22 Decembrie - Nr.

16/2009

Cuprins:
Fluxul de numerar Unde se produc si unde se consuma banii intr-o companie Calculatia costurilor Exemplu de calcul al costurilor pe locuri de cost Management financiar Stiri cu si despre management financiar

// Fluxul de numerar //
Unde se produc si unde se consuma banii intr-o companie
Unde se consuma cash?

1.

Achizitia de marfuri cu plata pe loc sau achizitia unui activ fix cu plata in numerar sunt

tranzactii care necesita, evident, disponibilizarea unei sume de bani. In contabilitate, o astfel de tranzactie este pusa in evidenta prin faptul ca ni se reduce soldul disponibilului, dar in schimb ne creste valoarea stocurilor sau a activelor fixe. In consecinta, putem spune ca o crestere a oricarui element de activ (pentru aceea dintre noi care nu sunt neaparat familiarizati cu termenii contabili, toate bunurile pe care o firma le detine sunt reflectate in partea de activ a bilantului. Tot aici se includ si drepturile pe care firma le are asupra partenerilor de afaceri creantele) din bilantul nostru inseamna de fapt o absortie de cash in acel activ. Aceeasi regula se aplica si creantelor. Cresterea de la o perioada la alta a valorii creantelor (a se revedea si circuitul analizat in sectiunea precedenta) semnifica de fapt absorbtia de bani in acea etapa a circuitului.

2.

Plata datoriilor: un alt scop evident pentru care firma noastra consuma resurse financiare

este acela de a plati datoriile. Din punct de vedere contabil, acest lucru se traduce printr-o scadere a resurselor de numerar si o scadere in aceeasi masura a datoriilor inregistrate in contabilitate. Spus si mai tehnic, acest lucru inseamna o scadere a resurselor de numerar si o scadere a oricarui element de pasiv (datoriile pe care firma le are la un anumit moment din activitatea sa se reflecta in bilant la capitolul pasiv). Unde se genereaza cash?

1.

Incepand cu cel mai simplu exemplu, banii sub forma cash se obtin la momentul incasarii

creantelor. Din punct de vedere contabil, acest lucru este evidentiat prin scaderea soldului de creante si cresterea pozitiei de numerar. Tot la fel, putem obtine bani din vanzarea in numerar a marfurilor: scade soldul marfurilor si creste pozitia de numerar. In concluzie, o reducere a unei pozitii de activ din bilant inseamna o eliberare de numerar din acea pozitie bilantiera.

2.

Imprumuturi: sa luam spre exemplu obtinerea unui credit de la banca. In contabilitatea

noastra vom reflecta acest imprumut sub forma unei datorii (creste pozitia de pasiv) si in contrapartida vom avea o crestere a pozitiei de numerar. Un imprumut luat de la actionarii firmei are acelasi impact contabil. Mai mult, cresterea datoriei la furnizori o putem traduce in acelasi efect favorabil pentru resursele de numerar (in loc sa fi platit marfa la livrare, am amanat acest lucru si am folosit resursa cash pentru alte scopuri). In concluzie, situatiile prezentate mai sus pot fi sintetizate in urmatorul tabel:
Consuma cash Genereaza cash Cresterea unui element de activ De exemplu achizitia de stocuri Scaderea unui element de Ex: Incasarea unei creante cu plata in numerar activ Scaderea unui element de pasiv Ex: Plata unei datorii Cresterea unui element de Ex: Contractarea unui pasiv credit de la banca

Resursele financiare ale companiei sunt in siguranta daca adoptati un management financiar performant.

// Calculatia costurilor //
Exemplu de calcul al costurilor pe locuri de cost

Firma ABCD S.R.L. produce si comercializeaza corpuri de iluminat. Principalele sale produse sunt lustre, veioze si aplice, fiecare fiind realizat intr-unul dintre cele 3 ateliere ale firmei. Atelierele sunt situate intr-o hala, iar activitatea administrativa se desfasoara intr-o cladire separata. Costul complet al produsului lustra se calculeaza parcurgnd urmatoarele etape: 1. Locul de cost: magazia de materiale Costurile comune indirecte de repartizat (salariul magazionerului, energia electrica si termica consumate pentru magazie etc.) sunt de 4.500 lei/luna. Baza de repartizare aleasa este valoarea materialelor directe de productie consumate pentru fabricarea tuturor lustrelor: 15.000 lei/luna. Cota de repartizare a cheltuielilor comune pentru o lustra: 4.500/15.000 x 100 = 30% Procentul de 30% reprezinta cota de suplimentare a materialelor directe. Restul de 70% din costurile comune aferente magaziei de materiale vor fi repartizate conform aceleiasi chei de repartizare, in functie de valoarea materialelor directe de productie consumate, aferente producerii veiozelor si aplicelor. 2. Locul de cost: atelierul de productie lustre Costurile comune indirecte de repartizat ale halei in care se afla atelierul de produs lustre (energie electrica si termica la nivelul halei, paza halei etc.) sunt de 10.000 lei/luna. Baza de repartizare aleasa sunt salariile directe platite muncitorilor care realizeaza lustrele: 35.000 lei/luna. Cota de repartizare a cheltuielilor comune pentru o lustra: 10.000 /35.000 x 100 = 29% Procentul de 29% reprezinta cota de suplimentare a salariilor directe. Restul de 71% din costurile comune aferente halei in care se afla atelierul de produs lustre vor fi repartizate conform aceleiasi chei de repartizare, in functie de valoarea salariilor directe platite muncitorilor care realizeaza veiozele si aplicele. 3. Locul de cost: administratie Costurile comune indirecte de repartizat (salariile personalului TESA si de conducere, energia electrica si termica aferenta sediului administrativ, telefoane si posta etc.) sunt de 8.000 lei/luna. Baza de repartizare o constituie salariile personalului administrativ si de conducere: 25.000 lei/luna. Cota de repartizare a cheltuielilor comune pentru o lustra: 8.000 /25.000 x 100 = 32% Procentul de 32% reprezinta cota de suplimentare a salariilor personalului administrativ si de conducere. Restul de 68% din costurile comune aferente administrarii firmei vor fi repartizate conform aceleiasi chei de repartizare, in functie de valoarea salariilor personalului administrativ si de conducere aferente producerii veiozelor si aplicelor. Stiti: 1. Cum sa va orientati catre activitati care acum va aduc lichiditati. 2. Cum sa va redirectionati resursele financiare catre activitatile ce reduc riscul penuriei de cash. 3. Cum sa ajustati pretul produselor/serviciilor in functie de cererea lor pe piata.

4.

Cum sa va folositi eficient de hedging pentru a evita fluctuatiile de curs valutar producatoare de pierderi. 5. Cum sa va convingeti asociatii sa va finanteze (sau macar sa intarzie in a-si ridica dividendele) pentru a evita indatorarea firmei. 6. Cum sa reganditi prudent proiectele de investitii astfel incat sa tineti departe de dvs., falimentul.