P. 1
Proiectii ice Utilizate in Romania

Proiectii ice Utilizate in Romania

|Views: 267|Likes:
Published by Munteanu Ciprian

More info:

Published by: Munteanu Ciprian on Aug 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/09/2015

pdf

text

original

Proiectii cartografice utilizate in Romania

Cuprins: 1) Definitie.Generalitati. 2) Clasificare. 3) Proiectii civile. 4) Proiectii militare. 5) Bibliografie. 1) Definitie.Generalitati Harta constituie un document de baza pentru multe activitati umane, fiind folosita pentru orientarea in teren , cercetari si proiectari geografice, geologice, agrosilvice, meteorologice, ecologice , s.a. . Pentru militari , harta constituie un document indispensabil pentru planificarea , organizarea, si desfasurarea operatiunilor , luptelor si deplasarilor. Sistemul de proiectie sau proiectia cartografica este procedeul matematic cu ajutorul caruia se reprezinta suprafata curba a Pamantului pe o suprafata plana(harta). Prin proiectie cartografica se asigura corespondenta intre coordonatele geografice (φ,λ) si coordonatele rectangulare (x,y) de pe harta. In planul in care se face reprezentarea , se defineste sistemul de referinta xOy. Principal, problema se pune astfel : fiind dat pe elipsoid ( sau sfera ) un punct , prin coordonatele sale geografice (φ,λ) , sa se determine pozitia imaginii sale din planul de proiectie , prin coordonatele rectangulare (x,y), in care : x=f1(φ,λ) y=f2(φ,λ) , aceste relatii reprezentand forma generala a ecuatiilor hartii. Functiile f1,f2 sunt arbitrare , din aceasta cauza existand numeroase solutii la problema reprezentarii elipsoidului sau a sferei in planul proiectiei. Fiecare solutie reprezinta o proiectie cartografica , avand avantajele si dezavantajele sale. Suprafata elipsoidului nu este desfasurabila . de aceea la reprezentarea acesteia pe un plan, se produc deformatii, care pot afecta distante, arii si unghiuri, ca in figurile :
Corespondata elementelor infinit mici pe elipsoid si in planul proiecţiei

P

x

E’ dλ B A’ ds α A dsp Pe elipsoid D dsm C dx α

dy B’ ds’

C’ dsm’

dsp’

y In planul proiectiei

In anumite cazuri o parte din aceste elemente geometrice se pot reprezenta fara deformatii.

distantele nu se deformeaza . 2) Clasificarea proiectiilor Clasificarea proiectiilor faciliteaza studiul acestora. Acestea se calculeaza dupa formulele : a. . prcatic mai insemnat. pe directiile respective . m2=E/M2 . De exemplu o proiectie arbitrara e proiectia echidistanta . in consecinta . pentru inginerii geodezi. In proiectiile conforme . ce pot deforma atat unghiurile . B) Functie de latitudinea polului Q0 .μ<1 este deformatie negativa. proiectiile cartografice se clasifica astfel: .μ=1 este deformatie nula . in care pe anumite directii se caracterizeaza prin aceea ca . Aceasta proprietate se manifesta numai pe directiile precizate. In clasificarea care urmeaza . Proiectii arbitrare . unde ds’ este o distanta infinit de mica din planul de proiectie . μmin=b. mai ales . care are drept imagine plana ds’. in orice punct din planul unei proiectii echivalente vom avea p=ab=1. m . si deformatia liniara pe paralel. Au fost considerate drept criterii : A) natura elemntelor care nu se deformeaza. cat si ariile si distantele . Ele se folosesc datorita unor alte proprietati. in cazul elipsoidului si n2=G/(Rcosφ)2 in cazul sferei Modulul de deformare areolara este p=mnsini . de regula acest raport este egal cu unitatea). Interpretarea valorii numerice a lui μ este: . A) Functie de elementele geometrice care se reprezinta nedeformate . Astfel.μ>1 este deformatie pozitiva. unghiurile de pe ellipsoid nu se deformeaza prin reprezentarea lor in planul de proiectie). pot fi: Proiectii conforme (figurile infinit de mici de pe suprafata elipsoidului sau a sferei se reprezinta in planul de proiectie prin figuri infinit de mici de pe suprafata elipsoidului sau a sferei se reprezinta in planul de proiectie prin figuri infinit de mici asemenea . n. Pornind de la μ se pot determina deformatia liniara pe meridian. . Pe directiile principale modulele de deformare liniara au valori maxime : μmax=a .b=[(m2+n2+2p)1/2 ±(m2+n2-2p)1/2]/2. astfel ca: a=b=m=n=μ . B) latitudinea polului Q0 al sistemului de coordinate sferice polare. Proiectii echivalente (se caracterieaza prin aceea ca pastreaza constant raportul dintre ariile din planul de proiectie si corespondentele lor de pe suprafata elipsoidului sau a sferei. sunt avute in vedere numai proiectiile care reprezinta un interes theoretic si. unde I este unghiul dintre meridiane si paralele in planul proiectiei. in cazul sferei n2=G/r2 . modulul de deformatie a lungimilor nu depinde de azimutul directiei considerate. iar p=μ2. C) aspectul retelei normale.Deformatiile distantelor din planul de proiectie se studiaza cu ajutorul scarii considerata pe un domeniu infinit de mic din jurul punctului si denumita modul de deformatie liniara. El este notat in general cu μ si e definit cu relatia μ=ds’/ds. in cazul elipsoidului si m2=E/R2 . iar ds este distanta infinit de mica de pe ellipsoid (sfera) . de exemplu pe meridiane .

Intreaga tara se reprezinta pe un singur plan de proiectie in care exista un cerc de deformatii nule de raza ρ0=232. cand 0o<φ0<90o.5 m. cand φ0=90o (Q0 in polul geografic).946 m α=0.027. -proiectii transvetsale (ecuatoriale) .-proiectii drepte( normale sa polare) .policonice. . Proiectia a fost adoptata in Romania in anul 1930 .965 km.pseudocilindrice. Astfel x’=x+500. Pentru transformarea coordonatelor din planul tangent Brasov in planul unicsecant se utilizeaza un coeficient de reducere c=1-1/3000.circulare. axa OY are sensul pozitiv spre N iar OX are sensul pozitiv spre E.8772’’ acest punct nu este materializat in teren. acestea sunt negative in interiorul cercului .0033670034 sistemul de axe de coordinate are originea in imaginea polului Q0 .conice. iar modulul de deformatie areolara este p=μ2. . Pentru a nu avea coordinate negative se utilizeaza coordinate false sau originea e translatata atat pe x cat si pe y cu 500 de km.medii si mari pentru zone ale suprafetei terestre aproximative circulare. cand φ0=0o (Q0 situat pe ecuator).pseudocinice. C) Functie de aspectul retelei normale. 3) Proiectii civile Proiectia stereografica 1930 pe plan unic secant Brasov(Bucuresti) Proiectia stereografica oblica pe plan unicsecant este recomandata pentru intocmirea de harti la scari mici.azimutale. Deformatia liniara relativa este D=μ-1 . Elipsoidul de referinta utilizat este elipsoidul Hayford (1910) care are urmatoarele caracteristici: a=6378288 m b=6356911.51cc=25 o 23’ 32. .99966667 astfel incat xs=xt*c ys=yt*c Modulul de deformare liniara in planul proeictie stereografice 1930 este μs=c+ (xs2+ys2)/4cR02 . Pentru cazul cand polul Q0 nu coincide cu polul geographic reteaua normala difera de reteaua proiectiei. In acest caz functie de aspectul retelei normale proeictiile pot fi: .000 m transformarea coordonatelor geografice (φ.379.λ) in coordonate stereografice 1930 se face cu ajutorul formulelor lui Roussilhe : x=f1(φ. .cilindrice. -proiectii oblice .λ) Pentru usurinta calculelor formulele lui determina coordonate stereografice pentru planul tangent. In ceea ce priveste deformatiile areolare si liniare .λ) y=f2(φ. . . Punctul central sau polul proiectiei este situate la circa 30 km N-V de Brasov si are urmatoarele coordinate: φ0=51G 00c 00cc =45o 54’ 00’’ λ0=28G 21c 38. atingand o valoare maxima D=-33cm / km .000 m y’= y+500. In present nu mai este folosita. c=0. unde R0 este raza medie de curbura la latitudinea φ 0 si este egala cu 6.

63mp/ha.08/km. Coordonatele geografice ale polului de proiectie sunt : φ0=46o latitudine nordica λ0=25o longitudine estica. si positive in afara lui.64mp/ha si +0.037 m Y=338400. in ceea ce priveste deformatiile liniare si areolare . Proiectia stereografica 1970 Proiectia stereografica 1970 a fost adoptata in Romania in anul 1971 . acestea sunt negative in interiorul acestui cerc . Pentru reducerea acestor deformatii s-a ales un plan parallel cu planul secant Brasov . Intreaga tara se reprezinta pe un sigur plan de proiectie . deci asa numitul “system de coordonate 1942”. topofotogrammetrice si cartografice in sectorul civil. coordonatele geodezice ale acestui punct in proiectia stereografica 1930 plan secant Bucuresti sunt urmatoarele : x=558113. iar deformatiile areolare relative iau valori intre 3. Cum proiectia stereografica 1930 este conforma . deformatiile maxime pozitive fiind de +55. si +3. deci figurile infinit de mici de pe ellipsoid se reprezinta in planul de proiectie prin figuri asemenea. Utilizeaza elipsoidul de referinta Krasovsky 1940 orientat la Pulcovo.272 m La repreznetarea orasului Bucuresti in acest plan de proiectie deformatiile liniare relative variaza in intervalul -3. La reprezentarea orasului Bucuresti in proiectia stereografica 1930 pe plan unic secant Brasov deformatiile liniare relative variaza intre -18. Proiectia stereografica 1970 este conforma.39 cm / km . putem spune ca in planul de proiectie unghiurile sunt nedeformate. in zonele limitrofe ale tarii.17 cm/km .14 cm/km pentru zona de sud. astfel incat cercul de deformatii nule sa treaca prin punctual geodezic de ordinul I “Foisorul de Foc” situate in centrul orasului . Deformatiile areolare au valori cuprinse intre -0.42/ha.68mp/ha si -2.718 km. in care exista un cerc de deformatii nule de raza ρ0=201. pentru zona de nord a Bucurestiului .32 cm/km si -12. impreuna cu sistemul de cote referite la Marea Neagra pentru efectuarea lucrarilor geodezice . atingand valoare maxima in centru (D = -25 cm/km) si pozitive in afara lui . Sistemul de axe de coordonate rectangulare plane este definit astfel : . in care exista un singur plan de proiectie .in centru .

unde R0 este raza medie de curbura la latitudinea φ0 si este egala cu 6. pana la +65.. se utilizeaza un coefficient de reducere : c=1-1/4000 =0. 4) Proiectii militare Proiectia Gauss-Kruger . Deformatiile liniare relative in proiectia stereografica 1970 variaza de la -25. in imaginea polului proiectiei . Pentru transformarea coordonatelor din plaul tangent la ellipsoid in polul Q0(xt.ys).axa Oy are sensul pozitiv spre est.378.originea este imaginea plana a polului Q0. Deformatiile areolare relative au valori cuprinse intre -5. Ca si la proiectia stereografica 1930 se utilizeaza “coordonatele false” x’ si y’.axa Ox este imaginea plana a merdianului φ0 si are sensul pozitiv spre nord.00 cm/km.99975 . Deformatia liniara relativa este D=μ-1 .00mp/ha in polul proiectiei si +12/76 mp /ha la distanta de 380 km fata de acest punct.956 m.00 cm/km in punctele extreme ale tarii . Transformarea coordonatelor geografice in coordonate stereografice 1970 se face pe baza unui algoritm propus de Vladimir K. . iar xs=xt*c ys=yt*c Modulul de deformatie liniara in planul proiectiei stereografice 1970 este μs=c+ (xs2+ys2)/4cR02 . Hristov. .yt) in planul secan de raza ρ0 (xs. iar modulul de deformatie areolara este p=μ2.

Proiectia Gauss-Kruger este o proiectie cilindrica . stabilite astfel: -originea sistemului xOy este la intersectia meridianului axial cu ecuatorul. in care vrem sa calculam valoarea modulului de deformare liniara. este axa de simetrie si axa Ox . transversala si conforma. Modulul deformatiilor liniare este μ=l+l2cos2φ(1+η2) . in practica se utilizeaza frecvent fuse de 6o si 3o. impartit.y). cu sensul pozitiv spre nord. luat ca axa Oy. in prealabil . avand sistemul propriu de axe coordonate plane . In planul de proiectie Gauss . Pozitia geografica a unui fus este definita prin longitudinea meridianului axial. in oricare fus. In tara noastra a fost adoptata. 3 – in orice punct de pe meridianul axial deformatiile sunt nule (modulul de deformatie liniara este egal cu unitatea). Fiecare fus se reprezinta in mod independent . cu sensul pozitiv spre est. Romania este situate in fusul numarul 34 (cu meridianul axial de 21 o Est Greenwich) si in fusul numarul 35 (cu meridianul axial de 27o Est Greenwich). Diferenta dintre meridianele marginale caracterizeaza marimea fusului . de pe ellipsoid are ca imagine un punct P’(x. pe fuse. dar este posibil sa se foloseasca si fuse locale . Prin partea centrala a fusului trece meridianul axial. Proiectia Gauss poate realiza o reprezentare plana a intregului elipsoid de rotatie . unde η2=e’2cos2φ. Longitudinea punctului fata de meridianul axial este l= λ . pentru lucrari geodezice. in aceeasi perioada a fost adoptat si elipsoidul Krasovsky 1940 . pentru hartile topografice si alte genuri de lucrari . se reprezinta tot printr-un segment de dreapta . al unui fus cu meridianul axial φ 0=.λ) .λ 0. Deformatia relative a distantelor este D=μ-l si modulul de deformare a ariilor este p=μ2. Orice fus se intinde de la Polul nord la Polul sud si este delimitat de doua meridiane numite meridiane marginale. de alte dimensiuni. satisface urmatoarele conditii : 1 – este conforma. . din cadranul fusului . se considera ax Ox. cu sensul pozitiv spre nord . -meridianul axial . in anul 1951. 2 – meridianul axial al fusului care se reprezinta printr-un segment de dreapta. Reprezentarea plana in proiectia Gauss . reprezentat printr-un segment de dreapta. un punct P(φ. -arcul ecuator . oficial . cu punctul astronomic fundamental la Pulkovo .

T. face parte din grupa proiectiilor cilindrice transversale conforme. Deci proiectia U. Proiectia UTM Proiectia U. acestea crescand pe masura ce ne indepartam de meridianul axial. . ci secant..T. cu aprobarile de rigoare . aceste deformatii maxime.Deformatiile relative ale distantelor . datorita faptului ca deformatiile liniare sunt mici. reprezentarea terenului este precisa pe o harta topografica executata in proiectia U. Intersectia dintre suprafata terestra si suprafata cilindrului se face dupa doua meridiane numite meridiane de secanta. ales in asa fel incat meridianul axial al acestuia sa treaca prin zona de reprezentat.T.M.T.M. pe fuse de 3o. de obicei . Deci.6 cm/km pe meridianele marginale ale fusului de 3o si de +66. In proiectia U. In proiectia Gauss-Krüger stim ca deformatiile liniare de-a lungul meridianului axial (central) al fluxului sunt nule (sau modulul de deformatie liniar este egal cu 1). reprezentarile la scara 1:5000 si la scari mai mari (1:2000. in proiectia Gauss. fiind tot o proiectie conforma.M. este o proiectie cu ajutorul careia se poate reprezenta intreg globul terestru avand avantajul ca se reduc deformatiile liniare datorita faptului ca se introduce un factor de scara de-a lungul meridianului axial (central) al fusului (zonei). in Romania si in alte tari . Reprezentarea suprafetei terestre se face pe zone de 6o diferenta de longitudine. ajungand la o valoare maxima in apropierea meridianelor marginale ale fusului. meridianul axial (central) al zonei nu mai este ca si la proiectia GaussKrüger. Pentru lucrari speciale. Altfel spus.1:1000 etc ) se fac . la latitudinea medie a Romaniei de 46o sunt de 0 cm/km pe meridianul axial al fusului . aceasta nedeformâ nd unghiurile (modulul de deformatie unghiular este egal cu 1). la latitudinea medie a tarii noastre la aproximativ 75-77 cm/km. se poate utilize un fus local .M.M. in vecinatatea meridianelor marginale se injumatatesc datorita introducerii acestui factor de scara de-a lungul meridianelor axiale ale fuselor (zonelor). care dau o reprezentare a elipsoidului de referinta direct pe planul cilindrului.T. iar deformarile unghiulare sunt nule. +16. acest factor de scara care apare de-a lungul meridianelor axiale ale zonelor se datoreaza faptului ca. In scopul limitarii deformatiilor produse de proiectia Gauss .4 cm/km pe meridianele marginale ale fusului de 6o. proiectia U.

T. Pentru a evita coordonate X (abscise) negative ale punctelor situate la stâ nga (la vest) de meridianul central al zonei se adopta prin conventie meridianul de abscisa X = 500. prin curbe oarecare. in sens antiorar. care se reprezinta printr-o linie dreapta. vom scadea 500.T.T:M. Paralele sunt simetrice fata de Ecuator . b) reprezentarea meridianului axial (central) al unei zone este o dreapta fata de care proiectia este simetrica. descreste pâna la 0. b) axa Oy (ordonata) este pe verticala si este data de proiectia meridianului central (axial) al zonei respective. Aceasta retea de coordonate rectangulare.900. factorul de scara este 1.M.000 m. este raportata la un elipsoid asociat sistemului W.M.M. ci secant.T. Cu alte cuvinte toate coordonatele X in proiectia U.G. In emisfera sudica apare particularitatea referitoare la coordonate Y (ordonate) negative.000 metri E si V fata de meridianul axial (central) al zonei respective.000 m? De la Ecuator la Polul Sud sunt 90o latitudine.T. meridianele fiind simetrice fata de meridianul axial al zonei care conform conditiei puse se reprezinta printr-o linie dreapta.000 m. vom vorbi putin mai departe.9996. Pozitia unui punct oarecare in planul proiectiei (in planul hartii) se determina intr-o retea de coordonate rectangulare X.9996 de-a lungul meridianului axial si creste pâna la 1.M. aceasta ducând la o precizie ridicata atat la pozitionarea elipsoidului cât si la determinarea parametrilor elipsoidului. altfel spus. a) axa Ox (abscisa) este pe orizontala si este data de proiectia ecuatorului in planul hartii topografice. formulele exacte de determinare a acestor corectii se gasesc in cartile de specialitate si in cartile de cartografie matematica.000 de-a lungul liniilor (meridianelor) de secanta.000 m E si respectiv 680. c) scara pe directia meridianului axial este k0 = 0. Intr-o zona de 6o exista linii de secanta (deformatii liniare nule) situate la aproximativ 180.0010 in zonele limitrofe ale zonei.000 m. Deci meridianele de secanta se afla la 320. proiectia U. prin metode de pozitionare globala.M. numite meridiane de secanta. contin aceasta translatie de 500. pentru evitarea coordonatelor negative.S. Distanta la teren acoperita de 1o de latitudine este de cca. meridianul axial al zonei de 6o este translatat spre stâ nga cu 500. Y.000. Suprafata elipsoidului pe plan se proiecteaza astfel: a) reprezentarea sa fie conforma (modulul de deformatie unghiulara este nul). se numeroteaza incepând de la meridianul de longitudine 180o (meridianul opus meridianului ce trece prin punctul Greenwich). Meridianele si paralele se reprezinta in proiectia U. dar numai pentru coordonatele din emisfera sudica. Sau.000 m pentru a evita coordonate negative in interiorul zonei respective.T.000 m E fata de meridianul axial translatat spre stâ nga cu 500. d) sistemul de coordonate propriu fiecarui fus. Despre aceasta retea rectangulara in proiectia U.000 m . sunt inversate ca in cazul proiectiei Gauss-Krüger.000. In proiectia U. Pentru a evita ordonate negative in emisfera sudica se adopta ca Ecuatorul sa aiba ordonata de 10.M.T. Daca dorim sa aflam pozitia exacta a unui punct oarecare fata de meridianul central al zonei respective. este o proiectie care se preteaza la reprezentarea intregii suprafete terestre.000 m. De ce 10. Ca si in cazul proiectiei Gauss-Krüger. Apare intrebarea fireasca. Acestea se pot determina prin folosirea factorului de scara.Zonele in proiectia U.000. sau reteaua rectangulara ia nastere ducâ nd linii paralele la axele de coordonate ale fiecarei zone.000 m E.000 metri (500 km E) (vezi fig. Axele sistemului rectangular al unei zone de 6 o in proiectia U.000 m≈ 10. Pentru anumite operatiuni speciale de geodezie si artilerie in care sunt implicate distante lungi si precizii ridicate. deci cilindrul care este circumscris elipsoidului nu mai este tangent la meridianul axial (ca in cazul proiectiei Gauss-Krüger). sunt necesare anumite corectii pentru distantele masurate pe harta.M.-84 determinat cu ajutorul satelitilor artificiali ai Pamântului. 3). Proiectia U. meridianului axial (central) i se atribuie o valoare falsa a estului de 500. cu cifre arabe de la 1 la 60. 111 km deci: 90× 111 km=9.T. dupa doua meridiane simetrice fata de meridianul axial.

aproximativ jumatatea tarii.9996). – existenta mai multor zone in proiectia U. Meridianele la Est de meridianul origine merg pâna la valoarea de 180o si sunt identificate ca longitudine estica. Longitudinea se masoara atât spre Est câ t si spre Vest incepâ nd de la meridianul de origine (meridianul ce trece prin punctul Greenwich).Coordonatele geografice sunt exprimate in masuri unghiulare. meridianul axial al zonei este secant la suprafata cilindrului (factorul de scara pe meridianul axial este ko=0.000). Problema transformarii coordonatelor dintr-o zona in alta va fi tratata intr-un capitol ulterior. iar suprafata terestra se intersecteaza cu suprafata cilindrului dupa doua meridiane de secanta (factorul de scara pe aceste meridiane de secanta fiind kS=1.T. – in proiectia U. Similar se procedeaza si cu longitudinile vestice. mai precis in grade sexazecimale incepâ nd cu valoarea de 0o la Ecuator. astfel incâ t se indica mereu directia N sau S. proiectia se aplica pe zone delimitate pe meridiane numite fuse. – proiectie conforma.T. paralelele fiind numerotate pâ na la valoarea de 84o N si 80o S . – Româ nia se afla pe fusele 34 si 35.T.T. Aceasta operatiune este impusa de anumite operatiuni ce se executa pe suprafete a doua zone invecinate (adiacente). latitudinea poate avea aceeasi valoare numerica de la N la S de Ecuator. – sistemul de coordonate rectangular este propriu fiecarui fus.M. Concluzii la proiectia U. (ca si in cazul proiectiei Gauss-Krüger) face necesara posibilitatea transformarii coordonatelor dintr-un fus in celalalt.M.M. marginea de jonctiune dintre cele doua zone este meridianul de longitudine de 24o. deformatiile unghiulare in orice pozitie pe harta sunt nule. . – proiectia U.M. se refera la intreaga suprafata terestra. – pentru ca erorile de deformare liniare sa fie minime si obtinerea astfel unei precizii ridicate pe harta.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->