P. 1
cinel - cinel - ghicitori

cinel - cinel - ghicitori

|Views: 227|Likes:
Published by allya_ro

More info:

Published by: allya_ro on Aug 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/20/2012

pdf

text

original

Sections

  • " CINEL-CINEL
  • $ CINEL-CINEL
  • & CINEL-CINEL
  • !" CINEL-CINEL
  • !$ CINEL-CINEL
  • "& CINEL-CINEL
  • #& CINEL-CINEL
  • $$ CINEL-CINEL
  • %" CINEL-CINEL
  • &$ CINEL-CINEL
  • '& CINEL-CINEL
  • " CINEL-CINEL
  • $ CINEL-CINEL
  • " CINEL-CINEL 644Baie1
  • & CINEL-CINEL
  • !" CINEL-CINEL
  • !$ CINEL-CINEL
  • "$ CINEL-CINEL
  • #" CINEL-CINEL
  • #& CINEL-CINEL
  • $$ CINEL-CINEL
  • $& CINEL-CINEL
  • %" CINEL-CINEL
  • %$ CINEL-CINEL
  • &" CINEL-CINEL
  • &$ CINEL-CINEL
  • && CINEL-CINEL
  • '" CINEL-CINEL
  • '$ CINEL-CINEL
  • "" CINEL-CINEL
  • "& CINEL-CINEL
  • #$ CINEL-CINEL
  • $" CINEL-CINEL
  • ! & CINEL-CINEL
  • ! " CINEL-CINEL
  • ! $ CINEL-CINEL
  • !!" CINEL-CINEL
  • !!$ CINEL-CINEL
  • !"" CINEL-CINEL
  • !"& CINEL-CINEL
  • !#" CINEL-CINEL
  • !#$ CINEL-CINEL
  • !$" CINEL-CINEL
  • !%$ CINEL-CINEL
  • !&" CINEL-CINEL
  • !&$ CINEL-CINEL
  • !'" CINEL-CINEL
  • !'$ CINEL-CINEL
  • !'& CINEL-CINEL
  • " " CINEL-CINEL
  • " $ CINEL-CINEL
  • " & CINEL-CINEL
  • "!" CINEL-CINEL
  • "!$ CINEL-CINEL
  • "!& CINEL-CINEL
  • """ CINEL-CINEL
  • ""$ CINEL-CINEL
  • ""& CINEL-CINEL
  • "#$ CINEL-CINEL
  • "#& CINEL-CINEL
  • "$$ CINEL-CINEL
  • "$& CINEL-CINEL
  • "%" CINEL-CINEL
  • "%$ CINEL-CINEL
  • "%& CINEL-CINEL
  • "& CINEL-CINEL

BIBLIOTECA



ªCOLARULUI

Cinel-cinel Ghicitorile rom`nilor

LITERA
CHIªINÃU 1998

Biblioteca =colarului CINEL-CINEL GHICITORILE ROM~NILOR Antologie, note, bibliografie =i aprecieri critice alc[tuite de CONSTANTIN MOHANU DAVID * LITERA Bucure=ti Chi=in[u 2000 Coperta de I.S.B.N. 

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

Omul
1 Ce vie\uitoare Umbl[ diminea\a ]n patru picioare, La pr`nz ]n dou[, +i seara ]n trei? 2 Am un pom Cu ramurile-n jos, +i cu r[d[cina-n sus. 3 Spune\i-mi acum anume: Ce pom e acel ]n lume Care ramurile sale Toate le are la vale +i vinele, r[d[cina }i stau ]n sus, cu tulpina? 4 Tare ca cri\a1 =i slab ca oul; Ghici, cine este?

1

Cri\[ — o\el.

"

CINEL-CINEL

Trupul omului
5 Sunt dou[ sc[unele; Pe sc[unele — Un polobocel; Pe polobocel — Un bost[nel; Pe bost[nel — P[dure, Prin p[dure Umbl[ lupii. 6 Am o cr[can[; Pe cr[can[ — un poloboc; Pe poloboc — o cobili\[; Pe cobili\[ — o t[rt[cu\[1; Pe t[rt[cu\[ — o p[dure, +i ]n p[dure r`m[ porcii. 7 Am dou[ cr[c[nu\e; Pe cr[c[nu\e — Un =tiubeia=2; Pe =tiubeia= — O c[p[\`n[; +i pe c[p[\`n[ — Un huci3.

T[rt[cu\[ — fructul unei plante cu aceea=i denumire din familia curcubitaceelor. 2 +tiubeia= — diminutiv de la =tiubei (aici cu sensul de trunchi scobit). 3 Huci — huceag (p[dure t`n[r[; cr`ng, stufi=).
1

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

Capul
8 La o margine de cr`ng — Dou[ bl[ni de blid; L`ng[ dou[ bl[ni de blid — Doi luceferei; L`ng[ doi luceferei — O moar[ ferecat[. 9 Un dovleac Cu =apte g[urele. 10 Sus p[dure, Jos p[dure; Sub p[dure — dou[ lacuri; }ntre lacuri — o muchiuli\[; Sub muchiuli\[ — un bordei; }n bordei sunt dou[ \arcuri. 11 Am o p[durice; L`ng[ p[durice — Dou[ poienice; L`ng[ poienice — Dou[ luminice; L`ng[ luminice — |arc[ spurc[cioas[; L`ng[ \arc[ spurc[cioas[ — Moar[ pietroas[; L`ng[ moar[ pietroas[ — |ap-\aparig.

#

$

CINEL-CINEL

Firul de p[r, p[rul
12 }n p[dure m[ dusei, O nuia ]mi t[iei; C`nd locul c[utai, Eu nu-l mai aflai.

Urechile
13 La o c[p[\`n[ de vultur — Dou[ jum[t[\i de blid. 14 Pe-o margine de z[voi Stau dou[ bliduri moi.

Ochiul, ochii
15 Dou[ bobileie de argint: C`t le arunci, at`t se duc. Ce e? 16 Am dou[ pietre nestemate: }ncotro le-arunc, acolo se duc. 17 Doi luceferei, Privesc lumea cu ei. 18 Am dou[ lumini De ajung p`n[ la cer.

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

19 Dou[ ape-aprinse Sub dou[ p[duri ]ntinse. 20 Am doi berbecei: Acum sunt ]n curte, Acum sunt ]n munte. 21 Am dou[ turturele Mici =i frumu=ele. C`t le-arunc, At`t se duc. 22 Am doi porumbei, Toat[ lumea se-oglinde=te-n ei. 23 Am doi pui de greiera=, Joac[ sub un p[ltina=.

%

Ochii =i nasul
24 Am dou[ ferestre: Diminea\a se deschid, +i seara se ]nchid. 25 Sunt doi fra\i gemeni: Vor s[ se vad[, Dar un munte ]i desparte.

&

CINEL-CINEL

Genele
26 P[dure deasupra, P[dure dedesupt.

Spr`ncenele
27 Am dou[ surori gemene, Ce dorm de-a-n picioarele. 28 Pe coasta castelului — Frunza p[trunjelului.

Ochii =i spr`ncenele
29 Iepura= Sub nozora=. 30 Pe dou[ delu=ele Stau dou[ s[ge\ele; Sub dou[ s[ge\ele Sunt doi luceferei; Te vezi mereu ]n ei. De vrei ca s[-i ghice=ti, Cite=te-n ochii mei, +i-i vei vedea pe-ai t[i. 31 Sub dou[ p[duri ]ntinse — Dou[ ape-aprinse.

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

Obrajii
32 Am doi fra\i, Care nu se pot vedea.

'

Gura
33 O c[su\[ Plin[ cu osu\[. 34 Am o r`=nicioar[: Toat[ ziua r`=ne=te, +i noaptea se opre=te.

Gura =i din\ii
35 Am o co=[ri\[1 Plin[ de oi\e. 36 Am un co=erel2 Plin cu mielu=ei. 37 Sus mas[, Jos mas[, La mijloc Fasole-aleas[.
1, 2 Diminutive de la co=ar[, co=ar (aici cu ]n\elesul de ]ngr[ditur[ de nuiele pentru ad[postirea vitelor).

ochii =i urechile 44 Unul numai cuv`nteaz[. care-au r[mas. CINEL-CINEL 38 Am un obora= Plin cu iepura=i. Gura. . 42 Am o f`nt`n[ larg[ Plin[ de pietricele albe. 39 Am o poie\ic[1 Plin[ de c`rlani albi. Stau =i-ascult[ f[r[ glas. Pietre albe stau chitic. 1 Diminutiv de la poiat[ (ad[post pentru p[s[rile de curte sau pentru vite). Iar al\i doi. 41 }n jurul lacului mic. Doi se uit[ =i vegheaz[. 40 }ntr-o poian[ Pasc dou[ herghelii de cai albi. Gura =i limba 43 Am o sob[ Cu cociorb[.

+i numai unul ro=u. 50 Am o vac[ ]ntr-o lunc[. 49 B[lan treier[. St[-ntre lupi. =i n-o m[n`nc[.  Din\ii =i buzele 46 S[cu=ori albi Sub stre=ini ro=ii. Ro=a-ntoarce. 51 Am un grajdi cu cai albi. Ro=ioara m[tur[. Din\ii =i limba 48 Albi=orii treier[.OMUL (ASPECTUL FIZIC) Din\ii 45 Dou[ r`nduri de solda\i }n straie albe ]mbr[ca\i. 47 }ntre dou[ maluri ro=ii Stau mo=negi b[tr`ni la sfat. . +i cel ro=u Bate pe to\i cei albi.

 CINEL-CINEL Limba 52 Ghici ghicitoarea mea: Ce =ade-n ap[ f[r’ s[ putrezeasc[? 53 Ce =ade-n ap[ +i tot se adap[. Care bate totuna Printr-un gard alb de os. Cerul gurii 58 Care cer n-are stele? . 56 Ce-i mai dulce +i totodat[ mai amar pe lume? 57 Oase n-are. Maftei. Umbl[ prin bordei +i strig[: Maftei. 55 Am o c[\elu=[ ro=ie. nici aram[. Ea nu putreze=te? 54 Am un butuca= de tei. Dar =i pietrele le sfarm[. Omu-mb[tr`ne=te.

Din chilie. Mucii 63 Ie=i. C[ te-a=teapt[ cinci la u=[. rar ai p[reche. Musta\a 64 Sub muche de deal — Dou[ cozi de cal. 1 Bort[ — gaur[. scorbur[. . 60 Cioc[nel cu dou[ borte1: F[r[ el. Dar =i popa Are nare. ! Nara 62 Toat[ lumea Nare are.OMUL (ASPECTUL FIZIC) Nasul 59 Am un cioc[na= de piele Cu dou[ g[urele. Ilie. 61 Am un fluiera= Cu dou[ borticele.

69 Am doi saci de n[gar[: Dac[ n-ar fi sacii de n[gar[. Dr[gan la voi. Cu ele te culci. Ei pot s[tura o \ar[. |`\ele 68 Am doi saci de secar[. . Iar c`nd o au Cearc[ s[ se cur[\easc[ de ea. G`tul 67 Dr[gan la noi. N-ar mai fi lumea ]n \ar[. Barba 66 Fetele =i femeile n-au +i nici doresc s[ aib[." CINEL-CINEL 65 Sub c[lc`iul unui deal — Dou[ cozi de cal moscal. B[rba\ii o \in de o podoab[. =i-s dulci. 70 Pere nu-s.

OMUL (ASPECTUL FIZIC) Pieptul =i \`\ele 71 Am un munte. 76 }n mijlocul Prutului St[ cuibarul cucului. # Inima 72 Bate f[r[ ]ncetare. Iar c`nd ceasul a sosit. Atunci =i ea a t[cut! 73 Am o iconi\[ ro=ie +ade lipit[-n perete. Pe munte sunt dou[ dealuri. +i pe dealuri sunt doi nasturi. 75 Cuibul cioc`rlanului }n mijlocul B[r[ganului. Nimeni n-o =tie Numa’ eu =i Dumnezeu. . Buricul 74 Alun[ pe tob[. }ncep`nd de la n[scare.

78 }n mijlocul lacului Este cuibul dracului. 80 Am o greblu\[ cu cinci din\i=ori. Pe zi ]mi trebuie de-o mie de ori. C[p[tat[ din p[rin\i. m`inile 79 Furculi\[ cu cinci din\i. Pielea 82 Ce se coase singur[. . }n p[m`nt b[gat. V`na 81 Balaur v[rgat. M`na. Dup[ ce se rupe? Degetele 83 Am zece copila=i Cu c`te-o jum[tate de c[ciul[-n cap.$ CINEL-CINEL 77 Cuibul berzei }n mijlocul b[l\ii.

% Degetele m`inii =i unghiile 86 Am zece cai Albi. 85 Dou[ mame au C`te cinci feciori. +i f[r-acea Latnic[ Platnic[ Ghiscovatnic[ Nimic nu se poate L[tnici .OMUL (ASPECTUL FIZIC) 84 Peste tot g[se=ti ]n lume Cinci fra\i cu acela=i nume. Palma 87 Am O latnic[ Platnic[ Ghiscovatnic[ Cu cinci L[tnicele Pl[tnicele Chiscov[tnicele. To\i Cu post[vile-n cap.

89 Am doi c[lu=ei Tineri sprintenei. Se uit[ acas[. Picioarele 88 Am doi c[lu=ei Cutreier lumea cu ei. Se uit[ la ap[.& CINEL-CINEL Pl[tnici Ghiscov[tnici. C[lc`iele 90 Am dou[ vaci ro=ii: C`nd le duc la ap[. Numai s[ m-arunc pe ei. C`nd le duc acas[. . +i f[r-acele cinci L[tnicele Pl[tnicele Ghiscov[tnicele Nimic nu se poate L[tnici Pl[tnici Ghiscov[tnici.

Ei cat[ acas[. C`nd m[ duc acas[. Ei cat[ la f`nt`n[. ' .OMUL (ASPECTUL FIZIC) 91 Am doi boi: C`nd m[ duc la f`nt`n[.

cinelu=-cinel. CINEL-CINEL MANIFEST{RI UMANE. Toate aceste forme provin de la cuvintele: cimilitur[ =i a cimili cu variantele =i respectiv pronun\iile lor regionale. cimileaga. urm[toarele prescurt[ri. =ichilinga-binga. cimile-i. ce-i. cimu. ce-i. cinel-cinel (]n modul cel mai frecvent). =ie-i. uneori. culmeciu-culmeciu. 2 . ciumel-ciumel. Ocolesc lumea cu ea. cinelu=. =iumel. +i ce pre\uie=te Mai mult ca toate? 94 Ce nu po\i c`nt[ri? Cimilig[-cimilea — diminutive de la cimilitur[ cu care ]ncep. 1. cimiliga-liga. ce-i. linga-linga. ce-i. ce-i. fiind prezente =i ]n culegerea de fa\[. cinghili\[. cimel-cimel. Tot ca formule introductive se ]nt`lnesc ]n general. deriva\ii =i construc\ii: cimilic[. =ie-i. ghicitorile. BOLI Mintea 92 Cimilig[1-cimilea2. cimurcei. 93 Ce-i mai scump ]n lume. ce-i. ce-i. SL{BICIUNI. cimilinga-blinga. cei. cinga. =inel-=inel. ciumile-i. cing[lie. cimila=-la=.

BOLI G`ndul (cugetarea) 95 Nuia V`jia.MANIFEST{RI. +i nu-l sparge? 102 Cine zboar[ f[r[ umbr[ +i se-ntoarce f[r[ zgomot? 1  V`nj[\a — neast`mp[rat[. 98 Am un cal sprintenel +i-nconjor lumea cu el. Ocolii \ara cu ea. Coprinsei lumea cu ea +i-o pusei tot acolea. De-l f[cui obor de miei. 96 Nuielu=[ argirea. 97 Nuielu=[ v`nj[\a1. SL{BICIUNI. Ocole=te lumea toat[. . 100 Ce fuge mai repede dec`t toate? 101 Ce trece prin perete. Mai r[mase un cr`mpei. }nconjor lumea cu ea. 99 P[s[ric[ minunat[.

+i pe taler nu se taie? 108 Ce e dulce =i mai dulce. }nconjoar[ p[m`ntul? Vorba 104 Ce se leag[ cu gura. C`nd ]i dai drumul. foarte dulce. +i nu se dezleag[ cu m`na? 105 Dac[-i dulce.CINEL-CINEL 103 Ce-i nev[zut. +i nu poate s[ se-mbuce? . fug to\i de ea. mult aduce. }l alungi =i nu se duce? 109 Ce e dulce. De al\ii ne=tiut. Somnul 106 Ce-i mai dulce dec`t dulce. +i pe talger nu se duce? 107 Ce e dulce =i mai dulce. Dac[-i rea.

m[ mi=c.MANIFEST{RI. N-ai ce-i face. Sunt mincinos =i totu=i uneori spun adev[r. F[r[ s[ mi=c. Lacrima 113 Ce ap[ este-n lume f[r[ nisip? 114 Apa cea mai lin[ +i mai f[r-de tin[. alerg. Pl`nsul 112 Un butucel de jele Cu dou[ g[urele. BOLI Visul 110 M[ vede\i =i nu m[ vede\i. SL{BICIUNI. Ce sunt dar[? ! R`sul 111 R`s[-mi-se. Eu vorbesc f[r[ ca s[ vorbesc. M[r se face. Nu m[ pute\i vedea dec`t nev[z`nd. }ng`mf[-mi-se. .

" CINEL-CINEL Foamea 115 La mas[ f[r’ de mine nu stai. chiar te gr[be=ti De mine s[ te lipse=ti. . C`nd m[ ai. Totu=i nu vrei s[ m[ ai. Necazul 116 Ce e mai amar =i mai amar? Surdul 117 Care om Nu ascult[ c`ntece? 118 Cine are urechi +i nu aude? Microbul 119 Ce e cel mai mic ]n lume? Junghiul 120 Restei rece. Prin inim[ trece.

Talger de-aur se despic[. .NA+TEREA. oamenii =i soarele 123 Negurile se ridic[. Zorile. Optzeci de nebuni. MOARTEA # Via\a 121 Cinel-cinel: De ce-o lunge=ti. +aizeci de ]n\elep\i. Viermii capete ridic[. Anii vie\ii 122 Dou[zeci de frumo=i. Patruzeci de voinici. CUNUNA. CUNUNIA. MOARTEA NA+TEREA. De ce mai scurt[-o faci.

Diblele1 c`nt[. 127 Ce fuge f[r[ picioare? 128 Ce trece pe dinaintea ochilor +i nu-l po\i vedea? Timpul pierdut 129 Ce nu po\i cump[ra Cu toate bog[\iile din lume? 1 Dibl[ — vioar[. Rost mare ]n lume are. Viermii se mi=c[. . coco=ii =i oamenii 124 Mun\ii se revars[. 126 Fuge f[r[ de picioare De n-o prinzi Nici de-a c[lare. nu sare.$ CINEL-CINEL Zorile. Repede de necrezut. Timpul (vremea) 125 Trece nev[zut. Nu fuge.

Al treilea picior ajunsei. 1 Ruie — repetarea ultimelor sunete de la cuv`ntul precedent din cerin\e de versifica\ie. Peste umeri pleac[.. . Bastonul b[tr`nilor 133 }n p[dure fusei. Este un procedeu des folosit ]n alc[tuirea ghicitorilor. +i cu m`ini nu se deznoad[? % B[tr`ne\ea 132 C[r[ruie-ruie1. Umerii s-apleac[. 131 Ce nod cu gura se-nnoad[.NA+TEREA. Peste umeri suie. Te-nnoad[ pe totdeauna.. Procedeul va fi ]nt`lnit =i la alte ghicitori din culegerea prezent[. MOARTEA Cununia 130 Nodurel legat cu gura. CUNUNA.

Cu cinci capete. Mortul =i cei care-l duc la groap[ 137 Pe cea gur[ de vale Vine-o matahal[ mare.& CINEL-CINEL Sufletul 134 Am o l[di\[ Cu o porimbi\[: Dac[ zboar[ porumbi\a. El m[ apuc[ de g`t. Moartea 135 Cine nu mai ]ntreab[ Dac[ vrea s[ mearg[ Sau dac[-i preg[tit Pentru c[l[torit? 136 Am un iepura= Cu urechile de ca=: Eu vreau s[ i le m[n`nc. N-ai ce face cu l[di\a. . Patru suflete +i-o sut[ de degete.

Toaca la ]nmorm`ntare 140 |[ndurica bradului — Jalnica p[m`ntului. MOARTEA Co=ciugul (sicriul) 138 Cine ]l face nu-i trebuie. Coco=ii nu c`nt[ +i oamenii nu lucreaz[? .NA+TEREA. CUNUNA. Cine ]l cump[r[ nu e pentru el. ' Clopotul la ]nmorm`ntare 139 Sus c`nt[. +i cui ]i trebuie Nu-l =tie =i nu-l vede. Cimitirul (\intirimul) 141 Care-i satul Unde c`inii nu latr[. Jos pl`nge.

Femeia 144 Am o floare-aleas[. 1 A ad[sta — a a=tepta. M-adast[1 s[ vin la mas[. Femeia ]ns[rcinat[ 145 Merge dada pe c[rare: Patru m`ini. Patruzeci de unghioare. Mai r[u ca un ho\ legat. Leag[nul 143 Suflet \ine. . Suflet n-are.! CINEL-CINEL MEDIUL FAMILIAL Copilul ]n fa=[ 142 Sufle\el nevinovat. patru picioare. +ade singur[ ]n cas[.

omul cu omoaia! — Mul\umim dumitale. Ivaivas. fiul =i fiica 146 — Ivaivas. Iar al\ii deloc. Dar nu sunt omul cu omoaia. C-un pui +-o puic[. ce rud[ sunt? P[rin\ii 148 Este un lucru Pe care unii ]l au ]ntreg. Ce s[ aud? Am v[zut un coco= +-o g[in[. Ce-ai auzit? — Ce s[ v[d. Ghici.MEDIUL FAMILIAL Omul cu femeia. Unde-ai mas? — La un cap de ora=. — Ce-ai v[zut. . ! Tat[l cu fiica 147 — Bun[ ziua. Muma lui e soacra mumei mele. Al\ii jum[tate.

}ndec. Scoate la nuiele. Cu coada de lemn: Intr[ ]n v`lcele. }ndec. Cu capul de fier. 151 Am o fat[ mare.! CINEL-CINEL UNELTE GOSPOD{RE+TI Toporul (securea) 149 Toat[ ziua: cioca-cioca. Securea c`nd love=te lemnul 152 Am un pui de grec. Vine sara: boca-boca. . Prin copac. pac. 150 Pac. Face-ndec.

Este-o vulpe h`rc[ moart[. }n p[dure cat[. A=chiile cad ]n vale. cam a=a. 156 Ardelean taie-n deal. 1 G`nj . 157 G`nj1 g`njuit. C`nd vine din p[dure. ]ntrebuin\at[ ]n loc de funie. Acas[ cat[. +arpe potcovit. .]mpletitur[ f[cut[ din nuiele sau din scoar\[ de tei. Vulpe albastr[ ]n p[r.UNELTE GOSPOD{RE+TI Toporul pe um[r 153 C`nd merge de-acas[. !! Barda 154 Cam a=a. D[ din coad[ h`r-poc[r. Cam para\atachi=tea. Ferestr[ul (joag[rul) 155 Pe p`r[ul din Cioatc[-Boatc[.

ce cu gura rumeg[ +i cu coarnele flutur[. +i pe dat[-a m[turat. 160 Am un bou: Intr[-n co=ar +i las[ coarnele-afar’.!" 158 Are din\i mul\i =i mititei +i nu sufer[ niciodat[ de ei1. }nvelit ]n cojocel. . 164 Cinel-cinel: Picior de purcel. 1 CINEL-CINEL O form[ pu\in diferit[ pt. 1162. A m`ncat. +i scoate mi\e albe. 163 Cinel-cinel: Am un god[cel. S-a b[legat. grebl[. 159 Boulean O\[lean. }mpungaci +i scurmaci. nr. 161 Am un junc. ghicit. Cu r`tul de o\el. 162 Am un berbec negru.

. ghicit. C`nd ]l las. !# Cle=tele 166 Cui cu cui Se scoate-afar[. \ip[ =i suspin[. +i ]n urm[ neteze=te. vioar[. s-alin[. 168 C`nd ]l iau. Pl`nge1. 1 Foarte asem[n[toare pt.UNELTE GOSPOD{RE+TI Rindeaua (geal[ul) 165 Am un purcel Cu trupul de lemn. 1613. Lan\ul 167 Am un copil: De-i dau pace. St[ =i tace. De-l iau ]n bra\e. Cu limba de o\el: }nainte cur[\e=te. nr.

Trei ascult[. Pe ap[ – piatr[. +i la f[lci st[ mereu dreapt[? Tocila 171 Pe p[m`nt – lemn. Trei stau. Pe fier – carne. Pe lemn – ap[. Pivele b[ie=ilor (=teampurile) 172 Trei dau. Trei se uit[. . CINEL-CINEL Menghina 170 Ce e mic[ =i umflat[. To\i gui\[. Pe piatr[ – fier.!$ 169 Am o scroaf[ cu purcei: Unu-n m`n[ dac[ iei.

}mp[r\it[-n[untru ]n mai multe p[r\i. Noaptea de lun[ pitit[. +i deasupra pus[ o p[l[rie. . 175 Am o vac[ n[zdr[vanc[ +i-i vorbesc ma\ele din ea. LOCUIN|A !% Casa 173 Sub p[dure gr[m[dit[ +ade lumea ]nvelit[. Clo=ca – moart[. +i ziua-i risipe=te.CASA. Ziua de soare fugit[. 177 Puii – vii. 176 Am o clo=c[: Noaptea str`nge puii. Numai bune pentru noi. Casele 178 Mo=inoi l`ng[ mo=inoi. 174 Am o gr[din[ din patru pere\i. LOCUIN|A CASA.

ghicit. Casa cu co= 181 Am o vac[ mare Cu \`\a-n spinare1. nr. butoi. 505 (primele dou[ versuri). +i pe cal o punea? Bordeiul 180 Cas[ cu dou[ r`nduri: Sus c`inii. 182 Am o bivoli\[. }n frunte c-o \`\[. Urechea ]i bate. ulcior. 484. }ntr-o clip[ o str`ngea.!& CINEL-CINEL Cortul 179 Ce cas[-i pe care }ntr-o clip[ o f[cea. Jos st[p`nii. 1 Foarte asem[n[toare pt. . Casa =i u=a 183 Ursul =ade. =i pt. ghicit.

Cu trupul v[reaz[. LOCUIN|A 184 Am un bou ce =ade.CASA. grinzile (m`rtacii) casei 187 Vac[ breaz[: Cu coarnele ierneaz[. !' Pere\ii casei 185 Patru fra\i stau fa\[-n fa\[. 189 Am doisprezece boi: To\i se culc[ p-un c[p[t`i. Dar nu pot ca s[ se prind[. . +i nu vorbesc. 188 Am o vac[: Cu trupul ]n cas[. Col\urile camerei 186 Patru fra\i se v[d ]n fa\[. +i nicidecum nu se-mpung. Cu coada =i coarnele-afar[. Grinda. +i urechea-i bate.

Capu-l las[-afar[. CINEL-CINEL Cr[p[tura ]n cas[ 191 Ce e f[cut la cas[ F[r[ m`n[ de om? Cuiul 192 Ho\ul intr[ ]n cas[. 193 Am un om mic: Eu ]l bag ]n cas[. +i capu-mi ierneaz[. 196 Am un mo= ]ntr-un picior. Ghici." 190 Am nou[ fra\i. To\i pe-un c[p[t`i culca\i. ce e? . cuiele de at`rnat 195 Jum[tate e ]n cas[. Cuiul. El numai trupu-l v`r[. Jum[tate e afar[. +i capul afar[-=i las[. 194 Trupu-mi v[reaz[.

Ca ghiocu-i de curat[1. O mie nu ghici\i! 1 O form[ asem[n[toare pt. mare +ade pe patru picioare +i rabd[ =i la ploaie. 1193. ro\ile morii. =i la soare. La cum[tra ]n pere\i. Acoperi=ul =i peretele casei 199 Dou[ surate Se-ntrec care de care S[ fie mai curate: Una — c`t se spal[ +i se-mbal[. O mie descheiate. ghicit. LOCUIN|A 197 Pui cucuie\i. O mie s[ fi\i. Alta — o dat[-n an sp[lat[.CASA. " Acoper[m`ntul casei 198 Am o manta larg[. nr. +i-i tot cioar[. +indrila 200 O mie ]ncheiate. .

203 Nici ]n cas[." CINEL-CINEL Strea=ina casei 201 La Ilie — P[l[rie +i pe var[ +i pe iarn[. C`nd pleac[ afar[. Acas[ dac[ m-aduse. U=a 205 Eu la orice cas[ Sunt slug[ aleas[. 204 Orice musafir vine Trece peste mine. nici afar[. }n p[dure crescui. Talpa mea e drum de \ar[. Eu pe ori=icine }nt`mpin c`nd vine. V[taf de curte m[ puse. Eu ]l petrec iar[. . Pragul casei 202 }n p[dure n[scui.

Huhuri la vale. 211 Ursul st[. Acas[ dac[ m-au adus. Titilic cine m[ las[. "! U=a =i v`ntul 212 Leica \ufudeica. R[m`n scorburi destupate. 207 Toat[ ziua: huhuri la deal.CASA. fereastr[. =i ]n cas[. 209 +i afar[. LOCUIN|A 206 }n p[dure n[scui. Nea Stan fluier[torul. . Ghici. 1 Form[ asem[n[toare pt. ce e?1 210 Am o fat[: Cine vine ]i d[ br`nci. ghicit. nr. Iar[ sara: huhuri[-hohoar[. Urechea-i bate. Tilic ]n cas[. }n p[dure crescui. 208 Tilic afar[. 234 (primul vers). Primitorul casei m-au pus.

Clan\a (cleampa) u=ii 216 C[\elu=e Juc[u=e."" CINEL-CINEL U=a =i masa 213 Am dou[ fete: Una umbl[ =i nu m[n`nc[. +i nu-i ]mbr[cat[. s[ m[ hodinesc!” Altul zice: “De-ar veni Ziua. Toat[ ziua latr[-n u=[. . Iar mo=neagul st[ pe loc. Alta st[ =i mereu m[n`nc[. s[ m[ u=urez!” U=a =i cuierul 215 Avem o bab[ =i-un mo=neag: Baba umbl[ toat[ ziua. U=a =i patul 214 Unul zice: “De-ar veni Noaptea. +i-i ]mbr[cat.

cine pleac[. C`nd ]l sco\i intr[. 220 Ce =ade la u=[ +i pl`nge din gu=[? Zarul (z[vorul) 221 Am un frate cu buricu-n spate: Cum ]l prind de buric. Tot pe mine m[ omoar[. }i d[ m`na doar oleac[! "# Broasca u=ii 219 Ziua ]n plimbare Mereu m[ pornesc Noaptea m[ pun iar[ Casa s[ p[zesc. 218 Cine vine. . LOCUIN|A 217 Intr[-n cas[. Face uic-uic! 222 C`nd ]l bagi iese.CASA. ies afar[.

Casa s[ p[zesc. 227 Coco= berg1. Da’ m[ tot aca\[ La u=a din fa\[. 226 Am o c[t[nu\[ tare. Lac[tul 224 Am un dul[u b[tr`n. }i scurmi ma\ele c-un surcel. 225 Tortel-bortel. Stau =i mo\[iesc. . Legat de gard. 229 Am o g[in[ buhuiat[. Nime’ nu m[ poart[. }n c[mar[ ]ncuiat[. +ade cu u=a l`ng[ s`n. Noaptea m[ pun straj[. berc — cu coada t[iat[. |ine u=a ]n spinare. 1 Berg. 228 Cercelu= cu toart[. ciont."$ CINEL-CINEL Veriga pentru lac[t 223 Ziua sunt uitat[.

nu mu=c[ +i nici nu ]mpu=c[. . nici afar[. ferestrele 234 Nici ]n cas[. Nici ]n p[m`nt. Nici afar[. 233 Cine intr[ mai ]nt`i ]n cas[? Fereastra. }n cas[ Pe nimeni nu las[! 231 Mutul de la u=[? "% Cheia 232 Am o purcicu\[ vijnea\[: C`nd o prinzi de urechi Face f`=ti ]n co=tirea\[1. LOCUIN|A C`nd o descui. a=a. Ha\ cu m`na de cucui! 230 Nu latr[. Nici ]n cer. o d`rd`ial[. Ia. 1 Co=tirea\[. co=terea\[ — cote\. 235 Nici ]n cas[.CASA.

. 241 Lumina prin ce trece +i nu se opre=te? 1 Rost — aici cu ]n\elesul de spa\iu ]ntre fire. Jum[tate e afar[! 237 La m[tu=a ]n perete Sunt trei g[ini boghete. S[ \es p`nz[ f[r[ de rost1. Dar nu se v[d niciodat[. Una cu-alta nu-i certat[. 238 Sunt at`t de apropiate. Le-ai crede al[turate. 239 Ghici ghicitoarea mea: Care sunt ochii casei? CINEL-CINEL Geamul 240 M-a trimis doamna de sus La doamna cea de jos."& 236 Jum[tate e ]n cas[.

1 O form[ asem[n[toare pt. .1 243 Am dou[ re\e Hodrobe\e. Dar tot focul lui }l prind ]ntru-un cui. LOCUIN|A Scara 242 Dou[ lemne Odolene.CASA. +i la foc m[ ]nt[resc. La aer m[ ve=tezesc. Paratr[snetul 245 Bici de foc cumplit Peste cer zv`rlit. spat[. 646. La mijloc Un bra\ de vrescurele. Celelalte — m[run\ele. }n ap[ mor. nr. ghicit. "' C[r[mida 244 Din p[m`nt m[ nasc.

}n p[dure crescui.# CINEL-CINEL INTERIORUL CASEI. }n p[dure cre=te. Hor[-mprejur mi se puser[! 247 }n p[dure sunt n[scut[. Dar s[ =i le mi=te Nu e’n stare! Masa cu trei picioare 250 Am o g`sc[-n trei picioare. }n p[dure sunt crescut[. 248 }n p[dure na=te. +i e mare jup`neas[. ORNAMENTA|IA Masa 246 }n p[dure n[scui. . Acas’ dac[ m-aduser[. Din p[dure sunt adus[ +i la mare cinste pus[. MOBILIERUL. 249 Patru picioare are. Vine-acas[.

Oboseala o-n\eleg. Acas[ dac[ m-aduser[. MOBILIERUL. Culmea (grinda pentru haine) 256 }n p[dure n[scui. }n p[dure crescui. Acas’ dac[ m-aduser[. V[taf pentru stat m[ puser[. ghicit. }n p[dure crescui. Sovon . p`nz[ alb[. nr. st`lpii la oboroc. 253 Sub un singur coperi= Patru fra\i se \in propti=. 1141. ORNAMENTA|IA Picioarele mesei 251 Patru fra\i cu-o p[l[rie1. 254 Am picioare. 255 Am un purcel de tei F`\a-f`\a prin bordei. 1 2 O form[ asem[n[toare pt. . dar nu merg. Frumos sovon2 ]mi puser[.INTERIORUL CASEI.v[l purtat de femei ca podoab[. # Scaunul 252 }n p[dure n[scui.

S[ se odihneasc[. S[ se g[teasc[. Diminea\a m[ descarc[. Patul 260 Ce-i gata. +i tot trebuie g[tit? . C[ mie totuna-mi face“. s[ se odihneasc[. Alta zice c[ de-ar veni noaptea. Culmea =i u=a 258 Am dou[ surioare: Una a=teapt[ seara.# CINEL-CINEL 257 Peste zi =ed de=art[. u=a =i fereastra 259 Am trei fete ]ntr-o cas[: Una zice c[ de-ar veni duminica. +i alta zice: „Ori vie. Alta — diminea\a. Culmea. ori nu vie. s[ se primeneasc[. Seara m[ ]ncarc[.

s[ m[ u=urez!“ Alta: „De-ar sosi noaptea. Unul zice: “Bun[-i ziulica!” Altul: “Ba-i mai bun[ nopticica!” Da’ mezinul totdeauna: “Ba mie. nr. \igar[. Tatanica puf1. u=a =i culmea 262 Am trei surori.1516. MOBILIERUL. u=a =i poli\a 261 Trei f[rta\i }ncertura\i.INTERIORUL CASEI. s[ m[ odihnesc!“ A treia: „Vie zi =i vie noapte. . ghicit. 264 Cine are pene. una zice: „De-ar veni ziua. +i nu zboar[? 1 O form[ asem[n[toare pt. Perina 263 +ichilinga-binga. totuna mi-este“. z[u. ORNAMENTA|IA Patul. mi-i totuna!” #! Patul.

lavi\[ — sc`ndur[ lat[ fixat[ de-a lungul unui perete ]n casele \[r[ne=ti. h[rnicu\[ foc: „Ba hodina mea-i la noapte!“ Iar mezina: „Titiri-pitiri. Lai\a1. . Una care-i mai lene=uc[ zice: „Bine hodinesc eu ziua!“ Alta. I se v[d ma\ele toate. u=a =i fereastra 266 Trei surori din ceea cas[ stau la sfat. 268 Am o vac[ sur[. care serve=te drept banc[ sau chiar pat. Vaca st[ unde dorm eu.#" CINEL-CINEL Fa\a de perin[ =i perina 265 Pielea vacii-i la p`r[u. mie totuna mi-i!“ Lada cu haine 267 Iau iepei =aua din spate. Cu ma\e de p`nz[tur[. 1 Lai\[.

bietul. Stau posomor`t[-n jos. D[ ocol mereu prin cas[. MOBILIERUL. 271 T[f[log-t[f[log. 273 }nv`rtit[ +i legat[ +i \epoas[.INTERIORUL CASEI. 272 Nu-s frumoas[. 274 Str`ns prea tare. De la u=[ p`n’ la foc. Doroftei Geme. ORNAMENTA|IA M[tura 269 Ocolica-ocolea. 270 Cuturu=[ Dup[ u=[. sub curmei. Ocolii casa cu ea +i-o pusei mai acolea. Fac frumos. ## Gunoiul din cas[ 275 }mprejur m[ ]nv`rtii +i-n ungher m[ gr[m[dii. . Noduroas[.

+i-arat[ orice f[ptur[. din f[ptur[. |ie \i-oi spunea. cum o are. Nici limb[. Foaie ververichie. .#$ CINEL-CINEL Oglinda 276 |`ndr[1 m`ndr[. Eu orice-oi vedea. ]n\undrat (]mpodobit). Dar spui la oricare Cusurul ce are. 1 |`ndr[ — de la ]n\`ndrat. fa\a. +i-oric`t se m`nie. 280 N-are limb[ =i nici gur[. nici gur[. +i drept ca ea nimeni nu spune. 278 Eu sunt anasur[ F[r[ ochi =i gur[. 279 Am o surioar[-n lume. St[ ]n grind[ +i arat[ la oricare Chipul. 281 Lipie pe lipie. 277 Eu n-am. Tot va s[ m[ \ie.

#% Ulcica ]n cui 283 Mo=ul cela din perete. ORNAMENTA|IA 282 Te-am v[zut ]ntr-un loc Unde n-ai fost +i nici nu puteai s[ fii vreodat[. . MOBILIERUL. Cu m[tu=a de-o ureche.INTERIORUL CASEI.

#& CINEL-CINEL C{LDURA +I LUMINA St`lpii vetrei 284 Am doi unche=i la un loc. 285 Timofei =i Doroftei Stau ]n vatr[ mititei. Iarna to\i m[-mbr[\i=eaz[. c`nd iubit[. Soba 286 Alb[ =i sulemenit[. Vara nu vor s[ m[ vaz[. 288 Baba mea cu p[rul breaz. Vara dac[ vine. De tine fugim. C`nd ur`t[. . Numai iarna are haz. 287 Iarna to\i gr[mad[ La tine venim. Stau cu spatele la foc.

burlanul. C`nd lipse=te fata. =i paie. nu e. Soba =i lemnele 293 Am un grajd ]mp[r[tesc. +i tot fl[m`nd[ r[m`ne. 290 Am o vac[ b[laie. #' Casa =i soba 292 Am o cas[. Care m[n`nc[ =i lemne. Eu str`ng pe muta mea-n bra\[. +i soru-mea: Uite-o. }nghea\[ casa. . 291 M[n`nc[ toat[ ziua. Tata lungu.C{LDURA +I LUMINA 289 C`nd viscole=te =i-nghea\[. Soba. Unde caii se topesc. focul =i sc`nteia 294 Mama lata. +i-n ea o fat[. Ion fluier[torul.

cahli\a1) 296 Am un sac Plin de mac. 300 Cine zi =i noapte tutun fumeaz[. +i lelea zup[iat[. Tata lung. +i nu se mai satur[? 301 Sus pe cas[ a=ezat +i fumeaz[ ne-ncetat. Nu-=i vars[ str`nsura. CINEL-CINEL Co=ul casei (hornul. 299 Ursu’ pe bordei. La am`ndou[ capetele dezlegat. . 1 Cahli\[ — diminutiv de la cahl[ (co=). Nenea fluiericiul. 302 Ciutur-mutur cel b[tr`n +ade sus =i bea tutun. F[r[ nici un fund. 297 Am un sac cu mac. hogeacul. 298 Am un sac rotund. +ade-n jos cu gura.$ 295 Mama lata.

g[unosule? 307 — Unde mergi tu. Co=ul =i fumul 306 — Unde te duci. 305 Mama lat[ =i tata gros. r[sucitule? — La ce m[-ntrebi. vatra =i para focului 303 Tata lung. +i cumnata f`lf`iat[. str`mbule? — Ce m[ ]ntrebi. C`nt[-n fluiera= frumos. vatra =i fumul 304 Tata lungul. Nu ca tine.C{LDURA +I LUMINA Co=ul. tot c[nit1. . g[uritule? C[ la coad[-a aurit. $ Co=ul. Mama lata. 1 C[nit — vopsit ]n negru. Nenea fluier[torul. Mama lat[.

Cremenea =i amnarul 311 N[strap[2 din ap[.can[. cuptorul =i p`inea 308 Tata ]nalt. P-o m`nec[ de cojoc b[ga\i. vas.$ CINEL-CINEL Co=ul. Ginerele turbat. 1 2 Corlat[ — un fel de poli\[ ]n jurul vetrei \[r[ne=ti. cup[. focul. +i-i at`rn[ nasu-n vatr[. Fiarele co=ului 309 +ade mo=ul pe corlat[1. Surioar[ alb[. Maica milostiv[. . Corlata =i co=ul 310 Am patru fra\i. +i to\i beau tutun cu lulelele. N[strap[ . Ginere din lume.

+i eu dup[ prund. $! Amnarul. folosit pentru muls sau p[strat laptele. amnarul =i cremenea (sc[p[r[torile) 312 Mireasa-n p[dure. +i taur De la faur. cremenea =i sc`nteia 315 Vi\elu-n t`rg. . Vaca la munte. Laptele se duce-n v`nt. +i nuna ]n g`rl[. 314 Mama-i din p[dure. +i=taru1-n prund. Tata e din t`rg. iasca. Ginerele-n |arigrad. 1 +i=tar — vas de lemn cu gura mai larg[ dec`t baza. 313 Rage Rujana din p[dure +i cerbana din genune.C{LDURA +I LUMINA Iasca.

$" CINEL-CINEL Sc`nteia 316 Cimilic[ Mititic[. 1 Maj[ — unitate de m[sur[ pentru greut[\i. nu-i. moare. Nici de Vod[ nu-i e fric[. . mu=c[. Cum mu=c[. 321 Cum na=te. egal[ — dup[ regiuni — cu 50 sau 100 kg. 317 E mai mic[ dec`t un purice +i mai grea dec`t o maj[1. 320 Cinghili\[ Minghili\[. Dac[ nu-i. 318 Uite-o Nu-i. Nici eu n-o spui. 319 Iote-o. c[ru\[ pentru transportat pe=te. P`c! P`c! tirichi\[.

Toroipanu1 — dup[ ea. F[r[ d`nsul piei. ciomag. Se cunoa=te ]ntr-o var[. Focul 324 Am un bour ro=u: Unde pa=te Mult[ vreme Se cunoa=te. 326 Unde doarme boul ro=u. Nu mai cre=te iarb[ verde.C{LDURA +I LUMINA Sc`ntea =i fumul 322 |in\iriga-n fug[. 325 Unde se culc[ Boian. . 1 Toroipanu — b[\ noduros mai gros la un cap[t. m[ciuc[. 327 Am un giunc ro=u: Unde zace ]ntr-o sar[. $# Chibritul 323 Be\i=or de tei. Se cunoa=te =i-ntr-un an.

332 P[s[ric[ mic[. Iarba nu mai cre=te.$$ 328 C`t a p[scut Bujor ]ntr-o sar[. 334 V`ntu-l st`nge. 333 Am un copil: Tot m[n`nc[ =i nu se mai satur[. frige. nu m[n`nc[. Nu cre=te iarb[ ]ntr-o var[. V`ntu-l ]ncinge. Nu bea. 329 Am un bou ro=u: C`nd ]l uzi. 330 Am un bou bujor. 335 C`t de mic. Dar noaptea tot se vede. Pe unde-atinge. +i nu-l pot scoate Cu funia din ocol. 331 Am un arm[sar nebun: Unde se t[v[le=te. moare. 336 Ce e mai tare ca fierul =i o\elul? CINEL-CINEL .

343 Tat[l ]nc[ nu s-a n[scut. }n gura sobei mele. +i copiii-s ]n v`rful casei! 342 Ta-s[u nu-i f[cut. r[sucit[? — Ce m[-ntrebi tu. Focul =i fumul 341 P[rin\ii acum se nasc.C{LDURA +I LUMINA Para focului =i cahli\a 337 — Unde mergi tu. +i fi-s[u joac[ pe cas[. +i copilul i-alearg[ prin sat. g[urit[? Coada mea e-ntraurit[! $% J[raticul (c[rbunele aprins) 338 Aur — buc[\ele. Pletele-i pe cas[. 344 Popa-n cas[. . 339 Ce pui ]n ap[ +i moare pe loc? 340 }l bag ro= ]n ap[ +i iese negru.

Iute a murit. 347 Ciut[ mohor`t[. 1 2 +ov[it — cotit. 349 Copil negru-v`n[t. . De foc a fugit. C[\uie — vas de metal sau de p[m`nt. Mama groas[. ]ntortocheat. Tata lung +i nenea fluier[tor. Fumul 346 }n foc s-a n[scut. De foc desp[r\it. co=ul =i fumul 345 Sora mea-nfl[c[rat[. Tata este ro=u-luminos +i zbor ]n rotocoale p`n[ la nori. 348 Toderel Din firicel. Sus se suie Din c[\uie2. ]n care se ard mirodenii. soba.$& CINEL-CINEL Focul. Cioar[ f[r[ aripi. Umbl[ =ov[it[1.

ori ]i var[. =oldit. 352 Iese mo=ul din str`mtori +i se-nal\[ p`n’ la nori. 1 +olv`lc[iat — =chiop. 353 N-are m`ini. El nu r[spunde nimica: Suie-n pod. s[ caute purcica. Suie-n pod f[r[ de scar[. nici picioare. vatra =i corlata 356 Tata lung. Umbl[ singur prin =ur[. 355 Ce se suie f[r[ aripi? $' Fumul. 351 Se suie mo=ul ]n pod F[r[ scar[. 354 Ori ]i iarn[. F[r[ m`ini +i f[r[ picioare. Cumnata =ov`lc[iat[1. . Taica-l scuip[ =i-l ]njur[.C{LDURA +I LUMINA 350 Mo= Stan lungul M[soar[ cr`ngul. nici gur[. Mama lat[.

Numai unu-i negru +i pe to\i ]i d[ afar[. . Pe to\i ]i gone=te +i-i risipe=te. 361 Ispas Cu capul ars. 360 Undrulas Cu nasul ars. Jarul =i ujogul (v[traiul) 362 Am un grajd Cu doi boi ro=ii. 359 Am un mo= b[tr`n +i st[ cu nasu-n scrum. To\i boii-i ]mpr[=tie.% CINEL-CINEL V[traiul (cociorva) 357 Am un cal negru: C`nd ]l bag ]ntre cei ro=ii. 358 Am un ocol de boi: C`nd bag un taur negru-n el.

lemnele 364 Cresc departe. 365 Prim[vara ]nverze=te. Vreascul rupt 366 Indoitur[ Cu pocnitur[. % Lemnul de foc. Iar b[ie\ii — m[run\ei. Toamna-ng[lbene=te. Iar c`nd acas[ m[ aduce. . Cresc la munte. +i iarna te ]nc[lze=te.C{LDURA +I LUMINA V[traiul. Iese tata-afar’ cu ei. soba =i j[raticul 363 Tata lung =i-nc`rligat. Buc[\ele m[ face. Mama lat[ +i-afumat[.

370 Mititeaua Umple-argeaua1. Dar cu str[lucirea M[ =i pr[p[desc. 371 Mic[-mititic[. Cr[p[tura lemnelor 368 Ghici una: Ce nu pui la car cu m`na? Lum`narea 369 Eu ]n toat[ via\a Mereu str[lucesc. 372 Dobra grasa Umple casa.% CINEL-CINEL Lemnul =i vatra 367 Rage buha din cenu=[. . +i buhaiul din p[dure. Bag[ ziua ]n argea. ]n care se a=az[ vara r[zboiul de \esut. 1 Argea — construc\ie mic[ de sc`nduri.

374 Trup de s[u +i inim[ de bumbac r[u. 1 Fe=til[ — aici cu sensul de fitil de lum`nare. Te orbe=te. 379 |`ndr[ m`ndr[. St[ ]n grind[ +i luce=te. +i vede-n toat[ casa? Lampa 378 Sus cas[. . 375 Am o fat[ Cu inima de fe=tile1. 377 Ce-i mic c`t pumnul. %! Opai\ul 376 Omu=or de lut.C{LDURA +I LUMINA 373 Lui Ioan lungul }i pic[ mucul. Cu p[rul de foc. Jos cas[. La mijloc fereastr[.

384 Am un =arpe ]n iaz. Ghici covalnica! CINEL-CINEL Fitilul l[mpii 383 }ntr-un v`rf de arina= Se z[re=te-un sorina=. Gazul ]n lamp[ 385 Stejar verde.%" 380 Am o bab[ burduhoas[. P`n[ nu se va l[lnici Nu se va p[lnici. }n fiecare sar[ ]i arde capul. hoinar. p[un. 916 =i pt. 382 O lalnic[1-palnic[. ghicit. Face casa luminoas[. 1 2 . 1697 (primele dou[ versuri). Lalnica-palnica. nr. Lumineaz[ casa toat[. Aceea=i form[: pt. V`rfu-i arde2. vagabond. 381 +ade doamna pe corlat[. Lalnic. lainic — r[t[citor. bujor. ghicit. nr.

Frumos m[ cur[\iser[ +i s[ luminez m[ puser[. +i-n cas[ s-aprinde. Fire r[=chirate. .C{LDURA +I LUMINA 386 }n st`nc[ fusesem. Dup[ ce m[ scoaser[. Becul electric 389 L-au legat pe nea Ilie C-un curmei de bagdadie1 +i-l hr[nesc printr-o fr`nghie. 390 O pr[sad[2 at`rnat[. Stele aurii Ard =i-n plin[ zi. De ia foc la sc[f`rlie. 1 2 Bagdadie — tavan. 388 Urzitoare-nalte. Pr[sad[ — par[. Dar nu poate fi m`ncat[. %# Curentul electric 387 Pe s`rm[ se-ntinde.

Risipindu-=i puii-n sat. Solzi de aur. Ap[ b`nd necontenit. 394 Clo=ca-n vad s-a pitulat. grijulie.%$ CINEL-CINEL Electrificarea 391 Pe-o colin[ sau pe sat — J[ratic ]mpr[=tiat. St[ ]n munte priponit. }ns[ noaptea. . Lumineaz[ toat[ \ara. }i hr[ne=te pe-o fr`nghie. +i pe n[ri cum sufl[ para. 392 +i la badea ]n unghere Ard acuma stele. Hidrocentrala 393 Un balaur.

1 Hurdule\. Peste lelea lat[ — Lelea v`lvoroat[. Peste lelea v`lvoroat[ — Lelea durdulia. Peste m[ciuc[ — Limpezeal[.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) %% Vatra cu focul. Peste cr[c[nat[ — M[ciuc[. pirostriile. m[laiul =i f[c[le\ul 395 Lat[ patelat[. Peste ]mbojorat[ — Cr[c[nat[. Peste g[lbeneal[ — Hurdule\1. . Peste limpezeal[ — G[lbeneal[. hulude\ — varg[. ceaunul. hudule\. Peste lat[ — ]mbojorat[. apa din el. Peste lelea durdulia +ade badea burduhoiul. 396 +ade lelea lat[. f[c[le\.

Peste bosumflat[ — Chioara cu ochi. Iapa este Murgul nu-i. Din[untru luminos. .%& CINEL-CINEL Vatra. 1 Burc[ — turt[ de m[lai coapt[ ]n spuz[. 400 Am o c[ma=[: Numai din petice f[cut[. burca1 =i spuza 397 Lat[. +i nu-i ]mpuns[ niciodat[ cu acul. Cuptorul 399 Am un mo= b[tr`n: Tot m[n`nc[. Peste lat[ — Bosumflat[. Vatra =i fumul 398 U\u\ui la C[lm[\ui. Cuptorul ]ncins 401 Din afar[-ntunecos. =i nu se satur[.

fiar[. cu p[l[ria zb`rcit[. Uluc — jgheab f[cut din sc`nduri sau din tabl[ =i pus de-a lungul stre=inii casei. pentru scurgerea apei. Ciut[ — cerboaic[. 3 Ciuciulete — un soi de ciuperc[ comestibil[. 1 2 . R[mase doctorul gol. mohor`te. |estul 406 Ce st[ rezemat f[r[ picioare? 407 Am un ciuciulete3 +ade la perete. dup[ ce-a fumat. Apoi. Lu[ pipirigile. zb`rciog. s[lb[ticiune. }l hr[nesc cu aluat. 403 +ade na=ul sub uluc2 +i fumeaz[ din ciubuc. 404 Ur=ii — }n sat.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) 402 Pe sub r`pile r`pite — Ciute1 negre. %' Cuptorul cu p`ine 405 Veni titirigile. C`inii nu bat.

Numai cu coada se negoa\[: Nici pe mere. Bucate dulci. Numai pe nuci. 410 Lenea d[. +i munca st[.& CINEL-CINEL B[\ul \estului 408 Dubas1 Cu capul ars. Nici pe pere. +i unul d[. Piua =i pilugul (pis[logul) 409 Unul st[. . 1 Dubas — om gros ori m`nc[cios. Piuli\a 411 Am o ra\[ f[rf[rea\[.

}n c`mpie mi-ho-ho. Icea \anc. Iar acas[ lipa-lipa. sita =i cernutul 412 }n p[dure cioca-boca. 415 Ce nu \ine ap[? 416 Cinel-cinel: Sus bat dobele. Jup ]n cel[lalt deal. 417 Jup ]n deal. Devale ninge. & . }n v`lcea Tot ningea. Jos curg negurile. 413 A=chiu\[ din p[dure. 414 Roat[ uscat[. 418 Icea banc. Mi-ho-ho din c`mp +i liop-liop ]n cas[. }n cui ac[\at[. Cu p[r ferecat[.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Sita.

1 R`t — livad[. Picioare de cotei. Ninge de h`ie=te. paji=te. Pirostriile.& 419 }n p[dure na=te. 422 Sunt trei fra\i. Albu=. Mama dac[ o suce=te. Numai c-o c[ciul[-n cap. CINEL-CINEL Pirostriile (chirosteile) 421 Ciontei-bontei. Mo= Neculae deasupra. Negraia. Pre r`turi1 pa=te. G[lbenu=. Vine-n sat =i joac[ neveste. ceaunul cu ap[ =i m[lai =i f[c[le\ul 423 Cracaia. }n p[dure cre=te. . 420 }n p[dure na=te.

ghicit. 428 Hurbuz-burduz1. 2 O form[ asem[n[toare pt. Sub lai\[ pus2. 426 Am o vac[ neagr[: }n toate zilele fat[. 427 Vac[ b[l\at[. 1 .ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Ceaunul (c[ldarea. +i b[ie\ii stau ]mprejur gr[mad[. nr. }l m[n`nc[ lupii. }n toate zilele fat[. 425 Am o vac[ neagr[: Cum fat[ vi\elul. 1022 (primele trei versuri). Din |arigrad adus. tuciul) 424 Am o vac[ neagr[: C`nd o mulg O ]ntorc cu fundul ]n sus. &! Hurduz-burduz — ca un obiect care st[ at`rnat de ceva =i se b[l[b[ne=te (onomatopee). Cu m[m[lig[ uns. bostan.

C[ldarea =i pirostriile 432 — Scurt[. . groas[. Cel ro=u linge pe cel negru. gras[. C[ldarea =i toarta 430 Punte str`mb[. la ce m[-ntrebi? 1 Hait[ — c[\ea. un’ te duci? — M[ ]ntreab[ ciorbul.&" CINEL-CINEL Ceaunul (c[ldarea) ciobanului 429 Am o hait[1 neagr[: To\i mun\ii alearg[. un’ te duci? — R[=chirat. Negru ca corbul! 433 — Scurt[. +i numai urd[ fat[. C[ldarea la foc 431 Am un bou negru =i altul ro=u. Vale-ad`nc[.

melesteul) 438 }ntr-o vale-ad`nc[ Desc`nt[ un pop[ de br`nc[1. un’ te duci? — Arso ]n fund. de ce m[-ntrebi? Unde eu m[ duc. specific[ ]ndeosebi porcilor. &# C[ldarea =i fedele=ul 436 A plecat hurdu-burdu la f`nt`n[ +i s-a ]nt`lnit cu arsa-n fund. Sus coad[ de vulpe. la ce m[-ntrebi? 435 — Scurto. un’ te duci? — Arso-n burt[. F[c[le\ul (mestec[ul. groaso. 1 Br`nc[ — boal[ contagioas[ la animale. Com[nacul la c[ldarea de fiert vinars 437 Bute pe bute. . Tot \ie \i-aduc.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) C[ldarea =i doni\a 434 — Dobro groaso.

}n foc am intrat. Acas[ dac[ m-aduser[. CINEL-CINEL Oala 441 Din p[m`nt n[scui. La palme m-au luat. Pe to\i am hr[nit. . 440 }n p[dure n[scui. La t`rg am plecat. Mul\i ani am slujit. Cu nasul plin de m[m[lig[. M[m[lig[ s[ fac m[ puser[. 442 Am fost la s[pat. }n p[dure crescui. }n gunoi m[ pomenii. Iar noaptea se odihne=te.&$ 439 Iese mo=ul din colib[. +i c`nd murii. 443 Am o m[tu=[ Cu gu=[: Toat[ ziua horcote=te1. }n lume tr[ii. +i c`nd am c[zut. |[nd[ri m-am f[cut. 1 A horcoti — a horc[i.

Neagra-nainte.1 Oala c`nd se ia de pe foc 446 Cinci ]n br`nci2. blide.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) 444 A tr[it Ne-a hr[nit. S-a pr[p[dit. 448 Clopul tetei Pe gura fetei. A c[zut. 3 Fedeu — capacul de la oala folosit[ pentru fiert. 1 2 . Tu\uru= pe urm[. &% Oalele 445 La mama sub perete — Tot g[ini boghete. O form[ asem[n[toare pt. 453. Br`nc[ — m`n[. ghicit. nr. Capacul oalei (fedeul 3) 447 Am un frate Cu buricu-n spate.

C`nd nu-i dau. tace. }n drum m-a azv`rlit. 1 Cotru\[ — vatr[ mic[. loc ]ntre cuptor =i perete. parte sau col\ din vatr[. . Iar dac-am murit.&& CINEL-CINEL Aburul 449 Cimurcei ce-i? Ce nu st[-n oal[? Tigaia 450 Am o copil[: C`nd ]i dau m`ncare pl`nge. unde se a=az[ vasele =i unde stau de obicei m`\ele. Pe foc m-a p`rlit. Gr[tarul 452 C`t am tr[it. Blidele (str[chinile) 453 Pe la noi pe sub perete — Tot g[ini boghete. 451 +ade baba ]n cotru\[1 +i-o tot linge-un pui de m`\[.

Cine-o are vrea s-o ung[.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Lingura 454 Fat[ mare-n com`ndare1 — Nici colac. nici lum`nare. 457 G[inu=[-nc[rc[\`c[. osp[\ la ]nmorm`ntare). C`nd e plin[. C`nd ]l scobor la vale-i fl[m`nd. . Hu=tiuluc ]n poie\ic[. 455 Buturugu\[ uscat[: O ridici ]nc[rcat[ +i o la=i jos u=urat[. |u=ti la mo=u-n poie\`c[. 459 Am un cal: C`nd ]l sui la deal ]i s[tul. 458 Vr[biu\[-nc[rc[\ic[. To\i s-apleac[. 456 Buturug[ cam prelung[. &' 1 Com`ndare — com`nd (praznic. To\i se-nchin[. O ridic[ ]nc[rcat[ +i o las[ desc[rcat[. C`nd e seac[.

+i stau toate cu coadele peste gard. +i to\i cu coadele-afar[. 461 Am o sut[ de g[ini. Ceainicul 466 }n stomac e ap[. }n nas — o sit[.' CINEL-CINEL Lingurile ]n strachin[ 460 }ntr-o vale-ad`nc[ Multe ciori s-arunc[. +i coada-i r[m`ne-afar[. Lingura. 463 Am ni=te boi: Dau s[-i bag ]n obor. Are o singur[ m`n[. . lingurile ]n oal[ 464 Lupul intr[ ]n moar[. +i ei intr[ numai cu capul. 462 De la locul lui Istrate Ies co\ofanele-nc[rcate. 465 Vi\ei mul\i ]ntr-o co=ar[. +i aceea pe spate.

De barb[-l duc. Pe care-l bat fiind jos. Ia-l de p[r =i d[-l afar[. 469 Am un lemn scorboros. 1 . care r[m`ne ]n vas dup[ luarea sm`nt`nii. ulcior. Chi=leag — lapte ]nchegat. lapte prins. Buf! ]n oala cu chi=leag1. 2 Ulduc — cuv`nt care imit[ zgomotul produs de c[derea unui corp ]n ap[. Ci tot face: “Diitai geeantai!” 470 Am o bab[ =i-un mo=neag.3 ' Putineiul =i b[t[torul 472 Hurdu-burdu prin c[mar[. 468 Trupinic[ scorbur[. De barb[-l aduc.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Putineiul 467 Buturug[ bulbur[. 471 Ulduc2 — bulduc. +ade jos =i bolbur[. ghicit. nr. 488. +ade jos =i tulbur[. lapte acru. 3 Forme asem[n[toare pt. El nu tace.

Ia poftim =i mi-o g`ce=te! 475 Cimurcei. Doni\a (cofa) 474 Cinel-cinel: Am o g`sc[. ce-i? Am o iap[. De must[\i te duc. Tot de coad[-o duc la ap[. . C-un chicior turlui-burlui. 1 Surep — sirep (n[r[va=). 476 Am o vac[ alb[ +i-o duc de coad[ la ap[. cioant[-boant[. Cu pliscul pahar sm`nce=te.' CINEL-CINEL Bota 473 Hurduc-burduc. 477 Am o iap[ sureap[1: C`nd o duc la ap[ De coad[ o duc. De coad[-o aduc.

481 Mare. lung[. +i vin cu ei plini. 482 M[ duc c`nt`nd +i vin pl`ng`nd. . La capete ]nfierat[. +i pe um[r e purtat[. '! Cobili\a cu cofele 483 M[ duc cu cerceii seci. Grei cercei mai \ine! 479 }n p[dure n[scui. +i tot cu cercei se poart[. 480 Este-o bab[-nghebo=at[.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Cobili\a (corom`sla) 478 Slab[ =i sub\ire.-ncovoiat[. Cercei grei ]mi puse. }n p[dure crescui. Acas[ dac[ m-aduse.

Cu grumazu =oib[roi. 485 Am o g`sc[ =oait[-boait[ +i cu g`tul =ui-burlui. 486 G`lg[u\-g`lg[u\. Ciu=ti cu tine-n p`r[u\! 487 C`t am tr[it. C-un picior turlui-burlui. Garafa 489 Am o ra\[ toaip[-boait[. . Dup[ ce am murit. Mi-ai aruncat oasele. 488 Burduf-burduf: De barb[-l duc. 490 Am o ra\[ goib[ra\[. +i unul p[h[rnice=te.'" CINEL-CINEL Ulciorul 484 Am o vac[ Cu \`\a-n spinare. |i-am fost de toate foloasele. De barb[-l aduc.

S[rutat[ de to\i ]n guri\[. . Cine vine ]l pup[. +i umbl[ prin sat. 1 O form[ asem[n[toare pt. La fund retezat.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Caucul de b[ut ap[ 491 Am o fat[ ur`t[ =i scobit[. Paharul 495 Retevei umflat. nr. Spune c[ e beat. 494 Am o feti\[. can[. ghicit. 492 Am un b[iat. La cap piperat. '# Cana 493 G`lg[u\ }n p`r[u\. Cine vine o s[rut[1. 494. Se4 d[ peste cap.

|ine vinul de n[val[.sticl[. Capul i s-a suci. pristor nic — un fel de piramid[ cu baza dreptunghiular[. flacon. Se d[ peste cap. serve=te ca sigiliu sau pecete de imprimat pe aluatul precurilor. Pistor nic. G`tul sticlei 498 Cine =tie: Care g`t n-are Nici carne. 2 +ip . CINEL-CINEL +ipul 2 497 +aicula= Baicula=: Cine n-a ghici. Nici vine? Dopul 499 Mo=negu\ ]n pielea goal[.'$ 496 Pistornic1 bumburat. 1 .

. '% Butoiul (bolobocul). Sub lai\[ pus. 501 Am un mo= – b[tr`n: De barb[-l duc. butea. Acas[ de m-a adus. Din |arigrad adus +i-n pivni\[ pus. 504 Hurduz-burduz. Plin cu ap[ m-a pus. balerca 503 }ntr-un c`mp ]nrotat +ade vl[dica umflat.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Fedele=ul 500 Hurdur-burdur. De barb[-l aduc. }n p[dure crescui. Din p[dure-adus. 502 }n p[dure n[scui. 505 Am o vac[ mare Cu \`\a-n spinare +i-o mulg pe la coad[.

folosit[ ]n acela=i scop. unealt[ ]n form[ de p`lnie. . +i de vin }i pare bine? T`lvul 1 (p`lnia) 510 Coada vulpei Pe d[oaga bu\ei. }i pui m`na pe cucui. +i balta \ine lemnu. O \in ]n pimni\[-ncuiat[. Ghici\i. Cu smicele pe spinare. +i cum ]ntru s-o descui. veselie. La buric. Calabalic. ]ntrebuin\at la scoaterea prin aspirare a vinului din butoi. boieri. 507 Lina Magdalina. La inim[. CINEL-CINEL Cercul pe bololoc 509 Ce-i rotund +i f[r[ fund. 1 T`lv — fructul tigvei. ce s[ fie? 508 Lemnu’ \ine balta.'& 506 Am o g[in[ cucuiat[.

nr. car. 1281 =i pt. Pe la gu=e g[lbioar[. Ghici\i-o. De nunt[ g[tit. g[tit. nr. '' O form[ asem[n[toare pt. +i mai are pu\in glas. 513 Am o ra\[ +oant[-boant[. 1 . De nunt[ ]nsovonit[2. +i nu m[-ndur s[ i-l las. S[-i pun m`na pe cucui. 2 }nsovonit — cu sovonul pe cap. Doar s[ mor s[ n-o descui. ghicit. Din picior \urlui-burlui. 514 Am o g`sc[ =oanc[-boanc[: La grumaz e sl[b[noag[. pistol. Trude=te-te de-o ghice=te! 515 Coco= potcovit. c[ eu v-o spui. +ede-n c[soaie-ncuiet[.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) Plosca 511 Am o pas[re ro=ioar[. 512 Am o puic[ cucuiet[. ghicit.1 516 G[inu=[ potcovit[. Din clon\ ]mi p[h[rnice=te. 1371 (primele dou[ versuri).

522 Hurduz-burduz. Apoi de om sunt f[cut[. ghicit. Din |arigrad adus. 1512. 521 Am o toitan[ Dolofan[. 520 }n p[dure m-am n[scut. }n cui aninat. }n cui at`rnat[. Toat[ lumea m[ s[rut[ +i necazurile-=i uit[. lulea. Ce e?1 518 Broasc[-\[stoas[. +i vi\elul e om. CINEL-CINEL 1 O form[ pu\in diferit[ pt. 517 Am o vac[ de lemn. }n =urub legat. 519 Am o fat[ mare +i-o at`rn de plete ]n cui. }n p[dure am crescut. nr. C`\i o rotesc Se-nveselesc. .

Gorunul \ine t[ul1.  Putina 524 Fierul \ine gorunul. T[ul \ine broa=tele. De urechi te-apuc. balt[. 1 T[u — lac. +i gorunul — apa.ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) H`rd[ul 523 Ciutuc-butuc. Putina cu varz[ (cada cu curechi) 525 Alunul \ine gorunul. . ap[ st[t[toare.

M[laiul (=i meiul) 527 Cotcob`na Umple m`na. CINEL-CINEL HRANA +I B{UTURA Meiul 526 Soarele-l sore=te. N-are os. C`ndu-i gras. V`ntu-l r[core=te. . F[ina (prin sit[) 528 Ce intr[ prin gr[din[ +i nu face urm[? Sacul 529 C`nd ]i slab. Totu-i os. G[ina-l ]nghi\e=te +i se pr[p[de=te.

Omul cu desagii 535 Pe vaea lui Berbelu=. Traista 536 Am o vac[: C`nd o duc la c`mp .HRANA +I B{UTURA Sacul cu f[in[ 530 Tata gros. 534 Doi c`ini g`tui\i Peste poart[ azv`rli\i. F[r[ os. 531 Burtea gros. ! Desagii 532 Am dou[ g`=te }ntr-un g`tlej. 533 Am doi lupi }ntr-un g`t. Un curcan cu dou[ gu=i. F[r[ os.

. M[laiul ]n \est 539 Am un bou mare. 540 Am o vac[. P`inea 541 Din p[m`nt ]n soare Din sac ]n dogoare. C`nd o scot. Buz[ de vi\el. C`nd o-aduc acas[. C`nd o bag ]n grajd. Turta (burca) 537 Turtel. O-aduc fl[m`nd[. 538 C`nd eu m`na bag ]n spuz[." CINEL-CINEL O duc s[tul[. Burtel. Care de-abia are loc ]n co=are. E cu piele. E f[r[ piele. Pe boanca apuc de buz[.

Cine nu. Cu cu\itul spintecat[. 1176 =i pt. nr. 545 Rotic[. 543 Cu ciomege m-au lovit. }ntre pietre m-au strivit. ]i om s[rac. Dar de=i m[ chinuie=te. ghicit. 546 Am o g[in[ Cu creasta de f[in[2. 1765 (primele dou[ versuri). r`=ni\[. 1 2 . Toat[ lumea m[ dore=te. # Bortit — g[urit. ghicit. nr. 544 Roat[ rotit[. Cine-o are ]i bogat. Chiar ]n jar am fost b[gat[.HRANA +I B{UTURA 542 Chinuit[ +i muncit[. Peste tot locul bortit[1. melc. Lumea-ntreag[ m[ iube=te. Forme asem[n[toare pt. roticea +i m`nc[ lumea din ea. De om muncit[ +i de lume-nghi\it[.

M[m[liga 548 Dobra gras[. nesa\iul casei! — Bun[ diminea\a. +i-apoi flea\ pe-o rotunjic[.. c[lc`ie cr[p[cioase! — Mul\umesc. sa\ul casei! — Mul\umesc. M[m[liga =i p`inea 551 — Bun[ diminea\a. cinstea mesei! . Pe sub bolt[ faci =urhu. M[m[liga f[cut[ ]n ceaun pe pirostrii 550 Cu cr[caia +i negraia Faci m[laia.. c[ o m[n`nci acu.$ CINEL-CINEL Fr[m`ntatul =i coptul p`inii 547 Uf =i uf! de sco\i sudori. F[r’ de oas[. 549 Cimel-cimel: Cl[oi pe ap[. Stai.

% Laptele 553 Ce ]nghea\[ vara Mai iute dec`t iarna? Laptele de mam[ 554 Ce se m[n`nc[ +i nu se pune pe mas[? Ca=ul ]n z[r 555 Am un inel. M[ omoar[. m[ tope=te. Soarele m[ cre=te. Care doarme ]n fundul bulboanei. . Toat[ lumea m[ iube=te.HRANA +I B{UTURA Sarea 552 Apa m[ na=te. Iar c`nd mama m[-nt`lne=te.

folosit ]ndeosebi pentru \uic[. Alb[. f[r[ oase. Tot ]ntr-o balerc[. Tot ]ntr-un buriu1. Cu at`t c`nt[resc mai pu\in. S[-mi dea carne burghioas[. 1 Buriu — butoia=. =i holerc[.& CINEL-CINEL Br`nza 556 M-a trimis doamna de sus La cea de jos. S[-i dea vin =i cu rachiu. 561 Am un butoi necercuit +i \ine =i vin. 560 +i vin. =i rachiu osebit. Oul 558 Albaie }n paie. Ochii din ca=caval 557 Cu c`t am mai multe. 559 M-a trimis doamna de sus La cea de jos. .

Peste tot este boltit[. vas. ' Butnar — dogar. Buglena= — butoi. Ghici. 567 Am o c[su\[ Micu\[. 563 Am un buglena=2 Cu vin =i cu vinars. +i nu se amestec[. 565 Vinu’ voivodesei +i cu-a-mp[r[tesei Stau ]ntr-un butoi +i nu se-amestec[ am`ndoi. 1 2 . +i p`n[ ce n-o spargi Nu po\i s[ intri-ntr-]nsa. 566 Am o cas[ v[ruit[. Alta-ng[lbene=te. ]n care se p[streaz[ de obicei br`nza =i laptele. f[cut[ din doage de lemn.HRANA +I B{UTURA 562 Am un poloboc: Dac[ se stric[ Nu-l poate nici un butnar1 tocmi. ce e? 564 Am o b[rb`n\[3 Cu dou[ feluri de br`nz[: Una ]n[lbe=te. V[ruit[. 3 B[rb`n\[ — putinic[.

Jos albu= moale. 571 Cine n-are cap deloc. Zid zidit. CINEL-CINEL G[lbenu=ul oului 575 Am spart ghea\a +i-am aflat aurul. Pic[ jos. . f[r[ ferestre. 569 Var v[ruit. ]i galben. La mijloc galben[ floare. Pe nic[iri n-are u=[. 568 Am o c[m[ru=[ Plin[ de m`nc[ru=[. Coad[ deloc. F[r[ u=i. +i se face dobitoc? 572 Ce se na=te din ]nsufle\it. ]i alb. +i-i ne]nsufle\it? 573 Ce nu po\i s[ pui S[ =az[ ]n cui? 574 Arunci sus. 570 Sus albu= tare.

G[lu=ca 578 Inelul doamnei }n fundul oalei. Mierea 580 Ce-i mai dulce pentru gur[ +i-i str`ns cu alerg[tur[? 1 Refec — cus[tur[ cu ajutorul c[reia se ]mbin[ dou[ buc[\i de p`nz[. F[r[ nici o deschiz[tur[. c`lba=ul) 577 Am un balaur mare +i-l pun ]n frigare.  Caltabo=ul (g`lba=ul. Sl[nina 579 |igan afumat }n cui ag[\at. .HRANA +I B{UTURA Coaja oului 576 Am o c[ma=[ f[r[ nici un refec1.

nr. Limba-n gur[ \i se leag[. . Uite ca dracul. 1890. 1 2 C`rmojie. linga-linga. boabele de piper 585 Cinga. firimituri (de m`ncare). C-un fir de m[tase neagr[. 581 Ce e mai dulce =i mai dulce +i prin b`z`it s-aduce? CINEL-CINEL Untdelemnul 582 Ce st[ ]n umezeal[ +i nu se ud[? Ardeiul iute 583 T[rt[cu\[ ro=ie. ghicit. Lega-\i-s-ar limba. Plin[ de c`rmojie1. 586 Ghemule\e cre\e Umbl[ prin jude\e.2 584 Ro=u ca focul. c`rmoaj[ — resturi. Piperul. m[cea=[. O form[ asem[n[toare pt.

}n mijloc m[lai cu miere. Jos piei. nr. La mijloc boabe de mei. 591 Sus piei. Smochina 590 Sus piele. Jos piele. 1 Form[ asem[n[toare pt. ghicit.HRANA +I B{UTURA 587 Am un m[r cre\ De la un precupe\. r`=ni\[. 588 Ce-i din lumea mare-adus +i la mare mas[ pus? ! P[tl[gica murat[ 589 V`r`i m`na-ntr-o g[leat[ +i scosei pe lelea beat[. . 1175. Pl[cinta 592 Turt[ peste turt[. +i la mijloc urd[1.

Iar[-n gur[ se tope=te. Ding[lie. Vinul 596 S`ngele Domnului }n capul omului. ghicitoare mic[ C`t oul de r`ndunic[: R`ndunica nu-l cloce=te. Cioc`rlie. Lie." 593 Petec peste petec. CINEL-CINEL Bomboana 594 Ghici. C[ la nunta noastr[ joac[ Sf`nta poam[ busuioac[. Sus pe desuietec. 597 Lie. 598 Cing[lie. . Rachiul 595 Tu m[ faci om! Eu te fac neom.

+i fac poznele adese Celor ce m[ prisosesc. .HRANA +I B{UTURA Vino de la-mp[r[\ie. Floarea busuiocului. 599 La mesele cele alese Nu lipsesc. Dar =i nebunie? # Vinul ]n butoi 601 Merge mo=ul prin sat }n cojoc de brad. }n c[ma=[ de lemn. Iar la nunt[ Cine-i joac[? Joac[: Sf`nta poam[ busuioac[. 602 Nebunul satului. Fe\uiala snopului. bucurie. C`nii dup[ el nu bat. C-am s[-\i spun o mare bucurie: C[ s-a m[ritat Novidita. }nflorita. 600 Cine aduce s[n[tate.

Nebunul nebune=te oamenii. sub\irica. CINEL-CINEL Braga 606 Dobra. }mbr[cat ]n coaja p[catului. 605 Bolundul1 satului. . nerod. smintit. bol`nd — nebun. 1 Bolund. 604 Gorunul \ine nebunul. Umple putinica.$ 603 Nebunul satului. Cu cojoc de lemn.

1 2 O form[ pu\in diferit[ pt.) % Pieptenii de l`n[ 607 Am doi mo=negi: Toat[ ziua se trag cu din\ii de barb[1. pieptenele =i barba. ghicit. ru=c[ De bagi degetul Te mu=c[. Se trag de barb[ Am`ndoi. MELI|AT etc. CUSUT. nr. Care se trag de must[\i. 608 Am doi mo=negi Cu barba =arg[2. |ESUT. 609 Am doi moroi. 743. C`nd se-nt`lnesc Se trag de barb[. 610 Am dou[ m`\e. +arg — galben-deschis. . Ragila de l`n[ 611 L[t[ru=c[.LUCRU DE M~N{ LUCRU DE M~N{ (TORS.

& CINEL-CINEL Fuiorul ]n furc[ 612 Iarna. 617 Cinci mulg +i cinci alearg[. Cinci muncesc. +ed sub strea=in[ =i pl`ng. +i cinci alearg[-n vale =uier`nd. =i n-au nici rou[. P`n[ r[m`n numai cu coarnele pe ea. C`nd o piepteni. La toat[ casa Pom ]nflorit. Degetele la tors 615 Cinel-cinel: Cinci sub strea=in[. ]i pic[ p[rul. =i-i plou[. 614 Am o vac[: C`t[-i ziua o mulg. 616 Am cinci voinici. Furca =i m`inile c`nd torc 613 Cumetri\a sup[rat[ +ade tot nepiept[nat[. .

620 Am un purcel. Foltea vine burdios2. Burdios — burduh[nos. ' Furca =i fusul 621 Sub un p[ltina= Joac[-un iepura=. 619 Foltea1-n sus. Pe mo=neag ]l sucesc. 622 Am un mo=neag burduhos +i o bab[ stren\[roas[. +i-l \in de coad[ P`n[ se-ngra=[.LUCRU DE M~N{ Fusul 618 Hur ]n sus. Pe bab[ o smucesc. 1 2 Foltea — burtos. Pic[ noaptea burduhos. m`nc[u. Foltea-n jos. . Hur ]n jos. bor\os.

O mie-ncheiete. Hui ]n jos. Hui un pui De m[t[hui. 624 Am un pui de urs. R[=chitorul 627 Hui ]n sus. . V`rtelni\a 628 Am un mo=negu\ }ntr-un picioru\. 625 Motof`lc[ de purcea Aruncat[-ntr-o argea. Cu mii de bete-ncins. 626 }l \ii de coad[.  CINEL-CINEL Ghemul 623 Bete peste bete. Dar el tot fuge de-a dura.

LUCRU DE M~N{ 629 Oaie. +ade jos =i deap[n[.2 630 }ntr-un v`rf de plop Joac[ un iepure =chiop. unti=ca. nr. oaie. Toat[ ziua se-nv`rte=te. oac[n[1. Forme pu\in diferite pt. Urzitoarea =i \evile 633 Am o iap[ cu doisprezece m`nji: C`nd trag de c[p[stru. 1 2 . C`nd ]i dau cu palma. Necheaz[ to\i m`njii.   Sucala 631 Am o c[\elu=[. 1652 (a se compara cu primele dou[ versuri). Face: tudiriu-tudiriu! 632 Toat[ ziua r[cne=te. +i n-o doare gura. ghicit. Oac[n[ — neagr[ la cap =i alb[ la corp. +i nu ame\e=te.

Dun[rea ]nghea\[. \esutul 634 Hotara —potara. }n frunte cu stelu\[. . Apa-nghea\[. Via se-ncovie. }n p`ntece Cu desc`ntece. }n =ale Cu gre=ale. Sairea — boirea. CINEL-CINEL R[zboiul de \esut (stativele). Murgu-noat[. 637 Murgu calc[-n vie. 638 Treapa-leapa. }n spate Cu p[cate. Hodorog! 636 Am o juncu\[. Boca-boca. Hop — hop! 635 H`\a-b`\a.

641 Sunt dou[ fete: Una se tot ]ncinge. Cel gras sl[be=te. Alta se primene=te. . I\ele 643 A\e cre\e Puse-n be\e. Cel slab se ]ngra=[. =i-alta piere.  ! Sulurile de la r[zboiul de \esut 640 Am dou[ fete: C`nd una se gole=te. 642 Am doi porci: Unul e slab. Dou[ fete-i joac[-n spate: Una sare.LUCRU DE M~N{ P`nza ]n r[zboi 639 O m[tu=[ ]mbr[cat[. Alta se tot descinge. Suveicat[. Tot pe lat =edea culcat[. =i altul gras.

649 Am o fat[: Pe unde ea calc[. 647 Dou[ lemne. Eu le-ndes. " 644 Baie1 cre\e Pe cote\e. Care-ncheag[ apele. Dou[ pene +i o mie de surcele. 648 Am o bab[ oarb[. 1 Baie — prescurtare de la baier[. . 645 Dou[ pl[=i lipite. +i ele ies. Pe=tele nu-l prinde. CINEL-CINEL Spata 646 Dou[ lemne Codolemne +i mai multe m[run\ele. Locul ]nghea\[.

656 |u=ti. 655 Am o p[s[ric[: V`=ti ]n cr`ng. 652 Iapa trece. M[\igu=ul dup[ ea. Intr[ pe rost1 repede. Trece sub poduri repede. 1 . printre gard. Marea-nghea\[. =op`rl[. 651 Felie de pepene. 654 P[s[rica ici-colea. V`=ti afar[. 653 +aica trece. format la r[zboiul de \esut ]ntre firele de urzeal[ ridicate de i\e =i cele r[mase jos (prin care se trece suveica ]n timpul \esutului).LUCRU DE M~N{ Suveica (suvelni\a) 650 Felie de pepene. 657 Peste ghea\[ Pe su-ghea\[  # Rost — aici cu sensul de spa\iu ]n form[ de unghi. C-un fir de iarb[ Legat de barb[. Dun[rea-nghea\[.

Mititel. . Face gardul frumu=el. $ CINEL-CINEL Printre ele C`nt-o ra\[. 663 Todirel. mititel. Mai lung[-i coada dec`t el. }ngr[de=te frumu=el? 660 Mititel-mititel. Acul 659 Ce e mic. Andreaua 658 Am o iap[: P`n[ n-o ]nh[mi de coad[. Nu trage. Cu buricul dup[ el. 661 Ce fuge mereu la vale +i-=i las[ ma\ele-n cale? 662 Ilie trece pe vale +i-=i las[ ma\ele-n cale. 664 Alecu\[ mititel.

E micu\ =i tot ]mpunge. 670 M`nz de fier. 673 Urechi are. Cu coada-mplete=te. Ham[t[ de coad[. dar n-aude.  % . Urm[ ]mpletit[ are. 667 Am o purcelu=[: Cu botul r`m[. La gard mereu ]mplete=te. Coad[ de fuior. 669 Am o capr[ alb[. 671 Luciu-lucior. +i cu =oldurile astup[.LUCRU DE M~N{ 665 G`nganie f[r[ suflare. Luciu str[luce=te. 666 Am un coco=: Cu ciocul urze=te. 668 Am un bou: Cu coada sparge. 672 Luciu luce=te. Cu capul drege. }i pun coad[ de fuior.

intr[ iar. ]nv`rtecu=. urze=te. Coad[ m[t[soas[: Mereu g[ure=te. CINEL-CINEL Degetarul 677 Am o c[su\[ Micu\[. & 674 Lunecu=. Nu rupe. 675 Intr[. . =i se-nnoad[ Chiar cu propria sa coad[. +i se leag[. iese. }n hain[-=i face culcu=. +i codi\a-=i las[-n dar! 676 A=chie lucioas[. +i are mai multe fere=ti Dec`t casele ]mp[ratului. C`rligele pentru ]mpletit ciorapi 679 Am cinci cai: Mu=c[ unul din botul altuia. 678 Am un b[\ de carne +i-i pui tichie de fier.

 ' Horbota (dantela) 681 Ce-i f[cut f[r[ nivideal[1? Foarfecele 682 Dou[ r[\i=oare C[lug[ricioare: Pe unde mergea.LUCRU DE M~N{ Andrelele. Dou[ scurte-nc`rligate. Malul se surpa. 684 Dou[ lungi al[turate. 683 Dou[ surioare Foarte t[ietoare: Pe unde trec ele. n[v[leal[ — trecerea firelor urzelii prin i\e =i spat[. Surp[ m[lurele. ]n ordinea cerut[ de modelul \es[turii. firul =i ]mpletitul col\unului 680 Cu cinci pari =i c-o nuia Lunge=ti gardul c`t colea. . 1 Nivideal[.

686 Am o vac[. Nu pa=te. Dou[ inele.! 685 Dou[ o\ele. t`rlic. }n p[dure cre=te. Vine la sate. CINEL-CINEL Foarfecele de tuns oi 689 Cine face s`ca-b`ca pe sub strai? Maiul de rufe 690 }n p[dure na=te. +i sub mal r[cne=te. P`n[ nu-i bagi de=tele ]n ochi. +ade un cui ]ntre ele. . 688 Dou[ babe-ntr-un buric Fac mereu T`rlic. 687 Dou[ a=chii +-un buric.

766. Vine acas[. Coteicu\[ — c[\elu=[ de v`n[toare. }n p[dure cre=te. lesoi. ghicit. Alatr[ p-o v`lcelu=[2. Face cioc-boc. O form[ asem[n[toare pt. 1 2 3 A h[p[lui — a m`nca repede. apuc`nd violent. ! Meli\a =i meli\atul 692 }n p[dure na=te. Face treapa-leapa. 693 Merge ]n p[dure. +i-n[untru nu-i nimic. 696 Latr[ c[\eaua nevestei ]n b[t[tur[ +i-i sar din\ii din gur[. 695 Pe-o movili\[ n[ltu\[ latr[ o coteicu\[3.LUCRU DE M~N{ B[=ica de s[pun 691 G`rgolic peste colnic. Vine la \ar[ +i h[p[luie=te1. nr. . 694 Am o c[\elu=[ clu=[.

+i din gur[ a\e-i cade. L[tr[toare ]ntreg satului pus[. 698 Cinel-cinel: C[\[lus[ Din p[dure-adus[. Nu latr[.! 697 Latr[ alba la r[scruce. 699 Am o c[\ea: P`n’ n-o iau de coad[. CINEL-CINEL .

. Ce mi-i da s[ nu te spui C-am v[zut izmene-n cui?1 C[ciula 701 Fedele= rotund. 1279. 1 2 O form[ asem[n[toare pt. nr. ARTICOLE DE TOALET{. pu=ca =i geanta. Cuma= — stof[. }n poal[ gurela=. PIEPT{N{TUR{. PODOABE !! Gluga 700 P[s[ric[ cu cucui. Bag[ p[ru-n fund. PODOABE VE+MINTE. ARTICOLE DE TOALET{. 702 Bucium rotund. PIEPT{N{TUR{. Str`nge p[ru-n fund. ghicit.VE+MINTE. 703 Putinei rotund. P[l[ria 704 }n v`rf cuma=2. Bag[ p[ru-n fund.

Trebuie omului numaidec`t. 706 +i-nv`rtit[. +i c`nd te crezi afar[. dar n-am m`ini. Sunt ]n[untru. +i f[r[ picioare? 709 Am o c[mar[ cu patru u=i: Pe una intri. scut pe v`nt.!" 705 Scut pe soare. E=ti tot ]n[untru. dar n-am cap. 708 Cine are un g`t f[r[ cap. +i se pune cu soarele-n pricin[. dar n-am corp. . Pantalonii 710 Intru pe-o u=[ =i ie= pe dou[. Dou[ bra\e. =i rotit[. Am m`neci. C`nd am ie=it pe cele dou[. Pe trei ie=i. CINEL-CINEL C[ma=a 707 Am trup. Am g`t.

715 Am dou[ leg[nu\e: Ziua-s plinu\e. Opinca =i noji\ele 716 Am o cas[ Cu c[priori deasupra +i coperi=ul dedesubt. Noaptea-s goale. . 714 Am dou[ albioare: Ziua-s pline. PIEPT{N{TUR{. ARTICOLE DE TOALET{. Ziua-s pline. Noaptea-s goale. Noaptea — golu\e. Opinca. +i ziua — cerc. De=i are dou[ picioare? !# Cureaua 712 Noaptea — =op`rl[.VE+MINTE. opincile 713 Am dou[ cov[\ele u=urele. PODOABE 711 Cine nu poate alerga.

folosit ca ad[post contra v`ntului (pentru vite). +i-am ]ngr[dit o poiat[ +i-o z[hat[1. Z[hat[ — perete de nuiele ]nvelit cu paie. F[cui ocol la vi\ei. Cizma (ciobota). +i mi-a mai r[mas o bucat[. CINEL-CINEL A\a de la opinci 718 M-am dus ]n p[dure +i-am t[iat o nuia lung[.!$ 717 Ra\[ Cu ma\ele Pe spate. V[rguii2 \ara cu ea. 721 Am dou[ =tiubeie=e: Ziua-s pline. 2 A v[rgui — a vergelui (a ]nt[ri ceva cu vergi ca s[ nu se rup[. Mai r[mase un cr`mpei. 1 . cizmele 720 Corb negru. 719 Am o nuia vergelea. }nghite ciolanul tot. Noaptea-s goale.

+i-apoi ]l m[rt[cii1. 723 Am dou[ surori: Toat[ ziua-alearg[. C`nd o sco\. 724 Ho\. PODOABE 722 Am o groap[ P`n[ la genunchi. PIEPT{N{TUR{. Cu sfori lega\i. Seara dup[ u=[ se bag[. 1 A m[rt[ci — a pune martacii (st`lpi de lemn ]ntrebuin\a\i ca material de construc\ie). !% Bocancii 725 Am doi fra\i. co\. b`r. Piciorul ]n cizm[ 726 Piele peste piele. C`nd o v`r. ARTICOLE DE TOALET{. La mijloc os. . 727 C-un pai de =ovar }nvelii o cas[ =-un co=ar. }nt`i ]l ]nvelii.VE+MINTE. H`r.

!&

CINEL-CINEL

Cizma ]nc[l\at[ cu ciorap de l`n[

728 Oala — piele de juncan, Varza — l`n[ de c`rlan1, +i c[rni\a de mocan.

Ciorapul
729 L`nosul Poart[ c[rnosul.

Cojocul
730 Am o p`nz[ lung[, lat[, Nici prin i\[, nici prin spat[, Numai din cu\it t[iat[. 731 Oaie b[l\at[, }n spinare purtat[.

M[nu=a
732 L`n[ peste l`n[, La mijloc e v`n[; V`na se zg`rce=te, L`na se cl[te=te.
1

C`rlan — miel ]n\[rcat.

VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{, ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE

733 Ce are forma m`nei +i tot nu-i m`n[? 734 Golu=ic[ ‘Nfloco=ic[ 

!'

Conciul
735 }ntr-un v`rf de deal Este-o potcoav[ de cal.1

Pieptenele
736 |and[r[2 turceasc[, Cine-o gici-o s[ tr[iasc[. 737 B`rnu\[3 de os, Duce porcii ]n jos. 738 Haidos-paidos, M`n[ porcii-n jos. 739 Cine are din\i mul\i, +i nu poate mu=ca?
O form[ asem[n[toare pt. luna nou[, ghicit, nr. 2114. |and[r[ — buc[\ic[ sub\ire =i lunguia\[, care se desprinde sau sare din lemn =i piatr[ ]n timpul cioplitului. 3 B`rnu\[ — diminutiv de la b`rn[.
1 2

"

CINEL-CINEL

Pieptenele cu din\i la am`ndou[ marginile

740 Sus p[dure, Jos p[dure, La mijloc E loc de joc.

Pieptenele =i barba
741 Am doi unche=i, Ce se trag de barb[.

Peria
742 Gogonea\a de purcea, Fugi de-aicea, vino-ncoa. 743 Motof`lc[ de purcea: |in cu m`na, Dau cu ea. 744 Totolina Umple m`na.

Briciul
745 Cosor de fier, D[ p[durea jos.

VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{, ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE

746 Cu un plug de fier Ar un munte de os. 747 Cal cu din\i de fier Pa=te muntele de p[r. 748 Am un boulean b[lan, Pa=te p[rul pe ciolan. 

"

Cercelul, cerceii
749 Usturime cu durime, C`nd mi-i pui ]mi pare bine. 750 }nc`rligat =i-ntortocheat, +i de urechi e ag[\at. 751 Drot ]nc`rligat, }n carne b[gat.

Inelul, degetul =i inelul
752 +ade F[t-Frumos Pe un cal de os. 753 Urdel-burdel, B[gat ]n coad[ de vi\el.

" 754 Frigarea de carne, +i puiul de aur.

CINEL-CINEL

Ochelarii
755 Sunt o =a, Pe care nu c[l[re=te nimeni; Sunt fereastr[, Dar nu la cas[.

Evantaiul
756 Am o g[in[: C`nd bate v`ntul, }ntinde coada.

CURTEA CASEI

CURTEA CASEI 

"!

Gardul
757 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui, Acas[ de m-aduse, P[zitorul cur\ii m[ puse. 758 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui, Acas’ dac[ m-aduse, }n hor[ m[ puse. 759 O sut[ fra\i, Unul l`ng[ altu-n=ira\i, +i unul de altul lega\i.

St`lpii por\ii
760 Doi boi t[v[luci, Nu-i dai nici pe mere, Nici pe nuci.

""

CINEL-CINEL

+opronul

761 Am patru fra\i, }ntr-o c[ciul[ b[ga\i.1

P[tulul, co=arul
762 C[ciula unchia=ului }n mijlocul b[t[turii. 763 Am o vac[: Iarna-i gras[, Vara-i slab[. 764 Patru oameni Poart[ to\i o c[ciul[.

P[tulul gol
765 Am un bou slab-slab; M[ uitai pe sub coad[-i +i-i v[zui m[selele.

1

O form[ asem[n[toare =i pt. p[tul, ghicit. nr. 764.

CURTEA CASEI

Lesoiul

1 

"#

766 }ntr-o v`lcelu=[ Latr[-o c[\elu=[.

Valeul 2
767 Lung[, cotrovit[, }n ea — nutre\ la vit[.

Pu\ul cu cump[n[ (f`nt`na)
768 Cioc`rlan mo\at Strig[ noaptea-n sat. 769 Sara, l`ng[ sm`rc, Hojma3 \`p[-un cocost`rc. 770 Am o g`sc[ potcovit[, Cu grumajii =oib`rloibi: Cu gura pahar cl[te=te, Multe boale cur[\e=te.
Lesoi — gr[tar de nuiele, pe care se bat =tiule\ii de porumb spre a li se desface boabele. 2 Valeu — jgheab de lemn, ]n care se a=az[ nutre\ul sau apa pentru vite. 3 Hojma — mereu, ]ncontinuu.
1

"$ 771 Am o ra\[ cioaic[ Boiac[, Cu grumazul cioi B`rloi, +i bea ap[ tulbure=te, Rar voinic care-o g`ce=te. 772 Am o vac[: Toat[ lumea o mulge, +i laptele ei nu se ispr[ve=te. 773 Ce e-nalt[, Cr[c[nat[, }nd[r[t cu juc[rele, +i-nainte cu ghizdele1. 774 Hoha-n sus =i hoha-n jos, Coada hohei c`t hoha. 775 Noaptea odihne=te, Ziua c`nt[re=te. 776 Ion lungu }i sp`nzur[ bumbu. 777 Ivan lungu }i pic[ mucu; Iv[neasa Scorburoasa.

CINEL-CINEL

1 Ghizdea, ghizd — ]mprejmuire care formeaz[ ]ngr[ditura unei f`nt`ni de la p[m`nt ]n sus.

. La popa-n gur[! 780 Vine-un cap de vulturoi. Toat[ lumea-o pup[-n gur[. . 779 B`zd`b`c.. 781 Am o vac[: Toat[ ziua bea ap[ +i nu se mai satur[.CURTEA CASEI Ciutura. G[le\ile pu\ului cu roat[ 784 Dou[ ou[ de sitar Intr[ popii-n posunar. ciutura ]n f`nt`n[ 778 C[ciula mutului }n fundul p[m`ntului. "% Cump[na =i ciutura 783 Urc[ mo=ul =i coboar[ Cu m[tu=a subsuoar[. Bu=tiubuc ]n fundul apei. 782 Am o fat[ de pandur[.

Alta zice: „Ai s[ st[m“."& CINEL-CINEL F`nt`na. ciutura =i cump[na 785 Una zice: „Ai s[ d[m“. 1 Sc`rcium — scr`nciob. leag[n. Alta: „Aidi ]n sc`rcium1 s[ ne d[m“. . Apa ]n f`nt`n[ 786 Oglinda cerului }n ad[postul p[m`ntului.

Boul 788 C`t a fost mic. }n patru tr`mbi\i tr`mbi\a. La mijloc – cotarg[1 cu f`n. C`nd m[ f[cui mai mare. Dealurile r[sturna. 1 Cotarg[ — co=arc[. Iar c`nd a ]mb[tr`nit. . Iar c`nd ]mb[tr`nii }mi veni chef s[ joc la hor[. }n cr`=m[ cu el juca.ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE "' Vita 787 La cap – furc[. C`ntai cu patru fluiere. p[tul. M[ purtai ]ntre dou[ lemne. 789 C`t fusei mic. La =ezut – sit[. Dup[ ce-a crescut mai mare.

CINEL-CINEL Boii ]njuga\i trec`nd r`ul 793 Un mort ]ntre doi vii Trecea printr-un viu ]ntre doi mor\i. P[m`ntul risipe=te. Dac[ cre=te. C`nd ar[. |[ri cuprinde. C[ dac[ s-ar da viul la vii. R[m`n numai mor\ii!“ Boii =i plugul 794 Doi ]nainte vii. }n joc sare. Unul la mijloc mort. Dac[ moare. C`nd face din el ciobote.# 790 P`n[-i mic. 792 C`nd suge. +i st[p`nul la urm[. +i zice viul dintre cei doi mor\i C[tr[ mortul dintre cei doi vii: „Nu te v`r] a=a avan. . La hor[ m-am veselit. 791 Abia dup[ ce-am murit.

Patru sp`nzurate.ANIMALE DOMESTICE Cel de la mijoc scormone=te. }napoi m[tur[. Face p[m`ntul de rode=te. sacii cu gr`u =i m[cinatul 795 Patru neteplii Duc patru sute de mii. +i le schimb[ numele +i r[m`ne albele. +i le duc la ]mp[ratul +i le taie-ndat[ capul. Doi se uit[-n cer. Vaca 796 Patru ]mpl`ntate. Doi se uit[ ]nainte. 798 Patru merg. 797 Patru-mpinge p[m`ntul. 799 }nainte furc[. . +i-o pleftur[. Patru stau +i vam[ dau. Patru d[ datoria. # Boii.

801 Am patru fra\i +i-mpu=c[ ]ntr-un corci1. vi\elul =i =u=tarul 802 Patru fee. +i patru pl`ng. 1 Corci — tuf[. Nihaha — numai dou[. g[leata.# CINEL-CINEL |`\ele vacii 800 Sunt patru =ipu=oare. +i nu se vars[. Pastafee. |`\ele vacii =i ale iepei 803 Caulea are patru. Stau cu gura-n jos. . Mulsul vacii 804 Zece str`ng. stufi=. +-un fiu. |`\ele vacii. +-un rastafiu.

809 M`ndru. #! Vi\elul 806 C`nd eram mic C`ntam din patru cavale. La mijloc cinci trag de patru. La ochi este luminos. ]nalt =i frumos. c`nd sunt mare. . Vi\elul din p`ntecele vacii 807 Opt picioare trec prin ap[ Patru numai mi se-adap[.ANIMALE DOMESTICE 805 Sus cr[pat[. Nu mai c`nt din nici unul. Calul 808 }n p[dure Cioca-boca. Jos cr[pat[. Acum. }n t`rg Mi-ho-ho +i acas[ Teapa-leapa.

+i \i-o spun =i n-o ghice=ti. +i-i a=a.#" CINEL-CINEL Urechi are. S`nge poart[. Calul =i =aua 810 Teleleaua pe c[rare. Cuciu-muciu pe spinare. 814 Pe s`nge st[. +aua (tarni\a) 811 G`sculi\[ chepto=ea. +i \i-oi ar[ta-o. +i-n ea nu-i s`nge deloc! . +i tot nu-i afla-o! 813 Hop pe =a =i lat-a=a. coarne n-are +i te poart[ ]n spinare. Bine te mai \ii pe ea! 812 }i =a.

819 Patru fug +i dou[-at`rn[. Unde ]ncet. c[l[re\ul =i =aua 820 Deasupra suflet. Dedesubt suflet. 816 Suflet — sus. 818 +ase am. Iar[ unghii dou[zeci =i patru. Suflet — jos. . Urechi patru =i ochi patru. }n patru umblu. unde mai iute. 817 Pe drum merge =i gr[be=te. ## Calul.ANIMALE DOMESTICE Calul =i c[l[re\ul 815 Treapa-leapa Pe c[rare. +i-n mijloc lemne uscate. Hingher-mingher Pe spinare.

Cuiul din potcoav[ 825 Ce se propte=te ]n cap. Enghel-menghel pe spinare. Tata ursu Dup[ d`nsu’. Tetea ursu Dup[ d`nsu’. Caii =i oi=tea 824 Un mort }ntre doi vii. 822 Tropa-tropa pe c[rare. Slatauzul dup[ d`nsul. Iapa =i m`nzul 823 Stropa-stropa pe c[rare.#$ CINEL-CINEL Calul =i c[ru\a 821 Dupa-dupa pe podele. Ca s[-\i intre-n t[lpi? .

C`nd ]n caftan. dar nu-i bou. O curc[ cu dou[ gu=i. Are copite. #% M[garul cu desagi 828 Pe valea lui Iv[nu=.ANIMALE DOMESTICE M[garul 826 E un dobitoc Foarte n[t`ntoc: Urechi lungi Minte nu are. Are cruce pe spinare. Oaia 829 Patru resteie Duc un car de f`n +i nu se f[r`m. 830 De pe deal pe deal — C`nd ]n =ub[. dar nu-i cal. 827 E sur. . dar nu-i lup. Are urechi. 831 Am un car cu teie-teie +i curmeie }n patru resteie.

St[ pe patru picioare +i ]n v`nt. ce e? CINEL-CINEL Oile =i ca=ul 833 Am o mie de lebede +i fac toate un ou. =i ]n ploaie. }mb`rligate. Berbecii c`nd se bat 836 Opt opintele +i patru izbele. . Pe v`rf de munte-a=ezate. Ghici.#& 832 Am o manta mare. Coarnele berbecului 835 }nc`rligate. Berbecul 834 Trece badea m`nios Cu cojocu-ntors pe dos.

Ciugur-mugur cel b[tr`n +ade jos =i bea tutun. Mii =i sute se cl[tesc. Opt opintesc. C[ciuli mii s-au ]mbulzit. #' Ciobanul =i oile 840 Ciogu-mogu-n cap cu stogu. Ciugur-mugur [l b[tr`n. Merg pe drum ]n=ir[\ele. Mii =i sute se cl[tesc. 842 Ciugur-mugur-mugurele. . Tot pe drum ]n=ir[\ele. Merge-n urma lor c`nt`nd. 838 Dou[-n dou[ se lovesc. 841 Ciugurele m[run\ele. Mii de mii Se scutur[. C`nd a stat =i-a chiuit. Patru-n patru s-opintesc.ANIMALE DOMESTICE 837 Patru bat. 839 Butur[ Pe butur[.

hal[ — dihanie. Halea1 — palea |ine calea.$ 843 Alunele ciugurele. C`nt[ mo=ul dup[ ele. monstru. +i ap[ nu bea. ciobanul =i c`inele 844 Ciugurele m`n`n\ele Merg pe drum ]n=ir[\ele. Vine-nd[r[pt iar c`nt`nd. Ciugur-mugur Bea tutun. CINEL-CINEL Oile. . Ciugur-mugur Dup[ ele. Ciugurele-m`n`n\ele Stau =i dorm. 847 Ce se ]nchin[ la ap[ =i nu bea? 1 Halea. Clopotul la oaie =i la vac[ 845 Ce merge la ap[ +i nu se adap[? 846 Merge la ap[ c`nt`nd.

$ Capra 849 Barb[ are.ANIMALE DOMESTICE 848 Strig[ ragur[ din m[gur[ +i gorgan1 din gaur[. Pop[ nu-i. S[ mulg[ m`nz[rile. Iedul 850 Am un pui de drac Cu doi din\i De grebl[-n cap. Vac[ nu-i. S-aduc[ c[ld[rile. |apul 851 Ce are barb[. . Coarne are. +i totu=i nu e b[rbat? 1 Gorgan — movil[.

Patru-mping. Ca s[-l scape pe cel cu un picior. Cel cu doau[ picioare }l apuc[ pe cel cu trei picioare +i-l arunc[ dup[ cel cu patru picioare. varza. Cinel piciorel: Cel cu patru picioare D[ s[-l m[n`nce pe cel cu un picior. Doi se miar[. Doi ascult[.$ CINEL-CINEL Capra. . 855 Unul ar[. Dou[ bourate +i-o f`\[itoare. Patru umbl[. 854 Patru opintoi +-un t`rn[cop. omul =i chirosteiul 852 Cinelu=-cinel. Doi se uit[. Porcul 853 Unu ar[. Unul d[ cu biciul ]napoi. 856 Patru opintitoare. +i-un co\ofling.

La bot ca pitacul. 862 Cine geme nebolind +i caut[ nepierz`nd? $! . Nu l-a durut. Caut[ ce n-a pierdut. Doi ful[i. La p[r ca acul. 858 Unul ar[. Butoi la mijloc: Uit[-te =i te mir[. 859 Turt[-n nas.ANIMALE DOMESTICE 857 +indil. C`rlig ]n coad[. G`nde=te-te =i ghice=te. Vara — ]n glod. 861 A gemut. Iarna — ]n pod. Doi se miar[. Patru umbl[i +i-un fi\ai-fi\ai. mindil. 860 Boier cu sapa-n bot Cat[ peste tot.

Ca s[ v[d de cai. Geme butea pe nevrute. Ci oastea lui Mihai. ]ns`ngerat. Dar nu v[zui cai. 1 Crunt — plin de s`nge. . Purceii scurm`nd 865 M-am suit ]n scai. Scroafa =i purceii 866 Beau boierii pe-ntrecute. — Tu de ce nu e=ti crunt? — De ce? C[ eu sunt afund.$" CINEL-CINEL Untura ]n porc 863 Iepura= Gola=. Cum de nu e=ti crunt1 +i c`t e=ti de-afund? 864 — Cimila=-la=. De unde e=ti isda=? — De pe cei mun\i Crun\i. Tot umbl`nd ca v`ntul +i r[scolind p[m`ntul.

$# Porcul =i lupul 869 H`ra1 baba Cutreier[ dumbrava. Dar titiri=c[ sf`rl[ 1 H`ra — boal[ lung[. Geme butea-n paie. +i-=i face cin[ din el. +i c`nd este la soare. 868 Am o butie mare. Ca dintr-un miel. Se adun[ o gr[mad[ de buticele.ANIMALE DOMESTICE 867 Beau boierii p`n’ se moaie. Porcul =i mu=tele 870 Titiri=c[ sf`rl[ Geme ]n mocirl[. Titiri=cu\ele pi=cu\ele Se dau de-a u\ele Peste titiri=c[ sf`rl[. Care tot se sparge. Vicleanul t[lh[ros Se pune jos +i r[pune Capul babei jos. .

Eu zic b`rr! Ea face h`rr! Eu zic b`rr! oaie la st`n[.$$ CINEL-CINEL Nu se poate da de-a u\ele Peste titiri=cu\ele pi=cu\ele. C[\eaua 874 Are tata o oaie laie +i-a f[tat doi miei ]n paie. C`inele =i m`\a 873 Prietenii de cas[ Umbl[ pe sub mas[. C`inele 871 Am un doroban\ Ferecat ]n lan\. R[u se mai sf[desc. +i ea face hap! de m`n[. +ade mo=u-n br`nci. c[tre st`nci. C`inele ciob[nesc 872 Prin v[i. C`nd se ]nt`lnesc. .

Suce=te must[\ile. 881 Nici tu furc[. }=i unge curelile.ANIMALE DOMESTICE 875 Este-o cuconi\[: }n piept poart[ noduri +i sare gardul Cu m`inile-n =olduri. $% Pisica 876 Mihai Sfarancioc +ade l`ng[ foc. }n l[bu\e gheare-ascunde! 880 Toarce. +i cic[ la tors s-a pus! 882 Giup`neas[ torc[toare. Ghem nu face. toarce. nici tu fus. . trec pe oriunde. Nici fus =i nici caier n-are. 879 Labe moi. 877 Care-i dobitocul Ce p[ze=te focul +i-=i spal[ cojocul? 878 Opinc[ neras[ Zoap[n[ prin cas[.

884 Cine toarce. Cameni\[ — vatr[ b[tr`neasc[.$& 883 +ade baba l`ng[ sob[ }mbr[cat[ ]ntr-un cop1. +i ciorapi nu face? CINEL-CINEL Pisica =i =oarecele 885 +oldic[-boldic[ Bate pe st`rcea-cot`rcea. 1 2 . 887 Iese timturugul Din huliup cacancea +i-ntreab[ de clopo\el. 886 Hodoli\[ Pe poli\[ +i m`\[ Pe cameni\[2. Dar st`rcea-cot`rcea Nu poate s[ bat[ pe =oldic[-boldic[. Cop — m[sur[ de capacitate de aproape un litru. format[ dintr-o platform[ de piatr[. +i tot toarce: horc-horc-horc.

hornul =i motanul 889 A venit ochiosu’ +i-a-ntrebat pe grosu’: — Acas[-i musteciosu? — }mi pare r[u c[ toarce. cuptorul =i =oarecele 888 Vine buhosul +i-ntreab[ pe grosul: Unde-i sprintenelul? Facere-i-a= felul! $' +oarecele. . Cojoace \-ar face.ANIMALE DOMESTICE Motanul.

dar ora =tie.% CINEL-CINEL P{S{RI DOMESTICE Coco=ul 890 La trup — pepene. F`\a-f`\a printre fete. 894 Rege nu-i — coroan[ poart[. }mpunge cu clon\u-n soare. Culeg`nd la pietri=oare. De r[sun[ to\i c`mpii. G[ina 895 Vine f`=na pe c[rare. N-are ceas. La coad[ — secere. La cap — pieptene. 891 La cap — pieptene. . La picioare — r`=chitoare. 892 C`nt[ badea-n zori de zi. 893 |up-\up-\up pe sub perete. La grumaz — co= cu gr[un\e. +i la coad[ — secere.

Mortul na=te pe viu. Pipota g[inii 899 }n[untru piele.P{S{RI DOMESTICE G[inile =i coco=ul 896 De la noi +i p`n’ la voi Merge nunta Cu cimpoi. . % G[ina =i oul 897 Ce se na=te ne]nsufle\it din ]nsufle\it. +i ]nsufle\it din ne]nsufle\it? 898 Viul na=te pe mort. Puiul 900 Ce iese din lucru +i se face fiin\[? Puiul ]n ou 901 Am spart ghea\a +i am sflat aurul. +i carnea afar[.

Ra\a =i r[\u=tele 904 Am o puic[ lainic[.% CINEL-CINEL Clo=ca =i motanul 902 Tandalica are mere. Curcanul 905 La cap — ciucurene. Tandalic vine =i cere. Motoloi vine =i fur[. Tandalica nu se-ndur[. Gungulica nu se-ndur[. Tandalic vine =i fur[. Motoloi vine =i cere. St[ cu coada-nvolburat[. chiscopainici. La picioare — r`=chitoare. b[lainic[. B[lainici. Chiscopainic[. 906 Am o pas[re rotat[. +i face ni=te pui=ori lainici. Chiscopainic[. . 903 Gungulica fierbe pere. Ca =i m[-sa: lainic[. b[lainic[. La trup — pepene.

ghicit. . Macul 909 Oastea unui crai }ntr-un v`rf de pai1. 910 S-a suit ]n v`rf de plai M`ndra oaste-a lui Mihai. spicul de gr`u. 1 O form[ asem[n[toare pt. 1014.GR{DINA CU FLORI GR{DINA CU FLORI %! Floarea 907 Ce tr[ie=te dup[ moarte. +i-altul vrea ca s-o tot poarte? Trandafirul 908 Am o m`\[ verde Cu ghearele ro=ii. 911 Oastea lui sultan-t[tar — }ntr-un v`rf de par. nr.

913 }ntr-un v`rf de be\i=or Am un frumos t`rgu=or. ciomag). V`rfu-i arde.%" 912 Ciutc[ Butc[. pe sfori. . 915 Sub o m[ciulie Locuiesc o mie. +i c`nd ne trezim ]n zori. 914 T`rgu\ }ntr-un v`rf de m[c[u\1. CINEL-CINEL Bujorul 916 Stejar verde. Zorelele 917 Coco\ate sus. Spunem: “Bun[ diminea\a!” 1 M[c[u\ — diminutiv de la m[c[u (b[\. Noaptea ne ascundem fa\a. La v`rf m[ciuc[.

+i nu-i m[r. Cu ou-n p[m`nt. . 921 Sus p[dure. }i cu p[turi ca pl[cinta. 919 Ro= e. Pl[cint[ nu-i. 922 Am o g[in[ verde.GR{DINA CU LEGUME GR{DINA CU LEGUME %# Ceapa 918 Ca=u-i. Jos prescure. +i nu-i om. P[turi sunt. La mijloc miezure. 920 }i un m[r ca m[rul. P[turi sunt. Pl[cint[ nu-i. Albu-i. }i cu p[r ca omul. M[r nu e. +i nu-i pl[cint[.

Alb ca zaharul. C`nd prind a te dezbr[ca N-am de ce m[ bucura. Jos muste\e. 926 Sus plete. ce-i acel? 929 Chele pe chele. CINEL-CINEL Usturoiul (aiul) 928 Ciumel-ciumel: Albu-mfomoiat. 924 Feti=oar[ Cu rochi\a ro=ioar[.%$ 923 La coad[ verde. +i la cap b[laie. La mijloc c[ma=e cre\e. 927 Cu picioarele ]n v`nt +i cu barba ]n p[m`nt. C[ ]ncep a l[cr[ma! 925 Am o doamn[ ]n c[mar[. G`=. . +i ustur[ ca \ipirigul. Cu cosi\ele afar[.

. Morcovul 934 Popa ]n c[mar[. +i pletele-afar[. P[trunjelul 936 +ede popa-n stran[. P[ru’ verde joac[-n v`nt. Capete sp`nzurate. Cu pletele-afar[.GR{DINA CU LEGUME 930 }n p[m`nt clocesc. 931 Capu-i alb. %% Funia de usturoi 932 Capuri sp`nzurate. }n p[m`nt scot pui. 933 Plete ]mpletite. La v`nt ]n=irate. }n pod aruncate. 935 Coad[ ro=ie sub p[m`nt. +i coada-i verde.

V`rfu-i arde. ghicit. Domnul — ro=u. 940 Stejar verde. 943 La o r[d[cin[ de lipan. bostan. Iute ca dracu’. . +apte b`te de mocan. Castravetele 942 V`r m`na prin frunze +i-apuc pe mo=u’ de buze1. 941 Ro=u ca focu’. 1028. 939 }ntr-un pomu=or Arde-un focu=or. chiperu=ul 938 Curtea — verde. Umbl[ vara prin gr[din[. nr. Ardeiul.%& CINEL-CINEL Cimbrul 937 Am o sit[ Rotosit[. 1 O form[ asem[n[toare pt.

ghicit. Varza (curechiul) 947 Am o fat[ tren\[roas[. bostan. . 949 Am un miel alb. 946 Poame cre\e Stau pe be\e. 950 De aici p`n[-n hotar Tot g[ini ]ntr-un picior. 1 O form[ asem[n[toare pt. ro=iile 945 Bucle cre\e Pe cote\e. +ade cu Vod[ la mas[. Cre=te-ntr-un picior. 948 Anghelu= C-un picioru=.GR{DINA CU LEGUME 944 Ce se na=te cu =treangul de g`t1? %' P[tl[gelele. Haine verzi P`n[-n p[m`nt. nr. 1017.

955 Ulcioru=. G`sc[ alb[-ntr-un picior. 954 Rostogol }ntr-un ocol. 957 +aptezeci de haine are F[r[ vreo ]ncheietoare. Ca o barz[-ntr-un picior. 952 Trupul. P-un picior stau totdeauna. Bulcioru=. capul mi-e totuna. . bra\ de r`u ab[tut =i secat. Priponit[ pe r[zor. g`rl[. 956 Culmeciu-culmeciu: |ur\urel ]ntr-un picior. CINEL-CINEL 1 R[stoac[ — loc unde o ap[ este pu\in ad`nc[. +ade ]ntr-un picioru=.& 951 Hotrocol Prin ocol. Curte verde-ntr-un picior. 953 +ade baba pe r[stoace1 }ntr-o sut[ de cojoace. C[m[=i am nenum[rate +i le port toate-mbr[cate.

Ridichea 961 Alb[-i albuie. & Varza. omul =i capra 960 Strig[ cel c-un picior Pe cel cu dou[. — ceap[ nu-i? . pom nu e. Coad[ are. — m[r nu-i. dar ca= nu e. Cre=te-n p[m`nt. Frunz[ are. Limb[ n-are. =oarece nu e. C[-l m[n`nc[ cel cu patru. La un loc cu seu de oaie. sare linge. s[ vin[. Sfecla 962 Ce-i ro=u. Dar o taie +i-o despoaie +i-o a=az[ ]n copaie.GR{DINA CU LEGUME 958 C`rpitur[-n c`rpitur[ +i nu-i nici o-mpuns[tur[! 959 }nfoiat[ +i umflat[.

965 Pusei una. CINEL-CINEL Cartofii (barabulele) 964 M[ dusei ]n p[durice. G[sii nou[zeci =i nou[. tufa cu nuiele. 966 G[ina verde. nr. Ca bobicea s[ mai ou[1. Luai nou[. 1 Forme asem[n[toare pt.& 963 +ade Iuda ]n c[mar[. ghicit. . Pusei dou[. nr. +i ou[le galbene. 1057 =i pt. butucul de vi\[ c`nd se taie. Pusei dou[. Aflai ou[ de bobice. Cu flendurile afar[. ghicit. G[sii nou[. G[sii dou[. Pusei nou[. 967 Am o clo=c[ — }n p[m`nt cloce=te }n p[m`nt scoate pui. 1891. L[sai dou[.

GR{DINA CU LEGUME 968 Sus — p[dure. rascote. 973 +ade baba pe arac +i-=i \ine boabele-n sac. N-are nici picioare. P[ copaci se suie. 1 Rasca — de la rasc. Jos — prescure. C[-i cad din\ii ]n \[r`n[. 972 T[nd[li\a M[nd[li\a C`rcei Toboli\a. 971 Rasca1 Prasca S-ar sui la cer. Pe arac se urc[. 970 Alb[ p[s[ruic[. +i-i at`ta de b[tr`n[. N-are aripioare. . &! Fasolea 969 P[s[ruie-ruie. rancote (vreascuri). Dar n-are scar[.

}nt`i cu flori se g[te=te +i pe urm[ rode=te. Toamna te nutre=te.&" 974 P`n[ s[ se coac[ miezul. Pomul 979 Prim[vara te vesele=te. De ce-i m[n`nci coaja? 975 }n buzunarul Stoichii Stau cerceii Voichii. Vara te umbre=te. . 976 Cercelu=ul doamnei. Livada 978 Mireas[ frumoas[ +ade l`ng[ cas[. St[ ]n fundul oalei. CINEL-CINEL P[st[ile de linte 977 Pungi Nu prea lungi Cu b[nu\i Tot m[run\i.

. +i-n vi\el — alt vi\el. +i iarna gol despuiat. 981 Jos sub\ire. &# Altoiul 982 Un om cu capul t[iat |inea p-un mort ]n bra\e. Sus tufos Face dem`ncat gustos.“ Iar cel cu capul t[iat ]i zice: „S[ nu te temi. Poftim de ghice=te. 984 Ghici ghicitoarea mea: Am o vac[ cu vi\el. 980 Este-un om ciudat.. am s[ mor!!. c`t eu tr[iesc“. Cel mort striga: „Vai de mine.GR{DINA CU LEGUME Iarna te-nc[lze=te. Vara-n cojoace-mbr[cat. Pruna (perja) 983 Murgana o fat[ pe Rujana.. Rujana — pe B[lana.

Sus tufos. Para (pr[sada) 988 Am o iap[ gras[: P`n[ c`nd nu-i rup coada. . Care c`nd ]l bag ]n grajd }i smulg coada. C`nd =i vi\elul ]n ea. nr.&$ 985 Am o vac[ a f[ta. Ro=iele. ghicit. 1 O form[ asem[n[toare pt. Frumu=ele. par[. }nc[ e a f[ta? 986 Am un cal. +i mai multe m[run\ele.1 CINEL-CINEL M[rul 987 Jos sub\ire. 988. Dar cum s[ nu fie a f[ta. +i mai multe g[lbinele. Nu intr[ ]n grajd.

}n[untru un oscior. +i dulce ca mierea? 991 }nalt c`t casa. }n m`n[ un be\i=or. Tot ]mbr[\i=a\i crescu\i. &% Nucul 990 Ce e nalt c`t casa. miezul nucii 993 Patru fra\i. }n tot oul pui. Cu penele-n drum. Lucitor. Rotunjor. gemeni n[scu\i. Verde ca m[tasa. }n toat[ creanga ou. 992 Am un p[un. Nuca. Verde ca m[tasa +i amar ca fierea.GR{DINA CU LEGUME Cirea=a 989 Ro=ior +i mic=or. .

Prin=i la joc }ntr-un cojoc. hurduc. Iar afar[ am[r`t[. 994 Patru fra\i }ngem[na\i. Dinl[untru ]ndulcit[. 996 Am un bordei Cu patru vi\ei. }nveli\i ]ntr-un cojoc. Nu vezi vi\eii. 1 T[buie\ — t[b`ltoc (s[culte\). 995 Patru fra\i ]ntr-o c[ma=[.&& CINEL-CINEL Oric`nd ]i vezi la un loc. P`n[ nu spargi bordeiu. Cu patru b[ie\i. 997 Am un t[buie\1. }ntr-un burduh. . Nucile-n sac 998 Hurduc.

1000 Cum ]i rupi hainele. 1001 Cine se na=te-nf[=at? 1002 Este un om cam ciudat: Vara-n cojoace-mbr[cat. . }i verde — dar nu-i brad. despuiat. cucuruzul) 999 Cum ]i rupi \oalele. +i iarna gol. Are copii — dar nu-i om. El r`de. PLANTE AGRICOLE +I TEXTILE) &' Porumbul (p[pu=oiul. }\i arat[ din\ii. Cu cojocu-ntors pe dos. 1004 Iese mo=ul din r[goz. B[tr`nel — Cu must[\i negre. 1005 Tinerel — Cu must[\i albe. 1003 }i ]nalt — dar nu-i copac.C~MPUL C~MPUL (CEREALELE.

+i dedesubt p`rhai\[2. P`rhai\[. ghicit. 1744. O form[ asem[n[toare pt.' 1006 +inel-=inel: Merg pe drum.1 1007 Trei sute de fra\i Galben-ro=ca\i. }i smulg penile. +i ou[ g[ina. nr. Din ei peste noapte |i-o da vaca lapte. pe=te. ]ns[ nu e drum. CINEL-CINEL +tiuletele de porumb 1008 Deasupra h`rtie. ]ns[ nu-s peni. }n pod aruncat[. Prind un pui. 3 Bot[ — b`t[. }i m[n`nc carnea. dup[ coacere se deschide la v`rf l[s`nd s[ ias[ un praf brun-ro=cat sau g[lbui-]nchis. 1009 Bot[3 mazarat[. ]ns[ nu-i pui. }n mijloc praf. mai t`rziu m[slinile =i brun-ro=cat[. Iar porcul — sl[nina. 1010 B[\ aurit. nu-i carne. Pe-un b[\ aduna\i. }n pod azv`rlit. prahai\[ — ciuperc[ av`nd carnea alb[ c`nd e t`n[r[. 1 2 .

Ca s[ scape de morm`nt.C~MPUL 1011 Am o furc[ cu fusele pline: Fusele de n-ar fi Oamenii ar pieri. via\a mi se duce. +i cel de pe urm[ e cel mai gras. 1013 De pe c`mp eu vin ]n =ur[. +i din =ur[ ]n hambar. S[m`n\a 1016 Cinel-cinel: Se-ngroap[ ]n p[m`nt. 1015 Am dou[zeci =i patru de purcei: Suge unul de la altul. Spicul de gr`u 1014 }ntr-un v`rf pe pai +ade oastea unui crai. ' Gr`ul 1012 }nalt c`t casa. +i-n v`rful spicului Firul m[rg[rintului. Verde ca m[tasa. . Afar[ dac[ ies.

Din |arigrad adus. 1020 Trece mo=ul peste gard +i r[m`ne sp`nzurat. .' CINEL-CINEL Dovleacul (bostanul) 1017 Ce se na=te cu =treangul ]n cap? 1018 Pe dealu’ rotat +ade mo=u’ bosumflat. 1025 Am un butoia= Plin cu copila=i. 1019 Pe valea lui Baibarac +ade Vlad mort =i umflat. 1023 Cine se t`r[=te ca =arpele +i-=i face cuib ca iepurele? 1024 Am o cas[: F[r[ u=i. 1021 Pe un v`rf de deal Stau mo=negii de m`n[. }nl[untru plin[ de b[ie\i. Sub lai\[ pus. f[r[ fere=ti. 1022 Hurduz-burduz.

De nu pot s[-l duc. Plin de vi\ei. 1032 Ce este: Aduni ghemele +i r[m`n a\ele? '! . 1028 Bag m`na prin frunze +i-apuc pe mo=ul de buze. 1030 Am un bou galben-ro=cat. Ca o floare. Mo=u-n deal. 1031 Din surcea — nuia. Toat[ vara ]l \in legat.C~MPUL 1026 Am un bordei. Din nuia — butuc. Nu se v[d vi\eii. 1029 Baba-n vale. Ca un bu=tean. P`n[ nu sparg bordeiul. +i toamna se sparge de gras. 1027 Am un coticior Plin cu m`nzi=ori +i n-are u=[ nic[ieri.

1034 Bl[ni ]ngrop. belea. Ghizduri verzi.'" 1033 Hop ]ndop. A\e-ntinse. Bl[ni1 ]ngrop. Urdubela2 priponit[. 1035 Pui pan[ +i iese ghem. lubeni\a) 1037 Hop-hop. Gheme str`nse. CINEL-CINEL Pepenele (harbuzul. . Malul ro=u. Ghemuri str`nse. 1 2 Blan[ — sc`ndur[. Urdu-belea — pacoste. 1036 Sub o foaie de lipan St[ ascuns un moc`r\an. Tei ]ntind. Surcele-ngrop. Gheme-adun. A\e-ntinse.

1040 Este o balt[ Cu malurile verzi. Untul nu se vede. 1041 Sus — verde. +i pietrele — negre. M`ncai =i b[ui. +i de un crucer Cump[rai. 1039 Am o f`nt`n[: Apa e ro=ie. La mijoc — flac[r[ de foc. Cu apa ro=ie. 1044 Ciumel-ciumel: M[ dusei la t`rg. Jos — verde. +i oasele negre. 1043 Pielea verde. 1042 Hurdubel[ Priponit[. +i-n cap — comanac. +i cu pe=tii negri. Pere\ii — verzi. Carnea ro=ie.C~MPUL 1038 Str[chinu\[ verde. '# .

Acolo-a putrezi. ce-i? Am un bou: }n funie na=te. . }n funie cre=te: De nu l-]i cl[ti. +i-n[untru — o mul\ime de c[lug[ri. 1046 Capul. 1047 Am o m[n[stire verde. 1048 Cimu ce-i. CINEL-CINEL Floarea-soarelui 1049 Care floare Parc[-i soare? 1050 }ntr-un v`rf de g`rni\[1 — Un ocol de r`=ni\[.'$ 1045 Am o ulcicu\[ cu miere La cumetri\a ]n buruiene. La p[m`nt ]s totdeauna. 1051 P[l[rie-mbumburat[ Numai c[tre soare cat[. f[r[ ferestre. trupul mi-i totuna. F[r[ u=i. 1 G`rni\[ — varietate de stejar.

1055 Am o ciotu\[ De tei +i-amiroas[ A bumburei. 1054 A vorbit un ]mp[rat C-un alt ]mp[rat S-adune la p[dure Copaci usca\i cu frunza verde. 1053 Butucel frumos. +i fiecare buzunar Are c`te =apte bani =i jum[tate. 1056 Am =apte fete. '% . +i fiecare fat[ are =apte fuste. Curge din el =i s[n[tate.C~MPUL Vi\a de vie 1052 Pe valea lui Terteleat Legai verde pe uscat. +i fiecare fust[ are =apte buzunare. +i veselie. +i nebunie.

'& CINEL-CINEL Butucul de vi\[ c`nd se taie 1057 M[ dusei ]n deie. 1060 Am o fat[ buboas[-buboas[. L[sai dou[. Luai nou[. Ce-i? 1059 Chipul meu e tot bubos. +i la mas[ sunt primit. Chiar de-mp[ra\i sunt cinstit. Crengu\[ de busuioc. +i nu-s la nimeni sc`rbos. +i g[sii un chenar cu ou[. +ade cu Vod[ la mas[. Strugurele. . S[ caut dou[ resteie. Siminoc Cu siminoc. Nu g[sii resteie. 1 Dimirlie — veche m[sur[ pentru cereale. Mare veselie. bani\[. Ca chenarul s[ mai ou[. poama 1058 Dimirlie1 Cu dimirlie.

La domni pe mas[. M`na o rupe. Pruncii cre\i la cap. +i vi\elei — tot a=a. 1067 Mama-i verde. Tata uscat. 1 Borzos — zb`rlit. '' Haragul.C~MPUL 1061 Am o g`sc[ buboas[ +ede cu Vod[ la mas[. Tata-i uscat. Piciorul o calc[. +i copiii — dulci. zbor=it (despre p[s[ri). 1063 Ciumel-ciumel: G[in[ borzoas[1. frunza vi\ei =i strugurii 1066 Mama verde. 1065 Soarele o coace. 1064 G[inu=[ porumbac[. 1062 Vacii mele-i a f[ta. Gura o bea. . De coad[ sp`nzurat[.

C`nepa 1070 Ce ]nfloare =i nu se coace +i ]nfloare =i se coace? 1071 Strig[ Petri=or Din coti=or. Sora mea zgrimburat[. C[ de c`ine Nu se teme1. +ade la masa-mp[ratului. nr. Sor[-mea ]mb`rligat[. Frate-meu. nev[stuic[. . strugurele =i vinul 1068 Tata lung. CINEL-CINEL Haragul. 1 Forme asem[n[toare pt. ghicit. mama lat[. Frate-meu nebunul satului. S[-l apere de g[ini. nr. mama lat[. +ade cu ]mp[ratul la mas[. 1789. Cu cojoc de lemn ]mbr[cat. 1678 =i pt. vi\a. r`m[. 1069 Nenea lungu. ghicit. nebunul satului.

De c[ma=[ s[-l dezbrac. . 1 H`ldan — firul de c`nep[ plantat =i recoltat special pentru s[m`n\[.C~MPUL H`ldanul de c`nep[ 1  1072 +ade mo=ul f[c[le\ Cu c[m[=ile pe b[\. }l murez pe mo= ]n lac.

1074 Lelea Safta cea buzat[ E-o d[dac[ minunat[: Cre=te-n \arin[ =i-n lunci Zeci =i zeci de mii de prunci. . +i din lanurile toate Buruienile le scoate. Face treab[ de voinic. CINEL-CINEL MUNCI AGRICOLE Sapa 1073 La o margine de lunc[ Nedelcu\a se arunc[. Oticul 1 1075 Cum e el a=a de mic. 1 Otic — aici cu ]n\elesul de s[p[lig[ (sap[ de propor\ii mici folosit[ la t[iatul buruienilor din lan).

Tot r[stoarn[ =i d[r`m[? 1079 Ce fiar[ cu limba r`m[. Abia-l mi=c[ al\ii doi. +i coarnele-n aer. 1081 Am un bou-bourel. cre=tet. Ghelbuia gogoa=[ }naintea lui Musta\[. +i cu spatele d[r`m[? 1080 Am un bou: Trupu-afar[ Limba-n p[m`nt. 1078 Ce hiar[ ]ncornorat[ Umbl[ cu gura c[scat[ +i numai cu limba r`m[. \ugui — v`rf de deal sau de munte. 1077 Opt ]mping[tori. v`rful ascu\it al unor obiecte. Doi fluier[tori. +-un \u\ui1 dup[ ele. Are coarnele-napoi. . pisc. Dou[ sc`r\`iele.MUNCI AGRICOLE Plugul 1076 Opt opintele. ! 1 |u\ui. La f[ptur[ frumu=el.

" 1082 Am un pe=te: }n =ezut sclipe=te, Patru boi abia-l cl[te=te. 1083 Porumb v`nat, Cu clon\u-n p[m`nt. 1084 Iepure-mp[nat1, +arpe potcovit, Porunc[ de domn, Me=te=ug de om. 1085 Un v`n[tor, Un strig[tor +i doi tr[g[tori.

CINEL-CINEL

Aratul
1086 M[ suii ]n deal, S[ v[d al meu cal. Nu v[zui calul, Ci v[zui v`ntul, R[sturn`nd p[m`ntul. 1087 M[ suii ]n deal ]n cuc[2, M[ uitai ]n vale-n lunc[, V[zui v`ntul R[sturn`nd p[m`ntul.
1 2

}mp[nat — ]mpodobit. Cuc[ — deal ]nalt =i izolat.

MUNCI AGRICOLE

Boldul str[mur[rii
1088 }ntr-un v`rf d-anin — Pu\inel senin.

1 

#

Biciu=ca
1089 Am o g`sc[ cioant[-boant[ Cu grumajii ciob`rlan.

Brazdele
1090 Pe valea lui Marmarac Se dau porcii peste cap.2 1091 Pe valea lui Maimarac Se dau turcii peste cap.3

Tractorul
1092 Am un cal rotund, bordoc4 +i m[n`nc[ numai foc,
Str[murare — b[\ ascu\it sau pr[jin[ cu v`rf de fier, cu care se ]ndeamn[ vitele la mers; nuia lung[, varg[. 2,3 Forme asem[n[toare pt. t[v[lug, t[v[lugi, ghicit. nr. 1105, 1107; pt. moar[, ghicit. nr.1189 =i pt. sacii la co=ul morii, ghicit. nr. 1201. 4 Bordoc — ro=iatic-]nchis.
1

$

CINEL-CINEL

Iar c`nd ]l pornesc la drum Sfor[ie =i-arunc[ fum.

1093 Bivol negru a sc[pat Diminea\a de la sat, Pan[ seara-n lung =i-n lat Dealul mare l-a zg`rmat. 1094 R`m[ porcul f[r[ via\[ Cu trei r`turi dintr-o dat[. 1095 Badea Ghi\[, c`nd lucreaz[, Sufl[-n pip[ =i fumeaz[. Nici nu-l po\i urni din loc P`n[ nu-i ia pipa foc. 1096 Iarb[ nu pa=te, Bici nu cunoa=te, Da’ c`nd ar[ +apte pluguri car[. 1097 F`n la iesle n-a m`ncat, +i c`t zece a lucrat. 1098 Duduie ca aeroplanul, Dar ]n nori nu se ridic[, +i r[stoarn[ b[r[ganul. Ia ghici\i, cine-i vultanul?

MUNCI AGRICOLE

Tractoristul pe tractor
1099 F[r[ =a, pe-un cal c[lare, Diha-diha pe ogoare. 

%

Sem[n[toarea
1100 Diminea\a c`nd se scoal[ Ia un sac de boabe-n poal[ +i porne=te pe ogoare S[ dea brazdelor m`ncare. 1101 Leli\a c-un sac ]n bra\[ A plecat de diminea\[, S[ hr[neasc[ pe v`lcea Cu gr[un\e o tarla.

Grapa (boroana)
1102 Un arici s[lt[re\, Umbl[ dup[ plugule\.

Plugul =i grapa
1103 R[stoarn[ str`mbul, Piapt[n[ din\atul.

& 1104 Lup t[p[l[gos Coboar[ pe munte-n jos.

CINEL-CINEL

T[v[lugul (v[l[tucul, valul), t[v[lugii
1105 Pe valea lui G`nsac Se d[ ariciul peste cap. 1106 Mo=u Gheorghe-nceti=or Se d[ tumba pe ogor. 1107 }n valea lui pitpalac Se dau ur=ii peste cap.

Ogorul
1108 Am un =arpe cu ciulini, Doarme furi=at ]n spini, }nvelit p`n[ la br`u, +i-mi m[n`nc[-un stog de gr`u.

Roata de udat
1109 Hurduc, burduc, Umplu s`nu’ +i m[ duc.

MUNCI AGRICOLE

Bulg[rele de p[m`nt
1110 Bumburel rostogol, N-are stare pe ogor. 

'

Holdele
1111 De aici =i p`n’ la munte — Numai p[turi a=ternute.

Secera
1112 Retevei de tei Pe miri=te de mei. 1113 M[tu=ic[ chercheri\[, Cu din\ii de veveri\[, Cu mijlocu-nc`rligat, Cu coada de lemn uscat. 1114 G`rni\[-pov`rni\[, Cu din\i ca de ceperi\[1. 1115 Am o c[\ea cu gura de fier +i cu trupul de lemn. 1116 Og[rcu\[ neagr[, Peste c`mp alearg[.
1

Ceperi\[, cepar — sfredel mic pentru dat cep la butoaie.

 1117 Am o scroaf[ mangoli\[ Cu din\ii de veveri\[, Cu coada de lemn uscat. 1118 Cinci ]n br`nci, R`njita-nainte.

CINEL-CINEL

Snopul
1119 Nou[zeci =i nou[ de fra\i, C-un singur br`u lega\i. 1120 Am un om mic, gros =i scurt +i str`ns pe l`ng[ p[m`nt.

Miri=tea
1121 Mii de mii de ochiurele Se uit[ noaptea la stele.

Aria
1122 }ntr-o tav[ spoit[ +ade-o nuc[ cur[\it[.

MUNCI AGRICOLE

Parul ariei (=teaj[rul)
1123 Slav[ Sf`ntului |ine =i el umbr[ p[m`ntului. 

Aria =i parul
1124 Strachin[ sp[lat[, }n fund un cui poart[. 1125 }ntr-un taier sp[lat — Un par ]mpl`ntat. 1126 Nalt =i sub\irel, Lat[ l`ng[ el.

}mbl[ciul 1 (]mbl[ceul)
1127 Dou[ lemne-hodolemne, Cu grumazul tot de piele. 1128 Dou[ lemne-hodolemne, +i la mijloc br`u de piele.
}mbl[ciu — unealt[ agricol[ rudimentar[, format[ dintr-un b[\ gros, articulat cu o pr[jin[, cu care se b[tea recolta de p[ioase pentru a ob\ine semin\ele.
1

 1129 Dou[ noaje-ngenuncheate, Un ciocan =i jum[tate.

CINEL-CINEL

}mbl[titorii
1130 Unu’ \ine, Unu’ st[, Unu’-n cump[n[ se d[. 1131 Doi stau, Doi dau, Doi se mir[, Doi se-nchin[. 1132 Doi izbesc, Doi lovesc, Iar o mie p[timesc.

Batoza
1133 Am o vi\[ n[zdr[van[, St[ culcat[ ]n poian[; Nu-i nici vac[ =i nici taur, Iar pe n[ri ]i curge aur.

Combina (combaina)
1134 Cose=te, dar nu e coas[, Taie-taie, aur vars[.

1139 Am ni=te cai gra=i +i ni=te iepe slabe: Iepele slabe sar gardul. Dar b[lan nu vrea. 1138 B[lan sare peste gard. Dimerlia (bani\a) 1140 A=chiu\a bradului. . cine este Fl[m`nzil[ din poveste? De i-ai da un c`mp de gr`ne. Dar galben r[m`ne.MUNCI AGRICOLE 1135 Cine-i oare. Tot fl[m`nd mereu r[m`ne. Caii gra=i cad jos. M`ndruli\a satului. ! Gr`ul =i pleava. v`nturatul 1136 Cimurce-i. ce-i? Am dou[ ra\e: Una zboar[ peste cas[. Una nu poate de gras[! 1137 B[lana sare peste gard.

Coasa. 4 Pag — cu pete albe pe cap sau pe trup. F`\a-f`\a Prin costi=. C`nd ajunge-n drum. Care tot c`mpul alearg[. +i to\i stau sub un clop2. Mult f`na\ alearg[. care serve=te ca unitate de m[sur[ pentru cereale sau pentru transportatul =i p[strarea acestora." CINEL-CINEL St`lpii la oboroc 1 1141 Sunt patru fra\i. Numa-n tufi= nu se bag[. 1 . Oboroc — vas mare. st[. \intat. monoton. 1146 Am o vi\elu=[ pag[4. 1144 C[\[lu=[ =arg[. tot ]ntr-un fel. oblu. 3 Otova — uniform. 1143 I\a-i\a Prin p[i=. 2 Clop — p[l[rie. 1145 Cinel-cinel: Tot c`mpul alearg[. cositul 1142 C[\elu=a livera Pa=te c`mpul otova3.

# Urma coasei pe cosiri=te 1154 De la noi +i p`n’ la voi — . 1152 O pornir[ =tiucile Ca s[ pasc[ luncile. Pe c`mpii gone=te. 1148 Mi=-mi= Prin p[i=. Dumbrava o culc[. 1150 Curelu=[ brav[ Peste c`mpul de otav[. 1149 F`=-f`= Prin p[i=. sclipe=te. 1151 +tiuca din balt[ s-arunc[. 1153 Luce=te. Paci-paci Prin copaci. Haci-haci Prin copaci. Reteaz[ tot ce-nflore=te.MUNCI AGRICOLE 1147 N[p`rc[ neagr[. Vara pe c`mp alearg[.

nr. nr. 1 Forme asem[n[toare pt. ghicit.$ CINEL-CINEL Tot cu\ite R[scu\ite. 2030. ghicit. 1486 =i pt. ecou. Gresia (cutea) 1156 Ghici ghicitoarea mea: Cine d[ la altu’ ce n-are el? 1157 Dau Ce n-am. Mama-ng`n[ Prin gr[din[1. clopotul =i toaca. Pologul 1158 De la noi +i p`n’ la voi — P[sat V[rsat. . Coasa =i grebla 1155 Tata rage Prin p`rloage.

. 1 Zim\i. % Furca la f`n 1160 Cumetri\[ Nepiept[nat[ +ade mereu sup[rat[. Dar are coarne de \ap. +i vara jos.MUNCI AGRICOLE F`nul 1159 Iarna sus. Vulpe nu-i. 1162 Din\i frumo=i =i zdraveni are. Grebla 1161 La o cas[ cu trei r[chi\i Este-o fat[ cu trei ghim\i1. +i nicic`nd gura n-o doare! |[poiul 1163 N-are cap. Dar are coad[. Eu o piept[n +i p[ru-i cade.

1168 }n cap[tul satului — +licul2 f`rtatului. 1166 Am un mo=: De tare ce s-a umflat. purtat[ de domni =i boieri. i=lic — c[ciul[ de blan[ sau de postav. rotund. boghia) 1164 La un deal rotilat1. 1169 }n mijocul c`mpului — C[ciula voinicului. c[pi\a.& CINEL-CINEL Stogul (claia. +ade-un mo=neag bor\o=at. +lic. Numai cu un os. ]ndoit. 1167 Nenea cel gros. iar mai t`rziu de negustori =i l[utari. C`t casa s-a ridicat. Stogul cu br`u 1170 Pe cel c`mp rotat +ade mo=ul bosumflat. ]ncovoiat. 1 2 . Rotilat — ]n form[ de roat[. 1165 Pe dealul rotat +ade mo= Mohor umflat.

' . Iarna tot cu nasul ]n paie =ade. +i burt[ n-are nici un dram. Smulge =`ra toat[.MUNCI AGRICOLE C`rligul de smuls paie 1171 Am un bou. 1172 Am un bou c-un dinte. +i de gras e ca un par. dar tare.

Pe mare aruncat[. 1176 Am o g[in[ Cu mo\ul de f[in[. Jos chisc. +i la mijloc bort[. Moara 1177 Me=te=ug de om. 1174 Turt[ peste turt[. 1 Pisc. +i la mijoc urd[. Maz[re v[rsat[. 1178 Sus chisc1. . CINEL-CINEL MOR{RIT R`=ni\a 1173 Lat[ peste lat[. 1175 Turt[ peste turt[. Cas[ ]ncheiat[. Porunc[ de domn.

Pe la p`ntece Cu desc`ntece.MOR{RIT Printre chisc. Cu grumazii =ob`rloi. De ascultat te ascult[. 3 Merge. ciucure. Pentru ori=icine preg[tesc. ghemule\.  De la motocel — canaf. +i tot pe locu-i! 1182 Cu ap[. }n clon\ Cu nou[ core\e2 de orz. echivalent[ cu aproape un hectolitru =i un sfert. M`ncarea pe limb[ eu nu o primesc. Core\ — unitate de m[sur[ pentru capacitate. 1183 Merge =i nu merge. 1181 Mere3 de c`ndu-i. Pe la n[ri Cu lum`n[ri. 1180 Am o g`sc[ =oaic[ Boaic[. 1 2 . Mo\ochisc. Pui de ra\[ motocea1. cu v`nt =i cu foc tr[iesc. Voi zice\i c[ nu-i a=a? 1179 F`\a-f`\a Cotof`\a. ]ntrebuin\at[ mai ales la cereale.

De-aia se baleg[. Ra\[ potcovit[. De ce-o m`i. 1187 Am o vac[ pl[vi\[: Pe la coade cu iscoade. 1 2 . Cu talpa-n ap[ st[. Mo\ul de f[in[. f[tat ]n luna aprilie. La tot satul d[ hran[. 1188 G[in[ sein[3. G`sc[-nsovonit[. 3 Sein — de culoare cenu=ie. 1184 Am o vac[ priian[1. Ce-i dai ]\i d[. 1186 Am o vac[ neagr[ Cu \`\ele-n spate: Toat[ \ara }i m[n`nc[ zara2.CINEL-CINEL Face vorb[ mult[. 1185 Am o vac[. Priian — cu pete sau dungi albe. Pe la p`ntece Cu desc`ntece. Zar[ — lichid albicios =i acri=or care r[m`ne dup[ ce s-a ales untul din sm`nt`n[.

Ro\ile morii 1193 Ghici ghicitoarea mea: Am dou[ fete. Ce se-nv`rte=te-ntr-un picior. }n gur[-i curg boborate +i le scoate pe urechi pisate. . 1192 D[ din aripi.MOR{RIT 1189 Pe valea lui Baibarac Se d[ ciuta peste cap. Una toat[ ziua se spal[. Dar nu zboar[. ! Moara de v`nt 1191 Am o ursoaic[ cenu=ie. +i tot e m`ndr[ =i frumoas[. 1190 Baba Rada st[-n p`r`u Scufundat[ p`n’ la br`u +i m[n`nc[ saci cu gr`u. Alta nu se spal[ niciodat[. +i totdeauna e murdar[.

" CINEL-CINEL Aripile morii de v`nt 1194 +ase surori se ]nv`rtesc. . Sudoare de om. Str[i\ele rup`ndu-=i +i numele schimb`ndu-=i. Porunc[ de domn. +i le schimb[ numele. 1198 Pe poduri ferecate Trec mii nenum[rate. 1 Jude — judec[tor. +arpe potcovit. 1197 Pe poduri ferecate Trec mii nenum[rate. M[cinatul 1196 Sute nesutite. Merg la judele1. +i de ajuns nu se ajung. +i le taie capetele. Cureaua de la moar[ 1195 G`nj ]ng`njuluit. S[-=i schimbe numele. Mii nesocotite.

MOR{RIT 1199 Sus bat dobele. Care cum ajunge. . Ce-s din sil[ aruncate: Care cum trece. Jos cad negurile. Capul =i-l rupe. +i trec mii nenum[rate. 1200 Pe o vale-ncornurat[ St[ un podi=or de piatr[. Numele-=i schimb[. P`rpeli\a1 1202 Am o c[\elu=[ v`n[t[ +i face numai urd[. Numele-=i schimb[. # Sacii la co=ul morii 1201 }n r`pa lui Mo= Harap Se dau popii peste cap. 1 P`rpeli\[ — jgheabul morii prin care curge f[ina de sub pietre. Capul =i-l rumpe.

C`nd n-am ap[ beau ap[. H`r`ie. nu-mpu=c[. +i ]nghite p`n’ sughi\[. Dar se-ngra=[ nenea Ghi\[? Morarul 1205 C`nd am ap[ beau vin. Moara =i morarul 1204 Cine-i slab[ Ca o scoab[.$ CINEL-CINEL Moara cu motor 1203 Bubuie. nu mu=c[. .

De la care mulg dulcea\[. B`z ]n jos. 1208 M[riu\a graba St[ cu z[bava +i vine cu graba. 1207 Uite m[ciuchi\a glava Cum ]nconjur[ dumbrava.STUP{RIT STUP{RIT % Albina 1206 Am o v[cu\[ stearp[. 1212 La cap — limb[ cu miere. . B`z ]n toate p[r\ile. 1209 Cimileaga grava }ncunjur[ dumbrava +i face ciu=ti ]n nas la Sava. 1211 Mititeaua Umple-argeaua. 1210 B`z ]n sus. La coad[ — limb[ cu venin.

1 Prescurtare deformat[ de la cimilig[ — formul[ introductiv[ la unele ghicitori.& 1213 Coarne n-are =i ]mpunge. De cap trage-se. Vine-acas[ vaiet[-se. }nchin[-se. Buz[ n-are =i suge. Mir[-se. +i la mijloc iarmaroc. CINEL-CINEL Stupul (=tiubeiul) 1215 Jos un dop. Limb[ de cotei. Merge la biseric[. 1216 Cinel-cinel: Butucul de tei. 1214 Elig[-melig[1. 1217 |[nd[lu= M[nd[lu= +ade ]ntr-un picioru= +i-arunc[ s[ge\ile Mai ]n toate p[r\ile. Sus un dop. .

\ur\urele de ghea\[. 1220 Ciuciulit pe sub perete. 1219 Sub perete Ciuciulete. ' Roiul 1221 Mii =i mii de c[lug[rei Pe-o creang[ de tei. Cu must[\i }n toate p[r\i.STUP{RIT 1218 Am o cas[ }ntr-o gr[din[. Pap[ miere de la zeci de fete. Fagurele cu miere 1222 Ce cre=te de sus ]n jos?1 1 Forme asem[n[toare pt. 1941 =i 1943 (primul vers). Mul\i voinici }n ea s-adun[. . ghicitorile nr.

+i ]n ap[ se-nt[re=te? . 1224 M-a trimis doamna de sus La cea de jos. Ca s[-i sp[l iia ]n ap[ cald[ +i s-o usuc ]n ap[ rece. 1225 Ce moi ]n foc.! CINEL-CINEL Ceara 1223 Am o rochi\[: O sp[l ]n foc +i-o usuc ]n ap[.

Iepurele ]ntre v`n[tor =i c`ine 1229 +o=oi }ntre doi. C`inii Dup[ d`nsul.V~NAT. PESCUIT V~NAT. Fierul de prins p[s[ri 1227 Am o g[in[ cu gheb ]n spate: C`nd pui m`na s[-l iei. . Unsul. PESCUIT ! Capcana 1226 N-are minte. V`n[torul 1228 Tunsul. D[ cu ciocul. Dar te prinde.

g`rbova. Pe=tele ]n plas[ 1234 }ntru-n cas[ s[ scap. +erpe-n=irat. . 1232 Inelu= rupt Scoate h[rm[sarii din fund. Plasa (n[vodul) 1233 O O O O mie ]nnodate.! CINEL-CINEL Undi\a 1230 Stanca lunga. 1231 Am o bab[ oarb[. Prinde caii speria\i. mie s[ vorbe=ti. Talpa de nac. Prinde caii ne-nv[\a\i. +i casa-mi iese pe fereastr[. Mreaja 1235 G[in[-g[in[ Cu ciocul de f[in[. mie deznodate. mie nu ghice=ti.

Patru picioare o venit =i o luat piciorul de ra\[. c`inele =i cizma 1239 Dou[ picioare =edea pe trei picioare +i se juca cu un picior de ra\[.DIVERSE }NDELETNICIRI DIVERSE }NDELETNICIRI !! Frizerul 1236 }naintea cui Trebuie s[-=i scoat[ fiecare p[l[ria? Birjarul 1237 Cine st[ cu spatele la rege? Croitorul 1238 Cine face toate cu m[sur[? Ciobotarul. Atunci. dou[ picioare o luat pe trei picioare +i o azv`rlit dup[ patru picioare. scaunul. Atunci patru picioare o c[zut jos. Dou[ picioare o luat piciorul de ra\[ .

Suflet au. folosit de fierari. fedele=ele. b`tlag[ — butoia=. Toat[ ziua sufl[-n co=. 2 B`tl[u. 1243 I\ele-momi\ele. 1 . +i altul st[. Ciocanul =i nicovala (sau toporul =i lemnul) 1244 Un mo= d[. dar ma\e n-au. }ncep`nd a se juca cu el. Zdranca. Foi — foale (aparat rudimentar pentru pomparea aerului la forj[.!" CINEL-CINEL +i l-o pus iar[=i pe trei picioare. Fr`nghierul 1240 P[=ind tot ]napoi. Lucreaz[ pentru vaci =i boi. 1242 Am un coco=. Foiul 1 (foalele) 1241 Dou[ g`=te-ntr-un b`tlau2.

MA+INI !# Uzina 1245 La margine de ora= Am un stup care-i frunta=. curat. C`nd de ros a terminat.INDUSTRIE. sub deal. +i nu se-ngra=[ defel. +i cu limba op[rit[ Mestec[ font[ topit[. Strungul 1247 Roade toat[ ziua-n fier. MA+INI INDUSTRIE. Iese lucrul drag. Care fumeg[ mereu. Iar albinele din el Fac miere din o\el. . un zmeu. Uzina siderurgic[ 1246 Am aici.

. Ce danseaz[-ntr-un picior C`nd ]i c`nt[ vreun motor. Sar sc`ntei din nicovale. Borma=ina 1249 Am aicea ]n uzin[ O sprin\ar[ balerin[. furios. C`nd se d[ cu capu’-n jos +i pe sine se pr[vale.!$ CINEL-CINEL Ciocanul automat 1248 Mo=u Ghi\[.

Nu merge nic[iri. 1254 Cine face urma ca paraua? . Pe cei r[i ]i pedepsesc. 1253 Pe b[tr`ni sprijinesc. ARME OBIECTELE DE AP{RARE.OBIECTE DE AP{RARE. Judec[torul satului m[ puse. b`ta. 1251 Nu mi-e fric[. bastonul) 1250 }n p[dure n[scui. Nu mi-e team[. }n p[dure crescui. C[ am capul de aram[ +i piciorul plumbuit. ARME !% Ciomagul (m[ciuca. Acas[ dac[ m-aduse. 1252 Am un mo=: P`n[ nu-l iei de barb[. Pe c[l[tor ]nso\esc.

S-a p`r`t para-napoi. ghicit. ghicit. O form[ asem[n[toare pt. nr. 1258 Putinei De tei. =i pt. Limb[ de balaur. 1479. 1 2 .2 1259 Barb[ are. clopot. Dar face dungi vinete? Varga 1256 C[\elu=[ Pestrilu=[1. Pop[ nu-i. Cu\itul 1257 Am o frunz[ Care te omoar[. Pestrilu=[ — de la pistreal[ (s[geat[). nr. 1267. Gur[ are. sabie.!& CINEL-CINEL Nuiaua 1255 Ce e verde. P`rai-p`rai Printre u=[.

Din l[c[tu=. S[geata 1263 Suflet n-are. din c[scioar[. 1261 Ie=i. Iov[nic[. Anghelu=. . Nu se dezlipe=te. ARME Capr[ nu-i. suflet duce. C[ te cheam[ Cinci afar[.OBIECTE DE AP{RARE. 1416 (ultimele dou[ versuri). +i de p[m`nt nu s-atinge. ghicit. !' Cu\itul ]n teac[ 1260 Ie=i. vaporul. Om nu e. 1262 Coad[ de pe=te. nr.1 1 Forme asem[n[toare pt. corabia. Oase are. F[r[ cinci de=te. Scris este. C[ te cheam[ cinci afar[. H`rtie nu e.

1266 Limba dracului }n pielea =arpelui. . 1267 Retevei De tei. A\[-ntins[. 1269 Am o juncu\[ Zb`rn[cu\[. Sabia 1265 }ntr-o scorbur[ uscat[ +ade o c[\ea turbat[. Se r[sun[ luncile." CINEL-CINEL Arcul =i s[geata 1264 Coard[ str`ns[. B[\ ]n picioare. Pu=ca 1268 Am o vac[ br`ncovanc[: C`nd se pune br`ncele. Limb[ de balaur. }ndreptat ]n zare. La mijloc Par[ de foc.

noaten: aici cu ]n\elesul de m`nz de la =ase luni p`n[ la doi sau trei ani. Cu oase de o\el. ARME 1270 Cinel-cinel: M-am suit ]n pod s[ caut i\[-cotroi\[. miner. N-am g[sit i\[-cotroi\[. Pe dealuri r`ncheaz[. Pe la p`ntece Cu desc`ntece. m[ciuc[. Face larm[-n |arigrad. }n munte necheaz[. lemn uscat. 1275 Rage murga ]n cetate +i r[sun[ mai departe.OBIECTE DE AP{RARE. 1271 |[nduric[. 1 2 . b`t[. }n Dun[re r[sun[. 1274 Am o noatin[2 neagr[. Pe la n[ri Cu lum`n[ri. pr[jin[. " D`rjal[ — b[\. Pe la =ele Cu d`rjele1. Noatin. Ai grij[ de el! 1273 Co\ofan[ breaz[. 1272 Am un porumb Cu pene de plumb. Ci-am g[sit o berbeli\[.

1277 Ce n-are suflet +i suflet fur[? 1278 Unuma. Pic. Poc." 1276 Am o puic[ cucuiat[. Hurduc. Zaia. Vi\elul fuge. Doar s[ mor. CINEL-CINEL Pu=ca =i geanta 1279 G[inu=[ cu cucui. s[ n-o descui. . S[-i pui m`na la cucui. Ce-mi mai dai s[ nu te spui C-am v[zut izmene-n cui? Pu=ca =i glon\ul 1280 Vaca muge. Paia. Sacalie. Dunuma. St[-n c[mar[ ]ncuiat[. Burduc. Chicura. Cucura.

. Stau de paz[ la hotar[. +i te d[ jos.OBIECTE DE AP{RARE. "! Glon\ul 1284 Ce fuge +i muge. +i moarte aduce? 1286 Sus zboar[ =i nu-i pas[re. Tunul 1287 Nu vorbesc =i nu sunt via\[ Dar fac zgomot de te-nghea\[. 1283 Am un rac Zbiar[ ca un drac. ARME Pistolul 1281 Coco= potcovit. +i-napoi nu se mai uit[? 1285 Ce fuge =i muge. V[rs prin gur[ foc =i par[. De oaste g[tit. Fier duce =i nu-i faur. +i frumos. 1282 Scurt =i gros.

Neasemenea la nume: Una-i alb[. ghicit. C-o arip[ neagr[ =i una alb[: Cu cea neagr[ ]=i adun[ puii."" CINEL-CINEL UNIT{|I DE TIMP. nr. Se gonesc prin lumea lung[. INSTRUMENTE DE M{SUR{ Ziua 1288 Vara se m[re=te. Iar cu cea alb[ ]i ]mpr[=tie. +-alta neagr[-ntunecat[. 1 O form[ pu\in diferit[ pt. alta-i alb[. +i mama m[ na=te pe mine. Ne-ncetat se tot alung[. 2100. +i nu pot s[ se ajung[. 1289 Dou[ fete-mi poart[ salb[: Una-i neagr[. luminat[. 1292 Eu nasc pe mama. . Da’ iarna se mic=oreaz[. soarele =i luna. +i nu pot s[ se ajung[. 1290 Sunt dou[ surori ]n lume.1 1291 Am o clo=c[.

Maic[ luminoas[.1 Noaptea. negur[. 1295 Una alb[. Toat[ lumea s-a culcat. ghicit. INSTRUMENTE DE M{SUR{ +i totu=i. Alta neagr[. "# Noaptea 1296 Aruncai cheile +i se-nchise \[rile. Toat[ lumea se treze=te. Ginere turbat. 1996. p`cl[.. 1294 Vaca neagr[ intr[-n sat. Neagra adun[. Alba ]mpr[=tie. Vaca neagr[ lumea culc[. nr. una =i alta Suntem c`nd mari. c`nd mici. v`ntul =i ziua 1298 Surioar[ oarb[. cea\[. 1 O form[ asem[n[toare pt.. .UNIT{|I DE TIMP. Vaca alb[ c`nd sose=te. 1293 Vaca alb[ lumea scoal[.

Niciodat[ nu se-ajung. Fug de zor prin lumea-ntreag[. +-o m`n[ de bucurie. Anul c`t este de lung. . Luna cu 30 de zile 1301 Un frunzi= ]ntre v`lcele. Cu treizeci de r[murele. De me=ter mare lucrate. ce s[ fie? S[pt[m`na 1300 Sunt =apte surori. Lunile anului 1302 Doisprezece fra\i alearg[. Ghici\i. +i toate domnesc }n lumea mare. +i nu au nici o schimbare. copii."$ CINEL-CINEL +ase zile =i duminica 1299 +ase potcoave-ncheiate.

}n fiece cuib — c`te =apte ou[. Zile. . "% Iarna 1304 Cine vine cu stelu\e Albe-n frunte Dinspre munte? Anul cu subdiviziunile lui 1305 Am un copaci Cu dou[sprezece ramuri. nop\i fur`nd. 1 A se la — a se sp[la. a se ]mb[ia. Ploaie =i ninsoare Se laie1 pe r`nd. jumate uscate.UNIT{|I DE TIMP. }n tot oul — doi pui. }n fiecare ramur[ — c`te patru cuiburi. Unul alb =i unul negru. jum[tate negre. 1306 Am un copaci Cu dou[sprezece cr[ngi: }n toat[ cranga — patru cuibare. }n tot cuibul — =apte ou[. INSTRUMENTE DE M{SUR{ Anotimpurile 1303 Floare =i soare. Jum[tate albe. Jumate verzi.

Alta prinde strai de-argint s[ \eas[. . }n tot cracul cu treizeci R[murele Mititele +i mai m`ndre. Cu flori dalbe-acoperit: C`nd e vreme cam frumoas[. Alta frunza-ng[lbene=te. Numai patru ramuri are: Una florile-nflore=te. Cu doisprezece cr[cu=ori. Crengile lumin[ vars[. Crengile-arat[ ur`t. }n tot cracul — c`te =apte Cuiburele Frumu=ele. C`nd e timp posomor`t. +i mai h`de. }n toat[ lamura — =apte frunze. 1308 Am un pom."& 1307 Am un pom Cu dou[sprezece cr[ngi: }n toat[ cranga — patru l[muri1. 1309 Am un pom ]naurit. De=i e mare. }n tot cuibul — 1 CINEL-CINEL Lamur[ — aici cu ]n\elesul de ramur[. Cu doisprezece bujori. Alta fructele rode=te. creang[.

Ce nu =tii te-nva\[. b[ncu\[. asta ce-i? "' Ceasornicul 1310 Nichidu\[ mititel. De-i g`ci |i-oi frige-o ra\[. Umbl[ f[r-ast`mp[rare. Suflet n-are. Toat[ lumea ]ndrepteaz[. nici nu vieaz[. Umbl[ f[r[ st`mp[rare. Cu firfirici1. N-are duh. De tot mititic[. 1 Firfiric — moned[ mic[ de argint. INSTRUMENTE DE M{SUR{ C`te dou[zeci =i patru de pui gol[=ei. Cu pitici. f`rtate. Cici. 1311 G`nganie f[r[ suflare.UNIT{|I DE TIMP. Se ia lumea dup[ el. 1312 Minte are. Ziua c`nt[. 1313 Cine bate +i nu e b[tut? 1314 Am o cas[ mic[. .

C`teodat[ amu\e=te.# CINEL-CINEL Noaptea c`nt[. Dar nu face nici un pas Dac[ n-o ]nv`rt de nas. 1320 |a-n sus. Mut. r[spunde r[spicat. C`ntarul (balan\a) 1319 Am o p[s[ric[ bie-bie. 1315 +ede dracu’ ]n p[rete +i tot d[ din dou[ degite. Din coad[ adie. N-are nicidecum ast`mp[r. Tandi-mandi Hop! . umbl[ ne-ncetat. 1316 Am aici o juc[rie. Care c`t e vremea =tie. 1317 Gur[ n-are. |a-n jos. Dar c`nd merge =i vorbe=te }l ascul\i ca la porunc[: Sai din pat =i mergi la munc[. Nici picioare. 1318 Olog.

1327 Ghearele uliului. Cu capul b[s[r[gel. Udubaie. Cap de udubaie2.UNIT{|I DE TIMP. |ine-un bou ]n cioc. 1326 Unghie de gaie. Creast[ de coco=. Coad[ de tigaie. 1324 G[inu=[-ciu=[ Cu minciunele-n gu=[ +i cu dreptatea-n spinare. +i cu capul =oc-mondoc. 1325 Unghie de gaie1. Capul vulturului. 1323 Am un coco=: Cu picioarele c`rj[-m`rj[. 1322 Am un pi\igoi =chiop. # 1 2 Gaie — pas[re r[pitoare. hudubaie — pas[re monstruoas[. INSTRUMENTE DE M{SUR{ 1321 Am o puicu\[ Cu codi\[. Coada co\ofenii. monstru. . Cu picioare h`rja-v`rja.

Nu g[sii i\e-cotroi\e. Dac[ nu m[ crezi.# 1328 Sus c`rlig. La mijloc un basalig1. Cu picioare Mot[cele. Cu capul G[urele. Tandalic[-n jos. 1331 Pisicu\[ M[t[cu\[. Face m[runt din codi\[: “Na. 1329 Tandalic[-n sus. Uite pe cristez. t[icu\[!” 1333 M[ suii ]n pod S[ caut i\e-cotroi\e. na. 1332 Am o capr[ g[g[u\[ Cu ghearele ca de m`\[. Ci g[sii o m[g[ri\[: La coad[ 1 CINEL-CINEL Basalig. . de obicei de f`n. Jos c`rlig. 1330 Logoli\[-loga Sp`nzur[-n Moldova. t[icu\[. basalic — porcoi (gr[mad[).

La p`ntece Cu desc`ntece.UNIT{|I DE TIMP. +i trage c`t un bou. +i la mijloc ha\a a=a: Zice\i to\i c[ nu-i a=a! #! Greutatea de la c`ntar 1335 De-abia-i c`t un ou. INSTRUMENTE DE M{SUR{ Cu iscoad[. 1334 Sus bot[. Jos bot[. Metrul 1336 Ce se fr`nge +i se str`nge +i se bag[-n buzunar? .

1338 De la noi +i p`n’ la voi — Tot f[=ii de tei +i capete de curmei. potecile 1337 Toat[ casa — +i f[=ia. 1341 De la cas[ La cas[ — Vi\e de bostan trase. 1340 De aici p`n[ la munte Tot pr[jini m[runte. . 1339 De la noi P`n[ la voi — Tot =f[ru\[ tras[.#" CINEL-CINEL C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE C[r[rile.

Ce sare din mal ]n mal. 1345 Dobra lung[. F[r[ umbr[. 1347 De s-ar ridica-n picioare. 1348 Am un pop[ lung +i n-am p`nz[ s[-l ajung. ## P`rtia de z[pad[ 1343 Br`ule\ul iernii }n marginea poienii.C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE C[r[rile din jurul pu\ului 1342 Am un bou m`ncat de lup: Pe la toate casele }nainte i-s ma\ele. . Drumul (=oseaua) 1344 S-a f[cut de c`nd e lumea +i va fi c`t va fi lumea. 1346 P`nz[-ntins[ peste deal. Ar ajunge p`n’ la soare.

Care dac[ s-ar scula Ar ajunge p`n[ la cer. Multe ar putea vedea? CINEL-CINEL Drumul =i c[rarea (poteca) 1351 +tefan lungul |ine drumul. +tef[neasa Intr[-n cas[. 1353 Mama lat[ — Scof`ndat[. . Nenea grosul — Terfegosul1. 1 Terfegos — zdren\os. C`t lumea de lung. 1352 Toader lungul Ocole=te p[m`ntul. Iar dac[ ar avea ochi. 1350 Ce se afl[ pe p[m`nt. Todereasa }=i g[se=te casa.#$ 1349 Am un giune.

. 1355 De la noi =i p`n’ la voi Sunt tot c[\ei de usturoi. +an\urile 1357 Cine =tie s[-mi spuie: Doi drugi. #% Pietrele de pe =osea 1356 S`ngurele-s`ngurele.C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE Drumul prunduit 1354 Pietricele M[run\ele. Se-mbulzesc pe drum =i ele. Cianga Langa Dup[ ele. St`lpii de telegraf 1358 Stan Lungu Cu luleaua-n gur[. C`t drumul de lungi.

Po\i s-o-ntorci Dac[ po\i: Nimic ei nu-i pas[. Ghebreaua fuge ]n haiá.#& 1359 De la mare p`n’ la munte — Numai \[nd[ri ]nfipte. C[lc[toarea satului m-au pus. nuiaua =i =arpele 1362 M[ dusei pe haiá. V[zui o ghebreá. 1361 Fie scurt[ ori ]ngust[. Podul 1363 Cine trece peste g`rl[. D[dui ]n ghebreá. CINEL-CINEL Puntea 1360 }n p[dure n[scui }n p[dure crescui. Puntea. Dar tot pe loc st[? . C[ci te trece-acas[. Luai o regeá. Fie lat[ ori bal\at[. Acas[ de m-au adus.

Toat[ iarna Taie ca=.C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE T`njala 1364 E cu clon\. 1369 Am o vietate. 1368 Iarna fuge. Cu coarne. Duce-n spate O greutate. T[lpi — numai dou[. +i d`nsa nu poate gusta. }nc[rcat[ cu bucate. =i nu-i pas[re. Vara zace. Le-ncal\ cu dou[ opinci. =i nu-i bou. Cu ochi. . =i nu-i fereast[. #' Sania 1365 Picioare am patru. 1366 Patru picioare. 1367 Cu\ita=.

. Carul cu nuiele 1374 Am pe un munte Oi mii =i sute. De oaste g[tit. +apte co\i de a\[ neagr[. S[ mearg[ =i ea. Carul 1371 Coco= potcovit. G[ina c`rc`ia. V`rtejul c[ru\ei 1373 Chiv[r cu Tichie Duce ]n spinare-o mie. beleag[.$ CINEL-CINEL |[ranul =i sania 1370 Cinel-cinel: Cel cu dou[ opinci }ncal\[ cu dou[ opincioaie Patru picioroaie. Hamurile =i c[ru\a 1372 Teleag[. Toate sunt \intate-n frunte.

1378 Am dou[ surori: Una-i oloag[ vara.C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE Carul cu f`n 1375 Lup t[p[l[gos. sania =i calul 1379 Am trei lucruri laolalt[: Unul zice: „Tare mi-i bine vara!“ Altul zice: „Tare mi-i bine iarna!“ Al treilea zice: „Cum mi-i vara. Merge pe cale frumos. $ Carul =i sania 1376 Sunt dou[ surioare: Una a=teapt[ iarna s[ se odihneasc[. . +i cealalt[ — vara. mi-i =i iarna“. Carul. 1377 Am dou[ surioare: Una roade vara. +i alta iarna. Alta-i oloag[ iarna.

1383 +otoroag[ Botoroag[1. oi=tea 1382 Un mort }ntre doi vii. 1 Botorog — lemn t`mp.“ Bri=ca 1381 Am o vac[ N[zdr[vanc[. boii =i jugul 1380 Am patru fra\i: Unul zice: „Vin[. . Nou[ tot at`ta ni-i. sania. +i prin =olduri }i tot bolduri. Nou[ co\i de lemn ]ntreag[. f[r[ v`rf. Ori nu vii. var[!“ Altul zice: „Vin[. iarn[!“ Doi zic: „Ori vii.$ CINEL-CINEL Carul. Pro\apul.

Surl[ coco=at[. Pozn[ cucuiat[. $! Leuca2 1385 Cosoroab[3 str`mb[. cu corpul lung =i sub\ire. 2 Leuc[ — accesoriu al carului const`nd dintr-un lemn ]ncovoiat cu un cap[t ]mbucat ]n osie =i cu cel[lalt servind de sprijin pentru loitr[ (parte lateral[ a c[ru\ei. ]nrudit cu cega. Zece b[gate. +i una ]ndreptat[. greu de cap. La capete legat[. pentru a sus\ine c[priorii. 1 . 4 N[s[r`mb — prost. 3 Cosoroab[ — b`rn[ a=ezat[ orizontal deasupra pere\ilor casei. Postrung[ — p[strug[ (pe=te de Dun[re =i de mare. a=ezat[ deasupra ro\ilor).C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE Pro\apul =i leuca 1384 Postrung[1 Lung[. Pozn[ cucuiat[. 1386 N[s[r`mb[4 str`mb[. Roata 1387 Cinci c`rligate. cu botul ]n form[ de spad[).

1390 Patru surori gemene Scap[r[ din cremene. +i nu-i chip s[ se ajung[. +i una d-a curmezi=. Spi\ele ro\ii 1392 Sunt zece fra\i. 1391 Cimu ce-i. }ntr-un pat culca\i. +i nici unul nu-i pe margine. +i nu se mai agiung. +i nu pot s[ se ajung[. Toat[ ziua se alung[.$" 1388 Cinci cotite. Zece-nfipte. dou[ mic=oare: Una pe-alta se alung[. +i tot fug. . Dou[ mari. ce-i? Am patru fra\i }ntr-o c[me=e. CINEL-CINEL Ro\ile c[ru\ei 1389 Am patru surioare.

C`nd merge. merge la trap. $# +ina ro\ii 1394 Ce-i rotund +i f[r[ fund? Urma ro\ii de car (f[ga=ul. c`t vezi cu ochii. 1 P[corni\[ — vas de lemn sau de scoar\[ de copac. rotaia) 1395 Am un drum: Lat c`t p[=e=te g[ina. }ntr-o c[ciul[ b[ga\i. P[corni\a1 (dihoni\a) 1396 Ploscu\[ cu ap[ neagr[ Unge muta =i alearg[. .C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE 1393 Am zece fra\i. hoga=ul. ]n care se \ine p[cura pentru uns osiile c[ru\ei. dar nu-i \ap. v[ga=ul. Iar de lung. Bicicleta 1397 Are coarne.

Ro\ile bicicletei 1398 Dou[ surioare. 1401 De la noi P`n[ la voi — Dou[ funii de tei. Iu\i =i sprinteioare. . Automobilul 1399 Ce fuge iute. Trosne=te =i pute?1 Calea ferat[ (drumul de fier) 1400 De aici p`n’ la Bra=[u — Tot un ma\ de-a’ t[u. +i nu se ajung.$$ CINEL-CINEL O alearg[ mic =i mare. 1 Publicat[ ]n 1915. Dar nu cere de m`ncare. Toat[ ziua fug.

Un sat duce-n spinare1.. Pe unii ]i primesc. 1403 Din deal gonesc. Z[u c[-mi pare r[u! $% Locomotiva 1405 Am un cal. Nici nu-i cal. Pe al\ii ]i gonesc +i pe cale lung[ c[l[toresc. Nici neam de neamul meu. Pe la c`rciumi m[ opresc. }n vale c[l[toresc. Ca moara gr[iesc.C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE Trenul 1402 Pe drum drept =i ]n[l\at Trece-un =arpe ]nfocat. De vreu. La =es fuge nebune=te. 1 Publicat[ ]n 1891. . 1404 N-am avut nici eu. Iar dac[ l-am pierdut.. Iar la deal cam g`f`ie=te.

tulbure. umplut cu ap[ ]n timpul rev[rs[rii unui r`u. Drum f[r[ pulbere. balt[. Cu coada primite=te2. Jap=[ — loc mai scufundat. +i nu s-atinge de p[m`nt. a v`ntura.$& CINEL-CINEL Drumul pe ap[ Dun[rea (c`nd apele se umfl[. 2 A primiti. 1 . Pluta 1408 Am un uliu care zboar[. C`nd se ridic-apele. barca 1409 Am o ra\[: Cu ciocul b[l[ce=te. Luntrea. a primeti — a m[tura. =i pe=tele n[p[de=te ]n jep=i1) 1406 Care drum e f[r[ pulbere? 1407 Tulbure. Umplu porcii jep=ile.

vaporul 1415 Pan[-mp[nat[. +i penele-n p[dure. Pe ap[ l[sat[. Cu m`n[ de om. 1411 ’Noat[ ra\a-n hele=teu +i m[ cheam[ s-o port eu. 1412 G`sca-n balt[. Cu voie de domn. Ce e? 1414 Am o cutiu\[.C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE 1410 Am o ra\[ F[r[ via\[. O trag de urechi la ap[. $' Corabia. 1413 Am o vac[. +i-n cutiu\[ — o r[\u=c[. Ba te duce =i-n spinare. Cu coada v`nt tr[gea }n nasul cui nu g`cea. 1 A felezui — a m[tura pleava cu felez[ul (m[turic[ f[cut[ din nuiele de mesteac[n). Trece apa c`t de mare. . R[\u=ca cu aripele felezuia1.

suflet duce. +i cu fulgii ]n p[dure. 1418 Am o g`sc[ pe ap[. 1419 Pe cea vale nourat[ Vine-o fiar[-ncornorat[. 1420 C`nd eram ]n via\[. Vii sub mine. S[ vedem: ghici-vei bine? CINEL-CINEL .% 1416 Pan[-mp[nat[. lemn uscat. De p[m`nt nu se atinge. Pe ap[ l[sat[. Venit[ din |arigrad. De v`nturi m`nat[. D-alt[ soarte am eu parte: Ca s[ \in necontenit Vii pe mine. 1417 |[nd[ric[. Acum ]ns[. De me=teri streini lucrat[: Suflet n-are. dup[ moarte. suflet duce. Suflet n-are. De p[m`nt nu se atinge. Umbream cu mult[ dulcea\[ Pe tot omul ostenit.

1424 Ce e mic =i \[c[ne=te La ureche ne =opte=te? 1425 C`nd eu strig Se aude la marginea m[rii.C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE Corabia cu zbaturi 1421 G[inu=[ g[lbenu=[ Trece marea-n picioru=[. aici Se-aude. Avionul 1426 Pe deasupra satului Merg caii-mp[ratului +i c[ru\a Radului. . % Farul 1422 Ce vegheaz[ peste mare +i nu-i st[ nimic ]n cale? Telefonul 1423 Alo. ce zici.

Trece peste m[ri =i \[ri? CINEL-CINEL Para=uta 1431 Sunt umbrel[ c[l[toare. suflet n-are.% 1427 V`ntul ca g`ndul. Umbl[ f[r[ de picioare — Nici pe drum. curajoas[. Vin ]n zbor. Oameni. Zboar[ pe sus. Nu m[ tem de ploi sau soare. nici p[m`ntul. nici pe c[rare. Duce pe spinare om. lucruri eu cobor. Trec prin nor. 1429 Suflet \ine. 1430 Ce pas[re nu st[-n pom. 1428 P[s[ric[ v`j`ioas[. Dar nici scara cea mai lung[ . Racheta ]n lun[ 1432 Globule\ul de argint Ce aproape-i de P[m`nt. Nici pe ap[ curg[toare. Nici cerul. Zboar[ =i se pierde-n z[ri.

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE N-a putut la el s-ajung[. Numai me=tera luntre A f[cut o punte. %! Satelitul 1433 Cine. P[m`ntul ]nconjoar[? . ]ntr-o clipit[.

FACTORI SOCIALI Birul 1434 Ce e greu peste bordei.%" CINEL-CINEL INSTITU|II. +i cu m`na nu se ia? S[r[cia 1437 }mp[ratul mai rar. C`nd n-ai bani de un’ s[ iei? 1435 Ce greu pe bordei Mai mult ca p[m`ntul. . Necazul s[racului. 1439 |iovul ]mp[ratului }n mijlocul satului. Primarul 1438 +leap\ul satului. dac[ vrei? 1436 Ce e greu pe cas[. Iar badea Stan =i Bran }ntotdeauna.

. ghicit. 1443 Inima dracului. c`rcium[. 1445 Casa dracului. 1501 (a se compara numai primul vers la ambele ghicitori).1 1 Aceea=i form[ pt.INSTITU|II. FACTORI SOCIALI Jandarmul 1440 Pana cocost`rcului }n mijlocul t`rgului. nr. 1444 Fierea dracului }n mijlocul satului. %# Starostele 1441 Ochiul ]mp[ratului La mijlocul satului. Inima vr[jbilor. Prim[ria. pu=c[ria 1442 Cerga dracului }n mijlocul satului. Beleaua satului.

1449 Ochii dracului. +i n-am odihn[ Nici ]n morm`nt. Dreptatea satului!! Legea 1447 Ce e mare =i mai mare. +i de nimeni team[ n-are? Banii 1448 Ce-mi cere. F[r’ de-a le fi st[p`ni. La nimeni nu stau. F[r[ ei nu face\i treab[? . }mi schimb st[p`nii — Ca vai de ei. Se p[streaz[-n s`n =i-n lad[.%$ CINEL-CINEL Tr[g[toarea 1446 A=chia bradului. Moartea omului. La m`n[ rece. le dau. 1451 Ce v[ trec prin m`ini. 1450 La minte cald.

Punga 1454 G[inu=[ g[lbenu=[. Cu boabele-n gu=[. FACTORI SOCIALI }mprumutul 1452 I\ele. Pas. =i tace. nu m[ cuno=ti. de ghice=te! . |i le dau +i \i le iau. nu m[ prime=ti. +i cu ciocul cig[le=te. C`nd m[ iai.INSTITU|II. Singur[ coada negoa\[. 1455 Am o ra\[ +uguba\[. Momi\ele. C`nd m[ cuno=ti. b[di\[. %% Banul fals 1453 Acel ce m[ face Nu spune.

1459 Rage ursul din cetate. 1 A se m`neca — a se scula dis-de-diminea\[ =i a pleca la drum.%& CINEL-CINEL Comoara 1456 C[ciula mutului }n fundul p[m`ntului. +i vi\eii-n jum[tate. Popa b[t`nd toaca 1460 Tunica =i punic[ La sf`nta biseric[. Popa 1457 Co\ofan[ faur[. . 1458 La un copac g[unos Url[ lupul b[t[ios. }ntunec[-n gaur[ Se m`nec[1 }nspre duminic[. +i vacile nu vin toate.

1464 Am o ulcea pestricea. m`n[stirea 1461 Am o vac[ Porumbac[. %' . potcovit De m`n[ de om. Pe la p`ntece Cu desc`ntece. Pe la buze Buburuze. C`nt[-un coco=el ]n ea. +arpe-ncol[cit. Pe la =olduri Cu bolduri. Din fapt[ de domn. Porunc[ de domn. 1463 Am un coco= ro=u. Din bard[ =i din topor. FACTORI SOCIALI Biserica. 1462 Cire= ]nflorit. Pe la n[ri Cu lum`n[ri. Pe la coarne Cu icoane. La b[rbii Cu f[clii. Lucrare de om.INSTITU|II.

Necheaz[ murgu-n munte. 1470 Rage Buga1-ntre hotar[. S-aude-ntr-a =aptea \ar[. CINEL-CINEL Clopotul 1469 C`nd scutur fr`u-n curte. 1468 La st`na b[tr`n[ Ciutele s-adun[. 1471 Rage murga din cetate +i s-aude-n nou[ sate. 1467 Dragostea-mp[ratului +ade-n dricul satului.& 1465 C[ciula-mp[ratului }n mijlocul satului. . 1 Buga — denumirea clopotului cel mare de la m`n[stirea Putna. 1466 |uguiul curatului }n mijlocul satului. 1473 }n mijlocul satului Rage buhaiul ]mp[ratului. 1472 }n mijlocul satului Rage un vi\el de aur.

Ciutele s-adun[. +ade sus. Pe cei vii ]i cheam[. Aice mare vod[. Din |arigrad adus. . 1476 +ade domnul Buzdugan. & Clopotele 1481 Cerbii-zbiar[. 1479 Putinei de aur. ]ntr-un divan.INSTITU|II. 1477 La Orhei se taie lemne. 1478 Limba cocost`rcului Bate fruntea t`rgului. +i c`nd porunce=te. Peste tot veste=te. Din |arigrad adus. 1480 Sun[ din cetate +i s-aude peste sate. domn l-a pus. Pe cei mor\i ]i pl`nge. 1475 Hurduz-burduz. +i ag[\at sus. FACTORI SOCIALI 1474 Bululumb-bululumb. La noi cad surcele. Limb[ de balaur.

La voi cad surcele. . Toaca 1485 La noi taie lemne. 1487 Strig[ Dobra din Moldova +i Neaga din Teleaga. Lelea-ng`n[ Din gr[din[. Clopotul =i toaca 1486 Badea rage Prin p`rloage. C[utare are. Clopotni\a 1484 Sp`nzur[toare mare. C`nt[ doi coco=i ]n ele. CINEL-CINEL Limba de clopot 1483 Sub o foaie de lipan +ade-un pui de moc`r\an.& 1482 Am dou[ ulcele.

soarele c`nd r[sare. Plutonul de solda\i 1490 Zece-n lung +i trei ]n lat Bat picioru’ ne-ncetat: C`nd la st`nga. 1 Forme asem[n[toare pentru steag. . Azi bunicul.INSTITU|II. ne-mbr[cate. crucile 1489 De aici =i p`n’ la munte — Numai \[pi ]nfipte. 2084. nr. M`ine tata. C`nd la dreapta. ghicit. &! Crucea de pe turla bisericii 1488 Pana cocost`rcului Bate fa\a t`rgului.1 Crucea. 1493 =i pt. ghicit. FACTORI SOCIALI S[ vie vacile toate— }mbr[cate. nr.

Steagul 1492 Coarnele sunt din t`rg.&" CINEL-CINEL Goarna 1491 Pe deal necheaz[. Unde-i ea nu este ur[. Pe vale ureaz[. Pacea 1495 N-are chip =i nici f[ptur[. +i url[. Sirena 1494 Nu vede. Coada e din p[dure. Nu aude. C-o iube=te lumea-ntreag[. Capul — din ograd[. 1493 Pana cocost`rcului Bate fruntea t`rgului. . E scump[ =i-at`t de drag[.

ELEMENTE DE MORAL{. 1498 Tu m[ faci om. }i tot ud[ =i s-aprinde. Eu te fac neom. VICII ELEMENTE DE MORAL{ N{RAVURI. N{RAVURI. Bea tutun =i rachiu tare. B[utura 1497 De o cumperi. . bea tutun. Hanul 1499 La o margine de drum +ade mo=u’. VICII &# Be\ia 1496 Fumul dracului }n capul omului. De cade de pe picioare. +i te arde ca un foc. ea te vinde. +i de d`nsa n-ai noroc.

1503 T[m`ia dracului Pl[cerea b[rbatului. Rar b[rbat care te cru\[.&$ CINEL-CINEL C`rciuma (cr`=ma) 1500 Ochiul dracului. 1505 G[inu=[-ciu=[. Luleaua 1504 Oala Necuratului }n gura b[rbatului. Ibovnica satului. . 1506 G[inu=[ cu gu=[ Poart[ ]n plisc cenu=[. Tutunul 1502 Buruienu\[ g[lbinu\[. 1501 Casa dracului }n mijlocul satului. Str`nge-n nas cenu=[.

ce e? &% . N{RAVURI. 1511 Am un lemn: Lemnul \ine lutul. VICII 1507 Am o g[in[ Care r[sufl[ pe coad[. Lutul \ine frunza. 1509 Ce e cu trupul de p[m`nt. Cu ma\ul de frunz[. Cu iarba dracului otr[vit[. Funie de lemn. Cu inima de frunz[. 1508 Am o g[inu=[: Cu trupul de p[m`nt. 1512 Am o vac[ de p[m`nt. 1513 Scobit[. Ghici\i. Cu coada de lemn uscat. +i pu\ul de p[m`nt.ELEMENTE DE MORAL{. Cu \`\a de lemn. +i frunza \ine focul. Cu gura de aram[. +i cu coada de lemn? 1510 Ap[ de frunz[. Iar vi\elul — om. G[urit[.

Laptele ]n t`rg. 1 Suvac — sul[ de metal sau de lemn. Jos scrum. +i vaca ]n gr[din[. 1515 Ciucite. La cel[lalt un nebun. ]ntrebuin\at[ la desfundatul lulelei. luleaua =i suvacul 1 1518 }n p[dure m-am dus. 1517 Bala spurcatului }n gura s[racului. Ciubuc mi-am luat. La un cap[t fum. Ciubucul. puf. Bo\ite.&& CINEL-CINEL |igara 1514 Sus fum. 1516 Cimilinga-blinga: Tananaua. Vi\elul ]n \arin[. . tutunul.

. Dar o po\i lua cu tine. Prietenia 1522 N-o po\i cump[ra sau vinde. Se-mparte la fiecare. N{RAVURI. Sar focul +i ghicesc norocul. S[ te ai cu lumea bine. Dar nu se m[n`nc[? &' Craiul la c[r\ile de joc 1520 Ce crai Nu are \ar[? Ghiocul 1521 }mi schimb locul. Nici ]n m`n[ n-o po\i prinde. Se taie.ELEMENTE DE MORAL{. VICII C[r\ile de joc 1519 Ce se pune pe mas[.

1527 Pe un v`rf de deal A ouat o prepeli\[. Un =chiop alearg[ dup[ el. Un gol ]n s`n l-a v`r`t. Orbul le-a v[zut. 1526 Ast[-var[ la Cr[ciun. M`ncam mere dintr-un prun +i cire=e din alun. subt mal. . 1524 }n r`m[tur[ de oaie. Cel cu pielea goal[ ]n s`n le-a b[gat. Un orb l-a g[sit. 1525 Un orb vede un iepure. A clocit o bivoli\[ +i-a scos pui de mangali\[. Ciungul le-a luat. +i un mut strig[ la un surd s[-l prind[. G[sir[m coarne de cal.' CINEL-CINEL Minciuna 1523 }ntr-o r`m[tur[ de oaie A crescut un corn de porc.

Bat cum bat. VICII Clevetitoarea 1528 Bat ei c`inii. Dar c`nd bat c[\elele. N{RAVURI. Laba g`=tii. . Lene=ul 1532 G`ndul mu=tii.ELEMENTE DE MORAL{. Lenea 1531 Ciolane rupte. +ale durute. Pic[ toate stelele! ' Ru=inea 1529 Cine m[n`nc[ n[rile omului? L[comia 1530 De dorul c[p=unilor M[n`nc[ frunza.

Fricosul 1534 Iepuril[ ]nc[l\at St[ ]n margine de sat.' CINEL-CINEL }ng`mfatul 1533 La stat Nu-i ]nalt. . Dar la nas N-o s[-i ajungi Nici cu sc[ri Din cele lungi.

1538 Ce r[m`ne pe veci +i vorbe=te de trecut? Scrisul cu pan[ de g`sc[ 1539 G`sca ar[. 1536 Cine m[-n\elege Cuvinte culege. Omul m`n[. Oile negre. . S[m`n\[ neagr[: Cine poate. Cin’ le vede Nu le crede Cin’ le pa=te Le cunoa=te. 1537 Ar[tur[ alb[.ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{ ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{ '! Scrisul (scrierea) 1535 C`mpul alb. Acela seam[n[.

1546 De iute ce sunt. 1544 Ce sem[n[toare seam[n[ Gr[un\e negre pe p[m`nt alb? 1545 Pitic sunt. Cu capul t[iat. Glas nu am. trei ]l \in. De tare ce-s. de to\i m-ag[\. Trei abia m[ \in. Cinci m[ duc de m[ adap[. Din gura mea curge Miere =i venin. dar gr[ie=te. . Glas n-are. }n dou[ cr[pat. trei m[ \in. S[ st[m la vorbit! 1541 Trei m[ \in. +i pe toat[ lumea-nv[\. S-aude la marginea lumii.'" CINEL-CINEL Condeiul (tocul de scris) 1540 D[-mi de b[ut. Din nasul meu curge miere =i otrav[. 1542 Am un bou: De iute ce-i. trei m[ poart[. 1543 Eu ]s vrajba =i dragostea.

Pe to\i ]i bucur Sau ]i ]ntristez. +i eu fac brazde negre pe p[m`nt alb. Corpul a-nvelit. G`sca trage. 1549 Omul m`n[. }n carne a crescut. La plimbare c`nd a ie=it. D[-mi s[ beau +i s[-\i vorbesc. Dup[ cum lucrez. Pe st[p`nul lui a servit. '# Pana de g`sc[ pentru condei 1547 Din carne e crescut. Scoate-mi limba. Capul l-a t[iat.ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{ Dar s[ strig de voi fi pus. M-aude ]n r[s[rit =i ]n apus. Eu lumea o ]mpac +i o ]nvr[jbesc. 1548 Taie-mi capul. .

Boz — plant[ erbacee cu miros nepl[cut. C[rturarilor folos. cusut sau brodat. Ologul seam[n[ pe un c`mp neted s[m`n\a. Apa ]ns[ ]l destram[. cu flori albe =i fructe negre. folosit[ la \esut. 2 Str[m[tur[ — l`n[ toars[ =i vopsit[ ]n diferite culori. Cerneala 1551 Zam[ de boz1. =i s[m`n\[. condeiul =i ochii 1550 Trei orbi duc un olog. se despic[. 1 . H`rtia 1552 Ce este: }ncep[tur[ F[r[ neam de str[m[tur[2? 1553 Buf! din pod. 1554 Dai de piatr[. }ntov[r[=i\i de doi chiori. +i r[sar ]n acela=i timp =i flori.'$ CINEL-CINEL Degetele. nu se stric[. dar nu se stric[. Dai ]n ap[.

nr. ghicit. 1 . Numele 1558 Ce lucru este ]n toate. +i nu-l vede nime. Pentru ultimele dou[ versuri forme asem[n[toare: coada p[s[rii.ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{ 1555 M-a trimis doamna de sus La a de jos. C[ prea r[u m-adap[! '% Sugativa 1557 Nu-i fierbinte. 2011 (la toate ghicitorile a se compara tot ultimele dou[ versuri). +i f[r[ el nu se poate? 1559 Ce ]ntr[ ]n toate +i r[m`ne dup[ moarte? 1560 Ce se pune anume La tot lucrul ]n lume? 1561 Cinel-cinel: St[ pe tine. ghea\a. Dar usuc[. z[pada.1 1556 Fere-m[ de ap[. 1683. nr. ghicit. ghicit. nr. 1935. Ca s[-i dea o cus[tur[ F[r[ pic de tivitur[.

1565 Cine m[-n\elege }n\elepciune culege.'& CINEL-CINEL Cartea 1562 R[d[cin[-mpleticin[. Rar voinic care-o dijghin[. 1567 Are foi =i nu e pom. +i cu c`t o ]ndr[ge=ti. Dar nu e copac. 1564 G[in[ pestri\[ La popa pe poli\[. }mi vorbe=te ca un om. 1563 R[d[cin[ p[tr[cin[. }ns[-acela le cunoa=te Care vine =i le pa=te. . Cine o-n\elege Minte are-n cap. Tot mai mult te folose=ti. C[r\ile ]n bibliotec[ 1568 Colea-n st`na de la noi Sunt vreo dou[ mii de oi. Ales voinic o dezbin[. 1566 Are foi =i scoar\[.

Scrisoarea (epistola) 1573 Veste duce. . To\i copiii se adun[. Are-n ea comori potop — Oric`\i iau. 1571 Ce avere este ]n lume. jos r[sun[. Dar nu po\i ]n ea p[=i Dac[ nu =tii a citi. nu scade-un strop.ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{ Biblioteca 1569 Ghici ]n care =coal[-nve\i P`n’ la ad`nci b[tr`ne\i? '' +tiin\a 1570 O cetate minunat[ St[ cu poarta descuiat[. Veste aduce. Pe care n-o po\i l[sa altuia? Clopo\elul de la =coal[ 1572 Sus sun[.

1575 Am o g[inu=[ pestri\[ Duce vestea la b[di\[. CINEL-CINEL Pecetea (=tampila) 1577 Sunt rotund[ ca un ban +i stau m`ndr[ pe divan. 1576 Limb[ dulce sau amar[: Gr[iesc la r[s[rit. D[ de veste la domnie. . Timbrul de scrisoare 1578 Ce s[ru\i pe spate +i merge departe? 1579 Ce uzi ]n spate +i face ocolul p[m`ntului? Ziarul 1580 Am un prieten priceput. De toat[ lumea =tiut.! 1574 Am o g[in[ c`nipie. +i se-aude la apus.

n-are picioare. n-are duh.ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{ }mi d[ sfaturi =i ]mi spune Tot ce se petrece-n lume. mul\ime. 1582 C`nd ]l prive=ti se pare o cutie Sau mai bine zis o juc[rie. te uime=te! 1583 N-are via\[. +i atuncea c`nd vorbe=te Numai cu un ochi prive=te. 1 Ciotc[ — gr[mad[. +i vorbe=te orice limb[. ! Radio 1581 El ]n cas[ locuie=te. }ns[ c`nd vorbe=te. lume mult[ St[-mprejurul ei =i-ascult[. Dar de-i zice o c`ntare Satul ciotc[1. }ns[ prinde din v[zduh Vorbele care se plimb[. Difuzorul 1584 Sus pe st`lpul [sta mare Prins-am o privighetoare. . N-are cap. Maic[.

Ca s-o bage-n megafon. Televizorul 1588 Hai la noi ca s[ vede\i Numai umbre pe pere\i. +i-o culege dup[ ton. O p`nz[ =i doi b[ie\i. CINEL-CINEL Antena 1586 Nu-i ureche. Cinematograful 1587 P`nz[ alb[ pe pere\i.! 1585 O cutie minunat[ Duce-n cas[ lumea toat[. . Ghicitoarea (cimilitura) 1589 Lumea o face. Lumea o desface. +i ]n fiecare sear[ Str`nge lumea ca la moar[. Vocea ce-n v[zduh s-ascunde. dar aude.

Numai c[ tu. +apte sate-am colindat..ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{ 1590 Str[ina cu ochii verzi Ar vrea br`ul s[-i dezlegi. +i din sacul plin din spate +i pe voi v-am ]nfruptat. !! Culeg[torul de folclor 1591 Poposind din floare-n floare. nu-n\elegi. ..

C`nt[ jupuit +i moare \ip`nd? .!" CINEL-CINEL INSTRUMENTE MUZICALE. JOCURI Cimpoiul 1592 Am o g`sc[ =oait[-boait[. Colea-n deal. Grum[jui Cu gudurlui. 1594 Colea-n vale. |ip[ porcul Lui Dr[gan. 1596 Ce se na=te f[r[ suflet. Zbiar[ prin sat. 1593 Am o ra\[ Gudurea\[. Cu grumazul =oi-b`rloi. Cine-a gici +apte sate c-a zg`rci. 1595 Str`ns =i umflat.

Dou[ fuse de aur. !# Cavalul 1598 Am un lemn de dou[ palme: C`nd r[sufl[.INSTRUMENTE MUZICALE. Dou[ pere. JOCURI 1597 Am dou[ mere. . Din aripi d`nd. Vine-acas[ =i hore=te1. 1 A hori — a c`nta un c`ntec. de obicei o hor[ (din gur[ sau din fluier). }n p[dure cre=te. 1600 Sub\irel =i mititel. Nimica s[ nu s-aleag[. Fluierul 1599 }n p[dure na=te. Joac[ lumea dup[ el. Din gur[ =ov`rleag[-leag[. sun[ valea. Vai de puiul cel de graur Care se suie ]n nuc +i strig[ la cuc. Din ciubuc tr[g`nd.

Pe la p`nteci Cu desc`nteci. Toba 1602 B[laie. Bate g`sca la tiulei2. Cu ciocul f[cut pistol. Pe la ii Cu b[c[lii. 1 2 Nego\ei — de t`rguit. 1605 Vine g`sca De la B`sca.!$ CINEL-CINEL Tr`mbi\a 1601 Tura-vura neamului }n mijlocul satului. Cu-aripile mototol. Tuleu — cotorul penelor de pas[re. puful puilor. Cobza 1603 Doi purcei nego\ei1. hurdubaie. . Bun[ de b[taie. 1604 Am o vac[ Bandraboac[.

Pe la buze. C`nd sun[ =i r[sun[. Cu sumuze. 1 2 . =chiop. To\i oamenii s-adun[. cu care se acoper[ casele. voinici. Cu grumajii =ov`rnogi1. Pe la n[ri Cu lum`n[ri.INSTRUMENTE MUZICALE. 1607 Am o hait[: +oait[-boait[. +apte ma\e v-oi zg`rci. }n cui at`rnat[. !% +ov`rnog — care de-abia ]=i t`r`ie picioarele. Drani\[ — sc`nduric[ sub\ire din lemn de brad. dibla) 1606 Pe o vale-ntunecoas[ Vine-o bab[ greb[noas[. Pas. 1609 C`nt[ un g`ndac Pe o drani\[2 ro=[. 1608 Am o sc`ndur[ uscat[. olog. =i mi-o ghici\i! De-\i gre=i +i nu-\i g`ci. JOCURI Vioara (scripca. De-un mare me=ter lucrat[. mai mare dec`t =indrila. Pe la =ele Cu d`rjele.

Se str`nge lumea la ea. 1613 Am o fat[: C`nd o iau ]n bra\e.!& 1610 |[nd[rica bradului. vioara =i coardele 1616 Tata — g`rbovul. }n cui aninat[. Iv[neasa — scorboroasa. tace. . Arcu=ul. C`nd o las. 1612 Scoic[ uscat[. 1614 C`nd se ceart[ calul cu oaia +i oaia cu lemnul? CINEL-CINEL Vioara =i arcu=ul 1615 Sub o sabie uscat[ |ip[ purceaua ro=cat[. +i copiii — drep\i. 1611 G[inu=a mea. C`nd s`s`ie ea. \ip[. Veselia satului.

1619 Strig[ gagiu’ din copaci. Hora 1621 Ce nu-mb[tr`ne=te niciodat[? 1622 Ce nu piere niciodat[? 1 Gagiu.INSTRUMENTE MUZICALE. aici cu sensul de l[utar. Oaia pe lemn. +i gajgura din gaur[. JOCURI 1617 Calul pe oaie. Calul tace. Lemnul zbiar[. Altul face di-di-ri. L[utarii =i juc[torii 1620 Unul face tri-li-li. G[giuleasa — de la vaci. gagist — instrumentist civil. !' L[utarul =i vioara 1618 Strig[ gagiul1 din p[dure. Oaia c`nt[. angajat ]n fanfara unui regiment. Iar o sut[ — T`r\a-p`r\a. .

Cu pipota-ntre spete. Dac[-l tragi De coad[. Se suie-n slava cerului C`t ai potcovi puricele la un picior. Zmeul 1626 Voinic v`rtolomete. . 1625 Pe valea lui Baibarac Se d[ dracul peste cap. Petica. Sus cu bizuietica.! CINEL-CINEL „Buhaiul“ de Anul Nou 1623 Am un taur }n ograd[ Rage. Scr`nciobul („dulapul“) 1624 Hetica.

Parc[ ar avea picioare. JOCURI Mingea 1627 Sare =i cade hai-hui. Niciodat[ n-are cucui! 1628 Cade =i ]ndat[ sare.INSTRUMENTE MUZICALE. Ce s[ fie oare? ! . Se love=te =i nu pl`nge.

Cu urechile \icmandru +i cu botul fiu-fiu-fiu. fiu. Acaná — mai la o parte. . |u=ti din iarb[-n aluni=. Cu patru cucioaie. Cu coada acaná2. La vale cad ]n br`nci. 1631 Ulcelu=[ uns[. 1630 Cimiliga prin tufi=. ]n l[turi. Prin buruieni ascuns[. +i valea deal? 1 2 F[t — fecior. b[iat. 1632 Am un f[t1 faur. copil.! CINEL-CINEL ANIMALE S{LBATICE Iepurele 1629 Cinel-cinel: Ciugule\ C`nipel. 1634 Cui ]i pare dealul vale. 1633 La deal fug de nu m-ajungi.

Pur[. !! C`inele =i iepurele 1637 Fuga. Cu purceii suri. S-a sf`r=it cu urecheatul! Iepuroaica cu puii 1638 Am o scroaf[ sur[. . Goana. Fug. Sug. urecheatule! De-l ajunge b[l\atul. Care moare de fric[.ANIMALE S{LBATICE 1635 Ce st[ ghebos }n rogoz. Strigi o dat[ +i se-ndreapt[? 1636 Trece dracul ghemotoc Pe valea lui O\o\oc. Puri. b[l\atule. Ciu=ti ]n huci! 1639 Am o purcic[ Suric[.

nu-i. Pan[ busuioc.!" CINEL-CINEL Are pui Numi\i v[tui1. Cine-i purcica Surica? Cerbul 1640 T[t[nita snop. Vulpea =i g[ina 1643 A luat-o Iv[ra Pe Kiv[ra 1 V[tui — pui de iepure. Vulpea 1641 An[ codan[. De n-o prinde nici un jude\. . Sug =i fug: Uite-i. Da’ prin cotecior Mai ]nceti=or. 1642 Iese puica din cote\. C`t vrei prin poian[.

!# Lupul 1644 +i codat. suge.ANIMALE S{LBATICE +i a dus-o-n vie S-o-nve\e cojoc[rie. +i iste\. +i col\at. +i c`nd url[ te-ngroze=te. 1645 Noaptea ochii ]i stecle=te. 1646 Mangu st[ =i-ascult[. S-a pus pe v`nat. Lupoaica =i puii 1647 Am o c[\ea pl[t[n[gea Cu doisprezece purcei pl[t[n[gei: Vine. fuge-n tufe. Lupul =i oile 1648 Ciugurele-mugurele. Pe br`nci tupilat. Merg pe drum ]n=ir[\ele. Iar Ciuguru-muguru. +i-ndr[zne\. .

+i se-nchin[ rugului. 1651 Otrocol Prin ocol. Unul r`de. 4 Unti=ca — c`ntecul oii referitor la lup. +i se roag[ cucului: — Cucule. m[ria-ta. 5 Rap[n — boal[ de piele asem[n[toare cu r`ia.!$ 1649 |inghi-linghi1-o ia pe vale. S[-mi dai calul dumitale S[ m[ duc la socrul-mare. 3 Jnapu — de la a jn[p[i (a bate. +ade-n deal =i deap[n[. C-am auzit c-a f[tat Sub un munte rotunzat. a lovi). |inghi-linghi — imitarea sunetului de clopo\el. +oldu-boldu2-i iese-n cale. +oldu-boldu — pozi\ia lupului care st[ pe =olduri =i cu ochii holba\i. Am venit la dumneata. pe care o cap[t[ de obicei caii. 1 2 . 1650 Jnapu3-n m[run\ele Face drumurele. c`inii =i porcii. CINEL-CINEL Unti=ca4 1652 Am o oaie rap[n[5. O sut[ pl`ng.

1656 Vara umblu dup[ miere. 1654 Vine mo=ul pe c[rare Cu cojocul la spinare. 1655 Am un mo= Cu cojoc ]ntors pe dos. Ban\ur. Cu s`ngele-ntr-un s[han1. talger. Altul a pierit. +i de =ale e m[t`nc[. 1 S[han. Unu-n munte s-a suit. Unul a murit. sahan — vas ad`nc de metal. Iarna dorm s[ prind putere. !% Ursul 1653 Pe o vale-ad`nc[ Vine un cioban ciob`nc[. Trei fr[\iori. Cu ma\ele-ntr-un pahar.ANIMALE S{LBATICE +i-a f[cut trei feciori. . Ariciul 1657 Han\ur. farfurie.

1660 Merge pa=a pe uli\[ Cu trei mii de suli\e. 1661 Ce viteaz intr[-n cetate Cu multe suli\i ]n spate? 1662 Am un motan mare. =omoltoc — ghemotoc. 1665 Cui ]i place s[ se-mbrace }n cojoc cu mii de ace? 1 +omoldoc. . Cu p[rul ca acul. 1659 G`f`ie mo= S`vu pe c[rare. 1663 Pe valea lui Ociocioc Vine dracu’ =omoldoc1. 1664 M[ fac ghem +i de nimeni nu m[ tem. 1658 Merge mo=u’ pe c[rare Cu-o mie de ace-n spinare. Cu trupul ca dracul.!& CINEL-CINEL Trece pe uli\i Cu o mie de suli\i. C-o mie de araci ]n spinare.

C[ =i-a g[sit norocul.ANIMALE S{LBATICE Liliacul 1666 Zbur[toare Cu patru picioare. Piersec[ flocoas[. !' +oarecele 1669 Nuc[ nucoas[. 1672 Ulcicu\[ plu=at[. 1667 Ce pas[re na=te puii vii? 1668 Am o pas[re Care zboar[-n cer +i sug Puii la ea. 1670 Cimilig[ laur[. |u=ti ]n gaur[! 1671 Moara lui Bubu\[ }mbl[ prin gr[un\e. Umbl[ noaptea toat[. D[ ]n el! D[ dup[ el! Las[-l la focul. .

Descui.!  1673 Ulcicu\[ laur[ |u=ti ]n gaur[. 1675 |u\uru\[-pupuru\[. Fuge iute prin gr[un\[. 1676 }ncui. 1 Jir — fructul fagului. Pupuri-purea-napoi. puri-napoi. 1674 Puri-nainte. +i ho\ul r[m`ne ]n cas[. . C[ de c`ini Nu-i e fric[. CINEL-CINEL +oarecele =i jirul 1 1677 Picuru=u’ picur[. G[v[ru=u-n gaur[. Nev[stuica 1678 Strig[ Mari\a din deal S-o aperi de g[ini.

ANIMALE S{LBATICE C`rti\a 1679 Ce este: De tr[it tr[ie=te. Dar f[r[ ochi se hr[ne=te? !  .

! CINEL-CINEL P{S{RI S{LBATICE Pas[rea 1680 Cine trece pe l`ng[ pom +i n-o bag[ nime-n sam[? 1681 N-are m`ini. lucru ciudat. 1683 Dou[ gheme de m[tas[ Le-am trimis la Voduleas[. V`ntul o deschide. Pana p[s[rii 1684 Are via\[. n-are via\[. Dar cl[de=te minunat! Coada p[s[rii 1682 Am o carte: V`ntul o-nchide. +i tot vine de la via\[. Ca s[-mi fac[ cus[tur[ F[r[ leac de tivitur[. .

nici nor. F[r[ aripi zbor. Merge pe deasupra lacului. ghicit. 1690 O s[geat[ neagr[. umbr[. +i valuri nu sap[?1 ! ! Pipota 1687 Deasupra carne. 2037. . 1686 Ce trece pe ap[. Cuibul 1688 F[r[ m`ini. R`ndunica 1689 Doamn[ nou[ Cu coada ]n dou[. f[r[ b[rdi\[. }n[untru piele.P{S{RI S{LBATICE Fulgul 1685 La trup sunt u=or. nr. Dar nu-s nici fum. 1 O form[ pu\in diferit[ pt. +i-a f[cut bun[ c[su\[.

salt[ =i iar salt[. vr[biile 1694 Ciuturele mugurele Stau pe gard ]n=ir[\ele. Vorbe=te nem\e=te. 1695 Salt[. Suie pur[ pe topur[ C-un mald[r de pur2 ]n gur[. . Se-n\elege fran\uze=te. Pur — usturoi s[lbatic. Nime’ nu se n[d[ie=te1. De grind[ lipit[. Nu face un pas o dat[. CINEL-CINEL R`ndunica =i cuibul 1692 Spilc[ spilcuit[. Puii =i r`ndunica 1693 Purcelu=[ sur[-pur[. a imita. Vrabia. 1 2 A n[d[i — a se asemui. B[s[de=te p[s[re=te.! " 1691 |int[ m`ndr[ Bate-n grind[.

La trupin[ Are-albin[. ! # Cucul 1698 Cine-=i c`nt[ numele Prin toate p[durile? 1699 Cine umbl[ mut prin lume +i tot se strig[ pe nume? Co\ofana 1700 Ce e lung[ C`t o drug[. Singur[ coada-=i negoa\[. 1697 Stejar verde.P{S{RI S{LBATICE P[unul 1696 Am o ra\[ T`rgova\[. +i de groas[ C`t o ceap[. V`rfu’-i arde. +i necheaz[ Ca o iap[? .

Dar \`n\oi-b`n\oi Nu poate s[ri Pe titiri=ca-fri=ca. 1704 Mai mare a=chia Dec`t copacul. b`rn[. 1703 Intr[ popa ]n altar +i-=i las[ toiagu-afar’. CINEL-CINEL Co\ofana =i porcul 1706 Titiri=ca-fri=ca Sare pe \`n\oi-b`n\oi. 1 V`rghe — par. 1705 Fata de pandur Cu v`rghea1-n spate.! $ 1701 Cine-i la cap ca o fat[. . 1707 Mic-pestric Se suie pe moc-mondoc. Dar moc-mondoc Nu se suie pe mic-pestric. +i pu=ca lung[. +i la coad[ ca o dalt[? 1702 Domnul scurt.

Dar angheloi-mengheloi Nu poate =edea c[lare Pe anghelu=ca-menghelu=ca. Cioc[nitoarea (gheonoaia) 1712 Suli\[ pestri\[. ! % Co\ofana =i bivolul 1711 |an\a-man\a +ade pe \[n\oi-b[n\oi. Dar \[n\oi-b[n\oi Nu =ade pe \an\a-man\a. 1710 Tulea=ca-flea=ca Se suie pe tule=coi-fle=coi. Dar tule=coi-fle=coi Nu se suie pe tulea=ca-flea=ca. . 1709 +ot`nga-mot`nga Duce pe =ot`ngoi-mot`ngoi. Caragea1 de os. 1 Caragea — fluier. Dar =ot`ngoi-mot`ngoi Nu duce pe =ot`nga-mot`nga.P{S{RI S{LBATICE 1708 Anghelu=ca-menghelu=ca +ade c[lare pe angheloi-mengheloi.

zgaib[-n cap. Cu tichie ro=ie-n cap. 1 Z[bun — hain[ lung[. 1718 Am o \arc[ bulearc[. Sare pe copac. Dac[-i lung[. nu-i pr[jin[. Tot c`mpul alearg[. . Cioara 1717 T[rt[cu\[ neagr[. 1715 |apu’ mamii.! & 1713 Coco= ro=iu. Dac[-i neagr[. CINEL-CINEL Gai\a 1716 Dac[-i alb[. nu-i cocoan[. nu-i \iganc[. Peste c`mp alearg[. \ap. Toac[ noaptea pe uscat. Toac[ noaptea lemn uscat. 1714 Joac[ popa cr[c[nat Cu z[bunul1 c[r[rat.

+i altul M`ng[l[. Dar dudulan nu =ade pe dudulana. nu! ! ' 1 }n ciu= — ]n c`rc[. ]n spinare. Dar titiri=ca-pri=ca Nu poate s[ duc[ Pe titiri=cu-pri=cu ]n ciu=. 1721 Dan\a-man\a +ade pe d[n\oi-m[n\oi. Dar M`ng[l[ pe Tut[l[.P{S{RI S{LBATICE Cioara =i porcul 1719 |o\oi-mo\oi Duce pe \oa\a-moa\a. Dar d[n\oi-m[n\oi Nu =ade pe dan\a-man\a. 1722 Titiri=cu-pri=cu Poate s[ duc[ Pe titiri=ca-pri=ca ]n ciu=1. Dar \oa\a-moa\a Nu duce pe \o\oi-mo\oi. Tut[l[ duce-n spate pe M`ng[l[. . 1720 Dudulana =ade pe dudulan. 1723 Sunt dou[ dobitoace: Unul Tut[l[.

. Zboar[ noaptea ]n poian[1. Ziua se-odihne=te. +i nu-i \iganc[? Cucuvaia 1725 Strig[ noaptea C[ vine moartea. Buha (bufni\a) 1726 Noaptea r[cne=te. +i nu-i doamn[. 1 O form[ asem[n[toare pt. +i-i neagr[. +i-i alb[. lun[.2108.!! CINEL-CINEL |arca 1724 Ce-i lung[ +i nu-i dung[. nr. ghicit. Ciuhurezul 1727 G`sc[ titian[.

P{S{RI S{LBATICE Uliul =i g[ina 1728 — Gaie-papagaie. +i-o duse-n deal la vie. 1731 Tuchilu= pe sub perete. 1729 A venit mimura +i-a luat pe pipura. corabie vene\ian[ (reminiscen\[ a rela\iilor comerciale din trecut cu Vene\ia). +i apuc[ piura. 1730 Vine. C-a venit vip[ra +i-a luat pe chip[ra. +i-o-nva\[ cojoc[rie. +i-a dus-o-n deal la cet[\uie. Ca s-onve\e bl[n[rie. +i-o duce pe vene\ie1. Ciu=ti ]ntre cele fete! !! 1 Vene\ie — vapor. vine viura. +i-a-nv[\at-o cojoc[rie. . Ce duci ]n tigaie? — Duc papa puiului }n valea plopului.

guguian[ Strig[ noaptea prin poian[. Strig[ noaptea ]n poian[. titian[. cu flori violete sau albastre. Barza (cocost`rcul) 1736 Mo=ul Niculae Doarme pe cas[-n paie. G`sca s[lbatic[ 1734 Tigva alb[. . Cine-o =tie. C[-i la bot cu sc[f`rlie. las’ s-o =tie.!! CINEL-CINEL Vulturul 1732 Ce v`n[tor V`neaz[ din zbor? Ra\a s[lbatic[ 1733 Pe cea balt[ lat[ Este-o ciuciur[1 b[l\at[. 1735 Gu=iu. gu=iu. acoperit[ cu peri moi. 1 Ciuciur[. ciuciure — plant[ erbacee.

.P{S{RI S{LBATICE 1737 Badea nostru Nicolae Doarme-n horn pe paie. Ro=u =i pe bot? !!! Cucoarele 1739 Singurele. Vara vine. Pas[rea c[l[toare 1740 Iarna fuge. 1738 Ce s[ fie oare Cu-a=a lungi picioare. Mititele. Ro=ii peste tot. Se tot duc ]n=ir[\ele. +i se duc cu mare jele.

T~R~TOARE Pe=tele 1741 Apa m[ na=te.!!" CINEL-CINEL PE+TI. dar nu-i carne. Mut a tr[it. Prind un pui. Soarele m[ cre=te +i c`nd nu v[d pe mama mor. . Mut s-a pr[p[dit. 1743 Soldat o\elit. 1742 }n ap[ nasc. Afar[ dac[ ies. De oaste g[tit. 1744 Merg pe-un drum. dar nu-i pui. dar nu-i drum. dar nu-s pene. +i-i m[n`nc carnea. 1745 Cine secer[ apa? 1746 Mut s-a n[scut. Via\a mi se curm[. }n ap[ cresc. }i smulg penele.

!!# P[str[vul 1748 Ciu=ti prin ap[. .PE+TI. Zup sub piatr[. 1751 Cercelu= cu coarne. Cu foarfeci la m`n[. +i din coad[: lip-lip-lip. Cu must[\ile ca h[\urile. Racul 1749 M-a trimis doamna de sus La cea de jos S[-i dai cerceii De pe fundul m[rii. 1752 Cu cozoroc la c[ciul[. Fierbe-n fundul oalei. 1750 Cercelu=ul m[rii Pe fundul c[ld[rii. T~R~TOARE Pe=tii de sub ghea\[ 1747 Pe sub podu’ lui Pene=-]mp[rat Umbl[ caii lui Calafat.

Cu =a cu un cal. culbeciul) 1757 R[sbuc pe c[rare. 1758 Coarne are.-n copaci se suie. =i bou nu e. 1755 Ghici: Ce e cu opt picioare +i cu dou[ perechi de coarne? 1756 Cine nu-=i ascute foarfecele niciodat[? CINEL-CINEL Melcul (culbecul. M`ini n-are. . Se urc[ pe copaci ca un =arpe. Samar1 poart[. m[gar nu e. 1 Samar — =a mare de povar[. Cu doba-n spinare. 1759 Cu coarne ca boul. 1754 Pe valea lui Saravac Vine un turc ]narmat. f[r[ sc[ri (de-obicei pentru m[gari sau cat`ri).!!$ 1753 }l bagi negru-n ap[ +i iese ro=u.

Cu coarnele afar[. +i cu coarne... T~R~TOARE 1760 Am un bou: Cu trupul ]n grajd. Cu mo\ul de f[in[. Am =i coarne. =i nu-i ou.PE+TI. 1765 G[in[ sein[. 1763 Am un ou. 1762 Vine mo=ul pe c[rare +i-=i duce casa-n spinare. Merg ]ncet. dar nu-i bou. dar chibzuit: Pe-unde merg las drum albit. 1766 Totdeauna sunt acas[ +i de poaie nu ]mi pas[. 1764 Am un bou Cu ochii ]n coarne. +i le fac Lungi sau scurte — Dup[ plac. 1761 De tare ce e — duce o cas[-n spate. Veveri\[ nu e. De slab ce e — o g[in[-l bate. !!% . Pe copac se suie.

Jos cer. dar pe copaci =ade. +i necheaz[ ca o iap[? 1772 Nu-i pas[re. 1770 L`ng[ balta seac[ Mereu bate toaca. dar pa=te iarb[ verde. =i iar salt[. latr[. Nu-i pe=te. dar c`nt[ noaptea toat[. Nu-i vac[. 1768 Sus cer. Broasca 1769 C[\[lu= de l`ng[ balt[. La mijloc carne de miel.!!& CINEL-CINEL Scoica 1767 Sus copaie. . La mijoc carne de oaie. Nu-i l[utar. Salt[. jos copaie. dar ]n balt[ ]noat[. 1771 Ce-i goal[-goal[ Ca o oal[.

Hoca cu monicu1-n cap.“ !!' Broasca-\estoas[ 1775 Sus g[van.PE+TI. 1777 Sus cas[. movil[. Indec. 1778 Hoc[ mare. La mijloc carne gras[. De sub hoc[ Pui de cioc[. T~R~TOARE Brot[celul (buratecul) 1773 Sub o foaie de leu=tean |ip[-un pui de moldovean. 1776 Pe o vale nisipoas[ Merge o bab[ greb[noas[. Jos mas[. . Hoc[ mic[.. 1 Monic — d`mb mic.. Cu cioricu’1 dup[ cap. La mijloc carne de cal.. Jos g[van.. 1774 Am un pui de grec Ce se suie pe ceoflec +i face: „Indec.

. 1 Cioric — =orici. +arpele =i ou[le de =arpe 1783 M[ dusei ]n p[dure S[ caut dou[ resteie. Na-\i-l \ie de-l sumu\[. 1782 Am o b`t[ t[rcat[. Pe c`mp aruncat[.!" CINEL-CINEL C-un talger de br`nz[-n buze. +arpele 1780 Cimurcei ce-i: Cur[lu=[ uns[ }n iarb[ ascuns[? 1781 Pesteu rece. Dun[rea o trece. G[sii dou[ ou[ de hechea-bechea. Prin iarb[ se pierde. Nu g[sii dou[ resteie. Pa=te iarb[ pe costi=[. +op`rla 1779 Curelu=[ verde.

r`mele 1788 Strig[ Dobra din Cosoba C[ e mic[-mititic[ +i de g[ini i-este fric[. T~R~TOARE Hechi s[ le iau.PE+TI. Cine n-o ghici s[ se zg`rceasc[. Lung[-i. . !" N[p`rca 1784 Cov`l-cov`l Prin iarb[. +arpe nu-i. 1787 Cine te mu=c[ Spre a-\i face bine? R`ma. Lipitoarea 1785 Ce e mic. +i suge p`n’ la cr[pat? 1786 Obial[ neagr[ t[t[rasc[. Hechi s[ nu le iau. Hechi m[ temui De hechea-bechea. nes[turat.

1792 Ce tr[ie=te ]n p[m`nt +i n-are oase? CINEL-CINEL . S[ le aperi de g[ini. 1790 Curelu=[ uns[ Pe sub p[m`nt dus[. C[ de c`ine n-are team[. S[ nu le aperi de c`ini. 1791 Am ni=te fete: C`nd ]\i vin ]n curte.!" 1789 Strig[ lelea Anghelina. +i tot strig[ =i m[ cheam[. Ca s-o ap[r de g[in[.

INSECTE INSECTE !"! Puricele 1793 Cinel-cinel: Mititel Ciup-pipel1. Urm[ n-are. Ce e mic mititel Se tulbur[ Vod[ de el? 1794 Am un c[lu=el Mic =i sprintenel. Se cunoa=te. Unde pa=te. 1 Crea\ie spontanee din: ciupe=te piele! . Iute ca focul: Unde sare. Negru ca corbul. 1795 Ce-i mic ca =i-un fir de mac. +i sare-n sus ca =i-un \ap? 1796 Peste-o m[ciuchi\[ Sare-o neghinu\[.

Pop`rlita Pop`rlea. Vine\el. 1802 Ce e mic =i mititel +i umbl[ cu funia dup[ el? . P[ianjenul 1801 Mititel. |ese frumu=el. Umbl[ noaptea pe sub pat.!"" 1797 |up de ici. CINEL-CINEL P[duchele 1798 Peste-un t[lerel Trece-un unche=el. |up de colea. 1799 Ce e mic =i mititel +i-=i ia Vod[ c[ciula la el? Plo=ni\a 1800 Burdujel umflat.

INSECTE 1803 Dumitric[ ghiburel1 +i-mplete=te casa el. toiag. 1808 Spune\i-mi cum m[ numi\i. +i vara pentru mine De ce v[ p[lmui\i? Ghiburel — de la ghib. 1806 Pusei chila2-n poli\[ Fu=tele3 sub poli\[. 3 Fu=te — b`t[. lance. 1805 }ntr-un v`rf de pai M`n[stire de crai. Nu =ti’ nime ce vorbe=te. \it[ie=te. Pila. !"# Musca 1807 +ade-n grind[. +-o-mplete=te frumu=el. suli\[. 1804 Am un frate: |ese-o p`nz[ minunat[. 1 2 . F[r[ i\e. f[r[ spat[. gheb.

dar nu-i bou. Furnica. R[da=ca (rude=i\a) 1812 Am o vac[ neagr[. La mijloc fiu-fiu-fiu! . dar nu face ou. +i tot prin aer alearg[. Bondarul 1811 Zboar[. +i muge=te. furnicile 1814 La cap d`c. +i m[ hr[nesc cu s`nge de om. 1810 Hidedi=i P’ ]ng[ cri=. 1813 Cerbul nergu Zboar[-n cer.!"$ CINEL-CINEL |`n\arul 1809 }s mititel =i sl[bu=or. La dos d`c.

1816 La cap nod. 2068. ce-i: G`rg`n\e. ce-i. . nr. nod pe trunchiul unui copac. 1821 Pe drumul lui Scarlat — Tot mei v[rsat. La dos mod`lc[1. p`r`n\e. 1818 Ciumile-i. O form[ asem[n[toare pt. La mijloc fifichi. ce-i? 1819 De la noi P`n[ la voi — Tot m[rgele M[run\ele. Dinapoi nod. +i la coad[ fof`lc.2 1 2 Mod`lc[ — umfl[tur[. mu=uroaiele cu furnici 1820 De-aici p`n’ la munte — Tot zale m[runte.INSECTE 1815 La cap bob`lc. La mijloc un fir de a\[. ghicit. De fuge m`\a de ele. !"% Furnicarul. cerul =i stelele. }n mijloc =ft! 1817 La cap g`lc[.

1828 Cine c`nt[ toat[ vara Prin f`ne\e. +i noaptea c`nt[. 1823 De-aici p`n[-n Seleu= — Tot c[ld[ri cu fundu-n sus. . 1826 }ntr-un v`rf de munte Clocote=te-o oal[ de linte. CINEL-CINEL Greierele 1827 Am un nepot: Ziua tace.!"& 1822 De la Nistru p`n’ la mare — Funduri negre de c[ldare. 1825 De la noi =i p`n’ la munte Sunt tot c[ciule rotunde. De fuge Vod[ de ea? 1 Beci — numele vechi al Vienei. 1824 De aci p`n[ la Beci1 — Tot capete de berbeci. cu ghitara? Viespea 1829 Ce e mic[-mititea. folosit ]ndeosebi ]n Ardeal.

Cioar[ nu-i. Vierme nu-i. Strat nu face. Urm[ de nimic. !"' C[lu\ul de iarb[ (cosa=ul) 1832 Sare iepure=te C`nt[ scripc[re=te. . Trup sub\ire. Fluturele 1833 Aripi are. 1831 Am o vac[: Unde zace. Licuriciul 1834 Sc`nteioar[ Alb[strioar[. Dar tope=te Ce-nfrunze=te.INSECTE L[custa 1830 S[ritur[ de ciut[.

.. Numele cine-i ghice=te? . Lumineaz[ ici-colea. Ce-i: felin[ra= sau stea? Lic[re=te. lic[re=te..!# CINEL-CINEL Zboar[ pe-ntuneric. zboar[..

Prim[vara s[ o vad[. Merge mierla-nsovonit[: Suflet n-are. funie nu e. Ce e? . s`nge are. Gheare are.FLORA S{LBATIC{ FLORA S{LBATIC{ !# Ghiocelul 1835 Clopo\el Mititel. Rugul cu mure 1838 Lung e. Scoate capul din z[pad[. s`nge are. M[rgele are. pisic[ nu e. 1837 Am un lucru cu gustare: Suflet n-are. Mura 1836 Pe-o potec[ =ov[it[. salb[ nu e.

Are din\i =i n-are gur[. . parfumat[. verde. pisic[ nu e. Spinul 1842 H`rbuli\ C`rbuli\[.. catrifoaie +ade o oaie oac[n[. =arpe nu e. Roade face. Cu gur[ De h[rp[ri\[. Fraga 1843 }ntr-o foaie. ce e? CINEL-CINEL Rugul 1840 +arpe cu unghioare Se ca\[r[ la soare. Verde este. ro=ie. 1841 Verde-i. gu=ter nu e..!# 1839 Lung este. 1844 Mic[. Atunci. pom nu e. nu-i =op`rl[. Gheare are. +ade pe p[m`nt culcat[.

ciuperc[. !#! . 1852 Am o cas[ v[ruit[. Ghici. Bab[ alb[-ntr-un picior. ce e? 1846 Tatarita-ntr-un ocol. 1853 Am o cas[: Pe dinafar[ v[ruit[. rufoaso. buretele 1845 M`n[stire-ntr-un picior. 1851 P[l[ria voinicului Pe marginea drumului. Ghici. Curte alb[-ntr-un picior.FLORA S{LBATIC{ Ciuperca. St[ ]ntr-un picior. 1848 G`sc[ alb[-ntr-un picior. 1849 Omu=or ]ntr-un picior. 1847 Cetate alb[. Pe din[untru =indrilit[. ce-i? 1850 Hotrocol }ntr-un ocol. }ntr-un picior sprijinit[.

pricinuind rele celor pe care-i ]nt`lne=te.!#" 1854 R[s[ri l`ng[ pro\ap. Bol[cel. care face parte dintr-un =ir de ]n[l\imi asem[n[toare. CINEL-CINEL Iedera 1855 Col[cel. S-ar sui pe el P`n[ la cer. 2 Muncel — munte sau deal mic. Bozia 1857 Ce-i: Mic[ — verdicic[. Pricolici1 cu cu=ma-n cap. Hameiul 1856 Am un \ur\ar: De-ar avea un par. 1 . La b[tr`ne\e — c[lug[ri\[? Pricolici — (]n supersti\ii) om viu sau mort care se preface noaptea ]n animal. La mare — floricic[. }ntr-un v`rf de muncel2.

Copacul 1863 Ce om =ade cu capu-n jos +i cu picioarele-n sus +i n-ame\e=te? . coad[ de vulpe. Sus. 1862 Jos — copac. Trestia. La mijloc — poloboc. stuful 1861 Bute peste bute.FLORA S{LBATIC{ Urzica 1858 Ce n-are limb[ +i ciupe=te De pr[p[de=te? 1859 Ce buruian[ O poate cunoa=te =i orbul? !## Scaiul 1860 Pe valea lui Handrabac Se d[ ursul peste cap. Sus — coada vulpii smoc.

!#$ 1864 Vara ]mbr[cat. CINEL-CINEL R[d[cina copacului 1865 Ulcelu=[ uns[. Iarna jos. Pe sub tuf[-ascuns[. M[duva (inima) copacului 1866 Ce-i ]nalt c`t p[durea +i nu vede defel lumea? Scoar\a copacului 1867 Ce are =i copacul =i cartea? Frunza 1868 Ce cade-n ap[. 1870 Vara sus Frumos. . +i nu face stropi? 1869 Vara sus. +i iarna dezbr[cat.

cr`ngul f[r[ frunz[ 1874 Se vait[ ciocoiul Radu C[ i-a fugit satu’. codrul. cr`ngul 1872 Singur se face. Singur se desface.FLORA S{LBATIC{ Iarna-n glod Pe jos. 1875 Se vait[ coconatu’ C[ i-a perit satu’. 1873 Cine se dezbrac[ Tocmai c`nd e frig? P[durea. . Are bucurie C-a=teapt[ s[ vie. 1876 S-a speriat cocoratul C[ i-a fugit satul. !#% Putregaiul 1871 Ce trece prin copac +i nu se aude? P[durea.

1878 St[-n c[rare. +i m`\[ nu e? 1881 Ci=coi ro=iu Cu zgaib[-n cap. 1882 Ce are \`\[. +i nu-i c[tan[. 1879 Ce st[ ]n c[lecic[ +i a=teapt[ c[rnicic[? M[ce=ul 1880 Ce e cu pan[. Zg`rie. +i nu-i m`\[. +i-i verde. J`nduind m`ncare. +i nu-i =op`rl[? .!#& CINEL-CINEL M[r[cinele 1877 Ciuta mare =ade-n cale +i a=teapt[ carne moale.

+ade-ntr-un v`rf de nuia. 1886 Cucuiat[. . =i m[ ia. Nu g[sii mure. }ntr-un v`rf de nuia. firimituri). vai de ea. vai de ea. Aluna 1885 Memuric[-memur[. 1888 Aulea-aulea. c`rmoaj[ (resturile de m`ncare. Ci g[sii gr[un\e sure. 1 G`rbojie — g`rmojie.FLORA S{LBATIC{ M[cea=a 1883 T[rt[cu\[ ro=ie. bade. Plin[ de g`rbojie1. Vin[. C[ r[u m[ tem c-oi c[dea. 1887 Domni=oara. +ade-n v`rf =i tremur[. !#' Porumbelele 1884 M[ dusei ]ntr-o p[dure S[ iau o poal[ de mure. +ade-ntr-un v`rf de nuia.

Frunza-i bate. l[sai dou[. r[chita 1892 Ce se prinde degrab[ +i nu face road[? Plopul 1893 La care copac Tremur[ frunzele f[r[ v`nt. curcudu= — corcodu=. 1890 V`j[itul s[rm[nel. .!$ CINEL-CINEL Alunul =i aluna 1889 El — lung. 1 Curcudel. Puiu-n v`rf de curcudel1. Ca ochi-bechi s[ se mai ou[. Salcia. Dar ochi-bechi nu se mai ou[. Luai una. =i ea-i mut[. ea — scurt[. Tufa cu nuiele 1891 M[ dusei la p[dure +i g[sii un cuib ochi-bechi.

1897 Am un lemn bun — Nici d-o palm[. Nici de-o palm[. +uier[ din foi! !$ Ghinda 1895 Lemne-nlemnite. Nici d-o =chioap[. 1896 Am un lemn — Nici de-o =chioap[. 1 Durbac[ — cada teascului de struguri. +i face: Dou[ mese mesuite +i dou[ albii scobite +i-un potcap c[lug[resc. nalt[. vasul care con\ine serpentina alambicului de \uic[. An cu an se salt[. P[h[ru\ cu coad[. Cre=te ]n z[voi. +i acela-n dou[ crap[ +i se face dou[ durbace1. Dou[ fe\e de mas[. Troace ]ntrocite. Un copac de lulea. .FLORA S{LBATIC{ 1894 Frunte alb[.

. Trep[du=ul treap[d[. 1899 Picuru=ul picur[. Acas[ de m-aduse. porcul =i lupul 1898 Picuru=ul picur[. Mongea =ade-n dosul tufei. Neschimbat e la culoare! 1902 Cre=tetu-i ]n nori se pierde +i totdeauna este verde. S[ joc ]n hor[ m[ puse. }n p[dure crescui. Bradul 1900 }n p[dure n[scui. G`dea-[l mare +ade-n cale +i ar m`nca carne moale.!$ CINEL-CINEL Ghinda. 1901 Iarna-n frig. Trep[du=ul treap[d[. vara la soare.

Pe bordei suit. +i sp`nzur[ jar pe m`ini? !$! Br[du\ul de nunt[ 1904 R[\oi potcovit. nici iarna. Cetina bradului 1905 Ce-i mai mic dec`t acul +i mai ]nat dec`t bradul? .FLORA S{LBATIC{ Bradul =i fructele lui 1903 Ce e nalt c`t casa. Verde ca m[tasea +i nu se usuc[ Nici vara.

1912 C`t e iarn[ Bei =i-nghe\i. . 1907 Ce e mai gras Dec`t toate ]n lume? 1908 Cine m[n`nc[. ograd[.!$" CINEL-CINEL ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE P[m`ntul 1906 Oric`t ]i zbura. 1 B[t[tur[ — curte. 1911 Eu la to\i le dau m`ncare. T[t sub tine-a r[m`nea. C`t e var[ Cr[pi =i usci. +i ei m[ calc[ ]n picioare. +i nu se mai satur[? 1909 Ia g`nde=te-te =i spune: Cine-i mai bogat pe lume? 1910 Am o b[t[tur[1 ]ntins[ C`t \ine ochii.

De to\i m[ lovesc. Dealul 1917 Am un mo= ]nalt. .ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE Piatra 1913 Ce st[ ]n ap[. Afar’ de m[ scoate. Se v[d din\ii ca prin ciur. !$# Bolovanul ]n ap[ 1915 Am un cal sur. Vede toat[ lumea din sat. R`pele 1916 De la munte P`n’ la munte — Numai bl[ni ]nfipte. +i nu putreze=te? 1914 Eu sunt mititic[ +i ]n p[m`nt cresc.

de vulpi. Dac[-i dau. scade. n-are pene. =i ea tot cre=te. se mic=oreaz[. Se face mai mare. C[rbunele 1923 Pe ap[ ]noat[. 1921 Eu ]i iau. cre=te C`nd pui. . +i-n p[m`nt nu putreze=te.!$$ CINEL-CINEL Muntele Caraimanul Muntele G[ina 1918 Cine este vecin cu Omul? 1919 Care g[in[ De mai multe sute de ani Tr[ie=te =i acum? N-are cioc. nicic`nd se teme? Groapa 1920 C`nd iei. De uliu. 1922 De ce o m[n`nci.

Lumea ar pieri. lat[-lat[. 1928 Dac[ n-ar fi. Sumbr[. 1930 Ce nu st[ ]n ciur? 1931 Ce nu arde-n foc? .ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE Rugina 1924 Cine poate m`nca fierul? !$% Apa 1925 Dumbr[. F[r[ umbr[. Iar dac[ mult[ este. +i nu mai st[ niciodat[. 1929 Dac[ nu-i deloc — mori. Dac[-i mult[ — tot mori. 1926 Maic[ lung[. 1927 Lung[-lung[. Lumea pr[p[de=te. F[r[ umbr[.

1937 Tot ]n jos. +i-l trimit la-mp[r[teas[. . S[-mi \eas[ o \es[tur[ F[r’ oleac’ de b[t[tur[. necroit. ne\[sut. Apa =i v`ntul 1934 Rag gioielele-n genuni. +i fiic[-sa o face pe mam[-sa. Ghea\a 1935 Am un ghem de m[tas[.!$& CINEL-CINEL Apa =i ghea\a 1932 Mama na=te fata. p[tur[. 1936 M-a trimis doamna de sus La cea de jos. La vadu’ gros. postav. +i fata pe mam[. p`nz[. 1 Procov — v[l. R[durenele-n p[duri. 1933 Mama o face pe fiic[-sa. S[-i dea un procov1: Neurzit.

}n foc se tope=te. 1943 Cre=te-n gios |ur\uros. +i cu r[d[cina-n sus. Izvorul 1944 Am un purcel Mic-mititel. S[-i fac pod peste mare. Dar f[r[ picioare. !$' |ur\urele de ghea\[ (sloietele) 1941 Ce cre=te cu r[d[cina-n sus? 1942 Este un pom: Cu v`rful ]n jos. .ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE Coase lelea cusutur[ F[r[ leac de tivitur[. 1939 Ce pod pe ap[ e aruncat +i de m`n[ nelucrat? 1940 }n ap[ plute=te. 1938 M-a trimis doamna de sus La cea de jos.

Lung[. S[-l opre=ti nu po\i. 1949 Ghici ghicitoarea mea: Zi-noapte c[l[tore=te. Nu-l adap[ nimeni.!% CINEL-CINEL +i c`nd pui m`na pe el Face: „Guic. guic.... +erpuie=te. +i nu se mai obose=te. +i la vale o porne=te? R`ul.. valea. F[r[ umbr[.“ 1945 Mic =i bun de gur[. g`rla 1947 Rud[ lung[. lung[. 1950 Cine-=i roade mereu patul +i alearg[ cu sf[r`miturile-n gur[? . I-adap[ pe to\i. 1948 F[r[ umbr[. P`r`ia=ul 1946 Ce luce=te.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE 1951 Ziua-noaptea fuge. +i tot ]n albie r[m`ne. Boii stau. 1955 Ruda se duce. 1952 Am un bou medelean: Pe unde pa=te Se cunoa=te. Pe unde sare Urm[ n-are +i fuge-n mare. 1954 Unu’ viu }ntre doi mor\i. Lacul de munte cu pe=te 1956 }ntr-un v`rf de plai +ade cu oastea un crai. !% Malurile =i apa 1953 Am dou[ surori: Se tot uit[ una la alta +i nu se pot ]nt`lni. .

Norul. +i nu se scufund[? 1960 Ce trece peste ap[. Ghemul meu Merge-n vale pe p`r[u. Numai pl[cinte moi. norii 1959 Ce trece peste ap[. +i nu face valuri? 1961 Gr[mezi de c`l\i. Mocirlele 1958 De la noi =i p`n’ la voi. Peste mun\i. 1962 Sute de sacale Trec pe sus agale. Ca s-adape pe aice Turmele de spice! .!% CINEL-CINEL Valul 1957 Glie-glie.

. Pe p[m`nt =i ape am c[zut. Flori multe pr[p[desc. +i c`nd vin. pic[tura de ploaie 1963 Sus bat tobele. 1967 Din p[m`nt =i ape am ie=it. +i bele=te. to\i m[ doresc. }n p[m`nt =i ape am intrat.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE Ploaia. !%! Grindina 1968 Strugur nu-s. 1964 Ghic[\ica M[run\ica }nverze=te +i-nnegre=te. 1966 De dorit. nici piatr[ nu-s. 1965 Multe fire de argint Leag[ cerul de p[m`nt. to\i fug de mine. Jos curg lacurile. }ns[ cad din nori de sus. +i la c[ldur[ m[ topesc. +i priie=te.

!%" CINEL-CINEL Fulgerul 1969 Sc`nteioar[-ioar[. Cine m[ ]nso\e=te Niciodat[ nu vine f[r[ larm[. 1975 Am un bou mare-mare. . 1972 S[geata ]mp[ratului Sparge casa dracului. 1971 Eu vin c`nd nici nu g`nde=ti +i mor la na=terea mea. Tunetul 1973 Url[ lupul la hotar[ +i s-aude-ntr-alt[ \ar[. Lumineaz[-n |arigrad. Pe om ]l omoar[. 1970 |[nd[ric[ lemn uscat. 1974 Strig[ bica1-ntre hotar[ +i se-aude-ntr-alt[ \ar[. +i c`nd zbiar[. S-aude peste nou[ hotare! 1 Bica — taurul.

ce-i? Lan\ ]nfocat. . +i nimene nu cuteaz[. Curcubeul 1980 Cimu. a se r[schira — a se r[sfira. 1981 +erpe v[rgat. ce-i. 1978 Bate toba la Moldova. A=chiile sar ]n vale. 1 A se rescira. 1982 Bolbuc ]n genune.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE 1976 Huhurezul huhureaz[. Jos la \ar[ Se resciar[1. +i s-aude la Craiova. Trosc peste p[dure. 1977 Sus ]n munte Se r[spunde. Peste mun\i ]nal\i necheaz[. Peste cas[-aruncat. !%# Tunetul =i fulgerul 1979 Mo=u’ taie lemne-n deal. C-un cap peste sat.

CINEL-CINEL Cea\a. De g`ce=ti. fa\[ de mas[.!%$ 1983 +erve\el ]ndoie\el. Peste Dun[re-aruncat. negura. ]\i dau o ra\[. 1989 Pl[ntic[2 colorat[. 1984 +tergar v[rgat. Peste mare-arunc[\el. Pl[ntic[ — panglic[. 1988 +apte fete. 1 2 Pe=chir — prosop. . 1985 N[fram[ v[rgat[. 1986 Un pe=chir1 ]nv[rgat. 1987 Am un br`u v[rgat. p`cla 1990 Pe o vale cotit[ Vine mierla-nsovonit[. Peste mare aruncat. Peste mare aruncat[. Peste v[i aruncat[. =apte bete: La izvoare le sp[lar[. +i de nori le at`rnar[. }n cer sp`nzurat. n[fram[.

v`nt. Acoper[ luncile. . ghicit. 2046. nr. 1993 Am o vac[ br`nc[laie: C`nd sloboade \`\ele. 1996 Aruncai cheile +i se-nchise \[rile. 1992 Am o vac[ surie. 1994 Ce trece prin vam[. Pr[p[dii cheile. Cuprinde luncile Cu br`ncile. +i nu v[zui caii. 1998 Ce merge prin p[dure +i nu sun[? 1 !%% O form[ pu\in diferit[ pt. +i nimeni n-o bag[-n seam[?1 1995 M[ suii ]n deal Ca s[-mi v[d de cai. Vine din pustie.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE 1991 Am o vac[ Br`ncovanc[: C`nd ]ntinde br`ncile. Nimeni n-o desface. Umple toate luncile. Se-ncurcar[ v[ile. 1997 Singur[ se face.

}mi =terpeli cheile. Luna le v[zu. Vine soarele =i-o ia. Noaptea-i ap[.!%& CINEL-CINEL Roua 1999 Cercelu=ul doamnei Din fundul m[rii. Soarele le lu[. 2004 Ce se na=te cu luna +i piere cu soarele? . 2003 M[ suii pe scar[. Cheile-mi picar[. 2001 Ziua-i aer. 2000 C`nd ie=ii afar[. Vin stelele =i n-o ia. Vine luna =i n-o ia. Bruma (=i roua) 2002 Vine mo=ul pe porti\[ +i ]=i scap[ o chei\[. Dar cum le v[zu soarele. +i s[ le ia nu vru. Luna le v[zu. Lacrimi jos picar[.

!%' . F[r[ leac de tivitur[. 2007 Laptele gerului. Sub strea=ina cerului. S[-nceap[ un izvor lat. Cu mare cusutur[. neaua) 2005 Ileana Cos`nzeana C`nd o ]ntins br`ncele O umplut luncele. 2009 De la vale P`n’ la munte. Pic[ pe hainele mele.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE Z[pada (om[tul. 2010 Vin oi\ele din munte Cu stelu\e albe-n frunte. 2008 C`te stele logustele. 2006 De la munte p`n’ la munte Picur[ stele m[runte. 2011 S-a dus Chic[-Vod[ La Vodean. Numai stele m[runte.

}ntins[-n c`mpie. Nu-i covor. 2016 Alb ca creta. U=or ca pana. +i piere ca spuma. }ngrop[ciunea mi-i tinoas[. 2015 Zoroclie1-clie. 2013 Na=terea mi-i sclipicioas[. dar se a=terne. +i pe deal ]n sus Prim[vara nu-s. dar se cerne. Ca un leu. 2014 Nu-i f[in[. alb[ =i pufoas[. 2018 Ce vine ca un domn. Moale ca l`na. f[cut[ din p`nz[ groas[. 2017 Moale. +i c`nd se duce Se duce ca un c`ine Cu coada ]ntre vine? 1 CINEL-CINEL Zoroclie — c[ma=[ b[rb[teasc[. Pentru c`mp e hain[ groas[. Dar sunt pe colnic. Nu sunt borangic.!& 2012 M[ nasc ]mb[tr`nind +i mor ]ntinerind. .

Iar steloiul cel mai mare R[u m[ frige la picioare. +i le m[n`nc[ f[r[ gur[.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE Ninsoarea (fulgii de z[pad[) =i soarele 2019 Zboar[-un stol de porumbei: Uliul fuga dup[ ei. Nu se vede unu-n \ar[! 2020 Mii de p[s[rele zbor: Vine-un om f[r[ picioare. Pe drume\i ]i ]ngrozesc! Gerul =i bruma 2022 Sus stele. Vai de picioarele mele. Jos stele. !& Viscolul 2021 Urlu =i m[ ]nv`rtesc. +i-i apuc[ f[r[ ghear[. Jos stele. Vai de zilele mele! . 2023 Sus stele.

2027 Ce trece de-aici la cel[lalt mal. nici val? Ecoul 2028 Cinel-cinel: Cine aude f[r[ urechi. +i-orce limb[ nimere=te. Pe orice limb[? 2029 }\i vorbe=te +i turce=te. sunetul 2026 Cinel-cinel: Trece peste ap[. nici miros. +i nici nu se-adap[. Vorbe=te f[r[ gur[. . Dar la to\i ]i de folos. 2025 N-are culoare.!& CINEL-CINEL Aerul 2024 De n-a= fi eu. Nime n-ar tr[i pe lume. Chiotul. +i nu face nici umbr[.

+i cel mai mic fir de iarb[ are. 2031 Cine te-ng`n[ +i nu te superi? !&! Apa mor\ilor (Fata Morgana) 2032 Ghici mici: C`t e zare E numai mare. Lelea-ng`n[ }n gr[din[. S[ m[ prinzi nu po\i. 2034 M[ vezi. 2035 Ghici ghicitoarea mea: Ce =ade pe ap[ +i nu s-adap[? . +i tu ai.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE 2030 Murgul rage }n p`rloage. Umbra 2033 +i eu am. Te vezi.

2040 Fug de tine. 2037 Cine trece g`rla +i nu face talazuri? 2038 Ce trece prin tin[. 2041 Ce este mare c`t o biseric[ +i nu c`nt[re=te nici c`t o cirea=[? 2042 Ce nu e nimic. Nu strope=te.!&" 2036 Pe ap[ merge. +i nu l[rmuie=te. Dar ]n m`n[ n-o po\i lua. +i tu musai dup[ mine. 2044 Ce n-are corp +i tot se vede? 2045 Ce nu atinge soarele niciodat[? CINEL-CINEL . Prin trestie trece. +i tot se vede? 2043 Cu ochii o po\i vedea. +i nu se ]ntin[? 2039 Lat[-lat[. N-are urm[ niciodat[.

+i v`ntur[ bob. Te bate =i nu fugi. 2051 Am`nar1 de mischiu2. din care se fac tocile sau amnare. +i c`nii la el nu latr[? 2048 Este un iepure =chiop }ntr-un v`rf de plop. . 2052 Merge tat[-t[u pe drum. 2053 Ce-i ]n m`n[ +i-i minciun[? 2054 }l sim\i =i nu-l vezi. 2049 Nea Stan Fluier[ p-afar’. Mo= Ilie te-o ajuns.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE V`ntul 2046 Cine trece cu miresme prin vam[. +i boieru-i sufl[-n spate. 1 2 !&# Am`nar — amnar. De la Dun[re viu. +i vame=ii nu bag[ de seam[? 2047 Cine trece pe la poart[. 2050 Tuchilu= prin p[iu=. Mischiu — o\el tare.

2059 Am un pom mare-mare: Noaptea ]nflore=te.!&$ 2055 Ce zboar[ pe sus +i nu-l vezi? 2056 Iliu\[ cu tichie Ridic[ mai mult (mai sus) de-o mie. Peste lume r[sturnat. CINEL-CINEL Cerul 2058 Am un ceaun umflat. Tot c`mpul alearg[. 2057 Turcheaz[ neagr[. Mai drag dec`t icoanele +i mai r[u dec`t tunurile. . +i ziua p[le=te. Mai frumos dec`t florile +i mai ur`cios dec`t babele. Mai luminos dec`t lum`n[rile +i mai ]ntunecos dec`t pivni\ele? 2061 Un \ol bortelit Toat[ lumea a acoperit. 2060 Ce-i mai lung dec`t drumurile +i mai lat dec`t m[rile.

Scris de aur pe h`rtie. +i la v`rf ]nflorit. 2065 Am o rochioar[ Plin[ de pozdeioar[. 2068 Pe c`mpul lui Basarab — Numai mei v[rsat. 2063 Am un crin: La r[d[cin[ ve=ted. Sucn[ — fust[ groas[. semin\e. D`rmoi. d`rmon — ciur mare pentru cernut cereale. f[r[ ]ncre\ituri. alb[strie. simpl[. albastru-deschis. 2069 Foaie mare. mieriu — alb[striu. +i noaptea d`rmoi1. 2067 Este-n lume o ghea\[ lat[. 3 Miriu. Plin[ de puzderie.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE 2062 Ziua tav[. 1 2 . !&% Cerul =i stelele 2064 Am o sucn[2 mirie3. 2066 Am o piele de taur |intuit[ cu \inte de aur. Cu maz[re-mpestri\at[.

2073 Nalt e tata. La mijloc uscat. Mama — groas[. 2075 Bulbuc de aur }n piele de taur. Frate-meu — de la unul la altul. Soarele 2074 Bulg[re de aur. Groas[-i mama. Joac[ pe-o piele de taur. La r[d[cin[ verde. .!&& CINEL-CINEL P[m`ntul. La mijloc ]i verde. aerul =i cerul 2070 Am un copac: La r[d[cin[ uscat. Cerul. Nebun e frate-meu. 2071 La v`rf ]nflorit. +i la v`rf ]i cu flori. p[m`ntul =i v`ntul 2072 Tata — nalt.

1 Bru= — bulg[re. Cu el toat[ lumea ung. Joac[ fulgerii pe el. +i nu se ud[? 2083 Un m[r de argint Leag[ cerul de p[m`nt. 2078 Cimurce-i. 2080 Mic mititel. ce-i: Talger ]nfocat Peste cas[ aruncat? 2079 Iese Barna de dup[ munte C-un fr`u de aur ]n frunte. cocolo=. Umbl[ pe sus r[t[cit. . Se joac[ pe piele de taur. !&' Soarele c`nd r[sare 2084 Pana cocost`rcului Bate-n fa\a t`rgului. 2077 Am un m[r aurit. 2082 Ce se scald[ ]n ap[. 2081 Am un bru=1 de unt.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE 2076 Am un ou de aur.

+i ho\ul — tot ]n cas[: +ade =i nu vrea s[ ias[. Se despic[. m[r[cini=: desi=ul ramurilor unui singur copac. Soarele ]n amurg 2087 Am o vac[ ro=ie. desi= mare ]ntr-o p[dure. D[ ]n ap[. Raza soarelui 2088 D[ ]n piatr[. . De se uit[ seara prin leas[1.!' CINEL-CINEL Soarele =i p[m`ntul 2085 Cine fuge =i n-ajunge. Cine st[ +i treaba-i merge? Lumina 2086 }nchisei u=ile. L[sai perdelele. Nu se stric[. 1 Leas[ — co=ar.

+i n-o sparge. . 2095 Am doi bulg[ri de aur. !' Pulberea ]n raza soarelui 2090 Ghici ghicitoarea mea: Am o funie de nisip.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE 2089 Trece prin fereastr[. Se joac[ pe-o piele de taur. 2093 Dou[ talere-nfocate. 2094 Am dou[ talgere pe m[sur[: Unul arde. Celalt nu. Peste cas[ aruncate. }ntunericul 2091 Ce se ascunde sub pat C`nd intru cu lampa-n odaie? Soarele =i luna 2092 Frate =i sor[ — Nu se-nt`lnesc niciodat[ la hor[.

2098 Am o strachin[ cu doi pe=ti: Unul cald =i altul rece. 1 N[r`ngiu. 2101 Ce trece prin p[dure +i nu sun[? CINEL-CINEL Luna 2102 Din deal ]n deal +i din vie ]n vie — Floricic[ n[r`ngie1. 2099 Zi =i noapte c[l[toresc. Numai dou[ g[sii bune. Le azv`rli peste cas[ La crai =i la cr[ias[. n[r`nghiu. n[r`mziu — de culoarea naramzei (portocal[ amar[). ro=u-portocaliu. Iu\i =i sprintenioare. 2100 Dou[ surioare. +i nu se ajung. +i nu se mai obosesc. 2097 Dintr-un ciurel de alune. . Toat[ via\a fug.!' 2096 Am dou[ gheme de m[tas[.

Umbl[ noaptea pe poian[.ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE 2103 Am o vac[ b[laie-b[laie. Pa=te noaptea ]n poian[. 2106 Ce st[-n ap[ F[r[ umbr[? 2107 G[inu=[ g[lbinu=[. 2105 Am o oaie b[l[oaie. 2110 Cine umbl[ noaptea prin sat. Umbl[ noaptea prin p`raie. +i nu-l latr[ c`inii? !'! Luna nou[ (crai-nou) 2111 Uite-i Sp`nzurate-n nour Coarnele de bour. 2108 G`sc[ tutuian[. . 2104 M`nz[ b[lan[. Joac[ noaptea prin gunoaie. 2109 La marginea satului — C[ciula f`rtatului. Trece Dun[rea ]n picioru=[.

!'" 2112 Bulg[ra= de aur, Cu coarne de taur. 2113 O secere f[r[ din\i P[=e=te peste mun\i. 2114 }n v`rful dealului — Potcoava calului.

CINEL-CINEL

Luna nou[ oglindit[ ]n ap[
2115 Inelul v[danei }n fundul bulboanei.

Luna =i stelele
2116 Am o clo=c[ cu pui: Seara s-adun[, +i diminea\a se risipe=te. 2117 Am o strachin[ de alune, +i-n v`rf — o nuc[. 2118 Pe valea lui Sgaidarac — O chil[1 de mei v[rsat, Numai unul bobonat.
1 Chil[ — veche m[sur[ de capacitate, egal[ cu circa 500 kg, ]ntrebuin\at[ mai ales pentru cereale.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

Steaua oglindit[ ]n ap[
2119 Cercelul doamnei }n fundul apei.

!'#

Stelele
2120 Peste mun\i, Peste m[ri, Numai ochi lic[ritori. 2121 Licuricii z[rilor }n ad`ncul m[rilor. 2122 De aici p`n[ la munte — Numai zale de aur m[runte. 2123 De aici =i p`n’ la munte Numai \inte sunt b[tute. 2124 De-aicea p`n[ la muncei — Tot c[ru\i de fulgerei.

P[m`ntul, cerul, stelele, soarele =i luna
2125 Am un poloboc, Peste poloboc un prosop, Peste prosop m[z[rele, Printre m[z[rele

!'$

CINEL-CINEL

Dou[ t[lgerele, Ce s-aseam[n[-ntre ele.

Cerul =i p[m`ntul, soarele =i luna, ziua =i noaptea, via\a =i moartea
2126 Ce este: Dou[ stau, Dou[ alearg[, Dou[ se schimb[ +i dou[ se sf[desc?

Soarele =i luna, cerul =i p[m`ntul, focul =i apa
2127 Dou[ merg +i dou[ stau, Dou[ judecat[ n-au. 2128 Dou[ merg, Dou[ stau, Dou[ du=m[nie-=i au.

APRECIERI CRITICE

!'%

APRECIERI CRITICE
Interesul ce se d[ literaturii populare nescrise, ]n toate \[rile =i la toate popoarele, e mai presus de orice ]ndoial[. Feluritele ei p[r\i sunt pretutindeni studiate ca ni=te vechi monumente limbistice =i etnologice. }ntre altele, Ghicitorile au avut din antichitate =i au p`n[ ]n zilele noastre o deosebit[ ]nsemn[tate. „Ele nu numai c[ au dat na=tere unui ]ntreg gen literar, dar au fost epoci c`nd au jucat un rol de c[petenie ]n filozofie, ba chiar ]n politic[. De la enigmele vedice p`n[ la lupta prin ghicitori a zeilor scandinavi sau minnesingerilor germani, de la faimoasa ]ntrebare a Sfinxului p`n[ la Filozofia enigmelor scris[ de p[rintele Menetrier, de la regina din Saba p`n[ la publica\iunea intitulat[ Mercure galant, de la ghicitoarea despre care se spune c-a f[cut pe Homer s[ moar[ de necaz la cele ce at`t de mult desfat[ pe wolofii din Senegal“, de la petrecerile copil[roase ale fetelor =i fl[c[ilor no=tri la „=ez[toare“ p`n[ la ad`ncile cuget[ri ale b[tr`nilor octogenari, c`t[ varietate, c`te contraste =i totu=i c`t[ analogie fundamental[ nu se ]nt`lne=te ]n nesf`r=itele ghicitori ale popoarelor. Enigmele de cuvinte trebuie distinse de enigmele de lucruri: numai cele din urm[ sunt ]n adev[r populare =i adesea p[streaz[ urmele celei mai vechi concep\iuni umane. E numai un pas de la metafor[ la enigm[ =i se cunoa=te imensul rol pe care l-a avut metafora ]n dezvoltarea limbajului =i ]n formarea mitologiilor. Enigma, ghicitoarea sau cimilitura e o metafor[ sau o grup[ de metafore, a c[ror ]ntrebuin\are n-a trecut deloc ]n uzul comun =i a c[ror explicare nu este evident[. Multe din ele ]ns[ dateaz[ dintr-o epoc[

!'&

CINEL-CINEL

c`nd obiectele exterioare impresionau spiritul omenesc altfel dec`t ast[zi, =i prin urmare ]l ]mboldeau la metafore care, la prima vedere, par ne]n\elese, dar care ne ]nc`nt[, ]ndat` ce le g[sim cheia, pentru c[ de=teapt[ ]n noi ]ntip[ririle ]nv[lm[=ite ale unor perioade disp[rute ]n marea dezvoltare la care am luat parte prin str[mo=ii no=tri. „Ca =i basmele, ca =i c`ntecele, ca =i proverbele, ghicitorile adesea se g[sesc aproape identice la popoare =i ]n timpuri foarte dep[rtate. Toate ipotezele imaginate pentru explicarea acestui fapt se pot reduce la dou[: originea comun[ =i transmisiunea. Dup[ unii, ]ntreaga literatur[ popular[ a popoarelor indoeuropene se suie p`n[ la o epoc[ anterioar[ desp[r\irii lor, epoca c`nd ]nc[ nu cuno=teau ]ntrebuin\area metalelor, nu v[zuser[ marea =i duceau o via\[ p[storeasc[. Dup[ al\ii, monumentele acestei literaturi, n[scute ]ntr-un loc determinat, s-au propagat de la un popor la altul prin mijlocirea indivizilor izola\i. O a treia ipotez[, seduc[toare la prima vedere, nu place dec`t celor ce nu s-au ocupat ]n special cu asemenea studii: e vorba despre identitatea procederilor spiritului uman. Mai la vale se va citi o ghicitoare cu patru forme franceze, una german[, alta sco\ian[ =i dou[ ruse, ]n compara\iune cu cea rom`n[, despre pe=tele care st`nd ]n casa lui (apa), se vede ]mpresurat (]n plas[) =i casai iese pe ferestre, iar d`nsul r[m`ne prins. Cum se va explica existen\a acestei ghicitori ]n cinci limbi? Zice-se-va oare c-a fost inventat[ deosebit de germani, englezi, francezi, ru=i =i romani?...“ Este foarte pu\in probabil. Negre=it, se va presupune c[, englezii =i germanii fiind de aceea=i ras[, enigma e germanic[ =i c[ francezii au ]mprumutat-o. Fie, dar aceea=i ghicitoare se g[se=te sub dou[ forme ]n ruse=te (=i sub o form[ ]n rom`ne=te). Atunci trebuie s[ admitem c[ prima form[ dateaz[ din perioada c`nd slavii =i germanii formau un singur popor =i aveau o singur[ limb[, c[ ]n acea limb[ va fi fost compus[ =i c[ a trecut ]n idioma german[ =i ]n cea ruseasc[, suferind transform[rile

APRECIERI CRITICE

acestor dialecte. Dar pe atunci se cuno=tea plasa?... Nimic n-o dovede=te ]n vocabularul acelor limbi.”1 (G. Dem. TEODORESCU, Ghicitori, ]ntreb[ri =i poeme numerice, ]n vol. Poezii populare rom`ne. Culegere de G. Dem. Teodorescu, Bucure=ti, Tipografia Modern[, 1885; Edi\ie nou[ la Editura Litera, 1982, pp. 251, 252). }ntocmai ca proverbele =i zic[torile, sunt =i ghicitorile o expresiune figurat[ sau mai bine o descriere parafrastic[ a unui obiect de ghicit. Patria ghicitorilor este Orientul, c[ruia ]i place expresiunea enigmatic[ tot at`ta c`t =i cea aforistic[. Expresiile cele mai vechi de ghicitoare le g[sim ]n Biblie, unde Samson ]ntreba pe filisteni o ghicitoare, nerezolvat[ p`n[ ast[zi, c[ci dezlegarea ce se d[ acolo nu explica cu totul ghicitoarea pus[ de Samson. Din antichitatea greceasc[ e cunoscut[ ghicitoarea ce o pune Sfinxul la to\i trec[torii l`ng[ cula sa, p`n[ c`nd vine Oedipus =i o dezleag[. Cu toate c[ au trecut at`tea zeci de secole de atuncea, totu=i reg[sim aceast[ ghicitoare ]n literatura popular[ rom`n[. Aci sun[: „Ce vie\uitoare umbl[ diminea\a ]n patru picioare, la pranz ]n dou[ =i seara ]n trei?“ [R[spuns]: „Omul, c`nd e mic umbl[ de-a bu=ile, c`nd e mare ]n dou[ picioare, =i c`nd ]mb[tr`ne=te mai ia =i un toiag“. Literatura etic[ [fabula, pove=tile, ghicitorile] este f[r[ ]ndoial[ partea cea mai original[ din literatura popular[, cu toate c[ nu se poate t[g[dui nici aci o ]nr`urire literar[. Dar ea a dat mai mult na=tere unor produse originale, servind ca model fanteziei populare, care a imitat =i a variat o form[ dat[ ]n multe chipuri, asimil`ndu-=i-o astfel ]ntr-at`ta ]nc`t uneori devine greu de a ajunge la prototipul original. (M. GASTER, Ghicitori, ]n vol. Literatura popular[, Bucure=ti, Ig. Haimanu, 1883, pp. 224, 250). 1 Gaston Paris, Prefa\[ la Devinettes ou enigmes populaires de la France; par E. Roland, Paris, 1877.

!''

Cimilituri sau ghicitori? Deosebirea dintre ghicitoare =i cimilitur[ e aceea=i ca ]ntre gen =i specie: fiecare cimilitur[ e o ghicitoare, nu ]ns[ orice ghicitoare e cimilitur[, dup[ cum orice om e o fiin\[, f[r[ ca orice fiin\[ s[ fie om. C`nd ]n lungile nop\i de iarn[, b[tr`ni =i tineri se adun[ la =ez[toare, =i un mo=neag sf[tos, purtat prin lume =i ]nvechit ]n zile rele, ]ntreab[ cu viclenie: „Cine, dup[ moartea lui, a intrat ]n p`ntecele maic[-sii?“, aceasta e o ghicitoare, la care se r[spunde c[, dup[ moartea lui, Adam a intrat ]n p`ntecele maic[-sii, adic[ ]n p[m`ntul din care a fost alc[tuit. Aceste ghicitori sunt cunoscute =i sub numele de }ntreb[ri =i r[spunsuri. C`nd, din un alt ungher al =ez[torii, un fl[c[u sprinten =i voios va striga: Cimel, cimel: La trup pepene, La cap pieptene, La picioare R`=chitoare. aceasta e o cimilitur[, care se t[lm[ce=te prin: Coco=ul. Aceast[ specie de ghicitori, cimiliturile, sunt cunoscute ]n toate p[r\ile locuite de rom`ni, afar[ de Macedonia, cu aceea=i numire: cimilitur[, cu mici diferen\e de rostire. }n Moldova se numesc cimilituri sau cinghilituri, ]n Bucovina =imilituri, ]n Ardeal ciumelituri; iar ac\iunea de a spune o cimilitur[ se exprim[ prin verbul a cinili sau a cinghili ]n Moldova, a simili ]n Bucovina =i a ciumeli ]n Ardeal, de unde =i formula ini\ial[ obi=nuit[ a cimiliturilor: cinel-cinel, =imel-=imel, ciumelciumel sau ciumelei ce-i. La arm`ni sau arom`ni, adic[ rom`nii din Macedonia, se numesc angu\itori, de unde verbul a angu\i, sau ñg[l\itori, ñngu\itori, ku\itori. Cimiliturile se ]ncep sau cu formula cinel-cinel ori ghici ghicitoarea mea, sau se intr[ de-a dreptul ]n descrierea parafrastic[ a obiectului de ghicit, sau se ]ncep cu o vorb[ derivat[ direct din expresiunea

"

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

cimilitur[. Aceste vorbe sunt variate, ceea ce constituie o dovad[ despre generalitatea expresiunii cimilitur[. A=a putem cita urm[toarele exemple: Sc`nteia se cimile=te: Cimilic[ Mititic[ Nici de Vod[ n-are fric[, sau, precum roste=te \[ranul din Moldova: Cinghilic[ Mititic[... ......................................................................................................... Care e originea cimiliturilor? Cum se explic[ faptul c[ aceea=i cimilitur[ se g[se=te, uneori, exprimat[ mai prin acelea=i cuvinte la popoare a=a de ]ndep[rtate unele de altele =i ]n spa\iu =i prin origine? S-au ]ncercat mai multe explic[ri. Cred ]ns[ c[, ]n starea actual[ a folcloristicii, este a umbla pe dibuitele cerc`nd s[ dai solu\iuni unor probleme a=a de grele. Deocamdat[ ceea ce trebuie de f[cut mai cu folos este de a aduna cu s`rguin\[ tot materialul folcloristic, a-l coordona, a-l studia ]n compara\iune cu folclorul popoarelor str[ine, =i numai c`nd nu va mai fi nimic ascuns =i c`nd unele enigme istorice vor fi rezolvate, numai atunci va fi sosit timpul pentru desc`lcirea acestor cestiuni. (Artur GOROVEI, Prefa\[ la Cimiliturile rom`nilor. Edi\iunea Academiei Rom`ne, Bucure=ti, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, 1898, pp. V-VII). Spiritul =i puterea de a p[trunde a poporului nu se poate studia mai cu ]nlesnire nici ]ntr-un gen de literatur[ popular[ ca ]n ghicitoare.

"

}n fondul ei, ori=icare ghicitoare este o defini\iune a unui lucru, de aceea unei ghicitori i se cere, pe l`ng[ spirit =i ingeniozitate, o logic[ str`ns[. Nu toate ghicitorile, c`te circul[ prin popor, sunt de aceea=i valoare; multe nu numai c[ n-au valoare, dar n-au nici m[car un rost de a exista =i sunt absurdit[\i... Altele ]ns[ ]ntr-adev[r sunt sc[p[r[ri geniale pline de spirit =i de fantezie =i dau o puternic[ dovad[ de echilibrul puterilor intelectuale ale creatorului lor. Asupra originii ghicitorilor nu se poate spune nimic hot[r`t. Cei mai mul\i dintre creatorii folclorului cred c[ =i ghicitoarea, ca =i basmele, desc`ntecele, colindele etc., ]=i are originea ]n cultul religios al popoarelor primitive, deci au origine mitic[. }ntr-adev[r, =i ast[zi multe ghicitori ale neamurilor, =i chiar =i la noi, ]=i tr[deaz[ originea mitic[ at`t prin fondul c`t =i prin forma lor. Dovedit este c[ poezia popular[ =i poezia religioas[ stau ]ntr-un raport direct la popoarele care sunt ]nc[ pe treptele inferioare ale dezvolt[rii culturale, c[ adic[ pe c`t e mai dezvoltat =i mai complicat cultul religios, cu at`t e dezvoltat[ mai mult poezia ]n toate genurile ei (basme, desc`ntece, tradi\iuni, imn religios) =i prin urmare ghicitoarea, ca parte integrant[ a poeziei poporale, ]=i are =i ea originea ]n mit =i cult. La felul acesta de ghicitori ne vom opri mai t`rziu. E greu lucru =i poate =i zadarnic s[ cau\i ghicitorile originale ale unui popor, adic[ acele ce s-ar fi creat de un anumit popor =i ]ntr-o anumit[ vreme. Ghicitorile sunt un bun comun al tuturor popoarelor =i multe dintre ele sunt foarte vechi, fie c[ au origine comun[, fie c[ s-au transmis de la popor la popor. Tradi\iunile grece=ti spun c[ Sfinxul punea o ghicitoare tuturor trec[torilor: “Cine umbl[ diminea\a pe patru picioare, la amiaz[ pe dou[, =i seara pe trei?”, =i numai Edip a fost ]n stare s-o dezlege. Aceast[ ghicitoare a omului circul[ =i ast[zi la felurite popoare =i are o vechime de vreo trei mii de ani. Despre Homer se spune c[ a murit de ciud[ =i de necaz c[ n-a putut s[ dezlege o ghicitoare.

"

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

Ast[zi ghicitorile =i-au pierdut ]nsemn[tatea lor =i au ajuns simple ]ntreb[ri al c[ror scop e mai ales s[ produc[ ilaritate. F[r[ ]ndoial[, ele pentru poporul de la \ar[ =i ast[zi sunt cea mai inteligent[ petrecere, pentru c[ dezlegarea lor cere spirit =i putere de observa\iune sau „b[taie de cap“, cum zice \[ranul. Dar ghicitorile, ]n antichitate =i p`n[ ]n evul mediu, au avut o deosebit[ ]nsemn[tate =i au jucat un rol important nu numai ]n religiune =i filozofie, dar chiar =i ]n via\a social[ =i politic[ a popoarelor. Multe chestiuni, nu numai ]ntre doi r[zboinici, dar =i chestiuni politice ]ntre dou[ popoare, s-au aplanat nu prin sabie, ci prin ghicitori, prin puterea min\ii. Lupta cu ]ntreb[ri =i r[spunsuri, cu ghicitori, a fost ]n vechime foarte frecvent[ ]n tot felul de ]mprejur[ri ale vie\ii. Orice motiv de ceart[ da prilej unei lupte intelectuale =i astfel cei ce se certau ]=i c[utau dreptatea prin puterile min\ii, nu printr-ale fierului. Lupta aceasta avea tot aceea=i valoare ca =i lupta cu armele, cel biruit ]=i pierdea ori libertatea, ori averea, ori chiar =i via\a, dup[ cum erau condi\iunile luptei. Dac[, de exemplu, doi se luptau pe via\[ =i moarte, ei ]=i puneau ghicitorile =i-=i d[deau r[spunsurile ]n fa\a poporului. Cel ce biruia avea dreptul s[ ucid[ pe cel biruit, iar acesta ]=i pleca el singur capul ca s[ i-l taie biruitorul. E probabil c[ felul acesta de lupt[, adic[ duelul intelectual, este forma cea mai veche a duelului, mai ales c[ motivul cel mai obi=nuit al luptei era ofensa. Cam de felul acesta este =i ghicitoarea lui Samson despre care vorbe=te Biblia ]n Cartea Judec[torilor. Samson afl[, ]n co=ul unui leu pe care-l ucise el mai ]nainte, un roi de albine =i faguri. Ajung`nd la filisteni — cu care iudeii tr[iau ]n ceart[ — Samson propune acestora o ghicitoare: „Din cel ce m`nca a ie=it m`ncare =i din cel puternic a ie=it dulcea\[!“ Samson se g`ndea la leu =i la fagure. Dac[ filistenii ]i vor dezlega ghicitoarea, ]n timp de 7 zile, Samson le va da 30 de c[m[=i =i 30 de haine de schimbat; iar dac[ nu, s[-i dea filistenii lui Samson acelea=i lucruri. Filistenii n-au putut ghici dec`t cu ajutorul nevestei lui Samson, care =i-a am[git b[rbatul s[-i spun[ ghicitoarea.

"!

""
II

CINEL-CINEL

Ghicitorile sunt de dou[ feluri. Unele sunt simple ]ntreb[ri glume\e, al c[ror r[spuns e bazat ori pe vreun joc de cuvinte, ori pe vreo asem[nare ]nt`mpl[toare ]ntre dou[ obiecte, ori pe vreun fapt particular =i altele de acestea. Acest soi de ghicitori, afar[ de spirit, n-au alta nimic — nici fantezie, nici inteligen\[, nici putere de observa\iune =i nici mai ales de logic[. Ele fac uz nelimitat de ]mprejurarea c[ inteligen\a caut[ r[spuns demn de seriozitatea ]ntreb[rii =i deci alearg[ departe dup[ el, pe c`nd r[spunsul e aproape =i nu e serios. De aceea r[spunsurile de multe ori ofenseaz[ inteligen\a =i sup[r[ pe omul serios. A=a, de exemplu, la ]ntrebarea: „De ce st[ cioara pe par?“ inteligen\a caut[ raspuns serios, vreo cauz[ oarecare natural[, un obicei al ciorilor etc. Iar r[spunsul e o p[c[leal[: „Fiind-c[ nu poate =edea ]n par.“ Tot a=a: „C`te ou[ putea s[ m[n`nce Goliat, uria=ul, pe nem`ncate?“ Desigur, foarte multe, ca uria= ce era. Nu, unul singur, c[ci al doilea =i celelalte erau pe m`ncate. ......................................................................................................... Adev[ratele ghicitori ]ns[ sunt altele, cele descriptive. Ghicitoarea descriptiv[ este ]n fondul ei o alegorie. Ea descrie un obiect oarecare d`nd multe ]nsu=iri ale lui, f[r[ s[-l numeasc[. Ca s[ fie ghicitoarea corect[, ea trebuie s[ ne dea c`t de multe predicate ale subiectului ce este de a se ghici. Forma ]n care se exprim[ aceste predicate poate s[ fie serioas[ ori glumea\[; predicatele au dublu scop, ori s[ l[mureasca subiectul, ori s[-l scoat[ din mul\imea de subiecte asemenea, ori dimpotriv[, s[-l ]ntunece =i s[-l amestece cu alte subiecte, deci cum zic, scopul lor e ori s[-\i deschid[ capul, ori s[ te z[p[ceasc[. Fiindc[ ghicitoarea e o defini\iune a subiectului, predicatele toate trebuie s[ fie precise.

APRECIERI CRITICE

"#
III

Compara\ia ]ns[ nu se face numai ]n ]nsu=iri ale lucrurilor, ci =i ]n ac\iuni ]ntregi. Acestea, dup[ cercet[rile folclori=tilor, sunt cele mai vechi ghicitori, prototipul lor ]=i are o origine mitologic[. Forma acestor ghicitori este epic[, narativ[. Ele descriu o ]nt`mplare oarecare; de multe ori chiar fac genealogia lucrului, ]i arat[ p[rin\ii =i fra\ii, ursita lui, luptele etc. Lucrurile ]n ele sunt personificate, iar folcloristul vede ]n ac\iunea descris[ faptele vreunui zeu sau vreunui fenomen din natur[, care a fost zeificat, ale naturii personificate. Ceea ce e lucru v[dit ]ntr-acest fel de ghicitori, este c[ toate se ocup[ cu fenomene ale naturii, cu puteri elementare, au un subiect cosmic =i caut[ s[ explice oarecum legile naturii ]ntr-un chip, se ]n\elege, foarte naiv. Se poate cunoa=te ]ntr-]nsele =i partea religioas[. Apa m[ na=te, Soarele m[ cre=te, Toata lumea m[ iube=te, +i c`nd pe mama ]nt`lnesc Eu cad jos =i m[ topesc. (Sarea) +i-a pierdut doamna cheile: Vine luna, nu le ia, Vine soarele, le ea. (Roua) Mai amintim, ]n treac`t, c[ ghicitorile au dat na=tere multor snoave, tradi\iuni, basme etc. E o tr[s[tur[ caracteristic[, ]n basmele popoarelor, c[ un uria=, bun[oar[, \ine prin=i pe doi fra\i, pe care ]i scap[ al treilea frate prin ingenioasele r[spunsuri ce d[ la ghicitorile ce le pune uria=ul. De multe ori acest fapt e denaturat =i, ]n loc de a r[spunde la ghicitori, eroul vorbe=te ]n pilde (tot un fel de ghicitori). Sau spune absurdit[\i =i biruie pe uria=... Morarul face o azim[ =i o coace spun`nd c[ o va da aceluia dintre \[rani, care va spune o minciun[ mai mare.

To\i spun, dar f[r[ folos. }n urm[ un b[iat c`=tig[ azima prin absurdit[\ile ce le spune. Fondul pove=tii e denaturat, numai tipul a r[mas. }ntr-adev[r, morarul avea s[ spun[ ghicitori, iar azima avea s[ fie a aceluia ce le va dezlega. E tipul Sfinxului. }ntr-alte basme ori snoave, fondul pove=tii a r[mas nealterat. De exemplu, bogatul =i s[racul au judecat[. }mp[ratul le caut[ dreptatea prin ghicitori: Ce e mai iute? Ce e mai dulce? +i ce e mai gras pe lume? (sau alte asemenea ]ntreb[ri.) Bogatul raspunde: iepurele, marea, un porc ]ngr[=at; s[racul: soarele, somnul =i p[m`ntul. S[racul c`=tig[ procesul. Tot pe tema ghicitorilor e bazat[ povestea Fata cea cuminte. }mp[ratul, auzind c[ este o fat[ istea\[ ]ntr-un sat, ]i trimite un fuior, s[-i fac[ din el haine pentru toat[ oastea. Fata trimite ]mp[ratului un b[\ =i f[g[duie=te c[ va face haine pentru oastea ]ntreag[ dintr-un fuior, dac[ el ]i va face ]nt`i din b[\ r[zboiul ]ntreg =i toate uneltele de \esut etc. (G. CO+BUC, Ghicitorile poporale, ]n „Albina“. Foaie enciclopedic[ popular[, Bucure=ti, anul VI, nr. 42, 43, 20–27 iunie 1903, pp. 1104–1106 =i nr. 50, 14 septembrie 1903, pp. 1289, 1290). }n ]n\elesul adev[rat al cuv`ntului, ghicitoare (g`citoare) sau cimilitur[ ]nseamn[ o descriere scurt[ a unui obiect, o ]n=irare de c`teva note particulare cuv`ntului. Acul e mic, acul coase (care prin parafraz[ ]ngr[de=te a\a ]n \es[tura p`nzei) sunt dou[ propozi\ii din care rezult[ dou[ note sau ]nsu=iri despre ac. Ghicitoarea acului poate fi deci: ce e mic =i ]ngr[de=te. Ea =i este la temelie. Tot astfel =i cu altele. Chiar din exemplul de mai sus se vede c[ notele unui cuv`nt pot fi sau calificative, sau predicative. Cimilitura coco=ului: „La trup pepene, la cap pieptene, la picioare r`=chitoare“ cuprinde numai note calificative: „Voinic sunt, haine port, nef[cute de m`ini de om; strig noaptea pe la miezul nop\ii =i ]nviez mor\ii“ e tot cimilitura coco=ului, alc[tuit[ ]ns[ numai din note predicative, afar[ de ]nt`ia.

"$

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

Ghicitoarea e cu at`t mai u=or de dezlegat, cu c`t con\ine ]nsu=iri =i predicate mai multe. „Sunt cercel cu toart[, dar om nu m[ poart[, dec`t m[ aga\[, la case ]n fa\[“ e ghicitoarea lac[tului; ea e complet[ prin con\inutul ei =i prin urmare u=or de aflat. Dimpotriv[, cu c`t notele enun\ate sunt mai pu\ine, cu at`t dezlegarea sau aflarea este mai grea: s[ ne uit[m la cea a lac[tului, dac[ ar lipsi jum[tatea din urm[. }n=irarea sau excluderea c`tor mai multe note din notele totale ale unui obiect constituie un defect de construc\ie al ghicitorii. }n primul caz dezlegarea este u=oar[, evident[, ]n al doilea caz e grea =i neprecis[. O ghicitoare bine alc[tuit[ e cea care \ine mai mult pe g`nduri pe cei ce vor s-o dezlege... Poate s[ aib[ mai multe solu\ii. Exemplu: “Am un colac plin cu petece” se zice c[ ]nsemneaz[: varza (curechiul). Tot astfel poate ]nsemna =i cerul cu nori, c`mpul cu deosebite sem[n[turi, etc., =i chiar cojocul plin cu petece. Prin urmare, ca cuprins, o ghicitoare bun[ e cea care este descris[ prin c`t mai pu\ine ]nsu=iri ale obiectului, dar aceste ]nsu=iri s[ fie cele mai esen\iale, mai particulare. Ca fond, ghicitorile nu se refer[ numai la obiecte, ci =i la raporturi dintre obiecte care constituie un sistem, un obiect mai mare. Ex.: “mo=ul suie =i coboar[ cu m[tu=a sub\ioar[” (cofa =i c`rligul); aceast[ ghicitoare se mai poate numi =i ghicitoare dubl[... * Ghicitorile fiind ni=te produc\ii ale graiului =i sim\irii unui popor, ele trebuie s[ tr[iasc[, s[ circule prin urmare =i s[ fie memorizate. Pentru a fi memorizate se cer dou[ lucruri: a) s[ fie interesante prin con\inutul lor =i b) s[ aib[ o form[. }nt`ia cerin\[ atrage dup[ sine faptul c[ multe dintre ghicitori sunt sc`nteieri geniale, simboluri de descrip\ii inteligente, iar altele pic[turi de humor ales. Forma cea mai u=oar[ de memorizat e versul rimat sau versul ritmat: Iat[ c`teva exemple:

"%

"&

CINEL-CINEL

Macul: Oastea unui crai, }ntr-un v`rf de pai. Pro\apul: Un mort ]ntre doi vii. Purecele: Am un cal C`t un mal: Unde sare, Urm[ n-are; Unde pa=te, Se cunoa=te.

Umorul ghicitorilor devine c`teodat[ prea exagerat, c[p[t`nd nuan\[ pornografic[. (Tudor PAMFILE, Introducere la Cimilituri rom`ne=ti, Bucure=ti, Academia Rom`n[, 1908, “Din via\a poporului rom`n. Culegeri =i studii”, pp. 5–7). CLASIFICAREA CIMILITURILOR Dup[ ]ns[=i natura lor, cimiliturile sunt de dou[ mari categorii: proprii =i improprii. Cimiliturile propriu-zise sunt care provin din considerarea direct[ a unui lucru =i sunt de urm[toarele feluri: metaforice, perifrastice, metaforico-perifrastice, metonimice, metonimicometaforice, metonimico-perifrastice =i sinecdochice. Cimiliturile improprii nu provin din considerarea direct[ =i imediat[ a unui lucru, ci au o origine cu totul special[, =i pot fi: cimilituri-“]ntreb[ri =i r[spunsuri”, deceuri, cimilituri-=arade. VALOAREA ETNOLOGIC{ A CIMILITURILOR Cimiliturile, ca orice produs folcloric, sunt reflexul poporului ]nsu=i care le produce. Cimiliturile rom`ne=ti arat[ pentru poporul nostru spirit observator, inventiv, poetic, sarcast =i pornograf.

APRECIERI CRITICE

Rom`nul observ[ bine lucrurile cu care vine ]n contact, at`t ca ]ntreg c`t =i ca p[r\i, =i ]ntre ele surprinde asem[n[ri =i deosebiri uneori nea=teptate. Spiritul s[u inventiv produce ne]ncetat cuvinte noi, uneori extrem de interesante. Spiritul s[u poetic produce figuri, mai ales metafore, adeseori foarte ingenioase. Spirit sarcast, el nu pierde ocazia de a plasa, sub forma unei cimilituri ]n aparen\[ nevinovat[, o zeflemea la adresa aproapelui. }n sf`r=it, num[rul considerabil de cimilituri pornografice arat[ pentru rom`n o predilec\ie pentru genul pornografiei. Dar pe de o parte aceste ]nsu=iri se v[d la rom`ni =i din alte produse folclorice, a=a c[ ele nu constituie ceva specific cimiliturilor, iar pe de alta aceste ]nsu=iri se ]nt`lnesc, ca rezult`nd din cimilituri, =i la alte popoare. Pentru a afla deci care este valoarea calitativ[ a ]nsu=irilor rom`ne=ti, c`te rezult[ din cimilituri, ar trebui ]ntreprins un vast studiu prin care s[ se studieze comparativ cimiliturile la popoarele romanice, germanice, slave, balcanice, ural-altaice (turci, unguri). Pe l`ng[ anumite lucruri care ar trebui puse pe seama fondului comun omenesc, se vor g[si, desigur, =i lucruri specifice pentru fiecare din categoriile de popoare ]n=irate mai sus, =i ]n s`nul fiec[rei categorii se vor g[si, desigur, lucruri specifice pentru fiecare din popoarele respective. Un astfel de studiu ar ar[ta deci =i anumite ]nsu=iri specifice rom`nilor. }n s`nul ]nsu=i al poporului nostru s-ar putea g[si lucruri specifice pentru moldoveni, munteni, transilv[neni, macedoneni. Un asemenea studiu prezint[ greut[\i considerabile. Pe l`ng[ cuno=tin\e vaste =i profunde, obiectivitate des[v`r=it[ ]n cercetare, ar trebui s[ dispun[ =i de un material respectiv, dac[ nu complet cel pu\in aproape complet, ceea ce tocmai ne lipse=te ]n starea actual[ a =tiin\ei. (G. PASCU, Despre cimilituri. Studiu filologic =i folcloric. Extras din Analele Academiei Rom`ne, Seria a II-a, Tom XXXIII, 1909, Memoriile Sec\iunii Literare; tip[rit ]n volum 1911, Bucure=ti, Leipzig, Viena, pp. 1, 193).

"'

O ghicitoare frumoas[ ]n versuri =i ]n proz[ nu e ceva la ]nt`mplare aruncat, pentru a c[uta doar numai dezlegarea. Ca material de chintesen\[ tehnologic[-estetic[ are o valoare nespus de mare. Nu-s luate metaforele sau perifrazele la ]nt`mplare, ci ele prezint[ un constructivism bine ]nchegat cu anumite criterii. Nu numai dezlegarea s[ fie punctul distractiv pentru cititor, ci ]ns[=i ghicitoarea cum e croit[ ca valoare literar[ poporan[. }n alte capitole de estetic[ ]n folclor m-am re\inut cu preciz[ri multiple. Aci voi r[m`ne ]n cadrul ghicitorilor. Un exemplu: Pe cea vale-nrourat[ Vine o fiar[-ncornorat[ De me=teri str[ini lucrat[, Suflet n-are, suflet duce, De p[m`nt nu se atinge. Lu`nd fiecare vers ]n analiz[, vom avea de cercetat din ce valori e croit[ ghicitoarea. “Pe cea vale-nrourat[”. N-ar crede nimeni c[ aci e vorba de corabia ]ntre valurile spumeg`nde ale m[rii. Elementele deghizate sunt “valea-nrourat[”. Alt criteriu: din versul al 2-lea “vine o fiar[ncornorat[” vedem localizarea ac\iunii prin analogie, astfel “dintr-o vale-nrourat[ vine o fiar[-ncornorat[” ne d[ imediat impresia unei localiz[ri sincere. Cu versul al 3-lea “de me=teri str[ini lucrat[” ie=im din aceste elemente deghizante =i ne apropiem de obiectiv — din “fiar[ de me=teri str[ini lucrat[” ne apropiem progresiv de factorul principal, c[ nu e o fiar[ lucrat[ de me=teri, ci o alt[ substituant[ trebuie c[utat[: esen\ialul. Din nou nu ne abate de obiectiv versul al 4-lea “Suflet n-are, suflet duce”. Iat[ elemente de circumstan\[, ce deghizeaz[ din nou esen\ialul (dezlegarea). C[ci “suflet n-are, suflet duce”, de unde s[ ]ncepem =i cum s[ travers[m acest nou mediu? C[ci n-are fiara suflet — duce fiara

"

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

suflet, imediat trebuie s[ ne oprim, p`n[ ce ne salveaz[ din nou ultimul vers “De p[m`nt nu se atinge” adic[ tot dibuind dup[ esen\ial d[m =i de corabie, c[ aceasta trebuie s[ fie. Rezum`nd analiza acestei ghicitori, avem urm[toarele valori, care indic[ esen\ial: “De me=teri str[ini lucrat[, De p[m`nt nu se atinge”. }n ghicitoarea aceasta avem elemente regresive =i progresive (ca ]n multe altele). Cele regresive deghizeaz[ =i declan=eaz[ ac\iunea ]n alt mediu prin intermediul analogiei (rolul metaforelor, perifrazelor etc.) Cele progresive sunt factorii inductori ca “De me=teri str[ini lucrat[ — de p[m`nt nu se atinge”; prin progresiune ne apropiem p`n[ ce ne oprim ]naintea esen\ialului (dezleg[rii). Arunc`nd o nou[ perspectiv[ asupra ghicitorii, ne apare aceasta ca un farmec deosebit al estetismului localizat =i deghizat de frumoasele elemente constructive: substantive, adjective, verbe, elemente circumstan\iale etc. (Lucian COSTIN, Ghicitori b[n[\ene. Studii asupra folclorului b[n[\ean, vol.III, Craiova, Tipografia „Unirea“, [1941], p. 4). De obicei, oamenii ]nva\[ pe de rost ghicitorile cu dezlegarea lor. Bune, rele, ghicitorile sunt ]n num[r m[rginit, a=a c[ cei cu \inere de minte ]nva\[, cu vremea, s[ dea raspuns la toate cele cunoscute. Dar se afl[ printre s[tenii no=tri oameni iste\i care pot alc[tui ghicitori noi. Schimb`ndu-se ]mprejur[rile ]n \ar[, se schimb[ =i via\a. Ies la iveal[ ma=in[rii, unelte, n[scociri pe care p[rin\ii no=tri nu le-au cunoscut: de pild[, trenul, aeroplanul, tractorul, moara cu aburi sau benzin[. Oamenii iste\i ]ncearc[ s[ alc[tuiasc[ ghicitori

"

. adic[ una pentru care termenul neexprimat al compara\iei sub]n\elese care o constituie trebuie ]nc[ aflat. Acesta este cazul ghicitorilor: „Cine este animalul — ]ntreba Sfinxul pe Oedip — care umbl[ diminea\a ]n patru picioare....... cei doi termeni ai compara\iei sub]n\elese care le constituie fiind deplin cristaliza\i.. Poezia cimiliturilor.. adic[ al unora ]n care termenul neexprimat al compara\iei sub]n\elese este oarecum acoperit de termenul exprimat." CINEL-CINEL =i pentru aceste scornituri noi...15).. aduc`ndu-i desf[tare dup[ munc[.. care bucur[ pe om ca vremea bun[.. pe dou[ picioare mai t`rziu =i sprijinit ]n toiag c[tre b[tr`ne\e... Cele bune r[m`n =i-=i fac drum ]n lume.... dac[ n-au pu\in[ glum[. celelalte se uit[........ unele cu dou[ ]n\elesuri =i cam lipsite de ru=ine.. a=a ]nc`t ]i revine spiritului nostru sarcina de a-l descoperi =i de a-l articula.. .............. Dar pl[cerea efortului eliberat... astfel c[ spiritului ]i este cu u=urin\[ posibil s[ recunoasc[ pe cel dint`i sub ]nveli=ul sensibil al celui de al doilea.. la pr`nz ]n dou[ =i seara ]n trei?“ Oedip ghice=te c[ este omul..... Dar la =ez[torile cu mame =i copile e bine s[ p[str[m cuviin\a =i ne putem lipsi de ele.... care umbl[ de-a bu=ilea ]n pruncie. [1949]... dac[ se poate. }=i au c`teodat[ =i acestea vremea lor........ ca prim[vara ]nflorit[. Editura pentru Literatur[ =i Art[.. ghicitoarea r[m`ne o alegorie deschis[....... piper =i. Bucure=ti. pp.. 4.... dar c`teodat[ le potrivesc.. Sunt =i unele ghicitori ]n\elepte.. C`t[ vreme r[spunsul ei n-a fost g[sit. Cimiliturile bune sunt adev[rate poezii mici =i vesele. Nu le nimeresc totdeauna..... care se ]nso\e=te cu percep\ia . ...... (Mihail SADOVEANU. sunt ca m`nc[rile nes[rate...... Fabula =i parabola sunt ]ns[ alegorii ]nchise. a=a cum s-a ]nt`mplat =i cu ghicitorile de demult... Exist[ ]ns[ =i cazul unor alegorii deschise. Oric`t or fi de ]n\elepte...... Ghicitorile noi pe care le alc[tuiesc pricepu\ii =i iste\ii caut[ s[ aib[ haz.......... potrivire de stihuri. Mai sunt =i alte ghicitori.....5..

cum e Romanul glume\. capabil[ de a fi denumit[ printrun cuv`nt propriu. 1957. ghicitorile sunt totu=i compara\ii virtualmente finite. Bucure=ti. parabola =i ghicitoarea. din categoria c[rora fac =i ele parte. Contribu\iile de mai t`rziu1 completeaz[ lumea cimiliturilor f[r[ a-i modifica perspectiva general[. Editura de Stat pentru Literatur[ =i Art[. precum =i inedite. 1851. d[ cimiliturilor locul cuvenit. Culegeri de circumstan\[. Concomitent. atr[geau aten\ia =i asupra acestui gen literar. (Tudor VIANU. ]n culegerea sa de poezii populare. 1898). dar nu complete. Bucure=ti. Anton Pann colporteaz[ cimilituri ]n dou[ volume intitulate evocativ: O =ez[toare la \ar[ sau Povestea lui Mo= Albu (partea I. 1851. Teodorescu. Stamati.APRECIERI CRITICE oric[rei metafore. deoarece compara\iile care le constituie sunt numai completabile. ]n „Foiletonul Zimbrului“ (Ia=i. partea a II-a. 1874. Bucure=ti. perfect cristalizat[. Primele ghicitori rom`ne=ti (cimilituri) se public[ la mijlocul secolului trecut. Gala\i. . de c[tre T. de=i deschis al ghicitorilor. 1 "! Ale lui Tudor Pamfile. dac[ nu notau ghicitorile cu migala pedant[ a textologilor. alc[tuit[ din ghicitori r[sp`ndite ]n diverse publica\ii. Giorge Pascu etc. La sf`r=itul secolului. Artur Gorovei d[ la iveal[ o colec\ie remarcabil[ (Cimiliturile rom`nilor. 1852) care aveau s[ reapar[ ]n mai multe edi\ii. G. Fabula. semnate de George Baronzi (Limba rom`n[ =i tradi\iunile ei. pp. fie ad[ug`nd altele culese de el. este aici tocmai din aceast[ pricin[ mai mare. ]n vol. c[ruia Vasile Alecsandri ]i atribuie mai pu\in[ importan\[. a=a cum se ]nt`mpl[ ]n cazul tuturor alegoriilor. Bucure=ti. =i brosur). de tradi\ii =i variate manifest[ri de literatur[ popular[. fie reproduc`nd unele publicate anterior. Problemele metaforei =i alte studii de stilistic[. De=i deschise. Dem. 1872) sau anonime. deoarece termenul reg[sit al compara\iei completate ]n cele din urm[ este o idee sau o impresie bine constituit[. 115-116). O precizare trebuie ad[ugat[ ]n ce prive=te caracterul finit.

acestea sunt cu prec[dere din specii c`t mai dep[rtate. trebuie s[ i se confere un sens special. Observa\ia lui r[m`ne valabil[. indic`ndu-i-se forma. sunetul. cioc[nitoarea cu \apul.De=i culese la dat[ relativ recent[. ]n stadiul ]n care se prezint[ la culegerea lor.. ]n cazul dat. Intercalarea lor ]n texte populare apar\in`nd altor genuri e mai curand ]nt`mpl[toare. cu purcelul sau cu motanul. E fundat pe paralelism (uneori negativ) =i lunec[ spre exprimarea alegoric[. cu oarecare preciz[ri asupra modului metaforic propriu cimiliturilor. =arade. cocost`rcul cu Mo= Neculai. Obiectului ghicit i se evoc[ prin compara\ie c`te unul sau mai multe aspecte. fabrica\ia. Aristot a spus c[ ghicitoarea e “o metafor[ bine compus[”. c[\elul sau iapa cu broasca. Proverbele sunt manifestarea ]n\elepciunii =i eticii populare. cuprinsul. Elementul metaforic face parte deseori dintr-o lume ]ndep[rtat[ de obiectul respectiv. ca =i proverbele. numai rareori ele se spun izolat. Unii cercet[tori arat[ c[ au fost folosite la oracole. ariciul cu mo=ul. originea. pe c`nd ghicitorile au prioritatea fanteziei =i via\a lor proprie. folosirea de nume proprii etc. G`ina e comparat[ cu cat`rul. ]ntreb[ri =i r[spunsuri. av`nd alt[ func\ie dec`t cea de ast[zi. Dac[ ]n ghicitoare se compar[ dou[ vie\uitoare. "" CINEL-CINEL . metonimia =i sinecdoca. Metafora ]n cimilitur[ nu e ]n mod necesar logic[. care evitau a numi direct animale. deseori ]n construc\ii simetrice. aritmogrife etc. Deosebite de enigme. dezvoltarea. durata etc. Formule de propor\ii minuscule. ghicitorile (cimiliturile) reprezint[ un gen aforistic lapidar. plante =i fenomene ale naturii socotite tabu. al\ii demonstreaz[ c[ deriv[ din limbajul conven\tional al primitivilor. Metaforismului. ]ntrebuin\area. substituirea fiind f[cut[ pentru a surprinde. }n cele ce urmeaz[ ne vom ocupa de ghicitorile rom`ne=ti. Deosebirea e de substan\[ =i func\ie. Similitudinile dintre ghicitori =i proverbe sunt exterioare: senten\iozitatea. coco=ul cu g`ndacul. ca =i acest gen. folosind perifraza. ghicitorile s-au n[scut ]n timpuri dep[rtate. calul cu mo=neagul.

leapa pe c[rare/ hingher. harbuzul cu r`ul. cimiliturile de cele mai multe ori au destina\ia de a deruta tocmai prin astfel de asocieri pe cel care e pus s[ ghiceasc[. /face gardul frumu=el” (acul). Nea=teptate sunt =i asocierile la care dau na=tere obiectele. /c`nd vine din p[dure. l[custa cu vaca. Obiectelor li se atribuie calit[\i umane: “Pe un deal rotat /=ade mo=u’ umflat” (bostanul). lupul cu oaia. lan\ul cu un copila=. Ghicitorile uzeaz[ de rime (nu obligatorii). \ane/ prin copaci” (coasa). Acela=i lucru se poate spune =i despre plantele asemuite ]ntre ele. focul cu baba. boca” (toporul). morcovul cu popa. bruma cu cheia. g[ina cu lingura. cuptorul cu bivolul. fiind compuse mai des din dou[ versuri. “Am un om mititel. ]n p[dure cat[” (toporul pe um[r). gr`ul cu herghelia de cai. Fondul vechi al ghicitorilor este evident ]n imagini legate de timpuri dep[rtate. “V`j. veveri\a cu briciul. Bujorul este evocat de stejar. afec\iunea oamenilor muncii pentru obiectele de produc\ie. Alitera\iile sunt frecvente: “Peste r`pile r`pite / ciute negre mohorate” (cuptorul). mingher pe spinare” (calul =i c[l[re\ul). vine seara: boca. p[duchele cu oaia etc. “C`nd merge de-acas[. spre a provoca hazul. Spuse pe la =ez[tori sau ]n toiul muncii la c`mp. deseori cu aluzii obscene. coasa cu c[\elu=a. la dublu sens. moara cu scroafa. coco=ul cu apa. ci denot[. “Toat[ ziua cioca. fenomenele naturii. "# . ca orice gen folcloric. cu oaia sau ursoaica. tigaia cu copilul. calul cu lada. melcul cu codobatura. =i ca atare.APRECIERI CRITICE co\ofana cu iapa. iapa cu sita. ceapa de p[dure etc. cu ]ncetul. elimin[ prin variante reminiscen\ele diverselor stadii parcurse de popor. mai cur`nd. pe=tele cu luna =i soarele. acas[ cat[. uneltele. cu vaca. Astfel de personific[ri nu sunt simple urme de animism. Dar. Iat[ c`teva exemple: acul e comparat cu capra. Se d[ na=tere la echivocuri. dopul cu popa. cerul cu pielea de taur. Onomatopeele abund[. cu omul sau coco=elul. s-ar putea vorbi chiar de ghicitori onomatopeice: “Treapa. v`j/ prin p`iu=/ \ane. cioca/. hulubul cu plugul. hornul cu ursul. Rareori sunt mai extinse. cimiliturile au o existen\[ concret-istoric[.

iar estetica lor reflect[ procesul de munc[. “C`nd suge./ vine soarele =i-o ia” (bruma). Cimiliturile cuprind un vast registru poetic. Pe l`ng[ unele rudimentare. Cimiliturile. precum ]mbl[ciul. uneltelor =i a obiectelor de tot felul v[zute cu ochii produc[torului de bunuri. sim\urile =i experien\a \[r[nimii. p[str`nd forme =i imagini ale unor obiecte desuete. dar =i a mentalit[\ii populare./ c`nd ar[. a animalelor. imaginile poetice nu lipsesc: “Vin oile de la munte /cu stelu\ele ]n frunte” (z[pada)./ g[se=ti nou[” (barabula)./ vine luna =i n-o ia. “Vine mo=ul pe porti\[ /=i ]=i scap[ o chei\[. tot ce cade sub ochii. la instrumente muzicale. la unelte casnice.De=i nu se caut[ anume un efect poetic. / vin stelele =i n-o ia. Utilitatea plantelor cultivate =i a animalelor domestice este evident[. Istoricul culturii materiale poate g[si am[nunte privitoare la locuin\a \[r[neasc[ (construc\ie =i mobilier). plantelor. ceasul etc./ ce pui dou[. Sunt ]n "$ CINEL-CINEL . Universul ghicitorilor e mai apropiat de via\a practic[ a poporului dec`t al altor genuri minore (precum recitativele copiilor sau anecdotele). unelte agricole =i de \esut. ]nt`lnim trenul. “Am un crin /la r[d[cini ve=ted/ =i la v`rf ]nflorit” (cerul). E o eviden\[ de surprindere a propriet[\ilor =i destina\iei fenomenelor naturii. privite ]n totalitatea lor. “Ce pui una. ]ntruc`t ]ntreaga perspectiv[ a lumii ]=i g[se=te coresponden\a ]n metaforele lor concrete./ g[se=ti dou[./ c`nd fac din el ciobote” (boul). /jos cad negurile” (sita). Cimiliturile sunt dovada unei observa\ii directe a lumii ]nconjur[toare: “+ede ]ntr-un v`rf de nuia/ =i nu se teme c-o c[dea” (aluna). obiecte de gospod[rie. cimiliturile nu evit[ progresul. ]mbr[c[minte. Gen vechi. “Dac[ n-ar fi/ lumea ar pieri. “Sus bat dobele. / iar dac[ mult[ este/ lumea pr[p[de=te” (apa). evoc`nd via\a de toate zilele a poporului. compara\iile fiind elementul de surpriz[ =i un mod de ]ncercare a iste\imii. la animale domestice =i de v`nat. nu numai c[ dau imaginea inventarului \[r[nesc =i a ]ndeletnicirilor oamenilor muncii de la sat. “N[fram[ v[rgat[ /peste mare aruncat[” (curcubeul).

fenomene. metaforice sau perifrastice... o enciclopedie metaforic[ a vie\ii poporului muncitor. rebusul... dar ]nt`lnim =i imaginea c[r\ii..... 1964.. Cimiliturile ]=i p[streaz[ ]ns[ modul lor specific de oglindire a ocupa\iilor =i vie\ii oamenilor simpli.. numai ghicitoarea a ]mbr[cat forme artisticliterare......... =arada. (Valeriu CIOBANU. sub raportul crea\iei.. Necesitatea acestui joc al min\ii =i al imaginii a existat din vremuri vechi... ]ntr-un sens.... Bucure=ti.. vol. Folclorul.... caractere ]n reprezent[ri vii... Uneori =i ]n ghicitori se pot recunoa=te influen\e livre=ti.... la nivel c[rtur[resc....APRECIERI CRITICE unele cimilituri urme de supersti\ii... nu a fost pus[ mai sus\inut =i =tiin\ific ]n lumin[... 190–193).. Se poate spune c[ p`n[ acum tocmai valoarea de art[ literar[ a ghicitorii. cunoscut[ =i sub numele de cimilitur[.. ..... care solicit[ agerimea min\ii omului pentru identificarea obiectelor =i no\iunilor. transfigurate inten\ionat =i ascunse totu=i sub culori =i linii sugestive.. ca oglind[ a lumii =i a concep\iilor omului despre via\[. "% Chicitoarea este una dintre speciile de literatur[ popular[ cu o mare vechime =i o considerabil[ varietate de teme.... Expresia artistic[ a cimiliturilor e o =coal[ a metaforei.. Studiul ghicitorilor pe aria unei \[ri evoc[ via\a material[ a poporului =i treptele lui de dezvoltare....... pp...... alc[tuind.. de=i asupra ei s-a atras aten\ia de mult[ vreme =i s-au f[cut tot mai multe =i interesante culegeri... Ghicitorile... De propor\ii reduse...... care nu poate fi nesocotit[ de scriitori. constituind un mod de a fixa obiecte.... a scrierii etc..... iar structura ei a dus cu vremea la variante de structur[ similar[... Editura Academiei.... ... I... ghicitoarea constituie. ]n Istoria literaturii rom`ne.. logogriful etc..... Ghicitoarea este prin excelen\[ de origine folcloric[. anagrama... un joc de metafore =i imagini... Literatura rom`n[ ]n perioada feudal[ (1400–1780). ob\in`nduse........ Dintre toate acestea ]ns[.

ora\ii. 1867.C. de asemenea. 1872. Teodorescu. ed. P. obiectul studiilor Vezi T. p. Bucure=ti. Poezii populare ale rom`nilor. Anton Pann. I. dintre care not[m pe cele date de I. Leca Morariu8. Ro=iorii-deVede. Poezii populare rom`ne. Ghicitorile au f[cut. =i numeroase altele mai vechi =i mai noi. Alecsandri ]nsu=i atr[gea aten\ia asupra acestui gen. 1870. Legendele sau basmele rom`nilor. 8 Leca Morariu. 1939. 216–249. Artur Gorovei 6. p[c[lituri =i ghicitori. Dem. Ghicitori din Ialomi\a =i Teleorman. 2 V. Basme. Ia=i.}n a dou[ jum[tate a secolului al XIX-lea a ]nceput s[ se manifeste interesul pentru ghicitoare1. Cimilituri rom`ne=ti. O =ez[toare la \ar[ sau C[l[toria lui Mo= Albu. Suceava. 1875. 1866. Ulterior au fost publicate diferite culegeri. 1880. Negurile jos c[dea2. a II-a. Gh. 9 Cg. Bucure=ti. V. Bucure=ti. Ispirescu. Bucure=ti. Dem. Cimiliturile rom`nilor. ]n care creatorul popular nume=te cernutul de f[in[ cu sita prin frumoasa perifraz[ a ghicitorii: Pe sus tobele b[tea. Alecsandri. Pepelea sau tradi\iuni na\ionale rom`ne=ti. ]ntr-un comentariu la Plugu=orul. 1 "& CINEL-CINEL . Teodorescu 5. 1930.1852. Stamati. printr-un num[r de exemple. pp. 3 I. Bucure=ti. G. 4 P. Cimilituri. Neagu9. pp. 1908. Fundescu la edi\iile volumului s[u de basme3. 1897 (num[rul ghicitorilor cre=te de la prima edi\ie la cele ce urmeaz[). 1898. 6 Artur Gorovei. 1885. I. Tudor Pamfile7. Bucure=ti. 393. Neagu. 154–163.C. 1851. 5 G. Fundescu. 7 Tudor Pamfile. Ispirescu 4. Bucure=ti. Bucure=ti. 1851. Pilde =i ghicitori.

.. }ntr-un stadiu de civiliza\ie =i cultur[.. Moscova. Sadovnikov..... ed... Cimilituri rom`ne=ti. pe calea aceasta.. se considera c[ elementele de folclor au o origine c[rtur[reasc[ =i descind din asemenea c[r\i.. iar o regrupare a tuturor ghicitorilor din diferite colec\ii plus noi culegeri sistematice. Eisen a cules peste 9... Gorovei... 1911 (anex[ la Despre cimilituri). Despre cimilituri. Bucure=ti. Gaster.... Zagadki russcogo naroda... Cercet[rile au dovedit ]ns[ c[ ghicitorile sunt indisolubil legate de folclorul popoarelor. 2 Mihail Sadoveanu... a III-a de V.. }ntr-o vreme c`nd cercet[rile erau mult atrase de c[r\ile populare =i de r[sp`ndirea lor la diferite popoare. 4 Revue des traditions populaires. La un num[r a=a de mare. iar frumuse\ea lor literar[ n-a sc[pat sim\ul poetic al marilor no=tri scriitori2.. de la tot ce constituie fiin\a uman[ =i tot ce o ]nconjoar[ G.... Ia=i...... p....... 1960.... 1883. 3 M... are peste 2.. IX.. Poezia cimiliturilor.. universul ghicitorii este excep\ional de larg. ghicitoarea ]nso\ea anumite practici =i obiceiuri.. Pascu.. asem[n[rile dintre crea\iile folclorice a diverse popoare. Negre=it.N.P... Gaster g[sea.... Anikin. . le-ar m[ri num[rul la multe mii. 5 D. 1909. Bucure=ti.... publicat[ ]n 1898. Sadovnikov... 250. p........ Bucure=ti.. La sf`r=itul secolului al XIX-lea. M.. la fiecare popor..500 de ghicitori ruse=ti5...000 de ghicitori estoniene4. Num[rul lor este deosebit de mare la fiecare popor.......APRECIERI CRITICE de filologie =i folclor1..... 32.....N. }n acest sens... cea a lui A. 1949. cu circula\ie de la un popor la altul. J..... o origine c[rtur[reasc[ =i pentru ghicitori3...... ap[rut[ ]n 1876. ghicitorile au c[p[tat caracterul unui gen literar independent =i s-au circumscris tot mai mult ca atare... Literatura poporului rom`n.. =i din aceast[ form[ de cultur[ au p[truns ]n diferite c[r\i... ]n mod eronat. din timpuri ]ndep[rtate.700 de ghicitori rom`ne=ti (inclusiv variantele). singur[ con\ine peste 2. culegerea lui D. Era o ]ncercare de a explica... 1 "' ...

Odat[ ]nvechite. .... sfredelind mereu p[m`ntul reav[n.. g`rtan. O ghicitoare ca: Dr[gan la noi. flor[... cuv`ntul “Dr[gan” este o criptogram[ a lui “g`rdan”.... de forma unei curelu=e. soare...... rela\ii sociale. este un mod plastic de a fixa caracterele no\iunii respective =i a le imprima mai u=or memoriei omului de cultur[ folcloric[. Formularea prin compara\ie.... cer... Este de remarcat ]n plus c[ o form[ veche de limb[ este atestat[ indirect ]n formularea criptic[ a unei ghicitori..... cu sensul de “g`t” =i “g`tlej” provenit dintr-unul slav ]ndep[rtat. sub p[m`nt ascuns[ caracterizeaz[ scurt r`ma......... p[strat ]n rus[ =i ucrainean[ sub forma gortan =i ]n alte limbi slave sub alte forme.. faun[. Astfel..... construc\ii onomatopeice etc. perifraz[... dar ea nu este str[in[ de esen\a obiectului sau fenomenului la care se refer[.. Imprim`nd etape variate de cultur[ =i via\[ social[.. C`nd se dep[rteaz[... Ghicitoarea este un fel de enciclopedie popular[ ]n metafore.. c`ndva era probabil u=or perceput[ schimbarea inten\ionat[ de sunete... ghicitorile au p[strat uneori ]n componen\[ =i variate urme de expresie: limba veche....... Pe de alt[ "  CINEL-CINEL .. pentru “g`t” pare anost[. metafor[.... Numai eronat caracterizarea ghicitorii poate fi pus[ ]n unele cazuri pe seama altei vie\uitoare (=arpele).. jocul de cuvinte devine ininteligibil... calit[\i =i defecte.. +i totu=i........... Dr[gan la voi..... profesie.... cu toate substituirile de exprimare pe care le-au suferit de-a lungul timpului..... Astfel.. obiecte casnice... moale =i umed[.. dialectal[.. ]n c[utarea hraniei.. lun[ =i stele etc... ]n cuv`ntul “Dr[gan” transpun`ndu-se sui generis un cuvant vechi =i dialectal “g`rdan”...... ghicitoarea Curelu=[ uns[.. aceste urme ]=i pierd claritatea sensului...p`n[ la astre =i cosmos: p[r\ile corpului omenesc. Formularea caracteristicilor poate s[ fie mai scurt[ sau mai lung[.... devine confuz[. elemente din natur[.. Ghicitoarea =i ghicirea au constituit astfel un sistem popular de caracterizare =i percepere a lumii =i a fenomenelor ei......

Se ]nt`lne=te destul de des formularea: P[s[ric[ =uie. . "  este vorba de ghinda care cade din stejar. de porcul care o caut[ pentru hran[ =i de lupul care-l p`nde=te pe porc. Pe copaci (pe araci) se suie. =i el reprezint[. }n urmatoarea ghicitoare: Picuri=ul picur[. fiindc[ este un rest dintr-o formulare. G`dea-al mare +ede-n cale +i ar m`nca carne moale.. pe “gadin[”. adic[ repetarea ]n vers a ultimei p[r\i a cuv`ntului. numai analiza ad`ncit[ a termenilor poate duce la l[murirea pe deplin a ]n\elesului ghicitorii. Trep[du=ul treap[d[. ]n care era utilizat[ figura de stil numit[ paranomaz[. “lup”.APRECIERI CRITICE parte. prin apropiere. Pe copaci se suie.. Termenul care-l desemneaz[ ]ns[ pe lup este “g`dea”. dar =i: P[s[ric[ ruie. Ghicitoarea nu este destul de specific[. Analizat. nu are un sens.. Dac[ ]n prima formulare. termenul “=uie” este perceptibil. =i de aceea este ]n\eleas[ uneori ambiguu: pentru fasole =i pentru ghionoaie. cu sensul popular de “fiar[”. ca ]n unele c`ntece de ritual: sau Caloiene-iene. ]n a doua “ruie” este ]ntrebuin\at mecanic. Paparud[-rud[..

urm[toarea construc\ie: P[s[ruie-ruie. frunte. negre=it. mai degrab[ a fe\ei. luni. Sub cea gaie spurc[cioas[ E o moar[ Rotunjoar[. Pe copaci se suie. parcurgerea unui timp ]ndelungat de c[tre ghicitori este imprimat[ =i ]n diferite substituiri =i schimb[ri de expresie. Descrierea provine aici din nevoia de a reprezenta metaforic fiecare parte a capului. despre an. . ochi. Sub cele br[zdi\e Sunt doi =oimu=ori. cu un ]n\eles oarecare. La fel se ]nt`mpl[ cu ghicitorile care au obiective complexe. Este. formularea veche a avut. Sub cei =oimu=ori E o gaie spurc[cioas[. hiperbol[ etc. dar ]n prelu[rile ulterioare s-a ajuns anormal la “p[s[ric[ ruie”. cum sunt cele despre turma de oi =i cioban. gur[. de fapt. o ]n=iruire de ghicitori pentru p[r." CINEL-CINEL }n acest caz. Construc\ia ghicitorii merge de la formularea simpl[ ]n proz[. perifraz[. cel mai des cu ghicitoarea capului (at`t ]n folclorul rom`nesc. Ghicitoarea este genul care se preteaz[ prin excelen\[ la diferite figuri poetice =i de stil: metafor[. cum se ]nt`mpl[. p`n[ la descrierea dezvoltat[. termenul “ruie” fiind luat ca un neindoielnic epitet. nas. A=adar. s[pt[m`ni =i zile (luate la un loc) etc. spr`ncene. La cea poieni\[ Sunt dou[ br[zdi\e. c`t =i ]n folclorul altor popoare): Am o dumbr[vi\[: Sub cea dumbr[vi\[ Este-o poieni\[. de pild[. apoi ]n distih =i catren. ]n loc de p[s[ruie-ruie”.

provenind dintr-o ideal[ percep\ie a ]ntregului: Am o vac[ Cu ugerul (\`\a) ]n spinare. edi\ie ingrijit[ de C. XVII–XXI). ie=it adesea din spinarea acoperi=ului. }n formularea de mai sus. Bucure=ti. C. este realizat[ scurt =i cu m[iastr[ ]ndem`nare. ]n linii pu\ine. obositoare. sugestiv[ este ghicitoarea ciupercii: Am o cas[ v[ruit[.APRECIERI CRITICE De obicei ]ns[. cimiliturile constituie un gen ]nc[ foarte gustat de mase. V–VI. Casa veche =i simpl[ de \ar[. Bogate ]n mijloace de exprimare dintre cele mai subtile. Ghicitori. }ntr-un picior sprijinit[. Cu \`\a-n spinare. ]nso\eau cu hazul lor acele munci care imobilizau. este prins[. cu o raportare metaforic[ plin[ de culoare. f[c`ndu-le grele. de gravur[. 1964. sau Am o vac[ mare. tocmai fiindc[ ele sunt frumoase =i au con\inut ]nteresant. sugestiv[. De asemenea. genul este foarte c[utat ]n mediul =colarilor. ca “s[ nu adoarm[”. ciuperca apare ca o naiv[ acuarel[ din c[r\ile de basme. (I. III–IV. reprezentarea grafic[ a casei cu co=. introduceau ca tonic ]nvior[tor cimilitura. cu un singur co=. Mohanu. Alt[dat[ ele se spuneau la cl[cile de tors l`n[ ori la cur[\at porumbul. }n procesul ghicirii. Ast[zi. Cei aduna\i ]n aceste scopuri. Editura pentru Literatur[. De exemplu. cele mai tipice ghicitori sunt scurte. transpus[ ]ntr-o metafor[. pp. Prefa\[ la Cinel-cinel. CHITIMIA. " ! . metafora se desface =i las[ loc obiectului ]n realitate.

publicat[ de cur`nd. Bucure=ti. Chitimia. cei mai iste\i la minte =i vorb[ formuleaz[ ]ntreb[ri ascunse sub valul metaforei =i al limbajului poetic ascuns. iar c`nd altul ]ncearc[ s[ strice jocul. rezult[ c[ cimiliturile s-au n[scut =i tr[iesc sub specie ludi — ]n virtutea unui joc nu gratuit =i superficial. imagini tipice care sunt \inute minte =i sunt cultivate =i ast[zi. ale realit[\ii sociale de ast[zi. ]n colec\ia “Biblioteca pentru to\i”. dezam[gesc. apoi flora =i fauna. cu prefa\[ de I.C. lumea ghicitorilor o constituie omul cu toate manifest[rile legate de fiin\a lui fizic[. Din felul cum se spun. care exprim[ esen\e. acesta ar putea fi dat ]n mai multe chipuri. Ei trebuie s[ dovedeasc[ agerime. C`nd cimiliturile sunt prea u=oare. 560 p. astfel c[ spusul de ghicitori este o competi\ie: care pe care s[ ]nving[. imagina\ie. Iar pe c`t de poetic[ este ]ntrebarea. ]nsu=i cel care a propus-o comunic[ r[spunsul. o mare putere de asociere =i disociere =i deci de intuire a realit[\ilor vie\ii. ci grav =i cu anumite rosturi sociale. cel care ghice=te fiind distins cu semnul respectului =i al admira\iei tuturora. }n maniera artistic[ a celor clasice sunt create altele noi. =i astfel prestigiul lui cre=te =i mai mult. deoarece plac. }ntr-o foarte bogat[ colec\ie antologic[. solicit`nd un r[spuns din partea celor adul\i. Editura pentru Literatur[. =i ele noi. =i totu=i ]ntrebarea prive=te o anumit[ fiin\[ ori subiect =i fenomen din natur[ sau o anumit[ latur[ a acestora. Mohanu. o bun[ parte dintre ele constituie admirabile tablouri poetice. Cel care pune ]ntrebarea arat[ pricepere =i destoinicie. pe at`t de concret urmeaz[ s[ fie dar r[spunsul. Culegere de ghicitori. Din orice sfer[ a vie\ii ar izvor] aceste crea\ii populare. Cinel-cinel.Spun`ndu-se ghicitori sau cimilituri. Culegerea ]ntrune=te 2772 de ghicitori. nr. 1964. cosmosul etc1. Dac[ ghicitoarea nu este dezlegat[. Aparent. 219. el este eliminat. dar =i cel care dezleag[ enigma dovede=te c[ se m[soar[ cu el. edi\ie ]ngrijit[ de C. 1 " " CINEL-CINEL .

“|inghi-linghi” este o locu\iune verbal[ onomatopeic[... ]nc`t cei care ]ncearc[ s[ le ghiceasc[ ]n\elesul ]nt`mpin[ greut[\i asem[n[toare celor puse de =arade........ “=oldu-boldu” este tot o locu\iune substantival[.......... =i aceast[ descoperire... sesiz[m unitatea lor profund[. =i-=i bolde=te ochii dup[ oi. =oldu-boldu-i iese-n cale.............. ]n periodicele noastre literare s-au purtat lungi discu\ii dac[ ]nceputurile limbii literare sunt legate de ]nceputurile scrisului ori pot fi ]mpinse cu mult ]n urm[.... ele ivindu-se o dat[ cu ........ ne ]nc`nt[ ca orice descoperire a spiritului”.... cimilitura exprim[ totu=i ]n dou[-trei versuri o ]ntreag[ lume.. De multe ori. ceea ce-i caracteristic lupului care st[ la p`nd[.. particularul pentru general. Academicianul Tudor Vianu vorbe=te de func\iunea unificatoare a metaforei: “Dincolo de deosebirile dintre lucruri....... ce desemneaza pe lupul care =ade cinchit.. cel de-al doilea exprim[ o parte din ]ntreg........... +i citeaz[ ]n acest scop destule exemple din literatur[....... care face din metafor[ un adev[rat instrument de cunoa=tere...... care desemneaz[ turma de oi ]n timpul p[scutului ori al mersului la vale........APRECIERI CRITICE * " # Expresie a unei arte mai concise.. ie=indu-le ]n cale........ fiind astfel o sinecdoc[. aceste mijloace variate se ]nt`lnesc mai multe la un loc.. }n ultimii ani. datorit[ mijloacelor poetice pe care autorii lor le folosesc cu at`ta pricepere. Dac[ primul vers al cimiliturii face parte din sfera unei metonimii onomatopeice (“\inghi-linghi” exprim`nd efectul clopotelor de la g`tul oilor). ]n =olduri. suscit[ interes =i destule dificult[\i ]n a fi dezlegat[. Urm[toarea cimilitur[: Tinghi-linghi o ia la vale... .... iar prin ac\iunea subtil[ a spiritului popular ele sunt de a=a manier[ topite ]ntr-un tot artistic..... prin mijloace sintactice =i figurative... Valoarea ei const[ ]n puterea de abstractizare a maselor a unor realit[\i de via\[..

A=adar. 15.295. individul sau colectivitatea popular[ c[reia i se adreseaz[ ghicitoarea este un cop[rta= necesar. Studiul limbajului poetic al cimiliturilor — ca =i al mijloacelor artistice ale baladei sau ale altui gen folcloric — ilustreaz[ c[ acestea posed[ un sistem poetic bine constituit. ]n asemenea ]mprejur[ri ghicitorile se succed una dup[ alta. Ghicitoarea. Ghicitoarea const[ din dou[ p[r\i: 1. 2.“ tom. deci un auditoriu bogat. chiar atunci c`nd nu apare transcris[ grafic. +i deci. 287–288. prezentate ]nv[luit prin intermediul perifrazei sau tropilor. (Gheorghe VRABIE. pp. c[ ei au fost preocupa\i de o exprimare mai frumoas[ dec`t cea a vorbirii zilnice. Forma interogativ[ este general[." $ CINEL-CINEL poezia popular[. este un joc de societate care se realizeaz[ dramatic. limbajul poetic al folclorului precede limba artistic[ a literaturii scrise. a unei fiin\e (sau a mai multor obiecte sau fiin\e aflate ]ntr-o anume leg[tur[). autorii anonimi folosesc cuvinte =i imagini specifice. reprezentat ]n ghicitoare O. Ghicitoarea afirmativ[ inserat[ ]ntre ghicitori interogative . R[spunsul prin care obiectul ]nf[\i=at ]n forme deghizate este recunoscut prin viu glas.306). =i c`nd absen\a ei nu se poate atribui neglijen\ei culeg[torului.. o persoan[ sau colectivitate B. ghicitoarea presupune ]ntotdeauna: un emi\[tor A. c[reia i se reclam[ elucidarea sensului ghicitorii — dezlegarea. mai rar a unei ac\iuni sau no\iuni. un obiect sau o fiin\[ etc. O sugerare sau definire concis[ a unui obiect. ]n forma ei activ[. interoga\ia este implicat[. Raportul necesar ]n economia jocului dintre A—O—B este evident ]n structura ghicitorii. }n determinarea ghicitorii pornim de la criteriul func\ional. 1966. Din limbajul poetic al cimiliturii. petrecere etc.. ]n „Revista de istorie =i teorie literar[. Ghicitorile presupun de obicei un prilej — o =ez[toare.

Ghicitoarea utilizeaz[ schema foarte simpl[: am. care prin multiplele lor func\ii stilistice pot fi asimilate tropilor. atribut. obiectul este definit printr-o mic[ fabula\ie relatat[ de c[tre A la persoana ]nt`i: A. Stabilind un raport de posesiune de la A la O. Cel mai adesea ]ns[. pas. Raportul dintre A—O—B nu se exprim[ ]n ghicitoare doar prin interoga\ie sau prin alipirea unor formule la defini\ie date obiectelor. obiect direct. Relativ ample. emi\[torul. o concentrare asupra obiectului O. de-i ghici. Foarte numeroase sunt construc\iile gramaticale care pun ]n lumin[ raportul dintre A (emi\[tor) =i O (obiect). se ]nf[\i=eaz[ ca un martor ocular.) Formulele ini\iale =i finale ]ndeplinesc roluri multiple: previn asupra naturii ]ntreb[rii. }n unele ghicitori. ca de exemplu: „Am o copili\[/ Cu o ro=ie rochi\[“ (ceapa). sugereaz[ continuitatea obiectului. ghicitoarea face apel la diverse scheme gramaticale. cel liric de exemplu. }n vederea acestui obiectiv. ]i dau relief. de ghice=te. ghicitorile din aceast[ " % . reclam[ o aten\ie m[rit[. }n construc\iile gramaticale de acest tip. emi\[torul. ]ntr-un cuv`nt. cimila=-la=. precis: reprezentarea concret[ a obiectului ]nf[\i=at — dezlegarea ghicitorii.APRECIERI CRITICE ]mprumut[ de la contextul mare semnifica\ia unei interoga\ii.) sau formule finale (cinel ghici. ]nf[\i=at de ghicitoare. Spre deosebire de alte genuri. A. chici ghicitoarea mea etc. A nu se reduce la rolul de a defini obiectul la persoana a III-a. Aceste scheme subliniaz[ interrela\ia elementelor ghicitorii — men\in viu circuitul A—O—B. \i-oi da o ra\[ etc. ghicitoarea are un scop imediat. interoga\ia este suplinit[ sau accentuat[ prin formule ini\iale (cinel-cinel. se prezint[ ca fiind el ]nsu=i ]n str`ns[ leg[tur[ cu obiectul propus spre ghicire. men\in treaz contactul dintre A =i B. schema previne asupra prezen\ei apropiate a obiectului propus spre ghicire. Cele mai frecvente sunt construc\iile gramaticale care debuteaz[ cu persoana ]nt`i a verbului a avea. ca un garant al veridicit[\ii episodului prin care este caracterizat obiectul. anun\[ deci intrarea ]n joc. stimuleaz[ la g[sirea cheii. b[di\[.

.. care situeaz[ ac\iunea ]n spa\iu. }n acest scop../ Rar voinic ce te deznin[“../ Ca bobicea s[ mai ou[” (cartofii)... locurile comune. Raportul dintre A emi\[tor =i O obiect se poate exprima ]n ghicitoare =i prin vocativ =i dialog. ]ndeplinesc ]n ghicitoare rolul unor tropi... b) Sunt ocolite formul[rile plate..../ L[sai dou[.... „R[d[cin[-mpleticin[............. Concluzii: 1... prin multiplele lor func\ii stilistice...... 2. schemele gramaticale...... elemente de surpriz[ =i trucuri. — paradoxul.... ]n formulele ini\iale sau finale. Formularea defini\iilor se subordoneaz[ func\iei ghicitorii: a) Tautologia este ]n general evitat[.......... este un joc de societate care se realizeaz[ dramatic: defini\iile prezentate de ghicitoare presupun totdeauna un emi\[tor =i un adresant care ]ntrege=te ghicitoarea prin r[spuns.. prin forma ]nterpel[rii — vocativul — se opereaz[ un nou transfer — „r[d[cin[-mpleticin[“ este introdus[ ]n sfera umanului. se succed apoi unul sau mai multe versuri constituite din verbe =i complemente directe.. „R[d[cin[mpleticin[“ — reprezint[ o substituire metaforic[ pentru carte... pe munte) etc. cli=eele frecvente ]n folclor. — alternan\a nega\iei cu afirma\ia....... ca =i ]n diversele construc\ii sintactice. .... ghicitoarea folose=te: — crea\ii lingvistice de circula\ie redus[...... obiectul definit =i adresant se reflect[ ]n forma interogativ[ a ghicitorilor......." & CINEL-CINEL categorie ]ncep de obicei cu un verb de mi=care (de preferin\[ m[ dusei...... m[ suii) urmat de un complement circumstan\ial de loc (]n p[dure. Raportul necesar ]ntre emi\[tor. c) Interesul jocului este men\inut prin dificult[\i. m[ luai........./ Aflai ou[ de bobice/ Luai nou[... Ghicitoarea.. ]n forma ei activ[.. sub forma paralelismului antonimic..... apare doar ]n forme deghizate — inutilitatea r[spunsului ar anula jocul.... ca de exemplu: “M[ dusei ]n p[durice.... .....

care mai de\ine prin tradi\ie aceste date. — metafore anatomice. ghicitoarea nu este ermetic[. pp. cu caracter monografic. f[r[ ca s[ se fi bucurat de un tratament egal ]n folcloristica european[. cu aceea ]ndreptat[ asupra basmelor.“ tomul 10. ghicitoarea s-a bucurat de o surprinz[toare aten\ie. nr. inteligen\ei. metafora obscen[. 441–442. ]ntruc`tva. — formule conven\ionale. at`t ]n ceea ce prive=te editarea de adev[rate corpus-uri ale ghicitorii la diferite popoare. 452). }n folcloristica european[. La crearea acestei situa\ii privilegiate a " ' . asupra aspectelor ghicitorii ]n folclorul unui popor. Dezlegarea ghicitorilor pretinde familiaritatea cu unele inven\ii lexicale. 4. Rezultat al puterii de p[trundere. c`t =i ]n ceea ce prive=te publicarea de studii sintetice.APRECIERI CRITICE — tropi ]n forme adaptate genului: compara\ia eliptic[. ]n primul r`nd. ghicitoarea nu se adreseaz[ totu=i. al fanteziei =i ingeniozit[\ii. ini\ierea ]n anumite trucuri sau conven\ii. Ghicitoarea — elemente de structur[ stilistic[. ci =i istoria universal[ a speciei. ]n „Revista de etnografie =i folclor. }n mediul folcloric. 5. metafora baroc[. Dezlegarea ghicitorilor este ]nlesnit[ prin: — antonime tipizate. Proverbul ]nf[\i=eaz[ toate aceste caracteristici. ca =i ]n cea rom`neasc[. Sau ]ncercat sinteze ]n care s-a urm[rit nu numai istoria ghicitorii ]n cadrul folclorului fiec[rui popor. 1966. ]n cercetarea =tiin\ific[ — nu se poate explica numai prin dimensiunile mici ale ghicitorii ca form[ literar[. 3. (Monica BR{TULESCU. cunoa=terea sensului formulelor. — metafore de rela\ie. Aceast[ predilec\ie — similar[. nici numai prin substratul ei universal =i prin similitudinile de forme pe care le atest[ ea la cele mai diferite popoare.

sensuri de cele mai multe ori inexistente. la locul cuvenit. de la primele m[rturii literare scrise =i p`n[ ast[zi. create de popor. Departe de a fi moderne. s-au dezvoltat. care conveneau atmosferei de taine =i penumbre ]n care se compl[ceau romanticii pasei=ti. cele mai multe dintre ele atest[ o mare vechime. aproape concomitent cu aceea a poeziilor populare. care poate fi uneori pus[ ]n leg[tur[ chiar cu ]nceputurile scrierii. cum ar putea s[ ne apar[ ast[zi. }n al doilea r`nd. =i s-a dezvoltat =i pe calea publica\iilor cu caracter folcloric. multe de surs[ c[rtur[reasc[ — o sum[ ]ntreag[ de forme ale enigmei. p`n[ la cuvintele ]ncruci=ate. ]ntre preocup[rile timpului liber la cele mai diferite categorii sociale. dar mai ales pe aceea a literaturii de colportaj. populare. Aceast[ diversitate =i incertitudine a ]nt`rziat ]ntruc`tva apari\ia culegerilor . istorici =i mai ales sociali. interesul pentru ghicitoare — ca =i pentru basm — a fost stimulat puternic de romantism. precum: rebusul. care a c[utat ]n ghicitoare.. =i pe l`ng[ ]ntreb[rile cu caracter enigmatic. a c[ror existen\[ nici nu se poate concepe f[r[ de inventarea scrisului. anagrama. =arada. Caracterul enigmatic prin excelen\[ al ghicitorii p[rea c[ r[spunde acestei apeti\ii spre visare. Socialmente. Paralel cu formele orale. interesul =tiin\ific pentru ghicitoare se explic[ prin faptul c[ — cu toat[ vechimea ei impresionant[. logogriful etc. ghicitoarea — specie folcloric[ prin excelen\[ — se ]nt`lne=te. Dup[ cum romanticii vedeau ]n cantec primul limbaj al omenirii. =i au concurat ca publicarea culegerilor de ghicitori populare s[ ]nceap[ =i la noi foarte timpuriu. cu obiective pur comerciale."! CINEL-CINEL ghicitorii au mai concurat =i al\i factori. Istorice=te. at`t al publicului c`t =i al cercet[torilor. tot a=a c[utau s[ explice vechimea ca gen =i structur[ aparte a ghicitorii prin ipoteze tot at`t de enigmatice. Toate acestea au men\inut interesul pentru ghicitoare. ca =i ]n poveste. ]nc[ de la apari\ia literaturilor culte — pe l`ng[ similii literari ai ghicitorii propriu-zise. pe care le vom urm[ri sumar. ca specie literar[ — ghicitoarea manifest[ =i ]n zilele noastre o surprinz[toare putere de via\[.

I. Pascu. au la baz[ o munc[ de investiga\ie extrem de minu\ioas[. I. Bal= =i Cicerone Theodorescu. Gh. V. care dup[ desc`ntec e specia folcloric[ cea mai bogat[ ]n surprize lexicale =i fonetice. pentru c[ unele dintre ele sunt alc[tuite de ei. Gorovei a fost completat[ cu o serie de culegeri mai mici. articol mai "! . ]n 1930. constituind un ansamblu omogen. Pericle Papahagi. anul ]ncheierii lucr[rii. Cimiliturile rom`nilor. sinteza lui A. }n ceea ce prive=te cercet[rile =tiin\ifice. e o oper[ fundamental[ pentru cercetarea ghicitorii rom`ne=ti. Studiile publicate de G. ap[rut la scurt timp dup[ colec\ia lui A. Fl. ca S. o sum[ apreciabil[ de ghicitori culese personal de autor sau comunicate de folclori=ti cunoscu\i. p`n[ la 1897. precum =i de mode=ti culeg[tori amatori. care ne dau posibilitatea s[ urm[rim evolu\ia ghicitorii p`n[ ]n zilele noastre: }n 1939. }n 1949. M. Neagu public[ o bro=ur[ cu 327 de ghicitori comunicate de elevi. Osatura filologic[ a lucr[rii ]ns[ r[m`ne p`n[ ast[zi solid[. Teodorescu-Kirileanu. nu e dec`t o ]ncercare de diletant. Gorovei. Co=buc: Ghicitorile poporale. Cu ceva mai ]nainte. cuprinz`nd toate textele de ghicitori (tip =i variante) publicate ]n bro=uri =i ]n periodicele care au dat aten\ie literaturii populare. care =i-a aflat condi\iile prielnice de ]nf[ptuire deabia la sf`r=itul secolului trecut. }n secolul al XX-lea. cercetarea literar[ ]ntreprins[ aici e pur formalist[. Din p[cate ]ns[. structura metaforic[ a ghicitorii fiind m[run\it[ ]n reci categorii. primul studiu. Marian. Gorovei ]n 1898. dintre care multe cu totul noi.APRECIERI CRITICE fundamentale. precedate de un cuv`nt plin de ]n\elegere pentru arta poetic[ a acestei specii folclorice. de tipul celor gramaticale. foarte interesant[. A. mai ales ]n ceea ce prive=te explic[rile etimologice =i stilistice ale aspectelor de inven\ie verbal[. Sadoveanu d[ la lumin[ o bro=ur[ cu ghicitori. Sala. volumul publicat de A. I. }ntr-adev[r. Leca Morariu adunase 250 de ghicitori din Bucovina. Zanne. caracteristice ghicitorii. ghicitori noi cuprind =i culegerile recente ale lui T. Cea mai substan\ial[ scriere asupra ghicitorii rom`ne=ti p`n[ acum r[m`ne cea a lui G. ]n plus.

}n linii mari aceasta este situa\ia =i ]n folclorul rom`nesc. de accentuat[ importan\[ social[). la diminuarea ponderii relative a folclorului ]n ansamblul social al culturii =i. Literatura popular[ rom`n[. a creativit[\ii =i a amplorii circula\iei active a unora din genuri =i specii ]n raport cu celelalte. ]n vechile culturi siberiene. Editura pentru Literatur[. ]n vol. 1968. sporadic ]n America. publicat ]n „Albina“ =i reprodus ]n „Telegraful rom`n. nu f[r[ ]nsemn[tate diferen\e de am[nunt determinate de diversitatea ]mprejur[rilor na\ionale =i locale. ajutat de profunda cunoa=tere a folclorului nostru. F[r[ a-=i fi propus un studiu savant. transform[ri de rapiditate cresc`nd[ ale structurilor sociale =i culturale dintr-o serie de \[ri ale lumii. O sum[ de indicii mai mult sau mai pu\in indirecte atest[ practicarea lor. au dus. de cel pu\in 3000 de ani ]ncoace cu func\ii =i semnifica\ii diverse (unele. Ob`r=ia le este imemorial[. Ghicitoarea — formele ei de art[. Ghicitoarea se num[r[ de regul[ anume printre genurile lovite de pierderi de greutate specific[ mai pronun\ate. ale Europei =i Americii de Nord ]n primul r`nd. nu totdeauna limpede reconstituibile. de miaz[zi =i r[s[ritene. 231–233). precum se =tie. colec\ia “Studii de folclor”. milenar[. a ghicitorilor. asiatice apusene. Bucure=ti. poetul n[s[udean. ]n ultimii 100–150 de ani. f[r[ discontinuit[\i. ]n culturile insulare ale Oceaniei. la semin\ii ale Asiei Centrale. pp. a izbutit s[ formuleze =i asupra ghicitorii rom`ne=ti o serie de observa\ii fundamentale. Dar. ]n Africa. Din istoria =i poetica ei. }n orice caz substan\ial anterioar[ erei noastre. totodat[. . pare-se. (Ovidiu PAPADIMA. ]n spa\iul culturilor europene. probabil.“ ]n acela=i an."! CINEL-CINEL amplu. la restr`ngerea inegal[ — din pricini diverse — ]n[untrul sferei folclorului ]nsu=i. =i ]n lume =i la noi. Exist[ o istorie concret[.

... vecini etc.....). asemenea..... Ghicitorile devin astfel =i la noi... . Iar dac[ din totalul brut al titlurilor exegezei publicate cam de o sut[ de ani ]ncoace le-am exclude pe cele acoperind debile compila\ii.. bun de tezaur cultural..... de\ine un considerabil avans ]n timp fa\[ de primele studii pe problem[ (G........ ca =i asupra profilului bugetului de timp al tuturor categoriilor de v`rst[..... Gaster). a.... ar r[m`ne at`t de pu\in....d. de=i... +i la noi.. interven\ia compact[ a mijloacelor de comunicare de mas[ (a celor audio-vizuale inainte de toate)........... ]n sf`r=it diverse alte aspecte (culturale..... ]ndeosebi ]n mediul copiilor... ]n aceste privin\e. constituie principalii factori ai declinului ghicitorii ca institu\ie folcloric[.. demografice =.. care odinioar[ reclamau ghicitoarea ca ]ngredient necesar ]n complexul úzurilor de grup ce le alc[tuiau con\inutul.. ca activitate folcloric[ spontan[ =i prioritar[ (Cipariu...... "!! ... studii elaborate abia ]n cel din urm[ p[trar al secolului trecut sub — cel pu\in — ]ndoita ]nr[urire a ecourilor entuziasmului romantic =i a “spiritului de metod[” pozitivist... Stamati. Dem.. progresiv.. Asupra ghicitorilor ]n folclorul rom`nesc nu s-a scris mult....m.... culegerea =i publicarea de ghicitori...... cl[cile ]n felurite scopuri etc..). chiar dac[ circula\ia lor se men\ine ]nc[..... nici rostul v`rstnicilor nu e neglijabil). care exercit[ presiuni modelatoare irezistibile asupra unor forme de baz[ ale sociabilit[\ii (reuniunii de prieteni.. Anton Pann s..a. specula\ii de=arte sau vorb[rie confuz[...APRECIERI CRITICE Dispari\ia sau — dup[ loc — numai treptata dezarticulare a vechilor cadre sociale (precum =ez[torile de fete =i fl[c[i..... apoi modific[rile ]n substan\[ =i l[rgirea gamei op\iunilor culturale ale adolescen\ilor =i ]n general ale tineretului (categorie de v`rst[ prin excelen\[ menit[ potrivit conven\iilor tradi\ionale s[ foloseasc[ =i la rigoare s[ sporeasc[ fondul de ghicitori al comunit[\ii...... Teodorescu..) pe care nu le mai am[nun\im ale procesului de urbanizare a mediului rural =i ale industrializ[rii.. notabil[.....)..

cu alte cuvinte. mai vechi sau mai recente. Pascu r[m`ne prin amploarea analizei =i relevan\a majorit[\ii concluziilor text fundamental. Pu\in[tatea se afl[ compensat[ totu=i. despre ghicitoare considerabil mai rar dec`t despre alte genuri. dar de bun[ \inut[. aceste cercet[ri au ajuns la rezultate coincidente sau echivalente cu cele ob\inute de cercet[ri str[ine pe material str[in. a=adar. Oric`te rezerve =i obiec\ii — unele serioase — ar fi de formulat ]n temeiul unei examin[ri severe. itinerarii de difuzare. =i mai rar dec`t ]n alte p[r\i ]n lume. ]ntr-o anumit[ m[sur[. de=i elaborate ]n general ]n condi\ii de independen\[ de g`ndire fa\[ de bibliografia interna\ional[. “fleac”. S-a scris. monografia din 1909–1911 a lui G. Ar fi nepotrivit s[ proced[m aici la cercetarea cauzelor. mai larg ]mp[rt[=it. nu au lipsit. stare de spirit incontestabil[ (o poate verifica oricine ]ntreprinz`nd fie =i cel mai rudimentar sondaj de opinie). Cu toate acestea nu putem s[ nu remarc[m c[ una din pricini pare s[ fi stat ]ntr-un anume sim\[m`nt. “minus-valoare” ]n fa\a ghicitorilor (“joc de prunci”. s[ zicem. =i la datele a ceea ce am numi “istoria abstract[” a genului enigmatic — socotit printre cele mai vechi ale tradi\iei orale ]n general —. ]n primul r`nd amplul studiu monografic al lui O.). de calitatea contribu\iilor ferme. Se poate. faze ale varierii ]n timp "!" CINEL-CINEL . pe toat[ ]ntinderea r[stimpului evocat. istorie a c[rei reconstituire (origini. Demn de subliniat ]ntre altele este c[. Se adaug[ apoi un num[r de contribu\ii. de mai mic[ ]ntindere. Aceste cuno=tin\e se refer[ ]ntre altele. de.]nc`t anevoie ar putea fi dublat ]n condi\ii de real[ exigen\[ num[rul modest al textelor de referin\[. Papadima. desigur. ]n ciuda declara\iilor formale de pre\uire care. +i nu numai pentru cercetarea etnografic[ rom`neasc[. vorbi de existen\a unui asamblaj relativ consolidat de cuno=tin\e acumulate — cu Aristotel din Stagira ]ncep`nd — ]n egal[ m[sur[ valabile =i pentru ghicitorile rom`ne=ti =i pentru ghicitoare ]n genere. “moft” etc.

Poate fi mijlocit[. Koranul. ci se revendic[ numele. ci manifest[ri ale acesteia ]n rama unui “eveniment” prezentat narativ la persoana I-a ori a III-a (un x s-a dus. Dar fondul lor esen\ial =i totodat[ cel mai impun[tor ca volum deriv[ din efortul descrierii. rotund etc. mare.).) Poate fi simultan =i mijlocit[ =i nemijlocit[. obiect adic[ pentru care din principiu nu se comunic[.APRECIERI CRITICE etc. enun\area de tr[s[turi ]n chip metodic disparate =i ]n plus. a f[cut. a=adar. even- "!# . oferite implicit ca structurale. Papadima) nemijlocit[ c`nd se ]ntrupeaz[ ]n denumirea simpl[ de ]nsu=iri (alb. adesea. Dar. ci parafrastic. nu numai ca parafraz[ nemijlocit[ (etimologice=te parafraza ]nseamn[ „fraz[. mic[ nara\iune =i/ sau fr`ntur[ de text dramatic. pe de alta. texte vedice. episodul Solomon =i Regina din Saba). ce o distinge de modelul defini\iilor curente recomandat de logicieni fiind — cum au ar[tat cercet[rile — discontinuitatea. enun\. eventual.) a fost schi\at[ cu pornire de la repere vechi sau str[vechi — texte egiptene.. a dres etc. se ]mbin[ ]n[untrul unui aceluia=i context. cel pu\in ]n ghicitoarea rom`neasc[ (v. ca practic[ =i text. prin perifraze. texte grece=ti consemn`nd mitul lui Oedip (ghicitoarea Sfinxului). o bun[ defini\ie sun[: ghicitoarea “este o descriere parafrastic[ (sub. Care descriere poate fi (v. c`nd sunt desemnate nu date ale structurii. Descriere deci. descrierea constituie una din modalit[\ile clasice ale defini\iei ca act logic. Astfel. Edda. pe l`ng[“) ci. 1001 de nop\i etc. de regul[. Pascu). c`nd ]nserierea denumirilor de ]nsu=iri.) sau ]n apostrof[ ori dialog (de pild[: — Un’ te duci? — Ce-ntrebi? etc.) a unui obiect de ghicit” (Gaster). respectiv m-am dus etc. =i ca parafraz[ a parafrazei. Ghicitoarea este prin urmare „o defini\ie“ (Co=buc). +i scurt[. sincronic. Ghicitoarea fiin\eaz[. precum se =tie. evocate nu direct. Iar parafraze — au conchis cercet[torii genului — se constituie. Biblia (episodul Samson. clasific[rii =i explic[rii ghicitorii. pe de o parte. n.

}n leg[tur[ cu toate acestea au fost propuse scheme ale select[rii =i func\ion[rii termenilor.tual comparative. genuri prin aceasta implicit mai specifice. de pild[. =i — p[r`nd s[ elimine totul — „Nici ]n cer /Nici pe p[m`nt“ (u=a).. mai cu seam[.?“ etc.a. metonimiile.. sau „ce este mai lung dec`t. ]n mod corect.) S-a remarcat de asemenea =i c[ fondul metaforelor uzuale ]n lirica popular[ rom`neasc[ — spre exemplu — nu se reg[se=te dec`t accidental ]n ghicitori (Br[tulescu). urmarea fiind anemierea =i a semnifica\iei =i a capacit[\ii de expresie. prin metonimie (“suflet ]n sus. la elaborarea unui univers de metafore autonom =i — am remarca — de o r[sp`ndire interetnic[ enorm[.d. limit[ri ale c`mpului de referin\[ supozabil. gra\ie unor elimin[ri explicite („ce-i alb.” — c[l[re\ =i cal). mai verde dec`t. 1 "!$ CINEL-CINEL . con\inutul. ob`r=ia. din imperative de gen (consemnul cifr[rii. incomparabil mai larg[ dec`t ]n cazul altor genuri tradi\ionale. modul precump[nitor al construirii sensului ]n ghicitoare. evalu[ri cantitative (boul. poate chiar prea insistent. inventare comport`nd adesea. S-a spus =i s-a scris insistent.. Dou[ specimene caracteristice: „Ce se man`nc[ / +i nu se pune pe mas[?“ (laptele de mam[). sinecdocele etc. culori consistente. Ghicitoarea a tins v[dit.. durata. tipologii de tropi =i de tehnici stilistice de confuzionare... prin sinecdoc[ („\inghi linghi \ine calea etc“ — oaia — cu talanga — pe drum) =i. efectul =. complementar. c[ inventarele de ]nsu=iri. savori etc. forme.) ale obiectului de ghicit (de ex. al insolitului etc. constituite din inventare de acte sau propriet[\i caracteristice (dimensiuni.m. dezvoltarea.). „cine strig[ noaptea?“ sau „ce este lung c`t lumea?“. apare ca reper metaforic de mare frecven\[ =i echivaleaz[ cu cele mai incongruente obiecte. timbrul sonor. Li se evoc[ astfel lucrurilor. paradoxal[. dar nu-i lapte?“)1. prin metafor[. suflet ]n jos etc. v[desc competen\a ]n privin\a lucrurilor.). a propriet[\ilor acestora =i a corela\iilor lor.

rime ori asonante. fie alta. Alitera\ia este frecvent[ (Densusianu). "!% . uneori f[g[duin\e — „de-i ghici. Intimitatea fizic[ cu lumea ambiant[ fiin\eaz[ ca o condi\ie vital[ permanent[ pentru orice societate de tip tradi\ional. precum basmele. ]n ghicitoare. b[di\[.APRECIERI CRITICE Este ]ntru totul adev[rat. Fiecare ]n parte ]ns[ cvasifix[.a. de cel ce le debit[. +i formule — precump[nitor — de ]ncheiat: „ciumele-i. paronomasiile (apropiind cuvinte semantic dep[rtate. aproape totdeauna ghicitorile sunt. \-oi frige-o ra\[!“. fie una. altern[ri de versuri albe =i rimate. de ]ncifrare etc. De banalitatea unor atare comentarii ne desp[gubesc uneori observa\iile ]n adaos. }nrudite ca func\ie cu „figurile de sens“ mai sus pomenite. moara cu scroafa. de ghice=te!“ =. capabil s[ sugereze uneori =i volume. ecouri de uzuri pierdute. Apropierile bru=te sunt desigur menite s[ st`rneasc[ haz. ca =i ]n folclorul european ]n genere. paralelisme. „cinel-cinel“ =. dar fonetic asem[n[toare). (Br[tulescu. „pas. privind distan\a de obicei considerabil[ care separ[ categoriile de lucruri ]ntre care se \es metafore: cioc[nitoarea — se constat[ — este coordonat[ cu \apul.a. sau amenin\[ri. uneori s[ ispiteasc[ pe c[i gre=ite. Drept urmare ea se instituie acolo ca o constant[ a educa\iei. judicioase. forme strofice (Papadima).. „ghici\i. Un num[r ]nsemnat de ghicitori poart[ ]nsemnele vizibile ale versific[rii. gust sau inspira\ie. dup[ loc. veveri\a cu briciul etc. practicii =i g`ndirii fiec[rui individ. a atras fire=te aten\ia =i un izbitor detaliu de construc\ie: ]n folclorul rom`nesc. crea\iile lexicale ad hoc derivate din necesit[\i de simetrie. boieri. Metafora a fost =i ea deseori explicat[. ca rod al „perceperii juste“ a analogiilor ]ntre obiecte. +i nu este de mirare. ce-i?“. morcovul cu popa. Vrabie). }n sf`r=it. cu o tipologie ]ndeob=te limitat[. Sunt formule — precump[nitor — de ]nceput: „ghici ghicitoarea mea“. densit[\i sau forme). ce s[ fie?“. abund[ ]n ghicitori onomatopeele (suger`nd specificul unor obiecte prin sunet. ]ncadrate de formulele institu\ionale. ritm pregnant. folosite. focul cu baba.

=i cimilit.. resp.... jandarm etc.... .. metonimic... sporadic ]n C`mpia Transilvaniei......... prin efect..). dar deschis[ ca m[run\ire a aspectelor..Rostul formulelor rezid[... Plante =i animale de cas[.. Oltenia.... ]n Moldova de nord.. ponderea =i rela\iile.... Bihor.. drumuri. eminamente interogativ-examinativ. Dar acest „joc de societate tipic pentru societ[\ile patriarhale“ (Vrabie) de\ine o asemenea multiplicitate de sensuri sociale precedente =i actuale ]nc`t cercet[torii.. un model anume de “a=teptare” =i reac\ie. g`cit. Maramure=. gospod[ria... restul Transilvaniei.. metaforic etc. ]n primul r`nd. c`mp =i p[dure. notabilit[\i (bir[u... Banat)... Aceste detalii canonice de text subliniaz[ solidaritatea intrinsec[ — evident[ — a r[spunsului cu ]ntrebarea pus[ perifrastic...... Tradi\ional.......... Ghicitoarea este nu numai ]ntrebare. Cum s-a mai remarcat.. ]n a sublinia statutul categorial........ similit. marile for\e ale firii etc... ar fi cazul s[ reamintim.. Transilvania sudic[.... c`nd ca „r[spunsuri“. sunt ]nc[ departe de a le fi determinat tuturor cu acurate\e contururile. al textelor =i.... g`citur[ etc.... poart[ ]n limba rom`n[ numele de ghicit.. ci ]ntrebare + r[spuns (Chi\imia)... de uzan\[ (care. practicarea ghicitorilor ]nseamn[ plimbarea fascicolului de lumin[ intens[ al spiritului de observa\ie pe obiectele universului familiar \[ranului.... a statutului sau de obicei sau. c`nd ca m[dular de ]ntrebare.. Moldova de miaz[zi.... unelte... Dobrogea.. "!& CINEL-CINEL .. ape... ghicitoare.... =i la noi =i aiurea. poate mai potrivit spus. se desemneaz[ unele pe altele ]n ghicitori. ]nconjurimea cu mun\i.. puterea de p[trundere s-a exercitat ]n formularea — =i s-a exersat ]n dezlegarea — de enigme privind o lume m[rginit[ ca num[r de categorii abordate........ respectiv cimilitur[ etc. de a sugera mai energic celui c[ruia ghicitoarea ]i este adresat[. }mprejurare ce atrage la r`ndu-i aten\ia asupra dimensiunii sociale a ghicitorii. v[i. a=adar... ]n Muntenia.. acareturi... ..

Dincolo de generalit[\i =tim ]nc[ pu\in despre via\a nemijlocit[ a ghicitorii ]n via\a satului. pre\ios depozit de „forme de limb[ veche dialectal[“ (Chi\imia). despre munc[. Totu=i majoritatea ghicitorilor se refer[ la clase de obiecte cu durata ]ndeajuns de lung[ pentru ca acestea s[ ]mprumute aparen\ele eternit[\ii. st[ruin\a tr[d`nd nu numai sincerul ata=ament ci. adesea. De pild[ ustensile de inventar agricol tehnologic dep[=ite. =coal[ a „]mbog[\irii =i ]nml[dierii intelectului prin efortul dezleg[rii“ (Papadima). au ie=it ]ndeob=te din ]nzestrarea gosp[d[riilor =i persist[ doar ca obiecte de arheologie cultural[. Pomenitele alte determin[ri.APRECIERI CRITICE Exist[ ne]ndoielnic =i ghicitori „de epoc[“. Dispunem. icoan[ de „via\[ =i civiliza\ie trecute“. Teodorescu). precum lesoiul sau imbl[ciul. Este o ]mprejurare — altminteri definitorie — care. iar ]ntr-o lume din ce ]n ce mai bine informat[ tocmai arhait[\ile pot fi o comod[ surs[ de perplexit[\i fructificabil[. =i nici ]n alte p[r\i lucrurile nu stau cu mult mai bine. laolalt[ cu alte determin[ri. Cercet[ri relevante de sociologie a ghicitorii sunt la noi ca =i inexistente (v. cu at`t mai problematic[ ar trebui s[ fie persisten\a unor ghicitori cit`nd sau ]ncifr`nd atare obiecte. Nimic mai incert. rela\ii sociale (Val. B`rlea). Dac[ existen\a activ[ a ]nsu=i genului enigmatic e ast[zi problematic[. oglind[ a „concep\iei populare despre lume“. Dem. "!' . unelte. s-a zis (G. au a se manifesta =i aici. au fost st[ruitor semnalate de comentatori. „Monument limbistic =i etnologic“. ce sus\in viabilitatea interesului ghicitorilor chiar =i pentru societ[\i ori grupuri sociale care nu le mai cultiv[ ca joc. Cu at`t mai mult cu c`t ghicitoare ]nseamn[ instituire de dificult[\i. confer[ resurse ferme de aderen\[ la actualitate fondului principal de texte al genului enigmatic. =i preocuparea de a legitima elogiul (sau numai ini\iativa edit[rii) unui gen cu reputa\ie incert[. de suficiente temeiuri s[ presupunem c[ fenomenele de remanen\[ proprii ]n ansamblu folclorului ]n toate fazele =i genurile. muzeale. cu toate acestea.

.......... Papadima) nu a format niciodat[ obiect de studii corespunz[toare... Dem. Gorovei... =i s[ ofere puncte de reper suficiente recunoa=terii obiectului“ (Br[tulescu)... Sufragiile nu au mers ]ns[ toate ]n acest sens...... Paralele =i comentarii pre\ioase formulate de-a lungul vremii exist[ totu=i (v.... au confirmat uimitoarea asem[nare a unui considerabil num[r de tipuri pe imense spa\ii ale geografiei umane.. a."" CINEL-CINEL Ciobanu)... . asupra opiniei medii =i a pre\uirii reale a genului enigmatic.... probabil.. ad`nci ]n\elesuri deoarece. mai mult deductiv. c`te au fost realizate pe plan interna\ional asupra ghicitorilor. Pascu. Problema grafic[ a textelor de ghicitoare (judicios semnalat[ de O. simultan......... puternic[ „surs[ de farmec“ (Papadima)...... Gaster.... „pendulare ]ntre lumin[ =i obscuritate“.. =i nu tocmai favorabil. Credem astfel c[ operarea f[r[ suficiente precau\ii cu criteriul dup[ care un gen tradi\ional se cuvine evaluat ]n conformitate cu m[sura leg[rii sale indisolubile de solul tradi\iei na\ionale — de=i ]ntreprins[ tacit — s-a r[sfr`nt la r`ndu-i eficient.... =i „o anumit[ tensiune dezleg[rii prin dificult[\i.. Chi\imia..... m[rturie a „puterii de crea\ie a poporului“ (Chi\imia).... acolo unde este cultivat[.... Dem.. De . Culeg[tori =i editori au notat cum s-a nimerit. ]ngem`nare cu ascunse =i... de un Gaston Paris ]nc[ acum o sut[ de ani.. ob\inut[ prin aceea c[ orice ghicitoare valid[ trebuie s[ ]mprime........ elemente de surpriz[.. Teodorescu).). G........ „model pilduitor de concentrare =i esen\ializare ]n stil“ (Val.. C[ci toate cercet[rile moderne riguroase de orientare intercultural[.... Selec\ia ghicitorilor se cere apoi complinit[ de reg`ndirea redact[rii grafice a textelor. Ciobanu).... Papadima s. al[turi de proverbe“ (G. dep[=ind limite de continente =i oceane =i adeverind astfel observa\iile generale ]n aceast[ privin\[ formulate... place (Gaster)... at`t la noi c`t =i aiurea....... „expresiunea enigmatic[... „forma cea mai comun[ ]n care se menifest[ ]n\elepciunea popoarelor. trucuri.. Cercet[ri comparative sistematice asupra fondului rom`nesc de ghicitori tradi\ionale nu au fost ]nc[ ]ntreprinse. tot at`t c`t =i cea aforistic[“.. Teodorescu...

ca elaborate culturale.. ap[r`nd. ]l ocup[ ]n limitele folclorului. =i func\ia cea mai ad`nc[ a poeziei.. lipsit de retoric[..... ca modalitatea folcloric[ cea mai apropiat[ de ceea ce am numi „poezie absolut[“..... la demonstrarea practic[. astfel..... ghicitorile sunt singurul gen c[ruia dintru ]nceput i-a revenit =i ]i revine drept misiune titular[ punerea ]n chestiune a sensului.... abandoneaz[. rime ]mbr[\i=ate. locul unic al ghicitorii — ca poem — ]n cadrul poeziei.. Se cuvine prin urmare subliniat.. de fapt.. Dar prin aceasta ghicitorile ]=i arog[... Conceptele ]nse=i de vers =i omogenitate prozodic[ sunt drastic repuse ]n chestiune. Ceea ce revine...... pornindu-se desigur de la faptul c[ versul popular rom`nesc c`ntat este hexa. ]n primul r`nd...... a tuturor celor vazute p`n[ acum impune o dubl[ subliniere.. Iscodirea sfredelitoare a realului genereaz[.. ]n =i prin textul poetic... a locului pe care ghicitorile.. simultan. cu o virtuozitate stupefiant[.. Se poate ]nt`mpla s[ fie formula potrivit[ uneori... ]ntr-o imagine esen\ial[.. subliniat[ adesea...... Sublinierea... zbucium al formelor pe care metricienii par s[-l ignore. ]n ghicitori. ]n paralel....sau octosilabic ]mperecheat. Ghicitoarea tinde v[dit c[tre libertate ]n organizarea discursului poetic.. cu rime ]ncruci=ate... modalit[\i pe care uneori le adopt[. interogarea =i zg`l\`irea reprezent[rilor ]mp[m`ntenite. s-a preluat =i folosit acest tipar metrico-grafic. C[tre heterometrie.... . nespeculativ[... }n cadrul acestuia.... despre eterna incompletitudine a „imaginii lucrurilor“.. implicit. Nu totdeauna. ]n al doilea r`nd.....APRECIERI CRITICE obicei.. de rolul extraordinar asumat ]n economia contextelor de expresivitatea fiec[rei silabe............ Sinteza. vers liber. vers alb.... a caracterului inepuizabil al obiectului ca izvor de sens....... despre lucrurile ]nse=i =i.. ac de cusut sau cui.... "" .... un discurs discontinuu.. dar mereu reluat..... ghicitoarea izbute=te s[ existe doar ]n m[sura ]n care ]i descoper[ sau ]i invent[ obiectului s[u conexiuni noi. alterneaz[.... chiar =i atunci c`nd e vorba de categorii de mare modestie. Ca atare..

Din acest unghi v[z`nd lucrurile. dec`t am putut-o sugera. Mai cu seam[ aparen\a lipsei de prejudec[\i. operante dincolo de limitele gustului de epoc[ =i dincolo de preferin\ele individuale. cu rafinata intui\ie. o ghicitoare nu este frumoas[ pentru c[ seam[n[ cu Eminescu. ele fiin\eaz[ chiar mai numeroase =i mai complex suprapuse. paralel. prin practic[. Afinit[\ile ghicitorilor sunt numeroase. Este ea ]ns[=i. din mecanisme ad`nci =i durabile ale spiritului uman. ci cu omologii izvor`nd.mai ales. ci =i a unei „noi con=tiin\e de sine“. despre tr[irea tuturor acestora ]n spirit. "" CINEL-CINEL . nu poate fi redus[ la alte modalit[\i. a dezinvolturii f[r[ margini. exuberan\a imagina\iei apropie ghicitorile de moduri poetice =i de tipare de g`ndire tipice poeziei =i artei moderne. Folclorul. Ele sunt doar expresia multiform[ a unit[\ii de ad`ncime a culturii. Abia ]ncep`nd =i brusc oprindu-se. p`n[ la poeme despre supremele probleme existen\iale. ]ncep`nd cu romantismul. interferente. ce revine de drept oric[rei ambiguit[\i nerezolvate. }n plus. tocmai spre a recupera privilegiul nesf`r=irii. Ci seam[n[ cu Eminescu pentru c[ e frumoas[. ]n ansamblu. Eliptic[. La r`ndul lor acestea din urm[. prin bestiarii =i herbarii cu f[pturi himerice figur`nd obiecte aievea =i obiecte aievea figur`nd himere. recalcitrante. Iar „discursul“ este poezie. a ceea ce altminteri ar r[m`ne neb[gat ]n seam[ veget`nd ]n cotloane de colec\ii de folclor. Semnifica\ia acestor analogii sau identit[\i — pe unele le-am semnalat — e departe de a fi simpl[ =i clar[. prioritate. palpabil. frumoas[ ]ntr-un fel anume. manifestele =i teoretiz[rile lor. Inconfundabil[. Dar s[ nu ne ]n=ele. O poezie ce acoper[ o gam[ ]ntins[ de posibiluri. poezie care. merg`nd de la rime de sau pentru copii. nu poate fi anexat[. statornicie ofer[ astfel poeziei =i artelor moderne =ansa nu numai a unei legitim[ri capitale. Ceea ce pare ]ns[ de pe acum limpede este c[ avem a face nu — sau prea pu\in — cu „influen\e“. prin vechime. contopite. scot implicit ]n eviden\[ sensul valoric imediat.

. a ]n\elepciunii lui...../ Dou[/ Stau... la o parte de orice conjuncturale convenien\e... }ncifrat[ — pe temeiul contempl[rii intense a lucrurilor =i a conceptelor — pentru joc doar..... mit.. pe l`ng[ valoarea lor literar[ =i estetic[ intrinsec[.. ghicitorile ]ngem[neaz[ f[r[ efort poezie etern nou[ =i veche ]n\elepciune deschis[ c[tre cele mai largi cruguri ale min\ii.../ Dou[/ Du=manie-=i au“ spune ghicitoarea soarelui =i lunii... Ele jucau un rol important ]n ceremonialul ini\ierii.. Urme ale unei asemenea “]nfrunt[ri” ]nt`lnim ]n legendele str[vechi.. devine poezie ]n sine a lucrurilor =i a conceptelor.... Prefa\[ la Bulgare de aur ]n piele de taur. „Dou[/ Merg.. }n privilegiate cazuri...... Bucure=ti....... XIV–XV..... Ghicitori... mai posed[ =i o serie de alte ]nsu=iri.. XLIII–XLIV. colec\ia “Me=terul Manole”). ca o piatr[ de ]ncercare a nedomolitei voca\ii umane c[tre pl[smuire spiritual[ ]nalt[... Ghicitorile. .. propunea trec[torilor ghicitoarea „omului“: „Cine e cel ce are un singur nume =i ajunge.. pp....... al[turi de asumarea nemijlocit[........ Pe parcursul dezvolt[rii lor istorice. cerului =i p[m`ntului.. de l`ng[ Teha. aceste produc\ii gnomice ale spiritului popular... s[ mearga ]n patru. instan\[ a valid[rii „adev[rului imaginii“.. XX... ghicitorile constituiau m[sura de baz[ ]n pre\uirea omului. }n trecutul ]ndep[rtat..... focului =i apei. ghicitorilor......... Empedocle nu ar fi zis mai bine. (Radu NICULESCU.. }n vechime se d[deau adev[rate lupte cu ghicitori.. Astfel Sfinxul de pe muntele Fikion.. VI–XII.. A dezlegat ""! .. a lumii. ]n dou[ =i ]n trei picioare?“ Neferici\ii care nu puteau r[spunde erau m`nca\i de monstru..APRECIERI CRITICE Atare antologii sunt ca atare.. corespunz[toare epocilor respective..... experien\ial[.. al[turi de introspec\ie..... ghicitoarea. pe r`nd........... ghicitorile au avut diferite func\ii cognitiv-educative. polis.. ]n aprecierea capacit[\ilor lui spirituale.. tot a=a cum victoria cut[rui potentat ]i era lui Pindar doar prilej de poezie sublim[ despre om. 1975. Editura Minerva.

. Ea a fost introdus[ de c[tre povestitorii populari ]n basme........ Motivul ]n cauz[ a fost utilizat =i de slujitorii clerului ]n c[r\ile religioase. Sunt gr[itoare ]n acest sens =i subiectele unor pove=ti moldovene=ti: povestea despre fata s[racului cea ]n\eleapt[ care-=i scap[ prietenii de furia boierului r[utacios................. De exemplu. (Sergiu G.. Editura +tiin\a. ]ncep`nd cu vremurile lui Ion Creang[ =i p`n[ ]n zilele noastre. Lumea ghicitorilor. cu destul[ convingere. pp...""" CINEL-CINEL enigma Oedip. Acest mit a persistat mult timp ]n tradi\ia popular[ greac[... o alur[ alegoric[ mai pronun\at[.. Fenomenul ghicitului a avut ]n trecut o importan\[ destul de mare ]n via\a social[ a omului.. Moldovene=ti........... acest instrument eficace ce ]nlesne=te ]nsu=irea cuno=tin\elor.. a preceptelor morale s[n[toase.. arunc`ndu-se ]n pr[pastie... MORARU.. Conchidem deci c[ ghicitoarea cunoa=te o flexibilitate func\ional[ destul de mare.. Anume posibilitatea de a o folosi ]n procesul de instruire i-a determinat pe ]nv[\[tori =i pe alc[tuitorii de manuale =i c[r\i de lectur[ pentru copii s[ apeleze la ghicitoare.. c[ enigmele populare constituie una dintre cele mai viguroase =i active specii ale crea\iei populare moldovene=ti contemporane.... 101). func\ie major[ =i pentru ghicitoarea contemporan[.. 1981..... propuse de jude.. ]=i salvau via\a rezolv`nd corect una sau mai multe ghicitori. ... d`ndu-i o nuan\[ mai puternic[ de fantastic. ... Acest fapt a c[l[uzit prezen\a ghicitorilor pe paginile manualelor =colare..... ]ns[ a prevalat func\ia sa educativ[....... Cu toate acestea... ]n toate timpurile. vechii estonieni.. Chi=in[u... Se poate afirma.......... Mitropolitul Varlaam spunea ]n Cazania sa: „Diavolul speria cu g`cituri ce g`cea oamenilor“. condamna\i la moarte...... Nu ]ncape ]ndoial[ c[ ghicitorile populare au parcurs secole =i chiar milenii.. Institutul de Limb[ =i Literatur[....S.. Academia de +tiin\e a R. 21–23.... ele sunt ]n vie circula\ie.. De ciud[ =i ru=ine Sfinxul s-a sinucis.S......

. Bucure=ti. Ghicitori culese de. Gheorghe. 1962.. Folclor poetic contemporan. tom. Oradea. C. Alexici. periodice =i arhive care au stat la baza alc[tuirii antologiei de fa\[) A. adunate =i ]ntocmite de. George T. Pe-un picior de plai. Din jurul vetrei. antologii. 1957.. Satul Crivina. 1938. I. XXXV). F.. Fira. 1899. R`mnicu V`lcea.. Literatur[ popular[ olteneasc[. Bal=. V. G.BIBLIOGRAFIE ""# BIBLIOGRAFIE (volume.. Bulg[rescu. B[nu\[. Culese de. [1938].M. Bucure=ti. jude\ul Prahova. Ciau=anu. Culegere de folclor din jude\ul V`lcea =i ]mprejurimi. Blaga.. Teodor. Poezii populare ale rom`nilor. Culegere de folclor poetic contemporan din regiunile Suceava. bro=uri) Alecsandri. Frunz[ verde.. F. Budul[nescu. Din via\a poporului rom`n.. Bucure=ti.. Texte din literatura poporan[ rom`n[. Ciau=anu C.. Budapesta. Bucure=ti.. Aurelia. Monografie. ***Bucurie m`ndr[ floare. . 1866. [1887].. VOLUME (culegeri. 165 ghicitori =i cimilituri pentru =ez[tori. Suceava. Poezia tradi\ional[. A. Popescu. Bucure=ti.. Margareta =i G. [1936]. 1928 (Academia Rom`n[. Gh..

. traducere ]n limba s`rb[ de Momcilo D. Bucure=ti.. I. I. Editura pentru Literatur[.. Bucure=ti. ]n Opere. Snoave. Gaster. 1971 (Inspectoratul =colar al jude\ului Ialomi\a).. Academia Rom`n[. Folclor din Prahova. Dumitra=cu N. vol. Gorovei. antologie. Literatura popular[. Bucure=ti. „Literature orale des Balkans“. Ispirescu. Popescu. Edi\ie critic[ de Perpessicius. prefa\[ =i comentarii de Radu Flora. C`rstean. Pilde =i ghicitori. Ploie=ti. Savici =i Radu Flora. Ia=i. 1971 (Casa jude\ean[ a crea\iei populare. Slobozia. 1927 (Biblioteca popular[ „Lumea =i \ara“) Manolache. Ghicitori rom`ne=ti [Edi\ie bilingv[ rom`n[-s`rb[]. 1929. [1941]. H. Prahova). Mahografie folcloric[. =i Silvia Ionescu. 1883. Haimann. 200 ghicitori foarte frumoase.. 1880. Gra\ian. 1963.. Eugenia Macrina. Ion Ani\ei.. Craiova. 1898.. C. 1981. Petre. Culea. Folclor din \inutul C`mpulungului Moldovenesc.. 1971 (Casa jude\ean[ a Crea\iei Populare Suceava). Hu=i. Cluj. Belgrad. Jucan. Victor Al. Folclor literar din jude\ul Boto=ani. Bucure=ti. Bucure=ti. ""$ CINEL-CINEL . ***C`ntece de pe Ialomi\a. Flora. I. Stelian. 1972 (Comitetul jude\ean de ]ndrumare a crea\iei populare =i a mi=c[rii artistice de mas[. N. adunate de. Sibiu... Mihai.G. Academia S`rb[ de +tiin\e =i Arte..Ciubotaru. Glinsky. *** Ghicitori. auzite ]n =ez[tori.1949. Artur. Jung[nar. Apostol D.. de la fete =i feciori. VI. 1932 (Biblioteca popular[ a Asocia\iunii Astra).. Ia=i). Radu. 101 ghicitori. M. Bucure=ti. +ez[torile copiilor. Vasile Iancu. Ghicitorile b[n[\ene. Eminescu. culese de. Volumul 5.. Literatura popular[ rom`n[. vol. De la fra\ii no=tri din Muntenia. Boto=ani). Cimiliturile rom`nilor. glume =i ghicitori. Lucian. Suceava. III. De sub numele Rar[u. 1924. Costin. 1969 (Casa jude\ean[ a Crea\iei Populare. Studii asupra folclorului b[n[\ean. V`n[torii. =i I.

Din literatura popular[ arge=an[. Mur[=. Nicoar[. Flori de nuf[r. Mu=lea. ""% .. Pamfile.. Tulcea. Bucure=ti. edi\ia a II-a. Reghin. G. Moraru. Ghicitori populare. Leca. Ghici\i. Timotei Cipariu =i literatura popular[. Gh. Tipologia folclorului ]n r[spunsurile la chestionarele lui B.S.. Nanu. ap[ lin[.P. sub redac\ia lui E. I. edi\ia a II-a.BIBLIOGRAFIE Mirea.. Mohanu. D. Morariu. Munteanu. Eug. Bucure=ti. Ghicitori din Ialomi\a =i Teleorman. Ion =i Ovidiu B`rlea. Junghietu. lumea o desface. Editura pentru Literatur[.. Cimilituri rom`ne=ti.. [1943]. Editura Literatura artistic[. I. Anton. Editura Minerva. Bucure=ti. Chi\imia. Moraru.) Pann. Lumea o face. Aurel. Ro=iorii de Vede. Al. D. Editura Minerva. Culegere de ghicitori.. Moraru. 1939. Ilie I. Tudor. 1930. Institutul de Limb[ =i Literatur[. Academia de +tiin\e a R. Bucure=ti. 1964 (“Biblioteca pentru to\i”) (corpus ]nsum`nd 2772 de ghicitori). Din via\a poporului rom`n.V. 1936 (Din publica\iile Astrei). prefa\[ de I. Mur[=. vol. Literatur[ popular[ din regiunea Mure=ului de Sus.G. Sergiu. Cercet[ri etnografice =i de folclor. 1935.. Colec\ie de ghicitori (cimilituri) pentru =ez[tori. culese de. =i Vasile Netea. Sergiu. 1908 (Academia Rom`n[. Ghicitori. ]n vol. Bucure=ti. Mu=lea. articolul introductiv =i comentariile de S.S. Suceava. I. 1973 (Comitetul de Literatur[ =i Educa\ie al jude\ului Arge=). C. Hasdeu. Mohanu. copii! [Boto=ani]. 1853. Cimilituri. Editura +tiin\a. 1970. Chi=in[u. Mu=lea. selec\ie =i articol introductiv de Sergiu Moraru. Talos. edi\ie ]ngrijit[ de I. Chi=in[u. 1973 (Comitetul de Cultur[ =i Educa\ie al jude\ului Tulcea). 1982 (colec\ia „M[rg[ritare“). 1971. I. Neagu. O =ez[toare la \ar[ sau C[l[toria lui Mo= Alhu. Bucure=ti. Moldovene=ti. Miron. edi\ie ]ngrijit[ de C. C. antologie. Cinel-cinel. Pite=ti. 1980.

Pe plaiuri arge=ene. Bucure=ti. fr[m`nt[ri de limb[ de. Sadoveanu. 1958. Paul I. 1925 (Academia Rom`n[. Papahagi. Patriciu. Poezii populare rom`ne. Bucure=ti. Constantin.. vol.. Anex[ la Despre cimilituri. 1938. Pavlov. Teodorescu. Bucure=ti. G.. Theodorescu. C. Giorge. Cluj. 1910–1911). ""& CINEL-CINEL . Edi\ia a II-a. P[sculescu. 1885. E. 1949 (colec\ia „Cartea poporului“).. 1911 (Extras din Analele Academiei Rom`ne. 1886 („Biblioteca poporal[ a Tribunei“). Sima al lui Ion Crigore. partea I =i II. Gr. Cercet[ri folclorice ]n sudul jude\ului Bihor. Editura de Stat pentru Literatur[ =i Art[. 1974 (Comitetul de Cultur[ =i Educa\ie al jude\ului Arge=). fr[m`nt[ri de minte =i de limb[. T[nase-Teiu. II. Cimilituri rom`ne=ti. Sibiu. Mihail.Popa-Pleni\a. Bucure=ti. Din via\a poporului rom`n). 1905. 1900. Dem. Monica. vol.. Popescu-Cioc[nel. Rahmil. Literatura popular[ rom`neasc[... chestiuni de rezolvat. Craiova. Folclor din \inutul Neam\ului. Din via\a poporului rom`n). Gh. Poezia cimiliturilor. Tache. ]ntreb[ri =i r[spunsuri. Bucure=ti. Bucure=ti. Bucure=ti. Culegere alc[tuit[ de. enigme.. 1945 (Extras din Anuarul Arhivei de Folclor. Cuprinde cele mai de spirit ghicitori. Culegere de folclor. Bucure=ti). [1936]. Ghicitori =i proverbe. probleme.. Pavelescu. Piatra-Neam\. Nicolae. Pite=ti. Izvoare fermecate. Bra=oave. Pite=ti.. Ghicitori. Constantin.. Materialuri folcloristice. miracule etc. 1909. Monografia ora=ului Pleni\a-Dolj. Cicerone. Graiul =i folclorul Maramure=ului. jocuri.I. Udrescu D. I. Editura de Stat pentru Literatur[ =i Art[. Bucure=ti. Pascu.. 1957 (“Biblioteca pentru to\i”). Gh. Din b[tr`ni. Tocilescu. Salviu. +ez[toarea poporului. 1910 (Academia Rom`n[. Bucure=ti.

Foaie pentru str`ngerea folclorului. Timi=oara. Revista enciclopedic[ popular[. literatur[ =i art[ popular[.BIBLIOGRAFIE B. 1941–1945. Cern[u\i. }nsemn[ri sociologice. 1897–1915. 1958–1860. Revist[ de limb[. Suceava. 1918. Calendarul Asocia\iunii 1933. Revist[ literar[ de folclor. Gura satului. Gazeta Transilvaniei. 1885–1892. Anuarul Arhivei de folclor. 1935-1941. Astra. Sibiu. Hazul satului. F[t-Frumos. Foaie enciclopedic[ =i beletristic[ cu ilustra\iuni. 1934–1941. Sibiu. Balota–Gorj. 1912–1914. Mu=ete=ti-Arge=. Organ social. Bra=ov. Familia. 1924–1926. F[t-Frumos. Fr`ngurele. Cern[u\i. Jor[=ti– Covurlui. Anicul copiilor. . Bistri\a-Mehedin\i. Gazeta poporului. +endriceni-Dorohoi. 1935. 1927–1942. Organ al cercului folcloric „Buciumul“. C[lindariu comun pe anul 1891. Cluj — Sibiu. Izvora=ul. Duminica poporului. Revist[ muzical[ popular[. Comoara satelor. Pesta– Oradea. B`rlad. Bucure=ti. 1923–1927. 1865–1906. economic =i literar. PERIODICE ""' Albina. 1901–1903. 1932–1940. 1838–1842. Revist[ de literatur[ =i folclor. Doina. 1867–1879. Buciumul. literatur[ =i art[ popular[. 1918–1945. 1914–1916. Br[diceni-Gorj. Ion Creang[. Revist[ folcloric[. Foaie s[pt[m`nal[. Revist[ glumea\[. Blaj. Revist[ literar[. 1901–1916. Calendarul Asocia\iunii 1919. Bucure=ti. Astra. 1926–1933. B`rlad. Pesta–Arad–Gherla. 1901–1910. 1908–1921. Revist[ satiric[. 1936–1938. Revist[ de limb[. Ghilu=ul. Vlahu\[“. +coala normal[ „Al. 1919–1940. 1928–1930. Sibiu.

ARHIVE Arhiva Institutului de Etnografie =i Folclor „Constantin Br[iloiu“. Revista elevilor +colii normale „Vasile Lupu“. Foaie lunar[. Revist[ =tiin\ific[. 1916. Opai\ul satelor. 1874–1876. 1875–1882. Sc`nteia. +ez[toarea (Siedietórea). Revista critic[. 1910–1916. Bucure=ti. 1931–1940.. 1936–1943. 1940. 1927–1940. Pa=cani. Oltenia. +ez[toarea. Revist[ pentru literatur[ =i tradi\iuni populare. Fond Manuscrise =i Fond Informa\ii. Bucure=ti. Budapesta– Oradea. Valea Copcii–Turnu–Severin– Mehedin\i. 1927–1929. Gherla. 1923–1928. politic[. Tinere\e. 1892–1899. 1934–1938. "# CINEL-CINEL . Foaia poporului rom`n. Ia=i. economic[ =i literar[. literatur[ =i art[ popular[.. 1884–1887. 1922–1931. Biblioteca Academiei Rom`ne. Biblioteca Na\ional[ (Fosta Bibliotec[ Na\ional[ de Stat). Publica\ie de cercet[ri filologice. Tudor Pamfile. Bucure=ti. Neamul rom`nesc pentru popor. Bucure=ti. Fond Manuscrise. lingvistice =i literare. Ia=i. 1901–1905. Caracal. 1927–1945. Dorohoi. F[lticeni. C.Lumini\a. Craiova. Revist[ de limb[. Revist[ pentru =colari. 1896–1897. |ara nou[.. Fond Manuscrise. =tiin\ific[ =i de folclor a Societ[\ii de lectur[ „Ion Creang[“ a elevilor Liceului „Petru Maior“. Zorile Romana\iului. 1888. Revist[ literar[. V[lenii de Munte.

Anul cu subdiviziunile lui 247 . iasca.Anii vie\ii 25 .Apa mor\ilor (Fata morgana) 383 .Alunul =i aluna 360 . firul =i ]mpletitul col\unului 129 .Arcul =i s[geata 240 .Acoper[m`ntul casei 41 .Anotimpurile 247 . vioara =i coardele 308 .Aerul 382 .Aluna 359 .Acoperi=ul =i peretele casei 41 .Apa 367 .Aburul 88 .Arcu=ul.Andrelele.Aratul 204 .Apa =i v`ntul 370 .Albina 227 .Antena 302 .Apa ]n f`nt`n[ 148 .Amnarul.Altoiul 185 .Acul 126 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR "# TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR A . cremenea =i sc`nteia 63 .Apa =i ghea\a 368 .Andreaua 126 .

A\a de la opinci 136 .Barba 14 .Automobilul 266 .Birjarul 233 .Berbecii c`nd se bat 158 .Birul 274 ."# CINEL-CINEL .B[\ul \estului 80 .Be\ia 285 .Blidele (str[chinile) 88 B .B[utura 285 .Avionul 271 .Aria 210 .Becul electric 75 .Biblioteca 299 .Biserica.Biciu=ca 205 .Batoza 213 .Banii 276 .Bastonul b[tr`nilor 27 .Ariciul 317 .B[=ica de s[pun 131 . m`n[stirea 279 .Aripile morii de v`nt 224 .Ardeiul iute 112 .B[tr`ne\ea 27 .Barza (cocost`rcul) 332 .Berbecul 158 .Aria =i parul 211 .Barda 33 .Ardeiul.Banul fals 277 .Bicicleta 265 . chiperu=ul 178 .

Buricul 15 .Bordeiul 38 .Broasca-\estoas[ 339 . sacii cu gr`u =i m[cinatul 151 .Br`nza 108 . 310 .Broasca 338 .Boii.Broasca u=ii 45 .Boii =i plugul 150 .Bocancii 137 .Bulg[rele de p[m`nt 209 .Bruma (=i roua) 378 .Buha (bufni\a) 330 .Bolovanul ]n ap[ 365 .Boii ]njunga\i trec`nd r`ul 150 .Briciul 140 .Br[du\ul de nunt[ 363 .Bujorul 174 .Bozia 354 .“Buhaiul” de Anul Nou.Butucul de vi\[ c`nd se taie 198 "#! .Bota 92 . balerca 97 .Butoiul (bolobocul).Bomboana 114 .Bradul =i fructele lui 363 .Bondarul 346 .Bradul 362 .Boldul str[mur[rii 205 .Brot[celul (buratecul) 341 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .Borma=ina 236 .Boul 149 . butea.Bri=ca 262 .Braga 116 .Brazdele 205 .

Cavalul 305 .Calul =i c[l[re\ul 155 . varza.Castravetele 178 .Carul.Casele 37 .Capul 5 . c[l[re\ul =i =aua 155 . boii =i jugul 262 . omul =i chirosteiul 162 .Carul cu f`n 261 .Carul =i sania 261 .Capacul oalei (fedeul) 87 .Casa 37 .Capra.C[ciula 133 .Carul 260 . c[lba=ul) 111 .Calea ferat[ (drumul de fier) 266 .Calul 153 .Calul =i =aua 154 .Ca=ul ]n z[r 107 .Caltabo=ul (g[lba=ul.Cana 95 .Caucul de b[ut ap[ 95 .Calul =i c[ru\a 156 .Calul.Cartofii (barabulele) 182 .Casa =i soba 59 .Casa =i u=a 38 .Caii =i oi=tea 156 .Casa cu co= 38 .Cartea 298 .Carul.Carul cu nuiele 260 .Capcana 231 . sania."#" CINEL-CINEL C .Capra 161 . sania =i calul 261 .

C`inele =i iepurele 313 .Ceaunul (c[ldarea) ciobanului 84 "## .Ceara 230 .Ceapa 175 .C[ldarea =i toarta 84 .C[r[rile.C[\eaua 166 .C[ldarea =i fedele=ul 85 .C[ma=a 134 .C`rciuma (cr`=ma) 286 .C`rti\a 321 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .C`ntarul (balan\a) 250 .Ceasornicul 249 .C`rligul de smuls paie 219 .Cea\a.C[ldarea la foc 84 .C`inele =i m`\a 166 .Ceainicul 90 .C[rbunele 368 .Caucul de b[ut ap[ 95 .C`inele ciob[nesc 166 . negura.C`rligele pentru ]mpletit ciorapi 128 . p`cla 376 .C[r[rile din jurul pu\ului 255 .C[r\ile de joc 289 .C[lu\ul de iarb[ (cosa=ul) 349 .C[lc`ile 18 .C[r\ile ]n bibliotec[ 298 .C[ldarea =i doni\a 85 .C`inele 166 .C[r[mida 49 . potecile 254 .C`nepa 201 .

Ciomagul (m[ciuca.Cercul pe bololoc 98 .Chiotul.Ciobotarul.Cimbrul 178 .Chibritul 65 .Ciobanul =i oile 159 .Cerul =i p[m`ntul.Cerul 386 .Cizma ]nc[l\at[ cu ciorap de l`n[ 138 . luleaua =i suvacul 288 .Ciuhurezul 330 . ciutura ]n f`nt`n[ 147 .Cimitirul (\intirimul) 29 . cerceii 141 .Cioara =i porcul 329 .Ceaunul (c[ldarea.Cheia 47 . ziua =i noaptea 396 ."#$ CINEL-CINEL .Cercelul.Cerul gurii 12 .Cetina bradului 363 . p[m`ntul =i v`ntul 388 .Cerbul 314 .Cerul =i stelele 387 . c`inele =i cizma 233 .Ciocanul =i nicovala (sau toporul =i lemnul) 234 . tutunul. tuciul) 83 .Cimpoiul 304 . sunetul 382 .Ciutura. scaunul. buretele 353 .Cioc[nitoarea (gheonoaia) 327 .Ciocanul automat 236 . soarele =i luna.Cinematograful 302 .Ciorapul 138 .Cerneala 296 . bastonul) 237 .Ciubucul.Ciuperca.Cerul. b`ta.Cirea=a 187 .Cioara 328 .

Cle=tele 35 . cositul 214 .Clopotele 281 .Coasa =i grebla 216 .Comoara 278 .Coasa.Cizma (ciobota).Clopotul la ]nmorm`ntare 29 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .Cobili\a (corom`sla) 93 .Corlata =i co=ul 62 "#% .Clopotul la oaie =i la vac[ 160 . cizmele 136 .Copilul ]n fa=[ 30 .Coaja oului 111 .Corabia cu zbaturi 271 .Clopotul =i toaca 282 .Clan\a (cleampa) u=ii 44 .Condeiul (tocul de scris) 294 .Coarnele berbecului 158 .Copacul 355 .Clopo\elul de la =coal[ 299 .Com[nacul la c[ldarea de fiert vinars 85 .Coada p[s[rii 322 .Col\urile camerei 39 .Conciul 139 .Coco=ul 170 .Clevetitoarea 291 .Clo=ca =i motanul 172 .Clopotni\a 282 .Cojocul 138 .Clopotul 280 .Cobili\a cu cofele 93 .Corabia.Combina (combaina) 212 .Cobza 306 . vaporul 269 .

Co=ul.Cump[na =i ciutura 147 .Cucuvaia 330 .Craiul la c[r\ile de joc 289 .Culeg[torul de folclor 303 .Crucea de pe turla bisericii 283 .Co=ul casei (hornul.Co\ofana =i bivolul 327 .Cr[p[tura ]n cas[ 40 . vatra =i para focului 61 .Cuiul 40 . focul. crucile 283 .Cu\itul ]n teac[ 239 .Croitorul 233 .Cr[p[tura lemnelor 72 ."#& CINEL-CINEL .Cucoarele 333 .Cununia 27 .Cremenea =i amnarul 62 .Co=ciugul (sicriul) 29 .Culmea.Culmea (grinda pentru haine) 51 .Cu\itul 238 .Cuptorul cu p`ine 79 . u=a =i fereastra 52 .Co=ul.Cortul 38 .Co=ul. vatra =i fumul 61 .Culmea =i u=a 52 .Co\ofana 325 .Crucea. cahli\a) 60 .Cucul 325 . hogeacul.Cuibul 323 . cuptorul =i p`inea 62 .Cuiul. cuiele de at`rnat 40 .Cuiul din potcoav[ 156 .Co\ofana =i porcul 326 .Cuptorul ]ncins 78 .

Dopul 96 .Ecoul 382 .Evantaiul 142 E .Din\ii 11 .Doni\a (cofa) 92 .Cureaua 135 .Drumul =i c[rarea (poteca) 256 .Cuptorul 78 .Desajii 103 .Dealul 365 .Drumul (=oseaua) 255 .Dimerlia (bani\a) 213 .Dovleacul (bostanul) 192 .Degetele m`inii =i unghiile 17 .Degetele la tors 118 . condeiul =i ochii 296 .Degetele.Dun[rea (c`nd apele se umfl[.Cureaua de la moar[ 224 .Curentul electric 75 "#' D .Drumul prunduit 257 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .Electrificarea 76 .Degetele 16 .Difuzorul 301 .Din\ii =i limba 11 .Curcanul 172 . =i pe=tele n[p[de=te) 268 .Curcubeul 375 .Degetarul 128 .Din\ii =i buzele 11 .Drumul pe ap[ 268 .

co=ul =i fumul 68 . melesteul) 85 . ferestrele 47 .Floarea-soarelui 196 ."$ CINEL-CINEL F .Foamea 24 .Fierul de prins p[s[ri 231 .Fraga 352 .F`nul 217 .Fricosul 292 .Foarfecele de tuns oi 130 .Fa\a de perin[ =i perina 54 .Fr`nghierul 235 .Foarfecele 129 .Fitilul l[mpii 74 .Femeia ]ns[rcinat[ 30 .Focul =i fumul 67 .Firul de p[r.F[ina (prin sit[) 102 .Fereastra.Focul. ciutura =i cump[na 148 .Focul 65 .Ferestr[ul (joag[rul) 33 .Floarea 173 . soba.Farul 271 .Fedele=ul 97 .Fluturele 349 .F`nt`na.Fasolea 183 .Fr[m`ntatul =i coptul p`inii 106 .Femeia 30 .Foiul (foalele) 234 .Fiarele co=ului 62 .F[c[le\ul (mestec[ul.Fluierul 305 . p[rul 6 .Fagurele cu miere 229 .

Funia de usturoi 177 .Fulgul 323 .G[lu=ca 111 .Furca la f`n 217 .Fulgerul 374 .Furnica.G[ina 170 . vatra =i corlata 69 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .Gazul ]n lamp[ 74 .Furca =i fusul 119 . mu=uroaiele cu furnici 347 .Gardul 143 .Furnicarul.G[ina =i oul 171 .Geamul 48 .G[lbenu=ul oului 110 .Gai\a 328 .G`tul sticlei 96 .Frunza 356 .Furca =i m`inile c`nd torc 118 .Fumul.G`sca s[lbatic[ 332 .Fumul 68 .G[le\ile pu\ului cu roat[ 147 .Frizerul 234 .Fusul 119 G . furnicile 346 .Genele 8 .Fuiorul ]n furc[ 118 .Garafa 94 .G`tul 14 .G[inile =i coco=ul 171 .Gerul =i bruma 381 "$ .G`ndul (cugetare) 21 .

vi\a.Greutatea de la c`ntar 253 .Gr`ul 191 .Gura 9 .Ghemul 120 .Gr`ul =i pleava.Gura. v`nturatul 213 .Gunoiul din cas[ 55 .Gresia (cutea) 216 .Ghea\a 368 .Ghiocelul 351 .Gluga 133 .Gr[tarul 88 .Ghiocul 289 .Groapa 366 .Ghicitoarea (cimilitura) 302 .Ghinda. grinzile (m`rtacii) casei 39 . frunza vi\ei =i strugurii 199 Haragul.Greierele 348 .Gura =i limba 10 H Hameiul 354 Hamurile =i c[ru\a 260 Hanul 285 Haragul. porcul =i lupul 362 .Grebla 217 . strugurele =i vinul 200 .Grapa (boroana) 207 .Goarna 285 .Ghinda 361 .Glon\ul 243 .Grindina 373 . ochii =i urechile 10 .Grinda."$ CINEL-CINEL .Gura =i din\ii 9 .

I\ele 123 .}mprumutul 277 .Iapa =i m`nzul 156 . amnarul =i cremenea (sc[p[r[torile) 63 .Jarul =i ujogul (v[traiul) 70 .Inelul.Iepurele 312 .Iepurele ]ntre v`n[tor =i c`ine 231 .Jandarmul 275 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR - H`ldanul de c`nep[ 201 H`rd[ul 101 H`rtia 298 Hidrocentrala 76 Holdele 209 Hora 309 Horbota 129 "$! I .Iedul 161 .}mbl[titorii 212 .Inima 15 .Iarna 247 . degetul =i inelul 141 .J[raticul (c[rbunele aprins) 67 .Izvorul 369 .}ng`mfatul 292 .Iedera 354 .Iepuroaica cu puii 313 .}mbl[ciul (]mbl[ceul) 211 .Junghiul 24 .}ntunericul 391 } J .Iasca.

lemnele 71 .Lesoiul 145 .Lai\a.Lada cu haine 54 .Lingurile ]n strachin[ 90 .Livada 185 .Liliacul 319 .Lan\ul 35 .L[utarii =i juc[torii 309 .L[custa 349 .Leuca 263 ."$" CINEL-CINEL L .L[utarul =i vioara 309 .Leag[nul 30 .Limba 12 .Lac[tul 46 .Lenea 291 .Lemnul =i vatra 72 . lingurile ]n oal[ 90 .Lemnul de foc.Lacul de munte cu pe=te 371 .Locomotiva 267 .Lingura 89 . u=a =i fereastra 54 .L[comia 291 .Laptele 107 .Lipitoarea 341 .Lene=ul 291 .Lacrima 23 .Laptele de mam[ 107 .Limba de clopot 282 .Lingura.Licuriciul 349 .Lampa 73 .Legea 276 .

M[laiul (=i meiul) 102 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .Luntrea.Lupoaica =i puii 315 .Luna nou[ (crai-nou) 393 .M[m[liga f[cut[ ]n ceaun pe pirostrii 106 .Masa 50 .M[laiul ]n \est 104 .Macul 173 .Lunile anului 246 .Lupul =i oile 315 M .Lumina 390 .M[garul cu desaji 157 .Maiul de rufe 130 .M[cinatul 224 .M[m[liga =i p`inea 106 .M[m[liga 106 .Luna =i stelele 394 .M[cea=a 359 .M[duva (inima) copacului 356 .Masa cu trei picioare 50 .Luleaua 286 .M[nu=a 138 .M[ce=ul 358 .Luna cu 30 de zile 246 .Lupul 315 .Luna nou[ oglindit[ ]n ap[ 394 .Luna 392 .Lum`narea 72 .M[garul 157 . barca 268 .Malurile =i apa 371 .M[r[cinele 358 "$# .

M`na.Mucii 13 .M[tura 55 .Moara cu motor 226 .Morcovul 177 .Mocirlele 372 .Minciuna 290 .Mierea 111 .Muntele G[ina 366 .Musta\a 13 .Metrul 253 . cuptorul =i =oarecele 169 .Motanul.Mura 351 .Moara 220 . culbeciul) 336 .Moara de v`nt 223 .Mintea 20 .Musca 345 .Mingea 311 ."$$ CINEL-CINEL .Melcul (culbecul.Meli\a =i meli\atul 131 .Meiul 102 .Morarul 226 .Moara =i morarul 226 .Miri=tea 210 .Mortul =i cei care-l duc la groap[ 28 .Muntele Caraimanul 366 .Menghina 36 .M[rul 186 .Microbul 24 .Moartea 28 .Mulsul vacii 152 . m`inele 16 .Mreaja 232 .

Noaptea 245 . ciobanul =i c`inele 160 .Nev[stuica 320 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .Norul.Ogorul 208 .Oala c`nd se ia de pe foc 87 .Numele 297 O . miezul nucii 187 . v`ntul =i ziua 245 .Nara 13 .Obrajii 9 .Oglinda 56 .Nuca. ochii 6 .Ochiul.Oile =i ca=ul 158 .Oaia 157 .Oala 86 .Ochii =i spr`ncenele 8 .Ninsoarea (fulgii de z[pad[) =i soarele 381 .Nucul 187 .Oile.Omul 3 .Oalele 87 .Ochii =i nasul 7 .Necazul 24 .Ochelarii 142 .Nucile-n sac 188 .Omul cu desajii 103 N "$% . norii 372 .Noaptea.Nasul 13 .Nuiaua 238 .Ochii din ca=caval 108 .N[p`rca 341 .

P[duchele 344 .Palma 17 .P[durea. u=a =i culmea 53 .Pacea 284 . fiul =i fiica 31 . opincile 135 .Para (pr[sada) 186 .Oticul 202 .Pantalonii 134 .P[durea. soarele =i luna 395 .Paharul 95 ."$& CINEL-CINEL .Oul 108 P .P[l[ria 133 .Para=uta 272 .P[m`ntul 364 .Para focului =i cahli\a 67 .Patul.Parul ariei (=teaj[rul) 211 .Patul 52 .Pas[rea c[l[toare 333 . cr`ngul 357 .Opinca =i noji\ele 135 . codrul. cr`ngul f[r[ frunz[ 357 .P[m`ntul.Pana de g`sc[ pentru condei 295 .Patul.P[ianjenul 344 .Pas[rea 322 .Pana p[s[srii 322 .Paratr[snetul 49 .P[corni\a (dihoni\a) 265 . stelele.P[m`ntul. cerul. u=a =i poli\a 53 .Opinca. aerul =i cerul 388 .Opai\ul 73 .Omul cu femeia.

P[st[ile de linte 184 .Pielea 16 .Pieptenii de l`n[ 117 . lubeni\a) 194 .P[tulul gol 144 .P`r`ia=ul 370 .Pe=tii de sub ghea\[ 335 .Pere\ii casei 39 .Piciorul ]n cizm[ 137 .Picioarele 18 .P[tulul.Pieptenele =i barba 140 .P[trungelul 177 .P`rtia de z[pad[ 255 .Pecetea (=tampila) 300 . ro=iile 179 .Pietrele de pe =osea 257 "$' .Pe=tele ]n plas[ 233 .P[tl[gelele.TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .P`nza ]n r[zboi 123 .P[unul 325 .P[rin\ii 31 .Pieptul =i \`\ele 15 .Perina 53 .P`rpeli\a 225 .Pe=tele 334 .Peria 140 .Pepenele (harbuzul.Picioarele mesei 51 .P[tl[gica murat[ 113 .Piatra 365 .P[str[vul 335 .Pieptenele 139 .P`inea 104 . co=arul 144 .Pieptenele cu din\i la am`ndou[ marginile 140 .

"% CINEL-CINEL .Pragul casei 42 .Plo=ni\a 344 .Porumbelele 359 .Porumbul (p[pu=oiul.Pirostriile.Pl[cinta 113 .Porcul =i mu=tele 165 .Pologul 216 .Pivele b[ie=ilor (=teampurile) 36 . cucuruzul) 189 .Ploaia. ceaunul cu ap[ =i m[lai =i f[c[le\ul 82 .Pluta 268 .Pomul 184 .Pirostriile (chirosteile) 82 .Piua =i pilugul (pis[logul) 80 .Popa b[t`nd toaca 278 .Piuli\a 80 .Plopul 360 .Plosca 99 . boabele de piper 112 .Pipota g[inii 171 .Plugul =i grapa 207 .Plugul 203 .Pisica 167 .Pipota 323 .Pisica =i =oarecele 168 .Pl`nsul 23 .Piperul.Porcul 162 .Plasa (n[vodul) 232 .Pistolul 243 . pic[tura de ploaie 373 .Podul 258 .Popa 280 .Porcul =i lupul 165 .Plutonul de solda\i 283 .

Puiul ]n ou 171 .Puricele 343 .Pruna (perja) 185 .Puii =i r`ndunica 324 .Pro\apul.Puiul 171 .Pu=ca =i glon\ul 242 .Pulberea ]n raza soarelui 391 .Pro\apul =i leuca 263 . pu=c[ria 275 .Puntea.Putina 101 .Putineiul 91 .Prietenia 289 .Putineiul =i b[t[torul 91 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR . oi=tea 262 .Purceii scurm`nd 164 .Pu=ca 240 .Punga 277 . nuiaua =i =arpele 258 .Prim[ria.Pu\ul cu cump[n[ (f`nt`na) 145 .Primarul 274 .Putina cu varz[ (cada cu curechi) 101 .Putregaiul 357 Racheta ]n lun[ 272 Rachiul 114 Racul 335 Radio 301 Ragila de l`n[ 117 Ra\a =i r[\u=tele 172 Ra\a s[lbatic[ 332 R "% .Pu=ca =i geanta 242 .Puntea 258 .

R[d[cina copacului 356 .Roua 378 .Ro\ile bicicletei 268 . r`mele 341 .R[zboiul de \esut (stativele).Salcia.R`ndunica 323 .Sacul 102 .R`ul. \esutul 122 .Ro\ile morii 223 .Ro\ile c[ru\ei 264 . g`rla 370 .Rugul 352 .Sacii la co=ul morii 225 . r[chita 360 .R`pele 365 .Rugina 367 .Roata 263 .Roiul 229 .Rindeaua (geal[ul) 35 .R`sul 23 .Sabia 240 .Ru=inea 291 .Rugul cu mure 351 .Sacul cu f[in[ 103 .R`ma.R[da=ca (rude=i\a) 346 .Ridichea 181 .R`ndunica =i cuibul 324 ."% CINEL-CINEL .Roata de udat 208 .R[=chitorul 120 . valea.Sania 259 S .R`=ni\a 220 .Raza soarelui 390 .

S[geata 239 .Scrisul (scrierea) 293 .Soarele c`nd r[sare 389 .Scara 49 .S[pt[m`na 246 .Scaunul 51 .Satelitul 273 .Scroafa =i purceii 164 .Securea c`nd love=te lemnul 32 .S[m`n\a 191 .Sc`ntea =i fumul 65 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .Scr`nciobul (“dulapul”) 310 .Sapa 202 .Smochina 113 .Sarea 107 .Sc`nteia 64 .S[r[cia 274 .Sfecla 182 .Scrisoarea (epistola) 299 .Scaiul 355 .Sita.Soarele =i luna 391 .Snopul 210 .Soarele 388 .Secera 209 .Scoar\a copacului 356 .Sirena 284 .Sem[n[toarea 207 .Scoica 338 .Soarele =i luna. sita =i cernutul 81 .Soarele ]n amurg 392 . cerul =i p[m`ntul.Sl[nina 111 .Scrisul cu pan[ de g`sc[ 293 . focul =i apa 396 "%! .

St`lpii de telegraf 257 ."%" CINEL-CINEL .+an\urile 257 .Spr`ncenele 8 .St`lpii por\ii 143 .Stogul cu br`u 218 .Steaua oglindit[ ]n ap[ 395 .Steagul 284 .Soba 58 . poama 198 .Sucala 121 . burlanul.Surdul 24 .St`lpii la oboroc 214 .Sugativa 297 .Strugurele.Spicul de gr`u 191 .Stupul (=tiubeiul) 228 .Spinul 352 .+arpele 340 + .Soba.Sulurile de la r[zboul de \esut 123 .Soarele =i p[m`ntul 390 .Suveica (suvelni\a) 125 .Starostele 275 .Somnul 22 .Strea=ina casei 42 .Stelele 395 .Soba =i lemnele 59 .Strungul 235 .Spata 124 .Sufletul 28 .Spi\ele ro\ii 264 . focul =i sc`nteia 59 .St`lpii vetrei 58 . c[pi\a. boghia) 218 .Stogul (claia.

Tr[g[toarea 276 .+oarecele =i jirul 320 .Toaca 282 .Timpul pierdut 26 . t[v[lugii 208 .Toporul pe um[r 33 .Toaca la ]nmorm`ntare 29 .Tat[l cu fiica 31 .Tr`mbi\a 284 "%# .+aua (tarni\a) 154 .Televizorul 302 .+oarecele 319 .+oarecele.+ase zile =i duninica 246 .TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .+ina ro\ii 265 .Timbrul de scrisoare 300 .+tiin\a 299 .Tigaia 88 .+indrila 41 .+tiuletele de porumb 190 T .Telefonul 271 .Timpul (vremea) 26 .Tocila 36 . hornul =i motanul 169 .Toba 306 .+arpele =i ou[le de =arpe 340 .T`lvul (p`lnia) 98 . valul).+op`rla 340 .T[v[lugul (v[l[tucul.Toporul (securea) 32 .+ipul 96 .+opronul 144 .T`njala 218 .

Ulcica ]n cui 57 .Turta (burca) 104 .|apul 161 .Tunetul =i fulgerul 375 .|ur\urele de ghea\[ (sloietele) 369 .|`\ele vacii.Tutunul 286 | .Tractorul 205 .Ulciorul 94 .Tractoristul pe tractor 207 .|[poiul 217 .Traista 103 ."%$ CINEL-CINEL .Uliul =i g[ina 331 .|`\ele vacii 152 .Trupul omului 4 .|`\ele vacii =i ale iepei 152 .Trandafirul 173 .|[ranul =i sania 260 .Trenul 267 .|arca 330 .Tunul 243 . stuful 355 .Tufa cu nuiele 360 .|igara 288 .Tunetul 374 .Umbra 383 U .|estul 79 .|`\ele 14 .Trestia. vi\elul =i =u=tarul 152 . g[leata.|`n\arul 346 .

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR .Vatra.Untdelemnul 112 . omul =i capra 182 .U=a =i masa 44 .V[traiul.Vatra cu focul. ceaunul.Urma ro\ii de car (f[ga=ul.Untura ]n porc 164 .Uzina 235 .U=a =i patul 44 .V[traiul (cociorva) 70 .V`n[torul 231 "%% . v[ga=ul.U=a 42 . apa din el. pirostriile.Urzica 355 . burca =i spuza 78 .U=a =i cuierul 44 . m[laiul =i f[c[le\ul 77 .U=a =i v`ntul 43 .Uzina siderurgic[ 235 V .Urechile 6 .Undi\a 232 .Varga 238 .Usturoiul (aiul) 176 .Vatra =i fumul 78 .Urzitoarea =i \evile 121 .Unti=ca 316 .Valul 373 . rotaia) 265 .Vaca 151 . soba =i j[raticul 71 .Urma coasei pe cosiri=te 215 .Ursul 317 . hoga=ul.Varza.Valeul 145 .Varza (curechiul) 179 .

Ziua 244 .Vulturul 332 Z . neaua) 379 . coco=ii =i oamenii 26 .Zorile.V`rtelni\a 120 .Visul 23 .Vi\elul 153 .Vorba 22 .Vi\elul din p`ntecele vacii 153 .Ziarul 300 .Via\a 25 .Vreascul rupt 71 .Vulpea 314 .Zorile.Vita 149 .Zarul (z[vorul) 45 .V`rtejul c[ru\ei 262 .Vioara (scripca."%& CINEL-CINEL .Viespea 348 .Vinul 114 .Z[pada (om[tul.V`ntul 385 .Viscolul 381 .Vi\a de vie 197 .Zmeul 310 .Zorelele 174 . vr[biile 324 .Vulpea =i g[ina 314 .Vinul ]n butoi 115 .Veriga pentru lac[t 46 . dibla) 307 .Vioara =i arcu=ul 308 .Vrabia. oamenii =i soarele 25 .V`na 16 .

..................................................................... PODOABE ......................................................................... DIVERSE }NDELETNICIRI ... MOARTEA ...... CUNUNA....... GR{DINA CU FLORI ........................................... P{S{RI DOMESTICE ................................................................ NA+TEREA....................................................... ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) .............................................. MUNCI AGRICOLE .. MA+INI .............................. V~NAT........ ORNAMENTA|IA ....... MELI|AT etc.............. 3 20 25 30 32 37 50 58 77 102 117 133 143 149 170 173 175 189 202 220 227 231 233 235 .................. SL{BICIUNI............................. UNELTE GOSPOD{RE+TI ................................................. C~MPUL (CEREALELE..... CUSUT....... BOLI . STUP{RIT .................... LOCUIN|A ........ PESCUIT ...............................................................................) ................................................. MANIFEST{RI UMANE..... LUCRU DE M~N{ (TORS.......... HRANA +I B{UTURA ............................................ MOBILIERUL.......................................CUPRINS "%' CUPRINS OMUL (ASPECTUL FIZIC) ......... INDUSTRIE............................................................................... |ESUT............................................ INTERIORUL CASEI... PIEPT{N{TUR{.............................. ANIMALE DOMESTICE .............................................................................. ARTICOLE DE TOALET{............................................................................................... C{LDURA +I LUMINA ................................................... CURTEA CASEI .......... CASA................................ MOR{RIT ........................................................ MEDIUL FAMILIAL ........................................... VE+MINTE................................... PLANTE AGRICOLE +I TEXTILE) ........ GR{DINA CU LEGUME ..

................................................... ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{ ........................................................................................ C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE ............ ELEMENTE DE MORAL{.................... 397 Bibliografie ....... ARME ..................... ANIMALE S{LBATICE ................................................................................................................................................................ VICII ............................. JOCURI ............................................................................. P{S{RI S{LBATICE ... UNIT{|I DE TIMP. T~R~TOARE ....................................................... N{RAVURI....................... 445 Tabla alfabetic[ a ghicitorilor .. 451 ............ 237 244 254 274 285 293 304 312 322 334 343 351 364 Aprecieri critice ...... INSTITU|II............................................................. INSTRUMENTE MUZICALE.................... INSECTE .............. INSTRUMENTE DE M{SUR{ ... FLORA S{LBATIC{ ......................................... ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE ......... PE+TI........................................................."& CINEL-CINEL OBIECTELE DE AP{RARE................................................................................................................................ FACTORI SOCIALI ............

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->