Sunteți pe pagina 1din 9

LECTIE DE ISTORIE SI EDUCATIE

<SANNICOLAU MARE-MILENIULUI III -


VIITOR ORAS EUROPEAN>

(EXTRASE DIN MONOGRAFIILE ORASULUI)

,, Adevărul nu se pierde niciodată în lume, iar oamenii acestei


localităţi sânt datori să-l cunoască pentru că dacă
se despărţeau de adevăr, se despărţeau de Dumnezeu”.

DICTONUL DE VIAŢĂ TRĂIT SPECIFIC ORAŞULUI

,, APA TRECE, PIETRELE RĂMÂN”

Spusele Împăratului Iosif al II lea, al Austro – Ungariei, către


mama sa Maria Tereza, după ce a vizitat localitatea în anul 1768,
erau „LIEBE MAMA EST IST AUSSER DEM SENTMIKLOSER
KAMARAL DISTRICT ALLEN AM HUNDE(29), prevăzând
localităţii un viitor strălucit, ceea ce se va realiza peste timp.

Prezentăm un aspect din Decret şcolar din 1790 care ar


putea fi aplicat la fel de bine şi în ziua de astăzi, în şcoală:
„Învăţătorul trebuie să fie întotdeauna plin de viaţă, cu
spiritul sănătos, să aibă multă răbdare, să fie harnic, modest
şi mulţumit de salariul său. Învăţătura împărtăşită elevilor să
le fie accesibilă şi atrăgătoare.
Orice pedeapsă trebuie să izvorască din dragoste şi nu
din brutalitate. Şcoala trebuie să educe pe tineri ca să devină
cetăţeni cinstiţi, loiali, supuşi autorităţilor, folositori patriei
şi poporului”

Cugetare Revai Miklos:


”Pamantul natal sa-ti fie sacru.Straduieste-te sa-i faci cinste,sa-i fii
de folos.”
Sannicolaul este acest pamant!

1
DEVIZA
GIMNAZIULUI ,,PRINCIPELE CAROL” din Sannicolau Mare-1920:

,,SĂNĂTATE, VIRTUTE ŞI CULTURĂ”

MOTO;
„ Îndemn ca oamenii cu ştiinţă din Sannicolau Mare, să continuie
să scrie această istorie a oraşului, mult mai frumos şi plăcut, despre
acest loc minunat”

Avocat SCHREYER VICTOR


(Monografia tradiţională a1909-Sannicolaului Mare).

CUGETARI
De la Bela Bartok au rămas consemnate, în cartea sa, cele
trei cugetări, plecând de la deviza „cântă-mi şi-ţi zic frate”.
Aceste cugetări sunt:
1.” Socot drept scop al vieţii mele să continui şi să isprăvesc
studierea muzicii poporului român.
2. La ţăranii români muzica este o îndeletnicire obştească.
3. Ideea mea călăuzitoare este ideea fraternităţii popoarelor,
în ciuda tuturor războaielor şi neînţelegerilor.”

Apa, cu care s-a sfinţit bustul lui M.Eminescu a fost adusă


din izvoarele râului Iordan, în care s-a botezat Mântuitorul
nostru Isus Hristos.Monumentul cu bustul marelui poet
M.Eminescu este una din mândriile oraşului şi în fiecare an se
sărbătoreşte, prin activităţi cultural-artistice. Monumentul este
aşezat pe un soclu de patru metri înălţime, din marmură neagră
împrejmuită de patru stâlpi de marmură albă, cu lanţuri într ele.
Poartă pe el inscripţia:
„Mihai Eminescu 15 I 1850-1889 Botoşani-Bucureşti.

2
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
Fii tăi trăiască numai în frăţie
Viaţă în vecie, glorii, bucurie,
Armă cu tărie, suflet românesc.”

Am dorit ca aici la graniţă să avem un altar naţional sfânt şi


curat, unde sufletul românesc să îngenunche, aici la Tisa, în faţa
celor două hotare să avem o cetate de primenire şi mândrie
naţională care să vestească şi să arate gradul de cultură şi
civilizaţie al neamului nostru.
(Ministru culturii-Octavian Goga – in1925 la dezvelirea bustului
marelui poet national M.Eminescu – Sânnicolau Mare,primul
bust ridicat dupa Unirea din 1918)

METAFORĂ:
O graniţă se apără cu un corp de armată sau cu statuia unui
poet alături de inimile tuturora. Aţi ales pe cel mai tare, aţi ales
poetul.
(Ministrul culturii Octavian Goga – la dezvelirea bustului lui M.
Eminescu 1925).

La întrebarea contelui Nako Alexandru dacă acceptă titlul de


„consilier aulic imperial” pentru a nu mai candida la alegerile
parlamentare din 1898, Dl. Dr.Av. Nistor Oprean răspunde:
”Domnule conte,eu am o comoară care valorază mai mult decât
milioanele de titluri şi aceea se cheamă: „CINSTE”

În 20 august 1919, la orele 15, o companie din R105


infanterie, de la Braşov, sub comanda Locotenentului Luca
Nicolescu, originar din Râmnicu-Vâlcea, cu 100 de călăreţi
români îmbracaţi în costume naţionale, intră pentru prima dată
în istoria acestui plai românesc, în entuziasmul şi uralele a peste
6000 de oameni.
Pentru prima dată, corul Doina, alături de cetăţeni, a cântat
imnul de azi al României, „ Deşteaptă-te române”.

Prin intermediul profesorului Teodor Bucurescu, apare, în


1921, gazeta saptamanală „Primavara”, cu 2000 de exemplare pe

3
saptamană, prin care expune realităţiile localităţii şi
aspiraţiile locuitoriilor, iar din 1923 se editează şi calendarul
„Primavara” .

Imn inchinat Corului DOINA

„ Pe cerul nostru Doina a fost stea,


Mai lucitoare printre stele-o mie,
Părinţii noştrii au crezut în ea,
Noi vom slăvi-o până în vecie”

„ În focul luptei pentru libertate,


Acum un veac şi jumătate strămoşii au luptat,
Un cor şi-au înfinţat pentru dreptate,
Şi cu succese l-au încununat.”

„ Trăieşte Doina mare sărbătoare,


Un veac şi jumătate de melodii colindă sus,
În cântec la hotarul de-apus,
Înalţă steag Sânnicolau Mare.”

DEDICAŢIE
CORULUI DOINA – 146 de ani de existenţa

„Reprezentant al neamului ce s-a născut creştin


Biserica ţi-a fost şi mamă şi lăcaş
Inmănuchind tezaurul spiritual, sublim
N-ai părăsit adevăratul tău făgaş.
La, al cântului izvor m-am adăpat din tine
Şi am simţit dulceaţa ce o poţi da
Şi acum când împlinesc un veac jumătate şi mai bine
Ţi-aduc modestul meu prinos, în cinstea ta.”

În perioada 1958-2003, corul Doina participă la diferite


festivaluri, concursuri şi spectacole în ţară şi în străinătate,
obţinând premii, admiraţie şi faima unui minunat orăşel. În anul
2003, când trebuia să se sărbătorească 145 de ani de existenţă,
aleşii urbei demit pe ultimul lor dirijor, inimosul profesor Rdu
Gheorghe şi astfel încetează cel mai important for cultural de
mândrie şi pestigiu local şi naţional.

4
Corul Doina devenise o adevărată şcoală cetăţenească
pentru locuitorii oraşului, iar în cântec, pe lângă valoarea
artistică avea şi o mare valoare educativă.
La ora actuală, fostul dirijor , profesorul Radu Gheorghe se
preocupă de un muzeu al corului Doina şi probabil o monografie
a acestuia şi are dorinţa sfântă de a reînvia tradiţia corului
Doina.

Din cele mai vechi timpuri, cântecul a fost la el acasă, aici,


la Sânnicolau Mare, aşa cum de fapt, afirma şi Lucian Blaga, care
spunea că „Banatul este barocul etnografiei româneşti”, apreciind
că ţăranul bănăţean, de o extraordinară mândrie, are dreptate să
se socotească „fruncea”.

Căntecele executate de Lipovan, acompaniat la pian de francezul


Jerome, au emoţionat auditorii până la lacrimi, cântând în limba
maghiară şi italiană în oraşul Saint Louis. Din banii strânşi,
omul, de mare probitate morală, îi donează pentru sinistraţii din
Mesina( Italia), după erupţia vulcanului Etna.
Un distins american din Saint Paul,dupa un spectacol de exceptie
in 1902, surprins de claritatea şi frumuseţea vocii lui Lipovan, îl
întreabă:
„Domnule Lipovan, unde aţi făcut conservatorul şi cu ce
profesor?”, la care întrebare Lipovan răspunde ferm: „Am făcut
Conservatorul la Sânnicolau Mare, iar cel mai mare profesor
al meu a fost poporul”.

Acelaşi traseu in puternica America l-a avut, după 1990 şi


profesorul Mândran Gheorghe cu acordeonul său „ Guerrini”,
care a trezit la sânmiclăuşenii americani mândria lor de bănăţeni,
iubitori de poezie şi cântec, care face oamenii să fie mai buni, mai
iubitori şi mai respectuoşi faţă de semenii lor.
Acest talent înnăscut al profesorului Mândran a impesionat
auditoriu în orasele Chicago şi New York, la toate delegaţiile
venite în oraş.
Are o activitate de peste 30 de ani în viaţa cultural-artistică,
instruind zeci de generaţii în dragostea pentru muzică şi dans.
Acest inimos om, între oameni, merită tot respectul şi stima
locuitorilor orasului.

5
În anul 1906, corul Doina este invitat la Bucureşti, la
concursul corurilor de la Arenele Romane, unde obţine diploma
specială şi medalia de aur, iar coriştii, medalia de argint şi o
croazieră pe Marea Neagră de la Constanţa la Constantinopol.

Din 1850 până în 1889, taraful lui Bobală(Bias) şi-a făcut


un renume, fiind cunoscut atât în ţară cât şi în imperiul Austro-
Ungar, prin muzica sa populară, atât românească cât şi a
naţionalităţilor conlocuitoare din localitate. Acolo, în America,
acest taraf a adus acelor cetăţeni comoara cea mai de preţ a
sufletului acelor neamuri de români, germani, sârbi şi unguri,
care la sunetul duios al muzicii interpretate se apropiau
sufleteşte,se iubeau şi se înfrăţeau tot mai mult. În 1913, prin
talentul profesorului Atanasie Lipovan, împreună cu taraful lui
Bobală se dau mai multe concerte în oraşele americane Saint
Louis, Detroit, Cleveland,Ohio şi Cincinati, impresionând de
fiecare dată întreaga asistenţă şi ducând faima acestui plai
sânmiclăuşan în faimoasa şi puternica Americă.

Tradiţia filatelică, în oraş are peste 80 de ani şi este puţin


cunoscută. Merită, ca alături de alţi filatelişti din oraş, să-l
amintim pe cel care a creat prin această pasiune, o faimă
oraşului, în domeniul filateliei, pe domnul Pacev Ioan.

Scopul educaţiei nu este numai înmagazinarea multor


cunoştinţe, ci şi formarea „omului de omenie”, noţiune rar
întâlnită în alte limbi, însemnând ridicarea deasupra animalităţii,
vrednicie, moralitate, demnitate, cumpătare, bunăvoinţă, onoare,
vitejie, energie şi fineţe, înţelepciune nepretenţioasă, pe scurt –
frumuseţe şi integritate morală şi fizică.
Această omenie nu se învaţâ în nici o şcoală, ci se simte şi
se transmite de la an la an. În viaţa de zi cu zi, dacă aceste
cugetări s-ar aplica, viaţa noastră ar fi mai bună. Exemplu :
„omenia-i mai scumpă ca avuţia”, „lăcomia pierde omenia”,
„omul de omenie nu ştie de mişelie”.

Aici sunt meşteri iscusiţi şi buni.

6
Dacă ar exista şi în celelălate oraşe ale ţării asemenea meşteri
pricepuţi, am putea concura şi depăşi şi produsele
americanilor, dar aşa se vede, că şi aici sepăstrează proverbul
,,De cele mai cinstite femei nu se vorbeşte nimic”,
adăugând, că nu reclama ci calitatea produselor, duce la
reclama bunurilor produse.
(Din cuvântul trimisului Ministrului de industrie de la
Budapesta
în 1886, la Expoziţia de la Sannicolau
Mare.)

În anul 1776, un ofiţer de Stat major, vizitând


Banatul, în raportul său către Împarăteasa Maria Terezia
spunea;
,,Aici economul seceră de 20 de ori
mai mult decât seamană”
Iar istoricul Griselini a afirmat;
,,Fertilitatea acestui teritoriu, întrece de multe ori, orce
ţară
din Europa”.

Deviza de aducere a comorii găsită în pământul Sannicolaului Mare;


,,Nu lăcomim la averea altuia, dar din cei al nostru, nici câtu-i negru sub
unghie nu cedăm.”
(Din demersurile făcute de intelectualii localităţii
în perioada 1920 – 1940, pentru aducerea comorii la ea acasă.)

„Daţi-mi numai câteva batalioane de aceşti români (bănăţeni)


şi voi bate cu ei toată Europa”
a spus Împăratul Napoleon – după bătălia de la Rivoli (Italia) în 1806.

7
BLOGOSFERA SANNICOLAU MARE
http://sannicolaumare-monografie.blogspot.com

http://zilele-orasului.blogspot.com

http://noutatilegislative.blogspot.com
http://muzeu-oras.blogspot.com
http://revay-miklos.blogspot.com
http://castel-nako.blogspot.com
http://belabartok-sannicolaumare.blogspot.com
http://comoara-sannicolaumare.blogspot.com
http://sannicolau-mare.blogspot.com
http://bisericaortodoxa-sannicolaumare.blogspot.com
http://bisericasarba-sannicolaumare.blogspot.com
http://bisericaromanocatolica.blogspot.com

http://ansamblu-doina.blogspot.com
http://sfintulsava-mandran.blogspot.com
http://sfantulsava-sannicolaumare.blogspot.com
http://sannicolaumare-ghid.blogspot.com
http://sannicolaumare.blogspot.com
http://www.sannicolaumarebanat.blogspot.com
http://orasul-sannicolaumare.blogspot.com

8
9