Proc Civ Sem 2 An 4BUN

CODUL DE PROCEDURA CIVILA
Art.279 Dobandirea calitatii de magistrat Judecatorii si procurorii sunt numiti de catre Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dupa absolvirea INM si sustinerea examenului de capacitate, sau a promovarii examenului de admitere in magistratura. Inainte de a incepe sa exercite functia, judecatorii si procurorii depun juramantul. Art.280 Drepturile magistratilor Pentru activitatea desfurat, judectorii i procurorii au dreptul la o remuneraie stabilit n raport cu nivelul instanei sau al parchetului, cu funcia deinut, cu vechimea n magistratur i cu alte criterii prevzute de lege. Drepturile salariale ale judectorilor i procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate dect n cazurile prevzute de prezenta lege. Salarizarea judectorilor i procurorilor se stabilete prin lege special. Acordarea gradelor militare i naintarea n grad a judectorilor i procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Aprrii Naionale. Judectorii sau procurorii care consider c independena i imparialitatea le sunt afectate n orice mod prin acte de imixtiune n activitatea profesional se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune msurile necesare, conform legii. Judectorii i procurorii sunt liberi s organizeze sau s adere la organizaii profesionale locale, naionale sau internaionale, n scopul aprrii intereselor lor profesionale, precum i la cele prevzute de art. 11 alin. (3). Judectorii i procurorii n funcie sau pensionari au dreptul de a li se asigura msuri speciale de protecie mpotriva ameninrilor, violenelor sau a oricror fapte care i pun n pericol pe ei, familiile sau bunurile lor. Judectorii i procurorii beneficiaz de asigurare pentru risc profesional, realizat din fondurile bugetare ale naltei Curi de Casaie i Justiie, ale Ministerului Justiiei, Ministerului Public sau, n cazul judectorilor i procurorilor militari, din fondurile Ministerului Aprrii Naionale, pentru via, sntate i bunuri, dac sunt afectate n exercitarea atribuiilor de serviciu sau n legtur cu acestea, n limita veniturilor pentru anii lucrai n aceste funcii, dar nu n mai mult de 15 ani de activitate. Judectorii i procurorii beneficiaz anual de un concediu de odihn pltit de 35 de zile lucrtoare. Judectorii i procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate pltite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate n ar sau n strintate, pentru pregtirea i susinerea examenului de capacitate i de doctorat, precum i la concedii fr plat, potrivit regulamentului privind concediile judectorilor i procurorilor. Judectorii i procurorii au dreptul la nchirierea locuinelor de serviciu. Judectorii i procurorii beneficiaz anual de 6 cltorii n ar dus-ntors, gratuite, la transportul pe calea ferat clasa I, auto, naval i aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 cltorii n ar dus-ntors, n cazul n care deplasarea se
75

efectueaz cu autoturismul. Pentru merite deosebite n activitate, judectorii i procurorii pot fi distini cu Diploma Meritul judiciar. Art.281 Obligatiile magistratilor Judectorii i procurorii sunt datori s se abin de la orice acte sau fapte de natur s compromit demnitatea lor n profesie i n societate. Relaiile judectorilor i procurorilor la locul de munc i n societate se bazeaz pe respect i bun-credin. Judectorii i procurorii sunt obligai s rezolve lucrrile n termenele stabilite i s soluioneze cauzele n termen rezonabil, n funcie de complexitatea acestora, i s respecte secretul profesional. Judectorul este obligat s pstreze secretul deliberrilor i al voturilor la care a participat, inclusiv dup ncetarea exercitrii funciei. Judectorii i procurorii sunt obligai s aib, n timpul edinelor de judecat, inuta vestimentar corespunztoare instanei la care funcioneaz. Judectorii i procurorii sunt obligai s prezinte, n condiiile i la termenele prevzute de lege, declaraia de avere i declaraia de interese. Art.282Magistratii stagiari Judecatorii si procurorii stagiari sunt numiti in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire al Institutului National al Magistraturii. Judectorii stagiari i procurorii stagiari pot fi numii n funcie numai la judectorii sau, dup caz, la parchetele de pe lng acestea. Durata stagiului este de 1 an. n perioada stagiului, judectorii i procurorii sunt obligai s continue formarea profesional, sub coordonarea unui judector sau procuror anume desemnat de preedintele judectoriei sau, dup caz, de prim-procurorul parchetului de pe lng aceast instan. Judectorii stagiari judec: a) cererile privind pensiile de ntreinere, cererile privind nregistrrile i rectificrile n registrele de stare civil, cererile privind popririle, ncuviinarea executrii silite, nvestirea cu formul executorie i luarea unor msuri asigurtorii; b) litigiile patrimoniale avnd ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, n cazul n care valoarea obiectului litigiului nu depete 100 milioane lei (10 mii lei RON); c) plngerile mpotriva proceselor-verbale de constatare a contraveniilor i de aplicare a sanciunilor contravenionale; d) somaia de plat; e) reabilitarea; f) constatarea interveniei amnistiei ori graierii; g) infraciunile prevzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedur penal.
76

Art.283Incompatibilitati ale functiei de magistrat Funciile de judector, procuror, magistrat-asistent i asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcii publice sau private, cu excepia funciilor didactice din nvmntul superior, precum i a celor de instruire din cadrul Institutului Naional al Magistraturii i al colii Naionale de Grefieri, n condiiile legii. Judectorii i procurorii sunt obligai s se abin de la orice activitate legat de actul de justiie n cazuri care presupun existena unui conflict ntre interesele lor i interesul public de nfptuire a justiiei sau de aprare a intereselor generale ale societii, cu excepia cazurilor n care conflictul de interese a fost adus la cunotin, n scris, colegiului de conducere al instanei sau conductorului parchetului i s-a considerat c existena conflictului de interese nu afecteaz ndeplinirea imparial a atribuiilor de serviciu. Judectorii, procurorii, magistraii-asisteni i personalul auxiliar de specialitate sunt obligai s dea, anual, o declaraie pe propria rspundere n care s menioneze dac soul, rudele sau afinii pn la gradul al IV-lea inclusiv exercit o funcie sau desfoar o activitate juridic ori activiti de investigare sau cercetare penal, precum i locul de munc al acestora. Declaraiile se nregistreaz i se depun la dosarul profesional. Judectorii, procurorii, magistraii-asisteni, personalul de specialitate juridic asimilat magistrailor i personalul auxiliar de specialitate sunt obligai s fac o declaraie autentic, pe propria rspundere potrivit legii penale, privind apartenena sau neapartenena ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliie politic. Judectorii, procurorii, magistraii-asisteni, personalul de specialitate juridic asimilat acestora i personalul auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i parchetelor nu pot fi lucrtori operativi, inclusiv acoperii, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaii. Persoanele prevzute la alin. (1) completeaz, anual, o declaraie autentic, pe propria rspundere potrivit legii penale, din care s rezulte c nu sunt lucrtori operativi, inclusiv acoperii, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaii. Judectorilor i procurorilor le este interzis: a) s desfoare activiti comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) s desfoare activiti de arbitraj n litigii civile, comerciale sau de alt natur; c) s aib calitatea de asociat sau de membru n organele de conducere, administrare sau control la societi civile, societi comerciale, inclusiv bnci sau alte instituii de credit, societi de asigurare ori financiare, companii naionale, societi naionale sau regii autonome; d) s aib calitatea de membru al unui grup de interes economic. Judectorii i procurorii nu pot s fac parte din partide sau formaiuni politice i nici s desfoare sau s participe la activiti cu caracter politic.
77

Judectorii i procurorii sunt obligai ca n exercitarea atribuiilor s se abin de la exprimarea sau manifestarea, n orice mod, a convingerilor lor politice. Judectorii i procurorii nu i pot exprima public opinia cu privire la procese aflate n curs de desfurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. Judectorilor i procurorilor le este permis s pledeze, n condiiile prevzute de lege, numai n cauzele lor personale, ale ascendenilor i descendenilor, ale soilor, precum i ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar i n asemenea situaii ns judectorilor i procurorilor nu le este ngduit s se foloseasc de calitatea pe care o au pentru a influena soluia instanei de judecat sau a parchetului i trebuie s evite a se crea aparena c ar putea influena n orice fel soluia. Art.284 Raspunderea disciplinara a magistratilor Judectorii i procurorii rspund disciplinar pentru abaterile de la ndatoririle de serviciu, precum i pentru faptele care afecteaz prestigiul justiiei. Constituie abateri disciplinare: a) nclcarea prevederilor legale referitoare la declaraiile de avere, declaraiile de interese, incompatibiliti i interdicii privind judectorii i procurorii; b) interveniile pentru soluionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvrii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel dect n limita cadrului legal reglementat pentru toi cetenii, precum i imixtiunea n activitatea altui judector sau procuror; c) desfurarea de activiti publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice n exercitarea atribuiilor de serviciu; d) nerespectarea secretului deliberrii sau a confidenialitii lucrrilor care au acest caracter; e) nerespectarea n mod repetat i din motive imputabile a dispoziiilor legale privitoare la soluionarea cu celeritate a cauzelor; f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de prile din proces; g) refuzul nejustificat de a ndeplini o ndatorire de serviciu; h) exercitarea funciei, inclusiv nerespectarea normelor de procedur, cu rea-credin sau din grav neglijen, dac fapta nu constituie infraciune; i) efectuarea cu ntrziere a lucrrilor, din motive imputabile; j) absenele nemotivate de la serviciu, n mod repetat; k) atitudinea nedemn n timpul exercitrii atribuiilor de serviciu fa de colegi, avocai, experi, martori sau justiiabili; l) nendeplinirea obligaiei privind transferarea normei de baz la instana sau parchetul la care funcioneaz; m) nerespectarea dispoziiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
78

n) participarea direct sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiii pentru care nu este asigurat transparena fondurilor n condiiile legii. Sanciunile disciplinare care se pot aplica judectorilor i procurorilor, proporional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaiei de ncadrare lunare brute cu pn la 15% pe o perioad de la o lun la 3 luni; c) mutarea disciplinar pentru o perioad de la o lun la 3 luni la o instan sau la un parchet, situate n circumscripia aceleiai curi de apel ori n circumscripia aceluiai parchet de pe lng aceasta; d) excluderea din magistratur. Art.285 Organizarea Ministerului Public Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie Parchetul Naional Anticorupie Parchetele de pe lng curile de apel, tribunale, tribunale pentru minori i familie i judectorii Organizarea parchetelor militare Art.286 Avocatii stagiari La nceputul exercitrii profesiei avocatul efectueaz n mod obligatoriu un stagiu de pregtire profesional cu durata de 2 ani, timp n care are calitatea de avocat stagiar. Condiiile efecturii stagiului, drepturile i obligaiile avocatului stagiar, ale avocatului ndrumtor, precum i ale baroului fa de acetia sunt reglementate prin statutul profesiei. Stagiul se suspend pe timpul serviciului militar sau al concentrrii, n caz de lips motivat din profesie ori n caz de ncetare a ndrumrii profesionale fr culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuat se socotete pentru ndeplinirea stagiului. Dup efectuarea stagiului avocatul stagiar va susine examenul de definitivare. Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie. Activitatea unui avocat stagiar poate fi ndrumat numai de avocai definitivi cu o vechime de cel puin 6 ani n aceast calitate i care se bucur de o reputaie profesional netirbit. Dobndete calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare n condiiile art. 17, precum i avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Naional pentru Pregtirea i Perfecionarea Avocailor, n condiiile prevzute de statutul profesiei. Art.287 Drepturile avocatilor Avocatul nscris n tabloul baroului are dreptul s asiste i s reprezinte orice persoan fizic sau juridic, n temeiul unui contract ncheiat n form scris, care dobndete dat cert prin nregistrarea n registrul oficial de eviden. Avocatul, precum i clientul au dreptul s renune la contractul de
79

asisten juridic sau s l modifice de comun acord, n condiiile prevzute de statutul profesiei. Renunarea unilateral a clientului nu constituie cauz de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaiale prestate, precum i pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat n interesul procesual al clientului. Avocatul are dreptul de a alege i de a fi ales n organele de conducere ale profesiei, n condiiile prevzute n prezenta lege i n statut. Pentru activitatea sa profesional avocatul are dreptul la onorariu i la acoperirea tuturor cheltuielilor fcute n interesul procesual al clientului su. Avocaii au propriul sistem de asigurri sociale. Pentru asigurarea secretului profesional, actele i lucrrile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau n cabinetul su sunt inviolabile. Percheziionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului su sau ridicarea de nscrisuri i bunuri nu poate fi fcut dect de procuror, n baza unui mandat emis n condiiile legii. Contactul dintre avocat i clientul su nu poate fi stnjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului. Avocatul care profeseaz individual, cabinetele asociate, societatea civil profesional i societatea civil profesional cu rspundere limitat au dreptul la sediu profesional n circumscripia baroului n care sunt nscrii i la sedii secundare n alt barou din ar sau din strintate unde sunt luai n eviden. Art.278 ndatoririle avocailor Avocatul este dator s studieze temeinic cauzele care i-au fost ncredinate, angajate sau din oficiu, s se prezinte la fiecare termen la instanele de judecat sau la organele de urmrire penal ori la alte instituii, conform mandatului ncredinat, s manifeste contiinciozitate i probitate profesional, s pledeze cu demnitate fa de judectori i de prile din proces, s depun concluzii scrise sau note de edin ori de cte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instana de judecat dispune n acest sens. Nerespectarea imputabil a acestor ndatoriri profesionale constituie abatere disciplinar. Avocatul este obligat s acorde asisten juridic n cauzele n care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de ctre barou. Avocatul este obligat s se asigure pentru rspunderea profesional, n condiiile stabilite prin statutul profesiei. Avocatul este obligat s participe la toate edinele convocate de consiliul baroului, la activitile profesionale i la edinele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetat i n mod nejustificat constituie abatere disciplinar. Avocatul este obligat s in evidenele cerute de lege i de statut cu privire la cauzele n care s-a angajat i s achite cu regularitate i la timp taxele i contribuiile stabilite pentru formarea bugetului baroului i a fondurilor Casei de Asigurri a Avocailor din Romnia i ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuiile barourilor, stabilite conform legii i statutului profesiei. Avocatul este obligat s restituie actele ce i s-au ncredinat persoanei de la care le-a primit.
80

Avocatul nu poate fi ascultat ca martor i nu poate furniza relaii nici unei autoriti sau persoane cu privire la cauza care i-a fost ncredinat, dect dac are dezlegarea prealabil, expres i scris din partea tuturor clienilor si interesai n cauz. Avocatul este obligat s poarte rob n faa instanelor judectoreti. Art.279 Dobandirea calitatii de avocat Poate fi membru al unui barou din Romnia cel care ndeplinete urmtoarele condiii: a) este cetean romn i are exerciiul drepturilor civile i politice; b) este liceniat al unei faculti de drept sau doctor n drept; c) nu se gsete n vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevzute de prezenta lege; d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. Primirea n profesie se obine pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi i ale statutului profesiei. Persoana care ndeplinete condiiile prevzute de lege pentru a fi primit n profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel puin 5 ani nainte de mplinirea vrstei standard de pensionare n sistemul de pensii i asigurri sociale din care face parte. La nceputul exercitrii profesiei avocatul efectueaz n mod obligatoriu un stagiu de pregtire profesional cu durata de 2 ani, timp n care are calitatea de avocat stagiar. Dobndete calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare n condiiile art. 17, precum i avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Naional pentru Pregtirea i Perfecionarea Avocailor, n condiiile prevzute de statutul profesiei. ) Dobndete calitatea de avocat definitiv cel nscris n profesie n condiiile art. 16 alin. (2), dac a fost definitivat n funcia juridic pe care a exercitat-o nainte de primirea n avocatur. Dobndete calitatea de avocat definitiv cel care a fost nscris n profesie n condiiile art. 16 alin. (2), dac a promovat examen de definitivare n funcia juridic pe care a exercitat-o anterior. Cei care nu ndeplinesc condiiile de vechime n profesiile anterioare vor fi obligai s susin examenul de definitivare n avocatur. Art. 280 Raspunderea avocatilor Avocatul rspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum i pentru orice fapte svrite n legtur cu profesia sau n afara acesteia, care sunt de natur s prejudicieze onoarea i prestigiul profesiei sau ale instituiei. Avocatul care conduce asistena judiciar de pe lng fiecare instan este obligat s sesizeze n scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, n condiiile prevederilor alin. (1). Instanele judectoreti i parchetele Ministerului Public sunt obligate s nainteze consiliului baroului orice plngere fcut mpotriva unui avocat i s l ntiineze despre orice aciune de urmrire penal sau de judecat pornit
81

mpotriva unui avocat. Anchetarea abaterii i exercitarea aciunii disciplinare sunt de competena consiliului baroului. Sanciunile disciplinare sunt: a) mustrarea; b) avertismentul; c) amend de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face n termen de 30 de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii disciplinare. Neachitarea n acest termen atrage suspendarea de drept din exerciiul profesiei, pn la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizeaz periodic de ctre Consiliul U.N.B.R., n funcie de rata inflaiei. d) interdicia de a exercita profesia pe o perioad de la o lun la un an; e) excluderea din profesie. Art.282 Definitia procesului civil Activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte organe sau persoane chemate sa participe la infaptuirea justitiei in pricinile civile, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevazute de lege. Definiti actiunea civila Aciunea civil este definit ca mijlocul legal prin care o persoan cere instanei judectoreti fie recunoaterea dreptului su, fie realizarea acestui drept, prin ncetarea piedicilor puse n exercitarea sa de o alt persoan sau printr-o despgubire corespunztoare determin scopul i obiectul aciunii civile ca instituie juridic. Art. 283 Dreptul la un proces echitabil in lumina CEDO - dreptul la un tribunal prevazut de lege, independent si impartial si desfasurarea procedurii in fata acestui tribunal in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil. Dreptul la un tribunal reprezinta unul din aspectele dreptului la actiune, asupra caruia ne vom apleca intr-un paragraf ulterior si este eschivalent cu continutul principiului accesului liber la justitie consacrat si in Constitutia Romaniei. Orice persoana trebuie sa aiba posibilitatea de a deferi litigiul legat de drepturile sale civile unei instante, judecatorului, investit de stat cu puterea de a judeca. Art.284 Accesul liber la justitie in lumina CEDO Acest principiu rezid din cuprinsul art 6 din Conventia European a Drepturilor Omului. Astfel c promovarea unei actiuni n justitie trebuie admis n toate cazurile, cu exceptia limitrilor permise, dar n niciun caz nu se poate admite ca o hotrre pronuntat de o instant national prin care s-au recunoscut drepturi patrimoniale unei persoane s fie desfiintat n urma exercitrii unei ci
82

extraordinare de atac, pe motiv c persoana respectiv nu avea acces la justitie ci trebuia s astepte reglementarea legal special. De asemenea nu se poate admite ca o instant nvestit cu solutionarea unei cereri s refuze examinarea acesteia, justificat de faptul c legea special nu prevede o cale de atac n fata instantelor judectoresti mpotriva deciziilor unei comisii constituit pentru aplicarea unei legi speciale sau s resping cererea cu ndrumarea prtii ctre o procedur prevzut de o lege special, cu consecinta respingerii ulterioare a acestei cereri, deoarece s-a apreciat c legea special nu poate fi aplicat cazului respectiv. Dreptul de a promova o aciune n faa instanelor judectoreti nu este ns absolut, fiind permise limitri din partea statelor, cu condiia ca acestea s urmreasc un scop legitim i ntre mijloacele folosite i scopul propus s existe un raport rezonabil de proporionalitate. Art.285 Examinarea cauzei in mod echitabil In fata tribunalului prevazut de lege, procedura trebuie sa se desfasoare in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil. Pentru aceasta tribunalul este tinut sa procedeze la un examen atent al tuturor capetelor de cerere formulate de catre reclamant, al cererilor de probatorii si sa informeze toate partile asupra cerintelor pe care le are fiecare parte in proces. Principalele instrumente aflate la latitudinea codurilor interne ale statelor, in scopul protejarii si garantarii acestui principiu in sfera civila sunt : principiul contradictorialitatii, al egalitatii armelor, motivarea hotararilor. Art.286 Examinarea cauzei in mod public si intr-un termen rezonabil Tribunalul este inut de lege s analizeze toate capetele de cerere formulate de reclamant i prt, s informeze prile asupra cerinelor pe care fiecare parte le are n proces. edinele de judecat sunt publice conform art 6 paragraf 2 din CEDO, afar de cazurile n care legea naional dispune n mod expres contrariul. Termenul rezonabil se ia n calcul n funcie de complexitatea de drept i de fapt a cauzei, comportamentul prilor n proces i al organelor competente. In procedura civil nu este reglementat n mod expres procedura celeritii ca n penal, ns ea exist i se poate apela la acest principiu ori de cteori este nevoie. Art.287 Examinarea cauzei in fata unui tribunal independent, impartial, stabilit de lege Tribunalul trebuie sa fie stabilit de lege : prin aceasta se intelege nu numai legislatia referitoare la stabilirea competentelor organelor judiciare dar si orice alta dispozitie interna a carei nerespectare ar fi de natura sa conduca la costatarea iregularitatii participarii unui membru al formatiunii de judecata la solutionarea unei anumite cauze. Tribunalul independent : vizeza mai multe aspecte legate de : durata mandatului membrilor tribunalului, protectia contra presiunilor externe, verificarea aparentei de independenta. Instrumente necesare pentru asigurarea
83

aparentei de independenta sunt : inamovabilitatea judecatorilor, garantarea independentei fata de puterea executiva, legislatia si fata de partile procesului. Tribunalul impartial : tribunalul este impartial daca atat din punct de vedere subiectiv dar si obiectiv nu se poate prezuma nici o banuiala legitima de impartialitate. Judecatorul trebuie sa pronunte solutia numai pe baza datelor dosarului si a dezbaterilor de sedinta, fara alte ingerinte din exterior care ar putea atrage concluzia oricarei influente. Art.288 Necesitatea ca hotararea sa fie pronuntata in public Orice persoana poate participa la judecata, in limitele stabilite de lege. Instantele pot admite la cerere ca sedinta sa fie secreta daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. Hotararea se pronunta in sedinta publica intotdeauna, sanctiunea virtuala care se desprinde din imperativitatea textului fiind nulitatea absoluta a hotararii nepronuntate public. Art.289 Normele de procedura civila. Normele de competenta Normele de procedura civila reprezinta acele dispozitii legale, care reglementeaza modul de judecata a cauzelor civile si executarea hotararilor date de instantele judecatoresti sau a altor titluri executorii. Normele de competenta reglementeaza in primul rand atributiile instantelor judecatoresti in raport cu atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala, iar in cadrul acestei competente generale a instantelor judecatoresti, prevad cum sunt repartizate pricinile intre instantele cu grad diferit (competenta materiala), respectiv intre instantele egale in grad (competenta teritoriala). Art.290 Normele de procedura civila. Normele de organizare judecatoreasca - reglementeaza instantele judecatoresti, din punctul de vedre al organizarii si functionarii acestora, statututl magistratilor si principalele organe indrituite sa urmareasca activitatea acestora, compunerea completelor de judecata si anumite incidente procedurale care pot sa apara pe parcursul procesului in legatura cu compunerea instantei. De asemenea normele de organizare judecatoreasca arata organizarea si functionarea Ministerului public, acest aspect avand importanta in materia procedurii civile data fiind si participarea procurorului in procesul civil, ca reprezentant al statului si aparator al drepturilor si libertatilor cetatenilor. Normele de procedura civila. Normele de procedura propriu-zisa arata cum trebuie sa se desfasoare procesul civil si cum se realizeaza executarea hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. De aici reiese ca normele de procedura se impart in norme de procedura si norme de executare silita. Art.291 Normele generale i normele speciale in procedura civil Normele generale reglementeaza conduita de urmat in majoritatea cazurilor, de regula, indiferent de sfera relatiilor supuse reglementarii. Aceste
84

norme compun structura dreptului comun intr-o anumita materie, cum este cea procesuala, evident completandu-se si cu cazurile derogatorii, prevazute de normele speciale. Normele speciale vizeaza numai o anumita materie, ele cuprinzand derogari de la normele generale, fiind prevazute expres de lege si neputand fi extinse pe cale de interpretare. Aparitia unei asemenea prevederi este justificata de specificul situatiei reglementate, care cere prin natura sa o regula distincta de cea generala. Cele mai frecvente asemenea norme se regasesc in materia producerii propriu-zise, in ceea ce priveste termenele procedurale, depunerea cererilor, desfasurarea sedintei de judecata etc. Art.292 Regimul juridic al normelor imperative in procedura civila Sunt acele norme care comanda o anumita conduita (onerative) sau obliga la abtinerea de la o anumita conduita (prohibitive). Art.293 Regimul juridic al normelor dispozitive in procedura civila Normele dispozitive permit subiectelor de drept destinatare ale normei sa aiba conduita pe care o considera favorabila lor, insa cu respectarea limitelor generale ale ordinii publice si ale bunelor moravuri. Art.294 Raportul intre normele dispozitive si normele imperative Cea mai importanta diferenta intre cele doua categorii de norme este reprezentata de posibilitatea subiectelor de drept de a deroga de la prevederile lor, aspect care este interzis in cazul normelor imperative si permis in cazul normelor dispozitive sau permisive. Pentru incalcarea normelor imperative sanctiunile ce intervin sunt mai energice iar in cazul incalcarii normelor dispozitive sanctiunea este de regula nulitatea relativa. De aici se desprinde intregul regim juridic al sanctiunilor intervenite pentru incalcarea normelor imperative ori a celor dispozitive. Astfel incalcarea unei norme imperative poate fi invocata oricand si de orice parte interesata, chiar de instanta din oficiu, pe cand incalcarea unei norme dispozitive trebuie invocata cel mai tarziu la urmatorul termen care a urmat incalcarii si numai de partea al carei interes sau drept procesual a fost vatamat. La urmatorul termen si posibilitatea confirmarii nulitatii care intervine, in functie de cum aceasta este relativa sau absoluta, astfel ca sanctiunea intervenita pentru incalcarea normei imperative nu poate fi inlaturata. Art.295 Neretroactivitatea normelor de procedura civila si exceptiile Este un principiu de ordin Constituional fiind prevzut de Constituia Romniei n art 15 alin2, el se unete cu principiul aplicrii immediate prevzut de art. 725 alin 1 C Pr Civ, potrivit cruia Tempus regit actum. Aplicarea principiilor este de ordine public. Excepiile in de competen, astfel modificarea competenei se face din momentul intrrii n vigoare a noilor norme de competen, sau la o dat ulterioar dac aa este stabilit.dup competena material cauza se judec conform legii noi, dup competena teritorial cauza se judec potrivit legii vechi.
85

In ceea ce privete normele de procedur propriu zise actele ncepute sub noua lege vor fi valabile numai dac sunt ncheiate n forma cerut de noua lege, iar actele ncheiate anterior, sub legea veche, vor rmne valabile. Normele privind executarea silit sunt i ele de aplicare imediat, astfel c o executare nceput se va urma dup noile reguli impuse de lege, fr a afecta actele legal ndeplinite sub legea veche. Art.296 Aplicarea in timp a normelor de compententa Normele de competenta, care atrag o modificare a competentei stabilite pe legea veche se vor aplica din momentul intrarii in vigoare a legii sau de la momentul aratat in dispozitiile tranzitorii ale acesteia Art.297 Aplicarea in timp a normelor de procedura propriu-zisa Normel de procedura propriu-zisa sunt de imediata aplicare, astfel ca actele de procedura indeplinite dupa intrarea in vigoare a legii noi, vor fi supuse prevederilor acesteia, iar actele indeplinite sub vechea lege raman valabile. Sin in cadrul acestor norme se regasesc situatii particulare, cum este cazul probelor sau al hotararii judecatoresti. Art.298 Aplicarea in timp a normelor de organizare judecatoreasca Hotararea judecatoreasca trebuie sa indeplineasca cerintele de fond si forma prevazute de legea in vigoare in momentul pronuntarii sale. Conform legii actuale hotararea este supusa atat in ceea ce priveste forma sa, cat si in privinta cailor de atac si termenelor legii in vigoare la momentul pronuntarii sale. Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub care au fost pronuntate. Art.299 Conditii pentru recunoasterea hotararilor straine in Romania Pentru ca o hotarare straina sa fie recunoscuta in Romania se cere ca: hotararea sa fie definitiva potrivit legii statului unde a fost pronuntata; instanta care a pronuntat-o sa fi avut potrivit legii competenta sa judece procesul respectiv; sa exista reciprocitate in privinta efectelor hotararilor straine intre Romania si statul instantei care a pronuntat hotararea. Unele hotarari judecatoresti beneficiaza de recunoastere de drept, fara a mai fi necesar a se urma procedura legala de recunoastere. Art.300 Cazuri in care recunoasterea hotararilor straine poate fi refuzata Refuzul poate intervene numai in cazurile in care: hotararea straina este rezultatul unei fraude comise in procedura din strainatate; hotararea incalca ordinea publica de drept international privat roman; procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarare chiar nedefinitiva a instantelor romane sau se afla in curs de judecata in fata acestora la data sesizarii instantei straine.
86

Competenta de solutionare a cererii de recunoastere a hotararilor straine Cererea de recunoastere se rezolva prin cerere principala de competenta Tribunalului judetean, in circumscriptia caruia isi are sediul sau domiciliul cel ce a refuzat recunoasterea. Art. 301 Procedura de solutionare a cererii de recunoastere a hotararilor straine Cererea de recunoastere va fi insotita de copia hotararii straine, dovada caracterului definitive al acesteia, de copia dovezii de inmanare a citatiei si actului de sesizare comunicate partii care a fost lipsa in instanta straina sau orice alt act oficial care sa ateste ca citatia si actul de sesizare au fost cunoscute in timp util de catre partea impotriva careia s-a dat hotararea. Procedura se finalizaeaza printr-o hotarare care adimte sau respinge cererea de recunoastere, in functie de cele mentionate anterior. Art.302 Procedura de exequatur Exeqaturul este procedura judiciara prin care hotararea judecatoreasca straina este declarata executorie de catre instanta statului pe teritoriul caruia se va face executarea. Competenta solutionarii cererii apartine tribunalului in raza teritoriala a caruia urmeaza sa se faca executarea. Pentru a fi declarata executorie hotararea straina trebuie sa indeplineasca aceleasi trei cerinte pozitive, respectiv trei cerinte negative (refuzul recunoasterii) prevazute de lege si pentru recunoasterea hotararilor straine. Daca in conformitate cu legea straina cererea este prescrisa, exequaturul nu se mai poate solicita nici instantei romane. Cererea de exequatur se face de catre cel interesat, care va anexa si dovada caracterului definitiv si executoriu al hotararii straine. Paratul va fi nevoit sa se refere numai la aspecte legate de procedura, fara a mai putea aduce in discutie fondul dreptului deja solutionat si intrat in puterea de lucru judecat. Art.303 Conditii pentru incuviintarea executarii silite a unei hotarari judecatoresti pronuntate in strainatate Hotararea este declarata executorie imediat dupa indeplinirea formalitatilor de depunere a unei copii a hotararii care sa intruneasca conditiile necesare in vederea stabilirii autenticitatii acesteia precum si certificatul prevazut de anexa VI, fara a fi necesara legalizarea actelor prezentate sau o formalitate echivalenta, simpla traducere crtificata de o persoana autorizata in acest sens intr-unul din statele membre, fiind suficienta. Art.304 Dreptul la actiune Dreptul la actiune subzista latent in continutul dreptului subiectiv, devenind activ numai in caz de nevoie, atunci cand s-a incalcat dreptul subiectiv sau el este contestat. Are un continut uniform, include aceleasi posibilitati in vederea realizarii accesului la justitie.
87

Dreptul la actiune in justitie comporta 2 sensuri : unul formal si unul material. Primul se refera la posibilitatea de a se adresa instantei depunand cererea de chemare in judecata (pentru parat ridicarea unei exceptii), ior cel de-al doilea reprezinta dreptul reclamantlui la admiterea actiunii. Art.305 Partile ca element al actiunii civile Persoanele intre care se leaga actiunea civila sunt de regula subiectele raportului juridic civil, cel activ, care pretinde dreptul si cel pasiv care trebuie sa respecte acest drept. In cererea de chemare in judecata (la prima instanta) partile se numesc reclamant si parat, in appel apelant si intimat, in recurs recurent si intimat, in contestatia in anulare contestator si intimat, in revizuire revizuent si intimat, in executarea silita creditor si debitor. Art.306 Obiectul actiunii civile Obiectul actiunii civile este protectia dreptului subiectiv sau a situatiei juridiceste ocrotita. In cererea de chemare in judecata sau in carerea reconventionala obiectul il poate constitui anularea unui act juridic, evacuarea unei persoane, respectarea dreptului de proprietate, executarea unei obligatii contractuale etc. Obiectul exceptiilor ca mijloace de aparare la indemana partilor din proces il constituie invocarea incalcarii unei norme de drept substantial sau procesual. In caile de atac obiectul cererii il constituie desfiintarea hotararii judecatoresti. In executarea silita obiectul cererii il constituie fie buburile debitorului, in cazul executarii silite directe in privinta obligatiei de a da si a celei indirecte, fie obligatia de a face sau a nu face a debitorului in cazul executarii silite directe. Art.307Cauza actiunii civile Cauza actiunii civile reprezinta motivul pentru care reclamantul porneste actiunea in justitie. Titularul actiunii se va intemeia intotdeauna pe cauza dreptului sau pentru a actiona eficient, cu reusita. Cauza dreptului este cauza pretentiei invocate, temeiul invocat, ca de exemplu contractul in temeiul caruia a obtinut un anume drept, uzucapiunea, succesiunea, accesiunea, hotararea judecatoreasca etc. Cauza actiunii este insa data de atitudinea paratului contrarie dreptului reclamantului, cum ar fi stapanirea abuziva a bubului acestuia, neexecutarea creantei, tulburarea posesiei, vicierea consimtamantului, schimbarea destinatiei bunului locat etc. Cauza dreptului este importanta pentru solutionarea fondului litigiului si intereseaza institutia autoritatii de lucru judecat, prin aceea ca o cerere solutionata intre aceleasi parti, avand acelasi obiect si aceeasi cauza nu mai poate fi analizata de catre instanta inca odata. Art.308 Conditiile dreptului afirmat ca cerinta de exercitiu a actiunii civile Actiunea nu poate fi conceputa fara pretentia reclamantului, care de cele mai multe ori se bazeaza pe un drept subiectiv civil. Aceasta conditie a actiunii
88

este ceruta de dispozitiile art. 109 CPC conform cu care cel ce pretinde un drept trebuie sa faca o cerere in fata instantei competente. Dreptul subiectiv invocat de catre reclamant trebuie sa indeplineasca anumite conditii : - sa fie recunoscut de normele in vigoare si sa fie exercitat in raport cu limitele generale ale legii si bunelor moravuri - sa fie exercitat in limitele sale interne si in limitele externe - sa fie exercitat cu buna-credinta - sa fie actual, nesupus unui termen sau unei conditii suspensive Art.309 Sanctiunea nerespectarii cerintelor dreptului afirmat Sanctiunea abuzului de drept este refuzul fortei coercitive a statului si in anumite conditii si plata unei sume de bani cu titlu de sanctiune (art. 108 CPC). Art.310 Interesul ca cerinta a actiunii civile Interesul actiunii in justitie este reprezentat de avantajul, folosul practic pe care-l spera reclamantul in urma castigarii procesului. Interesul este o conditie distincta de dreptul subiectiv, cu caracter obiectiv, a carei existenta trebuie apreciata in concret in fiecare caz in parte. Interesul poate fi material sau moral. Este importanta existenta acestuia la momentul depunerii actiunii si la efectuarea oricarui alt act de procedura care se incadreaza in notiunea de actiune in justitie. Art.311 Cerintele interesului Interesul trebuie sa fie legitim, personal si actual. Interesul este legitim atata vreme cat continutul sau, urmarit de reclamant, se incadreaza in limitele legii si bunelor moravuri. Interesul trebuie sa fie personal adica sa apartina celui care recurge la proces iar nu adversarului sau. Interesul trebuie sa fie actul aceasta cerinta este indeplinita intotdeauna cand dreptul subiectiv invocat este actual, insa in anumite cazuri dreptul nu este actual dar interesul promovarii actiunii subzista. Art.312 Sanctiunea lipsei de interes in actiunea civila Saciunea const n respingerea aciunii pe lips de interes, pentru c astfel se mpiedic continuarea procedurii. Art.313 Capacitatea procesuala de folosinta - notiune Capacitatea procesuala de folosinta este aptitudinea persoanei de a fi titular de drepturi si obligatii procesuale. Art. 41 alin 1 CPC arata ca oricine are folosinta drepturilor civile poate fi parte in judecata, iar asociatiile si societatile lipsite de personalitate juridica, pot sta in judecata daca au organe proprii de conducere. Art.314 Capacitatea procesuala de exercitiu notiune Capacitatea procesuala de exercitiu reprezinta aptitudinea persoanei de a sta personal si singura in judecata pentru valorificarea drepturilor sale procesuale. Partea poate sa-si desemneze un reprezentant care va sta efectiv in judecata in locul sau insa aceasta delegare se poate produce tocmai in temeiul capacitatii de
89

exercitiu a persoanei, care daca nu ar putea sta singura in judecata nu ar putea nici sa-si desemneze reprezentant conventional. Art.315 Asisterea si autorizarea de catre reprezentantul legal a persoanei in procesul civil Minorii pana la varsta de 14 ani precum si persoanele puse sub interdictie pot sta in judecata prin intermediul reprezentantului lor legal, parinte, tutore sau curator. Prin reprezentare cel lipsit de capacitate de exercitiu va fi prezent la judecata prin intermediul reprezentantului. Numirea reprezentantului legal sta in caderea autoritatii tutelare sau a instantei de judecata dupa caz. Persoanele cu capacitate restransa vor sta personal in judecata dar vor fi asistate de catre reprezentantul legal. Minorul de 14-18 ani va fi citat si toate actele de procedura se vor indeplini fata de acesta dar alaturi de el in proces cas ta si reprezentantul legal pentru a-l sfatui asupra actelor de procedura ce trebuie intocmite si pentru a veghea ca interesele minorului sa nu fie prejudiciate. Art.316 Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale Fiind o cerin de fond a aciunii civile, lipsa capacitii de exerciiu atrage sanciunea cu nulitate relativ, care n acest caz se comport ca o nulitate absolut, n sensul c ea poate fi invocat n orice stare a pricinii, aa cum arat art 43 CPC, totui se va cere ocrotitorului legal s confirme sau infirme actele ntreprinse de minor, iar n caz negativ anuleaz cererea. Art.317 Calitatea procesuala notiune Reprezinta identitatea care trebuie sa existe intre reclamant si titularul dreptului invocat in judecata si intre persoana paratului si cel obligat in raportul juridic civil dedus judecatii. Identitatea intre reclamant si titularul dreptului se incadreaza in notiunea de calitate procesuala activa iar cea dintre parat si cel obligat la respectarea dreptului constituie continutul calitatii procesuale pasive. Art.318Transmiterea calitatii procesuale Calitatea procesuala se poate transmite pe cale conventionala sau pe cale legala cu titlu particular sau universal. In primul caz o alta persoana ia locul partii in proces suportand toate consecintele actelor de procedura si solutia pe fond. Transmiterea calitatii procesuale pasive se poate realiza numai cu acordul creditorului cesiunea de datorie nefiind recunoscuta de dreptul nostru. In cazul transmiterii conventionale a calitatii procsuale se poate opera in conditiile legii si retractul litigios. Transmiterea legala a calitatii procesuale se realizeaza pe cale succesorala. Daca o parte decedeaza pe parcursul procesului ea va fi inlocuita de catre mostenitorii legali sau testamentari care vor fi introdusi in cauza, efectele hotararii producandu-se asupra lor. Art.319 Sanctiunea lipsei calitatii procesuale
90

Respingerea aciuni ca fiind introdus de o parte care nu are calitate procesual activ. Art.320 Actiuni in realizarea drepturilor Actiunea in realizarea drepturilor este acea actiune prin care reclamantul solicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului sau, iar in cazul in care acest lucru nu mai este posibil sa-l oblige pe parat la despagubiri. Sunt actiuni in realizarea dreptului: actiunea in revevendicare, actiunile posesorii, actiunile confesorii, actiunea prin care se cere executarea obligatiilor contractuale, actiunea in rezolutiunea unui contract, actiunea in pretentii banesti, petitia de ereditate. Art.321 Actiuni in constatare Este acea actiune prin care reclamantul solicita instantei sa constate existenta unui drept al sau sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa. Actiunea in constatare nu poate fi folosita decat pentru constatarea unui drept nu si a unei situatii de fapt. Actiunile in constatare se subclasifica in : actiuni pozitive si negative ; declaratorii, interogatorii si provocatorii. Art.322 Actiuni in constituire de drepturi Sunt acelea prin care reclamantul solicita instantei aplicarea legii la o situatie de fapt, in vederea crearii unei situatii juridice noi intre parti. Art.323 Actiuni personale Sunt acele actiuni prin intermediul carora se tinde la protectia unui drept de creanta. Aceste actiuni pot fi prezentate exhaustiv, ele sunt nenumarate deoarece si numarul drepturilor de creanta este nelimitat. Ele pot fi mobliare si imobiliare. Art.324 Actiuni reale Sunt acele actiuni prin intermediul carora se apara un drept real. Actiunile reale sunt mobiliare si imobiliare dupa cum dreptul real valorificat prin actiune poarta asupra unui bun mobil sau unui bun imobil. Acestea din urma se subclasifica in actiuni petitorii si actiuni posesorii. Art.326. Actiuni mixte Sunt acele actiuni care intrunesc atat caracterele unei ectiuni personale cat si caracterele unei actiuni reale. Asemenea actiuni sunt legate de regula de executarea, anularea si rezolutiunea, revocarea actelor juridice. Ele au un obiect complex constand in aceea ca reclamantul are o dubla calitate, pe aceea de titular al unui drept real transmis prin actul juridic cat si pe aceea de titular al unui drept de creanta cu privire la predarea bunului. Art.327. Importanta clasificarii actiunilor in actiuni personale si reale Importanta clasificarii consta in aceea ca in functie de felul actiunii personala, reala sau mixta se modifica si regulile privitoare la competenta, la prescriptie si la calitatea procesuala.
91

Art.1368 C civ. sub aspectul naturii actiunii civile Acest articol arata ca actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii este reala. Art.328. Cereri principale si cereri accesorii Cererile principale sunt acelea care au o existenta de sine statatoare, fiind exercitate independent, fara a fi formulate in cadrul unei alte actiuni. Cererile accesorii nu au o existenta de sine statatoare, fiind formulate alaturi de o cerere principala, deoarece soarta lor depinde de soarta cererii principale. Art.329. Cereri principale si cereri incidentaleCererile principale sunt acelea care au o existenta de sine statatoare, fiind exercitate independent, fara a fi formulate in cadrul unei alte actiuni. Cererile incidentale pot fi independente de alte cereri, asemanator cererilor principale, insa ele sunt formulate in cadrul unui proces in curs, deja inceput. Art.330. Elemente asupra carora instanta se pronunta din oficiu in procesul civil Instanta se pronunta din oficiu asupra asupra urmtoarelor elemente: -nclcarea unei norme imperative de ordine public. -ordonarea unor probe pe care instanta le consider utile ti pertinente dar care nu depaseste cadrul legal procesual cu care a fost investit. Art.331 Calea de atac pentru capetele de cerere din cererile principale, incidentale si accesorii n funcie de natura cererii, putem avea Apel sau Recurs. Sunt incidente dispoziiile art 282 i 2821 CPC i 299 CPC. Art.332 Compunerea instantei Dupa incercarea revenirii la judecata in complet format din 2 judecatori, sa revenit la regula judecarii in prima instanta de catre un singur judecator. Apelurile se judeca in complet de doi judecatori iar recursurile se judeca de tribunalele sau curtile de apel in complet format din 3 judecatori. Contestatia in anulare si revizuirea se judeca in complet de unu, doi sau 3 judecatori, dupa cum vizeaza o hotarare a primei instante sau a unei instante superioare. Art.333 Constituirea instantei Prin constituirea instantei se intelege alcatuirea acesteia din judecator, procuror (cand este cazul) si grefier. In cadrul acestui sens al notiunii de instanta intra notiunea de complet de judecata, care reuneste judecatorii investiti cu judecarea cererii. Art.334Colegialitatea si completul unic In completele colegiale completul de judecata este prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei ori, dupa caz, de presedintele de sectiei, atunci cand acestia participa la judecata. In celelalte cazuri, completul de judecata este
92

prezidat, prin rotatie, de judecatorul desemnat de presedintele instantei sau al sectiei, dintre judecatorii care compun acel complet. . Compunerea instantei la Inalta Curte de Casatie si Justitie La Inalta Curte de Castie si Justitie, in anumite cazuri prevazute de lege, aceasta judeca in Sectii Unite. In acest caz la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in functie iar decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti. Secia Penal, Secia civil i de proprietate intelectual, Secia comercial, Secia de contencios administrativ i fiscal, Completul de 9 judectori care judec recursurile cererile n cauzele judecate n prim instan de Secia penal a CCj, i este i instan disciplinar. Art.335 . Cazuri de incomptibilitate - judecatorul care a participat la judecarea cauzei si a pronuntat o hotarare nu mai poate face parte din completul de judecata in instanta de apel sau de recurs - judecatorul care a participat la judecarea unei cauze si a pronuntat o hotarare care solutioneaza fondul, nu mai poate judeca procesul respectiv in cazul in care s-a dispus de catre instanta superioara casarea si trimiterea spre rejudecare. - judecatorul care a participat in cauza in calitate de expert, arbitru sau martor nu mai poate judeca acea pricina, lipsind siguranta obiectivismului. Art.336. Cazuri de recuzare - el, sotul sau, ascendentii lor au un vreun interes in judecarea cauzei sau el este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti - el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al 4-lea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti, sau daca este casatorit cu fratele ori cu sora sotului uneia dintre aceste persoane - sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca fiind incetat din viata sau despartit, au ramas copii - el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare ca aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator - daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost judecata penala in timp ce cinci ani inaintea recuzarii - daca este tutore sau curator al uneia din parti - daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca - daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori alte indatoriri - daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.
93

Art.337. Cazuri de abtinere - el, sotul sau, ascendentii lor au un vreun interes in judecarea cauzei sau el este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti - el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti, sau daca este casatorit cu fratele ori cu sora sotului uneia dintre aceste persoane - sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca fiind incetat din viata sau despartit, au ramas copii - el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare ca aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator - daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost judecata penala in timp ce cinci ani inaintea recuzarii - daca este tutore sau curator al uneia din parti - daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca - daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori alte indatoriri - daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv. Art.337. Solutia cererii de abtinere Cererea de abinere se judec n camera de consiliu, nu se face niciun act de procedur, soluia se d prin ncheiere care poate s fie de admitere sau respingere a cererii de abinere. Art. 26 CPC raportat la art 30, 31, 32 CPC Art.338. Solutia cererii de recuzare Cererea de recuzare se judec n camera de consiliu, nu se face niciun act de procedur, soluia se d prin ncheiere care poate s fie de admitere sau respingere a cererii de recuzare. Art 30, 31, 32 CPC. Art.339. Procedura de solutionare a abtinerii Procedura de solutionare a cererii de abtinere este speciala, ea se desfasoara in camera de consiliu, fara prezenta partilor si cu ascultarea obligatorie a judecatorului care se abtine. Instanta se pronunta asupra abtinerii printr-o incheiere, care se citeste in sedinta publica si in care se vor arata si actele procedurale care se mentin precum si cele care se refac, deoarece au fost intocmite de un judecator aflat intr-unul din cazurile de recuzare. Art.340 . Procedura de solutionare a recuzarii Procedura de solutionare a cererii de recuzare este speciala, ea se desfasoara in camera de consiliu, fara prezenta partilor si cu ascultarea obligatorie
94

a judecatorului recuzat. Interogatoriul nu poate fi folosit ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare. Judecarea cererii de recuzare suspenda de drept procedura in cererea principala. Instanta se pronunta asupra recuzarii sau abtinerii printr-o incheiere, care se citeste in sedinta publica si in care se vor arata si actele procedurale care se mentin precum si cele care se refac, deoarece au fost intocmite de un judecator aflat intr-unul din cazurile de recuzare. Art341. Coparticiparea procesuala subiectiva Coparticiparea este o notiune care vizeaza raprturile cu pluralitate de parti in dreptul civil, spre deosebire de conexitate care are in vedere reunirea mai multor cauze in fata aceluiasi judecator, pentru a se da o singura hotarare, chiar daca intre drepturile si obligatiile partilor este numai o stransa legatura, fara sa existe identitate de cauza. Coparticiparea procesuala este subiectiva cand intre mai multe parti exista aceeasi cerere. Art.342. Coparticiparea procesuala obiectiva Coparticiparea procesuala este obiectiva daca intre aceleasi parti exista mai multe cereri (capete de cerere). Art.343 Coparticiparea procesuala facultativa - partile pot alege pornirea procesului fata de toate persoanele implicate in raportul juridic sau numai fata de unele dintre acestea. Art.344. Coparticiparea procesuala necesara - cazul partajului care nu se poate desfasura valabil decat cu participarea tuturor succesorilor acceptanti ai mostenirii (art. 797 CC). Art.345 . Cerinte pentru a fi in prezenta abuzului de drept. Pentru a putea fi n prezenta abuzului de drept trebuiesc ndeplinite urmtoarele cerinte : -Drepturile procesuale trebuie s fie exercitate cu bun-credinta si potrivit scopului n vederea cruia au fost recunoscute de lege, n caz contrar ne aflm n situatia abuzului. Art.346. Sanctiunea pentru abuzul de drept procesual Sanctiunea abuzului de drept este refuzul fortei coercitive a statului si in anumite conditii si plata unei sume de bani cu titlu de sanctiune (art. 108 CPC). Art.347. Interventia fortata in procesul civil cazuri Atat reclamantul cat si paratul pot avea interes sa cheme in judecata o persoana care ar putea pretuinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. Creditorul cesionar cheama in judecata pe debitor pentru ca acesta sa execute creanta, insa se loveste de refuzul debitorului, care arata ca el nu-l recunoaste pe creditor, deoarece nu stie despre cesiune. O persoana care se pretinde mostenitorul alteia formuleaza cerere de revendicare impotriva celui ce poseda bunul, acesta din urma va fi interesat sa introduca in cauza si pe ceilalti mostenitori pentru a se pronunta o hotarare opozabila si acestora.
95

Art.348. Interventia voluntara in procesul civil cazuri O persoana formuleaza cerere de revendicare impotriva altei persoane, iar un tert care se considera adevaratul proprietar al bunului, are interes sa intervina in acel proces pentru a-si apara dreptul de proprietate. Adjudecatorul la licitatie publica desfasurata in cadrul executarii silite are interes sa intervina in contestatia la executare formulata de catre debitor, prin care se tinde la anularea tuturor formelor de executare, pentru a-si apara, in principal dreptul de proprietate dobandit, iar in subsidiar pentru a recupera pretul platit la vanzarea silita. In cadrul raportului juridic obligational, cum creditorii chirografari sunt afectati indirect de actele debitorului lor, ei vor fi interesati sa intre intr-un proces al debitorului pentru a-l apara pe acesta fata de adversar, in ideea de a conserva patrimoniul din care se vor despagubi la scadenta. Art.349. Forma cererii de interventie Cererea de interventie intruneste trasaturile unei cereri de chemare in judecata introdusa impotriva ambelor parti din proces, motiv pentru care ea se va face in forma cererii de chemare in judecata, cu respectarea dispozitiilor art.112 CPC.cererea de interventie poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante, iar cu invoiala partilor si direct in apel. Art.350. Calitatea celui care intervine in proces Cei care intervin proces se numesc terti. Tert este orice persoana care nu a participat nici personal nici prin reprezentant la raportul juridic civil. Tertii se impart in: terti care au un interes fata de raportul nascut intre parti si terti care nu sunt avantajati sau afectati de pe urma respectivului raport juridic, astfel ca sunt considerati terti in mod absolut. Art.351 . Competenta solutionarii cererii de interventie Daca partile din cererea pricipala fac acte procesuale de dispozitie, stingand procesul pendente, cererea de interventie principala va fi solutionata in continuare de catre instanta, aceasta fiind investita conform art. 17 CPC cu o cerere incidentala, care a avut nevoie de un proces in curs numai ca o premisa pentru depunerea sa, odata insa realizata investirea instantei cele doua cereri dobandesc independenta, fiind obligatorie solutionarea lor de catre instanta. Art.352. Admisibilitatea in principiu a cererii de interventie Dupa depunerea cererii, instanta va analiza admisibilitatea sa in principiu, urmarind momentul depunerii carerii fata de cerintele legale, legatura care trebuie sa existe intre dreptul invocat de tert si dreptul dedus judecatii intre partile din proces. In lipsa unei conexiuni stranse intre aceste drepturi, instanta va respinge cererea de interventie. Instanta se pronunta asupra adimiterii in principiu a cererii de interventie principala prin incheiere interlocutorie, iar daca admite cererea in principiu o va comunica partilor si o va solutiona in fond.
96

Art.353. Disjungerea cererii de interventie Instanta va putea dispune disjungerea cererii de interventie principala daca judecata acesteia va intarzia foarte mult judecata cererii principale (art. 55 CPC). Art.354. Solutii in cererea de interventie principala Daca se admite cererea principala avand acelasi obiect ca si interventia principala aceasta din urma va fi obligatoriu respinsa pentru ca cele 2 cereri se exclud reciproc, neputand fi admisa ipoteza castigarii aceluiasi obiect de doua persoane cu interese si drepturi contrare. Ambele cereri vor putea fi insa respinse, daca nici reclamantul din cererea principala nici intervenientul nu si-au dovedit dreptul, sau dimpotriva admise numai in parte. Cand intre obiectul cererii principale si a cererii de interventie nu exista identitate, ele fiind legate intre ele printr-o conexiune obiectiva este posibila admiterea ambelor cereri integral. Art 355. Solutii in cererea de interventie accesorie in favoarea reclamantului Solutiile cererii de interventie accesorie depind de rezolvarea cererii principale: daca cererea de interventie s-a facut in favoarea reclamantului, admiterea cererii principale atrage si admiterea interventiei accesorii, deoarece apararea a fost intemeiata; dimpotriva respingerea cererii principale atrage respingerea cererii de interventie accesorie, apararea de aceasta data nefiind fondata. Art.356. Solutii in cererea de interventie accesorie in favoarea paratului Cand interventia accesorie s-a facut in favoarea paratului admiterea cererii principale va atrage respingerea interventiei accesorii, apararea facuta nefiind profitabila paratului, daca insa cererea principala este respinsa se va admite cererea de interventie accesorie pe motiv ca ea a fost binevenita, sprijinind eficient punctul de vedere al paratului. Art.357. Chemarea in judecata a altor persoane cazuri Creditorul cesionar cheama in judecata pe debitor pentru ca acesta sa execute creanta, insa se loveste de refuzul debitorului, care arata ca el nu-l recunoaste pe creditor, deoarece nu stie nimic despre cesiune. Ca atare cesionarul reclamant va fi interesat sa-l cheme in judecata pe cedent, pentru ca hotararea sa-i fie opozabila si acestuia, in scopul evitarii platii creantei de catre debitorul cedat catre cedent, care in ciuda cesiunii ar putea pretinde debitorului plata creantei. In alta ipoteza, o persoana care se pretinde mostenitorul alteia formuleaza cerere de revendicare impotriva celui ce poseda bunul, acesta din urma va fi interesat sa introduca in cauza si pe ceilalti mostenitori pentru a se pronunta o hotarare opozabila si acestora. Art.358. Cazuri de chemare in garantie
97

Cumparatorul evins de bunul achizitionat se indreapta impotriva evingatorului cu actiunea in revendicare, insa pentru a se asigura in cazul in care pierde procesul, el va chema in garantie si pe vanzatorul sau, pentru ca acesta sa-l despagubeasca pentru pierderea suferita. De asemenea in cazul cesiunii de creanta, creditorul cesionar, care pretinde plata de la care debitorul cedat va putea chema in garantie pe creditorul cedent, de la care va putea recupera suma ce i-a platit daca i se va respinge actiunea impotriva debitorului. Art.359. Scopul formularii cererii de chemare in garantie (1)- form de participare a terilor la activitatea judiciar care confer uneia din pri posibilitatea de a solicita introducerea n proces a acelor persoane ce ar avea obligaia de garanie sau de despgubire n ipoteza n care partea respectiv ar pierde procesul - partea poate s cheme n garanie o alt persoan mpotriva creia ar putea s se ndrepte, n cazul cnd ar cdea n pretenii cu o cerere n garanie sau n despgubire; n aceleai condiii, cel chemat n garanie poate, la rndul su, s cheme n garanie o alt persoan. art. 60 C. proc. civ.. Art.360. Solutii in cererea de chemare in garantie (1)Daca cererea de chemare in garantie este formulata de catre reclamant, admiterea cererii principale atrage respingerea cererii de chemare in garantie, iar respingerea cererii principale atrage admiterea chemarii in garantie. Aceasta solutie este justificata de aceea ca daca reclamantul castiga procesul nu isi mai are ratiunea cererea sa de regres impotriva chematului in garantie si dimpotriva daca pierde, este necasar a i se asigura regresul impotriva tertului, evident si cu indeplinirea celorlalte conditii. (2)Cand cererea de chemare in garantie este formulata de catre parat, admiterea cererii principale depusa de reclamant atrage in principiu si admiterea cererii de chemare in garantie, paratul avand in aceasta ipoteza dreptul de a se recupera ceea ce a pierdut prin admiterea cererii principale de la chematul in garantie. Art.361. Titularul cererii de aratare a titularului dreptului (1)Aratarea titularului dreptului poate fi facuta numai de catre paratul care se afla in ipoteza descrisa de textul art.64 CPC. Ea consta in posibilitatea paratului, chemat in judecata de o persoana care invoca un drept real asupra unui bun, aflat in stapanirea paratului pe baza unui acord cu titularul dreptului, de a prezenta instantei pe acesta din urma, tinzand sa-l aduca in proces. (2) Cel aratat ca titular al dreptului va dobandi calitatea de intervenient in proces, dar in cazul sau, cum intrerventia se face fara vointa sa, el devine un intervenient fortat. Art.362. Solutii in cererea de aratare a titularului dreptului (1)Daca cel aratat ca titular al dreptului se prezinta la instanta si este de acord cu cele prezentate de catre parat, iar reclamantul este de acord, paratul va fi
98

scos din judecata, locul sau fiind luat de catre tert. Daca insa reclamantul nu este de acord cu inlocuirea paratului in proces, acesta se va purta mai departe intre toti trei urmand a se stabili cine este titularul dreptului, tertul devenind parte in proces, in calitatea de intervenient princpal. Daca cel aratat ca titular al dreptului se prezinta dar nu este de acord cu sustinerile paratului, el nu va lua locul acestuia ci va ramane in judecata, ca intervenient principal urmand ca instanta sa stabileasca in patrimoniul cui se afla dreptul. Art.363. Reprezentarea judiciara conventionala a partilor in procesul civil forma mandatului (1) Mandatul de reprezentare n justiie este un mandat special n raport cu mandatul de administrare sau cu orice mandat avnd caracter general mandatarul cu procur general poate s reprezinte n judecat pe mandant, numai dac acest drept i-a fost dat anume, cu o excepie - dac cel care a dat procur general nu are domiciliu i nici reedin n ar, sau dac procura este dat unui prepus, dreptul de reprezentare n judecat se presupune dat. (2) Spre deosebire de mandatul de drept comun, mandatul judiciar nu nceteaz prin moartea celui care l-a dat i nici dac acesta a devenit incapabil, ci dinuiete pn la retragerea lui de ctre motenitori sau de ctre reprezentantul legal al incapabilului. Art.364. Reprezentarea prin mandatar neavocat in procesul civil (1) Orice persoan care posed capacitate de exerciiu poate reprezenta pe o alt persoan n procesul civil, dar dac mandatul este dat unei alte persoane dect unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii dect prin avocat mandatarul care nu are calitatea de avocat va putea formula cereri n faa instanei de judecat, va putea propune probe i este ndreptit s ndeplineasc acte procedurale dar este lipsit de dreptul de a pune concluzii. (2) Mandatarul nu poate face acte de dispoziie cum sunt renunrile la judecat, renunrile la drept, ncheierea unei tranzacii, etc., pentru ndeplinirea unor asemenea acte mandatarul avnd nevoie de o procur special n acest scop. (3) Reprezentantul care nu este avocat are obligatia de a-si justifica calitatea in fata instantei prin procura autentificat, nejustificarea calitii de reprezentant ducnd la anularea cererii excepia lipsei calitii de reprezentant este o excepie dilatorie. Art.365. Reprezentarea prin avocat actele de dispozitie (1) Avocatul nu poate face acte de dispozitie fara imputernicirea partii decat in baza unei procuri speciale, conform regulii generale. Avocatul care a asistat o parte la judecata pricinii poate face orice acte considera necesare pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor in timp. (2) Asemenea acte pot fi facute chiar daca nu sunt cuprinse in contractul incheiat cu clientul, neexistand deci imputernicire expresa pentru a fi facute.
99

Aceste acte sunt favorabile partii, neefectuarea lor atragand pierderea unor drepturi procesuale. Forma procurii date avocatului va fi cea prevazuta de L 51/1995 fara a fi nevoie ca aceasta sa fie data sub semnatura legalizata, ci semnatura partii va fi certificata de avocat. Art.366. Reprezentarea persoanei juridice (1) Dac persoana juridic parte n proces nu se nfieaz n justiie prin organele sale de conducere, reprezentarea acesteia se realizeaz prin oficiul juridic. Juritii i dovedesc calitatea de reprezentani cu delegaia semnat de eful oficiului juridic ori de conducerea instituiei respective. (2) Juritii pot face orice acte procedurale care sunt necesare pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale persoanei juridice reprezentate avnd chiar obligaia de a ndeplini actele procedurale care implic susinerea aprrii oficiile juridice sunt obligate s susin interesele organizaiei n instan sau n faa organului arbitral, s exercite, dac este cazul, cile de atac legale i s ia orice alte msuri necesare aprrii intereselor legale ale unitilor n cadrul crora funcioneaz art. 7 din Decretul nr. 143/1995. (3) Anumite acte de dispoziie pot fi ndeplinite de ctre juriti numai n temeiul unei delegaii date anume n acest scop promovarea aciunilor n justiie, fixarea preteniilor, renunarea la pretenii, aciune i ci de atac, darea rspunsului la interogatoriu acte rezervate conducerii persoanei juridice. Art.367. Pozitia procurorului in procesul civil (1) Pozitia procurorului in procesul civil si formele participarii sale la judecata civila sunt reglementate de normele CPC si alte legi. Principiile care guverneaza activitatea procurorilor: legalitatea, impartialitatea si controlul ierarhic. (2) Procurorul este parte in procesul civil, cu corectivul ca aceasta calitate ii este recunoscuta numai sub aspectul procesual, fara a influenta raporturile de drept substantial ale partilor asupra carora se rasfrang in final efectele hotararii judecatoresti. Art.368.Actualitatea textului 45 CPC (1) Procurorul porneste orice actiune civila, ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, participa la judecarea oricarei cauze civile daca considera necesar, exercita orice cale de atac impotriva hotararilor civile, poate solicita punerea in executare a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. Art.369. Forme de participare ale procurorului in procesul civil (1) Conform articolului 60 din L 304/2004 procurorul exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege, participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata, exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile
100

prevazute de lege, apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii. Poate participa la orice proces, iar in anumite cazuri este obligatoriu: judecarea cererii de declarare a disparitiei si mortii prezumate; pentru luarea masurilor de protectie speciala privind protectia copilului; in materie de adoptie; in materie de expropriere; in procedura punerii sub interdictie etc. Art.370. Competenta generala in raport cu competenta jurisdictionala () In materie civil justiia se realizeaz prin instanele de judecat justiia se realizeaz prin nalta Curte de Casaie i Justiie, prin curtile de apel, prin tribunale, tribunale specializate si judecatorii. Instanele judec toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de munc, de familie, administrative, penale, precum i orice alte cauze pentru care legea nu stabilete o alt competen art. 2 alin. 3 din Legea 92/1992. Competena instanelor judectoreti fa de competena altor organe cu atribuii jurisdicionale este ntotdeauna absolut. (2) Competena jurisdicional: realizeaz o delimitare a atribuiilor concrete ale instanelor judectoreti: competenta materiala si competenta teritoriala. Art.371. Competenta materiala - notiune (1) Competenta materiala este acea form a competenei prin care se delimiteaz, pe linie vertical, sfera de activitate a diferitelor categorii de instane care fac parte din sistemul judiciar, competena fiind absolut, o instan judectoreasc superioar neavnd dreptul de a soluiona o cauz dat n competena unei instane de grad inferior i nici invers. Art.372. Competenta teritoriala notiune (1) Competena teritorial realizeaz o delimitare de atribuii pe linie orizontal ntre diferitele instane judectoreti de acelai grad i este n principiu relativ. Art.373. Competenta in materia controlului de constitutionalitate. Procedura (1) Curtea Constitutionala pronunta : -decizii, hotarari si emite avize. Deciziile sunt pronuntate, in cazurile in care curtea: se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei; - se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, inainte de ratificarea acestora de Parlament; -se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Paralamentului; -hotaraste asupra execeptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial, precum si a celor ridicate direct de Avocatul Poporului etc.
101

(2) Hotararile sunt pronuntate in cazurile in care curtea: vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului; constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului etc. Curtea formuleaza avize consultative pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei. Art.374. Competenta in materia controlului de constitutionalitate. Constitutionalitatea legilor si ordonantelor inainte de promulgare n cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat se reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile constitutionale. Art.375. Competenta in materia controlului de constitutionalitate. Exceptia de neconstitutionalitate Acesta este instrumentul prin care se poate exercita controlul constituionalitii legilor, ns ea nu se face de instanele judectoreti ci de un organ specializat care a fost creat pentru a urmrii conformitatea legilor cu legea fundamental. Excepia de neconstituionalitate se ridic n faa instanei judectoreti, care va suspenda judecata din oficiu trimind cauza la Curtea Constituional dac textul invocat are legtur cu pricina aflat pe rol. Art.376. Competenta in materia contenciosului administrativ. Procedura Potrivit Consituiei i Legii nr. 554/2004 orice persoan lezat ntr-un drept al su printr-un act administrativ poate ataca respectivul act administrativ n termen de 6 luni n faa instanei de contencios administrativ competente dar numai dup ndeplinirea procedurii prealabile prevzute de art. 7 din legea nr. 554/2004 Art.377. Competenta in materia contenciosului administrativ. Instanta competenta Instana competent n materia contenciosului administrativ este Tribunalul. Art.378. Competenta in materia contenciosului administrativ. Competenta teritoriala Competent este Tribunalul n a crui raza teritorial s-a efectuat actul administrativ. Art.379. Competenta Special a Tribunalului Municipiului Bucureti n materia proprietii intelectuale.
102

Astfel de competene sunt prevzute de legile speciale, determinate de soluionarea unitar i uniform a unor litigii n domeniile respective. Aa este i cazul cererilor n materia proprietii intelectuale atunci cnd se atac un act al OSIM. Art.380. Competena n materia procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului. Competena este dat Tribunalelor Comerciale. Art.381. Atributiile judecatorului sindic L 85/2006 (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt: - pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata; b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine; d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147; h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
103

i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment; l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor; n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. Art.382. Competenta materiala a judecatoriei (1) Judecatoriile judeca in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante. Judecatoriile sunt inzestrate cu competenta generala in privinta judecarii in prima instanta a litigiilor. (2) Plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege; n orice alte materii date prin lege n competena lor. Art.383. Competenta tribunalului in materie civila (1) Tribunalul judeca in materie civila - procesele i cererile n materie civil al cror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepia cererilor de mpreal judiciar, a cererilor n materia succesoral, a cererilor neevaluabile n bani i a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dup caz, posesorii, formulate de terii vtmai n drepturile lor prin aplicarea legii n materia fondului funciar. Art.384. Competenta tribunalului in materie comerciala (1) Tribunalul judeca in materie comerciala - procesele i cererile n materie comercial al cror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum i procesele i cererile n aceast materie al cror obiect este neevaluabil n bani. Art.385. Competenta tribunalului in materia contenciosului administrativ (1) In materia contenciosului administrativ judeca procesele i cererile n materie de contencios administrativ, n afar de cele date n competena curilor de apel. (2) Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 5 miliarde lei, se solutioneaza in fond, de tribunalele administrative-fiscale, iar cele privind actele administrative
104

emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamele si accesorii ale acestora, mai mari de 5 mld lei se solutioneaza, in fond, de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege speciala nu se prevde altfel. Art.386. Competenta tribunalului in materia raporturilor de familie ( 1) In materia raporturilor de familie judeca cererile pentru ncuviinarea, nulitatea sau desfacerea adopiei. Art.387. Competenta tribunalului ca instanta de apel (1) Ca instane de apel judeca apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n prim instan. Art.388. Competenta tribunalului in litigiile de fond funciar (1) Judeca cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dup caz, posesorii, formulate de terii vtmai n drepturile lor prin aplicarea legii n materia fondului funciar. Iar n prim instana toate cererile formulate pe Legea nr. 10/2001. Art.389. Tribunalul ca instanta de recurs Ca instana de recurs judeca recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. Art.390. Solutionarea conflictului de competenta intre doua judecatorii Curtea de apel judeca conflictele de competenta ivite intre 2 judecatorii apartinand de tribunale diferite, ambele in raza sa teritoriala, iar tribunalul judec conflictul de competen dintre dou judectorii aflate n raza sa teritorial de competen. Art.391. Competenta materiala a curtii de apel prima instanta n prim instan judeca procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele autoritilor i instituiilor centrale. Art.392. Competenta curtii de apel ca instanta de apel Ca instane de apel judeca apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n prim instan. Art.393. Competenta curtii de apel in materia conflictelor de fond funciar In materie de expropriere se pronunta asupra contestatiei formulate impotriva solutiei date intampinarii depuse in fata comisiei locale. Art.394. Competenta de drept comun a Inaltei Curti de Castie si Justitie Inalta Curte de Casatie si Justitie este impartita in 4 sectii : sectia civila si de proprietate intelectuala, sectia penala, sectia comerciala si sectia de contencios administrativ. Cele 4 sectii solutioneaza : cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de procedura ; conflictele de competenta ; orice alte cereri
105

prevazute de lege. Solutioneaza si recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinite sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel. Art.395. Competenta instatelor judecatoresti in materie de arbitraj Competenta ce revine instantelor judecatoresti in legatura cu arbitrajul reglementat de cartea IV apartine instantei care ar fi fost competenta sa solutioneze litigiul in fond, in lipsa unei conventii arbitrale. Art.396. Dreptul comun in materie de competenta teritoriala (1) Competenta teritoriala distinge care este instanta competenta dintre toate instantele egale in grad, delimitarea realizandu-se in acest caz pe orizontala. (2) Deplasarea reclamantului la domiciliul paratului este justificata de faptul ca pana la solutionarea procesului dupa administrarea probrelor, nu se poate considera ca paratul a incalcat intr-adevar drepturile reclamate in justitie, ca atare ar fi abuziv sa se permita reclamantului sa-l cheme pe parat acolo unde domiciliaza el. In cazul in care paratul nu are domiciliul in tara cererea se va face la instanta in raza teritoriala a careia se situeaza resedinta paratului, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, cererea se va dispune la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. (2) Cererea formulata impotriva unei persoane juridice se depune la instanta sediului principal al persoanei juridice. Art.397. Competenta teritoriala alternativa in materie comerciala (1) Cererile indreptate impotriva administratiilor comerciale se poat face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde domiciliaza reclamantul. (2) In asemenea caz legea procesuala prevede o norma de favoare pentru reclamant, care va avea posibilitatea alegerii intre a investi instanta din capitala tarii sau pe cea din judetul unde locuieste el, in scopul aproprierii justitiei de cetetean, chiar daca acesta se judeca cu o autoritate centrala. (1)Art.398. Competenta teritoriala alternativa in materie civila Codul de Procedur Civil prevede cteva cazuri de competen teritorial alternativ astfel: -dac prtul are, pe lng domiciliul su, n chip statornic o ndeletnicire profesional ori nuna sau mai multe aezri agricole sau industriale, cererea se poate face i la instana locului acestor aezri sau ndeletniciri. -reclamantul poate introduce o cerere i la instana locului unde persoana juridic are o reprezenta, numai dac obligaiile ce urmeaz a fi executate a fost svrite de reprezentant sau prin fapta acestuia. -cererile ndreptate mpotriva statului, direciilor generale, regiilor publice, caselor autonome i administraiilor comerciale se pot face la instanele din capitala rii sau la cele din reedina judeului unde domiciliaz reclamantul.
106

-cnd cererea este formulatz nmpotriva mai multor pri reclamantul are alegerea ntre instanele de la domiciliujl unuia dintre ei. Art.399. Competenta teritoriala alternative in materie de asigurare (1) In materie de asigurare cererea privitoare la despagubiri se va putea face la instanta in circumscriptia careia se afla: domiciliul asiguratului, buburile asigurate, locul unde s-a produs accidental. (2) Ca atare in afara de instanta de la domiciliul sau sediul paratului mai sunt competente alternative inca trei instante. Art.300. Determinarea competentei in cazul competentei alternative (1) n afar de instana domiciliului prtului, mai sunt competente urmtoarele instane: n cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract, instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiunii; (2) n cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune a unui imobil, n aciunile n justificare sau n prestaiune tabular, instana locului unde se afl imobilul; n cererile ce izvorsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instana locului de plat; (3) n cererile privitoare la obligaii comerciale, instana locului unde obligaia a luat natere sau aceea a locului plii; n cererile izvorte dintr-un contract de transport, instana locului de plecare sau de sosire; (4) n cererile fcute de ascendeni sau descendeni pentru pensie de ntreinere, instana domiciliului reclamantului; n cererile ce izvorsc dintr-un fapt ilicit, instana n circumscripia creia s-a svrit acel fapt. Art.301. Competenta teritoriala exclusiva. cazuri (1) Sunt supuse normei de competenta teritoriala exclusive actiunile in revendicare, actiunile confesorii, actiunile negatorii, granituirea, actiunile posesorii, actiunile ipotecare, actiunea in rezolutarea vanzarii formulate de catre vanzator. Art.302. Cererile de competenta instantei de la locul ultimului domiciliu al defunctului (1) Este competenta instanta de la ultimul domiciliu al defunctului pentru judecarea : cererilor privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare ; cererilor privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia ; cererilor locatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar. Art.303. Cereri intemeiate pe dispozitiile art. 16 CPC Art. 16 CPC determina regula competentei teritoriale exclusive in materia reorganizarii judiciare si a falimentului, cererile fiind de competenta tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului. Cererile : cererea de deschidere a procedurii, cererea de numire a administratorului, a
107

lichidatorului, cereri de anulare a actelor frauduloase incheiate de debitor anterior deschiderii procedurii, cererea de inlocuire a judecatorului sindic etc. Art.304. Competenta in materia cererilor accesorii si incidentale Competena este dat de instanta la care se judec cererea prncipal. Art.305. Conventii privind competenta instantei.Norme imperative in materia de competenta (1) Din categoria normelor imperative putem spune c face parte i CPC. Astfel n cuprinsul art. 1-41 CPC se regsete reglementat competena material a insteelor judectoreti din Romnia. Art.306. Criterii pentru determinarea competentei instantei sesizate Determinarea competenei sesizate se face n funcie de obiectul cererii principale. Art.307. Prorogarea conventionala de competenta (1) Regulile de competenta teritoriala de drept comun si alternativa, in ceea ce priveste cererile referitoare la bunuri, nu au caracter imperativ, astfel ca de la ele se poate deroga prin vointa partilor cu respectarea urmatoarelor cerinte : (2) -partile sa fie pe deplin capabile sa incheie actul juridic ; (3) -conventia partilor sa fie expresa si sa cuprinda in continutul sau aratarea instantei alese ; (4) - competenta de la care se deroga prin coventie sa nu fie de ordine publica. Art.308. Prorogarea legala de competenta. Notiune si cazuri Reprezinta extinderea competentei instantei sesizate cu cererea principala asupra judecarii unor cererii care dupa regulile generale nu sunt date in competenta sa. - are loc atunci cnd instana sesizat i prelungete competena n temeiul unei dispoziii exprese a legii. CPC reglementeaza trei cazuri de prorogare de competenta: art. 9 CPC prevede un caz de competenta teritoriala alternative care in acelasi timp reprezinta si un caz de prorogare legala de competenta; art. 17 CPC cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala ; art. 164 reglementeaza conexitatea, care presupune existenta a 2 sau mai multe pricini pe rolul aceleiasi instante sau pe rolul unor instante deosebite, dar egale in grad, in care figureaza aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti, obiectul si cauza cererilor lor avand intre ele o stransa lagatura. Art.309. Litispendenta si conexitatea Conexitatea presupune existenta a 2 sau mai multe pricini pe rolul aceleiasi instante sau pe rolul unor instante deosebite, dar egale in grad, in care figureaza aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti, obiectul si cauza cererilor lor avand intre ele o stransa lagatura. In materia conexitatii, competenta unei instante
108

se extinde si asupra judecarii unor cauze, pentru care in mod normal nu este competenta sa judece. Litispendenta reprezinta investirea mai multor instante, nu neaparat egale in grad, cu judecarea aceleiasi cereri, intre aceleasi parti, cu aceeasi cauza si acelasi obiect. Nu este un caz de prorogare legala de competenta deoarece in aceasta situatie este vorba despre o singura cerere, intre acelasi parti, cu acelasi obiect si avand aceeasi cauza, aflata pe rolul mai multor instante de fond, deci chiar de grad diferit. Instrumentul procesual de invocare a litispendentei este exceptia. Art.310. Prorogarea judecatoreasca de competenta Extinderea competentei unei instante asupra unor cereri care nu sunt de regula in competenta sa poate fi dispusa in anumite cazuri printr-o hotarare judecatoreasca. Sunt asemenea cazuri: stramutarea pricinilor, delegarea instantei, trimiterea cauzei la o alta instanta, egala in grad cu cea care a judecat, de catre instanta de recurs dupa admiterea recursului si casarea hotararii, recuzarea tuturor judecatoriilor unei instante, astfel ca nu se mai poate constitui completul de judecata etc. Art.311. Conflictul de competen. Soluionare. Soluionarea conflictelor de competen: Pt. Soluionarea conflictelor de competen i pronunarea unei hotrari care s determ. Cine va judeca litigiul, codul reglem. n art. 20-22 C.Proc. Civ. Competena instanei superioare comune. Conflictul dintre 2 judectorii se va soluiona de ctre tribunalul n circumscripia cruia se gsesc cele 2 instane. Dac cele 2 judectorii nu in de acelai tribunal judeean sau dac conflictul se nate ntre o judectorie i un tribunal sau ntre 2 tribunale, competent n soluionarea conflictului de competen este curtea de apel. Cand instanele n conflict nu se gsesc n raza teritorial a aceleiai curi de apel, sau dac conflictul se nate ntre 2 curi de apel, competena n soluionarea conflictului revina naltei Curi de Casaie i Justiie. Dac c.comp. se nate ntre o instan de judecat i un alt organ cu activ. jurisdicional, soluionarea lui e de competena instanei jud. Ierarhic superioare instanei judec. aflate n conflict. Conflictul de competen nscut ntre o instan de judecat i un tribunal arbitral, se va soluiona de ctre instana judectoreasc superioar instanei aflat n conflict. Hotrarea asupra soluionrii conflictului de competen se d n camera de consiliu, fr citarea prilor i este supus numai recursului n termen de 5 zile de la cominicare. Dca hot.e pronunat de .C.C. J. Hotrarea e irevocabil, nemaiputand fi atacat cu nicio cale de atac ordinar. Art.312. Conflictul pozitiv de competen
109

n anumite cazuri, este posibil ca mai multe instane s fie nvestite cu aceeai cerere de ctre reclamant. Comepetena nu le poate aparine tuturor, cu atat mai mult cu cat, daca s-ar considera ca atare s-ar ajunge la litispenden, i in final la pronunarea mai multor hotrari pt aceeasi pricin, cu tripla identitate de pri, obiect i cauz. n asemenea cazuri tre analizat competena instanelor nvestite, ceea ce poate determ. situaia ca fiecare dintre acestea s se considere competent s judece pricina i s nceap soluionarea. Aceast fals suprapunere de competen definete conflictul pozitiv de competen. Art.313. Conflictul negativ de competen (1)Dac instana nvestit cu judecarea unei cereri i declin competena, va trimite dosarul instanei pe care o consider competent, care la randul su poate s considere c n realitate nu ea e competent, declinandu-i competena napoi sau ctre o alt instan. (2) Dac declinarea se face napoi ctre instana iniial, ambele instane se consider deci necompetente, situaia creat purtand denumirea de conflictul negativ de competen Art.314. Strmutarea cauzelor. Competen. Soluii (1) Strmutarea pricinilor repr un caz de prorogarea judectoreasc de competen, reglementat de cod, n vederea asigurrii unei judeci impariale i corecte. (2) Art. 37 C.Proc.Civ.: dac o parte are 2 rude sau afini pan la gradul al patrulea inclusiv printre magistraii sau asistenii judiciari ai instanei, cealalt parte poate cere strmutarea pricinii la o alt instan egal n grad. Strmutarea se mai poate cere i pt motive de bnuial legitim sau de siguran public. Bnuiala se socotete legitim de cate ori se poate presupune c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit datorit mprejurrii pricinii, calitii prilor ori vrjmiei locale. Constituie motive de siguran public acele mprejurri care creeay presupunerea c judecata procesului la instana competent ar putea produce tulburarea ordinii publice. (3) Dac cererea se admite dosarul va fi trimis unei alte instane egale n grad cu cea nvestit, hot de strmutatre reprezentand temeiul juridic pt modificarea regulilor de competen teritorial. n aceast hotrare se va arata i care anume din actele de procedur efectuate de prima instan pna la admiterea strmutrii se pstreaz i care vor trebui refcute de ctre instana nou nvestit. (4)Dac se admite cererea de strmutare actele de procedur efectuate de ctre instan, inclusiv hot jud se desfiineaz de drept prin efectul admiterii cererii de strmutare.Astfel, cererea de strmutare creeaz riscul pt prile ntre care se continu procesul, de a obine o hot nul de drept, a.n funcie i de temeinicia cererii de strmutare, instaa superioar ar trebui s dispun suspendarea judecii de ctre instana de la care se cere strmutarea.
110

Art.315. Excepia de necompeten material. Regin juridic (1) Excepia de necompetena material este instrumentul juridic prin care o parte sau chiar instana din oficiu o invoc atunci cnd o instan investit cu judecarea unei cauze nu este competent material s judece, competena aparinnd unei instane de rang superior sau inferior. Art.316. Excepia de necompeten teritorial. Regin juridic (2) Excepia de necompetena teritorial este instrumentul juridic prin care o parte sau chiar instana din oficiu o invoc atunci cnd o instan investit cu judecarea unei cauze nu este competent teritorial s judece, competena aparinnd unei instane de acelai rang dar din circumscripia altui Tribunal sau Curi de Apel. Art.317. Excepia de necompeten general. Regin juridic Este instrumentul juridic prin care o parte sau instana din oficiu o invoc atunci cnd instana nvestit cu judecarea cauzei respective nu este competent s o judece. Art.318. Excepia de necompeten a instanei romane. Regin juridic . Termenele procedurale. Curgerea termenelor (1) Termenele ncep s curg de la data comunicrii actelor de procedur, dac legea nu dispune altfel. n anumite cazuri legea asimileaz comunicarea actelor de procedur cu alte momente, care fac s curg termenul procedural: (2) - curgerea termenului de la momentul la care partea a cerut comunicarea actului de procedur al crui coninut nu-l cunoate ( art 102) (3)- curgerea termenului de apel i de recurs de la data comunicrii hotrarii odat cu somaia de executare ( art. 284, 316) (4) - curgerea termenului de apel i de recurs de la data la care partea face apel sau recurs mpotriva hotrarii nainte de comunicarea acesteia. (5) Punctul de mplinire al termenului de procedur e marcat de momentul final al duratei maxime a acestuia, calculat de la data la care ncepe s curg termenul. Termenele procedurale se nteleg pe zile libere, neintrand n calcul nici ziua n care au nceput, nici ziua n care se sfarsesc. ( art 101, alin. 1) (6) Termenul statornicit pe ore ncepe s curg de la miezul nopii zilei urm, termenul stab pe ani, luni, sptmani se sfarete n ziua anului, lunii sau sptmanii corespunztoare zilei de plecare. Termenul pe luni sau pe ani, acre ncepand cu data de 29, 30, 31 ale lunii se sfarete ntr-o lun care nu are o asemeneazi, se va socoti mplinit n ziua cea din urm a lunii. Termenul care se sfarete ntr-o zi de srbtoare legal, sau cand serviciul e suspendat se va prelungi pan la sfarutl primei zile de lucru urmtoare. Art.319. Termenele procedurale . Clasificare (1) O formalitate procesual instituit de lege n scopul disciplinarii conduitelor participanilor la procesul civil i pt desfurarea procesului cu celeritate, este termenul procedural, ca interval de timp, stabilit de lege sau de
111

judector, n care trebuie ndeplinite anumite acte de procedur ( termen peremptoriu, imperativ) sau dimpotriv, n care e interzis efectuarea anumitor acte de procedur ( termen dilatoriu, prohibitv). (2) Nerespectarea termenului procedural atrage sanciuni diferite dup cum termenul e absolut sau relativ. n primul caz, actul efectuat peste termenul peremptoriu sau n termenul dilatoriu e lipsit de efectele sale legale, iar n cel deal 2-lea caz dei nu e afectat validitatea actului procedural, cei ce n-au respectat termenul respectiv i atrag riscul unor sanciuni pecuniare. n funcie de durata lor, termenele sunt stabilite pe ore, pe zile, pe sptmani, pe luni, sau pe ani. Art.318. Termenele procedurale. Sanciunea nerespectrii termenului (1) Nu exist n materia termenelor procedurale un regim juridic general al suspendrii sau ntreruperii. (2) Un aspect al acetui regim juridic aparte al termenelor procedurale e sanciunea care intervine n cazul nerespectrii termenelor, anume decderea. (3) Saniune specific dreptului procesual, decderea reprezint pierderea dreptului de a mai ndeplini un act de procedur, n cazul n care nu a fost respectat termenul imperativ sau peremptoriu, prevzut de lege, pt efectuarea actului respectiv. Art.319. Actele procedurale. Notiune si conditii (1) Dreptul procesual civil utilizeaz generic noiunea de act procedural prin care nelege orice manifestare de voin productoare de consecine juridice procesuale, realizat n vederea declanrii procesului sau n cadrul procesului civil, de ctre instana de judecat, de ctre pri sau de ctre ceilali participani la procesul civil. (2) Actele de procedur sunt efectuate fie de pri, fie de instan, fie de ali participani la proces. Actele de procedur trebuie fcute n limba roman, constatate n form scris i s rezulte din coninutul lor c au fost ntocmite cu respectarea dispoziiilor legale. Deci, trebuie s cuprind n coninutul su toate meniunile necesare pt a fi valabil conform legii. Art.320. Actele procedurale. Clasificare (1) Acte de procedura efectuate de parti: cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererea neconventionala, apelul, recursul. Acte efectuate de instanta: HG, incheierile etc. (2) Acte efectuate de alti participanti la proces: procese-verbale de indeplinire a procedurilor de citare si comunicare, declaratiile de martori, raportul de expertiza, cererea interpretului pentru acordarea onorarului. Art.321. Actele procedurale. Sanctiunea nerespectarii cerintelor legale. (1) n ceea ce privesc actele de procedur cerute de lege, nerespectarea ndeplinirii acestora atrage, n functie de natura lor ct si de raportul cu regulile
112

dup care se produc efectele acestora, nulitatea, decderea, suspendarea, perimarea, obligatia de refacere sau completare a actului, sanctiuni pecuniare. Art.322. Decaderea si nulitatea in procedura civila (1) Nulitatea procesuala intruneste aceleasi forme ca si nulitatea de drept substantial. Nulitatea absoluta va putea fi invocata de catre orice parte interesata, de instanta sau de procuror, in orice stadiu al judecatii si nu se poate renunta la a invoca nulitatea absoluta. (2) Nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea al carei interes a fost incalcat, cel mai tarziu la primul termen urmator celui la care s-a produs incalcarea si partea poate renunta la efectele nulitatii expres sau tacit. In dreptul procesual mai sunt si alte tipuri de nulitati: nulitati proprii si nulitati derivate; nulitati conditionate de existenta unei vatamari si cele neconditionate de o atare vatamare. (3) In dreptul substanial, decderea evoc intervalul nuntrul cruia titularul unui drept subiectiv este obligat s-l exercite ntr-un anumit mod (n anumite condiii) sub sanciunea stingerii. (4) In materie judiciar, decderea constituie o sanciune care determin stingerea unui drept procedural ce nu a fost exercitat n termenul prevzut de lege neexercitarea oricrei ci de atac i nendeplinirea oricrui alt act de procedur n termenul legal atrage decderea, afar de cazul cnd legea dispune altfel sau cnd partea dovedete c a fost mpiedicat printr-o mprejurare mai presus de voina ei. (5) Este o sanciune legat de nerespectarea termenelor de procedur care se rsfrnge n mod direct i energic att asupra drepturilor procedurale care nu au fost exercitate n termenul legal, ct i asupra valabilitii actelor de procedur ce s-ar ndeplini peste termenul imperativ definit de lege. Art.323. Cazuri n care nu opereaza decaderea (1) -legea prevede expres contrariul ( art 170 alin final) (2) -legea prevede expres o alt sanciune decat decderea ( art 135) (3) -partea care putea invoca decderea renunta la acest drept, iar instana nu sesizeaz nendeplinirea actului de procedur n termenul imperativ ( art 118) (4) -partea formuleaz cerere de repunere n termeni aceasta e admis n condiiile art 103 C. Proc. Civ Art.324. Exceptia ca mijloc de invocare a decaderii (1) Ca i nulitatea, decderea nu opereaz de drept, ea trebuie cerut instanei de judecat, instrumentul principal pt invocarea ei n cursul procesului n prim instan fiind excepia. (2) Ridicarea excepiei va putea fi fcut numai de ctre pri sau i de ctre instan din oficiu, dup cum norma care prevede termenul n care trebuie efectuat actul de procedur vizeaz interese particulare sau dimpotriv, interese generale. Dup pronunarea unei hotrari n cauz decderea poate fi invocat
113

prin intermediul cilor de atac, cu distincia c dac norma care reglementeaz termenul n care trebuie efectuat actul apr interese generale aceasta poate fi invocat direct i n calea de atac, iar dac norma protejeaz interese private decderea trebuiei invocat mai ntai n faa primei instane si numai dac ea a respins excepia de decdere ea va putea fi reiterat prin calea de atac (3). Decderea atrage pierderea dreptului procedural neexercitat n termenul prevzut de lege. 372. Nulitatea actului de procedura. Noiune. Cazuri (1) Prin nulitate intelegem sanctiunea procedural ce intervine n cazul actului de procedur civil care nu ndeplinette conditiile cerute de lege pentru a fi considerat un act valabil ntocmit si care lipseste actul, n tot sau n parte, de efectele ce le-ar produce dac at fi un act ncheiat cu respectarea conditiilor de valabilitate cerute de lege. (2) Cazurile de nulitate sunt: (3) -actele ndeplinite de un judector necompetent sunt nule. Acest caz este prevzut de art 105 alin 1 CPC. (4) -actele ndeplinite cu neobservarea formelor sale legale sau de un functionar necompetent, se vor declara nule numai dac prin aceasta s-a pricinuit prtii o vtmare ce nu se poate nltura dect prin anularea lui. Acest caz este prevzut de art. 105 alin 2 CPC. -lipsa capacittii prtilor. -neplata taxelor de timbru. -nerespectarea unui termen prohibitiv. Art.325. Nulitatea actelor de procedura. Regim juridic. (1) Procedura civil distinge ntre mai multe tipuri de nulitti iar regimul acestora difer de la nulitate la nulitate, astfel avem: (2) -nulitate absolut care poate fi invocat de orice parte si n orice moment al judecrii pricinii. (3) -nulitatea relativ care poate fi invocat numai de partea lezat prin actul procedural dar cel mai tryiu pn la primul termen de judecat. (4) -nulitate proprie sau derivat CPC arat c dac actul principal este anulat atunci vor fi anulate si actele ce au decurs din el, potrivit art. 106 CPC. (5) -o alt nulitate este prevzut de art. 105 alin 2 CPC potrivit cruia avem nulitatii conditionate de existenta unei vtmri si a celor necondtionate de existenta unei vtmri. Art.326 .Instrumentul prin care se poate invoca nulitatea actelor de procedura. (1) Instrumentul prin care se poate invoca una dintre nulitti este exceptia de nulitate care poate mbrca mai multe forme n functie de regula procedural nclcat.
114

Art.327. Suspendarea ca sanctiune procesuala cazuri. (1) Suspendarea ca sanctiune este prevzut de art 1551 si de art 242 alin 1 pct 2 CPC, articole ce prezint cele dou cazuri in care poate opera ca sanctiune suspendarea, astfel: (2) -din cuprinsul art. 1551 reiese primul caz, astfel c instanta poate suspenda judecata atunci cnd constat c desfurarea normal a procesului este mpiedicat din vina prtii reclamante , prin nendeplinirea obligatiilor prevzute de lege ori stabilite n cursul judectii. (3) -din cuprinsul art 242 alin 1, pct 1 reiese cel de al doilea caz de suspendare ca sanctiune procesual, astfel c lipsa nftisrii prtilor la strigarea pricinii duce la suspendare. Acest ultim caz incumb instantei de judecat s suspende cauza, fata de primul caz care are mai mult un caracter facultativ. Art.328. Obligatia instantei de judecat la ivirea cazului de suspendare conform art. 242 pct 2 CPC. (1) Potrivit Deciziei nr. 2364/2005 pronuntat de CCJ, de Sectia Civil si de proprietate intelectual dispozitiile art. 242 alin 1 pct 2 CPC au un caracter imperativ si oblig instanta la suspendarea judectii. (2) Cerintele necesare pentru pronuntarea suspendrii sunt acelea ca procedura de citare s fi fost corect ndeplinit si nicio parte s nu fi cerut judecata n lips. Art.329. Perimarea ca sanctiune procesuala. Notiune. (1) Potrivit art 248 CPC perimarea este o sanctiune procesual care atrage stingerea procesului n faya n care se gseste, din cauza rmnerii sale n nelucru, din vina prtii, pentru o perioad de 1 an. (2) n materie comercial perioada este de 6 luni. Art.330.Termenul de perimare. (2) Termenul de perimare este cel prevzut de art. 248 CPC si anume 1 an, iar n materie comercial de 6 luni. Art.331.Invocarea perimrii - instrumente procesuale. (1) Perimarea este invocat prin sesizarea instantei sau din oficiu de ctre instant. CPC arat c perimarea poate fi invocat pe cale de exceptie, n camera de consiliu sau n sedint public. (2) Se cere ca atunci cnd perimarea este cerut de o parte aceast s justifice un interes n constatarea perimrii. Art.332. Solutionarea cererii de perimare. Procedura. (1) n procedura de perimare instanta va verifica ndeplinirea cerintelor legale si posibilitatea intervenirii unei cauze de ntrerupere sau suspendare a termenului de perimare. CPC oblig la citarea prtilor de urgent si la ntocmirea unui raport asupra actelor de procedur n legtur cu perimarea, de ctre grefa instantei.
115

(2) Dac perimarea nu a operat instanta de judecat va pronunta o hotrre ce poate fi atacat cu recurs n termen de 5 zile de la pronuntare. Art.333. Efectele perimrii. (1) Perimarea produce efecte mpotriva oricrei persoane fizice sau juridice, inclusiv mpotriva incapabililor. (2) Dac se pronunt o hotrre de perimare definitiv si irevocabil atunci nu se mai poate formula o nou cerere chiar dac reclamantul mai este n termenul de prescriptie deoarece i se va opune autoritatea de lucru judecat. (3) Ea presupune stingerea procesului n faza n care el se gseste la momentul perimrii. Art.334. Sanctiuni pecuniare. (1) Sanctiunile pecuniare au fost introduse n CPC pentru a putea sanctiona nt-un mod acele persoane care cu rea-credint introduc cereri vdit nentemeiate, nu si ndeplinesc obligatiile procesuale , formuleaz cu rea-credint cereri de recuzare sau de strmutare si alte cauze reglementate de art 108-1085 CPC. Art.335. Cererea de chemare n judecat. Temei juridic procesual. (1) Temeiul juridic al cererii de chemare n judecat sunt dispozitiile cuprinse n art 109 CPC raportat la 82 CPC . Art.336. Cererea de chemare in judecata. Elemente-enumerare. (1) Potrivit art 112 CPC cererea de chemare n judecat trebuie s cuprind: -numele, domiciliul sau resedinta prtilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dup caz, numrul de nmatriculare la Registrul Comertului, codul fiscal si bancar. -numele si calitatea celui care reprezint partea n proces, iar n cazul reprezentrii prin avocat , numele acestuia si sediul profesional. -obiectul cererii si valoarea lui, dup pretuirea reclamantului, atunci cnd pretuirea este cu putinta. -artarea motivelor de fap si de drept pe care se ntemeiaz cererea. -artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere -semntura. Art.337. Cererea de chemare in judecata. Obiect. (1) Obiectul cererii de chemare n judecat const n pretentia pe care reclamantul o are mpotriva prtului si care poate consta n: obligarea la plata unei sume de bani, la lsarea n deplin proprietate si posesie a unui bun, rezolutiunea unui contract, restituirea prestatiilor dintr-un contract anulat, ncredintarea minorului, etc. (2) Natura patrimonial sau nepatrimonial a obiectului cererii de chemare n judecat este determinat de normele dreptului substantial, urmnd regulile de calificare a bunurilor precum si a drepturilor subiective. Lipsa obiectului n cerere
116

se sanctioneaza potrivit art133 CPC cu nulitatea acesteia,vtmarea fiind presupus. Art.338. Cererea de chemare in judecata. Forma. Cererea de chemare n judecat trebuie s fie fcut n form scris si s cuprind elementele indicate n cuprinsul dispozitiilor art. 82 CPC. Art.339. Cererea de chemare n judecat. Efecte. (1) cererea de chemare n judecat investeste instanta judectoreasc cu solutionarea pricinii respective. (2) n virtutea disponibilittii cererea de chemare n judecat determin cadrul procesual n care se va desfsura judecata. (3) introducerea cererii de chemare n judecat reprezint alegerea competentei n cazul competentei teritoriale alternative. (4) cererea de chemare n judecat opereaz punerea n ntrziere a debitorului prt. (5) un efect important al cererii de chemare n judecat este reprezentat de ntreruperea prescriptiei n mod provizoriu pn la solutionarea procesului. Art.340. Intampinarea. Continut. (1) ntmpinarea va cuprinde: (2) exceptiile de procedur ce prtul ridic la cererea reclamantului. (3) rspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. (4) dovezile cu care se apr prtul mpotriva fiecrui capt de cerere. semntura. Art.341. Cererea reconventionala. Notiune. (1) Cererea reconventional reprezint actul procedural prin care prtul formuleaz propriile pretentii mpotriva reclamantului. De aceast dat prtul nu mai rspunde doar la capetele de cerere ale reclamantului mpotriva sa, ci adopt o pozitie ofensiv, pretinznd si el ceva de la adversar. Art.342. Cererea reconventionala. Momentul depunerii. (1) CPC stabileste un anumit moment pentru depunerea cererii reconventionale, pentru satisfacerea celerittii procesului. (2) Art. 119 CPC arat c cererea reconventional se depune odat cu ntmpinarea sau cel mai trziu la prima zi de nftisare. (3) Cnd reclamantul si modific cererea de chemare n judecat, cererea reconventional se va depune cel mai trziu pn la termenul acordat prtului n acest sens. Art.343. Cererea reconventionala. Efecte. (1) Cererea reconventional produce aproximativ aceleasi efecte principale ca si cererea principal, nvestind instanta cu judecarea obiectului acesteia, determinnd cadrul procesual, opernd punerea n ntrziere a debitorului, ntrerupnd prescriptia, n functie de ndeplinirea cerintelor legale.
117

Art.344. Cererea reconventionala. Legatura cu cererea de chemare n judecata. (1) Cererea reconventional este de competenta instantei nvestite cu judecarea cererii principale, chiar dac ea ar fi n mod normal n competenta altei instante. Caracterul su de cerere incidental atrage aceast solutie ca urmare a dispozitiilor art 17 CPC. (2) Ea se judec odat cu cererea principal, dar dac numai aceasta din urm este n stare de judecat, instanta va putea judeca deosebit. (3) De fiecare dat ns va trebui s se tin cont de legtura existent ntre cele dou cereri, principal si reconventional, deoarece, dac ele sunt strns legate una de cealalt, se va impune pentru o corect solutionare, chiar ntrzierea cererii principale. Art.345. Persoanele care urmeaz s fie citate. (1) Persoanele care urmeaz a fi citate sunt: (2) persoanele juridice de drept public, statul, judetul, comuna vor fi citate prin intermediul conductorului lor. (3) persoanele juridice de drept privat vor fi citate prin reprezentantii lor. (4) asociatiile si societtile fr personalitate juridic vor fi citate prin organele lor de conducere. (5) comerciantul supus reorganizrii judiciare si falimentului va fi citat prin intermediul administratorului sau lichidatorului. (6) incapabilii vor fi citati prin reprezentantii lor legali. (7) personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romniei, functionarii romni ai organizatiilor internationale precum si membrii familiilor acestora vor fi citati prin Ministerul Afacerilor Externe. (8) cettenii romni aflati n strintate n interes de serviciu vor fi citati prin persoana sub conducerea creia se afl. (9) cettenii romni aflati n strintate, cu domiciliul sau resedinta vor fi citati prin scrisoare recomandat. (10) necunoasterea domiciliului sau resedintei face ca procedura de citare s fie ndeplinit prin publicitate. Art.346. Locul citarii. (1) Locul citrii difer de la caz la caz, dup cum urmeaz: (2) persoanele juridice de drept public, statul, judetul, comuna vor fi citate la sediul central al administratiei respective. (3) persoanele juridice de drept privat vor fi citate la sediul principal sau cel al sucursalei sau cel al reprezentantei.. (4) asociatiile si societtile fr personalitate juridic vor fi citate la sediul administratiei lor.
118

-comerciantul supus reorganizrii judiciare si falimentului va fi citat la locul unde persoana fizic comerciant si desfsoar activitatea. -incapabilii vor fi citati la domiciliul reprezentantilor lor legali. -personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romniei, functionarii romni ai organizatiilor internationale precum si membrii familiilor acestora vor fi citati prin Ministerul Afacerilor Externe a trii unde se afl.. -cettenii romni aflati n strintate n interes de serviciu vor fi citati prin persoana sub conducerea creia se afl. -cettenii romni aflati n strintate, cu domiciliul sau resedinta vor fi citati la domiciliul sau resedinta din strintate. -dac cel chemat n judecat nu are domiciliul sau resedinta cunoscut citarea se face prin publicitate ntr-un ziar de larg circulatie. Art.347 . Inmanarea citatiei. Citatia va fi nmnat prtii cu cel putin 5 zile naintea termenului de judecat, iar n pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt, potrivit art. 89 CPC. Dispozitia mentionat vizeaz numai situatia citrii prtilor ntre termene , deoarece potrivit art 1141 CPC primul termen de judecat va fi stabilit astfel nct de la primirea citatiei prtul s aib la dispozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregti aprarea. Art.348. Citatia. Cerinte prevazute sub sanctiunea nulitatii. Sunt prevzute sub sanctiunea nulitatii absolute urmtoarele: -Artarea anului, lunii, zilei si orei de nfstisare. -artarea instantei si asediului ei. -Numele, domiciliul si calitatea celui citat. -parafa sefului instantei si semntura grefierului, asa cum arat art 88 CPC. Art.349. Atributiile grefierului de sedinta. Atributiile grefierului de sedint sunt: -ntocmirea listelor cu dosare ce se vor judeca de fiecare complet la fiecare termen de judecat. -face apelul prtilor care vor rspunde prezent. -semneaz ncheierile de sedint si interogatoriile luate. -ntocmeste citatiile si se ngrijeste de comunicarea actelor de procedur. -tine registre de evident privind parcursul dosarului n instant si stadiul actual. -consemneaz tot ce se discut n fata judectorului n sedinta de judecat. -execut orice acte care i sunt atribuite de presedintele instantei. Art.350. Politia sedintei de judecata. Dat fiind faptul c sedinta de judecat este public si c n consecint poate participa orice persoan, presedintele instantei are atributii si n legtur cu pstrarea ordinii si solemnittii sedintei de judecat. El exercit politia sedintei de judecat, putnd lua orice msuri pentru mentinerea ordinii si bunei cuviinte.
119

Art.351. Prima zi de infatisare. Notiune si temei juridic. (1) Potrivit art. 134 CPC este socotit prima zi de nfatisare n care prtile legal citate pot pune concluzii. Astfel este nevoie de ndeplinire a dou cerinte legale: (2) ndeplinirea procedurii de citare dup regulile prescrise de art 85 CPC. (3) posibilitatea prtilor de a-si sustine cauza n fata instantei de judecat. Art.352. Prima zi de infatisare. Importanta asupra cererii reclamantului. (1) Fata de prima zi de nfatisare care este moment determinant pentru soarta ulterioar a procesului, apar anumite consecinte n ceea cel priveste pe reclamant, astfel: (2) la prima zi de nfatisare reclamantul poate cere instantei de judecat un termen pentru ntregirea sau modificarea cererii de chemare nh judecat. (3) la prima zi de nfatisare reclamantul poate propune probe noi, pe care nu le-a indicat n cererea de chemare n judecare. (4) la prima zi de nfatisare reclamantul poate cere un termen pentru a putea face ntmpinare la cererea reconventional, atunci cnd aceasta din urm a fost introdus de prt. Art.353. Prima zi de infatisare. Importanta acesteia in raport cu situatia paratului. (1) Fata de prima zi de nftisare care este moment determinant pentru soarta ulterioar a procesului, apar anumite consecinte n ceea cel priveste pe prt, astfel: (2) la prima zi de nfatisare prtul neasistat sau reprezentat de avocat va putea arta exceptiile, dovezile si mijloacele de aprare, aceste sustineri fiind trecute n ncheierea de sedint, iar la cerere, instanta va putea acorda chiar termen pentru pregtirea aprrii si depunerea ntmpinrii. (3) pn la prima zi de nfatisare sau cel mai trziu la acest moment se vor putea formula de ctre prt cereri n vederea introducerii n judecat a altor persoane, pentru chemarea n garanie sau de artare a titularului dreptului. Art.356. Incheierile de sedinta. Notiune si clasificare. (1) Potrivit art 255 alin 2 CPC ncheierile se ncadreaza n categoria hotrrilor, ns ele nu reflect soluia procesului ci cuprind numai anumite aspecte de natur a conduce la dezlegarea pricinii. ncheirile de edin se clasific astfel: a)ncheieri premergtoare: preparatorii i interlocutorii. b)ncheierea prin care instana respinge excepiile invocate de ctre prt. c)ncheierea prin care instana s-a pronunat asupra excepiei de necompeten. d)ncheierea de admitere n principiu n partaj
120

Art.357. Incheierile de sedinta. Calea de atac. (1) ncheierile premergtoare prin care instana dispune n legtur cu procesul se vor motiva sub sanciunea nulitii. (2) Ele nu pot fi atacate de regul dect odat cu hotrrea pe care o pregtesc, cu anumite excepii prevzute de lege, n ceea ce privete ncheierile prin care cursul judecii este suspendat ori ntrerupt. Art.358. Incheierile de sedinta obligatorii pentru judector. (1) ncheierile de sedint sunt obligatorii ntruct n fiecare sedint de judecat se ndeplinesc anumite acte de procedur, etapele n care s-a desfsurat sedinta la acel termen. (2) Nentocmirea ncheierii la un termen de judecat atrage nulitatea hotrrii finale, deoarece nu se poate stabili cu certitudine dac prtile si-au exercitat drepturile procesuale si n ce mod, astfel c instanta superioar va proceda la o nou judecat.
121

Proc Civ Sem 2 An 4BUN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Proc Civ Sem 2 An 4BUN

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proc Civ Sem 2 An 4BUN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

CODUL DE PROCEDURA CIVILA

S-ar putea să vă placă și