P. 1
Catavencu 02 10 2004

Catavencu 02 10 2004

|Views: 340|Likes:
Published by Reviste online

More info:

Published by: Reviste online on Aug 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/19/2011

pdf

text

original

Lista lui Secu’ contraatac` iar: Structura Unit`]ilor Speciale DSS \n decembrie ’89

Anul XIV nr. 6 (635) 10-16 februarie 2004 28 + 4 pagini – 15.000 lei

Unicul Mutu, dar nu singurul

Aventuri \n trei cu Kitty Cepraga

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Familia, celula de baz` a societ`]ii pe ac]iuni

Domnu’ Sechelariu, mama dvs. face afaceri cu Prim`ria!
n cazul lui Dumitru Sechelariu, primarul Bac`ului, iubirea de mam` e mai mare decît iubirea de ]ar`. Pentru maic`-sa, merit` s` fac` orice, chiar [i s` omoare capitalismul [i ini]iativa liber` din ora[. De[i, dac` mama nu ar aduce atîta profit, poate c` ar iubi-o mai pu]in.

|

N

oi [tim c` pentru unii dintre cititorii no[tri, care s-au s`turat [i ei de politica Romåniei, personajele zilei nu s\nt Arie Oostlander [i Emma Nicholson, ci dimpotriv`: Adi Mutu [i Kitty Cepraga. Anali[tii no[tri mondeni le dedic` lor o pagin` de istorie recent`, mai fierbinte dec\t negocierile cu UE [i aproape la fel de \mb\rligat` ca afacerile lui N`stase!

Pagina 16

Pagina 19

Stima]i investitori, la intrarea \n Romånia, aten]ie:

Nu da]i banii pe prostii c\nd avem at\]i copii!
Hai domnu’ Prodi, c` p-`[tia-i mai avem! Nu te mai codi at\ta, c` acum apare baroneasa [i ne confisc` marfa. Ia-l, Romano, z`u a[a! Mai bine merge copilu’ \n Italia, dec\t s` r`m\n` aici, s` se chinuie cu noi la putere \nc` doi[pe ani!

Nenea, nenea, cump`r`-ne [i pe noi! S\ntem 22 de milioane de fra]i acas` [i murim de foame! Mama nu munce[te, pe tata l-au alungat la Revolu]ie [i-acu’ ne cre[te Bunicu]a. Dar nu mai poate nici ea, nenorocita, c` anu’ `sta iese la pensie.

T
Adi [i Michi, doi unioni[ti europeni, f`c\nd „Plodul de flori” spre Italia

2

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

DEMNITARII SPUN Cum LUCRURI TR~sNITE adic` nu cunosc eu limba german`? P`i, nu v` este pu]in` ru[ine? Ca s` v` demonstrez, voi face ce-am mai f`cut ca bursier Herder [i mai mult dec\t at\t. Voi \ncheia, special pentru detractorii mei, cu c\teva memorabile fraze, direct \n limba austriac`: Wiener Cafe und Alvorada, {ni]el mit OMV, Grasshopper Zürich [i Nicht Hinauslehen und Mineral Wasser. Na!

Protest [i apel
Noi, b`ie]ii care st`m duminica [i scriem \n redac]ie, am vrea s` ne exprim`m protestul sincer c` n-am putut ie[i [i noi afar` \n week-endul `sta, c\nd a fost at\t de frumos, cu soare [i cer senin. De ce n-am putut ie[i? P`i, pentru c` a trebuit s` scriem despre N`stase, despre Iliescu, despre Mitrea, despre St`noiu. Deci (incredibil, ce leg`tur` idioat`!), pentru c` N`stase fur`, pentru c` Iliescu e un comunist, pentru c` St`noaica e o hoa]`, pentru c` Mitrea e un [ofer rudimentar, pentru c` P`unescu e un porc, n-am putut s` ie[im [i noi cu gagicile \n ora[! Lua-v-ar dracu’ s` v` ia cu politica voastr` cu tot! B` pesedi[tilor, ab]ine]i-v` dracului [i voi un week-end din furat, c` trebuie s` ies [i eu \n ora[ la iarb` verde, s` m` \mpac cu prietena mea, ce dracu’ at\ta lips` de sensibilitate!

Bårfe, [menuri, [u[anele
din cele 37 de filiale NNN|n nici unaale AGVPS, Ioan Talpe[ nu figureaz` ca membru vån`tor. Totu[i, el a participat la vån`toarea de pomin`, din 27 decembrie 2003, \n care Ilie Sårbu [i-a uitat scrotul \n copaci. A participat nu ca invitat, ci, a[a cum rezult` din interviurile pe care le-a acordat, ca pu[ca[, \n rånd cu lumea. Eforturile noastre de a-l contacta au e[uat. {efa lui de cabinet de la Cotroceni ne-a asigurat c` Talpe[ are permis de arm`. Arm` valabil`, probabil, doar pentru [efa lui de cabinet. Minte, ca o putoare care a fugit cu portofelul clientului, Corneliu Vadim Tudor, cånd zice c` a fost bursier al Premiului interna]ional Herder. {i c` a studiat istoria la Viena, \ntre 1978-1979. Bursele se dau pe recomand`ri [i e obligatoriu ca studentul s` [tie germana. |n cazul lui Vadim, recomandarea i-a dat-o Eugen Barbu. Pentru c`, \n afar` de „Heil, Hitler!“, Vadim nu [tia nimic \n german`, dup` o singur` lun` de frecat menta pe str`zile Vienei, a fost f`cut pachet [i \ntors acas`, ca putorile, cer[etorii [i [u]ii ie[i]i la produs \n Austria. La Constan]a se \nregistreaz` un paradox: PD-ul lupt` \mpotriva PSD-ului, dar e al`turi de el. Stelian Du]u, candidatul democra]ilor la prim`rie, a fost singurul care s-a ab]inut curajos cånd s-a votat desemnarea sa drept candidat [i a declarat a[a: c` vrea s` fie primar, dar nu vrea s` cå[tige, [i c` Maz`re are cele mai mari [anse. La råndul s`u, Maz`re vrea s` fie primar [i chiar vrea s` cå[tige, drept pentru care se spune c` [i-a implementat cå]iva oameni \n filiala local` a PD-ului. Nume precum Moisoiu sau Tararache (candida]i pentru posturi de consilieri locali PD) sunt pomenite mai degrab` ca prelungiri ale PSD-ului \n partidul lui B`sescu decåt ca democra]i cu pedigree [i carnet de s`n`ta… pardon, membru, vizat la zi. Pe 9 februarie, la Sec]ia Penal` a |naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie (noua identitate a Cur]ii Supreme de Justi]ie) s-a prezentat judec`toarea Andreea Ciuc`. Dar nu la munc`, ci \n calitate de inculpat \n dosarul 5783/2003, dosar care cuprinde tot felul de minun`]ii precum „luare de mit` conform art. 254, alin. 2 Cod Penal cu aplicarea art. 41, alin. 2…“ [i tot a[a. Interesant lucru, \n sal` se afla [i senatorul PRM Dumitru Pop, realizatorul unor declara]ii de martor \mpotriva judec`toarei [i celebru benzinar care, pån` s`

NNN

A[ez`m\ntul cultural

NNN

Corneliu Vadim Tudor, cel care a plecat la Viena cu burs` Herder [i s-a \ntors cu idei Heider
ob]in` imunitatea parlamentar`, a fost cercetat, condamnat [i a[a mai departe – numai fapte de vitejie penal`. |n acest context, ne \ntreb`m cåt s-o fi f`cut, la Parchetul General, stratul de praf a[ternut peste plångerea depus` \n 2001 de Andreea Ciuc` \mpotriva aceluia[i Dumitru Pop, membru marcant al Comisiei Juridice de la Senat. Pre[edintele Consiliului Jude]ean Constan]a, dl. Du]u, este unul dintre pu]inii politicieni – poate singurul, pân` la intrarea \n politic` a familiei Omida – care are propriet`]i paranormale: domnia-sa a reu[it s` stabileasc` un contact cu un ziarist de la Academia Ca]avencu \n hiperspa]iu. Recent, dl. Du]u a prezentat colegilor s`i câteva informa]ii ob]inute \n urma senza]ionalei \ntâlniri („am comunicat cu un domn de la Ca]avencu care mi-a spus cine a scris despre mine \n revista lor“). Ei bine, exper]ii no[tri \n domeniul psihopupu apreciaz` c` experien]a pre[edintelui-omid` este o noutate absolut` \n domeniu, \ntrucât \n ultimii 15 ani nici un membru al redac]iei Academia Ca]avencu nu a c`l`torit \n hiperspa]iu, iar \n spa]iul nostru mioritic nimeni nu s-a \ntâlnit vreodat` cu dl. Du]u. Acciduzzu Legend` N bårf` pentru care nu b`g`m måna-n foc NN bårf` cu parfum de credibilitate NNN bårf`-beton

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)
R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Secretar general de redac]ie: Mar us BOR}EA Mariius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Gabr e DROGEANU Dan e GOACE Gabriiell DROGEANU,, Daniiell GOACE,, C`t` n MATE A exandru V~RZARU C`t`lliin MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NNN

NNN

{eulene, gata! |]i tai orice subven]ie de la buget. P`i, tu produci piese pe stoc c\nd teatru radiofonic nu mai ascult` nimeni. Retehnologizare ai f`cut numai \n parcul auto [i numai la ma[ina ta. Ba CATEGORIA s` arate c` are mu[chi [i c` mai i-ai mai pus [i girofar. Ai acumulat uria[e datorii morale fa]` LOVITUR~ DE LA ]ip`. Dar a uitat c` l-a pupat \n de PSD [i v`d c` tu nu pl`te[ti dec\t poli]e prin institu]ii. 11 METRI ANTICI frunte pe Adrian N`stase din B`iete, ori te restructurezi, ori \]i dau Und` Gigi Becali (patronul echi- 2001 [i p\n` acum.“ Vesel` la privatizare! pei Steaua): „Am spus c` este

Bula demnitarului

Alexandru ULEA Marketing Director: Alexandru ULEA ulea@catavencu.ro Delia DR~GU{IN Promotion Manager: Delia DR~GU{IN delia@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro © 2002 Concept Multimedia – Design: © 2002 Concept Multimedia – V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu – Mircea Ionescu – director publicitate 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romånia liber`
Biroul Romån de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

bagabont, t\lhar [i ho]. Astea au CATEGORIA fost ni[te cuvinte adresate la TRASEISMELE AM~R~CIUNII nervi [i metaforic vorbind.“ Viorel Pan` (ex-senator avea o problem` mai mare dec\t CATEGORIA PD): „Am plecat spre PSD, dar statuia lui Matei Corvin din ANALIZ~ Cluj-Napoca, pentru c` nu ar n-am mai ajuns.“ SEMIFINAL~ avea la cine s` mai reclame. A[a, este mai greu de crezut c` Gigi Becali (pre[edinte CATEGORIA at\t poli]istul, c\t [i procurorul PNG): „La toamn` o s` fiu un UR|}II NEBUNI pot fi implica]i \ntr-un caz de om extrem de ocupat. O s` alc`- AI MARILOR ORA{E tuiesc Guvernul [i, totodat`, o s` Sergiu Nicolaescu (sena- corup]ie.“ fiu angrenat cu Steaua \n Liga tor PSD): „B`sescu are calit`]i, Campionilor.“ dar [i defecte, dar, de multe ori, CATEGORIA defectele se pot transforma \n ACESTE CUVINTE CATEGORIA calit`]i. B`sescu este la fel de NE DOARE EMIL BOBU ur\t ca majoritatea, are un limBogdan Niculescu-Duv`z Mihai T`n`sescu (minis- baj comun cu ei [i s-a opus pu- (purt`tor de cuv\nt PSD): trul Finan]elor): „Nu e o gaf`, terii.“ „Cine \ncalc` legea trebuie s` este o intui]ie.“ r`spund`, indiferent de c\t` simCATEGORIA patie produce, indiferent dac` CATEGORIA DIN PU}UL este \n opozi]ie sau la putere.“

FULL ADOPTIONS

CORUP}IEI

Traian B`sescu (pre[edinte PD): „Probabil Emma Nicholson [i-a adus aminte c` d` bine la ea acas`, unde va candida pentru un nou mandat \n 2005,

Ioan Rus (ministrul Administra]iei [i Internelor): „Dac` poli]istul [i procurorul ar face parte din aceea[i institu]ie [i ar fi corup]i, atunci cet`]eanul ar

|ntunericitul

Mihai T`n`sescu, un erou al R`zboiului de Recesiune, [i Drago[ {euleanu, cel mai ascult`tor pre[edinte de Radio

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro
academia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

3

Cine ne sunt cioclii din lotul Consiliului Superior al Magistraturii
|n [edin]a comun` a celor dou` Camere
din 7 mai 2003, s-a votat alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, numit \n continuare CSM. Puterea [i-a dat m`sura fireasc` a unanimit`]ii, iar Opozi]ia a cåråit anemic [i s-a contrazis pe sine alarmant. Petre Roman a zis c` „nu Curtea Suprem` de Justi]ie s-a pronun]at, ci comisiile juridice în locul acesteia (...). Prin aceasta deschidem o cale gre[it`, o cale nedemocratic`, o cale periculoas`, [i am dorit s` vin la aceast` tribun` pentru a afirma în fa]a dumneavoastr` acum c` ne d`m votul. Ne vom da votul pentru doamnele [i domnii care au fost propu[i pentru CSM, pentru c` dumnealor sunt oameni care [i-au dovedit competen]a, profesionalitatea, verticalitatea în justi]ie“. A[adar, Roman a ales s` voteze o cale discre]ionar` [i eronat`, dovedind c` Opozi]ia nu este decåt o nuan]` de serviciu a Puterii. Cånd se ca]`r` pe un rahat cu mo], cameleonul \mprumut` \ntotdeauna culoarea mo]ului. principiu eman` din patru articole din Constitu]ie; principiul spune c` o institu]ie precum CSM se compune prin lege organic`; or, CSM a emanat printr-un simplu regulament de func]ionare; \n esen]`, „Romånia se define[te [i la aceast` or` drept stat organizat \n frauda Constitu]iei“, d` verdictul Pavelescu. Lotul CSM este compus din cel pu]in cå]iva procurori de-a dreptul penali. Ilie Picioru[, procuror-[ef al Sec]iei de urm`rire penal` [i criminalistic`, [i Alexandru }uculeanu, procuror în cadrul Sec]iei de urm`rire penal` [i criminalistic`, sunt de departe cei mai macula]i membri ai CSM.

What? Justice? For all? Fuck!

Iliescu a pus ochii pe PNL
Deun`zi am fost vizita]i la redac]ie de un zvon cu arom` pronun]at` de credibilitate. Din discu]iile cu d\nsul a reie[it c` senatorul PSD de Hunedoara, Ion Iliescu (a nu se confunda cu pre[edintele), î[i caut` alt partid. Pre[edintele organiza]iei municipale PSD Deva a p`]it tot felul de chestii care l-au f`cut s` caute alte oferte, la mica publicitate: nu mai are loc pe listele electorale din toamn` [i nu a fost l`sat s` î[i instaleze odrasla într-un loc c`ldu] la Casa de Asigur`ri de S`n`tate Hunedoara. Primul partid pe care a pus ochii Iliescu este, a]i ghicit, PNL. Tizul bunicu]ei [i-a dat cuv\ntul de onoare c` va afi[a un r\njet liberal, fresh, frutti-fresh, peste z\mbetul de inspira]ie sovietic`, luat de la Iliescu-pre[edintele. Iar dac` liberalii lui Stolojan nu se las` convin[i, ca fata mare la primul s`rut, Iliescu mai are [i varianta de rezerv` PRM, unde are c\]iva amici de aceea[i teap` cu el.

Cu Ilie Picioru[ \n CSM,
Justi]ia st` cu un picior la terapie intensiv`, la morg`, \n cimitir sau \n infern. Ilie Picioru[ a \ngropat cazul T`r`u, \mpreun` cu r`m`[i]ele p`månte[ti ale procurorului Cristian Panait, o victim` colateral` a Epocii St`noiu. |ngropånd cazul T`r`u, Picioru[ l-a dezgropat pe Lele, ca procuror corupt. Lele l-a arestat pe mafiotul T`r`u, sponsorul lui N`stase. Ilie Picioru[ l-a anchetat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru o pretins` de]inere de valut`. L-a anchetat mort. La acea dat`, Ursu fusese deja asasinat de bestiile printre care a copil`rit Picioru[ [i printre care [i-a des`vår[it inconfundabilul s`u stil de gropar de erori ale Puterii. L-a anchetat pe Ursu, \mpreun` cu }uculeanu. Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985. Ancheta a \nceput la patru zile dup` deces. Picioru[ are o irepresibil` atrac]ie pentru cadavre. {i pentru c` Puterea va mu[amaliza la nesfår[it cazurile de moarte [i erori judiciare, Picioru[ trebuia recompensat, [i nu oricum. Picioru[ trebuia s` devin` membru al CSM, la recomandarea Coasei din fruntea Justi]iei.

Sinistra Justi]iei, Rodica St`noiu,
s-a r`stit la parlamentari c` e complet neavenit s` se discute despre cum s-a votat lotul CSM, de vreme ce votul este secret. „Comisiile juridice nu aveau a valida ni[te condi]ii prev`zute de lege, pentru c` atunci nu se mai trecea la vot. Erau îndeplinite condi]iile perfect. Sunt îndeplinite condi]iile, candida]ii au trecut, [i cu asta nu mai era necesar votul. Votul [i mai ales votul secret are întotdeauna aceast` finalitate – îl ob]ii sau nu îl ob]ii. Ai o majoritate, ai trecut sau nu ai trecut. A-l pune în discu]ie, mai ales din partea noastr`, a parlamentarilor, mi se pare absurd.“ Ca de obicei, St`noiu opereaz` cu coasa. Mie, ca cet`]ean romån, mi-e imposibil s` diferen]iez \ntre St`noiu [i Moarte. Ele ac]ioneaz` diferit, dar ravagiile r`mase \n urma interven]iei lor sunt acelea[i. St`noiu a asasinat dreptatea din ]ara asta [i, cåt` vreme o s` stea pro]`pit` \n loja Justi]iei, cu coasa \n mån`, Romånia n-o s` pupe purgatoriul integr`rii europene. Dac` vrem \n Europa, trebuie s` o uit`m pe St`noiu. Romånia nu va intra \n UE c`lare pe mår]oaga Justi]iei.

Rodica „Justice” St`noiu [i Adrian „Houses” N`stase, al`turi de Dan „Ioan” Popescu
care a ciugulit foi]` de aur [i fonduri \n valoare de 1 milion de dolari, s` r`mån` o client` de serviciu pentru eventuale fur`ciuni [i mai mari. func]ia de adjunct al procurorului general al Romåniei [i avansat \n Parchetul de pe lång` Curtea Suprem` de Justi]ie. |mpreun` cu Picioru[. La bine [i la r`u. Piciorul \n fund a fost un firesc salt \nainte. Un alt membru al lotului CSM este Vasile Alixandri, procuror general al Parchetului de pe lâng` Curtea de Apel Bac`u. Bac`ul l-a dat pe Hrebenciuc, l-a creat pe Iacubov [i i-a inventat pe fra]ii Sechelariu. Bac`ul reprezint` mijlocul celui mai mare bazin electoral al PSD din Romånia, f`r` de care Puterea iliescioton`st`seasc` ar fi de neconceput. Bac`ul este vårful de lance al celei mai active [i vizibile mafii din Romånia. {i, pentru toate acestea, trebuia ca reprezentantul lui \n CSM s` fie un magistrat pe m`sur`. {i a fost mai mult decåt atåt. {i este – ce asem`nare oribil` de nume – Vasile Alixandri. cu o vizuin`, exact \n acela[i sezon \n care erau un[i cu apartamente [i falsificatorii de la Inspectoratul {colar. Vasile Alixandri de la Parchetul de pe lång` Curtea de Apel a zis c`, „dat fiind caracterul secret al anchetei“, nu poate ajuta presa local`, „\n tentativa de a dibui modul \n care poli]i[tii au cur`]at aceast` afacere“. Afacere \ngropat` \n cele din urm` cu o grotesc` solu]ie de ne\ncepere a urm`ririi penale.

Desantul finan]istului [ef la Hunedoara
Dac` tot am ajuns în zon`, nu o p`r`sim, m`car pentru urm`toarea informa]ie. Într-o vizit` de lucru fulger efectuat` pe aceste meleaguri, ministrul Finan]elor, Mihai T`n`sescu, a aruncat asupra pesedi[tilor locali o idee ce i-a lovit drept în g\ndurile lor de m`rire. Într-o înt\lnire la Or`[tie, T`n`sescu a zis c` ce-ar fi dac` el ar candida pe listele de la Hunedoara, c` tot nu a fost în stare organiza]ia jude]ean` s` promoveze un parlamentare mai de Doamne-ajut`. Acum, dac` zvonul se adevere[te, nu ne pl\ngem [i, credem, nici hunedorenii nu au nimic împotriv`. Mai ales c` aceast` candidatur` ar aduce, mai mult ca sigur, fonduri g\rl` în jude] de la buget. M`car pe perioada campaniei!

Abia cånd palpezi un milion de parai
demonstrezi c` e[ti un ho] serios, muncitor [i responsabil [i c` Puterea lui N`stase pe-o mån` cu Justi]ia Mor]ii se pot bizui la nesfår[it pe tine. |n concluzie, solu]ia dat` de Picioru[ \n dosarul Paris Ambasad` a fost una de un romånism autentic [i de un patriotism firesc: de ne\ncepere a urm`ririi penale. Procurorul }uculeanu este acuzat c` a emis abuziv mai multe mandate de arestare \n timpul marii mineriade din iunie ’90. Numele lui este tatuat cu sånge \n raportul întocmit de Monica Macovei, pre[edintele Comitetului Helsinki [i expert \n problema drepturilor omului pe lång` Consiliul Europei. }uculeanu a mu[amalizat dosarul Valeologia, o societate de acoperire a mafiei ruse, care a devalizat visteria Bancorex cu peste 200 de milioane de dolari. |n dosarul Valeologia au fost acuza]i Dan Pascariu [i R`zvan Teme[an. Solu]ia lui }uculeanu a fost de ne\ncepere a urm`ririi penale. }uculeanu a dispus arestarea lui Mugur Ciuvic`, fost consilier al lui Emil Constantinescu, pentru suspiciunea c` ar fi \ntocmit raportul Armaghedon II.

Legea organiz`rii judiciare nu stabile[te
competen]ele CSM, \n care se face, practic, judecata judec`torilor [i procurorilor. {edin]ele de lucru ale CSM, \n care se propun numiri [i demiteri din func]ii, sunt prezidate de sinistra St`noiu. Coasa nu voteaz`, dar paralizeaz` prin simpla ei prezen]` fizic` [i spectral`, a[a cum s-au plåns nu o dat` magistra]ii. Prezen]` morbid`, care \i poate influen]a profund pe cei doi ciocli ai CSM, Picioru[ [i }uculeanu. Raportul de ]ar` al UE, din noiembrie 2003, concluzioneaz` c` „ministrul Justi]iei de]ine puterea direct` asupra numirii judec`torilor. |n absen]a unor reguli precise \n repartizarea cazurilor spre judec`tori, pre[edin]ii de instan]e au o influen]` considerabil` asupra acestora“. |n Romånia, speran]a de via]` este neglijabil`, iar cea de dreptate, nul`. |n Romånia, Justi]ia a fost asasinat` de Moarte. Iar numele ei este St`noiu. Cornel IVANCIUC

Picioru[ a \ngropat dosarul de fur`ciuni

|n acest moment de doliu pentru ]ar`
[i funest pentru UE, CSM este o institu]ie profundamente ilegal`. O demonstreaz` cu legea \n mån` avocatul Aurelian Pavelescu, \ntr-o carte-rechizitoriu, Magistratura \mpotriva statului de drept, ap`rut` anul trecut la Editura Ziua. Argumentele lui Pavelescu sunt zdrobitor de simple: CSM reprezint` institu]ia central` a autorit`]ii judec`tore[ti; esen]a acestui

[i de uria[e deturn`ri de fonduri de la sediul Ambasadei Romåniei de la Paris, g`zduit \n L’Hôtel de Béhague, care este o cl`dire de patrimoniu european. Neregulile de acolo au f`cut obiectul unui dos`roi, de dimensiuni cosmice, al Cur]ii de Conturi. Din palat s-a furat inclusiv aurul care acoperea stucatura, fiind \nlocuit cu aurolac, adic` bronz auriu. Asta, pentru ca aurolacii Puterii s`-[i poat` priza lini[ti]i drogul slug`rniciei. Asta pentru ca ambasadorul de atunci al Romåniei la Paris, traseistul Caius Traian Dragomir, s` fie f`cut fre[ printr-un masaj cu piciorul de serviciu al Justi]iei, Ilie Picioru[. Asta pentru ca Marin Mitri[, fost secretar Scandalul de stat \n MAE, s` ias` curat, arest`rii abuzive pentru a r`måne \n rezerva etern` de cadre a Puterii. Asta a lui Ciuvic` pentru ca o co]ofan` de arhis-a l`sat cu m`suri dracotect` precum Mihaela Conta, nice: }uculeanu a fost demis din

Un maestru al m`sluirilor, mu[amaliz`rilor
[i scamatoriilor Coasei, \n cazuri \n care a fost implicat [i acuzat primarele Bac`ului, Dumitru Sechelariu, acesta este Alixandri. Par examplu, \n dosarul Apartamentelor-date-pe-odiplom`-de-bacalaureat-fals`din-cap-pån`-n-picioare, persoana reclamat` este primarele Sechelariu. De vreme ce [i-a luat diploma pe névé [i nu are studii liceale, infractorul Seche a trebuit s` dea apartamente pe daiboj. IGP [i Ministerul Educa]iei Na]ionale au mimat c` fac o anchet` de oha. De la IGP, dosarul a aterizat \n bra]ele Poli]iei Bac`u. Numai c` taman [eful Poli]iei s-a c`p`tuit [i el

Solcanu n-are mîn` bun` la numit prefec]i
Orice a]i zice, nou` ne place figura de pa[optist a lui Solcanu [i de aceea îl b`g`m mereu în seam`. Ca acum. Un zvon preluat de mai toat` presa ie[ean` din s`pt`mîna trecut` sugera c` Ioan Avarvarei, al treilea prefect de Ia[i numit de Solcanu, omul c`ruia i se zice [i „trîntorul de lux”, ar fi obosit într-atît s` tot stea degeaba în fruntea jude]ului încît era gatagata s`-[i dea demisia. Pîn` la urm`, nu [i-a mai dat-o. De lene, desigur.

f i n c`
Platon [i Aristotel, Oblomovii f`r` ]el

4

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

Cuget, deci subzist
blem` a lui Kennedy, adaptat` bine\n]eles la condi]iile noastre locale din Dobrogea. Ca primar zic: nu \ntreba ce-]i poate da Constan]a ]ie, ci \ntreab`-te dac` tu po]i s`-i iei Constan]ei tot.

Ca Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autenticenu pot s` nu-mi pun celebra proprimar

„Pupat Pia]a Constan]ei“
|n scandalul de la Constan]a se bag` [i Academia Ca]avencu! Primarul ce-[i scoate din joc contracandida]ii din politic` [i afaceri, Maz`re, vrea un loc important [i \n politic`. |nsc`unat acum c\teva luni, a provocat o adev`rat` r`scoal` a filialei PSD. A[a c` a plecat \n Brazilia. |n absen]`, buticarii jupui]i de Maz`re s-au revoltat, iar politicienii l-au ponegrit. Maz`re s-a \ntors \n Constan]a o dat` cu delega]ia de la centru condus` de Mitrea [i Cozmånc`. Iat` tabloul confuziei const`n]ene realizat vineri, dup` plecarea de miercuri a preacinsti]ilor Mitrea [i Cozmånc`.

|nt\i \l contact`m pe primarul Maz`re
Reporter: Alo, bun` ziua, domnul primar Maz`re? Radu Maz`re: Da. Rep.: S\nt de la Academia Ca]avencu… R.M.: Domnul primar nu e, a plecat.

Apoi, \i c`ut`m pe parlamentarii Naum, Giuglea [i Rah`u
Liana Naum
Rep.: Maz`re v` bulverseaz` Constan]a! Liana Naum: S` [ti]i c` eram preg`ti]i mai demult s`-l sus]inem la prim`ria Constan]ei. Rep.: Se discutase \n PSD s`-l sus]ine]i independent? L.N.: Da, independent, era o solu]ie. Rep.: |n 2000, Maz`re [i-a b`tut joc de Balt`, candidatul PSD la prim`rie. L.N.: A pierdut, e adev`rat, [i nu s-a mai pus problema unei sus]ineri. Acum e deputat. Rep.: Cum \l pute]i sus]ine pe fostul du[man? L.N.: P`i, \ntr-o lupt` politic` mereu trebuie s` ai un du[man. Asta este. Devenim acum par-

teneri, devenim parteneri pentru a c\[tiga. Rep.: A]i lucrat cu ordin de la centru? L.N.: E combina]ie. E [i dorin]a noastr` de a c\[tiga Constan]a, dar [i dorin]a centrului de a ne vedea c\[tig`tori. Rep.: Comisia Cozmånc`Mitrea a lini[tit lucrurile? L.N.: Da. Chiar a fost foarte bine c` au venit. Acum nu mai facem o poveste cu ce s-a \nt\mplat, dar ideea este c` trebuie s` discut`m mai mult. Adic`, lipsa de dialog din partea lui Maz`re duce spre suspiciune. Sigur, a fost o situa]ie tensionat`… noi am fost mereu cea mai exotic` organiza]ie din ]ar` [i, uite, ne-a costat lucrul acesta. Trebuie s` ne \nh`m`m la treab` [i s` c\[tig`m. Rep.: Dac` Maz`re nu v` mai pune pe liste la viitoarele alegeri? L.N.: Eu s\nt optimist` \n ceea ce m` prive[te, eu am spus la centru c` doresc s` urmez aceast` carier` de parlamentar, dar dac` nu, \mi g`sesc altceva de f`cut, dar tot \n cazul acestui partid. Rep.: Adic`, dumneavoastr` face]i compromisul, Maz`re v` d` afar`, iar dumneavoastr` r`m\ne]i pe pozi]ie! L.N.: Eu cred c` trebuie s` v`d [i eu cum m` pozi]ionez. Bizuindu-m` pe munca mea din partid [i pe cea de parlamentar, \ndr`znesc s` merg mai departe.

Radu Maz`re [i Dan Matei Agathon t`ind cu bun` [tiin]` cordonul ombilical dintre autoritatea statului [i proprietatea privatizat`
Dar decizia vine de la centru. Rep.: Lini[tea ob]inut` de Maz`re merge p\n` la a uita chiar dumneavoastr` cum conduce acesta Constan]a? Teroare, monopol, afaceri necurate. L.N.: O s` v` fac o mare surpriz`: eu locuiesc \n Mangalia. {.G.: Asta e, dom’le, a[a e \n politic`… de un[pe ani am \nv`]at c` nu po]i fi niciodat` cu inima \n palm` s` zici c` nu-l vrei pe Maz`re. Rep.: {i toate afacerile negre… {.G.: Dom’le, dac` eu o spun [i nu am demonstrat-o, m` bag` Maz`re \n pu[c`rie. Rep.: Dar [mecheriile se v`d cu ochiul liber… {.G.: Eu [tiu… eu stau mai mult pe la Bucure[ti… To]i vorbesc de corupt, dar nimeni nu aduce documentul de corupt. Rep.: Face]i compromisul. {.G.: Partidul \l face, de sus \n jos. Noi, fiind solda]i disciplina]i, de 14 ani angaja]i la partidul `sta, o facem greu. O gref` din asta se prime[te greu la o organiza]ie ca asta. Trebuia s` intre [i \n partid, c` se va lupta cu Du]u [i cu Ha[otti, nume grele. Rep.: Dumneavoastr`, la v\rsta dumneavoastr`, s` v` cobor\]i la pu]oismele lui Maz`re? {.G.: Dar ce v\rst` am eu s` m` faci a[a? Rep.: Nu de b`tr\ne]e, ci de respect. {.G.: Am o v\rst` [i mi-am spus p`rerea. Rep.: A dat bani la PSD? {.G.: Dom’le, nu chiar a[a… nu vreau acum s` m` simt provocat. N-am auzit, dar nu s-ar discuta de asta cu noi. Rep.: Nu pleca]i din partid? {.G.: Dom’le, dumneata ce ai face \n locul meu? O s` \n]eleag` [i el c` nu e doar Maz`re partidul… Rep.: O s` v` \ndep`rteze u[or-u[or. {.G.: {tiu, dom’le, dar ce s` fac? Eu nu plec, doar dac` m` d` afar` cineva. Eu am fost la dou` partide. ~la comunist [i la `sta, la care am pus mult` munc` [i suflet. M-am legat de oameni… oric\t ar fi Maz`re de dotat, nu cred c` poate s` le cuprind` el pe toate. El e mai neconformist, ce conteaz`… a venit din Brazilia, asta e.

{tefan Giuglea
Rep.: Ce facem cu Maz`re? {tefan Giuglea: Dom’le, partidul caut` diverse situa]ii [i compromisuri. Este o chestie [i psihologic` s` c\[tig`m prim`ria din Constan]a. Eu am avut alte p`reri, dar am fost l`murit c` Constan]a n-a fost niciodat` guvernat` de PSD [i atunci ne lu`m primar care acum e PSD ca s` c\[tige pentru noi. Rep.: P`i, dup` ce v-a batjocorit Maz`re \n fel [i chip, acum \l alege]i?

Dan Nicolae Rah`u
Rep.: Legat de cele petrecute la Constan]a… Dan Nicolae Rah`u: S`pt`m\na viitoare ve]i avea o surpriz` cu mine. Rep.: Nu pute]i s` ne-o spune]i? D.N.R.: O s` avem Delega]ie Permanent` [i voi spune [i eu ceva. Rep.: Demisia din PSD? D.N.R.: O surpriz` se respect`! Eugen ISTODOR

Au semnat pentru: Dan Pavel, Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici, Neagu Djuvara, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, Andrei Ple[u, Gabriel Motto: „Trei zile dac` mai tr`iesc, da’ vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea“ Liiceanu, Marius Oprea, Stej`rel Olaru, Elisabeta Rizea Ioan T. Morar, Anton Georgescu, Alexandru Ionescu, {tefan Agopian, fost aresta]i prima dat` \n 1949, anDana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic cheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` Spiess, Dumitru Costin, Matei Br`tianu, \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partiPetru Romo[an, Dan Turturic`, Marius zani. Dup` doi ani a fost din nou aresGhilezan, Viorel Mo]oc, Mona Musc`, tat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` Cornel Nistorescu, Marius Tuc`, Titus N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. Muntean, Sorin Ro[ca St`nescu, Gabristra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu ela Adame[teanu, Rodica Palade, Doru limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Bu[cu, Mihai R`zvan Ungureanu, Nae fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anRegele Mihai I [i pre[edintele Constanti- Caranfil, Lucia Hossu-Longin, Florin C`lichetat` de Securitate pentru c` a sprinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: „Trei nescu, Lucian M\ndru]`, Cozmin Gu[`, jinit activ „banda terorist` ArsenescuMircea Dinescu, Simona Kessler, Simona Arn`u]oiu“. Grupul de partizani, de fapt zile dac` mai tr`iesc, da‘ vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea“, \ncerc`m s`-i Marinescu, Valentin Nicolau, Dan Chi[u, eroi ai rezisten]ei anticomuniste, onor`m aceast` ultim` dorin]`. Cristian P\rvulescu, Stelian T`nase, Radu supranumit „Haiducii Muscelului“, Monumentul propus s` ia locul statuii Varia, Tudor Octavian, Mariana Nicoajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei lescu, Andrei Gheorghe, Viorel HrebenGheorghe [i fiica sa, cåt [i de c`tre ma- lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femeiciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu, joritatea s`tenilor din Nuc[oara, a fost fondat de un fost locotenent al Armatei simbol al luptei populare \mpotriva co- Rodica Culcer, Varujan Vosganian, Sorin munismului sau un exemplu de vertica- Radu, Dan Tomozei, Manuela Regale, Toma Arn`u]oiu, [i a activat litate pentru to]i ziari[tii care vor trece {tef`nescu, Mihai Dobrovolschi, Cristian \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic Boureanu, Rodica Mandache, Mihaela al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i pe lång` el, ci [i o satisfac]ie profund Mihai, Elena Lasconi, Victor Ciorbea, lupt`torii, inclusiv comandantul acesto- uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Anca Fusariu, Mariana {oitu, Horia ra, s-au sinucis, au fost uci[i \n lupte Romanescu, Doru Dumitrescu, Doina sau executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1959. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au Liviu MIHAIU Cacoveanu, Mihaela R`dulescu [i cei

Pentru monumentul unei femei monumentale
Cine este Elisabeta Rizea

1.500 de membri ai Federa]iei Romåne a Fo[tilor De]inu]i Politici Lupt`tori Anticomuni[ti (pre[edinte Boronean] Vasile). Le mul]umim din suflet. Lista r`måne deschis`.

FINAN}A}I AICI!
A[ez`måntul cultural „Academia Ca]avencu“ va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile: ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC – sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MÅNTUL CULTURAL „ACADEMIA CA}AVENCU“.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

5

cuv\ntul care

ne raterorireaz`
Din Na]ionalul de luni afl`m c` a venit sorocul pentru noile norme de creditare impuse de BNR, adic` 25% avans, girant [i rata maximum 30% din venitul pe o lun`. Adio frigidere, televizoare, ma[ini de sp`lat [i cuptoare cu microunde pentru popor. Simt deja c` exist` cel pu]in dou` Românii: una cu credite la banc`, mîndr` c`-[i spal` ]oalele la automatice [i alta, trist`, de secol XX, care le freac` manual [i le cl`te[te în cad`. Sigur, mai exist` [i o a treia Românie, destul de mare, care nu-[i spal` decît creierul, [i asta, cu predilec]ie, la ma[ina de vot cu bule la gur`. Sau cu spume, m` rog. În Adev`rul de mar]i m-am r`sf`]at cu un articol despre Andreea Marin al c`rui titlu m` face s` m` gîndesc la minunatiele vriemuri di la SIDIEX dinaintie die ISPAT: „Dup` ce a frînt inimi, Andreea Marin înmoaie [i o]elul“. Afl`m, a[adar, c` doamna surprizelor [i-a tras prieten metalurg cu birou la World Trade Center. V` da]i seama c` treaba asta cu o]elul na[te ni[te întreb`ri absolut legitime, de ordin tehnico-[tiin]ific, bineîn]eles. Pentru c`, dac` Andreea îi înmoaie omului o]elul, e necesar s-o fac` la cald [i neap`rat prin intermediul unui laminor. Iar laminorul `sta este, de fapt, o scul`-dispozitiv care trage o]elul fie în bare de diferite grosimi, fie în sîrm` trefilat`. Vede]i ce bine e s` fi terminat liceul cu specializarea prelucr`tor prin a[chiere? Î]i pui ni[te probleme, nu cite[ti ziarele a[a, s` te afli-n treab`. Iar acum, e timpul s` mînca]i un sandwich [i s` citi]i pu]in` publicitate mascat` cu sigla PSD-ului pe fa]`. Fi]i aten]i: [eful delega]iei Comisiei Europene la Bucure[ti, Jonathan Scheele, se arat` indignat de preluarea într-un articol publicitar din Jurnalul Na]ional a unor cuvinte conven]ional-politicoase adresate unor personaje din PSD-ul Gala]iului. Miercuri, Evenimentul zilei pleac` pe urmele f`pta[ului pl`titor de ban, dar nu g`se[te nici m`car ini]iala tat`lui, de[i firele se împotmolesc ba pe la Lilion (hm, ce nume?) Gogoncea, pre[edintele C.J. Gala]i, care n-are nici o idee, ba pe la Lucian Ioni]`, directorul de publicitate de la Jurnal, care se face mic [i se ascunde sub vr`jeala aia fumat` cu confiden]ialitatea clien]ilor. ~[tia de la PSD or s-ajung` s`-l

bage [i pe Dumnezeu în campanie [i s` pretind` c` îndemnul `la „Cre[te]i [i v` înmul]i]i!“ se refer` la ei. C`, cel pu]in cît o au pe Rodica la Justi]ie, poate s` vin` oricine s` depun` orice plîngere vrea. Joi, revenim la Jurnalul Na]ional, care titreaz` pe prima pagin`: „Cu de-a sila, în pat cu [efii Polu]iei, ``h, pardon, Poli]iei“. Pentru cei care n-au apucat s` citeasc` acest material în Academia Ca]avencu nr. 2 a.c. (pag. 10) ne obosim pu]in s` le spunem c` este vorba de povestea a dou` domni[oare f`r` talent rutier care, pentru a trece sala, a trebuit s` fac` traseul prin paturile unor caralii din jude]ul Ialomi]a. Iar sub cagula acestei pove[ti, adic` în capul trebilor poli]iei ialomi]ene, se afl` chestorul Matei un tat` al c`rui fiu, Georgian, condamnat la cinci ani pentru sechestrare de persoane, a fost gra]iat de cinstitul [i s`racul Ion Iliescu. Cic` era boln`vior micu]ul, o fi avînd colici la burtic`. C`lcîndu-ne pe urme, Gazeta de Maramure[ public` o list` a securi[tilor locali. Ea se al`tur`, totodat`, proiectului de a ridica un monument dedicat Elisabetei Rizea din Nuc[oara. Mul]umim colegilor din cre[tetul h`r]ii [i-i a[tept`m, cu aceea[i solidaritate, [i pe colegii din alte jude]e ale patriei. În fine, dar în primul rînd, am intrat în NATO dup` ce Par-

Fata de la pagina 3rei Sud Est

canalul

mass-midia n`vodari
q Dup` ce în mandatul trecut Horic` Alexandrescu s-a dat prea aproape de ]`r`ni[ti [i de Emil, în acest mandat i-a trebuit mult pîn` s` fie acceptat ca om de cas` al regimului [i s` prind`, din nou, delega]ii în str`in`tate în avioane oficiale. Pîn` la urm`, a reu[it! I s-a dat o emisiune în care va supune la Foc încruci[at (oare nu i-a venit prea u[or titlul acesta?) tot soiul de teme [i indivizi. Un fel de Ma[in` de sp`lat (cum au spus-o al]i confra]i) care s` înlocuiasc` Ma[ina de tocat a lui Stelian T`nase. Partea proast` pentru Horic` e c`, dup` cum merg lucrurile [i sondajele, greu va reu[i, în mandatul urm`tor, s` intre în gra]iile actualei opozi]ii care va fi la putere. Ei, dar la resursele de moralitate ale lui Horic`, ce conteaz` o lun`-dou`, pe margine, dup` alegeri? q Celor de la Realitatea TV le place s` se laude pe la mese c` au fost \n negocieri cu CNN-ul pentru v\nzarea postului. Cic` negocierile au durat vreo doi ani, dar se pare c` p\n` la urm` Prigoan` a dat PSD-ului tot postul, mai pu]in pe Bahmu]eanu, c` nu i-o fi convenit pre]ul.

Libertatea nu poate s` rateze cazul „b`ie]elului de numai 11 ani torturat, violat, ucis [i abandonat \n P`durea Ciolpani“ (parc` [i vedem la televizor gura saliv\nd` a lui Sorin Ovidiu B`lan prezent\nd subiectul la Brigada mobil`), a[a c`-i dedic` vineri, 6 februarie un sfert de pagin` 4, respectiv „col]ul tare“ din st\nga sus. Iat` explica]ia fotografiei care ilustreaz` materialul cu pricina: „Gabriel [i tat`l lui locuiau la subsolul acestui bloc din zona Pie]ei Co[buc. |n acest imobil au stat, timp de trei luni, \nainte de a-[i lansa primul album, b`ie]ii de la 3rei Sud Est“. M`-ntreb: oare cu ce au gre[it „b`ie]ii de la 3rei Sud Est“ s` fie al`tura]i odioasei crime? Sau o fi vreun fel de publicitate mascat`? Eu a[ fi formulat mult mai neutru: „Prin fa]a acestui imobil a trecut acum zece ani cu tramvaiul 32, c\nd se ducea la medita]ii la francez`, elevul Daniel Goace, de la Liceul «Matei Basarab»“.

Daniel GOACE lamentul francez a ratificat pro- den]a nefericit` e c` [tirea asta tocoalele de aderare. Am c`utat era undeva în stînga sus. Norceva prin ziare pentru a v` oferi mal era s` fie în stînga jos. [tirea asta [i-am g`sit-o într-o caset` mic` din prima pagina Alin IONESCU din România liber`. Coinci-

Ze]arul Ivan

6

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

mama natur` tat`l alcoolic

România. Mici fragmente de neant. La car-ul B`lan
Conduceam \ntr-o sear` pe Mo[ilor [i nu [tiu ce naiba, c` nu reu[eam s` dep`[esc un Peugeot 206CC cu o gagic` la volan care conducea at\t de prudent pe mijlocul str`zii \nc\t \mi venea s` intru cu ma[ina mea mic` \n ea, s-o chinui. O dep`[esc \ntr-un final prin dreapta, m` uit s` v`d cine era blonda [i, c\nd colo, Andreea B`lan. Acum, Andreea B`lan este o vedet` [i chiar dac` te enerveaz` r`u de tot \n trafic, nu po]i s` o \njuri cu acelea[i cuvinte ca pe taximetri[ti. M-am tot g\ndit la o fraz` [i mai mult de „Io ascult numai Andreea Antonescu!” nu mi-a ie[it.

reportaj cu ]ara de g\t

Fac vr`biu]ele cancer?
tul paroh Nicolae Burlan ne-a spus c`, dup` terminarea acestuia, lucru care sper` c` se va \nt\mpla \n toamna lui 2004, \n 2-3 ani se va trece [i la dezafectarea bisericii de azbociment. Vor fi astfel \n total 6 sau 7 ani de convie]uire a locuitorilor din Drumul Taberei cu azbestul. Preotul [tia. Un domn de la funda]ia Eco-civica i-a spus preotului Nicolae Burlan \nc` de acum trei ani c` are un acoperi[ pe biseric` periculos pentru enoria[ii s`i. Preotul Burlan i-a spus atunci: „Calul de dar nu se caut` la din]i.“ |ntr-adev`r, vechea biseric`, la fel ca toate bisericile, [i-a bazat existen]a pe dona]ii. L-am \ntrebat despre situa]ie. „Dar ave]i vreo propunere constructiv`? Ce vre]i s` facem? Noi s\ntem o biseric` modest` [i s`rac`, nu ne putem permite s` investim bani \n ceva ce oricum vom dezafecta. Nu s\nt bani. Dumneavoastr` [ti]i c` bisericile se fac cu b`nu]ul v`duvei?“ L-am \ntrebat pe p`rintele paroh dac` totu[i, de m\ine, de s`pt`m\na viitoare, le va spune oamenilor c` exist` un pericol \n aerul care \nconjoar` biserica. „Nu, acest gest nu o s` \l fac. Ce vre]i, s` \i \ndep`rtez pe oameni de biseric`? {i, pe de alt` parte, nici nu cred \n periculozitatea azbestului. S` [ti]i, cre[tinii v`d altfel problema. Nu cum o v`d ateii. {i, \n fond, preo]ii care slujesc aici ar fi cei mai afecta]i.“ Am \ntrebat c\]iva oameni care ie[eau de la slujb` ce p`rere au despre acest fapt. „Dac` a]i [ti, a]i avea vreo reac]ie? V-ar sup`ra s` [ti]i c` situa]ia e cunoscut` [i nu se face nimic?“ B`rbat cu copil: „P`i, [i taic`-miu la ]ar` are tot azbociment pe cas`. Nu [tiu ce s` zic. Nu [tiam c` azbestul e periculos.“ Femeie cu copil: „ Nu [tiu ce s` zic. Dar poate c` aici, fiind biseric`, nu are efect.“ B`tr\n cu femeie cu copil. B`tr\nul: „E[ti de la Ca]avencu? N-am treab` cu voi. Nu-]i r`spund la nimic. Dac` erai de la Romånia Mare, da, atunci r`spundeam.“

T

Pletora din Roman` n-are m`trea]`
În Pia]a Roman`, pe lîng` o bisericu]` este o firm` a c`rei intrare e str`juit` de doi badigarzi masivi, cît stejarul din Borze[ti, dac` mai ]ine]i minte. S\nt tun[i chilug [i au fe]e din alea de buldogi veni]i din Legiunea Str`in`. Treceam prin zon` [i m` nimerisem în spatele unei blonde meseria[e care se strecoar` dintr-o dat` printre cei doi [i intr` în cl`dire. Atunci, unul dintre ei se întoarce c`tre cel`lalt, zîmbe[te trist [i-i zice, frem`tîndu-[i n`rile: Hmmm... vai de p... noastr`, Wash&Go, toat` lumea trece de badigarzi...

reaba st` a[a: biserica „Sf\nta Vineri“ din Drumul Taberei are acoperi[ul din azbociment. Azbocimentul e un material alc`tuit din azbest [i ciment. Azbestul e cancerigen. La varia]iile de temperatur` caracteristice climei romåne[ti, ]iglele se deterioreaz` \ncet-\ncet, dar destul de repede. Firi[oare de praf greu de observat, ba chiar de neobservat, se desprind \ncet, luate de v\nt, de ploi, sau chiar de gravita]ie. Scamele de azbest zboar` prin aer \ncoace [i \ncolo. Uneori, nu po]i s` [tii c\nd anume, scama intr` \n oameni. |[i face loc p\n` \n pl`m\ni [i r`m\ne acolo. Dac` procesul are loc regulat, scama se adun` [i, p\n` la urm`, provoac` un cancer pulmonar. Biserica este construit` \n 1998, fiind singura biseric` din Drumul Taberei. Au trecut deci 5 ani de zile de c\nd prima scam` a zburat de pe acoperi[. De-abia acum, chiar l\ng` actuala biseric` de azbociment se construie[te un alt l`ca[ de cult, mai trainic, din c`r`mid`. Preo-

Pe u[a bisericii din Drumul Taberei po]i vedea o pl`cu]` neagr` pe care scrie: „Fumatul este un p`cat. Fumatul \n curtea bisericii este un sacrilegiu“. Duminic`, la slujb`, o mul]ime de oameni care nu mai \nc`peau \n Biserica de Azbest din Bucure[ti, zis` [i biserica aglomerat` r`m`seser` afar` unde ascultau slujba \n Catedrala |mboln`virii Neamului, cu hramul t`cere. Pe acoperi[, ]op`ind pe cuvio[ilor Sf. Stron]iu, Staniu [i Plutoniu, \n ]igle, zeci de vr`bii ciripeau [i care odihnesc oasele lui Radiu de la Afuma]i ciuguleau praful de azbociment. Era at\t de frumos afar` \nc\t sprezece sau dou`zeci de ani, c` au cancer. foarte greu puteai s` te mai c\]iva dintre oamenii care asAlexandru V~RZARU g\nde[ti c`, \n zece sau cinci- cultau slujba s-ar putea s` afle alexvarzaru@yahoo.com

A[tept s` ias` popa cu enoria[ii lui din schimbul 1. S` intru eu cu sudorii, [amotorii [i fierar-betoni[tii, s` termin`m cel mai tare accelerator de particule din Biserica Ortodox` Român`.

Expira]ii din Caraibe
Deun`zi am fost surprins s` constat c` din ciocolata pe care tocmai o deschisesem lipseau c\teva tablete. Deci, pe l\ng` ciocolat`, am luat [i cioc. M-am \ntors [i v\nz`toarea m-a lini[tit: „Nu este expirat`, s` [ti]i”. A devenit clar c` dintr-o grij` excesiv` fa]` de consumator aceasta recoltase c\teva probe organoleptice. Or fi nem]ii serio[i c\nd o fac, da’ nu stric` s` fim pruden]i. „Da’ s` [ti]i c` toate vin a[a”, a continuat ea. Acum cred c` m-am l`murit: la import se re]in c\teva tablete sub form` de taxe vamale.

Lui Gili i s-a urcat numele la cap

Ethos, Porthos [i Aramis |n aten]ia celor care iar au jucat numere „magice“ [i la Extragerea Loto 6 din 49 din 8 februarie 2004 Am lovit din nou. De data aceasta la Agen]ia Loto din Pia]a Alba Iulia. A[adar, din cutia cu numere „magice“ am f`cut din nou disp`rute vineri jetoanele cu numerele 13, 19 [i 35 – astfel, cei care au mizat pe norocul dumnezeiesc care s-a aflat \n cutia cu numere magice au gre[it cu trei numere [i s`pt`m\na aceasta. |n continuare, ur`m tuturor participan]ilor mult succes! D.M.

Iat`, nici acoperi[urile nu mai s\nt ce erau odat`. Poate confirma [i acoperi[ul din imagine, al lui Gili. Nu-l [ti]i pe Gili? Nici noi, dar acest lucru nu ne \mpiedic` s` v` spunem c` este dintr-un sat de l\ng` Constan]a. |n al doilea r\nd, faptul c` fotografia a fost f`cut` de la o distan]` destul de generoas` nu ne \mpiedic` s` b`nuim c` el are, totu[i, toat` ]igla pe cas`. Nu v` putem spune de ce [i-a scris numele pe ea, c`ci nu [tim,

dar, dup` cum b`nui]i deja, acest lucru nu ne \mpiedic` s` presupunem c` el [tie. O fi o m`sur` de siguran]`, pentru momentele de r`t`cire bahic`, sau poate doar un experiment din care vor rezulta [i inscrip]ii mult mai complexe: „Vede]i c`-i radar la intrarea \n sat!“, „Steaua-Dinamo 0-0 la pauz`“ sau „Vecin`, so]ul t`u e acas`?“. Imobill Clinton

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

7

bursa [p`gilor
Portul [i pa[aportul nostru romånesc
Am c`l`torit \n tren cu o olteanc` u[or fierbinte care lucreaz` \n Italia, la Milano. Venise \n ]ar` doar ca s`-[i ia noul pa[aport, convins` fiind c` nu va face pe-aici prea mul]i purici, ca s` nu mai vorbesc de al]i parazi]i trupe[ti. Un plan bun, i-am spus, dar ea m-a contrazis pe loc, dezv`luindu-mi c` a a[teptat dup` noul pa[aport p\n` s-a hot`r\t s` umble la buzunar. Nimic altceva nu i-a impresionat pe poli]i[tii craioveni, nici biletele de avion [i nici ordinul de prezentare la lucru trimise de patronul italian. Norocul fetei este c` a b`gat de seam`, st\nd pe la cozi, cum anumi]i cet`]eni de o anumit` identitate cultural` \[i iau pa[apoartele chiar \n ziua \n care depun cerere. Interes\ndu-se la beneficiar, ea a aflat mecanismul reu[itei: „Haoleo, fata, m-a costat [as` sute heuro care e-am dat lu’ [`fu’!“. A procedat [i ea dup` regulile minorit`]ilor [i documentul i s-a eliberat pe loc. |nainte s`-i \nm\neze pa[aportul, [`fu’ a ]inut s`-i comunice c` putea s-o mai am\ne vreo 3 luni [i [i-a exprimat regretul c` n-a mai ]inut-o m`car dou` zile, c` intr` \n concediu [i ar fi putut s` o \nso]easc` p\n` \n Italia. Cum ar veni, de banii `ia poli]ia craiovean` ar fi asigurat [i protec]ie p\n` la destina]ie, \n cu[eta clientului. Cartea verde cu tricolor

Campania de lupt` \mpotriva plic(tiselii)

|ntoarcerea plicului risipitor
|n urm` cu vreo c\]iva ani, am avut [i eu, ca tot omul, ni[te probleme de s`n`tate. Era vorba de un reumatism pe care – pentru c` nu se mai putea – l-am luat de picioare [i l-am internat la Spitalul Or`[enesc Moine[ti. {ti]i cum se \nt\mpl`: tu te internezi, dar dac` nu dai o [pag` cui trebuie, te internezi degeaba. {paga mea i-am \nm\nat-o personal, \n plic, directorului de atunci al spitalului. Plicul con]inea cam un salariu minim pe economie sau cam a[a ceva. Dup` o s`pt`m\n` de stat \n spital – timp \n care m-am \ncurcat cu o asistent` care voia mai \nt\i s` ne c`s`torim [i abia dup` aia…, m` rog – reumatismul meu era bine-mersi. Tratamentul fusese mai mult o fu[ereal`, a[a c` m-am enervat, m-am dus

\n cabinetul directorului [i i-am spus c` vreau s` m` externez, nu \nainte de a-mi da banii \napoi. Ceea ce nu am \n]eles nici p\n` \n ziua de azi este un mic detaliu: directorul a f`cut ochii mari la mine, a deschis un sertar, a scos un plic [i mi l-a \ntins – era exact plicul de la mine. Asta nu am \n]eles eu:

cum s-a f`cut c`, timp de o s`pt`m\n`, directorul nu se atinsese de banii `ia? Faptul c` mi-a \napoiat exact plicul pe care i-l d`dusem ]ine, probabil, de o memorie a [p`gii pe care unii oameni o cam au. (De asistenta aceea nu mai [tiu nimic.) Ministerul Intern`rii

Mul]i veni]i \n PSD, pu]ini ale[i \n func]ii
Vre]i s` intra]i \n PSD? Da. A[a a zis doamna Crisanda N`stase din Bucure[ti [i o vreme a fost pe culmea valului. Partidul a pus-o pe liste, la alegeri lumea a votat propunerile partidului [i pu]in a lipsit ca Crisanda N`stase s` devin` consilier la Prim`ria sectorului 2, la On]anu. Nu-i nimic, poate c` va veni odat` [i vremea ei, [i-a zis femeia [i s-a angajat referent la Prim`ria sectorului 6. Dup` ani [i ani de a[teptare, vremea ei era gata s` vin` s`pt`m\na trecut`, c\nd partidul (respectiv acea parte de la sectorul 2 din Bucure[ti) a avut nevoie de un alt nume pesedist de pe lista cu candida]i \n locul lui Daniel Ioan Popescu, care a devenit vice primar. Urm`toarea pe list` era, \n sf\r[it, Crisanda N`stase. Ea \ns` nici nu fusese anun]at` s` vin` la [edin]a Consiliului Prim`riei sectorului 2 de joia trecut`. De ce? Simplu, colegii ei de partid au preferat s` o sar`, declar\nd-o incompatibil` [i s` \l valideze pe locul de consilier vacant pe Chioveanu Drago[, un pesedist care \n 3 ani se descurcase mai bine dec\t Crisanda N`stase [i ajunsese director administrativ la APAPS. Asta func]ie! ~sta chiar merit`! ~sta da compatibil! V` da]i seama, femeia chiar a pl\ns c\nd a aflat [i s-a dus repede la partid. Unde i s-a spus s` nu pl\ng` prea tare dac` nu vrea s` \[i piard` slujba de la Prim`ria sectorului 6. Iar vou` v` mai arde s` intra]i \n PSD? Vremea ]`ranilor

Probabil c` gestul surprins \n cele dou` secven]e vi se pare foarte familiar. Sau, dac` nu foarte familiar, cel pu]in exagerat de famigliar. Faza, rupt` parc` din filmul Guvernarea f`r` Micky {pag`, aminte[te de capodopere mai vechi, \n care rolurile principale erau jucate de un curcan [i-o

damigean` de ceva. Acum coregrafia e alta, dar [i actorii s\nt ceva mai curajo[i: pentru scene de tipul `sta, \nainte se apela la dublaj, m`car de ochii lumii. Iar la un astfel de film lucra o singur` cas`. Acum colaboreaz` vreo 8.

Nemma Nicholson

|n Piatra Neam] presa face }ocu mic
Exist` cazuri c\nd ziarul de partid d` cu b\ta chiar \n partid. S\nt rare cazurile, dar tocmai am descoperit unul. |n Piatra Neam], ziarul local 7 zile \i apar]ine deputatului PSD Iulian }ocu, baron local. P\n` mai ieri, }ocu era la cu]ite cu fostul prefect Vasile Pruteanu [i la furculi]e cu Ioan Munteanu, fost inspector guvernamental. Cu alte cuvinte, ziarul lui }ocu a tot dat \n Vasile Pruteanu p\n` c\nd respectivul a fost schimbat cu acest Ioan Munteanu. Au urmat, fire[te, limbile cuvenite aduse noului prefect, vizibile \n paginile ziarului mult` vreme. Lucrurile p`reau s` se fi lini[tit complet c\nd, \n urm` cu c\teva s`pt`m\ni, 7 zile a dezgropat iar cu]ita[ele r`zboiului [i a s`rit [i pe fostul prieten al lui }ocu, actualul prefect Munteanu. Care-i explica]ia care exist` [i este? – s-au \ntrebat pe bun` dreptate pesedi[tii care nu mai [tiu ce s` cread`. Simplu: cei doi s-au certat ca la u[a cortului pentru societatea Piscicola SA Neam], care de]ine vreo 5 iazuri \n jude]. }ocu a vrut-o pentru el, Munteanu pentru odraslele lui, subbarona[i \n devenire. P\n` la urm`, Piscicola a fost cump`rat` de o firm` din Mehedin]i. Vorba aceea: c\nd doi baroni se ceart`, al treilea – Mischie – c\[tig`!

7 pile

Nunta Mischiei
Zvon de bal mare circul` prin Hunedoara [i Gorj. Cei doi mari diriguitori pesedi[ti, Mischie [i, respectiv, Rudeanu, [i-au dat mâna peste Jiu [i se vor încuscri. Fiica lui Rudeanu [i beizadeaua lui Mischie se vor lua de so] [i so]ie, imediat ce contractul prenup]ial va fi parafat. Negocierile au fost dure. Mischie a cerut jum`tate din împ`r`]ia lui Rudeanu, adic` m`car Valea Jiului, în timp ce pre[edintele PSD Hunedoara a cerut jum`tate din averea baronului de pe Jiu. Apropiata nunt` PSD va ]ine [apte zile [i [apte nop]i [i va costa jum`tate din bugetul celor dou` jude]e. Ce mai conteaz`, atâta timp cât progeniturile PSD vor tr`i fericite pân` la adânci b`trâne]i, f`r` s` [tie c` prin partid circul` un zvon: zeci de mii de disponibiliza]i nu au ce pune pe mas`, nu numai cu ocazia nun]ii! Iar felicit`rile pentru cuscri s-ar putea s` fie scrise pe pancarte [i s` fie scoase prin strad`. Le ur`m viitorilor însur`]ei ca botezul s`-l ]in` ca vajnici fii ai opozi]iei! VorNicu [i NuvorNicu

C`lin Ion, file de poveste conjugal`
Umbl` vorba c` \ntre prefectul de Dolj, Ion C`lin, [i secretara Prim`riei Craiova, Nicoleta Miulescu (zis` „Nico“), s-a a[ezat o rela]ie profesional` care, pe timpul deplas`rii celor doi \n teritoriu, aduce importante economii la buget, pe considerentul c` se \nchiriaz` o singur` camer`. Toat` lumea e \nc\ntat` de aceast` nou` cucerire a economiei de austeritate, mai pu]in so]ia lui Ion C`lin, care, cu ocazia unui flagrant recent, era s-o lase pe Nico f`r` podoab` capilar`. Iar pe so], doar f`r` podoab`. {ancrul [i profanul

8

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

Carte frumoas`, cinste cui te-a \nscris!
– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –
De c\nd st` mai mult pe banc` dec\t \n teren [i mai mult prin a[ternuturi dec\t pe banc`, Adi Mutu g`se[te mai mult timp [i pentru suflet. De cur\nd, a declarat c` cite[te Idiotul de Dostoievski, \n limba englez`. Dac` la hrana trupeasc` a cobor\t de la Moran la vedete locale, la cea spiritual` trecerea de la Eminescu la Dostoievski poate fi considerat` o real` promovare \n clasamentul clasicilor. Ne gr`bim, a[adar, p\n` nu termin` omul prefa]a, s` vot`m: oare e bine sau nu e bine ca Mutu s` citeasc` Idiotul?

Am citit \n Am citit \n iarna asta dou` c`r]i de Jack iarna asta dou` c`r]i de Jack London, adic` cum ar veni pe London, adic` cum ar veni pe române[te Gec Londra: Martin Eden [i române[te Gec Londra: Martin Eden [i Op]iunile lui Aston Martin. A doua mi s-a Op]iunile lui Aston Martin. A doua mi s-a p`rut mai mi[to. Era cu poze [i s-a p`rut mai mi[to. Era cu poze [i s-a f`cut [i ma[in` dup` cartea f`cut [i ma[in` dup` cartea asta. asta.

oficina cea de tain`

PENTRU
Alexandru DU}U S\nt al`turi de pravoslavnicul Mutu dac` asta \l ajut` s` dea Gogol meci de meci [i nu e vreo dambla a prin]ului M\[kin – zis Abramovici; dac` nu cite[te \n diagonal` lung` – ca-n fotbalul englez – va p`trunde dialectica contrariilor sau contrelor puse de Kitty \n pat. De acela[i autor \i mai recomand (pe bune): So]ul gelos, So]ia altuia, T\r\tura [i, mai ales, Visul unui om ridicol. Alexandru V~RZARU Eu sînt de acord. E bine c` Mutu cite[te Idiotul de Dostoievski. Moda are o mare importan]` zilele astea. Ca s` nu se lase mai prejos, or s` vrea [i al]ii din lumea lui s` citeasc`. Adrian Minune o s` se apuce iar de abecedar, Gigi Becali o s` \ncerce un Coelho mai sub]ire. Nivelul lor intelectual va cre[te. Parc`-l v`d pe Perj` de la

Ceahl`ul mergînd dup` meci la Mutu s` împrumute o edi]ie rar` din Eugen Ionescu. Sau pe Pinalti în]elegîndu-se s` cedeze un meci în deplasare pentru un exemplar din Pif-urile vechi ale lui P`dureanu. Marius BOR}EA Da, s\nt de acord ca Mutu s` citeasc` Idiotul (dar s\nt curios dac` se poate ab]ine s` citeasc` finalul dup` primele pagini). Cu Eminescu nu mai faci nimic \n ziua de azi. Ce gagici mai pun botu’ la Scrisoarea III \n discotec` la Mamaia? Iar dac` le ia cu Floarea albastr`, chiar c` i le sufl` pe toate Miu, Laura Andre[an [i Dan Chi[u (care are avantajul c` [i scrie). S` nu uit`m c` Mutu a debutat la FC Arge[, pe c\nd Eminescu doar la FC Bihor, \n revista Familia. Uite de ce n-a reu[it Eminescu nici s` scrie ce-i \n stare Mutu s` citeasc`. Cum s` te

tano la teoria aristotelic` a categoriilor, a reu[it s` sublinieze caracterul metafizic al lucrului în sine, adic` recuren]a noumen-ului, în disputata problem` kantian`. {i, desigur, cine s-a cufundat, nu neap`rat dialogal, în subtilitatea min]ii acestui mare comentator al lui Hegel nu poate fi de aIoan T. MORAR Mi se pare c` e bine ca Mutu cord a[a de u[or cu o sc`dere literas` citeasc`. Idiotul e o carte des- turizant`, derizorie, a[ spune, a tul de complex`, sper c` o cite[te preocup`rilor filosofice mutuiste. în englez`. În revan[`, ar trebui s` citeasc` Marile speran]e în ru- Drago[ MU{AT se[te. O singur` rezerv` a[ avea Nu s\nt de acord ca Mutu s` ci(nu e vorba de rezerva din fotbal, teasc` Dostoievski. P`i, dac` se drag` Adrian!): pl`c\ndu-i atît de apuc` s` se sinucid` tragic, ca Kimult literatura, s` nu fie cumva rilov? Cine mai marcheaz` cu Antentat s` [i scrie romane. Pentru dorra, Zeno Bundea? Propun ca c` atunci am fi nevoi]i s`-l citim. Mutu s` citeasc` doar Crim` [i {i, vorba aceea: s` cite[ti ce spu- pedeaps` – jocul de calculator, pe ne Mutu, nu ce scrie Mutu! Playstation 2 – [i s` omoare c\t mai mul]i omule]i (babele alea dou` pe care le c`p`ce[te Raskolnikov fac 100, respectiv 200 de puncte). opre[ti la Eminescu c\nd at\ta literatur` \]i a[teapt` lovitura de cap? Hai, Mutule! Te a[teapt` un stadion plin de recuno[tin]`, care va scuipa cojile de semin]e \n cornete din Sein und Zeit. Bag`, fr`]ie! Rupe-i!

|MPOTRIV~

Adrian Mutu, un intelectual care-a performat \n \nv`]`m\ntul superior \n sistemul 4-4-2
din Idiotul, n-are dec\t. Fr`]ioare, fotbalistule, nu te l`sa intimidat! ~[tia s\nt filozofi r`i care se iau de tine. Pun pariu c` n-au colorat \n via]a lor un R`zboi [i pace, un Revolu]ie [i reform`. ilor“, va arunca scîrbit cartea din mîn`, ca s` nu-[i închipuie cineva c-o fi [i el vreun belgian d-`ia. Liviu MIHAIU E bine c` cite[te pentru c` atunci cånd nu se v`d tatuajele de pe spate s-ar putea \ntrez`ri tehnica conversa]iei din fa]`, dar nu e bine c` cite[te Dostoievski pentru c` s-ar putea s` devin` un tip dilematic [i existen]ial, ceea ce d`uneaz` grav deciziei din fa]a por]ii. Pot ap`rea \ntreb`ri de tip cårcel: la ce bun toate golurile? de unde vin (din ap`rare) [i unde m` duc (\n atac)? dac` eu sunt materie, [utul meu ce este?

Alin IONESCU Sigur, Dostoievski e un autor mare, dar, din cîte îl [tiu eu pe Adrian, el studia autori mai grei. Clar mi se pare o tr`dare, în ordine intelectual`, trecerea de la Kant la Dostoievski. }in minte disputa aia teribil` pe care a avut-o cu Claudiu R`ducanu în pauza unui meci cu Steaua cînd, invocînd un comentariu al lui Bren-

Iulian T~NASE E r`u c` Mutu cite[te (sau, poate, o fi citit deja) Idiotul de Dostoievski. P`i, mai pot eu, acum, s` m` duc la o domni[oar` fotomodel [i s`-i spun: „{tii, eu am citit Idiotul de Dostoievski…“?!

AB}INERI
Dan STANCIU Ce face Adi Mutu \n intimitate (iar lecturile omului ]in de intimitatea sa) nu-i treaba mea, deci m` ab]in de la vot. Dar nu m` pot opri s` m` g\ndesc la ce va urma: dup` ce va fi terminat Idiotul lui Dostoievski, oare ce moran va mai citi? C`t`lin MATEI De ce m` \ntreba]i pe mine, cucoan`? Ce treab` am eu cu lecturile Briliantului? Dac` Briliantul vrea s` citeasc`, l`sa]i-l s` citeasc`. Dac` vrea s` recite la fete

INDECI{I

{tefan AGOPIAN Habar n-am dac` ceea ce face Mutu cu o carte (Idiotul, în engleze[te, în acest caz) e de bine sau de r`u deoarece, sincer vorbind, nu pot s`-mi închipui ce-o fi în capul unui om care gînde[te genial cu picioarele. Ceea ce m` mir`, îns`, e faptul c` ziarele noastre au c`zut pe spate cînd Mutu a anun]at c` a început s` citeasc` o carte. Mai firesc ar fi fost s-o fac` atunci cînd Mutu a- Viorel MO}OC nun]a c` a terminat de citit o carte. Buletin de vot anulat. Am pus Ceea ce cred c` n-o s` se întîm- mai multe [tampile \n p`tr`]elul ple din cauz` c`, atunci cînd va de la rubrica Mazeta sporturilor. afla c` Mî[kin are „boala copi-

VOTURI ANULATE

PNG-ul lui Becali urc` penalty culmi de progres [i civiliza]ie
Helmuth Duckadam a decis recent s` intre \n partidul lui Gigi Becali, Noua Genera]ie, de[i, la via]a lui, a intrat \n locuri mult mai bune, precum Statele Unite ale Americii sau toaleta terenului din Arad. La urma urmei, b`nuim c` trebuia s` intre cineva [i \n partidul `sta, de[i, evident, v` \ntreba]i dac` va mai avea lumea curaj s`-i \ncerce por]ile de acum \ncolo. Dup` acest transfer ne putem a[tepta ca oierul din Pipera s` atrag` \n partid toat` echipa Stelei de la Sevilla, din ’86. Linia de fund ar deveni, evident, un viitor Consiliu Suprem de Ap`rare a }`rii, cu Bumbescu-Colonel \n frunte. Din linia de mijloc va fi de mare ajutor stomatologul Bölöni, responsabil cu rezolvarea problemelor de m`sele ap`rute la partenerii de la dezbaterile televizate la care vor participa pre[edintele partidului [i badigarzii s`i. |n sf\r[it, b`nuim c` L`c`tu[ ar fi tocmai bun \n campania electoral`, pentru a lipi

Servus, Vadime, am plecat. Mai d`-te dracu’ de nebun! Cum s` candidez eu la Camera Deputa]ilor? M` duc la domnu’ noaptea afi[e ilegale, c`ci la vi- Gigi Becali, c` mi-a promis un loc teza lui nu l-ar eligibil pe lista de la Senat. P`i, prinde tot Minis- dup` patru penaltiuri ap`rate la terul de Interne [i r\nd, trebuia de mult s` fiu galeria lu’ Dinamo [ef la Comisia de la un loc. Ap`rare! Adrian Helmuthu

Helmuth Duckadam, eroul finalei de la Sevilla, hot`r\t s` intre \n Parlament m`car pentru finalul de la Senilia

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

9

culta noastr` cea de toate zilele
Teodosie, domnul cu clasa
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Tomitanul, trece prin mari emo]ii. Nu, nu datorit` inten]iei partidului de a \ncuraja intrarea pe fa]` [i pe dos a clericilor \n politic`, nici datorit` potului de la 6/49 [i nici din cauza episodului 2.100 din T\n`r [i nelini[tit. |PS, unde PS nu vine de la PSD, a[a cum v-a]i fi a[teptat, se preg`te[te s` c\[tige func]ia de rector al Universit`]ii „Ovidius“ din Constan]a. Dup` func]ia din biseric`, func]ia din partidul lui Bombonel \nt\iul [i func]ia din \nv`]`m\nt, ne putem a[tepta s`-l reg`sim, c\t de cur\nd, \n armat`, \n medicin` [i – de ce nu? – pe post de secund al lui Iord`nescu la Na]ional`, m`car ca antrenor de funda[i St`t`tor al Ortodoxiei Române[ti sau responsabil cu iconi]ele. s` dispere sub impulsul neCuviosul Bombonie r`bd`rii. Cu acest prilej, Daniel, Teodosie sau Vicen]iu i-au urat [efului lor, desigur, ani mul]i. Dar, probabil, nu vorbeau foarte serios. „Bun, bun, ani mul]i, dar cî]i? Peste un an face 90!“ Trebuie s`-i dezam`gim [i s` le reRecent, Preafericitul Teoctist amintim un fapt care le va amîna a împlinit 89 de ani, o vîrst` de visul de m`rire lumeasc`: Teocinvidiat pentru mul]i români. tist Ar`pa[u se trage dintr-o famiDup` cum s-a v`zut, Neobositul lie de longevivi care s-au apropiat Teoctist este într-o bun` form` mult, foarte mult de suta de ani, fizic`, fapt care îi face pe pre- în vremuri în care medicina nu tenden]ii la scaunul de Întîi era a[a de avansat`! {i, pentru

Teoctist are la b`trîne]e culoarea din tinere]e: verde

a-i irita pu]in (mai mult) pe pretenden]i, îi ur`m [i noi, cu sinceritate, s` tr`iasc` foarte mul]i ani ca s`-i irite [i pe du[mani [i pe prieteni! Cuviosul Aniversarie

Popa cu juma’ de norm` bag` dracii \n reform`
Dac` cu g\ndul c` Dumnezeu [i-a \ntors fa]a de la Suceava ne mai putem \mp`ca, mai pu]in s\ntem dispu[i s` toler`m faptul

c`, \n compensare, cei mai \nal]i ierarhi ai jude]ului au \ntors c`tre enoria[i organe anatomice mai pu]in ortodoxe. Din cauza lor, de exemplu, la Parohia din G`ine[ti se aud, \n loc de toac`, scatoalcele pe care [i le dau popii \ntre ei. Iar situa]ia se repet` [i \n alte locuri, din cauza densit`]ii mari de popi pe unitatea de slujb`. |n Suceava, sub obl`duirea Arhiepiscopiei, s-a organizat o mafie laic` a posturilor din parohii: astfel, la unele biserici slujesc c\te 4 preo]i, \n timp ce la altele posturile s\nt ]inute libere \n func]ie de interesele parohului. Este cazul Parohiei Dolhasca, unde popa Gheorghe Saftiuc prefer` s` slujeasc` singur pentru 1.500 de enoria[i [i face tot ce poate pentru a se bucura [i \n continuare de acest monopol. Cu \ncuviin]area Arhiepiscopiei, popa Saftiuc refuz` s` mai angajeze un preot [i tot ce-a binevoit s` accepte p\n` acum a fost o simpl` sutan` ajut`toare care sluje[te cu juma’ de norm`, \n regim de colaborare. Adic` doar \n week-end, c`ci \n restul timpului preotul-ajutor \[i rotunje[te bugetul ca muncitor la Remar Pa[cani. Dar v` da]i seama c` nu iese cine [tie ce, c`ci la veniturile unui pop` normal n-ar putea ajunge nici dac` [i-ar lua [i un al treilea job, ca strip`r. Pe l\ng` popii f`r` ho]

poli]ia presei Din istorie-adunate [i-napoi în cifre date
În 22-ul din 3 februarie, anul `sta, Gabriela Adame[teanu g`se[te, scotocind prin istoria noastr`, vreo [apte lovituri de stat. N-o s` m-apuc acum s` le num`r pentru c` nu-mi st` în caracter, dar, ca fost olimpic na]ional la istorie (edi]ia Bac`u 1983), vreau s` precizez c` lovitura din 1864 care „l-a înl`turat de la putere“ pe Alexandru Ioan Cuza a fost dat` de fapt în 1866. Iar cea „care îl alung` de la putere pe Carol al II-lea [i instaureaz` la 6 septembrie 1950 statul na]ional legionar“ a avut loc, de fapt, în 1940. Mai precis, la 11 septembrie 1940, dac` e s` fiu cîrcota[, dar nu s\nt. Cam asta e. V` mul]umesc.

Maramure[ – un jude] conic pentru snowboard comic
S\nt oameni care nu au v`zut în via]a lor o c`mil` (unii olteni), o scar` rulant` (majoritatea cambodgienilor) sau un negru (bunic`-mea, cînd am adus-o în Bucure[ti s`-[i fac` ochelari). E.T. (a[a se semneaz`) crede c` [tie ce este un snowboard din moment ce scrie în Evenimentul zilei de luni, 2 februarie, c` „p`durarii maramure[eni vor primi dou` snowboard-uri pentru a se deplasa mai u[or pe raza jude]ului“. Drag` E.T., de[i [tiu c` po]i chiar s` zbori cu bicicleta (te-am v`zut în filmul `la [i am plîns), nu cred c` oriunde ai merge prin Maramure[ mergi doar la vale numai cu o doag` de butoi ceva mai performant`, c` asta e snowboard-ul pîn` la urm`, un schi cu dou` locuri pentru picioare. A[adar, cred c` p`durarii `ia de care scrii au primit în realitate snowmobile, subliniez, snowmobile, adic` ni[te s`nii cu motor sau motociclete de z`pad`, cum preferi. Încearc` s`-]i aminte[ti, ai v`zut sigur filmul `la cu Bruce Willis, în care b`ie]ii r`i pleac` spre aeroport c`lare, exact, pe snowmobile.

Alin IONESCU

Loc de retrocedat cu capul

Ce a f`cut PCR confirm` PSD

Nu [tim de ce tot cer Verheugen [i Nicholson s` se fac` reforma \n Justi]ia Romån`. P`i, la noi, din patru \n patru ani se face o radical` reform`, \n sensul c` se r`stoarn` cu 180 de grade, \ntr-un regim nou, deciziile luate \n precedentul regim. Iat` [i un exemplu de reform` \n Justi]ie, \n stil romånesc. |n ’96, imobilul de pe strada Decebal nr. 2, din Constan]a, luat f`r` titlu de proprietate de statul comunist, este v\ndut de statul pedeserist unor chiria[i, de[i se [tia c` este revendicat de fo[tii proprietari. Ace[tia din

urm` \i \n[tiin]aser` personal pe chiria[i de situa]ia imobilului [i f`cuser` Consiliului Local notificare de retrocedare a lui, dar, cu toate acestea [i contrar legii, casa tot a fost v\ndut`. Vin la putere cederi[tii [i se mai schimb` un pic situa]ia, adic` cu chiu, cu vai li se recunoa[te \n instan]` adev`ra]ilor proprietari dreptul asupra imobilului. Au trecut \ns` 4 ani p\n` la aceast` sentin]` normal` [i taman bine c` au venit iar la putere aceia[i pedeseri[ti, str\n[i acum sub numele de PSD. Normal c` s-a revizuit actul de jus-

ti]ie [i, \n 2001, Curtea de Apel Constan]a a anulat sentin]ele date sub cederi[ti, refuz\nd f`r` nici un argument s` dea c\[tig de cauz` adev`ra]ilor proprietari. |n acest caz, ca \n multe altele similare, dreptate se va face probabil numai dac` la alegerile din toamn` nu iese iar PSD-ul. Ceea ce \nseamn` c` Verheugen, Nicholson & Co, \n loc s`-[i r`ceasc` aiurea gura cer\nd reforma \n Justi]ie, mai bine ar spune r`spicat pe cine s` nu vot`m. Biroul de Investiga]ii

10

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

Anacronica TV
Pavel, \n circuitul CTP
Cuno[tin]ele mele actuale despre tenis se rezum` la \ntrebarea „C\nd a fost jucat marele romån Davis, ca s` se ]in` turneu \n cinstea lui?”. Cristian Tudor Popescu este mai tare ca mine. Este juc`tor amator [i redactor-[ef profesional. De-asta, el comenteaz` turnee de tenis. Eu n-am ce s` comentez. Luat ca atare, Cristian Tudor Popescu este, cum ar zice el \nsu[i despre campionul Federer, „un fenomen al naturii”. Aflat la microfonul televizoarelor pentru a ne explica ce se \nt\mpl` la Cupa Davis din Bucure[ti, Cristian Tudor }opescu zice: „Lini[te, stima]i telespectatori!”. |n lumea [tiin]ifico-fantastic` a lui CTP, mingile „las` urme \n zgur` mari c\t limba de vac`”, „Federer se mi[c` ca un personaj de desene animate – t\ct\c-t\c, t\c-t\c-t\c, zici c`-l mi[ti cu cursorul calculatorului”, iar \n momentele de criz`, CTP \[i pierde cump`tul [i url` la minge: „Ie[i! Doamne-Dumnezeule! M` doare capul!”. De-asta zic: dac` e[ti prea informat [i [tii cum se joac`, ri[ti s`-]i pierzi min]ile. Eu, unul, a[ comenta la tenis p\n` a[ adormi, mai ales dac` face CTP lini[te.

trampa [i ecranul
5 Duminica a devenit o zi foarte religioas`. Pe televiziunile de cartier au loc tot felul de emisiuni cu discu]ii despre divinitate. Cu toate acestea, la postul str`in cre[tin TBN se difuza un scurtmetraj cu draci. V` da]i seama ce audien]` face asta la un post care [i-a plictisit deja credincio[ii cu exorcizatori de treab` [i concerte de rock [i pop cre[tin. 5 Pe l\ng` postul porno codat, mai am [i Fashion TV codat. Pentru c` nu am MTV, de multe ori c\nd vreau muzic` dau pe Fashion TV ca s` ascult m`car ritmurile cool [i trendy ale modei. Acum dou` seri am crezut c` am dat pe Fashion, dar de fapt d`dusem pe `la porno, care avea [i el muzic` interesant`. De fapt, era ceva ce nu [tiam c` exist`: muzic` special` pentru mu]i, pentru c` nu avea versuri, ci doar gemete [i b`t`i din palme. 5 Posturile mari de televiziune [i-au f`cut un obicei din a difuza ultimele [tiri \n fiecare zi despre evolu]ia celor 150 de miliarde de la Loto. S` vedem dac`, dup` ce \i c\[tig, or s` se ]in` cu camerele dup` mine, c` dac` \i prind c` fac asta, le dau c\te o sut` de milioane la fiecare televiziune s` vin` s`-mi filmeze nunta de la C`minul Cultural din F`urei din 5 unghiuri + fond muzical + videoclip cu Pepe. 5 Postul Realitatea TV se ocup` cu [tiri. Tot timpul, prin josul ecranului circul` [tiri mici, pe band`. Probabil c` cei care se ocup` cu asta vor ca [tirea s` fie c\t mai mic` [i mai scurt`, s` \ncap` \ntr-un singur zv\cnet pe ecran. Din aceast` cauz`, rezult` ni[te [tiri extrem de trunchiate, care nu folosesc la nimic. Ultima oar` scria „Cutare [i cutare, alunga]i din cizm`“. Cine-s `ia care au fost alunga]i din cizm`? De ce? C\nd? Nici o informa]ie. {tirea p`rea interesant`, dar am l`sat-o a[a, pentru c` \mi pl`cea s` \mi imaginez c` era o [tire de5 Sorin Ovidiu B`lan a revenit. Ce mi se pare remarcabil la SOB este cum poate s` vorbeasc` \n halul `la [i totu[i s` nu scuipe pe obiectivul camerei. Probabil c` operatorii folosesc un parasolar. 5 La nu [tiu ce emisiune a fost invitat` Andreea (Ex-Casa Big Brother). Nu \n]eleg de ce o mai cheam` lumea pe fata asta la televiziune. Nu se g\ndesc c` e periculos, ]in\nd cont c` e obi[nuit` s` o cheme o televiziune [i s` r`m\n` 4 luni? 5 M-am gr`bit s-ajung acas` la timp ca s-o prind pe Nikita luptînd [i cî[tigînd la gala K1 de la PRO TV. Cum începe meciul, m` reped trei secunde pîn`-n buc`t`rie [i, cît iau eu în gur` un sandvi[, Nikita ia în gur` o duzin` de pumni. Triste]e mare, b`, durere [i lacrimi de sînge. În timp ce eu m` t`v`lesc pe covorul sufrageriei, ea se refugiaz` hot`rît la vestiare, unde îi revine curajul în oase [i începe s` zbiere ca nebuna: „Revan[a, vreau revan[a, cînd e revan[a?“. Era normal s` ]ipe a[a, c` la revan[` s\nt sigur c`-i face profesionistei `leia ochii cît sarmaua numai din înjur`turi. 5 Într-un film, pe Hallmark, apare Bush `sta micu’ printre ni[te ruine imediat dup` 11 septembrie. La un moment dat îi sare înainte un pompier care r`scolea ruinele în c`utarea unei rude [i-i zice cam a[a: „Nu v-am votat, domnule pre[edinte, dar o voi face dac` le ve]i da ceea ce merit`.“ Peste vreo cinci minute ajung pe Romånia 1 [i acolo, minune: este premiat cu Globul de Aur un actor într-o produc]ie biografic` despre familia Bushilor [i un regizor afgan, foarte talentat, b`nuiesc. M-am gîndit la omul `la de pe Hallmark [i cred c`, pentru el, cel mai nimerit era ca Bush-actorul s`-i dea-n cap afganului cu Globul lui de Aur. 5 Tot nimerind pe Discovery

Domnule Gu]`, m` opun categoric manelelor. P`i, s` lu`m un exemplu: s` presupunem c` m` aflu la o bibliotec`, da? {i, evident, e noapte, eu s\nt cu cear[aful plin de c`r]i dup` mine [i unu' dintre conlocutorii mei se apuc` s` fredoneze „Magdalena“, sau „Cenu[`reaso“ – c` asta se asculta \nainte, nu mizeriile de azi. P`i, nu se \nsemneaz` imediat presarii c` am dat cu vastu', ’tu-i \n mor]i pe m`-sa de gabori, c` spre doi pitici, goni]i din \nc`ldu[manii `[tia-mi poart` pic`, c` n-are ]`rile unui copil de feti[istul `la valoarea mea! de Mo[ Nicolae.

tunul catodic

Nicolae Gu]` de la emisiunea Gu]` [i muzica brun`, un manelist ale c`rui versuri se adreseaz` sp`rg`torilor – nu doar de semin]e – [i George Pruteanu, care se opune manelelor \ntruc\t cu antena furat` \n studen]ie d\nsul nu poate s` prind` dec\t muzic` de camer`, prin balcon sau prin geamul de la baie, l`sat deschis

Pruteanu la proba de cal cu manele
PRManelistul politic Pruteanu s-a aflat la Na[ul (B1 TV) \ntr-o confruntare pro [i contra manele spate-n spate cu titanii genului N. Gu]` [i Adrian Minune. Asum\ndu-[i inferioritatea gramatice[te fa]` de at\t de colosalul interlocutor – care o sut` ca noi nu-i face fa]`, a[a m\nuie[te cuvintele – b`ie]ii a ar`tat c` deoarece fiecare avem o mam`, o so]ie, copii [i-un BMW, nici un vers sau propozi]ie filozofic` nu poate s-aline dorul. Ergo, trei sfert (sic) din ]ar` ador` manelele [i c`[ile de produc]ie de asemenea. Adrian a fost plin de uimire (wonder-ful) s` constate c` Pruteanu nu [tie ce este rima. La \nceput am zis c` senatorul o s`-[i ia b`taie de la cei doi, dar situa]ia s-a inversat dramatic. E clar c` omu’ a b`ut ap` [i rahat dup` Vadim. |n final, simpatia lui Gu]` pentru Cozma a adus concilierea celebrat` cu un soi de od` a nebuniei, scheunat` bezmetic la trei voci, Pruteanu dovedind din nou c` poate s` c\nte la orice mas`.

{protul alb

Pumn peste ochiul magic
S`pt`m\na trecut` m-am trezit ca vi]elul la televiziunea nou`. Ora 21. Pe TVR, luni. Pe PRO TV, vineri. Lunea. Ochiul magic pe TVR1. Reportaje. Unul cu turna]i de familii la Securitate. Frate pe frate. So]ie pe so]. Murd`rii curate, din inim`. Altul cu [mecheriile de la un sector bucure[tean. Prinz\nd cu ocaua mic` func]ionari pesedi[ti, reporterul a fost a[a de profesionist, cu dovezi, camer` ascuns` [i declara]ii, c` n-am \n]eles nimic. Eram \n extaz la fiecare cuvin]el al voice-over-ului din anii ’50, dar creierul meu, nimic! Era de vin` [i PSD-ul pu]in. |i obi[nuie[te pe reporteri cu clopote [i acum, na, belea, demasc`, dac` [tii! PRO TV. Vineri seara. Fenomenul creierului meu se repet`: nu am \n]eles nimic din \nfr\ngerea Nikitei la box thailandez. De ce at\ta nedreptate pe televiziuni? De ce se dau emisiuni ca noi s` facem figura]ie?

Codul bunelor manele 5 Joi sear`, la PRO TV, unul din filmele alea cu suspans \n avion \n care pilo]ii eroi se chinuie contra cronometru s` salveze pasagerii. Numai c` p\n` acum avioanele-problem` ]ineau mor]i[ s` se duc` \n jos, \n timp ce damblaua `stuia era s-o ]in` doar \n sus. Dumnezeu s` v` [tie: r`u \n jos, r`u \n sus. Urmeaz` filmul care ne va ]ine cu inima la g\t fiindc` avionul zboar` \n grafic [i ajunge lini[tit la destina]ie. 5 La Realitatea TV am v`zut-o pe c\[tig`toarea de la Miss Securitate din Rusia, cea mai sexy femeie dintr-o mie de b`rba]i. Nu [tiu ce dosar o fi av\nd CNSAS-ul (sau FSB-ul) lor despre ea, dar dup` mecla de pocnitoare cred c` b`ie]ii din cartierul ei de]in ditamai dosarul de penal` despre ea. 5 Din solidaritate cu domnul Mitrea protestez vehement \mpotriva difuz`rii la TV a B`, spoturilor publicitare v` sparg la nar`! Ce tot vine toate impostoarele [i s` d` sau promo-urilor la chestii din astea cu opera]ii care m` indispun [i-mi fac sil`, am început s` cred c` oamenii de [tiin]` se simt frustra]i de celelalte canale cu sînge, creier [i limf` [i încearc` s` se descurce [i ei cum pot. Mai nimerit cred c-ar fi s`-ncerce o colaborare cu [tirile dup`-amiezii de la PRO TV, în care Monica Dasc`lu s` prezinte un Discovery Medical de la ora cinci, ceva de genul: în laboratorul improvizat din buc`t`rie un clujean a sec]ionat cu un topor creierul so]iei lui în scopul de a identifica acea zon` de pe cortex în care se afl` centrii nervo[i ai abilit`]ilor ei culinare. 5 Laura Andre[an a fost la MTV [i [i-a ar`tat ]î]ele de dou` ori. Eu, care le-am v`zut cîndva cu propriii mei ochi de la un metru dep`rtare, pot s` v` spun c` între timp siliconul s-a mai l`sat. con]in\nd peisaje idilice cu n`me]i, fulgi de nea etc. Acestea alarmeaz` [i dezinformeaz` flagrant popula]ia cum c` autorit`]ile nu [i-ar face treaba la desz`pezire. 5 Mar]i sear`, la Observator, Regele Cioab` a anun]at-o \n direct pe Alessandra Stoicescu c` \i va da \n judecat` pe ziari[tii care i-au „demigrat“ familia. Este o abuza]ie grav`, domnule Cioab`, s` [ti]i, asta cu demigrarea! Poate ar trebui s` cere]i [i desp`duriri b`ne[ti. 5 Pe TVR 2 exist` o emisiune care se nume[te Vector 3. Nu, nu o realizeaz` Ion Cristoiu, a[a cum a]i putea crede la prima citire, ci o t\n`r` domni[oar`. Despre ce este emisiunea? Ei bine, nu. |ntrebarea corect` este cum arat` domni[oara respectiv`. Pentru c` din acest motiv nici nu pot s` v` spun despre ce este emisiunea.

Eugen ISTODOR

Care este via]a medie a unui celular dup` moarte?
Minunile nu li se \nt\mpl` tuturor la fel. Ca s` i se arate unei femei simple de la ]ar`, Divinitatea trebuie s` ia o form` familiar`. Spre exemplu, o cruce \ntr-un cartof. Ca s` mi se arate mie, trebuie, la fel, s` fie acolo unde [tiu s` m` uit. {i pentru c` Divinitatea [tie c` eu le am oarecum cu messenger-urile [i le aveam mai de mult cu celularele, s-a hot`r\t s` \mi dea un semn pe chat-ul de la B1 TV, duminic` noaptea. A[adar, am fost inspirat s` fac o poz` (le am [i cu aparatele foto digitale) ca s` v` ar`t minunea. Iisus a trimis SMS [i a ap`rut pe chat cu mesajul care se vede \n fotografie. Cum a ap`rut, a [i disp`rut, c` dac` eram mai pe faz`, d`deam [i eu 50 de cen]i. Merita banii `[tia ca s` trimit un SMS [i s`-L \ntreb ce celulare au \n Rai. C` trebuie s`-mi iau unul zilele astea, da’ vreau s` m` ]in` [i s` fie compatibil [i cu re]eaua de dup`. Siemens sana in corpore sano

Nikita? Io s\nt singura copie adev`rat` a lu’ Nikita din filmul Nikita!

Prins` cu Savarina \n Hora Umilirii, energica Nikita particip` la luptele de Local S`-mi-bag

Darurile au fost aruncate

tupeu 2004 O senza]ie de grea]iere

Ia, b`, m\na de pe mine! Cine te crezi? Politician dubios din PSD, ministru de Justi]ie, procuror v\ndut, poli]ist violator? Vi s-a suit democra]ia la cap, aia e! C\nd o s` fii [i matale cineva, atunci s` m` tragi de cot, ca s` discut`m omene[te, principial, despre importan]a luptei anticorup]ie!

Ion Iliescu, un activist cinstit, care, din ce lupt` mai mult \mpotriva corup]iei din ]ar`, din aia are mai pu]in timp s` se lupte cu corup]ii din PSD
Oameni buni, \ntruc\t de at\]ia ani scriem cu fervoare Tupeul `sta, dar nimic nu se schimb` \n ]ara asta, am ajuns la concluzia urm`toare: cuv\ntul „tupeu“ nu mai este suficient pentru a desemna ho]ia, m`g`ria, nesim]irea sau m\rl`nia celor despre care scriem de at\ta timp. Aten]ie, politicieni, din acest moment rubrica „Tupeu“ se va radicaliza [i va spune lucrurilor pe nume [i mai r`spicat. S` nu v` speria]i dac` t\mpeul vreunui om politic va fi numit chiar a[a, „T\mpeu 2004“, iar m\rl`nia altuia exact „M\rl`nie 2004“. Bun. Ia s` vedem cine ne-a enervat s`pt`m\na asta cel mai tare: Nesim]ire 2004: Ion Iliescu (3 puncte). Pre[edintele Romåniei, garantul Constitu]iei, l-a gra]iat pe [est pe fiul unui chestor de poli]ie din Ialomi]a, fiul tot poli]ist, arestat pentru luare de mit` [i sechestrare de persoane. Pentru aceste minunate motive, pre[edintele tuturor romånilor l-a gra]iat pe corupt, g\ndindu-se pas`mite la s`n`tatea omului. Asta e ultima m`g`rie a lui Ion Iliescu: dup` ce-[i pune mantia de cruciat anticorup]ie \n cinci col]uri c\nd apare pe la televizor sau \n agorele populare din Pucheni [i Jibou, Iliescu cere pe [est s`-i fie adu[i to]i corup]ii la Cotroceni, ca s`-i spele chiar el, cu m\nu]ele alea dou`, m\nca-l-ar maica Rusia de ipocrit! M`g`rie 2004: Adrian N`stase (2 puncte). |n timp ce situa]ia se \mpute r`u, N`stase are timp de mi[toc`relile lui celebre [i spune c` scrisoarea lui Verheugen, \n care acesta ne sparge la nar` ratingul de ]ar` corupt`, este veche. Pas`mite, pentru N`stase, corup]ia bun` e numai corup]ia proasp`t`, aia \n ]ipl`. |n fond e [i evident, corup]ia veche nici nu mai exist`, ea deja s-a clasicizat [i ia-o de unde nu-i: de pe pere]i, sub form` de tablouri celebre, din etajele tot mai numeroase la vila de neam prost, din pantofii c\t un salariu de profesor universitar pe un an de zile. E bine, domnule N`stase, sau v` mai d`m, s` v` s`tura]i? }ig`nie 2004: PSD (1 punct). Partidul tot mai unic PSD are [i o unitate de monolit. Staborul partidului s-a deplasat \n tromb` la Constan]a pentru a pune ordine \n dictatura PSDului condus de Radu Maz`re – adic` pentru a o \nt`ri, d\ndu-i o nou` unitate de monolit partidului local al PSD-Constan]a! Tr`iasc` Maz`re, tr`iasc` Hrebenciuc, tr`iasc` Partidul, neab`tut \n unitatea de monococlit care \l caracterizeaz`! {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

1-2. Adrian N`stase 7 puncte 7 puncte Ion Iliescu 3. PSD 4 puncte

PSD-ul scoate aur [i din Piatra Neam] seac`
|n circumscrip]ia electoral` Neam], a \nceput s` se face listele electorale, m\nca-v-a[. Adic`, bre gagiilor, uite despre ce-i vorba: partidul cu burt` f`r` fund, PSD-ul, a \nghi]it neoficial [i un cet`]ean rrom cu burt`, respectiv pe Gheorghe Bradu Copo], pre[edintele onorific al Partidei Romilor Neam]. Evenimentul a avut loc acum dou` s`pt`m\ni, c\nd brontozaurii locali din PSD s-au adunat la Delega]ia Permanent` a partidului pentru a negocia protocolul de colaborare cu Partida Romilor [i unde Copo] a cerut [i a ob]inut un loc eligibil pe listele PSD pentru Consiliul Jude]ean. Mare ceart` a fost pe acest loc, pesedi[tii d\ndu-i locul 8, iar Copo] spun\nd „M\nca-mi-a]i!“. Normal, dac` 8 ar putea fi un num`r nenorocos? La aceasta, corul pesedi[tilor a replicat c` partidul e sigur de cel pu]in 40% din voturi \n giude], [i c` nu numai locul 8, dar chiar [i 15, 16 sau 25 tot ale PSD-ului au s` fie. Cu acest argument al oamenilor albi, cearta a luat sf\r[it [i Bradu Copo] a at\rnat de buzunarul lui Raul Constantin Bobeanu, pre[edintele PSD Neam], o medalie... adic` ce medalie?!... o moned` de aur de 24 de carate cu Franz Josef, \n greutate de 14 grame, pe care a zis c` o doneaz` ca urmare a bunelor rela]ii \ntre Partida Romilor [i PSD. De ce a fost nevoie de tot circul `sta, de ce e Bradu Copo] un individ plin de bani, cu afaceri dubioase, cu firme care au datorii de miliarde la stat [i care s\nt v\ndute cu tot cu datorii unor persoane insolvabile, dup` care omul face alte firme care fac alte datorii, vom mai vorbi s`pt`m\na viitoare. {atra Neam]

Pinalti [i-a \ndeplinit datoriile c`tre ]ar`
Vre]i s` [ti]i c\t cost` s` ]ii o echip` \n Cooperativ`? A[adar, care-s costurile? C\t m`n\nc` fotbali[tii t`i, fotbali[tii celorlal]i, antrenorii [i patronii? OK, dac` vre]i s` [ti]i, haide s` ne arunc`m pu]in ochii pe situa]iile Direc]iei de Finan]e Piatra Neam], unde Gheorghe {tefan, patronul clubului de fotbal Ceahl`ul Piatra Neam], are \nregistrate, pe club, datorii c`tre ]ar` de 25,8 miliarde de lei, la data de 31 decembrie 2003. De asemenea, dom’ Pinalti mai de]ine [i o firmu[oar` numit` Tehnoutilaj SA, care se m\ndre[te la r\ndul ei cu o datorie de vreo 6 miliarde de lei la bujet. Gheorghe {tefan are, \n acela[i timp, [i o avere estimat` la aproximativ 9 milioane de dolari. Din at\ta b`net, ca microbist simplu nu po]i s` nu te g\nde[ti c` se puteau pl`ti toate datoriile. {i-l luai [i pe Zidane dou` etape. Pinaltius, fortius, citius

12

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

´ ´ LIBERTE, Egalite, ´ infrac]ionalite

Romånii ies \n sondaje c\te trei

|nainte de alegerile din 2000, c\[tigate de PSD, firma Thanatos SRL avea un amplasament s`r`c`cios \n Bucure[ti, pe Bulevardul Ferdinand, col] cu strada Ritmului. Dar la co[ciugul s`rac, nici boii nu trag. Oamenii nu prea \n]elegeau s` moar` \n co[ciugele Thanatos. Dar Thanatos era viitorul [i Bucure[tiul trebuia s` \n]eleag` acest lucru simplu, elementar. Solu]ia a venit de unde nu te a[tep]i. |n campania electoral`, localul din Bdul Ferdinand s-a acoperit de afi[e cu PDSR, cu Ion Iliescu, cu N`stase, cu tot ce trebuie (vezi foto 1). Imediat dup` c\[tigarea alegerilor de cine trebuie, co[stare s` fac`, sigur s-a descurcat ciugele firmei Thanatos au priFoxterrierul din imagine este mai bine dec\t Ilie Sårbu. C\t demit voie s` \ncarce cet`]eni c\inele unui p`durar din localispre doamna pisic` ce face figuchiar pe strada Olari (vezi foto tatea Brebu (jud. Prahova), are 5 ra]ie ca vaca \n aceast` scen`, 2), l\ng` Prim`ria sectorului 2. luni [i, din ce se observ` la o dumneaei pare s` fi ajuns la con- Pur` \nt\mplare sau [men? – se prim` vedere, n-ai spune c` este cluzia c` nu chiar to]i b`rba]ii s\nt \ntrebau pe vremea aceea oaantrenat special pentru v\n`toaporci mistre]i. Unii dintre ei s\nt menii din zon`. rea de mistre]i. Nu [tim la c\te de-a dreptul gonaci. Iat` c`, \n scurt timp, mai partide – de v\n`toare, desigur – multe chestii au \nceput s` a participat micu]ul `sta p\n` acum, dar din ce vedem c` e \n Vox terrier miroas` ur\t la Thanatos SRL: 1) C` nu au autoriza]ie de func]ionare [i nici nu s-au str`duit s-o ob]in`. 2) C` au miliarde de lei datorii nepl`tite la bugetul local S-a descoperit c` un romån din trei bea de stinge. |nseamn` c` mai r`m\ne un romån din trei care s`-l duc` acas`, [i unul din trei care s`-i [i nici nu-i intereseaz` s` le fure celularul. Asta \nseamn` c` o romånc` din trei are un so] alcoolic, achite [i 3) Acest local se afl` fix l\ng` Oficiul de stare civil`, unde iar dou` din trei cred c` b`rba]ii lor le \n[al`: una pentru c` vede c` vin oamenii s` se c`s`toreasc` so]ul ei vine acas` t\rziu, iar cealalt` pentru c` so]ul ei are mereu alt [i, c\nd v`d co[ciugele, li se cam celular la care nu o las` s` r`spund`. Sondaj-Mahal taie.

Cum se trage m\]a PSD-ul are [i pompe funebre de partid de sub coad`

|n 2001, [ef la Direc]ia de Control din cadrul Prim`riei sectorului 2 era Mocanu, cel care a [i \nchis ochii c\nd Thanatos a pus m\na pe acest loc cu verdea]`. Ulterior, Mocanu a \nchis ochii de tot. Urma[ii lui, Virgil

Constantinescu, actualul [ef al Direc]iei, [i Lefter Daniel, de la Serviciul Disciplina \n Construc]ii din Prim`ria sectorului 2, nu vor nici mor]i s` pun` piciorul \n pragul pr`v`liei de al`turi, ca nu cumva, vezi bine,

s` alunece cu un picior \n groap`, ca Mocanu. Dar, probabil, \n]elegerea se face tot conform tradi]iei, cu un ban pe ochi ca s` nu se vad` neregulile. M`seaua de morminte

coasa lux
– rubric` permis` doar cu acordul rudelor decedate –
Am murit s-o aud [i pe-asta! Un b`c`uan a murit de oboseal` \n timp ce-[i b`tea nevasta. El a f`cut un hematom subdural pe creier, provocat de efortul ridic`rii m\inii. La venirea poli]iei, nevasta era urcat` pe un dulap, iar so]ul – \ntins mort pe jos. Ce chestie: nici nevasta nu mai po]i s` ]i-o ba]i lini[tit \n ]ara asta. Pentru o mic` violen]` \n familie e nevoie s`-]i faci

\nainte asigurare de via]`. Astfel \nc\t s` nu-]i la[i familia pe drumuri dup` ce-ai b`tut-o p\n` ai cr`pat. Dac` se va ajunge la acest tip de asigur`ri de via]`, atunci cu siguran]` vor ap`rea [i nevestele care se vor l`sa b`tute din ce \n ce mai des de so]i. Doar-doar or avea norocul \ncas`rii unei poli]e. {tirile de la ora chici

Tinere]e f`r` b`tr\ne]e [i Viagr` f`r` de moarte
Pe 7 februarie, la Sebe[ a avut loc „Crosul mo[ilor“ – competi]ie pentru b`tr\nii \ntre 60 [i 100 de ani, care s-a soldat cu premii \n Viagra pentru primii clasa]i. Cursa a fost foarte energizant` pentru cei 1.000 de concuren]i care s-au prezentat la cros – [i de-a dreptul palpitant` pentru cei 10 pensionari care n-au f`cut infarct c\nd s-a dat startul cu pistolul. Marele \nving`tor a fost purtat pe bra]e de fani \nc` de la jum`tatea cursei, c\nd s-a solicitat Salvarea, el privind finalul crosului de pe patul spitalului. C\[tig`torul se afl` acum \n afara oric`rui pericol [i dup` externare este a[teptat s`-[i ridice premiul. Dac` rezist` [i \ncheie turul de onoare. Mo[ Ion Roat` [i nescoala

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

13

Vergilic` comenteaz`

Analiz` final` Nimeni nu e mai prepu] d` leje Maria & Virgil Show
zic c` orice om poate s` trag` \n ei, dar noi, am`r\]ii, de unde pu[c`? V` inform`m c` ministrul Agriculturii v\na v\nat [i [i-a nimerit un coi. Con[tiin]a lui Dumnezeu? N-a avut. Subsolurile s\nt tot ale lor. Au pus m\na pe petrol [i vor s`-l dea la ru[i de unde iau [paga mai mare. Ei spun c` s` se privatizeze, dar pe zi ce trece nu fac dec\t s` sperie oameni serio[i ca americanii, italienii [i germanii [i s` bage \n ]ar` cet`]eni din Cayman. De ce aceste neamuri vin s` fure la noi? De ce ne fur`m c`ciula? Este o ]ar` de c`cat, de ce s` intre \n Uniune a[a cum s\ntem? {tim c` a]i avut r`bdare cu noi [i ne-a]i sf`tuit, dar noi nu ne-am \mp`r]it \ntre noi nici titlurile de proprietate. De ce? Fiindc` p`m\nturile s\nt degeaba, banii ajung la cine [tie domnu’ Micky {pag` [i nu la noi, iar titlurile nu s-au dat c` nu vrea primarii. Noi zicem din sufletul nostru spart de munc` c` dac` ne l`sa]i cu lupii `[tia de pesedi[ti [i nu ne integra]i, o s` ne rup`, o s` fie pr`p`d, dar nici s` ne integra]i \n genunchi ca ni[te milogi nu merge. Baroneas` [i domnule, ce v` spunem noi e s` ne integra]i, dar s` [ti]i c` v` vom fura, v` vom min]i, v` vom lua fondurile Phare pentru Puwak sau Mischie… trebuie s` [ti]i astea. Guvernul e de vin`, Parlamentul la fel. La noi, nici opozi]ia nu e cum trebuie. Li se d` un os [i imediat \l rod. Ave]i \ncredere \n oamenii simpli. Ave]i \ncredere \n tineri. Nu le mai da]i guvernan]ilor bani, da]i-ne nou` [i noi vom munci pentru ei. Da]i \ncredere cui merit`, altfel v` vor fura [i min]i. Noi nu mai avem dec\t vie]ile, frigiderele s-au stricat, computere avem ca vai de noi, credite nu ne mai dau. Da]i \ncredere cui trebuie. Nu le mai da]i guvernan]ilor c` ei, ce fac? Ne fraieresc \n campania electoral`. Noi avem via]a asta, dac` \n ea nu mai prindem [i noi un pic de Uniune European`, ce rost a avut revolu]ia? Apropo, ne-au furat-o [i pe asta!
Regele Cioab` a dat \n judecat` presa care a scris despre nunta [i cear[aful minorei sale fiice. El a mai anun]at c`, de-acum \ncolo, ziari[tii care scriu despre familia lui vor fi supu[i legilor ]ig`ne[ti [i pedepsi]i ca atare. Pentru a r`spunde curiozit`]ii spontane declan[ate de aceast` afirma]ie, prezent`m mai jos legea staboriceasc` ce reglementeaz` faptele de pres`:

Scrisoare deschis`
C`tre baroneasa Nicholson [i domnul Oostlander S\ntem Vergilic` [i Maria Stoica din Bucure[ti [i ne cunoa[te]i datorit` rubricii deschise \n aceast` revist`, cu capital sut` la sut` romånesc. Am lucrat ani de zile la IREMOAS, acum luat` de italieni. C` ei au [tiut cui s` dea [paga. Noroc c` au fost italieni [i nu turci. A]i fost \n ]ara noastr` [i ne cunoa[te]i ca oameni. A]i f`cut rapoarte cu noi. S\ntem [i ospitalieri, dar [i ho]i [i mincino[i. Avem p`duri, avem v\nat, avem terenuri agricole, avem \ntreprinderi, avem petrol, avem fonduri Phare. Dar p`durile ni s-au dat degeaba fiindc` se dau desp`gubiri pe pile, c` dac` nu te duci la desp`gubire de la stat, ni le fur`m \ntre noi. V\natul este tot al Puterii. Trag \n ur[i, \n cerbi [i

Lejea p`ntru p`d`csirea abuzurilor d` pres`
Articolu 2 Orijice r`ferire la termenu ]\gan s` sanc]oneaz` p\n egzecu]ie \n fa]a plutonului d` ]\]e cu lapte; condamna]ilor li s` va asigura primu ajutor dup` egzecu]ie p\n reanimare cu ventila]ie d` la fustele plutonului [\ cu pipi. Articolu 3, litera 2 privind atinjerea seguran]ei regale Toate doamnele ziarizde [\ ziarizdii carele nu s` descal]` la intrare \n palat c\nd e coferin]a d` pres` s` sanc]oneaz` cu s`chestru asupra r`potofonului, cas`tofonului auto, portofelului, d\n]ilor d` aur [\ a celolalte mijloace d` mani pulare media. Articolu 3 privind intimitatea lu persoanele private \n viea]a lor

Maria scrie

particolar` intim` Doamnele ziarizde pr`cum [\ papara]ii [\ papara]ele carele r`lateaz` \n organele media ind`pendente d`spre ce face minorii no[tri \n timp ce se corde[te se va supune lejii mor]iale ]\g`ne[ti [\ vor fi da]i \n urm`rire jeneral` p` toate mijloacele d` transport \n comun.

Litera a, b [\ d privind insula [\ calomnia To]i carele vor scrie jicniri [i inadev`ruri vor fi \nscri[i gratis la [coala de reducare ]\g`neasc` p` locurile neocupate de copii romi carele nu vrea s` \nva]` c` n-are tac-su acordeon.

Legele Cioab`

14

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-12 februarie 2004

Cornu Cornu de umbr` de umbr`

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

15

poli]ia presei
Mai cî[tig` [i ziari[tii!

Drumul spre \nalta societate civil`
scrie plîngerea [i apoi arunc` foaia la co[. La Centrul de Asisten]` Anticorup]ie pentru Cet`]eni pe care Transparency International-Romania îl va deschide luna aceasta în strada Hora]iu nr. 12 (intersec]ia Popa Tatu cu {tefan Furtun`) nu va fi la fel. Vor fi oameni cu care s` sta]i de vorb` fa]` în fa]` [i multe materiale din care s` în]elege]i cum se face coruptul de ru[ine [i se trimite la închisoare. Proiectul este sprijinit financiar de Ministerul Federal de Externe al Germaniei, prin Ini]iativa Anticorup]ie a Pactului de Stabilitate. Info suplimentar: tel. 222.28.86/12; e-mail: oana@transparency.org.ro. q Pe 13-14 februarie a.c, are loc înt\lnirea Conven]iei Organiza]iilor de Media (COM), unde peste 25 de organiza]ii de media vor purta discu]ii despre statutul jurnalistului \n Romånia. Mai precis, din nou despre bîtele, palmele [i picioarele în gur` de care vorbeam mai devreme. {i, mai ales, despre cum pot fi evitate civilizat în Romånia de azi, f`r` s` te la[i de pres` sau s` treci în tab`ra cealalt`. Proiectul este ini]iat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) [i se deruleaz` \n colaborare cu Agen]ia de Monitorizare a Presei (AMP). Info suplimentar: Ioana AVADANI / ioana@cji.ro. P.S. În aten]ia cititorilor: Dac` dori]i mediatizarea programelor, anun]urilor destinate dezvolt`rii mass-media, tineret, minorit`]i, ac]iuni civice, scrie]i la: Agen]ia de Monitorizare a Presei – Academia Ca]avencu tel/fax: 315.23.13; e-mail: ramona@mma.ro.

Televiziunile lui N`stase au castrat-o pe Emma
Pe când eram noi mai resemna]i (oricât ne agit`m, nu po]i scoate România din esofagul sinistrei sosii a lui Ceau[escu, Adrian N`stase), zbang, i-a plesnit Arogantului la ceaf` vena suspend`rii negocierilor cu Uniunea European`. Uite c`, dac` la noi nu s-a g`sit nimeni s` pun` mâna pe m`ciuc`, le-a s`rit grav mu[tarul europarlamentarilor. Iar dintre motivele invocate de ei pentru suspendarea negocierilor, pe noi ne-a bucurat \ndeosebi referirea la libertatea presei. Iar când spun „bucurat“, \n]eleg c` \n sediul Agen]iei de Monitorizare a Presei – Academia Ca]avencu (AMP-AC) au izbucnit urale de entuziasm. Urale r`gu[ite, pentru c` strig`m \n România, deci \n gol, de 3 ani c` se duce de râp` libertatea de exprimare. C` PSD-ul, cu antrenamentul rinocerilor lui, are suficiente labe ca s` astupe, bucat` cu bucat`, gurile tuturor ziarelor, radiourilor [i televiziunilor din ]ar`. Or, cum resursele interne de protec]ie sunt limitate fa]` de impetuozitatea noii clase de securi[ti mafio]i, v` da]i seama c` o interven]ie extern` vine ca un strop de ap` vie. {i nu vine \ntr-o formulare general`, vag`, ci fix \n forma pe care am repetat-o noi \n ultimii ani: „h`r]uirea ziari[tilor“ [i „presiuni economice asupra institu]iilor media pentru manipularea politic`“. A[a se face c` s-au strâns peste 20 de ONG-uri de media [i de drepturile omului care au semnat o scrisoare de sus]inere a ini]iativei europarlamentarilor. O scrisoare care sper` ca europenii s` nu-i sl`beasc` pe gu[a]ii pesedi[ti, s`-i h`r]uiasc` pân` or obosi to]i Sechelariii, Opri[anii, Agathonii s` ne h`r]uiasc` pe noi. Cu precizarea c` semnatarii scrisorii sus]in integrarea României \n Europa, iar nu viceversa. De altfel, [tiind c` publica]ia noastr` ajunge pe biroul dlui Verheugen, ]inem s` ad`ug`m pentru voi [i pentru domnia-sa probe care sus]in amendamentul parlamentarului Arie Oostlander \n leg`tur` cu presiunile economice asupra televiziunilor. Recent, Societatea Academic` Român` (SAR) a publicat un raport pe acest subiect. Acolo sunt citate monitoriz`rile care probeaz` faptul c` haita mafio]ilor strânge televiziunile de testiculele datoriilor la stat. OK, se [tia c` au datorii, dar r`bdare s` se duc` la surs` au avut cei de la SAR. {i pute]i vedea ce au g`sit \n tabelul al`turat. {i care e problema? Nu exist` atâtea institu]ii cu datorii la stat? Ce, \nseamn` asta c` statul condi]ioneaz` ree[alon`rile? Noo, nici vorb`! Buun. S` verific`m. Ultima monitorizaree! Ie[it` de la afum`toarea AMP-AC fix s`pt`mâna asta (perioada monitorizat`: 15-28 ian.). {tirile de sear` a 5 posturi de televiziune (Antena 1, România 1, Prima TV, PRO TV [i Realitatea TV) au fost „citite“ de operatorii no[tri care au c`utat o [tire, una singur`, care s` \l pun` pe Adrian N`stase \ntr-un context nefavorabil. O [tire. Ei bine, pentru toate cele 5 posturi Adrian este ferit de intemperii precum un bebelu[. Nimic, nici m`car dezl`n]uirea scandalului stârnit de baroneasa Emma Nicholson [i de deputatul european Arie Oostlander nu i-a deranjat vreo [uvi]` din freza lui \ngrijit` de limbile partidului. Premierul a ap`rut, \n leg`tur` cu subiectul „suspendarea negocierilor cu UE“, exclusiv \n calitate de „ap`r`tor al intereselor na]ionale“. Nici o voce, fie ea [i a unui minuscul lider de opozi]ie, nu a r`zbit pe sticl` ca s` critice cabinetul N`stase \n leg`tur` cu minciunoacele servite ba-

La Regia P`durilor, sechestrarea [i promovarea merg m\n`-n m\n`

Dac` la[i un guvern s` fac` ce vrea el, chiar o s` o fac`, nuÎn procesul de insult` intentat de Brîndu[a Armanca rectorului Universit`]ii de measc`-se acest guvern cum Vest Ioan Mihai (Dosar 12370/2003 – Judec`toria Timi[oara) instan]a a stabilit amend` administrativ` vre]i voi, romån, american sau vinov`]ia inculpatului (art. 205 CP) aplicîndu-i o amend` administrativ` de 1 milion lei. Rectorul va trebui s`-i pl`teasc` Brîndu[ei Armanca daune morale de somalez. Dac` nu ]ip` nimeni cheltuieli judiciare [i de judecat`. cînd se produc acte de corup]ie, 10 milioane lei, cheltuieli judiciare [i de judecat`. Plîngerea penal` a fost abuzuri sau alte înc`lc`ri ale depus` de ziarist` în urma unor afirma]ii ofensatoare f`cute în pres` de c`tre libert`]ilor cet`]ene[ti, ele vor rectorul Ioan Mihai, susceptibile a-i atinge onoarea [i reputa]ia (Evenimentul continua. Într-o societate mai inzilei din 4 septembrie 2003 [i Prima or` din 8 octombrie 2003).Rectorul amîteresat` de Adrian Minune decît nase, pe baza unei anonime venite de pe faxul TVR Timi[oara, sus]inerea tezei de ultima [pag` primit` de vreun de doctorat pentru care Br\ndu[a Armanca avea toate aprob`rile [i comisia înguvernamental, mereu mai mare trunit`, cu doar o zi înainte de data stabilit`. Întrebat de pres` care s\nt modecît anterioara, e destul de greu tivele pentru care a luat aceast` m`sur`, rectorul a preferat s` în[iruie insulte. s` urne[ti oamenii pe calea grea Martori în proces, jurnali[tii autori ai articolelor [i-au exprimat surprinderea în a democra]iei. Pentru cei intereleg`tur` cu conduita subiectiv` a rectorului. Or fi ziari[tii, în general, da]i în sa]i, Academia Ca]avencu va judecat` pentru calomnie, dar iat` c` se poate [i invers. oferi acest spa]iu lunar informa]iilor despre lumea societ`]ii civile. S` începem!
Dup` cum a]i aflat deja, de la rubrica Protec]ia presei, o echip` de ziari[ti de la TVR 2 a fost sechestrat` acum c\teva s`pt`m\ni de o echip` de paznici, p`durari [i prieteni ai acestora – pe scurt, oameni ai p`durii – \n zona Odorheiu Secuiesc, \n Harghita. Jurnali[tii au depus pl\ngeri la Poli]ie. Cum aceste h\rtii nu au primit num`r de \nregistrare, b`nuim c` [i poli]i[tii au depus pl\ngerile, cu mare grij`, la gunoi. |n scurt timp, [eful acelor oameni ai p`durii, Ioan Micu, directorul Direc]iei Silvice Harghita, a fost chemat la Bucure[ti. Dar nu v` \ngrijora]i, c`ci nu a fost convocat ca s` \ncaseze vreo urecheal` sau s` dea m`car ni[te explica]ii pentru incidentul de toat` jena care s-a petrecut pe mo[ia sa. Iar c\nd spunem „mo[ia“ nu ne referim la hectarul de teren forestier cu valoare de impozitare necunoscut` din declara]ia de avere sau la generoasele propriet`]i adunate \n ultimii doi ani, ci la p`durile care ]in de banalul s`u loc de munc` la stat. Pe scurt: domnul Micu a fost chemat ca s` fie promovat. Ion Dumitru, directorul Regiei Na]ionale a P`durilor, client al anchetelor din Academia Ca]avencu, avea nevoie de un consilier capabil, care s` supervizeze activitatea a trei direc]ii silvice jude]ene, nu doar a uneia singure.

ronesei. Zero. Iar dac` tot a venit vorba despre limbi, aici da, posturile TV sunt \ntr-o competi]ie socialist` pe cinste. (Prin „limbi“, din punct de vedere tehnic, \n]elegem [tiri \n care cei doi eroi ai neamului sunt plasa]i \ntr-un context care le este favorabil; exemplu de [tire: „la ini]iativa premierului Adrian N`stase, Guvernul va \ncepe o campanie de reabilitare a maternit`]ilor“). Iat`, \n exclusivitate pentru voi [i pentru dl Oostlander, un top al limbilor TV pentru fundurile lui N`stase [i Iliescu:

România 1 – 11 limbi Prima TV – 7 limbi Realitatea TV – 6 limbi PRO TV – 2 limbi Antena 1 – 1 limb` Mircea TOMA P.S. Ca s` pricepem ce efecte dezastruoase are Emma asupra poporului romån, Prima TV a invitat-o duminic` seara la Focus. Dup` baroneas` au urmat cinci [tiri. |n fiecare dintre ele a murit cel pu]in un om.

Datoriile televiziunilor private la bugetul de stat

q Bîte, palme, picioare în gur`, salarii mici, pres` de partid. O discu]ie calm` despre toate aceste argumente folosite de Putere în discu]iile cu ziari[tii poate fi urm`rit` zilnic, de luni pîn` vineri la Radio Mix FM (100,6 FM, http//mix.rdsnet.ro), la ora 12,40. Emisiunea se nume[te FreeEx [i este organizat` de Agen]ia de Monitorizare a Presei.

q La telefoanele puse la dispozi]ia cet`]enilor de c`tre autorit`]i pentru semnalarea cazurilor de corup]ie r`spunde roboromania@freeex.org tul. Sau, dup` caz, un om care

Sursa: Pagina de web a Ministerului Finan]elor la data de 9 Ianuarie 2004; 1miliard lei=30.000$

16

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

Alexandru V`rzaru e impresionat s` v` prezinte cîteva modalit`]i de cî[tigare a banilor
Deputatul PSD Radu Ro[ca îi face luîndu-i frumos de la stat. Dumitru Sechelariu îi ia de la b`c`uani [i îi d` mamei sale care îi d` lui. Iar camarila din jurul lui Ion Iliescu se preg`te[te s` îi fac` punînd un om credincios la conducerea unui minister. Ce u[or se fac banii!

dosarele chi
[colii, dar s` nu torni decåt o suprafa]` de 150 de metri p`tra]i. A[a cum i-a turnat el. S` \l sapi cu neru[inare pe doctorul Bl`jan, pentru a-i lua locul de deputat PSD. A[a cum l-a s`pat el. S` \l ]ii \n [ah cu nesim]ire pe acela[i Bl`jan, pentru a-i lua acum locul pe listele electorale. A[a cum l-a ]inut \n [ah el. S` ]ii o cuvåntare cu obrazul br`zdat de lacrimi de crocodil pe treptele Prefecturii, \n fa]a ortacilor dezl`n]ui]i, [i s` te dai interesat de problemele mineritului [i ale metalurgiei din jude], dar s` dispari ca m`garul \n cea]`, sub pretextul c` trebuie s` studiezi Constitu]ia. A[a cum a disp`rut el. S` \i promi]i lui George Pa[ca, liderul sindicatelor miniere Nordmin, cåte-n lun` [i-n stele, doar pentru a dezamorsa un conflict de munc`, [i apoi s` ui]i tot ce ai promis, ca o traseist` care fuge cu portofelul clientului nesatisf`cut. A[a cum a uitat el. S` \i amenin]i pe ziari[ti cu „v` dau în judecat` de potlogari“ [i cu „v` înv`] eu minte de nesim]i]i“, pentru c` scriu despre potlog`ca s` aib` [i d\nsul cu ce s` se f`leasc` \n fa]a aleg`toarelor cu co[uri [i fundi]e din anul I seral. |n fa]`, acolo unde se lansau candidaturi, bezele [i promisiuni, tencuiala str`lucea. |n spate, acolo unde se b`teau muncitorii de musc` printre betoniere, pere]ii erau gri, posomor\]i, nu puteau participa \nc` la bucuria rectorului. Chestia e c`, \n locul lui Chiriacescu, nici m`car nu m-a[ gr`bi s` termin lucr`rile, le-a[ l`sa pentru campania din 2008. Iar p\n` atunci a[ face [i o chestie original`: studen]ii model vor intra prin fa]` [i pramatiile prin spate, dup` o scurt` repriz` de [motru patriotic.

x
riile [i nesim]irea acestui individ uns cu untur` de [arpe de dud`u [i gr`sime de [opårl` \mb`trånit` \n rele. A[a cum i-a amenin]at el. Dar o s` vin` acum un alt ziarist f`r` mam` [i tat` [i o s`-i aduc` aminte lui Ro[ca de toate silniciile lui strig`toare la cer. A[a cum am venit eu. {i o s`-i scoat` ochii cu lucr`rile lui ascunse. A[a cum i-am scos eu. {i o s`-l someze c` cea mai ascuns` lucrare de pe p`månt este pu[c`ria. A[a cum l-am somat eu. Cornel IVANCIUC

MANGLA CUM LAUDE

Destinul ascuns al deputatului Ro[ca
entru Radu Ro[ca, a fi cet`]ean \nseamn` a-]i da liber la toate poftele [i a te \mbia la necuprinse silnicii. A[a cum [i-a dat el. Bun`oar`, s` iei mai multe comenzi de la Regia „Apele Române“ printr-o societate din Oradea. A[a cum a f`cut el. S` sapi apoi un g`oz \n zona Cavnic, lung de o jum`tate de kilometru [i scump de 50 de milioane de lei. A[a cum l-a s`pat el. S` pretinzi mai tårziu dou` miliarde de lei, pentru contra-

P

valoarea g`ozului, [i s` le [i cape]i numaidecåt. A[a cum le-a c`p`tat el. S` supraevaluezi toate lucr`rile la pre]uri de pån` la dou`zeci de ori mai mari decåt cele practicate pe pia]a bunului sim]. A[a cum le-a supraevaluat el. S` \]i justifici preten]iile aberante prin a modifica proiectul ori de cåte ori este necesar [i s` pretinzi c` ai f`cut „lucr`ri ascunse“. A[a cum a pretins el. S` \]i adjudeci o comand` în valoare de 450 de milioane de lei, la {coala nr. 6 din Baia Mare, s-o faci numai pe sfert, dar s` \n[faci banii pe de-a-ntregul. A[a cum i-a \n[f`cat el. S` te angajezi prin contract c` vei asfalta toat` curtea

Autobuzele din Bac`u se simt ca la mama lui Seche acas`

B

ac`ul este al lui Seche. Seche are grij` de oamenii din Bac`u. Ca [i cum ar avea grij` de mama lui. Nu, nu z\mbi]i ironic, chiar a[a e. Mama are un rol foarte important \n grija lui Seche pentru b`c`uani. S` vedem cum. Una dintre problemele

bunelor maniere
Candidatul PSD ne invit` s` vedem jum`tatea tencuit` a paharului
Cum, \n general, pesedi[tii din Bra[ov s\nt prin[i mai mult cu afacerile dec\t cu politica, partidul va merge la alegerile pentru prim`rie pe m\na lui Sergiu Chiriacescu, rector la Universitatea „Transilvania“. Pentru o lansare mai conving`toare a candidaturii, acesta a apelat la un artificiu de mare excep]ie [i, concomitent cu festivitatea electoral`, a inaugurat [i noua aul` a institu]iei pe care o conduce. O construc]ie care trebuia s` fie gata acum un car de vreme, numai c`, nefiind prea des an electoral, nu avea nici un motiv serios s` se lase terminat`. Chestia e c`, privind la cele dou` imagini, ne d`m seama c` nici m`car acum, c\nd \i ardea mai tare buza rectorului, nu s-a l`sat dec\t pe jum`tate finisat`: inaugurarea s-a f`cut doar a[a,

codrul

b`c`uanilor este cum s` ajung` la serviciu. Sau la pia]`, sau la [omaj. Sau unde mai au ei de mers, c\nd au de mers. Mul]i din cei care au astfel de griji se urc` \n autobuze. Unii ca s` mearg` la serviciu, al]ii la [omaj, al]ii ca s` se ]in` cu m\inile de buzunarele celor care merg la serviciu sau la [omaj. Sesiz\nd oportunitatea, la \nceputul acestui an, Prim`ria lui Seche a f`cut licita]ie pentru ca serviciul de transport public cu autobuze s` fie concesionat de un operator. S-au prezentat doi: Transport Public SA [i Asocia]ia Operatorilor de Transport Public Privat Bac`u (AOTPP), care s-au b`tut pentru cele zece trasee din ora[. Dup` lupte cr\ncene de circa dou` secunde, s-a decis: AOTPP trebuie descalificat`. P`i, b`ie]ii `ia nu au v`zut c` \n caietul de sarcini scrie clar c` trebuie s` ai m`car 65 de autobuze? Au?! N-au! Asta este, a[a zice caietul de sarcini, la revedere! Conform legii, licita]ia s-a repetat. De data aceasta, s-a prezentat numai Transport Public SA, cu tot cu cele 73 de autobuze din dotare. {i s-a adjudecat. Urmeaz` negocierea direct`. Nu, nu \ntre Prim`rie [i firm`. Ci acas` la dom’ primar, \ntre Seche [i Agripina, mama lui. Pentru c` Agripina e ac]ionar` majoritar` la Transport Public SA. S` mai spun` cineva c` Seche nu are grij` de b`c`uani ca de mama lui.

Ceata lui Pi]igoi fur` måndr` un z`voi

[uturi din Rusia ca o m`sea stricat` [i preg`tit acum s` intre \n [ut, ca un nou col] alb al Mediului. Portofoliul Mediului este un excelent mediu de afaceri cu p`duri [i ape, care trebuie s` ias` de la Agricultur`. N`stase o vede pe Plumb la Mediu. Un Mediu plumbuit este o garan]ie c` Dana N`stase va de]ine controlul licen]elor de export la cherestea. Bunicu]a \l vrea cu tot dinadinsul pe Aurel Constantin Ilie. Ga[ca veche a PSD \l sprijin` pe Ilie [i preg`te[te o viitoare structur` de control a p`durilor. Filip Georgescu, fost director general al Romsilva, a r`spuns la apelul Bunicu]ei. El este sprijinit de Påslaru, fostul s`u adjunct, de Nechiforel, fost [ef la Direc]ia Silvic` Suceava, actual consilier al ministrului Ilie Sårbu, [i de Costache Rusu, actual [ef la Direc]ia Silvic` Neam]. Structura Mediului lui Iliescu va fi \nt`rit` cu Stadiu, un tinerel de 70 de ani, fost coleg cu pre[edintele republicii, fost secretar de stat la Ape. {i de Jelev, actualmente director la Institutul de Cercetare [i Inginerie a Mediului, fost secretar de stat la Mediu. Un Mediu iliesciot ar avantaja baronimea local` fidel` Bunicu]ei, aceast` sinistr` ceat` a lui Pi]igoi, care zburd` prin z`voi. I-ar avantaja pe parlamentarii Culi]` T`rå]` [i Dorel Petru Cr`ciun, dou` g`i care se hr`nesc cu carne de conifere, datori våndu]i statului [i cu datorii de zeci de miliarde de lei ree[alonate. Biroul de Investiga]ii

A

Constantin R`dulescu {motru

sunat cornul la Cotroceni. Oamenii Bunicu]ei se agit`. Casa de suflet a Bunicu]ei este p`durea [i apa. Råul [i ramul. P`durarul-[ef al Bunicu]ei Hai, este Aurel Constantin pofti]i, doamn` Ilie. Fost ministru al Mediului, alungat \n Emma, lua]i loc! Micky, ce [uturi la Moscova ca dracu’ faci, serve[te-o pe ambasador, scos \n doamna cu un copil! Dori]i

Domni[oar`, s` [tii c` eu am v`zut multe la via]a mea! {i mai mari, [i mai mici, [i mai sub]iri, [i mai groase. Dar a[a ca a lui N`stase nu am mai v`zut. E foarte mare, e mai mare la v\rf chiar [i dec\t a lui Berlusconi. Ce s` mai zic, e cea mai mare corup]ie pe care am v`zut-o eu vreodat`.

cu lapte sau cu rrom?

Jonathan Scheele pl\ng\ndu-i-se de corup]ie subalternei sale Angela Cristea, care \nfiera corup]ia blati[tilor [i chiulangiilor, pe vremea c\nd \n Brigada ASE-ului i se spunea „Crea]a”

Educatoarea cea sever` Emma Nicholson [i Ion Iliescu, Adrian N`stase [i Micky {pag`, 3 copii-problem` din tragedia Singuri \n Est 2, refuza]i la export \ntruc\t s\nt bolnavi dup` [pag` [i dup` putere

MANGLA CUM LAUDE
Auzi, mo[ule, [tii la ce m` g\ndesc? Io, c\nd o s` fiu mare, vreau s` m` fac pre[edintele Radioului de stat. Nu vreau nici pre[edinte de ]ar`, nici prim-ministru, fiindc` mi-ar fi greu s` m` pup singur \n cur.

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

17

dosarele chi

xXL
institut de cercetare \n domeniul transporturilor. Costache are „spate“: socrul lui e Epura[, meseria[, pentru care Mitrea are o furnic`tur` pe palm`, [i so]ia e [efa Casei de Asigur`ri de S`n`tate a CFR-ului, dup` slabe presta]ii prin spitalul CFR. Costache este un model de cum se jefuie[te un loc de munc` la stat. |nt\i ai program ideologic: „L`sa]i-m` cu normativele, astea-s p...! Mitrea m-a trimis aici s` v` iau blocul!“. Apoi, \i oferi pe tav` gurului Mitrea-ANL blocul pentru care ministrul l-a jucat \n foi de vi]` pe fostul director general: blocul neterminat din Domenii, zon` unde mul]i euroi grei cad la datorie. Cu evaluare de ochii lumii. Cu semn`tur` de prim-ministru N`stase. Nici un sacrificiu nu e de-ajuns: pentru [eful suprem Mitrea, Costache a transformat \n garaj de S`geata Albastr` unica hal` din S-E Europei \n care se testa rezisten]a podurilor. E, dup` at\tea sacrificii, momentul s` se pun` directorul [i pe treab`. A[a c` d` afar` angaja]ii. {oalc` ap`ra Laboratorul de testare a grinzilor pentru poduri. Costache s-a ridicat de la mas`. A luat paharul de pe mas` [i l-a \ndreptat spre inamic. {i este oprit de Iacob, adjunctul s`u de nebunii, s` nu sar` peste mas`. Alt caz este cel al Luizei Gheorghe. O alt` m\n` dreapt` a lui Costache, Novaseliv, a h`r]uit-o sexual. Pl\ngerea este depus` la Poli]ie. Cum era v`zut`, cercet`toarea Cornelia Roman era \njurat`. Punctul culminant: „Ce cercet`toare e[ti tu, c` nu e[ti bun` nici de p...?“. Acest model pesedist de a trece avutul \ntregului popor \n m\inile PSD-ului e vegheat de Spirache, [eful Corpului de Control al Ministerului Transporturilor. Spirache ia 14 milioane pentru prezen]a sa \n Consiliul de Administra]ie INCERTRANS. Oameni, oameni cu mult sacrificiu de sine. Iat` autocaracterizarea f`cut` de consilierul INCERTRANS, Badea: „Dumneavoastr`, ca ziarist, [ti]i

Juniorul G`bi]` Drogeanu vars` aici [i acum sacul cu informa]ii despre:
– via]a [i opera unui carierist perfect ce se hr`ne[te cu banii publici ca s` laude Puterea [i pe sine; – \nc`p`]\narea unor colegi de breasl` de a-[i face treaba, de[i al]ii se str`duiesc s`-i faulteze; – eforturile unor slujba[i de trei lei ai statului de a lua de la s`raci ca s` dea cui trebuie.

care a fost viteza maxim` realizat` pe CFR? Nu [ti]i... 160 pe or`! Noi, `[tia \n care da]i, sîntem unii dintre realizatorii performan]ei de 240 pe or`. Crede]i c` ne-am putea încurca cu asemenea nimicuri? Dumneata nu [tii c` fulgerele cad totdeauna pe piscuri?“ Eugen ISTODOR

Drago[ {euleanu, pre[edintele Radioului de stat, pe vremea c\nd era un t\n`r oportunist de viitor, nu un ling`u b`tr\n plafonat

|n aten]ia Parlamentului European, c` ceilal]i sunt surzi

Din via]a [i opera ctitorului radiolingual Drago[ {euleanu (I)
u cred c` via]a Radioului romånesc bugetar a fost mai nefericit` [i mai ilegitim` \n istoria postdecemvrist` a mediei electronice statale. Fost mijloc de propagand` al realiz`rilor de partid [i de stat, Radio Romånia a r`mas, sub conducerea celui mai tån`r [i megaloman arivist, acela[i loc de propagand` partinic`, turism la clasa I, sinecur` [i abuzuri financiare. Cu o mas` de aproape 3.000 de angaja]i, cam tot atåt cåt are televiziunea romån` \n patru posturi (Cultural, TVR1, TVR 2, TVRI), un buget de 800 de miliarde pe 2004, plus taxe, plus publicitate, [i peste 40 de consilieri externi: generali, scriitori, deputa]i, senatori [i zia-

N

ri[ti, to]i mitui]i rege[te cu sume de zeci de milioane de lei pe lun`, Sp`l`toria Radiofonic` Na]ional` conteaz` din ce \n ce mai pu]in \n cotele de audien]`, permi]åndu-[i s` renun]e nu numai la restaurantul angaja]ilor, dar chiar [i la cota mare de rating matinal a lui Paul Grigoriu, „lichidat“ \n lupta intestin` pentru scaunul cu cele mai multe privilegii din presa pl`tit` de guvernul Adrian N`stase. „Loc sfånt“ pentru PSD, grijuliu s`-[i „menajeze“ electoratul rural de vreun acces deontologic defavorizant, Radioul a ajuns un fel de sect` luxuriant` a insectei cu cel mai paranoic curriculum vitae contemporan, amant` (S.B.), fiu vitreg angajat, ma[ini, directori antemerg`tori, salon VIP-Otopeni pl`tit la zborurile interna]ionale, catering, comisioane ilegale, consiliu de administra]ie care-[i ia noti]e la plecare-sosire (nici A. N`stase nu posed` tot timpul asemenea tratament), controale financiare \ngropate, card \n valut`, securi[ti \n posturi-cheie, diurne grase, [tiri despre sine la jurnalul de [tiri (exemplu de vizit` de lucru: „pre[edintele Radiou-

lui, Drago[ {euleanu, este \n drum spre America unde se va \ntålni cu omologul s`u...“). Ca semn al \ncrederii ne]`rmurite pe care fostul pre[edinte, Eugen Preda, i-o purta, u[a biroului s`u avea o adånc` urm` de scrumier` trimis` de cel mai notabil pre[edinte al Radioului na]ional spre capul micului, pe atunci, intrigant Drago[ {. Va urma \n num`rul viitor. Biroul de Investiga]ii

La Ploie[ti nu e bine s` fairplaye[ti

D

PSD a omor\t un institut fiindc` nu era bun de p...
irectorul general Costache este pesedist. A fost deputat pesedist p\n` \n 2000. Acesta a avut amabilitatea s` ne amenin]e astfel: „B`, [tiu cine te-a pl`tit pentru acest articol. M-a sunat Cuncev [i mi-a m`rturisit c` el ]i-a dat bani. Ne vedem la tribunal!“ „Cine e, b`, tat`l t`u?“ „B`, dac` eu zic c` te-am pl`tit, ce zici? Am trei martori aici!“ Aceste vorbe le-am auzit din gura acestui pesedist de succes, de un an [eful INCERTRANS –

D

espre presa din capitala republicii PSD Prahova am mai scris \n urm` cu câteva luni. Povesteam atunci c` [ansele ca dl. Mircea Cosma, pre[edintele Consiliului Jude]ean, Georgic` Diaconu, prefect, sau Emil Calot`, primar, s` se indispun` citind \n vreun ziar local despre propriile [menuri sunt egale cu [ansele de a fi tustrei lovi]i simultan de acela[i meteorit \n timp ce se autodenun]` la PNA. Ei bine, atunci ne sc`pase un alt mare protejat: echipa de fotbal Petrolul. Echip` pe coada c`reia a c`lcat publica]ia Fair Play. Finan]at` \n propor]ie de 70% de societ`]i din sistemul Petrom – adic` din imperiul baronului sindical Liviu Luca – publica]ia Fair Play de Prahova a c`lcat pe bec \n luna octombrie, scriind despre blatul Petrolului la Bistri]a. Blatul cu pricina a fost, de altfel, atât de nesim]it, \ncât a fost relatat \n toate ziarele centrale. Pentru aceast` fapt`, ziarul a fost pedepsit cu blocarea contractelor de publicitate, care erau v`muite de vicepre[edintele FSLI Petrom (imperiul sindical al lui

Liviu Luca), Florin Bercea, printr-una dintre societ`]ile sale, prin care deruleaz` nenum`rate pseudocontracte de publicitate. Se pare c` aceea[i cale a luat-o boccelu]a cu 300.000 de dolari expediat` de omul de afaceri Boghici, finan]atorul O]elului Gala]i, pentru cedarea locului Petrolului \n divizia A. Afacerea „divizie contra boccelu]`“ descoperit` de boicotata Fair Play \n octombrie va fi detaliat` s`pt`mâna viitoare, odat` cu reapari]ia revistei. Pentru c`, a[a cum a]i dedus, din cauza boicotului ordonat de Luca [i Bercea (cei mai \mbuiba]i sindicali[ti din România), Fair Play a disp`rut de pe tarabe. Campania de h`r]uire a nesim]i]ilor ziari[ti s-a extins [i asupra emisiunii Presing, produs` de Fair Play [i care se difuza din anul 2000 la Antena 1 Ploie[ti. Asta pân` la eliminarea ei, care a coincis cu sup`rarea lui Luca pe Fair Play. Butonul lui Luca e montat pe sc`fârlia directorului postului, Marius Visarion, [i are forma unui contract de publicitate (cite[te „de vasalitate“). Nu pe televiziune, cum v-a]i a[tepta, ci pe ceas. Da, dl. Visarion are, \n afar` de televiziune, [i un ceas. Mai precis, ceasul din centrul ora[ului, care i-a fost dat \n folosin]` de Consiliul Local (cite[te pre[edintele CL), pe nimica toat`, din motive de an electoral. Ceasul cu pricina este folosit de dl. Visarion ca suport de publicitate. Pe ceas troneaz` acum o mare reclam` Petrom care indic` pentru Visarion ora 10.000. De euro. La fix. Mircea TOMA

Domnule Verheugen, am [i eu o dilem`: dac` dumneavoastr` nu vre]i s` ne b`ga]i \n Europa [i nici noi la r\ndul nostru nu vrem s` intr`m \n Europa, atunci unde e lipsa de voin]` politic`? La noi sau la voi? {i, la o adic`, domnu’ Guest, s\nt foarte bune adop]iile interna]ionale. |l vede]i pe Adrian? E ca copilul meu, de[i eu n-am copii. Da’ l-am cump`rat de la ni[te români din T`rt`[e[ti, l-am educat \n spiritul comunismului rezidual [i l-am \nv`]at toate [mecheriile politicianiste. {i-acum uite-l ce mare [i bogat a crescut... Hai, Adriane, zi-i lu’ domnu’ ambasador poezia aia frumoas` cu Integrarea! Copiii juntei de guvern`m\nt [i principalul lider al Opozi]iei democratice din România, \ntr-un moment tensionat al tratativelor dintre Est [i Guest Gunther Verheugen, un comisar european acuz`, [i Adrian N`stase, un dictator pe care nici m`car n-o s`-l regrete lumea

18

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

MONDENII VECHI {I NOI
b`rba]i f`r` obliga]ii. Radu Florescu, cel din cauza c`ruia aspira]iile Andreei n-au mai coincis cu acelea ale so]ului Cristian Gheorghi]`, poseda [i el, cu acte [i reputa]ie \n regul`, una bucat` so]ie. Nici despre companionul de cump`r`turi al Andreei \n Spania, Nicu Ghear`, nu poate spune nimeni c` ar fi burlac. Adrian Cioroianu \nc` nu apucase s` capete actele de divor] atunci c\nd a \nchegat (de vreo c\teva ori) o rela]ie bazat` pe respect reciproc [i bucurie mutual` cu vedeta. {i probabil c`, \n istoria de tain` a unui asemenea destin trist de curtezan`, exist` [i al]i b`rba]i delirant de c`s`tori]i, al c`ror nume \ns` \l vom afla abia c\nd \i vor afla [i pe ei nevestele.

Romånia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`
Un site plin de fizze O, ce neveste minunate!
Ceea ce am aflat din ultimul num`r al revistei VIP ne-a umplut ochii de lacrimi mai ceva ca invita]ilor la Surprize, surprize. Biata Andreea Marin are parte iar`[i de-o poveste de dragoste nefericit`, de[i satisf`c`toare. |n ciuda faptului c` z\na cea bun` la suflet [i la pat iese z\mbitoare [i pl`cut r`v`[it` din camerele de hotel \n care o pofte[te noul ei amant, Mihai Tufan, dup` cum afl`m din VIP, se pare c` nici aceast` rela]ie nu e menit` s` curg` f`r` cocoloa[e. |n via]a prosperului om de afaceri mai exist` cineva, a[a cum [i \n via]a amantului precedent, R`zvan, se instalase \naintea Andreei o alt` femeie. Andreea Marin a fost nevoit` s` le dea am\ndurora c\te-un ultimatum [i c\te un termen de g\ndire, ca ei s` poat` alege. Dar [tim prea bine c` b`rba]ii s\nt la[i, iar diva surprizelor e mereu singur`… |n ciuda frumuse]ii ei care nou` ne procur` vise erotice cu happy-end, \n ciuda statutului s`u de mare vedet` \ntr-o ]ar` plictisit`, se pare c` Andreiu]a nu are noroc la

– indexul evenimentelor mondene –

Da, \mi place ma[ina. Pute]i s`-mi face]i actele, v` rog? Pe numele Costel... parc`. ...{i mai cum? Aaa, deocamdat` nu [tiu, c` abia m-a invitat la o cafea la Milano.

Iat` c` Bogdan Croitoru, zis „Bodg`nel“, zis „Bobi]`“, zis „Fizz“, regele \ncoronat al fizzelor George Pruteanu c`tre Adrian Mi- din Romånia, [i-a lansat site-ul. Sait \i mai trebuia. Spre surnune: „E[ti un mucigai! Dar mai bine s` se cumpere casetele tale prinderea noastr`, site-ul nu e redec\t droguri.“ Corect. Ar fi cazul alizat de Porsche [i nici nu are guler de blan`. Site-ul \ncepe sims`-nve]e [i droga]ii `ia de la plu modest, cu „hip-hop-ul... fanii lui Adrian s` nu mai dea are...“ [i un Porsche. Dup` care banii pe droguri dac` pot s` le scrie „Stil“, de[i ne a[teptam s` fure. afl`m c` hip-hopul a pus m\n` de la m\n` [i [i-a luat Carrera. Iat` o surs` de inspira]ie pentru Nunta de argin]i Parazi]ii [i B.U.G. Mafia. Din biografie rezult` c` Fizz e o persoNunta lui Prigoan` a costat nalitate complex`, lu’ care \i plac 300.000 de euro. S\nt curios, gagicile goale, ma[ina lui, Sven totu[i, c\t o s`-l coste urm`torul Hassel, culoarea alb` [i culoarea divor] dac` pune la socoteal` neagr` (!), a f`cut cursuri de pian mizilicul [i l`utarii. [i se aseam`n` cu un tigru, c` doar are blan`, \i place s` fac` dragoste \n timpul liber [i s` Wife sucks! m`n\nce aripioare de pui picante. Este descris [i videoclipul de Adi Mutu a precizat: „Nu m` debut \n care 4 fotomodele, cit`m: \nsor cu Kitty Cepraga“. Cred [i „L-au m\njit cu noroi, s-au t`v`lit eu! Cine ar lua de nevast` o pe Porsche-ul lui [i au pozat“. Frutocilar` blond`, care, \n loc s` citeasc` Eminescu [i Dostoievski, mos, domnu’ Fizz. Da’ ai grij` ce zici de hip-hop, c` am auzit c` st` toat` ziua cu ochii-n MTV? Tataee are Uzzi, [i nu i-e fric` s`-l foloseasc`.

Din mucigaiuri, bube [i parai

Festival de bune brasiere
Ve[ti din moda interna]ional` de la noi din ]ar`. Acela[i Nicu Ghear` va organiza un festival la Bucure[ti, programat la prim`var`. De data asta, jup\nul manechinelor f`r` frontiere pare a avea inten]ii pu]in mai transparente ca de obicei, ba pe alocuri chiar dantelate [i cu t`ieturi tanga f`r` echivoc. Va fi, care va s` zic`, un festival de lenjerie intim`, cu produc`tori interni [i externi, dar, \n mod sigur, cu consumatori ale[i pe spr\ncean`, dintre cei care dau mai mult la blonde. Atrac]ia evenimentului ar trebui s` fie prezentarea unei colec]ii de la „Victoria’s Secret“, din seria celebrilor chilo]i b`tu]i cu diamante. Poate, cu aceast` ocazie, cump`r` [i musiu Ghear` vreo 10-15 perechi pentru colec]ia lui personal` [i le pune la p`strare \n seiful `la din „Space“, cu tot cu fundule]ele aferente.

Andreea Marin \nt\lnindu-se cu un BMW venit din Germania pe care nu l-a mai v`zut niciodat`
albi, gagic` Exotic` spre Blondy [i s-a apucat de impresariat, ca tot omul care se satur` s` stea ziua, [i mai ales noaptea, cu palma \ncle[tat` pe claxon [i cu g\ndul la airbag-urile alea ]epene care se umfl` c\nd le r`storni pe bancheta din spate. pie]ei o publica]ie nou`, dar unic` \n peisajul nostru mass-media: o revist` de ni[` str\mt`, pentru homosexuali. Ceea ce n-am auzit deocamdat` (ah, salut, Zar`, te pup, drag`!) este dac` va fi o revist` serioas`, cu poze color, sau una cultural`, pentru tocilarii iu]i de m\n`.

Aero de milionar
Ion }iriac [i-a cump`rat un Boeing 737. Acum nu mai trebuie dec\t s`-[i mute pu]in toate Mer]anele alea [i s`-[i fac` aeroport \n parcare.

Un amor iubicuu, o dragoste complex`
Afar` s\nt [ai[pe grade. Copacii \nfloresc prematur, p`s`relele c\nt`, prim`vara aproape c-a venit peste noi. Natty Badea (de la Realitatea TV), sora pe deplin meritat` a ve[nic t\n`rului Mircea Badea, tr`ie[te [i ea o frumoas` poveste de dragoste. S`-i spunem, simplu, b\zd\c, astenie, dans nup]ial. {i cu cine crede]i c` s-a logodit ea recent, de[i, aproape la fel de recent, abia-l cunoscuse la \nceputul anului? Cu celebrul Florin Chilian, autorul, textierul [i unicul interpret al super-hitului de la TVR2 „Iubi“! Am r`suflat u[ura]i! Bine c` nu e Fizz, cantautorul cunoscutei buc`]i de la Atomic „Dac` nu Fizz, atunci cine?“.

Gay & night (part two – night)
{i, ca s` nu deviem de la subiect: Vali Pung`, so]ul apoteoticei Raluca B`dulescu (despre care v-am mai povestit cum este ea fiica senatorului PSD Laurian B`dulescu [i posesoarea unor sutiene de c`rat cartofi), are noi probleme \n c`snicie. Problema lui este, ca de obicei, de natur` sexual`. A[a c` nevast`-sa, ce s` fac` [i ea \n fiecare sear`, se l`]e[te tandru, prin diverse cluburi bucure[tene, l\ng` un pu[ti pu]in cam jmeker, c`ruia i se spune Jerry. {i care o consoleaz` stra[nic, conduce Meleul primit de Raluca de la pesedistu’ de ta-su [i-n rest, normal, \i zice c-o iube[te pe toat`. C\t despre necredinciosul Pung`, el iese [i intr` ritmic \n Club Cristal. Unde am auzit c` te po]i distra pe sparte, mai ales dac` te cheam` Vali, por]i pantaloni roz, mula]i peste tot, [i-]i place pungu]a aia mic` [i \ncre]it`, din piele de manechin. Veninul [i c\nepa

Bancur cu blonde
Delia (ex-N&D) a declarat, pentru VIP: „Cred c` important e c\t de blond e creierul [i nu ce culoare are p`rul t`u!“. Eh, atunci ar face bine s` se mai duc` o dat` la coafor, s` se vopseasc` brunet` [i s`-[i pun` circumvolu]iunile pe moa]e.

Luciane, probleme, m`?
Andreei B`nic` de la Blondy i se umple gura de fericire c\nd declar` c\t de v\rtos o \mpinge pe culmile satisfac]iei impresarul ei iubit, care este acela[i cu iubitul ei impresar. Pentru c` trebuia s` aib` [i el un nume, acestuia i-au zis Lucian. Este brunetul focos care-i p`ze[te averile date de mama natur` [i tata Costi. Ca s` pricepe]i mai bine: c\nd a r`mas f`r` Andreea [i fosta ei trup`, Exotic, Costi a r`mas [i f`r` [ofer, care a dat cu [apca de carosabil [i s-a decis s` fac` ce vedea el c\nd tr`gea cu ochiul \n oglinda retrovizoare la [efu’. A b`gat \n vitez`, [i-a tras br`]`ri de goldean, raia]i

Am cinci sute de femei la activ, [i asta numai pe m\na dreapt`. Iar dac` le Playback pun [i pe alea cu care am to the future f`cut sex, am aproape Cheeky Girls vor ap`rea \ntr-o cinci sute patru. emisiune live, un fel de reality
show, \n Anglia. Dar mi-e c` fundule]ele lor nu s\nt \n stare de nimic live [i-or s` fac` numai playback-show.

Day & night (part one – gay)
{i acum o [tire absolut neutr` pentru cititorii no[tri care s\nt la fel de heterosexuali ca noi. Deci am auzit c` ziari[tii `ia mici [i juc`u[i de la Atac la persoan` or s` scoat` \n cur\nd prin spatele

François Avion

Fizz, b`rbatul fatal care sus]ine c` are \n palmares 500 de fete. Acelea[i care, la r\ndul lor, se laud` c` au avut de-a face cu un singur papagal.

Localul b`lan I’ll be berback
|n aceast` s`pt`m\n`, Bursucul Gastric a fost la Berbecul. Dup` cum zice [i numele, Berbecul este un local cu profil zodiacal romånesc. Ce s` zicem de bine? M\ncarea e bunicic`, chiar foarte bunicic`. Ambientul are aspect de pod de cas` ]`r`neasc`, e rustic, mesele s\nt à la L`pt`rie, cu b`ncu]e lunguie]e. Pre]urile s\nt OK, iar dac` v` zic c` cea mai scump` ciorb` e 50.000, v` face]i o p`rere despre bulzul ciob`nesc de 75.000. Diferen]a dintre ciob`nesc, ]`r`nesc [i rustic nu e major`, chiar dac` muzica e de peste grani]e. Totu[i e bine c` bubuie, a[a cum ne-au obi[nuit tot mai multe localuri din Bucure[ti. Ambian]a se las` pl`cut`, cu ni[te bluzane de-]i vine s` ridici puiul cu ca[ la gur` din m`m`lig` [i s`-l iei la dans. O chestie interesant` este baia. Nu WC, nu toalet`, ci „Baie“. Suficient de curat`, te surprinde printr-un element de decor neobi[nuit: cada. Are cad` cu du[. C\nd am fost noi, [ampon nu mai

era. Dup` cum zicea un amic, dac` la[i un bac[i[ mai gras, cred c` te las` s` faci [i un du[ [i s` ie[i cu prosopul pe umeri ca s` te a[ezi la mas`. Poate c` [ampon nu mai era, dar \n cad` am g`sit un exemplar vechi din 7 seri, c`zut de pe l\ng` WC, [i un bloc de ghea]`, intact. S` revenim de la baie la mas`. Cum ziceam, m\ncarea e bun`, cu condi]ia s` te bage \n seam` chelneri]ele de la masa chelneri]elor. De cele mai multe ori stau cu spatele, de[i s\nt toate mici [i simpatice, ca feti]ele din desenele animate manga. Unele se duc de-a dreptul spre hentai. Mai ales atunci c\nd se apleac` [i de sub fusti]a

neagr` mije[te un r`s`rit portocaliu. Asta e de bine. De r`u este c` \ncearc` cu inocen]` una dintre cele mai vechi forme de jecm`neal`. {ti]i faza cu l`m\ia? Se trece o l`m\ie \n meniu cu 5.000 de lei, dar scris mai mult \n stilul „50 00“ dec\t \ntr-un cuv\nt. Iar atunci c\nd vine sorocul notei de plat`, l`m\ia este adunat` ca 50 [i nu ca 5. Chemat` la locul accidentului, autoarea notei de plat` nu are nici m`car inspira]ia s` zic` „OK, o s` o refac“. Zice cu o u[oar` indignare: „OK, v` aduc calculatorul la mas`“, de[i celularele noastre gemeau de adun`ri. Dup` care, brusc, ca trezit` dintr-un vis, f`r` a-[i rostogoli de

multe ori ochii pe h\rtie, fata zice r\z\nd: „Ha, m` scuza]i, cred c` am adunat 50 la l`m\ie \n loc de 5“. Intuitiv`. ~sta a fost bancul cu l`m\ia. Ciorba de burt` ar merita ceva mai mult` aten]ie la detalii, bulzul e OK, iar pastrama de berbecu] se fofileaz` destul de minion` \n farfurie, chiar dac` e suficient de fraged` [i comestibil`. Cola Light e la fel ca \ntotdeauna. Acestea fiind zise, o s` mai trecem pe la Berbec, cu condi]ia s` nu mai sar` chelneri]ele capra cu calculatorul `la. Buc`t`rie: D D D ; pre]: ππ; WC: µµ. Bursucul gastric

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; ππππ numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

π ππ πππ

µ µµ µµµ µµµµ

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia Huidu [i G`inu[` particip` cu o pies` \n sisi bemol la Eurovision
Bun` diminea]a. Ru[inic` s` v` fie dac` v-a]i trezit t\rziu [i n-a]i aflat de la radio despre scandalul adop]iilor interna]ionale [i c` toat` ]ara e \n fierbere [i toat` lumea trimite piese pentru preselec]ia Eurovision. Locul Romåniei este, dac` nu \n Europa, m`car \n Eurovision! Tocmai de aceea, c\rcota[ii Huidu [i G`inu[` au l`sat microfoanele de la Kiss FM [i au pus m\na pe ba[i, \nalte [i medii-potrivite, me[terind o pies` festivalier`, pe care au trimis-o pe adresa TVR. O pies` c\ntat` chiar de ei, deci mai mult n-am ce s`-mi imaginez. Personal, s\nt de acord [i voi fi acolo. Adic` joi, \n Pangratti, \n juriul de preselec]ie

academia CA}AVENCU Vai,

19

dosarele hardcore
Despre o fiar` blond` [i alte fiare vechi
De c\nd Mutu s-a cuplat cu Kitty Cepraga, numai asta aud: Mutu, Kitty [i, din c\nd \n c\nd, Dostoievski sau Aston Martin Vanquish. E cazul s` mai auzim [i alte nume, care s` reflecte mai profund realitatea din teren. Ca, de pild`, numele Florin Moldoveanu, al c`rui posesor s-a remarcat \n afaceri cu fier vechi [i \n s\nul Deliei Matache (ex-N&D), c`ruia i-a montat, la cerere, o pereche de silicoane nou-nou]e. Ei bine, acest t\n`r [mecher pe nume Moldoveanu, de[i combinat cu Delia (care a [i declarat, ingenu`, \n pres` cum \i satisface el toate capri]iile [i c\t de \ndr`gostit` este ea, mai ales dup` ce omul i-a f`cut cadou [i-un videoclip de vreo opt mii de parai), a atentat recent [i la sutienele domni[oarei Cepraga. A[a, pentru varia]ie [i la marea fi]`, s` aib` [i el cu ce s` se laude c\nd merge cu b`ie]ii la un coniac (e genu’). Kitty nu a zis nu, ba chiar cu pl`cere, fiind la mijloc o c`l`torie de plezir [i familiarizare cu subiectul, \n romantica Italie (aten]ie, programat` de S`rb`tori). Numai c` omul, mai chitros din fire dec\t prevede legea \n ast-

tu, nu-]i spun prin ce a Nr. 6, 10-16 februarie 2004 trecut Adi ca s` m` cunoasc`! Ini]ial m-a v`zut \n clipul de la Scandic, `la cu taximetristu’ Aurelian Temi[an. A b`ut un PET de vodc` din reclam` [i i-a sunat pe fra]ii Micula s`-i dea num`rul meu de telefon. ~ ia, ne[tiind cine e, l-au luat la \njur`turi: „Fir-a]i ai dracu’ de be]ivi!”, i-a zis mai \nt\i Ioan, „Boschetari nenoroci]i!... c` ne-a]i umplut de bani!”, a ad`ugat Viorel [i i-au tr\ntit telefonu-n nas.

pentru Eurovision. {i numai a[a, de-al dracu’, voi vota cu Huidu & G`inu[`, cu Marius Tuc`, dac` i-a dat cumva prin cap s` fac` duet cu Giulia de la Candy, sau m`car cu Turcescu de la Realitatea TV, [i, dac` m`

doare capul, chiar [i cu afonul `la de Fizz. Dar numai dac` trimite [i el o bucat` regulamentar`, de trei minute, [i alte cinci, blonde, ca s` fac` figura]ie sub mese. Euroivision Iliescu

e lung p`m\ntul, ba-i destr`b`lat!
Ne-am luat Portia de s\nin`tate!
Pe cei care n-au auzit \n via]a lor de suprarealism \i rug`m noi frumos s` intre o dat` la www.portiasurreal.com. Aici se vor familiariza instantaneu cu unele dintre temele favorite ale curentului (senzorialul, corporalitatea, solitudinea) [i cu c\teva concepte de baz`: hazardul obiectiv [i dicteul automat. Mai precis, dicteul subiectiv al m\inii drepte (pentru dreptaci, desigur) c`tre [li]ul pantalonilor obiectivi, ini]iind brusc o mi[care ritmic`, hazardat`, oniric`, precum \ntr-un vis frumos, cu finalizare. De mi[cat s-au mi[cat, p\n` la epuizare, [i sute de al]i romåni, vineri spre s\mb`t`, \n Club Kristal, pe muzica mixat` din v\rful unghiu]elor ei sexy de D.J. Portia Surreal, supranumit` „Diva Atomica“ [i „Geisha Disco-Tech“. Stilul ei, o combina]ie suprarealist` de „dark’n sexy“ cu „electro funky“ [i topless dezl`n]uit, l-a stors de vlag` nu numai pe nefericitul Vali B`rbulescu (care a prestat „warm up“-ul), ci [i pe dansa-

Kitty Cepraga, o alt` victim` g`sit` de Adi Mutu cu poeziile lui Eminescu, pe versuri de Nichita St`nescu
fel de cazuri blonde, [i-a f`cut un calcul sumar, iar nota de plat` a \ntregului sejur (plus inevitabilele cadouri de firm`) parc` nu merita osteneala. A[a se face c` domni[oara Cepraga a ajuns, printr-un fericit rico[eu, s` \nt\lneasc` marele amor cu multe tatuaje direct la Londra. Iar p-asta v-am povestitit-o a[a, f`r` patim`. Noi, ca ziari[ti la A.C., n-aveam oricum nici o [ans` la Kitty, nici m`car dac-am fi invitat-o insistent la o vodc` ieftin` [i o plimbare romantic`, cu taxiul, prin Berceni. N&Dostoievski

torii clubului, care, \n mod sigur, n-au auzit \n via]a lor de Miró sau Magritte, fiind prea ocupa]i cu sala. Deci bun`, bun` r`u ideea organizatorilor (cum nu se poate mai nimeri]i evenimentului – Kiss FM) de a a ne oferi astfel de clipe de stres [i dureroas` concentrare prelungit`. C`ci dac` m`-ntreba]i ce [i cum a mixat Portia la bustul gol, n-a[ putea s` v` povestesc dec\t cum m-am g\ndit eu toat` seara la fotbal din `la trist [i la meciurile Romåniei \n Cupa Davis, ca s` rezist p\n-a terminat perversa aia mic` de frecat la discuri. Kiss-ul unei nop]i de var`

20

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e
Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Nume, nume, soro, nume!...
De c\te ori n-a]i r\s de obiceiul unor romåni de a-[i boteza copiii cu nume stupide inspirate de la televizor sau din lumea ecvestr`, de genul: Chevin Costn`roiu, Alina McBill, Sclava Izaura, Rexona, Palmoliviu etc.? Ei bine, iat` c` sindromul se manifest` [i la case mai mari. Avem pl`cerea de a v` anun]a c` s`pt`m\na trecut`, \ntr-o maternitate din Michigan, a venit pe lume copilul Jon Blake Cusack Version 2.0, fiul lui Jon Blake Cusack [i al lui Jamie Cusack (www.cnn.com/2004/US/Mid west/02/01/offbeat.baby.version2.0.ap/index.html). Da, dom’le, a]i citit corect: pe `la micu’ \l cheam` Version 2.0, ca pe softuri. {i cic` cei doi programatori nu se vor opri aici. Dup` cele c\teva luni de pauz` recomandat` de downloadmanager (medicul ginecolog), m`mica [i t`ticu’ se vor apuca deja s` lucreze noaptea sub p`tur` la versiunile urm`toare. Deocamdat` Version 2.0 se up- al]ii \ntr-un an. E drept c` are patch-uri, iar noaptea se resdate-az` zilnic de la pieptul ceva bug-uri la stom`cel care tarteaz` pe el \n scutece [i se mamei [i cre[te \ntr-o zi c\t trebuie tratate non-stop cu blocheaz` pl\ng\nd.

Am un mar] [i online
Azi o s` ne aplec`m pu]in asupra laboriosului proces de frecat menta, ars gazul, precum [i t`iat frunza la c\ini \n fa]a calculatorului de la serviciu. Avem trei site-uri 100% romåne[ti care se ocup` exclusiv cu jocurile multiplayer online. Dintotdeauna am avut o admira]ie deosebit` pentru oamenii care scot bani din faptul c` se joac`. Expresia „T`ticu’, noi muncim aicea, nu ne juc`m!“ se transform` pentru unii \n „T`ticu’, noi ne juc`m aicea, nu ne juc`m!“. A[a [i cu tipii `[tia de care v` povestesc. Ei se numesc, \n ordinea num`rului de useri \nregistra]i de pe tricou, www.doizece.ro, www.goompers.ro [i www. gamesonline.ro. La aceste adrese pute]i practica online urm`toarele sporturi: Table, {ah, }intar, Poker pe \mbr`cate, Avioane, Sheptic`, Whist, Barbut, Dame, Biliard etc. Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

s Vreausafaccevreaueucandvreamuschiumeu.ro sau vreausacistigmiliardelaloto.ro sau fermacornusioualedeaur.ro... Sunt doar ni[te sugestii de site-uri care nu exist`, dar pe care m` gåndesc s` le construiesc. Dece? Pardon, de ce? Pentru c` vreau s`-l concurez pe unul din site-urile cu cel mai lung nume de pe web: wewannadoanythingwewannadoanytimewewannadoit.com – un site cu c`r]i la pre]uri reduse. s Am v`zut azi-noapte un film artistic despre G.W. Bush. Era prezentat ca un om energic, hot`råt, capabil, priceput, calm, sensibil, nonconformist în gåndire, curajos [i cåte [i mai cåte calit`]i de veritabil pre[edinte american. Sigur, nu m-am mirat prea tare, [tim cu to]ii despre ma[ina de propagand` american` [i despre ac]iunile ei. Dar nu [tiam c` exist` Echipa de Rug`ciuni pentru Pre[edinte, rug`ciuni pe care pute]i s` le citi]i la www.presidentialprayerteam.org. s Am un bun prieten, un tip înalt, haios [i de[tept, ca to]i prietenii mei. Ceea ce îl deosebe[te de restul este înc`p`]ånarea-i de a se îmbr`ca absolut aiurea. Nimic nu îi iese în încercarea de a fi la mod` din punct de vedere vestimentar. I-am spus de mai multe ori s` ia m`suri, s` mai citeasc` o revist` de mod`, el nu [i nu. Ei, gata. Îl dau pe måna poli]iei. Ceea ce ar trebui s` face]i [i voi cu to]i prietenii vo[tri îmbr`ca]i gre[it. Bine, nu orice poli]ie, ci poli]ia de mod`, de la

www.fashionpolice.org.
s {i dac` tot am ajuns la mod`, s` v` vorbesc [i despre tendin]e [i mi[c`ri cu care eu sunt de acord. Foarte mult timp am vrut s` lansez o linie de m`nu[i f`cute din [osete, dar mafia modei romåne[ti m-a învins. Mie îmi place foarte mult folosirea neconven]ional` a articolelor vestimentare. Tocmai de aceea, am fost foarte fericit s` g`sesc pe Internet www.yarmulkebra.com, site-ul pe care se vånd sutiene f`cute din, bineîn]eles, yarmulke.

Net plus ultra

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie. 2004

21

condica de sugestii [i reclame
Cum s` faci furat \n ma[in`
Aceast` ma[in` albastr`, frumoas`, romåneasc`, pe l\ng` care am trecut \ntr-un bun` zi, are un ab]ibild pe care scrie mare, alb pe albastru, „Nimic de furat“. Nu s\nt adeptul furturilor, dar s\nt adeptul glumelor. Iar la gluma asta cu „nimic de furat“ mi s-ar p`rea foarte haios ca cineva, \ntr-o bun` zi, s` fure „nimic“ [i s` lase doar Dacia „de furat“. Apoi, aceasta s` fie [utit` din fa]a blocului, iar ho]ul s` dezlipeasc` „de“-ul de pe autoturism ca s` [tie toat` lumea c` a fost „furat“, iar acum e al lui.

„Scrisul“ de mîn` d`uneaz` grav s`n`t`]ii

abera]ia de libertate
Zeus ex machina
Dup` cum e [i normal, zei]a Iuliana, fost` „\mp`rata Iuliana“, se ocup` doar de zei. Pe Hefaistos \l prime[te la ea doar ca s`-i repare chiuveta cu ciocanul, pe Hercule \l rezolv` pentru o blan`, pe Bachus pentru o litr` de vin, iar lui Ahile \i face un masaj erotic \n talp` pentru bani, pe care oricum \i d` prietenului s`u, Marcel, Zeus-ul pe[tilor din Ferentari.

Furprize, furprize

Afi[ul de mai sus, surprins la WC-ul G`rii de Nord, poate fi încadrat la mai multe tipuri de publicitate. În primul rînd, este reclam` social`: îndeamn` popula]ia s` renun]e la anumite practici, s` nu mai scrie m`sc`ri pe pere]ii closetului. În al doilea rînd, este publicitate

subliminal` la bordelele „de lîng` gar`“. Zeu de oaie {i exist` chiar [i o a treia variant`. Pentru poli]i[tii din zon` este ceea ce se nume[te un „reminder“. Adic` s` nu uite de comisionul pe care îl au de încasat Prin deliterioas` preteri]ie [i anagogie amfibolic`, din trei p`r]i. Sinele apodictic intramundan, cvalifiat temporal, retaToilet it be liaz` destaur\nd contrapunctic iremisibilul derelic]iunii

Tratat de messcompunere

Adev`rtising v` spun vou`
Dup` o atent` cercetare de marketing, Dumnezeu a decis s`-[i fac` reclam`. Nu mai mergea cu vechea metod` de promovare, „face to face“. Mai bine prinde acum la public reclama stradal`. Isus nu mai fusese vîndut de 2000 de ani, de cînd cu Iuda. |n cur\nd, \l vei putea cump`ra [i-n rate, cu 10 argin]i avans! Marian Evanghelie

\n facond` ostensibil incontinent` [i solecism subreptice. Da’ de murit o s` mor [i eu, primvicepre[edinte[ef de onoare al Asocia]iei de Ap`rare a Drepturilor Puilor Viermilor de M`tase turcoaz-sidefie de Toamn` t\rzie, adjunct al secundului consilierului Asocia]iei de Bloc nr. W24, 3(18), soldat major \n rezerv`.

Mortua e[ti

capitalul fra]ilor marx

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

23

Bucure[tenii se r`t`cesc \n Zona impozitar`
|n decursul tumultuoasei lor istorii, romånii au pl`tit d`ri pentru cele mai n`stru[nice motive. {i pe ce aveau, [i – deseori – pe ce n-aveau. Pe fum, pe apa de ploaie, pe frigul din cas`, pe c\ini, pe drumuri, pe scaune, pe ma[ini, pe copiii pe care-i aveau, pe copiii pe care nu-i aveau. {i lista poate continua, dar \ncepem s` ne temem c` [i ea ar putea fi impozitat`. De cur\nd, Prim`ria Municipiului Bucure[ti a inventat o nou` dare pe care am numi-o „taxa pe viitor“. Taxa nu e pl`tit` de Lord Vader sau de Sigourney Weaver (\n Alien), ci de bucure[tenii \n via]`. S` v` explic`m. Blocul D15 din Aleea Timi[ul de Jos (cartierul Drumul Taberei) este ultimul bloc din Bucure[ti. De la el \ncepe porumbul (violul, pentru cititorii de alte etnii). La impozit, cet`]enii din acest bloc au fost \ncadra]i ca „semicentral“ (zona B de impozitare), \n timp ce, de exemplu, APACA (l\ng` Universitatea Politehnic`) este \ncadrat` \n zona C (periferie). Pe bun` dreptate, c`ci APACA este doar l\ng` Cotroceni. Deci n-are perspectiv` de dezvoltare. Pe de alt` parte, g\ndi]i-v` [i dumneavoastr` ce perspectiv` de dezvoltare ofer` lanurile de porumb! Orice bucure[tean serios poate confirma c` \n 1888 porumbul \ncepea la Ateneu. A[adar, n-ai de unde [ti cum va ar`ta peste 100 de ani Aleea Timi[ul de Jos. O adres` a Direc]iei de Urbanism [i Amenajare a Teritoriului din cadrul PMB, care con]ine o pagin` plin` de semn`turi, ne l`mure[te c` ar fi vorba de „ansambluri preponderent reziden]iale situate \n afara zonei protejate“. Ca s` nu v` mai mira]i c` un bloc construit pe timpul lui Ceau[escu este tratat ca o vil` din cartierul B`neasa, adresa spune \n continuare: „|n ultimii ani... se contureaz` noi poli de dezvoltare urban`“ – motiv pentru care „Aleea Timi[ul de Jos este localizat` \ntr-o zon` de dezvoltare prioritar` care va atrage importante fonduri municipale“. Totodat`, adresa anun]` cu bucurie c` \n zon` „se va investi \n viitoarea autostrad` Bucure[tiCraiova“ [i „\n realizarea unei artere de tip drum expres care va completa re]eaua de transport a

Din nou

la cass`
– b\rfe economice –

Grecea are un efect care \i poart` numele
Yasser ArAPAPS mergea pe strad`, cu m\inile \n buzunare, c\nd, deodat`, a sim]it c` mi[c` ceva \n buzunarul st\ng. M`i, s` fie! Ce s` fie? S` fie adev`rat? Cum o fi ajuns aici? S` \ncap` Ovidiu Grecea \n buzunarul meu st\ng? |n buzunarul `sta (st\ng, dac` bine s-a re]inut) se afla o not` \n care se ziceau ni[te lucruri cu privire la consecin]ele afirma]iilor f`cute de Ovidiu Grecea pe postul Antena 1, \n ziua de 17 mai 1999, asupra B`ncii Interna]ionale a Religiilor. E drept c` afirma]iile s\nt deja vechi (ca [i Grecea), consecin]ele vechi [i ele, \ns` nota era nou` [i se afla \n buzunarul meu st\ng – cine [tie cum o fi ajuns acolo?! Ei bine, pe vremea aceea, Grecea era [ef la AVAB [i declarase la Antena 1 c` BIR se afl` sub supraveghere special`. At\t le-a trebuit depun`torilor s` aud` c`, \n urm`toarele zile, se [i aflau \n fa]a ghi[eelor b`ncii. Documentul din buzunar, semnat [i ultrasemnat, demonstreaz` negru pe alb c` „efectul Grecea“ a produs pagube b`ncii \n valoare de 108 miliarde de lei. Ca s` vezi c\te po]i afla atunci c\nd \]i sco]i m\inile din buzunare.

Sighi[oara are un pesedist care \i poart` s\mbeTVe
Municipiului“. Motive suficiente, se vede, pentru a trece \nc` de peacum porumbul [i blocurile aferente \ntr-o zon` de impozitare superioar`. Dup` logica asta, ar trebui s` pl`tim de acum impozite [i conform veniturilor pe care poate le vom avea dup` integrarea \n UE. Sau, de ce nu, s` pl`tim anticipat impozite mai mari pe salariile pe care le vor avea nepo]ii no[tri atunci c\nd dup` blocuri nu vor mai fi lanuri de porumb, ci \ntinderi de vile [i autostr`zi. Tac’su pe valoarea ad`ugat`
Dac` nu [tia]i ([i ce motive a]i fi avut s` [ti]i?), Miron Mitrea s-a n`scut (fiindc` este clar c` Mitrea s-a n`scut) \n Sighi[oara. Aparent f`r` nici o leg`tur`, la una din [edin]ele de anul trecut ale Consiliului Local Sighi[oara, s-a discutat printre altele despre \nfiin]area unui post TV local. Ce post? – au \ntrebat unii sau al]ii, ceva mai naivi. R`spunsul venit dinspre Mitrea a spulberat orice und` de naivitate: Prima TV Sighi[oara. Prietenii [tiu de ce. {i e posibil ca aceia[i prieteni s` mai [tie ceva: c` la [edin]ele pesediste de tain` din Sighi[oara \[i tot face apari]ia, pe patru ro]i, autoturismul Mercedes cu num`rul de \nmatriculare B-96-CNA. Aha, e b`gat [i Consiliul Na]ional al Audiovizualului – [i-au zis unii sau al]ii, ceva mai naivi. A[a c` Yasser ArAPAPS a pus m\na pe e-mail [i l-a \ntrebat pe Ralu Filip, pre[edintele CNA, care este adev`rul despre acest autoturism. {i, spre dezam`girea lui Y.A., adev`rul este c` CNA nu de]ine autoturisme Mercedes. Cin’ s` fie, atunci? Pe data viitoare, atunci!

|navu]irea femina]iunilor
Cu ceva ani \n urm`, \n Craiova se para[uta doar cu hainele de pe ea o fat` modest` [i cuminte din Pucioasa. O chema Maria. Scopul: s`-[i ia o diplom` \n horticultur` [i, \n m`sura posibilit`]ilor, s`-[i ]in` hainele pe ea. Cel pu]in pe jum`tate, scopul a fost atins, fata lu\ndu-[i diploma. Cealalt` jum`tate a obiectivului a fost \ns` z`d`rnicit` de un fost colonel de Securitate. Care, \n schimb, a ajutat-o s` \nceap` dup` absolvire o carier` de cercet`tor [tiin]ific la Sta]iunea Cartofului de la M\r[ani, unde t\n`ra [i colonelul \mbinau utilul cu pl`cutul [i cartoful cu legume de forme ceva mai cilindrice. Astfel, revolu]ia din decembrie ’89 a prins-o pe f`tuc` \ntr-o pozi]ie de invidiat, de care se bucura, v-a]i dat seama, chiar colonelul de Securitate de care vorbeam. {i s-a bucurat, s`racul de el, vreo 3 luni, timp \n care a stat ascuns de furia revolu]ionarilor \n apartamentul fetei. Dup` ce evenimentele s-au mai r`cit (\n termeni erectili, fenomenul s-ar chema altfel), cei doi au luat noua lume \n piept [i s-au b`gat \n biznisuri. T\n`ra de mai ieri, devenit` \ntre timp doamna Maria Schultz, a \nceput biznisurile, des`v\r[indu[i cariera [tiin]ific` (cu un doctorat c`p`tat \ntocmai [i la timp) [i \nscriindu-se, pe vremea lui mo[ Diaconescu, \n PN}CD. O vreme, afacerile n-au mers. De mi[cat, biznisurile au \nceput s` mi[te numai dup` ce PSD-ul a revenit la putere, iar doamna Maria s-a reorientat, ca politician [i ca om de afaceri, spre doctrina social-democrat`. Sf`tuit` \n continuare de mentorul s`u spiritual, Maria a dat prima lovitur` cump`r\nd serele de la Codlea. Prima rat` pe care a pl`tit-o a fost [i ultima, iar \n scurt timp datoriile c`tre furnizorii de gaze, electricitate [i alte servicii au ajuns la 1.000 de miliarde. Dar chestia asta n-are nici o relevan]`, c`ci, lucru [tiut, \n afaceri primul pas, numit de noi pasul 1, e mai greu. S`-i

vedem pe urm`torii [i s` ne speriem \mpreun` de c\t de u[ori au putut s` fie. Iat` pa[ii: pasul 2. Se pun gaj serele de la Codlea [i se cump`r` fostul IAS Castelu din Constan]a; pasul 3. Obiectivul Castelu se pune gaj [i se cump`r` serele de la Oradea; pasul 4. Se pun gaj serele de la Oradea [i se cump`r` Piscicola Dun`reni din Dolj. La toate unit`]ile cump`rate prin suveica gajului, datoriile c`tre furnizori duc zi de zi o lupt` aprig` cu datoriile c`tre stat, fiind unele mai mari dec\t celelalte. Ceea ce ne confirm` o mai veche b`nuial`: la unele femei, mai ales la acelea din PSD, m`rimea conteaz`. |ns` numai c\nd vine vorba de ce-]i intr` \n buzunar, nu [i de ce-]i iese. Codlea R`utu

Adam de la Transporturi [i MEVA
La Drobeta-Turnu Severin a existat c\ndva, [i \nc` mai exist`, o \ntreprindere cu numele MEVA [i cu renumele c` se l`sa ]epuit` de fel [i fel de c`pu[e care o furau cu vagonul. De altfel, nici nu se putea fura altfel de la MEVA, av\nd \n vedere c` profilul \ntreprinderii era, [i \nc` mai este, tocmai „repara]ii vagoane“. Pe vremea lui B`sescu, Ministerul Transporturilor a m`ritat MEVA cu ni[te americani de la firma Trinity. Nici sub americani \ntreprinderea n-a prosperat – a[a c` ace[tia au l`sat-o \n plata domnului. |n plata domnului Mitrea, c`ci dumnealui este acum ministrul Transporturilor. Iar MEVA a fost rev\ndut` lui Cristian Burci, [eful de la Mitrea TV, ceea ce a schimbat pu]in datele problemei [i a modificat esen]ial datele contabile: \ntreprinderea are \n prezent un contract baban cu CFR-ul privind repararea a peste 700 de vagoane anual.

Yasser ArAPAPS

Cazinou de for]` major`
Nu de mult, PSD-ul a organizat conferin]a „Descentralizarea \n Romånia“, o chestie foarte interesant` la care au participat nume alese precum pre[edintele Consiliului Europei, Herwig van Staa, [i pre[edintele Consiliului Jude]ean Ilfov, Bebe v`-n Stat. La conferin]` a mai venit [i Gabriel Oprea, care s-a remarcat prin faptul c`, \n toiul unui interviu, unul dintre subalternii s`i s-a aplecat pentru a-i culege o scam` de pe pantaloni. Dar s` ne \ntoarcem la Bebe [i s` \ncerc`m s` elucid`m misterul prezen]ei sale la conferin]`. Greu de elucidat misterul `sta, av\nd \n vedere cel pu]in limba \n care s-au purtat discu]iile, alta dec\t cele dou` cunoscute de Bebe: c`ru]easca (avansat) [i tractorista (mediu). Poate o fi fost atras de locul unde s-a ]inut conferin]a: Cazinoul din Sinaia. Interesant` loca]ie pentru o discu]ie serioas`, nu crede]i? P`cat c` PSD-ul nu a ales clubul de striptiz de peste drum, c` atunci poate veneau [i Opri[an, [i Mischie. Sau linia de centur` – atunci sigur veneau [i Vanghelie, [i Piedone.

Ilfov [i Petrov

24

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

Din lumea celor care nu cuvînt`

Înc` un argument pentru votul uninominal
Doamna parlamentar Olga Voinea (fosta Anastasescu) a intrat in Parlament în urma alegerilor din 2000 la frageda vîrst` (politic`) de 28 de ani. La momentul intr`rii \n Parlament pe listele PSD din partea PUR la circumscrip]ia Gala]i nu avea nici cea mai mic` experien]` politic`. Membru relativ recent \n PUR, f`r` s` fi locuit sau s` fi avut vreo tangen]` cu jude]ul Gala]i a fost a[ezat` pe un loc eligibil pe listele PSD. Oricum, poate c` PUR a inten]ionat s` promoveze tineri de valoare altfel nu s-ar explicat decizia partidului. S` vedem \ns` cum a reprezentat doamna Voinea interesele g`l`]enilor în Parlament. Doamna Voinea a luat cuv\ntul de fix dou` ori. O dat` în deschiderea Parlamentului, fiind cel mai tîn`r deputat, cînd a citit prezen]a. {i înc` o dat` cînd a depus jur`mîntul. Doamna Voinea a fost implicat` \n patru ini]iative legislative, din care dou` respinse [i f`r` leg`tur` cu circumscrip]ia, iar din celelalte dou` nici una nu are cea mai mic` leg`tur` cu jude]ul Gala]i sau cu interesele aleg`torilor domniei sale. Singurele activit`]i notabile ale doamnei Voinea au fost s` se rec`s`toreasc` cu un coleg de partid [i s` nasc` un copil. Activit`]i de altfel l`udabile, dar nu suficiente pentru aleg`tori. Doamna Voinea a avut o prezen]` mai mult decît sporadic` prin circumscrip]ie [i de curînd a decis s` se angajeze la firma Siemens [i s` reprezinte interesele acelei firme cu diver[i clien]i, \n special ministere. {i în tot acest timp doamna Voinea este pl`tit` \n continuare de c`tre contribuabilul romån, [i probabil c` se a[teapt` [i la o îndemniza]ie dup` ce se va l`sa de parlament [i de ce nu, [i o pensie gras` pentru munca foarte grea depus`. {i, orice s-ar spune, s` [ti]i c` speciali[tii su]in c` e stresant s` nu faci nimic! Dup` cum merg lucrurile, dup` ce nu a f`cut nimic pentru jude]ul Gala]i, doamna Voinea poate foarte bine s` prind` un loc eligibil pe o list` în alt` circumscrip]ie. {i, astfel, nu va face nimic [i în alte jude]e ale ]`rii!

Mor]ii vii ai surorii Matilda
„Venit din Oldova. So] pneumonie. So] mort. Al doilea, pneumonie. Al doilea, mort. Mutat \n Lizeanu cu chirie. Ars casa. Ars baba. Eu pe strad`.“ Aceasta este povestea unui mort din salonul de urgen]`. Din Salonul de urgen]` al Spitalului Municipal Bucure[ti. Acolo stau oamenii ce [i-au pierdut identitatea. Sora [ef` Matilda are Unitatea de Urgen]` plin` de astfel de oameni ce s\nt mor]i pentru Prim`rie, Poli]ie [i pentru mine. „Dan Popescu, profesor de sport, a stat \n cas` na]ionalizat`. Dat afar`. A stat luni de zile prin fa]a prim`riei. Disperat. A pierdut slujb`, a pierdut tot. A cer[it. I-au degerat picioarele. Cangren` umed`. I-am spus c`-i amput`m picioarele. Nu a vrut. I-am spus c` va muri. A semnat. De atunci zice a[a: «Popescu e al lui Matilda, c` Matilda i-a t`iat picioarele!» I-am dat un c`rucior de handicapat… dar ce f`cea? Cer[ea pe Bulevardul 6 Martie, [i pe banii lui cump`ra, bea, d`dea telefon la taxi [i venea cu taxiul acas`, la spital. Era boier. Era beat [i scandalagiu. {i-a pierdut c`ruciorul. I l-am dat pe al doilea [i i-am spus c` dac` mai bea [i vinde c`ruciorul nu-i mai dau un al treilea [i-l las \n pat. {i, bine\n]eles, a f`cut cum a vrut el. Acum st`

So mai k`r`s, domnu' zearist? Fal ma nasul k` k`rdem tume te ajuk`r`n-ma (|mi pare r`u c` v-am f`cut s` a[tepta]i). Mangau tumeng` iertimos (v` cer iertare), dar m-am inervat cu poli]aii `[tilea care-a ne-a declarat moarte p`n acte d` deces. Ruditu me te iertin ma, ci s\mas kanesa oce (V` rog s` m` ierta]i, nu am fost atent`), da acuma zi, b`iatu, las` vr`jeala cu zearu, p` care ne vrei? P` mine sau p` prin]esa asta din spate? Hai, 50 de mii scurtu, c` te v`z de la ora[, domnu Eugene!

Foamea culpa

Dou` doamne care au lansat primele pe stadioane programul „Cornetul [i laptele, b`ie]ii!“ revoltate c` au fost declarate decedate cu acte, pentru c` ele n-au avut buletin \n via]a lor
lini[tit \n pat.“ Sora [ef` Matilda le face acte. D` telefon acolo, d` telefon dincolo. Nimeni nu e prea operativ pentru ni[te mor]ivii. Mai bine ar fi mor]i-mor]i. Un alt om din Moldova. Venit pe Urgen]`. Aproape mort-mort. Nimeni nu-i mai d`dea vreo [ans`. Omul \[i revine. Dar nu mai are nimic. Nimic. Rudele \i luaser` averea. Identitatea. Sora [ef` Matilda de[ir` firul. „Dom’le, a declarat la Poli]ie adresa spitalului [i Poli]ia i-a f`cut buletin pe adresa spitalului. Ani de zile po[ta[ul \i aducea pensia aici. Dormea pe b`ncu]e. Doar de Cr`ciun [i Pa[te \i d`deam un pat, c` era mai liber spitalul. Banii de pe pensie \mi cerea s`-i ]in ascun[i. Ajunseser` o sum`, fiindc` el nu pl`tea m\ncare, nimic. N-o s` crede]i, dar c\nd i-am f`cut rost de un loc la un azil pentru b`tr\ni, fiind un om cu ceva venituri, nu [i-a cump`rat nimic. Nici o pereche de papuci. Nimic. |I era fric` s` nu r`m\n` f`r` bani.“ |n fa]a sorei [efe Matilda to]i mor]ii vii s\nt egali. „Cum s` v` spun, sta]i de vorb` cu ei. Ei se poart` ca [i cum li s-ar cuveni toate astea. Strig` la noi, \[i cer drepturile mai r`u dec\t oricine.“ O femeie st` pe un pat. C\nd o vede pe sora [ef` Matilda sare: „S` nu m` dai la c`c`cioase! C` eu merg pe picioarele mele!“ Este moart`. Moart`-moart`, cu certificat. Nepoata ei a b`tut-o. Apoi, a chemat ambulan]a. A dus-o la nebuni. A mers la morg` [i a identificat un neidentificat. A \ngropat o neidentificat`. A luat ajutorul de deces. A v\ndut casa. Moarta vie a fost transferat` de la nebuni la Municipal. Analize, opera]ii. Sora [ef` Matilda a g`sit trei vecine de-ale moartei ca s` spun` la Tribunal c` e vie. Procesul e pe 15 februarie. Eugen ISTODOR

Deputatul melcilor

Prostia ca metod` de lucru
M` numesc Hora]iu M`l`ele. Sunt membru al Uniunii Arti[tilor Plastici [i, dup` toate aparen]ele, om. |ntr-o neagr` zi, dorind ca tot romånul s` \mbin \n mod nefericit inutilul cu nepl`cutul, mi-am \ntins rufele (pictura, caricatura, grafica) \n curtea Scenariului Romåniei. Dou`-trei g`ini – aflate sub pragul admis de inteligen]` – din ograda c\torva ziare, altfel respectabile, au amestecat lungimea autorit`]ii Senatului cu lungimea organului creator al cåtorva nuduri din expozi]ie. Raportul lungimilor a stårnit o vom` pe termen scurt, ce a p`tat man[etele sus-amintitelor ziare, r`sucind \n morminte ce a mai r`mas de r`sucit din Picasso, Bråncu[i, Dali, Manet, Courbert, [i tot a[a pån` \n Grecia antic`. Ca reac]ie la aceast` grea]` binef`c`toare, secretarul general al Senatului mi-a scurtat perioada de expunere. Cu ea scurtat`, las mo[tenire Senatului desenul al`turat, iar galinaceelor, acest relevant distih: „Infinite-s, zice versu’,/ Prostia [i Universu’“

Furt grosolan la agramaj
z`pad` care cade de la du[ \n ap` cald`. A[ vrea s` prezint in ven]ia mea cu speran]a c`, dac` ne re bran[`m la curentu electric, o s` putem [i noi, blocu BL. Z9, s` facem \n sf\r[it sex sup du[, c` neam s`turat s` ne iubim \n mijlocu naturii \n igluu din hol. Ne particip\nd la adunarea din 7 fev, a[ vrea s` v` rog s`m spune]i ce s-a hot`r\t locatarii: trecem [i pingunii la \ntre ]inere? Asocia]ia de blocatari

Dragu domnule pre[edinte de la bloc, v` rug s`m scuza] ne participarea obligatorie la [edin]` \ntru c\t la data de 7 a dooa fev. nu mam putut s` m` scol din bae \ntru c\t apa a \n-ghe]at pe de-asupra [i abea la data de 9 a dooa s-a des\nghe]at. |m pare r`u c` nu-am putut s` viu [i sper s` particip la urm`ritoarea [edin]` de la bloc \ntru c\t a[ aveea ni[te propuneri \nvederea \nbun`t`]irii. Io s\n in ventator [i-am in ventat o in ven]ie cu rezisten]` de re[ou care s-e monteaz` sup floarea Hora]iu M`l`ele de la du[ [i transform` fulgii de

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

25

r`spunsuri la scrisori
Ion Vasile (Slobozia): Desigur, ideea de a da statul în judecat` este atractiv`. Dar trebuie s` ave]i capete de acuzare clare. Nu cred c` ave]i [anse dac` pur [i simplu spune]i c` e un stat mafiot. Oricum, noi v` ]inem pumnii [i poate venim [i la proces! Ion Curtean (Gherla): Felicit`ri tardive pentru monumentul dedicat victimelor comunismului din Aluni[! Se cam a[terne uitarea peste numele celor care au pl`tit cu via]a sau cu libertatea faptul c` nu s-au l`sat îngenunchea]i de comunism. Dumitru Iova (Brabe]i, Dolj): Dup` cum relata]i faptele, se pare c` poli]i[tii din comun` ar vrea s` ascund` vinova]ii pentru jaf. Am înaintat scrisoarea colegilor mei de la Biroul de Investiga]ii. Gheorghe Mateia[ (Milova, Arad): Am primit sugestiile dumneavoastr` [i mi se par potrivite. Le voi împ`rt`[i [i colegilor mei. fiec`ruia, este votul! Vlad I. Mirescu Tudor (Bucure[ti): Caricaturile trimise exprim` o foarte s`n`toas` atitudine politic` [i civic`. Holden Caulfield (Timi[oara): Primit textele. Oare nu ar fi mai simplu dac` le-ai trimite pe e-mail? Iaca, din nou, adresa: morar@catavencu.ro.

s`pt`m\na str`inilor
Curtea Suprem` din Massachussetts a legiferat, pentru prima dat` în istoria SUA, c`s`toria între homosexuali. Se pare c` din toat` Curtea au contat mult doar primele trei litere! q Mare disput` în Parlamentul britanic: de unde-i, de loc, Robin Hood? Unii spun c` s\nt siguri c` ar fi de prin Nottingamshire, al]ii, mai mul]i, c` nu, c` e de la ei, din Yorkshire. De fapt, ar trebui spus adev`rul, chiar dac` acesta îi va durea pe englezi. Robin Hood nu este decît Toma Alimo[, haiduc din }ara de Jos, emigrat de frica poterei! q La aeroportul din Atena s-a declan[at alarma cînd detectorul de metale a „sim]it“ centura de castitate pe care o purta o femeie britanic`. În fa]a poli]i[tilor, „suspecta“ a povestit c` so]ul ei i-a impus centura ca s` fie sigur c` nu-l în[eal` în timpul sejurului din Grecia. Probabil c` dac` ar fi fost controlat [i so]ul ei, un detector de lemne ar fi sesizat doaga lips`! q În SUA, pe Fox TV se va desf`[ura un Big Brother destinat piticilor. Zece femei pitice [i zece cu în`l]imea normal`

î[i vor disputa, în direct, inima unui b`rbat celibatar de 1,34 centimetri. Ca s` nu fim învinui]i de incorectitudine politic`, v` rug`m s` g`si]i dumneavoastr` toate glumele cu pitici care se potrivesc aici. Iar dac` nu se potrivesc, desigur, nu e vina noastr`, încerca]i [i altfel! q În Suedia a fost pus la punct primul pat anti-sfor`it. Sistemul ar trebui importat de urgen]` [i pentru Parlamentul României, pentru c` exist` unii parlamentari sfor`itori care-i împiedic` pe al]ii s` doarm`! AgenCIA de pres`

Valea Jiului egal Jalea Viului
Dan Ioan Popescu nu s-a mai putut ab]ine [i le-a oferit minerilor disponibiliza]i 160 de milioane de lei pl`]i compensatorii, plus 6 milioane de lei lunar \nc` doi ani. Deci, ce super-afaceri vor \nflori \n Valea Jiului, puse la cale de minerii proasp`t \mbog`]i]i? E, or s` se mai cumpere ni[te televizoare noi – [i pe urm` iar or s` ias` pe strad` cu portretele lui Ceau[escu, evident!

Miron Bicozma

C`pitan la 15 ani de pu[c`rie
Un de]inut a solicitat C`pit`niei Portului Constan]a date pentru construirea unei ambarca]iuni cu care s` navigheze pe m`rile lumii. Spicuim din epistola argonautului intrat la ap`: „La noi \n facultate, tot la sec]ia C`i de comunica]ii, colegii mei lucreaz` la un tunel subteran. M-am s`turat s` mai iau catarge \n pupa [i prova. De]in [i ceva materiale de construc]ii: trei cuie b`tute-n cap [i ni[te schi]e tatuate pe-un coleg.“

Dricul „Mircea“

Ghinion Iliescu love[te din nou!
La cîteva ore dup` ce a plecat pre[edintele Iliescu din Indonezia, ]ara vizitat` a fost lovit` de un cutremur de 6,9 grade (enorm pentru un cutremur, infim pentru un V`c`roiu)!

Tauber Ernö (B`ile HercuSoarea Floarelui (Ia[i): lane): Am primit „abera]iile“ [i Datele au ajuns la cei care ela- v` mai a[tept`m cu alte contribu]ii. boreaz` Lista lui Secu. Mircea Georgescu (BuAlexandru Popa (Bac`u): cure[ti): A]i fost trecu]i pe lista Ciud`]eniile referitoare la Losus]in`torilor Monumentului. terie le vom cerceta cu aten]ie! Marcu Darius (Oradea): Ave]i dreptate în ceea ce prive[te motiva]iile profund p`mînte[ti ale unor membri ai clerului. Preot Dinc` Marius (Troianu, Teleorman): Vom încerca s` afl`m de unde se pot ob]ine DVD-uri pentru sate. Sper`m c` Ministerul Culturii [i Cultelor nu glumea cu acea propunere.

Comitetul Epicentral

BCR – o banc` în care banii se ]in la ciorapul badigarzilor
Plec vineri sear` din redac]ie [i, trecînd prin parcarea BCR de la Universitate, îmi cad ochii direct în portbagajul deschis al unui Cielo cu ecuson de pres` „Poli]ia Român`“. În jur, nimeni. A[adar, capota ridicat`, lumina aprins`, dou` baxuri de ulei, o umbrel`, o lopat`, dou` pungi mari de Metro (în care nu m-am uitat) [i ceva mizerie. Am fost mîndru, în]elege]i-m`, la urma urmei descoperisem o spargere [i sim]eam nevoia s-o raportez cuiva. M` reped hot`rît c`tre intrarea somptuoas` a b`ncii, fier forjat [i geam securizat, încercînd s` nu scap din ochi locul infrac]iunii. Cioc`nesc insistent ca s` atrag aten]ia badigarzilor. Dup` cîteva minute, unul catadicse[te s` scoat` vîrful nasului afar` [i s` asculte plictisit care-i treaba. }ine u[a cr`pat`, cît s`-[i dezv`luie doar 20% din fa]` [i are aerul c-a ie[it de la du[. „Mda, îhî... da, dom’le, e ma[ina la un director d-aici.“ Se-ntoarce c`tre colegul care urm`rea concentrat la un teve micu] gala Local Kombat pe PRO TV: „Ia zi, b`, a cui e?“ Cel din`untru r`spunde sictirit, f`r` s` scoat` capul din teveu: „Ce [tiu eu, b`, e la unul d` p` la etaju’ 3, da’ nu vine pîn` luni p-aici.“ Încep deja s` m` simt prost [i insist s` fie sunat` Poli]ia, mai ales c` sesizasem ni[te amprente proaspete pe capota pr`fuit`. Badigardul d` din cap plictisit [i-mi împinge u[a-n nas. Apuc s` zbier c` ar fi bine m`car s` vin` [i s` închid` portbagajul. U[a se trînte[te cu zgomot, f`r` s` lase s` se aud` vreun r`spuns. Plec [i, în timp ce m` mai benoclez pu]in prin portbagajul Cielo-ului, îmi amintesc dintr-o dat` c` ast`-toamn` badigarzii `[tia p`zeau BCR-ul în [lapi chineze[ti, înc`l]a]i direct peste ciorapii flau[a]i. A.I.

Elisabeta Am`riu]ei (Bucure[ti): Am luat act de nepl`Ioan Iureniuc (Cornu Luncerea cu pricina [i de actele ce cii, Suceava): Observa]ii foarte o înso]esc! juste! Poate ne vor folosi! C. Ciortan (Roman): {tim X (T\rg[or): Am primit. cît de greu o duc pensionarii în Scrie]i din nou [i nu ve]i regreziua de azi. Singura solu]ie pen- ta. tru schimbare, la îndemîna Ioan T. MORAR

Olimpicii romånii au ie[it la un MIG [i-o bere
Aflat \ntr-o vizit` \mpreun` cu o echip` de olimpici, un romån a sustras din sediul Eurocontrol din Bruxelles un CD unicat care con]inea simul`ri de zbor. Autorit`]ile [i-au dat seama c` autorul furtului este un romån la recuperarea CD-ului, dup` cojile de semin]e simulate pe jos \n cabina pilotului, precum [i dup` acuza]ia de simulare de viol cu perversiuni a stewardesei. Ca s` nu mai pomenim de proba num`rul 3: simularea s-a sf\r[it cu pr`bu[irea MIG-ului \ntr-un lan de lucern` de l\ng` C`]elu. Angela Simulea

Coana Mita biciclista a c`zut [i [i-a rupt Budapista
Poli]ia ancheteaz` cazul unui [ofer de expres care a luat [pag` 10.000 de lei de la un pensionar pentru a-l duce f`r` bilet din Berceni p\n` la Restaurantul „Budapesta“. Probabil c` suspiciunea poli]i[tilor a fost pricinuit` de destina]ie. Ce pulanul meu s` caute un pensionar la Restaurantul „Budapesta“? Dosar penal, t`ticu’! Dac` ar fi cobor\t la Obor sau la Circul Foamei din Pantelimon, mai \n]elegeam... Bine c` tataie nu a cerut s` mearg` f`r` bilet p\n` la sta]ia Casino Victoria sau Sofitel, c` mai f`cea naibii [i pu[c`rie. Pensiune imposibil`

26

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Fii prost [i ia cartea asta!
Prietenii \mi spun c` s\nt prost. Nu m` folosesc de chestia asta. S\nt autist \n multe treburi [i nu am ce le spune. Pe anumite teme, ei ar trebui s` m` ocoleasc`. V`z\nd o carte, mi-am descoperit [i o fudulie: uite, mi se potrive[te cartea lui Martin Page*. {i nu pentru c` dac` te faci prost \nseamn` c` te dovede[ti inteligent. Cum spune pe coperta c`r]ii. Prostia ca masc`, vezi, Doamne! C` e frustrant s` te tot dai de[tept printre pro[ti, c` tot nu-i sco]i din ale lor. Sigur, ideile astea exist` \n aventura eroului Antoine, dar nu mi-a prea p`sat de ele. Nu din astea mi-am alimentat eu abnega]ia, ci din re]eta simpl` a lui Antoine. |nt\i c` [i el era un pic autist. {i cam f`r` noroc. {i predispus la prostie. Era, prin micile alegeri de fiecare zi. {tia m`run]i[uri, dar nu str`lucea \n nimic. Vrea s` se sinucid` „cu carte“ [i frecventeaz` un curs \n domeniu. Are prieten` ce se insemineaz` [i apoi se d` \n ma[inu]e ca s` se fixeze spermatozoidul. A[a c` a testat \nc` o formul` de via]`: prostia. C`r]i \mpachetate, televizor, muzic` lejer`, bel[ug de monopoly, medicamente de relaxare, E-uri \n alimente, tras de fiare. M` rog, acum Antoine e mai simpatic. Ca s` ne d`m noi, cititorii, intelectuali. {i face [i bani. Ei, asta mi-a pl`cut. De[tept era de doi bani. Prost de mii de franci. De asta cred c` mi s-a potrivit cartea lui Page. Fiindc` pe l\ng` faptul c` s\nt prost, mai s\nt [i \n faza c\nd vreau bani. Culmea prostiei, \ns`, nu-s a[a de[tept ca s` devin invizibil de prost ca Antoine. Astea-s limitele mele. Prost de prost ce s\nt. Eugen ISTODOR
* Martin Page, M-am hot`r\t s` devin prost, Editura Humanitas, 2004.

Va ]ine partidul 100 de ani? C\t timp vor exista Micky {pag`, Tetelu [i Hrebenciuc, speran]a va muri prima. Urm`ri]i noi aventuri palpitante din campania PSD!

titoare \n acest sens. Specta- * Chip de foc, de Marius von colul*, \n registru cinematogra- Mayenburg; Regia: Felix Alexa; fic, este halucinant, cu o sceno- Scenografia: Diana Ruxandra Ion; grafie luminoas` [i o muzic` mi- Muzica: Ada Milea; cu: Adriana nunat`. |n pielea personajului Trandafir, Marius Manole, AnKurt, Marius Manole face un rol toaneta Zaharia, Liviu Timu[, mare, d\nd dovad` de o focvaci- Pavel Barto[. Teatrul Oden. tate extraordinar`. Iulian T~NASE

cronica pe l\ng` teatre
Omul potrivit la focul potrivit
Normalitatea e o prostie, desigur, iar repeti]ia este mama alien`rii, adic` tot o prostie. S` fii b`rbat (m`car \n aparen]`) [i s` cite[ti \n fiecare zi, de diminea]` p\n` seara t\rziu, acela[i ziar, cu acelea[i [tiri nenorocite, nu e cel mai bun lucru care ]i se poate \nt\mpla \n via]`. S` fii femeie (cel pu]in, asta e impresia) [i s` c`l`tore[ti \n fiecare zi, de diminea]` p\n` seara t\rziu, \ntre buc`t`rie [i dormitor, [i \n buc`t`rie s` te a[tepte acelea[i discu]ii t\mpite, [i \n dormitor s` nu te a[tepte nimic bun din partea b`rbatului aparent – ce via]` mai e [i asta? Una normal`? B`rbatul acesta se nume[te Hans [i femeia este so]ia lui. Olga [i Kurt s\nt copiii lor, ajun[i la pubertate. Kurt \ncearc` s` \[i aminteasc` propria-i na[tere – e, oricum, altceva dec\t s` cite[ti ziarul [i s` decupezi [tirile macabre. Olga se prive[te \n oglind` [i nu reu[e[te s` se vad` dec\t pe buc`]i. E o fiin]` fragmentat` c`reia \i este refuzat \ntregul. Olga [i Kurt s\nt fiin]e vii, ei ard, \i ajut` [i focul. Un piroman disperat este Kurt: el \[i arunc` privirile \n foc, ore \n [ir, pentru a-[i aminti (ghicind) cum [i de ce s-a n`scut. Olga are o intui]ie izomorf` incendiului, ea [tie (f`r` s` [tie) c`, uneori, na[terea nu-]i mai folose[te la nimic. Kurt \[i incendiaz`, la propriu, chipul, \[i incendiaz` sexul [i con[tiin]a, culc\ndu-se, dement [i incestuos, cu Olga. |mpreun` vor face multe case s` ard`. A[a \n]eleg ace[ti noctambuli piromani, ace[ti foctambuli, s` lupte \mpotriva normalit`]ii, transform\nd-o \n scrum. P`rin]ii lor s\nt reci, [i deja mor]i, ei s\nt ni[te mor]i \n via]`. Tot Kurt va fi acela care va rezolva situa]ia, omor\ndu-i \n somn, fiindc` ni[te mor]i \n via]` nu merit` s` moar` dec\t \n somn, somnul (mai ales cel f`r` vise) fiind el \nsu[i o faz` preg`-

rebele arte
Un start \n mai multe direc]ii
Venit dinspre ]inuturile tumultuosului Apostu, Ionel I[toc este un sculptor care nu se aseam`n` cu înainta[ul s`u decît printr-o anumit` candoare [i, poate, prin varietatea mare de abord`ri ale formei, prin absen]a [ov`ielilor stilistice. Personala de la Galeria Prometheus* prezint` un sculptor matur, bine decupat din genera]ia sa, pornit` mai degrab` pe fronturi mercantile. Definind polii lui I[toc, Aurelia Mocanu identific` tensiunea [i smerenia [i ofer` o bun` cale de citire a expozi]iei. Eu a[ traduce tensiunea în for]`, dar o for]` bine cenzurat`, caracterizînd un introvertit. Am citit recent ecourile expozi]iei Brâncu[i de la Tate Gallery din Londra [i am descoperit opinia unui ziarist care era dezam`git de simplitatea marelui sculptor. Asta demonstreaz` clar c` semnatarul opiniei cu pricina nu în]elegea c` Brâncu[i a condus o revolu]ie a simplit`]ii, nu o simplitate s`rac`, ci una a esen]ei. O simplitate esen]ial`. dulce-amar`: „...chiar dac` dubla alegere a lui Cuza s-a dovedit cu noroc pentru noi, românii, gr`bind procesul Unirii Principatelor, nesocotirea, ca regul` general`, a tratatelor interna]ionale pe care le semn`m nu ne face cinste.“ ({t. A.) q Romsit, firma care „de]ine“ noi opere necunoscute ale lui Brâncu[i, a ajuns într-o situa]ie financiar` delicat`. Drept pentru care s-a oferit s` vînd` statului român dou` din guguloaiele aflate în portofoliu [i intitulate Rug`ciune [i Madona Dudu. La o astfel de propunere de îmbog`]ire a patgrimoniului, Ministerul Culturii [i Cultelor a alc`tuit o comisie care s` vad` despre ce e vorba. Cum numele membrilor comisiei s\nt o garan]ie c` nu va înc`pea nici o improviza]ie, putem spune de pe acum c` demascarea re]elei de clonatori ai lui Brâncu[i se afl` pe ultimii metri. Metri cubi, desigur! q {i modul în care influen]eaz` Bråncu[i sculptura se trage tocmai din aceast` c`utare a formei simple care se zbucium` în materialul polimorf. P`strînd, desigur, propor]iile, se poate depista în ceea ce face I[toc un efort de degro[are necontenit` a materialului pîn` la puritatea formei. O sacrificare a dorin]ei de a spune totul, deodat`, exploziv, tensionat, în favoarea unei smerenii a formei simple. Inventivitatea cald`, impulsul creativ al momentului s\nt rafinate de o medita]ie rece, cerebral`. Ceea ce prezint` acum poate fi un punct esen]ial de pornire în mai multe direc]ii. Sper s` o aleag` pe cea mai productiv`. Cred c` dac` nu va ceda (prea mult) tenta]iilor comerciale, I[toc poate fi unul dintre sculptorii importan]i care începe deja s` se contureze. Cu for]`, cu talent, cu siguran]`. Ioan T. MORAR
* Ionel I[toc, Expozi]ie de sculptur` [i desen, Galeria Prometheus.

show biz da’ cul]i
{i-am \nc`lcat pe-o [a
q Pe fondul scandalului privind adop]iile interna]ionale cu care se confrunt` guvernul, dl Nicolae Manolescu trage o concluzie pe cît de amar`, pe atît de adev`rat` (v. Romånia literar` nr. 4): politicienii români au înc`lcat, înc` de la începutul perioadei moderne a istoriei României, tratatele interna]ionale. Exemplele dlui Manolescu sînt clasice: Unirea de la 1859 s-a f`cut prin înc`lcarea (e drept, par]ial`) a Conven]iei de la Paris privind organizarea Principatelor Române. Conven]ia prevedea pentru Principatele Unite ale Moldovei [i }`rii Române[ti doi domni [i dou` guverne. Cum nimeni nu [i-a închipuit c` acela[i domn poate fi ales în cele dou` ]`ri, am reu[it, pîn` la urm`, s` ie[im [i cu fa]a curat`, [i cu Unirea f`cut`. Dl Manolescu mai d` dou` exemple: Pacea de la Bucure[ti (apr. 24/mai 17, 1918), pace care era un fel de tr`dare fa]` de Antant`, [i problema revizuirii art. 7 din Constitu]ie, revizuire cerut` de Congresul de la Berlin în 1878, prin care ni se cerea ca evreii din România s` fie încet`]eni]i. Am reu[it s`-i ducem cu z`h`relul pe occidentali pîn` în 1923 (29 martie), cînd noua Constitu]ie rezolv` problema. Oricît de mîndri om fi de [iretenia noastr`, nu trebuie s` uit`m o vorb` la fel de româneasc` precum [iretenia: ulciorul nu merge de multe ori la ap`. În articolul s`u, dl Manolescu trage urm`toarea concluzie

S`pt`m\na trecut`, într-un cotidian central, rectorul Conservatorului (sau al Academiei de Muzic`, dup` ultimele rebotez`ri) din Bucure[ti, un compozitor contemporan destul de cunoscut, enumera marile nume cu care se mîndre[te înv`]`m\ntul muzical superior. {i, în generoasa enumerare de celebrit`]i, se afla Ludovic Spiess, actualul director al Operei Române. Desigur, Ludovic Spiess este un nume, cu carier` interna]ional`, cu evolu]ii pe diverse scene ale lumii. Dar, s` ne scuze domnul rector, ne e prieten domnul Spiess, dar mai prieten ne e adev`rul. Iar adev`rul e acesta: Ludovic Spiess nu este absolvent al înv`]`mîntului superior muzical! Este un talent autodidact care nu a avut nevoie de atîta [coal`. În fond, [i despre Pavarotti se spune c` nu ar [ti s` citeasc` notele [i, cu toate acestea, biletele la concertele lui se vînd bine! (I. M.)

CARTONA{UL RO[u cu tricolor

mazeta sporturilor Crim` [i lovitur` de pedeaps`
shooting-uri pentru pictoriale; nu tu particip`ri la galele de fashion; nu tu test-drive-uri la limuzine ultimu’ r`cnet. Nimic, nimic! Nici m`car o cin` romantic` \n ora[, cu ultima cucerire amoroas`. Staai, Adriene, [i cite[te!… O asemenea cufundare \n abisul lecturii, desigur, l-ar amputa ontologic pe renascentistul Mutu. Pentru a nu pica \n nihilism, totu[i e bine s` vedem [i p`r]ile pozitive ale \nt\mpl`rii. A[a cum declara \nsu[i Briliantul, citirea marelui prozator rus \l va ajuta s`-[i perfec]ioneze cuno[tin]ele de limba englez`. Pe urm`, Adrian fiind un model \n ochii tinerei genera]ii, sper`m c` efortul lui supraomenesc va fi un exemplu [i un \ndemn la lectur` pentru fanii care mai citesc doar bonuri de cas` [i etichete la ]oale. {i, la o adic`, parc` e mai bine s` cite[ti romane groase dec\t s`-]i faultezi adversarii sau s` dai la lume-n cap pe strad`. Deci, stima]i telespectatori, putem remarca o serie de aspecte pozitive \n recenta evolu]ie a lui Adi Mutu. Nu aia din meciul cu Charlton Athletics, ci aceea de pe terenul romanului clasic rus. Da’

academia CA}AVENCU Fedea, te-am spart!... B`, n-auzi? Fac Nr. crim` [i pedeaps` cu tine! Las-o-n aut!... 6, 10-16 februarie 2004 Sau, bine, dac` insi[ti, expediaz-o pentru capul lui Mutu. C` sigur n-o prinde! ce ne facem, fetelor, dac` noul
prin] din Pite[ti se va \ndr`gosti de Dostoievski? Doamne, ce va \n]elege? Ce o s` mai r`m\n` din el? La finele romanului, s-ar putea ca toat` via]a lui s` se schimbe. Prin]ul M\[kin (el e „idiotul“) realizeaz` la un moment c` le iube[te deopotriv`, tragic, pe Nastasia Filippovna [i Aglaia Ivanovna. Ce se va alege din Mutu dac`, zguduit de revela]ie, ar pricepe c` le poate iubi \n acela[i timp pe Kitty Cepraga, Moran Atias, Diana Munteanu, Ileana Lazariuc, Cosmina P`s`rin [i Alexandra Dinu? ~sta ar fi deja un film de categoria XXL, nu o dram` sentimental` de secol XIX! Iar dac` atacantul de la Chelsea va perversera \ntru Dostoievski, fra]ilor, va ie[i belea mare. Dac` p`]e[te ca Raskolnikov din Crim` [i pedeaps` [i, cu mintea \ntunecat`, ajunge s` le trag` babelor ciocane-n cap? Ce va fi dac`, inspirat de jocul celebrei triplete Dmitri-Ivan-Alio[a Karamazov, Mutu al nostru va pendula de pe o band` pe alta, \ntre extremele st`rilor suflete[ti? |n fa]a por]ii, cu mingea la picior, {arpele Uciga[ se va \ntreba: „S` execut portarul sau s` nu-l execut? Cum oare, a[a p`c`tos cum s\nt, voi fi \n stare s`-mi m\ntui sufletul?“. Nu, hot`r\t lucru, lecturile din Dostoievski nu s\nt bune pentru un atacant european. Nici m`car Juc`torul, romanul aceluia[i autor. Asta ar fi o lectur` mai potrivit` pentru Pi]urc`, Sechelariu [i al]i prin]i de cazinou. Iar

27

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport
q Probabil c` n-a]i uitat – Lucescu sigur nu a uitat – de m`celul (1-4) [i teancul de cartona[e ro[ii \ncasate de Be[ikta[ acum c\teva s`pt`m\ni \n fa]a anonimilor de la Samsunspor. Cic`

necazul lui Il Luce se trage, foarte necazul lui Il Luce se trage, foarte simplu, de la bani. simplu, de la bani. Deoarece s-a

T

„…Bietul idiot! {i acum ce se va \nt\mpla cu el?“ Citatul `sta ne-a revenit brusc \n memorie, c\nd am aflat din ziare c` Adrian Mutu cite[te o carte. {i nu orice carte: cite[te Idiotul de Feodor Mihailovici Dostoievski. A[adar, omul universal – pasionat de matematici, poezie, istorie, drept, fenomenologia spiritului [i epistemologia trupului mi[to – s-a b`gat la chestii grele. Am zice chiar c` e grele r`u de tot. |n edi]ia pe care o de]inem noi (Ed. RAO, Buc., 2001), cartea are vreo dou` kile [i fix 764 de pagini. Dac` te pui s` stai cu burta pe o c`r`mid` de-asta, nu-]i mai r`m\ne timp pentru aproape nimic din ceea ce te define[te. Nu tu

Talonat str\ns de Tolstoi, un valoros ap`r`tor al credin]ei, marele \nainta[ Dostoievski e[ueaz` \n tentativa de a-l pune \n valoare cu o idee \nalt` pe celebrul cititor Adi Mutu
celorlal]i oameni de fotbal de la noi li s-ar potrivi alte titluri: Demonii, tot de Dostoievski, Mizerabilii de Victor Hugo sau, mai \n genul lor, Ni[te ]`rani [i Ciocoii noi cu bodyguard de Dinu S`raru. A[a c`, Adriene drag`, nu te obosi prea tare cu lectura, c`-]i tulbur` mintea [i-]i \nmoaie driblingul! Uite, tu \]i vezi de fotbal, iar noi \]i povestim cum se termin` cartea. Se termin` cam a[a: „Destul ne-am distrat, e timpul s` d`m ascultare \n]elepciunii, c`ci toate astea, [i str`in`t`]ile, [i toat` Europa voastr` nu s\nt dec\t ni[te fantezii, [i noi to]i, \n str`in`tate, nu s\ntem dec\t o fantezie…“ Z`u, la ce bun toate astea? Mai bine pui m\na [i cite[ti ni[te c`r]i de credit. C` dac` stai s` crezi toate prostiile lui Dostoievski, nu vei mai fi niciodat` \n stare s`-l maimu]`re[ti pe David Beckham. Viorel MO}OC

aventurat cam departe cu victoriile pe band` [i s-a distan]at enervant de mult \n clasament, antrenorul romån era pe punctul de a face harceaparcea interesul suporterilor, al sponsorilor, sumele \ncasate de cluburi sau tirajul ziarelor. Mai pe romåne[te, „omor\se campionatul“, competi]ia nu mai producea bani. De aceea, a fost atras \ntr-un fel de ambuscad`. Uite c` au \nv`]at [i ienicerii c\te ceva din tacticile pl`ie[ilor, alea cu p\rjolitul gazonului. Exportul masiv de c\ini ro[ii q Exportul masiv de c\ini ro[ii a enervat deopotriv` suporteri, du[mani sau pe antrenorul trupei canine. Acesta a m\r\it la adresa fra]ilor impresari, la adresa generalilor din Mili]ie [i a ajuns s` laude politica de transferuri a ciobanului du[man, cel ghencean. De la o vreme, \ns`, gura antrenorului a t`cut, v\nz`rile au continuat, echipa s-a sub]iat. Se spune c` a intervenit \n contractul lui o clauz` care face ca, pe m`sur` ce c`]eii ies din ]ar`, o cot`parte din suma tranzac]iei s` dea buzna \n contul personal.

Eva Hen]igova

28

academia CA}AVENCU
Nr. 6, 10-16 februarie 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

contraeditorial

Euror`scoala
Ca [i \n 1907, r`scoala \mpotriva ciocoilor a pornit tot de undeva din nord. De data asta sc\nteia s-a aprins la Strasbourg, un Fl`m\nzi mai mare, mai fran]uzit [i mai s`tul, dar p`l`laia s-a \ntins repede \n toat` regiunea, ating\nd Bruxelles-ul [i trezind speran]a prelungirii ei p\n` prin Vla[ca-Romana]i. Vestea c` s-au ridicat alde Oostlander [i a lu' Nicholson pentru libertatea neamului romånesc a str`b`tut ca un fior \ntreaga suflare, f`c\nd poporul s` pun` m\na care pe-o bere, care pe-o telecomand` [i s` se ridice la lupt` cu Clona [i cu Valentina, gr`su]a mea frumoas`. Pu]in \nainte s` \nceap` pojarul european, boierii de la Bucure[ti dormeau ferici]i, mul]umi]i c` recolta de anul acesta e str\ns`, num`rat` [i pus` bine \n hambar, la Zürich. Procentele ar`tau bine, \ngr`[ate din paragina ]`rii [i din prostia locuitorilor ei. |n visul lor nesim]it de m`rire, golanii cu girofar coborau direct \n paradisul terestru din Victoriei, unde se vedeau eterni, levit\nd cu tot cu slugi pe deasupra Codului Penal, pendul\nd metafizic \ntre ho]ie curent` [i adop]ii ilegale de copii. I-au trezit din huzur ni[te strig`te tari de femeie, nemaiauzite pe la noi de la Ecaterina Teodoroiu \ncoace. }ipa baroneasa, undeva, \n pres`, \ntr-unul din ziarele neatinse \nc` de banii PSD. Indispu[i, cu siesta stricat`, boierii au dat buzna la Strasbourg s` opreasc` r`zmeri]a \n fa[`. Degeaba, focul se pornise. Ura lui Ion [i Petre Petre pe arenda[ii lui Rebreanu avea acum o sor` olandez`: furia lui Arie pe arenda[ii lui N`stase. Conacele cu mult mai mari ale acestora din urm`, dispre]ul pentru lege, tupeul [i arogan]a lor incredibile au trezit, poate, \n europarlamentari, ]`ranii apuseni a]ipi]i de decenii. Un 1907 occidental a izbucnit \n cele din urm`, o r`scoal` a p`c`li]ilor, a sfida]ilor, a min]i]ilor [i a prosti]ilor \n fa]`. S`tui de dus cu vorba [i asupri]i de promisiuni, euro]`ranii n-au mai r`bdat. Au pus m\na care pe amendamente, care pe suspendare de negocieri [i-au

Am cruce, b`!
O femeie din Bac`u a g`sit o cruce \ntr-un cartof pe care voia s`-l prepare la cin`. La foamea pe care-o avea, sigur i-ar fi convenit mai mult ca l\ng` cruce s` g`seasc` [i pu]in` coliv`.

Deporta]i la blug
Anul trecut, romånii au cheltuit 10 milioane de dolari pe blugi turce[ti [i chineze[ti. S-au folosit \ns` acelea[i curele romåne[ti, cu o gaur` \n plus.

\nceput s`-i \ncol]easc` pe ciocoi. |i vedem pe fugari g\f\ind pe o miri[te cu noroaie, gra[i, transpira]i [i boga]i, cu groaza remanierii lucindu-le \n priviri. Pe urmele lor e un grup de ]`rani \n costume, \njur\nd \n limbi str`ine [i purt\nd ochelari fini. S\nt gata-gata s`-i prind` pe tic`lo[i, dar popula]ia se pare c` nu coopereaz`. St` holbat` la televizor, iluminat` de o revela]ie comod`: ca [i la revolu]ie, [i la r`scoal` e bine s`-i la[i pe al]ii s`-]i fac` treaba.

Doru BU{CU

Vadim a intrat \n NATI
Nati Meir spune c` Vadim va merge \n Israel, la Zidul Pl\ngerii. S\ntem curio[i dac` [i Zidul Pl\ngerii o s` r\d` de Vadim.

S`pt`m\na romånilor
}eapa trece, PSD r`m\n
Cu permisiunea dvs., \n memoria celor care au suferit \n urma ]epelor romåne[ti, edi]ia aceasta a S`pt`m\nii romånilor va fi intitulat` S`pt`m\na europenilor. De data asta, parlamentarii europeni chiar s-au s`turat s` mai tot fie f`cu]i po[t` pe-aici, prin col]ul `sta de Europa de Est. P`i, cum adic` s` nu mai vorbim ur\t? Ia spune]i cum se nume[te asta: telefon N`stase – Berlusconi, scrisoare Verheugen c`tre N`stase, scrisoare N`stase c`tre Verheugen, scrisoare Emma Nicholson, scrisoare Michael Guest, scrisoare Jonathan Scheele... Gata, ajunge! De la 1 februarie, UE s-a hot`r\t s` ne ia \napoi boii de la biciclet`. Iat` \n continuare un purpuriu de ]epe date numai s`pt`m\na trecut`. Un control al OPC la agen]iile matrimoniale, de escort` [i impresariat a scos la iveal` faptul c` aproape jum`tate din ele dau ]eap`, obiectul real de activitate fiind prostitu]ia. Aiurea, prostitu]ie! Ce s`-i faci, dom’le, dac` dup` o noapte de prob` cuplurile nu se mai plac diminea]a? C`s`torie cu de-a sila nu se poate. ¾ MApN [i MAI au hot`r\t de comun acord c` stagiul militar va fi eliminat treptat p\n` \n 2007. P`i, ce-a promis Guvernul anul trecut? Pentru asta am absentat noi de la votarea noii Constitu]ii? ¾ }eap` cu P mare! Pentru a ob]ine un am`r\t de carnet de [ofer, dou` tinere din Ialomi]a au fost sechestrate [i obligate s` \ntre]in` rela]ii sexuale cu trei comisari de poli]ie. Pas`mite la Ialomi]a a r`mas \n vigoare, pe l\ng` „sal`“ [i „traseu“, proba de noapte. Pe care fetele respective pur [i simplu nu reu[eau s-o treac`, spun poli]i[tii, fiindc` se emo]ionau de fiecare dat` la vederea organului. ¾ AGVPS a primit printr-o ordonan]` dat` pe [est – i-auzi, domnu’ Verheugen! – un teren \n Bucure[ti \n valoare de c\teva sute de mii de coco. Cum pre[edintele AGVPS este Adrian N`stase, iar terenul apar]inea \nainte Ministerului Agriculturii, ne \nchipuim c` N`stase nu mai vrea s` se deplaseze p\n` la T\rgovi[te pentru o v\n`toare haioas` cu Ilie Sårbu. }eap` cu doi „r“! Regele Cioab` a dat \n judecat` Radio Bebece [i ziarul Libertatea, cer\nd desp`gubiri \n valoare de dou` milioarde pentru calomnierea [i „demigrarea“ familiei sale. Dac` „demigrarea“ am cam \n]eles noi de unde provine, cu calomnierea asta nu [tim ce-a vrut s` zic` M`ria Sa. O fi ceva ce vine de la „cal“... ¾ Vadim a dat [i el ]eap`, \ns` nu europenilor, ci americanilor. {i nu acum, ci acum 30 de ani. Romånia liber` a demonstrat c` prin ‘74 Vadim plagia articole din revista ambasadei SUA \n s`pt`m\nalul Magazin. Foarte ur\t! Probabil c` \ntre timp a fost

Palatul parlamentului cu turnule]e
Florin Cioab` va \nfiin]a un Parlament European al Rromilor. Ale[ii vor veni la Parlamentul Rromilor, evident, ca s` doarm`. Dar vor dormi pe jos, c`ci la pupitre vor mo]`i caii.

Cred c` doamnei Lia Roberts i-ar veni u[or s` conduc` ]ara dumneavoastr`, care are multe asem`n`ri cu statul Nevada, de[i nu e chiar at\t de mare. Deosebirile ar fi c` la voi partea de de[ert e \n economie, iar cazinourile au doar clien]i chinezi.

Romånia nu e Viagranarul Europei
|n Romånia s-a v\ndut Viagra de un milion jumate de dolari, \n timp ce \n Ungaria s-a v\ndut de [ase milioane de dolari. Motiva]ia speciali[tilor a fost c` pensionarii romåni s\nt mai ru[ino[i dec\t cei unguri. Noi nu credem c` le e ru[ine s` ia Viagra din farmacii, ci se tem c` dac` o iau odat` cu alte medicamente, acelea n-or s`-[i mai fac` efectul [i or s` se trezeasc` diminea]a bolnavi [i cu erec]ie.

Zbor \n b`taia s`ghe]ii
Pe aeroportul din Chi[in`u, la decolare, un Airbus-A320 a derapat la o curb` din cauza poleiului, ie[ind \n c\mp. S-ar impune astfel \n aten]ia domnului Mitrea c\teva m`suri: avioane dotate cu trac]iune 4x4, pneuri cu lan]uri sau [enile, lame, pluguri [i girofar; avioane-basculant` din care s` se \mpr`[tie nisip [i sare; avioanele decapotabile [i cele cu remorci nu vor mai circula; de-a lungul culoarelor aeriene vor fi montate paraz`pezi.

Dick Morris care, pentru a \n]elege mai bine via]a politicianului român, [i-a propus, ca prim pas, s` intre \n pielea acestuia: costum Armani [i pung` de plastic de-un leu
tratat de medicul Beuran. ¾ Mega]eap`! Romånia se afl` \n topul celor mai riscante 5 ]`ri \n privin]a infrac]ionalit`]ii pe Internet [i a pirateriei informatice. Michael Guest [i FBI vor s` recomande monitorizarea ]`rii noastre. Aiurea, nu e nevoie de monitorizare, Maic`le! Acu’ intru pe net cu un card fals, fac o comand` de c\teva mii de coco [i \n c\teva zile te umplu de monitoare din alea mi[to, cu ecran plat. Cronic` a lu’ {tefan a Petrei

Exist` votare dup` moarte?
Ovidiu Grecea nu ar fi declarat c` a declan[at ac]iunea de epurare a mor]ilor din listele pentru alegerile locale. Asta e o veste bun`, nu \ns` [i pentru PSD, care \[i punea mari speran]e \n votul celor mor]i – de foame, \n general.

Ve[ti bune

Puterea – K1 cu presa
¾ Mai multe asocia]ii civice s-au str\ns, pentru a protesta la u[a guvernului pentru \mpotriva anti contra agres`rii presei de c`tre Putere. Prin mijloace felurite, \ncep\nd de la celebrele reclame cu „CFR Marf`“– care te oblig`, m`-n]elegi – [i merg\nd p\n` la c`p`cirea ziari[tilor \n sc`rile de bloc – presa e din ce \n ce mai vizibil agresat` de c`tre Putere. Unde-s corup]i, Puterea cre[te. Doamn` Emma Nicholson, doamn` Emma Nicholson, domnu’ N`stase ne batee! ¾ }ara se bucur`: reportul la Loto a r`mas \n ]ar`. Fra]i romåni, s\nt cinci milioane de dolari care ne a[teapt` [i s`pt`m\na asta. S\nt ai no[tri, dintre noi! Preg`ti]i-v` pixurile, preg`ti]i-v` zilele de na[tere, ale dumneavoastr` [i ale so]iei, preg`ti]i-v` foarfecele ca s` le t`ia]i [efilor cravata dup` ce ve]i c\[tiga. Sau duce]i-v` la munc` [i face]i un ban cinstit, c` de-`[tia de mult n-a mai v`zut ]ara! Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche

e ibui . istr vencu ed a it. S Ca] atu emia Gr ad c cu A

Securitatea \n ’89
Apare pån` cånd se termin` securi[tii!
poate în condi]ii mai pu]in glorioase decît cele din anii comunismului, dar la fel de profitabile atît pentru protectorii politici, cît [i pentru cei proteja]i, a fost posibil`. Nu ar mai fi existat picior de securist în structurile de stat, de la servicii secrete la aparatul guvernului sau cel al administra]iei locale, de la politic` la afaceri, dac` „Lista lui Secu” ar fi publicat-o nu Academia Ca]avencu, ci Monitorul Oficial. {i nu ar fi fost suficient doar s` vedem pe unde s-au coco]at fo[tii securi[ti, ci [i s` fie da]i jos de acolo. Dar ca a[a ceva s` se întîmple era nevoie de o voin]` politic` ferm` în favoarea democra]iei [i deci incompatibil` cu personalitatea lui Ion Iliescu. Dar Iliescu a refuzat s` semneze vreun decret care s` prevad` desfiin]area Securit`]ii [i a Partidului Comunist Român. „Bunicu]a” l-a crescut pe genunchi nu doar pe arogantul s`u urma[, Adrian N`stase, ci [i pe „na[ul” spiritual al acestuia, securistul Priboi. A[a se face c` pîn` ast`zi Securitatea e-n toate cele ce sînt. {i pentru c` toat` corup]ia, s`r`cia, ho]iile [i am`r`ciunea cu care fo[tii securi[ti [i activi[ti au cople[it ]ara trebuiau s` poarte un nume, li s-a spus, simplu, Ion Iliescu.

DOSAR DE URM~RIRE INFORMATIV~ A SECURIT~}II

Iliescu [i securi[tii
Poate mai bine decît oricine, Ion Iliescu ilustreaz` defini]ia unui subiect de dram`, chiar dup` defini]ia manualelor de literatur` – este un personaj tragic, în împrejur`ri tragice. Tr`ind într-o lume pe care o în]elege din ce în ce mai greu [i o accept` a[ijderea, fostul [i actualul pre[edinte al ]`rii s-a v`zut nevoit s` ac]ioneze nu o dat` împotriva convingerilor [i a valorilor în care a crezut o întreag` via]` [i chiar s` se lepede de acestea – ca [i apostolul Toma, de trei ori. Educat mai întîi la Bucure[ti [i Moscova în spiritul dogmelor staliniste, a abjurat prima oar` pentru a trece la populismul hru[ciovist. A doua oar` s-a lep`dat de Ceau[escu, la începutul anilor ’80, pentru a urca în barca reformatorilor comuni[ti a lui Gorbaciov. A treia oar` s-a întîmplat în momentul în care a fost nevoit s`-[i fac` cruce în public [i s`-[i înghit` pentru totdeauna laudele la adresa marxismului. Dup` „primul“ s`u mandat de [apte ani, am trecut deja de al zecelea an în care Ion Iliescu joac` rolul principal în politica româneasc`. „Cine-a stat cinci ani

la ru[i / nu poate gîndi ca Bush”, spunea o popular` lozinc` a manifesta]iilor opozi]iei din primii ani de dup` Revolu]ie, cu referire direct` la fostul [i actualul pre[edinte al ]`rii. Chiar dac` sub presiunea imens` a structurilor securisto-comuniste, care au infiltrat treptat opozi]ia, aceasta a ajuns s` fie controlat` [i corupt`, iar partidele care o reprezentau în plan politic au fost fie compromise, fie au fost aduse în pragul desfiin]`rii, adev`rul lozincii de mai sus r`mîne valabil: Ion Iliescu este incapabil de o politic` intern` [i extern` consecvent`, proeuropean` [i pro-NATO. Tributar vechiului stil din anii de glorie ai

lui Ceau[escu, Ion Iliescu [i-a oferit larg zîmbetul Occidentului, în vreme ce ac]iunile sale atît pe plan intern, cît [i pe plan extern au încercat s` salveze tot ce se poate salva din za]ul surogatului securisto-comunist. Uneori, aceste eforturi au fost cu totul notabile [i Ion Iliescu este autorul unor adev`rate tururi de for]`, c`ci nu este prea u[or s` gînde[ti ca Milo[evici, s` continui s` crezi c` ]ara este jude]ul Ia[i [i tu primsecretarul ei [i în acela[i timp s` pozezi în democrat convins, adept al economiei de pia]` [i al integr`rii euro-atlantice. Acesta este tabloul general în care supravie]uirea Securit`]ii,

Marius OPREA

Structura de comand` a Departamentului Securit`]ii Statului la 22 decembrie 1989
UNIT~}I SPECIALE DIN CADRUL DSS
UNITATEA SPECIAL~ DE LUPT~ ANTITERORIST~ (UM 0620)
Comandant: colonel Gheorghe Ardeleanu Adjunc]i: locotenent-colonel Gheorghe Trosca, locotenent-colonel Ion Blior], Gheorghe Gherghina Aceast` unitate num`ra 184 ofi]eri, 21 ofi]eri speciali[ti în comunica]ii [i tehnic` operativ`, 580 subofi]eri [i 10 angaja]i civili. Dac` rolul ei în reprimarea manifestan]ilor din 21 decembrie 1989 [i în masacrele produse atunci nu este nici pîn` în ziua de ast`zi clarificat, aceasta s-a întîmplat foarte probabil datorit` faptului c` unitatea a trecut în 22 decembrie 1989 în slujba noilor structuri de putere. Dup` ce comandantul ei, Gheorghe Ardeleanu, a dat ordin de neinterven]ie asupra mul]imii care se aduna în fa]a Comitetului Central al PCR, acesta s-a num`rat printre factorii de decizie ai momentului, aduna]i în camera 226, la etajul II al cl`dirii, unde Ion Iliescu [i echipa de militari [i fo[ti activi[ti (care au f`cut obiectul documentarului Noaptea Generalilor) s-au baricadat pentru a decide asupra cursului evenimentelor. Ion Hotnog, un fost colonel din Direc]ia II a Securit`]ii, martor al evenimentelor, ar`ta: „S-au \ncuiat acolo, l`sîndu-l afar`, în fa]a u[ii, pe post de cerber pe Cazimir Ionescu, iar in interior, pe acela[i post, pe c`pitanul Lupoi. Din acest moment, n-au mai intrat în camer` decît persoanele agreate de Ion Iliescu. Afar`, pe coridor, se adunau treptat barzii vechiului regim (ca Dumitru Popescu „Dumnezeu“), dornici cu to]ii s` se pun` la dispozi]ia noii puteri democratice, dar [i capi ai Securit`]ii, dintre care cel agreat de Iliescu a fost col. Gheorghe Ardeleanu, [eful unit`]ilor antitero (USLA), care [i-a pus pe loc, la dispozi]ia grupului de puci[ti, oamenii s`i.“ Se spune c` Gheorghe Ardeleanu, r`spunzînd ordinului dat de generalul Militaru, este la originea uneia dintre dramele revolu]iei, care a dus la moartea adjunctului s`u Gheorghe Trosca. În seara zilei de 23 decembrie 1989, pe fundalul isteriei create de fenomenul terorist de la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, proasp`tul ministru al Ap`r`rii Nicolae Militaru solicit` Unit`]ii Speciale de Lupt` Antiterorist` (USLA) sprijin împotriva unor terori[ti care atacau sediul ministerului. Ordinul a fost transmis chiar de c`tre [eful forma]iunii, colonelul Ardeleanu, care se afla acolo, dup` unele m`rturii, „împreun` cu ministrul în exerci]iu [i un fost adjunct de ministru“. Din ordinul lui Militaru, Ardeleanu cere ca forma]iunea de interven]ie s` fie condus` de colonelul Trosca. Trei ABI-uri (ARO-uri cu blindaj u[or) pleac`, cu echipaje formate din vreo 15 lupt`tori antiterori[ti, spre Drumul Taberei, f`r` ca cineva s` le dea vreun consemn, vreun indicativ de recunoa[tere. Ajunse în fa]a ministerului, cele trei ABI-uri s\nt înt\mpinate cu foc greu de pe tancurile ce înconjurau cl`dirile. Dou` s\nt distruse [i [apte ocupan]i s\nt uci[i. Restul s\nt dezarma]i, maltrata]i de civili [i militari, [i re]inu]i ca terori[ti, care ar fi încercat s` atace ministerul. Cadavrele celor uci[i r`m\n în strad`, p\n` a doua zi, batjocorite [i acoperite de inscrip]iile terori[ti. La originea acestei crime s-a aflat dorin]a de r`zbunare a generalului Militaru, care fusese urm`rit informativ de colonelul Trosca, pentru leg`turile sale cu sovieticii, ceea ce i-a adus c`derea în dizgra]ia lui Ceau[escu [i trecerea în rezerv`. În trecut, unitatea antiterorist` se ocupase cu contracararea ac]iunilor teroriste pe teritoriul României, înregistrînd îns` [i penibile e[ecuri. Unul notabil este legat de numele celebrului terorist Carlos. Dup` aproape 10 de ani de prelucrare informativ` a lui Carlos, Gheorghe Ardeleanu, comandantul USLA, aproba, pe data de 5 mai 1988, „raportul cu propunerea de încetare a urm`ririi informative“ a acestuia, „întrucît în procesul urm`ririi informative despre CARLOS nu s-au ob]inut nici un fel de informa]ii c` a venit în ]ara noastr`“. Aceasta, în timp ce Carlos fusese g`zduit într-o cas` conspirativ` a Direc]iei de Informa]ii Externe de la Snagov, unde se întîlnise cu generalul Ple[i]`, pentru a se negocia lichidarea lui Pacepa [i atentate cu bomb` asupra Sec]iei române a „Europei libere“. Dup` 1989, majoritatea ofi]erilor USLA au f`cut carier`. Cîteva exemple: – Dan Gheorghe: s-a n`scut la 3 noiembrie 1948, în comuna Sîntea Mare, jude]ul Arad. A urmat {coala de Securitate de la B`neasa între 1966 [i 1969 [i a absolvit, ca majoritatea securi[tilor genera]iei sale, Facultatea de Drept (1973). La 1 septembrie 1969 a fost încadrat în Securitatea Municipiului Bucure[ti, iar la 20 octombrie 1988 a fost mutat la UM 0620 (USLA), unde în decembrie 1989 ajunsese loc]iitor cu probleme informative al comandantului. Din martie 1990, Virgil M`gureanu l-a recuperat [i l-a numit adjunct al [efului Brig`zii antiteroriste din cadrul Serviciului Român de Informa]ii. De aici, Dan Gheorghe s-a transferat la SIE în 1 aprilie 1992, ca loc]iitor de [ef de direc]ie, iar în 15 februarie 1993 a fost avansat la gradul de general-maior [i numit la comanda UM 0215, Serviciul secret al Ministerului de Interne. Cum se [tie, UM 0215 a fost implicat` în ac]iuni de poli]ie politic`, de reprimare a manifestan]ilor din Pia]a Universit`]ii [i de coordonare a mineriadelor, fiind în genere intens folosit` de structurile regimului Iliescu pentru rezolvarea unor probleme de interes politic. Generalul Gheorghe a organizat unitatea în dou` compartimente: unul de protec]ie a cadrelor [i altul pentru culegerea de informa]ii. Aceast` ultim` diviziune, compus` în cea mai mare parte din fo[ti ofi]eri de Securitate, a fost implicat`, ulterior, în alte cîteva scandaluri de r`sunet. În aprilie 1994, diviziunea s-a ocupat cu filarea [i filmarea vizitei Regelui Mihai. Tot aceast` unitate s-a implicat în supravegherea informativ` a opozi]iei. Ofi]eri ai UM 0215 au fost implica]i inclusiv în cazuri de trafic cu materiale radioactive [i ]ig`ri. De asemenea, aceast` unitate era la curent [i cu contrabanda cu combustibili pentru fosta Iugoslavie, cunoscut` sub numele de „Afacerea Jimbolia“. Decapitalizarea „Bancorex“ a fost f`cut` chiar sub ochii serviciului secret al MI, care a preferat s` închid` ochii la afacerile lui Teme[an, întrucît ofi]eri de la UM 0215 [i din Ministerul de Interne au ob]inut credite cu dobînd` redus` de la „Bancorex“, printre ei num`rîndu-se [i generalul Dan Gheorghe. Schimbarea puterii politice în 1996 a dus la destituirea generalului Dan Gheorghe din fruntea UM 0215. În martie 1997, Dan Gheorghe a fost transferat ca [ef al Direc]iei Generale a Poli]iei de Frontier`. Din acest post, el a solicitat trecerea în rezerv` pe motive de boal`. Pentru o perioad` a fost consilier al Agen]iei de pres` „Universul“, care se ocupa de „investiga]ii jurnalistice“, în fapt de culegere de informa]ii pentru PDSR, sub paravanul oferit de jurnalistul Sorin Ovidiu B`lan. Aceast` a[a-zis` agen]ie de pres` care l-a ajutat pe Gheorghe Tru]ulescu s` fug` din Bucure[ti [i s` se ascund` la Arad, construind activ diversiunea mediatic` din jurul cazului „}igareta II“, a fost creat` de Sorin Ovidiu Vîntu pe lîng` ziarul Curentul. De la trecerea sa în re-

Lista celor care \i protejeaz`
mentarii ar fi votat ca arhiva fostei Securit`]i s` fie predat` c`tre CNSAS in situ – exact în locul în care se afl`. În acest mod, dosarele nu ar mai fi putut fi periate, credibilitatea deconspir`rilor ar fi sporit, securi[tii n-ar mai fi zburdat printre noi în haine civile, complicit`]i precum acelea scoase la iveal` de condamnarea unor St`nic` [i Creang` nu ar mai fi fost posibile (pentru c` ar fi fost vizibile!), iar [ansele de a dosi documente utile manevrelor politice oculte ar fi fost mult mai mici – pe scurt, mo[tenirea fostei Securit`]i nu ar mai fi fost gestionat` de serviciile secrete, cum se întâmpl` azi (la vedere, cu neru[inare), iar f`r`delegile ei ar fi putut fi judecate, deoarece oamenii ei nu ar mai fi fost proteja]i. A[a cum a întors Costin Georgescu lucrurile, secretele fostei Securit`]i au r`mas s` fie, [i pentru serviciile de informa]ii de azi, secrete care trebuie ap`rate de societatea româneasc`. Prin urmare, de oameni ca Priboi oamenii obi[nui]i afl` numai când securi[tii se toarn` între ei, adic` numai atunci când complicit`]ile lor vinovate devin, din motive obscure, rivalit`]i nest`pânite. Vede]i, prin urmare, c` problema identit`]ii celor r`i este strâns legat` de chestiunea protej`rii lor institu]ionale. R`ul nu ar fi atât de r`spândit la noi, dac` el n-ar beneficia de impunitate din partea institu]iilor noastre. Astfel c`, la întrebarea „unde e r`ul?”, r`spunsul este întotdeauna „cui îi sluje[te?”. Am pomenit aici de Costin Georgescu nu pentru c` ar fi singurul care merit` ar`tat cu degetul, ci pentru c` a p`rut mereu, pân` s`-[i dea arama pe fa]`, c` face parte dintre cei buni. A[ propune, de aceea, ca lista securi[tilor s` fie urmat` de o alta: lista celor care îi protejeaz`. Locul, data, fapta – omul. Am vedea atunci de ce oamenii de rea-inten]ie sunt la noi mai numero[i decât oamenii de bun`credin]`, iar cei buni sunt condamna]i s` fie atât de neputincio[i.

Judecând dup` cât de prost merg lucrurile la noi, oamenii de reainten]ie ori de proast` calitate trebuie s` fie bini[or mai numero[i decât oamenii de bun`credin]` ori de bun` (sau m`car acceptabil`) calitate uman`. Iar cei buni, dac` sunt atât de buni pe cât se cred, ar trebui s` poat` r`spunde la întrebarea: dac` sunt într-adev`r buni, cum de celor din jurul lor le merge atât de r`u? Fac aceast` constatare [i sugerez c` ne-am putea pune aceast` întrebare nu pentru a spune c` nu mai exist` oameni buni printre noi ori c` prezen]a lor ar fi inutil`, ci pentru a reafirma faptul banal c` r`ii sunt mai numero[i [i c` nimeni nu se poate considera cu adev`rat bun pân` ce r`ii nu vor fi devenit, printre noi, o minoritate neprotejat`. Ajung astfel la cele dou` chestiuni care m` ocup` în momentul de fa]`. Prima se refer` la identit`]ile sub care se ascund r`ii, a doua la oamenii [i institu]iile care îi protejeaz`. Mai întâi, identit`]ile. Omul î[i d` arama pe fa]` atunci când e somat s` aleag` între bine [i r`u. Discursurile de principii, pe care le tot rostim în spa]iul public, pân` la satura]ie, ne caracterizeaz`, ca s` spun a[a, numai pe timp de pace. Când e[ti for]at s` optezi, te afli deja în r`zboi. Or, r`zboiul nu î]i las` alternativ`. Decizia între via]` [i moarte nu se negociaz`: se ia. Chestiunea crucial` a arhivei fostei Securit`]i – cine o posed`? urma[ii ei sau societatea? SRI sau CNSAS? – a fost tran[at` de interven]ia în Parlament a lui Costin Georgescu, omul care a ajuns în fruntea SRI direct din curtea societ`]ii civile. Dac` acest om nu intervenea, parla-

H.-R. PATAPIEVICI

II

Num`rul 9 Securitatea \n ’89

Lista lui secu
subordinea Ministerului (precum FRUCTEXPORT, AGROEXPORT, METALIMPORTEXPORT sau TERRA) au fost plasa]i de asemenea fo[ti ofi]eri de Securitate. To]i ace[tia proveneau din Serviciul Independent pentru Comer] Exterior al Securit`]ii, din cadrul fostei ICE Dun`rea sau erau fo[ti ofi]eri ai Direc]iei de Informa]ii Externe, spioni sub acoperirea de ata[a]i comerciali, retra[i de la posturi dup` 1989. Au fost [i ofi]eri care au p`r`sit Ministerul Comer]ului Exterior în 1990 – cum e cazul fostului ministru adjunct B`di]`, care avea gradul cel mai înalt – acela de general de Securitate. Generalul B`di]` a p`r`sit „comer]ul exterior“ în care se exersase în anii comunismului pentru postul de consilier economic [ef al Ambasadei României la Teheran. Situa]ia nu e singular`. Un alt mare num`r de ofi]eri ai fostului DSS, proveni]i din acelea[i structuri economice specializate în afaceri oneroase, au ajuns bine plasa]i în structuri ale statului, apropiate îndeletnicirilor lor anterioare. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comer]ului [i Ministerul Turismului numiser` pîn` în august 1993 un num`r de 17 fo[ti ofi]eri ai fostei Securit`]i la posturi în str`in`tate, ca ata[a]i sau consilieri comerciali, al]i 11 au intrat în Centrala Ministerului Comer]ului Exterior, înt`rind rîndurile celor deja prezen]i. Dezv`luiri de pres` ar`tau tot atunci c` Petre Ciobanu, director în Ministerul Afacerilor Externe, fusese ofi]er DIE [i c` al]i doi ofi]eri ai Securit`]ii ocupau func]ii-cheie: Radu Herghelegiu la Departamentul pentru Reform` [i Petru Rare[ ca director al EXIMBANK. Singura persoan` despre care nu s-a mai auzit mare lucru dup` 1989 este Alexandru {tefan, chiar [eful Serviciului Independent pentru Comer] Exterior din cadrul Departamentului Securit`]ii Statului. Pîn` s` ajung` la comanda acestei unit`]i, colonelul {tefan lucrase mai întîi în Direc]ia II de Contrainforma]ii economice (UM 0625), de unde trecuse la mijlocul anilor ’80 la comanda Serviciului D (Dezinformare). În trecut, Alexandru {tefan a avut ghinionul s` se ocupe intens de un personaj care dup` 1989 a dobîndit o mare putere: deja celebrul Tri]` F`ni]`. În vremea în care era ofi]er de contraspionaj economic, la 3 aprilie 1978, Alexandru {tefan [i subordona]ii s`i au început verificarea informativ` a acestuia, în vederea identific`rii surselor veniturilor sale, de pe atunci exorbitante. Cu ajutorul tehnicii operative, au întocmit un voluminos dosar, utilizat ulterior de c`tre Direc]ia de Informa]ii Externe pentru [antajarea lui Tri]` F`ni]`, care s-a angajat s` verse în conturile DIE un milion de dolari din tranzac]iile Agroexport, ob]inu]i prin opera]iuni valutare speciale la bursele de cereale. În cele din urm`, Tri]` F`ni]` a sc`pat de urm`rirea Securit`]ii, dup` ce s-a plîns ministrului Comer]ului, Cornel Burtic`. A sc`pat, dar probabil c` nu a uitat – ceea ce a f`cut poate ca numele colonelului {tefan s` dispar` din lungul [ir al securi[tilor care [i-au continuat cariera dup` 1989 sau au început o nou` [i prosper` activitate în alte structuri ale statului, ori ca american…“, în care, bineîn]eles, oameni de afaceri. românii ie[eau întotdeauna înving`tori, prin mici trucuri, în CENTRUL PENTRU INFOR- confruntarea cu puternicii rivali. MATIC~ {I DOCUMENTARE Printre ac]iunile acestei unit`]i reduse ca num`r de ofi]eri, dar (CID) Comandant: locotenent- extrem de eficient` în condi]iile rigurosului control al informa]iei colonel Dan Nicolici Num`ra 174 ofi]eri, 32 tehni- din România, s-a aflat lansarea cieni, 50 subofi]eri, 16 angaja]i zvonurilor privind amploarea [i civili. Cei mai mul]i ofi]eri erau cruzimea represaliilor dup` reinformaticieni. Unitatea consti- volta muncitoreasc` de la Bra[ov tuia practic „creierul compute- în noiembrie 1987, ceea ce a fost rizat“ al Securit`]ii. Aici se sto- de natur` s` descurajeze orice cau în baze de date toate infor- alt` ac]iune de strad` pîn` în dema]iile relevante cu privire la cembrie 1989. Din sfera dezincet`]enii României care, din form`rilor benigne sînt cele diferite motive, se aflaser` la un legate de „injectarea cu mercur“ moment dat în vizorul DSS. Crea- a portocalelor, în condi]iile în care t` la începutul anilor ’70, unitatea, importul acestor fructe era decondus` ini]ial de colonelul Pavel parte de a satisface cererea pie]ei. Costandache, a trecut la consti- Dintre ofi]erii care au lucrat aici, tuirea unei baze informatizate pe dup` 1989 a f`cut carier` generpersoane, care cuprindea o car- alul Mihail Stan, ajuns chiar primtotec` a re]elei informative (o evi- adjunct al directorului SRI Virgil den]` pe fi[e [i suport magnetic a M`gureanu. Stan a fost destituit tuturor informatorilor Securit`]ii în vara anului 1991, în plin „scan[i a activit`]ii lor), ca [i o eviden]` dal Berevoie[ti“, fiind acuzat îns` a dosarelor de urm`rire informa- nu de distrugerea a 7 tone de dotiv`, în care se consemnau ac]iu- cumente din arhiva fostei Securinile celor afla]i în vizorul Secu- t`]i, ceea ce ar fi avut consecin]e rit`]ii, cet`]eni români sau str`ini penale, ci de faptul c` opera]iucare au intrat în România. Aces- nea a fost organizat` defectuos [i te opera]iuni de arhivare pe su- c` s-a aflat de aceast` distrugere. port magnetic, începute în 1972, Compromiterea ac]iunii nu a mai au m`rit gradul de operativitate putut fi acoperit` de nici o dezinal DSS, ca [i nivelul colabor`rii formare, arm` utilizat` din plin între direc]ii, care acum se inter- de c`tre serviciile secrete din media prin acest „creier compu- România dup` 1989. De altfel, se terizat“ care era CID-ul. Mai mult, cuvine re]inut faptul c`, în moprin intermediul Centrului de In- mentul dezmembr`rii structurilor formatic` [i Documentare se fostei Securit`]i, r`m`[i]e ale Serputeau urm`ri inclusiv mi[c`rile viciului „D“ au fost plasate în orpersoanelor în interiorul Româ- bita fostei UM 0544, urmînd ca niei, nimeni neputîndu-se sus- „binefacerile“ dezinform`rii s` fie trage ochiului vigilent al Secu- utilizate de c`tre spionajul romârit`]ii prin simpla mutare într-o nesc. Cadrele unit`]ii [i-au f`cut alt` zon`, în tentativa de a-[i îns` din plin datoria fa]` de noii pierde urma, a[a cum se mai patroni politici de dup` 1989, cu putea întîmpla înainte de înfi- prilejul campaniilor electorale dein]area acestei unit`]i. Tocmai de osebit de agresive ale regimului aceea, în momentul izbucnirii Iliescu din 1990 [i 1992, cînd lorevoltelor de la Timi[oara, co- zinci de genul „Voi n-a]i mîncat mandantul CID, Dan Nicolici, a salam cu soia“, zvonuri privind fost printre securi[tii trimi[i acolo „vînzarea Ardealului“ de c`tre din dispozi]ia lui Nicolae Ceau- Ra]iu, Câmpeanu, Coposu [i [escu, pentru a c`uta printre „in- Doina Cornea au împînzit ]ara. stigatori“ pe acei trimi[i ai „agen- Ca s` nu mai vorbim de celebrele turilor str`ine“. Revenind în zilele „droguri de la PN}“, pe care noastre, se poate spune c`, prac- „ziaristul“ Sorin Ovidiu B`lan, pe tic, toat` imensa baz` de date in- atunci la Tineretul liber, ulterior formatizat` alc`tuit` pe criterii coleg la Agen]ia de pres` „Uninominale (fi[ierele au numele versul“ cu securistul Dan Gheorpersoanelor urm`rite sau ale celor ghe, le v`zuse cu ochii lui, în care le-au urm`rit) ar face posi- zilele mineriadei din iunie 1990. bil` deconspirarea re]elelor poli]iei politice din România comuSERVICIUL INDEPENDENT nist` foarte lejer. Din nefericire, SECRETARIAT-JURIDIC nici m`car cei 11 membri ai Comandant: colonel Floric` Colegiului Consiliului Na]ional Dobre pentru Studierea Arhivelor SecuAdjunct: locotenent-colonel rit`]ii nu au acces la cartoteca de Aurel Rogojan la CID, cu atît mai pu]in angaja]ii Num`ra 19 ofi]eri, 9 subofiacestei institu]ii. Sediul unit`]ii ]eri. Serviciul se ocupa de coresera plasat înainte de 1989 [i a ponden]a DSS cu alte institu]ii [i func]ionat mult` vreme dup` cu persoane care se adresau cu aceea la etajele superioare ale peti]ii la Securitate. Despre coblocului de lîng` Biserica Kretzu- lonelul Dobre nu avem date. Aurel lescu. Rogojan a fost pîn` în 1989 [ef de cabinet al generalului Iulian Vlad, SERVICIUL „D“ (DEZIN- [eful DSS. Are veleit`]i scriitorice[ti, publicînd studii encomiFORMARE) Comandant: colonel Du- astice despre trecutul glorios al Securit`]ii. De pild`, într-o prefa]` mitru Tatu Num`ra 20 ofi]eri, 2 sub- la cartea unui alt securist, Marian ofi]eri. Aceast` unitate avea rolul Ureche, colonelul Rogojan glorifde a lansa informa]ii false în ic` chiar activitatea „serviciilor opinia public` prin intermediul secrete române[ti“ – s.n. – de la re]elei informative, perpetuînd at- Burebista la Mihai Viteazul! Penmosfera de team` [i suspiciune, sionat ca ofi]er SRI, dup` cum între]inînd atitudini na]ionaliste, sus]ine Raportul Armaghedon, a xenofobe [i, nu în ultim` in- fost reactivat în 2001 în postura stan]`, lansînd chiar bancuri de de consilier al lui Radu Timofte. genul „un român, un rus [i un

zerv` [i pîn` la alegerile din 2000 a f`cut parte din Departamentul de Siguran]` Na]ional` [i Ordine Public` al PDSR, fiind membru cu carnet al acestui partid. Dup` 2000, generalul Dan Gheorghe a fost reactivat la ini]iativa directorului SRI, Radu Timofte. Generalul a fost permanent în rela]ii amicale cu apropia]ii pre[edintelui Iliescu, fiind în gra]iile fostului consilier preziden]ial Vasile Ionel [i ale actualului consilier Ioan Talpe[, ca urmare a serviciilor aduse PDSR în vremea în care partidul se afla în opozi]ie. La sfîr[itul lui 2001, în urma scandalurilor de pres`, Dan Gheorghe a fost mutat din SRI în fruntea Departamentului de Securitate al Aeroportului Otopeni. Un an mai tîrziu, aici a dat o „prob`“ de profesionalism, în momentul în care o echip` de ziari[ti a reu[it s` treac` de controalele aeroportului, ajungînd nestingheri]i pe pista de zbor cu o camer` video. În urma scandalului izbucnit, a fost destituit, dar numit ulterior, cu discre]ie, adjunct al generalului Marian Ureche, [eful Serviciului Independent de Protec]ie [i Anticorup]ie din Ministerul Justi]iei, func]ie pe care o ocupa [i la sfîr[itul anului 2003. – Gheorghe Gherghina: fostul loc]iitor al colonelului Gheorghe Ardeleanu la conducerea USLA a fost „reciclat“ în SRI la Brigada Antiterorist`, devenind la trecerea în rezerv` succesorul ofi]erului de Securitate Ion Botofei la conducerea Asocia]iei fo[tilor ofi]eri SRI, „care asigur` leg`tura dintre securi[tii din conducerea SRI [i cei din rezerv`“, dup` cum relev` Raportul Armaghedon. – Alexandru {omlea: maior, [ef de serviciu în USLA, a fost preluat în SRI, de unde a trecut în rezerv` în 1993 cu gradul de colonel. A devenit om de afaceri, copatron al unei firme cu sediul în Centrul Civic al Capitalei. – Aurelian Neferoiu: maior, loc]iitor de [ef de serviciu în USLA în decembrie 1989. În zilele revolu]iei, a folosit o uniform` de ofi]er al avia]iei civile [i un permis de acces în aceast` calitate. În 1993 a ajuns director general la Oficiul de Stat pentru probleme speciale al guvernului. – Pavel Iorgu, medic USLA în decembrie 1989, a r`mas medic al Brig`zii Antiteroriste din SRI, cu gradul de locotenent-colonel. Cei trei de mai sus au fost implica]i, potrivit unor surse judiciare, în aplicarea unui „test de loialitate“, la care a fost supus c`pitanul USLA Gheorghe Romanescu. Acest a[a-zis test a însemnat practic re]inerea în unitate începînd cu 27 decembrie 1989 [i supunerea c`pitanului Romanescu la torturi fizice [i psihice, de pe urma c`rora acesta a r`mas cu sechele pe via]`. M`sura a fost ordonat` de colonelul Ardeleanu, întrucît exista b`nuiala c` Gheorghe Romanescu ar putea tr`da unele din secretele unit`]ii. Care erau aceste secrete? Începînd de la gradul de implicare al USLA în represiune, continuînd cu problema „terori[tilor“ care au tras dup` 22 decembrie 1989 [i încheind cu asasinarea echipajului condus de maiorul Trosca în fa]a Ministerului Ap`r`rii. În luna iulie 1993, Procuratura Militar` a declan[at o anchet` în acest caz.

Colonelul Ardeleanu a murit la trei zile dup` citarea sa în dosarul Romanescu. Cauza oficial` a mor]ii a fost un infarct, ca urmare a intoxic`rii cu un insecticid: fostul [ef al USLA a murit stropind un cîmp cu cartofi, undeva lîng` Foc[ani. De remarcat c` atît SRI, cît [i MApN refuzaser` anterior s` ofere date procurorilor militari cu privire la adresa la care poate fi g`sit colonelul în rezerv` Gheorghe Ardeleanu. Moartea sa, ca [i recompensarea generoas` a subalternilor din USLA au închis înc` o cale de acces spre adev`rurile Revolu]iei.

[i de protejare a documentelor [i documenta]iilor cu caracter secret. Serviciul avea atribu]ii de control [i organizare în domeniul protej`rii secretelor de stat, dar nu [i operative, acestea din urm` intrînd în sarcina Direc]iei II de Contrainforma]ii economice [i Direc]iei III de Contraspionaj.

SERVICIUL INDEPENDENT PENTRU COMER} EXTERIOR (UM 0650)
Comandant: colonel Alexandru {tefan Acest serviciu num`ra 41 ofi]eri, 2 subofi]eri, 2 civili [i controla comer]ul exterior al României. Majoritatea ofi]erilor lucrau sub acoperire în cadrul Ministerului Comer]ului Exterior sau în centralele de export subordonate acestuia. Prin natura lui, serviciul era complementar celebrei ICE Dun`rea, urm`rind [i supervizînd tranzac]iile externe care se derulau prin intermediul MCE. Dup` destructurarea Securit`]ii, acest serviciu a fost dizolvat: în condi]iile „trecerii la economia de pia]`“, rostul lui disp`ruse. Nu la fel s-a întîmplat cu cadrele care au lucrat în Serviciul Independent pentru Comer] Exterior: li s-a oferit posibilitatea s` treac` într-o structur` de contraspionaj care prelua atribu]iile fostei Direc]ii III, creat` în cadrul Serviciului Român de Informa]ii. Pu]ini au f`cut-o, întrucît majoritatea, ca [i în cazul colegilor lor de la ICE Dun`rea, au primit posturi în cadrul structurilor guvernamentale, cei mai mul]i chiar în centrala Ministerului Comer]ului Exterior, care a r`mas împînzit` de fo[ti securi[ti. Astfel, în prim`vara anului 1990, directorul Direc]iei Asia [i Extremul Orient era colonelul Talpa[, secondat de maiorul Minculete. La fel se întîmpla la Direc]ia Africa, unde directorul Grigore [i adjunctul s`u B`lan erau cadre ale fostei Securit`]i. Direc]ia Europa, de[i nu era condus` direct de securi[ti, a fost intens populat` de ei. Începînd cu fostul locotenent-colonel Cul`u, pe post de consilier, continuînd cu ofi]erii Nica, Mihoc, Berinde [i Fota. Direc]ia Chimiei din Ministerul Comer]ului era condus` la acea vreme tot de un ofi]er de Securitate, Negoescu, iar de Direc]ia de Organizare [i Control a Ministerului r`spundea fostul cadru al DSS Negulescu. La conducerile unor întreprinderi din

UNITATEA SPECIAL~ DE FILAJ „F“
Comandant: colonel Ion B`jenaru Adjunct: locotenent-colonel Paula Stanciu B`jenaru a fost avansat în anul 1984 la gradul de locotenentcolonel, în func]ia de loc]iitor al comandantului Unit`]ii „F“ a Securit`]ii. În 1987 devine, cu gradul de colonel, [eful acestei unit`]i. „Filajul“ num`ra 447 ofi]eri, 13 ofi]eri speciali[ti în comunica]ii [i tehnic` operativ`, 252 subofi]eri, 65 angaja]i civili. Avea, ca [i marile Direc]ii ale Securit`]ii, unit`]i teritoriale special destinate acestei activit`]i specifice de urm`rire discret` a celor ce intrau în vizorul DSS. Aportul unit`]ii la întocmirea dosarelor de urm`rire informativ`, fie c` era vorba de persoane susceptibile de a trece la ac]iuni ostile regimului, fie c` era vorba de posibile ac]iuni de spionaj, a fost unul esen]ial. Pe lîng` ofi]eri speciali[ti în arta disimul`rii, „filajul“ avea [i o mic` re]ea de colaboratori, informatori care îi ]ineau la curent cu „activitatea obiectivului“ [i chiar îndeplineau mici ac]iuni de urm`rire. Instantaneele luate persoanelor urm`rite pe strad` sau în alte locuri publice pe care unele dintre acestea le-au g`sit în dosarele personale, ca [i rapoartele privind fiecare mi[care în spa]iul public sînt elocvente pentru modul în care Unitatea „F“ se achita de sarcini. SERVICIUL SPECIAL PENTRU PROTEJAREA SECRETELOR DE STAT (UM 0500) Num`ra 43 ofi]eri, 8 subofi]eri, 6 angaja]i civili. Acest serviciu urm`rea organizarea [i activitatea birourilor de documente secrete din cadrul institu]iilor de stat, supraveghea modul de lucru

Lista lui secu
COMANDAMENTUL PENTRU TEHNIC~ OPERATIV~ {I TRANSMISIUNI Comandant: general-maior Ovidiu Diaconescu La înfiin]area Direc]iei Generale a Securit`]ii Poporului în august 1948, atribu]iile tehnico-operative [i de asigurare a comunica]iilor se realizau de c`tre Direc]ia VIII Tehnic`. Ulterior, la 1 iulie 1969, prin „spargerea“ fostei Direc]ii VIII s-au creat mai multe servicii [i unit`]i speciale. Din anul 1973 s-a asigurat coordonarea acestora în cadrul unui Comandament pentru Tehnic` Operativ` [i Transmisiuni, în care erau grupate urm`toarele structuri: Unitatea „R“ (transmisiuni), Unitatea Special` pentru Instala]ii Tehnice („T“), Unitatea Special` „S“ de interceptare a coresponden]ei, Serviciul „C“ de coresponden]`, Unitatea Special` „P“ de produc]ie [i cercetare [i Unitatea Special` de Avia]ie (descrise mai jos). Generalul Diaconescu [i subordona]ii s`i aveau rol de coordonare a tuturor acestor structuri, în func]ie de solicit`rile compartimentelor mari ale Securit`]ii, care apelau la diverse servicii speciale. Practic, Comandamentul pentru Tehnic` Special` [i Transmisiuni func]iona ca un fel de Stat Major al unit`]ilor tehnice din cadrul Securit`]ii. Num`ra 20 ofi]eri, 3 ofi]eri ingineri, 10 subofi]eri, 9 angaja]i civili. Generalul Diaconescu, [eful Comandamentului, a fost la mijlocul anilor ’80 [i pre[edinte al Clubului Sportiv Dinamo al Ministerului de Interne. Dup` 1989, a început, ca mul]i al]i fo[ti securi[ti, s` se afirme în plan publicistic, dar, spre deosebire de restul camarazilor, a preferat „literatura de specialitate“: este autorul volumului Interpretarea între informare [i dezinformare, ap`rut la Editura Globus în anul 1995. du-[i cariera militar` ca general de brigad` în rezerv`. Cum se vede, dup` 1989, speciali[tii Securit`]ii din Unitatea „R“ au avut o soart` privilegiat`. A[a s-a întîmplat [i cu cei r`ma[i activi. Ei au trecut mai întîi în subordinea armatei prin acela[i Decret 4 din 26 decembrie 1989, ca toate unit`]ile Securit`]ii. Pe 18 decembrie 1992, dup` o serie de reorganiz`ri, a început ie[irea lor de sub tutela MApN: s-a înfiin]at, printr-o hot`rîre a Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii, Serviciul de Telecomunica]ii Speciale. Desprinderea total` de sub tutela armatei s-a realizat mai întîi prin Hot`rîrea Guvernului României nr. 229 din 27 mai 1993, care a stabilit unele m`suri de organizare [i func]ionare a institu]iei „ca organ central de specialitate în domeniul telecomunica]iilor speciale“, ulterior adoptîndu-se de c`tre Parlament cadrul legal de func]ionare a Serviciului de Telecomunica]ii Speciale, prin Legea 92/1996. Unul dintre artizanii acestei situa]ii privilegiate ale fostului Serviciu „R“ din Securitate este chiar fostul loc]iitor al comandantului ei, Tiberiu Lopati]`, ajuns în perioada de tranzi]ie a unit`]ii [i a ]`rii general [i [ef al STS, între 1995 [i 1997. Nu este de mirare c` pe site-ul institu]iei nu se spune nimic de apartenen]a structurii la fosta Securitate, ci doar c` fostul Serviciu „R“ a func]ionat „în cadrul Ministerului de Interne“. trugere de documente. Judec`torii instan]ei militare au stabilit în 21 februarie 2003, dup` schimbarea încadr`rii juridice a faptelor, c` nu poate fi vorba de tragere la r`spundere nici pentru neglijen]` în serviciu, întrucît aceast` infrac]iune a fost între timp prescris`, iar pentru re]inerea ilegal` de înscrisuri a încetat procesul penal. Totu[i, s-au acordat, mai mult în derîdere, daune civile \n valoare de 20 de milioane lei, sub forma daunelor morale [i 2.000.000 de lei cheltuieli de judecat` fiului disidentului Gheorghe Ursu, al c`rui jurnal a fost evaluat astfel la contravaloarea pensiei pe o lun` [i jum`tate pe care o prime[te de la statul român generalul Grigorescu, cel ce i-a distrus jurnalul. Ca orice fost securist respectabil, Eugen Grigorescu consider` „înscrisurile“ periculoase, dar iube[te armele: în 1991, a cump`rat pe o sum` de nimic (1.404 lei) o veche arm` de vîn`toare, casat` din colec]iile de „corpuri delicte“ ale Ministerului de Interne.

Num`rul 9 Securitatea \n ’89

III

cu anvergura acestor opera]iuni a oferit Ion Mihai Pacepa în cartea sa Orizonturi ro[ii. Foarte probabil, în condi]iile trecerii Securit`]ii în subordinea MApN prin decretul din 26 decembrie 1989, speciali[tii unit`]ii speciale „P“ au r`mas s` lucreze ulterior pentru RATMIL, unitatea de produc]ie a tehnicii militare din cadrul armatei. UNITATEA SPECIAL~ DE AVIA}IE Num`ra 22 ofi]eri, 19 ofi]eri tehnicieni, 3 subofi]eri. Flotila DSS asigura c`l`toriile peste hotare [i în ]ar` ale lui Nicolae [i Elena Ceau[escu, fiind zi [i noapte la dispozi]ia acestora. Totodat`, unitatea de avia]ie a Securit`]ii asigura transportul de urgen]`, în situa]ii speciale, al comandan]ilor Securit`]ii. SERVICIUL INDEPENDENT DE CADRE, ÎNV~}~MÎNT {I ORGANIZARE-MOBILIZARE Comandant: colonel Maria Petrescu Num`ra 28 ofi]eri, 7 subofi]eri. Pîn` în 1987, la comanda acestei unit`]i s-a aflat colonelul Vasile Apostol. Unitatea administra unit`]ile de înv`]`mînt. Asigurarea [i preg`tirea necesarului de cadre se realiza în trei centre de preg`tire [i instruc]ie: {coala de cadre de la Gr`di[tea (cu 61 ofi]eri, 12 ofi]eri speciali[ti, 18 subofi]eri, 79 angaja]i civili), Centrul de preg`tire de la Bran (cu 8 ofi]eri, 5 ofi]eri speciali[ti, 4 subofi]eri, 13 angaja]i civili), Centrul Special de Instruc]ie de la Bucure[ti (cu 12 ofi]eri, 8 subofi]eri, 5 angaja]i civili).

UNITATEA SPECIAL~ PENTRU INSTALA}II TEHNICE „T“
Comandant: general-maior Alexandru }encu. Adjunc]i: locotenent-colonel Gheorghe Busu, locotenent-colonel Toader {tefan Num`ra 404 ofi]eri, 35 ofi]eri ingineri speciali[ti în electronic` [i comunica]ii, 19 subofi]eri, 19 angaja]i civili. Unitatea se ocupa cu instalarea „tehnicii operative“ (adic` a microfoanelor) la domiciliile [i locurile de munc` ale celor urm`ri]i [i cu supravegherea transmisiunilor radio pe teritoriul României, cu supravegherea telefoanelor [i monitorizarea video a tuturor celor ce deveneau „obiectiv“ pentru Securitate. Dup` 1989, ofi]erii acestei unit`]i au avut posibilitatea s` lucreze pentru noile structuri informative. A[a cum am mai ar`tat, majoritatea tuturor celor numi]i în func]ii de comand` ale acestora [i-au adus cu ei pe cei mai de încredere dintre colaboratori [i subalterni. Colonelul {tefan Toader, fost adjunct al generalului Alexandru }encu, a fost numit director adjunct de divizie în SRI, unde [i-a adus în subordine pe mul]i dintre speciali[tii din Unitatea Special` pentru Instala]ii Tehnice „T“, destinat` activit`]ii de ascultare, înregistrare [i exploatare a informa]iilor ob]inute „prin mijloace specifice“. Totu[i, la conferin]a de pres` pe care Virgil M`gureanu a sus]inut-o în 15 mai 1990, directorul SRI a afirmat de mai multe ori c` institu]ia în fruntea c`reia a fost numit de c`tre Ion Iliescu nu are nimic în comun cu practicile fostei Direc]ii a Securit`]ii Statului. Conform spuselor domniei sale, acei ofi]eri proveni]i din Securitate au fost „îndelung verifica]i“ [i nu se fac vinova]i de participare la ac]iuni represive. Cu fluen]a înv`luitoare care îl caracterizeaz`, Virgil M`gureanu a c`utat s`-i conving` pe ziari[tii prezen]i c` SRI-ul nu mai face dosare nim`nui, dar prezen]a speciali[tilor Serviciului „T“ în structurile Serviciului Român de Informa]ii ([i nu numai a lor) îi pune la îndoial` în mod se-

UNITATEA SPECIAL~ „S“
Comandant: colonel Constantin Marinescu. Adjunc]i: locotenent-colonel Eugen Grigorescu, locotenent-colonel Aurora Negoi]` Unitatea se îndeletnicea cu interceptarea coresponden]ei [i depistarea autorilor „înscrisurilor periculoase“, a[a cum erau considerate scrisorile anonime transmise conducerii de partid sau manifestele scrise de mîn` ori b`tute la ma[in`. În acest ultim caz, Serviciul „S“ colabora cu Mili]ia, care în urma unui decret din 1984 trecuse la fi[area [i înregistrarea caracterelor tuturor ma[inilor de scris [i a proprietarilor lor de pe întreg teritoriul României. Unitatea încadra 300 ofi]eri, 7 ofi]eri speciali[ti grafologi, 67 subofi]eri, 14 angaja]i civili. O serie dintre ace[tia au fost prelua]i de Diviziunea S din Serviciul Român de Informa]ii, la organizarea acestuia în 1990, în frunte cu lt.-col. Eugen Grigorescu, care cu aceast` ocazie a fost înaintat la gradul de colonel, devenind apoi general de brigad`. În structurile SRI a ajuns loc]iitor al diviziunii de expertize tehnice, codificat Diviziunea S (UM 5135). Grigorescu a fost trecut în rezerv` în 1998, dup` ce împotriva sa au început cercet`rile pentru distrugerea sau ascunderea jurnalului disidentului Gheorghe Ursu, fapt` comis` în 1990. Jurnalul lui Ursu, re]inut de Unitatea S din fosta Securitate, unde generalul SRI avusese func]ia de loc]iitor, fusese clasificat drept „strict secret“. Grigorescu a fost trimis în judecat` pentru s`vîr[irea infrac]iunilor de sustragere [i dis-

COMANDAMENTUL TRUPELOR DE SECURITATE
Comandant: general-maior Grigore Ghi]` Num`ra 1.387 ofi]eri, 136 ofi]eri ingineri [i tehnicieni, 924 subofi]eri, 536 angaja]i civili, 20.387 „trup`“. În primele dou` decenii ale regimului comunist, trupele de Securitate au participat activ la luptele cu rezisten]a anticomunist` [i au organizat sîngeroase represalii împotriva ]`ranilor r`scula]i împotriva colectiviz`rii agriculturii, pe întreg teritoriul României. Aceste fapte, ca [i rolul trupelor de Securitate în cursul evenimentelor din decembrie 1989 r`mîn insuficient cunoscute. În 1995 generalul Grigore Ghi]`, comandantul unit`]ii, a fost acuzat în procesul Otopeni de neglijen]`, care a dus la moartea solda]ilor din trupele de Securitate, masacra]i în 23 decembrie 1989 în fa]a aeroportului de for]e ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Dar asta este alt` poveste; peste victime [i criminali s-a a[ternut uitarea, iar între timp trupele de Securitate au fost l`sate la vatr`. Nu [i ofi]erii lor, deveni]i între timp comandan]i ai vigilentelor [i operativelor trupe de jandarmi… Pagini realizate de Marius OPREA (în curînd, ve]i avea posibilitatea s` cunoa[te]i comandan]ii inspectoratelor jude]ene ale Securit`]ii, ca [i unele din „faptele lor de arme“)

UNITATEA SPECIAL~ „R“
Comandant: colonel Radu Remus Loc]iitor: locotenent-colonel Tiberiu Lopati]` Num`ra 230 ofi]eri, 100 ofi]eri speciali[ti în comunica]ii radio, 20 subofi]eri, 99 angaja]i civili. Unitatea asigura leg`turile telefonice, radiotelefonice, telegrafice, radiotelegrafice ale conducerii centrale [i teritoriale de partid, pe cele guvernamentale, precum [i între DSS, Mili]ie [i trupele MAI. De asemenea, se ocupa de administrarea sta]iilor de bruiaj al posturilor de radio occidentale cu emisiuni în limba român`. Primul comandant al Unit`]ii Speciale de Transmisiuni „R“, înfiin]at` sub aceast` titulatur` în organigrama DSS la 1 iulie 1969, a fost numit Iuliu Pl`pcianu (avansat dup` 1989 la gradul de general de brigad`), urmat între 1980 [i 1984 de Stelian Pintelie (trecut în rezerv` cu gradul de general de divizie), apoi, pîn` în 1987, de colonelul Victor Danciu (pensionat dup` 1989 cu gradul de general de brigad`). Ultimul comandant al unit`]ii, colonelul Radu Remus, a fost înlocuit la comand` la 11 ianuarie 1990, dar s-a bucurat ulterior de acelea[i onoruri [i avans`ri ca predecesorul s`u, închein-

rios spusele, acreditînd teoria continuit`]ii între fosta Securitate [i actualele structuri informative din România.

UNITATEA SPECIAL~ „P“ (PRODUC}IE SPECIAL~ {I CERCETARE)
Comandant: locotenent-colonel Teodor Hristea Unitatea, creat` la începutul anilor ’70 [i condus` pîn` în 1987 de colonelul Vasile Borza, a func]ionat ini]ial ca subunitate în cadrul Serviciului special „T“ (vezi mai sus). Num`ra 171 ofi]eri, 257 ofi]eri speciali[ti ingineri, 9 subofi]eri, 28 angaja]i civili. To]i ace[tia se ocupau de furturi de tehnologie, fiind plasa]i într-o loca]ie special`, camuflat` în P`durea B`neasa. Aici treceau la dezasamblarea produselor aduse de ofi]erii DSS din Occident [i copierea lor, în vederea trecerii la produc]ie de serie a lor în ]ar`, f`r` plata brevetelor. Unitatea avea asemenea sarcini [i în cazul produselor tehnice civile, ca [i în cazul echipamentelor militare. O serie de detalii în leg`tur`

SERVICIUL „C“ (TRANSPORTUL DOCUMENTELOR SECRETE)
Comandant: colonel Mircea {tef`nescu Num`ra 5 ofi]eri, 1 ofi]er specialist în comunica]ii [i tehnic` operativ`, 71 subofi]eri. Serviciul monitoriza [i asigura leg`turile de coresponden]` între unit`]ile centrale [i cele teritoriale ale Securit`]ii, efectuate de c`tre subofi]erii acesteia (în num`r mult mai mare în raport cu cel al ofi]erilor decît la restul unit`]ilor). Paza transporturilor de coresponden]` era asigurat` de militarii din trupele de Securitate.

IV

Num`rul 9 Securitatea \n ’89

Lista lui secu

Lista cadrelor din UM 0666 (Direc]ia V), din cadrul fostului DSS, care au fost re]inute în cadrul evenimentelor din decembrie 1989
1. lt.-col. Cîrlig Costic` 2. maior Badea Ilie 3. maior Radu Gheorghe 4. maior Vrînceanu Ion 5. locotenent Hornet (Horne]) Nicolae 6. locotenent Dumitrescu Ovidiu 7. locotenent Stoian Costel 8. plt.-adj. Paselan (Pa[elan) Florea 9. plt. Vida Alexandru 10. plt. Gugiu Vasile 11. plt. Bala Gavril 12. sg.-maj. V`duva Marin 13. col. Bucuci Mihai 14. lt.-col. Georgescu Constantin 15. lt.-col. Pisai Dan 16. cpt. Dan D`nu] Doru 17. cpt. Ciulean Gheorghe 18. lt.-maj. Latcu (La]cu) Dumitru Dan 19. lt. Mu[at Mihail 20. plt.-maj. Negreanu Gheorghe 21. plt. Babadi]a Marin 22. plt. Alexandru Dumitru 23. plt. Fuerea Aurelian 24. lt.-col. Corduneanu Costache 25. lt.-col. Apostolescu Ion 26. maior Matei Virgil 27. maior Turza Maximilian. |n 1999 era colonel, [ef de serviciu \n cadrul Oficiului pentru refugia]i. 28. cpt. Condru] Marian 29. cpt. Movil` Eugeniu 30. cpt. Marin Constantin 31. cpt. Diaconeasa Ion 32. lt.-maj. Stan Marian 33. lt. Boureanu Marius 34. lt. Ungureanu Aurel 35. lt. Dinculescu Ionel 36. plt.-adj. Niculae Niculae 37. plt.-adj. Ungureanu Vasile 38. plt.-maj. Gheorghi]` Ion 39. plt. Apostol Vasile 40. cpt. Tudor Marian 41. col. Florescu Nicolae 42. lt.-col. Burlan Dumitru. Colonelul Burlan este ast`zi pensionar. Continu` s`-i fie loial lui Nicolae Ceau[escu. 43. lt.-col. Miclea Lucian 44. lt.-col. Tudor Alexandru 45. lt.-col. Tone (}one) Niculae 46. lt.-col. Alexandru Ion 47. maior Tudor Adrian 48. maior Radu Marin 49. maior Dinu Nicolae 50. maior Dumitrescu Tudor 51. maior Mu[at Pantazic` 52. maior Munteanu Ion 53. maior Mihai Metodie 54. maior R`dulescu Iulian 55. maior Lupec Paul 56. cpt. Popescu Vasile 57. cpt. Eremia {tefan 58. cpt. Nastea Constantin 59. cpt. Ni]` Liviu Constantin 60. cpt. Ili]oi Dinu 61. cpt. Rugin` Nicolae 62. lt.-maj. Amza Nicolae 63. lt.-maj. B`ia[u Marius 64. lt.-maj. Moro[anu Nicolae 65. lt. Gavril` Costic` 66. lt. Safta Dumitru 67. lt. Pardau (Pard`u) Ionel 68. lt. Pancea Cornel 69. lt. Paraschiv Marcel 70. lt. Vultur Gheorghe 71. plt.-adj. Mihalache Ilie 72. plt.-maj. Chelmu[ Constantin 73. plt.-maj. Popescu Petre 74. plt.-maj. Epurescu Ion 75. plt. Oprea Vasile 76. plt. Holban Emil 77. plt. Ispas Nelu 78. sg.-maj. Ripa (Rîp`) Marin 79. sg.-maj. Enache Constantin 80. sg.-maj. Iorga Marian 81. m.m. Pascu Vasile 82. m.m. Nedelcu Florea 83. lt.-col. Simionescu Vasile 84. maior Vasile Gheorghe 85. col. Ciobanu Ion 86. lt.-col. Talpeanu (T`lpeanu) Ion 87. lt.-col. St`nulescu Ion 88. lt.-col. Marin Gheorghe 89. lt.-col. Minta Gheorghe 90. lt.-col. Cr`il` Petru 91. lt.-col. Olaru Alexandru 92. lt.-col. Mateescu {tefan 93. lt.-col. Tache Mihai 94. lt.-col. Ilie Marian 95. lt.-col. Gheorghe Gheorghe 96. lt.-col. Mu[at Ion 97. maior Grigora[ Teodor 98. maior Necula Nicolae 99. maior Barbu Nicolae 100. maior Gro[eanu Constantin 101. maior Chiru Costel 102. maior P`v`loiu Gheorghe 103. maior Vinulescu Grigore 104. maior Parse Pompiliu 105. maior B`l`[oiu Gheorghe 106. maior Rusu Mihai 107. maior Jianu Ion 108. maior Rizea Marian 109. maior Nicul`i]` Virgil 110. maior Tec[a Ioan 111. maior Ivan Dumitru 112. maior Ignat Vasile 113. cpt. Ha]eganu Virgil 114. cpt. Trifan Vasile 115. cpt. Ripa (Rîp`) Tudorel 116. cpt. Ionescu Gheorghe 117. cpt. Nicu Nicolae 118. cpt. Tudor Nicolae 119. cpt. Ro[u Marian 120. cpt. Daramus (D`r`mu[) Victor 121. cpt. Murariu Ioan 122. cpt. Niculae Vasile 123. cpt. Pîrvu Teodor 124. lt.-maj. Teodorescu Virgil 125. lt.-maj. Burlacu Constantin 126. lt.-maj. Toader Mihai 127. lt.-maj. T`lp`[anu Gheorghe 128. lt.-maj. Pop Ovidiu 129. lt. maj Dinc` Ion 130. lt.-maj. Anton Sergiu 131. lt.-maj. Chiuchilan Marian-Emil 132. lt.-maj. Buruleanu Marian 133. lt. Streche Lucian 134. lt. Vi[an Aurel 135. lt. Arsene Marin 136. lt. Niculae Sterea 137. lt. Cojocaru Emilian 138. lt. Sandu Mircea 139. lt. Manta Petre 140. plt.-maj. Popa Gheorghe 141. plt.-maj. Popescu Paul 142. plt.-maj. Nu]` Constantin 143. plt.-maj. Lupetrec Gheorghe 144. plt.-maj. Badea Marin Alex. 145. plt.-maj. Cazacu Dumitru 146. plt.-maj. Leonte Teodor 147. plt. P`una Dumitru 148. plt. Pog`ceanu Traian 149. plt. Cernea Dumitru 150. plt. Bîrsan Gheorghe 151. plt. Bulu]` Corneliu Dan 152. sg.-maj. Protopopescu Petric` 153. sg.-maj. Mormeci Mihai 154. sg.-maj. Cazan Luigi 155. m.m. Florea Alexandru 156. col. Danc`u Cezar 157. lt.-col. Ursu Vasile 158. lt.-col. Tudoric` Ilie 159. lt.-col. Vulpescu Ion 160. lt.-col. Ghioca Mihail 161. lt.-col. Popescu Florian 162. lt.-col. Vl`sceanu Nicolae 163. lt.-col. Petcu Gheorghe 164. maior B`la[a Vasile 165. maior Apostol Anton 166. plt.-maj. {erban Constantin 167. maior Lovin Mircea 168. cpt. Caraba Viorel 169. cpt. Pîrvu Nicolae 170. cpt. Soare Ovidiu 171. cpt. Ivan Gelu 172. cpt. Popescu Lucian 173. cpt. Iorgoiu Ioan 174. cpt. Matei Nicolae 175. cpt. Pîrvan Tudor Gheorghe 176. lt.-maj. Laz`r Adrian 177. lt.-maj. Firi]` Gheorghe 178. lt. Acaroaie (Ac`roaie) Viorel 179. lt. Boca Marian 180. lt. Ciobotea Ion 181. lt. Cismaru Florin Mihai 182. lt. Croitoru Viorel Marcel 183. plt.-maj. Firi]` Ion 184. plt.-maj. Anghel Ion 185. plt.-maj. Cararat Gheorghe 186. plt.-maj. Neatu (Nea]u) Ioan 187. plt. Petu (Pe]u) Ion 188. plt. Bucur Octavian 189. plt. Ilie Dumitru 190. plt. Dinu Alexandru 191. plt. N`stase Marin 192. plt. Udri[ Ionel 193. plt. Olteanu Viorel 194. sg.-maj. Todea Marian Emil 195. sg.-maj. C`lin Constantin Iulian 196. sg.-maj. Pîrvu Aurel 197. sg.-maj. Zamfir Gheorghe 198. lt.-col. Gheorghe Ioan 199. lt.-col. Deatcu Dumitru 200. maior Udrea Gheorghe 201. maior Luca Adrian 202. lt.-col. Ni]escu Dan Nicolae 203. maior M`noiu Ion 204. maior Oproiu Constantin 205. cpt. Costache Gheorghe 206. cpt. Ni]` Constantin Adrian 207. cpt. Mitran Mihai 208. plt.-maj. Ni]` Mihalache 209. plt.-maj. Chiriac Mihaiu 210. plt. P`durariu Ion 211. plt. Popa Florian 212. sg.-maj. {tefan Dumitru 213. sg.-maj. Androne Ion 214. lt.-maj. Dumitru Romeo 215. lt.-maj. Marin Stelian 216. cpt. Corneanu Dumitru 217. plt.-adj. Ilie Gheorghe 218. lt. Foca Daniel Florin 219. plt.-maj. Dud`u Ion 220. lt. Dobrin Victor Octavian 221. maior Ilie Gheorghe Sandu 222. cpt. Ciungu Mihai 223. plt.-maj. Bîrleanu Florea 224. plt.-maj. T`nase George 225. plt. Tete[anu Marian 226. maior Ionescu Darian Ion 227. maior En`chescu Marian 228. cpt. R`doi Constantin 229. cpt. Dumitrescu Constantin Cornel 230. cpt. Anghel Dumitru 231. cpt. S`l`jan Marin 232. cpt. Marinescu Dorel 233. lt.-maj. Timnea Marian 234. lt.-maj. Ro[ca Ion 235. lt. Fedma[u Ric` 236. plt.-maj. Sîrb Ion 237. maior Sîrbu Alexandru 238. cpt. Avram Gabriel 239. cpt. Buican Ilie 240. cpt. Radulian Ion 241. cpt. V`t`m`nescu Ioan 242. cpt. Stroe Ion 243. lt.-maj. Pogonici Emil 244. lt.-maj. Drîmba Vasile 245. lt. Stan Florea 246. lt. Stroia Dumitru 247. plt.-adj. Archeri Vasile 248. plt.-adj. Pozzi Claudiu 249. plt.-maj. Chi]u Polin 250. plt.-maj. Neagu Petre 251. plt.-maj. Marin Marin 252. plt.-maj. Coman Andrei 253. plt.-maj. Dasc`lu Petre 254. plt.-maj. Dragomir Marin 255. plt.-maj. Oprea Neagu 256. plt.-maj. Radu Toma 257. plt. Florea Ion 258. plt. Dumitra[cu Constantin 259. plt. {chiopu Dragomir 260. plt. Alecu Ion Marin 261. plt. Si[u ({i[u) Gheorghe 262. plt. Cauc` Constantin 263. sg.-maj. Mih`iescu Emil 264. lt.-maj. Dogioiu Maria 265. lt. {arpe Adi 266. lt. R`ducanu Ion 267. plt.-maj. Bozgan Georgeta 268. plt. Olaru Ion 269. sg.-maj. Alecu Cristinel 270. sg.-maj. Cucu Gheorghe Marcel 271. lt. Zaharia Marian 272. sg.-maj. Chiru Dumitru 273. sg.-maj. Datcu Costic` 274. sg.-maj. Negoi]` Petric` 275. sg.-maj. Nicolae Alexandru 276. sg.-maj. Marin Mugurel 277. sg.-maj. }`ranu Ion 278. sg.-maj. Zeldea Constantin 279. s.c. Iordan Elena Tuta (}u]a) 280. s.c. Stoica Elena 281. lt.-col. Ro[ca Constantin 282. maior Ignat Viorel 283. maior Iosif Marin 284. cpt. Alexandru Virgil 285. cpt. Berbecaru Mircea 286. cpt. Ipcar Ioan 287. lt.-maj. Pu[ca[u Adrian 288. lt.-maj. Pascu (Pa[cu) Gheorghe 289. lt. Andrei Marin 290. lt. Andronic` Mircea 291. lt. Marcu Marian 292. lt. Pintilie Dan 293. lt. Popa Gheorghe 294. lt. St`nic` Marian 295. plt.-maj. Alupului Mircea 296. plt.-maj. Avasiloaiei Gheorghe 297. plt.-maj. Dumitru George 298. plt.-maj. Oprea Gheorghe 299. plt.-maj. Vieru Vasile 300. plt.-maj. Patriche Neculai 301. plt. Poghire Ionel 302. plt. Bocu Neculai 303. sg.-maj. Chiranu Florin 304. sg.-maj. Florea St`nic` 305. sg.-maj. Giurc` Costel 306. sg.-maj. Herescu Ion 307. sg.-maj. Hoan]` Nicolae 308. sg.-maj. Ilu]` Valeriu 309. sg.-maj. Matei Toma 310. sg.-maj. Sanda Marian 311. sg.-maj. Stancu Tache 312. sg.-maj. Vasile Marian 313. maior C`tan` Costache 314. maior Ochea Vasile 315. cpt. Stancu Vasile 316. lt.-maj. Suta (Sut`? {uta?) Gheorghe 317. lt. Dasc`lu Viorel 318. lt. Col]uneag Viorel 319. lt. C`lug`ru Stelian 320. lt. Pan` Justinian 321. lt. Marin Gheorghe 322. lt. Florescu Teodor 323. lt. Copceal`u Constantin 324. plt.-maj. Moldovan Gheorghe 325. plt. Ungureanu Gheorghe 326. sg.-maj. Ionic` Nelu 327. sg.-maj. Cîrstea Lili 328. sg.-maj. Ciobanu Adrian 329. sg.-maj. Preda Nicolae 330. sg.-maj. Ple[ca Ion 331. sg.-maj. Gliga Haralambie 332. sg.-maj. Anghelina Dumitru 333. sg.-maj. Tudor Victor 334. maior Ciob`ni]a Dumitru 335. cpt. Mih`il` Ion 336. cpt. Boat` Ion 337. cpt. Vulpescu Larian 338. cpt. Zarcu Marian 339. maior Belean Gheorghe. O persoan` cu numele de Gheorghe Belean era \n 2003 pre[edintele Centrului de Rela]ii Romånia-Irak. 340. cpt. Simulescu Corneliu 341. cpt. {tefan Gheorghe 342. cpt. David Constantin 343. lt.-col. Iu[ca Alexandru 344. lt.-col. Dicu Nicolae 345. maior Dumitru Gheorghe 346. cpt. Vlase Vasile Toma

Institutul Romån de Istorie Recent`

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->