Sub 1.

Ce este DD Conceptul de dezvoltare durabila exprima procesul de lrgire a posibilitilor prin care generaiile prezente si viitoare isi pot manifesta pe deplin opiunile in orice domeniu economic, social,cultural sau politic, omul fiind aezat in centrul aciunii destinate dezvoltrii. Dezvoltare economica durabila presupune existenta unor condiii economice , culturale si de mediu favorabile. Daca din perspectiva istorica, condiiile economice au avut un rol covritor in evoluia speciei umane, celelalte condiii nu mai pot fi, astzi, ignorate, componenta economica reprezentnd, insa factorul esenial al dezvoltrii. In Raportul Brundland , intitulat Viitorul nostru comun elaborat de Comisia Mondiala Independenta pentru mediu si Dezvoltare, prezentat la Conferina Naiunilor Unite de la Rio de Janeiro, din Iunie 1992. dezvoltarea economica durabila este conceputa in viziunea reconcilierii dintre om s natura in sensul stabilirii unui nou parteneriat intre cele doua entitati, a echilibrului si armoniei dintre ele , pe o noua cale de dezvoltare, care sa susin progresul uman nu numai in cteva locuri si pentru cativa ani, ci pentru ntreaga planeta si pentru un viitor mai ndelungat. Raportul mondial al dezvoltrii Umane (1996), elaborat sub egida Programului Naiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD), sintetizeaz patru componente eseniale ale paradigmei dezvoltare durabila: a) Productivitatea: populaia trebuie sa-si sporeasc productivitatea si sa participe deplin la procesul de generarea a veniturilor, creterea economica reprezentnd un subsistem al modelelor de dezvoltare umana; b) Echitatea: populaia trebuie sa aib acces echitabil la opiuni; c) Durabilitatea: accesul la opiuni trebuie asigurat nu numai pentru generaiile prezente, ci si pentru generaiile viitoare. Toate formele de capital-fizic, uman si mediu - trebuie rentregite; d) mputernicirea: omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la procesele care-i modifica viata. Pentru realizarea condiiilor compatibilitate a celor patru cerine, strategia dezvoltrii durabile include, ca un element esenial, simultaneitatea progresului in toate cele patru dimensiuni. Conceptul de dezvoltare durabila, aprut cu aproape un deceniu in urma, suscita inca discuii si este interpretat in mod diferit de economiti, sociologi, filosofi, ecologiti etc. Astfel, dezvoltarea durabila este conceputa, de unii autori, ca meninerea posibilitilor si condiiilor de viata pentru generaiile viitoare, in special a resurselor naturale regenerabile, cel puin la nivelul celor existente pentru generaiile actuale, si reducerea factorilor de mediu afectai de poluare. Alii considera durabilitate drept un mod de prezentare a eficientei economice in managementul serviciilor oferite pe baza nzestrrii cu resurse naturale (Kennedy si Tirwall, 1972). O alta categorie de autori apreciaz ca respectivul criteriu al eficientei economice convenionale este legat de echitate a de generaiile viitoare in factorilor de mediu (Solow, 1993). Elementul central al conceptului de dezvoltare durabila este prezentat de interaciunea dintre populaie, progres economic si potenialul de resurse naturale, evideniindu-se ca probleme eseniale: optimizarea raportului nevoi resurse, obiective de atins, mijloace necesare, pe baza compatibilitii lor reciproce in timp si spaiu. Trebuie sa fie conceput si realizat un asemenea mediu economic care, prin intrrile si ieirile sale,se afla in compatibilitate dinamica cu mediul natural, dar si cu nevoile prezente si viitoare ale generaiilor care coexista si se succed. In linii mari, conceptul de dezvoltare durabila este acceptat si sprijinit pe plan mondial, mesajul sau fiind preluat de Conferina de la Rio de Janeiro din 1992, unde discuiile s-au axat in special pe urmtoarele aspecte: a) definirea dezvoltrii durabile; b)determinarea condiiilor de realizare a acestei dezvoltri; c)msurarea, cuantificarea dezvoltrii durabile prin gsirea unui indicator care sa exprime faptul ca o naiune sau o economie in ansamblul sau se ncadreaz, sau nu, intr-un mod de dezvoltare durabila. Obiectivul general al dezvoltrii durabile este de a gsi un optim de interaciune si compatibilitate a patru sisteme:economic, uman, ambiental si tehnologic, intr-un proces dinamic si flexibil de funcionare. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltri de lunge durata care poate fi susinuta de ctre cele patru sisteme. Pentru ca sistemul sa fie operaional, este necesar ca aceasta susinere sau viabilitate sa fie aplicata in toate subsistemele ce formeaz cele patru dimensiuni ale dezvoltrii durabile plecnd de la energie, agricultura, industrie pana la investiii, aezrii umane si biodiversitate. Cerinele minime pentru realizarea dezvoltrii durabile includ: redimensionare creterii economice, avnd in vedere accentuarea laturilor calitative ale produciei; eliminarea srciei in condiiile satisfacerii nevoilor eseniale loc de munca, hrana, energie, apa, locuina si sntate; asigurarea creterii populaiei la un nivel acceptabil(reducerea creterii demografice necontrolate); conservarea si sporirea resurselor naturale, 1

ntreinerea ecosistemelor, supravegherea impactului dezvoltri economice asupra mediului; reorientare tehnologica si punerea sub control a riscurilor acesteia; descentralizarea formelor de guvernare, creterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia. Aspecte multiple ale dezvoltrii durabile, de la creterea economica si ocuparea populaiei pana la egalitate dintre sexe, protecia mediului si libertile individuale, sunt tratate intr-o viziune integratoare, accentul fiind pus pe lrgirea posibilitilor de manifestare a opiunilor oamenilor. Din sfera larga a opiunilor posibile, trei sunt considerate eseniale: longevitatea, educaia si standardul de viata. Acestea stau la baza indicelui dezvoltrii umane(IDU) care ofer o msura simplificata dar utila a unei realitati complexe. Indicatorii utilizai la calcularea IDU sunt: sperana de viata, gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant, ce reflecta nivelul de educaie, PIB pe locuitor, ca msura a standardului de viata. Problematica dezvoltrii durabile a rmas si va ramane in actualitatea preocuprilor mondiale mai ales datorita discrepantei care exista intre recunoaterea teoretica a importantei acesteia si rezultatele concrete nregistrate pana in prezent, subsumate ideii de progres social. In ultimele decenii, pe plan mondial, s-au realizat progrese in toate domeniile si s-au nregistrat schimbri semnificative la nivelul dezvoltrii umane. Strategia dezvoltrii durabile devine operaionala prin politici naionale adecvate, in msura sa favorizeze compatibilitatea sistemelor ce se intercondiioneaz in timp si spaiu, colaborarea si cooperarea cu caracter regional, internaional si mondial. Dezvoltarea durabila nu este un scop in sine, ci un mijloc pentru a stimula progresul tehnic si economic, prin distribuirea mai echitabila a efectelor sale asupra generaiilor prezente si viitoare. Problema comuna a tuturor tarilor la nivel planetar, este strategia dezvoltrii durabile trebuie abordata innd seama de decalajele existente astzi in lume, de impartirea tarilor in dezvoltate si subdezvoltate; bogate si srace. Dei obiectivul final al strategiei dezvoltrii durabile este acelai pentru toate tarile lumii, problemele concrete ce urmeaz a fi rezolvate sunt foarte diferite de la o tara la alta. Recunoaterea dependentei dezvoltrii economice de resursele naturale si starea lor fizica si formularea conceptului de dezvoltare au loc in cadrul unei confruntri ndelungate intre diferite concepii privind protecia mediului natural, din care menionam: concepia geoconcentrica, cea biocentrica si cea antropocentrica. Din elementele comune, raionale si utile ale acestor trei concepii privind protecia mediului natural, se poate ajunge la una generalizatoare concepia reconcilierii omului cu natura si cu sine nsui . Acest concept presupune respect fata de legile naturii in activitatea economica, conduce la prevenirea deteriorrii condiiilor de mediu, care este pe deplin posibila, in condiiile compatibilitii dintre dezvoltarea produciei si mediul nconjurtor. Sub 2: Rolul Ong-urilor in mentinerea durabilitatii ecosistemelor Dupa cum se poate observa mai jos rolul ong-urilor de mediu in special este de a educa, informa, a aduce la cunostinta si a propune solutii autoritatilor in primul rand si polulatiei in al doilea rand pentru a lua masuri cu privire la anumite probleme. In privinta ecosistemelor sa cititi despre delta dunarii si marea neagra , sau salvati padurea si asa mai departe Cluj Asociatii de mediu : realizari si propuneri Intr-o societate democratica cetatenii au un cuvint de spus. Si asta nu doar o data la 4 ani cind sunt bagati in seama de politicieni ci zi de zi. Democratia participativa este mijlocul prin care se pot rezolva multe dintre problemele societatii. Constienti de acest lucru, oameni carora le pasa de ce se intimpla in jurul lor, incearca sa schimbe lucrurile in bine actionind in cadrul organizatiilor neguvernamentale. Ca sa-si faca auzit glasul, societatea civila organizata in ONG-uri trebuie sa aiba o voce puternica si coerenta. De aceea, ONG-urile clujene de mediu, reunite in coalitia ECO-CLUJ, au decis sa ia periodic atitudine comuna fata de cele mai acute probleme de mediu din Cluj si din tara, prin documente de pozitie. Cel mai recent dintre acestea a fost adoptat in 16 iulie 2001: 1. Sustinem grabnica discutare si aprobare in Parlament a Ordonantei de Urgenta 236 / 2000 (" Legea Ariilor Protejate"), cu imbunatatirile necesare, inclusiv amendamentele propuse de ONG-urile de mediu si specialistii in domeniu. Intr-adevar, Ordonanta a fost aprobata prin lege, aparuta in Monitorul Oficial din 2 august, cu multe modificari, incluzind o buna parte din cele propuse de ONG-uri. Urmeaza acum punerea ei in practica, lucru mult mai anevoios si complex decit adoptarea. 2

2. Solicitam imbunatatirea accesului public efectiv la informatiile de mediu de orice gen, precum si crearea mecanismelor de participare publica la luarea deciziilor cu impact in mediu. Legea mediului prevede ca informatiile de mediu sint de interes public. In practica multe sint inca tratate ca si confidentiale. Nu doar cele privind radioactivitatea, ci si unele absolut elementare, legate de ape, de paduri... Lipsesc mecanismele utilizabile practic de cetatean. Lipsesc din practica autoritatilor, caci solutii exista si ONG-urile le cunosc. Cit despre participarea publica la luarea deciziilor, exista un embrion, o procedura aplicata teoretic, dar care rareori poate in forma ei actuala sa fie o adevarata participare publica. Si nu pentru ca publicul nu ar fi interesat, ci pentru ca procedura nu e adecvata. Dezbaterile publice asupra problematicilor de mediu sunt o "pasare rara". 3. Solicitam protejarea eficienta a surselor de apa utilizate in prezent si ne manifestam dezaprobarea fata de politica de abandonare (in loc de protejare) a surselor existente si dare in exploatare a unor surse noi, incalcind astfel cele mai elementare principii de dezvoltare durabila. Lacul Gilau avea cindva apa de buna calitate. Din 1990 a inceput explozia de case de vacanta cu latrine si tot tacimul pe malurile Somesului Rece si Cald, gramezi de gunoi si rumegus si alte surse de poluare care au impinzit bazinul superior al Somesului. Scaparea chestiunii de sub control de catre autoritati a dus la poluarea lacului, plus ca el a fost colmatat in timp. Si in loc sa fie luate masuri de protectie, lacul Gilau se abandoneaza si luam pe viitor apa din Lacul Somesul Cald. Si apoi din Tarnita... Tot mai departe, tot mai scump... Ce ne facem cind ajungem spre izvoare? In loc sa protejam sursele de apa, le exploatam pina se degradeaza si apoi atacam altele, desi stim ca sint limitate. 4. Solicitam abordarea integrata a managementului deseurilor si in mod particular: -adoptarea de urgenta a unei decizii privind structura alternativa la actuala rampa de gunoi Pata-Rit, a carei ultim (speram) termen de inchidere se apropie cu repeziciune; -realizarea rampelor de gunoi prevazute in PUG-urile comunelor din judetul Cluj; -masuri energice pentru solutionarea problemei rampelor ilegale de gunoi; -solutionarea problemei nevalorificarii si deversarii necontrolate a rumegusului in zona montana. Rampa de la Pata Rit trebuia demult inchisa. De 10 ani se tot arunca bani in vint, se fac studii de fezabilitate si cand sa se ia o decizie se reincepe circul de la zero. Sintem in ceasul al 12-lea, bomba ecologica de acolo sta sa explodeze, iar autoritatile si politicienii inca bijbiie si nu au luat decizia unde si cum amplasam facilitatea pentru gunoiul menajer. Si cit va mai dura pina devine realitate... Dar in sate? Cum arata marginea satelor, lizierele si piraiele? De mult timp trebuiau comunele sa aiba rampe de gunoi. Cite au? Ne place sa ne ingropam in gunoi? Daca cei ce golesc ilegal camioane de gunoi la marginea orasului nu ar scapa asa ieftin, citi ar avea curajul sa arunce masiv in rampele ilegale care ne strajuiesc intrarile in Cluj? Iar in zona montana se aduna in continuare muntii de rumegus. Care e o calamitate pentru natura. Desi ar putea fi valorificat. Nu il ardem, nu il brichetam... Iar PAL importam din Polonia! 5. Solicitam stoparea reducerii spatiilor verzi ale Clujului si declararea celor existente ca zone protejate de interes local. Clujul are spatii verzi cu mult sub normele legale si sub media europeana pe cap de locuitor. Chiar si fata de alte orase ale Romaniei stam foarte prost. Si ce facem? In loc sa le extindem, le distrugem pe putinele pe care le avem cu garaje si parcari, cu gherete... Plombam cu sedii de banci ultimele parcele libere in zona centrala, de parca nu avem atitea zone cu maghernite... Altii isi pazesc parcurile, fac demolari ca sa le extinda, noi ne batem joc de ele. Si ne furam singuri caciula incluzind in intravilan Fagetul si apoi ne laudam ca a crescut suprafata verde din oras. Pina nu se umple si Fagetul de vile construite abuziv. Urbanism? La Cluj notiunea dispare, desi avem atitia urbanisti excelenti. Ne nenorocim orasul dar ne batem cu pumnul in piept cit de buni patrioti mai sintem ! 6. Solicitam finalizarea si punerea in aplicare a Planurilor Urbanistice de Zona Protejata pentru toate ariile protejate din judetul Cluj, cu accent pe zonele "fierbinti" cum sint Cheile Turzii. Din 1994 s-a inceput realizarea de planuri urbanistice de zone protejate pentru majoritatea obiectivelor declarate protejate, pentru a li se stabili limitele, regimul de folosire si ocrotire. Nici acum nu au toate acele studii si deci regimul lor e nebulos, nefiind prin urmare protejate nici macar pe hirtie. Cum sa le ocrotim daca nici partea legala nu am pus-o la punct? Si cu regulamentul si planul de management al Cheilor Turzii o lungim de 8 ani, desi e cea mai importanta arie din judet si toti o declara prioritara... 7. Solicitam promovarea eco-turismului ca alternativa la turismul de tip clasic (cu mari infrastructuri si impact major in mediu) si neacceptarea de mari infrastructuri turistice (gen hoteluri si sate de vacanta) in zone sensibile ecologic. 3

Multi factori de decizie traiesc cu capul in norii anilor 60, inchipuindu-si ca turism inseamna hoteluri gigant, mari parcari, parcuri de distractii, mult beton, zgomot, muzica si urbanizare. Pe cind in lume directia e cu totul alta, spre turism rural, ecologic, cultural, sportiv, spre infrastructuri de mici dimensiuni, cu impact cit mai redus asupra naturii, culturii si vietii traditionale din regiunea in cauza. Noi avem Apusenii ca o comoara si in loc sa punem bazele unui turism ecologic, continuam sa ii distrugem si visam mari statiuni. Ba chiar planuim sate de vacanta in plina arie protejata. 8. Solicitam stoparea distrugerii putinelor paduri pe care le mai avem si luarea de masuri drastice de stopare a defrisarilor ilegale dar si a jafului "cu acte in regula", inclusiv de pe padurile comunale si private si asa-zisele "pasuni impadurite". S-a taiat enorm in ultimul deceniu. Si legal si ilegal. Romania a ajuns o tara saraca in paduri. Sintem mult sub media Europei. Mai grav e ca din zonele izolate nu scoate nimeni nici macar doboraturile, in schimb taiem si furam tot de pe linga drumuri, din jurul localitatilor, nenorocim si padurea si prin ea pe termen lung si solul si apele... Ce sa mai vorbim de peisaj. Si avem ipocrizia sa mentinem multe paduri frumoase cu regim de "pasune impadurita". Pastram padurile in scripte, le facem sa dispara in practica. Taiem 7 brazi din 10 si apoi ne miram ca la primul vint puternic cad si restul si se produce o "doboratura" la care de vina e natura, noi mai deloc. Clasamentele recente ne aduc la cunostinta ca noi clujenii sintem printre primii. La ilegalitati forestiere. 9. Solicitam infiintarea Comitetului de Bazin Somes (prevazut de Legea Apelor si de HG 1212 / 2000), care trebuia deja sa existe si sa cuprinda si un reprezentant ONG. Aici e inca un punct cistigat. Am aflat cu bucurie ca mult asteptatul Comitet de bazin se constituie. Joi, 23 august, ONG-urile de mediu si-au desemnat delegatul in aceasta structura. Speram sa fie functionala si sa faca treaba buna! 10. Solicitam modificarea principiilor care stau la baza gestiunii resurselor naturale (ex. ape, paduri etc.) in sensul aplicarii principiilor ecologice si nu a celor de satisfacere a nevoilor umane din prezent. Cu multe decenii in urma omul se gindea doar la el si vedea natura doar ca pe un bun inepuizabil si stoic, de exploatat. Acum declarativ recunoastem ca trebuie sa gindim pe ansamblu, din punct de vedere al necesitatilor unui intreg ecosistem, nu doar al speciei noastre, pentruc ca altfel tot noua ne facem rau. Numai ca aplicam in continuare principiile vechi. Clasificam calitatea apei dupa masura in care tehnologia noastra o poate face potabila pentru noi sau buna de alte utilizari. Nu ne pasa ce patesc vietuitoarele din ea. Si noxele pentru aer, si poluarea solului, o masuram in functie de cit de tare ne afecteaza pe noi. Daca pentu noi un poluant are concentratie nepericuloasa, consideram situatia ca fiind in regula. Nu ne pasa ca afecteaza mortal alte specii de animale sau plante... 11. Solicitam adoptarea unei politici coerente si durabile privind traficul auto si transportul in ClujNapoca, cu favorizarea transportului in comun si traficului pietonal si biciclistic si descurajarea celui automobilistic, in special in zona centrala si in cele rezidentiale. Cu timiditate s-au pus niste stilpisori pentu a apara trotuarele de masini. Dar in rest le tot incurajam si in loc sa le alungam din centru le atragem. Daca transportul in comun nu e bun si cu bicicleta e prea riscant sa circuli si nu sint nici un fel de infrastructuri, sigur ca toti vor sa umble cu masina. si cum numarul de masini tot creste si orasul nu, blocajul e tot mai mare. Dar autoritatile planuiesc sa extinda facilitatile pentru masini, sa "fluidizeze" traficul, sa faca parcari noi in zona centrala. Din fericire nu sint bani pentru parking-ul subteran din Piata Avram Iancu, proiect care nu ar face decit sa atraga traficul in zona centrala si nicidecum sa contribuie la descongestionarea acestuia, nemaivorbind de evacuarea in atmosfera a uriasei cantitati de gaze de esapament care s-ar acumula in subteran. Cei care decid ar trebui sa limiteze accesul auto in zona centrala si sa alunge angro-urile si alte structuri ce atrag trafic. Pe cind ne intoarcem totusi cu fata spre normalitate si transport durabil? Sub 3: POLITICA ECOLOGIC A UNIUNII EUROPENE Dezvoltarea economico-social contemporan are loc n strns legtur cu fenomenul globalizrii economiei mondiale, ceea ce face ca multe din procesele vieii economice contemporane s se influenate reciproc. Mai mult ca oricnd, interferenele ecologice ale interdependenelor globale afecteaz toate statele lumii. Caracterul global i transfrontalier al problemelor ecologice afecteaz i rile europene n general, ale Uniunii Europene, n particular. 1. Caracteristicile politicii ecologice a Uniunii Europene 4

n Tratatul de la Roma nu se gsesc referiri speciale la o politic comun n domeniul ecologic i la eforturile economice pentru susinerea acestei politici. Politica comunitar n domeniul ecologic s-a dezvoltat mai trziu, a prins contur i s-a cristalizat n ultimele trei decenii ale secolului douzeci. Pn n acel moment conducerea politicii ecologice a CEE s-a realizat prin Directive, Regulamente, Decizii i Recomandri ctre rile membre i se refereau mai cu seam la controlul gradului de poluare a atmosferei. O politic comunitar ecologic cu adevrat european a fost lansat n anul 1972, impulsul fiind dat de Conferina Naiunilor Unite asupra mediului nconjurtor, desfurat la Stocfcholm, i a fost conceput ca un program managerial pentru ngrijirea i protejarea climatului ambiental ia nivelul ntregii grupri. Actul Unic European adoptat n anul 1987 a adus modificri impbrtatite n coninutul politicii ecologice comunitare, nscriindu-se un capitol special n Tratat cu privire la problematica mediului nconjurtor, conferind politicii comunitare n domeniu bazele principiale, legislative i instituionale necesare pentru eliminarea temerilor c statele membre ignorau directivele comunitare n domeniu. Actul Unic European cuprindea urmtoarele Obiective: - conservarea, protejarea i mbuntirea calitii vieii; - protejarea sntii colectivitilor umane; - s se asigure o utilizare raional a resurselor naturale; - promovarea msurilor la nivel internaional pentru a trata problemele mediului la nivel regional sau mondial. Punerea n aplicare a acestor obiective necesita respectarea urmtoarelor trei principii: - prevenirea este mai bun dect tratarea; - orice prejudiciaz mediul nconjurtor trebuie combtut la nivelul sursei; - cel ce polueaz va trebui s plteasc pentru repararea oricrui prejudiciu i curirea mediului; - principiul integrrii: cerinele privind protecia mediului trebuie integrate n formularea i implementarea tuturor politicilor sectoriale ale UE. Actul Unic European prevedea, n acelai timp, necesitatea ca politica legat de protecia mediului s fac parte integrant i din celelalte politici comunitare sectoriale PAC, Politica comun n domeniul Transporturilor, Politica Energetic, Politica Regional, Politica n domeniul Turismului. Principalii actori instituionali, la nivel european, care sunt implicai n pregtirea, formularea i punerea n aplicare a politicii de mediu sunt: Comisia European prin Direcia General pentru Mediu (DG-Mediu), Consiliul de Minitri, Parlamentul European, Comitetul Economic i Social (CES), Comitetul Regiunilor i Agenia European pentru mediu. Totodat, nainte de adoptarea unei propuneri a CE, prile interesate: guvernele statelor membre, autoritile locale i regionale, organizaii neguvernamentale de mediu, experi etc, sunt consultai i apoi implicai n procesul de decizie. n elaborarea i urmrirea ndeplinirii politicii ecologice comunitare s-a plecat de la anumite raiuni economice i considerente socio-politice: a. raiuni economice: 1. Eliminarea barierelor comerciale genereaz ctiguri n ceea ce privete creterea economic, dar acestea sunt nsoite de efecte ecologice adverse. Progresele nregistrate prin realizarea Pieei Unice pe linia dezvoltrii economice accelerate au fcut i mai acute problemele ecologice, necesitnd msuri suplimentare pentru inerea polurii sub control. 2. Uniunea European trebuie s fac posibil armonizarea normativelor i standardelor cu privire la protecia mediului existente la fiecare ar. Standardele mai reduse ntr-o ar membr sunt un mijloc de concureni neloial deoarece sunt ignorate costurile ecologice, preul produselor va fi mai redus, conferind anumitor companii un spor de competitivitate pe piaa comunicar. Dimpotriv, dac unele ri membre, aplic standarde foarte exigente, acestea pot deveni obstacole tehnice n calea comerului cu bunuri, pentru c vor avea preuri mai mari. 3. Se impune nevoia unor msuri la nivel comunitar care s asigure aplicarea efectiv a legislaiei care exist n acest domeniu n UE. 4. Prin dezvoltarea eco-industriei la nivel comunitar (producia de echipamente de control a polurii) se vor crea noi locuri de munc i , totodat, industria comunitar va avea avantaje, competitive la scara relaiilor comerciale globale. b. considerente socio-politice: 5

Pentru c aproape toate activitile industriale sunt puternic interdependente, aciunile pentru rezolvarea problemelor mediului nu pot s rmn doar preocuparea fiecrei ri n parte, deoarece politic este inacceptabil ca cetenii unui stat membru s fie subiect al unor standarde ecologice, iar cetenii altui stat mai puin. La nivelul Uniunii Europene au fost identificate i cuantificate o serie de tendine cu consecine negative i efecte transfrontaliere n anii urmtori: - creterea cererii i a produciei de energie cu pn la 25% ceea ce a conduce la o cretere cu 25-30% a emisiunilor nocive de dioxid de carbon; - se preconizeaz o dezvoltare a transporturilor auto ceea ce va conduce o cretere cu 25% a numrului de automobile; - n agricultur, cantitatea de fertilizatori, pesticide i insecticide va crete cu mai mult de jumtate; deeurile urbane, important factor poluant cunosc o sporire continu; - se estimeaz o cretere a consumului de ap potabil i industrial, cu circa 35-40%; - turismul, n condiiile n care nu este gestionat corespunztor va contribui la accentuarea polurii, mai ales n condiiile n care se estimeaz c va spori cu circa 60%. Natura cooperrii economice i social-politice n Uniunea European confer acesteia oportunitatea de a aciona ntr-un context larg, regional i de a stabili o politic care s protejeze efectiv mediul ambiant. 2. Etapele dezvoltrii i aplicrii Politicii Comunitare n domeniul mediului ambiant Momentele principale n aplicarea politicii de mediu sunt: 1967: a fost adoptat prima Directiv de Mediu asupra clasificrii, ambalrii i etichetrii substanelor periculoase; 1972: Consiliul European de la Paris traseaz Comisiei Europene sarcina de a elabora un plan de aciune n domeniul mediului; 1973: se nfiineaz n cadrul Comisiei Europene, Direcia pentru Protecia Mediului i a Consumatorului i se adopt Primul Program de Aciune pentru Mediu (1973-1976); 1977: este adoptat al doilea Program de Aciune pentru Mediu (1977-1981); 1982: este adoptat al treilea Program de Aciune pentru Mediu (1982-1986); 1987: Anul european al mediului i este adoptat al patrulea Program de Aciune pentru Mediu (1987-1993; Actul Unic European ncorporeaz politica de mediu n Tratatul de la Roma; 1992: al cincilea Program de Aciune pentru Mediu (1993-2000) i are loc Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului i Dezvoltrii, Rio de Janeiro; 1993: intr n vigoare Tratatul de la Maastricht care acord politicii de mediu statutul de politic a UE; se lanseaz schema de management i audit ecologic; 1994: se nfiineaz Agenia European pentru Mediu cu sediul la Copenhaga, Danemarca; 1997: are loc summit-ul Naiunilor Unite asupra Pmntului i adoptat Protocolul Kyoto; 2001: propunerea pentru al aselea Program de Aciune pentru Mediu; 2003: adoptarea Strategiei Europene pentru Mediu i sntate. n cadrul Comunitii Europene s-a trecut ca adevrat ta aplicarea unei politici comune n domeniul mediului ambiant dup anul 1972, moment din care s-a trecut la elaborarea obiectivelor i principiilor de aciune, toate acestea fiind cuprinse n numeroase programe de aciune, ealonate pe parcursul a mal multe decenii. n perioada 1973-1977 s-a derulat primul Program de Aciune Ecologic care, n principal s-a concentrat pe aciuni corective, cu deosebire n domeniul polurii apelor. Directivele elaborate introduceau un pachet de msuri referitoare la controlul apelor i au lansat principiul valabil i azi: responsabilii pentru poluare trebuie s suporte costurile de curire i s acorde compensaii pentru daunele provocate. Al doilea Program de Aciune Ecologic s-a derulat ntre anii 1978-1982 i este cunoscut prin faptul c s-a introdus conceptul de aciuni preventive, menit s confere o nou dimensiune i o nou orientare politicii n acest domeniu, accentund orientarea pro-activ n raport cu cea corectiv. Al treilea Program de Aciune Ecologic, 1983-1987 dezvolt mai mult politica ecologic comunitar, asigurndu-i prioritate n cadrul politicilor economice i a relaiilor intracomunitare. Programul cuprinde multe domenii noi i se caracterizeaz prin promovarea dezvoltrii industriilor nepoluante, ecotehnologiilor, pe intensificarea eforturilor de promovare a reciclrii, reutilizrii i recuperrii resurselor mediului ambiant. 6

ntre anii 1988-1992 a fost pus n aplicare al patrulea Program de Aciune Ecologic ce nsera prevederea esenial ca protecia mediului ambiant s constituie o component esenial a politicilor economice i sociale n condiiile lrgirii i adncirii procesului de integrare european. Prevederile noi aduse de acest program se refereau la aciuni cu privire la utilizarea ngrmintelor i biostimulatorilor i gospodrirea deeurilor. n cadrul celui de-al cincilea Program de Aciune Ecologic intitulat: "Ctre o dezvoltare durabil" (1993 2000) gsim cea mai larg i cuprinztoare abordare a problemelor ecologice. Printre caracteristicile acestui program enumerm: a) abordarea de jos n sus a problemelor ecologice, punndu-se accentul pe dezvoltarea unui cadru consultativ cu lumea afacerilor i aplicarea mai larg a principiului subsidiaritii; b) introducerea conceptului de dezvoltare durabil, care s pun n legtur prezentul cu viitorul omenirii i s accelereze procesul de corelare a diverselor activiti sectoriale; c) a fost creat Agenia European de Mediu cave are sarcina de a corela programele sectoriale i de a monitoriza realizrile; d) a fost constituit pentru prima dat Bugetul pentru susinerea financiar a programelor ecologice, programul cptnd o nou dimensiune, cea financiar; e) programul cuprinde i o dimensiune sectorial, cu special orientare spre industrie, energie, transport, agricultur i turism; f) este acordat o atenie particular urmtoarelor probleme: modificrile n climatul global, calitatea aerului, protecia naturii, gospodrirea resurselor de ap, climatul urban, zonele de coast, utilizarea deeurilor; g) este acordat o atenie nou managementului riscurilor i accidentelor ecologice, inclusiv cele industriale, de protecia mpotriva radiaiilor, sigurana nuclear, problemelor de protecie civil i sigurana ecologic; h) o seciune nou introdus n acest program se refer la impulsionarea activitilor de cercetare-dezvoltare n domeniu; i) pentru prima dat sunt abordate dimensiunile spaiale ale proteciei ecologice i dimensiunile economice ale politicii n domeniul mediului ambiant. Al aselea Program de aciune pentru Mediu (2001-2010), intitulat: Mediul 2010: Viitorul nostru, alegerea noastr, reprezint cea mai solid abordare strategic a problemelor mediului de ctre UE pn n prezent, ntruct implic toate segmentele societii in cutarea de soluii inovatoare, practice i de durat n ceea ce privete problemele de mediu, oferind cadrul optim pentru dezvoltarea durabil. El stabilete prioritile i obiectivele politicii de mediu pe o perioad de zece ani i detaliaz msurile ce trebuie aplicate: - accentueaz necesitatea mbuntirii i aplicrii legislaiei existente la nivel naional i regional; - accentueaz necesitatea conlucrrii strnse a ntreprinderilor cu consumatorii pentru a obine noi forme de producie i consum care s nu duneze mediului nconjurtor; - promovarea de aciuni pentru o mai bun informare a cetenilor, care s-i orienteze n alegerea produselor ecologice; - continuarea integrrii aspectelor de mediu n toate celelalte politici sectoriale; - fa de programele de mediu anterioare, prioritile de mediu trebuie vzute n contextul mai larg al Uniunii Lrgite, adic strategia de mediu trebuie s in cont de cerinele procesului de extindere. Totodat, al aselea Program de Aciune pentru Mediu propune apte strategii tematice: calitatea aerului prin programul Aer curat pentru Europa; protecia solului, utilizarea pesticidelor n contextul dezvoltrii durabile, protejarea i conservarea mediului marin, prevenirea i reciclarea deeurilor, utilizarea continu a resurselor naturale n consens cu dezvoltarea durabil i impactul mediului urban asupra dezvoltrii durabile. Tratatul de la Maastricht a reprezentat un stimulent pentru noul curs al politicii ecologice, subliniind c problemele integrrii i aspectele ecologice ale acestora trebuie s fie legate de aspectul mai cuprinztor al dezvoltrii durabile. De aceea, n program se militeaz ca pentru punerea n aplicarea a strategiilor de dezvoltare durabil s fie creat cadrul legislativ i instituional adecvat care s acioneze articulat pentru a combina regulile ecologice existente cu cerinele ridicate de lumea afacerilor. Tot n Tratatul de la Maastricht se arat c un eventual obstacol n aplicarea integral i riguroas a Politicii Ecologice Comunitare poate fi chiar principiul subsidiaritii, care statueaz c organele comunitare nu au abilitatea de a se implica nelimitat la nivelul statelor membre. Trebuie deci precizat c dei este esenial ca statele membre s-i pstreze propriile strategii n. domeniul proteciei mediului, faptul c multe probleme ecologice i ndeosebi poluare" nu respect graniele regionale sau naionale, implic o anumit form de coordonare pluristatal. 7

3. Noile componente, dimensiuni i instrumente economice ale Politicii Ecologice ale Uniunii Europene n condiiile n care a fost adoptat principiul dezvoltrii durabile, s-a impus realizarea unei noi corelaii ntre industrie i mediul nconjurtor ca o prim component, pentru c activitile industriale sunt considerate a fi o cauz principal a degradrii ecologice. De aceea se impune necesitatea reconcilierii dintre obiectivele creterii economice i cele ale proteciei mediului. n cadrul acestei competiii ntre dezvoltarea industriei i protecia mediului Comisia European consider c introducerea unor procese industriale nepoluante se impune concomitent cu identificarea i remedierea a ceea ce s-a deteriorat. Introducerea noilor eco-tehnologii de producie i realizare a produselor, rspndirea tehnologiilor curate i de reciclare se impune ca o necesitate a prezentului i viitorului. Se ridic ns o problem de maxim actualitate: posibilitatea firmelor mici i mijlocii de a se adapta la provocrile ecologice n conexiune cu competitivitatea industrial. Firmele mici i mijlocii nu dispun de resurse materiale i manageriale pentru a fi la curent cu modificrile legislative i a se informa cu oportunitile de afaceri aprute ca urmare a restriciilor ecologice. Comisia a afirmat c firmele mici i mijlocii trebuie ncurajate ntr-o manier specific dat fiind uurina cu care acestea se pot adapta la cerinele consumatorilor. n acest context, se arat necesitatea alimentrii dialogului permanent ntre decidenii de politici industriale, actorii economici i cel ce impun reguli de protecie ecologic. Ca urmare, Comisia European a stabilit patru principii organizatorice pe care s se bazeze viitoarele iniiative n domeniul proteciei mediului. 1. predictibilitatea - firmele s anticipeze aciunile i ca atare s se adapteze la acestea cultivnd o abordare pe termen lung; 2. integrarea - politica ecologic trebuie s fie combinat cu politicile din celelalte domenii de activitate economico-social din UE; 3. flexibilitatea - s permit agenilor economici s implementeze rigurozitile politicii ecologice ntr-o manier eficient; 4. raport optim costuri-efecte - ceea ce presupune ca cele mai puin costisitoare soluii optime s fie preferate cu condiia ca integritatea ecologic s nu fie afectat. O nou component a politicii ecologice o reprezint dezvoltarea eco-industriilor care sunt considerate a fi acele sectoare economice productive care produc bunuri sau ofer servicii menite s permit msurarea, prevenirea, limitarea sau corectarea transformrilor produse n climatul ambiant i care duneaz acestuia. Deci ecoindustria nu trebuie confundat cu activitile ce produc ambalajele ecologice sau cu cele care declar c introduc procese productive mai puin poluante. Dimensiunile Politicii Ecologice a Uniunii Europene specifice etapei actuale sunt: 1. Schema de Management i Audit Ecologic (SMAE) prin care UE ncurajeaz firmele s aspire la standarde ce stabilesc c se realizeaz un sistem efectiv de gospodrire a mediului nconjurtor. SMAE este un ansamblu de aciuni voluntare, firmele fiind libere s opteze pentru acestea, prevederile sale se aplic la nivelul ntregii UE i prin urmare, firmele nu pot s gseasc motive s refuze accesul la ele. Ceea ce se impune de urgen este ncadrarea legislativ a1 acestor noi dimensiuni. 2. Etichetarea ecologic (eco-etichetare) i propune s promoveze producia i consumul unor produse armonizate la cerinele de protecie a mediului prin scoaterea n eviden a produselor care corespund criteriilor ecologice. Un stimulent important pentru aceast operaiune deriv din corectarea cererii populaiei pentru produsele ecomarcate, precum i din asistena dobndit de firme prin participarea la strategiile de management ecologic. Fiecare ar i-a stabilit o schem naional de etichetare ecologic. La acestea se adaug schema comunitar de etichetare care prevede un lan de etichetare bazat pe un sens distinctiv care s se pstreze pe tot parcursul produsului de la faza de concepere pn la utilizarea final. Schema UE de eco-etichetare se aplic la un grup foarte restrns de produse, ns se preconizeaz extinderea sa progresiv. Pentru fiecare grup de produse care ndeplinesc criteriile naionale de eco-etichetare trebuie gsite modalitile pentru echivalarea comunitar, astfel c treptat s se treac la o eco-etichetare european. 3. Agenia European pentru Mediu are rolul de a oferi organelor comunitare i rilor membre informaii obiective, revelatoare i comparabile despre climatul european, permindu-i acesteia s adopte msurile care se impun pentru echilibrele ecologice, s monitorizeze rezultatele aciunilor ntreprinse i s se asigure c publicul larg este prompt i corect informat despre evoluiile pe plan european i mondial n domeniul mediului ambiant. Agenia are n prezent 31 de state membre: 25 state membre UE, 3 ri membre EFTA, Romnia, Turcia i Bulgaria. 8

Printre cele mai cunoscute instrumente economice ale implementrii politicii ecologice a Uniunii Europene gsim: 1. Fondul de coeziune. Susinerea obiectivului coeziunii i dezvoltrii durabile al UE se realizeaz prin Fondurile Structurale i Fondul de Coeziune, care cofinaneaz aciuni regionale i sectoriale aflate n competena guvernelor statelor membre, agregate de Comisia European. Fondul de Coeziune a fost nfiinat pentru a permite statelor membre care au un produs intern brut mai mic dect 90% din media comunitar s ajung din urm din punct de vedere economic celelalte state membre, mai ales n domeniul transporturilor i mediului. Cota maxim de contribuie a Comisiei este ntre 80% i 85% din fondul public. Aceasta poate fi redus n concordant cu principiul poluatorul pltete. 2. Ecotaxele i amenzile sunt prelevri asupra unor practici duntoare n domeniul mediului, care implic de cele mai multe ori activiti poluante. Ele pot fi de asemenea aplicate i asupra unor produse pentru a ajusta preurile relative, fie pentru a stimula sau pentru a descuraja diferite tipuri de efecte ecologice. Se pot aplica fie n manier ad-valorem, fie ca sume forfetare. 3. Autorizaiile de funcionare care n mod normal iau forma cotelor sau a unor plafoane maxim admise i sunt acordate de autoritile naionale i comunitare agenilor economici interesai prin mecanismul adjudecrilor sau al licitaiilor. 4.Sistemul de refinanare a fost folosit mai mult n industria buturilor containerizate. Utilizatorii containerelor pltesc un depozit pentru ambalare sau oprirea containerelor i sunt recompensate cnd le restituie pentru a fi reutilizate, reciclate sau disponibilizate. n prezent este folosit acest sistem pentru ncurajarea introducerii n circuitul economic productiv a anvelopelor uzate. Utilizarea instrumentelor economice n implementarea politicii ecologice a Uniunii Europene se datoreaz avantajelor acestora n raport cu normele administrative bazate pe comand i control i anume: - economii la costurile administrative derivate din nlturarea necesitii de permanent monitorizare i a msurilor de sancionare a celor ce ncalc reglementrile; - mai mare flexibilitate acordar agenilor economici n alegerea manierei n care vor aciona pentru reducerea efectelor negaie asupra mediului; - posibilitatea stimulrii dezvoltrii celor mai puin periculoase produse i metode de producie; - o conservare mai efectiv a produselor i transmiterea acestora generaiilor viitoare exclusiv prin mecanismul pieei; noi surse de venituri bugetare din aplicarea instrumentarului economic n ajustarea politicii ecologice. Sub 4: Elementele Strategiei de la Lisabona Strategia de la Lisabona, cunoscut i sub denumirea de Agenda de la Lisabona sau Procesul de la Lisabona a fost adoptat de Consiliul European la Lisabona n martie 2000, pe o perioad de 10 ani, avnd ca scop principal transformarea Uniunii Europene n cea mai dinamic i competitiv economie a lumii. Strategia de la Lisabona a fost adoptata de Consiliul European in capitala Portugaliei, in martie 2000, pe o perioada de zece ani, avand ca scop transformarea Uniunii Europene in cea mai dinamica si competitiva economie a lumii. Ulterior, ea a fost relansata cinci ani mai tarziu, in 2005. Obiectivele strategiei sunt impulsionarea activitatii economice din UE si cresterea numarului de locuri de munca. Mai exact, se pune accentul pe investitii mai mari in cercetare si dezvoltare, proceduri mai simple pentru deschiderea de firme, reducerea birocratiei, cresterea ratei de angajare a tinerilor si femeilor, liberalizarea pietelor si imbunatatirea competitiei. Conform Strategiei de la Lisabona, cunoasterea si accesul la informatie reprezinta forta motrice a procesului de crestere economica viitoare in modelul european. Aceasta ar trebui sa conduca la dinamizarea proceselor de convergenta si integrare economica. Strategia prevede elaborarea unor politici macroeconomice sanatoase pentru a sustine procesul de crestere economica si ocuparea fortei de munca, precum si stabilitatea preturilor;promovarea competitivitatii si dinamismului economiei prin majorarea investitiilor in capitalul uman;continuarea reformelor pietei muncii, care sa conduca la cresterea productiei potentiale; intarirea viabilitatii finantelor publice, reducand datoria publica si reformand sistemele de pensii si sanatate. Obiectivul strategic: Consiliul european de la Lisabona(martie 2000) a stabilit ca pana in anul 2010, Uniunea Europeana sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, 9

capabila sa genereze o crestere economica sustinuta, o rata mai mare de ocupare si o extraordinara coeziune sociala. Prin strategia de la Lisabona se incearca o recuperare a decalajului fata de Statele Unite, care au intrecut Europa din punct de vedere al dezvoltarii. Masuri de reforma economica, pe care le presupune Strategia: intensificarea concurentei din U.E., restructurarea pietelor muncii, intarirea coeziunii sociale si asigurarea compatibilitatii politicelor economice cu cele de mediu. Obiectivele fundamentale stabilite: consolidarea pietei unice in sectorul telecomunicatiilor, al energiei si serviciilor financiare; facilitarea accesului la noi tehnologii,inclusiv la tehnologia mobila si la internet; incurajarea cercetarii prin cresterea pana la 3 % din PIB a cheltuielilor alocate cercetarii si tehnologiei si prin adoptarea regimului unic de brevetare european; cresterea concurentei in sectorul feroviere si aeriene; cresterea ratei de ocupare prin stimularea initiativei micilor intreprinzatori; cresterea la 70% a ratei de participare a fortei de munca in general, inclusiv a femeilor si a lucratorilor mai in varsta; perfectionarea profesionala a lucratorilor si formarea deprinderii de invatare continua pe toata durata vietii; revizuirea generala a sistemului de pensii pentru a asigura posibilitatea de sustinere pe termen lung a finantelor publice; modernizarea protectiei sociale inclusiv prin reducerea numarului de persoane supuse riscului de excludere sociala. Piaa muncii - flexibilitate i siguran Parlamentul dorete o reform a pieei muncii care s asigure o balan ntre cererile industriei pentru o mai mare flexibilitate i aspiraiile cetenilor la o mai mare siguran a locurilor de munc. Notnd c omajul afecteaz n special categoriile defavorizate i mai puin calificate, deputaii solicit promovarea "unor politici active de formare a lucrtorilor aflai n omaj, puin calificai". Ei preconizeaz msuri concrete pentru a favoriza angajarea tinerilor, a celor din grupurile minoritare i a femeilor, pentru mbuntirea reelelor de ngrijire a copiilor, pentru renunarea la discriminri, pentru o mai bun adaptare ntre sistemele de nvmnt i nevoile ntreprinderilor. Deputaii sprijin "politica ce autorizeaz finanarea privat a universitilor". Un angajament n favoarea luptei mpotriva discriminrilor (rasiste, de gen, de vrst, de ducerea emisiilor de gaze generatoare de efect de sera handicap i de orientare sexual) a fost consolidat prin amendamentele adoptate. Strategia de la Lisabona este o strategie importanta si novatoare,menita sa asigure competitivitatea UE si sa intensifice rata de crestere economica. In martie 2000,sefii statelor membre UE,reuniti in sedinta Consiliului European de la Lisabona,s-au angajat sa creeze pana in anul 2010,cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume . In acest scop,participantii au adoptat o gama larga de tehnici ,de la legislatia europeana obisnuita,la masuri novatoare,cumm ar fi stabilirea de jaloane si evaluarea reciproca a activitatii din statele membre.Acest proces de reforma economica are ca scop intensificarea concurentei din UE,restructurarea pietelor muncii si intarirea,in acelasi timp,a coeziunii sociale si asigurarea compatibilitatii politicilor economice cu cele de mediu.Aceste obiective includ : -finalizarea procesului de creeare a pietei unice in sectoare cheie,ca de exemplu sectorul telecomunicatiilor,al energiei si serviciilor financiare ; -facilitarea accesului la noi tehnologii,inclusiv la telefonia mobila si internet; - incurajarea cercetarii,prin cresterea pana la 3% din PIB a cheltuielilor alocate cercetarii si tehnologiei si prin adoptarea regimului unic de brevetare european ; -cresterea concurentei in sectorul transporturilor feroviare si aeriene; - rezolvarea problemelor cu care se confrunta micii interprinzatori si cei care pornesc o afacere,ca o conditie vitala pentru cresterea ratei de ocupare; -promovarea pietelor competitive si reducerea subventiilor in industrie ,generatoare de distorsiuni; -cresterea la 70% a ratei de participare a fortei de munca in general,inclusive a femeilor si a lucratorilor mai in varsta; -perfectionarea profesionala a lucratorilor si formarea deprinderii de invatare continua pe toata durata vietii; -revizuirea generala a sistemului de pensii pentru a asigura posibilitatea de sustinere pe termen lung a finantelor publice; -modernizarea protectiei sociale inclusiv prin reducerea numarului de persoane supuse riscului de excludere sociala; 10

-actionarea asupra cauzelor schimbarilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze generatoare de efect de sera; Aceasta agenda ambitioasa si cuprinzatoare impune eforturi sustinute timp de mai multi ani.O analiza anuala efectuata de Comisia Europeana masoara progresul inregistrat raportat la obectivele stabilite. Progresele pana in 2005 au fost considerate nesatisfacatoare.In declaratiile sale,Romano Prodi,fostul presedinte, al Comisiei Europene a spus referitor la Lisabona ca este un mare esec si a nominalizat printre factorii principali ai acestuia incapatanarea statelor membre UE in a-si folosi veto-ul in fata initiativelor economice propuse de Comisia Europeana .In declaratiile sale,Comisia a criticat statele membre pentru ritmul lent al reformelor si pentru faptul ca ele nu sunt suficient de ferme in atingerea obiectivelor stabilite la Lisabona .Astfel ca ,concluziile finale ale Consiliului European,din primavara anului 2005,au marcat renuntarea la tinta centrala a Strategiei Lisabona,cea privind statutul de cea mai competitiva economie mondiala pana in 2010,si refocalizarea pe cresterea economica si a numarului locurilor de munca.Noua strategie economica a UE se va axa in jurul unui ciclu de trei ani,cu inceputul anului 2005 si sfarsitul anului 2008.statele membre vor trebui sa prezinte programme nationale de reforma si unde va fi nevoie UE va numi un coordonator national Lisabona .Executivul european a propus reducerea tintelor la trei directii principale si alte cateva secundare.Cele de prim plan sunt : -creearea de mai multe si mai bune locuri de munca ; -cresterea cunoasterii si inovatiei ; -asigurarea ca spatiul UE este atractiv pentru mediul de afaceri. In ceea ce priveste obiectivele secundare ele se refera in principal la dezvoltarea unei mai mari flexibilitati a pietei muncii,cresterea investitiilor in cercetare si modernizarea protectiei sociale. Un an de realizari In anul 2006 s-a inregistrat un real progres.Noua strategie pentru crestere economica si locuri de munca incepe sa dea rezultate.Toate statele membre au adoptat programe nationale de reforma si le revizuiesc in asa fel incat sa introduca prioritatile definite la nivelul Comunitatii si ideile de buna practica de la celelalte state membre.In toate statele membre se poate distinge o schimbare de politici in directia cercetarii si inovatiei,a eficientei resurselor si energiei,a acordarii libertatii de actiune IMM-urilor,antreprenoriatului si educatiei,investirii in capitalul uman si modernizarii pietelor de munca,odata cu acordarea finantarii pentru un nivel ridicat de protectie sociala pentru viitor. Sub 5: Indicatori de dezvoltare durabil Indicatorii de dezvoltare durabil cuprind: a) Indicatori ce cuantific utilizarea raional a terenurilor i impactul asupra eco-sistemului; b) Indicatori ce cuantific impactul construciilor asupra pdurilor i punilor; c) Indicatori ce iau n considerare diversitatea biologic; d) Indicatori de evaluare a impactului asupra resurselor de ap; e) Indicatori de evaluare a resurselor de materii prime i energie i potenialul reciclrii; f) Indicatori de efect ecologic; g) Indicatorii de Dezvoltare Uman (DU). a) Indicatori ce cuantific utilizarea raional a terenurilor i impactul asupra eco-sistemului Construciile n sine i producia pentru construcii utilizeaz ntr-un fel sau altul terenuri fie c este vorba de amplasamentul construciei fie c este vorba de depozitarea eficient a materialelor de construcii sau a deeurilor. Schimbarea destinaiei terenurilor de la o utilizare agricol la o utilizare n construcii poate afecta mediul. Indicatorii de utilizare raional a terenului se refer la: raportul procentual n schimbarea destinaiei terenului (%), potenialul de utilizare a terenului (%), numrul de locuri de munc pe suprafa (hectar), producia estimat a terenului (producia anual i valoarea produselor raportat la suprafaa util de producie), emisii poluante i schimbri n intensitatea utilizrii pe o perioad determinat de timp, producia curent i producia natural primar a terenului, suprafa de terenuri reabilitate prin lucrri de amenajri ecologice. Instrumente i mijloace pentru strategiile i politicile de dezvoltare durabil 11

b) Indicatori ce cuantific impactul construciilor asupra pdurilor i punilor Construciile pot utiliza lemnul ca material de construcii. Lemnul prezint avantajul regenerrii dar necesit totui o perioad de regenerare. De aceea, n analizele studiilor de fezabilitate sunt necesare cteva informaii cu referire la: locul exploatrii lemnului (bioregiunea), gradul deacoperire cu vegetaie (%), tipul esenei lemnoase, suprafaa i densitatea pdurilor din zona exploatrii, gradul de despdurire (%), despdurirea anual, mpdurirea anual, raportul despdurire / mpdurire, ctigul din activitile forestiere, producia pdurii, relaia dintre producia de lemn i creterea populaiei, potenialul forestier (raportul dintre rezervele de lemn i populaie, rezerva de lemn pe locuitor i hectar), acoperirea cu vegetaie (schimbarea suprafeei punilor (%) i influena n producia de carne (%). c) Indicatori ce iau n considerare diversitatea biologic Realizarea unor mari obiective industriale (exemplu hidro-centrale, termocentrale etc.) poate afecta biodiversitatea n zona apropiat amplasamentului construciei sau zonei de influen topo-meteo-geologic. Schimbrile de topografie a locului de exploatare a materialelor de construcii (agregate, nisip, calcar, bazalt etc.) pot afecta de asemenea diversitatea biologic a zonei. Ca indicatori de evaluare a impactului asupra diversitii biologice pot fi considerai urmtorii: numrul de suprafee protejate raportat la totalul suprafeelor de exploatare (%), riscul dispariiei speciilor (indecele dispariiei specilor); investiii n lucrri de protecia mediului (investiia ecologic specific) d) Indicatori de evaluare a impactului asupra resurselor de ap Apa reprezint resursa ce asigur viaa i sntatea eco-sistemului. Multe activiti din construcii sunt att consumatoare de ap (procese tehnologice din construcii, consumul de ap curent pe perioada existenei construciilor etc.) ct i poluante (procese i activiti din construcii, canalizarea construciilor etc.). Ar fi util ca n funcie de specificul proiectului, la studiile de fezabilitate s fie inclui n analiz indicatorii cum sunt: rezerva de ap potabil din zona proiectului de investiii i gradul de afectare, distribuia utilizrii apei, consumul de ap pe locuitor, consumul de ap pe proces, consumul specific de ap pe lucrare n construcii, resurse regenerabile de ap pe cap de locuitor. Sinergetica sistemelor tehnico-economice de eco-management i capital intelectual e) Indicatori de evaluare a resurselor de materii prime i energie i potenialul reciclrii La proiectarea construciilor dar i a bunurilor curente i implicit la proiectarea materialelor i subansamblelor trebuiesc avute n vedere cantitile de materiale i grupele de materiale considerate de risc ecologic. Riscul ecologic poate fi minimizat dac la proiectare se au n vedere indicatori cum ar fi: nivelul i durata de regenerare a materiilor prime; reciclabilitatea (%) produsului, gradul de recuperare al produselor n postutilizare, gradul de reutilizare. Depleia resurselor este de asemenea un indicator foarte important care ar trebui luat n considerare. Indicatorul ce cuantific depleia (gradul de epuizare) a resurselor de materii prime sau energie este dat de relaia dintre durata total a ciclului de via a materialelor dintr-un produs i durata necesar de regenerare a resursei de materii prime sau de energie. n legislaia SUA i a Uniunii Europene acest indicator este luat n calcul la stabilirea eco-taxelor (impozitului ecologic). f) Indicatori de efect ecologic Indicatorii specifici cum ar fi: cantitatea de deeuri pe apartament, cantitatea de deeuri pe cap de locuitor, cantitatea de deeuri reciclabile, consumul de ap / cap de locuitor n zonele rezideniale, nivelul de poluare al aerului, nivelul de poluare al apei, nivelul de poluare solului, nivelul polurii fonice i cererea de ap potabil pentru aezrile rezideniale constituie indicatori de efect ecologic n construcii. g) Indicatorii de Dezvoltare Uman (DU): nr. locuitori, numrul de locuine, numrul de ocupani / apartament (locuin), suprafaa locuinei, suprafaa apartamentului, suprafaa net construit desfurat, consumul de energie pe cap de locuitor, consumul de energie pe unitatea de produs n construcii, consumul specific pe lucrare (activitate n construcii) etc. Pentru obiectivele industriale, agricole sau cu destinaie special se fac referiri la indicatori cum ar fi: suprafaa net construit desfurat, nr. angajai / 100 mp, consumul de electricitate pe suprafaa de producie, suprafaa productiv, consumul de energie pe angajat, consumul de energie pe unitatea de produs n construcii, consumul specific pe lucrare (activitate n construcii) etc.

12

Sub 6: Problema globala a padurii Fenomenele climatice extreme, care includ inundatii si seceta, se datoreaza in mare masura defrisarilor realizate in mod barbar. Atunci cand vine potopul cu totii suntem constienti de cauze, indiferent daca provenim din clasa politica, din societatea civila, din sectorul industrial sau suntem simpli cetateni. Se aud imediat discursuri politice pe probleme de mediu, promisiuni de initiative si masuri. Dar apa trece si ideile, promisiunile si temele electorale de mediu dispar. Oamenii politici incep sa abordeze alte probleme actuale. Iar cetatenii mai taie cate un copac pentru a construi o casa noua si pentru a avea lemne iarna. Industria se gandeste ca e mai eficient un profit mare azi, decat unul mai mic, dar constant pe parcursul anilor. La nivel global se defriseaza anual aproximativ 13 milioane de hectare de padure. Asta inseamna ca pierdem anual paduri cu o suprafata aproximativa a teritoriului Greciei. Iata cateva exemple la nivel global. In decembrie 2004, presedintele Insulelor Filipine a ordonat interventia fortelor armate pentru a opri defrisarile ilegale, dupa ce inundatiile si alunecarile de teren au omorat 340 de oameni. Aceasta tara, care candva avea un export stabil, constant si profitabil de lemne, abia mai are paduri si este un importator net de lemne si produse lemnoase. Dupa inundatiile din China, din august 1998, guvernul chinez si-a invatat lectia si a interzis in totalitate exploatarile in multe dintre regiunile tarii. Multe alte tari au platit un pret urias pentru politicile iresponsabile, dar sunt inca multe care n-au invatat nimic din exemplul celorlalti. Chiar daca in lumea industrializata, prin politicile de mediu, castigam anual 5,6 milioane de hectare de padure, la nivel global pierdem anual 3% din paduri. Suprafata impadurita a Romaniei se situeaza la 26,7% din suprafata tarii, sub media europeana de 32% si sub limita ecologic necesara. Potrivit reliefului si climei, Romania ar trebui sa aiba terenuri impadurite in proportie de 40 - 45% din suprafata totala a tarii. In prezent, padurile ocupa aproape un sfert din teritoriul tarii si au o distributie foarte neuniforma pe tot cuprinsul acestuia. Circa 2 treimi sunt situate in zona montana, ponderea lor fiind foarte scazuta la campie (sub 10%) unde, din aceasta cauza, se resimte puternic efectul exceselor climatice. In mai putin de un secol, s-a taiat jumatate din padurea tarii. Se estimeaza ca cele mai mari distrugeri s-au produs intre anii 2002-2004, cand multi dintre proprietari sau urmasi ai proprietarilor de paduri de pana in 1948 au intrat in posesia suprafetelor revendicate. Postul de televiziune "The Money Channel" afirma ca "Romania este singurul stat din Europa in care exista un proces de desertificare in plina desfasurare". Analizand aceste date, avem tot dreptul de a ne ingrijora si de a ne pune intrebarea: oare mai sunt sanse sa stopam sau sa inversam tendinta actuala? Parerea mea este ca da, dar numai daca o sa fim in stare sa actionam repede si la toate nivelele. Problema a devenit mult prea complicata pentru a putea fi rezolvata la nivelul deciziilor politice sau administrative. Este nevoie urgenta de un set de masuri la nivel european, la nivel national si la nivel local. La nivel european s-au facut niste pasi, dar departe de a fi suficienti. S-au introdus in primul rand in codul penal infractiunile impotriva mediului, ceea ce inseamna un mare pas inainte. S-au creat numeroase fonduri, in cadrul Fondurilor Structurale, in cadrul Fondurilor de Coeziune sau in cadrul programului LIFENatura, pentru conservare, dezvoltare durabila, reimpadurire sau administratie eficienta. Ceea ce lipseste este o legislatie care in loc sa interzica, sa ofere solutii. Degeaba inventam legi, directive sau recomandari, prin care sa interzicem defrisarile ilegale. Acestea vor continua. La inceputul anilor 2000, se estima ca in UE aproximativ 50% din importurile de lemn din tarile tropicale si 20% din importurile de lemn din Europa de Est si Federatia Rus proveneau din surse ilegale, in ciuda legislatiei existente. Ce poate sa faca UE pentru a opri cu adevarat defrisarile? Cativa deputati au scris o scrisoare in martie 2008 comisarului european de mediu, Stavros Dimas, prin care au cerut o propunere legislativa din partea Comisiei Europene care sa reglementeze vanzarea produselor din lemn pe piata comuna a UE. Comisarul a raspuns in aprilie, aratand ca si Comisia Europeana este foarte ingrijorata de problema si ca o propunere legislativa in acest domeniu urmeaza sa fie lansata curand. De asemenea, a fost initiata o declaratie scrisa in PE prin care se incuraja o legislatie in acest domeniu. Pana la termenul de expirare, iunie 2008, declaratia a strans 205 de semnaturi de la deputatii europeni. Propunerea legislativa din partea Comisiei Europene totusi intarzie sa apara. ONG-urile, Greenpeace si WWF, incerca sa faca presiuni la randul lor, dar efectul este mult prea mic. La nivel national avem nevoie de o legislatie mai stricta. Insa atata timp cat autoritatile locale nu sunt interesate de o rezolvare reala a acestor probleme, nu vom vedea imbunatatiri. Prin urmare, degeaba avem 13

legi bune daca acestea nu sunt puse in aplicare. Iar pentru asta este nevoie de presiune. Daca mai toata comunitatea participa la defrisari, nu ne putem astepta la o actiune in forta nici din partea primarilor si nici din partea fortelor de ordine, pentru ca toti traiesc in comunitatea respectiva. Daca nu se creeaza o presiune din partea cetatenilor, atunci in continuare o sa vedem ca se iau masuri doar din cand in cand impotriva unui individ. De cele mai multe ori este vorba de persoana care se ocupa de defrisari ilegale la scara cea mai mica. Tocmai din acest motiv, cea mai importanta parte ne ramane noua, cetatenilor ingrijorati. Implicarea fiecarui individ poate sa duca la schimbari majore. Putem sa facem presiuni la Comisia Europeana: http://www.greenpeace.org/international/campaigns/forests/eu-ban-illegal-timber/forest-love, la autoritatile centrale sau locale prin diverse actiuni, prin scrisori si prin atitudine. Important este sa ne implicam. Sub 7: Cerinte de realizare a dezvoltarii durabile (si Conceptul de dezvoltare durabil) Durabilitatea. Conceptul de durabilitate provine din literatura de specialitate, referindu-se la modelul de utilizare al resurselor. ntradevr, gestiunea unei resurse se definete drept durabil dac, fiind cunoscut capacitatea sa de refacere nu se exagereaz n exploatarea sa peste un anumit prag. n acest sens, gestiunea durabil nseamn, de exemplu, a folosi marea pentru pescuit respectnd ciclul natural de reproducere al petilor i asigurnd, prin urmare, altora i nou nine, posibilitatea de a continua aceast activitate. n schimb, cnd folosirea unei resurse depete acest prag, apare o diminuare considerabil a stocului (adic a populaiei de pete), i cu daunele, nu numai de ordin economic, pe care acest lucru le implic. n general, tema durabilitii se refer la resursele naturale regenerabile, adic acelea care au capacitatea de a se reproduce sau de a se regenera: fauna oceanic, pdurea, solul etc. Resursele care nu au aceast caracteristic, ca de exemplu resursele minerale, sunt definite ca epuizabile. Dezvoltarea. Tema dezvoltrii este strns legat de tiinele sociale i de economie, n special. Cretere i dezvoltare sunt termeni pe care economia i mprumut din limbajul cotidian. Prin cretere economic se nelege tocmai creterea produsului intern brut, care msoar producia de bunuri i servicii apreciate la preurile pieei. Dac produsul intern brut (P.I.B.) pe cap de locuitor al unei ri nu se modific de la un an la latul, se poate spune c acea economie a fost n msur numai s-i conformeze propria ofert la variaiile care au intervenit la nivelul populaiei. Azi, se numesc teorii ale creterii acelea care analizeaz modul n care crete un sistem economic n materie de venit. Dezvoltarea, alturi de conceptul de cretere economic, este considerat obiectivul conductor al strategiilor naionale n vederea sporirii bunstrii colective. Economia dezvoltrii, tiin aprut n contextul ctigrii independenei rilor reprezentnd foste colonii, definete din ce n ce mai larg acest concept. Astfel, evaluarea a devenit din strict economic, apreciat prin mrimea P.I.B.-ului, social, ecologic, a bunstrii, respectiv a durabilitii, folosindu-se o gam din ce n ce mai mare de indicatori Creterea economic reprezint capacitatea unei ri de a furniza cantiti n cretere de bunuri i servicii, reflectat prin creterea pe unitatea de timp a unor indicatori economici. Dezvoltarea economic surprinde aspecte cantitative, calitative i structurale ale evoluiei economice n corelaie cu evoluia demografic i problematica general a omului , adugnd la creterea economic distribuia bogiei i a venitului, influena schimbrilor economice asupra nivelului de trai, modului de via, gndire, comportament,eficiena utilizrii factorilor de producie, mecanismul de funcionare a sistemului economic. Progresul economic const n schimbarea calitativ a factorilor de producie, proces istoric de naintare a economiei, implicnd progresul social. Rezult astfel o succesiune logic: Cretere Dezvoltare Progres Elementele comune sunt reprezentate de faptul c: Sunt rezultatul unei dezvoltri generale a societii Scopul este reprezentat de punerea n micare a mecanismelor i prghiilor prin care se mbuntesc starea i structuraeconomiei naionale Sunt variabile, att exogene, ct i endogene ale sistemului economic Au aceeai finalitate ameliorarea condiiei umane 14

n timp semnificaia celor trei concepte i raportturile dintre acestea au suferit modificri, trecndu-se de la egalitate la nuanri din ce n mai diversificate, tendina general fiind aceea de integrare ntr-o msur ct mai mare a dimensiunii umane. Economia nu este un scop n sine ci un mijloc, iar finalitatea acesteia trebuie s fie sociouman,conform binomului omul-scop, economia-mijloc.1 Dezvoltarea durabil. Punctul final al procesului este dezvoltarea durabil. Este vorba despre un ansamblu cu mai multe componente, n care categorii diferite precum durabilitatea i dezvoltarea dau via unei uniuni complexe, n anumite privine contradictorie, dar cu siguran bogat n puncte de referin i sugestii.Expresia "dezvoltare durabil" a devenit foarte popular spre sfritul anilor '80. Intr-adevr, n 1987 a fost publicat Raportul Bruntland, elaborat n cadrul O.N.U. Raportul prezint rezultatele unei comisii de studiu prezidat de Gro Harlem Bruntland, prim ministru al Norvegiei. Acest document, altfel cunoscut ca Our Common Future (Viitorul Nostru Comun), a avut i continu s aib un important rol orientativ. Conform acestuia, dezvoltarea este durabil dac satisface nevoile generaiilor prezente fr a compromite posibilitile generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi. n general, cerinele minime pentru realizarea dezvoltrii durabile includ urmtoarele: - redimensionarea creterii economice, avnd n vedere o distribuie mai echitabil a resurselor i accentuarea laturilor calitative ale produciei; - eliminarea srciei, n condiiile satisfacerii nevoilor eseniale pentru un loc de munc, hran, energie, ap, locuin i sntate; - asigurarea creterii populaiei la un nivel acceptabil (creterea demografic controlat); - conservarea resurselor naturale, ntreinerea diversitii ecosistemelor, supravegherea impactului activitilor economice asupra mediului; - reorientarea tehnologiilor i punerea sub control a riscurilor; - descentralizarea formelor de guvernare, creterea gradului de participare la luarea deciziilor i colaborarea privind mediul i dezvoltarea pe plan naional i internaional. Motivaia Dezvoltarea durabil reprezint un concept cu semnificaii multiple, a crui adoptare actualmente acceptat n totalitate este justificat din mai multe puncte de vedere, respectiv: Constituie o soluie a ecuaiei populaie n cretere spaiu limitat, noiunea de spaiu incluznd totalitatea disponibilitilor de resurse (substan i energie). Dezvoltarea durabil propune un model bazat pe caracterul limitat al resurselor. Cu toate acestea, semnificaia limitelor nu trebuie neleas n sens absolut. Acelai concept acrediteaz ipoteza de depire a limitelor progresului prin progresul limitelor. Semnificaia acestei ipoteze poate fi analizat pe dou planuri: - primul, referindu-se la nelesul propriu, conform cruia progresul limitelor echivaleaz cu identificarea i exploatarea de noi zcminte sau extinderea sferei resurselor dincolo de spaiul geosistemului, prin valorificarea resurselor spaiale; - al doilea, n care depirea limitelor semnific limitele impuse de un anumit model de comportament i de consum, limitele cunoaterii, caz n care progresul limitelor reprezint singura alternativ viabil; Elibereaz modul de conducere al proceselor economice de o serie de erori care au stat la baza producerii dezechilibrelor,cum sunt: - accepiunea conform creia viitorul este un dat, evenimentele decurgnd ntr-o desfurare mai mult sau puin favorabil pentru om, dar fr a exista un pericol majora la adresa ntregii umaniti; - neglijarea justiiei sociale i a proteciei mediului; - subaprecierea rolului strategiilor de dezvoltare, fundamentate tiinific; - favorizarea concentrrii puterii politice i economice, actualul proces de globalizare fiind un bun exemplu n acest sens; - ndeprtarea dezvoltrii de nevoile reale ale oamenilor; - cheltuielile militare foarte ridicate; - creterea economic acceptat ca scop n sine, fr a lua n considerare finalitatea social-uman; - dezvoltarea poate fi realizat numai cu ajutor extern, idee inoculat n special rilor mai puin dezvoltate pentru a se asigura dependena, respectiv, controlul celor dezvoltate; 15

- modul de eradicare a srciei care nu s-a axat pe o redistribuire judicioas a venitului, ci numai pe creterea cheltuielilor publice; - absolutizarea rolului pieei pentru a eluda responsabilitatea n raport cu eecurile acesteia. ntre 3 i 11 iunie 1992, are loc, la Rio de Janeiro, Conferina Naiunilor Unite pentru Mediu i Dezvoltare (U.N.C.E.D. - UnitedNations Conference on Environment and Development). Este adus, din nou, n prim plan conceptul de dezvoltare durabil, reprezentnd "o nou cale de dezvoltare care s susin progresul uman pentru ntreaga planet i pentru un viitor ndelungat". La momentul anului 1992, prea incontestabil ca marea adunare de fore de la Rio nu va rmne fr rezultate.S-a afirmat de mai multe ori c dup Rio omenirea va trebui s fie alta, s gndeasc altfel i s acioneze n alt mod.A fost o contientizare a conductorilor de state i a opiniei publice, n general, c protejarea mediului i a naturii nu este o fantezie a unor romantici, ci o necesitate stringent de acionate imediat pe planuri diverse. Ecologia nu a fost acceptat doar ca o necesitate n sine, ci ca un comandament esenial al viitorului, ca o baz pe care va trebui s se sprijine de aici nainte dezvoltare. Se spunea c: "nimic nu se va putea gndi de acum ncolo n domeniul industrial, economic, al circulaiei, al vieii omului, al habitatului, fr s se fac o evaluare din punct de vedere al mediului. Doar coordonarea ambilor factori, economia i ecologia, va putea s asigure o dezvoltare durabil a omenirii." Scopul declarat al Conferinei secolului a fost stabilirea unei noi strategii a dezvoltrii economice, industriale i sociale n lume, cuprins sub numele de dezvoltare durabil (sustainable development). Semnificativ, n ce privete scopul conferinei, a fost nsi numele ei. Dac la Stocholm s-a organizat "Conferina O.N.U. pentru mediu", la Rio s-a desfurat "Conferina O.N.U. pentru mediu i dezvoltare", ca urmare a constatrii c deteriorarea mediului este ireversibil i crescnd din cauza mersului ascensional al dezvoltrii industriale. Agenda 21, unul din cele cinci documente aprobate la Rio, analizeaz premisele i posibilitile de punere n aplicare a principiilor din Declaraia Conferinei. Este o lucrare ampl, mprit n patru seciuni care se refer la: Dimensiunile sociale i economice; Conservarea i gestionarea resurselor n scopul dezvoltrii; ntrirea rolului principalelor grupe; Mijloacele de execuie. Agenda este un program global care ofer un model de aciune n toate domeniile legate de dezvoltarea durabil, ncepnd din 1992, i pn n secolul XXI. n cadrul ei se disting cteva teme eseniale. Prima tem enun premisele unei lumi prospere. Plecndu-se de la constatarea c majoritatea problemelor ecologice sunt rezultatul dezvoltrii sau al eecului inadaptabilitii acesteia la datele concrete ale naturii, se ajunge la concluzia c ecologia impune noi limitri ale modului i ale schemelor tradiionale de dezvoltare, strict independent de existena resurselor primare. De aceea, trebuie s se ajung la o utilizare eficient a resurselor, ceea ce nu se poate face dect prin instrumente legislative i economice. n acest sens, se accentueaz faptul c toate produsele trebuie s reflecte costurile autentice i de deteriorare a calitii mediului. A doua tem, care ar putea fi denumit o lume just, pleac de la faptul c peste un miliard de locuitori ai planetei triesc sub limita minim a existenei decente, n timp ce un alt miliard triete ntr-o risip i o irosire nejustificat a resurselor. Constatarea nu este doar social-economic, ci are i o profund conotaie ecologic deoarece diversele tipuri de poluri afecteaz mai puternic i ireversibil, populaiile srace, n incapacitatea de a se apra. n acelai timp, acestea sunt i cele care pot aduce deteriorri mediului la scar global (de exemplu, tieri masive de arbori, dezvoltarea unei industrii neperfomante etc.). De aceea, se impune tuturor locuitorilor planetei s ating o calitate durabil a vieii, lucru posibil doar prin eradicarea total a srciei. n fond, n momentul de fa unii lupt s-i menin un stil de vieuire iar alii pentru supravieuire. A treia tem se refer la o lume locuibil, n sensul c n momentul respectiv 2,5 miliarde de oameni locuiau n aezri urbane. Se estima c, n anul 2000, ei vor fi 5 miliarde, ceea ce va duce la o poluare extrem, la probleme de aprovizionare, paralizia tuturor serviciilor urbane, la lipsa celor sanitare etc. Oraele sunt peste tot centre de presiune ecologic i nu se poate gndi un viitor durabil fr a se cuta soluionarea problemelor habitatului. 16

A patra tem este cea a unei lumi fertile. Agenda este bogat ntruct trebuie s arate modul n care bogiile pmntului vor fi utilizate, fr s se ajung la epuizarea lor. De acea, se abordeaz problemele legate de agricultur, ap dulce, combustibili fosili, energie neconvenional, pduri, diversitate biologic, biotehnologie, poluarea marin,zonele litorale, zonele montane, pentru fiecare cutndu-se principiile de acionare, obiectivele, activitile specifice, cooperarea internaional, mijloacele de execuie, resursele umane, rolul tiinei i al tehnologiilor i finanarea specifice. O alt tem abordeaz problema unei lumi curate, care se refer mai ales la poluare i deeuri. Mai bine de 80% din maladiile i mai bine de un sfert din decesele lumii a treia au drept cauze alimentaia, apele contaminate i deeurile. Drept urmare, sunt recomandate msuri pentru depoluarea apei i gospodrirea corect a tuturor tipurilor de deeuri, menajere, industriale, periculoase i radioactive. n sfrit, Agenda 21 se refer amplu la instrumentele legislative internaionale (n 1992, existau mai multe de 100 de documente internaionale n vigoare, mai mult sau mai puin acceptate de popoarele lumii), care se refer la instrumente financiare, la scar naional i internaional.Un ultim punct al Agendei se refer la cadrul instituional. Dup ample dezbateri, s-a stabilit c va fi creat o nouComisie O.N.U. pentru Dezvoltare Durabil. Ca urmare a Conferinei de la Rio, punctul de vedere larg acceptat referitor la soluia pentru ieirea din impas este aadar cel de dezvoltare durabil, viabil, n cadrul creia se urmrete interaciunea i compatibilitatea celor patru sisteme: economic, uman, ambiental i tehnologic. n acest fel, se asigur satisfacerea nevoilor prezentului, fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltri de lung durat care poate fi susinut de cele patru sisteme. Sub 8: Efectul de sera la dimensiuni globale regionale si locale Este greu sa negam faptul ca sporirea temperaturii s-ar datora efectului de sera,desi Guido Visconti,om de stiinta din Italia, foarte apreciat chiar si in afara Italiei,spunem,in ceea ce priveste incalzirea Pamantului, ca "ar putea fi vorba de variatii normale ale climei". Crescand concentrati de anhidrida carbonica si nereducandu-se ceilalti factori care contribuie la producerea efectului de sera,in anul 2050 supraincalzirea va atinge 4-5 grade. Unele studii afirma ca, si in absenta unei ulterioare acumulari de anhidrida carbonica,variatile in curs ar fi suficiente pentru a face sa creasca cu 1 grad temperatura.E posibil. Ne aflam totusi in ajunul unei perioade de maxima radiatie solara,datorata pozitiei astrului,aproape perpendiculara fata de axa terestra,lucru care se intampla o data la 21 de mii de ani.Aceasta produce o mai mare in calzire datorita factorilor astronomici,incat experti in clima au anuntat o vara foatre calda pentru anul 1989. Si totusi nu toti climatologii au aceeasi opinie asupra previziunilor pe termen mediu sau lung .Rogers Revell de la Universitatea din San Diego afirma ca variantele aflate in joc sunt atat de numeroase,incat este imposibil sa se prevada viitorul.Nivelul anhidridei carbonice ar putea urca pana la 370 de parti la milion pana in nu indepartatul an 2000 sau putin dupa ceea.Aceasta modesta crestere ar fi de ajuns pentru a face sa urce temperatura globului cu 2 grade.Chiar daca nu trebuie sa apelam prea usor la unele comparatii, nu este inoportun sa amintim ceea sa intamplat acum cateva milioane de ani pe planeta Venus,unde un excesiv efect de sera a determinat,progresiv,actuala temperatura de 480 grade si o atmosfera de 90 de ori mai densa decat cea terestra. Problema nu este a celor 2 grade in plus,daca nivelul anhidridei va atinge 370 de parti la un milion prin anul 2000,ci aceea a unei continue cresteri a efectului de sera care,daca nu va fi impiedicat,ar duce Terra,in cateva secole in situatia unei imposibilitati de mentinere a vietii. Scenariile ipotezei "calde"pentru perioada 1989-2050merg la o previziune de crestere cu 1,6 grade centigrade a temperaturii medii globale a planetei noastre, la ceea infricosetoare de circa 5 grade.Cresterea temperaturiinu va fi aceeasi pe pamant.La Ecuator ar fi mai mica iar la poli mai mare.Toti sunt de acord ca mare parte a cresterii temperaturii ar interveni in lunile de iarna,astfel incat anotimpurile ar tinde sa se uniformizeze.In Italia cresterea temperaturii ar fi aproape dubla fata de Ecuator. In plus,cresterea temperaturii ar dauna mult zonelor urbane.Un plus de caldura ,provocat de tevile de esapament,de lipsa de ventilatie,de asfalt si beton sau de dificila patrundere a vantului ca face aproape imposibila viata.Sa nu se creada ca probema ar putea fi rezolvata cu ajutorul instalatiilor de aer conditionat! 17

Lasand la o parte faptul ca poate in anul 2000,sau putin dupa aceea,va trebui sa renuntam la ele,pentru a nu largi gaura din stratul de ozon,este bine cunoscut ca,racorind casele,instalatiile sporesc caldura in centrele urbane. In plina era glaciara, temperatura medie a Pamantului era cu 6-7 grade mai mica decat cea actuala.O crestere de 4-5 grade ar fi suficienta pentru a topi aproape complet calotele polare,facand sa se ridice nivelul marilor.Aceasta ar creste,prin efectul asa-numitei expansiuni termice, cu aproape 2 metri Presupusa topire a calotelor ar conduce , intre altele la o cursa nemiloasa pentru exploatarea enormelor rezerve de petrol de pe fundul oceanelor.Nu este vorba de o problema fundamenatala,dar merita osteneala de a o releva. Uriasa ridicare a nivelului marii ar produce un lant de efecte catastrofale care ar schimba aspectul fizic al unor regiuni intregi.De exemplu, conform unui raport din noimbrie 1988 al Natural Environmennt Research Council din Marea Britanie ,aceasta tara si-ar schimba infatisarea,bucurandu-se de o clima subtropicala,care ar privilegia culturile mediteraneene,cu totul deosebite de cele actuale.ar disparea aproape toate plajele,datorita ridicarii nivelului marii si ar fi necesare cheltuieli enorme pentru costruirea unor diguri care sa opreasca apele. Pentru a da un exemplu ,asa-numita Corn Belt din S.U.A. ar deveni cu usurinta semiarida,iar marile campii ar deveni necultivabile.Este adevarat ca sporirea temperaturii ar permite extinderea culturilor agricole in zone nordice astazi prea reci;dar acest lucru aproape ca nu conteaza fata de fectele negative ale cresterii temperaturii. In Italia,Venetia ar fi total sub apa si ar acoperite de mare partile joase ale catorva orase mari. Prof. Paolo Fabbri , care preda geografia la universitatea din Bologna ,explica faptul ca prin ridicarea nivelului apelor marii,nu numai gurile raurilor ,ci si albia lor s-ar modifica ,si acelasi lucru s-ar intampla in Italia cu numeroasele canale de asanare(sapate la nivelul marii),cu incalculabile consecinte negative. Toate insulele plate, situate doar la cativa metri deasupra nivelului marii, ar disparea inghitite de valuri.Asemanator cu ceea ce s-a spus despre Italia, alte tari ar suferi foarte grave consecinte din cauza ridicarii nivelului marii. Un mic stat din Arhipelagul Maldivelor ar inceta sa mai existe, dupa cum a declarat presedintele sau in cadrul unei reuniuni oficiale. De altfel, cateva din cele mai mari orase ale lumii, construite la gurile unor importante fluvii, ca de exemplu Cairo, Shangai, New Orleans ar fi acoperite de ape.Practic, ar risca sa dispara intreaga Olanda, daca nu se vor cheltui sume colosale pentru a se construi diguri uriase si alte instalatii.Acest lucru este valabil si pentru alte teritorii. Ar ceste mult evaporarea si s-ar schimba regimul ploilor din intreaga planeta, cu cele mai multe precipitatii iarna si foarte putine vara.S-ar schimba cursul curentilor oceanici,spre exemplu Curentul Golfului, care a fost totdeauna fundamental pentru Europa central-septentrionala.De sigur, apele marilor ar deveni mai calde si ar creste evaporarea. Fenomenul ar fi cu atat mai perceptibil in marile relativ inchise, ca Mediterana si, in special Adriatica.Dupa opinia lui Francesco Laurenzi, in Italia numarul zilelor cu cer senin ar scadea. Ploile ar fi mult mai reale, iar din cauza incalzirii, s-ar extinde mult deserturile, iar seceta ar deveni coplesitoare. Chiar si uraganele, din cauza cresterii temperaturii ar avea o mai mare violenta si frecventa.Un semn mic al cresterii furiei devastatoare am avut in anul 1988. Se prevede ca umiditatea solului ar descreste cu aproape 20%, iar culturile agricole ar fi mult mai sarace. Reducerile recoltelor nu ar mai permite astfel alimentarea a celor aproximativ 6 miliarde de oameni. Ar disparea multe specii de animale care au nevoie de o temperatura mai putin ridicata.Altele ar treibui sa se adapteze la caldura, nu se stie cu ce rezultate.In ultimele milenii, omul nu a mai vazut sa dispara vreo specie de animale importante si larg raspandite, asa ca perspectiva nu poate decat sa ne ingrijoreze. Ar disparea, de asemenea, multe specii vegetale, care nu suporta temperaturi inalte si putina ploaie,contribuind la reducerea productiei agricole.Alte vegetale ar produce mai putin.In Italia ar lipsi orezul si graul. In ceea ce priveste plantele, anhidrida carbonica provoaca inca de pe acum pagube, independent de ceea ce s-ar putea intampla intr-un viitor apropiat,din cauza cresterii temperaturii. Plantele ar fi suportat deja o transformare, datorita cresterii anhidridei carbonice inn atmosfera: treptattreptat, in 18

ultimii 200 de ani, pare sa se fi redus la jumatate numarul de stomate, pori prin care planta capteaza anhidrida carbonica.Se poate ca aceasta constatare sa fie exagerata dar e greu de negat fenomenul. Socotim aproape imposibil ca omul sa nu ia masuri pentru a preveni catastrofa.Daca nu se vor face descoperiri stiintifice senzationale sau nu se vor elimina drastic toate cauzele care produc cresterea temperaturii, nu va putea fi impiedicata o crestere a temperaturi cu 2 grade si paote chiar 2 grade si jumatate.Chiar si aceasta crestere ar putea produce infricosetoare dezechilibre ecologice. Daca se va intampla o catastrofa, nu se poate spune ca nu a fost anuntata. Pentru prima oara in istorie, omul a reusit sa intervina masiv asupra ecosistemului planetar,dar a facut-o fara a prevedea consecintele. Pentru a combate poluarea generala a atmosferei planetei noastre,nu este de ajuns sa se reduca drastic anhidrida carbonica, principala responsabila pentru efectul de sera.Mai trebuie sa descreasca hotarator raportul celorlalte substante care contribuie la acest fenomen, ca hidrocarburi rezultate din arderea materialelor fosile,dar nu numai acestea, ci si sulf , azot, etc. Nici S.U.A. nu au reusit sa limiteze aceste emanatii decat intr-o masura modesta. A reinstitui acum controlul asupra situatiei este extrem de greu; dar, daca vrem sa evitam dezastrul, trebuie sa actionam cu inteligenta si curaj.Omul poate face orice dar sa scape de moarte ... nu. Desigur, este nevoie de cheltuieli enorme, cu mult superioare celor actuale, pentru a adopta masuri apte sa franeze incalzirea Pamantului. Nu se poate spune, desigur, ca pana acum s-a actionat foarte ferm pentru a reduce emisiile de gaze poluante si, in special, de anhidrida carbonica.Tarile din Comitatea vest-europeana au reusit acum sa se puna de acord numai asupra standurilor, desigur nu prea severe, in vederea reducerii acestor emisii. A interveni asupra efectului de sera este greu, dar nu imposibil.Pentru a opri poluarea atmosferei trebuie, inainte de toate, sa schimbam cu totul actuala politica forestiera.Nu este de ajuns sa impiedicam despadurirea, ci trebuie sa extindem in toata lumea zonele verzi.Trebuie realizata o ampla extindere a culturilor arboricole, incepand cu padurile, pentru a contricui la reinstaurarea echilibrului in ciclul carbonului. Daca unor tari din lumea treia acest lucru li se pare imposibil, datorita necesitatilor de hrana ale unei populatii tot mai numeroase. Mult mai important si mai urgent este sa reusim ca marea majoritate a energiei mondiale sa nu mai fie asigurata doar de sursele traditionale,petrolul si carbunele. Prof. Wilfred Bach afirma ca, daca vrem sa evitam cresterea temperaturii dincolo de limitele minime de 12 grade, in primele decenii ale secolului urmator,trebuie sa reducem, chiar in cursul anului 1990,emisiile de anhidrida carbonica cu 1277 de milioane de tone. Dupa parerea acestuia,S.U.A. ar trebui sa reduca cu circa 309 miloane de tone pe an emisiile de gaze, Germania cu circa 48 milioane pe an,iar Italia cu 25 milioane de tone,pentru a nu mai vorbi de celelalte tari industrializate. Pentru a reduce poluarea trebuie in primul rand sa eliminam risipa in consumul de energie. In ceea ce priveste economisirea energiei, Japonia este in frunte, cu un procent anual de 30%.Nu putine sunt masurile prin care se pot limita emisiile de anhidrida carbonicasi de alte gaze nocive. In ceea ce priveste automobilele, atata vreme cat acestea vor folosi combustibili derivati din petrol ,va trebui sa favorizam aplicarea de noi tehnologii,pentru a realiza motoare care sa consume mai putin carburant. In acelasi timp,se poate limita, prin lege, viteza automovehiculelor, dat fiind ca -dupa cum se cunoasteconsumul de carburanti este mai ridicat cand viteza este mai mare fata de optim. Totodata, cu o tehnica mai avansata se pot fabrica automobile electrice.Energia electrica a acestor vehicule nu nu trebuie asa fie produsa cu ajutorul petrolului si carbunelui, deoarece in acest caz avantajul ar fi foate modest. Asa cum am aratat mai sus,presedintele Reagan a semnat, in 1988, o lege ce promoveaza, prin mijloacefiscale, productia de automobile cu un consum redus de benzina. Pe de alta parte, combustibilii alternativi produsi sunt eficienti pentru a reduce smogul, dar nu pentru a combate in mod concret efectul de sera.Industriile ar trebui sa realizeze mari economii cu metode noi, utilizand numai energia electrica strict necesara si evitand orice risipa. Desigur, trebuie sa creasca randamentul in convertirea si folosirea energiei insasi. 19

Cifrele care reflecta evolutia consumului de energie in ultimii 15 ani arata ca bine cunoscuta criza petroliera a reprezentat stimulentul cel mai concret pentru realizarea obiectivelor indicate. Este, totusi, aproape inevitabila epuizarea progresiva a posibilitatilor de economisire, doar daca nu se vor face importante descoperiri tehnico stiintifice, astazi abia banuite. Noile tehnologii, foarte costisitoare, de producere a asa numitului "carbune curat" aplicate in S.U.A., in Germania si Japonia, duc la reducerea unor elemente poluante, dar nu a tuturor, si nu contribuie la resorbtia efectului de sera si a ploilor acide. Actualmente, abonatii particulari consuma prea multa energie si in buna parte o risipesc. In viitor va trebui insa sa o foloseasca cu extrema parcimonie. In vederea acestui scop, trebuie promovate cercetarile stiintifice destinate a face utilizabile materialele numite super-conducatoare. Se poate de asemenea micsora produrea si consumul de ingrasaminte pe baza de azot in agricultura. Nu este imposibil nici sa se impiedice largirea golului din patura de ozon, datorita motivelor pe care le-am vazut deja. Se poate pune capat chiar si ploilor acide care, in afara altor grave pagube, afecteaza padurile si plantele, in general, cu efecte tot atat de negative. Evident, complexitatea operatiunilor destinate a impiedica dezastrul ecologic, previzibil intr-un viitor nu prea indepartat, impune un alt mod de viata pentru omenire, sau cel putin pentru tarile industrializate, cu o dezvoltare mult mai mopderata a nivelului de trai si o mai redusa populatie pe Pamant. Trebuie sa alegem. Daca se continua astfel, se va ajunge in mod sigur la o catastrofa. Sub 9: Institutiile Uniunii Europene Parlamentul European Parlamentul European (PE) este ales de cetenii Uniunii Europene pentru a le reprezenta interesele. i are originea n anii 50 i are la baz tratatele fundamentale. Din 1979, membrii Parlamentului European sunt alei prin vot direct de ctre cetenii UE. Alegerile au loc o dat la cinci ani i fiecare cetean UE are dreptul de a vota i de a candida, indiferent unde locuiete n UE. Cele mai recente alegeri au avut loc n iunie 2004. Astfel, Parlamentul exprim voina democratic a celor aproximativ 500 de milioane de ceteni ai Uniunii i le reprezint interesele n discuiile cu alte instituii UE. Parlamentul are 785 de membri din toate cele 27 de state membre UE. Membrii Parlamentului European (MPE) nu sunt grupai n funcie de rile de origine, ci de afinitile politice la nivelul UE. La nivelul grupurilor politice de care aparin, ei reprezint toate punctele de vedere cu privire la aspectele politice i integrarea european, de la adepii convini ai federalismului pn la euroscepticii ferveni. Parlamentul European i desfoar activitatea n trei sedii: Bruxelles (Belgia), Luxemburg i Strasbourg (Frana). La Luxemburg se afl sediul administrativ (Secretariatul General). Reuniunile ntregului Parlament, cunoscute sub denumirea de sesiuni plenare, au loc la Strasbourg i uneori la Bruxelles. Reuniunile comisiilor parlamentare au loc tot la Bruxelles. Parlamentul ndeplinete trei funcii principale: 1. Adopt legile europene n colaborare cu Consiliul, n multe domenii de politici publice. Faptul c PE este ales prin vot direct de ctre cetenii UE reprezint o garanie a legitimitii democratice a legislaiei europene. 2. Parlamentul exercit controlul democratic asupra celorlalte instituii UE, n special asupra Comisiei. Parlamentul deine puterea de a aproba sau de a respinge comisarii nominalizai i are dreptul de a cere ntregii Comisii s demisioneze. 3. Controlul finanelor publice. mpreun cu Consiliul, Parlamentul deine autoritatea asupra bugetului UE i poate influena cheltuielile UE. Parlamentul adopt sau respinge ntregul proiect de buget. Consiliul Uniunii Europene Consiliul este principalul organ de decizie al UE. La fel ca Parlamentul European, Consiliul a fost nfiinat prin tratatele fundamentale n anii 50. Consiliul reprezint statele membre, iar la reuniuni particip un ministru din fiecare guvern al statelor UE. 20

n funcie de subiectele de pe agenda de lucru, la reuniuni particip diferii minitri. Spre exemplu, dac n Consiliu se vor discuta probleme de mediu, la reuniune va participa ministrul de resort din fiecare stat membru UE i reuniunea va avea titlul Consiliul pentru Mediu. Relaiile UE cu restul lumii sunt administrate de Consiliul pentru Afaceri Generale i Relaii Externe. ns aceast configuraie a Consiliului este responsabil pentru o gam variat de probleme de politic general i, n consecin, la reuniunile sale particip oricare ministru sau secretar de stat pe care l numete guvernul rii respective. n total exist nou configuraii (formaiuni) diferite ale Consiliului. Afaceri Generale i Relaii Externe, Afaceri Economice i Financiare (Ecofin), Justiie i Afaceri Interne, For de munc, Politic Social, Sntate i Protecia Consumatorilor, Competitivitate, Transport, Telecomunicaii i Energie, Agricultur i Pescuit, Mediu, Educaie, Tineret i Cultur. Fiecare ministru din Consiliu este mputernicit s i asume angajamente n numele guvernului pe care l reprezint. Cu alte cuvinte, semntura ministrului este semntura ntregului guvern. Mai mult, fiecare ministru din Consiliu rspunde n faa parlamentului naional i a cetenilor pe care parlamentul rii sale i reprezint. Alturi de implicarea Parlamentului European n procesul decizional, prin aceasta se asigur legitimitatea democratic a deciziilor Consiliului. Preedinii i/sau prim-minitrii rilor UE, mpreun cu Preedintele Comisiei Europene, se reunesc sub denumirea de Consiliu European de pn la patru ori pe an. Aceste reuniuni la nivel nalt stabilesc orientrile de politic general ale UE i soluioneaz probleme care nu au gsit rezolvare la nivelurile inferioare (adic la nivel de minitri n cadrul reuniunilor obinuite ale formaiunilor Consiliului). Dat fiind importana lor, discuiile Consiliului European se pot prelungi pn trziu n noapte i atrag mult atenie din partea mass-media. Consiliului i revin ase responsabiliti eseniale. 1. S adopte legi europene n colaborare cu Parlamentul European, n multe domenii de politici publice. 2. S coordoneze politicile economice i sociale generale ale statelor membre. 3. S ncheie acorduri internaionale ntre UE i alte ri sau organizaii internaionale. 4. S aprobe bugetul UE, n colaborare cu Parlamentul European. 5. S defineasc i s pun n aplicare politica extern i de securitate comun a UE (PESC) pe baza orientrilor prevzute de Consiliul European. 6. S coordoneze cooperarea ntre instanele naionale i autoritile poliieneti n materie penal (a se vedea: Libertate, securitate i justiie). Majoritatea acestor responsabiliti au legtur cu domeniul comunitar i anume domeniile de aciune n care statele membre au hotrt s i reuneasc suveranitatea i s delege puterile de decizie instituiilor UE. Acest domeniu reprezint primul pilon al Uniunii Europene. Cu toate acestea, ultimele dou responsabiliti au strns legatur cu domenii n care statele membre UE nu i-au delegat puterile, dar conlucreaz. Acest tip de colaborare se numete cooperare interguvernamental i se aplic pentru al doilea i al treilea pilon al Uniunii Europene. Preedinia Consiliului Preedinia Consiliului este asigurat prin rotaie, la fiecare ase luni. Cu alte cuvinte, fiecare stat membru UE preia controlul agendei Consiliului i prezideaz toate reuniunile pentru o perioad de ase luni, promovnd deciziile legislative i politice i negociind pentru realizarea unui compromis ntre statele membre. Comisia European Comisia este independent de guvernele naionale. Misiunea ei este s reprezinte i s susin interesele UE ca tot unitar. Comisia elaboreaz propuneri de legi europene noi, pe care le prezint Parlamentului European (PE) i Consiliului. 21

De asemenea, Comisia este organul executiv al UE cu alte cuvinte, este responsabil pentru aplicarea deciziilor Parlamentului i Consiliului. Prin aceasta se nelege administrarea cotidian a afacerilor Uniunii Europene: aplicarea politicilor, derularea programelor i alocarea fondurilor.La fel ca PE i Consiliul, Comisia European a fost nfiinat n anii 50 n temeiul Tratatelor fundamentale ale UE. Termenul Comisie are dou sensuri. n primul rnd, termenul denot echipa de brbai i femei cte unul sau una din fiecare stat membru UE care a fost constituit pentru a conduce instituia i a adopta deciziile acesteia. n al doilea rnd, termenul Comisie se refer la instituia n sine i la personalul ei. La nivel informal, membrii numii ai Comisiei sunt cunoscui sub denumirea de comisari. n general, acetia au ocupat poziii politice n rile lor de origine i muli dintre ei au fost minitri n guvern, dar n calitate de membri ai Comisiei ei i-au luat angajamentul de a aciona n interesul Uniunii ca tot unitar i de a nu se supune eventualelor recomandri venite din partea guvernelor naionale. La un interval de cinci ani este numit o nou Comisie, n termen de ase luni de la alegerile pentru Parlamentul European.Comisia rspunde politic n faa Parlamentului, care deine puterea de a demite ntreaga Comisie prin adoptarea unei moiuni de cenzur. Membrii individuali ai Comisiei au obligaia de a demisiona la solicitarea Preedintelui, susinut de ceilali comisari.Comisia este reprezentat n toate sesiunile Parlamentului, unde are obligaia de a clarifica i justifica politicile pe care le deruleaz. De asemenea, Comisia rspunde periodic la ntrebrile scrise i verbale adresate de MPE. Activitatea cotidian a Comisiei este desfurat de funcionari administrativi, experi, traductori, interprei i personal cu atribuii de secretariat. Numrul acestor funcionari publici europeni este de circa 23 000. Numrul poate prea impresionant, dar este mai mic dect numrul personalului angajat ntr-un consiliu municipal de talie medie din Europa. Sediul Comisiei se afl la Bruxelles (Belgia), dar Comisia mai are birouri la Luxemburg, birouri de reprezentare n toate statele membre UE i delegaii n multe capitale ale lumii. Comisiei Europene i revin patru funcii principale: 1. s propun proiecte legislative Parlamentului i Consiliului; 2. s administreze i s aplice politicile UE i bugetul; 3. s asigure respectarea legislaiei UE (mpreun cu Curtea de Justiie); 4. s reprezinte Uniunea European la nivel internaional, spre exemplu prin negocierea acordurilor ntre UE i alte ri. Personalul Comisiei este organizat pe departamente, cunoscute sub denumirea de direcii generale (DG) i servicii (cum este Serviciul Juridic). Fiecare DG este responsabil de un anumit domeniu de activitate i este condus de un director general, care rspunde n faa unui comisar. Coordonarea general este asigurat de Secretariatul General, care administreaz i reuniunile sptmnale ale Comisiei. Secretariatul General este condus de secretarul general, care rspunde direct n faa preedintelui. Sub 10: Indicatori ai OECD pentru mediu Organizaia pentru Dezvoltarea Economic i Cooperare (OECD), infiinat prin semnarea la Paris a Conveniei respective la data de 14 decembrie 1960, i care a nceput s funcioneze la 30 septembrie 1961, are ca principala misiune: ** atingerea unei dezvoltri economice durabile i a unui standard de via corespunztor n statele membre, cu asigurarea unei stabiliti financiare, aducndu-i astfel contribuia la dezvoltarea economiei mondiale; ** s contribuie la expansiunea economic a rilor membre i nemembre n procesul de dezvoltare economic; ** s contribuie la expansiunea comerului mondial pe baze multilaterale, nediscriminatorii, n acord cu obligaiile internaionale. Membrii fondatori au fost: Austria,Belgia, Canada, Danemarca, Franta,Germania, Grecia, Islanda,Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveia, Turcia, Marea Britanie i SUA. In continuare au devenit membre urmtoarele ri: Japonia - 1964, Finlanda - 1969, Australia - 1971, Noua Zeeland - 1973, Mexic - 1994, Republica Ceh - 1995, Ungaria - 1996, Polonia - 1996, Coreea - 1996, Republica Slovac - 2000. Comisia Comunitii Europene ia parte la lucrrile OECD. 22

In politica OECD se subliniaz c indicatorii de mediu sunt factori esentiali n aprecierea progresului de mediu, de evaluare a politicii de susinere si informare a populaiei, pe aceast problematic, din ce n ce mai important la acest nceput de nou secol i mileniu. Incepnd din 1990 aceti indicatori au devenit relevani i semnificativi n multe ri, precum i n forurile internationale. Din 2001, pentru a crete eficiena evalurilor i pentru o mai buna informare a populaiei, OECD a redus numrul de indicatori de mediu la aa-numiii indicatori principali" prin selectarea acelora semnificativi. Selectarea indicatorilor principali s-a fcut pe baza:relevanei fa de politica de mediu,aspectelor semnificative ale polurii, problematicii resurselor naturale, reprezentativitii analitice, capacitii de a fi msurai sau cuantificai. Anual, OECD redacteaz rapoarte privind starea principalik: indicatori de mediu n rile membre, semnalnd starea de moment | tendinele de evoluie ale principalilor indicatori. Setul principal de indicatori de mediu, conform OECD Aspecte polurii Schimbri climatice Stratul de ozon Calitatea aerului Senerarea deeuri ale 1 2 3 de 4 Indicatori disponibili' Intensitatea de emisii de CO2 Indicator de emisii de gaze de ser Indicatori pe termen mediu " Indicator de emisii de gaze de ser.

Indicatori de consum de substane ce Similar, plus agregarea ntr-un afecteaz stratul de ozon (ODS) singur indice a consumului de ODS Intensitatea emisiilor deNOxiSOx Populaia expus la aer poluat Intensitatea de generare a deeurilor Intensitatea total de deeuri municipale generate. Indicatori derivai din calculul fluxului de cu poluant a corpurilor Procentul de conectare la tratarea Incrcarea materiale apelor uzate de ap

Calitatea apei dulci Resurse naturale i bunuri Resursele de ap dulce Resursele de pdure Resursele de pete Resursele Biodiversitate

6 7 8

de 9 10

Intensitatea de utilizare a resurselor Similar, plus crizele sub-nationale de ap Intensitatea de utilizare a resurselor Similar pdurii Intensitatea de utilizare a resurselor Similar, plus legturi mai de pete apropiate cu resursele disponibile Intensitatea de utilizare a energiei Indexul de eficiente energetice Specii ameninate Specii i habitate sau diversitatea ecosistemelor Zone cu ecosisteme cheie

Elaborarea indicatorilor se face pe baza intelegerii intre statele membre OECD pentru : ** utilizarea modelului Presiuni-Stare-Raspuns (PSR) ca un cadru de referinta comun ** identificarea indicatorilor pe baza relevantei lor politice, solidaritatii analitice si masurabilitatii ** utilizarea modelului de abordare OECD la nivel national prin adoptarea circumstantelor nationale. In continuare sunt prezentate cteva categorii de indicatori care au fost elaborai, fiecare corespunznd unui anume specific sau scop al activitii. Indicatori de Mediu Principali (IMP) Indicatorii de mediu principali au fost stabilii pentru a asigura urmrirea performanei de mediu i a factorilor implicai i a permite evaluarea oliticii de mediu. Ei sunt inclui n Setul Principal de Indicatori de Mediu al :rilor din OECD, agreai, n general, de rile OECD i sunt numai pentru uzul OECD. Setul Principal, cuprinznd circa 50 de indicatori, acoper aspectele ce reflect preocuprile principale de mediu din rile OECD. Acest set ncorporeaz indicatori derivai din seturile sectoriale i din aprecierile sectoriale. Indicatorii sunt clasificai astfel: -indicatori ai presiunii asupra mediului, att cele directe,ct i cele indirecte; -indicatori ai condiiei de mediu (de stare); 23

-indicatori ai rspunsului societii. Indicatori de mediu importanti (IMl) Indicatorii de Mediu Importani sunt propui de ministerele de mediu ik rilor din OECD i reprezint un set redus de indicatori principali, selectai din Setul de Indicatori de Mediu Principali. Ei servesc unor scopuri de comunicare. Ei informeaz, n general, populaia i dau un semnal ctre politicieni. Indicatori de Mediu Sectoriali (IMS) Indicatorii de Mediu Sectoriali s-au proiectat pentru a uura integrarea preocuprilor mediu n sectorul politicilor sociala. Fiecare set se concentreaz pe un sector specific (transport, energie, consum casnic, turism, agricultura). Indicatorii se clasific conform ajustrii modelului PSR, reflectnd: -tendinele sectoriale ale importanei de mediu; -interaciunea lor cu mediu (incluznd efectele pozitive i negative); -relaiile cu consideraiile economice i politice. Indicatori Derivai din Bilanul de Mediu (IDBM) Indicatorii Derivai din Bilanul de Mediu sunt proiectai s ajute integrarea preocuprilor de mediu n politicile economice i cele ale managementului resurselor. Ei se concentreaz pe: -bilanul cheltuielilor de mediu; -bilanul resurselor fizice naturale n raport cu managementul durabil al resurselor naturale; -bilanul consumului fizic de materiale, reflectat n eficiena i productivitatea utilizrii resurselor materiale. Indicatori de Mediu Decuplai (IMD) Indicatorii de Mediu Decuplai sunt destinai a msura nivelul de decuplare a presiunii asupra mediului de dezvoltarea economic. In raport cu alti indicatori utilizai n analiza rilor OECD, ei sunt nite instrumente aplicabile pentru a determina dac rile sunt pe direcia dezvoltrii durabile. Muli dintre ei sunt derivai din alte seturi de indicatori i apoi utilizai pentru a reflecta forele fundamentale i schimbrile structurale. Sub 11. FONDURILE STRUCTURALE PENTRU MEDIU IN ROMANIA FONDURILE STRUCTURALE sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - este fondul structural care sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si intreprinderi mici si mijlocii, precum si la conversia economica si sociala pentru zone care se confrunta cu dificultati structurale. Fondul Social European (FSE) - este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane. Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura (FEOGA) - sectiunea "Orientare" - este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltare rurala. Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP) - este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, in conditiile asigurarii unui echilibru durabil intre resurse si capacitatea de exploatare. Fondul de Coeziune suplimenteaza unele finantari, mai ales pentru noile state membre care au nevoie de proiecte de dezvoltarea a infrastructurii (mari artere si retele de transport, retele de alimentare cu apa si canalizare, electricitate, etc) In Romania, dupa lungi dezbateri, Fondul pentru Mediu este infiintat prin lege in anul 2000, perioada in care ele incep sa-si reduca importanta in celelalte tari. Obiectivul global al Fondului pentru Mediu este acela de a functiona ca un instrument economico financiar destinat sustinerii, realizarii cu prioritate a proiectelor cuprinse in Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, in conformitate cu normele si standardele de mediu in vigoare 24

In Romania , principalele programare pentru perioada 2007-20013 sunt: Planul National de Dezvoltare 2007- 2013 . Cadrul National Strategic de Referinta si Programul Operational de Mediu. Acesta din urma avand un buget de 5,6 milioane de euro pentru dezvoltare infrastructurii regionale si vine in solutionare problemelor legate mediu. In vederea atingerii obiectivelor din cadrul programului s-au indentificat urmatoarele prioritatii de finantare: apa potabila si canalizarea , deseuri , termoficarea, protectia naturii, imbunatatirea infrastructurii pentru prevenirea riscurilor inundatiilor. Programul Operational Sectorial pentru Infrastructura de Mediu (POS Mediu) este finantat din doua fonduri: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune. Sectorul de apa Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) dezvoltarea infrastructurii de apa/apa uzata in mediul rural Sectorul deseuri Programul Operational Regional (POR) reabilitarea siturilor industriale in scopul schimbarii destinaiei acestora n posibile locaii pentru afaceri Sectorul Calitatea aerului Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice reabilitarea instalatiilor mari de ardere aflate in coordonarea MEC, cu accent pe cresterea eficientei energetice Sectorul protectia naturii POR eco-turism si agro-turism; PNDR - plati compensatorii pentru cei ce desfasoara activitati care conduc la conservarea mediului. Sectorul inundatii si zone afectate de eroziune costiera POR - actiuni pentru eficientizarea interventiilor dupa inundatii Sub 12. RESURSELE NATURALE, MEDIUL SI CRESTEREA ECONOMICA Criza ecologica pe care o traverseaza omenirea in prezent, agravata de izbucnirea crizei energetice si de materii prime in anii 70, a condus la sporirea gradului de constientizare a societatii in ceea ce priveste pericolul exploatarii nerationale a resurselor naturale. Acestea au jucat intotdeauna un rol esential in dezvoltarea societatii, dar gradul in care si-au exercitat influenta a variat de la o perioada istorica la alta. Din punct de vedere economic, resursele naturale se pot grupa in doua categorii principale: prima, este reprezentata de avutia naturala, sub forma instrumentelor de lucru (minerale metalifere si nemetalifere, combustibili solizi, lichizi si gazosi, energie eoliana, energie hidraulica, energia aburului, energie electrica, energie nucleara etc.), Aceasta a polarizat interesul membrilor societatii si a jucat un rol esential inca de la inceputurile civilizaliei. In ceea ce priveste cea de a doua categorie de avutie naturala, informatia, aceasta a inceput sa se bucure de o atentie crescanda numai pe masura descoperirii modului de utllizare, ajungand sa capete o importanta determinanta pe treptele mai recente ale civilizatiei. Deoarece dezvoltarea economica are loc in cadrul unor sisteme ecologice, pe parcursul anilor a inceput sa se vorbeasca tot mai mult de ecodezvoltare ca fiind o relatie complexa intre dezvoltarea economica si mediul natural. Progresul tehnico-stiintific a inregistrat asemenea performante incat, pentru realizarea obiectivelor sale esentiale, omul poate transforma substantial mediul sau natural. Pe parcursul dezvoltarii societatii omenesti, influentata fiind de izbucnirea crizei energetice si de materii prime, societatea a inceput sa se preocupe de faptul ca exploatarea neralionala a naturii si utilizarea acesteia fara discernamant poate avea, pe langa efecte benefice asupra bunastarii pe ansamblu, consecinte nefaste asupra echilibrului ecologic. In lucrarea limitele cresterii, elaborata la cererea Clubului de la Roma, se sustine, de exemplu faptul ca in mai putin de un secol (in jurul anului 2050) chiar in conditiile inregistrarii actualului ritm de crestere economica, aproape toate resursele neregenerabile vor fi epuizate in cea mai mare parte. Astfel a fost lansata teza privind necesitatea franarii deliberate a cresterii sau a ratei zero (sau aproape de zero) a cresterii economice Nevoile fiintei umane sunt in continua crestere si sunt tot mai diferite. A privi insa omul ca pe o fiinta care are dreptul sa faca orice si sa incalce, in virtutea intereselor sale de moment, legile naturii se dovedeste a fi o conceptie complet eronata. Exploatarea irationala a resurselor naturale, fara respectarea limitelor impuse de legile naturii, poate conduce la situatia in care se distrug chiar bazele naturale ale existentei umane. Studiul resurselor naturale componenta esentiala a mediului ambient se preteaza la o ampla analiza, realizata din perspective multiple: cerintele cresterii economice, potentialul oferit, pe termen lung de factorii de mediu, procesele stiintifice si tehnologice si evolutia demografica, care influenteaza pe de o parte ritmul cererii si al extractiei, iar pe de alta parte, ritmul substitutiei, reducerii consumurilor specifice. 25

Gradul de dezvoltare eonomica isi pune amprenta, in mod hotarator, asupra nivelului si structurii dorintelor si trebuintelor relevate in mod practic prin cererea efectiva. Tebuintele, ca si dorinta de satisfacere a acestora, constituie motorul initial care declanseaza dezvoltarea economica. Intr-o societate mai putin dezvoltata din punct de vedere economic, nevoile sunt mai putin diversificate, mai putin schimbatoare, iar ponderea lor principala o formeaza cele de supravietuire biofiziologica. Pe masura insa ce nivelul de dezvoltare economica creste, iar volumul si diversitatea produselor si serviciilor sporesc, nevoile umane nu mai sunt legate atat de strict de viata biofiziologica. Ele trec treptat la cele de interes social, stiintific, cultural, estetic ... Intr-o evaluare realista, sistemul economic este partial orb. vede unele lucruri si pe altele nu. Masoara cu grija si urmareste acele lucruri foarte importante pt cei care cumpara si cei care vand, cum ar fi hrana, imbracamintea, bunurile manufacturate, munca si intr-adevar, banii insisi. Dar calculele economice ignora adesea complet valoarea altor lucruri care sunt mai greu de cumparat si de vandut: apa limpede, aerul curat, frumusetea muntilor, bogata diversitate a vietii de padure, pentru a numi numai cateva. De fapt, orbireapartiala a sistemului economic curent este cea mai puternica forta din spatele a ceea ce inseamna decizii irationale fata de mediul global. Sub 13. CONVENTII INTERNATIONALE RATIFICATE IN ROMANIA In sens larg, prin conventie intelegem un acord ntre dou sau mai multe state, instituii sau persoane cu privire la anumite probleme sau la anumite obiective. Conventii/tratate/acorduri internationale ratificate de Romania 1. Conventia privind controlul transporturilor transfrontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora, Basel, 1989 - Ratificata prin Legea 6/1991 2. Conventia privind raspunderea civila pentru prejudicii nucleare, Viena,1963 - Ratificata prin Legea 106/1992 3. Conventia privind comertul international cu specii periclitate de fauna si flora salbatice (CITES), Washington DC, 1973 (Amendamente: Bonn,1979- in vigoare din 1987 si Gaborone, 1983-nu este inca in vigoare) - Ratificata prin Legea 69/1994. 4. Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor salbatice din Europa, Berna, 1979 Ratificata prin Legea 13/1993 5. Conven_ia privind conservarea speciilor migratoare de animale s_lbatice, Bonn, 1979 - Ratificata prin Legea 13/1998. 6. Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon, Viena, 1985 - Ratificata prin Legea 84/1993. 7. Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, Londra, 1991 - Ratificat prin Legea 90/2000. 8. Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier, Espoo, 1991 - Ratificata prin Legea 22/2001. 9. Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, Rio de Janeiro, 1992 - Ratificata prin Legea 24/1994. 10. Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiera si a lacurilor internationale, Helsinki, 1992 - Ratificata prin Legea 30/1995. 11. Coventia asupra diversitatii biologice, Rio de Janeiro, 1992 - Ratificata prin Legea 58/1994. 12. Acordul privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice, Haga, 1995 - Ratificat prin Legea 89/2000. 13. Protocolul de la Kyoto al Conventiei Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, Kyoto, 1997 - Ratificat prin Legea 3/2001. 14. Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie pe probleme de mediu (Aarhus), Aarhus, 1998 - Ratificata prin Legea 86/2000. 15. Protocolul privind apa si sanatatea la Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiera si a lacurilor internationale, Londra, 1999 - Ratificat prin Legea 228/2000. 16. Conventia de la Rotterdam cu privire la aplicarea procedurii Acordului Prealabil Consimtit (PIC) in comertul international cu unele substante chimice si pesticide periculoase, Rotterdam, 1998 - Ratificata prin Legea 91/2003. 26

17. Conventia privind Poluantii Organici Persistenti ( POPs), Stockholm, 2001 - Ratificata prin Legea 261/2004. 18. Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, Montreal, 1987 - Ratificat prin Legea 84/1993. 19. Amendamentul de la Copenhaga la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, Copenhaga, 1992 - acceptat prin Legea 9/2001. 20. Amendamentul de la Montreal la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, Montreal, 1997 - acceptat prin Legea 150/2001. Sub 14. STRATEGII SI POLITICI ECOLOGICE LA NIVELUL UE Prin startegii de protectie a mediului putem intelege arta de a coordona ansamblul actiunilor, la nivel national si la nivel local, menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protejarea calitatii tuturor componentelor mediului inconjurator precum si a mediului in ansamblu. Serviciul Comisiei UE responsabil de mediu, de securitate nucleara si de protectie civila se numeste DG XI si isi are sediul in Belgia cu principala sucursala la Luxembourg.Modul de abordare a problematicii strategiilor de mediu poate fi perceput prin prezentarea experientei comunitatii europene pe aceasta directie Din 1973, politica ecologic la nivelul U.E. a parcurs numeroase etape, i n pofida numeroaselor piedici aprute n calea dezvoltrii sale, a nregistrat numeroase progrese. De altfel, n probleme legate de nclzirea global sau degradarea stratului de ozon, U.E. este recunoscuta n lumea industrializata. n cursul anilor 80, politicile ecologice n U.E. parcurg un proces profund i rapid de transformare. Pn n 1987 sunt adoptate peste 200 de legi n domeniul mediului i patru programe din ce n ce mai complexe. Primele msuri au fost au fost justificate de dezvoltarea pieei comune, referindu-se la clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor periculoase. Au urmat apoi cele privind habitatele naturale, organismele modificate genetic etc. Politicile ecologice ale U.E. se confrunta, pe termen lung, cu doua probleme eseniale: lipsa implementrii - incapacitatea statelor membre de a pune n aplicare programele lipsa integrrii - incapacitatea de a integra consideraiile de mediu n toate nivelele procesului decizional. Ambele probleme sunt amplificate de structura de guvernare unic a U.E.. Pe termen lung, strategia politic a U.E. este de a-i lrgi potenialul incluznd ri din est. O asemenea expansiune, care ar putea conduce la o organizaie de aproximativ 30 de membri pn n 2010, are implicaii ecologice att pentru membri existeni, ct i pentru cei nou intrai. Este foarte puin probabil c noii intrai s poat s se conformeze n termen scurt, exigenelor ecologice ale U.E.. Practic, aducerea calitii apei i a aerului, n aceste ri, la standardele curente, va necesita investiii imense n infrastructur. Bugetele noilor intrai nu le vor putea suporta, iar membrii actuali se vor mpotrivi oricrui ajutor major. Istoria arat c atunci cnd U.E. ia decizii strategice importante, consideraiile referitoare la mediul nconjurtor tind s fie marginalizate de probleme majore cum sunt: bunstarea materiala, sntatea, locurile de munca, inflaia etc. Cunoaterea acestor iniiative aduce n atenie motivaiile politice, culturale i organizaionale care justific protecia mediului. Dificultatea U.E. n implementarea politicilor ecologice simbolizeaz forele conflictuale i contradiciile care au caracterizat aceasta organizaie nc de la nceputurile sale. Acestea includ necesitatea unitii n diversitate dintre prioritile naionale i imperativele supranaionale i distribuirea puterii ntre diferitele organizaii i nivele de guvernare. Cu toate acestea, U.E. nregistreaz progrese n soluionarea acestor probleme. Pentru viitor, se are n vedere integrarea consideraiilor ecologice n prioritile politice i economice la nivel regional. Al Cincilea Program de Aciune marcheaz un progres important n acest sens, dar rmn nc multe bariere care trebuie depite. Parte din ele pot fi depite de activitatea Comisiei, n timp ce altele dintre ele vor necesita o colaborare susinut ntre prile implicate. Cele mai mari dificulti sunt legate de reticenta statelor membre de a se subordona ageniilor supranaionale sau de a aduce compromisuri n politicile lor economice. Este de mentionat ca in ultimii 30 de ani in Comunitatea Europeana s-au elaborat pentru mediu cca 300 de acte de reglementari (directive, decizii, recomandari)

27

Sub 15. ANALIZA COST BENEFICIU Ideea care sta la baza abordarii analizei cost beneficiu (pierdere castig) este aceea ca se alege acea varianta care aduce cele mai mari castiguri nete. Analiza cost - beneficiu ofera o modalitate riguroasa de a determina beneficiile nete (diferenta dintre beneficii si consturi) Analiza cost - beneficiu defineste costurile si beneficiile in mod particular mergand dincolo de cumpararea la nivel individual, si anume, la nivelul societatii. Costurile si beneficile sunt definite in legatura cu satisfacerea nevoilor sau a preferintelor indiviziilor pentru ceva. Daca un lucru indeplineste o nevoie, se poate vorbi de un beneficiu adus de lucrul respectiv. Pe de alta parte daca acel lucru deriva deriva dintr-o nevoie atunci reprezinta un cost. In mod generic tot ceea ce duce la cresterea bunastarii individului reprezinta un beneficiu iar ceea ce conduce spre scaderea bunastarii reprezinta un cost. Din punct de vedere economic, masurarea tendintei de modificare a bunastarii (crestere/ descrestere) este determinata prin analiza preferintelor sau alegerii indivizilor. Costul si beneficiul sunt masurate in termeni de bunastare pentru un individ. Pentru a determina regula de alegere a deciziei sociale de acceptare a schimbarii situatiei trebuie stiut ce anume prefera fiecare membru al societatii. Pentru a putea decide daca societatea, ca intreg, prefera schimbarea, trebuie sa se compare castigurile si pierderile indivizilor din societate. O posibilitate de a masura castigurile si pierderile ar fi modul cum oamnenii voteaza la un referendum (cu da sau nu) dar acest lucru nu spune prea multe despre taria convingerii sau preferintei pentru sau impotriva a ceea ce au votat. O masura a preferintei individului pentru un produs pe piata este relevanta prin consintamantul sau de a plati pentru acel produs. Plata se mai face si pentru a evita ceva ce nu place, o paguba. Analizand ceea ce oamenii sunt dispusi sa plateasca pentru un beneficiu, sau ceea sunt dispusi sa plateasca pentru a evita o paguba, se poate surprinde masura tariei preferintei lor. Aceasta reprezinta de fapt legatura dintre consintamantul de a plati si bunastarea individuala. Odata ce analiza cost beneficiu ia in calcul preferintele indivizilor, este esential de a se tine seama si de timp. Aceasta notiune de timp conduce la fenomenul de actualizare Este acceptat in general ideea conform careia un cost sau un beneficiu este cu atat mai putin preferat, cu cat nesiguranta acestuia este mai mare. Tipurile de nesiguranta care sunt considerate in general ca fiind relevante pentru actualizare sunt: - riscul de a muri nesiguranta ca individul va mai fi in viatza la o anumita data in viitor. - Nesiguranta in ceea ce priveste preferintele individului in viitor - Nesiguranta in legatura cu marimea beneficiului sau costului. Sub 16. Raportul substant-energie-informatie-viat Din zorii existentei sale, omul caut un rspuns la ntrebrile despre sensul vietii, originea acesteia si a universului n care se afl. Imaginea unui nceput, a unei substante primordiale, contureaz ideea de unitate a lumii, idee la care mai trziu avea s ajung, pe o cale rational, si gndirea antic elen. Dup cinci milenii de evoluie a culturii si civilizatiei, omul ncearc s formuleze un rspuns bazat pe date stiintifice. n esent, dou teorii cosmogonice si disput dreptul de cetate n stiinta actual: teoria universului stationar si teoria universului extensiv. Prima consider c universul nu are un moment de apariie, a existat din totdeauna i este inextensibil (Finaly), cealalt,dimpotriv, atribuie o vrst, un moment de nceput, din care s-ar afla ntr-o continu expansiune (Gamow). Ambele teorii iau drept argument existena unui zgomot cosmic fundamental, a unei radiaii universale continue i egale n toate direciile (izotrop) descoperit n 1964 de Penzias i Wilson. Este interesant de sesizat c Gamow, ca i Alpher i Hermon, autorii teoriei Big-Bangu-ului, au presupus existena acestei radiaii cosmice cu mult nainte de a fi descoperit. Conform concepiei universului n expansiune, la nceput nu ar fi existat dect o explozie care a umplut cu particule, ca o lumin brusc, vidul rece i ntunecat. Aceast explozie, care s-a produs cu circa 15 milioane de ani n urm, a dus la creterea temperaturii cu sute de mii de grade Celsius, permind formarea proto28

materiei nestructurate n spaiul de particule. Ideea modulului standard pentru univers rmne un nceput ipotetic. Descoperiri cum sunt existena unor goluri n distribuirea materiei, precum i a unor gigante galaxii contravin principiului cosmologic care postuleaz existena unui univers omogen i izotrop. Nu exist argumente tiinifice nici pentru existena unui univers nchis, care la atingerea unei densiti cosmice mai mare dect densitatea critic i-ar nceta expansiunea i ar ncepe o contracie accelerat pn ar deveni din nou o mas incandescent ca la nceput, dar nici pentru un univers deschis, care, avnd o densitate mai mic dect cea critic, s-ar extinde la infinit. Teoria universului ciclic, pulsator, deschis n gndirea hindus, susine ideea unei perpetue alternane ciclice: evoluie involuie. Dup ncheierea unui ciclu, materia i-ar relua evoluia de la punctul zero, fr vreo informaie care s transgreseze dintr-un univers n altul sau, din contr, germenii viitorului univers aflndu-se n cel precedent. Charon (1985) vorbete despre existena unui univers ciclic cu o durat de 104 miliarde de ani, dedus prin teoria relativitii complexe. Nici una din teoriile tiinifice propuse nu ne spune ce a fost n momentul zero. Chiar i modulul standard nceputul lumii are o sutime de secund mai trziu, un lucru ns rmne incontestabil evoluia. Toate elementele structurale ale universului au, n consecin, o istorie apar, evolueaz i se transform. Matricea este supus unei continue micri. Din aceast proprietate fundamental rezid evoluia de la simplu la complex, de la anorganic la organic i de aici posibilitatea apariiei vieii. Oparin i Haldane (1924) au propus primul model pentru drumul parcurs de materie n evoluia spre via, stabilind, ca leagn, apa oceanului primitiv. Explorrile actuale ale spaiului cosmic i studierea meteoriilor au relevat prezena n Cosmos a moleculelor organice a cror vrst este egal cu cea a sistemului nostru solar, deci inclusiv a Pmntului. Oricare ar fi originea primilor compui organici, terestr sau cosmic, momentele de organizare a vieii presupun evoluia de la simplu la complex, prin organizarea materiei pe niveluri sau trepte succesive de integrare: particule elementare (proton, neutron,electron) atomi molecule macromolecule celule esuturi organe sisteme de organe individ (organism). Conform ecuaiei lui Einstein, ntre mas i energie exist o relaie matematic. n consecin, trim ntr-un univers de energie. Aadar, viaa nu va aprea dect o dat cu structuri capabile s ntrein un permanent schimb de energie cu mediul ambiant. Pentru acest motiv, structura materiei vii va cuprinde elementele chimice fundamentale cum sunt: carbonul, oxigenul, hidrogenul, azotul, fosforul i sulful, asamblate n macromolecule dotate cu posibiliti de captare, transformare i stocare a energiei. Elementul central, n jurul cruia se organizeaz viaa este carbonul. Dispunnd de patru posibiliti de afiliere la alte elemente, acesta realizeaz combinaii organice, cu capacitatea de a nmagazina energia necesar organismului n procesele metabolice. Aceste depozite de energie sunt reprezentate de hidraii de carbon (glucide sau zaharuri). Tot cu rol energetic, dar i structural se constituie lipidele. Datorit faptului c atomul de carbon i poate structura cele patru valene difereniat, rezult structuri asimetrice din punct de vedere energetic electric i magnetic. Aceast asimetrie explic reactivitatea moleculelor organice. Combinaiile organice ale carbonului au asigurat att sursa energetic necesar viei glucide, lipide, ct i elementele structurale ale sistemelor vii aminoacizii. Dar, componenta capabil s adune aminoacizii n structuri apte de micare, n sens biologic (biosinteza proteinelor) a fost acidul dezoxiribonucleic (ADN). Apariia sa a constituit momentul cheie n evoluia vieii, acesta avnd capacitatea de a se multiplica, prin replicare, i de a se diversifica, prin mutaie, asigurnd permanena i diversitatea formelor de via, aa cum o cunoatem astzi. Etapa prebiotic suscit nc numeroase controverse privind rolul hazardului. Certitudinea apare din momentul apariiei primei molecule de ADN, dup care viaa depete imperiul ntmplrii. Ceea ce apare prin hazard este fixat prin selecie i transmis, n mod necesar, prin informaie genetic. Conform teoriei sistemelor un ansamblu de elemente aflate n interaciune dispune de proprieti care nu sunt exprimate prin suma lor. n consecin, sistemele vii obin o nou nsuire, rezultat din nsi legitile sistemului, date de integralitatea sa. Conform fizicii cuantice, toate particulele fundamentale ale moleculei se afl ntr-o continu micare ondulatorie. Materia nseamn vibraie. Noiunea de cmp energetic aflat ntr-o continu vibraie, prezent la nivelul materiei n univers, este esenial pentru inelegerea transferului de informaie ntre organismele vii, ct i ntre acestea i mediul ambiant i cosmic. Informaia, n ultim instan, este redus tot la vibraie, la perceperea unui cmp energetic modulat n unde de anumii parametri. Toate celulele sunt capabile s recepioneze i s emit informaie, adic s comunice. Schimbul de informaie, n vederea prelucrrii i lurii deciziilor necesare unei orientri adecvate n mediu poate fi neles ca o interferen de vibraii, de unde sau de cmpuri energetice variabile. 29

Putem rezuma, astfel, conceptul universului, prin tot ce exist n el la triada materie (substan), energie i informaie. Viaa reprezint o ordine ntr-un univers entropic (datorit energiei termice, atomii i moleculele oricrui sistem au tendina s se disperseze n spaiu, s se dezintegreze din calitatea de sistem coerent, stabil, tinznd spre dezordine). Fiecare clip din existena noastr este o victorie mpotriva factorilor care tind nencetat s ne dezintegreze. Aceast ordine n dezordine, adic integralitatea sistemelor biologice este meninut prin aport i schimb de substan, energie i informaie cu mediul ambiant i cosmic. n funcie de informaiile coninute n codul genetic, ceea ce importm din afara noastr ia destinaii structural-funcionale sau consumptive, ndeplinind miracolul pe care l numim via. Viaa nu poate fi o ntmplare n univers. Apariia ei a fost nscris n legile evoluiei universului. Viaa apare ca o consecin a unor legiti impuse prin micarea materiei i dispune, pe toate nivelurile ei organizatorice, de aceleai caracteristici, exprimnd, prin aceasta, unitatea lumii vii n diversitate. Sub 17. Aspecte economico-ecologice in sectorul primar (conservarea optima a solului) Controlul eroziunii reprezinta o problema clasica de echilibrare a veniturilor imediate cu pierderile pe termen lung. Adncimea de cultivare a solului are un efect pozitiv asupra recoltei, deoarece i da posibilitatea plantei sa aiba suficient spatiu pentru a prinde radacina. Dar conserva rea solului cere sacrificii n cstigul pe termen scurt. Productia agricola poate fi sporita n viitorul apropiat prin cultivarea pe coastele de deal, conditia fiind sa se construiasca terase pentru a preveni eroziunea. Fermierii influenteaza dinamica solu lui prin alegerea culturilor pe care le planteaza, rotatia acestora si terasarea. Mc. Conell (1983) uneste aceste actiuni ntr-o singura variabila Rt , care reprezinta intensitatea cultivarii solului si descrie dinamica de transformare a solului prin urmatoarea ecuatie: dSt / dt = M Rt unde: St este adncimea solului la timpul t dSt / dt este rata de schimb pentru adncimea solului M este o constanta reprezentnd adaugarile de la suprafata solului Cu ct este mai intensa cultivarea (R t), cu att este mai mare deteriorarea solului. De aceea pare mai rezonabil sa rescriem ecuatia adncimii solului: dSt /dt=M-RtF(Ct), cu F(0)=1, F'(C) = 0 ,s F''(C) = 0, unde Ct este valoarea de conservare. Prin aceasta, un fermier poate mentine constanta adncimea solului chiar si atunci cnd se efectueaza o forma intensiva de cultivare, datorita folosirii crescnde a valorii de conservare. De asemenea, fermierul trebuie sa aleaga un nivel de intensitate a cultivarii (R), sa foloseasca diverse elemente (N) si o actiune de conservare (C) la fiecare moment, pentru a maximiza valoarea operatiei. max integrala de la 0 la infinit [ PQ(Rt,St,Nt)-uNt-vCt]e-rt dt {Rt,Nt,Ct} St = 0 , S0 > 0 Urmatoarele ecuatii prezinta faptul ca schimbarile n preturile de intrare si de iesire nu au nici un efect asupra adncimii solului daca QR/QS este independent de R si N: QR(R*,S*,N*) = Q S(R*,S*,N*)F(C*)/r M = R*F(C*) Daca conditia nu este satisfacuta, S* va fi afectat. Considernd ca R este marit usor pentru o perioada scurta de timp si ca devine egal cu M/F(C), unde C este elementul fix de conservare, grosimea solului este redusa permanent dar valoarea profitului ramne neschimbata. Desi efectul indirect al schimbarii preturilor poate evolua n ambele directii, se sugereaza ca o crestere a pretului de iesire va ncuraja conservarea solului. Parerea unanima este ca alegerea culturilor este foarte putin variabila. Dar daca preturile diferitelor culturi se 30

schimba, atunci fermierii vor dori sa-si schimbe recolta. Si Banca Mondiala a argumentat faptul ca politicile de preturi pot agrava eroziunea solului prin ncurajarea fermierilor de a planta culturi care pot afecta mediul. Cum opereaza dinamica acestor schimbari? De exemplu, sa presupunem ca avem elemente ce nu tin de sol (Nt=0) si elemente ce nu tin de conservare (Ct=0) stiind ca la preturile actuale este avantajos din punct de vedere economic pentru fermieri sa produca recolta A. Sa mai presupunem ca adncimea solului este initial la nivelul optim pentru recolta A. La timpul t=0, pretul culturii B (pB) se ridica la pretul culturii A (pA). Fermierul are doua optiuni: fie sa continue sa cultive recolta A sau sa se schimbe la recolta B. Sa marcam adncimea solului pentru recolta A cu S* si pentru B cu S**. Stim ca aceste niveluri sunt independente de pretul recoltelor. Deci, daca fermierul continua sa cultive recolta A dupa ce pretul se schimba, va fixa Rt=M, t=0. Daca B afecteaza mai mult solul, atunci S*>S**. Cnd S0 = S* este optim sa se cultive recolta B, iar R trebuie sa depaseasca M. n majoritatea economiilor n curs de dezvoltare, hrana nca se produce de catre agricultura traditionala si fertilitatea solului este mentinuta nu prin aplicarea ngrasamintelor artificiale , ci prin cultivarea recoltei care urmeaza , timpul necesar pentru refacerea productivitatii solului la nivelurile initiale variind n functie de clima si de caracteristicile solului. n padurile tropicale, restaurarea dureaza pna la 12 ani, iar n zonele uscate pna la 15 ani. Practica schimbarii culturilor este stabila ecologic , datorita faptului ca productivitatea solului poate fi mentinuta. Dar, sub presiunea cresterii populatiei, perioadele de destelenire s-au scurtat, iar, ca o consecinta, fertilitatea solului a scazut. Acest lucru pare sa fie o mare problema de mediu n multe tari cu un venit scazut. Cnd fermierii adauga ngrasaminte pentru a mari perioada de cultivare, pretul marit va ncuraja folosirea acestora, perioadele de destelenire se vor scurta, iar fertilitatea solului va creste. Pna acum nici o analiza empirica nu a stabilit legatura dintre preturi si conservarea solului. Oricum, cercetarile au dovedit ca impactul productiei asupra schimbarilor n politicile de preturi n multe tari cu venit scazut este mic. Un recent numar de analize empirice ncearca sa estimeze costul eroziunii solului. De exemplu, Magrath si Arens (1989) estimeaza valoarea costului pe an a eroziunii solului n Java la 323$ milioane, iar Bishop si Allen (1989) estimeaza valoarea costului n Mali la 123$ milioane. Amndoua studiile estimeaza eroziunea solului n conditii naturale, reducerea profitului fiind asociata cu reducerea recoltei. De asemenea , se compara recoltele obtinute pe soluri erodate si pe cele neerodate. Amndoua studiile ajung sa recunoasca faptul ca profitul poate fi mai mic pe termen scurt daca solul este conservat. Atunci ntrebarea ar fi daca sursa problemei consta n faptul ca fermierii au de-a face cu stimulente gresite sau ca ei au protejat prea putin solul. Relatiile dintre reformele politice si conservarea solului sunt mult mai complicate dect s-a prezentat. Ideea ca veniturile mai mari vor ncuraja conservarea este respinsa de catre stimulentele create pentru fermieri pentru a cauta resurse prin distrugerea treptata a solului. De aceea, reformele ar trebui sa recunoasca ca nu totul se rezuma la costuri si beneficii. Solul are si el un pret, iar politicile trebuie sa asigure ca rezultatele economice ale acestor impacturi nu se nasc prin deteriorarea solului. Sub 19: Gestiunuea deseurilor Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, recuperare si eliminare a deseurilor. Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de productie este obligatia generatorului. Incepand cu anul 1995, colectarea si procesarea informatiilor referitoare la tipurile si cantitatile de deseuri s-a facut n conformitate cu cerintele europene de clasificare (Catalogul European al Deseurilor, nlocuit in anul 2002 cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase) si de raportare la EUROSTAT si la Agentia Europeana de Mediu (prin reteaua EIONET). PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate n cele ce urmeaza. principiul protectiei resurselor primare este formulat n contextul mai larg al conceptului de dezvoltare durabila si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, n special a celor neregenerabile, punnd accentul pe utilizarea materiilor prime secundare. principiul masurilor preliminare , corelat cu principiul utilizarii BATNEEC (Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive) stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic. 31

principiul prevenirii stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu. principiul poluatorul pl ateste, corelat cu principiul responsabilit atii produc atorului si cel al responsabilit atii utilizatorului stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel nct costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora. principiul substitutiei stabileste necesitatea nlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitndu-se astfel aparitia deseurilor periculoase. principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai n conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri. principiul subsidiarit atii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei) stabileste acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrative fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national principiul integrarii stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza. Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ierarhizare a prioritatilor, in conformitate cu strategia Uniunii Europene: - prevenirea aparitiei prin aplicarea tehnologiilor curate in activitatile care genereaza deseuri; - reducerea cantitatilor prin aplicarea celor mai bune practici n fiecare domeniu de activitate generator de deseuri; - valorificarea prin refolosire (reutilizare), reciclare materiala si recuperare energetica; - eliminarea finala prin depozitare.

Sub 20: Componetele politicii de mediu (politicii ecologice) Recente aprecieri asupra dezvoltarii durabile scot in evident ca fara o component economica protectia mediului ramane doar o declarative de bune intentii si o inserare de actiuni fara posibilitatete de concretizare. Eco-Economia concept recent promovat indica pozitia important ape care o ocupa latura economica intr-o strategie de ansamblu de proptectia mediului . Acest fapt rezulta si din prezentarea sintetica a politicii de mediu din table: Componenta Actiunea Competenta Legislativa Legi cadru si legi specifice Parlament Hotarari de guvern si ordonante Guvern Ordine , decizii, normative Ministere Instructiunii si standarde Institute de specialitate Administrativ Infintarea unei autoritatii centrale de mediu cu Parlament Institutionala structuri administrative si in teritoriu Infiintarea unei inspectii de mediu la nivel Guvern central si local Organizarea de directii sau servicii de mediu la Guvern fiecare minister Organizarea de institute de specialitate Minister Organizarea retelei Nationale de monitoring Ministerul Mediului Infiintarea si organizarea zonelor si ariilor Guvern protejate Educativ Infiintarea de scoli de specialitatea (operatori de Minister 32

Informativa

mediu) si sectii sau facultaii de specialitate Introducerea in programa scolara si universitara, Minister la toate specialitatile, a unor discipline referitoare la ecologie si protectia mediului

Economicoecologica

Organizarea de muzee, expeditii, gradini botanice, parcuri zoologice, comunicarii cu tematica orientata spre protectia mediului Organizarea de sesiuni stiintifice, simpozioane, conferinte, congrese cu tematica specifica, de protectia mediului Derularea unui program de informare, sensibilizare si antrenare a populatieie la actiuni de protectia mediului prin mass-media Promovarea unor mecanisme pentru asigurarea de fonduri pentru mass-media

Administratia locala Institute de specialitate Presa Radioul Televiziunea Parlament Guvern

Elaborarea si introducerea de tehnologii Agenti economice curatecele mai bune ale momentului Forme de incurajare pentru dezvoltarea unor Agenti economice activitati de tip industrial de protectia mediului Promovarea caitiunilor de ecologica a zonelor deteriorate reconstructie Ministere

Promovarea pe domenii intersectoriale, cum ar fi Ministere energia si mediu, transportul si mediu Sociala Anchete sociale Asociatii Negurnamentale Initiativ e locale de genul: luna padurii, Administratia locala saptamana curateniei, ziua modiala a mediului etc Antrenarea populatiei la analiza unor proiecte Ministere de impact important asupra mediului Semnarea si ratificarea de tratatate, conventii Parlament guvern intelegerii si protocale, organizarea si participarea la activitati comune si comisii mixte de monitoring-cercetare Participare la congrese, sesiuni, simpozioane Expertii si specialistii internationale pentru a avea acces la informatia de ultima ora

Cooperarea internationala

Sub 21: Fundamentarea deciziei economice si ecologice 33

n fundamentarea deciziilor economice trebuie avut n vedere componenta ecologic, ntruct problemele mediului nconjurtor sunt inseparabile de cele ale bunstrii i de procesele economice, n general. Investirea n dezvoltarea uman constituie un obiectiv principal i specific tuturor economiilor cu cretere rapid, ca fiind una dintre cele mai eficiente ci de progres. Nou n concepia dezvoltrii durabile este faptul c se acord o atenie special segmentelor srace ale populaiei de pretutindeni. n acest sens sunt formulate urmtoarele cerine: Dezvoltarea uman, n sens durabil, va trebui s pun omul n centrul prioritilor. Protecia mediului este vital, dar, asemenea creterii economice, trebuie privit ca un mijloc de a susine dezvoltarea uman. Viabilitatea sistemului de resurse naturale ale planetei trebuie asigurat pentru a proteja viaa uman i opiunile umane; Pentru rile n curs de dezvoltare nu poate exista o preferin ntre creterea economic sau protecia mediului. Creterea nu este o opiune, ci un imperativ. Problema nu este ct de mare s fie creterea economic, ci ce fel de cretere. Fr nici o cretere pagubele aduse mediului pot fi tot att de mari ca i n condiiile unei creteri rapide. rile n curs de dezvoltare au nevoie s-i accelereze ratele de cretere, dar n cadrul unor strategii care s in seama de mediul fizic natural, n primul rnd, prin folosirea tehnologiilor mai puin energointensive, nepoluante. rile industriale vor trebui s-i continue dezvoltarea, dar cu un alt obiectiv strategic, care s se deplaseze de la elementele cantitative la cele calitative; Fiecare ar este datoare s-i formeze propriile prioriti ale mediului nconjurtor, prioriti care sunt ns diferite de la o ar la alta. Astfel, rile dezvoltate, majoritatea lor, consider poluarea aerului un pericol pentru sntate i se arat preocupate de degradarea calitii vieii pe termen lung, pe cnd rile n curs de dezvoltare sunt frmntate mai mult de viaa nsi dect de calitatea ei. Cum ns aciunile de protecie social cost mult, iar puterea financiar lipsete, se constat c srcia este un duman al mediului, tot aa de mare ca i bogia nsi. Problemele de mediu fac parte din categoria de probleme care se acumuleaz treptat, dar ntr-un timp relativ scurt i care necesit apoi o mare perioad de timp pentru a fi rezolvate. n aprecierea problemelor de mediu o regul de baz este s se pun n balan costurile aplicrii unei politici, cu rezultatele positive probabile ale acesteia. Rezultatele positive ale unei msuri sunt echivalente cu daunele aduse mediului n cazul n care acea msur sau investiie nu ar fi fost implementat. n procesul decizional, trebuie, n primul rnd definit clar problema, deoarece aceasta va determina n mare msur i calea care va fi implementat. Factorii de decizie trebuie s caute metode de rezolvare simultan a unor probleme i s evite transferarea problemelor de la o component a mediului nconjurtor la alta. Msurile luate pentru reducerea emisiilor, precum i purificarea apei sau instalarea colectoarelor de praf trateaz adeseori o singur problem a mediului; schimbrile structurale, precum conversia utilizrii energiei, restructurarea proceselor industriale sau mbuntirea calitii produselor, vor aciona asupra mai multor probleme ale mediului n acelai timp. O reducere a utilizrii crbunelui , de exemplu, va diminua simultan riscurile asupra sntii produse de praf i dioxid de sulf, acidifierea i salinizarea apei, precum i de ctre efectul de ser. Alt principiu care poate fi folosit n stabilirea prioritilor este acela c prevenirea este ntotdeauna mai ieftin dect anularea sau reducerea efectelor, odat ce acestea au aprut. De exemplu, pe termen lung, este mai ieftin prevenirea polurii solului dect curirea solurilor contaminate, producnd mai puine deeuri i tratndu-le cu mai mult atenie. mbuntirea eficienei mineritului i a industriei i astfel reducerea pierderilor i aplicarea cu strictee a regulilor de administrare a deeurilor sunt astfel mai urgente dect un program de curire a solului. Asigurarea unui echilibru ntre diversele consideraii nu este uoar. Este o art, nu o tiin, de vreme ce varietatea de factori care trebuie luai n considerare este mare, iar datele disponibile sunt adesea de calitate ndoielnic. Ele sunt complementare i trebuie aplicate simultan, astfel: Vor fi sprijinite, pe ct, posibil, acele elemente ale politicii economice care au i efecte benefice pentru mediu: de exemplu, reformele pentru trecerea la economia de pia n special stabilirea preurilor la energie prin mecanismele pieei i restructurarea economic i industrial care vor aduce o susinut nnoire a capitalului fizic i o mai bun administrare n industrie; 34

 Se vor adopta politici clar direcionate de protecie a mediului, care s stabileasc un sistem de stimulente i instituii pentru protecia mediului: de exemplu, sistemul de taxe i amenzi poate fi revizuit i aplicat cu consecven; standardele pentru protecia mediului pot fi modificate pentru a ajuta la obinerea unor mbuntiri semnificative n calitatea mediului la un pre minim; administraia apelor poate fi reorganizat pe bazine de ruri pentru a mbunti eficiena planificrii, furnizrii i tratrii apei. Investiiile n protecia mediului vor fi dirijate n special ctre acele probleme care vor persista sau chiar vor agrava n ciuda reformelor economice i/sau restructurrii industriei; Cheltuielile pentru protecia mediului se vor concentra asupra acelor proiecte care asigura cel mai nalt raport beneficiu-cost. Pe termen scurt, aceasta nseamn c, probabil, o parte mai mare a acestor cheltuieli va fi destinat reducerii polurii atmosferice, dar investiii cu un raport beneficiu-cost favorabil care vizeaz poluarea apei, calitatea solului i conservarea biodiversitii trebuie, de asemenea, implementate imediat; Se vor aloca resurse modeste programelor al cror raport beneficiu-cost se ateapt s fie printre cele mai mari n viitor, dar care sunt de lung durat. Ca exemple se pot face investiii care vizeaz probleme legate de poluarea datorat traficului rutier, programe de conservare a resurselor i a biodiversitii care necesit o activitate suplimentar de cercetare i/sau colectare de date, sau investiii legate de tratarea apelor uzate care depind de forma instituional. Mediul nconjurtor este factorul de baz pentru continuarea supravieuirii omului, iar prosperitatea omenirii pe termen lung este de neconceput dac nu suntem n stare s asigurm generaiilor viitoare posibilitatea de a se bucura din plin de binefacerile naturii. n acelai timp ns, dezvoltarea este necesar pentru a putea soluiona problema srciei din rile n curs de dezvoltare i a da posibilitatea oamenilor de pretutindeni s triasc n mod civilizat ntr-un mediu ambiant mai propice. Astfel, protecia mediului i dezvoltarea economic trebuie s constituie preocupri contemporane. Sub 22: Stategii si Politici de Mediu la nivelul Romaniei Dupa 1990, in Romania, politica de mediu a devenit o componenta a politicii de ansamblu. Recunoscand importanta acesteia pentru dezvoltarea armoniasa a societatii. Evolutia acestei politici chiar daca a cunoscut perioade de cautari , de incoerenta s-a indreptat spre coordonatele imprimate de UE si astazi putem afirma ca cel putin din punct de vedere legislativ suntem aproape de atingerea acestui obiectiv. Desigur problemele de implementare a prevederilor legislativ e si de continua lor imbunatatire ramane inca un deziderat pentru care trebuie facute eforturi deosebite. Se poate exemplifica efortul pe linie legislativa prin prezentarea unui extras din Planul de Strategic de actiune pentru protectia mediului. Un astfel de plan la nivel national se detaliaza intr-o urmatoare etapa in : planuri regionale si planuri locale ce includ si responsabili, fonduri ce includ si responsabili, fonduri necesare si surse de finantare. Planul national de mediu are in vedere Imbunatatirea calitatii mediului si se bazeaza pe urmatoarele obiective si actiuni: 1. Imbunatatirea calitatii mediului in zonele dens populate: Imbunatatirea conditilor de transport si a starii drumurilor si utilizare generalizata a combustibililor cu aditivi a benzinei fara plumb si a motorinei cu continut redus de sulf; Extinderea spatilor verzii si a zonelor de agrement. 2. Conservarea biodiversitatii biologice: Conservarea in situ si ex situ a specilor amenintate, endemice si/sau rare, precum si a celor cu valoare economica ridicata 3. Ecologizarea agriculturii si folosirea rationala a potentialului agricol: Extinderea folosirii ingrasamintelor naturale si a substantelor chimice biodegradabile (ingrasaminte, pesticide, ierbicide etc) cu respectarea normelor de protectie a mediului; Incurajarea asocierii producatorilor agricolii, in scopul aplicarii de tehnologii moderne; Combaterea excesului de umiditate, a inundatilor si a alunecarii de teren; Protectia , conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice; Ecologizarea terenurilor agricole degradate de industrii. 4. Gospadarirea deseurilor industriale si materiale: Redare in circuitul economic a terenurilor cu deseuri; 35

 Realizarea unor planurii de gestionare a deserilor si a unor norme coerente si executabile pentru activatea de autorizare si control al spatiilor de depozitare Valorificarea prin recuperare, reciclare si reutilizare a deseurilor solide si lichide rezultate din activitatiile de transporturi, depozitarea in conditii de siguranta si ecologie Colectarea, sortarea, valorificarea si depozitarea ecologica controlata in cadrul unei retele integrate, a deseurilor orasanesti menajere. Incinerarea deseurilor in conditiile optimizarii nivelui de emisii. 5. Reducerea poluarii pana la limitele de suportabilitate a mediului respectiv a si a omului ecosistemelor: Retehnologizarea activiatii industriale Introducerea de tehnologii nepoluante cu poluare minima si cu randamente sporite Sub : 23 Degradarea ecosistemelor prin activitatii turistice Impactul vizitatorilor poate sa se manifeste in raport cu componentele fizice si biologice ale ecosistemelor, dar si fata de comunitatile locale,ca impact social. Impactul ecologic se manifesta prin: Eroziunea solului apare , cu deosebire,pe rutele de circulatie, in special in cazul potecilor, care se deterioreaza prin: eroziunea de tip fagas,marindu-se adancimea si latimea potecii, aparitia de portiuni innoroiate, care provoaca probleme datorita segmentari potecii, deviind turistii, aparitia de poteci secundare nedorite,cum sunt potecile paralele sau retelele de poteci secundare. In declansarea acestor efecte, un rol important revine suprasolicitarii, dar si scurtarii potecilor, alegandu-se variante cu inclinatie mai mare a pantelor. Eroziunea si tasarea solului poate avea loc si in locurile de campanie, punctele de belvedere, locurile de plecare,etc. Vegetatia covorul vegetal este cel mai adesea afectat de turisti, prin taseare care reduce imultirea prin seminte si, asfel, capacitatea de regenerare naturala; Fauna se produce prin perturbarea neintentionata ca urmare a cererii unor conditii de stres (de ex , prezenta autovehicolelor) acomodarea animalelor cu oamenii, datorita hranirii lor de catre turisti, transmiterea directa a bolilor de la animalele de companie(caine, pisici) si braconaj la care se adauga , alternarea habitatului; Poluarea apei recrearea in apele termale, de exemplu, poate duce la ploriferarea unor plante acvatice, dar cel mai adesea are loc o crestere a prezentei materiilor in suspensie. Traversarea apelor, baia, spalarea autovehiculelor etc, contribuie la scaderea calitatii apelor. Impactul social se manifesta prin schimbarea calitatii vietii rezidentelor din zonele turistice. Trebuie sa se puna accent pe normele de comportare atat pentru vizitatori, cat si pentru rezidenti, precum si asupra efectelor de interactiune reciproca intre comunitatile locale si turisti. Inghesuiala poate afecta negativ satisfactia vizitatorilor. Ceea ce vizitatorii considera a fi solitudine sau inghesuiala depinde de perceperea fiecaruia, care este influientata de caractersticile vizitatorilor si de situatie sau localizare. Conflictele pot aparea intre cei care sunt sositi pentru recreare sau cei al caror scop principal nu este recearea. Conflictele apar in special in zonele cu utilizare multipla, unde activitatile umane interfereaza. Pot exista conflicte intre diferite tipuri de vizitatori, precum cei care merg pe jos si ceia care vin cu masinile. De regula conflictele apar si atunci cand grupuri mici intalnesc grupuri mari, sau chiar si atunci cand se intalnesc grupuri organizate cu alte grupuri neorganizate. Comportamentul turistilor poate afecta satisfactia vizitatorilor direct sau indiect, prin impacte asupra mediului cum ar fi deseurile sau vandalismul. Alte elemente din afara ariei protejate pot afecta vizitatorii prin zgomot, poluarea aerului sau elemente vizuale. Sub 24. Efectul de sera si Conferinta de la Kyoto Efectul de ser este procesul de nclzire a unei planete din cauza radiaiei reflectate de aceasta, care, n condiiile prezenei unor gaze cu efect de ser n atmosfer, o parte semnificativ a radiaiei va fi reflectat napoi spre suprafa. Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier n 1824. Termenul de efect de ser este folosit cel mai adesea n vorbirea curent pentru a evidenia contribuia unor anumite gaze emise natural sau artificial la nclzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilitii atmosferei la radiaiile solare reflectate de suprafaa terestr. 36

n cazul atmosferei Pmntului, efectul de ser a fost responsabil de nclzirea suficient a acesteia pentru a permite dezvoltarea plantelor aa cum le cunoatem noi azi. Principalul element responsabil de producerea efectului de ser sunt vaporii de ap (70%). Urmtoarea pondere o are dioxidul de carbon (9%), urmat de metan (9%) si ozon (7%). n ultima jumtate de secol au fost emise n atmosfer cantiti foarte mari de dioxid de carbon i metan, care au redus permeabilitatea atmosferei pentru radiaiile calorice reflectate de Pmnt spre spaiul cosmic. Acest lucru a dus la nceperea aa-numitului fenomen de nclzire global. Protocolul de la Kyoto rile din Uniunea European au fost de acord s reduc emisiile de gaze cu efect de ser cu 20% pn n anul 2010 (de la nivelul din 1990), n cadrul Protocolului de la Kyoto i s creasc la 30%, dac restul rilor dezvoltate, n special SUA i Japonia, sunt de acord s ia acest exemplu. Protocolul de la Kyoto este un acord internaional, negociat n anul 1997 de ctre 160 de ri. Pentru intrarea n vigoare a acestui protocol era necesar ratificarea de cel puin 55 de naiuni care s produc 55% din emisiile globale de dioxid de carbon. Aceast ultim condiie a fost indeplinit n octombrie 2004 prin ratificarea de ctre Rusia a protocolului. Protocolul de la Kyoto oblig rile semnatare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu cel puin cinci procente sub nivelul din 1990, n perioada 2008-2012. Statele Unite ale Americii intenioneaz s ratifice acest protocol, potrivit anunului preedintelui Barack Obama. Romnia a reuit s reduc emisiile de gaze cu efect de ser cu aproximativ 37%, pn la sfritul anului 2007, astfel a fost depit inta prevzut de acordul de la Kyoto pentru perioada 2008 - 2012. Pe de alt parte, exist i partea ntunecat a acestui acord-cadru, ce perimite rilor bogate s ndeplineasc obiectivele referitoare la emisiile de gaze cu efect de ser prin plile efectuate ctre rile srace n vederea propriilor emisii, n baza mecanismului pentru o dezvoltare curat, meniona un raport al ONU spre sfritul anului 2007 Sub 25. Economia padurii Pdurea, entitate biologic de prim rang, impresioneaz prindimensiunea i forma arborilor rspndii pe vaste teritorii, ct i prin diversitatea i bogia elementelor care o compun. Ea ndeplinete un rol de importan deosebit n viaa omenirii, att caresurs natural regenerabil de lemn i alte produse vegetale ianimale, ct i ca parte, de nenlocuit a mediului de via. ncomunitatea biologic terestr, pdurea deine o poziie primordial,nsumnd peste 35% din suprafaa uscatului i prin aceasta reprezint o component de baz a biosferei. Ecosistemul forestier, ca unitate de producie, se deosebete n mai multe puncte de celelalte domenii ale produciei materiale. Plecnd de la acestea, se difereniaz i modalitile de abordare managerial, cu att mai mult cu ct sunt urmrite i o serie de obiective ecologice, legate de conservarea ecosistemelor naturale. Economia forestier reunete toi agenii economici i activitile productive i comerciale care s-au dezvoltat de-a lungul timpului ntr-un spaiu geografic dat. Particularitile procesului de producie forestier sunt reprezentate de: Imobilitatea arborilor; Ciclul lung de producie; Natura dual a arborilor, care sunt, n acelai timp, mijloace de producie i produse; Raporturi extrem de mici ntre valoarea produciei i valoarea fondului de producie; Flexibilitatea unilateral a produciei i a marketingului;* datorit ciclului lung de producie este imposibil o cretere a produciei fr investiii foarte mari, pe o perioad lung de timp; n schimb, coborrea nivelului produciei este foarte uor de realizat; acest dezavantaj este compensat de multiplele utilizri care pot fi date arborilor, odat ce trunchiul a depit un anumit diametru; Imposibilitatea decelrii costurilor variabile de cele fixe, n cultura pdurilor; Complexitatea pdurii ca sistem economic, care furnizeaz materii prime neomogene i de folosin privat lemnul, n principal concomitent cu bunuri i servicii de utilitate public; Gradul inegal de folosire a forei de munc n timp i spaiu; Dependena mare a structurii produciei de lemn rotund de factorii climatici accidentali de unde rezult perturbaii frecvente ale sistemului economic; 37

 Imposibilitatea de a separa tehnologia producerii lemnului i a gestionrii pdurilor de politica sectorial opiunile tehnologice compatibile cu o anumit politic sunt foarte puine, i o dat generalizat o tehnologie aceasta atrage dup sine o a anumit politic i invers; n silvicultur nu se poate face managementul pe produs. Metodele abordate n managementul silvic trebuie s fie specifice condiiilor naturale, socio-economice i contextului instituional n care acesta va fi implementat. De exemplu, condiiile adaptabile pdurilor temperate i boreale nu sunt benefice pdurilor ecuatoriale; fiecare tip de pdure necesit o abordare specific. Managementul nu trebuie vzut ca ceva impus din exterior, de guvern sau de serviciile silvice. Zone vaste de pdure se afl sub controlul oamenilor care triesc n interiorul sau n apropierea lor. Totodat, putem spune c nu exist o descriere general a managementului pdurilor. Ceea ce este esenial este clarificarea obiectivelor, a condiiilor n care urmeaz ca acestea s fie atinse, precum i a tehnicilor silvice care vor fi folosite. Sub 26. Indicatorii care reglementeaza factorul de mediu apa Compozitia apelor variaza functie de factorii regionali,insa,in general, depinde de: sarurile dizolvate in apa de ploaie,eroziunea materialului continental din zona,evacuarile antropogene.Constituentii apelor se pot gasi sub aspect fizic in forma dizolvata,colodala, sau suspensii si sub forma chimica:ionica,complexata,absorbita.Toti constituentii se incadreaza in urmatoarele categorii de indicatori fizico-chimici:pH,turbidiate, conductivitate, anioni si cationi,metale grele,substante organice etc.Acestia in functie de natura si concentratie,determina calitatea apei. Din sol mineral si roci : suspensii: namol, nisip-coloizi: argila, MnO2, SiO2-Ioni pozitivi: Fe, NA, K-Ioni negativi: Cl, SO4, CO3-gaze: CO2 Din atmosfera: gaze:N2,O2,CO2,SO2 - ioni pozitivi:H ioni negativi HCO3,SO4 Din descompunere organica: suspensii:sol organic,resturi organice coloizi:materii vegetale organice gaze:Co2,NH3,H2 ioni pozitivi:NA,NH4 Organisme vii: suspensii:pesti,alge coloizi: virusi,bacterii . Normative care delimeteaza calitatea apelor: Ordinul nr. 1146/2003,Normativul privind obiectivele de referinta pt clasificarea calitatii apelor de suprafata Prevederile normativului se aplica la toate apele de suprafata, cu exceptia apelor cu salinitate ridicata,inlocuind STAS 4706/88 Ape de suprafata-Categorii si conditii tehnice de calitate Ordinul cuprinde circa 72 de indicatori pentru care se dau limite admise pentru fiecare clasa de calitate.Valorile cele mai scazute sunt indicate pt clasa I de calitate, iar pt celelalte patru clase de calitate sunt admise valori din ce in ce mai mari. Clasificarea apelor dup utilizri Lundu-se n considerare toate utilizrile , clasificarea apelor de suprafa se face n mai multe categorii : - categoria I - ape care servesc n mod organizat la alimentarea cu ap a populaiei , ape care sunt utilizate n industria alimentar care necesit ap potabil , sau ape care servesc ca locuri de mbiere i tranduri organizate; - categoria II - ape care servesc pentru salubrizarea localitilor, ape utilizate pentru sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement, odihn, recreere , reconfortarea organismului uman ; - categoria III - ape utilizate pentru nevoi industriale, altele dect cele alimentare artate mai sus, sau folosite n agricultur pentru irigaii . Pentru fiecare din aceste categorii sunt stabilite o serie de norme pe care apa trebuie s le ndeplineasc la locul de utilizare .Bineneles c aceste norme sunt cu att mai pretenioase cu ct categoria de utilizare este mai mic . Conform STAS 4706-88, pentru fiecare din categorii se dau indicatori de calitate fizici, chimici, microbiologici i de eutrofizare, care trebuie ndeplinii de apele de suprafa, n funcie de categoria de calitate (tabelul 2.22.).

38

Tabelul 2.22. Indicatori pe categorii de calitate a apelor naturale Indicatori Uniti de Categorii de calitate de calitate msur I II Msurtori zilnice Oxigen mg/l dizolvat (OD) Materiale n mg/l suspensie Cloruri (Cl-) mg/l Consum mg/l chimic de oxigen (CCOMn) Amoniu mg/l + (NH4 ) Azotai mg/l (NO3 ) Azotii mg/l (NO2 ) Fenoli mg/l Msurtori sptmnale Cadmiu mg/l Crom mg/l Cupru mg/l Fier mg/l Mangan mg/l Nichel mg/l Plumb mg/l Zinc mg/l

III

6,0 750 250 10,0

5,0 1000 300 15,0

4,0 1200 300 25,0

1,0 10,0 1,0 0,001 0,003 0,05 0,05 0,3 0,1 0,1 0,05 0,03

3,0 30,0 3,0 0,02 0,003 0,05 0,05 1,0 0,3 0,1 0,05 0,03

10,0 0,05 0,003 0,05 0,05 1,0 0,8 0,1 0,05 0,03

LEGE nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile Parametrii de calitate ai apei potabile 1. Parametrii de calitate ai apei potabile Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici si indicatori. 2. Valorile si concentratiile maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt conform tabelelor 1.Parametrii microbiologici Valoare admisa Parametru (numar /100ml) Escherichia coli (E.coli) 0 Enterococi 0 2.Parametrii microbiologici pentru apa comercializata in sticle sau alte recipiente Parametru Valoare admisa Escherichia coli (E.coli) 0/250 ml Enterococi 0/250 ml Pseudomonas aeruginosa 0/250 ml Numar de colonii la 22 C 100/ml Numar de colonii la 37 C 20/ml 39

3.Parametrii chimici: Acrilamida*1),Arsen,Benzen1,Benz(a)piren Bor 1,Bromati*2), Clorura de vinil*1), Cianuri totale 50 ,Cianuri libere ,Crom total ,Cupru*3),Mercur ,Nichel*3) ,Plumb*3),*10) 10 g/l,Seleniu ,Stibiu Parametrii indicatori : Aluminiu Amoniu Bacterii coliforme, Carbon, Cloruri, Clostridium perfringens Clor rezidual liber Conductivitate*3), Culoare ,Duritate totala,Fier Gust,Mangan,Miros,Sodiu,Sulfat etc NTPA-001/2002 modif prin HG nr. 352/2005

Acest normativ stabileste limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si urbane evacuate in receptori naturali.Prezinta pentru 40 indicatori de calitate limita maxima admisibila pe care trebuie sa o respecte o apa uzata inainte de a fi evacuata intr-un receptor natural. Indicatori fizici: temperatura Indicatori chimici : PH,Materii in suspensie,Consum biochimic de oxigen la 5 zile,Azot amoniacal,Azot total, Azotati, Sulfiti,Nichel,Zinc, Mercur,Magneziu etc. NTPA 002/2002 modificat prin HG nr 352/2005

Stabileste conditiile de evacuare a apelor uzate in retele de canalizare ale localitatilor sau in cele ale unor agenti economici industriali la care sunt racordate localitatile si la apele uzate care se descarca direct in statiile de epurare. Normativul prezinta pt 23 de indicatori de calitate valoarea maxima admisa care trebuie respectata in cazul evacuarii in canalizarea localitatilor a apelor uzate.Sunt prevazute restrictii pentru evacuarea apelor uzate care contin o categorie mare de substante(toxice,nocive) care au un grad mare de periculozitate Sub 27. Ce este strategia si politica ecologica? Notiunea de strategie a fost utilizata in initial in domeniul militar. Prin strategie se intelege arta de a coordona actiunile fortelor militare, politice, economice, morale implicate la conducerea unui razboi sau in pregatirea de aparare a unei natiuni. In timp, notiunea s-a extins , fiind utilizata in prezent si la alte domenii: economice, sport, finante si mai recent in protectia mediului. Prin protectia mediului se intelege totalitatea actiunilor menite sa asigure conservarearesurselor naturale si protejarea calitatii componentelor mediului inconjurator. Prin strategii de protectia mediului putem intelege arta de a coordona ansamblul actiunilor, la nivel national si la nivel local, menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protejarea calitatii tuturor componentelor mediului inconjurator, precum si a mediului in ansamblu. Politicile ecologice reprezint un ansamblu de msuri i instrumente pentru controlarea i limitarea procesului de deteriorare a calitii mediului de a produce resurse i de a asigura meninerea condiiilor de via. Politicile ecologice sunt menite s formuleze obiectivele n plan economic, juridic, educaional, social, tehnologic ambiental etc. i s elaboreze strategia de nfptuire a lor. Amploarea schimbrilor, incertitudinea tiinific, tradiiile, modelele comportamentale i de consum, restriciile tehnice etc. sunt elemente care se constituie n tot attea dificulti n formularea politicilor ecologice. Sub 28. Strategiile tematice ale Uniunii Europene Strategiile tematice urmaresc imbunatatirea calitatii mediului, venind in sprijinul statelor membre si autoritatilor locale si regionale in implementarea politicilor si legislatiei de mediu Strategia tematica privind prevenirea si reciclarea deseurilor realizeaza o descriere a modului in care mangementul deseurilor poate fi imbunatatit, constituind prima abordare separata a aspectelor reciclarii si prevenirii producerii de deseuri. Scopul aceste strategii este reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de deseuri. Fiecare catogorie a deseurilor este vazuta ca o sursa de poluare care trebuie redusa, ca o resursa potential care poate fi utilizata. 40

Pentru simplificarea legislatiei in domeniu, strategia propune corelarea si eliminarea suprapunerilor dintre Directiva Cadru privind deseurile, Directiva privind Deseurile periculoase si Directiva privind Uleiurile Uzate, precum si consolidarea acestora. Strategia tematica privind poluarea aerului propune scaderea costurilor sanatatii datorate poluarii aerului. Stabileste o serie de obiective pe termen lung care vizeaza in principal protejarea cetatenilor UE, precum si protectia mai eficienta a ecosistemelor impotriva ploilor acide, degradarii stratului de ozon. Pentru atingerea acestor obiective, emisiile de SO2 trebuie sa scada cu 80%, cele de NOx cu 60%, cele de compusi organici volatili cu 51%, iar particulele pana la 59%. Strategia tematica privind protectia solului. - urmareste protejarea solului importiva eroziunii si poluarii. Principalele amenintari la adresa solului: eroziune, utilizarea pesticidelor, contaminarea solului, diminuarea acestuia, compactarea, slinizarea. Pilonii cheie: legislatia cadru; integrarea protectiei solului in formularea si implementarea politicilor comunitare si nationale; cercetarea; cresterea constieintizarii publicului privind necesitatea protectiei solului. Strategia tematica privind mediul urban scopul: imbunatatirea mediului urban prin cresterea activitatii oraselor, imbunatatirea conditiilor de viata, munca, reducerea impactului negative al oraselor asupra mediului. Abordarea integrate a managementului de mediu la nivel local si a transportului in mod deosebit, pe baza consultarii effective a tuturor factorilor implicate. Masuri: publicarea unui ghid privind integrarea problemelor de mediu in politicile urbane; publicarea unui ghid pentru realizarea unui transport urban durabil; sustinerea schimbului de cele mai bune practice. Strategia tematica privind protectia si conservarea mediului marin are ca scop promovarea utilizarii marilor in contextual durabilitatii. Conservarea ecosistemelor marine, inclusive a fundurilor oceanelor, estuarelor si zonelor de coasta; reducerea impactului pescuitului si navigatiei asupra mediului marin. Strategia tematica privind utilizarea durabila a resurselor naturale - vizeaza utilizarea acestora intr-o maniera eficienta, reducand impactul asupra mediului si utilizand resursele regenerabile. Scopul acestei strategii: reducerea presiunii asupra mediului in fiecare etapa a ciclului de viata al produsului, urmarind integrarea conceptului de ciclu de viata si impact al resurselor in cadrul politicilor. Strategia tematica privind utilizarea pesticidelor in contextual dezvoltarii durabile are ca obiective minimizarea riscurilor la adresa sanatatii si mediului rezultate din utilizarea pesticidelor; imbunatatirea controlului asupra utilizarii si distributiei pesticidelor; reducerea nivelului substantelor daunatoare acvtive prin innlocuirea lor cu alternative mai sigure; incurajarea obtinerii de recolte fara utilizarea pesticidelor, stabilirea unui system transparent de raportare si monitorizare a progresului, inclusive dezvoltarea de indicatori adecvati. Sub 29. Reglementari de mediu in Romania Legislaia de mediu Protecia mediului este reglementat n Romnia printr-o serie de acte normative (legi, hotrri de guvern, ordine are diverselor ministere, decrete etc.) care creeaz cadrul juridic necesar pentru protecia factorilor de mediu, a consumatorilor i respectarea principiilor dezvoltrii durabile. Legea cadru, care stabilete principalele direcii de aciune n sensul proteciei mediului, este Legea nr.137/1995. n baza acesteia sunt sau vor fi emise alte acte normative speciale, pentru a reglementa domenii specifice. Legea Proteciei mediului reglementarea reglementarea proteciei mediului, considerate a fi obiectiv de interes public major, n sensul realizrii dezvoltrii durabile. Principiile i elementele strategice pentru asigurarea unei dezvoltri durabile a societii sunt: Principiul precauiei n luarea deciziei; Principiul prevenirii riscurilor ecologice i a producerii daunelor; Principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; Principiul "poluatorul-pltete"; nlturarea, cu prioritate, a poluanilor care pericliteaz nemijlocit i grav sntatea oamenilor Crearea sistemului naional de monitorizare integrat a mediului; Utilizarea durabil; Meninerea, ameliorarea calitii mediului i reconstrucia zonelor deteriorate; Crearea unui cadru de participare a O.N.G.-urilor i a populaiei la elaborarea i aplicarea deciziilor; 41

 Dezvoltarea colaborrii internaionale pentru asigurarea calitii mediului. proteciei mediului, considerate a fi obiectiv de interes public major, n sensul realizrii dezvoltrii durabile. Legea Apelor, nr.107/1996 reglementeaz regimul de folosire al apelor i albiilor, gospodrirea apelor, controlul activitii de gospodrirea a apelor, precum i mecanismele economice n domeniul apelor. n sensul acestei legi, apele reprezint resurs natural regenerabil, vulnerabil i limitat, element indispensabil pentru via i pentru societate, materie prim pentru activiti productive, surs de energie i cale de transport, factor determinant n meninerea echilibrului ecologic. Convenii i acorduri internaionale Romnia este semnatar a numeroase convenii internaionale n domeniul proteciei mediului, aceast participare fiind confirmat i n plan legislativ. Astfel sunt: Convenia de la Basel, referitoare la transportul peste frontier a deeurilor periculoase i a eliminrii acestora. Convenia de la Geneva asupra polurii atmosferice transfrontaliere pe distane lungi. Convenia de la Bucureti, privind protecia Mrii Negre mpotriva polurii. Convenia de la Ramsar, privind zonele umede de importan internaional, mai ales ca habitat al psrilor acvatice. Convenia de la Viena, privind protecia stratului de ozon i Protocolul de la Montreal, privind substanele care epuizeaz stratul de ozon. Convenia-cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice Convenia de la Helsinki, privind utilizarea cursurilor de ap transfrontaliere i a lacurilor internaionale. Convenia de la Viena, privind securitatea nuclear. Sub 30. Relatia economie- ecologie Protectia mediului ambient constituie una din procuparile actuale ale scocietatii modern. In ultima suta de ani, populatia lunii s-a triplat, economia mondiala a crescut de 20 de ori, consumul de combustibili fosili de 30 de ori, iar productia industriala de 50 de ori. Aceste schimbari au adus insa cu ele si efecte nedorite. Aparitia riscurilor ecologice majore: despadurirea masiva, efectul de sera, alterarea stratului de ozon, pericolul accidentelor nucleare ne oblige sa ne gandim ca modelul nostrum de crestere nu ar fi prea durabil si s-ar impune urgent unul pentru toata lumea.. Se observa o agravare cantitativa a poluarii si o schimbare de fond a problemelor ecologice. Pe acest fundal se incerca promovarea de factori responsabili a conceptului de Economie- ecologie ca o component a dezvoltatii durabile. Economie ecologie asezati impreuna acesti termeni par sa sugereze o anumita apropiere. Economia inseamana luarea in stapanire a lucrurilor utile lumii prin conducere gospodareasca si conlucrare cetateneasca. Ecologia inseamna locuire inteleapta, convietuire aronioasa cu natura, parteneriat intre societatea umana si mediul natural, crestere economica in conditii de corecta gestionare ecologica, gestionare care trebuie sa devina prioritate si responsabilitate. Incepand cu anul 1972, anul in care a avut loc Conferinta asupra mediului de la Stockholm, si pana in prezent au fost puse in circulatie peste 60 de interpretari ale conceptului de dezvoltare durabila. Dezvoltarea durabila este definite ca fiind dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati. Sub 31. Care sunt cerintele economice ale dezvoltarii durabile Cerinele minime pentru realizarea dezvoltrii durabile includ urmtoarele: - redimensionarea creterii economice, avnd n vedere o distribuie mai echitabil a resurselor i accentuarea laturilor calitative ale produciei; - eliminarea srciei, n condiiile satisfacerii nevoilor eseniale pentru un loc de munc, hran, energie, ap, locuin i sntate; - asigurarea creterii populaiei la un nivel acceptabil (creterea demografic controlat); - conservarea resurselor naturale, ntreinerea diversitii ecosistemelor, supravegherea impactului activitilor economice asupra mediului; - reorientarea tehnologiilor i punerea sub control a riscurilor; 42

- descentralizarea formelor de guvernare, creterea gradului de participare la luarea deciziilor i colaborarea privind mediul i dezvoltarea pe plan naional i internaional. Conceptul de dezvoltare durabil induce necesitatea dezbaterii unor probleme importante cum sunt cele legate de substituibilitate, echitate, incertitudine i ireversibilitate. Sub 32.Fondul pentru mediu in Romania Fondul pentru Mediu este motorul industriei verzi. Institutie coordonata de Ministerul Mediului, Fondul este gestionat de Administratia Fondului pentru Mediu si are ca scop sustinerea financiara a programelor si proiectelor prioritare pentru protectia mediului. Din Fondul pentru mediu se acorda sprijin financiar nerambursabil, in cuantum diferit, aferent fiecarui tip de beneficiar in parte, pentru realizarea proiectelor prioritare de mediu, ajutand pe de o parte autotitatile publice locale sa implementeze prioritatile Planului National de Dezvoltare si Directivele U.E., pentru sporirea potentialului de investitii, reabilitarea mediului si cresterea calitatii vietii in cadrul comunitatilor, precum si protejarea sanatatii populatiei, si pe de alta parte, ca operatoriii economici sa-si indeplineasca obligatiile cuprinse in programele de conformare. Sprijinul financiar din Fondul pentru Mediu se acorda in scopul stimularii investitiilor de mediu necesare modernizarii, retehnologizarii si achizitionarii instalatiilor pentru producerea energiei din surse regenerabile, realizarii de instalatii care folosesc tehnologii curate in toate sectoarele industriale, care permit reducerea consumurilor de materii prime si energie, reducerea cantitatilor de deseuri depozitate si introducerea acestora in circuitul economic, cresterea gradului de recuperare, reciclare si valorificare a deseurilor de ambalaje si anvelope, utilizarea substantelor cel mai putin periculoase, reducerea emisiilor poluante, cresterea suprafetelor impadurite, prevenirea eroziunii solului, reducerea riscului de inundatii, diminuarea efectelor negative a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei si a mediului, in aglomerarile urbane, datorate emisiilor de gaze de esapament de la autoturisme etc. Aceste investitii vor contribui la imbunatatirea factorilor de mediu si a calitatii vietii, la dezvoltarea economica si coeziunea sociala a regiunilor in cauza, in scopul promovarii unei dezvoltari durabile. In perioada 1 ianuarie-31decembrie 2008, din Fondul pentru mediu s-au finantat 256 proiecte in valoare de 171.212.984,53 lei, reprezentand cele 16 categorii de proiecte eligibile, finantate din Fondul pentru mediu. Categorii de proiecte conf. OUG196/2005 a) prevenirea polurii Tipuri de proiecte: instalaii i echipamente pentru prevenirea i controlul integrat al polurii; sisteme i echipamente noi pentru monitorizare; echipamente noi de reinerea emisiilor pentru uniti industriale sau care i reprofileaz ori diversific activitatea; echipament de monitorizare n vederea prevenirii polurii; instalaii reducere emisii COV; exhaustare Valoarea finanrii: min. 50.000 lei- max: 20.000.000 lei b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei si solului Tipuri de proiecte: staii de epurare industriale noi;staii de preepurare; nlaturarea efectelor produse de procesele geomorfologice gravitationale (alunecari de teren, prabusiri, etc.); protectia apelor subterane;extinderea i modernizarea staiilor de epurare existente pentru operatori economici; proiecte pentru captarea/reducerea COV (exhaustare, desprafuire, etc); protectia si gospodarirea retelei hidrografice, inclusiv domeniul lacustru lucrari de ameliorare/reabilitare a solurilor poluate cu titei si produse petroliere si lucrari de depoluare a apelor subterane si de suprafata, inclusiv a celor lacustre;perdele forestiere pentru protecia mpotriva pulberilor i zgomotului. Valoarea finanrii: min. 50.000 lei- max: 20.000.000 lei c) reducerea nivelurilor de zgomot Tipuri de proiecte: ntocmirea hrilor de zgomot; echipamente / tehnologii care determin reducerea nivelului de zgomot; Valoarea finanrii: minim 10.000 lei-max. 1.000.000 lei d) utilizarea de tehnologii curate Tipuri de proiecte: Implementarea de tehnologii curate conform BAT; Valoarea finanrii: min. 50.000 lei-max: 20.000.000 lei e) gestionarea deeurilor, inclusiv a deeurilor periculoase 43

Tipuri de proiecte: instalaii pentru reciclarea anvelopelor uzate; instalaii pentru procesarea i valorificarea deeurilor de sticl ; instalaii pentru valorificare deeurilor lemnoase i a rumeguului ; depozite de deeuri (halde de la termocentrale, industria metalelor feroase si neferoase, fosfogips, steril, exploatari miniere la zi, etc); instalaii pentru reciclarea anvelopelor uzate; instalaii pentru procesarea i valorificarea deeurilor de sticl ; instalaii pentru valorificare deeurilor lemnoase i a rumeguului ; depozite de deeuri (halde de la termocentrale, industria metalelor feroase si neferoase, fosfogips, steril, exploatari miniere la zi, etc); statie de transfer a deeurilor; instalaie de tratare/neutralizare a deeurilor nepericuloase i inerte; instalaii de valorificare/eliminare a deeurilor periculoase; Valoarea finanrii: minim 50.000 lei-maxim 20.000.000lei f) protecia resurselor de ap, staiile de tratare, staiile de epurare pentru comuniti locale Tipuri de proiecte: staii de tratare a apei;staii de epurare a apei uzate; amenajarea/modernizarea captrilor de ap; echipamente/ tehnologii privind reducerea consumurilor de ap ; Valoarea finanrii: minim 50.000 lei -maxim 10 milioane lei ; g) gospodrirea integrat a zonei costiere Tipuri de proiecte: protectia zonei costiere impotriva eroziunii datorate valurilor; refacerea/protectia zonelor umede aflate in contact cu marea; refacerea plajelor i falezelor; Valoarea finanrii: minim100.000 lei-maxim 10.000.000 lei h) conservarea biodiversitii Tipuri de proiecte: a)identificarea i susinerea realizrii de situri de importan europeanNatura2000;b) identificarea si sustinerea de noi arii naturale protejate. c) reconstrucia ecologic/ renaturare n arii naturale protejate Valoarea finanrii: a)ib) Min:50.000lei-Max: 400.000 lei c)Min: 50.000 lei Max: 20.000.000 lei i)administrarea ariilor naturale protejate j) educaia i contientizarea publicului privind protecia mediului k) creterea produciei de energie din surse regenerabile l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser m) reconstructia ecologica si gospodarirea durabila a padurilor n) impadurirea terenurilor degradate situate in zonele deficitare in paduri, stabilite in conditiile legii o) nchiderea iazurilor de decantare din sectorul minier p) lucrri destinate prevenirii, nlturrii i/sau diminurii efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrrile de gospodrire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului. 2. MODALITI DE FINANARE 2.1. Finanarea nerambursabil Modalitatea de finanare nerambursabil poate fi: 2.1.1. susinerea financiar a cheltuielilor eligibile ale proiectului n procentele stabilite mai jos: a) Finanarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor propuse de operatorii economici n procent de pn la 50%, cu excepia Regiunii Bucureti-Ilfov. n cazul n care beneficiarul are sediul social/punctul de lucru la care se implementeaz proiectul n Regiunea Bucureti-Ilfov, finanarea se acord sub form de fonduri nerembursabile, n cuantum de maxim 40% din costurile eligibile ale proiectului. b) Finanarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor propuse de uniti administrativ teritoriale n procent de maxim 60% din valoarea cheltuielilor eligibile c) Finanarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor propuse de ONG-uri i unitile de nvmnt n procent de maxim 90% din valoarea cheltuielilor eligibile 3. CONTRIBUIA PROPRIE Cheltuielile eligibile nefinanate din Fondul pentru mediu ale proiectului constituie contribuia proprie i va fi susinut de ctre beneficiar. Contribuia proprie acceptat este n numerar, n urmtoarele procente: a)Operatori economici: -finanri nerambursabile: pn la 50% a)uniti administrativ teritoriale: minim 40% din valoarea cheltuielilor eligibile totale ale proiectului b)ONG-URI i uniti i instituii de nvmnt: minim 10% din valoarea cheltuielilor eligibile totale Nu este acceptat susinerea contribuiei proprie n natur. 44

4. COFINANAREA Pentru un proiect de protecia mediului un solicitant/beneficiar poate obine finanare att de la AFM, ct i de la un ter, cu condiia respectrii minimului contribuiei proprii conform capitolului 2 Modaliti de finanare i precizrilor Regulamentului CE privind ajutorul de stat regional. Cofinanarea poate fi din surse interne i/sau externe. n situaia n care solicitantul finanrii de la AFM obine o cofinanare nerambursabil pentru proiect, acesta va fi analizat, evaluat, selectat i aprobat conform procedurii prevzute n MO. 5. GARANTAREA FINANRII n vederea garantrii implementrii n condiii optime a proiectului, operatorii economici vor constitui garanii n favoarea AFM. 5.1. Garantarea finanrii nerambursabile Pentru garantarea execuiei i implementrii proiectului finanat nerambursabil din Fondul pentru mediu, beneficiarul va constitui bilet la ordin, n alb, cu clauza FR PROTEST, avalizat de administratorul operatorului economic sau unul dintre acionarii/asociaii principali ai operatorului economic, n calitate de persoane fizice. Biletul la ordin va fi rennoit la fiecare 3 ani de la emitere, n perioada de valabilitate a contractului de finanare 6. ACHIZIII Potrivit O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, preocedura de achiziie se aplic pentru atribuirea contractului de achiziie public de ctre o persoan fizic/juridic, n cazul n care respectivul contract este finanat/subvenionat n mod direct, n proporie de mai mult de 50%, de ctre o autoritate contractant. Pentru proiectele a cror finanare din Fondul pentru mediu este mai mare de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, beneficiarii finanrii vor depune la A.F.M. urmtoarele documente : aviz de legalitate asupra procedurii de la ANRMAP, raportul procedurii (daca este cazul), oferta ctigtorului i contractul ncheiat cu acesta. ntreaga responsabilitate pentru ntocmirea dosarului de achiziie public revine beneficiarului finanrii de la AFM. Cheltuielile de elaborare a dosarului de achiziie public, indiferent c este elaborat cu fore proprii sau de o firm de consultan sunt suportate integral de ctre beneficiarul finanrii. La stabilirea condiiilor contractelor de achiziie public, beneficiarul finanrii va avea n vedere faptul ca AFM va proceda la acordarea tragerilor pentru cheltuieli eligibile efectiv realizate conform graficului stabilit, anex la contractul de finanare. 7. AJUTORUL DE STAT Orice finanare acordat din Fondul pentru mediu respect legislaia din domeniul ajutorului de stat. Finanarea se face n baza schemei realizate conform Regulametului Comisiei Europene 1628/2006 privind aplicarea art.87 si 88 din Tratatul de Constituire a CE, publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii nr. 302/01.11.2006 sau n baza deciziei Comisiei Europene emise n urma notificrii transmise de ctre AFM. Ajutorul de stat acordat n cadrul schemei nu se va cumula cu alte ajutoare de stat n sensul art.87 (1) din Tratat sau cu alte fonduri comunitare sau naionale care sunt acordate n raport cu aceleai costuri eligibile, dac un astfel de cumul genereaz o intensitate a ajutorului de stat care depete intensitatea brut maxim admisibil prevzut n Regulamentul Comisiei Europene. Ajutorul de stat acordat n cadrul schemei nu poate fi cumulat cu un ajutor de minimis, acordat n baza legislaiei privind ajutorul de minimis n vigoare la momentul acordrii acestuia, raportat la aceleai costuri eligibile sau proiect de investiii, dac un astfel de cumul genereaz o intensitate a ajutrului de stat care depete intensitatea brut maxima admisibil prevzut n Regulamentul Comisiei Europene. Dac se constat c un ajutor de stat existent denatureaz semnificativ mediul concurenial normal sau afecteaz comerul dintre Romnia i statele membre UE, Consiliul Concurenei sau AFM vor solicita beneficiarului s ia msuri corespunztoare pentru eliminarea incompatibilitii acestuia, mergnd pn la decizia opririi acordrii ajutorului de stat existent. n cazul n care Consiliul Concurenei ia o decizie de interzicere a unui ajutor de stat, acesta, n cazul n care a fost acordat, trebuie anulat i recuperat de AFM sau rambursat de ctre beneficiar. 45

Contractele de finanare ncheiate cu nclcarea dispoziiilor legale privind ajutorul de stat sunt lovite de nulitate. Sub 33: indicatorii ONU ai dezvoltarii durabile ONU a fost infiinat la 24 octombrie 1945 cnd un numar de 51 de ri se angajau s menin pacea prin cooperare internaional i securitate colectiv. Astzi, aproape toate naiunile lumii sunt membre ONU: n total 191 de state. Cnd statele devin membre ONU, ele accept i i asum obligaiile prevzute n Carta Naiunilor Unite, un tratat internaional care stabilete principiile de baz ale relaiilor internaionale. Conform Cartei, ONU are patru obiective majore: s menin pacea i securitatea internaional; s dezvolte relaii de prietenie ntre naiuni; s coopereze n rezolvarea problemelor internaionale i n promovarea respectului pentru drepturile omului; s fie un centru pentru armonizarea aciunilor tuturor statelor. ONU ofer mijloace pentru rezolvarea conflictelor internaionale i pentru formularea de politici n chestiuni care ne afecteaz pe toi. n cadrul Organizaiei toate statele membre mari sau mici, bogate sau srace, cu vederi politice i sisteme sociale diferite au un cuvnt de spus i drept de vot egal. Prin intermediul programelor sau organizaiilor coordonate de Naiunile Unite, statele beneficiaz de asisten tehnic i financiar n sectoare de interes pentru fiecare ar: protecia mediului, demografie, drepturile omului, sntate, agricultur, industrie, consolidarea instituiilor democratice, etc. n momentul de fa se urmrete ntrirea guvernarii de mediu la nivel mondial n cadrul sistemului Organizaiei Naiunilor Unite. n cadrul ONU exist urmtoarele organisme cu atribuii n domeniul mediu: a) Programul Naiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) b) Comisia pentru Dezvoltare Durabil a Naiunilor Unite (CSD) c) Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) d) Comisia Economic a Naiunilor Unite pentru Europa (UNECE) Pt indicatori ONU gasiti in cuantificarea dezvoltarii durabile Sub 34. LIFE+ ( INSTRUMENTUL FINANCIAR pentru MEDIU) LIFE + este un program al Comunitatii Europene care reprezinta un instrument financiar pt mediu, al carui obectiv general este contributia la dezvoltarea si punerea in practica a politicii si legislatiei comumunitare care vizeaza protectia mediului, conservarea capitalului natural si dezvoltarea durabila. Pentru zona carpatica se afla in derulare 3 proiecte LIFE-Natura si un proiect LIFE-Mediu LIFE este instrumentul financiar care susine proiectele Statelor Membre pentru mediu i conservarea naturii. nc din 1992, instrumentul LIFE a cofinanat aproximativ 2750 proiecte, contribuind astfel cu 1,35 miliarde la protecia mediului. Obiectivul general al LIFE+ este acela de a contribui la punerea in aplicare, actualizarea si dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu comunitare, inclusiv la integrarea mediului in alte politici, contribuind astfel la dezvoltarea durabila. LIFE+ sprijina in special punerea in aplicare a celui de-al saselea Program Comunitar de Actiune pentru Mediu, inclusiv a strategiilor tematice si finanteaza masuri si proiecte cu valoare adaugata europeana in Statele Membre Natur i Biodiversitate Componenta Natur i Biodiversitate continu i extinde programul iniial LIFE-Natur. Prin aceast component se co-finaneaz proiecte ce promoveaz cele mai bune practici, proiecte demonstrative, proiecte care contribuie la implementarea Directivelor Psri i Habitate. Va co-finana proiectele inovative sau demonstrative care contribuie la implemetarea obiectivelor Comunicatului Comisiei (COM(2006) 216 final) "Stoparea pierderii biodiversitii pn n 2010 - i dup". Cel puin 50% din bugetul programului LIFE+ va fi alocat proiectelor LIFE+ Natur i Biodiversitate.

46

LIFE+ Natur va cofinana proiecte ce promoveaz cele mai bune practici, proiecte demonstrative, proiecte care contribuie la implementarea Directivelor Psri i Habitate. Rata maxim de cofinanare este de 50%, ns poate fi i de 75% pentru proiectele orientate pe speciile i/sau habitatele prioritare. LIFE+ Biodiversitate va cofinana proiectele inovative sau demonstrative care contribuie la implemetarea obiectivelor Comunicatului Comisiei (COM(2006) 216 final) "Stoparea pierderii biodiversitii pn n 2010 - i dup". Rata maxim de cofinanare va fi de 50%. Guvernare i Politici de Mediu Componenta Guvernare i Politici de Mediu continu i extinde programul iniial LIFE-Mediu. Prin aceast component se co-finaneaz proiecte care contribuie la implementarea politicii de mediu comunitare, dezvoltarea unor abordri inovative a politicilor, tehnologii, metode i instrumente, cunotine de baz cu privire la politica de mediu i legislaie, monitorizarea presiunilor asupra mediului (inclusiv monitorizarea pe termen lung a pdurilor i a interaciunilor de mediu). Rata maxim de cofinanare va fi de 50%. Sub 35: Obiective de mediu finantate prin Fondul de Coeziune Prin aderarea la Uniunea European, Romnia beneficiaz de fonduri structurale i de coeziune, instrumente financiare menite s contribuie la reducerea decalajelor economice i sociale dintre Statele Membre UE. Pentru dezvoltarea i extinderea infrastructurii de mediu, Romnia beneficiaz de Fondul European de Dezvoltare Regional i de Fondul de Coeziune. Fondul de Coeziune sprijin Statele Membre n vederea reducerii diferenelor de dezvoltare economic i social i stabilizrii economiei naionale. Accesarea fondurilor comunitare este condiionat de elaborarea de ctre Statele Membre a unor documente oficiale care s indice domeniile ce necesit sprijin financiar din partea UE. n Romnia, principalele documente de programare pentru perioada 2007-2013 sunt: Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013 (PND); Cadrul Naional Strategic de Referin (CNSR); Programele Operaionale Sectoriale/ Programul Operaional Regional (POS/POR); Documentele Cadru pentru Implementarea Programelor Operaionale (DCI).

Obiective de mediu finantate prin Fondul de Coeziune: Obiectivul general al POS Mediu consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului poluatorul plateste. Domeniile prioritare pentru ISPA Mediu/FC ISPA: Protecia calitii apei alimentarea cu ap epurarea apelor uzate canalizare Managementul deeurilor rampe ecologice de deeuri sisteme de colectare selectiv reciclare i valorificare a deeurilor Protecia calitii aerului creterea eficienei energetice reducerea emisiilor de poluani Fondul de Coeziune :Rmn prioritare domeniile de mai sus, i, pe lng acestea, proiecte majore din alte domenii (monitorizarea solului, prevenirea inundaiilor, ndiguiri, regularizri,etc) 47

Sub 36: CUM PUTEM CORECTA PIB-UL PRIN PAGUBELE DE MEDIU PRODUSE DE REZIDUURI? Costurile pagubelor de mediu provocate de reziduuri si deducerea lor din formula produsului este o tema foarte interesanta. Daca se pot corecta procesele economice pt a se obtine o situatie ambientala finala, echivalenta cu o situatie initiala, ceea ce inseamna a lasa mediul in starea in care se afla, fara a tine seama de activitatea economica, toate cheltuielile implicate in acest sens trebuie sa fie deduse dat fiind ca nu adauga valoare, nici nu se traduc in cresteri a bunastarii. De aceea, pe langa chletuielile de aparare(si sociale) este necesar sa fie scazute costurile echivalente oricarei degradari reziduale sau permanente care se petrece in mediu.S-ar putea ajunge la o situatie absurda, dat fiind ca ar fi posibil sa se considere crestere economica un fapt daunator mediului ambiant. In toate cazurile considerate, s-au vazut ca exista dificultati importante pt a atasa corecturile ambientale corespunzatoare, la PIB. Este stiut ca in ciuda avansurilor considerabile ale tehnicienilor de evaluare economica, persista anumite aspecte ce nu pot avea o traducere monetara, din cauza caracterului proceselor ecologice(ireversibilitatea, functiile ecosistemelor, ciclurile biologice). Problema care se pune este daca este posibil sa vb despre un PIB corectat ambiental, fara evaluare economica a mediului. Raspunsul nu este simplu, fiindca evaluarea monetara nu este determinanta , in mod absolut. Desi este neindoielnic faptul ca evaluarea cheltuielilor de aparare este fundamentala pt a calcula pierderile suferite de mediu, cand este vb de evaluarea deprecierii capitalului nat se cere alt tip de calcul.La fel ca si in cazul amortizarii unui echipament, odata ce aceasta s-a consumat, in momentul inlocuirii se are in vedere costul sau actual. In mod asemanator pt a calcula deprecierea capitalului, natural nu este atat de important sa se cunoasca valoarea bunului sau serviciului ambiental pierdut, ci cat ar costa inlocuirea lui, si acest cost ar reflecta realitatea.Procedurile produse de specialisti in vederea corectarii PIB pornesc de la definitia functiilor ambientale prin intermediul unui model fizic, care defineste curba ofertei si cererii si care , in final, estimeaza masurile evaluate.Aceste proceduri nu sunt insa suficiente pt a face ca RENTA ajustata ambiental sa fie sinonima cu RENTA durabila. Perfectionarea PIB insemna o mai mare eficienta ambientala in vederea masurarii cresterii economice , dar in acelasi timp este o aproximare rationala a conceptului de renta durabila , care , in consecinta , permite orientarea dezvoltarii si in ultima instanta bunastarea sociala pe termen lung. Sub 37: Politica ecologica la Johannesburg Summitul Naiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabil, care a avut loc la Johannesburg n perioada 26 august 6 septembrie 2002, a reunit 104 conductori ai statelor lumii i a avut ca principlale rezultate: Declaraia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabil i Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabil. Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabil ca fiind un element central al agendei internaioanle i a dat un nou impuls pentru aplicarea practic a msurilor globale de lupt mpotriva srciei i pentru protecia mediului. S-a aprofundat i ntrit nelegerea conceptului de dezvoltare durabil, n special prin evidenierea importantelor legturi dintre srcie, mediu i utilizarea resurselor naturale. Guvernele au czut de acord i au reafirmat un domeniu de obligaii i inte concrete de aciune pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabil. Prin Declaraia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectiv pentru progresul i ntrirea celor trei piloni interdependeni ai dezvoltrii durabile: dezvoltarea economic, dezvoltarea social i protecia mediului la nivel local, naional, regional i global. Prin Planul de implementare se urmrete aplicarea de msuri concrete la toate nivelurile i ntrirea cooperrii internaionale, n baza responsabilitolor comune dar difereniate, exprimate n Principiul 7 al Declaraiei de la Rio i integrarea celor trei piloni ai dezvoltrii durabile. n acest sens, eforturile sunt cu precdere axate pe: eradicarea srciei; modificarea modelelor de producie i consum; protejarea sntii i 48

 protejarea i managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economic i social. Un important progres l-a constituit sprijinul pentru nfiinarea unui fond de solidaritate mondial pentru eradicarea srciei. De asemenea, opiniilor societii civile li s-a dat o importan deosebit, ca recunoatere a rolului esenial al societii civile n implementarea dezvoltrii durabile i promovarea de parteneriate. Toate aceste conferine mondiale au influenat evoluia dreptului internaional al mediului. Exist de asemenea numeroase acorduri bilaterale i multilaterale care conin prevederi legate de unul sau mai multe aspecte care vizeaz proteciea mediului, acoperind probleme de natur: subregional; regional i global. De asemenea, n dreptul internaional al mediului s-a cristalizat un numr de principii fundamentale pentru protecia mediului. Fiind un domeniu relativ nou i n formare, dreptul i politica internaional n domeniul proteciei mediului evolueaz i pe baza rezoluiilor i declaraiilor unor organizaii internaionale, cum sunt Programul Naiunilor Unite pentru Mediu, Organizaia Mondial a Sntii sau Agenia Internaional a Energiei Atomice, care au jucat un rol important n cristalizarea principiilor internaionale pentru protecia mediului, dei de multe ori aceste principii nu sunt obligatorii. Prin repetare i practic statal, care vizeaz ncorporarea acestor principii n sistemele legale naionale, acestea pot deveni obligatorii. Dei n prezent statele lumii au abordri diferite fa de aceste principii, respectiv le consider a fi principii de drept internaional n formare sau le recunosc ca fiind principii de drept internaional, ele stau la baza dezbaterilor actuale pentru luarea deciziilor politice privind protecia mediului la nivel internaional, i capt o importan din ce n ce mai mare pentru problemele legate de comer i mediu. SECTIUNEA I. Dimensiunea social i economic a dezvoltrii PROBLEMA ABORDATA Cooperarea internaional pentru accelerarea dezvoltrii durabile n rile n curs de dezvoltare i a politicilor interne corespunztoare Combaterea srrciei Integrarea mediului i a dezvoltrii n procesul de luare a deciziilor Modificarea modelelor de consum Dinamica demografic i durabilitatea Protejarea i promovarea condiiilor pentru sntatea uman Promovarea dezvoltrii aezrilor umane durabile II. Conservarea i managementul resurselor naturale Managementul ecosistemelor fragile: combaterea deertificrii i a secetei Protecia atmosferei Abordarea integrat a planificrii i a managementului resurselor teritoriale Combaterea defririlor Managementul ecosistemelor fragile: dezvoltarea durabil a zonelor montane Promovarea agriculturii durabile i a dezvoltrii rurale Protecia oceanelor, a tuturor tipurilor de mri, incluznd mrile nchise i semi nchise i a zonelor costiere i protecia, utilizarea raional i dezvoltarea resurselor vii ale acestora Protecia calitii i a cantitii resurselor de ap dulce: 49

III. ntrirea rolului grupurilor majore

aplicarea unei abordri integrate a dezvoltrii, managementului i utilizrii resurselor de ap Conservarea diversitii biologice Managementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu, al substanelor toxice, incluznd prevenirea traficului internaional ilegal cu produse toxice i periculoase Managementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu, al deeurilor periculoase, incluznd prevenirea traficului internaional illegal cu deeuri periculoase. Managementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu, al deeurilor solide i al activitilor de salubritate. Managementul prudent, sub aspectul problemelor de mediu i n condiii de siguran, al deeurilor radioactive Managementul prudent al biotehnologiei Aciuni la nivel global destinate dezvoltrii durabile i echitabile a femeilor Copii i tineretul n cadrul dezvoltrii durabile Recunoaterea i ntrirea rolurilor populaiilor btinae i a comunitilor acestora ntrirea rolului organizaiilor neguvernamentale: partenerii dezvoltrii durabile Iniiative ale autoritilor locale pentru sprijinirea dezvoltrii durabile ntrirea rolului muncitorilor i al sindicatelor ntrirea rolului sectorului afacerilor i al industriei Comunitatea tiinific i tehnici ntrirea rolului agricultorilor

IV. Mijloace de implementare

Resurse i mecanisme financiare Transferul de tehnologii mai puin poluante, cooperarea i construcia capacitilor tiina n sprijinul dezvoltrii durabile Promovarea educaiei, contientizrii publice i a instruirii Mecanisme naionale i cooperarea internaional pentru construcia capacitilor n rile n curs de dezvoltare Organizarea instituional la nivel internaional Instrumente i mecanisme legale internaionale Informaia, n sprijinul lurii deciziilor

Sub 38: Obiective de mediu finantate prin Fondul European de Dezvoltare Regionala 50

Fondul European pentru Dezvoltare Regional este destinat reducerii dezechilibrelor intre diferitele regiuni ale UE si a fostr creat in 1975. Fiind cel mai important fond structural in termeni de resurse, FERDR acorda ajutoare financiare zonelor defavorizate, fiind un important instrument de corectie a dezechilibrelor regionale.Principiile alocarii acestui fond sunt concentrarea pe obiective si regiuni(pt maximizarea efectelor), parteneriatul intre Comisia Europeana,statele membre UE si autoritatile locale si regionale , programare interventiei si aditionalitatea contributiei comunitare. Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regional (FEDR) este de a consolida coeziunea economic i social n Uniunea European prin diminuarea dezechilibrelor regionale. Pe scurt, FEDR finaneaz: -ajutoare directe pentru investiiile n ntreprinderi (n special, IMM-uri) n vederea crerii de locuri de munc durabile; -infrastructuri legate, n special, de cercetare i inovare, telecomunicaii, mediu, energie i transporturi; -instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regional etc.) destinate s sprijine dezvoltarea regional i local i s favorizeze cooperarea ntre orae i regiuni; -msuri de asisten tehnic. Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) poate interveni n sprijinul a trei noi obiective de politic regional: -convergen; -competitivitate regional i ocuparea forei de munc; -cooperare teritorial european. Convergen n regiunile care se afl sub incidena obiectivului Convergen, domeniile de intervenie FEDR se concentreaz asupra modernizrii i diversificrii structurilor economice, precum i asupra pstrrii i crerii de locuri de munc durabile. Aciunile ntreprinse prin FEDR curpind urmtoarele domenii: -cercetare i dezvoltare tehnologic (CDT); -inovare i spirit antreprenorial; -cultur; -transporturi; -turism; -energie; -sntate -educaie; -mediu -sntate -educaie -societate informaional; -energie; -revenirea riscurilor; Competitivitate regional i ocuparea forei de munc Prioritile obiectivului Competitivitate regional i ocuparea forei de munc se concentreaz asupra a trei aspecte: -inovare i economia cunoaterii: consolidarea capacitilor regionale n materie de cercetare i dezvoltare tehnologic, stimularea inovrii i a spiritului antreprenorial i dezvoltarea ingineriei financiare, n special pentru ntreprinderile legate de economia cunoaterii; -mediu i prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea eficacitii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante i elaborarea de planuri pentru prevenirea i gestionarea riscurilor naturale i tehnologice; -acces la serviciile de transport i telecomunicaii de interes economic general. Cooperare teritorial european n ceea ce privete obiectivul Cooperare teritorial european, ajutorul furnizat prin FEDR se grupeaz n jurul a trei axe: -dezvoltarea de activiti economice i sociale transfrontaliere; -stabilirea i elaborarea cooperrii transnaionale, inclusiv cooperarea bilateral ntre regiunile maritime; -consolidarea eficacitii politicii regionale prin promovarea i cooperarea interregional, prin realizarea de activiti de conectare n reea i prin schimburi de experien ntre autoritile regionale i locale.

51

Caracteristici specifice teritoriale Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) acord o atenie deosebit caracteristicilor specifice teritoriale. Aciunile ntreprinse n cadrul FEDR ncearc s atenueze problemele economice, sociale i ecologice cu care se confrunt mediile urbane. Zonele cu handicapuri geografice sau naturale (regiunile insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mic a populaiei) beneficiaz de un tratament privilegiat. Zonele ultraperiferice beneficiaz, de asemenea, de un ajutor specific al FEDR pentru a compensa dezavantajele determinate de ndeprtarea lor geografic Sub 39: Obligatii asumate de Romania in domeniul protectiei mediului prin Tratatul de aderareAcquis comunitar de mediu. Acquis comunitar de mediu este ansamblul de legi dezvoltat de UE care reflect obligaiile specifice convenite de elaboratorii politicii Din 2002, UE a dezvoltat peste 900 documente referitoare la legislaia de mediu concentrate pe 14 aspecte cheie. Anul 2001 a reprezentat un moment pozitiv in promovarea reformei managementului mediului si a conexiunilor sale in context european, in modernizarea sociala si economica de care are nevoie Romania. Directiile principale de actiune ale MAPM sunt orientate catre promovarea unei politici de mediu unitare, coerente si cu eficienta sporita. La 15 februarie 2000 Consiliul Uniunii Europene a deschis negocierile de aderare cu Romania. Inceperea negocierilor de aderare a deschis o noua perspectiva de abordare a problematicii protectiei mediului. In acest cadru, incepand cu luna martie 2001 a fost elaborat Documentul de pozitie pentru acest capitol, care cuprinde angajamentele Romaniei fata de cerintele UE. Romania accepta in intregime acquis-ul comunitar privind protectia mediului inconjurator si va implementa prevederile acestuia pana la data aderarii, cu exceptia a 11 acte comunitare din urmatoarele sectoare de mediu: calitatea aerului si schimbari climatice, managementul deseurilor, calitatea apei, precum si controlul poluarii industriale si managementul riscului pentru care s-au solicitat perioade de tranzitie cuprinse intre 3 ani-15 ani ( epurarea apei uzate si calitatea apei apei potabile). Transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar din domeniul protectiei mediului sunt dificile din cauza caracterului intersectorial si a implicatiilor problematicii aferente acestui domeniu asupra intregii industrii romanesti, alinierea la standardele de calitate europene presupunand costuri insemnate si modificari structurale la nivelul intregii economii. Indeplinirea angajamentelor asumate de Romania prin documentul de pozitie Protectia mediului are in vedere atat imbunatatirea cadrului legislativ cat si asigurarea necesarului de resurse financiare insemnate pentru punerea in aplicare a actelor normative comunitare. Actiunile prevazute in Documentul de pozitie pentru Capitolul Protectia mediului inconjurator se finanteaza din surse proprii ale agentilor economici, surse externe rambursabile si nerambursabile, alte surse si in completare surse de la bugetul de stat in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie. O evaluare generala a costurilor necesare armonizarii legislatiei comunitare (aspecte legislative, crearea sau dezvoltarea unor structuri institutionale specifice pentru implementarea, monitorizarea si controlul aplicarii noii legislatii) a estimat un necesar de 34 miliarde Euro. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si-a intensificat eforturile in vederea accelerarii procesului de armonizare a legislatiei romanesti cu cerintele UE. In acest moment strategiile sectoriale de armonizare a acquis-ului comunitar se afla in curs de elaborare, iar cele existente vor fi reactualizate (calitatea aerului, protectia naturii, controlul poluarii industriale, calitatea apei) . In anul 2001 s-au inregistrat progrese insemnate in procesul transpunerii. A fost realizata transpunerea totala a mai multor acte comunitare in domeniul deseurilor, protectia naturii, organismele modificate genetic si zgomot si s-au inregistrat progrese insemnate in domeniile: calitatea aerului, managementul deseurilor, controlul poluarii industriale, securitate nucleara.. Au fost adoptate 31 acte normative ce transpun legislatia comunitara, din care 3 importante legi cadru: calitatea aerului, managementul deseurilor si protectia naturii. Avand in vedere importanta unei perspective unitare si coerente asupra prioritatilor privind protectia mediului, pentru accelerarea pregatirilor de aderare la UE, a fost realizat un program de masuri prioritare pe anul 2002 , care vizeaza:

52

-continuarea transpunerii acquis-ului in domeniile: legislatie orizontala, calitatea aerului si schimbari climatice, managementul deseurilor, calitatea apei, controlul poluarii industriale si managementul riscului, substante chimice si organisme modificate genetic, protectie civila, securitate nucleara si radioprotectie; -elaborarea strategiilor de implementare in sectoarele: managementul deseurilor, substante chimice, siguranta nucleara si radioprotectie -intarirea capacitatii institutionale necesara implementarii legislatiei armonizate si a politicii de mediu, atat la nivel central cat si local -elaborarea strategiilor sectoriale financiare, precum si a planurilor de investitii -operationalizarea Fondului de Mediu Pentru asigurarea cadrului institutional necesar implementarii legislatiei armonizate s-a stabilit un plan de actiune pe anul 2002-2003 privind consolidarea sustinuta a capacitatii administrative a autoritatilor romane relevante in acest domeniu (MAPM, Inspectoratele de protectie a mediului). Prin noua structura organizatorica a autoritatii centrale pentru protectia mediului, si prin transformarea autoritatilor teritoriale in inspectorate pentru protectia mediului au fost create conditii mai bune pentru consolidarea managementului de mediu, in vederea intaririi capacitatii institutionale de protectie a mediului, in concordanta cu solicitarile Comisiei Europene. Activitatea MAPM a fost consolidata si prin infiintarea Garzii de Mediu, prin reorganizarea compartimentelor de control ecologic si monitorizare din cadrul MAPM, a inspectoratelor de protectia a mediului judetene si a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii . Pentru implementarea acestui act normativ, la nivelul fiecarui IPM, compartimentul de inspectie va fi transformat in comisariat teritorial. Fiecare judet va fi sectorizat, iar comisarii de mediu vor avea responsabilitati clare in aceste sectoare privind respectarea legislatiei in vigoare de catre populatie si agentii economici. Sub 40: PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DE MEDIU Programul Operational Sectorial (POS) Mediu a fost aprobat de Guvernul Romaniei si a fost trimis spre aprobare, in varianta finala, Comisiei Europene. POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu din perioada de pre-aderare. POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu din perioada de pre-aderare (PHARE, ISPA si SAPARD), prin finantare din fonduri structurale si fondul de coeziune. POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei, cat si interesele specifice nationale. In calitate de Autoritate de Management pentru POS Mediu, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor este responsabil cu managementul, implementarea si gestionarea asistentei financiare alocate acestui program. Programul acopera perioada de programare 2007-2013, dar obiectivele sale urmaresc nevoile de dezvoltare ale Romaniei dupa anul 2013, prin realizarea de investitii ce pun bazele dezvoltarii durabile in infrastructura de mediu. POS Mediu prevede investitii in urmatoarele sectoare: Apa potabila si canalizare: extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata; Deseuri: dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate; Termoficare: reabilitarea sistemelor municipale de termoficare in zonele cele mai poluate; Protectia naturii: implementarea de sisteme adecvate de management pentru protectia naturii; Dezastre naturale: dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc; Asistenta tehnica. Principalii beneficiari ai POS Mediu sunt autoritatile locale, pentru primele 4 sectoare de interventie si Administratia Nationala Apele Romane pentru dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale. Bugetul total al POS Mediu este estimat la 5,5 miliarde Euro, din care 4,5 miliarde Euro reprezinta finantare nerambursabila a Uniunii Europene si peste 1 miliard Euro reprezinta contributia nationala. Sursele comunitare sunt asigurate din Fondul de Coeziune si Fondul European pentru Dezvoltare Regionala. Pentru o cat mai buna absorbtie a fondurilor post-aderare, MMGA a pregatit un portofoliu de proiecte corespunzator, care sa asigure utilizarea integrala a resurselor financiare care vor fi disponibile prin intermediul fondurilor post-aderare. 53

Astfel, prin asistente tehnice PHARE, ISPA sau prin credite externe se afla in pregatire un numar aproximativ 50 de proiecte in sectoarele apa si deseuri, valoarea totala a investitiilor fiind de aproximativ 3 miliarde de euro.

Sub 41: Disfunctionalitati generate de poluare studiu de cazPrincipalele elemente caracteristice privind calitatea factorilor de mediu. Aspectelele critice sunt organizate pe domenii de poluare, dup cum urmeaz: -Apa de suprafa: Se remarc depirea valorii admise a coeficientului general de poluare pe rurile Bistria, Siret, Trotu i lacurile Uz i Lilieci (fenoli, cloruri, fosfor, detergeni). -Apa subteran: Sunt ntregistrate poluri provenite din activiti industriale, agricole (substane utilizate pentru fertilizarea solului) i din depozitri de deeuri menajere i industriale. -Apa uzat: Sunt nregistrate depiri la toi indicatorii analizai (ph, NH4, No2, NO3, sulfuri, sulfai, cloruri). -Solul: Sunt nregistrate poluri de categoria a III-a, cu ncadrarea: degradat (pesticide, metale grele, chimice, bacteriologice). -Aerul: nu sunt nregistrate depiri ale concentraiilor maxim admise ale principalilor poluani, dar sunt nregistrate emisii cu frecven mare de poluani din surse industriale, activiti de transport rutier (trafic greu) i aerian. -poluarea atmosferei datorata emisiilor in atmosfera generate de activitatile industriale specifice platformelor industriale Onesti si Bacau, precum si instalatiilor mari de ardere din judet. -poluarea atmosferei datorata antrenarii pulberilor in suspensie si a celor sedimentabile de la depozitele de zgura si cenusa (SE Borzesti, CET Bacau) si de fosfogips (SOFERT SA Bacau) -Poluarea aerului si mirosul dezagrabil datorate depozitelor de dejectii animale de la complexul de crestere a porcilor SUINPROD SA si de la Fermele de pasari AVICOLA SA -Deseurile- poluarea mediului datorat gestiunii necorespunztoare a deeurilor menajere n localitile din mediul urban. -poluarea mediului datorat gestiunii necorespunztoare a deeurilor menajere n localitile din mediul rural -poluarea mediului datorat gestiunii deeurilor spitaliceti din jude -poluarea mediului datorat gestiunii deeurilor periculoase generate de SC CHIMCOMPLEX SA Borzeti -poluarea mediului datorat deeului de fosfogips generat de SC SOFERT SA Bacu. -poluarea mediului datorat gestiunii deeurilor de pesticide stocate controlat n uniti din judeul Bacu -Situaiile de urgen:-inundaii generate de cderea unor cantiti mari de precipitaii, topirea rapid a zpezii -blocarea cursurilor rurilor (praielor) cu zpoare de ghea pe rurile Siret, Trotu, Bistria i afluenii acestora, pe praiele ce traverseaz localitile din zona montan -cutremure de pmnt sunt posibile cutremure de 6-7 grade pe scara Richter n zona de S, S-V a judeului cu epicentrul n Vrancea -alunecri de teren: Slnic Moldova, Luccioaia, Cotumba, Boltu -incendii de mari proporii n pduri, aglomerri urbane, depozite petroliere, fabrici de prelucrarea lemnului etc -ruperea barajelor de acumulare: Barajul Valea Uzului, baraje hidroenergetice de pe rul Bistria unda de viitur poate afecta localitile din aval. -dificultati in atenuarea efectelor secetelor datorita imposibilitatii utilizarii intregii suprafete amenajate pentru irigatii -Risc tehnologic: -accidente chimice posibil a se produce pe cile rutiere importante sau calea ferat din jude, pe timpul transportului unor substane periculoase -accidente chimice la societile comerciale ce produc sau folosesc n procesul de producie cantiti mari de substane chimice periculoase (SOFERT BACU, CHIMCOMPLEX ONETI, CAROM ONETI, RAFO 54

ONETI, AGRICOLA INTERNAIONAL BACU), sau amoniac din instalaiile de rcire de la fabricile de prelucrare a crnii i laptelui, respectiv clorul de la instalaiile de potabilizare a apei

Sub 42: Problema globala a apei Apa sub multiplele ei forme,reprezinta unul dintre cele mai importante elemente ale peisajului geografic-atat pentru utilizarea directa de catre om,cat si pentru activitatea normala a biosferei-,fiind,evident,indispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor.Pana la inceputul secolului XX,cererea de apa, calitatea acesteia si eficienta utilizarii ei pareau probleme de importanta secundara.Insa, in a doua jumatate a secolului XX, apa dulce a devenit o materie prima critica.Specialistii au apreciat ca la sfarsitul secolului XX populatia globului este intre 6 si 7 miliarde de locuitori,dintre care jumatate traiesc in mediul urban.Evident,nevoile vitale de apa vor fi pe masura acestei populatii.De aceea nu este de mirare ca in ultimii ani s-a manifestat preocuparea de a aborda aceasta problema nu numai la nivel national,ci si international.Cea mai importanta manifestare unde s-au dezbatut multiplele aspecte ale resurselor de apa ale omenirii a fost Conferinta Natiunilor Unite asupra resurselor de apa,care s-a tinut la Mar del Plata(Argentina) intre 14 si 25 martie 1977. Terra dispune de un imens volum de apa.Din suprafata planetei noastre,de 510 milioane km2,ceea ce reprezinta 70,8%,iar uscatul,doar 149 milioane km2,adica 29,2%.Dupa datele Conferintei Natiunilor Unite asupra resurselor de apa care s-a tinut la Mar del Plata,volumul total al apei existente pe Pamant este apreciat la 1 400 milioane km3,repartizat astfel:volumul total de apa dulce este doar de 37,8 milioane km3 si nu reprezinta decat 2,7% din cantitatea de apa a globului.Pe langa aceasta,trebuie remarcat si faptul ca doar 0,46% din volumul de apa dulce de pe glob poate fi utilizata direct;restul de 99,54% ,se sustrage utilizarii imediate de catre oameni,deoarece este reprezentata de vaporii de apa din atmosfera(0,04%),ghetari si calote glaciare(77,2%),apa lacurilor si mlastinilor(0,35%),apele subterane si umiditate a solului(22,41%) si in cursurile de apa(0,01%) ;ea reprezinta doar 0,40% din totalul apei dulci de pe glob.In total apa dulce disponibila nu reprezinta decat 0,009% din intreaga cantitate de apa de pe pamant.Asadar,raportul dintre apa marina si cea continentala este in favoarea celei marine. In ultimii ani s-au elaborat proiecte si s-au luat masuri de crestere a cantitatilor de apa,pentru aprovizionare prin mai multe metode,printre care se inscrie transportarea ghetarilor din zonele arctice si crearea de rezervoare in vecinatatea costelor,topirea piscurilor de gheata pentru a crea lacuri,desalinizarea apei de mare etc.In ceea ce priveste desalinizarea se apreciaza ca in 1975 existau 1036 uzine cu o capacitate totala de productie de 2,1 milionae m3 de apa pe zi.Aceste uzine au capacitati mici si nu se poate obtine apa desalinizata rentabil decat acolo unde exista surse de energie foarte convenabile.Sursa de energie care poate fi folosita cu succces in acest domeniu este energia nucleara.Marele avantaj al uzinelor ce utilizeaza energia nucleara este ca pot fi construite cu dublu scop:pentru obtinere de apa dulce si pentru producerea de curent electric. Statele insulare sau cvasiinsulare cu precipitatii reduse sau cu bazine hidrografice putin intinse considera ca desalinizarea apei de mare se va dovedi mai economica decat transportul apei cu vase-cisterna. Sub actiunea energiei solare,a curentilor si a gravitatiei,apa se afla intr-o permanenta miscare,existand in forma lichida,solida si gazoasa.Circulatia apei de pe oceane,mari,continente in atmosfera si de aici inapoi,poarta numele de ciclu hidrologic si consuma 33% din energia solara primita de Pamant. Pana in 2030, 3,9 miliarde de oameni vor trai in zone care duc lipsa de apa, lasand la o parte miliardul care se confrunta deja cu lipsa apei potabile, arata un raport al OECD. Cauzele sunt cresterea populatiei, dezvoltarea economica si schimbarea climatica. Fenomenul este agravat de continuarea modului actual de consum al apei inechitabil si bazat pe risipa Recentul Forum Mondial al Apei de la Istanbul (16-22 martie) a amintit doar cateva capitole din politica apei: managementul secetei, riscului de inundatii si al calitatii apelor ori importanta cooperarii intre state pentru gestionarea apelor comune. Multe state depind de resurse de apa pe care le impart cu alte tari, ceea ce duce la o competitie acerba pentru lichidul vital. Peste 200 de rauri sunt impartite de doua sau mai multe state, iar 60% din cantitatea globala de apa dulce se afla in bazine internationale. 55

Teoretic, singurul conflict cauzat de resursele de apa a avut loc intre doua state ale Mesopotamiei acum 4.000 de ani. Dar un razboi pentru apa ameninta acum toata planeta. Pana acolo, o serie de conflicte regionale, in curs sau potentiale, sunt alimentate de ape. Egiptul, Sudanul si Etiopia se afla intr-o stare de hidroconflict, pentru controlul fluviului Nil. Pe de alta parte, expertii militari nu exclud izbucnirea in Africa si a unor revolte pentru apa. Apa este o miza importanta si in conflictul israeliano-palestinian: 60% din cantitatea de apa subterana si 25% din apele de suprafata ale Israelului provin din teritoriile palestiniene ocupate. Autoritatile au construit un sistem de canalizare pentru transportul apei catre zonele aride din sud, unde se face majoritatea agriculturii israeliene, au dezvoltat un sistem eficient de reciclare a apei si au investit in tehnologii agricole avansate. Pe de alta parte, guvernul israelian controleaza folosirea apei prin eliberarea de permise de extractie, pentru care palestinienii trebuie sa platesca mai mult decat israelienii, chiar daca utilizeaza mai putina apa. Mai mult, nu li se permite decat sa extraga apa din izvoarele de suprafata, care sunt afectate de seceta. Aceasta alocare inechitabila a apei si continuarea saparii de puturi de catre colonistii evrei exacerbeaza tensiunile din regiune. In regiunea sa, China, care se confrunta cu o scadere accelerata a resurselor de apa, devine cu atat mai interesata de castelul de apa al Asiei - Tibetul. India priveste cu ingrijorare incercarea Beijingului de a devia cursul fluviilor Brahmaputra si Ind pentru a castiga noi surse de apa. Si vietnamezii sunt ingrijorati de intentiile chinezilor in ceea ce priveste amenajarea Marelui Mekong. Nu exista destula apa pentru a satisface toate nevoile. Mai ales ca acestea sporesc, din cauza cresterii populatiilor, expansiunii consumului per capita, necesitatilor tot mai mari din agricultura si industrie si poluarii apelor de suprafata ori a panzei freatice. Reglementarile si institutiile care au fost propuse de state pentru a gestiona probleme legate de apa par sa fi esuat in tentativa de a obtine o recunoastere larga. De multe ori, argumentul pentru cooperare in dauna conflictului, pe motiv ca aceasta ar aduce beneficii tuturor in numele unui interes comun, nu este suficient.Este nevoie de un mecanism de stimulente pentru ca tarile sa accepte ghidarea si coordonarea planurilor lor de exploatare a resurselor de apa transfrontaliere, conchide expertul turc. Pe de alta parte, problema accesului la apa este legata de intrebarea daca aceasta este o marfa, care se supune logicii capitaliste a cererii si ofertei, sau un drept, ce ar trebui garantat tuturor. In timp ce unii sustin privatizarea apei, altii raman adeptii gestionarii de catre stat. Pana acum privatizarile din sectorul apei au avut cateva rezultate nedorite, in special in America Latina, unde au existat plangeri legate de contaminarea apei vandute ca potabila sau de gestionare inadecvata a apelor menajere. Companiile private au crescut preturile si au amenintat cu oprirea apei pentru cei care nu pot plati, ceea ce a sporit nemultumirile. In orasul bolivian Cochabamba, compania transnationala Aguas del Tunari a fost obligata de populatia locala sa renunte la concesionarea pe 40 de ani a intregii retele municipale de apa. Localnicii, nemultumiti de stabilirea unor preturi fixe de catre companie fara a lua in considerare marile disparitati socio-economice dintre membrii comunitatii, s-au asociat pentru a se opune politicilor companiei.La referendumul organizat in acest sens, 90% dintre locuitori au votat pentru anularea contractului. Guvernul a fost nevoit sa renunte la acesta, dar nici nu a mai avut bani pentru extinderea retelei de apa a localitatii. Exporturi de apa: 90% din cantitatea de apa potabila consumata de oameni este folosita in agricultura sau in productia industriala. De exemplu, pentru a produce o tona de grau sunt necesare 1000 de tone de apa. Un procent de 16% din cantitatea globala de apa folosita nu este destinat producerii de bunuri pentru consumul intern, ci exportului.La sfarsitul anilor 90, Orientul Mijlociu si Africa de Nord importau aproximativ 40 de milioane de tone de grau si faina pe an. Pentru producerea acestora ar fi fost necesare 40 de miliarde de tone de apa, echivalentul cantitatii folosite de Egipt in fiecare an pentru agricultura. Sub 45. problemele globale nerezolvate - incalzirea climatica - efectul de sera - foametea subnutritia din Africa - problema apei - cresterea populatiei 56

- saracia - consumarea resurselor natural

Sub 47. Activitati antropice si disfunctionalitati in spatiu prin taierea padurilor De-a lungul timpului factorii care au acionat n sensul degradrii ecosistemului forestier, sub diferite forme, s-au manifestat cu intensiti deosebite, legate de etapa de dezvoltare istoric a populaiei. Impactul ecologic al acestora, se poate spune, a nregistrat, ns o continu cretere, dezechilibrele generate fiind din ce n ce mai grave, de multe ori chiar ireversibile. Principalii factori care contribuie la scderea suprafeei mpdurite sunt: defriarea n scopul extinderii suprafeei agricole (cereale, puni); nevoia de combustibil i de materiale de construcii. Intensitatea acestor procese se caracterizeaz printr-o dinamic crescnd, determinat de ritmul creterii demografice. n ultimele decenii poluarea atmosferic i n special ploile acide au adus moartea pentru mari suprafee mpdurite din Europa (Germania, Scandinavia). Astfel, n Germania, la un moment dat, pentru a degaja suprafeele afectate, lemnul se comercializa la un pre care se situa mult sub nivelul de pe pia. n acelai timp prezena noxelor (SO2, NOx) conduce la creterea sensibilitii arborilor la atacul agenilor patogeni i insectelor duntoare. Implicit, apare nevoia unor tratamente fitosanitare, cu substane chimice al cror impact ecologic nu este pe deplin estimat. Valorificarea potenialului hidroenergetic poate fi considerat o modalitate curat de obinere a energiei electrice. Nu ns i din punctul de vedere al pdurii. Suprafee ntinse de pduri s-autransformat n ecosisteme acvatice prin acumulrile din spatele barajelor de la hidrocentrale. De multe ori, ridicarea umiditii atmosferice duce la o inciden mai mare bolilor criptogamice. n zonele cu altitudini mici, n cazul Romniei, precum i n zonele calde, la nivel planetar, seceta reprezint principalul inamic al vegetaiei arborescente compacte. De multe ori, locul pdurii este luat de vegetaia de step i respectiv de savan, al cror efect protector asupra stratului de sol este mult diminuat. Modificarea compoziiei floristice prin mpduriri cu specii repede cresctoare, care permit obinerea de plantaii exploatabile ntr-un timp scurt, induce disfuncionaliti prin modificareaechilibrului biocenotic. Astfel, nlocuirea fagului, prezent n etajul critic al munilor (pante mari, soluri instabile) cu pin i molid, al cror sistem radicular este superficial, poate genera efecte negative n lan. Defriarea, indiferent de scop, rmne ns cel mai important factor de risc pentru ecosistemul forestier, att n zona temperat, ct mai ales, n cea cald. Tierea abuziv din ultimii 40 de ani a determinat exportarea, peste capacitatea de regenerare, a 143 milioane m3 de lemn n Romnia. Thailanda a pierdut din aceast cauz peste din suprafaa forestier, n ultimii 20 de ani91. Principalele consecine ale defririi se datoreaz anulrii funciilor de protecie exercitate de pdure. Un efect imediat l constituie degradarea solului, care se poate realiza prin diferite procese, n funcie de zona geografic sau altitudinea la care ne situm. Astfel, pe pantele abrupte ale munilor se constat o cretere a torenialitii i deci a eroziunii pluviale a solului. Extinderea exploatrilor forestiere, la altitudini din ce n ce mai mari, amplific acest potenial, pantele fiind din ce n ce mai abrupte. La astfel de altitudini numai construirea drumului forestier constituie un important factor de dezechilibru (cum a fost cazul n bazinele Cernei, Olteului i Buzului). De asemenea, modificrile microclimatului pot fi att de grave nct, regenerarea pdurii s fie foarte dificil sau chiar imposibil (Munii Fgra, Lotru, Apuseni). Defriarea jnepeniului, practicat frecvent n practica pastoral (adesea chiar prin incendiere), nu numai c nu duce la extinderea suprafeei punabile ci, dimpotriv contribuie la deteriorarea accelerat a celor existente (platoul Bucegilor). Modificarea peisajului, prin efectuarea tierilor rase, duce la scderea valorii estetice a acestuia i deci la diminuarea potenialului turistic al zonei. n zonele de cmpie, lipsa perdelelor forestiere permite antrenarea particulelor de sol de curenii de aer, ce se deplaseaz cu viteze mai mari, astfel c n perioadele uscate cantitatea de sol transportat prin deflaie devine apreciabil. Caracteristic zonei tropicale este degradarea rapid a solului n absena pdurii datorit unei rezerve organice foarte reduse (humusul nu se formeaz n aceast zon, ntruct mineralizarea este foarte intens). 57

Pe termen mediu i lung efectele despduririi nu pot fi pe deplin estimate, dar, ca ordin de mrime, poate fi, totui, apreciat amploarea fenomenelor generate de reducerea gradului de mpdurire. Productivitatea unui hectar de pdure n O2 este de 11 t/ha/an n cazul pdurii tropicale i de 8 t/ha/an pentru cea din zona temperat. Comparnd aceste valori cu cele caracteristice oceanului planetar (0,55 t/ha/an) sau unei vegetaii erbacee (1-1,3 t/ha/an)92 putem estima ce nseamn pierderea a 20 ha de pdure/m93 pentru compoziia atmosferei i implicit pentru meninerea vieii pe Terra. Modificarea condiiilor topoclimatice prin defriarea pdurii se reflect n valoarea parametrilor care caracterizeaz regimul precipitaiilor. Cantitatea total a acestora va nregistra scderi considerabile, astfel nct se manifest o aridizare treptat a topoclimatului, iar n cazuri extreme se ajunge chiar la deertificare (s nu uitm c suprafaa deerturilor crete anual cu 60 000 km2). Ca un efect n lan al acestei modificri, reeaua hidrografic este i ea afectat (fluviul brazilian Sao Francisco 1976, fluviul australian Muray, 198894). Procesele erozionale, declanate pe partea superioar a pantelor din zona muntoas, sunt amplificate pe msur ce se apropie de talveguri, iar cantitatea de sedimente crete logaritmic. ntr-o proporie important din cazuri, lacurile de acumulare reprezint principalul rezervor pentru solul transportat din etajul alpin i cel al pdurilor, colmatarea acestora fiind iminent n bazinele rurilor n care proporia suprafeelor despdurite este prea mare (Brlad, Bahlui, Jijia, Trnava, Prahova ). n perioadele cu precipitaii excesive sau n perioada de topire a zpezilor n aceste zone riscul unor inundaii catastrofale, prin ruperea barajelor, crete foarte mult (august 1991 ruperea barajului de la Belci a dus la inundaii pgubitoare n zona Borzetului). Prin diversitatea sa, pdurea se constituie ntr-un rezervor imens de informaie genetic. Valoarea acestuia nu poate fi estimat, cu att mai mult cu ct nc nu sunt cunoscute toate speciile i varietile adpostite n zonele virgine. Multe din acestea conin principii active care permit tratarea unor boli incurabile n prezent. n acelai timp, o mare parte din speciile de origine, slbatice, ale plantelor cultivate, eseniale pentru ameliorarea acestora, le gsim tot n aceast zon de efervescen biotic. Tierea necontenit i fr discernmnt a pdurii tropicale i ecuatoriale poate duce la dispariia unor specii care nici nu au fost identificate sau nu au fost suficient studiate, astfel nct n fiecare zi omenirea pierde o parte din capitalul ei informaional, cel mai valoros, de altfel. Incendierea, practicat frecvent n aceast zon, datorit densitii ridicate a pdurii, contribuie la eliminarea unor importante cantiti de CO2, care prin acumulare n atmosfer determin reflectarea spre suprafaa activ a radiaiilor infraroii (calorice), respectiv efectul de ser. Din solul dezgolit se degaj n continuare cantiti importante de metan (CH4), gaz care contribuie, de asemenea, la nclzirea global. Implicit, defriarea pdurii nseamn i ndeprtarea unui consumator important de CO2 astfel nct, n sensul menionat anterior, efectul se amplific. Indiferent de zona geografic n care ne aflm, importana ecosistemului forestier, pentru meninerea echilibrului ecologic este foarte bine conturat. Cu toate acestea, rolul pdurii a fost de multe ori ignorat, cu sau fr bun tiin, pe primul plan fiind interesele economice. O parte din consecinele, directe sau indirecte, ale acestei ignorane sunt enumerate mai sus, dar amploarea i diversitatea acestora, n raport cu condiiile locale, sunt mult mai mari. Diminuarea progresiv a suprafeei forestiere aduce i importante prejudicii economice, n special n rile unde economia forestier are o contribuie important la realizarea produsului intern brut. Astfel, rile care i-au pierdut resursele exploatabile de produse forestiere, cum sunt Nigeria i Filipine, sunt acum total dependente de importul acestora. Sunt, de asemenea, pierdute locurile de munc i venitul pe care industria forestier le furnizau.95 n acest context, nevoia protejrii pdurii reprezint un imperativ al prezentului (n ritmul actual de defriare pdurea tropical va mai exista numai o perioad msurabil n decenii). Pe lng stat, care intervine prin msuri legislative, un rol important revine, n acest sens, educaiei, respectiv schimbrii atitudinii omuluifa de mediul nconjurtor n general, i fa de pdure n special. La nivel internaional s-au iniiat o serie de aciuni, cum ar fi: Planul de Aciune pentru Pdurile Tropicale; Acordul Internaional privind Pdurea Tropical i Declaraia privind legile Pdurii adoptat de O.N.U. Din nefericire, aceste aciuni s-au lansat cu mult publicitate (opinia public fiind sensibilizat de mass-media fa de aceste probleme) dar, rezultatele lor nu s-au situat la nivelul scontat. Durning (1995) consider c elementele fundamentale care pot salva pdurea sunt posesiunea (clarificarea drepturilor de proprietate), preul i puterea, ceea ce nseamn c ecosistemul forestier va fi n siguran 58

atunci cnd cei care administreaz pdurile vor putea beneficia n urma meninerii lor n deplintatea funciilor lor ecologice. nainte ns ca disputa pentru gsirea celor mai bune soluii privind conservarea fondului forestier s ajung la un rezultat, nu trebuie s uitm c suprafaa ocupat de pdure scade continuu, iar lurile de poziie, bine intenionate dac nu sunt fundamentate economic, nu contribuie la ncetinirea sau stoparea acestui proces. Sub 48 Globalizarea si mediul O abordare recenta analizeaz relaia mediu-globalizare pe trei planuri, respectiv trei domenii in care graniele naioaale au devenit mai permeabile, dup cum urmeaz: Globalizarea economiei; Globalizarea cunoasterii; Globalizarea guvernrii. Globalizarea economiei. Economia mondial se globalizeaz pe msur ce economiile se integreaz ntr-o economie internaional prin comer, investiiile strine directe, fluxuri de capital pe termen scurt, micarea internaional a muncitorilor i oamenilor n general i fluxuri tehnologice. Astfel s-au creat numeroase oprtuniti pentru muli, dar nu pentru toi. De asemenea, a crescut presiunea mediului de a se autosusine. O economie globalizat poate produce i externnalitti globale i s sporeasc inegalitile globale. Deciziile locale privind economia i mediul pot s contribuie la gsirea soluiilor i prosperitate, iar costurile de mediu, precum i ramificaiile economice ale aciunilor pot fi externalizate n locaii i ctre categorii sociale sau naiuni care sunt att de departe c par invizibile. Globalizarea cunoasterii. Pe msur ce economiile se deschid, mai muli oameni sunt implicai n procesul de integrare a cunoaterii i n adancirea legturile care nu au un caracter comercial, inclusiv fluxurile de informaii, culturale, ideologice i tehnologice. Noile tehnologii de mediu pot fi mai uor transferate de la o ar la alta, dar n acelai fel sunt favorizate i tehnologiile poluante. Fluxurile de informaii pot conecta muncitori i ceteni de pretutindeni, dar pot s amenine reele sociale i economice locale. Ecologismul ca norm a devenit global, dar acelai lucru este valabil i pentru consumerism. Globalizarea i guvernarea. Globalizarea preseaz puternic asupra guvernrii globale prin comprimarea timpului i spaiului; extinderea rolului actorilor neguvernamentali i creterea complexitii interaciunilor dintre state. Natura global a medilui necesit guvernarea global de mediu astfel c s-a dezvoltat o ntreag infastructur de acorduri i instituii internaionale. Pe de o parte, numeroase probleme de mediu globale au depit capaciatea acestor instituii de a le gestiona. Pe de alt parte, aceste instituii se strduiesc din rsputeri s menin n confruntarea cu noile evoluii ale problemelor pe care le gestioneaz avnd ca balst o structur instituional motenit dintr-o lume bazat pe rolul central al statului. Globalizarea i mediul interaciuni complexe Cum afecteaz mediul globalizarea Mijlocul de influen Cum afecteaz globalizare mediul

Scara i compoziia activit-ii ec. se schimb i consumul creste conducnd la externaliti dispersate pe spaii mai mari Economie

Raritatea i/sau abundena res. nat. sunt det. pt. globalizare ntruct influeneaz oferta i cererea pe piaa global. Nevoia de a ameliora calita-tea Veniturile cresc crendu-se mai mediului poate s se fac pe seama multe resurse pentru protecia cheltuielilor necesare pt. asigurarea mediului susinerii dezvoltri -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Interaciunile globale facili-teaz Constiina ecologic amplifi-c indiferent c sunt eco-tehnologii schimbul de cunoatere asupra prin emirgena reetelor de mediu si sau tehnologii cu impact ecologic mediului i de bune practici a micrilor societii civile ridicat Globalizarea faciliteaz rs- Globalizarea ajut la omogepndirea tehnologiilor existente, nizarea aspiraiilor de consum 59

puin consumerist ca o reacie la atacul globalizrii Presiunea ecologic poate s conduc la identuficarea unor alternative tehnologice mai avanSemnalele referitoare la prb. de tajoase sub raportul consumului de mediu se transmit rapid ntr-o lume materiale i energie care altfel nu ar Cunoatere comprimat, locaiile de-gradate fi fost considerate ecologic se marginali-zeaz pentru Ecologismul devine o norm comer i investiii global Sensibilitile nscute n urma conflictelor ecologice pot fora impunerea comportamentu-lui mai -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Globalizarea ngreuneaz sarcina Standardele de mediu influeneaz guvernelor naionale de a asigura relaiile comerciale i de investiii bunstarea cettenilor i a mediului naionale i internaionale Nevoia de reglementri globale este de cretere, n special pentru Natura prb. de mediu face necesar mijloacele de implementare a integrarea cerinelor ecologice n acordurilor semnate i pt. a construi guvernarea diverselor domenii de si-nergii n amelioararea per- Guvernare activitate formanei de mediu Globalizarea faciliteaz implicarea unei diversiti de participani n Participarea actorilor n guvernarea coaliii care atac ameninrile de global de mediu -n special mediu, inclusiv actori de pia i ai participarea ONG-urilor- a devenit societii civile un model pentru alte domenii ale guvernrii globale -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Sursa: Najam, A., Runnals, D., Halle, M. (2007), Environement and Globalisation: Understanding the Linkages, Encyclopedia of Earth.

60

Sub 50: Securitatea alimentar Consumul de alimente asigur ntre 1.764 - 3.535 kcal/zi/locuitor. Acestea pot fi luate din produsele vegetale i animale consumate. Prezena n alimentaie a unor aminoacizi eseniali, care se gsesc numai n produsele de origine animal, face obligatorie i utilizarea acestora n alimentaie. O calorie stocat n biomasa consumatorilor (erbivorelor) este rezultat din mai multe calorii stocate de productori (plantele verzi). Astfel, aceasta se obine din circa apte calorii primare. n acest caz, o raie alimentar de circa 3.501 kcal/zi, din care 1.709 kcal provin din produse animaliere, este echivalent cu 13.755 kcal primare. Cum psrile i ovinele consum semine (furaje concentrate) nseamn c acestea sunt n competiie cu omul, n timp ce bovinele (exceptnd cele ngrate n complexe specializate), consumnd furaje grosiere, nu creeaz aceast situaie. Totui, o raie alimentar normal trebuie s includ i furaje concentrate. Asigurarea necesarului de hran pentru populaie reprezint una din variabilele cheie ale ecuaiei populaie n cretere - resurse limitate. Dei societatea modern a condus la o diversificare i la o amplificare fr precedent a nevoilor umane, persist nc deficiene n satisfacerea nevoilor elementare, cum este i nevoia alimentar. Oferta alimentar a omenirii se bazeaz pe dou componente fundamentale: ecosistemele naturale i ecosistemele agricole, la care se adaug ecosistemele parial amenajate, cu rol productiv (de exemplu, acvaculturile). Prima categorie furnizeaz, nc direct, cantiti nsemnate, n special de proteine animale (de exemplu, ecosistemele marine, oceanice, ale apelor interioare), dar creterea intensitii exploatrii nseamn depirea capacitii de refacere a biomasei prin mecanismele naturale. Rezult faptul c cea mai mare parte din creterea viitoare a ofertei mondiale de hran trebuie s provin de pe terenurile cultivabile, din ecosistemele agricole. Sub 52: Dimensiuni politicii ecologice fata de spatiul forestier Pdurea reprezint o component de baz a mediului nconjurtor, fr de care viaa uman i nu numai, nu poate fi conceput, ndeplinind rolul de ameliorare i de conservare a acesteia. Producnd cantiti semnificative de biomas cu o valoare economic deosebit pentru evoluia societii omeneti, pdurea contribuie i la pregtirea solului, adic la consolidarea terenurilor; ameliorarea solurilor erodate sau degradate; mbogirea rezervelor de materii organice i de substane nutritive n sol; reducerea transportului de materiale solide de apa pluvial; precum i la purificarea aerului prin stocarea carbonului i emisia de oxigen n urma procesului de fotosintez; filtrarea aerului i depunerea particulelor de praf i de substane minerale solide etc. Pdurea are rolul de a furniza omului o gam bogat de produse cu o valoare economic de necontestat. Dac avem n vedere rolul i importana pdurilor ca ecosisteme terestre, se impune a fi evideniat faptul c, prezena pdurii ntr-o anumit zon imprim nfiarea, aspectul i trsturile acestei zone. Defririle iraionale ale pdurilor au un efect negativ asupra mediului nconjurtor, n special este vorba de favorizarea alunecrilor de teren, schimbarea caracteristicilor climatului, regimului hidrologic ct i a calitii aerului din atmosfer. Fenomenul de restructurare a economiei naionale a afectat i silvicultura ca ramur a acesteia, cunoscnd transformri semnificative mai ales n ceea ce privete structura de proprietate. Cu toate acestea, ntregul complex de msuri normative silvice se supune unui obiectiv fundamental - cel al asigurrii condiiilor reale pentru gestionarea durabil a pdurilor indiferent cine este sau va fi proprietarul acestora. Avnd n vedere rolul pdurilor n viaa uman, apreciem c este necesar ca ntregul mecanism social s accepte c asigurarea i garantarea gestionrii durabile a pdurilor este unica politic ce se impune a fi ridicat la rang naional, n care consensul s se realizeze n modul cel mai firesc, fr a avea nevoie de negocieri prealabile. Sub raport ecogeografic, trebuie s constatm c Romnia nu mai este o ar bogat n pduri, aa cum n mod greit se acrediteaz, ci ar srac, avnd un procent de mpdurire de numai 26%, n dezacord cu legitile ecologice, care cer procente de mpdurire mai mari (minimum 31-35%). Mai mult : comparativ cu rile din arealul biogeografic n care ne aflm, cu relief mai mult sau mai puin similar, ara noastr deine un trist record, fiind ultima n ce privete gradul de mpdurire (Austria 38%, Germania 29%, Cehia plus Slovacia 35%, Polonia 27%, Bulgaria 32%, fosta Iugoslavie 34%, Albania 45%).

Dar, n afar de aspectele cantitative, n egal msur intereseaz i aspectul funcional. Nebeneficiind de influenele ecoprotective ale unor pduri suficient de ntinse este pus n pericol nsi stabilitatea, integritatea i funcionalitatea spaiului nostru biogeografic, ceea ce n ultim instan nseamn echilibrul ecologic zonal, sau ca s folosim termenul tiinific la mod "sigurana ecologic naional". Pdurea nu este un bun oarecare, la discreia tuturor, ci bun public, de interes naional. De aceea, n acest domeniu, legile democraiei trebuie altfel nelese i aplicate. Nu se lezeaz drepturile nimnui dac, n scopul protejrii solului i al climei rii n care ne-a fost dat s trim, lsm pdurile la stat, respingnd privatizarea. Aceasta ar nsemna ca, avnd n vedere actualul context politico-social, de nesiguran i ineficien n aplicarea legilor, n mod contient s acceptm pulverizarea, degradarea i distrugerea a nu mai puin de 3,5 milioane ha pdure, adic mai mult de 50% din patrimoniul forestier al rii. Suprafaa este enorm, iar riscurile sunt att de mari "nct ne pare anormal i greu de neneles curajul cu care clasa noastr politic i asum acest act de o infinit responsabilitate istoric". Nu micorarea, ci creterea suprafeei pdurilor ar trebui s fie idealul politic de astzi. De ce punem semnul minus i trecem la pierderi ceea ce intenioneaz a se restitui particularilor ? Un rspuns simplu i direct implic dou aspecte : a. Nu se pot gospodri cum trebuie, dup norme raionale de silvicultur, trupuri minuscule de pdure, de numai 1-10 ha. Din pcate asemenea fragmente, risipite printre ogoare i pajiti, vor fi extrem de numeroase, aproximativ peste 1 milion. Dezavantajul vizeaz ns i un alt aspect : cel ecoprotectiv. Se tie c eficiena funcional a pdurilor este mai mare, este potenat, n mari masive; fragmentarea acestora contribuie la disiparea energiei mediogene i la creterea vulnerabilitii fa de impacturi, respectiv la instabilitate ecologic. b. Distrugerea, defriarea pdurilor retrocedate n actuala criz economico-social, va fi, aa dup cum s-a mai spus, de neevitat. Dintre numeroasele exemple care demonstreaz acest lucru, vom alege doar trei, ca fiind mai semnificative : 1. Cazul Vrancea. Atrai de oferta unor societi de exploatare strine, aparent avantajoas, monenii acestei provincii i-au vndut toate pdurile. Acestea au fost tiate ntr-un timp record de numai 2-3 ani, fr ca terenurile dezgolite s fie plantate, aa cum prevede legea. A urmat un dezastru: lipsii de scutul protector al pdurilor, integral defriate, muni ntregi s-au nruit, prbuindu-se n huri i toreni, sub forele copleitoare ale eroziunii. A disprut solul fertil, s-a pierdut verdele dttor de via i speran, iar frumosul peisaj vrncean, n ntregime, a cptat aspectul unui deert cvasiselenar. Mai mult de 60 de ani i miliarde de lei i-au trebuit statului romn pentru a reface pdurile i a vindeca rnile pmntului i iat c acum, dup revenirea la normalitate, vrncenii reclam iari pdurile, fcndu-se a uita trecutul. La ce ne putem atepta, n cazul c dorina le va fi satisfcut, o tim prea bine cu toii, indiferent de pregtire sau de poziia n societate. O tiu i ranii, care abia ateapt s mai aib ce defria. Nu degeaba se spune c istoria se repet. 2. Cazul legea 18/1991. Din cele 360 mii de hectare de pdure restituite n perioada 1992-1994 (cte 1 ha de fiecare fost proprietar), aproximativ 100 de mii nu mai exist, fiindc au fost defriate, iar cele care au mai rmas se afl ntr-o jalnic stare de degradare. Unde a fost legea, domnilor parlamentari ? 3. Cazul recent al salcmetelor de la Hanu Conachi (comuna Lieti, jud. Galai). Au fost de ajuns cteva ore de "munc" din partea unor bande organizate de igani pentru ca, sub ochii neputincioi ai pdurarilor, sute de hectare de pdure de salcm, creaie a trei generaii succesive de silvicultori, s dispar pentru totdeauna, intrnd n neant. n silvicultur scopul principal este conservarea pdurii ecologic stabile, cu biocenoze naturale specifice anumitor zone. Pornind de la aceasta, se impun urmtoarele aciuni: crearea de noi rezervaii naturale specifice tuturor zonelor creterea responsabilitii pentru ocrotirea pdurilor; interzicerea aplicrii preparatelor chimice mpotriva vtmtorilor, preparate care duc, de cele ma multe ori, la dispariia treptat a faunei; reconstruirea pdurilor care concur la purificarea aerului i conservarea apelor.

Sub 53) PRESIUNEA UMANA SI DISFUNCTIONALITATI ASUPRA SPATIULUI DIN BUCURESTI Subiect facut de cris: Ne raportam la evolutia populatiei in bucuresti cu migratii (studentii si elevi care vin din alte orase) , migratia celor din zonele limitrofe in oras) si asa mai departe Disfunctionalitati : trafic aglomerat , poluare , asezarea locuintelor pe verticala(blocuri), scaderea spatiilor verzi, stres , boli, calitatea aerului, a apei de baut. Sub 54. Modificarile genetice si alimentatia Singura specie modificat genetic cultivat n Romnia n scop comercial, avnd aprobare oficial, n conformitate cu prevederile Legii nr. 214/2002, este soia tolerant la glifosat (ingredientul activ al erbicidului Roundup Ready). n Romnia au fost emise aprobri pentru importul seminelor i cultivarea plantelor modificate genetic, fie n scop comercial fie pentru testarea oficial n reeaua Institutului de Stat pentru Testarea i nregistrarea Soiurilor (ISTIS). Ordinul MAPDR nr. 462/2003 prevede obligativitatea agenilor economici (personae fizice sau juridice, asociaii fr personalitate juridic) de a declara suprafeele cultivate cu plante modificate genetic i produciile realizate. Contestatarii alimentelor modificate genetic sunt ngrijorai de potenialul nociv pe care aceste produse l-ar putea aduce oamenilor i mediului. De exemplu, cteva probe sugereaz faptul c porumbul a fost modificat cu o gen care acioneaz precum un pesticid natural, constituind o otrav pentru fluturii regali. Pe de alt parte, exist o lips total de instruciuni referitoare la sigurana populaiei din punct de vedere al sntii. Studiile referitoare la aceste noi alimente sunt nc foarte puine ca numr. n ciuda numeroaselor eforturi fcute de multe instituii, unii oameni de tiin i n consecin o mare parte din populaie manifest o ngrijorare crescnd fa de potenialele pericole pe care le pot produce exprimentele genetice: 1. Introducerea unui segment nou de ADN n cromozomii unei plante poate ntrerupe funcionarea corect a altor gene, influennd negativ creterea plantei sau alternd nivelul de nutrieni sau de toxine. 2. Studiul alergiilor reprezint un domeniu de interes major deoarece exist posibilitatea ca noile proteine din alimentaie s cauzeze alergii unor consumatori. 3. Unele gene rezist la antibiotice, astfel c folosirea lor n culturile de cereale, plante tehnice etc. poate conduce la creterea rezistenei la antibiotice, lucru care ar putea fi duntor fiinei umane. 4. n ciuda faptului c genele sunt adugate n plante, FDA nu controleaz produsele modificate genetic n baza acelorai reglementri aplicabile aditivilor alimentari de tipul coloranilor i conservanilor; motivaia invocat este aceea c ADN-ul present n toate alimentele este considerat ca fiind sigur. 5. Exist o ngrijorare semnificativ referitoare la alimentele pentru copii. Dr. Michael Antoniou, cercettor n genetic la Guys Hospital n Londra, vorbind despre susintorii modificrilor genetice, arat c: n publicaiile tiinifice ei recunosc deschis imprecizia tehnologiei i dificultile pe care le au n realizarea produselor dorite. Dr. Antoniou atribuie o parte a eecului contientizrii publice a problemelor ingineriei genetice intereselor comerciale care exist n spatele celor mai multe cercetri: Ingineria genetic i agricultura sunt att de dependente de aria comercial nct aplicaiile tehnologiei au devenit [] insensibile fa de imperativele biologiei, ecologiei i geneticii. El consider c utilizarea alimentelor modificate genetic reprezint o ncercare de a disimula o serie de probleme globale (ex.: condiiile puse de rile din Nord, care oblig lumea n dezvoltare s renune la culturile locale). Conform studiilor efectuate, largi segmente de public par convinse c ingineria genetic este periculoas pentru sntate i mediul ambiant. n timp ce n Europa rezistena fa de aceste probleme este crescnd, exist o mare indiferen fa de folosirea produselor obinute prin modificri genetice n Statele Unite. Dei riscurile referitoare la sntate i la mediu sunt departe de a fi clarificate, articolele din pres au amplificat temerile n cadrul populaiei. ntr-un mediu n continu schimbare, populaia din Statele Unite pare s aib opinii clare referitoare la biotehnologie, opinii care reflect ncrederea n tiin i n agricultur (dar nu i n cei care

reglementeaz domeniul). n ansamblu, att industria, ct i consumatorii par a fi interesai n a conlucra pentru binele colectiv. Ca trstur general, cunotinele despre genetic sunt considerabil rspndite, ns consumatorii din Statele Unite au preri diverse; pe ansamblu, americanii pstreaz o atitudine pozitiv n ceea ce privete biotehnologia, iar cei care nu sunt de acord cu aceste practici tind s se opun mai mult dect s fie nesiguri sau neutri. Alimentele modificate genetic destinate s intre pe pia nu trebuie s constituie un pericol din punct de vedere al siguranei alimentare. Oponenii susin c cele mai riscante forme ale biotehnologiei sunt produsele modificate genetic, care constituie reale ameninri la adresa sntii consumatorilor atta timp ct controlul i trasabilitatea lor sunt lipsite de rigurozitate. Ei acuz pe susintorii acestor produse c se ghideaz exclusiv dup considerente comerciale i mai puin sau chiar deloc dup principiile unei viei i nutriii sntoase. Informaiile sunt contradictorii, crend confuzie n rndul publicului larg, ntruct oponenii biotehnologiei susin n mod argumentat urmtoarele efecte negative: scderea valorii nutritive, creterea toxicitii, reacii alergice, rezistena la antibiotice, cazuri de mbolnviri, mutaii ireversibile asupra mediului. Sugernd biotehnologia ca soluie a problemei alimentare, promotorii vehiculeaz ns n mod exclusiv avantajele; adevrul este c, n mare parte, ingineria genetic servete creterii produciei i implicit a profiturilor, motiv pentru care industria biotech investete milioane de dolari n publicitate i campanii de educaie public. Biotehnologia a creat astfel o rscruce n ceea ce privete acceptabilitatea public, dei muli consumatori nu iau format nc o opinie solid asupra acestei probleme complexe. F.A.O. recomand tuturor guvernelor s revizuiasc ntreaga legislaie existent referitoare la aceste probleme, susinnd participarea lor activ la activitile organizaiilor internaionale cu atribuii n domeniu (ex.: Comisia Codex Alimentarius). Guvernele ar trebui, de asemenea, s susin n mod activ cercetrile legate de riscurile associate consumului, s includ rapid n legislaie proceduri de testare i s ncurajeze un dialog deschis ntre productorii din industria alimentar pentru stabilirea unor norme privind aceast industrie. Cercetrile relev urmtorul fapt: consumatorii vor accepta hrana modificat genetic daca vor constata sau vor fi convini asupra beneficiului adus lor n special sau societii n general, astfel nct costurile generate se justific. Opiniile lor referitoare la produsele obinute prin biotehnologie sunt practic similare cu cele manifestate fa de celelalte produse; gustul, caracterul nutritiv, preul, sigurana i comoditatea n utilizare reprezint factorii majori care influeneaz deciziile. Modul n care sunt obinute seminele i ingredientele alimentelor pare a fi relevant numai pentru un grup mic de consumatori. Totui, cel mai descurajator lucru este acela c, odat introduse n mediul nconjurtor, organismele modificate genetic nu mai pot fi recuperate, iar natura nu va putea corecta eventualele erori ale tehnologiei. Astfel, problema esenial care apare se refer la liberatea de a alege. Lipsa separrii i a etichetrii aliemntelor modificate genetic, alturi de introducerea pe pia, fr restricii, a unei game largi de asemenea produse mpiedic consumatorii de a-i asuma consecinele propriilor decizii. De aceea, rolul etichetrii speciale a acestor produse, comparativ cu produsele tradiionale, reprezint o problem deosebit de actual, cu privire la impactul securitii i siguranei alimentare n contextul biodiversitii, astfel nct consumatorul corect informat s-i asume propria alegere. Chiar dac unele companii care anterior au acionat n acest domeniu s-au reorientat ctre produse mai sntoase i mai puin controversate (ex.: Monsanto), asemenea exemple sunt rare, ingineria genetic aflndu-se n momentul actual ntr-un avnt extraordinar. Astfel, n momentul de fa, exist un punct n care interesele n dezvoltarea noilor tehnologii i interesele pentru sntate, mediu i securitatea alimentar se despart, n msura n care companiile pun pe primul plan profitul i neglijeaz cerinele securitii vieii. Considerm c informarea i educarea publicului larg, inerea continu sub control a proceselor, supravegherea atent a efectelor asupra securitii alimentare, sntii publice i a mediului prezint o importan major pentru viabilitatea pe termen lung a biotehnologiei, avnd n vedere opoziia micrilor ecologiste i a unor grupuri relativ largi de consumatori. Dei, aparent, biotehnologia poate atenua caracterul limitat al resurselor agro-alimentare, acceptarea sa pe scar larg depinde de ct de bine vor reui oamenii de tiin, guvernele i industria s comunice cu consumatorii n legtur cu beneficiile i sigurana acestor tehnologii.

n vederea realizrii proteciei consumatorilor, lumea tiinific mpreun cu factorii politici responsabili de securitatea alimentar trebite s acioneze ferm i avizat n vederea adoptrii politicilor i reglementrilor privind utilizarea organismelor modificate genetic n alimentaia uman. Progresele importante inregistrate in domeniul cercetarilor de genetica si inginerie genetica, de biologie celulara si moleculara, de biochimie, biofizica, microbiologie, au favorizat dezvoltarea biotehnologiilor care au deschis posibilitati vaste de beneficii viitoare, avantaj competitiv, crestere economica si oportunitati de dezvoltare. Asociind industria cu agricultura, biotehnologia a creat, prin tehnici de inginerie genetica, plante si animale ameliorate. Au fost obtinute plante rezistente la ierbicide si pesticide, plante care produc o gama variata de substante necesare pentru fabricarea de medicamente, in alimentatia umana si furajarea animalelor domestice. Tehnicile de inginerie genetica contribuie la marirea substantiala a productiei de alimente si, in special, de substante proteice de care tarile sarace duc lipsa. Prin tehnicile de inginerie genetica au fost obtinute: - plante rezistente la seceta si daunatori; - cereale cu un continut crescut de proteine; - cereale fara gluten; - orez cu un continut ridicat de vitamina A; - seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; - plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); - bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; - tomate cu coacere in timpul transportului; - cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare; - chimozina modificata genetic (in mod obisnuit, chimozina este o enzima extrasa din stomacul viteilor), care este utilizata in productia de branzeturi; - fitaza obtinuta din OMG (elibereaza fosforul care este legat ca fitat nedigerabil) si care este utilizata in alimente de origine vegetala pentru dieta pasarilor si porcilor; - vitamine si arome alimentare. Cu ajutorul biotehnologiilor, pot fi tratati copiii care sufera de crestere intarziata, fara riscul contaminarii lor cu boala Creutzfeld Jacob; anterior fiind tratati cu hormoni de crestere extrasi din cadavre, ceea ce a dus la un numar mare de decese (Byrne, 2001). Tot cu ajutorul biotehnologiilor, a fost usurata suferinta persoanelor cu hemofilie. Pentru acestia, exista in prezent, surse nelimitate de factori de coagulare, libere de HIV sau virusul hepatitei C (Byrne, 2001). In cazul bolilor rare (care sunt, cel mai adesea, cauzate de modificari genetice), cuceririle in domeniul ingineriei genetice vor contribui foarte mult la intelegerea cauzelor care au dus la aparitia acestora si, probabil, vor duce la descoperirea tratamentului (Byrne, 2001). Absenta perceptiei beneficiilor, la consumatorul final, este unul din principalele impedimente pentru acceptarea sociala generalizata a utilizarii organismelor si a alimentelor modificate genetic. Informarea este o preconditie esentiala pentru constientizarea avantajelor si dezavantajelor obtinerii si utilizarii organismelor modificate genetic. Tehnologia care furnizeaza noi proprietati organismului transferand gene de la un organism la altul sau care interfereaza cu structura sa genetica se numestetehnologia genei. Prin aceasta tehnologie structura genetica a alimentelor este schimbata motiv pentru care aceste alimente se numesc alimente modificate genetic. Siguranta acestor alimente ramane un subiect deschis de discutie. Printre riscurile pe care aceste alimente le prezinta se numara: -alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati nedorite - prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in pericol. Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de plante fertile. - tehnologia poate cauza degenerare nedorita. Deci chiar daca este surprinzator se pot obtine produsei slabe calitativ.

- alimentele modificate genetic pot modifica flora solului Astfel se poate ajunge la pierderea unor insemnate microorganisme din sol ce poate cauza dezechilibre . - cand microorganismele alterate genetic sunt consumate impreuna cu alimentele ele se pot reuni cu organismul uman sau animal. Aceasta combinatie poate cauza pierderi, metamorfoze sau alte organisme ciudate. - daca in urma interventiei genetice se creaza alimente rezistente la antibiotice aceasta proprietate s-ar putea transfera si la consumatorul acestor alimente cu efecte nocive pentru sanatate. Antibioticele prescrise in scopuri curative in diverse maladii nu si-ar mai produce efectul scontat. - in cadrul circuitului inchis al naturii, insectele consumand aceste alimente modificate genetic ar putea dezvolta mecanisme de rezistenta. -exista riscul aparitiei unui singur tip de flora - alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi influentate de alimentele modificate genetic - prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea contamina celelalte organisme in mod nedorit cu efect biologic dezastruos - chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea ajunge sa poarte gene cu efecte toxice ce ar putea genera imbolnaviri Sub 55. Cerintele durabilitatii la nivelul padurilor din judetul( se va alege un judet) Ecosistemul forestier, ca unitate de producie, se deosebete n mai multe puncte de celelalte domenii ale produciei materiale. Plecnd de la acestea, se difereniaz i modalitile de abordare managerial, cu att mai mult cu ct sunt urmrite i o serie de obiective ecologice, legate de conservarea ecosistemelor naturale. Economia forestier reunete toi agenii economici i activitile productive i comerciale care s-au dezvoltat de-a lungul timpului ntr-un spaiu geografic dat. Particularitile procesului de producie forestier sunt reprezentate de: Imobilitatea arborilor; Ciclul lung de producie; Natura dual a arborilor, care sunt, n acelai timp, mijloace de producie i produse; Raporturi extrem de mici ntre valoarea produciei i valoarea fondului de producie; Flexibilitatea unilateral a produciei i a marketingului;datorit ciclului lung de producie este imposibil o cretere a produciei fr investiii foarte mari, pe o perioad lung de timp; n schimb, coborrea nivelului produciei este foarte uor de realizat; acest dezavantaj este compensat de multiplele utilizri care pot fi date arborilor, odat ce trunchiul a depit un anumit diametru; Imposibilitatea decelrii costurilor variabile de cele fixe, n cultura pdurilor; Complexitatea pdurii ca sistem economic, care furnizeaz materii prime neomogene i de folosin privat lemnul,n principal concomitent cu bunuri i servicii de utilitate public; Gradul inegal de folosire a forei de munc n timp i spaiu; Dependena mare a structurii produciei de lemn rotund de factorii climatici accidentali de unde rezult perturbaii frecvente ale sistemului economic; Imposibilitatea de a separa tehnologia producerii lemnului i a gestionrii pdurilor de politica sectorial opiunile tehnologice compatibile cu o anumit politic sunt foarte puine, i o dat generalizat o tehnologie aceasta atrage dup sine o a anumit politic i invers; n silvicultur nu se poate face managementul pe produs. Metodele abordate n managementul silvic trebuie s fie specifice condiiilor naturale, socio-economice i contextului instituional n care acesta va fi implementat. De exemplu, condiiile adaptabile pdurilor temperate i boreale nu sunt benefice pdurilor ecuatoriale; fiecare tip de pdure necesit o abordare specific. Managementul nu trebuie vzut ca ceva impus din exterior, de guvern sau de serviciile silvice. Zone vaste de pdure se afl sub controlul oamenilor care triesc n interiorul sau n apropierea lor.

Totodat, putem spune c nu exist o descriere general a managementului pdurilor. Ceea ce este esenial este clarificarea obiectivelor, a condiiilor n care urmeaz ca acestea s fie atinse,precum i a tehnicilor silvice care vor fi folosite.

Sub 56. Protocolul de la Montreal Protocolul de la Montreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon este un tratat internaional conceput pentru a proteja stratul de ozon, prin eliminarea progresiv a produciei de o serie de substane considerate a fi responsabile pentru depleia de ozon. Tratatul a fost semnat la 16 septembrie, 1987 i a intrat n vigoare la 1 ianuarie, 1989, urmat de o prim ntlnire la Helsinki, n mai 1989. De atunci, a suferit apte revizii, n 1990 (Londra), 1991 (Nairobi), 1992 (Copenhaga), 1993 (Bangkok), 1995 (Viena), 1997 (Montreal) i 1999 (Beijing). Se crede c, dac acordul internaional este respectat, stratul de ozon este de ateptat pentru a se recupera pn n 2050. n 1987, prin Protocolul de la Montreal, s-au stabilit principiile unui control mondial asupra substanelor care distrug ozonul. La acest protocol, au aderat circa 180 ri. Ca urmare, emisia de substane care distrug stratul de ozon a fost redus la 10% fa de valoarea maxim din anii `70. Cu toate acestea, refacerea stratului de ozon nu este ateptat nainte de mijlocul secolului ( anul 2049 ). Romnia este ar semnatar a Protocolului de la Montreal i s-a angajat s opreasc producia substanelor chimice inamice stratului de ozon i s le nlocuiasc cu altele mai puin nocive. Datele alarmante privitoare la scaderea nivelului de ozon stratosferic nu puteau sa lase indiferenta lumea politica. Destul de repede, in 1985, este semnata conventia de la Viena, care a elaborat mecanisme pentru cooperarea internationala in ceea ce priveste programele de cercetare asupra ozonului. La numai doi ani dupa aceasta, in septembrie 1987, este semnat Protocolul de la Montreal privitor la substantele care produc saracirea stratului de ozon". Acesta a stabilit ca statele semnatare vor renunta la utilizarea substantelor care distrug stratul de ozon. Trebuie sa remarcam ca acest tratat nu a intampinat aceeasi rezistenta acerba ca Protocolul Kyoto, referitor la reducerea emisiilor de gaze ce produc efectul de sera. De fapt, industriile sunt pregatite deja sa inlocuiasca substantele raspunzatoare de distrugerea ozonului. Protocolul de la Montreal a fost completat de doua acorduri suplimentare, semnate la Londra, in 1990, si la Copenhaga, in 1992, prin care s-au stabilit calendare precise pentru eliminarea CFC-urilor si a celorlalte substante periculoase pentru ozon. Astfel, toate aceste substante vor trebui eliminate pana in 2029. Sub 57) CONVENTIA DE LA ROTTERDAM Prile la convenie, contiente de impactul negativ asupra sntii populaiei i asupra mediului al anumitor produi chimici periculoi i pesticide care fac obiectul comerului internaional, fcnd apel la prevederile Declaraiei de la Rio privind mediul i dezvoltarea i ale cap. 19 din Agenda 21, intitulat "Gestionarea ecologic raional a produilor chimici toxici, care include prevenirea traficului internaional ilegal al produilor toxici i periculoi", avnd n vedere activitile ntreprinse de Programul Naiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) i de Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur (FAO), n vederea instituirii Procedurii voluntare de consimmnt prealabil n cunotin de cauz, aa cum au fost stabilite n Instruciunile modificate de la Londra privind schimbul de informaii referitoare la produii chimici care fac obiectul comerului internaional (denumite mai jos Instruciunile modificate de la Londra) i n Codul de conduit internaional al FAO pentru distribuirea i utilizarea pesticidelor (denumit mai jos Codul internaional de conduit), innd cont de circumstanele i de nevoile specifice ale rilor n curs de dezvoltare i ale rilor cu economie n tranziie, n special de necesitatea de a ntri capacitile naionale de gestionare a produilor chimici, inclusiv transferul de tehnologie, furnizarea de asisten tehnic i financiar i promovarea cooperrii ntre pri, constatnd c anumite ri au cerine specifice n materie de informaii referitoare la micrile impuse de tranzit, convenind c practicile bune de gestionare a produilor chimici ar trebui s fie ncurajate n toate rile, innd cont n special de regulile facultative de conduit enunate n Codul internaional de conduit i n Codul de etic al

Programului Naiunilor Unite pentru Mediu referitor la comerul internaional cu produi chimici, din dorina de a se asigura c produii chimici exportai de pe teritoriul lor sunt ambalai i etichetai n aa fel nct s se protejeze n mod convenabil sntatea populaiei i mediul, conform principiilor enunate n Instruciunile modificate de la Londra i n Codul internaional de conduit, recunoscnd c politicile comerciale i cele de mediu ar trebui s fie complementare pentru a se asigura o dezvoltare durabil, subliniind c nici o prevedere a prezentei convenii nu trebuie interpretat ca antrennd n vreun fel o modificare a drepturilor i obligaiilor unei pri, rezultate dintr-un acord internaional n vigoare aplicabil produilor chimici care fac obiectul comerului internaional sau proteciei mediului, nelegnd c acele consideraii menionate mai sus nu au ca obiect stabilirea unei ierarhii ntre prezenta convenie i alte acorduri internaionale, hotrte s protejeze att sntatea populaiei, inclusiv pe cea a consumatorilor i a lucrtorilor, ct i mediul, de impactul potenial negativ pe care l pot avea anumii produi chimici periculoi i pesticide care fac obiectul comerului internaional, au convenit cele ce urmeaz: Scop Prezenta convenie are drept scop s ncurajeze mprirea responsabilitilor i cooperarea dintre pri n domeniul comerului internaional cu anumii produi chimici periculoi, pentru a proteja sntatea populaiei i mediul de eventuale daune i pentru a contribui la utilizarea raional, din punctul de vedere ecologic, a acestor produi, facilitnd schimbul de informaii referitoare la caracteristicile lor, instituind un procedeu naional de luare a deciziilor, aplicabil importului i exportului acestora, i asigurnd comunicarea acestor decizii prilor. Domeniul de aplicare a conveniei 1.Prezenta convenie se aplic: a)produilor chimici interzii sau strict reglementai; b)preparatelor de pesticide extrem de periculoase. 2.Sunt excluse din domeniul de aplicare a prezentei convenii: a)stupefiantele i substanele psihotrope; b)materialele radioactive; c)deeurile; d)armele chimice; e)produsele farmaceutice, inclusiv medicamentele de uz uman i uz veterinar; f)produii chimici utilizai ca aditivi alimentari; g)produsele alimentare; h)produii chimici importai n cantiti care nu risc s pun n pericol sntatea populaiei sau mediul, cu condiia ca ei s fie importai: (i) n scopul unor lucrri de cercetare sau de analiz; sau (ii) de ctre o persoan particular pentru o utilizare personal, ntr-o cantitate rezonabil. Sub 58. Protectia mediului si biodiversitatea Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite nca de la sfrsitul secolului al XIX lea, cnd s-a facut tranzitia de la atitudinea de admirare pasiva a frumusetilor naturii la cea activa de actionare pentru protectia ei si de prevenire a exploatarii abuzive a bogatiilornaturale. Axul central al politicilor noastre de mediu l constituie asigurarea unui mediu curat pentru sanatatea locuitorilor tarii, spargerea cercului vicios al saraciei si deteriorarii mediului, asigurarea unei cresteri economice regenerative si inovative, spre binele generatiilor actuale si viitoare, armonizarea legislatiei specifice de mediu cu cea a Uniunii Europene n vederea accelerarii procesului de integrare n structurile europene. Fara ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabila. Dezvoltarea durabila include protectia mediului, iar protectia mediului conditioneaza dezvoltarea durabila. Cerintele si exigentele existente la nivelul Uniunii Europene impun o noua abordare a problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor si presiunii asupra mediului si a tuturor consecintelor dezvoltarii socio-economice. Biodiversitatea este diversitatea dintre organismele vii si provenite din ecossitemele acvatice si terestre, precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte, cuprinde diversitatea din interiorul speciilor dintre specii si intre ecosisteme.

Aceasta furnizeaza o gama larga de beneficii omenirii spre exemplu bunuri (lemn/cherestea si plante medicinale) si servicii de vitala necesitate (precum ape curate, reducerea riscurilor naturale, reducerea poluarii, polenizare). Pierderea continua a biodiversitatii a fost unamim recunoscuta ca fiind cea mai urgenta problema de mediu cu care societatea de azi se confrunta. Bogatia fondului natural si a habitatelor reprezinta un element de mare valoare pentru calitatea vietii noastre. Si mai important este ca aceste zone joaca un rol critic n reglarea sistemelor naturale (circuitul apei, a climei) si unele resurse naturale de care societatea noastra depinde. Valoarea economica a acestor -servicii de ecosistem este covrsitor mai mare comparativ cu costul necesar protejarii si conservarii lor. Noi, nsa avem tendinta de a considera aceste servicii ca fiind gratise si neepuizabile. n mod normal constientizam si apreciem valoarea lor n momentul unor accidente suferite de aceste sisteme rezultnd dezastre naturale, inundatii etc. 59. Conventia de la Viena privind securitatea nucleara Unul dintre aspectele eseniale ale proteciei mediului l constituie reglementarea activitilor economice i sociale cu impact asupra mediului, n vederea evitrii sau eliminrii efectelor negative generate asupra sntii umane i mediului. O serie ntreag de activiti genereaz substane care prin natura i caracteristicile lor toxice pot produce prejudicii directe sau reziduale asupra sntii umane i mediului, cu manifestri pe termen scurt sau lung; alte activiti, cum sunt cele din domeniul nuclear pot genera poluarea radioactiv a factorilor de mediu sau chiar accidente nucleare. Controlul activitilor nucleare se face de autoritatea central pentru protecia mediului i de alte autoriti competente potrivit legii. Autoritatea central pentru protecia mediului are urmtoarele atribuii: a) organizeaz monitorizarea radioactivitii mediului pe ntregul teritoriu al rii; b) supravegheaz, controleaz i dispune luarea msurilor ce se impun n domeniul activitilor nucleare, pentru respectarea prevederilor legale privind protecia mediului; c) colaboreaz cu organele competente n aprarea mpotriva dezastrelor precum i un numr de obligaii ale persoanelor fizice i juridice care desfoar activiti n domeniul nuclear. Accelerarea consumului energetic la nivel mondial ct i contientizarea faptului c resursele de combustibili clasici (petrol, gaze naturale, crbune) sunt limitate, au determinat ca energia nuclear s devin sperana omenirii n suplimentarea rezervelor energetice. Pe plan internaional au fost adoptate o serie de convenii i protocoale internaionale, care vizeaz domeniul nuclear. Printre reglementrile existente n acest domeniu se numr: Convenia de la Viena privind rspunderea civil pentru daune nucleare (21.05.1963). Romnia a aderat la Convenie prin Legea 106/19928. Conventia de la Viena n caz de accident nuclear sau urgen radiologic (26.09.1986). Romnia a aderat la Convenie prin Legea nr. 223/19909. Convenia de la Viena privind notificarea rapid n caz de accident nuclear (26.09.1996). Romnia a aderat la Convenie prin Decretul nr. 223/1990. Convenia de la Viena privind compensaiile suplimentare privind daunele nucleare (12.09.1997). Romnia a aderat la Convenie prin Legea nr. 5/199910 Convenia de la Viena privind securitatea nuclear (17.06.1994). Romnia a aderat la Convenie prin Legea nr. 437199511. Convenia de la Viena, privind securitatea nuclear. n baza acesteia, Romnia va asigura crearea unui cadru legislativ i organizatoric pentru sigurana nuclear i protecia mediului, participarea la reuniunile de examinare a rapoartelor rilor membre din care s rezulte modul de ndeplinire a obligaiilor care decurg din convenie (Legea nr.43/1995); Sub 60. Poluarea urbana Poluarea urbana poate fi privita din 2 perspective: poluarea sonora si atmosferica( a aerului) POLUANTII ATMOSFERICI SI EFECTELE LOR

Sursele de provenien a poluanilor atmosferici sunt extrem de variate, existnd de altfel numeroase clasificri n acest sens. cei mai periculosi poluanti atmosferici sunt considerati: - dioxidul de sulf (SO2) rezult din procese de ardere, n special a combustibililor fosili cu un continut ridicat de sulf (crbuni inferiori, petrol greu). Are impact asupra vegetatiei, ptrunznd cu usurin n plante datorit similitudinii cu molecule de dioxid de carbon, si asupra sntii umane, afectnd cu precdere cile respiratorii. Acumularea poate genera ploi acide sii, n interactiune cu alti poluanti, ceat toxic; -oxizii de azot (NOx) provin n proportie de 70% din transporturile auto. Impactul de mediu este similar cu cel al SO2, cu care se asociaz frecvent; -monoxidul de carbon (CO) rezult din arderile incomplete n motoarele autovehiculelor (mai ales cele care folosesc benzin) si a combustibililor fosili. Este toxic prin capacitatea sa de a bloca hemoglobina si astfel oxigenarea organismului; -dioxidul de carbon (CO2), component natural a aerului este, n acelasi timp, pompat n atmosfer de efortul omului de a-si procura energia prin arderea combustibililor. Principalul efect ecologic nu se datoreaz toxicittii sale ci este rezultatul acumulrii lui n atmosfer; -ozonul se formeaz prin mecanism fotochimic n prezenta gazelor de esapament. Este un oxidant foarte puternic (folosit si n epurarea avansat a apei) care distruge rapid esuturile vii; -compusii organici volatili (C.O.V.) provin din arderea incomplet a combustibililor lichizi, stocarea hidrocarburilor, producia si utilizarea unor compusi organici de sintez, cumare putere de volatilizare. Sunt toxici n sine pentru organismul uman, putnd induce diferite tipuri de cancer, sau prin interaciunea cu ceilalti poluanti atmosferici.; Poluarea atmosferica are o actiune nociv de natur a pune n pericol sntatea uman, a prejudicia resursele biologice si ecosistemele, a deteriora bunurile material. Sub 61.Convenia privind combaterea deertificrii (Paris, 1994) Desertificarea este procesul de degradare a terenurilor provocat de variatiile de clima si impactul uman. Ea afecteaza n special terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic. Desertificarea are loc n zonele de uscat n care pamntul este deosebit de fragil, unde caderile de ploaie sunt rare si climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte, pasuni sau alte activitati umane.Cele mai evidente efecte ale desertificarii sunt degradarea padurilor si scaderea productiei de alimente. Seceta si desertificarea au ca rezultat saracia si foametea. Aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de eroziune si degradarea solului. Aceasta reprezinta un sfert din terenurile din ntreaga lume o suprafata de trei ori mai mare dect Europa. n peste 100 de tari, 1 miliard de oameni din populatia lumii de 6 miliarde sunt afectati de desertificare. Conventia ONU privind Combaterea Desertificarii UNCCD lansata la Paris n 1994, a fost semnata de Guvernul Romniei si ratificata de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul Romniei n aceasta problema rezulta din faptul ca 1/3 din teritoriul tarii (7 mil. ha) si cca. 40% din suprafata agricola sunt situate n zone cu risc de desertificare, respectiv cu un raport precipitatii/evapotranspiratie egal sau mai mic de 0,65. Regiunile cele mai expuse sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Cmpiei Romne. n teritoriu, desertificarea se manifesta prin reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie, intensificarea severa a eroziunii solului prin apa si vnt si a salinizarii (risc ridicat n perimetrele irigate), crustificarea si compactarea solului, saracirea drastica a solului n materie organica si elemente nutritive, cresterea frecventei, duratei si intensitatii perioadelor de seceta, cresterea progresiva a intensitatii radiatiei solare (ncalzirea atmosferei). n judetul Braila calitatea solului este afectata fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale. Factorii mentionati pot actiona sinergic n sens negativ, avnd ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.Terenurile degradate din judetul Braila reprezinta 33,57% din suprafata judetului. Restrictiile calitatii solurilor, cu referire la degradare si potentalul productiv redus, se regasesc n urmatoarele grupari de soluri: Soluri saraturate sau afectate de saraturare: 65.183 ha

Procesele de saraturare pe cernozomuri si soluri aluviale sunt de origine antropica (secundara) si au aparut n conditiile indiguirii si neaplicarii lucrarilor ameliorative pe lunci si n conditiile pierderilor de apa din amenajarile de irigatie, ridicarii pnzei freatice si neaplicarii tehnologiilor ameliorative corespunzatoare. Soluri afectate de compactare: 75.000 ha - n lunca aceste soluri sunt frecvente, ocupnd peste 50.000 ha. S-au format datorita configuratiei litologice favorabile (prezenta cu preponderenta a fractiunilor fine n stratul arabil) ct si prin efectuarea lucrarilor agricole n conditii de umiditate ridicata, toamna tarziu. - n cmpie procesele de compactare afecteaza peste 25.000 ha fiind localizate frecvent la adncimea partii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorndu-se agrotehnicii necorespunzatoare aplicate. Soluri afectate de eroziune eoliana: 19.830 ha Sunt soluri nisipoase situate majoritatea n campia Calmatuiului si pe terasele rului Buzau. Datorita texturii grosiere, a fertilitatii reduse si a vegetatiei slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflatiei, reclamnd interventii de fixare si aplicarea unui sistem de agricultura ameliorativa specifica. Dupa anul 1991, odata cu defrisarile intense ale plantatiilor de vii si taierile necontrolateale perdelelor forestiere, fenomenul de eroziune prin deflatie pe aceste soluri s-a accentuat. Schimbarile climatice pot precipita procesul de desertificare, nsa activitatile umane sunt cauza principala cea mai frecventa. Supracultivarea epuizeaza solul. Despaduririle nlatura copacii care sustin solul fertil de pamant. Suprapasunarea pasunilor dezgoleste pamntul de iarba. Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii desertificarii este plantarea de arbori si alte plante care mentin calitatea solurilor. Pentru a opri raspndirea desertificarii, folosirea terenurilor pentru agricultura si pasunat trebuie sa devina sanatoasa n raport cu mediul, acceptabila social, rationala si fezabila economic. Sub 62.Convenia cu privire la diversitatea biologic (Rio de Janeiro, 1992) Diversitatea biologica inseamna variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv,printre altele, a ecosistemelor terestre, marine si a altor ecosisteme acvatice si a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea in cadrul speciilor, dintre specii si a ecosistemelor. La sfarsitul lunii mai in intreaga lume a fost marcata Ziua mondiala a biodiversitatii. Ea reprezinta o particularitate specifica a planetei noastre, care asigura functionarea optima a ecosistemelor. Mentinerea diversitatii biologice este necesara nu numai pentru asigurarea vietii in prezent, dar si pentru generatiile viitoare, deoarece ea pastreaza echilibrul ecologic regional si global, garanteaza regenerarea resurselor biologice si mentinerea unei calitati a mediului necesare societatii. Iata de ce pastrarea biodiversitatii biologice a devenit o problema prioritara a timpului in plan mondial. Acestei date i-a fost consacrata o conferinta de presa, organizata de Ministerul ecologiei si resurselor naturale. La conferinta au fost prezenti reprezentantii conducerii ministerului de resort si specialistii de ramura, precum si savanti, biologi, managerii Proiectelor "Conservarea biodiversitatii", Schimbarea climei" si "Ozon", reprezentanti ai presei scrise si electronice. In cadrul conferintei au luat cuvantul reprezentantii ministerului de resort, savantii ce studiaza aceste fenomene, au fost facute schimburi de opinii privind imbunatatirea mediului ambiant in tara noastra. Biodiversitatea - problema mileniului III Industrializarea excesiva pe plan mondial, dezvoltarea transportului, alte activitati ale omului au adus la o situatie critica starea mediului ambiant. Savantii au estimat, ca datorita acestor activitati nocive pentru mediul ambiant zilnic de pe Terra dispare o specie a faunei sau florei. Aceasta situatie critica a pus in garda comunitatea internationala si drept rezultat al discutiilor pe problema data, a fost elaborata si semnata la Rio-de-Janeiro pe 5 iunie 1992 Conventia cu privire la diversitatea biologica. |ara noastra a ratificat Conventia in 1995. Obiectivul principal al Conventiei este protectia si conservarea durabila a diversitatii biologice. La conferinta au fost elucidate cauzele principale de degradare a biodiversitatii, care constau in perturbarea echilibrului geoecologic general al landsafturilor,

degradarea continua a ecosistemelor naturale reducerea diversitatii specifice si saracirea biocenozelor degradarea fondului genetic al florei spontane si a animalelor salbatice distrugerea cailor de migrare a animalelor salbatice si de dispersie a plantelor din flora spontana. Toate acestea ne demonstreaza ca avem de afacere cu o situatie tot mai alarmanta, care necesita intreprinderea unor actiuni urgente si eficiente in scopul conservarii, protejarii si restabilirii ecosistemelor si in special a speciilor de plante si animale rare. Participantii la conferinta au mai declarat, ca nu este indeajuns doar protectia statului a ariilor naturale, spre exemplu, ci o datorie a fiecaruia, care rezida in pastrarea naturii, a faunei si florei, a peisajului coloristic al tarii pentru generatiile viitoare. Utilizare durabila inseamna utilizarea componentelor diversitatii biologice intr-un mod si ritm care sa nu duca la scaderea pe termen lung a diversitatii biologice, mentinindu-i astfel potentialul de a raspunde necesitatilor si aspiratiilor generatiilor prezente si viitoare.

Obiective Obiectivele prezentei conventii, ce trebuie urmate in conformitate cu dispozitiile sale pertinente, sint conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a componentelor sale si impartirea corecta si echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, tinind cont de toate drepturile asupra acestor resurse si tehnologii, si prin finantarea corespunzatoare. . Sub 63.Diferenta dintre efectul de sera si incalzirea globala Efectul de ser este procesul prin care atmosfera capteaz o parte din energia solar, nclzind Pmntul i modernd clima. Experii n domeniul climatic sunt de prere c o cretere a nivelului gazelor cu efect de ser, cretere provocat de activitile umane, accentueaz n mod artificial efectul de ser, ducnd la creterea temperaturilor globale i dereglnd clima. Gazele de ser includ dioxidul de carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil i defriri, metanul, eliberat de pe plantaiile de orez i locurile de depozitare a gunoaielor, precum i produse rezultate din arderi i diferii compui chimici industriale (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid). Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen. Modelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca clima globala se va incalzi cu 1,1 6,4C in cursul secolului al 21-lea. Estimarile variaza din cauza faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de gaze care cauzeaza efectul de sera. De altfel, tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte multe studii in domeniu. Foarte ingrijorator este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice. Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele secole. Diferenta dintre aceste doua o reprezinta faptul ca efectul de sera reprezinta cauza iar incalzirea globala efectul Sub 64.Desertificarea Desertificarea este procesul de degradare a terenurilor si are loc n zonele terestre unde solul este afectat de eroziunea eolian din cauza defrisrilor masive, unde cderile de ploaie sunt rare si climatul arid , precum si de activitile umane. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmat de pierderea capacittii solului de a sustine biodiversitatea si alte activitti umane.

Toate zonele lumii snt mai mult sau mai puin afectate de desertificare, inclusive regiunea mediteranean, care ar putea cunoaste o criz de ap si alimente pe msur ce schimbrile climatice si degradarea solului se accentueaz. Tierea pdurilor este o problem cu consecinte serioase asupra climei (si n acelasi timp grbeste procesul de desertificare), biodiversitii, ameninnd ntreaga planent. Despduririle au loc din mai multe cauze, cea mai important fiind exploatarea excesiv a lemnului si extinderea suprafeelor agricole. La nivel mondial, o atenie deosebit se acord procesului de mpdurire a zonelor cu soluri degradate, dar si strii actuale a pdurilor (afectat din cauza ploilor acide, diminurii fertilitii solului si eroziunii avansate a acestuia), care au devenit probleme serioase,dezbtute tot mai mult n cadrul evenimentelor din domeniu. Schimbrile climatice pot precipita procesul de desertificare, ns activitile umane sunt cauza principal cea mai frecvent. Supracultivarea epuizeaz solul. Despduririle au efecte negative asupra vegetaiei care sustine solul fertil. Cele mai evidente efecte ale desertificrii sunt degradarea pdurilor existente si a solurilor, aceasta conducnd la scderea produciei de alimente. n final seceta si desertificarea au ca rezultat srcia deoarece aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de degradarea solului. Terenurile degradate prin eroziune se pot reface, dar procesul este foarte lent, dup cum estimeaz specialistii fiind nevoie de o perioad de aproxim ativ 500 de ani pentru a reface 2,5 de centimetri de sol. Furtunile de praf de tipul celor ntlnite tot mai des n China ultimilor ani reprezint o problem tot mai mare, n msura n care ele afecteaz n mod direct sntatea ecosistemelor. Nu mai putem ignora c 10% pn la 20% dintre zonele uscate snt deja degradate. Suprafaa total afectat de desertificare este estimat ntre 6 si 12 milioane de kilometri ptrai. Efectele acestui fenomen se vd deja, iar unii cercettori susin c dac activitile umane care duc la desertificare vor fi oprite, zonele afectate si pot reveni. Regiunile cele mai expuse deertificrii, existente pe teritoriul Romniei sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Cmpiei Romne. n teritoriu, desertificarea se manifest prin reducerea suprafeelor acoperite cu vegetaie, intensificarea sever a eroziunii hodlologice si eoliene ale solului precum si a salinizrii,crustificarea si compactarea solului, acderea procentului de materie organic si elemente nutritive din sol, cresterea frecvenei, duratei si intensitii perioadelor de secet si cresterea progresiv a intensitii radiaiei solare.Specialistii Ageniei Europene de Mediu au tras semnale de alarm nc de acum 14 ani vizavi de aspectul cresterii accelerate a temperaturii medii n Europa. Efectele nclzirii globale au devenit din ce n ce mai vizibile si n Romnia, cea mai expus zon a rii fiind Dobrogea, urmat de cmpia din sudul Romniei. Una din cauzele majore care au condus la crearea premiselor desertificrii din Romnia, dar mai ales din Dobrogea, este definit de fenomenul distrugerii constiente a terenurilor arabile, n special al stratului protector de sol fertil. Acest fenomen, este cauzat n special de activitile antropice si are ca rezultat desertificarea ireversibil urmat de distrugerea ntregului ecosistem. Desertificarea antropic (prin activitile antropice) a fost pus n discuie ultima oar n anul 2003, cnd rezultatele unei statistici de specialitate au artat c acest gen de desertificare este meninut de extinderea suprafeelor minelor si carierelor de suprafa. Din cariere se extrag substane minerale, n acest context zonele de extracie de suprafa reprezentnd zone de concentrare si reflexie ce capteaz si amplific cldura razelor solare sub efectul de oglind concav. Astfel apare n situ efectul de ser, zonele respective devenind ele nsele focare de extindere a desertificarii. Sub 65.Conventia de la Sofia 29 Iunie Ziua Dunarii Ziua Dunarii a fost sarbatorita pentru prima data incepand cu anul 2004, la propunerea reprezentantilor tarilor Dunarene, sub conducerea Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea si sustinuta financiar prin Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) si Facilitatea Globala de Mediu (GEF) in cadrul Proiectului Regional pentru Dunare. Obiectivul principal al sarbatorii este sa atraga atentia intregii lumi prin multiple activitati independente, conectate intre ele, pe plan local, national, pe bazine hidrografice, si regional in intregul bazin hidrografic al Dunarii. Ziua Dunarii reprezinta aniversarea semnarii Conventiei cu privire la Protectia Fluviului Dunarea la Sofia, n 29 iunie 1994.

La 29 iunie 1994, 11 dintre statele situate n Bazinul Dunarii (Austria, Bulgaria, Croat ia, Republica Ceha, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Romnia, Republica Slovaca, Slovenia si Ucraina), precum si Comisia European a au semnat la Sofia (Bulgaria) Conventia privind cooperarea pentru protect ia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, aducnd n aten tia opiniei publice necesitatea protejarii acestui fluviu. Ulterior, Conventia a fost semnata de Bosnia si Hertzegovina si Serbia si Muntenegru. Acestea sunt n prezent parti la Conventie , ceea ce simbolizeaza faptul ca Dunarea nu poate fi gestionata dect printr-o strnsa cooperare internationala . Comisia Internat ionala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR), cu sediul la Viena (Austria), coordoneaza toate activitatile desfasurate n cadrul Conventiei si este principalul organism de decizie al Conventiei Scopul i obiectivele Conventiei Scopul principal al Conveniei este asigurarea proteciei apei i resurselor ecologice, precum i utilizarea lor durabil n bazinul hidrografic al Dunrii. Acesta se va realiza printr-o gospodrire durabila i echitabila a apelor, inclusiv conservarea, mbuntirea i utilizarea raional a apelor de suprafa i a celor subterane din bazinul hidrografic, n msura n care acestea sunt posibile. De asemenea, prile contractante vor depune toate eforturile pentru controlul pericolelor provocate de accidente cu substane periculoase pentru ap, inundaii i nghe pe fluviul Dunrea. n plus, ele vor ncerca s contribuie la reducerea ncrcrilor poluante ale Mrii Negre din surse situate n bazinul hidrografic. Prile contractante, vor stabili prioritile adecvate i vor ntri, armoniza i coordona msurile adoptate i cele planificate a fi luate la nivel naional i internaional n ntreg bazinul Dunrii, avnd ca obiectiv dezvoltarea durabil i protecia mediului fluviului Dunrea. n mod special, acest obiectiv vizeaz asigurarea unei utilizri durabile a resurselor de ap pentru alimentare cu ap potabil, industrial i pentru irigaii, precum i pentru conservarea i reconstrucia ecosistemelor, rspunznd, de asemenea, i altor cerine din domeniul sntii publice. Sub 66 AGREGAREA INDICATORILOR DEZVOLTARII DURABILE Rezulta un numar mare de indicatori, care caract componentele dezv durabile;poate fi vb de sute de indicatori. In aceste conditii , se impune cu atat mai mult elaborarea unor modele de apreciere globala pt caracterizarea starii fiecarei componente si a dezv durabile in ansamblu. La elaborarea acestor modele trebuie sa tinem seama de urmatoarele criterii: -folosirea unui pc de vedere sistematic -echipe interdisciplinare de analiza -paleta larga de reprez a indicatorilor, cu specific total diferit -util metodelor analizai secventiale si integratoare -etapizarea activitatilor la nivelul de agregare -intelegerea rel de cauzalitate care intervin in dinamica proceselor, ce nu trebuie sa se rezume la o abordare lineara strict determinista. Clasificarea metodelor: Metodele util pt evaluarea globala se numesc metode de interpretare , dar pot fi privite si ca metode de integrare.Metodele de evaluare globala sunt , in general, de tipul multicriteriu si pot sa reprez abordari de tip atat calitativ cat si cantitativ. Din categoria abordarilor de tip calitativ fac parte metodele de avluare ilustrative si respctiv cele experimentale.Metodele de avluare ilustrative folosesc carti sau grafuri de suprapunere, liste de control, matrici, diagrame, relatii. Metodele experimetale se refera la evaluarea starii mediului de catre grupuri de experti care se bazeaza pe rationamet profesional si experienta anterioara. Metodele pur analitice folosec un aparat matematic complex si o tehnica de calcul moderna, pt o abordare cantitativa a problemei evaluarii globale, a starii actuale sau de perspectiva a mediului inconjurator. Selectarea si gradarea indicatorilor Un prim pas in analizarea integrata a unui sistem din pc de vedere ecologic, social, institutional si economic, in vederea evaluarii starii dezv durabile mediului il constituie iden indicatorilor care caracterizeaza sistemul .

Acest proces de iden este destul de dificil si reusita sa depinde in ultima instanta de experienta analistilor implicati. In general, fiind vb de evaluarea globala dintr-o perspectiva atat ecologica cat si soscioeconomica se poate practica gruparea indicatorilor in indicatori de mediu sau ecologici si indicatori socioeconomici. Indicatorii ecologici pot fi grupti fie pe factori de mediu fie pe anumite categorii de subsisteme iden in cadrul sistemului respectiv.Aceste categorii de subsisteme depinde de tipul de activitate umana produsa.Selectarea indicatorilor mai terbuie sa tina seama de gradul de perturbare care poate fi tolerat si de tipul de optiuni care raman deschise pt o util in viitor a potentialului resurselor nat respective. In selectarea indicatorilor socioeconomici se tine seama de faptul ca economia e3ste definita ca un ansamblu de activitati exercitate asupra resurselor nat pt transformarea lor in bunuri care prin alte transformari produc valori sociale, culturale.Potentialul de realizare a prmei transformari depinde de cantitatea de enrgie disponibila si de gradul de calificare si diversitate profesionala a populatiei.A doua transformare depinde de nivelul de dezv sociala a societatii, situatia politica, modul de functionare asupra structurii administrative. In dicatorii economico-sociali de sanatate si cultura trebuie sa acopere toate aceste aspecte, ca si relatiile dintre ele.Indicatorii socio-econimici se grupeaza si ei pe subsisteme de indicatori: A. Indicatori pt economie B. Indicatori sociali C. Indicatori pt sanatate si hrana D. Indicatori de cultura In selectarea ind socio-economice se mai tine seama de fezabilitatea financiara a proiectului sau a activitatii respective si de sansele directe de a trans profitul economic in valori sociale si culturale. Sub Politica de Protectie mediului Programul guvernamental respecta principalele obiective si prioritati din Programul national de actiune pentru protectia mediului, asigurand: protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia pe baze stiintifice, acordandu-se atentie sporita speciilor de flora si fauna amenintate cu disparitia, precum si celor cu valoare economica ridicata. Se va urmari ca reconstructia ecologica a unor sisteme deteriorate sa contribuie la asigurarea unei stari favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicata; dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international; realizarea programului national de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice (1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997); apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, precum si sporirea capacitatii de prevenire, control si interventie, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrata a factorilor de mediu, realizarea unui sistem informational eficient, care sa poata raspunde in timp real unor situatii de urgenta. In acelasi timp, un accent special se va pune pe dezvoltarea unor sisteme de automonitorizare la agentii economici a caror activitate creeaza un impact deosebit asupra mediului si care prezinta un grad sporit de risc la poluari accidentale; protectia ecosistemului complex Dunare - Delta - Marea Neagra, incluzand masuri de reconstructie ecologica in zona Deltei Dunarii pe baza promovarii unor principii moderne de management durabil, inclusiv prin controlul riguros al surselor de poluare; ecologizarea agriculturii, folosirea rationala a potentialului agricol, dezvoltarea rurala durabila, in vederea ameliorarii conditiilor de viata si de mediu in tara noastra; aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene; descentralizarea sistemului institutional, introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.

Alinierea politicii si practicii de mediu la directivele Uniunii Europene, in concordanta cu "Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu", se va desfasura prin: evaluarea Capitalului Natural al Romaniei in acord cu diversitatea si vulnerabilitatea actuala a acestuia, dezvoltarea Retelei Nationale de Arii Protejate; initierea masurilor de refacere a Capitalului Natural in zonele deteriorate; dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa in acord cu prevederile Conferintei de la Dublin (1992) si ale Summit-ului de la Rio de Janeiro (1992); realizarea programului national de amenajare si utilizare durabila a solurilor si de combatere a eroziunii solurilor; realizarea programului national de gestiune a deseurilor urbane si industriale, de reciclare si refolosire a produselor si materialelor; construirea instrumentelor financiare necesare referitoare la mediu, pentru preluarea acquis-ului comunitar, in special in ceea ce priveste domeniul exploatarii apei, protectiei mediului in industrie, agricultura, protectia solului si a terenurilor degradate, protectia organica si certificarea produselor organice; consolidarea capacitatilor institutionale si formarea competentelor necesare realizarii unui parteneriat intre institutiile de mediu din Romania si cele ale Uniunii Europene, asigurandu-se astfel suportul administrativ necesar valorificarii oportunitatilor si avantajelor majore care se ofera de Uniunea Europeana prin strategiile si instrumentele destinate sprijinirii tarii noastre in procesul de pregatire pentru aderare. In acelasi timp, se va asigura descentralizarea sistemului institutional prin aplicarea consecventa a principiului autonomiei administrative si a principiului "poluatorul plateste". In acest context, se vor stabili competente de protectie a mediului la nivelul comunitatilor locale reprezentate de autoritatile locale si se vor incuraja politicile preventive de protectie a mediului la nivelul agentilor economici, cu efecte in reducerea cheltuielilor bugetare; constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument in sprijinul realizarii obiectivelor prioritare din Planul national de aderare la Uniunea Europeana; formarea cadrului juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea dialogului intre autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea socio-economica a tarii; conservarea si dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului prin imbunatatirea sistemului educational formativ si informativ, promovarea cercetarii stiintifice si promovarea unor lucrari specifice. Crearea de noi locuri de munca in domeniul mediului si reducerea somajului prin reconversia fortei de munca; un obiectiv important in vederea asigurarii unui mediu curat si sanatos, in care siguranta fiecarui cetatean trebuie sa fie o certitudine, il constituie realizarea unui cadru legislativ si institutional modern in domeniul controlului activitatilor nucleare si al realizarii unui sistem sigur de gestiune a deseurilor radioactive si de securitate a instalatiilor nucleare dezafectate. Si in aceasta directie, un rol esential va reveni cooperarii internationale cu organismele similare de control nuclear din alte tari si dezvoltarii bazei de acorduri bilaterale, multilaterale si a conventiilor internationale. Gospodarirea rationala a apelor Actiunile prevazute pentru acest domeniu vor avea ca efecte asigurarea unor resurse de apa de buna calitate pentru populatie si a necesarului pentru activitatea economica, cu deosebire pentru industrie, agricultura, modernizarea sistemului de alarmare si avertizare a populatiei pentru situatii de risc, declansarea unui proces investitional pentru executarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase. Principalele masuri ale programului de guvernare vizeaza: gospodarirea rationala, cantitativa si calitativa a apelor de suprafata si subterane, in vederea asigurarii surselor de apa pentru diverse folosinte prin lucrari hidrotehnice cu impact negativ minim asupra mediului; ameliorarea calitatii apelor raurilor prin punerea in functiune a statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti in Bucuresti (Glina), Braila, Galati, Tulcea; realizarea de lucrari de canalizare si statii de

epurare a apelor uzate in localitati urbane si rurale, potrivit programului de actiuni pe perioada 2001 2004; realizarea lucrarilor de alimentare cu apa a localitatilor urbane si rurale, inclusiv prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru orasele Bucuresti, Timisoara, Iasi, Constanta, Ploiesti, Brasov, Cluj, Oradea, Baia Mare si Bacau; continuarea lucrarilor de regularizare, acumulare si amenajare a bazinelor hidrografice (realizarea sistemelor complexe de alimentare cu apa Zetea - Dumbraveni - Medias - Copsa Mica, Valea Prahovei Azuga - Busteni - Sinaia - Comarnic - Breaza, ecologizarea si regularizarea raului Sasar in Baia Mare); reabilitarea si protejarea litoralului romanesc al Marii Negre si a zonei maritime aferente tarii noastre, avand in vedere prioritatile Planului strategic national pentru reabilitarea si protejarea Marii Negre; refacerea si conservarea litoralului si a lacurilor cu calitati terapeutice (Techirghiol - Amara s. a.), protejarea litoralului romanesc al Marii Negre impotriva eroziunii; apararea impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase prin lucrari de regularizare a cursurilor de apa (inclusiv reabilitarea digurilor de la Dunare), prin modernizarea sistemului informational pentru avertizarea si alarmarea populatiei;