Sunteți pe pagina 1din 1

Dincolo de nisipuri de Fanus Neagu rezumat

Personajul principal este uteru, care se trezise trziu cci sttuse la priveghit i observa c familia era plecata prin sat dupa mancare. Se trezise stpnit de pofta de a mnca o legtur de lptuci, cci n timpul nopii visase c i-a nverzit grdina.Iei n drum dup ce i umplu luleaua cu ieder uscat i l vede pe invatatorul satului stnd ca de obicei pe marginea anului spunand rugaciuni. Se spunea despre el c i-a pierdut minile din cauza foamei. uteru avea ochii crpii de somn, era mic i slab cu cmaa atrnndu-i peste pantaloni. uteru zrete un clre aprut ca din senin i care alergnd n goana mare spre sat anun c a plouat la munte i vine grla. Apoi, fr ca uteru s aib timp s-i revin dispare ca o nluc pe sub arcadele podului vopsit n rou, dup ce pn acum peisajul era dominat de culori terse, ast meniune a culorii roii este ca un avertisment asupra strii de sntate a personajului. Din punctul de vedere a doctorilor rosul este culoarea nebuniei. Sosirea apei ii sperie pe oamenii satului. Asa incep oameni sa isi intre in ritm. Clopotele ncep s sune strngnd toat suflarea satului pe mal. uteru coboar luntrea din pod, brbaii cur anurile, femeile i ineau copiii lng ele s nu le ia vltoarea apei, unele pregtiser deja nite bolovani pentru splat rufe, un btrn ntindea crligele pentru peti, o fat se pieptena murmurnd un cntec trist. Sperana c apa va veni i face pe oameni mai generoi: uteru capt tutun, iar acesta i ddu i dasclului s trag un fum. Se nserase i apa nu apruse. Tot uteru este cel care gsete explicaia: morarii din susul Buzului probabil c opriser apa n iazurile lor. Nu e timp de pierdut, aa c imediat se formeaz o ceat de clrei care s porneasc n susul apei. La prima moar nu e nici urm de ap, pornesc spre cea de-a doua, timp n care o parte dintre clrei abandoneaz pentru c nici oamenii i nici caii nu mai rezist. La cea de-a doua moar este aceeai situaie, dup care un alt numr de clrei abandoneaz. La un moment dat ajung ntr-un loc de unde se zrea albia uscat a rului o dr de cret ce nu se mai isprvea nicieri. In cele din urma Susteru rame singur, ceilalti abandodand unul cate unul. Sfarsitul consta in drumul singuraticului Suster care punand capul pe cal si dandu-i pinteni a ramas doar cu impresia ca in fata lui se simte usuara briza a valurilor.