Sunteți pe pagina 1din 2

Aceste iluzii apar la interac iunea diverselor idei predefinite privind lumea exterioar

i care

conduc la a a-numita "deduc ie incon tient ". Sunt cele mai interesante i mai bine cunoscute. Nu au o cauz fiziologic , ac ioneaz la nivelul interpret rii vizuale, al ipotezelor preconcepute. Au fost studiate n secolul al XIX-lea de c tre Hermann Helmholtz. Iluziile cognitive se mpart n:


Iluzii de ambiguitate: Imaginile obiectelor sufer schimb ri semnificative de aspect. Putem admite mai multe interpret ri ale imaginii: "cubul lui Necker", "vaza lui Rubin"

  

Iluzii de distorsionare: "peretele de cafenea", "iluzia Mller-Lyer". Iluzii paradoxale: "triunghiul Penrose", "sc rile imposibile", "cascada". Iluzii fictive: produse de halucina ii.

Iluzia Wundt a fost descrisa pentru prima data de catre psihologul german Wilhem Wundt pe la inceputul secolului 19. Pentru unele persoane, cele doua linii veticale nu par a fi drepte ci arcuite spre interior. Distorsiunea este provocata de liniile ce pornesc din punctele laterale.

Iluzia Life

Iluzia optica la prima vedere, cuvantul "LIFE" pare distorsionat iar literele par a fi inclinate spre stanga, respectiv dreapta. Insa, daca priviti mai cu atentie, veti observa ca asta se datoreaza doar fundalului, "viata" (LIFE) nu este chiar asa de intortochiata precum pare, iar literele sunt pe cat se poate de drepte.

Iluzii de lungime. Cea mai faimoasa si studiata iluzie de lungime este, probabil, iluzia Muller-Lyer, creata de psihiatrul german Franz Muller-Lyer in 1889. Care dintre segmentele orizontale AB si CD pare mai lung ? De i sistemul vizual indica segmentul AB ca fiind mai lung, in realitate, segmentele sunt egale ca lungime daca le m suram. Iluzii optice La realizarea iluziei contribuie liniile oblice. O explica ie a iluziei Muller-Lyer este ca trecerea de la percep ia tridimensionala la cea bidimensionala se face incorect. Din cauza liniilor oblice ndreptate c tre exterior, aparatul optic uman interpreteaz segmentul AB ca fiind mai dep rtat de ochi fata de segmentul CD, care, din cauza liniilor spre interior, pare mai apropiat. Ochiul uman nu poate aprecia dimensiunea unui obiect fara a tine cont de distanta ; de aceea, de i doua obiecte au ca rezultat proiec ii egale pe retina, tindem sa consideram obiectul care pare mai ndep rtat mai mare. O alta iluzie cunoscuta este Iluzia Ponzo, denumita dup psihologul italian Mario Ponzo. Ca si in iluzia Muller-Lyer, cele doua linii orizontale apar inegale in lungime, de i in realitate sunt egale. Explica ia acestei iluzii este legata de percep ia adncimii. Pentru ochiul uman, liniile oblice creeaz senza ia de adncime, ceea ce duce la aprecieri diferite a distantelor pana la cele doua segmente (segmentul de sus pare mai ndep rtat). Cu toate acestea, imaginile formate pe retina de cele doua segmente sunt egale.

Elev : Dinca Andrada Clasa : a VII- a B http://www.iluzieoptica.com/r-marime-9-iluzia-ponzo-6.htm - pozele http://www.referat.ro/referate/Iluzii_optice_909fe.html - informatiile