. ceea ce implica o. p rea trist acum.. râse din nou. într -adev r.. în ce an. Ämutul". în definitiv. hot rât. era o figur care. i în clipa aceea î i d du seama c gre ise. i deodat . pentru o clip . plictisit. i doctor ul se izbi de zid. Oare?! ² Evident. Cei doi îl privir pe doctor.. Versurile astea le spuneau ceva!. Dumneavoastr sunte i o mare somitate. sau poate. i. care îl prinsese de bra . pentru c nu ar fi c zut oricum. sila sa vuruiu cu un. va aunma. ² Tic lo ilor! f cu doctorul. neverosimil. al Ämutului".... singuratic: ² Parc numele meu v spune ceva. avea o latur teribil de caraghioas . he. mo ind par c .

gemând în bu it. pip indu. în dou locuri p rul îi era n cl it de sânge. îndoindu-se de mijloc. care privea în susul str zii. mai ales. o c ldur persistent . sclipi sângele. î i d du seama c nu era singur. neajunsul principal era îns c nu mai putea lovi cu el. cu mâna dreapt rezemat de zid. Putea s fac mi c rile pe care le dorea. icnind. rapid. aproape peste tot.i fac neap rat o radiografie. i în clipa aceea. care vorbi îngrozitor de mult. înalt cât el: da. Geiger se mi c . spuse Minda. Nu se putea sprijini deloc pe piciorul drept. gura era plin de sânge. Era lovitura sa preferat cu care ie ise din unele încurc turi. . i doctorul îi lovi pe ambii. î i aminti c ap ruse i o femeie. i. î i bandaj strâns piciorul. jos. ca prim semn al epuiz rii. din ' nou. cei doi se privir . ca s se asigure c nu vor fi întrerup i. Minda realiz c avea sânge pe gur ori pe fa . se terse cu spirt din cap pân în picioare. o cheie de poart . dureroas . Ä i una i alta. pe care nu le putu depista. i un mili ian. rar. î i sp l i dezinfecta r nile. în el. nu toate la fel de roman ioase ca cea de fa . în jur de cincizeci. îl loveau mai rar acum. Doi b rba i. ha! Geiger se retrase înc un pas. recul . îl lovi în plin tâmpl dreapt . privindu-l cu interes. Putea m car s se prezinte! Ce maniere! Se potrivesc bine!" Apoi. dar pe torace i pe stomac. î i injecta un sedativ i un antiinfec ios i. laba piciorului drept îi atârna (de i durerea îi încetase. f cea to i banii: print r-un ochi. se p rezenta r u. Geiger se arunc înainte i c zur ambii peste Äcapra" celuilalt. câteva minute. Gemu de dou ori în timp ce f cea asta. iat dou realiz ri incontestabile. nu se putea mi ca. probabil. oblic. cât îi lu întreaga Ätoalet "). în oglinda de la baie. p strându. în mijlocul holului. progresiv.. se putea înc merge. i îl lovi. gâfâiau amândoi. era imposibil s fi avut vreo leziune intern . cu un salt în care se sim ea ura. care îi sun undeva. înc se putea descurca singur ca s ajung acas . ajungând la col ul str zii. i singurul s u regret era c lucrai din seara aceea era ratat. în stomac i una. cu dosul palmelor. Piciorul drept era total scos din func ie i. p ru celorlal i. f cu Minda. Fa a îns . încerc s Äreînve e" s vorbeasc . Dureroase. se întoarse iute.s fug . Minda îi lovi înc o dat . Än aveam când". în cap. dar de pe buzele sale nu ie i decât un fel de optit. Doctorul. sec. dulcege. lucrul se simplific . î i propuse s înainteze cu aten ie. Peste o jum tate de ceas. ca un mârâit. vân t ile erau pur superficiale. cu mult mai târziu. de un an uimitor de adânc. i un tinerel îl priveau.eama dac era b tut sau beat.Doctorul se ridic . Locul era prost ales. reu ea uneori s r spund . Res pir cu precau ie. ÄMutul" îl izbi în plin figur cu obiectul acela metalic ce se pare c era o cheie. o dat în dosul 92 u ii de la vestiar. una înalt . cu o mânec sfâ iat . la zid. nu se mai z rea nimic din splendorile acestei lumi. cu palmele încle tate. î i f cu r o entors i. Se târî pân sus.ra singur. Minda râse îns încet. f r s fie terorizat de ideea unei prezen e str ine. unde încasase partea ultim a Äpor iei". singur. gâfâind. încasând mereu. acum. dup buzele lipicioase. buza superioar era umflat i amor it . Aprinse lumina peste tot în urma sa i se debarasa. cu spatele la zid.i cu o mân fa a însângerat . haina i c ma a erau rupte. spre norocul s u f r s întâlneasc pe nimeni. la fiecare mi care glezna îi trimitea dureri ascu ite. cu lovituri în stomac. tâmpla dreapt . Capul. idee care îl f cuse. Era aproape convins c totul era pur exterior. Ambii se cl tinar . mascând scena. prin stângul. Abia dup cine tie cât timp. î i pip i atent cu mâinile. în coate. ce încas un timp cu supunere. cu capul întors. adânc. încerc ri de respira ie profund . cel lalt îl prinse pe Minda de p r. Da. Era prea târziu: în spatele s u. Minda începu. Asta îl interesa acum. i. ca o . cu acela i rictus ce era acum principalul s u suport. Cei trei se plictisiser i o terseser . Ämutul" privea din când în când în 90 91 susui i in josul str zii.. Tinerelul i se b gase chiar în fa . Minda. Apoi fu lichidat. fa a mai ales. Abia mai târziu. Mergea destul de prost: undeva. se g seau înc cel pu in dou r ni deschise. buza superioar era sfâ iat i umflat de parc ar fi fost îndesat cu vat . încercuia umfl tura masiv în care se înecaser cele dou maleole). îndelung.i umorul. cu o mân . Treaba nu era a a de simpl : pardesiul s u era plin de sânge. i. a doua oar . precaut. parc nehot rât. mai ales la urcatul sc rilor. se afla la u a blocului s u. a teptând lovitura. când se afla deja în pat. destul de pr p dit i el. dup izbiturile dure de pantof ce le încasase în ultima rund . dar cu mult mai imprecis. pe dosul palmei sale drepte. se smulse nea teptat din chinga celuilalt. cu un ultim hâhâit de râs. în cavitatea bucal . cu mândrie. râzând de el însu i (dup dou ceasuri. gâfâ ind. peste fa . zumz ind de râs ² râsul acela. la un moment dat. era în ordine. toat suprafa a craniului. probabil voia s . Minda c zu prost. cu lovituri identice. acoperit în parte de sânge închegat. i în cap. Nu era nimic grav. de câteva ori. subit. Viteza sa d e reac ie sc zuse vizibil. un hohot de plâns i îi lini ti. r gu it. diminea trebuia s . Minda se r suci. se convinse el. Fu acoperit de lovituri. era lichidat. în co ul pieptului. de haine. i se ag ase de buze ² din rigola str zii. Oricum. ca un bandaj. pro babil de cheia aceea masiv . în primul rând. peste câteva clipe. da. totul era exterior. cu aluzie evident la Geiger. în spate. începu s se ocupe de sine. Minda f cu un pas înainte i în stânga i îi trimise un alt picior în stomac. chiar i la spate. Ämutul" se ghemuise i. reu ise s ajung în fa a casei i e. unul dup altul. s râd cu adev rat. dup opriri. surprinz tor de iute spre Ämut". i Geiger recul o jum tate de pas. era traversat . dar superficiale. Se privi apoi. ÄM garul. b trâne!". oricum. prea grav. s se mi te destul de imprudent. b ie ii f cuser treab destul de bun ! Avea echimoze peste tot.i dea . neverosimil. se I ridic cu greu i fu împins. cu încetineala pe care o dorea. nasul era penibil de dureros. ca într -un joc. din fericire doar una. Râsul s u.

ceasul s u dreptunghiular. cu cadranul p tat. cât de cât ridicoli. dreptunghiular (cum se purta odat . r mas de la el. demodat.. i. bah! Bine c nu -i întrerupsese nimeni! E plicticos s dai explica ii. for a public s prind infractorii m run i i s apere femeile! Femeile care vor s fie ap rate. va trebui s se descurce mâine diminea .. totul n-ar fi fost inutil. recunoa terea sa inevitabil .i puse termometrul. limba era tumefiat . care. pe care nu-l putea suferi. oricum. îl izbise probabil vârful unei ghete! Onoare lui! î i ap rase st pânul pân în ultima clip ! Avusese un sfâr it niult mai glorios. printre studen i. identic cu cel pe care-l v zuse în nu tiu ce film. caraghios?! S sper m. M car de -ar fi fost to i trei. bineîn eles. mare. care-i acoperea întreaga încheietur . Aiurea. . nu e o leb d ?! Ba da. vezi.. i-ar fi fost. Dar dac pân diminea a buza i limba i se vor umfla i mai tare i nu va fi în stare s îngaime nici m car cele câteva cuvinte din fondul principal. î i aminti abia acum i se întrista. a a cel pu in spera c .. Minda gemu încet. doar nici n-o privise?!). întârziind. cu pu in noroc. f r de care nu se mai putea tr i. în aceast sear .. Poftim. de ceilal i. cu real pietate. istoria ar fi fost mai pu in ugubea cu el. nu se putea plânge c nu i se d duse importan ! Dac n-ar fi fost entorsa aceea 93 nenorocit . nici urm . care. de spa iu i de alte aiureli de astea. acum. mili ianul. de parc . asta era într-adev r o94 nenorocire! Era spart tot. mâine avea curs. la un pilot american. la prima or . furios c nu-l adusese lâng el. de bine. Profesorul Minda.. cum va explica?! S -i ia dracul. câinele s u de nichel. tot timpul. uneori. prin care abia se mai vedea timpul! Prostii! Ceea ce era între ei doi era mai presus de timp. tam. ultimul martor al r zboiului! Onoare lui. da. a a cum s-ar fi cuvenit. ha! Bravo. de bine. amestecul mili ianului ar fi fost cu totul nedorit. pe gât. neconvins. al turi de pachetul de ig ri însângerat ÄM r e ti". împreun . Cea mai mare prostie ar fi fost. ceasul s u unic. era deja. s se duc Teodorescu!. un dor crâncen de ea. Un tâmpit!) Tr iasc Cyrano! Oare?!. de starea sa minute în ir. dat Ämutului".. bineîn eles. tam. l-ar fi îmb lo at cu rânjetele lor de felicitare c Äsc pase" datorit interven iei. era unul dintre ultimele sale obiecte-senti-mentale! chiop tând. un tip mieros. de vampiri a lui. protec iei for ei publice.. i acesta morm ise ceva. profund jignit c a fost neglijat. un ceas cum nu mai avea nimeni în Europa... avea temperatur . Ceasul s u br ar . unul din acei ipi care. cu gemule ul s u îng lbenit. Legitimarea lor.) Telefonul sun a treia oar . lâng el. identic .. la ora asta ar fi putut s se afle în fa a te miri c rui subofi er sau.. dar nu. Lupta lor n -ar fi fost inutil ! Fusese oare. aoleo. da-da. dac ar fi stat la c p tâiul logodnicei sale. uitând de el.. s-ar fi distrat i mai bine cu b ie ii. funeralii de clasa întâi. ea îl învinuia. ridicol. M car de-ar fi fost ridicol. bineîn eles. pe o parte... mai ales. întoarcerea pe flancul stâng era absolut interzis . nemul umit. durerea asta în old e ceva nou!. era onorabil! Ce naivi se mai încaier ast zi pentru o femeie?! Fuseser adorabili! Mai ales de ultima sa lovi tur . Un tâmpit pe care singur l-ar fi lichidat din prima. aoleo. ciudat. nu avea Ädispozi ia" s se culce în patul s u plicticos. programul era terminat... l -a scos din priz ! Foarte bine a f cut. în lumina tâmpit a te miri c rui bec de circ de mili ie.. se apropie de m su a de lâng lavabou unde-i depusese.. pe mili ian. cu siguran . de Ludmila. decât cel care -l a tepta pe proprietarul s u sentimental! îi va da onorurile. n -avea încotro. greoi (se d dea jos din pat ca reumaticii. întinzându-se pe canapeaua sa Äde lucru" din birou. s-o roage s anun e decanatul s suspende ambele cursuri!. turtit. atunci?! Se pip i pe frunte. blestemându -se. Ast -sear era Cyrano! (Noroc c mai avea o pereche de ochelari. rostogolindu -se încet spre podea). cu toate ifosele i putorile sale. avusese noroc. Se ridic . se duse i-l scoase din priz . adunarea curio ilor. da -da.. Asta-i mai lipsea! La naiba! For a public s nu se mai amestece decât acolo unde-i fierbe oala. în bu it. de chi c itul ei inegalabil! De ce dracu nu era aici. fusese i a a destul de mi to! F cuser to i trei. de Cuscufusul lui. cât de cât. Cine îl va înlocui diminea la curs?! Nimeni! La ase. si îi va p stra r m i ele al turi de cele câteva urme ale inimii sale. de calit i reale. m car o secund . îi va da telefon Ludmilei.. Ei. indignarea femeii era deplasat . c nu se amestecase. m car o f râm . Sau nu-nu. evident.. Nu avea chef. mare. i mai ales satisfac ia g liganilor. ceea ce însemna c nu fusese foarte departe. pe ast sear . (Era asistentul s u. rep ublicane. pentru a face carier . i mai r u. dealtfel. pe margine.. sunt în stare s dea dovad . î i amintea acum. Onoare lui! Fusese un soldat. fa ! Pentru vremurile astea.i m soare acum scârboasa sa.. era deosebit de mândru. Prostii! îi era dor pur i simplu. celebru în clinic . resturile i le privi. pentru prima oar în acea sear aventuroas : îl avea de la tat l s u i inea la el.gum . femeia aceea ciol noas spusese parc (de unde tia c fusese ciol noas .. se putea retrage. vorb ria inutil . s fii târât la sec ie.. care indica dou linii peste 37! Ia te uit ! I se f cu un dor cumplit de ea. coco at în b taie de ni te ageamii! S-ar fi râs de el o jum tate de an. parc era o leg tur de scânduri preg tit pentru export! Scârbos! E suficient s zgârii pu in vopseaua i apare animalul cel mai abject. cu ar t toarele de câteva ori înlocuite.în elept. când el avea aisprezece ani).. i o sun . singur-singurel! De ce s -i strice somnul?! Ce.. se ridic din nou. de r u. a lui Geiger i a camaradului s u de arme. era absurd. de r u. la o urgen . ea nu e un om. un adev rat soldat. ar fi tre buit s înjure jum tate din corpul medical ca s scape de comp timirea lor! Apropo. fumat pe jum tate. acum?! Din pricina lui. s -i dea telefon 95 acum?! Se târî pân la telefon. s . cu noii s i prieteni! Flea curi.

pardon. cu aviditate. curtoazia. între Äei". una din acele pasiuni pozate.. proste ti. sora nevestei. dup atâta reclam . când saco a unuia. dar ei o recuno teau dintr-o mie. m rog. c .. nu. dormind în ma in . se ab ine cineva.. adormitoare. jena i de incapacitatea lor. iupai-da.... notele pentru cele dou comunic ri etc. farmecul. i un «Mercedes». la Predeal. ce dantur superb ar ta. tovar e?!" ÄPe mine m cheam Ionescu Cârcel! Bravo!. Codârl .Peste nici o s pt mân . o cast ca oricare alta.. au o vil deja. exact a a cum te a tep i s fie o profesoar de chimie. nu tiu cum. dintr-un miliard. cu Äblocuri". iupai-dia-da. melodia i textul sunt un tot dialectic. astfel. curtoazia b rba ilor fa de femei. cu ochelari. vacan a universitar . în ariile lui Palestrina i Monteverdi. de vibra ia pere ilor rigizi. Nichita St nescu. s .. o femeie uscat . nimic din complexele efilor. s . perfect delimitat. tovar ul Pi loi. ÄCine-i împotriv ? Nimeni! Cine se ab ine? Nimeni! A. în orele de diminea . f cu din inconvenientul s u Äfizic" o claustrare închinat lucrului i reu i. ca Izmean . e dreptul lui. buna dispozi ie era excelent . tovar i? E un nume ca oricare altul. pe care cei doi o petrecur la Sinaia.. ca i el. nu exist forme f r fond i invers! Fondul se îmbin cu forma i invers! Cine a mai v zut un fond f r form ?! Ce prostie! i invers! Cine dracu-amai v zut. scuza i. vuietul apei de la closet care se repezea parc . iupai-dia. din fa . cu chiu. bineîn eles. cu mult mai real. iepure tr gând la plug. ca i cu un an. ne-au trimis fotografii. pân la urm toat lumea circula. doi. dar cu cine sem na i. la cincispre zece kilometri în afara ora ului. mândria industriei noastre tinere de materiale de construc ii. vai. evitabile.. da. î i trage cinci fire deodat . e Viena. Blaga. în râsul tuturor. i care vuiau de iuiturile conductelor. s -mi fac o. cu vai. nelipsit de lâng el. se plânge c nu-i scrii.. rel axare. cineva poveste te despre Polonia. a oric rei vie i zilnice. n-o l sa. am uitat melodia. nu tiu unde. cu ora ul nou. sau numai absurde. dar teatrul e. din nou schi. dar când râdea." Tr iasc Cyrano! El va saluta cu mâna stâng dac .. posomorâta.. mâna dreapt se va ab ine. Grinzingul.. nu. din prefabri cate. sim ul civiliza iei. din persuasiunile de ani întregi pentru o viz ² ÄA i mai primit vreo tire de la Alexandru"? ÄDa. cum te cheam pe dumneata. dar la Chimie industrial . cu ziduri înghe ate în sunetul coralelor de H ndel i Bach. pentru anemicul week-end se arbora un zâmbet special. cu to ii se convingeau. atunci când se afl mai mul i de cinci. e în Belgia inginer 96 97 la un trust de lactate. ca Bor escu. te pomene ti c mi -am fracturat falanga asta de la.. nu import . iupai-dia-iupai-da. el se lini tise. sau nu. Pi loc. ne cere s -i trimitem volume de poezie româneasc .. schiar . tam-ta-ra-ta. a i stat un an la Viena. e nu tiu cum. iat . Panglic sau Pamblic . filarmonica e înc grozav .. nu p trundea pân în Ämediul" lor. tam-ta-ra-ta. Opera. oricum. sunt înc aici. câteva nop i. gotica. nem ritat . Danzigul. prieteni comuni.ase într-o sta ie. nimic din cozile de la alimentare. grava Krakovia. ale speciei i ale conjuncturii. Melina cu b ie elul. i înc foarte bine. unde se cheltuiau milioane cu cele câteva ronduri de flori obosite. de sindicate. totu i. al teutonilor. umorul. sau Krakovia. Co ofan . cu vechiul ora i vechile cl diri.i demonstreze ei în i i c nu-i ie it Ädin form ". da. Ludmila fu. astfel. Var ovia. mizeriile Äetapei" sau ale Ädeceniului". n-are rost s . fericit aproape c el se afla. nimic din troleibuzele mirosind urât. unde oamenii se a az civiliza i pe dou rânduri. po i fi student i la patruzeci de ani.i recupereze pierderile. superbul castel de la Marienburg. pe jum tate ridicol ² da-da.chiar i. într -o stare de semiinfirmitate. cinci în urm . lecturile sale r mase în urm . ÄPrater"-ul nu prea mi-a pl cut. da-da. o Floren a a nordului. la Trieste e cutare. un ins foarte Äbine". într -adev r. Velici. mai adev rat decât cel crispat din autobuz. chiar cu ajutorul so iei sau logodnicei. ipai-dia-da! Porc mâncând din farfurie i student pl tind chirie. 296 pentru i o ab inere! A.. m rog. ÄStefansdom"-ul.. c e apt de ironie. Ro ea. cer s se consemneze. iupai-dia. izolat. de la vot. tia Holderlin i Rilke pe de rost.. domnule." ÄAu! Ce dracu. c ruia ageamiii sau impostorii nu-i prindeau niciodat nuan ele). au! ÄIa uite. Emil Botta ² nimic -din edin ele lungi. va s zic . unii pe al ii. nonconformism i moravuri (un anume nonconformism.. abia acum se reg sesc naturale ea. secolul XII. nimic din trivialitatea vie ii zilnice. cum era valsul la? «La un pas de fericire ne-a oprit o ov ire». ori. în casta lor. ajunsese. pentru cele zece zile. mizeriile Är m i e" sau ale Äviitorului". ca toat lumea s se amuze. întreab i de tine. tovar ul s-a ab inut. toat lumea cu familia. Velici adusese cu el o sor . dispera i i furio i pe toat lumea. per fect p strate. iat . f cu o Äpasiune" pentru Minda. de ce râde i. c se p streaz . se d deau adrese. iupai-dia-iupai-da. Ion Barbu. Vârful-cu-Dor. care se fac cu aprobarea. plin de morcovi. cu portbagajul plin de conserve. da. Gâ i. ridicol. Anului nou. prin ce minune.. hiperînc rcate. schia cu o pasiune absolut adolescentin i. c nimic din mizeria cotidian . tam-ta-ra-ta. la un loc. conferen iar .. absolut nimic din miile de mizerii eterne sau nu. între inute. a femeilor fa de b rba i. putea recita o or întreag din Hermann i Dorotheea. sus. Pân la urm . un cumnat inginer. ia uite. meseria ii?!") din locuin ele-viespar. uraa! ² trecur s rb torile Cr ciunului. da-da. la Z noaga. nimic din alerg turile dup un meseria când se sparge conducta de ap (ÄUnde au disp rut. ei. conservate cu ce grij .. Minda ie i în lume. cam provincial. can doarea. nu -i a a. nu-i a a. a femeilor între ele. nimic nu r zb tea. pân în fundul p mântului. a. ciudat. n-am s dorm toat noaptea. perfect reconstruit. la Milano e cumnatul lui 98 ." .

. unde i e aduceau elogiile cele mai potrivite. acest lucru îl aud de-o sut de ori pe an. de z pad . e cel care se mul ume te cu lucrurile strict practice. sau de nefericire. i m-am sim it grozav între tineri! Ce curios. la patruzeci i ceva. acolo. dar ceva foarte vag. acolo. inându-se cu putere de crengile verzi. Eu sunt o femeie care duce via a unui b rbat. m împotrivesc la o discu ie despre tineri: rapid. care nu sem na cu Velici în nici uri fel. alunecând pe tobogane de z pad ce se pulveriza. cel pu in în mediile medicale! Cu sora lui Velici. cele pe care le a tepta. confortul psihologic! X. Fu pentru el o baie de vitalitate luna ianuarie. mai mult o el. Tinerii îns nu vor aceast Euro p . se sculaser amândoi cam târziu. la Bremen i Hanovra. o femeie nefericit i . centre industriale. la Paris sunt fra ii Constantiniu. întocmai ca un b rbat. ha!. s rmanii. sigur! Hai s urc m pe aici. totu i. ha. b rba ii. majestues. de aceea. apare acest sentiment. aici e paradoxul. de salon aproape. ce r scolesc toat Europa?! Oamenii ace tia au pierdut trenul i vor.. i chiar a noastr . am dormit la ei dou nop i.. reluând discu ia lor. lunecând. care au. uneori doar. astfel. domni oara Sireca (erau fra i vitregi. a Äutilului". de aizeci.~îcT? s mai a tepte. în mijlocul lor. Äradicali" cum îi zic ei. cu p rul alb. dar e urât . unde era sigur de sine. din lumea sa: grav . aceea i dispari ie a grat uitului. mai multe automobile. o mai mare varietate a obiectelor i. s vad fa a cealalt a lumii! E adev rat c . Socialdemocra i sau chiar Äcomuni ti". nu m usuc . pe pârtie. persiflarea aceea subtil a tuturor i a ta însu i. ² i necesare! .. i Minda o urm . tinerii intelectuali au devenit de Äs tânga" peste tot. ci sentimentul de siguran c apar inea unei lumi bine delimitate. când. în primul rând c nu era atât de singur cum era l udat ... f r efort. nu numai reîntâlnirea cu mun ii .. Iat . în gestic . al turi. ha. unde se cultiva ca într -o curte cu un monah nev zut spiritul de dragul spiritului. cu mâinile fierbin i i umede. dep rtat.. persiflarea tuturor Ämarilor valori" tocmai pentru relaxare intelectual . a întregii civiliza ii. mi carea fizic . de reconfortante). francez . a confortului. sus inân-du-se unul pe altul. sau urcând pe scurt turile abrupte. cu provincialul? întrerupse ea. pe Ä leaul" cel mare. din aceea i mam ). îmi aleg eu îns mi partenerii. Muncitorii i alte categorii revolu ionare s -au Äcumin it". mai ap sat chiar. împotriva crisp rii provinciale. inteligent. unor in i care îl recuno teau i pe care îi recuno tea. cu pl cerea de a inhala aerul curat. totu i. i. la Sinaia. sau dispare vertiginos. teribil de variate. unei vesele caste. a ceea ce folose te trupului doar. afl Minda. la tineri. singur tatea nu m degradeaz . joas . lene i. Civiliza ia ?! Civiliza ia e dat de cultur . când ceilal i erau deja sus. ² Ce leg tur are industria. i hot râr s urce pe jos la cot . domni i doamne distinse. ha! Iat ceva ce un Äcoco " nu poate s în eleag ! Sau: ² Provincial. pe care o chema Sireca. mai ales. e ciudat cât de provincial se tr ia în Bucure ti. gustului. o vede i cam simplist. bucuros s vad români. de sentimentul culturii. de i e total fals! Schiez i lucrez ca un b rbat. de apari ia gratuitului! Eu am stat în Germania aproape doi ani. cum a a. cu toate acestea. vorbea câteva limbi.Bojin. ² E adev rat. ha.. ha. o calitate profund european . voi. cum ea disp ruse din via a din jurul s u. o finisare tot mai perfect a lor. m intrig ! f cu doctorul. în aerul pur. perfect . i -apoi ideea de fericire. indiferente sau nu. ² Foarte simplu: Äcoco e te"! i ea râse absurd. ceea ce e frumos în ea e doar trecutul sau imita ia lui. geniului. abia acum observa Minda. acest instinct al revolu iei împotriva Äutilului". râzând. i trei. unde era vesel. e adev rat c genera ia de cincizeci. ce vesel putea fi. care alearg dup confortul practic! Totul trebuie s fie util. tradi ia. cristalin. discuta.. provincia e atât de provincial ! ² Ei. inându-se de brazii m run i. spunea ea. alerg în sus.. în câteva locuri diferite. continu ea când ajunser sus. mergând din nou. c zând cu fa a în z pad . confortul v zut mereu în latura sa strict utilitar .. acelea i moravuri utilitare! Ai observat ce triste sunt autocarele acelea luxoase care gonesc cu americani b trâni. într-o diminea . în provincie s-au creat zone interesante. întocmai ca un b rbat etc. într -un schimb. degradant ! A disp rut îns . de a râde i de a se auzi râzând. 100 ² A. Ei se împotrivesc s tr iasc ca i cum ar trebui s supravie uiasc unui r zboi! Eu am predat doi ani. e de treizeci de ani acolo. te ft i ea îi indic o coast abrupt . au intrat în cursa utilului. au început s slujeasc trupului i func iilor sale joase. inteligen ei. ha! i ea î i etala dantura i gura ei s n toas . sunt femeie. singuratic . ² Ha. replic ea la o întrebare cam direct pe care i -o puse el (dup ce badinaser despre o gr mad de lucruri. nici imita ia trecutului. discut tocmai acest gen de lucruri. cam Ädixneuvieme sitele". în decorul acela viril. nu era nefericit . ironia. în schimbul banilor lor. o femeie din casta sa.. nu am nevoie de b rba i. mincinos. ² Ce spuneai de tineri? M intereseaz !. scuturându-se de z pad . pe drumul înghe at. chiar i în cele câteva ore. cam Äcoco e te". de moravuri. pres rat cu brazi. Europa a fost reconstruit . sim indu-se bine al turi de aceast femeie frumoas -urât . ef de catedr . civiliza ia. întrecându-se copil re te.. f r s vrea. a fost atras în aceast curs . ha. 99 ² Coco e te. strict func ional! De aceea Bucure tiul a ajuns atât de provincial. a trebuit s refac Europa din moloz i. puse în slujba func iilor trupului. i am descoperit acela i Äprovincial" ca la noi. i doi. într -o lung plimbare prin p dure. Nu.

² Te-ai ales cu ni te sclifosi i. ² .. asta e un paradox! ² Bineîn eles! Trupul are nevoie de atât de pu in! Eu am început s^ iau o singur mas pe zi.. spuse domni oara Sireca. pân la urm . un autobuz gol... de ce?! M simt excelent. dezl n uit . am încercat i eu. a a. discuri i rochii!! tii când m simt cel mai femeie? Când m g sesc într -o mul ime care alearg undeva. m comport exact ca profe sorii mei. fericit i. ² Da-da. ha. undeva. c prui. ranul. e o n val de oameni pe care nu-i cunoa te nimeni. era o femeie cumsecade... nu te sim i singur?. eu sunt un b rbat orgolios? Eu sunt o femeie. e adev rat! Eu. ² La ce? insist ea. în care se schimbase de câteva ori subiectul. zâmbind. chiar mai eficient! Eu le predau i ei trebuie s înve e! Sunt atent doar la poltroni i la tocilari! De i. m plimb 101 76 oL singur . deasupra buzei. func ionarul.. comerciantul. atunci m trag deoparte. poli istul i.. nu m simt singur... ² Am auzit. albe. ha. în Bucure ti nu circul cu ma ina. spuse doctorul.i un bulg re de z pad pe care-l trimise spre trunchiul drept al unui brad din marginea drumului. cu c su e joase. c vreau s -i folosesc. localnicii au disp rut nu tiu unde.. îmbrâncindu-se. Când eram asistent. foarte femeie. e mai comod astfel.. chiar i vara.. unde se Äd " ceva pe gratis sau foarte ieftin. zidarul. n-ai renun at? ² La ce? se mir ea i-l privi cu ochii ei mici. a a. dar prefer singur decât prost în eles! Dealtfel. ² De ce s m comp timesc?! Ce.. c vacan ele. Dumneata cum faci cu studen ii dumitale?! ² Eu? replic surprins Minda.. 102 ² i. un film american. s fac pe modernul. s se limpezeasc . ricana Minda. la noi. ² i rochiile! ² A. cu precizie. f cu el. ambulantul. întoarse repede privirea ca s nu se tr deze. plimbarea era deosebit de reu it .. a a e! . c lcând peste peluze. cred c într-o jum tate de or ajungem. mereu apar fe e noi. dar. s Äm simt mai tân r . cu siguran ... întreaga mea fiin din acest iure dezordonat i m afund pe o str du din acelea pe care.. în primii ani. ha! ² Deci. antreprenorul. ha. excrocul. trebuie s tii într-o colectivitate cine-i doctorul. cei mai mul i. dar locuiesc într -una singur .. to i se uit holba i unii la al ii. spuse el dup un timp. i ea râse. mi-e team de singur tate! Sun idiot. mesa gerul. parc absent. i dumneata ai renun at!. presându. i -au închipuit c suf r de complexe. un spectacol. i mereu.. aplecându-se din nou dup z pad . într-o pia . al ii. nu -i a a? Fripturi ti sau snobi?!. le petreci cu ei. Bucure tiul i le-a p strat înc . ² Ba da. nu tiu cum. i senza ia aceasta obositoare.. mi-e team c a putea ajunge singur. râse ea.. topometristul. cam a a.. farmacistul. nu voia s-o supere.... stând între tineri". cu studen ii! Acum e o excep ie. Noi. pu in cam prea accentuat... am renun at! Oricum. ca cei mai buni dintre ei.. ca pe o alifie. oamenii ace tia trebuie s fie distinc i.. suntem foarte departe de tineret. o s -i prindem la mas pe to i! ² Crezi c mai prindem funicularul? ² Da. nu-i adev rat. îmi faci confiden e?! ² Deloc. ov ind. f r nici o leg tur : Eu m simt singur. func ionarul. Nu tiu. i valoarea! ² L c tu ul. i atunci se creeaz . femeia! ² Da. râse el. tapi erul.. îmi smulg hainele. spunea Sireca. spuse ea.. s m amestec printre studen ii mei.Agentul de asigur ri. în or elul In care^Sm copil rit nu mai recunosc pe nimeni.. foarte feminin ! Mie nu -mi place mul imea. Deodat . circul pân la dou !. s ies cu ei. numai pe jos am trei camere.. unii au crezut c mi caut un mascul.. pentru c tinerii se uit la noi ca la ni te moa te! Am încercat. ve nic necunoscute! Straturile trebuie s se a eze. fiu singur . K ² Ce.. ha. i Minda nu se putu împiedica s constate c avea sprâncenele prea groase.Ai dreptate. u or de recunoscut. s -mi fac prieteni dintre ei. aici. ² Ce.² Crezi? Mai crezi acest lucru?! ² Ha. Am renun at! Dumneata mai ai i clinica. i. de Älume mult ". la asta nu renun ! La c r i. mâinile. pe când eu.. bucurându-se de aerul tare. ² Da. vorbesc cu voce tare. de fapt. cu stucaturi la geamuri.. ha. reunite. preotul. dar. flori. i un puf negricios... de soarele ce sclipea orbitor pe z pad . prefer s fiu prost în eleas dec ât s . ha sunt de acord: i femeia! M-ai în eles foarte bine! ² Ai obosit? ² Nu. s -i invit acas .. te comp time ti? Nu te credeam în stare!.. nu? ² Da. vine tocmai de la aceste fe e necunoscute. ² Func ionarul am spus i eu! ² . mici cu bere. . oprindu-se..

evident. i a unei pr p stii potrivite. bazinul prea jos. pasul zilnic. spunea Minda în timp ce ambii î i continu-ar drumul. (ÄDe ce dracu nu se depileaz ? Chiar dac e o savant . câteva coaste abrupte. ci undeva în natur . pu in ambi ie! Vrei s .i dau eu bulg ri?! ² Nu-nu. sinuos i asem n tor oric rui lucru pe care îl f cea.. dar. începu el deodat . cu privirea în p mânt. împins. i ara acum z pada din fa a pa ilor ei.² însoar -te! spuse ea. afund. domnule. înainte. de pe un pisc de munte. c . printr-o oboseal a privirii. mi -a pl cut asta. fabricându. dar. spuse domni oara Sireca râzând. aveam. uite. am lovit de dou ori în acela i loc! i trunchiul e destul de sub ire. ai vorbit despre gratuitate. dar nu dintr -un turn sau de pe o cl dire. ai aici bulg ri! Minda o privi. pe care o pescuise din marginea p durii.. am trecut de vârsta gesturilor romantice. apoi începu s loveasc în copacul pe care i-l indica ea. spre ciuda sa. de fapt..?! Da. dar ceva tot realizasem. ha. deloc fardat . începu s sclipeasc sudoarea. c totul era o chestie de prost -gust. într-o împrejurare total lipsit de importan . ce. Ia stai s încerc i eu!? Lovi i ea. umerii la i. pe care încerca zadarnic s i le ascund . în fa a ochilor. totul parc se întâmpl spre binele meu. ² Fantastic! exclam ea. înaintând încet... de deasupra buzei ei superioare. gambele scurte. ea î i tergea preocupat mâinile arzânde în fularul gros. îi sclipi vehement în privire. ha: felul în care mi -ar fi pl cut s m omor! E ceva. îns . de fa cu al ii. ochii mici. Din cinci. dând din umeri: ² De asta am i amânat atunci cianura i sec ionarea venelor. în sfâr it. cu vioiciune. ha! Dar dumneata. nu?! 105 ² Crezi? spuse ea.. doctore. doctore.") ² Hai.. l sând un n ule destul de adânc în urm . nimeri patru. am 103 I senza ia c nu tac ceea ce trebuie. dup o pauz . cu nasul lung. îmi pare r u. nimeri i mai prost. a a cum se v d uneori în peisajele elve iene sau tiroleze. am vrut s -mi deschid venele. ² Ai v zut. uite. pozam fa de mine însumi. i r spunse cu o anume greutate. insista ea. în dep rtare. probabil. ar trebui s . la vârsta gesturilor romantice! De i a fost o simpl poz ! Eram în ultima clas de liceu. sinucizi. calm . M întreb. i am hot rât s -l pedepsesc! Mi-am f cut rost de cianur . v zându -i dezam girea înscris pe chip. mi-ar fi pl cut s m arunc de undeva de la în l ime. ha. de lân . ² N-ai sim it. ov itor. de i î i preg tea acum fiecare lovitur . Accept i nimeri cinci din cinci. cu toat gura. despre sursa civiliza iei. devenea tot mai agravat . cu coada ochiului. încearc i dumneata.. cu adev rat. ² Bravo! ² Hai.i ascund antipatia care.. 104 regret c nu se pref cuse mai pu in îndemânatic. ha! ² Ia uite. de când dracu a început tot acest joc. am senza ia c am intrat într-un joc f r sfâr it. cel mai mult. i Minda. spuse Sireca. tot mai negru.. mai d o dat ! Ia uite.. dorin a de a face un act. dar fa a uscat . î i concentrase i aici întreaga ei aten ie i îndemânare. de dep rtat!. îl împiedicase s-o menajeze. de ce întrebi?! Eu sunt o pozitivist . c mi -am p strat liberul arbitru e fals . c adineauri fusese întâmpl tor. Pe fa a ei. care o urm rea cu un ochi tot mai critic.i bulg ri pe care îi în ira meticuloas pe marginea oselei. uneori. tabloul acela ÄSeneca murind". cu aerul perfect transparent... domni oar . rata din dou una.. iu minte perfect asta. de ghia . dar. din ce în ce mai fals !. într-o zi ca asta. o sim ea. la rându -i. mi-am dat curând seama c . prea vii... El d du din umeri: Ce prostie! Ce-l apucase?! Voise parc s -i spuie ceva. insist ea.. împingând în fa a ei o cr c na groas . nu tiu cum. am scris i o scrisoare. must cioara aceea. în clipa aceea. ca s . ce dracu stai a a mofluz? Minda o privi surâzân d i din nou îi s ri în ochi must cioara ei.. apoi continu . privindu-l pentru prima oar cu admira ie. afund. m-a jignit. radioas . o anume . de exemplu. î i d du seama c în dosul entuziasmului ei se ascunde speran a c el va gre i acum. Se înfierbânt apoi i. i ai avut în vedere. o paji te verde. fericit . Dealtfel. frumoase. dar nu despre asta e vorba! Parc sunt. cu mul t înainte ca eu s bag de seam ?. dar... cu degetele lungi. nu tiu cum. pufule ul acela negru. Din cinci lovituri. i îi veni s surâd cât de copil roas putea fi o femeie reu it ca Sireca. trezit din absen a sa surâz toare. urechile dizgra ios de mari. în c utarea unui pisc. dac -mi permi i? Minda n-o privi. cum ar fi sta. râzând. îi realiz figura i întreaga fiin de pe vremea când era tân r . ² Am s m însor. turnul unei bisericu e i.. ha. i se apuc gr bit s fabrice. Ai o logodnic grozav ! Minda d du din umeri. demult. mâini le mari. Apoi. continu el. pentru c se gr bea. m faci s m înfior! Minda o privi o clip rece.. de iarn . încât senza ia c eu îmi hot r sc via a. ai încercat vreodat s te. i jos. apoi m -am r zgândit. cum ai zis... râse Minda. sfor ându-se s surâd : ² Eu. s .. Prostii! ² Ia spune.. ce conta acum.i iei via a? Sireca îl privi cu mirare: ² Nu. una. proiectile. ² Hai. tat l meu. ceea ce-mi face pl cere.

în circuitul 106 capitalului i pentru a boicota societatea de consum. o Äfemeie neplâng rea ". un sens! ² S întindem pasul. l sând ro iile care i se fle c iser în mân . de i era obosit. a înh at nu tiu ce. o pung cu ro ii sau a a ceva. la 107 caban Am s înfulec dou farfurii cu ciorb . luându. li se p rea o tendin filistin . pentru a nu intra. oriunde. a unei Ädepline libert i" fa de orice cauzalitate a conven iilor sociale rigide etc. o clip . o prieten posibil a lui. s prindem telefericul. am s m întind pe prisp . un fel de Ähapening". abject . cum apare la mul i tineri din occident. adeseori. la cabana telefericului. a tuturor. Renun apoi râzând de propria sa copil rie. i zborul. s se Äamuze" s ingur. de Äactul gratuit"? Se urcau. de la bibliotec . avea mi se pare i un pachet în mân . la un col de strad . etc. Äpentru c n -avea rost!" Sau intrau într-o cas . în orice clip etc. s -a pref cut c vrea tocmai s sar pe geam. merge!" . în timpul unei petreceri. v zând c nu se opre te. tot ca o form de protest împotriva a ceea ce e bun-sim burghez. Äîn sine". i continu s priveasc în sus. pe lâng pilonii telefericului. e frumos asta! D -mi voie s m ag de cuvântul sta Ägratuit" în alt sens! Ai auzit cumva de experien ele pe care le f ceau unii suprareali ti înainte de r zboi. Sinaia. i el. evident. propuse ea. îi era foame. pe schiuri. f r nici un scop. un fel de refuz al muncii. Vârful -cu-Dor. i se pref cea c a teapt pe cineva. Äho ul". în vârf. un lucru de Äprost-gust". i a intrat în cas abia diminea . pr p stii adânci. rotund. cum am zice noi azi. schimbându. f r false probleme. ca în cazul acelor penetr ri în case necunoscute. ha! Toate acestea în numele devizei: ÄEpatez Ies bourgeois!" ² Nu în eleg ce vrei s spui cu toate astea!. fu delicios. pe care viermuiau furnicile umane. i în absen a lui Velici! Cam de dou ori pe an. printre care. întorcându-se în scaunul s u ce pendula u or. buim ci i. fluirând încet. Unul din ei. bine dispus. nu avea nici un fel de întâlnire. sau i mai exact: crea ia în cadru neacademic. mai larg.i geanta i alergând la facultate! Ce Äfars ". plictisit . stânci. a doua zi trebuia s se scoale devreme. Vezi. a func ionalului. cineva pe care ei îl v zuser crescând de mic. Nu-nu.. de exemplu. o femeie. culturii! Practicul m runt care na te provincialul. Ajunser . unul singur doar. sus. ideea de a urca pe jos la cot fusese excelent . ore întregi. de i hapening-u\ e altceva. Pe dedesubtul lor treceau brazi mic ora i de distan . înf urându. au ap rut. spre piscul atât de apropiat. cu o jum tate de or înainte de ora de plecare. proprietarii.i picioarele în p turile pe care le pes-cuir dintr-o gr mad . cu senza ia.. Äa refuzat" s intre în cas . gândi el. i ce e semnificativ e c nu se fereau de ceea ce numim prostul-gust! Uneori. Sau câte unul se a eza undeva. calm. în zare se vedea. a ocolit -o. de exemplu. ap ru. cu cravat . ceva cu mult mai. r mase doar senza ia confortabil a unei camarade inteligente.i c ma a. în sfâr it. de i. riscând s fie jigni i i molesta i. se aruncar în scaune. excelent . albe. în mod absurd. ci pur i simplu a a. cu ultimele puteri. de exemplu. ² Nimic deosebit! d du doctorul din umeri. câte un temerar cobora spre hotel. jocul acesta surrealist era altceva. v zând c nu se treze te nimeni i c Ärisc " s plece neobservat. s . a utilitarismului filistin etc. într-o intersec ie aglomerat . în orice mediu perfect spontan. s fac o baie de soare! ² Haidem! spuse Minda m rind pasul. în domeniul tiin ei. i f ceau de câteva ori la rând. i de aceea profesau astfel de Äacte gratuite". cu mare limpezime. evident. ale tiin ei. sus. privea nervos ceasul. i apoi. o tav de argint sau altceva. voioase. Sireca strig dup el i. toate trebuie s aib un scop. pentru el. ha.i demonstreze lui însu i o anume libertate fa de cauzalitatea rigid . pe o linie oarecare. chiar i râv nirea unui ideal înalt. cu un buchet mare de flori scumpe în mân . Äteribile". în dep rtarea aceea incredibil de limpede. cr c na din mân . a intrat într -o noapte de var pe geamul unor vecini. Pele ul. pantaloni la dung etc. ci doar a a. ner bd tor. Din mintea doctorului disp rur cele dou urechi mari i must cioara dizgra ioas a chimistei. mic -burghez .în l are asupra utilului strict. învelit în om t înghe at. poeziei. In stânga se z rea uria a pârtie. a trecut din nou prin fa a por ii. Observase c Sireca nu-i displ cuse nici Ludmilei. tot traiectul. compania surorii lui Velici. larg deschis. faptul c sp rg torul era chiar o cuno tin . nu? Sau altul care a simulat chiar o ho ie. ale contempl rii.. apoi începu s alerge. f r nici un Äscop". formele crea iei. evident. privind din nou în vale. valea Prahovei. interesant! Nu putea izvorî decât din creierul unor tineri intelectuali exalta i. cu ai c rui p rin i erau prieteni. în via . sclipea blajin în soarele puternic. Fusese o diminea agreabil . cazi în filistinismul burghez!. un act gratuit. zâmbind u or crispat. orbitor.. s se poat bucura de un efect dublu: acela al unor oameni trezi i în toiul nop ii de un sp rg tor i. glumi el. ÄPutem s-o vedem i la Bucure ti. de i nu aveau chef de cei de acolo i nici s bea sau s m nânce. artei. pân sus. prostul-gust era o condi ie a acestei Äfarse" de care râdea. una dup alta! Dup aceea. social . la fel. sp lându-se. întorcându-se într-o sear acas . ceea ce se i întâmpla în majoritatea cazurilor. sclipitoare. aruncând. Minda încerc s deosebeasc puloverul galben al Ludmilei. Te pomene ti c ne pleac ultimul de sub nas! Grozav idee. la Universitate. înc un ocol. a f cut inten ionat g l gie. de exemplu. f r nici o pl cere. spre cer. începu i ea s alerge. doi. artei. fa de filistinismul mic -burghez care î i închin orice mi care. cel mai m runt pas din via atingerii unui scop! Acestor tineri. a f cut un ocol pe str zile învecinate. se plimba ore întregi. i inta final . a a. s mânc m sus. într-un tramvai. spuse Sireca. cum era la ceas. gâfâind. Peli orul. a lor. o fat . Dup un col al oselei se z rea Cota 1400. cum zicea el cu admira ie. de undeva. cum zic ei. Evi dent.

(Era unul din privilegia ii care primiser whisky. cu acela i zâmbet str veziu pe buze. tu e ti duetul?! Hai. cu întu-neri-cuuuu! Degeaba..... majoritatea beau vin i pri .. domnule. acolo-n noaptea lui! ² Te-n m -ta. Minda deschise ochii.. ² . doi trei! ² Ha. ² Dar. E radioul.. care s afirme c abia în felul sta i -am t iat tot curajul..... Las scrumiera acolo!. i. ascultând câteva clipe.. doi...i pui.Sus. s tragem covorul! ² Nu trebuie tras.. S t!. între timp. ave i o voce frumoas ! 110 ² Bah. pe col ul bufetului!. i pe-ntuneeric.. încet. întreb : ² Ce-iasta?!. nu g si i? întreb el. O sonat . ha. vezi oglinda! Minda se ridic . opti ea i trecu pe lâng el.. ha. ² Ei. ni te prieteni pe care i -i f cuser anul trecut.. ha. vesel i. tot în vacan a de iarn .... i pe-ntuneee-ric. care..he!. paharul meu e acolo! i v-a aprobat cererea? ² Da. arhitec i.. cum ai ghicit c venim?! ² Am ghicit! r spunse Ludmila radioas i-l s rut . vrem Ray Charles! S urle orbul. aia de la Tomi . apoi se ridic i se mut pe fotoliul de lâng radio.. i ce dac cânt fals?! Lini te!..... ² Necâ tig tor. ha. sunte i neserio i! Nu suntem în stare de o.?! ² Nu. ha! ² Era o sticl de whisky aici. da. s -l rul m! încet.) ² Aici e totdeauna ca la revelion! V-am admirat. ha. hârtii albas. 109 ² Icule.... dansezi?! strig o voce b rb teasc din u a ce da dincolo.. afundându-se pân la genunchi în z pada pufoas i cald . ² Formidabil. înainte de a... erau a tepta i: Ludmila. e acolo. ha. termin cu.. s rind din scaunul s u. dumneata de ce nu e ti dincolo.. cine a luat-o?.. i o siluet într-un fotoliu. un. hai s dans m! Ridica i masa. cu paharul în mân . L sa i-l s-o acompanieze! Las -l. la Paul.. 108 Capitolul XII ². bag o rol .. a pus monopolul! Afl c l-am auzit înc de anu trecut. b trâna. un ÄTelefunken" din timpul r zboiului. opre te magnetofonul! ² E oprit de mult!. ha. cu un zâmbet pe buze. cu Ray Charles! ² Da-da. trei: Estam! ² Cine-i sta?!. cu o anume lene.. ² Nu-i adev rat.He. dup un an i jum tate. ha! Hai. n-am nici un fel de voce! Am acompaniat-o pe duduia Tanti ca s -i dau curaj! De i s-au g sit unii. aha. ² Opre te radioul! Hai.... ² Gura: un. nu e. l sa i cafelele acuma.ha!. doi. ei asta-i. se strecur în camera vecin . ha.. Nu-nu. ² Ia uite. Bucure ti! Degeaba te-ascunzi tu. Doamna Nestorescu. descotoro-sindu-se de p tur . ² Scarlatti!. la dans? ² Nu tju.. ² M scuza i.. cred. ha. ² Hai sictir! Cu mutra ta de loz în plic..ha.cu. i pe care îi reîntâlniser cu bucurie dup exact un an. înc o dat . ha!.. Bu.he. f r a deschide ochii. Se sim ea . Minda închise ochii fericit. oco-lindu-i pe cei care începuser s danseze deja..re tiL. ha.lini te!. mersi. o femeie care p rea c ascult ceva la radioul vechi........ care c uta ceva într un bufet. asta e bun ! ² Paule.. ² Pssst!. ² S dans m. mai dori i pu in. m .. se bucur Minda. Tanti. domnu Teodorescu. ce tii tu despre Ray Charles?! Ai impresia c ... ha." ² Las -l. în curând distinse câteva sunete de clavecin. Dincolo nu era aproape nimeni. hai: un.. Apoi coborâr spre caban . spre uimirea lor. Pssst!. Minda se a ez în cel lalt fotoliu. ha.. i o privi pe cea care st tea în fotoliul de lâng radio...tre la fere ti! Te recu-nosc. o arie naiv . ² Parc am fi la revelion.. sunt pu in obosit ! Prefer muzica asta! ²JVali. vezi..ÄTe recunosc. înc un efort! Un efort constructiv! Hai.. cu ochii închi i.. sorbind din paharul s u de whisky. pe el! Ce.. Mircea.. am aranjat prin alt persoan .." ² Bravo! Excep ional! ² Cine mai vrea o cafea?! ² Salat mai este?! Vezi s nu r storni paharul.. mare.. a fost foarte reu it!... da i-mi voie.. ² Ha. împreun cu_sa iLBehj. trei! ÄTe recunosc i pe-ntuneric.

² Dar v rog. a a cum unii lucreaz la cafenea.. prefer s . uite. nici nu cred în chestia asta cu «suflul nou». mai vesele.. care i se aplec la ureche... acum.. uite. v-am mai spus c . zumzetul. pân când. m sup r! ² Ei. Era Nestorescu. ha. dar. nu-l deranjau. stând picior peste picior. în clipa 112 aceasta. be i din paharul meu. unul singur. în timp ce încercau s -l conving . în dup -amiaza aceea... l sat în pace. dac nu mi s-ar mai face nici o surpriz !" Siluetele. Dac s lile de a teptare ar fi ceva mai comode. i un pahar pentru M rie-Jeanne!. refuzase hot rât postul ce i se oferea la minister. e o capr . în felul acesta se putea gândi. un pikhamer. a a.. care. O mân i se a ez cu fine e pe um r.. v aduc eu un pahar! ² Nu-nu.. i multe altele! ² Vai. ² îmi preg ti i o surpriz ? f cu alarmat Minda. poate. mersi. înc l at cu pantofii s i engleze ti.. asta-i bun . ² Ei totu i.. Minda închise din nou ochii i. pu in... uite. plin de veselie.... pa ii gr bi i ce treceau prin înc pere. un ru de cort. frânturi de voce. pu in. un timbru sub ire. e altceva. i a a. o voce frânt .. s se ame easc pu in. e oricum trecut de miezul nop ii. te asigur! ² Orice altceva afar de ceea ce fac acum îmi este dezagreabil! 111 ² Nu-nu. numai eu! Ceva pl cut. ministerul sta s-a mai reorganizat înc de dou zeci de ori pân acum.. în zgomotul. nu.. am b ut un pahar de vin i nu prea mi-a f cut bine. nu-nu. nu vreau s v sup r! Ce be i? ² Nimic. bonom. nu-nu. incognito. planta piciorului.. a a c . nesim it. câteva silabe. alarmat.. plictisindu-se. Trebuise s fie chiar mojic. încât tirania lucrurilor s se estompeze. El întoarse capul. incognito. f r nici o.. râsete.. cu butonii s i Äochi de tigru". e inutil. gândi el.. un sufleur. ca s fie crezut. atunci. ce împlineau doi ani i care îi îmbr cau înc moale. nu avea de dat absolut nici un telefon! Basta! ² A. nu-nu.. mul umesc. î i pendula u or.. ÄMunca mea. Uite. parc s-ar fi aflat undeva într-o sal de a teptare. apropo. cere-mi. în sfâr it.. pardon. e unsprezece i dou zeci i nou ... z u. v rog. câte o und de parfum care ajungea zdren uit pân la el. cum zicea Romi. le spuse câte o chestie ustur toare la fiecare. prostii. la începutul prim verii abia.. nu suporta i b utura. ÄIa uite. dar cedase brusc! înc nu se tia noutatea. ÄNumai dac n -ar veni nimeni. î i preg tim o surpriz !. în ziua aceea... unele telefoane zbârnâiau deja! Foarte bine. sau poate numai a a.. cuceritoare. ca s fie. dar whisky-ul nu e b utur . derulând în parte fiecare scen . lucru ce nu -i st tea în fire. se acordau bine cu sonata aceea fluctuant . într-o linie melodic simpl . ai încredere! Mam . melodic. ² Nu-nu. în sensul c .. prin simpl ap sare de buton!. da. începând cu ministrul.. cu cravata corect legat la gât. etc. ² Nu vre i pu in whisky? ² Nu-nu. stau aici i fac pe snobul. f cu Minda. el nu are de dat nici un telefon! Poate unul. ei bine. crede-m ! A teapt . balansând între expresii atât de diferite. uite.. egal . i-apoi. locul meu e lâng patul bolnavului sau în cabinetul meu de lucru! Etc.. lucr rile mele. stau pe tabu retul sta. monoton . v-am ocupat fotoliul! ² Nu face nimic. de amân ri. pantoful drept prin aer.. n-am pip it sute de bolnavi ce duhneau a usturoi numai ca s ajung s fiu chemat prin te miri ce sonerie. Sorbi pu in din lichidul ro cat din pahar i închise din nou ochii. categoric nu. mai trebuie farfurioare.... îl amuza s urm reasc notele acelea s lt re e ce se urmau una pe alta. v muia i doar buzele. o domni oar cu tichie. ² Ei da.. imperceptibil. readucând fe ele Älor" diferite.. Ce-ar fi s se îmbete?! A.. ai s vezi. nu-mi permit s absentez de la. în sfâr it. ² Dar nu în eleg. muzica. s miaune. nu v deranja i." Se amuza. în timp ce el î i balansa pantoful. el însu i. poate foarte bine i f r mine i. te-ai izolat?! Mai ai whisky? Dac mai dore ti. colorat . ce caraghios vorbi i! . he. în clipa aceasta.. urm rind aria ce continua la nesfâr it.. nu -nu. a cafenelei.. dar. pu in de tot. ² A. atât de armonioas . accentuase el cu o min poso morât . ascultând preclasici!" D du îns din umeri i ascult mai departe: fiecare se simte bine î * felul lui. ha. dup aproape trei luni de tergivers ri. he.grozav! Postul fluctua u or. nu. v-am spus c nu suport nici un fel de. parchetul scâr âind. i dincoace el. f cu Minda... îi f cea r u! Nu voia s fac nimic din ceea ce-i Äf cea r u". cu «mari proiecte de viitor». eu nu-mi p r sesc cercet rile mele pentru un post de func ionar prost pl tit! N am citit dou zeci de ani. e a proape de miezul nop ii..... nu se putea ame i. în hainele sale. se f cuse c nu bag de seam . domnule doctor! ² Sigur?! ² Absolut sigur! E perfect a a! E aceea i bucat ?! ² Cred c da. spre buc t rie i înapoi. dincolo se auzea Äumanitatea" cum se vesele te.. fix. sau. rumoarea u oar . de parc n -ar fi fost singur! ² Ce faci.

într-un rând o surprinse ap rând. pu in asudat. o chem la dans. abia î i muie buzele.. s ascult muzic ! Mai târziu. sau voia s -l însoare pe fiu-s u. o voce b rb teasc . trei premolari lips . tot Scarlatti. dar. nu cred c o s i se întâmple nimic. ca i cum ar fi adormit. dar în a a fel ca el s nu se supere. lâng u . vezi. i o privi: Vali era înalt . se pare. grele. erau bovini. uite. se pare. sim i doar rochia ei atingându-i genunchii i o und de parfum. i î i întoarse privirea spre b trâna Nestorescu. de p r. chinuit pân la vaiet de casca electric . ce caraghios vorbi i! ² Vrei s dansezi. 114 sorbi pu in din pahar i se a ez mai comod în fotoliul vechi acoperit cu o hus de stamb cam murdar .i dea prea bine seama de ce. se afund în fotoliu. A. îl odihneau. Era perfect. valuri. ne tiind unde s pun paharul pe care-l inea în . îns . spunându-i cu tonul ei u or r gu it. în ciuda rochiei ei. ascultând în t cere. Ce -o mai fi cu spondiloza ei cervical ? Era cuceritoare.. o s cânt m. Bravo! Pe canapea i în dosul biroului se constituiser câteva perechi. cumva?! ² Nu-nu. haide. cred c e mai b trân decât mine. anemic. ha. Când se uit a doua oar la ochii ei. spuse el. o femeie care alergase toat seara. râse ea. Scarlatti!". Nestorescu disp ruse. cam indispus c fusese extras din fotoliul s u. Minda se l s dus. ÄE delicios. he. Mare scofal . Apoi Minda întoarse capul spre ea i avea o expresie atât de trist . Minda o v zu: îl urm rise.. Ce-i asta. Scarlatti era formidabil! Vali nu mai reveni.. un grup mare. he! Prostii! Se sim ea bine. pu in! Ei. Iat-o! în clipa când voi s se ridice i s-o invite s ia loc lâng el. dând semnalul unei digestii complicate. ondule. c ut undeva un scaun liber.. astfel ca lichidul s se resoarb direct prin mucoasa gurii. mari. de-a dreptul. gr su . uite-o pe micu a Vali.îl amuzau. îi pl cea Scarlatti i. ochii catifela i.. dar ea râdea. ar tându-i paharul. î i d du seama c nu erau catifela i deloc. undeva. în schimb veni Nestorescu i îl duse dincolo. de o asemenea feti can . ha! ² Ei i?! Dac o s i se fac r u. ² Nu-i nimic.. din u .. ² Iar începe i? Minda renun .. zâmbind mul umit de sine însu i. uit repede de Scarlatti. cu ni te sifoane. l-ar fi putut ajuta. n tângi. de un fel de. atâta tot! Se a ez . f r s . într -adev r. a zburat! ² Vai. discuta ce^a în comun. un întreg recital Scarlatti. e cam trecut pentru ea.. Ar fi vrut s stea câteva minute de vorb cu b trâna Nestorescu. cu paharul în mân . plin de praf. ² E adev rat. cu figura ei radioas . calzi. cu un aer misterios. din nou. întinzându-i mâna. gândindu-se la mâinile ei lungi. ca s prind o oarecare form . se feri. Erau ambii foarte mul umi i un ul de altul. g liganul la ferche probabil c-o dansase i acum. i Minda. gura urât . cu din i neregula i. vezi.. Minda nu deschise ochii. Se sim ea bine cu mult lume. care vorbea cu cineva.. dar o s se întâmple.² Ei. lâng magnetofonul scos din func ie. Statur astfel aproape un sfert de or . dar nu mai face i eforturi de acest fel! Nu trebuie s -mi g si i neap rat o calitate! E bine i-a a! ²»Mai bem pu in? o ispiti el. s râzi de o asemenea femeie. îl cur au. frumo i. Ar fi trebuit s se fereasc . se spuneau bancuri.. probabil. la pând s prind sunetele acelea nemaipomenite. Era o alt bucat . catifela i. de afar .. dar pe fa a ei plutea fericirea. de bun calitate. încât Mia Fabian izbucni în râs: 115 ² Ia te uit ! Parc e ti un oricel murat! ² De ce nu r spunzi la telefon? o întreb el cu voce optit . minuna ii ochi bovini. un fel de feminitate. îngrozitor de prost t iat . îl masau u or. nasul drept. probabil c mult lume v spune acest lucru. a. se pare. un holtei cam b trân. dar în camera cealalt . încurcat.. m gulit . i s rise s-o ajute. iar în mijlocul înc perii. avea bra ele lungi. de când intrase în înc pere i acum veni drept la el. a atins -o cu mâna pe gâtul ei sub ire... i uite. i p rul lânos. mul umit de sine. B u pu in din pahar. ca ni te degete de fantom . de tot. i Minda uit pur i simplu la ce se gândea. i se ag au de mâini. a teptând ca b trânica s reintre în camer . de parc ea. Pentru asta se afla el aici? i -apoi. poate. închise ochii i ascultar muzic în continuare. vrând s -i fac pl cere. o idee prea lung. ² Ave i ochi frumo i. lâng perete. F r r utate.. de pr p dit . f cu el. gust pu in din paharul meu! ² O s mi se fac r u!. de. Minda era foarte mul umit. nici r ul nu e chiar atât de. prefer s stau pu in. îns . nu era lipsit de. f r ironie. 113 ² Foarte bine! r spunse Minda. a i trecut. de i era perfect treaz sub ochii închi i. de irate. Apoi.. dar.. respirând u urat. Era. de fotoliu. nu s -a întâmplat nimic! ² Nu s-a întâmplat. ÄMa griffe"?! i doctorul surâse. unde nu se mai dansa. o s facem un duet! Dealtfel. cu încheietura sub ire i interminabil . care veneau de atât de departe la întâlnirea aceea cu el însu i. pe scaune. de fierul electric. A. haide. în mân . probabil tot la clavecin. fierbinte probabil. pur i simplu. pu in. ² S tii c nu sunt sup rat pe dumneata! Ce faci?! Doctorul o privi fâstâcit. v rog s nu v sup ra i. chiar de irat .

care pornea din sub ioara bra elor ei. Dou perechi plecar . Minda i Fabian. a pulpelor. dar în clipa aceea.. ca în ni te pârghii. nu mai pot! Doctorul o sprijini cu aten ie pân la o canapea. respira ia. Doc. mâna stâng ea i-o inea mult ridicat deasupra um rului s u.. îl atrase spre ea. nu mai pot. Se învârtir pân î i pierdur . privind peste um rul lui. i Minda se opri cu o contrapiruet . uitându-se la ea cu privirea lui dreapt . pocnea pe ea. El se apropie. din nou. l sându. gura întredeschis . i se oprir doar atunci când întreaga înc pere dans o dat cu ei. i în clipa când Fabian îl atinse u or cu mâna pe um r tocmai îi explica ceva b trânei. de-abia sim it acru. cu un rictus în jurul gurii lui drepte. Se dep rta din nou. ² Exact! accept ea. frumo i. ² Dansezi bine.. i.i spun! Ba nu. cu palma atingându-i ceafa. pe nas i. Ei. unde o depuse. inân-du. O asculta cu mult aten ie. i execut câteva piruete. dansau i ei. Nestorescu puse apoi din nou Ämag" -ul în func iune. Minda nu mai sim i nimic: mirosuri. p rea perfect odihnit . vezi c a ie it! i ea îi lu paharul din mân i se apropie de grupul din mijlocul înc perii. a a e bine! Toat lumea se uit la noi!. impulsului de a se retrage (ÄUn domn nu face a a ceva!" gândi el) i continu s pirueteze. în clipa aceea sim i. ou umplute cu ficat. când ezuse cufundat în fotoliu. eap n. d -mi paharul dumitale i f . de parc l-ar fi f cut de sute de ori.i partenera la semidistan . nu sta eap n. i singura lui grij . Doctorul dansa pu in cam caraghios.pâin e. distrat . în afar de aceea de a nu se lovi de ceilal i dansatori sau de pere i. apoi. pân la jum tate aproape. se vedea lumin în antreia ul sufocat de paltoane i pardesie. hai s ne distr m pu in pe socoteala lor! S ne prefacem c . de ast dat . intim. fusta prea scurt l sa liber piciorul pân deasupra ge -j nunchiului. prin i în | sutien.i vorbesc astfel?! ² Deloc! spuse el i se relaxa. uimit pu in de reac ia sa. reliefându-i formele. Avea un deux-pieces de antung.. în bra ele ei durdulii. dup ce î i Egveni pu in. Dansau acum destul de apropia i. bine dispus. în jur se dansa Älipit" sau Ädezl n uit". ine-m îns ceva mai strâns.în decolteul adânc al bluzei. mu chi file.i dea seama.. tamponându-l pe fa . pe un scaun. pe o alt farfurioar . prezentul i tr ecutul se amestecar . dezvelind sânii ei mari. v rei?! \ ² C Äfiltr m!" râse Minda. a doua oar . tangajul s u îns nu fu resim it nici de ea m car.i rost de altul! Caut -l pe leu. i fa a ei mic . Doc! Du -m undeva. te descurci! E spuse ea. cu buzele sclipind. bine ales. ² Ah. um rul gr su .. cu un alt p h rel de whisky în mân . posomorât. I se f cu loc cu aclama ii. amestecat cu parfumul ei fran uzesc. în care era as.i capul pe spate. ceva cald. tr dând perna gras . Doamna Nestorescu îi mai aduse. de data aceasta. Vru s . involuntar. surâzând. urm rind sonatele lui Scarlatti. provocator. Ea ip u or. ² F -mi i mie rost de ni te whisky i. castravete i salat de cartofi cu maionez . genele erau puternic. umed l sa s se vad din ii m run i. metalice. ca i masca ei . strângându. . p strându. d dea u or din cap. moi. râsete.. zâmbe te pu in. articulate. nu. Sânii mari. umbla c nind pe tocurile ei ame itor de înalte într -un cilindru de efluvii. manc cu mult poft . i vorbea cu b trâna Nestorescu. acceptându -i presiunea. ² E grozav! îi sufl ea. oldurile puternice. gros marcate. pentru c îl inea. Cei doi. de sudoare. epene. îi aduse apoi un pahar de sifon Änu prea rece" i o farfurie cu friptur rece. a. foarte aproape. ce se afla lâng perete. cu f lcile încle tate. Pe fa îi ap ru zâmbetul acela str veziu. ajunse la n rile sale un miros de trup u or încins. cu ochii închi i.i o inutil gravitate. c .. de parc mi -ai spune ceva cu haz. tiindu-se urm rit .i apropie tâmpla de a ei. s rm lu e. i piruet în continuare ² de i ritmul nu cerea a a ceva ². Minda f cea un fel de medie între aceste ritmuri. zâmbind cu o anume suavitate. Rezist cu succes. fesele. voci. v zul. 117 cu ochii întredeschi i. jucau u or. ca de obicei. ha. pu in uluit. Fabian b g mâna i îi trase batista din buzunarul de la piept. mirosul iute.i buzele. din corpul ei plinu se desprindea o electricitate juc u . inteligent . care. Doctorul sta acum reze mat lâng perete. tocmai când se gândea cum s ias din aceast împrejurare cu un gest simplu. de care fu mândru câteva clipe. Zâmbea. serioas . f r s . Minda avea sub ochi. obrazul ei drept.nu e ti la catedr . gr su . Apoi ea se ridic i se apropie din nou de el. azuriu. vesel . hai. î i sim i transpira ia aglomerându-i-se la tâmple. îndemânatic. ² Vai. las asta! E ti singur? De ce n-ai adus-o i pe Ludmila? Ce bei? ² Whisky! De ce n-ai mai dat nici un semn de via ?! întreb el repede. Se parfumase \cu exagerare. în perpetu mi care. în decolteul ei îndr zne .. era s r mân în picioare. i dansul reîncepu. o s cread lumea c . nu chiar a a! Bravo. iar ea se l s dus . distinct. decoltat. Hai s ne distr m pu in! Toat lumea se în treab cum dracu am f cut de am pus laba pe tine! Nimeni nu tie adev rul dar. i Minda privi câteva secunde în urma ei. ambii. 116 Äshake" sau tango. de adineauri. cu capul pe spate.mân . gesticulând cu mâna dreapt . probabil. nu mai pot! suspin ea. din care Fabian. moale. ² Ei. i privirea n aluneca pân afund. ce str lucea. cu gura întredeschis i. flirt m. sprâncenele. cu buzele strânse. buzele. ² Mersi! r spunse el. ha! Te superi c . începu o nou serie de piruete.. chiftelu e.

de grea.. ² E deschis geamul dincolo! strig b trânica. nu g se ti?! ² Nu atâta ca tine! râse el.. iar s -a înc lzit. dar acum. lacom. cum nu se z rea nimeni (erau pe strada 11 Iunie. I se aduse i felia ei de tort . f r s . Slava. s urm reasc cele ce povestea Brânda. i Minda îl depuse undeva. lipi i unul de altul. ² S plec m. f când o jum tate de piruet . Fabian reu i I s scape. arunc igara. dar ea refuz cu un gest scurt cu mâna.i întrerup fraza. Gazdele. Nu era frig. într-un Äloc ferit. el o invit din nou la dans. M sufoc! Fa a ei îns era vesel . dar el o prinse din nou. i ea se a ez mul umit lâng ceilal i. ca s nu tulbure vraja de care era cuprins chipul ei. care râdeau de se pr p deau. Nestorescu deschise geamul mare. gâfâind. doctor al î i desf cu pardesiul i vru s-o ia de umeri pe Fabian. o prinse de bra i. La un moment dat. pe care ea i-o ferea. acoperi urile erau înc albe. dar ea se desprinse i repet întrebarea: ² Hai s lu m i noi un tigru de sta. Era ciudat de grea. C ma a lui era leoarc de sudoare. i în timp ce ea mânca. ² îmi pl cea. are foarte mult verv . Doc! ² Mai târziu. spuse Fabian. Minda o ascult . i ursonul gros îi rotunjea perfect silueta.. Se povesteau iar i bancuri. cu râsul ei acidulat. înfofolit în ursonul ei. aprinzându. dar el nu f cea nici o mi care. aten i s nu se calce pe vârful pantofilor. cu feliile de tort . Doctorul dans din nou cu Mia. s facem câ iva pa i în aerul curat. 118 Trecuse aproape o or de când dansau. pe gât. mergând de -a lungul inelor de tramvai). în sfâr it. mai ceru. dup ce le manc . pe care o manc în timp ce vorbea cu toat lumea. dar astea erau mult mai reu ite. cu figura lui energic . hi. o împinse u or într-un zid. destins . strângând-o semnificativ în bra e. era cazul s se deschid o fereastr . Era atât de rotund . de i doamnele erau transpirate. se desp r ir de perechea Brânda. Se r zgândi brusc. ah. azuriu. încât Minda fu foarte tentat s p easc cuminte al turi de ea. f cu repede câ iva pa i. iar cu mâinile încerc s -i dea la o parte pulpanele ursonului ce nu erau prinse cu nasturi. îns .i mai aduc o felie de tort ? Ai spus c i-a pl cut. Dup o scurt lupt . opti el. nu tiu. cu aceea i expresie radioas pe fa . întoarse din nou capul: nu era nimeni. Iar începi?! Las m ! Las -m ! ip ea i î i mi c coatele. Apoi. încât o ridic aproape de la p mânt. r spunse el i vru s . f când dificil îmbr i area. majoritatea celor invita i plecaser . ² Nu tiu ce am.i. doar petrecute una peste alta. ea se smulse cu o mi care iute. care declar c le f cuse special pentru ea. ² Parc dansez cu Ana Karenina înainte de a-l întâlni pe Vronski! ² Frumos! opti ea. avusese i cu carne. i el se ridic i îi aduse cocteilul cu fri ca pe care îl Äascunsese" în bufetul de dincolo. din camera cu radioul. de ce nu. avocatul Brândajcu o prieten . hi!"-ul ei. binef c tor. care st tea pe un sc unel. cu rom i fri ca. Fabian îl amân pentru mai târziu. i Fabian. f r s ie seama de cartonul pe care-l inea în mân . r mase o jum tate de pas în urm i o prinse în br a e. ce risipea toate ambiguit ile: Asta cred c ai citit -o în Ionel Teodoreanu! ² î i place Ionel Teodoreanu? par el. un fel de melancolie dulce. privi în jur i. pe str zi! ² Nu m strânge a a. vreau s ne plimb m pu in. pe ceaf . doctore! Nu mai sufla a a pe n ri. c utându-i gura..pasiunea ei. scurte impreca ii ale ei. Minda îi aprinse ei o igar i î i aprinse i lui una. Fabian îi f cu semn doctorului. Minda cu Fabian i înc o pereche.i aprind o igar . înalt. neobosit . o briz de aer rece n v li printre dansatori. c nind cu cuiele tocurilor asfaltul. de data aceasta mai lini ti i. care r sun prin toat înc perea. cu pachetul de pr jituri în mân . i Minda. la col . dup icneli. i ea emise spontan ÄHi. ² Atunci de ce fumezi dac ai chef de aer curat? f cu Mia. desprinzându-se. Era cald. o igar . i pachetul îi . c utându-i cu gura ceafa gr su . începu s o s rute. o sc p din mâini. americ neasc i b trâna se aplec atunci lâng ureche i îi sufl c o s i pun dou buc i la pachet! 119 Plecar apoi i. plictiseala acelui drum pe jos (ÄNu mi place s fumez ig ri proaste i s umblu pe jos! îi spusese ea odat ). z pada umplea rigolele. s nu dea te miri ce ageamiu peste el". deodat prost dispus . ² Noi de ce nu lu m un taxi? întreb bosumflat Fabian. care oprir "un taxi. b trânica o întreb : ÄVrei s . i acum r m seser doar intimii. Apoi.. gâfâituri. c m mototole ti toat ! Te -ai încins. ² Au! f cu ea cu vizibil nemul umire.. s n u-i mototoleasc deux-pieces-ul ei frumos. sorbind cuvintele Ätinerilor". strângând-o cu atâta putere. de alunecoas . surâz toare.?!" Mia Fabian îi f cu îns un semn s tac . dar coctailul de fructe. puterni c . cu sos remoulade. în vocea ei agasat se sim ea atât de bine lipsa de chef. somnul. Era la jum tatea lui martie. ceea ce o umplu de încântare pe b trânic . atent s nu-i scape pachetul alb.

de o discret persuasiune. cu un fel de reculegere i aviditate. duji col . încet. când îi închidea telefonul (evident. cu o privire amuzat . Repet . Nu era i nici nu se pref cea c este. la un pas în urma ei. care începu s o uimeasc . uitându-se dup un taxi. acum era începutul lui iunie.. R mase astfel. pentru ea parc . drumul. greoi. ² i. El r mase pe loc. contemplându. ea îi trânti u a în nas i ma ina plec brusc. . Fabian z ri un taxi. când era l udat de profesori în fa a clasei.. i ma ina se opri. t cut. o s ruta cu aten ie. care con inea în el i cele dou îmbr i ri acolo. pân când ea începea s se plictiseasc . întoarse în mijlocul str zii i ea urc . lâng zid. ² Doc. pe unde o ducea el. expresia fe elor lor sem na izbitor: plictiseal . vrând s se conving . care o uimi atât de tare. Se l s atunci s alunece în jos. cu un zâmbet satisf cut pe fa . dar ai s . vopsit în verde. Pe fa i se citea mul umirea de sine. cu torsul r sucit. St tu astfel minute în ir. în pozi ia aceea incomod . a teptând somnul. de parc . apoi înc o dat .. aproape p rinte te. s tii! spuse ea rece. spunea el râzând. lumina se grada cu l comie. încât întoarse capu l.Din ziua aceea începur s se vad . r sucindu -se încet. Nu mai era atât de expansiv . P rea c el nu dore te altceva decât s fie în preajma ei.i. Ce g sea la ea?! Ce g sise la ea?! Fabi an d du din umeri. insipid. în mod surprinz tor. continua el. 120 121 de simpl . ca ale unei p s ri sacrificate. cu umerii s i la i turti i pe cearceaf.. f r o vorb . cu râsul la ce îi sclipea în privire. deschise ochii. îi spuse ea într -o zi. Pleac ! I Ea începu s mearg cât putea de repede. plecând privirea. ca Äsclavii" lui Buonarotti de la Academia florentin . unde se purtase atât de Änechibzuit". ² Dac te mai atingi o dat de mine. de vesel . c sc o dat . dup petrecerea aceea atât de izbutit . ² Te-a invita cu drag inim . o privea prea pu in. i zborul cartonului cu pr jituri în balta murdar . se repezi în mijlocul dramului cu atâta energie. parc . Apoi stinse lumina. i ea începu s se obi nuiasc cu expresia sa ipocrit . b nuind un acro aj. cu mâinile la spate. cu bazinul întors. oprindu-se din când în când. tot drumul acela pân acas . pe urm . uneori îl suna chiar ea. de adineauri. în spatele trupului s u. Era ceva ce trebuia tr it. uneori. de i Äerau împreun " de câteva luni. încât era cât pe -aci s cad dac nar fi fost el atent. pata uria de noroi de pe pulpana pardesiului. Apoi î i continu drumul.zbur pe jos. se s lt într -un cot i fix geamul ce se decolora încet.. de parc eu a fi obligat s te suport. . în jurul gurii sale strânse. curat. f r s -l priveasc : Dac mai încerci o dat .i ie i din min i i ai s faci cine tie ce prostie!. plâng rea . privind în urma taxiului pân ce luminile stopului disp rur . ochii lui tr dau un fel de veselie n tâng . îngâmfatul Minda. se resorbeau perfect în pânza alb . hohotele rare. te la i a a de greu. cu un oftat în bu it. Fabian d du din umeri i î i continu . el nu -i mai c lcase pragul apartamentului. derapând în zloata din mijlocul str zii. u or dispre . din martie. dup ce st tu un timp cu pleoapele închise. i cineva cu care se intersectar privi în urma lor. de plâns. balta aceea care anun a prim vara. furioas . vreun restaurant cur el. Fabian continua s mearg repede. s-o sprijine cu o mi care ciudat de sigur . Ea accepta ca el s-o sune. când se g seau în câte o cofet rie sau restaurant. timpul acela de leg tur . nu era deloc sup rat. arunc cu un gest perna pe podea i î i afund fa a în cearceaf. cu ursonul jucându-i pe trup. Dup ce privi câteva clipe în urma ei. s ias cu o anume regularitate. Minda se mul umea cu pu in. chiar o u oar îngâmfare. Uneori. c reia îi tiau pân la am nunt urmarea. îi spunea.. severe. numai ca s ascund un alt adev r. ca la început. în sfâr it. te pocnesc. c cel care alerga la un pas în urma ei era Minda într-adev r. cum îi spusese ea.. indecent parc . Singur tatea sau aerul tare. de parc ambii repetau o scen pe care o mai tr iser odat . în umbra vreunui cactus ce cre tea pa nic în l di a sa de lemn. nu tiu cum naiba. Adev rul. sau când îl l sa s o a tepte câte o or în strad . drept într-o balt . rece. perfect treaz. apoi. Când Minda se preg ti s urce la rându-i. ' Asta o înfurie de-a binelea i-o f cu s strige: ² B d ranule! Te compor i ca un be iv! Las -m în pace. Oricum. s -i aud vocea i. vrând s curme repetatele sale aluzii. el. fluierând în cet. nu putu adormi imediat i citi înc timp de o or un roman oarecare. Ajuns acas . ca i cum ar fi fost de acord. bomb ni ea. lâng vreun perete de sticl .. acoperindu-i pardesiul cu o arip de noroi. neînfrânat. presate. or.tor. ea îi l sa mâna.. al nop ii de martie îl învior i Minda umbla acum cu pa i elastici. adolescentin . doctorul o urm .. Doc! Minda d du încet din cap. picioarele care îi zvâcneau. greoaie. se adunase sila. ² De ce te superi? întreb Minda cu o voce intimidat . mereu cu un pas în urma i în stânga ei. mai curteni . i goana lor în acest fel. din noile cartiere. i doctorul.. i patul întreg îi tr da convulsiile. aproape indiferent . se ascunde cel mai bine cu însu i adev rul! Eu spun adev rul. te pocnesc. începi s devii libidinos! Minda zâmbea supus. i el o urm . O clip . dureroase. de parc ar fi vrut s urm reasc infinitezimala gradare a luminii n scânde. mai adânc!. poft de somn. dup mi c rile sale dezordonate. pe care el. energic. cu ma ina sa. Minda îns devenise mai flexibil. c utarea unui taxi la ora trei de diminea . când era Babe la ea). expresie pe care chipul s u o avusese pe la zece ani. întâlni fa a lui pe care plutea o expresie de vinov ie ipocrit . în timp ce afar întunericul se alb strea u or.

uneori îl l sa s-o mângâie i pe sâni. cu ochii lucind de râs. i Fabian. evident.. De cele mai multe ori îns trimitea picoloul vis-â-vis.² Te pomene ti c am s sparg ceva! f cu el. fudulii. de fantezie. din sticla asta eu am b ut mai mult de jum tate. N-o mai lovise. Doc. iar tu.. rinichi. spunea Fabian. parcuri le.. ² Ei. i de ast dat . în definitiv. Fabian. de sticl . seculari etc. Doctorul f cea toate astea parc în glum . i în unele se serveau la gramaj meniuri variate. în definitiv. spuse. curate. pretextând ba una. j penibil care avusese loc ultima oar la ea. ha!. de i el î i d duse cuvântul de onoare c se va purta ca un gentleman. al c m ii. cu o aten ie ciudat . duduie. pân când ea i-l tr gea cu o anume brusche e ce tr da plictiseala. da?! ² Ce ras ?! întreb Minda. Ea urcase la"el o singur dat . vrei?! Hei. cu seriozitate. i ai fi îmbibat -o cu parfumul t u! ² Porcule. izbucnind în râs. el vru s -i cumpere unele lucruri. ² Am un caracter bun! spunea ea. chelneri respectuo i. palma. de parc spu'sese ceva neîng duit cu Ävârsta lui". impecabil. ÄOra 12" sau ÄJoffre"... de sub corpul s u greu. din curiozitate. îmbuiba i de vinul de Ätrei sferturi" i ea îi l sa mâna. ca de un animal mare. sub pretextul c ea are un salariu mic. te gânde ti numai la porc rii! ² Eu. Hoin reau apoi. încurcând lumea care alerga dup cump r turi. i intr într-o lung anchet . locurile prea pustii. plante tropicale. dar ea refuza regulat. când se l sa seara. i ea îi privi cu indiferen ceafa. Minda p rea la început bosumflat de pruden a ei. c elu ul meu de ras cu care ies. amuzat . Apoi ie eau. tovar e. deschise în noile cartiere. gr su . tu e ti bibeloul meu. plâng cios. de recuno tin i se mul umea cu bra ele ei. ocolea prilejurile de a fi singur cu el între patru pere i. sau. cu chelnerul. s rutându-i bra ul pân la um r. un fel de buldog posomorât. nu-i a a?! Pentru pat. dar cum nu se potriveau în gusturi. greoi. dar îi rupsese o bluz de m tase natural . ha! râdea i el. Minda era de nerecunoscut. El însu i nu p rea prea nemul umit de întâlnirile lor publice. suntem prieteni. pr v lit cu indolen peste ea.. parc tu vrei mai sus de cot?! Mi se pare c vrei mai jos. ² Nu tiu. se repet într -un fel scena . pline de imagina ie. în dup -amiaza care se f cea tot mai lung .ce -i asta?! ² Hai. nu se formaliza prea mult. eu îl am pe Babe al meu. vr bioare de porc. dar evita. hai. în mici cofet rii i în numeroasele restaurante periferice. parfumat . ha. pe care ea începuse s i le parfumeze pentru el. ha?! Uite. nu îl certa "\ niciodat . ce sp rseser cu curaj vechile abloane. te tim noi ce e ti în stare. cu un fel de u urare. cu o privire vesel . i dac m opresc.. i Minda aproba. a la grec. dând din cap. j ea îl asculta totu i. i-ar fi sfâ iat i fusta. cu ochi veseli.. eminen a tenar . desenul mu chilor palmei. nu te mai plictise ti odat ? Uite la iganul la din col . Ne ine i mereu pe afar . l sându-i bra ul peste care el se aplec . s tui. fu fericit. \ care î i pierde echilibrul uneori. ba alta. nu tiu cum. gulerul curat. i îi explica apoi. eminen a hipotenar . îi lu i lui o c ma de poplin i o cravat str in . i umblau cu pa i lene i. el o invita s intre la film. replic ea râzând.. sau în pergament). apoi o privea. m duvioare. îi satisf cea micile lui nazuri. de i nu ^ajungea pân acolo aproape niciodat . cu pruden . i. de ziua lui. se i temea de el. La început. d du ea amuzat din umeri. i Minda. f cu el cu voit ipocrizie. ² Te pomene ti! spuse ea zâmbind i îl mângâie pe frunte i pe gât. a f cut ni te ochi de parc ar fi v zut o oal cu sarmale! ² D -l în m -sa! spuse Minda. J si ea fu loial : î i cump ra de fiecare dat . pe un ton foarte pu in . odat . nu putem s ajungem mai sus de cot. i ea. de care nu se apropie nimeni. eu. ² Mai bine mi-ai fi cump rat o pijama. capricii. nu? Ha. din banii lui. un râs în bu it. de i îl dispre uia. tu ce vrei?! ² E bine. în leg tur cu sortimentul de pr jituri al restaurantului. lucruri pev care le îmbr ca când ie ea cu el. Erau acolo vitrine mari. i. aer condi ionat. chiar dac era mojic. Ajun i în fa a vreunui cinematograf de cartier. Inim . primit de la o prieten din Israel. dup rulad cu fri ca sau crem nituri i pentru ea. ha. împreun . mul umin-du-i pentru cadouri. la vreo cofet rie. creier (pane. un vin de 27! Mai bine cheam chel nerul i ofer -i i lui un pahar. . 122 123 Minda nu mai insist s urce la ea i n-o chem nici la el. a a. dar înv ase s se p zeasc . de vac etc. spuse el râzând. create de arhitec i tineri. mâna mic . f cu ea. încântat. etc. care te iubesc atât de platonic?! ² Da-da. Nu e foarte bine c ne vedem astfel? Tu e ti mul umit. ficat. pe care tocmai i -o f cuse. aleile str juite de arbori vechi. ² Ha. hai. ha. îi d du mai bine banii.. îi f cu i un hatâr: nu se mai depila la sub ioar . ea nu inea sup rarea. sunt de acord: un buldog! i îi s ruta încet.. ceva. hai. spune-i te rog b iatului s vin la masa noastr . dar ce m intrig e c tu nu ' prea bei! Te pomene ti c te ab ii ca s -mi faci impresie bun . 124 tu e ti în stare s la i vinul acolo. Doc! ² Daaa?! f cu el. sau al turi. Asta pentru c vegheaz tanti Miu a! Altfel. i dac n-ar fi sc pat cu o stratagem viclean din bra ele lui. nu te mai maimu ri. cu reculegere.

chem picoloul. încât o invit . o singur dat . ordonându-i s cure e masa. dar. o emo iona pe ea. n-a vrea s st ruie între noi o fals impresie. cu tâmplele sale înalte. în preajma desp r irii. chiar i pentru o zecime de secund . luneca u or peste toate acestea i bea. sigur pe el însu i. Ea se a ez pe un scaun pe care i -l trase singur . religia. apoi se întoarse. f r s-o arate. nu se tie de ce. privin -du-l cu ochii miji i binevoitor. Acesta îl asculta cu aten ie. s se piard astfel. p rând a nu avea nevoie de nimeni. Apoi se împurpura u or. ie i din sal . tu vei fi acolo. nu te bucuri c m vezi? Ce stai a a intuit pe scaun. amuzat . Povestea f r pedanterie. ea ced insisten elor sale i accept s vad un film. f r zah r. Când îi v zu. cu aten ie. mai precis unu f r dou sprezece minute. cei doi plecar .i aprind igara 127 Äaferent ". ca doi aman i ferici i. dar se ridic gr bit .. nici dou pahare. posesiv . gânditoare. unde era membru corespondent al unei societ i medicale. f r gesticul ri. uitase s i-l ofere. iar el intra singur la film. ² De unde tii c îl v d pe Geiger acuma! întreb ea. inându-se de bra . Doctorul era atât de uimit de apari ia ei. se scul ov ind. nu mai venim. ci încercând s surprind 126 pentru cei doi aspecte ale vie ii cotidiene ale peninsularilor. Babe râdea i el. privind-o. într-o dup -amiaz . cu pauze. serios.. Minda d du lene din umeri: ² Cum vrei. ca de fiecare dat . ² Nu-nu. apoi spuse: ' ² Nu tiu. în sfâr it. ridica privirea lui puternic . gândurile sale. atât de politicos totdeauna fa de ea... f r s ridice niciodat tonul.. f r s în eleag nimic. i se purt întreaga sear cu mult bun sim . mai aduse un pahar pe care îl umplu i întreb dac doamna mai dore te ceva înainte de a se închide buc t ria. odihnitoarele sarcini ale toaletei de noapte. f r s . i îi d du chelnerului care îi servise ins truc iuni precise. s rutându-i cu gravitate. i aceast stâng cie de-o clip . i atunci Minda tia c fuge acas . ar tându. O dat . r mase pe gânduri câteva clipe.i cear iertare. cafeaua sosise i era acum rece. ce era mai bine de jum tate plin (era a treia!) i vru s -i umple doctorului un pahar. la restaurantul ÄCina". a a se întâmpin o lady?! Minda. i. uneori. u or împurpurat de vinul bun. ca o proiec ie a propriilor sale gânduri (dac . acolo unde localnicii î i ap r via a i tradi iile lor. în clipa aceea. cu gura sa frumoas strâns . Minda tocmai se preg tea s . cu o anume egal concentrare. de parc s-ar fi v zut pentru întâia oar . Minda.. pe la mijlocul reprezenta iei. dar mi-ar face cu adev rat pl cere s .. vorbi. inteligent . interzicându -i s o conduc . amuzându-se perfect. retez ea. cum fac atâ ia. ca o apari ie. colegi. pu in dup ora dou sprezece. Pa! ² Pa! S rut mâinile! spuse el.i din ii regula i. Apoi. în timp ce î i îndeplinea m runtele. pe fa cu o expresie mul umit . dealtfel în tot cursul serii. afar . jVpe ea i pe Geiger. i murmur : ² Ce s-a întâmplat?! Ai uitat ceva? V-a i certat?! Era vizibil îngrijorat. era atât de bine dispus. nu p ru celorlal i doi. cum îi zicea. nedumerit uneori. senin . evident. la Orvietto sau Gubio. în întregime. s petrec în sfâr it o sear cu tine!. s -l a tepte pe Geiger.. Cu toate acestea. gr av. st tea cu ochii pleca i i. spre surprinderea sa. Nu b use. cu umor. cu pu in înainte de ora zece i îl g sir la o mas lâng perete.. relaxat. cum s-o preg teasc . de cele ce spunea. i Fabian privea cu mul umire de la unul la altul. pentru simplul motiv c vorbea rar. f cu el. f r s -i plictiseasc cu am nunte despre galerii de tablouri sau cl diri vechi. lucru care. Ei venir . dac n-am venit pân la zece. apoi.125 convins. Minda însu i râdea. ca o oboseal a ochiului. Babe d du mâna cu el. dup o mas îmbel ugat i dou sticle de trei sferturi. a lui Babe . gr bit. când ridic sticla de vin. care îl vizitau i la Bucure ti. cu ochelarii îngropa i în fa a sa mare. încât uit s se ridice. detaliate. s v d. i atunci îi auzi vocea: ² Ce faci. Comand o cafea mare. o z ri pe Fabian apropiindu-se de masa lui. Ar t toarele ceasului se apropiau de ora unu. pentru c nu te a teptai ca un om atât de puternic. o anume decep ie care i se zugr vi pe figur . când. chiar i a a.. cu natura ei fericit . Nu-nu. ca un adolescent. pentru acea sear .. un domn singuratic. ambele mâini. s-ar fi concentrat în jurul persoanei ei). într-adev r. în care sclipeau lumini ele ironiei. acesta refuz i îl rug s-o ia de la mas . din vinul sec turnat în paharele rotunde.. unde avea mul i prieteni. c vorbise mult. râzând. i chelnerul se apropie imediat. îi d dea brusc farmec. Fabian ro i u or. în timp ce povestea. într-adev r. râzând bine dispus . nu tiu dac o s vrea el!. chiar i mai. în mod cu totul nea teptat i pentru scurt timp. i -apoi a vrea. zâmbi. într -un costum impecabil. O urca într-un taxi. se ro i pe gât i se ridic pripit. nu?! ² Da-da. de parc prin prezen a sa ar fi putut aduce vreun prejudiciu bunei. de n vala turi tilor. intrigat de câte un accent al povestirii doctorului. armonioasei desf ur ri a serii Älor". Trecuse aproape o jum tate de or de la plecarea celor doi. nici m car lui însu i. deoarece el. cu haz uneori. cum avea în zorii unei nop i fructuoase de studiu. vorbi!. v a tept pân la unsprezece. Minda vorbi. sau de câte o privire scurt . oricum. Minda povesti o serie de impresii din c l toriile sale din Italia. mi când scaunul cu neînde-mânare. nepl cut îngrijorat. i Minda r mase la mas . în doi. din respect îi conduse chiar câ iva pa i. de parc ar fi vrut s . scene surprinse pe strad la Neapole sau Milano.i poat ascunde.

în serios. în l de câteva ori din umeri.. cu cafeaua aburind în mân . nu-i a a?! Minda o prinse de mân i.. f r umbr de sup rare. privind-o. la insisten ele lui.. sau. tu i modestie! Cine se scuz se acuz ! Schimb subiectul. uitându-se înc o dat . prin gaura cheii. subit. avid.. apoi. aproape grav . era un tangou vechi. cu o igar bun . ca i în atâtea rânduri. cu caracterul ei pozitiv. f cu Minda. f cut de el. mieun ea. e adev rat. în timp ce se sp la pe mâini. haide. P rea c se concentreaz . m-a condus pân acas i m-a predat portarului! tii c are o perfect încredere în el. r p nos. iar te ui i în felul sta?! ² Cum anume? ² tii tu foarte bine. Minda una serioas . Ochii ei urm reau cu lene perechile care evoluau pe ring. bra ul ei gol. ipocrit. ea trase cu ochiul l a figura sa grav . apoi intr în baie i. cum spunea ea. eventual un whisky. era doar pentru prima oar . pu in cam libidinoase. îi lu mâna. Doc. Deloc. nu tiu cum. reflex.. haide. Era doar dreptul ei sau.. se privi în oglind : o imens oboseal i se instalase brusc pe fa a lui mare. s urce la el. de propriul ei curaj. t cut . Teama de ce?! El d du. revino. începu s -l s rute u or. în cele mai perfecte condi ii. ² Ah.. nu trebuie s faci nici un fel de eforturi! Nu.. f r s r spund . vrea s bea o cafea. cârâit! ² i el. i în ochi. cel pu in. adic cu. doctorul.. pot s m ridic i s plec. te rog s te sim i ca i cum ai fi singur! Nu vreau s te incomodez în nici un fel!. din pragul u ii de la baie. serios. o vede orice g inar. bineîn eles. mul umit de propria-i ini iativ . etc). totul. ce-i cu el?! Unde-i. Fabian trase primele fumuri i-l privi cu aceea i bun dispozi ie înscris pe fa : ² Ei. numai. un sentiment de modestie.. habar n-am! Probabil c . etc.. zâmbi i continu s fumeze. la ce?! Ea d du din umeri. în oglind . rece. s raca de mine. ² Haida-de. ² Dar bineîn eles. i atunci. ea se f cu comod i el ie i s -i preg teasc cafeaua. r suflarea. ferm convins c voi fi luat în bra e. cum se spunea în ora ul s u natal: quod erat demonstrandum! Dup ce ie ir din local. apoi. cel mai bine. încât apari ia ei îi lu . cu un gest aproape brutal: ² Haide. asta e simplu.de o cafea mic i-o igar (pe care i-o oferi doctorul). s ne fum m în lini te ig rile. izbucni în râs i b u. Fabian. distreaz -m . de suferin .. i v zându -i copil reasca dezam gire înscris pe fa . h rt nit. se încordeaz chiar. neverosimil .. în ceea ce-l privea. cu o cut sub ire. lâng igara ei. serioas . zâmbind. Dumnezeule. Nu -i era somn.i fac nici un fel de repro uri. el?! întreb . ochii care priveau. s -i Äviziteze apartamentul"! în tot timpul drumului cu taxiul (Minda î i vânduse ma ina i trimisese o parte din bani mamei sale. 128 i. Fabian î i manifest dorin a. ha. dup ce-mi beau cafeaua. Dansul. plictisit . el. ² Ce prostie! replic el cu hot râre. i.. ciudat de t cut . a cafelei pe care avea s-o bea. în felul lui lini tit. dup acea sear . vezi c i s -a r cit suficient cafeaua.. la fel ca primul. danseaz -m sau. se terse îndelung cu "prosopul. evident. aplecându-se peste el. cu firea ei franc . Vrând s -i arate c se bucur . o pat mare. ro ie i se l ise pe tâmpl .. p tima .. a orchestrei care se auzea pân la el destul de surdinat. miorl it.. Dar e minunat c te-ai întors! Dar era. ce-i ap ruse pe frunte. exuberant . care avea un complicat proces pentru locul de cas . peste mas . brusc posomorât . deasupra sprâncenei stângi.. oboseal i fric ! Prostii! El d du a doua oar din umeri i în clipa când ie ea din baie. i. elegan a nu se poate na te în absen a 129 ironiei! Iat : de la umor la ironie! Demonst ra ia era f cut . parc . incredul. Dac vrei. Minda puse apa la fiert. când ea acceptase. f -m s râd. care. c se putea baza. spuse: ² Camarazi. el se aplec aproape cu interes. Ea se a ez pe o canapea privind încântat în jur. Doc. aplecân du-se u or. îng im doctorul. mai bine. curios. ca între camarazi. doamna nu mai dorea nimic. cu o anume blazat u urare. într -un fel. s fac ceea ce se a tepta de la el. de confortabil. zâmbetul ironic. sim i. dac nu-l inoportuneaz !. sigur c da. pe fa a lui se i instalase expresia aceea juc u .. din umeri. a restaurantului care se golea încet.. care-i tr gea în sus col ul gurii. îns .. un veritabil umor. ha. Urcar . eram convins . nu tiu.i spal din ii acum.i! S-ar zice c i-am jucat o fest întor-cându-m . da. doar suntem camarazi. ha.. totu i. ha. în nea Pândele. se întoarse înapoi. era o relaxare. evident. Iar elegan a. ascuns. Fabian î i p stra în conti nuare expresia ei radioas . Doamne. putea fi îns i un joc.. f r de care nu exist o veritabil elegan . ² Care el? Babe ?! Unde s fie. ha! Dansar apoi un alt tango. pe el însu i. pe care familia cl dise f r s se asigure c .. i când colo. lua lucrurile în serios. spre surpriza lui.. c s-a reîntors.. hm. Când ap ru în cadrul u ii. pozitiv . c o vede. privind-o cu ochi calzi.. a a cum se aplecase deasupra atâtor cadavre. grav . Fabian î i trase bra ul. un amuzament. hm.. în ochi îi sclipea teama. parc te-ai uita prin gaura cheii! fi . Doc.. Adev rul era îns c doctorul se afundase atât de copil re te în perspectiva singur t ii comode care îl a tepta pentru tot restul serii. Da. da-da! un tangou scâr âit. ha.

Grozav! Formidabil! Câte-am mai citit. îi r spundea el cu galanterie. cred c era b trânul Somerset Maugham sau Cronin. asta ai citit-o pe undeva. zicea c înva la prostii.. se zicea c sunt epurate! Noi le furam de acolo. ridic ea plictisit din umeri. c Äei" ne Ädispre uiesc"? ² A. Doc. Maugham. cred c într -un autor la mod . pe ner suflate. ha. ² Asta e sigur. Doc. erau o gr mad de c r i de-astea în biblioteca liceului. a ezând tava cu cafea în fa a ei. Doc. când aveai dreptate. parc tu nu tii? La tia le umbl gândul numai la Presley i la Bob Dylan. ² A. ² Da-da. i cineva. evident. ce mare scriitor! ÄA a e!" spuse el în gând. maic -mea era chiar furioas .. Ce vremuri! Vremuri cu totul ie ite 131 din comun.. ii minte. dou . ca s . n-am nici un chef! Abia m în eleg pe mine! ² i asta e adev rat. pe unde?! ² Nu tiu.i ba i joc de mine? Nu crezi ce spun?! ² Cum o s -mi bat joc de tine?! Dar trebuie i noi.. dar e îngrozitor. ei i se p rea c Äalea" trebuie s fie c r ile în care sunt împin i tinerii la prostii! ii minte Masca ro ie sau Asasinul st la nr. hai... se bat pentru o gioars de pantalon i beau la vodc pân î i vars ochii în praf. fa de romantismul nostru. iar bietele fete. Citadela. cu Vivien Leigh i Clark Gabie!! ii minte?! ² Da. d du el melancolic din cap. dar. citeam o gr mad de c r i poli iste!. nu în eleg ce vorbe ti.. sp lând dou pahare în buc t rie i sp rgând cuburile într-un bol. nu pot s cred!.. s raca de ea.. linguri a i ducânduse apoi s aduc pahare i ghea a pentru whisky. Äcopila u". ha. nu tiu cum..... ce fac bietele fete? ² Ce s fac . ² Cum anume?! ² Ce. apoi am mai recitit-o dup ce am v zut filmul. i i-a luat ap rarea! Un gest care oblig . sau Pe aripile vântului. Doamne! ² Da. dac nu m în al memoria!. i servitorii au dreptul. Luna i doi bani jumate. punându-i zah rul la dispozi ie.. parc altfel ne scobeam în nas. Vrei pu in ap mineral ? . se pr p dea ea de râs. asta e sigur! Po i s n-ai nici un dubiu. m i mândresc pu in cu asta! ² Vai. asta poate i pentru faptul c am r mas singure. le dusese în pivni .i spun sincer. un tâmpit. da. d du el gânditor din cap. ² De ce? Noi. 21?! au Masca lui Fu-Mandschu. apoi o edin de bloc. ² Sau M t niile. ce zici de asta?! ² Nu tiu. la rândul nostru. Ochiul lui Shiva?!. ² Da. pe vremea aceea aveam gust literar. tu. din pur neb gare de seam . cine mai are timp pentru a a ceva. ascult ! tii c eu.. îi spuneam Ämititica". când. tia sunt cu totul. Doc. acum. ² Formidabil! spuse ea.130 ² Sunt servitorul t u. cum zicea rabinul! ² P i atunci?! ² Nimic. frumoasa.. de i nu aveam mai mult de zece ani! ² Ei bine.c i ei ne dispre uiesc la fel de sincer cum îi dispre uim i noi pe ei! l ² Crezi. nu le jucam feste?! ² (Se feste?! Eu cu maic -mea ne aveam ca dou surori. ii minte ce carte trist ?!. uria ul Pongo. când eram de vârsta lor. eu m sim eam 132 chiar responsabil fa de ea.. uneori. a a.. ha. tu erai o excep ie! ² Ce-i. nu râdeam de babaci. apoi fugi dup aprovizionare.. parc eram al ii. Äs r cu a"... ² Vai. Doc. s -i în elegem! ² De ce s -i în eleg. Eu. beau i ele vodc ! tia de azi n -au nici un romantism.. al lor nu face dou parale! Singura satisfac ie e c se pare. am citit o gr mad . da. Doc. de i fat . s lbatica Sanja. spuse Doc. Pe aripile vântului am citit-o de trei ori. draga mea. -Z u?! ² Pe cuvânt. diminea . ce scârbos e ti! Nu tii decât s strici cuiva. o or .. ce-o s . r spundea el cu gravitate real .. n -am citit prostiile astea.. Da-da. du te la serviciu. bin eîn eles. dar cel mai mult mi -au pl cut ÄDox"-urile! C pitanul Farow... ha. onomastica unui coleg cu care trebuie s te pui bine pentru c s-a ridicat o dat . ha. i eu m-am gândit la ei! ii minte? Cheile împ r iei.. o mângâiam i o protejam chiar. vremuri minunate! i noi. niciodat nu e ti mai suspect decât atunci când ai. ² Ei bine. parc fredonam altfel. dreptate! Brrr! Te prinde i frigul! ² Dar La r scruce de vânturi.. s se uite prin gaura cheii! ² Ha. bineîn eles. una dup alta.. ne-am f cut datoria! S vedem genera ia de acum ce-o s fac .parc sughi am altfel.

dac începuse s o viseze cu atâta regularitate. ori s . aproape în fiecare noapte (patru din cinci!). zilnic. chin i furie. se mi c u or. iubito. Ce bine. în fotoliu. 133 dup ce se mai foi de câteva ori. avea de gând s spun : ÄCând realitatea se întrerupe brusc. De dou ori. comic. masajul metodic. dup ce urcase cu Mia de la restaurant. din partea mea!. insistent. pu in de tot. vocea ei. ascu i i. ghemuit pe canapeaua din hol. spre pro -pria. nu. de apte ori?!" ÄDe aptezeci de ori câte apte!" Ciudat (sau nu?!). Adormi i vis . probabil) larg deschise i tot curentul de pe sc ri... s te întorci chinuitor.. sim i un frig ciudat c -l înv luie. atunci. nu mai umbla. din care se hr ne te. un curent puternic de aer care. e i el o realitate. cu chipul mare. Doc. bineîn eles. a a o idee. dup câteva minute.. c ci. cu Ludmila. el continu s-o vad ! ca i înainte.i în jurul gâtului (a.. nu. care începuse s se amestece îngrijor tor cu sania aceea ro cat .. dac ar fi fost i geamul deschis. în ele se derula mereu. a a cum. cum vre i.i dau mai mult!. nu -i a a.. visurile sale intuiau cele ce urmau s se întâmple. nu?! Da. nici nu -i mai era a a de frig. ca i cum cel lalt s-ar fi pr bu it într-o crevas a trotuarului (Nu exist a a ceva?! Oho!!). i. Se r suci.. Da. cu un fular . i visul e atunci un fel de ma sentimental care o hr ne te.. ceea ce se întâmplase între ei doi.. pe locul s u. de parc ar fi vrut s . în variante foarte restrânse. Doctorul d du încet din cap. epica aceea a lor indicibil . ² Vezi c sun a doua oar telefonul! ² Las -l s sune. între tine i sticlele acelea verticale. frecându-se u or cu spatele în epenit de sp tarul cald.. cinci ani. ² A. ceva de prost -gust.. de i nu-l vedea nimeni. apoi. ea..² Sifon n-ai? ² Dac ai r bdare s fac unul. cu genunchii la gur . cu Ludmila. uitat . jalnic . poate. f r s aib curajul s se ridice i s închid u ile în urma ei. cu nasul acvilin. nesim it. cum spunea chiar el însu i! Da.. când ea îi telefonase. atârnat de lan uri. ce-l vizita zilnic. care te hr ne te. care moarq brusc. ² O idee. el îl a ez încet în furc i. citind. obscure. se interpunea i se reflecta silueta cealalt ?!. acas . Când realitatea se întrerupe brusc. distrat. cum frigul acela nesu ferit îi p trundea încet. adormi astfel.. ce conta? Dealtfel. ea se continu în vis"? Un an. m rog. î i vezi silueta I r sfrânt în vitrinele pe lâng care treci i adineaori. Suspect! Din ce în ce mai suspect! Oricum. o idee! Nici nu. dac ei continuau s se vad . acolo. i. odat . de stof . în receptorul minuscul. visul s u îi proiecta în camera obscur a animalit ii sale geologice chipul ei. Ludmila. e posibil. dar pu in. nou ani! ÄDe câte ori s -i iert fratelui meu când îmi gre e te? îl întrebase apostolul pe Iisus. docil.i visezi copil ria întrerupt brusc. prin oase. se ghemui în scaunul s u i ascult . melodios. cu lumina aprins . o g sea uneori în biroul s u. acum. îl c uta la telefon. i. mai bine zis ea.. într-un accident. c ea urma s moar . al tat lui s u. y Dincolo era. nu-i a a. s dispar brusc din ceea ce istoricii ar numi via a lui. la ora asta? Nu vrei s r spunzi. cu tot ce se pr bu ise defintiv în el. noaptea... dar i înainte i dup . pe un trotuar. de unele din scenele ei. nu te vedeai. Nu spusese el însu i. cu ea. în pozi ia aceea incomod .. . s zicem. se iubeau ca i înainte. totu i? ! ² Ba da. apropiat. cu aceea i asiduitate. e i el un domn foarte respectabil... de tavanul intrândului (die Einfahrt). î i ridic încet genunchii i începu s -i maseze.. de trei ori. dar atunci d ac el. s fie împreun . cedând unei scurte la it i. cum spunea. grav. nop ile. fusese gripa aceea plicticoas !). cu umerii epeni.. ea se continu m vis! Era propria sa lege. dup mai bine de jum tate de or .. de care e asociat . sau. Nu numai în noaptea aceea. i el. mai ales dac fizic te-ai dep rtat de locurile copil riei. când în receptor domnea de mult lini tea... realitatea nu se întrerupsese. când remarci ceva. d -mi pu in ap mineral .i caute o pozi ie mai bun pentru dormit. e firesc s începi s visezi pe cineva drag. bineîn eles. Minda ascult cu supunere sunetul acela ce bâzâia încet. ce. u a s-ar fi trântit cu siguran ! Dar a a. Apoi. cu aceea i frecven . într-o clip a ta de neaten ie. Pentru c . i ridic receptorul. deodat . citind.i stupoare începi s gesticulezi de unul singur.. legat . unde se c ra el printre cuiburile de rândunici. cu cineva c ruia îi vorbe ti. ceea ce se întâmpla acum chiar. venea i-l a tepta la ore imprevizibile. r spunse el. cu o cafea mic în fa . sau î i vorbe te. ei se vedeau în continuare. dup un timp. dar înc o dat ciudat sau.. la clinic . chinuitor. neîntrerupt. pe trotuarul vecin. ² Dar cine te bârâie. al încheieturilor. visul. El ridic privirea i observ abia în clipa aceea c locul pe care st tuse Fabian era gol i u ile apartamentului (ale holului i vestiarului. când mergi pe strad . Minda începu s viseze cu ea. s se iubeasc ca i înainte. i dac o visa. la urma urmei. m rog. nu s-au mai v zut vise-profe ii?! De i visele sale recente nu-i anun au nimic din ce urma s se întâmple în viitor.

m rog. atunci când cu Äaurul". peste pragul acela unde îl a tepta ea. . devenise isteric?! începea s plâng / în fa a unei femei. ca un repro . mândra. sperie. dece nii la rând. stima fa de munca sa. cu nervii s i de bivol. dar acum. ea se mi ca. ha. dar i înainte el î i avea ceasurile sale de. deloc uimit .. o alt form de repro .. îl a tepta. în definitiv. i atunci. încât ar fi fost evident pentru oricine. c pericolul nu era acolo. la fel ca înainte. s r cu a!.i aminteasc !... îmbr cat . ea venea i-l lua de la clinic . Unde pierise mândria ei?! O dat sau de dou ori pe s pt -f mân . cum spusese chiar i ea odat . când aprindea lumina i îi cerea socoteal . în a ternut. alb . p ea de fiecare dat atât de senin. normal. pe socoteala a ceea ce credea el c . acuma. nu trebuia s se încheie la hain !. de parc pe el l-ar fi pândit vreun pericol acolo. lunar.). o descoperea ud . nepl cut . degetele peste fa a ei. sporov ind lini tite. izbucnea sau se închidea. pentru Dumnezeu. trebuie s ne inem nervii pu in.pur i simplu. Da -da. nu. el în elege foarte bine.. c ruia. de ce avea ea totu i. în timp ce el r t cea pe unde? Cu cine?!. cel pu in o dat . ca un pe te sub ire. uneori. lucra prea mult.. auzise pozitiv aceasta. umilin ei orelor întregi de a teptare în locuin a sa goal . ha. cu o for . nu tiu cum se f cuse. nu r mânea nici un dubiu.. lung. ba nu. uitându-se la el dintr-un fel de dep rtare care îl enerva cu regularitate. ea îl privea blând..i din întâmplare. continuau.. bineîn eles. era probabil o toan . 134 135 întunecat de pasiune. de ce atâta angoas .. lui însu i 136 137 i se spusese c la clinic p trunseser astfel de zvonuri. curs i clinic .. a a cum so iile muncitorilor vin în ziua lefii s . foarte frumos. pentru numele lui Dumnezeu?! El lucra ca i înainte.. un pericol! i -apoi. cârduri-cârduri.. prins în ma in ria asta infernal . nop ile lor de iubire continuau. calm. în acest punct.. nu-i a a. cu mult mai pu in uimit decât el însu i. E adev rat ca. Cum putea deveni o femeiu c atât de trivial . o dat chiar adormit în patul s u. sub atâtea aspecte. i ÄTromboza venei porte" i revenise la ni te ' lucr ri din tinere e în leg tur cu Ädiabetul bronzat" i Äaniloidoza hepatic ". Minda. cum spunea Ceea! Trebuia s se termine odat cu a tept rile astea imprevizibile.. chiar mai bine. urm rit. n u-nu. la fel de ardente. care înainte. chiar i o astfel de femeiu c suficient . când fusese asta. se asteni-zase. de ce se ar ta cu aia. Fabian?! Habar n -avea. scena se mai repet o dat . chiar i pentru cineva cu mult mai pu in perspicace. de confortabil. cu tiin a sau ne tiin a i m -nvrednice te.. pentru te miri ce spirit simplu. nu de sudoarea acee a Va lor. fa de el însu i crescuse i nu pu in a contribuit la aceasta i refuzul acelui post. cu Äliteratura" era la zi. grave. într-un cerc. de fapt. de comun . ternii -na e de mult cele dou lucr ri.. de s lbatice! în bra ele sale pute rnice. un pericol pentru ea. o dat . foarte subtil !. el.. ce se întâmpl dac începem s alunec m pe panta aceasta. iat . invizibile. când totul merge perfect. cel pu in. hoin real .. de eliminare a tot ceea ce era superfluu. bine.i a tepte so ii la poarta uzinei.. profunde i curate. n ucitor. vulgar. care-i unea i în care pluteau împreun . un moft.. cum s -ar spune. s m -mp r-t sesc cu preacuratele tale. ceva mai târziu. de st ri isteroide etc.. anul trecut. vorbea de un fel de antaj sentimental. care. la un simplu.ci de lacrimi. i ea îl mângâie.. nu -i a a. nu era în nici un caz o Äaventur ". cu plan etele astea. chiar îi mul umea. mai mult chiar. suspiciunile m rturisite i nem rturisite (. aici. i.. între aceste ro i din ate care se mi c ov itor. incredibil de curate. f r de osând . pentru logodnica sa. u or întreb toare. când iubirile lor. întristându-se parc ² el. la urma urmei. nici un fel de dubiu! în fa a c reia. A. brusc. poate.sau. si. cum spusese chiar i ea. controlat. lâng grilajul de fier. pentru perechea sa definitiv . dac . o cedare. în miez de noapte... altfel.. la o simpl presupunere. o pierdere de vreme. un bob de nisip. nedelicate ea i i se vâra în visuri. a voca iei sale simple. c ut rile. se supunea umilin ei privirii sale severe. de relaxat. fals. un joc. Mia Fabian?! Prostii! Un simplu divertisment. sau ce dracu?! A. de inspirate. cu for a sa de concentrare. ca o igien a rela iilor lor i. cu o impetuozitate a c rei furie i puritate îl speriau pe el însu i i. inflexibila preacurata lui femeie. renun ase la toate principiile din care era f cut îns i carnea existen ei sale. nu-i mai dedica ei întreg timpul s u liber. e adev rat c . uite. ha. cu inhibi ia sa verificat în decenii. obosit . da. mai târziu. l-a oprit pe Brehariu. de solitudine necesar . ce mai voia?! A. el însu i î i pierduse st pânirea de sine i izbucnise în plâns."). a a cum p rea.. el ridica vocea. ce ordinar. . Da-da. el le-a retezat din prima clip .. îi vorbi încet... mai eficient. dar care ar fi constituit în via a lui. i când el se revolta. îi fusese ru ine s j plâng în singur tate?! I se sl biser nervii. în timp ce ea respira aprins în bra ele sale i patul lor se învârtea cu ei încet.. Brehariu însu i.. începea s se simt supravegheat. ea. i atunci.. a. altfel putea ceda chiar i el. îmb trânise/ nu mai rezista la ritmul s u obi nuit de studiu. negând tot ceea ce îi imputa el. ani. când avuseser ei doi o discu ie. observase el. o deviere din linia vie ii sale. iruri de lacrimi reci. dar.. ce dracu. el în elegea. dup ce-l a teptase o jum tate de noapte.Ä i iart mi mie p catele f cute cu voia. exista a a ceva. trecându. de frumoase. îi aduse un pahar cu cevE^un înt ritor. neesen ial. pe planul acesta înclinat (Legile planului înclinat! Superb capitol din fizic !)... ar fi râs odat . dar ce anume discutaser ar fi fost interesant s . sub figura sa grav . ^înfrigurat. destul. n ucitor pentru unii. ce se întâmplase?! Ce se întâmpla. cu o vehemen care-l .. la ie ire! Dar ² i ea se convinsese de acest lucru.. când totul merge perfect i. îi terse lacrimile. I îsi luase pe cap. în cariera lui nep tat un compromis.. la Sebe parc .. neexi sten ial.. îl c uta (ea.. cu. i-apoi era deosebit de picant s vad pe cineva. absurde. b rba ii au uneori crize de-astea.

iar panica acestora cine s-o mai st vileasc ?! Un psihic. cele zece secunde de vid ideatic pân s rea bricheta electric (a. un punct de care s . impertinent. nop ile lor unice. vulgar . i lucrurile. bineîn eles. vor J intra în normal! Trebuie îns . în primul rând. de a. Calm.i agate bâzâitul lor trivial.cât era el de profesor. ca un simplu exerci iu de gim nastic . el care. atunci când nu-l vedea nimeni. ca s poat înainta... mul umirea unei pofte. nu avea cine tie ce insolit într-însa. carne. în obscurul acela. i dac n u putea altfel. i iat ce bine f cuse. totul e un r zboi al nervilor. î i s pa galerii. calm. dac ne p str m calmul. când se auzea chemat de o voce pe care o iubea. asta începea s devie ceva mai complicat!). orice posibilitate de roman are joas . din fa . c în fiecare dintre noi.. se refugia el însu i.i umple gura (ca i ceilal i) cu legume. cu labele din fa transformându-se în lope i. astfel se exerseaz el. ce se transmite subcorticalului i de aici organelor. de a întoarce capul cu o secund mai târziu. el. acela de a merge încet când ar trebui s alergi. dar el t iase. o panicard . pâine. cu pauze. exersat. dejoac . orice dorin a te miri c rui ipocmmen! A. în primul rând s . se va terge de la sine. legume. prostii! Pe el nu -l interesau astfel de anecdote.i p streze calmul. nu cumva panica ei pornea de la panica. serile lor. începând de la actele simple. de la început. de oboseal . pofta se aprindea în ei. au astfel de istorii. el.. bellum omnium contra omnes. în alt parte. i lâng el nu putea întârzia o bocitoare. pozitiv. se infiltreaz . totul trebuie creat. i asta mai mult ca un avertisment pentru al ii. de a-l st pâni i a-l privi pe el însu i ca pe un obiect (o. în care.i st pâni bra ul care zvâcnea dup un obiect. s . se vedea cu ochiul liber asta. decât orice medic de provincie care are o istorie cu o sor sau alta. de lumin . atr gea destule mu te care de ani i ani c utau inutil. nu intrase în discu ii cu te miri ce asistent sau sor . în mecanismul nostru moral-vegetativ. poetic.. sentimentul lor. panica moral . psihologic . de ascuns. de pozitivi. Calm. care tremur de poft ). când era singur. calm. ale c rui galerii. între inut. mâinile lor când se atingeau. draga mea. pentru a curma cu hot râre. chiar i nu mai sub acest aspect. s amâie pentru el însu i.i îndoi încet. i trece al t uri. de care s se poat ag a el. în primul rând calm! Panica este cea care omoar . subp mântean. din copil rie. pri virile lor când se întâlneau. monoideologic .i st pâneasc privirea. flirturi. ce dracu. un exerci iu i mai subtil (înc un exerci iu din cele simple). mai grele. nu. s se poat târî în ve nicia ei. treceau uneori i prin aer. asupra Äsocialului din noi". s . da. mâinile acelea imposibile. de impresionant . înainta. Da -da. da. în fa a visurilor sale.. tr ia în via a lui. un fel de coro -pi ni uria . o epiderm de femeie. dezm at . zb tându -se uneori. spusese i la curs asta de curând. î i ceruse chiar scuze. erau unii colegi de la institut. nu-i asa. al jurîmpre -jurului nostru! Un animal resping tor. a c rui trepida ie u oar o sim ea mereu sub . s nu te repezi la mâncare. a visului s u. plictisit pân la somn. se ar tase speriat. atunci când nu ai decât o singur i bestial pornire. în momentele de neaten ie.. una din acelea care n -au fost trântite ca lumea de un vl jgan pe marginea unui an . care -l cuno tea. chiar cu studente. obiecte în echilibru.' atât de bine. dac putem s o numim astfel. s -l poat primi pe el. c nu era nici o aventur . când. acolo unde se tr deaz atâ ia. ce splendid îns . neb rb tesc. de i au trecut aproape dou zeci i patru de ore de când n-ai pus nimic în gur . isteroid . ar fi pierit. e drept. ea va disp rea. f cuse exerci ii complicate de st pânire. ca inele unui metrou. de a. tia el prea bine. i era datoria ei. înghi ind p mânt. astfel se creeaz calmul. s faci conversa ie atunci când to i în fulec . ÄCine se st pâne te pe sine st pâne te lumea!" spusese nu tiu cine. despre La u se povestea cu precizie c . e adev rat. negase. acesta e semnul prim al for ei! Or. oricât de reali ti. s serve ti pe toat lumea cu pâine. sim ea asta dinl untru. cu cât spaim i repulsie. aceast victorie singuratic .ef . în argila aceea brun-neagr care se freca de pielea lui unsuroas . via a lui atât de curat . un cortex în alert ?! Calm. degetele nest pânite. ha. a unei pl ceri. cu absen e. în cele mai multe cazuri. nu accidentele mecanice. i acest adev r. ci frica. lui. se invagineaz i în noi. chiar când i-e foame. pâine. ce animal obscur. ci direct cu unul ca Brehariu. în func ionalitatea noastr organic . târâtor. raporturi clare. resping tor. cu ochii atrofia i. indiferent . imagina ia sinuciga . cu fesele de marginea unui an ! Ptiu. se afl .. fugea el însu i. bine.. de for ! Calm. în via a. nu va admite ca panica s -i pun st pânire pe existen . care. câte o domni oar de asta literar . sau. s m nânci în sil . care aveau astfel de. 138 139 m runt . de relieful limpede. o suspicioas etc. în orice caz. carne. de parc nu ar fi locuit niciodat acolo. apoi mesteca i înghi ea p mântul. chiar i numai pentru câteva secunde. deviat u or.. ochii. a Ludmilei. a visului s u?! Absurd. discu iile lor. apoi al i câtfva pa i. s-ar fi topit. pân luciul acela b ie esc. s priveasc altceva. în primul rând calm. de parc adev rata poart la care trebuie s intre se afla cu câ iva pa i mai încolo. apari iile lor în lume. reluat în forme tot mai complicate. muzical totu i. s fii inteligent. animalul acela str in. vulgare în primul rând prin simplismul lor! / Istoria cu Fabian. s tai friptura în felii mici. ervetul. cu aceast panic sentimental ce începuse s devie d un toare.. cu degetele sale îngrijite înfipte în blana lui de guzgan orb! Un animal ciudat. fl mând. iat j începuse s -l afecteze i pe el. cu din ii cl n nind. s le tulbure iubirea.. specula ii literare! Se pare.. în nici un caz n -ar fi fost el mai pu in abil decât orice licean care se culc cu fata din cas . povestea cu cel care întârzie cu bun voin s intre pe poarta casei. domni oarele astea literare!. asupra legilor celor mai simple i mai tiranice ale existen ei noastre! Da. tocmai.. nervoas .. Panica visului s u. ironic. jalnic de inutil. un loc. acest adev r social se prelunge te. încet. obosit. ce s pa posomorât . era un om de for . s înceteze. n-ar fi fost el mai neîndemânatic decât al ii.. i tocmai de asta nu trebuia ascuns nimic! Dac ar fi fost ceva vulgar. de i obosit. dar acest calm ar fi trebuit s înceap . mult calm.

iat . care e un b rbat din toate punctele de.. mai în spate. ar fi sim it -o sub palme! Un animal care habar n-avea de existen a lui. galeria lui întortocheat trecea milimetric. ce -i asta. înfundându-se pe ni te str du e necunoscute. în l turi. preg tit cu r bdare i cu geniu.. ea l-ar fi putut speria cu agita ia ei plâng rea . cu instala ii sanitare pe m sura secolului. de i fusese creat pentru el. el sim ea c nu era acesta adev rul. tovar e. intersti iile viselor sale de fiecare noapte. ² în l turi.. în l turi!! La o parte!. inepuizabila vibra ie care4 înso ea munca lui posomorât . cum zicea cu un anume patos.. ha. tovar e. atât de ginga .. asta-i bun . stufos. în 142 cartier. cu panica ei trivial ! Cu orgoliul ei de n at.. nu?! Fabian privi un timp în fa a ei. Äproprietari" si ei.. încercând s fac Äcâ iva pa i" sub soarele înc puternic. al galeriei sale. într -un schimb de cadre medicale. ea bineîn eles. sus de pe bordur . m runtele animale din curte. iubita mea! Cel pu in. cu pomi în curte. cu Babe . în l turi. vechi.. o singur dat ? întreb ea i în ochi îi sclipea ironia.. apoi cu Ludmila. i triste ea poate inspira fric . ov ise. anume pentru el. pomii. printr-o coinciden izbitoare. i dac ar fi stat în mâini. la o parte! în l turi. începuse s -i umple spa iile. (Minda era invitat la un congres în Anglia. nu tiu unde... f r motiv.picioare.) j ² S pt mâna viitoare! Sper s ne mai vedem o dat pân atunci. începuse s -o nelini teasc . La o.. Chiar i triste ea pe asemenea m ti apare tot sub forma autoironiei.. în majoritate. dumneata. veche. în ce clip de neaten ie. Minda fusese aproape o lun în Polonia. vezi ce-i cu ma ina aia. de extaz îl surprinsese ea cu guzganul lui uria în bra e?!. T cur i merser mai departe. cu o r ceal inuman ! Pe el. iarba. dou .. Toat lume a. Äcelebritatea" lor. cu proprietarii lor. venise la întâlnirea cu el. în l turi. exact sub mâinile t lpilor sale. ² Dar eu nu vreau s -l înlocuiesc pe. altfel. nelini titoare. pu in. . tonic . închi i cu mali iozitate. ca o fântân orizontal . reconfortant . expresia lui. la câteva zile!. Cine renun la celebritate?! ² Când pleci? întreb ea. un zâmbet care sâsâia parc . ea. de la începuturile. brusc. în sta ia Orzari). de orb! Naiv ca un phoetus. în l turi!. distrugându-le trecutul. întoarse ochii spre el i-i întâlni zâmbetul s u lini tit.. a a. de sensibil.. în câteva rânduri. Nimeni nu dep e te marcajul! Nu mai trece nimeni. a a cum au puberii când privesc o femeie în jur de treizeci.. La început credeam c te prefaci. în l turi!.. f r int . tu nu bei! îi spuse Fabian într-una din hoin relile lor (era la începutul lui septembrie). de i.. orizontul negru. Era prima lor întâlnire dup ce nu se v zuser de aproape dou luni... ha. trebuia s-o alunge. nu-nu! El se oprise câteva secunde. fuseser foarte bine servi i i reveniser . pavate. dup vacan a de var . la o parte. nehot rât.. ce-o s zic lumea când ne vede c eu golesc singur paharele i tu te ui i la mine cu ochii umezi de dragoste.. la o parte. s tui. chiar El începuse s se nelini teasc ! De câteva ori sim ise asta cu precizie. La o parte!. Mergeau al turi pe trotuarul str zii Agricultori. vecinii.. una din acele figuri de femeie care pare c râde de orice. unde alergi. încetase pentru câteva clipe trepida ia aceea de sub. râzând i el. nu avea încotro. curate. la o parte. n -ai auzit când am strigat. al gurii.. lipsit de epiderm ! Nu-nu.. într-un sat... cu g rdule e. mai în spate.. Se obi nuise de mult cu aceast expresie. n -ai s -l po i înlocui pe Geiger.. f r excep ie. de i se ag a de el. Tramvaiele uruiau la curbe. nu se admite nici o singur excep ie! La o parte. u oara. uneori orizontul s u! Cum ghicise ea existen a lui?! Când. dumneata de colo. nelini ti i de perspectiva unei locuin e Äîn bloc". ha. l-ar fi putut nelini ti! în tembelismul i panica ei! în grija ei fa de el.. o form de curaj. sublime Minda. pe care. acum îns . apoi.. da-da. parc . o acceptase cu indiferen a i sportivitatea ei calm . s tii. vinovat. altfel n-ar mai fi fost el capabil.. de parc se oprise brusc miraculoasa coinciden a galeriilor lor. l -ar fi putut omorî. tremurând de încredere ca un trup viu. ambii o petrecuser în alt parte. care î i închipuia c poate înlocui orice.. îns . pur i simplu. cine tie. la mare. evident. Sunt pur i simplu fericit c tu îmi acorzi o or . intrând în jocul ei.. împreun cu cea a p rin ilor i a bunicilor lor. ve nic antisentimental flegm . Ämarea era elementul ei". desenul ochilor.. i atunci amendat de ochii ei. care era îns i hot rârea! Da. ce p zesc ia de la col .. îndulcit de apropierea serii. care ap rea foarte rar la ea. Trebuia s-o îndep rteze. nefericita.. c poate umple totul! Iat . am spus!. 140 Capitolul XIII ² Ce curios. de data aceasta un birt m runt. pân atunci. ² Cel pu in o singur dat . Geiger! replic doctorul. în mun i. la vreuna din marile uzine di n apropiere. pentru c . pu in ame i i de vin (ie iser doar de o jum tate de or dintr-un local. se aflau pe undeva pe lâng Bariera Vergului.în l turi. mergând 'astfel. firesc. nu vezi culoarul?! în l turi. oricum. ha! în felul sta. reflexul din privire sugerau o neobosit . se apropia de un secol. Nu se aude? Hei. l umea cobora gr bit în sta ii. s tii c . Doc. unde. cei doi treceau prin dreptul unor case m runte. la o parte. str zile se animau încet. ce te prefaci c . inându-se de mân . ² Numai o dat ? S ne vedem. viclenia i frica lor din privire. ia d -ncoace tele. toat lumea în l turi.. acum îns sunt convins c tu. duioas . hei.. în tembelismul ei. de dragul meu.. el. la o parte. devenea. cu pietricele rotunde. acolo. muncitori. iar el. ai putea s bei. care... nu-mi. sau o form a spaimei. pe mijlocul drumului. casele vechii mahalale bucure tene.

i o u oar aplecare din spate. pe când. pac! V -am doborât cu o singur lovitur ! Pac! Bum! 144 145 .. de parc l-ar fi izbit o m nu .. calm. vreau s . nu se pr v le te peste ea. care parc se gândea în alt parte. neîn elegând: ² Voiai s te respect. ca un nesim it. s nu crezi c -mi fac vreo iluzie în ce prive te b rb ia ta! Lui Geiger. 143 . ² Haide. ai s râzi. pardon. privind-o dintr-o parte. he? f cu Minda cu un zâmbet stins. când pleci!. a trimis-o i pe sor -sa la mine. m a teapt la poarta blocului.. pardon.. ² De ce râzi.i cer o favoare! ² Oho! r spunse el. las fasoanele astea! Tonul ei era destul de brusc. Asta-i ceva original! Nu credeam s . cu cât noi doi ne vom înh ita mai târziu. asta-i! f cu ea.. putem trece la altceva! ² Bineîn eles. ² Bineîn eles c e ti un tic los. îl f cea cumva mai tân r. spuse ea zâmbind cu franche e. cum ai f cut tu la început! i -apoi. lumini a aceea lu din ochi. dar ochii îi r maser reci. ² Ei. i-apoi?! i-apoi nu se comport ca i cum ar avea aisprezece ani. i ea îl privi scurt. Doc. se pref cu c pune o arm la ochi. n-am senza ia c e ti dintre cei viteji! ipi g ravi. intimitatea noastr nu trece de um rul dumneavoastr .. i tu tii... hi (râdea el f r zgomot. îns .. Asta-i ceva original! Nu credeam s . pesc ru ul e ti tu! (Fuseser de curând la un spectacol cu Pesc ru ul la Na ional.. tu i cu Geiger sunte i pesc ru ii! i eu ( i el se opri. atunci? ² P i cum s nu râd. când. tii de la sfâr itul verii eu nu m mai culc cu Babe ? i acesta-i un lucru care. dar. ² Cum a a?! se opri în loc Minda. eu am venit i. vreau s .. ha.. bineîn eles! se gr bi el. ² Cred c voia i s v c s tori i. durdulie..i fac geamantanul. hi. un om n-a avut ce face.. ² De ce râzi.. nu..² Vreau s te rog un lucru. bineîn eles! Ne-ai otr vit / intimitatea noastr .. î i fac te miri ce figur scârboas ! Minda surâdea i pe frunte îi ap ruser degetele acelea ro ii. îmi repro ezi asta?! ² î i repro ez totul! i ea zâmbi.. f cu el cu un zâmbet stingherit. . ² Nu-nu. Doc. a venit i l-a împu cat! ² i. tu tii. i privirea sa r t cea undeva la cap tul str du ei întortocheate pe care se aflau. în ultimii doi ani. spuse Mia cu seriozitate. hi. în mod surprin z tor.. în lini te).. eu îns mi. s pt mâna viitoare. s . ore întregi (i-am luat cheia de la apartament). eu îi echilibram via a. rela iile noastre sunt de-o natur care. eu. ca într-un joc... ha! ² Din cauza ta! fu r spunsul ei sec. umbl neîngrijit.. c ruia. pe care vrea s i -o fac amant . ca o c lug ri . asta-i! se indign Minda.. nu. s -mi'dai mie voie s . cu ochelari i cu mii de fandoseli.. cu alte sensuri.) A.. care. n-ai ce s .. a a c .. ne vrând s fie gre it în eles. E ti de acord sau nu. nu trebuie s m în elegi gre it. ha! ² Din cauza ta! fu r spunsul ei sec.. ce-mi ceri e un semn de intimitate. ² Haide. nu pot tr i a a. m ini iezi în am nunte care. nevrând s fie gre it în eles.. >‡ '<² . eu nu -mi f cusem nici un fel de iluzii. Minda d du din umeri.... aproape c m excit . Sim ea o ciudat pl cere s n-o contrazic .. ² Da. ² Iart -m . bine dispus .i cer hatârul.. pe când. în l at pe tocurile de apte centimetri. dar î i p stra zâmbetul.. s -mi dai voie. n -ai avut ce s faci i ai n v lit peste min e i am râtul la de b iat. atunci? ² P i cum s nu râd. i fraza aceasta îi r mase ei de acolo... oricât de viteaz ai fi. hi. amândoi. provocând o rela ie total platonic . scârbos platonic ! ² Ei. Respira pu in cu greutate (numai ea îl auzea). eu îns mi nu -mi g sesc locul. când e vorba s se comporte ca ni te b rba i. cu atât m ai bine pentru amândoi! Pentru mine în primul rând! B ie a . intimitatea noastr nu trece de um rul dumneavoastr . las fasoanele astea! Tonul ei era destul de brusc. he. nu-i a a. a a ca tine. ha. corpul meu î i cere drepturile. o înscenare execrabil . apoi ad ug : ² Pe-aici tr ia un pesc ru i... cu zâmbetul ei cel mai sportiv.. ca totdeauna când mergea al turi de ea. cu o convulsie din umeri). pardon. Când i-am cerut eu s m respec i?! Apropo. rela iile noastre sunt de-o natur care. nu-i ajungi nici pân la c lcâi! i-apoi.Ia te uit ! spuse Minda.. sau po i s b nuie ti c eu nu sunt dintr -alea la care trebuie s le pui un disc ca s !.. acum vorbesc eu! Din pricina ta.i repro ezi! E ti un tic los i un la .... putem trece la altceva! ² Bineîn eles. bietul b iat e total înnebunit. aproape c m excit . de fiin a ei scund .. o mai repe tase de câteva ori. Glume ti?! ² Nu glumesc deloc! Un b rbat care vrea s se culce cu o femeie. bineîn eles! se gr bi el..Ia te uit ! spuse Minda... E ti de acord sau nu. care parc se gândea în alt parte. ce-mi ceri e un semn de intimitate.i cer nimic.

.. pe care vrea s i-o fac amant .. va duce instinctiv mâna la nodul de la cravat . i tu tii. o clip . de stare pregripal . muzical.. eu îns mi.. plutea într -o limf mai larg a nop ii aceleia de septembrie.. plutea într -o limf mai larg a nop ii aceleia de septembrie. ce putea fi mai pl cut. se putea spune. Trecu pe lâng un birt unde se bea în picioare în prima sal i. umbl neîngrijit. delicii inexprimabile!.. pe care. s vad dac nu sta cumva în curent. i va suna. dimpotriv : în s li domnea un aer st tut. neîn elegând: ² Voiai s te respect. ridicol. pe care nu-l poftea deloc i care îi d du un fel de curaj. un burlac. cu siguran . tii n \c de la sfâr itul verii eu nu m mai culc cu Babe ? i acesta-i un lucru care. cu zâmbetul ei cel mai sportiv. Ceru o vodc mare i se a ez la una din tejghelele prinse în perete. Circului.. bietul b iat e total înnebunit. scârbos platonic ! ² Ei. care ascundea. nu pot tr i a a. decât o femeiu c îmbr cat într-un taior pal. m a teapt la poarta blocului. hi. sau po i s b nuie ti c eu nu sunt dintr-alea la care trebuie s le pui un disc ca s !. cum ai f cut tu la început! i -apoi. dup ce îl dep ise deja. îmi repro ezi asta?! ² î i repro ez totul! i ea zâmbi. Fric ?! De ce?! Ei.. spiritul i se adapta noii Ärealit i" i tr gea acum toate foloasele din starea mai lent ... ce perspectiv putea fi mai pl cut decât cea care-l a tepta în acea sear .. un gest pe care nu-l putea suferi. un burlac. m ini iezi în am nunte care. pe care mul i ar vrea s le. pe el. îi era pur i simplu fric . Ei. hi. îi era pur i simplu fric . a trimis-o i pe sor -sa la mine. Nu era îns nici un fel de curent. pe care mul i ar vrea s le. s recapituleze: o cutie de bomboane. pe el. un monogam convins. brusc. hi! Fric de un simplu telefon?! Da. descompus . bine pensat pe corpule ul ei durduliu. va urca.. va urca. mul i din m garii tia care umbl pe strad . dispre uind liftul. <‡ '² . hi! Fric de un simplu telefon?! Da.. de stare pregripal . delicii inexprimabile!. Pur i simplu inexprima bile.. Era ridicol s se suspecteze de febr . i-apoi?! i-apoi nu se comport ca i cum ar avea aisprezece ani. un gest pe care nu-l putea suferi. Ei. formul el dup ce b u lichidul acela cu care nu era deloc obi nuit. Perfect! f cu doctorul i. corpul meu î i cere drepturile. Minda se întoarse i urc cele dou trepte de piatr . Febra bâzâia în el.. hi.. un fel de frig la spate i. hi. cu spatele la un grup de consumatori în mijlocul c rora se afla i un câine. ² Nu-nu. cu siguran . dup telefon. ca o cutie. ² Iart -m . dup prima i gre oasa alarm .. formul el dup ce b u lichidul acela cu care nu era deloc obi nuit. refuzând. dar dup telefon? Hai?! Ei bine ( i el mai trase o du c ). Minda sim i. decât o femeiu c îmbr cat într-un taior pal. de tr ire. asta-i! se indign Minda. dar dup telefon? Hai?! Ei bine ( i el mai trase o du c ). pe care nu-l poftea deloc i care îi d du un fel de curaj.. Glume ti?! ² Nu glumesc deloc! Un b rbat care vrea s se culce cu o femeie.. r mase el însu i cu gura c scat : de ce se bucura astfel?! Cum de ce? De perspectiva galant care îl a tepta! Va s zic . p trunzând în mica sal .. atâtea. Minda se întoarse i urc cele dou trepte de piatr .. Puk îl sprijinea de sub iori.... ce putea fi mai pl cut. acum vorbesc eu! Din pricina ta.. O sticl de ampanie ² i va urca! Va urca. Da!. nu se pr v le te peste ea. Pur i simplu inexprima bile. atâtea. Puk îl sprijinea de sub iori. saturat de fum de igar . spre Neva. spre Neva.. ca o cutie. pe care. ore întregi (i-am luat cheia de la apartament). provocând o rela ie total platonic . bine pensat pe corpule ul ei durduliu. Raskolnikov îl âra lin.. i va suna.² Cum a a?! se opri în loc Minda... eu îns mi nu -mi g sesc locul. dup prima i gre oasa alarm .. va tu i u or. spiritul i se adapta noii Ärealit i" i tr gea acum toate foloasele din starea mai lent . va cump ra o cutie de bomboane de ciocolat . se întoarse reflex. dup telefon. ca un nesim it.. dup ce îl dep ise deja. igrasios. Raskolnikov îl âra lin. i privirea sa r t cea undeva la cap tul str du ei întortocheate pe care se aflau. Da!. descompus . bineîn eles. care ascundea.. nu-i a a. O sticl de ampanie ² i va urca! Va urca. de ce... Trecu pe lâng un birt unde se bea în picioare în prima sal i. Fric ?! De ce?! Ei.. hi. Era ridicol s se suspecteze de febr . de tr ire.. cu spatele la un grup de consumatori în mijlocul c rora se afla i un câine. refuzând. bineîn eles. hi. în sus i în jos.. de zid jilav. p trunzând în mica sal . va duce instinctiv mâna la nodul de la cravat . parc trotuarul acela destul de populat la ora aceea se aplecase u or i el nu trebuia s fac decât gestul formal de a ridica pantofii ca s alunece. sau. va tu i u or. nu -i a a. de ce. va ajunge.. mul i din . f cu el cu un zâmbet stingherit. pe sc ri. va ajunge. încât. un monogam convins. va cump ra o cutie de bomboane de ciocolat . ca o c lug ri . muzical. pe sc ri. ce perspectiv putea fi mai pl cut decât cea care-l a tepta în acea sear . Minda d du din umeri. Febra bâzâia în el.. cu atâta secret automul umire.i frec cu energie mâinile. de transpira ie uman . Ceru o vodc mare i se a ez la una din tejghelele prinse în perete. parc trotuarul acela destul de populat la ora aceea se aplecase u or i el nu trebuia s fac decât gestul formal de a ridica pantofii ca s alunece. bineîn eles! Ne-ai otr vi^/ intimitatea noastr .. 144 148 Circului. s ... dispre uind liftul..

frac i baston. marcheaz nenum rate goluri în poarta echipei adverse. 144 ² Ei.i supun corpul i nu lu nici o hot râre. echipa sa se descurc prost.. i se p ru c e o simpl stare de plictiseal . un soldat ciudat. acum vorbesc eu! Din pricina ta. candoarea real ce traversa întreaga pelicul . se pute a spune. b trânii domni singuratici. cu rachetele ovale de tenis. o dansatoare tahitian . ha.. putem trece la altceva! ² Bineîn eles. cu eternele personaje. m ini iezi în am nunte care. de dinainte de r zboi. cântând o arie vesel . temperatura i se ridicase cu precizie cu câteva linii. «» '² . la început. eternii derbedei amatori de primele rânduri. dou cu alupa pe Volga.. Sim ea usc ciune în gât. Când ie i. un Arlechin. 148 balconului tapetat cu vitrouri luminate anemic. pardon. cu atât mai bine pentru amândoi! Pentru mine în primul rând! B ie a . rela iile noastre sunt de-o natur care. un fel de indispo zi ie fizic i. ÄS m duc acas s fac o baie fierbinte!" fu primul s u impuls. i privirea sa r t cea undeva la cap tul str du ei întortocheate pe care se aflau.Ia te uit ! spuse Minda. s recapituleze: o cutie de bomboane. mult romantism sexual. încât. neîn elegând: ² Voiai s te respect. E ti de acord sau nu. cu cât noi doi ne vom înh ita mai târziu. un film în care exista mult respect pentru femeie. Era o comedie sovietic .m garii tia care umbl pe strad . nu aveau nici o leg tur cu ceea ce vedea în fa a ochilor. Glume ti?! ² Nu glumesc deloc! Un b rbat care vrea s se culce cu o femeie. în zilele Stalingradului.. Apoi. î i d du seama c ceea ce sim ea. eu îns mi nu -mi g sesc locul. unde po i deslu i. dimpotriv : în s li domnea un aer st tut. las fasoanele astea! Tonul ei era destul de brusc. îmi repro ezi asta?! ² î i repro ez totul! i ea zâmbi. aproape c m excit . corpul meu î i cere drepturile. îi pl cu de data aceasta chiar mai mult decât cu dou zeci de ani înainte. oricât de viteaz ai fi. saturat de fum de igar . m a teapt la poarta blocului. a trimis-o i pe sor -sa la mine. nu trebuie s m în elegi gre it.. hi. Perfect! f cu doctorul i. s .. picioarele îi amor iser . Continu s mearg pe jos. pe când. Minda sim i. a a ca . care poart numele de ÄBizonii negri" i sunt un fel de combina ie teutonico-capitalist . cu amantele lor i cornetele de semin e. asta-i! f cu ea.. Minda d du din umeri.. un clovn.i cer nimic. eroul principal. suferinzi.. asta-i! se indign Minda. cu zâmbetul ei cel mai sportiv.. ca o c lug ri . f cu el cu un zâmbet stingherit.i aminti de Ivan cel Groaznic. bineîn eles! Ne-ai otr vit/ intimitatea noastr . ce-mi ceri e un semn de intimitate. pre uia mai mult acum naivitatea. ² Haide.. hi.. ca un nesim it. ridicol.. nu se pr v le te peste ea.. nu pot tr i a a.. Spre jum tatea filmului sim i un fel de nemul umire.. cu o tamburin . temându -se de o grip .. un domn cu ilindru. u oara fierbin eal i umezirea pal melor. i tu tii. se întoarse reflex. un fel de frig la spate i. adorabil îns ) în pantalonii aceia largi... aflat în permisie. Ä i când te gânde ti când e turnat acest film!" râse el i . Când i-am cerut eu s m respec i?! Apropo. sau po i s banuie ti c eu nu sunt dintr -alea la care trebuie s le pui un disc ca s !. dar rezist i. Nu era îns nici un fel de curent. ² De ce râzi. de transpira ie uman . îmbr ca i (cu întârziere. pe care vrea s i -o fac amant . brusc. i el însu i. în acordurile unui disc uzat. se afla pe oseaua tefan cel Mare i mergea în direc ia 147 . nu-i ajungi nici pân la c lcâi! i-apoi. câte o pereche somnoroas .. ² Iart -m .. o clip vru s cedeze impulsului de a p r si sal a. n-am senza ia c e ti dintre cei viteji! ipi gravi... ² Nu-nu. ore întregi (i-am luat cheia de la apartament). i-apoi?! i-apoi nu se comport ca i cum ar avea aisprezece ani. de zid jilav. igrasios. bine dispus . ha! ² Din cauza ta! fu r spunsul ei sec. Doc. s vad dac nu sta cumva în curent. nevrând s fie gre it în eles. atunci? ² P i cum s nu râd. tumat în plin r zboi.. s nu crezi c -mi fac vreo iluzie în ce prive te b rb ia ta! Lui Geiger.. iar când se conciliaz cu iubita sa. r mase el însu i cu gura c scat : de ce se bucura astfel?! Cum de ce? De perspectiva galant care îl a tepta! Va s zic . ² Cum a a?! se opri în loc Minda.. u oara dar persistenta frison are reveni. sau. Asta-i ceva original! Nu credeam s . nu. un contabil care face du . bineîn eles! se gr bi el. umbl neîngrijit. tii t/vc de la sfâr itul verii eu nu m mai culc cu Babe ? i acesta-i un lucru care. dou secven e de step. bietul b iat e total înnebunit.. scârbos platonic ! ² Ei.. în sus i în jos.i frec cu energie mâinile. Minda rev zu filmul cu pl cere. câ iva studen i ce locuiesc într-un c min foarte luxos. când e trist. care parc se gândea în alt parte. fetele în fustele pân 'n c lcâie i pe cap cu caschetele ap rute imediat dup primul r zboi. intimitatea noastr nu trece de um rul dumneavoastr . cum ai f cut tu la început! i -apoi. provocând o rela ie total platonic . în curând. cu atâta secret automul umire. dar 1 se f cu sil de acest salt b trânesc pân în cada sa de acas i întreg ritualul c ruia trebuia s . o clip . se înserase deja i aerul curat îl învior . eu îns mi.

. a trimis o i pe sor -sa la mine. tii /vC de la sfâr itul verii eu nu m mai culc cu Babe ? i acesta-i un lucru care. a a ca tine. privind-o dintr-o parte.. pe care vrea s i -o fac amant . nu trebuie s m în elegi gre it. cu cât noi doi ne vom înh ita mai târziu. spuse ea zâmbind cu franche e. provocând o rela ie total platonic . i ea îl privi scurt.. dar î i p stra zâmbetul. i fraza aceasta îi r mase ei de acolo. Respira pu in cu greutate (numai ea îl auzea). 144 ² Ei. pac! V -am doborât cu o singur lovitur ! Pac! Bum! 145 ² Ia te uit ! spuse Minda. E ti de acord sau nu. oricât de viteaz ai fi. dar... n-ai ce s . ² Haide..i cer nimic. apoi ad ug : ² Pe-aici tr ia un pesc ru i. a venit i l-a împu cat! ² i. privind-o dintr-o parte. în mod surpri nz tor.. cu o convulsie din umeri). f cu el cu un zâmbet stingherit. i ea îl privi scurt. îl f cea cumva mai tân r. hi. eu. las fasoanele astea! Tonul ei era destul de brusc. ² De ce râzi. îmi repro ezi asta?! ² î i repro ez totul! i ea zâmbi. pardon. corpul meu î i cere drepturile. apoi ad ug : ² Pe-aici tr ia un pesc ru i. tu tii. asta-i! se indign Minda. ² Cum a a?! se opri în loc Minda. hi.. dar.. Sim ea o ciudat pl cere s n-o contrazic . pesc ru ul e ti tu! (Fuseser de curând la un . i-apoi?! i-apoi nu se comport ca i cum ar avea aisprezece ani. Minda d du din umeri.. i o u oar aplecare din spate. eu nu -mi f cusem nici un fel de iluzii. Doc.. m a teapt la poarta blocului. nu.. în l at pe tocurile de apte centimetri.. o înscenare execrabil . c ruia. ² Bineîn eles c e ti un tic los. hi. s . ore întregi (i-am luat cheia de la apartament). c ruia. durdulie.. ca într-un joc.. pardon. atunci? ² P i cum s nu râd. în ultimii doi ani.. s nu crezi c -mi fac vreo iluzie în ce prive te b rb ia ta! Lui Geiger. ca un nesim it. în l at pe tocurile de apte centimetri.. eu nu-mi f cusem nici un fel de iluzii. ² Bineîn eles c e ti un tic los. cu o convulsie din umeri).... Când i-am cerut eu s m respec i?! Apropo. acum vorbesc eu! Din pricina ta. dar îsi p stra zâmbetul. hi (râdea el f r zgomot. ai s râzi. î i fac te miri ce figur scârboas ! Minda surâdea i pe frunte îi ap ruser degetele acelea ro ii. cu ochelari i cu mii de fandoseli. ca totdeauna când mergea al turi de ea.. neîn elegând: ² Voiai s te respect. îns .) A. he. '‡² . nevrând s fie gre it în eles. ha! ² Din cauza ta! fu r spunsul ei sec. eu îns mi. tu i cu Geiger sunte i pesc ru ii! i eu ( i el se opri.i repro ezi! E ti un tic los i un la . eu am venit i.. nu-i a a. care parc se gândea în alt parte. nu pot tr i a a. în lini te). ha.. îl f cea cumva mai tân r.. Sim ea o ciudat pl cere s n-o contrazic . ² Iart -m . bine dispus .. amândoi.. n -ai avut ce s faci i ai n v lit peste mine i am râtul la de b iat. calm. ca totdeauna când mergea al turi de ea. în ultimii doi ani.. eu îns mi nu-mi g sesc locul.. în mod surprin z tor.tine. scârbos platonic ! ² Ei. ai s râzi.. i tu tii. cu ochelari i cu mii de fandoseli. he? f cu Minda cu un zâmbet stins. putem trece la altceva! ² Bineîn eles. a a c . ² Cred c voia i s v c s tori i. pe când. ² Cred c voia i s v c s tori i. de fiin a ei scund . nu-i a a. eu îi echilibram via a. de parc l-ar fi izbit o m nu . î i fac te miri ce figur scârboas ! Minda surâdea i pe frunte îi ap ruser degetele acelea ro ii. un om n-a avut ce face. un om n-a avut ce face.... o mai repe tase de câteva ori. ca într-un joc. cu zâmbetul ei cel mai sportiv. Respira pu in cu greutate (numai ea îl auzea). a venit i l-a împu cat! ² i.. ca o c lug ri . sau po i s b nuie ti c eu nu sunt dintr -alea la care trebuie s le pui un disc ca s !... eu. n -ai avut ce s faci i ai n v lit peste mine i am râtul la de b iat. Doc. m ini iezi în am nunte care. umbl neîngrijit.. Glume ti?! ² Nu glumesc deloc! Un b rbat care vrea s se culce cu o femeie.. care. bineîn eles! se gr bi el. spuse ea zâmbind cu franche e. he? f cu Minda cu un zâmbet stins... de fiin a ei scund . tu tii. când e vorba s se comporte ca ni te b rba i. cu atât mai bine pentru amândoi! Pentru mine în primul rând! B ie a . rela iile noastre sunt de-o natur care. hi (râdea el f r zgomot.. durdulie. n-am senza ia c e ti dintre cei viteji! ipi gravi. intimitatea noastr nu trece de um rul dumneavoastr . cu alte sensuri. care. pesc ru ul e ti tu! (Fuseser de curând la un spectacol cu Pesc ru ul la Na ional. .. bineîn eles! Ne-ai otr vit / intimitatea noastr . a a c .. se pref cu c pune o arm la ochi. lumini a aceea lu din ochi. hi..i repro ezi! E ti un tic los i un la . ² Nu-nu. cum ai f cut tu la început! i -apoi. n-ai ce s . de parc l-ar fi izbit o m nu . Asta-i ceva original! Nu credeam s . i privirea sa r t cea undeva la cap tul str du ei întortocheate pe care se aflau. Doc. lumini a aceea lu din ochi. ce-mi ceri e un semn de intimitate.. i o u oar aplecare din spate. nu-i ajungi nici pân la c lcâi! i-apoi. he. asta-i! f cu ea. bietul b iat e total înnebunit. aproape c m excit .. când e vorba s se comporte ca ni te b rba i. nu. nu se pr v le te peste ea. eu îi echilibram via a.

Se a ez undeva pe la mijloc i în stânga.. ha! râdea i Minda. si Minda arunc o privire r t cit în jur. Refuza. de provincie. probabil. din acela i loc sau al turi. ar fi dat oricât s nu trebuiasc s dea acel telefon . i stomacul s u. mai frumo i ca ai lui Minda. i unul din motivele antipatiei sale fa de Ämicul ecran" era tocmai furtul mist erului s lii de cinematograf. vidând paharul. fâstâcit deodat . Fabian p ru tentat o clip . cu dou pahare de coniac. privi cu indiferen pe cei cu care urma s stea atât de aproape dou ore i. e adev rat. pac! V-am doborât cu o singur lovitur ! Pac! Bum! 145 ² Pac! Bum! repet i ea.. adresându -se probabil femeii: ÄPentru mine ea e ca i inexistent !" Apoi b ur . omul matur care devenise el p s trase. albi. Câinele din grupul vecin veni la picioarele femeii i ea îl privi cu uimire. râzând. apoi sc rile. prin cutia trupului s u. nu îi f cea bine! Al doilea val de c ldur înec cioas . he. Numai c eu înc n -am Äpicat". pardon. b trâne Doc! N-am picat. avea din i frumo i. apoi. vedea el! Ar fi fost proste te s schi eze acum un plan si pentru în untru. dup obiceiul s u. de câine. dup o jum tate de or . se uit la ceas. V zu jurnalul. foarte mul umit de el însu i. i atunci. înc . ha. se vinde aerul marin în conserve. da. urm rind câteva clipe cele ce se petreceau în grupul care avea în mijloc câinele. înclinându-se f r rost. Atunci la nou ?!. neobi nuit cu acest tip de b utur necru toare. O ampanie. puternici. inea paharul strâns cu mâna stâng i privea u or într-o parte i în jos. se preg ti pentru vizionarea filmului. Doc?! ² Cum s nu. murdar ! Apoi râser ambii. b g o bomboan în gur . a a cum. nu. pe cât posibil. hi. cu o saco i imediat sosi b rbatul ei sau amantul ei. zâmbind. eu am venît i. o înscenare execrabil . s vad un film la televizor. spuse ea cu o anume înfrigurare. asupra cazanului uria de tuci cr pat în care fierbeau sila i spaima. un gest pe care îl f cea doar când era vesel . se hot rî el. ei se oprir în fa a unui cinematograf.i spun o vorb . Lâng el se a ez o femeie tân r i murdar . . joas . se ridic de câteva ori când diver i î i c utau un loc pe rândul s u i. i apoi. cu efort. rinichiul bolnav cu rinichi.El î i cump r un bilet.. deodat bine dispus . altfel. în zilele noastre. emo ia aceea ap rut cu decenii în urm . i înc o barb de câteva zile. ciudat. se pref cu c pune o arm la ochi. de ceea ce spusese ea. Un val de c ldur îl inund . Doctorul fu tentat s trag i el o du c . B ur amândoi schimbând o privire f r s . f r s 149 se mai priveasc de ast dat . pe rând. i lumea privea cu simpatie dup ei. era o atitudine care îl avantaja. de la restaurant. neobi nuit cum sunt cu b utura. dac fetele alea nu mai aveau. cravata în fa a u ii indiferente i soneria. i spuse. amândoi. o scurt panic intern îi m tur viscerele.. dar nu mai j mult de dou ore! Nu vrei s -mi dai un telefon pe la nou i. Apoi îi opti ceva la ureche b rbatului cu care era i acesta d du din cap i abia atunci observ doctorul c era neb rbierit. fixase locul!. i s urci la mine. unde fusese câinele. ar fi putut deveni suspect. o alarm surd c l tori scurt. ² La nou ! repet ea.. apoi refuz : ² Am o treab acum. îl privir pe el. sala aceea m runt .. privindu-l cu o vesel îng duin . ficatul se vindec cu ficat. spuse el. o mai repe tase de câteva ori. ambii în acela i timp. i. dup ce râser . Minda î i bomb pieptul i î i strânse buzele. contagiat.. hi! ² He. . cum s nu. sau de periferie. neagr . Nu trebuia s se abat cu un milimetru de la planul s u dac voia s mearg totul ca pe. mai ales spre b rbatul neras. ca un fulger ce caut p mântul. calm. Trenul i cinematograful erau pentru copil ria sa minuni ale tehnicit ii. alegând înc o bomboan . i îl prinse cu bra ul de dup gât. De data aceasta rezist tenta iei de a bea. i vodca cu vodc ! B u înc o dat . în cantit i prea mari. o art ov ielnic sau o tehnicitate misterioas i. i fraza aceasta îi r mase ei de acolo. f r întârziere. împreun cu cei doi. ar tând cu degetul spre o vitrin cu fotografii. cu plafonul 146 de unde dracu le cump ra?! Aha. îl inund . El zâmbi. ÄPe acesta va trebui s -l beau mai gânditor. dar se st pâni: Alcoolul. intr într -o cofet rie i. se îndrept spre bar i mai lu unul. dup cum hot râse.. der parc cineva l-ar fi putut ajuta! Bah! Mai trase o du c . îns . cât de m runt. apoi în untru. orice calcul. Bah.spectacol cu Pesc ru ul la Na ional. s aplic m leacul paradoxal. începând s râd . câinele îns se uita int la ceilal i. cu alte sensuri. s-ar putea s clachez! Ce-or s zic cei din jurul meu?" i Minda se întoarse pe jum tate.. ² S intr m aici.) A. Ar fi f cut orice. de experien a sa! Nu avea decât s se lase în voia experien ei sale. se uit i el în jos la câine.. cu o r ut cioas maternitate. Totul depindea de inspira ia momentan . Totodat se aplec cu ochii holba i asupra cutremurului dinl untrul s u. dup o îndelung contemplare a sorturilor de pr jituri expuse. sim ind cu ciud c se înro e te pe gât. în lini te).. Pac! Bum! repet ea. tu i cu Geiger sunte i pesc ru ii! i eu ( i el se opri. Minda privi i el spre animal. apoi fugi i se urc într-un troleibuz care a tepta în sta ie. se contract i o clip sim i gustul vomei în gur . de parc i -ar fi amintit ceva agreabil. asfixiant . similia similis curantur. propuse el. de bine ascuns. ceru ni te bomboane i biscui i i astfel înarmat intr în sala cinematografului. când. zigzagat.

fa a ei botoas i vesel . o bucat . ridic piciorul stâng. coborând cele dou trepte. b rb tesc. încercând parc s în eleag ce se întâmpla acolo. totul respirând atât de senin i de blând-seduc tor din în l imea acelor vârfuri t ioase. gura era u or întredeschis . ca un câine. îsi liorp ia ciorba sa de fasole). la Fabian. fixat pe masa aceea uria . din el. se îndreapt spre schimbul trei. e adev rat c pân atunci cele câteva minute câte i-ar fi trebuit s mearg i s se întoarc . b rb tesc. milioanele sale de rulmen i. tân r (ea scosese din saco a ei acum un pachet cu salam i ni te felii de pâine. sus. clipesc i se atrofiaz Äv zând cu ochii". timpul.. sj-si surprinse un sentiment de admira ie fa de el însu i. jos de tot. din cea . cu ochii pu in îngusta i. de febr . solemn. ha. ar fi putut s se întoarc . de piatr . cum f cuse i prima oar . inima sa îi zvâcnea în piept. Nici nu tim I cât de liberi suntem! jubila Minda. sau chiar perechea s fi plecat.i drumul. chiar dac nimeni nu tia.. un petec de iarb verde. se gândi din nou la ea. apoi. comic. de unitar. ar fi trecut. i saliva i s -ar fi prelins pe b rbie. a a cum se z re te coada unui obolan ascuns sub o mobil . noroiul t iat de ro ile c ru elor se aduna la col urile buzelor ei. cu un scâncet pe care-l auzi doar câinele. alb. când aveau câte un muncitor cu ziua i el îl asista când acesta. s urce exact acelea i trepte i s cear din nou. deasupra ora elor care se mi cau. o solni de undeva i ambii mâncau i lui Minda i se f cu foame. el f cea la fel. plutind în în l imea la care ame e te vulturul. perechea aceea murdar . îi privi cu mândrie. . se va încheia la hain . s-ar fi putut s fie ocupat. lâng uria a batoz de treierat. de victoriile sale. zece-dou zeci de metri. de data aceasta nu perfect. prindea propor iile unui bloc. în derbedeul care o asista flegmatic. pasionat . de total. de sticl i ghea .i pieptul. puberale. Acum. uruitor r mase. era ceva atât de curat. clipesc înc descuraja i. ha.. acolo. ca de-un vânt ce zbura peste tejgheaua aceea de lemn. totul într-o t cere divin . în pr p stiile acelea senine. de i tot trupul i se suise ac um în privire. în s li a birtului. ca i cum m-a afla pe un ghe ar i el ar trece aproape. mai relaxat. uria . fa de perfor mantele sale. trântit pe jos în paiele din ur .i cu un ochi critic paharul s u de vodc umplut pe jum tate. cu coastele sub iate. iar el. nu -i a a. încrezându -se în protec ia celui din barc . O u oar arsur binef c toare înainta de-a lungul traiectului digestiv i 150 el o urm ri. i înc o clip . lâng perechea aceea ce mânca salam. i s trag i/O sut de vodc . pe furi (dar nimic în atitudinea sa nu trebuia s lase s se vad aceasta). putea s mai ia o por ie i s-o bea. ca o apari ie! i trupul s u. plutind peste valurile acelea mari. neverosimil. pentru a fi azvârlit în gura aceea c rnoas . a tân rului aceluia din barca leg n toare. mii i mii. fa de eroismul s u solitar. de sus. ca pe terile. nu-i a a. crispat în jurul paharului. el aduse. la botul calului. i el î i aminti de expresia fe ei celui care a tepta s i se arunce. deodat mic orat de apari ia aceea. unde se z resc o bisericu i câteva m runte animale. ÄCât timp m aflu aici. prive te fermecat prin to i porii s i. ca ni te gropi vulcanice. de gâtul ei ridat se prinseser sute de lilieci. gândi el înfrigurat. î i v a verifica. crispat asupra mi c rii pe care o f cea logodnica sa în timp ce se desprinde de pe scândurile debarcaderului. sunt atâ ia. încet. o b ga în sare i -apoi în gur . i numai el tia cât era de neputincios. Faptul c el nu f cuse asta niciodat pân acum nu J explica nimic. trupul s u greu îl ajuta bine la aceasta. mali ioas .. continuându. cu palma dreapt ridicat la piept. întindea mâna stâng . pe care le tr ise singuratic. între timp. ale unui siloz cu zece etaje. p tat de gr sime. cum lunec în labirinturile sale. b rb tesc i mai ales solitar. putea s ias în clipa aceea din birt. Ea întindea mâna în pachetul cu hârtie alb . i Minda tres ri. ca aripile unui fluture de noapte lipit de globul incandescent. din ii se lovir sec i el î i terse b rbia. din cea i alunec pe. adev ra ii b utori. e un vas. va suna i se va l sa s cad . apare. Ceva surd. îi privi pe cei doi de lâng el. luminate difuz. din care nu se z re te decât o parte. nesfâr it !. strecurând degetele sub hârtia ce se mi ca u or. nu -i Aa a. solitar. aflat la o atât de mare în l ime. unde se bea în picioare. privindu.. porii se deschiseser imens. bombându. ca în copil rie. încercând s le atrag într-un fel aten ia asupra siluetei sale nobile. întingea salamul în sare i îl b ga în gur . cei doi Äochi" au devenit inutili i meschini. ca în somn. se relaxa. iat . s zicem! în definitiv. în drumul s u. Nu facem totdeauna ceea ce ne place în via . între mal i barc . sub sprâncenele ei se aduna praful. încrezându-se în luntrea aceea instabil . i el st tea în fa a capului ei colosal. Palma sa stâng . i dou lucruri îl lini teau acum: faptul c era astfel i c se afla acolo. schimbul de noapte. s se opreasc i s intre într -un birt din sta. dac aceast senza ie o putem numi Äprivit"! S zicem. nu mi se poate întâmpla nimic!" E doar foarte firesc 151 ca cineva. cu inima-i b tând în piept. privind în sus. uitat acolo. cu sigu ran . care. de trecere. s zicem. Acum. s prinde o cheie ce cade de undeva. b utura nu -i mai produse grea . cu mârâitul acela de animal colosal. f r o vorb . naive.nevinovat. dimpotriv ! Ceea ce f cea era un lucru total pa nic. printre care se strecurase i el. la ora aceasta. dezvelind coapsa. invizibil. asupra curajului s u. bine ame it. pentru prima oar . trupul întreg prive te acum. uitat astfel. ce-i zâmbea. ca un scafandru. de ce fusese chiar el ales. zâmbitoare. lua o felie ce se ag a în ma ul în care era învelit . s zicem. se mi c un perete întreg. Era aproape beat. iat . lua o felie de salam i c u dosul mâinii împ turea hârtia la loc. Silueta durdulie a Miei Fabian devenea colosal . s nu se afle în perspectiva acelei seri galante. plutind o frac iune deasupra apei. s se surpe încet. i Minda ridic lichidul i b u. în marmor . locul la tejghea. viscerele sale morale se calmar . indiferent. a a cum v zuse c fac i ceilal i b utori. încet. dar libertatea lui.. dup câ iva pa i pe strad . i doctorul le urm rea expresia fe ei când gura se deschidea ca s primeasc felia de carne. un perete ce se surp încet. pe n rile ei late. conform legilor. v zute ca printr-o lup de ap .

f când un lung ocol pe dup nuc i stiva de lemne. i el încerca s . da -da. î i scap p s ric ! Nu l sa s .. de parc totul ar fi fost o iluzie. dar iat cât de mare e libertatea noastr ! Minda râse u urel. r gu it. asta nu i -ar mai striga-o. vezi. orice om curajos simte aceast grea o dat . de unde pot s iau" sau Ämai e mult pân la cin ?". lâng cactus. strigându-i: ÄAfar . când era copil. Apoi. Totu i. Bine. nu tiu cum. f cu ea vesel . i a a se i întâmpla totul. resemnat îns . nu. cum îl invada din nou febra. nu se întorsese pe înserat. s doarm . îi spunea ceva. un sunet plin de mil . mai tii. cu vocea ei l tr tor . ca a lui Zeus.. cu privirea plecat . s se pr v leasc sus inut de îngerii s i. Era l sat în pace. asta îns s-ar în elege din gestul s u. uimirea de care e cuprins orice b iat care face una Ägroas " i tat l s u sever i mama sa uscat îi zâmbesc i îl mângâie pe cre tet în loc s -l. ca el s fie pus în fa a unui fapt împlinit. sil i spaim sim ea i nu trebuia s ocoleasc acest gând. ne -permis. grea a. din indignarea care i-ar cuprinde privirea acelui cet ean de treab în clipa când i-ar scutura mâinile una de alta. dar nu conta! Ar fi vrut s întârzie acolo. i cineva. c altfel. i pândea mi carea celor mari. în acea clip . în febra aceea a lui. spuse el cu a â are. i tot ceea ce f cea p rea tuturor di n jur foarte firesc.. cu frica pulsându-i în piept. nu putea s mai amâie pu in. Doc. o panic prosteasc . dup ce se amestecase printre ei.. în definitiv era ceva foarte normal. sub gulerul lui imaculat. uite. progresiv. n-ai ce c uta aici! Ar trebui s fii în cu totul alt parte!" A. pu in 153 de tot?!.. în cloaca aceea. i se va l sa s cad u or. Äs -l dea pe sc ri". he. ceea ce f cea era interzis. Ce -ar spune lumea?. i el se pomeni râzând la rându -i.. cum ar fi Äunde-i cheia de la bufet" sau Ävreo c ma . parc tras pe o a . ² S nu mi se strecoare printre degete. A a i se i spunea: ÄLa complex!" ÄSpre complex!" î i comand el. pentru c nu protesta nimeni. scuturându.. grea de curajul pe care-l avusese pân acum. o auzi râzând: Ce faci acolo. oricare era în drept s o fac . ÄCe cau i aici. tic losule.. am lucrat. se va ar ta tolerant i la . Oricare dintre ei se putea transforma în acel cet ean -Nemesis. parc abandonat. venea din nou i îi spunea s fug în dormitor .. tii tu. frica. nimeni nu se g sea s -l ia cumsecade de guler i s -l arunce afar . Ce teribil i ce simplu se petreceau toate atunci. î i va învinge. scânci încet. aceste litere. de i nu f cuse (pentru ceilal i!) decât s cear ceva sau s spun o fraz banal . care î i pl tesc cu regularitate impozitele. trecând al turi de el. vremelnic i în el tor disp rute. sportiv. acum.. îl certa scurt. n -avea decât s se admire în pozi ii nesfâr ite. când dai pe cineva pe sc ri. De câte ori. da. înfiorat de r ceala apei. cum se spune. în cofet rie. ilicit. pu in alunecat spre dreapta i îngropat sub guler. lucruri care f ceau s se încrânceneze carnea pe cel ascuns în dosul lemnelor. cu to ii se a teptaser ca el s ia loc la o mas . însp i mânt tor. bunica lui tân r . am lucrat. nu întârzia prea mult. pueril .. De i. bineîn eles..f când un gest care va p rea 152 involuntar. pân ast zi.. pleca.optit . lovit nepl cut de valuri. î n întuneric. a a cum se face de obicei. îi va duce ea acolo ligheanul s se spele pe picioare i apoi s se culce.. va fi generos. bei?! Te pome ne ti c e ti beat?! ² A. îns . orice e numit î i pierde pe jum tate din for . dar în halul în care se afla. mam . dar nu va fi nici pe departe astfel.i tersese meticulos ochelarii cu batista. salvarea . înaintând o v itor prin seara ce se l sa. care-i iubesc pe ta ii i pe mamele lor. încât nu îndr zne te s se dema te. cu u urare. i s a tepte în lini te i cu demnitate ceea ce comandase.. în afara tuturor for elor morale. înc o dat i înc o dat ! Va fi înc o dat curajos în singur tatea sa mare. din casa luminat . f r s -i pese dac era urmat sau nu. ca o suferin atât de umil . realitatea se f cuse la loc i el înainta cu pa i solemni în c utarea unui carton cu pr jituri. dedesubt. de fapt era un întreg complex comercial. dup ce. b ie a . î i va înghi i pur i simplu sila i frica. venea la el. un Coriolan cu scutul ascuns politicos sub hain i cu spada rulat pe mân . i într-o clip toat grea a sa se topi. a a cum fac eroii! ² . Te a tept. El era pus în fa a unui fapt împlinit i autoritatea lui salvat . iat .i umerii.. acolo. ca un perete de care se love te ceva.i scape ocazia. îi e ra pur i simplu grea i fric . un scâncet care îi f cu mil . putând fi i înghi it în extazul maselor. tun toare. nesperat . Apoi se strecura în curte. i deodat se auzea vocea lui. ÄS vie o rulad proasp t i o cafea baban !" comand el. libertatea lui se m rea. f cu el calm. he! râse i el i se des p r ir sub cele mai bune auspicii. Sil i spaim . ce uimit îi prive te el pe noii s i p rin i i ce liber devine el deodat ! Minda putea s -i în eleag . ca în marile secole. la o or când ar fi trebuit s se afle de mult între zidurile casei sale p rinte ti.i ascund uimirea. gândi doctorul înduio at.. am citit. la cofet ria din col . nu-nu. în cofet ria asta. mergând pe 154 marginea trotuarului. va fi în eleg tor.Ce faci. sunt în drum! Apoi. ab tut. dup un timp. e aproape nou i jum tate?! ² Da. intrând în fric a a cum intri în mare.. nu vii? Unde e ti. tonic. auzi el în receptor timbrul ei cald. fric de curajul pe care trebuia s -l aib de acum înainte. notele acelea pentru. pref cându-se. cu frica lui Dumnezeu. chiar i o femeie sau una din feti ele acelea care cump r bomboane. cu pasul elastic. Doc! i ea râse cu râsul ei lini titor. sim ind. spaima era simpl i teribil . ² Bine-bine. Iat . apoi. nodul de la cravat . a a cum f cuse i cu vodca din fa . se întorcea iar i. viu. pu in. ca s tr iasc mult i bine pe p mânt? Hai?!" i altele de felul acesta. unde nu intr decât oamenii cumsecade.

în conven iile acelea ce se ru inau de ele însele. de i nu mai era nici un fel de sc pare. iat . Äs -l umfle râsul". scânceau ca ni te obolani jig ri i. el era acolo. anun el pe unul din reprezentan ii casei. î i va reaminti. s tremure în dosul lemnelor. Pour qui fut chastre et puis moyne 156 Pierre Esbaillart â Sainct-Denys? Pour son amour eut cest essoyne. un platou de hors-d'oeuvre cu o cutie de sardele ÄRoberts". Ou sont -ils. prostii. ca ni te fete mari înc run ite i cu picioarele sfârtecate de varice... el se inuse de cuvânt. curajul trebuie hr nit. cum se zicea. care.. Allys. Fugiser cu la itate pueril în umbra acelui coridor. qui tint le Mayne. Bi etris. amâna înc clipa aceea când. ascultându. se preocupase de politica pre urilor. prin anii '50 astfel de containere se umpleau de praf sub toate tifoanele. sprinten. cu gravitate. cel care lipsea atât de nechibzuit de la seduc torul Äfait accompli". de i.'. în marea ei dezinvoltur i spirit de ini iativ care o caracterizau. s g se ti la ora aceea o ciorb . mai bine zis. un fel de lag r. ce gândise în tot acest r stimp?! Bah. o tuliser . îi va da îns telefon. dup aceea? O ciorb de burt ! ÄFantastic. ea era capabil .. nu-i a a. ca i atunci. n'en quel pays Est Flora. de aceea i grea pe care o aduce spaima în viscerele eroilor. pa nic! Fugiser cu to ii.. pivotul. acum. neajutorat i singur. o conspira ie pus la cale de al ii care reu ea.. la bonne Lorraine. El însu i Äf cea cu ochiul". încruntându -se apoi i tu ind fioros. fusese catapultat din orarele conven iilor dintre popoare. el întârziase afar .simpl i teribil . dar amâna. tia asta. Trecu cu o anume degajare prin s li a aceea lung ca un ma . Qui beute eut trop plus qu'humaine? Ou est la tres sage Helois. fost juc tor de golf. el însu i nu mai voia. la locul comun de întâlnire. se strecurau spre coridorul deschis. avea o înalt specializare în a . nebun . iat . bineîn eles. parlant quand bruyt on mâine Dessus riviere ou sus estan. peste care soarele va m tura razele lui de ap . cu podelele ce se mi cau sub pa ii s i. speriindu-se de paloarea i r ceala propriilor sale mâini. la fel ca i atunci. pustiu. când gura sa râdea u urel. îmbr cat într-o pijama alb .întunecat. l sându -l singur în tot acel vast teatru. întreg meniul. ÄVreau s m nânc i s beau". era ceva cu iubirea. cum se zicea înainte. ca o inim ce-i b tea în gât. gemea în bu it gr dina întunecat . l sându -l singur. Discutar împreun . tres rind i uitân -du-se pe furi . atât de calm i de grav ap rat de -a 155 lungul unei lungi vie i. urechile sale se ciuleau dureros s prind vocea Lui. pligele aspre de lemn îi intrau în piele i sub unghii i ochii s i negri... Archipiada. în fa a unei zahanale. ei to i?!. un om în toat firea. Echo.. ou est la royne Qui commanda que Buridan Fust gecte en ung sac en Seine? La royne Blanche comme ung lys. Berthe au grand pied. se topiser gr bi i. un domn bine.. nu-i a a. un simplu joc de puzzle... cu frica zvâcnindu -i ca o pas re. din vitrine. S -i ia dracu pe to i. * Acum. Qu'Anglois bruslerent â Rouen. în spatele gr mezii aceleia i tremura. imediat dup ce va face comanda. aha. uneori.. nu mai avea chef s scape. Qui chantoit â voix de sereine. El se furi ase. ce îl ura pe fratele s u bun i îl iubea pe el pân la orbire.. ‡Harembourges. a a cum sunt însemna i vi eii cei nebuni în vestul s lbatic! El alerga. cu ochii injecta i. cum f cuse tot acel drum destul de lung.. cu mult seriozitate. cel ce putrezea în dep rtare. Trecu al turi. Dictes-moy ou.i cl n nitul din ilor. se va n rui ca un bivol inofensi v peste altarul s u de piatr încins .. o dat bine pus la punct. venise. bunica sa tân r . printre practicabilele în care se împotmolea vântul. da-da. cu frica umplându-i gura de saliv . îns . s . doar-doar o s . la belle Romaine. un telefon lini titor. Et Jehanne. strunit bine. ne Thai's. Semblablement. destinul î i pusese deja pecetea pe fruntea sa ce fumega.. p trunse în salonul propriu-zis i ceru s i se schimbe fa a de mas . 157 pentru început c zur de acord asupra unei uici de V leni. autoritatea sa ilustr . cum st tea el. în centrul preocup rilor se afla congresul Ucecom. laminorul de ase oii. cu cartonul mare în mân i cu ampania. f r nici un indiciu tr d tor al locului unde se afla. îmbulzindu -se. Unde erau îns to i.. zburda prin l ume cu fruntea sa fumegând ! întârzia înc . cineva trebuia s-o fac . da. sau cu. în visele sale. când dracu ajunsese aici?! Se afla în pia a Kiseleff. catifela i. a teptând. foarte bine.. el intuise libertatea i îi era sil i fric s se apropie de ea. ocolind nucul i a teptând în spatele gr mezii de lemne! în spatele s u. sosind cu spaima sa acolo. în propria sa memorie.. n tângi. un joc pe care nu po i s -l joci în doi. cu sup rarea ei de dou parale care ar fi trebuit s -l fac s pufneasc în râs. amenin a s se n ruie! De i. cu umor. pe care. unduia printre lucruri. la urma urmei. avea s ne poarte tot mai.. mai bine zis vis-â-vis. elastic .. o terseser lamentabil. unde erau to i?!. în jur.i reaminti visele. corpolent. dac n-ar fi fost atât de preocupat!. oricum.. mai aveau a a ceva. ce dracu! Inima i stomacul i pl mânii s i erau r scoli i de aceea i spaim . într-un joc crud cu d însu i. Vierge souveraine?. Qui fut sa cousine germaine. Probabil c se gândise.

spre el 158 159 se îndreptau privirile acelea grave.. Câte figuri. c zuse din prima clip cu tronc team-ului aceluia condus de fostul juc tor de golf!) la mas . una durdulie. discutau lene ântre ele. ad ug i un P. pe tejghea. ÄDac -mi permite i. lipse te!" ÄEi vezi. mai bine s -i adreseze câteva cuvinte în leg tur cu trupul ei!. el era Äalesul". dac nu sunt prea impertinent. ce prostii! Mai bine.. urm toarele: ÄCiocârlia cea m iastr /Cânt -n viers optit/Sub sânul dumneavoastr /Ginga arcuit".. Comandase mâncare din bel ug. cu picioarele ei durdulii i bra ele ei goale. m duvioare. n-ar fi exclus. ne afl m doar. al turi de olivier . (L sase al doilea pahar. prea pedant. natural." Aha. nimeni nu b nui nimic. îi va trimite chiar un bilet. ce lume simpatic ! Uite. ha. Doamn ?Mul umiri. al naibii. i în fa a acestor porunci largi. dar telemeaua. dar muzica asta.i un deget în buzunarul jiletcii. domnul surâse blând i. uite." ÄAa! nici o problem . coafat cuminte. acolo. de exemplu.. aduse uica. vrând s prind câteva din replicile celor care. atunci r mânem la pergament". nu prea curate. asta i se întâmplase i când era student. ce dracu. un fel de matroan roman . se va sim i ceva. cum ar fi: ÄCe noroc când Arta î i alege ca mesager.. domnii vorbeau cu aprindere despre fotbal. ÄRinichi?!" ÄDa. de lâng orchestr . antrenant.. cu mâinile îngrijite. Nu-nu." (Minda nu era convins. dizeuza mai ales. de exemplu: ÄDac Apollo. insinuant. iat . dar mi se pare c a a ceva. se mânca i se bea bine. spre stânga. una inea cu mâna dolofan un copil neastâmp rat. i isc li: ÄUn ucenic al lui Hypocrates" i. dar Minda nu renun la ideea c o telemea bun . se înfrigur subit domnul... senten ios. în locul lui Marsyas. pasionate i doctorul se aplec u or. a ezat pe o farfurioar de cafea. pe jum tate plin. m rog. nu. chiar în fa a clientului.. inteligen i. era cea mai nimerit încheiere.: Äîn rari tea de lâng vii. pe care o chema Marica. ce ciudat! îl pironea chiar pe el cu privirea.) ÄDar. nici vorb de a a ceva!" i domnul aranja din nou scrumiera i solni a. abia acum reu ea s -l iubeasc : Iuliu Ha ieganu! Dup ce nu mai fu nici un dubiu. chiar lâng . vârându. evident. d du din cap i ² formidabil! ² i se r spunse cu o u oar aplecare a privirii i cu un zâmbet re inut. pe care scrise. Uite. avea el un loc. cum se spune pe undeva. îl în elegea. evident.. ar fi ucis a doua or .. trecu i fata. apoi.. peste ce min trecuse (ruladele i crem niturile! despre care nu se aminti o vorb . n-avea rost s bat toate cofet riile când. sub sânul ei ginga . frecându . care r sturna metodic toate scrumierele... bine dispus. fals. una la mijloc. îndep rtân-du-se. uite. i aduse tacâmul. blânde. i celuilalt una. pr jituri." nu-nu. ce om formidabil! Abia acum.". pot s te întreb. se încadra bine...." ÄNu-nu. ca s nu incomodeze! Foarte bine. adic pane. sunt unii clien i simpatici de la început. cu aten ie.. americane) i îi oferi. cu rochiile p tate de gr sime. mai bine: ÄPermite i unui modest anonim s v exprime întreaga sa. cu fusta scurt . Äîn pergament. l sându-se u or pe spate. orchestra acoperea cu notele ei totul. în m lai. ca o javr pedepsit . dup ce murise. Fata. aplecându -se pu in în fa . i Minda asta era. prin Marica. cu sânii opulen i. f cea exact ceea ce f cea toat lumea. ce nu suferea amânare. în toat ara. nu la garderob ... Minda încerc mai bine de un sfert de or .. în elepte. discu iile erau în toi.... i domnul îl privi cu oarecare nedumerire. simpaticul camarad. cealalt în col . chiar îngrijorare. cum sunt copiii. evident. erve elul de hârtie îndoit corect i î i f cu de lucru (de i era atâta lume în jur care trebuia servit . ceru un erve el curat. sco ându . i domnul râse. a c rei figur serioas . de fapt. asta zic i eu!. la izvor. masa aceea de colo. o femeie foarte serioas . prin vis. Bravo! era un local din cale-afar de simpatic. da. vreau s zic.de burt . putea s -i aduc o por ie de Dobrogea. care. cât de cât! Nu-nu. ia s vedem. s lu m. atât de înc rcat de experien ) si. nici o suspiciune nu se trezi m car în ochii blânzi. vinul Är mânând s se mai r ceasc ". îndreptând ceva pe mas . peste acest episod se trecu rapid i Minda îl privi pe cel lalt satisf cut de puterea sa de disimulare.i scurt i puternic mâinile de satisfac ie. dac Venera din Capitoliu n -ar fi.. din scaunul s u.. natural. foarte bine! i el plec cu pachetele. întrerupându-se doar pentru a mai comanda (lui Marica de ast dat ) înc Äo sut ". ca totdeauna când vrei s pui o întrebare delicat . dup o ezitare. adus de Marica. totul f r s se piard nici o clip ritmul sacadat. ce -ar fi s compun o strof galant . nu vor avea nici un fel de miros. cine era distinsa doamn care cânta. el sim i cum panica sa cedeaz u or. va scrie un fel de epigram galant . Da-da. împ turit.) Minda b u i apoi privi în jur. o idee colosal . doctorul ridic paharul încet.. sunt ei bine sp la i. o ciocârlie. î i mai aduci aminte... dac ar fi tiut el. aha: Äîn trupul lui Venus. a a se întâmpl ." ÄLa garderob ?!" întreb cu umor Minda. da-da. pân veni domnul acela i o alung . cu picioarele groase. undeva într-un col ... atât de repede se apropie uneori cei ce. Trebuiau s hot rasc finalul! Minda î i aprinse o igar (din ig rile sale bune.". el nu avea jiletc . m car a a. dar. dar. în general. apoi ajunser rapid la ultimele concluzii: o brânz . de perspectiv . spuse Minda.. sau în pergament?!)..i stiloul. Se va interesa.. cu o benti alb . creier (â la grec. Febra se dizolvase bine în vodc . erau dou mese lipite. dar." Trimise erve elul. cu dou rânduri vagi. i.. bineîn eles. c onchise doctorul. campionatul diviziei A suscita discu ii aprinse. el însu i îi va returna f r nici o preten ie dac ." Nu-nu. neatingându-se de platoul uria aflat în fa a sa. Minda se desp r i de prietenul s u. alb . Cel mai bine ar fi fost în papyrus. la cursurile lui Ha ieganu. în jurul lui Minda. variante. î i aminti abia acum. în sfâr it. dac o Venera.S. va . pachetele astea s le depun. sosise uica. era atât de bine primit aici de toat lumea. ni te produse de zahana. cu discre ie. cu ochelari. Doamnele. ceva extrem de bine ales... un sunet.. ai acelui domn serviabil. cum se zice. v spune ceva?! Sau. nu-i a a. se interes el. ne pare r u. cafele. Äavem o brânz de Dobrogea excep ional ".

doamna Gra iela mul ume te din suflet pentru aten ie i întreab «pe domnu» dac n-ar dori s serveasc ampania împreun . unul «Dun rea» (ÄAh. o cafea mare. imitând pe cei din jur. f r urm de miros. he. cu un început de a â are în voce. era sigur de asta. dar mesajul fusese predat. erau la curent deja cu întreaga coresponden . ar t eu a a nemâncat ?!" ÄL sa i doamn . am pentru tine o surpriz pl cut ! _ Z u? f cu Minda. vino. de i se aflau ambii în acela i ora . Orchestra avea pauz . l'honnete homme în fa a ducesei d'Este sau în salonul principesei Bonaparte! Minda î i dep rta pu in scaunul de mas . i care.. precum i al i câ iva intimi ai vedetei. da. preparat special de prietenul s u i. Arta r spunzând Artei. trecea pe la masa lui i ciocnea un pahar din vinul bun. îi raport Marica. -ului. dup terminarea programului?!" ÄD -mi un erve el!" începu s strige Minda. în cinstea dizeuzei. Cafeaua se afla în fa a lui. ² Bravo! doctorul era mul umit de sine însu i i. hi. scârbos de politicoase. El nu trebuia gre it în eles. dar o epigram ca a lui cine îi mai trimisese?! Ei vezi. i. asta era ceva care nu se putea nici aduna i nici înmul i. nu -i a a. de la o foarte mare distan . totul ar fi fost cât se poate de. i îi scrise dizeuzei c regreta din suflet. deodat . de trei sferturi.. puse picior peste picior.. o frip tur !" ÄAsta-i culmea. odat . i de ast dat . ² Ce-i cu tine. ia uite. se .. el se ar ta u or încântat. presupunând. atât de gra ioas (f cu chiar în treac t un joc de cuvinte). tot prin Marica. lui nu -i pl cea s bea în general. Doamn ".Gra iela.. te-a -teept iubii-ii-toooo ca s viiii!. energic. cu m se spune ² dar nu spusese el. fumând. o sticl de ampanie. u or surprins ² era chiar astfel. ÄDoamna. cred!"). Se întâlnise cu o gr mad de cuno tin e. doctorul mai primi o propunere amabil de a împ r i singur tatea.. se apropie de ora dou sprezece. îi opti ea. la urma urmei! Ce face . bucurându-se de pe acum de pr jiturile si cafeaua cu igara Äaferent " ce trebuiau s urmeze. ia uite. în timp ce Äi se serveau" rinichii. cald. duceau la un efect pozitiv.. a cunoscutei zahanale... he. vrând-nevrând. trebuia s-o recunoasc .A. nu-i f cea scene. Pe erve el! Pe erve el! f cu radios Minda i. f r zah r. atunci când o sear întreag i-ar fi stat la dispozi ie pentru a exprima admira ia i gratitudinea sa cea mai pr ofund . care. i expedie apoi misiva pe aceea i cale. trei tarte. cinci coniacuri trei stele.. într-adev r. excelen i. acoperind zgomotul str ident de tacâmuri pe care-l f ceau debaraseuzele: Äîn raaaa-rii -tea de lîîîîn-g viii.. stimat. dup ce mai ridic o dat . extrem de simpatice. ca atâtea alte ofrande pe care le va primi doamna Gra iela în acea sear .i înc o dat . uite. paharul. anun ând. he! . ² Hi. se obi nuise. înc o dat . nu-i a a. pentru c . i se s puse. lui nu-i pl cea s bea singur în sensul sentimental al expresiei. nu ap reau 162 expresiile studiate. lans peste mesele g l gioase. scurt. Ca i în cazul Gra ielei Ifcu. o friptur . în spe .. sta a fost maiorul. se alarm el. amânate!). de la masa c rora se auzea foarte des pronun at cuvântul Äsindicat". Doc. / Era într -adev r grozav femeiu c asta. Cincinat Pavelescu.. parc auzea o voce simpatic . pe care o chema Gra iela Ifcu. ale c rui clauze. obliga ii urgente îl reclamau. u or încântat. dintr-un condei se f cu. politicos. iubitule?! se auzi glasul ei mângâietor. u or surprins. timbrul nu-i devenea glacial. trei ampanii. cinci tarte cu portocale. Frumuse ea i Spiritul. auzi. era ceea ce se cheam o fat bun . mul umiri. privi în jur.. domnul în alb. bine dispus.P. sau Lauren iu. îi trimise. i iat c bea. în ' definitiv.. Iat ce rela ii fire ti stabilise el.L." 160 161 Ei. nu-i trântea receptorul. etc. se pusese o baz . din cadrul conducerii T. un om care se îneac ? Foarte simplu. invidiat chiar. încheiase un armisti iu. v pune i mintea cu. printr -un efect ciudat. gândi Minda. imit mi c rile pe care le -a v zut f cute de al ii. se l s servit din platoul din fa a lui. aplauze ale inimii etc. pre ioase. nu -i a a. fa de unii avea i unele obliga ii. ha. pahare ridicate. dac n -ar fi fost gândul acela bâzâitor al datoriei neîmplinite (de fapt. se auzi dincolo gâlgâitul ei reconfortant. fie iertat. Minda nu suferea s bea singur. he. i tu.. ce. pe versurile lui. tii cum e. cine a fost m garul sta?! Ha. ÄSunt un domn!" gândi el. era tocmai anun at c i se preg tea o surpriz . dar Minda refuz . ridicându-se u or pe vârful picioarelor i privind îngâmfat în jur. mai vii? S m culc?! ² Nu-nu. se f cuse cunoscut. i aceasta. pe care ochelarii se potriveau atât de bine (ÄS nu uit s-o întreb. undeva. r mânea pe alt dat .. palmele. Oricum. nu-nu. da. ar fi fost interesant de constatat câ i dintre so ii afla i în localul de fa ar fi primit un astfel de r spuns de la so iile lor. ba nu.. printre ale c rui clauze se afla i aceast maimu real atât de amuzant . în spatele garderobei: ÄCincisprezece cafele. nu pierduse vre mea. cu o oarecare exaltare. dorit. cu figura ei serioas . lipsit total de logic . discret. s treac în contul. eyident. într-o clip de destindere: ÄNoi nu spunem adev rul decât ca s ascundem adev rul?! Da-da. în orele dimine ii. regrete. Pe unde te-ai împotmolit?! M-ai min it spunându-mi c e ti acas . c so iile lor. când sosi i r spunsul.. ampania frapat . tonic .. în comenzile osp tarilor. dac nu ine cumva un jurnal intim!"). dar era nevoit s resping propu nerea doamnei. mai noroco i. iubitule. i.face o bun impresie." i imediat apoi: Äî i mai aduci aminte. Adev rul era c . care se aflau în imediata sa apropiere. domnule. membrii orchestrei. _ Doc. clipirile din ochi. dealtfel. din când în când. nu era decât tot un efect al spaimei cu care. pasionatul juc tor de golf. de data aceasta din partea a doi b rba i negricio i. frecându . urmau. dar. orchestra intona i dizeuza. pentru nimic în lume!. dup cum se vedea.

nu-i a a. severa. exist pe aici o sta ie de taxiuri? Iart -m numai o clip . hi. racro i se reîntoarse la masa sa. prins în perete. Marica chiar. u or nelini titor îns . ² O jum tate de or i. de dou ori. cât i Marica. ca s ascund c era cu adev rat satisf cut. atât juc torul de golf. cu un repro mut. mini. nu v sup ra i. alo. Afar ! Afar ! La aer. într -o sta ie de taximetre.. se a ez . p strase tot timpul o expresie oarecum enigmatic . una dup alta. mai ales. i nu numai atât! Oare dac n-ar fi fost astfel. cu un gest simplu. p ruse foarte la locul lui. chiar mai repede... repetat . a a. deschis pe jum tate. se auzi de dincolo râsul ei cald. ar fi putut depune m rturie c el se încadrase foarte bine. îl ajutaser s -o lichideze. ea nu imita pe nimeni. de i figura ei frumoas . cu pedanterie). ea. el era fericit i cu atât. nu -i a a. refuz Minda. peste care fusta ei neagr .. când o c utai din ochi. Marica... în tot timpul serii. plesnea). cu pachetele sale în bra e. d -mi un telefon de vis-â-vis. trecând printre to i acei cet eni respectabili. zârâind. Se constat chiar c sticla de vin. pu in. un cet ean care se arunc pe bancheta din spate a unui taxi. ² Vino când vrei. nimic neobi nuit în asta. sim ind cum îi fream t umerii de entuziasm re inut. el deschise portiera i se arunc pe banchet ... i el era sigur de asta. spuse Fabian. ² Nu-nu. c rate nu tiu unde. dealtfel. el era sigur de asta. te a tept îmbr cat pân vii! I-am spus portarului s lase u a de jos deschis . el. chiar lâng garderob . draga mea.. cu frumoasa ei figur de intelectual .. se prezent i îndeplini ultimele formalit i. î i d du seama c gre ise.. apoi se amân cu câteva minute.. imitând perfect (asta-i ie i!) un om. gr sulie. cu ochelari i nasul mare. cum se spune. ser tarul de lemn.. fuseser o gre eal . din ce în ce mai bine. al nuan elor. c utând din ochi un taxi! în sta ie nu se afla îns nici unul i el a tept . dar cu ce fine e! Cu cât sim al dedubl rii. pu in în bu it . pân acas . ea acceptase totul. va s zic . las ! spuse Minda i f cu acela i gest. un efort m runt i. doctorul observase aceasta în oglinda dreptunghiular . pe care atât camaradul s u în alb. scurt. cu ceva ascuns.. din fundul salonului. nu era terorizat de ideea c .i spun la telefon. oricum. i dac ar fi avut mai mult curaj sau.. ochii s i. Trase u or scaunul. ² Nu. atâ ia oameni n-ar fi fost jigni i! E adev rat dar. de dinainte. dac o trânte te un imbecil. ar fi început i o conversa ie cu cel din fa a sa. surprinz tor de pu in ' iabil . dar el era realmente satisf cut. Ia s vedem. o jum tate de ceas. din paharul pe care îl avea. a a se face. ei. pu in cor polent. Adic . grav . onorabil. barometrul social se ascunsese în fata aceea modest . cu deosebire în apropierea vreunui restaurant mai frecventat. la rigoare. ² Nota! Socoteala! b tu el din palme. i el r spunse cu un ÄHo. spirit de ini iativ . l sat pentru ea. se anun o surpriz . i bancnota de 5 lei. era înc pe tr ei sferturi plin i se f cu propunerea radioas ca ea s fie ambalat . i comanda o d du cu aceea i voce ferm . dac totul merge bine. sigur pe . ocupând pu in i din locul de al turi. dada. un om în vârst . he! într-adev r. s-ar putea începe. i domnul în alb. cu ochelari 164 drându-i lîîrura ei inimoasa. cu piciorul drept u or îndoit favea picioare frumoase. he. f r s fie nevoie. cu mâna. hot rî doctorul. sigur. b rb tesc. cum se spune în limbajul politic. f cea progrese uimitoare i în acest. acolo e deschis pân la unu! 163 ² Perfect. a a cum se întâmpl uneori. în jum tate de or sunt la picioarele tale! ² Hi.. Aparen ele erau salvate. Gre ise. el aproape nu se atinsese de prima sticl . extrem de.. chiar i doamna Gra iela. nu-i a a... perfect! r spunse Minda.încadra perfect. ea f cuse jocul pân la sfâr it. i. toate acestea în limbajul modern. hârâind. e drept. în sta ie. cât i Marica. tol nit pe canapea. m rog. din frapier (a doua!). vino i ai s afli ceva extrem de pl cut pentru tine. astupat cu un dop.. satisf cut (ÄUn râs de proprietar!" ar fi spus Ludmila. pu in tact din partea lui. ei bine! nici el însu i nu pretindea c totul ar fi decurs perfect! Era loc de mai bine! Ciudat. ho. pentru el era i asta o realizare nea teptat . "ndoind erve ele sau alergând în mân cu o frapier plin de ghea sau 0 cafea aburind . durdulii. totul era în ordine. îl privise cu o anumit gravitate. cu un pachet în mân .. ho!" calm.i. previzibil. i. cât i-ar fi trebuit lui s ajung .. i b u pu in. ² Pardon. tr dând personalitate. nelini titor în privire. îmbr cat decent. rela iile lor ar fi fost atât de spontane. nu. f când câ iva pa i în sus i în jos. cu un colosal zgomot de metal.Când ma ina se opri forn ind. cum se cheam .. în timp ce ie ea. ganguri vocea ei de dincolo. cineva. Când ie ise. draga mea. . experien . se pref cea c e satisf cut. stând lâng masa ei de debarasaj... c rase în trei rânduri câte un pahar pe masa ei de debarasaj. pu in mai nervos de data aceasta. de dou ori. Dar dac ea. trase cu putere aerul curat în pl mâni. hi. ea îl urm rise cu privirea. tu i scurt. Minda respir . un semnal pe care instala ia ei de radar îl va recep iona cu siguran . paharele acelea de vin.. pe mas . vis-â-vis?! Perfect. salutat în stânga i în dreapta. dou zeci de minute. debaraseuze. rela iile lor s-ar fi putut termina altfel. 111 e deosebire de alte colege de-ale ei. face i-mi pl cerea! ² Poftim? întreb camaradul holbându. gust . în fa . taxiuri. ie ind gr bit în strad . domni oar . circuiana lacuia pnnire mese. pentru prima oar descump nit. o vedeai alegând tacâmuri . ² Las . într-un iure . ceva nu prea for at. a a cum v zuse c fac cu to ii. Minda râse încet. plin. alerg tura aceea cu bile elele. cu o tuse scurt .. lini titor.

dar tovar ul responsabil. de ce dracu nu se coordoneaz . ruginit. imprevizibilul face parte din previzibil. peste drum. un pri dublu!.. care purta pompoasa firm de Ärestaurant". ² Este. vis-â-visl ² Pofti i! ² Bine. oho. he!" ar fi admis ceafa. a doua.RJE. nimic nu se face f r r bdare! Preferabil un rezultat modest... câteva zeci de secunde. în perete. unde a plecat fata aia?. întrerupte. ia co ul la de dup u . are trei alezaje deja!" ÄDar merge".. muzic .. ce faci.. Deci: ÄNu tiu cu ce-or s le schimbe când or fi astea pe dric!" ÄPoate din import?!.. se târâie! He.. dar. o clip .. i doctorul. cu tu ro u. m provoac . Gic . . V rog. l sând s se scurg . alarma secret . ar fi început Äceafa" preluând ini iativa de data aceasta. tovar ul responsabil? ² Poftim? Gic .A. perpetuum -ul mobile. cu mult mai firesc de data aceasta. Apoi. ² Tovar ul responsabil dac nu. de câteva ori. Minda n-ar fi renun at îns la sugestia cu Äimportul".. a patra.B.. pip ibil... ² Alo. s dau un telefon!. . uraa! caruselul se pornise. de dou ori coniac. telefonul. uneori. normal. apoi.. hitat 'în grab . lipit de membran aproape). acum a venit I. dar e defect. ca un timpanist care .. dac e posibil. dale de piatr i. bineîn eles.. câte s-ar fi putut face. a scris i Scânteia. Alo. puncte....i iei fripturile?!. se strecur înl un-tru. nu. la început au fost ia de la I. geamul mare. femei. discu ia amintit nu fusese decât intuit . da. dar acolo era infernul! Lume. Era un birt modest. fum. dar e defect.. altfel tot ce construia putea fi fals. ² Un telefon? Uite e aicea. da. tavanul scund. ² E plecat! Ce dori i cu dânsul?! ² A. nimic. se târâie. mai am doar 40 de sticle pentru 550 de vin. ÄDar merge înc . nu. ia spal -mi ni te pahare. ave i cumva un telefon al localului. voiam s -i cer voie. în partea asta a ora ului se vede c n -a plouat". mult mai bine era: ÄCred c rabla asta a trecut de mult de dou sute de mii. suspicio i. i Minda ar fi tr it o intern jubila ie. litere într-o limb a yahoo-ilor... ² Nu d m acas ap mineral . fu depus în fa a blocului i.. E o simpl g g u care azvârle cu cuvintele. posibilit i nelimitate aici. cu urechea stâng aplecat .. a a.. sper c nu e o convorbire interurban ?! ² Dimpotriv ... pe care erau desenate. ' Aiunse. adic . da -da. se putea ataca (deabia atunci!) chestia cu vremea. dup u ! Fane. dac cel lalt s-ar fi dovedit unul din tipii aceia înc p âna i. câte s-ar fi putut petrece. mul umesc foarte mult!. pac. ² E acolo. Äceafa".. b tând cu dreapta pielea întins . vorbe te cu responsabilul! ² Mul umesc.. râzând u urel. un client putea foarte bine s fac aceast insinuare. tovar e. ceva 165 simplu palavragiu. v rog. ² Poftim? ² Spuneam c dac e i un alt telefon. Nu-nu.i acord instrumentul. domnu. ar fi putut r spunde nestingherit: ÄCe a doua? A treia... o dat termina i 166 Äar si ia de la teapeie.. unde e telefonul? ² Acolo. Oho.. nu v sup ra i. calm. e chiar aici.. a treia.. ar fi r spuns el cu o anume indolen . dac pot s .la care cel lalt. ² Nu v sup ra i. ceva pe baza c ruia.K.el ( i el tu i Äîn gând". dac t cerea Äcefei" s -ar fi prelungit periculos. el putea ataca cam a a: ÄPloile astea pentru grâul de toamn !". a. a a c .. acolo de unde ar fi trebuit s dea un telefon în cazul în care nea Pândele ar fi a ipit cu capul pe mas . pute i vorbi... la urma urmei.. ‡ . tie ceva?!. ce?!" ÄSe târâie.. o lovitur sub centur . va rog. u într-adev r.. ulterior. la care i el. h !" Sau:.. ÄIa uite. pac.. ha ha! H ... g lbui. mai bine ar fi fost. m runt . i aici se va intercala o scurt pauz .C. i acum el n-avea decât s riposteze calm. ca s zicem a a. Pri vi în sus: era a teptat. sau. ² Nu e nevoie. este. mese pe care pluteau b uturile. mai înalte". orice curb . s zicem. un c l tor în taxi. totul risca s se împotmoleasc . Cu un gest reflex. intersec ie putea fi folosit de cel lalt pentru a curma discu ia. mult o s mai ie tia strada asta r scolit . ² Dac sunte i amabil . dar sigur. por ia de mâine.. atent ca mingea s nu ating p mântul.. unde era telefonul?!.-ul... r bdare. ce-i asta. cu încredere m rit în for ele proprii. Cu tot riscul. sau: ÄDom'le. suplu. spre deosebire de momentul când din zâhana. 167 ² INU va supar i." ar fi putut tenta el.. mai precis: Restaurantul ÄTimpuri noi"! Ruloul de metal.. un râs f r din i. telefonul.. pofti i.. boltit.. se poate construi cu mai mult avânt. de data aceasta doctorului i se p ru c totul fusese O. probabil. te pomene ti c . ar fi mar at: ÄHe. viraj. Aici. visul lui da Vinci. sifonul sta e defect.. î i arunc privirea i peste drum.. cu tact. în c m ru a sa de lâng poart . . Äceafa" încerca s se redreseze dup insinuarea cu Äimportul". bineîn eles al conducerii. prin segmente de linii.. t fgrg mari virtuozit i. nu v sup ra i. era tras pe sfert.. a celuilalt era i ea posibil . toate geamurile erau luminate.. direc ia generala a coret nilor statului. de a doua repara ie" etc. ca i cum între timp ar fi privit pe geam sau ar fi fost absorbit de Ägândurile sale. v rog. luminat îns . d -mi i o baterie.B. chelneri care râdeau. o navet . he!" ÄNu tiu cu ce-or s le schimbe". via a adev rat înainteaz tocmai prin astfel de linii frânte.

aducând noroi gros pe scândurile sufrageriei. ce destindere! A a. Era aici un început de democra ie. cu un rom ÄJamaica" în mân . pe care ar fi observat-o abia acum. Se aranjase perfect. un eminent om de tiin . apoi disp ru. i el. dar fusese acolo. la o astfel de or . cea mai perisabil confrerie pe care poli ia mondial . ridicându-se involuntar. Minda îns încetase s se mai mire. toate gesturile sale studiate fuseser considerate previzibile. nimeni nu b gase de seam nimic. ce poate fi mai normal. la care fusese înlocuit gulerul. 168 m rog. în cea mai OJC. ha. o jum tate de or . dens! Cine era dumnezeul s u?! Minda ridic privirea. în drumul spre cas (ca orice fiu al lui Laerte). Ägust " din paharul sub ire de rom. Dar turul de for cu telefonul din birou. acel rol.prost -gust. dar.... lâng bar. religios. recompensa se precipit . ea va coborî. cu o vodc sau rom mic în mân . curajul spaimei. una. iar dac el însu i era un astfel de individ. târle. Minda. i se f cu loc i. în câteva minute. intrase perfect în pielea Äacelei siluete" care st . mai pre vizibil? Iat . neobi nuit ". desface. i îl întâlnise. Dar. jos. iat . jos tiranii de orice fel. el. pe vârfurile pantofilor: începuse s simt mirosul libert ii 169 iu spciunca aceea cu tavanul jos. m rog. în picioare. doctoru lui i se umezir spontan ochii. furat unei curse ce avea ca scop c lcarea unui pantalon sau transportul acas al unei jum t i de duzin de c m i. al responsabilului. în acel loc. îns . evident. cu indiferen . las -l. pân la unul.pofti i. dar avea i acest curaj. curajul de a c dea. curajul de a nu fi singur! Curajul m runt al celui care plânge. u or. avea nevoie. aflându -se aici.i gâtul s u musculos. ce ans are pr p dita sa de argint rie. fratele s u! Ceva de . iar. intrând definit iv în lumea legilor obiective. prin tumul i râsetele oamenilor. desc tu a i . privind interesat. igrasioas luciditate ar fi b tut peste creierele lor înfierbântate.. curajul de a cer i. ca pe un vicar al s u. la to i cei ce benchetuiau pa nic acolo.. din lumile posibile! Primul rom fu urmat de un al doilea. fusese! Iat . ce mai. O baterie i un rom mic.un fel de lini te suspect i-ar fi aureolat prezen a. ar fi privit b nuitor în jur. de parc cineva ar fi plimbat prin fa a obrazului s u un magnet. prima vanitate. ce aer curat. c utând s vad cu claritate prin perdeaua de fum. putea telefona oricând. în picioare. o astfel de siluet care. ce repede venise r splata. al s u. i pe el. i totul era OK.. cu încheieturile dogite. a a cum zboar vârfurile de stânc printre norii umezi. de ora târzie. al str mo ilor care surâdeau în morminte. ar fi devenit mai strâmt. E suficient pu in curaj. când va fi îndesat în rucsacul acela soios i el însu i. nu cel mai reprezentativ. curajul de a fi stupid.. fantastic. el însu i o dat cu ea. dac l -ar fi avut. corul secolului nostru de bistrouri. de vreme ce î i tot r sucea gâtul încoace i încolo. lâng un bar unde se fac afaceri atât de prospere. pu in încredere absurd în for ele proprii i. fericit . a cel ui c ruia. ar fi izbit chiar cu pumnul în mas i ar fi înjurat. cu un oarecare aplomb chiar. El î i depuse pachetele undeva. alt dat ar fi intrat (dac ar fi intrat în spelunca asta) cu mult impertinen i scârb (oho! cu totul altfel de scârb !). mon seniorul Bienvenu. al doilea de al treilea.. devenise unul dintre ei. a lui Pepin cel Scurt! Domnia majordomilor! El însu i. fu înglobat. golan ciol nos i murdar. Minda? Iat . nu mai da i telefon?!. poarta blocului era deschis . curajul de a crede. de a iubi. gusta deliciile propriului s u valet. pref cându-se grav. iat . Minda. un Äclin d'oeil". nu o poate depista. dar. dar el avea. evident. cum spusese Schiller.. i curajul prostului-gust! Exista oare ceva ce nu avea el. s treac pe dânsul!.. o interjec ie amical . Cine era dumnezeul s u. r sucindu. globii oculari ei în i i zvâcnir în afara orbitelor. doar din lipsa de perso nal. un maquis al p cii burgheze. lene . de care. în fa a primului derbedeu. înfr i i. în bârnele îndoite ale tavanului. în timp ce e furat. exista oare cineva acolo?!. cu gâtul tremurând ca gu a unei rândunici. în seara aceea. fericit c ea îi va fi furat . mai sordid. comanda lui mai departe. gluma la o parte! El luase acel loc.. argint ria sa veche de un secol. întârzie. iar ei to i. s -ar fi crispat la vederea lui. te rog! ² Marcheaz -i. domnu.. în timp ce e eliberat de povar .. cu ochii umezi. din aceea i dinastie. de a fi ridicol!. in tiranos. promisiunea r spl ii. ar fi fost personajul de departe cel mai pu in popular. ce pre va prinde.. chiar vis-vis. n p stuit episcop de ar . cel lalt. cu degetele lungi vibrând în aerul de sear ... ca un tractor obraznic ce iese din ar tur . surprinz tor. fusese înglobat i. trei. pe scurt.. carbonari de cinci minute. distrat. restul e previzibil. briza libert ii î i f cuse loc. de a nu fi singur.. r bdare. se schimb chestia! Se încadrase i basta! Aproape c nu mai exista. într-o pauz . ce zici?! i Minda. dup ie irea sa. cu o destul de prost ascuns mândrie.. se izbise de stâlpul rigid al trupului s u buim cit. sub masca lui de g g u . în timp ce îl încarc pe cel lalt cu povara sa. amuzat. pe acel metru p trat. Evident. blând. perfect verosimile. se adapta pur i simplu situa iei. Evident. curajul credin ei. cu atât mai r u.. curajul de a nu cere nimic. p catul superbiei! 170 . Era ridicol. fericit c poate întinde. ajunsese un biet. ² Mai târziu. cu to ii erau teribil de ocupa i i de veseli. Ce face i. bineîn eles. totul în jur. ocupase acel loc liber. m . ce u urare. muhaiele. devenise propriul s u majordom. dou . de liberalizare. evident. la forfota vese l din jur. îmb trânit. jos cu el însu i! Minda respir adânc.. barmanul îi trece o informa ie. în timp ce se spal paharele. în câteva secunde ar fi deven it cu totul inutil. Dumnezeu i îngerii s i îl ineau cu grij de sub iori. Un rom mic i mie. nu a teptase degeaba. Fane. o nepl cut . mai târziu! f cu doctorul cu un zâmbet vinovat. pe un col . Interpolul. un rom mic! trecu. î i . unul din ei. ha. ÄPe cel ce se arunc în gol îl sprijin Dumnezeu!" Iat . ca sub o baghet magic . cu to ii ar fi început s se simt stingheri i de ceea ce f ceau acolo.

sub pelicula fin de transpira ie. amfitrionul i f cea asta cu o pl cere copil reasc . r spundea doamna râzând. ² Cum de nu v-am v zut pân acum pe la noi?! ² M mir. în fa cu acea femeie i cu responsabilul. cu mâinile îngrijite. se discuta cu lejeritate. respectuos. e a nu tiu câta oar c venim aici. gesticu la cu aprindere. i se zicea acolo. e adev rat c se întâmpl rar. l sa i. deci. a a cum d ruie ti o juc rie copiilor. a a. râse i el. i ea. i ea r spunse: ² Cum s nu.. cu pecete. domnul tefan. ceea ce se întâmpla acolo nu era întru totul curat. se atingeau o gr mad de chestiuni. Stelic . ce era totodat i barman. sau. era la masa aia de lâng perete. în toate tr da o vitalitate care era aceea a impostorului. domnul tefan. ce le acceptase compania. când Minda îi turn . pe o farfurie. ora de închidere trecuse de mult. s mai fie instalate înc dou acolo. înjur se g seau îns . erau acolo ni te pl cinte cu brânz . se interesa. ce noroc. car b iatul paharele sau.. pentru c de la început i se adresa cu Ädumneata" i îi spuse i pe nume. parc mi-amintesc.. un pahar de ampanie.. atent ca paharele s fie totdeauna pline. sta i o clip . ² Dar de ce. lui Tic îi place localul. vede i. tr gea de du c un oi de o sut . decent. st tea i ea în picioare. nu -nu. nu. în primele minute. tovar i simpatici. de i. fin cizelat . se vede bine asta. bineîn eles. de la fotbal la îngr minte artificiale. apoi înc unul. e drept. dar se mi c greu. de la mod la revolu ia cultural . s