Principiile de compoziie folosite la proiectare.

Amenajarea se face innd seama de un anumit principal de compoziie valabil pentru toate stilurile: - stabilirea proporiei (principiul proportionalitatii) corespunztoare diferitelor pari fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al compoziiei. Proporia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de diferite mrimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor. - centrului de compoziie i se subordoneaz toate celelalte elemente ale compoziiei. Axa principala duce la centrul de compoziie. - nlturarea monotoniei cat si evitarea unei mari varietati de forme si culoare. Tonurile deschise realizate prin plantarea florilor, Thuja occidentalis, creeaz impresia unor elemente uoare apropiindu-1. - principiul functionalitatii. Acest principiu s-a realizat prin dispunerea elementelor care corespund cerinelor, funciilor intr-o compoziie organica. - principiul compatibilitii. Pentru a fi compatibile cu locul unde este amplasat parcul dar si cu populaia care va vizita parcul s-a optat pentru urmtoarele funcii: accese pietonale, relaxare, odihna,parcari,rondouri florale divers colorate,labirint,fantana arteziana. - principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o concepie dominanta care realizeaz legtura intre partile componente intr-un ntreg si in acest mod se obine in final unitate in diversitate. Elementele scuarului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate elementului principal, centrul compoziiei. Vegetaia propusa sub aspectul compozitiei si amplasamentul din punct de vedere functional si estetic. Plantele lemnoase alese reprezint materialul principal de construire a peisajului vegetal. Talia. Pentru amenajarea scuarului se vor folosi plante lemnoase de diferite talii: arbori de talia I (Acer pseudoplatanus,Quercus rubra); arbori de talia II (Magnolia stelata); arbori de talia III (Albizzia julibrissin); arbuti mijlocii (Syringa vulgaris); arbuti mici si acoperitori de sol (Juniperus horizontalis). Ritmul de cretere. La alegerea speciilor s-a inut cont si de ritmul de cretere a arborilor si arbutilor, ca urmare s-au ales specii repede cresctoare ca de exemplu Albizzia julibrissin si specii cu o cretere mai nceata. Asocierea si dispunerea plantelor lemnoase. Exemplare solitare aparin speciilor arborescente si arbustive mai intresante din caracterele lor biologice care fac impresie puternica (Quercus robur, Albizzia julibrissin, Taxodium distichum). Arborii sunt amplasai pe peluze