Analizele Manager.ro: Mai are lumea nevoie de NATO?

Share

de Mihai Balescu la 23 Aug. 2011 EXCLUSIV

Tags: nato, alianta nord-atlantica, extinderea nato, viitorul nato, rolul nato, summit nato In urma cu 30-40 de ani, cand Uniune Sovietica era o super a -putere mondiala, rolul NATO era foarte clar. Occidentalii se temeau de o posibila invazie sovietica in Europa si se bazau pe aceasta alianta politico-militara a unor state independente, interesate sa poata actiona ca un bloc in cazu l unei agresiuni asupra oricareia dintre ele. Dar acum, la 20 de ani de la destramarea URSS, care mai este rolul NATO?

Misiunea NATO a devenit neclara odata cu incheirea razboiului rece. Ce ar mai trebui sa faca acum aceasta organizatie, dat fi ind ca Pactul de la Varsovia, alianta militara a fostelor tari comuniste, nu mai exista din 1991? NATO nu mai este in mod clar o structura indispensabila si asta se vede cel mai bine daca punem problema in felul urmator: presupunand ca NATO nu ar exista, infiintarea unei astfel de organizatii ar fi astazi necesara? Nu, spun analistii. NATO traieste doar in baza trecutului ei. De la un bloc omogen de 16 state, cum era pe timpul amenintarii sovietice, ea a ajuns acum doar un grup pestrit de 28 de state, fiecar cu e propriile lui conceptii despre ce inseamna securitatea un grup care cauta permanent noi amenintari pentru a-si justifica existenta (si implicit cheltuielile). Lucrurile s-au schimbat mult fata de perioada 1949-1989, perioada de glorie a NATO, cand lumeaoccidentala chiar se confrunta cu un pericol real. NATO era atunci aparatorul zonei euro -atlantice, strict al zonei euro-atlantice, iar a iesi din aceasta zona nici nu putea fi conceput. Apoi, dupa caderea comunismului, NATO a fost pusa in situatia unuisomer care isi cauta de lucru si a facut ce face orice mare birocratie: s-a extins si mai mult. A inceput sa-si caute noi misiuni, departe de aria ei initiala de interes (Bosnia, Iugoslavia, Afganistan) si totodata s-a conectat cu o alta mare birocratie a lumii, anume cu Organizatia Natiunilor Unite. Descarca aici Programul Special de Alerta Manager.ro! Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Stirile Relevante ale Momentului! ...clic aici

Astfel, in decembrie 1992, NATO se declara pregatita sa asiste ONU in implementarea deciziilor sale referitoare la mentinere a pacii si securitatii internationale. Dintr-o data, iata, NATO incepea sa activeze la nivel global, ca un fel de subcontractor al ONU, iar sintagma North Atlantic din numele ei nu mai avea astfel nicio relevanta. Securitatea globala a fost practic redef inita si ea a capatat, pe langa dimensiunea militara, si dimensiuni politice, economice, sociale, de mediu sau umanitare. Dovada? Ultimul summit, cel de la Lisabona din noiembrie 2010, a acoperit tot felul de posibile amenintari, pornind de la securitatea energetica si razboaie cibernetice pana la sanatate si schimbari climatice. Ce efecte a avut extinderea NATO? Extinderea masiva a NATO spre statele baltice, Europa Centrala si Balcani a ingreunat si mai mult procesul deja greoi de luar a e deciziilor, bazat pe consens. Ceea ce era dificil de facut cu numai 16 tari membre a devenit practic imposibil de facut cu 28 (Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Croatia, Cehia, Danemarca, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia,

Litu ni , Lu embu , M e it nie, Ol nd , N e i , l ni , i n i ,c li e d u te b bil M ced ni , e ib l c e te 5.000 de int uni i N O, l di e e ni elu i.

tu li , m ni , l ci , l eni , ni , , u ci i c in ). Num ul m e de memb i cut c nu l

n ce te c nditii e in m l di e n iuni. F nt , de e em lu, e te nemultumit de elul cum N O cheltuie te b nii, em c nd c , tunci c nd li nt e l n e int e tiune, nu e i t dec t idee de e c t c t e ecti e tiune. N t de l t ine int tde un e cu , i um c e t ebuie l tit nu e nici le tu cu u m n t initi l. heltuieli m i unt in i ent u u tine e u i ului e n l c e tine li nt in unctiune. Functiune in i t t elul de cti it ti c e nu u nici le tu cu ecu it te m ndi l . t el, in c d ul t uctu ii N de t mente c m bi e, in c e e cu in ume m i e. e e em lu 1. G n Af iA i . O ni e c n e inte i emin ii l c e cel de ul i unctele de ede e le N O u di e e che tiuni (nu un im lu e iciu de , d cu etentii c demice. tici te im ce t in e mn O int lnim

meni de tiint , c ul iind t nte, de i u ). u lte cu inte,

6. i i o y ivi ion. te b de un cent u multimedi , cu d u tele i iuni i 10 tu i de di , c e e ne e un t ent de me, c munic te de e , e e nt i udi ide , t te nd in im l n N O. ent ul e cu i de un c n l nline de tele i iune c e e int di e e ilmulete (cum e l b dul unui u bm in u int m in de t ul e in ni t n) i c e di u e cu m titudine ice decl tie, eech u c n e int de e ec et ului ene l nde F h mu e n.

n i ni

io

in

ce te u nt le te, de e em lu, de tendint un t i N O de indulci el tiile cu u i . e b ce t nu c n ine tutu , in eci l n il memb i din u ent l c e u l tu t li ntei t cm i in idee de i tej ti de un tenti l e ic l u e c. eu de intele de c t e ce ti memb i de ce F nt i ndut ecent u iei n e Mi t l in l e de mili de $ c e tt n t elic te e de lu t i t u e de lt. ile b ltice, m i le , u nt te in ij te de de tin tiile i mi iunile e c e ute le ime c e ecti ele n e, d t int te in e i u iei. de ul e c F nt i e m ni c n ide e u i m i de b un tene , nu un tenti l in mic, i e ce ti l nu c incide del c cu lt t i memb e. e e te mi iune inci l N O d c une ce t int eb e cel de t i din ni tie, b bil btine de un u i di e ite. i t , d , bleme e i e, c u m e nu t ebuie ne mi e tul c unele t te eu ene c ut incheie li nte e i n le, de i u u b umb el N O. ile b ltice, de ild , di cut cu uedi i Finl nd de e ecu it te eci c ,i l ni , ehi , l ci i n i (c e me u ul de l Vi e d) u h t t dej e 1 m i .c. ib litic de e c mun . n ine, m i e te un ect in u m cu 10 ni, u t 50% din cheltuielile N O. cum centul jun l 75%. V m i i di u c ce t e t in nci ent u me ic ni e cl c t ile memb e N O din u cheltuie c c t e te de utin ent u e (in ultimii d i ni, ele i u edu ce te cheltuieli cu cc 1 de mili de $), b ndu e, in c de nece it te, e inte enti , cu in e t e ei milit de ultim . i c t el m n tene i i bili in u . e ident de lt el ent u me ic ni c N O nu m i e t uctu de b , ci d imen bi c tie. c e, in m d l ic, cti ne e ct c m e bi c tie. d d ce m i cl in ce t e n e te ecent deci ie ni tiei de c n t ui un ediu n u l u elle . , un n u ediu N O l u elle . n ediu utu i tic iect t de i m ecun cut ent u e li ile le de lu ( cee i i m c e cut de i nul ent u u j Kh li din u b i, ce m i in lt cl di e din lume), un ediu cu u t de 300.000 m , cu li tu i cu e eti din ticl , t iumu i lumin te n tu l, 17 li de c n e inte, c enele, e t u nte, b nci, m in e, li de t, tii de di e ti ment de t bijute ie u l di iti e n lului N O. tul ce tei bijute ii 1, mili de $. m ut elimin m ectul cel de cl di e u e n ment l , cu ect de bunc , m u m it btinem cl di e te

   G  

                C G    !I      

  H I               

            F  F                      D             F I           #          

  C 

md td c te e em le, d el n de c mitete i u u i de luc u, c te unul e de e te 0 0, d initi t un ce t d t i n li t i t uctu ci il e l cu i de munc bine l tite un

t uctu ile de m i u , in c d ul N O m i uncti ne in ce t m ment i cc 00 ent u iec e blem cu c e e c n unt ni ti . n de cu nd num ul l de elimin e c e, d t inchei t, e e c l in i t d 5 dint e ele. i milit ni tiei, u inc c t , c e nu e nici ju ti ic e ctic , ci d i ile i ti. nc et, e b de .000 de meni .

                

                        F          F         

D      ! 4           

5. o n wb

A O din Obe mme u, e m ni . ici tic ntii e t el din , m j i t t t c mul) c nce ut eci l ent u ei. u ndu i N

du cu u i l un cent u de ec ee e (cu chi, O, de i u .

4. Bi io A O. ntine e te 1 .000 de c ti, de e eu i cu un emiu de . 0 0 $.

b n mente l 155 de i e i e i te i

ni e

nu l un c ncu

  

  

  

 

. n i c ut lutii ent u tenu e

v i . tudi ce t e ecte (!).

e ectele e c e le u

n ele u bm inel

m mi e el

m ine i

 4

 

 

   

         "     

  

   G              F   CG          4       

2. o i iin in j ii i i ce le tu int e tiint i ciet te . nc et, c d tiintei, cum i in d meniul tectiei mediului.

ii. une in ctic i ici cit m din t tut mi iune N O de ndu i ent u ni te ce cet i m i t, le te de lic tii ci il e le

              !

         

                     #  "                          0'0 16     B A               !      (1 3 (201 $ (10 % $)                  ($ 73(3 (' $0) ($) C   CD (90   0 ' B A 1() 7 $( 9              4 (& '%&%$

           H            

   !      0 % 6 9 10 0 %'6 0 6 '% 5 ) ) $ 1( ) ) (2 )() 3 8 7                    9 E 103 '& E 1 ' % F 7 8    (1 0 10 %6 $0 (1 $(5 ( '%$ (5 @ ) ) ) 7 2   4                  " % 9 (9 E

primitoare, spun arhitectii implicati in proiect. Iar secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, intareste ideea: Un NATO modern are nevoie de un sediu modern. Un sediu de 1,4 miliarde insa. E dovada cea mai clara ca aceasta organizatie prea mai are treaba cu apararea colectiva a nu tarilor membre, ci doar cu propria bunastare alimentata din bugetele nationale.

Autor: Mihai Balescu

Distinct Datacenter! Distinct iti ofera servicii Datacenter si gazduire eb ! (P) Distinct Datacenter ! Consultanta si suport tehnic de la o echipa de profesionisti ! (P) Distinct Datacenteri! Server virtual incepand cu 20EUR/luna ! (P)

Analizele Manager.ro: Doamnele de fier ale politicii mondiale

4Share

Tags: femei in politica, femei politician, hillar clinton, anca boagiu, elena udrea

Presedintele Irlandei este o femeie: Mar Patricia McAleese. Seful Fondului Monetar International este o femeie: Christine Lagarde. Cancelarul ermaniei este, stie oricine, o femeie: Angela Merkel. Femeile sunt prezente in politica mai mult dec credeti. Si, contrar a ceea ce va at spune intuitia, ele nu sunt deloc mai pacifiste decat barbatii.
S

Cand vine vorba de vreun conflict, femeile aflate in functii de conducere nu se sfiiesc deloc sa trimita trupele la razboi. E suficient sa ne gandim, de exemplu, ca in timpul mandatului lui Margaret Thatcher, premierul Marii Britanii in perioada 19 9 1990, a avut loc razboiul cu Argentina pentru controlul Insulelelor Falkland (Malvine). Thatcher a actionat atunci foarte hotarat si a luat prompt masurile necesare, ca un autentic lider militar, si inca unul talentat dupa parerea unanima a analistilor. De altfel, victoria obtinuta in acel conflict -a asigurat realegerea ca prim-ministru in 1983. i Ca o paranteza, conflictul este reinviat acum, culmea, tot decatre o femeie Cristina Fernandez de irchner, presedintele Argentinei care, de curand, a catalogat drepturile tarii sale asupra Insulelor Falkland ca fiind inalienabile. Descarca aici Programul Special de Alerta Manager.ro!

de Mihai Balescu la 04 Aug. 2011 EXCLUSIV

M i in inte de M et h che em e em lul ldei Mei , c e de enit im minist u l st tului srael in 1 , du a ce anteri r ocu ase functiile de Ministru al Muncii si Ministru de Externe. A fost prima Doamna de Fier a politicii mondiale, iar fostul premier David Ben urion obisnuia sa spuna despre ea ca este the best man in the government. Ca prim ministru, Golda Meir a trebuit sa gestione e doua momente foarte importante, carora putini barbati le ar fi putut face fata: 1. in n n, de la editia din 1 7 a Jocurilor Olimpice, cand 11 sportivi israelieni au fost ucisi de un grup terorist palestinian. De amagita atunci de ineficienta organismelor internationale in a face dreptate, ea a ordonat Mossad -ului sa-i gaseasca si sa-i asasine e pe atacatori. Lucru care s-a si intamplat. 2. oi Yo Ki din 1 73, intre Israel si o coalitie a statelor arabe condusa de Egipt si Siria. Prestatia ei a fost atunci una controversata (a si demisionat in anul urmator), dar informatiile care au iesit mai tarziu la lumina au aratat ca, in contextul politic de la momentul respectiv, aceasta batranica de 75 de ani a facut totusi ce trebuia. Cateva cuvinte si despre Tansu Ciller, prim-ministru al Turciei intre 1 3 si 1 , a carei principala realizare a fost transformarea armatei tarii sale dintr -una invechita si prost dotata intr-o forta de lupta moderna, capabila sa invinga Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Tot Ciller a fost omul care a convins Statele Unite si Uniunea Europeana sa clasifice PKK drept organizatie terorista internationala si tot ea a lansat amenintari directe la adresa Greciei amenintari de razboi in urma anumitor dispute teritoriale in Marea Egee. In istoria noastra, vietile pot fi sacrificate, dar nu si teritoriile , a spus la un moment dat Tansu Ciller. Mai recent, avem exemple ca Madeleine Albright, Condoleezza Rice, Hillary Clinton. Poate putini stiu ca in ajunul interventie i din primavara aceasta in Libia, politicienii din administratia Barac Obama care au facut cele mai mari presiuni pentru o actiune militara au fost secretarul de stat Hillary Clinton si ambasadoarea la ONU, Susan Rice. Hillary Clinton nu s-a sfiit sa-l avertizeze pe liderul libian Muammar Ghaddafi ca nicio optiune nu este scoasa din calcul pentru a-l indeparta de la putere si tot ea, intr-un alt context, i-a infruntat pe liderii pakistanezi, acuzandu-i ca tara lor adaposteste teroristi. Spiritul bataios al femeilor este ilustrat de altfel si de studii serioase in urma carora s-a constatat ca atunci cand femeile ocupa posturi de mare raspundere (sef al apararii, prim-ministru) cheltuielile de aparare cresc cu peste 3%. Femeile de pe aceste pozitii isi iau rolul foarte in serios, privesc securitatea tarii ca pe una dintre principalele lor respon sabilitati si sunt destul de agresive, lucru care nu se intampla atunci cand sunt doar membre ale Paralamentului. Un studiu intreprins in perioada 1 70-2000 asupra a 22 de tari democratice a relevat ca o crestere cu 1% a proportiei de femei intr-o legislatura duce la o scadere cu 0,1% a cheltuielilor pentru aparare.

In Romania, femeile nu au jucat cine stie ce rol in politica in ultimii 50 de ani. Desigur, ne vine in minte numele Elenei Ceausescu, a carei functie de prim viceprim-ministru o indreptateste sa fie numita om politic, dar activitatea ei in aceasta calitate starneste si acum zambete sau nervi. (De citit cartea Elena Ceausescu: confesiuni fara frontiere, aparuta in 2010 la editura Niculescu, scrisa de Violeta Nastasescu, tra ducatoarea ei oficiala la deplasarile in strainatate.) In rest, poate doar Mona Musca a mai fost o prezenta notabila, dar esecul ei dupa cum considera Adriana Saftoiu - a lasat un loc gol pe care n-a reusit sa-l ocupe niciuna dintre femeile politician d in Romania. Fostul consilier prezidential crede ca in perceptia publica, promovarea femeilor in politica este doar rezultatul modului lor de relationare cu sefii de partide. Femei a politician nu are curaj sa fie femeie in politica. Dimpotriva, adopta stil ul masculin agresiv, uneori grobian, de la formulare pana la argumentatie. Ceea ce, la alegeri, provoaca replierea electoratului in spatele candidatului barbat, pentru ca ceea ce ii este acceptat barbatului nu ii este acceptat si femeii. La ora actuala, femeile sunt slab reprezentate in functiile de conducere a tarii. Mai putin de 10% dintre parlamentarii tarii sunt femei. Procentul este ceva mai bun in cazul Guvernului (13%), unde din 15 ministri (am exclus premierul si vice-premierul) 2 sunt femei: Anca Boagiu, Ministrul Transporturilor si Infrastructurii si Elena Udrea, Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Situatia s-a imbunatatit fata de 200 , cand nicio femeie nu a reusit sa ajunga la acest nivel decizional, insa procentul de 13% se situeaza mult sub media europeana de 25%. Totusi, sa nu uitam ca a treia functie in stat, cea de presedinte al Camerei Deputatilor, este detinuta de o femeie, Roberta Anastase. Si, de asemenea, sa nu uitam de Parlamentul European, unde femeile stau bine: 3 % din europarlamentarii ce reprezinta Romania la Bruxelles sunt femei.

Autor: Mihai Balescu

Distinct Datacenter ! Consultanta si suport tehnic de la o echipa de profesionisti ! (P) Distinct Datacenteri! Server virtual incepand cu 20EUR/luna ! (P) Distinct Datacenter! Distinct iti ofera servicii Datacenter si gazduire web ! (P)

i in Ro

ni

p qp

X W

q pp

Wb

pp

X WX W

eh

aX W

r r v x

hY

w x

W XV W X

ts

y w t t x v u s

yx

t tx

YXW V e X

Asi u

te, st el, c

ei i me eu

imul c e

ti ile ele

Xa

W c X X WX `

Wb

aX

nte le M mentului! ...clic ici

tw

Articole conexe: Elena Udrea: Ministerul care va gestiona fondurile europene va fi infiintat in toamna Elena Udrea, invidioasa pe camerele de baie ale ANL -urilor

y y

Ultima ora: Analizele Manager.ro: Mai are lumea nevoie de NATO? Presedintele Basescu: Sustin strategia fiscala. Daca tot imprumutam pentru salarii si pensii, dam FALIMENT toti Boc se adreseaza FMI-ului: Am iesit din recesiune, dar fara sampanie Premierul Boc: Proiectele UE vor fi finantate de la buget, iar contributia UE va fi recuperata dupa verificari Elena Udrea: Ministerul care va gestiona fondurile europene va fi infiintat in toamna

y y y y y

Economiile OCDE au crescut modest in trimestrul al doilea

1Share

de Silviu Marian Banila la 22 Aug. 2011

Tags: ocde, organizatia pentru cooperare si dezvoltare economica, produs intern brut, economie, crestere, scadere, export Iminenta celei de-a doua recesiuni, care ar putea afecta tarile dezvoltate, a parut si mai serioasa luni, dupa ce statele membre ale Organizatiei pentruCooperare si Dezvoltare Economica au anuntat ca majorarea Produsului Intern rut in trimestrul al doilea al acestui an a suferit o contractare.

Cresterea economica in OCDE a "franat" cu 0,2 in perioada aprilie- iunie 2011, in scadere de la 0,3 , proce inregistrat in nt trimestrul anterior. PIB-ul "de grup", care include majoritatea tarilor din zona euro, SUA si Japonia, a suferit o incetinire a ritmului de crestere pentru al patrulea trimestru consecutiv. Viitorul zonei euro ii ingrijoreaza tot mai mul pe investitorii din Germania si Franta, cele mai mari tari care adopta moneda t euro, care nu au anuntat inca masuri de rezolvare a crizei; exista si pericolul unei contagiuni venite dinspre Grecia, tara gav r afectata de criza financiara. Descarca aici Programul Special de Alerta Manager.ro! Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Stirile Relevante ale Momentului!...clic aici

Unele din cele mai mari economii globale, precum Italia, sunt amenintate de un nivel ridicat al datoriilor. Spectrul recesiun ii a venit sa bantuie din nou tarile occidentale, mai ceva ca legendarul "Calaret fara Cap", din filmele de groaza. Economistii sunt ingrijorati de un posibil scenariu relativ apocaliptic, in care guvernele au irosit toate metodele de combat ere a crizei si nu fac altceva decat sa astepte scufundarea "Titanicului". In SUA, investitorii asteapta cu sufletul la gura si mainile in buzunare o rezolvare din partea aparatului de guvernamant al lui Barack Obama. Va veni salvarea? Nimeni nu poate ghici in globul de cristal. Ritmul de crestere s-a anemiat cu 0,2% in zona euro in timpul trimestrului mentionat, in scadere de la 0, % in primele trei luni ale anului. PIB-ul a crescut totusi cu 1, % fata de trimestrul al doilea din 2010, in perimetrul OCDE, in scadere insa fata de cresterea de 2, % inregistrata in trimestr ul trecut. Dintre economiile G7, Germania a inregistrat cea mai mare crestere anuala, cu un PIB in ascensiune (+ 2,7% fata de acelasi trimestru din 2010). De asemenea, exporturile germanilor au inregistrat cresteri semnificative. In Japonia, cutremurul d in 11 martie 2011 si-a pus amprenta asupra economiei: PIB-ul niponilor a scazut cu 0, %, transmite CNBC. Autor: Silviu Marian Banila

Distinct Datacenter! Distinct iti ofera servicii Datacenter si gazduire web ! (P) Distinct Datacenter ! Consultanta si suport tehnic de la o echipa de profesionisti ! (P) Distinct Datacenteri! Server virtual incepand cu 20EUR/luna ! (P)

y y y y y

BNR: In trimestrul doi, retragerile de numerar din ATM-uri au inregistrat o crestere de 6,6% fata de perioada similara a anului trecut OPEC prevede scaderea usoara a cererii de petrol ANALIZA: Tarile care inregistreaza cea mai mare crestere a populatiei ANALIZA: Companiile petroliere din Europa se confrunta cu scaderea productiei Clasamentul celor mai mari judete exportatoare in 2011

Ulti

y y y y y

Economistii americani ar prefera mai degraba reducerea cheltuielilor, decat marirea taxelor ANALIZA: Cum isi motiveaza IBM angajatii ANALIZA: Cele mai sigure banci din lume Global Economics: America isi poate reveni din criza, Europa trebuie sa ia "masuri extreme" Bancile internationale: Statele Unite ar putea lansa "bomba cu neutroni" asupra sistemului financiar global

fg f

A i o

on

i j ih

d fe d