Taierea e un exercitiu de imaginatie.

Se da o nuia cu radacini, se cunoaste modul in care creste, (mai repede, mai incet, cat de mult lastareste daca o tai, de unde va da lastari, unde vor creste fructe pe ea, si multe alte informatii colaterale) apoi iti imaginezi cum va arata dupa 4-5 ani. Sa luam un exemplu practic: ai un cais de 2 ani, cumparat de la pepiniera. E practic o nuia de 2 m cu radacini. Trebuie sa o vezi ca un cais cu tulpina de vreo 80 cm (cam pana la talie, sa n-ai nevoie de scara sa-l culegi), din care pleaca 3-4 ramuri groase, care se bifurca fiecare dupa 40-50 cm, care se bifurca fiecare dupa 40-50 cm... De ce 40 -50 cm? daca e mai mult nu mai au rezistenta si se incovoaie sub greutatea fructelor, ajungand sa taraie crengile de pamant, si nu vrem asta... Ce stim despre el? Ca va da lastari din primii trei-4 muguri de sub taietura si ca mugurii sunt dispusi in elice, adica cele 3-4 ramuri vor fi egal departate. Asa ca il taiem patru muguri mai sus de talie, ca sa dea lastari din cei patru muguri si sa ramana o tulpina cat talia. Asta e taierea de formare anul 1. Primavara urmatoare, taiem la 40 - 50 cm lungime cele 3-4 ramuri crescute in urma lastaririi. Daca au crescut mai multi lastari, ii alegem pe cei 3-4 mai vigurosi si mai bine pozitionati si pe restul ii taiem fara mila. Cum? stim ca fiecare va lastari din mugurii imediat dupa taietura, primul si al doilea lastar fiind cei mai vigurosi, asa ca alegem locul taierii de asa natura ca primul si al treilea mugure sa fie indreptati lateral, catre directiile unde vrem sa creasca ramurile. In aceste conditii, al doilea mugure va fi de obicei indreptat in sus, si va forma un lastar foarte viguros, de care nu avem nevoie. Pe asta il starpim de mic, prin mai, cand e inca ierbos. Asta e taierea de formare an 2. Am realizat trunchiul, sarpantele (crengile) principale si primul etaj de subsarpanta. In anul urmator facem acelasi lucru cu toti lastarii crescuti peste an pe care i-am imaginat cand am taiat, pe ceilalti aparuti ii suprimam fara mila. In acest mod am format pomul cu 3-4 sarpante principale, doua etaje de subsarpanta, care arata vazut de la distanta ca o cupa. De aici incolo, taierile se fac pentru fructificare, adica: rarim coroana in fiecare an (taiem toti lastarii care cresc nedoriti catre interiorul coroanei, scurtam lastarii mai lungi de 50-60 cm, mai rarim din ei cand sunt prea desi, taindu-i pe cei debili si / sau care au directii nedorite... Ideea e ca inainte de a te apuca sa tai, iti creezi in minte imaginea pomului taiat si imaginea cresterilor care vor urma, in urma taierii... Nu intotdeauna ceea ce ti-ai imaginat se va intampla, dar in proportie de 80 - 90 % se intampla - mai apar si accidente, muguri care mor, crengi care se rup accidental la cules, alte evenimente neprevazute. La pomii batrani, taierea are ca scop inlocuirea coroanei imbatranite cu una tanara prin obligarea pomului sa dea lastari noi, din care ii pastram pe cei de care avem nevoie si suprimarea crengilor batrane si fara rod. Asta e la cais, la alte specii taierea se face altfel, in functie de coroana pe care o vrem si de specificul speciei si soiului respectiv - marul golden spur se taie altfel decat jonathanul, de exemplu, pentru ca unul fructifica pe nuiele lungi, celalalt pe ciotulete scurte numite spur, asa ca daca te apuci sa scurtezi la jonathan, l-ai lasat chel, i-ai taiat fructele. Mai mult de atat scrie prin carti, se capata odata cu experienta, urmarind fiecare pom an de an cum creste... De aceea, multi din cei ce stiu sa taie sunt specialisti intr-o specie, caracteristica zonei in care lucreaza, pe care o cunosc direct, au taiat si urmarit cresterile speciei ani de zile. De multe ori cunosc modul de taiere al altor specii doar din carti si au tendinta sa aplice aceeasi forma de taiere tuturor pomilor pe care ii vad... Am un vecin, taie super pomii in vas (caisi, pruni), dar m-am luptat asta primavara cu el ca cu turcii sa-mi pastrez perii cu al doilea etaj de sarpante, ca voia sa le taie axul, sa ramana cu o sarpanta, ca asa stia el... Pana la urma la unii din ei am cedat eu, ca aveau axul prea viguros, s-ar fi dus prea mult si prea repede in sus si am preferat sa-i fac hatarul sa il taie ca sa-l transfer pe alta creanga, mai putin

viguroasa. De piersici nu mai vorbim, plange cu vorbe pe langa mine cand ii tai, ca le tai tot rodul, cand ei gem de crengi si muguri de rod, daca ar fi dupa el i-ar lasa pletosi, sa faca piersici cat nuca.