P. 1
EVAZIUNEA FISCALA

EVAZIUNEA FISCALA

|Views: 110|Likes:
Published by Andreea Nicolae

More info:

Published by: Andreea Nicolae on Aug 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/16/2012

pdf

text

original

Nicolae R.M Andreea Master “Stiinte Penale”, Univ.

“Titu Maiorescu” Drept penal al afacerilor

EVAZIUNEA FISCALA

I.

Notiunea de evaziune fiscala

Fenomenul evaziunii fiscale are consecinte extreme de daunatoare asupra economiei statelor, constituind obiect de preocupare atat pentru finantisti, cat si pentru oameni politici si teoreticieni. Potrivit profesorului Iulian Vacarel, “evaziunea fiscal reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din material impozabila”. Articolul 1 din Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale defineste evaziunea fiscal ca fiind “sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si a fondurilor special extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine, denumite contribuabili.” Noua lege pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscal (Legea 241/2005) nu mai defineste evaziunea fiscal limitandu-se la declararea scopului pentru care a fost adoptata (instituirea de masuri pentru prevenirea si combaterea infractiunilor de evaziune fiscal si a unor infractiuni aflate in legatura cu acestea) si la definirea notiunii de “operatiune fictiva”, prin care se intelege “disimularea realitatii prin crearea aparentei existentei unei operatiuni care in fapt nu exista”.

In primul rand, trebuie sa avem facem distinctia intre cele doua modalitati ale evaziunii: 1. Evaziunea fiscala legala 2. Evaziunea fiscala frauduloasa

in subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului datorat. cat si a modului in care aceasta trebuie si este interpretata: in favoarea contribuabilului. fenomen care este posibil deoarece legislatia din dinferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri. Cauzele fenomenului evazionist . profitandu-se de modul specific in care se face impunerea. Prin evaziune fiscala ilicita se intelege actiunea contribuabilului ce incalca (violeaza) prescriptia legala. desi intentia legiuitorului nu a fost aceea de a permite sustragerea de la impunere a materiei impozabile. In schimb. parti de venituri. evaziunea fiscala legala este posibila pentru ca. Asadar. componente ale averi ori a anumitor acte si fapte care. taxelor si contributiilor cuvenite statului. Asadar. Evaziunea fiscala legala – evaziune realizata la adapostul legii ( asa cum o numea profesorul Iulian Vacarel).1. prin continutul ei susceptibil de interpretare. spre deosebire de evaziunea fiscala legala. Evaziunea fiscala frauduloasa desemneaza „violarea directa si deschisa a legii fiscale”. nu ar trebui sa scape de la impozitare. evaziunea fiscala frauduloasa consta in disimularea obiectului impozabil. legea. in conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii. in savarsirea prin incalcarea flagranta a legii. 2. Evaziunea fiscala legala nu este susceptibila de sanctiuni. Evaziunea fiscala legala este atat o consecinta a imprefectiunii legii. la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului. cu scopul de a sustrage de la plata impozitelor. In cazul evaziunii fiscale frauduloase se vor aplica sanctiunile specifice materiei. studiul fenomenului evaziunii fiscale este un instrument util pentru perfectionarea legislatiei. Ea are loc atunci cand contribuabilul. obligat sa furnizeze date in sprijinul declaratiei in baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului. recurge la disimularea obiectului impozabil. Evaziunea fiscala frauduloasa consta. Ne confruntam cu acest tip de evaziune in special cand apar noi forme de intreprinderi si noi catergorii de impozite si taxe. II. permite acest lucru.

de regula. 5. prin acest exces. In al cincilea rand. manifestaari ale comportamentului economic si social al contribuabililor care sunt blamate de autoritatile publice. fenomenul evaziunii fiscale este incurajat de facilitatile fiscale pe care puterea politica le acorda unor agenti economici din ratiuni care nu au de a face cu politica fiscala. 4.Economia subterana. Cand sarcinile fiscale apasa prea greu asupra materiei impozabile. Evaziunea fiscala a altora nu le provoaca un prejudiciu pe care sa-l resimta in mod direct. dupa cum plata impozitelor nu pare a le aduce vreun beneficiu direct. vidul legislativ incurajand comportamentul evazionist. in ambiguitatea si necorelarea sistemului de acte normative. 3. Impozitele excesive vor afecta in final substanta averii contribuabililor. serviciu care se ocupa de acordarea de facilitati fiscale. Romania pare a avea o lunga traditie in aceasta materie. In al treilea rand. aceasta are tendinta de a evada spre a fi salvate. clientelei politice. lovindu-i in interesele cele mai sensibile: interesele banesti. in faptul ca statul impune contribuabililor o multime de obligatii fiscale. din multiple ratiuni. in lipsa unei politici fiscale coerente si cresterea ratei inflatiei si a fenomenului de saracire a populatiei. Prima dintre acestea rezida din faptul ca exista o psihologie a contribuabilului de a nu plati niciodata decat ceea ce nu poate sa nu plateasca. Ministerul Finantelor avand intr-o vreme in structura sa un „Serviciu al scutelnicilor”. de mass media si de oamenii politici. evaziunea fiscala si coruptia sunt stari ale economiei. O a doua cauza consta in excesul de taxe si impozite. nu de integritate. Fiscalitatea excesiva impusa de legiuitori este la fel de vinovata de fenomenul evaziunii ca si cei pe care. 2. 1. ii provoaca la evaziune. fenomenul evazionist isi are originile in imperfectiunile sistemului legislativ. iar plata obligatiilor fiscale este privita ca o dovada de naivitate. fenomenul scapa oprobiului marii mase a cetatenilor pentru ca ei nu sunt atinsi de acest fenomen in mod direct si concret. In acest sens este de semnalat faptul ca o Lege pentru combaterea evaziunii fiscale a fost adoptata in Romania abia la patru ani dupa adoptarea Legii societatilor comerciale. a insela fiscul este o proba de abilitate. nu de necinste. dar care nu scapa doar oprobiului oamenilor de rand ci sunt privite cu o anumita intelegere si chiar practicate. In al patrulea rand. de aceea ele creeaza un reflex care face sa „dispara”capitalurile si veniturile pe care fiscul vrea sa le impuna prea mult. Pentru omul obisnuit. Legea insasi depersonalizeaza veniturile pe care statul le obtine prin prelevarile obligatorii de .

in cadrul legislativ existent. intr-un sir care pare fara de sfarsit si din considerente populiste. nu au posibilitatea de a verifica modul de intrebuintare de catre stat a veniturilor astfel realizate. fara riscuri. Pentru a stavili fenomenul evaziunii fiscale nu exista decat patru mijloace: a) Educatia fiscala. c) Un sistem fiscal ponderat. tot viata a dovedit ca numeroase fraude de proportii. ci sunt de natura a stimula cautarea si inventarea de procedee si metode dintre cele mai variate si ingenioase. sau cu riscuri cat mai reduse. de evaziune fiscala. iar intre acestea. chiar si atunci cand sunt constienti de scopul in care se fac prelevarile din veniturile lor. povara fiscalitatii este un motiv care poate fi cu greu combatut in unele economii. al acceptarii fenomenului evazionist de catre marea masa a contribuabililor este acela ca. a obligatiei. 6. contribuabilii manifesta uneori intelegere fata de fenomenul evaziunii pentru ca tot viata i-a invatat ca ei insisi ar putea fi nevoiti sa se sustraga obligatiilor de plata catre bugete din diverse motive. experienta a demonstrat ca fenomenul evaziunii fiscale poate fi doar limitat. iar platitorii de impozite. Mai mult. Mijloacele de care dispun organele fiscale. dorinta de a-si face „dreptate” in singurul mod pe care il au la dispozitie: neplata. relevant si important. multe petrecute chiar in sectorul privat. o considera nedreapta. un ultim motiv. ele tinand cont de morala publica si de atributiile legiuitorului. ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc. 7. In sfarsit. Toate acestea. au devenit. intr-un termen redus sau pur si simplu cu dorinta fireasca de a plati cele mai mici sume posibile la bugete. Evaziunea fiscala a fost dintotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor. parte a datoriei publice. In acestia din urma se naste un sentiment de revolta justificata. transformandu-se astfel in obligatie fiscala pentru cetatenii cinstiti. unite si cu dorinta unor castiguri substantiale. d) Urmarirea fraudelor in scopul indeplinirii obligatiilor fiscale si asigurarii respectarii legii. o reactie de respingere a sarcinii nedrept impuse. pe care. intre care si cea a Romaniei. b) Modificarea modalitatilor de impunere viciate de frauda. . n-au dat nastere doar unui sentiment colectiv de amoralitate fiscala. Primele trei mijloace nu privesc aplicarea legii fiscale. dar in niciun caz starpit. In al saselea rand. in mod justificat.la contribuabili. pentru eludarea platii sumelor datorate la bugetul statului sau la bugetele locale.

a fost mereu cu un pas inainte legilor fiscale. Totusi. aceasta are loc ori de cate ori.sunt cele care privesc supravegherea contribuabililor si a materiei impozabile si sanctiunile care pot fi aplicate. In cazul asa-numitei „evaziuni fiscale legale”. o parte sau totalitatea materiei este sustrasa de la impunere. practica a demonstrat ca evaziunea fiscala este mai putin intalnita in mediul satesc. in randul societatilor ci capital de stat. dar si in economia statului. onest. activa si ingenioasa. taranii constituind o categorie de contribuabili cu un comportament. Salariatii dispun de reduse posibilitati de sustragere de la plata obligatiilor fiscale deoarece impunerea veniturilor lor se face pe baza declaratiei unui tert. alte categorii de persoane. Formele de manifestare a evaziunii fiscale s-au perfectionat continuu. Cat priveste mediile in care fenomenul evazionist se manifesta. este necesar ca si noile mijloace de investigare si de reprimare a acestora sa se adopte cu aceeasi graba. iar dezvoltarea tehnologiilor si a comertului virtual a deschis noi orizonturi pentur acest fenomen. determinarea de catre organele fiscale a materiei lor impozabile este mai facila. In conditiile economiei de piata. Metodele de evaziune schimbandu-se cu o uimitoare rapiditate. adesea. In schimb. FORMELE DE MANIFESTARE A EVAZIUNII FISCALE Evaziunea fiscala a fost. dar. respectiv a angajatorului. din cauza tendintei de a fi sustrase de sub incidenta legii venituri cat mai substantiale. la care impunerea se face pe baza declaratiei ( industriasii. cele mai frecvent folosite metode sunt urmatoarele: . in general. Explicatiile acestei stari de lucruri sunt mai multe. acesta pare a fi lipsit de granite ori de preferinte speciale. in functie de inventivitatea contribuabilului si de larghetea legii. In practica formele de evaziune fiscala legala sunt mai diversificate. ele tinand cont de educatia fiscala a taranilor care reprezinta cea mai veche si mai constanta clasa de contribuabili in tara noastra. determinarea. intotdeauna. Fenomenul evazionist se manifesta cu o ingrijoratoare amploare in economia privata. comerciantii. III. de faptul ca materia impozabila de care dispun ei nu poate fi sustrasa de la impunere prin insasi natura ei si pentru ca averea lor fiind cunoscuta in mediul in care traiesc. organele reale cu se confrunta cu un fenomen evazionist ce ia proportii in masa. determinata de dificulatile reale cu care se confrunta economia statului. liber profesionistii ) beneficiaza de posibilitati mari de sustragere de la plata impozitelor. La acestea din urma evaziunea fiscala se manifesta prin neplata pur si simplu a impozitelor datorate. pozitie ce este. speculand dispozitiile si deficientele legii.

constituirea fiind facuta fie in scopul prelungirii perioadei de scutire. dupa caz. e) Reducerea materiei impozabile prin acordarea de donatii in exces. fie pentru reducerea materiei impozabile. iar posibilitatile de control a materiei impozabile sunt mai mari. contribuabilii opteaza pentru impunerea personala. inregistrate de mijloacele fixe respective in perioada luata in calcul. pentru cel aplicabil persoanelor juridice. reclame sau publicitate. metoda care este de natura sa conduca la diminuarea profitului impozabil prin constituirea unui fond de amortizare mai mare decat cel impus de valoarea uzurii fizice si morale. Evaziunea fiscala ilegala sau frauda fiscala care consta in violarea legii. astfel ca. Rezultatul asocierii fictive este reducerea materiei impozabile prin divizarea profitului si impozitarea acestuia in cote mai mici decat cele datorate daca profitul nu s-ar diviza. Scutirile de impozitul pe profit acordate de stat a avut drept consecinta infiintarea unui mare numar de societati comerciale de catre aceleasi persoane. mai diversificate de manifestare. h) Exploatarea facilitatilor fiscale acordate de stat la infiintarea unor societati comerciale sau in cursul activitatii desfasurate. in realitate. in incalcarea acesteia cu intentie in scopul sustragerii materiei impozabile de la impunere cunoaste forme si mai variate.a) Asocierile fictive cu ocazia constituirii unor societati comerciale. acolo unde legea permite. d) Constituirea de fonduri de rezerva peste nevoile societatii facuta in scopul reducerii profitului. b) Impartirea venitului total in mod egal intre toti membrii unei familii. spre deosebire de depozitele bancare unde dobanda este impozitata. in scopul repartizarii profitului intre mai multi asociati. fara deosebire de contributia acestora la realizarea veniturilor. Este cazul imprumuturilor de stat pe piata interna. . In general in sistemul de impunere pe profitul persoanei juridice exigentele sunt sporite. cheltuieli de protocol. la o baza mai redusa si intr-o cota procentuala mai mica. prin care se atrag disponibilitatile banesti ale populatiei intr-un sistem de credit cu dobanda neimpozabila. in scopul impozitarii separate. unii dintre acestia neavand. c) Optarea pentru sistemul de amortizare accelerata pentru mijloacele fixe. functie de avantajele pe care unul sau altul dintre sisteme le ofera. g) Plasarea economiilor in zone excluse de la plata impozitului pe dobanzi. nicio contributie la constituirea capitalului social sau la activitatea societatii. prin sponsorizari. f) Optarea pentru sistemul de impunere aplicabil persoanelor fizice sau.

Sau o societate infiintata pentru o operatiune determinata. tranzactii prin care sunt „recunoscute” pretentii false. efectuarea de operatiuni de import prin metoda „preturilor de transfer”. evaziunea fiscala imbraca si forme elaborate. dupa care aceasta dispare. Intocmirea de documente de plati fictive. Nedeclararea materiei impozabile sau declararea de venituri impozabile inferioare celor reale. iar aceasta filiala va revinde marfa catre beneficiarul final la un pret real. ori inregistrarea de cheltuieli neefectuate in realitate. Practicarea unor preturi de livrare ori a unor cote de adaos comercial cu un nivel mai ridicat decat al celor afisate. cu aceiasi asociati. care cere si justifica rambursarea TVA. un exemplar real si altul fictiv. Vanzari nedeclarate. In aceeasi sfera se inscriu: procesele false intre doua societati ( care actioneaza. precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva pentru ascunderea operatiunilor reale supuse impozitarii. Vanzarile facute fara factura. - In practica. printr-o filiala a sa sistuata intr-o tara cu fiscalitate redusa. licitatii false. Elvetia. Intocmirea unor declaratii vamale false la importul sau explortul de marfuri etc. In acest fel. Intocmirea si tinerea de registre contabile nereale. declarate sau inregistrate in contabilitate. Astfel. Filialei din Elvetia ii va fi vanduta marfa la un pret minim. cea mai mare parte a profitului se va inregistra . Falsificarea bilanturilor.Procedeele de evaziune fiscala ilegala mai frecvent intalnite sunt urmatoarele: Intocmirea de declaratii de venituri false. in realitate. Trecerea in conturi personale a unor parti din beneficiu. o societate care si-a castigat o buna reputatie prin comportament si rezultate isi inceteaza brusc activitatea si intra in stare de faliment dupa ce si-a transferat profitul in alte tari. in care o societate isi vinde produsele sale catre beneficiarul final. Diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in cheltuielile unitatii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor. de exemplu. Folosirea repetata a acelorasi facturi pentru deducerea unor cheltuieli. fara intocmirea documentelor sau inregistrari in contabilitate. Tinerea de registre de evidente duble. in deplin consens ). sub o alta denumire. si-a instrainat activele etc. ori o societate care nu-si achita obligatiile bugetare spre a aparea.

). evaluarile au un mare grad de aproximatie. in Finlanda la 3% din impozitul anual pe venit. Economia subterana se defineste ca ansamblu al activitatilor economice desfasurate organizat cu incalcarea normelor sociale si ale legislatiei economice. in Marea Britanie. Astfel. trafic de arme. prostitutie etc. trafic de arme. evaziunea fiscala. In Franta. frauda fiscala este estimata la aproximativ 3% din produsul intern brut. coruptie care implica dare si luare de mita. Activitatile cuprinse in sfera economiei subterane se grupeaza pe trei mari module: activitati nedeclarate (productia intreprinderilor clandestine. salariile. activitati delictuale (proxenetism si prostitutie. marimea evaziunii fiscale este estimata intre 7 si 15% din produsul intern brut.5% din produsul intern brut. droguri.8-5. MARIMEA EVAZIUNII FISCALE Marimea evaziunii fiscale este aproape imposibil de determinat. activitati comunitare) si cele nedeclarate organelor fiscale (frauda si evaziunea fiscala. In Suedia frauda fiscala a fost estimata la 3. - Uniunea Europeana clasifica aceleasi activitati intr-o alta structura: - activitati productive licite nedeclarate. fraude de asigurare. activitati frauduloase (munca la negru. . platile nedeclarate sau diminuate). munca la negru. munca benevola. ativitati nerecenzate la nivelul statului prin contabilitatea naationala (activitati casnice. Chiar si in tarile care dispun de instrumente de lucru a caror eficienta este recunoscuta. falsificarea de insemne monetare). jocuri de noroc. trafic de forta de munca). ceea ce inseamna o reducere a sarcinii fiscale a ansamblului corporatiei. din care numai 20% este recuperata de organele fiscale. raportari reduse ale intreprinderilor.in tara in care fiscalitatea este redusa. - IV. bacsisurile). trafic de droguri. avand drept scop obtinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat. activitati productive ilicite de bunuri si servicii (productie si comert cu marfuri contrafacute.

unele masuri nepopulare. contabilitatea nationala nu percepe decat fluxurile monetare ( nu si pe cele reale ). adica a productiei si veniturilor nedeclarate. Instrumentele economice sunt utilizate pentru a masura atat frauda fiscala. Afirmatia politica consta in avansarea unei cifre. cifrele rezultate oferind informatii despre starea economiei. . a unor date incomplete. Aceasta metoda utilizeaza mecanismele contabilitatii nationale cum ar fi venitul national. utilizabila. corespune la ceea ce se mai numeste ëconomia neagra”(frauda si evaziunea fiscala. Estimarea metodica se face utilizand instrumente economice si sociologice. a gradului de ocupare a fortei de munca etc. In cazul acestei economii. acceptat ca atare de cei care efectueaza masuratoare si de cei carora le este adresat rezultatul. evaziunea fiscala se exprima si in cifre absolute. a unei estimari pe baza experientei. productia ilegala de bunuri si servicii si veniturile in natura disimulate. in acest caz. Afirmatia politica are utilizarea mai frecventa in finantele publice si este folosita mai ales pentru aprecierea economiei subterane. a veniturilor si cheltuielilor populatiei. de regula speculativa. cat a determina o reactie in favoarea unor masuri urmarite de cel care lanseaza aceste cifre. atat sub forma relativa cat si absoluta. cu scopul de a convinge cetatenii si oamenii politici ca fenomenul exista in stare acuta si a justifica. in agregatele monetare. a cunostintelor personale. in cadrul unei serii de conturi deschise pentru fiecare sector institutional. munca la negru etc). Totusi.Modul curent de exprimare a marimii evaziunii fiscale este cel relativ si care se exprima prin raportul intre totalitatea veniturilor cuvenite statului estimate a fi sustrase de la aceasta destinatie si produsul intern brut sau prin raportarea totalitatii veniturilor cuvenite statului si estimate a fi sustrase la totalitatea veniturilor fiscale cuprinse in bugetul de stat anual. La randul ei productia nedeclarata. pentru obtinerea unui impact asupra opiniei publive. cat si fenomenul mai vast al economiei subterane. prin acestea.”Economia subterana „ cuprinde productia legala nedeclarata. speculate in aproximatie. mai frecvent. mai putin de a da o informatie reala. Metodele cele mai utilizate pentru masurarea evaziunii fiscale sunt: Metoda aproximarii si Metoda esantionului reprezentativ Metoda aproximarii poate fi rezultatul unei simple afirmatii politice. Estimarea economiei oculte ( si concominent a fraudei fiscale care o insoteste ) se face plecand de la diverse metode care se bazeaza pe constatarea ca aceasta economie lase urme care apar pe piata muncii. Obiectivul este. sau. componenta principala a economiei subterane. Contabilitatea nationala este o reprezentare a ansamblului economiei nationale intr-o forma simplificata. sau sub forma dezacordului intre venit si cheltuieli.

000 lei fapta contribuabilului care. desi acesta putea sa o faca (art. 7 alin. (1) din Legea nr. 6 din Legea nr. 241/2005 ). Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi punerea in circulatie. falsificate ( art. 241/2005 ).Metoda esantionului reprezentativ al contribuabililor are o larga utilizare si este folosita fie in asociatie cu sondaje pentru ancheta de opinie. 4 din Legea nr.000lei la 300. cu regim special. 3-9. fiscale sau vamale ( art. dupa ce a fost somata de trei ori. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi tiparirea sau punerea in circulatie. in termenul inscris in documentele de control. de timbre. (2) din Legea nr. 241/2005 ). in cel mult 30 de zile de la scadenta. fie cu verificari fiscale. V. utilizate in domeniul fiscal. in art. 241/2005 ). . deoarece oamenii nu vor admite ca vor incalca legea. 7 alin. utilizate in domeniul fiscal. banderolelor sau formularelor tipizate. cu stiinta. nu reface documentele de evidenta contabila distruse. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la trei ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea. Astfel: 1) Constituie infractiune si se pedepseste cu amenda de la 50. banderole sau alte formulare tipizate. cu intentie. Ceea ce nu se cunoaste este ca este virtual imposibil de a masura intinderea fraudei. documentele legale si bunurile din patrimoniu. SANCTIONAREA EVAZIUNII FISCALE IN DREPTUL ROMAN Noua lege pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale incrimineaza mai multe fapte. in scopul impiedicarii verificarilor financiare. cu regim special ( art.000.000. a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa ( art. a timbrelor. cu intentie. fara drept. 3 din Legea 241/2005) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente.

241/2005 ). 8 alin.000 euro. 9 alin. in echivalentul monedei nationale. in actele contabile ori in alte documente legale. 241/2005 ). 241/2005 ). Asocierea in vederea savarsirii acestei fapte constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi ( art. a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive. (1) din Legea nr. (2) din Legea nr. 241/2005 ). (3) din Legea nr. g) Substituirea. in tot sau in parte. 9 alin. degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala ( art. c) Evidentierea. Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale: a) Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile. a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Daca prin aceleasi fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500. b) Omisiunea. in echivalentul monedei nationale. a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat ( art. Tentativa acestor fapte se pedepseste ( art. fiscale sau vamale. f) Sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare. 8 alin. prin nedeclararea. distrugerea sau ascunderea de acte contabile. a evidentierii. folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor. 241/2005 ). declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate. fara drept.Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor. avand ca rezultat obtinerea. (3) din Legea nr. d) Alterarea. 9 alin. (1) din Legea nr. memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor.000 euro. e) Executarea de evidente contabile duble. Daca prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100. limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza ( art. . taxelor sau contributiilor. in actele contabile sau in alte documente legale. limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 2 ani ( art. 241/2005 ). (2) din Legea nr. 8 alin.

administratori. ea e inclinata sa considere impozitul mai mult ca pe un prejudiciu si nu ca o legitima contributie la cheltuielile publice si sa vada intodeauna cu ochi rai pe acela care vrea sa-i micsoreze patrimoniul. in conditiile Codului de Procedura Fiscala. conform art. Oficiul va face mentiunile corespunzatoare in registrul comertului.000 euro. de catre invinuit sau inculpat. pe baza evidentelor contribuabilului. sunt decazute din drepturi. iar daca au fost alese. recurgand la cele mai variate si ingenioase metode. constituie motiv de reducere a limitelor pedepsei pentru fapta savarsita la jumatate. ca urmare a savarsirii unei infractiuni. Persoanele care au fost condamnate pentru infractiunile prevazute de legea in cauza nu pot fi fondatori. Spiritul de evaziune fiscala se naste din simplul joc al interesului. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.Luarea masurilor asiguratorii. in echivalentul monedei nationale. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50. in echivalentul monedei nationale. si care nu e decat o forma a egoismului si cupiditatii omenesti. Natura omeneasca are intodeauna tendinta sa puna interesul general in urma interesului particular. In cazul in care. Constituie cauze de nepedepsire si cauze de reducere a pedepselor. 12. pana la primul termen de judecata. care se inregistreaza in cazierul judiciar. sumele datorate bugetului general consolidat. nu se pot stabili. din cele mai vechi timpuri. directori sau reprezentanti legali ai societatii comerciale. 241/2005 intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de reducere sau nepedepsire. in cursul urmaririi penale al judecatii. prin estimare. contribuabilii au cautat sa reduca obligatiile fiscale. - Aceste cauze de reducere sau nepedepsire nu sunt aplicabile faptuitorilor care au savarsit o infractiune de evaziune prevazuta de Legea nr. La data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de condamnare pentru vreuna dintre infractiunile de evaziune fiscala. Este cunoscut ca. oricare ar fi cota impozitului pus in sarcina. acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii. in cazul savarsirii unei infractiuni prevazute de Legea 241/2005 este obligatorie. . instanta va comunica Oficiului National al Registrului Comertului o copie a dispozitivului hotararii judecatoresti definitive. 10 din lege: Acoperirea integrala a prejudiciului. potrivit art. se aplica o sanctiune administrativa. se paote aplica pedeapsa cu amenda.000 de euro.

M. ANDREEA MASTER „STIINTE PENALE” UNIVERSITATEA „ TITU MAIORESCU” Bucuresti 2011 .NICOLAE R.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->